Dimitrie - Sfantul protector al armatelor si al Bucurestiului

SFANTUL DIMITRIE CEL NOU BASARABOV, OCROTITORUL BUCURESTILOR

Descriere: Pestera Sf. Dimitrie Basarabov- ocrotitorul Bucurestiului

Unul dintre reprezentantii de seama ai vietii crestine, odraslit de fratii nostri romani care traiesc in sudul Dunarii, a fost Sfantul Dimitrie zis cel nou sau Basarabov, ale carui moaste se gasesc azi in catedrala patriarhala din Bucuresti. A trait in veacul al X !lea, deci in timpul imperiului de la "arnovo, intemeiat de romani si de bulgari sub conducerea fratilor #etru si Asan. S!a nascut in satul Basarabov, asezat pe raul $om, un afluent al Dunarii, in apropierea orasului %usse. #arintii lui erau oameni saraci, care nu l!au putut da la invatatura, de aceea, de mic a fost nevoit sa!si castige el insusi cele necesare traiului. Ani in sir a pascut vitele si oile taranilor din sat, pe colinele din prea&ma Dunarii si pe vaile inverzite ale raului $om. 'iata in mi&locul naturii a oferit tanarului pastor prile&ul de a admira mereu frumusetile firii cele vazute, a&utandu!l sa iubeasca si mai mult pe (acatorul lumii vazute si nevazute. n duminici si sarbatori a luat parte alaturi de parinti si de ceilalti credinciosi, la slu&bele savarsite in biserica satului, putand astfel sa asculte invataturile de viata indrumatoare ale )antuitorului isus *ristos, ale Sfintilor Sai Apostoli si ale Sfintilor #arinti. Atmosfera de viata autentic crestina din familie, ca si invataturile pe care le auzea la biserica l!au facut sa fie bland si milostiv cu toti semenii sai. #ostea si se ruga mereu, asa cum se cuvine unui adevarat crestin. Se ingri&ea mult de cei saraci, carora le impartea o parte din hrana pe care o primea de la consatenii sai pentru paza vitelor.

+unoscand pe unii calugari din manastirile din apropiere, a aflat de viata imbunatatita pe care o duceau acestia, departe de lume si de gri&ile ei. #e masura ce crestea cu varsta si cu intelepciunea, s!a trezit in el dorul dupa viata monahala, desi practicase si pana atunci, poate fara ca sa!si dea seama, cele trei sfaturi cerute oricarui calugar, sfintenia vietii -fecioria., smerenia -ascultarea. si saracia. Drept aceea, intr!una din zile, a parasit lumea, cu toate ale ei, si luandu!si crucea, s!a calugarit intr!o manastire din apropiere. S!a asezat intr!o pestera, sapata in stanca, pe malul raului $om. Acolo a petrecut ani in sir in post aspru, infranare si rugaciune, izolat cu totul de lume si chiar de ceilalti monahi. /u se stie cati ani a trait in aceast pestera si nici cum isi agonisea cele necesare traiului, dupa cum nu se stie nici data trecerii sale la cele vesnice. De un lucru putem fi siguri, ca el a fost in permanenta o pilda vie de aleasa viata crestina pentru ceilalti calugari si pentru obstea cea mare a credinciosilor. Se spune ca pe cand si!a simtit sfarsitul aproape, a venit pe malul $omului si s!a asezat intre doua lespezi de piatra ca intr!un sicriu. Si astfel si!a incredintat sufletul lui Dumnezeu, fiind incon&urat in chip nevazut doar de sfintii ingeri. #e buna dreptate, una din cantarile bisericesti din ziua praznuirii sale ii infatiseaza viata prin aceste cuvinte, +a un inger pe pamant viata ta ai savarsit, in post si rugaciune ziua si noaptea petrecand, ca sa infrangi pornirea ispitelor cu care te!ai luptat, ca un ostas adevarat al lui Dumnezeu, a carui voie ai implint din tinerete si toate intunecimile le!ai socotit. #entru aceasta si noi cu credinta te laudam si te slavim. -#odobia la Utrenie.. )ulti ani nimeni n!a stiut de trecerea la cele vesnice a lui Dimitrie. Dar in urma unor ploi puternice, au cazut in apa $omului si cele doua lespezi de piatra in care era adapostit trupul +uviosului pusnic. Aceasta a fost acoperit de nisip si de prundis, ramanand iarasi o bucata de vreme nestiut de nimeni in alba raului $om. 0le n!au fost insa atinse de putreziciune, pentru ca sa fie scoase apoi la lumina in chip minunat, prin lucrare dumnezeiasca. ntr!o noapte, +uviosul Dimitrie s!a aratat in vis unei tinere care suferea de o boala grea, careia i!a spus ca daca parintii ei il vor scoate din apa, va fi tamaduita de boala. "anara a povestit parintilor visul ei si impreuna cu acestia si cu alti credinciosi din sat s!au indreptat spre locul pe care insusi cuviosul il aratase in vis acelei tinere. De fapt, acolo se si arata adeseori o lumina mai presus de fire. Si cautand cu staruinta au aflat cinstitul trup al +uviosului Dimitrie intreg si neputrezit. Binecredinciosii crestini din satul Basarab, impreuna cu preotii satului, au dus cinstitele moaste in biserica satului. "anara bolnava, atingandu!se de ele, si!a recapatat de indata sanatatea. 'estea despre aflarea cinstitelor sale moaste s!a raspandit curand atat in localitatile din sudul Dunarii, cat si in cele din nordul ei. /umerosi credinciosi de pe ambele sale maluri se indreptau spre satul Basarab pentru a se inchina cinstitelor moaste si a cere marelui sfant a&utor si mi&locire in fata #arintelui ceresc. Se implineau astfel cuvintele Sfantului Apostol #avel care scria corintenilor ca Dumnezeu a ales pe cei nebagati in seama ai lumii acesteia ca sa biruiasca pe cei tari, a ales pe cei de &os ca sa rusineze pe cei trufasi - +orinteni 1, 23!24.. Dumnezeu l!a ales tocmai pe acest Dimitrie, smerit pastor si apoi pusnic, neluat in seama de nimeni, ca el sa fie cunoscut apoi de toti si sa!i ceara a&utor si ocrotire in nevoi. S! a invrednicit si el de aceeasi cinstire ca si pastorul Amos care a a&uns prooroc, ca si David

care din pastor a a&uns rege in srael, ca si pastorii din &urul Betleemului care au aflat de nasterea dumnezeiescului #runc si au venit sa se inchine. "raditia spune ca unul din domnii "arii %omanesti a ridicat in satul Basarab o biserica noua, in care au fost asezate moastele Sfantului Dimitrie cel /ou, spre a fi cinstite de credinciosii care se indreptau mereu spre satul in care vazuse lumina zilei. )oastele noului sfant al lui *ristos au ramas acolo aproape cinci secole. ntre anii 1354!1336 a avut loc un razboi nimicitor intre rusi si turci, purtat si pe pamantul romanesc, dar si in sudul Dunarii, pe teritoriul fostului stat bulgar, desfiintat de turci inca de la sfarsitul veacului al X '!lea. 7eneralul rus #etru Saltacov a a&uns cu ostile sale in satul Basarab. #entru ca cinstitele moaste sa nu fie profanate de ostasii turci musulmani, generalul a poruncit ca ele sa fie duse in %usia. A&ungand cortegiul cu racla in Bucuresti, un negustor bogat cu numele *agi Dimitrie, se pare un macedoroman, precum si mitropolitul 7rigorie al "arii %omanesti, au rugat pe generalul rus sa lase cinstitele moaste ale Sfantului Dimitrie cel nou poporului roman si )itropoliei tarii, ca o mangaiere pentru multele pagube materiale si suferinte indurate de romani in cursul acelui razboi, mai ales ca era valah de neam. Ascultandu!le dorinta, moastele au fost asezate cu mare cinste in catedrala mitropolitana din Bucuresti in iulie 1336. )ana dreapta a Sfantului a fost trimisa, totusi, la 8iev, unde se crede ca se pastreaza si astazi. n felul acesta, Sfantul Dimitrie cel nou sau Basarabov a devenit ocrotitorul Bucurestiului si al intregii "ari %omanesti. )ulte suferinte si felurite boli au fost vindecate in urma rugaciunilor staruitoare in fata cinstitelor moaste ale Sfantului Dimitrie. n vreme de seceta s!au facut cu ele procesiuni pentru ploaie. An de an zeci de mii de credinciosi din +apitala tarii noastre sunt prezenti la slu&ba pomenirii sale, care se face in ziua de 23 octombrie. "inand seama de cinstirea deosebita de care se bucura Sfantul Dimitrie cel nou, mai ales in Bucuresti, la 24 februarie 19:; Sfantul Sinod a hotarat generalizarea cultului sau in toata Biserica <rtodo=a %omana. Aceasta hotarare s!a transpus in fapta in cadrul unor impresionante manifestari bisericesti la 23 octombrie 19::, in prezenta multor ierarhi romani si straini si a numerosi preoti, calugari si binecredinciosi crestini din Bucuresti si din alte localitati din tara. De atunci, evlavia credinciosilor romani fata de acest Sfant odraslit din neamul nostru a sporit si mai mult. +hipul sau este zugravit in icoane, dar si in biserici, iar slu&ba si Acatistul lui au fost tiparite in mai multe randuri. Sa ne rugam si noi Sfantului Dimitrie cel nou sa fie ocrotitor in necazuri, izbavitor de boale si alte suferinte, mangaietor in intristare si grabnic ascultator cand ne rugam cu staruinta ca sa fie mi&locitor al nostru catre *ristos Domnul. Sa incercam sa fim si noi mai blanzi si smeriti cu inima, milostivi, iertatori si plini de dragoste fata de aproapele, asa cum a fost el insusi.

Drept aceea, sa!i cantam, Auzit!am, Sfinte #arinte, de viata ta cea dumnezeiasca> vazut!am si minunile tale si, indulcindu!ne de facerile tale de bine ce ne arati in toata vremea, credem in indraznirea ta catre Dumnezeu, pentru care graim tie, unele ca acestea,

Bucura!te, doctor iscusit la bolnavilor> Bucura!te, izbavirea indracitilor> Bucura!te, intarirea batranilor> Bucura!te invatatorul tinerilor> Bucura!te, mangaietorul celor intristati> Bucura!te grabnic ascultator al celor ce se roaga> Bucura!te izbavitorul celor ce sunt in prime&dii> Bucura!te, noule invatator al vietii celei curate> Bucura!te, facatorule de minuni, Sfinte #arinte Dimitrie? -Din Acatistul sau, icosul 6..
Pr. Prof. Dr. Mircea Pacurariu, "Sfinti daco-romani si romani", Editura Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, Iasi, 1994, pa . 1!1-1!".

Bucurestiul este vegheat de peste doua secole de Sf. Cuvios Dimitrie cel Nou. Numeroase sunt binefacerile care s-au revarsat asupra orasului prin mijlocirea Sfantului. Tamaduitor de boli, aducator de ploi, izvorator de binefaceri, ocrotitor in vremuri grele, protector al animalelor, acestea sunt cuvinte ce se straduiesc sa cuprinda minunile pe care le-a savarsit acest Cuvios. iata lui a fost atat de smerita, incat datele biografice despre el sunt putine. Nationalitatea Sf. Dimitrie nu este cunoscuta Nu se stie cu e!actitate cand a trait. Cea mai vehiculata ipoteza este ca el a trait in sec. al "###-lea, in timpul $imperiului$ vlaho-bulgar de la Tarnovo, intemeiat de fratii %etru si &san, sau in perioada de ma!ima inflorire a isihasmului, sec. al "# -lea. &lti istorici indica sec. al "##-lea. %aisie de la 'anastirea (ilandar consemneaza in istoria sa ca Sf. Dimitrie traia in )*+,, deci este un sfant mai recent. -ste posibil ca varietatea acestor date sa se datoreze unor confuzii de nume. Nici nationalitatea Sfantului nu este cunoscuta cu e!actitate. Se stie ca satele de pe malul Dunarii au avut o populatie mi!ta, datorita vitregiei timpurilor. .ocuitorii migrau de pe un tarm pe celalalt, in cautarea unui adapost. /nii reveneau la locul de bastina, altii ramaneau in satele adoptive. Satul Basarabi, in care s-a nascut Sfantul, este un e!emplu in acest sens, populatia fiind amestecata si astazi. #ntr-o copie a istoriei slavo-bulgare, copiata de ieromonahul %antelimon la 0usse, se spune ca Sf. Dimitrie a trait in sec. al " ##-lea, fiind inmormantat la 'anastirea Basarabovo, ctitorie a domnitorilor romani. #ntrucat deasupra mormantului sau straluceau luminite, turcii au sapat, crezand ca vor descoperi o comoara ascunsa. Dezamagiti ca au gasit doar un trup neputrezit, l-au aruncat in raul .om, un afluent al Dunarii. & ramas in albia raului timp de 11 de ani, fiind descoperit de un crestin evlavios. %ilda de smerenie si nevointa Dincolo de aceste controverse istorice, ramane viata lui. #nformatiile sunt insa putine. Se stie ca, provenind dintr-o familie saraca, nu a mers la scoala. %entru a ajuta la intretinerea familiei, pastea oile si vacile locuitorilor din satul sau pe malurile inverzite ale raului .om. #nvatatorul Nicolae Nemtov din Basarabi a lasat o descriere a

satului, spre sfarsitul sec. al "#"-lea. -l vorbeste despre casa in care s-a nascut Dimitrie, despre bisericuta din sat la care mergea, despre faptul ca nu primea plata pentru pascut decat de la oamenii instariti, si atunci numai paine si sare. #ntrucat in stancile de pe malul raului isi sapasera chilii mai multi calugari, fara indoiala ca ii cerceta. &tras de asprimea vietii monahale, s-a retras in una dintre pesteri, dedicandu-se unei vieti de rugaciune, post si priveghere. Sporind in viata duhovniceasca, a devenit o pilda de vietuire crestina atat pentru calugarii din apropiere, cat si pentru oamenii simpli. Nu se stie cati ani a trait in aceasta pestera, dar iconografia il infatiseaza destul de in varsta. #nzestrat inca din timpul vietii cu darul facerii de minuni, si-a cunoscut dinainte ceasul mortii, pregatindu-se precum se cuvine. Traditia spune ca s-a asezat singur intre doua lespezi de piatra, ca intr-un sicriu, fiind acoperit in timp de apele raului. &stfel s-a mutat la ceruri Cuviosul Dimitrie, smerit si nestiut de nimeni. 'oastele facatoare de minuni Conform traditiilor locale, moastele Sf. Dimitrie au fost descoperite in mod minunat. 2 fetita bolnava l-a visat intr-o noapte spunandu-i ca o va vindeca, daca le va cere parintilor sa ii scoata moastele din apa. 'ergand pe malul raului, credinciosii si preotii au vazut mai multe luminite licarind deasupra apei. Sapand in albie, au aflat moastele intregi ale Sfantului. Dupa ce le-au curatat de mal si pietris, le-au asezat intr-o racla in biserica satului. &uzind despre aceasta descoperire, domnitorii Tarii 0omanesti au incercat sa le aduca in tara. 0acla a fost pusa intr-un car, dar, ajungand la 0usse, boii nu au vrut sa mearga mai departe, ci s-au intors in Basarabi. %rin voia Sf. Dimitrie, ele au ajuns insa mai tarziu la Bucuresti, in timpul razboiului ruso-turc din anii )3*+-)334. %entru a le feri de profanarea turcilor, generalul %iotr Salticov a hotarat sa trimita racla cu moastele Sf. Dimitrie la 5iev. Trecand prin apropierea Bucurestiului, mitropolitul 6rigore al ##-lea si negustorul macedoroman (agi Dimitrie l-au rugat sa daruiasca moastele poporului roman. &stfel, din iunie )334, moastele Sf. Dimitrie Basarabov se odihnesc in Catedrala patriarhala 7pe atunci, mitropolitana8 din Bucuresti. %entru multele sale binefaceri, Sf. Cuvios Dimitrie cel Nou a fost declarat 2crotitorul Bucurestiului si al Tarii 0omanesti. #n sedintele dintre anii )9,:-)9,,, Sfantul Sinod al Bisericii 2rtodo!e 0omane a hotarat generalizarea cultului sau in toata tara. Sute de mii de pelerini trec anual pe la racla lui pentru a-i saruta mana si a-i cere mijlocirea in fata lui Dumnezeu. 2 tentativa de furt a moastelor nereusita #n vremuri grele, Sf. Cuvios Dimitrie cel Nou s-a aratat grabnic ajutator. &stfel, racla cu moastele sale a fost scoasa in procesiune pe strazile Bucurestiului in )+),, din porunca domnitorului Caragea, pentru a se pune capat, prin rugaciunile Sfantului, epidemiei de ciuma. #n )+1), la cererea generalului %aul 5iseleff, s-a intamplat acelasi lucru, in speranta opririi epidemiei de holera. #n )+;3, in timpul lui 6rigore 6hica, fiind seceta, s-a organizat o procesiune pentru ploaie. .anga racla Cuviosului Dimitrie s-au perindat de-a lungul timpului multi pelerini de seama. &stfel, Tudor ladimirescu, inainte de a incepe miscarea revolutionara din )+;), s-a rugat aici fierbinte, impreuna cu duhovnicul sau, episcopul #larion al &rgesului. &poi moastele au fost ascunse de catre calugari, de teama profanatorilor. 0evolutionarii din )+4+, apoi domnitorul &le!andru #oan Cuza si-au plecat si ei genunchii la capataiul Sfantului. #storia consemneaza si o tentativa de furt nereusita. #n februarie )9)3, in timpul ocupatiei capitalei din timpul primului razboi mondial, bulgarii au spart usile masive ale Catedralei si au luat racla cu moastele Sfantului. S-au indreptat apoi in graba spre 6iurgiu, pentru a le trece peste Dunare. Nu au ajuns insa prea departe,

caci, fiind noapte, s-au ratacit. &lertate, autoritatile romane s-au plans generalului german <ac=, care a ordonat oprirea si intoarcerea convoiului bulgar. #n seara zilei urmatoare, racla cu moastele Sf. Dimitrie cel Nou a fost readusa in Bucuresti, fiind intampinata de multi oameni. %oitra lui Samedru <iua ce urmeaza sarbatorii Sf. 'are 'ucenic Dimitrie 7popular Samedru8 este dedicata fratelui sau, Sf. Cuvios Dimitrie cel Nou, si se numeste %oitra lui Samedru. &ceasta sarbatoare se tine fiindca Sf. Dimitrie cel Nou este considerat a fi bun de leac pentru oameni. Si animalele sunt ferite de boli sau de salbataciuni. #ntrucat s-a terminat culesul viilor si vinul incepe sa fiarba, oamenii trebuie sa umble cu grija in pivnite. >ructele si legumele trebuie puse acum spre pastrare pentru iarna, inainte de a cadea bruma. 2amenii trebuie sa se grabeasca cu stransul semintelor si cu rasaditul pomilor. #n aceasta zi se desfac stanile si se incheie tocmeala pentru cei ce pasc vitele.

2rtodo!ia rasariteana il cinsteste pe Sfantul 'are 'ucenic Dimitrie, #zvoratorul de 'ir. #nzestrat cu darul savarsirii minunilor, este foarte popular in randul credinciosilor. -ste Sfant militar si protector al armatelor, ca si Sfantul 'are 'ucenic 6heorghe. 'oastele sale se afla la Tesalonic, oras al carui ocrotitor este. Sarbatoarea Sf. Dimitrie marcheaza sfarsitul verii pastorale, fiind numita in popor Samedru si <iua Soroacelor. Sfantul 'are 'ucenic Dimitrie se bucura de o evlavie speciala in randul credinciosilor, sarbatoarea sa fiind una dintre cele mai mari sarbatori din spatiul 0asaritului crestin. Numele de Dumitru este purtat, in diferite forme, de catre multi barbati. Sunt si femei care poarta nume derivate din numele Sfantului? Demetra, Dumitra sau Dumitrica. Desi cultul sau a cunoscut o dezvoltare impresionanta, datele privind viata Sfantului Dimitrie sunt foarte putine. 2 viata legendara Ce se stie cu siguranta este ca Sf. 'are 'ucenic Dimitrie a suferit martiriul in jurul anului 1::, in timpul imparatului Diocletian 7;+4-1:,8. 2 traditie tarzie afirma ca era un barbat renumit prin cultura si viata lui demna. #mparatul 'a!imian, asociatul la domnie al lui Diocletian cu titlul de cezar, l-a numit proconsul in 6recia, dar, afland ca este crestin, l-a supus unor chinuri ingrozitoare. Nereusind sa-l abata de la credinta sa, l-a strapuns el insusi cu lancea. %e masura ce cultul sau s-a dezvoltat tot mai mult, mai ales datorita darului facerii de minuni a moastelor sale, biografia sa a fost imbogatita cu noi amanunte. &stfel, se spune ca s-a nascut intr-o familie nobila de macedonieni din Tesalonic, fiind botezat crestin de catre parintii sai. Datorita calitatilor sale, a fost numit guvernator al Tesalonicului, urmand tatalui sau. 'arturisindu-si fatis credinta, a fost intemnitat din porunca imparatului, in speranta ca se va lepada de (ristos. >acator de minuni inca din timpul vietii Desi se afla in inchisoare, Dimitrie a continuat sa marturiseasca pe (ristos si sa condamne inchinarea la idoli, incat multi se adunau sa il asculte. %entru a-i pedepsi pe crestini, care erau din ce in ce mai numerosi, imparatul a organizat mai multe lupte intre gladiatori bine pregatiti si crestini. Nefiind antrenati, acestia erau victime sigure. /n tanar crestin, scandalizat de crimele gladiatorului .ie, favoritul imparatului, a cerut Dimitrie sa se roage si sa-l binecuvinteze, pentru a-l birui pe .ie.

>acandu-i semnul crucii pe frunte, Dimitrie i-a spus lui Nestor? $Du-te, pe .ie il vei birui si pe (ristos #l vei marturisi.$ &cest lucru s-a si intamplat, caci Nestor, facandu-si cruce si spunand? $Dumnezeul lui Dimitrie, ajuta-mi@$, a reusit sa-l infranga si sa-l strapunga cu lancea pe .ie. #nfuriat de moartea favoritului sau, imparatul a poruncit sa i se taie capul lui Nestor, iar Dimitrie sa fie strapuns cu sulitele. Traditia mai spune ca, in locul sangelui, din trupul lui Dimitrie a inceput sa izvorasca mir frumos mirositor si tamaduitor de boli. Diacon al episcopului #rineu Conform cercetatorilor, Sf. Dimitrie a fost diaconul episcopului #rineu de Sirmium, martirizat la * aprilie 1:4, din ordinul guvernatorului %robus al #liricului. Dupa uciderea lui Dimitrie, petrecuta la 9 aprilie 1:4, slujitorul sau, .up, a reusit sa ia orarul 7vesmant purtat de diaconi8 si inelul sau, muiate in sangele mucenicului, vindecand cu ele mai multe persoane. Din acest motiv, imparatul 'a!imian a poruncit sa i se taie capul 7Sf. 'c. .up este pomenit la ;1 august8. Cultul Sf. Dimitrie a ajuns la o raspandire e!traordinara, mai ales dupa -dictul de la 'ilan - 1)1, prin care imparatul Constantin a acordat libertate religioasa crestinismului. 'ulti dintre cei care il cunoscusera personal erau inca in viata, avand astfel posibilitatea de a-si e!prima veneratia si recunostinta lor. Se pare ca Dimitrie a fost inmormantat initial la Sirmium, aratandu-se facator de minuni. #n urma vindecarii sale minunate, guvernatorul #liricului, .eontie, a mutat moastele sale la Tesalonic, construind o frumoasa biserica in cinstea lui. <iua mutarii moastelor, ;* octombrie 4)1, a devenit ziua de praznuire a Sfantului. Nu este e!clus ca Dimitrie sa fi fost membrul unei familii de vaza din provincia romana #liricum sau din 6recia. #ntors la Sirmium, .eontie a zidit si aici o biserica. #n semn de recunostinta, orasul a luat numele Sfantului, astfel incat astazi se numeste Srems=a 'itrovita 7Serbia8. Samedru, <iua Soroacelor <iua sarbatorii crestine a Sf. Dimitrie, #zvoratorul de 'ir, este numita popular $Samedru$. #mpreuna cu Sangiorzul 7Sf. 6heorghe8, Samedru imparte anul pastoral in doua anotimpuri egale? vara, de la ;1 aprilie pana la ;* octombrie, avand ca mijloc al anotimpului data de ;: iulie 7Santilie8A iarna, intre ;* octombrie si ;1 aprilie, cu mijloc la )* ianuarie 7Sanpetru de iarna8. #n ajunul sarbatorii Sf. Dimitrie, oamenii aprind focuri in curti. %este acestea obisnuiesc sa sara copiii, pentru a fi sanatosi, sau tinerii, pentru a se casatori. Carbunii ramasi sunt sfaramati si presarati prin gradini si livezi, pentru ca anul ce va veni sa fie imbelsugat. Se crede ca daca este belsug de gutui si nuci, iarna va fi grea. #n aceasta zi se fac pomeni pentru morti, femeile impartind copiilor nuci, mere, struguri si prune uscate. <iua propriu-zisa a Sf. Dimitrie este considerata un adevarat indicator meteorologic. Daca este frig, iarna va fi buna. Daca este nor, vant si ploaie, va fi zapada multa, ger si o iarna lunga. Daca este luna plina, iarna va fi ploioasa, iar daca este luna noua, va fi scurta si usoara. 2amenii tin sarbatoarea Sf. Dimitrie pentru a fi feriti de boli, iar animalele, de lupi. Cailor li se tunde coama, pentru a avea par frumos. <iua de Samedru se mai numeste si <iua Soroacelor, pentru ca in aceasta zi se rezolvau si se lichidau toate socotelile, chiriile, imprumuturile, slujbele sezoniere si alte intelegeri incheiate cu sase luni in urma, la Sangiorz 7;1 aprilie8 si se incheiau noi invoieli. #n popor, e!ista si o vorba de duh legata de <iua Soroacelor. $&rvuna te leaga, plata te scapa. Dar nu uita? cine-a luat pe datorie, plateste de doua ori.$ Sfantul Dimitrie sau -meterieB #ntr-un studiu publicat in ;::: in $(arvard Theological 0esearch$, David Coods lanseaza o noua ipoteza cu privire la cultul e!traordinar de care se bucura Sf.

Dimitrie. -l sustine ca acest cult s-a dezvoltat datorita mutarii unor relicve atribuite mucenilor militari -meterius si Chelidonius, din Calagurris - Spania, la Tesalonic. 0elicvele, un orar si un inel de aur 7iar mai tarziu, probabil si moastele8, au fost mutate in anul 139, o data cu venirea generalului Teodosie 7viitorul imparat8. -le au fost asezate in biserica din Tesalonic, devenit cartier general al curtii lui Teodosie. Dupa plecarea lui la Constantinopol, relicvele au cazut incet-incet in uitare, pana cand guvernatorul .eontie s-a vindecat aici in mod minunat, in anul 4)1. Drept multumire, a curatat locul si a restaurat biserica. #n timpul constructiilor, a descoperit o inscriptie veche, destul de prost conservata. #ncercand sa afle numele mucenicului ce l-a vindecat, a interpretat gresit literele, citind Demeterius in loc de -meterius 7si Chelidonius8. Daca aceasta ipoteza se verifica, se poate e!plica astfel de ce Sf. Dimitrie apare reprezentat in iconografie ca militar. Cea mai mare biserica a 6reciei #n Tesalonic, al doilea oras ca marime al 6reciei, se afla cea mai mare si cea mai frumoasa biserica din 6recia. -ste biserica dedicata protectorului orasului, Sf. 'are 'ucenic Dimitrie, #zvoratorul de 'ir. -a are cinci nave, cu un pridvor la intrare si o galerie transversala. Sub altar si galeria transversala a fost descoperita cripta Sf. Dimitrie. %araclisul Sf. -utimie este atasat coltului sud-estic al bisericii. Desi putine fragmente din sculptura si pictura originala au supravietuit timpului, ele sunt reprezentative pentru a ilustra istoria acestei biserici. %rima biserica a fost construita pe la jumatatea sec. al # -lea, pe ruinele unei bai romane. #n sec. al -lea, guvernatorul .eontie a construit pe acelasi loc o biserica mai mare, cu trei nave, care a fost insa incendiata intre anii *;*-*14. .a putin timp, a fost ridicata biserica actuala, cu cinci nave. Transformata in )491 in moschee, a fost redata cultului crestin in )9);. Dupa distrugerile devastatoare provocate de incendiul din )9)3, a fost restaurata, in stilul catedralelor ortodo!e de la 0avenna, fiind resfintita in )949. #n timpul restaurarilor, a fost descoperita cripta Sf. Dimitrie, ruinele baii romane initiale, precum si urmele unui drum roman pavat. #n cripta se poate ajunge coborand treptele din piatra din spatele &ltarului, pe stanga. %entru cei ce doresc sa viziteze biserica, ea este deschisa de marti pana duminica intre + am si 3.1: pm, iar lunea, intre ).1: pm si 3.1: pm. de Daniela .# &D&0/

Unul din reprezentantii de seama ai vietii crestine a fost Sfantul Dimitrie "Cel Nou" sau "Basarabov", ale carui moaste se gasesc in Catedrala Patriarhala din Bucuresti. trait in veacul al !"""#lea, deci in timpul ""mperiului" de la $arnovo, intemeiat de romani si de bulgari, sub conducerea fratilor Petru si san. S#a nascut in satul Basarabov, asezat pe raul %om, un afluent al Dunarii, in apropierea orasului &use. Parintii lui erau oameni saraci care nu l#au putut da la invatatura' de aceea, de mic a fost nevoit sa#si castige cele necesare traiului. ni in sir a pascut vitele si oile taranilor din sat pe colinele din prea(ma Dunarii. "n Duminici si sarbatori lua parte alaturi de parinti si ceilalti credinciosi la slu(bele savarsite la biserica din satul sau. Pe masura ce crestea, s#a trezit in el dorul dupa viata monahala. "ntr#una din zile a parasit lumea cu toate ale ei si "luandu#si crucea", a intrat intr#o manastire din apropiere. S#a asezat intr#o pestera sapata in stanca pe malul raului %om. Nu se stie cati ani a trait in aceasta pestera si nici cum isi agonisea cele necesare traiului, dupa cum nu se stie nici data trecerii sale la cele vesnice. Se spune ca, pe cand si#a simtit sfarsitul aproape, a venit pe malul %omului si s#a asezat intre doua lespezi de piatra ca intr#un sicriu. )ulti ani nimeni nu a stiut de trecerea la cele vesnice a lui Dimitrie. "n urma unor ploi

torentiale au cazut in apa %omului si cele doua lespezi de piatra in care era adapostit trupul Cuviosului pusnic. cesta a fost acoperit de nisip ramanand iarasi o bucata de vreme nestiut de nimeni in albia raului %om. "ntr#o noapte Cuviosul Dimitrie s#a aratat in vis unei tinere care suferea de o boala grea, careia i#a spus ca, daca parintii ei il vor scoate din apa, va fi vindecata. $anara a povestit parintilor si impreuna cu ceilalti credinciosi din sat s#au indreptat spre locul pe care insasi Cuviosul il aratase in vis. Credinciosii din satul Basarabov, impreuna cu preotii lor au dus Cinstitele moaste in biserica satului. $anara bolnava, atingandu#se de ele, si#a recapatat de indata sanatatea. )oastele Cuviosului Dimitrie au ramas acolo aproape cinci secole. "ntre anii *+,-#*++. a avut loc un razboi intre rusi si turci, purtat si pe pamant romanesc, dar si in sudul Dunarii, pe teritoriul fostului sat bulgar, desfiintat de turci inca de la sfarsitul veacului al !"/#lea. Pentru ca Cinstitele moaste sa nu fie profanate de ostasii turci musulmani, 0eneralul rus Petru Saltcov a poruncit ca ele sa fie duse in &usia. (ungand cortegiul cu racla la Bucuresti, un negustor bogat cu numele 1agi Dimitrie, se pare un aroman, precum si )itropolitul 0rigorie "" al $arii &omanesti, au rugat pe 0eneralul rus sa lase Sfintele moaste ale Sfantului Dimitrie cel Nou poporului roman si )itropoliei tarii ca o mangaiere pentru multele pagube materiale si suferinte indurate de romani in cursul acelui razboi, mai ales ca Sfantul era "vlah" de neam. scultandu#le dorinta, moastele au fost asezate cu mare cinste in Catedrala )itropolitana din Bucuresti in iulie *++.. )ana dreapta a Sfantului a fost trimisa la 2iev, unde se crede ca se pastreaza si astazi."n felul acesta Sfantul Dimitrie cel Nou Basarabov a devenit ocrotitorul Bucurestiului si al tarii intregi.

Sfantul Anton de Padova, Sfantul minunilor, se afla in Romania!

Exista obiceiul ca moastele celor mai iubiti sfinti sa circule prin lumea larga. Iata ca Sfantul franciscan al minunilor, aducatorul lucrurilor pierdute, Sfantul vindecator, adorat de catolici, protectorul saracilor, Sfantul Anton de Padova, se afla, pentru doua luni, in Romania. Credinciosi de orice religie, sa ne bucuram impreuna si, prin harul sau, sa ! rugam pe bunul "umne#eu sa ne a$ute!

%iografia unui sfant

In familia no#ila a lui Martino di Bul$ao si-a Mariei-%ere&a %aveira din 'isa#ona (Portu alia) se naste pe 1" au ust 119" (*dormirea Maicii Domnului) primul copil, +ernando (,cel ce lupta pentru pace-). +oarte repede, #aiatul se arata a fi #un la suflet cu saracii si, mai ales, credincios. 'a cinci ani, ii promite Maicii Domnului votul sau de castitate pentru vecie. +ace primii ani la scoala .atedralei /otre Dame de Pilar, unde il a0uta pe preot la Sf. 'itur $ie. Insa familia, prietenii sunt o ispita prea apropiata. 'a 1" ani, $otaraste sa intre in randurile .anonicilor 1e ulari ai Sf. *u ustin, unde Parintele superior il primeste cu #ucurie. Dupa doi ani, +ernando cere sa fie mutat si

mai departe de casa, la .oim#ra, si petrece aici ani de ru aciuni intense, meditatie, post si studiu. Este $irotonit preot la 23 de ani. 'a 1223 sunt aduse la .oim#ra corpurile a cinci martiri franciscani4 Bernard, Petru, *cursiu, *udiut si 5ton, ce fusesera trimisi de +rancisc de *ssisi (intemeietorul 5rdinului +ranciscan in 1239) in Maroc, pentru evan $eli&are. (Si noi, romanii, avem marturii despre e6istenta misionarilor franciscani in re iunile locuite de vla$i, inca de pe la 1279.) Impresionat, tanarul preot +ernando doreste sa devina si el martir pentru cau&a lui .ristos. Intra in ordinul franciscanilor, primind, odata cu rasa cenusie si fran $ia al#a a cin atorii, numele de *nton. .ere imediat sa plece si el in /ordul *fricii, dar in decem#rie 1223, pe drum, se im#olnaveste de fri uri si va &acea in Maroc toata iarna, fara sa fie nimanui de vreun folos. *cum intele e ca Dumne&eu are alte planuri cu el si in acea clipa I se a#andonea&a cu totul si $otaraste s-o ia de la capat, ca un calu ar necunoscut. Se im#arca pe cora#ie ca sa revina in Portu alia, dar o furtuna puternica face ca nava sa devie&e cu 2333 de 8m si sa naufra ie&e in Sicilia. *colo afla ca +rancisc de *ssisi tocmai or ani&ea&a o adunare a tuturor franciscanilor din lume si porneste spre *ssisi, stra#atand pe 0os 933 de 8m. :or fi pre&enti cam 9333 de calu ari, care aveau de dat socoteala despre activitatea lor si primeau insarcinari noi. Pe *nton, insa, nu-l stie si nu-l #a a nimeni in seama. +ratii pleaca rupuri- rupuri. Preotul Provinciei 1oma na, ;ra&iano, ii propune sa mear a cu el la Manastirea ,Montepaolo-, unde erau doar patru frati. *nton le va cele#ra &ilnic 'itur $ia, dar spala si vase, curata la animale, matura, pa&este poarta... Si este fericit. Planul lui Dumne&eu se derula nea#atut. :ine si clipa cea mare, la 1222, cand la +orli, lan a Montepaolo, sunt $irotonisiti cativa calu ari franciscani si dominicani. 'ume multa, fast. Dar cel care tre#uia sa tina predica de-nc$eiere s-a-m#olnavit si nimeni n-a voit sa-si asume o asa de mare raspundere de a vor#i nepre atit. Si l-au pus pe modestul *nton, ca nu va fi nimic de se va face de rusine... Dumne&eu ii da inspiratie. Incepe sa cite&e perfect si cu inflacarare din :ec$iul si din /oul %estament. Succesul este deplin. :a fi numit de +rancisc de *ssisi, la au&ul celor intamplate, ,Episcopul nostru-. Predica pana in 1224 in re iunea 1oma na, apoi stra#ate satele si orasele Italiei, infiintand scoli teolo ice. +rancisc de *ssisi il trimite doi ani si 0umatate in +ranta, ca sa stavileasca ere&iile, astfel incat *nton trece prin Montpellier, %oulouse, Marsilia, 'e Pu<, *rles, 'imo es, Brieve, facand peste tot minuni, ca si la reintoarcerea in Italia, la 1229. /oiem#rie 122!. =n tanar in rasa calu areasca, delicat, cu fata prelun a, voce puternica, oc$i ne ri si vioi, de ete lun i si su#tiri, picioare vi uroase, o#isnuite cu distantele lun i, intra in orasul lu6ului si-al #elsu ului - Padova. Este calu arul franciscan *nton, cel care aduce cu sine cuvantul Domnului. 'ocuitorii orasului simt de la-nceput o atractie ire&isti#ila pentru acest predicator tanar si delicat, a carui credinta arde insa ca ru ul, picurand in sufletele celor care-l asculta vor#ind, #alsamul sperantei si-al mantuirii. Bisericile, pana atunci oale, se umplu de lume. In scurta vreme, credinciosii, in numar prea mare, se muta in piete, iar cand pietele devin neincapatoare, predicile se muta in afara orasului, pe camp, unde vin &eci de mii de oameni sa-l asculte. 5rasul il accepta pe noul venit cu entu&iasm, ca prin minune moravurile se sc$im#a, iar oamenii devin mai cucernici. *ici, in Padova, de-acum inainte, *nton se va simti ca acasa. Este Postul Pastelui in anul 1271. *nton nu se simte #ine. .orpul lui retine lic$id si se umfla. Dar predica neincetat si posteste. 'una iunie il aseste sla#it. Se retra e la .amposanpiero. E cald, a#ia respira. .ere sa i se faca o coli#a intr-un nuc racoros. Sus, printre frun&ele care-l adie, respira mai #ine, pasarelele ii canta vesele. Participa totusi la slu0#a si ramane intr-o c$ilie a sc$itului. Intr-o noapte, contele locului, %iso, vede la fereastra lui *nton o lumina puternica. Seapropie si-l vede pe *nton ase&at pe scandura patului sau, cu cartea desc$isa pe enunc$i, iar pe carte un copilas neasemuit de frumos, cu trupul ,de lapte si trandafiriu-, invaluit in soare, care il tine de at, il man aie si-l saruta, *nton, la randu-i, il man aie si-l saruta. .ontele stie acum ca *nton Il tine in #rate pe insusi Pruncul Isus... :ineri, 17 iunie 1271. *nton de-a#ia mai respira. Speriati, calu arii vor sa-l trimita cu o caruta la Padova, dar, de frica multimilor, se opresc la *rcella. *nton se simte si mai rau. Se spovedeste. Brusc, vocea-i redevine puternica si incepe sa cante Imnul +ecioarei. Seara, la ora >, se stin e usor. *re 79 de ani. .ei cativa calu ari care-l ve $easera pe fratele *nton o#serva cu uimire cum mainile lui, arse si inne rite de soare, devin incet-incet al#e ca &apada. In cateva clipe, intre trupul sau prinde o culoare trandafirie, ca de copil... E6act in acelasi moment, copiii din Padova, de parca un las neva&ut le-ar fi anuntat tra ica-ntamplare, pornesc sa aler e pe stra&i tipand4 ,* murit Sfantul? * murit Sfantul? * murit Sfantul *nton-... Pana la inmormantarea sa, la Padova, marti, 1! iunie,

minunile s-au tinut lant4 vindecari prin atin erea sicriului sau sau prin ru aciuni spuse de la distanta. De opt secole, prin vointa lui Dumne&eu, Sf. *nton de Padova nu conteneste sa faca minuni ca sa fie slavit si sa #ucure-n continuare lumea...

Canoni#area
*nton este in ropat la Padova, in Biserica Santa Maria Ma iore. Dupa o luna de la moarte, populatia orasului trimite o dele atie la 1oma, pentru a cere canoni&area Sf. *nton. Papa ;ri ore al I@-lea, care il stia #ine pe *nton, accepta cu #ucurie demersurileA lucrarea va contine marturii si confirmari de vindecari miraculoase, si la 11 luni de la moartea sa, in mai 1272, Papa ;ri ore al I@-lea, aflat la Spoleto, anunta numirea fratelui *nton in randul Sfintilor. Este cea mai rapida sfintire a unei persoane din istoria Bisericii .atolice? E6act in aceeasi &i, la 73 mai 1272, la 'isa#ona, orasul nasterii Sf. *nton, toate clopotele din oras prind a #ate, fara sa le fi atins cineva? Imediat dupa moartea sa, cu a0utorul donatiilor din toata lumea, au inceput lucrarile la Ba&ilica din Padova, terminate la 1297, cand i s-au si transferat ramasitele su# altarul capelei inc$inate lui. 12 septem#rie 19>2. Sf. Parinte, Papa Ioan Paul al II-lea, il venerea&a pe Sf. *nton, numindu-l ,om evan $elic-. ,In El, Du$ul Sfant a salasluit intr-un mod e6traordinar. Sfantul este raspandit pretutindeni in lume, iar c$ipul sau senin luminea&a milioane de case crestine. .redinciosii il simt si-l considera sfantul si protectorul lor.Iulie 2337. Padova, orasul Sfantului *nton (pretutindeni, pornind de la ara, indicatoarele te indruma spre ,Basilica del Santo-), este loc de pelerina0 mondial. Peste 4 milioane de credinciosi vin anual sa i se-nc$ine, sa-l roa e, sa atin a piatra verde ce-i im#raca trupul (de 0ur impre0urul mormantului nenumarate #iletele, po&e stau marturie pentru a0utorul invocat sau daruit de El), sa-i multumeasca. In Italia este Sfantul cel mai venerat. 5ameni de toate culorile, reli iile, natiile, cur spre el ca un suvoi neintrerupt. Sunt veseli, fericiti, incre&atori, iar orasul ii primeste cu #ratele desc$ise. 5rasul intre traieste prin Sf. *nton. Iar minunile nu contenesc. "e ce este important pelerina$ul la moastele Sf. Anton de Padova& /e-a raspuns la intre#are preotul prof. dr. 'eniamin Aenasoaei de la Institutul (eologic Romano Catolic )Sf. (ere#a*, %ucuresti4 ,Din initiativa preotilor franciscani din tara, in 1omania au sosit de la Padova #ustul aurit si o relicvie (massa corporis, adica o #ucata din corp) a Sf. *nton de Padova. *cest pelerina0 este o posi#ilitate in plus pentru cei ce-l cinstesc pe Sf. *nton sa se apropie si sa aprofunde&e si mai mult pietatea fata de el. :a creste, astfel, in sufletele lor increderea in a0utorul pe care Sf. *nton il da fiecaruia din noi. Poate apela la a0utorul lui orice persoana, indiferent de reli ia careia-i apartine, cu conditia sa creada ca Dumne&eu ii poate oferi un $ar al Sau. Sf. *nton este popular pentru ca e umil, e aproape de familie, de saraci, carora le asi ura painea. Este popular pentru ca mi0loceste la Dumne&eu ru aciunile celor ce i se adresea&a. Sfantului *nton de Padova nu tre#uie sa i te adrese&i cu o formula anume, ma ica. Puternica este acea ru aciune care porneste din sinceritatea inimii, insotita de mare credinta, ru aciune care este facuta cu insistenta si cu perseverenta-.

+inunile Sf. Anton de Padova

Este aproape imposibil de a enumera intr un biet articol toate minunile infaptuite de Sf. Anton in timpul scurtei sale vieti. 'om incerca sa aducem in amintire pe cele care au devenit legenda. Rimini, Anton gaseste orasul plin de eretici. Incearca sa predice in piete, dar oamenii isi vad nepasatori de ale lor. Atunci, Anton se indreapta spre port, intra in apa si, cu voce puternica, se adresea#a pestilor, )'oi, pesti ai marii si ai fluviului, ascultati cuvantul lui "umne#eu, daca ereticii nu binevoiesc sa l auda!*. Ca la comanda, pesti mai mari si mai mici pornesc inot catre el si si ridica capetele deasupra apei, ascultandu l. Cei cativa pescari, aflati acolo din intamplare, alearga si i cheama si pe altii sa vada minunea. Impresionati, targovetii cad in genunchi. +ontpellier, in lacul de langa scoala broastele fac o asa de mare #arva, incat Sfantul nu mai poate sa tina lectiile. Cu dragoste, le roaga sa taca. Ca prin farmec, broastele au tacut si nici nu s au mai au#it vreodata... Sfantul avea darul limbilor, adica el vorbea clar, pe intelesul imediat al tuturora, in limba lor materna. Predica Sf. Anton era au#ita de la mare distanta, ca si cum oamenii ar fi fost chiar langa el. (ot Sf. Anton avea si darul bilocatiei. -data a fost invitat sa tina o predica intr o biserica din oras, uitand ca n acelasi timp trebuia sa fie si in capela manastirii, ca sa cante )aleluia*. Atunci isi acoperi fata cu maneca rasei, si n acele momente cei din manastire l au au#it cantand )aleluia*, ramanand insa si in amvon pentru predica. (ot in doua locuri deodata reuseste sa fie si cand tatal sau, aflat la !isabona, este invinuit pe nedrept ca ar fi omorat pe cineva. Anton se invoieste pentru doua #ile. )Porneste* la drum, iar la !isabona se pre#inta la proces si i convinge pe $udecatori sa asiste la marturia celui... ucis si ingropat! Se accepta propunerea, se de#groapa trupul aflat in descompunere si Sf. Anton ii cere mortului sa spuna cine l a omorat. (rupul se ridica din cosciug si marturiseste ca nu tatal Sfantului este criminalul, apoi se prabuseste fara viata...

Sf. Anton de Padova

Ferdinand de Bouillon (nume secular)

Scurt biogra ie
Familia bogat a lui Anton a dorit sa l fac un mare nobil, dar de dragul lui ristos el a devenit un srac !reot franciscan. "ni#ial el a intrat n ordinul augustinian. Atunci c$nd relicvele Sf. Bernard %i ale nso#itorilor lui, !rimii martiri franciscani, au fost aduse !entru a fi ngro!ate n biserica sa, Anton a !rsit ordinul su, intr$nd la fra#ii minori %i merg$nd n &aroc !entru a evang'eli(a. )%u$nd n Sicilia, el s-a alturat unor al#i fra#i clugri care mergeau la Por#iuncula. A trit ntr-o !e%ter din San Paolo, !e care o !rsea doar !entru a !artici!a la *iturg'ie %i !entru a face cur#enie la mnstirea din a!ro!iere. +ntr-una din (ile, !redicatorul care era !rogramat nu a a!rut, fra#ii ndemn$ndu-l !e Anton s vorbeasc n locul acestuia. )l i-a im!resionat at$t de mult nc$t de atunci a nce!ut n mod constant sa cltoreasc, s evang'eli(e(e, sa !redice %i sa !redea teologie n "talia %i Fran#a. ,rator de e-ce!#ie, el atrgea mul#imile !e oriunde mergea, vorbindu-le n multe limbi. legenda s!une c !$n %i !e%tilor le !lcea sa l asculte. Fctori de minuni. )ste unul dintre cei mai iubi#i sfin#i, imaginea sa %i statuile lui afl$ndu-se a!roa!e !este tot. *a /0 ianuarie /120 a fost !roclamat Doctor al Bisericii.

S !"tu# #u$ii %"tregi

3oat lumea l cunoa%te !e Sf$ntul Anton %i vorbe%te de binefacerile ce el le m!arte tuturor acelora care alearg la d$nsul. 4ecunoa%te, de asemenea, c !uterea acestui sf$nt ntrece adesea a%te!trile evlavio%ilor care %i !un ncrederea n el. Faima de Fctor de minuni ce o avea, nc trind !e !m$nt, i se cuvine %i a(i, %i cre%tintatea toat i-o acord cu bucurie. Bisericile (idite n cinstea lui sunt nenumrate. altarele nc'inate amintirii lui se gsesc at$t n catedralele mre#e ale ora%elor c$t %i n modestele bisericu#e de la sate. "coana lui, !re(ent n casele cre%tine, str5uie%te de la loc de cinste fericirea familiilor, !utem (ice, !e ntreg cu!rinsul !m$ntului. Sf$ntul Anton este sf$ntul universal, %i aceast !o!ularitate i-a adus-o tocmai faima minunilor sale. Sf$ntul Anton ns este %i un strlucit model de sfin#enie cre%tineasc. 6irtu#ile sale eroice au fost acelea ce l-au fcut at$t de !lcut lui Dumne(eu %i au dat totdeauna !utere deosebit rugciunilor lui. Se cuvine, deci, ca to#i cre%tinii s-l aib %i ca e-em!lu de urmat n virtu#ile cre%tine%ti, !entru ca, imit$ndu-l, s-l ndu!lece mai u%or a mi5loci !entru d$n%ii la Dumne(eu !entru a le dob$ndi 'arurile cerute. "at !entru ce, la datele cele mai nsemnate din via#a lui, trebuie s unim %i ndemnul la imitarea nsu%irilor sale suflete%ti, care l-au fcut s fie iubit de Dumne(eu %i de oameni %i i-au adus mrirea ne!ieritoare de sf$nt cunoscut oriunde. sau cum l numea Pa!a *eon al 7"""-lea8 Sf$ntul lumii ntregi.

&$o'i ic( )ri$ii *a+i

*isabona, frumoasa ca!ital a Portugaliei, este locul unde s-a nscut Sf$ntul Anton, la /9 august //19, dintr-o familie cobor$toare din nobila vi# a Bouillonilor. 3atl su se c'ema &artin de Bouillon, om de va( la curte, ministru %i vistiernic regesc, dar mai !resus de toate, un bun cre%tin. &ama sa a fost &aria 3ere(a 3reveira, nobil %i ea de s$nge, dar %i mai nobil !rin virtute. *a bote( !rimi numele de Ferdinand. &ai a!oi, ns, c$nd a ntrat n inul Franciscan, %i l-a sc'imbat n acela de Anton. Sub oc'ii veg'etori ai !rin#ilor, Ferdinand %i-a crescut co!ilul curat la suflet %i la tru!, ca %i crinul alb din grdina cerului. +i !lcea rugciunea %i !etrecea bucuros ceasuri ntregi, (ilnic, n casa Domnului, nc'in$ndu-se cu credin# %i slu5ind !reo#ilor la sf$ntul altar. Avea o minte ager, !trundea u%or orice adevr, de aceea de tim!uriu s-a a!ucat de nv#tur %i, ca s !oat s se ad$nceasc mai liber n %tiin#, a intrat n seminarul catedralei - !e atunci singura %coal su!erioar cutat. "nima lui cea bun, milostiv cu cei sraci, avea s se desv$r%easc aici %i mai mult %i, !rin virtu#ile cre%tine%ti de!rinse, s se fac vrednic de daruri minunate su!rafire%ti. ,dat, voind s alunge o is!it de nencredere n Dumne(eu, cu care diavolul l nec5ea, !e c$nd se ruga la altarul &aicii Domnului, fcu o cruce cu degetul !e scara de marmor. "s!ita dis!ru, ns crucea rmase nti!rit, ca %i cum ar fi fost fcut !e o cear moale. u aceast minune nce!e seria de biruin#e !e care acest om al lui Dumne(eu avea s le c$%tige asu!ra diavolului. $nd m!lini /9 ani, cunoscu !e de!lin de%ertciunea !m$nteasc %i, !entru a-%i !une la ad!ost virtu#ile ngere%ti, !e de o !arte, %i !entru a se %ti druit cu totul n slu5ba lui Dumne(eu, !e de alt !arte, se clugri n &nstirea anonicilor regulari ai Sf$ntului Augustin, din a!ro!ierea ora%ului su natal *isabona. Dorind a!oi o de!lin singurtate du! care se (btea sufletul su, trecu n mnstirea din oimbra. 4$vna cea mare cu care a !ornit !entru de!rinderea virtu#ilor clugre%ti %i %tiin#a luminoas ce o agonisise tim! de 1 ani, l duc la darul !reo#iei, !e care l-a !rimit n anul /:/1. +nt$m!lrile minunate se #in de acum lan# n via#a lui Ferdinand. A nsnto%it un clugr grav bolnav, nvelindu-l cu 'aina sa. +ntr-o diminea#, aude clo!otul ce vestea tim!ul cel mai nsemnat al liturg'iei, dorin#a i se a!rinde s se nc'ine %i el Sfintei )u'aristii, %i (idurile casei se dau n lturi iar el !oate astfel s se nc'ine ca %i cum ar fi fost acolo de fa#.

A"to" ra"cisca"
+n anul /::; se aduc cu mare cinste n oimbra moa%tele celor dint$i martiri din inul Franciscan8 Bernard, Petru, Acursiu, Audiut %i ,ton. 3rimi%i de Sf$ntul Francisc n &aroc, ace%ti clugri au !redicat )vang'elia cu mare cura5 %i au luminat !e mul#i cu nv#tura lui ristos. Pentru acest lucru, sultanul &iramolin i-a !us n lan#uri %i a

!oruncit s fie a!oi tia#i n buc#i %i arunca#i la c$ini. +ns Dumne(eu a !reamrit moartea aceasta groa(nic a slugilor Sale cu mari minuni %i cre%tinii s-au grbit s adune %i s cinsteasc moa%tele lor, aduc$ndu-le n #ar cre%tin cu mare !om!. Ferdinand lu !arte la srbtorire %i, cu!rins de dorul muceniciei, trece la Franciscani, ca s !oat merge %i el n misiuni, %i aici s-%i dea via#a !entru credin#. Avea atunci :9 de ani. Des!r#irea lui Ferdinand de confra#ii Augustinieni a fost foarte dureroas. Su!eriorul, v($nd tria cu care voia s urme(e regula cinului Franciscan, l-a binecuv$ntat, (ic$ndu-i8 <&ergi n !ace, fiule, sunt sigur c te vei face sf$nt<. 6orbele acestea s-au adeverit ntocmai. +n mnstirea franciscan, fratele Anton este un e-em!lu !entru to#i. redin#a vie, nde5dea neclintit, dar mai ales dragostea a!rins !entru Dumne(eu %i !entru a!roa!ele i fac sufletul tare %i i dau cura5 !entru lucruri mari. )l cere s !lece n Africa, n urma confra#ilor si, mor#i nu demult !entru credin#. Dorin#a i se m!line%te %i !leac fericit cu o corabie s!re &aroc. +ns Pronia dumne(eiasc l voia n alt munc a!ostolic. A5uns n Africa, se mbolnve%te %i e obligat s se ntoarc. , furtun se de(ln#uie cu mare furie !e mare %i, n cele din urm, du! grele ncercri, a5unge n Sicilia ("talia). +n acel an /::/, Sf$ntul Francisc, ntemeietorul Franciscanilor, #inu n Assisi marea adunare a tuturor fiilor si suflete%ti, rmas n istorie sub numele de Adunarea 4ogo5inilor, !entru c cei 9;;; de clugri au stat n c$m!ul Sf$nta &aria degli Angeli sub corturi de rogo5ini. Anton !lec %i el cu ceilal#i clugri din Sicilia %i-atunci cunoscu %i vorbi nt$ia oar cu Sf$ntul Francisc. =imeni nu desco!eri ns virtu#ile cele frumoase ale lui Anton. Du! adunare a fost luat de su!eriorul >ra(iani din 4omagna n mnstirea &onte Paolo, l$ng Bologna. 6ia#a lui n acest sc'it, retras ntre mun#i, a fost rugciunea, nv#tura %i munca n cele mai umile ndeletniciri. +ns este scris c cine se smere%te va fi nl#at. Sosise n sf$r%it %i !entru Anton tim!ul mririi.

)re'icator +i ctor 'e $i"u"i

)ra n anul /:::. Se #inea sfin#ire de !reo#i la Florii %i, nefiind cine s !redice, Anton fiind de fa#, !rimi !orunc s se urce n amvon %i s #in el !redica de oca(ie. A fost o revela#ie? Atunci s-a v(ut c$t dar dumne(eiesc se ad!ostea n acest om umil, c$t !utere de convingere avea n cuv$nt. Sf$ntul Francisc, afl$nd de cele nt$m!late, l numi !redicator, iar !entru a-i arta stima ce o avea !entru d$nsul, i (icea e!isco!ul meu. Anton se !use cu tot (elul n slu5ba sufletelor %i alerga acolo unde era !rime5dia mai mare. 3im!urile erau foarte triste %i moravurile stricate. Puterea lui de a convinge, a5utat de %tiin#a teologic ce o st!$nea, %i mai ales sfin#enia vie#ii lui, aduceau ns n suflete lumina %i tria necesar s se ntoarc la Dumne(eu. &inunile cu care nso#ea adesea !redicarea cuv$ntului m$ntuirii (guduiau ad$nc sufletele %i le duceau la ndre!tare adevrat.

,ra%ul 4imini era n st!$nirea ereticilor 6aldensi %i n nici un c'i! locuitorii nu veneau la calea cea bun. Sf$ntul, v($ndu-i !este msur de ndrtnici, i ls %i merse la malul mrii, c'em !e%tii ca s asculte ei cuv$ntul lui Dumne(eu. @i iat c, s!re mirarea celor de fa#, o mul#ime mare de !e%ti se a!ro!ie de mal %i, cu mare luare aminte, ascult vorbele Sf$ntului. Pentru a convinge !e ereticul Bonvillo c n Sf$nta )u'aristie se afl tru!ul %i s$ngele lui "sus ristos cu adevrat, Sf$ntul a fcut ca un asin s lase la o !arte nutre#ul %i s cad n genunc'i naintea Sfintei uminecturi. )reticul %i tovar%ii lui s-au convertit la credin#a adevrat. +n anul /::2, inul Franciscan era bine nc'egat. Sf$ntul ntemeietor, luminat de Dumne(eu, 'otr$se ca to#i clugrii si s se ndeletniceasc cu via#a de rugciune %i de munc a!ostolic. Pentru a !utea !regti mai bine la !redicarea cuv$ntului )vang'eliei !e fiii si Franciscani, a introdus n cin casele de studii, n care se nv#a teologia %i celelalte %tiin#e sacre. Sf$ntul Anton a fost ales, de nsu%i Sf$ntul Francisc, ca s nve#e teologia !e ceilal#i clugri din mnstirea din Bologna ("talia), unde a demonstrat c este vrednic de titlul de Doctor n teologie ce avea s i-l dea ob%tea. Du! ceva vreme trecu n Fran#a ca su!erior al mnstirilor din !artea de mia((i. Franciscanii desclecaser n Fran#a nc din /:/A. +n acest loc n-a ncetat Anton ns a !redica. ile !e care umbla el erau tot at$tea ra(e de lumin, !entru c-i lumina !e cei ne%tiutori, i m$ng$ia !e cei ntrista#i, aducea la !ocin# sufletele m!ovrate de !cate %i de !atimile cele rele, iar ereticii Albigensi din acele locuri au fost nvin%i. $teodat Dumne(eu i ddea !utere s rosteasc cuvinte de !rorocire, cum s-a nt$m!lat la *e-PuB, la Bourges, !rorociri care s-au %i m!linit ntocmai. a om de conducere n familia Franciscan, a ridicat mai multe mnstiri %i tot n acest tim! %i-a scris %i !redicile sale !reafrumoase asu!ra Psalmilor. &inunile au rmas totu%i oriunde semnele cele mai vdite care au artat sfin#enia %i !uterea cereasc cu care l n(estrase Dumne(eu s-au m!linit. S enumerm !e scurt c$teva8 =i%te broa%te glgioase m!iedicau laudele lui Dumne(eu. Anton le-a !oruncit s tac. @i nu s-au mai au(it niciodat. A fcut s ncete(e !loile care distrugeau semnturile. redincio%ii %i confra#ii lui l-au v(ut n mai multe locuri deodat. A nviat un co!il sufocat din nebgarea de seam a mamei. , femeie care fusese la !redici, ntorc$ndu-se acas %i gsi co!ilul c(ut ntr-un ca(an cu a! fierbinte, ns s!re fericirea ei, co!ilul se 5uca voios ca ntr-o baie !lcut. Pe mul#i is!iti#i de !oftele rele i-a sc!at %i a vindecat mul#i bolnavi. Buntatea inimii lui fa# de binefctorii mnstirii n care locuia, s-a artat mai ales atunci c$nd, afl$nd c femeia bun, care trimitea !omeni la mnstire, fusese at$ta de tare maltratat de brbatul su, nc$t i smulsese tot !rul, s-a rugat lui Dumne(eu %i ndat !rul i-a crescut la loc. u aceast minune l-a ntors la calea drea!t %i !e acel so# ru.

institor cuvios al &aicii Domnului nc din co!ilrie, Anton s-a nflcrat tot mai mult de iubire ctre d$nsa %i acum se strduia s arate tuturor, !rin !redicile sale, c$t slav are &aria Fecioara n ceruri %i c$t mi5loce%te ea !entru noi oamenii, la Fiul su dumne(eiesc, "sus ristos. Se ntrista ns v($nd inimile cele ncremenite ale ereticilor care b$rfeau n tot felul !e &aica lui Dumne(eu. S!re a-l rs!$ndi !entru dragostea lui fiasc %i a-l m$ng$ia n muncile cele grele ale a!ostoliei, n (iua de /9 august, c$nd se !r(nuie%te n toat Biserica cre%tin adormirea ei cea slvit, Fecioara &aria i s-a artat n toat strlucirea de 4egin a erului, asigur$ndu-l astfel, nc o dat, c credin#a care sus#ine c ea a fost ridicat la ceruri %i cu tru!ul, este adevrat %i to#i trebuie s-o cread. Sf$ntul, mbrbtat de aceast vedenie, a !us %i mai mare r$vn n slu5ba Preacuratei.

S !"tu# A"to" 'e )a'o,a

Din Fran#a, Sf$ntul Anton se ntoarce n "talia !rin Sicilia, n anul mor#ii Sf$ntului Francisc (/::0), ca s ia !arte la adunarea din anul urmtor de la Assisi. *a 4oma l !rime%te cu dragoste de !rinte fostul !rotector al ordinului, Pa!a >rigore al "7-lea, care, au(indu-l !redic$nd, l-a numit <Sicriul legii<. +n adunarea de la Assisi din /::A, a fost fcut su!erior n )milia, !rovincie care cu!rindea toat "talia de =ord. Puterea cu care s-a !us la lucru n viata aceasta a Domnului !entru a-i ntoarce !e !cto%i %i a-i lumina !e cei rtci#i de la adevrul credin#ei, trebuie s-i ntreasc faima de iocan al )reticilor. ,ra%ele %i satele l ascultau uimite %i (guduite de minunile ce le fcea !entru m$ntuirea sufletelor. Dar ora%ul n care el avea s stea mai mult a fost Padova. Sf$ntului i !lcu acest ora%, cci se grbise s asculte de cuvintele sale %i s-a ntors la Dumne(eu. A!ostolatul lui la Padova se aseamn cu acela al Sf$ntului Pavel la 4oma. Aici i-a devenit tovar% de lu!t !entru binele sufletelor fericitul Belludi, care l nso#ea oriunde mergea s !redice. =umrul sufletelor c$%tigate !entru o via# sf$nt era nes!us de mare, iar virtu#ile lor cre%tine%ti ni le arat fericita )lena )nselmini, ridicat la cinstea altarelor. 3oat !rovincia a fost strbtut , n lung %i n lat, de Sf$ntul Anton. +ntre minunile ce lea fcut n tim!ul acesta se nscriu %i cele descrise mai 5os. A !us la loc !iciorul ce %i-l tiase un t$nr, din cin# c lovise cu el !e tatl su. , femeie care se temea c nu-i fuseser iertate !catele, a !utut vedea cu oc'ii ei cum se %tergeau de !e '$rtia !e care ea le scrisese ca s le arate sf$ntului. Cn om, voind s-%i bat 5oc de d$nsul, culc !e feciorul su n carul cu boi %i-i (ise s se fac mort, ca voind sf$ntul s-l nvie(e, el s se scoale fr veste. +ns treaba n-a mers du! !lan. 3$nrul, !ede!sit de Dumne(eu, muri ntr-adevr, iar tatl, de(nd5duit, cer$nd Sf$ntului Anton iertare, l rug cu lacrimi s-i nvie feciorul, %i omul lui Dumne(eu, ierttor %i bl$nd, l readuse la via#. Puterea de a face minuni a ntrebuin#at-o o dat sf$ntul %i !entru tatl su, la *isabona. )ra nvinov#it de crim, !entru c n grdina lui se aflase cadavrul unui om. +n (adar contele de Bouillon se a!rase, fu dus n nc'isoare %i era c$t !e ce s fie os$ndit, c$nd sf$ntul, ca s arate nevinov#ia tatlui su, rm$n$nd n rugciune !e amvon la Padova, unde !redica, a!ru la *isabona, merse la cimitir s c'eme din morm$nt !e cel

ucis %i l duse viu naintea 5udectorilor care aflar din ns%i gura lui c contele de Bouillon era nevinovat. Pe c$nd era odat la am!osam!iero, or%el a!roa!e de Padova, %i veg'ea noa!tea n rugciune, n casa contelui de acolo, Pruncul "sus i se art ntr-o strlucire mare %i se ls luat n bra#e %i de(mierdat de Anton, care, fericit la culme, i s!une cele mai dulci vorbe de iubire. ontele v(u %i au(i totul %i !ovesti %i altora minunea aceasta. "at !entru ce Sf$ntul Anton a!are !e icoane cu Pruncul "sus n bra#e. De la Padova, Sf$ntul Anton s-a cobor$t la Bassano, la 6erona, %i n alte locuri. 6i(ita lui la Bassano e vestit !entru c aici l-a mbl$n(it !e tiranul )(elin, care, din cel mai crud om ce era, s-a fcut bl$nd %i i-a cerut Sf$ntului s se roage !entru d$nsul !entru a-l i(bvi de !edea!sa lui Dumne(eu. *a Ferrara aduse !ace ntr-o familie, fc$nd s vorbeasc un co!il nou-nscut, !entru a o a!ra !e maic-sa de nvinuirile nedre!te ale so#ului. Dar o minune %i mai (guduitoare a fcut la Floren#a, unde, s!re a dovedi c$t de ur$t este viciul (g$rceniei, a s!us c (g$rci#ii %i #in inima n lada de bani. @i !entru c tocmai atunci murise unul dintre ace%tia, s-a cutat %i s-a gsit ntr-adevr %i inima !lin de s$nge a lui tot n cufrul cu bani. @i lung ar fi !omelnicul minunilor fcute de Sf$ntul Anton, dac am vrea s le n%irm !e toate. +n anul /:D; se rentoarce la Padova. De data aceasta vine !entru a muri aici, ns aceasta avea s se nt$m!le numai du! un an. um a !etrecut anul cel din urm al vie#ii sale acest 'arnic slu5itor al lui Dumne(eu, e cu ne!utin# de s!us, at$t de (elos %i 'arnic a fost. &nstirea Franciscanilor, (i%i %i onventuali, din Padova datea( %i ea tot de atunci. Preocu!area lui de !redilec#ie a fost ns !redicarea cuv$ntului Domnului. Predica ntr-o limb %i era n#eles de toate na#iile. uv$ntrile lui, de%i rostite cu glas obi%nuit, se au(eau !$n la mari de!rtri. &inunile Sf$ntului Anton sunt acuma at$t de dese nc$t, dac s-ar !une m!reun, ar alctui o minune care nu se mai sf$r%e%te. Ba, s-a (is, !e bun dre!tate, des!re aceste minuni c ar fi ceva neobi%nuit dac acestea nu s-ar mai nt$m!la. Fa!tele sale sunt at$t de mre#e %i l-au fcut at$t de renumit n toat lumea, nc$t uneori s-ar crede c Dumne(eu glume%te cu d$nsul ca %i cu !rintele lui sufletesc, Francisc de Assisi, d$ndu-i !uterea de a face minuni, nu at$t !entru nevoile oamenilor, c$t !entru !lcerea dumne(eiasc de a-l face slvit %i a nc$nta n acest fel lumea.

Moartea s !"tu#ui
, via# at$t de rodnic n virtu#i %i fa!te bune merit ns rs!lata, %i Dumne(eu se grbi s-%i rs!lteasc sluga Sa credincioas. +ntr-adevr, Sf$ntul Anton se mbolnvi de 'idro!i(ie, iar la /D iunie /:D/, %i lu (borul s!re !laiurile cele ve%nice, la v$rsta de D0 de ani. &oartea i-a fost luminat de artarea Domnului ristos %i a &aicii Sale, care au venit s-l m$ng$ie %i s-i duc n cer sufletul. 'iliu#a n care s-a nt$m!lat fericita sa moarte mai st %i ast(i n !icioare %i e ncor!orat n biserica ce se c'eam Arcella, din

a!ro!ierea ora%ului Padova. 6estea mor#ii lui a fost rs!$ndit de o mul#ime de co!ii, care nce!ur a striga <a murit sf$ntul<, iar du! cinci (ile a fost dus %i nmorm$ntat n ora% cu mare alai. Sicriul cu moa%tele sf$ntului a fost n (iua aceea i(vor de vindecri. 3o#i orbii, %c'io!ii %i cei ce sufereau de alte boli s-au vindecat numai ating$nd Sicriul Sf$ntului. Du! moartea Sf$ntului Anton, minunile au continuat %i s-au nmul#it. a%a c de abia trecu un an de la moartea lui slvit, c de5a Pa!a >rigoriu al "7-lea, afl$ndu-se n ora%ul S!oleto, l-a !us n sina-arul sfin#ilor, d$nd astfel cre%tinilor un nou !atron !uternic !e l$ng Dumne(eu %i un e-em!lu strlucit de urmat. Dumne(eu a !reamrit acest act solemn %i cu o minune mare, cci n momentul c$nd Pa!a rostea cuvintele de canoni(are, la *isabona s-au au(it clo!otele catedralei sun$nd de la sine. +n anul /:0D, c$nd se termin construc#ia ba(ilicii, cldit n cinstea lui n Padova, i s-au trans!ortat moa%tele sub altarul din ca!ela nc'inat lui. u acest !rile5, Dumne(eu a artat c$t de mult i-a !lcut serviciul ce Sf$ntul Anton l-a fcut sufletelor !rin !redicare, cci desc'i($ndu-se sicriul i s-a gsit limba vie %i frumoas ca %i la un om viu, !e c$nd restul tru!ului era cenu%. Sf$ntul Bonaventura, !e atunci su!eriorul general al cinului Franciscan, era de fa# %i srut$nd-o, (ise8 <,, limb binecuv$ntat, care ai ludat !ururea !e Dumne(eu %i ai fcut ca %i al#ii s-l mreasc, acum se vede, c$t de vrednic a fost n fa#a lui Dumne(eu<. @i tot atunci a scris %i 3ro!arul8 De dore%ti s ai minuni. Aceast limb minunat e a%e(at acum ntr-un foarte frumos relicvar de aur, btut n !ietre scum!e %i se !strea( n ba(ilica Sf$ntul Anton, la Padova. Acolo o !oate vedea oricine. "at %i !ortretul Sf$ntului Anton. )ra de statur mi5locie, brunet %i delicat. Avea o fa# rotund %i !linu#, care l fcea s !ar mai t$nr dec$t era. ,c'ii negri %i vioi, fruntea nalt, serioas, %i toat nf#i%area lui vesel, ngereasc %i atrgtoare. De%i fcea !ocin#e as!re %i muncea mereu n via Domnului, el %i !stra !ururi nf#i%area nesc'imbat ce avea un farmec ceresc %i im!unea res!ect %i cinste. &inte ager %i voin# ntre!rin(toare, nu se ddea na!oi de la nici o greutate c$nd era vorba de slava lui Dumne(eu. @tia, ca nimeni altul, Sf$nta Scri!tur %i fu numit8 <Sicriul legii<, iar !entru dibcia cu care se folosea de aceast sf$nt %tiin# ntru a!rarea adevrului %i st$r!irea ere(iilor, i s-a dat numele de < iocanul ereticilor<. 3itlul de slav ns, de care se leag numele Sf$ntului Anton a fost %i va rm$ne !ururi8 Sf$ntul Fctor de minuni. re%tinii lau c'emat n a5utor oric$nd n toate nevoile lor. Sf$ntul Anton a rs!uns ntotdeauna a%te!trilor !line de nde5de %i credin# ale acelora care au alergat la d$nsul. Pelerinii nu mai contenesc la Padova. 6in r(le#i, vin n gru!uri, vin s cear, vin s mul#umeasc. Ba(ilica Sf$ntului e un centru mondial de !elerina5e. +n 5urul morm$ntului su, ard mereu candele %i lum$nri a!rinse de recuno%tin#a credincio%ilor. Pe !ere#ii bisericii stau at$rnate mii %i mii de e--voturi, lsate de cei care au fost a5uta#i.

Cn buletin numit8 6estitorul Sf$ntului Anton ce se ti!re%te n A9.;;; de e-em!lare lunar, rs!$nde%te n lumea ntreag vestea minunilor %i a 'arurilor dob$ndite la morm$ntul lui binecuv$ntat.

&$o'i ic( )uterea S !"tu#ui A"to" 'e )a'o,a

&inunile fcute de Sf$ntul Anton sunt at$t de felurite, nc$t cu greu se !oate 'otr n ce nevoi a a5utat mai mult. )l sca! de moarte, fere%te de ere(ii, de nenorociri, de diavol %i de is!itele lui, de le!r %i de bolile moli!sitoare %i incurabile. nsnto%e%te !e to#i bolnavii care alearg la d$nsul cu ncredere, a5ut cltorii !e a!e. i eliberea( !e robi, !e !ri(onieri %i !e surg'iuni#i. afl lucrurile !ierdute. sca! %i fere%te de orice soi de !rime5dii %i a5ut n orice fel de li!suri. De aceea, ast(i cre%tinii a%tea!t de la Sf$ntul Anton orice 'ar. 'aruri mari %i 'aruri mici8 %i Sf$ntul i m$ng$ie dac e s!re binele lor sufletesc. Prin d$nsul a%tea!t mai ales8 sntate, !ace n familie, cstorie fericit, serviciu cinstit, mi5loc de trai, reu%it la nv#tur %i la e-amene, noroc n ac#iunile lor, ocrotire m!otriva du%manilor, cre%terea bun a co!iilor, a!rarea avutului, sc!area de calomnii, c$%tig n !rocese, !$inea cea de toate (ilele, a5utor n ocolirea is!itelor, u%urarea sufletelor, %i o moarte cre%tineasc. Dar Sf$ntul Anton nu e admirat numai n Padova, ci oriunde. re%tinii %tiu aceasta %i, de aceea, alearg bucuro%i la bisericile nc'inate lui, ngenunc'ea( naintea statuetelor %i icoanelor lui, ba mai mult, #in la loc de cinste n casele lor icoana Sf$ntului, cci %tiu c a te ruga Sf$ntului Anton %i a fi ascultat e unul %i acela%i lucru.

-sitoru# #ucruri#or *ier'ute sau urate

"at un atribut care i se !otrive%te numai Sf$ntului Anton. " s-a dat acest nume !entru c, s!re deosebire de al#i sfin#i, m$ng$ie %i a5ut !e acei care, din vina sau fr vina lor, au !ierdut lucruri scum!e sau folositoare %i vor s le gseasc. Fa!ta care l-a artat !uternic !e Sf$ntul Anton n astfel de m!re5urri e urmtoarea8 Pe c$nd Sf$ntul Anton era la &ont!ellier (Fran#a), i s-a furat un manuscris n care el comentase Psalmii. Sf$ntul #inea mult la aceast o!er a sa, %i de aceea se ndre!t cu rugciuni fierbin#i ctre Dumne(eu ca s-l a5ute s-o gseasc. &inune? Pe c$nd 'o#ul trecea un !od nalt, i ie%i nainte un individ furios care l amenin# cu sabia, !oruncindu-i s duc na!oi manuscrisul. Fr nt$r(iere, Sf$ntul Anton %i-a dob$ndit manuscrisul. Puterea rugciunilor sale n toate m!re5urrile de acest fel s-a artat ntr-adevr minunat. A%a c ast(i to#i evlavio%ii fa# de Sf$ntul Anton au convingerea ferm c tot ce se !oate !ierde se !oate %i afla !rin Sf$ntul Anton. *a convingerea c Sf$ntul Anton gse%te lucrurile !ierdute se adaug a!oi siguran#a c toate cele e-istente nu se vor mai !ierde, dac vor fi ncredin#ate gri5ii Sf$ntului. de aceea mul#i %i recomand Sf$ntului Anton bunurile !ersonale, al#ii, nainte de a !une la !o%t sau a trimite lucruri, '$rtii de valoare, le !un sub !a(a Sf$ntului Anton. @i cu folos? "at

numai un fa!t. Cn negustor din S!ania, numit Anton Dante, !lecase n America de Sud !entru comer#, %i se o!rise la *ima. So#ia sa, rmas acas, i scrise n mai multe r$nduri, ns nu !rimi nici un rs!uns. +ntristat de acest fa!t, se duse n biserica Sf$ntul Francisc din ,viedo, unde era o statuie a Sf$ntului Anton, %i-i !use n m$n o scrisoare !entru brbatul ei. a!oi fcu o rugciune fierbinte, cer$nd Sf$ntului s-i dea 'arul s aib vreun rs!uns. A doua (i veni iar%i s se roage Sf$ntului %i v(u scrisoarea tot n m$na acestuia. Atunci, cre($nd c era tot aceea ce o !usese ea, se !l$nse c Sf$ntul n-o ascultase. Cn clugr, au(ind !e cineva vorbind n biseric, veni, %i, v($nd femeia negustorului, o ndemn s ia scrisoarea din m$na Sf$ntului, cci el ncercase, dar nu i(butise. Femeia ntinse m$na %i scoase cu u%urin# scrisoarea %i, n acela%i tim!, i c(ur la !icioare, din 'aina Sf$ntului, D;;; de scu(i me-icani. Desc'ise scrisoarea %i afl rs!unsul dorit, !recum %i lmuriri !rivitoare la bani. =egustorul i mai s!unea c i trimitea rs!unsul tot !rin clugrul franciscan care i adusese scrisoarea... ine era acel clugrE Desigur, Sf$ntul Anton. Dumne(eu e minunat n sfin#ii si. ) de !risos s mai n%irm %i alte fa!te A.utoru# sraci#or Sf$ntul Anton a iubit ntr-un c'i! deosebit !e cei sraci %i, din dragoste !entru d$n%ii, a ntre!rins obositoarele sale drumuri a!ostolice. +ns Sf$ntul Anton este !rintele sracilor nu numai !entru 'arurile suflete%ti ce le-a m!r#it lor, c$nd era nc n via#, ci mai ales !entru c el, din slava cereasc, d sracilor !$inea cea de toate (ilele. ) mai milostiv c$nd este vorba de cau(a sracilor, %i d mai cur$nd 'arurile cerute c$nd se !romite !$ine !entru cei sraci. &odul acesta de a mi5loci 'aruri de la Sf$ntul Anton, e vec'i n Biserica lui ristos, ns a luat un mai mare av$nt n (ilele noastre, !rin fa!tul urmtor, !etrecut n Fran#a. +n anul /F1; tria la 3oulon, strada *afaBette nr. 2/ (Fran#a), d-ra *uisa Bouffier. )a era o femeie foarte evlavioas %i se ocu!a cu nego#ul. +ntr-o diminea#, nu !utu s-%i desc'id !rvlia. *actul fusese for#at n tim!ul no!#ii %i acuma nu se desc'idea. Cn lctu% c'emat n a5utor, veni cu o legtur de c'ei, ns n (adar. Plec du! scule ca s-l strice. Dar femeia !ro-mise Sf$ntului Anton !$ine !entru sraci, dac o va a5uta s desc'id lactul fr s-l strice. @i 'arul fu dob$ndit. *ctu%ul veni %i cea dint$i c'eie !e care o ncerc desc'ise ca %i cum ar fi fost fcut anume. Bucuria st!$nei fu fr margini, %i de atunci ea s-a fcut a!ostolul !$inii !entru sraci. A a%e(at n odaie o statuie %i credincio%ii au nce!ut s vin ncre(tori. &icul oratoriu a devenit n cur$nd loc de !elerina5. Ast(i !$inea sracilor e o evlavie !e care o !ractic ntreaga lume cre%tin. Banii ce se adun astfel (ilnic !entru sraci n cutiile din biserici, se ridic la sume im!ortante de bani %i ele sunt dovada cea mai mare a 'arurilor !rimite. =u e-ist str$mtoare, boal, li!s, n care Sf$ntul Anton s nu-%i arate mila, dac vede c e %i s!re folosul sracilor. Se fgduie%te c$t se crede %i nu se d !$inea fgduit, !$n nu se

ca!t 'arul cerut. Sf$ntul Anton atrage !e cei sraci la Dumne(eu, asigur$ndu-le %i 'rana (ilnic, din !risosin#a boga#ilor. ei care ncearc a dob$ndi 'aruri de la Sf$ntul Anton n acest mod, rm$n totdeauna convin%i c Sf$ntul Anton e Printele Sracilor.

%iserica )minunilor*

.i de marti, la )Sfantul Anton*

Ctitorita de +ircea cel %atran si 'oda +ircea Ciobanu, %iserica )Sfantul Anton* de langa Curtea 'eche din %ucuresti are faima ca in ea se petrec minuni. Intermediar al lor, prin mila lui "umne#eu, e Sfantul Antonie cel +are, la icoana caruia vin sa se inchine mii de crestini. !oc de inscaunare a marilor domnitori munteni, biserica poarta amintirea unui ritual sangeros, noul voda calca prin sangele unor berbeci sacrificati chiar in prag, ca semn de barbatie si strasnica aducere aminte !a cativa pasi de a itatia marilor ma a&ine din centrul Bucurestiului, Biserica ,Sf. *nton- de la .urtea :ec$e te uluieste prin ele anta si simplitatea ei voievodala. 5 clipa, privind dinspre strada, te cre&i in Italia, la Siena sau 1avena. Invesmantata in caramida curata si stralucitoare si o campanila avantata alaturi, ar$itectura #isericii are o respiratie renascentista. De aici, poate, si unele confu&ii intre ortodo6ul nostru parinte *ntonie cel Mare (patronul #isericii) si Sf. *nton de Padova, cel catolic, cu ale sale #iletele cele#re, pe care tre#uie sa le scrii pentru implinirea oricarei ru aciuni. 'ucrarea credintei este, insa, aceeasi, iar vindecarile miraculoase par ca i&vorasc in acest loc ca apa cea #una - temeinic, neostenit si fara numar.

+arti #iua de primire a Sfantului

E $arti 'e 'i$i"eata si i" ata Bisericii /S 0 A"to"1 e *oto* 'e oa$e"i0 U" ac sa2# aru"ci si "u are u"'e ca'ea0 I" rigu# $uscator a# ier"ii, cre'i"ciosii se i"g3esuie i" curtea $ereu "ei"ca*atoare, aste*ta"' *e $ai $u#te ra"'uri sa i"tre i" biserica si sa2si s*u"a #a icoa"a S a"tu#ui 'ori"ta cea $ai ar4atoare0 Neca4u# "u a#ege0 Fiecare e cu *rob#e$a #ui, cu rugaciu"ea si cu stra$toarea i" care se a #a0 )ret 'e cate,a ore, circu#atia 'i" $ica *iata a 5a"u#ui Ma"uc e b#ocata0 Turistii ,e"iti sa ,i4ite4e Curtea Vec3e si tot ce a $ai ra$as 'i" Bucurestiu# $e'ie,a# 'e a#ta'ata *ri,esc curiosi, i"tr2o 'u"ga, ara sa *ricea*a $are #ucru 'i" ceea ce se *etrece #a 'oar cati,a $etri 'e ei0 E $artea S a"tu#ui, 4iua #ui 'e *ri$ire, ra"'uita asa 'e "u se stie ca"', 'e "u se stie ci"e0 I"cet, cu *asi $aru"ti, i"ai"ta$ *e *oarta grea, 'e ste.ar i",es$a"tat cu ari*i 'e i"geri si arabescuri #ora#e0 O #i"iste i"te"sa, a*roa*e $ateria#a, te cu*ri"'e0 Si$ti ca e bi"e, ca e ca#'0 Sur*ri"4ator, ,e4i oarte $u#ti ti"eri0 De4go#i"'u2si ca*ete#e i"ca 'i" *ri',or, ,orbesc i"tre ei i" soa*ta, cauta"' *este 4i'u# 'e tru*uri i"ge"u"c3iate, #ocu# si c3i*u# 'i" *erete a# S a"tu#ui0 )ri,iri#e ce#or $ai batra"i ii i"cura.ea4a0 Su"t *e 'ru$u# ce# bu"0 S a"tu# A"to" e i" 'rea*ta, #a"ga cata*eteas$a0 6eci#e 'e #u$a"ari a*ri"se *a#*aie ca #a I",iere0 I" ciu'a ag#o$eratiei, i" biserica e *ace si or'i"e 'esa,arsita, cu$ "2a$ ,a4ut i" "ici o a#ta *arte0 La *orti#e A#taru#ui si *e #atera#a, i" #ocuri 'e 'i"ai"te *regatite cu $a"u"c3i 'e busuioc si a*a s i"tita, iecare *reot isi *ri$este cre'i"ciosii, ra"'uiti 'u*a ,e"ire0 Cu tea"cu# 'e acatiste i"tr2o $a"a si s a"ta cruce i" a#ta, *reotii A#e7a"'ru, -eorge, Io", )re'a, Sta"cu#escu sau )ro,ia" ac rugaciu"i#e 'e 'e4#egare si a*oi, cu ,oce usor so*tita, rostesc *rici"a si "eca4u# cresti"u#ui: /E$i#ia se roaga *e"tru boa#a oc3i#or si *e"tru #i"istea casei1000 /Ioa"a se roaga *e"tru gasirea u"ui ser,iciu si sa"atatea co*i#u#ui a #at *ara#i4at *e *atu# 'e su eri"ta1000 /Maria roaga *e S a"tu# A"to" sa2i i"a*oie4e *aguba 'ator"ici#or si sa2i 'ea 4a$is#ire 'e *ru"ci10 Voci#e se i"tretaie si se a#i*esc, se co$*#etea4a *sa#$o'iat, urca"' a#e"e s*re cer, ca u" teribi# i",e"tar 'e "eca4uri si greutati ara iesire: boa#a, si"guratate, tra'are, 'i,ort, saracie0 E $u#ta su eri"ta $oc"ita i" biserica 'e #a Curtea Vec3e, 'ar si $u#ta #u$i"a si bu"a,oire0 I"ca 'e #a i"trare, te i"ta$*i"a cu surasu# *e bu4e cate,a batra"e, care iti urea4a bu"2,e"it i" Casa Do$"u#ui si se o era 8'aca ,rei9 sa2ti scrie acatistu#, sa te i"'ru$e si sa2ti e7*#ice ra"'uia#a #ocu#ui: ce rugaciu"i si *arac#ise sa citesti, ce *sa#$ sa re*eti i" iecare seara si cat 'e i$*orta"t e sa ,ii #a biserica : sa*ta$a"i #a ra"', iar i"tr2a ;<2a sa a'uci rugaciu"i 'e $u#tu$ire, sa aci $i#oste"ie cu ceea ce *oti 2 o *ai"e, o stic#a 'e u#ei, u" cos cu ructe, o ,orba bu"a $acar0 I"tra$ i" ,orba cu u"a 'i"tre e#e, care scrie, 'e 4or, *o$e#"ice0 O c3ea$a I#ea"a Di$a si "u se su*ara ca o i"treru*e$0 Nu "e i"treaba ce "eca4 "e2a a'us #a biserica0 Ara".a"'u2si tu#*a"u# "egru *e ca*, "e i"'ea$"a sa $erge$ 'irect #a

icoa"a S a"tu#ui si, $ai a#es, sa "u "e *ier'e$ "a'e.'ea0 De cati,a a"i, 'e ca"' sta i" biserica, a ,a4ut su$e'e"ie 'e ,i"'ecari si i"ta$*#ari ui$itoare: u" co*i# o#og care a *#ecat *e *icioare#e #ui acasa, u" barbat care si2a recastigat i"tr2u" *roces 'e *o$i"a ba"ii i",estiti i"tr2o a acere, o 'e$o"i4ata cu$*#it care si2a re,e"it i" si$tiri 'oar 'u*a cate,a s#u.be a#e *ari"te#ui -eorge, o ta"ara stear*a si ara "oroc i" 'ragoste, care acu$ are a$i#ie si 'oi co*ii si ,i"e $ereu #a s#u.ba sa $u#tu$easca S a"tu#ui *e"tru $i"u"ea acuta0 Fe$eia a$i"teste i" treacat aceste $iraco#e, 'ar "u 4abo,este asu*ra #or, 'e tea$a 'e a "u i"ca#ca *oru"ca s$ere"iei si 'e a2si ace siesi rau, i"'e*arta"' *ri" #au'a 'esarta #ucrarea S a"tu#ui0 Si"cer ,orbi"', c3iar ea are "e,oie 'e grab"ic a.utor, cata ,re$e si2a *ier'ut i" 'oua ra"'uri casa0 O'ata s2a tre4it *e 'ru$uri 'i" cau4a baiatu#ui ce# $are, care a i$*ru$utat ba"i 'e #a ba"ca si a *us2o sa gire4e cu a*arta$e"tu#0 A 'oua oara, a i"gri.it o batra"a bo#"a,a, cu *ro$isiu"ea ca2i #asa ei garso"iera0 Du*a $oartea batra"ei, ru'e#e "2au $ai recu"oscut "i$ic si i2au scos #ucruri#e i" stra'a0 )ier4a"' u" aco*eris, S a"tu# A"to" i2a 'at u" a#tu# 2 c3iar *ro*ria biserica, u"'e I#ea"a ,i"e 4i 'e 4i, 'e 'i$i"eata *a"a seara, a.uta"' cu o *arere, cu u" s at, castiga"' cate u" ba", 'u*a ,rerea oa$e"i#or0 Neca4uri#e "u au i"rait2o si "ici "u i2au ra*it "a'e.'ea, 'ar "ici "u2si ace *rea $u#te i#u4ii cu oa$e"ii0 /Trai$ ,re$uri rastur"ate, 'o$"u#e1, cugeta ea cu a$ar0 /Asta4i, u" o$ bu" i# $ai gasesti 'oar cu rac3eta0 U"ii au 4ece case, iar a#tii traiesc i" ca"a#0 Sar$a"ii, 3abar "2au ca 'egeaba ai *a#ate, 'aca su #etu# tau e o cocioaba01 Se su*ara si se i"tristea4a ca"' ,e'e cat 'e $u#ti ,i" #a biserica si cat 'e *uti"i traiesc cu a'e,arat cresti"este, i" 'ragoste si $i#a ata 'e ce# a.u"s #a "eca40 /Daca "u "e s$eri$ "oi, o ace Du$"e4eu i" #ocu# "ostru000 A$ a,ut u" ,eci" care era 'i" ca#e2 a ara 'e rau, 'e 4garcit si 'e tru as0 M2a$ 'us acu$ cate,a 4i#e #a i"$or$a"tarea #ui0 Stii ce cu$i"te se acuse= Statea ca u" *ru"c0 Nici o ,orba 'e ocara "u $ai s*u"ea0 Nu $ai b#este$a *e "i$e"i01 S*era"ta e #a Du$"e4eu si #a S a"tu# A"to"ie0 O'ata, s2a i"ta$*#at ca u"ei e$ei care se ruga #a icoa"a sa2i ca'a *e u$ar o #oare ase4ata *e ra$a0 Fe$eia, cu $u#ti co*ii si u" sot bo#"a, 'e ca"cer, aste*ta 'e $ai $u#ti a"i o re*artitie 'e casa0 Cu$ a a.u"s #a ser,iciu, a *ri$it te#e o" 'e #a )ri$arie0 /)e u"'e u$b#i, 'oa$"a=1, i s2a s*us0 /Vi"o sa iei re*artitia0 E se$"ata 'e cate,a 4i#e01 )e"tru I#ea"a Di$a i"ta$*#area ,a4uta cu oc3ii ei i2a 'at $u#ta "a'e.'e0 Mare#e *ostitor si ca#ugar A"to"ie iti 'a $ai i"tai u" se$"0 A*oi, i"tr2o secu"'a, i$*rastie tot rau# si toata *rici"a i"tristarii0 I$*orta"t e sa ai $acar o ara$a 'i" rab'area #ui *ust"iceasca si sa te rogi "eco"te"it0

!a un pas de demolare
Spontan, in furnicarul din #iserica, in $esuiala oamenilor se or ani&ea&a. E&itand o clipa, cu lumanarea in mana si acatistul pre atit din vreme, fiecare isi ale e locul de asteptare, dupa inspiratia de moment, dupa indemnul inimii. Pe laterale si la *ltar stau preotii. In fata icoanei Sfantului *ntonie cel Mare e locul plan erii. *colo se &a#oveste cel mai mult - in enunc$i, cu lacrimi, cu fruntea lipita prelun de mo&aicul pardoselii. Din rama #o at ar intata, fi ura prelun a si su#tiata de lun i postiri a

Sfantului priveste intre#ator, usor meditativ, dincolo de lume si de ispitirile ei. Iesind din *ltar, #atranul paro$ al #isericii, preotul Dinu Provian, se inc$ina anevoie pana la pamant si ster e rama stralucitoare cu vata si mir. Multi vad, dar putini stiu ca aceasta icoana e sin urul lucru ramas neatins de 0arul incendiului din 1>4!, de atunci *ntonie cel Mare devenind patronul lacasului .urtea :ec$e, alaturi de Maica Domnului, al carui prim $ram il poarta. .a semanatorul la capat de o or, parintele Provian priveste o clipa in urma si oftea&a usor. /ici toate cantarile si do6olo iile lumii acesteia nu ar fi indea0uns sa-i multumeasca .uviosului *ntonie pentru a0utorul dat #isericii. Putin inainte de decem#rie B>9, Emil Bo#u si alti politruci ai lui .eausescu au vrut sa darame micul paraclis, unde se afla o #i0uterie icono rafica de la 1493 (ce prefi ura Sfanta %reime prin cei trei in eri aparuti lui *vraam) si, alaturi, o super#a Evan $elie mi alita in cerneluri aurite, adusa tocmai de la 'vov. .um drumul lui .eausescu trecea c$iar prin fata #isericii, oamenii lui Bo#u mai voiau sa demole&e clopotnita si randul de c$ilii, ar$ondaricul si cancelaria, vrand sa mute in locul lor tara#ele si toata ne ustoreala & omotoasa din Piata =nirii. *menintat in fel si c$ip, c$emat pana si in sala de 0udecata, parintele nu numai ca a refu&at sa semne&e deci&ia de daramare, dar, cu o putere pe care nici el nu si-o e6plica, a refacut stranele domnesti, imensul policandru din naos, candelele #rancovenesti, acoperisul din sol&i de arama, deopotriva cu temelia muce aita din cau&a infiltratiilor de apa si a condensului ce in $eta pe timp de iarna. In decem#rie B>9, dupa nenumarate sicane si inspectii financiare, in cancelarie a navalit secretarul de partid de la sectorul 4, tov. /icoda, &icand4 ,;ata, parinte, #uldo&erele sunt pe drum. /u le mai opreste nici macar *ntonie al tau din ceruri-. * doua &i, o $uruiala cumplita l-a sculat din somn pe parintele. 5 clipa, a andit ca soarta #isericii era pecetluita. Dar nu erau #uldo&erele, ci tancurile armatei. Incepuse 1evolutia.

/
.and aducem vor#a despre minuni, parintele ne indepartea&a cu #landete si reportofonul, si aparatul de foto rafiat, aratand in sc$im# spre multimea frematatoare din #iserica si &icand4 ,*ceasta e minunea cea adevarata - intoarcerea la credinta, ravna acestor tineri care - in marea lor ma0oritate - marturisesc sincer ca nu au pe nimeni credincios in familie, ca au intrat in casa .uviosului *ntonie dintr-o pornire launtrica si de nee6plicat, ca asa au simtit ei ca e #ine sa faca. Pentru ei si pentru tot poporul amarat, tinem #iserica desc$isa ceas de ceas si &i de &i, fara vreo opreliste de prive $i sau de sar#atoare. /u stiu de unde vine o#iceiul &ilei de marti si nici nu cunosc semnificatia sa mistica. Eu asa l-am asit acum 73 de ani, cand m-am mutat in paro$ie de la Biserica *l#a. %ot asa il pastre& si-l las mostenire viitorului paro$. Porunca e sa se slu0easca si sa se stea la spovada neintrerupt. 'a noi, la ,Sfantul *nton-- .urtea :ec$e, este marti in fiecare &i.-

Senin, cu ochii buni si toti dintii din gura la 012 ani

Privesc indelung icoana ase#ata in latura dreapta, langa 3sile Imparatesti. Se spune ca sfintii seamana intre ei. +arele Antonie nu seamana cu nimeni. Asa #ugravit cum e, in nuante de albastru si negru, Sfantul are forta. E inalt si puternic. Aspra si ocrotitoare, marama calugareasca ii acopera capul si fruntea pana la $umatate. "in hainele cernite, in falduri bogate, apar mainile cu degete subtiri si delicat desenate. In una tine sfanta cruce. In alta, #apisul sau testamentar, pe care scrie cu litere purpurii, de foc, )Adu ti aminte ca vei muri si nu vei

mai pacatui*. Egiptean de neam, trebuie sa fi fost aramiu la chip, bland si sever totodata, mereu batran si totusi fara varsta. +arele pustnic s a nascut in anul 420, in Egiptul de Sus, la Eraclea, din parinti bogati si de bun nume. Cei care l au cunoscut il descriu ca bla$in, delicat, cu dintii albi, stralucitori. Era tanar si bogat. S ar fi bucurat ca nimeni altul de viata cea usoara, dar Antonie si a ales alt drum. Rascolit de moartea parintilor si de adancitele discutii cu un vecin, )pustnic in fata casei*, tanarul traieste o intensa revelatie in biserica si, a doua #i, isi vinde intreaga avere, turmele de dobitoace si sutele de pogoane. Ia calea sihastriei, fara sa e#ite o clipa. Cu o asprime fara egal isi petrece noptile in rugaciune, mancand doar dupa apus, la doua #ile ceva paine, iar bautura, apa goala. Ispitit de cele mai necurate ganduri carnale, se #avoraste intr un mormant, unde incepe o lunga si cumplita lupta cu diavolul. Avea 51 de ani, dar de$a traise cat altii intr o suta. !upta insa era la inceput. Stramtorat de curio#itatea oamenilor, Antonie pleaca sa se refugie#e in )pustia din adanc*. "e$a statura lui duhovniceasca era uriasa si facea minuni la tot pasul. (rece raul Arsenit pe spinarea crocodililor, vindeca o fecioara din 'urisa (ripoliei, o slabanoaga din !eodiceea sau pe un anume dregator, pe nume 6ronton orb si cu cancer la limba, iar in pustie le arata celor doi frati calugari care il insoteau ce mare e puterea rugaciunii. Ramanand fara apa si cre#and ca vor pieri, Antonie se va departa putin de ei si, ca#and in genunchi, va ridica mainile spre cer, implorand mila si iertare. In clipa aceea, din nisipul fierbinte va tasni i#vor de apa rece si curata. Parte din viata Sfantului e ascunsa, el traind 41 de ani in i#olare, intr o fosta cetate abandonata din muntii (ebaidei, unde a #idit usa de la intrare, primind paine 7dupa obiceiul tebanilor8 doar o data la 9 luni, prin acoperisul casei. Spre mirarea tuturor, va iesi din chilia sa #idita ca si cum nimic nu s ar fi intamplat vreme de doua decenii. :u numai ca infatisarea trupului sau era aceeasi ca in totdeauna 7nici ingreunat la pas din pricina nemiscarii, nici slabit de posturi si de luptele cu diavolii8, dar chipul lui capatase transparenta stralucitoare a ;arului dumne#eiesc. Primind de#legare si porunca de sus, Cuviosul Antonie incepe sa predice, marturisind cu propria sa traire si intarind totul cu aurul faptelor. "eosebea duhurile, lega fiarele si taratoarele cu o singura vorba blanda si, peste toate, avea vederea inainte va#atoare, stiind cine, cand si cum a murit, cine are nevoie de a$utor si cine il cauta cu gand de viclenie. "esi fara carte, cunostea toate textele sfinte si era de o intelepciune peste fire, predicand in mine si inchisori, in piete si cetati despre lupta necontenita cu diavolul, despre vedeniile inselatoare, aratand cat de cumplit este pacatul de a lenevi, de a pierde fara rost vremea, )"omnul nu ne va ierta de hatarul timpului pierdut, ci se va mania din pricina nepasarii noastre 7...8 Ca Iuda vom pierde osteneala vietii din pricina unei singure nopti.* Prin viata si indemnurile lui, Antonie a fost piatra de temelie a monahismului ortodox. "e la el incep si revin toate. A colindat Egiptul si Siria )si cat putu cuprinse si cealalta parte de Rasarit*. A fost invatator si exemplu pentru oameni simpli, dar si pentru alti sfinti, <rigore (eologul, 'asile cel +are, Atanasie, <rigore de :issa. A fost un om intreg si fara pata, ispitit fiind de cetele diavolesti ca nimeni altul. A invins, dar dupa lupte care, adeseori, il lasau aproape fara suflare, cu trupul plin de rani adanci. Simtindu si sfarsitul aproape, i a chemat la sine pe cei doi ucenici 7+acarie si Plorin8 cu care pustnicise 02 ani in )muntele dinlauntru* muntele muteniei. Intarindu i sa nu se teama de diavol si nici de lupta necontenita cu el, si a impartit hainele. !e a mai cerut, cu un ultim gand, ca trupul sau sa fie ingropat intr un loc nestiut de nimeni, ca nu cumva lumea sa se sminteasca si sa i poarte osemintele, nici in Egipt, nici prin case, incheind simplu si curat, asemeni vietii lui, )Ramaneti cu bine, fiilor, caci Antonie o porneste de aici*. - clipa, ucenicii l au privit neincre#ator. :u parea a fi un om pe moarte. Cuviosul era, ce i drept, bolnav, dar )dulce la vorba, mai dulce inca la fire, ingeresc la chip si

mai ingeresc inca la cuget, avea toti dintii in gura, ochii buni si pielea fetei nu era stricata de nici o #barcitura*. Cateva ore mai tar#iu, vorbele Sfantului se implineau. Era anul 529, #iua 0= a lunii lui ianuarie. +arele Antonie implinea 012 ani.

DC&=)G)"AS A *"3C4>H") A SFI=3C*C" ",A= >C4J D) AC4 Ar'ie!isco!ul onstantino!olului

S Ioa" C3r>sosto$ 8-ura 'e Aur9 S2a "ascut #a A"tio3 i" a"u# ?@A si a $urit #a Co$a"a i" )o"t #a ;@ Se*te$brie @<A0 Teo#ogii cato#ici i# co"si'era ca ii"' ce# $ai i$*orta"t teo#og a# Bisericii 'e Rasarit0 Tata# sau, Secu"'us a ost u" i"a#t o iter a# ar$atei Sirie"e si a $urit cura"' 'u*a "asterea #ui Ioa", #asa"' *e sotia sa A"t3usa i" ,arsta 'e B< 'e a"i cu gri.a a 'oi co*ii0 A"t3usa #2a crescut *e Ioa" i"tr2u" s*irit 'e *ietate si #2a i"'re*tat s*re ce#e $ai bu"e sco#i a#e A"tio3u#ui, u"'e a 'oba"'it cu"osti"te te$ei"ice 'e i#oso ie si istorie0 I" a"u# ?CA Ioa" cu"oaste *e e*isco*u# Me#etius care ace o *uter"ica i$*resie asu*ra #ui: Ioa" se 'e'ica ,ietii re#igioase si aba"'o"ea4a stu'ii#e c#asice i" a,oarea ce#or teo#ogice, 'e,e"i"' #ector0 Ur$atorii trei a"i ii 'e'ica ,ietii ascetice si stu'iu#ui scri*turii, trai"' i" ca,er"e#e 'i" a*ro*ierea A"tio3u#ui0 Sa"atatea subre'a i# 'eter$i"a sa se i"toarca #a A"tio3 u"'e re'e,i"e #ector si

$ai tar4iu *reot0 I"tre a"ii ?DC si ?:D, Ioa" *re'ica cu er,oare si 'eosebit ta#e"t S a"ta Scri*tura, ca*ata"' u" re"u$e care 'e*aseste gra"ite#e I$*eriu#ui Bi4a"ti"0 I" ?:D i$*aratu# Area'ius i# susti"e i" *re#uarea e*isco*atu#ui Co"sta"ti"o*o#u#ui0 De,e"it e*isco* Ioa" i"ce*e o re or$a 'e sus i" .os a i"stitutiei, co"struieste s*ita#e *e"tru saraci si i"ce*e $u#te a#te o*ere 'e caritate0 De4acor'u# sau cu sti#u# #u7urios 'e ,iata a# i$*aratasei Eu'o7ia, ii crea4a co" #icte si *ersecutii0 Du*a 'oua ate"tate "ereusite #a ,iata sa este 'e*ortat0 )atriar3ii bisericii se a#atura curtii i$*eria#e i" *ersecutarea #ui Ioa"0 Scrieri#e sa#e i# acusera 'e.a re"u$it i" ,estu# Euro*ei, iar *a*a ru*e #egaturi#e cu *atriar3u# A#e7a"'riei si A"tio3u#ui *e"tru a2# i *ersecutat si 'e*ortat *e Ioa"0 Este si#it sa se $ute 'i" #oc i" #oc, iar so#'atii care i# *a4esc *ri$esc i"structiu"i sa2# e*ui4e4e *ri" $arsuri *re#u"gite0 I" ce#e 'i" ur$a $oare #a Co$a"a i" )o"t, u"'e este i"gro*at 0 Mai tar4iu i" a"u# @?D $oaste#e ii su"t a'use #a Co"sta"ti"o*o#, cu $are *o$*a si i"$or$a"tat i" Biserica A*osto#i#or0 Scrieri#e sa#e su"t i$*artite i" trei *arti: Eo*uscu#aE, E3o$i#iesE si Ee*isto#eE0 EO*uscu#aE este a#catuita 'i"tr2o serie 'e scrieri 'i" *erioa'a ascetica a ti"eretei sa#e: ECo$*aratio Regis cu$ Mo"ac3oE, EA'oratio a' Stagiriu$E, EDe Virgi"itateE, EDe Sacer'otioE, si $u#te a#te#e0 E5o$i#iesE re*re4i"ta co$e"tarii asu*ra scri*turi#or si 'eosebita #or ,a#oare teo#ogica a a,ut o *uter"ica i" #ue"ta asu*ra teo#ogi#or cresti"i care au ur$at0 E"u$era$ 'oar cate,a tit#uri: EDes*re Facerea Lu$iiE, EDes*re )sa#$iE, EDes*re Da,i'E, EDes*re A"aE, EDes*re S 0 MateiE, EDes*re S 0 Ioa"E, etc0 De ase$e"ea e# a $ai scris EDe I"co$*re3e"sibi#i Dei NaturE0 E*isto#e#e su"t scrieri 'i" e7i#, si su"t i" "u$ar 'e B?D0 Re"u$e#e sau si i$*orta"ta scrieri#or sa#e au crescut 'u*a $oartea sa, ii"' citat #a Co"si#iu# 'e#a E es 'i" @?;, si $ai a*oi citat 'e cei $ai i$*orta"ti teo#ogi ie 'e Rasarit ie 'e A*us0 Mai $u#t 'ecat atat, *rotesta"tii i# co"si'era ca *e u" *re'ecesor a# teo#ogiei *rotesta"te 8ceea ce a stir"it bi"ei"te#es o 'is*uta cu biserica cato#ica90 Desi a trait i"ai"tea cri4ei ico"oc#aste, teo#ogii ico"o i#i isi ba4ea4a i" $are $asura argu$e"te#e *e scrieri#e #ui Ioa"0 Biserica ro$a"o2cato#ica #2a "u$it Doctor a# bisericii, iar biserica orto'o7a i# o"orea4a ca S a"t )ari"te a# Bisericii0

Des*re S a"tu# -3eorg3e

'una aprilie in 27 &ile4 pomenirea Sfantului, slavitului mare Mucenic ;$eor $e, purtatorul de #iruinta (C 737)
Ca un izbavitor al celor robiti si celor saraci folositor, neputinciosilor doctor, conducatorilor ajutator, %urtatorule de biruinta, 'are 'ucenice 6heorghe, roaga pe (ristos Dumnezeu sa mantuiasca sufletele noastre. 7D-SC&0C& '%18

Minunatul acesta, vestitul si marele Mucenic ;$eor $e a trait pe vremea imparatului Diocletian, s-a nascut in .apadoc$ia, fiu al unor parinti crestini si invatat, din tinerete, in dreapta credinta. 1amas fara de tata din copilarie, Sfantul s-a mutat, cu maica sa, din .apadoc$ia in Palestina, fiind cu neamul de acolo si avand acolo multe averi si mosteniri. *0uns la varsta desavarsita si fiind frumos la c$ip si vitea& in lupta, prin osteneala, pricepere si destoinicie, tanarul ;$eor $e sa facut pretuit si, im#ratisand slu0#a armelor, in scurta vreme, a cucerit cele mai mari cinstiri, pana si dre atoria de conducator de oaste, in arda imparatului. Se stie ca, desi era pa an, imparatul Diocletian, pana la anul 737 nu a luat nici o masura impotriva crestinilor. *ceasta stare de lucruri a in aduit crestinilor vrednici, sa urce pana la cele mai inalte slu0#e in imparatie. In anul 737 insa, din indemnul inerelui sau ;aleriu, pe care Diocletian l-a luat ca insotitor la domnie, a aprins pri oana impotriva crestinilor. Istoria crestinitatii

sta martora ca, din anul 737 si pana la 717 (anul decretului de la Milan, prin care Sfantul imparat .onstantin a dat pace crestinilor), Biserica a trecut printr-o cutremuratoare incercare si o san eroasa pro#a4 crestinii au fost siliti sa alea a, cu pretul vietii lor, intre &eii pa ani si Dristos. .unoscand, deci, decretul de pri onire impotriva crestinilor, indata ;$eor $e s-a infatisat sin ur inaintea imparatului Diocletian si, inaintea intre ii curti imparatesti, a marturisit desc$is ca este crestin si ca intele e sa slu0easca in oastea imparatului, ca ucenic al lui Dristos. =imit de aceasta marturisire si indemnat de ;aleriu, Diocletian a dat porunca sa fie dus in temnita si pus la c$inuri, ca sa se lepede de credinta. Si a fost trecut prin toate vamile muceniciei, loviri cu sulita, #atai la talpi, lespe&i de piatra pe piept, c$inul la roata, roapa cu var, incaltaminte cu cuie, #autura otravita, #ataia cu vine de #ou s.a. %oate acestea si altele asemenea, Sfantul ;$eor $e le-a indurat cu #ar#ate stand tare in credinta. Pentru cei credinciosi, Mucenicii sunt crestini alesi, luminati de Dumne&eu, pentru a duce lupta impotriva pa anatatii si a diavolului. Drept aceea, in toiul pri onirilor si in clipele cand sunt pusi la incercarile cele mai san eroase, Mantuitorul ii luminea&a cu puteri dumne&eiesti, care le ocrotesc trupul impotriva suferintelor. Deci, cei de fata, va&and c$inurile de moarte, prin care trecea Sfantul ;$eor $e si ca ramane viu si nevatamat, multi dintre ei s-au lepadat de idoli si au venit la credinta in Dristos, slavind cu un las pe Dumne&eul crestinilor. Mai mult, in vremea tinerii lui in temnita, Sfantul ;$eor $e, atin andu-se de un mort, acesta a inviat. Insasi imparateasa *le6andra, sotia lui Diocletian, va&and acestea, a marturisit credinta ei in Dristos. In cele din urma, imparatul a incercat sa-l induplece cu onoruri si cu fa aduinte, dar Sfantul a ales sa ramana pentru totdeauna cu Dristos. In fata acestei marturisiri si, va&and ca toate incercarile lui sunt &adarnice, Diocletian a dat porunca sa li se taie capetele, si Mucenicului si imparatesei *le6andra. Desi, ostasii i-au scos afara din cetate, dar, pe drum, inainte de a a0un e la locul de taiere, imparateasa, sla#ind cu trupul, si-a dat du$ul. Iar, cand au a0uns la locul $otarat, Sfantul si-a ridicat lasul si s-a ru at cu caldura, multumind lui Dumne&eu pentru toate #inefacerile primite. *stfel, ru andu-se, cu #ucurie si-a plecat capul su# sa#ie si a fost taiat, in &iua de 27 aprilie, pa&ind pana la capat credinta fara pri$ana si luand cununa cea neveste0ita din mana lui Dristos, Domnul sau. Dintre toti Sfintii sar#atoriti in lumea crestina, putini au a0uns la faima de care s-a #ucurat, si se #ucura, Sfantul ;$eor $e, la poporul nostru. In satele si orasele tarii noastre, foarte multe #iserici sunt ridicate in cinstea lui. Multi oameni, #ar#ati si femei, ii poarta numele. De asemenea si multe orase din tara. *l treilea #rat al Dunarii, in Delta, se c$eama, Bratul Sfantului ;$eor $e. Se stie, apoi, ca multa vreme ocrotitorul ostirii romane a fost Sfantul ;$eor $e. *semenea, stea ul Moldovei, trimis de Stefan cel Mare la manastirea Eo raful, din muntele *t$os, are c$ipul Sfantului ;$eor $e, do#orand #alaurul. Iar acest c$ip al Sfantului, do#orand #alaurul, a fost la noi ca un rasunet si ca o c$emare a poporului la lupta crestinilor impotriva #alaurului vremii, adica a pa anilor otomani si impotriva diavolului. 5 dovada este si ru aciunea lui Stefan cel Mare, scrisa pe stea ul sau4 "O, luptatorule si biruitorule, mare Gheorghe, in nevoi si in nenorociri grabnic ajutator si cald sprijinitor, iar celor intristati, bucurie nespusa, primeste de la noi aceasta rugaminte a smeritului tau rob, a Domnului Io Stefan Voievod, din mila lui Dumnezeu, Domnul Tarii Moldovei !azeste"l pe el neatins in lumea aceasta si in cea de apoi, pentru rugaciunile celor ce te cinstesc pe Tine, ca sa Te preamarim in veci #min Si aceasta a facut"o in anul $%%& '()%%*, in al +, an al Domniei Sale".

(dupa o predica a Pr. Alecsandru)

Sfantul mare mucenic 0heorghe este unul dintre cei mai cunoscuti si onorati sfinti ai crestinismului. Cu toate acestea istoria vietii sale este foarte putin cunoscuta si multe legende avandu#l ca erou, au aparut de#a lungul timpului. 3l este sarbatorit atat de Biserica 4rtodo5a cat si de cea &omano Catolica 6fiind totodata patronul ngliei7, imaginea sa fiind intotdeauna asociata cu vite(ia nemarginita si credinta in biserica crestina pana la sacrificiu suprem. $raditia ortodo5a este ca Sf. 0heorghe s#a nascut in Capadocia intr# o familie crestina, tatal sau fiind general roman, iar la varsta de 89 ani Sf. 0heorghe a devenit la randul sau general in armata lui Diocletian. Sf. 0heorghe s#a ridicat impotriva hotararilor anti# crestine ale Consiliului de la Nicomedia 68987, ceea ce i#a adus persecutii din partea lui Diocletian. fost chinuit in cele mai cumplite chipuri, otravit si mai apoi decapitat. Cercetarile istorice mai recente par sa indice ca Sf. 0heorghe a murit ca martir in Palestina la Diospolis langa %:dda cu putin timp inaintea domniei lui Constantin. Scrieri datand din secolele /"#/""" ale lui $eodosius, ntonius si rculphus vorbesc despre Diospolis ca loc de venerare a Sf. 0heorghe. ;aptul ca 3usebius mentioneaza un martir necunoscut atunci cand relateaza despre Consiliul de la Nicomedia, i#a facut pe unii teologi timpurii sa creada ca este vorba despre Sf. 0heorghe. De asemenea, unii teologi au confundat pe Sf. 0heorge cu episcopul Capadociei, 0heorghe care a trait mult mai tarziu. 4 popularitate imensa a capatat Sf. 0heorghe in nglia dupa traducerea ";aptelor" sale in anglo#sa5ona in secolul /""", devenind totodata protectorul armatei. "n timpul cruciadelor importanta sa a crescut si mai mult, e5istand relatari cum ca Sf. 0heorge a asistat la lupta de la ntioh din *9<-. "nsemnele Sfantului 0heorghe au fost introduse de &ichard "nima de %eu, iar crucea Sf. 0heorghe 6rosie pe fond alb7 a aparut pentru prima data ca steag al corabiei "%:me &egis" in *=-.. Steagul actual al ngliei 6Union >ac?7 are la origine crucea Sfantului 0heorghe. "n credinta populara Sf. 0heorghe este asociat adesea cu omorirea balaurului. ceasta legenda dateaza din secolul !"" si una din variantele sale este "%egenda urea". Se povesteste cum un balaur imens si feroce a aparut langa orasul Selena din %:bia. %ocuitorii trebuiau sa#i ofere zilnic oi pentru a#i

potoli foamea, iar cand nu au mai avut oi, balaurul a cerut pe fata imparatului. tunci a aparut un viteaz crestin care s#a oferit sa rapuna balaurul. "n unele icoane timpurii fata imparatului este infatisata in gura balaurului, in timp ce un viteaz cu o sulita se lupta cu acesta. Dupa ce a strapuns balaurul cu sulita tinarul a dus#o pe printesa la palatul imparatului, care i#a oferit mana ei si (umatate din imparatie. /iteazul a refuzat spunand ca mai are multe alte lucruri de indeplinit in lupta sa pentru apararea bisericii si a(utorul saracilor si nedreptatitilor' apoi le#a spus ca numele lui este 0heorge si a plecat. )isterul si legenda care invaluie pe Sf. 0heorghe nu vor dispare niciodata, la fel cum cauza sa nobila va genera intotdeauna admiratie si respect. Poate cea mai corecta afirmatie despre el este aceea facuta de un ierarh din secolul /@ "Numele Sfantului 0heorghe este onorat de credinciosii de pretutindeni, dar adevaratele sale fapte sunt stiute numai de Dumnezeu". NR: "n ultima vreme, un numar de "slu(itori ai bisericii romanesti", care au colaborat cu regimul comunist, invoca scuza ca biserica ortodo5a a recunoscut intotdeauna autoritatea statala si chiar )antuitorul nostru ne#a spus sa dam cezarului ce este a cezarului. Nu este pentru prima nici ultima oara cand oameni necinstiti scot din conte5tul biblic citate si le sucesc pentru a#si (ustifica actiunile' in niciun caz un slu(itor al Bisericii, de la preot pana la patriarh, nu poate colabora cu o autoritate care din totdeauna s#a declarat si s#a dovedit a fi impotriva bisericii si a crestinismului. cesti oameni bat(ocoresc cauza nobila a miilor de martiri care s#au ridicat impotriva "cezarilor" si au preferat sa#si (ertfeasca viata decat sa colaboreze cu autoritatile dusmane crestinismului. r fi interesant de stiut ce predica acestia in ziua de =8 prilie...

S 0 Ioa" Da$asc3i"u# Sf. "oan Damasc'inul este unul dintre Parintii Bisericii ,rtodo-e si in acelasi tim! unul dintre cei mai insemnati teologi crestini. )l s-a nascut la Damasc in anul 0A0 si a murit !robabil in anul A92. Singura sa biografie (sumara de altfel) care ne-a ramas, a fost scrisa in secolul 7 de "oan !atriar'ul "erusalimului. Sf. "oan Damasc'inul !rovine dintr-o familie crestina. &ansur este numele tatalui sau, care se !are ca era vistiernicul califului Abdul &aleK. &ansur a gasit !rintre !ri(onierii din Damasc !e un calugar sicilian numit osmas, a carui eruditie l-a im!resionat si l-a determinat sa-l aduca in casa sa !entru a-l a5uta !e "oan sa-si com!lete(e educatia.

Dre!t urmare, "oan a facut !rogrese uimitoare in algebra, geometrie, astronomie si teologie. Du!a moartea tatalui sau, "oan devine !rotosBmbulus (consilier sef) al Damascului. "n anul A:0, in !ofida !rotestelor lui >ermanus Patriar'ul onstantino!olului, *eon "saurianul inter(ice venerarea icoanelor. Aflat la curtea califului, "oan ince!e lu!ta im!otriva edictului de inter(icere a icoanelor. )l infrunta !e im!aratul bi(antin si instiga !o!ulatia la revolta. "n anul AD; im!aratul inter(ice e-!unerea icoanelor in locuri !ublice, la care "oan ras!unde cu ve'ementa. =e!utand e-ercita re!resiune fi(ica asu!ra lui "oan, curtea im!eriala ticluieste o scrisoare s!re a-l convinge !e califul Damascului ca "oan este un tradator. 3raditia s!une ca in urma acestei scrisori, califul ordonat sa i se rete(e o mana lui "oan, dar !rintr-o minune savarsita de &aica Domnului, mana i s-a vindecat la loc. onvins mai a!oi de nevinovatia lui "oan, califul i-a oferit slu5ba si onorurile ina!oi, dar acesta a 'otarat sa se retraga la manastire Sf. Sava de langa "erusalim, iar a!oi a devenit !reot. "n acest tim! lu!ta iconoclasta continua cu inversunare si consiliul ecumenic il declara !e "oan <tradator<, <inter!retator rau intentionat al scri!turilor<, etc. Abia in anul AFA onsiliul de la =icea ridica insultele care i-au fost adresate si mai tir(iu *eon a 7"""-lea il numeste <Doctor al Bisericii<. O*era sa cea $ai i"se$"ata este EFa"ta"a i"te#e*ciu"iiE 8)ege g"oseos9, careia atat biserica orto'o7a cat si cea cato#ica ii acor'a o $are i"se$"atate si este co"si'erata ca u"a 'i"tre ce#e $ai i$*orta"te scrieri teo#ogice cresti"e0 EFa"ta"a I"te#e*ciu"iiE este co"stituita 'i" trei *arti: ECa*ito#e#e Fi#oso iceE 8Fe*3a#ia )3i#oso*3iGa9, ECu *ri,ire #a ere4ieE 8)eri ai*eseo"9 si EO e7*u"ere e7acta a cre'i"tei orto'o7eE 8IG'osis aGribes tes ort3o'7ou *isteos90 I" *ri$a carte Ioa" 'e'ica ;H ca*ito#e stu'iu#ui Logicii, iar restu# tratea4a i" *ri"ci*a# o"to#ogia #ui Aristote#0 Este 'e re$arcat a*tu# ca e# a*#ica i#oso ia #ui Aristote# i" stu'iu# teo#ogiei cresti"e cu u" seco# i"ai"tea re'esco*eririi #ui Aristote# si tra'ucerii o*ere#or sa#e i" araba0 I" cea 'e a 'oua carte, EDes*re ere4ieE, e# *reia te4e#e #ui E*i*3a"ius si a'auga B< 'e "oi ere4ii si 'e ase$e"ea *ro'uce o critica siste$atica a Is#a$u#ui0 Cartea a treia EO e7*u"ere e7acta a cre'i"tei orto'o7eE 8a carei tra'ucere i" e"g#e4a *oate i gasita #a: 3tt*:IIJJJ0ort3o'o70"etI at3ersIe7acti'703t$9 este cea $ai i"se$"ata scriere a #ui Ioa" Da$asc3i"u# si cu*ri"'e *ri"tre a#te#e c3i"tese"ta #ucrari#or teo#ogice a#e ce#or#a#ti *ari"ti ai Bisericii 'e Rasarit 8Ioa" C3r>sosto$, -rigore 'i" N>ssa, -rigore Na4ia"4us, C3iri# 'i" A#e7a"'ria s0a090 I" *ri$u# ca*ito# ECre'i"ta Orto'o7aE e# tratea4a ese"ta e7iste"tei #ui Du$"e4eu, "atura Di,i"a si Tri"itatea0 I" acest ca*ito# *ute$ obser,a *ri"tre a#te#e eru'itia sa si cu"osti"te#e sa#e 'e astro"o$ie0 S*re 'eosebire 'e a#ti autori 'i" aceeasi e*oca e# ace 'e.a 'eosebirea 'i"tre su #et si ratiu"e0 I" co"ti"uare e# stu'ia4a "atura u$a"a si cea 'i,i"a a #ui Isus, 'a"' 'o,a'a

'e $u#ta subti#itate si s*irit 'e *atru"'ere0 De ase$e"ea e# a*ara te4a EMaria ca T3eotoGosE, i" ti$* ce Nestorius si a#ti autori i"cearca sa substituie te4a EMaria Ma$a #ui Du$"e4euE cu EMaria Ma$a #ui IsusE0 Ca*ito#u# ;: este 'e'icat cu#tu#ui icoa"e#or, a# carui a*arator i" #acarat a ost, ii"' autoru# ce#ei $ai siste$atice teorii a icoa"e#or8'u*a cu$ i# "u$este Mircea E#ia'e90 I" Euro*a 'e Vest, e'itia i" greaca a o*erei sa#e a ost *ub#icata #a Vero"a i" ;H?; sub i"gri.irea e*isco*u#ui Vero"ei, Ioa" Matei -ibertus0 I" Mo#'o,a EO e7*u"ere e7acta a cre'i"tei orto'o7eE a ost *ub#icata 'e Ioa" E*"esi"us i" ;A;H0 Tra'uceri i" #ati"a au ost *ub#icate i" ;H<A #a )aris, ;H@D #a Base#, ;A;A )aris, ;A@D Ve"etia, etc0
Arhiva,

Icoana facatoare de minuni

Foi, 19 *u ust 233!

Pelerini ortodocsi atingand, ieri, icoana facatoare de minuni a Fecioarei Maria de la Manastirea Troian, din Bulgaria. Icoana, de tipul "Tricherusa", o infatiseaza pe Maica Domnului cu trei maini - cea de-a treia amintind minunea facuta de Maria, care i-ar fi redat Sfantului Ioan Damaschinul mana taiata de iconoclasti

Icoanele. >ntreb?ri @i r?spunsuri

Ce este o icoanAB 4 icoanA este o imagine 6de obicei bidimensionalA7, reprezentCnd pe 1ristos, sfinDi, ngeri, evenimente biblice importante, pilde sau evenimente din istoria Bisericii. Sf. 0rigore Dialogul 6PapA a &omei la apro5. E<9#,9.7 vorbea despre icoane ca fiind Scriptura pentru analfabeDi@ FCeea ce scrisul prezintA cititorilor, imaginea prezintA celor neGnvADaDi care o privesc, cAci Gn ea Hi cei ignoranDi vAd ce ar trebui sA urmeze' Gn ea pot citi analfabeDiiI63pistola cAtre 3piscopul Serenus din )arsilia, NPN; =, /ol. !"", p. E87.

Celor care sugereazA cA acest fapt nu mai este relevant Gn epoca noastrA, le aducem aminte de rata mare a analfabetismului pe care o avem acum, Gntr#un segment ma(or al populaDiei... copiii. "coanele ne ridicA minDile de la cele pAmCnteHti la cele cereHti. Sf. "oan Damaschinul a spus@ IPrin icoane vizibile suntem conduHi la contemplarea a ceea ce este divin Hi spiritualI. Prin pAstrarea memoriei celor pictaDi Gn icoane, suntem inspiraDi sA#i imitAm. Sf. 0rigore de Nissa 6apro5. 889#8<E7 povestea cum nu putea trece pe lCngA o icoanA cu vraam care#l (ertfea pe "saac FfArA sA verse la#crimiI. Jntr#un comentariu la aceste cuvinte, s#a spus la al Kaptelea Sinod 3cumenic@ FDacA unui asemenea Doctor imaginea i#a folosit Hi i#a produs lacrimi, cu atCt mai mult ea va aduce cAinDA Hi#i va face bine celui simplu Hi needucatI. Se GnchinA ortodocHii la icoaneB CreHtinii se roagA Gn prezenDa icoanelor 6aHa cum evreii se rugau Gn prezenta icoanelor $emplului7, dar nu la icoane. ;ac icoanele minuniB Pentru a pune aceasta Gntrebare Gntr#o perspectiva corecta, sA GncercAm mai GntCi sA rAspundem la cCteva GntrebAri@ ;Acea chivotul legAmCntului minuni 6vezi "osua 8@*E, * Samuel .@,, = Samuel **#*=7B /indeca Harpele de arama pe cei muHcaDi de Herpi 6Numeri =*@<7B u Gnviat oasele profetului 3lisei pe un om 6= JmpAraDi *8@=*7B vindecat umbra lui Petru pe bolnavi 6;apte E@*E7B u vindecat hainele lui Pavel pe cei bolnavi Hi au scos draci 6;apte *<@*=7B &Aspunsul la aceste GntrebAri este Da, Gntr#un anumit fel. $otuHi, ca sA fim mai corecDi, Dumnezeu a fost Cel care a ales sA facA minuni prin aceste obiecte. Jn cazul chivotului Hi a Harpelui de aramA, avem de#a face cu imagini prin care s#au fAcut mi# nuni. Dumnezeu a fAcut minuni prin rAmAHiDele profetului 3lisei, prin umbra unui sfCnt Hi prin lucruri care au fost doar atinse de un sfCnt. De ceB Pentru cA Dumnezeu cinsteHte pe cei ce Jl cinstesc. 6* Samuel =@897, JHi gAseHte plAcerea Gn a face mi# nuni prin sfinDii %ui, chiar Hi pe aceste cai indirecte. ;aptul cA Dumnezeu poate sfinDi lucruri materiale nu trebuie sA surprindA pe cei ce cunosc Scriptura. De e5emplu, nu numai altarul templului era sfCnt, ci tot ce Gl atingea 635od =<@8+7. respinge adevArul cA Dumnezeu lucreazA prin lucruri materiale GnseamnA a cAdea Gn 0nosticism. Prin urmare, da, Gntr#un sens larg icoanele pot face minuni, deoarece Dumnezeu cinsteHte pe cei ce#% cinstesc. Care este diferenDa dintre Gnchinare Hi venerareB CreHtinii ortodocHi nu se Gnchina la icoane Gn sensul Gn care cuvCntul Gnchinare este folosit Gn limba modernA. CreHtinii ortodocHi cinstesc icoanele, ceea ce GnseamnA ca le respectA pentru cA sunt obiecte sfinte Hi pentru cA respectA pe cei pe care Gi repre#zintA. Nu ne GnchinAm icoanelor aHa cum nu ne GnchinAm steagului DArii. &espectul faDA de steag reprezintA aceeaHi atitudine ca Hi faDA de icoane, un fel de cinstire. Ha cum nu venerAm lemnul sau vopseaua, ci persoana pictatG Gn icoanA, tot aHa patrioDii nu venereazA DesAtura Hi culorile, ci Dara reprezentatA de steag. cesta a fost felul de gCndire al celui de al Kaptelea Sinod 3cumenic, care a decretat Gn al sAu 4ros@ F cesta fiind cazul, urmCnd calea GmpArAteascA Hi GnvADAtura de inspiraDie divinA a SfinDilor PArinDi Hi a $radiDiei Bisericii soborniceHti # cAci noi Htim cA este inspiratA de Duhul SfCnt, care se aflA Gn ea # decidem Gn mod corect Hi dupA o

lungA e5aminare, cA asemenea Crucii sfinte Hi dAtAtoare de viaDA, la fel sfintele Hi preDioase icoane pictate Gn culori Hi Gmpodobite cu pietre preDioase sau cu altA materie avCnd acelaHi scop 6epitedeios7 sA fie puse Gn sfintele biserici ale lui Dumnezeu, pe obiecte Hi haine sfinte, pe pereDi Hi pe strAzi, indiferent dacA ele sunt icoane ale Domnului Dumnezeu Hi )Cntuitor "isus 1ristos, ale Preacuratei ;ecioare, SfCnta NAscAtoare de Dumnezeu, sau ale Gngerilor sau SfinDilor. CAci ori de cCte ori vedem reprezentarea lor prin imagini, ori de cCte ori le privim, ne aducem aminte de prototipuri, Gi iubim mai mult, suntem GndemnaDi sA ne GnchinAm sArutCnd imaginea Hi sA ne mArturisim veneraDia 6pros?enesin7, nu adevAratA Gnchinare 6latreian7 care, dupA credinDa noastrA, este cuvenitA numai naturii divine, dar Gn acelaHi fel venerAm imaginea Crucii celei scumpe Hi dAtAtoare de viaDA, SfCnta 3vanghelie Hi alte obiecte sfinte pe care le cinstim cu tAmCie Hi lumCnAri, dupA obiceiurile GnaintaHilor noHtri. CAci cinstea datA imaginii se adreseazA prototipului, Hi persoana care venereazA o icoanA venereazA pe cel reprezentat de ea. Jntr#adevAr, aceasta este GnvADAtura SfinDilor noHtri PArinDi Hi $radiDia Sfintei Biserici soborniceHti, care a dus 3vanghelia de la un capAt la celAlalt al pAmCntului.I 3vreii GnDelegeau diferenDa dintre venerare Hi Gnchinare 6adorare7. Un evreu pios GHi sAruta Halul de rugAciune Gnainte sA Hi#l punA Hi sAruta $ora Gnainte sA o citeascA Gn sinagogA. Cu siguranDA "isus a fAcut la fel, Gnainte sA citeascA Scriptura Gn sinagogA.

Primii cre%tini au n#eles %i ei aceast distinc#ie. +n &artira5ul lui PolBcar! (care a fost un ucenic al Sf$ntului A!ostol "oan, %i a crui martira5 a fost descris de credincio%ii bisericii lui, care au fost martori), ni se s!une cum unii au cutat s-l influen#e(e !e magistratul roman s nu le dea voie s ia tru!ul Sf$ntului &artir, Lca nu cumva, s-a s!us, ei s renun#e la cel rstignit %i s ncea! s se nc'ine la acesta. Aceasta s-a fcut la ndemnul iudeilor, care au urmrit %i c$nd era s-l luam din foc, ei ne%tiind c era im!osibil !entru noi s renun#m la Hristosul care a suferit !entru m$ntuirea ntregii lumi - de%i fr !cat - sau s ne nc'inm altuia. ci *ui, care este Fiul lui Dumne(eu, ne nc'inm, dar !e martiri i cinstim doar ca !e ucenici %i imitatori ai Domnului, care merit aceasta !entru neegalata lor dragoste fa# de +m!ratul %i +nv#torul lor... Atunci suta%ul, v($nd m!otrivirea iscat de iudei, l-a !us n mi5loc %i l-a ars du! obiceiul lor. Du! aceea noi i-am luat oasele, care erau mai de !re# dec$t !ietrele !re#ioase %i mai scum!e dec$t aurul curat, %i le-am a%e(at ntr-un loc !otrivit, unde Domnul ne va ngdui s ne adunm du! cum !utem, cu bucurie, %i s srbtorim martira5ul lui, aduc$ndu-ne aminte de cei care sau lu!tat de5a %i !regtindu-i !e cei care vor avea de lu!tatM (&artira5ul lui PolBca! /A8:D. /F8/-D)

S 0 Vasi#e ce# Mare

Sf. 6asile e!isco!ul e(areii, este unul dintre cei mai im!ortanti !arinti ai bisericii ortodo-e, si totodata unul dintre cei mai mari teologi crestini.

)l s-a nascut in Pont in 5urul anului D:1 si a murit in e(area in (iua de / "anuarie DA1. )l !rovine dintr-o familie crestina binecunoscuta8 tatal sau Sf. 6asile cel Batran a fost un renumit invatator in Pont, iar sora sa &acrina si fratele sau >rigore din =Bssa au devenit deasemenea sfinti. Sf. 6asile a studiat in e(area iar mai a!oi la onstantino!ol si Atena, remarcanduse inca de tanar !rin !rofunde cunostinte in filosofie, astronomie, geometrie, medicina si retorica. *a Atena a legat o stransa !rietenie cu >rigore =a(ian(us care a fost intotdeauna im!resionat de inteligenta si s!iritul sau !rofund. Sf. 6asile a devenit a!oi un stralucit !rofesor in =eo e(area. Sub influenta sorei sale &acrina, 6asile se a!ro!ie mai mult de biserica, iar e!isco!ul e(areii, Dianius, care il a!recia deosebit de mult il incura5ea(a sa acce!te o slu5ba bisericeasca. "n cautarea cailor s!re !erfectiune, 6asile vi(itea(a multe manastiri din )gi!t, Siria, Palestina si &eso!otamia. *a intoarcerea in Pont el infiintea(a o manastire !e malul "ris-ului. Scrierile sale din acea !erioada !un ba(ele vietii mona'ale sistematice si de aceea Sf. 6asile este considerat !arintele mona'ismului oriental. Du!a moartea lui Dianius, )usebius devine e!isco!, care la randul sau incearca sa-l convinga !e 6asile sa devina !reot, si in cele din urma ii ofera o inalta slu5ba in cadrul e!isco!iei, care ii da oca(ia sa-si arate in !lenitudine deosebitele sale calitati s!irituale si intelectuale. "n acest tim! 6asile e-ercita o mare influenta atat in randul conducatorilor statului cat si a !o!ulatiei si clerului. )l ince!e o a!riga !olemica im!otriva arianismului si a altor miscari eretice. *a /2 "unie DA;, Sf. 6asile este ales e!isco! al e(areii, cel mai im!ortant sustinator al sau fiind >rigore =a(ian(us. "n aceasta inalta functie el era totodata &itro!olit al a!adociei si )-ar' al Pontului, autoritatea sa intin(indu-se intre Balcani, &editerana, &area )gee si !ana la )ufrat. )l a de!us un enorm efort in organi(area bisericii si a lu!tat !entru dre!turile clerului, totodata !unand un mare accent !e temeinica !regatire canonica si s!irituala a !reotilor. , mare atentie a acordat Sf. 6asile !aturii sarace si celor o!rimati, initiind nenumarate acte de caritate. "nce!and din anul DAD, o serie de evenimente intristea(a viata sa, ince!and cu moartea fratelui sau >rigore si ru!tura cu >rigore =a(ian(us. *a acestea se adauga situatia generala din "m!eriul 4oman si atacurile gotilor. Sf. 6asile moare in anul DA1, iar la inmormantarea sa !artici!a un imens numar de crestini, evrei, !agani, localnici si straini, ca dovada a marii sale !o!ularitati. Scrierile sale au o mare im!ortanta teologica si au fost traduse !e tot globul. Sf. 6asile a scris citeva carti im!otriva lui )unomius si a arianismului in general, in care a!ara te(a 3rinitatii. "n <De S!iritu Sancto< 6asile tratea(a des!re Sfantul Du' si combate anumite miscari din &acedonia care negau e-istenta Du'ului Sfant.

)l a sris deasemenea un mare numar de lucrari e-egetice des!re Psalmi, "saia si "ov, un numar de :2 !redici si multe discursuri. Alte im!ortante scrieri ale sale sunt8 4egulile &ona'ale, &oralele, Des!re Nudecata lui Dumne(eu, Des!re 4eligie si un numar de D00 e!istole, multe cu caracter dogmatic iar altele a!ologetice. , alta im!ortanta scriere este *iturg'ia Sf. 6asile cel &are. Sf. 6asile este unul dintre < ei 3rei a!adocieni< (alaturi de >rigore din =Bssa si >rigore =a(ian(us) fiind totodata si cel mai im!ortant dintre ei. Sf. 6asile este serbat !e data de / "anuarie si deasemenea !e D; "anuarie im!reuna cu Sf. "oan >ura de Aur ( 'rBsostom) si Sf. >rigore (=a(ian(us) (Sfintii 3rei "erar'i sarbatoare 'otarata in /;F/ de catre "oan Patriar'ul onstantino!olului in memoria acestor trei mari sfinti si teologi ortodocsi).

RUGACIUNEA N BISERICA - RUGCIUNEA DE OBTE b. Ierurgiile Molitfele Sf !tului "#$ile %el M#re )olitfele SfCntului /asile cel )are si ale SfCntului "oan 0ura de ur numite si e5orcisme sunt cele mai puternice rugaciuni Gmpotriva duhurilor necurate din oameni si case. 3le se citesc numai de preoti si duhovnici batrCni care au viata curata si sunt mari postitori si care au dezlegare de la duhovnicii lor sa le citeasca, caci daca le citesc preoti tineri, fara post si viata cCt mai curata, diavolii chinuiesc mai tare pe cei bolnavi si nu ies din oameni, ba uneori se razbuna cu mari ispite asupra celor care au citit molitfele. )oliftele de izgonire a diavolilor din oameni si chiar din animale se citesc numai Gn zile de post, mai ales la miezul noptii Gn biserica, Gn fata icoanelor facatoare de minuni sau lCnga racla cu moaste ale sfintilor. tCt preotul care le citeste cCt si cei bolnavi de duhuri necurate Gmpreuna cu rudele si Gnsotitorii lor trebuie sa tina post negru cel putin o zi si o noapte, uneori chiar trei zile. CCnd bolnavii posedati de duhuri rele nu se vindeca, se va face spovedania generala a celor bolnavi si a rudelor lor, ca nu cumva cineva dintre ei sa fi facut pacate grele si sa fi ramas nespovedite. poi se repeta molitfele SfCntului /asile cel )are de trei ori la miezul noptii, cu cCte o zi pCna la trei zile de post negru. Dupa putin timp bolnavul trebuie sa fie dus la Sfintele )oaste si la "coanele facatoare de minuni din tara ca sa i se citeasca si acolo molitfele SfCntului /asile cel )are. $e5tul )olitfelor SfCntului /asile cel )are

Sfantul 'asile cel +are si temutele sale molifte

-a fiecare inceput de an, pe ( ianuarie, crestinatatea sarbatoreste praznicul Sfantului Vasile cel Mare, trecut la cele vesnice in urma cu saisprezece secole #flata sub patronajul binecuvantata a acestui veritabil stalp al ortodo.iei, prima luna a calendarului este rastimpul benefic cand in biserici si manastiri sunt citite Moliftele Sfantului Vasile cel Mare " acele temute blesteme indreptate impotriva satanei, pentru alungarea demonilor si dezlegarea celor posedati O perioada de gratie, in care crestinilor li se da marea sansa divina de a se innoi o data cu anul care incepe

Scurta insemnare despre viata Marelui Vasile 'a anul 773 dupa Dristos, c$iar in vremea Sfantului si Marelui Imparat .onstantin, in cetatea .e&areea, din inima provinciei .apadocia, pe teritoriul %urciei de asta&i, venea pe lume intr-o familie de crestini instariti, dar cu mare frica de Dumne&eu, un copil fara seaman, ce avea sa intelea a de timpuriu ca are Gdarul deose#irii du$urilor- si este Ginainte-va&ator-. 'a scurt timp dupa nastere, pruncul si-a uimit familia si rudele apropiate, refu&and sa su a lapte de la san, in &ilele de miercuri si vineri. Mai mult decat atat, traditia crestina spune ca micutul nu s-a oprit din plans decat in clipa cand a fost #ote&at. Inca din copilarie a dat semne uimitoare4 plantele ofilite pe care le atin ea se inviorau, animalele #olnave pe care le man aia se insanatoseau... %raind intr-o desavarsita curatie trupeasca si sufleteasca, adolescentul si tanarul de mai tar&iu si-a im#o atit mintea la scolile din .e&areea, apoi la cele din Bi&antul imperial. El a a0uns la cea mai inalta academie din timpul sau, in *tena, unde l-a intalnit pe Sf. ;ri orie de /a&ian&, ce i-a devenit mai intai cole , apoi prieten pentru tot restul vietii. *mandoi au apucat calea Bisericii si a mona$ismului. Pe urmele lor a calcat cu sar uinta Sf. ;ri orie de /<ssa, fratele mai mic al Sfantului G:asilie-. Dupa moartea parintilor, cei doi frati impart la saraci intrea a avere a familiei. *sa incepe un lun sir de fapte milostive, pe care istoria #isericeasca avea sa le numeasca G:asiliada-. Sfantul :asile cel Mare devine cel dintai ierar$ care a intemeiat, pe lan a #iserica, a&ile si spitale pentru a0utorarea celor saraci si neputinciosi. Pana in &iua de a&i el este considerat fondatorul moral al G.rucii 1osii-? %oti #o atii din vremea sa erau indemnati sa-si daruiasca macar o parte

din avere pentru cei nevoiasi, spre mantuirea sufletelor. 1idicat la ran ul de ar$iepiscop al .e&areei, GMarele :asile- a fost primul parinte #isericesc ce i-a c$emat pe mona$i sa se nevoiasca nu doar pentru mantuirea personala, ci si in folosul aproapelui. 'a acea epoca patristica, 1aiul co#orase pe pamant in .apadocia... In fiecare duminica, dupa slu0#a, Sfantul :asile cel Mare facea o minune? %raditia ortodo6a povesteste ca odata a venit in #iserica sa o vaduva desfranata ce se pocaise, dar nu se putea spovedi de rusinea pacatelor sale. Ea le insiruise pe o $artie pecetluita cu ceara. .and a a0uns in fata ierar$ului, la altar, femeia a ca&ut in enunc$i, plan and in $o$ote, fara sa mai poata spune ceva. Inainte-va&ator cu du$ul fiind, Sfantul :asile i-a luat sulul de $artie si a ridicat #ratele spre #olta #isericii, stri and4 GDoamne al .erului si al Pamantului, pentru ru aciunile netre#nicului %au slu0itor, iarta roa#ei %ale acesteia, dupa lacrimile ei?-. .and vaduva s-a intors acasa si a desfacut ceara si iliului, a descoperit ca $artia era al#a, fara insemnarea vreunui sin ur pacat... Inca inainte de a implini "3 de ani, pe data de 1 ianuarie, anul 7!9 dupa Dristos, sfantul :asile cel Mare s-a mutat la cele vesnice, savarsind o ultima minune mantuitoare, in cea din urma &i a vietii. Doctorul care il in ri0ea era un pa an ce refu&a sa se #ote&e, spunand ca vrea sa-si sfarseasca traiul pe aceasta lume in aceeasi reli ie in care se si nascuse. In a0un de *nul /ou, medicul i-a spus sfantului, cu mare tristete, ca pana la apusul soarelui tre#uie sa se pre ateasca de calatoria fara intoarcere. Sfantul :asile l-a pus pe pa an sa se 0ure in fata sa ca va accepta sa se #ote&e, daca el, #olnavul aflat pe moarte, va trai pana a doua &i... In &orii primei &ile a anului, doctorul a revenit la capataiul sfantului, aflandu-l pe Gmuri#und- in enunc$eat la icoana. GMarele :asile- isi petrecuse toata noaptea in ru aciune? .oplesit de emotie, pa anul si-a plecat capul, primind taina Bote&ului c$iar de la #olnavul sau. =ltimele cuvinte ale sfantului au fost4 GPentru mantuirea sufletului tau am cerut indurarea acestui ra a& de la Dumne&eu-. Dupa noua ani, opt luni si saptespre&ece &ile de nevointa in scaunul ar$iepiscopal, Sfantul :asile cel Mare a fost inmormantat in .e&areea .apadociei. /avalirea musulmana a profanat locul sau de veci, dar ramasite ale moastelor sale au a0uns in mai multe #iserici ortodo6e, c$iar pana in 1omania.

Eu blestemam satana, iar demonul imi raspundea <<te urasc>>

Interviu cu preot prof. dr. 'ASI!E RA"3CA, paroh al %isericii Aret#ulescu si prodecan al Institutului (eologic 3niversitar din %ucuresti - Parinte, de ce Biserica 5rtodo6a il numeste pe Sfantul :asile Gcel Mare-H - *idoma altor sfinti parinti, putini la numar, de

altfel, Sfantul :asile a primit un asemenea Gcalificativ- de sfintenie, pentru ca a e6celat in viata #isericeasca din toate punctele de vedere4 si ca teolo , si ca ascet, si ca or ani&ator. El a insumat, la un nivel de e6ceptie, toate trasaturile definitorii ale unui verita#il atlet al lui Dristos. *cesta cred ca este si motivul pentru care a fost #ote&at GMarele :asile-, care ramane unul sin ur, inconfunda#il in sfintenia sa? - :a intre#, in numele cititorilor nostri4 de ce sunt atat de raspandite in lumea ortodo6a GMoliftele- sale si de unde vine renumele lor atat de temutH - In primul rand, tre#uie preci&at ca mai e6ista si GMoliftele- Sfantului Ioan ;ura de *ur, precum si GMoliftele- Sfantului .iprian. Mai putin cunoscute, forta lor este e ala cu a celorlalte ru aciuni. .at priveste raspandirea si renumele Moliftelor Sfantului :asile, desi va dau dreptate, in eneral, as vrea sa ase& o Gsurdina- #inevenita. Ele au devenit aproape o Gmoda- in ultimii ani si cred ca s-a e6a erat din motive spectaculare, ce nu tin de spiritul reli ios autentic. GMolitva-, in lim#a slava, inseamna Gru aciune-. Deci, avem de-a face cu o suita de ru aciuni la fel de importante ca si oricare alte ru aciuni ale Bisericii. Sa nu uitam ca in 5rtodo6ie e6ista, pe lan a asemenea ru aciuni de e6orci&are, in e ala masura, ru aciuni de lauda, de cerere, de multumire... %oate sunt la fel de importante, pentru ca fiecare isi are rolul ei #ine definit. - Parinte 1aduca, eu nu indra&nesc sa contra&ic o fata #isericeasca, dar vi&iunea dvs. este mult prea G#la0ina-? Moliftele Sfantului :asile nu se citesc doar la inceput de an, c$iar daca acela este cel mai important moment. Ele sunt citite re ulat in manastiri si, saptamanal, in unele #iserici Gde mir-. E6ista, in sc$im#, preoti care nu se incumeta sa le citeasca prea des, poate dintr-o, $ai sa &icem, Gtimiditate du$ovniceasca-. .ircula tot felul de &vonuri pe seama celor intamplate cu oca&ia citirii acestor #lesteme indreptate impotriva satanei. .redinciosii, la randul lor, se tem sa le citeasca acasa, in sin uratate. - /u va contra&ic, dar sa nu Gidolatri&am- astfel de te6te #isericesti, desi recunosc, totusi, ca Moliftele au un efect foarte puternic asupra demonilor strecurati in oameni in c$ip neva&ut. In pofida acestui fapt, n-as vrea sa e6a eram, in detrimentul altor ru aciuni #isericesti, fiindca oamenii din &iua de a&i au inceput sa vina la Sfanta Biserica mai mult pentru parastase si molifte, uitand de Spovedanie sau c$iar de Sf. 'itur $ie. Este foarte adevarat ca nu orice ru aciune se cuvine citita de crestin, de unul sin ur. Moliftele Sf. :asile cel Mare, ca si ale Sf. Ioan ;ura de *ur, ce se asesc in Molitfelnic, nu sunt la indemana #a#ei 'eana, a mamei 5mida sau mai stiu eu a cui. Daca insa vor#im de necesitatea postului, a a0unarii aspre, cu prile0ul acestor ru aciuni de e6orci&are, atunci sunt cu totul de acord. /ecuratul se a#ate mai tare asupra credinciosului imprudent sau nepre atit, dupa citirea acestor te6te. /ici macar mie, ca preot, nu-mi este catusi de putin indiferent in ce stare ma aflu cand le citesc? - .are este istoria acestor ru aciuni, pe scurtH .e G#io rafie- auH - E6orcismele isi au ori ini foarte indepartate, in lumea e#raica si pa ana. In *ntic$itate, e6istau c$iar persoane speciali&ate in asemenea practici, care citeau pasa0e din :ec$iul %estament si invocau numele lui Ia$ve. *#ia prin Mantuitorul Dristos se instituie - stim din relatarile evan $elistilor - e6orcismul de tip crestin. Ba mai mult, Domnul Iisus le spune ucenicilor sa mear a in lume si sa

scoata demonii din oameni, iar acestia o fac Gin numele lui Iisus Dristos .el 1asti nit in vremea lui Pontiu Pilat?-. .$iar si %aina Sf. Bote& este precedata, pana in &iua de a&i, de o suma de e6orcisme foarte puternice. E6ista, cu alte cuvinte, traditia unei practici de acest tip, ce a fost incununata de Moliftele pe care le cunoastem asta&i in forma scrisa de cei trei sfinti. - De ce sunt atat de temute asemenea ru aciuni, c$iar si de preoti, uneoriH - /ici o ru aciune, cu atat mai putin Moliftele, nu se cuvine citita, picior peste picior, acasa. Insa este adevarat ca Moliftele pot avea un efect Gdevastator- pentru preot, daca nu are epitra$ilul de at si nu s-a pre atit in curatie si post. .unosc un ca& de slu0itor al lui Dumne&eu care citea Moliftele in Postul Mare. Era paro$ si pastorea doua sate din %eleorman, despartite de un lac. Intr-o seara, dupa citirea acestor ru aciuni puternice, se intorcea acasa, sin ur. .and a a0uns la di ul pe care tre#uia sa paseasca pentru a traversa lacul despartitor, a simtit ca Gcineva- incearca efectiv sa-l im#ranceasca in apa? Mi-a povestit ca a fost nevoit sa treaca in patru la#e, ca sa nu cada... - E6plicati, va ro , foarte sumar, pentru cititorii nostri, care este Gtipiculcitirii Moliftelor? - In eneral, ele nu se citesc separat de o alta slu0#a. .itirea lor se poate face si in #iserica, dupa 'itur $ie sau :ecernie, dar si acasa, dupa Sfestanie sau Maslu. Ele fac parte, cum v-am spus de0a, dintr-un intre al Bisericii, care implica, deopotriva, sfintirea, #inecuvantarea si e6orci&area. Mai e6ista un amanunt important, mentionat inca de pe vremea lui 5ri en. *ceasta e6orci&are nu se refera doar la oameni posedati, ci si la locuri #antuite de satana. /u intamplator crestinul c$eama preotul acasa pentru sfestanie. Deci, c$iar si sfintirea unui spatiu, alun and spiritele rele de acolo, are un caracter e6orcist. - Parinte 1aduca, ati avut vreo e6perienta personala in ceea ce priveste citirea Moliftelor Sfantului :asile cel MareH - Da? Ba c$iar tre#uie sa recunosc ca a fost una impresionanta. *cum vreo doi ani, tin minte, am remarcat in #iserica pre&enta unei tinere ce parea sa ai#a un comportament usor #i&ar, desi pastra toate aparentele deplinei normalitati. *veam sa aflu ca este din Buftea si a#ia implinise 19 ani. /u mai tin minte cum o c$eama, dar nici nu am reva&ut-o de atunci. *m inceput sa citesc Moliftele pentru un tanar medic, la ru amintea acestuia, iar fata a venit su# epitra$il, lan a #ar#at, pe neasteptate. %anarul statea linistit, in timp ce fata, la scurt timp, a inceput sa tremure, sa se &druncine, pana cand a ca&ut su# masa din fata Icoanei Maicii Domnului. Imi amintesc ca era vineri seara, &i de post... %ul#urat peste masura, am sfarsit de citit Moliftele si l-am ru at pe tanar sa astepte deoparte. Intre timp, fata isi revenise din acel ciudat lesin. *#ia a reusit sa sopteasca, parca epui&ata4 GParinte, am pe satana in mine... /u stiu ce sa ma fac?-. *m reluat Moliftele pentru ea, separat. Dupa ce am pus epitra$ilul pe capul ei si am inceput sa #lestem diavolul, tanara si-a reluat tremuratul si convulsiile, pana ce a ca&ut din nou su# masa din fata icoanei, scotand niste

sunete ra usite, cu un las ce nu parea sa mai fie al ei. Mie, va spun sincer, aproape mi se inmuiasera picioarele, insa mi-am pastrat cumpatul, m-am dus in *ltar, am luat Sf. .ruce si am reluat #lestemele, indreptand varful .rucii spre capul ei, c$iar in crestet. %anara se & uduia de parca ar fi fost cuprinsa de fri uri sau accese de epilepsie, se intindea su# masa si scotea acele sunete a0aite, desi vocea ei normala era armonioasa. Inca si acum sunt rascolit de amintirea acelei scene incredi#ile? Ea isi revenea, ii puneam din nou epitra$ilul pe cap si continuam pana cand, la un moment dat, am inceput sa simt ca ma cert, pur si simplu, cu cineva ascuns in fiinta ei... %remuram si eu de0a, insa continuam sa citesc. I-am ru at pe cei cativa enoriasi ce se mai aflau in #iserica, de fata, sa spuna in cor, cu las tare, GDoamne miluieste?-, iar eu reciteam #lestemele fara incetare. Parca ma luptam corp la corp cu o fiinta neva&uta... Ea se &#atea ca un epileptic, apoi isi revenea si iarasi cadea in acea stare. Eram leoarca de transpiratie, de parca as fi aler at, iar credinciosii din paro$ie urmareau uluiti aceasta scena. *m intre#at pe cei care erau de fata ce spunea vocea aceea uturala cand o apucau cri&ele pe fata, caci in timpul citirii #lestemelor ridicasem lasul, de emotie vor#eam mai tare si eu, fara sa mai pot fi atent la altceva. Enoriasii mi-au spus ca se au&ea asa4 G%e urasc? %e urasc?-. :a dati seamaH Eu #lestemam satana, iar demonul imi raspundea G%e urasc-... Ma cutremur c$iar si acum, cand povestesc. /-am mai trait niciodata asa ceva. - :edeti, parinteH *ti sfarsit prin a recunoaste ceea ce va intre#am la inceput? - Da si nu, in acelasi timp. *ccept ca asemenea intamplari sunt dovada fortei Moliftelor, stiu ca datorita unor asemenea situatii iesite din comun s-a creat o verita#ila mitolo ie populara in 0urul lor, dar nu sunt de acord cu Gspectacolulacestui misticism primitiv, dupa care lumea contemporana se da in vant. 5amenii au a0uns sa creada ca orice pro#lema se poate re&olva prin Molifte. Biserica, strict do matic vor#ind, este o institutie divino-umana, in centrul careia se afla ru aciunea, su# toate formele ei de manifestare, intre care cea mai importanta ramane Sf. 'itur $ie. De la 'itur $ie iradia&a toate celelalte ru aciuni ale Bisericii, inclusiv Moliftele. In Sf. 'itur $ie se actuali&ea&a, de fiecare data, 0ertfa Mantuitorului Dristos, toti impartasindu-ne din darurile pe care Dumne&eu ni le ofera cu aceasta oca&ie. +ara constiinta actuali&arii acestei 0ertfe, toate celelalte forme de ru aciune, inclusiv Moliftele, nu ar avea puterea pe care o asteptam de la ele.

Sf. A!&rei 6Cel Dintai Chemat7 Nu$e#e sau este 'e origi"e greaca 8Ea"'reiaE i"se$"a"' barbatie sau ,a#oare9 si se *are sa i ost 'estu# 'e ras*a"'it *ri"tre e,reii 'i" seco#e#e 'oi si trei i"ai"te

'e Iisus0 S 0 a*osto# A"'rei s2a "ascut i" Bet3sai'a 'i" -a#i#eea si este rate#e S 0 )etru0 A$a"'oi erau *escari si traiau i" aceeasi casa #a Ca*er"au$ i" $o$e"tu# ca"' #2au i"ta#"it *e Iisus0 Di" e,a"g3e#ia #ui Ioa" a #a$ ca A"'rei a ost uce"icu# #ui Ioa" Bote4atoru#0 A"'rei recu"oaste 'ei"'ata *e Iisus ca Mesia si i# a'uce *e rate#e sau )etru #a acesta 8Ioa" ;0@;9, 'i" ace# $o$e"t a$a"'oi ratii 'e,e"i"' uce"ici ai #ui Iisus0 I" ce#e#a#te trei e,a"g3e#ii, Luca 8,,;;9 Matei 8i,,;:,B<9 si Marcu 8i,;A,;D9, se $e"tio"ea4a cu$ Iisus i2a c3e$at *e a$a"'oi sa2L ur$e4e si sa #ase toate ce#e#a#te *reocu*ari 'eo*arte0 I" ce#e 'i" ur$a A"'rei a ost a#es ca u"u# 'i" cei 'ois*re4ece a*osto#i si 'e iecare 'ata 'e cate ori e,a"g3e#istii ii e"u$era *e a*osto#i i# *ute$ gasi *e A"'rei i"tot'eau"a *ri"tre *ri$ii *atru, ceea ce se$"i ica i$*orta"ta care i2a ost acor'ata0 S 0 A"'rei este $e"tio"at e7*#icit 'e catre Marcu 87ii,?9 ca ii"' u"u# 'i"tre a*osto#ii care L2au i"trebat *e Iisus 'es*re ceea ce are sa ur$e4e, Ioa" i# $e"tio"ea4a cu oca4ia $i"u"ii cu *ai"i#e si *estii si $ai tar4iu ca"' este i"trebat 'e catre Fi#i* 'aca sa a'uca #a Iisus *e cati,a greci care 'oreau sa2L cu"oasca0 Se *oate s*u"e ca S 0 A"'rei a ost u"u# 'i"tre cei $ai a*ro*iati uce"ici ai #ui Iisus si se stie ca e# a ost *re4e"t i" ce#e $ai i$*orta"te e,e"i$e"te cu$ ar i: Ci"a cea 'e tai"a, *ri"'erea #ui Iisus, I"a#tarea, )ogorarea S a"tu#ui Du30 E# a .ucat u" ro# i$*orta"t i" *ro*o,a'uirea cre'i"tei cresti"e 'ar e7ista *areri co"tra'ictorii cu *ri,ire #a 4o"a geogra ica i" care e# a acti,at0 Eusebius, care se ba4ea4a *e scrieri#e #ui Orige" a ir$a ca S a"tu# A"'rei s2a a #at $u#t ti$* i" Scitia u"'e a co",ertit *o*u#atia #a cresti"is$, i" ti$* ce a#tii $e"tio"ea4a E*iru# si A3aia0 Este oarte *osibi# ca S a"tu# A"'rei sa se i a #at i" toate aceste #ocuri asa cu$ $e"tio"ea4a Nice*3orus, care se ba4ea4a *e scrieri ti$*urii si care a ir$a ca S 0 A"'rei a *re'icat i" Ca**a'ocia, -a#atea, Bit3>"ia, i" 'eserturi#e Scitiei, i" Bi4a"t u"'e a "u$it *e S 0 Stac3>s ca *ri$ e*isco*, a*oi i" Tracia, Mace'o"ia, Tesa#ia si A3aia0 I" ce#e 'i" ur$a S 0 A"'rei a ost cruci icat 'i" or'i"u# gu,er"atoru#ui ro$a" Aegeas i" )atras si este stiut ca a ost #egat si "u batut i" cuie 'e cruce, *e"tru a i se *re#u"gi su eri"ta0 S 0 A"'rei a $urit ca $artir i" a"u# C< *e 'ata 'e ?< Noie$brie i" ti$*u# i$*aratu#ui Nero0 Atestari#e cu *ri,ire #a or$a crucii *e care a ost rastig"it S 0 A"'rei se *are ca 'atea4a "u$ai 'u*a seco#u# a# *ais*re4ece#ea0 Moaste#e S 0 A"'rei au ost a'use #a Co"sta"ti"o*o# i" a"u# ?HA si 'e*use i" Biserica A*osto#i#or0 La i"ce*utu# seco#u#ui KIII ca"' tru*e#e ra"ce4e ocu*a Co"sta"ti"o*o#u#, car'i"a#u# )etru 'i" Ca*ua a #uat $oaste#e S 0 A"'rei si #e2a 'e*us #a cate'ra#a A$a# i, u"'e au stat *a"a i" a"u# ;:C?, ca"' au ost restituite -reciei0

S 0 A"'rei este o"orat ca *atro" a# Rusiei si Scotiei0 Biserica orto'o7a ro$a"easca se co"si'era biserica a*osto#ica 'eoarece S 0 A"'rei a e,a"ge#i4at *e teritoriu# actua# a# Ro$a"iei0

In asteptarea Craciunului

Povestea Sfantului :icolae

In fiecare an, pe 6 Decembrie, crestinatatea sarbatoreste pe unul din cei mai insemnati sfinti ai ei. a semn al puterii si !arului sau divin, in aceasta preafericita "i, o particica din moastele Sfantului #icolae, anume c!iar mana sa dreapta, daruita de voevodul Mi!ai Vitea"ul $isericii %Sfantul &!eor'!e(#ou din $ucuresti, devine placut mirositoare si facatoare de minuni

Copilul batran
In cetatea Patara, din provincia 'ic$ia, pe pamantul sfant al .appadociei #i&antine, vedea lumina &ilei pruncul /icolae, in cel de-al treilea veac al primului mileniu crestin, cand dreptcredinciosii inca traiau pe vremea pri oanei impotriva invataturilor lui Dristos. Parintii sai, %eofan si /iona, l-au #ote&at cu acest nume ales, despre care ,Patericul- spune ca se talcuieste ,#iruitor de popor-. In aceeasi perioada si in aceeasi provincie se nasteau alti doi straluciti teolo i si parinti #isericesti, pomeniti cu cinste in calendarul ortodo64 Sfantul :asile cel Mare si Sfantul Ioan ;ura de *ur. %oti trei, impreuna cu Sfintii Imparati .onstantin cel Mare si mama sa, Elena, vor scoate crestinismul din catacom#e la lumina &ilei. %raditia povesteste ca, la venirea pe lume a copilului /icolae, trei stele mari ar fi stralucit cu neo#isnuita putere pe cer, inc$ipuind semnul Preasfintei %reimi. De a doua &i, mama si tatal sau n-au mai cunoscut impreunarea trupeasca, dedicandu-si intrea a viata unicului lor fiu, incredintati ca nu este cu putinta a se mai naste in familia lor o odrasla la fel de dorita si de ocrotita de Dumne&eu. Primul semn al acestui adevar l-a aratat #aiatul c$iar de la cea dintai spalare, cand s-a ridicat in picioare din apa scaldatorii de lemn, uimindu-si peste masura parintii. %raditia #isericeasca istoriseste ca pruncul a supt numai de la sanul drept al mamei sale, pentru luare-aminte ca va fi pomenit in randul dreptilor, dar niciodata in &ilele de miercuri si vineri de peste saptamana, ceea ce dovedea ca sfantul de mai tar&iu avea sa fie un mare postitor, cum s-a si adeverit. Pe masura ce crestea numarul anilor, sporeau cu repe&iciune atat intele erea, cat si o#iceiurile cele #une ale #aiatului, astfel incat, la varsta invataturii, /icolae a0unsese ,la multa si neo#isnuita intelepciune-. *celasi ,Pateric- pomeneste cuvinte miraculoase de lauda pentru

cresterea sfantului, inca inainte de a i se duce vestea in intrea a crestinatate. ,Deci, facandu-se desavarsit in cuvantul invataturii, s-a aratat desavarsit si in lucrul vietii, caci se a#atea de la prietenii desarte si de la vor#e nefolositoare, ferindu-se din calea femeilor si de petrecerea cea lumeasca. Mai intai copilul, mai apoi tanarul, im#unatatit si curat, ardea cu du$ul si slu0ea Domnului cu frica, incat nu se vedea la dansul nici un fel de narav tineresc, ci numai o#iceiurile omului #atran. .aci, precum omul #atran, daca are o#iceiul celor tineri, este luat in ras, tot asa si tanarul, daca are naravul #ar#atului #atran, se cinsteste de toti cu mirare, caci sunt nepotrivite tineretile pentru #atranete, dar cinstite si frumoase sunt #atranetile in tinerete...- .opilul #atran devenea tanarul intelept si #ar#atul sfant?

Cele dintai minuni

Inca din primii ani ai indelun atei sale vieti, /icolae s-a lasat cuprins de o mila pustiitoare fata de aproapele sau, fie copil, fie varstnic, fie pa an ne#ote&at, fie crestin. Sfanta traditie #isericeasca pomeneste ca, intr-o dimineata, plecand /icolae in cetate, de mana cu mama sa, cei doi au nimerit intr-o im#ul&eala de oameni, pe o straduta in usta, podita cu piatra. Mama si fiul au descoperit cu tul#urare ca o fetita ca&use pe fereastra si se &dro#ise de caldaram. .$ipul ei frumos si palid era #ra&dat de un fir de san e, ce se scur ea din coltul urii. *laturi, in enunc$eat, plan ea amarnic tatal copilei, cuprins de o 0ale fara de mar ini. Pe neasteptate, micul /icolae s-a aplecat asupra fetitei si a sarutat-o, su# privirile uimite ale celor adunati in 0ur. 'a putine clipe, copila a desc$is oc$ii, clipind des, apoi s-a ridicat in capul oaselor, pe patul de piatra al stra&ii, sculandu-se din moarte, ca si cand s-ar fi tre&it din somn. Multimea uluita a inceput sa stri e, in timp ce /icolae si-a luat mama de mana si s-a indepartat. .and cei doi s-au apropiat de capatul stra&ii, fetita inviata i-a a0uns din urma, fu ind dupa ei. .opila l-a im#ratisat pe #aiatul cel fermecat, su# privirile inlacrimate ale mamei. In doar cateva clipe, multimea s-a tala&uit spre ei, in frunte cu tatal fetitei salvate. ,.ine esti, ca sa-ti pot multumiH?-, a e6clamat micuta, care nu mai avea nici o urma de lovire pe trup. ,/icolae este numele meu-, a raspuns copilul, ,dar nu mie tre#uie sa-mi multumesti, ci lui Dumne&eu, iar aceasta nu o poti face decat daca te #ote&i impreuna cu familia ta...- %atal fetitei a 0urat ca va face acest lucru c$iar a doua &i. 'a putin timp dupa aceasta intamplare minunata, intr-o duminica, /icolae si parintii sai au mers la sin ura #iserica crestina ce e6ista in cetate pentru a participa la slu0#a. Dupa inc$eierea 'itur $iei, la iesirea din lacasul sfant, cei trei au intalnit un alai de copii sarmani care se ru au de un ne ustor sa le dea de pomana cateva #om#oane din cele pe care le transporta cu o caruta, spre a fi vandute la pravalia sa. 'ipsa de milostivire a omului l-a induplecat pe tatal lui /icolae sai plateasca o pun a de #om#oane, pe care a daruit-o copiilor. Dar dulciurile erau neindestulatoare si multi dintre sarmani au inceput sa plan a cand au va&ut ca lor nu le ramane nimic. /icolae s-a intristat de mila lor. Dupa intoarcerea acasa, a in enunc$eat in fata icoanei Mantuitorului, in camera lui, si s-a ru at toata dupa-amia&a si seara, pana la culcare, cu lacrimile siroindu-i pe o#ra0i, fara sa manance si fara a fi intrerupt de parinti. * doua &i, s-a intins vestea ca se petrecuse cea mai mare minune din istoria cetatii Patara. Dis-de-dimineata, in toate casele crestinilor, copiii isi aflasera incaltarile pline cu dulciuri si felii de co&onac?

Arhiereul
In primii ani ai adolescentei, unc$iul lui /icolae, care era episcop al locului, va&and sar uinta si credinta nepotului sau, l-a c$emat pe calea preotiei. Parintii si-au dat #inecuvantarea, iar fiul a plecat cu #ucurie la invatatura celor #isericesti. *tata ravna si sfintenie vedea unc$iul la nepot, incat, peste cativa ani, cand l-a $irotonisit preot, a tinut slu0#a in piata pu#lica din cetate, dupa care a rostit o scurta cuvantare in fata oamenilor adunati acolo. Episcopul l-a daruit pe /icolae multimilor, in $aine preotesti, cu o urare impresionanta4 ,5, fericita este turma care se va invrednici a avea pe acest pastor?- .u adevarat, ucenicul a pa&it 0uramantul credintei, incepand pastorirea sufletelor ce le-a primit in ri0a, cu #landete si cu multa iu#ire. *u urmat anii cucernici in care

sfantului i-a crescut vestea in intrea a .appadocie, dupa cum ,Patericul- scrie4 ,Multe, mari si preaslavite minuni a facut Sfantul /icolae? 5r#ilor le-a dat vederea, sur&ilor le-a daruit au&, sc$iopilor - um#lare, #olnavilor - tamaduire, saracilor - alinare, cu o putere intocmai cu cea a apostolilor...'a moartea parintilor sai, care au trecut la cele vesnice in aceeasi &i, sfantului i-a ramas drept mostenire o mare avere, caci familia sa era instarita. Dar /icolae, care a0unsese la ran ul #isericesc de ierar$, a impartit toata a oniseala mostenita saracilor din cetate, dupa care a dat de stire credinciosilor ca va pleca intr-o lun a calatorie pe mare, la 'ocurile Sfinte. /ici ierar$ul si nici credinciosii sai din cetatea Patara nu stiau ca nu se vor mai revedea vreodata... In calatoria ce a urmat, Sfantul /icolae a savarsit una dintre cele mai mari minuni din indelun ata sa viata. Inainte de a a0un e in portul *le6andria, cora#ia, in care se aflau mai multi oameni, a fost lovita de o puternica furtuna, cu vanturi naprasnice si valuri cat casa. In fata crestinilor inspaimantati, sfantul a in enunc$eat pe punte si s-a ru at, dupa care a vor#it cu las tare sti$iei. Spre uluirea celor de fata, furtuna s-a domolit, cum facuse altadata Insusi Mantuitorul Dristos?

Calea fara intoarcere

*0uns cu #ine la Ierusalim, dupa ce a traversat desertul Sinaiului, sfantul a urcat pe ;ol ota si a in enunc$eat, plan and la locul 1asti nirii lui Iisus. *ici a avut o vedenie suprafireasca, pe care a povestit-o, mai tar&iu, Sfantului Metodie, Patriar$ul .onstantinopolului, iar acesta a scris-o, pentru a ramane spre luare-aminte urmasilor. ,Intr-o straful erare de lumina, Sfantul /icolae a va&ut aievea pe Mantuitorul nostru intru slava, stand aproape de dansul si dandu-i Sfanta Evan $elie, iar de partea cealalta a va&ut pe Sfanta /ascatoare de Dumne&eu, punand pe umerii sai omofor ar$ieresc. *tunci s-a au&it o voce ca de tunet, ce i-a spus asa4 ,Mer i inapoi in 'ic$ia, dar calea ta este fara intoarcere, caci sufletele crestinilor din mitropolia Mira au ramas fara pastor. *colo va fi sfarsitul &ilelor tale?-, Sfantul ierar$ /icolae a ascultat porunca si s-a intors in .appadocia, calatorind tot pe mare, dar s-a oprit in cetatea Mirei. De cum a sosit acolo, s-a ra#it la catedrala mitropolitana, pentru a aprinde o lumanare in semn de multumire .elui de Sus, ca l-a a0utat sa a0un a cu #ine pe uscat. .and a intrat in catedrala, un #atran in straie preotesti i-a facut semn sa se apropie. ,.are e numele tau, crestineH-, l-a intre#at acela. ,/icolae-, a raspuns sfantul. ,Esti preotH-, l-a mai intre#at #atranul. ,Sunt ierar$ din Patara, caci m-am nascut tot aici, in 'ic$ia-. *tunci #atranul s-a inc$inat si l-a strans in #rate pe sfant, cu oc$ii ume&iti de lacrimi. *poi a marturisit4 ,'audat fie numele tau, Doamne, caci necunoscute si minunate sunt caile %ale? Bine ai venit, frate? Eu sunt ;$enadie, ar$iereul so#orului de preoti. Dupa moartea episcopului nostru, intre ul so#or, ca si mine, te-a va&ut venind in vis, iar o voce ne-a spus cum te c$eama, ce ran preotesc ai si de unde esti. *ceeasi voce mi-a spus ca te voi intalni aici, in sfantul lacas. %e astept de aproape o luna, frate? :ino? %e asteapta si so#orul sa te urcam in scaunul episcopal...-

Portretul unui sfant

In lun ul sir al anilor ce au urmat, sfantul a mai facut multe si laudate minuni, ducandu-i-se vestea in toata lumea. In timpul Imparatilor Diocletian si Ma6imian, sfantul a fost c$iar intemnitat, dar nu si-a pierdut niciodata cura0ul si credinta. Dupa aflarea Sfintei .ruci de catre mama sa, Elena, noul imparat .onstantin cel Mare a daruit li#ertate crestinilor pentru totdeauna. El l-a scos din temnita pe Sfantul ierar$ /icolae si l-a c$emat la /iceea, la cel dintai Sinod Ecumenic, unde s-a intalnit, pentru prima oara, cu Sfintii Parinti Ioan ;ura de *ur si :asile cel Mare, care i-au pastrat o amintire de nesters. Portretul pe care i l-a &u ravit, in putine cuvinte, Sf. Ioan ;ura de *ur, a ramas ca un testament pentru urmasi4 ,+ata lui #landa stralucea cu o putere mai presus de fire. *vea intelepciunea lui Moise, dar&enia prorocului Ilie si credinta Sfantului *postol Petru. Doar vederea lui aducea mult folos celor care priveau spre dansul. Iar cei care se atin eau de vesmintele sale aflau alinare pe loc, din

orice o#ida, si se tamaduiau indata?'a o varsta foarte inaintata, ,marele placut al lui Dumne&eu- - asa cum il numeste ,Patericul- si-a savarsit cu #ine vremelnica sa trecere pe acest pamant, mutandu-si sufletul la cele vesnice, in Imparatia .elui pe care '-a slu0it ca un adevarat luptator neo#osit. In a sasea &i a lunii decem#rie, trupul sau a fost depus in catedrala mitropolitana din Mira 'ic$iei. ,*tat de senin si luminos era c$ipul sau, incat parea ca doarme. *tat de mult mir placut mirositor i&vorau vesmintele sale, incat crestinii il adunau in vase si il duceau acasa, unde ii vindecau pe cei #olnavi sau demoni&ati-, sta scris, spre pomenire, in ,:iata celui intre sfinti, Parintele nostru, Sfantul Ierar$ /icolae, *r$iepiscopul Mirelor 'ic$iei, +acatorul de Minuni-.

Epilog
Sfantul nu a fost inmormantat niciodata, caci atat de mari se dovedeau sfintenia ramasitelor sale pamantesti si minunile pe care le savarseau, incat crestinii nici nu au indra#nit sa i ingroape trupul! !a putin timp dupa incetarea sa din viata, Sfantul Ierarh :icolae a fost canoni#at, si asta#i, dupa saispre#ece veacuri, el este pra#nuit atat de %iserica -rtodoxa, cat si de cea Catolica. "in pacate, navalirile pagane de mai tar#iu au profanat moastele sfantului, sfartecandu i trupul. In anul 0911, +ihai 'itea#ul a primit in dar de la Cardinalul din %ari, cu doar cateva luni inainte de uciderea sa, mana dreapta a Sf. :icolae. "omnitorul a daruit o cu evlavie %isericii )Sf. <heorghe :ou*, care, pe atunci, era cea mai mare manastire din targul %ucurestilor. "e patru sute de ani, aceasta particica din moastele sfantului odihneste in acelasi loc, savarsind nenumarate minuni. Alte parti din nepretuitele moaste ale Sfantului :icolae se afla risipite acum prin catedrale din <recia, Italia si 6ranta, dar sufletul sau se roaga, in Imparatia lui "umne#eu, pentru crestinii din intreaga lume.

Des*re S 0 Nico#ae Sfantul =icolae, !atronul >reciei, 4usiei !recum si al multor orase din A!usul )uro!ei, este unul din cei mai !o!ulari sfinti ai crestinatatii. Datorita multelor minuni !e care le-a savarsit

atat in tim!ul vietii, cat si du!a trecerea la cele vesnice, el este su!ranumit si <Facatorul de &inuni< (3aumaturgul). Data nasterii sale este necunoscuta, si nu e-ista o biografie detaliata a vietii sale. 3otusi, se cunoaste data mortii sale care este 0 Decembrie, nee-istand insa un consens asu!ra anului, care du!a unii cercetatori ar fi D29, iar du!a altii D9:. 3raditia Bisericii s!une ca Sf. =icolae s-a nascut intr-o familie bogata in Parara (Asia &inor). *a moartea !arintilor sai, =icolae a devenit !reot si s-a le!adat de toata averea sa, !e care a daruit-o saracilor si a !lecat in !elerina5 in Palestina si )gi!t. *a intoarcerea acasa, !o!orul l-a intam!inat si l-a ales Ar'ie!isco! de &Bra. Desi o cronica din secolul al 6"-lea il citea(a !rintre !artici!antii la Sinodul de la =icea, e-ista !rea !utini istorici care acce!ta aceasta teorie. &oastele Sf. =icolae au fost furate in anul /;FA din &Bra, de catre negutatorii italieni si aduse la Bari, unde !e data de :: "unie //1A, a fost ridicata o biserica dedicata Sf. =icolae si in care se afla si in !re(ent moastele sale. Du!a cum se stie, Sf. =icolae este ocrotitorul co!iilor, dar totodata el este si ocrotitorul marinarilor, al brutarilor, al fetelor fara (estre, al victimelor sistemului 5udiciar, etc. Dintre multele legende care il au ca erou, cea mai cunoscuta este cea a fiicelor unui om bogat care isi !ierduse averea. Sf. =icolae a venit intr-o noa!te si le-a aruncat !e fereastra trei saci de aur, !e care sa ii aiba dre!t (estre. Alte binecunoscute minuni savarsite de Sf. =icolae sunt invierea celor trei co!ii omorati de un 'angiu, salvarea de la naufragiu a unor corabii si multe altele. Sfantul =icolae este serbat atat de Biserica ,rtodo-a cat si de cea atolica, !e data de 0 Decembrie.

Minuni

)inunea Sfantului Nicolae cu un covor

Auzim pe Sfantul Duh graind prin Proorocul David: "Precum doreste cerbul izvoarele apelor, asa Te doreste sufletul meu pe Tine, Dumnezeule". u adevarat in acelasi chip doreste si sufletul credinciosului crestin auzirea cuvintelor lui Dumnezeu si cele ce se lucreaza prin Sfintii Sai. Deci, iata si alta minune a Sfantului !icolae: "ra un oarecare, cu numele !icolae, in cetatea numita onstantinopol, hranindu#se din osteneala mainilor lui si era credincios lui Dumnezeu si avea randuiala lui sa nu treaca ziua Sfantului !icolae fara de pomenire. Si aceasta, cu neobosire o facea el, ca auzea in Sfintele Scripturi graind:

" insteste pe Domnul prin toate ale tale drepte osteneli$" Si avea aceasta in mintea sa totdeauna. Si a a%uns la adanci batranete, dar si la saracie, nemaiputand lucra. Deci, apropiindu#se ziua Sfantului !icolae, gandea intru sine ce va face. Si a zis batranul catre sotia sa: "&emeie, iata, a sosit la noi ziua cea iubita a Arhiereului lui 'ristos, !icolae( deci ce vom face, ca fiind lipsiti, nu avem cele de trebuinta pentru aceasta zi sfanta)" *ar acea credincioasa femeie a raspuns barbatului ei: "Stii, domnul meu, ca, iata, ne#au a%uns batranetele si astazi sau maine va veni sfarsitul( deci, sa nu#ti abati mintea ta de la dragostea cea spre Domnul si catre Sfantul !icolae". Si, aceasta zicand, i#a aratat lui un covor si a zis: "*a#l pe acesta si mergand, vinde#l si te du de cumpara toate cele de trebuinta la pomenirea Sfantuiui !icolae. a alta nimic nu avem si nu#l vom lasa mostenire copiilor pe care nu#i avem". Auzind aceasta, credinciosul batram a laudat foarte pe Dumnezeu si, luand covorul, a iesit. Si, mergand el prin mi%locul ulitii, unde este stalpul Sfantului si marelui onstantin, si trecand de biserica Sfantului Platon, l#a intampinat pe el cineva, cu chipul ca un oarecare batarn cinstit, care i#a zis: "Prietene, unde te duci)" *#a raspuns cel ce ducea covorul: "Am trebuinta sa ma duc pana la targul de vanzari". Si i#a zis cinstitul batran: "+una este socotinta ta, prietene, dar, spune#mi, cu cat voiesti sa dai covorul tau) Pentru ca eu voiesc sa cumpar un covor ca acesta". A zis batranul: " and l#am luat intai, am dat pe el opt galbeni, iar acum, cat imi vei da, atata voi primi". Si a grait cinstitul acela, catre batran: "Au, luavei sase galbeni)" Si a zis batranul: "Daca imi vei da, voi lua cu bucurie$" Deci, indata, punand mana in buzunarul sau si scotand galbenii, Sfantul !icolae, ca el era, i#a dat sase galbeni mari in mainile batranului, zicandu#i: "Primeste, prietene, acesti galbeni si da#mi covorul". Si a luat batranul galbenii cu bucurie, pentru ca nu facea covorul atata. Deci, luand Sfantul !icolae covorul din mana batranului, s#a dus de la el. Si, cand s#au despartit unul de altul, ziceau cei de pe ulita care vedeau pe batran: ",are, naluciri vezi, batranule, ca vorbesti de unul singur)" Pentru ca ei pe batran il vedeau si glasul lui il auzeau, dar pe Sfantul nicidecum( nici glasul nu#i auzeau, nici pe el nu#l vedeau, fara numai pe batran. *ar Sfantul !icolae a mers indata la casa batranului, ducand covorul la femeia acestuia si zicandu#i: "&iindca barbatul tau imi este prieten de demult, intalnindu# ma cu el, m#a rugat, zicand: "&ii bun si du acest covor la femeia mea, ca eu, zicea el, am alta treaba. Deci, iata covorul, pazeste#l pe el". Si, aceasta zicand, s#a facut nevazut. Si femeia, luand covorul, de frica, vazand in fata ei pe un asa barbat cinstit si cu lumina stralucind, nici n#a indraznit sa intrebe: "Tu cine esti)" S#a aprins insa de manie asupra barbatului sau si, socotind ca el a uitat sfatuirea ce o facuse cu dansa si dragostea pentru Sfantul, a zis: "-ai mie, patimasa ce sunt, ca m#am insotit cu acest barbat calcator de lege si plin de minciuni". Si multe asemenea acestora zicand, nici nu vrea sa se uite la covorul ei, aprinsa fiind de dragoste pentru Sfantul. Deci, barbatul ei, nestiind cele petrecute, a cumparat cele de trebuinta de ziua Sfantului !icolae si se intorcea la casa sa, bucurandu#se pentru intamplarea cu vinderea covorului si ca si#a implinit dorinta sa. Si, a%ungand el la casa lui, femeia sa vazandu#l, s#a aprins de manie asupra lui, si#l ocara cu cuvinte grele si zicea: "Sa te duci de la mine, din ziua aceasta, tu care ai mintit Sfantului !icolae. a nu#i mincinos 'ristos, &iul lui Dumnezeu, el ce a zis: !imeni care pune mana pe plug si se uita indarat nu este potrivit pentru *mparatia lui Dumnezeu" ./uca 0, 123. Acestea si altele asemenea zicandu#le, a adus covorul inaintea barbatului sau si i#a zis: "*a#ti covorul, dar pe mine nu ma vei mai avea, ca ai mintit Sfantului".

Acestea auzindu#le si vazand covorul sau, batranul, se minuna si nu se pricepea ce sa raspunda femeii sale( si stand el, indelung, a inteles a fi o minune facuta de Sfantul !icolae. Deci, a suspinat dintru adancul inimii sale si, umplandu#se de bucurie, a ridicat mainile sale spre cer, zicand: "Slava Tie, 'ristoase Dumnezeule, el ce faci minuni prin minunatul Tau Sfant !icolae." Si a zis batranul catre sotia sa: "&emeie, asa te %ur, in frica lui Dumnezeu, sa#mi spui mie, cine ti#a adus tie acest covor, barbat sau femeie, batran sau tanar)" Si a raspuns femeia: "4n om luminat. in chipul unui om cinstit batran, cu stralucitoare haine a venit, purtand covorul acesta al nostru si zicand catre mine: "&emeie, barbatul tau imi este prieten( pentru aceasta, intalnindu#ma, m#a rugat ca sa aduc la tine acest covor( deci pazeste#l. *ar eu, luandu#l, nu indrazneam a#l intreba pe el: Tu cine esti)" Deci, auzind acestea de la femeia sa si aratand femeii sale aurul cel ramas si cele cumparate, bucate si vin, prescuri si lumanari spre trebuinta zilei Sfantului, a zis batranul: "-iu este Domnul, ca cel ce a cumparat covorul de la mine, acela este cu adevarat Sfantul !icolae, ca el a adus covorul, iarasi, la casa noastra, pentru noi, saracii si smeritii robii sai. a si cei ce ma vedeau pe mine vorbind cu el imi ziceau: "Au vreo nalucire vezi), vazandu#ma ei numai pe mine unul, iar pe dansul nicidecum". Si indata au strigat ca dintr# o gura ammdoi, multumind lui Dumnezeu si laudand pe marele Arhiereu !icolae, a%utatorul cel grabnic al tuturor celor din nevoi, care#l cheama pe el cu credinta. Si, umplandu#se de bucurie au alergat la biserica Sfantului !icolae si, tuturor celor ce s#au intamplat acolo, le#au istorisit minunea. Si toti care auzeau proslaveau pe Dumnezeu si Sfantul !icolae, cel ce face asemenea minuni cu robii sai. i tu, Parinte cinstite, Sfinte !icolae, nu uita pe robii tai, care fac cu credinta pomenirea Sfintiei tale, ca, prin facerile tale de bine, sa proslavim pe Tatal, pe &iul si pe Sfantul Duh. Amin. Minuni

Cum a izbavit de la inec un dreptcredincios

4n om oarecare din onstantinopol, cu frica de Dumnezeu si credincios in 'ristos, care iubea pe Sfantul acesta si era iubit si el de dansul, vrand oarecand sa faca o calatorie in alta tara, grabindu#l treaba ce avea, s#a dus la biserica Sfantului de si#a facut rugaciunea dupa obicei si, luandu#si ziua buna de la rude si de la prieteni, a intrat in corabie. *ar cand a fost la 0 ceasuri din noapte, s#au sculat corabierii sa intoarca si sa intinda panzele, incepand alt vant. Deci, intru acea vreme, s#a sculat si acest smerit om sa mearga dupa apa si, avand toti de lucru cu intinsul panzelor, s#a intamplat ca s#a impiedicat si a cazut in mare. Si, fiind intuneric si vantul pornind corabia inainte, n#au putut corabierii sa#l a%ute cu nimic, ci plangeau de amara moarte a acelui om. *ar el, cazand in mare, cum era imbracat, si aflandu#se acum in largul marii, a zis: "Sfinte !icolae, a%uta#mi$" Si, strigand catva timp acest cuvant, o, minune$, s#a aflat omul in mi%locul casei sale, parandu#i#se ca este in adancul marii. *ar vecinii, auzindu#i glasul, s#au sculat, la fel si cei din casa, aprinsera lumina si, strangandu#se si vecinii de afara, l#au vazut cu totii stand in mi%locul casei si strigand( si apa de mare curgea din hainele lui. Deci, incremenind au ramas muti de groaza, iar el a zis: ",, fratilor, ce este aceasta ce vad)" a stiu bine ca ieri, la noua ceasuri, cand mi#am luat ziua buna de la voi, de la toti, intrand in corabie, am purces la drum, ca avand vant bun, am mers catva timp, iar cand a fost la a doua si a treia stra%a de noapte, adica la noua ceasuri, m#am dus pentru apa si m#am impiedicat de corabieri si am cazut in mare. Si chemam pe Sfantul !icolae intru a%utor, iar acum nu stiu unde ma aflu,

ci spuneti#mi voi ca eu mi#am iesit din fire si sunt uimit". *ar aceia, luand seama la cuvintele lui si vazand si apa marii, care curgea de pe dansul, strigau: "Doamne, miluieste$" Deci, dezbracandu#se si luandu#si alte haine, s#a dus la biserica Sfantului !icolae. Si acolo a petrecut cealalta parte de noapte, cazand cu lacrimi si cu rugaciuni, la icoana Sfantului. Si, venind vremea 4treniei si strangandu#se poporul, s#a facut cunoscut la toti minunea si s#au umilit toti si s#au minunat de acele dulci aromate ce le adusese acel om, spre multa multamita, Sfantului !icolae, vazand si biserica plina de lumanari aprinse, slavind pe Dumnezeu si laudand pe Sfantul, vestindu#se aceasta mare si peste fire minune prin tot onstantinopulul. Si a a%uns pana si la urechile imparatului celui de atunci si ale Patriarhului, care, facand sfat, au zis sa cheme pe acel om. Si, mergand el si istorisind inaintea multora cele pentru dansul, toti au strigat: "Mare esti, Doamne, si minunale sunt lucrurile Tale si nici un cuvant nu este de a%uns spre lauda minunilor Tale". Si asa, facand /itii si Privegheri la care se strangea mult popor, mergea el la biserica Sfantului, slavind si binecuvantand pe Dumnezeu si dand multumire credincioasei Sale slugi, Sfantului !icoale.

Minuni

)inunea Sfantului Parintelui nostru Nicolae, pentru /asile, fiul lui gricola
!u socotesc cu dreptate nici cu vrednicie sa tac si sa nu graiesc acest cuvant, despre o alta minune a Sfantului si uviosului Parintelui nostru !icolae. "ra un om oarecare, anume Agricola, cu bunatati si evlavie vietuind si avand un fiu, unul nascut, anume -asile si care traia in tara Antiohiei, aproape fiind de saracini. i, cu darul lui Dumnezeu fiind impodobit, era imbelsugat si cu avutie multa. Si avea credinta multa spre Sfantul Parinte !icoale. Pentru aceasta, in toti anii, la pomenirea Sfantului petrecea ziua aceea cu praznuire si punea mese pentru saraci si pentru vecini, prieteni si altii. *nsa era o biserica zidita in numele Sfantului !icolae, departe fiind de cetate ca la cinci stadii, si acolo, in tot anul, se adunau noroadele la pomenirea Sfantului !icolae. *ara intr#un an, la slavita lui pomenire, mult popor venind la praznic in sfanta lui biserica, atunci si binecredinciosul acela isi trimise pe fiul sau -asile cu slugile sale, si zise lui: "Mergi, fiule, la biserica Sfantului !icolae si sa faci dupa obicei, precum te#ai invatat de la noi in anii trecuti, adica la cantarea de seara, cu frica stand, sa iei aminte, asisderea la 4trenia toata si la dumnezeiasca /iturghie( dupa aceea sa te intorci in casa noastra la masa, iar eu si maica ta vom randui cele ce sunt de trebuinta saracilor". Deci, -asile, acestea auzindu#le de la tatal sau, s#a dus cu bucurie. *ar cand a fost in vremea cantarii 4treniei, iata, fara de veste, au navalit saracinii si, incon%urand biserica, au robit tot poporul, asemenea si pe -asile, fiul lui Agricola, si l#au dus in insula reta si l#au dat pe el lui Amira, dregatorul, ca era foarte frumos. Si i#a poruncit lui domnul saracinilor sa se afle pururea inaintea fetei lui, iar pe altii i#a vandut, ba pe unii si in temnita i#a inchis. Parintii lui -asile, auzind aceasta, spre plangere si 4nguire s#au intors. Si asa, ca doi ani petrecand, pomenirea Sfantului nu o mai faceau, ci se topeau de necaz si cu lacrimi se tanguiau, zicand: "&iule al nostru preaiubite, cum nu te mai vedem pe tine acum, impreuna cu cei de varsta ta, ca sa te cuprindem cu mainile si cu buzele sa te sarutam. Mai bine ne#ar fi fost noua de te vedeam zacand in boala sau sa ti se fi intamplat tie

moarte( inima noastra nu s#ar fi rupt ca acum." Deci unele ca acestea, graind ei, au auzit vecinii lor si toate rudeniile si s#au adunat toti, spre mangaierea necazului si a tanguirii lor. Si le ziceau lor: "Pentru ce va aratati, ca niste neincercati in necazuri) Au nu cunoasteti voi pe minunatul !icolae, cat de multe minuni face pe uscat si pe mare) *nca si de sabie si de robie si de toate mortile cele nedrepte pe multi izbaveste". Si alte multe le graiau lor spre risipirea intristarii. Deci, Agricola, auzind acestea, de la vecinii sai, si mangaindu#se putin din necazul sau, sculandu#se, a mers la femeia sa si i#a zis: ",are, avem noi vreun folos din tot plansul acesta mult) i, iata, al treilea an avem de cand ne aflam in aceasta intristare si am uitat de pomenirea Sfantului !icolae si n#am iesit la praznicul lui. Acum, dar, asculta#ma pe mine( sa luam lumanari si untdelemn si tamaie si sa mergem la Sfantul si sa ne rugam lui cu credinta, ca sa luam de la dansul mangaiere pentru -asile, fiul nostru, si cu mare nade%de ne vom intoarce. a poate sa ne dea noua in maini pe fiul nostru, sau cu totul ne va adeveri noua de este el viu sau mort". Deci, acestea auzindu#le femeia lui, i#a zis: "+ine zici, stapane, sa facem precum voiesti, de vreme ce si praznicul Sfantului !icolae a sosit". Si, asa sfatuindu#se, s#au sculat si cu bucurie au mers la biserica Sfantului !icolae. Si au facut dupa obiceiul praznuitorilor, apoi s#au intors la casa lor si, chemand la cina pe rudele lor si pe toti vecinii cei de aproape, au pus masa si au inceput a manca si a bea intru slava lui Dumnezeu, pomenind minunile Sfantului Parinte !icolae. *ar cand era in vremea cinei lor si sedeau la masa, au inceput cainii a latra cu mare pornire. Si a zis Agricola slugilor sale: "Mergeti si vedeti la ce navalesc cainii, poate o fiara este, sau altceva", iar slugile, iesind afara, n#au vazut nimic. *nsa cainii mai mult se repezeau, latrand. Deci, Agricola a luat lumina si a mers ca sa vada cu ceilaiti si au vazut un om, in mi%locul curtii stand, in haine turcesti, si s#au speriat, ca nu se pricepeau ce putea sa fie. *ar dupa ce Agricola, a venit aproape de dansul, a vazut un tanar voinic, stand si tinand in mana un pahar plin de vin. Si cauta Agricola la dansul, nimic zicand, si cu frica si cu bucurie era cuprins. Apoi, abia a putut grai in spaima mare: ",, fiul meu, -asile, iata acum te vad cu adevarat( oare tu esti, fiul meu, sau o naluca mi se arata mie, prin tine)" *ar tanarul -asile degraba a raspuns: ""u sunt tata, fiul tau, pe care saracinii l#au robit si in reta l#au dus". Acestea auzind, Agricola, tatal sau, imbratisandu#l, il saruta pe el si zicea: "Spune#mi mie fiule, cum ai scapat din mainile saracinilor, celor fara Dumnezeu, sau cine te#a a%utat, spune#mi toate mie, tatalui tau". *ar tanarul a zis catre el: "!imic tata, nimic din toate acestea, de care ma intrebi, nu stiu. !umai aceasta stiu, ca eu acum stam inaintea dregatorului saracinilor. a dupa ce m#au robit pe mine si m#au dus in reta, saracinii m#au dat lui Amira, mai marele lor. Si dintru acea vreme, Amira dregatorul m#a pus pe mine ca sa dreg vin si sa#i tin paharul, stand inaintea fetei lui, precum ma vezi pe mine tata, acum. Si, iata, nu stiu cine, cineva puternic m#a rapit asa cum ma aflam, cu paharul acesta pe care inca il tin in mana, si ca un vant m#a adus si m#a pus aicea( si am vazut pe Sfantul !icolae, care m#a asezat pe mine la locul acesta". Deci, Agricola auzind aceasta, de bucurie, s#a umilit pentru aceasta mare minune si, luandu#l de mana, l#a dat maicii sale. *ar ea, vazand pe fiul ei, plangea de bucurie si, multe cuvinte graind si cu mainile cuprinzandu#l, il saruta zicand: "Acum te vad pe tine, -asile, iubitul meu fiu. Acum pe tine, pe care nu mai nada%duiam sa te vad, in mainile mele te tin. Acum, din nou, pe tine, te am mangaiere sufletului meu si toate mahnirile mele se desleaga". Acestea si alte multe cuvinte de mangiiere graia catre dansul. Si, auzind vestea aceasta, oamenii cei ce locuiau impre%urul locului aceluia s#au adunat degraba la veselia acestei minuni negraite. *nca si cinstit praznic au facut Sfantului si Marelui Parintelui nostru !icolae, slavind pe Preasfanta Treime, pe Tatal, pe &iul si Sfantul Duh, acum si pururea si in vecii vecilor$ Amin.

Minuni

lta minune a Sfantului Nicolae, care a izbavit o corabie de inecare, pe cand era inca in viata
,arecand, niste corabieri din "gipt calatoreau spre tara iliciei. Deci, cand li s#a intamplat lor sa strabata noianul marii lui Adrian, atunci a cazut peste ei o furtuna mare si niste valuri cumplite, cat si panzele li s#au rupt si toata corabia, de sila valurilor mari, s#a zdruncinat si acum toti desnada%duiau de a lor mantuire. *ar de vreme ce se instiintasera ei de slava marelui Arhiereu !icolae, cel din Mira /ichiei, ca este grabnic a%utator, mai presus de nade%de, toti s#au intors la rugaciune catre dansul. Si in furtuna fiind, pe acela il chemau si numai de la dansul asteptau scapare. *ar Sfantul deloc zabovind, indata a venit in corabie si l#au vazut aceia cu ochii lor si le#a zis: "*ata, m#ati chemat si am venit voua in a%ulor". Si asa le#a poruncit lor sa indrazneasca si, luand carma, se arata ca indrepteaza corabia. *ar, dupa aceea, a certat marea si a potolit prime%dia cumplitelor valuri si era ca *nsusi Domnul, are a zis( " el ce crede in Mine va face si el lucrarile pe care le fac "u" .*oan 56, 523. Deci, dupa aceea, purtati de vant lin, au sosit la liman. Si toti, din corabie iesind, indata s#au dus ca sa afle pe acela ce i#a mantuit pe ei din prime%die. Si instiintandu#se ca el a intrat in biserica, au mers dupa dansul *ar Sfantul se ferea de dansii si sta printre altii. *nsa ei, dupa ce l#au vazut pe el, macar ca niciodata nu#l cunoscusera mai inainte, ci numai de la aratarea cea de pe mare, il stiau, alergand, au cazut la picioarele lui. Si isi pornira limba lor spre cuvinte de lauda si multumire pentru izbavirea din rele ce patimisera. Dar minunatul !icolae ii izbavi pe ei nu numai de prime%diile trupesti, ci se arata cu vrednicie si duhovniceasca ingri%ire fata de dansii. De vreme ce, prooroc fiind cu dar duhovnicesc, si stiind ca ei cazusera in spurcaciunea desfranarii, care instraineaza pe oameni departe de Dumnezeu si de poruncile /ui, a zis catre dansii: " unoasteti#va pe voi, o fiilor, rogu#ma voua, cunoasteti#va si inimile voastre, si miscarile si ganduriie mintii voastre si indreptati#le spre buna placere a lui Dumnezeu, ca chiar daca ne vom tainui fata de oameni si vom parea ca suntem buni de Dumnezeu nicidecum nu pot sa se ascunda faptele noastre. Pentru aceasta, sarguiti#va cu toata osardia sa va paziti sfintenia sufleteasca si curatia trupeasca, biserica sunteti a lui Dumnezeu, precum zice Pavel, dumnezeiescul Apostol: "!u stiti, oare, ca voi sunteti templu al lui Dumnezeu si ca Duhul lui Dumnezeu locuieste in voi) De va strica cineva templul lui Dumnezeu, il va strica Dumnezeu pe el, pentru ca sfant este templul lui Dumnezeu, care suteti voi" .* orinteni 7,51#583. Deci, asa invatandu#i Sfantul pe oamenii aceia, prin cuvinte folositoare de suflet, i#a slobozit pe ei la casele lor, cu pace( pentru ca era in obiceiul fericitului sa do%eneasca, asa ca un tata iubitor de fii. *ar vederea chipului sau era ca a unui inger al lui Dumnezeu, stralucind cu darul dumnezeiesc. a ieseau din chipul lui oarecare raze prea luminoase si mai mult decat fata lui Moise stralucea fata lui. Si din vederea lui, daca cineva ar fi fost ingreunat de vreo patima sau necaz sufletesc, unul ca acesta, numai cautand la dansul, isi afla din destul mangaiere in necazul sau. ,ri, daca cineva vorbea cu dansul, multa sporire spre bine indata aceluia i se facea. Pana si din cei necredinciosi, de se intampla cuiva sa auda un cuvant din izbavitoarea lui gura, apoi si unii ca acestia se hraneau cu dulceata cuvintelor lui si, lepadand ratacirea ce din tinerete crescuse intru dansii, primeau in inima cuvantul cel adevarat si drept.

S a"ta O#i$*ia Sfanta ,lim!ia s-a nascut la onstantino!ol in anul D0F, intr-o familie nobila. Atat tatal sau (SeleuKos) cat si mama sa, au murit curand du!a nasterea ei. Cnc'iul sau, ProKo!ios, a devenit tutorele ei, iar 3'eodosia, sora Sfantului Am!'iloc'ios, s-a ocu!at !ersonal de educatia ,lim!iei. *a varsta de /F ani, ,lim!ia a fost silita sa se casatoreasca cu vistiernicul im!aratului 3eodosie, care a murit curand, lasand-o !e ,lim!ia vaduva la varsta de /1 ani si totodata !osesoarea unei mari averi. "n (adar a incercat im!aratul bi(antin sa o convinga !e ,lim!ia sa se recasatoreasca cu un nobil s!aniol ()l!idios), intrucat ea se 'otarase sa-si dedice viata Bisericii si actelor de caritate. ,lim!ia ducea o viata ascetica, in !osturi si rugaciuni, si intemeiase o comunitate de femei crestine, intr-una din casele sale situate in a!ro!ierea catedralei Sfanta Sofia. Sfantul "oan >ura de Aur, care o a!recia in mod deosebit, a averti(at-o in cateva randuri asu!ra celor ce !rofitau de darnicia si bunatatea ei. *a varsta de D; de ani, ,lim!ia a fost 'irotonita diacon al catedralei Sf. Sofia de catre insusi !atriar'ul onstantino!olului, =eKtarios. Du!a 'irotonire, ,lim!ia a 'otarat sa duca o viata si mai austera si a mutat comunitatea !e care o intemeiase cu cativa ani in urma, c'iar in cladirile ane-e ale catedralei. Disci!olele sale, )lisant'ia, &artBria, Palladia si ,lim!ia - ne!oata sa, fura la randul lor 'irotonite diaconite. ele o a5utau !e ,lim!ia in conducerea comunitatii, care numara la acea data :;; de femei. ,lim!ia a fost e-trem de devotata cau(ei Sfantului "oan >ura de Aur, ceea ce i-a adus multe !ersecutii, du!a ce acesta din urma a fost surg'iunit de !atriar'ii Bisericii. )a nu a vrut sa recunoasca !e ArsaKios ca inlocuitor al Sf. "oan !e scaunul e!isco!al, si ca urmare a fost acu(ata ca ar fi incercat sa incendie(e cladirile catedralei si a fost e-ilata la randul sau in anul 2;9. &ai tar(iu, i s-a !ermis sa se intoarca in onstantino!ol, iar cea mai mare !arte a averii sale a fost confiscata. ArsaKios a dis!us desfiintarea comunitatii de femei de la Sfanta Sofia si a ince!ut o crancena !ersecutie a diaconitelor. Din cele /A e!istole !e care Sf. "oan >ura de Aur le-a adresat ,lim!iei din e-il, !utem vedea cat de mult acesta o a!recia. *a randul sau, ,lim!ia a infruntat orice !ersecutie, inclusiv e-ilul si !ierderea comunitatii de femei, in care !usese atata truda, decat sa-l trade(e !e acest Sfant Parinte al Bisericii, atunci cand toti ceilalti il !arasisera. ,lim!ia a murit in anul 2;F la =icomedia. la cererea sa, sicriul sau a fost !us !e mare si lasat in voia valurilor, care l-au !urtat la mal in golful AstaKos, unde se afla o biserica a Sf. 3oma. &oastele sale, facatoare de minuni, au fost !astrate in acea manastire !ana in secolul 6"", a!oi au fost mutate la onstantino!ol. asa sa din onstantino!ol, transformata in manastire, a continuat sa e-iste !ana in anul 9D:, cand a ars, si a fost reconstruita mai tar(iu.

Diaconita ,lim!ia a fost canoni(ata ca Sfanta si este serbata im!reuna cu diaconitele )lisant'ia, &artBria, Palladia si ,lim!ia, !e data de :9 "ulie. "n (ilele noastre, desi diaconatul femeilor a fost desfiintat de mult, de catre ierar'ia bisericeasca, e-ista tot mai multe !areri, mai ales in randurile laicilor ortodocsi, ca el ar trebui reintrodus. Biserica evita sa aborde(e acest subiect, iar cateodata <uita< sa o includa !e Sf. ,lim!ia in calendarul bisericesc, sau o numeste < uvioasa< in loc de <Sfanta<. )-ista insa s!erante intemeiate, ca aceasta situatie se va sc'imba in viitor, datorita eforturilor laicilor, care vor determina ierar'ia sa acorde un rol mai im!ortant femeilor in viata, traditia si istoria Bisericii ,rtodo-e.

/" L

S;. P & SC13/

Aceast9 cu adev9rat mare :i vestit9 ;ntre femei, uvioasa :i pururea pomenita Parascheva s#a n9scut ;ntr#un sat al Traciei, numit :i din vechime :i acum "pivata. P9rin<ii fericitei erau de neam bun :i m9ri<i, ;navu<i<i cu multe averi( mai mult ;ns9 ;i m9rea :i ;i ;mbog9<ea dreapta credin<9 ;n Dumnezeu :i vrednicia de a se numi cre:tini. Ace:tia dar, aduc;nd la lumin9 pe uvioasa, ;nt;i au ren9scut#o prin sc9ld9toarea cea dumnezeiasc9 a +otezului, apoi, ;naint;nd pe cale, o ;nv9<ar9 toat9 ;mbun9t9<irea :i a:ezarea cea dup9 Dumnezeu. Dup9 ce a trecut la al zecelea an, ades ea mergea cu mama sa la biserica Preacuratei !9sc9toare de Dumnezeu :i a auzit aceste dumnezeie:ti binevestiri: " el ce voie:te s9 vin9 dup9 mine, s9 se lepede de sine :i s9 ridice crucea sa :i s9 urmeze Mie". =ndat9 fiind cuprins9 de aceasta :i ie:ind din biseric9, a ;nt;lnit un s9rac( ascunz;ndu#se de maica sa :i dezbr9c;nd hainele str9lucite :i luminate ce le purta, le#a dat lui :i ea a ;mbr9cat pe ale aceluia, lu;ndu#le pe acestea cu oarecare me:te:ugire ;n<eleapt9. Dup9 ce a venit acas9 :i au v9zut#o p9rin<ii ;ntr#un astfel de chip, s#au ;ngrozit :i au b9tut# o ca s9 nu mai fac9 a:a. "a ;ns9 nu numai de dou9 ori, ci de trei ori :i de multe ori se zice c9, dezbr9c;nd hainele sale, le#a dat s9racilor, ;ntru nimic socotind pentru aceasta oc9rile, ;ngrozirile :i nesuferitele b9t9i ale p9rin<ilor. >i acestea, ;n casa p9rinteasc9, erau ca ni:te pre;nt;mpin9ri ale roadelor ce, pe urm9, erau s9 odr9sleasc9 ;n ea :i p9:iri spre trecerea peste om. Apoi, fiindc9 nu mai putea suferi durerea duhului ;n suflet, f9r9 :tirea p9rin<ilor :i a celor de un s;nge cu ea :i a mul<imii slugilor, a a%uns la onstantinopol. Aici, gust;nd toate bun9t9<ile cele dup9 Dumnezeu, ;ndestul;ndu#se de dumnezeie:tile :i sfin<itele biserici :i moa:tele sfin<ilor :i, fiind binecuv;ntat9 de sfin<ii b9rba<i cei de acolo :i ;nt9rindu#se cu rug9ciunile lor, a ie:it din cetate :i a trecut ;n alcedon de cealalt9 parte :i de acolo a venit la *raclia din Pont, c9l9torind cu picioarele sale. *ar p9rin<ii ei ;n:i:i :i prin al<ii, c9 nevoia este lesne iscoditoare, mult trudindu#se :i locuri din locuri schimb;nd :i cet9<i :i sate c9lc;nd :i neafl;nd#o, s#au ;ntors acas9. *ar preafericita fecioar9, venind la *raclia din Pont :i sosind la un oarecare loca: dumnezeiesc al Maicii lui Dumnezeu :i intr;nd ;n el cu bucurie duhovniceasc9, s#a a:ezat pe p9m;nt :i l#a udat cu lacrimi. Apoi s#a sculat :i, prin ruga sa umpl;ndu#se de har, cinci ani ;ntregi a petrecut ;n acest sf;nt loca:, tot felul de bun9t9<i s9v;r:ind. 9ci ;ntru rug9ciunile ei de toat9 noaptea f9cea st9ri statornice :i de diamant, a%un9ri ne;ncetate, b9t9i de piept, pl;ngere, t;nguiri

cu lacrimi nestinse, iar culcarea %os pe fa<a p9m;ntului, cine dup9 vrednicie o va povesti( obiceiul smerit, cugetul ;mp9cat, cur9<enia inimii :i plecarea ei spre Dumnezeu. De acestea, destul desf9t;ndu#se, a trimis Dumnezeu pe cei ce aveau s#o duc9 la *erusalim( c9ci aceast9 dorin<9 o avea :i ruga pe Dumnezeu :i pe Maica /ui de aceasta. Deci a:a preg9tit9 a ie:it din biseric9 :i ;ngr9dit9 cu a%utorul de sus, a a%uns la *erusalim :i ;ndestul;ndu#se de toate cele sfinte :i bune ale *erusalimului, unde :i "bl;ndele picioare ale M;ntuitorului meu 'ristos au c9lcat" :i s9tur;ndu#se :i zbur;nd prin pustiul *ordanului ca o pas9re, a nimerit la o via<9 cinstit9 de c9lug9ri<e pustnice :i a intrat aici. =ns9, neput;nd a le da ;n scris pe toate, c;t s#a nevoit aici, prin care pe vr9%ma:ul diavol p;n9 ;n sf;r:it l#a stins, care mai ;nainte cu ispite multe :i de tot felul a n9v9lit pornindu#se asupra ei, pu<ine oarecare din nevoin<ele ei spre pomenire le vom ad9uga aici. +9utur9 ;ntrebuin<a apa de izvor, :i de aceasta foarte pu<in9( trebuin<a a:ternutului o ;mplinea cu o rogo%in9, iar ;mbr9c9mintea era o hain9 :i aceasta foarte zdren<9roas9, c;ntarea pe buze ne;ncetat9, lacrimile de#a pururea( peste toate acestea ;nflorea dragostea, iar v;rful bun9t9<ilor, care este smerita cugetare, le cuprindea pe toate acestea. Deci mul<i ani r9bd;nd ;n ar9tata m9n9stire a c9lug9ri<elor :i nevoindu#se prin foarte multe fapte bune, plinind al 2?#lea an al v;rstei, a ie:it de aici :i a venit la *ope :i intr;nd ;ntr#o corabie a ;nceput a pluti pe calea ce ducea spre cas9 :i a a%uns cu corabia la limanul patriei sale, dup9 ce a suferit multe prime%dii ale sf9r;m9rii de corabie ;n mare. Apoi pururea pomenita a venit la onstantinopol :i dup9 ce a cercetat dumnezeie:tile loca:uri :i pe sfin<ii b9rba<i, a plecat :i a venit la un oarecare sat, anume alicratia, :i acolo la biserica sfin<ilor :i ;ntru tot l9uda<ilor Apostoli s#a s9l9:luit, nesocotind petrecerea p9rin<ilor de neam bun :i bat%ocorind ;n<elep<e:te uneltirile vicleanului ;n:el9tor. Deci doi ani a petrecut acolo ne;ntinata porumbi<9 :i din potopul acestor curg9toare zbur;nd, a odihnit cortul ceresc, ;ncredin<;nd sf;nt sufletul s9u m;inilor ;ngere:ti :i prin ei loca:urilor celor ve:nice :i dumnezeie:ti. *ar trupul cel din p9m;nt :i ;nfrumuse<at cu dumnezeie:ti ;mbun9t9<iri l#a ascuns ;n p9m;nt. Mult9 vreme dup9 aceasta a trecut cineva, r9u cheltuind via<a :i ob:teasca datorie ;mplinind, a fost ;ngropat aproape de uviasa( dar ea n#a vrut a#l suferi, prea viteaza( ci oarec9ruia din b9rba<ii sfin<i ar9t;ndu#i#se ;n vis i#a zis: "@idic9 trupul acesta :i#l ;ndep9rteaz9 c9 roab9 a lui 'ristos fiind, nu pot suferi ;ntunericul :i necur9<ia". =ns9 z9bovind acel dumnezeiesc b9rbat, divina ar9tare a cuvioasei socotind#o vedere obi:nuit9 sau vis normal, a doua :i a treia oar9 iar9:i sf;nta l#a strigat :i cumplit l#a ;ngrozit. Dup9 ce c9lug9rul :i#a venit ;n sine, cum se cuvine, :i dup9 porunca sfintei, care ;i arat9 cu degetul locul, degrab9 s#a sculat :i cu s;rguin<9 a descoperit poporului vedenia de acolo, c9tre care cu to<ii alerg;nd ca la o visterie foarte ;navu<it9 au s9pat p9m;ntul. *ar dup9 ce s#a apropiat de sicriu, se umplea de mireasm9, :i acel trup sf;nt al uvioasei afl;ndu#l ;ntreg cu totul p9zit, cu m;ini cucernice l#au adus ;n biserica Sfin<ilor Apostoli, umpl;nd aerul de miresme :i t9m;ieri :i c;nt;nd dumnezeie:ti psalmi. =ns9 c;te minuni a s9v;r:it Dumnezeul minunilor prin ea, dup9 a:ezarea moa:telor ei aici, :i p;n9 acum s9v;r:e:te, cu neputin<9 este ;n scris a le da( c9ci cov;r:esc, ca s9 zicem a:a, :i num9rul stelelor :i nisipul m9rii. De vreme ce vindec9 :chiopi, surzi, ciungi, ologi :i tot felul de boli, ;nc9 :i cele ating9toare de moarte( :i ;n scurt a zice, dep9rteaz9 toat9 neputin<a nevindecat9, numai cu atingerea raclei, care nu ;nceteaz9, nici nu va ;nceta s9 verse t9m9duiri, cu harul lui *isus 'ristos, elui ce a pream9rit#o.

Sfintele moa:te ale uvioasei Parascheva au fost duse din "pivata ;n cetatea T;rnovei, capital9 oarec;nd a crailor bulgari( apoi s#au str9mutat de aici la +elgrad, :i de acolo ;n ora:ul onstantinopol, cum povestesc "ftimie :i @afail( asemenea :i Meletie al Atenei :i Dositei patriarhul *erusalimului. Tot la acela:i loc afl9m :i povestirea de str9mutare a moa:telor ei din ora:ul onstantinopol aici la *a:i. Adic9, "Patriarhul onstantinopolului Partenie b9tr;nul, lu;nd bani de la domnitorul Moldovei -asile /upu ca s9 pl9teasc9 datoriile Patriarhiei, at;rn;nd de zidul &anarului din onstantinopol sfintele ei moa:te ce se p9zeau de Patriarhie, le#a trimis aici c9tre st9p;nitorul Moldovei". *at9 ce zice antemir, domnitorul Moldovei: "Sf;nta Parascheva, precum afl9m din c9r<ile biserice:ti, era st9p;n9 a satului "pivatelor, pe care apoi l#a c;:tigat Apocavcos, voievodul ;nsu:i st9p;nitor Andronic Paleologul. Sultanul Murad al *-#lea a dat voie domnitorului Moldovei, -asile, s9 mute sfintele ei moa:te din biserica patriarhal9 a onstantinopolului. /e#a c;:tigat acestea pentru cele multe :i mari binefaceri :i slu%be f9cute Sfintei +iserici celei mari( c9 din ;ns9:i veniturile sale a pl9tit peste 21A de pungi de aur ce datora ea turcilor :i cre:tinilor. =ns9, fiindc9 la turci este interzis a str9muta mort peste trei mile, afar9 de trupul sultanului, a cheltuit peste 7AA de pungi la Poarta otoman9, ca s9 ia voie pentru str9mutarea sfintelor moa:te :i ca s9 ia porunc9 c9tre un apugiba:a, ca s9 le ;nso<easc9 ;n Moldavia. Toat9 povestirea aceasta a str9mut9rii acesteia este zugr9vit9 pe peretele de amiaz9zi al bisericii Sfin<ilor Trei *erarhi, unde se afl9 sfintele ei moa:te. =ntre alte lucruri se ;nf9<i:eaz9 acolo :i apugiba:a cu ofi<erii lui merg;nd la petrecerea sfintelor moa:te". Aceast9 str9mutare de atunci este descris9 :i de marmura cuvucliului unde s;nt a:ezate sfintele moa:te, pe care scrie a:a: " u voia Tat9lui, cu binepl9cerea &iului :i cu conlucrarea Sf;ntului :i de via<9 f9c9tor Duh, a Dumnezeului celui m9rit :i ;nchinat ;n Sf;nta :i cea de o fiin<9 :i nedesp9r<it9 Treime, binecinstitorul :i de 'ristos iubitorul *oan -asile -oievod, cu mila lui Dumnezeu domnitor a toat9 Moldavia, fiind r;vnitor :i ap9r9tor al sfintei credin<e r9s9ritene, dup9 dumnezeiasc9 ;ngri%ire a str9mutat din onstantinopol cu mult9 os;rdie :i prea mult9 dorin<9 aceste cinstite moa:te ale uvioasei Maicii noastre Parascheva din T;rnova. Aceast9 str9mutare a fost a treia. *ar preasfin<itul :i fericitul a toat9 lumea patriarh Partenie, cu toat9 bun9voin<a :i sfatul +isericii a trimis aceste sfinte moa:te ca pe o visterie dumnezeiasc9, cu preaferici<ii trei mitropoli<i: *oanichie al *racliei, Partenie al Adrianopolei :i Teofan al Paleon#Patronului, ;n zilele preasfin<itului -arlaam mitropolitul Sucevei :i a toat9 Moldavia. *ar binecinstitorul :i de 'ristos iubitorul :i cu mila lui Dumnezeu st9p;n al nostru :i domnitor a toat9 Moldavia, -asile *oan -oievod, de acas9 ie:ind cu evlavie :i cu tot sufletul primind aceast9 nepre<uit9 visterie, potrivit le#au pus :i le#au p9strat ;n cea nou9 zidit9 biseric9 a Sfin<ilor Trei *erarhi :i ai lumii dasc9li: -asile cel Mare, Brigorie de Dumnezeu uv;nt9torul :i *oan Bur9 de Aur, spre cinstirea :i m9rirea lui Dumnezeu celui l9udat ;n Treime :i spre ve:nic9 solire a Preacuvioasei Maicii noastre Parascheva, pentru l9sarea p9catelor sale :i a tot str9lucit neamul lui. =n anul de la Adam 8560 .51653, iar al domniei lui al C#lea, ;n 57 iunie( ;n acela:i an s#a n9scut :i preaiubit fiul lui, *oan >tefan -oievod, c9ruia s9#i dea Domnul zile ;ndelungate :i via<9 de mul<i ani. Amin". Din tradi<ie avem povestiri de multe minuni s9v;r:ite de uvioasa ;n anii dinaintea noastr9, pe care nu s#a s;rguit cineva a le aduna :i a le publica spre lauda lui Dumnezeu sl9vitorul sfin<ilor S9i( ;nc9 :i ;n zilele noastre nu contene:te a face minuni celora ce cu credin<9 alearg9 la ea. 9ci c;<i neputincio:i au evlavie la sfintele moa:te, alerg;nd cu credin<9, sau din acoper9mintele puse la capul cel sf;nt al uvioasei lu;nd :i purt;nd, dob;ndesc vindecare. >i la neploare sau alt9 nevoie mare, f9c;nd litanie cre:tinii cu sfintele moa:te, nu se lipsesc de cerere. >i :i ;n patria ei "pivata, unde precum se zice casa ei p9rinteasc9 a

fost pref9cut9 ;n biseric9 cu numele ei, :i ;n atedrala Mitropolitan9 de la *a:i, uvioasa face multe minuni p;n9 ast9zi. !enum9rate s;nt minunile :i vindec9rile de boli ce s#au f9cut cu credincio:i care au alergat cu rug9ciuni :i lacrimi la moa:tele Sfintei Preacuvioasei maicii noastre Parascheva, de#a lungul celor peste trei sute cincizeci de ani de c;nd ocrote:te Moldova :i <ara noastr9. S9 amintim doar c;teva dintre ele, publicate ;n Patericul romDnesc, p. 88#C6: ea mai mare minune a Sfintei Parascheva este ;ns9:i pream9rirea trupului ei cu darul neputrezirii, al vindec9rii de boli :i al izb9virii de multe nevoi :i prime%dii. Din cauza aceasta a fost luat9 ca protectoare de toate <9rile ortodoEe din +alcani. +a :i turcii se cucereau de minunile ce se f9ceau cre:tinilor, celor care ;i cereau a%utorul cu credin<9 :i evlavie. , alt9 minune care a uimit Moldova :i <ara noastr9 a fost izb9virea f9r9 nici o v9t9mare a moa:telor Sfintei Parascheva din incendiul izbucnit ;n noaptea de 21 spre 28 decembrie 5CCC, ;n paraclisul m9n9stiri Sfin<ii Trei *erarhi, din *a:i. 9ci, aprinz;ndu#se de la un sfe:nic catafalcul uvioasei, s#a topit argintul care ;mbr9ca racla, dar lemnul :i sfintele ei moa:te, de:i erau ;nv9luite ;n %eratic, au r9mas ;ntregi :i nev9t9mate spre ;nt9rirea credincio:ilor :i uimirea tuturor. a o m9rturie a acestei mari minuni, se p9streaz9 p;n9 ast9zi racla dogorit9 de foc, ;n care se aflau moa:tele Sfintei Parascheva. =ndat9 dup9 aceast9 minune, moa:tele uvioasei au fost str9mutate ;n noua atedral9 Mitropolitan9 din apropiere. Spre sf;r:itul secolului al F*F#lea, so<ia preotului Bheorghe /ate: din comuna @9d9:eni# Suceava suferea la cap de o boal9 grea :i incurabil9. Alerg;nd la Sf;nta Parascheva, se ruga cu lacrimi la moa:tele ei :i#i cerea a%utorul. Apoi i s#a f9cut Sf;ntul Maslu :i s#a re;ntors acas9. !oaptea i s#a ar9tat aievea Sf;nta Parascheva ;n haine albe str9lucitoare :i i#a spus: "!u mai pl;nge, c9 de acum te faci s9n9toas9$" A doua zi, femeia s#a sculat s9n9toas9 :i l9uda pe binef9c9toarea ei. =n anul 50?A, o student9 din *a:i s#a ;mboln9vit de leucemie. +olnava ;mpreun9 cu p9rin<ii ei au alergat la Sf;nta Parascheva :i cu multe lacrimi ;i cereau a%utor :i s9n9tate. Dup9 dou9 luni de rug9ciuni st9ruitoare :i Sf;ntul Maslu, t;n9ra s#a vindecat de aceast9 boal9 f9r9 leac :i :i#a continuat studiile. , femeie dintr#un sat de l;ng9 *a:i era greu bolnav9. &iind internat9 pentru opera<ie, s#a rugat mai ;nt;i la Sf;nta Parascheva, cer;ndu#i, cu credin<9 :i lacrimi, a%utor :i vindecare. Timp de trei zile dup9 internare i s#au f9cut toate analizele. /a urm9 i#au spus medicii: "&emeie, du#te acas9 c9 nu ai nimic$" =n anul 501C, de hramul uvioasei Parascheva, o cre:tin9 din *a:i preg9tea conserve pentru iarn9. Mama ei o ;ndemna: "&at9, s9 nu faci una ca aceasta, c9ci ast9zi este ziua Sfintei Parascheva$". "Mam9, a r9spuns fiica, ;n fiecare zi este c;te un sf;nt, dar eu n#am timp s9#i pr9znuiesc pe to<i$". Dup9 o or9 femeia :i#a trimis copila ;n ora: s9#i cumpere ceva. Pe strad9 a fost lovit9 grav de o ma:in9 :i apoi internat9 ;n spital. Mama copilei a alergat a doua zi la Sf;nta Parascheva :i, dup9 ce :i#a recunoscut p9catul, a cerut cu lacrimi iertare :i salvarea fiicei ei accidentate. Dup9 trei zile copila s#a ;ntors s9n9toas9 acas9. 4n inginer bolnav de pl9m;ni a fost internat ;n spital pentru opera<ie. Mama sa a mers atunci la moa:tele uvioasei Parascheva :i i#a cerut cu credin<9 s9n9tate pentru fiul ei.

Timp de dou9 s9pt9m;ni doctorii au am;nat opera<ia. Apoi s#a observat c9 leziunile pulmonare s#au vindecat ;n chip miraculos. Atunci au zis bolnavului: "Domnule inginer, a<i sc9pat de opera<ie. =ntorce<i#v9 s9n9tos acas9. "ste cineva care se roag9 lui Dumnezeu pentru dumneavoastr9$" 4nui copil de trei ani :i %um9tate i s#a oprit brusc graiul. Atunci mama a luat copilul ;n bra<e :i a venit s9 cear9 a%utorul Sfintei Parascheva. Pe c;nd se ruga ea cu lacrimi, deodat9 copilul a strigat: "Mam9, mam9$ Aici este Doamne, Doamne$". Mul<umind din inim9 Prea uvioasei Parascheva, mama s#a ;ntors acas9 cu copilul s9n9tos. =n anul 50??, doi so<i din *a:i nu aveau ;n<elegere ;n cas9. =ntr#o sear9, femeia disperat9 a p9r9sit c9minul. Gadarnic au c9utat#o so<ul :i fiica. Apoi copila s#a culcat, iar tat9l ei a alergat la Sf;nta Parascheva :i s#a rugat cu lacrimi s9#i ;ntoarc9 so<ia cu bine ;n familie. A%ung;nd so<ul acas9, dup9 o or9 a b9tut cineva ;n u:9. "ra so<ia. Avea chipul palid :i ;ng;ndurat. "4nde ai fost femeie) e <i s#a ;nt;mplat)" a ;ntrebat#o so<ul. "Diavolul mi#a dat ;n g;nd s9 m9 sinucid. De aceea m#am a:ezat pe linia trenului aproape de gara !icolina. Dar la orele opt seara, pe c;nd venea un tren cu vitez9, fiica noastr9, ;mbr9cat9 ;n alb, a venit la mine, m#a apuncat repede :i m9 arunc9 afar9 de pe linie. A:a am sc9pat de moarte :i de os;nda iadului. Dup9 ce m#am ;nt9rit pu<in, am mul<umit lui Dumnezeu c9 m# a izb9vit de acest cumplit p9cat :i m#am ;ntors acas9. "&emeie, ;n seara aceasta la ora opt fiica noastr9 era culcat9, iar eu m9 rugam pentru tine. Aceea care te#a salvat nu era fiica noastr9, ci ;ns9:i Sf;nta Parascheva$ S9#i mul<umim ei, c9ci ea te#a sc9pat de aceast9 cumplit9 :i dubl9 moarte, trupeasc9 :i sufleteasc9". De atunci este mult9 armonie :i bucurie duhovniceasc9 ;n aceast9 familie cre:tin9. Pe timpul celor dou9 r9zboaie mondiale ora:ul *a:i a fost prote%at de bombardamente, iar atedrala Mitropolitan9, unde se p9streaz9 cinstitele moa:te ale Sfintei Parascheva, nu a fost atins9 de nici un obuz. 9ci uvioasa ocrote:te Moldova :i ora:ul acesta binecuv;ntat, de peste trei sute cincizeci de ani. Spun b9tr;nii c9 osta:ii vedeau noaptea, ;n timpul r9zboiului, o femeie uria:9 ;mbr9cat9 ;n alb deasupra *a:ilor, ocrotindu#l de ocupa<ie :i bombardamente. A:a :tie s9 a%utePreacuvioasa Parascheva patria ei adoptiv9 pentru credin<a poporului nostru binecredincios$ =n timpul marii secete din vara anului 5068, c;nd mureau oamenii :i animalele de foame, s# au scos moa:tele Sfintei Parascheva ;n procesiune prin satele Moldovei. redincio:i le a:teptau :i le ;nt;mpinau cu lacrimi de bucurie :i cu f9clii ;n m;ini. =n urm9 veneau nori de ploaie bogat9 :i ad9pau p9m;ntul. Drept mul<umire credincio:i se rugau :i ;n9l<au c;te o troi<9 cu icoana Sfintei Parascheva. el mai mult alearg9 :i cer a%utorul Sfintei maicii noastre Parascheva bolnavii, <9ranii, c9lug9rii :i studen<ii. Mai ales ;n lunile de eEamene racla uvioasei este plin9 de c9r<i, caiete de :coal9 :i pomelnice. Putem afirma c9 moa:tele cele mai iubite de credincio:ii din <ara noastr9 :i din afar9 s;nt, f9r9 ;ndoial9, moa:tele Sfintei Parascheva, numit9 "cea grabnic a%ut9toare :i mult folositoare". M9rturisesc p9rin<ii b9tr;ni care au fost martori oculari, c9, odat9, de hramul ei, pe c;nd oamenii a:teptau la r;nd s9 se ;nchine la racla uvioasei Parascheva, au venit :i dou9 cre:tine b9tr;ne din &oc:ani. -9z;nd lume mult9, au zis preotului de la racl9: "P9rinte, d9# ne voie s9 ne ;nchin9m la uvioas9 f9r9 s9 mai st9m la r;nd :i s9#i punem sub cap aceast9 pern9 nou9 pe care i#am adus#o de acas9 drept mul<umire pentru a%utorul ce ni l#a dat". "Dumnezeu s9 v9 binecuv;nteze, cre:tinelor, a zis preotul. Merge<i :i v9 ;nchina<i$". =n clipa aceea preo<ii :i credincio:ii au v9zut un lucru sf;nt :i cu totul minunat. uvioasa :i#a

ridicat singur9 capul, iar dup9 ce femeile i#au pus perna adus9 :i s#au ;nchinat, Sf;nta Parascheva :i#a l9sat iar9:i capul pe c9p9t;i ca mai ;nainte. *at9 c;t de mult iube:te Preacuvioasa pe cei ce se roag9 lui Dumnezeu :i sfin<ilor /ui cu smerenie :i credin<9. Sf;nta Parascheva de la *a:i se bucur9 ;n <ar9 de un cult deosebit, mai mult dec;t to<i ceilal<i sfin<i care au moa:te ;n @omDnia. =n fiecare zi la atedrala Mitropolitan9 din *a:i, de diminea<9 p;n9 seara t;rziu, se face un mic pelerina% continuu, cu credincio:i de toate v;rstele :i din toate locurile, veni<i la rug9ciune. =n mod deosebit, ;n s9rb9tori, ;n posturi :i ;n fiecare vineri, considerat9 ziua uvioasei Parascheva, vin mul<i credincio:i :i se ;nchin9 la racl9 cu credin<9, aduc;nd flori, daruri :i ;mbr9c9minte pe care le ating de racla uvioasei pentru a dob;ndi a%utor, s9n9tate :i binecuv;ntare. Dar cea mai mare zi de pr9znuire din tot anul este ziua de paisprezece octombrie, patronul Sfintei Parascheva, c;nd are loc unul din cele mai mari pelerina%e ortodoEe din <ara noastr9, la care particip9 ;nchin9tori de la sate :i ora:e, din toate col<urile <9rii. =n aceast9 zi are loc un adev9rat pelerina% bisericesc na<ional, care dureaz9 p;n9 la trei zile. =nc9 din a%un se scot ;n fa<a atedralei moa:tele Sfintei Parascheva :i timp de dou9 zile :i dou9 nop<i credincio:ii stau la r;nd pentru ;nchinare. =n seara zilei de paisprezece octombrie, praznicul uvioasei se ;ncheie cu o mi:c9toare procesiune ;n %urul atedralei, av;nd ;n frunte pe Mitropolitul Moldovei, care, ;mpreun9 cu clericii :i credincio:ii, cu lum;n9ri ;n m;ini poart9 racla cu moa:tele sfintei, ;n sunetul clopotelor :i al frumoaselor c;nt9ri biserice:ti. Dup9 aceea se a:az9 moa:tele ;n biseric9 la locul lor, se c;nt9 paraclisul Sfintei Parascheva, apoi fiecare se ;ntoarce la ale sale cu bucuria marelui praznic ;n suflet :i cu m;ng;ierea Duhului Sf;nt ;n inim9. u ale c9rei sfinte rug9ciuni, Doamne *isuse 'ristoase, &iul lui Dumnezeu, miluie:te#ne pe noi. Amin.$

)"NUN" S;. P & SC13/

, student9 dentist9, f9cDnd practic9 ;ntr#o clinic9, :i#a l9sat pe mas9, ;n cabinetul de lucru, po:eta ;n care avea bani mul<i :i un ceas de mDn9, de mare valoare. Dnd s9 plece acas9, a observat c9 lipsesc banii :i ceasul. "a, fiind foarte credincioas9, imediat a venit la SfDnta Paraschiva :i i#a spus durerea sa, dar pentru pomelnic n#avea bani. Dup9 trei zile vine un om ;n vDrst9 la cabinetul medical :i ;i aduce ceasul :i banii, cerDnd mii de scuze pentru feciorul s9u, care era un golan :i # fiind chiar clientul ei # a profitat cDnd ea a ie:it din cabinet :i i le#a furat. Tat9l b9iatului i le#a g9sit ascunse, l#a b9tut pDn9 i#a spus de unde le#a luat, apoi a venit de i le#a adus ;napoi. 2. , femeie tDn9r9 de 77 de ani dintr#un sat de lDng9 *a:i, a intrat ;ntr#o zi ;n SfDnta Mitropolie. P9rea ab9tut9, nervoas9 :i chiar nebun9. S#a ;nchinat la multe icoane :i a venit la moa:tele Sfintei Paraschiva. S#a ;nchinat, ;ns9 cDnd a vrut s9 s9rute sfDnta racl9, o putere a izbit#o :i ea a c9zut la pamant . A inceput sa strige: "draci, diavoli..". ,ricine venea c9tre dansa, ea ii ;mpingea, :i la un moment dat a venit paraclisierul Sfintei Mitropolii # un diacon cu via<9 frumoas9 c9lug9reasc9 #, a apucat#o de mDn9 :i a ;ntrebat# o: "Spune, ce p9cat ai f9cut)" "a a spus c9 a umblat cu farmece, c9 a auzit c9 so<ul ei o ;n:eal9. A ;ntrebat#o de unde este :i cum o cheam9) !u :tia, ci se v9ieta de cei trei copila:i ai s9i. Atunci p9rintele diacon a ;ntrebat#o dac9 :tie s9 citeasc9. "a a spus c9 :tie( el i#a dat

acatistul Sfintei Paraschiva ca s9#5 citeasc9. "a s#a a:ezat ;n genunchi la picioarele sfintei :i a citit tot acatistul. Apoi preotul duhovnic a chemat#o la el, a vorbit :i a v9zut c9 ea s#a limpezit la minte. A m9rturisit#o :i, fiindc9 ea a spus c9 de trei zile n#a luat ;n gur9 nici un strop de ap9, a ;mp9rt9:it#o. &emeia a plecat acas9 s9n9toas9. 7. =ntr#o zi o femeie de 6A de ani a intrat ;n SfDnta Mitropolie, alergDnd prin biseric9 :i plDngDnd ;n hohote. Am ;ntrebat#o ce are. Mi#a spus c9 lucreaz9 ca femeie de serviciu la tribunal, a f9cut sinuzit9, dar, neavDnd timp s9 se trateze, a negli%at :i s#a pomenit cu dureri grozave de cap :i apoi i s#a umflat tot capul. "ra f9r9 so<, cu trei copii. S#a dus la doctor, care i#a spus c9 tot creierul este acoperit cu puroi :i c9 trebuie s9#i fac9 opera<ie foarte grea, dar c9 ea nu va rezista la aceast9 opera<ie, :i de aceea s9 a:tepte moartea. Am ;ntrebat#o dac9 crede ;n Dumnezeu, a spus c9 da, dar la biseric9 vine rar, avDnd serviciu, copii :i s9r9cie mare. Atunci am dus#o la SfDnta Paraschiva, ea s#a ;nchinat, i#am f9cut pomelnic, dar ea avea numai cinci lei, a l9sat pomelnicul :i a plecat. Peste trei luni am intalnit#o pe strada, s9n9toas9, voioas9. Am ;ntrebat#o cum se simte, ;mi spune: "+ine$ Dar s9 vede<i cum s#a ;ntDmplat. /a vreo trei s9pt9mDni dup9 ce am dat pomelnicul, a ;nceput s9#mi curg9 puroi din nas :i a curs mult timp. S#a scurs toat9 infec<ia de pe creier :i m#am f9cut s9n9toas9". 6. So<ia unui :ef mare s#a ;ntDlnit cu mine pe strad9. Dnd m#a v9zut, a ;nceput s9 plDng9 :i s9#mi spun9 c9 are un mare necaz. Am ;ntrebat#o ce are :i mi#a spus c9 are o du:man9 mare care este geloas9 pe ea :i o nec9%e:te bat%ocorind#o peste tot. Am ;ntrebat#o dac9 crede ;n Dumnezeu :i mi#a spus c9 da. Atunci am sf9tuit#o s9 dea un pomelnic la SfDnta Paraschiva pentru izb9virea de du:mani. M#a ascultat :i a dat un pomelnic de 6A de zile. Au trecut trei s9pt9mDni :i du:mana a fost omorDt9 ;ntr#un accident, ;n propria ei ma:in9. ?. , maic9 din heile +icazului a venit la SfDnta Paraschiva, fiind bolnav9 de urechi de nu mai auzea nimic :i avea :i dureri. A stat trei zile ;n rug9ciuni cu lacrimi :i a plecat complet s9n9toas9. 1. Mi#a povestit un preot din Ardeal c9 ;n parohia lui a fost o fat9 care trebuia s9 se c9s9toreasc9 cu un b9iat. , fat9 cuminte, ;ns9 b9iatul a fost r9u, a l9sat#o :i s#a c9s9torit cu alta. "a, fiind foarte nec9%it9, a venit la preotul paroh :i i#a povestit durerea sa. Preotul a sf9tuit#o s9 mearg9 la *a:i, s9 se ;nchine la moa:tele Sfintei Paraschiva :i s9 dea un pomelnic. /#a ascultat. Peste o lun9 s#a c9s9torit cu un b9iat foarte bun :i e fericit9. 8. 4n alt preot, tot din Ardeal, mi#a povestit: A fost bolnav de pl9mDni # T.+. . #, i s#au f9cut multe antibiotice :i el a sim<it c9 ;ncepe s9 orbeasc9. Dnd s#a dus la doctor, acela i# a confirmat aceast9 nenorocire. Preotul imediat s#a urcat ;n tren :i a venit la *a:i. "ra ora zece seara :i SfDnta Mitropolie era ;nchis9. Atunci el a stat ;n genunchi afar9 lDng9 peretele unde stau moa:tele Sfintei Paraschiva, s#a rugat cDteva ceasuri plDngDnd. A doua zi a sim<it c9 e s9n9tos :i pDn9 ast9zi nu mai are nimic nici cu ochii, nici cu pl9mDnii, slu%e:te :i azi SfDnta /iturghie la o m9n9stire din Ardeal. C. A venit o doamn9 de la +ucure:ti aducDnd ;n dar Sfintei Paraschiva un covor persan mare :i frumos. Am ;ntrebat#o ce ;nseamn9 acest dar. Mi#a povestit c9 so<ul ei, b9rbat de 6? de ani, s#a ;mboln9vit. u tot progresul medicinii, doctorii nu g9seau leac la boala lui :i i#au %spus s9 se preg9teasc9 de moarte, c9 are cancer, ;ntr#o zi vine la ei acas9 un prieten

evreu :i le spune c9 el pleac9 la *a:i :i ;i sf9tuie:te s9#i dea bani :i pomelnic s9 duc9 el la SfDnta Paraschiva. >i l#au ascultat :i i#au dat. Peste dou9 luni so<ul ei s#a f9cut s9n9tos f9r9 nici un tratament :i, drept mul<umire, ea personal a adus acest covor la SfDnta Paraschiva. 0. , femeie de la <ar9, foarte disperat9, a venit la SfDnta Paraschiva c9 i s#a furat vaca. A dat un pomelnic :i a plecat. Peste o s9pt9mDn9 a venit s9#i mul<umeasc9 Sfintei Paraschiva, c9 a g9sit vaca ;n al treilea sat. 5A. -ine o mam9 foarte nec9%it9 la SfDnta Mitropolie :i#mi spune c9 are o fat9 cam lene:9 :i putin credincioasa si ca are in fata bacalaureatul si admiterea ;n facultate. Am sf9tuit#o s9 o aduc9 :i pe fat9 la SfDnta Paraschiva. Dnd a venit cu fata, am ;ntrebat fata dac9 :tie rug9ciuni, mi#a r9spuns c9 nu :tie nici o rug9ciune. Am dus#o ;n fa<a sfintei racle a uvioasei Paraschiva :i i#am zis s9 stea ;n genunchi s9 se roage cum :tie. "a a spus sfintei c9 are fric9 de romDn9 :i :tie numai despre "minescu. "Eact aceasta a ;ntrebat#o la bacalaureat :i fata a reu:it bine. -ine alt9 gri%9 :i mai grea: admiterea la facultate. &eti<a vine de acuma singur9 la +iseric9 :i mai des. *ar ;n ziua eEamenului la admitere vine :i ;i spune Sfintei Paraschiva c9 ea :tie la chimie mai bine oEigenul. Asta a ;ntrebat#o :i a luat media :apte. Dar nu avea loc, pentru c9 au intrat cu cea mai mic9 medie de 8,?A. Mama sa vine iar9:i cu lacrimi la SfDnta Paraschiva :i iar9:i sfDnta o a%ut9. Au r9mas patru copii f9r9 locuri, ;ns9 unul din ei era b9iatul unui :ef mare al ora:ului :i acesta face demersuri la +ucure:ti :i se mai aprob9 patru locuri, ;n care intr9 :i feti<a ;n cauz9. A:a a a%utat#o cuvioasa s9 intre :i feti<a ei :i de atunci fata :i mama vin foarte des la cuvioasa s9#i mul<umeasc9. 55. =ntr#o sear9 a venit la SfDnta Mitropolie o doamn9 de 7? de ani, foarte agitat9, emo<ionat9 pDn9 la lacrimi. PlDngea :i se ;nchina la toate icoanele, dar mai ales la uvioasa Paraschiva. Dup9 ce s#a mai lini:tit am ;ntrebat#o ce are. >i a zis c9 e foarte fericit9 :i a venit s9#i mul<umeasc9 lui Dumnezeu :i Sfintei Paraschiva. Mi#a povestit: "Sunt func<ionar9 ;n Bala<i :i m#am hot9rDt s9 fac facultatea de german9, dar nu m9 sim<eam a:a bine preg9tit9, am vrut sa#mi ;ncerc :ansa, venind ;n drum spre *a:i la eEamenul de admitere, m#am ;ntDlnit pe tren cu o domni:oar9 care era ;n aceea:i situa<ie ca :i mine. Dnd am a%uns la *a:i, eu i#am propus domni:oarei s9 mergem amDndou9 la SfDnta Paraschiva s9#i cerem a%utorul. Domni:oara, foarte mDndr9, mi#a r9spuns )c9 ea n#are nevoie de a%utorul nim9nui, c9 este preg9tit9 bine). "u totu:i am venit la SfDnta Paraschiva :i i#am cerut a%utorul :i mi l#a dat. /a eEamen cea bine preg9tit9 a picat :i eu am reu:it, iar acum am venit s9#i mul<umesc uvioasei". 52. , doamn9 din +ac9u voia neap9rat s9 se mute la *a:i. Mul<i ani s#a chinuit cu aceast9 problem9, dar nu putea s9 reu:easc9. >i atunci, dup9 sfatul cuiva, a venit la SfDnta Paraschiva, s#a ;nchinat :i a l9sat pomelnic. Au trecut cDteva luni :i ea nu numai c9 a fost mutat9 la *a:i, ci a c9p9tat :i locuin<9. 57. Dou9 cumnate tr9iau ;ntr#o cas9, ;n buna ;n<elegere, ;ntr#o zi la una din ele au disp9rut 2AA de lei. "a a repro:at cumnatei sale c9 aceea i#a luat, cea ;nvinuit9 s#a %urat c9 nu :tie nimica, dar degeaba... Atunci a venit la SfDnta Paraschiva, a dat pomelnic ;n care s#a rugat ca SfDnta Paraschiva s9 arate cine este vinovat, ea sau cea care clevete:te. Dup9 dou9 s9pt9mDni copilul de nou9 ani al p9guba:ei, %ucDndu#se pe strad9, a fost omorDt de o ma:in9. S#a adeverit c9 acuza<ia era nedreapt9, femeia care acuza era mincinoas9.

56. Pe ziua de 51 octombrie 501C vine o mam9 ;ntr#o stare de nebunie, <ip9, strig9, plDnge, ;:i rupe p9rul... Am intrebat#o ce are. Mi#a spus c9 e foarte vinovat9 fa<9 de SfDnta Paraschiva. =n ziua hramului, SfDnta Paraschiva, 56 octombrie, ea s#a apucat s9 fac9 preg9tiri pentru iarn9. Mama ei, o femeie b9trDn9 :i credincioas9, ;i spune: "Draga mea, s9 nu faci asta, c9ci ast9zi este o mare s9rb9toare # ziua Sfintei Paraschiva". "a ;i r9spunde: ";n fiecare zi este cDte un sfDnt, dar eu n#am timp s9#i pr9znuiesc pe to<i". /a o or9 dup9 acesta discu<ie, :i#a trimis feti<a ei de nou9 ani s9 cumpere ulei de la alimentar9, dar, luDndu#se cu treaba, n#a observat c9 a trecut un ceas :i feti<a nu mai vine. ;n cele din urm9, o vecin9 a venit :i i#a spus c9 feti<a e dus9 cu salvarea la spital, deoarece a dat peste ea un autobuz. Dar poc9in<a mamei a fost sincer9 :i feti<a s#a f9cut s9n9toas9, f9r9 nici o complica<ie. 5?. =n casa unui profesor universitar era o mare p9gDn9tate. ;n ziua de 56 octombrie # hramul Sfintei Paraschiva # so<ia profesorului i#a spus femeii din cas9: "Ast9zi s9 faci s9pun". Aceea, fiind cre:tin9, i#a r9spuns: ""u nu fac asta, c9 e mare s9rb9toare. Ast9zi e uvioasa Paraschiva :i m9 duc la SfDnta Mitropolie la slu%b9". >i g#a dus la sfintele slu%be. St9pDna, foarte sup9rat9, s#a apucat singur9 s9 fac9 s9punul. A a:ezat un cazan afar9 :i acolo a clocotit gr9simea cu soda caustic9 :i cu apa. "a a intrat ;n cas9, iar feti<a ei unic9, de 52 ani, fugea ;n %urul cazanului :i la un moment#dat, a c9zut ;n el :i a murit imediat. 51. &iica unei doctori<e de aici din *a:i a c9zut la un eEamen :i era amenin<at9 s9 r9mDn9 repetent9. A venit mama ei la mine :i mi#a spus necazul ei, desigur rugDndu#se Sfintei Paraschiva cu lacrimi. Doctori<a mi#a f9cut mie mult bine. Am rugat#o :i eu pe SfDnta Paraschiva s#o a%ute, s#o scoat9 din acest necaz spunDndu#i: "Tu :tii, SfDnt9 Paraschiva, cDt de mult m#a a%utat doctori<a pe mine, te rog a%ut#o :i tu pe ea, c9 eu nu pot". !oaptea am visat#o pe SfDnta Paraschiva, care mi#a spus: ">i ce datoare sunt eu doctori<ei, dac9 te#a a%utat pe tine) Dar hai s9 fie cum vrei tu$" >i a continuat: ""u ;<i trimit pe fiul t9u, care#i prieten cu profesorul fetei, s9 vorbeasc9 el cu profesorul s#o mai eEamineze o dat9, iar eu o voi a%uta la eEamen". Peste dou9 zile a venit b9iatul meu de la +ucure:ti # nechemat #, a aran%at toate :i fata a luat eEamenul :i a trecut ;n anul trei. 58. , fat9 farmacist9 foarte cuminte, avDnd 72 de ani, tot voia s9 se c9s9toreasc9. Prin mine a dat rug9ciuni la SfDnta Paraschiva :i la 5 ianuarie 501C a f9cut cuno:tin<9 cu un doctor v9duv. Acela ;ncepe s#o curteze, dar ceva serios nu spunea. Apoi o las9 :i se duce la altele. "a, disperat9, tot vine :i mi se plDnge, iar eu ;i spun: "S9 continu9m cu rug9ciuni la uvioasa Paraschiva". >i ;ntr#o duminic9, pe nea:teptate, vine doctorul la familia fetei :i o cere ;n c9s9torie. Peste zece zile s#a f9cut nunta :i sunt ferici<i. 5C. =n anul 501C, prin luna martie, ;ntr#o diminea<9, P9rintele Stare< loanichie din SfDnta Mitropolie se apropie de mine :i#mi spune, ar9tDnd spre o doamn9: "-ezi, doamna aceea a venit din +ulgaria :i nu :tie romDne:te, matale :tii ruse:te, ;ncearc9 s9 vorbe:ti ruse:te cu ea s9 vedem ce dore:te # dac9 :tie :i ea ruse:te", ;ntr#adev9r, doamna :tia ruse:te. S#a bucurat c9 poate s9#:i spun9 durerea ei :i plDngDnd mi#a povestit c9 are un singur b9iat, care a a%uns la facultate ;n anul doi :i subit a ;nnebunit, dar ;ntr#o form9 a:a de grav9 c9#5 <ine ;ntr#o cu:c9.

"a ;ntotdeauna a fost credincioas9, ;n schimb so<ul ei este un ateu :i ;ntotdeauna ;l blestema pe copilul lui :i ;n%ura pe Dumnezeu. "a mereu se ducea la biseric9, rugDndu#se cu lacrimi pentru copilul ei. ;ntr#o noapte viseaz9 o femeie ;nalt9, ;mbr9cat9 ;n negru, care#i spune: "Dac9 vrei s9 fie s9n9tos copilul t9u, s9 vii la mine". &emeia n#a ;ntrebat#o unde s9 mearg9 :i cine este aceea pe care a visat#o. Peste vreo dou9 luni iar9:i viseaz9 aceea:i femeie care#i spune acela:i lucru ca prima dat9. Atunci ea o ;ntreab9: "Dar cine e:ti :i unde s9 m9 duc)". "a a r9spuns: "Sunt SfDnta Paraschiva din *a:i$" Doamna din +ulgaria locuia chiar ;n capitala <9rii # Sofia. *mediat s#a dus la ambasad9 :i, c9p9tDnd pa:aportul, a venit la SfDnta Paraschiva. M#a ;ntrebat ce s9 fac9, cum s#o roage pe SfDnta Paraschiva pentru fiul ei) Am ;nv9<at#o, a dat pomelnic pentru un an de zile, asta din proprie ini<iativ9. Toat9 ziua nu s#a dezlipit de la sfDnta racl9 pDn9 seara, apoi a plecat. Dup9 un an a venit cu mama ei de 0A de ani s9#i mul<umeasc9 Sfintei Paraschiva c9 b9iatul ei s#a f9cut complet s9n9tos :i continu9 studiile la facultate. 50. , femeie care a lucrat mul<i ani ;n SfDnta Mitropolie mi#a povestit c9 o durea un picior tare r9u. "a s#a rugat mereu la SfDnta Paraschiva s9#i aline durerea, ;ntr#o noapte a visat pe SfDnta Paraschiva care s#a atins de piciorul ei :i i#a spus: "Acuma n#are s9 te mai doar9". >i, ;ntr#adev9r, a:a a fost. 2A. , femeie a venit la SfDnta Paraschiva cu rug9ciuni pentru so<ul ei care a fost condamnat la zece ani de ;nchisoare. Dup9 doi ani s#a ;ntors acas9. "a a venit :i a mul<umit uvioasei Paraschiva. 25. =n duminica de 25 februarie a venit o femeie :i a ;ntrebat cu ce poate ea mul<umi Sfintei Paraschiva pentru a%utorul primit. Avea o singur9 fat9 student9, care a fost condamnat9 de doctori la moarte, g9sindu#i#se cancer ;n sDnge # leucemie. Dar mama sa a dat rug9ciuni la SfDnta Paraschiva :i fiica ei s#a vindecat, este s9n9toas9 :i#:i continu9 studiile. Am sf9tuit#o s9 dea rug9ciuni de mul<umire :i s9 vin9 :i ele cDt de des la biseric9 s9#i mul<umeasc9 Sfintei Paraschiva :i lui Dumnezeu pentru a%utorul primit. 22. u doi ani ;n urm9, ;ntr#o diminea<9, a venit ;n SfDnta Mitropolie o doamn9 b9trDn9 :i a stat toat9 slu%ba lDng9 SfDnta Paraschiva. Apoi m#a rugat s9#i dau ad9post s9 se odihneasc9, c9ci la noapte pleac9 acas9. Am luat#o la mine. Mi#a povestit c9 e din raiova, are un fiu membru al guvernului, dar nu vrea s9 :tie de ea c9 este s9rac9. De mult are dorin<a s9 vin9 s9 se ;nchine Sfintei Paraschiva :i s#a rugat mult pentru aceasta, dar n#avea bani cu ce veni. ;ntr#o noapte viseaz9 pe SfDnta Paraschiva care#i spune: "Te voi a%uta s9 vii la mine". A trecut o s9pt9mDn9 :i pe nea:teptate prime:te de la fiul s9u suma de cinci sute de lei :i cu banii ace:tia imediat a venit la SfDnta Paraschiva s9#i mul<umeasc9 c9 i#a ;mplinit dorin<a. 27. , fat9 voia s9 dea la medicin9. -ine la SfDnta Mitropolie foarte nec9%it9 c9 toat9 vara nu s#a preg9tit a:a cum trebuie :i ;i e fric9 c9 nu va putea intra, c9ci din ce a ;nv9<at nu poate <ine minte decDt structura splinei. "u o sf9tuiesc s9 se duc9 la racla Sfintei Paraschiva s9 se roage cum :tie :i ea ;i va a%uta.

TDn9ra, stDnd ;n genunchi ;n fa<a sfintei racle, spune: "SfDnt9 Paraschivo, nu sunt preg9tit9, :tiu bine numai splina". /a eEamen intr9 trei candida<i. /i se d9 cutia cu bile<ele, trag primii doi bile<elele :i la urm9 trage :i ea cu strDngere de inim9, :i mare#i fu mirarea c9#i vine pe bile<el splina. A :tiut perfect :i a luat zece. A doua zi a venit la SfDnta Mitropolie s9#i mul<umeasc9 uvioasei Paraschiva. De la u:9 a ;nceput s9 plDng9 :i s9 strige: " uvioas9, tu ai luat zece, tu ai :tiut, tu e:ti student9..., nu eu...". >i de atunci era nedesp9r<it9 de la SfDnta Mitropolie la toate slu%bele. A terminat cu bine facultatea de medicin9 :i acum e medic ;n *a:i. 26. =n ultimul r9zboi mondial osta:ii romDni :i ru:i au povestit urm9toarele: Dnd frontul era ;n %urul la:ului :i cDnd ru:ii porneau atac, ap9rea o femeie de statur9 uria:9, oprindu# se ;ntre cele dou9 tabere de du:mani, osta:ii se sim<eau slei<i de puteri :i nu puteau s9 mai lupte. Astfel ora:ul *a:i a fost scutit de mari distrugeri. "ra uvioasa Paraschiva # ocrotitoarea. 2?. Mi#a povestit Preotul Popovici /auren<iu, care a luat parte la cele ce urmeaz9: ";n anul 5061 a fost mare foamete ;n Moldova. !u plouase doi ani. Soborul de preo<i :i diaconi s#au pornit ;n pelerina% cu sfintele moa:te ale uvioasei Paraschiva( ne#am oprit ;n satul Mogo:e:ti :i am ;nceput SfDntul Maslu, eram ;n frunte cu episcopul#vicar -aleriu Moglan. /a ;nceputul SfDntului Maslu a venit o ploaie toren<ial9". 21. Tot p9rintele de mai sus poveste:te c9 a fost de rDnd la uvioasa Paraschiva :i citea acatistul sfintei la racl9, la picioarele sfintei. , femeie cer:etoare, f9cDndu#se c9 se ;nchin9, a pus mDna pe banii care erau la sfDnta ;n racl9. Dar a <ipat grozav, c9 mDna ei se ;ncle:tase :i nu putea s9 o scoat9 din sfDnta racl9. S#au f9cut rug9ciuni pentru iertarea ei :i ea :i#a scos mDna, f9g9duind c9 niciodat9 nu va mai fura bani, ori alte obiecte. 28. A venit o femeie nec9%it9 c9 so<ul ei are pe fa<9 ni:te bube care supureaz9 :i#5 dor # toat9 fa<a ;i era cuprins9 de acestea. A ;ncercat la mul<i doctori, cu diferite tratamente :i alifii, dar totul era ;n zadar, ba parc9 dup9 fiecare tratament se ;nfocau :i se eEtindeau mai tare. Atunci so<ia lui a venit la uvioasa Paraschiva, a plDns, s#a rugat la cuvioasa :i a dat pomelnic. u o batist9 curat9 ce avea la ea, a desf9cut#o :i a :ters sfintele moa:te. Dnd a a%uns acas9, a pus batista pe fa<a so<ului :i i s#au mai potolit durerile, iar dup9 o s9pt9mDn9 au disp9rut bubele, ;n fiecare zi st9tea cDteva ore cu batista pe fa<9. So<ia a venit :i a mul<umit uvioasei Paraschiva :i lui Dumnezeu :i a spus minunea. 2C. =n nordul Ardealului era un preot cu so<ia :i doi copii, foarte credincio:i. &iind un sat mic cu 52A de familii :i foarte s9rac, cu o biseric9 de lemn, foarte d9r9p9nat9, iarna nu se f9cea foc deloc ;n ea, iar vara era mDncat9 toat9 pe dinafar9 de cioc9nitori, ;ncDt ;n fiecare var9 trebuia lipit9 pe dinafar9 cu p9mDnt :i pDn9 toamna era din nou g9urit9 de cioc9nitori. Preotul :i credincio:ii au f9cut demersuri :i cereri la superiori s9 aprobe s9 fac9 biseric9 nou9, dar fiind sub regim comunist, nu le d9dea voie. "ra prin anul 5010. Atunci preotul s#a apucat de f9cut biserica f9r9 autoriza<ie. Au ridicat#o din temelii, au acoperit#o cu tabl9, au tencuit#o pe din9untru, dar nu mai aveau putere s#o termine.

Atunci so<ia preotului a venit la uvioasa Paraschiva, a plDns, s#a rugat, a l9sat pomelnic :i a cerut a%utorul cuvioasei :i la urm9 mi#a spus mie ce necaz are. "u :tiam o maic9 care avea ceva bani :i tot voia s9 fac9 o fapt9 bun9, eventual s9 fac9 undeva o fDntDn9, s9 fie poman9 la cei mor<i. A:a se gDndea dDnsa, c9 to<i care vor bea ap9 din acea fDntDn9 vor zice o vorb9 bun9 pentru cel ce a f9cut#o. M#am dus la ea :i i#am zis: "4ite, a venit o preoteas9 din Ardeal unde construiesc o biseric9 :i nu mai au putere s# o termine. /as9 fDntDna :i d9 banii la biseric9 c9#i mai mare poman9". Maica a:a a f9cut # a dat o sum9 mare de bani de au f9cut iconostasul, electrificarea :i %um9tate din pictur9, apoi dup9 cDteva luni a mai dat o sum9 de bani de au terminat pictura :i pavimentul pe %os. Acest lucru a ;nsufle<it pe credincio:i :i au terminat +iserica. +anii ace:tia i#a socotit direct de la uvioasa Paraschiva :i de la Maica Domnului. Drept mul<umire, preotul a pus pe pictori s#o picteze ;n biseric9 pe uvioasa Paraschiva :i pe SfDnta Muceni<9 Sebastiana, al c9rui nume ;l purta maica milostiv9. Aceasta a fost minunea uvioasei Paraschiva de la *a:i. 20. A venit preotul din Ardeal cu so<ia la *a:i s9#i mul<umeasc9 uvioasei Paraschiva de a%utorul primit, c9 din greu impas i#a scos :i, drept r9spl9tire, uvioasa Paraschiva i#a ;nc9rcat cu multe daruri pentru sfDnta biseric9. Maica care a dat banii pentru pictur9 a mai dat un rDnd de ve:minte preo<e:ti. Preo<i :i credincio:i au pus bani :i au luat un potir :i cele necesare pentru slu%it SfDnta /iturghie, au mai donat icoane, covoare :i alte lucruri necesare sfintei biserici. Tot o minune a uvioasei Paraschiva este :i ;mpodobirea sfintei biserici.+iserica aceasta este ;n localitatea +ogata de Sus, %ude<ul lu%, protopopiatul De%, iar preotul se nume:te @amba Bheorghe :i a stat acolo 5? ani.3. Mi#a mai povestit p9rintele /auren<iu Popovici c9 ;n tinere<ea lui a v9zut dou9 minuni ale uvioasei Paraschiva: 53 =ntr#un sat din apropierea la:ului au ap9rut omizi care rodeau tot( atunci preotul satului :i credincio:ii au cerut la Mitropolie s9 le#o dea pe cuvioasa, s9 o duc9 ;n livezile lor, ca s9#i scape de aceast9 nenorocire. /i s#a aprobat. Au mers cu sobor de preo<i :i credincio:i :i au pus#o pe SfDnta Paraschiva ;ntr#o gr9din9 sub un copac, care nu mai avea frunze, ci numai omizi. *n apropierea gr9dinii curgea o ap9 :i ;n partea cealalt9 era :oseaua na<ional9. Dup9 ce au ;nceput rug9ciunile to<i au v9zut cum omizile coborau din copac :i mergeau la ap9, se aruncau ;n ap9 :i mureau, iar altele mergeau pe :osea, se opreau acolo :i mureau strivite de ma:ini :i c9ru<e. Dnd s#a terminat SfDntul Maslu :i rug9ciunile, nu mai era nici o omid9 pe copac, :i nici ;n gr9dini. /e izgonise uvioasa Paraschiva. Au mai z9bovit vreo dou9 ore de i#au adus mul<umire lui Dumnezeu :i Sfintei uvioase Paraschiva pentru minunea f9cut9. 23 Prin anii 50?A#50?6 comuni:tii au vrut s#o ;ngroape pe cuvioasa ca s9 nu#i mai deran%eze mul<imea de credincio:i care veneau s9 se ;nchine zilnic. S#au sf9tuit ;n secret, ;ntr#o diminea<9 au trimis ni:te oameni s9 sape groap9 ;n cimitir. Dnd au ;nceput s9 sape, cerul, care pDn9 atunci era senin :i ;nsorit, s#a ;ntunecat cu ni:te nori mari :i negri, a ;nceput un vDnt n9prasnic, cu ploaie :i ghea<9 cDt oul de porumbel, cu

tunete :i fulgere, de credeai c9#i rade Domnul de pe fa<a p9mDntului. ;ngrozi<i, oamenii au alergat cu mic cu mare la mitropolie s9 se roage uvioasei Paraschiva s9 mi%loceasc9 ea la +unul Dumnezeu, ca s9 nu#i pr9p9deasc9. Au chemat preo<ii, au tras clopotele :i au f9cut cu to<ii acatistul :i paraclisul cuvioasei :i alte rug9ciuni c9tre Domnul :i Maica Domnului, ;ncDt toat9 biserica era numai lacrimi :i suspine. S#au rugat pDn9 tDrziu. &urtuna s#a potolit. *ntre timp au venit vreo 1 b9rba<i care au povestit mul<imii unde au fost :i ce au vrut s9 fac9 edilii ora:ului f9r9 :tirea preo<ilor :i a mitropolitului, dar uvioasa Paraschiva le#a ar9tat c9 nu ei conduc *a:ul. -9zDnd minunea, mul<i s#au ;ntors la Dumnezeu :i cu to<ii au dat slav9 lui Dumnezeu :i au mul<umit cuvioasei c9 a r9mas ;n mi%locul lor, s9 le fie a%ut9toare :i grabnic folositoare ;n necazuri. Multe, mari :i minunate minuni face uvioasa Paraschiva ;n fiecare zi, cine le poate num9ra) Acestea scrise de mine, p9c9toasa, sunt numai o pic9tur9 din oceanul milostivirii sale c9tre oameni. "a a%ut9 pe to<i care#o cheam9 ;n a%utor :i alearg9 la ea cu credin<9 :i dragoste, n9de%de :i smerenie. SfDnt9 uvioas9 Maic9 Paraschiva, roag9#te lui Dumnezeu pentru mDntuirea noastr9 :i ;n aceast9 via<9 a%ut9#ne s9 trecem cu bine peste greut9<ile :i ispitele zilnice. Amin. +ucur9#te, Paraschivo, mult folositoare$ +ucur9#te, Mireas9, Pururea &ecioar9, c9 &iul T9u a ;nviat a treia zi din mormDnt$ /9udat :i Pream9rit s9 fie Dumnezeu ;ntru sfin<ii s9i. Amin$ Alte minuni ale uvioasei Paraschiva, povestite de credincio:i: Dup9 al **#lea r9zboi mondial, cam prin anul 5061, fiind secet9 mare, la cererea credincio:ilor s#a f9cut procesiune cu rug9ciuni :i deplasarea moa:telor uvioasei Paraschiva prin satele afectate. onvoiul cu sfintele moa:te, preo<i :i credincio:i cu prapori :i lumDn9ri aprinse a pornit de la *a:i spre nord, c9tre >tef9ne:ti, f9cDnd popasuri :i rug9ciuni ;n mai multe sate. A%ungDnd ;n satul 9l9ra:i, carul cu boi care ducea sfintele moa:te s#a oprit :i boii n#au mai putut fi urni<i din loc. Timp de dou9 ore au f9cut rug9ciuni, ne:tiind care e cauza. Dup9 acest timp au v9zut c9 din partea cealalt9 de deal venea un alt convoi cu icoana Maicii Domnului f9c9toare de minuni de la +oto:ani, ;nso<it de preo<i :i mul<i credincio:i, f9cDnd de asemenea rug9ciuni pentru ploaie. *coana Maicii Domnului venea din direc<ia +oto:ani#>tef9ne:ti#*li:eni#+ogd9ne:ti :i s#au ;ntDlnit la 9l9ra:i. /a ;ntDlnirea celor dou9 procesiuni s#au f9cut rug9ciuni :i SfDntul Maslu, iar apoi convoiul cu icoana Maicii Domnului :i#a continuat drumul spre sud. Deci uvioasa s#a oprit din smerenie, a:teptDnd pe *mp9r9teasa erului :i dDndu#i ;ntDietate s9 treac9 ea mai ;ntDi, :i abia dup9 aceea a pornit :i convoiul uvioasei spre nord. a :i ;n alte da<i cDnd au fost scoase sfinte moa:te sau icoane f9c9toare de minuni, Dumnezeu s#a milostivit :i a trimis ploi binecuvDntate.

;n amintirea acestei minuni, credincio:ii au ridicat o troi<9 pe dealul de lDng9 satul 9l9ra:i, care poate fi v9zut9 :i azi. "lena B. din *a:i, la vDrsta de 22 ani, fiind ;n @oman, a visat ;ntr#o noapte pe SfDnta Paraschiva ;n biseric9, cu mai mult9 lume, unde parc9 to<i a:teptau ca sfDnta s9 se scoale :i s9 vorbeasc9 cu cineva, ;ntr#adev9r, sfDnta s#a ridicat din racl9 :i i s#a adresat astfel: "&eti<o, tu e:ti ;ns9rcinat9, dar s9 nu te duci s9 avortezi, c9 apoi o s9 ai mari greut9<i ;n continuare :i o s9 mori. Dac9 o s9 m9 ascul<i, o s9 na:ti o fat9 frumoas9, de:teapt9 :i milostiv9 :i o s9#<i mearg9 bine ;n continuare :i nu o s9 ai necazuri prea mari ;n via<9". So<ul o ;ndemna la avort, dar ni:te rude o sf9tuiau s9 nu fac9 aceasta. Acest vis l#a avut ;n noaptea dinainte de a se duce la doctor. A doua zi a plecat totu:i la doctor, dar cu oarecare fric9 :i nehot9rDre. A%ungDnd la doctor, a luat#o frica pe sal9 cDnd trebuia s9 intre :i s#a ;ntors acas9. Apoi a n9scut o feti<9 de 6,? Hg, foarte frumoas9, care acum are 76 de ani :i este foarte inteligent9 .:tie cinci limbi str9ine3, de:teapt9 :i cu adev9rat milostiv9 :i credincioas9, ;nc9 de cDnd era mic9 ;mp9r<ea tot la s9raci, iar acum este doctori<9 :i orice rug9ciune care o face ea la SfDnta Paraschiva, ;n orice necaz ar fi, imediat este ascultat9. A:a a sc9pat SfDnta Paraschiva pe aceast9 mam9 de la moarte # ea ;ns9:i fiind credincioas9 de mic9 copil9 # :i pe aceast9 fiic9 care este de folos celor din %ur cu inteligen<a sa, cu mila de s9raci :i cu celelalte fapte bune.

M9rturisesc p9rintii b9trDni, care au fost martori oculari, despre o minune petrecut9 la racla Sfintei Parascheva de la *asi, la 56 octombrie 50?5. De hram, pe cDnd oamenii asteptau la rDnd s9 se ;nchine, au venit si dou9 crestine b9trDne din &ocsani. -9zDnd lume mult9, au zis preotului de gard9, Arhimandritul leopa: # P9rinte, d9#ne voie s9 ne ;nchin9m la uvioasa Parascheva, f9r9 s9 mai st9m la rDnd, c9 suntem bolnave, si s9#i punem sub cap aceast9 pern9, pe care i#am adus#o de acas9 drept multumire pentru a%utorul ce ni l#a dat$ # Dumnezeu s9 v9 binecuvinteze, a zis P9rintele leopa. Mergeti si v9 ;nchinati$ =n clipa aceea, preotii si credinciosii au v9zut un lucru cu totul sfDnt si minunat. uvioasa si#a ridicat singur9 capul, iar dup9 ce femeile i#au pus perna adus9 si s#au ;nchinat, SfDnta Parascheva si#a l9sat iar9si capul pe pern9.
Din Viata Pr. Cleopa

'( iu!ie Sfi!tii A)o$toli *etru $i *#+el

%a aceHtia care altA pricinA mai mare de laudA ar putea cineva sA gCndeascA a afla, afarA de mArturisirea Hi chemarea Domnului. De vreme ce pe unul l#a fericit, Hi l#a numit piatrA, asupra cAruia zice cA a GntArit Biserica 6adicA asupra mArturisirii lui7' iar pentru celAlalt 6adicA pentru Pavel7 a zis cA va sA fie vas alegerii, Hi#i va purta numele %ui Gnaintea tiranilor Hi a GmpAraDilor. JnsA SfCntul Petru era frate lui ndrei cel GntCi#chemat, trAgCndu#se dintr#un oraH mic Hi neGnsemnat, adicA din Betsaida, feciorul lui "ona, din neamul lui Simeon, pe vremea arhiereului "rcan. $rAind cu mare lipsA Hi sArAcie, GHi Dinea viaDa cu osteneala mCinilor sale. )urind tatAl sAu "ona, atunci Simon cAsAtorindu#se, Hi#a luat femeie pe fiica lui ristobul, fratele lui /arnava apostolul, Hi a nAscut fii, iar ndrei a rAmas Gntru curADie. Deci pe vremea Gn care era "oan la pazA Gn temniDA, mergCnd "isus la lacul 0henizaretului, Hi aflCnd pe ndrei Hi pe Petru unde#Hi Gntindeau nAvodul Hi mre(ele, i#a chemat Hi GndatA au urmat dupA DCnsul. DupA aceea propovAduind Petru 3vanghelia Gn "udeea, ntiohia, Pont, 0alaDia, Capadocia, sia Hi Gn Bitinia, s#a pogorCt pCnA la &oma. Ki pentru cA a biruit cu minunile pe Simon vrA(itorul, GmpArADind acolo Nero, a fost rAstignit cu capul Gn (os, precum el GnsuHi a cerut Hi Hi#a primit fericitul sfCrHit. 3l era la chipul feDei alb, puDin cam galben, pleHuv Hi des la pArul ce#i rAmAsese, cam crunt la ochi Hi roHu, cArunt la cap Hi la barbA, cu nasul cam lungAreD, cu sprCncenele Gnalte, la vCrstA om de mi(loc, drept la stat' se pornea GndatA Gmpotriva nedreptADii, din rCvnA dumnezeiascA. Spre cei ce veneau la pocAinDA era iertAtor, Hi lesne a schimba Hi a muta hotArCrile Hi (udecADile cele mai dinainte. "ar Sf. Pavel, Hi el era evreu, din neamul lui /eniamin, dintre farisei, fiind GnvADat de 0amaliel, Hi instruit desAvCrHit Gn %egea lui )oise. %ocuia Gn $ars, care fiind fierbinte iubitor %egii, (efuia Hi strica Biserica lui 1ristos, Hi cu a lui voie Hi sfat a fost omorCt GntCiul mucenic Ktefan. CunoscCndu#se de Dumnezeu Gn amiaza zilei, Hi orbindu#i#se vederea, i s#a trimis glas dumnezeiesc din cer, prin care a fost trimis cAtre nania, vechiul ucenic al Domnului, ce locuia Gn Damasc' Hi acela GnvADCndu#l, l#a botezat. Ki fiindcA s#a fAcut vas alegerii, a purces, ca Hi cum ar fi zburat cu aripi, de a Gncon(urat Hi a cuprins toatA lumea' Hi a(ungCnd la &oma, Hi

GnvADCnd pe mulDi, Hi#a sAvCrHit viaDa acolo, tAindu#i#se capul din porunca GmpAratului Nero pentru mArturisirea lui 1ristos, Gn urma lui Petru. Ki se spune cA din tAierea aceea a curs sCnge Hi lapte. Ki mAcar cA fericitul Pavel s#a sAvCrHit mai pe urma lui Petru, moaHtele lor GnsA tot la un loc s#au pus. ;ericitul apostol Pavel era Hi el pleHuv la cap, vesel la cAutAturA, cu sprCncenele plecate Gn (os, alb la faDA, barba Gi era cam lungA cu cuviinDA, cu nasul rotund Hi cuvios, la toatA faDa Gmpodobit, cam cArunt la cap Hi la barbA, om sAnAtos cu virtutea, puDin cam scurt la trup, GnDelept, plin de daruri, cu cuviinDa obiceiurilor sale Hi cu tAria cuvintelor sale, Hi cu dumnezeiascA putere trAgea pe cei ce mergeau la dCnsul. JnsA amCndoi corifeii apostoli erau plini de Duhul SfCnt Hi de dumnezeiescul har. Ki se face prAznuirea lor Gn biserica SfinDilor postoli cea mare, Hi la 4rfanotrofion, Hi Gn cinstita bisericA a Sf. postol Petru ce este aproape de sfCnta bisericA cea mare, Hi la toate cele de pe alocuri sfintele lui Dumnezeu biserici.

S i"tii A*osto#i )etru si )a,e#

Sfantul Apostol Petru, care mai inainte de apostolie se numea Simon, era de neam iudeu, din hotarele 6alileei cea din %alestina, dintr-o cetate mica si neslavita, care se numeste Betsaida. -l era fiul lui #ona, din semintia lui Simeon si frate cu Sfantul &postol &ndrei, cel intai chemat. .uand pe fiica lui &ristobol, care era frate cu Sfantul &postol arnava, a nascut dintr-insa un fiu si o fiica. %etru era simplu la obicei si neinvatat, insa temator de DumnezeuA caci pazea poruncile .ui fara de prihana in toate lucrurile sale. Cu mestesugul era pescar, caci, fiind sarac, trebuia sa-si castige hrana casei sale din osteneala mainilor, ca sa hraneasca pe femeie, pe copii, pe soacra si pe batranul sau tata, #ona. &ndrei, fratele lui, trecand cu vederea desertaciunile si galcevile lumii acesteia, si-a ales viata fara insotireA si, ducandu-se la Sfantul #oan Botezatorul, care propovaduia pocainta la #ordan, s-a facut ucenicul lui. &ndrei, auzind cuvintele invatatorului sau, care arata cu degetul pe #isus, zicand? #ata 'ielul lui Dumnezeu, Cel ce ridica pacatele lumiiD si celelalte marturii despre Domnul nostru Iisus Hristos, a lasat pe #oan si s-a dus in urma .ui cu un alt ucenic al Botezatorului #oan. -l singur a intrebat pe (ristos despre casa si despre vietuirea .ui, zicand? #nvatatorule, unde locuiestiB Domnul le-a raspuns? eniti si vedeti. -i s-au dus si au vazut unde locuia si au petrecut la Dansul ziua aceea. & doua zi, ducandu-se &ndrei la fratele sau, Simon %etru, i-a grait? &m aflat pe 'esia, Care se talcuieste (ristos@ &poi, l-a dus pe el la #isus, Care, cautind spre dansul, i-a zis? Tu esti Simon, fiul lui #onaA Tu te vei chema Chifa, care se talcuieste %etru. Sfantul %etru indata s-a ranit cu dragostea pentru Domnul, crezand cu adevarat ca este (ristos, Cel trimis de Dumnezeu pentru mantuirea lumii. Dar nu si-a lasat casa si mestesugul, purtand inca grija de trebuintele casnicilor sai, la care lucru il ajuta si &ndrei din cand in cand, pentru tatal sau care imbatranise. &ceasta au facut-o pana ce amandoi au fost chemati de Domnul la apostolie. Dupa ce #oan a fost pus in temnita de Irod Agripa, Iisus Hristos, umbland pe langa 'area 6alileei, care se numeste si a Tiberiadei sau lacul 6henizaretului, a vazut pe %etru si pe &ndrei, fratele sau, aruncand mrejile in apa, si le-a zis? eniti dupa 'ine si va voi face pe voi vanatori de oameni. Dar ce fel de vanatori a vrut Domnul sa-i faca pe eiB &ceasta a aratat-o la vanarea pestelui. Caci, intrand in corabia lui Simon si poruncindu-i sa arunce mrejele spre pescuit, la acea porunca, %etru a zis? #nvatatorule, toata noaptea ne-am ostenit si nimic n-am prinsA iar acum voi arunca mreaja dupa cuvantul Tau.

>acand aceasta, a prins mult peste, incat se rupea si mreaja de multimea pestelui. &ceasta era mai inainte inchipuire a pescuitului cel duhovnicesc si al apostolieiA caci cu mreaja cuvantului Domnului avea sa vineze multe popoare la mantuire. azand Simon %etru aceasta minune, a cazut la picioarele lui #isus zicand? #esi de la mine, Doamne, ca om pacatos sunt eu@ &ceasta a facut-o pentru ca il cuprinsese spaima pe el si pe toti cei ce erau cu el, de vanarea pestilor ce ii prinsese. #ar impotriva cuvintelor lui %etru, care zicea? #esi de la mine, DoamneD, Domnul il chema in urma Sa, zicandu-i? E ino dupa mine, ca de acum vei fi pescar de oameni spre viata, in chipul in care ai pescuit acesti pesti spre moarteF. Din ceasul acela, Petru s-a facut urmator lui (ristos, precum si &ndrei, fratele lui si ceilalti ucenici chemati. Domnul il iubea pe el pentru dragostea inimii sale. Si a cercetat Domnul casa lui cea saraca prin venirea Sa, iar pe soacra lui care patimea de boala frigurilor, a tamaduit-o prin atingerea miinii. Noaptea, cand Domnul a iesit singur la rugaciune in loc pustiu, Sfantul %etru, nesuferand acum sa fie fara Domnul nici un ceas, si-a lasat casa si pe toti ai sai si a alergat in urma .ui, cautind cu osardie pe iubitul sau invatator. Si, aflandu-., i-a zis? Toti te cauta pe Tine, Doamne@ De acum nu se mai departa de la -l si petreceau impreuna, indulcindu-se de vederea fetei .ui si de cuvintele cele dulci ca miereaA fiind singur vazator al minunilor .ui celor multe si mari, care aratat il adevereau ca este (ristos, Fiul lui Dumnezeu, in Care el a crezut cu neindoire. Caci, precum a crezut cu inima spre dreptate, tot asa si cu gura a marturisit spre mantuire.

SFINTII MIHAIL SI A!"IL

2005-11-08, 11:48
recomanda ti!areste comentea(a

Cuvantul inger este de origine greceasca si are sensul de investitor sau trimis. 3i au menirea de a vesti oamenilor voia lui Dumnezeu. Dupa invatatura Bisericii noastre "ingerii sunt duhuri, adica finite spirituale, fara trup, nemuritoare, inzestrate cu minte, vointa si putere". 3i au fost create de Dumnezeu din nimic, inaintea lumii "vazute". %a inceput, ingerii au fost facuti de Dumnezeu buni, stralucind de frumusete, de intelepciune si de tot felul de daruri. Dar unii dintre ei, in frunte cu %ucifer, din mandrie, s#au razvratit impotriva Miditorului, voind sa fie asemenea %ui. "n felul acesta, au cazut din cinstea de care se bucurau, facandu#se demoni. Dupa caderea ingerilor rai, )ihail rhanghelul a fost randuit capetenia cetelor fara de trupuri, si luand chip vazut s#a aratat multora. Sfiintii Parinti ai Bisericii numara noua cete ingeresti, iar un mare teolog din veacul al /#lea, Dionisie Pseudo# reopagitul le imparte pe acestea in trei cete sau triade. Din paginile Sfintei Scripturi, inclusiv ale /echiului $estament, aflam multe locuri din care reiese rolul ingerilor in viata oamenilor. "n Noul $estament, rhanghelul 0avriil a vestit pe ;ecioara )aria ca va naste pe )antuitorul, iar pe preotul Maharia ca el si sotia sa 3lisabeta vor avea un fiu. %a Nasterea Domnului, un inger a binevestit pastorilor din (urul Betleemului "bucuria ce mare", dupa care deodata "s#a vazut multime de oaste cereasca laudandu#% pe Dumnezeu". Dupa "nviere, un inger al Domnului a vestit femeilor mironosite ca "isus a inviat. "ngerii nu sunt prezenti numai in Sfanta Scriptura ci si in viata fiecaruia dintre noi. 3i slu(esc la apararea si calauzirea oamenilor, ei duc rugaciunile noastre la Dumnezeu si ii ocrotesc pe cei drepti. Biserica ne invata ca fiecare dintre noi avem cate un inger pazitor care ne este dat la botez, ca sa ne calauzeasca pasii in aceasta viata si sa ne pregateasca pentru viata cea vesnica. "ngerul nostru pazitor ne fereste de rele prin aceea ca ne arata in ce consta rautatea

pacatului, ne a(uta san e ridicam din pacat prin pocainta, ne intareste impotriva ispitelor diavolului, ne indeamna spre fapte bune, ne vesteste voia lui Dumnezeu in constiinta noastra, invatandu#ne ce sa facem si de ce sa ne ferim. "n cartile de rugaciuni ale Bisericii 4rtodo5e e5ista si o rugaciune speciala catre ingerul pazitor@ ""ngerul lui 1ristos, pazitorul meu cel sfant si acoperitorul sufletului si al trupului meu, iarta#mi toate cate am gresit in ziua de azi si de toata viclenia vrasmasului meu celui potrivnic ma izbaveste, ca sa nu manii cu nici un pacat pe Dumnezeul meu' si te roaga pentru mine, pacatosul si nevrednicul rob, ca sa ma arata vretinic bunatatii si milei Preasfintei $reimi si )aicii Domnului meu "isus 1ristos si tuturor sfiintilor".

Comoara %isericii .latari,

+oastele Sfantului Ciprian, aparator de vra$i si blesteme

(recem pe lan a ea facandu-ne cruce, dar fara sa stim ca intre peretii inveliti in picturi cu ar$an $eli si sfinti, Biserica Elatari ascunde o comoara inca si mai de pret4 mana Sfantului .iprian, marele ocrotitor de vra0i si #lesteme. Prinsa in men $ina unor #locuri mata$aloase, #iserica e tot ce a mai ramas din stravec$iul Pod al Mo osoaiei, din imensul patrulater spiritual format candva in inima .apitalei4 Sarindari, Batistei, Stavropoleos. Stralucirea si fala de altadata au disparut pentru totdeauna4 curtea cu $avu&ul ei din piatra fasonata de mesteri italieni, $anul &latarilor, cimitirul cu morminte voievodale, ar$ondaricul cu odai #oieresti, la care tra eau patriar$ul *le6andriei si alti oaspeti de va&a. Istoria, atat cat s-a pastrat, sta refu iata laconic pe usa ce duce la pan ar4 ,'oc de inc$inaciune al aurarilor (&latarilor) reci, ridicat de .onstantin :oda pe fundatia unui sc$it de la 1"93-. .u reu asesti in tot Bucurestiul o #iserica mai stramtorata si mai oropsita, cu peretii afumati pana in tavan, cu frumoasele ei vitralii prafuite si, pe alocuri, sterse. .$iar si asa, parintele Diaconescu da slava lui Dumne&eu si multumeste pentru toate cate sunt acum. In anii B>3, Elatari ar fi tre#uit sa fie rasa de pe fata pamantului. Era in capul listei de #iserici de&afectate. Era prinsa in planul de sistemati&are ceausist. Ei de &i, co$orte de activisti si ar$itecti inspectau locul, in timp ce #uldo&erele incepusera de0a sa curete &ona, iar camioanele stateau ata pre atite sa incarce odoarele si sfintele icoane. Brusc si a#solut ine6plica#il, mai marii partidului s-au ra& andit, lasand #iserica la locul ei. /imeni nu stie cum anume a fost savarsita minunea, dar oamenii au inceput sa vor#easca. /u putea fi decat rodul credintei, ru aciunile fier#inti si lacrimile #atranului preot .$iricuta, dar, mai ales, lucrarea Sfantului .iprian, ale carui moaste se odi$nesc de sute de ani lan a altar, intr-o racla simpla de sticla si intr-un mic vesmant de ar int, lucrat cu mi ala. De mai multe sute de ani, mana sfantului sta ase&ata ca un scut neva&ut asupra #isericii, asupra celor care ii calca pra ul. Prea putin cunoscut, Sf. .iprian, &is si Ma ul, nu putea sa-si alea a o casa mai potrivita caintei sale4 c$iar la drum, in inima unui Bucuresti smintit, a itat, plin de ri0i si de anduri rele, incon0urat de ma a&ine lu6oase si sedii de #anci, in mi0locul ispitelor si a necuratiilor de tot felul.

Strigatul +olitvelor, )(eme te... 6ugi... Pleaca!*

:ineri, pe inserat, Biserica Elatari forfoteste de lume. /ici un ac nu ai unde sa-l arunci. %acuti, cu capetele plecate, oamenii asculta, isi fac semnul crucii si soptesc din cand in cand4 ,*min?-. Se spune ca aici, Molitvele Sfantului :asile sunt cele mai puternice, ca nicaieri nu asesti a0utor mai ra#nic in de&le arile de #lesteme si vra0i. /eca&ul nu ale e. %ineri si #atrani tresar deopotriva, au&ind vocea apasata a preotului4 ,%eme-te... +u i... Pleaca... Departea&a-te...? Din smarcuri, din apa, din fantani, din paduri, din copaci, din scor#uri, din crapaturile pamantului... Din locuri #anuite si ne#anuite, de unde stim si de unde nu stim-. 'a fiecare noua catisma citita, atmosfera din #iserica capata o ravitate aparte, tul#uratoare. /u oricine poate rosti Molitvele si nu in orice stare, ci cu pre atire, cu post si ru aciune. ;lasul suitor al preotului si imprecatiile adresate necuratului rever#erea&a in incapere puternic, nea#atut. De partea sa, parintele nu are decat armele simplitatii si ale pravilei crestine4 crucea, antimisul si, undeva alaturi, pava&a cea de mare pret - moastele Sfantului .iprian, cel mai vestit vra0itor al Imperiului 1oman, adorator al lui *polo si al &eitei *rtemis, $icitor in stele si carti, care, printr-o minune, s-a crestinat, a devenit episcop si, intr-un tar&iu, a infruntat cu mare #ar#atie pro#a cumplita a muceniciei4 #iciuit, sfartecat cu un $ii de fier, #a at intr-un ca&an cu apa clocotita si apoi decapitat, nevrand sa se intoarca la vec$ile lui practici diavolesti. +i ura lui prelun a, siriana, cu ten masliniu si oc$i ne ri, patrun&atori, ve $ea&a din icoana. In tacerea sfarsitului de slu0#a, oamenii trec la miruit si se opresc apoi in dreptul raclei cu moastele cele sfinte - o mana maronie si su#tire ca de copil, surprinsa in estul mistic si plenar al #inecuvantarii. Se inc$ina, se recule o clipa, isi stri a tacut si-n felul lor suferinta, dupa care se ridica parca mai intariti si cu nade0de. .and si cand, de la distanta, parintele Stancu ii cercetea&a atent cu privirea. /u vrea sa discute despre acest su#iect, dar recunoaste ca in casa sfantului, lupta cu cel fara c$ip si fara de rusine este mare. Se intampla cateodata ca la Elatari, pe lan a credinciosi cu pro#leme, sa intre si vra0itoare, venite cu and ascuns si necurat, ca sa arate ca #iserica le incuviintea&a in ceea ce fac sau sa ia o asc$ie, macar, din rama sfantului, pentru a-si spori si mai mult lucrarea necurata4 le aturi si farmece, descantece si meniri. 1ar i-a fost dat parintelui ca o asemenea femeie sa vina la taina spovedaniei, sa recunoasca desc$is farmecele facute si sa se caiasca din inima, dar asta nu-l impiedica sa o#serve ca in ultimul timp, s-au inmultit, peste fire, si vra0ile, si cei care le faptuiesc. .um e posi#il ca intr-o lume tot mai po&itivista si cu stiinta de carte, sa se petreaca atatea rataciri si eresuri, asta e reu de de&le at. .ert este ca $icitoarele din 0urul Bucurestiului nu numai ca prospera, ridicand palate si incoronandu-se cu 0alnica titulatura de ,1e ina a ma iei al#e-, dar primesc si vi&ita unor persona0e sus puse4 politicieni, sportivi cele#ri si mari oameni de afaceri. ,1atacirea e mai mare ca oricand-, &ice parintele, neintele and curio&itatea unora de a-si ispiti viitorul, de a $ici in carti sau ramolnic, de a vor#i cu mortii sau de a se le a necuratului pentru casti la loto, pentru case si masini lu6oase.

6armece, vra$i, blesteme

Parintele cumpaneste fiecare cuvant si cauta a vor#i scripturistic, fara adaos ori trunc$iere. Domeniul acesta al vra0itoriei ascunde multe piedici si capcane, e6cese si rataciri rele. =nii cred prea mult in farmece. Suspectea&a orice neca& sau opreliste din viata lor - fie pa u#a, fie certuri in familie. Suspectea&a pana si estul sau privirea insistenta a vecinului. /u cumva le meneste de deoc$iH /u cumva um#la cu vra0iH *ltii, dimpotriva, &am#esc. 1efu&a sa creada ca necuratul are forta lui. .onsidera fermecaturile drept superstitii, practici #a#esti, pe care nu tre#uie sa le iei

in seama. Desi, ca du$ovnic, a intalnit ca&uri din cele mai cutremuratoare, evita sa vor#easca in amanunt despre ele, despre felul in care se fac si se propa a farmecele si vra0ile. .eea ce il interesea&a mai mult si i se pare mai de folos oamenilor este ca ei sa stie cat de rea si de cumplita poate fi lucrarea #lestemului. Spuse din ura adanca sau la un moment trecator de furie, #lestemele se savarsesc cu o putere intreita4 prin ele insele, prin forta andului ne ativ si, mai ales, prin cuvant. Parintele e convins ca totul pleaca de la cuvant, care este 'o os intrupat in istorie. *dica, Dumne&eu .uvantul, Iisus Dristos. %raim intr-o lume & omotoasa, o lume a vor#elor spuse cu sau fara cumpanire. 'uam totul in usor, sporovaim vrute si nevrute si nu intele em nici mistica rostirii si nici forta uriasa pe care o declansam. /e 0ucam cu focul si nu #anuim macar ce inseamna o vor#a aruncata la nervi sau c$iar una rostita la icoana. /u tre#uie sa #lestemi pe nimeni, dar nici sa te le i sin ur in fata altarului. Daca o faci totusi, tre#uie ne resit sa implinesti le amantul cu orice c$ip. E le amantul tau, la care nu te-a o#li at nimeni. Parintele isi aminteste de o femeie din Pitesti. Era foarte credincioasa si, la un moment dat, a a0uns cu multe sacrificii in %ara Sfanta, pe muntele Eleon. *colo, la Manastirea rusa de maici, s-a 0urat sa se calu areasca, sa intre in ceata mireselor lui Dristos, pana la sfarsitul &ilelor. /u a facut-o, amenintata fiind de mama ei ca, daca o paraseste, se va sinucide pe mormantul parintilor ei. Si-a incalcat le amantul, cre&and ca face o fapta #una, si imediat viata ei a devenit un calvar familia i s-a destramat, un copil a murit ars intr-o e6plo&ie, iar altul s-a sinucis din dra oste. +ara sa vrea, femeia a incalcat porunca Mantuitorului4 sa nu faceti 0uraminte in fata lui Dumne&eu. .e este da sa fie da, ce este nu, nu. ,.uvantul atra e realitatea-, repeta parintele de mai multe ori, certandu-i pe cei care iau cuvantul Domnului in desert, care se 0oaca cu vor#ele si $a#ar nu au ce ur ie atra asupra lor si asupra altora. Din e6perienta sa de pana acum, poate spune ca din toate, cel mai cumplit este #lestemul de mama. Parintele isi aminteste ca la el, la tara, o femeie s-a certat cu fiul ei, si la nervi l-a #lestemat sa moara sin ur, sa vada cat de reu e sa nu ai pe nimeni lan a tine. /u a durat mult timp si #aiatul a plecat la padure, rasturnandu-se cu tractorul. 5ricat s-a &#atut, nu a mai putut iesi de su# reutatea tractoruui. '-au asit mort, dupa cateva &ile. /u avea nici o fractura, nici cea mai mica lovitura. Murise de foame si de spaima. Murise sin ur, stri and intruna, cu disperare, dupa a0utor. Blestemul parintesc e atat de puternic, incat se intampla ca nici sapte preoti sa nu-l de&le e de prima data. 1emediul sta tot in cuvant - in ru aciune, in rostirea psalmilor, in cainta si spovedanie. De ea#a spui du$ovnicului4 ,*m savarsit toate pacatele stiute si nestiute. De&lea a-ma, parinte-. .a iertarea sa fie deplina, tre#uie sa pronunti fiecare pacat, sa recunosti prin vor#ire ceea ce ai resit si iti apasa cu etul.

(amaduiri facute la racla Sf. Ciprian

In Biserica Elatari, oamenii intra si ies pana noaptea tar&iu, pana se pune lacatul pe usa. =nii se recule in linistea stranei, altii asteapta tacuti rand la spovedanie. %oti au o pro#lema si nada0duiesc in a0utorul sfantului. 5 femeie intre doua varste nu se sfieste sa povesteasca cum a a0uns la Elatari. Era in Biserica ,Darvari- si, la un moment dat, a o#servat ca icoana Mantuitorului se uita fi6 la ea, si in oc$i avea o sclipire ca de lacrimi. I s-a parut ca e o simpla inc$ipuire, si-a sc$im#at locul, dar icoana o urmarea in toata #iserica. %ul#urata, s-a ase&at sa se roa e la icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului, cand, fara veste, lan a ea a pocnit un neon atat de tare, incat preotul a iesit speriat din altar ca sa vada ce se intampla. Intr-un tar&iu, a plecat acasa. Inca mai spera ca totul fusese o nalucire, o parere de om o#osit, cand o masina onind ne#uneste s-a suit pe trotuar, putin lipsind sa o striveasca de un stalp. Indepartandu-se in ro&ita de locul accidentului, a mai facut cativa pasi si, imediat, a simtit o mana neva&uta cum o opreste. In secunda imediat urmatoare, un turtur urias s-a desprins de pe acoperis si a ca&ut lan a picioarele

sale. /oaptea, in somn, va visa altarul unei #iserici, in timp ce o voce repeta numele Sfantului .iprian. *cum, poate spune ca a fost un semn de sus. =n semn de intarire. 1u andu-se la racla sfantului, in viata si familia sa a po orat pacea. Se simte aparata, si toate neca&urile ei le ate de serviciu si de o mostenire teri#il de incurcata s-au re&olvat parca de la sine. 'a intrarea in #iserica, o #atrana in $aine cernite sta ca un pa&nic umil, fara sa se miste. /u cerseste, nu intinde mana, dar oamenii ii dau ceva #ani, o pun a cu mancare. *ccepta orice milostenie, ca apoi, din darurile primite, sa a0ute la randul ei o #olnava de care se in ri0este de mai multi ani. 5 c$eama Maria si umilinta ei este canonul de multumire pentru toate indreptarile din viata ei primite de la Sf. .iprian. %otul a inceput in urma cu cativa ani, cand sotul, care o iu#ea si era om ase&at, a inceput din senin sa o #ata cu sal#aticie si sa o dea afara din casa. Maria si-a dat seama ca ceva necurat se intampla, cand in camera usile se desc$ideau mereu, ca #antuite de fantome, si in fata apartamentului asea tot felul de lucruri urate4 #atiste insan erate, $eare de aina... /u s-a pierdut cu firea. 1u andu-se si postind, a facut 43 de &ile la rand acatistul Sf. .iprian si, c$emand preotul, a sfintit casa in cateva randuri. Brusc, lucrurile s-au linistit. +armecele au incetat, sporul casei a revenit si mai manos ca inainte, iar fiica ei si-a implinit visul cel mare - sa se casatoreasca si sa emi re&e in .anada. *laturi, la pan ar, sta tot timpul sora Eu enia. 5 asesti &i de &i, cu cartea de ru aciuni in mana, repetand mereu acatistul sfantului si ru aciunile de multumire. /u se teme prea tare de farmece, dar le cunoaste #ine puterea malefica. In urma cu 73 de ani, fiica unei vecine vra0itoare s-a indra ostit de fratele ei, dorind sa se casatoreasca cat mai repede. .um fratele si parintii maicii Eu enia nu au fost de acord, vra0itoarea a vrut sa se ra&#une. Din clipa aceea, lucrurile au inceput sa mear a din rau in mai rau. 'a inceput, au murit toate animalele din curte. * urmat tatal ei, atins de farmece si ritualuri diavolesti, cu papusi intepate in inima. * murit pur si simplu, stin andu-se pe picioare si fara ca medicii sa-si dea seama ce se intampla. De suparare, mama ei a ca&ut la pat. *poi, au urmat #oala rea a unui unc$i, neca&urile cumplite ale fratelui, ca intrun final, sa piarda o casa si sa pa u#easca ani la rand, pana ce ru aciunea parintelui *r atu si lucrarea Sfantului .iprian i-au adus linistea sufleteasca si impacarea familiei, atat de incercata de-a lun ul anilor.

!upta cu necuratul
E multa durere in Biserica Elatari. +iecare om are povestea si neca&ul sau. /u e nici simplu si nici usor sa le asculti fara sa te tul#uri. De aproape 23 de ani paro$ al #isericii, parintele Diaconescu incearca sa se tina tare, dar tot el recunoaste cat este de reu, cum in unele &ile se intoarce acasa ravasit, ranit sufleteste, iar noaptea se intampla sa ai#a vise urate. Se #ucura cand vede puterea tamaduitoare a Sfantului .iprian, cand oamenii vin sa multumeasca la altar, insa lupta cu vra0masul este teri#ila si fara sfarsit. +ara sa vrea, se incarca din plin cu uraciunea traita de altii, cu ra&#unari de neinc$ipuit si vi0elii de neliniste. Din cate a va&ut si a au&it, cele mai rele vra0i sunt le ate de mort4 le aturi, un $ii, par, #ucati smulse din vesminte, pamant din mormant. =rmea&a apoi vra0ile cu particele sfinte4 fra mente de icoane, de moaste, de straie preotesti. .u o um#ra de tristete in priviri, ne arata racla sfantului, inc$isa cu doua randuri de c$ei. /e arata apoi olurile din iconostas si ornamentele stir#ite de pe mar ine, oamenii rupandu-le in ascuns, fie ca sa introduca #iletele, fie sa foloseasca asc$iile de lemn traforat, in fermecaturi sau alte mi&erii. In #iserica Sfantului .iprian, lupta cu necuratul este crancena. =nii ii cer parintelui sa le faca particele si sa le $iceasca in Evan $elie, sa le desc$ida cartea cu c$eia sau sa le meneasca in :inerea MareA altii lasa tot felul de #atiste su# racla Sfantului, la intrare sau lan a altar. Indiferent cu ce and vin oamenii la #iserica, parintele tre#uie sa-i trate&e pe toti la fel - cu dra oste si intele ere, fara #anuieli sau 0udecata. Ii refu&a daca cer lucruri necuvenite, dar, cat poate, ii si invata dreapta credinta, sfatuindu-i sa indeparte&e inc$ipuirile de toata noaptea si sa se apropie de Dumne&eu, incre&atori in a0utorul si protectia Sa

nea#atute. Important este sa nu ne pierdem nade0dea, &ice parintele. Sa nu ne ama im ca vom scapa de vra0i prin alte vra0i. 5amenii alear a prin tara si cauta leac de vindecare, atrasi fiind de renumele unui sc$it, al unui du$ovnic #atran, al unei icoane facatoare de minuni, dar se intampla ca minunea si comoara vindecarii sa fie la doar cativa pasi de ei - la Elatari, de pilda. Stin $era si aproape acoperita de #locuri, #isericuta aurarilor reci sta ca o pava&a neva&uta asupra orasului si a tuturor celor aflati in suferinta, contra le aturilor pline de uraciune ale farmecelor si #lestemelor de tot felul. Prea putin cunoscut, Sfantul .iprian nu putea sa-si alea a o casa mai potrivita - in mi0locul unui Bucuresti ala ios, ra#it, incarcat de ri0i si anduri rele.

Sf#!tul Ci)ri#! &e,le#g# f#r-e%ele $i ble$te-ele

Pe Calea Victoriei, n plin centrul Capitalei, ca o strigare umila catre cainta, se afla Biserica Zlatari, care a aposteste mana facatoare e minuni a !f"ntului Ciprian CCndva, biserica a avut propria curte, iar acum abia respira dintre blocurile ce o Gncon(oara, parca vrCnd s#o sufoce. scapat printr#o minune de sistematizarea comunista care voia s#o stearga de pe fata pamCntului. Soarta ii era pecetluita si, aparent, nimeni nu mai avea putere sa opreasca lucrurile. Se afla Gncercuita de buldozere gata sa muste din ziduri, camioanele venisera sa Gncarce valorile pe care le adapostea. 4amenii priveau neputinciosi, cu lacrimi Gn ochi, strigCnd catre Dumnezeu sa faca o minune. Si, dintr#o data, totul a fost oprit. Ce#i determinase pe comunisti sa renunte la planul lor nu se va sti cu siguranta niciodata. Poate rugaciunile preotului, poate vreun cosmar al comunistilor, poate interventia SfCntului Ciprian... Si chiar daca peretii Gi sunt afumati, iar vitraliile deteriorate, biserica Gi Gmbie pe trecatori la o discutie cu Dumnezeu despre pacea sufleteasca, Gmparatia cerurilor si mCntuire. Rug#%iu!ile lui o%rote$% $i +i!&e%# CCnd am intrat pentru prima oara Gn biserica Sfantului Ciprian am avut senzatia ca eram asteptata. m fost uimita de cCta lume era Gnauntru. Pentru Gnchinarea la moaste era o coada pe doua rCnduri si cu greu mi#am facut loc prin multime. ici erau oameni dn Drumul $aberei, CrCngasi, Pantelimon si alte zone destul de Gndepartate, unii chiar din provincie. )#am Gntrebat ce#i determina sa strabata intreg Bucurestiul si sa vina aici cCnd, probabil, au o biserica si Gn cartierul unde locuiescB m adresat aceasta Gntrebare unei doamne de vreo E9 de ani@ FSfCntul Ciprian a(uta la dezlegarea farmecelor, ocroteste de vra(i si blestemeN %umea e rea, razbunarea pune stapCnire pe inimile oamenilor si ei apeleaza la lucruri diavolesti, care pot distruge un om, o familie. 4 vecina pe care o primeam in casa mi#a facut un astfel de rau. CCteodata observam eu ca se uita cam ciudat la sotul meu, dar Gmi ziceam ca poate mi se pare. Jntr#o zi l#am prins pe baiatul ei care# mi punea niste bani marunti si ardei iute sub presul de la intrare. %#am Gntrebat ce face si mi#a raspuns ca asa i#a zis maica#sa sa faca. Pe atunci nu credeam Gn vra(i, mi#am spus ca baiatul o fi vrut sa faca o gluma. "nsa lucrurile s#au complicatN )#am Gmbolnavit asa, de pe o zi pe alta, ma certam cu sotul meu de la orice nimic... Nu mai puteam sa ma asez seara Gn pat, ca o forta uriasa ma imobiliza si ma chinuia. Jmi mergea din ce Gn ce mai rau, eram la un pas de divort... Pe atunci nu credeam ca e5ista oameni care pot sa faca atCta rau. Cand Gi auzeam pe altii povestind, nu#i Gntelegeam, iar cCnd mi s#a Gntamplat mie, nu am stiut ce sa fac. m spus duhovnicului meu si el m# a Gndrumat la aceasta biserica. &ugaciunile SfCntului Ciprian a(uta foarte mult, boala mea a regresat. De cCnd particip aici la SfCntul )aslu familia mea si#a recapatat linistea. ;aptura aceea pe care o simteam ca o greutate pe trupul meu, cu care ma luptam si care nu#mi dadea voie nici sa tip, a disparut. Stiti ce mi#a zis femeia care mi#a facut rau cCnd a vazut ca Gncep sa#mi revinB N. $onul ei trada o dezamagire. 3u n#am zis nimic, atata doar ca n#am mai primit#o Gn casa mea.I )arturisirea ei m#a Gnfiorat, dar m#a si onorat pentru ca mi#a povestit lucruri atCt de intime. "n plus,

mi#a stCrnit curiozitatea sa aflu mai multe despre acest sfCnt atCt de cautat. Nu mica mi#a fost mirarea cCnd am descoperit ca SfCntul Ciprian a fost cel mai mareNvra(itor al timpului sau, care mai apoi s#a crestinat. FDoamne, auzi#ma pe mine, nevredniculI /iata curata pe care o ducea Ciprian dupa ce fecioara "ustina l#a convins de puterea crucii lui "isus 1ristos, n#a cazut bine diavolului. "n urma unor planuri bine ticluite, sfCntul si "ustina sunt prigoniti, Gntemnitati si (udecati. Jn fata (udecatorului si a multimii, Ciprian marturiseste toate relele pe care le#a facut sub conducerea diavolului, dar si credinta mCntuitoare Gn 1ristos. Cuvintele lui nu misca inima (udecatorului care, pentru ca nu#l poate determina sa renunte la credinta, porunceste sa fie supus la chinuri grele. %a fel si Gn cazul "ustinei. Jnsa niciun argument nu reuseste sa#i faca pe cei doi sa revina la Gnchinarea de idoli. )ai mult, Gsi striga credinta Gn 1ristos cu glas tare. Nici apa fierbinte nu#i raneste, nici cele mai groaznice amenintari nu#i intimideaza. Si Gmparatul Claudiu al Nicomidiei da verdictul@ decapitarea. Dupa sase zile, trupurile lor sunt luate de niste straini si duse la &oma, unde o femeie pe nume &ufina Gi GnmormCnteaza. 1arul sfinteniei daruit de Dumnezeu nu GntCrzie sa apara@ la mormintele lor se fac minuni. cest har se face simtit si azi. Crestinii care cer a(utorul Sf. Ciprian si care vin sa se inchine la racla care pastreaza mCna sa neputrezita, primesc a(utor. Sfantul vindeca de steriliate, de diverse boli trupesti si sufletesti si, mai ales, dezleaga blestemele si farmecele. &ugaciunea SfCntului Ciprian este una dintre cele mai puternice@ F sa, Doamne, StapCne a toate, auzi#ma pe mine nevrednicul, slu(itorul $au si dezleaga pe robul tau 6numele7 de toate legaturile satanei si daca este legat Gn cer, sau pe pamCnt, sau cu piele de animale necuvCntatoare, sau cu fier, sau cu piatra, sau cu lemn, sau cu scriere, sau cu sCnge de om, sau cu al pasarilor, sau cu al pestilor, sau prin necuratire, sau Gn alt chip, sau abatut asupra lui, sau daca din alta parte au venit, din mare, din fCntCni, din morminte, sau din orice alt loc, sau daca au venit prin unghii de om, de animal sau ghiara de pasare, sau prin serpi 6vii sau morti7, sau prin pamCntul mortilor, sau daca au venit prin strapungere de ace, dezleaga#le pentru totdeauna Gn clipa aceasta Doamne, cu puterea $a cea mare.I

+oartea care a nascut minuni

S6A:(3! +I:A
In #ona veche a %ucurestiului, pe una din stra#ile care mai pastrea#a amintirea trecutului, exista o biserica aflata mereu sub asediul credinciosilor. :ici macar #ape#ile inghetate ale iernii nu sperie multimea de oameni care asteapta rabdatori si incre#atori sa intre si sa se inchine la moastele celui mai omenos si mai intelegator dintre sfinti, Sfantul +ina, marele mucenic, protectorul saracilor pagubiti. Prin ninsori care sporesc si mai tare albeata neprihanita a %isericii )+ina 'ergu*, va spunem o poveste crestina, spre a va fi de folos impotriva inghetului sufletesc

"e la soldat roman la ostas al lui ;ristos

,Patericul Sinaitic- spune ca Mina ar fi fost e iptean de ori ine si ar fi trait doar pana la o varsta foarte tanara, in prima 0umatate a celui de-al treilea secol crestin. S-ar fi nascut undeva, pe tarmul Mediteranei, intr-o

comunitate copta din ,tinutul .otuanului-, in apropierea le endarei cetati antice *le6andria. .a orice pa an sarac din acele timpuri, Mina s-a considerat norocos atunci cand vi oarea sa fi&ica la a0utat sa fie primit ca ostas in armata imperiala, devenind le ionar roman. /u se stie daca a participat la vreo campanie militara in 5rient, dar iscusinta lui l-a facut sa se remarce prin destoinicie, su# stapanirea tri#unului +ermilian, care avea putere de viata si de moarte asupra supusilor sai, insa era considerat un om drept. In acei ani de pri oana impotriva dreptcredinciosilor intru Dristos, pe vremea Imparatilor romani Diocletian si Ma6imian, in catacom#ele cetatii *le6andria avea sa ia nastere ,Mitropolia .otuanului-. Printre primii copii crestinati prin Sfantul Bote&, s-a aflat si tanarul Mina. Intr-o lume in care ti se despartea capul de trup daca marturiseai cu las tare credinta in Dumne&eul .el adevarat, refu&and sa aduci 0ertfe idolilor pa ani, tanarul ostas avea sa asculte cuvintele Mantuitorului, prin ura celor dintai preoti care ii predicau invataturile pe latineste. *devarul si forta acelor vor#e minunate, ce vesteau fericirea raiului pentru cei saraci si oropsiti, i-au aprins credinta celui de curand #ote&at, transformandu-l in c$ip tainic din le ionar roman in ostas al lui Dristos.

Pe calea adevaratei sfintenii

'a scurt timp, Mina a inteles ca tre#uie sa se desparta de viata ra&#oinica, nemiloasa si san eroasa pe care o ducea ca ostas, plina de o cru&ime fara de mar ini, ce nu cunostea iu#irea si iertarea crestina. S-a dus la mai marele sau, i-a marturisit ca s-a #ote&at si i-a cerut de&le area din slu0#a pe care o primise. Impresionat de cura0ul sau, tri#unul +ermilian l-a eli#erat pe tanar din sclavie, sfatuindu-l sa paraseasca *le6andria si tinutul .otuanului, unde aveau loc &ilnic e6ecutii ale crestinilor. Mina si-a de&#racat $aina de ostas al Imperiului 1oman si a im#racat-o pe cea de pustnic sarac, dar li#er. =nul dintre preotii care slu0eau in catacom#e i-a daruit un manuscris latinesc, ce cuprindea cateva fra mente transcrise din evan $eliile care a#ia incepusera sa se raspandeasca in lumea crestina. .u aceasta nepretuita a oniseala, ase&ata intr-o traista atarnata de un #at de smoc$in pe care-l ducea pe umar, tanarul a plecat in pustiul Sinaiului, la o varsta cand alti #ar#ati de seama sa petreceau cu #acantele, prin lupanarele Imperiului. 'e enda spune ca tanarul increstinat a ramas cativa ani in desert, pasind pe calea adevaratei sfintenii.-Dupa ani de preum#lare prin Muntele Sinaiului si pustietatile nisipoase dimpre0ur, cu postul si cu ru aciunea curatindu-si sufletul, Sfantul Mina slu0ea &iua si noaptea adevaratului Dumne&eu si se im#unatatea va&and cu oc$ii. In ratacirile sale invata 'e ea Domnului pe oricare strain ce il intalnea in cale, iar acela pleca mai intelept decat venise- (,Patericul Sinaitic-). %raditia povesteste ca vor#ea cu pasarile rare ale pustiei - aidoma Sfantului +rancisc de *ssisi, o mie de ani mai tar&iu -, im#lan&ea 0ivinele cu privirea, man aia serpii veninosi fara teama de moarte si $ranea sal#aticiunile. .and poposea intr-o oa&a, insetat si o#osit, incepea sa adie un vant usor, care le ana ramurile palmierilor. 5rice floare ofilita din acel loc se inviora la atin erea sa, ,caci curatia sa a0unsese pana la cea a unui copil sfant-. %raditia mai istoriseste si despre o le endara intalnire cu Sfantul Macarie E ipteanul, in tar&iul vietii #atranului mona$, care nu parasise niciodata muntele Sinai, unde traia intr-o pestera. ,*cela, plin de du$ fiind, i-a cunoscut sfintenia si i-a numarat &ilele, indemnandu-l astfel4 ,.e cauti intre cer si pamant, Mina, de unul sin urH 'ocul tau este in mi0locul multimii, ca sa ia aminte toti la vor#a si la fapta ta. *i sc$im#at o $aina de ostas cu alta, atunci sfarseste pe campul de lupta, ca sa invie&i ca un invin ator fara sa#ie?-,.

Infricosatorul martiriu
%reptat, faima unui mare pustnic tanar, inca necunoscut la nume si la c$ip, care salasluia in desertul Sinaiului de cativa ani, s-a intins cu o uimitoare repe&iciune in toate ase&arile si cetatile de pe tarmul sudic al Mediteranei, a0un and pana la urec$ile lui %imotei, *r$iepiscopul *le6andriei, nimeni altul decat preotul ridicat de crestini la cel mai inalt ran #isericesc, care ii incredintase Sfantului Mina manuscrisul cu fra mente din evan $elii. Se povesteste ca un in er l-

a vestit in vis pe %imotei ca acel pustnic, ce ducea o viata de ascet desavarsit, este c$iar fiul sau du$ovnicesc, pe care il crestinase cu ani in urma. In erul i-a mai spus ca fostul sau ucenic va parasi in curand aceasta lume, in c$inuri roa&nice, spre lauda vesnica a Mantuitorului, in slu0#a caruia trecuse pentru totdeauna, im#racand camasa mortii si a Invierii. *sa s-a $otarat *r$iepiscopul *le6andriei sa astearna pe $artie, dupa ce roa&nica proorocire a fost implinita, povestea infricosatorului martiriu suferit de Sfantul Mare Mucenic Mina, impreuna cu multe alte minuni savarsite de acesta, dupa cumplita sa moarte trupeasca. Pa inile scrise de %imotei au fost purtate cu o cora#ie, intr-un cufar de lemn, peste apele al#astre ale Mediteranei, pana la celalalt tarm, a0un and in .e&areea .appadociei, in mainile fratelui sau intru Domnul, Episcopul Euse#iu de .e&areea, care le-a consemnat, la randul sau, in ,Istoria Bisericeasca-, spre cutremurarea urmasilor4 ,Inainte va&ator cu du$ul fiind, Sfantul a cunoscut ca se va face o mare ser#are pa ana si s-a aprins de ravna dupa Dumne&eul sau. 'asand muntii si pustietatea, el a venit in cuprinsul ase&arii si a stat in mi0locul privelistii, la un loc inalt, unde putea fi va&ut de toti, apoi a stri at cu las tare4 ,:enit-am catre cei ce nu ma cauta pe mine, aratandu-m-am celor ce nu intre#au de mine?-. *cestea stri and, toti cei de fata si-au intors oc$ii spre el si, tacand, se mirau de indra&neala lui. *colo se afla si Piros, i $emonul cetatii. *cela a poruncit ar&ilor sa-l aduca in fata sa, intre#andu-l cine este, iar Sfantul a stri at in au&ul multimii4 ,Eu sunt ro#ul lui Iisus Dristos, .are imparateste in cer si pe pamant?-. *tunci l-a recunoscut un soldat, ca acela este Mina, ostasul ce s-a aflat su# stapanirea tri#unului +ermilian, si sfantul a raspuns4 ,*sa este, ostas am fost si petreceam in locul acesta, dar, va&and faradele ile poporului care se inc$ina idolilor, iar nu lui Dumne&eu, am lepadat slu0#a si am iesit de aici, ca sa nu fiu partas faradele ii si pieirii voastre, iar acum, au&ind de pra&nicul vostru cel necurat, am ravnit dupa Dumne&eul meu si am venit sa mustru or#irea voastra?-,. Pe masura ce Sfantul Mina continua sa vor#easca multimii, oamenii au inceput sa murmure ca acesta este pustnicul tanar din pustie, caruia i se dusese vestea in ultimii ani. Infuriat de aceasta indra&neala de necre&ut, i $emonul Piros a ordonat sa fie #iciuit cu vane de #ou, dar Sfantul &am#ea #la0in, in timp ce san ele ii siroia pe spinare. *tunci, Piros i-a cerut sa se lepede de Dristos in fata multimii, su# amenintarea cu moartea. Mina i-a raspuns4 ,Du-te de la mine, lucratorule al faradele ii, fiindca eu 0ertfesc 0ertfa de lauda Dumne&eului meu?-. Spume and de furie, i $emonul a poruncit sa fie inasprite c$inurile. Sfantul a fost span&urat de su#tiori, pe o cruce de lemn, ,cu un $ii de fier strun0it-, insa tot il infrunta pe tortionar, spunand4 ,/u ma vei #irui, c$inuitorule, cu c$inurile?-. Stapanul ase&arii a cerut sa fie inmuiate smocuri de calti in otet, iar cu acestea sa-i fie frecate ranile san erande ale loviturilor de #ici. /ici de aceasta data &am#etul nu a pierit de pe c$ipul mucenicului. ,*tunci au asternut pe pamant carli e si multe cuie de fier si peste acestea l-au tarat, le at de o camila. Dar el, ca si cand ar fi fost tras pe un pat de flori, mai cu indra&neala defaima pe &ei si ne#unia poporului inselat, stri and4 ,Daca ati fi cunoscut voi pe adevaratul Imparat, nu ati fi $ulit pe .el marturisit de mine?-,. Piros a ordonat sa fie lovit cu #ice care aveau #ile de plum# in varf. In timp ce sareau farame de carne din trupul sau, multimea in ro&ita l-a au&it rostind4 ,*cum ma de&#rac de $aina cea de piele si ma im#rac cu vesmantul mantuirii?-. Inainte de moarte, i $emonul a poruncit sa i se taie #ratele si picioarele, unul cate unul. 'a fiecare mutilare, Sfantul Mina rostea4 ,Da slava numelui %au, Doamne, sa se intoarca ratacitii pe calea cea dreapta?-. In cele din urma, in fata multimii inspaimantate, soldatii au aprins un ru si au aruncat in foc trupul sfantului, impreuna cu mainile si picioarele taiate. =ltimele vor#e stri ate de tanarul martir au fost4 ,Doamne al cerului si pamantului, faca-se voia %a?-. In noaptea ce a urmat acestui supliciu teri#il, crestinii din acea ase&are s-au furisat, la adapostul intunericului, in piata parasita de ar&i si au cules particele din trupul mutilat al sfantului. * doua &i, la 1oma, ;arda Pretoriana s-a rasculat impotriva imparatilor, omorandu-i pe Diocletian si Ma6imian. Euse#iu de .e&areea relatea&a ca, in cele cateva saptamani cat au durat de&#aterile din Senatul roman, pana cand a fost $otarata urcarea pe tronul imperial a imparatului .onstantin cel Mare, aproape tot tinutul .otuanului si cetatea *le6andriei se crestinasera ful erator, caci vestea masacrului suferit eroic de Sfantul Mina ii insufletise pe toti. :or#ele lui Macarie E ipteanul se adeverisera, fiindca martirul iesise ,invin ator fara sa#ie-. %raditia spune ca %imotei a lacrimat amarnic la au&ul macelului petrecut si

s-a ru at neincetat, vreme de 43 de &ile, pentru ucenicul si fiul sau du$ovnicesc. Iar ,Patericul Sinaitic- scrie cu intristare4 ,*semenea Insusi Mantuitorului, .aruia I-a adus 0ertfa de lauda, mucenicul s-a dat pe sine la taiere, precum un miel nevinovat...-

Inceputul minunilor
%raditia Bisericeasca, anume cea care aduna laolalta vietile tuturor sfintilor si minunatele lor fapte asa cum s-au pastrat, dupa doua milenii, slaveste infricosatorul martiriu al Marelui Mucenic Mina ca pe un luminos inceput al tuturor minunilor sale. .u adevarat, vreme de 1! veacuri, Sfantul Mina s-a aratat milostiv si a0utator celor oropsiti ca si el. *sa au simtit si #oierii :er ulesti, cea de-a doua eneratie de ctitori ai Bisericii ,Sf. Mina-:er u- din Bucuresti, cand s-au $otarat sa trimita un emisar la Manastirea ,Prodromu-, in muntele *t$os, acum 1"3 de ani, pentru a cumpara, cu doua mii de al#eni, cateva particele din moastele Sfantului, pe care le-au ase&at intr-o racla, in #iserica innoita de ei. *vva Dorotei, staretul manastirii la acea vreme, a scris in ,Patericul *t$onit- cateva cuvinte tul#uratoare4 ,Pe mucenicul Mina nu-l cunoaste nimeni, dar l-am va&ut toti, caci li s-a aratat, in vis sau aievea, pe pamant, in aer si pe apa, noaptea sau &iua, tuturor celor care l-au c$emat in a0utor-. De un veac si 0umatate incoace, toti crestinii ce se roa a fier#inte in aceasta #iserica au primit raspuns #un, fiecare dupa sufletul sau. Dovada ca moastele Sfantului savarsesc minuni stau veri $etele, inelele, colierele si #ratarile pretioase insirate pe lanturi de aur, su# sticla icoanei Sfantului Mina, daruite drept danii, in semn de recunostinta, de crestinii ce si-au #inemeritat milostivirea Marelui Mucenic. Puterea minunilor martirului arata ca tra icul sau sfarsit nu a fost in &adar. .u un asemenea and, &u ravul ce a pictat c$ipul Sfantului din marea catedrala ortodo6a din *le6andria a cali rafiat cu pensula pe fresca aceste vor#e, spre luare-aminte tuturor urmasilor4 ,:iata mea te ucide pe tine, caci moartea ta ma invia&a pe mine-... +ARI3S PE(RESC3

+oaste facatoare de minuni

S-au reprosat, nu o data, ortodo6iei romane, lipsa sfintilor auto$toni si numarul e6trem de redus al sfintelor moaste din #iserici. /imic mai fals - manastirile noastre ascund adevarate comori de cult, pe lan a care, adesea, trecem ra#iti si nestiutori. Din prea multa smerenie, #iserica doreste, pro#a#il, sa evite o#ositoarea &arva comerciala si turistica cu cele sfinte. +apt e ca nici pana asta&i nu avem un inventar complet al acestor odoare de mare pret. Darta comorilor noastre reli ioase contine si asta&i numeroase pete al#e. Suntem cu mult mai #o ati decat credem. De-a lun ul timpului au disparut si ni s-au furat destule odoare crestine - de pilda, de etul Mariei Ma dalena, care in 1!!1 mai era la manastirea Saraca, de lan a Deta. Prin mila lui Dumne&eu, ne-au mai ramas inca multe asemenea alinari. Important e sa le cautam si mai ales sa stim adanc si tainic ce anume cautam. Su# oc$ii nostri se faptuiesc numeroase miracole - oameni vindecati ine6plica#il de cancer, oameni salvati din accidente cumplite. Sa nu ratacim si nici sa nu ne pierdem cura0ul. Moastele facatoare de minuni doar media&a. *devarata mantuire o dau ru aciunea, focul launtric al cuvantului rostit cu inima, credinta nestinsa. 5ricate tamaduiri se vor fi facut la crucile miraculoase de la Dervent, lucrarea divino-umana a lui Iisus se implineste pana la urma prin c$iar credinta si iu#irea noastra. Prin speranta neostenita in a0utor.

%3C3RES(I
+oastele Sf. "imitrie cel :ou 'a .atedrala Patriar$ala 5rtodo6a 1omana se afla moastele Sfantului .uvios Dimitrie cel /ou din Basara#i (sec. @:III). Pastor, mare iu#itor de animale, om #land si cucernic, el a trait in satul Basara#i, pe valea 'omului, ducand o viata retrasa, inc$inata lui Dumne&eu. *flandu-si, prin ru aciuni, momentul sfarsitului, se spune ca s-a dus pe malul 'omului, s-a culcat intre doua pietre si si-a incredintat sufletul Domnului, trupul fiindu-i im#ratisat de apele crescute ale raului, acoperit de malul surpat peste el si de copacii ca&uti. Dupa o vreme, o fetita din sat, #olnava, visea&a un in er, care-i spune ca, daca parintii ei se vor duce in locul aratat in vis si vor de& ropa moastele sfinte, ea se va insanatosi. %ot satul, in frunte cu preotul, s-a indreptat spre locul peste care de mai mult timp se aratasera niste lumini. .autand in prundis, au scos la iveala sfintele moaste ce straluceau ca aurul. 'e-au dus la #iserica satului, de unde au inceput sa infaptuiasca minuni4 insanatosiri miraculoase, asirea avutului pierdut etc. Doua surori, *spra si Ecaterina din .ernavoda, au vrut sa ia o #ucatica din moaste si s-o duca in #iserica lor. Dar cand sa plece cu caruta, nu au mai putut sa se urneasca din loc si au fost nevoite sa puna la loc #ucatica furata. Episcopul Preslaviei, Ioanic$ie, se im#olnavise reu, fiind aproape in intre ime parali&at. .um n-a fost c$ip sa se vindece, l-au dus cu asternut cu tot si l-au depus, inainte de slu0#a, lan a racla. Dupa trei ceasuri, la terminarea slu0#ei, el s-a ridicat in picioare si a inceput sa um#le. Sfantul este considerat ocrotitorul .apitalei, vindecator al #olilor trupesti si sufletesti si patron al animalelor. +oastele Sf. +ina 7pentru pagube si alte nenorociri8 %ot in Bucuresti, pe Str. ..+. 1o#escu nr. 1>, colt cu .alea .alarasi, se inalta #iserica Sf. Mina-:er u. *ici se afla o parte a moastelor Sfantului Mare Mucenic Mina si o icoana a lui, ferecata in aur, care a scapat dintr-un incendiu, neatinsa de ur ia focului. Inca din vec$ime, celor ce se ru au, sfantul li se arata in vis si le spunea ce tre#uie sa faca pentru i&#avirea lor. *stfel, i s-a aratat unui olo ce sedea lan a #iserica, impreuna cu o femeie muta, si i-a spus4 ,*propie-tencetisor de femeie si-atin e-o pe picior-. %arandu-se dupa porunca sfantului, olo ul a atins-o pe muta care, inspaimantata, a inceput sa stri e. Speriat la randul sau, olo ul a luat-o la fu a, si astfel s-au vindecat amandoi. In fata moastelor, ru andu-se la icoane facatoare de minuni, si-au aflat alinarea suferin&i, pa u#iti de tot felul, femei lovite de amaraciuni familiale. Sf. Mina este ocrotitorul mamelor si-al sotiilor, al fetelor dornice sa-si faca un rost in lume, sa-si intemeie&e o familie. De-a lun ul anilor, la icoana facatoare de minuni a sfantului au venit sa se roa e nu numai crestini, ci si evrei pa u#iti prin furturi.

C3R(EA "E AR<ES

+oastele Sfintei 6ilofteia In .atedrala Episcopala din .urtea de *r es se afla moastele Sfintei Mucenite +ilofteia+ecioara (sec. @II). 5morata de tatal ei, de cum a ca&ut la pamant, locul s-a si luminat de o stralucire dumne&eiasca. .ei ce au vrut sa-i ridice trupul nu au reusit. *tunci, oamenii au inceput a-i vor#i, numind cetatile si manastirile unde urma sa fie dusa Sfanta. .um au pomenit de Biserica Domneasca din %ar ul *r esului, indata trupul s-a usurat mai mult decat reutatea fireasca. *sta&i, cinstitele moaste se afla in manastire, dand tamaduiri la tot felul de #oli ale celor ce alear a cu credinta la dansa. %ot aici se afla si particele din moastele Sfintilor Ser $ie, :ac$ si

Mucenita %atiana. *ici s-au aflat si moastele Sfantului Ierar$ /ifon (C1"3>), trimise apoi la Manastirea Dionisiu, din Sfantul Munte *t$os.

-!(E:IA
+oastele Sfantului <rigore In comuna .ostesti, la 43 de 8m /: de 1amnicu :alcea, se afla moastele Sfantului ;ri ore Decapolitul (C>47), de la Manastirea Bistrita, pastrate in vremuri de restriste intr-o pestera inaccesi#ila din apropiere. Moastele Sfantului sunt si asta&i folosite de localnici in vreme de seceta si mare cumpana pentru comunitate. De multe ori, efectul se produce c$iar in timpul procesiunii. 5amenii mai spun ca acolo unde satenii lucrea&a duminica si au credinta putina, Sfantul refu&a sa intre. *sta inseamna ca se intampla ceva4 fie ca se strica atela0ul care il transporta, fie ca racla cu moastele se in reunea&a intr-atat incat alaiul ramane tintuit locului, totul revenind la normal atunci cand se sc$im#a directia de mers. Printre minunile consemnate de vreme se numara oprirea unei inva&ii de lacuste in 1!!>, stin erea $olerei din .raiova in 1>!7, alun area unor cumplite secete in 1>97, 1>>2, 1>93, 1934 etc. In ultimii ani, dupa cum afirma ar$im. :eniamin Micle, s-au inre istrat mai multe vindecari spontane, care s-au savarsit doar la simpla atin ere a raclei. .ele mai spectaculoase ca&uri le repre&inta un paralitic adus pe #rate, care a plecat acasa pe picioarele lui, apoi tamaduirea unei fetite demoni&ate din Pitesti sau a unei femei din %urda, care suferea de cancer la oc$i. Moastele au fost aduse in tara de la Stam#ul, de catre #oierii .raiovesti, care au platit unui turc reutatea raclei in aur. %ot la Manastirea Bistrita se mai afla si o icoana a Maicii Domnului, ,Dodi $itria-, din sec. @:I, facatoare de minuni.

IASI
+oastele Sfintei Parascheva, aducatoarea ploilor manoase In .atedrala Mitropolitana din Iasi se afla moastele Sfintei Parasc$eva, patroana Iasului. *catistul o numeste ,leacul durerii, mana vindecarii, casa ocrotirii, mantuirea de #oli-. Multi nedreptatiti si-au aflat aici i&#anda. .institoare si ocrotitoare a fecioriei, ea le a0uta si pe tinerele fete sa-si intemeie&e o familie, sa ai#a copii. +olositoare si in ceea ce priveste roadele pamantului, Sfanta este aducatoarea ploilor manoase, starpitoarea insectelor daunatoare, invocata in acelasi timp de taranii moldoveni sa-i apere de rau si pa u#e.

Alte moaste facatoare de minuni

+3:(E:IA %ucuresti %iserica Antim - racla de ar int cu moastele celor 43 de mucenici din Sevastia. .ernica +anastirea Cernica, la 17 Im SE de Bucuresti - moastele Sf. Ierar$ .alinic, tamaduitor - mai ales - al #olilor sufletesti. Slo#o&ia .atedrala Episcopala - racla de ar int cu particele din moastele Sfintilor Ioan Dristostomul, *rtemie, Pantelimon. -!(E:IA Craiova

 Catedrala +itropoliei - mana dreapta si capul Sfantului Ierar$ /ifon. +anastirea ;ore#u (47 8m de 1amnicu :alcea) - particele din moastele a 11 Sfinti Mucenici. +anastirea (ismana (la 7! 8m /: de % . Fiu si la 19 8m de Baia de *rama) - racla cu particele din moastele Sfantului Ioan ;ura de *ur, ale Sfintilor I natie %eoforul si %eofil. AR"EA! %A:A( Sc$itul .alu ara (la 19 8m E de 5ravita) - moastele pietrificate ale unui sfant din sec. @:II. +-!"-'A +anastirea Putna - mormantul lui Stefan cel Mare si Sfant, unde se afla si de etul Sfantului .uvios Daniil Si$astru, im#racat in ferecaturi de ar int, cu 11 mar aritare si un ranat. .atedrala *r$iepiscopala Suceava - racla de ar int cu moastele Sfantului Ioan cel /ou. +anastirea Pangarati (la 17 8m de Bica&) - moastele .uviosului Simeon Si$astru (sec. @:). +anastirea Parvesti (com. .ostesti, 0ud. :aslui, 73 8m S de :aslui) - particele din moastele Sfantului Mina si vesmantul Sfantului Ioan ;ura de *ur. +anastirea 'oronet - moastele Sfantului Daniil Si$astru.

/
*r fi inca multe de spus despre comorile adapostite de #isericile si manastirile romanesti. /oi am trecut in revista doar pe cele mai cunoscute. 5ricum ar fi, nu tre#uie sa uitam ca fara credinta, nici o minune nu este cu putinta, asa cum spune Insusi .ristos4 ,Du-te. .redinta te-a mantuit-. 1u aciunea rostita fier#inte si cu daruire poate faptui, la randul ei, adevarate minuni. In anul 19>", de pilda, se au&ise ca .eausescu a $otarat demolarea #isericii ,Domnita Balasa- din Bucuresti. *fland despre nele iuirea pusa la cale, paro$ul, impreuna cu preotul .alciu Dumitreasa, urmarit pas cu pas de securitate, s-au ru at laolalta cu credinciosii, ca #unul Dumne&eu sa le lase #iserica neatinsa. Minunea s-a infaptuit.

 Slujbele Religioase se desfoar cu regularitate n

Biserica Sf. Ecaterina din centrul oraului Bruxelles unde v ateptm n fiecare zi de la ora 9 la ora !. Bi$eri%# Ste. C#t.eri!e:

!iata si patimirea Sfintei Mucenite #caterina

%e vremea paganului imparat 'a!imin se afla in cetatea &le!andriei o fecioara cu numele -caterina, fiica lui Consta, care fusese mai inainte imparat. -a, fiind de optsprezece ani, era foarte frumoasa, de statura inalta si foarte inteleapta. Caci invatase tot mestesugul cartii elinesti si se deprinsese cu intelepciunea tuturor facatorilor de carti, celor de demult, a lui (omer, a lui irgiliu, &ristotel, %laton si ale celorlalti. Dar nu numai ale filosofilor, ci si cartile doctorilor le-a deprins bine, ale lui &sclipie, ale lui (ipocrat, 6alin si, in scurt, tot mestesugul ritoricesc si silogistic a invatat, incat toti se mirau de intelepciunea ei. De aceea multi din domnii cei bogati cautau sa o ia de sotie de la maica sa, care era crestina in ascuns de teama prigoanei celei mari, care o ridicase in acea vreme asupra crestinilor paganul 'a!imin. Deci, rudeniile si maica sa adesea o sfatuiau sa se marite, casa nu se instraineze imparatia tatalui sau vreunui alt strain astfel sa se lipseasca de dansa. #ar fecioara -caterina, ca o inteleapta ce era, foarte mult iubea fecioria si nicidecum nu voia sa se marite. Dar, vazand ca o supara mult, a zis catre dansii? $De voiti sa ma marit, apoi aflati-mi un tanar care sa fie asemene mie cu patru daruri, cum sunt eu, precum singuri marturisiti ca intrec pe toate celelalte fecioare si atunci il voi lua de barbatA pentru ca mai nevrednic si mai prost decat mine nu voiesc a lua. Cercetati dar pretutindeni si de se va afla vreunul asemenea mie, bun cu neamul, cu bogatia, cu frumusetea si cu intelepciunea, atunci ma marit. #ar daca ii va lipsi vreunul din aceste daruri, apoi nu-i vrednic de mine$. -i vazand ca nu este cu putinta a se afla vreun tanar asa, ii spuneau ca feciorii de imparati si altii de domni mari pot sa fie de bun neam si mai bogati decat dansa, dar in frumusete si in intelepciune nu se va asemana nimeni cu dansa. #ar -caterina zicea? $-u barbat necarturar nu voiesc a avea@$

'aica-sa cunoscand un parinte duhovnicesc, om sfant si placut lui Dumnezeu, care vietuia intr-un loc ascuns afara de cetate, a luat pe -caterina si a mers cu dansa la acel barbat ce petrecea cu placere de Dumnezeu, ca sa primeasca un sfat bun de la dansul #ar vazand pe fecioara cu chip frumos si cu buna randuiala si auzind masuratele ei cuvinte cu buna intelegere, si-a pus in minte s-o vaneze pentru slujba lui (ristos, #mparatul ceresc. &stfel, a zis catre dansa? $-u stiu un tanar minunat, care fara asemanare te intrece pe tine in toate darurile care ai zis ca le aiA pentru ca frumusetea .ui intrece stralucirea soarelui iar intelepciunea .ui indrepteaza toate fapturile si pe cele gandite. &poi vistieria bogatiei tui se imparte in toata lumea si niciodata nu se imputineaza, ci cat este impartita, tot mai mult se inmultesteA iar neamul .ui cel bun este negrait, neajuns si nestiut$. &cestea auzindu-le fericita -caterina socotea ca spune de vreun domn pamantesc si s-a tulburat cu inima si s-a schimbat ia fata si a intrebat pe batranul daca sunt adevarate cele graite. #ar el o incredinta ca sunt adevarate si inca mai multe daruri are tanarul acel ape care nu-i sete cu putinta a le spune. &tunci a intrebat fecioara? $&l cui fecior este &cela pe care tu il lauzi atataB$ #ar el a raspuns? $&cest tanar nu are tata pe pamant, ci S-a nascut negrait mai presus de fire dintr-o fecioara de bun neam, preacurata si preasfanta, care, pentru curatenia si sfintenia ei, s-a invrednicit a naste un fiu ca acesta. -a este inaltata mai presus de ceruri si ei i se inchina toti ingerii, ca unei imparatese a toata faptura$. -caterine a zis catre dansul? $2are este cu putinta ca sa-. vad pe tanarul &cela, de care vorbesti niste lucruri atat de minunateB$ #ar batranul a zis catre dansa? $Daca vel face precum te voi invata eu, apoi te vei invrednici a vedea preastralucita .ui fata$. #ar ea a zis catre dansul? $Te vad pe tine om priceput, batran cinstit si cred ca nu minti. Deci gata sunt a face toate cele ce-mi vei porunci, numai sa vad pe Cel laudat de tine$. &tunci batranul i-a dat icoana %reasfintei Nascatoare de Dumnezeu, care avea pe dumnezeiescul %runc in brate si a zis catre dansa? $&ceasta este inchipuirea >ecioarei si a 'aicii tanarului &celuia, de Care ti-am spus niste asemenea minune vrednicii. Deci, ia-o in casa ta, si inchizand usile camarii tale, fa rugaciune catre dansa cu buna cucernicie, toata noapteaA iar numele ei este 'aria. &poi roag-o pe dansa, ca sa-ti arate pe >iul sauA si am nadejde ca de o vei ruga cu credinta, te va asculta pe tine si te va invrednici a vedea pe &cela de are doreste sufletul tau$. &tunci luand fecioara sfanta icoana s-a dus la casa sa. Si dupa ce a innoptat s-a inchis singura in camera sa si s-a rugat precum o invatase batranul. Deci rugandu-se, a adormit de osteneala si a vazut in vedenie pe imparateasa ingerilor, precum era inchipuita pe icoana, cu %reasfantul %runc in brate care dadea raze mai stralucite decat soarele. Dar isi intorcea fata catre 'aica Sa, incat nu putea -caterina sa-l vada in fataA deci a mers in acea parte, iar (ristos si-a intors fata Sa si de acolo. &ceasta facandu-se de trei ori, a auzit pe %reasfanta >ecioara zicand catre >iul sau? $ ezi, >iule pe roaba Ta -caterina cat este de frumoasa si cu chip cuviosB$ #ar -l a raspuns? >oarte intunecata este si grozava, incot nu pot privi la dansa@$ &poi iarasi a zis %reasfanta Nascatoare de Dumnezeu? $Dar oare nu este mult mai inteleapta decat toti ritorii, mai bogata si mai de bun neam decat fecioarele tuturor cetatenilorB$ #ar (ristos a raspuns? $&devar zic tie, 'aica 'ea, ca fecioara aceasta este fara de minte, saraca si de neam prostA caci se afla in paganatate si de aceea nu voi cauta spre dansa, nici nu voiesc ca sa 'a vada la fata$. #ar %reabinecuvantata 'aica a zis catre Dansul? $0ogu-te, >iul meu preadulce, nu trece cu vederea zidirea Ta, ci o invata pe ea si-i spune ce sa faca, ca sa se indulceasca de slava Ta si sa vada prealuminata si preadorita Ta fata pe care doresc ingerii sa o

vada$. #ar (ristos a raspuns? $Sa mearga la batranul care i-a dat ei icoana si precum o va invata acela, asa sa facaA si atunci 'a va vedea si va afla de la 'ine dar$. &cestea vazand si auzind -caterina, s-a desteptat si se mira de acea vedenie >acandu-se ziua, a mers cu cateva roabe ale sale la chilia sfantului batran si, cazand cu lacrimi la picioarele lui, i-a spus vedenia si-l ruga sa o povatuiasca pe dansa ce trebuie sa faca pentru ca sa se indulceasca de dragostea Celui dorit. #ar cuviosul i-a spus ei cu de-amanuntul toate tainele adevaratei credinte crestinesti, incepand de la facerea lumii, de la crearea lui &dam, pana la venirea cea mai de pe urma a Stapanului (ristosA despre slava cea negraita a raiului si despre munca cea cu durere si fara de sfarsit a iadului. #ar ea, ca ceea ce era foarte invatata si inteleapta, degraba le-a priceput toate si a crezut din toata inima, in (ristosA apoi a primit de la dansul Sfantul Botez. Deci i-a poruncit ei batranul sa se roage iarasi cu multa ravna catre %reasfanta Nascatoare de Dumnezeu, ca sa i se arate ei ca si mai inainte. Dezbracandu-se -caterina de omul cel vechi si imbracandu-se in haina innoirii Duhului, s-a dus la casa sa si toata noaptea s-a rugat cu lacrimi pana cand a adormit. Si atunci iarasi a vazut peimparateasa cerului cu dumnezeiescul %runc in brate, Care cauta asupra -caterinei cu multa milostivire si blandete. Si a intrebat 'aica lui Dumnezeu pe >iul Sau, zicand? $#ti place Tie, >iul meu, fecioara aceastaB$ #ar -l a raspuns? $>oarte placuta imi este, pentru ca acum este prealuminata si slavita, pe cand mai inainte era rusinata si ocarata. &cum este mai bogata si mai inteleapta, pe cand mai inainte era saraca si nepriceputaA acum o iubesc pe dansa, pe cand mai inainte o compatimeamA si atat de mult o iubesc, incat voiesc sa 'i-o logodesc mireasa$. &tunci -caterina a cazut la pamant, ziccand? $Nu sunt vrednica, %reaslavite Stapane a vedea #mparatia TaA ci ma invredniceste ca sa fiu impreuna cu robii Tai$, iar %reasfanta Nascatoare de Dumnezeu a luat pe -caterina de mana cea dreapta si a zis catre >iul sau? $Da-i >iul meu, inel de logodna si o fa pe dansa mireasa Ta, ca sa o invrednicesti #mparatiei Tale$. &tunci Stapanul (ristos i-a dat ei un inel preafrumos, zicand acestea? $#ata, astazi te primesc pe tine mireasa 'ea vesnicaAdeci sa pazesti arvuna aceasta cu dinadinsul si sa nu mai primesti nicidecum arvuna de la un mire pamantesc$. &cestea zicand (ristos Domnul, s-a sfarsit vedenia. Si desteptandu-se fecioara, a vazut cu adevarat in dreapta sa un inel preafrumos si a primit in inima ei atata veselie si bucurie, incat din acel ceas s-a robit cu inima ei de dumnezeiasca dragoste. Si atat s-a schimbat de minunat, incat nu mai gandea nicidecum la lucrurile pamantesti ci numai la preaiubitul sau 'ire cugeta ziua si noaptea. %e &cela il dorea si de la &cela se povatuia intotdeauna. #n acea vreme a venit in &le!andria imparatul cel fara de lege care avea ravna fara masura pentru nesimtitorii zei, fiind el insusi nesimtitor. Si voind sa le faca praznic mare, a trimis prin toate cetatile si laturile de primprejur, poruncind popoarelor ca sa se adune la dansul cu jertfe pentru ca sa cinsteasca pe zei. Deci, s-a adunat multime de popor fara de numar, aducand fiecare dupa puterea sa la jertfa unii boi, altii oi, iar cei saraci pasari si altele asemenea. #ar cand a sosit ziua uratei praznuiri, a jertfit mai intai nebunul imparat )1: de junci iar ceilalti domni si boieri au jertfit mai putin si fiecare om aducea jertfa dupa puterea sa. Deci, s-a umplut toata cetatea de racnet, de glasul dobitoacelor ce mugeau si de mirosul din fumul jertfelor, incat pretutindeni era stramtorare si tulburare si tot vazduhul era necurat. Savarsindu-se acestea si vazand binecredincioasa si preafrumoasa -caterina atata inselaciune si pierzare de suflete omenesti, s-a ranit cumplit la inima, fiindu-i jale de pieirea lor. Deci, pornindu-se din dumnezeiasca ravna, a luat cu sine putine slugi si a mers la capistea unde se savarseau jertfele. #ar cand a stat in usile capistei, a atras

privirile tuturor prin frumusetea ei, ceea ce era marturie a frumusetii ei celei dinlauntru. &poi a vestit pe imparatul ca are sa-i spuna un cuvant foarte de folos. #ar el a poruncit sa intre. enind -caterina inaintea imparatului, mai intai i s-a plecat, dandu-i cinstea cuviincioasa, apoi i-a zis? $Cunoaste, o, imparate, inselaciunea cu care v-ati inselat de diavoli, de slujiti ca unui Dumnezeu idolilor stricaciosi si nesimtitori. Cu adevarat mare rusine este a fi cineva atat de orb si de nesimtitor, ca sa se inchine unor uraciuni ca acestea. 'acar crede pe inteleptul tau Diodor care graieste ca zeii vostri au fost odinioara oameni si si-au sfarsit viata lor ticalosesteA si pentru niste lucruri vestite ce au facut ei, le-au zidit oamenii statui. #ar neamurile cele de pe urma, nestiind gandul stramosilor lor, numai pentru pomenire le-ai pus lor statui si paranduli-se ca este un lucru de mare cinste si de buna cuviinta, au inceput a se inchina lor ca unor zei de care si %lutarh (ironeanul se ingretosase si-i trecea cu vederea. Drept aceea, crede macar invatatorilor nostri, o@ imparate, si nu fii pricina pierzarii atator, suflete pentru care ai sa mostenesti munca cea vesnica. Ci cunoaste pe /nul adevaratul Dumnezeu, Cel pururea fiitor, fara de inceput si fara de moarte, Care, in anii cei mai de pe urma,S-a facut om pentru mantuirea noastra. %rin -l imparatii imparatesc, tarile se indrepteaza si toata lumea impreuna se bucura si cu singur cuvantul .ui toate s-au zidit. &cestui Dumnezeu preaputernic si preabun nu-i trebuiesc jertfe ca acestea nici nu se veseleste de junghierea nevinovatelor dobitoaceA ci numai porunceste ca sa pazim poruncile .ui neclintite$. &cestea auzindu-le imparatul, s-a maniat foarte si a ramas fara de raspuns mult timp. &poi, neputand a se impotrivi cuvintelor ei a zis? $.asa-ne acum sa ne savarsim jertfa si dupa aceasta vom asculta cuvintele tale$. Necredinciosul imparat savarsind praznicul sau cel paganesc, a poruncit sa aduca pe sfanta fecioara la palatul imparatiei sale si a zis catre dansa? $Spune-ne noua, fecioara, cine esti tu si ce sunt cuvintele pe care le-ai grait catre noiB$ -u sunt fiica imparatului celui ce a fost mai inainte de tine si ma cheama -caterina. &m invatat tot mestesugul cartilor ritoricesti, filosofice si a masurarii pamantului si alte intelepciuni, dar pe toate acestea le-am trecut cu vederea caci sunt desarte si nefolositoare si am voit a ma face mireasa Stapanului (ristos, care graieste prin proorocul Sau acestea? $%ierde-voi intelepciunea inteleptilor si stiinta stiutorilor o voi lepada$. #ar imparatul s-a mirat de intelepciunea ei si, vazand la dansa atata buna cuviinta si frumusete, i se parea ca nu este nascuta din parinti muritori, ci o zeita din zeii pe care-i cinstea elA incat, abia a vrut sa creada ca a iesit din pamanteni asa frumusete negraita, de a carei frumusete ranindu-se, a inceput a-i grai cuvinte de desfranare. #ar Sfanta, cunoscand gandul lui cel faradelege, a zis catre dansul? $Diavolii pe care ii cinstiti ca pe niste zei, aceia va inseala si va atrag la pofte dobitocestiA iar eu ma so cotesc a fi pamant sau tina, zidita de Dumnezeu dupa chipul si asemanarea Sa. Si ma cinstit cu aceasta frumusete, ca din aceasta mai vartos sa se minuneze oamenii de intelepciunea <iditorului, cum intr-o fata atat de proasta si facuta din tina, a putut sa dea o buna intelegere si frumusete ca aceasta$. &tunci s-a suparat imparatul de aceste cuvinte ale ei si a zis? $Nu grai de rau zeii care au slava nemuritoare$. #ar sfanta a raspuns impotriva? $Daca vei vrea sa scuturi putin de pe minte negura si intunericul inselaciunii, vei pricepe prostimea zeilor tai si vei cunoaste pe adevaratul Dumnezeu al Carui nume, numai daca se graieste de cineva sau daca se insemneaza Crucea .ui in vazduh, izgoneste pe zeii tai si-i sfarama. Si de vei porunci, iti voi arata adevarul aievea$.

#mparatul, auzind vorba ei cea sloboda, n-a vrut sa mai vorbeasca cu dansa, temandu-se sa nu-l biruiasca prin cuvintele sale intelepte si sa-l rusineze, ci a zis acestea? $Nu este cu cuviinta imparatului a vorbi cu femeile, ci voi aduna filosofii cei intelepti ca sa vorbeasca cu tineA si atunci vei cunoaste neputinta ghiciturilor tale si vei crede in dogmele noastre$. <icand acestea a poruncit sa pazeasca pe sfanta fecioara cu dinadinsul. Si indata a trimis carti prin toate cetatile stapanirii sale, in acest fel? $#mparatul 'a!imin, inteleptilor filosofi si ritori care va aflati sub stapanirea noastra, bucurati-va@ Toti care slujiti preainteleptului zeu -rmi si chemati pe muze, pricinuitoarele intelepciunii, veniti la mine sa astupati gura unei femei prea-intelepte, care s-a aratat zilele acestea si batjocoreste pe marii zei, numind faptele lor basme si barfeli. Deci, aratativa intelepciunea voastra parinteasca, pentru ca sa va preamariti intre oameni iar de la mine sa primiti rasplata si daruri pentru osteneala voastra$. Deci, s-au adunat ritorii cei mai alesi si mai intelepti, cincizeci la numar, isteti cu mintea in intelepciune si puternici in grai, carora imparatul le-a zis astfel? $6atiti-va cu sarguinta si fara de lenevire spre o nevointa cu barbatie impotriva unei fecioare, pentru ca sa o puteti birui in cuvinteA si nu fiti cu nebagare de seama si sa socotiti ca aveti sa vorbiti cu o femeie, ci ca si cum ati avea a sta impotriva unui nevoitor cu barbatie si preaintelept, asa sa puneti toata sarguinta si sa va aratati intelepciunea voastra, de vreme ce eu o cunosc preabine, caci covarseste in intelepciune chiar si pe minunatul %laton. Deci va rog, ca si cum ati avea a va lupta cu un filosof, sa puneti multa sarguinta, si daca o veti birui, apoi mari daruri va voi daA iar de veti fi bi ruiti, apoi va veti umplea de negraita rusine si in loc de daruri veti primi moarte cumplita$. <icand acestea imparatul, un ritor care era mai vestit si mai intelept, a raspuns zicand? $Nu te teme, imparate, ca desi este isteata la minte acea femeie, insa ea nu poate fi desavarsita in intelepciune si in mestesugul iscusitei retoriciA porunceste numai sa stea inaintea noastra si vei vedea ca indata ce va vedea atatia ritori si filosofi, se va rusina$. #ar imparatul, auzind pe filosoful care se lauda, s-a umplut de bucurie si de veselie, nadajduind ca limba cea indrazneata va birui pe fecioara cea plina de blandete si de dumnezeiasca intelepciune. Deci a poruncit sa aduca indata pe Sfanta -caterina inaintea lor - fiind adunata la priveliste multime de popor - vrand sa vada si sa auda acea disputa de cuvinte. Dar mai inainte, pana a nu ajunge trimisii la sfanta, a venit la dansa din cer &rhanghelul 'ihail si a zis? $Nu te teme, prunca Domnului, caci Domnul tau iti va da mai multa intelepciune, ca sa biruiesti cu pricepere pe cei cincizeci de ritori si nu numai aceia ci si multi altii vor crede prin tine in (ristos si toti vor primi cununa muceniciei$. &cestea zicandu-i ingerul, s-a dus. Si venind trimisii au luat-o si au dus-o inaintea imparatului, a filosofilor si a toata privelistea, indata acel viteaz filosof care se lauda, a zis cu mandrie catre Sf. -caterina? $Tu esti aceea care fara de rusine si fara de minte ocarasti pe zeii nostriB$ #ar sfanta i-a raspuns cu blandete? $-u sunt, insa nu fara de rusine, nici fara de minte, precum zici tuA ci cu masura si iubire de adevar graiesc acestea, ca zeii vostri sunt nimicuri$. Dar ritorii au zis? $De vreme ce marii facatori de stihuri, poetii, ii laudau pe zeii cei inalti, deci cum graieste limba ta cu atata indrazneala asupra lor, de la care ai luat atata intelepciune si te-ai impartasit de dulceata darurilor lorB$ #nsa ea a raspuns? $-u nu de la zeii vostri ci de la /nul adevaratul Dumnezeul meu, Care singur este intelepciune si viata, am darul intelepciunii. Si daca cineva se teme de Dansul si pazeste dumnezeiestile .ui porunci, acela este cu adevarat filosof, iar lucrurile zeilor vostri si povestile voastre sunt vrednice de ras si de ocara si pline de inselaciune. #nsa spune-mi, care sunt marii facatori de stihuri ai tai si cum i-au numit pe ei zeiiB$

0itorul a zis? $'ai intai preainteleptul (omer, rugandu-se catre Die, graieste? $%rea slavite <eus, prea mare zeule si alti zei fara de moarte$. &semenea si preaslavitul 2rfeu, multumind lui &polon, graieste acestea? $2, fiul lui .aton, departe sagetatorule, puternice >ivie, care spre toti privesti si imparatesti peste cei muritori si peste cei fara de moarteA soare care te ridici cu aripi de aur@G in acest fel cinsteau pe zei cei dintai, si marii si slavitii facatori de stihuri, si aievea i-au numit pe ei fara de moarte. Deci tu nu te insela, nici nu te inchina Celui rastignit ca unui Dumnezeu, caci nimeni din inteleptii cei de demult nu .-au numit Dumnezeu si nici nu .-a cunoscut cineva a fi Dumnezeu$. Sfanta -caterina a raspuns? $&celasi (omer al vostru graieste in alt loc despre marele zeu Die ca este mincinos, inselator si viclean si ca au vrut sa-l lege alti zei, adica (era, %oseidon si &tena, de n-ar fi fugit sa se ascunda. &semenea si multe alte lucruri de ocara asupra zeilor vostri arata cartile voastre. #ar de vreme ce ai zis ca pe Cel rastignit nici u-nul din dascalii cei vechi nu-. marturisesc a fi Dumnezeu, apoi desi nu se cade a cerceta mult despre Dansul, pentru ca este Dumnezeu adevarat, >acatorul cerului si al pamantului, al marii, al soarelui, al lunii si a tot neamul omenesc, neajuns, neurmat si negraitA dar pentru o mai invederata incredintare, voi arata dovezi din cartile voastre. &sculta ce graieste despre dansul prea inteleapta voastra Silvia, marturisind despre dumnezeiasca .ui intrupare si despre mantuitoarea rastignire? $ a veni mai tarziu cineva pe acest pamant si va fi trup fara de pacat, cu hotarele dumnezeirii celei fara de osteneala va dezlega patimile cele nevindecate, si &cestuia # se va face zavistie de catre poporul cel necredincios si va fi spanzurat la inaltime, ca si cum ar fi fost vrednic mortii$. &sculta si pe nemincinosul tau &polon, cum fara voia lui a marturisit pe (ristos, adevaratul Dumnezeu, fiind silit de puterea .ui? $/nul Cel ceresc ma sileste pe mine, Cel Care este .umina in trei straluciriA si Cel ce a patimit este Dumnezeu, dar nu cu dumnezeirea a patimit, caci amandoua sunt, si muritor cu trupul si strain de stricaciune, acelasi Dumnezeu este barbat, rabdand toate de la cei muritori, adica cruce, ocara si ingropare$. &cestea le-a zis &polon despre adevaratul Dumnezeu, Care este fara de inceput, asemenea cu Cel ce .-a nascut pe -l si pururea deo-fiinta, inceput, radacina si izvor al tuturor bunatatilor ziditeA a zidit lumea din nefiinta in fiinta si o chiverniseste pe dansa si, fiind de o fiinta cu Tatal, S-a facut om pentru noi si a umblat pe pamant, aratand, invatand si bine facand oamenilor. &poi a primit moarte pentru noi cei nemultumitori, ca sa dezlege osandirea cea dintai si sa primim indulcirea si fericirea cea de demult. Si astfel, iarasi ne-a deschis usile raiului ce au fost incuiate si, inviind a treia zi, S-a inaltat la cer, de unde a trimis Duhul Sfant ucenicilor Sai. #ar ei, mergand in toata lumea, au propovaduit dumnezeirea .ui, in care si tie, filosofule, ti se cade a crede, ca sa cunosti pe adevaratul Dumnezeu si sa fii rob al &celuia, Care este milostiv si mult indurat si pe cei ce au gresit ii cheama, zicand? $ eniti la 'ine toti cei osteniti si impovarati si -u va voi odihni. Deci, crede macar pe invatatorii si pe zeii tai, pe %laton, pe 2rfeu si pe &polon, care au marturisit curat si luminat pe (ristos Dumnezeu$. &cestea si multe altele ca acestea graind preainteleapta -caterina, s-a spaimantat filosoful, ramanand fara raspuns si neputand sa mai graiasca ceva impotriva. #ar imparatul, vazandu-l biruit, minunandu-se, a poruncit celorlalti sa vorbeasca cu sfanta fecioara. Dar ei s-au lepadat, zicand? $Nu putem sta impotriva adevarului, caci daca incepatorul nostru a tacut, fiind biruit, apoi noi ce vom ziceB$ &tunci imparatul maniindu-se, a poruncit sa aprinda un foc mare in mijlocul cetatii pentru ca sa arda

pe toti filosofii si ritorii. #nsa ei, auzind judecata si raspunsul imparatului asupra lor, au cazut la picioarele sfintei, cerand sa se roage pentru dansii catre /nul adevaratul Dumnezeu, ca sa le ierte toate cate au gresit din nestiinta si sa-i invredniceasca de Sf. Botez si de darul %reasfantului Duh. Sfanta, umplandu-se de bucurie, a zis catre dansii? $Cu adevarat sunteti fericiti, caci lasand intunericul, ati cunoscut lumina cea adevarata si, trecand cu vederea pe acest imparat stricacios de pe pamant, v-ati apropiat de Cel ceresc. Deci, sa nadajduiti fara indoiala spre mila .ui si sa credeti ca focul cu care va infricoseaza paganii va va fi voua botez si scara care va inalta la cer. in acest foc curatindu-va de toata necuratia trupului si a duhului, va veti afla ca niste stele luminate si curate inaintea slavei imparatului si veti fi iubitii .ui prieteni$. <icand acestea Sfanta, i-a bucurat cu aceasta nadejde si a insemnat pe fiecare pe frunte cu pecetea lui (ristos, adica cu Sfanta Cruce. &poi au mers cu bucurie spre chinuire si, luandu-i ostasii, i-au aruncat in foc, in a saptesprezecea zi a lunii noiembrie. >acandu-se seara, au mers niste oameni binecredinciosi si iubitori de Dumnezeu ca sa adune moastele lor si i-au aflat pe toti intregi, caci nici parul capului lor n-a fost arsA pentru care multi s-au intors la adevarata cunostinta, iar moastele lor le-au ingropat cu cinste la un loc cuviincios. Dar imparatul avea purtare mare de grija pentru Sfanta -caterina in ce chip ar putea s-o intoarca la a sa paganatate. Si nesporind nimic cu silogismele filosofice, a inceput cu imbunari si viclesuguri a o amagi, zicand? $&sculta, fiica buna, te sfatuiesc ca un parinte iubitor de fii, inchina-te marilor zei si mai vartos muzicescului -rmi, care te-a impodobit cu atatea daruri filosofice, si eu voi imparti cu tine imparatia mea, martori imi sunt zeii, si iti voi da jumatate din stapanirea mea si vei vietui impreuna cu mine, veselindu-te neincetat$. #ar Sfanta, ca o inteleapta ce era, pricepand gandul, viclesugul si inselaciunea lui, a zis catre dansul? $.eapada, o, imparate, viclesugul si nu te asemana vulpiiA pentru ca eu ti-am spus o data ca sunt crestina si m-am logodit cu (ristosA pe Dansul il am 'ire si Sfetnic si frumusetea fecioriei mele. Deci, mai mult poftesc hainele mucenicesti decat porfira imparateasca$. #mparatul iarasi a zis? $'a silesti, desi nu voiesc, sa-ti necinstesc vrednicia ta si trupul tau sa-l infasor cu multe rani$. Dar Sfanta a raspuns? $>a ce voiesti, pentru ca, cu aceasta ocara vremelnica, imi vei mijloci mie slava cea vesnica si multime de popor, precum nadajduiesc, va crede prin mine in (ristosul meu. Si din palatul tau multi vor merge impreuna cu mine in sfintitele camari ceresti$. &cestea a proorocit Sfanta, iar Dumnezeu, Care priveste din inaltime, a adus la indeplinire proorocia ei. &tunci imparatul, maniindu-se foarte, a poruncit sa dezbrace de pe dansa porfira si, asa s-o bata fara mila cu vine de bou. Deci au batut-o slugile pe Sfanta 'ucenita -caterina doua ceasuri peste spate si peste pantece, pana ce s-a umplut de rani tot trupul ei cel fecioresc si s-a facut fara chip in batai, ea, care mai inainte era atat de frumoasa. #ar sangele ei curgea siroaie si s-a inrosit pamantul de dansul. Dar Sfanta statea cu barbatie si vitejie, incat toti cei ce o vedeau se mirau foarte tare. 'ai pe urma a poruncit fiara cea cumplita ca s-o duca in temnita si sa nu-i dea mancare pana cand se va mai gandi cu ce fel de munci s-o piarda pe dansa. &ugusta, sotia imparatului, avea insa mare dorinta sa vada fata Sfintei -caterina, caci o iubea mult, auzind de faptele ei cele bune, de intelepciunea si de barbatia eiA iar mai vartos, ca avusese o vedenie in somn, din care pricina s-a ranit cu inima spre dragostea ei, incat nu mai putea nici sa doarma. #esind imparatul din cetate pentru o pricina si zabovind acolo cateva zile, imparateasa a avut prilejul sa dobandeasca ceea ce dorea. Caci era acolo un boier mare, credincios prieten al imparatului, cu

dregatoria voievod, anume %orfirie, om foarte intelept. &cestuia i-a marturisit &ugusta gandul sau, in taina, zicandu-i acestea? $#ntr-una din noptile trecute am vazut in vedenie pe -caterina, sezand in mijlocul multor tineri si fecioare frumoase, imbracata in haine albeA si atata stralucire iesea din fata ei, incat nu puteam privi la dansa. #ar ea m-a asezat aproape de dansa si mia pus pe cap o cununa de aur, zicandu-mi? $Stapanul (ristos iti trimite tie aceasta cununa$. De atunci am atata dorinta ca sa o vad, incat nu aflu odihna inimii mele. 0ogu-te dar, fa in vreun chip ca sa o vad in taina$. #ar %orfirie i-a raspuns? $-u voi implini dorinta ta imparateasca$. Deci, facandu-se noapte, voievodul a luat cu sine doua sute de ostasi si a mers la temnita impreuna cu imparateasa si dand strajerilor bani, au intrat la Sfanta. Cand a vazut-o imparateasa, s-a mirat de stralucirea fetei ei, care inflorea cu dumnezeiescul dar. Cazand degraba la picioarele ei, cu lacrimi in ochi a inceput a zice acestea? $&cum sunt imparateasa fericita, ca m-am invrednicit a te vedea, lucru foarte mult dorit sufletului meuA si insetam ca cerbul sa aud limba ta cea izvoratoare de miere. Si acum, fiindca m-am invrednicit a dobandi ceea ce am dorit, nu ma voi mai mahni, chiar daca m-as lipsi si de imparatie si de viata. Caci ma bucur cu inima si cu sufletul, privind la atata stralucire ce rasare din preafrumoasa ta fata. >ericita esti tu si vrednica de lauda ca te-ai lipit de un Stapan ca &cesta, de la Care primesti atatea daruri$. #ar Sfanta i-a raspuns, zicand? $>ericita esti si tu, o@ imparateasa pentru ca vad cununa capului tau, ridicata la inaltime de cetele ingeresti, pe care dupa trei zile o vei primi pentru putina patimire ce vei rabda, ca sa mergi la adevaratul imparat si sa imparatesti cu -l vesnic$. #ar ea a zis catre dansa? $'a tem de munci si mai vartos de barbatul meu, caci este foarte aspru si fara de omenie$. <is-a ei Sfanta? $#ndrazneste, ca vei avea pe (ristos in inima ta, Care iti va ajuta ca sa nu se atinga nici o munca de sufletul tau. Caci numai putin va boli trupul tau, catava vreme si apoi se va odihni acolo vesnic$. &cestea zicand Sfanta, a intrebat-o pe ea %orfirie, zicand? $Ce daruieste (ristos celor care cred intr-insulB %entru ca voiesc si eu sa cred intr-insul si sa fiu ostasul .ui$. <isa lui Sfanta 'ucenita? $Dar n-ai citit sau n-ai auzit Scriptura crestineascaB$ #ar %orfirie a raspuns? $-u din copilaria mea tot cu razboiul m-am indeletnicit si de alte lucruri n-am avut purtare de grija$. <is-a lui Sfanta? $Nu poate limba sa marturiseasca bunatatile pe care le-a gatit %reabunul si #ubitorul de oameni Dumnezeu celor ce-. iubesc pe -l si pazesc poruncile .ui$. &tunci %orfirie s-a umplut de bucurie negraita si a crezut in (ristos, impreuna cu cei doua sute de ostasi si cu imparateasa. Si sarutand toti cu buna cucernicie pe mucenita, s-au dus. #ar milostivul si iubitorul de oameni (ristos, n-a lasat pe sfanta Sa mireasa nebagata in seama atatea zile ci, ca un parinte iubitor de fii, avea purtare de grija de dansa si-i trimitea in toate zilele hrana, printr-o porumbita. &poi, chiar (ristos a venit de a cercetat-o cu mare slava si cu multe cete ceresti. Si mai mult a intarit barbatia ei si a umplut-o de indrazneala, zicand? $Nu te teme, iubita 'ea mireasa, pentru ca -u sunt cu tine si prin rabdarea ta pe multi vei intoarce catre 'ine, si de multe cununi te vei invrednici$. Cu astfel de cuvinte mangaind-o pe ea Domnul, S-a dus. & doua zi, sezand imparatul la judecata, a poruncit sa o aduca pe mucenita, care a intrat in curtile imparatesti cu lumina cea stralucitoare si cu atatea daruri duhovnicesti, incat cei ce stateau inainte se minunau de stralucirea frumusetii ei. Si s-a minunat imparatul foarte tare, vazand ca n-a slabit cu trupul, nici nu s-a schimbat frumusetea

fetii sale in atatea zile, socotind ca i-a dat cineva hrana in temnita si de aceea voia sa pedepseasca pe strajeri. Dar Sf. -caterina, ca sa nu fie altii munciti fara vina pentru dansa, a marturisit adevarul, zicand? $Sa stii, imparate, ca mie nu mi-a dat hrana vreo mana omeneasca, ci Stapanul meu (ristos, Care ingrijeste de robii Sai. &cela ma hranit pe mine$. Deci, mirandu-se imparatul de o frumusete ca aceea, a vrut sa o ispiteasca pe dansa iarasi cu imbunari si cu viclesug, zicandu-i acestea? $Tie ti se cade sa imparatesti, fiica mea, caci esti doamna in chipul soarelui, care si pe &rtemida o covarsesti cu frumusetea. ino dar de jertfeste zeilor, ca sa imparatesti cu noi si sa ai viata plina de bucurie. 0ogu-te, nu voiesc a-ti pierde cu muncile o asa podoaba si frumusete$. Sfanta a zis? $-u sunt pamant si cenusa si toata frumusetea ca o floare se vestejeste si ca visul piere prin boala sau de batraneteA iar dupa moarte cu totul putrezeste. Deci nu te ingriji de buna cuviinta si de frumusetea mea$. &cestea vorbindu-le Sfanta -caterina cu imparatul, un eparh cu numele (ursaden, aspru cu obiceiul, tiran si chinuitor nemilostiv, vrand sa arate catre imparatul dragoste si buna voire, a zis? $-u, imparate, am aflat o munca prin care vei birui pe aceasta fecioara. %orunceste sa se faca patru roti de lemn intr-o osie si sa bata imprejur sulite ascutite si alte fiare ascutiteA doua roti sa se intoarca in stanga si doua in dreapta, iar in mijlocul lor sa fie fecioara legata. Si asa, intorcandu-se rotile, sa-i zdrobeasca trupul ei. #nsa mai intai sa se intoarca rotile singure inaintea fecioarei, pentru ca, vazandu-le, sa se teama de munca cea cumplita si sa se plece la voia taA iar de nu, apoi sa primeasca amara moarte$. %lacand imparatului sfatul eparhului, a poruncit sa faca acel fel de roti. Si fiind adusa sfanta la acea cumplita munca, a intors rotile cu multa nevoie inaintea ochilor ei, ca sa o infricoseze. &poi a zis tiranul catre dansa? $2are vezi ce munca ti s-a pregatit, in care vei lua moarte amara, de nu te vei inchina zeilorB$ #ar ea a raspuns? $De multe ori ti-am spus gandul meuA de aceea nu mai pierde vremea, ci fa ceea ce voiesti$. azand el ca nu poate sa o infricoseze cu nimic si sa o intoarca de la (ristos, a porun cit sa o lege intre roti si sa le intoarca repede, pentru ca, cu acele fiare ascutite, sa fie zdrobita in bucati si sa moara cu cumplita moarte. Deci incepandu-se acea munca, indata s-a pogorat ingerul Domnului din cer si a dezlegat pe Sfanta din legaturi, iar rotile le-a sfaramat in bucati, iar acelea, sarind din locul lor, pe multi pagani ranindui, i-au omorat. #ar poporul ce era de fata, vazand acea minune preamarita, striga? $'are este Dumnezeul crestinilor@$ Dar imparatul se intunecase de manie si iarasi se gandea ca sa afle asupra mucenitei vreo munca mai noua. #mparateasa, auzind acea minune, a iesit din camera ei si a inceput a mustra pe imparatul, zicand? $Cu adevarat esti nebun si fara de minte, daca indraznesti a te lupta cu Dumnezeul Cel viu, si a munci pe roaba .ui cu nedreptate@$ &cestea fara nadejde, auzindu-le imparatul, s-a salbaticit de manie si s-a facut fara de omenie, mai mult decat toate fiarele. Si, lasand pe Sfanta -caterina, si-a intors mania asupra sotiei sale, uitandu-si dragostea cea fireasca fata de dansa. Deci a poruncit ca sa aduca o lada mare si sa o umple cu plumb, ca sa fie nemiscata. &colo a pus sanii femeii sale, intre capac si lada si a batut cuie prin capac si prin lada, strapungandu-i, incat i s-a pricinuit o durere nespusa si i s-au rupt cu mare nevoie. #ar fericita &ugusta, rabdand acea durere negraita, se bucura, patimind pentru adevaratul Dumnezeu, catre Care se si ruga ca sa-i trimita ajutor din inaltime. Deci, rupandu-se sanii ei, curgea sangele ca un izvor si toti care erau de fata s-au umplut de jale si-i durea inima pentru aceea care patimea munca cea mai amara si mai, nesuferita. #ar tiranul cel nemilostiv n-a miluit pe sotia sa, ci a poruncit sa-i taie capul cu sabia. Dar ea primind cu bucurie osanda aceasta a zis catre Sfanta -caterina? $0oaba adevaratului Dumnezeu, fa rugaciune pentru mine@$ #ar aceea a zis? $'ergi cu pace, ca sa imparatesti cu (ristos in veci@$ Si astfel a fost taiata fericita imparateasa afara din cetate in ziua de douazeci si trei a lunii noiembrie. #ar

voievodul %orfirie, luand noaptea trupul ei, l-a ingropat cu cinste. #ar a doua zi a stat inaintea imparatului, impreuna cu ostasii cei ce crezusera in (ristos, si a zis? $Si noi suntem ostasi ai marelui Dumnezeu$. &ceasta nerabdand imparatul sa auda, a oftat din adancul inimii, zicand? $ ai, am pierit, ca m-am pagubit de minunatul %orfirie@$ &poi, intorcandu-se catre ceilalti ostasi, a zis? $Si voi, ostasii mei preaiubiti, v-ati inselat si v-ati indepartat de zeii parintestiB Dar cu ce v-au gresit voua zeii de i-ati parasit pe dansiiB$ #ar ei nu i-au raspuns lui cuvant, ci numai %orfirie a zis? $%entru ce lasi capul si intrebi picioareleB orbeste cu mine$. #ar el a zis? $Cap rau, tu esti pricina pierzarii lor$. Si neputand mai mult a grai de manie, a poruncit sa le taie capetele tuturorA si asa s-au sfarsit. Deci, sa implinit proorocia Sf. -caterina, care a zis imparatului? $Ca multi din palatele tale vor crede in (ristos Dumnezeu$. Dupa acestea, aducand muncitorul pe -caterina la divan, a zis catre dansa? $'ulta suparare si paguba mi-ai facut@ Tu ai inselat pe femeia mea si pe viteazul meu voievod l-ai pierdut, el care era puterea ostilor mele si alte multe rautati mi s-au intamplat mie prin tine si se cadea indata fara de mila sa te omorA dar te iert pentru ca imi este mila a te pierde pe tine, o fecioara atat de frumoasa si inteleapta. Deci, fa-mi voia, iubita mea@ Hertfeste zeilor ca sa te fac imparateasa si niciodata nu te voi mai supara, nici voi face vreun lucru fara de sfatul tau. Si vei vietui impreuna cu mine intr-atata veselie si fericire, in care nici una din imparatese n-a fost vreodata$. &cestea si multe altele graia vicleanul, cautand sa insele pe mireasa lui (ristos cea aleasa. Dar n-a putut cu cuvintele sale cele inselatoare sa o desparta de (ristos, cu Care ea se legase tare, cu legatura dragostei celei adevarate. &poi, vazand ca nici cu momeli, nici cu fagaduinte, nici cu ingroziri, nici cu munci nu poate sa o induplece pe cea mai tare decat diamantul, a dat asupra ei hotararea sa-i fie taiat capul afara din cetate. Deci, luand-o ostasii, au dus-o la locul de chin. Si mergea in urma ei popor mult, barbati si femei, plangand pentru dansa, caci avea a se pierde, precum ziceau ei, o tanara preafrumoasa si prea inteleapta. #ar cele mai alese dintre femei si de neam bun ziceau catre dansa, tanguindu-se? $2, preafrumoasa si prealuminata fecioara, pentru ce esti asa de aspra cu inima si cinstesti mai mult moartea decat viata aceasta preadulceB Si pentru ce-ti pierzi in desert si fara de vreme floarea tineretilor taleB 2are nu este mai bine sa asculti pe imparatul si sa te indulcesti de atatea bunatati in viata aceasta, decat sa mori ticalosesteB$ #ar ea a raspuns? $.asati plansul cel fara de folos si mai vartos va bucurati, ca eu vad acum pe iubitul meu 'ire, #isus (ristos, >acatorul si 'antuitorul meu, Care este frumusetea mucenicilor, cununa si slava mea. Si ma cheama catre frumusetea raiului cea negraita, ca sa imparatesc impreuna cu Dansul si sa ma veselesc in veacul cel fara de sfarsit. Deci nu plangeti pentru mine, ci plangeti pentru voi, caci pentru necredinta voastra aveti sa mergeti in focul cel fara de sfarsit, ca sa va munciti in veci$. &poi, ajungand la locul de taiere, a facut rugaciunea aceasta? $Doamne, #isuse (ristoase, Dumnezeul meu, multumescu-Ti ca ai pus pe piatra rabdarii picioarele mele si ai indreptat pasii mei. Tinde-Ti acum prea cinstitele Tale palme pe care le-ai intins pe Cruce si primeste sufletul meu, pe care l-am adus Tie ca jertfa, pentru dragostea Ta. &du-Ti aminte, Doamne, caci trup si sange sunt, si nu lasa greselile mele cele facute din nestiinta, ca sa fie aratate de cumplitii ispititori la infricosata Ta judecata, ci spala-le cu sangele pe care-l vars pentru Tine si randuieste ca trupul

acesta, care, ranindu-se, se taie cu sabia, sa fie nevazut de vrajmasii tai cei ce ma prigonesc. Cauta dintru inaltimea Ta, Doamne, si asupra poporului acestuia ce sta inainte si-l povatuieste la lumina cunostintei Tale. Si acelora care vor chema prin mine numele Tau Cel preasfant, da-le toate cererile cele spre folos, pentru ca de toti sa se laude maririle Tale in veci$. &stfel rugandu-se, a zis chinuitorului? $Savarseste-ti porunca@$ #ar el, intinzand sabia, i-a taiat cinstitul ei capA si a curs din rana lapte in loc de sange. #ar cinstitele ei moaste le-au luat in acel ceas sfintii ingeri, precum s-a vazut de credinciosii cei vrednici si le-au dus cu cinste in 'untele Sinai, in slava lui (ristos Dumnezeu, Care, impreuna cu Tatal si cu Duhul Sfant, intr-o dumnezeire imparateste in veci. &min.

!una decembrie Bn 49 de #ile.

>ntru aceast? #i, pomenirea SfCntului, Preacuviosului P?rintelui nostru :icodim cel SfinDit, Arhimandritul, din !avra sfintei m?n?stiri (ismana 7E0F198.

/ntr"aceast0 zi, 1n care se pr0znuie2te Soborul !reasfintei 30sc0toare de Dumnezeu, sf4nta noastr0 5iseric0 a or4nduit s0 se fac0 pr0znuirea 6uviosului 3icodim cel Sfin7it de la Tismana, Sf4ntul care a tr0it pe p0m4nt rom4nesc 2i s"a nevoit a 1ntemeia cele dint4i a2ez0ri c0lug0re2ti din p0r7ile acestea '(,$%*

6uviosul 3icodim s"a n0scut 1n satul !rilep 2i se tr0gea dintr"o familie de arom4ni Iste7 la minte de mic copil, 3icodim a 1nv07at citirea Sfintelor Scripturi 2i s"a umplut de r4vn0 1ntru slujirea lui 8ristos Iar c4nd p0rin7ii s0i au 1nceput a cugeta s0"l a2eze 1n dreg0torii, dup0 avu7ia 2i rangul ce aveau, 3icodim s"a lep0dat de toat0 averea p0rinteasc0 2i de toat0 slava lumii acesteia /mbr0cat 1n haine s0r0c0cioase, a fugit 1ntr"ascuns din casa p0rinteasc0 2i s"a dus la Sf4ntul Munte, unde, dup0 trei ani de ucenicie9 s"a 1nvrednicit a fi tuns c0lug0r 1ntr"o m0n0stire de acolo Dovedindu"se ad4nc cunosc0tor al dumnezeie2tilor 1nv070turi, smerit 2i evlavios, 1n pu7in0 vreme a ajuns diacon, apoi egumen 2i stare7 al acelei m0n0stiri !lin de dragoste pentru poporul s0u, 3icodim a mijlocit 1mp0carea 1ntre scaunul patriarhal din 6onstantinopol 2i 5iserica s4rbeasc0 2i, ascult4nd rug0mintea cneazului -az0r, a p0r0sit Sf4ntul Munte 2i a venit 1n 7ara sa :epede duc4ndu"se vestea despre evlavia 2i smerenia sa, preo7ii 2i credincio2ii voiau s0"l 1nal7e patriarh al 5isericii s4rbe2ti, dar Sf4ntul s"a socotit pe sine nevrednic de asemenea cinste

/n timpul domniei voievodului rom4n Vlaicu, Sf4ntul a trecut Dun0rea 2i, venind 1n ;ara :om4neasc0, a zidit m0n0stirea Vodi7a, cea dint4i a2ezare m0n0stireasc0 temeinic0 2i cu bun0 r4nduial0 din 7ara noastr0, despre care s"au p0strat dovezi 2i hrisoave Dup0 oarecare trecere de vreme, Sf4ntul a p0r0sit ctitoria lui de la Vodi7a, unde a l0sat stare7 pe un ucenic al s0u, anume #gaton, a mers prin mun7i 1n sus 2i, ajung4nd la locul unde apa Tismanei cade cu zgomot de la 1n0l7ime, a ridicat acolo o m0n0stire mai mare 2i mai trainic0 #ci s"a a2ezat 6uviosul 3icodim, cu c47iva din ucenicii s0i, dar num0rul celor ce veneau s0 slujeasc0 lui 8ristos, sub pov07uirea 2i 1ndrumarea vrednicului stare7, sporea f0r0 1ncetare !e to7i 1i 1nv07a cu bl4nde7e 2i"i c0l0uzea spre 1mplinirea voii lui Dumnezeu Sf4ntul 3icodim a fost un mare 1ntemeietor 2i 1ndrum0tor al vie7ii monahale la noi, dup0 r4nduielile de la #thos, iar ucenicii lui sunt cei ce au ctitorit cu ajutor de la binecredincio2ii domni 2i voievozi rom4ni, cele dint4i m0n0stiri mari 1n ;ara :om4neasc0 Vremea 1ns0, c4nd a venit la noi Sf4ntul 3icodim, era o vreme de mari fr0m4nt0ri 1n lumea m0n0stirilor ortodo.e Miezul fr0m4nt0rilor era Muntele #thos, tocmai locul de unde venise Sf4ntul 3icodim <ste vorba de marea fr0m4ntare pentru =rug0ciunea min7ii> Sf4ntul venea la noi, 1ntre altele, tocmai pentru c0 a g0sit aici un loc de lini2te 2i singur0tate, prielnic lucr0rii duhovnice2ti a rug0ciunii

Dar Sf4ntul 3icodim 2i m0n0stirile zidite de el, dup0 tipicul din Sf4ntul Munte, au luat parte 2i la nevoile duhovnice2ti ale cre2tinilor din aceast0 7ar0 Schimbul de scrisori, de cur4nd descoperit, dintre Sf4ntul 3icodim 2i marele !atriarh bulgar <ftimie de la T4rnova 2i 1ntreb0rile pe care stare7ul Tismanei le pune marelui !atriarh, ni"l arat0 pe Sf4ntul 3icodim dornic s0 se 1narmeze cu acele cuno2tin7e trebuitoare 1n lupta 1mpotriva r0t0cirii bogomililor, sect0 din 5ulgaria, care tocmai trecuse 1n ;ara :om4neasc0 2i b4ntuia 7ara <l 2i m0n0stirea lui erau ca o ob2te de apostoli ai dreptei credin7e !lin de dragoste pentru popor, Sf4ntul s"a nevoit 1ntru 1nv07area tuturor 2i pentru lucrarea treburilor biserice2ti 1n preajma m0n0stirii sale # tr0it 2i a lucrat pe p0m4ntul rom4nesc sub patru domnitori? Vlaicu, :adu, Dan 2i Mircea, fiind cinstit 2i pre7uit, dup0 cuviin70, de to7i patru Scriitorul, din vremea lui, a c0r7ii Via7a lui Isaia de la 8ilandar, vede 1n Sf4ntul 3icodim, pe =b0rbatul cinstit 2i sf4nt, tare 1n c0r7i 2i mai tare la judecat0, 1n cuvinte 2i r0spunsuri, 1ntemeietor de m0n0stiri, puternic la rug0ciune 2i lupt0tor pentru dreapta credin70> !e l4ng0 frumoasa m0n0stire Tismana, care e ctitoria lui, de la Sf4ntul 3icodim ne"a r0mas 2i o <vanghelie, numit0 Tetraevanghelul lui 3icodim de la Tismana scris0 1n limba slavon0, chiar de m4na Sf4ntului

# adormit cu pace 1n Domnul la anul (+%@, la A@ de zile ale lunii decembrie, petrecut cu jale de c0lug0ri 2i de mul7ime de credincio2i Bi a fost 1ngropat 1n morm4ntul pe care singur 2i"l preg0tise 1n m0n0stirea sa Tismana Dup0 oarecare vreme, dovedindu"se c0 trupul s0u a r0mas nestric0cios, a fost scos din morm4nt 2i a2ezat cu cinste 1ntr"o racl0 din biserica m0n0stirii Din pricina tulbur0rilor 2i vitregiei trecutelor vremi, sfintele lui moa2te au fost ascunse apoi 1n locuri tainice, pe care nu le 2tia dec4t stare7ul m0n0stirii9 cu timpul 1ns0 li s"a pierdut

urma 2i au r0mas 1ntr"un loc, pe care numai unul Dumnezeu 1l mai 2tie !entru dragostea lui c0tre Domnul 2i pentru toat0 slujirea 2i osteneala lui 1ntru slava 5isericii Ortodo.e, dreptcredincio2ii din 7ara noastr0 cinstesc pe Sf4ntul 3icodim cu mult0 evlavie, ca pe unul din marii 1ndrum0tori ai no2tri pe calea m4ntuirii 6u ale c0rui rug0ciuni, Doamne miluie2te"ne 2i ne m4ntuie2te pe noi #min

Sfantul :icodim de la (ismana si minunile sale - /ascut in sudul Dunarii, intr-o familie de aromani, /icodim si-a inceput viata calu areasca pe Muntele *t$os, purtand apoi modelul aspru al mona$ismului ortodo6 si in %arile 1omane. .titor de manastiri - :odita, %ismana, Prislop -, a trait ca un sfant, adunand in 0urul #isericii popoare de credinciosi. +aptuitor de minuni, cea mai mare dintre ele s-a petrecut dupa cinci veacuri si 0umatate de la moartea sa, pe 29 octom#rie 19"" cand, in plin comunism, cultul Sfantului /icodim cel Sfintit de la %ismana a fost enerali&at, in mod oficial, in toate #isericile ortodo6e din 1omania. :a invitam sa cititi povestea vietii lui -

)cenicul lui Dumne"eu Desi calendarul ortodo6 il pra&nuieste pe cuvios in a doua &i de .raciun, pe 29 decem#rie, traditia locala din ;or0 si Me$edinti sustine ca sfantul s-ar fi nascut in luna mai, dupa cum spune o #alada populara4 "In mai se nastea,J ca suflet de floare aveaJ si sfant de frumos era,J la c$ip si la du$ aievea..." In ce priveste anul si locul nasterii, istoria arata ca /icodim a venit pe lume in anul 1713, in sudul Dunarii, intr-o familie de aromani foarte credinciosi, din Prilep (Macedonia). Inca din copilarie ar fi avut inclinatie spre insin urare, ru aciune si mona$ism, dar parintii l-au dat la invatatura de carte, pentru a putea ocupa dre atorii de seama. .u toata silinta sa, andurile #aiatului erau insa in alta parte. .u prile0ul unei vi&ite facute la Prilep de cativa calu ari de la Muntele *t$os, /icodim s-ar fi intalnit cu acestia in #iserica ase&arii si i-ar fi spus celui mai #atran dintre mona$i4 "/u pot sa mai raman in lumea asta inselatoare, nici sa vad slavele ei cele desarte, ca niste naluciri mincinoase. /u doresc inaltarea mea in slu0#ele politic$iei. :reau doar sa urme& calea cea stramta si placuta Domnului, pentru mantuirea sufletului meu". .alu arul cel #atran a va&ut, in c$ip tainic, ca inima tanarului /icodim era plina de $arul Du$ului Sfant si a acceptat sa-l calau&easca la Muntele *t$os, cu acordul intelept al parintilor. *sa a inceput despartirea de lume a celui care avea sa devina cel mai important ctitor al mona$ismului romanesc timpuriu si un mare facator de minuni? In Sfantul Munte, tanarul a trecut prin cateva lavre, unde s-a dovedit un

iscusit copist si miniaturist, dar si un #un cunoscator al lim#ilor reaca, slava si romana vec$e (aromana). 'a Manastirea Dilandar, a devenit ucenicul Sf. Isaia, care l-a tuns in mona$ism si l-a $irotonisit ieromona$, adica preot calu ar. *tat de mare a fost nevointa sa crestina, incat, dupa mutarea la cele vesnice a invatatorului sau, a a0uns e umen al 'avrei Dilandar si, mai tar&iu, protosin $el al Muntelui *t$os. Impresionat de virtutile ucenicului sau, in ultimii ani ai vietii, Sf. Isaia a lasat arantie pentru eternitate cateva cuvinte scrise pe o foaie in al#enita4 "Bar#at cinstit si sfant, tare in carti si mai tare in 0udecata, mester la vor#itul cu Dumne&eu, la cuvinte si raspunsuri pentru credinciosi, dar inca si mai mare facator de minuni".

Inceputul apostolatului* crucea de plumb %raditia monastica din Sfantul Munte sustine ca tanarul cuvios era de0a "inainteva&ator-cu-du$ul", la o varsta cand altii a#ia uceniceau. El a avut mai multe vedenii, pe care le-a povestit mai tar&iu invataceilor sai. In cea dintai dintre ele, Du$ul Sfant i-a poruncit sa se intoarca in Macedonia natala (aflata intre Ser#ia si ;recia, &ona e populata si asta&i de vla$i aromani), pentru a ridica trei #iserici, in locuri in care crestinii erau stramtorati de multimea musulmanilor. /icodim a ascultat porunca, si traditia populara din vec$ea Ser#ie Mare ii atri#uie ctitoriile de la :ratna, Manastirita si Saina, in tinuturile .ladovei. Patru veacuri mai tar&iu, intr-un 'etopiset al lui Stefan Ieromona$ul, se scrie ca fresca din pronaosul #isericii de la Saina il &u raveste pe ctitor in stan a intrarii si ca acela ar fi sin urul c$ip adevarat al sfantului, dintre toate cele pictate prin alte lacasuri. Din pacate, asta&i, fresca este definitiv de radata. Pe cand pastorea intr-una din cele trei ctitorii ridicate la sud de Dunare, Sfantul /icodim a avut o noua vedenie, in care i se de&valuiau navalirile turcilor ce aveau sa urme&e in %arile 1omane. In vedenie, aparea si Maica Domnului, care ii cerea sa treaca apa Dunarii si sa ii a0ute pe indoitii sai frati de neam si de credinta, in fata prime0diei ce se apropia amenintator. Mai mult decat atat, traditia spune ca, intr-o &i de mare sar#atoare, spre seara, sfantul a adormit cateva clipe, ase&at intr-un 0ilt, si i s-a aratat in vis Sf. *ntonie cel Mare, care i-a repetat porunca Maicii Domnului, adau and indemnul de a cauta un loc numit "'a .ascade", unde sa ridice o mare manastire, cu $ramul *dormirii Maicii Domnului. %re&indu-se din somn, cu #ucuria unei asemenea minunate adeveriri, cuviosul /icodim s-a $otarat sa dea ascultare noii porunci. El a cerut unui fierar sa-i toarne o cruce din plum#, in reutate de sapte ocale, inc$ipuind numarul &ilelor din Saptamana Patimilor Mantuitorului, pe care si-a atarnat-o de at, 0urandu-se sa nu o mai scoata decat in &iua cand va vedea cu oc$ii lui ridicata manastirea din vis. *poi si-a facut o #occea, in care a ase&at o Bi#lie copiata de mana lui la

Muntele *t$os, a im#racat rasa calu areasca, s-a incaltat cu opinci din piele de porc, si-a luat un toia si, facandu-si semnul sfintei cruci, a pornit-o la drum. Sfantul avea sa poarte la at crucea de plum# vreme de doua&eci de ani, pana cand i se va fi implinit visul.

+rima minune* ,recerea peste Dunare /icodim a a0uns pana in satul %ac$ia, pe malul sudic al Dunarii, in fata 5rsovei, dupa doua &ile de mers. S-a odi$nit o noapte, iar in &orii celei de a treia &ile a cautat vreun pescar care ar fi putut sa il treaca cu luntrea. 'e enda spune ca, neafland pe nimeni in prea0ma, dupa indelun ata vreme, sfantul a in enunc$eat pe malul fluviului, ridicand mainile catre cer si aducand slava lui Dumne&eu. Pentru ca, in smerenia lui fara de mar ini, nici nu indra&nea sa creada ca ar putea calca pe apa, aidoma Mantuitorului, el si-a de&#racat rasa calu areasca si a rostit cu voce tare cuvintele lui Dristos din Evan $elie4 "%re#uie sa fac pana este &iua lucrurile .elui .e M-a trimis pe Mine, ca vine noaptea, cand nimeni nu poate sa lucre&e. +aca-se voia %a, Doamne?" Dupa care s-a inc$inat, a aruncat rasa calu areasca pe suprafata apei, a pasit pe ea, cu #occeaua in spinare si toia ul in mana, si a plutit astfel pe valurile marunte ale Dunarii pana la malul celalalt?... In partile 5rsovei si Ieselnitei se pastrea&a, pana asta&i, traditia puternica a acestei minuni a sfantului. 'e at de venirea .uviosului /icodim cel Sfintit in %ara 1omaneasca, se mai pastrea&a, prin partile Me$edintiului, o alta traditie, numita .iumarnita. In a doua 0umatate a secolului al @I:-lea, in acele locuri a fost o epidemie de ciuma nea ra, adusa din Europa apuseana. Dupa sosirea sa, va&and nenorocirea si 0alea, sfantul a calatorit din sat in sat si a facut vindecari in masa, prin ru aciuni rostite in aer li#er, ase&at in enunc$i, in mi0locul #olnavilor. *tat de mare a fost credinta pe care a starnit-o oamenilor in acest fel, incat unii dintre ei l-au urmat, devenindu-i primii ucenici romani. Sar#atoarea .iumarnitei, care se pra&nuieste numai in &ilele de post si are data sc$im#atoare de la o ase&are la alta, dupa cum s-a nimerit trecerea sfantului pe acolo, se tine pana in &iua de a&i in Me$edinti si se datorea&a marilor minuni vindecatoare ale cuviosului, savarsite acum mai #ine de sase sute de ani? In calatoria pe care o incepuse, /icodim se oprea la cate un loc ce i se parea prielnic pentru manastirea poruncita in vis. +acea popas si ta#ara, adunand din ce in ce mai multi fii du$ovnicesti in 0urul sau, carora le tinea predici su# cerul li#er, desc$i&andu-le sufletul si mintea pentru credinta in Dristos. In fiecare din aceste locuri se ridicau altare din lemn sau piatra, unde ramaneau cativa ucenici sa continue viata de o#ste a viitoarelor manastiri, ce urmau sa fie &idite pe c$eltuiala si cu eforturile localnicilor. *cest fenomen de o amploare istorica ne#anuita a umplut tot Me$edintiul si ;or0ul cu lacasuri mona$ale sau #iserici, ducand vestea sfantului misionar pana la scaunul domnesc al lui :laicu

:oda. +apt fara precedent in istoria crestinismului romanesc4 in loc sa trimita dupa cuvios, pentru a fi adus la curtea domneasca, voievodul a plecat el insusi in cautarea pelerinului, insotit de o suita de osteni. %raditia marturiseste ca /icodim cel Sfintit a devenit du$ovnicul lui :laicu :oda si acela care l-a sfatuit sa &ideasca manastirea :odita, ale carei ruine e6ista si asta&i pe malul Dunarii. Biserica manastirii, unul dintre cele mai vec$i lacasuri de piatra din %ara 1omaneasca, a avut $ramul Sfantului *ntonie cel Mare, evlaviosul intemeietor al mona$ismului rasaritean, a carui pravila mona$ala o urma si o predica ucenicilor sai insusi .uviosul /icodim. Influenta du$ovniceasca a sfantului s-a intins pana in Moldova, unde trei dintre ucenicii sai au a0uns la manastirea /eamt, introducand acolo randuielile at$onite aduse de la invatatorul lor, cu doua veacuri inaintea celuilalt mare ctitor de viata mona$ala, Paisie :elici8ovs8i. Dar sfantul nu si-a incetat calatoriile, trecand muntii prin "Portile de +ier ale %ransilvaniei" si intemeind Manastirea Prislop din %ara Date ului, unde peste veacuri avea sa-si implineasca destinul du$ovnicesc un alt sfant, *rsenie Boca. Istoria #isericeasca sustine ca /icodim cel Sfintit a fost du$ovnicul de taina al primilor patru domnitori Basara#i, :laicu :oda, 1adu I, Dan I si Mircea cel Batran, pana la inceputul secolului al @:-lea. Dar anii treceau si crucea de plum# atarna tot mai reu de atul sfantului, care continua sa caute un loc pentru manastirea din vis.

Manastirea din vis* ,ismana In pelerina0ele sale pentru aflarea locului numit "'a .ascade", .uviosul /icodim s-a oprit, impreuna cu alti cativa ucenici, in satul Ponoare, din tinutul Me$edintiului. Dar, spre surprinderea sfantului, acesta a fost sin urul loc in care oamenii nu l-au primit cu #ratele desc$ise. /icodim avea de0a mare faima de ctitor mona$al, iar taranii s-au temut ca intemeierea unei manastiri prin partea locului, daca va fi intarita si de un $risov domnesc, va atra e dupa sine improprietarirea ase&amantului cu satele din 0ur, asa cum o#isnuiau voievo&ii acelor timpuri. Satenii nu voiau sa-si piarda li#ertatea si pamanturile nici macar de dra ul lui Dumne&eu. In fata unei asemenea prostii omenesti, cuviosul s-a intristat si le-a spus mai-marilor ase&arii4 "/imeni nu v-ar fi rapit li#ertatea sau roadele pamantului, dar daca ati fi pus umarul la &idirea lacasului si i-ati fi a0utat pe viitorii mona$i, ati fi avut cu totii o mare casa in ceruri. Mi-e mila de prostia voastra si de saracia ce va asteapta, caci saracia sufletului vostru va va aduce si saracia vietii de care va feriti acum?". 'e enda povesteste ca atat de amarnic au saracit oamenii acelor locuri, incat nu mai aveau cu ce se $rani. Intr-o #una &i, un taran care isi taiase ultima capra si o 0upuise, s-a andit sa faca un #urduf din pielea ei pentru #ran&a, dar neavand cu ce il umple, i-a venit ideea sa le e un fluier de ura #urdufului, apucandu-se de cantat, ca sa-i treaca foamea. *sa a fost inventat cimpoiul, iar traditia populara romaneasca sustine ca taranii din Ponoarele Me$edintiului sunt cei mai priceputi

cimpoieri din tara... Parasind foarte intristat acele locuri, cuviosul se ru a necontenit sa-i indrume Dumne&eu pasii, pentru ridicarea manastirii din vis. *sa a a0uns in satul *ninoasa, de unde a pornit-o, de unul sin ur, pe valea unui parau, pana in catunul :anata. +amilia care l-a a&duit i-a spus ca spre deal, in susul apei, este un loc numit "'a .ascada", dar lumea se fereste de el, caci acolo s-ar ascunde un sarpe mare. * doua &i, sfantul a pornit-o pe malul apei, insotit de #aiatul cel mare al a&delor. Dupa o vreme, s-a au&it sunetul cascadei. /u mica i-a fost #ucuria cuviosului cand a descoperit, la un cot al vaii, o cadere de apa ce i&vora din munte. In apropiere se afla un platou inalt, stra0uit de un ar#ore urias de tisa. Deasupra cascadei se afla o pestera, pe care sfantul s-a andit sa si-o faca drept c$ilie. 'e enda locului spune ca in acea pestera /icodim a asit un sarpe urias, care ii inspaimanta pe localnici. .u putere de la Dumne&eu, el a ridicat crucea de plum#, pe care o purta la at de doua&eci de ani, si a #lestemat intruc$iparea satanei, aceasta transformandu-se in stana de piatra. *poi a co#orat pe platou, impreuna cu tanarul ce-l insotea si care avea sa-i devina ucenic, ase&andu-se su# coroana ar#orelui sin uratic. Sfantul s-a ru at fier#inte sa primeasca semn unde anume sa ridice sfantul altar. *tunci, din slava cerului, s-a po orat asupra ar#orelui un sul de lumina, iar /icodim, avandu-l martor doar pe tanarul de lan a el, a au&it un las #land4 "*ici este locul unde am poruncit tie sa faci lacas de inc$inaciune?". De la acest ar#ore, sfintit de Du$ul Sfant, valea, raul si manastirea si-au luat numele pe care il poarta pana asta&i. In doar cativa ani, pana la inceputul domniei lui Mircea cel Batran, intre ul ase&amant a fost ridicat din temelii si in&estrat cu odoare. Manastirea a fost prima "ar$imandrie" din istoria crestinismului romanesc, dupa ran ul de ar$imandrit pe care cel dintai staret, parintele /icodim cel Sfintit, il adusese de la Muntele *t$os. Sfantul apucase &iua in care sa-si vada visul cu oc$ii? Porunca lui Dumne&eu fiind indeplinita, el si-a putut scoate de la at crucea de plum#, in reutate de sapte ocale, pe care o purtase, drept canon, vreme de doua&eci de ani.

)ltimele minuni .at a staretit la %ismana, in cei din urma ani de viata, sfantul a facut multe si mari minuni. Ei si noapte veneau la el #olnavi si se tamaduiau. =nii dintre ei doar se atin eau de vesmintele sale, altii se vindecau prin #inecuvantarea lui, dar cei mai multi se i&#aveau doar c$emand numele sfantului? *u&ind de minunile .uviosului /icodim, insusi imparatul Si ismund al =n ariei, care avea o fata c$inuita de un du$ necurat inca din copilarie, se $otaraste sa vi&ite&e %ismana, impreuna cu fiica #olnava si insotit de o mare suita. *vand incuviintarea lui Mircea cel Batran, Si ismund intra in tara pe la 5rsova. In drum spre manastire, du$ul cel necurat din fata se tul#ura de apropierea de un loc sfant. +ata cade la

pamant, in nesimtire, in clipa cand demonul neva&ut o paraseste, apoi isi revine, definitiv insanatosita... Intrea a suita catolica a imparatului a incercat sa-l convin a pe Si ismund ca ar fi fost o minune venita de la Dumne&eu, fara nici un merit din partea .uviosului /icodim. *tunci monar$ul a dat porunca tuturor sa nu spuna sfantului nimic din cele intamplate, cand vor a0un e la manastire, pentru a se lamuri in ce fel s-a tamaduit fiica sa. +iind "inainte-va&ator-cu-du$ul", parintele /icodim s-a im#racat cu sfintele oda0dii, a luat in maini crucea si Sfanta Evan $elie si a iesit in fata manastirii, incon0urat de tot so#orul, in intampinarea craiului ma $iar. .and Si ismund a a0uns inaintea sa, sfantul l-a #inecuvantat si i-a spus4 "Da slava lui Dumne&eu si Preacuratei Sale Maici, pentru mila ce au facut-o asta&i cu tine, tamaduind pe fiica ta?". Si ismund s-a cutremurat la au&ul acestor cuvinte si, in va&ul tuturor, cu lacrimi in oc$i, a sarutat dreapta sfantului, aducand multumire .elui de Sus. * doua &i a sosit la %ismana si Mircea cel Batran, intampinat cu aceeasi cinste de parintele staret si intre so#orul. .ei doi monar$i au participat, impreuna cu suitele lor si alaturi de miile de credinciosi care venisera la manastire, la marele pra&nic al *dormirii Maicii Domnului, ce era c$iar $ramul ase&amantului, asa cum i se ceruse parintelui /icodim in vis. 1eactia de mare emotie crestina pe care a avut-o imparatul fata de intrea a manifestare i-a facut pe clericii catolici din suita sa sa se teama ca nu cumva Si ismund sa ia $otararea de a trece la ortodo6ie. Drept urmare, l-au sfatuit cu viclenie pe craiul ma $iar sa mai puna la cale o ispitire inca si mai rea pentru Sfantul /icodim. Desi era coplesit de tot ceea ce va&use si au&ise, imparatul i-a spus, in cele din urma, sfantului4 "Parinte, suntem in &i de mare sar#atoare. *m citit in Sfintele Scripturi ca Dumne&eu, pe aceia pe care ii iu#este, ii scoate nevatamati si din foc si din apa. %e ro , parinte, arata-ne noua, asta&i, puterea lui Dumne&eu asupra ta, intrand in foc, iar de vei iesi nevatamat, atat eu, cat si toti cei ce se afla cu mine, impreuna cu fiica mea vindecata, vom trece la le ea ortodo6a?...". *tunci a poruncit sfantul /icodim sa fie aprins un foc mare din #usteni in fata #isericii. .uviosul a intrat in #iserica si s-a ru at fier#inte lui Dumne&eu ca sa-Si arate puterea Sa prin foc, spre folosul sufletesc al celor care au cerut lucrul acesta. *poi s-a im#racat cu toate oda0diile preotesti, a luat in mana crucea de plum# pe care o purtase la at doua&eci de ani si s-a apropiat de foc, urmat de diaconul *ntonie, tanarul care il calau&ise pana la locul manastirii. *u incon0urat focul de trei ori, diaconul cadelnitandu-l, apoi au facut semnul sfintei cruci, #inecuvantand valvataia. Sfantul s-a intors spre tanar, intre#andu-l4 ".re&i cu adevarat in puterea lui DristosH" *ntonie a incuviintat, tacut. .uviosul l-a mai intre#at4 "*i cura0ul sa intri cu mine in foc, pentru credinta taH". %anarul a raspuns4 "Da, parinte?". *tunci, spre uluirea enerala, in &iua de 1" au ust, la pra&nicul *dormirii Maicii Domnului, /icodim cel Sfintit a intrat in foc, urmat de diaconul *ntonie, ramanand o vreme in mi0locul valvataiei, ca sa vada toti minunea si sa creada... "Si au facut aceasta de trei ori - scrie Patericul in numele Sfintei %reimi?" 'a iesirea din foc, a luat sfantul un car#une si l-a pus pe mar inea sfantului epitra$il, ca sa dovedeasca tuturor celor de fata ca ar fi putut sa arda, iar locul unde a fost atins de car#une s-a par0olit. In aceeasi &i, imparatul ma $iar, impreuna cu fiica sa si intrea a suita s-au #ote&at in reli ia ortodo6a. 'a #ote&, Si ismund a primit numele de Matei, avandu-l nas pe insusi

Mircea cel Batran. El a ramas in istorie drept sin urul imparat al =n ariei de confesiune ortodo6a? In mu&eul Manastirii %ismana se pastrea&a, pana in &iua de a&i, epitra$ilul ars de car#une, ca o marturie a acestei minuni adevarate, dupa sase veacuri...

Epilo' Sfantul /icodim cel Sfintit de la %ismana a trait 99 de ani si s-a mutat la cele vesnice in &iua de 29 decem#rie a anului 1439. Moastele sale s-au pastrat cateva sute de ani in sfanta Manastire %ismana. .u prile0ul unei navaliri otomane, fratii calu ari le-au ascuns intr-o pestera din adancul muntelui, pentru a le feri de pan arire, dar, pier&andu-si ei insisi viata, nimeni nu a mai stiut sa le aseasca, pana asta&i. Mai multe eneratii de ucenici ai sfantului au ctitorit #iserici si manastiri, din Me$edinti si ;or0 pana in 5ltenia si :ala$ia, pana tar&iu, in epoca lui Matei Basara# si .onstantin Brancoveanu. Se spune ca numarul tuturor acestor lacasuri ar depasi suta. 'a Manastirea %ismana s-a mai pastrat pana in &iua de a&i numai de etul aratator de la mana dreapta a cuviosului, acela cu care a aratat toata viata sa spre .el de Sus si spre Imparatia Sa.

6odi#a. 4uinele !rimei m$nstiri construite de =icodim n Oara 4om$neasc

+Cn?stiri @i biserici construite de SfCntul :icodim de la (ismana Bn Gara RomCneasc?

/imeni nu Ki-a luat pLnM acum, dificila sarcinM de a identifica, foarte e6act, mMnMstirile construite de SfLntul /icodim de la %ismana Nn Oara 1omLneascM. * ale e din sal#a de peste 23

de mMnMstiri Ki #iserici care-Ki aro M onoarea de a fi construite de NnsuKi /icodim (sau ucenicii lui), pe acelea care sunt cu adevMrat construite de cMtre acesta, e destul de $a&ardat. Dar cu toate acestea, nu este reu de a separa pe cate orii pornind de la le endele tradiPionale le ate de construirea de cMtre /icodim a acestor mMnMstiri Ki #iserici. =nele mLnMstiri sunt construite pe vec$i lMcaKuri de cult, iar #isericile lor /icodim fie le-a reparat sau le-a adMo it, fie cM le-a construit din &id dacM ele erau din lemn. *ltele sunt ctitorii ale voievo&ilor, construite special de ei, pentru a se Nn ropa acolo. Mai sunt altele care de fapt sunt metoace, adicM vec$i fundaPii #oiereKti care au fost ulterior Nnc$inate %ismanei4 ;ura Motrului, .ernePi, %opolniPa, :alea cu *pM. =n alt rup, mai ales pentru vremurile mai apropiate nouM, provenea din roirea cMlu Mrilor care, Nn cMutare de locuri pustii, prielnice si$Mstriei, pMrMseau incinta mMnMstirii Ki-Ki formau c$ilii i&olate (cele douM .ioclovine, PloKtina DrM oeKtilor Nn $otar cu Do#iPa, sc$itul *ninoasa). In sfLrKit, urmea&M marele rup al #isericilor Ki mLnMstirilor aflate pe traseul urmat de /icodim Nn cMutarea locului sfLnt de la %ismana Ki descris de Qtefan Ieromona$ul. De-a lun ul timpului acesta s-a tot lMr it, cuprin&Lnd o sal#M de lMcaKuri de cult de la I&verna Ki Ponoare pLnM la confluenPa rLului %ismana cu Fiul, #a c$iar Ki pLnM Nn Banat. *ceste Nntemeieri de le endM, PinLnd deci mai mult de tradiPia oralM decLt de realitate, nu sunt altceva decLt o pro#M indu#ita#ilM a puterii Ki respectului de care s-a #ucurat, la Nnceput /icodim Ki ucenicii lui, apoi e umenii mMnMstirii %ismana, mLnMstirea NnsMKi ca vec$i locaK de cult creKtin. Rn re&umat, nu toate ctitoriile lui /icodim se confirmM prin cercetMrile ulterioare ca fiind ale lui Ki nici nu au aceiaKi importanPM. SM le trecem Nn revistM.

:ec$i lMcaKuri de cult dinaintea venirii lui /icodim Nn Oara 1omLneascM

.ele mai vec$i #iserici din Oara 1omLneascM e6istente pLnM la venirea lui /icodim se presupun a fi tot atLtea ctitorii ale voievo&ilor dinainte de Basara# I Rntemeietorul (1713-17"2) Ki anume, .Lmpulun (121"), %ismana (1273), :odiPa (124!) Ki .otmeana (1292) *stfel, #iserica lui 1adu /e ru (121"-1241) de la .Lmpulun , a fost construitM Nn 121" (=lterior, ea a fost datatM la 1291 dupM o reparaPie provocatM de un cutremur, cLnd meKterii au rescris reKit litera ome a.) %ismana a fost Ki ea NnceputM, pLnM la 1273, de un voievod anterior lui 'itovoi sau tot de 1adu /e ru (121"-1241) dar distrusM la puPin timp de re ele =n ariei Bela al I:-lea, Nn vremea cruciadei asupra lui Ioan *san al II-lea (121>-1241) la Nndemnul papei ;ri ore al I@-lea. :odiPa a fost construitM dupM 124! de 'itovoi, cMruia i se confirma prin Diploma IoaniPilor, Banatul Severinului ca recompensM pentru lupta sa, dusM alMturi de re atul ma $iar, contra tMtarilor. .otmeana se pare cM ar fi ctitoria lui Seneslau (124!-1293) sau a lui %i$omir (1293-1713) data construcIiei, );9;, fiind avansatJ pe baza trJsJturilor arhitectonice ale mKnJstirii.

+Cn?stiri sau biserici construite de :icodim

+A:AS(IREA '-"IGA
MMnMstire de cMlu Mri, reNnfiinPatM in 1991, la Nnceput cu 7 viePuitori. *re $ramul "SfLntul *ntonie cel Mare" (1! ianuarie) Ki se aflM Nn satul :Lrciorova Municipiul Dro#eta %r. Severin, 0ud. Me$edinPi, la circa 23 8m /: de acest oraK. Se a0un e acolo pe drumul moderni&at Dro#eta %r. Severin - 5rsova (2" 8m), 4 8m / de apele DunMrii. .titoritM de SfLntul .uvios /icodim, cu spri0inul material al lui :laicu :odM (1794-17!!). .onstrucPia Nncepe Nn 1799 (,ante 17!4- spune cercetMtorul :. Dra ut, 19!9). ,Pe temelia unei #iserici mai vec$i din secolul @III, atri#uitM lui 'itovoi, voievodul din 124!-, este de pMrere ar$eolo ul :ir il DrM $iceanu. .onclu&ie contestatM de cercetMtorii mai noi (.... ;iurescu si Dinu .. ;iurescu, 19!"). Este dMrLmatM in sec @:, refMcutM de 1adu cel Mare (cca 1"33) Ki de .ornea BrMiloiu, Nn 19>9. Biserica reconstruitM Nn ar$itectura c$ipului ori inar. EonM turisticM importantM, Nn apropiere aflLndu-se lacul de acumulare, $idrocentrala PorPile de +ier si Defileul DunMrii.

+A:AS(IREA (IS+A:A
MLnMstire de cMlu MriPe, circa 93 viePuitoare, cu $ramul "*dormirea Maicii Domnului" (1" au ust). Se aflM la " 8m de centrul oraKului %ismana, 0ud. ;or0, la 7! 8m /: de %Lr u Fiu Ki la 19 8m E de Baia de *ramM. Prin tradiPia monasticM, este ctitoritM din lemn de tisM de SfLntul .uvios /icodim de la %ismana, su# :ladislav :odM (1794-17!!), apoi din &id intre 17!" si 17!>, a0utat de voievo&ii 1adu I (17!!-17>7) si Dan I (17>7-17>9), su# care ,s-au desMvLrKit- cele neterminate.

SfLnta MMnMstire %ismana este cel mai vec$i aKe&MmLnt mona$al din Oara 1omLneascM S un important monument de recule ere Ki Nnc$inMciune, de cinstire a credinPei noastre ortodo6e. .onstruitM tot prin rLvna cuviosului /icodim, sora ei MMnMstirea :odiPa, a fost distrusM puPin timp dupM construire, sin ura citadelM a ortodo6iei noastre cu o neprePuitM Ki neo#ositM activitate rMmLnLnd, timp de peste Kase veacuri, MMnMstirea %ismana. Deoarece cu :ladislav (:laicu) :odM (1794-17!!) Nncepe pomelnicul mMnMstirii, fratele lui :laicu, 1adu :odM asociat la domnie din 17!2, fiind al doilea Nn pomelnic, istoricul *l. Qtefulescu susPinea cM la Nnceputul domniei lui :laicu :odM Nntre anii 1794-1799 s-au construit mai NntLi #iserici din lemn Ki s-au fMcut danii prin $risov Ki mai tLr&iu ele s-au construit din &id. "%ot ceea ce se fMcea danie mMnMstirii :odiPa s-a dat Ki %ismanei - scria istoricul amLndouM mMnMstirile fiind su# conducerea unuia Ki aceluiaKi stareP, /icodim". Biserica din &id a fost sfinPitM Nn 17!>. Rn 1"23 voievodul /ea oe Basara# a acoperit #iserica cu plum#A Nn 1"41 domnitorul 1adu Paisie a fMcut c$enarele Ki uKile #isericii mariA Matei Basara# a fMcut #iserica micM a spitalului mMnMstiresc (19"3), clopotniPa Ki a dMruit un clopot mareA marele #an al .raiovei .ornea BrMiloiu a refMcut c$iliile Ki casele e umeneKti, de asemenea a fMcut mari donaPii mMnMstiriiA FupLneasa Stanca ;lo oveanu a refMcut pictura (1!77 Ki 1!99) Ki uKile #isericii (1!>2). Importante danii Ki o#iecte de cult a fMcut Ki .onstantin BrLncoveanu. *lte intervenPii au fost fMcute Nntre 1>44 si 1>49 iar la recenta intervenPie, i s-a asi urat NnfMPiKarea de astM&i, dupM forma avutM Nn 1>"", deose#itM de ceea ce a fost Nn vremea lui Matei Basara#. Picturile murale cu valoare artisticM deose#itM, au fost e6ecutate de Do#romir cel %LnMr din %Lr oviKte, Nn 1"94, Ki Nmpodo#esc pronaosul. Rn 1!72, alte picturi sunt e6ecutate de ec$ipa 1anite ;ri orie, Nn naos. +resca afost repictatM Nn 1!99 de &u ravul Dumitru Diaconu *ici Ki-a petrecut, cu mici plecMri temporare, ultimii sMi 73 de ani de viaPM, .uviosul /icodim de la %ismana (T1439), prM&nuit la 29 decem#rie, reor ani&atorul mona$ismului romanesc. 'ocul de ru Mciune, prive $ere Ki odi$nM al .uviosului, a fost Nn rota aflatM pe stLnca de lLn M mMnMstire. .uviosul /icodim a fost solicitat sM mi0loceascM pentru Ser#ia la .onstantinopol, Nn anul 17!" ridicarea anatemei, datoratM conflictului dintre aceste douM Biserici din anul 1749. Patriar$ul +ilotei al .onstantinopolului la apreciat foarte mult pe SfLntul /icodim, i-a dMruit cLr0a sa, trei pMrticele de sfinte moaKte Ki la fMcut ar$imandrit, MMnMstirea %ismana devenind ,Mare 'avrM- Ki prima ar$imandrie din ParM. 'a MMnMstirea %ismana, .uviosul /icodim a Nntemeiat o vestitM KcoalM de cali rafie cu copiKti de cMrPi #isericeKti Nn diverse lim#i. El NnsuKi Nn anul 143" a cali rafiat Ki miniat un %etravan $el pe per ament pe care la ferecat cu coperte de ar int aurit, mMiestrit lucrate, o capodoperM a epocii. Este cea mai vec$e carte datatM din Oara 1omLneascM cu cea mai vec$e ferecMturM Ki se aflM la Mu&eul /aPional de Istorie din BucureKti. MMnMstirea %ismana a fost cel mai #o at aKe&MmLnt al OMrii 1omLneKti M&duind pMrticele din moaKtele SfLntului Ioan ;urM de *ur, ale SfLntului I natie %eolo ul Ki ale Mucenicului %eofil aduse de la .onstantinopol de .uviosul /icodim. Pe lLn M nenumMratele sate ce le avea Nn Oara 1omLneascM mMnMstirii i-au fost dMruite de cne&ii sLr#i Ki 13 sate Nn Ser#ia. Mu&eu cu o#iecte de artM, icoane, ar intMrie, vitralii, #edereniPe din sec. @I: si alte odoare, paraclis din piatrM cu o turlM, clMdit Nn vremea lui Matei Basara#, douM frumoase sc$ituri pe muntele .ioclovina, atelier de covoare Ki de icoane pe sticlM, toate acestea o NndreptMPesc a fi cel mai important centru mMnMstiresc al 5lteniei.

+A:AS(IREA C-.IA
MMnMstirea .o&ia, ctitorie a lui Mircea cel BMtrLn, a fost &iditM Nntre anii 17>917>> Ki 1797. De pe situl mLnMstirii se poate afla cM Mircea Ki-a ales locul de odi$nM veKnicM, Nn #iserica mMnMstirii precum Ki loc pentru portretul votiv de Gmare voievod Ki domnpictat Nn partea dreaptM a naosului. 'a 23 mai 17>> :oievodul Mircea scrie4 GDe aceia, am #inevoit domnia mea sM ridic din temelie o mLnMstire Nn numele sfintei Ki de viaPM NncepMtoarei Ki nedespMrPite %roiPe, dumne&eire ne&iditMU la locul numit /ucet pe 5lt, adicM .o&iaU- .el care l-a sfMtuit pe Mircea sM ridice ctitoria de la .o&ia pe locul unde se aflM astM&i, a fost cMlu Mrul cMrturar /icodim de la %ismana Gsfetnicul lui Mircea Nntru cele dumne&eieKti-. G/icodim sfinPitul- a fost du$ovnicul lui Mircea NncM din tinerePe iar mai tLr&iu, cLnd Mircea a a0uns domn, era mLna lui a dreaptM luLndu-l cu el peste tot. De aceea MMnMstirea .o&ia a fost tLrnositM de NnsuKi /icodim al cMrui c$ip este &u rMvit Nn partea de sud a pronaosului Ki s-a or ani&at ca mMnMstire, su# directa suprave $ere a lui /icodim de la %ismana. El numeKte Ki pe cel dintLi stareP cunoscut din documente, Ieromona$ul .$ir ;avriil, fMrM NndoialM un ucenic al sMu. :ec$ile fresce au pMstrat c$ipul lui Mircea cel Mare &u rMvit Nn naos, pe &idul din dreapta, Nn NnfMPiKarea sa de ctitor, Nm#rMcat Nn costum de mare cavaler medieval apusean, alMturi de fiul sMu Mi$ail. Rn $risovul dat de Mircea cel BMtrLn MMnMstirii .o&ia Nn anul 1439, se pot vedea titulatura voievodului romLn Ki raniPele stMpLnite de el4 GEu cel Nn Dristos Dumne&eu, #inecredinciosul Ki #inecinstitorul Ki de Dristos iu#itorul Ki sin ur stMpLnitorul, Io Mircea, Mare voievod Ki domn, din mila lui Dumne&eu Ki cu darul lui Dumne&eu, stMpLnind Ki domnind peste toatM Para =n rovla$iei Ki a pMrPilor de peste munPi, NncM Ki cMtre pMrPile tMtMreKti Ki DerPe al *lmaKului Ki +M MraKului Ki domn al Banatului Severinului Ki pe amLndouM pMrPile, pe toatM Podunavia, NncM Ki pLnM la Marea cea Mare Ki stMpLnitor al cetMPii DNrstorului...-. MMnMstirea, cu $ramul SfLnta %reime, se aflM Nn comuna .o&ia, 27 8m de 1Lmnicu :Llcea Ki " 8m de .MlimMneKti. Biserica sinte&M ar$itecturalM sud-est europeanM din veacul al @I:-lea, a fost sfinPitM Nn 17>>, pictatM Nntre 1793-1791, modificatM, ca Ki %ismana, su# /ea oe Basara# (1"1!). Qer#an .antacu&ino, mare #an, aduce alte Nm#unMtMPiri. Su# .onstantin Brancoveanu (1!39-1!3!), se e6ecutM picturile din naos Ki pridvor (1!3>). BolniPa cu $ramul SfinPii *postoli este ctitoritM de 1adu Paisie (1"42-1"47), cu fresce interioare e6ecutate de David si 1odoslai. Paraclisul sudic cu $ramul *dorminrea Maicii Domnului, este ctitorit in 1">4 de *mfili$ie, e umenul .o&iei, paraclisul nordic, cu $ramul Duminica %uturor SfinPilor, este &idit in 1!13 de ar$imandritul Ioan de la Dure&. Mu&eu cu valoroase seturi de odM0dii din secolele @:I-@I@, vec$i manuscrise, tipMrituri, #roderii, o#iecte de cult, mormLntul lui Mircea cel BMtrLn (141>) si al mona$iei %eofana (193"), mama lui Mi$ai :itea&ul, .erdacul lui Mircea la .o&ia, fLntLna lui /ea oe (sec. @:I), .o&ia

:ec$e 18m /, ctitorita de 1adu, tatMl lui 1adu cel Mare, la sfLrKitul sec @I: - Nnceputul sec. @: sunt principalele repere de atracPie ale mMnMstirii.

+H:IS(IREA PRIS!-P
*stM&i MMnMstirea Prislop este o mMnMstire de cMlu MriPe, cu 2> de viePuitoare. *re $ramul "SfLntul Evan $elist Ioan" (29 septem#rie), sMr#Mtorit cu pelerina0 pe 14 septem#rie. Ea se aflM Nn satul Silvasu de Sus, localitate componentM a oraKului Date , 14 8m /: de Date Ki 19 8m S de Dunedoara. .titorie atri#uitM de tradiPie .uviosului /icodim de la %ismana (conform cercetMtorului :. Dra ut, 19!9) sau ucenicilor lui, cu spri0inul material dat de Mircea cel BMtrLn Ki de romLnii din Oara Date ului. .ercetLnd #io rafia SfLntului /icodim de la %ismana, este de presupus NnsM, cM lMcaKul de cult e6ista Nnainte ca /icodim sM se ascundM la Prislop. Se Ktie ca el a scris tetraevan $eliarul sMu slavon aici Ki pe ultima filM Ki-a notat4 "*ceastM sf. evan $elie a scris-o popa /icodim Nn Oara =n ureascM Nn al 9-lea an al acestei persecuPii, (Kesto to ova onenia) iar socotit de la Nnceputul lumii 9917 (1434-143")". /u e vor#a NnsM de o " onire" a lui /icodim din =n rovla$ia. Mircea cel BMtrLn pierduse alMturi de Si ismund #MtMlia de la /icolole iar aceasta a permis nMvMlirea turcilor Nn Ser#ia la 179>J99 iar pLnM la 1434J143" cLnd /icodim revine la %ismana, sunt e6act Kase ani? Se Ktie cM dupM pierderea luptei de la .Lmpia Mierlei (17>9) /icodim ascunsese Nn mMnMstirile sale pe Milena fiica cnea&ului 'a&Mr. .um turcii porniserM persecuPiile Ki erau la DunMre, Mircea considerM ca ar fi #ine sM-l trimitM peste munPi. E de NnPeles cM in afarM de tetraevan $eliar el a or ani&at acolo Ki o viaPM de o#Kte dupM modelul de la %ismana (inclusiv cu retra erea intr-o peKterM din apropiere pentru ru Mciune). Era cel de-al treilea lMcaK &idit de el pe pMmLnt romanesc, primele douM fiind monastirile %ismana Ki :odiPa. MLnMstirea este &idita Nntr-o poianM din apropierea munPilor 1ete&at, Nn care i&vora un mic fir de apM, care Nn 1"94 se dovedeKte a fi fMcMtoare de minuni si o vindecM pe DomniPa Eamfira, fiica domnitorului vala$ Moise :oda Basara#. *stfel, o domnita din Oara 1omLneascM devine cel de-al doilea ctitor al mLnMstirii ardelene. Ea restaurea&M #iserica, reface picturile, dMruie mLnMstirii o icoanM a Maicii Domnului fMcMtoare de minuni. In 1">3, ea se sMvLrKeKte din viata. Piatra sa funerara cu stema OMrii 1omLneKti, aflatM aici, nu este scrisM, dupM o#iceiul vremurilor, Nn slavonM, ci in latinM, lim#a din care s-a nMscut raiul romanesc. *r$itectura are structuri asemMnMtoare #olniPei de la mLnMstirea .o&ia. Picturile murale interioare Nn frescM din anul 1!"9 au fost reali&ate de meKterii Simion si /icolae ot Pitesti. QcoalM de culturM #isericeascM din a doua 0umMtate a sec. al @:I-lea, reKedinPM a Episcopilor de SilvaK in sec. al @:I-lea. Intr-o peKterM din apropiere se aflM lMcaKul de nevoinPM Ki pustnicie a .uviosului Ioan de la Prislop, prM&nuit pe 17 septem#rie. SfLntul Ioan de la Prislop fusese pe la 0umMtatea secolului al @:I-lea stareP al acestei mLnMstiri Ki Nn memora#ilul an 1933, Nl NntLmpinase pe Mi$ai :itea&u cu oca&ia intrMrii sale triumfale Nn *l#a Iulia. Ioan de la Prislop va deveni apoi, mitropolit al %ransilvaniei.

+Cn?stiri sau biserici a c?ror organi#are sau Bntemeiere este, probabil, legat? de activitatea SfCntului :icodim sau al ucenicilor s?i
+H:IS(IREA C-(+EA:A
MLnMstire cu $ramul Buna :estire, aflatM Nn comuna .otmeana, 0udePul *r eK, la 73 8m. E de 1Lmnicu :Llcea Ki 72 8m /: de PiteKti, pe drumul moderni&at PiteKti - 1Lmnicu :Llcea. .titorita pe locul unei construcPii mai vec$i, de 1adu I :oievod in 17>" Ki terminatM Nn vremea lui Mircea cel BMtrLn (17>9-141>). * fost reNnfiinPatM Nn 1991 fiind un monument de sinte&M repre&entativ pentru asimilarea Ki de&voltarea ar$itecturii munteneKti din sec. 14. Prima atestare documentarM a MLnMstirii .otmeana datea&M din 23 mai 17>>, din timpul lui Mircea cel BMtrLn, care printr-un $risov anunPa e6istenta acestui sfLnt lMcaK odatM cu ridicarea .o&iei. Se presupune NnsM ca mLnMstirea este mult mai vec$e, NnsuKi termenul .otmeana provine, pare-se, de la $oardele cumane care au trecut prin aceste locuri. 1econstruitM de 1adu I (17!!-17>7), #iserica era una dintre ctitoriile de seamM ale voievodului Mircea cel BMtrLn pLnM la ridicarea mLnMstirii .o&ia. Pro#a#il cM o#Ktea a fost or ani&atM aici de ucenicii SfLntului /icodim avLnd Nn vedere cM sMpMturile ar$eolo ice din 0urul #isericii au scos la ivealM morminte de tip at$onit, de o mare so#rietate, cMlu Mrii fiind NnmormLntaPi doar cu o cMrMmidM drept cMpMtLi. Su# faima .o&iei, .otmeana a apus din strMlucire, devenind, timp de secole, metoc al cele#rei mLnMstiri de pe valea 5ltului. %otuKi, ea a fost restaurata in 1!11 de .onstantin Brancoveanu (1999-1!14), iar in timpul ieromona$ilor Ilarion si Sofronie de la .o&ia se lMr eKte pronaosul Ki se adau M un pridvor cu arcade pe latura nordicM. Rn patrimoniul mLnMstirii se aflM cel mai vec$i clopot din Oara 1omLneasca, dMruit de 0upanul Dra omir in anul 17>". DupM mai mult de 933 de ani, sunetul clopotului este Ki astM&i o frumusePe, dar Ki un sim#ol, o pa inM de istorie, de re&istenPM Nmpotriva pM Lnilor de orice fel.

+H:IS(IREA (-P-!:IGA
MMnMstire de cMlu Mri, cu > viePuitori, cu $ramul "%Mierea .apului SfLntului Ioan Bote&Mtorul" (29 au ust). Se aflM Nn comuna I&vorul Bar&ii, 0ud. Me$edinPi, la 2! 8m / de Dro#eta %r. Severin, cu ramificaPie din D/ Dro#eta %r. Severin S Motru.

%radiPia o atri#uie lui 1adu I :oievod dar ea e ctitoritM de #oierii .raioveKti, Nn sec. @:I. Se mai spune cM a fost ridicatM pe locul unei #iserici din lemn NntemeiatM de SfLntul .uvios /icodim . Biserica a fost reconstruitM Nntre 194" si 1949 de marele cMpitan 'upu Buli a. Biserica are picturi murale Nn frescM Nn stil #i&antin, la iniPiativa fiului sMu .uria vel pa$arnic, reali&ate de ;$eor $e " recul" Ki Dima "romLnul" Nn 19!7 Se remarcM ta#loul "Fudecata de *poi" de pe faPada de vest, rar NntLlnit Nn icono rafia OMrii 1omLneKti (:. Dra ut, 19!9). .atapeteasma din lemn a fost e6ecutatM Nn 1!92. %urnul-clopotniPM Ki incinta din &id datea&M din sec. @:II. Pietrele funerare ale ctitorilor sunt Nmpodo#ite cu NnaltM mMiestrie.

+H:IS(IREA <3RA +-(R3!3I

MLnMstirea ;ura Motrului, cu $ramul .uvioasa Parasc$iva, se aflM Nn comuna ButoieKti, la 92 8m est de %r. Severin Ki la "3 8m vest de .raiova, aKe&atM pe malul Motrului, la vMrsarea acestuia Nn Fiu. %radiPia &ice cM iniPial a fost un sc$it atri#uit SfLntului /icodim de la %ismana. 5ficial, s-a construit prin contri#uPia unui lo ofMt, al lui /ea oe Basara#, Darvat, care a fondat #iserica Nn 1"1". *ctuala mLnMstire a fost ctitoritM Nn 19"7 de Preda BrLncoveanu Ki pictatM prin dania lui .onstantin BrLncoveanu. MLnMstirea este Nncon0uratM de un &id cu porPi ferecate, elemente de fortificaPie adMu Lnd Ki %udor :ladimirescu Nn anul 1>21. *lte refaceri au fost Nntreprinse Nn anii 1>41-1>"7, raPie lui Eufrosin Poteca, filosoful iluminist e6ilat aici Nn 1>73. SfinPind locul prin pre&enPa sa, mLnMstirea a devenit un centru de NnvMPMturM Ki spiritualitate emulativM. Se pMstrea&M aici o colecPie de icoane pe lemn, cMrPi vec$i Ki o#iecte de cult, multe provenind din donaPii ale domnitorilor.

+H:IS(IREA 'IJI:A

MMnMstirea :iKina face parte din mMnMstirile Ki #isericile aflate de-a lun ul defileului Fiului. Dintre aceste lMcaKe de cult, MLnMstirea 'ainici este liantul credincioKilor din 5ltenia cu cei din *rdeal Ki face parte, 0urisdicPional, din *r$iepiscopia .raiovei, fiind cea mai mare mLnMstire de cMlu Mri din aceastM epar$ie. Rn marea Sa milM faPM de poporul romLn, Dumne&eu l-a trimis Nn secolul al @I:-lea Nn Oara 1omLneascM pe SfLntul /icodim cel SfinPit de la %ismana, pentru a da un suflu nou Bisericii, a o reNnvia Ki a o or ani&a. .u spri0inul nemi0locit al domnitorilor OMrii 1omLneKti, :ladislav :odM (1794-17!!), 1adu I (17!!-17>7), Dan I (17>7-17>9) Ki Mircea cel BMtrLn (17>9-141>), SfLntul /icodim a ctitorit o mulPime de mLnMstiri de la poalele .arpaPilor, ce au constituit adevMraPi piloni de susPinere ai 5rtodo6iei Ki romLnismului Nn faPa pro&elitismului catolic de dupM Marea Sc$ismM. RncepLnd cu cruciadele, Nn secolul al @III-lea, inva&ia de catolici&are a *rdealului de cMtre Biserica .atolicM se afla Nn plin avLnt. Marele apMrMtor al ortodo6iei noastre a fost SfLntul /icodim de la %ismana, du$ovnicul voievodului Mircea cel BMtrLn amLndoi reali&Lnd acum Kase secole un vis de li#ertate al locuitorilor OMrii 1omLneKti4 Biserica 5rtodo6M 1omLnM neatLrnatM, independentM de Bi&anP. Este pentru prima datM cLnd nu mai sunt numiPi de la .onstantinopol, mitropoliPi reci care conduceau de departe, din Para lor, Mitropolia 1omLnM. .ronica rimatM de la MLnMstirea Prislop aratM cM SfLntul /icodim s-a aKe&at Nntr-o peKterM pe :alea Fiului, la Surduc, deci lLn M MLnMstirea 'ainici Ki a ctitorit :iKina. Istoricul I. Donat este cel care, Nn lucrarea ,+undaPiile reli ioase ale 5lteniei- a emis ipote&a cM MLnMstirea :iKina a fost ctitoritM de /icodim. Documentul din 14 decem#rie 1"14 semnat de /ea oe Basara# aminteKte de primul e umen cunoscut al MLnMstirii, ;ri orie. 1econstrucPia MLnMstirii, aKe&atM pe malul drept al Fiului la intrarea din ;or0 Nn defileu, a Nnceput dupM anul 1993, su# strMdania starePului Melc$isedec Suparsc$i. Dramul MLnMstirii este la SfLnta %reime.

"rticol al #rof. $icu %omoniu& fondator 'unda(ia %ismana& publicat n revista )#*R%"+ ,"-"S%R". distribuit la S-,#*/-*$0+ din 12 septembrie 1334 "utorul este preedinte al comisiei pentru nv(m5nt& cultur& culte i turism a 6onsiliului +ocal %ismana %ismana& 12 septembrie 1334

)o$e"irea ce#ui 'i"tre S i"Li )ri"te#e "ostru So ro"ie, )atriar3u# Ierusa#i$u#ui

8;; $artie9
:ersiune fara diacritice V :iePile SfinPilor pe luna martie

Sfntul Sofronie, cel numit cu numele ntregii n#ele!ciuni, s-a nscut n Damasc, din !rin#i dre!tcredincio%i %i de!lin n#ele!#i, ale cror nume au fost Plintos %i &ira, %i erau cet#eni vesti#i. Din tinere#ile sale fericitul Sofronie %i-a c%tigat via#a !otrivit cu numele su, iubind n#ele!ciunea cea du'ovniceasc %i cea dinafar, !(indu-%i fecioreasca sa cur#enie, ntreag %i ne!ri'nit din !ntecele maicii sale. ci amndou acestea, adic n#ele!ciunea du'ovniceasc %i fecioreasca cur#ie, se numesc ntreaga n#ele!ciune, mai ales du! cuvntul Sfntului "oan Scrarul, care (ice8 <+ntreaga n#ele!ciune este o numire de ob%te a tuturor fa!telor bune<. Pe acestea %i !e toate fa!tele bune le-a c%tigat !e de!lin n#ele!tul Sofronie. )l a de!rins mai nti filosofia cea din afar. De aceea a fost numit %i <sofist<, adic !rean#ele!t, !entru c numirea de sofist n acele tim!uri era foarte mult cinstit %i cei mai ale%i filosofi cu acest nume erau numi#i, !recum alt dat *ibaniu sofistul, !rietenul Sfntului 6asile cel &are. Du! aceea fericitul Sofronie, du! filosofia cea din afar vrnd s c%tige n#ele!ciunea cea du'ovniceasc, umbla !rin mnstiri %i !rin si'strii !ustnice%ti, adunnd de la !lcu#ii lui Dumne(eu !rin#i folos !entru sufletul su. &ergnd %i la Sfnta etate a "erusalimului %i umblnd !rin mnstirile ce erau acolo, a intrat n via#a de ob%te a marelui 3eodosie. Acolo a gsit !e mona'ul "oan, care se numea &oscu %i )virat, !reot cu rnduiala, brbat mbunt#it %i foarte iscusit ntr-amndou n#ele!ciunile, %i n cea din afar %i n cea du'ovniceasc. *i!indu-se Sofronie de acela cu toat osrdia, ca fiul de tat %i ucenicul de dascl, i urma lui ntru toate cile, !n la sfr%itul aceluia, umblnd !rin mnstiri %i !rin !ustiet#i, m!reun cu dnsul cercetnd !e sfin#ii !rin#i %i scriindu-le vie#ile lor s!re folos. !recum este cartea cea scris de amndoi, care se nume%te <*imonariu< sau <>rdin de flori< %i care este mrturisit de al %a!telea Sinod, n care se arat totul. +n acea carte Sfntul Sofronie adeseori se

nume%te sofist de ctre dasclul su, ca cel asemenea cu dnsul n nv#tura filosofiei. Dar nu numai sofist nume%te acel cuvios "oan !e fericitul Sofronie, ci n unele locuri %i domn al su, iar alteori %i !rinte. nu-l avea ca !e un ucenic, ci ca !e un !rieten %i m!reun cltor %i ostenitor, fiind ales cu via#a. Pe lng aceasta vedea %i mai nainte cu du'ul c acela avea s fie mare !stor %i stl! ne!lecat al Bisericii lui Hristos. u acest cuvios "oan a !etrecut Sfntul Sofronie mai nainte de clugria sa mai nti n Palestina, n aceea%i via# de ob%te a Sfntului 3eodosie - n !ustiul "ordanului %i n mnstirea ce se numea nou, care era (idit de Sfntul Sava. Du! aceea "oan %i Sofronie, lsnd Palestina de frica Per%ilor care nvliser, s-au dus n !r#ile Antio'iei celei mari. ci n tim!urile acelea Hosroe cel tnr, m!ratul Persiei, s-a sculat cu r(boi contra st!nirii grece%ti, !entru o !ricin ca aceasta8 Foca tiranul, !recum scrie !e larg =ic'ifor alist, istoricul grec, a ucis !e &avric'ie, m!ratul grecesc (9F:-0;:) %i i-a r!it scaunul m!rtesc (0;:-0/;). iar &avric'ie m!ratul a fost mai nainte un mare fctor de bine a lui Hosroe al Persiei. ci lui Hosroe, fiind i(gonit de la m!r#ia !ersan %i sc!nd n st!nirea greceasc, &avric'ie i fusese ca un tat. %i-i a5utase cu bani m!rte%ti %i cu !utere de oaste de-%i luase iar%i scaunul n Persia, %i se fcuse !ace ntrit ntre greci %i !er%i. "ar cnd a au(it Hosroe de uciderea fctorului su de bine, &avric'ie, i-a !rut foarte ru de dnsul %i, stricnd toate a%e(mintele de !ace cu grecii, a nce!ut a cugeta s r(bune uciderea lui &avric'ie. Deci a nvlit oaste !ersan contra multor !r#i grece%ti, mai ales contra Siriei, Feniciei %i Palestinei %i le robeau. Atunci sfin#ii !rin#i care !etreceau via# !ustniceasc n acele !r#i, lsnd mnstirile %i !ustnice%tile lor locuin#e, au fugit fiecare !e unde !utea. +ntr-acel tim! ace%ti doi sfin#i, "oan %i Sofronie, s-au dus din Palestina. "ar du! !lecarea lor a fost luat de !er%i Sfnta etate a "erusalimului, iar cinstitul lemn al fctoarei de via# ruci a lui Hristos a fost robit m!reun cu !rea sfin#itul !atriar'. %i !atrus!re(ece ani a fost #inut n Persia n robie, nu cu !u#in m'nire %i 5ale !entru toat cre%tintatea. &ai nainte de acea robie a "erusalimului, ace%ti sfin#i, trecnd !rin !r#ile Antio'iei du! obiceiul lor, !recum s-a (is, asemenea albinelor ce (boar !e flori %i adun miere, ncon5urau oriunde au(eau c snt !rin#i fctori de fa!te bune %i, adunnd frumuse#ea sufletului cea mai dulce dect mierea ca ntr-un singur fagure !lin de miere, au alctuit-o !rin scris, n cartea ce se nume%te <*imonariu<. "ar du! ce %i acolo s-au a!ro!iat acelea%i r(boaie !ersane, s-au dus n )gi!t %i Ale-andria, unde, fcnd asemenea, au dobndit multe nv#turi, !e care le-au lsat s!re folos neamului cre%tinesc celui mai de !e urm, scriind

fa!tele %i vorbele multor sfin#i !rin#i, !e care singuri cu oc'ii le-au v(ut %i cu urec'ile le-au au(it. Sfntul Sofronie era nc netuns n c'i!ul mona'icesc cnd a mers n Ale-andria. Acest lucru se dovede%te din ca!itolul %ase(eci %i nou al <*imonariului<, unde dasclul lui Sofronie, "oan )viratul, (ice astfel8 <Am mers n Ale-andria eu %i domnul Sofronie, fratele meu, mai nainte de clugria lui, %i ne-am dus la ava Paladie, brbatul cel mbunt#it %i robul lui Dumne(eu<. @i iar%i, n ca!itolul o sut (ece, din nou (ice8 )u %i domnul meu Sofronie am mers n lavra care este de!arte de Ale-andria de o!ts!re(ece stadii, la un foarte mbunt#it egi!tean de neam %i am (is acelui stare#8 <Printe, s!une-ne un cuvnt, cum !utem s !etrecem unul cu altul, cci domnul Sofronie sofistul vrea s se le!ede de lume %i s se fac mona'<. Atunci ne-a (is stare#ul8 <Bine face#i, fiilor, c lsa#i cele lume%ti !entru mntuirea sufletelor voastre. @ede#i dar n c'ilii, lini%ti#i-v %i, !(indu-v mintea, ruga#i-v nencetat, avnd nde5dea s!re Dumne(eu. Acela v va da n#elegerea Sa %i va lumina mintea voastr<. De aici se vede mai lmurit fa!ta cea bun a Sfntului, ntregului la minte, Sofronie, cci, fiind nc mirean, att de mare osteneal a cltoriei suferea ntracele vremi !e la mnstiri %i !rin !ustiet#i %i att de mult srguin# aduga !entru cercetarea lucrurilor celor folositoare, cum ar !utea s se !ov#uiasc la calea mntuirii. %i, mai nainte de a se tunde n clugrie, fericitul Sofronie se arta desvr%it mona', avnd via# mona'iceasc, desvr%it n fa!te bune. Du! aceea s-a clugrit de dasclul su. A!oi, ntm!lndu-se lui o boal tru!easc de care era gata s moar, a v(ut o vedenie, !recum scrie des!re aceasta dasclul su, n ca!itolul o sut doi, (icnd8 6rnd s se sfr%easc fratele meu Sofronie n#ele!tul, eu %i ava "oan scolasticul stnd lng el, ne-a (is8 <&i se !rea c merg undeva !e cale %i am v(ut c ni%te fecioare dn#uiau naintea mea, (icnd8 <Bine c a venit Sofronie? Acum s-a ncununat Sofronie?< Pentru aceasta dn#uiau fecioarele acelea naintea lui, cci el este numit cu numele ntregii n#ele!ciuni<. Aceasta a scris dasclul su des!re el. A!oi, du! boala aceea, nsnto%indu-se %i fiind n c'i!ul mona'icesc, %i mai multe osteneli aduga, ngri5ind de mntuirea sa %i de a altora, !entru c, nmul#indu-se atunci n )gi!t eresul lui Sevir, se m!otriveau ereticilor amndoi, m!reun cu dasclul, ca ni%te n#ele!#i %i iscusi#i n dumne(eiasca Scri!tur, ntrebndu-se cu ei %i biruindu-i. Pentru aceea !rea sfin#itului Patriar' al Ale-andriei, "oan &ilostivul, i erau foarte iubi#i %i se cinsteau mult de dnsul, ca ni%te adevra#i !rieteni ai lui %i a5uttori contra ereticilor %i mngietori n ntristri.

Se !oveste%te n via#a aceluia, scris de *eontie, e!isco!ul =ea!olei, c Sfntul "oan &ilostivul avea obicei de %edea miercurea %i vinerea lng u%ile bisericii, dnd voie tuturor celor ce voiau s vin la dnsul, ascultnd trebuin#ele fiecruia, a5utndu-le, !otolind certurile %i sfe(ile %i fcnd !ace ntre oameni. "ar dac se ntm!la cndva, %e(nd acolo, de nu venea nimeni la el %i nu cerea nimic, a!oi se scula m'nit %i cu lacrimi se ducea n casa sa, (icnd8 <Acum smeritul "oan na c%tigat nimic, nici a dus ceva lui Dumne(eu !entru !catele sale<. Astfel %i fericitul Sofronie, des!re care ne este cuvntul, mngindu-l !e !rietenul lui, i (icea8 < u adevrat, ast(i #i se cade, !rinte, a te veseli, cci oile tale !etrec n !ace, fr ceart %i fr sfad ca %i ngerii lui Dumne(eu<. De aici artat este n ct cinste %i dragoste a fost Sfntul Sofronie, m!reun cu dasclul su, la acel !rea sfin#it !atriar'. *a ace%ti sfin#i !rin#i era obiceiul %i srguin#a ca n fiecare (i, s se foloseasc cu un lucru nou, v(nd sau au(ind sau nv#nd ceva. @i li s-a ntm!lat un lucru ca acesta, !recum (ice "oan8 )u %i domnul Sofronie n#ele!tul, am mers n casa lui @tefan filosoful, care era lng calea ce duce s!re biserica Preasfintei =sctoare de Dumne(eu, (idit de fericitul Patriar' )vlog'ie, s!re rsrit de a marelui 3etrafil. Sosind n casa filosofului, am btut n !oart, iar !ortarul ne-a (is8 <+nc se odi'ne%te st!nul meu, mai (bovi#i !u#in<. Atunci a (is domnul meu Sofronie8 <S mergem la 3etrafil %i acolo vom (bovi<. *ocul acela este cinstit de ale-andreni, cci se (ice c m!ratul Ale-andru &acedoneanul, aducnd din )gi!t moa%tele Sfntului Prooroc "eremia, le-a !us n acel loc cnd a (idit cetatea Ale-andria n numele su. Du! ce am mers acolo, !e nimeni n-am aflat, dect numai !e trei orbi. @i am %e(ut nceti%or a!roa!e de ei, avnd la noi cr#ile noastre. Deci, vorbind mult ntre ei ace%ti orbi, a (is unul ctre altul8 <Prietene, cum ai orbit tuE< Acela i-a rs!uns8 <Am fost corbier n tinere#ile mele %i, !lutind dins!re Africa, din multa !rivire s!re mare, s-a fcut albea#a !e oc'ii mei %i am orbit<. A!oi i-a !ovestit %i cellalt cum a orbit, (icnd8 <Am fost sticlar %i, lucrnd odat cu sticla fr !a(, m-am ars %i din dogoarea focului mi-am !ierdut vederea<. Amndoi orbii s!unndu-%i !ricina orbirii lor, au ntrebat %i !e al treilea, iar acela le-a rs!uns8 < nd eram tnr, mi-a fost urt a m osteni %i a lucra, ci am iubit lenea. dar, fiind iubitor de !lceri, nu aveam cu ce m 'rni, de aceea am nce!ut a fura %i a face multe rut#i. "ar ntr-una din (ile am v(ut ducndu-se s!re ngro!are un mort. @i am mers n urma celor ce-l duceau, vrnd s vd unde-l vor !une. %i a fost ngro!at mortul lng biserica Sfntului "oan. Du! ce

a nno!tat, am desco!erit mormntul, am intrat nuntru, am luat toate 'ainele de !e mortul acela %i numai o cma% am lsat !e el. @i, ie%ind din mormnt, mi-a (is gndul cel ru8 <+ntoarce-te de ia %i cma%a, cci este foarte bun<. @i eu ticlosul m-am ntors, vrnd a de(brca %i cma%a, ca s las mortul gol. dar, ridicndu-se mortul, a stat naintea mea %i, ridicnd minile, mi-a (griat obra(ul cu degetele %i mi-a scos amndoi oc'ii. atunci eu ticlosul, cu mult nevoie %i durere, abia am ie%it din mormnt. A%a am orbit<. Acestea au(indu-le noi, domnul Sofronie mi-a fcut semn %i ne-am dus de la dn%ii, a!oi mi-a (is Sofronie8 < u adevrat, !rinte "oan, ast(i nu mai este nevoie s nv#m mai mult, c ne-am folosit destul. oricine fcnd ru, nu !oate a se tinui de Dumne(eu<. De aceea, artat este, cum c amndoi Sfin#ii "oan %i Sofronie, se ngri5eau de folosul lor n toate (ilele. ci (icnd el <nu este nevoie ast(i ca mai mult s nv#m, !entru c ne-am folosit destul<, dovede%te c toat (iua se srguia a se folosi cu ceva. Petrecnd fericitul Sofronie n Ale-andria, a scris minunile Sfin#ilor 'ir %i "oan, dndu-le mul#umire !entru vindecarea oc'ilor si. ci atunci cnd a c(ut bolnav, a alergat la sfin#ii doctori fr de argin#i cu rugciune %i cu credin# %i a c%tigat de la dn%ii vindecarea cerut, n biserica lor din Ale-andria, avnd ctre dn%ii mare osrdie. Dar du! ctva tim!, !r#ile acelea ale )gi!tului, unde este Ale-andria, au nce!ut a fi su!rate de nvlirea !er%ilor. Deci au fost nevoi#i Sfin#ii Prin#i "oan %i Sofronie s fug %i de acolo, c %i !rea sfin#itul Patriar' "oan &ilostivul nce!use s fug de frica barbarilor. 6rnd s mearg cu el la onstantino!ol, au venit %i ei n corabie, nevrnd s se lase de el, cci nu suferea s se des!art de dn%ii. Deci sfin#itul !atriar' "oan, c(nd n boal !e drum, a murit n cetatea Amatunta, iar via#a lui cea nalt %i milosteniile cele multe le-a ludat n#ele!tul Sofronie cu cuvinte alese. Du! ngro!area cea !atriar'iceasc, s-a dus la 4oma cea vec'e cu dasclul su "oan %i cu fra#ii care se ntm!laser cu dn%ii, dois!re(ece la numr. Acolo !etrecnd ctva tim!, uviosul "oan, dasclul lui Sofronie, fiind mai btrn, s-a dus ctre Domnul. @i, cnd era s moar, a !oruncit iubitului %i du'ovnicescului su fiu, Sofronie, ca tru!ul lui s nu-l ngroa!e n 4oma. i, n racl de lemn nc'i(ndu-l, s-l duc n muntele Sinai. "ar dac nu-i va fi cu !utin# s-l duc !n la muntele Sinai din cau(a barbarilor, atunci s-l duc n Palestina, la mnstirea cea de ob%te a Sfntului marelui 3eodosie, unde uviosul "oan se clugrise %i acolo s-i ngroa!e moa%tele. Deci, a%a s-a %i fcut. ci Sfntul Sofronie, urmnd lui "osif cel din *egea 6ec'e, care a dus tru!ul lui "acob n mormntul !rin#ilor si, a luat din 4oma tru!ul uviosului "oan,

du'ovnicescul su !rinte, %i, m!reun cu fra#ii, s-a ntors n #rile grece%ti. "ar du! ce a a5uns la Ascalon, a au(it c nu este cu !utin# s treac la muntele Sinai din cau(a barbarilor. Atunci au mers la "erusalim, care era st!nit de !er%i, %i au ngro!at tru!ul !rintelui lor n mnstirea de ob%te a lui 3eodosie. "ar el m!reun cu fra#ii si locuia n "erusalim, avnd atunci scaunul Patriar'iei &odest, n locul !atriar'ului Ga'aria, care, m!reun cu lemnul rucii, era n robie la !er%i. Du! !u#in tim! de la !lecarea Sfntului Sofronie de la 4oma n Palestina, Dumne(eu a binevoit ca s ntoarc din robie la "erusalim Sfntul *emn al rucii %i !e Patriar'ul Ga'aria. ci voievodul "eraclie, ucignd !e tiranul m!rat Foca %i lund singur m!r#a greceasc (0/;-02/), s-a ost%it asu!ra #inutului grecesc %i, biruind de multe ori cetele lui Hosroe, a robit cet#ile acelea %a!te ani. Du! aceea, Siroes, fiul lui Hosroe, ucignd !e tatl su %i lund m!r#ia greceasc, cuta s se m!ace cu "eraclie, m!ratul grecesc. "ar condi#iile de !ace !use de m!ratul "eraclie erau acestea8 m!ratul Persiei s lase grecilor "erusalimul %i s ntoarc cinstitul lemn al Sfintei ruci, cum %i !e Patriar'ul Ga'aria. @i a%a s-a %i fcut. Deci, du! !atrus!re(ece ani, a fost adus din Persia lemnul rucii cu mare cinste, !e care nsu%i m!ratul "eraclie l-a dus !e umerii si n Sfnta etate !recum se scrie des!re aceasta n (iua de /2 a lunii se!tembrie -, iar fericitul Patriar' Ga'aria %i-a luat iar%i scaunul su. Du! c#iva ani acel cinstit *emn al fctoarei de via# ruci a Domnului nostru "isus Hristos a fost dus de acela%i m!rat "eraclie din "erusalim la onstantino!ol ca s nu se mai robeasc de vr5ma%i acea mare vistierie a cre%tinilor. Du! aceea "erusalimul a fost luat iar%i de vr5ma%i, du! cum vom vedea mai !e urm. Patriar'ul Ga'aria, du! ntoarcerea sa din robie, mai trind !u#in, s-a dus ctre Domnul. Du! dnsul &odest iar%i a luat scaunul, dar n-a stat !e el dect numai doi ani, !entru c a murit. A!oi a fost ales Sfntul Sofronie ca !atriar' al "erusalimului. +n acel tim! s-a ridicat %i eresul monoteli#ilor, adic al celor ce mrturisesc o voie %i o lucrare n !ersoana lui Hristos, n cele dou firi ale *ui n cea dumne(eiasc %i n cea omeneasc -, ca %i cum fiecare fire n-ar fi avut deosebit lucrare %i voie. "ar cei ce mrturisesc c Hristos nu este desvr%it n amndou firile, aceia +l !ri'nesc. Des!re acel eres s-a scris mai !e larg n via#a uviosului &a-im &rturisitorul, n (iua de :/ a lunii ianuarie. Dar !e acel eres al monoteli#ilor, l-a ntins mai ales 'ir, !atriar'ul Ale-andriei, adunnd sinod %i !oruncind a crede ca el. *ui i-a urmat Serg'ie, !atriar'ul onstantino!olului, iar du! dnsul Piros %i al#ii, !entru care au !timit mul#i din cei ce nu se nvoiau cu acel eres. Acelui eres i

s-a m!otrivit foarte mult !rea sfin#itul Patriar' al "erusalimului, Sfntul Sofronie. ci, adunnd la dnsul sinod, a blestemat acel eres al monoteli#ilor %i a trimis scrisori ntrite ale sinodului !retutindeni. Du! aceea au fost citite acele scrisori la al %aselea Sinod ecumenic %i de Sfin#ii Prin#i s-au mrturisit %i s-au !rimit ca ni%te scrieri ortodo-e. Sfntul Sofronie a scris %i alte multe cuvinte %i nv#turi folositoare Bisericii lui Hristos, cum %i via#a ctorva sfin#i, !rintre care %i a Sfintei &aria )gi!teanca, care a fost asemenea ca ngerii n !ustie, mai !resus de firea omeneasc. )l, !storind bine Biserica lui Dumne(eu, a nc'is gurile ereticilor, i(gonindu-i de!arte ca !e ni%te lu!i, de la turma cea cuvnttoare. A!oi iar%i, cu voia lui Dumne(eu, s-a fcut nvlirea barbarilor asu!ra Siriei %i a Palestinei. +ns acum nu era a !er%ilor, ci a ma'omedanilor, care mai nti au luat cetatea Damasc. A!oi au ncon5urat cetatea lui Dumne(eu, "erusalimul, %i au btut-o a!roa!e doi ani. Du! ce oastea greceasc s-a rnit de dn%ii n Siria %i a fost ucis Serg'ie voievodul, !rea sfin#itul Patriar' Sofronie, m!reun cu cre%tinii din Palestina, s-au nc'is n Sfnta etate. Se afl cuvntul lui !e care l-a grit ctre !o!or n (iua =a%terii lui Hristos, cnd s-a fcut ncon5urarea cet#ii, n care, ca un alt "eremia, !lngea cu 5ale risi!irea %i !ustiirea sfintelor locuri, ce s-a fcut cu voia lui Dumne(eu !entru !catele !o!orului. Dar mai vrtos !lngea c n-a !utut s !r(nuiasc n Betleem (iua =a%terii lui Hristos, du! obicei, de vreme ce locul Betleemului acum era n minile agarenilor. Sfr%indu-se alt an al ncon5urrii, cnd cre%tinii erau strmtora#i, s-a sim#it nevoia a se da !e sine vr5ma%ilor %i a le desc'ide cetatea. Dar mai nti !rea sfin#itul Patriar' Sofronie a trimis la voievodul agarenilor, ,mar, fcnd cu dnsul a%e(mnt de !ace, ntru care la nce!ut se cerea ca credin#ei cre%tine%ti %i Sfintei Biserici a lui Dumne(eu s nu i se fac nici un fel de sil %i de strmbtate. ,mar voievodul a fgduit ca acel a%e(mnt, !recum %i altele s le !(easc ntregi. @i, ntrind cuvntul acesta, cre%tinii au desc'is !or#ile cet#ii voievodului agarenesc. iar el, fiind f#arnic %i viclean, s-a !refcut blnd ca o oaie %i smerit, dar n inim era lu! r!itor. +mbrcndu-se n ni%te vec'ituri de !r de cmil, a intrat n cetate !e 5os %i ntreba unde este biserica lui Solomon ca s-%i svr%easc acolo rugciunile lui cele de Dumne(eu urte. "ar !rea sfin#itul Sofronie, ie%ind ntru ntm!inarea lui %i v(ndu-l ntr-un c'i! ca acela f#arnic, a (is8 <"at va fi urciunea !ustiirii, cea mai nainte vestit !rin !roorocul Daniil, care va fi n locul cel sfnt<. Deci a !lns mult cu to#i cre%tinii %i-l ndemna !e voievod ca, le!dnd acele vec'ituri, s se mbrace n 'ainele boiere%ti cele cuviincioase lui.

@i astfel Sfnta etate a lui Dumne(eu, "erusalimul, s-a luat de agareni %i s-a strmtorat cre%tintatea de grea robie. Pentru c !gnul voievod al agarenilor na !(it a%e(mntul de !ace fcut cu !rea sfin#itul Patriar' Sofronie !e care fgduise a-l !(i. @i a nce!ut a face multe strmbt#i cre%tinilor din "erusalim. 6(nd aceasta, Sfntul Sofronie se tnguia de-a !ururea %i ruga !e Dumne(eu s-i ia sufletul lui de !e !mnt, ca s nu vad mai mult c'inuirea cre%tinilor, urciunea !ustiirii %i necinstirea locurilor celor sfinte. @i, fiind au(it, degrab %i-a svr%it via#a %i a trecut de la !mntescul "erusalim, cel !lin de lacrimi, s!re cel de sus, !lin de bucurie, unde este loca%ul tuturor celor ce se veselesc ntru "isus Hristos, Domnul nostru, ruia se cuvine slava n veci. Amin.

Viata S a"tu#ui S*iri'o"

Cuviosul PArintele nostru Spiridon, fAcAtorul de minuni, a trAit pe vremea GmpAratului Constantin cel )are Hi a lui Constantie, fiul lui. 3ra simplu la purtAri Hi smerit cu inima. %a Gnceput a fost pAstor de oi. poi s#a Gnsurat, iar dupA moartea soDiei a fost fAcut episcop. Dumnezeu i#a dat harul tAmAduirilor Gn aHa mAsurA cA a fost numit fAcAtor de minuni. Jn vreme de secetA a adus pe pAmCnt ploaie' Hi iarAHi, prin rugAciunea lui, a oprit ploaia cea peste mAsurA. pus capAt foametei puse la cale de vCnzAtorii de grCu, dArCmCndu#le hambarele Gn care Dineau grCul. prefAcut Harpele Gn aur Hi, dupA ce a scApat pe sArac de nevoie, a prefAcut iarAHi aurul Gn Harpe. oprit curgerile rCurilor. dat la iveala gCndurile pAcAtoase ale unei desfrCnate, care GndrAznise sA se apropie de el Hi a fAcut#o sA#Hi mArturiseascA pAcatul. astupat, prin puterea SfCntului Duh, gura celor ce se semeDeau cu HtiinDa lor, la Sinodul de la Niceea. 4 femeie i#a cerut o sumA de bani ce o GncredinDase spre pAstrare fiicei lui' sfCntul a Gntrebat pe fiica lui, moartA mai de mult, unde a pus banii' Hi aflCnd de la ea unde erau ascunHi, i#a dat stApCnei lor. vindecat pe GmpAratul Constantie de boala de care suferea. dat din nou viaDA copilului unei femei. mustrat pe cel ce voia sA#i ia din pricina lAcomiei o caprA fArA sA o plAteascA Hi a fAcut sA fugA capra Gn ocol de la cel ce o trAgea cu sila' iar dupA ce a numArat Hi preDul ei, capra a stat cu cele cumpArate. vindecat muDenia unui diacon, cAruia Gi poruncise sA spunA o micA rugAciune pe vremea unei arHiDe, iar el, pentru mArire deHartA, lungise rugAciunea Hi din pricina asta amuDise GndatA. 4datA slu(itorii bisericii au aprins puDine lumCnAri Gn bisericA' cCnd sfCntul i#a Dinut de rAu, ei i# au rAspuns cA nu#i nimeni Gn bisericA, aHa cA nu e nevoie de mai multA luminA' dar sfCntul a luat mArturie din cer cA avea privitori pe Gngerii, care cCntau GmpreunA cu el rugAciunile. Pe

cine nu va uimi minunea izvorCrii pe neaHteptate a untdelemnului Gn candelA, cCnd candela era sA se stingA din lipsA de untdelemnO )ultora le#a prezis cele viitoare prin darul sAu cel dumnezeiesc al cunoaHterii de mai dinainte a lucrurilor. Pe episcopul $rifilie, care trAia Gn petreceri Hi desfAtAri lumeHti, l#a povADuit Hi l#a Gndemnat sA doreascA mai mult bunAtADile cele viitoare. certat Hi a dat morDii pe o femeie ce cAzuse Gn desfrCnare Hi care nu voia sA#Hi mArturiseascA pAcatul, ci spunea cA a fAcut copilul cu bArbatul ei, cA a rAmas cu el GnsArcinatA, deHi acela murise de unsprezece luni. Jn timpul verii, cCnd soarele dogorea, capul sfCntului era plin de rouA' prin aceasta Dumnezeu arAta cinstea ce i se va da. CA sfCntul era milostiv Hi GndurAtor o aratA GntCmplarea cu cei ce au Gncercat sA#i fure oile din turmA. SfCntul nu numai cA a dezlegat pe hoDii ce fuseserA GnlAnDuiDi cu lanDuri nevAzute toatA noaptea, dar le#a dat la plecare Hi un berbec, ca sA nu le fie Gn zadar privegherea cea de toatA noaptea. 4cCrmuind dar bine turma GncredinDatA lui, s#a mutat ca sA trAiascA Hi sA petreacA cu Gngerii.

Sfantul Ierar$ Spiridon este cinstit in mod deose%it la %iserica din orasul &orfu' recia' unde se pastreaza cinstitele sale moaste( La aceasta manastire' sar%atoarea $ramului a inceput inca de duminica' zi in care moastele Sfantului Spiridon au fost asezate intr-un loc special' unde credinciosii le-au )enerat pana astazi la ora *+(,,( Parintele eorge -onispoliatis ne-a oferit detalii despre aceasta sar%atoare. /&um ne uitam spre sfantul altar' in partea dreapta este o camaruta unde sunt puse moastele Sf( Spiridon' intr-o racla de argint( Dupa slu0%a paraclisului' Sf( Spiridon este scos in picioare si sta la intrare' la usa' unde intram in camaruta lui( Acolo' Sf( Spiridon sta trei zile si doua nopti' adica pana astazi' la ora *+(,,( In tot acest timp' se face Sf( Liturg$ie dimineata' paraclisul sfantului' !ecernia' Pri)eg$ere' iar a doua zi' din nou' Sf( Liturg$ie( In toate aceste trei zile si doua nopti' incontinuu )ine lume si se inc$ina( La ora *+(,, s-a facut un mic paraclis si un mic perelina0' de trei ori' in interiorul %isericii' apoi' de la usa %isericii' %inecu)inteaza oamenii care stau afara in genunc$i si asteapta ca sa-l )ada pe Sf( Spiridon/( Parintele eorge -onispoliatis ne-a )or%it si despre alte trei procesiuni similare care se fac la %iserica din &orfu pe parcursul anului. /La noi se fac patru procesiuni in tot timpul anului( Deci' e procedeul pe care l-am descris inainte care are loc si pe ** august' cand sar%atorim o minune a Sf( Spiridon' dar si in Sam%ata mare' cand )ine foarte multa lume din Atena' din #pir( Moastele Sf( Spiridon sunt scoase prin oras' in Duminica Floriilor' in Sam%ata Mare' prima duminica a lunii noiem%rie si pe ** august' toate acestea facandu-se in amintirea unor minuni pe care le-a facut Sf( Spiridon' aceste procesiuni datand de acum 1,,-2,, de ani' si de atunci au loc in fiecare an/( De asemenea' parintele eorge -onispoliatis a facut referiri si la cele mai importante moti)e pentru care Sf( Ierar$ Spiridon se %ucura de o cinstire deose%ita din partea localnicilor din &orfu. /Sf( Spiridon pentru &orfu este totul' pentru oamenii de aici' c$iar si pentru oamenii care nu merg la %iserica sau care n-au o )iata religioasa( &u toate ca am fost su% ocupatie )enetiana' au a)ut si acestia un respect pentru Sf( Spiridon' el facand minuni care au sal)at insula de ciuma' o teri%ila %oala care omora o multime de oameni in anii secolului 3!I-3!II( Pe ** august *4*+' este o minune pe care a facut-o Sf( Spiridon cand a sal)at insula de ocupatia turcilor' cand acestia au atacat insula &orfu' iar Sf( Spiridon a inter)enit intr-un mod minunat( #ste un e)eniment

nu numai religios' ci si unul istoric' toti istoricii timpului )or%ind de aceasta minune/

!IATA SFANT5L5I I6AN "5S5L 7 M6D#L P#NT"5 !IATA T5T5"6" &"#STINIL6"

#n viata, ne alegem un sfant nou, care, alaturi de 'antuitorul si 'aica Domnului, sa ne ocroteasca si sa mijloceasca pentru noi inaintea lui Dumnezeu. Si sfintii au fost oameni, au trait pe pamant, au avut ispite, incercari, de aceea noua, oamenilor, ne este mai usor sa comunicam cu ei, sa-i rugam sa mijloceasca pentru noi, iar vietile lor sa constituie modele pentru viata noastra. 0usia este una dintre tarile ortodo!e care a dat multi sfinti de-a lungul timpului. /nul dintre ei este Sfantul #oan 0usul. Sfantul s-a n ascut intr-un sat din 0usia, anul cel mai probabil al nasterii sal e fiin )*9:. -l a participat la razboiul rusilor contra turcilor din )3)). .uat prizonier de tatari, el a fost vandut unui ofiter superior turc din %rocopie, &sia 'ica, aproape de Cezareea %alestinei. #n acea perioad a Turcia era plina de robi rusi care, din cauza asupririlor musulmanilor, se lepadau de (ristos. Sfantul #oan insa era unul dintre acei tineri care cu mintea si sufletul luminate de cunoasterea si credinta lui Dumnezeu, a rabdat cu smerenie robia si batjocura turcilor. Desi era batut si indemnat sa-si lepede credinta, el nu a cedat, preferand sa i se taie capul decat sa savarseasca infricosatorul pacat. St apanul sau l-a lasat liber in credinta otodoza, punandu-l sa aiba grija de vite. .a inceput sfantula stat in grajd alaturi de vite, multumind lui Dumnezeu ca a fost invrednicit sa urmeze smerenia lui (ristos, care sa nascut intr-o iesle saracaL langa Bethleem. Smerenia si blandetea sfantului au facut ca stapanul sa-l indrageasca. Camera oferita de stapan a fost refuzata de #oan, care a ramas in grajd, devenit locasul de nevointa unde se ruga si dormea foarte putin. /neori mergea pe ascuns la o biserica a Sfantului 6heorghe, unde se si impartasea cu %reacuratul Trup si Sange al 'antuitorului.

%rima minune a Sfantului #oan 0usul s-a petrecut in timpul vie tii lui. Stapanul lui era plecat in pelerinaj la 'e==a, in timp ce sotia sa pregatea un ospat. Sfantul #oan a cerut lui Dumnezeu sa trimita o farfurie cu mancarea preferata a stapanului sau la 'e==a. 0ugaciunile, facute din adancul inimii, au reusit sa trimita farfuria la 'e==a, impresionand astfel pe toata lumea. estea despre minunea savarsita s-a raspandit repede in tot tinutul, si toti il ptiveau cu spaima si respect, ca pe un om drept si placut lui Dumnezeu. >ericitul #oan si-a continuat mai departe felul asiatic de viata, ingrijind de animale, implinind poruncile eparhului si rugandu-se. Dupa putini ani viata sa pamanteasca se apropia de sfarsit. Sfantul s-a imbolnavit si acerut sa fie culcat pe paie in staulul sfintit cu rugaciunile si patimirea sa pentru numele si dragostea lui (ristos. -l a trimis sa fie chemat preotul pentru a se impartasi. %reotul, insa, temandu-se de fanatismul turcilor, #-a adus Sfintele Taine intr-un mar scobit. Sfantul si-a dat sufletul in mainile lui Dumnezeu in ziua de ;3 mai )31:. Cu inoirea turcilor, Sfantul a fost inmormantat de preotii si crestinii ceai mai de vaza din %rocopie. #n anul )311, preotului din biserica Sfantului 6heroghe i s-a ar atat Sfantul #oan in vis spunandu-i ca trupul ia- ramas intact. &poi o lumina cereasca a stralucit deaspura mormantului. Crestinii au deschis mormantul, au scos trupul sfantului si l-au dus in biserica. #n anul )+1; 2sman %a sa a jefuit biserica din %rocopie si a aruncat trupul sfantului in foc. azand insa ca trupul sfantului miscandu-se in mijlocul flacarilor ca si cum ar fi fost viu, turcii au fugit ingroziti, povestind tuturor musulmanilor minunea vazuta. 'oastele au fost scoase din foc intregi, insa a ramas doar o negreala de la jar si fum. #n )9;; in urma conflictului dintre Turcia si 6recia, grecii din &sia 'ica au fost nevoiti sa plece si au luat cu ei si moastele sfantului. Dupa multe peregrinari, trupul sfantului a ajuns in insula -vuia, in orasul %rocopie. &cum moastele sfantului #oan 0usul se alfla intr-o biserica, ele fiind un izvor nesecat de tamaduiri si alinari ale suferintelor trupesti si sufletestiA pentru toti cei care alearga cu credinta la sfant. Sfantul #oan 0usul a continuat s a faca minuni si dupa moartea sa. & salvat oameni de la moarte, a vindecat oamenia de boli nestiute sau incurabile, a mantuit oameni in ultima clipa a vietii lor. #n zilele noastre mul ti oameni spun ca e greu sa te mantuiesti. Desi secolul ""# este marcat de violenta si necredinta, noi putem pastra vie credinta in sufletele noastre. %utem urma modelul vietii Sfantului #oan

0usul fara a ne izola de restul lumii sau fara a renunta la unele avantaje oferite de tehnologia avansata. %utem sa ne rugam, sa postim, sa mergem la biserica pentru a ne impartasi cu Sfintele Taine si sa crdem in Dumnezeu. 2ricat de greu ne-ar fi, daca am avea multe incercari, caci multi cred ca Dumnezeu este numai pentru cei slabi si de aceea ii jignesc si batjocoresc pe crestini, sau oricat de bine ne-ar fi, trebuie sa-# multumim lui Dumenzeu pentru tot ce ne-a dat si sa-. rugam sa ne ajute sa trecem peste toate greutatile. Citind via ta si minunile sfantului #oan 0usul, ne cutremuram vazand cat de departe suntem de asemanarea cu acesta. Sa ne rugam, deci, .ui, sa ne ajute sa ducem o viata curata, placuta lui Dumnezeu? BSfinte 'ucenice #oane, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi@B.

'oastele Sfintilor #oan 0usul si Nectarie de -ghina la Tarnaveni si &lba #ulia

'oastele a doi sfinti contemporani, cunoscuti si iubiti de multi credinciosi romani vor putea fi venerate de credinciosii din Tarnaveni si &lba #ulia in aceasta saptamana. -le provin de la capela Spitalului TBC din Sibiu, unde este paroh %arintele Catalin Dumitrean, consilier mass-media la 'itropolia &rdealului. &ceste particele din moastele celor doi sfinti au fost primite in dar de parintele Catalin Dumitrean in urma mai multor pelerinaje pe care le-a facut, cu bolnavii de la spitalul TBC, chiar de la 'anastirea din Sf. Nectarie din -ghina si de la Biserica Sf. #oan 0usu de pe insula -via, din 6recia. %arintele #oan elcherean, parohul Bisericii Sfantul #oan Botezatorul din cartierul &rmatei din Tarnaveni, ne-a oferit un interviu telefonic despre cum a aparut aceasta ideea si cine sunt acesti doi sfinti? $%rin dorinta unei credincioase care a fost la Sibiu si a vazut moastele Sfantului #oan 0usul intr-o Biserica si ne-a spus? %arinte, nu am putea sa le aducem si la noiB #-am zis? Daca faceti rost de numarul de telefon al %arintelui, o sa-l sun si o sa-l rog sa ni le dea si noua. 'i-o facut rost de numarul de telefon al %arintelui Catalin Dumitrean de la Sibiu si dansul a fost foarte amabil mi-a spus? Da parinte, sigur, o sa vi le dam cand doriti dumneavoastra. Si le-am adus. .eam adus la Biserica la noi din Tarnaveni. Deci, sunt de la o Biserica din Sibiu - Capela Spitalului de boli TBC din Sibiu, care are si hramul Sfantului Nectarie si al Sfantului #oan 0usul. - Cat timp vor ramane aceste moaste la TarnaveniB - Sfintele 'oaste sunt de marti seara la noi in Biserica si vor ramane pana sambata la amiaza, dupa care, cu ajutorul lui Dumnezeu, o sa le vom duce la &lba #ulia, la Biserica 'emoriala 'ihai iteazul din &lba #ulia. - &ti randuit ceva slujbe speciale pentru acesti doi sfinti in aceasta perioada, cat sunt ele la TarnaveniB - & fost mai mult o manifestare spontana de credinta, chiar cand le-am adus am savarsit &catistele celor doi sfinti. &poi, unii dintre credinciosi s-au hotarat sa privegheze toata noaptea langa moaste. &stazi, maine si poimaine va ramane toata ziua Biserica deschisa pentru cei care doresc sa se inchine si sa se roage moastelor sfintilor. Si inca ne gandim sa facem o slujba de priveghere. #n rest, in seara aceasta vom savarsi &catistele Sfintilor la ora )+.:: si vineri de dimineata, iarasi de la ora ):.::, vom savarsi &catistele Sfintilor. Dar, inca ne mai gandim la o noapte de priveghere si sa vedem cum vor raspunde si parintii dimprejur la chemare spre o noapte de priveghere. %arinte, cateva cuvinte despre cine sunt acesti doi sfinti. &s vorbi putin despre Sfantul #oan 0usul, mai intai, pentru ca, de fapt el a fost primul care ne-a trezit, sa zic asa interesul. Sfantul #oan 0usul desi este socotit un sfant contemporan, ar trebui sa stim despre el ca a murit in anul )31:. -l a fost in oastea Tarului %etru cel 'are, cand acesta a purtat un razboi cu turcii in )3)), a fost luat prizonier de catre turci, a ajuns rob in Cezareea %alestinei, in &sia 'ica in orasul %rocopie. Si acolo fiind rob a slujit la grajd si multi dintre crestinii, dintre rusii luati prizonieri, au imbratisat mahomedanismul pentru a le fi mai usoara crucea de purtat sau poate chiar s-au lepadat de cruce, zic. Dar el a ales sa ramana crestin si se impartasea des cu Sfintele Taine, in fiecare saptamana cu Sfintele Taine, si era dispretuit oare cumva pentru turci. Dar pentru viata lui aleasa a inceput Dumnezeu sa faca minuni prin el si a ajuns si in cinste chiar si pentru mahomedani, iar sfarsitul lui si l-a gasit in anul )31: in ;3 mai si atunci este si praznuit de Biserica noastra si

este si hramul la Biserica de la care provin si moastele deci la Biserica din Sibiu, de boli tuberculoase. Sfantul Nectarie in schimb este intr-adevar un sfant contemporan, el a fost monah, a fost director de Seminar la un moment dat, ajutat de multi, a avut o viata evlavioasa, apoi a ajuns la o manastire in -ghina si a fost sfintit episcop. Si avea si sanse de a progresa in cariera preoteasca, sa zic asa, sa avanseze ca mitropolit, dar a ales o viata modesta si este intr-adevar socotit si el un doctor fara de arginti, pentru minunile care se savarsesc la Sfintele 'oaste si pentru ajutorul pe care-l da bolnavilor. -ste intr-adevar un sfant din secolul nostru.$ Sambata, 1) martie ;::3 moastele Sfintilor #oan 0usul si Nectarie de -gina vor fi aduse la Biserica 'emoriala 'ihai iteazul din &lba #ulia si vor fi scoase spre inchinare la slujba %rivegherii, care se va oficia de la ora )+.::. 'oastele celor doi sfinti facatori de minuni vor ramanea spre inchinare la aceasta biserica pana luni, ; aprilie ;::3, cand vor fi duse din nou la Sibiu. a reamintim faptul ca la Biserica 'emoriala 'ihai iteazul din &lba #ulia se afla si particele din moastele Sfantului Siluan &thonitul - cel de-al doilea hram al bisericii ale pruncilor ucisi de #rod si ale Cuviosului Trifon 0omanul, toate primite anul trecut 7;::*8 inaintea sfintirii bisericii, chiar din Sfantul 'unte &thos - 6recia. .a slujbele de sambata si duminica 7>loriile8 atat moastele celor doi sfinti tamaduitori - #oan 0usul si Nectarie de -ghina - cat si moastele e!istente deja - Siluan, pruncii ucisi de #rod si Trifon - vor fi scoase pentru inchinarea credinciosilor.

Sfantul #lefterie

Acesta era din 4oma, in anii im!aratiei lui Adrian (//A-/DF). Si, tanar foarte
fiind, si ramas orfan de tata, avand numai !e maica sa, ce se c'ema Antia, care era invatata sa creada in Hristos de Sfantul A!ostol Pavel. Deci, l-a adus Antia !e Sfantul, co!il fiind, la Anic'it, e!isco!ul 4omei, care l-a dat !e el sa invete Sfanta arte si l-a ase(at in randuiala clericilor. iar la cins!re(ece ani l-a 'irotonit diacon, si la o!ts!re(ece ani, !reot, iar cand a a5uns la doua(eci de ani l-a 'irotonit e!isco! in "liric. Si, de vreme ce !e multi invata si-i intorcea la credinta lui Hristos, a trimis Adrian im!aratul de l-au adus inaintea lui si marturisind luminat !e Hristos, Dumne(eu adevarat, iar !e idoli defaimandu-i, a fost dat la c'inuri. A !oruncit sa-l culce !e un !at de arama si sa-i dea foc, l-au !us, a!oi, !e un gratar de fier inrosit in foc si iarasi l-au bagat intr-o caldare !lina cu untura si cu smoala in clocot. si cu !uterea si cu darul lui Hristos a fost !a(it de toate nevatamat. A!oi, cu sfatul lui oremon e!ar'ul, lau aruncat !e Sfantul )lefterie intr-un cu!tor de arama ars in foc, in care a intrat mai intai oremon insusi, fiind luminat de Du'ul Sfant. si iesind nevatamat si marturisind ca Hristos este Dumne(eu, i s-a taiat ca!ul. iar !e

Sfantul )lefterie, iesind neatins, a !oruncit tiranul sa-l arunce in temnita. A fost legat a!oi de un car tras de cai salbatici si, fiind slobo(it de ingeri, a fost dus intr-un munte inalt. acolo traia cu fiarele salbatice, care se imblan(eau la cuvintele lor. A bote(at aici !e slu5itorii trimisi sa-l !rinda, !recum si !e altii, care au cre(ut in Hristos, ca la cinci sute de oameni. *-au !rins a!oi si l-au dus iarasi in fata im!aratului, care l-a dat sa-l manance fiarele. Dar, sca!and nevatamat, im!aratul a !oruncit la doi slu5itori de l-au stra!uns cu sulitele8 si, asa, si-a dat fericitul sau sufletu in mana Giditorului. "ar maica sa, Antia, imbratisand !e Sfantul mort si sarutandu-l, a ca(ut !este dansul si i s-a taiat si ei ca!ul cu sabia.

SFANTA M5&#NITA FIL6FT#IA D# LA A" #S

n calendarul sfinteniei crestine, la 3 decembrie este pomenita Sfanta )ucenita (ilofteia, ale carei moaste se gasesc de sapte veacuri la +urtea de Arges. Dupa anumite stiri privitoare la viata ei, aflam ca s!a nascut pe la inceputul veacului al X !lea in orasul "arnovo, care pe atunci era capitala @imperiului romano!bulgar@ intemeiat si condus o vreme de fratii #etru si Asan, romani de neam. i s!a dat din botez numele (ilofteia, care in greceste inseamna iubitoarea de Dumnezeu, lucru pe care il va dovedi cu fapta in cursul scurtei sale vieti pamantesti. Se spune ca si mama viitoarei sfinte era romanca de neam, din sudul Dunarii si o femeie foarte evlavioasa. De la ea a deprins prunca (ilofteia dragostea de Dumnezeu si de aproapele, faptele de milostenie, rugaciunile si postul si alte virtuti care

trebuie sa impodobeasca sufletul unui adevarat crestin. (iind copila inca, Dumnezeu a chemat la Sine pe vrednica sa mama, ramanand astfel orfana. +u incredere in Dumnezeu, a ramas in casa parinteasca, respectand toate cele ce invatase de la mama ei, traind mai mult pentru *ristos si pentru cei aflati in suferinta. Dar dupa o vreme tatal ei s!a recasatorit, luandu!si o femeie cu o viata cu totul diferita de cea a primei sale sotii. 0ra firesc atunci ca aceasta femeie sa n!o iubeasca pe (ilofteia, obisnuita cu rugaciunea, cu postul si cu mila fata de aproapele. Drept aceea, s!a pornit cu multa ura impotriva acesteia, mai ales cand se ducea la biserica sau cand se ruga si facea fapte de milostenie. n acelasi timp, cauta sa intarate si pe tatal blandei copile impotriva ei. Dar toate vorbele de ocara, bataile si muncile la care o punea tatal si mai ales mama ei vitrega, n!au putut s!o abata de la virtutile care ii impodobeau sufetul, mai ales de la faptele milosteniei. n inima ei se intiparisera cuvintele )antuitorului, (ericiti cei milostivi, ca aceia se vor milui -)atei :, 3., dar mai ales cuvintele pe care le va spune 0l la dreapta &udecata, 'eniti, binecuvantatii "atalui )eu si mosteniti mparatia cea pregatita voua de la intemeierea lumii. +aci flamand am fost si )i!ati dat sa mananc, insetat am fost si )i!ati dat sa beau, strain am fost si )!ati primit, gol am fost si )!ati imbracat, bolnav am fost si )!ati cercetat, in temnita am fost si ati venit la )ine -)atei 2:, A6!A5.. ntre altele, de multe ori cand ducea mancare tatalui ei la camp, o parte din ea o dadea unor oameni saraci. ntr!una din zile, pe cand avea 12 ani, acesta a urmarit!o ca sa vada ce face cu mancarea pe care trebuia sa i!o aduca la camp. ncredintandu!se ca o dadea celor lipsiti, s!a infuriat atat de tare, incat a scos securea pe care o purta la brau si a aruncat!o asupra fetei. A ranit!o grav la un picior, incat dupa putina vreme si!a dat sufletul in mana Biditorului a toata faptura. /evrednicul tata, inspaimantat de uciderea propriei sale copile, a incercat sa!i ridice trupul spre a!l inmormanta. Dar Dumnezeu a ingreuiat in asa fel cinstitul ei trup, incat nici tatal ucigas, nici alti oameni n!au putut sa!l ridice. ngrozit, a alergat la arhiepiscopul cetatii "arnovo, istorisindu!i toate cele intamplate. Acesta, impreuna cu mai marii cetatii, cu preoti, calugari si multime de credinciosi, s!au indreptat spre locul in care se afla trupul neinsufletit al tinerei (ilofteia. "oti s!au incredintat ca erau in fata unei minuni dumnezeiesti. erarhii si preotii aflati acolo, au savarsit slu&ba prohodirii ei, dupa care au incercat sa!i ridice cinstitul trup, spre a!l duce in catedrala arhiepiscopala din "arnovo. /ici de data aceasta cinstitul ei trup n!a putut fi ridicat. Au inteles ca (ilofteia putea fi socotita acum ca o adevarata mucenita a lui *ristos si ca ea insasi nu voia sa fie dusa in cetatea "arnovo. Sina=arul ei arata ca sfintii slu&itori au inceput sa spuna numele unor orase, biserici si manastiri din dreapta si stanga Dunarii, spre a vedea daca nu se usureaza trupul sfintei, la rostirea vreunuia din ele. +and s!a rostit numele orasului +urtea de Arges, deodata trupul s!a usurat si a putut sa fie ridicat. a fost instiintat de indata domnitorul roman de la Arges de dorinta sfintei (ilofteia, ca cinstitul ei trup sa fie adus in tara sa. A fost intampinat la Dunare de domnitor, ierarhi, preoti, calugari si credinciosi, cu rugaciuni, cantari duhovnicesti, lumanari si tamaie. Sicriul cu trupul ei a fost dus apoi la +urtea de Arges. Adevarul este ca moastele ei au ramas la "arnovo si au fost aduse in "ara %omaneasca numai dupa anul 1A9A, cand taratul bulgar de la "arnovo a fost ocupat de turci. Se pare ca de aici au fost duse pentru scurt timp la 'idin, probabil pana in 1A95. #entru a nu fi profanate, au

fost oferite domnitorului )ircea cel Batran -1A45!1614., care le!a asezat in biserica Sfantul /icolae -domneasca. din +urtea de Arges, pe atunci catedrala mitropolitana, ctitoria domnitorilor Basarab ntemeietorul si /icolae Ale=andru, fiul sau. )oastele Sfintei au ramas acolo pana in 149A, cand Cdatorita starii de degradare in care a a&uns biserica C au fost mutate in bisericile Sfantul 7heorghe, apoi la Adormirea )aicii Domnului!<lari, din aceeasi localitate. n timpul primului razboi mondial, cand o buna parte din tara era ocupata de trupe straine C au fost duse in paraclisul manastirii Antim din Bucuresti. Dupa incheierea razboiului au fost readuse la +urtea de Arges, dar de data aceasta in mareata biserica ctitorita de /eagoe 'oda Basarab. Din 1969 au fost mutate in paraclisul din incinta acestei biserici, unde se gasesc si azi. n felul acesta, Sfanta (ilofteia a devenit o adevarata ocrotitoare a "arii %omanesti. )oastele ei sunt venerate atat de credinciosii din partea locului cat si de alti crestini, din alte zone ale tarii, care isi indreapta pasii spre prima capitala a "arii %omanesti. n mai multe randuri s!au facut procesiuni in tara cu sfintele ei moaste, mai ales in vreme de seceta. De la aducerea moastelor sale in tara si pana azi, in numeroase biserici s!au zugravit fie chipul ei, fie scene din viata ei -ca in bisericile Dobroteasa si Sfantul 7heorghe din Bucuresti, Sfanta (ilofteia si Sfanta 'ineri din #loiesti, Adormirea )aicii Domnului din )izil si altele.. coane cu chipul sau impodobesc casele credinciosilor. Unii parinti dau numele (ilofteia fiicelor lor la botez, iar unele credincioase care iau ingerescul chip al calugariei, de asemenea poarta acest nume. #omenirea ei cu lauda se face in fiecare an in ziua de 3 decembrie. A fost aleasa aceasta zi ca data de praznuire, indata dupa ziua Sfantului /icolae, intrucat moastele ei au stat secole in sir in biserica domneasca din +urtea de Arges, care are hramul Sfantului /icolae, deci la 5 decembrie. 'iata Sfintei (ilofteia este trecuta in Mineiul pe decembrie si in Vietile de sfinti pe aceasta luna, tiparite la noi in tara, iar insemnarile de calatorie ale unor straini care au trecut prin +urtea de Arges mentioneaza prezenta moastelor ei in acest oras, precum si cinstirea de care se bucurau din partea credinciosilor romani. $a 24 februarie 19:;, Sfantul Sinod al Bisericii noastre a hotarat generalizarea cultului unor sfinti ale caror moaste se gasesc in tara noastra, intre care si Sfanta (ilofteia de la Arges. Slu&ba speciala inchinata acestei generalizari a avut loc in ocotombrie 19::, la +urtea de Arges, in prezenta patriarhului Dustinian )arina si a numerosi ierarhi romani si straini, invitati acolo, precum si a numerosi clerici si credinciosi. Sa cinstim si noi prin cantari duhovnicesti pe aceasta sfanta ocrotitoare a "arii %omanesti, zicand, $audam nevointele tale, (ilofteiei fecioara, cinstim patimile, marim indeluga!rabdarea ta, fericim sfantul tau sfarsit, cantam barbatia ta cea neinvinsa ce s!a aratat in trupul tau cel tinerel si crud> si privind toate ostenelile vietii tale care te!au preamarit pe pamant si in cer, unde acum locuiesti, te rugam fa pomenire si de noi cei ce alergam la racla sfintelor tale moaste, ca izbavindu!ne de toata nevoia si imparatiei cerurilor facandu!ne partasi, sa te laudam pe tine, graind unele ca acestea,

Bucura!te, cea din ceruri daruita romanilor> Bucura!te, ca acum locuiesti la inaltime> Bucura!te, ca stai vesnic intre cetele marite>

Bucura!te, ca prin tine Domnul mila ne trimite> Bucura!te ca!ti asculta rugile pentru tot omul> Bucura!te, ca esti noua a&utor intru prime&dii> Bucura!te, ca pe tine te avem stalp al nade&dii> Bucura!te, (ilofteie, fecioara prealaudata? -Din Acatistul Sfintei Filofteia, icosul 12..
Pr. Prof. Dr. Mircea Pacurariu, "Sfinti daco-romani si romani", Editura Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, Iasi, 1994, pa . 19>-1!1.

M Pelerina0 la Man( Pestera Sf( Andrei Alte articole.

P)*)4"=AN in &oldova !entru vacanta de Anul =ou M Pelerina5e "unie :;;0 M Pelerina5 la onstantino!ol - iulie :;;A M Pelerina5 la &untele At'os - "unie :;;A M Pelerina5ele lunii martie :;;0
M Lumea celor mici?

Povesti si !oe(ii !entru M Proverbe si co!ii (icatori M Planse de colorat M >'icitori

M

89-:, noiem%rie Sar%atoarea Sf( Ap( Andrei eniti sa ne rugam impreuna la marea sarbatoare inchinata Sf. &postol &ndrei ocrotitorul spiritual al 0omaniei - sa parcurgem impreuna o parte din spatiul cuprins intre 'area Neagra si Dunare, locul de inceput al mantuirii noastre. ;iua I - Bucuresti - Constanta vizita la Catedrala &rhiepiscopala, participare la procesiunea plecarii moastelor Sf. -pictet si &stion - 'anastirea Sf. 'aria Techirghiol cazare la manastirea Techirghiol ;iua II - 'an. %estera Sf. &ndrei , participare la slujba (ramului, vizita la pestera Sf. &ndrei, inchinare la sfintele moaste - 'an. Dervent - Bucuresti Ser)icii incluse.

Transport cu microbuz 'ercedes ito +N) Cazare la 'anastirea Sf. 'aria Techirghiol in camera dubla Pret 29 "6N

Punct de Plecare S.C. #deea Tour, langa Biserica Delea Noua str.'.Basarab, nr.):4, bl.3;, sc.1, ap.*9 - parter, sect.1, telOfa! :;)O1;:,:9;A :;)O1;:,:94 Data si ora plecarii ;9 noiembrie, ;::*, ora +.:: Persoana contact &ugustin Simona >olea telOfa! :;)O1;:,:9;A :;)O1;:,:94

%aunoiu

Acest articol a fost )izualizat de 1,89 ori PP PP

Co$e"tea4a artico# Reco$a"'a artico#

MM Ve4i ar3i,a N*e#eri"a.eN I$*ri$a E)e#eri"a. #a Ma"0 )estera S 0 A"'reiE

%agina * din )

)e#eri"a. C 2 A Dece$brie, Sarbatoarea S 0 Nico#ae, S 0 Fi#o teea 'e #a Arges )e#eri"a. i" Israe# si )e"i"su#a Si"ai )ELERINAO 'e CRACIUN i" ISRAEL )ELERINAO i" Mo#'o,a *e"tru ,aca"ta 'e A"u# Nou )e#eri"a. i" Tara S a"ta 2 B? 2 ?< ia"uarie

Dictionar religios

&

>

Dictionarul Teologilor 0omani

&

>

'

Biserici R Biblia R Budism R alendar ortodo- R ate'ism ortodo- R atedrale R antari bisericesti onferinte video R restinism R Datini, obiceiuri, su!erstitii R Dogmatica R Dre!t bisericesc R Filocalie R >alerie foto R Hinduism R "slam R "storia Bisericii R "udaism R Nocuri R *iturg'ia R &anastiri &orala R Patrologie R Pateric R Povestiri audio R Postul R Psalmi R Predici R 4eligiile lumii R 4eligie si filosofie 4etete de !ost R 4ugaciuni R Sarbatori R Secte si culte R Sfintele 3aine R Sfinti Parinti R Slu5be R Stiri R 6ietile Sfintilor

>alerie de imagini R Adauga un site R ontact R SBndication R Paste R Sitema! R Publicitate R 3ermeni si conditii

!IATA SFANT5L5I &ALINI& D# LA &#"NI&A

Sfintul Ierar$ .alinic de la .ernica s-a nascut la ! octom#rie, 1!>! in Bucuresti, aproape de #iserica Sfintul :isarion. Din sfintul #ote& a primit numele de .onstantin.
%arintii sai se numeau &ntonie si >loarea si erau foarte evlaviosi. Cel mai mare dintre copiii lor a fost in tinerete preot de mirA apoi, intrind in viata monahala, s-a calugarit sub numele de &cachie. De asemenea si mama Sfintului Calinic, fericita >loarea, dupa ce si-a crescut copiii, s-a retras in 'anastirea %asarea, primind marele si ingerescul chip sub numele de schimonahia >iloteia. Tinarul Constantin, cel mai mic dintre copii, a primit din pruncie o educatie religioasa aleasa, invatind carte in Bucuresti, la scolile care functionau pe acea vreme pe linga biserici. #n anul )+:3 a intrat in nevointa calugareasca la 'anastirea Cernica, sub ascultarea cuviosului staret, arhimandritul Timotei. .a ); noiembrie )+:+ a fost tuns in schima monahala sub numele de Calinic, iar la 1 decembrie )+:+ a fost hirotonit ierodiacon. Sfintul #erarh Calinic de la Cernica, fiind vas ales al Duhului Sfint, a iubit de mic rugaciunea, tacerea, cinstea si milostenia. #nca de cind era calugar tinar in 'anastirea Cernica, postea foarte mult, isi implinea regulat canonul si pravila cu multa osirdie, se lupta impotriva somnului si nu lipsea niciodata de la slujbele bisericii, dupa marturia batrinului (ariton, iar ziua lucra impreuna cu parintii la ascultarile cele grele ale manastirii. Dupa plecarea la Sfintul 'unte a duhovnicescului sau parinte, ieroschimonahul %imen, Cuviosul Calinic si-a pus aceasta aspra rinduiala, ca in toata saptamina sa nu manince bucate fierte la foc, fara numai piine cu apa, dupa apusul soarelui, iar simbata si Duminica sa mearga la trapeza impreuna cu parintii si sa se mingiie cu

infrinare. 'arturisesc parintii care l-au cunoscut pe Sfintul Calinic ca fata ii era mereu palida de multa postire si ochii adinciti in orbite din pricina multor privegheri si a atitor lacrimi. Caci dobindise de la Dumnezeu darul lacrimilor la sfinta rugaciune. #n anul )+)1, murind de ciuma multi preoti calugari din 'anastirea Cernica, staretul Timotei staruia mereu sa faca preot pe smeritul ierodiacon Calinic. -l insa se lepada de un dar mare ca acesta, socotindu-se pe sine cu totul nevrednic. #nsa, fiind foarte ascultator si lasindu-se in voia lui Dumnezeu, a primit taina sfintei preotii, savirsind cele sfinte in toata viata sa cu lacrimi si cu multa evlavie. Dupa primirea darului preotiei, la )1 februarie, )+)1, Sfintul Calinic a inceput si mai mult a se nevoi si a sluji cu osirdie tuturor, fiind plin de dumnezeiasca dragoste catre toti, dupa cuvintul ce zice? $Daca vrei sa te iubeasca toti, iubeste si tu pe toti$. De vedea pe cineva scirbit, impreuna cu el se intristaA pe cei bolnavi ii cerceta si dupa ale sale puteri ii mingiia, iar pe saraci mereu ii miluia. %entru aceasta toti il iubeau ca pe un adevarat tata si parinte duhovnicesc. &poi era atit de smerit, ca pe cit se inalta cu cinstea si cu darul de catre toti, cu atit mai mult se smerea catre toti, dupa cuvintul Domnului Care zice? Care intre voi va vrea sa fie intii, sa va fie voua sluga 7'atei ;:, ;38. Cuviosul Calinic a fost hirotesit duhovnic al 'anastirii Cernica la ;: septembrie, )+),, de insusi mitropolitul Tarii 0omanesti, Nectarie si este rinduit eclesiarh mare. Din aceasta zi aproape toti parintii si fratii din obste se marturiseau la el, pentru ca toti se cucereau de nevointa lui si isi faceau adapost si mingiiere supararilor lor. Si era atit de iscusit duhovnic, incit veneau la spovedanie nu numai monahii, ci si multa lume din afara si chiar mitropolitul. &cest fericit parinte, ori de cite ori era ocarit de cineva, graia de bine, iar pe cel care il nedreptatea, indata il miluia si il ajuta cu tot ce putea. #nsa la dinsul in chilie altceva nu se gasea, fara numai un ulcior cu apa. 'ai spuneau parintii ca in chilia sa cuviosul era atit de linistit, incit nici ucenicii lui nu-l auzeau ce face, cind adica se odihnea si cind era la rugaciune. Dupa marturia mai multor duhovnici din vremea sa, Cuviosul Calinic savirsea in timp de ;4 de ore doua mii de inchinaciuni si trei sute de metanii mari, precum si pravila cea rinduita fiecarui calugar la chilie. &ceiasi duhovnici ai 'anastirii Cernica adevereau ca Sfintul Calinic, inca din anii tineretii, a primit darul neincetatei rugaciuni a lui #isus, prin care s-a facut casa a Duhului Sfint si vas al alegerii. #n primavara anului )+)3, Cuviosul Calinic, impreuna cu #gnatie duhovnicul si cu un alt calugar s-au sfatuit sa posteasca desavirsit tot %ostul 'are pina la Sfintele %asti. Deci, luind binecuvintare de la staretul 'anastirii Dorotei, au inceput aceasta aspra si mai presus de putere nevointaA dar din lipsa dreptei socoteli, satana le-a facut la toti o grea ispita. Calugarul n-a putut sa posteasca deloc. #eroschimonahul #gnatie a postit citeva saptamini, s-a imbolnavit si cu greu s-a vindecat. #ar Cuviosul Calinic a postit desavirsit pina in joia Canonului 'are - adica pina in joia din saptamina a cincea a %ostului 'are, cind a mincat o jumatate de prescura. Dar voind sa implineasca cele 4: de zile de post, asemenea 'intuitorului si sfintilor de demult, s-a imbolnavit de o cumplita ameteala de cap si slabire a firii, incit n-a mai stiut nimic de sine pina in Duminica Tomei. %entru aceasta staretul Dorotei era foarte mihnit, crezind ca nu va mai scapa cu viata. #nsa, cu darul lui Dumnezeu, Cuviosul Calinic si-a venit din nou in simtire, spre bucuria staretului si a tot soborul. Din ceasul acela, parintele Dorotei i-a rinduit sa

tina toata viata calea cea imparateasca. &dica, sa se impartaseasca zilnic din masa cea de obste la trapeza. Deci, facind ascultare, Sfintul Calinic minca zilnic cu fratii la masa, fara sa mai aibe nimic de mincare la chilie sau sa guste ceva fara binecuvintare. Cu toate acestea, din postirea cea de 4: de zile, cuviosul a ramas cu o permanenta durere de cap, pe care a simtit-o pina la obstescul sau sfirsit. #n vara aceluiasi an, Sfintul Calinic n-a mincat piine deloc, timp de 4: de zile, nici legume fierte la foc. Numai seara, dupa apusul soarelui, minca cite o felie de pepene si fructe crude, ca sa-si potoleasca slabiciunea firii si sa nu calce porunca saretului. /cenicul sau, arhimandritul &nastasie Baldovin, marturisea ca toata viata sa, cuviosul nu dormea intins pe pat, ci atipea citeva ceasuri pe un scaun, imbracat si incins cu o curea lata de piele. -ra ca o adevarata santinela, gata oricind de lupta, veghind neincetat asupra nevazutilor vrajmasi care incercau sa-l ispiteasca, fie prin trup, fie prin ginduri. &celasi ucenic zicea ca nimeni nu putea sa ascunda ceva sau sa spuna vreo minciuna inaintea Sfintului Calinic, pentru ca era inaintevazator si indata descoperea adevarul si cele ce urmau sa se intimple in viitor. &celasi ucenic preaiubit al Sfintului Calinic spunea ca dascalul sau era atit de blind si smerit cu inima, incit oricine socotea ca are in fata sa un inger, iar nu om pamintesc. De aceea toti il iubeau, il cinsteau si il aveau ca pe un adevarat sfint, atit calugarii si mirenii, cit si episcopii si dregatorii tarii. Cu binecuvintarea duhovnicului sau, fericitul Calinic a calatorit la Sfintul 'unte &thos in vara anului )+)3, minunindu-se de nevointele calugarilor atoniti. &poi, cu rinduiala lui Dumnezeu, s-a intors inapoi la metanie, luind mult folos sufletesc de la parintii atoniti. .a )4 decembrie, )+)+, Cuviosul Calinic a fost ales staret al 'anastirii Cernica, cu voia lui Dumnezeu si a Sfintului #erarh Nicolae, patronul acestui sfint locas, avind doar 1: de ani. %entru sfintenia vietii lui si buna chivernisire a manastirii, la 9 aprilie, )+;:, este hirotesit arhimandrit si pastoreste obstea Cernicai timp de 1; de ani, adunind in jurul sau multi calugari, caci se silea, nu numai cu viata sa, ci si cu alese sfaturi duhovnicesti, sa indrepteze pe cei lenesi si tulburatori din manastire. &stfel, pe multi ii indrepta pe calea cea buna, iar pe cei razvratiti si neascultatori ii scotea afara din obste, dupa porunca &postolului, ca sa nu vatame pe altii. /rmind Sfintilor %arinti el socotea ca ascultarea este cea mai mare virtute pentru monahi si temelia vietii calugaresti. &stfel, invata pe fiii sai duhovnicesti ca $viata de obste, in sfinta ascultare, a intemeiat-o insusi Domnul nostru #isus (ristos, prin pilda vietii sale pamintesti$. Spuneau parintii si acestea? ca marele staret nu ingaduia deloc clevetirea in viata calugareasca, caci o socotea $moartea sufletului$. #n locul multei vorbiri, ii sfatuia pe ucenici sa practice neincetat tacerea si rugaciunea lui #isus. &ceiasi parinti spuneau de Cuviosul Calinic ca isi implinea chemarea de staret cu mare rivna si frica de Dumnezeu, stiind ca $lucrul cel mai greu si anevoios este mestesugul calauzirii sufletelor pe calea mintuirii$. /neori zicea catre ucenici? $Staretul este inima tuturor inimi-lor care il cauta si ii cer sfat si mingiiere. -l este calea spre desavirsire a tuturor sufletelor credincioase din jurul sau$.

Cuviosul obisnuia adesea sa pescuiasca in lacul din jurul manastirii, iar pestele pe care il prindea il dadea la obste pentru hrana parintilor. #ntr-o zi, un calugar tinar, curatind de solzi o caracuda mica, a inceput a cirti si, lovind-o cu cutitul, zicea? $Na, na@ De ce n-ai adus pe tatal tau, pe mama-ta, pe mosul tau, pe stramosul tau, care aveau solzi mai mari, ca nu ma mai necajeam atita@$ &poi tot el raspundea? $&m venit si cu tata, si cu mama, si cu mosul, si cu stramosul, dar i-au luat parintii duhovnici cei din comitet si parintele staret$. &ceste cuvinte au ajuns la urechile cuviosului staret Calinic. &tunci el, stind putin pe ginduri, pentru a inlatura orice pricina de sminteala din manastire a zis? $De azi inainte nu voi mai pune peste in gura mea@$ Si, intr-adevar, pina la sfirsitul vietii sale, nu a mai mincat niciodata peste, pazind cu sfintenie fagaduinta data. Se hranea numai cu verdeturi, si acelea o data pe zi, cu multa infrinare. #n timpul rascoalei din anul )+;), multi locuitori din Bucuresti s-au adapostit la 'anastirea Cernica. #ar bunul staret i-a gazduit pe toti in #nsula Sfintul Nicolae, prin chiliile calugarilor, iar pe calugari i-a mutat in #nsula Sfintul 6heorghe. #n acele zile de grea incercare pentru tara, multa mingiiere au aflat unii din locuitorii Capitalei de la Sfintul Calinic. Ca pe toti ii imbarbata, ii odihnea si ii hranea gratuit din alimentele manastirii. #n primavara aceluiasi an, auzind turcii de multimea mirenilor adapostiti in insula Cernicai si socotind ca ar fi dintre rasculati, au inconjurat manastirea cu tunuri si stateau gata s-o distruga, iar pe cei aflati in ambele insule sa-i ucida cu sabia. &tunci Sfintul Calinic a adunat tot poporul si pe calugari in biserica, le-a tinut cuvint de imbarbatare si au facut impreuna priveghere de toata noaptea. #ar a doua zi a trimis un calugar cu jalba la mai marele turcilor din tabara alaturata. Si astfel, cu rugaciunile Sfintului Calinic, cu lacrimile poporului si cu mijlocirea Sfintului Nicolae, sau linistit turcii si s-au izbavit cu totii de moarte. Terminindu-se hrana in 'anastirea Cernica, calugarii si mirenii erau amenintati de cumplita foamete. Deci, cazind Sfintul Calinic la rugaciune cu multe lacrimi in fata icoanelor 'aicii Domnului si a Sfintului Nicolae si cerindu-le grabnic ajutor, indata a fost ascultat. Cum s-a ridicat marele staret de la rugaciune, au intrat pe poarta manastirii cinci care trase de cite doi boi, pline cu pesmeti de piine, trimise de pasa, mai marele turcilor din tabara apropiata. Tot in anul )+;), un alt pasa, care isi avea tabara sa in satul %antelimon, a rapit o calugarita din 'anastirea %asarea, drept ostateca. Dar Sfintul Calinic, nerabdind ca mireasa lui (ristos sa fie in miinile paginilor, a facut jalba la stapinire si a izbavit calugarita din miinile turcului. Deci, suparindu-se cumplit pasa, a hotarit sa porneasca noaptea cu armele asupra manastirii ca s-o prade si sa-l ucida pe staret. &tunci Sfintul Calinic, auzind de razbunarea turcului, a facut priveghere de toata noaptea, cerind ajutorul lui Dumnezeu. Si iarasi, prin minune, a fost izbavit de primejdie, caci chiar in noaptea aceea, pe cind pasa lua cafeaua ca apoi sa navaleasca asupra manastirii, o sluga a sa a incercat sa-l omoare cu arma. Dar glontele oprindu-se in punga cu galbeni, turcul a scapat cu viata. Cutremurat de aceasta minune, a doua zi, pasa a trimis acei galbeni la 'anastirea Cernica din care, dupa porunca cuviosului, s-a facut la intrare o fintina cunoscuta pina astazi sub numele de $>intina Turcului$. %e linga innoirea vietii duhovnicesti in obstea sa, marele staret al Cernicai s-a ingrijit si de cele necesare vietii pamintesti, dupa e!emplul inaintasilor sai. &stfel, a terminat de pictat biserica din insula Sfintului Nicolae, iar cu banii donati de arhiereul #oanichie Stratonichias din Bucuresti, a zidit o biserica mare cu cetate, in insula Sfintului

6heorghe, pentru ca nu mai incapeau calugarii intr-o singura biserica. 'ai inainte insa de inceperea bisericii, i s-au aratat noaptea in vis Sfintul #erarh Nicolae, Sfintul 'are 'ucenic 6heorghe si fericitul staret 6heorghe. Deci, Sfintul Nicolae a zis Cuviosului Calinic? $Scoala-te si sa zidesti in ostrovul cel mic o biserica in numele Sfintului 'ucenic 6heorghe...$. 'arele 'ucenic i-a adaugat, apoi, aceste cuvinte? $Noi iti vom trimite tot ce-ti va trebui$. #ar staretul 6heorghe i-a zis? $Sa nu ai nici o indoiala in inima ta@$ &ceasta vedenie aratind-se deodata si cuviosului %imen duhovnicul, l-a incredintat pe Sfintul Calinic sa inceapa lucrul. #n anul )+1; a inceput noua biserica. #n anul )+1+ sa darimat de un puternic cutremur, iar dupa patru ani a fost zidita din nou, asa cum se vede pina astazi. & mai zidit, din anul )+4*, biserica 'anastirii %asarea si alte citeva biserici parohiale. Sfintul Calinic a fost, de asemenea, si un bun iconom al 'anastirii Cernica si al celorlalte manastiri - %asarea, Snagov, Caldarusani, Ciorogirla si %oiana 'arului -, care erau sub povatuirea sa. Cind a intrat Cuviosul ca staret, Cernica avea doar $o teleguta cu un bou cu care umbla un calugar pe ulitele Bucurestilor si oricine voia din popor arunca cite o piine in acea teleguta si apoi se intorcea la manastire si impartea acea piine pe la calugari. #ar pentru imbracamintea calugarilor se trimitea ajutor de la domnie si de la alti buni crestini...$. #nsa venerabilul staret, in putina vreme, a refacut iconomia manastirii, a facut un mare metoc in satul Buesti-#lfov, a ridicat case si adaposturi pentru oameni si vite, a cultivat pamintul cu tot felul de cereale, a plantat vii si paduri, incit se mirau toti de priceperea lui. &colo crestea manastirea cirezi de vite si turme de oi pentru hrana si imbracamintea calugarilor din lavra. >iind chemat si propus de citeva ori sa fie mitropolit al Tarii 0omanesti, Sfintul Calinic, din marea lui smerenie, nu a primit. Dar un om vrajmas din preajma sa, indemnat de zavistnici, i-a dat otrava. %e cind marele staret zacea pe patul de moarte, s-a rugat lui Dumnezeu, zicind? $Doamne, Dumnezeul mintuirii mele, nu credeam si nu doream sa mor otravit$. &tunci, in umbra noptii, un glas de taina i-a raspuns? $Nu vei muri de otrava@ Scoala-te si fii sanatos, ca nu dupa mult timp vei fi episcop la 0imnicu- ilcea, unde vei indrepta Biserica si clerul care este in decadere$. #n ceasul acela cuviosul s-a sculat sanatos din pat si s-a dus la /trenie, ca era miezul noptii. %entru blindetea si sfintenia vietii sale, atit de multi calugari s-au strins in jurul Sfintului Calinic, incit nu mai incapeau in amindoua insulele. #n anul )+,:, cind a plecat ca episcop la 0imnicu- ilcea a lasat in 'anastirea Cernica peste 1,: de calugari cu viata aleasa. %e cind era staret, a venit la Cuviosul Calinic pitarul manastirii si l-a instiintat ca s-a ispravit faina. #ar el a raspuns? $Sa avem nadejde la 'aica Domnului si la Sfintul #erarh Nicolae si nimic nu ne va lipsi$. &poi, intrind in chilie, a cazut la rugaciune inaintea icoanei protectorului sau, zicind? $Sfinte arhiereule al lui (ristos, Nicolae, mingiietorule al saracilor si cald folositorule al celor ce te roaga cu credinta, vino si acum si ajuta smeritei turmei tale si ne scapa de foamete, precum ai mintuit pe cei ce erau sa se inece in mare, ca nu avem alt ajutor dupa 'aica Domnului, afara de tine...$. &poi, dupa ecernie, a pus sa se citeasca in biserica acatistul Sfintului Nicolae.

Sfintul #erarh Nicolae, ascultind rugaciunea placutului sau, a venit imediat in ajutorul 'anastirii Cernica. #n ceasul acela a sosit la arhondaricul manastirii un car cu boi incarcat cu faina. -rau doi oameni necunoscuti, trimisi cu aceasta milostenie de stapinul lor, care, dupa ce au descarcat povara, indata au plecat. Drept recunostinta, marele staret a adunat soborul in biserica si, dupa pavecernita, a pus sa se faca piine in noaptea aceea pentru mingiierea parintilor si fratilor. #n alta zi, pe cind vorbea cu parintele %imen, duhovnicul sau, a venit la Sfintul Calinic un om cerindu-i milostenie. #ar el i-a dat ,: de lei. Dupa un ceas a venit un tinar si i-a spus staretului? $%arinte, tatal meu a murit si a lasat sa aduc la manastire o mie de lei. #ata aici ,:: lei si restul ii voi aduce mai pe urma, ca nu ii am acum$. &poi a plecat. &tunci batrinul duhovnic a intrebat pe cuviosul? $Ce cugetai, parinte Calinic, cind ai dat milostenie acelui omB$ #ar blindul staret i-a raspuns? $&s fi vrut sa-i dau o suta de lei dar n-am avut. #-am dat numai cincizeci si am primit ,::$. #n anul )+;9, luna iulie, in dimineata unei zile de praznic statea Cuviosul Calinic in chilia sa din insula mare, aproape de arhondaric. Deci, privind pe fereastra a vazut multime de musafiri care venisera atunci, iar pe bietii calugari, $ascultatorii din arhondarie$, cum alergau in toate partile ca sa slujeasca musafirilor. Deci, cautind la dinsii cu durere de inima, a zis in sine? $&h, Dumnezeule@ Cum are sa se defaime chipul monahicesc prin petrecerea impreuna cu mirenii@$ Si, tare oftind, a inceput sa citeasca icoasele Sfintului #erarh Nicolae@ Spuneau ucenicii Sfintului Calinic ca faptele ii erau intocmai dupa graiul gurii si nu putea nimeni sa-i gaseasca nici un cusur. Ca dupa cum invata, asa si lucra. Ca zice si 'intuitorul? Sa va fie cuvintul asa, asa si nu, nu@ 7'atei ,, 138 .a )4 septembrie, )+,:, cu sfat de obste, Sfintul Calinic a fost ales episcop la 0imnicu- ilcea, despartindu-se cu multa durere si lacrimi de fiii sai, fiindca $n-a putut strica hatirul iubitului sau fiu duhovnicesc, Barbu Dimitrie Stirbei, domnul Tarii 0omanesti si s-a supus la voia obstestii &dunari...$. #ata si cuvintul de invatatura al Sfintului Calinic rostit catre intreaga obste, in ziua plecarii sale la episcopie?

>ratilor si %arintilor,

$Dumnezeu asa binevoieste ca astazi sa ne despartim trupeste unii de altii, dar cu duhul cred ca vom fi impreuna pina la sfirsitul acestei vremelnice vieti, ca eu asa mam rugat lui Dumnezeu, ca unde mi s-au topit tineretile, acolo sa mi se sfirseasca si aceasta viata, si cred ca se va adeveri. Ca nici un lucru nu este mai dulce decit cresterea in caminul parintesc, dupa cum adesea se intimpla la noi calugarii, iar mai virtos inteleg cuvintul meu cei ce au gustat din acest pahar. Caci, calugarul, oriunde va merge si oricit bine va gasi, tot nu este ca unde si-a pus metaniaA fiindca inima lui nu este in pace. &sa si eu, ca un calugar ce sint, am petrecut aici intre aceste ostroave 41 de ani. 6inditi-va cu ce mihnire le las acum si ce jale ma cuprinde, care singuri o vedeti pe fata mea ca, pentru lacrimile ce m-au cuprins, nu pot sa va spun tot ce am in inima, fara numai aceste putine invataturi si va rog sa le paziti, ca de la un duhovnicesc parinte al vostru si ascultati, iubitilor, cu luare-aminte.

>ratilor si %arintilor,

Domnul nostru #isus (ristos a zis catre iudei? Casa 'ea casa de rugaciune se va chema la toate limbile, iar voi ati facut-o pestera de tilhari 7'atei ;),);8. Ca sa nu patimim si sa auzim si noi una ca aceasta, iubitii mei frati si fii, trebuie dar sa avem mare grija cind intram in Sfinta Biserica sau in Sfintul &ltar, ca acolo este #nsusi Domnul noastru #isus (ristos de fata in Sfintele Taine. Nu este nimeni iertat, fara de mare trebuinta, a intra in Sfintul &ltar. #ar cind sintem siliti, sa intram cu mare sfiala si frica, dupa cum zice %roorocul David? Slujiti Domnului cu frica... 7%s.;,98A si sa intram cu invatatura, ca nu din nestiinta sa gresim si sa miniem pe Domnul si sa pierim din calea cea dreapta. De aceea noi cu mare evlavie sa cinstim cele sfinte. Cind este trebuinta sa intram, sa facem trei inchinaciuni inaintea usii si, intrind, sa descoperim capul. &poi sa facem alte trei inchinaciuni inauntru. Cei hirotoniti saruta Sfinta 'asa, iar monahii nu se ating de dinsa. Si cita vreme vom fi in Sfintul &ltar sa stam cu mare frica si cu e-vlavie, ca inaintea lui (ristos. Si fiind vremea pomenitului la %roscomidie, tot cu capul descoperit sa pomenim, dupa cum zice %avel &postolul? $Barbatul, rugindu-se sau proorocind cu capul acoperit, rusineaza pe (ristos, Capul sau$. #ar fiind cineva bolnav sau fiind frig tare, poate a-si acoperi capul, ca Dumnezeu cunoscator de inimi esteA stie gindul nostru pentru care ne va si rasplati. &sa sintem datori a urma. #ar in vremea Sfintei .iturghii nu este slobod nimanui a intra in Sfintul &ltar, numai preotii, diaconii si paraclisierii cei slujitori, si acestia cu evlavie si cu liniste sa umble. #ar ceilalti toti sintem datori a sta in Sfinta Biserica cu mare evlavie si fricaA nici facind vreo neorinduiala sau vorbind, sau cu ochii uitindu-ne in vreo parte sau in altaA nici sa iesim pina la sfirsitul slujbei, ca sa nu cadem in blestemul Sfintelor Sinoade ale Sfintilor %arinti, care afurisesc pe cei ce fug mai inainte de otpust. #ar avind ascultare sau neputinta, sa mearga la preot, sa-i sarute mina, sa ia anafura si asa sa iasa. #nsa sa se cerce fiecare pe sine, ca nu cumva sa fie ispita diavoleasca sau lenevie, sau nebagare de seama, ca sa nu cada in blestemul cel proorocesc, ca zice? Blestemat tot cel ce face lucrul lui Dumnezeu cu lenevire sau cu nebagare de seama. &sa, fratilor, sa petrecem in Casa lui Dumnezeu, ca este Casa de rugaciune, iar nu cort de comedii. Sa cinstim cele sfinte ca si noi sa fim cinstiti de DumnezeuA iar nu sa. miniem ca fiii lui &aron si sa pierim. &cestea va sfatuiesc si va invat, iubitilor, ca toti sa ne mintuim, cu darul Domnului nostru #isus (ristos, ca desi vom fi departe cu trupurile, dar cu duhul vom fi nedespartiti, rugindu-ne si ajutindu-ne unii cu altii, dupa cuvintul ce zice? $>rate cu frate ajutorindu-se se vor face ca o cetate nebiruita$. &sa si voi, fiilor, cind va veti face rugaciunile cele rinduite de duhovnic, sa va aduceti aminte si de mine, parintele vostru, care multa grija am purtat pentru fiecare din voi, din ziua in care v-am primit in manastire. Ca v-am iconomisit pe fiecare dupa puterea voastra si am ingrijit de voi pina astazi. Si acum va dau in mina Sfintului #erarh Nicolae, mingiietorul neputintelor mele, ca sa ingrijeasca de mintuirea voastra. Si dupa dinsul, va incredintez in ingrijirea cuviosului si al meu iubitor, chir Nicandru, pe care din mica copilarie l-am primit in manastire si este sporit si vrednic de a povatui suflete la mintuire. &poi, intorcindu-se catre cuviosul staret, parintele Nicandru, a inceput cu dulci si jalnice cuvinte a-i zice asa?

#ubite fiule Nicandru,

Dumnezeu asa binevoind, ca sa te las in locul meu sa pastoresti aceasta turmulita, ce de 1; de ani, prin multe osteneli o am ingrijitA si multe necazuri si trude am tras pentru locusorul acesta, numai si numai sa-l vad impodobit cu adunare de ucenici ai lui (ristos. Si iata, fiule, ti-i incredintez astazi, la numar 1,4 de calugari, afara de frati, si te rog sa porti grija de mintuirea tuturor, ca sa iei si cuviosia ta plata de pastor adevarat. Si acum, cu darul lui Dumnezeu sa ne mintuim toti si peste putin iarasi ne vom vedea$. &poi, asezindu-se in strana cu ochii plini de lacrimi, i-au sarutat mina toti parintii, plingind dupa dinsul, iar cintaretii cintau cintari de despartire. Si dupa otpust au iesit toti din biserica in sunetul clopotelor, care facea pe tot muritorul sa scoata lacrimi, chiar de avea inima de piatra. Si petrecindu-i pina la un loc, si-a luat ziua buna, s-a urcat in caruta si a plecat, luind cu sine vreo citiva din parinti ca sa-i fie de slujba in eparhie. Dupa un an de zile, Sfintul Calinic, episcopul 0imnicului, trimite iarasi un cuvint de invatatura catre obstea 'anastirii Cernica, plin de aceiasi mireasma duhovniceasca, precum urmeaza?

>ratilor si %arintilor,

$ in cu duhul cercetindu-va, ca m-am departat de voi cu trupul, dar cu duhul sint impreuna cu voi. %entru ca va doresc sporirea cea sufleteasca si buna petrecere, ca sa sporiti in cele duhovnicesti fapte? in dragoste, unire, ascultare si intru supunerea catre mai marele vostru si catre toti cei in (ristos frati, cum ne-am fagaduit inaintea Sfintului Hertfelnic, la primirea sfintului chip al calugariei, cu umilinta. #n locul lui (ristos, va rog, fratilor, umblati cu buna rinduiala intre cei de afara, ca vazind faptele voastre cele bune sa slaveasca pe Tatal vostru Cel ceresc, iar nu sa se defaime numele lui Dumnezeu prin voi. #ata cum veti putea pazi cinstea lui Dumnezeu si a voastra, prin paza poruncilor si a fagaduintelor calugaresti? - a pazi mai intii pravila bisericeasca, cu mare luare aminte si umilinta, iar nu cu imprastieri de ginduri si cu vorbe desarte. Ca daca Domnul zice ca pentru tot cuvintul desert vom da seama in ziua judecatii, cu cit mai virtos cei ce vorbesc in vremea sfintei slujbeA - a pazi masa de obsteA - a va pazi de adunari la mincari, la bauturi, la vorbe desarte, ca acestea duc la mare pierzanie pe calugariA - a nu iesi din manastire fara binecuvintareA - a nu merge in Capitala sau prin sate, netrimis de ascultare sau pentru vreo mare nevoie a sa. Calugarul care zaboveste afara de chilie fara a fi de ascultare se strica

ca pestele scos din apaA - a nu avea prietesuguri osebiteA - a nu avea punga osebita, ca #uda. a rog, paziti-va si de cele trei arme ale diavolului, adica acestea? lenevirea, uitarea si necredinta, prin care satana robeste lumea in pierzare. &sa va rog, fratilor, paziti poruncile lui Dumnezeu ca si -l sa va pazeasca pe voi. a rog, rugati-va lui Dumnezeu si pentru mine ca sa-mi ierte toate pacatele si sa ma pazeasca de vazuti si nevazuti vrajmasi, sa ma intareasca in lupta care mi-a pus-o inainte si ca sa am sfirsit bun, crestinesc. #ar pentru ca va veti osteni intru rugaciune, atit pentru voi, cit si pentru cei impreuna cu mine, fratii vostri cei duhovnicesti, si ei din osteneala lor vor trimite voua ajutor trupului, ca sa nu slabiti intru rugaciune si sa nu-i aveti despartiti de aceasta sfinta adunareA ca si noi inca nu va uitam in sfintele rugaciuni. #ar daca vreunii din voi nu voiesc a ne pomeni, fie-le lor asemenea. #nsa nu cred ca se va afla vreunul necredincios ca sa uite dragostea noastra cu care v-am iubit si va iubim. De veti petrece intru poruncile lui #isus (ristos, si -l va fi cu voi impreuna. Ca -l a zis ca cel ce 'a iubeste pe 'ine, poruncile 'ele le pazeste, si -u il voi iubi pe el si 'a voi arata lui 7#oan )4,;)8. &sa va rog, iubitii mei frati si fii, paziti rinduielile pe care vi le-am asezat, dupa canoanele Sfintilor %arinti, pe care si eu le-am pazit, dupa cum m-ati vazut, fiind intre voi. #ar eu sint al cuviosiei voastre catre Dumnezeu smerit rugator si de tot binele voitor. Spuneti tuturor celor ce ne iubesc inchinaciunile, cu mina mea$.

C&.#N#C, 0imnic, )+,), &prilie ))

Spunea ucenicul sau, &nastasie, ca indata dupa asezarea sa in scaunul episcopiei de la 0imnicu- ilcea, a si inceput a da porunci la protopopi, ca $unde s-ar afla un om necununat sa-l cunune si sa-l cerceteze pentru ce nu se cununa si sade cu posadnica$. Sfintul #erarh Calinic avea mare evlavie catre Sfintul #erarh Nicolae, al carui acatist il citea zilnic. Cu ajutorul lui Dumnezeu si al marelui #erarh, protectorul sau, a rezidit din temelie catedrala episcopala din 0imnicu- ilcea, casele episcopale si seminarul, intre anii )+,4-)+,*, care fusesera distruse de incendiul din )+43. 2data cu biserica, blindul episcop a redeschis si vestita tipografie din 0imnic, in care a tiparit tot felul de carti de slujba si de zidire sufleteasca, pe care apoi le trimitea gratuit la preoti si credinciosi. Spunea iarasi &rhimandritul &nastasie despre dascalul sau, preasfintitul Calinic? $'a minunam de asa viata supranaturala, pentru ca vedeam ca slujesc un sfint viu. De aceea indrazneam de multe ori si-l intrebam cite ceva despre tainele dumnezeiesti si el imi descoperea ceea ce cunostea ca-mi este de folos si cit putea sa incapa in mintea mea cea slaba si intunecata. #ar daca inaintam cu intrebarile mai departe, imi

zicea? $Nu este acum timpul pentru asemenea intrebari$$. &celasi ucenic spunea? $&vea obicei fericitul, ca dupa rugaciunea de seara ma tinea linga preasfintia sa mai mult timp, povatuindu-ma in credinta si la datoriile mele monahale si multe lucruri de taina imi descoperea$. &deseori imi zicea fericitul? $>iul meu, multi sint din calugari si mireni numai cu numele crestini, iar cu viata si cu faptele sint departe de adevarul crestinatatii. De aceea, la unii ca acestia nu ai voie sa le arati ce ai vazut la mine. #ar acelora pe care ii vei cunoaste ca sint crestini buni si cred in darul si puterea lui Dumnezeu, ai voie de la mine sa le arati si sa le scrii, numai dupa ce ma voi duce din aceasta lume trecatoare$. #n vara anului )+,4, mergind Sfintul Calinic spre Tirgu-Hiu, insotit de ucenicul sau si de mai multi slujitori, la rugamintea credinciosilor a poposit peste noapte intr-un sat din cale. Si fiii unui om instarit au marturisit bunului pastor ca tatal lor a murit de mai multi ani, dar trupul lui n-a putrezit in pamint. .-au dezgropat de trei ori, i-au facut parastas cu arhierei si cu preoti, dar trupul sau tot intreg l-au scos din groapa. Deci, lau rugat pe Sfintul Calinic sa le dea voie sa-l dezgroape a patra oara pe tatal lor. #ar dupa ce fericitul va termina .iturghia arhiereasca, sa citeasca rugaciunile de dezlegarea pacatelor la mormint. Si bunul pastor, milostivindu-se de ei, i-a ascultat. Dupa terminarea .iturghiei, au mers cu totii la mormint. Trupul raposatului, intreg si nevatamat, era rezemat de zidul bisericii. Si, iata, o minune preaslavita@ #n timp ce Sfintul Calinic citea rugaciunile de dezlegarea pacatelor, trupul cel neputred a inceput a se preface in tarina, de la picioare spre cap. .a sfirsitul rugaciunilor, intreg trupul sau se prefacuse intr-o gramajoara de tarina amestecata cu oase albe. /imindu-se toti de aceasta, au dat slava lui Dumnezeu. %arintele &nastasie, ucenicul Sfintului Calinic, spunea ca au poposit impreuna timp de trei zile la schitul .ainici, unde era egumen marele duhovnic si arhimandrit #rodion #onescu, renumit pentru viata sa in toate hotarele 2lteniei si dincolo de Carpati. &poi, pornind pe poteci de munte spre 0imnicu- ilcea, a poposit putin intr-o poiana. Si plecind insotitorii sai inainte, Sfintul Calinic statea jos si plingea. $De ce plingi, preasfinteB l-a intrebat ucenicul. Te doare stomaculB$ $Nu, fiul meu, a raspuns el. Dar nu credeam sa mai traiesc sa vad alt staret schimbindu-se la Cernica. Nicandru, staretul Cernicai, a murit@...$ /cenicul, insemnind ziua si ceasul acela, a plecat dupa doua saptamini la 'anastirea Cernica si s-a incredintat ca arhimandritul Nicandru se mutase la Domnul chiar in ziua si ceasul cind plinsese Sfintul Calinic. 2data, pe cind Sfintul Calinic slujea Sfinta .iturghie in paraclisul -piscopiei 0imnicului cu mai multi slujitori, a fost adusa la biserica o femeie legata in lanturi, cumplit chinuita de un duh necurat. .a sfirsitul slujbei, protoiereul orasului a rugat pe bunul pastor de suflete sa-i citeasca o rugaciune de vindecare. &rhi-mandritul &nastasie i-a pregatit molitfelnicul. Dupa citirea rugaciunii, Sfintul Calinic a binecuvitat pe femeia bolnava de trei ori in numele %reasfintei Treimi si a zis? $#n numele Domnului nostru #isus (ristos, scoala-te@$ #n clipa aceea bolnava s-a vindecat cu darul lui Dumnezeu. Deci, sculindu-se sanatoasa de jos, saruta cu lacrimi sfintele icoane, multumind binefacatorului ei. &poi, intrind Sfintul Calinic in chilia sa, a inceput a plinge cu multe lacrimi. $De ce plingi, preasfintiteB$ l-a intrebat ucenicul. $Nu am nimic, fiul meu, dar vad ca pentru multele mele pacate ma pedepseste Dumnezeu. Spuneti la toti ca nu pentru mine pacatosul a facut Dumnezeu aceasta minune de a tamadui pe femeia bolnava@$ &celasi ucenic spunea despre Sfintul Calinic? $-ra atit de milostiv, incit atunci cind nu avea ce sa dea de milostenie isi dadea hainele de pe el si, plingind, ma ruga pe mine nevrednicul sa caut bani de unde voi sti ca sa aiba sa dea la $fratii lui (ristos$, ca asa

numea fericitul pe saraci si pe neputinciosi$. 2data, pe cind Sfintul Calinic iesea de la slujba la o biserica din Craiova, epitropul i-a dat sase galbeni. #ar in ograda episcopiei, o femeie, cerindu-i milostenie, a scos acei galbeni si i-a pus in miinile ei. Dupa trei zile, femeia aceea a venit iar la usa Sfintului Calinic sa ceara milostenie. Deci chemind pe parintele &nastasie, ucenicul sau, i-a poruncit, zicind? $Da milostenie femeii de afara@$ $%rea sfintite, a raspuns el, aceasta femeie a primit sase galbeni cind ne-am intors de la biserica$. Dar blindul pastor i-a zis cu asprime? $Dar cuviosia ta, daca ai mincat ieri, astazi nu mai maninciB 2 fi fost si ea datoare la cineva si de aceea mai cere. Du-te si da-i milostenie@$ Din clipa aceea pina la sfirsitul vietii Sfintului Calinic, n-a mai indraznit ucenicul sa-i faca vreo observatie in privinta milosteniilor. Spunea iarasi ucenicul despre Sfintul Calinic? cind hirotonea preoti, nu numai ca nu lua nimic pentru osteneala sa, ci oprea si pe altii de a le lua ceva. #ar cind plecau preotii pe la bisericile lor, ii chema inaintea sa si ii povatuia cum sa se poarte in societate si cu enoriasii lor, apoi le dadea bani de cheltuiala pe drum, carti de preotie si alte carti in dar. #n timpul domniei lui Cuza oda - spunea ucenicul Sfintului Calinic - s-a intimplat o tulburare in seminarul -piscopiei de 0imnic si el, cu darul si cu blindetea sa, a potolit acea tulburare. &flind de aceasta 'itropolitul Nifon si ministrul de Culte, Scarlat Cretulescu, au trimis de la Bucuresti un functionar in ancheta. $Nu mai este nevoie ca sa faci dumneata cercetare, a zis Sfintul Calinic, pentru ca eu, ca episcop, i-am linistit si multumit pe toti. Sa spui la cei care te-au trimis ca sint in nestiinta de aceasta$. &uzind de cuvintele Sfintului Calinic, ministrul s-a suparat si intrind in audienta la domnitor i-a spus? $'aria Ta, sa iscaliti decretul de suspendare a -piscopului de 0imnic si darea lui in judecata, iar daca nu, sa-mi primiti demisia$. $Demisia dumitale pot s-o primesc, iar decretul contra -piscopului de 0imnic niciodata nu-l voi semna@$ a zis domnitorul &le!andru #oan Cuza. &poi, cu voce inalta, a strigat? $'ai, Scarlate, acela, -piscopul 0imnicului, Calinic, este adevaratul si sfintul calugar al lui Dumnezeu si ca el altul nu mai este in toata lumea$. Sfintul Calinic, avind darul inainte-vederii, intr-una din zile a spus ucenicului sau, &nastasie? $Sa stii, fiul meu, ca la )+**, Cuza nu va mai fi domn al tarii si au sa se faca mari schimbari. Sa mai stii ca la )+33 are sa vina in tara imparatul 0usiei cu familia si cu ostirile sale si are sa treaca Dunarea sa se bata cu turciiA dar rusii au sa fie invinsi de turci. Dupa aceea, rusii au sa cheme in ajutorul lor ostirea romana si, cu ajutorul lui Dumnezeu, au sa faca romanii mari victorii, incit sa-i laude si sa-i admire toate continentele lumii. Dupa acest razboi singeros are sa fie un razboi cu condeiul, adica cu diplomatia. Si dupa aceasta are sa vina un razboi asa de mare, cum nu a fost de cind pamintul, si ferice de aceia care vor scapa de acest mare razboi$. &deseori, mergind Sfintul Calinic in vizita canonica prin eparhie, i-a placut locul linistit de la schitul >rasinei. De aceea a voit sa faca aici manastire de chinovie, ca la Cernica. Deci, numaidecit, in anul )+*1, a pus de s-a zidit biserica frumoasa, si chilii pentru parinti si a asezat reguli ca in Cernica, unde s-au adunat vreo citiva calugari. #nsa, pentru asprimea locului n-au putut sa se adune prea multi parinti. Dupa zidirea 'anastirii >rasinei, a voit Sfintul Calinic ca in acest locas sihastresc sa nu intre niciodata parte femeiasca. De aceea, inainte de retragerea sa din scaun, a fi!at la un =m mai jos de >rasinei o piatra pe care scrie urmatoarele?

$Calinic, cu mila lui Dumnezeu -piscop al 0imnicului, Noului Severin. &cest sfint lacas s-a cladit din temelie de noi, spre a fi chinovie de parinti monahi. Si fiindca prin partea femeiasca putea sa se aduca vreun scandal monahilor vietuitori acolo, de aceea, sub grea legatura s-au oprit ca de la acest loc sa nu mai treaca inainte, sub nici un chip, parte femeiasca. #ar cele ce vor indrazni a trece sa fie sub blestem si toate nenorocirile sa fie asupra lor, precum saracia, gubavia si tot felul de pedepse. Si iarasi, cele ce vor pazi aceasta hotarire sa aiba binecuvintarea lui Dumnezeu si a smereniei noastre si sa vina asupra lor tot fericitul bine. &min$. C&.#N#C. 0m, )+*3, ianuarie, )3. #n vara aceluiasi an, dupa innoirea 'anastirii >rasinei, o copila din satul 'uereasca, care pastea vitele aproape de hotarul manastirii, alergind dupa vite, a trecut din greseala mai sus de piatra cu legamintul pus de Sfintul Calinic. #n ceasul acela, copila s-a imbolnavit de epilepsie. .a rugamintea parintilor ei, preotul din sat a spus despre aceasta Sfintului Calinic, rugindu-l s-o ierte si sa-i citeasca rugaciuni de vindecare. $Ce trista intimplare, a zis blindul episcop. Sa mergem sa ne rugam pentru dinsa@$ Deci a venit anume in satul 'uereasca si a intrat in casa bolnavei. Copila zacea in pat in grea suferinta. $'a cunostiB$ a intrebat-o Sfintul Calinic. #ar bolnava a facut semn din cap ca il cunoaste. &poi, mingiind-o i-a zis? $&i sa te faci sanatoasaA da, da, ai sa te faci sanatoasa@ -u te-am iertat@ Sa ne rugam lui Dumnezeu sa te ierte si -l$. &poi si-a pus omoforul peste bolnava, i-a citit rugaciunea de iertare, a stropit-o cu aghiasma pe frunte si i-a zis din nou? $Da, ai sa te faci sanatoasa@$ si a plecat. Dupa o zi copila s-a sculat sanatoasa din pat. estea acestei minuni s-a raspindit in toate partile, caci toti il cinsteau pe marele episcop Calinic ca pe un adevarat sfint si facator de minuni. Spunea &rhimandritul &nastasie si despre alta minune. >iul mesterului Costache, care zidise catedrala episcopala din 0imnicu- ilcea si 'anastirea >rasinei, s-a imbolnavit de epilepsie. Boala il chinuia tot mai cumplit. Batrinul mester a alergat la Sfintul Calinic, cerindu-i, cu lacrimi, rugaciuni de vindecare pentru fiul sau. $Du-te acasa, mestere Costache, i-a zis preasfintitul, si te roaga 'aicii Domnului@$ Cum a intrat in casa tatal, si-a gasit feciorul sanatos, rugindu-se in fata icoanei 'aicii Domnului. $0ugati-va si voi 'aicii Domnului, a zis copilul, nu vedeti cum se roaga preasfintitul episcopB De acum inainte nu ma mai imbolnavesc@$ #n acelasi ceas a venit si parintele &nastasie, cu moastele Sfintului 'ercurie, sa le sarute copilul, dupa porunca preasfin-titului Calinic. Spunea iarasi ucenicul sau ca din anul )+;: si pina cind s-a mutat din viata aceasta, peste n-a mincat, fara numai verdeturi si acelea fara untdelemn, o data pe zi. #ar unt de vaci, oua, brinza si lapte numai simbata gusta cite putin, ca sa biruiasca mindria. &celasi arhimandrit spunea ca din anul )+,:, cind a fost ales episcop si pina in anul )+*+, cind a trecut la Domnul, nu si-a schimbat intru nimic paza datoriilor sale monahale, ci mai mult se nevoia intru toate faptele cele bune. Chiar si hainele ce le purta ca episcop nu erau mai lu!oase ca cele pe care le purta cind era staret in 'anastirea Cernica. %e cind era episcop de 0imnic, Sfintul Calinic toata ziua sedea cu cartea in mina si

citea. %entru ca sa nu-l prinda somnul, sau sa-si risipeasca mintea de la lucrarea ei, obisnuia sa puna pe carte o greutate metalica rotunda, iar jos, in dreptul cartii un lighean de tabla gol. #ndata ce Sfintul Calinic se ingreuia de somn si isi pierdea echilibrul, greutatea metalica cadea in lighean si il destepta din nou la rugaciune si la citit. &stfel, cuviosul era permanent stapin pe vointa si pe trupul sau. Se mai spunea despre dinsul un fapt vrednic de stiut. #ntrucit nu minca niciodata carne, dupa rinduiala vietii monahale, daduse porunca parintilor de la episcopie sa nu manince nici ei carne. #ntr-o zi, stind in cerdacul casei episcopale, i-a venit de departe un miros de carne fripta. &tunci a pornit incet dupa miros si a ajuns la chilia unui calugar. Dupa ce a batut la usa, a intrat inauntru. Calugarul tocmai frigea o bucata de carne. Deci miniindu-se prea-sfintul de aceasta, a inceput sa-l mustre cu asprime, zicind? $(oitarule@ Nu te-ai mai saturat de hoitB Nu vezi ca faci mincare viermilor si putoareB$ #ntr-adevar, Sfintul Calinic tinea ca ucenicii sai sa fie calugari si cu fapta, nu numai cu cuvintul. Dupa )3 ani de rodnica pastorire a turmei lui (ristos, adica la ;4 mai )+*3, Sfintul #erarh Calinic s-a retras din nou la metania sa, 'anastirea Cernica, unde dorea sa-si dea obstescul sfirsit. & doua zi, de #naltarea Domnului, a venit la biserica, a stat la liturghie si la urma a dat anafora parintilor, sarutindu-i toti mina. %e urma a mers in chilia sa, cea mai dinainte gatita pentru sine, si de aici n-a mai iesit pina la sfirsitul sau, fiindca slabise cu totul de batrinete si de mult post. Spunea 'itropolitul Nifon catre &nastasie, ucenicul Sfintului Calinic? $Stiu ca voi, fratii Baldovini, ati servit cu frica de Dumnezeu pe episcopul vostru. Te rog, cind vei vedea ca este greu bolnav sa ma vestesti si pe mine ca sa ma marturisesc lui, caci am multe cuvinte care trebuie sa i le arat cit este in aceasta viata si sa-mi cer iertaciune$. Dupa aceea 'itropolitul a intrat la Sfintul Calinic si s-a marturisit lui, iesind de la el asa de vesel si luminat la chip, cum nu mai fusese in toata viata lui. %lecind 'itropolitul Nifon, a zis Sfintul Calinic, care zacea in pat, catre iubitul sau ucenic, &nastasie? $>iul meu, Nifon, mi-a spus totul si cred ca este speranta de mintuirea lui. Sa stii ca la sapte ani, cind ma vor dezgropa pe mine, va intra 'itropolitul in mormint$. &ceasta prevestire s-a implinit intocmai. #n Hoia cea 'are, anul )+*+, spre sfirsitul lunii martie, Sfintul Calinic a chemat la chilia sa sapte preoti de au slujit Sfintul 'aslu. Dupa otpust, le-a zis preasfintitul? $%arintilor, rugati-va lui Dumnezeu pentru mine, ca poate zilele acestea ne vom desparti@$ .a rugamintea Sfintului Calinic, in fiecare seara venea in chilia sa ucenicul sau iubit, cuviosul &nastasie, si ii citea toata pravila, caci acum slabise si nu mai putea sa si-o faca singur. Dupa terminarea rugaciunii statea mult de vorba cu parintele &nastasie si ceilalti parinti apropiati, dindu-le tot felul de sfaturi folositoare de suflet. Spunea parintele &nastasie ca intr-una din aceste seri de rugaciune si priveghere, i-a zis Sfintul Calinic? $&du-ti aminte ceea ce ti-am spus in anul )+,; la Craiova, si de atunci pina acum, ca voi, fratii Baldovini, &nastasie si 2rest, aveti sa-mi inchideti ochii si sa ma duceti la groapa. &sa ca, acum mai am )4 zile si ma duc din aceasta lume. &i grija, sa ma imbraci la moarte cu vesmintele ce ti-am spus ca sint trimise de calugarita Brincoveanca din 'oldova$. Spunea iarasi parintele &nastasie? $#ntr-o seara, preasfintia sa intinzind cu mine vorba despre mai multe invataturi si eu, stiind ca darul Sfintului Duh este cu

desavirsire in el, i-am zis? $%rea sfintite Stapine, stiu ca mult-putin, cit te-am servit, dar te-am servit cu credinta si dragoste. %entru aceasta nu cer altceva, decit sa te rogi lui Dumnezeu ca sa-mi ierte pacatele mele pe aceasta lume$. &tunci preasfintia sa a inceput sa plinga amarnic, incit m-a facut si pe mine pacatosul sa pling. Dupa ce s-a linistit, a inceput a-mi zice? $>iul meu, eu v-am primit in 'anastirea Cernica, eu vam calugarit si v-am luat din manastire si ati urmat mie. Stiu ca nu v-ati pazit datoriile si fagaduintele calugariei, insa sa va siliti a le pazi de aici inainte si va fagaduiesc, ca daca voi afla har inaintea lui Dumnezeu, am sa ma rog pentru voi si pentru toti ai mei$$. Dorind Sfintul Calinic sa asculte ultima liturghie pe pamint si sa se bucure de praznicul #nvierii lui (ristos, in ziua de %asti a slujit un preot Sfinta .iturghie in paraclisul chiliei unde sedea, si s-a impartasit pentru ultima data cu %reacuratele Taine. -ra ziua de 3 aprilie, )+*+. #n joia luminata, adica la )) aprilie, se implineau cele )4 zile prevazute de Sfintul Calinic. Citeva zile mai inainte, a venit la el staretul manastirii, &rhimandritul Stefan, pe care il iubea foarte mult si i-a dat testamentul pentru inmormintare scris cu citava vreme inainte. &poi l-a mai invatat si ceva lucruri duhovnicesti, vorbind amindoi multe ceasuri. #n noaptea de ): spre )) aprilie a venit parintele &nastasie la Sfintul Calinic si i-a citit /trenia. Dupa otpust au stat amindoi de vorba, vorbind pentru mintuire si alte lucruri folositoare. Cind se lumina de ziua, parintele &nastasie s-a retras in chilia sa. #ar la orele cinci, dimineata, Sfintul Calinic a chemat pe ucenicul 6hermano, ca sa-l imbrace in camasa si haine de ingropare. %e toate celelalte le daduse de pomana. &poi singur s-a sculat, s-a spalat pe fata, s-a pieptanat si a binecuvintat pe toti citi erau in casa. Spunea ucenicilor? $&u venit niste oameni mari in casa si vor sa ma ia cu dinsii$. Cum statea asa in picioare, a cerut o cruce. &poi, tinind crucea in mina, s-a inchinat ei, a sarutat-o si a zis? $Sfinta Cruce, ajuta-mi@$ #ar catre ucenici a zis? $Sa ne vedem in fericirea din cealalta lume@$ Si rezemindu-si capul pe pieptul lui 6hermano, a rasuflat adinc si si-a dat duhul in miinile Domnului, fiind numarat in ceata Sfintilor #erarhi ai Bisericii lui (ristos. .a inmormintarea Sfintului Calinic, care a avut loc simbata, )1 aprilie, a venit 'itropolitul Nifon cu patru episcopi, mai multi egumeni si zeci de mii de credinciosi, incit nu mai incapeau in amindoua ostroavele. Cu totii se sileau sa-i sarute miinile. Trupul sau era imbracat in vesminte arhieresti, asa cum poruncise el, era asezat pe scaun, cu cirja si -vanghelia pe brat. Slujba prohodului s-a facut in biserica cea mare din ostrovul Sfintului Nicolae. &poi patru preoti l-au purtat pe brate, impreuna cu zeci de arhierei, preoti si diaconi si l-au inmormintat asezat pe scaun, in partea de nord a pridvorului bisericii Sfintul 6heorghe, ctitorita de el. Tot atunci s-a citit si testamentul lasat de Sfintul Calinic de la Cernica, pe care il dam in continuare?

D#&T& 7Testamentul8 %0-& S>NT#T/./# -%#SC2% C&.#N#C

#n numele Tatalui si al >iului si al Sfintului Duh. &min.

$-u, smerit arhiereu Calinic, -piscopul 0imnicului Noului Severin, auzind glasul Domnului ce zice in Sfinta -vanghelie? >iti gata, ca in ceasul care nu ginditi, >iul 2mui va veni, seara sau la miezul noptii, sau la cintatul cocosilor, sau dimineata. Ca nu cumva venind fara de veste, sa va afle dormind 7.uca );,4:8. &cest glas al lui Dumnezeu auzind, si temindu-ma, fiind cu totul cuprins de neputinte si batrinete si din zi in zi slabind cu trupul, asteptind in toata vremea acel ceas zis de Domnul, ceasul mortii, dupa putere inainte gasindu-ma spre iesirea dintru aceasta vremelnica viata, am gindit sa scriu aceasta duhovniceasca a mea instiintare si diata, ca sa fac cunoscut fiecaruia ce ar voi, dupa sfirsitul meu, sa cerce averile chiliei mele. Ca adica sa nu se osteneasca in zadar, nici sa cerceteze pe cei ce au slujit mie pentru Dumnezeu, ca sa afle bogatia mea sau comoara pe care din tinerete o am adunat. %entru ca de cind am imbracat sfintul si ingeresc cin monahicesc, in Sfinta 'onastire Cernica, la anul al nouasprezecea al vietii mele - )+:+, noiembrie, ); - si m-am fagaduit lui Dumnezeu ca sa am vietuirea cea de bunavoie, dintru acea vreme pina la apropierea de mormint, n-am cistigat averi sau miselii, ci numai sfinte carti@ N-am adunat aur si argintA n-am voit sa am nici haine de prisos, nici orice fel de lucruri, ci numai cele singure de nevoie trupului. Ca necistigarea cea calugareasca cu duhul si cu lucrul, dupa putinta m-am sirguit a pazi, neingrijind de sine-mi, si punindu-mi toata nadejdea spre purtarea de grija a lui Dumnezeu, care niciodata nu m-a lasat. #ar darurile cele ce le primeam de la facatorii mei de bine si veniturile cele de la dregatorii, pe acelea le-am cheltuit la ale mele nevoi si ale monastirei trebuinte, cit am fost arhimandrit. &semenea si arhiereu fiind, n-am adunat veniturile, ci le-am cheltuit la trebuintele mele si nevoile celor lipsiti frati in (ristos si unde Dumnezeu mi-au poruncit, si la innoirea -piscopiei, fiind cu totul in darapanare. Drept aceea, nimeni sa nu se osteneasca dupa moartea mea cercind sau iscodind orice fel de adunare a chiliei mele, ca eu nici de ingropare, nici de pomenire nu las ceva. Ci cu saracia cea calugareasca, mai mare la sfirsit, ca sa se arate ca lui Dumnezeu cred. Ca mai primit ii voi fi lui Dumnezeu de nu va raminea dupa moartea mea nici un ban, decit de s-ar imparti cea mai multa strinsoare dupa mine. Si daca nar voi nimeni, ca pe mine cel atit de sarac, sa ma dea obisnuitei ingropari, apoi ma rog acelora care isi aduc aminte de moartea lor, sa-mi tirasca pacatosul meu trup la oricare biserica saraca si acolo linga trupuri sa-l ingroape. #ar daca voirea stapinitorilor ar porunci sa ma ingroape dupa obicei, apoi ma rog iubitorilor de (ristos ingropatori, fiind in eparhie, sa ma ingroape in -piscopie, linga biserica cea din nou facuta. #ar fiindu-mi savirsirea afara de eparhie, sa ma ingroape in Sfinta 'onastire Cernica, linga biserica cea noua de noi zidita, unde ne-am calugarit si mult ne-am ostenit din tinerete la batrinete. Deci, daca cel ce va voi ca fara de bani sa-mi pomeneasca pacatosul meu suflet la rugaciunile sale, pentru Dumnezeu, unul ca acela si singur sa fie pomenit intru imparatia cerului. #ar cel ce va avea trebuinta de plata pentru pomenire, ma rog sa nu ma pomeneasca pe mine, cel atita de sarac, cel ce nimic nu mi-am lasat de pomenire. #ar 'ilostivul Dumnezeu sa fie milostiv tuturor si mie pacatosul, in veci. &min.

&ceasta este diata si duhovniceasca a mea scrisoare, aceasta este instiintarea de averea mea. #ar necrezind cineva aceasta si ar incepe cu iscodire a cerca aur si argint, macar si mult de s-ar osteni, nimic nu va afla. #ar 'ilostivul Dumnezeu va judeca. &min$.

&nul )+*:, s-a scris de noi smeritul &rhiereu C&.#N#C, -piscopul 0imnicului, Noul Severin

Dupa inmormintarea Sfintului #erarh Calinic, $a venit comisia de la guvern ca sa-l cerceteze pentru stare, adica averea personala. Si a aflat bani, o rila si o jumatate de napoleon si multe adeverinte intarite cu iscalituri de pe la toate locurile pe unde daduse milostenie, atit de aici din 0omania, cit si din 2rient, #erusalim, Sfetagora 7Sfintul 'unte8 si alte locuri de prin Turcia, hirtii care s-au luat de minister$. Despre acest mare episcop, Sfintul Calinic de la Cernica, spunea ucenicul sau, Cuviosul &nastasie, aceste cuvinte? $&cest Sfint -piscop si &rhiereu al Bisericii noastre 2rtodo!e a savirsit multe fapte mari si folositore pentru aceasta tara si Biserica 0omana$. Spunea iarasi despre el ca in timpul cit a trait, a facut sapte biserici mari si trei paraclise si a crescut mii de fii duhovnicesti. /ltimele cuvinte ale ucenicului sau formeaza o solemna marturisire catre credinciosi? $Declar pe constiinta mea, ca arhimandrit si duhovnic ce sint eu pacatosul, si in numele adevarului adevarat, ca acest Sfint -piscop Calinic, cum a iesit din pintecele maicii sale, tot asa a intrat in pintecele pamintului$. &ceasta a fost nevointa si viata plina de sfintenie, precum si sfirsitul minunat al Sfintului #erarh Calinic de la Cernica, facatorul de minuni, care s-a mutat la cerestile locasuri, in ceata Sfintilor %arinti purtatori de Dumnezeu, la )) aprilie, )+*+.

- marturie a Sfantului Calinic de la Cernica 70=K= 0K9K8 Despre anul 1992 s-a scris si se scrie mereu, pentru ca precum se stie, in acest an va avea loc unificarea celor 12 tari din Piata .omuna intr-o unitate economica si politica cu mari posi#ilitati sociale pentru tarile respective. :a fi, se &ice, un inceput de era noua, aducatoare de #elsu , cu ecouri economice si politice in toata lumea. 'umea crestina insa, care stie ca #unastarea materiala nu mer e mana in mana cu im#unatatirea vietii spirituale, ci dimpotriva, precum spune *postolul Pavel, cand una creste, scade cealalta, priveste cu neincredere si in ri0orare la anul 1992, ca nu cumva o atentie crescuta acordata #unurilor materiale sa aduca dupa sine si o crestere a relelor care #antuie lumea de a&i si care de0a a intrecut orice masura. 'a aceasta se adau a si faptui ca despre anul 1992 circula in lume prevestiri intunecoase ale unor #ar#ati sfinti, ierar$i si cuviosi, precum4 Sfantul Ierar$ /ifon al .onstantinopolului, .uviosul /il *tonitul, .uviosul .osma al Etoliei, Sava de la .alimnos si altii, care au trait in urma cu ani si veacuri. In vedenia sa despre infricosata 0udecata (ve&i cartea4 "=n episcop ascet" , editata de manastirea

Paracletul), Sf./ifon vede pe Dumne&eu rasfoind cartea veacurilor omenirii. .and a a0uns la veacul al saptelea, Dumne&eu S-a oprit, Si-a acoperit fata cu mana si a &is cu ma$nire4 *cest veac al saptelea a intrecut pe toate celelalte cu nedreptatea ,si cu rautatea. *poi dupa putin, a0un and la 0umatatea acestui veac, a adau at4 *cesta este plin de putoarea pacatelor omenesti, de invidie, necuratie, ura, minciuna ... dar a0un e. Il voi curma la mi0locA sa incete&e stapanirea pacatului? Si a facut semn ar$an $elului Mi$ail sa pre ateasca inceputul Fudecatii. Infricosat cuvant4 il voi curma la mi0loc? 5r, mi0locul veacului al saptelea este anul !"33, din care sca&and anii pana la Dristos (""3>) dam tocmai peste anul 1992? Marturia Sf. Ierar$ .alinic de la .ernica despre acest an este si mai directa. Sf ..alinic a trait mai aproape de noi, intre anii 1!>!-1>9>, si este ctitorul manastirii .ernica din apropierea orasului Bucuresti, capitala 1omaniei, careia i-a fost staret timp de 71 de ani. In pre&ent, in #iserica mare a manastirii se afla racla cu sfintele moaste ale cuviosului, care necontenit fac minuni si dau tamaduiri de tot felul de #oli sufletesti si trupesti. Staretul .alinic, fiind om sfant, mare nevoitor si cu alese daruri du$ovnicesti, in 0urul lui se adunasera multi mona$i si c$iliile din insula Sfantului /icolae erau neincapatoare, fiind tre#uinta de noi c$ilii. De aceea se andea sa faca o manastire mai mare, in cealalta insula a sfantului ;$eor $e. /u-i mai ramanea acum decat sa inceapa lucrul, insa staretul .alinic statea la indoiala si amana inceputul. .e se intamplase H =n &von circula in tara ca nu peste mult timp, adica in 1>4>, aveau sa ai#a loc mari evenimente, un sfarsit de lume, un inceput de lume noua. +ramantat de aceste anduri, intr-una din nopti, intorcandu-se la c$ilie de la slu0#a utreniei si ase&andu-se ca de o#icei pe scaunul sau - caci asa o#isnuia sa se odi$neasca cuviosul, se&and pe un scaun si niciodata intins pe pat -, in acel moment s-a aflat cu trupul in picioare, aievea nu in vis, in cealalta insula a Sfantului ;$eor $e, avand de-a dreapta pe Sf. Ierar$ /icolae si de-a stan a pe Sf. Mare Mucenic ;$eor $e, care il mustrau de ce nu a inceput &idirea manastirii in aceasta insula, pentru care de0a primise #ani. .uprins de frica si de cutremur, staretul .alinic a raspuns4 "Iertati-ma, sfintilor ai lui Dumne&eu, dar citind eu unele prevestiri despre viitor, am cre&ut ca la anul 1>4> va fi sfarsitul lumii". *tunci sfintii i-au &is4 "=ita-te spre rasarit". Si ridicand cuviosul oc$ii spre rasarit, nu se mai vedea cerul, ci numai o mare lumina dumne&eiasca iar el spaimantandu-se, a ca&ut la pamant &icandu-i4 "Priveste acum la rasarit si vei vedea taina cea mare a Providentei". Si fiind intarit de darul lui Dumne&eu, Sf. .alinic a va&ut pe cer pe Sf. %reime, asa cum este &u ravita pe sfintele icoane, iar dedesupt, pe un mare per ament luminos era scris cu litere mari4 !"33, ani de la *dam. *tunci sfintii care il sustineau pe #rate, i-au &is4 ":e&i ca nu la 1>4> va fi sfarsitul lumii, ci sfarsitul lumii va fi cand se vor implini !"33 de ani de la *dam H *sadar, au adau at sfintii, incepe indata a &idi marea manastire a Sf.M. Mc.;$eor $e". *ceasta este vedenia Sf..alinic de la .ernica. Precum vedem aici se vor#este precis despre anul !"33 de la *dam, care asa cum am arata mai sus, corespunde cu anul 1992. /oi care am trecut anul 1992 ne intre#am, oare profetia sfintilor nu a fost e6acta H /u, nicidecum. Ea este e6acta. Ea nu fi6ea&a data unui cataclism planetar, ci inceputul derularii unor evenimente ce prevestesc apropierea sfarsitului lumii. Pe vremea Sf. .alinic se &vonea ca in anul 1>4> aveau sa ai#a loc mari evenimente, "un sftrsit de lume, un inceput de lume noua". Despre ce era vor#a H .ati stiu ca anul 1>4> repre&inta anul revolutiilor nationale H Masoneria internationala pro ramase pentru acel an o lovitura de ratie data statelor crestine, in eneral, si traditiilor crestine in special. * fost inca un pas facut de masoneria, condusa de Sionismul mondial pentru pre atirea venirii lui *nti$rist.

+ARI "3;-':ICI

+inunile Sfantului Calinic de la Cernica

"in racla lui ase#ata in biserica +anastirii Cernica, Sfantul Calinic iradia#a inca putere divina asupra credinciosilor ingenuncheati in fata moastelor lui. :enumarate sunt dorintele implinite prin lacrimi si rugaciuni. Pelerini din tot locul vin la el cu nade$dea ca ii va duce de mana spre mila lui "umne#eu
E multa liniste la .ernica. E omotul si a#urii intunecati ai orasului par a se opri la portile manastirii. Incon0urata de ape, de stuf si ste0ari imensi, vec$i de >33 de ani, o#stea calu arilor se retra e in sine, in coc$ilia tainica a c$iliilor si a cotloanelor de ru aciune. Pre&enta sfantului e vie printre mona$i. *scunsa su# arcadele de um#ra ale copacilor, casa in care Sfantul .alinic s-a ru at si-a trait e6ista inca. Batranii mona$i tresar si-si fac o cruce adanca atunci cand trec pe poteca din fata ei. Il vad aievea in pridvor pe #atranul si #unul sfant, adancit in lecturi filocalice, ii simt mireasma de smirna lasata de straiele lui cernite. Batranii locului nu l-au invatat din carti sau din icoanele &u ravite cu c$ipul lui. Il stiu din povestirile altor calu ari #atrani - trei randuri suprapuse de amintiri, lasate mostenire din eneratie in eneratie, pana a&i. Din afara, ca simplu turist, nu ve&i mare lucru. *i nevoie de insotirea #landa si ra#datoare a parintelui Ioasaf, care sati arate portiunea de lac unde toate vietuitoarele tac - pana in &iua de a&i4 si pasarile, si #roastele, le ate prin porunca de insusi Sfantul, dornic sa-si rosteasca ru aciunile in liniste. Sa-ti arate I&vorul %urcului si minunea ce s-a savarsit atunci, asa cum scrie la .ronica4 ,In anul &averei lui %udor :ladimirescu, au navalit in tara ostile turcesti. .um pasa Soliman intrase in Manastirea Pasarea si rapise o calu arita, .uviosul .alinic a facut 0al#a la stapanire si pasa a fost silit sa dea drumul maicutei. Si s-a 0urat turcul ca peste noapte va 0efui Manastirea .ernica si ca staretul nu-i va scapa din maini. Sfantului insa i s-a dat de veste in vis, a in enunc$eat in ru aciune, c$emand intrea a o#ste la prive $ere. Dumne&eu nu a voit moartea pa anului, ci i-a intors inima spre savarsirea #inelui. Era mie&ul noptii si toti ostasii ata de pornire asupra sfintei manastiri. Inainte de plecare, pasa a cerut sa i se aduca o cafea. In clipa cand i-a intins ceasca, slu a a tras asupra lui. ;lontul insa s-a oprit in pun a de al#eni pe care pasa o purta la c$imir si astfel a scapat cu viata. %urcul s-a inspaimantat atat de mult de aceasta intamplare, incat nu numai ca nu a pradat manastirea, dar a trimis staretului pun a de al#eni sa faca o cismea, drept multumire si iertare pentru andul lui cel ticalos. :remurile au trecut, turcii s-au dus, i&vorul insa a ramas ca o marturie a minunii ce s-a savarsit prin ru aciunile Sfantului-. Dara&it lui Dristos inca din #urta mamei, Sfantul .alinic s-a nascut la ! octom#rie 1!>!, in prea0ma Bisericii :isarion din Bucuresti, si a avut calau&e pe masura4 o familie unita si credincioasa - mama, +ilofteia, s-a calu arit la Pasarea, iar fratele mai mare s-a facut preot. 'a 73 de ani era staret la .ernica si lucrarea ru aciunii lui savarsise de0a nenumarate minuni. Stramtorati de foamete si de navalirea turcilor, in ostrovul manastirii s-a strans multime de #ucuresteni. Intristat ca oamenii nu aveau ce manca, Sfantul a postit neintrerupt trei &ile si s-a ru at cu lacrimi la icoana Maicii Domnului. .and si-a sfarsit ru aciunea, in curte s-a au&it &arva multa. Pe poarta manastirii intrau cinci care trase de cate doi #oi, toate incarcate cu merinde. 5ricat a incercat sa afle numele #inefacatorului, nimeni nu a putut sa spuna cine trimisese darul. .arutasii taceau si ridicau din umeri. Era un dar venit cu adevarat de Sus. *ltadata, un calu ar ratacit la suflet i-a dat sa #ea otrava parintelui. .$inuindu-se &ile si nopti la rand, Sfantul isi

astepta moartea in c$ilia sa. Deodata, a au&it un las puternic, spunandu-i4 ,Scoala-te si fii sanatos. .urand ai sa fii episcop la 1amnicu-:alcea, unde ai sa indrepte&i #iserica si clerul-. Bolnavul s-a ridicat din patul suferintei si, ducandu-se in #iserica, a prins a canta cu tarie ru aciunile de mie&ul noptii, spre uimirea calu arilor si a preotilor, care de0a se pre ateau sa-si alea a un nou staret. Prevestirea avea sa se implineasca. Dupa 47 de ani, Sfantul .alinic se despartea de .ernica. %oti mona$ii au plans dupa dansul (la numar de 7"3 si mai #ine) ,in sunetul clopotelor care facea pe tot muritorul sa scoata lacrimi, c$iar din inima cea mai cer#icioasa-. Dumne&eu voia ca de minunile lui sa se #ucure si altii. *sa a vindecat in paraclisul 1amnicului o femeie demoni&ata, care tipa si spume a, a#ia tinuta fiind de patru oameni in putere. *poi, in drum spre Manastirea 'ainici, un om ia ca&ut in enunc$i, ru andu-l sa-l a0ute, caci fiul sau, mort de mai multi ani, fusese asit neputre&it in roapa. Mer and la mormant, Sfantul .alinic l-a asit pe mort in $aine lun i, de matase, re&emat de &idul #isericii, in picioare. Dupa slu0#a parastasului, Sfantul a inceput sa citeasca ru aciunea de iertare si de&le are a pacatelor. Si cum citea el, su# privirile oamenilor trupul raposatului se prefacea in tarana, incepand de la picioare, incat la sfarsit nu mai ramasese din el decat o rama0oara de pamant, amestecat cu oase al#e. 5stenit de cei >3 de ani purtati pe umeri si va&ator cu du$ul, Sfantul .alinic si-a prefi urat sfarsitul. .u ru aciunea neincetata in inima lui si socotindu-se nedestoinic a mai purta sceptrul episcopal, se va retra e de la 1amnicu-:alcea inapoi, la .ernica, in locurile lui cele dra i, pentru a privi ultima oara rodul pomilor saditi cu mana lui si tremuratoarea apa a .olentinei, adunata in lacul ce tresalta printre trestii, ca in vremea tineretii lui. 1apus de #oala si de asprimea posturilor prelun i, Sfantul a &acut in c$ilie aproape un an de &ile. +ara sa doarma mai mult de doua ceasuri pe noapte, &am#ea, incercand sa intareasca pe ucenicii care ieseau de la el cu lacrimi in oc$i. %ot c$inul a durat pana de Inviere. *tunci, Sfantul s-a impartasit dupa datina si, la sfarsitul slu0#ei, i-a cerut unui ucenic apropiat, cu las de porunca4 ,Sa nu pleci decat pe 11 aprilie. Pana atunci stai sa-mi citesti pravila, caci din pricina sla#iciunii nu pot sa mi-o fac sin ur-. In &iua sorocita, dimineata la cinci, Sfantul l-a ru at pe ucenicul ;$ermano sa-i dea camasa de sc$im#, dupa care i-a cerut o cruce. * sarutat-o si a &is4 ,Sfanta .ruce, a0uta-mi-. *poi, spri0inindu-si capul pe umarul ucenicului, a rasuflat adanc de trei ori si si-a dat sufletul. Im#racat in vesmintele ar$ieresti primite in dar de la Sava Brancoveanu, cu car0a episcopala si Evan $elia in #rate, Sfantul .alinic va fi in ropat in tinda #isericii ctitorita de el, la .ernica. /imeni nu se va mira ca, peste ani, la cuvenita de&$umare, trupul lui raspandea in 0ur #una mireasma de smirna si tamaie, iar straiele erau neatinse de vreme. Sfintenia sa desavarsita primea un nou si apasat semn.

/
.and vor#este despre Sfantul .alinic, parintele Ioasaf parca il vede aievea. Il vede cum statea in c$ilie, facand 2."33 de inc$inaciuni si a0unand 43 de &ile neintrerupt de Postul Pastelui. Se ru a neincetat si isi ama ea somnul de noapte, in enunc$eat in fata analo ului. /u a ustat dulceata patului decat la #oala si la moarte.WIntr-o &i, daca nu facea milostenie, plan ea amarnic. 1avnitor in ale lecturii, avea o #i#lioteca impresionanta. In afara de carti si cule eri patristice rare, nu avea decat un portret al lui .u&a si o icoana unica - ,Maica Domnului cu cercel-. Iu#itor de liniste si cumpatat la vor#a, nu uita sa repete mereu pentru sine, dar si pentru ucenici4 ,.and seara te culci fara sa plan i, ai pierdut &iua-... ,.u eta la viata vesnica. %impul e dat sa-ti casti i 1aiul, nu sa-l pier&i.+ata de #io rafia oficiala a Sfantului, memoria #atranilor calu ari de la .ernica e mult mai #o ata in fapte si minuni. /-ar fi rau daca cineva le-ar aduna intr-o carte, inainte sa se risipeasca peste apele lacului, precum a#urul de ceata din &ori.

S-RI: PRE"A

!IATA SFANT5L5I I6AN "5S5L 7 M6D#L P#NT"5

#n viata, ne alegem un sfant nou, care, alaturi de 'antuitorul si 'aica Domnului, sa ne Si sfintii au fost oameni, au trait pe pamant, au avut ispite, incercari, de aceea noua, oa mijloceasca pentru noi, iar vietile lor sa constituie modele pentru viata noastra.

0usia este una dintre tarile ortodo!e care a dat multi sfinti de-a lungul timpului. /nul d

Sfantul s-a n ascut intr-un sat din 0usia, anul cel mai probabil al nasterii sal e fiin )*9: prizonier de tatari, el a fost vandut unui ofiter superior turc din %rocopie, &sia 'ica, apr

#n acea perioad a Turcia era plina de robi rusi care, din cauza asupririlor musulmanilor, tineri care cu mintea si sufletul luminate de cunoasterea si credinta lui Dumnezeu, a ra indemnat sa-si lepede credinta, el nu a cedat, preferand sa i se taie capul decat sa sav

St apanul sau l-a lasat liber in credinta otodoza, punandu-l sa aiba grija de vite. .a ince Dumnezeu ca a fost invrednicit sa urmeze smerenia lui (ristos, care s-a nascut intr-o ie facut ca stapanul sa-l indrageasca. Camera oferita de stapan a fost refuzata de #oan, ca si dormea foarte putin. /neori mergea pe ascuns la o biserica a Sfantului 6heorghe, un 'antuitorului.

%rima minune a Sfantului #oan 0usul s-a petrecut in timpul vie tii lui. Stapanul lui era pl ospat. Sfantul #oan a cerut lui Dumnezeu sa trimita o farfurie cu mancarea preferata a au reusit sa trimita farfuria la 'e==a, impresionand astfel pe toata lumea. estea desp il ptiveau cu spaima si respect, ca pe un om drept si placut lui Dumnezeu. >ericitul #oan animale, implinind poruncile eparhului si rugandu-se.

Dupa putini ani viata sa pamanteasca se apropia de sfarsit. Sfantul s-a imbolnavit si ac patimirea sa pentru numele si dragostea lui (ristos. -l a trimis sa fie chemat preotul pe turcilor, #-a adus Sfintele Taine intr-un mar scobit.

Sfantul si-a dat sufletul in mainile lui Dumnezeu in ziua de ;3 mai )31:. Cu inoirea turc de vaza din %rocopie.

#n anul )311, preotului din biserica Sfantului 6heroghe i s-a ar atat Sfantul #oan in vis s stralucit deaspura mormantului. Crestinii au deschis mormantul, au scos trupul sfantulu

#n anul )+1; 2sman %a sa a jefuit biserica din %rocopie si a aruncat trupul sfantului in f flacarilor ca si cum ar fi fost viu, turcii au fugit ingroziti, povestind tuturor musulmanilo a ramas doar o negreala de la jar si fum.

#n )9;; in urma conflictului dintre Turcia si 6recia, grecii din &sia 'ica au fost nevoiti s peregrinari, trupul sfantului a ajuns in insula -vuia, in orasul %rocopie. &cum moastele