1.

Introducere n Grafica Inginereasc

Pachetul de Grafic Inginereasc cuprinde:

Geometrie Descriptiv Desen Tehnic AutoCAD

Geometria Descriptiv se ocup cu studiul proieciilor, av nd ca scop repre!entarea plan a elementelor din spaiu, a po!iiei relative dintre acestea, a secionrii, intersectrii "i desfa"urrii suprafeelor sau corpurilor# $Gaspard %onge &'()*&+&+, Paris,# Desenul Tehnic este metoda fundamental de comunicare prin convenii "i reguli grafice# AutoCAD*ul este un program CAD utili!at -n repre!entarea planurilor grafice .D "i /D $dou dimensiuni 0,1 "i trei dimensiuni 0,1,2, de!voltat "i comerciali!at de firma Autodes3# CAD Computer Aided Design proiectare asistat de calculator4 Computer Aided Dra5ing desenare asistat de calculator4

1.1 Sisteme de proiecie Proiecia se poate defini ca fiind imaginea unui o6iect sau element din spaiu, pe un plan numit plan de proiecie# 7n geometrie "i desen se -nt lnesc mai multe tipuri de proiecii, le amintim -n cele ce urmea! pe cele mai u!uale: a# Proieca central4 6# Proiecia paralel cu ca!ul particular proiecia paralel ortogonal# 1.1.1 Sistemul de proiecie central (conic) 8istemul de proiecie central $figura &#&, se define"te prin urmtoarele elemente: 9P: planul de Proiecie4 ; centrul de proiecie4 ;9P:4 A un punct oarecare din spaiu4 A9P:4 ; A4 Dreapta OA 9P: < a proiecia central4 OA poar numele de dreapt proiectant#

; =

C D 9P: c<d 6

Fig 1.1 8istemul de proiecie central 1.1.2 Sistemul de proiecie paralel oblic (cilindric) 8istemul de proiecie paralel $figura &#., se define"te prin urmtoarele elemente: 9P: planul de Proiecie4 ; n acest ca! acest punct este situat la infinit4 A un punct oarecare din spaiu4 A9P:4 ; A4 Proiectantele sunt paralele cu o direcie dat 4 Dreapta paralel la dus prin A intersectea! planul 9P: -n a proiecia paralel o6lic4 Dac direcia este perpendicular pe planul 9P: atunci punctul de intersecie cu planul 9P: va fi a proiecie paralel ortogonal $figura &#/,#

A =

D C 9P: A a 9P:

a 6

c<d

Fig 1.2 8istemul de proiecie paralel o6lic 1.2

Fig 1.3 8istemul de proiecie paralel ortogonal

ubla proiecie ortogonal! sistemul de proiecie dublu ortogonal

8istemul du6lu ortogonal se compune din dou plane de proiecie perpendivulare -ntre ele $figura &#(,# Aceste plane de proiecie le vom numii 9>: planul vertical "i 9?: planul ori!ontal# Planele de proiec ie ori!ontal [H] i vertical 9>: se intersectea! dup dreapta o@ numit i linia de pmnt# Planele de proiecie divid spaiul n patru regiuni numite diedre#

9>: D. @ D/ D( 9?: D& o D/ D. @

9>: D& 9?:

D(

Fig 1." Du6la proiecie ortogonal 1.3 #ripla proiecie ortogonal 7n ca!ul -n care po!iiile relative ale elementelor spaiale proiectate pe 9?: "i pe 9>: nu permit definirea complet a acestora numai prin cele dou proiecii, se folose"te si proiecia pe un al treilea plan de proiecie perpendicular pe planele 9?: "i 9>:# Acest plan se nume"te plan lateral de proiecie 9A: "i transform diedrele formate -n opt triedre# ! T) 9>: TC T. @ T/ T( 9?: B T+ a# Fig 1.$ Tripla proiecie ortogonal Proiecia unui punct A din spaiu pe cele trei plane de proiecie se vor nota: a proiecia puncului A pe planul ori!ontal de proiecie 9?:4 aF proiecia puncului A pe planul vertical de proiecie 9>:4 aG proiecia puncului A pe planul lateral de proiecie 9A:4 Prin urmare: 9?:9>: < o@, 9?:9A: < oB, 9>:9A: < o! Proiectantele punctului A, luate dou c te dou determin c te un plan care este perpendicular pe una din cele trei a@e ortogonale -n punctele notate cu a @, aB "i a!# Dac se rotetesc planele 9?: "i 9A: cu c te HI I -n Jurul a@elor o@ "i oB p n c nd se suprapun cu planul 9>: care rm ne pe Jos se o6ine epura punctului A $figura &#), 8e vor forma astfel liniile de ordine aaF, aFaG "i aaG perpendiculare pe a@ele sistemului de referin -n punctele a@, a! "i aB# 6# T& o 9A: @ T/ T( T. T& @a a 9?: 9>: aD A o !a aE Ba 9A: B T+ TC ! T)

! 9>: aD @ @a o a 9?: B
Fig 1.% Tripla proiecie ortogonal -n epur 1." Sistemul de proiecie european &i american 1.".1 Sistemul de proiecie european 8istemul de proiecie european este compus din: o6servator, o6iect, direcia de proiecie "i planul de proiecie de regul opac#

9A: !a aE B&

Ba&

Ba

Plan de proiectie opac 9P:

;6iect Ka!e de lumina

;6servatorul $la infinit,

Fig 1.' 8istemul de proiecie european 1.".2 Sistemul de proiecie american 8istemul de proiecie american este compus din acelea"i elemente: o6servator, o6iect, direcia de proiecie "i planul de proiecie de regul opac# Diferena const in modul de a6ordare al proieciei#

;6iect Plan de proiectie opac 9P: Ka!e de lumina ;6servatorul $la infinit,

Fig 1.( 8istemul de proiecie american 1.$ )on*enii de repre+entare 8tandarde de stat S, IS- $8TA8, S. ISS 8tandard , Kom n . Luropean IS- Afiliere la ;rgani!aia Internaional de 8tandardi!are 1.$.1 ,epre+entarea liniilor Proieciile formelor geometrice din spaiu sunt o6inute din forme geometrice reali!ate din linii# Tipurile i clasele de grosime sunt sta6ilite convenional prin 8TA8 &I/*+(# Clase de grosime: * 6 linie groas $I#C, I#', &, &#(, ., .#C, /#C, C,4 * 6M. sau 6M/ linie su6ire# Ainii utili!ate -n repre!entrile grafice $8TA8 &I/ +(, Identificarea liniei Sim0 1spect enumire 1 2 Ainie continu groas Ainie continu su6ire A& A. =& =. =/ =( =C =) =' =+ =H

)a+uri de utili+are (e/emple)

Ainie continu su6ireN * ondulat * -n !ig!agNN

Contururi reale vi!i6ile %uchii reale vi!i6ile %uchii fictive vi!i6ile Ainii de cot Ainii aJuttoare Ainii de indicaie ?a"uri Conturul seciunilor suprapuse Ainii de a@ scurte Ainii de fund la filete vi!i6ile Ainii teoretice de -ndoire la repre!entrile desf"urate C&, D& Ainii de ruptur pentru delimitarea vederilor "i seciunilor, numai dac linia respectiv nu este o linie de a@

. F G

Ainie -ntrerupt NNN * groas * su6ire Ainie punct su6ire

3 4

Ainie punct mi@t Ainie punct groas

L& Contururi acoperite L. %uchii acoperite O& Contururi acoperite O. %uchii acoperite G& Ainii de a@ de revoluie G. Traseele planelor de seciune G/ Traiectorii G( 8uprafaa de rostogolire pentru roi dinate ?& Traseele planelor de secionare P& Indicarea liniilor sau suprafeelor cu prescripii speciale $tratamente termice, de suprafa etc#, Q& Conturul pieselor -nvecinate Q. Po!iii intermediare "i e@treme de mi"care ale pieselor mo6ile Q/ Ainiile centrelor de greutate, c nd acestea nu coincid cu liniile de a@ Q( Conturul iniial al pieselor -nainte de fasonare QC Pri situate -n faa planului de secionare

Ainie dou puncte su6ire

;6servaii: N Pe un desen, chiar dac se compune din mai multe plan"e, c t "i pe desenele componente ale aceleia"i documentaii tehnice, se utili!ea! un singur tip de linie4 NN 8e utili!ea! -n ca!ul desenelor e@ecutate automati!at4 NNN Punctul poate fi -nlocuit cu o linie scurt# 1.$.2 ,epre+entarea formatelor Formate $8K I8; C(C':&HH(, Formate prefereniale Simbol AI A& A. A/ A( a/b +(&@&&+H CH(@+(& (.I@CH( .H'@(.I .&I@.H' Formate alungite speciale Simbol A/@/ A/@( A(@/ A(@( A(@C a/b (.I@+H& (.I@&&+H .H'@)/I .H'@+(& .H'@&IC& Formate alungite e/cepionale a/b Simbol AI@. AI@/ A&@/ A&@( A.@/ A.@( A.@C A/@C A/@) A/@' A(@) A(@' A(@+ A(@H &&+H@&)+. &&+H@.C./ +(&@&'+/ +(&@./'+ CH(@&.)& CH(@&)+. CH(@.&I. (.I@&(+) (.I@&'+/ (.I@.I+I .H'@&.)& .H'@&('& .H'@&)+. .H'@&+H.

A1 A0 A2
b

A3 A4 A4
6

A3
h 20 420

297

h h

A4
20

h indicator 210

indicator

2ona neutr, cuprins -ntre marginile formatului finit "i chenarul care delimitea! c mpul desenului, tre6uie prev!ut pentru toate formatele# 8e recomand ca aceast !on s ai6 o lime minim de h<.Imm pentru formatele AI "i A& "i o lime minim de h<&Imm pentru formatele A., A/ "i A(# 1.$.3 ,epre+entarea indicatorului Indicatorul $8K I8; '.II:&HH(, ;rice desen tehnic tre6uie prev!ut cu un indicator# Acesta este amplasat -n colul din dreapta Jos al formatului, lipit de chenar# Indicatorul tre6uie alctuit, de preferin, din unul sau mai multe dreptunghiuri alturate# Acestea pot fi su6divi!ate -n ru6rici -n care sunt pre!entate informaiile specifice, grupate -n !onele dreptunghiulare dup cum urmea!: !ona de identificare "i !ona de informaii suplimentare#

a b c

b c b

h
a c

max 170
2ona de identificare cuprinde:

max 170

max 170

a, numrul de -nregistrare sau de identificare a desenului4 6, denumirea desenului4 c, numele proprietarului legal al desenului# Deasupra sau -n st nga !onei de identificare se amplasea! !ona de informaii suplimentare, care cuprinde: d, sim6olul care indic metoda de proiectare4 e, scara principal a desenului4 f, unitatea pentru e@primarea dimensiunilor liniare4 g, metoda de indicare a strii suprafeei4 h, metoda de indicare a toleranelor geometrice4 i, formatul plan"ei de desen4 J, data primei ediii a desenului#

7n figura de mai Jos este pre!entat o variant de indicator, care cuprinde elementele de identificare o6ligatorii, precum "i unele elemente suplimentare#

1!5 10 20 20 20 25 25 25

15

,cara3
+,- 1302 +,- 1101

,t#d$nt3 6arim$ 5ormat3 2ata3 6at$ria*3 7adr# didactic3

10

15

56

7adr# didactic3
1*an%a n#mar#*

.ni/$r%itat$a 1o*it$hnica .ni/$r%itatt$a 01o*it$hnica0 "#c#r$%ti )ac#*tat$a( &r#'a(

2$n#mir$ d$%$n3 4#mar d$%$n3

27
1.$." ,epre+entarea tabelului de componen #abelul de componen $8K I8; 'C'/:&H+/, Ta6elul de componen poate fi amplasat fie pe desenul respectiv, fie pe un document separat# Dac se e@ecut pe desen, ta6elul de componen tre6uie amplasat astfel -nc t s poat fi citit -n sensul de citire a desenului# Ta6elul de componen poate fi alipit de indicator, "i se e@ecut cu linii continue groase# Dac face o6iectul unui o6iect separat, ta6elul de componen tre6uie identificat prin acela"i numr ca al desenului de origine# Ta6elul de componen este alctuit din coloane trasate cu linii groase sau su6iri, -n scopul de a scrie informaii -n urmtoarele ru6rici: 8 po!iie: indic numrul de po!iie al componentei4 8 denumire: indic denumirea componentei4 8 cantitate: indic numrul total de componente identice4 8 referin: dup ca! poate cuprinde numrul desenului de e@ecuie, standardul, codul sau orice alt informaie similar4 8 material: indic tipul "i calitatea materialului utili!at4 dac este un material standardi!at, tre6uie utili!at notarea standardi!at# Indicaiile pot fi scrise cu m na li6er, cu "a6lonul sau prin programe de calculator# De preferin, se scrie cu litere maJuscule, conform I8; /IH+M&# ;rdinea indicaiilor este cea a po!iiilor componentelor pe desen# Ta6elul de componen se completea! de Jos -n sus, titlurile coloanelor fiind situate -n partea de Jos a ta6elului# 7n figura de mai Jos este pre!entat un model de astfel de ta6el de componen#

10

7 %a# 10

1o9 10

2$n#mir$ 50

:$5$rinta 45 1!5

"#c 10

6at$ria* 30

-b%$r/atii 6a%a n$ta 25

1.$.$ Scri de repre+entare Scara desenului $8K I8; C(CC:&HH', 8cara unui desen este raportul dintre dimensiunea liniar msurat pe desen "i dimensiunea real a o6iectului pre!entat# 8crile utili!ate conform standardului -n vigoare sunt pre!entate mai Jos# &:& .:&4 C:&4 &I:&4 .I:&4 &:.I4 CI:&4 &:CI4 &:&II4

Scara real 8cara de mrire 8cara de mic"orare

&:.4 &:C4 &:&I4 &:.II4 &:.III

1.$.% Scrierea n desenul te6nic Scrierea standardi+at $IDT I8; /IH+M&:&H'(, Scriere de tip 2 (d 7 6819)

)aracteristica 7nlimea maJusculelor 7nlimea literelor mici Distana dintre caractere Distana dintre r nduri Distana dintre cuvinte Grosimea liniei

h c a 6 e d

,aport $&IM&I,h $'M&I,h $.M&I,h $&(M&I,h $)M&I,h $&M&I,h

2!$ * I,C /,C &,C I,.C

3!$ .,C I,' C .,& I,/C

imensiuni $ ' 19 /,C C ' & &,( . ' &I &( / (,. ) I,C I,' &

1" &I .,+ .I +,( &,(

29 &( ( .+ &. .

8criere dreapt:

8criere -nclinat:

1.%

ispunerea proieciilor

Kepre!entarea grafic a unei piese urmre"te, -n principal, dou direcii maJore: prima, se refer la preci!area formelor geometrice care compun piesa, iar a doua este legat de definirea dimensiunilor "i a po!iiilor reciproce ale formelor geometrice ale acesteia# 7n funcie de comple@itatea piesei, se poate reali!e repre!entarea ei grafic -n &, ., /, (, C sau ) proiecii, acestea inclu! nd at t vederi c t "i seciuni# Dispunerea proieciilor -n desenul tehnic industrial este reglementat prin 8TA8 )&(* ') "i I8; &.+: &H+.# 7n figura &#H sunt pre!entate ( piese prismatice, pentru dou reali! ndu*se repre!entarea ortogonal -n ) proiecii#

10

a#

6#

c# Fig. 1.: Piese prismatice

d#

Oigura &#&I identific planele de proiecie care aparin unui Rparalelipiped [H%] feele fiind chiar planele pe care transparentG sau unui Rcu6 transparentG al 5 proieciilor, se va proiecta piesa introdus imaginar -n interiorul acestuia# Oeele sunt denumite astfel: [;%] 9 >s: plan vertical din spate4 3 4 1 6 9 >f : plan vertical din fa4 2 9 ?i : plan ori!ontal inferior4 9 ?s: plan ori!ontal superior4 9 As: * plan lateral [Hi] [<%] st nga4 9Ad : * plan lateral dreapta# [;%]

1 6
[;5 ]

[<d] [H%]

[;5 ] [<%]

3 4
[<d]

5
11
[Hi] 2

Fig. 1.19 Identificarea planelor de proiecie Proieciile ortogonale ale piesei se o6in privind piesa din direcia sgeilor indicate -n figura &I, dup cum urmea! : ;ederea din fa este proiecia pe planul vertical din spate $piesa este privit din direcia sgeii &,, vederea din fa se mai nume"te "i proiecia principal4 ;ederea de sus este proiecia pe planul ori!ontal inferior $piesa este privit din direcia sgeii .,4 ;ederea din st<nga este proiecia pe planul lateral dreapta $piesa este privit din direcia sgeii /,4 ;ederea din dreapta este proiecia pe planul lateral st nga $piesa este privit din direcia sgeii (,4 ;ederea de =os este proiecia pe planul ori!ontal superior $piesa este privit din direcia sgeii C,4 5 ;ederea din spate este proiecia pe planul vertical din fa $piesa este privit din direcia sgeii ),#

7n figura &#&& sunt care sunt planele de proiecie#

2 pre!entate

proieciile piesei din figura &#H c pe feeleGcu6uluiG,

1 6 5 2
12

3 4

Fig. 1.11 Proieciile piesei prismatice $din fig# &#H c,

Oigura &#&. pre!int amplasarea proieciilor pe desen -n raport cu proiecia principal $&,: - proiecia ori!ontal $., se afl su6 proiecia vertical $&, 4 - proiecia lateral $/, se afl la dreapta proieciei verticale $&, 4 - proiecia lateral $(, se afl la st nga proieciei verticale $&, 4 - proiecia pe planul ori!ontal superior $C, se afl deasupra proieciei verticale $&,4 - proiecia pe planul vertical din fa poate ocupa po!iie, fie la dreapta proieciei $/,, fie la st nga proieciei $(,#

13

2 3
[H%] ;$d$r$a d$ =o%

4 1 5
;$d$r$a din %tn>a [<d] 3 [;5 ]

;$d$r$a din dr$a'ta [<%] 4

[;%]

1
;$d$r$a din 5ata

6
;$d$r$a din %'at$

[Hi] ;$d$r$a d$ %#%

Fig. 1.12 Amplasarea proieciilor -n raport de proiecia principal Kepre!entarea -n ) proiecii a piesei din fig#&#H d#

2 3 5

4 1 5 4 1 3 6

2
Fig. 1.13 Kepre!entarea ortogonal a piesei din fig#&#H d

14

Oigura &#&( pre!int proieciile aceleia"i piese din fig# &#C, c nd aceasta este privit din direcia sgeii & $pentru proiecia principal,# Direciile .,/,(,C,) au aceea"i semnificaie, a"a cum s*a preci!at anterior# Ke!ult pentru aceea"i pies $ve!i figura &#C, proiecii diferite -n conformitate cu preci!area direciei principale &#

2 6 5

1 3 5 4 1 3 6

Fig. 1.1" Kepre!entarea ortogonal -n ) proiecii a piesei Important> -ntotdeauna proiecia principal se allege astfel -nc t s repre!inte cele mai multe detalii de form ale piesei "i pe ea s se poat -nscrie c t mai multe dimensiuni 4 piesele turnate, forJate, matriate se repre!int -n po!iia de funcionare, iar piesele precum ar6orii, a@ele etc -n po!iia de prelucrare 4 liniile utili!ate sunt cele preci!ate -n 8TA8 &I/*+(4 proieciile piesei se repre!int -ntotdeauna -n coresponden cu proiecia principal#

15

1.' Introducere n 1uto)1 Acest capitol este 6a!at pe invaarea elementelor de 6a!a ale AutoCAD ului# 7n marea lui maJoritate, programul este structurat pe instruciuni "i comen!i# >ersiuni: &H+. decem6rie * >ersion &#I $Kelease &, &H+/ aprilie * >ersion &#. $Kelease ., &H+/ august * >ersion &#/ $Kelease /, &H+/ octom6rie * >ersion &#( $Kelease (, &H+( octom6rie * >ersion .#I $Kelease C, &H+C mai * >ersion .#& $Kelease ), &H+) iunie * >ersion .#C $Kelease ', &H+' aprilie * >ersion .#) $Kelease +, &H+' septem6rie * Kelease H &H++ octom6rie * Kelease &I &HHI octom6rie * Kelease && &HH. iunie * Kelease &. &HH( noiem6rie * Kelease &/ &HH' fe6ruarie * Kelease &( &HHH martie * AutoCAD .III $K&C#I, .III iulie * AutoCAD .IIIi $K&C#&, .II& iunie * AutoCAD .II. $K&C#), .II/ martie * AutoCAD .II( $K&)#I, .II( martie * AutoCAD .IIC $K&)#&, .IIC martie * AutoCAD .II) $K&)#., .II) martie * AutoCAD .II' $K&'#I, .II' martie * AutoCAD .II+ $K&'#&, )e trebuie s cunoastei pentru demararea uniu desen> Sistemul de coordonate (/! ?) Tot ceea ce desnm -n AutoCAD este po!iionat Re@actG* cu preci!ie ridicat# ;rice o6iect desenat este amplasat -ntr*un sistem de coordonate simplu# 7n AutoCAD acesta este cunoscut su6 denumirea de Sorld Co*ordinate 8Bstem $SC8,$Sorld Coordinate 8Bstem sistemul de coordonate universal, "iMsau TC8 $Tser Coordinate 8Bstem sistemul de coordonate utili!ator, 8istemul de coordonate universal are urmtoarea orientare: *a@a 0 este paralel cu latura ori!ontal a ecranului de lucru, fiind orientat -nspre dreapta4 *a@a 1 este paralel cu latura vertical a ecranului de lucru "i este orientat -n sus4 *a@a 2 este perpendicular pe suprafaa ecranului de lucru, orientat spre utili!ator# Desigur, literele 0 "i 1 indic sensul po!itiv al respectivelor a@e de coordonate# 8istemul SC8 este nemodifica6il, sistemul TC8 poate fi orientat li6er, potrivit preferinelor utili!atorului# Dac dorim desenarea -n /D $trei dimensiuni, se adaug "i coordonata ! "i vom avea $@, B, !,#

16

Fig. 1.1$ %odul de repre!entare a punctelor -n AutoCAD escrierea acestui sistem AutoCAD*ul utili!ea!a puncte pentru determinarea locaiei uniu o6iect $-n spaiu,# 8e porne"te din punctul de origine de coordonate $I,I,# ;rice o6iect este raportat ca "i po!iie fa de aceast origine# Dac dorim trasarea unei linii -n partea dreapt a originii , aceasta va fi considerat ca fiind pe o directie po!itiva# Din origine -n sus este sensul po!itiv al a@ei 1# Oigura &#&C arat po!iionarea unui punct de coordonate @<+ si B<(: $+,(,# Asta -nseamn: + uniti pe a@a 0 "i ( uniti pe a@a 1# Atunci c nd lucrm cu puncte, 0 este prima coordonat indicat# Alt punct din figura &#&C este $*),*/,# Asta -nseamn ca punctul este po!iionat la ) uniti -n sensul negativ al a@ei 0 "i la / uniti pe sensul negativ al a@ei 1# ; linie este determinat de dou puncte: un punct de pornire "i un punct final# 7n maJoritatea ca!urilor nu avem indicat po!iionarea originii pe ecran# De regul putem sa avem de trasat o linie fa de ultimul punct al unei linii e@istente# 7n acest ca! vom folosi punctul relativ# 8e procedea! la fel dar va tre6ui sa adugam sim6olul U * -n AutoCAD asta -nseamna ca urmtorul punct este relativ la ultimul punct introdus# Keamintim Puncte a6solute punctele e@acte -n spaiul de desenare Puncte relative sunt punctele relative la un o6iect deJa desenat -n spaiul de lucru# @suri ung6iulare Auto CAD*ul msoar unghiurilor -ntr*un mod particular in functie de setari# %odul de masurare implicit este cel in sens trigonometric#

Oig#&#&) A6ordarea unghiurilor

17

.ditarea punctului n 1uto)1 Introducerea punctelor se poate face utili! nd: C;;KD;VATL A=8;ATTL se introduc punctele raportate la originea SC8*ului# 8e introduce punctual prin indicarea e@act a coordonatelor 0,1# C;;KD;VATL KLAATI>L utili!area acestei metode implica introducerea unui punct relativ la un punct deJa e@istent $introdus anterior,# Dup introducerea unui punct, urmtorul va fi introdus cu sim6olul U 0,1# C;;KD;VATL P;AAKL -n acest ca! introducerea punctului se va face prin indicarea unei distane su6 un anumit unghi UDWA# Tnde D este distana "i A este unghiul#

Tasta Ouncional WO&X WO.X WO/X WO(X WOCX WO)X WO'X WO+X WOHX WO&IX 2a+a n 1uto)1

Aplica6ilitate

Activare ?LAP Trecere mod te@tMmod grafic "i invers %od ;snap ;nM;ff Activare Ta6let %od I!ometric %od DBnamic TC8 ;nM;ff $coordonate, %od Grid ;nM;ff %od ;rtho ;nM;ff %od 8nap ;nM;ff Polar Trac3ing ;nM;ff

Introducerea comen!ilor# Icon*uri, menu*uri "i tastare Icon*urile pot fi amplasate oriunde pe ecran necesit nd o cuno"tere a utili!atorului, e@act a po!iionarii acestora# %enu*urile permit acesare maJoritii comen!ilor dar -ncetine"te vite!a de lucru prin a"teptarea derulrii acestora# Cea mai rapida metod este tastarea comen!ilor cu folosirea implicit a prescurtrilor acestora# Prima comand pe care o vom e@emplifica este AIVL: Comanda tastat: Prin selectarea icon*ului: Trm nd calea din menu*ul pull*do5n: Dra5 X Aine AIVL DKAS din tool6ar*ul

AIVL sau tasta A urmat de tasta LVTLK

1!

AutoCAD ul poate fi personali!at -n funcie de necesitile utili!atorului care are posi6ilitate de a aranJa comen!ile -n tool6ar*uri -n funcie de frecvena utili!ri lor, etc# Interfaa 1uto)1 0ului

Fig. 1.1' Lcranul AutoCAD &# =ara de titlu $Title 6ar, indic programul -n care lucrm "i numele fi"ierului curent4 .# %enu*urile Pull*do5n $Pull*do5n menus, sunt menu*uri standard din care putem accesa aproape toate comen!ile "i su6comen!i sau opiuni ale acestora4 /# =ara Principal cu Instrumente $%ain tool6ar, conine icon*urile standard din Sindo5s "i AutoCAD4 (# =ara cu Proprieti $PropertB tool6ar, calea cea mai rapid de a modifica proprietile unui o6Ject, cum ar fi laBer "i linetBpe# C# =ara cu Instrumente deplasa6il $Oloating tool6ar, aceaste tipuri de 6are se pot deplasa $muta,-n Jurul ecranului sau pe ecran4 )# 8paiul de Desenare $Dra5ing space, spaiul de lucru -n care vom amplasa desenele4 '# 8istemul de coordonate * SC8 Icon indic direciile po!itive ale a@elor 0 "i 1# SC8 provine de la Sorld Co*ordinate 8Bstem# $ce poate fi schim6at -n TC8 * Tser Co*ordinate 8Bstem#, +# =ara de 8tare $8tatus =ar, ne informea! cu privire la starea sistemului respectiv activarea diferitelor moduri de lucru cum ar fi ;rtho, ;snaps, Grid, etc4 H# Ainia de Comand $Command line, spaiul -n care se tastea! "i se vi!uali!ea! comanda introdus de la tastatur4 Terminologie AutoCAD >om e@plica -n continuare c iva termeni de 6a! necesari pentru demararea unui desen -n AutoCAD#

19

Acad#d5t

Acesta este un templeit care se -ncarc automat atunci c nd pornim s desenm -n AutoCAD#

20

=ac3up file

AutoCAD*ul poate salva automat un 6ac3up al desenului# =oate fi considerat la un moment dat ca fiind un fisier de re!erv atunci c nd fi"ierul current este corrupt "i nu mai poate fi accesat# Acesta se salvea! cu e@tensia #6a3# Colimatorul# Cursorul -"i schim6 aspectul atunci c nd este -n spaiul de desenare# AutoCAD utili!ea! numeroase ferestre de dialog# Lste fi"ierul ce conine cele mai frecvente "a6loane# AQA un desen prototip# L@tensia fi"ierului este DST# Keea de puncte amplasat pe ecran# Aceasta aJut uneori la trasarea liniilor# Poate fi activ sau inactiv $onMoff, prin apasarea tastei funcionale O'# Puncte de selecie sau selectori care apar -n anumite po!iii atunci c nd un o6iect este selectat# Lle permit modificarea entitilor sau o6iectelor prin deformare# Toate entitile sau o6iectele sunt desenate cu aJutorul laBer*elor# 8e pot grupa entiti sau o6iecte $cum ar fi electronice, ca6lri, etc#, pe un singur AaBer "i permite o anumit organi!are a desenelor pe grupuri de utili!are# 8paiu utili!at pentru plotarea desenului denumit "i Paper 8pace# Presupune o limitare a !onei de desenare curent# %aJoritatea o6iectelor sunt desenate cu un anume tip de linie# L@emplu linie continu, linie punct, etc# 8paiul -n care desenam sau modelm /D# Termen generic o6iectelor# utili!at pentru modificarea entitailor sau

Crosshairs

Dialog 6o@ Dra5ing template file Grid

Grips

AaBer

AaBout Ta6s Aimits AinetBpe

%odel space %odifB

;6Ject

;rice element geometric cunoscut deasemenea "i su6 denumirea de entitate# Punctul de coordonate $I,I,# Kepre!int un mod de desenare -n care putem trasa lini doar perpendiculare $pe ori!ontal "i pe vertical,# Poate fi activ sau inactiv $onMoff, prin apasarea tastei funcionale O+# Permite selectarea precis a punctelor pe entiti# Poate fi activ sau inactiv $onMoff, prin apasarea tastei funcionale O/#

;rigin ;rtho mode

;snap * ;6Ject 8nap

21

Pic3 Plot

8elecia unei entiti prin Dclic3*stangaD direct pe ea# Cunoscut su6 numele de print# Keproduce o copie a desenului pe hartie# 8pecific caracteristicile unui o6iect linetBpe, start point, etc# Grup curent de entiti selectate# Kepre!int un mod de desenare -n care putem YsriG din punct -n punct pe o reea de puncte grid# Poate fi activ sau inactiv $onMoff, prin apsarea tastei funcionale OH# Define"te un stil de scriere: te@t, dimensiuni, etc# 8ta6ile"te unitile curente pentru desenul dumneavoastr# De e@emplu, putem folosi incii sau millimetrii# %odificarea Sorld Co*ordinate 8Bstem $SC8, are ca efect Tser Co* ordinate 8Bstem $TC8, sistemul de coordonate al utili!atorului# cum ar fi laBer, scale,

PropertB

8election set 8nap

8tBles Tnits

Tser co* ordinate sBstem $TC8, 2oom

%rirea unei !one din desen $!oom in, sau mic"orarea unei !one din desen $!oom out,#

Aansarea programului 7ncepem un desen prin du6lu clic pe iconia AutoCAD figura &#&+ sau urm nd calea: 8tartXProgramsXAutodes3XAutoCAD.II'X AutoCAD.II' figura &#&H

Figura 1.1(

22

Figura 1.1: Dac AutoCAD*ul este deJa deschis "i dorim -nceperea unui desen nou utili!m opiunea OileXVe5# 7n acest moment vom vi!uali!a fereastra de dialog din figura &#.I, -n care vom selecta fisierul template acad#d5t dup care apsm 6utonul ;pen#

Figura 1.29 )omen+ile de esenare &i @odificare

AutoCadul este foarte u"or de a6ordat -n momentul -n care reu"im s stp nim .IZ din comen!ile acestuia, pentru -nceput "i restul de +I pe parcurs# Comen!ile de 6a! -n general conin su6comen!i sau opiuni# Din aceast cau! este important s urmrim linia de comand $command line, deoarece aceasta ne sugerea! cu ce anume tre6uie s continum, adic afi"ea! toate opiunile comen!ii respective -mpreun cu cea implicit# ;piunea implicit este cea curent#

23

Pentru -nceput se recomand ca 6utonul D1V $din 6ara de stare , s nu fie GonG# Acesta -ngreunea! -nelegerea modului de lucru prin afi"area pe ecran a unor informaii referitoare la po!iie precum "i opiunile implicite ale unor comen!i# Lditarea unei linii AIVL

Comand Aine

QeB Aine M A

Icon

%enu Dra5 X Aine

Ke!ultat Desenea! un segment de linie dintr*un punc -n altul

&# Prin introducerea coordonatelor a6solute ale punctelor ce definesc dreapta# Command: line 8pecifB first point: )#C,. 8pecifB ne@t point or 9Tndo:: .I,&C 8pecifB ne@t point or 9Tndo::

Fig. 1.21 .# Prin introducerea coordonatelor relative ale punctelor ce definesc dreapta# Command: line 8pecifB first point: $are ca efect selectarea ultimului punct introdus ca fiind punctul de start al liniei, 8pecifB ne@t point or 9Tndo:: U*.I,*&I 8pecifB ne@t point or 9CloseMTndo:: c $are ca efect -nchiderea traseului,

24

Fig. 1.22 /# Prin introducerea coordonatelor polare Command: line 8pecifB first point:)#C,. $are ca efect selectarea ultimului punct introdus ca fiind punctul de start al liniei, 8pecifB ne@t point or 9Tndo:: U&(W(C $&( distana, (C unghiul,

Fig. 1.23 Comanda CIKCAL

Comand Circle

QeB Circle M C

Icon

%enu Dra5 Circle Center, Kadius X X

Ke!ultat Desenea! un cerc cunosc nd centrul "i ra!a#

CIKCAL 8pecifB center point for circle or 9/PM.PMTtr $tan tan radius,:: $se specific un punct ca fiind centrul cercului sau se introduce una din cele / opiuni, ;piuni: *Center Point desenea! un cerc pe 6a!a centrului "i a diametrului sau a ra!ei4 */P desenea! un cerc prin trei puncte de pe circunferin4 *.P desenea! un cerc prin dou puncte considerate diametral opuse4 *Ttr desenea! un cerc cu o ra! specificat, tangent la alte dou entiti

Comanda AKC Trasarea arcelor c nd se cunosc parametrii ce definesc arcul: centrul, punctul de -nceput, ra!a, lungimea coardei etc#

25

Comanda tastat:

Prin selectarea icon*ului:

Trm nd calea din menu*ul pull*do5n: Dra5 X Arc

AKC sau tasta A urmat de tasta LVTLK

AIVL DKAS

din

tool6ar*ul

;piuni: *8pecifB start point of arc or9Center:: indicarea punctului de start, se apasa C sau daca dorim pornirea desenului de la ultimul punct introdus se apas tasta Lnter * 8pecifB second point of arc or 9CenterMLed: *se specific un punct de pe circumferina arcului c nd acesta este desenat prin trei puncte4 * 8pecifB end point of arc: *se specific e@tremitatea arcului4 * Center * se specific centrul cercului din care face parte arcul4 * 8pecifB end point of arc or 9AngleMchord Aength: *desenea! un arc -n sens trigonometric de la punctul de start la cel final, $nu trece -n mod necesar prin al treilea punct,4 * Angle *unghiul la centru al unui arc trasat -n sens trigonometric de la punctul de start folosind centrul, cu specificarea unghiului inclus# * Chord Aength *desenea! un arc 6a!at pe lungimea coardei4 * 8pecifB center point of arc or 9AngleMDirectionM Kadius:: * Angle *arcul la centru cu un unghi specificat * Direction *incepe arcul tangent la o direclie specificata * Kadius *desenea!a un arc din punctul de start la punctuifinal cu ra!a specificata4 Comanda P;A1G;V Comanda tastat: Prin selectarea icon*ului: Trm nd calea din menu*ul pull*do5n: Dra5 X PolBgon

P;A1G;V prescurtare

nu

are

P;A1G;V DKAS

din tool6ar*ul

;piuni: * Lnter num6er of sides WcurrentX: se introduce numdrul de laturi o valoare intre / si &I.( sau se apasa LVTLK * 8pecifB center of polBgon or 9Ldge: *se specific centrul cercului sau e4 * Lnter an option 9Inscri6ed in circleMCircumscri6ed a6out circle: WcurrentX: *se introduce i sau c sau se apas LVTLK * 8pecifB radius of circle: *se specific ra!a cercului -nscrisMcircumscris4 * Ldge *define"te poligonul specific nd capetele primei muchii#

Fig. 1.2"

Comanda 2;;%

26

Comand Pan

QeB PanMP

Icon

%enu

Ke!ultat Deplasea! !ona afi"at

2oom

2oomM2

>ie5X2oom

Controlea! mrimea suprafeei afi"ate

Command: z 8pecifB corner of 5indo5, enter a scale factor $n0 or n0P,, or: 9AllMCenterMDBnamicML@tentsMPreviousM8caleMSindo5M;6Ject: Wreal timeX: *Keal time: este opiunea implicit, utili!atorul modific nd factorul de scalare -n timp real, intuitiv, cu aJutorul unei lupe4 *All: determin vi!uali!area -ntregului spaiu pe care se afl desenul4 *Center: permite alegerea suprafeei afi"ate prin indicarea centrului "i a -nlimii acesteia4 *DBnamic: conduce la apariia pe ecran a -ntregului spaiu alocat, urm nd s fie selectat poriunea care se dore"te a fi afi"at4 *L@tends: determin afi"area spaiului ocupat efectiv de ctre desen4 *Previous: permite revenirea la scara precedent de vi!uali!are4 *8cale: necesit introducerea noului factor de scalare4 *Sindo5: serve"te la specificarea spaiului afi"at prin intermediul unei ferestre dreptunghiulare, utili!atorul aleg nd dou puncte diagonal opuse ale acesteia# *;6Ject: determina afisarea unui o6iect in intregime in !ona de afisare4 ; alt modalitate de a controla afi"area imagini este prin folosirea comen!ii PAV, care permite deplasarea $fr scalare, !onei de vi!uali!are a desenului -ntr*o nou po!iie# Deplasarea se reali!ea! tot -n timp real, cu aJutorul mouse*ului# Comanda C;P1 Plasea!a copiile o6iectelor selectate intr*o noua locatie# Copiile au aceeasi orientare si aceeasi marime cu originalul# Incepand cu .II) AutoCadul permite copierea multipla inca de la inceput fara am mai fi necesar o a doua optiune#

Comand CopB

QeB CopB M CP,C;

Icon

%enu %odifB CopB X

Ke!ultat Copia! o6iecte o dat sau de mai multe ori

;ptiuni: 8elect o6Ject: *8pecifB 6ase point or displcement: * se specifica un punct pentru o singura sau mai multe copii4 *8pecifB second point of displacementor Wuse first point as displacementX:*se specifica un punct sau Lnter, reali!and o singura copie sau mai multe prin puncte multiple Comanda LKA8L 8tergerea unor entitati specificate in desen#

27

;ptiuni: 8elect o6Jects: * se selectea! o6iectul in vedere stergerii#

Comand Lrase

QeB Lrase M L

Icon

%enu %odifB Lrase X

Ke!ultat [terge entiti# o6iecte sau

Comanda ;;P8 se lansea!a doar de la linia de comanda Keconstituie ultimul grup de o6iecte sterse anulind efectul lui LKA8L Comanda %;>L %utarea o6iectelor in orice directie pastrand orientarea si marimea#

Comand %ove

QeB %ove M %

Icon

%enu %odifB %ove X

Ke!ultat %ut o6iectul sau o6iectele -n alte po!iii

;ptiuni: * 8elect o6iects: * se selectea!a o6iectele si apoi se apasa Lnter4 8 8pecifB 6ase point or displacement: * se specifica punctul de 6a!a$&,4 8 8pecifB second point of displacement: * se specifica un alt punct $., sau Lnter# Comanda TVD; Anularea efectului comen!ilor anterioare#

Comand Tndo

QeB TMCtrl\2

Icon

%enu Ldit X Tndo

Ke!ultat Anulea! ultima comand#

;ptiuni: Lnter the num6er of operations to undo or 9AutoMControlM=LginMLndM%ar3M=ac3: W&X:*se introduce un numar po!itiv sau se apasa tasta Lnter pentru anularea unei singure operatii4 *Vum6er anulea!a numarul specificat de operatii4 *Auto ;VM;OO anulea!a o selectie menu $inserea!a un TVD; =egin la inceput si un TVD; Lnd pentru a iesi din menu, ca pe o singura comanda, reversi6il printr*un singur T4 *Control AllMVoneM;ne limitea!a sau de!activea!a TVD;: *=egin, Lnd grupea!a o secventa de optiunii4 *%ar3, =ac3 plasea!a o marca temporara in informatiea TVD; Selectarea obiectelor 8electarea o6iectelor poate fi: Individuala ca raspuns la 8elect ;6Jects: * se pot selecta unul sau mai multe o6iecte individual4

2!

8electarea multipla a grupurilor de o6iecte ca raspuns la 8elect ;6Jects: se pot selecta mai multe o6iecte in acela"i timp# ;ptiuni: 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 ATto automati!ea!a selectia, selectea!a o6iectele individual sau printr*o fereastra de tip =;0, Auto si Add sunt selectii implicite4 Previous permite folosirea setului precedent de o6iecte selectate4 Kemove sterge o6iectele din setul curent de selectie si cere remove o6Jects4 8Ingle selectea!a un singur element ales sau primul grup de o6iecte dintr* un meniu4 Tndo sterge cel mai recent o6iect adaugat la selectia curenta4 Sindo5 selectea!a o6iectele incluse complet in fereastra definita de doua puncte diagonal opuse4 Add adauga o6iecte la setul curent de selectie4 AAA 8electea!a toate o6iectele din desen4 =;0 com6ina optiunile Sindo5 si Crossing4 Crossing similara optiunii Sindo5, dar sselectea!a si o6iectele care intersectea!a marginile ferestrei4 CPolBgon similara opiunii Crossing, poate crea un poligon cu oricate varfuri4 Oence similara opiunii CPolBgon selectea!a o6iectele intersectate de o linie franta4 Group cere prin Lnter group name : introducerea unui nume si selectea!a toate o6iectele dintr*un grup specificat si denumit4 Aast alege ultimul o6iect desenat sau inserat4 %ultiple selectarea mai multor o6iecte inainte de a le include in setul selectat4 SpolBgon similar optiunii Sindo5, crea!a un poligon cu oricate laturi#

L@erciiul & 7n acest e@erciiu vom -nvaa cum s: a, adaugm o scurtatur $a AutoCAD*ului, * YshortcutG pe des3top prin creearea unei copii a acestuia vi!i6il ca folder AutoCAD# Alegem Sart $All, Programs Autodesk# Clic*dreapta cu mous*ul pe iconia AutoCAD .II$v, dup care selectm Send To Desktop $Create 8hortcut,# 6, adaugm o scurtatur $a AutoCAD*ului, * YshortcutG -n Start Menu#

29

Clic*dreapta cu mous*ul pe iconia AutoCAD 200(v) dup care selectm Pin to Start Menu# c, adaugm o scurtatur $a AutoCAD*ului, * YshortcutG -n Quick Launc tool!ar# Tragem pictograma AutoCAD*ului $prin selecie "i in nd 6utonul st nga al mous*ului apsat, de pe des3top "i o plasm -n Quick Launc tool!ar# Dac Quick Launc tool!ar*ul nu este vi!i6il pe tas36ar, apsm clic dreapta pe tas36ar "i selectm Tool6ars ^uic3 Aaunch#

L@erciiul . 8 se repre!inte la scar urmtorul desen -n AutoCAD#

K&C

'I

.I )I

)I

)I CI
(&]
H.

CI

.I (I
C/ ]

+C

/I

K.I

$)I,CC,

CI

30

$I,I,

Ke!olvare: &#Crearea unui desen nou Daca avem deJa deschis programul AutoCAD prin afi"area interfeei, vom activa comanda "e# din meniul $ile# 7n ca!ul -n care, -n preala6il s*a optat pentru S o# Startup dialog !o% $&ptins ? Sistems "i din meniul derulant Startup se alege S o# Startup dialog !o%, figura&#.C,, se va afi"a fereastra de dialog Create Ve5 dra5ing $figura &#.),#

Fig. 1.2$ Oereastra de dialog ;ptions

31

Fig. 1.2% Oereastra de dialog Create "e# Dra#ing ; data deschisa fereastra de dialog Create "e# Dra#ing putem selecta una dintre opiuni# .#8ta6ilirea limitelor desenului "i controlul posi6ilitii de a desena -n afara spaiului alocat 8uprafaa alocat desenului se sta6ileste cu aJutorul comen!ii AI@I#S, "i are ca opiuni: 8pecifB lo5er left corner or 9;VM;OO: WI#IIII,I#IIIIX: GAo5er left cornerG are ca valoere implicit pentru colul din st nga Jos al suprfeei alocate desenului punctul de coordonate $I,I,, care se si alege ca fiind alocat corect# 8pecifB upper right corner W###,###X: se alege colul opus al spaiului alocat desenului, de e@emplu pentru formatul A/: (.I,.H' GTpper right cornerG W###,###X are ca valoare implicita ultima valoare introdusa de utili!ator# 9;VM;OO: activea!Mde!activea! limitele setate# Aimchec3 Controlea!a verificarea limitelor# I * fara verificare, & * verificare#

>e!i AA=;KAT;K VK#&

32

&(
C'
(C]

/I

/I

&C /I

/I CI /I &C

/I

C'

/I

K& I

(.

)I $)I,CC,

$I,I,

33

(I

&/C ]

+I

(C]

/I
K. C

CI

(I (I
&/C

CI

]
C)
'&

(I

(C]

HI

.I

$)I,CC,

/I

CI

$I,I,

34

CI

] ))

/I
C'
(C] (C]

+C

K.C

(I .I

/I

(I
&I I]

K.C

$)I,CC,

/I

$I,I,

35

+I

&I.

C'
(C

C'

.I

.H

/I

.I

I K.

CI
K. I

&I+

$)I,CC,

CI

36

CI

.I

/I

&&I &I
] )+

/I

/I

HI

+C

)I

(C]

&I CI .I (I /I
(.

(C]

$)I,CC,

.I

$I,I,

37

.I

.I

/I

/I

(I

K. I

/I .I (I

&&

']

/I /I

/I

)'

/I )I

&I

I K.

CI (I

(H
(C

.I CI

.I

/I &C
&&]

&I(

$)I,CC,

&/

$I,I,

3!

(I

.I

K. I

.I

CI

/I

.I )I
K. I

C/ ]
C'

(C]

&I

(I

/I

.I (I

K. I

(.

CI

(C]

$)I,CC,

+I

$I,I,

39

L@erciiu

Fig. 1. Kepre!entarea a@onometric "i proieciile ortogonale ale piesei

40

Fig. 2. Kepre!entarea a@onometric "i proieciile ortogonale ale piesei

41

Fig. 3. Kepre!entarea a@onometric "i proieciile ortogonale ale piesei

42

Fig. ". Kepre!entarea a@onometric "i proieciile ortogonale ale piesei

43

Fig. $. Kepre!entarea a@onometric "i proieciile ortogonale ale piesei

44

Fig. %. Kepre!entarea a@onometric "i proieciile ortogonale ale piesei

45

Fig. '. Kepre!entarea a@onometric "i proieciile ortogonale ale piesei Aplicaii propuse

46

47

4!

49