Search

Tema familiei : Morometii de Marin Preda

Tema familiei este una dintre cele mai ntlnite din literatura, permitnd surprinderea unui complex de interrelationari umane. Complexitatea pe care o impune ilustrarea unor astfel de relatii umane presupune desfasurari epice ample, fapt ce implica abordarea acestei teme n specii realiste precum nuvela si romanul.

n literatura romna, tema familiei este predilecta n literatura realista. Una dintre operele literare narative ce abordeaza acesta tema este romanul Morometii, al lui Marin Preda. Pregatit de nuvele care prefigureaza motive, ntamplari si personaje din roman, Morometii este publicat n doua volume, elaborate la 12 ani distanta: volumul I, 1955, volumul al doilea, 1967. Prima realitate scriitoriceasca a ramas constanta n opera lui Marin Preda, cea rurala, a satului romnesc din Cmpia Dunarii. n primul volum al romanului, tema familiei este mai precis conturata. Actiunea se petrece ntr-un sat din Cmpia Dunarii, n preajma celui de-al Doilea Razboi Mondial. Romanul este construit dintr-un numar mare de personaje din planuri diferite, dar care dobndesc un sens unitar, plasate n universul satului si al unei familii pe cale sa se destrame. Exista o legatura strnsa ntre incipit si final, tema romanului putnd fi redusa la doua cuvinte : omul si timpul (se pare ca timpul era foarte rabdator cu oamenii timpul nu mai avea rabdare). Astfel tema familiei poate fi subordonata celeilalte teme obsedante din opera lui Preda relatia omului cu timpul. Pe parcursul actiunii romanului, familia are de suferit o serie de transformari, ca urmare a numeroaselor conflicte ce se declanseaza ntre membrii familiei Moromete, dar si a tranzitiei suferite de satul romnesc n perioada din preajma celui de-al Doilea Razboi Mondial. Romanul va urmari, asadar, procesul destramarii familiei Moromete sub presiunea unor factori exteriori sau a unor elemente de comportament. Actiunea primului volum se desfasoara n vara anului 1936 si prezinta viata unei familii din satul Silistea Gumesti. Aici este conturat triplul conflict din cadrul familiei Moromete. n primul rnd, conflictul dintre Moromete si cei trei fii ai sai, Achim, Nila si Paraschiv, este strnit de modalitatea diferita de ntelegere a lumii; astfel, pentru tata , pamntul semnifica garantia libertatii, n timp ce cei trei fii ai sai sunt preocupati doar de bani. Acest conflict se ncheie cu plecarea celor trei fii cu oile la Bucuresti, n ncercarea de a-si cstiga singuri existenta. Al doilea conflict este cel dintre Moromete

si sotia sa, Catrina. Aceasta si cele doua fiice ale sale i reproseaza lui Moromete faptul ca nu trece casa pe numele ei, temnd-se ca ar putea ramne pe drumuri. Cel de-al treilea conflict este cel conturat ntre Ilie si sora lui, Maria (Guica). Ea se teme ca va ramne singura la batrnete; sora lui Ilie Moromete nu a fost de acord cu cea de-a doua casatorie a fratelui sau, tot ea fiind cea care i ndeamna pe baieti sa fuga de acasa. Pe un alt plan, cartea prezinta rnduielile mpamntenite ale existentei taranesti, fiind descris un adevarat ritual: plecarea si ntoarcerea de la cmp, pregatirea secerisului, cina familiei. Doua dintre scenele semnificative pentru reflectarea ideii destramarii femiliei sunt cina si taierea salcmului. Scena cinei este reprezentativa pentru statutul protagonistului. Fragmentul ncepe cu un dialog ntre el si Catrina, autoritatea sa aparent incontestabila manifestndu-se prin voce : Deodata curtea rasuna de un glas puternic si amenintator, facndu-i pe toti sa tresara de teama. Catrina mai fusese casatorita o data si are o fiica. Actuala sa familie este una dintre cele mai numeroase din sat si printre putinele care au copii din doua casatorii. Membrii familiei par a fi grupati n tabere rivale, n ciuda faptului ca stau toti asezati la o masa rotunda si foarte mica; acest lucru nsa nu ajuta la sporirea unitatii familiei. Cei trei frati din prima casatorie a lui Moromete stateau pe partea din afara a tindei, ca si cnd ar fi fost gata n orice clipa sa se scoale de la masa si sa plece afara. Acest detaliu sugereaza ideea ca ei nu apartin familiei, pentru ca mama vitrega i are lnga ea pe ai ei, Niculae, Ilinca si Tita, copii facuti cu Moromete. Pozitia tatalui reliefeaza autoritatea sa absoluta : sta deasupra tuturor, n pragul celei de-a doua odai, de pe care el stapnea cu privirea pe fiecare. Atmosfera conflictuala din cadrul familiei Moromete este evidenta din gesturi si din priviri : Moromete are n glas fire de amenintare, i vorbeste amenintator lui Achim, care i raspunde cu dispret, pe Niculae l fulgera cu privirea apoi, certndu-l cu glas ndesat. Tot n aceasta scena ne sunt dezvaluite treptat si amenintarile ce vor duce, n timp, la destramarea familiei; scoala lui Niculae trebuie achitata, fonciirea a ramas neplatita, iar Achim doreste sa plece cu oile la Bucuresti, fiind necesara si platirea ratei la banca. Cei trei si condamna tatal pentru ezitarile sale. Scena salcmului este construita ntr-un registru stilistic diferit. E spre ziua, iar luna semana cu un soare mort, ciuntit si rece. Bocetele ce se aud din cimitir pare ca ies din pamnt. Uriasul salcm n care copiii se urcau n orice primavara si i mncau florile, iar iarna i mbratisau tulpina, care era curatat de craci n fiecare an si crestea la loc mai bogat domina ntreg satul si pare nemuritor. Chiar cnd aschiile ncep sa sara din trunchiul sau, ele par sa se aseze n jurul lui protector. Cnd se prabuseste la pamnt, totul dobndeste un aer tragic, de moarte violenta, ca si cum cineva ar fi silit

sa raspunda unui alt destin, nefast. Protectia salcmului nu se mai exercita asupra mprejuruimilor : cercul deschis si cmpia napadeau mprejurimile si totul se facuse mic. Scena se ncheie n aceeasi atmosfera rau prevestitoare n care ncepuse, cu stolul de ciori care zboara derutate, caci nu mai recunosc locul. Salcmul a reprezentat n lumea vegetala ceea ce reprezinta Ilie pentru familia sa, un pater familias. Destinul unuia este anticipat de destinul celuilalt. Desi Moromete tine la unitatea familiei, aceasta se va destrama din cauza imposibilitatii de comunicare dintre membrii sai (tatal reprezinta mentalitatea traditionala, n timp ce fiii sai mai mari sunt atrasi de mirajul orasului, iar fiul cel mic, Niculae, este dornic de a studia.), dar si pentru ca timpul era nerabdator cu oamenii. Daca la nceputul romanului lumea era asezata, n final lucrurile se precipita, amenintnd linistea acesteia. n volumul al doilea, Ilie Moromete intra ntr-un con de umbra. Moromete face ultima ncercare nereusita de a si aduce fiii acasa. Parasit la batrnete de Catrina, el ramne doar cu fata cea mica, autoritatea lui scade, oamenii nu l mai respecta ca altadata. n ciuda transformarilor sociale la care asista, Ilie Moromete nu accepta ideea ca rostul sau n lume a fost gresit si ca taranul trebuie sa dispara. Ultima replica a lui Moromete crezul sau de viata, libertatea morala, - D-le eu ntotdeauna am dus o viata independenta! Romanul urmareste procesul destramarii familiei Moromete, destramare simbolica pentru stingerea unei lumi sub presiunea unor factori exteriori sau unor elemente de comportament. Pe lnga tema familiei ,care include si tema paternitatii, se observa si tema tercerii timpului, confruntarea omului cu istoria potrivnica. Se insista pe relatiile dintre membrii familiei Moromete si mai ales pe drama tatalui nepuntincios n a mentine familia unita. Drama paternitatii se grefeaza pe contextul social istoric, care aduce schimbarea ordinii cunoscute a lumii. Agresiunea istoriei spulbera iluzia personajului : unitatea familiei, libertatea morala a individului. Risipirea familiei duce la prabusirea morala a tatalui. Asadar , tema familiei n romanul Morometii este prezentata ntr-o maniera moderna, cu realism, valoarea romanului fiind sporita si de acest aspect.