Reactia de hidroliza

Hidroliza este procesul de desfacere a unei legturi chimice prin combinare cu apa (H2O). Aceasta se realizeaz prin scindarea moleculei de ap n hidrogen i hidroxil ( OH). !eac"ia in#ers a hidrolizei este reac"ia de condensare c$nd se accept ionul de hidroxil cu formare de ap. %n acest fel sunt desfcute n biologie prin procesele metabolice cu a&utorul enzimelor moleculele mari de proteine' polizaharahide sau lipide n molecule mai mici monomere. (ursa de energie necesar reac"iei o asigur A)* ul (acidul adenozintrifosforic). +ste reactia chimica intre un compus organic si apa' produsa in prezenta unui catalizator. ,ai exact' este #orba despre reactia ionilor de sare di#ol#ati in apa' in urma carora se formeaza acizi slab disociati' baze slab disociate sau saruri acide sau bazice. -ea mai cunoscuta reactie de hidroliza este cea a sarii cu apa' cand se formeaza o baza slaba si un acid slab. Apa autoionizeaza negati# ionii de hidroxil si ionii de hidrogen. (area se descompune in ioni poziti#i si negati#i. .e exemplu' acetatul de sodiu in apa se disociaza in sodiu si ioni de acetat. /onii de sodiu reactioneaza foarte slab cu ioni de hidroxil intrucat ionii de acetat sunt combinati cu ioni de hidrogen pentru a produce un acid acetit neutru' iar rezultatul net este un exces relati# de ionii de hidroxil' pro#ocand o solutie baza.

Proteinele
*roteinele sunt substante organice naturale' macromoleculare' cu proprietati coloidale' care prin hidroliza conduc la 0 aminoacizi. +le sunt prezente in toate celulele organismelor #ii. .iferitele proteine au aproape aceeasi compozitie elementara' continand in molecula carbon' hidrogen' oxigen' azot' sulf' adesea fosfor si uneori un metal (fier' cupru' magneziu' cobalt). *roportia acestor elemente este1 -arbon ... 23 245 Oxigen ... 26 275 Azot ... 32'2 38'25 Hidrogen ...4'2 9'25 (ulf ... 6 25 :osfor ... 6 35 *rin hidroliza totala' proteinele dau numai aminoacizi. Aminoacizii rezultati apartin seriei ;(<) sau ;( )= formele. se gasesc foarte rar si numai in unele proteine speciale. /n molecula proteinelor apar frec#ent 22 de aminoacizi' mai rar sau foarte rar' in molecula unor proteine mai apar 76 >6 de aminoacizi diferiti.

*rin hidroliza partiala acida' alcalina sau enzimatica' si in functie de conditiile de hidroliza' se obtin o serie de produse intermediare ca1 proteoze' peptone' polipeptide' peptide. ;egatura dintre aminoacizi in molecula proteica este o legatura amidica (peptidica)1 -O ?H . Aproape totalitatea gruparilor -OOH si ?H2 sunt blocate' numai foarte putine ramanand libere. @reutatea moleculara a proteinelor difera cu natura lor1 32 >66 37 666 pentru citocromii -' 4 466 666 pentru hemocianina etc. .upa structura lor proteinele se impart in1 fibrilare(cheratina' fibrina' etc.) si globulare (hemoglobina' o#albumina etc.). /ntre acestea exista insa proteine cu caracter intermediar. Aascozitatea solutiilor de proteine fibrilare este mare ' pe cand #ascozitatea celor globulare este mica.*roteinele sunt denaturate prin actiunea agentilor chimici(unele substante chimice)' fizici(caldura' di#erse radiatii' ultrasunete etc.)' mecanici (agitare puternica). /n general sunt amorfe= unele dintre ele s au obtinut si cristalizate (hemoglobina' o#albumina' unele enzime etc.). .upa solubilitatea in apa sau in solutii de electroliti' proteinele se impart in proteine solubile (albumine' globuline' enzime etc.) si insolubile (cheratina' colagenul' fibrina etc.). *roteinele se clasifica in urmatoarele grupe1*rotamine (grupa de proteine simple= prin scindare cu enzime sau cu acizi dau numai aminoacizi (in special diaminoacizi). !eactie alcalina. (unt solubile in apa' in acizi diluati' in ?H7 diluat= nu sunt coagulate de caldura. +xemple1 sturina' salmina' clupeina. ,edicament1 intermediar la prepararea de insulina retard' in leucemii cronice' trombocitopenie' contra radiatiilor ionizante etc.) = Histone (grup de proteine simple. ;a scindarea cu proteine sau cu acizi dau numai aminoacizi. (unt solubile in apa si in acizi diluati. !eactie puternic bazica. ?u sunt coagulate de caldura. +xemplu1 histona din sange de pasare sau din timus.)= *rolamine (grupa de proteine simple care se gasesc in semintele de cereale. *rin scindare enzimatica sau cu acizi dau numai aminoacizi. (unt insolubile in apa' insa sunt solubile in acizi sau alcalii diluate' in alcool de 96 B65. +xemple1 gliadina' zeina' hordeina.)= @lutenine (proteina #egetala din cereale (lipseste din porumb). -ontine in molecula lizina' spre deosebire de gliadina. +ste insolubila in apa si in solutii saline' insa este solubila in alcalii. Are caracter acid (continut mare de acid glutamic). /mpreuna cu gliadina formeaza glutenul si da fainurilor proprietati de panificatie.)= @lobuline (clasa de proteine simple care dau' prin hidroliza enzimatica sau acida' numai aminoacizi. (unt insolubile in apa si solubile in solutii saline neutre' semicoagulate de caldura. +xemple1 globulinele din grane' serum globulinele. (e intrebuinteaza in medicina' pentru pre#enirea sau tratarea hepatitei epidemice' a ru&eolei' a oreionului.)=

Albumine (substante azotate' termolabile' care prin hidroliza se descompun in aminoacizi. (unt proteine tipice cu structura macromoleculara'. (unt solubile atat in apa' cat si in acizi si alcalii diluate.)= (cleroproteine (substante proteice de sustinere. (e impart in colagene' insolubile in apa rece' dar solubile in apa la fierbere' dand gelatina la racire (+xemple1 oseina' gelatina) si Ceratine' insolubile in apa la fierbere= rezistente la fermenti digesti#i (+xemple1 elastina' Ceratina' spongina' fibroina). Hemoglobina (-978H3344O268?267(2:e)> Hemoglobina este o proteina care se gaseste in celulele rosii ale sangelui. Hemoglobina are o greutete moleculara de 48666 si este o proteina cu functie respiratorie a hematiilor. -ontine 45 hem si B>5 globina. (e obtine prin centrifugarea sangelui. Hemoglobina extrasa si uscata se prezinta ca pulbere sau cristale rosii brune deschise. Hemoglobina este solubila in apa (319). +ste deseori intrebuintata in tratamentul anemiei. emoglobina din eritrocite are roluri multiple' cel mai important fiind cel de transportor de oxigen de la plamani la tesuturi si de participant la transportul dioxidului de carbondin tesuturi in plamani. :iecare molecula de hemoglobina este o proteina alcatuita din patru polipeptide inlantuite numite globine' iar fiecare dintre acestea contine in centru un atom de fier la care se leaga oxigenul. @lobinele poseda o forma globulara distincti#a formata prin indoirea lantului de polipeptide. (cimbarile sur#enite in structura aminoacidului din polipeptida modifica aceasta forma' modificand totodata si proprietatile chimice ale hemoglobinei precum si atractia acesteia pentru oxigen. -elulele rosii din sangele uman sunt grupate cu molecule de hemoglobina. -and concentratia de oxigen dimpre&ur este mare' cum este in plamani' hemoglobina se combina cu oxigenul. ;egarea oxigenului se face la fierul moleculei de hemoglobina sub forma unei combinatii labile denumita oxihemoglobina' care da sangelui culoarea rosu deschis. Oxihemoglobina elimina oxigenul ca raspuns la ni#elul scazut de oxigen din tesuturile corpului din afara plamanilor. Hemoglobina deoxigenata are culoarea rosu inchis. Aceasta diferenta de culoare poate fi foarte usor de #azut' comparand sangele din artere cu cel din #ene. .e asemenea' hemoglobina transporta dioxid de carbon sub forma compusilor carbaminici' constituiti prin combinarea dioxidului de carbon cu gruparile aminice ale globinei din molecula de hemoglobina. Hemoglobina formeaza cu agentii oxidanti (nitriti' cloruri' monoxid de carbon' etc.) sau cu unele droguri' methemoglobina' compus stabil in care :eD< se transforma in :eE< si nu mai reactioneaza cu oxigenul. ,ethemoglobina' sau carboxihemoglobina are o culoare rosie mult mai deschisa decat oxihemoglobina. ,onoxidul de carbon este otra#itor pentru organism pentru ca odata inhalat el #a forma legaturi mai puternice cu hemoglobina decat

oxigenul' reducand astfel cantitatea de oxigen care poate fi transportata de sange. (tructura hemoglobinei1 Hemoglobina umana este alcatuita' asa cum am mai amintit din patru unitati de polipeptide' numite globine' ficare continand in centru cate un atom de fier.-ele patru globine sunt de doua feluri1 doua sunt lanturi de a globine' iar doua sunt lanturi de F globine. Hemoglobina embrionica are lanturi de G globina in loc de lanturi de F globina' care cresc atractia pentru oxigen' permitand astfel oxigenarea abundenta a placentei. :iecare globina are o structura tri dimensionala formata prin indoirea lantului de polipeptide. Hnii dintre aminoacizi se inlantuiesc unul in &urul celuilalt pentru a forma structuri de tip a' in timp ce ceilalti se grupeaza in linii paralele pentru a forma regiuni plate de tip F. /ntreaga globina are o forma rotunda' cu proeminente pe partea exterioara' ceea ce o face solubila in apa. -a in ma&oritatea cazurilor proteinelor globulare' forma (conformatia) hemoglobinei este aceea care determina felul in care aceasta functioneaza. -and o molecula de oxigen se leaga de unul dintre cei patru atomi de fier' intreaga molecula isi schimba forma' inlesnindu le celorlati trei atomi ramasi formarea de legaturi cu alte molecule de oxigen. /n mod consec#ent' atractia hemoglobinei pentru oxigen #ariaza in functie de concentrtia locala de oxigen1 cand concentratia este mare hemoglobina DculegeD oxigenul' cand acest ni#el este scazut hemoglobina cedeaza oxigenul. Aceasta ofera posibilitatea sangelui de a se satura cu oxigen cand trece prin plamani' si sa elibereze acest oxigen in tesuturile organismului' unde este ne#oie de el. +#olutia hemoglobinei1 Hemoglobina este gasita la toate #ertebratele precum si la unele dintre ne#ertebrate' incluzand #iermii de pamant' D#iermii sangeluiD (-hironomus) si puricii de apa (.aphnia). ,ulte animale poseda de asemenea o molecula asemanatoare numita mioglobina' care a&uta muschii acti#i sa obtina oxigenul din sange. ;a oameni a globinele si F globinele sunt produse de doua familii de gene localizate in cromozomi diferiti. :iecare familie de gene consta intr un numar similar de sec#ente de A.?' asezate aproape pe cromozom. Acestea au aparut probabil prin duplicarea unei gene globine ancestrala' mutatiile transmitandu se prin noile copii ale genei. Hn proces de duplicatie asemanator se crede ca a condus la e#olutia diferitelor familii de gene. (e pare ca unele dintre mutatii din genele duplicate ar fi dus la schimbari in structura aminoacidului noilor globine' modificand forma lor tri dimensionala si schimband atractia lor pentru oxigen. /n unele cazuri mutatiile au distrus genele globine' lasandu le in imposibilitatea de a functiona. Aceasta duce la producerea pseudo genelor care de fapt nu mai produc nici o proteina. /n alte cazuri mutatiile au schimbat structura aminoacidului fara a afecta' insa functia moleculei. +#olutia diferita a genelor globine la diferitele specii a facut ca fiecare dintre acestea sa aiba ne#oie de o cantitate diferita de oxigen. .e exemplu' la

crocodili' care petrec mult timp sub apa' hemoglobina este foarte eficienta in a retine oxigenul. Asemanarea dintre structurile de aminoacid ale diferitelor specii pot fi folosite in determinarea relatiei dintre ele la ni#el e#oluti#. .intre cele 289 de pozitii diferite ale aminoacidului in hemoglobina' intre om si crap difera 3>6 de locuri' intre om si gorila 2 locuri' iar intre om si cimpanzeu nici unul. O molecula asemanatoare numita leghemoglobina se gaseste in radacina unor anumite plante (legumele). ;eghemoglobina ser#este la indepartarea oxigenului. Hnii oameni de stiinta sunt de parere ca aceste plante au mostenit abilitatea de a produce globine dupa ce stramosii lor au fost infectati cu un #irus ce continea o gena globina pro#enita de la un animal. Oricum' existenta unei astfel de proteina in unele bacterii sugereaza ca genele globine pot a#ea o origine foarte #eche si o mare arie de acoperire in lumea #ie. Proteinele din snge ($ngele este o suspensie a unor corpuscule mari' #izibile la microscop' globulele albe Ii roIii' ntr un lichid omogen numit plasm. @lobulele roIii conJin toat proteina colorat roIie' hemoglobina. *lasma conJine n soluJie fibrinogenul' globuline Ii albumine. ;ichidul rmas la ndeprtarea globulelor Ii a fibrinogenului se numeIte serul sanguin. -oagularea s$ngelui se datoreaz transformrii fibrinogenului ntr un gel ire#ersibil' fibrina. @lobulinele din ser pot fi separate n trei fracJiuni' ; ' K Ii z. O importanJ deosebit o constituie z globulinele' care s au do#edit identice cu anticorpii din serul sanguin. (e Itie c n urma infecJiilor cu bacterii sau #irusuri' organismul animal de#ine imun' un timp mai lung sau mai scurt' faJ de o noua infecJie cu acelaIi germen patogen. /munitatea se datoreaz apariJiei de anticorpi n serul animalului infectat. (ubstanJele care determin formarea anticorpilor' numite antigeni' sunt proteine' produse de bacterii sau pro#enite din acestea sau din #irusuri prin dezagregarea lor. Orice protein strain introdus prin in&ecJie n organism acJioneaz ca antigen. Proteinele din muchi ,uIchii #ertebratelor conJin 32 265 proteine. Au fost izolate 1 miogenul' miosina' globulina L' stroma muscular' tropomiosina Ii actina. ,iogenul este un amestec de cel putin 7 proteine' cu caracter de albumine Ii globuline. ,iogenul conJine enzimele esenJiale ale muIchiului1 fosforilaza' fosfoglucomutaza' etc.. ,iosina Ii actina sunt proteinele care asigur funcJiunea contractil a muIchiului. )ropomiosina este o protein unitar. -eluloza -+;H;OMA este polizaharida cea mai raspindita in natur. +a corespunde formulei (-4 H36 O2)n' n care n are #alori cuprinse ntre 966 866 Ii 2266 7666. %mpreun cu lignina Ii alte substanJe necelulozice ' ea formeaz pereJi celulelor #egetale. :ormarea celulozei n plante este rezultatul unui proces de biosintez fotochimic. *rocentual celuloza din plante #ariaz n limite foarte largi1 9 365 pentru unele plante leguminoase' >6 265 n paiele de cereale sau stuf'

>6 465 n masa lemnoas a diferitelor specii de arbori' pna la 82 BB5 n plante textile. -eluloza se obJine in general din bumbac' lemn' stuf Ii paie.-ea mai pur #arietate de celuloz se obtine din bumbac prin egrenarea (ndepartarea seminJelor) Ii apoi splarea #atei din capsulele plantei de bumbac.Aceast #arietate este folosit aproape exclusi# n scopuri textile. O celuloz mai putin pura se obJine din lemn' stuf sau paie. %n aceste celuloz este amestecat cu diferiJi componenJi necelulozici' numiJi irecruste(lignina' poligozaharide' rIini etc.)' care trebuie indepartati. (epararea se poate face cu a&utorul unor reacti#i acizi sau bazici care dzol# incrustele' elibernd cea mai mare parte a materialului celulozic util. *rintre reacti#ii folosiJi' cel mai intrebuinJat este bisulfitul de calciu' -a (H(O7)2 (n procedeul bisulfitic) sau amestecul de sulfat de sodiu Ii hidroxid de sodiu (in procedeul sulfat). -eluloza rezultat este supusa albirii Ii ser#eIte la fabricarea hrtiei sau la chimizare= n Jara noastr producJia de celuloz se realizeaz n numeroase unitJi industriale. -eluloza este o substant solid' amorf' de culoare alb' insolubil n ap sau n sol#enJi organici' solubil n hidroxid tetra aminocupric' N-u(?H7)>O(OH)2 (reacti# (cheueizer). ;a nclzire se carbonizeaz far s se topeasc. ?u are gustul dulce caracteristic zaharidelor. *rin hidroliza enzimatic' celuloza formeaz glucoz= celuloza prezinta un slab caracter reductor. Aceste constatri au dus la concluzia c lanJul macro molecular de celuloz este format dintr un mare numr de resturi de' glucoza legate ntre ele prin legturi monocarbonilice n poziJiile 3 > (gruparea hidroxil glucozitic de la -3 al unui rest glucozic cu gruparea hidroxil de la -> al restului urmtor). !ezult astfel o structur filiform a lanJului macromolecular celulozic. ?umeroasele grupari hidroxil existente de a lungul lanJulului' n resturile glucozice' formeaz ntre ele un numr urias de legturi de hidrgen= aceste mpacheteaz foarte strns lanJurile macromoleculare Ii confer celulozei structua microscopic de fir. .in modul n care celuloza reactioneaz cu diferiJi reacti#i s a dedus c n macromolecula sa fiecare rest de glucoz prezint trei grupri hidroxil capabil s reactioneze chimic. +#identiind aceste trei grupri functionale se poate scrie pentru celuloz o formul de tipul1 OH (-4 H9 O2 OH) n OH @ruprile hidroxil din celuloz au reacti#ite normal Ii particip la reacJiile specifice lor1 formarea de eteri' de esteri' de alcooli etc..up numrul gruprilor hidroxil dintr un rest glucozic' care particip la asemenea reacJii se obJin produIi cu diferite grade de transfer. )ratat cu amestec de acid acetic Ii anhidrid acetic' celuloza poate forma mono 'di sau tri acetatul de celuloza. OH OH O ?O2 (-4 H9 O2 O.-O.-H7 )n (-4 H9 O2 O.O-.-H7 )n (-4 H9 O2 O ?O2 )n OH O -O -H7 O ?O2

mononitrat de celuloza de celuloza

dinitrat de celuloza

trinitrat

?itraJi de celuloz sunt folosiJi n fabricarea de tipul pulberii far fum Ii a nitrolacurilor Ii nitroemailurilor (lacuri de acoperire cu uscare rapid Ii luciu puternic). *rin tratare cu solutii concentrate de hidroxid de sodiu' celuloza formeaz un produs de tip alcoolat (alcoxid)' denumit alcoliceluloz' ce poate a#ea' de asemenea' diferite grade de transformare. OH OH (-4 H9 O2 OH )n < n?a OH G(-4 H9 O2 Oa< )n < n H2O OH OH alcoliceluloza primara Asemenea produIi sunt obJinuJi Ii folosiJi direct la fabricarea fibrelor artificeale. :ibrele de celuloz din bumbac au lungimi de 26 76 mm Ii de aceea pot fi toarse n fire care apoi se Jes. :ibrele celulozice din lemn sunt foarte scurte' 7 2mm Ii ncercarea de a le toarce nu a condus la nici un rezultat. *rin prelucrare fizico chimic a acestora s au realizat fibrele artificiale' denumite curent mtas artificial (au luciu asemntor cu cel al mtasei naturale). (e cunosc astzi mai multe procedee de fabricat mtas artificial. *rocedeul #iscoz se bazeaz pe relaJia ce are loc ntre alcoliceluloza Ii sulfur de carbon' -(2 prin care se obtine xantogenatul de celuloz1 OH OH OH (-4 H9 O2 OH)n < -(2 (-4 H9 O2 OH)n H2 (O> (-4 H9 O2 OH )n O?a O -P( -(2 OH xantogenat ?aH(O> celuloza de celuloz (?a Acesta este solubil n soluJie de hidroxid de sodiu' formnd o soluJie coloidal' #$scoas' #iscoza (de unde Ii numele procedeului ). )recut prin orificii foarte fine ntr o baie de acid sulfuric diluat (filare umed) soluJia de #iscoz se neutralizeaz' iar xantogenatul se descompune n celuloz Ii sulfur de carbon. *e aceast cale celuloza se regenereaz sub forma unui fir continuu' deIi pro#ine din fibre foarte scurte din lemn. ,tasea #iscoz este intrebuintat la fabricarea diferitelor Jesaturi precum Ii a cordului pentru an#elope..ac solutia de #iscoz este filat' printr o font fina n baie de acid sulfuric diluat Ii glicerina' se obtin folii dintr un produs larg folosit celofanul. *rocedeul acetat realizeaza mtasea acetat' folosind acetatul de celuloz. (olutia acestuia n aceton este supus filrii la cald (uscat). (ol#entul se e#apor Ii este recuperat' iar firul de acetat de celuloz coaguleaz Ii se ntareIte. Qesuturile de mtase acetat sunt mai rezistente dar mai puJin higroscopice dec$t cele din mtase #iscoza. ;a noi n Jar fibrele artificiale se fabric prin procedeul #iscoz la Krila' ;upeni Ii *opeIti ;eordeni. -eluloza este o materie prim de mare #aloare economic Ii constituie punctul de plecare n fabricarea unor produse importante' dintre care cea de h$rtie ocup un loc principal.

.ac celuloza este supus fierberii cu un acid mineral (acid clorhidric sau sulfuric) concentrat' ea se descompune intr un produs care se do#edeIte a fi glucoz. Rnca din anul 266 Snainte de -hristos' sumerienii au fabricat pentru prima dat produse asemntoare hTrtiei a#Tnd ca baz papirusul G (ubstantele de baza pentru fabricarea hartiei sunt fibrele #egetale ca lemnul' paiele' inul' cnepa' bumbacul' dar si zdrenJe' precum si maculatura. )ehnica de fabricare a hartiei' care Sn principiu se utilizeaz Ii astzi' #ine din -hina. ?u se cunoaItem data exact a acestei in#entii. Rn schimb este sigur c chinezii cunoIteau hTrtia Snc din anul 46 inainte de -ristos. -hinezii foloseau ca substanJe de baz unele prJi ale dudului' fibra de ramie' bumbac Ii haine #echi (zdrenJuite). (ubstanJele de baz erau amestecate cu ap' apoi mrunJite' uscate' presate Ii iar uscate. .e a lungul timpului' hTrtia Ii tehnica de fabricare a hTrtiei au a&uns Sn Africa de ?ord trecTnd prin Orientul ,i&lociu Ii Orientul Apropiat Ii' de aici' o dat cu cuceririle maurilor' Sn (pania unde hTrtia a fost fabricat pentru prima dat Sn anul 3326.