Referat

Voluntariatul în activitățile motrice

Eleva Canciucov Inga

Grupa 12 ȘC
Profesorul Tudor Bulat
"Voluntariatul este activitatea de interes public desfașurată din proprie inițiativă de orice
persoană fizică, în folosul altora, fără a primi o contraprestație materială; activitatea de
interes public este activitatea desfașurată în domenii cum sunt: asistență și serviciile
sociale, protecția drepturilor omului, medico-sanitar, cultural, artistic, educativ, de
învățământ, științific, umanitar, religios, filantropic, sportiv, de protecție a mediului, social
și comunitar și altele asemenea."
TEORIA ACTIVITĂ Ţ ILOR MOTRICE

Conceptul de motricitate este definit ca exprimand o insusire a fiintei umane innascuta si

dobandita de a reactiona cu ajutorul aparatului locomotor la stimuli externi si interni si
externi, sub forma unei miscari.
        Motricitatea reuneste totalitatea actelor motrice efectuate pentru intretinarea relatiilor
cu mediul natural sau social, inclusiv prin efectuarea deprinderilor specifice ramurilor
sportive. Este vorba de actele motrice realizate prin contractia muschilor scheletici.
 
            Conceptul de activitate motrica
 
        Putem considera in sinteza ca activitatea se prezinta ca un sistem complex, constituit
din subsisteme (actiuni) reglate in mod sinergic in scopul realizarii unei activitati
eficienta.
        Activitatea reprezinta o succesiune de actiuni, cu o arhitectura specifica, organizata
ierarhic in operatii si acte sau gesturi.
        Activitatea motrica este unitara, constienta, bazata pe anticipare si sustinuta de o
motivatie consistenta. Ea este un fenomen complex, de mare amplitudine care in cele mai
dese situatii poarta “marca” personalitatii individului.
         “Secventa motorie a finalitatii este pregatita si cu ajutorul a numeroase componente
intelectuale ce tin de organizarea perceptiei, dirijarea prin limbaj sau rezolvare
algoritmica si curistica a sarcinilor motrice”.
        În sinteza, definim activitatea motrica drept proces al satisfacerii unei necesitati
(cerinta functionala) sau, din perspectiva structurala, o multime de actiuni, operatii, acte
sau gesturi orientate in vederea implinirii unui anumit obiectiv.Prin urmare, teoria
activitatilor motrice corespunde un sistem de cunostinte referitoare la originea, esenta si
legile efectuarii miscarilor, evidentiate in teoriile biologice, psihologice, fizice si sociale
care au studiat si studiaza omul in miscare din perspective particulare, specifice lor.
 
 
 
                           Motricitatea-familie de termeni
              Datorita complexitatii continutului si formelor motricitzatii, analiya acesteia se
poate realiza in special , in scop didactic numai prin intermediul substructurilor sale: actul,
actiunea si activitatea motrica. Aceste componente reprezinta micro-, mezo si
macrostructura miscarii, nivelurio de structurare si integrare ce alcatuiesc un sistem
functional ierarhic.
             Descompunerea miscarilor in aceste secvente este realizata cu doua intentii :
prima, de a elimina notional si actional componentele miscarilor si a doua, pentru a oferi
posibilitatea practica de constructie efective a acestora.
              In sinteza, studiul motricitatii in literatura de specialitate se realizeaza din
perspectiva structurala si din perspectiva functionala care priveste motricitatea ca pe o
necesitate, care face ca sistemul sa fie viabil, sa se dezvolte, sa se regleze. (figura 33). 
        Activitatea de viteza mare si deruta scurta este responsabila pentru micile modificari
adaptive la nivelul enzimelor si cresterile fosfocreatinei.  Cu cat activitatea este mai
intensa, cu atat este mai mare activitatea enzimatica, la fel si metabolismul glicolitic
oxidativ. Cu cat este mai mare hipertrofia, cu atat este mai intensa activitatea oxidativa a
enzimelor. Efortul aerob este ineficient in modificarea proceselor glicolitice; de aceea, cu
cat un sportiv se antreneaza un timp mai indelungat, cu atat se hipertrofiaza mai mult
fibrele sale musculare lente.
Capacitatea motrica cuprinde:
 
       – componente stabile: aptitudini, calitati motrice, deprinderi motrice, structuri
operationale, cunostinte, experienta;
       – componentele de stare: motivatie, stari emotionale, care pot favoriza, reduce sau
bloca exprimarea capacitatii motrice.
Capacitatea motrica, reprezinta un complex de manifestari preponderent motrice, conditionat de nivelul de
dezvoltare a calitatilor motrice, indicii morfo-functionali, procesele psihice si procesele biochimice
metabolice, toate insumate, corelate si reciproc conditionate, avand ca rezultat efectuarea eficienta a
actiunilor si actelor solicitate de conditiile specifice in care se practica motrice.
Calitatea motrica este definita ca “aptitudine a individului de a executa miscari cu indici de viteza, forta,
rezistenta, indemanare, etc”.
Activitatea motrică reprezintă nivelul ierarhic superior şi desemnează un ansamblu de actiuni motrice
articulate sistemic pe baza unei idei, reguli, forme organizatorice, având drept scop adaptarea complexă a
organismului pe termen lung. Activitatea se referă la sisteme mai complexe de acţiuni, întinse pe o durată
mai mare, în scopul realiză rii unei activită ţi eficiente.
În acest context se poate vorbi de activitatea de educaţie fizică , despre activitatea elevilor în lecţie, despre
activitatea competiţională sau despre activitatea motrică a fiinţei umane.
Activită ţi motrice adaptate Sportul adaptat constituie o ramură a sportului care utilizează structuri motrice,
reguli specifice, condiţii materiale şi organizatorice modificate şi adecvate cerinţelor proprii diferitelor
tipuri de deficienţe.

Voluntariatul: un pas mai aproape de jobul dorit

Ar trebui să se facă muncă voluntară ? Ați avut ocazia să auziți că cineva a obținut un loc de
muncă datorită voluntariatului sau că experiența sa de voluntar l-a ajutat să -și gă sească un
loc de muncă ? Chiar dacă voluntariatul sau lucrul fă ră un câştig poate pă rea lipsit de sens
pentru cineva, de fapt nu este.
Voluntariatul reprezintă munca sau realizarea unor anumite activită ți de o importanță
socială . O astfel de activitate nu implică remunerarea sub formă de salarii sau comisioane, ci
o angajare personală gratuită pentru o anumită organizație de afaceri.
Beneficiile pe care voluntariatul le poate oferi sunt multiple şi asta nu doar pentru
organizaţia care nu plă teşte serviciile voluntarului, ci și pentru voluntarii care dobândesc
experiență . Dacă nu credeți și nu vedeți partea bună a voluntariatului, în acest text vom
încerca să vă convingem de ea.

Ce este voluntariatul? 
Cel mai simplu spus, munca de voluntariat este activitatea fă ră recompensă pentru o anumită
perioadă de timp. Perioada de implicare voluntară este definită de un anumit contract, despre
care vom vorbi mai multe mai târziu. Scopul voluntariatului poate fi un fel de muncă pentru
binele general al societă ții, dar fă ră profit. De exemplu, dacă amintim situațiile de urgență
cauzate de cutremur, de incendii sau de vremea nefavorabilă , atunci voluntarii sunt
persoanele care doresc să ajute în astfel de situații. De aceea, voluntariatul este greșit înțeles
doar ca o practică sau o muncă de probă în afaceri.
Nu toate firmele sunt dispuse să angajeze persoane fă ră experiență , deși tinerii au prilejul de
a învă ța, de a exersa sau de a dobândi experiență în afaceri. Dintr-un anumit punct de
vedere, se poate spune că gradul de „dezavantaje" pe care o companie îl poate avea dacă
angajează voluntari este egal cu gradul „absurdită ții" muncii neplă tite. Când lucrurile sunt
puse în felul acesta, atunci este clar că o reputație proastă din cauza ignoranței și a lipsei de
experiență a unei alte persoane poate costa organizația mult mai mult decât salariile lunare
ale unui angajat.
Totuşi, voluntariatul nu ar trebui să aibă o reputație proastă din cauza banilor. Iată de ce este
bine să fii voluntar.
Voluntariatul pentru tineri, ca o primă experiență de lucru 
Dacă v-ați întrebat vreodată cum se obține un job în companiile de prestigiu, unul dintre
ră spunsuri ar putea fi: pentru că aţi reuşit să vă remarcați cu experiența şi competenţele
proprii pe care, cu siguranță , nu le-ați dobândit doar prin note bune. Sunt multe exemple de
oameni de afaceri de succes care și-au obținut jobul datorită experienței bogate (în mare
parte neplă tite) încă din timpul studiilor.
Angajatorii știu să prețuiască experiența profesională fă ră vechime în muncă și oferă
prioritate acestor candidați atunci când solicită un loc de muncă . Experiența și
recomandă rile sunt un avantaj atunci când că utați un loc de muncă plă tit, iar cele mai bune
joburi se obţin foarte ușor dacă există ceva de oferit viitorilor şefi. Deci, voluntariatul este,
cu siguranță , una dintre opțiunile care pot fi de ajutor și un mare plus atunci când se
construiește o carieră .
Primele locuri de muncă ale tinerilor pot fi part-time, că ci nu toată lumea are avantajul de a
dobândi o experiență plă tită . Relația faţă de responsabilită ți, cultură și obiceiuri este, de
obicei, dobândită treptat prin munca în anumite joburi temporare. De aceea, atunci când
apare o oportunitate pentru un anumit loc de muncă , nu ar trebui refuzat. Nu știți niciodată
cu cine vă puteți întâlni, pe cine veți cunoaște și unde vă pot duce oportunită țile de afaceri și
posibilită ţile.
Cum privesc angajatorii munca de voluntariat? Majoritatea angajatorilor știu să aprecieze
voluntariatul. Angajatorii recunosc voluntariatul ca un devotament suplimentar, dă ruire și un
semnal pentru un anumit grad de profesionalism pe care îl poate avea un tână r, nu neapă rat
neexperimentat. Ca dovadă a experienței de muncă dobândite, este bine ca în CV să fie
atașată o scrisoare de recomandare, confirmarea voluntariatului sau să se menționeze
referințele în care vor fi scrise joburile sau proiectele specifice în care s-a obținut experiența
și disciplina de lucru.