SOTIRIOS CROTOS

Titlul in limba gr d ea , e pe papirusul original:

tK ","ou P{ OU 'Cou t
","OU 'Cou X
.' 6 n utou y- '
Aq Ou( veou
Renasterea Spirituala
1994
Trad\KCl'l:lI din limbliialin.t in limba.
cu originalul de mine Se Chri. raminA $-& conform
_1 Decembrie J984 _ rva stI
Jurnalql doctorului Sotirios Crotos
UCENICUL LUI ((SUS
HRISTOS
Cartea a rost tradusi d;1I limba romni n
limba engle'Li li in Honolull,l, USA. cu titlul
Jesus Holy DiaT)', 1993, cu avizul din
limba tn limba romni.
consilier: Natalia Dumitru Smirno
va
redactor corector: Iulian Drag
omir
culegere: Mario.cla
tehnoredactare: Dana Iordache
ISBN 973 - 96306 - 5 - O
Ah.HETIP - Renlltcrca
C.P. 69 DLP. 77 telefon, 619.82.52
Coleclia nvltur
Titlul in limba
De faC1S el vita excerplis medici Solcrii Croti,
# qui Jesu Christ, mii vivi ac veri Oei, fuit
discipulus.
Titlul in limba
Despre faptele via\a medicului Sotirios
CTolOS, ucenicul lU Iisus HristoS, fiul
Dumnezeului celui viu
CUPRINS
Confesiune 5
Capitolul 1. OAZA MIGDALILOR 17
Capitolul II. PRACTICA 29
Capitolul III. DRUMUL LA IERUSALIM 41
Capitolul IV. 65
Capitolul V. UCENICIA 127
Capitolul VI. EVANGHELIA 243
Capitolul VII. MANACHEN 263
,
Nota Editorului 297
invitltud au IDaI aplnJt:
1. Vasilica GueAu: Via13 Veronica voI. 1(epuizat)
Ghelasie Gheorghe: painea (epuizat)
3. Evanghelia Toma (epuizat)
Ghelasie Gheorghe: Viata (epuizat)
Vasilica Viata Veronica - vol. II
n
J. Lumina de la lerusalim
n alte colectii. mai
lectia Orientalistici
1. Kausalyarani Ragbavan:
Din lui Sri Satya Sai Baba (epuizat)
Centrul Sai Baba - Pliant -sai Baba-
Jean Varenne: Yoga in Upanisad (epuizat)

zar Nora euIda: Templul Shaolin
eqia Certttare in
1. Dan Aslrologia (epuizat)
Dan Seracu: Initiere in autocontrol(epuizat)
Dan Seracu: Autocontrol pentru avansati
Dan Astrologia in Noua
curnd va
an Seracu: Arta Divinatiei.. Defininduse ca o de contaetare
a Ghizilor Arta Divinaliei la nivel de
itiere, TarOlul, Geomantia, Rhunele Oracolul Yi Jingului

n Seracu: AstrOlogia Yi Jing-ului
Fascinatia Cristalelor
.1. Bioenergetica alimenta\iei
inu Cristian: J).utovbdecare cu dl Valeriu Popa
Biblioteca FUosonci Antroposofid
1. Buletinul S.AR. nrf- (epuilBt)
RudolfSteiner: Teosofia (epuilBt)
Rudolf Steiner: Spirituala.

CONFESIUNE
vafi n zilele din zce Dumnezeu,
Voi turna din Duhul Meu peste orice trUp,
fiii li fiicele voastre vor profetiza,
tinerii vedenii vor avea,
vise vor
chinr peste servi; se1Vt-le Mele
Voi turna din Duhul Meu fn zilele acelea.
(profetul loii, (lip. 3, din tlSrnta
a Vechiului Noului Testament
testurile originale
de Societatea pentru Britania
1909.)
mivara anului 1977 se afla la Londra dnd a pnmlt o
.. un prieten care Bcea in Iran care l chema
(reze scrierea de pe monumente funerare. n drum..s.a
unde s-a intilnit cu un editor, a Bcut ceva a
UD Birou de Voiaj viza pentru Iran. Seara, la hOlel,
eukare. a aruncat o privire in Din
de la birou ii pusese viza pentru Liban. La telefon,
de la aeropon i-a 'llDomnule. dormi mine
viza te duci unae vrei....
poDez de la inceput: descoperirea acestui pergament este
.nui vis. Sub numele de .botanist se ascunde un savant englez
grotele din Arabiei, a facut la Marea
is wp cu diversele lui descoperiri.
Noaptea, 1-3 visat pe bunicul mort de treizeci de ani (pe
parcurs veti afla ce influent! a avut bunicul asupra vietii
acestui om de exceptie). Bunicul ia spus:
-ee cauli tu in Iran ? Dute n Liban vei ceva care sature
foamea lumii..".
Ca de obicei, l-a ascultat pe bunic s-a dus n Liban.
Plimbndu-se prin de cedri, s-a ntlnit cu
libanezi, in de plante medicinale. au trecut cu barca
Iordanul de parte. La l-au rugat
iar Iordanul, n-au dect o Mergnd
agale prin atras de fecria s-a oprit pe loc,
rezemat de un copac. Nu-i venea ceea ce vede este
real. Sus, pc-o era o mare ct o
De-aproape, cum soarele pe ca, carne
de patru degctc. zis imediat:
"Din ea faci biftce pentru cel pUlin 20 dc persoane. Asta, da, o
cultiv. n scrie, ntr-un secol saturi foamea lumii.
A examinat peretele stncii din jur vreo
pentru a se putea urca la ea, cu piciorul. a scos ceva scule din
sacul ce-I purta in spate a in A pus un picior
a ajuns sus. A pus al doilea. Cind a intins mna spre ea, stanca s-a
a ntr-o
Aici a un schelet uman, intins pe ii lipsea
mna Craniul se sprijinea pe o pe care a tras-o Era o
din piele deosebit de cam de 50x30cm. A deschis-o;
din conlinutul ei dat seama este o cum purtau
medicii din antichitate. totul era in stare: rungule din
conlinnd plante medicinale Iei, SOC, coada
mac etc.; Sliclule cu olct, uleiuri, tiOC1uri
esenle aromate; crpe de diferite dimensiuni, ... Sub aceste drpe,
ana un rulou de pergament, in piele foarte fin, perfect conservat,
avnd desenat un cerc alb cu o cruce n centru.-
Neavnd timp pe loc, l-a aruncat in sacul ee-I pu
spate; ar fi vrut dar, fiind deja prea a renunla cu
gndul de.a reveni a doua zi. A o in in care a pus
iar scbeletull-a pus deasupra:
6
A printr-o late r -
era de fcunzi ul unui c fa a In s.tancii care.
dutarea ciupercii: absolut niru' ..opac. A stncii
fi r. le, mCI de P ..
IIOSI... zis; .. Probabil a ros ". . ar mCI
A doua zi o n ie t un miraj dm cauza soarelui.
de dar fi-a n fine,
cnd a auzilla radio de CUlremur spre Iran, sau
len I B . .. . U In Om<l.nJ3. Cum avea
a I se Ivise 'bT un
era interesat acest domenpas,. I I de a. cutremurul
u - a veOlt la nOI.
Eu eram n chiar la gazda la care el al' .
reia, sOJia prietenului lu, A< I ras, fimd cu
. ,,,:>a -am cunoscut
de rigoare a . . '.
nt in piele avnd im '. scos dm vahza un rulou de
cruce ' pnmat pc el un cerc alb, iar in cercul
ntr-o in Liban!
L-a mlms pe imediat ti .
I CUI.olii: .Ce lucru frumos ndu un parfum exotic. L-am
$.a Uitat la el a zis;
E scris n secolul I al epoc" .
este ci.n:va eare scrie aici pilda
cu
t gazdei In a plecat in Vrancea ab ..
uemurului. servalu
cele -t r '
pergamentul pe eu. cu in fiecare zi,
..ce hrtie admlfal, l-am pipait, i-am inhalat
fel Cum s-a fi ciudat! Numai litere una alta,
plecare, l-am rugat:
ull v:rea . .
U
,;" eu ce conline acest pergament'
J' ImN m-a intrebat .
Nul. i-am .
Letina?
descurca in ca.
_ promis: cnd mai vine, O
ulm In hmba o copie a
pul trecea, iar eu mereu o intrebam pe Margareta:
7
-ce tace englezul VOSIrU, nu mai vine?
- Nu mi-a ea. De obieei, ne trimitea din cnd in
cnd cte-o vedere de pe unde se ducea; acum, nimic.
n anul 1980 a
- V-am adus textul latin, imi spuse el, inlinzJndu-mi un caiet gros
de circa doul sute cincizeci de foi.
- Praf m-a de gros?
- Da, are patru sute de pagini.
a inceput ne povesteascl:
. Este vorba de un medic grec. care a examinat un surdo-mut
vindecat de Iisus care, foarte mirat, zis in sinea lui: omul
(Iisus) frumos orice sigur el un
secret miraculos... lOI in sinea lui, a Secret pe care il aflu
chiar rup in astfel a plecat la Ierusalim, in lui
Iisus, afle SeCretul," Aventuri, peripeJii... cinci
luni de zile, ajunge n faia lui Iisus, mai bine zis, vinc Iisus la el Devine
ucenicul scrie zilnic vorba fapta.
Cnd am descifrat scrierea pergamentului l-am pe latini,
mi-am dat seama continulullui saturi foamea lumii, dar
nu foamea trupului, ci foamea sufletului omenesc; ciuperca a fosl o
momeaL3 ca ajung la el. Pergamentul este un unicat rarisim nu
e scris de un manor ocular, ci fiindel ne lasA un splendid portret al
personalilAl terestre a Lui Iisus, lucru pe care nimeni absolut nu Ia
El accentueazA filialia pe care Dumnezeu o omului
prin Iisus:'...s spui tuturor oamenilor Eu am murit pentru ei tOli
ei tOJi sunt obligati pentru Mine. ca si tie mp cu Mine oopil
adoptivi ai lui Dumnezeu... in flne, este amintiti profeJia despre
arderea care este deja Ia orizonL .
Canea e de foarte mare actualitate, ooutinu.l el Vi anuDJ d
trebuie cuvant cu cuvtnt [razi cu fra1J., altfel DU se poate. VI
inscrieti la o grea. obositoare fi (oarte migiloasl; eu vi do
curaj foarte mult succes!
{-am multumit a plocat cu prietenii sli,ln excursie, In munli. EI
m-am apucat de cu ajutorul Noului Testament al dictionarului.
n vara anului 1981, ootanistul a sosit iar, m-a Inuebat:
. ce faceli, doamnA, merge?
8
..0., merge, dar ca melCUl, am ajuns la o sutJ. de .. . .
nu att ambilia, etlt dorinJ3 cu . paglnJ. Ambitia e
I acestui medic ma nasc oontlDutul la sfil}iL
AveJi inainte o muncA de ani de zile.
Era de plece cu la drume ie .
la plecare. m-a dorind. . J ,pon
.. u-ml putere mul! succes.
In anul 1982 trecuse de
foarte surprins JU tate cu lladucerea, iar el, revenind,
- Ce spui' d . .
la ince;care er,::;e
l
al:DS? Perseverenta dumitale imi pune
e .' . Jm anu ce'ai lucrat aoolo
e foarte IIC1"lr de - :
un abecedar l' data -. -r" ..... Jml
d
. VIItoare le atac de la egal la egal ad,-el
umJtale. ' pe
Acuma
--
urat
ta anUl. 1983, dind a revenit, rbAnd, mi-a intins mna.
FacelJ cu jumatate de romn... E bine? .
rispuns:
Otiar foarte bine, numai, putin, accentul...
poeziile lui Lucian Blaga. n ..4nd
--r-- a ajuns la poezii!..
numai de romn? - l-am int;ebat eu
........ cealaltJ. jumJtate e englez. .
atunci a li citii lot oc'am tradus.
lIu;-el
..-li e corect limba dumoeavoaslri d
t, li di un fannec s . .. ' u CUm
lasai . pecia1, iar litlul de Jurnal. e foarte
. u.JI eu Jurnalul medicului CrOtOb In romJnrcle.
_fllJIl ZIS'
mea e s.() uaduccti dtunnea"OaStrI in limba ..1_
... doamo.l, niciodatA! .....
..,
JI DU In studiile mele fi nici in mei
de preot, Jar eu sunt om de Astfel da i ., e;
.. e mine.. ':hiar dacA incuia inlr-o

Ii,. el, Dlet eu. de mare de rafinati ho ia de
..
...,'rad
N1CI
tradulcerile nu In vederile mele, prefer !nu o
- ucpea tul
9
Sigur; se poate,la unii oameni.
- Revenind la pergament, eu li-am promis d-tale o copie n limba
l-am intins din nou pe am scrierea lui
mi-am zis imediat: Nu se poate face nimic, am scuz la doamna
n-am putul.,.. Crezi am de bunic?
'1'u i-ai promis doamnei copia Apuca-te de
l-am r.lspuns: .
nu vezi e Cu unciale, cine mai azi unclala,
bunicule? (i trebuie 10 ani numai despaqi cuvintele. Din pergament
scoli cel pUlin sute cincizeci de foi de caiet. Nu mai insista, nu se
poate," .
"Dar tu ai promis!"
"Am promis, spontan, dau seama. Doamna o
scuze
--rot spontan, te apuci de
A fost prima in viata mea cnd am discutat cu el n
contradictoriu. .
Mam dus n Iran, unde am stat luni, timp in care nu l-am
visat deloc. mi amintesc eram la Delhi, n India; avioane plecau
spre Europa, unul indian direct ,la altul la Paris..
pentru cel indian, mergea duect. Chiar In gnd, bURlcul
mi-a spus nu sui in avionul indian, cade in deci,
plec cu cel francez. M-am speriat m-am suit in cel francez. am
ajuns la Paris, s-a anunlat in intr.-o
avionului indian. Mi-am zis in gnd bunicul, acum eram scrum. I
eram foarte Iar m-a luat in primire bunicul:
"Doamna textul de la tine, mereu o pe MargarC:13
dind vii tu". Am Nu putem mai zic nimic, dar nu cum les
din
"Hai amndoi; eu ili despart cuvintele; biografia
medicului Crotos e prea iJi dau din ea strictul necesar! fJi aranjez
in tot pergamentul li'l dietez. Tu trebuie doar treei pc
POli?"
pot, da, mai merge'" . .
Imi cuvintele, iar cnd trezeam le scnam treceam
direct n am in doi ani textul latin. EI cu o
care ameJea, iar eu totul foarte inceL viaJa lui
n-a ce sunt uncialele acum m-a cu ele.
12
Ce ziceJi de asta?
'-am
Nu e .de .mirare,. .lisus l-a atins pe medicul Crotos eu mna pe
el a sens a vorbit In hmba
A intins iar pergamentul pe
vezi cum Sunt una alia, semne
dreptunghiulare, ovale - ar fi chiar te rog
le! "
'-am
.uit uit, dar uit pricep ceva.
EI a_IZbucn!! In rs. Lam in mun!i, n excursie
uIta lume IR drumeJie.

bine. limba. pute!, unui grup de studenj;

ullelectuah.
nd s-a intors, '-am intrebat:
Ond mai veniti pe la noi?
Poate peste trei, patru ani; am adunat material pentru
I vreau le dau dru.mul, editorul ntre timp,
In ce fel putea ajuta la difuzarea cartii. Sper o-
t mai bine dispus.
martie 1986 am primit un telefon.
doctor CrOlos.
lperiat, dar miam inchipuit este botanistul.
lta de o cu
sunteli?
pan. lnll-un ceas sunt la
J. .
mJ am tras! miam zis. Acum, ce-o fi o fi."
mi-a lntios mna. Ca ntotdeauna avea pergamentul la el
t: ' .
mi nu \'li zice nimic de pergament?
nu n bagaj, doar Am venil
foane mirati. EI COntinuA:
uc direct in vorbele bunicului:
13
15
serva Christi, 7 septembrie 1994
in lume,
la de
efnd medicul Crotos. serbealli
meu gand luat zborul spre Tibet,
A zimbit mi-a
de mult Iii la nume, eu asta sunt de acord.
Ce lDtercs mare bunicul acestei
Nu el, doamna, el porunca de m .
re el trebuie sa execute. sa e cineva mult mai
de sus un. cerc alb, iar in cercul alb. o pe
entul. Cme vrea s-o '. ,le a Iei cu
la perfeclie ambele Iimb' d' pUI vedere trebuie
cu c . I m eare m care o traduce S-o
UValll, cum al racut dumneata "
e nul, nu poate traduce, nu are . '.. nu se poate.
mllale loate dreplurile mele asupra n fine, ili
Iam ,-"ullumit l-am intrebat cnd de ei.
m-a programat pentru 7 ianuarie'1987
lecall cu vreo expedilie? .
Nu, singur.
iam strigat.
Smgur, n trei; pergamemul med' I . .
cineva, rude prieteni UI OOIOS, bURicul eu.
N
. ' ,""4 ......... ISlOgur?
umal d-tale li...am spus l '. :
ti plec in China. n China La tOli
mai de ul e foan In lea un traseu mai
aranjat. dau o carte t. . e SCurt. Am foarte multe
ordine, nu mai ... trebuie .s1i las totul in
II
. '. .... namte de plecare te
CimitIr, la mormintele prietenilor mei. rog;,..,
flori eu A resaral .
II eu am aprins AmandJ >: non pe ambele
re penlru prietenii M- d am un moment
de adio, spus: a con us cu acasa la
cu plin de bucurie Romania o ''''ri
l.d, este acum la u . , r'
bun
" Do ' de secol anunIe lum"
il a mnului Iisus. 'u
"Tu trebuie sA duci pergamentul in .Tibet; acolo sunt oameni
careL Ind pe Mesia. La cliva ani dup plecarea ta, cartea va
vedea lumina zilei n Romania de aici, in lumea-.
Cnd am auzit aceste cuvinte, mam zdruncinat de tare, incat
lam ntrerupt:
Toate ca toate, eu le cred pe toate; dar se va la noi, chiar
de ani, eu nu cred. E imposibil.
- lucru i l-am spus eu bunicului:
-in Romnia, bisericile sunt proolii aruncali in
inchisori, oamenilor le e intre in o lumnare,
astfel editarea ei e ce mi-a
"Tu taci, nu cere nimeni ta. La Dumnezeu totul e
posibil".
am
-nainte de a pleca in bunicul, treci prin
Romnia dai toate folositoare pentru ei, fi
corect nu se schimbe, se scape sau se adauge vreun
cuvnt cartea e de Duhul Sffint cu asentimentul
Domnului Iisus. Cuvntul Domnului Iisus fie respectat intocma'
e sfnt.
Conform traducerii exacte din limba titlul ar fi: Aventuril
Medicului Crotos; dar, cum in religie nu se poate. intrebuinla cuvnt
vei zice: din vi1Ja Medicului Sotin'os CTOlO
ucenicul lui Iisus Hristos. Acesta e titlul exact n limba al
scrise de acest medic, om de inteligent instruit artist, in pri
a bisericii intre anii 30-40 ai erei noastre, in Iim
A'folosit hrtie de papirus (o care pe malul Nilul
in Egipt). scot pe care o fac aceas
finele de hrtie. Scrierea se cu un pai de trestie, la un ca
in care se introducea o de intrun amestec de dive
ingrediente chimice. Stilul este stilul epocii, similar cu stilul Apostolul
Pavel din epistole.
Eu am tradus papirusul din limba in iar du
din in Bunicul m-a pus roma
ca te controlez pe dumneata. Ambele traduceri sunt conforme origi
lului, controlate girate de mine.
Eu am
De de roman.
14
Pericle i Casandra Crotos erau greci atenieni. Pericle
os, un armator foarte bogat, avea ale
rsonale, dintre care patru pentru
pentru transportul diverselor fui
zeau ducnd din Grecia stafide,
ale, smochine i ntorcndu-se cu
, mirodenii, bijuterii, poI1elanuri i metale
se din India, China, Fenicia, Egipt, Hispania, Cel!ia.
ii1e erau construite solid mnate cu
de oameni nicidecum de sclavi. de
Ti erau rapide, spa!ioase i cu un confort rar ntlnit n
aceea. Pericle pretindea angaja1ilor
cum i el. Ca fire, era un om dintr-o
corect, inteligent, foarte muncitor, priceput n
, perseverent voluntar. La aceste se mai J
una; aceea de a dori ct mai muft cu
andra Crotos era o -
iubitoare de tot ce nsemna frumosul arta.
predilectie muzica, fiind o din luth _
- cu acompania vocea ei Ei
i Sotirios i Dimitrio.s.
'rios, dornic la fel ca afle totul, a dovedit
n spirit cu mari aptitudini penfru medici-
i adora frumosul, din
li n jurul oameni veseli perfect
De aici dorinta lui de a vindeca orice care
purile semenilor sufere. de
O ureche o voce destul de
ta cu ea duete, acompaniati de luth. se face
inarea liceului, Sotirios devine elevul cel mai
al celor mai renumiti medici din Atena, Ascanios
19
Dimitrios era un spirit eminamente comercial, foarte
priceput la calcularea veniturilor cheltuielilor,
evidenta lor cu mare rigurozitate. De aceea, terminarea
liceului, Pericle Crotos l-a trimis in Celtia unde, timp de
patru ani, Dimitrios a studiat constructia famihari-
zndu-se cu mersul transportul lor. Cnd Atena a fost
de romani, Pericle Crotos a o
invadatorilor, ca scape de de
le mari servicii cu sale, transportnd
alimente pentru trupele romane.
La vrsta de de ani, zece ani de
studii medicale cu cei doi Ascanios, Sotirios a fost
trimis de la preotii egipteni, pentru a se specializa in
operatiile mari in A debarcat n Alexandria cu
de la a inceput
lucreze cu preotii-medici localnici. lui avea
dureze trei ani.
Chiar din primele s-a mprietenit cu
sculptor Laertius, originar din Neapole venit n A1exandri
cu un an naintea sa, pentru perfectionarea lui n arta floriI
a broderiei n Pe studiile medicale, pe care
urma cu mare asiduitate, 50tirios ct mai temein'
cultura istorie, astronom'
citind despre descoperirile ale vremii.
Acest popor milenar nmagazinase n biblioteca di
Alexandria ntregul trecut al omenirii, consemnat n doc
mente, motiv pentru 'care 5otirios o frecventa- cu mare nesa
Ceea ce l-a impresionat din primul an al t
Alexandria, au fost nchinate zeitei Isis, pe care I
va consemna n rndurile ce
20
era .
mana avea zile Iucr:""t ,n t..r
el
decade: o
eei de ziJe oa:e Deci
o Religia e i re trei formau la
arelu' O" g P trei zeltal' mari' IT
a
'
1, SIflS . zeul morrl ' 1 " . l"i. -
riie date n cinstea zeuJu: c;il(;JS - zel!a
recoltelor, cu vesel' .odarele) loc la
de zeitei Isis tineau tot Jle luna de zile.
. o una, pnmavara, n Juna
jind ca mare -.
mei le, exce ie ITI
iferent de pozftfa la patruzeci de
pe toate ceea, ce n-o scutea nici
zeilel Isis er.au. obligate
nu putea invoca nici uli r, ,a sa fie fecundate.
datorire de la
eotii eoipteni care l' o emete, Indraznea se
b', meau o eVlde 1- ,-
au o pedepseau Ped n a stncta, o
. eapsa consta n d b-
bru, legarea la stlpul infamiei i racarea
de lOvituri cu b' , I . admmJstrarea a
ICIU pe spmarea g ,- Cu
zeitei Isis? oa a. m se
nainte se scote" .
,cu' ghirland:
dansa, n)urul statuii se ridicau
e

conun, In tlmp ce I 1'' IV
e'le" cea mcu petreceau La 1
. I ,purtand ca de obicei un os'
se alezau ghemuite una f:la.
Ilteplau Aceltia l; alegeau fem' la
ea i urma in corturi .., ela, o
COvor o poseda D. , ' se mtmdef!u
d
' d .. upa aceea, aPlndoi
- u-ll etrebun
m . ' e c n lemeJa se ntorcea
. :.rea zeilei. Legea
e pe .ala, Ulr vreun
21
se ncumeta ncalce legea, ridicnd femeii, primea
cincizeci de bice pe spinarea n
Se cuvine a spune de aceste profitau
beduinii _ cavalerii ai - romani,
precum care se ntmpla fie n Alexandria n
luna martie. Oricum, erau beneficiarii acestor
in timp femeile aveau atitudini unele
fiind o altele socotindu-se
umilite. Cteva. in restrns, priveau ca o mare
ofranda zeitei Isis ca scape de beduini ori de
murdari, se cu SOlii, cum le
din celor multe, ghemuite n piata
acest nu protestau
mul1umindu-se doar cu implinirea legiuirii.
Medicul Crotos a fost foarte indignat de lipsa d
respect de femeia solie, sau s-o exp
n ca pe o Vorbind cu preotul, acesta ia sp
va da un sfritul Laertius a fos
mai practic i nu i-a niciun scrupul. El a cu cale
femeile trebuie ajutate legea i s-a avntat,
tinerelea lui, le ajute. pe Sotirios indigna
i-a zis:
_Ce prost eti tu! Fii caritabil cu elei ele nu ne cer ba.
ci doar le
ndemnndu-s
e
apoi cu Laertius, a intrat el n dans

La zile de la nceperea a sosit
AJexandria; venind din Ierusalim, un oarecare Manachen,
o misiune din partea regelui Irod, la Faraon. de vr
treizeci de ani, fariseu, ve;;tit, medic al lui Isra
cunoscnd la perfeclie limba a
22
ieu1 Crotos cu Laertius E
set zis: . ra un barbat frumos, elegant
- Pentru noi trei, toate femeii Al ..
de zile nu suntem n star exandI!el! ntr-o
lu! e ,s e multumim, cade Isis de
i-a spus lui Crotos:
Eu, ca mediC al lui Israel i vi"
. fac de capi dar aici fiind Itor mare preot, nu pot
de ocazie! ' necunoscut, prost fi nu
trei zile, tot n secret, i-a zis:
.. aca e acee3i care cred .. v
n<:el de o . J ' II ndlc valul, cu oTlce risc,
. s n a r nd' ro a A
'1 pot spun ne potrivim d' . - In mtms cu ea pe
z d' e rrunune!
F
" n ,medicul Crotos i-a
Il prudent cu sp' .
marea ta, vrea te biciuit n
ridicarea ului a tre v' v'
rie de femeie cac! era o frumusete
. . . a, mlcula, bru v v
dect a . na, semana mai
. . . och' . .
11, dmtl alb, ca' . I maTl, negri,
.. . boabe de .
II I Avea pe fru t orez, OIte
mn ca parte din famli F n o floare de
t' I a araonului
1, cumva, faraoana? a ntrebat-o M . li
U, a fata. anac eno
:.i - i-a zis mai departe.
unci cine - s-a interesat Manachen
nt sora faraonului i-a .. .
. ani ai? ' unSIt ea.
ani.
cum te Na-Lotus
am treizeci de ani .
ehen. . el de - a ntre
23
- Da, a consimtit ea pe loc. .
_Atunci mine merg la faraon, te cer de sOlie..
era ea produsul date n
zeitei Isis. Cu de n. wfosta faraoana se
ntinsese pe covor n corturile dm. cu un negustor
indian, aflat n prin Alexandna. Manachen
cerut-Q in chiar in ziua ce a urmat, laT
ridicase de pe chipul pretendentel, a
protestat, ci a .va da la
intentionnd ca, In mtervalul1asat, sa.a.fie cme er
Manachen. Iscoadele l-au informat de na.1ta pe care .
de1inea, ct de inrudirea sa cu Irod, u unch
Deci frumosul, elegantul IsraelIt era
domnesc. Faraonul dat astfel,.la sfAr
nchinate zeitei Isis, a !n.ceput.nunta lUI Man
chen cu Na-Lotus, prilej de mare festlVltate .
Numai ntors la el cu frumoasa:l
Sinedriull-a apostrofat aspru pe Manachen
sa cu o obligndu-I carte .
"Tn
"mite-o napoi n Egipt, Iar tu ve) pnml treIZeCI
, . . 'I't .
de vergi pe spinarea la - 1
strigat Sinedriului, proaspatulUI casa!ont.
Dar Manachen 0-0 luase pe Na-Lotus ca sa
ea nici nu concepea nici ndure vergile la stlpul mfaml
legea lui ave
lui Irod unor fanseI a trei carute
lucruri scumpe giuvaerun il s-a mtors cu nevasta
Alexandria. _
Aici faraonul i-a cerut tinerei Na-Lotus sa declare
scris are pretentie la tron apoi le-a un palat
Oaza Migdalilor.
24
La zeitei Isis, preotul-medic J-a
t pe Crotos la o discutie:
Iti sunt dator cu un Cred zeitei
u antrenat; tineretea ta dat obolul la picioarele ei.
Medicul Crotos a rznd:
Femeile trebuie ajutate datoria fiind ele
lab, noi, le-am dat o de ajutor.
Isis este o mare binefacere pentru poporul
ea, acest popor, care are o vechime de milenii,
nera.
Olos l-a privit uimit.
Da, da, peste luni Isis face ochi
eauna copiii ei sunt inteligenti
tati. Pentru copii avem o lege La
SOlul femeii e obligat dea numele lui
ca pe copilul lui, cu ceilalti ai nicio
primind o pensie pentru lui.
ce ani in snul familiei, apoi il i facem
scoatem din el fie un ilustru inginer, fie
sau arhitect, preot... sau orice profesie.
icul Crotos n-a mai avut nimic de obiectat.
studiile Jor, care le ziua, Sotirios
us mergeau de in la cuplul
pentru a se distra de minune n palatul din Oaza
ul trecea n ultimul an, Sotirios Crotos a fost in
tic pasionat de boala viermelui despre
rbi in continuare.
care atunci n apele Nilului, se
, la un verde, mic ct degetul
care, in Joc inoate, se nvrtea ca o
IIIOtiv pentru care' poporul il botezase <pe!tele
25
Era cu o
Ivirea lui n apele Ntluiui data de crrca trei sute de
ani. in cu un verde, vizibil. doar cu
lupa, care de aripioara .. se
cu o foarte pe
Nilului. EI se strecura n inima o cresta cu dm\u,
sugndu-i zeama ce si.mIea
aluneca n ei, )1 el zeama dm
de Cnd se satura, se
aripioara a dormitau amndOl, chIar In
inima
Cum era ca
poporul o culegea din ml, o ea sa o
n vreun fel. E_ de rel.mut
egiptean se cu ZI.
primejdia imbolna,?flI, 11 staru:nla
localnici spele foaie cu foaie, ca sa mannc
cumva ascuns ntre frunzele el. nu
apucau' o in rotatlv e
ing
hi
l
it
pe deoarece, s-a mal spus, n
avea oase, iar, pe deasupra, e.ra foarte
Dar, ajuns n cavItatea bucala,
era inghilit, pericolul mare al vlermelu.l, care.
refugia sub Acesta irnplnta coada sub
provoca sngerarea. Apoi I
sugea cu nesat sngele pe.
fapt, aceasta era marea lui mal trebUie
era foarte lacom. Nefericitul care era atacat slmtea
usturime n nu-i prea
primele clipe, curnd avea prima AtuncI cadea
faJa la li ncepea se pe p
cnd Diagnosticul era clar, de ruCI un folos: boa
viermelui
26
foarte era pentru nu avea nici un
Medicina o studia cu mare osrdie, dar
ruI rezultat oblinut de preoti se referea numai la
nirea ei, nu la vindecare. nici nu se vreun
de strpire a viermeJui.
Ce se intmpla mai departe cu victima? ce limba
eaA ?urete uscat, bolnavul nu mai putea vorbi
:. de pe cap pe-ncetul,
II facl3h, pielea dm pielea felei ntreaga
te viermelui, care continua
ea. Crotos.a stat de zile cu lupa
pul unei asemenea vIctime a viermele numai n
nduri, ca pe un punct foarte mic verde, rotindu-se
n suferinte ngrozitoare,
lUI I SAe pielea felei de pe cap,
niul. In interior, viermele i mnca esofagul, faringele
le. Capul victimei era un craniu hidos, urechi,
A buze, .iar n orbite se vedeau bile negre,
u-se mcontmuu. Se n aceste bile erau
uii. viermelui. Avea o a doua cnd
l' se invrtea pierdea cunoltiula. Treptat,
ataca creierul, iar ajuns la creier, se nmullea
. Atunci preolii TI transportau pe muribund n afara
pe un pat din vreascuri, peste care se turna un lichid
- li bolnavul ardea de viu.
petrecut de Sotirios n Egipt, s-a
de unul dintre cei mai mari
i marele preo!, un venerabil de
cu o un drept; iubit
mtregul popor, care era unchiul faraonului. A
viu ca oricare bolnav atins de viermele rotativ, iar
fost ntr-o n cavoul faraonilor.
27
. . "Ioi era
Singurul avantaj al lui la
. te de am boa a vierme os
studiata de treI SU , . data,- fapt care se datora
. . I t 'zeci de am o
man, a rei.. eneau oamenii se fereasca
cu care preotII pr,ev.
de al acestUi vierme.
. . . de
. au ncheiat cel trel am
Cu acest. . 'os Crotos.
perfectionare 31 me?lculAUI cu preotul-medic, i-a zis
bun de la toti, la ultIma mtreve
acestuia:. . . ro fost prieteni. E!
- EgIptul cu ..mme a. i cunD tintele generale
mi-a completat ani 1; rnd i-am lui
ro-a limba lUi. In se. Iffi , r
Isis trei generalii.. de ?octon!ll mit reciproc s-au
Preotul a ras; u
h
. sOlia lui Na-Lotus, a
. t , I
Ct e v' edic care pornea a u
ei n sufletul ID. lei le-a
drum lung g.reu an viziteze n palat
va face tImp, macar a a ,
din Oaza Migdalilor. .
28
Ajuns n patrie, la Atena, a constatat' cu regret
gisterul medicul murise. Pe Dimtrios
nsurat cu un copil. Casandra Crotos
iubitoare pentru tOli. l-a luat n
ire:
Acum, medic format, li se un
toriu, mai mult prin Roma, o
cu nepoli,
ale vine curge snge albastru.
Sotirios a rs:
.. De ce,
.. Ca din rndul negustorilor al
1 ne de nobilime ajungem n
Dimitrios este va numai tu, ca
ne POli ridica neamul.
lirios a nceput cutreiere Roma, cu alte
. anume Cum erau instalati cei laIIi medici.
mult, l-a interpelat
i, ai patriciana?
u, ja Sotirios. La Roma toate femeile Sunt
. fi ncurcat ntre ele.
a Casandra era de rdea de acest
otos a continuat:
crezi te nsori cu o iti iei o
meie? ft
i
iei trei, cu ea, pentru una ii
I unghiile Ia mini la picioare, alta o
iar o a treia o
li ce? - a tata. Vrei spui nu ai bani
li splendoarea unei femei?
la asta ro-am gndit. Dar cum avea patru femei
de, ncurca printre ele, n fiecare noapte
alta in pat... .
ra a rs cu lacrimi li a ameninlindu-I cu
31
_ ursule, o timpul pe tine, ai
n-o te mai ia nici una.
Sotirios a din fluiernd.
Peste vreme, s-a asociat cu Ascanios-fiul s-au
instalat intr-un sanatoriu, cu patru spaIioase luminoase,
inzestrat cu mobilier aparate aduse din Egipt din China.
Chiar de la inceput, tata Pericle lea dat o
_ Cu faceIi oamenilor ct mai mult
bine. Bogatul dea plata puterile lui, iar plata
fie mulIumirea i-aIi redat
luati un ban.
n scurt timp, cele patru s-au umplut de bolnavi, a3
inct, cu tot personalul nu mai puteau face
pacientilor suferinIei acestora. Din Egipt
de surori calificate, la care se de
discipoli, pe care-i invete, munca era
deoarece trebuiau prepare singuri uleiun unsori
pentru tratamente.
ntre timp, romanii, schimbnd mereu Cezarii, avansau
pe front, ocupnd Galiile, HelveIia, Colonia,
Hispania, oprindu-se vreo zece ani de in
Egipt in Palestina. cu transmutatiile necurmate ale
populatiilor, s-a ivit o demonia, o maladie
venind din Siria, Egipt, Fel!cia, Palestina, cu
aspect extrem de ciudate.
Cnd era pe organe, bolnavii erau da
cnd cuprindeau nervii, victimele erau de Ce
afectati deveneau violenti, pe jos, se zvrcoleau, li
nnegrea pielea, spume la se
aruncau in foc in n bratele oamenilor,
zgriau pe ii trnteau la molestau in tot felul
inct abia puteau fi separati salvati. In Ahaia n special in
32
Da, erau foarte putine cazurile d
. m, cei nu erau violenli.
mult pe ce avansai in O . lDl ,a orna,
Sotirios Crotos a luat d boala ravagii.
n scopul de a de cazun.' cu diverse
. Pe bolnavii turbulenti ii r dar de a studia
t din zece mdea intr-o anume.
.. ' ametrudanaputt-"
IC pe nenor .... - U 53-1 ajute
Ior prin ba- t . r
ocltl
, In de
, u un loarte tan c ... J- -
Iie. ' are II asa mtr-o stare de
lulius Cezar ac t - .
. . Ajuns n Siria
" astfel a trebuit i a o sabie
us termine ocu a ia S- .. e n locul lUI pe Marc-
Dat, care, la cu piciorul
amputat. Fiind trebuia
foarte tare, care l-a adorn!i
l
. Crotos, i-a dat
18t rana cu un cutit somnului,
Iulius Cezar l-a numit fidU-I piCiorul. Drept
ornan, l-a aco rit cu ean .e al Impe-
la I.-a o
r al aristocraliJor. A ":Iedicui
Crotos a refuzat categoric 1 n lce o statUie,
lui l-a su - t' . -
. par. ,oarte tare pe tata Pe . I .
"
CnuldrAsa, Iar
camos care a .
bolnavi. C t J as smgur cu un sanatoriu
luAndu-i studen\u" .. -a pe ct ja stat n
-1 lOvele.
, lutius Cezar a fost a .
pentru a intrat
I cea pentru s b' unpen.la, o mai
tavi.n August u popoarelor. in fine, noul
Egiptul Pal:;J::ntn
. ornan o
33
linite, ducnd o de pax romana, organizn-
du-se administrndu-se cu legi peste legi.
Medicul Crotos era foarte ngrijorat de
care se topea cu ochii. Nu suferea de
nimic, dar ntr-o stare de apatie. Nu mai voia nimic de
cnd barbarii de romani, cu Cezar lor, il pe Sotirios
de ei. Lui Dimitrios i n transporturile
se nchidea tot mai mult n Sotirios era sufletul
mngierea lui. i se certase cu el, cnd il
cu o n
Noi pentru Am cheltuit bani cu
tine pentru, ei? Ai treisprezece ani medicina ca
pe ei? Ce au investit ei n tine? Nimic! Cu ce drept ia
omul de care nici nu este roman, se
de el? Tu nu mai eti al nostru? - ii strigase n
Sotirios i replicase complet
Eu nu aparlin, nici nici Cezarilor, ni
romanilor, ci bolnavilor. omenirii ntregi. Tu nu vezi, C
eu nu am timp nici pentru mine? Nu ntrebi de ce n
mi-am luat eu o ca toti oamenii? Pentru nu a
timp de ea. nu avea pe Filipos, ca
baia mncarea n nu m-
nici mnca, de oboseala care
Noaptea abia alipesc cnd apar servitori la care
la bolnavi. Nu la care duc mai nti, N
mai vorbesc de Cezar, care-mi pretinde tin tot timpul

La c4teva zile altercalie, I
pe tata Pericle in agonie. Tot sngele i se urcase
cap. Nu mai putea abia l-a recunoscut i-a se
spre care plngea la picioarele patului. ars,
i-au pus-o ntr-o n firida mortilor. Pe
vrut ia la Roma, cu el. Dar Casandra a refuzat, simti
34
mult mai bine "1
trias. m mJJ acul celor cinci nePOtei, de
Octa '
te cu o i o
Jor . ' II. lUI luhus Cezar n lumea
, laT Jocul lUI este luat de generalul T'b '
pe
l
a' ' d '. I enu avnd
I
e am 1 cu precoce 'A
at In msula Capri li ca al'ba- ct . . cesta
Cr I .' mal aproape pe
'ul ;t05, -a numit consiliului medical din
. . ?man, poruncmdu-I adune la sfat t'
i ia urgente
. n pIagl. demomsmul larlatanismul ar
lDex' -'. .
J penenta. I discu1ii1e purtate.cu toti coleg"'
conclUZia ca demonismuI avea trei cauze
Alcoolismul - de care sufereau i femeile n s .
POpor, beau la rnd cu ' pecl3l
Simtunle ale femeilor' care - l'
l se .. h ' In Ipsa
, Jmperec eau cu cinii cu be be" ..
taurii i caii; .' r CII, magaru,
imnnd i nu
la arlatani sau)a care le
n.:"'t sa lepede cap-in. In realitate,
ere cu anomalII mari. '
:' i a a demoniei, punnd-o
de sclavu chmuiti i maltrata1i, n viata
la adDl'lcalre, intrau n demonizali
r n u orperomam. '
arJatani, nu intra n atributiile medicului
se ca ciupercile
. m Onent, in special din Asia Mi
triclem. avea vraciuJ astroIo
:u, II viitorul, norocul in
morunle J meteorologice, care fi
35
ce n diverse relatii situatii
fac minuni.
Nu se implinise dect o de cnd un anume mag
"trismegistull1 (de trei ori mare), adunase o multime de
oameni (treizeci de mii) n cel mai mare amfiteatru,
promilnd el se la cer, iar o se va ntoarce
va spune ce a acolo. De era medicul Crotos,
mpresurat de mu11imea. Trismegistul a n
mijlocul arenei a repetat reclama se la cer ntr-
revine. Apoi luat zborul, ridicndu-se in vrful
copacilor, de unde a brusc, urlnd. Spectatorii au
n ce se intmplase. n 5
magul zdrobise picioarele, iar pntecul i plesnise, murin
pe loc. Fiind cercetat de aproape, s-a constatat avea lipit
pe la aripi din de
care se Lumea foarte cu ban

de la sfatul medicilor, Sotirios Crotos a fost ap
de medicul Sartanius, care i-a declarat:
. . meu, Tarquinius, este tribun, precum
Cezarul Ia trimis inspecteze toate fort urile
imperiului. La Caesareea, n Palestina, a aflat
Ierusalim, a fiul unui dulgher, care ori
numai prin cuvnt
_Unde-ai zis c-a -la intrebat Crotos.
_n Palestina, i-a repetat Sartaoius.
_Doar nu i-o da prin gnd la Roma! Noi av
destui aici.
La numai zece zile, a sosit un marinar de la Dimitr'
anunlnd mama este grav Sotirios a totul
a fugit o Din fericire, avusese numai
indigestie
36
Capitolul II.
37

_.. ue
/
36

mai respire aerul Atenei, Sotirios s-a ntlnit

anielos, un evreu grecZat, care avea mari
'ne, cu stofe,
erau cu familiei Crotos.
las s-a bucurat enorm de ntln.irea cu Sotirios. Nu-I
Zuse de vreme. Printre altele, i-a povestit
la Ierusalim, la rude, unde a profetul din
t care, numai' prin cuvnt atingere, orice
edicul Crotos Ia intrebat:
te fiul unui dulgher?
afirmativ al lui Danielos, medicul Crotos a
ia mai vorbit cineva despre acest
nielos s-a la a inceput tremure.
ai, nu spune asta, Sotirios! Nu vorbi faci mare
uperi pe Dumnezeul nostru, care te El
umnezeu foarte pedeapsa lui este
PrafetuI din Nazaret nu este un EI este
Dumnezeu din Cer, ca cunoscut oamenilor
nca Lui. In decursul veacurilor, istoria POporului
multi profeti toti au minuni. nu
ce nu
d, Crotos i-a zis: un om convins de ce
O de Dumnezeul lui.
Itminteri, a continuat Danielos, eu l am pe
un servitor surda-mut, trimit cu
os din ca vindece.
Naphtalins al
mut.
Bici, eu, i-a spus Crotos.
'os, un de treizeci de ani, nu avea
iei nici un fel de orificiu. Urechile ii erau
O de pUleai baIi toba pe ea, iar
37
39
tie; vorbea rdea, A
bit ca sare.a In nu i se mai oprea limba,
s-a uitat la tacerea din trecut. Medicul
') , care erau complet n I
e perfect de d A
de sa ' N -... , e lmpunsa-
de I U ,nge. Imic, Ahsolut nimic. Limha
mergea ca o Totul normal
. enlu. '
Ce - a intrebat Crotos.
Mal bme Criticos, a Naphtalios
r acesta a declarat: .
L-a atins cu degetul pe frunt . . ....
pe urechile lui Ct e, apOi pus
treh a zis:'
C 1, ee_erau deja gauflte auzea . .
Iar tu Da' . . .. li'
blaj. . 1 slmlIt mmlc? - la intrebat medicul Crotos
las.
. :!a
D
p
f?C piept, m-a ars sa
e . f ' fi 1, m ochi, m n mini
. d uga, fuga, a prin urechi prin ochi . '
de la m.ini, de la picioare' apoi s.a
venea n fire de uimire
u cu Iimfi ba de
face? . ,n-ar crezut. Dar
Iisus este mai mult
.' e un I rator, un mntuitor
u OI l-a promis de mult N 'TI ' pe care
, OI I de mii de
ca
Lui N . cu InImIle pIIne de bucurie
. OI ca EI ne scape-de romani, fim
te contrazic Eu .
v.all pus voi n acest o '.. nu ce
un ce m, pe care mCI nu-I cunosc
u ane, ca el oamenii
limba ii era de cerul gurii. Medicul Crotos l-a ntrebat
cum
_ in mncarea, o preface intr-un
terci sublire o pe gt, la vale, ia explicat Danielos.
Medicul Crotos a mai ntrebat de ct timp este astfe
Danielos a spus la cu cincisprezece ani n urm
in port neputnduse in1elege cu el, l-a luat i
pus o cu lapte o de pine, pe car
a a nmuiat-o in lapte a aruncat totur
gt. mort de foame de cum s-a a adorm'
a doua zi. Cnd sa trezit, s-a dus la fntn
s-a s-a apucat prin curte. O al
de-a lui Danielos, anume Criticos, ia ce av
de iar de atunci singura
ului fiind aceea dea de mncare de
ntruct el nu poate cere nimic. Numele de Naphtalios i
fost dat de copil, la ntmplare, i-a a
precizat Dartielos.
Medicul Crotos sa mai uitat la urechile 1
in sinea lui: 4(Danielos, Naphtalios al
este surd mut vindecare. Apoi a completat
glas tare:
Ce-ai zis vrei faci cu el?
I trimit cu Critieos la profetul din Nazaret, ca
vindece.
_ ce te rog, Danielos? Cnd Naphtalios se
ntoarce din Nazaret, pe mine.
_ Cum vrei Sotirios, a zis Danielos, iar pe s
,
38
vreo trei ntr-o zi, pe cnd el se afla
a primit un bilelel printr-un marinar, pe care sc
Naphtalios s-a intors. Citind biletul, Crotos a r
mncarea pe a plecat la Atena. Naphtalios era nu
frumos, asta e de medic iscusit, nu de general. EI
omul, nu-l taic cu sabia. Nu se una cu alta,
fii general n timp medic, faci omu
pe om intreg. ceva nu
poate. Acesta este numai medic, un medic unic, du
priceperea mea. Deci altul care scape
romani. Acesta nu pune mna pe sabie. El este
medic, venit vindece oamenii suferintele lor.
Danielos a pe gnduri.
-pa, da, a ingnat el.
_ la ce-li spun eu, a continuat Crotos, e nu
medic detine un secret unic miraculos. Ce i-ai
_Nimic, ti Danielos. El nu bani.
Desigur. a completat Crotos, in sinea lui. Ce face el
se poate Omul Iisus, un secret miracul
Secret pe care eu l aflu, chiar rup n
aceasta, sa plece la Ierusalim. A mai ntreba
.
- Ce i-ai dat?
" _ Nimic, a repetat Nu nici o
la nimeni.
Sotirios a mai privit urechile lui Naphtalios, d
care, cu un salut s-a de ceilalti, apr
fugind, ducndu-se direct n port.
40
Capitolul III.

Nici pe la n-a trecut ca ia ziua

u-} de Danielos a cugetat: Pe ct este de
orgolios dornic nvete orice, Sotirios tocmai la
t se
ajuns la Roma, adunat studentii le-a
rea urmeze n Palestina. Pe loc s-au oferit doi
rt se n dimineata n port.
le-a spus ia fiecare o de
rinde un schimb de care le fie de
nlm o n port, a doua zi dimineata, l-a
t o ce orice nchipuire. O corabie
refuz cu orbi, paralitici, ciungi, demonizati,
-se, lovindu-se, lipnd, urlnd un Joc.
femei copii de toate vrstele, bolnavi de felurite
luptau pentru un co"ll n cuprinsul o
Un spital nghesuit tescuit, plin peste
, gata se A doua corabie n port
cu asalt de fel de nenorociti. Se n
ul pe altul, demonizatii peste trupuri
rm asurzitor. Medicul Crotos se intreba de unde
I infern. Unde se atunci?
ndu-l pe patronul celei de-a doua a
loc n cabina Jui.
ci cu -IMa-ntrebat el pe patron.
in Caesareea, iMa replicat el.
de i-ai luat pe corabie?
toti pilotul i duce la destinatie.
timp? - s-a interesat Crotos.
vAntul este prielnic, n trei zile suntem acolo.
m zile.
1, avnt, una din s-a desprins
de au n larg. Prima zi au
cabina patronului, cu diferite discutii. Printre
43
altde, acesta a povestit cum, n care trecuse
ntorcndu-se tot din Caesareea, luase din port vreo
de iudei care vindecati de profetul din Nazaret;
patru orbi, demonizati trei paralitici.
- La el totul e foarte simplu, a declarat patronul. 111
pune mna pe ochi vezi, ti zice - mergi; l
zice Ia-ti patul - te scoli din pat, til iei n spinare
umblj. Totul cteva minute, nu mai mult. Vindec
foarte multi de orice Esenlialul e s
la El, e foarte lume. A
doar de o de zile. Vestea s-a
fulgerul toti suferinzii la EI.
Printre cei trei paralizati era o o cu patu
ei un frate, iudei originari din Corint. Batrnul Iaco
fetei, era sinagogii din Corint. Avea fete....
doi Miriam se numea fata - de la etaj
avea zece ani, ambele picioare. de a
au alergat cu ea pe la medici vraci, vreun rezulta
Mergnd de la Ierusalim, Iacov a aflat de vinde
riie profetului din Nazaret. S-a intors repede n Corint
cu Samuel, au transportat-o cu corabia n Palest
Da. L-au la Ierusalim, din templu. S-au nimerit c
patul drept n fata Lui. Iisus a privit fata a ntrebat-o:
"Vrei fIi
Plngnd, Miriam a strns harfa la piept
"Doamnei de de ani vreau fiu
El a atins-o cu degetul i-a zis:
ia-ti patul dute
Miriam s-a sculat din pat plngnd, a ngenunchiat 1
picioarele Lui I-a zis:
"Doamne, vreau cnt un psalm de 1
Dumnezeu, in semn de multumire".
44
AP':i, de a nceput cnte. Toti
erau In JU,:ll! lUI au n genunchi cu
m, au un psalm de multumire
. Cu oc.hn pbm de lacnml, IIsus a cntat cu ei. Cnd s-au
t, le-a ZIS:
"Mergeti n pace!"
povestirile patronului corabiei, s-a
o a umplut cabina. Am aprins lampa,
letll a.u afara, pe inspire aer. Patronul a
firullstorisirii:
sunt un popor foarte ciudat,
mal CIUdata religia lor. Ei cred intr-un singur
ezeu, UOlC, care a creat ntreg universul l
.dupa Jegtle sale. Ei sunt, prin poporul
de ocrotit de el. El le-a dat legi
I carora trebUIe sa se ntocmai. n caz contrar
aspru.) ,
tirios Crotos a zis:
Deci este un Dumnezeu viu?
a
EI. este prezent, vede, aude tot.
vazut cmeva?
i..am intrebat. doar ei trebuie
II cu EI, mplinind voia Lui
,
LUI J.!Iultummdu-I. Iacov era un om
'1 foane pios. Timp de patru ule, ct au
, au cntat cn,tece de de mulJumiri li de
I cntece duioase pline de
. Minam era o cu flori. Nu ostenea
lui redase picioarele, pot adaug
I am al el, era foarte Avea o voce
cu harfa, o
45
armonie. Ca fiu sincer, au fost pentru mine o companie
extrem de ro-am cu regret de ei.

cnd s-au sculat, au la orizont

pornite din alte porturi, dar cu
destinatie cu de n
timp ce din Creta venea din o a treia corabie.
socoteala patronului, n momentul acela se ndreptau
Caesareea, n profetului din Nazaret, pe pUlin o mie
cinci sute de bolnavi. a durat cinci zile, timp n care,
din fiecare corabie, s-au strecurat in lumea umbrelor un
apreciabil de bolnavi, care au fost aruncati
n Caesareea, am ntlnit di
Asia cu o de melc aceea
Abia o corabia a putut intra
port. Punnd piciorul pe ntr-un nenchipuit d
oameni, unul dintre studenti a propus imediat ntoarcerea I
Roma, argumentnd nu se poate printr-un' zi
de mii de oameni. medicu1 Cr.otos a- fost ispitit
gnd. Dar vindecarea lui Naphtalios, plus pavest
patronului cu cei de vindecati picioarele I
Miriam. l mnau nainte.
Chiar din portul Caesareea porneau drumuri car
Palestina, n Via Romana.
un drum curat, pardosit cu dale mari de din I
n loc soldati de Via Populi_ un drum
ducea peste cmpuri, cu praf, cu spini cu cu gro
movile, iar n caz dtt ,ploaie, cu noroi la genunc
Cnd romanii au drumul lor, au propus S,inedriului
dea ajutoare ca Via Populi, dar Sinedriul
refuzat. Ca urmare,. romanii, au printr-un gard
au pus saI?-,tjpSle t accesibil n.':I.
romaJUlor. .
46
.. fata cel?f cu studentii,
pe. dm ele mearga. [-3 scos din un
1-3 ntr-o unde anume
, a. mearga. Aflnd tinta lor este Ierusaljmul s-a
-1 transporte pe dar la un pret foarte
au convenit i-I dea, cu att mai
cu 11 transporta fel de cort instalat pe
. a urma cat cuprindeai cu privirea se-nll.irau
sute de oamenI. ' :i'
pri,?1a a doua zi au incidente. n a
ZI Insa, cnd soarele era cam de mult pe cer Sot .
a fost trezit de o voce vorbea un b- b t' mos
' ar a - o voce
I in timp foart
. 1, iubitoare l ca' o
. o fi cu o voce? S-a
In picioare, a prMt peste imensitatea de capete ce l
au, dar nu era dimprejur. A nceput
, pe rnd, pe apoi auzeau
01, da! niCI unwul. o o auzea. +:Oare ce spune? se
In caCI de priceput nu pricepea nimic. I se
In.tr-o pe care nu putea
leze cu nimiC dm tot ce .
Se ln . zIUa a
. u du-se n picioare ascultnd-o
aJunsese.sa 1. se ca o ce plana pe deasupra
tmutun necunoscute fi se oprea drept n
, trame mtmplare .
ptea )a un alt gnd. Din moment ce .
de nu auzea glasul ou era oare halucina-
fostde tmrare, cu attia bolnavi in jur. A patra zi
H treZIt omul cu anun.tnd fu
Sunte:m la marginea Ierusalimului,. - a spus el -
nu m.. poate inainta de atta multime.
47
strecurali printre oameni, de ceas n
fata templului din Ierusahm)l.. Inamte de. a de
Sotirios o privire asupra multimII, laT fermeca-
toarea voce, n armonia ei, a ajuns la el.
Micul grup, din Sotirios a strnit
ostilitatea gloatei din jur care, spre deosebire d.e eleganta
era mirositoare de sufennte.
un zid inaintea lor, medicul studentii nu au mal putut
avansa nici un pas. Omul cu Strecurnduse
anevoie, au la marginea de u?de casele
vopsite in albastru )fi loc.. de
aveau un fel de tcrase. Ulitele curtile erau
goale. n inima urbei existau unde se putea.
dormi la nevoie dar toate erau cu obloanele trase mCU1ate.
Pesemne locam'ici se de frica multimii.
Ramma, de romani
ziua au ocolul bolnavIlor, incercnd sa se fofileze,
dar in zadar. Cnd s-a noaptea, au gardul prin.tr-o
s-au culcat nemncali Q de La
sculare, gloata mai avansase. Oamenu se
Fie mai dintre ei, fie mal gaslsera alte cal
de acces Ierusalim.
Abia mai trziu s-au ivit pe ulite, din curti, mic
negustori ambulanti, cu burdufuri cu cu ulcele, cu vas
de cu purtnd un lichiddubios la gust.!'
cuJoare, vin dulce, cu nuCI de orz, cu tort
din mei amestecat cu miere, cu fript, usca
mandarine i portocale. Profitnd de fonOla din jurul acesto
mici negustori, Sotirios cu discipolii s-au strecurat aproa
in mijlocul multimii.
Pare-se in spatele multimii, din partea dreap
'i-au ajuns din vindecati, cu Itirea Profetul nu
48
la Ierusalim, ci rn GaJiJeea, la Betsaida. ntr-o
ta pornit n n sens opus, GaJileea, cu un
un vacarm de nedescris, antrennd n ei
tori, schilozi, bolnavi demoniaci li n
e de morti, burdufuri sparte, paturi, cIje, mini,
re, car>c:te alte resturi de trupuri. Cei in
u, de sub morti, cu hainele
pe gOl, phm de praf, de snge. Medicul
discipolii, strigndu-se unul pe altul, au pur
u de sub cadavre. dat seama au cu
mortilor peste ei a sacilor ClL
ii purtau n spinare. '
S-au dus la o unde sau schimbat
lele de pe ei li pe au intrat intr-un han, unde au
rost de mncare de o de dormit.
Suava voce, mereu il pretutindeni pe
Crotos. cu ea, ncepuse o sete
t bea.mereu i-o Searii'
un vas cu el, se retrase n In fine,
tAta zbucium, aveau un un loc de
de la Roma trecuse aproape. o
nu discipolii 4<Magister, noi
us famlhel ca Jntr-o ne ntoarcem, ori Juna s-a
ap noi ne ducem Medicul Crotos a fost de'
EI a spus nu se ntoarce secretul
e Profet. A doua zi, au plecat.
. irios Crotos a de cu hangiul. n timpul
un nepot al hangIUlui, in de cinci ani, care se
Jos cu un a zis
., Profetul din Nazaret!
vocea .deA medicul Crotos. Deci
Oaude., se gandl el. ApoI il pe bangiu nu
49
cumva o aude dAnsul. Acesta nu, dar
lume i vorbise de vocea aceasta.
- Se zice nu-I aud dect cei chemati de EI, cei de
El, cei care cred n EI copiii la ani,
hangiuJ. .
Curnd, n a intrat un om, pe care hanglUl l-a
intrebat:
- Simone, tu auzi, cumva, vocea Profetului din Nazaret?
- Dat cel intrebat. De cnd ro-a vindecat de
l aud mereu.
Medicul Crotos se cu mirare:
.... Ce li-a de te-a vindecat?
- M-a atins cu degetul pe frunte de lepra a
.. .
- Ce-ai simtit atunci? - fi medicul mal
- Cnd m-a atins cu degetul pe frunte, m-a cupnns
n piept, ars ura s-a ntins in tot trupul a pri
piele.
Ce - l Crotos.
- Aramaica, limba
- ce spune? se medicul. . .
- v-am adus vestea cea tmparatla
Cerurilor s-a apropiat de voi!1t . .
Crotos pe gnduri. Propriu-zis, nu pricepuse Dlml
din traducerea lui Simon.
- de fapt, denumirea de prafe!? - i
el.
- Este alesul lui Dumnezeu, plin de spirit divin, trimis d
Dumnezeu oamenilor, ca le vointa porunca Lu'
EI le oamenilor in numele Lui. Ceea ce .n
sunt gndurile lui, ci ale lui Dumnezeu. Dumnezeu fi tnmlt
ti pune cuvintele Lui in gura Lui, i descope
50
ri secrete. Prin EI, Dumnezeu puterea sa
de om.
din in ce mai Prea initiat nu
CI In pnvmta zeilor la care se nchinau cei din patria sa.
Dai nu ? ei, din tot ce aflase, orict ar fi
t oamen.1J .statulle lor somptuoase, nu-i prin
re de mCI un fel. nu auzise trimis
ofet pe Qn, Profetul din Nazaret era cel pUlin
entantul VIU a! Dum?ezeului n care credeau iudeii;
presus de ajuta oamenii n mod palpabil.
ndu.'; E drept, nu asistase la nci o
.e, pana In clipa aceea. Dar il cu ochii lui pe
acum, il avea inainte pe Simon, care suferise
pra.. DeCI nu se- putea ndoi profetul,. delinea o

Primul avea de era la EJ,
-L vma la Roma, ca lucreze
. bolile.. Doar acesta era motivul care il adusese n
a. Nu-I Interesa latura sau ci
metodele sale unice de vindecare. '
Cum sar putea ajunge ct mai lesne re,Rede la
I Vostru? - il el pe Simon.
E foart.e g!eu ajungi la el, ii Simon. EI nu
tara, de la un la altul,
oi lUI Dumnezeu minuni. voce nu te
llZl,_ onunde este, se face auzit ca cnd ar
de alatun. eu? Poate ar fi bine la
.. Vme adesea la templu.
Singur? n Sotirios.
Cu prietenii lui, simplu.
Simon, medicul Crotos Juat
bagaj,. a hangiului a pornit la drum.
ndu1 m acesta i-a zis:
51
_ Acum, s-a gloata, ai mai lesne
apucnd-o pe drumul acesta. mergi tot pe el,
ajungi n Ierusalim. , ' '
Mullumindu-i de sfaturI, medicul Crotos a
luat-o din loc. _ .
de gnduri obsedat de vocea parea ca-I
ceva, n-a observat ,la care a
in loc urmeze calea tot mamte, cum Il spuses
ha'ngiul, pe un drum n
de mei, de orz, de gru de in. Intre se mnoptase n\l
se vedea nici o Doar ceva mal departe se profila
iar ea, descoperi un pru. Curn
y
ostenise
fierbinleala din piept i s-a a
n ru, a sa ,se
un loc mai ferit, a- trntit bagajul pe JOs, s-a culca
peste el. .
Cerul deasupra lui era cu o puzderIe de ste!
o stea a nceput apoi s-a
, "?
pierzndu-se n abis. Ce-ar pe alc:. ..- ZI
Crotos, nfierbntat. Dar se smgur, adaugand: 4<-
mare ar fi? Ar mai pieri un in
Imperiu Roman! 1?au parulul
inegalabila voce.
Pe drumeagul trecea un om pe un
cu o pe la el mai est
mult la Ierusalim.
aici in Emaus, i spuse necunoscut
Ierusalimul este n partea - cu m
napoi, dreapta. .
Mergnd napoi, ajunse din nou la pe care
o de cu o ninte. Vocea il insotea pret
tindem, l obseda, fi in fibrele cele m
tainice ale fiinlei. TI gndul
52
a,' i o sete de
clUne m piept. Vocea se
n n trei luni de
d: l Prin urmare, o
nsa mtre voce fierbmteala din piept.
de acest gIld n timp, tulburat, nici
mal mcotro merge. Intr-un trziu, a de
deci, se face iar Abia
rele, mtra m IerusalIm. Pe cer, Razele ei se
pe, aurit al templului. Vntul
pnntre ca un de aripi, iar peste case
mtreg domnea o de
oboseala care l cotropea, de la
t la altul. Pe o a descoperit o curte
'n a intrat s-a culcat ntr- un colt, ntre oi.
L-a furios al unui cine. S-a sculat
un salt, s-a pome,nit n Forfola deja incepuse,
e absorbit la treburile sale. La marginea unei
a vazut un om stnd pe vine n fala unei de
i, n care frigea Un i o
negu.storul sc.oase o dintr-o puse un
pe ea mncnd. el
.fiecare cu pine cu
cui statea la o parte
ar flamand, el nu avea niciun ban ca cumpere de
.
La un moment dat, negustorul i-a zis ceva. Dar Sotirios
nleles. Atunci negustorul i-a semn cu mna se
'e sa pe jos, el. Omul a scos o pinil
JSta, l-a pus un fript deasupra i-a ntins-o.
a mncat-o pe Tot ncercnd se
negustorull-a ntrebat, ntr-un timp:
53
- Nici nu
- Ba da, asta mi-e limba i-a
- Atunci suntem frali i-a spus omul, ntmzndu-I mna.
Dionisios.
- pe mine Sotirios. De unde . .
- Povestea mea este mei su.nt
intr-un sat Pireu. Eu am fost copIlul mal
mare. mine mai sunt trei surori. Nu bogal!, dar
aveam din ce Trecusem de optsprezece am cnd,
zi, au venit in sat .soldali romani ca adune pe tOJI
de la optsprezece ani n sus.. armata romana.:
Bogalii au sume mari de bam au pe la
1 Ai mei n-au avut bani de aceea m-au meolat romanii.
stat un an de zile n Apolonia, ntr-un am
mnuim armele. Pe cu Cezarul n pormt
cucerim lumea. Am traversat amndoua .Galn!e, ce
cea Helvelia, ap
ne-am dus in Asia de acolo In Arabl3, In Eglp
oprindu-ne n Palestina. .... _ .. _
zece ani de vOIOlCle de razboaie, tnbunul nve
zis de-om cuceri Palestina, Cezarul luna)
ne vedem familiile. n gndul meu .adaugat .
o de ani nu mal pnnd
Mai aveam de o in Samaria,. cnd un
mi-a retezat piciorul drept de sub sabIa 1
Un an ntreg s-au luptat medlCll cu me
cu mine, ca la scap cu cu un
care mi l-au nvelit ntr-o piele de bou. MI-au dat cTJe
meritul Pro-Patria. .
zece ani de m-am cu
cu un ciot in loc de picior cu mentul Pro-Patna
(pensie de invalid de Ce era nu m
puteam duce un picior, m-am aClult pe
cu doi copii: un de de ani o
de patru, ea de cu un
lei de patru ani. Deci, mama Shari, o foarte
Iacov-pescarul Rebeca, cu
lor le-am dat pensia mea poarte de
Cnd Rebeca a i-am propus mamei
i s-o iau de pe Dar ea mi-a
"Nu se poate, Dionisios, te consider ca pe copilul meu
m cu tine, tu pe cnd noi credem
un singur Dumnezeu n Moise, profetul
Shari, eu nu dau n vnt zei
de ei chiar acum cred n Dumnezeul
Mama Shari a vorbit cu un rabin, care a venit la noi
de un an, m-a cum cred n unicul Dumnezeu,
torul a tot ce se vede nu se vede, cum iubesc din
inima mea mplinesc porunca legile. Apoi m-a
la am trecut la religia ntre timp,
m cu femeile n limba am
it iudeu in puterea cuvntului. M-am cu
ca, legea am avut un fiu, pe Ionas.
ce devenisem i-am propus nevestei
sc eu ntr-un fel. Ea a venit cu ideea fript, pe
Dvnd Mama Shari a vorbit cu
lase adun vreascurile din care imi
rbunii de care am nevoie. La nceput m-am chinuit
cari n spinare vrescuri, cnd ai un singur picior!' E
Rebeca m-a ajutat cum negustoria mergea
, doi ani mi-am un pe- a
imi stivuiam
Povestind, negustorul i-a mai intins o cu
pe care medicul a nghiJit-o
Din curte s-a ivit o de vreo patru
54
55
leit chipul lui Dionisios. Avea
o n brate tinnd-o cu s-a rezemat de
ei.
- Ea este Dina, comoara mea, el.
Fetita un deget n sus.
_Auzi? Iisus din Nazaret! - ea.
Era vocea ce-l pe Sotirios Crotos.
_ tu o auzi? - o el avid, dar n locul fetitei
punse Dionisios:
_ Da! De cnd mi-a vindecat piciorul o aud mereu.
Cnd a Iisus am aflat de sale miracu
loase, m-am cu Rebeca n ce chip ajung eu la El,
vindece. Mama Shari a fost cu ideea surprindem
cnd vine la templu. L-am pus pe David,
Copilul a venit ne-a anuntat sosise I
templu, dar nu am putut la El, din cauza
Era mpresurat de o lume de era ct pe c
ne n picioare. Am ncercat n cte
rnduri, dar zadarnic. Tot mama Shari mi-a dat ideea ro
rog la Dumnezeu la noi. Dar, i-am zis: "Maro
Shari, tu, mai tare n ca mine".
ce vezi?
ntr-o mine cu u
foarte
sprijinea n toiag. i-am o cu fnpt
i-am zis: '
- ti-e sete, am n burduf, torn

a mncat ct ai clipi, a iar
fala mea a Iisus, care mi-a spus:

La porunca Lui, dintr-un salt am fost n picioare. n
El li ArD vrut alerg dar ia-L de un
'. Abia atunci mi-am adus aminte de picior. L-am pr' 't
ta la fel cel iar pe deasupra
de fel. Eram fericit nu incotro
Am alergat in
"Rebeca, uite piciorul meu! A fost Iisus m-a
cat!" _ :!l'
Am tOli cu felele la li, plngnd a
urnIt lUI Dumnezeu lui Iisus. ' m
Ce-ai la vederea Lui? - l-a ntrebat Crotos.
Ils.us a zis am ca mpins de un
1. in piept, care s-a scurs
plcJOare, In pamnt. '
mullumesc
naI, ca? ZI, am luat copiii, nevasta
cU
v
men.nde am plecat in Lui. vreo
cnd am ajuns la Nazaret, am aflat
In <?aza. Ne-am ntors
a cu o idee, anume, trebuie
frali, surori; mergem, deci, la
Ne:am interesat am aflat are numai ca
In Cape Ao _ , re
v ca am plecat ntr-acolo.
trei mers, am ajuns n Capernaum. Am
pe mama LUI l-am zis:
a Jui Iisus, fiul mi-a vindecat picioruJ N .
cAutat .ca multumim, nu L-am am
lumlm lle." .
ce Iisus a intrat pe Am in
In.amtea LUI I-am multumit. EI mi-a zis'
eZi tu in Fiul lui Dumnezeu?" .
e este, Doamne, ca cred' n EI?"
te in fata ta!" .
eli, Doamne!" am zis eu, din inima.
56 57
. ii malul Iordanului doi
Ne-am cu tot ; Cnd am la mal, Iisus
dintre prietenn .ro nostru
nu mai era. Am gasIt, . D ne-am ntors
cu merinde mu1lunun UI U ,
botezati. . 1 l-a botezat. Mama
Iacov s-a dus la. oan, zeu dar nu se de
in !"
teama ca o sa . nu mai pnme.te 10
templu. MIC PUlIn. Imi P d n EI este de-ajuns. Ii aud
l am pe putere.
mereu C3!e 's le O;:-l multumesc pentru tot ce
Ascult traiesc .e. a :t
a pentru mine famlha mea.
A' '. Astea nu mai sunt sirop!
Medicul Crotos zise. +:. A oi vorbi
. . .. . ''te extraordmare. p
IstOrISIrI, CI n
W?
DlOnJSIOS. ... d. te ,,' mamster. Cum arata.
- pe linga me IC es, o
. Un foarte . 1 eu?
Dionisios, ai cumva de aJutoru m .
d nu am cum platesc. .
- A avea, ar w _. dai de mncare, un acoper
Nu pentru . fi l\umit. La ce te-
ceva vechituri de Imbracat, VOl mu
putea ajuta? d . pentru penl
- lemne e lam
negolul meu. . _. d nde li le aduc. se inv
Bine, haide arata-mi e u
medicul.' . D'onisios a strns
Cum se ora meseI, 1
a intrat n nRoubel (.i copii, v-am adus
Shan, e ca,
Sotirios, un prieten din Ahaia.
fn ciuda faptului Sotirios Crotos era
r, mama Shari a turnat ntr-o pulin vin, a
uiat o de pine intins-o,
- Asta la noi bun venit.
Apoi dus n a pus vase mari cu
un al treilea n mijlocul precum
ieni de frecat, i-a o veche, dar
de-a lui Dionisios, sandale de la Iacov
't se spele se schimbe. A fost prima cea mai
binefacere ce a primit-o de cnd plecase de
t s-a frecat, mai jupoaie pielea, apoi a
ria cu Dionisios, au urcat pe
Intre timp, mama Shari a aranjat masa. Iudeii iau masa
moda culcali, Sufrageria este o
avnd in mijloc o cam de un cot
de o cu COvoare perne. Cnd
la mesenii se lungesc pe partea
se cotul minii stngi pe o n timp ce cu dreapta
n mijlocul mesei se pune o cu
ropriu-zis de mncare. n jurul strachinei se din
Joc, de orz. Mama Shari a turnat n
din de cu diferite buruieni. Fiecare
cte-o de pine, o inmuia n o
la ce au mncat ciorba de icre de
Shari a pus in mncare de cu
fiind mncarea de a POporului), iar
lea adus un cu smochine. Ca incheiere, cte
cu din burduf. Totul a fost delicios,
vintele de multumire ale lui Crotos.
ce s-au tOji 'ntors la
la comertul din mama Shari Rebeca la
1. din David Ionas la cu
59
61
t numai E:I poate redea piciorul. n al doilea
rugat lUI Dumnezeu ti-l Este
.. Sotir.ios, de 'lrezut am crezut din inima n
. LUI de a .vmdec.a. ct e vorba de aici
tul mamei Shan, Sunt convins de aceasta. Cum se
ea, nu se nimeni. cum? Cnd cere ceva lui
. zeu, puterea ei de este de mare nct
va ce a cerut.
a:e rolul el. Una este te rogi unui om alta e
rogi Dumnezeu. Este. o deosebire ca de la cer la
t. o,? te n interesul lui de nu te
ca l-au despre
sa ca are anumite conditii. Prima este
E! EI este Creatorul a tot ce se vede nu
II, bloenteles,}i conduce totul legile
Cel bmele pe care le faci.
cand EJ .te poate ajuta, devii Lui. Te
la EI. Te ajuta. Ilt de Ai raCUl
e EI. este tii cu El
VOia LUI: Iar legatura cu EI o poti tine numai prin
ne. Nu ro-ai priceput...
foarte bine, spuse Sotirios. Totul
!"t
a
al. Iar eu, este
de vomta ta. Vrei sa creZI. Nu vrei crezi, nu
lui Iisus m-a multe in
omsl?s: te",rogi, n ta, nchide
te lUI ID secret. EI de ce ai nevoie i-t
i
. Dupa mme, cred trebuie cerem ceea ce nu
nu cerem lumii, ori
lui Iisus m-a
mJ-a spus: Nlmeru nu vine la Mine nu fi
cele oi. Fetita Dina Crotos s-au n lui
Dionisios, pe La un moment dat, Dma a ndlcat un
deget a spus: .
- Auzi? Iisus din Nazaret!
Ce spune? - l Crotos pe Dionisios.
- "De aceea zic nu ngrijiti de viata de
ce veti mnca 'ce veti Viata O?ai.
dect haine. Vedeti corbii? Ei .nu nu
N-au i nici grnare, CI Domnul ..
Voi sunteti de mai mult pret dect VOI, pnn
grijile sale, poate lungi viata ? daca
face cel mai mic lucru, de ce va mgrlJQrall de rest.
cum cresc crinii. Ei nu torc, nici nu tes ZI
chiar Solomon, n gloria sa, nu a fost c
unul 'din ei. Ori, Dumnezeu astfel iarba ce
vedeti azi pe cmp, iar mine va cu. at
mai mult pe voi, putm DecI, nu
la ce veti mnca veti bea, toate
lumii le vostru de aveti VOI nevOI
mai nti lui toate
se vor da Nu te teme, mIca, pentru Tatal Ta
a bun dea .
Medicul Crotos pe gndun. Dupa Ovreme,
lui Dionisios:
n fond, ce spune El, Dionisios, foart
adnc n timp, foarte .. OncAt ne-a
zbuciuma n lumea aceasta, tot nu mare lucr
la piciorul nu El, d
Dumnezeu, la Clot ITI 1
de picior. Doar ct te-ai cu toti medlcll. ro
fericit caz, ajungeai faci un picior de dar
unul Jar tu, ce-at ca I
tine Iisus i acest mare dar? n pnmul rnd,
60
63
au multumit lui Dumnezeu Apoi ma
a strns de a luat-o pe Dina cu ea Ja
b,rnp ce DaVId Alexandru s-au lungit lavi -'
bndu-se cu covoare. Pentru lonas D' .. pe la,
r . . :t 100lS10S s-a pus un
. Iar ve: Crotos l-au poftit pe o
lSJOS I-a o mare de nvelit, precum i un
U
6
cu urndu-le. pacea lui Dumnezeu, s-a
ar, oncat de ostemt se simlea, SOI' , -
'dw h" C _ w'" mos nu putea sa
: ca: I-wa napadit in piept, s-a sculat
, u e dormeau iar el se
Ia ?roazmc. Intrase n luna" a cincea de pribeg','e '- -
atmsese 1" tIT ,. , lOca
. " slmlea se apropie de
poate sl,mpla i creea iluzie?;
alipI, VIsnd o pe s'O
pod
ldlt de la ' 'O ' , e
, w:
nml
. are ce biata sa Cnd
ultima data In Atena, incitat de Danielos o zbughise in
Caesareea, s-o' mai Spera
mtr-o de 'J d . _ . s se
nd d
ZI e, ar, Iata, mtrase ntr-a cincea
e-ntoarcere! . :t
Cnd s-a ridicat de pa 1 '1- D' "
'e ' ba aVl a, 100lSIOS, Iacov cele
l' mei co rau de pe p;,
' acusera rugaclUnea de
ata :. caCI la asta servea terasa - iar mama Sha . ,
Dupa ce au cnt 1 n aranja
. at psa mul de de mullumire lui
ezeu, le-a adus o cu de pe'te
ate cu ,,' l' , ,
cu rt cu mas me, apoi de orz
.po ocale. ce s-au au cntat'
ul multumire. Dionisios a luat cele necesare
uhla, comertul Sotirios Crotos nsolit de Iona:
de au plecat '
saptamna au lemne inU:eru nd
doar ,la i au stive pePcare
copent cu '
62
atrage Eu nu voi da pe cel eare crede n Min
se Mie. Cere li se va da, bate li se va deschid
cel qre cere va celui ce bate i se va deschid
Eu am venit nu ca pedepsesc lumea, ci ca s-o ajut s
mntuiesc. Ei! Ce vrei mai mult mai limpede? voi
Lui, Lui ai de griji. Cu asta, ne-am ntors la
ce spunea mai nainte: ngrijili de ce veli mnca vei

_Dionisios, aceasta este o religi
zise Sotirios. prin Iisus, Dumnezeu
n lume, de fata lumii se
schimba cu totul. mine, este o religie vie care
sufletului. Omenirea s-a de
neputincioase. Ct de legendele lor. Orict i-
ruga pe zei, nu vei nimic Sunt reci

Ori, e mare lucru ai pe cineva care 1

de la nevoie, te rogi Lui, iar EI te
felul acesta nu te mai simti complet singur in lume.
Rostind aceste cuvinte, a simtit din nou 'cum
cuprindea pieptul fi prjolea. Se pa.
cu n sn. Senzatia era ingrozitoare, aproa
pielea pieptului il frigea.
Cnd s-a-nserat, suava voce se din nou
propozitii scurte.
. - Ce zice?
_ pesemne, bolnavi, n acesta. Zi
Mergi n pace, credinta ta te-a mntuit. Pacea fie
tine.
Mai trziu, intrnd n s-au pe mini,
picioare, apoi au cntat un psalm de mullumire s-au
Mama Shari le-a pus pe o mare
lapte fierbinte alta cu turte din mei, cu mie
Le-a umplut la fiecare ulcica ce-o avea dinainte, iar
Povestindu-i ntr-o zi lui Dionisios despre gloata pe care
o ntlnise n Arimateea, acesta i-a dat asupra
dezastrului care se petrecuse acolo. Din mullimea in
lui Iisus, trei sute de oameni, iar Sinedriul
se anunte n ce urbe se Iisus, pentru a
se preveni alte catastrofe ca aceea din Arimateea. La
lui Crotos pentru aflarea celei mai lesnicioas
pe Iisus, Dionisios il asigura va veni ziua cnd n
va destul de
,
64
Capitolul IV.

,
,
Iritr-o au trecut pe ulita lor
re Iisus era n Bethania. Atunci, mama Shari
uscati ntr-o pine,
'ne portocale. Dionisios i l-a dat p'e David ca
pe drumul Bethaniei, asigurndu-l
de zi va drept n fata Profetului. Dar,
n Bethania, deja plecase EI,
se ndreptase spre lacul Ghenizaret. Se
ii, era se repeta situatia din
ea. Noaptea l-a apucat trntit ntr-un lan de gru, iar
la 1-3 o ploaie repede.
prejur nu mai exista nimeni. C& nu1 soarele
I s-a trt la umbra unei movile, n vrf de o
ce a mncat un uscat o a
u ochii un pru sau un lac, spre dQmoli focul din
ar ct cuprindea cu privirea, nu vedea nici o
se ridice de jos, picioarele se mai
e se crezu paralizat l o disperare
. In jur, numai umbre negre. Puterea
Era un om Neaynd cu cine vorbi,
de unul singur:
ti tu, cumva, medicul Crotos, acesta
in zdrente plin de Tu, care la Roma
i parfumate de ori pe zi? Tu,
i medical din ntregul Imperiu Roman, glorificat
cezari patricieni? Tu, cel bogat, cu vile la Roma,
fi in Atena, toate mobilate cu ce exista mai frumos
p? Tu, de onoare al Romei? Tu,
i din fabuloasa avere a fti mai
cine ai fost. Ai totul pentru un
ai trei de ani, ,din care
numai Ce vrei tu nveti de la fiul
er care nu nici scrie, nici
la El, vrei tu cnd El nu
67

limba ta greaca? N-are nici un secret. Face numai

, I .. 1 D
ntoarce-te la Roma! Doar vezi n ce ha aI ajuns. e nu, .
mori aici! Aici vei putrezi i te vor mnca corbi
ntoarce-te la Roma
La aceste cuvinte, tot el:
"Nu! De zece ori, nu! Nu ntorc n I
care am ajuns un rezultat! Ar insemna nu mal su
eu, Sotiriosl" _ _ .
Uitndu-se la vrful movilei, l o alta Idee:
se cu capul de va trece in Iurn
umbrelor necunoscut. ?
de coltul de S-a Uitat
nu-l nimeni a ncercat se ceafa nivel
collului care urma Dar, n secunda, qf?
l-a smuls de acolo, l-a rostogolIt peste caP. .1
trntit cu fata la cu gura
simtit un sloi de trecndu-I pon spm?m.
la tinut ca
pieptul i ardea mistuitor; ar fi vrut sa plnga, sa stnge,
urle, dar gura ii era de de
moartea care nu mai venea. A astfel catva timp, ca
s-a secole. ntr-un trziu, binecunoscuta voce se
in limba
- Ce vrei fac?
Sloiul de i-a cuprins inima,
pieptul. Era de o gr?aza... ti
tia, mai presus dect .. senzatll, pana 10
fiintei, un regret de l "
"L-am L-amJlgmt! L-am ..
Simtea are n este la
Dar nu putea vorbeasca, vse.. .un tim
putut buzele, a SCUIpat 13rana dm
"Doamne! Te rog, din inima, Ierti! Eu
eti un trimis al Cerului. De cinci luni glasul
68
arde, dar nu inteleg ce imi spui,
hmba, dar mult vrea inteleg vorba fapta!"
. un plns cu sughituri, Abia trziu
, tQt mhmba porunca:
-
s_-a era pe malul unui ru, gol la
.u, o acoperindu-I coapsele, avnd in jurul Lui
a ?arbatl. In fata lui un necunoscut, cam de
care intrebat in limba
CrezI tu 10 IISUS Hnstos, Fiul Dumnezeului celui viu
V
rat
?
- Oh, da! Cred!
. intrat cu ei n ru, i-a turnat n capului
- n numele)ui Iisus Hristos, botezat!
focul din piept, gheata de pe
spmam regret ce-I cotropise de cnd
}a Nu mai simtea dect o
v. Cnd. a le!,t dm la ctiva pe Iisus.
a la.EI la picioare, spunnd:
11 multumesc, lIsuse, Fiul Dumnezeului celui viu i
rat!
Iisus l-a atins cu mna pe cap, zicndu-i n
Nu te teme! Crede numai!
Icx: i-a seama ntelegea putea vorbi
I.ca . I! cu revelatie, o fericire de
l-a mvadat intreaga Dar, ce fericire! Un
:"t cald plin de iubire... Iubirea lui Iisus!
In chip revelat, a inteles totul, ca cineva fi
t ceva.
pe cei doisprezece apostoli: .
Simon-Petre, zis +:marele pescar, repezit la
fi fapta, cu suflet naiv, de copil;
69
pe Matei care-l botezase cu care
mprietenit imediat; . v
pe gemenii Zebedei, Ioan gemem ca vrsta
ca dar n rest complet deosebl!l. A
Ioan era blond de avea pe cap un snop grau,
la fel, ochi care-l priveau. doar lisus.:
dragoste, ca fire, semilbtl, femmm
contemplativ. .
Iacov la rndul efa brun (cum nu se poate mal
brun), ca arab, cu cu
cu piele cu ochi micI laf
vesel, dinamic, suflet simplu bun, dormc sa I?e
Aveau de ani erau cei mal tmen,,?lnv grup.
Iisus le zicea fiii tunetului, deoarece mama lor u. nascuse
la cmp, unde culegea inul cu o a lor, J?e o plome pu!e!.
de fulgere tunete.. Cnd l-a acasa In
i-a spus sOlului ei l-a dat afara ?ITI ea. .
de Iacov de Ioan, l-a cunoscut pe Andrel
t
pe Filip, pe Toma, pe Nathanail, pe din pe
Iacob al lui Alteu, pe Iuda Tadeul pe Iuda.
Asupra celui din privirile lui Crotos au
To!i cei unsprezece erau galileeni. cu. IIsus, c
tocmai din Cetatea lscanot? Elegant, mndru
posomort, plin de sine, la
lacom de bani, hot iUbitor de bam, lisu
i incredintase ntregul avut al grupului.
La un momentdat, Iisus a luat-o inaintea lor, plecn
de Iordan, iar apostolii L;au urmat. s-a luat
ei, mergnd Dupa ce-I cerce.tas
ca fizionomii. observase lor. Toti purta
.
Cnd au ajuns ;ntr-o au {osttntmpinali de al\1
vreo de denumili ucemcu, ..oamem
plecali de la plug sau de la unnandu-I pe lisu
70
znd EI, d0r.nici asculte cuvntul fapta
calea, cu rndurile de ucenici, la
a. fost ntmpinat de alti vreo cinci sute de
. cu femel copii, familiari, majoritatea -
J11la Lui, ori bolnavi vindecati de EI. Toti
. cu mermde formau o categorie
lala casele insoliti de femei copii,
eau pe, lUI 1Jsus, tot timpul de vocea Sa.
Pe chlpunle lor se putea citi doar iubire,
.' erau motivatiile pribegiei lor. erau pe
CIOCI sute, a mai femeilor al
ulor. de farisei, scribi aflati printre ei
de 0t:sen:at vestimentatie, restul erau modest, dar
.t IISUS s-a oprit pe un platou, tot la marginea
I s-a pe o lespede de iar n jurul
. s-au apostolii, formnd o
CII ITI apostolilor, pe cnd ceilalti in
pta Sa. FemeIle cu copiii in stnga, formnd
1un fel de culoar pnn care se putea ajunge la EI.
iQdreapta lui Iisus. Matei, care era
ul dm apostolilor. Iisus cu minile
ce N-a;e mai mult
am; numai in Cer
O A carare dreapta Il capul,
m Un de aur-curat, fire de aur i n
pe umeri, un - la fel.
O frunte mare, pe alocu:-ea de soare, putin
la Nasul drel'l frumos, cu vrful pulin
. Fruntea nasul efigie un dinamic,
tar, voluntar, entuZIast, cu spirit de
tor, plin de eroic curajos la idealui
tese.
71
Ochii mari, negri _ raze de pline de iubire
Ovalul felei pur feminin - o frumos sen-
exprimnd blndelc, capacitCl;te
de foarte mult devotament: idealul feminin.
Fruntea nasul sunt prin masculine, ochii,
ovalul felei gura - pur feminine. Este o mpletire
de masculin feminin. n El ambele
sexe mbinarea ntr-o mpletire
Vocea Sa dar cu muzicale
catifelate, feminine - lucru.
O personalitate, de sine . cine este, ce
vrea de la El, avnd o mare misiune de
pentru rasa o va ndeplini cu orice risc, chiar
cu riscul vietii Lui. Altminteri, un om griji, necazuri,
de un calm senin, cu' un surs vesel pe buze. cu O
de in tesut n cu mneci lungi largi, avnd
un bru lat de-a care se ncheie la spate, tot din in,
vopsit n albastru, culorea cerului senin; pe umeri ii
atrna o manta tot din material de
culoare ca brul. n picioarele goale sandale.
Cu privirea"la El, Sotirios n extaz, din care-t
trezi vocea Sa ce rostea:
Fericiti cei a lor este Cerurilor;
Fericiti cei ce plng, aceia vor fi mngiati;
Fericiti cei blnzi, vor
aceia care
dreptate, pentru aceia se vor
cei milostivi, aceia se vor milui;
Fericiti cei curati cu inima, aceia l vor vedea
Dumnezeu;
Fericiti de pace, aceia fU ai lui Dumneze
se vor chema;
72
persecutati pentru dreptate, a lor este
ralta LUI Dumnezeuj
Fe.ricili fi vor vor persecuta vor
cUV1nte suferind pentru Mine;
fiti veseli, plata mare va fi n
n. au fost persecutati profetii care s-au perindat
tea ...
fericirea este opusul fericirii
-. Sotirios. chinuitii, oprimatii de
. de aICI vor n et:rt.ti!ate, pe cnd bogatii
I de d: c.red!nta, vor platI In eternitate gre.elile
Atunci, e preferabil
. mcercanle t.erestre fii n
ltat.e. Re_nunta tu, la gloria din
a,
n secunda aceea, privirea i se ntlni cu a lui Iisus "o
de i ntreaga
,
o fi un tot de frumos ca Fiul? -
treba pe moment,1t '
se si.m.ti plutind ca un fulg. Sufletul
luat z?orul, n spre
It. AscenSIUnea. la un
dat s-a opnt o voce i-a spus:
,Dumnezeu Tatal nu este, un venerabil, nu este
El Spiritul Universului - viata
Ula: culoare i sunet; inspiratia
te"IUbIre, dreptate. El este unic, etern sfnt.
a tot a toate. Totul este
tie sunet. deasupra ta!" - a spus vocea.
Sotirios o imensitate de corpuri
ml}locll, rotunde, ovale, cilindrice, de culorile cele
dlfente luminoase, vibrnd micndu-se ncontinuu,
73
fie invrtindu-se, n jurul lor sau n jurul altora, fie deplasn-
du-se nainte i napoi, mai repede ori mai ncet,
i, n acelai timp, respingndu-se reciI:'roc:
Dinamica lor era vie ca i ele insele; niciunul nu era static, CI
evolua, ntr-un sens ori altul, ntr-o ritmicitate,
ordine armonie. [ar faptul cel mai izbitor, era muzica
cu de a fi in care se deplasau.
Recapitulnd pentru sine ce i se .Sotirios
asculta cu ncordare vocea care-l
explicalii:
Dumnezeu este spiritul n care
se ntreg universul. EI a creat
tot EI conduce totul, legile Sale sfinte. Dreptatea LUI
este potrivit distrugi viata prin sabie,
tu vei pieri prin sabie; o prin tu. vei mu."
prin foc, iar de omori pe altul cu tu vei plen tot pnn
EI este atotputernic,
Vocea i-a mai sumedenie de taine pe care
nu le poate reda, exprima sau scrie, deoarece nu i-ali
ajunge cuvintele sale de om. n schimb, i-au nscrise ?
suflet sub forma unei tainice revelalii doar lUI.
Impresia de pe care-d va ct va
aceea universul - cum i-a fost revelat - este
de Creatorul ei. prin ..
i-a n cuget ntregul trecut relIgIOS al omenmt,:
ncepnd cu faptele nscrise n Vechiul Testament.
Cnd revenit sau, mai corect spus, cnd s-a trezit, s
afla pe malul lacului Ghenizarel (Marea Galileii sau
Tiberiadei), Iisus era ntr-o.. de
iar lumea pe mal, In preajma LUI - mtl
ucenicii fa)lliliarii, apoi, n spatele lor, o multime d
femei copii, ca de obicei, in tabere
74
in .dreapta femeile n stnga. Sotirios l avea pe
p alatun.
totul..numai de ochii lumii, spunea Iisus.
na CIUCun filactem late ca le ochii la oameni
in nti ospele, n primele
ca sa . cu ji li se
bl. J?ar VOI, sa...nu va spuneti Rabi pentru
nul este vostru: Iisus Hristos; ci voi
doar frali surori. Iar nu spuneti
mri pe _ .sing.u! n..e acela
Ceresc. NICI sa va numlll unul
vo.stru, Hristos. Cine se nchipuie a fi
mare mtre VOI, sel"Vltorul vostru va fi, cine se va
.' se .va um.m, iar .se se va Cnd
I o rnilostent:, nu n n
spre a fi de spun
vor lua plata dupa cum II se CUVIne. Dar vDi, cnd faceti
ostc:.nie, nu .dreapta ce face stnga, ca milostenia
m sec.rel, :aC) care vede totul, vede
cuventta rugati, nu fiti ca
ICII care se roaga prm smagogl pe stnd n
!e, ca fie spun ei vor lua
ua.. ..CI VO.I, can.d rugali, intrali n camera
mchldetl cereti in secret iar care
cererea. cu
CI spuneti: . ,6
care n ceruri, numele
Ta, voia Ta, precum in cer,
nt. Pmea cea de toate zilele
. . ,
." ne !ar::
a
noua noastre cum pe
nu ne pe noi n ci ne de
,amm".
,iudecati, nu judecati, cu judecata n
11 Judeca, VetI fi Judecall, cu cu care
75
vi se va De ce vedeti paiul din ochiul aproapelui nu
vedeti brna din ochiul vostru? Cnd postiti, nu fiti ca
- posomorti cu fetele ca ,sa, arate
oamenilor ei postesc; zic el vor
lor. Ci voi, cnd postiti,
fetele., ca oamenii nu CI numaI Tatal
Ceresc, care le vede pe toate va va rasplati ...
i-a apucat seara, cnd Iisus a cobort, n fine,.
Atunci, apostolii propus sa dea drumul
lor, se n satele dimprejur, cumpere de mancare
la Dar Iisus le-a
- Dati-le voi mnnce! . , '
- Ce, Doamne? - i s-a nu avem dect pAml
i doi pe!i. . ..
- Atunci - le-a poruncit - barbatII In rndur
de cte cincizeci o pe fiecare rnd, pe feme
cu copiii de-a valma. ..' . ..
Apoi, lund pinile a ndlcat ochn spre. cer,
binecuvntat, le-a rupt n le-a dat apostolilor. I
La rndul lor, apostolii le-au nmnat
Sotirios fiind printre cei care le ..u sai
cum mereu se nmulleau, Impartltul n
contenea. tn existau familiarii, care, c.um s
spus, aveau merindele lor, dar ca tocmai atun.
cu pUline rezerve, pnbegeau demult COpl
cu nevestele, le mai .
binecuvntarea pinilor a celor dOI
traiste au fost scoase, ntinse pe
cu lumea din jur. Sotirios a pnntre el ca sa va
nu cumva vreunul flamnd. Ceea ce nu s
ntmplat; binecuvntarea Din curi
zitate tot Sotirios i-a pe barbati. cum er
de rnduri a o de foarte lesne a soco
76
I lor, care se ridica la cinci mii. Pe femei nu Je-a
rat, prea multe cu copiii.
, cnd IISUS le-a poruncit adune resturile
iturile, ca nimic nu se s-au umplut
ce
ce-a mu1timea plece, Iisus s-a retras n
ca se roage, iar apostolilor le-a poruncit de
parte a lacului Ghenizaret - lucru pe care l-au
miezul noptii - spunndule ucenicilor pe unde
, pentru a-i ntlni n drum spre Capernaum.
Stnd ntre Nicanor, care dormeau, Sotirios a
t n ce chip i s-au
re la istoria Vechiului Testament. Fusese, cumva,
In n sferele sau o deplasare
sca sau cu trup cu tot, n ceruri? amintea cu
n vreme ce-L admira pe Iisus, care vorbea
II, se intrebase Ceresc era un
bil, la fel de frumos ca Fiul. Atunci s-a simtit purtat
s-a pierdut n marele TOT auzise o voce care
splendida imagine a universului creat de
zeu. Apoi, tot prin revelatie, a cunoscut Scrierile
pe care le-a
inceput, Dumnezeu a creat Cerul deci
iar in a zi l-a pe om,
berea a suflat n lui suflare de
n vie. Apoi, Dumnezeu i-a
1:
in tOii pomii acestei POli mnca, numai din
Binelui l:.j nu n
. "
d vei mnca din el, vei murf
'
.
Dumnezeu peste Adam un somn
. una din coastele lui, din care o femeie. i-o
. Adam. Amndoi erau goi, dar nu se l11inau.
77
ademeni femeia din pomul oprit,
un apoi i-l tUl Adam. Ca urmar
Dumnezeu a blestemat ... .
voi ntre tme. femel:, mtre
ta a ei. va zdrobi capul tau (satana) 1
vei mpunge calclUl el .
Iar femeii, i zise: .
"Voi inmulti durerile sarcinilor Cu vei na
copii dorintele tale vor fi supuse VOll El te
de acum",
Adam spuse: .
ai ascultat de femeie ai mncat dm Pa.
oprit, blestemat fie din ,t3. C:U
mnca roadele sale, cu sudoarea vei pm
te vei ntoarce n dm" care .al fost luat,
n te vei ntoarce. ApOI Dumnezeu
izgonit din rai, cu femela sa. . .
De poruncii divine femela s-a
nu omul. Acesta sa ispitit de Spun.
voi mtre semmlla ta a fem;
semintia femeii Xi va zdrobi D.umnezeu a
acesteia iertarea
singur femeia a semmtla el tot pnn ea u
veni iertarea, la timpul potnvtt. Pe nu
blestemat nu putea blesteme
Lui i-a dat povara muncii grele, att lUI, Cit
lui Adam a fost triplu: nti a
marea favoare de Ceresc, trai.
n preajma Sa, deci a pierdut a pierdut
Purtnd n el chipul lUI
menit etern. Dar, ?m
n te vei ntoarce' , lUI pam?t deve
fiindu-i moarte. Iar m al treilea
pierdut viaia de griji, pe care ar fi dus-o In
78
rat de mAnia cu ochii mereu ridicati cer,
nd n toate n hranei a unui
d cu furtunile, cu frigul cu toate intemperiile,
'ne iertarea omuJ a ncercat
oaie mnia prin sacrificii, aduse de
. lui Adam: Cain Abel.
Aceste sacrificii erau un fel de implorare cuvinte,
e omul o adreseze divine, un dar
't din un soi de lui
nezeu. Jertfa de Abel - prima de om _ a
cu de Creator, dar pe a lui Cain a
-o; Cain a devenit fratele. El a
it. prima pe oglindind
la a doua generatie, omul a cutezat ca, pe
Iciu, invoce mila lui Dumnezeu prin cuvinte, stabilind
de ntre el Dumnezeu, Creatorul
Cu toate lui, Dumnezeu nu l-a abandonat pe
i ales la au suflete drepte,
are, ca Enoch, al Adam, sau ca Noe. La
ment dat, Dumnezeu se Cunoscut ca unic
lui Abraham la el in
esopotamia) spunndu-i:
din din ta n
tul pe ti-I voi da Eu. Te voi binecuvnta voi face
ne o mare n care fac cunoscut numele".
- Iacov Isac - un altaz:
nezeu, cultivnd o
n:nezeu a incheiat o cu Abraham, Po-
U-]:
u pAziti mea. ca semn al
. de acum nainte fiecare parte
imprejur!"
cu Creatorul a fost o n
Exista la alte popoare, din Orient, obiceiul
79
circumciziei, dar se la vrsta 1
Abraham a devenit un ritual sacru, marcnd, pnn talcr
mprejur a pruncilor de numai opt zile, lor la.
Dumnezeu unic. Deci monoteismul nu este o rehgl
ci alianta lui Abraham
de Creator lui Abraha.m sa
dea un fiu - pe Isac - care va tem promIsIUnea .
cerufui s-au t?t.uJ. Cu
lui Abraham a nceput prima etapa In religia omemru.
sute de ani. .'
cu venirea lui MOIse, se a do

pe Sinai, u.ode. s-au pnmlt Tablele Le .

Moise pune temelia cultulUI lUl_ Iahve - cum c.ste
Dumnezeu - etapa inaugurata de pna I
aparitia lui Iisus, care a treia mtre.
Moise a fost .patruns de sp.mtul .d!Vln ,
nzestrat cu puterea de a face Gemu. politic pr
el a unit mai multe tnbun m.tr-un pa
bine organizat, iar legiuirea de el .mta
valoarea la n:enirii Israe
lege, Moise a p'nmlt-o dm Ce.:, SCrIsa pe table
este o-lege morala:
1. - Eu sunt Domnul Dumnezeul nu
dumnezei de Mine.. . . ..
2. - nu-li faci lie chip vreo
cele ce sunt in cer, in sau pamant. .
3. - nu te nchini lor, nicI lor. .
4. - nu iei numele Domnului. DumnezeulUI tau
Dumnezeu nu nepedepsIt pe acela care ya I
numele Lui n .
5. - Adu-li aminte de Ziua SabatulUI. .
6. - zile lucrezi, iar s-o serbeZl,
este ziua Domnului DumneazeulUl
80
7. - pe pe mama ta pentru ca zilele
fie multe pe
8. - nu ucizi.
9. - nu furi.
:0. - nu strmb mpotriva aproapelui
sa nu casa aproapelui nici femeia lui nici
'c din cele ce sunt ale aproapelui '
Cel mai mare rol al lui Moise fost acela de a fi
un popor monoteist, care, de-a lungul
a t<;>rt.a mesianismului la mplinirea
.ula, In lUI IIsus. ce ncheiat misiunea,
It de LeVllJ de Iosua, Moise s-a retras ntr-o n
lele Nebo, nainte de da
tul, el a proorocit venirea lui Iisus:
."Cnd va sosi Dumnezeu va ridica dintre fratii
un Profet ca mme. Dumnezeu va pune Cuvntul
ra acestui Trimis, care va spune tot C6ea ce
ezeu i va porunci, iar cei care nu-L vor asculta vor fi
'1"" , II..
lupta pe care a dus-o acest popor nclinat spre
e att propriile porniri ct cu influentele
ur, doctrina mesianismului sa iar
pn:n!t pe Sinai a intact, cqnsfinlind
ahanla Intre om Dumnezeu...
,
. ivirea zorilor, ucenicii au plecat n lui Iisus.
m sute la - majoritatea iudei _la care se
u greci, romani alte neamuri. L-au ntlnit n drum
pernaum, deja urmat de o multime de oameni.
mai la s-au suit in ele ajuns la
o multIme de n-o puteai cuprinde cu privirea. Cnd
zut, L-au ntrebat:
cnd ai venit aici?
81
zic, nu ali
v-ali nu
. ru aceea care ramane pentru Vl3
re, CI pent. d El este Acela pe care
re Fiul OmuluI v-o va a.
Dumnezeu L-a uns. b' pentru ca
'Intrebndu-L ce tre UlC S
vointa lui El vi
Voia lui Dumnezeu este sa
trimis!. . " - edem n Tine? - L-a iscodit
Ce mmum facI Tu, ca S CI
din mu
l
l
ime
. (t voie atointindu-mi c
Auzind aceasta, am 1 .' 'mii de oameni c
i in ziua eare trecuse? saturase cmel
pa-ioi doi d' cer' _ s-au mai auzit alt
Moise ne-a dat pame m .
Ti. " din cer le-a replicat Iisus c
Moise vM-a dat F pine d
Tatal eu va a
I
Cliva au strigat: w "
_Doamne, mereu aceasta pme.
Iisus a conti?.u
at
: . 1'" Acela care vine la Mine, nu
- Eu paI?ea. VIe II. care crede n Mine, nu
"'fomela mClod;ta I,. va veni la Mine, pe
cunoate setea: ot ce Imi f pdntru cobort d
care vine la Mme a Celui care M-a trimis. 1
r nu ca fac ea! pe dintre cei pe care Mi 1
voia Lui este "ple!d .. zi. Vointa M
Incredintat. I?l, CI sa-l crede n El, via.
este ca oncme vede pe tU I .
Eu l nviez n ziua de apOlo
n timp ce vorbea, un al re
g
elu;. L-a rugat

'a ,0 V\ondece copilul bolnav. Iisus a spu .

mearg s -
82
nu vedeti minuni, voi nu credeti nimic!
La care, ofiterul 1-3 zis cu
mi moare fiul!
I-a zis Iisus. Fiul
Creznd n cuvntul omul nu a mai ci a
1spre
in Capernaum, Iisus a tras chiar la EI unde avea
ierul de dulgherie. -Nici n-a intrat bine aici, cnd se auzi
mare in tavan prin gaura un pat,
At cu frnghia. Era singurul mijloc de a in
deoarece fusese de multimile ce-L
pe Iisus, ca de altfel curtea ntregul Capernaum.
1 un paralizat, pe care familia sau prietenii,
cu tot dinadinsul in preajma
ului. n fata sa, Iisus a exclamat:
Omule, mare fost credinta! vindecat!
1iertate!
ariseii scribii aflati de au inceput murmure
i:
Cine-i care Doar Dumnezeu smgur
ierte
noscndu-le gnduri le, Iisus le spuse:
Ce gnduri aveti n inimi? Ce este mai a zice:
le-li sunt iertate, sau: ia-li patul
?
i, privirea asupFa Jor
Ca Fiul Domnului are puterea de a
tele, priviti!
se ntoarse spre paralitic.
ia-ti patul i du-te - porunci cu glas
paraliticul se se duse pe
U. el, au din o parte dintre
83
farisei dintre scribi. stau pe gnduri, ro-am adre
fariseului n limba greaca: .
_ oricui ar fi adresat IIsus aces
cuvinte, ar fi avut efect: vindecarea dar da
vreunul dintre ei ar fi pronunte chiar toate aces
cuvinte, paraliticul n veci nu ridicat din" ... este
Fariseul a inteles, a rs a raspuns, tot In limba grea
- Este!
pe Andrei cine-i fariseul pe care l-a
acostat, am aflat se Nicodim este mare
peste farisei. .
. _ el crede n Iisus! - am ZIS. .'
_ Crede, dar n ascuns, temndu-se de cellalll,
Andrei.
_Asta nu crezi! - i-am
Peste putin timp, Iisus a plecat urmat
multime. Matei mi-a . . .
_ Ct suntem n unde nu al vOIe sa mtn,
putea-o vedea pe mama lui Iisus. <? la ea.
m-am dus unde fusesem tnmls.
L-a ntmpinat o femeie care, se
cincizeci de ani, era foarte frumoasa: Av
de mare disti?ctie, oval. al
ochi mari ca al fiulUi. cu deosebire? ca al ma.
erau de un verde luminos; aunu, care 1
prelingea pulin pe la tmple, de sub
zmbet firesc, dar sfios umIl.
citind dintr-un pergament, p.salmll Da"!d.
ntr-o rochie de In tesut casa, Iu
la cu o dm
nnodat n Mnecile, la coa.te strnse
iar pe cap purta la fel ca rochia.
84
poftit n interiorul casei, a luat o de pe
a putin vin ntr-o n care a nmuiat o
ta de plOe. Am luat-o a multumit. '
- Asta la noi de oaspeti!"
Mullumesc.
: binevenit! i-a replicat ea, cu o voce foarte
f!natoare cea pe care o auzeam de atta vreme...
. de unde sunt, i-am spus sunt grec
dar locUlsem la Roma nainte vin aici. I-am mai
ca nu sunt. am rude la Atena, un frate
a care la el n mijlocul celor
nepolel.
.. Cred eu! Maria. Sunt tare

. copiii.
Apoi a nceput din viata ei:
.. am, la dar i-am pierdut pe
OI,. d: Tutorele m-a incredintat templului,
sa m.a educe. Potrivit obiceiului, la paisprezece ani
t cu duJgherul Iosif din familia lui David
ca la optsprezece ani iau de nainte
1, a venit la mine, linnd o floare de
II mi-a ZiS:
-re salut; Marie! O mare favoare ti-a fost
ul este cu tine!." .
ce putea aceste
Ingerul a continuat:
u. te teme, Marie, ai fost de Dumnezeu
ti de un fiu, pe care-I vei numi Iisus. EI
JIUl Dumnezeu va domni peste casa lui Iacov
ul veacurilor".
tunci l-am intrebat:
m mi se ntmple mie aceasta, cnd eu nu am
t . .
85
ngerul mi-a ste tine puterea Celui
uDuhul Sfnt vent pe pilul care se va din
Preainalt te va acopen. De aceea,
tine se va numi Fiul lui D
d
pe piept, mi-am plecat
Mi-am pus am noua.
fruntea am . '1 "
"Fie mie vom .
nperul a a venit Iosif! v A
Cnd am Imp 101 us sunt 1
n casa lui, la Nazaret. l-am spm'ne de nger.
virtutea Duhului Sfnt. ca I "1 I .
care i poruncise gnJa mea a COpl U OI.
b
a avut
Am. ntre at-o
grea. v r cnd mi-a venit ceasul, dar altele a
- Am nascut . t
- '1 vci pe atuncI se . v
fost greutatI e, . . _ mergem sa
Iudeea. Cum tOl1 hmiliei Iosif fiind din famil
nscriem la locul de. na!tere a _ la n I
lui David, a trebUit sa nu am un loc
David. Bethleemul fiind plin de staul de vit
han cu mare s.reutate
l
Iosif cu o femeie, a
Atunci mi-a vemt ceasu 1, pa
A
1 unde avea
- Ca -1 1a fost pus mtr-o les e, .' .
nascut. pi U 1 ca fie mprejur Ia
La opt zile l-am dus la temp u . a s us Ingerul. Apoi m-a
dat numele de lis
S
' cum din nou lui Iosif n
ntors la Nazaret. ngeru. a
d
P
e
ml'ne mitra mea
. d . nu se atmga , . d
porun.cm . e Fiul lui Dumnezeu, Iar u
deschiS stat Fiul lui Dumnezeu nu
s a und _ t fiind n"ite
poate sta mmem.. Eu,?-m nascu
am tot feCIOara.
86
Iisus a fost un copil minune. La un an a vorbit, iar
ui cuvnt a fost Rostindu-l, a ridicat un degetel
cer. Abia pe a spus mama Ol-a
d fedcit. 1 l-am pe Iosif, i-a ntins mnuta
zicndu- i-a spus ct a Iosif.
tru ani veneau din ecini se joace cu el.
tia turnau peste un fel aluat din
incropeau Apoi le lui Iisus, iar cnd EI
n prindeau ncepeau zboare. Copiii
u mare haz din palme rznd.
Tot la patru ani, a citit a scris de nimeni.
noastre sfinte pe de rost Legea Vie/ile
ilor. La ani, Iosif L-a dus la templu, la un rabin
ca invete ce trebuia. o acesta a
la noi ne-a spus are o minte
ai mult dect el n-are ce mai nvete. Intr-
T, Iisus se ducea la de cu
ari cu scribi, punndu-Ie contrazicndu-i
lte rnduri. Cu totii erau uimiti de Lui,
treceau cu mult vrsta Sa
O ascultam in extaz, fermeca vocea ei
de culoare, de farmec att de cu vocea
, De fapt, nu ce admir mai nti: simplitate..
'tatea cu care fericitele amintiri, sau marea
frumuselea, puritatea umilinta ce emanau din
a-i Cu Dumnezeu alesese pentru
a Fiului superlativul feminin.
Iisus mplinise apte ani, o auzeam vorbind n
are, cnd a venit la mine o cu fetitele ei,
opt ani Elisabeta, de patru ani. Ruth a cules flori
acali a impletit cte o pentru ea i pentru
ta. Apoi, a cules flori de trandafir, a o
Iisus i l-a pus-o pe cap. Dar ea s-a n
87
de spini Iisus a nceput a
ce am
L-am cu fruntea msangerata cu corom1a de SpinI
cap. Am vrut 1-0 iau, dar a tare, spunn.du-m
l-a dat-o este a LUI. I-am scos-o I-a
aruncat-o n foc. Dar, n loc s
metalizat s-a EI a luat-o, a un cui d_easup
lavi1ei din camera lui a pus-o acolo. M-a rugat sa nu ro
ating de ea, i-a dat-o. Mai trziu, a o cru
din lemn, a coroana pe umerii. ei pus
n cui. De cte ori le privesc. mi se rupe Jmma.
Cnd avea' doisprezece ani, ne-am dus, ca de fieea
la lerus2-lim. La ple
spre nu li aveam dar ZIS ca poat:
pornise cu vecinii cu ":31 devreme; Dupa
zi de mers, pnntre l?tors
Ierusalim EI. Eram speria1i abia trei zde L-a
la de cu cu n:'edicii lui ISTa
care se uimili de nlelepclUnea LUI. I-am spus,
ne-a speriat nu mai unde
Atunci mi-a w .
"Trebuia inchipuili sunt n casa TatalUI Meu!
A fost singura cnd ne-a
Nu peste mult timp., i-a lui Iosif
w
nv
meseria lui de dulgher. IOSif a mceput sa-L la
Pe atunci avea un asociat n Bethania. pe de ,
ori aveau de lucru in Ierusalim, duceau amandOi
Bethania n casa lui are sur
pe Maria. i ,murise Asolia
locuia cu Mana, sora mal mica. Cnd IIsus. a lmph
ani, Iosif a murit. Cunoscnd foAar:e bme
de dulgher, Iisus a continuat lucreze pana la treIZeCI
88
vreo cinci ani a murit o
lUI Iosif a L':JI IISUS casa de aici, din
De atuncI ne-am mutat din Nazaret, unde aerul
mal racoros.
Cnd lisu! mplinit treizeci de ani, a fost poftit cu
m Cana. Acest este cunoscut
n drum, se ntinde pe
copacI. un vin dulce, foarte
8.1. cu nOI, mai fost la patru
I d<:-al lUI I.ISUS. TocmaI cnd petrecerea era n toi, s-a
at VInul. Leta, mama miresei, mi s-a
"Ce fac. Miriam, s-a terminat vinul?".
pe Iisus, dar EI mi-a
n-a venIt ceasul Meu."
eu prevenit servitorii ntocmai ce le
nCI EI. PUlm mai trziu, a spus slugilor:
mpleli cu aceste vase!".
mari din care se
tImp; apoI. mereu privirea asupra
al ZIS:
luati din ele duceti mirelui!".
lmeni nu apa se transfarmase n vin
at! de dulce de parfumat. de miI;easma
Bonlor se adunase in el.
ceasta a fost prima Lui n lume prima minune.
s-a de dulgherie a plecat la ndeplinirea
'1 date de ceresc.
ridicat de pe mi-a camera Lui.
foarte un covor pe jos, un altul pe
deasupra acesteta, ntr-un cui atrna o
de un cot, iar pe umerii ei,
SpInI. lntrun alt colt. pe un raft, se aflau suluri
89
de pergament. cu sinceritatea
vederea crucii a coroanei de spini, am avut o

Maria ro-a condus la unde neam
Tocmai atunci. Iisus din urmat de ceilall
Trecnd prin dreptul portii. a aruncat o privire
iubitoare spre mama Sa cu nelipsitul surs pe buze, a me
nainte.
Eu ro-am lui Filip, cel mai apropiat de mine, t
urma l-am pe Nicodim, cu un altlariseu. L--a
ntrebat'pe Filip, mirat:
_ De ce de lume? La plecare eraii foa
mulli.
'" Atunci, Filip mi-a povestit cele ntmplate n sinago
pe oameni, Iisus le spusese:
zic cine crede n Mine, are via
Eu sunt pinea vietii. au mncat m
n pustiu au murit. Eu sunt pinea cea vie care s-a coba
din cer cine pine, va Pin
pe care v-o dau Eu este trupul Meu, pe care-I jertfesc pen
viala lumii".
Auzindu-L, iudeii -au nceput zicnd:
"Cum poate El ne dea trupul Lui i-L
Iisus le-a zis:
zic nu mncaii trupul Fi
Omului i nu beii sngele Lui, nu aveti n O
acela care trupul Meu bea sngele Meu are .
iar Eu il voi nvia n ziua de apoi, trupul
este sngele Meu este
Acela care trupul Meu i bea sngele Meu,
n Mine i Eu n el."
Atunci, mulli dintre ucenici au nceput murm
ntre ei, spunnd: ,
90
"Cum pricepem aceste cuvinte?"
IIsus le-a
'Spmtul este cel care .
" Dar sunt printre SUDnI
, va-ro spus nimeni nu t . . e oc. e
fost dat de II poa e sa vma la Mme, nu
Din muiii uce .. '
aga, mi-a explicat Fiiip n' h s-au retras,
D
. ',. !ne elere.
- eSlgur, mchipu't .
taie din trupul' L Iis..us i-a ndem-
":it asupra cuvintelor Sale, sle, i-a
rblt de Lui, nu de tr V1aJa,;
a spiritulu' ,uSu _ ...nvatatura Lui
en"tine tu n EI Ace ti aca 11-(>' Iisus
Ab' , . as a e vlala .
13 atunCt s-au FiIi . N ..
ratei esente a a '1 .. P Ic(xlim asupra
UZI e In
Mergnd cu Iisus nainte '
'tate pe malul '. B' mtrat n. Betsaida,
. Il r nI. Ir nul ZebedeI I CI 1 .
'1 a ui acov. 1 , ,a a UI
..au ridicat n L el cu a 11 cllva pescari, Cu
ei se . - sa A
ute
pe Iisus, iar
nu prmsese In Ziua acee " r
s traverseze Iordan I . a rumlc. ISUS
a rului Imedi:t }I, arunce n
s-a pe d cu n larg.
Iordanul este un"ru
l
de:alrlledde mal mal el. "
., An 'lib s u e mare d'
ti an, n Marea G lil ., .: .. '$ m
ci n Marea eli, o strabate In
s-a vestea Iisus se n Betsa'd
Ce
put sa bo1l>avii. Doi orbi au el I a,
fac? . .
vedem, Doamne!
Ei, bine, vedeti! -le-a zis El.
91
ro li s-au deschis ochii au pe
zeu.
Un om a venit cu de vreo paisprezece
era surda-mut. Ajuns n fala lui Iisus, copilul s-a
Ant a nceput se
Demon surd mut, tie i1i poruncesc: din el
mai intri!
Din gura copilului a un mic animal ca un mormaI
I murdar urt mirositor, a la du
minute a
s-a potolit a nceput
o femeie s-a apropiat un n care u
t ambele picioare.
ti spun! - i-a poruncit Iisus.
a din avnd, ca prin farmec, p'
re. Apoi. cu femeia ce-I adusese. a ngenu
iat in fata
tn urma Jar, veni un .de vreo zece ani,
sine o Din ochii ei curgea puroi pe ca
se A tras-o pe bunica n fala lui Iisus,
1ngenunchiat a zis:
_ lisuse. Te rog, bunical Este singura fiin
pe care o am pe lume, vorbi plngnd.
Sursul vesel s'a transformat ntr-o mare A nti
degetul, a atins pe frunte. Un tremur puternic
scuturat-o din n Cnd a ridicat ochii i
deschis, erau curali ngenunchirid cu' nepot
(.au adus amndoi mullumiri, pe Dumnezeu.
ei, s-a apropiat de Iisus o de om,
monstru, cu picioare mici i subtiri, cu minile de acele
92
siuni, cu un ca ct .
. oribilul trPu un o
h
" p, cu capul IndOIt .... I
C 1, s-a oprit naintea lui lis pana a
d US.
- n - i-a porunct EI
Omul s-a ndreptat ca un a' ... - .
nd un craniu memb re lungmdu-se
pe elee proporJlonate. Mullumindu-l
i: rese, a plecat loc altei
Un cu minile .' I .
EI i-a poruncit: rasuclte a spate. Ajuns naintea
minile!
Pe loc, omul le-a ntins normale.
el se ivi o femeie A d d
t nvelit in cearceaf. gan ea o momie. Era
- l-a spus Iisus.
Doamne, are - se tngui femeia
spun! -' a repetat Iisus' .
la atunci femeia l-a a It A'
:os. Era ngrozitor la tra&.and cearceaful
carnea la os ' plm de pete care-J
- i-a zis Iisus, femeii.
l-a ImpIns n dreptul C .
pe frunte, bolnavul s-a r- . u. _ nd l-a atms cu
iar din corP .Ia pamnt, a nceput
domolit, credeau e mPo'rt-
a
? de fum.
R
'dj' I sus l-a ZIS'
I ca-te. .
omul i-a. dat ascultare, iar cnd l-au
Nu avea nici o L-a pe
po
ur:: un loc nsotit de o
I - rumoasa dar c .. .
Era cu lanluri la m'. . ') u
mi a pJCJOare.
93
Dezleag-o! - i-a poruncit Iisus
- Doamne, fuge! i-a explicat el. .
- Dezleag-o, i1i spun! - a repetat Iisus. ...
Omul s-a supus, a dezlegat lanlu,rile a. d
dar s-a mpiedicat n el a cazut
a nceput se zvrcoleasca" . .
. Demone, din ea nu mal Intn! . j
a din gura ei un animal ca
mormoloc mai mare, a pe a disparut.
- - i-a spus Iisus cu autontate. .
fata s-a ridicat. Privirea i se era seo!o
l pe cu
a n genunchi i-a multumIt, laudndu-l
Dumnezeu.
n timp ce-i cntau laude, am cum nainta s
Iisus un grup compact de vreo ?e de fa
nsoteau cam cincizeci de adolescentI. lanl
Erau demon'lzali. Abia cnd au aJuns. .
recunoscut pe Vitelus Apius, un latifund.lar dm SIC
a trei feciori o .- Corneha - a
ocupasem eu de ea, fimd la Roma,. i
vreun rezultat. O tineam la mine in sanatonu,
pielea ori pe altii, cum c(ld
apucau crizele. Vitelius cheltUise o avere nu
miram aducnd-o -in Iudeea, nadaJdumd
o lecu4'e. vorbit .. .
Eu sunt trimis numai pentru bolnavll dm casa
Israel! . .
_Doamne, dar noi ce suntem? Nu suntem nOI
)a fel cu iudeii? a ntrebat Vitelius. De zece am ne chm
umblnd pe la toti m.edicii vin?ece fata,.
de zile suntem pe drum. Verum tocmaI dm
credinla numai Tu ne POli ajuta. Tu poli 1
94
vrej, !,i doar o se vindece copiii nu Te
suparam.
, Comelia a nceput ceea ce L-a impresionat
us.
At,unci, fie credinta _a rostit EI.
Toti demonizatii au pe jos. zvrcolindu-se violent
?, lanturile. nsotitorii au fugi;
Imantall. Doar Vttehus a fata lui.
n dat, bolnavii au ncremenit. Eraq vineli cu
e la gura.
- le-a poruncit Iisus.
s-au sculat de jos, complet
uneltind mal pe cu insolitorii.
Doamne, ili multumim din inima! - zise Vitelius
rimile pe '
v-a ajutat. Acum mergeli n pace! _a
18t IISUS. .
pe EI, Cornelia s-a aplecat l-a
mantieI. Tatal el a repetat gestul, iar el, tOli au
fel. La plecare, au o de lanluri in urma
OI am
Mar:t
0r
la minunea fusese Zebedei,
venise pentru a-I mullumi lui Iisus de pescuitul
pe care-I in rona de EI.
rCI la mal, toate pline cu il poftea pe Iisus la
Betsaida, unde ne-au intmpinat o
e de mtre trei ani. Curtea lui Zebedei
ea de copii miculi. L-am privit pe Iisus cu
mmte. De unde n fata bolnavilor chipul exprima
de sursuJ vesel pe buze,
dm n?u grIJI, radia fenclfe. Sa pe jos. Toti
L-au lmpresurat. Unul s-a pe un genunchi,
95
cam de patru ani I s-a pe
altul mai mic s-a vrt ntre cei doi. Zmbetul
fericire de necuprins n cuvinte. O l-a ntins o
cap. Iisus a pus mna pe ea i-a crescut capul
un l-a dat un miel din crpe, picioare. Iisus dre
picioare. Altul, avea un
atingerea lui Iisus, i-a crescut coada. .
Asistam pentru prima la asemenea
constatam cu fericire ii bucura pe copii, reparndu-j
Mamele intindeau copii sugari pe care El
binecuvnta cu zmbet de fericire
Din Capernaum ne numai vreo treizeci
ucenici; restul oamenilor, in prostia lor de a nu fi silili
trupul, l de de apostol
ne insoleau cliva medici ai lui Israel, farisei, scribi, print
care Nicodim. Ne-am lungit pe lavile, n vederea prnzirl
Zebedei era un foarte bun amfitrion. Pusese mese n
n curte, lavite n dreptul lor, pa care le acoperise c
covoare perne. Ca de obIcei, ne-am ntins, proptindu-ne
cotul stng linnd picioarele unul peste altul, iar cu m
mncam. Iisus era cu capul pe pieptul lui Petre,
l
inea
la rndul capul pe pieptul fariseului Nicodim. La
se aflau Cleopa, Barnaba, Nican
lustus Matia, cu scribi farisei.
cum lungili pe partea cu capet
proptite pe pieptul vecinului, gndeam
aparte, pe care pUlini romani sau niciunul nu ar
gustat-:O ca mine. Ni s-au pus pe din icre
cu cu miez de stropi
cu untdelemn, trei cu din de orz, tu
din oase, amestecate cu buruieni n ul
cu struguri burdufuri cu vin. Iisus a mn
extrem de putin. A luat cte o din cele d
feluri de mncare, o de strugure, o de vin, du
96
a plecat singur pe m t - .
l n spunndu-i lui
Dupa masa, apostolii au suit p t "
dei, unde s-au culcat De" , I e erasa batranului
Matia Matei '. I msta at comod, pe un covor,
_ . ,pe mme nu ro-a cuprins somn I M"
a proaspatul dialog c M . , u . a
inlele cu prvire taU rr; mi

mult
sem nu ISUS. De cnd
, purtam m suflet credinJ "r
nezeu. Nu-mi fusese limpede _ ..Fiul lui
i era fiul M " , cand mai
m curat. anei a lUi IOSIf. Dar acum
Duhului Sfnt 'peste Maria l'
divma, nu doar att EI _ '. ISUS era de
: Fiul lui Dumnezeu o ap
ad
l
ie
in feminin, Profet S a Idealului
',nea al se
1; El era cel promis fe Evel, la Izgomrea
ui meu, care va zdrobi capul
, pe satana, Prin ti"
eul I ' , erea UI IISUS,
. rang cu r:abiJita femeia, ridicnd-o la
emeia .' upa cum fusese Ba mai
.. a devemt coJaboratoarea alu," D
ant, ea pri . d J" umnezeu
. mm ,pe anga Iertare. n
e ce cugeta d '
divina" a J . ,. m'pam evemt tot mai convins de
UIISUS el - - .
,a ntregea
.el
b ., d e fusesem martor? nu
aSamdcI e mei ,de nici de
e a vm eea OTIC ba 1- r'"
Sale diVl'ne O fi e a a, era un alt atribut al
. con Irmare a e' U d D
se I 1. n ar umnezeiesc
toti o
nevOie. cu ce rezultate! Ct
97
ostenisem, n sanatoriul din Roma n
vindec pe demonizali! Cte le
fiersesem, cte disperate nu cu el... D.
zadarnice se toate de
pentru ca Iisus vindece n cteva clipe. pe tOll, I
fel: prin cuvnt. . . . . .
Am adormit foarte greu, pndldlt de la
dimineata, ce ro-am n. la 1
Zebedei am simtit nevoia conttnUl cugetarea. a
pornit-o'de unul singur, pe malul
Peste ntreaga vegetalie o roua
acoperind totul cu boabe de argint. era mm.unat.
eram mohort. Ba chiar tr
DeJi aveam de ani, ca un ro
Imi venea plng de atta un
este Iisus? - gndii Fenclrea pe care ml:o tur
lisus n suflet era ca o l'!, care a fi vrut sa renu
pentru tot restul zilelor .. Inaf.a.ra EI, nu
interesa nimic: nici profesta, mCI familIa, averea. Smgu
lucru ce mi-l doream, era fiu mereu cu IIsus. :ra tot
EI viata nu mai avea nici un rost! Cte ct
i cte boli puteau existe, pe
pe el l pndea vreo vreunul dm relele
chinuiau oamenii?!
La gndul acesta, 'cuprinse o margi
Oare te satana? - ntrebai, tremurnd
IOllrupu1. . .
_ De tine nu se poate atinge satana, bote
am auzit binecuvntata voce. .' ,
_Ah, Iisus, sufletul meu! Ce fericit sunt vemt.
Spunnd acestea, am la picioarele LuI.
98
Tu salvarea mea, Tu - am ncercat
ui.
- Nu trebuie te temi de satana, te biruit de
esteA mare n Totul este nu-i
n In sufletul tau. Crede n Dumnezeu crede n
caCI Eu nu pe cel care crede n
OIinite simlii pe deplin
Doamne, ce sunt demoni, cum s-au ei n
Dumnezeu trimis n oameni, ca se manifeste
puterea gloria Lui..
Doamne, cum se face la Cuvntul sau Ja
a Ta, omul se imediat?
eu aceste minuni, ci le face! El este spirjt
10 Mrne. El s-a pogort pe prin Mine, ca
ce intre EI l om. La atingerea Mea sau la cuvntul
EI. prin foc fiinla a omului,
l.ar acesta, la pe loc, trupul.
Dumnezeu omul pe
medlce Crotos (era prima cnd
I se adresa astfel), omul
.spre Ori, ce este mai de pret? Trupul,
sufletul care este chipul lui
zeu I ramne Ce va da omul in schimbul
ui? Sau ce devine el pierde sufletul?
. comorile sale nu poate pierderea
UI!
rg.nd agale, de nu am de
de apostoli, de ucenici de o multime de lume.
.1
10
, am intrat n Betsaida, unde ne n cale
farisei, scribi, veniti din Ierusalim din
99
.. Din loat s-a desprins un
tot cuprinsul Iudeu. g.. . L trebat-
h
:... f la lUI llsus -3 In . .
in genuncjl m _3 _ [ac ca s IDOtenesc V1
_ Bunule ce sa
. _ .
Iisus 1-3 raspuns. . b ? Numai Unul Dumne
_ De ce UOlt.
" ""t' Lege?
este' bun. Ce-al elll in f nu strmb,
- nu nu_Uf, Toate acestea le-am
cinstesc pe .I pe tatal meu.
Doamne dm tmerel
e
. .'departe"
, . b" .. a spus mal .
Iisus l-a privit cu lU tre. 1- arte ia-li cruc
_Atunci, vinde tot ce al, Jrop ,
_ . d s pe gnduri. a
Omul a ramas p
u
l
m
u. "i n urma lui, IISUS
. abia
sa. . spuse'
privirea peste cei dunpreJur n
_ Ct de greu este pentru
Cerurilor! ..' ... "} . W surau ncurcali. Iisus
Apostoln ucemcI: I a
prin
urechile acului dect I
_ Mai lesne trece caml a
j
." T CI "Meu'
bogatul n afa zis intr ei: 4(
AtunCI, apostolu, Da e ,
"?
P
oate fi mntUlt. , .
" " dela nOI a
IISUS, mt n " 'b'l dar nu lui Dumne
Oamenilor le este ImpOSl l, .
- - II"Dumnezeu totul i n putmta.
pentru ca u .
,. . [ .seii l-au luat in pn
La rndul lor, permis omului
ispitindu-l cu o intrebare: ac Il . .
femeia_ _ M" ? Ce v-a
scriem scrisoare de despA
s-a
100
Din cauza mpietririi inimii voastre a scris Moise
Dar la inceput, Dumnezeu a om
ie. De aceea, omul va pe pe mama sa
va de femeia lui amndoi vor deveni un singur
. Deci omul nu separe ceea ce Dumnezeu a unit.
pentru ucenicii l priveau El le-a
ns:
- Oricine femeia lui se cu alta,
ulter, orice femeie se cu
un adulter.
calea, prin mijlocul trguJui Betsaida, pe
zece gazde poftit n casele lor. Pentru se cuvine
n, fiind cu Iisus, nu indurai foame nici nu
Orice gospodar era fericit n
cu EI, binecuvnta.fea a se
pe Pe drum, l-au invadat copiii,
ndu-i lor stricate pe care, cu o fericire
'toare, cu o de nedescris, Iisus le repara prin
atingere.
intrat n casa unul fariseu ne-am ntins pe lavile,
tul mesei. fariseii prezenti s-au mirat
m pe mini,.n curte, inainte ne la
L-au ntrebat pe Iisus:
De ce apostolii ucenicii rnduiala nu se
mini nainte la
, us le-a
Voi de ce porunca lui Dumnezeu, pentru
la Dumnezeu a zis: Cinstete pe
pe mama ta vorbete de
Iar voi ziceti: .Cine va zice sau.. mamei,
este -orice-ai folosi de la mine, acela
t nu va cinsti pe saU pe mama sa. Deci a-ti
t legea lui Dumneazeu pentru rnduiala
101
bine a proorocit Isaia, zicnd: Poporul acesta
cu buzele iar inima lui departe este de Mine. n
zadar cinstesc cu nesocotes
poruncile Mele!
Apoi, uitndu-se noi,
_ Nu ce pe pe om, ci tot ce iese di

Petre i-a zis:
_ Doamne, aceste cuvinte!
_Cum, nici voi nu M-a!i inteles? - se Iisus. Nu
tot ce pe se duce n pntece pe
Dar ce iese pe vine din as
pe om. Deci, din ies gnduri le rele, pizma, dor
uciderii al Ci astea il pe om, nicidecu
minile cu care
din Betsaida, am pornit-o, cu Iisus n frunte, s
- Magdala. Aici l-a ntmpinat pe lis
Maria Magdalena. Acela care rndurile de o
numai din auzite, avea mare zise n sinea I
o celebritate complet - purta o fOC
de trup, din iar erau de. m
nct snii o parte din piele Nu mai
de sex, noroc cu Peste cap avea tot o
cu pietre Peste rochia din at
o mantie cu crini lucitari. Se afla ntr-o carii
de zebre.
S'a oprit la ctiva n fata lui Iisus; sursul Lui y
s'a transformat in La privirea Lui, din corpul ei,
subliori pe ambele au din pa
_ trei demoni de culori diferite, galbe
din stnga corpului trei demoni, ve
cafeniu violet, iar pe a unul negru, mare...
demoni, mirositori, care au
102
mnt, (pleosc' .
rut o de bal stncnd aerul care au
a cobort atund di:' r . "
ntla a Jcarmga. Invelit tot corpul
EI a zis: p ng nd la pIcioarele lui Iisus.
.. 'i1.j . - .
Ea' :t nu mal

s a sculat a plecat u r .'

re cu tol. mi a, lasnd n carlinga,
Magdala este o statiune
te care cer Soare 'i1.i ac Pdentru tratarea bolnavilor cu
d." :t remare 4.. -
. el, candva s-a numit Mi . pe
J care o invadau R datonta migdalilor
. . omanu lai .
e producerea cosmet"- u a tau au o
e a J?arfumuriJor
ta florile I cu casute
u!ernic. ' Iar parfumul migdaJilor se
OI am luat-o n .
. JOS, pe malul Iord l'
In ziua de Sabat a . "anu UI, am traversat
afara templului,

m. Ierusalim.
a, cu cinci este
de bolnavi. Orbi' m portice, o
apei, primul ca' IOpl, paraJitici
-t . re mtra dupa 1 Ib
na os, mdiferent de ce . u urarea ei, se
n paralitic ntins pe pat su erea. Prmtre cei nenorociti
int" , care de t' '. '
re In apa: o de om '.relzeCI opt
re de-abia mai oase, o
l-a intrebat: . ndu-I IISUS tiindu-i
rei fii
care paraliticul i-a
amne, nu are cine m "
area apei, iar -:runce In
.rase eu, altII mi-e iau
de '1- Ii
101 a, sus zis:
103
_ ia-ti patul
n clipa omul s-a parca nu ar
patul, pleca, laudnd fapta 1
Dumnezeu.
Fariseii ce mprejur, 1-au i-au zis:
_Nu permis tragi patul ntr-o ZI?e ..
_ Cel care ro-a vindecat, mi-a spus hmpede sa-Int I
patul umblu! . A
Vorbind, se tot uita me.reJur, IIsus,
arate fariseilor nu Il descoperI, deoaTe
plecase. l J . '1
A doua zi tot n apropierea temp u UI, 1 vaZll
Iisus care-i spuse:
, _ te-ai De acum, sa nu mal
ca nu-ti fie mai . - 1
O
1 s-a arate pe
rou " 1 - w' S
fariseilor, iar se 101elesesera VI,"
omoare, deoarece a Sabatul,
La ieirea din templu, L-a leprosu
Nicodim. Amndoi L-au poftit la masa. IIsus 1 se
Simon leprosul, _ _ 1
_Mai este o la sarbatoarea Pate a
vin la tine cu ucenicii:
_Cte persoane, Doamne? .
_ Vom fi i unu, i-a Iisus scurt,
dreptndu-se apoi casa lui .
Aceast se afla ntr-un parc de chlparol, avea paft,
un etaj se distingea printr-un mare Cu. tre
de ani n Nicodim i pierduse atuncI f?l
numai pentru
o cu cinci camere, mobtlata
care locuia singur. Tot atunci, concediase toate femeile
104
. iu, angajnd pentru sine numai Era singurul
in Iudeea slujit de
Deci, Nicodim i-a oferit lui Iisus cea mare
cele necesare Sala de mese, n care intrau
sute de persoane, abunda n covoare scumpe perne
te. La intrarea ne-au ntmpinat alti oaspeti,
li de Nicodim pentru ocazie. Toti cei prezenti
li parte din nobilime (jin lumea cu
cu Iisus, nu se ca
cu Iisus invadnd casa oamenii
. care l urmau pretutindeni. Iisus nu se sinchisi de
ia lor se lui Nicodim, n auzul celor prezenti:
Cnd dai un praznic, nu chema rude, prieteni
tinte bogqte, cu gndul ca, la rndul-lor, te cheme
pete. Ci ntotdeauna schilozi, nenora-_
re nu pot mncarea, iar plata li se va
e Ceresc, .
aceste ne-am la
u-ne, ca de obicei, pe partea fiecare linnd
pe pieptul vecinului de Iisus, de apostoli, de
i, de Nicodim invitatii acestuia, la
ori, oameni umili. Unul din comeseni l-a
t pe Toma: _
De ce profetul Iisus la cu oameni de
calitate cu bolnavi?
aceasta, insui Iisus a
Nu cei au nevoie de medic, ci bolnavii. Eu nu
'it chem pe cei ci pe cei n nevoie
poarta lui Nicodim ajlepla o muljime de bolnavi ji
izali. ei, Iisus vindecat doar prin
ul rostit. Un scrib s-a apropiat de EI i i-a spus:
te voi urma oriunde vei merge!
'sus i-a cu blndele:
105
- Vulpile au vizuini cerului au cuiburi, Dum
Fiul Omului nu are unde capul.
Scribul a in drum, n timp ce Iisus, cu al
vreo de oameni, s-a ndreptat spre Muntele
Au trecut prul Chedron, apoi valea Iosafat au int
ntr-o de unde Iisus s-a pe ia
noi imprejurul vorbindu-ne despre Cerurilor:
. - Cerurilor este asemenea unui
care, n poate umple o
pomi pe ale ramuri cerului
Cerurilor este asemenea unui aluat, pe ca
femeia l mparte n trei el se
Cerurilor se cu omul care
n tarina lui; noaptea, a ven
a neghina printre gru. Cnd a cresc
neghina, slugile care au zis: ..
"Doamne, cum de a crescut noi am
Un a aceasta. Vrei
ducem, s-o smulgem din
"Nu. ca nu cumva, smulgnd neghina, smulgeti
gru!. la atu
veti alege mai nti neghina care, n snopi. va fi ar
iar grul l veti culege in grnaru! meu."
Cerurilor este asemenea unei corn
ascunse ntr-o pe care un om o vinde tot,
cumpere larina.
Cerurilor este aseijlenea unui negustor
care, un de mare pret. vin
averea cumpere pe acesta.
Cerurilor este asemenea unui aTUn
n mare, n care de tot felul, dar din care pescarir
aleg doar pe cel bun. iar pe cel l n mare.
106
Astfel va fi la sfrlitullumy: vor pe cei
cel bUnI, pe pomn n unde sunt
31 rea dintilor. Cine are urechi de
t, auda!
s-a pe munte, pentru a se -ruga, iar noi
m In mantale ne-am ntins pe
ntre Petre Andrei. Andrei -avea chef de
mi-a istorisit cte ceva n cu Muntele
Jmdar:
: cnd.va un munte acoperit cu
l-au altOit la primul rod bun, au parcelat
le bucati, cu de fiecare, pe care
pus .In Nicodim a fost primul I-a
t IOSIf hangiuJ ShaJum, fiecare cu mai
sau mal pUlUle parceJ.e..Shalum a o a
lat un pentru ulei de atunci a primit numele
deoare;ce teasc n limba se spune
Este. loc pe tot muntele,
ulei.
mrn nOI cu IIsus, mai ales noaptea.
timp, Petre adormise, dar Andrei continua
Pe mare -proprietar, pe Iosif din Arimateea.
ut astazt stnd cu capul pe pieptul lui Filip. Iosif li
.. ro.... medici ai Israelului,
n In .nobl!1 foarte bogati. Pe deasupra. mai
Fiul lUI IOSif, este magister tarist la
u al savantului Gamaliel. O line n
fiica a lui Nicodim, n timp ce fata lui Iosif.
Debora Drusila este ,cu Felix,
torul roman al Caesareii.
107
A doua zi ne-am indreptat cu Iisus spre lerichon. Ne-
ajuns din o multime de femei copii,
cu traistc pline cu merinde.
Printre femei am pe Maria Magdalena. E
simplu cu noua- nu-i nic
cinci de ani. era foarte d
i mult mai bine n simple modeste d
acum.
n multime se vedeau multi farisei scribi. Intrnd
lerichon, am ntlnit un orb pe marginea drumulu'
Auzind zarva din jur, a vrut cine trecea. Atunci, e
iam spus trecea Iisus din Nazaret. sa pornit
strige ct ltinea gura:
_lisuse, Fiul lui David, fie-li de mine!
Eu, ctiva de l-am dojenit pentru modul i
care zbiera. Dar el a urlat mai tare:
_Iisuse, Fiul lui David, fie-ti de mine!
Iisus s-a oprit ne-a cerut Orbul
aruncat mantaua pe umeri a venit la Iisus.
- Ce vrei fac?
- Doamne!
- Crezi pot face aceasta?
- Cred, Doamne! a strigat orbul.
_Credinta ta te-a mntuit! - i-a spus Iisus. De acum v
vedea!
orbul a deschis ochii l-a urmat pe Iisus,
minunea.
Intrnd n Ierusalim, un oarecare Zacheu, pes
om cu avere, s-a urcat ntr-un dud, era ro
de Trecnd pe sub dud, Iisus a privit n sus a zis:
_Zacheu, repede jos, n casa taI
108
fa l-a primit pe Profet plin
Fanse.u au mceput s.. murmure ntre ei, a
In casa om In timpul acesta, Zacheu,
cu smereme In fala Profetului, zicea:
.. Doamne! Dau din averea mea iar
pe cineva, i napoiez
IISUS ]-3 raspuns cu iubire:
... s-a mntuirca acestei case, Fiul
wa vemt caute ce era
Galileii, n
,1 vmdecand once orice infirmitate.
de u.rmau, de foame i
ra cu OIte, pe care EI, Iisus, le Privind
. multIme de deseori le spunea apostolilor Cl.i
or: s
este sunt putini. Rugati,
pe pentru
ul
t!-D intrnd ntr-o doi orbi sau apropiat de EI:
FIUIIUl David,
us le-a spus Jar:
Credeli Eu pot dau vederea?
. au
Da, Doamne!
unei ja atins pe frunte le-a zis:
credinta
pe loc li s-au deschis ochii.
plecati, nu spuneti cefe ntmpJate! _
ZIS I1sus Ja plecare.
ei au vestea minunii n tot tinutul.
109
Un alt infirm, de un s-a naint
Lui. Iisus la atins cu degetul pe frunte mutul a nceput
laude pe Dumnezeu. lumea se mira de ace
cu totul miraculoase, suslinnd nu
asemenea fapte, dar fariseii tI nvinuiau
suslinnd scoate pe demoni din oameni
ajutorul lui Belzebut, pe care, chipurile, l slujea.
n ]oao aflat
nchisoare, auzise de faptele Lui a trimis la Iisus pe
ucenici de-ai pentru a-L ntreba EI e Mesia
trebuia ori trebuie pe un altul? Iisus 1
,
_ Spuneli-i lui Ioan ce vedeti ce auziti. Orbii
se surzii aud, mortii nvi
iar Ji se lui Dumnezeu, Fer'
acela pentru care Eu nu sunt o
Apoi, ntorcndu-se ucenici, a vorbit des
Ioan: , .1 /.J ."
, _ El este mai mult dect un profet, EI este cel des
care s-a scris: Trimit naintea Ta pe un sol al Meu
iti va calea. Tqti proorocii dinaintea lui Ioan 1
anuntat M-au anuntat, iar de vreti cu c
este, el este Ilie, care trebuia fostul profet. Cine
urechi de auzit,
Pe a certat n care cele mai ro
minuni nu se
_ tie, Chorazime! Vai, tie Betsaida! Vai,
Capernaume! s-ar fi minunile pe care le-ati v
n Tir li in Sidon, demult s-ar fi ele prin foc
[ar tu, Capernaume, care ai fost ridicat la cer
vei fi pogort, de s-ar fi
Sodoma minunile n tine, Sodoma
azi. De aceea, n ziua mai Uor iti va fi tie, Sodo
dect pe, Capernaume!
110

1, m templu. Vindecat de care mvata
ese devotat I '1" S' lepra, mamtea ivirii mele
UI ISUS. Imon era - - . ,
urorile lui La _. _ casatont cu Mana, una
A , zar doua case. Una era n Bethania


I.a trup de stat, era
ale ei una }Iui trei
S- . r, care tr la smgur
arbatonrea este pe ct de im ' rta -
he. Traditia ei ncepe d' E' .POd n a, pe atat
n (de la 15 la 22 N" ) m glpt urata este de o
!San , De fapt, ea d'
se case e de orice aluat d lOcepe I.n 14,
doar A . A ,upa care zIle se

se
e un an mascul '. 10
ca la ze ' ara OlCI un. defect suficient de
Cu .. ce persoane. Mielul se frige pe foc cu
piCIOare, cu i se . '
.I cu Ia ultima buci Ierburi
IC rest, acesta se arde n t 1 ramne cel
8 doua zi. C 1' De, a nu n
de sus al UU i:
ange
e casei
'i in n , pen.tru ca OlmiCItofU, porniti
case
<:aptea fapt petrecut n Egipt -
I s-a aco easca.
voi vedea sngele voi pe se spune n
4<a trece pe este in limba
..lOsemn nd deCI 4<tre l' - ,
r "cerepe anga. sa- b-
a .ost d M" ", ' r a-
l, numind-o
e
lor
a fost
. anu IUd81cj pe Cnd anul nou civil A
la echmox, la 21 septembrie cnd ,mcepe
cu noaptea, Iudeul trebuie s
111
. ta de plecare. Cu vreme
cu tOIagul m ro n ,ga
:nasa de s-a schimbat mult.
. "o chip: Iisus a luat ti
Acum, l-am sarbatont 1 .' ne de mul\umire 1
. stit o rugaclU .
Pahar cu VIU, a ro 1 .. 113 <i"114. ApoI
. 1" am cntat psa O1U ..
Dumnezeu cu, ta 1: _.. .. _ ca bea toti mesenII dl
trecut paharul dm mana In mana,,, eamn'a ca' Simon sacri
.. . . ceea ce InS
el Eram cu toln treIzeCI, e ce s-a
. ..... 1pentru zece persoan .
case trei mICI, .cate unu "d "o icioare gata de pleca
mncat a:n
are
ne-a istorisit cu
Iisus ne-a msemo. P am- cntat prima pa
s-au pnma oara. etil ' .. IlS 118 am
II
1 din psa fin -, .'
din marele Ha e, a I j. frnl azi0l3 coapta
. h d vin iar ISUS a .
doilea pa ar e, . I I cu oq am
. I \. Am mncat mIC ti I

a ta 1. ' am cntat partea a doua a mare

treilea pahar de vm. ApOI" f . d am al patrul
Hallel (psalmii l1S'l1
b
8) de miezul nap
pahar cu vm, Masa tre Ula 1
precum s-a ntmplat. .
r e Muntele
Am plecat de in
Era o noapte semna cu lu P l In lav cerea care
, 'f 1 razele astru Ul.
se putea chiar CI I a Chedronului frunze
totul, se auz:a doar n fala templu
de IIsus s-a. pe ,un
e
se jur imprejur
d: voie:
de vapala unII. I 1
_Vai ce frumos este templul.
, '1 moale
La care, Iisus a ZIS g Pe ct l ved
e
l
i
de frumos,
-

voua. fie
va nici o piatra dlO el s nu I .
Atunci tOli L-am ntrebat mtr-un glas. ?
_ cnd se va ntmpla asta.
112
- nu Vor veni multi in numele Meu,
d: sunt Hristos; dar voi nu-i credeti! Veti auzi de
ie. nu speriati. Trebuie ca toate acestea se
ple inainte, dar tot nu va fi Neamuri se vor
mpotriva altor neamuri o contra altei

n multe locuri vor fi foamete, cutremure de
nt. Dar acestea nu vor nsemna dect inceputul
rilor. Vor pune mna pe voi, vor da din
ogi, vor arunca n temnite, vor tr n fata regilor
din pricina numelui Meu. toate astea vi
r ntmpla ca fiti Atunci nu gndiji
veti vorbi pentru a eu voi pune n
tele in fala nimeni n-o reziste nimeni n-o
Veti fi chiar de de fratii,
e prietenii Multi dintre voi veti fi urti din
numelui Meu. Dar nici un fir de nu se va clinti de
pul vostru. Prin indurarea veti mntui
Je voastre. Cnd veti vedea Ierusalimul nconjurat de
pustiirea lui s-a apropiat, Atunci, cel din
n munti cel din mijlocul lui iar
care se la cmp nu intre n vor fi zile
unare pentru a se mplini cele scrise.
pUl in timp, Iisus s-a ridicat s-a retras n
'emani, ca se roage, pe cnd noi ne-am n
le, cu gndul la ce ne ce
somn ne-a pe tOli.
A doua zi, Iisus a n mijlocul nostru abia cnd ne
m spre Bethania. Doar n Bethania se simtea EI
rntre prieteni. Cu toate singur spusese
rib cum vulpile au vizuini, -iar cerului au
numai Fiul Omului nu are unde capuh), in
'3 se simjea iubit n De cum a intrat in
113
I-au nainte copii cu
lor ciobite dezmembrate, pe care Iisus le dregea prin
simpla atingere. El, copiii rdeau fericili. viala s
transformase ntr-o
De l Iisus, nu mai lucra dulgheri
ci se ocupa de stupii de albine, de ...capra de cele
care-i mica In poarta lui se aduna
Bethania binenleles, sumedenie de bolnavi
demonizali, orbi, infirmi. Iisus i-a vindecat pe tOl
trimilndu-i pe atta lume pe capu
Martei, sora lui vecinele au venit cu azime mn
au mese n cele patru camer
precum n curte. S-au in lege pe pulin o sut
de Iisus a intrat in odaia ce i
cu cei doisprezece apostoli,
dndu-Ie putere vindece orice
_ Vindecati bolnavii, nviali mortii,
alung
a
l
i
demonii! n dar veti primi, n dar dati! .Nu intra
la nici la samariteni! Mergeti, cu osebire, la oi
pierdute din casa lui Israel! n orice ori sat un
ajungeti, ntrebati este vreun om vrednic
la el ve1i termina ce aveti
Oriunde intrali, spune1i pacea umple
cei din sunt vrednici de pacea ea
la ei, nu, pacea se va intoarce la voi. De nu
primesc, scuturati praful de pe voastre. Cel care
pe Mine pe care M-a trimis.
Eu, trimit ca pe oi in mijlocul lupilor.
dar, intelepti ca ca porumbeii. Feriti-
de oameni, vor da tribunalelor vor bate cu vergi
sinagogi. Veti fi dUi naintea legiuitorilor a regilor,
a lor a Nu temeti de cum veti vor
nu voi veti ci spiritul Ceresc va vorbi prin 'ti
Nu luati cu voi nici aur, nici argint, nici haine, n
114
nici toiag, pentru orice trudito A' -
. Mergeli spuneli oamenilor m
r
er1ua
proPl3t de ei. un or
A doua zi apostoJr al . ,
.... '. I u.P ccat, Iar IISUS c .
ICII, o multime de lume _ feme" .. u nOI,
ptat spre Ierusalim: Cum TI' I - ne-am
lit _ convertit mozaic c d u eram. OICI Iudeu, nici
acces in templu . '. I ucemcul lui Iisus, nu
... . msmagogl. De aceea am r- ..
In ce IISUS a intrat in templu predice eaa..m.
as

e, cand nu e.li3.m CU EI . mal
am V . _ _' auzeam vocea indiferent unde
i i:
ea
ma calauzea pretutindeni. limba
plus, Intelegeam ce spunea dintrodata," fii" "
nevOIe de alte r'" ra sa
olilor. se se chiar
ro c.e EI n templu. ,e unde ramasesem,
Fanseu Il un semn venit din ee . ,.
ns: run. ISUS te-a
ziceti: Mine va fi frumos
t Iar dlmmeata. ziceti: Azi o fie este
nchis. ti' _ . .una, .caCJ cerut
i nu putet" d' t" ' ti sa dlstmgetl semnele
timpuriJor?! O generatie
cum ,mune. se va da doar minunea lui
, ona a stat t . '1 .
ul Chitului, la fel Fiul Omul ZI trei nOPIi n
pt
i
in inima Ut va r mne trei zile ii
ta din templ .",
Doa' u, un om l-a cazut 10 genunchi'
mne. Mama mea zace r .
para n pat. Vino,
isus '-a urmat, ci . d"
nOi upa EI ntre timp ni
nu? Mergeam
Bol mal vaza, IISUS fUnd chemat" de hangiuJ
- nava arata ca o mogldeaH h "
ro, C Irclta, cu
115
genunchii la cu capul intre picioare. Iisus ne-a luat c
Sine n pe pe mine, pe Barnaba, pe
pe nevasta acestuia. Strecurndu-se printre. 001, fi
observat, a mai intrat un cam de dOisprezece am
- Ion Marcu - unicul fiu al hangiului.
Iisus a atins cu degetul femeia pe cap i-a zis:
- Eti de w ..
aceasta, ea s-a ntms s-a
cearceaf a venit la picioarele LUI, spre. Acel
lucru a intreaga familie a hangIUluI. RIdicnd ,oc
Shalum i-a zis: w..
_Doamne Te rog la masa cu nOi!
Auzindu-l: ro-am gndit
templului pe ..' pleca
spre hanul Shalum. nu cugetand
abia i-a ngheSUit hangml mtrei sah '!?ator
lor, au plecat tOli fariseii scribii care vemsera In ur
deoarece ou s-ar fi njosit cu aseme
.
Ne-am la Ion Marcu, lui Shalu
cu capul pe pieptul iar cu capul pe ple
meu eu cu capul pe pleptullUl Iar Barnaba - cu ca
pe pieptul lui Io.n Marcu mai Barnaba.
nepotul Mariei, nevasta lui Shalum, decI Marcu I
Barnaba erau veri. Esthera, mama lUI Shalum, n
servit masa. N-a fost niciun fariseu niciun scrib, am
numai noi ucenicii .i o parte dintre familiarii care merg
peste tot 'cu Iisus.
t
In Plus, IUJ?e..
cli vrei... Fansen scnbu,.c.nd l-au v
pe din au strmbat dm nas -de la
plecat. ' .
Cnd am de la Shalum, ne o mul\Ime,
bolnavi infirmi care-L pe Iisus. EI le-a v
116
cea a apropierii Cerurilor a
t care, aproape toti, L-au urmat. .
n zilele ce ne-am dus n Arimateea, unde
indu1 pe Iosif, ne-a de
reea. un de necrezut: portul ntregul al
colca.au de bolnavi demonizali. Se vede
ra dm tot Imperiul Roman, pentru lor se
la Eu dat seama pe loc ce-i mnase
deSigur, laudele lui Vitelius Apius,
heI, mIraculos de Profetul din Nazaret. n
ul nostru, oprit la marginea Ghibepnului, pe un
st(ansese o de lume. Intinzndu.se
bolnavi infirmi din
.. dm alte vecine. Pe cnd cei
cautau. locuri ori se n preajma
UlUI, se auZi in limba
Veniti aici! L-am
pe _ s-a strnit un vacarm de neinchipuit. O
.. s-a pornit n spre noi,
_b?lnavu In piCioare, unii peste altii,
n cteva clipe, s-au apropiat
care parea 10 pnmeJdle de a fi strivit. Dar EI a ntins
spre ca prin minune, ea a
Olt, fiecare opnndu-se fulgerat, n locul unde se
os s-a jos, cu la muJlimea
nd-o cu privirea sa '
'.
n clipele s-a desprins din primele rnduri
t nso!it de doi ntre zece ani, ambii
de el. 0n;'ul semn nu poate vorbi.
t feclOfU demomzali. Iisus J-a chemat El omul
in trnd sine cei doi copii. iisus a
a, l-a atms cu degetul pe frunte i a zis:
Demoni, din ei nu mai intrati!
117
Abia atunci au turbat,
jos, cu bale la timy. au zbuelu
ngrozitor au vlaga vJata, de par
. _
_ - le-3 !JOrunc;t Domnul, li ducel'-va aca
Le-a urmat un picioare, care nainta sp
Iisus cu 'pe Fem
care-l insotea a ngenunchiat n lUi IIsus a ZIS:
_Iisuse, Fiul lui David, fie-ti de singurul meu cop
mai infirmul, Iisus a zis:
_Mergeti in pace, tu fiul . .
Pe loc s-a ridicat pe doua picioare. lungi
tefere s-a r;pezit la Iisus, l-a dinainte l-a spus:
Doamne! Vrem ne
-Iisus a privit la Cleopa, care s-a sculat de jos a ple
imediat cu cei doi.
n vreme ce alti infirmi se ndreptau Iisus,
spatele nostru a izbucnit un de cal! .de
herghelie gonea nOI. hsus a
mna, poruncind prin simplul gest se
se "mullimea. compacta se IVI
grup format dm patru preot
mergnd nainte, iar in spate o sIlueta
cearceafuri, cu o n cap, de cte un
fiecare brat. la Iisus, preotul a o
pe I-a zis:
_ lisuse, Fiul lui David, o pnvlre s
nenorocitul pe care ti L-am adus! _ .
n aceeali omul cu gluga p:. s-a ?rabulll
cu fala n jos a nceput se pe bu
Ca medic, am inteles .. pe mom;nt_ ca. de .
viermelui rotativ. Eunucl1 s-au dat m Iatun, mspalmntall,
118
'se cnd ajunse cu
I plDa la picIOarele lui Iisus.
- - a poruncit EI preotului.
l-a dezlegat de sub a o cu
gaun .10 locul orbitelor, n care se bile
. Mu1llmea un "Ah!", iar
ca.re puteam sa-I pus minile peste ca
de? groazel .ce' cuprinsese.
IISUS a l-a atins cu degetul pe frunte. Un
t puternIC a cazut pe omului; apoi strnit
care.. pe .. tOli ne-a zvrlit la
tOlll am mceput plngem. Din
I atin: de Iisus, s-a ridicat un nor ca focul. Nu era
care sa nu sugarii n
.e plngeau. ngrozili. Pe ct mi n
eu Il..urmare?01 'pe IISUS, care se ridicase n picioare,
Ja cer, In timp ce pe I se prelingeau lacrimi.
s:a Uitat la bolnavul la picioarele Sale ",j
It: :J
omule!
s:a sprijinit n palme. apoi n coate, cnd a
In n locul craniului hidos am
figura unUl de. cincizeci de ani, cu
albe, o figura nabda. radiind fericire.
m-am mtrebat: Oare unde l mai Pentru
era cunoscut. Noi, cei din imediata apropiere a lui
pe Dumnezeu, n feluri
'. vmdecat a n genunchi ntr.un
auzit spunndu-I Prafetului:
amne! Vreau botez!
us l-a privit pe care lundu-J de bra( pe
tuI Vindecat, a plecat cu el. n urma lor eu tot
01, ncercnd aduc aminte cnd l mai
119
pe omul atins de boala nimicitoare a
rotativ.
a Iisus a privit cu
mullimea a.zis:.
_

de JOs ducetI-va .vo_as:
La porunca Lui} toti s-au ridicat orbi
schilozi pe cu
membre ntregi, demomzatl tefen radl
ntr-un cuvnt: Aadar, bunul
glorificat fie n veci! - n nostru ?
erau adunall pe platoul GhlbeonulUi cteva mn
oameni.
n. timp ce multimile se lor, du
cum ceruse Iisus, au spre nOI localmclI dm Bethel,
Emaus din Arimateea, spunndu- ne
mare la ei trntise cu fetele la crezusera
.. la ei. Iar .
Iisus poruncise multlmn sa se ndlce de JO:'
auzise limpede peste tot. Atunci se ridicasera el fu?,
ce s-a ntmplat n Ghibean. Dupa IOSif
Arimateea socotelile altor
oilor trecuse de de mii, o pe care fansell a
luat-o n derdere, a nu
Dar, n ciiJda lor, multi medICI al Israel
scribi au ngenuncheat au
recunoscnd o atare minune nu le ochn
atunci.
s-a. ntors cu vindecat,
din nou n genunchi, l-a spus lUi IIsus:
_li mul\Umesc, Messia, Fiul lui Iahve!
120
mna pe drept, l-a binecuvntat
U-I:
- Mergi n pace, Manachen!
Manachen, Manachen! Veselul de la
e zeitei Isis!" - mi-am zis, luminat.
In Alexandria l cunoscusem cu treizeci de ani n
i se cu Na-Lothus, frumoasa a faraonu-
ro se att de Apoi, ro-am gndit
vreme ce se botezase, aveam mai
din Arimateea fusese foarte mirat ceruse
.1,"Jar pe deasupra, I se adresase Profetului spunndu-I
. ullimea risipea anevoie, n timp ce o parte din
pl:casera la porunca de Iisus, peste mii
t sa fie botezati, ndreptndu-se cu noi
, spre apa Iordanului.
s-a retras n munte, avea obiceiul, iar noi cu
I am tot botezat In tot acest timp,
suflar: a fost de zece sate trei trguri
capatul penoade, s-au ntors apostolii.
ne-a adunat pe toti ca Je
a trecut cu noi dincolo de Betsaida unde am
zile ca fel de brlog. Cnd Iisus a
prmtre oamem, l a multime
ct EI a vindecat infirmii, bolnavii
tII care-L
''3 treia zi, seara, cnd terminase cu ultimuJ suferind
dea multimii spre a se retrage, I se
duna!! spuse celor apropiati:
Dt: tr:, primesc binecu-

121
Acuma nu le pot da drumul nu au putere
pot pe drum. Trebuie le dau de .
_ Dar ce, Doamne? Cu ce satun atta puho)
lume? - au zis apostolii.
- Cte pini aveti?
_ i cliva petiori, l-a un apostol.
_Atunci rnduili-i! - a El. w'
l-am din nou, n de,cte.? suta
A
ca pn
la dreapta, laT femeile. .. EI
luat cele pini cei cliva a ndlcat sp
cer multumit bunului Dumnezeu pe urma ni le
Noi le-am rupt n am ncep-ut
ca putinul din minile noastre se .terrt;tl
nu am ntreaga mu.llime, mnco? !. nOI
ne-a trebuit. Am adunat resturIle, la fel ca mtal3 oa
umplnd am patru mii. de
nafara femeilor copiilor. Abia aceea hsus le-a.
drumul n satele invecinate, unde
s-au culcat, pe cnd noi Iisus ne-am intors in Betsaida,
Zebedei.
o noapte de plecat de-a lun
Galileii, mergnd pe malul
Dumnezeu a creat Gahleea anume pentru
de Fiulu.i
i rul Iordan, Gahleea este alcatUita dm cam
intinse aJtemnd cu coline, toate cobornd pa
, . .. ..
Caesareea. Oima e furtum I mtemperu asp
Pe unduioase, cresc lanuri.de gru, OTZ,. mei, in,.
se de trei ori pe an,. astfel inct o buna parte din
localnici sunt prini n restul fiind pescari.
ceea ce constituie Galileii este fior
greu de egalat altundeva pe S-ar zice c a plouat
cer cu crini albi, TOii, galbeni, violeti alb3tri, precum fi
122
de nuantele. eu am
dar cu nu am gama. cum este firesc,
paradis floral un parfum
ca acela al in floare. Portocalii
cu smochinii curmalii, tOli
11 de ghirlande de trandafiri
. arborii minunali spre care,
te Int.mzI le: rupI rodul. Stnd in lanul de gru,
ro mireasma a florilor, pe care, invo-
, am legat-o de zecii de stupi ce-i in fiecare

n am un popas de
timp m care am reluat pe indelete ultimele
petrecute in zilele ce Aflasem
I lui Manachen mare in Sinedriu iar
a-L denumi Messia, impusese
rea acestuia, prilej cu care Anna
lase cuvinte foarte aspre'la adresa' lui ManachenJtDe
nea, tot in perioada din cliva
vemsera la IISUS n vreme ce vindeca bolnavii
du-L cu f<Oare la cale
o acuzare? - m-am ntrebat plin de Oricum,
urmele cum o dovedi intmplarea care se
chiar atunci.
e ne n lanul de gru, iar Petre alti
cllva cutr:lerau pnntre spice, adunnd boabe
du-le ce le frecau ntre palme, ctiva farisei,
nu cum de unde, il pe Iisus,
ndu-L:
Pentru ce ucenicii fac ce nu se cade in de
' ..
isus le-a " Vii, f
Nu ali citit ce a David slujitorii cnd le-a
me? Cum au intra,t n casa lui Dumnezeu au-mncat
123
pinHe punerii nainte, de care doar preotii aveau dreptul
se atinlP'? Sau n-ali aflat din lege preolii
fiind n templu, dar sunt. nevinovati? Ori,
aici este Cineva mai mare templul, li de ali Iti
cuvintele voiesc nu jertf, n-ali invinui
oamenii Mei, Fiul Omului este Domnul Sabatului!
Pe Iisus a pornit iar la drum, n Uf
iar in prima de oameni, a intrat ntl"
abia acolo am fariseii EI.
era un om cu mna
iscodirile, fariseii L-au ntrebat din nou:
- Este vindeci oameni n zj de Sabat?
- ul9Uia dintre voi i cade o oaie intr..co
se duce s-o -le Profetul. Ori, cu ct este
de pret omul dect o oaie? - El. De aceea zic va
se poate face bine
aceasta, ntorcndu-se infirmul la care
fariseii, i porunci acestuia:
-Intinde-li mna!
Omul I-a dat ascultare am mna bolnav
s-a pe deplin. Fariseii au plecat furi
n ce chip mai
Din Iisus a continuat pribegia, ndreptndu
Nain. O multime l Cnd
ajuns n Nain, ne-a drumul un convoi de nrnormnt
ducnd la un ce fusese unicul fiu al unei
l plngea de ti se rupea sufletul. Sur
vesel al lui Iisus a ca ntotdeauna n fata durerii
suferintei; cu o n ochi s-a apropiat de ro
i-a murmurat:
- Nu mai plnge, femeie!

124
Apoi le-a semn celor ce duceau s-o
d
eru ntrziere. EI s-a apropiat
cu IUbITe 10 glas a
.. Tmere! zic,
a drept n bratele mamei ndurerate
.. -o sa nu Apoi, cu ea, a
In lUI multumindu-I aducnd laude lui
ezeu ca a trimIS poporului un mare Profet.
..
125
Capitolul V.
din Nain, pe cafe l miluise cu o minune, Iisus
ntinut la poalele muntelui Tabor. Acolo,
indu-se pesemne ostenit, a un popas ntr-un crng,
ne-a spus pilda
. cu seminlele
A ndu-Ie, una drum. cerului o
alta pe pietros, unde crescu pUlin
se iar alta ntre cafe au
de-a binelea. Una a pe bun
at rod nsu'tit. Cine are urechi de auzit,
- Doamne, - l 3-
Iii
este dat intelegeti tainele Jui
nezeu, pe cnd celorlaJti le e dat nu
nu De aceea, am
cese cuvintele Mele:
este Fiul Omului, iar este cuvn-
. Dumnezeu.
drum sunt aceia care aud
tul lui Dumnezeu, l primesc in inima lor, dar neere-
le-a ca nu cumva se
n pietros sunt cei care primesc
lui lui Dumnezeu, cred n el ctva timp, dar nefiind
ici, la prima ncercare se
ntre sunt cei care aud
tul Jui Dumnezeu, dar, avnd de la
nu} iau n nu dau roade. n
t bun sunt aceia care aud cuvntul lui Dumnezeu, l
n inima lor astfel el
D Decapole, popas scurta n
oeau ntmpinat o multime de oameni dar
129
dornici pe Domnul, precum bolnavi,
vindecarea.
Primul - un surda-mut - L-a privit cu disperare, rug
du-L, din ochi, Iisus l-a luat mai deoparte,
vrt degetele in urechi, apoi a scuipat pe ele i-a atins limb
care, fruntea spre cer, a suspinat a zis:
_Efata! -
Pe loc s-a slobozit limba mutului, iar cu urechile
nceput Iisus l-a rugat nu
se ntmplase cu el. Bineinteles vindecatul nu i-a d
ascultare, ci, de cuni se desprinsese de El, s-a pornit stei
ce i-a Iisus. Mu11imea din jur
_Pe toate le face Prafelui din Nazaret! Orbii SU
aud, mulii vorbesc. fie Dumnezeu cel mare sfnt!
Pe drum, oamen L-au ntmpinat, invitndu-L
ce a mncat, am trecut n linutul Gheraseenil
L-a ntlnit un demoniac gol, din morminte - asta
locuinta lui - chinuit tct de demoni mnat n pusu
Cnd l-a Iisus a poruncit demonului din
Omul a la picioarele Luj, strignd'ct l tinea gura:
_Ce este ntre mine Tine, lisuse, Fiul Celui Preanal
Te rog mult nu
- Cum te
_4tl..egiune, suntem multi.
L-au rugat nu-i n Ceva
departe o de porci. Demonii L-au rugat
lase intre n porci. El le-a zis:
- .
Ieind din om, au intrat n porci turma
repezit drept n lac; au fugit povestit celor
ce s-a ntmplat. porcilor au venit
picioarele lui Iisus pe demonie,
130
. t foarte tare i L-au ru at 1 .
demonii L-a ru:at rt
ce
la el... Omul din
i.a" - ase, sa cu El.
- Intoaree-te n casa ta ... f ..
a D . In amlil3 ta i spune tuturor
A umnezeu tie. . .
Plecand, a vestit n tot oraul ce-a Iisus pentru el.
Iisus s-a urcat cu noi A,n b . .
arCI I a trecut n . A
satele i vestind In
caii-va, ca v-am adus Vestea Ce B .
dor s-a apropiat de voi! a una. Imparatia
Pretutindeni era <,:' d ..
ducea v b :sI, e cum poposea mtr-un
ca
alr - 1-3 cazut l '. un
n d: rugn?u-L vindece
Olsprezece am, care
In drum spre casa .
a ln D care mai de care se
, macar sa.:.I mantia. Astfel, o
'1, s-a intors i-a l-a atIns poalele. Iisus a
Cine m-a atins? .
lumea te T .
CIOc -li un apostol. . u mal
cmeva m-a atins aC' E
O putere ieind din MineI' s arult 1, am
Qrbind i scruta '. d'
, pe cel 10 apropiere vrnd
cu pricina. Atunci, femeia sa
, a vemt tremurnd a la p' . l' . du-se
Doamne' Te r '. ICloare e Lm:
r ere og IertI! De doisprezece ani
'i d . toata bruma de avere am cheltuit-o
, mi-a mers tot mai Pe cnd T
U, eram
131
POli vindeca, chiaF de-ti atingeam numai hai
cum a fost! ti multumesc, Doamne!
Chipul al femeii de fericire. lis
i-a zis:
_ credinla ta mare te-a vindecat! Mergi n pace!
n timp ce vorbea femeia, cineva din casa lui 1
pe nefericitul fiica sa murise nu mai av
de ce pe Domnul Iisus. Atunci EI se adr
lui Iair, spunndu-i:
_ Nu-li fie ci numai crede, copila o

ne-am continuat calea spre locuinla lui I
acolo, Iisus a luat cu El doar pe fr
Zebedei pe robustu] Petre, noi cu mu1lim
la n curte, toli plngeau se tngui
Trecnd pe jeluitori, Iisus le spunea:
- N-o pJngeli, nu a murit, c(doarme!
Apoi, ajungnd n odaia copilei, unde i-a luat
ei, s-a aplecat peste i-a luat mna i-a porun
-
Copila s-a dat jos din pat, a nceput iar li
a cerut i se dea de mncare. La plecare, a rugat
nu vestea nvierii fiicei.
Cu toate acestea, vestea se ntinse ca fulgerul
de gazde L-au chemat la Ca urmare,
prin tot trgui ne-am
pomit-o din nou la drum ne-am oprit pe nserate n1
vlcea, unde Iisus a nceput dintre noi,
cei pe care voia n lume, vestim Evanghelia
A pus deoparte dintre noi, apqi n
mperecheat cte doi ne-a trimis n treizeci i cinci
132
prin care avea . El .
aba ne-a dat BethJ Pe
Cum eemu ca destmatle. Apoi ne-a
este mult, dar ". . _
mnul I putml. Rugati
al putere "i st
binelui. Nimic ::el' e sc,?rplOOI, nimiciti
. . mem 0-0 sa va vale M .
t.flmlt ca micii n mijlocul lu iJor' . ergell!
ISle. nici bani, nici . p ... Nu !
u3
1
1
!'Imlc Cu voi:
ziceti: Pacea In casa unde
li n ea mncnd bnd are _In -
e de plata sa. ce va pune m fala, pentru
. intrati sunteti . '. v _ '
spuneti-le s-a apropiat pe cei
zeu. nu rimes . e oamem Imparatia Lui
raIi, dar tot

ce s:alipit de voi
mCJorcalm--' ,
eu s-a apropiat de oame ' I paralla lUI
'ua din ma' nt. ar pentru voi mai adaug
r care 1

va fi Sodomei dect va fi
" . va asculta de 'd M'
fi care se de' , VOI, e me
de M" VOI, de Mme se Iar
me, se 'd A .
e cela care m-a
j eu cu Barnaba am lecat
, a,;, la haogiul Belhle"m. ro
era 10 a cerut , . 1 :um fiul sau, Ion
,am intrat cu'totul se, n
nI. a ar a o casa de
acea fie n _le-am s
untru. Ei ne. au multumit i de cum am
m adus la cu,
bucurat aa mult, nct .P LUI Iisus,
s-au grabIt sa-I
133
d
I la poriile lor.
pe vecini. Tot s-a a una . J; b' '.
suferea de n de un l-a ZIS.
_n numele lui Iisus Hnstos, VIndecat.
pe a patul,. .dr
la tuturor
am el l-am corectat, spunan
noi te-am I.isus din
Apoi ne-am adresat celorlaltI, zlcndu-Ie.
P
'-"1" va- ca- lui Dumnezeu s-a apro
- aeal 1- 1
de voi! ... A ului ni s-au
ce vestea aran '.
mul i bolnavi. Un a venit fiul
I I -" fala strmbata. Barnaba ]-3 ZIS.
avea spume a gura W d" l'
_n numele lui Iisus Hristos, e
a la s-a dea at I
" "1..- cat de mna, l-am scutur
strns ca lmpletnt. am apu N - I bolna
Iam ridicat n picioare, complet f
" A ct de-abia puteam ace a a. :t'.
se mvd "1 Un auzind suntem triml
vemil l-am ma Ul. , t
Iisus din a venit ne el I
_ Este al nostru, din neamul lUI DavI , lar
chiar cnd sa . A 've
Ascultndu-I mi-au revemt m memone po
Mar
"lei cu privire ia ntmpinate n
, - l"sus M-a cuprms
d
" ""1 "1 ege In care se nascuse I .
con 11
11
e VI r . h' d ;- tr
o de a-i dojeni pe oamem,. c 13_r upa
m
de ani da le ivirea Profetului pe sa cu
It, m-am trezit dojenindu-i: A
prea e al vostru, dar nici unul DU fost _sta
, "" n coli cald n voastre, CI L-aI! lasat
o
len
1t U , A I d 'te' R
- EI Fiul lui Dumnezeu, mtr-un stau e V1
nasca, pe ,

134
Abia rostirea cuvintelor m-am intre6at: 4(Ce va
oare, Iisus? Oricum, voi ndura mustrarea ce mi-a va
dar pe moment eram multumit, toti
le de Ca mai ndulcesc atmosfera
oare, am
Acum este timpul deschideti inimile, creznd n
cuvntul EI spune tuturor: s.a
t de voi lui Dumnezeu!
continuat povestirea, spunnd:
BethleemuI este .un foarte mic, dar cu treizeci de
era vai de el. Noi avem n toate oile
mului; vreau zic, eu alti Noaptea
n tarc, ci le ",vegheam pe cmp, cu
ul trei Intr-una din seri, cnd
cu Azer cu Samson, stnd pe spate
-ne la cerul cu stele, am cum o stea
deasupra trgului nostru. Apoi
li mai de necrezut! - cerul s-a deschis de sus a'
noi un nger. Ne-am speriat foarte tare, dar
ne-a zis:
u temeti, vestesc o bucurie mare pentru tot
lui Israel. s-a n vostru Domnul
Ca incredintati, mergeti veti intr-un .staul
nou ntr-o iesle."
nger, s-a ivit o oaste
Cu ngerul ntru cele de sus lui
u pe pace ntre oameni
rid s-a nchis, pe nimeni, neam zis
: Haidem, mergem la Bethleem-
turma am plecat pe noul L-am
-o iesle, cu Iosif cu Maria, le-am
'ntele ngerului. Apoi ne-am ntors la oile noastre,
135
pe Dumnezeu pentru tot
auzisem.
Am uimit de istorisirea din
mi-au venit n minte aflate din gura Ma
mama Domnului Iisus. O am stat n Bethle
vestea cea n numel
Iisus, n tot acest ro-au spusele
inainte de a l-am de la
la altul.
Este o avnd n centrul ei doar o
o un han. Numai cteva case cum tre
restul _ cocioabe cu staule larcuri de oi. totu
acest se Iisus!
De-abia cu mare bucurie 1
povestit pe care le-am n numele
ne-a spus:
_Nu bucurali prea tare de cele Ci bucur
numele voastre sunt scrise de-acum n Ceruri!
Apoi, vorbind ca Sine, dar ca auzim
continuat:
. Te laud, al Cerurilor al
ai ascuns aceste lucruri nleleplilor le-ai dezvelit doar
simpli! puterea Mi-a fost de nim
.cunoate pe Fiul dect numai precum nime
pe ci numai Fiul acea Fiul vre
lor cunoscut. Fericili sunteli v9i pentru tot ce ve
de
l
mulli profeti au vrut ce vedeti voi
vrut ce auziti voi!
Un fariseu care se fofilase pe nesimlite, L-a ntreb
senin:
_ ce fac pentru a moteni viala ve n
136
Iisus i-a
Oare nu t b' - - .
_ care este re U1C. sa poruncile legii?
uI. cea mal mare - a continuat
pe Domnul Dumne I
t?t sufletul din tot cu inima
cea mai mare porunca- 1 d u. ceasta este cea
. . ar a oua, asemen '
pe aproapele ea el, este
Ca " W A U ca pe tine InSUII!

Isplteasca In continuarerfariseul a A tr b
_ !ne aproapele meu? In e at:
tunci Iisus a
Un om a plecat d' 1 r
, s tlhari,' I au d
lO
un lerichon. Pe drum
,- ez racat I-a b
W
W '
A trecut ln u atut, lasndu1 jos
dar urmat drumul.l: fel g el preot, care l-a
el Doar' a acut un leVIt, care a
, . unUI samaritean i s-a ,_.

sat hangiului doi' dinari i i-a A doua

re din trei li se fi
tlhariJor? re a aproapele celui pe
avut de el, a fariseul
- I a asemenea lui! - l-a ndemnat Iisu;.
,Baethania am, fost de Marta sora lui
pe JOs, la " ' .
fa VVz d picIOarele lui Iisus, ascultndu-I
. a n -o, Marta s-a plns 'M'
de aJ'utor Iisus " a w sora el, ana, nu-i
M
. - raspuns'
arta Marto' P .
" Ma'{ . entru multe lucruri te te
13, partea cea ales, care nu-i va fi
137
Ieind de la ele, se ntoarse spre multimile
urmau le spuse:
Veniti la Minc, toti cei
da Luali jugul Meu li de la Mine,
sunt blnd smerit cu in.ima veti afla suflet
voastre. Jugul Meu este sarcina Mea la fel.
n Ierusalim, L-a ntmpinat un fariseu, poftindu-
Acesta s-a mirat ne rnduim la
a ne minile. Iisus i-a zis atunci:
- Voi, fariseii, panea a paharului
vaselor de mncare, iar interiorul vostru este plin de furt 1
oare cel care a partea din afar
a pe cea din Dati milosteniei cele
totul va fi curat. Vai fariseilor,
din din orice dar la o
judecata cea iubirea de Dumnezeu! Vai
iubili cele dinti locuri n sinagogi p
Jiti salutati prin trguri! Vai fa
sunteti ca mormintele ce nu se cunosc oa
peste ele
Unul dintre medicii Israelului s-a zis:
cu vorbele astea ne pe n
Vai medici ai legii! - a zis Profetul. Voi pune
spinarea omului sarcini grele de dus, pe care voi n
atingeti cu un deget. Vai voi
mormintele Profelilor pe care' i-au om
astfel incuviinlarea de faptele lor. De a
nlelepciunea a spus dinainte: Le voi trimite praf
apostoli vor amon, ar Eu le voi cere napoi snge
care acest popor l-a de la facerea incepi!
sngele lui Abel la sngele lui Zaharia, ucis ntre al
templu. Vai medici ai legii, ali luat cheia cun03J
li pe allii s se din ea!.
138
fariseilor i ale de ei
n scocmd alte li alte pentru a-I . '
surile pnmlte. 1 vm m
au, din. casa faris,eului, 3tepta atta
e ca abia o cu privirea. Iisus a zis cu glas
de aluatul fariseilor, care este
In ce este acope .t '
n nu va ascuns nedat pe
n Om din mullime a strigat:
fratelui
cu Mine! meu
us a
Omule! Cine m-a pus pe M' . . d
'tor? - lOe JU ceatar
F i, mullime a completat:
enll-v de viata nu
pe care strngetl! Ascultati la ce spun Eu'
unuI bogat a rodit de mult, ei se
nde v,?i . atta rod?! Va trebui
le vechi l' sa fac altele mai n ca s
voi zice sufletuJui meu: Ai

mult, am. De-acum odihne<te-te, - be .

te!" :s nan, a
nezeu i-a zis,
tin chiar in noapte '1' .
tn '. 1 I VOI cere
apOI toate cele adunate, cui vor
ace:a care comori pentru li nu
m ecrun. Cme are urechi de auzit,
139
Intrnd n templu, mai marii pre0.1i1or s
adunat mprejurul iar unufI di.nbt:c
_Spune-ne, cu ce l?
Iisus i-a cu a,zl:_o ntrebare: Ioan cu
_Mai nti, raspunde-v-mi vot
socotit In ce
. . Cu utere din cer, Iisus avea sa le spuna.
ziceau. .p .. I? Iar de ziceau: tl'CU putere d
d nu ali crezut In e. .. 1
e se temeau vor fi lapidali, deoarec:
ncredintat Ioan fusese profet. Dupa un timp.

. ,
- Nu
Iar [isus le-a zis: c
_Nici eu nu spun cu ce putere fac toate te se
. la ie..irea din templu a fost iscodit de
.. ...
doar-doar li vor o pncma, ca -
f' L- ntrebat'
ratoTului. Astfel, un _ al' fi om'drept
- ca I U e ui: este d
toti calea vreau n p
tribut CezaruluI. . _ .
p Pricepndu-i viclenia, Iisus l-a , d' I
_ de ce Arata-mi un mar.
Fariseul 1l-a ntins. d' ?
_ Ale cui sunt chipul inscriptia de pe mar.
ntrebat Iisus. . l
_Ale Cezarului! a recunoscut fanseu . .,.
_Atunci, dali Cezarului ce este a:zarulUl
I
. Dumnezeu! - a grait ltsus, astupan
nezeu ce este aUI. . . d' 1
iscoadei, care s-a fofilat printre oamem a ISparu.
. 140
Trecnd pe cutia pentru daruri a templului, a
t mulli bogati aruncnd darul lor n cutie. A venit o
aruncnd Oprindu-se, Iisus a
- zic a dat mai mult
t tOli, pentru ceilalti au aruncat din prisosul lor, iar ea
[uncat tot avutul!
n preajma Profetului Simon Leprosul, care L-a
at la el. n timpul mesei, a venit o femeie
d un vas de alabastru, cu mir; strecurndu-se a
la picioarele lui Iisus, unde s-a oprit a ngenunchiat.
-am observat plngea dect atunci cnd scos
a a nceput a] picioarele cu ei de
ungndu-Ie cu mir. Era att de
att de nct nu aveai
te cutremuri de ce vedeai.
Mi-am plimbat ochii de voie peste comesenii din
. ta Simon un mare dispret; Iuda o
cu o care mi-a pricinuit
. cu totul Dar Iisus o lintea cu
te cu O roti privirea peste apostoli,
u-se asupra lui Iuda, care s-a sculat a
aie. Apoi, Iisus a vorbit
Simone
1
vreau povestesc ceva!
Spune, a el.
Un om avea doi datornici. Unul i datora cinci sute de
cincizeci. Neavnd de unde recapete banii;
a iertat pe amndoi. Care din ei l va iubi mai mult?
Cred datornicul i-a iertat cel mai mult. zse
Drept ai judecat! - Profetul.
i, ntarcndu\i privirea femeie, mai spuse:
141
. ? Am intrat n casa ta, dar t
- Vezi pe Pe
S,
mone nu mi-al dat ap. ... 1capului mi le-a T
' -1 t cu paru A ... u
cu lacrimi mi spa a '1 de cnd a venit, Imi sar
nu miai dat sarutare, dar ea, -ai uns cu untdelemn. Dar
ntruna picioarele. cap zic Iertate su
cu mir imi unge plcl0ar<: c. ... mult a iubit ea. Pe cn
ei cele fiIndCa
l
" i se Femeie,
. be te putin, tot pu In
celui care lU , t I,sus cu glas tarc.
. f . rtate - ros I ....
tale li-au ost le . . . e ut ?
Fariseii prezenll au ierte
- Cine este acesta care Iisus vorbe
a-i lua n seama,
femeu: . t a mntuit! Mergi n pace!
- Cred'"la e- t
Cineva venit 1 vor te
- Mama fratII te
La care El a . . ce cuvntul
Mama fratii meI sunt cel
Dumnezeu .
' ntotdeauna, bolnaVI, pe
La ie<:ire, ti ca. Apoi am intrat cu
'$. t sau atmgere. ..
i-a vindecat prm. CUV? de ne-a El urcnd
n Ghetslmam, un. La rentlnirea cu nOI,
mai retras pentru a se ruga.
ntrebat: .. unt eu? I
.. Cine zic oamenu s i altii Ilie sau unu
- Unii zic Ioan Bate tOfUd'
. 1 pe rn .
vechii profeti, s-a . . W sunt?
- Dar voi, cne dintre noi, 1-3
Atunci Petre, de...p
. H tosul Fiul lui Dumnezeu celui viu!
- Tu fiS ,
142
- Iar eu zic tie: tu eti Petre pe voi
"ca Biserica Mea, pe care fortele nu o vor birui!
Apoi ne-a poruncit nu cuvintele
n zi, mergnd templu, S-a trezit naintea
cu un Om vnjos, trnd cu sine o femeie Sumar
pe care i-a trntit-o drept Ja picioarele. Ca prin
ec, fn jurul nostru se multi alti toti avnd
o fn Cel care trse femeia 1 se
ros;
- Femeia de jos a fost fn adulter, iar
ne-a poruncit, in legea ucidem cu pietre
nca Tu ce zici?
Plcul se fiind de multi
i, curioi Cu ntrebarea
la cale de ei, cu gndul s&.=L cu un
ic religiei i ..
'. , ..
Iisus a zis:
.. Care dintre voi este arunce primul cu
!
Apoi, dndu-se la o parte, s-a aplecat chiar de
fi a fnceput scrie cu degetul fn Unul din cei cu
veni pe la spate ce scrie. n se
ul hOl Omul piatra i Un altul citi
r, se stigmatizat i azvrlind piatra. Al
ivit n spatele fui Iisus, citi <t<"uciga i pieri pe urmele
R Un al patrulea se prin cuvintele
lui Dumnezeu; imediat bolovanul din
ti se AI cincilea, fOfilat n spatele lui Iisus,
pietroiul se in el,
oii la bru, n rAsul multimii care se adunase
p. Curnd, femeia n
143
mijlocul drumului; Iisus degetul de se ridi
de jos, privi mprejur nici un acuzator, zise:
_Femeie, unde sunt cei eare te nvinuiau? Nici unul n
te-a osndit!
Ea
- Nu, Doamne!
_Nici eu nu te osndesc. Dute, nu mai
Atunci se apropie de mine Shalum, la el
spunndu-mi Ion Marcu vrea ...
_Shalurn, i-am spus, eu nu stau locului, Il urm
pe Iisus, dintr-un loc n altul.
_Foarte bine, Shalum. Dar poate te ns

fiul meu, Ion Marcu, care vrea fie cu tine. I
cnd ajungeli pe aici, stai la mine.
I.am primit invitatia, miam dus putinul bagaj la el
din clipa aceea am avut un loc al meu, unde puteam tra
nevoie. aceea, am stat ndelung de cu hangl
Shalum, iar printre altele am spus
_ L--ai chemat pe Iisus ca
casa ta, nu uita s-o pe mama Lui. nu trimili
oricine s-o cheme, ci te duci tu cu solia ta, Maria
este orice femeie, ci mama Profetului trebuie s-o cinst
Apoi, la s-o la un loc de tim
de propria-li sotie. nu uita pe oaspeti,
trebui ai n vedere o de alte persoane ca Nico<h
Manachen, Iosif din Arimateea, farisei preoti" de seam'
Ierusalimului, care vor dori fie de
fii ca dai de mncare sumedeniei
de care-L oricnd pe Iisus.
Peste pulin, l-am luat pe Ion Marcu traistele
merinde de mama Estera am pornit tem
unde se Iisus. La sosirea tocmai ie
144
't ': de oameni, am plecat cu tOlii spre

ne-au ntmpinat ni-.:te mul

eose Ite ca O "" b -
;-. . . . upa Im racammte, cu
straini .. lor s-ar fi zis toate
grosul bolnavilor, estropi-
demontZ31tlar. Plimbndu-mi ochii peste cei p
P
nndeam c ". e care
. u pnvIrea, mi-am zis: Doamne ct"
lIil: s & _ ' a mur-
yl ulennla mi-a fost dat va"d "In uit'" . d
.. fi' Imn am e
. mca .. la Roma, credeam am rin
medlcmu, toate bolile ce mpnzesc p
.llSus s-a pa_alele muntelui, mare.
0. ceata maSiva, din romani cu bol ""
1Zll\J pe ca . _ naVlJ
r ,re-I n Palestina, a inaintat
ISUS. Unul dmtre el, pesemne lor l-a spus'
am venit de departe,
demonizalii; suntem convini numai
I?e aceea, Te omul cu
J m IOgadUle-le te numai de ca
. lund pe fiecare n parte! '
Iisus mantaua pe genunchi a zis:
"Vemlt la Mine!
Cnd au aJ'uns d ' .. in
_ emOmZ3!1I fala Lui, au fost trntiti
.pamnt, fala n sus. Cineva a zis:
itsuse, FIUl Celui Preanalt - . . .
d '.. ' sa nu ne
fi TI u-ne dm nou m ne ducem n
1
",
ISUS a zis:
..
. s-au :vr.colit sau nnegrit, rupnd
_. Dm a pe cte o
scrboasa ca un stai de au zburat in
145

Iisus a zis:
-
de l-au daC ascultare, potolindu-se
ridicndu-se de jos. Mullumindu-I, au mantaua
loc altor bolnavi. doar atingeau collu
mantalei sau poalele ei se n cii
Trei zile s-au scurs au trecut toti pe dinaint
Profetului, timp n care Iisus a neclintit unde
pe nenorociti mantaua, spre

A patra zi tOli n genunchi, iar Iisus le-a
_Credinta v-a mntuit! AculJl n pa
aceea, s-a retras n munte pentru a se ruga,
vreme ce multimile noi ne-am din merindele ad
cu carele din satele nvecinate.
Abia ce foamea sau seu
miile de doar pe noi, ucenic'
apostolii, care eram cam sute de persoane. O
intre noi, am cntat psalmi de mullumire
Dumnezeu pentru minunile sub ochii
cnd a seara, ne-am lungit pe ne-am
in mantale ca ne odihnim. nainte ne som
ne-am gndit indelung la Iisus. Trei zile trei nOPli
aproape ca fie atins de bolnavi, iar noi
simteam nici un semn de nu un
nici nu sufeream de foame. copiii, destui la nu
nu se de mamele lor, de sun
fusese ca minunea minunilor.
La ivirea zorilor, ne-am ndreptat spre Iordan
cnd am inceput ca ne in
Iisus. Am trecut Iordanul am intrat n Tir Sid(
146
o a dintr-o curte s-a luat
1, stngnd:
. Fiul lui Fiica mea este
IC de demom!
sus. nu i-a continund Atunci
Ia ZIS:
Doamne! Auzi cum ajut-o!
care Iisus i-a ....
Eu sunt trimis doar la oile pierdute ale Israelului
!nt:-o femeia a venit El, a
chlat dmamte-I a zis:
Doamne!
a
Nu se cade pinea copiilor s-o arunci cinilor.
Jngnd, femeia a spus:
Da: cinii pe jos de la
panIlor!
lunci, Iisus i-a spus: .
:ste Fie-li credinta ta!
fata el s-a In ceas.
pre cnd am trecut Iordanul din nou
ndu-ne In Capernaum, L-a ntmpinat un veritabil
un atlet de mare pa care-I
la .DI.omslos. Era Antonius. ce-L
dupa obIceIUl roman, acesta Ii spuse:
servitoruI meu e paralizat n pat i
us i-a
MerJli li adu-!!
Doamne, eu nu sunt vrednic intri n doar
. t de. Tine este de ajuns ca'
asea sluga, l eu am sub care,
147
de le zic: - se duc; sau le spun: Vino -
servitorului meu el ti va da ascultar
Iisus ne privi cu zicndu-ne:
_ L-ati auzit? zic n tot Israelul
ntlnit atta ca la omul acesta!
Apoi, utorcndu-se Antonius, mai
_Du-te tie credinla ce-o ai! . A.
Il cu salut al CezaruluI, II mult
i .
Dionisios fusese sub comanda lui, pe front de ta
Antonius line de pe fiica
sinagogii din Capernaum, avea trei feciori era pr
mozaic; de asemeni, era romane av
Antonia, unde Pilat, guvernat
roman. Tot prin Dionisios am aflat n curnd
ntorcndu-se Antonius l-a pe servitor .
n zi, s-a mai petrecut un fapt care
pe hrtie: .
lncasatorii oprindu-l pe apostolul Petr
din templu, i-a imputat Iisus nu cuve
dajdie. nainte fie acest lucru de P
Iisus, care totul, i porunci acestuia:
- Du-te la mare, undila i deschide gura prim
ce-li va vei un statec (patru drahme). O
la templu dai ca dajdie pentru Mine pentru tine!
Petre I-a dat ascultare, a prins cum
poruncise, cu a n gura tui moneda d
care-i vorbise Iisus, pe care duse la templu.
-Tot n zilele acestea, pe apostoli i bntuia ntreba
care dintre ei s-ar putea socoti cel mai mare?
148
gndurile, Iisus a luat un copil EI
- pe acest prunc n numele Meu, pe
pe Cel care M-a trimis, acela care
al mIC Intre voi, este cel mai mare!
Iqan I-a zis:
un om care demoni
.ele Tau l-am oprit, pentru nu merge cu noi.
IISUS a spus:
.. Nu-l opriti, cine nu este mpotriva Mea, este
Mine.
se apropia am pornit la Ierusalim. Iisus ar
. sa prin Samaria, fiind calea mai dar
eOl.1 nu primit. mpotriva lor, Iacov
u ZIS atunCI:
Da.am.oe,. vrei pogori foc din cer, precum a
mistUIe?
us i-a certat, zicndu-Ie: .
ce duh sunteti Fiul Domnului
nu ca sa sufletele, ci le scape!
ergnd alt drum, am ajuns cu bine n Ierusalim
la Shalum, unde am ntlnit-o pe mama
pe o multime de farisei din
cu venerabilul Anania, n de
dOI ani, fost mare preot vreme de de
f dm era cu SOlia, iar Nicodim cu fiica
Nu hpsea nici Gamabet, marele al
II . mCI Manachen. I-am pe mai marii
lUI, .le gndul ce-i adusese i mi-am
a cel mm multi ca afle ct mai multe
lUI Ilsus. Mama lui Iisus edea solia hangiului
149
" f" c petrece cu Iisus, fiul
Shalum era enCI
preaiubit. d ... 't totul pravilele am cnl
n stnd n picioare, gata. de
psalmI, am b" de toate cele, doua
Shalurn se foa;te
l
sute de oameni. Petre
de miei, ca ajunga a ou . t n picioare pe ln
... noi ne-am aranja '1
apostohL cu ." mijloc inconjurat de el
peretele a ramas 10 1
Iudaice.
d
strinii "j s-au retras, pe unde
fi :$
putut, Anania a luat ... am c
A m am m , "." d
- cu , bOt lui Moise n
"' Dumnezeu a vor 1 '..
JID . .' asemenea tie VOI P
Profet tu acest l ntr
cuvintele Mele In gura U1. 1
pe Iisus. .
ZIS:. departe ce l-a zis Dumnezeu lui Moise?
- I mal, d"
' . r- t uzit Manachen gram .
Atunci s-a acu a It de cuvintele Mele pe
_ cel care nu va ascu a . . . '"
acela le va rosti n numele Meu, va fi pedepsIt.
Iisus a zis:. _ E '" numele lui Dumnezeu
_Ascultati ce va spun u, In
- fiIi pedepsili? ""
sa nu . f 1 _ Anama. .
- tu pro etu s de la nceput! _spuse lis
- Eu sunt, cel ce v-am spu .
B'ne tu vei fi spus altora, dar nu I nou.
de spui - vorbi la fU
gr ... r - toate se stmsera, ca P':
In c .Ipa, . _ fu mall
iar Iisus, mvalult de din 'apropiere nqep
un cot de podele, pe .
cu cliva LUI.
150
Iisus
- Duhul Domnului este peste Mine pentru El M-a
anunt o veste M-a trimis vindec pe
inima vestesc iertare celor n robie i
r le dau vederea; liberez pe cei

i
c un an de glorie Domnului. Acesta sunt Eu!
ezeu a prin Moise un n carne cu
unii mprejur, cerndu- le jertfe
ngele animalelor i stropirea tabernacolului i a
elor de cuJi cu acesta. Dar azi, Dumnezeu face o
, prin Mine! nu doar cu voi, ci cu ntreaga suflare
o n spirit, prin credinta oamenilor n EI!

Dumnezeu nu mai vrea de la voi sacrificii

ii pentru iertarea ci cere mp
1ini
li
Cititi sfinte veti pricepe despre ce vorbesc Eu.
hiar Duhul Sfnt spune: Voi face cu ei o
re le voi pune legile Mele n inima lor. Le voi nscrie n
1lor le voi ierta i lor.
pe care o ncheie acum voi cu toti oamenii
prin care greelile
. e. Legea scrierile profelilor la Ioan.
Ioan ncoace, i acuma, prin Mine, ncepe Noua
ntre Dumnezeu omenire.
m.,J dintre farisei, a intrebat:
ce trebuie facem noi?
Doar v-am spus! - vorbi mai departe Iisus. implini!i
runului i D.umnezeului vostru!
t zise:
ce vrea Dumnezeu de la noi?
credeti n Cel pe care vi L-a trimis! Eu nu am venit
ine, n lume, ci ca mplinesc voia Sa!
amabieI
credem n Tine, ce anume trebuie facem?
151
_ din nou, duh
ca noi! .
Nicodim cu nedumenre:
_Ce din nou?
De data aceasta, n locul Profetului, vorbi Manachen
_ botezati! - el.
Iar Iisus
_ cea s-o zi d
Nu se pune vin nou n ... s-ar sp
burdufurile ar curge vinul dm ele; CI se
noi- tot astfel, Mea trebUIe sa mtre In
Apoi, fiecare ia crucea urm
ca perfect, cum Dumnezeu e
O privirile peste tO!1 cel de r
care . . .
_Voi ce credeti despre Hnstos? Al CUl FIu este?
a venit ntr-un glas;
- Al lui David!
Atunci M,anacheI] s-a strecurat naintea lor zi
_ Hristos este Fiul lui Iahve, nu aliUl D
Peste tOli s-a uimirii.
pulin, Iisus a continuat: . .' .
_Cum este fiul lui David, cnd DavId, msplr
Duhul ceresc, I Domn, cnd spune: Zis-a Do
Domnului meu: la dreapta Mea vqi pun
la picioarele tale})! Ori, David Il nu
Domn, cum este EI fiul
Nimeni nu a cutezat dea un ori sit
un cuvnt.
Iisus a din mijlocul nostru, Hisndu-n
ntuneric. Shalum a dat fuga a aprins
atunci am de cu Iisus,
Manachen!
152
Petre luat apostolii, Find
'. a plecat se culce. Ceilalti s-au ntins pe
tmut sfat ntre ei, iar Barnaba cu mine
, mtms pe laVlle, ceva mai departe de ei.
la spus:
- Ce ziceli, Iisus l-a luat cu Sine pe Manachen?
n loc, de ctiva se mirau cu glas tare.
- AUZI, mai un om!
tere o fi avnd?
Altul a spus:
- Cum de i-a trecut prin cap, lui Manachen Hristos
iuI lui Dumnezeu? '
acesta, ct pe aiI ii, a ncercat Iosif
mateea, spunnd:
Manachen a de o foarte trei ani s-a
! ros de viermi, se de viu. Dar
1. :And rugul preotul merse cu
I m lUl Manachen ca spre ardere, o
a pe zidul Nu-l ardeti! Duceli-I Ia Iisus,
ul dm preotul l-a pus ntr-o
de patru. Cal, schlmbaII la au ajuns cu
hen la IISUS, care l-a vindecat! cu el au fost
ti cteva mii, poate zece mii, de alti bolnavi { infirmi.
ea lor ajunsese n dreptul casei mele iar eu
chiar n A fost un cutremur grozav de
ti-a trntit pe tOli, pe mine. '
nd ne-am. seu.lat.' am alergat ce se ntmpJase.
tocmai botezul, era ca i azi,
m genun,chi m fata Profetului, spunndu-I: Ii
lUI Iahve!. Iisus i-a pUS mna pe
11 l-a ZIS: Mergt m pace, Manachen!. Ori, trecnd
153
prin toate acestea, cum nu-L Manach
Fiul lui Dumnezeu?
Anania
Atunci, noi ce facem?
Nicodim i pe
- Eu zic ne facem ce ne Iisus!
_ Prea te i-a Gamaliel. Eu trebuie
mai stau de cu Manachen.
Un alt fariseu
unii profeli, el corespunde intrutotuI.
Isaia-I Messialt, Admirabillt, Prinl
veacului ce vine. n schim?,_alti
mai ales Ieremia, n psalmul 21, ne vestete stngatul
Dumnezeu, un om ce se n mare
disperare. Ori, ar fi
durere, cme mal este? fie d?l In. ace
sau numai uDul? - se ne.mu1lum.lt
Iosif din Arimateea cU'{ntul din nou grai:
_ ntreb: care altul, n locul Lui, ar face minunii
care suntem cu totii manori? de un al
cu putere, voi crede n el. atunci, eu cred
Iisus!
Tot nfruntndu-se ntre ei, s-au ivit zorile. Au plecat
)a casele lor, la fel de precum
atunci. Doar Nicodim Iosif au sa u
lui Iisus.
n eu cu Ion Marcu am cond
pe Miriam, mama lui Iisus, la Iordan de acolo.
o la Capernaum. n urma l-am
Nicodim urcndu-se n ndreptnduse s
Antiohia, Intlneasc pe Manachen. Pe drum, pn
Capernaum, unde am pe Miriam, auzeam vocea I
154
care. Astfel, am aflat EI o pornise
asc ne-am ndreptat ntr-acolo, ajungndu-L din
Iisus a poposit n casa ucenicului Anania, unde a spus
toarea
- Un om avea un smochin plantat n via lui. Cnd a
roade nu a i-a spus paznicului la vie:
am. trei ani ca oblin roade nici acum
gasit! Tale-I, ca nu mai ocupe loc de prisos!lI.
Paznicul i-a zis:
mai anul acesta. Eu am sap m-
am pun gunoi poate la anul o dea rod.
l vei
Cine are... urechi de-auzit,
Mai trziu, cnd a intrat n a ntlnit o femeie
de optsprezece ani era de nu se putea
ta.. Sabat, Iisus o-a n ci,
U-I mamile pe cap n de cruce, i-a zis:
.. Femeie, de infirmitatea ta!
In _acee"i clipi\, s-a Indreptat a pornit
pe Domnul! sinagogii, revoltat Iisus
o vindecare n ziua de Sabat, s-a adresat
adunati, spunndu-Ie cu glas
.. Jase .zile ntr-o() Veniti
II-va moncare dm ele, dar nu n ziua de Sabat!
.. a spus Iisus. n zi de Sabat voi nu
li'vitele? femeie, care e o a lui Abraham
de optsprezece ani de duhurile satanei
n ziua de Sabat?
. acesta,. a nchis gurile. fariseilor, pe cnd
II stmpit ,se. bucurau aduceau lui Dumnezeu
minunile ce le vedeau.
155
Plecnd din Damasc, a trecut prin multe sa
noua
oprindu-se doar n Decapole. unde a fost invitat la
mari de fariseii locali. Printre gazde,
afla un bolnav de Cum era Sabat, Iisus a privit
a ntrebat:
_Se cuvine sau nu vindec un suferind in zi de Sabat
au intre ei. Atunci lis
ntinznd mna, l-a atins pe nenorocit l-a vindecat. Apoi
zis:
_Care dintre voi nu sare copilul sau o vi
cade n n zi de Sabat?
Din nou nu primi de la cei intreba dar
mesean
Fericit acela care va lua masa n
Dumnezeu!
Iisus a spus o
. _Un om a un mare, la care a chemat fa
La cea:;lil mesei, a trimis un servitor pe la cei chem
le totul e gata sunt Dar, peste
oaspelii s-au scuzat, pretinzrid nu pot veni, Primul a zi
tocmai o trebuie so vu
Altul a zis cinci perechi de boi trebuia
la ncercare. Un al treilea a spus tocmai se
nu Tot la ultimul dintre
chemali. Intorcndu.se, sluga i-a repetat
Atunci, i-a zis:
"Du-te n pe adu-mi aici intir
orbii
Servitorul sa supus, a chemat pe toli cei dar
spus gazdei:
i-am chemat pe cli i-am dar tot
este loc."
156
i-a zis:
"Du-te la drum dea I 1 " .
pe
cei nti '1' ,ungu gardunlor
m 1, ca saml fie casa r v'
invitatii mei nu va . p Ina, cacI nici unul
tisem!" gusta dm pe care li-l
de oameni ne nsoteau. Iisus s-a ntors spre
- vine cineva la Mine' '-
sa, femeia sa ca .. ,
'3 el plll sai? fratele, surorile chiar
, nu poate fi ucemcul M 'd' .
la tot ce are nu pc t fi eu,. eCI care dintre
, aei uceOlcul Meu,
n casa unde intrase .
1, fariseii murmurau ntre ei A r o de
rile de I de toate
A ndu-I . . ' a care mmenI nu s-ar uita
Ca
Judecata, Iisus lea zis .
.. re dmtre voi a - d .,'
le pe cele'

o.suta _e OI pierde una din

C A CI noua, ca s-o caute
a, pana ce-o Iar cnd pe cea
pe umeri duce ac s;r a ea, pune
de el _ _, a a,. veCinII se
in Ceruri ca a gasit oala zic
care se' mare fi bucuria pentru un singur
au
u care femeie, avfmd zece drahme " , '.
nu aprinde lam'" _ yl plerznd una
nca n A 'p<I nu matura casa,
p altul, pana Ia d;r v
vecinele se bucure ;r " r o at..
a
anata,
P
ierduta-? Ad alatun de ea ca a
.. . evar ZIC la 1 d
Ingerilor lui Dumne ,e_. e mare va fi
ierdut! zeu pentru poemrea unui singur
157
Iisus le-a spus o
_ Un om avea doi fU; cel mai a zis
dea partea sa de avere atunci le-a la amn
averea cteva zile, cel mai luat
venitul lui a plecat departe, n unde risi
averea n petreceri desfru. Veni o foamete mar
acea nemaiavnd niciun ban, s-a angajat n sluj
un parcar. Bucuros s-ar fi cu porcilor, dar
i se n fire, zis:
"Servitorii meu au pine din iar
mor de foame printre voi merge la t
meu voi zice: am n fala Cerului n fa
nu mai sunt vrednic numesc fiul dar ca
servitor al s-a dus la
De departe, l-a de el,

l-a Fiul a zis:

am greit naintea Cerului i inaintea ta, nu
sunt vrednic numesc fiul
zise servitorilor:
"Aduceti repede cea mai i-l mbr
Puoet
i
-
i
un inel n deget i n picioare, ad
vitelul cel gras ne veselim,
acesta este fiul meu. Mort era a nviat; pierdut era, i a

au nceput se Iar fiul cel mare e
cmp. Cnd a venit s-a apropiat de a chem
servitor i la ntrebat: '
"Ce (\sta?"
Servitorul i-a zis:
"Fratele a venit, iar pentru l-a
a vilelul cel
El s-a n-a vrut intre. a
l-a rugat intre. EI a
158
eu de atlia ani te serves . .. -
ca ta n '. d C n-am
'.. u mi-aI at un led --
etenu mei. cnd a venjt fiul ca veselesc
desfrnatele, tu ai ' .care a mancat averea
i-a zis: pentru el VItelul cel
"Fiule, tu totdeauna cu' .
trebuie ne tot am este al
frate al Iisus a a sa ne v;sehm, pentru
i a nviat, pierdut era frate) era
Samaria Galileea, n dru .
amte zece prsr" d m spre Ierusahm, [-au
El: . a ran oarecare au
:/isuse, fie-ti de noi'
ot de I.a Iisus spus: .
preotilor!
enorocltll continuat cal ".
u, au fost vindecati. Unul di t;:' In ce
u-se s-a ntors )a 1- .el,_ Un
mmunea cu I . ' a In genunchi
e multummd pe t
masurndu-I cu tristele n h' P _.n ru ea.
Oare n-a l' De 1, rofetull-a ZIS:
u .last zece vmdecal? U
Nu s-a dect acesta 1.. nde a:ilalti
pe D ' samarmean, sa VIna
t! umnezeu? Credinta ta te-a
u) dintre fariseii ce-L ns A - A
veni lui Dumnoleau mtreba mtr-o. vreme
EI a zis: ezeu, despre care Iisus nu
lui Dum .
zice Este "lDEse ct ai clipi din ochi!
. "D teacola _ .. v
UI umnezeu este "In "1 I ' cacI,
. in IlUJ acu nostru'
ne vesti: .
159
_ Vor veni zile cnd veti dori vedeti una din zile
Fiului Omului, dar nu o veti vedea. vor zice ,Es
aici! _Este acolo! Dar nu duceti, nu alergat
l
du
El! cum fulgerul
la un la altul, la fel va fi Fiul Omului n zm3 LUI! D
mai nti El trebuie sufere mult, nu fie recunoscut
de mai marii preotilor de ci fie orna
nvieze a treia zi! . '...
Cum eu mergeam mai n cu Ion Marcu mtre Fii
Natanail, o-am auzit limpede spusele
pentru ce, am rit loculUI. FIlip a Inceput
aveam vreo dure
mai ales cum spunea, Cu gr
ro-am urnit din loc am continuat sa lIn pasul cu
Cercetndu-le chipurile mi-am zi
poate totul era. o nchipuire de-a mea. M
mai trziu, l-am ntrebat pe masivul Petre, care mersese ch
de El, mi-a confirmat tragica prevestire,
nu avusese curajul
ntr-o zi de Sabat, ieind din templu, am
orb din Petre i-a zis: . .. .
_ Cine a Doamne? El, sau lUi, de
orb? . '.
_ Nu el sau lui au
aceea s-a orb. EI a venit pe lume astfel, ca fie
lui Dumnezeu. vreme mai sunt n lume,
sunt Lumina Lumii! - a spus Iisus.
Apoi, scuipnd n a un pic de a
cu el pleoapele care i-a poruncIt:
_Du-te i n apele Siloamului! -
Omul l-a dat ascultare, s-a i pe a
spusele lui Andrei, vindecat a fost n rn
160
t chestionat de farisei. La inceput, nici n-a fost crezut
scuse vedere i i-au anchetat pe
de Iisus, ntruct avusese curajul
fanseJlo: c.uvmte Ca l-au
dm templu,1 dm
. cteva zile infruntarea fariseilor, l
I, pe cnd era mpresurat de farisei scribi. .
Crezi tu n Fiul lui Dumnezeu? - l-a ntrebat EI.
Cine este Doamne, ca cred n EI?
us i-a
Tu L-?i Este acela care-li
omul I-a n genunchi a strigat din tot
Cred, Doamne!
us l-a privit o cu dragoste, care s-a ntors
eOli farisei:
u am venit n lume pentru ca orbii cei care
orbi!
riseii L-au ntrebat: .
noi suntem orbi?
us a
De-ali fi ali avea Dar' voi singuri ziceli
. Aa' ca pacatul vostru .. Lumina mai
n Deci mergeti ct mai aveti
, ca nu va acela ce merge
tunenc, nu t1e mcotro se Ct mai aveti
,.credeti in Ea, ca fiIi Copii ai Luminii!
pai a plecat s-a ascuns de ei.
r pizrr.ta i ..JDr negre ti pretutindeni. E
mulll fansel a crede n El tainic
poruncise ca fie exclus din templu
aga pe cel care n Iisus pe Hristos.
161
Cu alt prilej, cnd a fost din nou ispitit de prea
farisei, le-a
_Cine crede n Mine, crede n Acela Care M-a trim
cine vede pe Mine, vede pe Acela care M-3 trimis. Eu
venit ca o n lume, pentru ca aceia care cred n
nu n intuneric. Cine aude cuvintele Mele. n
nu l voi judeca Eu, pentru nu am venit n lum
judec lumea, ci o mntuiesc. Cel care nu pri
cuvintele Mele, va fi judecat de ele, Eu nu vorbesc ni
de la Mine. caFe M-a trimis mi trimite cuvintele
care Eu nu fac dect le repet prin viu grai.
n pribegiile prin Galileea, urmnd pe 1
i-am ntlnit pe Nicodim pe Iosif, care tocmai
dn Antiohia, de la Manachen. De la ei am
botez, Manachen tocmise doi scribi, ca
consem- Reze faptele cuvintele lui Iisus; lichidase t
Egipt se stabilise tn Antiohia. Invidia ura Sinedriul
tot mai n jurul Lui, devenind un fel de zid n
gras, care-L nsolea pretutindeni. Dintre intelect
sgur erau unii de dar erau de
iscoade de-ale Sinedriului, iar figurile lor o spu
deschis.
De prin satele Galileii se cteva mi
suflete pe urmele cu tot acest puha
oameni ne-am ndreptat spre Muntele Efraimului.
poposit ntr-o mare a muntelui, chiar la ho
dintre ludeea Samaria.
Iisus pe o lespede din ava.
Bethleemul, iar n spate cmpia Sharonului m
pe care pluteau Era Oprivelite de o dumneze
splendoare, mai toti. ne uitam marea alpastt
lucitoare. Pe chei se un furnicar,
162
t,. ncepu c!"pia Sharonului, de o
ne de furmci razblsera dm lor, plecnd
.ute hrana. Cu ochii la acestor oameni
I erau - am priceput ntr-o debarca-
Caesareea cu tinta: Galileea Profetul din Nazaret!
le samarinenij cu
ptasera sa treaca pe tentonullor de aceea o
I drum Mi-am peste pulin timp
. peste 001 cu acest ultim gnd i-am
It cu mal mare luare aminte, de praful
a ce le strneau.
timp, Iisus le o leclie fariseilor
care se lineau ct mai deoparte de oamenii
I de nelipsili din armata
Doi oameni s-au. dus la templu se roage: unul era
altul se ruga n picioare, spunnd:
l1 eu nu sunt ca ceilalli
1, ca doua zIle pe dau
rea mea nu sunt necinstit ca
rndul n genunchi, cu fala la
teznd ridica ochii spre cer, se ruga:
umnezeule, pe mine
zic a fost mai dect
1, cacI care se se va smeri, iar cel care se
te se va
aceste cuvinte, Iisus o iar cnd se
din nou, un muget ingrozitor ne
urmat de un galop nebunesc,
pAela de. praf. Pe ce galopul se apropia,
m gemete un de lanturi trte,
paze pornite
163
Infernalul vacarm se de
furnicarul de oameni pe care-l zansem pe tarm
ndrepta noi, ameninlnd ne
intoarse fala spre gloata care. clipa
potoli, ncetnd mai zbiere, I?31 adu
bolnavii n picioare, eaTJele
atunci. . _.
la ivirea acestui val infernal, cel vreo doua mII
pelerini care ne n zilele st
pe profet ului. Dar, de
era foarte mare, noii sositi se clfrau, la ct
zeci de mii. mai aproape, mi-am dat
toate neamurile n cmpl3 Sh
oului: albi, negri galbeni, C
riIe lumii n lui Iisus, tOli cu 1
Profetul nui din privire, iar el rndUiau bol
n mers, punnd n .cu de
apoi bolnavii infirmii, J
de tot - mulli oamem bolnaVl. In apr
crea lui Iisus, talazul a ncremenit am dlstmge
limpede din ce oameni se VaI, ce epave.1
resturi de fiinle, ce monstruozltall, cu urme de
medic, mam intrebat: Prin ce minune mal rasu
de ..
Iisus s-a ridicat de pe lespede atuncI l-am v.
chipul, divin de frumos, transfor.mat ntr-o a
a durerii. Ai fi zis adunat
Atta sensibilitate atata IUbire de oamem mca .nu
Un gnd ma Pentru aceste hld
cerul, pe ..t?.
exprima ntreaga aparu,:;e IU
Sub privirea Sa, s-au la
zvrcolindu-se, rupnd lanlurile, spume la
164
ndu-se strmbndu-se ngrozitor, n praf n
it o voce:
"Iisuse, Fiul Celui Preanalt, nu ne
ndu-ne iar n ne ducem n marea
are.
tI
-
Iisus a spus:

:Atunci, toli demonizalii au fost zvrlili cu fala n sus, pe
t, cu smucituri puternice care au rupt lanlurile, iar
ii au din gurile lor ca un stai de lilieci negri,
d pe deasupra multimii n mare. Demoni-
pe jos n praf, s-au ridicat apoi au ngenunchiat.
intins minile ei, a: ridicat ochii
zis:
numele
cuI sa deschis, o n culorile curcubeului L-a
din n ntr-un tunet, am auzit
ui Dumnezeu: .
L-am glorificat voi mai glorifica!
lasul venit din miliardelor de milenii,
lind totul ncrem'enindu-ne! Am mpietrit.
puternic al vocii a trecut pe deasupra mullimii,
duni-se pe vecie n urechi.
us a minile n jos a zis:

'mii s-au sculat demonizatii. Se ei,
'lt
i
infirmi bolnavi, oare iar la
stul multimii, care au ridicat minile cer, apoi
unchiat plecat fruntile n A fost o
din adncul suflet prezent. Un
magiu adus Doctorului Ceresc...
n picioare, cu sursul vesel pe buze, n
rea frumusetii Sale n raza
165
cu cu mantia de pe umeri nvolburate
un vnt blnd cald, iar la picioarele Sale imensitatea
lume cu bratele ridicate spre cer rit
fru
n
l
ile
la asemenea unui val ... O viziune
de a fi in cuvinte, de neuitat!!
Cnd mullimile s-au sculat au pornit mare, S
n cmpia Sharonului cu altele, debar
n port. Iisus le Binenteles, doar de aproape le
putut distinge tot aceea i-am recuno
pe-ncetul. Erau romani, gali, macedoneni, galateni, c
hispani, nordici, helveli, egipteni, asirocaldeeni, fenici
indieni, negri foarte mul1i galbeni, nsumnd cteva mb
oameni.
Primii n fata Profetului, au ngenunc.hiat, iar
roman a spus: .
_ Doamne! Noi am venit numai te vedem! A
credem Fiul lui vrem ne
Iisus a . .
_ Ati crezut, ali dar zic
fericiti vor fi aceia care vor crede
Pe mai un cuvnt, a pornit la d
spre Iordan, urmat de apostoli de noi, ucenicii. Pe 1
pescarii focuri, la care frigeau Iisu
suit n munte, de unul singur, pe cnd noi am
mullimii, patru zile am pi
Locuitorii aduceau pini ce mai aveau de mn
fiecare grup botezat, din Iordan, se pe i
se A doua zi, Iisus a venit pentru
pe noii adepti cum voia lui Dumn
Apoi, a
Noi, care am tot timpul cu prozelilii, ne-am
n cu ei am aflat de mare pret Bunn
indienii, negrii galbenii, care erau insotiti de
166
pt, mi-au !n dialec!UI Imperiului Roman, prin
co.mumca mtre nOi, un oracol le adusese
vem:-I1 lui pe Pe
ca Acesta trala lD Iudeea tOli cei botezali n
le.LUI vor merge Cu El n Cer. I-am ntrebat n ce
gtasu_1 lUi Dumnezeu mi-au n limba
.)).. Ma desigur, la momentul cnd se
sese Cerul cu .totii zguduili de vocea
Dar,. spre de nOi, care cuvintele:
. VOI mai glorifica - ridicarea
lor trantl11 la ei mai
sun,t Domn.ul vostru, Unic, Viu
aL. ei bratele n sus, cu
decall,. mclinat capetele, n semn de
aceasta de trei ori la rnd.
vredmc de luat n era convingerea
Ita ca vocea din cer era a lui Dumnezeu de
lor Auzind-o, ntreaga
am este Unicul Atotputernicul
te!te, repetat mulli dintre noii venili.
termmarea botezurilor, Iisus a o de
m!JI,?cul_ Jar,. vestindu-le lui Dumnezeu
valatura.. El ar .fi vrut sa nu-L mai dar
poruncit: '
la voastre, spuneti tuturor ce-ali
l-al1 crede.II 10 Dumnezeu, credeti n Mine,
a.purun cu. voI! Eu nu i pe cei care cred n
MI se
pe munte, spre ase ruga, au
!encll1.ca-L pe Fiul lui Dumnezeu!
. s:au pe la casele lor, merinde
un, sffJit, pe cei mai apropiali de Iisus:
toIiI ucerucu.
167
Mai nti, am ridicat imnuri de multumire
Dumnezeu pentru lucrarea ce-o incheiasem, iar la
amurgului, ne-am lungit pe ca tinem sfat ntre
Fiind intre cei doi Simoni, Petre Simon din Cana, 1
ntrebat pe apostol, cum aveam obiceiul.
_ Spune, Petre, ce-ai simtit cnd ai auzit glasul
Dumnezeu?
S
' tI? ,. tI
_ a Siffi o ... fi-am 13CU
Altii n cor:
. Pulbere neam
Toma, ca o la mania mea
a-ntreba pe fiecare ce-a simtit, ro-a luat n primire:
_ tIi place tot pe altii, Sotirios!
ce-ai simtit?
- Eu?!... ro-am
Natanail ro-a
_ Ei, mngie-te, Sotitios,
mai mult dect pulbere!
Atunci a intervenit Matei:
_ Abia atunci mi-am dat seama ce
el.
La care Ioan solemnitate:
_ Nimic, nimic, totlli, Dumnezeu ne
((nimicul acesta, de ce trimis Fiul pentru a-I t
din ntunericul satanei, la Lumina Lui!
Ce salt frumos Ioan n esoterism ! nu fii
avea obiceiul sprijine capul pe pieptul lui Iisus,
la ci pentru era inzestrat cu harul
putini de a-L intui a-L pe Dumnezeu
mult dect noi toti, simtind cum n pieptul Fiului bate i
Nu degeaba este favoritul lui Iisus - mi-am zis
168
La :vreme, au adormit toti, pe cnd eu nu
r:t deoarece n mine puternica
mal ales, ecoul care plutise deasupra multimii.
e mmunat manifestase Dumnezeu puterea!
. vindecarea lui Manachen, un i pe
U. un nor de foc se pLimbase peste mu1limea de
Itul vindecnd toti bolnavii prin foc!
, multimile, de trei ori ma numeroase dect atunci
prin .co:>ul vocii divine ce se plimbase
pra DeCI, vmdecarea se prin sunet!
Nu cnd n.chis dar se vede totui
ca In Andrei a nceput de
spunmdu-ml: mmlcule! Ne- am pornit la drum,
alu! IISUS n mijlocul nostru la
.ea. In Samana. Ne-am oprit n Sichar, unde erau multi
an.
Sunt categorii de familiari: unii care aud vocea lui
o de treburle
erau SImon Leprosul, cei dinti intlnili de
AltII, Iau nevestele copiii traiste cu de-ale
El urmndu-L mereu, dornici
Ambele categorii
vIndecatn sau chemalii prin vocea Sa. Dar cei
El, sunt prin glasul
II po.t ga.sl, cum se cu mine, nu am
Qpnu-Z1s Vindecat.
La am ntlnit tamiliari statornici, care, pe loc,
patut m cas..ele lor de cum se pe un scaun,
cu:te sau mtr-p l cu
stncate. bolnavii, se-nfelege.
169
o femeie cu ei au venit purtnd n brale
copil ntr-o 1se vedea numai capul, vr
numai o judecnd lacrimile c
pe obraz. Sursul vesel al lui Iisus a devenit dintr
iubire o A zis femeii:
-
Cnd a dat deoparte cearceaful, medicul din min
ngrozit: la un trup de cel pUlin opt ani, copilul ave
gata pe cnd miniI
picioarele erau de pe cu membr
te, un cu chip de om! Iisus i-a nu
mna dintr-un salt, s-a sculat n picioare. pici
normale zdravene! Gol cum era, s-a repezit n bratele
Iisus. Femeia s-a acopere, pe moment, n vreme
alta a fugit ntr-o i-a adus l-a
au ngenunchiat, mullumindu-I cu lacrimi n ochi
rugnd fie botezali. Am ntrebat pe ce a
copilul mi-a avea ani. exact c
noua-i l chema Ignatie pri
du-l n bFate1e lui Iisus, m-a gndul la
turitate, feciorul vindecat va deveni un adept zelo
Profetului din Nazaret!
botez, au printre familiari.
cu noi ne-am continuat pribegia, prn
poposind ntr-un sat pe malul Iordanului, fiind chemati
mai mulli localnici n lor. Abia n am
!isus s-a putut odihni ntr-o curte, unde vorbit iar
lui Dumnezeu. Se mulli localnici
cu sfteau n jurul
_ Cerurilor este asemenea unui ca
n zori pentru Via lui. Cu
ntlni1i, s-a nvoit cu un dinar pentru ziua de
170
lucreze n via lui. Pe la ceasul ai treilea a venit
ut pe alti oameni stnd lucru, n le-a zis lor:
"Mergeli lucrati n via mea am
se cuvine.
tI

A mai pe la ceasul al al
dnd la fel. Mergnd apoi, pe la ceasul al unspreze-
a allii le-a zis lor:
"De ce stali aici ziua a lucra?"
Ei au
"Pentru nimeni nu ne-a tocmit!."
"Atunci mergeti voi n via mea ce este drept veti
."
a zis vechiIului
din vie plata, ncepnd cu cei
la cel dinti."
Venind cei tocmili in ceasul al unsprezecelea, au primit
un dinar. tot astfel la cei dinti, care au primit
TI dinar. Atunci ei au crtit mpotriva
ndu-i:
din au lucrat doar un ceas, iar tu le
ti ca care am dus greul ziIei!"
zis:
nE.u nu fac nedreptate. V-ati nvoit cu mine lucra1i
.dmar? Eu atta dau! Deci, ce este al vostru
geli cu bine! Eu vreau le dau i celor din ct
dat Oare nu am dreptul fac ce vreau cu avutul
Sau ochii sunt pentru eu sunt bun?"
ktfel, cei de pe vor fi cei dinti cei vor fi
multi sunt chemali, dar pulini sunt
S.a scurs o de cnd nu s-a mai naintea
tului niciun demonizat niciun schilod din inima
ului. mira acest fapt nu n ce chip mi-l
171
cnd l-am ntlnit pe Iosif.
Arimateea. Sosit din Caesareea, acesta a povestit
aflase n port cum romane, cu bolna
demonizali, n larg, iscate.n
demonizali. De la naufragiu doar mann
romani, fiind adunati de o corabie ce se indre
spre Roma. Drept urmare,
interzicnd porturilor proprietanlor de cmabll sa
bolnavi cu Palestina!
din se g.loateie,
infirmi demonizali, veniti de la mari cum II
era mai pulin ne vorbea mai pe indelete despre T
Ceresc indatoririJe oamenilor, folosind, ca
parabole sau pilde. Simple, scurte, de
mbibate de miresmele colontul Gableu, a
leclii, peste milenii, sunt sigur vor de-a p..urur
inimile lor n tezaurul spiritual al omemru. ndemnandu
credem n Dumnezeu, ne Lui ntruna, veg
nu pierdem EI mbina ne,?ijlocit
istorioarele moralizatoare, njghebate dupa nevOile mo
tului, cu o
Tlcuind rolul al noastre (
de Dumnezeu, EI ne-a
- ntr-un un care nu se temea
de Dumnezeu nici de oameni. Tot acolo I.ocuia o
care-I z/ de zi, rugndu-l dreptate d
pe care nu l
tare, gonind-o de cum o vedea. Pna mtr-.? ZI, ZI
"Cu toate de Dumnezeu nu ma tem de ca
nu-mi i votface dreptate prea nu-mi
pace!1! . .
Auziti, cum s-a socotit nedrept? - zise It
Ori, atunci, credeti Dumnezeu nu va face dreptate ale 1
172
re la EI zi noapte? zic le face la
ptate!
De la marginea Nain, Iisus a urcat pe muntele
, lund cu sine pe fralii Zebedei pe apostolul Petre.
1, am cu familiarii, prin curlile lor.
a din ele, am descoperit pe orbul din Isachar.
'ne a spune de la vindecarea sa, ne urma pretu-
i, de Iisus. Dar nu
din pricina mullimii care nu ne Avnd timp
ne ne-am el, sub un dud,
nceput a-i vorbi, punndu-i mea ntrebare:
Isachar, ce-ai simlit cnd Iisus li-a atins ochii cu
Am simlit un foc, aprinzndu-mi-se n cap n piept!
prjolea am dat fuga la Siloam. Dar, cum nu
pe unde mi purtam m-am lovit de un
-a tare Atunci, i-am spus m-am
vindec, ce o ajung la rul
: voi tina ce mi-o pusese Iisus pe pleoape!
lui i s-a m-a luat de
10. L-am rugat mergem Ct se poate mai repede.
liva mi-a spus nu-i mai lin de frige,
apuc de am ajuns la ru, i tot mi-a
pul n
e loc mi s-a capul pieptul, ca, mai pe
pe ochi Pentru prima am
soarelui pe cel care-mi sta Am nceput
bucurie, lundu-I n brale pe
ce ajutase. vrea, a izbucnit el n hohote
eam amndoi n
u poate nimeni o n
nu vezi patruzeci patru de ani lumina soarelui,
florile, care-li vorbesc nici chiar pe mama
173
ce te-a nu dect bezna,
batjocura celor pe care-i sau te lovesc, ca rd
tine... . .
Cnd mi-am venit n fire, fenclrea care
pe Iisus. Dar nu Pe u
m-am dus mi-am pentru prIma dat.a mama
abhi (tata). Mama nu-mi mai drumul dm
contenea pe Dumnezeu,.
ce-o cu mine. Atunci mi-a banUla
infirmitatea mea era o a lui pe
ei ale meu, iar vindecarea"
ridica din suflet, pentru care mal1a dm
laude Celui Atotputernic! . . .
n zi, a venit la noi un sol al
porunca n fata preoti. Cnd am ajun
nceput ntre el:
"Asta e orb?"
Unii ziceau: cu el, altii - 4<nu este el.

"Eu sunt, ce vreti de la mine?"
"Cum de li s-au deschis . .
"Omul care se IIsus a norOI,
ochii mi-a zis: Du-te la rul Siloam
dus m-am mi-am vederea."
, ?"
fiUnde omul
''Nu
Unii au zis:
"Omul np vine de la Dumnezeu,
Sabatul."
Altii au zis:
"Cum ar putea un om
...
minuni?"
se certau ntre ei. M-au intreba!:
174
u, ce zici de El? Este un profet?!'
-au crezut ce o-au vorbit cu mei:
Acesta este copilul vostru, care s-a orb?"
1 este, s-a orb. Dar nu cum
tat vederea; ntrebati-I pe el, singur poate spune.
1t
u pentru le era dau din
M-au chemat a doua
glorie lui Dumnezeu, noi omul acesta este
losltl
ti nu eu un singur lucru am fost orb
d."
1i-a
aar v-am spus. De ce vreti mai auziti o
deveniti ucenicii Lui?" .
u ucenicul Lui! Noi suntem ai lui Moise! Noi
nezeu a vorbit prin Moise, dar nu de unde
de mirare nu cine este EI mi-a
ochii...
tl
nu s-a-ntmplat ca cineva ochii
din
omul nu venea de la Dumnezeu, nu putea
dea vederea."
u nfuriat mi-au strigat:
tot n vrei ne nveti pe Doi?
mai prindem n Templu sau n e vai de
'.
-am ntlnit pe cu Domnul meu Iisus nu
part de El, mor. Sinedriul l foarte mult.
ro ntrebat:
ce?
tiu eu? Poate e un de luminos,
ri pe care ei nu pot le Sau pentru El
175
ce este n inima lor le spune totul pe Asta nu le p
deloc. Vor dea pe mna guvernatorului, amoar
Pe nserate, s'a frig, fiind la poalele munt
Lumea ne-a invitat prin case, ne-a i ne-a
peste noapte. In partea asta a Galileii locuiesc foarte
familiari.
Iisus a cobort de pe munte a doua zi dim
inea
l
lume n ntmpinare. Un om s-a desprin
multime, l-a in genunchi I-a zis:
_Doamne, de fiul meu, care e
demon mut surd! Oriunde l l zgltie, l umpl
bale, l n n foc, vrnd mi-l
rugat de apostolii mil vindece, dar n-au putut!
Iisus a spus:
_0, neam necredincios, cnd voi fi cu voi?
cnd am Adu la mine pe fiul
Apoi, adresndu-se celui bolnav, a poruncit cu
mare:
_Demon surd mut! din el nu-l mai chinu
s-a pe jos, a urlat, a spume la
s-a nnegrit, ca apoi de Inuris
i-a lnit un fel de urt mirosit
bale pe care dis Cop}lul a
mort. Multi ziceau a murit. Hsus la apucat de mn
sculat n picioare.
Intrnd cu noi ntr-o Toma l-a ntrebat:
_Pentru ce noi nu am putut demonul afar
Iisus a
_Asemenea demon nu iese dect prin post rug
leind din Nazaret, traversnd Nainul, la int
in Endor, nu cum am de mam intepat ntrun
176
f, dintre cei care cresc pe movile.le ce mpnzesc
e drumurilor. Pe mi s-a
t s-a nvinelit, de intrase n el. N-au
"at nici se intelege. Ion Marcu mi-a spus:
.. o-al. abia trAie piciorul drept? La
CI de am s-a mlepat ntr-un spin trtar. Piciorul se
se nnegrise la genunchi. Un sacrificator, ca
spinul, i-a cu totul.
. eesul a devenit un chin pentru mine. Abia tram,
t de Ion Marcu. Cu toate si1inlele, am mult n
nvoiului care nainta spre Ierusalim. Cum se nserase
t n Endor. Am udat un colt ai
el, care mI-am oblOJlt
c In acesta durerea pot odihni.
us cu ceilalti se simtitor de locul unde
em. Ion Marcu, de a adormit,
manta. nu putea prinde somnul,
ma dureru rnlstmtoare. la m-am chinuit
iar cnd s-a trezit Ion Marcu mi-a piciorul
II sub genunchi, a n
ecmat, unde avea iar de acolo cu
cu care transporte la'
, a ple'tat la iar eu
as mal chinUit ca oncnd de dureri de febra care
Ilise.
e cer se o ncepuse tune
,se cerul se involburase.
u! sa cu stropI repeZJ reci, care biciuiau.
. d lui Iisus, mi-am dat seama ei au poposit
an. n disperarea mea, am rechernet tu memorie una
oasele-1 pilde, anume cea cu care
o oaie din cele o ale sale, a pe
I I plecnd n cutarea oii pierdute.
177
a luat-o pe umeri s-a ntors fericit la tu
ce-o
Plngnd de durere mi-am luat pici
beteag n brate am zis printre lacrimi:
Doamne, Iisuse, eu sunt oaia cea ... nu
departe de Tine!
Nici nu am terminat bine tnguiala, L-am v
mine, ntr-o att de
o vie. zis: .
_ Tu medic te-a dobort la un SI
spin? Dar ai patruzeci doi infipli in n ffU
nu te mai jelui!
M-am trezit n picioare singur. EI Nu
aveam dureri, nici Am fugit, n vijelia,
ploaia care la prima
am fost primit cu Nlmense
familiari din Endar. ro-au
haine uscate un ca dorm. Le-am
cu piciorul felul cum vindecase Iisus. I
partea care fuse de
dar unde nu se mai vedea nici o din tot ce fusese. U
exaltat de minunea cu mine insumi, nu put
adormi. Revedeam ca aievea silueta Sa
mndu-I originea eram nu am
la moarte. .
De cum s-a am multumit gazdelor I
plecat in Lui. Pe drum, l-am ntlnit pe Ion M
care venea cu doi oameni cu o n ajutorul meu.
istorisit cum Iisus vindecase ntr-o L-am lu
Ion Marcu am am ajuns convoiul din u
Traversase Iordanul la Pella, ntruct samarinenii
pe teritoriul lor. Cobornd pe malul Iordan
178
ropiam de Ghiled li Bethleem, cnd Iisus ne-a chemat
EI, pe apostoli pe ucenici, ne-a spus:
- Fiul Omului va fi osndit la moarte de mai marii
'Ior de Ei I vor da pe mna
L vor Iar a treia zi va invia!
Dintre toti cti I ascultam, niciunul nu-I pricepuse
tele se codeau eu le-am
de cum le-a rostit mi s':au picioarele, nct nu
tut mai fac nici un pas. Le mai auzisem de la
re, cum i aud glasul oriunde ar fi. Atunci
m de lor tlc, nu voiam pur simplu
li spunndu-mi poate ro-am'
ce nu acum nici nu crputeam face.
Am ca jos, pe 'acolo am
I meu refuza mai vreo' Intepenise din
ntul Valuri de gnduri
1de din
eda, mai ales, !tOare eu aveam puterea
d pe cruce?" La care, cutremurat mi
eam: "Nu!, De o mie de ori, nu!" Atunci, exista ceva
eam fac pentru El? Ori, la aceasta nu cutezam
"Nu", pentru intreaga mea se mpotrivea.
1 cunoscusem o fericire
care simteam n stare dau viata. Ce-ar fi
og mor n locul - mi-am zis
vreme. linitit putin de posibiltate, am atipit
M-am trezit acoperit de Soarele se
Repetndu-mi ntruna solutia ce-mi n
de-a muri in locul pornit spre fntna
e, la o ....
-am pe-mini lrpe li, astfel
1 de privind 'i- decid
drum apuc. Spre deosebire de restul zilelor, in
179
acea nu-I auzeam glasul. Dar, si
prezenla. Era mine...
- Ce te Sotmns? .
- O Doamne! Pentru ce o att de prelloas
c'hiar Fiul Omului fie jertfit? - am izbucnit eu.
Privirea Sa mi ntreaga
- S-o de la nceputuri, Sotirios! - mi vorbi,EI.
Potrivit Legii divine, - originar
Ori, cum n Cer
nicidecum suferinta - face doar pam
de o o cobor
anume ca omemrea mglodata ]fi acest
Eu mi-am oferit trupul, de nainte de
prin suferintele ndurate pe cruce ridic povara pacatulUI
rasa ,
- Dar Tu Unicul Fiu Tu
numai dragoste Tu sfa.nt. I
cnd eu sunt un de I mQ
mor n locul Doamne! - L-am Implorat
sufletului.
Pe Iisus L-au micat cuvintele mele, patosul cu ca
le-am rostit. Un strop de l-a mijit n ochi. M-a p
ndelung, ce mi-a . .
- Nu-i cu Sotirios! De. MI-al .locul, nu
mai mplini profeliile i, prin ele! TatalUI Meu.
muri pentru Mne cnd va SOS) timpul. Acum este. tim
Meu, iar crucea pe care am primit-o, nu o mm
Dumnezeu vrea readopte pe om, redndu-I sfint
. . ,.
- ce trebuie omul pentru menlme fi I
- L-amintrebat eu. .. .
- n primul rnd, in existenla lu.I Dumne
Elii pe t011 l cauta. Pe urmA
180
voia Lui. Iar voia Lui este toti oamenii
jne, prin botez i deveniti noi,
ni ai Bisericii Mele pe Celor ce cred n Mine,
n ia crucea urmeze, pentru a deveni fratii
Fiii lui Dumnezeu. vrea ca la
irea vremii toti oamenii copiii
optivi!
- Dar ce f<mplinirea vremii - L-am ntrebat
pricepnd.
timpul de Dumnezeu, cnd cu
lui cu toate comorile sale va pieri prin foc!
I a fost nghitit de Al doilea va fi mistuit de
u fratii Mei, vom locui...al treilea
ului al justitiei divine. Inchipuirea omului nu poate
de fericirea pe... care Dumnezeu a
odraslele sale! In iubirea lui de oameni,
ezeu a cobort n Mine, ca ncheie pace cu
'n fapta mea, j se redeschide omului cerul _
'e - n care a fost crearea sa. Ai inteles
sta, Sotirios?
Da, Doamne!
Atunci, n la moartea Mea. Pe
spune tuturor oamenilor am murit pentru ei.
ururi, au datoria de a pentru Mine i de a
ca fie frati i copii ai lu'i Dumnezeu!
cerit de cuvintele Sale, nici nu luasem n ne
sem de fntna unde Iisus i naintam
i pe un drum pe care, nu cnd, ni se
.', apostolii, familiarii i mulli.mea care-L insotea
deni.
am intrat in localitatea Betabora, intmpinali de
de bolnavi, de copil de nelipsitii farisei.
181
pe din Iisus nu mi s-a mai adr
mie, ci lor, cu
_ Un om avea doi fii. Celui dinti i-a zis: "Mergi
azi n vie!". Feciorul i-a 4<nu
hotrrea, s-a dus. i-a li ':"
de-al doilea fiu, lucreze. Acesta Ioa
merge. Dar nu s-a dus. Care dintre ei a mplinit voi
. ,
Primul au fariseii n cor.
_ zic desfrnatele vor in
inaintea n lui Dumnezeu, Ioan
venit, dar nu ali crezut in el, pe cnd desfrnatele !am
au crezut. Ba, .mai mult, voi nici moartea sa nu
crezut n Ioan. -
Fariseii au negri de
La Petre L-a ntrebat pe Iisus:
_Domne de cte ori iert fratelui care-mi
, .
De ori?
Iisus i:a '
_Eu nu-li zic de 4<apte ci de de ori
De aceea, Cerurilor este u
care a vrut se cu I-au a
dinainte pe unul datora zece InU de talen. N-:.avn
ce a poruncit fie vndut
cu familia pruncii, ca restituie ..
eu faJa la rugndu-se sa-I
vreme va da banii. Fiindu-i de: el, l-a 1
de ce-i "'datora. scrvitorul intlnit cu lin om
datora o de dinari, iar cnd auzi acesta nu ar
unde dea, a de f
ori te amor!1!
182
Degeab? a datornicul i-a cerut
e.1 nu s-a. l-a zvrlit n i va
a. de cele ceilalti slujitori au povestit
nulUl, care l-a chemat de la el i-a zis:
eu ti-am iertat datoria pentru ro-ai rugat.
nu trebUIa ai tu de datornicul
m am avut eu de tine?" '
Apoi l-a dat pe mna ce avea
ieze tOli banii. .
La fel va face ceresc cu voi, fiecare dintre
va ierta pe fratele lui!
A ?oua zi, n drum spre:: Ierichon,
spus aceasta
Cerurilor se cu zece fecioare
lu.nd candela lor, au ntru ntmpinarea mirelui.
dmtre ele erau nlelepte, iar altele cinci .erau
. lund candelele cu ele, nu s-au ngrijit
ulei de-ajuns, pe cnd cele inlelepte luat. Cum a
t, toate au adormit. La miezul noptii, o strigare le-a
tat:
n ntmpinarea
Toate au nceput candelele. Cele nechib-
au zis celorlalte le dea din uleiul lor. Dar acestea
t, mprumutndu-le uleiul adus nu
..Ie nici lor nici Celorlalte. le
cumpere. n lipsa lor, a venit mirele iar
nle!epte au intrat ce el la au nchis'
nemleleptele, s-au rugat le li lor, zicnd:
ne, fi pe noi
ar el a
zic nu cunosc".
183
Deci vegheati, deoarece nu tili ziua cnd va veni Fi
Omului!
n Ierusalim, L-au chemat o multime de farisei
mesele lor, nct, auzindu-i, ntrebam la care din ei
merge. S-a dus la cel mai din invitase. n timp
mncam, ne-a spus
_ Era un om bogat, n scumpe
ducnd o La poarta lui,
numit ale le lingeau cinii. EI ar fi f
fericit se sature cu resturile ce de la m
bogatului. a murit a fostdus de ngeri n snul
Avram. A murit bogatul a fost ngropat cu
ajunse n iad.
n timp ce se chinuia, ochii, "}-a
n snullui Avram a strigat:
Avrame, .fie-ti de mine! Trimite-l pe La
vre degetele n limba,
chinui cumplit n de aici!"
Avra{!l i-a ... . W
tiAdu-ti aminte tu, pe al dus o VIata fer
de huzur, pe cnd s-a chinuit. tu el.
mngiat. Iar la tlOe, nu e cu putmta, caCI prap(lstl
ne desparte, nimeni nu mai poate s-o
Atunci, bogatul a strigat
Avrame, trimite pe la meu I
cinci frali ai mei, le ce au de ca nu ajun
ei n locul acesta de chin!"
Avram i-a
UEi i au pe Moise pe profeti. asculte de eit"
Dar bogatul din nou:
Avrame, numai vreunul din moarte se d
la ei le spune, se vor
184
Avram a zis:
nu de Moise" i de profeti nu-i va
pleca un mort nviat!ll. '
n spre..Ierusalim, Iisus ne-a luat deoparte, pe noi
apostolI, spumndu-ne: ,
- Mergem la Ierusalim, unde Fiul Omului va fi
de mai marii preotilor! I vor osndi la moarte I vor da
e:are-l vor batjocori, l vor l vor
1 Il vor rasugOl. Dar a treia zi va nvia!
Auzindu-L, am de tare, nct am crezut
inima n.loc. Deci, Lui era nimic
mal puea schImba, pentru mplinea voia iar
este Apoi, mi-am zis: "Tu
ie fii mereu EI, ca poti ajuta n fel:
?tru aceasta, va trebui fii tare dod a.; vezi
pe cruce. Din nou ro-am cutremurat ngrozit
mIe, ca spectator, mi seama, mi va fi greu
, pentru EI supliciu?! mi
sa u!lu, Jupoi carnea cu unghiile! totui,
contmuat cugetarea, scot vreun sunet, ori
gest. Gndurile mi s-au de mea
la, unde aveam o cu o miraculos de
toare, pentru momentele grele ale bolnavilor
din ea, nervii li se de POli
timp de ore. Lui nu puteam
dm balsam, n schimb, eu vedeam nghilind
gun sa.lvatoare, ca.re.mi vor da puterea de aL nsoti
la neVOIe. '
lsachar se apropie i-mi opti la ureche Sinedriul a
t pe mna guvernatorului. i
1, am contmuat mersul, tiu prea bine pe unde
m.
185
ce am cobort Muntele Iisus a tri
doi ucenici spre Ierusalim, zicndu-Ie:
- Intrnd n satul din fala veli la o poa
un asin legal, pe eare n-a !Czul nimeni. i
de cineva, spuneli-i: Domnul are nevoie de el!
va luali.
Cei doi ntorcndu-se cu asinul, au pus haine pe el, .
Iisus s-a pe deasupra lor. Mulli ntindeau mantalele
pentru ca Iisus peste ele, in vreme ce al
rupeau ramuri de palmier de alli ntmpinndu
cu acestea. Pe incetul, s-a formal un alai, inaintea, in spat
precum pe O melodie ca un e
plutea in pe care mai ales copiii au prins-o imed'
incepnd s-o cnte cu glasurile lor de cristal:
"Osana, Osana, Fiul lui David! Binecuvntat este cel
- vine in numele Domnului! Pacein cer in cele de s
Acesl _Osana. preluat repetat din n gur
unit cerul intr-o armonie dumnezei
Mullimea care curgea spre Ierusalim., in vederea
alaiului format n jurul Profetului, intrebnd
dreapta in stnga: "Cine este Iisus?" Li se
adorare:
"Profetul din Nazaretul Galileii, de minuni!"
Intrnd in templu, i-a izgonit pe zarafi
zicndu-Ie:
Scris este n lege: Casa Mea, de va
pe voi ali n cuib de vipere li tlhari!
Pe a mers cu noi n Bethania, iar a doua zi
reintors 1a Ierusalim. Pe drum, vrnd guste ceva,
186
iat de un smochin, ca {a cteva roade, dar nefiind
l fie copt, nu a dect frunze. Atunci, ]isus a zis:
- n veci nu mai
pe smochinul s-a uscat. TOli am uimiti
le ntmplale, iar E( mirarea pe chipuri,
- zic aveli nu ndoiti,
veti cere, creznd, veti avea!
Intrnd n templu, L-au inconjurat tOli
orH lui Israel, iar Iisus le-a spus
Un om a o vie, a i-a teasc turn,
t-o n seama a plecat departe de locul
La strnsuJ recoltei, a trimis servitori la vie,
dea cuvenita parte. Pe un servitor l-au
pe un altul l-au omort, iar pe altul l-au lapidat. Atunci
ul a trimis mai mulli servitori, au la
primii. a trimis atunci chiar pe feciorul
vor primi cu respect. Numai s-au
t spre a-i lua au
ce le va face viei acestor cnd el
se va inaintea lor? Iisus pe

ii va pierde va da altor via, care-i vor da
tele roade, a ]isus
de ei.
Atunci, le-a
Piatra pe eate au zidarii, era a fi
tn capul Oare nu este scris in De la
ul este e menirea De
zic lui Dumnezeu se va lua de la voi
unor natii care vor aduce cuvenitele roade. Acela
187
care va pe va fi acela
care va va fi spulberat! .' .
Abia atunc,i au inteles Iisus vorbise de el l-au v
lege, dar s-au temut de multimea care vedea in EI
profet. au plecat furioli.
La ieirea din templu, L-a oprit o de scribi
farisei tineri, veniti asculte: . .
_ ce facem ca mphmm v
Domnului? - L--au ntrebat ei. .
_Voia Domnului este credeti in Cel pe care EI
trimis! - le-a Iisus.
_Ce minune faci Tu ca credem n Tine? - au
ceilal!i. . .. . "1
_

acest templu 10 trei 11 VOI ..

Dintre fariseii adunati dm
El, unul a zis: .'.
_Ne-au trebuit patruzeci de am
acestui templu mii de de tot felul, JaT tu 1Jcl
singur l poti rezidi n trei zile? te-oi, fi crez"??
Apostrofndu-L, au cules pietre re
ca le azvrle n El, dar Iisus dmtre el. Bmemt
Profetul se referise nu la din a templulu
la propriul trup, spunndu-Ie, de fapt:
trei zile voi nvia!
. A mai ntre noi abia la PaBa, ce trec
Iordanul, Noua Lege. toate
Ajung)ld n Caesareea lUI FilIp" am
parte a Iordanului, n
credinta acesta era drumul de -
,
188
In Capernaum, am intrat n casa Lui, unde ne-a vorbit
re "Judecata din Se adunase, la n curte,
ul Capernaum.
- Cnd Fiul Omului va veni n Slava Sa, nsotit de
Ingerii va sta pe tronul Lui, vor fi adunate
'ntea toate neamurile iar El le va
cum desparte oile de capre, punnd oile la
pta caprele n stnga. Atunci voi zice celor din dreal?ta
"Veniti, binecuvntatii Meu
de la ntemeierea lumii. am fost
nd M-ati am fost nsetat Miati dat de
t M-ati ocrotit, gol Mali bolnav
. ngrijit, ntemnilat M-ali cercetat."
vor zice aceia din dreapta Mea:
"Doamne! Cnd Te-am Te-am J
t dat dat de Te-am ocrotit, gol
bolnav Te-am ngrijit, n Te-am
t?1I
Iar Eu le voi spune:
"In de cte ori ati acestea unuia dintre
mei aflati n mare nevoie, Mie Mi le-ati
:Pe cnd, celor din stnga, voi zice:
de la Mine, blestematilor, ardeli n focul
nici Pentru am fost nu M-ali
am fost nu M-ati am fost nu Mali
gol li nu M-a!i bolnav li nchis li I\U M-a!i'
t".
ei vor zice atunci:
amne! Cnd Te-am nsetat,
lnav sau ntemnitat nu dat ajutor?"
n ntruct nu ati acestea
ia din fratii mei n nevoie, nici Mie nu Mi-ali
189
vor merge iar
drepti se bucure de
Apropiindu-se mulIi din familiari
la casele 10f, pentru ce-o
cnd n urma se vedeau mai pUlini pelerini.
Tot cutreiernd Galileea, veni la El un sol din Bethan
din partea Mariei a Martei, spre a-L vesti fratele
e greu bolnav. Iisus i-a
_ nu e spre moarte, ci pentru
Dumnezeu a Fiului preaiubit.
Apoi, mai zile n Palia, ca cnd nu
este in mare primejdie. ntr-o ii anu
pe apostoli vor pleca n ludeea. se mpetri
amintindu-I fariseii de-acolo
cu pietre. Dar El nenduplecat:
_ Nu sunt ceasuri de ntr-o
mergi ct e nu poticneti de nimic, pentru
vezi lumina acestei lumi, mergi, noaptea,
impiedici pentru nu e
Apoi, mai
_ prietenul nostru, doarme. mergem, dar,
trezim!
Apostolii au zis:
_ se odihnete, Doamne, va
Dar Iisus le anunlase de fapt, moartea lui
ocolite. nu-L a vorbit pe
spunndu-le:
_ a murit i bucur pentru voi n-am
acolo, ca credeli in Mine i n Acela ce trimis! Hai
la el! .
Bethania fiind aproape de 1eT1jsalim, o mullime
iudei in oralul sfnt, la Maria li Marta ca
190
te:e pierderea fratelui. Ajungnd n Bethania,
afla ca era de patru zile ingropat. Marta i-a ieit
, spunndu-I:
.. Doamne! erai aici, fratele meu nu murea! Dar
Dumnezeu Il' va da tot ce-I vei cere'
Jisus,i-a .
.. Fratele va nvia!
La aceasta, Marta a
.. Cred. n ziua de apoi.
A,tunci IIsus a ZIS, att ca Martei, ct i pentru
II erau de.. '
Eu sunt.Invierea Viata! Cine crede n Mine, viu va fi
-a munt! Tu crezI asta? - o pe femeie.
Da, Doamne! Eu cred Tu' etj Hristos Fiul Jui
zeu, trebuia n lume! -
e urma cu totii, iar Marta o pe
. Maria veni ntr-un suflet
us, cazu la picIOarele Lui se tngui:
Doamne! Tu ai fi fost aici, fratele meu nu
de!i car:: yn Bethania pentru a le mngia
lncepu!a de. mila Mariei i a Martei.
rul, vazndu-Ie auzmdu-le, se foarte tare i
d, .. '
Unde I-ali pus?
u
moe, vino vezi!
pus !.ntr-o nu culcat, ci in picioare, iar
lteru o lespede.
us a poruncit:
ali piatra li dali-o deoparte!
rta s-a repezit
mne, miroase, de patru zile ngropat!
191
Iisus i-a .
_ Nu ti-am spus de crezi, vei vedea
Dumnezeu? w
Atunci s-a lespedea a n;ur
greu, de putrt;.ziciune. Iisus a ?Chii spre cer
_ Iti ca M-ai ascultat! ca
asculti totdeauna, dar am vorbit care
ca Tu M-aI tnmlS.
Apoi a strigat cu glas .
- Iti poruncesc, vmo ..
mortul a ncet, cu mml!e picIOarele stru
cu capul invelit ntr-un giulgIU.
Iisus a mai zis:
_Dezlegali-I ." .
cele ntmplate, mal tol1 IudeII prezenti cre
n EI. Iisus nu mai n Bethania, ci. ne-a lua
Ierusalim, intrnd cu noi n Ghetzimam.
Mai erau putine zile la cum
parte din ucenici pe la casele lor, mal I
El ctiva ucenici, apostoliI I Isachar, fostul, orb dm na
Toti eram triri i cu inimile grele. nconJurndu-L
obicei, EI ne-a spus: ,
_COpii! Pentru vreme mai sunt Vo.l/ M
dar acolo unde merg Eu, voi nu veo,. ..Po,
dau: iubili unii pe altii, aa
Prin aceasta va cunoate lumea sunteti
speriali! Aveli ncredere n Dumnezeu_1 ID_cred
Mine! In casa Meu sunt multe Ma duc
unul, i voi fi dus vi l-ai fi
veni iau cu Mine, ca acolo unde sunt Eu, sa fiII
calea unde duc.
Toma a zis: .
192
- nu unde Te duci nu calea!
IIsus a ZIS:
sunt Viata! Nimeni nu poate
la MIne, daca nu-I atrage Eu sunt cale
yoi Mine

Tatal,. M-all vazut pe Mme L-all pe

Filip l-a ZlS:
- pe ne este de ajuns!
IISUS l-a
- Filip,. Eu sunt de atta vreme cu voi tu nu M-ai
ut?_ Cme M-a L-a pe De ce spui
ata-ne pe Tatal? Tu nu Eu sunt n
es.te n .Minc:? Cuvintele"pe le rostesc, nu le spun
me, care este m Mme, le spune! tot
mInumle ce le-ati Eu sunt n
I este n cel putin pentru
e pe care le-am zic orice veti
n":me.'e veti primi, pentru ca fie
IU FIUl prin iubili pe Mine
Mele Eu voi ruga pe un
letor: pe Duhul ca n veci cu
tot ce v-am spus.
l' In Mme I Eu VOI ramne m voi. Nu voi
n lume, veni. voi. n Mine,
le Mele raman Jn VOI I veti cere orice ali vrea o
1
las iubirea Mea! cum M-a iubit pe Mine
ro IUbit pe VOI. n iubirea Mea!
i Mea, .nu vi se tulbure inima nu
ZiS: duc, voi veni iar la voi!
all fi lubll, v-ali fi bucurat duc la V-am
te acestea, mai nainte ca ele se ntmple iar
nd se vor intmpIa, credeli! '
193
las bucuria Mea, pentru ca bucuria

Mai am multe a spune, dar nu le puteti nt
el
acum! Cnd va veni Duhul va

spre nu va vorbi de la Sine, ci d

El va vesti cele ce vor vie!
Erau cuvinte. de adio, simteam
bun de la noi!
_ ntristarea v-a cuprins inimile, dar veti vede I
atunci inimile voastre se vor bucura. nimeni nu va pute
ia bucuria ace'asta. nziua aceea, nu veti ntreba nim
zic orice veti cere n numele Meu d
vi se va da acum nat
i
cerut nimic
numele Meu! Cereti veti primi, ea bucuria s

Eu voi ruga pe Meu pentru voi, me
pentru voi m-ati iubit ati crezut de la T
am venit n lume i duc la
nnoptndu-se, Iisus s-a retras n munte pentru
ruga, pe cnd noi am cobort n am mncat la ha
Shalum, care ne-am ntors n Ghetzi
ne-am n mantale ne-am lungit pe Nici
nu aveam curajul de a vorbi. ntre Petre M
Petre era Ioan, iar Matei era Filip, cel pli
De altminterea, el a rupt
Eu ti pe Iisus. dar pe nu-L n EI!
vreau, m-am trezit ripostndu-i:
Filip! este spirit nu ai cum vezi! EI e
o foarte la eare ochii .omen
ci am orbi, ori chiar am muri pe loc! Iisus ne s
este n Mine - deci, noi trebuie
194
pe spirituale ale lui Iisus! Ori
este Lumma? '
Da, mi-au toti in cor.
- Iisus e Iubire?
- Este, au confirmat ei din nou.
- Iisus este
Este!
- Iisus este Iertare?
Da, din nou.
Iisus e
Estel
Iisus e
Este!.
.. Iisus e
Dal
1"" Iisus e Dreptate?
.. Este!
.. Iisus e
Este!
prin minunile prin
le dlspanll1le Sale?
.. Este!
... . ce mai vrei, Filipe? Acesta e care
IIsus! Nu nchipui pe ca pe
cum l veZi pe Iisus, ori cum suntem noi
SpITIt, a intrat in sufletul lui Iisus
Il! pe le detine Iisus. Nu-i
ro-am lfitors catre cel m31 autoritar dintre apostoli.
e, recunoscu fetre, i mai Noi nu putem
dem pe ,?umnezeu n dect atunci
m merge In Cer. Numai ne este a-L privi.
ar.e... dreptate, .. Dumnezeu trebuie in
le In faptele lUI Iisus. El ne-a zis: .Eu nu am
195
venit de la Mine in lume, ci M-a trmus. Eu re
cuvintele iar minunile ce le vedeti voi, le fa
Ai nleles, Filip?
- da, a acesta.
Se Andrei n zicnd:
- Se apropie sfqitul! Mai marii Sinedriului au
dea, pe mna guvernatorului roman.
- intreb, ce ar putea - am var
eu. Romanii sunt oamenii legii trebuie vii la ei
invinuiri serioase, pentru a ucide un om!
Se auzi tacitumul Ioan:
- Minciuna ura destule ca omoare un
Natanael- cel de viclenie - cu insufletire:
Numai c-o spui
de nu mai nici praf de pe urma lor!
Cei vreo de care-L urmau pretu
deni pe spusele lui Natanael. N
Petre, Ioan cu mine am naintea dialogului me
Iisus, eu gndisem la fel. fi bucurat pr
discutia n care oferisem ro
locul ncredintasem nimic nimeni nuI
schimba Era decis a mplini voia
consimtise sufere pe cruce. Iar a treia zi
nvieze, cum spusese. Petre Ioan mai ro
dect ceilalli. era lor.
A doua zi, Iisus a printre noi nea lu t
Sine n Bethania. Mergea naintea Singur. Mai
zile la
Simon Leprosul ne-a ntmpinat a dat o m
cinstea Printre comeseni era li cel t
din morti. Maria, sora lui, a intrat in cu un VOI
alabastru, n care era un parfum curat de mirt foarte seu
196
mat din el pe capul apoi I-a uns picioarele,
du-I-Ie el lung. Dintre tOli cei prezenli,
la ce se mtmpla, numai Iuda Iscariotul a dezaprobat
Mariei.
Pentru ce nu s-a vndut parfumul cu trei sute de
ca fie - spuse el.
di.n pentru cei ci
I In punga i-ar fi putut lua cu
lUI n timp, cu necinstea sa

us
Maria a parfumul pentru nmormntarea Mea
a pe o aveli de aici inainte cu
pe Mine, nu! zic oriunde va fi
ra mea, se va ce a femeie
.. . ,
aml!:ltlrea el n-o
tre II unde vrea
, pe cnd ne indreptam spre Ierusalim. Iar Iisus a zis:
La intrarea. in veti intlni un om purtnd pe
el, unde o intre, spuneti-i
_Domnul iti trimite cuvnt prin noi,
ti: TImpul Meu s-a apropiat vreau
rn casa ta, cu EI o arate o
gata pe care o Mi-o dea pentru
ea
indu-I cuvintele, am inteles se referea la
era singurul n 1udeea care folosea
I apel. am desprins Sa de a
numai cu apostolii. un
mama Shati umplnd ulcioarele la O m-am
II am ZIS:
primili fac cu voi?
197
_Cu mare dragoste, Sotitios, Imi ea. Chiar
avem nevoie de o ca putem termma
nostru. Ce bucuros va fi Dionisios! Abia te .
bineinteles, ro-am dus. Totul a potfMt
iurilor Am stat n jurul mesei m piCIOare,. ga
plecare, am cntat am bA,ut paharele vm
mncat mielul pascal. Iacov mama Shan au e
la din Egipt, iar la miezul
ne-am risipit fiecare n co11uri, ne Eu cu .
ne-am luat cte un covor am suit pe
auzim glasul Profetulu. Era o noapte cu
care razele peste templul lUI
aurit, peste palatul guvernatorulw pes
marelui preot Caiafa.
am dormit deoarece, la se
se de-a binelea, n era mare Iar,
de lume fugea nspre partea de sus a
"Oare ce se ne-am eu. 01
Ne-am la am cobort In O !
alergnd, ne-a strigat: _
_L-au arestat pe Iisus! .
unde se am amnd01 intr-un
N-am priceput femeu, am r
ntrebarea primului ntlmt, care ne-a ZIS:
_Tocmai l duc la guvernatori
Am plecat n spre Antonia; n
ne-am oprit la Shalum, ca
de Shalum VItele, cellalll n
ne-am continuat calea a t
Gabbathei locul de pavat cu pletroale, am
mare agita'tie li o de in Guv
rul urmat de Iisus.
198
Avea minile legate la spate. De cum L-am mi
picioarele m-a apucat tremuratul. M-am dat
o li am glgit cel putin din continutul
ei. m-a turtit ntrziere, astfel abia
u-mi picioarele, am ajuns Dionisios. care vorbea,
tonius - din Capernaum, al servitor fusese
t de Iisus. EI fusese de pe timpul nOPlii
u-L pe Iisus adus sub arest, ce avea
tmple.
Guvernatorul Pontiu Pilat, un om aspru, grosolan.
de bani mare amator de era ntr-o dispozitie
pe simplul motiv fusese trezit din somn.
Ce invinuire aduceti acestui om? cu glas
din continutul am inteles nu l
un Un preot iudeu ia
nu era un nu ti-L aduceam!
Luali-L judecali-L legea -
iritare
na. cu cei cinci feciori ai ct cu fariseii de
edeau printre aruncndu-Ie n
ninul acuzatiilor. Drept care, strigau:
A fost auzit instignd poporul la
. Imperiului. numindu-se Hristos -
r!
Eiti Tu Iudeilor? - l Pilat.
"J:u zici asta de la tine, sau altii tiau spus-o?
t se la EI:
Ce. eu sunt iudeu? Neamul li mai marii preotilor
prins li Te-au predat mie. Ce-ai Te-ai numit
t al neamului
Mea nu este din lume, rosti Iisus.
199
Care va - Pilat.
_ Tu zici asta, Iisus. Eu am venit n lum
pentru Oricine este pentru ade
glasul Meu! . . .
- ce este Pilat, ndlcnd
umeri.
a-i da o Iisus l tintui cu privirea, pn
marele guvernator nu l-a mai putut-o De er
am simlit guvernatorul OChI.I,. r
cutremurat- mi-am zis o avusese pnleJul
a se vedea' cum era el de fapt. Apoi, l-am auzit r

- Eu nu-i nici o .'A
farisei marii preoti ai IerusalimulUI Il ac
pe-ntrecute. Iisus Pilat de asemenea. La un mo
dat, guvernatorul se ntoarse ?
- Tu nu auzi de cte fapte te lflVlnUlCSC.
Iisus nu nimic guvernatorul l
uimire. Pesemne pricepuse el toate nvinuirile l
din Din nou se gloatei preolilor:
- Eu nu-i nici o
Atunci, gloata scoase un muget
- . _.. .
_Dar ce a - mal tare Pilat.
- Noi l-am auzit oamenilor nu
bIT Cezarulu, lud
- au preolii, fariseu, carturam clOmagam..
acuzalie l-a pus pe pe P
Pilat. Era vorba de de .care tremurau ptl
puterile, darmite un guvernator precu:n .A intrat cu
n Pretoriu, iar eu, de revolta dIsperare, a
buzna strigndu-i
200
Nu ascultati de minciunile lor pornite numai din
inVidie!
mea, Pilat furia,
numaI dm vorbeam n ce
cu pnVlrea, mI-a zis, cu blndeje n glas:
dar nu ai el tace tot timpul? Nu
de mffiIC la toate lor? Pot eu fiu
tor EI vrea crucea!
neputincios nenorocit din Pretoriu.
zut pe. rezemat de-a coloa- Mai pe
scopent pe Manachen, Isachar.
Unde e Petre? ntrebat mai nti pe Ioan.
Nu mi-a el.
Dar fratele Iacov?
Nu Ioan.
Dar ceilalti apostoli?
ntrebare" doar a ridicat din umeri.
lipsa lui cel mai mult de gndit.
ti arestasera pe el? Altminteri, pentru ce n-ar fi
nOi? Manachen mi-a
Nu te mai Sotirios! EI face vointa
cnJcea! .
ce Pilat a din nou cu Iisus n fata
el:
nici o l va biciui pe' l voi
libertate!
.. ..din spusele lui Antonius, Pilat fusese
lIn m armata amintindu-mi acest
nceput. Ce de vei
nd. nu leI o care le astupe
undor plZIllu.ltonlor? Ne tot repeli nu I-ai
dar, atunCI, de ce nu-I dai drumul pe loc?
pe pe viperele care-i mping din
201
spate, iar tu du-te od.3
doar al putea s-o facI ponlr
singur cuvnt! Toate acestea mi n g,
se-n\elege, guvernatorulUI. Intre ti
acuzatorii urlau ct i gura: . _
_ poporul pnn loala Iude
Galileea! - . .
Auzind de Galileea, Pilat pe Do .
Iisus la Irod, venit n Ierusalim pentru
Se vede Irod a fost de tnrmterea lUI 1
deoarece s-a cum nu se poate mai
cu haine aurit brodate cu
patru, cinci inele pe un deget, la
lungi, ca de de Vopsite ele 10 mal
culori. Ce Ce de om! Cred c
ntregul nu mai are ..
Lra primit pe Iisus cu mare 1 b.ucune.
_Am auzit te-ai Iudeilor! -
Vrei iei locul? Atunci,
a..continuat el
pe umerii lui Iisus, Il ntr-o hama alba, tra
di
l'
regilor din Iudeca. .. A
_Am auzit faci minum! - contInua, tn
una, ca vedem de ce n stare! - li pa
el rnjind. . . . ...
Iisus pnvea cu La lui.
s-au slujitorii cerndu-I le faca o mi
la Profetului Ia nfuriat }>e
nceput insulte. n timp, manI preotilor
aflali acolQ de repeta." lor vehemen
mincinoase. Irod a urlat la Iisus:
202
nu bun de nimic, atunci N-am nevoie de
de aici, nu pun vre
n soldat roman L-a mbrncit. pe Iisus au din
tntarcndu-se la guvernator. la Pretoriu, aflat n
de nord, am tot Irod locuia
n extremitatea a Ierusalimului. Pe drum, 1s-au
t o multime de de dar oameni de

Din nou Pilat a cu Iisus n Pretoriu din nou a
EI naintea gloatelor acuzatorilor:
Mi-ali adus pe acest om nvinuindu-L
I iudeu. Eu l-am cercetat naintea dar nui
nici o din cte le voi! nici Irod nu L-a
. oval. va fi biciuit pe am dau
!
Ba nu, - gloata, de
i de farisei, care voiau uciderea
'Iat le aminti de obiceiul, intrat n traditie, de a elibera
tarile un osndit iudeu. cum pe atunci
fie un tlhar pe nume Baraba, lea
ntre acesta Iisus. Binenteles
"i Sinedriului lau ales pe Baraba. .
atunci, ce vreti lac cu regele vostru?
ernatorul.
- glasurile
le lui Iisus..
u nul nici o care la moarte!
Pilal.
vacarmul de nenchipuit, mai marii preotilor repetau
ticie nvinuirile Pilat se ntoarse din nou la
ebndu-L:
203
_Tu nu auzi ce zic impotriva Ta? Pentru ce nu
o
Se vedea limpede voia o de aj
silindu-L ia cuvntul n Dar Iisus continua
de mul!ime, Pilat paruD'ci biciuirea nvi?u!1
n Pretoriu. Pe Iisus. L-au lua:
primire. I-au din spini trlon, o
care I-au lras-o pe frunte, care au Inceput sa-L
n tot felul, lovindu-L
o vreme, Pilat reveni din Pre.lariu, urmat de
ntr-o din purtnd COTOa
spini. Pilat zise, n _..
_ Omul! Vi-L aduc, ca sa ca eu nu-! gas
o
gloata s-a 'pornit pe urlete:
- .'
Atunci adresndu-se preotilor din PlIat a ZIS:
, 1 -
_Lu
a
l
i
-
L
voi judecali-L, pentru eu nu- gase
o
Mai marii Sinedriului au
legea EI trebuie pentru
pe sine Fiul lui Dar !10ua nu n
omorAm pe nixpeni!
Pilat ira ntrebat pe Iisus:
_De unde Tu? _
Profetul nu i-a Plat a continuat:
_ Mie nu mi Nu tii am putere
eliberez ori Te .
Abia atunci Iisus i-a zicndu-i:
_N-ai avea nici o putere, nu ti-ar fi de
n ciuda ce-l primi, Pilat
de a-L de la moarte, m I
204
ului au Inceput ameniale direct li pe
du-i:
dai drumul, mpotriva Cezarului!
de atta Pilat un
ceru un vas cu se pe mini, rostind naintea
or:
de sngele. acestui om!
Smednul. gloatele adunate au ntr-un glas:
Sangele LUI asupra asupra copiilor
I
P!lat se pe scaunul de mai o
In.cercare de a-L pe Iisus. cu mna spre
Ul:
pe vostru! Vreti ucideti?
- vuia mu1timea
Sa-L pe vostru? - mai zise Pilat.
Mai marii preotilor au
N-avem alt de Cezar!
de lor, Pilat li-L pe Iisus
r, spre a fi
Doamne, ce popor! Ce mi ziceam disperat.
ce lu.i le dea un rege, ca fie ei
lahe neamun, Jar Dumnezeu, ndurndu-se de rugile
rege Pc: propriul Fiu, mai marii preotilor
tn pJcJOare donnta de veacuri a Israelului cea mai
a lor, l!-L nimiceau pe Mesia!
o'1
l1e
Antonia s-au deschis larg Ca intre
I care se A ieit mai nti un tribun roman
le un urmat de doi soldati, fiecare avnd
tm biCI. In urma Jar, alti ncadrnd condam-
.. Iisus crucea n spinare i doi tlhari. De
II osndit, era cu o din
205
lemn, pe care li se numele. Pe cea a lui Iisus,
vedea: Iisus Nazarinean Rex Iudeorum (Iisus Nazarin
nul Regele Iudeilor). inscriplie se repeta n ebr1l
Pe margine, mergeau opt
stnga opt n dreapta, tOli cu n Convoiul
nchidea cu un plus doi soldali cu bice. I
mergea de Iisus. Noi (Antonius, Diooi5i05, eu,
Isachar Manachen) neam strecurat in spatele
rului, iar n urma s-au o multime de fe
printre care mama lui Iisus, plus o de oam
simpli. Curnd am luat Manachen L-
ntrebat pe unde putea fie.
- A n mi-a el.
Am din convoi am cale L--am
n mijlocul drumului. Iram apucat de b
ncercnd ridic ncurajndu- 1:
- Degeaba, Sotirios! - a el. Picioarele nu
mai duc; nu pot le _
vreau, am lovit sticluta 11io buzunar, de
uitasem n cumplita emotie. Am scos-o i-am pus-o la
ndemnndu-l bea. Curnd, licoarea fiicut efectu
Manachen mi-a spus
- Haide, mergem! Vreau duc crucea!
Dar n ciuda vointei lui aprige, picioarele tot
tineau, mai mult l-am trAt ce-am ajuns co
din Tocmai cnd neam incadrat n rnd cu ce'
Iisus a sub greutatea crucii. semn lui
I-o ia. Dar inti n
Nu vrea! A mai in rnduri am vrut
ajut, nu mi-a spunndu-mi este crucea
Atunci am nu mai facem nici o ncercar
vreme o mai putea duce. Manachen revenise, me
nesprijinit, dar cufundat n li jale.
206
Iisus filcea doi care se A .. -
d
. pol l3fll
In Pe a nceput la fiecare pas..
la o Jar pe unul din drumuri nainta o
trasa d... e Cnd Iisus ajunse n dreptul ei, aceasta
malnta cobor se propti cu minile
u convoiuJui. Iisus chiar la picioarele lui
nu se mai putea ridica de sub
sleit de puteri. Unul din soldatii romani i
ulUI:
Pune cruce, Doar vezi nu
te se ndlce osnditul!
.ar omul nici nu auzise, de nesimtitor. nici nu
de nu auzise. Abia cnd soldatul l-a amenintat
ul aplecat a luat crucea in spate.
il era Simon din
l-a pe DlOnlSlos, l-a unul din fiii
de-o l
m.p leac. Dionisios att aftepta: de
ceru alunece crucea pe
,uma l Din momentul acela, noi am dus
DJOnIslOS a luat-o Antonius apoi eu Cnd
. . ,. am
pe dat seama ce grea putea fi am
t o pnvlte la Domnul Iisus.
ce de barbari din
Obrajii vine1i
IItmflatl, de pe urma palmelor i pumniJor,
. .' curgeau pe frunte, pretingndu-l-se pe-ntreaga
ile, erau numai snge, barba se
de SCUIpati de snge, buzele ti erau
gerate. Un chIp al durerii! Nu li vedeam spatele, dar
t...rt,. imi .mlma. ntors privirea
m Ciuda hcoarcJ ce-o simteam
2JJ7
Convoiul nainta anevoie, nu doar din pricina
Iisus, dar a celorlalti osnditi, care abia se
mine, a luat crucea apoi Isachar (o
din vindecat de Iisus), el Manachen, i tot
am schimbat-o ntre noi. Femeile aflate n urma noost
boceau cu glas mare, la un moment dat, El s-a ,.
ele a zis:
- Fiice ale Israelului, nu plngeli pe Mine, ci
copiii vor veni zile cnd veti zice: 4CFeric
cele sterpe, de pntecul care nu a de snii care
Iar muntilor le veti zice: peste noi!
dealurilor: Ascundeti-neb. fac aceasta cu copacul
verde, ce vor face cu cel uscat?!
n timp ce-/ purtam crucea, m-am gndit voi
deoarece, din cei cli am numai doi
israeliti, pe cnd cinci eram insemna Iisus va
putini adepti n rndul iudeilor, iar cei mai multi vor
mijlocul nostru, al ntre iudei se copil
le cunoscut pe Dumnezeu ct viata acest
vindecase bolnavii, le nviase n jurul
doar dreptate, ei nu-L recunoscus
Mesia! Ci l la cea mai
punndu-L ca ntre doi tlhari! P
cum am cugetat am simtit in acele
aveau cu bratele larg deschise, vor
Evanghelia Lui, o vor vor iubi la sf
jertfinduse pentru El ii Legea cea
Mergnd pe fir al gndurilor - $liU poate al unei
latii?! - mi-am zis atunci: N-au dect iu
Moise al lor, pe cnd Iisus este va fi al nostru n veci de
208
Cnd ne-am rnduit pentru a treia Manachen a
la picioarele Golgotei, iar noi, cei am
In vrf. le-au luat osndililor de la
'lele C\I In trei limbi le-au n capul
cruC": le-au dat bea un amestec cu
I a timpului. Iisus a refuzat s.o bea.
este osnda cea mai umilitoa
.nd cu smulgerea hainelor de pe cel condamnat,
sa aproape deoarece i se numai o
In !urul coapselor, continund cu trntirea pe jos ca
tuIt pe presupune o de' nein-
culmmeaza moartea. Dar vine
e Ja '
ata tmtult pe Jos, pe lemnul crucii, i se
pe ea o frnghie,. ca fie cuiele n palme.
pieptul, fiind pe sub axile'
,leaga plc.loarele, unul peste altul, pentru ca sa
plr?nul care-s fixate pe lemnul crucii.
In palme - pe care osnditul le desface
ao In i se bate un piron de un cot. Jar
tul torturi se frnghii1
a fi ndtcata crucea. . e,
se piroanele in palme, Iisus a zis:
Pannte! nu <:tiu ce fac' _" .
S
- ,., !i'. m timp ce cu
au u stropea pe
chin al ncepe od
.. ,. .. , a cu
m piCIoare. Atunci condamnatul simte Cum
trup se se se rupe n infinit de
toate,. aceste vreme de
un, ce intervine sfr}itul. n
sau, mai bine zis, ca o completare
, soarelui, care-j insute te
pncmwt de suferinJele fizice.
209
ridicarea crucii cu trupul lui Iisus
cei ne-am pe o a Golgotei, afla
dreapta lui Iisus, pe cnd n stnga, pe
femeile, toate indoliate, care in urma
la locul executiei. minte Maria Magdalena avea I
ea un cucrini albi. La picioarele crucii, m
Ioan. De vale, n partea dinspre ora
adunase o multime de oameni, n timp ce m,ai marii prc
ai Sinedriului mai aproape, nu nimic
spectacol. . . .. .
n dosul crucii, pulin mai de vale, soldatII se cms
din burduful de vin de Sinedriu Lui l
Tribunul cu cei doi sut3 un soldat se j
spatele crucii, .hainele lui Iisus ei.
la zaruri tribunul, pe cnd hamele cel
osndil
i
s-au zaruri, bunul plac al
ntr-un timp, a sosit Iosif din Arimateea, mpreu
Nicodim, aducnd din toate
trebuincioase
Iisus, pe mama Lui cu Ioan a zis:
- Femeie, fiul
Iar lui Ioan i-a spus:
- mama ta!
Prin aceste cuvinte a dezlegat orice rudenie
intre Maria li El, dnd-o n grija discipolului
Aproape imediat, Ioan a luat-o pe Maria i au cobart
restul femeilor. Gestul lui a fost inspirat, deoarece, la
timp, s-au ivit o mullime de nechemati n jurul crucii,
asemenea unei haite de au nceput mr
Iisus ori, chiar strige:
Huo, tu, care templul in trei zile nrezid
210
; Huo, elti Fiul lui Dumnezeu, jos de pe
. -
- Huo, pe altii i-ai vindecat, acum pe
de n stare!
regele Israelului! rege cu
ra de pe cruce credem n Tine!
timp, s-au apropiat din fruntea Sine-
UI, anume ca slugilor care
atunci. _
- zis Fiul lui Dumnezeu, ei. Acum
a-Lpe Dumnezeu Te scape!
- Hal, jos, ca credem n Tine! - un
ot burtos.
au continuat ce revoltat de atta
a declarat n auzul preotului
am vr n burta umflat!
Dupa care l-a im1?rncit spre burduful cu vin, iar toti
mal.erau cruce s-au risipit. plecarea lor
I dm stnga a zis lui Iisus: . '
:!Nu tu Hristos? Te
c;>snditul din dreapta l-a dojenit:
Nu tl-t de Dumnezeu, nici acum cnd te afli n
Noi suferim pe dreptate, pentru omorurile
mie pe eare le-am Dar acesta n-a nici
. priVRd spre Iisus, mai spuse:
1lSuse! Adu-Ii aminte de mine cnd vei fi in
minat de iubire de Iisus i-a spus:
zic tie: chiar vei fi cu Mine n rai!
in curiozitate, m-am uitat la inscriptia de pe crucea
tlhar, Iisus li fericirea cea li
211
am citit: .Adam, tlhar li din cmpia Sharon..
din pricina acestei potriveli de nume: -
care n rai, li Adam. cel iertat de bsus II pnmlt
rai.
Pe la ceasurile cerul a devenit ca de
intuneric s-a peste ntreaga .. n.
ce cuprinsese Golgota, toti
ochii spre norii grei ce se alergau pe Apoi
de tunete. pe cer !ulgerelor
vnt vijelios ncepu ne blclulasca.
se zgllia nu doar Golgota, ci ntregul pamnt
Iudeii. Muntele n care nfipte cele trei cruCI
zguduit din nct ne se .
n orice Mullimea fugise. Mai preotilor a
cu pumnii n piept. Nu. dect t
umbre din Sinedriu n . . _ ..
Trei ceasuri a tremurat intre moarte Vla1a. mtr
zgomot asurzitor, negru infernal:
cutremurat, pietrele s-au despicat, lar a un stra
sinistru. de dureros lugubru, 105011t de un fui
care a cerul n
_Eli... Eli! Lama Sabachtani? .
O de la picioarele crucii a strigat: . .
_ il pe ilie! vedem vme Ilie
dea jos de pe cruce! ...
Din cele patru cuvinte rasute de Iisus, pnmeJe douA.
in limba a Cerului, iar ultimele sunt. in 11
pe care a vorbit-o n Anahzate,
Eli. - Tu m-ai sunt iii
d
fi nla Ta.' .Lama Sabachtani?- .:Pentru ce
m li , .. d" I
Ori, cu un sfert de ceas inaintea m0I111, lVlnu
212
it. Dumnezeu fiind' nemuritor, El nu putea piara. pe
. n acest sfert de ceas, Iisus a cupa a
irii oumai ca om. Ars de chinurile mistuitoare, EI a spus:
Mi-e sete!
Uo soldat roman a-nmuiat uo burete n ulcica din care
'0 i, punndu-l ntr-un ntins la buze. Iisus a supt.
In minutele care vijelia mai conteni. Apoi, o
de soare a cerul, oprindu-se deasupra crucii
ijloc. Trupul chircit de durere se destinse printr-un
putemic i, atunci, Iisus sCoase un al doilea plin
bucurie
- Totul s-a mplinit!
Pe complet destins, cu ochii ridicati spre
ti IimQCde: .
- In minile Tale mi..dau sufletu1!
a nchis pleoapele ncet, a n
a murit pe cruce Iisus Omul. fiul Mariei.
n secundele furtuna s-a potolit cu
arii negri haJucinanti s-au retras, vntul
ic a ncetat un soare de splendoarea a
"t Golgota. Peste intreaga fire a coborAt o pace
ne seama, s-a fofilat bietele noastre
zbuciumate. Nu se mai auzea mprejur dect
a iar undeva - susurul unui ru.
trezit ca dintr-un infern. Iosif a rupt
-ne:
duc la guvernator cer trupul lui Iisusl
doilea a vorbit sUlaul:
Cu acest om a fost Fiul lui Dumnezeul
Israel, Israel, popor ales! Istoria ta s-a incheiat pe
fi ultima ai scris-o tu insuli eu sngele lui Iisus!
213
M-am apropiat de cruce am trupul. Era
Tlharii nu Soldalii cu ordin
fluierele picioarelor, spre a le Ca
apuce noaptea Sabatul pe cruce. ce au termi
cu ei, au trecut la Iisus, ca Lui picioarele.
ne-am opus, anunlndu-i efa mort. Un I-a pi
care-I vr o ntr. coaste. Vrful armei
pricinuit o din care, spre uimirea a c
snge Pe I-am cercetat trupul cu luare amiR
Era o
Ne-am dus cu Nicodim aducem din toate
trebuincioase un pat, un linloliu mare pen
coQorrea n un burduf cu de aloe, alte
mici cu vin untdelemn, unsori aromate, mirodenii,
giulgiu alb de in in care trei saci cu
elltate, de felurite Le-am pe toate la cru
le avem la ntrebndu-l pe Nicodim un
vom ngropa, mi-a povestit"cum, la din
care trecuse, Iisus i-a spus Jui Iosif din Arimateea:
ta de Golgota, vei o n ea sa
mormnt, la viitorul mi se timp
voi' pe Golgota. Deci n acest mormnt
pui trupul!
Vorbind, Nicodim mi-a chiar la poalele Gol
o n care se mormntul cerut de Iisus; fi
ntr-o Cadavrele tlharilor au fost luate de pe
naintea celui al lui Iisus. le-au legat de cozile
potrivit obiceiului, i-au dus n Hunnom,
putreziciunii.
Att iudeii blest
cadavrele de aceea, sunt duse n
214
nom. se ca
vre, romanii le ca lr vreo aceste
I
'f n a unor sume substanl' I
081 a revenit cu biletul de A 13 e.
t hrtia a plecat. Pilat Pilat.
guvernatorul roman al Ca .. SI socrul Iw
a cere ba . d . esaren, trupul
t ar fi vrut. ru, era pregatIt sa-I
Iosif a pus scara pe un bral al "
I n acest fel &. '. CruCII, vrnd coboare
loarte Eu A
crucii i am zis: . , m ro-am in
- Nu nu
le e lipit crucea, este foAarte fragil delicat! Tot
Manch sngele Inchegat rupeli de tot
" en s-a mtre noi: .
- tu cum zici, Sotirios?
- Eu zic ntindem pe jos ni te ca
u tOlii crucea din locul e' . rpe curate, scoa-
lucruri odata-o -,1 " ds
l
s-a punem pe ele i astfel
yl lacem de cruce AI'
r n-o plin de sA? ,1
Asta l' . nge.
" mu t I cu totul n sabat! _spuse
l-am
.. Iisus e Domn al Sabatului.
Noroc Manach
.t t' eo, care se bucura de multa-
a e, a ZIS atunci:
.. Atunci, hai cu tOlii cruceajos!
A,m scos crucea am ntins-o
am mprejurul . pe rpele Din
'. Am . el un paravan, sustinut de
ul' ia crinii ne .
ea la I _ . rpele Insngerate. Nicodim
e mmulate n de I . A
iar Iosif _ unsori aromat . a. oeod1 vin,
e mir eOJl.
215
Antonius a SCOS de pe cruce cu inscriptia
I
A _ tras frnghia care-I lega pIeptul de cruce l'
uatoC, nou - ' l' d n mnA
luat-o Am tras cu .pnmu piron I a,
care l-a luat Iosif. Apoi Nico<hm ,-a splat palmele, deget
_ Le uns Am scos pironul al dadea, pe eare 1-3 1
II -a, - "d cap
N' cocf Coroana de spim era tare m esa pe. I
o scot, ro-am rugat n gnd:
nu rup-Sfnta-li frunte mai ml:8 vemt .1d
tom de jur-mprejurul coroaneI de Spini, cAt mal
i astfel cele trei nuiele din care era s-au de. t
spinii nfipl n cap. Coroana de st
n
fost de Manachen. Doamne, mare.
era numai de snge
x l-am capul, iL-am masat cu Uel e .1&.
cu por, '1 A f t atrozec' '1
am cules toli spinii nfipl
i
n piC e. A U os p S a
i-am vrt ntr-un buzunar al meu. In locul.lof,. au 1

n' l-am uns pielea cu aromate l muodenll,

at tea gau . . .'d s
, t barba pe care o de SCUIpat l e n
plOpn., "-ds"h
Fala i chipul n,u":lal U'oa.le e nge InC
Dar cnd am ajuns la urnen la spate, am crezut
ierd, la bru, era o de carne toca
P In doul\zeci li lase de am, ct am pra
am ntlnit tot felul de chinuiti, rupti, flagelal
1
ciopI1
i
t
i
, cu ochii jupuili, dar nu am un spat
s!rrn.t! ,
ct durere ndurase! !r s murmure, m
De aceea, pe drumul ctre Golgota, cdea la tot
De i brba\i, toli plngeam, mcluslV Incer,,:,tu! Ant
N
I- eu ,; cu Manachen ne-am linut fIrea, msa mull
.umal, - -d Ince
licorii din timp, care nU
4
1. pier use
Vilzndu-i cui1l le-am !Oput: .
_ Intoarce\i-v capetele spre s nu v mal
Mari. ci plngeli, ci o ucideli.
216
Manachen I..,.a tinut n sus, pe cnd eu l-am
ele, L-am acoperit cu mirodenii, .L-am dat cu
acoperit cu o f3j dup care am pus, Intre EI li
, alt de crpe apoi am trecut mai depMte.
restul trupului era numai de snge nchegat. n
rele unul peste altul un piron ct
tul mare de gros lung de un cot. A vrut ia
isios. I-am optit: E al Dar nu acum. l-am vrt
unarul jiletcii mele.
Ocupat cum eram, nu am de se
tase. Abia cnd Manacben ne-a spus privim in sus,
bservat ntunericul dimprejur, iar cnd am ridicat ochii,
zut deasupra capetelor noastre o splendoare de nor de
unui disc, mare ct roata avnd culorile
beului o mngietoare. Tot""
cben ne-a
Prezenta Lui Dumnezeu este cu noi! Curcubeul este
luI cerului!
Vai, ce frumusete era feerie de culori!
am aruncam privire in sus. Cu totii eram
i de aparitie
ce I,am pe Iisus, L-am in
'ul de in li l-am pe Iosif s-I datina
nile de la mini, din picioare din M-am ridicat
ioare ca privesc mai cu luareaminte feericul nOf.
atunci urechile mi-au VIbra!, percepnd o melodie
ca un ecou nu mi-am dat seama pe
era sau doar
de ncntare distingeam doar cuvintele: Osana,
...
In acel"!i timp am simlit o balsamici, de
intrasem ntr--o toate florile se ntreceau
dezmierde nrile li intreaga-mi cu proasptuJ li
217
suavuJ parfum pe care l miraculosul n
nu era doar colorat, ci muzical plin de parfum
Nicodim ro-a trezit din visare. Trebuia
punem trupul pe pat.
L-am n giulgiu, L-am trecut pe I
am pornit spre urmali de femei. Feericul n
nainta cu noi, oprindu-se n timp cu mic
cortegiu, deasupra gropii. de mormnt am
de care s-a apropiat a ngenunchl
cu noi.
uitam la ea. Era o Mater DoloroS3.
supunere ascultare de voia
Dumnezeu! n timp demnitate nobl
n necuprinsa-i durere sufletul ei plngea.
plnsul sufletului nu se prin lacrimi, prin bocet,
este att de puternic inct iti inima. Maria a v
mna pe sub ceafa fiului, I-a putin capul, s-a aple
I-a atins obrazul de-al ei, dndu-I sufletului.
trupului se face pe buze, este,
mai adeseori, din voluptate avnd dr
scop posesia. sufletului este de
obraz la obraz, este ngerilor n Cer.
Punndu-i apoi capul, cu mare la loc, s-a retra
collul stng al gropii, Ioan, pe Nicodim
ultimele naintea Eu priveam
luare-aminte scena pe care o aveam in la fiecare col
gropii era o Marie lateral, )a cap, se aflau
Isachar, colturile lintoliului; ei - Ioan.
dreapta gropii lateral, erau Antonius Manac
ei lintoliu1; n fala lor, peste eram
Nicodim cu Iisus. La picioare Dionisios
Iosif, iar n spatele lor mama Zebedeilor, cu Irina SUlJl
218
mormntare extrem de li cerescul
i o Nicodim I-a pus o de
pe L-a mai strns n giulgiul cel fin
a la toti colturile lintoliului cu mare
trupul n fundul gropii. Apoi Nicodim cu mine am
lintoliul n sus, care am pus deasupra mormntului
pede mare, de care s-a mbucat perfect. Maria
dalena a cu mama Zebedeilor
ni. Noi am urcat pe Golgota.
Norul deasupra femeilor, iar lumina lui, ca un
ne-a C?ndus pe noi. n vrful Golgotei, am
t tOl1 de cruce ca s-o punem la loc, iar n clipa cnd am
t-o, a devenit cerescul nor s-a topit. Am
n extaz dinaintea crucii luminnd ca o
chen a zis: .
. lat-o cum Sabatul Pascal! Numai acest
t n n timp ce noi, cu luminoasa cruce a
. us, mergem cucerim lumea, pentru El. n viitor
ntregii lumi se cuvine a fi: Iisus nainte li
irea El!.
Ne-am strns toate lucrurile, Maria Magdalena a luat
cu crpele murdare, am totul n cele
plecat, iar noi, tot privind napoi, am cobort Golgota.
m-a apucat o de a plnge. I-am
t plronul lui Dionisios, am pretextat
'" apostolilor ro-am de ceilalli.
pe parte Golgota, am ajuns la cruce, am luat-o n
am n genunchi am nceput plng. Nervii
. 't, de licoarea din au rupt
tde, n liroaie de lacrimi. am plns,
, am plns, in hohote care nu se mai terminau,
219
ce am o la picioarele crucii, iar hainele de pe mi
musteau de lacrimile . .
vreme o fi tinut tnguirea mea, nU-fil mal
sama. Dar simteam nu jeIuisem
de lacrimi. Cred am plns ..1Dtreaga,
lui Adam la Iisus, pe care tocmai Il mgropasem,
poate nu izbuteam ies din. acea surpar
nervilor a ntr-un tmu, fi a
binecunoscuta voce, optindu-mi:
Pacea fie cu tine!,.
ro-am de nici o nu bntu
.
Atunci am auzit cadenta unor copite de cai .urcA
Golgota n trap. M-am rostogolit la in vale m.
ascuns o de care prinsesc:m n
De acolo am privit n la ce se mtmpla.
Antonius care se deplasa calare de la
Antonia spre a coborAt cruce a atins-o cu
getul, pesemne sngele de pe ea se
de jos, de unde ma acea a ca
un simbol de efigie: un VIteaz lmnd m brale .0 c
cu .m-am gndIt c,
atund ncolo, crucea nu va mal fi un obiect fi
de sngele Jui Iisus ce se pe
pe viitor, regii Ji o vor lua in ca ajut
far' tor n luptele cu
iubirea lui Iisus pe Antonius a mconJ
crucii, care a a pornit n galop,
noapte. .
Am vrut eu scol plec, dar o amel
trnti la Era semnul efectul liCOl
se terminase. Cnd, totUJl, ro-am ndlcat in picioare, o gre
220
mi-a ntors stomacul pe dos,
rc de ce.m.ncasem. ce am vomat, rn-am simtit
mal IImpezit la pru. Cu toate acestea, m-am
acolo pe cu fala n sus, cu ochii la puzderia
lor de pe cer, un semn n Sclipirea
astre. I?m valunle de gnduri care
.!rezlt realItate un anunlnd miezul
Il. Dupa s-au alli pintenogi, marcnd, prin
cullcr stndent, unei zile nceputul alteia.
poate n pace, mi-am zis,
um ncolo, niciun fals Mesia n-o mai
ridicat din m-am la o
a plecat n apostoliJor.
dus catre Ghetzlmani. Am poana n
ul unde ne adunam, un om ngenunchiat
U-se cu proptit de piatra pe care, de obicei,
Domnul IIsus. M-am gndit ocolesc la
ii de cruce l-am chiar de la
re Era Petre, nu se ruga, ci
a cu sugh1tun, ca un copil. M-am apropiat l-am atins
r:
Ce ai Petre? Ce li s-a ntmplat?
A ridicat spre mine un chip de lacrimi:
- Vai, mie, Sotirios, Iscariotul L-a iar eu L-am
it trei ori.
Am jos el, ascultndu.j
.Ct am stat la Petre, ne-a
ne-a dat porunci ne-a spus cuvinte de bun
primul pahar, a zis: .
zic unul din voi va vinde!tr
221
Un fior ca de ne-a trecut pe toti, ne-am intri
am inceput ne fiecare cine o fie
cu capul rezemat de Iisus, i-am ntlnit
Ioan i-am semn ntrebe pe Domnul, Iar EI

"Este acela care va lua bucata de pine!"
Vorbind, a intins pinea lscariotului, acesta a luat
Domnul i-a zis:
lICe ai de mai repede!"
Iscariotul a pinea n a La al doi
pahar, Domnul mi-a zis: . .' .
zic vme ceasul, chiar a vemt
,
cnd
veti fugi veti singur. Dar nu sunt singur: cu Tat
Atunci L-am contrazis, asigurndu-L n
voi urmndu-L oriunde; fie la nchisoare, fie
moarte. EI mi-a
"nainte cADte vei de trei ori!"
Bineinteles nu mi-a venit a crede i-am spus

ceva nu se poate, Doamne! Eu imi dau
pentru Tine!"
. toti L-au incredintat in felul in care o
ce am cntat imnurile de nostru,
a mers cu noi n i-a Qe ceilalti
venit aici doar cu mIne 1 cu feclOru lUi ZebedeI. In drum
spus: . .
"Sufletul meu e intristat de moarte. al
vegheati cu Mine!U . . . .
Apoi s-a dus colo, a ndlcat mlmle cer
nceput se roage. Nu auzeam i
vreme plecat fala la Ab.. cand a ndlcat-o,
prins cuvintele: '
222
toate li sunt cu de la Mine
l acesta! Dar nu se pe voia Mea, ci a Ta!"
Pe. m-a cuprins toropeala atipit. Cnd ro-a
spus cu in glas:
"SImone, dormeai? Un ceas n-ai putut veghea cu
? Veghe,?t.
1
rugati- nu in
Pe Iar s-a a inceput se roage. Un
s-a IVit EI, ncurajndu-L, mea.
cu durerea, se ruga mai sudoa-
I s-a transformat n broboane de snge, de
te pe L-am auzit:
e cu paharul acesta
-1 beau! Dar fie pe voia Ta!"
. venit ia: la noi ne-a luptnd cu o
de tnstetea care ne cuprinsese. "ne-a
t: '
.-avet
i
putere vegheati un ceas cu Mine? Vegheati
Sufletul e preget, doar trupul e neputincios.
1t
a treia s-a rugat la fel:
ata, acest pahar de la Mine!
fie pe voia Ta, nu a Mea!1I
venit a treia la noi ne-a poruncit ne
du-ne_ vine' acela care avea
t, aparu Iuda IscariotuI n fruntea unei cete de
cu cu felinare cu arme. Iisus i-a ntrebat
I-au
e"Iisus din Nazaret", le-a zis lor:
u sunt!"
a :mlelesese cu ei, nu aresteze dect pe acela
I va saruta, veni mai aproape ca pe
mnul i-a zis:
uda, cu o vinzi to pe Fiul Domnului?ll
223
Toti neclintiti Domnul din nou i-a ntr
pe cine Atunci Iuda L-a de soldal
slujitorii Sinedriului I-au legat minile L-au dus la Arma,
L-am intrerupt pe Petre l-am ntrebat:
- Anna e mare preot?-
- Nu. A fost, dar romanii l-au
doar al Sinedriului. Cu multi bani dati romani
l-a mare preot pe ginerele Iosif din satul Caiaf
Arma, cu cei cinci feciori ai lui cu ctiva faTis I
instigat tot poporul naintea lui Pilat, .
Iisus. Eu cu Ioan am mers El. Restul au fugit. 10
intrat Domnul n casa lui Anna, pe care l cun
i vindea Eu am cu soldatii n c
un foc. Cum era l-am pe
stnd la o pe cnd Iisus in picipar
minile legate. N-am auzit ce vorbeau, mai ales Do
cu spatele mine. Dar Ioan a ascultat tot.
Pe cnd la foc, o m-a pri
mi-a zis:
tu erai cu Iisus din Nazaret?"
Eu am negat
1
spunnd:
"Femeie, nu Il cunosc!"
A mai trecut un ceas un altul mi-a zis:
tu de-ai Lui! Vorba te d
galileean.'l
Atunci ro-amjurat nu-L cunosc pe Iisus.
Unul din servitorii lui Anna s-a ndrjit,
el n Eu iar am
nu tI cunosc. atunci, un dintr-un pom a
Domnul, care era n cu Anna, s-a ntors
ro-a privit. Eram la unul de altul, dar privir
n-am s-o uit pe loc venit in
cuvintele Lui, In noaptea asta vei de tr
224
te De acolo, din curtea lui Anna, am
pna aIcI I atunci tot plng.
regrc:te de Petre
capul 10 palme durerea
cum ct de amarnic
, am mngi, spunndu-i:
- mal plnge, Petre! El i-a iertat pe care i
u n n picioare! n iubirea Lui mare
fi! te va ierta pe tine! se face
Hal, sa vezI mormntul crucea de pe
ta!
de Golgota,. am intrat n lui
dar, auzmd zvon de g1asun ne am UI"tat "
.' - Imprejur cu
de Anna, cu ctIVa farisei soldati coborau
ta spre mormnt. Din locul n care ne aflam se prea
ce fac. Petre mi-a zis:
ntr-un pom vezi ce fac.
Ct . -
pe-acI sa. ca.?, ce le-am nteles nerozia. Peste
cu fa:,Isen au luat-o la vale, opt soldati de
mormantul Abia cnd am cohort
estit ce-mi ochii
- N-o
A
a crede cnd li-oi spune ce-au Au
. rmantu! sub l-au sigilat! Se tem Iisus o
mgroapa!
Petre a zis: -
degeaba se zice prostia e mai
.J marea! Or fi creznd Iisus nu va nvia dn
slgilIulul?
Am adx:rurat o crucea, de Petre. Nu
ca nu fim n schimb am cu
DOtn cum plcuri de oameni urcau Golgota, era
225
Sabat. Dar de Lumina
Crucea Nazarineanului veneau minunea.
Petre a plecat in valea Iosafat, in
pe cnd eu m-am dus la Shalum. gasit
cu capul, n palme. La zgomotul mel, nda
fruntea mi-a spus:
- Ion Marcu feciorul meu, duhul!
Dintr-un sa'lt, am fost n camera bolnavului. Ma
Esthera Maria pJngeau el. L-am
mi-am dat seama avea o care-) pnmeJd
viata. . .. _
- Nu mai plngel1, datl-fil ce spun eu, ca nu m
. '1
mmem. .
Le-am spus toate cele
portocale stoarse date prin ca
cearceafuri n care ceStun dm bUTule
indicate de mine. ce i-am vrt in picit
de-ale mele l-am n arome i-am dat zeam
portocale. cteva comprese' schimbate
cearceafuri ude cu Dleturi aromate, temperatura
inima reluase
eu am de veghe, efect
doctoriilor administrate, iar n timpul acesta am scos
buzunar cei patruzeci doi de spini nfipti n
Iisus am nceput cercete: Erau grozav de ascu)111 I
tari, incat nu era de mirare 11 adnc ,
in frunte. Tot n mI-am ammtlt
propria-mi un
precum cuvintele lui Iisus cnd IIm.vemse 10
Pe tine te-a dobort doar un spin, dar al patruzecI I
nfipli n cap! Doamne, ce dureri indurase, su
226
cum mi prevestise, cu atta timp nainte chinul
prezicnd spinilor ce aveau
n acea de veghe a lui Ion Marcu, m-au vizitat
nisios, Antonius Isachar. am dat cte un spin
restul pentru apostoli
tru cel carc aproape de Domnullisus.
Vorbind cu Dionisios, i-am atras luare-aminte asupra
se mplineau trei zile de la ngroparea
lUI deci: urma nvieze. l-am rugat
. nt
e
de avea afle ceva n cu
re. Ba chiar la mine ca mergem amndoi la
nt. Eu am n continuare Ion Marcu care _
fie - trecuse peste marea primejdie:
hlsese OChII, recunoscuse chiar se de sete.
dat din nou de portocale din nou l-am
n cearceafuri udate cu otet aromat. Apoi l-am
Shalum, rugndu-I cu
avea la ntoarcerea mea.
Simteam nevoia ies, respir aer, cu
aga mea preziua invierii Domnului Iisus. Gndul
veam pot vorbi, transporta ntr-o
cu de explicat n cuvinte. stare
o cu o foarte
plata. M-am dus, deci, la Dionisios, pe care J-am pe
unde ID-a poftit i pe mine. Era tocmai Jocul unde
.!Il respira, cteva gnduri schimbate cu
trionul, am atipit amndoi. nu pentru vreme
TU . un puternic cutremur i-a zvrJit pe toti
tam, .foarte sumar Am n picioare
d: '
Iisus a nviat!
227

Se de am pornit cu paii mari s

lui Iosif. Zorile se ntr-o mare
culori peste un limpede li nstelat. O femelc
foarte Golgota, ntorcndu-se de. la mo:mnt.
Maria Magdalena. Cum noi veneam pnn nu
ntlnit.o, neam ntrebat, pentru ce w
La mormnt am lespedea mtr
iar pe soldali - la liPSili de
Aplecndu-ne capetele il cercetAnd am
cu care Iosif Ii pansase pe fund
mormntulul, iar pe care Nicodim
peste se afla n IncuI capuluI. RIdIcnd
ne pe privirile, pe lespedea
din lume, ntrun vqtmnt lumi
dintr-o materie din. boabe
cu chip lummos imaterial, de cu f
cu sclipici de stelute pe urnen, .lar.1O loc de piCioare
de nori Intreaga-I era scldatA
culorile curcubeului. incremeniti de !?Iomsl
avut puterea de a strnge de cot de a-mi
- E nger!
n clipa ne-a zis:
Hristos a inviat!
nni ne-am glasul am
a nviat!
Apoi, aripile ntr-<l feerie de cul?ri,
luat lin zborul n n urma lUI O
de stele n culorile curcubeului
Ne-am ntors n complet Dio .
cu vestea cea mare, iar eu la Shalum,
ngrijesc mai departe pe Ion Din fericire, l-am
228
bine cernd de mncare, e mort de foame. Am
pe mama Esthera pe abbi Shalum.
- Ei, mortule, abia ai revenit din Sheol te ii iei la
- cu lumea? Ce glas ai
Ion Marcu a Inceput Nu i-am
nce dect tot de ponocale o
de zarzavaturi ii carne de
- Ce-ar fi spui cine te-a mpodobit c-o
EI a zmbit a privit trist n tavan. ntr-un trziu, a
ns:
li spun, dac nu-i spui lui abbi.
Ce amestec are abbi aici?
Vorbim ntre noi doi: Jai speriat serios...
ce am mncat mielul de ne-am
la culcare. Pe mine nu m-a prins somnul; era cald
nu mi-a priit vinul pe care-J Am deschis
tra, vrnd dar, privind n
ut o de vreo de cu felinare,
arme bte, iar n fruntea lor, purtnd o in
cunoscut pe Iuda Iscariotul. Nu de ce mi-a zvcnit
de ngrijorare, dar am in
ei. Mergeau spre
. teama mea a sporit. M-am n urma lor,
ut. La apostolii, care au fugit la ivirea
iului de soldati de au intrat n
fi L-au pe Iisus cu Petre, Ioan ii
ascuns o de unde ce se
Iisus i-a Intrehat:
"Pe cine
Ei au
"Pe Iisus dln Nazaret!"
Iisus a zis:
"Eu sunt!"
229
.. f un pas El. Dar n ace
au 3_ nt i de trei ori.
au fost "Ia patm
l
t frunzi" tmpleticindu
.. d ca un bezmetIc, pl u a
de jos, iar. i-a ntrebat din nou:
"Pe cine
"Pe Iisus din Nazaret!"
"Eu sunt, a Iisus.". I ca in
au fost arunca!1 a as din o sabie
Cnd s-au a rstc cap, uree
purta )a el a lOVIt p unde fuse
Iisus a luat urechea de JOs, 1-3
pe loc i s-a prins. "1 d de El i L-a

lisu
Atunci -S-3 apropiat u a
privit cu jale l-a ntrebat:.. Fiul Omului?"
"Iuda, cu o VinZI tu pe ",
Apoi s-a ntors cu
"Petre, sabia l.n teaca, fimd . aharul pe
" "' Ori crezI Eu nu VOI bea p sabie va mun.
Meu Mi l-a . L-au luat. Iisus a vorbit
Ei I-au l,egat ro eli unul dintre ei ro-a desco
n-am auzIt ce, pe . , fumt gol
b' ,
a u , cnd m-am pe picioare
aJ'uns acasa, nu W W de fr'"g o;:j eram zgIt I
D' '"... clan1aneau :!l'
culcat.
10
1
11
uru ,., dar nu mai ce.
frisoane. TrzIu de m-am 10 _
pe tme.
l-am dat bea din zeama de ab
" A mai vrut zeama e pa
l-am spus sa ,.:.
miere a adomllt e n CU somnul.
Acum . oarma, c:a . de mncare du
Mama- Esthera mi-a adus
am mncat, mi-a spus ia lucrul I-l vegheaza ea.
230
- Du-te, Satirios, mai tu, te-ai luptat
I cu boala Jui!
n la primul cat deasupra
lui, Shalum ridicase trei camere mici, o o
re mare de oaspeti, pentru veniti
parte, la teasc, avnd nevoie de peste noapte,
mici locuiau Absalom- tescuitorul, fiica sa
iar n a treia - Shalum tinea hqoagele de negustor.
rea cea mare nu era ntruct nu
vremea pentru tescuirea
sem cu Petre duc acolo pe apostoli, urmnd ca
lor. Deci am luat-o ntr-acolo,
ct mai repede cu fiind sigur inviere,
. se celor unsprezece voiam

-am pe toti adunati - n de Toma _ le-am
it cele intmplate la monnntul
m dat cte un spin, Nu peste mult a sosit Barnaba
care ne-au povestit cum, n drum spre Emaus, li s-a
t Domnul, a vorbit cu ei nsolindu-i, ca vreunul
apoi au poposit tustrei ntr-o s-au
la de-abia cnd EI a binecuvntat pinea, a
li Je-a nmnat-o dat seama fi aveau pe Iisus
. Dar o a
t Atunci, Jipsindu-se de au gonit amndoi
Iim, ca apostolilor L-au
am cu ascultam cu sufletul la
le lui Cleopa. Dar nici nu bine vorba,
ro n mijlocul spunndu.ne:
acea fie cu voi!
231
Am cu totii in picioare, speriati. Bineinteles, nu
3teptam vedem intre noi, cnd c e
8fX> emota aparitiei Lui ne
eu speriasem, glasul mi-era att de Carnii
Iisus a continuat cu binecunoscuta-I blndete:
- De ce v-ali speriat aveti n inima aseme
gnduri? Eu sunt! Priviti-mi minile, picioarele c
,
Toti II cercetam se apropie mirat
necredinla ce-o ntlnea, a ntrebat avem ceva de
care. Cum Toma lipsea, pe un Ccip
de orz un fagure cu 1 le-am dat.
mncat de cu zicnd:
- Cnd eram cu voi, v-am spus trebuie se iotAm
cu Mine toate cele scrise despre Mine, n Legea lui Moi
Profeti n Psalmi. Este scris n sfinte Hrist
fie ucis o invieze din morti a treia zi de la ingr
cune. Voi mergeti predicati in numele Meu la t
neamurile, in Ierusalim
ce veti fi cu putere de Sus, Ioan a botezat cu
iar voi veti fi botezati cu Duhul Sfnt!
aceste S-a Apostolii
pe ct de incremeniti, pe tot att de nesiguri, ne
fusese sau vreo au incepu
discute cu aprindere, unii recunoscnd vlzuser
Iisus, altii venind cu
Eu, care-L cercetasem cu luare aminte, am
cu glas
EI a fost, dar nu are nimic ci ne-a a
ca Iisus cel divin. El a fost, dar intr-o hain transcenden
picioarele ti erau de un nor albicios; nu IDer
plutea ca pe-o Intreaga sa emana o lu
vibratorie; haina sa dante
232
de asemenea, de VIbratii; brAuI cu care era incins
culorile vibra, iar hlamida ce-I
a pe umen mtrunea culori ale
. El a cu frumusetea-I de natura pe
acum o are, orice este un mare
Nu cuvintele mele au avut darul de a-i
.. ge, dar eu am plecat incredintat in
I mele de aparitia a Profetului cu inima de
nimic omenesc n nici
I niCI oase, OICI piele. sa era dintr-o materie
pe care nici oamenii nici eu nu
de . unde s-o dar faptul c fI il
tasem n noua umplea de o fericire de
ere de nedescris.
zile, a venit la Shalum, cu un plin de
II, Mana MattdaJena. Era n care pusese cirpele
te de sngele Maria Magdalena le luase
le strnsese sac alb de care se
Apoi a pus in care, marea-
se toate! Ca negustor incercat, Sha]um i-a
in numai care pot fi
apoi mncate. fn plus. tot Shalum a mai zis era o
de de !isus ntrebuinleze la
Simpla lor atmgere de nuielele Maria
tit cum, prima zi a ducndu-se la
nt, a Iespedea iar mormntul golit! A
la I la Ioan, ce au
t, cac,. descoperire. plecarea lor,
a ma, pe marginea gropii, plngnd. Atunci s-a
. t.Cin:va intrebat-o de ce plnge.
Ftmdca L-au luat pe Domnul L-au dus in parte!
puns ea.
133
Pe Iisus a chemat-o pe nume:
- Maria! '"
Ea s-a ntors, a strigat: .Rabuni!_
vrut picioarele. Dar Iisus a opri
spunndu-i:
_ Nu atinge, nu M-am suit la Dumne
Du-te spune fratilor Mei ntru Dumnezeul Meu
vostru!
Tot Maria ne-a povestit Iisus <fratel
fratelui Iacov. pe care-l unsese episcop al Bisericii
Ierusalim. Aici se cuvine. o precizare n pri '
rudeniei, anume la nrudirea este foarte exti
socotindu-se rudele la a Dar, pol
Iisus nu era nicio cu acel Iacov, acesta
primul fiu al Mariei. dulgherului Iosif, tutorele Lui r
Cum, iudeii n pe Iisus ca fiind
Iosif, din neamul lui David, al mama
l-au nrudit cu Iacov. Personal. nu I
cunoscut, nici pe Iisus nu L-am auzit pomenindu-1. Dar
mod sigur aceste rude n-au crezut nicio n
Mariei Magdalena a umplut Ierusalimul cu
TOli localnicii pe le duc la e
n de 'unde ies mncndu-le acee

Am aflat cu tristete Toma nu crede 'in apa
istorisirea apostolilor, ridicase din u
afirmase:
_ nu voi pune degetul n palme, pe picioare
eu nu cred!
opt zile, ne-am aflat din nou n camera de oa
a lui Shalum, cu apostolii, cu ucenicii
234
aba Cleopa. Iisus a venit tot prin a
mijlocul nostru a zis:
Pace
Apoi, i s-a adresat lui Toma:
Vino pune-ti degetul pe minile Mele n
fii necredincios. ci crede!
Toma s-a a
- Domnul meu Dumnezeul meu!
Iisus a mai zis:
- Tu ai crezut vezi, dar fericili sunt aceia
u vor crede! predicati noua Lege
lumea! cine va crede se va boteza, va fi mntuit,
e nu va arede, va fi osndit!
In a treizeci opta zi de )a nviere, Petre ne-a chemat
ea Iosafat, spunnd Iisus va fi cu noi. Au venit
Iii cu familiile lor, ucenicii cu familiile Jor, Nicodim
cu tOli ai Jar, Antonius, Dimitrios, Shalum, cu
Ie lor, o mullime de lume foarte multe femei. Printre
tonius mi-a pe Claudia Procula. SOlia lui Pilat.
ca de-obicei, ntr-o parte, femeile cu
n la mijloc un loc de trecere.
Iisus a din nou, n splendoarea-I
pe nor alb vorbindu-ne cu inegalabila Sa
le:
- Datu-Mi-s-a orice putere, n Cer pe
ti ji faceti din toate neamurile ucenici, botezndu- n
le al Fiului al Sfntului Duh!
toate cte vi poruncit Eu sunt
in toate zilele, la veacurilor!
Apoi a precum venise.
235
Mai trziu, Manachen, care fusese de mia spus
n anul care trecuse, la
Shalum, cnd Iisus din comesem
lundu-l cu Sine, Ia investit cu du

-1 la Cer ia conducerea Blsencu

na larea , . '1 d n
Antiohia, ungndul episcopul or I
'1d'
Ca urmare, Manachen lichldase toate aven e In
se stabilise modest n Antiohia.
CRUCFA
n cele de zile nviere, pe care Iisus
petrecut printre oameni, iudeii s-au luptat cu topoar;,
cu cu alte unelte crucea e
Golgota, n-au nici s-o S-au lu
cu crucea ea a invins. .
. aparilia Lui Iisus in valea Iosafat, dm paru
Lui, cei cu apostolii, pe
crucea din a,.m 10 gradma GheLSlmaru, U
tot Muntele .' .
n de patruzeci zde,. IIsus a fost mul
apostolii,
a te ta, iar n a zi, fiind numai cu el
spre Ierusalim, a
binecuvntat pe s-a ridicat la cer, m noru
alb pe care plutea de cte ori ni se
n a patruzeci cincea zi de la
a venit rndul i tlharului Bar,abba, care fusese te
schimbndu-I cu Domnul bsus.
236
Analiznd numele lui Barabba, se are o
semnificatie .ebarlt nsemnnd n fiult, iar
balt insemnnd -.fiul ori
J lui Adamlt. Cum era un tlhar un foarte
ejdios, oamenii din popor il porecliser Acin. - i
eau. Dar aveau mare de el, nu efa fioros la
ci mai ales pentru multele sale victime .
i au fost Barabba fiul
un tlhar renumit - Iisus - Fiul Lui Dumne-
, mntuitoru] lumii, Messia -, iar iudeii il pe .-
bba, trimilndu-L la pe Iisus.
Pilat se luptase mult pe ca
ne cu el mare-i fusese mirarea iudeu cer
elibereze pe li un nevinovat,
L-a socotit pe Iisus la li al
elor sale de a-L salva.
Umbla vestea Pilat, la eliberarea tlharuJui,
fi tras un picior in fund l-ar fi amenintat: Bestie, acum
Iisus, dar a doua nimeni nu te va mai smulge
inile mele!.
pe Barabba a inceput
persecute ideea de a-L ucigndu-I pe guverna-
Chiar lui Petre ii propusese La care
olul fi gonise, amintindu-i Iisus i iertase pe tOli
nu avea pe cine Barabba nu s-a
rIS, fofilndu-se in Antonia ntr-a patruzeci
ti'd de la Profetului, ascuns o
rie chiar in camera de dormit a guvernatorului. Acolo a
escoperit de un avnd asupra lui un cutit mare
"t, pentru Pilat nici nu l-a mai judecat, ci
rat furios: La cruce cu el! It
a murit Barabba, iar cadavrullui a fost lArt de un
valea Hinnom. Lumea a
237
239 ,
Au pe Iustus Barsaba
Matia au tras saI1i pentru a cine va
cel unsprezece. Iar sortII l-au decis pe Matia, fi' -'
de do .. . un aeatan
uazeci trei de ani, n Betleem.
Povestea :s.te .foarte fiu de
n de panntl la o Fusese luat i
ut de prieteni ai la
se groazmc. Fund mai mai subtirel
t feclOCI1 tutarelui, acesta l alese pe el sai .
A ..... veze Qoale
mtr-Q Il cu o frnghie de subliari fi
.. Ba!atuI oaia de frnghia cu care fusese
stapnul o trase foarte sus Apa'
lise dm nou ca s-o Matia n'acela;;
. Dar, pe mijlocul funia se rupse
picioarele. Trei ani se
ro cu. el, punndu-I intr-un cu ei la
!ul olIor. Cnd de Jui lisus, l-au
Intr-un sac, I-au pus pe un Jau dus la Profetul
azaret.
mplinise de ani, era
e schilod. trei ani de sufc-
ramasese.o mana de oase iar n loc de '.
strmbe.' pICioare avea
Jui Iisus, .avea numai capul
dIn sac. IISUS a ZIS:
Scoate-li-I din sac.
Iisus l-a privit cu dragostea-I pe rtb-'-
Cit: "'$ ual a
\
Matia s-a ridicat in picioare, s-a repezit la Iisus
I-a picioarele cu adorare. Iar cum vinde-
se IOtmplase chiar pe malul Iordanului, Filip l-a
238
Dar nici lui Pilat nu i-a mers bine. Privirea lui doved
o mare a nervilor. n doar. insotit d
soldati, cel putin cte doi. Se oprea la toate fntnile ntlnit
pe drum, se pe mini pe le nu
cu snge. Apoi, fixndu-i pe oameni cu o pnvlr
de i ntreba pe rnd: Ce este
mama Shari fusese n felul mai sus
fiind O femeie i-a e t
la Dumnezeu, in Cer. Apoi a ntilnit-o pe mama lui Shalu
cnd a ntrebat-o, aceasta i-a .
ce este ntlnindu-se pe strada cu Nlcodl
i-a minile curate de snge l-a ntrel
ce este Nicodim, mai filozof, i
n tine. Abia s-a de Nicodim s-a nti
cu Simon Leprosul, care i-a Nici ntr-un caz
poate fi n tine!
La drept vorbind, chiar Pilat ar fi avut ne
numai din attea care se cap
cap, tot s-ar fi cu mintea.
la Ceruri, apostolii au continuat sa
n odaia de oaspeti din casa lui Shalum.
duceam noi, ucenicii, precum Iacov, noul episcop,
fratii lui Mama lui Iisus. tn total ne strngeam mai mult
o de suflete. La una dintre aceste Petre a 1
cuvntul a zis:
Iuda, unul dintre noi, s-a
Domnului Iisus plata a
eapul n jos rupndu-se n din mijloc, toate
iele i s-au risipit, a.a cum se Scris este n Ca
Psalmilor ea un altul n locul Deci noi treb
alegem un nlocuitor dintre care L-au urmat
Domnul Iisus de la Botez la la Cer.
botezat pe loc pe nu s-a mai
Iisus, ca alpi, ucenicul Pirpiriu,
ars de zel de iubire pentru Iisus, a fost nedesprJlt de EL
tn a cincizecea zi de la nviere, pe cnd eram adunati
odaia cea mare de deasupra teascului, un zgomot mar
venit de sus, a zdruncinat casa, un vnt puternic a
ferestrele de perete. Din plafon au cobort
ca de foc s-au pe fiecare noi. .
zguduit ma ars, de un fulger ar fi mtrat In mi
ncet, s-a in corp o
foane un elan un entuziasm dinamic, plin
ncredere curaj.
devenisem dintr-o alt om!
Din pricina zgomotului asurzitor, o multime de oa
a dat n O de
zburat gndulla apostoJii dimprejur care, cu a
se sperie de ivirea acesteia. Dar cu un ceas inainte,
venisem la ci, intrarea mea se n
ferecnd Numai se dovedise te
eu schimbasem cu totul in urma strfulg
pe 'eare-o simtisem, la apostoli aveam const
prefacere de nenchipuit.
schimbare am observat-o mai nti Ja Pet
Dnd l:tuzna pe din balamale, Petre co
urmat de ceilalti, ncepu mul
despre Iisus. La fel mceau ceilalti, numai fiecare
pe Auzindu-i, oamenu i-au luat n de
strigndu-le:
- Ali luat-o cu chiar de
Atunci Petre a semn celorlalti iar el,
glas care te umplea de fiori,
240
- Ascultati-mi cuvntul! Nu suntem cum
tlt
l
VOI. Ce se petrece cu noi a fost scris n prooroci.
Sfnt a peste noi ne trimite
ISUS Mntultorul, ca martori la tot ce-a spus
la la Ceruri!
Invocnd cu mare pricepere fragmente lungi
ce L-au anuntat pe Mesia, Petre un zel
tor, ct un talent oratoric Apoi, trecnd la
a, Jui Iisus, la Mesiei, le aminti,
de
rul Iudeu, de a trimite la pe Fiul lui
nezeu!
aveam inaintea mea nicidecum un
CI un orator de mai presus de aceasta,
re luptator pentru cauza lui Iisus Hristos!
'.
241
mari fapte nceputurile Bisericii
Ierusalim: nvierea lui Iisus pogorrea Duhului Sfnt!
n urma acestor evenimente cruciale, apostolii au
nit alti oameni: din ferecati
pe Iisus Hristos cel nviat din
1
J.
Ierusalimul a fost zdruncinat din temelii de noua lor
ne. Sinedriul a fost desfiintat ntruct, din de
bJi cti trebuia numere, numai Anna, doi
hei rabi Gamaliel.
Purtnd n privire pe Iisus cel nviat, apostolii se
cu un curaj de-a dreptul Dumnezeiesc, pentru a
a ct mai multi adepti. '
Cnd Petre, cu statura-i cu vocea-i
cu zel de mare doctrinar, a declarat
ea multimii: Noi spunem ce-am ce-am auzit
ra Domnului! - a devenit piatra de
"e pe care s-a Biserica lui Iisus, pe care partile
i nu o vor birui
continuau intre n n templu ca se
treptat, apostolii s-au rupt de iudaism, iar cnd Petre a
tat Duhul Sfnt se asupra
credintei lor, noilor convertiti nu le mai impunea
tarea legilor iudaice. Pe zi ce trecea, Biserica lui
:t

precum un de a un
de nenchipuit, ajungnd, in foarte SCurt timp, la o
tate de zece mii de suflete!
rntr-o zi, pe cnd Petre Ioan mergeau la templu ca
, au la un cefetor din
iaa zis:
245
_ Argint aur nu avem ca Dar ce avem
vom da! n numele lui Iisus Hristos,
Spunnd aceste cuvinte, ti de mna
omul se sprijini pe picioarele-i
se vindecase, incepu de bucurie laude"
Domnul! Pe cnd se mai cu apostolII
templu. Multi care-l cunOteau, se n jurul s
cercetndu-l cu luare-aminte privind cu uimire, cnd la
cnd la Petre le spuse:
_ Oameni israeliti, pentru ce uitati cu uimire la
de noi am minune?!
L-a pe Fiul Domnul bsus,
care voi L-ali n fala lui Pilat, cu toate EI v
elibereze, voi ati cerut la pe
Drept Cel iar n locul Lui elibereze pe
Voi L-ati omort pe.Printu1 Vietii, pe care
L-a nviat, trei zile, din morti. Noi suntem martom
credinta in El a vindecat acest om, inaintea voastr
tuturor. Noi voi mai marii ati
din De aceea,
Domnul Iisus, ca fie iertate! nvund pe 1
bunul Dumnezeu L-a trimis la voi binecuvnteze
de la voastre!
Nici incheie Petre cuvntul, cnd se, t
mpresurat de preoti, n frunte cu mai templulU1!
le-au interzis mai predice n numele lUI, Iisus, amerun
du-i cu pedepse foarte severe. La toate, Petre
_Noi nu putem nu ce-am
auzit!
n zi, cei doisprezece apostoli pe oam ni
templu; porticullui Solomon, iar localnicii i-au ineuli
246
cu bolnavi, rugndu-i le redea De
elc. preot soli ai Sinedriului l-au l-au
cum i Ji nu demult.
fIe a doua zi. noaptea, un nger al
. I-a descUIat portile, trimi.tndu-I predice de
Deata In templu.
zi, adunndu-se Sinedriul in templu
adumd, au fost n fata Jui. Marele preot le.a zis:
- Nu nu mai vorbiti poporului n nu-
om? Ati umplut Ierusalimul cu
ti asupra sngele acestui om!
TotI Intr-un glas au trebuie asculte de
nu de oameni. Sinedriul era
re, numai lui rabi Gamaliel j.au smuls din
efe mortii, oblinndu-Ie, ca biciuirea n
templului. '
e att de ct de cu
treizeci
tun, pe cnd romanii - patruzeci. Biciul este infipt
n de lemn scurt gros, se compune din trei sau

de piele Impletite, la fiind legat

un de unei alune. Pedepsitul este
pana la bru, I se pun bratele cap apoi este
eu pntecele lipit de la stlpul i;famiei n
acesta, pielea spatelui gol este la
de doi soldati, astfel ca puterea nu
"" timpul celor treizeci de lovituri, cte
trei-cinci pe spinarea
pIelea Incepe crape, astfel restul loviturilor cad
de carne li
247
apostolilor, de reziste
de li soare, fii, mi-a venit in m"
spatele fragil li delicat al Domnului Iisus, n ca
M-au trecut fiorii am plns amarnic. Apostolli
s-au nici nu mi-au le ingrijesc, fi'
fericiti au fost nvredniciti sufere pentru Iisus.
Ion Marcu s-a complet. Am stat cu el
dat toate examenele, pe mi l-a 1uat Pelr
lui. Episcopul Iacov a dat dispozitie ca tOli cei
cred n Iisus n Evanghelia Lui, nu sunt Botezati,
li se boteze, ca fie primili n Biserica lui li
Apostolii l-au se organizeze s-au
Ierusalim, plecnd prin toate ca

Eu am plecat cu Matei. La Betabara am trecut
Iordan am intrat in tinutuJ Galaditis. Pretutindeni am
multi familiari care ne intmpinau cu drag
Le-am spus tuturor vorbe
faptele lui Iisus despre toate minunile pe care
la cea mai mare: nvierea din mOJl
multime s-au botezat, devenind La plecare, am
rugati pretutindeni scriem viata indemnurile lui I
pentru a fi citite ceea ce oe-a pe mine
indeluog la idee.
luni petrecute n Galallitis, am urcat
sus, la Ghilead, iar pe la PeUa, pe malul Iordan
Aici se aflau li multi ucenici. S-au numeroase vind
de bolnavi, n numele Lui. Le spuneam pildele lui lis
cu ei cntam. cu ei cntece spin!
li psalmi. Am fost permanent ascultali, ni se cerea
pildele Sale, vorbim mai mult li am
248
re EI li faptele Sale care dovedeau puterea-I
el, ne-am un tipic anume al
tre, repetarea pildelor jui
. despre viata Sa, indemnuri de prin
.Jrea nou sale in care
IDau psalm" lui David.
Mergnd pe lui din Pella am trecut prin
In fine, m Damasc, ajungnd n Siria.
t cuvmtelor. lis.us: Gol am fost M-ali
am fost II MI-ati dat de mncare, nsetat am fost
dat de bolnav am fost li M-ali ingrijit, nchis am
M-all ... - se multe milostenii, ajuto-
una din practicile de ale
NOI am fost cu dragoste nu ne-a
in' urma Cuvntului Nou, am botezat
en.n Lui Hristos cu
Toti ne-au cerut in scris cele
e la Je trimitem ct mai
8 fi citite mereu .
Damasc, ne-am continuat predica n Tir li n Sidon
la pe a Iisus o vindecase de
n, ne-a invitat la ea. Se adunase foarte lume im
nostru, Cn? au auzit am venit le pe
le-am vorbtt despre despre pildele li
rmnuoile luI,
apropiat de voi. Multi se i-am
. t ID Ne-au adus bolnavi li schilozi n numele
Iisus Hnstos, se vindecau de orice ar fi suferit ei
u rugat scriem viaJa li lui Iisus.
cu cteva zile inainte de n
la. Nc) am fost cu mare bucurie de
,
249
Manachen. n Antiohia, adeptii lui Iisus spuneau,pe fa
li se la Ierusalim petrea
Patimile Invierea Domnului, cu Biserica Mam
Era primul Palte Iisus!
Ce ro-a mirat foarte tare n Antiohia, a fost
iudeilor pe mare al grecilor, egiptenilor
romanilor. Manachen mi-a amintit Antiohia deven
colonie sub Alexandru Macedon deci, avea
populatie foarte Tot el mi-a dat marea veste
ntreaga regiune se bucuros:
- Ne tinem n fosta al frun
s-a el, cu familia.
Printre am cu medicul Lu
sirian din Samosata. Era cu mama lui, pe care IisUs, p
Manachen, o vindecase de o foarte de piele.
Ct am acolo, am asistat Ja sustin
ale localnicilor, in vederea la Ierusalim. Od
necesare s-au urcat n\ bu
n ele, pornind la vale, ludeea. Era
care -mi-a umplut inima de bucurie. Manach
rdea, spunndu-mi:
- Oare ce va mintea lui Pilat, cnd se va trezi
invazie?
Fiind anuntali de acest exod, IacOv preolii
Ierusalim neau n ntmpinare. Dintre apostoli, nu er
dect Ioan li Matei.
Bineinteles din Antiohia nu
de Pilat, dar, spunndu-i-se
romani veniti la Ierusalim serheze nvierea
Iisus, cu mintea lui guvernatorul a
mare bine Bisericii noastre, poruncind Sinedriului n
provoace vreo pentru altminteri, intinde II
250
edriul pe cruce; astfel, ne-am bucurat de o
im Iosif din Antiohia se ntre timp,
de alti farisei cu familiile lor, printre care Shalum i
tonius, cu familiile lor. din Antiohia
cu corturi n care fratii lor din Ierusalim
u deschis caselor, punndu-le dinainte tot ce aveau
bun.
Era ntiuI prilej de n
ei zile, s-a format o procesiune care a remcut calea
cu un an n de Iisus purtnd crucea
liciului. De la am plecat a fi
cat, dar cu flori n mini, n vrful Golgotei. Pe loc,
'ohienii au botezat acest drum Via DoJorosa,.. pe
gota la mormnt, am depus florile am ngenunchiat in
legere. Apoi ne-am pe jos ca pe
achen, care a rostit din loc unde, cu un an in
n fala crucii, sfI'itul
nachen a evocat calvarul moartea lui Iisus, n timp ce
hohoteam. Printre lacrimi, ne-am la picioarele
'i pe loc, ne-am gndit deosebirea dintre iudei
ni era mai dect n anul care trecuse. Iudeii l
l iar care nici nu-L
Il plngeau flori.
Am stat cu totii s-a ntunecat, care am
rt n )a crucea
d-o, antiohienii nu au mai vrut coboare la casele
chemati, ci au noaptea,
admiralia crucii. Am ncheind ziua cu
duru, cu psalmi li cu cntece spirituale.
Dimineata. de Sabatul Pascal, ltiam de la Manachen c
cu Iacov erau de Iisus la templu
251
iudeilor despre Mesia. ntregul Ierusalim se adunase
templu. I-am ntlnit pe Nicodim i pe Iosif, le-
spus ce mult doream aud pe Manachen M-
luat intre ei m-am strecurat n templu. mtonat
psalmilor a uzuale, Manachen, cu figura I
de dragoste pent
Domnullisus cu noblelea tinutei lui a nce
despre mesianism. Era o
genialitatea de o eruditie
ce nu se puteau egala. Lund pe rnd t
'xoorocirile din privitoare la Mesia, Mana
cum toate s-au intrupat n Iisus, in viata n faptele
Dovezile aduse erau de ncAt
mai nici o de Iisus dm Naza
pe cruce, a fost Mesia! . .
n timp ce vorbea, am cercetat figurile
ale altor precum ale mai marilor
Sinedriu. Erau n fala probelor extrase din
Sfinte confruntate cu Domnul Iisus. Cnd Manache
declarat: .Cine ti acum pe Mesia, l
zadarnic, in templu a cooort o stupoare care te
Abia atunci poporul i-a dat seama ascultnd Smed
ucis pe mult Mesia! n
coborse nimeni nu a cutezat rosteasca vreo dezmln
. . .
sau cel putin o dezaprobare. Manachen nu
nimeni de nimic, ci doar demonstrase meslam
Nazarineanului, cum reieea, limpede
sacre.
Anna, cu ginerele Iosif, cu Caiafa i cu
patru l-ar fi ucis pe Manachen, atunci acolo,
nu i-ar fi amenintat Pilat, din vreme, ntinde pe cruce.
252
Manachen, a vorbit episcopul Iacov, un om
ete pios, modest umil, dar de credinta n
mnezeu de mesianismul Lui Iisus. Plin de zel pentru
za dornic ct mai multe suflete n
rica i-a chemat pe oameni la
se ooteze, adopte lui Iisus
'stos Cel Inviat din morti, ia fiecare crucea
eze pentru a deveni fratii surorile Lui. Nici el nu a
tit ci vorbind despre ntoarcerea la o
a de inteles prin lui Iisus,
Fiu al Lui Dumnezeu, se implinise se
milenare, n cu ivirea unui
ia
S-au mai cntat psalmi imnuri religioase, cu
tele plecate n mu1limea se scurse din templu.
botez, Nicodim donase ntreaga-i avere Bisericii
ine din Ierusalim, linndu-se chiar n
lui
n a treia zi, ziua Invierii lui Iisus, au venit Petre cu
insotiti de din Iope Seforis. Am mers cu
la Biserica din Ierusalim; antiohienii au fost
ti n rndurile din restul au umplut la
eu am pe cu Ion Marcu. eram
une, auzeam perfect cuvn.tul lui Petre am
uit de emotie, cnd inceput predica prin cuvintele:
"fratilor! Eu spun ce-am auzit li ce-am
Vocea-i i Iii umplea sufletul i
ga de convingerea auzi cel mai curat.
cu acest te i de ndemnul ca
t i mai departe,
m Petre.
253
De la adunarea crqtinilor, Shalum a o
de antiohieni la el, unde au fost mtmpmal'.
fOlU, trecute prin COlul Mariei Magdalena, cu pelte fri
cu cu pinile de orz, cu smochme, strugu
faguri de miere vin. ne-am intors la
din Ghetsimani, unde s-au cntat dm
psalmi imnuri religioase. A fost o
Mai trziu ne-am ne-am spus pen'
ultima Hristos a inviat!, care antiohienii
adunat de pleCare. Manachen ro-a anuntat trimite
cu suluri de papirus li burduf
scriu cuvintele faptele DomnuluI nostru Iisus, in gr
l-am la
au plecat ducind cu el coinIle tr31st

A doua zi mi s-a adus vestea pe ro
Iordanului un burduf cu baloturi.
pergament pentru scris. Le-am adus cu Marcu I
Matei ne-am umplut riIe cu cerneala I neam potr
hrtia' tocmai de scris. Apoi, eu i Matei, separat, ne
apucat pe hrtie cuvintele i faptele lui Iisus.
Cnd am terminat, am lucrarea mea era
ori mai dect a lui Matei. Se vede eu
ca o inlirnd li
priveau doar pe mine. Eram. mtr-o
nu tiam care era cea maI potf1Vlta pentru
li ce titlu Seara, leam pe pe
ne-am rugat Lui Iisus ne dea un semn, pe care o vr
A doua zi dimineal" cnd ne-am sculat, pe lucrare
Matei era scris:
"Evanghelia lui Iisus Hristos, cum a scris-o Mat 1-
254
Domnul Iisus care era cea mai dndu-i
enitul titlu.
Ne-am apucat de copierea Evangheliei, mai nti in
L-am pus i pe Ion Mareu la scris de noi
intocmit treizeci de exemplare. Ion Marcu oprit unul,
i-am luat unul, iar Matei a luat restul, plecnd
redice. Am cu Ion Marcu copierea,
d din zori li noaptea. Nu i"lC"m din odaie dect la
noastre Astfel, am pentru Iacov
treizeci de exempJare. Cnd au aflat de indeletnicirea
Nicodim, Iosif li alli farisei lOdeau noi
uiam cte o le-o nct Evanghelia lui
i pleca din minile noastre direct n minile fariseilor
rarilor iudei. Cnd am trecut de o de exemplare,
areu a nceput copieze in in vreme ce eu
apucat de n limba greaei. Ion Marcu o mai
ia prin de unde se ntorcea eu ultimele
Prin el am aflat despre uciderea lui cu pietre
e decapitarea lui Iacov, fratele lui Ioan.
ntr-o l pe apostolul Petre, dar, n
I noptii, un nger al Domnului l-a scos din unde
ferecat Petre nu se unde. Persecutiile
Chiar la primul Sabat plecarea antio-
or, Sinedriul poruncise scnbilor anunle in
us"fusese un profet ca toti ceilalti din istoria religiei
, dar, spre deosebire de ei, eutezase a se numi Fiul lui
zeu, pentru care conductori ai pope-
ai Bisericii nu L-au iertat, osndindu-L la moarte.
rii au trmbil"t peste tot ce le-a ordonat iar
iudaic a incuviintat verdictul mai marilor mozaici,
255
. fiind pentru a doua mintili. Deci cu att au
inimi tot ce-a Iisus IX:ntru ei! . _ .
In ce eu am ajuns la credmta ca. au
urmele s-au numai
Dumnezeu. Restul au la mozaism.
n timpul persecutiilor de atunci,
era un fost al rabIOulUi
oarecare Saul, care, n fruntea unei cete de vreo
cu forta n de
arestnd cu femei copii, pe.. lOt
magazie la marginea unde u ca,
blesteme pe Iisus. O fi vreun scelerab - mI-am ZIS
atlndu-i ,
Ajunsesem la al treizeci doilea exemplar copiat
pe cnd Ioan Marcu ,incetinise celor
Tot in dormc afle ee. se
eu nu aveam de a-I forta lucreze tot "
ntr-o zi, cnd tocmai plecase, iar eu scnam 10 lm,l
cu spor, a dat cu sufletul la r
ochiii, l-am ntrebat:
De cnd te antrenezi pentru maratan?
Nici nu ceva, cnd se
de om n de fanseu, a sant
Ion Marcu.
Ce-ai cu el? - am lipal.
- E mi-a nepoftitul.
- eu sunt am zis eu de pe s
nfruntndu-I cu privirea. Ion Marcu era
- drumul nu-mi ies din fire! I-am poru
in ce fel pocnesc
tare.
256
Atunci l-a pe Ion Marcu, a scuipat la picioarele
a pe trntind-o.
l-am cunoscut pe Saul din Tarsul Ciliciei.
Ion Marcu mi-a povestit cum Saul smulsese de el
intre doisprezece ani, toti
ri de ai lui Dionisios ai Cirenianului. Vrnd
scape din minile Ion Marcu fugise ntr-un
nti la Dionisios, apoi la mine. Saul l l-a
rit Aceasta este intmplarea de cum mi-a
'sit-o, i-am propus mergem amndoi la Dionisios, ca
dem ce se petrecuse cu copiii. Dar le-am doar pe
ca pe nevasta Cirenianului, fiind plecati n
rea fecioriIor. Din cele aflate pulin mai trziu,
rtat groaznic cu Saul, persecutiile
rusalim, pentru o vreme, copiii mamele n
Doamne, ce - mi-am zis ingrozit.
scurtul episod de mai sus, m-am ntors la truda
copiind treizeci cinci de exemplare n
ci n zece in alte cinci n
cu Barnaba Ion Marcu, am
plarele ntr-o am pornit ro susul Iordanului,
in Antiohia. Ne-au primit cu bralele deschise
ragoste I-am predat iubitului
chen, cu mai scriu la
M-am simtit ro atmosfera de acolo.
u de groaza perseculiilor strngeau bani ca
o Manachen era ajutat de
. trei diaconese trei preoti, fiecare cu
I Prima zi a dnd Iisus a inviat, o
Dies Domini (Ziua Domnului), iar copiii, care se
cu cuvintele, o Dominica.
257.
Manacben, cunoscut in in Siria, in Fenicia li
din imprejurimi pentru vasta-i
ales pentru talentul oratorle pe care-l exerc
in unsprezece era, pe drept denumit
copul,. invitatilor ii al patricienilor romani din Antio
Caesareea, Samosata li Egipt
tn Imperiul Roman, care-i cuprindea li pe
trihutare, incepuse a se face si mtit un curent fii
punea ntrebarea: Ce este Ne mai nchin
mult acestor zej din sau o putere creatoare
care a lumea o conduce?.. la ace
ntrebare n Manachen magistral, cu un geniu unic
oratorie cu o documentare despre
Dumnezeu Unic, Atotcreator,
Atotputernic, ntregului Univers. Manachen
lumea setea de de fiecare sau c
a oamenilor mai vorbindu-le n limba lor.
De aceea, era de foarte multi prov
nu numai din Imperiul Roman. ci ii din India, din China,
Asiria. Tibet, Persia, Fenicia. Pe faptul deve
apaqinnd trup suflet lui Dumnezeu Fiului
Iisus, de treizeci de ani studiase n Egipt istoria tUI
religiilor, cunoscnd la perfectie scrierea sa
o de intre fialii din Anii
m-am intors la Ierusalim li la masa de scris.
Dumnezeu pentru ce mi-I pentru
revenit la Ierusalim, am simlit iar persecu
intrelinute de Sinedriu. ordin ne
rilor mozaici nu mai nimic cretinUor. AI
ShaJurn, cel mai mare negustor din Ierusalim li cr
i-a ajutat pe crellini
negustorii cretini nu vindeau cu pret de specul I
258
------,
drept care lumea venea cumpere
la el, unde era mai ieftin, mai curat mai frumos
entat De.Ia un la altul al Imperiului Roman, iudeii
U pnn devtza lor, care era *do ut des. (iti dau ca
mI dai), pe cnd a era *iti dau ca nu.mi dai.
astfel ii lui Iisus. '.
fiind o a pe
d acestora erau nchise, proprietarii Jar afln-
la Ghedeon, un mare negustor iudaic, avnd o
.. a devastat cu altii
ne.gustonlor Acqtia n-au suflat un cuvnt,
pagubele puterile lor.
La o Ghedeon era la o in Cana,
nul copJl,jucandu-se cu a aprins O de la
au toate. n zadar au focul.
a veOlt Ghedeon, avutia lui era o de

. Invidia,. ura persecutia se tot mai mult simtite.
timpul, socotmdu-se mereu ocrotiti de Iisus
le ndure. '
Apostolii veneau plecau n lor;
nu contenea se spele .pe la
barea: .Ce este Iar eu tintuit ]a
de sens, l' copund Evanghelia.
serbat cea de a treia tnviere a lui Iisus n casa
lUI Shalum.. Pe incetul, crellinii se de Sabatul
1,... numai nvierea Domnului:
pnn post, durere n amintirea
. ntelor lut IISUS, alta cu bucurie, cu cu *Hristos
atI. .
259
a treia nviere, Pilat a fost chemat. R.oma
a mai revenit. Se spune pe mIni ajunsese
urechile ...!
Am mai traduc copiez treiA sute
Evanghelii, pe care le-am trimis lui Manachen. la
patra nviere, am mai terminat trei sute exemplare
am petrecut n Bethama, tot timpul tr
cu impresia Iisus ne insolea. n Bethama, am.atlat ca
pusese la cale un complot, cu vreo d_e
avncr-ca uciderea tuturor martorilor rastlgmru
nvierii Domnului Iisus. n capul trona
printre allii era grecul Sotirios. In sinea mea, mi-am,
doamne, fie! Abia ajung mai repede la Domnul II
al meu.1t
Am cam terminat cu tradusul mi-am pus in gnd
plec oriunde cu jurnalul meu, adaug
tinerele, petrecute n Egipt, l
Manachen, cu toate el ne-a rugat, pe mI
nu-l pomenim absolut Matei s-a
eu nici ... I-am_dat-o, ca am
completez cele de cuvIInta In cu el, care
cel mai bun prieten. .,.
Petre a revenit printre noi. .
iubire mistuitoare o II
de trei ani s-a intors n Ierusalim Saul dm Tars, adu
din nou sPaima printre femei copii. n v:e n,ol
incredinla Barnaba Saul devenise deCI, Dt
nu mai avea 8 se mai teme. .
ntr-o zi cu Ion, am tntr.un. lcx: o cea ,
lume Am recunoscut mai multi grecI pnntre cel
grupul ce-mi .retinuse luarea-aminte apropiindu-ne,
260
't se despre Iisus, ntr-q
rara, deosebit de Oare cine fie? _ ro-am
ebat. Ion Marcu s-a fofilat prin multime cu suflarea la
mi-a spus la ntoarcere:
- E Saul din Tars!
Ne:am de uimire. Din pricina multimii care
tot marea, nu Jzbuteam nici Dar vorba
era o de iubire pentru Iisus, emannd dintr-un
1sacru. Cnd a tenninat, am luat-o din loc pentru a nu-)
1ni, vocea lui a continuat
In prima l-am auzit vorbind n Biserica
. ce prefacere s-a putut petrece n el! Era, n
miC, un nval al lui Manachen. instruit, n
lu iudeu, filacteriile fariseului, devenise aIt om.
)iv la .tc:up, cu ochii mari nu mai
ana nICIUn piC cu strpltura care Iar
ul, cu virtuti timbrale nemaiauzite, mprumuta o
ete care, de-a dreptul emotiona! Da, avea un
fenomenal, plus darul de a-l folosi a-I modela
sentimentele imaginile pe care dorea le
n -
Deci avea o a dictiei,
ne vorba cnd cnd cnd
, cnd cnd vifor, cnd murmur de izvor! Era
ordi?3T ce puteam auzi! Vocea lui asculti, te
rea, Iar cnd rostea numele Jui Iisus, ai fi zis
le se in el, mai nti sufletul de
, apoi chipul ntreaga.i fiint!. ar fi" n
, ar fi devenit un orator de o valoare, care
n istoria teatrului. m-am
. de convingerea acest glas va face
tul faptele lui Iisus dea lungul de-a latul Imperiului
261
lntre timp, Manachen m-a rugat in
tiohia, deoarece. avea mare nevoie de mine. Ion Marcu
a plece la Petre, n M-am apucat
ng n avutiile mele de medic i de ucenic al
mnului Iisus. Am -de asemenea, nu plec
pe la fiecare din frati prieteni. Doar intrasell) n al
telea an de vietuire cu ei tineam iau bun de
ali.
Am inceput cu mama Lui Iisus. Dei, moartea
o zi de zi la de Ioan,
- nu avUsesem de a-i vorbi. nici nu a fi tiut
-i spun. n durerea-i cuvintele mi se
"te de orice inteles. Acum, cnd n i-am vorbit, am
ut schimbarea ce-o suferise. Era tot in doliu,
bea la fel de duios, dar se la trup ca o
Glasul venea de foarte departe, din trecutul n
cu Nu degeaba profetul Samuel a zis
re ea: Inima ei a murit n ea.*
I-am adus Ia pentru totodeauna
limul aveam Manachen, care avea
ie de min . Cu glasul ei stins, mi-a mullumin-
i pentru tot ce pentru Fiul ei. care miam
bun cu lacrimi n ochi. Pentru mine va
nea durerii ndurate cu o resemnare o
ter dolorosa.
vreo de cu prietenii ii
lii am depus flori pe lespedea Mormntului
o noapte crucea Apoi, n
. eala ce a urmat, Ion Marcu, Shalum ii Nicodim m-au
la Iordan, unde 3tepta o de ei.
265
pe scndura de la mijloc de 10
era Saul din Tars. Nicodim a dezlegat frnghla
un de pe mal, a zvr1it...() n pe. care a
spre mijlocul vadului, de unde Saul, cu pncepe
vslele, a pomit-o n susul IordanulUi. Era o
O adiere infoia frunzele arbanlar, d
atirqi de aripa a toamnei.
Stand fal in Saul imi zmbea, iar la un mom
dat, a inceput recite o poezie foarte cunoscut
veche: Cu barca pe un necunoscub. Poemul av
pare+mi-se, numai vreo cu
l-a nceput, eu am nchis OChII, ca gust .ct mal ro
glasului. Pe a trecut la O elegie de .Sof.
apoi la Antigona, interpretnd pe rnd toate
fine, s-a oprit la Oedip Rege.
mea. Ea a marcat apogeul lUI Sofocle
tinerete am preluit.() la valoare, duc
s.o oriunde am n Atena, la Ro
sau n Alexandria. O pe aa put
gusta pe deplin, nu drama ci interpre:area.
mai ales, a lui Oedip. De aceea suslm ca
unul dintre marii actori ai pe care-i nu
ca Saul, indeosebi cnd Oedip EI
identificat cu personajului, redndu-le cu asern
nct, fermecat zguduit in strfund.
fiinlei, am In' picioare, .cu Cren
Precaut, barcagiul. a lmut puternIc de barca, pentru
ne-am fi scldat n Iordan. EI a rs cu lacrum, pe .
eu n priveam uluit, ct de repede trecuse de la traged
comedie.
Te-ai speriat? Te rog ierti dac am luat-o ralll
266
- de loc! - am biguit eu, n ce intrebam:
ta fie fariseul din Tars? Nu cumva
und?
Apoi miarn ceTut scuze pentru necugetatul meu salt,
ugnd mai pe
Nu cumva ai fost actor?
- - mi-a categoric. de mic copil
au JX>eziile, mai trziu literatura teatrul n
eial, mi-am instruirea din toate cte
in.
ln sinea mea, miam zis: Nu vrei te lauzi, dar tiai
t o nicidecum o din toate!
i, ca schimb l-am ntrebat vreo
ucere:
- Unde ai fost n cei trei ani cnd nimeni nu te-a
In Arabiei, ntr-o cu Domnul Iisus!
Rostind cuvintele de pe s-a luminat din nou ca de
soare ce-I invada dintr-o pe cnd eu, relinnd
aga afirmalie, am simtit o n cap n trup, de
Cl fi n Iordan, cum era se
pic mai dinainte.
- cum purtam., n Ierusalim, cu trei ani n

Eu am ncuviinlat, dnd din Cap.
Ei bine, Saul, am plecat cu ajutoare n Da-
Ca aducem cfetini legali, tn Ierusalim. Pe drum, o
. asemenea unui fulger putemic, nea trntit cu fala la
1, iar o voce mi-a zis:
"Saule, Saule, pentru ce m
[-am zis:
"Cine Doamne?"
"Sunt lious, pe careL perseculil'
267
spaimei tremurnd, am zis mai departe:
"Ce vrei fac, Doamne?"
n unde li se va spune ce ai

nsolitorii mei incremeniti, istorisir
lor, glasul, dar nu fiinta care-mi vorbise.
mam ridicat din orbise...m. O
continuau fie dar lipsiti de vedere. Insolit
ro-au luat de ro-au dus n Damasc.
Trei zile nu am nu am mncat nu am t
patra zi, a venit la mine ucenicul Anania, trimis de Iisus.
mi-a pus minile pe zicndu-mi:
"Frate Saule! Domnul Iisus, care ti S-a pe dru
Damascului, ro-a trimis pentru a-ti reda vederea
Duhul Sfnt!"
De pe ochi, mi-au solzi: am d
nou! Atunci ro-am botezat, schimbndu-mi numele
PaveJ. Apoi am intrat n le spun oameniJor ce
petrecuse cu mine. Toti ascultau cu uimire
ce n Ierusalim pentru ce venisem
Damasc. cincisprezece zile de predici n sinag
iudeii au Ca nu le scap printre dege
au pus la Damascului. fratii m
ascuns ntr-un pe care l-au trecut ntr-o noapte
zidurile Din porunca Domnului, m-am dus n deftrt
Arabiei, unde m-am oprit li mam ntr
Acolo L-am pentru prima pe Domnul li
al meu!
Rostindu-\ nurnele, din nou i se fala, ca
de soare.
- Am stat cu EI tim!? de doi ani, Evan
ghelia intocmai cum i-a trei ani de zile pe apostoli. II
268
a numit 4<apostol al neamurilor. mi-a dat misiunea
cunoscut numele naintea tuturor ncepnd cu
enii cei mai simpli, la trei ani, am
it n Antiohia, trimis de Domnul Iisus pentru
Manachen. Voi lucra cu el, fiind Episcop printre
Antiohia am o comunitate mai veche. Tot din
unea Domnului, l-am luat cu mine pe Barnaba
tot din porunca Domnului, ne-am ntors cu Barnaba n
salim, pentru a ntlni cu Petre, Iacov ceilalti. Chiar
trei ani de oamenii tot fugeau de mine! Firesc,
i aa? Dar cunoscndu-I pe apostolul Petre, el m-a
postit cincisprezece zile, timp n care m-a instruit n ceea
u Acum, am un Manachen
am duc la mine, n Tars, ca
tinez pe tOli ai mei!
Am vrut aflu n Arabiei grotele se
au n munti, la care Saul mi-a spus:
- ntregul e cu oaze. Mai este un
au un ple de pomi: portocali, smochini,
ali, iar n preajma oazelor, chiar n stnci, sunt scobituri
re poti te cum am eu, cu un
de curmale sau alte fructe trei pumni de pe zi,
o de ani. Rareori trec pe-acolo caravane
beduini. Dar eu nu am avut nici un amestec cu ei, ci am
Dumai cu Domnul Iisus al meu, li cu cerului. A
o dar cea mai a vielii mele! Ea
va lumina calea ct mai am de
0, Doamne, ce fi dat am pane eu' de o
ca aceea de Saul!
n Antiohia am fost primii; cu mare bucurie de frali;
tin; li de Manachen. Saul a fost luat In de
269
pe cnd eu am fost poftit la Manachen, care ro-a iosta
ntr-o foarte cu biblioteca
Locuia aici doar cu Ali, egipteanul ca
l-a urmat din Alexandria. ce mi-a camera n ca
urma stau, ne-am 3ezat pe ndelete la i l-a
convocat pe Saul. ntrebarea: Cum de nu-
cunoscuse pe Iisus
La care Manachen mi-a cu

- Cum de nu L--a ntlnit pe Iisus fiind n Poate
nu a vrut Domnul planurile lui Gamaliel de
bun nceput! ani de ndelungi mare
Gamaliel- printre discipolii un
talent oratoric, n lui Saul. descoperit, I
trimis la Memnon, n Alexandria, ca studieze arta dicl
pe timp de trei ani...
- Va tu l mai demult? - l-am oprit eu d

- Nicidecum, a negat Manachen. EI a sosit n Egipt
ziua cnd trebuia fiu ars pe rug. Eu am venit la Iisus, ca
m-a vindecat, pe am Egiptul m-am
aici. Saul s-a ntors din Egipt imediat Domnu
din ordinul marelui preot Alexandru, au nee
persecutiile. conversatia din drumul Damasc,
care cred 1i-a Saul, devenit Pavel, a plecat
Arabia. Acolo, Iisus l-a chemat la apostolat pentru EI,
Gamaliel trebuie caute un alt disciJX>1 cu harul oratori L
- Vestitul Memnon mai este 1n - am ntrebat eu
Nu, este fiul care catedra de dictie, de
declamatorie de De altfel, cu el a studiat Saul
se cum de se cu vocea, mimica gestica ce
inso1elte. glasul lui .este un fenom n
270
li nu mira el li
RomeJ la creltlmsm. Vezi, prin urmare, Sotirios,
ll alege Dumnezeu oamenii?
Dar. ce zici de imensa deosebire dintre Petre Pavel?
pot uita nceput al tuturor predicilor tinute
Petre:
"Fratilor, eu spun ce-am ce-am auzit ..."
- Dragul meu Manachen, Petre este predicatorul ales
tru multimile simple ale Israelului, pe cnd Pavel va
nta idolatri pretentioli!
- observat stigmatul Domnului Iisus pe figura lui de
l Cnd i numele,
pnnde In capul JUI un far luminos.
_ - N.u dar mie mi se pare normal, Manachen, ca
trei am de cu Domnul Iisus transcendent
m n '
Tot discutnd, Ali ne-a invitat la n
ul prnzutui, l-am ntrebat:
- Spune-mi, cu ce pot fiu de folos?
- Romanii grecii mi cer insistent vechile scrieri reli-
e. Eu am nceput traduc Facerea,. lui Moise n
un mai putin citet ca al Drept
w ruga sa copieZ) lucrat continui, pe
, traducerea, tot n se-nlelege!
Perfect, Manachen! Cele trebuincioase
meseria de scnb.
- vrea mai nti dau vechea
ratoTUlui Sergius Tuscus. Este un roman
". un bun legislator un om foarte instruit,
nznd senatorul Tarquinius Tuscus. E o poveste cu
care vrea de pe-acum.
271
moartea primei ..a cu
fiica sinagogii din Antiohia. au avut
- Flavius - cu picioarele moi. La ani, cnd
dezvoltase trupete normal, picioarele tot ca
Disperati, pArintii n purtau ntr-un
Auzind de de Iisus, Luci. a pornit
copilul n de un soldat 1
ingrijitoare
luni de zadarnice, pomi
tot mpingnd la n drum, au un popas lngA
pru. unde ea ingrijitoarea s-au
picioarele. Soldatul a mers mai departe, impingnd
. La un moment dinspre Caesareea lui Filip s-a
o de Servitoarea i-a atras atentia vin n
soldati. Lucia, uitndu-se mai bine, i-a
"Nu sunt soldati, sunt galileeni, se cunosc d
mantalele lor; nu fac niciun copitului."
a mai departe cu picioarele n Ajun
n dreptul unul dintre ei a copilul din
i la aezat n picioare. Lucia a alergat repede spr
Flavius a nconjurul omul s-a aplecat,
Flavius l-a luat de gt li l-a tocmai ea a)
ei. Chiar In clipa aceea, tot grupul de
Flavius, cu picioarele normale ii i-a
in brale:
a fost Iisus i m-a vindecat! Plngnd, I
rugat lase EI li-a aplecat obrazul li I

li-a impins singur apoi la I
l-a dat deoparte pe soldatul de a dat b
Pretoriu, pnA in bralele lui Tuseus. Tuseus a suspendat
dinta i s-a retras cu Flavius n camera de sfat, unde a
272
plarea. Cnd Tuscus mi-a povestit vindecarea, avea la-
i n ochi mi-a spus n viata lui nu a auzit o mai
zgomotul palilor lui Flavius dea lungul
Cnd Manachen ii-a nceput miSiunea, Luci<;t, rabi
n, sinagogii din Antiohia F1avius, s-au botezat,
oind Sergius Tuscus crede n Iisus. EI i-a cerut
anachen dea din Scrierile Sfinte ale lui
1.
ce a citit "Facerea" n m-a convocat la o
tie. Cnd roa rn-a luat in primire:
- Am citit cartea asta; tu ai scris-o?
- Nu, eu doar am copiat-o. o traducere a lui
chen.
Atunci, Episcopul a scris-o?
- Nici el; a scris-o Moise, inspirat de Duhul Sfnt!
- ce vrea Moise Dumnezeu a
universul, cu om cu tot, n numai zile?
nainte de a-Ii rAspunde, trebuie atrag lua-
minte asupra unei laturi esenliaJe anume fiind
t de Duhul Sfnt, nu se admite nici o nici
ie, nici vreo schimbare n cuprinsul scrierilor sfinte,
ce ele de purul
sc:
ris
Dumnezeu a creat universul omul n 8.Se zile?
sigur acesta e
n-ai crezi tu! - se mpotrivi Tuscus. Eu
doveZI!
Dar crezi Iisus a poruncit : unui
. de om lipsit de picioare, iar acesta s-a trezit cu
picioarele perfect li, pe deasupra, li
t !n Ori, atunci, a creat picioarele ii
mtca mtro{) de-o de ce n-ar fi
273
putut se doar intr-o zi universul, in loc de
citit n vechea
EI face ce vrea cu materia. vine un bolnav
I atinge cu degetul pe frunte cu degetul, lepra
pe loc. Iar EI dispare. Acesta-i un de m.
mai pot cte vrei: apare un orb mamtca Lui

"Ce vrei fac?"
"Doamne, vederea" . i spune orbul.
"Ei, bine, vederea" . i El.
orbul Ba, mai mult. la EI un
din n de patruzeci ii patru de am..EI
face un strop de i unge pleoapele
se spele pe ochi la un pru. Orbul se pe re
La asta ce mai POli spune? Dar mal asculta! Un n
ngropat de patru zile, care deja mirosea. EI i spune: t(
mortul se din mormnt.
- Cum viu? - b:'1igui Tuscus.
. Dar altfel? Crezi poate se scoale din gr
mort? Apoi mi-a fost dat stau la cu mortul iov

acum, revenim )a'ce te c:e
universului a omului n nainte
spun citind o carte se unpune mlelegl ma.
scopul cu care a fost tn cazul de
Moise era dea lui Dumnezeu un popor monotelst dl
Altfel spus, dintr-o lume pa
Ji legi, creeze un popor bme CI
intr-un Dumnezeu Unic, Atotputerruc, AtolJlIutor, AI
incbinndu-se iubinduL pe EI... In scriptura
Moise ascris: .
274
"Eu sunt Domnul Dumnezeul DU ai alt
nezeu de Mine, nu te nchini Jor nu-i

Acest Dumnezeu Unic le pe care. le
ii nu, ii aspru.
sta a fost scopul lui Moise: creeze lui Dumnezeu un
rcare numai n El, se roage numai Lui.
Acum, ca revenim la cele zile ale Creatiei.
izate n Scripturi, zilele n care a Dumnezeu
ersul omul nu au fost zilele noastre de ci zilele
umnezeu. n vechea citim:
"Dumnezeu a zis fie se iar
nezeu lumina de ntuneric a numit lumina -
i ntunericul noapte. fu fu a fost
ntia."
Deci au fost nopti-ntuneric, ct a vrut
nezeu. tne seama n felul acesta. s-au
odat primele trei zile primele trei nOPIi. Abia n a patra
umnezeu a Soarele, Luna stelele. pe tot cuprinsul
lui; tot prin Cuvnt, a ziua de noapte prin
e. stele. Aceste astre slujesc la
ului, in zile ani.
Acestea sunt zilele noptile universului: zile nopti
ice.
Ori, preolii egipteni, tebani,
ro cei mai renumili, sustin o zi
5000 de ani de-ai inlelegi ce fel de zile
ost acelea ale Creatiei! Ele n-au fost, propriu-zis. zile, ci
deoarece, n *Facerea, ni se ntruna:
a fost Ji a fost a fost ziua... (a
a treia, a patra ...)
- AtunCi, nau fost zile, ci epoci! veni Tuscus cu ojdee.
275
- Eu zic au fost ctape succesive n lumii,
universului. Noi trebuie le socotim, le
zilele noastre: etape in crearea Universului, cu tot
cuprinde el. Dar crezi tu scopul lui Moise a fost fa
cosmogonie cu un popor ignorant
- Asta mai lipsea; ci de frica credin
ntr-un Dumnezeu unic,
ntr-o pe care puteau s-o cu inteleger
de acum, la o parte primele trei zile-l
trei nopti-ntuneric - care, de fapt, nu au -
referim numai la zilele noptile a patra, a cincea a
care, socotinlele de acum, nsum
fiecare cte zece mii de an de-ai "Q1tri (cinci mii o zi, pl
cinci mii o noapte) - deci obtinem dintr-o treizeci de
de ani Deci mai mult dect un an ca
cinci de.mii de ani de-ai
- Ei, Tuscus, intri in cifre, te pieai cu totul in
unele au fost zilele lui Dumnezeu, altele zil
universului, sau cosmice, altele au fost zilele primu
din care Adam i Eva au fost izgoniti care v
inghitit de potoPi in fine, altfel de zile sunt pe
doilea, de potop. tnsUi Iisus zis ziI
nostru, cel de potop, au
scurtate de Dumnezeu pentru ceea ce
naintea zilele erau foarte lungi. mai r
ceva l-am ntrebat pe Tuscus.
Din cte am priceput, iarba, animalele omul au fi
din tare mi-e ntr-o bu
zi, o apuc rag ca un sau nechez, ca un
i una, li alta mirosind a grajd... Rznd, i-am
- Calul este un animal nobil, nu de ce nu-li pla
Explicalia este cu cea folositli pentru zilele reze
276
realiei. tn primul rnd, li atrag atenlia
losrt de Creator nu este acelai cu cel pe care noi
ul, plantele li pomii...
suntem de acord zilele au fost etape succesive
intre materia i cea dintr-a
a evoluat a devenit apt
plante, copaci etc., pe care Dumnezeu le-a creat prin
uvant:
din plante, copaci. arbori..."
Apoi.: n ziua a cincea, i tot prin Cuvnt, a poruncit ca
le pamntul i animele care
se Deci a mai parcurs o
patra, devenind apt instinct simtire.
r l_n.. l-a pe om din pulberea
fla 10 oanle lUI suflare de se omul vie.
Acesta este Adam, nostru, pentru cafe
mnezeu ntocmit paradisului, punndu-I n ea,
lucreze s-o Ori, din moment ce Dumnezeu i-a
lat. omului,
nOi, aceasta simboliznd chipul i dar
ntr-un de '
ntrebarea este: ce fel de
. Nu e materia nici zilei a
a, apt - vegetatie, plante, arbori - nici
a patra sau a cincea, apt
l .ct fi animalele terestre acvatice _, ci
Antul. ZIlei a ajuns la ultima a evolutiei:
berea. a ceresc., apt
el suflarea Lu.i Dumnezeu - spiritul chipul li
Sa. On, altfel spus, tot ce a fost mai exceplional
vrednic de a-I primi spiritul divin...
2n
acest dialog, ce l-a mu1lumit, Sergius Tuscus a
cu inlelegere vechea care
nceput studieze cu Evanghelia lui Matei, in Iim

Pavel s-a ntors n Tars, cu Baros
Manachen le-a organizat plecarea le-a dat mai mult
Evanghelii ale lui Matei, n n Din porun
lui Iisus, i-a binecuvntat, iar ei au plecat
vorba i fapta Lui.
Eu am tot la masa de scris, copiind Facerea. in.
n pe pergamente luxoase, produse t
Egipt. L-am rugat pe Manachen dea unul mie,
transcriu amintirile. Mi-a un pergament n piei
cu un cerc alb incrustat in el o cruce n mijl
Aceasta era emblema Bisericii noastre. cum
explicat Manachen, ca, in amintiri
mele, nu pomenesc niciun cuvnt despre un nimiclt ca eL
"Scriu mele n preajma lui Iisus" -
replicat scun.
in realitate, nu aveam de gnd ascult, cu
Matei, pe care-) conjurase nu scfle o desp
el. ncepnd transcriu jurnalul, mam apucat
scriu despre perioada in Egipt, unde il cunosc
pe Manachen devenisem prieteni; apoi am dese
ntoarcerea la Atena, la Roma tn rme, miezul
fapt scopul jurnalului meu - anii in preajma Domnul
meu, Iisus, Fiul Dumnezeului Celui Viu i
ntre timp, in Antiohia s-au mozaici venili
Ierusalim, care intrau in casele spunnduJe
sunt din Ierusalim i legea 1111
278
oisc,... altfel nu sunt cu inducndu-i
tfel In eroare. Manachen a poruncit ca top
arte pe mneca a o cruce
fi nu mai dect pe cei care
casta Mozaicii au n retragere, neadimtnd
ronul cruCIJ mei pe mneca hainelor.
ntlnesc cu Manachen numai )a prnz la
stul timpului n sau printre
eu. Ia masa de scrib. Au venit pe la, mine, adesea,
IcodlOl, Antonius, medicul Luca, dar nu numai
t, mai ales, le povestesc din minunile Lui Iisus.
rierile lui Matei Jipsc;sc multe dintre aceste minuni.
O medicul Luca Ia adus pe filozoful Teofil,
din S(lmosata. De origine sirian, format la
ala la cultura greacc1, iar ca roman, TeoCil era
. un fel de academician ce preda copiilor de
opneulrl filozofia pe cea l
notea. pe Manachen din Egipt a venit cu el.
ndol s-au nfundat n iar medicul Luca a
las cu mine. Printre altele, mi-a povestit iudeii au
tode de a face prozelili.
obiceiului lor, romanii cereau, la ocuparea unui
li se n scris, legislatia, religia
celunle poporului devenit tnbutar. pentru a le respecta, ei
. t.rtznd numai dajdia - sau birul - in alimente bani_
lort evreii le-au adus la interzice-
. militare, interdieJie natural, de
gle, care nu admite amestecul tineretului iudaic in
Ocupanlii romani le-au respectat pretenliiIe i
u inrolat evrei n armatele lor. Dar, aflnd cum
riie in Palestina, o mullime de tineri din Grecia, Siria,
279
Fenicia, au dat n Judeca, ca scape de
Atunci. legiuitorii evrei le-au pus in vedere
le evaziunea lor doar cu conditia la
mozaism. Iar. cum multi erau sau la iuteaJi\
de idoli au inceput se inchine lui Moise. Aceasta este o
cale de convertire.
A doua recurge la familiile mozaice o eapeao
pentru ocupanli. Natural romanii se incurcau cu evreice.
cum ii prindeau n mrejele lor, le turnau un copil.
Imperiul Roman are o legislatie obligndu-i
respecte patemitatea, nfiind orice prunc
relatie cu o femeie Dar aici intervin
legea de fier a Sinedriului, care impune trecerea 1
religia astfel ocupantii din nou in capca
se trezeau convertiti. cei mai multi erau insurati Cu
evreice. Numai vrea, iudeii au n felul
acesta, multi majoritatea acestora sau boteza
cum a fost cazul lui Antoniu, Felix guvernatorul Caesareii
Sergius Tuseus li foarte mulli allii.
Facerea, ro-am apucat traduc n Iim
romanii fiind foarte dornici a
trecutul reJigiei roonoteiste li ei influen1
asupra evreilor.
Sergius Tuscus a citit a recitit Facerea. opn'
asupra izgonirii din rai, o da
la o disculie.
Sotirios, de ce curiozitatea femeii a av
atAt de dezastruoase pentru amndoi.
- Pentru zici tu? Iisus zice:
"Pentru rasa care venea ei. Ori
acest pAcat a fost transmisibiI, ca li moartea."
280
- Ce spui?! Vrei zici noi n
- iram la Iisus. EI, ne-a
rin jertfrrea pe Cruce.
Pentru asta a venit Iisus printre noi?
Da, pentru aspirarea ancestral, ct pentru
ducerea omului la sfintenia de la
gonirea femeii din rai, Dumnezeu promis femeii
ei va expia acest salvnd omenirea de povara
1. Acest este numai al femeii a fost comis n Cer.
care-I va expia se va din femeie, cu ajutor
amestecul Adam a grqit
dea seama.
Ce vrea cuvntul expiat.?
posteritatea va lua
parnd-o, n locul ei sacrificnd persoana. Lui. '
- Cnd?
La timpul de Dumnezeu, posteritate
a ntrupa.t n persoana lui Iisus. Mai departe ti repet exact
a spus IIsus:
primordial al femeii a fost comis in Cer
otrivit justitiei divine, el trebuia expiat fie in Cer., fie
tre o din Cer. Or, n Cer. n-are voie se
nici nici expiere, deci trebuia o din
r, vie pe expieze acest Acest
cat este transmisibilli lumea este in el. Eu
-am ofent de iau asupra Mea acest pAcat li
z pnn Jertfa trupului Meu pe cruce; pentru
tdeaunall pentru rasa astfel ca justilia
li ndic de pe umerii
tregll omeruQI. Dumnezeu are n vedere
rde omului sfinlenia,
Eu l-am intrebat:
281
"Doamne, ce trebuie omul ca merite fiJialia

"In primul rnd inexistenla lui Dumnezeu li
EI ii pe tOli cei care-L apoi voia Lui.
Voia Lui este tOli n Mine. Celor ce cred n Mine, Eu
le zic: pentru ca Dumnezeu iene
toate deveniti o I
Bisericii Mele pe apoi fiecare dintre voi ia cru
lui urmeze Mic. ca fie frate cu Mine in Cer Fiu
adoptiv al Lui Dumnezeu li al I
Cerurilor. Dumnezeu vrea ca la mplinirea vremII
toti oamenii copiii Lui."
L-am intrebat:
"Ce implinirea vremii.1"
timpul de Dumnezeu ca.
cu tOli necredinciOii cu toate
comorile cu tot ce contine el, va pieri. prin foc. Primul
a fost inghilit de cel de acum, al doilea,
fi mistuit de foc. Eu cu fratii Mei vom locui n al treiJe
li al justiliei divine. Inchipuir
omului nu poate cuprinde ce fericire a Dumnezeu
pentru copiii tn marea Lui iubire pentru om. Dumnezc
a coborl pe prin Mine, ca pace intre EI
crealia Sa. Prin Mine li prin jertfa Mea, omului i
redeschide lui patrie, in care a
cnd a foat creaL Ai inteles tu toate astea?"
"Da, Doamne!1l
"Atunci In inim.a ta la moartea Me
moartea Mea, spui tuturor Eu am murit pentru
tOli li ei toli sunt obligali pentru Mine, i.
fiecare crucea urmeze Mie, ca fie frati cu M,ine II
Cer copii adoptivi ai lui Dumnezeu"
- Ce ia fiecare crucea.? -
uscus.
Povara vietii soarta in sine, fiecare avnd
urerea lui, ori o grea ori un necaz mare, ori
prin SOlia sau prin copilul lui; ori umilinla, o
grea care-ti pe suflet, sau o nemultumire care te
ade. Trebuie te supui s-o rabzi.
- altul nu putea expieze, in locul Lui?
- Nu, trebuia fie o din Cer; niciun om
poate avea pretentia este ceresc.. Tu crezi
ta va fi ars, deci mistuit prin foc?
-Cnd?
Inra; trebuie ca Evanghelia Lui fie
turor popoarelor de pe pentru ca lumea
"e, nu spune nimeni nu a Iar cnd
mea va Cuvntul lui Dumnezeu, va Jua
va arde; att!
-Cnd?
- Cunoscnd imensa intindere a cu
rea a neamurilor ce} locuiesc avnd n
dere Evangheliei lui Iisus este abia la
put, ar trebui apreciem vreme va trebui se
ce noua Evanghelie va ntregul
ungind la toate neamurile... Ori, eu cti ani vor trece
atunci? Poate mii de ani? Poate chiar mai mult?
-n viitor, asta va fi datoria Bisericu: pe toli
enii la Iisus. Mai ales la Dumnezeu, timpul n-are
"te. Fiind etern, El are cu noi ne cu
iubirea pe tOli, fie de trziu.
Sergius Tuscus a pe gnduri. tntr-un trziu, a
plicat:
282

283
Depinde numai de om va arde cu
sau va deveni fratele lui Iisus, tu ce zjci?
- Eu, ce spun? fii tu sigur Dumnezeu o
adune din vreme copiii lui de pe 0-0 lase
de vii! va arde - nu a
spus-o Iisus. Dar la fel de convins trebuie fii de faptul cA
Iloi nu vom vedem
Tuscus a foarte impresionat.
n la iam vorbit lui Manachen
despre spaima lui Tuscus, despre cu care m
ntrebase cnd va pieri Manachen a
- Iisus n-a putut precizeze data, cum ar put
s-a oamenii? Numai Dumnezeu
El singur la creat.
Printre oracolele pe care le-a ncredintat
se Zodiacul. El se la templu, n Sfnta;
acolo candelabrul cu brate, simboliznd cele
spirite alese de Dumnezeu ca lumea, masa cu
Zodiacul pinile punerii dinainte. Apoi vine un voal
dincolo de acesta, Sfnta Sfintelor, continind
altarul acoperit cu aur, pentru parfumuri, cel
treisprezece parfumuri care se pe n ape
sub plus arca aliantei, n aur pe
simboliznd muntele Sinai. Ea contine un
vas de aur cu toiagul nflorit al lui Aaron Table
Legii. n prima parte foarte adesea n
doua marele preot, dar numai o pe 8.I!. EI
totul cu sngele aniD,lalelor aduse ca acest lucru n
face spre iertarea sale ale ntregului popor. Dat
ne ntoarcem la zodiac.
284
o de natura ntinderea celei prooroeite de
Mesia produce o perturbare n ntreg universul
i poate fi chiar ne-a vorbit, dar nu a
nuntat anul sau ziua cnd va veni. Deci nu avem
iun indiciu n dect acela mai nti,
anghelia cea trebuie se la toate
murile, pe ntregul Ori, preotii nteleplii
'pteni, asirieni fenicieni sustin marile catastrofe nu se
sc dect ntre zodii, nicidecum pe ntinderea lor. Dar, ce
o Zodie? O Zodie, sau o
mii de ani de-ai
cu lui Iisus a nceput zodia
zodia Lui Crist a celor care-L Deci noi
tem abia la nceputul acestei zodii, care mii
ni, cum am mai spus. Ori, neam
sentintele profetilor, nimicirea prin foc a nu
poate ivi dect spre mileniului doi, ntre
ii. Cu anii 2000, 2001, 2002 se ncepe o zodie - zodia
'ei a iubirii ntre oameni.
Ca fiu sincer, mi-e imposibil cred
fi toti o familie, iubindu-se ca fratii. tu-mi vei spune
menii de atunci vor merge n cap sau n mini} sau se
ca fiarele ntre ei, asta o mai pot crede. Dar vor
tui o familie de iubire de - nici
un ,caz! mine, nceputul altei zodii, pe
e va fi pe un al treilea n lui
tos ca fii adaptivi ai lui Dumnezeu. noi trebuie
cuvintele LQi Iisus:
'Numai Dumnezeu EI

Manachen temelia unei de cateheti
ionari), care se aflau ntr-al treilea an de
285
_Biserica are nevoie de preoti de episcopi cu o mar
Cnd Pavel se ntoarce din pri
va trebui absolventi de mare
care ia cu sine in ca
functia bisericilor ntemeiate ntre spunea Manache
Filozoful Teofil era ncntat de noua
asista la ntrunirile noastre. il impresionase dincolo
orice nchipuire personalitatea Domnului nostru Iisu
minunile sale, considerndu-L, precum e
Fiul Dumnezeului Celui Viu un an
ale noii Evanghelii, de discutii
cu Manachen de s-a botezat, devenind
ntre timp, unul di!1tre donase loc pent
bisericii, speranta lui Manachen, ntr-
an de zile se va pune fundatia ei.
s-au scurs trei ani de Ia plecarea lui Pavel a I
Barnaba. S-au ntors cu o de
Manachen a trimis-o la Ierusalim, pen
de-acolo, deoarece n Antiohia nu prea e
iar de cei existenti se ocupa el.
l-am rentlnit pe.Pavel trei ani de '
devenise mai tuciuriu, astfel nct albastrul ochilor
lor, de cte ori vorbea de Iisus, iti relineau
tare atentia. Ca medi,c, m-am ingrijorat de lui
l-am descusut ncercnd stabilesc pricina. Pavel s-a
de stomac, de dureri foarte mari cnd era
Mi-am dat seama de erau, mai al
nervii; devenise violent, se aprindea din orice, apoi se lin
de stomac. L-am indemnat nu se lase n voia nervilor,
mai descarce prin lacrimi,
n fiecare zi rezerve un ceas de plns, I
picioarele crucii.
un popas de o in care am
nvierea Domnului, a plecat din nou
la toate bisericile ntemeiate. Doar de a venit Ion
rcu, vechiul meu ucenic, care a pornit aceea spre
ru, nsolindu-I pe Barnaba. Cu Pavel au plecat cliva
heli, la cursurile ntemeiate <:!e Manachen, precum
edicul Luca, pentru ca de lui

Am din nou la masa de scris, copiind
n n timp, mi transcriam de ror
mele, ajungnd la perioada cnd L-am ntlnit
isus, cu ntreaga mea fiecare moment. l
d, pe rnd, frumos, gnditor, cu sursul vesel pe buze,
indu-ne de fericirea diametral celei
nteti, ndemnndu-ne s-o dobndim; apoi, cutreiernd
ea, energic, neobosit, luminos, de iubire
cotropit de de suferinlele oamenilor,
cndu-i pe toti bolnavii, prin materiei
elarea ei n mini picioare, n piele de
-, n timpane ochi pentru surzi' rednd
tatea prin simplul Cuvnt, ori prin atingerea
rindului.
l n Betania, inimii Lui la
ul petrecut apOi, Ia al doilea sabat
1, mama Lui; cnd Manach.en I-a
at mesianitatea, mai trziu, cu El.
clipele tragice cnc;l ne-a anuntat, de tr.ei
rnd, patimile n cutremurat chinurile
cumplite: judecata, biciuirea,; drumul crucii, ce)e
prezece ale sale sub povara Crucii supliciul,
inant, .de pe Golgota. viata n
2J37
mijlocul unui triunghi, avnd n fiecare unghi al cte
mare .G.: Ghetsimani, Gabatha, Golgota. atta iu
re, li cu putere mrini
pereche pe lume, oamenii L-au
calvarul crucii.
Dumnezeu l-a apoteoza nvierii, lund
la Sine, n ceruri.
n cei trei ani petrecuti de mine in fericirea, lumin
iubirea Lui Hristos am mai mult dect in vi
Acum nu mai am dect o mai JX>t vorbi, r
cu EI!
Manachen mi-a anuntat plecarea a
Sergius Tuscus la Roma, cu sotia, pen
funeraliile senatorul Tarqinius Tuscus, de
peste noapte. vom un timp procurat
roman. Pe copiii mi i-a incredintat Manachen,
de a-i vedea o in zi, ceea ce am
bucuros, amintindu-mi pruncii nevinovati i
clipele cele mai fericite Domnului meu, Iisus. Cu acest p
mi-am dat seama Lucia Tuscus le vorbise copiilor f:
multe despre Iisus, a fost pentru mine o incntare
aud poveslim!, cu glasurile lor de argint, multe din fap
Bucuria mea a durat, numai o
a fost de o mare zguduire. '
Chiar n ziua n care urma le
de la ei ca la masa de scris,
drum intmpipat un solc;lat roman tinnd n. mn
braj din mi-a spus l-a
aruncat intr-o Cutremurat li tremurnd
intreaga am pomit ca bezmetic cu brajul nsngo
spre casa lui Manachen, ca stabilim al cui este. Oricum,
288
vedea unui cruoea pe
Cnd am ajuns am deschis U3 de la intrare, am
o de snge, asemenea unui OcoJind.-o,
am dat buzna n unde l-am pe Manachen
ntr-o de snge. Era cu fata n sus, cu ochii
iar din se mai prelingea snge.
Am zbierat ngrozit:
- Manachen, ce cu tine?
EI a deschis ochii mari, a schitat un zmbet, a ridicat
mna li a loptit:
- duc la Domnul Iisus!
Apoi a inchis pleoapele, iar mna ;'a grea, pe
iept. Cnd mi-am dat seama bratul pe care-l tineam era
1lui Manacben mi-am picioarele infundate
glezne n sngele lui, s-a nvrtit casa cu mine
i-am pierdut Abia a doua zi m-am trezit )a
iar mine Nicodim, Dionisios
avlUS - procuratoruJui Tuscus. Prima intrebare mi-a
ost:
- Ce s-a cu Manachen?
Nicodim lui-a spus era depus pe catafalc, in
i egiptenij voiau ia ngroape n cripta faraonului,
de urna fostei solii. AJX>i Flavius m-a
V u este in testamentul lui Manachen.
am trimis sA-mi cutia cu' chei. Mia adus-o chiar
uscus, i-am dat cheia a dulapului in care Manachen
sira documentele li l-am cum o
a banii o
lUI Manachen, dar prin testament, tot
is:ericii, ca de,! casa, viitorul episcop ce
-1 urmeze. Donnja sa era 6e ingropat zidul
. ricii, n partea i se un monument
289
I
de o cruce li o iar funeraliile nu
existe li nici la ori In alte
citirea testamentului, Tuscus a pus in jurul
eatafalcului a bisericii. n felul acesta, TI de
egiptenilor care i revendicau nu au
prea mult, aparilia cu mare dar sUialul
roman le-a pus n vedere are de la pracucatar
pe oricine se atinge de catafalc. Atunci, solii faraonului
preotii egipteni au cerut audientA la Tuscus, care i-a primit.
DU le-a mplinit cererea. Manachen trebuie
potrivit dorintei testamentare, biserica de el
n mijlocul oamenilor pe care ii Le-a
egiptenilor, umple Antiohia cu ghirlande albe d
flori, la toate mirodeni urne fumegnde
mbrace tot oTaJul n alb. Cnd rn-am ridicat din pat i
le-am opera, mi-am zis egiptenii erau cu
cei mai evoluap din ntreaga tate.
Spiritul civilizatia lor: se simlite ca la nici un a
neam, Au renuntat la cadavru] lui Manachen, dar nu
Jor de imensa pretuire respectul ce j1
nutreau. n pofida dispozitiilor testamentare car
interziceau orice de cinstire a lui Manachen, trei preol'
egtptentau tinut pan.egirice, unul n altul n latin
li ultimul in .
Numai atunci 'mi-am dat seama Ce valoare imen
fusese modestul meu prieten. Am ascultat cu uimire cum
intrepnuse i onorase cele i3pte catedre de ltiinle esoteri
de pe Intregul li trimilnd lunar cursuri
necesare, fiecare in limba unde urma fie linu .
Scrisese sute de astfel la Egiptului,
bibliotecii din Alexandria trei sute de exemplare din operele
sale in limba plus alte o treizeci in limbile
290
La acestea se multe alte
sute de pergamente epistole, de o valoare Pe
scurt, fusese cea mai mare personalitate a timpului
animatorul ezoterismului monoteist.
Crctinii au respectat ultimele sale dorinte, nici
unul nu a vorbit la nmormntare. n schimb, l-au plns
foarte ntreaga se n
Antiohia; nu te puteai de multimea oamenilor veniti la
iar jalea tuturor nu se poate descrie. Abia
aranjarea mormntului, la care s-au pus cruce
oamenii s-au ncolonat un ultim omagiu
adus la mormnt, au nceput se
Tuscus terminase de citit am avut un
dialog n cu Moise, pe care l admira foarte mult.
Bineinteles i-am ce o
Moise a fost tot timpul de
Dumnezeu, el personal nu nicio minune, ci numai
Dumnezeu, care se ogIindise prin el.
- Moise a fost servitorul Jui Dumnezeu, i-am spus eu. El
avut misiunea un popor de slujitori care
se inchine doar Lui asculte poruncile.
Iisus nu nici o deosebire >iau compcu atie
nimeni (deci nici cu Moise, cum spui tu), deoarece EI a
fost Fiul lui Dumnezeu, diil El de cu
EI. Misiunea lui Iisus a fost, pe aceea de a
omenirea de primordial, aceea de-a reda sfinlenia
a fiintei umane, n fratii Lui copii
adoptivi ai lui Dumnezeu. El s-a pogort pe sub
arma de oameni, ca ne la fel cu EI ne
toti n ceruA. De aceea, deVZil trebuie fie
291

f
Au trecut luni de zile de la moartea lui Manachen,
timp n care locuitorii Antiohiei au luptat din
la o ct de ct mai Dar lipsa lui se
lea, chiar oamenii 0-0 Iar de mine - Ce
ai spun? Am pierdut pe "singurul meu frate
complet singur, un mort printre vii, Nu am dect o
. pornesc spre AI:abiei, iar acolo,
ro Domnului meu Iisus fie zilnic cu mine.
1, foarte nelinitit ncurcat n privinta Jurnalului
cw anume i-I dau...
Intr-un timp medicului
mea meserie, 1ncredinlez cartea, "n
tate de coleg, rugndu-I s-o va socoti el; dar
'ntea s-o lase n alte mini, astfel ca ea fie
din generatie n generalie.
Tuscus a plecat foarte de cele ce am discutat,
eu am o de vreme preocupat de tema
Cu gndul la Creatorul Divin la
Sa de opera mi-a n minte
argument Pe care acum nu l-am avut la
i-l lui Tuscus Sergius.
Poate nimeni pe lume poate da seama mai
e dect un medic de de arta
a Celui ce a creat corpul uman. Numai deschizn-
-1, ti apleci fruntea, uimit umilit de perfectiunea ce-o
i. Ce minulie ce ordine n mbinarea
anelor, precizie n funclionarea lor, mbinndu-se
e ele, ajutndu-se, bucurndu-se ori, din suferind
colaborare ntre ele, pentru ca
egul - omul -
creeze la rndul ntru sa a
lilor, spre slava lauda lui Dumnezeu!
Iisus nafnte - noi El, ca devenim fratii Lui copii
adaptivi ai Lui Dumnezeu.
- de necrezut ct de mult a iubit Dumnezeu omul,
L-a jertfit pentru el pe unicul Fiu! a exclamat
Tuscus.
- De ce trecutul, spunnd l-a iubit? - i-am
ripostat eu. Dumnezeu l va iubi totdeauna pe om,
e capodopera Sa. Din ntreaga-I creatie, pe cine a mai
modelat cu minile Sale de om? cui a mai suflat
din fiinta Lui? Pe om l-a modelat n
chip special, rezervndu- ultima zi de creatie. La cu
inlelepciunea-I cu iubire punnd n
el ntregul univers. Se cuvine atrag luare-aminte: atunci
cnd l-a nu era omul din zilele noastre cu
proportiile noastre, ci era un la scara
universului. Au trebuit milioane milioane de ani
nu e de mirare, la Dumnezeu, timpul nu are limite
,=e totul a dobndit proportiile inclusiv omul.
Deci, retine, te rog, Sergius! Omul este o
a universului, iar cnd Dumnezeu i-a suflat
l-a adoptat' n familia Sa divin3, o filialie pe care Iisus a
trebuit s-o cu jertfa pe Cruce.
Deci, o reline! Omul este capodopera
sculptorului ceresc, Dumnezeu o ca
atare, S-a alezal El InsU}i in lucrarea prin
insuflarea duhului divin. De altfel, discutnd ntre noi, ai
....t vreun sculptor care statuia?
la ea, intruna, s-o
Tot astfel li DU'1mezeu omul.
Cu ajutorul Fiului, Iisus, ,:,,"ea la perfecli'
unea ca readapta.
292'
293
pe Luca nu l-am mai iar zilele trec, eu simt di
ce n ce mai pierdut.
asasinarea a lui Manachen - ape
lui Anna, n lipsa procuratorul
Tuscus profitnd de lipsa acestuia - am o intol<!
de oameni n fiecare un drept acee
stau n tot timpul, la jurnalul meu, n speran
medicul Luca apare de la o zj la alta Domnul Iisus
va implini ruga fierbinte, c
prezenla cu ajutorul Sfnt.
pe cnd dormeam ntr-o ooapt
n splendoarea Lui
- Ce te Sotirios ? - m-a ntrebat.
- Ah, Doamne, Dumnezeul sufletului meu, nu
'1
parasI. .
n preajma Lui m-am dintr-o O fericire
nedescris mi-a invadat fiinta cu o limpezime
mi-au revenit n minte pe care le aveam
mult dorisem 1le
- Doamne, cum se face din coasta Ta au curs ap
snge?
- Cnd ntr-un om se ciocnesc sentimente contr
rii, egale ca inima sa nu se rupe n da
atunci pieptul se umpl.e cu snge cum,
coasta Jui Adam, Dumnezeu a femeia, tot astfel,
Mea, va Biserit:a pe care tortele iadului nu
vor birui.
- Doamne, am venit eu cu cea de-a doua
vreo intre Adam-primul om Adam-asa
ditul pe cruce? .
- cum Ilie a venit n lui Ioan Bote..ztorul
la fel primul Adam a revenit n Adam-osnditul pe crucI
294
recunoscut vinile, recunostndu-M pe Mine.
-a poruncit aduc in rai - ceea ce am -
punndu-I:
Omul!
- Doamne, ce fac cu jurnalul meu?
am n sufletul.
- Nu-i duce grija. cu tine. Va veni timpul
. Ceasul se apropie. pe drumul Iordanului, in
ul apei, iar la vei o n
010 te cit mai ai de veghind
ndu-te, Eu sunt cu tine de-a pururi...
M-am trezit lurrfinat, cu
udat fie Domnul Iisus - imi ziceam - drumul de
u duce departe, n Arabiei cum gndeam eu,
e aproape, in Munlii Liban. Desigur, Domnul Iisus ffi-a
eptat pe drumul cel mai potrivit mie, de ce am
oic ..
am terminat de jurnalul, fi pe
ul miezul noptii, cu in spinare,
esc pe drumul de Domnul. mai am,
aduce laude Ceresc, pentru m-a chemat
Fiul iericirea de 8-1 auzi mai nti
a a-I vedea faptele irei ani de zile. De aCeea, inchei
scriere cu primele rostite de la mari
tre Iisus, dar percepute prin glasul care
v-am adus vestea cea
rilot sa apropiat de voi!

295

297
Nota Editorului
ImaginalivI acum sunteli, tn perioada de prigonire a .
r, unul dintre nenumaratii care au contribu.it la multiplicarea,
ascuns, a uneia dintre Evanghelii. Evident. nu aveti statut ofitial de '
ist: sunt angajati Intrun atelier de eate
-treizeci scriu toti odatJ. dictare; cel mull, pot omite unele
Ne-am pus dintotdauna intrebarea cei patru apostoli ai lui
US, Matei, Marcu, Luca Ioan. au fost singurii care au descris viata
tele lui Iisus. firesc ce ne vine in minte este: Categorie, nu!
Imaginati-va oontemporan eu Iisus ali auzit de
nunile pe care le o-ali vrea Iar L-a;i
ascut, oar fi normal vreli stati mai mult in preajma Lui'! Iar
ali stai ma mult de Iisus. nu v-ali nota acest fapt deosebit
eva, poate in jurnalul Sunt sigur da! De aceea
t sigur au existat poate mai existi cteva zeci, poate chiar sute d(.
fturii despre Iisus Hristos.
Dar unde ar putea fi aceste mArturii? Bineinteles. Ia Vatican ori la
nstantinopole. De la Vatican, de a fost scoasl. de Edmond
kely, oompatriOtul nostru din auj, Evanghelia patii" de
toiul Ioan, document eu care lucrarea de prezinll unele puncte
une. Iar alle texte, originale sau oopli, zac cine unde Ingropate
ascunse.
Ma intreb eum ar fi putut arate scrise de Anna sau
t, cei care au respectiv, legalizat crutificarea lui Iisus. Sau
unor oameni simpli, care nuanleazA In rei chip cea ce vad aud,
ntJnd lucrurile mult mai detaliat uneori, mai semnificativ dccat
logii sau filozofii, care privesc lucrurile din perspectiva
a Istoriei Divine.
Mi sar plrea nedrept fim liPSili de textele apocrife. Ele trebuie ,
oscute studiate, eu menliunea nu sunt acceptate de care
ebQit o seleqie a lor. Dar noi suntem Insetati de documente
ginate.
serva Christi
296
Nu cnd n ce fel a medicul Soliri
Crolos, dar, potrivit afirmatiilor botanistului, cum
ngropase n un schelet omenesc de la care lip
bratul drept, n mod sigur medicul Crolos a fost
unul dintre marelui preot Anna a
moarte, de martir, ca episcopul Manachen.
pen!ru nu line rilmul diet!rii. Dar dumneavoastri 00 .
in sl.ogur, vreli s! (areli un lucru absolut perrecI: a
bam, CI dm dorinta VIe de a Iispndi acest balsam sufletesc,
ct mai mulli astfel fie cat ma folositor. Penlru a convin
putell eu din. Vechiul Testament, sau puteii
poves.110 pnn VIU grai, pe care le din copil!rie-
pUleil ori elimina ceea ce considerati ci nu este corect In
pe care o la Nu v.1 puncli numele pe aceste modifi
din
. Aveti timp suficient pentru 3-i da o ct mai
trebuie s un lucru temeinic, un manual de credintA
IntelepCIune. cum intelegeti fie.
imaginati-va a fi timp ulterior, cnd crqtinis
a de stat) unul dimre capii Bisericii. Inferiorii ierarbic.i
asupra textelor care pe care dintre ele
Le pe toate constatali multe diferente. mulle
il un sfat. n primul rand, mai ganditi, le recom
dall nu se la seama declt le ceea ce se In biserid. Pentru d
putelilua o e nevoie de o comun!.
acum la COnsf1luire, la un sinod bisericesc, Imp
cu 10ll capii Bise?cii trebuie stabiliJi textele care rlim
in toate vanantele realizate de de-a lungul secolelor
opnmare a crqlinismului, realizate dupl Intelegerea lor. Cele bune
se-adune, cele rele sl fie arse. Cele bune trebuie indeplineasc1
multe conditii, dintre care clteva ar fi:
1. fie aprObate de tOli sinodalii;
2. fi explicate Intelese de tOli oamenii;
3. nu se Riti Intre ele, nici in interiorul lor:
. .4. SI erezii, fie conform dogmelor,
Lmuabile stabilite care explice orice
. a fost o singuri Intrunire de acest fel. S-au dat la de gu
mulle texte, in acea a isloriei. Chiar Evangb
Ioan era rimana, pentru 'milenii, In graba I
pnpeala cu care s-au luat acele decizii.
298

avem acum In manli un text pe
(re. Ne deocamdatA cu traducerea variantei latine, dar
rAm avem dndva accesul, cu voia lui Dumnezeu, la original, care
e tn limba veche. Din acest motiv, dar din altele,
t text ca fiind perfectibil, un pas varianta posibil de
bilit doar de o de Totul va depinde de reaC1ii1e
care le va produce Incercare a
Chiar atund putem avea incredere In acest text: luand in
iderare supravegherea din invizibil de care s-a bucurat carte,
atins scopul. Nu fiii in supravegherea
invizbil.; lucrnd asupra unor de spiritualitate, nu de pUline ori
fost dat constat destinul este strict dirijat de
lele de ..dinCOlo.., fie ele oameni sau alte fiinte inteligente. Sunt
vins toate se de supraveghere, dar mai ales
despre spiritualitate: dne le-a inspirat, grij! de ele.
Singurul neajuns este tocmai gradul de tnlelegere, de noi, al
tei ordini" divine, nu Indrumare nici
vnd curajul credin13 necesare pentru a ne abandona voinIci divine.
ordin primit din planurile superioare pnlla ngerul nostru
Hor, la ghidul nostru interior, care ni-I ca cum ar fi un
d al nostru. De rapt, spunem, In ci mia venit un gand.,
mi-a venit o idee. Aceste ganduri, despre tare putem spune
u venil excluznd aportul propriu, trebuie urmate. Deobicei
le primim, deoarece judecata se peexperient.a
judecata Sine seama atat de trecut, cat de prezent viitor,
re,ce vine loc In care nu avem Impjqire, toate
nimentele armonios, nefrind nici In timp, nici In
Jiu.
Un plan pe care-I realizam. multe strldanii cu multe
'ficii se dovedqte a nu ne mai satisface, ba uneori chiar ne ruineazJ
ta, pentru altele sunt condiliile ulterioare, pe care nu le putem
intt; n acel plan atemporalse ar ti fost bine am
ascultat de povata ngerului de acel gnd pe care l-am avut
299
tnu- un coli al dar pe care lam respins.. spunem alun
.-Ebei, fi ascullat eu de acel gand care .mi-a venib la un momea
dat, dar pe care nu (-am crezul, ce bine ar fi fost!-
Cu am asculta cu tOlii de acele gnduri, ar fi raiul
Dar noi nu facem acest lucru, ci ne doar pe gndiT
logidt care este departe de ra(iunea
aceasta este semnificatia izgonirii din rah_: bazandune
propria noastra nu mai sfaturile celor care
din invizibil, drept care repede ajungem )a
durere.
De exemplu, ali fi avut manuscrisul acestei ta
decembrie 1989 ali fi crezut ea va apare In Romania? Sigur nu, la re:
a crezul acestei (care, fiind in n
line in identill,U
proprii, din motive lesne de tnteles). Drept care, din astra
presiunea de a face lucrare, o trimi
{ralelui ei din Honolulu. Aici, aparilia a tntrual, pentru
ceda intielatea ediliei In limba
se poate, considera prezenla edilie ar
tntietale, deoarece cartea tn Honolulu se de original
nu doar pentru orice traducere este originalului, ci dil
motive obiective. Ea a fost preluaatJ. astfel mul
dialoguri au suprimate, oonlinulul lor fiind redat succint ca
relatare din partea autorului jurnalului. De asemenea, nu cup .
explicaliile date la nceputul de nici titlul nu
se a sub pseudonimul.., tn traducere, Jurnal
sfnt al lui Iisus,
O alll mO'dificare, deosebit de' tn suprimar
deosebirii de a verbelor, prima parte fiind o povestire
persoana a treia, iar restul - la pt.-soana tntia. deosebire
pe traduditoare., dar nu a intervenit In Iert Observa
deosebire, probabil a fost oonsideratl a fi o de redaeu,
drept care s-a COrectat.., punndu-se pes'te tot persoana tntia cea ,.
Dar nu este nicidecum vorba de O ci de reoonsider
rea, din punct de vedere spiritual, a faptelor dinainle de botez. il d
iniliere. Autorul, mediculSolirios Crotos, a socotit, de bunl seaml, clI nu
mai poate vorbi despre cel care a fost tnaintea initierii ca despre .ln
300
Schimbarea a rost atat de de tncIt nu se mai
In acele faple. Relatarea lor era, ne:c.esari. nu atit penu:u
ntinuitatea elementelor biografice, cat mai ales pentru a evtdentt
a
raclerul fundamental al modificarii de personalitate.
cimei perioade se In scurtimea primelor capitole care Odescriu.
In acest sens., rog sA observati cu atentie momentul initierii:
tir10s Crotos se in preajma lui Iisus tocmai se In ochii Lui
nd li pune Intrebarea eOare cum ceresc? Imediat
i binenteles de la Iisus, care.I n
melilOare ale nespatiului ceresc. Unele despre ceea ce a
colo le pentru partea a initierii, ce nu
ate fi prin cuvinte. Sunt sigur el, orice tntrebare pus cu
inceritate d,t timp a fost In preajma lui Iisus, rlspunsul ia venit
tantaneu. De la Iisus.
tn felul acesta. gradul de initiere line doar de capacitatea
i'scipolului de pune
Dar botezul are o iar ceea ce se--ntlmpll
nd acesta se poate oonstata tn cazul lui Pilat. care l-a tntrebat
Iisus: ce este .. Imediat a primit rispunsul, tot iniliatic,
care Ia bulversat. nefiind nici nici protejat prin
loz.
Poate ati observat unii dintre dumneavoasUi cat de este
tJ. iniliere: sunteti pentrU Hristos. orice intrebare pe
re puneli pe misura tncrederii pe care o dovediti.
ed este o lege deci universal valabill" Hristos cristi
'naintea Facerii Lumii acesteia...
lullan Dragomlr
301