http://ligiapop.

com/2009/08/29/germenii-semintelor-sanatate-curatara/ Ratatouille, vestita reteta delicioasa - Batoane de cereale

Semintele incoltite si crescute sub forma de vlastari (sprouts)

osted on august 29, 2009 !" #igia $untem incura%ati, indi&erent daca suntem adeptii dietei crude, vegane, vegetariene, carnivore, sa consumam din a!undenta seminte incoltite, si la un grad mai avansat, sprouts, care repre'inta vlastari scurti ale diverselor seminte. (cestea se pot cosuma su! di&erite &orme precum suc verde, in salate sau doar toppings pentru sand)iches si mancaruri sca'ute. *nstitutului +a,ional de -ercetare.e'voltare pentru /tiin,e Biologice, Bucure0ti 1*+-.$B2 este unul dintre centrele care a recunoscut in primul rand calitatea ier!ii de grau si sucului de grau pe care-l voi lauda mai %os. .e asemenea veti vedea amanunte legate de acesta parere. $a anali'am putin importanta in primul rand a semintelor atat simple cat si germinate. $emintele sunt surse vii de nutrienti precum minerale, vitamine, en'ime cat si de aci'i grasi esentiali care repre'inta sursa importanta a proteinelor din aceasta &amilie a vegetalelor. 3area ma%oritate a semintelor comesti!ile se pot incoltii. .e la semintele de &loarea soarelui care sunt mai di&icile la incoltire si crestere, dar care sunt cele mai super&oods cunoscute, pana la semintele minuscule de patrun%el, marar, mustar, var'a, !ostan, canepa, meiul, hrisca ver'uie sau al!icioasa, graul, or'ul, ova'ul, secara, amaranth-ul, midgalele, susanul, 4uinoa, schindu&-ul 1&enugree52 toate din &amilia &asolei, dar atentie ca nu toate soiurile sunt indicate, decat urmatoarele, mung, &asolea ad'u5i, lintea, nautul, lucerna, !roccoli, mustarul, ridichile, tri&oiul, salatele, spanacul, !roccoli,etc. rin inmuiere, incoltire si crestere in vlastari se produc reactii chimice ce activea'a en'imele gata sa ne prote%e'e de !oli, si pregatesc prin pre-digerare pentru noi totul, adica rup structura nutritionala comple6a &iind gata de asimilare. $a vedem totusi ce se intampla prin aceste procese. +utrientii se des&ac si se simpli&ica devenind &oarte usor de asimilat si digerat. roteinele se trans&orma ast&el in amino aci'i, grasimile in aci'i grasi esentiali, deci in proteine comple6e. roteinele, vitaminele, en'imele si urmele de minerale se multiplica de la 300% pana la 1200%. (numite to6ine si aci'i care in mod normal ingreunau digestia, se reduc sau chiar sunt eliminate. -onclu'ie, pune la inmuiat orice samanta sau nuca indi&erent daca o vei manca crud sau daca o vei gati. -a este grau, nuci, &asole, naut, linte, chiar si ore', nu curma nimic, totul sa mearga la incoltit prima data. (m &acut de curand 120702 o &asole sca'uta din &asole incoltita, nu va pot e6plica ce !unatate a iesit. rocesul de incoltire a semintelor nu este &oarte complicat si voi descrie pe rand toti pasii care tre!uie urmati cu strictete in ca'ul in care acestea se vor planta in ghivece. $emintele se pot amesteca pentru a &i puse la incoltit, pe &amilii de plante gen, &amilia &asolei: &asole, naut, linte, &asole de marime mica si mung, ma'are, etc cat si marimi sau asortate, seminte mai mici impreuna cu linte, naut, ridichi, schindu&. entru a vedea po'e, apasati aici si mergeti la !utonul verde din stanga, 89ro) "our o)n:. .e asemenea pentru alte intructiuni cu po'e, vi'itati acest lin5. ;ideorile de mai %os sunt intr-un &el instructive, am cautat altele dar din pacate mai detaliate sunt putine. o'e cu instructiuni, gasiti la <ippocrates de asemenea. #-am cunoscut personal pe 3i5e, este e6traordinar de documentat si stie sa su!linie'e !ine toate in&ormatiile descoperite, despre re&acerea celulara prin sucul verde, amanunt studiat cu preci'ie in la!oratorele <ippocrates de peste =0 ani.

Sprouts in pamant (pare complicat, dar nu este) 7. $e pune la inmuiat o cana de seminte diverse sau de un singur &el, peste noapte sau intre 72 > 2?h la o temperatura de 7@ > 20-, daca e mai cald se vor &ace mai repede 2. $e scurg si pun intr-o sita, se uda a!undent de cel putin = ori/'i, lasandu-se la lumina. $e lasa la incoltit pana apare un mic germent timp in care se uda de =/'i =. .upa incoltire, se asea'a samanta langa samanta pe pat de pamant de A de deget aratator de pamant de gradina, nu de &lori pentru ca acela contine chimicale ?. 9hiveciul tre!uie sa &ie acoperit cu un 'iar sau cu o tavita de aceeasi marime de la punctul acesta pentru = 'ile in ca'ul semintelor de grau, timp in care se va uda a!undent dimineata, si B#;CR*D( seara @. .upa = 'ile se da tava sau 'iarul la o parte, si se lasa sa creasca in lumina indirecta, intr-un spatiu unde aerul circula !ine. 3ucegaiul se &ace daca sunt udate prea mult si daca nu este un spatiu aerisit. -hiar daca are mucegai, nu va ingri%orati, deoarece se va consuma doar planta verde. $e pulveri'ea'a de = ori pe 'i E. lantele se recoltea'a totul dintr-o data, dupa ce au a%uns la o inaltime de 70 -7= cm, sau intr-a saptea 'i vara si a 77-a in timpul iernii. $e pastrea'a !ine in &rigider pentru o saptamana in recipiente de sticla sau plastic ca aici F. Bn al doilea strat de iar!a va creste, insa acesta nu e asa de nutritiv ca primul, pierde apro6imativ @0 si F0G din valoarea nutritiva, deci nu-l &olositi, aruncati tot, inclusi semintele si pamantul 8. e timp de iarna tot procesul durea'a intre 70 > 7? 'ile, iar vara intre F si 70 'ile din cau'a caldurii/&rigului si umiditatii 9. -and planta a a%uns la 70-7@ cm, sau cand ii apare a doua &run'ulita mica, poate &i recoltata in totalitate si storata in &rigider in cutii de pre&erat de sticla sau plastic cu capac 70. -and se scot pentru consum, iar!a tre!uie !ine clatita deoarece aceasta ca si orice planta transpira, si mai elimina to6ine 77. $e consuma doar partea verde si atat, iar pamantul si covorul de radacini se arunca, &iindca un !un ingrasamant dupa descompunere 72. (cestia se pot &ace si &ara pamant, doar intr-o sita sau germinator Sprouts fara pamant $e lasa semintele la inmuiat 72-2? h, dupa care se pun in strecuratoare si se stropesc din a!undenta cu apa, dimineata, cand veniti de la servici si seara la culcare. (sta se &ace pe o perioada de = 'ile. -and vedeti ca plantutele le-a crescut un vlastar micut, sunt gata de &olosit in salate asortate cu alte legume, pe &elii de paine cu pateuri. $e pot pastra in &rigider pentru o saptamana. Se consuma atat partea verde cat si samanta. $a luam acum pe rand diversele seminte si posi!ilitatile care ni le o&era. +u uitati, toate semintele tre!uie sa &ie crude, !io daca e posi!il, neprocesate in vreun &el sau e6puse la caldura. Bnele vor iesi, altele daca sunt de proasta calitate sau tratate serios nu vor germina. Plantutele de grau (wheatgrass) $unt cele mai importante surse de deto6i&iere, pastrarea tineretii, revigorare si de vindecare cunoscute pana la ora aceasta. .oar ca in&ormatie, apro6imativ un s&ert de pahar mic de unica &olosinta de suc de grau 1@0 ml2, este echivalentul a 2,@ 5g vegetale diverse. (cest suc, dulce la gust, poate e6agerat de dulce este &oarte puternic si nu se recomanda consumarea 'ilnica a mai mult de un s&ert de paharel odata, si pe parcurs 1in timp de o luna2, nu mai mult de = do'e pe 'i. $e va lua treptat, incepandu-se cu cate o do'a pe 'i, a%ungand in timp la = do'e pe 'i. *mediat dupa consumarea do'ei, se va consuma o!ligatoriu A cana apa. .in cau'a dulcetei, multe persoane consuma dupa si cateva linguri de suc de lamaie. .aca veti incerca sa adaugati lamaia in suc,

aceasta nu se va dilua sau com!ina cu sucul. $ucul este recomandat nu numai ca o cura, ci poate &i consumat o viata intreaga pentru ca repre'inta un com!usti!il mai mult decat necesar pentru regenerarea celulelor si mentinerea tineretii. 3ulti m-au intrea!at de ce nu pot consuma si iar!a de grau. .r. (nn Higmore, cea care a descoperit puterea e6ceptionala a sucului de grau, a mentionat ca nu este necesar deoarece este mai greu de digerat, &oarte &i!roasa si suparatoare ca te6tura. Imul nu se poate compara cu animalele care rumega totul e6agerat de !ine. .aca sunteti curiosi puteti incerca. Ca mesteca timp indelungat iar!a de grau, pastra sucul amestecat !ine cu saliva si scotea &i!ra. -ititi mai multe despre povestea ei miraculoasa aici. $ucul se &ace &oarte simplu, o mana !una de plante de grau si A cana apa, puse in apa pentru @-20 min, si stoarse !ine cu mana. ;arianta ideala unde se vor pastra toate proprietatile este prin storcerea plantelor cu a%utorul storcatorului melcat manual sau automat. -el manual a%unge la 22E RI+, si care este &ara egal. aradisul ;erde vinde produsul de mai %os. ;a asigur ca este un site &oarte serios. *magine preluata de aici. (lte storcatoare cu presare la rece, cu un a6 melcat sau doua a6e, &olosite atat pentru iar!a de grau cat si pentru multe alte utili'ari, sunt <uron si 9reen o)er, ultimul &iindca pe locul cel mai inalt al calitatii internationale. ;edeti mai multe amanunte aici.

-um am spus, este &oarte puternic deto6i&iant al &icatului si al corpului in general, si de aceea persoanele care au avut o dieta saraca din punct de vedere al vitaminelor, mineralelor, vor avea o stare de moleseala, poate o usoara durere de cap dupa primele do'e. $ucul de grau este cel mai laudat pentru proprietatile lui miraculoase de vindecare si re&acere a celulor umane. iedestralul pe care sta, il inalta si asea'a din punct de vedere nutritional deasupra tuturor legumelor, &run'elor si &ructelor din intreaga lume. entru cei &oarte ocupati si cu resurse materiale !ogate, e6ista un produs pe piata romaneasca numit Biocell 70, insa este pra& deshidratat din iar!a de grau. rin deshidratare, studiile arata cu parere de rau ca, calitatile initiale ale graului sunt eliminate. $ucul proaspat de grau nu se poate compara cu nimic, si pe deasupra este si &oarte ie&tin. Plantutele de floarea soarelui incoltite (sunflower greens)

I mana de seminte se pun la inmuiat pentru 2?h, dupa aceea se asea'a intr-o strecuratoare si la intuneric, stropindu-se de = ori pe 'i, pana ce o!servati var&urile plantelor. $e asea'a pe un strat mic de pamant intr-un ghiveci, si se acopera tot cu un strat su!tire de pamant, si se uda odata pe 'i a!undent. ;or creste mai greu, undeva intre 70-72 'ile, dar merita, &iindca sunt cele mai delicioase plantute pe care le cunosc. ;lastarii de &loarea soarelui si ma'area, sunt cei mai sus cotati din punct de vedere nutritional.

sursa !ogata de &os&or si calciu, e6celent pentru oase si dinti &ier pentru sanatatea celulelor rosii cupru, un a%utor de nade%de pentru utili'area &ierului in mod normal potasium, predominant in tesutul creierului si necesar pentru &unctionarea normala a sistemului nervos magne'iu pentru sanatatea creierului si a plamanilor =0G proteine contin 92 B$ unitati de vitamina ., rar gasita in legume proteine complexe, cel mai mare procenta% dintre toate semintele

Plantutele de ridiche (radish), poza de mai jos $e pot &ace in germinator, sita dar &ara pamant.

!ogate in ;itaminele (, B7, BE, -, &olic and pantotenic acid, niacina, potasium, &ier si &os&or gust puternic piperat per&ect pentru tractul intestinal, deoarece a%uta la eliminarea e6cesului de mucus din organimis, incepand un proces intens de curatare care include si eliminarea para'itilor intestinali

uternic e&ect antiseptic cantitati mici stimulea'a apetitul, cantitati mari duc la stari de voma puternic diuretic, &iind totodata cunoscut pentru im!unatatirea &unctionarii tractului urinar, a ve'icii urinare cat si a rinichilor

Plantutele de trifoi (clover), poza de mai sus $e pot &ace in germinator, sita dar &ara pamant.

contin calciu si magne'iu care se poate a!sor!i usor tri&oiul este cunoscut ca un tonic, nutritiv si un puri&icator al sangelui antisedativ si anti-spasmodic e6pectorant si per&ect pentru comprese in ca' de arsuri, psoria'is, ec'ema si cresteri canceroase a%uta la !alansarea hormonala si &ertilitate, re&erindu-se aici la &lorile rosii ale plantei puri&ica sangele, mareste energia si im!unatateste nervi sla!i

Plantutele de hrisca (buckweat) $e pot &ace in germinator, sita dar &ara pamant.

tre!uie sa &ie !o!ul uscat verde sau !e%, doar acestea sunt crude a%uta la circularea normala a sangelui suport pentru sistemul imun

puternic pentru deto6i&icare contine &ier, proteine, calciu, &os&or, comple6ul de vitamina B, vitamina e si mari cantitati de rutina 1numita mancare pentru creier2 cat si !iol&lavonoi'i !ogate in vitamina ( si !ogate in lecitina, su!stanta grasa care a%uta corpul sa elimine e6cesul de colesterol

Plantutele de broccoli $e pot &ace in germinator, sita dar &ara pamant.

pentru vitalitate si marele plus, protectie anti-cancer consumarea plantutelor din &amilia ver'ei, in care intra si !roccoli, repre'inta sursa optima de en'ime anti-cancer cunoscuta de cercetatorii din 'iua de asta'i Johns <op5ins a raportat de curand ca plantele mici de !roccoli sunt de @0 ori mai active in lupta contra cancerului, decat o planta matura de !roccoli

Plantutele de lucerna (alfalfa), in poza de sus $e pot &ace in germinator, sita dar &ara pamant.

una dintre cele mai populare plantute din B$(, &olosite in salate si sand)iches pre'inta o !ogatie de nutrienti comple6i ;it. (, comple6ul de vitamine B, vit. -, vit, C, vit. K contine importante surse de calciu, &ier, magne'iu, potasium, &os&or !ogat in proteine, amino-aci'i esentiali, si 8 C+D*3C .*9C$L*;C micsorea'a colesterolul din sange ceaiul de lucerna micsorea'a vi'i!il 'aharul din sange in ca'ul dia!eticilor, dupa 2h de consumare 'aharul din sange scade agent estrogenic care poate reduce riscul de cancer de san

$umari'area de mai sus a &ost un re'umat din anumite e6tracte traduse din cartea 8$prouts the 3iracle Mood:, !" $teve 3e"ero)it'. (lte surse importante de in&ormare mai amanuntita sunt urmatoarele: http://paradisulverde.com/(limetatie/9ermeni/germenii-alimentul-viu.html http://hippocratesgreenhouse.com http://))).sproutman.com http://))).)heatgrass5its.com/sprouting/sproutingNinstructions.htm

http://ligiapop.com/2009/0?/2?/importanta-sucului-verde/

e primul loc in ierahia sucurilor ver'i se a&la sucul de grau, caruia ii voi o&eri un loc deose!it si in acest post. *n privinta verdeturilor, iarna va &i putin pro!lematic insa marele avanta% este ca putem planta pe marginea geamului/ tavi/!orcane/pe rame de sita, orice &el de sprouts si numai spun de patrun%el si salata, ce se pot gasi pe piata chiar si iarna. .espre cultivarea plantutelor super miraculoase, care sunt considerate cele mai comple6e din punct de vedere nutritional, puteti citi mai multe aici. (ceste plantute se numesc sprouts, si se pot creste din orice samanta de leguma sau cereala in stare uscata, cruda si netratata, si care se cresc numai pana o dimensiune de 2 > 7? cm, insa niciodata nu tre!uie lasate sa a%unga la maturitate. $e crede ca comple6itatea nutrientilor se a&la in planta mica, deoarece totul este concentrat intr-un !aga% nutritional pregatitor pentru maturi'area plantei. Idata cu cresterea plantei, aceasta isi pierde pana la F0G din vitamine, minerale, si proteine care initial sunt comple6e si pe parcurs devin des&acute in amino-aci'i. Suc de grau (atentie, puternic detoxifiant)

2, = mani !une de grau verde 1sprouts2 pe rand in storcatorul melcat, amanunte mai %os tre!uie sa va iasa cam la ? linguri de suc concentrat

lantutele de grau 1)heatgrass2 sunt cele mai importante surse de deto6i&iere, pastrarea tineretii, revigorare si de vindecare cunoscute pana la ora aceasta. .oar ca in&ormatie, apro6imativ ? linguri de suc de grau sunt echivalentul a 2,@ 5g vegetale diverse. (cest suc, dulce la gust, poate e6agerat de dulce este &oarte puternic si nu se recomanda consumarea a mai mult de ? linguri odata, si nu mai mult de = ori pe 'i. $e va incepe treptat, cu cate o do'a pe 'i pentru o luna, marindu-se in decurs de cateva luni la = do'e pe 'i. *nsa daca nu aveti timp, si o do'a 'ilnica este per&ecta. -um am spus, este &oarte puternic deto6i&iant al &icatului si al corpului in general, si de aceea o stare de moleseala, poate o usoara durere de cap va urma dupa primele do'e. +u e de speriat, ci din contra e o !ucurie si un semn ca, corpul nostru lucrea'a pentru eliminarea to6inelor. +u ma pot a!tine sa mentione' cateva din calitatile sucului de grau, si puteti citi mai multe la acest articol dedicat sucului de grau.

una din sursele cele mai !ogate in vitaminele ( si contine o gama comple6a de vitamina B gata de asimilat, inclun'and B7F, care are capacitatea de a distruge anumite celule canceroase &ara a a&ecta celulele normale continut ridicat de calciu, &os&or, magne'iu, potasium intr-o masura !alansata

continut de &ier care im!unatateste circulatia peste 92 din 702 de urme de minerale pre'ente in plante a%uta la scaderea presiunii arteriale im!unatateste transportul de o6igen catre orice celula din sange a%uta la deto6i&iere puri&ica &icatul a%uta la vindecarea ranilor reglea'a nivelul 'aharului din sange com!ate al!irea si caderea parului lupta cea mai e&icienta impotriva -I+$L* (L*C* -RI+*-C mareste re'istenta la radiatii si lupta impotriva otravirii prin radiatii

8Clorofila, pigmentul verde e6istent in plante este unul dintre cele mai puternice elemente din natura. Cste cunoscut pentru prevenirea !olilor diverse, vindecarea dia!etului, ranilor greu de cicatri'at, ulcerului, etc. $tudiile arata ca cloro&ila pre'enta in corpul uman eli!erea'a magne'iu, elementul central al cloro&ilei si-l trans&orma in &ier, care este elementul central a&lat in hemoglo!ina. <emoglo!ina este portiunea din sange care asigura transportul de o6igen in corp. *n alte cuvinte, cloro&ila poate &i covertita in hemoglo!ina care mareste transportul de o6igen atat de vital in toate partile corpului. (!ilitatea corpului in a mentine un spatiu !ogat in o6igen sunt &oarte important pentru urmatoarele motive. Bnul dintre ele este ca a%uta corpul sa eli!ere'e cat mai mult dio6id de car!on, care reduce stresul, generea'a mai mult energie si putere, si in plus crea'a un un spatiu aero!ic. *ntr-un spatiu aero!ic, !ine o6igentat !olile nu se pot de'volta niciodata. Minerale, daca va uitati intr-un ta!el cu surse de minerale recomandate, veti vedea ca plantele cu &run'e sunt pe primul loc. +u e de mirare ca odata cu micsorarea portiilor de verdeturi din viata noastra, lipsa mineralelor a devenit cau'a !olilor actuale. -loro&ila are ca continut central, magne'iu care odata ingerat este trans&erat catre muschi. 3agne'iu este mineralul care este a!solut esential atat pentru sanatatea cardiaca si respiratorie. .e &apt, magne'iu este mineralul care eli!erea'a crampele musculare si care ne a%uta sa respiram e&icient. Memeile si !ar!atii de multe ori apelea'a la suplimente de &ier care nu duc decat la dureri de cap si constipatie. (sta deoarece corpul nu stie ce sa &aca cu acesta cantitate mare de &ier. -onsumand sucul verde !ogat in magne'iu si &ier, atat &emeile cat si !ar!atii vor !ene&icia de curatarea sangelui &ara &rica de to6icitatea ca in ca'ul suplimentelor sintetice. *n acest &el corpul isi va c0mpleta lipsa de minerale, iar e6cesul se va elimina &ara ca omul sa simta. (lte !ene&icii ale urmelor de minerale a&late in plante ver'i pot &i su!liniate dupa cum urmea'a. otasiu este important in sanatatea digestiva, cromul a%uta la reglarea 'aharului din sange si selenium a%uta meta!olismul. -alciul este cel care ne a%uta sa avem oase puternice si par &rumos. (cesta este cel mai des &olosit supliment e6istent, insa procenta%ul a!sor!it este doar o particica mica comparat cu cantitatea si calitatea calciului provenit din &run'ele ver'i. roteinele vegetale! ;egetalele spre mirarea multora, contin toti 8 amino aci'ii esentiali, si sunt in special !ogate in leucina, i'oleucina si valina. O...P *n special prin incoltire si cresterea de sprouts, de marimea unui deget aratator, &acilitea'a tras&ormarea protenilor simple in proteine comple6e. "n#ime! Bogatia de en'ime din legumele ver'i au capacitatea revolutionara de a curata sangele, deto6i&ica si a%uta la rea!ilitarea corpului, im!unatatind sistemul imunitar. lantele contin atat surse de antio6idanti cat si en'ime digestive. .e &apt comple6ul de en'ime gasite in plantele ver'i sunt

identice cu comple6ul &a!ricat de corpul uman. (ceasta devine vital cand reali'am ca corpul nostru are o a!ilitate limitata de a &a!rica en'ime, si cand aceastea numai e6ista, intervine moartea. Cste o mare neintelegere in privinta en'imelor. I varianta usor de inteles este ca, prelucrarea mancarii la &lacara &ocului elimina en'imele, pe cand in stare cruda, mancarea neprocesata contine !elsug de en'ime. Loate vegetale ver'i contin procenta% &oarte mare atat de en'ime digestive cat si de en'ime de antio6idanti. lantele dispun de aceste en'ime deoarece prin acestea sunt prote%ate de actiunea directa prea puternica a soarelui, inclu'and ultravioletele si ra'ele radioactive. $gente alcaline! (cidul si alcalinitatea sunt masurate pe o scara p<-ului de la 0 -7?, F &iind neutru. $corul deasupra lui F este alcalin, ce este su! F este aci. (numite parti ale corpului tre!uie sa &ie alcaline cu scopul de a avea un corp sanatos. -el mai notat e6emplu este ca corpul uman tre!uie sa ai!a p<. de F.? .aca sangele uman nu are su&icienta alcalinitate luata din cruditati, atunci va incepe sa &ure potential alcalin din alte parti ale corpului. .iverse parti ale corpului tre!uie sa &ie alcaline inclu'andu-se sangele, gura, intestinul su!tire, si cateodata ve'ica urinara. rimul de la care va imprumuta va &i gura. -um spuneam mai sus, gura tre!uie sa &ie alcalina. .aca gura devine o 'ona prea acida atunci intervin anumite pro!leme comune, carii, placa, gingii sangerande, paradonto'a si respiratie urata. $ucul verde poate elimina aceste urmari. .e &apt daca !ei suc verde regular, vei o!serva schim!ari in reducerea placii, intarirea gingiilor, mai putine gingii sangerande si eliminarea cariilor. Bucurandu-ne de e&ectele po'itive ale cruditatilor vom avea puterea de a inlatura mancaruri ce nu sunt !une pentru sanatatea noastra. *ntestinul su!tire tre!uie si el sa &ie alcalin cu scopul de a a%uta trecerea glucosei prin intestin. Bene&iciile regulatorului de 'ahar din intestin sunt multe, inclu'and scaderea potentiala a greutatii, marirea energiei si meta!olism ridicat. (tat hipoglicemicii cat si dia!eticii !ene&icia'a peste masura dupa urma consumarii sucului verdeO sursaP.: 3ai %os se a&la storcatorul melcat, pe care puteti sa-l procurati la pretul de 799 lei de la 3aga'inul -asa Bio, din -lu%. .e asemenea se pot &ace comen'i si prin tele&on, si vi-l trimite &oarte rapid in orasul in care sunteti. *n orasele urmatoare, trasportul este gratuit: Bucuresti, -lu%-+apoca, Dalau, $atu-3are, -arei, Baia-3are, Bistrita, .e%, 9herla, Largu-3ures, Reghin, Limisoara, (rad, Iradea, -aranse!es, Resita, (l!a-*ulia, $i!iu, Brasov, Magaras. *n&ormatii de contact, gasiti aici.

*ntorcandu-ne la smoothie, consider ca smoothie-ul este cel mai puternic 8medicament: contra -I+$L* (L*C*, care constituie pro!lema numarul 7 a populatiei. $moothie este varianta unui suc mai gros pe di&erite culori numit &rumos de americani, smoothie . Cste o !autura racoritoare care are consistenta unei inghetate mai lichide si asta din cau'a cu!urilor de gheata introduse in !lender odata cu tocarea &ructelor si legumelor. (cest smoothie a avut cautare pe piata americana inca din anii QE0 insa di&erenta dintre el si acesta esta ca nu va contine iaurt sau lapte ca cel traditional. areri sunt impartite, insa se spune ca smoothie-ul prin centri&ugarea puternica din !lender, pierde in proportie de peste 80G din proprietatile &run'elor ver'i, devenind doar o masa de &i!re, care sunt totusi !ene&ice pentru corp. e mine m-a speriat acest gand, insa studiind pro!lema, am descoperit ca nutrienti nu prea mai raman in sucul &acut in !lender la o vite'a ma6ima, chiar si intr-un timp scurt de 2 minute de mi6at. Cu mereu am incercat sa nu !lend-uiesc mai mult de un minut, in speranta ca totusi ceva vitamine, minerale tot vor mai ramanea. *nsa tot ce stiu, din e6perienta personala si a altora, acest smoothie este ideal, chiar miraculos pentru constipatie si curatarea tractului intestinal. .aca de%a sunteti consumatori de suc de grau sau sprouts 1vlastari din di&erite legume si seminte2, acest smoothie este pe loc total secundar comparat cu calitatea celor mentionate mai sus 1suc de grau si sprouts2. 3ai %os voi pre'enta continutul partial nutritional al di&eritelor &run'e, e6clu'and caloriile care sunt neinsemnat de mici si sarea. $tiu ca toate cantitatile nutritionale individuale vor parea mici, insa adunate intr-o gama diversi&icata 'ilnica si in com!inatie cu altele, vor aduce necesarul nutritiv. uteti apasa pe numele &iecaruia pentru a vedea po'a in ca'ul in care nu stiti cum arata si pe celalalt nume pentru a vedea descrierea nutritionala completa.

%run#e

Continut nutritional &os&or 7?.F mg magne'iu 2=.F mg calciu 2=.F mg &ier .87 mg selenium .= mg vit 5 7?@mcg proteine 2.F0 g vit ( @?G vit - =@ mg calciu 78F mg &ier =.70 mg proteine 2.?@ g vit ( ?8G vit - 72.F7 mg calciu =@.= mg &ier 0.79 mg proteine 2.9F g vit ( 707G vit - 7== mg calciu 7=8 mg &ier E.20 mg

$alata/700 g

apadie/7oo g 1.andelion2

;ar'a de &run'e/700 g 1-ollard2

atrun%el/700 g 1 arsle"2

proteine ?.20 g vit - 80 mg #o!oda al!a si rosie/700 g calciu =09 mg 1#am!s Ruarters2 &os&or F2 mg magne'iu =? mg &ier EG #aptuca salata/700 g 1Butter <ead #ettuce2 proteine7.29 g vit - 8 mg calciu =2 mg &os&or 2= mg magne'iu 7= proteine =.99 g calciu =2 mg &ier 0.9E g magne'iu 2F mg &os&or F0 mg vit - 8.2mg tiamina, ri!lo&lavin si niacinS etc.

#ucerna/ 700 g 1(l&al&a2

S-antitatile au &ost prea mici, gen 0.089 mg, si am considerat ca nu mai este nevoie sa le liste'. *mportant este ca sunt pre'ente chiar si in proportii mici. #ista poate continua, de aceea voi enumara mai %os decat denumirea. (m incercat sa pun lin5 pentru &iecare, insa nu-mi permitea B$.(Ts )e!site. $unt &oarte importante si daca aveti timp la dispo'itie vreodata, &aceti cauarea dvs. (m listat denumirea in engle'a, nu tre!uie decat sa preci'am ca sunt R(H si dupa aceea pe 700g si tot inainte. 3area parte de in&ormatii au &ost luate dintr-o sursa

o&iciala numita 8B$.( +ational +utrient .ata!ase &or $tandard Re&erence8. *n sucul verde se mai pot adauga urmatoarele plante:

$prouts de orice &el, iar lin5-ul inclus va va duce la articolul despre cresterea si consumarea lor Mrun'e de s&ecla 1Beet 9reens2 $panac 1$pinach2 ;ar'a creata Kale 1nu se gaseste in Romania2 9reens de orice &el Lelina !ete 1-eler" stal5s2 atlagina 1 lantain2 Mrun'e de nap 1Lurnip greens2 Mrun'e de menta +asturel/macris de !alta 1Hatercress2 Mrun'e de 'meur si capsuni Ru!ar!ar 1Rhu!ar!2 doar !etele se mananca, sunt pline de vit Mrun'e de plante mici de &loarea soarelui Br'ica 1$tinging nettle2 Lataneasa 1-om&re"2 -oada soricelului

*mportant e sa nu adaugam plante prea aromate precum: ceapa, usturoi, !usuioc ori leurda care ar putea &ace sucul de nesuportat. 9ustul sucului pentru inceput va &i putin di&erit de pre&erintele noastre, insa dupa o saptamana sau doua de consumare 'ilnica va deveni chiar racoritor si &oarte dorit. #a inceput &aceti-l cu 80G &ructe adaugand doar cate o &un'a de salata, o mana de spanac, dupa care treptat tre!uie sa se a%unga la =0G doar &ructe si restul &run'e ver'i. (steptati-va la ceva putin acrisor, dulce si aromat de la di&erite &run'e pe care le veti &olosi. ;a propun cateva idei, insa &iecare dintre noi este li!er sa diversi&ice de la o 'i la alta gustul lui. (ceasta se &ace prin adaugare de &eluri di&erite de &ructe cum ar &i un mar, o !anana, 5i)i, avocado, piersici, caise sau orice alt &ruct si &run'e comesti!ile. ;eti avea nevoie de un storcator de &ructe si sincer nu va pot recomanda nici un storcator !un ori un !lender cu putere mare de tocare, adica peste 800H daca nu, toate &run'ele nu vor putea sa se pre&aca in consistenta unui lichid. entru Curopa hilips <R FFE@, este recomandat sau orice alt model hilips dar care sa &ie de 7000H. (ceasta marca este cea mai !una in ce priveste re'istenta in timp. Idata ce ati dat !anii pe el este o investitie de lung timp. $ora mea are ro!otul de mai sus de @ ani si este &oarte multumita de el. oate multi ati au'i de renumitul !lenderul, ;ita-mi6 care are un vas de lichide si unul de macinat seminte. Cste scump, dar merita investitia, deoarece este un produs pro&esional. $i acum cateva propuneri de smoothie. #a toate retetele instructiunile sunt la &el. $e pun in !lender ori in storcator toate ingredientele pana la omogeni'are si se !ea pana la 2 litrii pe 'i, pe toate durata 'ilei. $e pot pastra in termosuri, cu d-voastra la servici si consuma in loc de o masa, sau pur si simplu intre mese. Cste ideal proaspat, insa se mentine pana la mi%locul 'ilei. .aca !lenderul este mai sla! de 800H atunci toate se pun pe rand.

Smoot&ie

7 !anana 2 mere

7 lamaie mica A cana apa =, ? cu!uri gheata sau nu cateva &run'e de spanac 2 &run'e papadie 1opt.2 7 5i)i 1opt.2 7 !anana 1sau miere2 U cana apa ies 2 A pahare

Suc'smot&ie de legume

'eama de la o lamaie 7 cana apa 7 mana &run'e diverse 7 castravete 2 !ete telina A legatura patrun%el

Suc (

= &ructe di&erite 7/2 lamaie o mana de &run'e diverse 7 cana apa

Suc ((

2 mere 7 mana de sta&ide A cana de nuca de cocos uscata 'eama de la A lamaie &run'e asortate 2 cani apa

(ceste retete sunt delicioase si ideale si pentru copiii care nu se ating de verdeturi niciodata, in special iarna. +epotica mea de = ani mereu cand ne vedea ca !em suc verde, se stram!a in toate &elurile. Idata am &acut un e6periment cu ea. (m ornat &rumos sucul, am pus mai multe &ructe dulci rugand-o doar sa guste. ;reau sa va spun ca mi-a mai cerut si a 'is ca-i place. Lotul este de ornarea si de pre'entarea produsului care de &apt este importanta si pentru noi. utem alege pahare de sticla rasucita sau alte modele, la care sa adaugam si o &elie de portocala sau cateva &elii de &ructe deasupra pentru a pre'enta o !autura tropicala impeca!ila. Bitati-va la aceaste po'e, po'a 7, po'a 2, po'a = ca sa vedeti la ce ma re&er. 3ult succes in inventarea unor noi sucuri sau puteti gasi mai multe idei la acest articol.