CALCULUL DEPLASARILOR LA SOLICITARI COMPUSE-METODE ENERGETICE.

FORMULA MOHR-MAXWELL
x z Mz Ty
0

dx
01

dx

dx

Mt N

a)

b)

dx=du=

N dx EA

T m
dx

dv T

01

c)

dv=k

T dx GA
x

d)

df=

M dx EI
01

z mz ty
0

dx
01

Mt
0

mt
n y

f)

fig.1

e) dt=

Mt dx GIp

-incarcari reale Fi-eforturi, deformatii; fig 1a,b,c,d,e, -incarcari virtuale FI=1, fig.1f, ij L ij ext = Lef ; L ij ext =LM al fortelor virtuale Fi care parcurg deplasarile reale produse de Fj; L ij ef =LM al eforturilor din forta virtuala Fi care parcurg deplasari reale. 1ij=ndu+tdv+md+mtd; T M Mt N ij= n dx; Mohr-Maxwell dx + k t dx + m dx + m t EA GA EI GIp

(2)

Regula Veresceaghin

EI=cst; M(x)-forma oarecare; m(x)-liniara

ij= m

M dx; EI

M G xG x
fig.2
l

Mdx
M

m yG

mMdx=xtgdA=tgxdA=tgxGA=yYA;

m=xtg; dA=Mdx; xGtg=yG;

mMdx=yGA; (3)

Etape de calcul: -diagrame de eforturi din sarcini reale; -diagrame de eforturi din incarcare virtuala unitara asezata in punctul si dupa directia deplasarii cautate :sageata F = 1 rotire M = 1; -se efectueaza integralele pe intrega structura(cand ij (+)deplasarea are loc in sensul sarcinii virtuale);
-la bare cu h/l< 1 se neglijeaza T; 4

N nN dx = ; EA bare EA -la stucturi se poate calcula numai cu influenta incovoierii; la grinzi cu zabrele ij= n -la bare solicitate de N si M se poate neglija influenta lui N;

Aplicatie Sa se calculeze deplasarea pe verticala si orizontala si rotirea punctului 1 bara semicirculara EI=constant.

F
1

F
1 1 1

R
2

R 0
2

R 0
2

M=-FRsin; ds=Rd; m=-Rsin; m=-R(1-cos); m=-1;

EIv= mMds =
0

FR sin d =
3 2 0

FR ;

EIh= FR 3 sin (1 cos )d =

0

FR 3 ; 2

EI = FR 2 sin d = FR 2 ;
0

v=

FR 3 ; 4EI

h=

FR 3 ; 2EI

FR 2 ; EI

COMPRESIUNEA CENTRICA A BARELOR ZVELTE FLAMBAJ ELASTIC-BIFURCAREA ECHILIBRULUI

F
(1) p (2) STABIL(S)

x
v(x)

p
(1) (2)

(1) p (2) INDIFERENT(I)

L Fcr S I
v(x)

(1)

(2)

LABIL(L)

fig.1

fig.2

fig.3

FORTA CRITICA DE FLAMBAJ . FORMULA LUI EULER Bara dublu articulata-ideala Mz(x)=Fcr v(x)
d v( x ) dx 2 d 2 v( x )
2 2

(1) ec. diferentiala fibra medie deformata

d v( x ) dx 2
2

d 2 v( x ) dx
2

Mz ( x ) (2) EIz

Fcr v( x ) ; EIz

Fcr v( x ) = 0 EIz

+ k 2 v( x ) = 0 (3) ec. diferentiala gr II coeficienti constanti

dx Fcr k2= (4) solutia generala v(x)=C1sinkx+C2coskx (5) EIz la x=0 v(x)=0 C2=0 x=l v(x)=0 C1sinkl=0 C1 0 sinkl=0 kl= ,2,..., n

2 Fcr ; k= ; k2= = l EIz l2

Fcr=

2EIz
l2

(6)

Fcr=

2EIz (l f ) 2

(7)

Alte cazuri de rezemare-lungimi de flambaj,forte critice

Fcr

Fcr

Fcr

Fcr

lf lf lf lf

lf=l Fcr=
2EI l2

0,7l
2 2EI l2

2l ;

0,5l

2EI 4l 2

4EI l2 fig.4

LIMITE DE APLICARE ALE FORMULEI LUI EULER

cr D c p C P
Compresiune pura

dreapta Tetmajer-Iasinski

Hiperbola Euler p (0) Flambaj plastic

Flambaj elastic

c (1)
Fig.5

crp = a b

(10)-tensiunea critica de flambaj

cr =

2E Fcr 2 EI 2Ei 2 min 2E = = = = 2 2 A lf 2 Al f lf i min

(8) domeniul plastic

-coeficientul de zveltete: =

lf imin

(9);ex:OL37 p=100-105.

DEFORMATIILE BARELOR DREPTE NCOVOIATE

1.DEFORMATII SI DEPLASARI.

p 0 p v p1 x
de axe din figura 1.
v translaie (sget) pe axa Oy
0

rotaie n jurul axei neutre

=

dv (1) + n sens orar pentru sistemul dx

fig.1

Observatie : deplasrile oricrui punct al barei sunt complet definite de ecuaia v( x) a axei deformate care se mai numete curb sau linie elastic dac se determin n stadiu elastic. 2. ECUATIA DIFERENTIALA A AXEI DEFORMATE

. Din studiul formulei Navier =>

Mz (2) pentru zon M = const si seciune constant ( EIz = const ) EIz => = const => axa deformant arc de cerc. =

n caz general cu M const => ( x) variabil i ecuaia axei deformante, innd cont de expresia curburii din geometrie diferenial este: d 2 v( x) Mz ( x) 1 dx 2 = = (3) depinde de orientarea axelor de coordonate 3 ( x) EIz 2 d 2 v( x) 2 1 + dx 2 dv( x) = tg ( x) valori mici fa de 1 => n (3) dx d 2 v( x) Mz ( x) = (4) 2 EIz dx
0 x

M>0 y

M>0 centrul de curbura in sens negativ axei 0y- in 3 d 2v 1 < 0. <0; dx 2

1

3.METODE DE INTEGRARE A ECUATIEI DIFERENTIALE A AXEI DEFORMATE 3.1 INTEGRAREA ANALITICA A ECUATIEI DIFERENTIALE (METODA DIRECTA)

Pentru bare cu EIz = const : - rotirea ( x) =

1 Mz ( x)dx + c1 (5) EIz

- sgeata v( x) =

1 [Mz( x)dx]dx + c1 x + c2 (6) EIz v=0 0 ; v=0 =0

Constantele c1 , c 2 din condiii de: a) rezemare v=0 0 ;

b) continuitatea fibrei deformate n punctele care separ intervalele cu zone de variaie diferit a momentului ncovoietor F d 2 v( x) Mz ( x) = Fx; EIz = Fx; dx 2 x
A B x vmax l max

EI ( x) =

Fx 2 + c1 ; 2 Fx 3 EIv( x) = + c1 x + c 2 ; 6
vA = 0 0 =

x=l
y M(x)

Fl 3 Fl 3 + c 2 ; c 2 = Fl 3 6 2

A = 0

Fl 2 Fl 3 0= + c1 ; c1 = 2 2

fig.2 EI ( x) = Fx 2 Fl 2 ; 2 2 Fx 3 Fl 2 EIv( x) = x + Fl 3 ; 6 2
x=0

max =
v max

Fl 2 2 EI Fl 3 = 3EI

Observatie: Semnul minus rezult din scrierea momentului ncovoietor de la dreapta.

EXPRESIA GENERALA A ENERGIEI DE DEFORMATIE -tensiuni normale 1 1 1 dL= xdxdydzx=dU= xxdV; dV=1; U1= xx ; 2 2 2 dV 1 U1= (xx+yx+zz) ; 2 -tensiuni tangentiale 1 U1= (xx+yy+zz+yzyz+zxzx+xyxy) ; 2 x,y,z si din legea lui Hooke 1 2 2 ( x y + y z + z x ) + 1 2xy + 2yz + 2 U1= x + 2 (4) y + z zx ; 2E E 2G -starea plana 1 2 1 2 U1= x + 2 xy + xy ; y 2E E 2G -intindere monoaxiala

(1)

(2)

(3)

(5)

; 2E -forfecare pura 2 xy U1= ; 2G -cub cu laturi unitare,muchii paralele cu directii principale din(4): 1 2 2 (1 2 + 2 3 + 3 1 ) ; U1= 1 + 2 2 + 3 2E E

U1=

2 x

(6)

(7)

(8)

Efectele energiei:

-variatia de volum-daca cubul e solicitat pe toate fetele de aceiasi tensiune normala, deci pe toate fetele se aplica tensiunea medie: 1 m= (1+2+3) care da deformatia volumica v 3 3(1 2 ) 3(1 2 ) 2 (9) U1v= m v = m m = m ; 2 2 E E Sau U1v= 1 2 (1 + 2 + 3 )2 ; 6E (10)

-variatia formeiscazand din energia totala cea de volum 1 2 2 (1 2 + 2 3 + 3 1 ) 1 2 (1 + 2 + 3 )2 ; U1f=U1-U1v= 1 + 2 2 + 3 2E E 6E

U1f=

1+ (1 2 )2 + ( 2 3 ) 2 + ( 3 1 )2 ; 6E

(11)

INCOVOIERE CU FORTA AXIALA Definirea solicitarii

x z F
Fig.1
G P0
z0 y0

x
Mz

z N

G My

My N=F ; z 0 = ; N

Mz y0= N

(1)

ncovoiere oblic cu for axial

x z
G P0
y0

x
Mz

z N

(1 )

'

N=F;

Fig.2 Mz = Ny 0

ncovoiere dreapt cu for axial

Studiul tensiunilor
Mz My = xN + x + x =

My N Mz + z y+ Iy A Iz

(2)

Nz yy zz N Ny 0 N y + 0 z = 1 + 2 0 + 20 + A Iz Iy A iz iy y0 z0 y+ 2 z=0 2 iz iy
2 iy =

(3) axa neutr: 1 + (4)

i z2 =

Iz A

Iy A

tieturile axei neutre: y n =-

iz 2 ; y0

17

z n =(5)

iy 2 ; z0
My x =

My Iy

My

1 z 1 N

Mz

. G

yn
My z0 . P0 .y 0 . y

x N

Mz

zn z y

3 dA

xN =

N A y

xMz =y

Mz y Iz

a.n. +

Fig.3

SAMBURE CENTRAL Dreptunghi

n2 A P3
b/3

n2 n1 B

yos3
h

P2

h/3

P4 yos1

P1 zos2 D C
b

i2 i2 y ; yos=- z ; zos=yn zn

n2

18

bh 2 Iz = iz=

A I hb 3 b2 y 2 iy= = = ; A 12bh 12

h2 ; 12bh 12
=

n1-n1

z n1 = 0 ; y n 1 =

h ; 2

h2 h z os1 = 0(punctulP1) y os1 = 12 = ; h 6 2 n2-n2 b zn2=- ; yn2=0; 2 b2 b yos2=0; z0s2=- 12 = (punctulP2) etc b 6 2

Cerc
n1-n1 n1
G

n1

yn1=-

P1

y
fig.5

d ; zn1=0; 2 d 4 Iz d2 i z2 = = 642 = A d 16 4 d2 i2 d y 0 s1 = z = 16 = ; d 8 y n1 2 z 0 s1 = 0 .

COMPRESIUNE EXCENTRICA-ZONA ACTIVA

Aa suprafa activ ha = lungimea zonei active 1 R = ha b max 2

19

NR 1 2N N = ha b max = max ha b 2

N si R pe acelasi suport h a =3c h c= y 0 2 2N max = 3cb

axa zero

0
y0 b

y
y 0s

N
c

0 z
h ha

R
max

fig.6

20

INCOVOIEREA OBLICA

Definirea problemei

-linia fortelor inclinata cu unghiul fata de axa minima de inertie y.

x z M Mz My G
Mz=M cos My=M sin (1)

linia fortelor fig.1 Cazuri de incarcare: -incarcarea cuprinsa in planul sectiunii; linia fortelor nu coincide cu nici una din axele de inertie (fig.2a). Rezulta M care se descompune comform relatiilor (1). -incarcarile sunt aplicate de la inceput in doua plane perpendiculare (fig.2b). Rezulta Mz si My.

p z
lf

x z F

H H l-2a
l

a y

fig2a
14

fig.2b

Studiul tensiunilor normale Sectiunea din fig. 3 este incarcata de momentele Mz si My intr-un punct oarecare si se suprapun tensiunile normale ale celor doua incovoieri drepte.

My x

My

3
Mz G My

z y

Mz

z y Mz

G My

x3

1 M x x1 z y z dA y dA

Mz x

z y

dA

a.n.

fig.3

x = xMz + xMy =
axa neutra:

My Mz z y+ Iy Iz

(2) (3)

My Mz y+ z=0 Iz Iy I y M y Iz = = tg z z Mz Iy Iy (4)

inclinarea axei neutre: tg = Observatie:

-directia axei neutre nu coincide cu directia vectorului moment decat la sectiunea cu Iz=Iy . -max rezulta pentru punctul cel mai departat de axa neutra. Caz particular: Sectiunea dreptunghiulara sau inscriptibila intr-un dreptunghi. Tensiunile extreme rezulta in varfurile sectiunii din analiza semnelor momentelor incovoietoare pe sectiune (fig.4).

15

z3 3
- - - - -

max = x1 =

2
+ + + + + + + + y
3

My My Mz M y1 + z1 = z + = Iz Iy Iz Iy y1 z1

z h

Mz My + = min = x 3 ; Wz W y

(5) (6)

Mz

G My

x2 =
y
1

Mz My ; + Wz W y

+ +

+ +

z1 y

Calcul practic: Verificare:

max R
Dimensionare: Pentru sectiuni dreptunghiulare

(7)

Wz h = , pentru profile I si U laminate W z = 7...10 Wy Wy b (8)

W znec =

My Mz 1 + W z = W z dim ; R W M y z

-se alege raportul W z / W y si se calculeaza cu relatia (8); -se stabileste sectiunea cu W znec = W z dim si se calculeaza Wz si WY pentru sectiunea adoptata. -se verifica relatia (7) si daca nu verifica se redimensioneaza, rezulta incercari.

16

LEGEA LUI HOOKE GENERALIZATA-MATERIAL ELASTIC,IZOTROP

z `x `x 0
' x =

z' =

z
E

z z

`y y `y x 0

y
' y =

0 `z x

x
E

y
E

`z

fig.1 dupa axa x se imprima lungirea `x=

x contractii: E

dupa y:-`x z:-`x etc.

1 [x-(y+z)] E 1 y=y-`z-`x= [y-(z+x)] E 1 x=z-`x-`y= [z-(x+y)] E

x=x-`y-`z= = E ; G= ; G 2(1 + ) xy =

Legea lui Hooke generalizata

(1)

(2)

2(1 + ) xy G E yz 2(1 + ) yz= = yz G E 2(1 + ) zx= zx = zx G E

xy=

Legea lui Hooke generalizata

(2)

Legea lui Hooke pentru deformatie de volum rezulta din (1)

x+y+z=

1 2 1 2 ( 1+2+3) sau v= ( x + y + z ) ; E E

(3)

Daca x,y,z sunt directii principale: v= v= 1 2 (1 + 2 + 3 ) ; E 3(1 2 ) = m ; E

1 + 2 + 3 = m ; tensiune medie. 3

(4)

Starea plana de tensiuni z=xz=yz=0z0starii plane de tensiuni ii corespunde o stare de deformatii spatiala

1 (x-y); E 1 y= (y-x); E z= - ( x + y ) ; E 2(1 + ) xy= xy ; E x=

(5)

Se rezolva primele 2 ecuatii din (5) in raport cu x,y, si rezulta expresiile tensiunilor in functie de deformatiile specifice:

x=

E (x+y); 1 2 E y= (y+x); 1 2

(6)

METODA PARAMETRILOR INITIALI Cnd momentul ncovoietor are mai multe ecuaii n lungul barei, se utilizeaz metoda parametrilor iniiali cu 2 constante de integrare: valorile sgetii i pantei din origine (iniiale).

x x 0

X m a b c d

fig.1

M01=0 M1-2= - m(x-a)0 M2-3= - m(x-a)0-F(x-b) M3-4= - m(x-a)0-F(x-b)-p(x-c)22 M4-5= -m(x-a)0-F(x-b)-p(x-c)22+p(x-d)22; Observatii: -cuplul concentrat ms-a inmultit cu (x-a)0=1 , deci aceasi valoare pentru m. -dup seciunea 4 p se termin dar se consider ca se continua pana la capatul barei aplicand doua sarcini egale si de sens contrar. -pe fiecare interval ,ec.de momente este cea de pe intervalul precedent plus un nou termen (relatia de recurenta.) Se integreza Eiv = -M stiind ca (x-a) 0 dx =(x-a); (x-a)dx=(x-b)2/2 etc. EI 01=C1 EI12=C2+m(x-a) EI23=C3+m(x-a) +F(x-b)2/2
3

(1)

(2)

EI34=C4+m(x-a)+ F(x-b)2/2+p(x-c)3/6 EI45=C5+m(x-a) +F(x-b)2/2+p(x-c)3/6-p(x-d)3/6 EIv01=C1x+D1 EIv12=C2x+D2+m(x-a)2/2 EIv23=C3x+D3+m(x-a)2/2+F(x-b)3/6

1x +D4+m(x-a)2/2+F(x-b)3/6+p(x-c)4/24 EIv34= C 4

(3)

1x EIv45= C5 +D5+m(x-a)2/2+F(x-b)3/6+p(x-c)4/24-p(x-d)4/24

Din setul (2) C1=EI0.Se aplica din setul (2) prima si a doua ecuatie pentru x=a (sectiunea 1) si rezulta C1=C2=C3=C4=C5 idem n setul (3) de ecuatii si rezulta D1=EIv0 ,D1=D2=D3=D4=D5. Ecuatiile deformatiilor devin : EI=EI001+m(x-a)12+F(x-b)2/223+p(x-c)3/634-p(x-d)3/645 Observatii: -semnul 23 arata ca ecuatia deformatiei pe intervalul 2-3 este data de toti termenii aflati in stanga acestui semn . -termenii care dau moment incovoietor negativ sunt cu (+) in ecuatiile (4) si (5) . ; (4) (5)

EIv=EIv0+EI0x01+m(x-a)2/212+F(x-b)3/623+p(x-c)4/2434-p(x-d)4/2445 ;

METODA GRINZILOR CONJUGATE

Se utilizeaza relatiile diferentiale intre sageata moment incovoietor ,forta taietoare si intensitatea sarcinii distribuite .

F
grinda reala

x X l

y M(x)=p (x) T
Fl

grinda fictiva

fig.1

Se cere : 1, v1

d 2 (EI z v ) d 2v EIz 2 = M ( x ) sau = M (x ) dx dx 2

Relatii diferentiale

(1)

d 2 M (x ) dT ( x ) = = p n (x ) 2 dx dx
diferentiale (2) se scriu : d 2M f dTf = = p f (x ) dx dx 2 (3)

(2)

Pe grinda fictiva incarcata cu diagrama (M) a grinzii reale astfel ca M(x)=pnf(x) relatiile

Egalnd (1) cu (3) rezulta relatia diferentiala a fibrei medii deformate a grinzii reale in functie de incarcarea grinzii fictive. d 2 (EIz v ) d 2M f = ; dx 2 dx 2
dv dM f = = Tf dx dx

(4)

care integrata de 2 ori si punand conditia de anulare a constantelor de integrare. EIz sau sau =
Tf EI z

(5)

EIzv=Mf

v=

Mf EI z

Anularea constantelor de integrare este posibila daca grinda reala si grinda conjugata indeplinesc conditiile relatiei (5) adica : -grinda reala punct cu =0 grinda fictiva Tf=0 -grinda reala punct cu v=0 grinda fictiva Mf=0 -grinda reala punct cu 0 ,v0 grinda fictiva Tf0 ,Mf0 Grinda reala Incastrare Capt liber 1
1

1 0 0

v1 0 0

Reazem simplu articulatie Reazem simplu Intermediar Articulatie Intermediara

Grinda fictiva Tf1 Mf1 0 0 0 0 0 0 0 =0 0 0

1

Capat liber 1
1

Incastrare Reazem simplu ,articulatie Articulatie intermediara Reazem simplu intermediar

1 1

Incarcarea produsa pe grinda fictiva de diagrama (M) a grindei reale este : -pozitiva in sensul axei Oy cand momentul (M) este pozitiv -negativa in sensul axei Oy cand momentul (M)este negativ Pentru grinda din figura :

Fll V1f=T1f= 2 Fll 2 M1f= l 2 3

T1f Fl 2 1= = EI z 2EI z M1f Fl 3 v1= = EIz 3EIz

Deformatiile grinzilor de egala rezistentaAplicatie

Se considera o grinda incastrata la un capat si libera la celalat incarcata cu o forta cocentrata .In sectiune , grinda este un dreptunghi de inaltime constanta h, si latime variabila liniar,. grinda modeland astfel forma teoretica a arcului in foi (fig 1). Se determina rotirea si sageata maxima. Se aplica ecuatia diferentiala a fibrei medii deformate: d 2 v (x ) EIz = ( Fx ) dx 2 Se exprima momentul de inertie variabil in functie de cel din incastrare: b h3 bh 3 Iz(x)= x Iz= 12 12 EIz(x) I z d 2 v (x ) = Fx Iz dx 2
d 2 v (x ) l = Fx 2 x dx

b xh3 I z (x ) b x = 123 = x = Iz b l bh 12

EIz

Ecuatia diferentiala se integreaza de doua ori: dv (x ) EIz = EIz (x)=Flx+C1 dx EIzv(x)=Fl x2 + C1x + C 2 2

Se determina constantele de integrare : La x=l 1=0=Fl2+C1 deci C1=-Fl2 La x=l Fl 3 v1=0= Fl 3 + C 2 2 Fl 3 deci C2= 2

F
2
1

x l y
bx

b z h

M -

y Fl

M(x)=-Fx
fig.1 Expresiile functiilor de deformatie devin: EIz(x)=Flx-Fl2 EIzv(x)= Fl x2 l3 Fl 2 x + F 2 2

In capatul liber, pentru x=0 rezulta:

2=-

Fl 2 ; EI z

v2=

Fl 3 2EIz

Se compara cu rezultatele obtinute pentru grinda cu sectiune constata 2=-

Fl 2 Fl 3 ; v2= si 2EIz 3EIz se constata o marire apreciabila a deformatiilor grinzii de egala rezistenta,ceea ce justifica folosirea arcurilor in foi ca elemente de preluare si amortizare a solocitarilor dinamice: -rotirea maxima se dubleaza; -sageata maxima creste cu 50%. La aceasta grinda de egala rezistenta fibra medie deformata va fi un cerc (nu o parabola).

Aplicarea principiului suprapunerii eforturilor la calculul deformatiilor barelor incovoiate.

Ca si in cazul trasarii diagramelor de eforturi , se poate aplica principiul suprapunerii efectelor si la calculul deformatiilor indiferent de metoda de calcul utilizata. Daca se considera grinda simplu rezemata din figura 1 cu o sarcina distribuita si una concentrata si se doreste calculul deplasarii liniare in punctul 1de exemlpu cu metoda grinzilor conjugate , calculul se conduce separat pentru fiecare incarcare in parte iar valoarea finala a sagetii rezulta prin insumare algebrica .Rigiditatea barei este constanta. Din forta concentrata v1= 5Fl3 ; 192EI pl 4 ; 96EI 5Fl 3 pl 4 + ; 192EI 96EI

Din incarcare distribiuta v1=

Sageata finala din punctul 1 devine v1=

Grinda reala

F a) 1 2
l/4 l

M F b) p c)
Fl 4

pl2/8
fig.1

10

Grinzile conjugate

b')

l/4 2 Fl/4

l 3 Fl2/8

Fl/4 Fl2/32 1) Vf2=Fl 2/12 Pl2/8 c')

1 2 3

Vf3

l/4

vf2 2pl3/24 Vf2=pl /24

3

Vf3

fig. 6

Aplicatie

Grinda simplu rezemata cu consola rigiditate constanta

F 1 V1 l M Fl/4
fig. 3
11

2 V2

l/4

Se dtermina f3,2. Reactiunile grinzii:

1 V1=0,25F= F ; 4

5 V2=1,25F= F ; 4

1)Metoda parametrilor initiali:

EI=EI1+ V1

x2 2

V2
12

(x l)2
2
23

EIv=EIv1+EI1x+V1

x3 6

V2
12

(x l)3 6

;
23

Se aplica ecuatia sagetii in reazemul 2 x=l , v2=0 1 l3 0=EI1l+ F ; 4 6

1=-F

l2 24EI

;cu care ecuatiile deformatiilor devin :

1 x2 l2 + F EI=-F 24 4 2

12

5 (x l) F 4 2

l2 1 x 3 + F ; EIv=- F 24 4 6 23

12

5 (x l ) F 4 6

;
23

Pentru x=l

EI2=-

Fl 2 Fl 2 Fl 2 ; x+ = 24 8 12

x=1,25l

11Fl 2 ; EI3= 96 5Fl3 ; 192

11Fl 2 3= ; 96EI 5 Fl3 ; 192 EI

x=1,25l

EIv3=

v3=

12

2)Metoda grinzii conjugate :

2 Mf

3 Fl/4 l/4

V1f

FL2/8 V2f

V2f

FL2/32

fig.4
Tf 2 EI Mf 3 Fl 2 : Tf2=Vf2= EI 12

2=

; v3=

: 2=

Fl 2 ; 12EI

Mf3=

Fl 2 l Fl 2 2 l 5Fl3 + = ; 12 4 32 3 4 192

v3=

5Fl3 ; 192EI

13

STAREA PLANA DE TENSIUNI VARIATIA TENSIUNILOR IN JURUL UNUI PUNCT.TENSIUNI PRINCIPALE

z
yx xy x

x
x xy

0
dy

yx dx

B
n

A y y
a) fig.2 Suprafete OA=Acos; OB=Asin;

b)

AB=A

Ecuatii de proiectie dupa directiile ,: A-xAcos2-yAsin2-2xyAsincos=0; A+xAsincos-yAsincos-xyAcos2+yxAsin2=0; Se simplifica cu A si se tine cont de: sin2=

1 cos 2 1 + cos 2 ; cos 2 = ;2 sin cos = sin 2 2 2 x + y

2

(3)

=xcos2+ysin2+xysin2= =x y
2 sin 2 + xy cos 2 ;

x y
2

cos 2 + xy sin 2 ; (4)

Directiile pe care este max.,min.-directii principale

x y sin 2 + 2 xy cos 2 = 0 = ; = 2 d(2 ) 2 pe directiile principale tens. tangentiala sunt nule.

(5)

tg2=

2 xy x y

(6)

cu sin2=

y ) + 4 2 xy
2

2 xy

si cos2=

(
2

y ) + 4 2 xy
2

x y

din relatia (6) 1,2=

x + y 2

1 2

y ) + 4 2 xy ;

(7)

tensiuni normale principale Se determine maxima sau minima tensiunii : x y d = cos 2 xy sin 2 = 0 ; d(2 ) 2 x y 1 cu solutia tg2`== ; (6`)directiile 2 si 2` sunt perpendiculare, deci 2 xy tg2 tensiunile tangentiale sunt maxime la 450 fata de directiile principale. Cu (6`) in (4)1,2=
1 2 ; 2

(8)

Planul tensiunilor principale ( se decaleaza din punctul dat, pe directie normalei si se indroduc tensiunile din acele plane).

0
45 135 2 2 2 1

2
fig.3 -in fatetele principale tens.tg.0 -in fatetele de taiere maxime tens. normale 0din(4) cu x=1, y=2, xy=0,=450 1=2=
1 + 2 ; 2

(9)

-cand 1=-2 1=2=0taiere pura 1=max=1.

REPREZENTAREA GRAFICA A VARIATIEI TENSIUNILOR CERCUL LUI MOHR

Se considera fig.2b cu axele x,y principale (xy=0,1,2) si se determina , din (4).

y=2

0
x=1 xy dy

yx dx

x
(1)

A (2)
=

y
fig.4 =
1 2 sin 2 ; 2 1 + 2 1 2 + cos 2 ; 2 2

(10)

Se elimina unghiul 2 din (10)

+ 2 2 2 = 1 1 + 2 2
2 2

cercul lui Mohr pentru starea plana de tensiuni.

Cercul lui Mohr: -centrul cercului OD=

1 + 2 ; 2

-raza cercului R=

1 2 ; 2

-tensiunile pe fateta inclinata cu unghiul OC=x , CB=xy;


E B

A'

C' B'

xy
A

max

-xy
2 y ( 1+ 2)/2 x 1

fig.5

Obs:-se poate rezolva si problema inversa: -se cunosc x,y,xy pe doua directii perpendiculare; -se construieste cercul cu OC=x,O`C=y,CB=xy,C`B`=-xy si dreapta BB` prin centrul D al cercului OD= x + y 2 ;

-in A si A`` 1 si 2.

CAZURI PARTICULARE ALE STARII DE TENSIUNE PLANA

1)Starea liniara de tensiune(solicitare axiala): y=0; xy=0; 1,2=

x x deci 1=x;2=0; 2 2

max=

1 (1 2 ) = 1 x ; 2 2

2)Forfecare pura x=y=0; 1=xy ; 2=-xy;

3)Bara solicitata la incovoiere y=0 1,2=

x 1 2 2 x + 4 xy ; 2 2

x,xy sunt tensiuni intr-un punct al sectiunii situat la distanta y de axa neutra si se determina cu formulele cunoscute.

2
h 4

1=0 2 2 1 2 45 21
33 57

1=0

h 4

45

2 1

45

h 4

x y

h 4

1 2=0
a)

1 2=0
b)

Fig.6 Alegand mai multe nivele de calcul rezulta ca directiile 1 si 2 se rotesc iar tensiunile 1 si 2 variaza.Pentru grinda din fig.6a solicitata de incovoiere pozitiva si taiere sunt reprezentate tensiunile principale la diferite nivele de calcul.Cu datele obtinute se pot trasa liniile izostatice (fig.6b) sau infasuratoarea tensiunilor principale.Prin orice punct al barei trec doua izostatice.Cunosterea liniilor izostatice are mare importanta pentru a vedea irectiile pe care materialul este intins.

STAREA SPATIALA DE TENSIUNE

D
xy yx

yz zy

N(l,m,n)

x
xz

pz
zx

p px z B x

py C y
fig.1 Torsonul tensiunilor T= x xy xz yx y yz zx zy z

(1)

Suprafata SBCD=dA SOCD=dAl SOBD=dAm SOBC=dAn l,m,n,cosinusi directori ai normalei la suprafata

(F)x=0;

px=lx+myx+nzx;

2 2 p= p 2 x + py + pz ;

(3) (4)

(F)y=0; (2) py=lxy+ym+zyn; (F)z=0; pz=xzl+yzm+zn;

=prNp=lpx+mpy+npz ;

cu px,py,pz din (2) in (4) =l2x+m2y+n2z+2lmxy+2mnyz+2nlzx

= p ;
2 2

(5)

(6)

TENSIUNI PRINCIPALE. DIRECTII PRINCIPALE

TENS.NORMALE :

px=l l(x-)+myx+nzx=0 py=m (7) se inlocuiesc in (2) lxy+m(y-)+nzy=0 (8) lxz+myz+(z-)n=0 pz=n (9) xz yx z-

l2+m2+n2=1 x- yx zx xy y- zy

=0 3-I12+I2-I3=0 (9)

invarianti: I1=x+y+z I2=xy+xz+yz-2xy-2yz-2zx I3= x xy xz yx y yz zx zy z TENS.TANGENTILAE :Daca 1>2>3 1 = 3=

2 3 ; 2= 3 1 ; 2 2

1 2 ; (10) 2 Cu axele x, y, z,axe principale 1,2,3 relatia(2) devine: px=l1 (11) py=l2 pz=l3 2 2 2 iar relatia(5) =l 1+m 2+n 3 (12) 1 0 0 (13) tensorul tensiunilor (1) T= 0 2 0 0 0 3 *daca 1=2=3 tensorul tensiunilor este tensor sferic si produce variatii de volum; *daca 1+2+3=0 deviator rezulta variatia formei.

CERCUL LUI MOHR

Se pot construi 3 cercuri: Daca 1 > 2 > 3 ; Cercul 1 rerprezinta tensinile , pe plane cu l=0(plane care contin axa 1 sau + 3 3 ; =1= 2 ; sunt paralele cu acesta):=001= 2 2 2 Cercul 2-, pe plane m=0 (contin axa 2 sau sunt paralele ce ea) Cercul 3-, pe plane n=0(contin axa 3 sau sunt paralele ce ea) -punctele din zona hasurata au stari de tensiune pe plane cu l 0,m 0,n 0


(1+3)/2 (2 3)/2 D2 D1 A o1 1 3 2 1
fig.2
OCTAEDRICE TENSIUNI

2 m=0 D3 3 o3 B 3
n=0

o2

Cu ajutorul unui cub(fig.3)se construiesc 8 plane octaedrice(cu diagonalele patratelor). Pe un astfel de plan au loc tensiuni octaedrice: 1 + 2 + 3 1 z oct= 1 ; oct= (1 2 ) 2 + ( 2 3 ) 2 + ( 3 1 ) 2 2 = 3 3 1 x 2 2 2 2 2 = ( + + ) ; (14) 1 2 3 0 3

Fig.3
ELIPSOIDUL TENSIUNILOR

Se determina locul geometric al extremitatii vectorului p cand inclinarea planului BCD variaza. Se elimina l,m,n din relatia(11) si (9) si rezulta: p2 p2 p2 y z x + + = 1 (15) Elipsoidul tensiunilor(Elipsoidul lui Lame) 2 2 2 1 2 3 Obs:-semiaxele elipsoidului sunt tensiuni principale din punctul 0 -pentru stare plana de tensiuni(3=0)din(15)rezulta elipsa tensiunilor -pentru stare liniara(2=0,3=0) elipsa devine o dreapta.

STAREA DE DEFORMATII

Starea de deformatie in jurul unui punct-SPATIALA

Tensorul deformatiilor

z zx z 0 y y x xy x
fig.1 T= 1 0 0 0 2 0 0 0 3 (2) 1=2-3 2=3-1 3=1-2 max=2

yz

x T=

1 xy 2

1 yx y 2 1 1 zx zy z 2 2

1 xz 2 1 yz 2

(1)

(3)

STAREA PLANA DE DEFORMATIE

u+

0 v dy B

u 0'

dx A xy yx B' C

u x

x
v+
v dx x

A'

C'

u+

u dy y fig.2

u+du 0 u dx
fig.3 Tensorul de deformaii x T= 1 xy 2 (1`)

0'

A dx+dx

A'

1 yx y 2

Figura 3 explicatie -deplasarea lui A este u+du u u u du= dx + dy + dz x y z (deplasarea depinde de pozitia punctului definita de 3 coordonate x,y,z) rezulta pentru u punctul A pe axa x deplasarea u+ dx . x
u dx dy v dz w dx x u x= = ; z= = = = ; y= dx dy y dz z dx x v dx v v x = xy = ; dx x u u+ dy u u y = ; tg yx yx = dy y v+ u w u v v w + + ; yz= ; xz= + ; z x y x z y

(4)

(5)

xy=

(6)

Relatiile (4) si (6) dau legatura intre deformatiile specifice ,, in functie de componentele deplasarii relative u,v,w.

RSUCIREA (TORSIUNEA)
1. Definiie, calculul momentului de torsiune Mt = M x
Mt + R r

x
R

T T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 c) T2

a) b) Mt = TR (1) c) Mt = (T1T2)R = (T4T3)r (2) Mt = 9,55 103

p [Nm] (3) n

b)

p [kw] - puterea
rot p [CP] n - turaia min

Mt = 70.260 [daNcm] (4)

2. TORSIUNEA BARELOR CU SECIUNE CIRCULAR

d b

R B O

c' a b

d'

R O Mt

C1 C2 l
r max b' a

C1 C2
x dx

Mt
dA max R D

b d

O Mt

max max

dx

arc bb' = dx = rd (6)

x = 0 (5) =r
d (6') dx

= r (7) max = R (7') =

d (8) dx

= G = G (8) Mt =
A

(dA )r = G r
A

dA = GIp (9)

Mt (10) n (8) = M t r (11) = GI p Ip

max = =

Mt R (12) Ip
Mt
p

Mt (13) max Wp

() I
l

dx ; 2 1 =

M t l12 (14) GI p

3. CALCULUL LA TORSIUNE - BARE CIRCULARE - verificare la rezisten max = Mt Rf Wp (15) Wp = D 3 D 4 ; Ip = 16 32

- dimensionare

M Wp = t (16) Rf

D 3 Wp = 16

d 4 1 D

Ip =

D 4 32

d 4 1 D

d D

- ncrcare maxim capabil Mt cap = Wp a (17) - verificarea deformaiei ef < a sau ef = Mt a (18) GI p

- dimensionare din condiia deformaii Ip nec =

Mt (19) G a

APLICATIE Un ax cu seciune variabil (fig. 8.11) ncastrat la ambele capete este solicitat de momentele de torsiune M0 i 4M0 S se determine tensiunea tangenial maxim din ax i unghiul de rotire al seciunii 1. Se dau M0 = 500.000 N mm; d = 30 mm; l = 500 mm; G = 8,1 104 N/mm2 M0
d 30

MA
A

4M0 x
2d = 60 B
2 3

MB 2l 1.000
Mt

3d = 90 mm.

2l 1.000

l 500

l 500

1,0453 M0 0,0453 M0 2,9547 M0 fig. 8.11 Axul este static nedeterminat Condiia de echilibru static MA + MB = 3M0 Condiia de echilibru elastic AB = A1 + 12 + 23 + 3B = 0

0=

M A 2l (M A + M 0 ) 2l (M A + M 0 4M 0 ) l (M A + M 0 4M 0 ) l + + + G Ip 16 G I p 16 G I p 81 G I p

unde d4 IpA1 = = Ip 32

(2d ) Ip12 = Ip23 = = 16 Ip 32

4

Ip3B =

(3d ) = 81 Ip 32
4

Din rezolvare rezult MA = 0,0453 M0 MB = 2,9547 M0 Tensiunea tangenial maxim se calculeaz pe poriunea 2-3 cu Mt = 2,9547 M0 = 2,9547 5 105 = 14,77 105 N mm max =
Mt 14,77 10 5 = = 34,5 N/mm2 3 Wp 2 3 42,41 10
3

d 3 (2d ) d 3 30 3 = 42,41 103 mm3 W p2 3 = = = = 16 16 2 2 Unghiul de rotire al seciunii 1 A1 =

M0 l M A1 2l 0,0453 M 0 2l 32 180 = grade = 52,9 = 4 G Ip G d4 G d
5 10 5 500 = 0,201 grade 8,1 10 4 30 4

= 52,9

8.4 Noiuni de calcul la torsiune a barelor cu seciune dreptunghiular

Rsucirea barelor cu seciune necircular este o problem complex, ntruct ipotezele de calcul admise la bara de seciune de seciune circular nu mai sunt valabile, n deosebi ipoteza seciunilor planelor. Soluia general a rsucirii libere pentru bare cu seciuni oarecare a fost formulat de ctre Barr de Saint-Venant utiliznd metodele Teoriei elasticitii.

n cele ce urmeaz se vor da cteva rezultate ale soluiei exacte pentru bara de seciune dreptunghiular.Se consider modelul unei bare dreptunghiulare pe care s-a trasat o reea ortogonal (fig. 8.12a). a) h b y b) z y Mt

3 1 2 1' 2'

3'

Mt c) x Mt xz max

xy max

y b
fig. 8.12

Se supune la rsucire bara i se constat apariia unor deplanri ale seciunilor transversale (fig. 8.12a).

Din studiul modelului se remarc: - pe suprafaa lateral dreptunghiurile iniiale se transform n paralelograme suferind deformaii unghiulare; - un ochi de caroiaj din mijlocul barei de tip 2 se deformeaz mult, iar dreptunghiurile de tip 1 i 3 de lng muchii de loc. n consecin tensiunile tangeniale au valori maxime la mijlocul laturii, au variaie continu ntre 1 i 3 iar la muchii sunt nule. Teoria exact emis de Saint-Venant confirm rezultatele studiului pe model. Expresiile tensiunilor tangeniale maxime la mijlocul celor dou laturi (h > b) vor fi: max = xymax = i zxmax = xymax unde modulul de rezisten la torsiune are expresia Wt = hb2 Unghiul de rsucire specific se calculeaz cu relaia: = iar momentul de inerie la torsiune este It = hb3 Coeficienii , , 1 se scot din tabelul 8.1 n funcie de raportul laturilor. Produsul GIt = hb3G din relaia (8.28) este rigiditatea la rsucire a barei. n figura 8.12c sunt reprezentate tensiunile tangeniale pe conturul seciunii (rabtute pentru a putea fi reprezentate). Tabelul 8.1
h b 1,0 0,208 0,141 1,000 1,5 0,231 0,196 0,859 1,75 0,239 0,214 0,820 2,0 0,246 0,229 0,745 2,5 0,258 0,249 0,766 3 0,267 0,263 0,753 4 0,282 0,281 0,745 6 0,299 0,294 0,743 8 0,307 0,307 0,742 10 0,313 0,313 0,742 0,333 0,333 0,742
Mt Mt = GI t hb 3 G Mt Mt = Wt hb 2

(8.25)

(8.27) (8.26)

(8.28)

(8.29)

Pentru seciuni dreptughiulare subiri la care formula:

h > 4, coeficienii i se pot calcula cu b

=
iar

1 b 1 0,63 3 h

(8,30)

h 1 > 10, i = iar formulele (8.25) i (8.28) devin 3 b

max =

3M hb 3

(8.25')

3M t hb 3 G

(8.28')

Verificarea la torsiune a barei cu seciune dreptunghiular se face prin verificarea condiiei de rezisten (8.25) fa de a i de deformaii (8.28) fa de a.
8.5 Noiuni de calcul la torsiune a barelor cu perei subiri

Seciunile transversale ale barelor solicitate la torsiune, pot fi alctuite i sub forma de dreptunghiuri nguste legate ntre ele, sau cu contur curb cu grosime mic, sau chiar profile laminate (fig. 8.13). a)

b)

fig. 8.13

Aceste bare cu grosime mic se numesc bare cu perei subiri i pot fi: - bare cu profil deschis: figura 8.23a - bare cu profil nchis: figura 8.13b Cu excepia inelului circular i n cazul acestor seciuni nu se aplic n calcule ipoteza seciunilor plane. Se consider cazul rsucirii libere, cnd deplanarea seciunilor nu este mpiedicat i se d o metod aproximativ de calcul a tensiunilor tangeniale i a unghiului de rsucire.

8.5.1 Bare cu perei subiri cu profil deschis

Seciunea transversal din figura 8.14 se consider alctuit din mai multe dreptunghiuri nguste, i se admite c fiecare dreptunghi se rsucete independent de cellalt. h1

b1 b2 Mt2 h2
Mt1

b3

h3
fig. 8.14

Mt3

Momentul de inerie convenional pentru ntreaga seciune va fi: It = iar modulul de rezisten la torsiune Wt =
It b i max

ihib
i =1

3 i

(8.30)

(8.31)

unde: bi, hi sunt dimensiunile dreptunghiurilor componente iar coeficientul i se alege n funcie de raportul
hi din tabelul 8.1 bi

Tensiuni tangeniale maxime, apar n mijlocul laturii lungi a fiecrui dreptunghi solicitat de momentul de torsiune Mt ce revine fiecrui element care este: M ti = Mt It i It (8.32)

unde I ti este momentul de torsiune al dreptunghiului i i se determin cu relaia:

imax =

Mti It i

= Mt

Iti It It i

Mt It

(8.33)

Pentru ntreaga seciune, tensiunea tangenial maxim va fi la mijlocul dreptunghiului component de grosimea cea mai mare.
max =
Mt M = t bmax Wt It

(8.34)

Unghiul de rsucire specific pentru dreptunghiul i va fi

=

M ti GI t i

Mt GI t

(8.35)

Deoarece ntreaga seciune se rotete ca un tot rigid, unghiul de rsucire al ntregii seciuni este egal cu unghiul de rsucire al fiecrui dreptughi component.
Observaii

- La racordrile intrnde ale profilelor apar concentrri de tensiuni care se calculeaz cu formula:
max = k max

(8.36)

unde max se calculeaz cu formula (8.34) iar k, coeficientul de concentrare al tensiunilor are expresia:
k = 1,74 3
b r

(8.37)

unde r este raza de racordare. - n cazul profilelor laminate, momentul de inerie la torsiune calculat simplificat cu relaia (8.30) este mai mic dect momentul de inerie care ia n considerare i racordrile. De aceea se recomand corectarea momentului de inerie calculat cu (8.29) prin nmulire cu un coeficient sub forma: It = 1 3 ihib i 3 (8.30')

unde este: corniere = 1; profile I = 1,2; profile U = 1,12; profil T = 1,15

8.5.2 Bare cu perei subiri cu profil nchis

Rsucirea profilului nchis se deosebete de cea a profilului deschis prin faptul c forele elementare dA se reduc n seciune la momentul de rsucire total Mt nu prin momente de rsucire realizate pe poriuni componente ale seciuni (fig. 8.14) ci prin fluxul tensiunilor tangeniale pe tot conturul nchis al seciunii (fig. 8.15)
1 1 2 2 1
x

ds
2 z ds

h dx Mt y

fig. 8.15

fig. 8.16

fig. 8.17

Grosimea peretelui seciunii este mic, deci se admite ipoteza distribuiei uniforme a tensiunilor tangeniale pe aceast grosime, ca sens fiind dirijate dup tangenta la linia median a grosimii peretelui. Presupunnd c grosimea peretelui variaz n lungul conturului, se detaeaz un element de bar (fig. 8.16) i se scrie condiia de echilibru proiectnd forele pe direcia axei barei:
22dx 11dx = 0

sau n general
11 = 22 = ii = constant
tangeniale este constant n lungul conturului seciunii.

(8.38)

respectiv produsul dintre tensiunea tangenial i grosimea numit fluxul tensiunilor Se consider profilul nchis de form oarecare din figura 8.17. Se scrie momentul de torsiune al forei elementare ds n raport cu punctul O sub forma dMt = dsh elementare n lungul conturului va da momentul de torsiune care solicit seciunea: (8.39) unde h este perpendiculara din O pe direcia forei elementare. Suma tuturor acestor momente

Mt =

dM

= dsh = hds

(8.40)

Se observ din figura 8.17 c produsu h ds reprezint dublu suprafeei sectorului format de arcul ds i cele dou raze care l mrginesc hds = 2 unde: reprezint dublul ariei suprafeei nchis de conturul median.

Astfel integrala devine: Mt = 2 i expresia tensiunii tangeniale maxime:

max =
Mt 2 min

(8.40')

(8.41)

Relaia (8.41) se numete formula lui Bredt. Expresia rsucirii specifice se deduce egalnd lucrul mecanic elementar exterior (8.42) cu energia potenial elementar de deformare( lucrul mecanic elementar interior ) (8.43). dLe = dLi = dWdV =
V

1 Mtd 2

(8.42) (8.43)

2 22 ds dsdx = dx dUd 2G 2G

Rezult: 1 22 ds Mtd = dx 2 2G respectiv d 22 == dx GM t

ds

(8.44)

Se nlocuiete valoarea lui cu cea din relaia (8.41) i se gsete expresia rsucirii specifice, respectiv a doua formul a lui Bredt.
=
M t ds M t = 4G GI t

(8.45)

unde convenional momentul de inerie la torsiune este: It =

4 ds

(8.46)