Sunteți pe pagina 1din 2

Padurea spanzuratilor

-prima constructie epica ampla cu privire la WWI - apropiata de tema romanului tema din nuvela Catastrofa lui Apostol B. ii corespunde David Pop din nuvela - in centrul romanului: problematica datoriei fata de razboi, pozitia speciala in care erau puse diferitele nationalitati din armata imperiala austro-ungara, nevoite sa lupta impotriva conationalilor lor - cartea se invarte in jurul lui A.B. drama lui personala lasa sa se vada drama mai larga a razboiului Geneza - la inceputul romanului apare mentiunea in amintirea fratelui meu Emil, executat de austroungari, pe frontul romanesc, in anul 1917 - fratele Emil, ofiter in armata austro-ungara, spanzurat ca dezertor - caracteristic pt conceptia despre arta a lui Rebreanu e sa colinde indelung locurile unde traise si fusese condamnat Emil. viziteaza casele in care a locuit, vorbeste cu oamenii pe care i-a cunoscut si cu fata pe care o indragise -> nevoia scriitorului realist de a reconstitui faptele din care avea sa se formeze romanul, ca trama narativa Incipit: A.B. asista la executarea unui soldat ceh dezertor, Svoboda, ca membru al Curtii Martiale. - incearca sa se convinga ca pedeapsa fusese cuvenita -> se apara cu notiunile de datorie si pedeapsa tradarii - originile acestei gandiri se observa in evocarea copilariei si a mediului in care a crescut A.B. familie instarita, tata = Iosif Bologa, participant la miscarile de emancipare politica ale burgheziei romanesti din Ardeal; om darz si rigid, ii ofera fiului modelul unui patriotism burghez cu caracter limitat si retoric, ii insufla conceptele de ideal si datorie. ma-sa inrauriri religioase ce il vor face sa aiba, la 6 ani, viziuni extatice. mai tarziu, dupa ce-si pierde credinta, refuza sa studieze teologia, dar viziunile din copilarie vor reveni sub forma crizei mistice de pe front. - cu firea lui impulsiva si reactiile precipitate, desi scutit de armata, se inroleaza voluntar ca sa o impresioneze pe logodnica lui. gandirea e inchistata in limitele lumii burgheze, in care nu isi desavarseste nazuintele spre adevar si ideal. in acest cadru marginit si fals, se vor petrece cele 2 etape ale evolutiei sale: cea de supus cetatean al statului si cea de dezertor. - la inceput, el porneste de la sentimentul conceput metafizic al datoriei fata de imperiu (chiar teoretizeaza pornirile astea intr-o scrisoare catre prietenul Al. Plgieu). - Nu intelege nici oroarea, nici substratul politic al razboiului omul datoriei devinde ofiter model, castiga galoane, ajunge locotenent, e decorat. tot din sentimentul datoriei controleaza minutios amanuntele executiei cehului Executia - zguduie sistemului lui de principii - discutiile de la popota de ofiteri il vor narui (ciocnirile ofiterilor de nationalitati diferite loc. Varga marginit in mod intolerant, reprezinta p.d.v. al armatei imperiale si alti ofiteri care se opun faptului ca sunt pusi sa lupte impotriva conationalilor => razboiul e condamnat doar pt ca se lupta impotriva conationalilor, nu apare un refuz al razboiului ca atare si nici nu se ajunge la intelegerea cauzelor sale)

discutiile de la popota caracter limitat; puse in contrast cu simtamantul profund al oamenilor din sat sau al taranilor in uniforma (= soldati). la executia cehului, soldatii maghiar plang; le e straina ura pe care loc. Varga o afiseaza cu mandrie - => pe oamenii simpli barierele soviniste nu reusesc sa-I desparta (ide ilustrata in final, la executia lui A.B., cand groparul Vidor, il saruta pe obraji) DAR Rebreanu nu se opreste la a consemna opozitia asta si arata existenta unui refuz constient al razboiului, a unei atitudini revolutionare A. B. nu ajunge nici el la condamnarea totala a razboiului, pentru el devine o problema numai cand regimentul trece pe front romanesc. el doreste doar sa schimbe frontul, sa nu lupte in Ardeal si are pt o clipa speranta ca va reusi. Bateria pe care o comanda reuseste sa distruga un reflector rus ce incurca liniile austriece si cere, ca rasplata, sa fie mutat pe alt front, dar intampina refuzul categoric. E notat ca suspect si se hotaraste sa dezerteze, dar nu reuseste din cauza unui nou atac rus. e repartizat la o coloana de munitii => nu ia parte direct la operatii => se autoinseala => e conformist si nu reuseste sa se elibereze. nereusind sa isi modifice pana la capat modul de a gandi, reducand refuzul razboiului la neparticiparea directa, ajunge la umanitarism exaltat care, pe fondul experientelor din copilarie, il indreapta spre un misticism religios - pe fondul acestui misticism, va actiona contradictoriu se desparte de logodnica Marta pt ca a cochetat si a vb in maghiara cu un ofiter ungur, dar se logodeste cu unguroaica Ilona, fiica lui Vido, dupa prima noapte de dragoste. - e numit judecator la Curtea Martiala si se hotaraste sa dezerteze. esueaza si cade in mainile lui Varga, e judecat si spanzurat CONCLUZII In roman opozitia felului in care se rezolva problema nationala la niveluri sociale diferite: la masa ofiterilor, mai deghizat, de politete, sau mai fatis, primeaza marginirea nationala. in satul Ilonei, romanii convietuiesc pasnic cu maghiarii, cu care impart si necazurile si ura impotriva razboiului Roman psihologic? Introspectie? Analiza? starile de constiinta sunt surprinse in special prin gestul revelator, prin actul sau replica ce le dezvaluie: ex. la scena executiei cehului, Bologa are un sentiment de culpa pe care il mascheaza sub greutatea conceptului de datorie. zbuciumul se tradeaza in febrilitatea gestului, in agitatia fara rost dinainte executiei Romanul urmareste un singur fir existenta lui A.B., dar oranduirea momentelor si a episoadelor nu e liniara, dupa cum nici viata nu e liniara Constructie circulara se deschide si se inchide cu o executie si paduri de spanzurati mai apar si pe parcursul romanului