UNIVERSITATEA POLITEHNIC DIN BUCURETI

FACULTATEA TRANSPORTURI
CATEDRA TELECOMENZI SI ELECTRONIC N TRANSPORTURI
Proiect MES
INSTRUMENT NUMERIC
DE MSURARE:
Aparat de msur tip cronometru(faradmetru numeric)
ndrumtor: Autor:
S.l.drd.ing. Nemtoi Mihaela Radu Cosminel Florinel
2013
CUPRINS
1.Itroducere
2.Tema proiectului
3.Schema bloc a aparatului
4.Memoriu tehnic
5.Breviar de calcul
6.Calculul economic
7.Schema electric complet a aparatului
8.Bibliografie
1 Introducere
Importan(a aparatelor de msur numerice. Avantaje yi
dezavantaje fa( de aparatele analogice.
CI ale unui AMN lucreaz cu semnale analogice, dar toate celelalte
blocuri lucreaz cu semnale numerice .
Semnalele analogice pot fi msurate direct cu aparate relativ simple,
ns sunt sensibile la imperfeciunile cilor de transmisie i de
prelucrare!pierd din precizie dup fiecare operaie deoarece informaia este
grefat pe amplitudine".
Semnalele numerice sunt sub form de impulsuri i au informaia
grefat pe durat i pe poziia impulsurilor n timp!SN ofer o mai mare
fle#ibilitate n utilizare!operaiile de calcul, numrarea, multiple#area,
transmisia se fac mult mai comod dec$t n analogic, iar n cursul acestor
prelucrri precizia mrimii primare se conserv".
CN!circuitele numerice" lucreaz pe principiul totul sau
nimic!structuri foarte simple n circuitele de baz".
Cu CN de baz!pori, codificatoare%decodificatoare, multiple#oare,
bistabile, numrtoare, registre, operatori logico&aritmetici, automate
programabile, circuite de conversie a datelor" se pot construi o mare
varietate de AM.
CN permit implementarea de funcii din ce n ce mai comple#e pe
acelai cip!micorarea gabaritului AM i reducerea preului de cost.
'iteza de lucru a unui procesor modern este de apro#imativ
()))M*z!frecven de ceas".
Concluzii:
Avantaje:
& AMN pot atinge viteze mult mai mari dec$t cele analogice deoarece au
rspunsul independent de amplitudinea semnalului ce poart mrimea de
msurat!#".
& AMN sunt mai robuste!rezistente la ocuri i vibraii".
& AMN pot funciona n orice poziie.
& AMN sunt uor integrabile n sistemele de msurare&reglare conduse de
calculator.
Dezavantaje:
-AMN nu permit sesizarea rapid a tendinei de evoluie a mrimii de
msurat!#" i nici realizarea de scri neliniare.
Circuite logice fundamentale utilizate n AMN
&AMN au elemente i blocuri comune!+I,N,,,-C". .a baza acestora stau
circuite simple numite circuite logice !circuite numerice".
&/enumirea unui sistem de numeraie se face dup baza!-" utilizat.
&Sistemul de numeraie cu -01 se numete sistem binar i este generalizat n
toate sistemele numerice de calcul.
&,e ntreg lanul de msur al AMN precum i pentru comunicaiile cu
ec2ipamente periferice sau calculatoare se utilizeaz sistemul binar i numai
la ieire rezultatul trebuie afiat n sistem zecimal.
&3ealizarea fizic a elementelor ce utilizeaz sistemul binar are soluii
practice foarte simple.
&Algebra boolean atribuie cifrelor ) i ( semnificaia de fals respectiv
adevrat i n (456 S2annon o aplic la studiul circuitelor de comutaie.
Principalii parametri ai circuitelor logice sunt:
&7ensiunea de alimentare!8cc!77."09':8dd!CM;S"05..(9'".
&7ensiunile de intrare i ieire pentru nivelele ) i ( logic.
&Impedana de intrare!<i" i de ieire!<o".
&7impii de propagare!timpi de nt$rziere". Caracterizeaz rspunsul
circuitului la aplicarea unui semnal treapt de intrare.
&,uterea disipat0puterea medie consumat n strile ) i ( logic ale unei
singure uniti logice din capsula respectiv.
&Imunitatea la zgomote0capabilitatea circuitelor numerice de a nu suferi
basculri false sub aciunea tensiunilor perturbatoare prezente la intrare.
&+AN&IN0ncrcarea produs de intrrile circuitului e#primat n uniti
convenionale.
&+AN&A870numrul de intrri pe care le poate comanda ieirea circuitului.
2.TEMA PROIECTULUI
7ema proiectului este aparat de msur de tip cronometru!faradmetru
numeric" care s msoare capaciti n gamele 1)u+, 1u+, 1)n+, 1n+ cu o
precizie de ),9=.
,osibilitatea msurrii unui interval de timp pe cale numeric este
e#ploatat i la msurarea unor parametri de circuit legai de timp, cum sunt
3,.,C, sau defaza>ul ?.
3.SCHEMA BLOC A APARATULUI
8n faradmetru se poate realiza conform sc2emei bloc de mai sus.
Condensatorul de msurat C# este mai nt$i descrcat prin untarea cu
comutatorul electronic @. /up desc2iderea lui @, tensiunea la bornele
condensatorului C# crete dup ecuaiaA
8c0BCD(&e#p!&t%3)CC#"E !("
Fn momentul t(, c$nd 8c devine egal cu prima tensiune de referin
8(, comparatorul C7( basculeaz determin$nd apariia unui impuls la
ieirea formatorului C+, care pune bistabilul 7+ n ( logic, desc2iz$nd
poarta ,. Fn momentul t1, c$nd 8c atinge referina 81, comparatorul C71
emite un impuls !prin formatorul C+" care readuce bistabilul 7+ n ) logic,
ceea ce provoac nc2iderea porii ,. Fn intervalul 7m, c$t , a fost desc2is,
spre numrtor au trecut N impulsuri de perioad 7), adic NC7)07m.
,e de alt parte, din !(" pentru t( i t1 se obine relaiaA
7m0t1&t(03)CC#Cln!B&8("%!B&81" !1"
care asociat cu relaia N0aCC#, a0f)C3)
conduce la ecuaia de funcionare a faradmetruluiA
N0aCC#, a03)%7)Cln!B&8("%!B&81"0const. !5"
+aradmetrul analizat este mai simplu dec$t o alt sc2em bloc, ns
necesit trei tensiuni stabilizate!B,8( i 81".
4. MEMORIU TEHNIC
Comparatoare de tensiune
Aparatele de msur numerice funcioneaz pe principiul comparrii a
dou intervale de timp sau a dou tensiuni. Fn ultimul caz, un rol important l
are comparatorul de tensiune!C7". Acesta este un amplificator operaional
specializat, ce permite compararea unei tensiuni necunoscute!8#" cu alta
!8r" luat drept referin: la ieire, comparatorul semnaleaz dac 8# este
mai mare sau mai mic dec$t 8r prin nivelul tensiunii de ieire!8o", care
poate lua doar dou valoriA ) logic!tensiune de ieire negativ" sau (
logic!tensiune de ieire pozitiv", ntocmai ca la porie logice.
Aceast particularitate plaseaz comparatoarele de tensiune n familia
circuitelor de interfa, deoarece au semnal analogic la intrare i semnal
logic la ieire.
Fn aparatele de msur numerice, comparatoarele de tensiune se
utilizeaz ca detectoare de prag, la realizarea convertoarelor analog&
numerice sau a celor de tensiune&timp, la circuitele de citire a memoriilor, i
ca receptoare de linie.
Circuite de baz
Cel mai simplu comparator de tensiune poate fi realizat cu un
amplificator operaional rapid!G)4" n bucla desc2is, ca n figura (, unde 8i
i 8r sunt tensiunea de intrare i respectiv cea de referin, 8d este tensiunea
de intrare diferenial, iar 8o este tensiunea de ieire. /atorit amplificrii
foarte mari a amplificatorului operaional n bucl desc2is !Ao0()H9I
()HJ", caracteristica de transfer a acestuia apro#imeaz suficient de bine
caracteristica ideal a unui comparator de tensiune.
-
+
CT
Ui
Ur
Uo
Ud
+ig. ( Comparatorul de tensiune
/eoarece diferena 8i&8r, pentru care 8o urc n ( logic, e foarte
mic!sub ),(I(m'", ceea ce nseamn c 8i&8r0), se poate afirma c un
comparator de tensiune sesizeaz egalitatea a dou tensiuni. /ac 8r0),
comparatorul detecteaz momentul trecerii prin zero a lui 8i, caz n care se
numete comparator de nul. Fn sf$rit, din figura (, rezult c un comparator
de nul poate fi utilizat i ca detector de polaritate! c$nd 8iK), atunci
8o08o*, iar c$nd 8iL), atunci 8o08o.".
Comparatorul analizat prezint dou inconvenienteA
este vulnerabil la tensiuni parazite!basculri false"
tensiunea diferenial pe intrare!8d08i&8r" poate atinge valori mari,
periculoase pentru amplificatorul operaional, ceea ce impune limitarea
tensiunilor 8i i 8r la valori sub 9I()'.
,entru eliminarea celui de&al doilea nea>uns, tensiunile de comparat
8i i 8r se aplic pe o singur intrare, ca n figura 1. /eoarece tensiunea
diferenial de intrare 8d0), ecuaia de funcionare a comparatorului de
tensiune devine 8i%3(M8r%310), i ca urmareA
8i0&3(%31C8r
/up cum se poate constata, comparaia se realizeaz ntre curenii
din nodul intrrii neinversoare, ceea ce permite ca 8i i 8r s poat varia n
limite mult mai largi dec$t n cazul precedent, fr ca 8d s depeasc
tensiunea natural de saturaie!fraciuni de m'" a amplificatorului respectiv.
Bvident, tensiunile 8i i 8r trebuie s fie de polariti diferite.
-
+
CT
R2 1k
R1 1k Ui
Ur
Uo

+ig. 1 Comparator de tensiune perfecionat!valorile rezistenelor sunt
arbitrare, adic nu se refer la figur"
Circuite electronice pentru formarea yi generarea semnalelor
numerice
/in r$ndul circuitelor formatoare de impulsuri, vom prezenta triggerul
Sc2mitt. Nenerarea unor semnale periodice!de ceas, sau sincronizare"
necesare blocurilor numerice se realizeaz cu circuite astabile.
Circuite trigger Schmitt
7riggerul Sc2mitt!7S" poate fi considerat un bistabil particular, care
basculeaz numai c$nd semnalul de intrare depete anumite praguri,
particularitate ce permite evitarea basculrilor false datorate zgomotelor. Se
utilizeaz la convertirea semnalelor sinusoidale, sau de alt form, n semnal
dreptung2iular, sau n impulsuri logice. /e asemenea, se utilizeaz i la
refacerea semnalelor dreptung2iulare lente sau distorsionate.
Caracteristica principal a unui trigger Sc2mitt este prezena
fenomenului de 2isterezis O basculrile au loc la valori diferite ale tensiunii
de intrare!8p( i 8p1" n funcie de sensul n care aceast tensiune variaz.
7riggerul Sc2mitt este nt$lnit la intrarea frecvenmetrelor numerice precum
i la intrarea multor blocuri ce lucreaz cu semnale logice: se utilizeaz at$t
ca circuit independent, c$t i ca circuit de intrare pentru o serie de pori
logice, sau la intrarea de tact a unor numrtoare integrate, etc.
8n 7rigger Sc2mitt cu tranzistoare, cu rol de formator de impulsuri
dreptung2iulare a fost de>a nt$lnit la o sc2em de baz de timp pentru
osciloscoape. Fn cele ce urmeaz vom prezenta dou tipuri de trigger
Sc2mittA formator de tensiune dreptung2iular alternativ, i formator de
impulsuri !semnale" logice.
Triggerul Schmitt ca formator de semnal logic TTL/CMOS
Fn acest caz, ieirea triggerului Sc2mitt trebuie s produc semnale
compatibile 77.%CM;S, ceea ce impune ca ambele praguri s fie pozitive:
astfel, nivelul n starea P;S trebuie s fie )', iar cel n starea S8S trebuie s
fie apropiat de tensiunea de alimentare. ; asemenea particularitate este
oferit n mod natural de porile logice, ns problema poate fi rezolvat i
cu amplificatoare operaionale.
Schem de trigger Schmitt compatibil TTL/CMOS cu
amplificator opera(ional

,entru a face ca tensiunea de ieire!8o" n starea P;S s fie zero!8o.0)'",
este necesar ca amplificatorul s fie alimentat simetric !8cc i )": n plus,
acesta trebuie s fie cu ieire pe 7BC&M;S, pentru ca starea P;S a ieirii s
fie la )'! eta>ele de ieire cu tranzistoare bipolare permit obinerea unui
nivel de (I1' n starea P;S". Fn sf$rit, pentru a face ca ambele praguri s
fie pozitive, este necesar ca pe intrarea neinversoare s fie aplicat o
tensiune de referin!8r". ; sc2em de trigger Sc2mitt cu alimentare
asimetric folosind monta>ul inversor este prezentat n figura 5, unde 8r
este tensiunea de referin menionat.
-
+
AO
R1 1k
R2 1k
Ui
Ur
Ud
Uo

+ig. 5 7rigger Sc2mitt compatibil 77.%CM;S cu A; n monta> inversor
/in sc2em rezult relaiileA
8p(08rM!8o*&8r"C@
8p108rM!8o.&8r"C@08rC!(&@": 8o.0)
8208p(&8p10!8o*&8o."C@0@C8o*
@03(%!3(M31"
8r08p1%!(&@"
Schem de trigger Schmitt cu inversoare CMOS
7riggerul Sc2mitt realizat cu inversoare CM;S este una din cele mai
simple soluii realizabile cu pori logice. Sc2ema de principiu a unui astfel
de trigger Sc2mitt este ilustrat n fig. Q, unde 3( i 31 formeaz reeaua de
reacie pozitiv, e#istent i la triggerele prezentate anterior. Fn absena
tensiunii de intrare !8i", ieirea inversorului I( se afl n ( logic, i ca
urmare, ieirea lui I1 !deci i a triggerului" se afl n ) logic!8o0)v". /up
aplicarea lui !8i" tensiunea de intrare a inversorului I(!8iR" evolueaz dup
ecuaiaA
8iR08i&!8i&8o."C@: @03(%!3(M31"
care arat c la creterea lui 8i crete i 8iR: la atingerea pragului de
basculare!8d" a inversorului I(, ieirea triggerului urc n ( logic!8o08o*".
'aloarea tensiunii 8i la care are loc bascularea circuitului, constituie pragul
superior, calculabil cu relaiaA
8p(08//%1C!(&@"
8nde s&a inut cont c 8o.0)', 8d08//%1. ;rice evoluie a intrrii
8i, care face ca 8iR s se menin deasupra tensiunii 8d, determin ieirea s
rm$n tot n ( logic!8o08o*08//", timp n care 8iR satisface relaiaA
8iR08i&!8i&8o*"C@
Fn momentul n care tensiunea 8iR redevine egal cu 8d, triggerul
basculeaz din nou, revenind n starea iniial!8o0)'". 'aloarea lui 8i la
care se produce aceast rebasculare constituie pragul inferior, ce se
calculeaz cu relaiaA
8p108//C!(&1C@"%1C!(&@"
in$nd cont c 8o*08// i 8d08//%1
Fn sf$rit, din scderea celor dou praguri, rezult tensiunea de 2isterezisA
820@C8//%!(&@"
R1 1k
R2 1k
1
1 2
I1 SN7404
1
1 2
I2 SN7404
Ui
Ui'
Uo

+ig. Q 7rigger Sc2mitt cu inversoare CM;S
Circuite basculante bistabile asincrone
Fn cazul C-- asincrone, numite i bistabile elementare, trecerea ieirii
S dintr&o stare n alta, se face numai prin aplicarea unui semnal de date la
intrare. 7ipurile cele mai des nt$lnite sunt 3S i P@: acestea pot fi realizate
cu tranzistoare sau, cel mai adesea, cu pori logice. Ne vom referi pe scurt
numai la ultimele. Se mai numesc i bistabile de tip .atc2.
Bistabilul RS
Sc2ema de principiu deriv din varianta cu tranzistoare prin nlocuirea
tranzistoarelor 7( i 71!precum i rezistenele din bazele acestora" cu dou
pori SA8&N8!notate ,( i ,1": se obine bistabilul 3S din figura 9. Intrrile
S i 3 se numesc intrri de date, iar S i S&non ieiri. -istabilul 3S
funcioneaz dup tabelul de adevr de mai >os, unde Sn reprezint starea
anterioar a ieirii S, naintea aplicrii comenzii de intrare, iar SnM( O starea
aceleiai ieiri, dup aplicarea comenzii pe una din intrrile S sau 3.
P 2
1
2
3
R
S
Q
P 1
1
2
3
Q - n o n
S
R
Q
Bistabil RS Nona!
+ig. 9 Circuit basculant bistabil 3S cu pori SA8&N8
S 3 SnM(
) ) Sn
) ( )
( ) (
( ( T
7abel de adevr
Interpretarea datelor din tabelul de funcionare este urmtoareaA
(. Fn lipsa comenzilor pe intrrile S i 3!S0) i 30)", starea bistabilului
nu se sc2imb, deci pstreaz starea anterioar, adic SnM(0Sn:
1. +ie S0) starea anterioar !ceea ce implic Snon0(": la aplicarea lui (
logic pe intrarea S!c$nd 3 este n ) logic", Snon coboar n ) logic, ceea ce
provoac urcarea lui S n ( logic, adic are loc nscrierea informaiei:
5. C$nd S revine n ) logic, S rm$ne n ( logic, adic are loc
memorarea informaiei nscrise. Fn plus, dac se repet comanda pe S,
bistabilul rm$ne n aceeai stare !S0(" p$n la aplicarea unei comenzi pe
3:
Q. .a aplicarea unui ( logic pe 3! S fiind n ) logic", ieirea S coboar n
) logic, adic are loc tergerea informaiei nscrise:
9. Fn sf$rit, dac se aplic simultan ( logic pe 3 i S, evoluia porii este
incert: se spune c aceast stare este nedeterminat, sau interzis.

Generator Etalon
-loc de generator etalon
Etaloane de frecven( cu cuar(
Au la baz un oscilator cu cuar termostatat, ating precizii ()H&G &
()H&4 i sunt utilizate numai ca etaloane de lucru.
;scilatorul cu cuar este, de regul, un oscilator ,ierce la care
stabilitatea oscilaiilor este asigurt de ctre un rezonator electromecanic cu
cuar.
3ezonatorul cu cuar, denumire prescurtat cuar, este realizat sub
forma unei plcue din cuar!,", rotund sau ptrat i prevzut cu electrozi
de argint!BA" pe ambele fee. +recvena de rezonan!fr" a plcuei este
dependent de grosimea!g"A
fr0(,JM1.6%g!mm" M*z
precum i de ung2iul de tiere al acesteia n raport cu a#ul optic al cristalului
primar.
Nenerator
Btalon
#(
#()
#())
#(@
#()@
#())@
#(M
Sc2ema electric a unui rezonator de cuar este artat n fig. J. Fn
scopul stabilizrii capacitii paralele!Cp" i a atenurii perturbaiilor
mecanice i electrice, plcua de cuar se introduce ntr&o montur metalic
sau ntr&un tub cu vid.
C "
1
C s
2
R s
# s
+ig. J 3ezonator de cuar
Oscilatorul
;scilator cu cuar pentru frecvena etalon f)0(M*z. 3ezistena 3(
servete la polarizarea automat a grilei 7BC&lui, C( mpiedic apariia unor
oscilaii parazite, iar 31 produce o reacie negativ necesar mbuntirii
formei de und!sinusoidal" a tensiunii de ieire. Consumul de curent n
dren este foarte redusA 5)uA. Stabilitatea frecvenei acestui oscilator este n
>ur de ()H&Q, insuficient pentru un etalon de frecven: dar poate fi crescut
la ()H&6 prin termostatare.
+ 9 V
Q 1
C 1
1 0 " $
#
0 % & '
R 2
1 k
R 1
2 % 2 (
+ig. G ;scilator cu cuar
Bloc de numrare yi afiyare
Sc2ema bloc de numrare i afiare
Numrtorul binar -zecimal:
/in motive legate de operatorul uman, numaratoarele utilizate in
aparatele de masura numerice trebuie sa afiseze numere zecimale, intern
codificate binarU&zecimal!-C/", adica trebuie sa fie decadice. 8n asemenea
numarator este format din mai multe numaratoare de Q biti, conectate in
serie, pe care le vom numi decade de numarare.
Numrtor
!N"
3egistru de
memorare
!M"
/ecodor
!/"
Afia>
numeric
!AN"
a)Decada de numarare
; decada de numarare este similara cu numaratorul binar de Q biti , cu
deosebirea ca ciclul de numarare se opreste la () si nu la (J,adica este un
numerator modulo (). Sc2ema unei decade de numarare este prezentata in
fig. 6. .imitarea la () a numararii se face cu a>utorul unei reactii
convenabile !prin ," in felul urmatorA
dupa primele 4 impulsuri aplicate la intrare,iesirile S(,S1 si S) a>ung
in starea ())(!cifra 4 in cod binarU":
la aparitia celui de&al zecelea impuls, starea devine ()()!cifra () in
cod binar":
poarta ,, avand ( logic pe intrari, produce la iesirea < negat un )
logic, ceea ce provoaca stergerea celor Q bistabile, pregatind decada pentru
un nou ciclu de numarare de la ) la 4!practic starea ()() dureaza e#trem de
putin , dar suficient pentri stergere":
simultan cu aducerea la zero a celor Q stabile!la sfarsitul numararii
celor () impulsuri", tranzitia de la ( la ) de la iesirea portii , constituie si
semnalul de intrare pentru decada urmatoare!transport catre rangurile
urmatoare".
;bservatiiA
&modul de implementare al numaratorului este doar principial:
el are cateva nea>unsuri care fac sc2ema inutilizabilaA
&datorita comutarii asincrone a bistabilelor ,e posibil ca iesirea portii , sa
produca un impuls negative foarte scurt!< negat0)", care sa reseteze cel
putin un bistabil:
&durata impulsului < negat,de readucere a numaratorului in starea ), este
mica si necontrolabila!ea provine din >ocul intarzierilor", fiind posibil ca
toate bistabilele sa poate fi resetate.
&descrierea sc2emei poate sugera o regula simpla de alcatuire a
numaratoarelor modulo p!prin metoda aducerii la zero"A
&din relatia pL01Hn se deduce numarul de bistabile necesare!n":
&bistabilele se conecteaza in sc2ema unui numarator binar direct, si apoi se
lasa numaratorul sa evolueze pana la starea p&(:
&se decodifica starea p,si in momentul in care aceasta este atinsa ,se aplica un
impuls de stergere !< negat" tuturor bistabilelor numaratorului.
Z n o n
U 2 A
3
1
2
&
)
4
1 &
*
C # +
+
Q
Q
P R ,
C # R
U 3 A
3
1
2
&
)
4
1 &
*
C # +
+
Q
Q
P R ,
C # R
I
Q 1
U 1 A
3
1
2
&
)
4
1 &
*
C # +
+
Q
Q
P R ,
C # R
Q 2
C
Q 3
C L E A R
Q 0
1
2
3
1
2
3
U 4 A
3
1
2
&
)
4
1 &
*
C # +
+
Q
Q
P R ,
C # R
+ig. 6 Numrtorul binar&zecimal!decad de numrare"
b)Numaratorul binar-zecimal
Se obtine prin inscrierea mai multor decade!unitati ,zeci,sute" de tipul
celei din fig. 6, asa cum se arata in fig. 4. Se observa ca semnalul produs de
bistabilul 5!bitul cel mai semnificativ" pe iesirea S5 a decadei unitatilor,
constituie semnalul de intrare C pentru decada zecilor.
+ig. 4 Numrtorul binar&zecimal cu patru decade
Concluzii
Numaratoarele binare asincrone sunt simple , dar au doua nea>unsuriA
nu pot functiona la frecventa ridicata :
prezinta pericolul aparitiei unor impulsuri parazite la decodare, care
pot provoca basculari false. Impulsurile parazite apar datorita faptului ca
bistabilele numaratorului comuta pe rand!de la rangul cel mai putin
semnificativ spre cel mai semnificativ" si, ca urmare , pe durata tranzitiei
starilor, evolutia bistabilelor este incerta. /e aceea numaratoarele asincrone
nu se mai utilizeaza la numarare, ci la divizarea frecventei.
;bservatieA pentru evitarea aprinderilor false ale segmentelor de afisare
,cauzate de tranzitiile parazite, se utilizeaza decodoare prevazute cu circuit
de validare. Acesta ingusteaza timpul de desc2idere al portii ce comanda
segmentul respectiv, si totodata deplaseaza!intarzie" acest interval de timp in
afara zonei trazitiilor parazite.
/ecada
mii
S( S1 S5 SQ
/ecada
Sute
S( S1 S5 SQ
/ecada
<eci
S( S1 S5 SQ
/ecada
8nitati
S( S1 S5 SQ
N
Registru de memorare:
/eoarece un bistabil constituie o memorie de ( bit, rezulta ca n
bistabile pot memora un cuvant de n biti. ; astfel de structura se numeste
registru !prin analogie cu caietul de scris de tip contabil".Cu alte cuvinte, un
registru permite stocarea si regasirea unei informatii binare reprezentata pe n
biti. B#ista mai multe criterii de clasificare a
registrelor!destinatie,structura,etc". Astfel A
dupa scopul utilizarii!destinatie" se disting registru de memorare si
registru de deplasare!decalare".
dupa structura interna, e#ista registre paralele , registre
serial%paralele!deserializare", registre parallel%seriale!serializare" si
registre universale
3egistrele de memorare!3M" se utilizeaza, de regula, ca interfata intr
doua subansambluri .8n astfel de registru permite stocarea temporara a
informatiei elaborate in subansmablul A, pentru a fi ulterior folosita in
subansamblul -, primul devenind apoi liber sa&si reia activitatea. Bvident,
pentru ca ansamblul A&3M&- sa functioneze correct, e necesar ca aceste trei
blocuri sa lucreze sincron, conditie asigurata de catre un bloc de comanda,
care furnizeaza semnale de coordonare adecvate!intre care semnalul de
incarcare a registrului O.;A/".
/atorita faptului ca 3M este plasat intre doua blocuri , se mai
utilizeaza si denumirea de registru tampon.
3egistrul de memorare se poate realiza atat cu bistabile /&latc2, sau
comandate pe front, cat si cu bistabile P@&MAS7B3&S.A'B. In cazul
utilizarii bistabilelor /&latc2 , registrul se mai numeste si transparent ,
deoarece pe palierul activ al semnalului de incarcare, datele de la intrare trec
imediat la iesire, ca urmare, comanda registrului se va face printr&un impuls
cat mai scurt.
In cazul utilizarii bistabilelor comandate pe front, registrul izoleaza
practic subansamblurile intre care este conectat, oferindu&le o relativa
autonomie. Structura unui registru de memorare este paralelaA atat intrarile
de tact, cat si cele de fortare asincrona,s e conecteaza in paralel , pe o
lungime a cuvantului de n biti! de regula ,Q sau 6".
In acest caz , registrul se mai numeste si registru paralel.
,rezenta registrului de memorare permite ameliorarea performantelor
sistemului A&-: de e#emplu , la un aparat de masura numeric, intercalarea
unui registru de memorare intre numerator , si blocul de afisare adduce
urmatoarele imbunatatiriA
stabilizarea cifrelor afisateA
Numarul N#,care reprezinta rezultatul masurarii este afisat o singura data
intr&un ciclu de masurare , si deci , afisa>ul nu va palpai in rimul
numaratoarelor!fara 3M ultimele cifre palpaie, dand senzatia de instabilitate
care deran>eaza, iar secventierea ciclurilor de afisare este vizibila si deci
obositoare":
cresterea vitezei de lucru
In timp e blocul final afiseaza informatia N# continuta in registru, blocul de
prelucrare !numaratorul" poate efectua o noua secventa de masurare :
principiul este cunoscut sub numele de suprapunere a operatiilor si este mult
folosit in ec2ipamentele numerice pentru scurtarea timpilor de asteptare.
+ig. () 8tilizarea registrelor de memorare
( Registre cu comanda pe palier(prin impulsuri)
8nregistru cu comanda memorarii pe palier este alcatuit cu bistabile /&
latc2!fig. ((", motiv pentru care se mai numeste si tampon latc2. B#ista doua
moduri de functionareA
Memorare, cand intrarea de comanda S7- este in ) logic. In acest caz
registrul conserva starea sa anterioara si este insensibil la datele prezente pe
intrarile /
-loc
A
3M -loc
-
7ransferare, cand S7-0(. In acest caz iesirile registrului Si capata
valorile datelor prezente la intrarile /. /aca in timp cat S7-0(, datele de la
intrarile !/i" se modifica , datele de iesire !Si" se vor modifica si ele in
acelasi mod !adica iesirea copiaza intrarea , cunoscuta proprietate a
bistabilelor /&latc2".In aceasta situatie se spune ca registrul este transparent.
,roiectantii de sisteme logice utilizeaza frecvent aceasta proprietate pentru a
e#ploata rapid o informatie!in timp ce S7-0(" , care apoi va fi memorata
cand S7- revine la ).
O E n o n
1 2
3
Q 2
D 0
Q 1
1 2
3
1 2
3
1 2
3
Q -
C # +
1 2
3
Q -
C # +
Q 0
S T B
1 2
3
Q -
C # +
D 2
Q 3
D 3
1 2
3
1 2
3
Q -
C # +
D 1
+ig. (( 3egistru paralel de tip transparent latc2 cu trei ieiri&5 state
2 Registre cu comanda pe front
Sc2ema de principiu corespunzatoare unui registru de memorare cu
comanda pe frontul pozitiv al impulsului de ceas sunt in figura(1.
Informatia de la intrarile /)&G este incarcata numai in timpul tranzitiei
pozitive a impulsului de ceas, si ramane nesc2imbata!memorata" atat pe
nivelul P;S, cat si pe nivelul S8S, al impulsului de ceas : deci acest registru
nu prezinta transparenta.
Bvident, bistabilele componente trebuie sa fie declansate pe front:
acestea sunt mai ales bistabile /,sau P@ Master&Slave, registrele realizate cu
bistabile / fiind cele mai raspandite .,entru a fi cat mai usor integrate in
diverse sc2eme !mai ales in cele cu microprocesor", multe registre sunt
prevazute si cu tampoane cu trei stari ,asa cum s&a putut vedea in sc2emele
analizate.
O E n o n
1 2
3
Q 2
D 0
Q 1
1 2
3
1 2
3
1 2
3
Q -
C # +
1 2
3
Q -
C # +
Q 0
C L K
1 2
3
Q -
C # +
D 2
Q 3
D 3
1 2
3
1 2
3
Q -
C # +
D 1
+ig. (1 3egistru paralel cu comand pe frontul pozitiv cu ieiri&5 state
Decodoare:
/ecodoarele sunt C.C care permit transformarea unei anumite
combinatii de cod intr&un semnal de comanda corespunzator, ce poate fi
utilizat in operatii de selectie, sau conversia numerelor dintr&un sistem de
numeratie in altul. In principiu , un decodificator prezinta n intrari si m
iesiri, si se caracterizeaza prin proprietatea de a obtine un semnal activ
numai la o singura iesire, pentru fiecare combinatie a variabilelor de intrare.
Corespunzator tipului de cod aplicat la intrare, se realizeaza
decodificatoare binare, pentru care m01 Hn, sau decodificatoare -C/, pentru
care n este,de regula,Q,iar m este ().8n caz special ,il reprezinta decodoarele
special concepute pentru afisa>!de e#emplu ,cele cu .B/&uri,sau cristale
lic2ide,cu G segmente": aceste decodoare primesc la intrare un cod binar, sau
-C/, si produc semnalele de comanda pentru segmentele afisa>ului.
a)Decodorul binar
/ecodorul binar este destinat operatiilor de generare a semnalelor de
selectie, sau de implementare a functiilor logice mai complicate. Acest tip de
decoder are n intrari de cod, un numar de intrari de validare si 1 H n iesiri:
intrarile de validare permit activarea%dezactivarea functionarii decodorului
prin trecerea iesirilor in starea inactiva
8n e#emplu de decoder binar este SNGQ(56!decoder binarU ( din 6,in
te2nologie 77.":in seria CM;S standard nu e#ista decodor binar!ci numai
-C/".
b)Decodorul BCD-zecimal
Acest decodor are Q intrari si () iesiri ,corespunzatoare numerelor
zecimale )I4:codurile ()I.(9 sunt invalide, si nu produc activarea nici
unui semnal de iesire. /ecodorul -C/&zecimal este folosit mult la comanda
afisa>elor cu tuburi indicatoare!unde fiecare cifra are comanda separate", sau
la comanda unor afisa>e de tip bargraf. In multe situatii , decodoarele
mentionate pot fi utilizate si ca decodoare ( din 6, folosind doar 6 iesiri,
corespunzatoare codurilor )IG.
B#emple de decodoare -C/&zecimal ASNGQ51,SNGQ(Q(
c)Decodorul BCD-7 segmente
Acest decodor,are ca si precedentul, Q intrari,dar iesirile sunt destinate
comenzii directe a afisa>elor cu G segmente!fie cu becuri,fie cu .B/&uri,fie
cu cristale lic2ide".Combinatiile de intrare reprezinta cifrele )I.4,dar unele
decodoare sunt capabile sa intrepreteze si codurile ()I(9,pentru care
afiseaza cifrele 2e#azecimale A,-,I+.
Cateva e#emple de decodoare -C/&G segmente sunt
SNGQQJ%G!decodor cu iesire directa de atac a afisa>elor cu .B/&uri ,in
te2nologie 77."sau Q)99%J.
+ig. (5 8tilizarea decodorului la comanda afia>ului cu G segmente%.B/
Dispozitive de afiyare numeric:
Afisaje cu tuburi nixie si tuburi fluorescente:
/upa tuburile cu filament incandescent, tubul Ni#ie este cel mai vec2i
afisa> utilizat in aparatura numerica de masurare. Bste ergonomic si are
sc2ema de comanda relative simpla ,insa necesita tensiuni de lucru relative
mari si de aceea nu se mai utilizeaza in present!decat foarte rar".7otusi el va
fi prezentat pe scurt ,deoarece multe din aparatele numerice de laborator
mai vec2i utilizeaza acest tip de afisa>.
7ubul Ni#ie este alcatuit dintr&un tub de sticla umplut cu gaz inert!tipic
neon" la >oasa presiune, in interiorul caruia se afla () catozi in forma de cifre
!),(I4", dispusi in planuri paralele in fata unui anod comun: variantele
moderne utilizeaza G catozi dispusi in acelasi plan ,din combinarea se pot
reprezenta cifrele .
+ig. (Q ,rincipiul de afiare cu tuburi Ni#ie
Catozii sunt acoperiti cu o pelicula de o#izi ce poate emite electroni.
Aplicand o tensiune de (9)I(G) de ' intre anod si unul din catozi apare o
descarcare de gaz , care face ca cifra respective sa devina luminoasa!rosu&
portocaliu".Consumul este in >ur de 1mA,dar poate fi diminuat prin
multiple#are in timp a comenzii de selectie a anozilor.Comanda catozilor se
face cu a>utorul unor tranzistoare plasate la iesirile unui decodor binar&
zecimal ,care primeste informatia de la blocul de prelucrare numerica a
sistemului de masura respectiv!in mod normal ,un numerator":tranziztoarele
trebuie sa fie capabile sa lucreze la tensiuni de colector ridicate, puterea
disipata fiind in >urul a 59)mV%cifra afisata./atorita acestui dezavanta>,
afisa>ul cu tuburi Ni#ie a fost practic inlocuit cu alte tipuri de afisa>e.
8n alt tip de afisa>,destul de raspandit in trecut,utilizeaza tuburile
fluorescente vidate, caracterizate de o eficienta luminoasa ,avand emisia in
verde ,sau verde&albastru : tubul este format dintr&un filament de Wolfram
acoperit cu o#izi ,o grila si un grup de anozi&segmente !care pot sintetiza
caracterul de afisat".Catodul incalzit!la circa G)) grade C" emite electroni
care sunt accelerati de grila si sunt diri>ati spre segmentele selectate ale
anodului: cum acestea sunt acoperite cu un material fosforescent,ca urmare a
bombardarii cu electroni , are loc emisia de radiatie luminoasa.
Afisaje cu diode electroluminiscente:
,articularitatiA
Intr&un sens larg ,afisa>ul cu diode electroluminiscente presupune atat
circuitele de afisare propiu&zise ,cat si circuitele de comanda ,necesare
formarii caracterelor.Acest tip de afisa> prezinta o serie de avanta>e in
comparative cu cele realizate cu tuburi Ni#ie sau fluorecente A are gabarit
mai mic,permite obtinerea unor culori diferite !rosu,verde ,galben,etc" pot fi
comandate de circuite lucrand la tensiuni >oase si sunt mai fiabile.
Afisa>ele cu .B/&uri foloseste, in e#clusivitate, generarea
caracterelor prin sinteza din segmente sau puncte luminoase constituite din
.B/&uri individuale!si nu prin selectie,ca in cazul primelor tuburi Ni#ie".In
functie de tipul caracterelor de afisat , aceste dispozitive pot fiAafisa>e
alfanumerice!servesc la sinteza cifrelor si literelor alfabetului",sau afisa>e
numerice!servesc numai la sinteza cifrelor".In aparatura numerica de masura
s&a impus afisa>ul numeric cu G segmente ,datorita simplitatii sale.
In momentul de fata, e#ista o mare diversitate de afisa>e cu .B/&uri ,
afisa>ul cu puncte prezinta cel mai mare numar de posibilitati ,dar necesita o
logica de decodificare si comanda mai sofisticata. 'arianta cu segmente
poate reprezenta un compromis intre numarul de caractere diferite afisabile
si comple#itatea circuitelor de comanda. In aparatura numerica de masura s&
au impus afisa>ele cu segmente, mai simple de comandat.
/in punct de vedere electric,afisa>ele cu .B/&uri se contruiesc cu
anod comun,sau cu catod comun:dupa cum vom vedea,acest lucru determina
natura interfatarii lor cu partea de comanda a ec2ipamnetului numeric.
Dioda electroluminiscenta
Se stie ca orice >onctiune p&n ,polarizata direct ,emite o radiatie
luminoasa datorita energiei de recombinare gol&electron..ungimea de unda a
acestei radiatii !deci si culoarea" depinde de materialul >onctiunii ,asa cum
rezulta din tabel
Materialul >onctiunii .ungimea de
unda
Culoare
Nermaniu!Ne" (,66 Xm Infrarosu
Naliu&Aluminiu&Arseniu!Na&
Al&As"
),J6 Xm 3osu
Naliu&+osfor!Na&," ),9Q Xm 'erde
In privinta culorilor se constata ca pentru cifre mici culoarea cea mai
folosita este rosul ,ce se observa bine pe fondul intunecat al afisa>ului
numeric!cu toate ca lungimea de unda a rosului ,).J6um,este relative
indepartata de sensibilitatea ma#ima a oc2iului,).99 um".
,entru cifre mari!peste ()..(9 mm" ,si mai ales pentru masurari de
lunga durata!control in productie, aparate de tablou",o culoare mai
confortabila este cea verde!cu lungimea de unda Y0),919 Xm.
In ultimul timp au aparut .B/&uri cu nitrura de galiu!NaN",care au
particularitatea ca la 8d01,Q' au culoarea portocalie,iar la Q' au culoarea
violeta.Ca forma,.B/&urile pot fi cilindrice,patrate ,drepung2iulare!pentru
afisari de puncte luminoase,virgule",sau barete!segmente luminoase"

Alimentarea in curent continuu. .B/&ul are o caracteristica Ip!8p"
de forma celei din figura !pentru dioda electroluminiscenta CSZ9(",ceea ce
impune inscrierea unei rezistente !3 " de limitare a curentului la valoarea
nominala!Id0()I(9mA"./e e#emplu ,pentru Id0()mA ,corespunde
8d01,(',de unde considerand80M9',se obtine 3014)[.B#ista si .B/&uri
care au rezistenta 3 incorporate in aceeasi montura cu >onctiunea
luminiscenta ,cum sunt,de e#emplu,9)61&QQJ6.
Alimentarea in curent continuu este simpla ,insa prezinta nea>unsul
unui consum suplimentar de putere pe rezistenta 3Ade e#emplu,pentru
305))[ si Id0()mA rezulta un consum de 1()mV%G .B/&uri.Acest
dezavanta> poate fi evitat daca alimentarea se face prin impulsuri.
Comanda afisoarelor cu G segmente
Modulele de afisare cu G segmente sunt formate din cate G .B/&uri
rectilinii si permit afisarea cifrelor de la ) la 4.,entru semnalizarea polaritatii
!M&"si a depasirii !cifra ( si doua virgule" se utilizeaza module de tipul
ilustrat .Comanda!alimentarea" afisoarelor cu G segmente se poate face
direct sau multipel#at.
Comanda directa:
In acest caz segmentele!diodele" cifrelor ce trebuie afisate se
alimenteaza simultan . Comanda directa este economica numai la afisa>e cu
numar mic de cifre!ma#im Q sau 9 cifre": la un numar mai mare se recurge la
comanda multiple#ata.8n circuit de comanda directa pentru un afisor de 5 \
cifre!(444" este ilustrat ,unde se prezinta cone#iunile pentru modulul de
polaritate si depasire!M&(" precum si pentru modulul de afisare a cifrelor de
la ) la 4.B#ista si circuite integrate specializate care pot comanda direct
afisa>ele cu G segmente cu .B/&uri./aca decodorul dispune de o intrare de
validare!]blan^ing_",se poate recurge la recuderea consumului prin
alimentarea .B/&urilor in impulsuri,!cu o tensiune dreptung2iulara".
Comanda multiplexata:
Circuitele din figurile de mai devreme fac parte celor cu comanda
directa!sau simultana".Acest tip de circuit este simplu ca sc2ema,dar
costisitor ca numar de componente si devine neeconomic daca numarul de
cifre este mare!peste QI.9,ca in cazul frecventmetrelor si calculatoarelor de
buzunar".In asemenea situatii se recurge la comanda multiple#ata
!serializata" a afisa>elor,in care cifrele se alimenteaza succesiv.
In acest scop,segmentele cu acelasi nume ale tuturor cifrelor sunt
conectate impreuna la iesirile unui singur decodificator!/(",ca si cum ar fi
vorba de o singura cifra:anozii!sau catozii" comuni ai cifrelor respective sunt
comandati separate printr&un al doilea decodor!/1",secventiat de un registru
de deplasare !sau numerator",intreg sistemul de afisare fiind pilotat de catre
un generator de tact cu frecventa de ())I()))*z .
Sa presupunem ca e vorba de un afisa> cu 6 cifre pe care trebuie
inscris numarul 9JG(,651Q..a primul tact se afiseaza cifra 9!celelalte bfiind
stinse":la al doilea cifra J si tot asa pana la cifra a 6&a!Q"./aca frecventa de
tact este Q))*z,fiecare cifra va fi aprinsa si stinsa de Q))%609) ori pe
secunda..a o asemenea frecventa oc2iul percepe cele 6 cifre ca si cum ar fi
apinse simultan.,e aceasta cale!multiple#are",consumul se reduce
considerabil deoarece ,indiferent de numarul de cifre afisate,consumul este
egal cu cel al unui singur modul,ceea ce inseamna cel mult
G#()mA#1,('0(9)mV.Insa circuitul de comanda este mai complicat decat
la comanda directa ,si de aceea,comanda multiple#ata devine economica
numai la afisa>ele cu numar mare de cifre!peste 9IJ"
.a ora actuala,e#ista module de afisare cu .B/&uri,realizate
compact,impreuna cu circuitele de comanda:in cazul cel mai frecvent se
include decodoarele,logica de multiple#are!daca e cazul" si decadele de
numarare ,sau interfata cu sistemul numeric in care vor fi folosite.
5.Breviar de calcul
;binerea gamelor de 1u+, 1)u+, 1n+, 1)n+ se face dup relaiile
prezentate anterior la sc2ema bloc unde am prezentat i conceptul de lucru al
aparatului.
3elaiile de funcionare a faradmetrului suntA
N0aCC# : a03)%7)Cln!B&8(%B&81"0const.
Cosiderm tensiunile stabilizate ca find de A
B019' : 8(0()' i 8101)'
Considerm c generatorul etalon genreaz o frecven de (@*z, deci
7)0()H&5s
lnD!B&8("%!B&81"E0ln50(,)46
Considerm ca ln5 e apro#imativ (.
,entru gama de 1n+ vom avea 3)0(M
a0()HJ%()H&50()H4 :
C#0N%a01%()H401C()H&401n+
,entru gama de 1)n+ vom avea 3)0())^
a0()H9%()H&50()H6 :
C#0N%a01%()H601C()H&601)C()H&401)n+
,entru gama de 1u+ vom avea 3)0(^
a0()H5%()H&50()HJ :
C#0N%a01%()HJ01C()H&J01u+
,entru gama de 1)u+ vom avea 3)0())
a0()H1%()H&50()H9 :
C#0N%a01%()H901C()H&901)u+
6 Calcul economic
Componenta Pret (RON)
3ezisten!(M" ).(9
3ezisten!())^" ).(9
3ezisten!(^" ).(9
3ezisten!())" ).(9
1CComparatoare!A;" (.9
+ormator de impuls!A;" 1
-istabil 3S!latc2" ).9
;scilator cu cuar 1.5
,oarta `i ).9
-loc de afiare 6
7otal (9.Q
7.Schema complet a aparatului
R o
1 0 0
1 k
- 1 2
+ 9 V
1 k
Q 1
U 2 = 2 0 V
C 1
1 0 " $
- 1 2
C .
1
2
3
-
+
3
1
2
/
4
C T 1 A
1
2
3
4
&
1
2
U r
+ 1 2
R o
1 (
C T 2 A
1
2
3
4
&
U r
-
+
3
1
2
/
4
- 1 2
R o
1 0 0 k
#
0 % & '
+ 1 2
- 1 2
1
2
+ 1 2
1
2
R 2
1 k
N U ( A R A T O R
1
/
1 2
4
1 0
)
I N
O U T
1
2
3
4
+
1
2
R 1
2 % 2 (
1 k
E = 2 5 V
+ 1 2
1 k H z
R
S
Q
1 k
1
2
U 1 = 1 0 V
R o
1 k