In toate acestea a infatisat - ca intr-o oglinda vie - trecutul poporului roman, cu batalii crancene, preeum ill epoea hornerica,

ell eforturi uriase de supravietuire intr-o istorie eel mai adesea nefasta dezvoltarii lui firesti, eu revoltele impotriva unei clase boieresti si a unor domnitori egali prin lacomie, brutalitate si prin dorinta de putere, eu exoduri dureroase si repatrieri tarzii, ori niciodata implinite, ell instinete razboinice annonizate - totusi - ell eele erotiee, alcatuind 0 lume prirnitiva, dar ell unele accente de rafmament, capabile sa- i uluiasca pe calatorii straini, precum Paul de Marerme din Zodia Csnceiului ....

Rezumati, oral, subiectul romanului scris de Mihail Sadoveanu, reflect.un: si asupra alegerii de catre autor a doi voievozi fara anvergura istou: .1 (Antonie Ruset si Duca-Voda), Prezentati imaginea Tarii Moldovei din perspectiva obiectiva a person.uu lui .raisonneur", Paul de Marenne, si din cea subiectiva a mostenitorul. indepartat de la tron, Alecu Ruset. Argumentati ca atat beizadea Alecu Ruset, cat si voievodul tarii de alllll! ! erau prototipuri ale antieroilor, neidentificati ell soarta nearnului din CII' faceau si ei parte, Cornentati frumoasa prietenie intre doua spirite barbatesti (mision.uul francez si fiul de voievod roman), infratite prin cultura umanista Si 1'1111 cunoasterea adanca a vietii, Caracterizati-l pe Alecu Ruset din trei unghiuri de vedere distincte: n'l .d prietenului-confident (Paul de Marenne), al rivalului neimp. .11 (Duca- Veda) si al femeii iubite (Catrina Duca).

Raportul dramatic dintre om si istorie

Se pune problema de interes conceptual-estetic de ce a simtit nevoia M. S.hl, veanu sa scrie Zodia Cancemlui ... , 0 fresca exacta, in tonuri sobre si in reliefuu <II , malice, a imaginii Moldovei intr-un moment de evident declin al istoriei sale. I ,(, -i \ limpede ca scriitorul vedea istoria ca pe un proces ambivalent, cu perioadc ;1\\' .Idente, intr-o succesiune imprevizibila, De aceea, chiar in interiorul speciei in 1'1" abordate in mod predilect, el a vrut sa realizeze 0 .coincideuti opPOSi/!I(1I11I (armonizarea contrariilor) intre creatiile sale istorice, asociind epopeea, eroirul ,i grandiosul eu aventura minora, antieroicul si derizoriul (nesemnificativul) I'. prozatorul a reflectat, indeosebi, asupra primei triade literar-estetice, in re~'.I.1i1i1 careia si-a plasat majoritatea scrierilor de acest gen: totusi, a inteles necesu.n , acordarii atentiei sale si celei de-a doua categorii, ca 0 replica negativa, ce nu I'"i. , sa lipseasca dintr-un ansamblu convingator artistic. Asadar, pentru Sadoveanu istoria inseamna, deopotriva, crestere ill toatc I "Iii partimentele vietii sociale, adica: progres, civilizatie, dezvoltare prin modern i/ .11i stabilitate politica, prosperi tate econornica, dar si descrestere, proces antinornic stand in regres, barbarie, subdezvoltare, instabilitate in conducerea tarii. ".1", perizarea celor mai importante categorii sociale. In cea de-a doua forma precizata, anume aceea de manifestare a istoriei ca tll" .1 denta, intra romanul Zodia Cancerului sau Vremea Ducsi- Voda. Asa se expl .Ii' titulatura sa, cuprinzand doua unitati distincte, armonizate in intelesuri eOIIIl'" mentare: termenul de "Cancer" a fost preferat celui de .Rac", pentru bogati III,
I lill

j,

"I

ut l

I.

"
.1
'I
IIp

-emantica: "cancer" in sens propriu, de vietate care se deplaseaza inapoi, intocmai (";I epoca decadenta, de regres al Moldovei sub conducerea unui parvenit ahtiat de putere, dar incapabil s-o exercite in beneficiul tarii: "cancer" in sens figurat, prin .isocierea cu boala necrutatoare, care, odata instalata, distruge organismul bolnav. Cea de-a doua unitate a titlului recurge atat la cuvantul arhaic pentru notiunea de rimp, si anume "vreme" (de origine slava), cat si la forma invechita de genitiv a -ubstantivului propriu (Ducai-Voda), Preponderenta termenilor vechi, asezati sub scmnul .zodiei", intareste ideea de stagnare, chiar de involutie a civilizatiei uroldovenesti intr-o istorie ce si-a intors fata de la valorile umane. Duca- Voda eel lIalrarr, mention at nefavorabil si intr-o povestire din Henu-Ancutei, a domnit de trei ori in Moldova. In 1679, cand a recucerit tronul tarii, a provocat mazilirea lui Antonie Ruset, care n-a reusit sa conduca Moldova decat doi ani. Familiile Duca si Rosetti, ambele straine de tara, erau inclestate intr-un conflict pe viata si pe moarte, l'a sa obtina suprematia politica si avantajele materiale scontate. o etapa istorica, nefavorabila progresului civilizator, intretinuta de conducatori pc cat de avizi de prestigiu, pe atat de incompetenti, se repeta, infatisand cititorilor 1111 tablou la fel de dezolant la sfarsitul veacului al XVII-lea, ca si eel prezentat de Sadoveanu la debutul aceluiasi secol, in Neamul $oimare$tilor: conflicte perpetue intre autoritatea diminuata a domnilor incapabili si cea abuziva a marilor feudali, competitia dintre cateva farnilii boieresti privilegiate, care-si smulgeau literalmente una alteia puterea, antagonisme sociale provocand razboaie civile, frecvente tradari, domnii scurte si zbuciumate, asasinate politice si interventia puterilor straine, uideosebi turcesti si polone, In Moldova Evului Mediu.

Implicatiile perspectivei narative antieroice

Repere critice
Critieul .Vietii romanesti", G. Ibraileanu, eonseevent admirator al lui Sadoveanu, pretuia maiestria seriitorului in reeonstituirea ampla a momentelor istoriee treeute, in "evocarea faptelor memorabile, legendare, iutiupete de personaje aprige". Prozatorul are capaeitatea de a imbina realul eu legendarul intr-o dirnensiune fabuloasa, ridicandu-i pe eroi la inaltimea faptelor si moralei unor sernizei: Stefan eel Mare, Ion Voda eel Cumplit, Nicoara Potcoava, Ionascu etc. Atmosfera de basm, de poveste sacra a prozei sale este datorata si limbajului magic pe care II cultiva intr-o maniera inconfundabila. Autorul asociaza, intr-o proportie alchimica numai de el cunoscuta, limba arhaica, cronicareasca, cu cea popular-moldoveneasca, obtinand sonoritati ineantatorii, de neuitat, intr-o veritabila prom a sugestiei verbale.

Moldova "ill vremea Ducsi- Voda" pare 0 tara fara identitate, supusa turcilor p;lna la umilinta, lipsindu-i eroii, cei care i-au consolidat altadata prestigiul de luptatoare pentru crestinatate si care - prin faptele lor -u creasera 0 faima militara In liuropa Medievala, Situatia politica nesigura si incordata este dublata si de seceta unci veri tori de In care .bucetelc putme, cat ingsduise Dumnezeu sa se tees, fu~t'sera stranse demult de nacajitii psmsmeni". Tara era divizata de etemele rivalitati pcntru putere, vlaguita de navalirile turcilor, ale tatarilor si ale polonilor, cu locuitori pribegi ori ascunsi In codri, cu sate si holde parjolite. Daca In momentele cand a fost rondusa de voievozi responsabili, tara traise sub 0 fericita zodie a fertilitatii, In tirnpul lui Duca eel Batran, prin intermediul personajului- raisonneur, Paul de Marenne, rititorul se confrunta vizual cu cealalta fata a ei, intunecata de saracie, de jaf si de III V azii. Impresionat de pitorescul si de varietatea privelistilor, misionarul strain se crede intr-o lume edenica, pana cand observa satele pustiite, cu casele incendiate si cu locuitorii alungati In paduri: "Era 0 fantasmagorie de vis de nespuss frumusete, ca 1111 pamant feciorelnic descoperit illtfii ... Dintr-o data, pe neesteptste; intt-o rapa nciJanuita,li apatu omul. Nu era ill eimonie tiici cu ceea ce ill chip obisnuit cuuostes cl despre scessts nobil opera a Celui preaputemic".1n mijlocul unui codru mirific, apare faptura umaria, salbatica, haituita de fuca si de foame. Nu numai asezarile rurale, morile, hanurile, drumurile publice sunt umile prin saracie si 0 defectuoasa administrare, ci si Iasul, capitala tarii. Casele au 0 arhitectura ciudata, inestetica,

Saga istorica sadoveniana

Saga istorica reconstituita de prozator, dezbate notiunea de istorie si releva nepotrivirea dramatica dintre legitatile evenimentelor petrecute de-a lungul epocilor si aspiratiile umane, ce raman adesea neimplinite, ori este denaturat sensullor nobil. Istoria apare ca 0 inlantuire de fapte sangeroase, ca 0 agresiune din afara, pe care individul 0 suporta cu greu. Pentru a invinge - fie si numai partial - aceasta inadecvare a personalitatii umane la cursu! implacabil al intamplarilor istorice, eroii sadovenieni se devoteaza implinirii unui ideal, deopotriva social si etic. Cand nu s-au dovedit in stare de acest deziderat, au pierit, istoria sanctionandu-i cu duritate inflexibila si aruncandu-i in anonimat. Romancierul construieste personaje dilematice, ale carer spirite sunt sfasiate de contradictia ivita intre pasiunile lor interioare si seninatatea echilibrata, pe care rolul istoric asumat o irnpune in comportamentul lor exterior. De obicei, personajele sadoveniene se infrang pe ele insele si reusesc, cu sacrificii, sa-si domine irnpulsurile momentane si sentirnentale. Cand eroii denota tarie morala in fata istoriei, aceasta deriva din constiinta faptului ca au un juramant de implinit si ca au acceptat sa-si dedice existenta intereselor majore ale unui popor sau unei colectivitati umane mai reduse ca numar, dar cu importanta sociala (precum razasimea tinuturilor de granita ale Moldovei, in Neamu1 $oimare$tilor).

ulitele sunt intortocheate, pline de glod si fara lumina noaptea, raspantiilc MIIII pazite de cersetori, In forfota multimii adunate cu ocazia deschiderii divanulin iI," judecata, abatele distinge 0 amestecatura pestrita si murdara, compunand un 1;lhl"1\ al gloatei saracite, descris in maniera dickensiana de catre autor. Deplangand soarta tarii, Alecu Ruset este contrazis de replica admirativ.i 1\ calatorului occidental care afirma: .Dumnezeu a pus aici un paradis". Ihl! moldoveanul ii tempereaza entuziasmul prin aprecierea "un paradis devestst", IIHIl cand lipsa de concordanta intre natura edenica si realitatea dramatica a unci 1\11 ruinate, Tot el face remarca sintetica: " Toate in Moldova sunt scurte si viiotou, A cele bune, si cele reie", instabilitatea si vrajmasia intre oameni fiind trasauulls defmitorii ale vietii poporului moldovean sub conducerea lui Duca.

tho,
I'lli
ilUI

,'1"
! ilj ,It Ii

ht/i

~l' .]
j,!

'>'11.1 IItI'l,
\:0.1\\

Duca- Voda, un voievod fara destin semnificativ

Pentru intaia oara, Sadoveanu prezinta un conducator fara aura legendara. lilt batran rapace si ambitios, care a pauperizat tara pentru a recastiga domnia picrdlill si ca sa-si achite angajamentele banesti exorbitante luate fata de turci. Tiranic, l"I lid. ascuns, banuitor, intrigant, trufas, stapanind in eel mai malt grad arta disimulnru aspru cu propria familie, josnic, capabil de crima - Duca reprezinta un summum ,(i trasaturi negative, un antierou prin excelenta. Aparitia lui sumbra si aducatoarc II, tragedii face comparabila atmosfera de la curtea dornneasca cu 0 pagina de croll II ~ shakespeariana a unei epoci sangeroase, intr-o ambianta de intrigi josnice, t(" ltu i mercantile si fapte rusinoase. EI nu considera suficienta dominatia personala rll Moldova, dorind sa obtina si hatmania Ucrainei, iar scaunul Tarii Romanesti ~a I revina fiului sau, Constantin. In vederea atingerii unor asemenea teluri ambitioa va supune tara unui regim de fiscalitate excesiva, ruinand-o si scazandu-i fona ," \I nomic a si, implicit, pe cea de aparare, Daca Stefan eel Mare largise granitele Moldovei, amplificandu-i faima in huu Duca nu era stapan deplin nici rnacar in toate cetatile tarii, dintre care 1I11rh intretineau gamizoane straine. Astfel, inaltul prelat francez si suita lui nu cutea/a If

.,.

ill!j:1 iJJl\C

111'.\ !llh' IIUIL

I \.I/'.'

'"I',d

,.

t'1111111 t

11 I"(

II i.III,
1111('11 I 1111111I: '''IHlli 'thlll.lS

111,1' III
111.1I1l1I'I 'Iill)1

ii,

'11111111 111("111

1\1
( 'h,
IIl.d

:11

1"'!{,Il':!: 1I1olldlH

,I" M:m
1i1l('il'\Ci (\'1,,'11111<1

ill 1'1/11111' hll 11;ldit

Ii a

IIi II 1'.. S;"\

,li",lIt(Ca

Romenui

. l.rt c prin satul Sabaoani, unde mercenarii nernti II atacasera pe cei ce strangeau lin III j lc de la populatie, devastand locul. Detestat de boieri si de pop or, Duca s-a ffll'lI(inutla putere instaurand 0 atmosfera de suspiciune si teroare, traind izolat ill flfIJl,riul palat. Spre deosebire de el, voievozii autentici (ca Stefan cel Mare, Vasile !lIplt) ieseau cu placere ill public, la hramurile bisericesti, la vanatori si petreceri, .Jiidogfmd cu multimea, care-i aclama. Judecatile lui sunt formale, neavand nici fflli'llInitatea justitiara a divanului prezidat de Stefan ill Fratii Ideii, nici macar rlillen\a franca a pedepselor sangeroase aplicate de Tornsa ill Neamul $oimare$tilor, ,hI i Duca este omul deciziilor ascunse, al executiilor amanate cu sadism si al li'lIflJilorcu scopuri tactice. Pivnita curtii domnesti este 0 adevarata camera de toritllf!, data ill grija calaului Buga, unde voievodul asista frecvent la schingiuiri, !l!l:lIl1and marturisirile victimelor si chiar dand sfaturi sa faca mai eficient supliciul: nCrcsteaza-i limba $i pteseie-i-o cu sare... gstest spini $i sschii, ca sa i le beii sub liJ/f!hii!" Cruzimea lui rece depaseste sadismul lui Alexandru Lapusneanu din !t\!vclalui Costache Negruzzi si pe eel dovedit de Aron- Voda eel Cumplit ill mutiJun.'a lui Ionascu, in romanul Neamul Soimiuestilor. Ultima lui fapta sangeroasa va 11 uciderea lui Alecu Ruset chiar ill ziua nuntii fiicei sale, lasand-o, intentionat, pe II!ircasa sa se confrunte cu imaginea chipului desfigurat al iubitului ei. Impozitele ~,\tlgerate si instigarile unor boieri ii rascoala pe orheeni si pe lapusneni impotriva rupidului domn. Fire cruda si cinica, el ii cere hatmanului Buhus sa reprime ill sange revolta, iar prirnul cap taiat sa-i fie adus inainte, Pe boierii care refuza sa mai spolieze poporul ll judeca sumar si ii executa, desi unul dintre ei ii este ruda apropiata. /I iarta doar pe spatarul Ion Milescu, pentru ca are condei iscusit, obligandu-I> sub uncnintarea cu moartea - sa plasmuiasca un document fictiv cu semnatura lui Ruset, lrimitandu-l apoi lui Cara Mustafa, ca sa-l piarda pe adversarullui ill ochii inaltului dcmnitar turc, Daca voievozii cu adevarat piosi inzestrasera tara cu biserici, manastiri si schituri, construind - deopotriva =Iacasuri de cult si monumente de arta, rcligiozitatea lui Duca este falsa, caci - prin rugaciuni - el cere divinitatii sprijin ill planurile lui de pedepsire a inamicilor personali. Nici 0 remuscare nu-i tulbura cunstiinta, nici mila crestineasca nu rnanifesta fata de cei nevoiasi, pentru ca, fiind un om fara suflet generos, n-a trait niciodata satisfactia moral a de-a veni ill ajutorul semenilor lui.

Eroii dilematici sadovenieni

Dilema eroilor sadovenieni se datoreaza contlictului acut mire datoria sociala si pasiunea individuals, controversa psihologica si ideatica cu deznodamant complet diferit: cand invinge sentimentul datoriei, protagonistii se sacrifica in calitate de personalitati individuale, insa istoria ii retine drept exponenti ai unor crezuri nationale: daca ei isi urmeaza impulsurile pasionale in detrimentul unor fapte de anvergura, destinul lor particular ajunge nesemnificativ si se rateaza la nivel istoric. $i intr-un caz, si in celalalt, ei au parte de 0 soarta imprevizibila, tensionata, frecvent tragica, dar, cel putin, in prima varianta, devin modele exemplare ale natiunii din care fac parte si faptele lor de exceptie raman in memoria colectiva pentru eternitate. Exemplul eel mai elocvent il gasim in capitolul al XXIV-lea din romanul Zodia CanceruJui ... , care face legatura spirituala ell Neamul $oimAre$tilor.Tudor Soimaru, ajuns la varsta batranetii si orbind, venerat de ai sai, care-I considerau un erou local si un PIorOCsfant, adus de consatenii rasculati in fata lui Duca-Voda, are curajul sa-I infrunte pe despot, acuzandu-l ca a saracit poporul organizand hotia domneasca, Evocand moartea crunta a lui Ionascu, parintele sau, omorat din ordinullui Aron-Voda eel Cumplit, anticipand furia lui Duca si posibilitatea de a fi el insusi ucis de buzduganul domnesc, experienta lui Tudor Soimaru reflecta repetarea ciclica a intamplarilor si a dramelor omenesti in istorie. Inainte de a pieri, batranul luptator de altadata l-a comparat pe domn cu un Antichrist. Moartea lui Soimaru pe treptele manastirii Golia simbolizeaza incheierea unui cic1uistoric, apusul unei lumi, in care doar oamenii liberi, curajosi si patrioti au avut 0 stamra eroica,

Aleeu Ruset - tntre erotismul faetiee si adevarata pasiune

Chiar din capitolul al II-lea al romanului, prozatorul creioneaza portretul aspecrual al lui Alecu Ruset, fiul domnitorului mazilit, subliniind vestimentatia boiereasca, supletea tinutei, paliditatea nobila a figurii, privirea zambitoare, iudicand 0 fire deschisa, dornica de prietenia unui om superior, precum abatele Paul de Marenne. Ruset este si el - intr-o masura - prototipul antieroului, irosindu-si tineretea ill petreceri si aventuri erotice, din punct de vedere politic fiind un spirit resemnat si defetist. In timp ce Duca ramane un domn nepatriot, complet dezinteresat de prestigiul politic al Moldovei si de apararea intereselor statului romanesc ill fata adversarilor lui traditionali, Ruset lsi iubeste tara, dar este incapabil sa-si asume un rol de prim rang, sa tncerce sa schimbe starea nefasta a lucrurilor de care este constient, El se distanteaza de veritabilii eroi sadovenieni, justitiari implacabili si conducatori

Personajul-reflector Acest personaj este, de obicei, eel care participa, sau numai asista la tntamplarile istorisite, fara sa se implice in desfasurarea actiunii, dar cornentandu-i etapele pentru cititor. Exprimand, de regula, si punctul de vedere al naratorului-autor, personajul-reflector trebuie sa ramana obiectiv, pentru a castiga credibilitate in aprecierea leetorului. Acesta poate fi: eroul itinerant (tipul calatorului peregrinand intr-un spatiu geografic si observandu-l lucid Paul de Marenne din Zodia Cancerului... de M. Sadoveanu), eroul .raisonneur'' (capabil sa desprinda semnificatiile faptelor derulate - Mini si Nory Baldovin in calitate de arnice ale familiilor burgheze, eroinele Hortensiei Papadat-Bengescu in Concert din muzica de Bach), eroul-martor (confidentul, prietenul comun, mesagerul care face legatura intre personaje etc.). Este 0 modalitate de configurare a personajului care sporeste impresia de autenticitate a naratiunii, amplifica puterea de obiectivare a naratorului si ilustreaza modemitatea viziunii artistice.

devotati intereselor majore ale unor mari colectivitati umane (ca Tudor ~UIIILlI" Stefan eel Mare, Ion Voda eel Cumplit sau Nicoara Potcoava), Beizadca i\ I " recunoaste superioritatea moral a a tatalui sau, care, desi domnise putin, sc I." respectat de boieri si iubit de popor. Fiul, insa, chiar daca aprecia modelul e!it 1',11 I, tesc, nu era in stare sa-I urmeze, reducandu-si existenta la preocupari indivi.to.Jnecontand ca un posibil om politic in vremea sa. Persoana instruita si rafinata, ducand 0 viata princiara si bogata, Ruse! 1(,:11";' trainica prietenie cu abatele de Marenne, ca urmare a afinitatilor pe care ~i lr :1' descoperit reciproc, in calitate de spirite cultivate si umaniste. Ii marturisestc 111,,,1,, sau prieten si confident ca si-a facut studiile in Polonia, ca a calatorit IIl1lh cunoscand oameni si locuri de mare diversitate, castigand 0 adanca expericuu .t, viata, Ii evoca mazilirea parintelui sau, ca urmare a intrigilor lui DUCI. 1111" supunandu-l la torturi inimaginabile, ca sa marturiseasca averea presupu- .1 ! detinuta. Desi inca tanar, analizeaza cu 0 remarcabila luciditate si COlli 11('1, Ii!' situatia precara a Moldovei, dar nu se dovedeste in stare sa 0 amelioreze prin ,.1. si sacrificiu personal. Reflex al epocii in care traia, el rarnane 0 personalitaiv .L denta, multumindu-se cu marunte intrigi de culise si cu aventuri sentimcm.J. Personajul dovedeste mentalitatea tipica a beizadelei (a fiului de voievod). \ till" derand - in mod eronat - ca actiunile sale, oricat de riscante si contravenind "'Vii .. si moravurilor consacrate prin traditii, nu pot fi supuse judecatii semenilor Itll l, Moldova acelui sfarsit de veac, Isi consolidase faima unui Don Juan autolll", datorita tineretii sale aventuroase, in timpul careia rapise numeroase fete. Irlll!. casatorite si chiar calugarite (dupa marturisirea admirativa a servitorului saUll!'lu. cios, Valcu Barladeanu). Dar sa lupte impotriva abuzurilor lui Duca- VUIl.I,'" pedepseasca nedreptatea si umilinta suferite de tatal sau, sa ceara domnia tarii ~,I\ se transforme, in judecata poporului moldovean, dintr-un pretendent virtual 11111 . certitudine politica, asadar, intr-un om de stat cu responsabilitati nationale, :11'" actiuni esentiale nu-i angajeaza constiinta, Daca viata lui Alecu Ruset se ad:llIl!' ,!. in tragedie si nu esueaza intr-un banal roman picaresc (de aventuri senzatuuulfaptul se datoreaza prieteniei sincere fata de Paul de Marenne si iubirii nelru. ;1, pentru Catrina Duca, iubire ce 11 va duce la moarte. II salveaza moral tocmai mentele esentiale care anima intreaga lume sadoveniana - prietenia si dragcsic acelea care dau sens existentei umane si 0 innobileaza prin ofrand a sacrificuhu ,I, sine. Istoria necrutatoare ii sanctioneaza pe antieroii vremii lor, aspect evidenu.u dialogul diplomatic dintre Paul de Marenne, a carui identitate reala este acl'(' ,I d ambasador secret al Regelui-Soare (Ludovic al XIV-lea), si vizirul Mustafa. 1:11,,1' grad. Izbitoare este remarca cinica a inaltului reprezentant imperial, referitoa ! faptul ca - pentru sultanul Mehmet al IV-lea - nu conteaza nici Duca- Voda, nici 11\, lul sau, Alecu Ruset. Turcii pretuiesc tenacitatea lui Duca in strangerea impozucl. ce umplu regulat visteria imperiala. Domnul temporar al Moldovei reprezi II1.1 II' instrument eficient al jefuirii unei tan supuse in favoarea stapanilor ei si al inavvt. - prin mita - a demnitarilor otomani. Cand nu va mai fi util intereselor ('IIIl' otomane, va fi mazilit sau ucis (in caz de nesupunere), precum atatia dimrc ;lIil cesorii lui la tron. Cara Mustafa preciza cu claritate: "lmparatia mai are DCIP/(" ,I, beiul de la Moldova, care se eret hamic si inca destul de intelept. Altfel, /;, ,I" /"
II'~
I

~('IIL

Ii

j,

vorbind, in cumpsne noastra, amiindoi n-etiun nici cat un fir de praf.." Istou.i

It,

"

irtine numele celor ce se pleaca, urnili, in fata ei, pentru ca insusi cursul ei ascendent 11 implinesc aceia care-si tin capul drept si nu i se supun.

Tragedia inadecvarii cuplurilor sadoveniene Asadar, Zodia Ceacenilui ... este si romanul unei iubiri imposibile, dezavuate de toti, obligate sa se prefaca, spre a nu fi suprimata brutal, al iubirii clandestine, ratacind din loc ill loc, pandite -Ia fiecare pas - de pericole, si care va trebui, ill [mal, sa se resemneze ill fata urii, a teroarei si a mortii, Cuplurile sadoveniene, ill dimenisunea erotica a existentei lor, reproduc dilemele tragediilor shakespeariene, iubindu-se pe deasupra tuturor obstacolelor generate de conflictele sangeroase dintre familiile lor, cu 0 daruire si 0 abnegatie totale. Sfasierea lor sufleteasca provine din eterna contradictie intre pasiune si ratiune, intre impulsul incandescent si . realitatea rece, intre forta irezistibila si acaparanta a dragostei si opacitatea intolerabila a prejudecatilor mediului ill care vietuiesc, Nefericita lor poveste de dragoste reediteaza tragismul pasiunilor interzise ce-i pecetiuiesc pe eroii lui W. Shakespeare, perechea sadoveniana evocandu-i pe Romeo si Julieta, la 0 varsta mai matura, rasaditi ill solul moldav. Ruset are parte de nesansa ill dragoste a mai tuturor personajelor lui Sadoveanu, a lui Tudor Soimaru, Ionut Jder, Nicoara Potcoava, Kesarion Breb si a altora.
Henrie Trenk. Conac de posr: (fragment)

Romeo si Julieta in spatiul medieval romanesc

II

~,

I
It
11

1,

I
\

II

l'

'I

II

Ii

r.
II

I I ! t
II .

casa satrarului Lazarel Griga, unde misionarul crestin si urmasul fostului domnitor roman au fost gazduiti si onorati, dupa modelul ospitalitatii moldovenesti, printul Ii marturiseste abatelui drama lui sentimentala, izvorata din faptul ca era mdragostit chiar de fiica dusmanului sau de moarte si al intregii farnilii a kosettestilor, Initial, interesul aratat Catrinei reprezenta un amestec de curtoazie ravalereasca si dorinta obscura, deloc onesta, de a-l contraria pe voievod, de a-l lovi III sentimentele lui pateme: .Floeie pe care 0 are in gradina Dues- Voda n-as IlIa-onumai din dragoste, ci si pentru UTa mea fmpotriva Jui." Ulterior, in intalnirile uvute, tanara ll impresioneaza prin maturitate si darzenie, ll captiveaza printr-o feminitate capricioasa, il impulsioneaza prin inteligenta sa ironic a, castigjtnd afectiunea barbatului matur. Ea reuseste sa-l transforme dintr-un aventurier, cu un deslill intamplator si fara sernnificatii, in omul pasionat care si-a concentrat viata intr-o rraire intensa si unica. Ceea ce este comun romanelor istorice si erotice ale scriitorului este 0 nefericita poveste de iubire, pomind de la inadecvarea cuplurilor si incheindu-se, eel mai ade~~'a,cu jertfa de sine. Sadoveanu a imprimat - ca 0 constanta - , in structura caracrcrologica a eroilor sai, dimensiunea romantica a absolutului in dragoste. Pasiunile lor erotice ating concentrarea maxima, dar, in majoritatea cazurilor, ele prefigureaza idcaluri imposibil de adecvat realitatii istorice si de implinit in datul social. Patima lui Ruset pentru apriga si frumoasa Catrina Duca creste treptat in intensitate, .lcvenind -in punctul ei maxim - 0 obsesie, ce are drept rezultat anihilarea moral a a rroului si sila lui de viata, El compara, in fata abatelui ingrijorat de soarta prietenului sau, propriul sentiment distructiv cu acea camasa otravita a lui Nesus, simbol al nnposibilitatii iubirii, la care facea apel si Mihai Eminescu, in ipostaza celui neferirit In dragoste din poemul Oda - in metru antic. Chiar Valcu Barladeanu, cu toata simplitatea firii sale, l~i atentiona stapanul: "Asta ti-i draga si-i plate$ti ei pentru vrtelslte: Rsndui: este de Ja Dumnezeu sa nu scape omul de asta, cum nu scepe de ",ome. Venindu-ti si Mariei Tale ceasuJ, supune-tet'; avertisment ce sugereaza deea predestinarii in dragoste. Cuvintele taranului reflecta si conceptia populara potrivit careia nasterea, lubirea si moartea sunt coordonate majore ale vietii umane, hotarate de instanta ihvina, in fata carora vointa omului se consuma ca 0 zbatere neputincioasa, in viziunea lui M. Sadoveanu, iubirea este 0 initiere, insumand experimentul, vunoasterea si jertfa de sine, care pe cei alesi si tari ii caleste, iar pe cei slabi ii dis(luge: in Fratii Jderi, Ionut este la varsta initierii si cunoaste pasiunea alaturi de Iupanita Nasta, care, fiind rapita de tatari, prefera moartea dezonoarei; Nicoara l'o.coava, consacrandu-se razbunarii fratelui sau, Ion Veda cel Cumplit, ucis miseleste, are puterea launtrica sa-si reprime sentirnentele fata de Ilinca, aceasta Iiind si odrasla lui Ierernia, tradatorul voievodului sacrificat de turci; intre Tudor ~oil11aru si Magda Orheianu se malta zidul de netrecut intre razesul mandru de liherMea lui, insa nedreptatit, si fiica boierului asupritor si prigonitor al neamului ~()il11are$tilor.

in

Catrina Duca - eroina moderna prin curaj si forta deciziounla

In capitolul al XXVII-lea, privindu-si retrospectiv viata, Ruset Ii man IIIi" abatelui ca, initial, el nu fusese indragostit de Catrina: .Iubiie mea e tot ce 1'0:,1,' fj

mai fara de-uteles. Cu atat mai fara itueles, cu cat am pomit-o razfind si j'" ,Ill du-ma ". Treptat, este coplesit de personalitatea feminina, respectand-o si pretuind I'
pentru ea insasi, De remarcat ca, in proza sadoveniana, 0 anumita categorie de frill manifesta 0 neta superioritate asupra barbatilor, prin vointa, fermitate si lupta rill pentru a-si pastra omul iubit alaturi, Catrina este mai echilibrata si mai putcuu, decat Alecu, inseland abil vigilenta parintilor, organizand intalniri secrete, in rill iI. pazei instituite de tatal ei, facand planuri de a se elibera dintr-o logodna detesiarn, timp ce barbatul, orbit de patima lui si de furia neputintei irnplinirii erotice, s{' l racterizeaza printr-o pasionalitate fara initiativa, lasata la voia intamplarii. Catrina Duca este 0 personalitate feminina bine conturata, cutoate atribut I femeii constiente ca traieste adevarata iubire. Fire autoritara, hotarata, twill. seamana atat bunicii ei, Dafina-Doamna, evocata chiar de tatal ei cu respect, (',J Ii lui Duca insusi, prin darzenie, capacitate de a-si disimula gandurile si tenacitarcn lit care tsi urmareste telul dorit. Scriitorul intareste impresia de obiectiviutc lJl realizarea portretului fiicei donmitorului si prin intennediul observatiilor direcrc ill lui Paul de Marenne. Cerand sa-i fie prezentat, inaltul oaspete - om cu expcricnh fizionomiilor - observa contrastul dintre suavitatea privirii tinerei, energia degapll din voce si voluntarismul expresiv al gurii cu linii fenne. Rezistenta fata de Illlldlll conventional de viata de la Curte, opozitia sa acerba la solicitatea parintilor II !f accepta mariajul, din ratiuni politice, cu feciorullui Radu- Voda, apararea displ'llifl a libertatii ei sentimentale si de actiune, toate acestea defmesc un spirit feminin lilt! dern, lipsit de prejudecati si de romantiozitati desuete, intr-o lume anchilozata III roll veniente imuabile. Intr-una dintre intalnirile cu alesul inimii ei, Catrina se autud fineste: "Am tscut si, mchizfindu-ma in mine, am luat hotarfirea sa trsiesc sill~lIIa intie ai tnei. Nu ma impotiivesc poruncii lor, dar Isptuiesc ce cred eu ... Suilctul u, II .aJmeu Iiind, nu vreau ss-) dau decat celui pe ceie-l aJeg. Dar sa fie vtednic de tuii Intr-o lume sufocata de minciuna, ipocrizie si interese pragmatice, libenutes eroinei nu poate fi decat interioara, dar Catrina va avea curajul sa-si pledeze catlIn convingandu-si tatal (care 0 respecta) sa 0 ia in calatoria la Tarigrad, unde sc \' infatisa sultanului - infruntand prejudecatile mahomedane despre conditia SUPIISII femeii -, cerand sa-i fie anulata logodna fortata. Chiar daca efortul si curajul ei n1l11 I nu au succes, prin insusi faptul ca se revolta impotriva regulii ca femeile din falHtill princiare sa incheie casatorii silite, neavand dreptul sa dispuna de propria intimiuu si viata, Catrina Duca iese din tiparele lumii feudale, inscriindu-se in actualiuur Eroina nu doreste sa devina sotia unui barbat dispretuit si chiar urat, nici sa urIlH'/I destinul mamei sale, Anastasia, care - supusa caracterului despotic al domnulul ajunge sa semene perfect cu acesta in privinta zgarceniei si a preocuparii obscxive de a-si spori averea. In final, va accepta casatoria impusa, ca sa-si salveze familt amenintata de prigoana turcilor, scandalizati ca 0 femeie indrazneste S,I ~I depaseasca conditia umila si sa-si revendice un drept ingaduit numai barbatilui anume acela de alegere lib era a partenerului de viata. Daca iubirea pentru ea ii anihileaza lui Ruset luciditatea si intelepciunru Catrina, dimpotriva, este prudenta, diplomata, sireata chiar, cerandu-i iubitului ci ,,~

II

Henrie Trenk. Conal' de posn (fragment)

\{I

Martnrisiri "Cu putin imeginetie J$i putea incbipui si Sadoveanu cam cum arata Moldova noestrs la vremea accea cuid un ava trentuz ar ti trecut gttuiit Iesssc $i s-er ti illdreptat spre cetatea Iesilor. E1, illsa, pe langa 0 bogata imsginetie si un deosebit spirit de transpunere ill epees; mai avea si sansa - ca sa zicem 8$a - ca se nsscuse ill tiigusotul Psscsni, care pe vremea copiliuiei lui, pOO 1880, nu arata cu mult mai tsssrit decat 8$ezltrilepe care le privise cu uimire si tristeti: domnul abate de Marenne. "

1.111

"I,ll

.Fiind si el un pssnic si bland moldovan, stis ca taregreu se schimba ceva ill necsjit taraa 1uiNeculce si a 1uiIon Creenge de la Humulesti. A$a ca, desigur, si pe vremea domnite! Catrina si a 1ui beizadea Alecu Ruset ville de 1a Repedea erau cam la fe1:cu eceissi nuci batrani si tsmutosi ill care csntsu tercile $i cu eceleesi fantani cu cumpana, din care 0 fata cu fusta ctest scotea apa cu ciutura." Profira Sadoveanu

!\I hjiJ

I l

In
J1 III

lfl\lI

" rcpte momentul prielnic pentru a actiona in mod eficient. Ruset 0 pierde pe Catripentru ca soarta Ie este potrivnica, dar si din pricina necoordonarii intre ratiune ~l impulsurile sentimentale. 0 fiica de voievod nu putea fugi ill lume, caci era atent ~1Ij1ravegheata,nici nu putea fi rapita cu forta, ci obtinuta printr-o tactica abila si lndclung sustinuta, Eroul nu prevede amploarea dificultatilor si nu are rabdarea necesara constituirii IIlIlIi demers politic si matrimonial, care sa nu poata fi refuzat. Esuand, se uubolnaveste psihic si chiar fizic, din pricina dezamagirilor indurate. Va recurge la ',(lilltia extrema de a-I rapi pe viitorul mire al Catrinei in preziua cununiei, ill spe111111 a ca, astfel, va impiedica nunta lor. Dar Stefan va fi eliberat de un corp de oaste II imis de Duca pe urmele rapitorilor; Alecu Ruset - invins - va fi parasit de soldatii mcrcenari si se va preda invingatorilor. Domnitorul 11 va ucide cu propriul buzdugan, Moartea printului constituie, de fapt, 0 sinucidere, caci acesta ar fi putut sa Iliga si sa se salveze, dar a inteles ca isi jucase ultima sansa si Catrina era pierduta Pl'l1tru el. Razbunatorul voievod ucisese, de fapt, 0 ruina sufleteasca si trupeasca, prntru ca Ruset devenise 0 umbra, ,,0 rama$ita dintr-un fudul beizadea Alecu" de uhadata. Marea lui iubire, care nu-si gasise nici implinirea, nici vindecarea, l-a facut Na-si primeasca, resemnat, sfarsitul. Iar Catrinei i-a fost data si incercarea sa stea ill rochia alba, de mireasa, fara voie, contempland - inmarmurita de suferinta - chipul fara viata al omului iubit:
11.1.

Verosimilul
Din it. verosimile, lat. verisiadevarului"; "care pare adevarat, real, plauzibil, probabil, posibil", "ceea ce se circumscrie adevarului". In estetica, verosirnilul se refera la gradul de urnanitate al operei de arta, definind ceea ce este apropiat de realitatea umana, de trairile omenesti, are aparenta de fapt adevarat, real, autentic, asadar, acceptabil si credibil din aceste puncte de vedere. Apartinand sferei realitatii, verosirnilul are drept criteriu de individualizare adevarul. Calitatea de a fi verosirnile 0 au, in prirnul rand, operele care apartin realismului, unde vocea narativa este impersonala, iar scenele, situatiile si dialogurile frizeaza autenticul. Un artist evocator de talia lui M. Sadoveanu poate reconstitui atmosfera unor lurni demult apuse, parasind docurnentul istoric si recurgand la fictiune, dar rnereu tntre limitele verosimilitatii. Cu 0 mana sigura, el sugereaza ambiante locale, vestirnentatii de epoca, comportamente si gesturi tipice, dar mai ales creeaza limbaje cu savoare arhaica si regionala, dialogurile mentinandu-se in sfera plauzibilului. Astfel ineat si George Calinescu exclama ferrnecat: .Dsct: $tefan eel Mare s-ar seula din moimsnt si ar votovi eu noi, am incredintsresea pe noi nu ne-ar piicepe, dar pe M. Sadoveanu da!..."

mills -"asernanator

1m
,dnl lc J!
rill
11lIl

ineinte-! fara sa vada pe nimeni, apoi l$i incovoie fruntea pe genunchi /;l.dndu-$imiiinilc albe sa atame intr-o parte, ca si cum ar fi fost sttsine de de i/,lnsa." La fel de straina si de goala Ii va fi existenta de-atunci inainte, fara prezenta
.Pnvi

lnndra a lui Alecu Ruset, caruia Ii va evoca imaginea draga numai ill visurile ei cele mai ascunse.

;11
)(1

gill' 111;'11,
I/(\ "

:alrlt
11I'ln,

e vII
ISO I

ioml

mllil
litall italr me!.'

Iui esive milia

S;"'-$I
till

itilor,
uncu,

Comparati, intr-o paralela, imagine a Moldovei decazute si antieroismul din Zodia Cancerului cu perspectiva unui spatiu al Renasterii, plin de belsug si de fapte legendare, din romanul Pttui! Jderi. lntrucat opera sadoveniana a fost interpretata ca un roman antieroic si de dragoste, realizati 0 compozitie de sinteza in care sa fie abordate viata . familiala (a domnului, a marilor boieri, a taranilor ospitalieri, precum .Lazarel Griga), falsa justitie voievodala, lupta politica acerb a pentru putere, ' tabloul moravurilor vremii, relatiile diplomatice cu Imperiul Otoman si cu tarile invecinate etc. Redactati un eseu nestructurat cu tema "Catrina Duca - eroina inzestrata cu spirit modem Intr-o lume rigid-conventionala". Redactati un eseu nestrueturat eu tema .Alecu Ruset si Catrina Duea - un euplu predestinat tragediei, intr-o Moldova intunecata de prejudecati si crime, la sfarsitul veaeului al XVII-lea". Concepeti un eseu literar-filozofic eu tema: .Jstoria ea unitate a contrariilor (coincidentia oppositorum), reliefand imagine a senin-epopeica a Moldovei lui Stefan eel Mare si alta sumbru-decadenta a tarii lui Duca-Voda, in viziunea integratoare a lui Mihail Sadoveanu".
c-

1. Andreescu,

Case iu (ani (fragment)