Istoria Romanilor Pe Intelesul Tuturor

Virgil VASILESCU
Istoria romnilor
pe \n]elesul tuturor
Biserica rupestr` Cet`]uia Negru Vod`
|n dar, tetraevanghelierul
Mn`stirea Curtea de Arge[
la 1900 de ani
Ne-ai dat lumina [i c`ldura Soarelui, ne-ai dat din plin t`ria Focului; ne-ai dat sfin]enia Apei [i bog`]ia P`mntului! Las`-ne, Doamne, [i NEMURIREA!
OMAGIU marelui preot [i rege DECEBAL

M`n`stirea Cozia, ctitoria voievodului Mircea cel B`trn
Istoria romnilor
Istoria romnilor Lec]ia 2
Capitolul I EPOCA PIETREI

Lec]ia 1
Ad`postirea
Oamenii dinti
u trecut foarte multe milenii de A cnd, ca prin minune, din rndul tuturor vie]uitoarelor p`mntului s-a desprins un neam care s-a ridicat \n dou` picioare [i a dat \ntrebuin]are minilor. Acesta trìa din cules, alegea fructe, semin]e, frunze, flori, se hr`nea cu tulpini [i r`d`cini. |ncepea Evul Timpuriu al omenirii.
o lung` perioad` de timp frumos a ap`rut un val de Dup` geruri cumplite, cu viscole [i z`pezi. Plantele care asigu-
rau hrana oamenilor [i toate animalele obi[nuite cu zile calde, \nsorite au pierit sub troienile de z`pad` [i ghea]`. Au r`mas plantele adaptate care s-au obi[nuit cu ierni lungi [i veri r`coroase, precum [i animalele venite din ]inuturile reci ale nordului. Oamenii s-au ad`postit \n pe[terile mun]ilor, acolo unde aceste grote erau \n apropiere. Doar cei care au g`sit ad`post au r`mas \n via]`. Mun]ii Carpa]i au salvat \n pe[terile lor o mul]ime de oameni [i astfel ace[tia [i-au continuat cursul vie]ii pe acelea[i ]inuturi.
|nc` din timpuri \ndep`rtate, aceste fiin]e au dovedit prin faptele lor c` judec` [i gndesc. Se \n]elegeau prin semne [i prin sunete rostite. Se comportau altfel fa]` de celelalte vie]uitoare [i erau spornice \n culesul hranei. Aceste ciudate fiin]e trìau \n ceat`, \n crdul lor de hominide [i ]ipau \n semn de alarm` cnd erau atacate de alte vie]uitoare. Se ap`rau cu pietre, bolovani, cu be]e, cu tot ce puteau ]ine \n mn`. Fiecare ceat` avea ]inutul ei de unde-[i aduna bunurile necesare traiului [i nu permitea altor cete s` le adune roadele p`mntului pe care \l st`pneau. Ceata culeg`torilor de toate vrstele dormea unde o prindea seara [i se ferea de ploi, de ar[ite ascunzndu-se \n desi[ul p`durilor. Zilele \nsorite [i nop]ile calde asigurau oamenilor dinti o via]` lipsit` de griji.
Omul dinti
Locuin]` rupestr`. Baia-de-Fier, Gorj
Cum au ap`rut oamenii dinti? Cu ce se hr`neau? Unde dormeau?
Gerul a \mpins oamenii \n pe[terile mun]ilor [i foamea i-a scos din adncuri, i-a scos \n z`pad`. Au fost nevoi]i s`-[i acopere corpul cu mai multe piei de animale vnate ca s` poat` ie[i dup` hran`. |n aceste \mprejur`ri b`rba]ii au devenit iscusi]i vn`tori [i pescuitori; ei au asigurat hrana celorlal]i r`ma[i \n ad`postul de piatr`. Atunci a fost adus` carnea \n hrana zilnic`.
7
Istoria romnilor
Istoria romnilor
{i-au creat unelte din lemn, din piatr`, din os [i corn, cu tì[uri [i ascu]i[uri necesare str`duin]elor pentru supravie]uire. B`rba]ii [i-au f`cut l`nci, arcuri, harpoane, iar femeile, copiii [i b`trnii foloseau s`p`ligi pentru scoaterea r`d`cinilor bune pentru hran`.
Cioplitor lucrat din piatr` Valea Mozacului (anii 750.000)
Lec]ia 3
Modul de trai al omului de grot`
Pentru asigurarea c`ldurii necesare, oamenii vechimii \ndep`rtate \nc`lzeau \nc`perea grotelor cu foc permanent \ntre]inut cu lemne. Focul a fost luat din arborii aprin[i de tr`snete.
grup unit, s-a format comunitatea de vatr`. Acest grup era condus de femeia cea mai energic`, fiindc` aceasta avea toat` grija familiei, ca so]ie, mam`, bunic`, \n timp ce b`rbatulvn`tor pleca pentru mult` vreme ca s` procure hrana necesar` tuturor. |n aceast` comunitate de vatr` s-au dezvoltat vorbirea, graiul, fiindc` numai astfel membrii familiei se puteau \n]elege \ntre ei. Au pus nume la fiin]e, la lucruri, au numit faptele \mplinite \n str`duin]ele pentru existen]`.
Arca[ la vn`toare
a hrana ob]inut` din cules [i-a adùgat carnea de vnat, L iar la foc [i-a preg`tit bucatele. |nc`perile mici, limitate, ale grotelor au permis alc`tuirea familie. Aici s-a format un
Str`pung`tor lucrat din os Valea lui Grùnceanu (anii 1.400.000)
|n num`rul lor mare de grote, Carpa]ii au ocrotit \n acele vremuri grele o numeroas` popula]ie de supravie]uitori veni]i din vremuri mai bune. Ce importan]` au avut Carpa]ii \n via]a omului str`vechi? Ce m`suri grabnice de supravie]uire a luat acesta?
|n momentele grele au privit spre soare [i au cerut ajutor for]elor atotputernice. De atunci, din jurul vetrei focului, au r`mas cu credin]a c` o for]` \i ajut` cnd se roag`.
Semne spiralice sculptate Strachina-Dorohoi, anii 15.000 E.T.
Pentru a se \n]elege cu puterea nev`zut` au \ncrustat cteva semne care s` fie \n]elese de Atotputernicul. Au folosit un praf ro[u \n \nc`pere [i au sculptat [apte semne cu care s` se poat` face \n]elese mai bine rug`ciunile lor.
Semne unghiulare Dubova-Mehedin]i, anii 10.650 E.T.
Istoria romnilor
Istoria romnilor
Cu aceste semne nepieritoare au \mpodobit bunurile \n toate veacurile ce au urmat. |n acest mod de via]`, oamenii de grot` au parcurs epoca veche a pietrei cioplite, au venit de la \nceputuri pn` \n al X-lea mileniu pe acela[i fir ne\ntrerupt al existen]ei lor.
Primele semne grafice create de omul str`vechi
Acest grup mare cuprindea mai multe comunit`]i de vatr`. El era st`pn peste multe dealuri [i vì, peste ]inuturile care-i asigurau cele necesare traiului. Era condus de cel mai priceput dintre ei.
Perechea de la Por]ile-de-Fier (anii 10.000, E.T.) reconstituire de Irina [i Cantemir R[cu]ia
Numi]i marile \nf`ptuiri ale omului de grot`. Enumera]i semnele create [i folosite de oamenii str`vechi.
Lec]ia 4
Familii unite
sporeau comunitatea de vatr` pn` cnd \nc`perea locuin]ei devenea ne\nc`p`toare. Noile genera]ii \[i formau [i ele familii proprii \n alte locuri din apropiere [i astfel se l`rgea teritoriul care producea hran`, care asigura culesul [i vn`toarea, necesare traiului zilnic. Pentru c` animalele apreciate pentru carnea lor erau puternice [i periculoase, vn`torii se uneau \n grupuri ca s` poat` prinde prada cùtat`. H`r]uiau animalul pn` \l oboseau, \l \ndreptau spre h`]i[uri [i pr`p`stii, apoi \l atacau cu l`nciile. Vn`torii grupa]i s-au \mprietenit \ntre ei, s-au \mprietenit [i familiile lor formnd astfel comunitatea de gint`.
10
epoca veche a pietrei cioplite fiecare familie avea pn` la |n zece-cincisprezece copii. Ace[tia, la rndul lor, cre[teau,
Vnatul sau produsele culese le \mp`r]eau \ntre to]i membrii comunit`]ii. Se legau noi prietenii, petreceau cu ocazia form`rii familiilor tinere, se ajutau reciproc pentru ie[irea din situa]ii grele. Comunitatea de vatr` asculta de sfaturile celui mai \n]elept din familie, iar \n]elep]ii familiilor alc`tuiau grupul conduc`tor al comunit`]ii de gint`. |n epoca pietrei erau bine cunoscute aceste dou` trepte mult apreciate: comunitatea de vatr` [i comunitatea de gint`. |n acele vremuri \ndep`rtate, omul a ie[it din grot` \n locuin]a de suprafa]` [i [i-a construit cas` pe sol, aproape de sursele de hran`.
Amulet` din os Cuina Turcului Mehedin]i (10.650 E.T.)
Ce se \n]elege prin comunitatea de vatr`? Dar prin comunitatea de gint`?
11
Istoria romnilor
Dou` mari descoperiri

mblnzirea animalelor [i cultivarea plantelor au fost deter|minate de dorin]a omului de a ob]ine roade ct mai bogate. Cinele a fost primul animal \mblnzit. Lupul fl`mnd s-a apropiat de cas`, de cel care ia dat mncare [i astfel s-au \mprietenit, primul devenind paznicul celuilalt.
Pictur` (5.000 E.T.)
\ndeletniciri: agricultura [i cre[terea animalelor. Acestea au dat un suflu nou civiliza]iei omului str`vechi. Care au fost primele animale \mblnzite? Dar primele plante cultivate cu grij`? Cnd s-a \nfiin]at agricultura? Dar me[te[ugul cre[terii animalelor?
Lec]ia 6
Credin]ele
Apoi au fost aduse lng` cas` oaia pentru lna, laptele [i carnea ei, porcul, vaca [i calul. Toate erau crescute cu grij` pentru produc]ia bunurilor necesare traiului fiec`rui gospodar. Omul, iscoditor fiind, s-a hot`rt s`-[i apropie [i plantele trebuitoare, s` le \ngrijeasc` bine, ca s` le sporeasc` rodul. Plantele, pe care le culegea de obicei, le-a crescut \n condi]ii mai bune [i rodul acestora a fost mai mare. Astfel, a format planta]ii de pomi, a cultivat grul, orzul, lintea, meiul, a cultivat cnepa necesar` ]es`turilor, a r`sucit fire din fibrele plantelor selec]ionate. {i plantele, ca [i animalele au r`spl`tit din plin munca omului. Selec]ionarea [i cre[terea plantelor alese pentru rodul lor bogat a devenit o ocupa]ie principal`, tot att de important` ca preocuparea tuturor pentru \mblnzirea [i \ngrijirea animalelor.
A[a a \nceput agricultura.
Credeau \n for]a [i chipul Soarelui. Dup` \nchipuirea lor, acesta \i ocrotea, le da c`ldura [i lumina necesare vie]ii, \i ajuta s`-[i adune hrana, s` trìasc` \n bel[ug [i \n deplin` s`n`tate. De cteva ori pe zi se rugau for]elor nev`zute, Atotputernicului: diminea]a, la prnz, la amiaz`, la chindie [i seara. Se mai rugau la \nceputul [i sfr[itul lucrului, pentru \ntmpinarea cu bine a unui pericol [i dup` ce au trecut de acesta. Se rugau s` le fie sup`rarea u[oar` [i mul]umeau dup` ce aceasta trecea. Au r`mas de atunci fragmentele vaselor folosite \n rug` [i inscrip]iile vechilor rug`ciuni. Au stabilit [i locuri anume pentru rug` [i mul]umiri. Pentru acestea aveau un col], un ungher \ngrijit \n locuin]`, pentru \ntreaga comunitate de vatr`.
Semnul Soarelui sculptat \n bronz Dr`g`[ani (5.000 E.T.)
13
sfr[itul epocii de piatr`, oamenii credeau \n ajutorul La for]elor atotputernice, stabilite undeva, \n \naltul Cerului.
Astfel \n epoca de piatr` s-au alc`tuit dou` importante

12
Istoria romnilor
Istoria romnilor
Apoi [i-au alc`tuit vetre mari, considerate locuri sfinte, sanctuare, unde toat` comunitatea de gint` se ruga sub conducerea unei persoane alese dintre participan]i. Pentru \mbunarea for]elor atotputernice [i pentru a-[i face auzite rug`ciunile, credincio[ii au ales ce era mai bun din agoniseal` [i au dat aceste bunuri drept ofrand` nevoia[ilor.
Templu carpatic Gumelni]a
|n ce credeau oamenii epocii de piatr`? |n ce mod se rugau? Ce daruri importante ofereau drept ofrand`?
Capitolul II EPOCA METALELOR

Lec]ia 7
Un trunchi trilateral cu [apte fa]ete

Pe m`sur` ce oamenii se \nmul]eau, ap`reau noi vetre care preluau datinile, obiceiurile celor mai vechi. Se \n]elegeau bine to]i \n acela[i grai [i acelea[i credin]e. |ntinderea de p`mnt astfel ocupat` a luat forma lan]ului de mun]i: o latur` a Carpa]ilor R`s`riteni, alta a Carpa]ilor Apuseni [i alta a Carpa]ilor Sudici sau Meridionali. Spa]iul din interiorul arcului carpatic a fost cel dinti ocupat prin extinderea popula]iei de pe versan]ii interiori. de gint`, sporind numeric, au ocupat tot mai Comunit`]ile mult teritoriu, dinspre munte, spre coline [i apoi la [es.
Cele mai vechi reprezent`ri religioase, \n Carpa]i
Se rugau pentru \ndep`rtarea rùlui adus de foc, de ape, cnd acestea cre[teau [i se \ndep`rtau de rostul lor. Erau foarte religio[i. Pentru rug` [i ofrande au inventat vase de lut ars, pinea pentru dar, f`clia pentru \ndep`rtarea \ntunericului.
Slujitoare ale altarului Gumelni]a, Hamangia, Por]ile-de-Fier, Nestreanca, Frumoasa din L`pu[, Dansatoarea de pe Mure[, V`dastra. imagini originale sculptate \n lut ars (anii 5000 3000, E.T.)
|n toate timpurile, omul religios a crezut \n puterea Cerului.

14
Trilaterala carpatic`. L`rgirea spa]iului ocupat prin sporirea popula]iei

15
Istoria romnilor
Istoria romnilor
|n extinderea lor, comunit`]ile de vatr` se men]ineau \n leg`turile comunit`]ilor de gint` [i acestea \[i alc`tuiau centre \n zone \nchise, \n func]ie de forma [i de bog`]ia reliefului. Au ap`rut astfel [apte mari comunit`]i de gint`: I una pe Siret, Prut, Nistru denumit` Cucuteni; II alta pe Tisa, spre izvoarele Dun`ri denumit` Tisa; III una spre rurile Drava, Sava, Timoc, Cerna denumit` Por]ile-de-Fier; IV alta denumit` V`dastra, pe Olt; V una spre sud, din Carpa]ii Meridionali spre Mun]ii Balcani denumit` Gumelni]a; VI una \n jurul Mun]ilor M`cin denumit` Hamangia; VII una \nchis` \n centrul arcului carpatic denumit` Petre[ti.
acelea[i obiceiuri [i au \naintat \n timp dup` modul lor propriu, de via]`. |n ce direc]ii s-au extins spa]iile comunit`]ilor de gint`? Preciza]i vetrele celor [apte mari comunit`]i de gint`.
Lec]ia 8
Comunitatea de neam
climat spiritual comun. To]i se \n]elegeau bine \n acela[i grai, aveau acelea[i credin]e [i obiceiuri, se preocupau pentru spor ct mai mare \n munca lor. Descoperiser` agricultura [i se pricepeau s` creasc` vitele drept surs` de hran`. Inventau fel de fel de unelte pentru mai mult spor \n noile condi]ii ale existen]ei lor. teritoriilor ocupate de comunit`]ile de gint` a |mbinarea creat o uniformizare, consolidnd un fel de a fi al lor, un
Vetre ale uniunilor de gint`, ramuri ale trunchiului carpatic
Treptat, aceste comunit`]i de gint` [i-au format centre unde f`ceau schimb de produse [i unde [i-au ridicat l`ca[e mari de rug`ciune. Comunit`]ile de gint` ale trilateralei carpatice [i-au men]inut aceea[i credin]`, acela[i grai,
16
Spa]iul Carpatic \n Europa Veche

17
Istoria romnilor
Istoria romnilor
Preocup`rile intense [i climatul spiritual accentuat au creat o uniune a tuturor comunit`]ilor zonale, a celor [apte mari grup`ri, au alc`tuit comunitatea de neam. Aceasta a cuprins \n perimetrul ei toate comunit`]ile m`runte, deci toate comunit`]ile de vatr`. Atunci, \n urm` cu vreo [apte milenii, sa \nchegat aceast` uria[` grupare a vorbitorilor aceluia[i grai, a p`str`torilor aceleia[i credin]e religioase [i a acelora[i datini mo[tenite. Atunci s-a cristalizat deplin Europa Veche prima alc`tuire prestatal` a tuturor sedentarilor care aveau drept centru Carpa]ii, prima comunitate de neam. Din ce grup`ri era format` comunitatea de neam? Cum a fost numit` vatra comunit`]ii neamului Carpatic?
Lec]ia 9
Dou` neamuri ale lumii

umea s-a \nmul]it [i pe p`mnt bogat L \n resurse de hran`, dar [i pe p`mnt s`rac. Vie]uitorii din ]inuturile carpatice au trìt \n bel[ug de hran` fiindc` pe aceste meleaguri toate bunurile de care omul avea nevoie se ob]ineau \n cantit`]ile cele mai mari cu putin]`.
Carpaticii nu s-au deplasat niciodat` cu locuin]a de pe vatra lor milenar`, fiindc` \n perimetrul locuin]ei au produs tot ce au dorit [i ct le-a trebuit. Pentru c` au fost lega]i de p`mntul mo[tenit de cnd lumea, oamenii spa]iului carpatic au fost numi]i sedentari, neam de oameni nemi[ca]i de pe locul lor, precum mun]ii. A mai fost un neam, cel care trìa pe p`mnt s`rac [i secetos. Cele cteva animale crescute nu \ndestulau aceast` popula]ie. Lipsurile f`r` de sfr[it i-au f`cut pe ace[ti trìtori mai aspri, mai duri. I-au determinat s` se adune \n grupuri de prad`, de atac, numite triburi [i sub conducerea unuia mai priceput, ales dintre ei, \n repetate rnduri au n`v`lit peste sedentari [i i-au jefuit pe ace[tia, de toate bunurile. Aceste triburi mereu \n mi[care (nomade, migratoare) [i mereu pr`d`toare, mereu c`l`toare cu turme de vite adunate, au format al doilea neam, cel purt`tor de arm`, mereu potrivnic celui care mnuia uneltele de munc`. Triburile nomade au distrus casele, locurile de rug`ciune, au n`v`lit valuri dup` valuri, s`r`cind [i chiar ucignd popula]ia sedentar`. Vreme de peste trei milenii au trecut prin foc [i cu]it popula]ia Europei Vechi [i au obligat sedentarii s` trìasc` retra[i \n imensitatea naturii, s` se re\ntoarc` la modul de via]` al comunit`]ii de vatr`, dar s` [i \nve]e a se ap`ra. |n ce mod \[i c[tigau sedentarii existen]a? Dar nomazii? Ce erau triburile? Ce urm`ri au avut repetatele lor n`v`liri?
Gumelni]eanca Mare Preoteas`, \n anii 5000 E.T.
18
19
Istoria romnilor
Epoca metalelor
epoca veche a pietrei (paleolitic) [i dup` epoca nou` Dup` a pietrei (neolitic) a urmat perioada \n care roca dur`,
cremenea nu a mai fost folosit` pentru ob]inerea obiectelor tìoase. Epoca metalelor a \nceput atunci cnd oamenii au \n]eles c` uneltele lucrate din aceste materiale erau mai rezistente, mai bune.
nu secerau, nu depozitau roadele, nu cre[teau vite. Ele au adunat unelte gata lucrate pentru a le folosi ca arme de lupt`. Aceste cete umbl`toare, pr`dalnice trìau cu ce g`seau [i astfel \[i duceau zilele pe drumuri f`r` de sfr[it. Epoca metalelor a fost a treia treapt` \n evolu]ia omului sedentar, dup` epoca pietrei cioplite [i cea a pietrei [lefuite.
Unelte din fier, seceri din bronz
Preciza]i cele trei epoci ale uneltelor. Cum au ap`rut centrele de schimb, trgurile?
Lec]ia 11
Semne Solare redate pe metale neferoase
Ob]inerea [i prelucrarea metalelor
O dat` cu aceast` epoc`, a uneltelor din metal, s-a schimbat [i modul de via]` al sedentarilor. Au produs bunuri mai multe, au creat unelte noi, au n`scocit instala]ii tehnice deosebit de folsitoare, dar [i-au fùrit [i arme pentru ap`rare. Bel[ugul de produse agro-alimentare [i cel de produse din metal au \ncurajat schimbul acestora, schimb legat de cerin]ele gospod`re[ti [i astfel au ap`rut [i s-au dezvoltat multe trguri. Aceste centre pentru schimb de produse au ap`rut pe vetrele a[ez`rilor cu multe ateliere, pe vetrele bronz`riilor [i fier`riilor, pe vìle unor cursuri de ruri, la \ncruci[area drumurilor mari. Banul, ca mijloc de schimb, s-a inventat mai trziu. Triburile nomade care se vnturau prin ]inuturile carpatice nu lucrau p`mntul, nu puneau semin]e \n brazd`,
20
reuri, iar produsele ob]inute prin prelucrarea acestora au ajuns pn` \n a[ez`rile de la izvoarele Dun`rii [i \n cele de peste Nistru. |nti, carpaticii au prelucrat piatra, \n epoca de piatr`, apoi au prelucrat metale g`site \n forma lor natural`. Au prelucrat aur, argint, cositor, cupru, atra[i fiind numai de culoare, de str`lucire [i de u[urin]a \n prelucrare, ct [i de alte calit`]i ale lor. Cnd cerin]ele au sporit, oamenii au g`sit z`c`mintele acestor metale, au scos minereu din z`c`minte [i, prin descoperirea unui me[te[ug (prelucrarea) au ob]inut metalul mult dorit.
21
arcului carpatic a fost [i a r`mas, \ntre zonele ocuSpa]iul pate de neamul sedentar, cel mai bogat \n felurite mine-
Istoria romnilor
Istoria romnilor
Numi]i epocile istorice \n func]ie de materialul din care erau confec]ionate uneltele. Ar`ta]i pe hart` cteva centre unde se prelucrau diverse minereuri. Care era zona carpatic` cea mai bogat` \n minereuri?
Podoabe din aur [i din bronz
Mare a fost bucuria oamenilor str`vechi atunci, cnd amestecnd cuprul cu cositorul (cnd au creat astfel aliajul), au ob]inut bronzul. Datorit` \ntrebuin]`rilor multiple, bronzul a creat o epoc` istoric`, numit` epoca bronzului. Dup` alte multe secole a ap`rut epoca fierului. Astfel oamenii au urcat din treapt` \n treapt` pe vadul civiliza]iilor f`r` de sfr[it. Au confec]ionat unelte precum seceri, securi, cu]ite, lame de fier`strù, d`l]i, ciocane, clopote, lan]uri, toate uneltele necesare atunci gospodarului sedentar. Din bronz, din aur [i argint au confec]ionat frumoase podoabe, cutiu]e pentru cosmetice, ace de cusut [i de prins p`rul, cordelu]e, agrafe, cercei [i alte podoabe cu totul deosebite. Din acelea[i metale au confec]ionat pumnale, scuturi, coifuri, vrfuri de lance [i de s`geat` pentru a se ap`ra. Adev`rate fabrici au ap`rut la Aiud, la Dip[a, la Sibiu, la {p`lnaca [i \n multe alte locuri cu subsol bogat \n minereuri. S-au \mplinit peste patru milenii de cnd sedentarii carpatici prelucrau intens metale neferoase [i peste 2800 de ani de cnd se ob]inea [i se prelucra fierul. Pentru unelte a fost preferat fierul pentru c` acesta era mai dur, iar tì[urile [i ascu]i[urile formate rezistau mai mult` vreme \n timpul \ntrebuin]`rii.
Unelte miniere din fier
22
Lec]ia 12
Regatul DACIA
a mai contenit n`vala feluritelor triburi, multe [i m`runte, toate p`gubind sedentarii de bunurile lor.
anii 70003500 E.T. s-a \nchegat [i a fiin]at entitatea |ntre prestatal` numit` Europa Veche. |ncepnd cu anii 3500 nu
Bog`]iile Daciei, \n drum spre Roma imagine de pe Columna lui Traian

23
Istoria romnilor
Istoria romnilor
Dup` 3000 de ani de vitregii, pe teritoriul Europei Vechi s-a ridicat primul stat, bine organizat administrativ, DACIA. |ntinderea regatului Dacia, de la gurile pn` la izvoarele Dun`rii, de la izvoarele Niprului pn` peste Mun]ii Balcani a cuprins ]inuturile sedentarilor carpatici care au vie]uit f`r` \ntrerupere, \n acest spa]iu, din epoca pietrei [i cea a metalelor. Davele [i forturile de ap`rare la hotar au r`mas dovada c` sedentarii au trì pe acelea[i locuri de cnd lumea. Regatul Dacia s-a format prin unirea administrativ` a popula]iei carpatice r`v`[ite de triburile nomade. {i-a \nceput alc`tuirea prin secolul al [aselea al Evului Timpuriu. Un rege puternic [i priceput \n ap`rarea ]`rii lui a fost Burebista. Acesta a unit toate comunit`]ile de gint` ale aceluia[i neam, a organizat o ]ar` liber`, cu o armat` de temut [i cu o popula]ie mul]umit` \n traiul ei tihnit.
BUREBISTA Regele unificator
Ultimul rege al Daciei a fost Decebal; el a fost \n acela[i timp [i marele preot al dacilor. Acesta a prins vremurile cnd s-a organizat puternicul Imperiu Roman, dornic s` acapareze bunurile agonisite de daci.
DROMICHETES Mare Preot [i Rege ap`r`tor
DECEBAL Mare Preot [i Rege ap`r`tor
Obiecte de aur lucrate de me[teri carpatici

24
C`peteniile Imperiului Roman, aflnd de bog`]iile dacilor au dorit s` cucereasc` Dacia pentru a intra \n posesia avu]iei acesteia. |n r`zboiul dintre anii 105106, armata Daciei a fost nimicit` de armata roman`, iar Regele Decebal s-a sinucis ca s` nu cad` prizonier, s` nu fie umilit de cotropitori. Romanii au ocupat o treime din Dacia, au distrus modul de organizare al statului ocupat [i au fost st`pni numai peste zonele bogate \n z`c`minte de aur, de argint [i de sare; au ocupat [i ]inuturile de unde puteau lua produse agro-alimentare pentru \ndestulare. Armata lor era format` din adu25
Istoria romnilor
Istoria romnilor
n`tur`, din prizonieri captura]i \n lupte cu alte neamuri. Dacia neocupat` de romani era bntuit` de st`pniri tribale. Cnd romanii s-au retras, Dacia sec`tuit` de toate bunurile [i bog`]iile sale, r`v`[it` [i de alte multe semin]ii a intrat \n noaptea grea a t`cerii, a revenit la modul de via]` al comunit`]ii de gint`, a intrat \n perioada autarhiei depline. |n aceste condi]ii s-au organizat grupuri m`runte de rezisten]` conduse de crmuitori locali. Pentru carpatici urmau zile [i mai grele.
Sfr[itul lui Decebal scen` de pe Columna lui Traian
Capitolul III SECOLELE AUTARHIEI

Lec]ia 13
Despre grai [i despre scriere

up` cum se [tie, graiul s-a format [i a \nceput s` se perD fec]inoeze \n perioada cnd oamenii str`-str`vechi locuiau \n grote. |n aceste ad`posturi, strn[i de lipsuri, f`r` hran` vegetal` suficient`, au dezvoltat vorbirea, comunicarea \ntre ei, \n vederea u[ur`rii luptei pentru existen]`. Ca s` se fac` Greutate de \ntins fire \n]ele[i, pe pentru ]esut. Poart` semnul lng` suneteM simbolul Marii Preotese de la Por]ile-de- le grìte au folosit [i difeFier. (anii 6000 E.T.) rite semne gesticulate, desenate, \ncrustate pe obiecte. Astfel au ap`rut imagini simple, unele numai de ei \n]elese. Din acele vremuri \ndep`rtate s`geata a ar`tat calea cea bun` sau locul pericolului. Semnul M a ar`tat chipul ascuns al Marii Preotese de la Por]ile-de-Fier, iar chipul Soarelui ocrotitor a fost scris cu semnul O sau X. |n acele vremuri T`bli]` rotund` \ndep`rtate, fiede lut ars scris`, care semn povesdescoperit` la T`rt`ria tea o \ntmplare, (anii 5000 E.T.) l`sa de \n]eles ceva, da un semnal de luat \n seam`, reprezenta o idee. Astfel, semnele acestui vechi dialog au fost numite ideograme. Mai multe ideograme \n[irate, a[ezate \n band` au format un text cu subiect [i predicat, cu idei sub]n]elese. Cititul [i scrisul, practicat \n Evul Timpuriu, folosind ideograme combinate, a durat pn` cnd s-a inventat cuvntul format din sunete [i din semne pentru fiecare sunet, pn` cnd a ap`rut alfabetul pe care \l folosim [i ast`zi.
27
Cine a fost primul rege al tuturor dacilor? |n ce condi]ii a pierit ultimul rege al Daciei? Ce s-a \ntmplat cu poporul dac dup` retragerea romanilor?
26
Istoria romnilor
Istoria romnilor
Este foarte important de re]inut: aproape toate literele alfabetului nostru au fost create \n epoca de piatr`. Au fost folosite ca ideograme, au fost scrise pe lut ars, cioplite \n piatr`, redate \n metal, \n grafica ]es`turilor, au fost a[ezate pe fa]a pinii [i \n traforajul caselor. Aceste semne au fost folosite \n \ntreg Spa]iul Carpatic \nainte de a se inventa hrtia. Dialogul alc`tuit prin negrai a \nceput o dat` cu articula]ia primului semnal sonor [i a dìnuit f`r` \ntrerupere pe vatra noastr` multimilenar`. Cùta]i ideograme \n desenele ]es`turilor din casa veche a bunicilor.
Ideograme Solare din epoca bronzului timpuriu
Dans ritual specific Nedeilor Soarelui

Vrstele alfabetului
considera]ii semiotice Valea Drjovului, Olte], Arge[ 30.000 Strachina-Dorohoi 15.000 V
T`rt`ria 5000
Cuina Turcului Mehedin]i 10.650 E.T.
II
eliminare
VI pozi]ionare Coloana Cerului
Falanga de ecvideu
III Por]ile-de-Fier 6000 Vas ritual IV Dubova Par]a Podei elimin`ri [i adaosuri
Semne alfabetice [i ideograme carpatice alese din scrierea Evului Timpuriu
Vrstele alfabetului
29
28
Pecari, c. musterian`
Istoria romnilor
Secole grele
siunile b`[tina[ilor [i cruzimea triburilor r`spndite pretutindeni. S-au retras romanii, dar s-au \nmul]it [i s-au extins n`v`litorii nomazi, tot att de lacomi [i astfel spa]iul dacic a intrat \n noaptea cumplitelor secole. Pentru supravie]uire, str`mo[ii no[tri au adoptat o metod` mai veche: [i-au restrns rela]iile de grup la nivelul comunit`]ii de vatr`. Fiecare familie se chibzuia cum putea \n spa]iul ei pierdut \n imensitatea naturii. Pentru protejarea familiilor [i a bunurilor acestora, b`rba]ii se organizau adesea \n cete de ap`rare. Astfel, p`durile [i mun]ii deveniser` un real pericol pentru n`v`litori. Cetele de ap`r`tori se formau din b`rba]ii a[ez`rilor izolate \n vì [i depresiuni, relieful fiind hot`rtor atunci cnd se d`deau semnale de bucium, prin care se anun]au pericole. Ca orice grup organizat, b`rba]ii ap`r`tori \[i alegeau un v`taf, un om priceput \n ac]iunile lor de ap`rare. De atunci, dealurile, vìle, r`scrucile drumurilor [i dejug`torile au r`mas cu numele celor care au vie]uit sau au pierit acolo. |nc` nu sc`pasem de romani, cnd au ap`rut nenum`ratele triburi sarmatice (anul 250). Au ap`rut apoi semin]iile \nrudite ale go]ilor, ostrogo]ilor, vizigo]ilor \n anii 378. Cumplita n`val` a hunilor a \nceput \n anul 376, peste Nistru venind \n Spa]iul Carpatic [i au p`r`sit zona vestic` pierind cu lan]ul cruzimilor \n anul 454. S-au vnturat \n ]inuturile carpatice gepizii (400480), avarii (567), veneau unii, plecau al]ii, \[i \ncruci[au expedi]iile negaste, se \ncìerau \ntre ei, ardeau ce nu puteau lua, \n vreme ce sedentarii b`[tina[i trìau ascun[i pe cur`turile pierdute \n ascunzi[ul codrilor. |n secolul al VI-lea au ap`rut sclavinii [i an]ii, \n secolul al VII-lea au n`v`lit slavii, avarii, iar \n anul 679, bulgarii au cobort prin Dobrogea [i s-au stabilit la sud
30
aproape dou` secole de st`pnire, romanii s-au reDup` tras la sud de Dun`re, cnd nu au mai putut suporta pre-
de Dun`re. Cnd sedentarii carpatici [i-au \nt`rit cetele de ap`rare drept scuturi m`runte sub crmuitori locali, veni]ii \n zon` [i-au g`sit un Dumnezeu [i au \nceput sedentariz`rile pe locurile alese. {i-au format ]`ri [i uniuni puternice, imperii. Spa]iul Carpatic a c`zut rù la r`scrucea intereselor acestor forma]iuni [i sedentarii carpatici au pl`tit scump supravie]uirea \n anii care au urmat. Rela]iile dintre sedentarii carpatici [i veni]i, dintre autohtoni [i sedentariza]i au fost extrem de dure, fapt ce a conservat specificul etnic local, graiul [i credin]a religioas`, toate pe fir milenar ne\ntrerupt. }inuturile vestice ale trilateralei au fost cele mai osndite de pe p`mntul carpatic. Aici s-au a[ezat, subtil, popula]ii venite prin extindere teritorial`, s-au a[ezat coloni[ti adu[i anume pentru schimbarea structurii demografice [i \nt`rirea pazei la hotar strmb a[ezat. Astfel, imperiul vestic a luat ca material de manevr` unguri, sa[i, secui [.a. cu care [i-a consolidat st`pnirea, \n timp ce alte dou` imperii numeau crmuitori-administrativi care adunau aur ct mai mult, pentru pretinsa tax` de protec]ie. |n ritmul scurgerii timpului, luptele de ap`rare ale sedentarilor carpatici au luat noi [i felurite forme.
Conacul de plai vatr` nou` a a[ez`rilor autarhice
De ce s-au retras romanii din spa]iul dacic, nord-dun`rean? Ce metod` au folosit carpaticii daci pentru supravie]uire?
31
Istoria romnilor
Istoria romnilor
legile frumoase ale Marii Preotese. Aceste legi morale, aceste norme religioase au \n`l]at credin]ele la rangul numit Cultul Soarelui [i astfel, religia a ajutat Marii Preo]i [i Regi urm`tori s` alc`tuiasc` un puternic centru religios \n Carpa]i, s` dea fiin]` Daciei Nemuritoare.
Regatul Dacia, \n vremea lui Burebista ZALMOXIS Lec]ia 15 Sf. Apostol ANDREI
Cre[tinarea apostolic`
tribale dinti au determinat b`rbatul s` preia Valurile obliga]iile de baza ale Marii Preotese, s` se declare ap`r`tor ferm [i Mare Preot al mul]imii b`[tina[e. Unul dintre ace[tia a fost Zalmoxis, Rege [i Mare Preot. A fost zeificat, \n`l]at la Cer, fiindc` a preluat [i a generalizat
32
Cnd Mntuitorul nostru Iisus Hristos a fost judecat [i ucis, neamul carpatic s-a \ndreptat cu rug`ciunile lui spre noua lege, spre credin]a cre[tin`, spre dreapta credin]`. Zalmoxis [i marile \ntruniri de pe platformele de rug` au sl`bit \n anii de adnca izolare impus` de feluri]i n`v`litori. Au r`mas col]urile sacre ale locuin]elor [i acestea au permis p`strarea icoanei [i a legilor ei cultice. Primii propov`duitori ai legilor cre[tine au fost ucenicii Mntuitorului. Ace[tia s-au hot`rt s` r`spndeasc` noua
33
Istoria romnilor
lege \n toat` lumea credin]elor vechi. Astfel pe teritoriul \nainta[ilor no[tri a venit Apostolul Andrei care, \n secolul \nti dup` Hristos, a adus cuvntul Evangheliei, t`lm`cindu-l \n limba oamenilor p`mntului. Rnd pe rnd mul]imea carpatic` a trecut la legea cre[tin`, [i-a \mbog`]it col]ul sacru al locuin]ei cu simbolurile noii credin]e, a dat chip nou vechilor ritualuri. Cnd a fost cu putin]`, carpaticii au ridicat apoi multe l`ca[e de rug`ciune [i sau rugat folosind calendarul Bisericii cre[tine, cel alc`tuit dup` calculele \nv`]atului romn din secolul al IV-lea, Dionisie cel Smerit. Trebuie s` ne mndrim cu faptele str`bunilor, fiindc` neamul carpatic, sedentar fiind, a beneficiat de cre[tinarea apostolic`, a cunoscut Evanghelia prin graiul Sfntului Apostol Andrei.
}`rile de }inut
s-au r`rit pe m`sur` ce o parte din migratori s-au N`v`lirile a[ezat, s-au legat prin sedentarizare de anumite ]inuturi.
Pu]ini au r`mas, \n cursul timpului, ca grupuri compacte, al`turi de a[ez`rile b`[tina[ilor. Fiecare ]inut, fiecare vale de ru sau fiecare depresiune avea un centru unde gospodarii \[i scoteau produsele de prisos, pentru schimb cu cele care le lipseau. Aici se \ntlneau b`rba]ii [i pl`nuiau cum s`-[i \mpu]ineze necazurile, se rnduiau c`s`torii, se limpezeau nemul]umirile, se f`ceau judec`]i de hotar [i planuri de viitor. Tot ]inutul care cuprindea a[ez`rile sale se numea }ar`, iar centrul era cunoscut sub numele de trg. Toate }`rile de }inut, toate }inuturile, la un loc alc`tuiau Spa]iul Carpatic. Acest spa]iu, grupat pe vetrele celor [apte civiliza]ii ale epocii de piatr` era a[ezat pe vatra Daciei, pe vatra restrns` a Europei Vechi. }`rile de }inut aveau cte un conduc`tor ales dintre \n]elep]ii satelor. Conduc`torul acestor a[ez`ri grupate se \ngrijea de ap`rarea ]inutului, de lini[tea tuturor.
Col] de }ar`
Mn`stirea Dmbovicioara
Cine a fost Zalmoxis? Ce \n]elege]i prin dreapta credin]` zalmoxian`? Cine [i cnd a adus la noi legile cre[tine?
Dintre cele mai bine \nchegate }`ri de }inut au r`mas \n scrieri [i datini }ara Lovi[tei, }ara Oa[ului, }ara Amla[ului, }ara Cri[urilor, }ara Halmagiului, }ara F`g`ra[ului, }ara Brsei [i altele vreo [aptesprezece la num`r. Prin urmare, ne-au l`sat }ara }`rilor de }inut! De la izvoarele
35
34
Istoria romnilor
Istoria romnilor
Mure[ului [i Oltului, de pe Tisa [i Dun`re, pn` peste Nistru, micile unit`]i administrative erau numite [i }inuturi. Astfel, au r`mas bine cunoscute: }inutul Topli]ei, al Ciceului, Hotin, Soroca, Cetatea Alb`, Cetatea de Balt`, Suceava [.a. }`rile de }inut precum [i }inuturile au fost alc`tuite din uniuni de sate care mai trziu au format voievodatele. Ce este o }ar` de }inut? Dar un }inut? Ar`ta]i pe hart` locul unor }`ri de }inut. Ar`ta]i pe hart` }inutul Cetatea de Balt`. Numi]i trei }inuturi a[ezate pe Nistru.
Uniunile mari s-au numit mai trziu: Moldova dup` rul cu acela[i nume de care era str`b`tut`; Oltenia dup` numele rului Olt; Cri[ana sau }ara Cri[urilor etc. Toate aceste uniuni mari au fost hot`rnicite pe vetrele vechilor civiliza]ii ale epocii de piatr`, ale Cultului Solar, ale epocii metalelor. Cum era [i firesc, \n toate vremurile, mun]ii au unit comunit`]ile neamului carpatic pentru c` din ace[tia sau extins radical spa]iile ocupate ale neamului \ntreg. Permanen]a neamului romnesc are puternice [i adnci r`d`cini \n solul ba[tinii, al P`mntului-Mum`. Enumera]i cele [apte mari uniuni de gint`. Preciza]i ce nume au c`p`tat mai trziu aceste uniuni?
Capitolul IV |NTEMEIETORII
Lec]ia 17
Pe vechi temeiuri
Lec]ia 18
nc` din epoca de piatr` se formaser` acele [apte uniuni mari de gint` care cuprindeau toate a[ez`rile centrului spiritual, carpatic, al Europei Vechi. }`rile de }inut [i }inuturile au fost cuprinse \n interiorul acestor mari uniuni, fiindc` s-au format din acela[i neam, din acelea[i comunit`]i cu grai, credin]e [i datini comune.
Voievozii \ntemeietori
in ct se [tie pn` acum, au D fost grupa]i [apte \ntemeietori de ]ar` nou`, pe vechi temeiuri. Litovoi a unit ]`rile de ]inut ale Olteniei [i ale Ha]egului. A pierit \n lupt`, undeva \n Banat.
LITOVOI a \ntemeiat Litua.
Civiliza]iile carpatice temei al Europei Vechi

36
Basarab I a unit ]inuturile de la poalele Carpa]ilor Meridionali, iar Dobrotici a fost \ntemeietorul unificator al ]inuturilor dintre Du37
Istoria romnilor
Istoria romnilor
n`re [i Marea Neagr`. St`pnirile acestor trei viteji s-au unit mai trziu sub crmuirea altor voievozi p`mnteni (Citi]i Crmuitorii editura Cartier Chi[inù). Ceilal]i patru \ntemeietori [i-au organizat st`pnirile lor tot pe temeiul vechilor vetre. Astfel, Bogdan I [i-a rnduit ]ara pe vetrele laturii de r`s`rit a trunchiului de neam [i a numit-o Moldova. Banatul a fost organizat de Glad semenii lui \i ziceau Vlad, iar }ara Cri[urilor a fost condus` de Menumorut cu mari sacrificii. }inuturile din interiorul arcului carpatic au fost ocrotite de Gelu Romnul. Acesta a pierit \n lupte grele cu armata de invazie a ducelui Arpad, al ungurilor, pentru ap`rarea vetrelor str`mo[e[ti. Astfel Gelu a intrat \n legend`. Cei [apte \ntemeietori de ]ar` au adunat sub steagul lor toat` suflarea ]inuturilor carpatice, tot neamul cuprins \ntre Nistru, Tisa, Dun`re [i Marea Neagr`. Au pl`tit scump cutezan]a lor, \n acele vremuri cnd neamuri strìne \[i cùtau un loc de cas` [i un Dumnezeu, pe vatra Europei Vechi.
BOGDAN I
GLAD
MENUMORUT BASARAB I
38
GELU
DOBROTICI
39
Istoria romnilor
Istoria romnilor
Preciza]i voievozii \ntemeietori [i voievozii ap`r`tori. Localiza]i pe hart` st`pnirile lor.
Capitolul V APRTORII
Lec]ia 19
Ap`r`torii
[i-au zidit cet`]i [i castele ca s` prind` r`d`cini \n Carpa]i. |ntr-o vreme, ]inuturile carpatice erau \mp`r]ite \ntre un imperiu din R`s`rit (Imperiul Rus), unul din Apus (devenit Austro-Ungar) [i alt imperiu venit din Sud (Imperiul Otoman). Acestea se certau \ntre ele pentru suprema]ie [i foloase necuvenite, \nrobeau, chinuiau [i ucideau b`[tina[ii lipsi]i de drepturiloe lor, lipsi]i de ap`rare bine organizat`. |n aceste condi]ii aspre, de lupt` continu` pentru libertate, mul]i dintre crmuitorii no[tri [i-au jertfit via]a, au pierit \n cumplite lupte [i au intrat \n legende. Preciza]i care au fost cele trei imperii. Numi]i un popor sedentarizat \n spa]iul dacic.
intre mai mul]i voievozi care au urmat dup` \ntemeietori, unii s-au jertfit pentru dorin]a ca neamul carpatic s` trìasc` \n lini[te pe vatra lui milenar`. |n veacurile voievozilor, urma[ii triburilor r`zboinice aveau acela[i mod de via]` ca ale \nainta[ilor lor doreau s` trìasc` din agoniseala altora. {i cum ]inuturile carpatice aveau toate bog`]iile p`mntului, \n aceste locuri luptele nu mai conteneau. Dintre toate ]`rile de pe lume, spa]iul carpatic avea subsolul bogat \n metale pre]ioase, avea mun]i de sare, iar de pe brazdele muncite se adunau roadele de care omul avea nevoie. Aurul, sarea, vitele, produsele agricole, lemnul, apele minerale, frumuse]ea reliefului etc., toate au determinat neamurile tribale sedentarizate s` nu renun]e la st`pniri cu sila.
MIRCEA cel B~TRN
ALEXANDRU cel BUN
B`t`lia de la Posada 1330 (din Chronicon Pictuur Vndobonense)
{i-au alc`tuit o[tiri bine \nzestrate cu arme [i au st`pnit cu for]a, au ucis pe cei care \ncercau s` se apere [i au luat aproape tot din ce era de luat, s-au f`cut st`pni pe p`mnt
40
NEAGOE BASARAB
VLAD }EPE{
41
Istoria romnilor
Ap`r`tor al neamului sù [i al crucii cre[tine

a fost supranumit {tefan-Vod` cel Mare pentru vitejia cu care a \nfruntat valurile vr`jma[e ale cotropitorilor [i cel Sfnt pentru drzenia cu care a ap`rat credin]a str`mo[easc`. Sub a lui crmuire, Moldova a fost un zid puternic \n calea feluritelor semin]ii. A purtat 36 de r`zboaie [i a ie[it \nving`tor din 34. Cte r`zboaie a c[tigat attea biserici a \n`l]at ca mul]umire lui Dumnezeu pentru izbnzile \mplinite.
calea vr`jma[ilor, la Hotin, Orhei, Soroca [i a \nt`rit administra]ia \n ]inuturile Ciceu [i Cetatea de Balt`. A r`mas \n legend` cu luptele din }inutul Cosminului, cnd el, {tefan-Vod`, a pus prizonierii s` trag` \n jug [i cu ei a arat [i a sem`nat ghinda din care a r`s`rit codrul neuitat. A intrat {tefan \n istorisiri cu luptele de la Baia, cnd f`]arnicul Matei Corvin, ciufulit [i umilit, a sc`pat cu fuga ru[inoas` din mna moldovenilor. A r`mas {tefan-Vod` \n legend` cu luptele de la Podul |nalt, de pe Prul Alb, la R`zboieni, cnd sultanul Mahomed fugea buimac de mnia moldovenilor, a lupt`torilor r`ze[i.
{TEFAN cel MARE [i SFNT
Scen` din B`t`lia de la Vaslui (lucrare expus` la Muzeul Militar Na]ional
Lùdat` i-a fost st`pnirea ne\ntrerupt`, dac` a stat pe tronul Moldovei din anul 1457, pn` \n anul 1504! |n acest r`stimp to]i b`rba]ii au fost instrui]i s` mnuiasc` arcul, lancea, sabia, palo[ul, m`ciuca, furca, toporul, coasa, ghioaga ]intuit`. La semnalul buciumelor [i al focurilor de pe culmi se adunau moldovenii sub conducerea v`t`manilor [i \mpreun` cu cetele domne[ti intrau \n lupt`. |n timpul domniei, {tefan-Vod` a slobozit, a pus temei multor trguri de ]ar`, spre binele mul]imii, \nt`rind astfel multe trguri domne[ti. A consolidat cet`]ile vechi, precum Tighina, Cetatea-Alb`, Chilia, Cr`ciuna, Neam], Roman [i a fortificat cetatea de scaun a Sucevei. A ridicat cet`]i noi \n
42
|ntr-o zi de vn`toare, Vod` a organizat, ca de obicei, o \ntrecere cu arcul. Din vrful dealului, s`geata domnitorului a parcurs cel mai lung drum [i s-a \nfipt \n tulpina unui arbore uria[. Aceast` tulpin` a fost retezat` ca mas` de altar [i \n juru-i s-au \n`l]at zidurile mn`stirii Putna. Aici se odihne[te {tefan-Vod` cel Mare [i Sfnt. Candela care i s-a aprins cnd a murit, de atunci \l vegheaz`. S-a stins o singur` dat`, cnd clopotele au pornit singure s` bat` \n miez de noapte [i au vestit c` Moldova a fost rupt` \n dou`, de-a lungul Prutului.
43
Istoria romnilor
Istoria romnilor
Bra]ul lui f`r`-ncetare Bate hoardele t`tare, Bate cetele maghiare, Bate le[i din fuga mare, Bate turci pe zmei c`lare {i-i scute[te de-ngropare Lumea-ntreag` st`-n mirare: }ara-i mic`, ]ara-i mare {i du[manul spor nu are.
Lec]ia 21
Harta Moldovei \n timpul lui {tefan cel Mare [i Sfnt
A doua Unire
Viteazul a fost fiul lui Mihai P`tra[cu-Vod` Basaraba. S-a n`scut \n ziua a doua de Cr`ciun a anului 1557, \n ziua mor]ii tat`lui sù. Urcu[ul spre conducerea ]`rii l-a \nceput \n capitala Olteniei trecnd prin func]iile B`niei ca stolnic, postelnic, ban de Severin [i ban al Craiovei. Pe tronul }`rii Romne[ti s-a urcat \n anul 1593. Atunci [i-a pus \n gnd s` scoat` ]ara de sub st`pnire strìn` [i s` uneasc` toate ]inuturile romne[ti sub un singur steag, sub conducerea lui. Pentru \mplinirea acestui vis m`re], s-a avntat \n focul
C]i ani a domnit {tefan-Vod`? Din cte r`zboaie a ie[it \nving`tor? Cineva a scris \n cronic`: {tefan-Vod` a fost cel mai vrednic s` i se \ncredin]eze conducerea [i st`pnirea lumii.
Cntecul lui {tefan

{tefan, {tefan domn cel Mare, Seam`n pe lume nu are, Dect numai mndrul Soare! Din Suceava cnd el sare, Pune pieptul la hotare, Ca un zid de ap`rare!
C`pitanul Arbore
44
MIHAI VITEAZUL
45
Istoria romnilor
Istoria romnilor
luptelor la C`lug`reni, la Trgovi[te, la Bucure[ti, la Giurgiu, toate \n anul 1595, cnd a alungat peste Dun`re hoardele otomane. Apoi \n anul 1599 a biruit armatele unor vicleni conduc`tori apuseni, la T`lmaci, lng` Sibiu [i a intrat triumfal \n cetatea Alba Iulia. |n anul 1600 a trecut prin strmtoarea Oituz [i a pus nou` st`pnire peste ]inuturile Moldovei supuse otomanilor.
Nu a durat mult unirea fiindc` to]i asupritorii \nl`tura]i sau adunat [i au hot`rt moartea Voievodului. Unii au atacat Moldova, al]ii Muntenia, iar cei din apus pndeau pe MihaiBravul la Alba Iulia [i pe Cmpia Turzii. |n noaptea dintre 9-10 august 1601, Mihai a ie[it din cort trezit de zgomotul unor osta[i veni]i. Din ceata acestora a ie[it uciga[ul care, mi[ele[te, l-a str`puns cu lancea, apoi repede l-a decapitat. Mihai Viteazul a unit pentru scurt` vreme toate ]inuturile noastre r`v`[ite mereu dup` anul 106. Cnd a urcat Mihai-Vod` pe tronul }`rii Romne[ti? Ce mare izbnd` a \nf`ptuit Mihai Viteazul?
Cntecul lui Mihai

Auzit-a]i d-un oltean, D-un oltean, d-un craiovean Ce nu-i pas` de sultan!
Intrarea \n Alba Iulia a lui Mihai Viteazul
|n toate cancelariile strìne se vorbea de vitejia, de \ndr`zneala Voievodul Mihai, iar un cronicar scria \n acele zile: Dac` a fost vreodat` \n lume un principe vrednic de glorie pentru faptele sale eroice, acesta este seniorul Mihai. Mihai-Vod` \[i \mplinise visul: sc`pase de asupritori [i unise romnii \ntr-o singur` ]ar`. Mihai \nf`ptuise unirea celor trei ]`ri romne[ti, a doua unire dup` cea \nf`ptuit` de Burebista.
46
Auzit-a]i d-un viteaz Care mereu [ade treaz Ct e ]ara la necaz!

Arca[ din oastea lui Mihai Vod`
Auzit-a]i d-un Mihai Ce sare pe [apte cai De strig` Stambulul vai!
47
Istoria romnilor
Istoria romnilor
El e domnul cel vestit Care-n lume a venit Pre luptat [i biruit.
Lec]ia 22
m`, avea slujitori ale[i: gr`dinar levantin, buc`tar francez, administrator neam], profesori strìni pentru instruirea copiilor. F`r` s` confunde c`mara proprie cu a ]`rii, a adunat mul]i bani la b`ncile din Viena, Vene]ia [i Amsterdam. Turcii, care erau cu privirile pe bunurile }`rii Romne[ti, \i spuneau Altn-Bei, adic` Prin]ul de Aur.
Ucis pentru credin]` [i neam

Brncoveanu s-a Constantin ridicat \n domnie \n anul 1689, venit din spi]a boierilor Craiove[ti. Era o perioad` grea atunci, cnd }ara Romneasc` se sim]ea prins` ca \n cle[te \ntre puterile rivale ale R`s`ritului, ale Apusului [i cele din Sud. Domnitorul Brncoveanu trebuia s` dea de \n]eles tuturor c` \i este prieten fiec`ruia, toate acestea \n interesul ]`rii sale. Acest joc l-a costat scump \n final.
CONSTANTIN BRNCOVEANU
Palatul brncovenesc
A fost bun gospodar pentru el [i ]ar`. Avea venituri mari de pe mo[iile sale de la Pite[ti, Brncoveni, {erbe[ti [i de peste Olt. A \nfrumuse]at palatele de la Bucure[ti, Trgovi[te, Mogo[oaia, Potlogi, Smb`ta, Crama de la Pite[ti, aducnd cu aceast` ocazie un stil arhitectural propriu, stilul brncovenesc. Avea \n preajm` scriitori [i oameni de sea48
A stimulat \nv`]`mntul prin \nfiin]area de [coli romne[ti [i a tiparni]elor la Cmpulung [i Trgovi[te. |n perioada ct a domnit era o lupt` grea \ntre credin]e, \ntre crucea cre[tin` [i semilun`. For]ele cultice din Apus \[i \ntindeau influen]ele \n vestul [i centrul spa]iului romnesc. |n acela[i timp for]ele Sudului musulman \ncercau s`-[i impun` legile lor spirituale. Brncoveanu lupta ca s` nu piar` legea dreptei credin]e [i ca ]ara s`-i fie neatrnat` fa]` de for]ele strìne. Pentru neascultare a fost arestat, de turci, cu \ntreaga familie, a fost dus la Istanbul, a fost chinuit de ace[tia ca s` lea dea toat` averea agonisit` [i s` se turceasc`, s` treac` la legea lor, adic` s` treac` la legea musulman`. To]i cei aresta]i au refuzat. |n ziua de 15 august, 1714, au fost decapita]i pe rnd:
49
Istoria romnilor
Istoria romnilor
ginerele lui Brncoveanu, apoi cei patru fii: Constantin, {tef`ni]`, R`ducu [i Mateia[. Cnd i-a venit rndul, Vod` Brncoveanu a f`cut semnul crucii [i a zis: Fac` Dumnezeu ce-o vrea, nu m` las de legea mea! A pus gtul pe butuc [i a fost decapitat. Cele [ase capete au fost puse \n suli]e [i plimbate prin ora[. Pieriser` pentru credin]` [i pentru ap`rarea ]`rii! Preciza]i cteva \mpliniri ale lui Constantin Brncoveanu.
Fac` Dumnezeu ce-o vrea, Nu m` las de legea mea! [i au tìat capul lui R`ducu
Brncovene Constantin, Boier vechi [i domn cre[tin: Las` legea cre[tineasc` {i d`-te \n legea turceasc`! Fac` Dumnezeu ce-o vrea, Nu m` las de legea mea! l-au tìat [i pe Mateia[ Constantin Brncoveanu [i-a ridicat privirile spre soare strignd: Doamne, fie voia ta! {i \ntr-o str`fulgerare de secure, capul i-a c`zut la picioare
Lec]ia 23
Pic`turi de durere
Brncovene Constantin, Boier vechi [i domn cre[tin: Las` legea cre[tineasc` {i d`-te \n legea turceasc`! Fac` Dumnezeu ce-o vrea, Nu m` las de legea mea! [i a fost ucis Constantin Brncovene Constantin, Boier vechi [i domn cre[tin: Las` legea cre[tineasc` {i d`-te \n legea turceasc`! Fac` Dumnezeu ce-o vrea, Nu m` las de legea mea! [i au ucis pe {tef`ni]` Brncovene Constantin, Boier vechi [i domn cre[tin: Las` legea cre[tineasc` {i d`-te \n legea turceasc`!
50
Doi martiri
ntotdeauna au fost oameni care | s-au jertfit, care au \mbr`cat c`ma[a mor]ii pentru a u[ura po-
vara mul]imii asuprite. Ace[tia au pl`tit scump \ndr`zneala lor, au \ndurat chinuri \nspìmnt`toare cernd ca mul]imea s` trìasc` liber` \n ]ara ei de drept. Fiecare la timpul lui, att Horea ct [i Tudor au ridicat mul]imea la lupt` \mpotriva st`pnitorilor lacomi.
HOREA
51
Istoria romnilor
Istoria romnilor
Horea din Albac, din Carpa]ii Apuseni a fost un asemenea erou. |mpreun` cu doi camarazi ai lui, cu bunii sì prieteni Clo[ca [i Cri[an, to]i trei au fost uci[i \n chinuri cumplite, \n fa]a mul]imii adunate drept martor, \n acea zi de pomin`, la 26 februarie 1785. A fost pedepsit pentru vina de a scula mul]imea la lupt` pentru dreptate. A fost cumplit chinuit pentru c` a cerut ocupan]ilor strìni s` lase b`[tina[ii \n pace [i \n libertate la casele lor. {i Clo[ca [i Cri[an au gndit [i au grìt la fel ca Horea. Moartea i-a fost cumplit`. |n v`zul tuturor, c`lìi i-au zdrobit oasele, bucat` cu bucat`, i-au scos intestinele [i le-au \ntins pe vrful cu]itelor, i-au scos ochii, apoi buc`]ile din corpul m`cel`rit au fost ar`tate prin sate pentru nelegiuite \nv`]`minte. R`scoala s-a stins [i f`r`delegile [i-au reluat cursul.
fugeau \n toate p`r]ile de furia haiducilor, a revolu]ionarilor olteni. |n viforul luptelor, Tudor a condus ]ara vreme de dou` luni. |n acest r`stimp, boieri p`mnteni \nspìmnta]i de mnia revolu]ionarilor s-au unit cu turcii [i cu cetele unor r`scula]i greci [i to]i au hot`rt moartea Domnului Tudor. |n ziua de 27 mai 1821, l-au prins \n apropiere de Trgovi[te, l-au ucis, [i se zice c`, l-au aruncat \ntr-o fntn` p`r`sit`. Pandurii lui s-au \ntors pe plaiurile Motrului, ale Clo[anilor adùgnd \nc` o pagin` glorioas` la istoria neamului nostru. Ce drepturi au cerut Horea [i Tudor Vladimirescu? Cum au r`spuns vremelnicii st`pnitori?
Domnul Tudor
M` suii pe Oltea-n deal

M` uitai o dat` roat` {i v`zui puhoi de gloat` Tot de Horea adunat`, S-aduc` dreptate-odat`. Frunz` verde, Iorgovan, Vine Horea [i Cri[an, Vine Horea din Abrud, Unde-i aurul cel mult. Frunz` verde, Iorgovan, Vine Horea [i Cri[an Cu pistoale aurite {i cu plumbi z`g`stuite.
53
omnul Tudor din Vladimirii Gorjului a cerut \n Adunarea de la Pade[ ca mul]imea s` pedepseasc` rùl cu rù dac` boierimea, ciocoii [i st`pnitorul strìn nu las` poporul \n drepturile lui, dac` nu u[ureaz` povara birului [i a zilelor de clac`.
TUDOR VLADIMIRESCU
Au ars multe conace. Boieri lacomi, c`m`tari [i slugi ale Por]ii,

52
Istoria romnilor
Istoria romnilor
Cntec
Cine trece Oltul mare? Ce viteaz r`zbun`tor Umple str`zi de teroare Zbirii bietului popor? Cine trece Oltul mare {i-nspìmnt` pe p`gn {i \l ]ine \n teroare? Este Tudor, Domn romn! Este Tudor, e o[teanul Ce-nspìmnt` pe p`gn, E voinicul, e olteanul, Este Tudor, Domn romn! Sai romne, sai cu to]i S` sc`p`m ]ara de ho]i!
Lec]ia 24
A treia Unire
ra prc`lab de Gala]i AlexE andru Ioan Cuza cnd se apropiau alegerile pentru conduc`torul Moldovei. |nti a fost ales de moldoveni, apoi a fost ales de cei din Muntenia [i astfel \n ziua de 24 ianuarie 1859 Al.I. Cuza a devenit conduc`torul celor dou` ]`ri surori.
ALEXANDRU IOAN CUZA
54
S-a \nf`ptuit Unirea cea Mic` ziceau mul]i aleg`tori gndindu-se c` va veni vremea cnd va fi sub acela[i steag [i a treia parte din ]ar`, cea de peste mun]i. Peste voia unor boieri sf`tuitori, Cuza a pus \n practic` mai multe legi menite s` vin` \n sprijinul mul]imii. Astfel a \mpropriet`rit ]`ranii cl`ca[i cu p`mntul marilor mo[ieri, a organizat \nv`]`mntul, a organizat administra]ia public`, justi]ia [.a. Cuza a fost acela care a impus ca \nv`]`mntul s` fie gratuit [i obligatoriu pentru to]i copiii ]`rii. Tot \n aceste vremuri noi a \nfiin]at armata na]ional` modern`, a dezrobit cl`ca[ii ]igani, a rnduit sate noi la drumuri bine croite. Toate legile aplicate de Cuza-Vod` au sup`rat marea boierime pentru c` emanciparea ]`ranilor [i stimularea or`[enilor \n afacerile lor m`runte loveau \n interesele marilor proprietari. Proprietarii care erau [i \n Divanul ]`rii au hot`rt s`-l detroneze pe Cuza [i s` aduc` un prin] strìn de ]ar`, ca acesta s` nu supere pe boieri [i s` nu le tulbure interesele. Au pus la cale un complot dup` un plan mr[av [i \n noaptea de 10 spre 11 februarie 1866, Al.I. Cuza a fost detronat [i scos din ]ar` f`r` dreptul de a mai c`lca ]inuturile natale unde trìse ca bun conduc`tor. S-a \mboln`vit grav de sup`rare [i c`tre sfr[itul zilelor a cerut s` vin` s` moar` \n ]ara pe care o slujise cu devotament. Cererea i-a fost respins`, iar moartea i-a curmat firul vie]ii. A murit \n anul 1873, \ntr-un hotel din Heidelberg Germania. |n cei [apte ani de domnie, dup` Mica Unire, Alexandru Ioan Cuza a pus bazele Romniei Moderne [i a deschis perspectiva Marii Uniri. Cum s-a \nf`ptuit unirea Moldovei cu Muntenia? Ce reforme importante a f`cut Al.I. Cuza?
55
Istoria romnilor
A patra Unire
La 1 Decembrie 1918, Unirea s-a \mplinit sub sceptrul regelui Ferdinand. Actul Unirii a fost semnat la Alba Iulia, \n fa]a miilor de participan]i veni]i din toate ]inuturile ]`rii. Cuvntul fiec`rui participant era un jur`mnt. To]i s-au angajat, au strigat c` vor p`stra \n veci ]ara unit`, f`r` s` [tie c` peste pu]in` vreme vor fi alte desp`r]iri, alte hotare nedrepte [i alte speran]e. Cine a fost Vasile Goldi[, dar Iancu Flondor, dar Ion Incule]? Care au fost cele patru Uniri? Preciza]i conduc`torii care au realizat cele patru uniri.
Adunarea de la Blaj
dacilor \ntr-un stat centralizat, unirea \nf`ptuit` de Unirea Mihai-Vod` \n anii 1599-1600, unirea din 1859, ho-
t`rrea popoarelor de a-[i g`si vadul propriu al existen]ei lor, toate acestea au trezit dorin]a unirii depline a tuturor romnilor. Pr`bu[irea blestematelor imperii cel r`s`ritean, cel din vest [i cel din sud a dat semnalul ceasului de[tept`rii \n toate ]inuturile romne[ti. Au r`spuns chem`rii mul]i b`rba]i-tribuni din teritoriile exterioare grani]ei [i ace[tia au cerut unirea cu ]ara. A r`spuns Vasile Goldi[ din Seleu[ul Aradului, Iancu Flondor din ]inutul Storojine], Ion Ioncule] din Rezenii L`pu[nei, romnii to]i au cerut \ntr-un glas: UNIRE!.
56
Adunarea de la Alba Iulia
57
Istoria romnilor
|nv`]`minte
Recapitulare [i sistematizare
Lec]ia 27
Din cele \nv`]ate pn` acum am aflat c` neamul carpatic, aici s-a format [i aici a trìt de cnd lumea. Acest neam al romnilor a fost mereu dornic de dreptate [i de libertate, iar pentru acestea ades i-a fost pus` existen]a \n primejdie. Orict au fost de vitrege vremurile trìtorilor din Carpa]i, ace[tia [i-au p`strat graiul curat ca lacrima. {i-au p`strat cntecul de bucurie [i de jale, au creat doina numai pentru ei, mereu [i-au \mprosp`tat ve[mintele cu semnele sacre venite de peste milenii. {i la bine [i la rù, carpaticul a crezut \n ajutorul Atotputernicului, iar acesta i-a dat puteri s` \nving` rùl. Este de datoria noastr` s` tragem \nv`]`minte de la cei care au stat pe meterezele istoriei. Ace[tia s-au jertfit pentru ap`rarea comunit`]ii de neam [i pentru convie]uirea cu cei pleca]i din ]inuturile lor [i statornici]i pe alte plaiuri. |n fa]a lor, a celor care au f`cut icoan` din harta ]`rii noastre, trebuie s` ne plec`m frun]ile cu deosebit respect. Ei ne-au scris istoria cu pre]ul vie]ii, cu focul min]ii, cu puterea bra]elor [i cu tì[ul palo[ului ap`r`tor.
Comunitatea de neam Comunitatea de }inut Comunitatea de Gint` Scara permanen]ei noastre Comunitatea de Vatr`
58
De la unelte la activit`]i spirituale
mul s-a desprins din lumea celorlalte vie]uitoare \n epoO ca pietrei alese, atunci cnd \[i cùta bolovani sau be]e de care se folosea la adunatul bunurilor necesare traiului. Dovezi ale acestor carpatici str`-str`vechi s-au g`sit la Bugiule[ti \n Oltenie, la Tetoiu [i Farca[ele, pe valea Arge[ului, a Oltului [i a Cotmenei. |n aceea[i perioad` erau vetre populate la Gura Dobrogei, la Sndominic \n Curbura Carpa]ilor, la Ripiceni Izvor, Valea Lupului Ia[i, la Dumitoarea, peste Prut. Epoca pietrei cioplite a cuprins perioada ct omul a locuit \n grot` din cauza uria[ului val de geruri. Atunci a fost adus focul \n locuin]`, atunci carpaticul [i-a confec]ionat sp`rturi de piatr` cu tì[ bun [i cu ascu]i[. Cu aceste unelte, vn`torul [i-a u[urat munca perfec]ionndu-[i lancea [i s`geata. Dup` dovezile g`site \n grota Boro[teni-Gorj, Ohaba-Ponor, R[nov, Ceahlù, Miculin]i [i Ripiceni, uneltele cioplite din piatr` s-au \nmul]it [i diversificat. La Cremenea |ntorsura Buzùlui era un mare atelier de confec]ionare a uneltelor, numeroase \ntre acestea fiind vrfurile de s`geat`. |n acele vremuri \ndep`rtate \n zona Por]ile-de-Fier se incizau semne pentru dialog cu partener nev`zut, se alc`tuia scrierea. Atunci carpaticul a descoperit pe Dumnezeu. Odat` cu ie[irea carpaticului din locuin]a de suprafa]`, cei mai pricepu]i [i-au confec]ionat a[chii de piatr` cu tì[ pentru prelucrarea lemnului, [i-au [lefuit ciocane din piatr` la care au pus coad` de lemn, au confec]ionat s`p`ligi, topoare [i altele. {i-au alc`tuit case din pletere tencuite [i pictate, [iau zidit \nc`peri mari pentru rug`, instala]ii tehnice pentru transformarea fibrelor \n fire [i ]es`turi, pentru u[urarea
59
Patria }ara Neamul Voievodatul }ara de }inut }inutul Uniunea familiilor \nrudite Familia grup format din p`rin]i [i copii
4 3 2 1
Istoria romnilor
Istoria romnilor
lucrului cu p`mntul cultivat. |n aceast` perioad` au inventat felurite modalit`]i pentru ob]inerea ceramicii incizate [i pictate, au confec]ionat podoabe din metale g`site \n starea lor natural`. Marea bucurie a fost atunci cnd a descoperit cum poate extrage metale din minereuri [i cnd a ob]inut bronzul prin aliaj, dup` formule precise. Din bronz a turnat unelte mai bune, arme [i podoabe, toate acestea fiind cerute de popula]ie. Atunci s-au confec]ionat seceri, securi, lan]uri, lame de fier`strù, clopote mari [i mici, felurite bijuterii etc. Erau renumite turn`toriile de la Aiud, Dip[a, Sibiu, {palnaca [.a. pentru produc]ia de unelte, arme [i podoabe, toate acestea \mbog`]ind trgurile \n schimburi de produse. |n jurul anului 2000, \n Biserica Sfin]ii Arhangheli din Reghin, Evul Timpuriu s-au pus ridicat` \n anul 1744; ctitorie ortodox` bazele siderurgiei [i medecorat` cu simboluri arhaice ale credin]elor Soarelui talurgiei \n spa]iul din jurul [i din interiorul arcului carpatic. |n epoca fierului s-a \nregistrat \nc` un salt uria[ prin confec]ionarea uneltelor cu tì[uri rezistente.
60
Evul Timpuriu s-a \ncheiat la noi cu realiz`ri tehnice mari, cu un grai perfec]ionat, cu credin]` puternic` \n Cerul ocrotitor, cu datini de neclintit, cu o scriere trecut` de la ideogram` la liter`. Dacii au descoperit predicatul, \n scrierea de tranzi]ie. |n secolul I al erei cre[tine, carpaticii sedentari au adoptat legea nou` a dreptei credin]e, au continuat firul ne\ntrerupt al civiliza]iilor suprapuse. |n toate timpurile au luptat pentru unitate [i deplin` independen]`.
Lec]ia 28
Alc`tuiri statale
Prima alc`tuire format` din bunici, p`rin]i [i copii, to]i grupa]i \n jurul unei vetre, \ntr-o locuin]`, a fost comunitatea de vatr`. A doua alc`tuire era o grupare a oamenilor \nrudi]i \ntre ei, o uniune a mai multor comunit`]i de vatr` r`s`rite din tulpin` comun`. Aceast` grupare s-a numit comunitate de gint` [i era condus` de femeia cea mai priceput` \n rnduielile familiilor \nrudite. Pe parcursul veacurilor, comunit`]ile de gint` au cuprins regiuni mari [i au format cele [apte zone intersectate prin dilatarea spa]iilor ocupate: Cucuteni, Tisa, Por]ile-de-Fier, V`dastra, Gumelni]a, Hamangia, Petre[ti. Extinderea comunit`]ilor de gint` s-a f`cut de la munte spre deal [i apoi spre [es, din zona grotelor [i a primelor locuin]e de suprafa]`. Comunit`]ile de gint`, unite \ntre ele prin acela[i grai, acelea[i credin]e, acelea[i datini [i acela[i spa]iu de pornire au alc`tuit comunitatea de neam. |n spa]iul carpaticilor, comunitatea de neam a alc`tuit o structur`, o entitate prestatal` numit` ulterior Europa Veche. Europa Veche a fiin]at \ntre anii 70003500 ai Evului Timpuriu. |n aceast` perioad` s-au \nregistrat realiz`ri remarcabile privind graiul sedentarilor carpatici, credin]ele
61
Istoria romnilor
Istoria romnilor
[i datinile lor. Au creat instala]ii tehnice cu totul deosebite, ve[minte alese, au inventat ceramica, au dat amploare selec]iei [i \mblnzirii animalelor, a cultivat plante trebuitoare. Prin anii 3500 ai Evului Timpuriu au \nceput n`v`lirile valurilor tribale. Tribalii au jefuit bunurile agonisite de sedentari [i au distrus a[ez`rile \ntlnite \n cale. Au distrus casele [i l`ca[ele de rug`ciune. |n cele trei milenii ct au durat aceste atacuri, Europa Veche s-a destr`mat ca structur` prestatal`, iar popula]ia sedentar` s-a retras \n limitele comunit`]ii de vatr`, \n limitele autarhice ale locuin]elor risipite. Aici fiecare \[i ap`ra cum putea ceea ce agonisea, \ncerca s` \ndep`rteze cetele de vr`jma[i. |n focul luptelor de ap`rare ale b`[tina[ilor s-a n`scut primul stat centralizat, DACIA. Prin unirea for]ei sedentarilor de acela[i neam, Dacia s-a ridicat \n limitele teritoriale ale Europei Vechi. {ase veacuri a rezistat Dacia \n fa]a atacatorilor veni]i de pretutindeni. A pierit \n lupta cu romanii [i cu alte semin]ii care \i b`teau hotarele cu foc [i sabie. A urmat o alt` destr`mare a for]elor de ap`rare, o grea dezmembrare a structurilor statale. |n cele [apte secole grele, care au urmat, veneau, plecau cete tribale, se b`teau \ntre ele, unele se legau de aceste locuri [i desc`lecau pentru sedentarizare. Pe temeiul comunit`]ilor carpatice ne\ntrerupte, de prin anii 800 e.n. a \nceput epoca organiz`rii voievodatelor, a urmat cristalizarea }`rilor de }inut [i unirea acestora sub conducerea Voievozilor. Dup` alc`tuirea voievodatelor [i dup` unirea acestora \n mari ]inuturi, a urmat etapa rena[terii comunit`]ii de neam. Cele patru uniri ale ]inuturilor romne[ti, \n limitele teritoriale cuprinse \n centrul spiritual dacic au creat speran]e pentru mai trziu. De atunci vor fi \nceput romnii de pretutindeni s` \[i caute vechea obr[ie, vadul re\ntoarcerii [i rena[terii spirituale.
62
Vedere panoramic` Col] de rai
Treptele permanen]ei
63
Istoria romnilor Lec]ia 29 Lec]ia 30
Istoria romnilor
O problem` cu patru necunoscute

1. Lupul s-a prip`[it pe lng` locuin]a omului. Astfel, prin \mblnzire a devenit un bun prieten [i credincios ap`r`tor al acestuia.
Cinele, \n pictura anilor 5000 E.T.
Vechimea noastr`
nd omul a c`p`tat puterea s` judece, s` gndeasc` penC tru \mplinirea faptelor sale a ales ziua ca unitate de m`sur` a timpului, ziua solar`. Aceasta era alc`tuit` din dou` p`r]i: din cursul Soarelui, de la apari]ia primelor raze, pn` la asfin]it [i din noaptea care urma. Partea luminat` a zilei era purt`toare de semne ale binelui, de fapte [i \mplinit m`runte, iar noaptea era considerat` protectoare a duhurilor rele. |n toate timpurile, omului i-a fost fric` de \ntuneric. Dup` [irul zilelor trìte, s-a stabilit lungimea vie]ii oamenilor, a animalelor, a plantelor. Lungimea vie]ii se socotea sc`znd num`rul zilelor, anilor, pn` \n ziua pieirii, deci se aplica o num`r`toare invers`. |n]elep]ii lumii vechi au hot`rt c` aceast` num`r`toare invers` trebuie s` \nceap` cu anul 5508, anul Facerii Lumii. Era anul celor mai puternice credin]e vechi, era perioada cnd omul devenea deplin credincios [i supus for]elor Atotcuprinz`toare [i Atotputernice. Prin calculul descresc`tor, prin num`r`toarea invers` aplicat` s-a ajuns la pragul cnd nu se mai putea continua socotitul. Acest prag a fost considerat ulterior Anul Zero [i de atunci a continuat calculul cresc`tor, prin adùgarea zilelor, a anilor. Prin apari]ia pragului zero s-a ajuns la \mp`r]irea timpului planetei noastre \n dou` p`r]i: era veche [i era nou`, era noastr` (e.n.). Era este cea mai mare diviziune a timpului din trecutul istoric al P`mntului. |n multe acte vechi, cele scrise \n cancelariile domne[ti, este precizat anul redact`rii dup` vechiul calcul al num`r`torii inverse. Pentru a ajunge la suma exact` trebuia s` adun`m anii \ncepnd cu baza anilor erei vechi, deci cu 5508. |n graiul arhaic al calculului, Mihai Viteazul s-a n`scut \n anul 7065 de la Facerea Lumii, adic` \n anul 1557. Scoatem baza veche de calcul din total [i diferen]a ne arat` data exact` pe care o cùt`m: 7065-5508.
65
2. De cum a ie[it din apele primordiale, {arpele a fost h`r`zit s` protejeze, s` ocroteasc` spiritul sacru al locuin]ei sedentarului.
{arpele, \n pictura anilor 5000 E.T.
Steagul dacilor
3. Dacii [i-au alc`tuit steag de ap`rare din imaginea [arpelui cu cap de lup. 4. Se [tie de cnd lumea [i pretutindeni la noi, c` fiecare cas` locuit` are un [arpe ocrotitor \n preajm`. Adesea, acesta st` de straj` pe scar`, pe pragul por]ii, \n temeiul casei [i este bun prieten cu cinele. Ce \nv`]`minte tragem? Dezlega]i aceast` problem` [i da]i r`spunsul \n scris.
64
Istoria romnilor
Istoria romnilor
Continuitate
tul nostru cobornd \n substratul Evului Mediu. Aici se deschide perspectiva Evului Timpuriu, a celei mai lungi perioade a civiliza]iei [i culturii neamului nostru. Stabili]i-v` vrsta dup` vechiul sistem de cal-
cul. Semne sfinte pe vas de ritual (anii 5000 E.T.)
Lec]ia 31
|n cùtarea comorilor
Steagul dacilor
duhul ap`r`tor \n credin]ele populare, rituale
paznicul credincios \n credin]ele populare, rituale
[arpele casei
Continuitate
cinele prieten
Simboluri str`vechi \n broderie actual`
Este important de re]inut c` mul]imea de izvoare documentare ie[ite la lumin` ne oblig`, ast`zi, s` apreciem trecu66
recunoa[te ceva legat de \nceputurile a[ez`rii noastre. De

67
a dovedi vechimea localit`]ii \n care trìm trebuie s` Pentru ne folosim de documente prin care se confirm` un fapt, se
Istoria romnilor
mare valoare ne sunt obiectele originale, bunurile lucrate de mna sedentarului, atunci, acolo, pe vatra locuin]ei sale. Cele mai vechi documente care ne atest` existen]a au r`mas pn` ast`zi cele pentru care s-au folosit materiale rezistente \n timp \ndelungat: piatra, osul, cornul, ceramica, metalul [i urmele credin]elor vechi r`mase \n datini. Folosindu-se de documente care atest` originea [i \nceputurile a[ez`rilor omene[ti, putem dovedi u[or c` ora[ul Bucure[ti s-a ridicat pe mai multe vetre existente \n epoca de piatr`, c` s-a dezvoltat firesc \n epoca metalelor, c` s-a transformat \n cetate de ap`rare \n vremea lui Vlad }epe[, c` a trecut cum a putut peste vitregiile vremurilor. Dup` documente recent descoperite, \n epoca de piatr` \[i are \nceputurile ora[ul de pe Some[, de la poalele Feleacului. Aceast` a[ezare a fost numit` Napoca \n timpul ocupa]iei romane, a fost numit` Cluj \n Evul Mediu. Ora[ul Sibiu a p`strat documente, pe vatra lui mereu activ`, tot din epoca de piatr`, urmnd ca \n epoca bronzului s` fie unul dintre numeroasele centre siderurgice [i metalurgice ale zonei, \n antichitatea carpatic`, \n Evul Timpuriu final. Fiecare sat, fiecare ora[ din spa]iul uria[ al Carpa]ilor p`streaz` \n subsolul vetrelor locuite multe documente care atest` prezen]a noastr` aici, de cnd lumea. ATEN}IE! Comoara tuturor documentelor atest` firul ne\ntrerupt al continuit`]ii [i numai cel mai vechi document confirm` \nceputurile. Acesta are sclipiri de aur. El trebuie g`sit [i pus \n ram` de icoan`. De cnd fiin]eaz` localitatea \n care trì]i? Ce reprezint` semnele care \nfrumuse]eaz` obiectele din jurul nostru?
La romni, istoria-i totuna cu religia
Religia temei de ]ar` umea luminat` [tie c` sentimentul religios a ap`rut o dat` cu graiul articulat, \n nucleul familial, \n locuin]a rupestr` [i s-a statornicit prin ritualuri religioase. Ritualul era condus de cea mai destoinic` fecioar`, so]ie, mam` sau bunic` din cea mai a[ezat` comunitate de vatr`.
Vatra Nedeii Soarelui, pe muntele izvoarelor Dmbovi]ei. Platforma de rug` (reactualizat`)
Pe la anul 7000 E.T., femeia conducea ritualul religios de amploare, \n sanctuar, \n templu. Purta masca de consacrare, ve[minte bogate simbolistic [i r`spundea de via]a spiritual` a comunit`]ii. Dup` dovezile descoperite, au fost mai multe Mari Preotese \n epoca pietrei, \n Spa]iul Carpatic. O dat` cu apari]ia primelor triburi \n Carpa]i, prin anii 3500 E.T., a ap`rut nevoia ca b`rbatul s` ia conducerea vie]ii spirituale [i s` organizeze cete mari de ap`r`tori. Femeia a r`mas, de atunci, cu practicile religioase m`runte, casnice, iar b`rbatului i s-a ales dreptul de Mare Preot, ap`r`tor al ob[tei [i al legilor frumoase, al legilor morale create [i sus]inute
69
68
Istoria romnilor
cndva de Marea Preoteas`. Aceste legi au generalizat [i au aprofundat credin]ele religioase, au ridicat la apogeu Cultul Soarelui. Prin anii 1000 E.T., Marele Preot era conduc`torul ritualului Nedeilor Soarelui, al \ntrunirilor cultice de mare amploare, tradi]ionale \n Carpa]i. De prin anii 500 E.T., Marele Preot a c`p`tat [i atributul de rege autoritar. Burebista a fost Mare Preot [i rege-unificator, Decebal a fost Mare Preot [i Rege-ap`r`tor, superior, \n plan religios, generalilor purt`tori de cordon sacerdotal (vezi Columna lui Traian). |n secolele grele, cnd ritualul religios a supravie]uit numai \n col]ul sacru al locuin]ei, puterea Cerului s-a impus prin cuvntul Evangheliei propov`duit de Sfntul Apostol Andrei. Ca la o porunc` divin`, \nainte de anii 800 d.Ch., au ap`rut voievozii m`run]i, apoi voievozii \ntemeietori, voievozii ap`r`tori. To]i au \n`l]at credin]a religioas` zidind biserici, \nmul]ind preo]ii [i monahii. Voievodul, \n toate timpurile, a avut capul bisericii cre[tine, drept sfetnic nedesp`r]it. Domnitorii p`mnteni, sau cei adu[i, precum [i regii cei veni]i, \mp`mnteni]i, au g`sit sprijin ferm \n sfatul duhovnicului de frunte al ierarhiei biserice[ti.
Troi]a simbol religios romnesc
Din sfin]enia spa]iului carpatic

a ritualului religios. carpatici au fost credincio[i de cnd lumea. |n anii Trìtorii cincizeci de mii, musterienii alc`tuiser` forma incipient`
Sfin]ii Teodora, Hozevitul, Casian, Ghelasie
To]i crmuitorii neamului carpatic au considerat, pe drept, biserica, unica st`pn` spiritual` a mul]imii, singura \n stare s` asigure respectarea normelor morale \n mecanismul social. Religia, prin fapt` duhovniceasc`, a zidit, pe acela[i temei, }ara.
Dup` semnele sacre, litice, dup` osteolite [i teraglife, dup` datini, \n vremea Cultului Solar, credincio[ii \n`l]au adora]ii Cerului din vetrele cultice din mun]i, de pe platformele alpine: \n Ceahlù, Bucegi, Retezat, \n Apuseni; din fa]a altarelor de la Ciume[tiSatu-Mare, Dobo[eniOdorhei, H`b`[e[tiIa[i, Hr[ovaTulcea, Le]Covasna, PecicaArad, Ruse[tii NoiBasarabia, V`dastraOlt [.a. |n climatul cultic generalizat, \n anii religiei Solare, carpaticii aveau mare autoritate pe arii extinse, impulsuri puternice pornind din vechile vetre de la Ariu[d, C`scioarele, Ditrù, L`pu[, Ocna-Sibiu, Par]a, Turda[ [.a. Marile Preotese, Marii Preo]i, Marii Preo]i [i Regi au ridicat la apogeu credin]ele Solare. Col]ul sacru al locuin]ei, \n vreme de restri[te a ]inut aici loc de sanctuar, de templu. Astfel, credin]ele religioase multimilenare [i-au continuat firul ne\ntrerupt.
71
70
Istoria romnilor
Sentimentele religioase generalizate, profunde, au creat oameni cu har, de excep]ie, meni]i s` arate [i s` apere calea cea dreapt`. Avem des`vr[it model via]a Sf. Ghelasie de la Rme]. Avem faptele Voievodului {tefan cel Mare [i Sfnt care a mul]umit lui Dumnezeu pentru izbnzile sale, zidind 34 de biserici. Pomelnicul \ntru Hristos p`streaz` chipul Cuvioasei Teodora de la Sihla Sfnta Teodora din Carpa]i dup` laude kievene. P`str`m pentru pomenire imaginea Cuviosului Ioan Iacob Hozevitul de la Neam]. Un loc anume \n con[tiin]a noastr` ocup` trei imagini nepieritoare pentru caznele care i-au ridicat \n sfin]enie: Cuviosul Visarion Sarai, Cuviosul Sofronie de la Cioara [i Mucenicul Nicolae Oprea din S`li[te. |n calendarul sfin]ilor romni [i-au g`sit locul binemeritat: Cuviosul Antipa de la Calapode[ti, Cuviosul Ioan Coliba[ul, Sf. Ierarh Calinic de la Cernica, Sf. Mucenic Sava de la Buzù, Sf. Mucenic Ioan valahul, Sf. Mucenic Filip de la Niculi]el, Sf. Ierarh Leontie de la R`dù]i, Sf. Martir Constantin Brncoveanu [i cei patru fii ai sì: Constantin, {tefan, Radu, Matei, precum [i sfetnicul Ianache. Pentru aceea[i ve[nic` pomenire avem pe Cuviosul Ioan de la Prislop, Sf. Ierarh Iosif de la Parto[, Sf. Mare Mucenic Nichita Romnul, Ierarhul Martir Antim Ivireanu, Sf. Preot Martir Ioan de la Gale[, Sf. Preot Martir Moise M`cinic din Sibiel, Sf. Cuvios Paise de la Neam], Sf. Cuvios Antonie de la IezerVlcea, Sf. Muceni]` Filofteia de la Curtea de Arge[, Cuviosul Daniil Sihastru de la Putna, Cuviosul Nicodim de la Tismana. Al`turi de voievozii cei mari, fie a[eza]i [i sfin]ii romni pe catapeteasma istoriei noastre, pentru cinstire [i laude, \ntru binele viitorimii. Numi]i cteva vetre cultice solare. Ce sfin]i, cuvio[i, mucenici romni cunoa[te]i?
Muntele Sfnt
istoria neamului carpatic, |n a neamului romnesc a r`mas zidirea faptelor ridicate \n column`. Asemenea columne ale permanen]ei s-au \n`l]at pe Ceahlù, pe Caraiman, Retezat, Apuseni, pe vetrele civiliza]iilor suprapuse, \n anii culturilor Cucuteni, Tisa, Petre[ti, V`dastra [.a. |n aceast` parte a lumii, faptele de seam` urzite \n column` au dat sfin]enie Spa]iului Carpatic. Astfel, \mplinirile istorice toate, \n context religios au pus temei nemuririi urma[ilor lui Zalmoxis.
La Muntele Sfnt
O asemenea zidire \n timp [i spa]iu este Muntele Sfnt, muntele sacralizat prin fapte nemuritoare. La poalele lui, pe Valea Pe[terilor au r`mas dovad` locuin]ele rupestre ale omului religios dinti, au r`mas urme monahale ale tuturor vremurilor trecute. Aici, \n \nc`peri de piatr` [i cazne s-au rostit primele rug`ciuni. Tot pe poala \nceputului de urcu[ anevoios vegheaz` megali]i \n hor` astral`, pietre scrise cu ideograme [i cu chipul Marii Preotese. Aceasta, \n dans ritual, reprezint` moda epocii bronzului rostuit` de dogmele Cultului Solar. Pe aceast` vatr` se impunea ritualul Nedeilor Soarelui, la sorocuri echinoc]iale.
73
72
Istoria romnilor
Istoria romnilor
nirilor istorice, cre[tine, legile frumoase \n cutume [i datini, toate au sedimentat Muntele Sfnt, acolo peste crestele muscelelelor, la izvorul Dmbovi]ei. Merge]i la Muntele Sfnt! {i la Marele Altar, mul]umi]i Cerului c` v-a ajutat s` cunoa[te]i o pagin` din istoria sacr` a neamului romnesc!
Marele Altar
Lecturi suplimentare Smburele de adev`r al istorisirilor
Dup` un urcu[ anevoios, \n trepte pentru cei ce se ostenesc, a[teapt` de mai multe milenii Marele Altar rupestru. Aici s-au \nchinat [i crmuitorii [i c`peteniile [i oamenii de rnd [i cei ce s-au rugat Soarelui, [i cei credincio[i \ntru Hristos. Acolo, sus, \n adncul de stei este locul de rug` \n tain`. Acolo e[ti singur, \n dialog direct cu Dumnezeu Deasupra Altarului, \n piscul de cremene este platforma de rug` a Marelui Preot. De pe acest loc, probabil Burebista\ntemeietorul, apoi, Decebal-ap`r`torul \n`l]au rug` spre Cer pentru nemurirea carpaticilor, iar ruga lor s-a \mplinit, dac` noi, ast`zi, \i pomenim. La sfr[itul Evului Timpuriu, pe vatra Nedeilor Soarelui, de la Cet`]uia dacic`, s-au ridicat trei biserici, una peste ruinele alteia [i de atunci a r`mas aici vatra voievodal`. A r`mas un semn al cre[tin`rii apostolice pe temeiul de aur al tradi]iei Credin]elor Solare. Astfel, faptele istorice, cultice, ale b`[tina[ilor au dat sfin]enie Muntelui Sacru, \n Carpa]i. Vatra monahal` permanent`, urme ale practicilor religioase, solare, dovezile \mpli74
Pùnica
tulbura niciodat`. Pe valea lui f`r` pereche de frumoas`, de la Arcani \n sus pleca drumul \n urcu[ greu spre por]ile Cet`]ii Soarelui. Aceast` cetate st`pnit` de zei era a[ezat` pe vrful mun]ilor Cernei [i era str`juit` de trei temple cu turnuri p`zite. Din cnd \n cnd, foarte rar, din Cetatea Soarelui cobora, plannd \n cercuri largi, peste Jale[, o pas`re mìastr`, o pas`re nepereche. Aceasta era Pùnica, fiin]a cu care zeii vesteau oamenii cnd vin vremuri mai bune. Cnd o vedeau, oamenii strigau de bucurie, s`rutau p`mntul [i mul]umeau Cerului pentru buna vestire. Pentru c` bucuriile erau pu]ine, Pùnica se vedea rar. De[i trìa cinci sute de ani, pe cerul senin al Jale[ului se l`sa v`zut` de lume o dat`, de dou` ori, [i atunci pentru scurt` vreme.
75
marea \mp`r`]ie carpatic`, Jale[ul era un ru care nu |n \nghe]a, nu \[i \mpuni]a apa \n vreme de secet` [i nu se
Istoria romnilor
Istoria romnilor
Nu avea nici p`rin]i, nici fra]i. Era singur` \n toat` \mp`r`]ia. Cnd \mplinea cinci veacuri \[i construia un pat din ramurile arborelui de t`mie, din flori de canele, din spice de nard, din smirn` [i din cinam, iar pe acest pat foarte parfumat se culca [i murea. |n clipa mor]ii, din corpul rece r`s`rea o alt` Pùnic`, tot att de frumoas`. Aceasta lua \n cioc patul cu oasele ne\nsufle]ite din care se n`scuse [i-l ducea la cel mai mare templu din cele trei care str`juiau Cetatea Soarelui. Drept cinstire a[eza cuibul \n fa]a por]ilor \mp`r`te[ti, deasupra fl`c`rilor ve[nic nestinse. Apoi \[i continua via]a \n ascunzi[urile \nverzite ale Mun]ilor Cernei. Mai mul]i martori b`trni, printre care fiind Herodot, Plinius, Ovidiu [i Claudian au spus c` Pùnica era cea mai frumoas` pas`re din lume. Avea corpul \mbr`cat cu pene ro[ii, aurii. Picioarele \i erau ca purpura, f`r` pene pe ele cum are vulturul. Gtul str`lucea ca fl`c`rile, ciocul nu era \ncovoiat ca la r`pitoare, iar creasta \i era \nalt` [i b`tut` \n diamante. Peste aripile cu pene late, albastre, galbene [i ro[ii se aduna \n cerc o raz` puternic str`lucitoare, iar penele lungi ale cozii purtau diamante \n vrful lor. |n zbor, \mpr`[tia raze blnde, m`t`soase [i parfumul ramurilor cuibului. |n veacurile pline de urgie, Pùnica nu a mai ap`rut pe cerul cernit al Jale[ului. St`pnul ]inuturilor carpatice a poruncit me[terilor fùrari, s`-i lucreze din aur [i pietre pre]ioase o alt` Pùnic` aduc`toare de lini[te [i pace. A mai poruncit ca Pùnica aceasta s` aib` [i pui lng` ea [i s`-i ocroteasc`, s`-i fac` mari, ca apoi ace[tia prin zborul lor s` \nmul]easc` semnele vestitoare de bine. {i me[terii au \mplinit porunca, dar clo[ca din aur nu se ridica \n spirale pe cerul albastru, nu se juca \n zbor ca Pùnica adev`rat`, nu st`tea al`turi de Soare, de Lun` [i de cele nou` stele. Aurarii au f`cut-o cum au spus martorii, dar aceasta era f`r` suflare pentru c` zeii au refuzat s`-i dea via]`. Cnd buciuma[ii au dat veste c` se apropie o nou` primejdie, o alt` urgie, c`petenia ]inutului a ascuns clo[ca cu puii de aur sub lespezi de
76
piatr`, \n Mun]ii Buzùlui. Acolo a fost uitat` de lume, c`ci st`pnul ]inutului, singurul care [tia ascunz`toarea, a pierit \n lupt`.
Mult mai trziu, cnd Negru-Vod` a \ntemeiat o nou` ]ar` din cenu[a celei vechi, de la F`g`ra[ pn` la Cmpulung a fost \nso]it de o pas`re neagr`. Dup` cum zbura al`turi de ceata domneasc`, dup` cum s`lta \n cercuri largi peste mun]i, p`rea s` fie Pùnica \n ve[mnt cernit. O mare parte dintre boieri sus]ineau c` ea este [i c` aduce alt semn pentru ]ar`. |nduplecat, Domnul a poruncit s` fie ]esut chipul acestei p`s`ri \n pnza steagului ]`rii, s` fie pus pe stem` [i pe fruntea bisericilor ca bun semn vechi, la noi rnduieli. De atunci Pùnica este pretutindeni, printre noi [i \[i arat` chipul al`turi de falduri tricolore cnd \n`l]`m imn de laud` ]`rii.
77
Istoria romnilor
Istoria romnilor
Brazda lui Novac

Tu, Typhon, s` iei jum`tate din \mp`r`]ia mea, partea ce cuprinde ]`rile de sus ale Istrului, iar tu, Ostreo, s` fii faraonul ]`rilor de jos, din ]inuturile calde. S` trì]i \n bun` \n]elegere pe mo[iile mamelor voastre, a rostit regele \n clipa cnd se ridica la zei. A[a ne vom rndui, tat`! Vom trì \n bun` pace, au r`spuns cei doi fra]i vitregi a[eza]i la c`p`tiul b`trnului.
Typhon (dup` N. Densu[ianu)
F`g`duin]a copiilor acestui prim monarh al P`mntului [i Cerului a ]inut doar trei zile. Dup` scurt r`gaz, Typhon a luat \n st`pnire Cetatea Soarelui cu toate ]inuturile cuprinse \n cercul apelor Dun`rii, Tisei, Nistrului [i ale ]`rmului M`rii Negre. S-a f`cut st`pn [i pe bolta cerului ce acoperea p`[unile bogate \n turme [i cirezi. {i-a pus o mul]ime de [erpi uria[i drept straj` de hotar, apoi [i-a alc`tuit o puternic` oaste pentru ap`rarea avu]iei. |i pl`ceau cntecele tihnite, la fluier, nedeile, vn`torile de zimbri. Voia o \mp`r`]ie bogat` [i puternic`. Ostrea, v`znd c` \mp`r]eala fr`]easc` nu bate la egal, a r`mas \n cetatea de pe Cerna \ncercnd s`-[i conving` fratele s` renun]e la cmpie. El dorea s` aduc` apele pe canale pentru toate ]inuturile \nsetate, s` cultive cereale [i legume, s` creasc` livezi [i podgorii pe ogoarele lui, iar fratele s` r`mn` cu bogatele p`[uni carpatice. Nu au ajuns la \nvoial`, pentru c` Typhon nu vroia s` \nstrìneze din p`mntul de zestre al mamei sale, nici ca Ostrea s` se amestece \n rnduielile [i tocmelile lui. Era prin anii 3000 \.H., cnd rùl [i-a ar`tat col]ii \ntre cei
78
doi fra]i. |ntr-o bun` zi, \n mustul z`pezii, Ostrea a \njugat [ase perechi de boi la un plug uria[, s-a \ndreptat spre r`s`rit [i a tras brazd` adnc` de hotar \ntre p`[une [i ]arina supus` ar[i]ei verii. A trecut pragul Por]ilor-de-Fier, a \nfipt plugul la Gur` Vìi [i de la Hinova a ridicat un trioan de brazd` adnc` de dou`zeci de palme, trecnd prin Ursoaia, Urluieni, peste cmpul Lerului, spre Ploie[ti [i Gala]i. De la Tuluce[ti a croit Troianul de sus, prin Trgul Leova, prin S`lcu]a, Cù[eni, Chircìe[ti, pn` departe peste Nistru. Apoi a \ntors boii [i a tras alt` brazd` \n`l]nd troianul de Jos, de la Vadul lui Isac, prin Vulc`ne[ti, Bolgrad, legnd troianul vechi de lacul Cunduc. Se zice c` atunci cnd boii poticneau, Ostrea Novacul tr`gea la jug \n locul vitelor ostenite. A scuturat cormanul \n B`r`gan, spre Dun`re [i a dejugat dup` ce a mai tras cteva brazde pe Cmpia Tisei. Cu brazda lui, Ostrea f`cuse o nou` \mp`r]eal`. Typhon, sup`rat pentru aceast` fapt` necugetat` a fratelui sù, a a[ezat un [arpe uria[ \n lungul [an]ului ca s` \nvenineze pe cei care iau brazda drept hotar. Balaurul ataca de aici, ucidea vitele tr`g`toare folosite la muncile cmpului, \ndep`rta pe cei care \ncercau s` cultive p`mntul cu plantele alese de fratele dornic de agricultur`. Ostrea a observat balaurul a[ezat la pnd`, lungit pe brazd` tocmai de la Vii[oara, pe Olt, pn` \n locul numit Li]a, aproape de Turnu-M`gurele. A \ntins arcul [i a s`getat trtoarea veninoas`. Balaurul, sngernd, l-a alergat pe voinic pn` \n Mun]ii Mehedin]ilor. Aici i-a pierdut urma. Sup`rat, chinuit de durere [i clocotindu-i veninul, a \ndemnat pe Typhon s` ias` cu oastea \mpotriva fratelui nelegiuit. Ostrea fiind \n primejdie, [i-a adunat cetele de ap`r`tori [i o dat` cu primele \ncle[t`ri a \nceput cel mai crncen r`zboi de pe p`mnt. Typhon l-a prins pe Ostrea [i l-a \nchis \n pe[tera Curecea, Ostrea a evadat [i s-a retras \n p`durile Cernei. Cnd se sf`tuia, aici, cu c`pitanii lui, balaurul a \ncercuit p`durea unde ace[tia erau aduna]i. |n clipa cnd \[i strngea
79
Istoria romnilor
Istoria romnilor
colacul musculos cu solzi de o]el ca s`-i sugrume, c`pitanii sau \mpietrit \n piscuri seme]e albite de z`pezi. Au r`mas pe veci neurni]i: Peti[tanu, {tirbu, Ursu, Oslea, Ostri]a [.a. to]i \n[ira]i pe culmile Cernei, spre Vulcan [i Retezat. Ca prin minune, Ostrea [i c`pitanul Iorgovan au ie[it pe sub \ncol`cirea balaurului f`r` ca acesta s` prind` de veste. Ostrea a luat comanda luptei alungnd fratele du[man [i o[tirea lui pn` pe p`mnturile Italiei. Iorgovan, urm`rit de aproape de col]ii reptilei, a s`rit \n Dun`re [i a ie[it pe cel`lalt ]`rm. Balaurul s-a avntat dup` el ca s`-l nimiceasc`, dar cum era r`nit, cu sngele lui rece [i \mpuSus pe Oslea ]inat, cnd a dat de ap`, l-a apucat o toropeal`, o mole[eal` ce-l tr`gea spre adncuri. De frica \necului a intrat repede \n gura unei pe[teri care se ar`ta \n buza apelor \nvolburate ale Dun`rii. Dun`rea fiind [i ea de partea lui Ostrea, s-a ridicat [i a \nchis intrarea grotei, iar balaurulu a r`mas pe veci ferecat \n tunelul adnc pn` la Topolni]a [i Clo[cani. Fra]ii s-au luptat \ntre ei [i au pierit \n lungul [ir al certurilor. Balaurul a r`mas f`r` moarte, fiindc` \n adncul pe[terii \ntunecate nu s-au putu socoti zilele [i nop]ile, nici anii vie]ii unei fiin]e muritoare. Acolo \n adncuri, [i ast`zi, el \[i transform` veninul \n muscu]e otr`vitoare [i pe acestea le sloboade an de an printre valurile Dun`rii, \mpr`[tiind rùl ce-l macin`. De atunci mu[tele columbace, cum li se spunea, ie[ite din gura \nspumat` a balaurului \nchis, atac` prim`vara toate vitele agricultorilor din ]inutul Cet`]ii Soarelui. Cu veninul lor \mboln`vesc [i ucid mai cu seam` vitele \njugate, ca s` opreasc` plugul [i aratul.
80
Ostrovul
marele ocean [i-a retras apele \n locuri adnci, Cnd uscatul a luat chip de ]ar`, }ara Hiperboreenilor. Atunci, \ntre uscat [i ape s-au ridicat mun]i seme]i, \n lan], a[eznduse straj` \mpotriva talazurilor s`rate ale duhurilor rele, \mpotriva \ntunericului cuib`rit \n adncuri. Pe vrful celui mai \nalt munte al \mp`r`]iei, zeii au zidit argele din marmur` alb`, iar \n aceste \nc`peri acoperite cu alam` s-au a[ezat r`zboaie de ]esut cu brgle [i suveici de aur, cu t`lpice [i vrtelni]e de argint, ca ]es`tura s` fie f`r` egal de frumoas`. |n argele, tinerele prin]ese [i fetele harnice ale ]inutului ]eseau izvoade nemaiv`zute [i nemaipomenite, brodau \n fir de pìanjen [i pulberi de lumin`. Din ]es`tura ca spuma \[i coseau haine de s`rb`toare cu care se \mbr`cau cnd ie[eau la hor`, cnd mergeau la nedeile \mp`r`]iei. Zeul zeilor [i zei]a zei]elor Saturn [i Rhea, pe numele lor au poruncit ca pe poala muntelui argelelor s` se ridice o biseric` mare [i frumoas` cum nu s-a mai v`zut pe lume. |n scurt` vreme s-a \mplinit voin]a zeilor. S-a cl`dit o biseric` alb` ca z`pada, cu nou` turnuri pn` la cer, cu nou` altare, cu nou` preo]i la slujbe, cu nou` strane la care cntau nou` paracliseri \n lumina celor nou` f`clii ve[nic aprinse. Cnd b`teau cele nou` clopote din \naltele lor turnuri, suflarea p`mntului \ngenunchea [i se ruga ca pacea [i fericirea s` se a[eze \n ]ar`. Nemul]umite de prezen]a Bisericii Albe la hotarul dintre bine [i rù, duhurile necurate, cu valurile lor negre [i s`rate, cu tunete [i fulgere au pr`bu[it muntele cu biserica \n adncuri, au afundat [i cet`]ile b`trnilor zei [i astfel, talazurile sau f`cut st`pne pe o bun` parte din \mp`r`]ia lui Saturn. Cu voia marelui zeu, {tima Apelor dulci a rupt pragul Por]ilorde-Fier, a ridicat stavilele rurilor [i a f`cut o Dun`re puternic`, mare, cu care s-a \mpotrivit talazurilor negre. A fost o
81
Istoria romnilor
Istoria romnilor
lupt` pe via]` [i pe moarte, {tima Apelor c[tignd crunta b`t`lie. Deasupra cet`]ilor scufundate, Dun`rea a f`cut o Delt` pentru toate florile [i p`s`rile muntelui r`pus. |n str`funduri au r`mas cet`]ile [i biserica pomenit`, toate legate \ntre ele cu c`r`ri de prundi[. Din muntele uria[ a r`mas deasupra talazurilor doar vrful stncos [i nou` argele p`r`site, a r`mas un ostrov sec, biciuit de vnturi [i de valuri. Dup` moartea zeilor p`rin]i, la vestea scufund`rii vechilor ctitorii, prin]ii mo[tenitori au aprins certuri pentru tron [i pentru alc`tuirea unei noi familii \mp`r`te[ti. Zadarnic fata cu [apte nume l-a rugat pe fratele mai mare s` chibzuiasc` bine [i s` nu se abat` de la legile str`bune, c`ci prin]ul arunca fl`c`ri de mnie strigndu-[i sora \n batjocur`: Elena-Selena, Ileana-Cosnzeana, Luna-luna, Baba-Dochia Nu vroia s` [tie nici de sfaturile preo]ilor care se rugau \n fa]a altarelor Motrului, nici de prezic`torii templelor Atlasului, nici de ruga pustnicilor de pe Cerna. Prin]esa Selena, \ndurerat`, lucra la argea pe stncile ostrovului pustiu, grija \mp`r`]iei l`snd-o pe seama fratelui ar]`gos. Zi [i noapte ]esea, recita versurile poe]ilor Olen [i Abaris, ori cnta ca s` acopere zgomotul valurilor \nrìte. Pentru \mpu]inarea necazurilor, [i refacerea \mp`r`]iei, pentru o \mp`care \ntre fra]i, Selena s-a gndit c` ar fi bine ca, \mpreun` cu fratele ei s` se roage Cerului stnd deasupra altarelor p`rinte[ti scufundate. Astfel, i-a spus: Frate, fiu al lui Saturn [i nepot al puternicului Uran, tu vei purta sceptrul ca st`pn numai dac` vei ridica pe ostrov o biseric` din cear` alb`, asem`n`toare cu cea cuprins` de talazuri. Temeiul de cear` nu va fi ros de ape, nu se va rupe ca piatra [i nu se va m`cina. De la biseric` pn` la ]`rm s` faci un pod tot de cear` pe care s` mergem la altar. Dac` podul ne va ]ine [i biserica \[i va deschide po]ile \n calea noastr`, tu vei fi st`pn a toate [i urma[ al zeilor. Dorin]a \]i va fi \mplinit`, surioar`!
82
{i a[a a fost. Cnd clopotele [i toaca au vestit zi de s`rb`toare, cei doi prin]i, cu suita lor de sfetnici, mergeau spre biseric`. Prin]ul, mndru cum era din fire, necugetat [i iute la mnie, tot focul inimii l-a aruncat peste ape, ca acestea s` piar` \n clocot, iar mun]ii \neca]i [i Cetatea Latonei s` se ridice la locul lor. |n trmbele v`pìlor s-au \nmuiat stlpii de cear` [i biserica s-a pr`bu[it peste pod [i valurile i-au \nghi]it pe cei doi prin]i. Dumnezeu, v`znd nenorocirea, repede l-a scos pe prin] din valuri [i l-a a[ezat pe Cer ca s` \nc`lzeasc` P`mntul [i s` despart` ziua de noapte. A scos-o [i pe frumoasa prin]es`, a numit-o Luna [i a a[ezat-o pe cealalt` parte a Cerului ca s` nu se \ntlneasc` niciodat` cu Soarele, cu fratele ei cert`re]. Ea s` lumineze \ntunericul rece [i s` asculte versuri pe strune de lir`. Apoi, Dumnezeu a poruncit zeului Glikon s` pun` ostrovul sub paz` sigur` ca fiind parte dreapt` a \mp`r`]iei lui Uran, r`mas` de izbeli[te dup` cearta urma[ilor lui Saturn. {i a[a a fost. Glikon a pus cte un [arpe de straj` pe fiecare prag de argea, ca ostrovul lor s` nu fie \nstrìnat de \mp`r`]ie. De atunci, Dun`rea car` ml [i nisip ca s` uneasc` Insula {erpilor cu Delta ei, ca s` scoat` Biserica Alb` spre Soare.
Ostrovul
83
Istoria romnilor
Istoria romnilor
Lebedele cnt`toare
str`-str`mo[ii str`mo[ilor no[tri erau oameni cu Pelasgii, suflet ales, \nal]i de [ase co]i, voinici ca [i cum ar fi fost
rup]i din trunchiul stejarilor seculari. Vatra uria[` a a[ez`rilor lor cuprindea tot uscatul ce lega m`rile \ntre ele. Aici cmpiile ][neau din pìenjeni[urile talazurilor [i se rev`rsau spre dealuri, dealurile se ridicau spre mun]i, iar ace[tia s`getau norii apropiindu-se cu frun]ile de fruntea Soarelui. Pe cuprinsul uscatului s-au \n`l]at turnuri seme]e, o cetate uria[` ale c`rei ziduri rnduite \n cerc ]ineau ca \ntr-un cù[ inima pelasgilor, a celor mai harnici, cinsti]i [i drep]i oameni de pe p`mnt. Pe aceste meleaguri binecuvntate s-a n`scut zeul Apollo. Sub \ngrijirea mamei sale Latona, zeul a crescut laolalt` cu copiii pelasgilor [i prieten bun a r`mas cu ace[tia. Locul de joac` al tuturor copiilor trebuie s` fi fost \n cercul muntos de vreme ce din acest cù[, Apollo [i prietenii sì slobozeau ades praie peste holde, livezi [i gr`dini, atunci cnd ]arina era \nsetat`. Legenda spune c` lebedele cnt`toare s-ar fi rugat de Apollo [i de copii ca la nevoie, s` r`coreasc` p`mntul [i s` fac` iazuri pretutindeni pentru toate \not`toarele. |n acele vremuri, lebedele cnt`toare trmbi]au [i dansau \n zboruri gra]ioase pe lng` zeu [i prietenii lui, nu lipseau de la serb`rile pelasgilor \nchinate Soarelui. {i ce serb`ri frumoase trebuie s` fi fost atunci! Cnd Apollo s-a ridicat zeu al \n`l]imilor necuprinse, au disp`rut [i lebedele cnt`toare din preajm` copiilor, iar peste satele ]inuturilor s-a ab`tut cumplit` urgie. Duhurile rele aduse de cele patru vnturi veneau necontenit \n cete pr`dalnice, ardeau [i ucideau tot ce \ntlneau \n cale, distrugeau f`r` opreli[te casele [i adunau bunurile. Repetau nelegiuirile pentru c` lipseau puterile protectoare ale zeului [i cntecul lebedelor. Zmbetul [i joaca au pierit, fiindc` locuitorii to]i
84
cu copiii [i bunurile agonisite ce puteau fi salvate s-au retras \n ascunzi[ul p`durilor. Acolo, a[teptau \n rug`ciune ajutorul bunului lor prieten Apollo. Au re\nnoit altare la Par]a, la S`lacea, la Crcea, la Ariu[d, la Andrie[eni [i Dude[ti, la Polovragi [i Soroca, pretutindeni \n spa]iul cercului de piatr`, pe vechea vatr` de joac` a copiilor pelasgi. De cinci ori pe zi, \n zori, ;a prnz, la amiaz`, la chindie [i la cin`, de pe masa altarelor se ridicau nori de fum t`mios, \n rug`ciuni [i speran]e pentru zilele frumoase a[teptate, dar semne bune nu se \ntrez`reau. Crezndu-se uita]i de prieteni, to]i pelasgii, cu mic, cu mare, au construit un templu cu altar uria[ sub cupol`, \n paji[tea unei p`duri de br`zi, \n interiorul cercului de piatr`. Ziceau c` numai cu acest loc de rug`ciune pot s` \ntoarc` fa]a lui Apollo spre ei, a \ndurare [i sprijin. {i sub acoperi[ul rotund al marelui templu s-au adunat pelasgii, lume luminat`, \n frunte cu cei trei preo]i fra]i, fiii lui Boreas [i ai Guanei [i cu sobor de lebede cnt`toare venite din senin. Preo]ii megie[i c`delni]au fum de mirodenii [i se rugau, ]itera[ii, cori[tii [i lebedele cntau nemaiauzit de frumos, iar mul]imea f`cea m`t`nii [i cerea \ndurare Cerului. Deodat` \n toiul rug`ciunilor, p`mntul s-a cutremurat, hora mun]ilor a s`ltat \n pinteni, Nistrul, Tisa, Dun`rea [i ]`rmul M`rii Negre, de la Tyras la Dionysopolis [i-au adncit vadurile [i astfel s-a \n`l]at un altar al altarelor. |n acele clipe luminate de geana str`vezie a zorilor, pe bolta cerului \nstelat trecea Apollo \n tov`r`[ia Pleiadelor. Zeul auzise ruga p`mntenilor carpatici [i astfel \ntindea o mn` de ajutor. |n explozia de bucurie a oamenilor, \n urale [i mul]umiri c` zeul prieten nu \i uitase, lebedele cnt`toare s-au ridicat \n zbor [i s-au pierdut \n spirale c`tre cer, iar \n urma lor a r`mas liber` ]ara \mbr`]i[at` de ape, o ]ar` f`r` seam`n de frumoas` [i bogat`. De atunci nu s-a mai auzit ca lebedele s` vin` la rug`, \n marile s`rb`tori, iar dup` cele povestite de Hecateu Ab85
Istoria romnilor
Istoria romnilor
derina, apoi de Diodor Sicul [i amintite mai trziu de Claudian Aelian, ]ara altarelor dintre ape a r`mas pe veci protejat` de zei. Sub blestemul acestora, duhurile rele au r`t`cit pe drumul f`r` \ntoarcere, imperiile care s-au \ntins peste aceast` vatr` sfnt` s-au n`ruit, iar c`peteniile care au cutezat s` ridice semn nou de hotar au pierit f`r` urm`. Lebedele cnt`toare au r`mas al`turi de Apollo [i numai la grea \ncercare \[i vor face cale \n v`zul tuturor, \n Carpa]i.
Trepte
p`mntului, dar se [tie c` \n urm` cu dou` milioane de ani trìa \n ceat` pe Valea Olte]ului [i a Oltului, pe Valea Mozacului, a Cotmenei, a Arge[ului [i folosea unelte din piatr`, din os, \n str`duin]e pentru agonisirea hranei. |ntre anii 350.000 [i 80.000, aceast` mul]ime statornic` \[i \ntinsese numeroase vetre, de la Oboga, la Gura Dobrogei, peste Valea Lupului, pn` la Ripiceni, la Sndominic [i Sita Buzùlui, pretutindeni \n cù[ul de pl`mad` al acestui neam de piatr`. |n mileniul 50.000, carpaticii de pe versantul sudic al Muntelui Vlcan credea \n sfin]enia Soarelui. Apoi [i cei de la Ohaba-Ponor, apoi cei de la R[nov, apoi cei de la Giurgiu-Malu Ro[u. Pe treapta anului 20.000, to]i carpaticii adorau Atotputernicul v`zut de ei \n chipul Soarelui. Carpaticul, \n urcu[ul lui ne\ntrerupt, prin sclipirea dinti a min]ii [i cu puterea bra]elor a pus deplin` st`pnire pe foc [i ap`, a \mblnzit animale [i plantele trebuitoare lui, a \nceput s` scoat` pulberi de lumin` din lut [i din adncul acestuia. Graiul articulat a r`mas o treapt` \n ve[nic` perfec]io86
u se [tie cnd omul carpatic s-a trezit din somnul adnc Nal materiei, cnd acesta a primit suflet ales din duhul
nare: de la semnalele de protec]ie, de \ndep`rtare, de apropiere, la felurite forme de mai trziu. Graiul \n scris, \nti cu ideograme sacre, apoi rnduite alfabetic era cunoscut \n cultura de prund, \n grafica amuletelor (anii 30.000) \n gravetialul oriental de la Strachina-Dorohoi (anii 15.000) pe osteolitele de la Dubova (anii 11.000) era identificat \n teraglifele culturilor [i civiliza]iilor centrului religios al Europei Vechi. Radial, firesc, prin roire s-a extins vatr`, din vatr` rotund` ca cea de foc, din mun]i, peste coline, peste [es [i lunc`, zidind astfel Sfnta }ar`. {i }ara a r`mas \n alc`tuirea ei, [i este, [i va fi ct P`mntul. R`mne ca, pe treptele drumului spre viitor, preo]imea s` predice \n anvon ve[nicia neamului carpatic, iar d`sc`limea s` strige in agora c` nu vom avea sfr[it pe vatra noastr` multimilenar`, cum nu am avut \nceput dat, c` Tat`l Ceresc a fost, este [i va fi lng` noi.
Cavalerul dac sculptur` \n stnca bisericii rupestre (Cetatea dacic` Cet`]uia)
87
Istoria romnilor
Istoria romnilor
Dic]ionar
A Agonisire c[tig prin munc`. Aliaj produs rezultat prin topirea a dou` sau mai multe metale. Apuc`tur` n`rav. Atotputernic Dumnezeu. Autarhie izolarea unei ]`ri de economia celorlalte. Anul zero pragul dintre Evul Timpuriu [i era noastr`. B Ban guvernator. Banat zon` administrativ`, sup`rare. B`nie Capitala Olteniei. B`[tina[ autohton, al locului natal. Bir impozit, dare, tribut. Biruit \nvins. C Carpatic din Carpa]i. Cavern` pe[ter`. C`p`tuit cu un rost f`cut. Cù[ cup` din lemn. Ceremonial solemnitate. Chibzuit cump`nit. Cinzanie tortur`, chin. Civiliza]ie nivel \nalt de dezvoltare al unei societ`]i. Coloan` stlp sus]in`tor. Comestibil bun de mncat. Comunitate grup de oameni cu un interes, limb`, credin]` comune. Confruntare fa]` \n fa]` pentru a verifica, a convinge. Contenit oprit, \ncetat.
88
Credin]` religie, devotament fa]` de cineva, de ceva. Cremene piatr` foarte dur`. Cronicar autor de cronici. Cultic credincios. Cultur` totaliatea valorilor materiale [i spirituale create de societatea omeneasc` de-a lungul istoriei. Cur`tur` teren cultivat dup` defri[`ri. Cutez`tor \ndr`zne]. D Datini obiceiuri, tradi]ii. Decapitat capul tìat, ucis, destrunchiat. Dejug`toare locul unde sunt sco[i boii din jug, pentru a se odihni [i a mnca. Desc`lecare a[ezare statornic`, \ntemeind o ]ar`, sedentarizare. Detronat \nl`turat din domnie. Devotament ata[ament sincer. Dialog convorbire \ntre dou` sau mai multe persoane. Dilatare a se m`ri, a se l`rgi dimensiunea. Divan denumirea sfatului domnesc. E Emancipare ie[irea din constrngeri. Entitate aspect al existen]ei, delimitat ca \ntindere, sens, con]inut etc. Epoc` (istoric`) interval de timp din istorie. Er` cea mai mare diviziune a timpului din istoria p`mntului. E.T. evul timpuriu perioada istoric` \nainte de anul 0 (zero). F F`r`delege nelegiuire, fapt` rea. Fortificat \nt`rit, rezistent.
89
Istoria romnilor
Istoria romnilor
G Gint` grup de oameni alc`tuit din urma[ii aceluia[i str`mo[. Grot` pe[ter`. H Hìtuire fug`rire cu cini. H`]i[ desi[ \ntr-o p`dure. Hoard` trib. Hot`rnicire a[ezare de hotar. I Ideogram` semn grafic vechi folosit \n loc de liter`. Impas situa]ie dificil` din care se iese cu dificultate. Imperiu stat monarhic condus de \mp`rat. Incinerare arderea unui cadavru. Incizie ornamentarea unui obiect prin \ncrustare. Ingenios ager la minte, inventiv. Inscrip]ie text scurt gravat pe obiecte. Iscoditor care caut` s` afle un secret. Istoria [tiin]` care studiaz` dezvoltarea societ`]ii. Istorisire relatarea unei \ntmpl`ri. Intersec]ie \ncruci[are, \ntretìere. Izbnd` succes. | |mbunare pentru a-l face mai bun. J Jertfit sacrificat. L Lance veche arm` de atac. Un b`] lung cu vrf metalic (ascu]it). Legend` isprav` neobi[nuit` a unui om.
90
Levantin originar din Levant. Litice din piatr`. M Metereze val de p`mnt \nt`rit cu gard, cu loc de tragere spre inamic. Mileniu perioad` de timp de o mie de ani. Minereu acumulare din care se extrage metal. Mi[ele[te ca mi[eii, ca tic`lo[ii. Mo[nean ]`ran liber. N N`rav obicei rù, viciu. N`scocit inventat, creat. Neferoase metale care nu con]in fier. Nomazi care nu au a[ez`ri stabile. O Obr[ie origine, din neamul din care se trage. Ofrand` jertf` adus` unei divinit`]i, un spirit adulat. Ornare \nfrumuse]are. Osteolite oase pietrificate, foarte vechi. P Palo[ sabie lat` cu dou` tì[uri. Pandantiv bijuterie ag`]at` de gt. Prc`lab dreg`tor, conduc`torul unei cet`]i [i al \mprejurimilor ei. Pendulare deplasare, \n du-te-vino. Planet` corp ceresc f`r` str`lucire. Pletere suprafa]` din nuiele \mpletite. Poart` (otoman`) Imperiul turc. Postelnic dreg`tor de curte, membru \n sfatul ]`rii. Preocupat \ngrijorat. Preregat structur` statal` \nainte de regat.
91
Istoria romnilor
Istoria romnilor
Propov`duitor cel care r`spnde[te concepte religioase. R R`scoal` form` spontan` de lupt`. R`scruce locul unde se \ncruci[eaz` drumurile. R`stimp interval de timp \ntre dou` momente, \ntre dou` perioade. R`v`[it dezordinat, \mpr`[tiat. R`ze[ ]`ran liber. Rnduial` ordine, toate la locul lor. Reciproc care ac]ioneaz` unul asupra altuia. Resurse rezerve de mijloace pentru valorificare. Ritual ceremonial religios desf`[urat dup` anumite reguli tradi]ionale. Rod denumire dat` produselor vegetale cultivate. Roire plecarea unei colonii noi din familia unui stup. Romb paralelogram cu toate laturile egale. S Sacru sfnt. Sanctuar altar. Sceptru simbolul autorit`]ii. Sedentar stabil pe acela[i loc originar. Semin]ie neam. Semne litice semne sculptate \n piatr`. Senior tat`l (considerat \n raport cu fiul). Sigiliu plac` gravat` cu o emblem`. Silit constrns s` realizeze ceva. Simbol semn, obiect, imagine care evoc` o idee, o no]iune, sentiment. Slobozit \ntemeiat [i cu privilegii domne[ti. Societate ornduire social`. Spa]iu \ntindere limitat`, \n proprietatea unui neam. Spiral` curb` plan` deschis` \nf`[urat` \n jurul unui punct.
92
Subsol strat dedesubtul solului. Supranumit nume dat \n plus \n semn de cinstire. Supravie]uitor persoan` care r`mne \n via]` dup` o catastrof`. Suprema]ie pozi]ie dominant` bazat` pe suprema]ie. Stat mijloc politic mai bun pentru organizarea [i ap`rarea unei comunit`]i de neam. Stimulare factor care \ncurajeaz` o ac]iune. Stolnic dreg`tor, cel care poart` grija casei domne[ti. T Templu edificiu destinat practic`rii cultului religios. Teraglife semne, litere \n lut ars. Text ceea ce este exprimat \n scris. Tihnit \n pace, lini[tit, netulburat. Trib grupare de mai multe familii \nrudite supuse autorit`]ii unui [ef unic. Tribun persoana care lupt` pentru drepturile poporului. Trilateral` cu trei laturi. Trunchi (de neam) tulpina viguroas` pe r`d`cina puternic` a unui neam. } }ar` teritoriul unui stat. }arin` cmp cultivat, ogor. U Uciga[ persoan` care a ucis. Uniformizare a face s` fie uniform. Uniune asociere. Ur` sentiment puternic de du[m`nie fa]` de cineva. Urzeal` firele \ntinse pe r`zboiul de ]esut. V Vataman reprezentant al st`pnului feudal \n satele supuse.
93
Istoria romnilor
Istoria romnilor
Versan]i cele dou` coaste ale unui munte. Volut` segment de 360 de grade dintr-o spiral`. O spir`. Vr`jma[ du[man, inamic. Z Z`c`mnt acumulare natural` de substan]e minerale utile. Zon` (teritoriu) por]iune de teren, delimitat` pe baza unor caracteristici distincte.
Cuprinsul
Capitolul I Epoca pietrei 1. Oamenii dinti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .6 2. Ad`postirea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7 3. Modul de trai al omului de grot` . . . . . . . . . . . . . .9 4. Familii unite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .10 5. Dou` mari descoperiri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .12 6. Credin]ele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .13 Capitolul II Epoca metalelor 7. Un trunchi trilateral cu [apte fa]ete . . . . . . . . . . .15 8. Comunitatea de neam . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .17 9. Dou` neamuri ale lumii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .18 10. Epoca metalelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .20 11. Ob]inerea [i prelucrarea metalelor . . . . . . . . . . .21 12. Regatul Dacia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .23 Capitolul III Secolele autarhiei 13. Despre grai [i despre scriere . . . . . . . . . . . . . . . . .27 14. Secole grele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .30 15. Cre[tinarea apostolic` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .32 16. }`rile de }inut . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .35 Capitolul IV |ntemeietorii 17. Pe vechi temeiuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .36 18. Voievozii \ntemeietori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .37 Capitolul V Ap`r`torii 19. Ap`r`torii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .40 20. Ap`r`tor al neamului sù [i al crucii cre[tine . . .42 21. A doua unire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .45 22. Ucis pentru credin]` [i neam . . . . . . . . . . . . . . . .48 23. Doi martiri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .51 24. A treia unire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .54
95
Istoria romnilor
Istoria romnilor
25. A patra unire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .56 26. |nv`]`minte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .58 Recapitulare [i sistematizare 27. De la unelte la activit`]i spirituale . . . . . . . . . . . .59 28. Alc`tuiri statale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .61 29. O problem` cu patru necunoscute . . . . . . . . . . . .64 30. Vechimea noastr` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .65 31. |n cùtarea comorilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .67 32. La romni, istoria-i totuna cu religia . . . . . . . . . .69 33. Din sfin]enia spa]iului carpatic . . . . . . . . . . . . . . .71 34. Muntele Sfnt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .73 Lecturi suplimentare Pùnica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .75 Brazda lui Novac . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .78 Ostrovul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .81 Lebedele cnt`toare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .84 Trepte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .86 Dic]ionar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .88
Grafica: Mihaela FILOTEANU Copyright Virgil VASILESCU ISBN 973-0-04327-2
Tehnoredactare computerizat`: Mariana IONI}

B-dul Tudor Vladimirescu nr. 31, sector 5, Bucure[ti Telefon: 411.90.56; 411.00.55; 411.47.76. Fax: 411.91.96. E-mail: fed@promo.ro
97
Istoria romnilor
Istoria romnilor
98
99
Istoria romnilor
Istoria romnilor
100
101
Istoria romnilor
Istoria romnilor
102
103
Istoria romnilor
Istoria romnilor
104
105

Istoria Romanilor Pe Intelesul Tuturor

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Istoria Romanilor Pe Intelesul Tuturor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Virgil VASILESCU

Biserica rupestr` Cet`]uia Negru Vod`

Mn`stirea Curtea de Arge[

OMAGIU marelui preot [i rege DECEBAL

Istoria romnilor Lec]ia 2

Capitolul I EPOCA PIETREI

Locuin]` rupestr`. Baia-de-Fier, Gorj

Cum au ap`rut oamenii dinti? Cu ce se hr`neau? Unde dormeau?

Modul de trai al omului de grot`

Str`pung`tor lucrat din os Valea lui Gr`unceanu (anii 1.400.000)

Ce se \n]elege prin comunitatea de vatr`? Dar prin comunitatea de gint`?

Istoria romnilor Lec]ia 5

Dou` mari descoperiri

Astfel \n epoca de piatr` s-au alc`tuit dou` importante

Capitolul II EPOCA METALELOR

Un trunchi trilateral cu [apte fa]ete

Cele mai vechi reprezent`ri religioase, \n Carpa]i

|n toate timpurile, omul religios a crezut \n puterea Cerului.

Trilaterala carpatic`. L`rgirea spa]iului ocupat prin sporirea popula]iei

Vetre ale uniunilor de gint`, ramuri ale trunchiului carpatic

Spa]iul Carpatic \n Europa Veche

Dou` neamuri ale lumii

Gumelni]eanca Mare Preoteas`, \n anii 5000 E.T.

Istoria romnilor Lec]ia 10

Unelte din fier, seceri din bronz

Semne Solare redate pe metale neferoase

Ob]inerea [i prelucrarea metalelor

Bog`]iile Daciei, \n drum spre Roma imagine de pe Columna lui Traian

DROMICHETES Mare Preot [i Rege ap`r`tor

DECEBAL Mare Preot [i Rege ap`r`tor

Obiecte de aur lucrate de me[teri carpatici

Capitolul III SECOLELE AUTARHIEI

Despre grai [i despre scriere

Ideograme Solare din epoca bronzului timpuriu

Dans ritual specific Nedeilor Soarelui

Cuina Turcului Mehedin]i 10.650 E.T.

VI pozi]ionare Coloana Cerului

Semne alfabetice [i ideograme carpatice alese din scrierea Evului Timpuriu

Istoria romnilor Lec]ia 14

Conacul de plai vatr` nou` a a[ez`rilor autarhice

Istoria romnilor Lec]ia 16

Civiliza]iile carpatice temei al Europei Vechi

Preciza]i voievozii \ntemeietori [i voievozii ap`r`tori. Localiza]i pe hart` st`pnirile lor.

MIRCEA cel B~TRN

ALEXANDRU cel BUN

B`t`lia de la Posada 1330 (din Chronicon Pictuur Vndobonense)

Istoria romnilor Lec]ia 20

Ap`r`tor al neamului s`u [i al crucii cre[tine

{TEFAN cel MARE [i SFNT

Scen` din B`t`lia de la Vaslui (lucrare expus` la Muzeul Militar Na]ional

Harta Moldovei \n timpul lui {tefan cel Mare [i Sfnt

Cntecul lui {tefan

Cntecul lui Mihai

Auzit-a]i d-un viteaz Care mereu [ade treaz Ct e ]ara la necaz!

Auzit-a]i d-un Mihai Ce sare pe [apte cai De strig` Stambulul vai!

El e domnul cel vestit Care-n lume a venit Pre luptat [i biruit.

Ucis pentru credin]` [i neam

M` suii pe Oltea-n deal

Au ars multe conace. Boieri lacomi, c`m`tari [i slugi ale Por]ii,

Istoria romnilor Lec]ia 25

Adunarea de la Alba Iulia

Istoria romnilor Lec]ia 26

De la unelte la activit`]i spirituale

Vedere panoramic` Col] de rai