PROPEDEUTICA FARMACEUTICA SI OPERATII GENERALE IN PRACTICA FARMACEUTICA Modulul V Numar ore 120 din care: 36 ore instruire teoretica

(2 ore teorie, pe saptamina) 86 ore instruire practica In semestrul I anul I Competentele modulului - C 1. De ineste o!iectul te"nolo#iei armaceutice si cone$iunile cu celelalte discipline, anali%ea%a e&olutia medicamentului si a actului armaceutic. - C 2. '$plica notiunile de remediu, medicament si orma armaceutica. - C 3 Descrie modul de prescriere, preparare si eli!erare a medicamentului din armacie. - C ( Descrie principalele operatii #enerale si )peci ice armaceutice. Continuturi ( capitole). C 1 * De inirea te"nolo#iei armaceutice+ o!iecti&ele ei. - ,olul actorilor in ela!orarea unui medicament. - De inirea celor patru perioade de e&olutie a medicamentului si a actului armaceutic. C 2 * De inirea componentelor medicamentului ( su!stante acti&e, au$iliare). - Clasi icarea medicamentelor dupa di erite criterii: -omeopate, puternic acti&e, to$ice, o icinale, tipi%ate, ma#istrale. - Descrierea cailor de administrare a medicamentului C 3 * Descrierea partilor unei retete - '$plicarea modului de preparare si eli!erare a medicamentului din armacie con orm ., /. - De inirea relatiilor asistentului de armacie cu pacientul. C ( * Descrierea principalelor operatii din practica armaceutica: cintarire, masurare, di%ol&are, amestecare, iltrare. - De inirea re#ulilor practice pentru cintarire. - Descrierea aparaturii si ustensilelor olosite la operatiile armaceutice. - Identi icarea si olosirea acestor aparaturi. - Descrierea !alantelor si a #reutatilor
1

- 0tili%area si minuirea tuturor aparatelor si instrumentelor din armacii.

BIBLIOGRAFIE 1 Ioana matei, 2". 3erme%e- 4ropedeutica .armaceutica, editura Imprimeriei de 5est * 6radea. 1 7urelia Nicoleta Cristea * .armacie Clinica, &ol. I, 'ditura 3edicala, 8ucuresti 2009. 1 Iuliana 4opo&ici, Dumitru :upuleasa * ;e"nolo#ie .armaceutica, &ol I,'d. 4olirom , Iasi, 199<. 1 )orin '.:eucuta * ;e"nolo#ie .armaceutica Industriala, 'd. Dacia, 2001. 1 5ictor )tanescu * ;e"nica .armaceutica, 'd. 3edicala, 8ucuresti 1983. 1 'li%a 2a itanu( su! redactia) * ;e"nolo#ie .armaceutica * lucrari practice, &ol I, 'd.= 2r. ;. 4opa= Iasi, 1998. 1 Iuliana 4opo&ici, :acramioara 6c"iu%, Dumitru :upuleasa * ;erminolo#ie medicala si .armaceutica, 'd. 4olirom,200<.

COMPETENTA 1 DEFINESTE OBIECTUL TEHNOLOGIEI FARMACEUTICE SI CONEXIUNILE CU CELELALTE DISCIPLINE, ANALIZEAZA EVOLUTIA MEDICAMENTULUI SI A ACTULUI FARMACEUTIC DEFINIREA TEHNOLOGIEI FARMACEUTICE OBIECTIVELE EI 4ropedeutica armaceutica ace parte din pre#atirea te"nica de !a%a pentru cali icarea de: - armacist si - asistent de armacie. In modulul > 4ropedeutica armaceutica si 6peratii #enerale in practica armaceutica=, se re#asesc a!ilitatile din unitatea te"nica speciali%ata( armacia), dar si din industria armaceutica si distri!utia de medicamente (depo%itul armaceutic). In ormatiile din aceasta disciplina suplimentea%a si spri?ina celelalte discipline. Dupa parcur#erea acestui modul, cursantul &a putea descrie : - o!iecti&ele te"nicii armaceutice, - sa e$ecute operatii armaceutice #enerale si speci ice practicii armaceutice, - sa cunoasca partile unei retete. Competentele speci ice modulului sunt: - C 1. De ineste o!iectul te"nolo#iei armaceutice si cone$iunile cu celelalte discipline, anali%ea%a e&olutia medicamentului si a actului armaceutic. - C 2. '$plica notiunile de remediu, medicament si orma armaceutica. - C 3 Descrie modul de prescriere, preparare si eli!erare a medicamentului din armacie. - C ( Descrie principalele operatii #enerale si speci ice armaceutice. ;'-N6:62I7 .7,37C'0;IC7 * este stiinta care studia%a notiunile teoretice si practice pri&ind ormularea, prepararea( a!ricarea), depo%itarea, eli!erarea si e&aluarea !io armaceutica a medicamentelor, ca orme armaceutice. Denumirea de ;e"nolo#ie armaceutica este de data mai recenta, in trecut se numea .armacie 2alenica,iar aceasta denumire se mai pastrea%a si asta%i, in unele tari.

De initia .armaciei 2alenice este: stiinta si arta prepararii, conser&arii si pre%entarii medicamentelor, aceasta disciplina iind considerate o arta, o stiinta. ;ermenul de > armacie= pro&ine din #reaca> p"arma@on=, care inseamna: remediu, leac, medicament, dar si otra&a+ ;ermenul de > #alenica=, pro&ine de la > parintele armaciei- Claudius 2alenus=+ ;ermenul de >te"nolo#ie= , se utili%ea%a pentru a desemna procedeele de preparare a medicamentelor pe scara industriala, care sunt mult mai comple$e decit operatiile e ectuate in armacie. De alt el, aceste denumiri indica locul de preparare a medicamentelor: IN .7,37CI' IN IND0);,I' )tudiul disciplinei este deci strins le#at de e$ercitarea pro esiei de armacist si de cea de asistent de armacie. .7,37CI);

'ste considerat specialistul in domeniul medicamentului, titular al unei diplome, a!sol&ent al .acultatii de .armacie, cu studii de cinci ani, persoana autori%ata in asi#urarea asistentei cu medicamente, in preparareaA a!ricarea, depo%itarea, controlul si eli!erarea de medicamente !olna&ului. In trcut, armacistul isi e$ercita pro esiunea in o icina, unde prepara si eli!era medicamente ma#istrale si o icinale.
B

Cu&intul > armacie= are asta%i urmatoarele semni icatii: arta de a prepara medicamente+ a II-a parte a medicinei, care se ocupa cu prepararea, asocierea si eli!erarea medicamentelor stiinta multidisciplinara comple$a, care are ca o!iect: - studiul prepararii+ - controlului+ - conser&arii+ - eli!erarii+ - e&aluarii terapeutice a medicamentului. unitatea sanitara unde se prepara, se depo%itea%a si se eli!erea%a: - medicamente ( ca orme armaceutice)+ - produse para armaceutice (nemedicamente)+

- produse te"nico * medicale+ - produse i#ieno * sanitare+ - produse dietetice. este sediul contactelor cu pacientul. .armacistul, eli!erea%a medicamente si consilia%a pacientul si are asta%i, alaturi de medic, rol important in mentinerea sanatatii pu!lice.

7)I);'N; D' .7,37CI'

7sistentul de armacie este personal sanitar a!sol&ent al scolii postliceale cu pro il armaceutic sau al altor orme de in&atamint postliceal ale carui studii au ost ec"i&alente si care are titlul de asistent de armacie. 7sistentul de armacie isi des asoara acti&itatea in armacie su! indrumarea directa a armacistului. 'l este personal de e$ecutie. 7sistentul de armacie poate eli!era produse medicamentoase care se eli!erea%a ara prescriptie medicala, iind inter%isa manipularea de catre acesta a produselor to$ice si stupe iante. 7si#ura conser&area si eli!erarea produselor medicamentoase care se eli!erea%a ara prescriptie medicala, a produselor i#ienico- cosmetice si a dispo%iti&elor medicale. ' ectuia%a receptia cantitati&a si calitati&a a produselor medicamentoase de u% uman la primirea lor in armacie, alaturi de armacist. 4articipa la acti&itatea de armaco&i#ilenta. ;re!uie sa participle la pro#rame de instruire pro esionala continua. )upra&e#"ea%a acti&itatea asistentilor de armacie a lati in sta#iu de practica. 7sistentul de armacie tre!uie sa cunoasca le#islatia sanitara si pe cea armaceutica in &i#oare. In intrea#a sa acti&itate respecta principiile eticii si deontolo#iei pro esionale.

<

68I'C;I5':' ;'-N6:62I'I .7,37C'0;IC' )unt: C de a #asi pentru iecare su!stanta medicamentoasa ( principiu acti&), pre%entarea cea mai adec&ata pentru tratamentul unei maladii= 7ceasta de initie se re era la toate medicamentele,deoarece toate su!stantele medicamentoase necesita, pentru administrare, aducerea, trans ormarea lor intr-o orma armaceutica, orma su! care se eli!erea%a pacientilor.

:e#at de orma armaceutica apare termenul de C pre%entare medicamentoasa=prin care se intele#e produsul, preparatul, asa cum este eli!erat pacientului, adica orma armaceutica in care su!stanta medicamentoasa este trans ormata, cu a?utorul su!stantelor au$iliare, prin utili%area di eritelor operatii armaceutice si a articolelor de conditionare si am!alare. 7pare si termenul de C medicament=care repre%inta o su!stanta sau o asociere de su!stante. 7socierea su!stantelor medicamentoase cu componente inerte din punct de &edere armacolo#ic,( su!stante au$iliare din care ac parte sol&enti, &e"icule, e$cipienti, ad?u&anti, aditi&i), este indispensa!ila pentru a permite practic: - reali%area medicamentului+ - o !una toleranta si a!sor!tie la pacient+
8

- e&itarea alterarilor+ - acceptarea medicamentului de catre !olna&, numita complianta. 68I'C;I5':' te"nolo#iei armaceutice sunt: - ormularea si e&aluarea !iodisponi!ilitatii ormelor armaceutice+ - operatiile #enerale aplicate in domeniul armaceutic+ - procesele te"nolo#ice speci ice, le#ate de orma armaceutica+ - e&aluarea pro!lemelor le#ate de sta!ilitatea si pastrarea medicamentelor+ - pro!leme le#ate de conditionarea ormelor armaceutice+ - controlul calitatii ormelor armaceutice, pentru a putea asi#ura securitatea !olna&ilor. ;e"nolo#ia .armaceutica Industriala sau ;e"nolo#ia .ormelor .armaceutice Industriale, numita si 4roductia de 3edicamente a capatat o mare de%&oltare. 'ste stiinta care are ca o!iecti&e reali%area pe scara industriala a medicamentelor ( a ormelor armaceutice), pe !a%a unei te"nolo#ii de a!ricatie sta!ilite anterior in isa de a!ricatie, dupa studii numeroase, utili%ind materii prime di erite : - su!stante medicamentoase+ - su!stante au$iliare+ - materiale de conditionare+ - materiale de am!alare+ ;e"nolo#ia .armaceutica e$plica metodele de preparareA a!ricare in armacie sau in industrie a iecarei orme armaceutice, e ectuind le#atura intre: - modul de ormulare+ - preparareA a!ricare+ - actiunea terapeutica a medicamentului.

ROLUL FACTORILOR IN ELABORAREA UNUI MEDICAMENT 4roiectarea si reali%area unui nou medicament este un process lun# si la!orios, care durea%a cam 8-10 ani, Din <B00 de su!stante nou sinteti%ate sau i%olate, numai una sin#ura de&ine medicament.

In #eneral, cercetarile armaceutice durea%a B-6 ani pentru a i se asi#ura noului medicament: omo#enitatea+ !iodisponi!ilitate optima+ o administrare optima+ sta!ilitate i%ico- c"imica si micro!iolo#ica+ e ecte secundare minime+ actorul economic ( pretul de cost). 'numerarea actorilor care inter&in in ela!orarea unui nou medicament ne arata comple$itatea acestei pro!leme. su!stanta medicamentoasa * are proprietati i%ico- c"imice si terapeutice+ su!stante au$iliare *selectarea lor are mare importanta, deoarece ele conditionea%a atit e icacitatea cit si sta!ilitatea medicamentului. orma armaceutica - se ale#e unctie de calea de administrare dar si unctie de su!stanta acti&e si de su!stantele au$iliare. '$ista o oarte mare di&ersitate de orme armaceutice, de la ormele lic"ide la semisolide si solide, orme in do%e unice sau multido%e. sta!ilitatea * poate i i%ico-c"imica si micro!iolo#ica. Controlul sta!ilitatii, tre!uie e ectuat in di erite conditii de temperatura, umiditate si lumina in contact sau nu cu aerul. Daca medicamentul contine si conser&anti, etic"eta medicamentului &a speci ica aceasta, cit si conditiile de pastrare, &ala!ilitatea medicamentului. calea de administrare * se ale#e unctie de su!stanta acti&e si su!stantele au$iliare, orma armaceutica si de actiunea medicamentului. Cea mai utili%ata cale este calea orala. &ite%a de actiune * poate a&ea implicatii atit asupra e ectelor terapeutice, cit si asupra to$icitatii su!stantelor acti&e administrate. )unt pre erate medicamentele cu actiune rapida, dar medicamentele cu actiune prelun#ita e&ita neplacerile cau%ate de o administrare multipla, in ca%ul unui tratament de lun#a durata. conditionarea * am!alarea * are rol primordial in asi#urarea sta!ilitatii medicamentului. 7re oarte mare importanta calitatea materialelor de am!alare * conditionare si ele tre!uie alese ast el incit sa acilite%e utili%area lor de catre pacient sis a asi#ure e icacitatea medicamentului. controlul calitatii * se e ectuia%a in la!oratoarele speciali%ate ale iecarui producator de medicamente, la!oratoare autori%ate de 7utoritatea Nationala de Control a 3edicamentului ( 7.N.3. ). 3etodele de anali%a permit: - identi icarea componentelor medicamentului+ - do%area su!stantelor acti&e+ - &eri icarea acti&itatii micro!iolo#ice a medicamentului+
10

- &eri icarea continutului in su!stanta acti&a a medicamentului+ - &eri icarea sta!ilitatii medicamentului + - sta!ilirea termenului de &ala!ilitate+ - anali%e micro!iolo#ice de sterilitate si contaminare a medicamentului+ - anali%e armacolo#ice. Importanta iecarui actor este con irmata de le#islatia din ,omania in domeniul inre#istrarilor unui nou medicament, le#islatie care este identica cu cea europeana. :a inre#istrarea unui nou medicament se intocmeste de catre producatorul de medicamente un=Dosar de inre#istrare= , in care tre!uie pre%entate e$act: - materiile prime olosite+ - sursa materiilor prime si autori%arile pe care le au+ - certi icatele de calitate pentru iecare su!stanta+ - modul de a!ricare ( te"nolo#iile olosite) - modul de conditionare a medicamentului+ - autori%area spatiilor de productie+ - metodele de control a medicamentelor si a spatiilor de productie+ - ulterioare modi icari de te"nolo#ie, de surse de apro&i%ionare.

DEFINIREA CELOR PATRU PERIOADE DE EVOLUTIE A MEDICAMENTULUI SI A ACTULUI FARMACEUTIC

7paritia medicamentul este le#ata de aparitia omului insusi, iar prepararea multiplelor orme armaceutice utili%ate pentru &indecarea !olna&ilor este cunoscuta inca din antic"itate. 3edicamentul are o lun#a istorie. Istoria medicamentului si a actului armaceutic este di&i%ata in patru parti: 4erioada empirica, reli#ioasa+ 4erioada ilo%o ica+ 4erioada e$perimentala+ 4erioada stiinti ica. 4',I67D7 '34I,IC7,,':I2I67)7

11

)e cunosc putine date despre metodele de tratament medicamentos utili%ate in preistorie, dar se considera ca !oala este anterioara omului, medicina de asemenea si prin urmare si armacia. 7nimalele sunt cele care au utili%at primele, anumite plante atunci cind su ereau. 7paritia actului armaceutic a a&ut loc deci in preistorie si aceasta a ost intii instincti& sau empiric. Nu a&em de unde a la care erau plantele olosite curent de omul primiti&, dar in straduinta lui de a-si di&ersi ica "rana, a o!ser&at ca unele plante a&eau insusiri tamaduitoare, iar altele erau otra&itoare sau cu e ecte mortale. 6amenii au cercetat cau%a !olilor si mi?loacele de &indecare si e$plicatia a atri!uit-o unor orte supranaturale. .armacia empirica a ost practicata de ma#icieni. De-a lun#ul istoriei popoarelor, utili%area plantelor a ost le#ata de practicile ma#ice sau reli#ioase care insoteau prepararea, prescrierea si utili%area lor. 6mul primiti&e traia 30-(0 de ani. Cei care atin#eau o &irsta mai inaintata a&eau o e$perienta mai !o#ata si dintre acestia au ost alesi la inceput &racii, care au de&enit si conducatori de tri! si reli#iosi. 5racii au cumulate unctiile administrati&e, spirituale, cu cele de medic si armacist. 6amenii ar"aici au a&ut medicamentele lor, o ade&arata > armacolo#ie empirica=, de care s-au olosit constient si care cuprindea in mare parte leacuri de ori#ine: - &e#etala, - animala - c"imica, - minerala ca: ar#ila, namolul, tu ul &ulcanic, caolinul, !itumul, sarea, potasiul, apele termale sul uroase. Cele mai &ec"i remedii utili%ate erau: - ierturile de !uruieni( in u%iile si decocturile de asta%i) - un#erile+ - spalarile+ - pra urile+ - uleiuri+ - !auturi si sucuri ermentate in care di%ol&au pra uri+ - in"alatii+ - !oluri+ - umi#atii+ - lic"ide introduse in rect ( apa de mare, apa calda sau ierturi de !uruieni) cu a?utorul unor tu!uri de !am!us.

12

7cestea sunt primele in ormatii si re eriri la produse &e#etale, animale si minerale utili%ate in terapeutica. 7ceasta armacie empirica acopera prima parte a istoriei armaciei. Nu stim care armacie este mai &ec"e cea: - e#ipteana+ - c"ine%a+ - mesopotamica. In C"ina, in cursul mileniului I apar si lucrari propriu-%ise medicale si armaceutice+ mai cunoscuta este .armacopeea C"ine%a numita 4en- ;sao, in care sunt pre%entate date elementare ale actului armaceutic: - ale#erea si recoltarea plantelor+ - utili%area lor+ - cit si un numar mare de medicamente de ori#ine animala si minerala. .ormele armaceutice erau di&erse: - solutii+ - colire+ - uun#uiente+ - paste+ - pra uri+ - pilule+ - emplastre+ - !oluri+ - sucuri de plante+ - decocturi. 5ec"ii c"ine%i cunosteau : - acupunctura+ - i#nipunctura+ - aneste%ia #enerala+ - &arioli%area.

4',I67D7 .I:6D6.IC7

13

)im!olul armaciei

Incepe de la anul 1000 i.e.n. pina la 900 e.n., iind dominate de personalitatea unor medici #reci si romani. :a &ec"ii #reci, 7sclepios este %eul medicinei si este repre%entat in #ra&ure re%emat de un !aston pe care se incolaceste sarpele, sim!ol al le#aturii cu 4amintul, i%&or de leacuri. -E#iea, iica lui tinea in mina o cupa din care !ea sarpele ( aceasta repre%entare a de&enit sim!olul armaciei). ;erapeutica 2reciei antice este dominata de personalitatea lui -ipocrate, iind considerat >parintele medicinei=. In conceptia "ipocratica, acelasi medicament poate a&ea e ecte deose!ite. 'l se olosea de doua principii: - cel al contrariilor, ata de simptomele !olii( contraria contraries curantur * ceea ce este contrar &indeca)+

1(

- sau cel cu e ecte asemanatoare !olii ( similia simili!us curantur * ceea ce esta asemanator &indeca)+ 4rincipii care stau si asta%i la !a%a terapiei medicamentoase: 7:647;I7 si -63'647;I7 0n aspect deose!it de important, il repre%inta preocuparile etice si deontolo#ice e$primate in Furamintul lui -ipocrate, din care se constata ca cele doua discipline, medicina si armacia, erau practicate de aceeasi persoana. In #reaca &ec"e era olosit cu&intul > p"arma@on=G medicament care a a?uns pina in %ilele noastre+ 'l sta la !a%a multor cu&inte, e$: armaco#ra ie+ armacolo#ie+ armacodinamie+ armacocinetica+ armacie+ armacopeae 3itridate al 5I-lea, re#ale 4ontului(i.e.n.), pentru a se eri de otra&ire, in#era %ilnic do%e crescinde de otra&uri. De la numele lui deri&a notiunea de > mitridatism=( o!isnuinta la otra&uri). Cel mai mare medic- armacist al antic"itatii a ost Claudius 2alenus (130- 210 e.n.). 7 pus !a%ele studiului prepararii medicamentului. 7 scris peste B00 lucrari de medicina, care cuprind si clasi icarea medicamentelor, compo%itia lor, descrierea prepararii ormelor armaceutice si conser&area lor. Ca oma#iu, stiinta care trans orma dro#urile in medicamente s-a numit .armacie 27:'NIC7. 7deptii medicatiei cu remedii se numesc > #alenisti=

.armacie mo!ila In ,oma si 2recia antica, medicamentele se eli!erau in > o icine= desc"ise direct pe strada.
1B

In la!oratoare se preparau uleiuri si par umuri,un#uente, cosmetice.

:a!oratoare &ec"i 4',I67D7 '/4',I3'N;7:7 'ste in '&ul 3ediu pina in secolul al /5II-lea. Contri!utie importanta la de%&oltarea stiintelor armaceutice au adus ara!ii. 'i in&entea%a aparatul de distilat si distilarea, antrenarea cu &apori ( apele aromatice), i%olea%a alcoolul etilic, alde"idele, unii alcaloi%i, descopera %a"arul din trestia de %a"ar. ;ot ara!ii au in iintat prima armacie pu!lica la 8a#dad, cu specialisti in prepararea medicamentelor( anul <B(). In 'uropa armaciile pu!lice erau ine$istente. 4rin e$pansiunea lor in 'uropa, ara!ii aduc cu ei >alc"imia si ma#ia=, alaturi de numeroase medicamente si in iintea%a primele armacii. In secolul /II-/III si in 'uropa armacia de&ine distincta ata de medicina. In 11(0 la Neapole se desc"ide prima armacie din 'uropa )e separa pro esiunea de medic de cea de armacist 7par armacii care cuprindeau doua parti: una pentru primirea pacientilor+ alta pentru prepararea remediilor. In epoca ,enasterii, o personalitate marcanta a armaciei a ost 4aracelsius care a pus !a%ele e$tractiei &e#etale, a procedeelor de preparare a tincturilor, a introdus idea de >principiu acti&=. Cresterea populatiei oraselor, rec&enta epidemiilor, cererea mare de medicamente, in iintarea armaciilor pu!lice,necesitatea introducerii unor
16

norme unitare in prepararea, controlul si eli!erarea medicamentului au determinat aparitia primelor armacopei. 4rima armacopee din lume reali%ata de un armacist este considerate lucrarea >;"esaurus 7ramatariorum=, 3ilano, 1B12.

7poteca in 2ermania la 1889

7poteca in 2ermania la 1900

7poteca in 2ermania

.armacie de moda &ec"e

.armacie &ec"e 4',I67D7 );IIN;I.IC7 Descoperirile din domeniul stiintelor naturii, medicinii si armaciei au luat o mare amploare. )unt descoperite numeroase remedii minerale:
1<

 sul atul de sodiu ( pur#ati&)+ #luco%a+ tartratul de Na si H ( la$ati&). In 1691 apare prima editie a .armacopeii 0ni&ersale a lui Nicolas :emerE ( armacist si c"imist rance% ) Dupa descoperirea 7mericii(sec./5I), in armacii apar dro#uri ca: radacina de ipeca+ ceaiul+ ca eaua+ ciocolata+ tutunul+ scoarta de C"ina+ !alsamul de 4eru+ run%ele de Fa!orandi+ tu!erculii de Falapa+ radacina de 4olE#ala. )ec./5III se descopera multi aci%i or#anici: citric+ tartric+ uric+ malic+ lactic+ !en%oic+ #alic+ cian"idric+ cit si #licerina acidul os oric+ arsenic+ elemente ca: 62, Cl2, 42. In 1<33 medicul en#le%;"omas Do&er, prepara pul!erea.de opiu si ipeca, numita pul!erea Do&er, cu rol e$pectorant. ,ic"ard :oIer este cunoscut pentru e$perientele de trans u%ie de sin#e. In 1<BB este introdusa -omeopatia ca metoda terapeutica.. :ouis 4asteur creea%a &accinul antira!ic. In 1<96 se creea%a )coala de .armacie la 4aris.

18

)Em!ol medical 4erioada stiinti ica

)Em!ol 1936

1936

19B1

)im!ol international

)im!oluri armaceutice

19

7C;0: .7,37C'0;IC 4' ;',I;6,I0: ;7,I:6, ,637N' 4rima armacie pu!lica s-a in iintat la )i!iu in secolul /I5. In documentele &ec"i din ;ransil&ania, armacistul era inscris cu denumirea de apot"icarius, iar in ;arile ,omane * spiciar. 4rimele armacii pu!lice s-au in iintat la 8ucuresti 1<(0 si la Iasi pe lin#a spitalul ) intul )piridon. 4e lin#a armacii, e$istau si asa-numitele du#"ene in care se &indeau plante medicinale, dro#"erii, cu medicamente ( de unde si cu&intul dro#) ;ermenul de armacist si armacii sunt de in luenta rance%a si apar pe la 1818. In 1830 se in iintea%a la Iasi > )ocietatea de medici si naturalisti din Iasi >. Carol Da&illa in iintea%a in&atamintul medical si armaceutic la 8ucuresti 1862 si Iasi 18<9. In 1862 apare prima .armacopeae ,omana

3u%eul de istorie a armaciei - )I8I0

20

Ima#ini din mu%eu - )I8I0

Ima#ini din mu%eu - )I8I0

21

Ima#ini din mu%eu - )I8I0

'56:0;I7 3'DIC73'N;0:0I IND0);,I7:

22

.armacia a ost strins le#ata de importantele descoperiri stiinti ice. 4ina in secolul al /I/-lea, prepararea dro#urilor si a remediilor era o arta, monopolul a!ricarii iind recunoscut numai pentru armacisti, in o icina lor. )pre s irsitul secolului /I/, descoperirile din c"imia or#anica au desc"is calea a!ricarii industriale. 6data cu aparitia primelor medicamente de sinte%a si semisinte%a, armacia care opera pe !a%a retetei recomandate de medic, &a trece la or#ani%area unor la!oratoare, care apoi se trans orma in nuclee industriale si apoi in #i#antele a!rici de medicamente de asta%i. Industria armaceutica a de!utat in 2ermania apoi in 'l&etia ( Ci!a, )ando%, -o man-la- ,oc"e ). In 1936 s-a descoperit 4rontosilul, care a dus la aparitia unei noi si mari clase de medicamente de sinte%a : clasa )ul amidelor. In 19(( .lemin# a sinteti%at 4enicilina in 7merica. In 19(B se descopera clasa 7ntitu!erculoase.. In 19(< Ja@sman a !iosinteti%at )treptomicina. Din 19B2 au inceput sa se &eri ice e ectele secundare ale medicamentelor deoarece au aparut o serie de accidente mortale din cau%a unor medicamente ( in 19BB, s-au inre#istrat B0 de morti datorita unor anti!iotice. 3edicamentul )a tenon a pro&ocat 10< morti. 3ai tir%iu medicamentul ;alidomida, a pro&ocat la copii mal ormatii). In urmatorii 10 ani, peste 3800 produse armaceutice apar: #rupa ;ranc"ili%ante+ #rupa Cardio&asculare+ #rupa 7nti!iotice+ #rupa )teroi%i. Industria de medicamente are aproape 100 de ani. 4rin ;ratatul de la ,oma 196B prin care Comunitatea 'conomica 'uropeana a re#lementat le#islatia pri&ind a!ricarea specialitatilor armaceutice. Industria armaceutica traieste asta%i un process de e$pansiune ara precedent. :a ora actuala armacistul de pe intre# #lo!ul prepara din ce in ce mai putine medicamente in o icina, cele mai multe reali%indu-se in industria de medicamente. 7ctul armaceutic insa a e&oluat in o icina.
23

.armacistul a de&enit un educator sanitarE, rolul sau iind acela de a mentine sanatatea pu!lica.

3edicamente industriale

Companii armaceutice

2(

COMPETENTA 2 EXPLICA NOTIUNILE DE REMEDIU, MEDICAMENT SI FORMA FARMACEUTICA 4entru pre&enirea si tratamentul !olilor se utili%ea%a metode si mi?loace di erite, numite ,'3'DII, armacia iind cunoscuta in trecut ca >stiinta remediilor=. ,'3'DII sunt considerate toate mi?loacele capa!ile sa actione%e a&ora!il asupra or#anismului, producind &indecarea sau pre&enirea unor !oli. ,emediile se clasi ica in: ,emedii .IDIC' * sunt di eriti a#enti i%ici utili%ati pentru com!aterea anumitor stari mor!ide, ast el sunt ra%ele solare, caldura, ra%ele ultra&iolete, ultrasunetele, ra%ele /, curentul electric de di erite tensiuni, tratamentele !alneoterapeutice. ,emedii 4)I-IC' * sunt su#estia, "ipno%a, antrenamentul. ,emedii C-I3IC' * numite si medicamente, sunt orme armaceutice care se administrea%a !olna&ului pe di erite cai: - #enerala ( sau sistemica) - locala ( sau topica ) 3'DIC73'N; * sinonim 72'N; ;',74'0;IC, 4,'47,7; 3'DIC73'N;6), 4,6D0) 3'DIC73'N;6), .6,37 .7,37C'0;IC7, .6,37 .7,37C'0;IC7 D6D7;7 - este orice su!stanta sau amestec de su!stante utili%ate pentru tratarea, ameliorarea sau pre&enirea unei !oli sau a tul!urarilor unctionale la om sau animale. 3edicamentele sunt alcatuite din su!stante, in#rediente, sau componente. 4acientilor li se administrea%a mai rar o sin#ura su!stanta, ci o asociere de su!stante. )u!stantele utili%ate in scop armaceuticse numesc: su!stante armaceutice sau+ materii prime armaceutice. 'le sunt de ori#ini di erite:

7loe &era

5e#etale
2B

,adacini de 2insen#

naturale ( &e#etale, animale, minerale )

7nimale 3inerale

- de semisinte%a - de sinte%a 4entru o!tinerea unui medicament,materiile prime armaceutice sunt trans ormate prin operatii armaceutice i%ice, c"imice sau !ioc"imice intr-o orma armaceutica, care acilitea%a administrarea de catre !olna&. 3ateriile prime cuprind trei cate#orii: su!stante medicamentoase * responsa!ile de actiunea armacolo#ica, au e ect terapeutic+ su!stante au$iliare * ara actiune terapeutica ( inerte din punct de &edere armacolo#ic ), a&ind rol de a trans orma su!stanta medicamentoasa in orma armaceutica si de a o transporta la locul de actiune+ materiale si recipiente de conditionare * am!alare, care ser&esc la inc"iderea ormei armaceutice intr-un recipient, care ii asi#ura ormei armaceutice sta!ilitatea, protectia, e icacitatea pina la momentul olosirii, si acilitea%a administrarea medicamentului. .6,37 .7,37C'0;IC7 * sinonim *.6,37 27:'NIC7, .6,37 .7,37C'0;IC7 D6D7;7 * repre%inta starea i%ica lic"ida, semisolida sau

26

solida, su! care una sau mai multe su!stante medicamentoase si su!stante au$iliare sunt supuse unor operatii armaceutice, prin care sunt trans ormate in medicament, la care se adau#a recipientele de conditionare primara si secundara, pentru a con eri medicamentului o !una toleranta si sta!ilitate, acilitate in administrare, cit si complianta. 3odul de pre%entare ( orme armaceutice ), a unui medicament, poate i di erit: comprimate, iole, supo%itoare, solutii, capsule, #ranulate, un#uente, parenterale, emulsii, etc. .orma armaceutica acilitea%a administrarea si poate determina acti&itatea terapeutica a unui medicament. 0nele orme armaceutice se prepara in armacie, altele in industria armaceutica '$emple de orme armaceutice: )olutii medicamentoase * sunt preparate armaceutice lic"ide care contin

2<

una sau mai multe su!stante acti&e di%ol&ate intr-un sol&ent sau intr-un amestec de sol&enti, destinate administrarii interne sau e$terne. 'mulsii * sunt preparate armaceutice lic"ide, mai mult sau mai putin &iscoase, constituite dintr-un sEstem dispers, ormat din doua a%e lic"ide nemisci!ile, reali%at cu a?utorul unor emul#atori si destinate administrarii interne sau e$terne.

'spumisan emulsie

)uspensii * sunt preparate armaceutice lic"ide, constituite din una sau mai multe su!stante acti&e insolu!ile, suspendate intr-un mediu de dispersie lic"id si destinate administrarii interne sau e$terne.

)iropuri * sunt preparate armaceutice lic"ide cu un continut crescut in

28

%a"ar, de consistenta &iscoasa, destinate administrarii interne. 4reparate in?ecta!ile * sunt solutii, suspensii, emulsii sterile sau pul!eri sterile care se di%ol&a sau se suspenda intr-un sol&ent steril inainte de olosire+ sunt reparti%ate in iole sau lacoane si sunt administrate prin in?ectare.

3il#amma N iole

3e#estron lacoane

.lacoane in?ecta!ile

29

4reparate per u%a!ile * sunt solutii apoase sau emulsii ulei in apa, i%otonice, sterile si apiro#ene care se administrea%a intra&enous in &olume de 100 ml sau mai mari, cu a?utorul unui dispo%iti& de per u%are.

4er u%a!ile 4icaturi pentru oc"i ( colire ) * sunt preparate armaceutice sterile su!

orma de solutii sau suspensii, olosite in tratamentul si dia#nosticarea !olilor de oc"i. )e pot pre%enta si su! orma de pul!eri sterile care se di%ol&a sau se suspenda inainte de administrare. 4icaturi pentru nas - sunt preparate armaceutice lic"ide, su! orma de solutii, emulsii sau suspensii, destinate administrarii pe mucoasa na%ala. 4icaturi pentru urec"e - sunt preparate armaceutice lic"ide, su! orma de
30

solutii, emulsii sau suspensii, destinate administrarii in conductul auditi&. 4reparate o!tinute prin e$tractie *sunt orme armaceutice care re%ulta in urma aplicarii unui procedeu de e$tractie asupra produselor &e#etale. 7ceste preparate sunt: 1)olutii e$tracti&e apoase * sunt preparate lic"ide o!tinute prin macerarea, in u%area sau decoctia produselor &e#etale cu apa. 1;incturi * sunt preparate armaceutice lic"ide, su! orma de solutii alcoolice, "idroalcoolice sau eteroalcoolice o!tinute prin e$tractia produselor &e#etale.

'$tracte &e#etale * sunt preparate armaceutice luide, moi sau uscate, o!tinute prin e$tractia produselor &e#etale cu di eriti sol&enti, urmata de e&aporarea totala sau partiala a sol&entului si aducerea masei re%iduale sau a pul!erii la concentratia sau la consistenta pre&a%uta.

31

1 0n#uente * sunt preparate armaceutice semisolide destinate aplicarii pe piele sau pe mucoase in scop t"erapeutic sau de protectie+ sunt alcatuite din e$cipienti ( !a%e de un#uent ) in care se pot incorpora su!stantele acti&e

32

0n#uentele o talmice - sunt preparate armaceutice semisolide, sterile, care se aplica pe mucoasa con?uncti&ala. 1 )upo%itoare - sunt preparate armaceutice solide, care contin do%e unitare din una sau mai multe su!stante acti&e+ sunt destinate administrarii pe cale rectala, &a#inala sau uretrala.

33

4ul!eri - sunt preparate armaceutice solide, alcatuite din particule uni orme ale uneia sau mai multor su!stante acti&e, associate sau nu cu su!stante au$iliare+ sunt olosite ca atare sau di&i%ate in do%e unitare.

2ranulate * sunt preparate armaceutice solide constituite din particule de orma nere#ulata, &ermiculara, cilindrica sau s erica, contin su!stante acti&e si su!stante au$iliare si sunt destinate administrarii pe cale orala.

3(

 Capsulele - sunt preparate armaceutice ormate din in&elisuri care contin do%e unitare de su!stante acti&e associate sau nu cu su!stante au$iliare+ sunt destinate administrarii orale.

3B

Comprimate - sunt preparate armaceutice solide care contin do%e unitare din una sau mai multe su!stante acti&e, se o!tin prin comprimarea unui &olum constant de su!stante acti&e associate sau nu cu su!stante au$iliare si sunt destinate administrarii pe cale orala.

7erosoli armaceutici * sunt dispersii coloidale de particule solide sau lic"ide intr-un mediu de dispersie #a%os.

36

DEFINIREA COMPONENTELOR MEDICAMENTULUI ( SUBSTANTE ACTIVE, SUBSTANTE AUXILIARE ) Componentele medicamentului constituie materii prime. 4rin 3a;',II 4,I3' se intele#e orice material !rut destinat prelucrarii pentru a!ricarea unui produs init. 37;',II:' 4,I3' pot i : I) II) III) produse N7;0,7:'+ produse de )'3I)IN;'D7+ produse de )IN;'D7.

7cestea pot i:
3<

4,INCI4II 7C;I5' ()08);7N;' 7C;I5' ) * responsa!ile de actiunea terapeutica+ )08);7N;' 70/I:I7,' * cu rol in o!tinerea ormelor armaceutice.

4,INCI4II 7C;I5' 1 ) de ori#ine N7;0,7:7 7 ) ori#ine 5'2';7:7 a) produse &e#etale ca atare+ !) produse &e#etale su! orma de pul!eri+ c) produse &e#etale prelucrate prin e$tractie+ d) su!stante acti&e isolate, in stare pura din plante. 8 ) ori#ine 7NI37:7 a) or#ane+ !) e$tracte din or#ane si tesuturi sau su!stante pure e$trase+ C) ori#ine 3IC,68I6:62IC7 a) &accinuri+ !) anti!iotice+ D) ori#ine 3IN',7:7 2) de )IN;'D7+ 3) de )'3I)IN;'D7 )08);7N;' 70/I:I7,' 1) de ori#ine N7;0,7:7 2) de )'3I)IN;'D7 3) de )IN;'D7 Dintre su!stantele au$iliare ac parte: a) e$cipienti+ !) &e"icule+ c) sol&enti+ 4,INCI4II 7C;I5' 1 ) N7;0,7:'

38

4rincipii acti&e * e$tracte &e#etale 7 ) - de ori#ine 5'2';7:7 *din aceasta cate#orie ac parte plantele medicinale care repre%inta o sursa inepui%a!ila de materii prime pentru o!tinerea medicamentelor. 4lantele medicinale pot i olosite ca: a) 4roduse &e#etale ca atare * in acst ca% pacientii le prelucrea%a su! orma de ceaiuri. )e olosesc parti din planta sau planta intrea#a. - radacini ( ciu!otica cucului, &aleriana )+

Ciu!otica cucului 5aleriana - lori ( tei, musetel, #al!enele )

39

;eiul

3usetel run%e ( menta, an#"inare)+

(0

7n#"inarea

3enta
!) 4roduse &e#etale su! orma de pul!eri * partile din planta &or i uscate si -

pul&eri%ate. Continutul in principii acti&e &a i e$act determinat. pul!ere de opiu+

.lori de 3ac

(1

4lanta de Ipeca

- pul!ere de radacini de ipeca+ - pul!ere de radacini de opiu si ipeca+ - pul!ere de run%e de matra#una+

3atra#una
-

matra#una

pul!ere titrata de de#etel rosu+

De#etel rosu

(2

c) -

4ul!erile &e#etale sunt incluse in preparate armaceutice de tipul: capsule operculate+ pul!eri cpmpuse+ comprimate ( e$. 4ul!erea de de#etel rosu). 4roduse &e#etale prelucrate prin e$tractie * duc la o!tinerea: solutiilor e$tracti&e apoase * olosite pentru o!tinerea preparatelor ma#istrale. tincturilor * se reali%ea%a in industrie. e$tractelor * se reali%ea%a in industrie si se caracteri%ea%a printr-un numar de principii acti&e, de o anume puritate, nimite .I;6C634:'/I. ;incturile si e$tractele intra in compo%itia preparatelor ma#istrale si a specialitatilor armaceutice industriale. In compo%itia specialitatilor intra numeroase plante: paducel, &aleriana, an#"inarea, rostopasca, !rindusa de toamna.

4aducel

(3

5aleriana

,ostopasca

8rindusa de toamna
d) )u!stante acti&e i%olate, in stare pura din plante * s-au acut cercetari

pentru o!tinerea de principii acti&e din plante datorita unor actori: - &arietatea mare a calitatii materialului &e#etal+ - dependenta de perioadele de &e#etatie + - incidente cu &ariatii e$treme ale climei. )e utili%ea%a in terapeutica, di#italina si di#o$ina isolate din di#itala, c"inina din scoarta ar!orelui de c"inina. 8 ) * de ori#ine 7NI37:7 * dupa #radul de prelucrare sunt repre%entate de: a ) - or#ane+ ! ) - e$tracte din or#ane+ c ) - tesuturi+

((

;erapia cu or#ane si tesuturi se numeste opoterapie, iar preparatele utili%ate se numesc opoterapice. Dintre opoterapice ac parte: e$tractele: - e$tractul de icat

- pul!erea de "ipo i%a posterioara+ - !ila de !ou. 4rin e$tractie se o!tin o serie de en%ime: - pepsina * en%ima proteolitica+ - pancreatina * produs en%Ematic puri icat+ - tripsina * en%ima proteolitica+ - c"imotripsina * o!tinuta prin acti&atea c"imotripsino#enului. 4rin e$tractia si puri icarea unor "ormone: - 7C;- * "ormon polipeptidic+ - insulina+ - calcitonina+ C ) * de ori#ine 3IC,68I6:62IC7* sunt repre%entate de: - microor#anisme * prelucrate prin te"nolo#iile de o!tinere a &accinurilor+ - produse ela!orate de microor#anisme * anti!ioticele o!tinute prin !iosinte%a

Cultura de )treptomEces sp.4roducator de streptomicina

(B

4enicillium notatum * producator de penicilina D ) * de ori#ine 3IN',7:7 * ser&esc pentru o!tinerea su!stantelor au$iliare De tip: - talc+ - !entonita+ - caolin+ 4rincipii acti&e de natura : 2 ))IN;';IC7 si 3) )'3I)IN;';IC' Din aceasta cate#orie ac parte ma?oritatea su!stantelor medicamentoase utili%ate in terapeutica. )u!stantele naturale puri icate, au ser&it ca modele pentru sinte%a sau semisinte%a de principii acti&e. 3oleculele su!stantelor naturale au ost reproduce prin sinte%a. '$emplu 7spirina care la inceput s-a o!tinut din coa?a de )ali$ ( )alcia), iar in pre%ent se o!tine pe cale sintetica 7u ost studiate relatiile e$istente intre structura c"imica si acti&itatea armacodinamica si ast el au ost descoperite #ruparile armaco ore. 7ceste sunt parti din moleculele su!stantelor acti&e, raspun%atoare de actiunea armaco-dinamica. De e$: - structura 3or inei ( cu actiune anal#e%ica), o structura comple$a, a carei #rupare armaco ora a ost olosita pentru o!tinerea unor anal#e%ice ca primidona, meperidina. )u!stante cu structura relati& simpla, o!tinute prin semisinte%a sunt: - &itamina 7 se o!tine prin semisinte%a din Citral. - cam orul * se o!tine prin semisinte%a din 4inen.

(6

)tructura &itamina

5itamine )08);7N;' 70/I:I7,' )unt produse: - N7;0,7:'+ - )'3I)IN;';IC'+ - )IN;';IC'+ ara actiune proprie, care intra in compo%itia ormelor armaceutice alaturi de principiile acti&e. )u!stantele armaceutice au$iliare, care intra in compo%itia ormelor armaceutice in procent oarte mare, contri!uind la o!tinerea lor, a&ind rol si de a dilua su!stantele acti&e permitind do%area si administrarea lor sunt: )ol&entii * constituie masa preparatelor lic"ide in care se #asesc dispersate su!stantele acti&e.0nii sol&enti la s irsitul procesului te"nolo#ic nu se mai re#asesc ( alcoolul etilic la o!tinerea comprimatelor)
(<

'$cipientii * constituie masa de consistenta solida sau moale a ormei armaceutice in care se reparti%ea%a omo#en su!stanta acti&e( un#uente, supo%itoare). 5e"iculele * sunt su!stante lic"ide care permit di%ol&area sau dispersarea su!stantelor acti&e. .ormea%a masa medicamentelor lic"ide( picaturi pentru nas, oc"i, urec"i). '$ista si su!stante au$iliare care se olosesc in cantitati mici cu rol in asi#urarea sta!ilitatii i%ice, c"imice, micro!iolo#ice a medicamentelor,sau pentru a corecta #ustul, mirosul, culoarea unor preparate medicamentoase. .armacopeea ,omana /, sta!ileste conditiile de calitate pe care tre!uie sa le indeplineasca su!stantele au$iliare. )u!stantele au$iliare, tre!uie sa ie lipsite de e ect to$ic, armacolo#ic, sa nu in luente%e ne#ati& caracteristicile !io armaceutice si e ectul terapeutic al medicamentului, san u pre%inte interactiuni nedorite intre ele sau cu su!stanta acti&a

CLASIFICAREA MEDICAMENTELOR DUPA DIFERITE CRITERII HOMEOPATE, PUTERNIC ACTIVE, TOXICE, OFICINALE, TIPIZATE, MAGISTRALE! ;ratamentul medicamentos are la !a%a doua conceptii terapeutice: - alopatia - "emeopatia Clasi icarea medicamentelor se re era la medicamentele alopate. I! CRITERIU" #o$#%&'() '%*)&%u'(#) 1! +%d(#)+%$'% )lo&)'%

(8

constituie ma?oritatea ormelor armaceutice utili%ate curent in terapeutica, si sunt ormulate, dupa conceptia lui Hipocrate >contraria contrariis curantur (le#ea contrariilor G ceea ce este contrar &indeca). 3edicamentul actionea%a asupra !olii in mod anta#onic, neutrali%andu-i e ectele. )ta!ilindu-se cau%a !olii, se administrea%a un medicament care &indeca !oala ;ratamentul alopatic poate i completatcu: " " ,('o'%*)&() care utili%ea%a plantele medicinale ca remediu+ " )*o+o'%*)&() care utili%ea%a uleiurile &olatile + " o&o'%*)&() care utili%ea%a tesuturile si or#anele animale.
-

2! +%d(#)+%$'% -o+%o&)'%

.urnicile contin anti!iotice

Capsule cu ulei de peste

(9

3edicamente "omeopate )pirulina -numite si remedii homeopate.Sunt formulate dupa conceptia lui Hipocrate > similia simili!us curantur (le#ea similitudinii G ceea ce este asemanator &indeca ). 0n medicament este olosit impotri&a unei !oli, daca pro&oaca la omul sanatos aceleasi simptome cu maladia respecti&a. )imptomele !olii duc la ale#erea medicamentului iar tratamentul este indi&iduali%at. )peci ic pentru tratamentul "omeopat sunt: - le#ea similitudinii+ - administrarea in cantitati e$treme de mici + - e$perimentarea pe om (inter%is in alopatie). .olosite rational medicamentele "omeopate pot completa pe cele alopate.. '$ista peste 2000 de medicamente "omeopate, de ori#ine &e#etala, animala si minerala. )e practica macerarea in alcool a plantelor proaspete pentru e$tra#erea principiilor acti&e . )e o!tine > tinctura mama= care se concentrea%a la 10 parti din masa initiala pentru plante sau la 20 parti pentru produse animale. 'le se diluia%a la 1K10 . 1K100. Inainte de dilutie, laconul se a#ita puternic, pentru a-i creste puterea terapeutica, operatie numita dinamizare. .ormele armaceutice "omeopate care se administrea%a sunt: - solutii, pre%entate ca picaturi sau iole + - solutii in?ecta!ile , pul!eri, comprimate, supo%itoare, un#uente+ - #ranule+ - #lo!ule+ - do%e - orma e$: sunt do%e- #lo!ule, do%e- supo%itor. II! CRITERIU" du&) 'o.(#(')'% 1. +%d(#)+%$'% /( /u0/')$'% anodine sau obisnuite . )e eli!erea%a cu si ara reteta. 0tili%area lor este in cantitati de ordinul #ramelor. )e pastrea%a in recipiente !ine inc"ise, incolore sau !rune pe care se aplica etic"eta cu ond al! si scrisul ne#ru.
B0

)e pastrea%a in depo%itul armaciei..

2. +%d(#)+%$'% /( /u0/')$'% putrnic active, foarte active sau eroice.

)e eli!erea%a numai cu reteta. )e pastrea%a la )eparanda 0tili%area lor este in cantitati de ordinal centi#ramelor.. Nu tre!uie depasita do%a terapeutica ma$ima din ., /. )e pastrea%a in recipiente !ine inc"ise,cu dop rodat, incolore sau !rune, pe care se aplica etic"eta cu ond al! si scrisul rosu.
3. +%d(#)+%$'% /( /u0/')$'% toxice si stupefiante.

'tic"eta pentru 5'N'N7 )e eli!erea%a numai cu reteta. )e pastrea%a la 5enena, su! c"eie. )e pastrea%a in recipiente !ine inc"ise incolore sau !rune pe care se aplica etic"eta cu ond ne#ru si scrisul al! si in plus etic"etele >cap de mort si > atentie otra&a=. 0tili%area lor este in cantitati de ordinal mili#ramelor. Daca se depasesc do%ele terapeutice ma$ime admise, produc enomene to$ice, c"iar moartea.

B1

Nu se eli!erea%a din armacie nici o su!stanta to$ica, ara sa ie prelucrata intr-o orma armaceutica. S'u&%,()$'% G cunoscute si su! numele de drog sau narcotice. )unt su!stante de sinte%a, semisinte%a saunaturale ,a caror utili%are antrenea%a o into$icatie cronica care determina: - to$icomania * este ne&oia de administrare continua a acestui dro#+ - o!isnuinta * este tendinta de a creste aceste do%e, pentru a o!tine aceleasi e ecte - tendinta de crima * cu consecinte noci&e pentru indi&id si societate 3edicamentele cu su!stante stupe iante , ca si su!stantele to$ice, au eli!erare strict re#lementata pe !a%a de reteta speciala, cu tim!ru sec, si numai pentru 3 %ile. CRITERIU" o*(1($%), $)'u*), #o+&o2('() +)'%*((lo* &*(+% 1! +%d(#)+%$'% d%,($('% #-(+(# Contin una sau mai multe )3 de natura minerala, !iolo#ica, de semisinte%a sau sinte%a o!tinute prin : - prelucrarea produselor minerale+ - semisinte%a sau sinte%a c"imica+ III!

e$tractia de produse &e#etale sau animale+ - !iote"nolo#ii di&erse. 2! +%d(#)+%$'% $%d%,($('% #-(+(# Contin amestecuri cu caracteristici &aria!ile. )e prepara prin e$tractie din plante, din microor#anisme sau din produse animale.
-

IV!

CRITERIU" +odul d% ,o*+ul)*%

1. +%d(#)+%$'% +)1(/'*)l% se prepara in armacie, la cerere, pe !a%a

de prescriptie medicala(reteta). ,etetele sunt prescrise de medic. 3edicamentele au o durata de pastrare scurta, se prepara in cantitati mici si sunt destinate utili%arii imediate.
2. +%d(#)+%$'% o,(#($)l% sunt medicamente inscrise in ., /, a&and

o ormula sta!ila.
B2

7u o durata de pastrare mare si o lar#a utili%are. )e prepara in armacie in cantitati mai mari, din care se ac di&i%iuni si se pot eli!era !olna&ului, la cerere cu sau ara prescriptie medicala.
3. +%d(#)+%$'% ($du/'*()l% repre%inta 98L din eli!erarile din

armacie. 7u &ala!ilitate mare 1-3-B ani, inscrisa pe am!ala?ul primar+ )e produc in cantitati mari- pe loturi, pe sar?e Denumirea caracteristica inre#istrata si olosita numai de irmele producatoare. '$: - acidul acetil salicilic, cu prima denumire comerciala de aspirine, are asta%i peste 100 de denumiri comerciale, date de irmele producatoare. 4e iecare unitate de conditionare i#urea%a urmatoarele elemente: - numele produsului+ - numarul sar?ei de a!ricatie+ - numele si adresa producatorului+ - orma armaceutica+ - compo%itia+ - numarul de unitati sau continutul+ - modul de administrare+ - precautii de pastrare+
B3

- termenul de &ala!ilitate+ - marca a!ricii+ - pretul de cost. In le#atura cu medicamentul industrial e$ista si notiuni speci ice ca: 1+)*#) unui medicament este numele cu care acesta este pus in circulatie de catre o irma. 3arca apare su! orma unui >semn=, desen,speci ic irmei respecti&e, pe am!ala?ul primar si secundar

1&*odu/ ,)*+)#%u'(# este considerat orice medicament,care contine o su!stanta medicamentoasa si este eli!erat su! denumirea su! care a ost inre#istrat. 0n alt termen intalnit este medicament.

1&*odu/ 1%$%*(# " repre%inta un medicament industrial, reprodus dupa ormula

B(

Imodium

unui medicament ori#inal,( care a ost !re&etat), e$istent de?a pe piata.. 3edicamentul #eneric tre!uie sa indeplineasca conditiile: - sa ie similar cu medicamentul ori#inal+ - are aceeasi acti&itate armacolo#ica si aceleasi indicatii terapeutice+ - sa ai!a aceeasi !iodisponi!ilitate+ - sa ie !ioec"i&alent cu medicamentul ori#inal+ - nu poate i inre#istrat si nu poate constitui o!iectul unei ameliorari terapeutice+ - este comerciali%at de o irma alta decat cea producatoare a medicamentului ori#inal si cu prMt mai mic+ - comerciali%area unui medicament #eneric este posi!ila numai daca medicamentul ori#inal este prote?at de brevet. V! CRITERIU" *%&)*'(2)*%) do2%lo* d% /u0/')$') +%d(#)+%$'o)/) ($ ,o*+) ,)*+)#%u'(#) 1. Fo*+% ,)*+)#%u'(#% u$(')*%" e$. .iole, spo%itoare, comprimate, capsule. ,eparti%area in do%e o era o mare preci%ie de do%are.

BB

2. Fo*+% ,)*+)#%u'(#% u$(')*% ,*)#'(o$)0(l%" e$. Comprimate

ractiona!ile- o era posi!ilitatea de administrare in ractiuni. 3. Fo*+% ,)*+)#%u'(#% +ul'(do2%" solutii, siropuri, suspensii, pul!eri, #ranule. Do%a se masoara utili%and masuri apro$imati&e (lin#ura, lin#urita, picatura).

VI!

CRITERIU" +odul d% &*%/#*(%*% /( d% %l(0%*)*% 1. /&%#()l(')'( +%d(#)l%" pot i medicamente ma#istrale sau

B6

industriale. )e eli!erea%a din armacie numai pe !a%a de prescriptie medicala * reteta se utili%ea%a la indicatiile medicului. 2. +%d(#)+%$'% %/%$'()l%" sunt medicamente sta!ilite de 63) pentru

Cu reteta

.ara reteta

a?utorul tarilor in curs de de%&oltare. :ista cuprinde 200 de produse a!solut necesare. )e pot eli!era cu sau ara reteta. 3. OTC" ara prescriptie medicala. (e$. 4roduse anti#ripale, pentru tuse, orti iante, anticonceptionale).

VII! CRITERIU" #)l%) d% )d+($(/'*)*% 1! o*)l) (enterala, !ucala, di#esti&a, #astro-intestinala, sau u% intern). 2! &% #)( &)*%$'%*)l% (I.&, i.m, s.c.) 3. &% #)( '*)$/+u#o2)l%: mucoasele !ucale, rectala, &a#inala si uretrala.
B<

(. &% #)l% #u')$)') (piele) VIII CRITERIU" ATC ()$)'o+(#, '-%*)&%u'(#, #-(+(#) 7re in &edere urmatoarele criterii: 1 locul de actiune a medicamentului(anatomic) 1 tipul de actiune a medicamentului (terapeutic) 1 identitatea c"imica a medicamentului (c"imic)

)unt 1( #rupe pentru: 1. tractul di#esti& si meta!olism 2. san#e si or#ane "ematopoetice 3. sistemul cardio&ascular (. preparate dermatolo#ice B. aparatul #enito-urinar si "ormonii se$uali 6. preparate "ormonale sistemice <. antiin ectioase de u% sistemic 8. antiin ectioase si imunomodulatoare 9. sistemul musculo-sc"eletic 10.sistemul ner&os 11.produse antipara%itare 12.aparatul respirator 13.or#ane sensiti&e 1(. &aria.

DESCRIEREA CAILOR DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTULUI ,olul unui medicament este de a trata un or#an sau de a repara o unctie alterata. Caile de administrare au a&anta?e si de%a&anta?e. Calea de administrare constituie un actor important de care depinde acti&itatea su!stantei medicamentoase care se #aseste intr-o orma armaceutica.. ' icacitatea caii de administrare se e&aluia%a in raport cu administrarea intra&enoasa luata ca re erinta. Su$' 3 #)( d% )d+($(/'*)*% ) +%d(#)+%$'%lo* I! #)l%) o*)l) II! #)l%) &)*%$'%*)l) III! #)l%) '*)$/+u#o2)l) IV! #)l%) #u')$)')
B8

I.

#)l%) o*)l) numita si #)l% 0u#)l), #)l% %$'%*)l) sau 1)/'*o" ($'%/'($)l)!

'ste cea mai utili%ata cale de administrare. Calea orala impreuna cu calea sublinguala si calea rectala ac parte din calea digestiva (tractul di#esti&) care permite a!sor!tia medicamentelor de-a lun#ul circuitului normal urmat de alimente. Calea sublinguala si calea rectala &or i tratate la caile de a!sor!tie transmuco%ale. Calea orala consta in administrarea medicamentului pe #ura (per os, osisG#ura). De aici medicamentul trece prin eso a#, stomac, intestinul su!tire unde are loc a!sor!tia in san#e. De aici medicamentul este &e"iculat in tot or#anismul si rali%ea%a e ectul terapeutic. 7!sor!tia se reali%ea%a in stomac si intestinal su!tire si &aria%a in unctie de: - su!stantele medicamentoase (unele su!stante medicamentoase nu pot i a!sor!ite: e$. #etamicina, penicilina)+ - .orma armaceutica administrate+ - 6ra de administrare a medicamentului+ - 4re%enta sau nu a alimentelor in tractul di#esti&. A4)$')5%l% #)(( o*)l% - administrare usoara- este acceptata de pacienti+ - se pot administra do%e crescute de medicament intr-o sin#ura pri%a+ - automedicatia. D%2)4)$')5%l% #)(( o*)l% - '$ista riscul alterarii su!stantelor medicamentoase de catre secretiile tu!ului di#esti& la di erite 4--uri (1,BNN<,B). - posi!ilitatea iritarii tractului di#esti& (dico lenacul comprimate,
B9

indometacinul)+ - pro!leme de a!sor!tie a su!stantelor medicamentoase. Fo*+% ,)*+)#%u'(#% )d+($(/'*)'% &%$'*u #)l%) o*)l) - l(#-(d% -siropuri, solutii, suspensii, emulsii, ceaiuri medicinale+ - /ol(d% - comprimate, capsule, dra?euri, #ranule etc
II.

#)(l% &)*%$'%*)l%

'ste administrarea unui medicament in a ara tu!ului di#esti&. )e administrea%a in?ecta!il, transcutanat (prin piele) si sunt mai multe cai parenterale.
1! #)( ($'*)4)/#ul)*% din care ac parte: - calea intra&enoasa pentru administrarea in &ena (i.&.) - calea intraarteriala (i.a.) pentru administrarea in artera. 2! #)l% ($'*)+u/#ul)*) ((!+!) pentru administrarea in tesutul muscular

pro und. 6! #)(l% /u0#u')$)'% - calea intradermica (i.d.) pentru administrarea imediat su! supra ata pielii intre epiderma si derma+ - calea su!cutanata (s.c.) pentru administrarea su! piele in tesutul con?uncti& si este o administrare mai pro unda.
3! #)(l%

($'*)/&($)l% " este o in?ectare directa in spatiul spinal su!ara"noidian. Dupa ni&elul de in?ectare se distin#: a) calea intrara"idiana (i.r) permite in?ectarea in spatiul situat intre madu&a spinarii si coloana &erte!rala+ !) calea intradurala permite in?ectarea in spatiul epidural (peridural)+ c) calea su!ara"noidiana permite in?ectarea in spatiul su!ara"noidian.
7! #)l%) ($'*)#)*d()#) ((!#) in?ectare directa in miocard. 8! #)l%) ($'*)4%$'*(#ul)*) in?ectare direct in &entricul. 60

9! #)l%) ($'*))*'(#ul)*) /( ($'*)/($o4()l)

:! #)l%) ($'*)+%dul)*) in?ectarea in madu&a spinarii.

A4)$')5%l% #)(( &)*%$'%*)l% - se pot administra solutii, suspensii, emulsii si medicamente solide (implante - dupa inci%ia pielii)+ - medicamentele nu sunt alterate la contactul cu lic"idele tractului #astrointestinal+ - a!sor!tia su!stantei si trecerea ei in or#anism este oarte rapida (mai ales i.&.deoarece medicamentul este plasat direct in san#e). D%2)4)$')5%l% #)(( &)*%$'%*)l% - durerea la locul administrarii (se utili%ea%a tot mai des ace care lasa o intepatura nedureroasa sau pistolete cu aer su! presiune, indolore). - Di icultatea de a repeta in?ectia, numarul de puncte de in?ectare iind limitat. - )electarea de su!stante neiritante - 0tili%area numai de orme sterile - Durata de actiune scurta la unele (i.&) iar la altele o durata mai mare pana la cate&a luni (implantele) Fo*+% ,)*+)#%u'(#% )d+($(/'*)'% &% #)l%) &)*%$'%*)l) - l(#-(d%" solutii, suspensii, emulsii+ - /ol(d%" pul!eri lio ili%ate, implante, comprimate pentru solutii in?ecta!ile. III! #)(l% '*)$/+u#o2)l%

61

Capsule de 7loe &era

)upo%itoare 3ucoasele sunt tesuturi care limitea%a unele ca&itati ale or#anismului desc"is spre e$terior. 'le sunt oarte !o#ate &asculari%ate. )unt sensi!ile, ra#ile si usor irita!ile. 7dministrarea este direct pe mucoasa (na%ala, auriculara, oculara) sau
62

su!stantele trec prin peretele mucoaselor (calea rectala, perilin#uala). 7u o actiune #enerala (sistemica e$. calea &a#inala si uretrala).
1. #)(l% +u#o)/%( 0u#o",)*($1(%$% ac parte din calea di#esti&a impreuna cu

calea #astro-intestinala si calea rectala. )) #)l%) /u0l($1u)l) /)u &%l($1u)l) este administrarea unor medicamente su! lim!a. A4)$')5% - se e&ita pasa?ul "epatic+ - se e&ita de#radarea medicamentului+ - se e&ita #ustul neplacut si durata de actiune. Fo*+% ,)*+)#%u'(#% )d+($(/'*)'% )olutii, comprimate retard (cu e ect intar%iat), #ranule, #lo!ule "omeopatice.
0) C)l%) 0u#o",)*($1()$) se oloseste pentru actiunea locala

(spalarea #urii, a #atului sau pentru !adi?onare in ca%ul unor in ectii micro!iene). Fo*+% ,)*+)#%u'(#% )d+($(/'*)'% )olutii, #ar#arisme, comprimate.
#) C)l%) 1($1(4)l) pentru actiune locala este destinata pentru

administrarea solutiilor &ascoase pe !a%a de #licerina. Fo*+% ,)*+)#%u'(#% )d+($(/'*)'% )olutii si comprimate.
d) C)l%) 0u#o"d%$')*) pentru actiune locala si sistemica.

)e oloseste pentru tratamentul in ectiilor stomatolo#ice. 4reparatele sunt administrate direct in al&eola dentara care este !o#at &asculari%ata. Fo*+% ,)*+)#%u'(#% )d+($(/'*)'% )olutii, #eluri, un#uente, pudre, microcomprimate, al&eoconuri.
2. #)l%) *%#')l) este olosita pentru actiune locala si actiune sistemica .

'ste o %ona puternic &asculari%ata. A4)$')5% - se poat administra medicamente cu miros si #ust neplacut+

63

- se oloseste aceasta cale in situatii de #reata si &omismente si intoleranta #astrica+ - administrarea se ace in rect total &id, alt el a!sor!tia este incompleta. Fo*+% ,)*+)#%u'(#% )d+($(/'*)'% )palaturi, supo%itoare, microclisme, capsule rectale, un#uente, aerosoli.
3. #)l%) 4)1($)l) " medicamentul se administrea%a direct in &a#in.

7re actiune locala si sistemica. 'ste o cale mai putin olosita. Fo*+% ,)*+)#%u'(#% )d+($(/'*)'% )palaturi, o&ule, capsule #elatinoase, comprimate, aerosoli, un#uente.
(. #)l%) u*%'*)l) " este o cale care practic nu se utili%ea%a. Cand totusi se

utili%ea%a se olosesc ca orme armaceutice solutii sterile pentru instilatii, "idro#eluri.

B. #)l%) $)2)l) " este destinata tratarii a ectiunilor na%ale pentru actiune

locala si #enerala.

6(

Fo*+% ,)*+)#%u'(#% )d+($(/'*)'% 'rine (medicamente su! orma de picaturi na%ale), spraE-uri, un#uente, pudre.
6. #)l%) o,')l+(#) " destinata actiunii locale dar si #enerale.

)e administrea%a medicamente sterile.

Fo*+% ,)*+)#%u'(#% )d+($(/'*)'% Colire, inserte, mini pompe, late$uri.

<. #)l%) )u*(#ul)*) " mucoasa otica este destinata administrarii de

medicamente in urec"e pentru actiune locala.

Fo*+% ,)*+)#%u'(#% )d+($(/'*)'% )olutii &ascoase pe !a%a de #licerina sau orme solide su! orma de pudre si otoconuri.

6B

8. #)l%) &ul+o$)*) " administrarea se ace in tractul pulmonar prin calea

na%ala ( ose na%ale, arin#e, larin#e, tra"ee, !ron"ii, !ron"iole, al&eole pulmonare). 7dministrarea se reali%ea%a cu dispo%iti&e speciale numite aerosoli care permit #enerarea de particule.

Fo*+% ,)*+)#%u'(#% )d+($(/'*)'% In"alatii, pul&eri%atii, aerosoli, spraE-uri. IV! #)l%) #u')$)')

'ste o cale de aplicare e$terna, topica, locala. 3edicamentul este plasat pe piele in &ederea unei actiuni locale sau #enerale (sistemica). )e e&ita primul pasa? "epatic. )unt orme armaceutice adaptate pentru penetratia transmuco%ala. A4)$')5%l% #)(( #u')$)'% 3edicamentele sunt aplicate direct pe piele si pot a&ea o actiune locala sau 4ot i a!sor!te pentru o actiune #enerala.(e$. pielea din spatele urec"ii). FF &%$'*u #)l%) #u')$)') )olutii,suspensii,sisteme ade%i&e cutanate, emulsii, aerosoli, pudre,
66

un#uente, #eluri.

COMPETENTA 6 DESCRIE MODUL DE PRESCRIERE, PREPARARE SI ELIBERARE A MEDICAMENTULUI DIN FARMACIE 3'DIC0: * consulta !olna&ul - sta!ileste dia#nosticul - indica tratamentul

.7,37CI);0: * eli!erea%a medicamentele prescrise si consilia%a pacientul

MEDIC <

; RETETA ; BOLNAV <

6<

D(/#u'(% ; FARMACIST ; El(0%*)*% d% +%d(#)+%$'% F)*+)#(% #l($(#) D*u+ul %l(0%*)*(( +%d(#)+%$'%lo*( du&) A()#-% =!M!)

,eceptura medicala * cuprinde prescrierea retetelor+ ,eceptura armaceutica * cuprinde normele de preparare si eli!erare a medicamentelor. In armacia de circuit desc"is, ma?oritatea medicamentelor ( industriale, ma#istrale, o icinale ) se eli!erea%a pe !a%a de reteta. In armacia de circuit inc"is ( de spital ), medicamentele se eli!erea%a pe !a%a de condici ( ormula nosocomialis ). 6 mare parte din acti&itatea armaciilor este destinata prepararii si eli!erarii de prescriptii medicale si aceasta cuprinde: 1 preluarea materiilor prime: su!stante acti&e, su!stante au$iliare, recipiente de conditionare si am!alare+ 1 apro&i%ionarea cu medicamente industriale de la depo%itele armaceutice+ 1 prepararea prescriptiilor medicale, conditionarea primara si secundara (am!alarea)+ 1 eli!erarea medicamentelor !olna&ilor.

PRESCRIEREA MEDICAMENTELOR DESCRIEREA PARTILOR UNEI RETETE )inonime pentru retetaG recepta, prescriptie ,ecipioG a da, a lua, a primi. )e mai numeste si ordonanta medicala

68

4rescriptii medicale

R%'%') este un document redactat de medic prin care se adresea%a armacistului sa eli!ere%e pacientului medicamente, instrumente sau articole te"nicomedicale. ,epre%inta mi?locul de corespondenta, de le#atura intre: medicul care a consultat !olna&ul, a constatat dia#nosticul indicand tratamentul si armacistul care &a prepara orma armaceutica si o &a eli!era !olna&ului speci icandu-i conditiile de administrare, dieta, modul de pastrare a medicamentului. ,eteta constituie totodata si actul le#al de ?usti icare si conta!ili%are a unor medicamente cu re#im special (to$ice si stupe iante). 4rescriptiile tre!uie sa ie scrise sau tiparite clar si in acord cu le#islatia in &i#oare. In mod o!isnuit reteta este un ormular de "artie cu dimensiuni de 1B,B pe <,B. 6 reteta care poate i utili%ata de !olna& acasa tre!uie sa contina urmatoarele in ormatii: - unitatea sanitara+ - numele pacientulu+ - adresa, &arsta, dia#nosticul+ - numele si cantitatea de medicament ce tre!uie eli!erat+ - instructiuni catre pacient+ - pro esia prescriptorului, adresa, semnatura si para a+ - data la care a ost eli!erata reteta+ - indicatii pri&ind etic"eta medicamentului+ ,eteta are < parti cu urmatoarele denumiri in lim!a latina:
69

1. /u&%*/#*(&'(o " este partea initiala a unei retete cu antetul tiparit

Cuprinde: - localitatea+ - unitatea sanitara+ - #ratuitate sau nu+ ,u!ricile se completea%a citet.
2. ($/#*(&'(o " cuprinde date despre pacient pentru a a&ea o e&identa a

!olna&ilor si a urmari starea de sanatate. Cuprinde: - numele+ - prenumele+ - &arsta+ - uneori #reutatea pentru calcularea do%ei terapeutice ma$ime+ - adresa pacientului+ - unctia si unitatea unde lucrea%a+ - numarul isei de consultatie+ - dia#nosticul.
3. ($4o#)'(o " este partea din reteta care cuprinde scris, cu&antul prescurtat

R&>*%#(&(o>) lu),) &*(+(! ,ecipe G ia si este adresarea medicului catre armacist.

(. &*)%/#*(&'(o " este parte a retetei care cuprinde medicamentul care &a i

eli!erat de armacist su! orma de: )) &*%&)*)' o,(#($)l> con orm armacopeii+ 0) +%d(#)+%$'% ($du/'*()l%> medicul prescriptor decide medicamentul, orma armaceutica, do%a, concentratia. Cantitatea de medicament eli!erata se &a e$prima ast el: - la masa (B#, 30#)+ - la &olum (10ml, B0ml)+ - prin numarul de do%e unitare (30 capsule, 12 comprimate)+ - in unitati de conditionare (1cutie, 10 lacoane).

<0

Conditionarea medicamentelor in do%e unitare contine intrea#a cantitate necesara unui tratament sau su icient medicament pentru o saptamina sau o luna - do%e %ilnice impreuna cu numarul de %ile sau luni de tratament (B %ile din < BK< indica eli!erarea pe B %ile+ 1 saptamana din B2, indica eli!erarea pe < %ile-1KB2, 1 luna din 12 1K12). #) &*%&)*)'% +)1(/'*)l%> acestea sunt reali%ate pe !a%a unor ormule speciale sau indi&iduale, in care ca% cantitatea iecarui component &a i sta!ilita de prescriptor care &a indica si orma armaceutica. 0neori este indicat un sin#ur component acti&, restul componentilor sunt sta!iliti de armacist. .ormula ma#istrala contine su!stante armaceutice si cantitatea prescrisa, in lim!a latina sau in lim!a romana. Nu se admit a!re&ieri (prescurtari) si sim!oluri c"imice:
-

iecare su!stanta se scrie pe un rand si in dreptul ei cantitatea in #rame cu ci re ara!e+ daca se scriu cantitati in #rame intre#i, dupa ci ra respecti&a urmea%a &ir#ula si doua %erouri e$: - ,p: Natrii sul atis 30,00 # + daca do%ele repre%inta %ecimi de #ram, cantitatile se &or scrie dupa sistemul %ecimal: e$: ,p: 4apa&erini "Edroc"loridi 0,30 #+ numai pentru su!stantele to$ice si stupe iante este o!li#atoriu prescrierea cantitatilor in ci re si litere atat medicul cat si armacistul e$: ,p: 7tropini sul atis 0,00(0 #K mili#ramata Ouator)+ daca intr-o ormula ma#istrala sunt prescrise doua componente in aceiasi cantitate,aceasta nu se repeta pentru iecare su!stanta in parte ci in dreptul ultimei su!stante se scrie a!re&ierea (aa) care inseamna din iecare in parti e#ale . ,p: 3ent"oli C"amp"orae Paa 0,20# 4"enoli lic"idele se prescriu tot in #rame, cele in cantitati mici su! 1 pana la 2 #rame, se inscriu in picaturi cu ci re romane, urmate de a!re&ierea 1'' sau 1''(/ care &ine de la cu&antul 1u'')> &(#)'u*) e$: ,p 3ent"ae aeterolei 5 #ttisG B picaturi.

in ca%ul solutiilor pentru care se indica adau#area de sol&ent pana la o anumita masa sau a altor orme semisolide sau solide unde se utili%ea%a
<1

e$cipienti se scrie termenul )d sau a!re&ierea ?!/!)d! care inseamna:cit este necesar pana laN..+ atit cit tre!uie pina la N. + e$: ,p: Phenobarbitali natrii 0,80g Natrii bromini aa 0, 0g !alii bromini "incturae valerianae #,00g Sirupi aurantii cortices 0,00g $%uae distillatae %.s.a.d &#0g Sau '()*p) '(tracti belladonnae 0, 0g '(cipientis %.s.a.d ,00g 7! ($/'*u#'(o > este partea retetei care cuprinde indicatiile medicului catre armacist cu pri&ire la orma armaceutica, cantitatea, modul de eli!erare (e$: preparat steril) cit si recomandari adresate !olna&ului. Instructiunile sunt scrise su! orma unor a!re&ieri in :atina. 3. . sol Gmisce iat solutio G amesteca sa ie solutie 3. . un#.G misce iat un#uentumG amesteca sa ie un#uent 4entru eli!erarea medicamentului se olosesc a!re&ierile: D.t.dG detur tales doses G da asemenea do%e Di&.in. d. aeO G di&ide in doses aeOuales G di&ide in do%e e#ale. Instructiuni re eritoare la administrare se olosesc a!re&ierile: D.). G detur si#netur sau da si#na G da si semnea%a )au se eli!erea%a cu etic"eta >intern= sau >e$tern= D.). intern si D.). e$tern 3odul de administrare a medicamentelor se scrie in lim!a romana, pentru a i cunoscut de !olna&. 8! /u0/#*(&'(o > este completata tot de medic si cuprinde semnatura si para a prescriptorului, data si stampila unitatii sanitare. 4rescriptiile medicale au un timp limitat de &ala!ilitate dupa care nu mai pot i utili%ate. 0nele prescriptii se retin in armacie (to$ice si stupe iante). 9! )d$o')'(o > este completata de armacist si cuprinde data, stampila armaciei, numarul de inre#istrare al retetei, pretul, precum si unele modi icari impuse de te"nolo#ia de preparare, de corectare do%elor depasite, denumirea e$cipientilor. - unele prescriptii ser&esc pentru eli!erarea de medicamente de mai multe ori+ altele o sin#ura data si se retin in armacie( to$ice si stupe iante) - o reteta este pentru un sin#ur pacient+

<2

daca reteta se eli!erea%a pentru dispensare scolare, unitati militare pentru mai multe persoane, numele pacientului este inlocuit cu denumirea unitatii+ la eli!erare prescriptiei, armacistul tre!uie sa se asi#ure de respectarea tuturor conditiilor le#ale+ daca aceste nu sunt indeplinite, reteta se intoarce la medic, daca medicul poate i contactat tele onic unele date (concentratii, cantitate, do%a) pot i adau#ate de armacist iar pe &erso &a nota: contactat medicul, data si initialele armacistului+ prescriptiile medicale pot ie eli!erate de medici din circumscriptii sanitare, policlinici si spitale particulare, ca!inete, policlinici si spitale de stat.

EXPLICAREA MODULUI DE PREPARARE SI ELIBERARE A MEDICAMENTULUI DIN FARMACIE CONFORM FARMACOPEII ROMANE X (FRX) 3odul de preparare a medicamentelor se !a%ea%a pe o documentatie completa pentru a se reali%a o ormula o icinala sau ma#istrala. .iecare orma armaceutica are o te"nolo#ie adec&ata. )) &*)&)*)*%) /( %l(0%*)*%) +%d(#)+%$'ulu(> aceasta cuprinde o serie de etape importante: - &eri icarea calculelor+ - selectarea recipientelor+ - prepararea medicamentului ma#istral ,o icinal sau selectarea medicamentului industrial+ - conditionarea si am!alarea medicamentelor+ - etic"etarea+ - &eri icarea preparatului init+ - eli!erarea medicamentelor catre pacient. :a eli!erarea medicamentului, armacistul &a consilia pacientul in le#atura cu administrarea medicamentului - acordarea s aturilor necesare pacientului+ - inre#istrarea retetei, aplicarea stampilei, &eri icarea calculului, &eri icarea pretului+ - dispo%itii pri&ind reteta.

<3

6peratiile de preparare a medicamentelor in armaciile de spital este di erita ata de armaciile pu!lice. 4reparatele o icinale si a celor pe lot se prepara in cantitati mai mari. Indi erent de situatie armacistul tre!uie sa-si an#a?e%e deplina responsa!ilitate si sa ai!a cola!oratori e icienti si !ine instruiti. 4ersonalul armaciei tre!uie sa ie la curent cu e&olutia stiinti ica printr-o per ectionare continua. 4reparatele ma#istrale tre!uie sa ie preparate de armacist sau su! directa sa supra&e#"ere. 4entru preparatele o icinale armacistul are o!li#atia sa urmareasca reali%area lor dupa te"nolo#iile sta!ilite si in spatiile destinate pentru asi#urarea calitatii medicamentului.

Lu)+ #) %.%+&lu ,)2%l% &*%&)*)*(( /olu'((lo* +)1(/'*)l% ($ ,)*+)#(% @ se &eri ica reteta+ se &eri ica do%ele terapeutice ma$ime con orm ta!elelor din ., /+ se ale#e metoda de preparare, aparatura, recipientele+ se e ectuia%a cintarirea si masurarea su!stantelor armaceutice+ se sta!ileste ordinea de di%ol&are a su!stantelor+ di%ol&area su!stantelor si omo#eni%area lor+ iltrarea+ completarea la masa pre&a%uta prin adau#are de sol&ent+ conditionarea primara( lacoane, !listere, olie+ iole)+ etic"etarea+ controlul or#anoleptic+ conditii de pastrare+ eli!erarea catre pacient. El(0%*)*%) +%d(#)+%$'ulu( #)'*% &)#(%$'

<(

4rimirea de catre pacient a medicamentelor solicitate in accord cu prescriptia data sau ara prescriptie si care poate i e ectuata de catre armacist sau de asistentul de armacie su! supra&e#erea armacistului. .armacistului tre!uie sa lucre%e, respectind l%1(/l)'() in &i#oare si mai ales R%1ul(l% d% Bu$) P*)#'(#) F)*+)#%u'(#) (RBPF) /( FR X In armacia pu!lica sau de spital se eli!erea%a urmatoarele medicamente: - medicamente o icinale+ - medicamente ma#istrale+ - medicamente industriale+ - medicamente pe lot sau din stoc. 'li!erarea medicamentului poate i e ectuata de catre personalul armaciei cu studii medii dar armacistul are raspunderea morala, ?uritica sau materiala pentru orice medicament preparat si eli!erat din armacie. )patiul armaciei cuprinde:

o,(#($) > este locul unde se eli!erea%a medicamentul si are loc consilierea pacientilor+
<B

*%#%&'u*) > se prepara ma#istralele+ l)0o*)'o*ul > se prepara o icinalele+ 0o.) /'%*(l% > pentru preparatele sterile+ d%&o2('ul > se depo%itea%a materii prime si para armeceutice.

Su*/% d% )&*o4(2(o$)*% ) ,)*+)#((lo* 7pro&i%ionarea cu medicamente industriale, su!stante armaceutice, paraarmaceutice se ace de la depo%itele de medicamente.

In ca%ul apro&i%ionarii cu medicamente din import depo%itul tre!uie sa o!tina acte pri&ind: - reali%area importului+ - certi icatele de calitate ale medicamentului+ - actele de inre#istrare a acestora la 3inisterul )anatatii si la 7#entia Nationala a 3edicamentului ( 7N3 ). Co$'*olul d% #)l(')'% 3ateriile prime ac"i%itionate pentru prepararea si conditionarea medicamentelor in armacie tre!uie sa corespunda conditiilor de calitate do&edit prin certi icate de calitate de la producator. Daca este posi!il se e ectuea%a un control al materiilor prime c"iar in armacie la masa de receptura.

<6

4e !uletinul de anali%a tre!uie sa ie pre&a%uta data e$pirarii materiilor prime. )e &or pastra in depo%itul armaciei in conditii de temperatura, umiditate, erite de lumina si separate cele de u% intern de cele de u% e$tern. Co$d('(o$)*%) 4entru iecare orma armaceutica se ale#e recipientul conditionare primara si acesoriile (dop, su! capac, picator) cele mai potri&ite. )e aplica etic"eta pe care se inscrie: denumirea preparatului, mod de administrare, &ala!ilitatea, orma armaceutica, semnatura armacistului, unitatea armaceutica, D%&o2(')*%)

Conditiile de depo%itare tre!uie ast el alese incit sa reduca de#radarea preparatelor si sa permita o &ala!ilitate ma$ima si sa pre&ina contaminarea cu microor#anisme. 4entru produsele o icinale, mono#ra iile din armacopee pre&ad conditiile de pastrare. 4entru ormele armaceutice industriale, termenul de &ala!ilitate si conditiile de pastrare sunt ale su!stantelor medicamentoase. 4erioada de &ala!ilitate a unui medicament preparat in armacie poate i i$ate prin teste de sta!ilitate e ectuate in conditii o!isnuite de pastrare sau prin teste de im!atranire accelerate. 4entru eli!erarea medicamentului din armacie se &or respecta urmatoarele proceduri: !) #('(*%) &*%/#*(&'(%(>la primirea retetei armacistul &eri ica daca aceasta a ost corect ormulate de catre medic, scrisa citet pentru a nu e$ista posi!ilitatea interpretarii #resite. ,etetele indesci ra!ile nu pot i e$ecutate! ,etetele se &or eli!era in ordinea in care au ost primite.
c) #o$'*olul do2)5ulu( /( )l ($d(#)'((lo*> armacistul are o!li#atia sa

controle%e do%ele terapeutice indicate de medic si mai ales la su!stantele puternic acti&e, to$ice si stupe iante cat si modul de olosire. In ca%ul in care do%ele terapeutice ma$ime sunt depasite si

<<

nu sunt insotite de e$presiaA/(# 4oloB>)/) 4*%)u, armacistul are o!li#atia de a reduce do%ele prin calcul con orm ., /. Do%ele pentru copii nu sunt inscrise in armacopee si armacistul are o!li#atia sa consulte #"idurile pediatrice. d) 4%*(,(#)*%) #o$d('((lo* d% &)/'*)*%C %) )l%1%*%) *%#(&(%$'%lo* d% #o$d('(o$)*% /( ) )+0)l)5%lo* )d%#4)'%C ,) /#*(%*%) %'(#-%'%(! E'(#-%') +%d(#)+%$'ulu( ;re!uie sa urni%e%e pacientului toate in ormatiile necesare in &ederea administrarii si pastrarii medicamentului. 'tic"ete pentru eli!erarea medicamentului tre!uie sa indice clar: $u+%l% &)#(%$'ulu(C $u+%l% /( )d*%/) ,)*+)#(%(C d)'% &*%#(/% )l% #o$'($u'ulu( (#)$'(')'%), ,o*+) ,)*+)#%u'(#), #o$#%$'*)'() ($ /u0/')$') +%d(#)+%$'o)/),$u+)*ul d% u$(')'( ,)*+)#%u'(#%, /%*() d% ,)0*(#)'(%)C #o$d('((l% d% &)/'*)*% ('%*+%$ul d% 4)l)0(l(')'%) )) '%+&%*)'u*) prescrisa de o!icei 2B#rade sau su! 1B #rade la altele sau 2-8#rade+ 0) u+(d(')'%) ma?oritatea medicamentelor se pastrea%a la loc uscat+ #) lu+($) otoprotectia se asi#ura prin recipiente opace sau de culoare !runa+ d) /u*/% d% ,o# produsele care contin sol&enti &or purta mentiunea: in lama!il+ %) '%*+%$ul d% 4)l)0(l(')'% pacientul tre!uie sa ie in ormat de timpul dupa care preparatul tre!uie aruncat. 4reparatul olosit dupa termenul de &ala!ilitate produce enomene secundare, into$icatii, reactii aler#ice. 4reparatele armaceutice pot a&ea ma$imum de &ala!ilitate < %ile, 1B sau 30 %ile.

1) 2) 3)

()

D'.INI,'7 ,':7;II:6, 7)I);'N;0:0I D' .7,37CI' C0 47CI'N;0: .armaciile ac parte inte#ranta din sistemul asistentei de sanatate. .armacistii si asistentii de armacie sunt pro esionisti autori%ati pentru asistenta de sanatate si isi des asoara acti&itatea in con ormitate cu le#islatia si re#lementarile in &i#oare, precum si cu re#uli pro esionale stricte.

<8

7sistenta de sanatate des asurata de armacisti si asistenti de armacie este denumita asistenta armaceutica. 7sistenta armaceutica se de ineste ca iind acti&itatea in care armacistul si asistentul de armacie isi asuma responsa!ilitatea pentru ne&oile pacientului re eritoare la medicament si este raspun%ator pentru satis acerea acestor ne&oi. 7sistenta armaceutica presupune asistarea pacientului, de%&oltarea planului de asistenta si e&aluarea re%ultatului. 7sistenta armaceutica impune ca ser&iciul de eli!erare a medicamentelor sa ie insotit de in ormarea, consilierea si supra&e#"erea pacientului in timp.

4ersonalul din armacia de comunitate are rol important in economia de sanatate, reducind spitali%arile prin consilierea pacientilor si prin acti&itatile pre&enti&e. In interesul pacientului, armacistul si asistentul de armacie tre!uie sa culti&e relatii: de incredere cu pacientul, caruia tre!uie sa-i ie consilier in utili%area medicamentelor+ de comunicare cu pacientul+ sa tina cont de complianta pacientului. 1 C6N)I:I','7 47CI'N;0:0I ( ).7;0I,'7 47CI'N;0:0I)

7cest act implica acordarea s atului de catre armacist sau asistentul de armacie si &eri icarea daca a ost inteles, ascultind cu intele#erea cu&enita indoielile, nelamuririle si pro!lemele pacientilor.

<9

7cest act presupune deci ca armacistul si asistentul de armacie sa petreaca mai mult timp cu educarea pacientilor care &in in armacie, prin acordarea de s aturi si consultatii pri&ind medicamentul, actiunea iind recunoscuta ca o prioritate pro esionala. .armacistul si asistentul de armacie,tre!uie sa s atuiasca pacientii cu pri&ire la medicamentele care se eli!erea%a ara prescriptie medicala, a&ind #ri?a sa indice e&entualele reactii secundare si simptome care pot sa apara in cursul tratamentului.

Directiile de in ormare si instruire a pacientului ( siA sau amiliei ) se re era la: - scopul tratamentului si e ectele armacoterapiei ( ce simptome si tul!urari &or dispare si cind+ consecintele neinstituirii armacoterapiei)+ - do%ele si modul de administrare al medicamentelor (calea de administrare, modul corect de administrare al ormei armaceutice+ momentul optim de administrare raportat la mese si !ioritmul circadian+ do%a pentru odata si pentru 2( de ore+ do%a ma$ima ce nu tre!uie depasita+ ritmul administrarii sau inter&alul dintre administrari+ medicamentul al carui tratament nu se sistea%a !rusc si necesita reducerea treptata a do%elor, dupa o sc"ema !ine e$plicate)+ - precautii si contraindicatii ( raportate la conducerea auto, la alimentatie, la alcool si tutun, la automedicatie+ necesitatea continuarii anti!ioticoterapiei si dupa incetarea simptomelor, pe toata durata tratamentului prescris)+ - reactiile ad&erse ( ,7 ) pre&i%i!ile ale medicatiei ( mani estarile, #ra&itatea, durata, necesitatea o!ser&arii si raportarii immediate a aparitiei )+ atitudinea la aparitie ( oprirea imediata a tratamentului sau nu )+ tul!urarile de raportat imediat, medicului sau armacistului+ - medicamentele, alimentele sau acti&itatile care tre!uie e&itate de pacient in timpul tratamentului+ - pastrarea medicamentului la loc uscat, erit de lumina, la temperatura camerei ( apro$imati& 2B 1C ) sau la ri#ider. - aruncarea medicamentului ramas neutili%at dupa e$pirarea termenului de &ala!ilitate sau atentie la medicamentele sterile ( colire, un#uente pentru arsuri ), dupa prima desc"idere. - pro#ramarea &i%itei urmatoare la medic.

80

Important este ca armacistul sau asistentul de armacie sa se asi#ure ca pacientul cunoaste si intele#e e ectul si utili%area medicamentului eli!erat. .armacistul si asistentul de armacie, alaturi de medic, au rol important in educatia sanitara. 6 !una consiliere a pacientului depinde de:

1educatia pacientului+ 1 mediul incon?urator+ 1 personalul armaciei. Dintr-o o!ser&are atenta s-a constatat ca cei mai multi pacienti retin numai ultima parte a indicatiilor acordate, de aceea este recomandat ca in ormatiile cele mai importante sa ie repetate pacientului, pentru a i si#ur ca aceste a inteles !ine toate indicatiile. C630NIC7,'7 C0 47CI'N;0: 'ste de inita ca totalitatea mi?loacelor prin care in ormatia trece de la armacist si asistent de armacie la pacient. 4entru succesul comunicarii sunt necesare urmatoarele: - scopul comunicarii este de a urmari e ectul ei la pacient+ - comunicarea tre!uie sa ie clara, pe intelesul pacientului+ - comunicarea nu se !a%ea%a numai pe cu&inte, ci si pe atitudini, e$presii, #esturi ce insotesc s aturile. - 4entru usurarea comunicarii si utili%arii medicamentelor, s-a creat un desi#n pentru tratamente speciale care contin in cutia cu medicament si un calendar, iar medicatia este compatimentata si etic"etata in ordinea administrarii. - )-au creeat prospecte pentru medicamente. 4rospectele au aparut odata cu aparitia medicamentelor industriale si permit o !una intele#ere a tratamentului cu medicamente. 4rospectul este sursa de in ormatii a pacientului si cuprinde o cantitate su icienta si completa de in ormatii care sa permita pacientului utili%area corecta a produsului medicamentos si sa-i asi#ure acestuia un inalt #rad de protectie. In ca%ul in care nu este pre&a%ut un prospect, in ormatiile pentru pacient sunt imprimate pe am!ala?ul primar sau secundar si in ormatiile pri&esc: su!stanta acti&e, orma armaceutica, concentratia, seria, data de e$pirare, numele si adresa producatorului.
81

Cele mai moderne prospecte includ si ilustratii care o era un real a?utor administrarii de medicamente. C634:I7N;7 47CI'N;0:0I

Numita si : acceptare, ade%iune, aderare si repre%inta !una utili%are a unui medicament de catre pacient, cu respectarea prescriptiilor medicale. Complianta re lecta calitatea relatiei medic- pacient- armacist. In aceasta sunt implicate: 1 !una&ointa pacientului+ 1 acceptarea re#imului alimentar indicat+ 1 acceptarea actorilor modului de &iata indicat. Din punct de &edere al armacistului, complianta pacientului depinde de comunicarea de catre armacist a in ormatiilor necesare !olna&ului pentru o utili%are corecta a medicamentului. C)u2%l% $o$#o+&l()$'%( )unt numeroase, de ordin psi"olo#ic si te"nic. '$ista actori care inter&in in relatia armacist- pacient si care pot duce la nereusita consultatiei date de armacist, cum ar i: 1 pacientul nu intrea!a pentru a nu parea i#norant+ 1 pacientul este con u% in ceea ce pri&este terminolo#ia medicala ( armacistul are marele rol de a e$plica termenii pe intelesul pacientului )+ 1 pacientul este adesea ner&os sau inspaimintat, pentru a mai pune intre!ari+ 1 armacistul are prea putin timp pentru a e$plica instructiunile adec&ate pacientului. 1 consultatia este terminate in #ra!a, armacistul inminind medicamentele ara sa dea nici o e$plicatie pacientului. 1disparitia simptomelor !olii duce deseori la oprirea premature a tratamentului, cu consecinte ne#ati&e, ca recaderile sau re%istenta micro!iana 1aparitia unor e ecte neplacute pentru !olna& determina oprirea tratamentului, ara consultarea medicului pentru inlocuire sau acceptare. 1sc"emele terapeutice oarte comple$e si complicate sunt #reu de respectat ( inter&ale oarte scurte intre administrari, multe nopti, oarte multe medicamente in paralel )+

82

1 orme armaceutice inadec&ate pentru !olna&ul respecti&e, atra# lipsa compliantei ( e$: supo%itoare de mai multe ori pe %i, la adultul in acti&itate )+ 1 #ustul rau, aspectul neo!isnuit pot #enera noncomplianta. .armacistul tre!uie sa utili%e%e cu&inte simple, potri&ite cu pacientul , pentru a educa pacientul. 3ediul incon?urator in care se acorda s aturile cuprinde: spatial, mo!ilierul, %#omotele. In alte tari, pentru s atuirea pacientului este re%er&at un compartiment separate, cu lumina redusa, pentru a creea intimidate si incredere pacientului. Co$/%#($'%l% u$%( #o+&l()$'% d%,(#(')*% /u$' - ine icienta armacoterapiei+ - e ectele nedorite ale primei do%e+ - recaderea !rutala cu reaparitia simptomatolo#iei, la intreruperea premature+ - reactii ad&erse la intreruperea !rusca a unui tratament de lun#a durata+ e ecte de re!ound dupa medicamentele !locante de receptori+ sindrom de se&ra? dupa medicamente ce induc armacodependenta i%ica+ - instalarea re%istentei micro!iene+ - su erinta suplimentara a !olna&ului. M)/u*( &%$'*u o&'(+(2)*%) #o+&l()$'%( - relatie desc"isa, de incredere, pacient- armacist+ - prescrierea unui tratament !ine indi&iduali%at si adec&at conte$tului social al pacientului+ - acordarea de catre armacist a timpului necesar pentru consilierea adec&ata pri&ind medicamentele prescrise pe reteta+ - acordarea de catre armacist a timpului necesar pentru #"idarea automedicatiei pacientului cu produse 6;C. M(5lo)#% &%$'*u o&'(+(2)*%) #o+&l()$'%( - prospectul medicamentului+ - materiale documentare illustrate pentru medicament sau pentru modul de administrare corect al ormei armaceutice (!rosura, pliant)+ - calendar %ilnic si saptaminal al do%elor de medicament( sc"eme, ta!ele ) - cutie de do%a? ( cu compartimente pentru 3-( timpi ai %ilei si pentru < %ile ale saptaminii ) cu reumplere saptaminala. P%*/o$)lul ,)*+)#(%( -alatul al!, con era o ima#ine pro esionala care a?uta pacientul.

83

'ste oarte important ca armacistul sa se poata deose!i de cola!oratorii din armacie: asistenti, te"nicieni. .armacistul tre!uie sa poatre ca si ceilalti, ecusonul cu numele sau si sim!olul armaciei. Comportarea armacistului, nu tre!uie sa se a!ata niciodata de la normele de etica pro esionala. 4e lin#a s aturile si indicatiile date de armacist, sunt importante si ormele de comunicare ne&er!ale, care include: #esture, e$presia etei, apropierea de pacient, miscarea oc"ilor, a capului, po%itia armacistului. .armacistul tre!uie sa se a le la o distanta con orta!ila de pacient: nici prea aproape, nici prea departe, pentru a ace con&ersatia e icace. 5ocea armacistului tre!uie sa ie calma, calda, personala si cu un &oca!ular pe intelesul pacientului. 4ri&irea este importanta. Comportamentul armacistului si a asistentului de armacie ata de pacient, tre!uie sa ie prietenoasa, sincera si empatica.

C634';'N;7 ( D')C,I' 4,INCI47:':' 64',7;II 2'N',7:' )I )4'CI.IC' .7,37C'0;IC' D')C,I','7 4,INCI47:':6, 64',7;II DIN 4,7C;IC7 .7,37C'0;IC7: CIN;7,I,'7, 37)0,7,'7, DID6:57,'7, 73');'C7,'7, .I:;,7,'7.
8(

De inirea re#ulilor practice pentru cintarire+ Descrierea aparaturii si ustensilelor olosite la operatiile armaceutice+ Identi icarea si olosirea acestor aparaturi+ Descrierea !alantelor si a #reutatilor+ 0tili%area si minuirea tuturor aparatelor si instrumentelor din armacii.

3ateriile prime ( su!stante acti&e si su!stante au$iliare ), sunt trans ormate in orme armaceutice, prin di erite operatii, atit in armacie dar mai ales in industria de medicamente. )unt operatii: - cu caracter #eneral ( uscarea, maruntirea, pul&eri%area, amestecarea, di%ol&area, iltrarea, sterili%area ) utili%ate in armacie si in industrie. - cu caracter special ( #ranularea, comprimarea, acoperirea comprimatelor utili%ate in industria armaceutica. U/#)*%) 'ste operatia de indepartare a umiditatii dintr-un produs solid, lic"id sau #a%os. 4rodusele solide supuse uscarii sunt su!stante medicamentoase, produse &e#etale sau preparate care sunt etape intermediare ale a!ricarii medicamentelor. 4rodusele lic"ide prin uscare se trans orma in pul!eri ( e$. )olutii e$tracti&e o!tinute din produse &e#etale, animale, suspensii de tulpini micro!iene). 0scarea poate i: - uscare in aer li!er * este e$punerea la 20-301C a produselor pe coli de "irtie, plase de sirma. - 0scarea prin caldura. 1Caldura se transmite prin con&ectie( etu&e, dulapuri uscatoare, !anda uscatoare, uscatoare prin pul&eri%are ). 1

'tu&a
8B

7parat pentru lio ili%are

Caldura prin conducti!ilitate * se aplica produselor lic"ide si se reali%ea%a in uscatoare cu cilindri sau &alturi. - 4rin iradiere termica * utili%ea%a ener#ia calorica a radiatiilor in rarosii ,adiatiile sunt produse de lampi cu incandescenta in etu&e. - 0scarea prin in#"etare ( lio ili%are, criodesicare ) * este con#elarea produsului de uscat. )e oloseste la prepararea &itaminelor, anti!ioticelor, "ormonilor si la o!tinerea plasmei lio ili%ate. Pul4%*(2)*%) 'ste operatia de reducere mecanica a dimensiunii particulelor unei su!stante solide. In armacie, prin pul&eri%are su!stantele medicamentoase solide sunt trans ormate in particule de dimensiuni standardi%ate care alcatuiesc pul!erea. 4articulele tre!uie sa ie uni orme si de aceea pul&eri%area este urmata de cernere. C%*$%*%) 'ste operatia mecanica de separare a particulelor dintr-un amestec, cu a?utorul sitelor '$ista site pentru receptura si site industriale care se deose!esc prin marime. ., / o iciali%ea%a noua site, iecare permitind sa se o!tina un anumit #rad de inite. A+%/'%#)*%) 'ste operatia prin care se reali%ea%a o distri!utie uni orma a componentelor unui amestec de produse solide, semisolide, lic"ide sau #a%oase.

86

7mestecarea se produce cu scopul omo#eni%arii produsului armaceutic ast el incit orice do%a prele&ata tre!uie sa contina toti componentii in aceleasi proportii. D(2ol4)*%) 'ste operatia care consta in di&i%iunea i%ico-moleculara a su!stantelor cu a?utorul unei a%e lic"ide intermediare numita sol&ent. ,e%ulta un amestec omo#en i%ic si c"imic numit solutie. In te"nolo#ia armaceutica se distin# doua moduri de di%ol&are: - di%ol&are simpla sau completa+ - di%ol&are e$tracti&e sau partiala, care se aplica la preparatele o!tinute prin e$tractie. F(l'*)*%) 'ste operatia prin care se separa particolele solide in amestec cu un lic"id, ortind lic"idul sa stra!ata un material poros numit iltru. 4rin iltrare se o!tine un lic"id limpede, ara particule solide, sau se o!tine o su!stanta care se retine pe iltru, sau indepartarea de microor#anisme dintr-o solutie apoasa care tre!uie sa ie sterile ( iltrare sterili%anta ). )e utili%ea%a ca materiale iltrante: - i!re celulo%ice ( &ata, matase,"irtie de iltru )+ -materiale iltrante poroase ( sticla poroasa, ceramica, portelan )+ -mem!rane iltrante din celulo%a. Ca metode de iltrare in industria armaceutica: -su! presiune "idrostatica+ -su! presiune sca%uta+ -prin suprapresiune Ca metode de iltrare in armacie: -presarea ( o!tinerea uleiurilor &e#etale ) -decantarea ( sedimentarea ) -centri u#area.

S'%*(l(2)*%) 'ste operatia de distru#ere sau indepartare a microor#anismelor &ii in orma &e#etati&a si sporulata. )e pot sterili%a su!stante armaceutice, e$cipienti, am!ala?e, spatii de lucru, ustensile, utila?e in ca%ul prepararii medicamentelor in?ecta!ile. 0rmatoarele preparate armaceutice tre!uie sa ie sterile: - orme armaceutice parenterale ( seruri, &accinuri, per u%ii, in?ectii, implante )+

8<

orme o talmice ( un#uente si picaturi pentru oc"i )+ orme armaceutice care se aplica pe pla#i, arsuri sip e pielea su#arilor ( suspensii, emulsii, pul!eri, un#uente ). Ca metode de sterili%are ., / pre&ede: - sterili%area prin caldura uscata+ - starili%area cu &apori de apa su! presiune+ - sterili%area prin iltrare+ - sterili%area cu #a%.

I$ ,)*+)#(%

:a!orator armaceutic Pul4%*(2)*%) 'ste operatia cel mai des olosita in practica, la aproape toate ormele armaceutice. 4rin pul&eri%are se o!tin di&i%iuni mai mici ale pul!erilor. 4ul&eri%are se ace la mo?ar prin lo&ire, triturare, mala$are co pistilul, con ectionat din sticla, portelan, de di erite dimensiuni. 3o?arele de portelan au orma de cupa, cu interiorul din sticla si cu un ?#"ea! la partea superioara. 7cestea sunt #la%urate mai rar in intre#ime, mai des #la%urate la e$terior si in partea superioara din interior, partea in erioara din interior iind ne#la%urata. 4istilele sunt con ectionate din acelasi material, portelan, sunt pline, #rele, au orma cilindrica care se su!tia%a la unul din capete, la capatul opus iind terminat printr-o s era turtita. 'le au orme di erite si se ale# in raport cu operatiunea ce o a&em de e$ecutat: rotunde pentru triturare, plate pentru s arimare sau mala$are

88

C%*$%*%) 'ste operatia care se aplica pul!erilor uscate pentru a separa ra#mentele mai mari de cele mai mici o!tinindu-se particule cu o anumita dimensiune. ,e%ultatul cernerii nu este o!tinerea unei pul!eri omo#ene cu o marime a ra#mentelor unitara, ci o pul!ere care nu are ra#mente mai mari de o anumita dimensiune. Cernerea este o operatie o!li#atorE atit la pul!eri simple cit si la prepararea pul!erilor compuse. 4entru a aplica cernerea este necesar sa se respecte anumite re#uli: cernerea se ace prin miscari ritmice si uni orme de la dreapta la stin#a+ pentru cernerea unei pul!eri nu se iau cantitati mari de la inceput, deoarece cernerea se ace di icil+ inainte de cernere, su!stantele "i#roscopice se usuca+ su!stantele cu densitati di erite se cern separate sau se amesteca din nou dupa cernere+ pentru su!stantele colorate ca si pentru cele to$ice se re%er&a site separate+ cantitatile ramase pe sita se cern din nou dupa o preala!ila triturare ( nu este permis a se apasa cu mina pentru a orta trecerea prin sita)+ pul!erile onctuoase, amor e se pot apasa usor cu mina pentru a trece orin oc"iurile sitei ( o$id de %inc, amidon). M)/u*)*%) l(#-(d%lo* ($ 4olu+% .armacopeea ,omana /, pre&ede ca toate medicamentele lic"ide sa ie ela!orate sau eli!erate prin cintarire, iar masurarea &olumetrica sa ie re%er&ata numai lic"idelor in cantitati mici ( 1-( ml ), operatie care se ace cu picatorul normal. 'ste inter%isa masurarea lic"idelor cu apro$imatie, deoarece da mari erori. In aceste ca%uri se recur#e la cilindri #radati. 3asurarea lic"idelor cu cilindri #radati se ace tinind seama de densitatea lic"idelor. 7le#erea cilindrului se ace in raport cu lic"idul de masurat. 4entru masurarea unui &olum de lic"id, cilindrul se asea%a pe masa, iar lic"idul se toarna incet pe mar#inea cilindrului pina la apropierea ni&elului de #radatie dorit. )e ridica cilindrul in dreptul oc"ilor in asa el incit ra%a &i%uala sa treaca ori%ontal prin #radatia i$ata.se continua turnarea lic"idului de data aceasta cu picatura pina la semn. 4icatorul normal este a!ricat pentru a corespunde la 20 picaturi ( ec"i&alent cu un #ram apa distilata). C($')*(*%) /u0/')$'%lo* l(#-(d% /( /ol(d%

89

4entru cintarirea su!stantelor solide se olosesc !alante armaceutice si cumpene de mina.Cintarirea cu cumpana de mina se &a ace respectind urmatoarele re#uli:

8alante - inelul cumpenei tre!uie ase%at la !a%a de#etului aratator, tre!uie rotita cumpana pentru a a&ea in ata !ratul cu #radatiile, iar acul tre!uie sa oscile%e intre de#etul mare si a de#etelor mi?lociu, inelar si mic. - Inaintea iecarei operatii de cintarire se &a determina punctual %ero al cumpenei, ast el incit aceasta sa se ec"ili!re%e per ect si se &a controla sensi!ilitatea cumpenei dupa numarul si intensitatea oscilatiilor. 4entru cintarirea su!stantelor solide la !alanta armaceutica se respecta urmatoarele re#uli: - !locarea sau de!locarea !alantei armaceutice se ace cu miscari lente, nu !ruste+ - #reutatile se aduc pe platane cu !alanta !locata in asa el incit sa se reali%e%e de la inceput un ipotetic ec"ili!ru+ - #reutatile se pun pe platanul din stin#a, iar su!stantele de cintarit pe platanul din dreapta+ - dupa terminarea operatiunii de cintarire, !alanta se !loc"ea%a si se de#a?ea%a de #reutati+ - !alanta se mentine in permanenta curata Cintarirea su!stantelor are urmatoarele a%e:. - ale#erea sticlei corespun%atoare prin calcul sumar al &olumului total al su!stantei solide si lic"ide din prescriptie+ - spalarea si controlul sticlei+ - ale#erea dopului de pluta potri&it ca sa asi#ure o inc"idere etansa+ - dopul se potri&este tinind sticla in mina sin u pe masa. )u!stantele solide se cintaresc pe rondele de "irtie &elina, ec"ili!rarea !alantei ecindu-se tot cu a?utorul unei rondele de "irtie e#ala ca marime. )u!stantele semisolide se cintaresc pe "irtie cerata, in aceleasi conditii de ec"ili!rare a !alantei.
90

)u!stantele se prele&ea%a din !orcan cu lin#urite sau cu spatula, dupa ca%, curatate in preala!il pentru a nu impuri ica !alanta si se asea%a pe rondela de pe platan. Dupa cintarire, su!stantele se toarna in locul indicat cu a?utorul unei cartele de celuloid. Dupa terminarea cintaririi, platanele !alantei nu se !at pe masa sau pe alt corp dur pentru a i de#a?ate de ra#mentele de su!stanta ramasa, ci se ster# cu un prosop, e&entual cu putin alcool dupa care !alanta se asea%a in cutia ei. )e utili%ea%a !alanta de receptura (tip )i!iu), sau !alante moderne, electronice care au inlocuit !alantele mecanice traditionale,deoarece e ectuia%a o cintarire rapida si e$acta. )e utili%ea%a !alante electronice tip 3ettler, )artorius. 4entru su!stantele puternic acti&e()eparanda) sau to$ice(5enena) prescrise in cantitati mai mici de B0 mili#rame(0,0B) se utili%ea%a solutiile titrate 1: 10 sau 1:100 ale acestor su!stante(., /). Nu se cintaresc toate su!stantele deodata, ci cite una, pe masura di%ol&arii lor in sol&ent D(2ol4)*%) /u0/')$'%lo* 4resupune trecerea unei su!stante solide, lic"ide sau #a%oase in solutie cu a?utorul unui lic"id ( di%ol&ant sau sol&ent). 3arimea &ite%ei de di%ol&are se reali%ea%a printr-o di&i%iune a&ansata a su!stantei prin a#itare, caldura si prin ale#erea unei anumite ordini de di%ol&are. Di%ol&area prin pul&eri%are la mo?ar se reali%ea%a respectind urmatoarele re#uli: se alle#e un mo?ar potri&it in care se triturea%a cu atentie su!stanta pina se o!tine o pul!ere ina+ se adau#a cite&a picaturi pentru a ume%i !ine su!stanta si se continua triturarea+ se adau#a apoi portiuni mici de lic"id amestecind continuu+ cind mo?arul contine 1A3 lic"id se lasa un timp scurt in repaus pentru ca su!stanta nedi%ol&ata sa se depuna+ pistilul nu se pune pe masa in timpul operatiei de di%ol&are, deoarece nu este i#ienic+ dupa decantarea lic"idului in mo?ar, se continua operatia pina la di%ol&area completa+ in inal se spala mo?arul cu putina apa distilata pentru recuperarea su!stantei. F(l'*)*%) /u0/')$'%lo* 'ste operatia prin care se separa su!stanta solida dintr-un lic"id. In armacie, in receptura, iltrarea se ace cu a?utorul unor materiale poroase,usor accesi!ile ca ti onul, &ata, "irtia de iltru si mai rar peretii porosi de a%!est sau ceramica poroasa, ca% in care se oloseste iltrarea su! presiune redusa.

91

4entru solutiile per ecte destinate cailor orale, iltrarea se ace dupa di%ol&area su!stantei solide si inainte de adau#area siropului. 4repararea solutiilor sterile, in?ecta!ile, colire, tre!uie sa ie urmata de iltrari repetate de doua sau mai multe ori, pina se o!tin solutii per ect lipsite de corpuri straine in suspensie, de !acterii. )olutiile coloidale, emulsiile si suspensiile nu se iltrea%a. )olutiile uleioase se iltrea%a la cald cu a?utorul pilniilor incal%ite. D(4(2)*%) /( #o$d('(o$)*%) #o+&*(+)'%lo*, d*)5%u*(lo*

Numararea medicamentelor nedi&i%ate nu se ace cu mina.aceasta norma este impusa de re#ulile elementare de i#iena. Comprimatele, supo%itoarele,dra?eurile se numara cu a?utorul unei lin#urite curate din os. In acest scop, printr-o miscare de rotatie a !orcanului se &arsa un numar su icient de unitati armaceutice pe o coala de "irtie al!a pre#atita special pentru aceasta operatie+ se iau cu lin#urita, se numara si se introduce in pun#a pre#atita pe care s-au speci icat detaliile scrise citet cu cerneala. ,estul de unitati care ramin, se introduce in !orcan prin alunecare. 'ste nei#ienic luarea comprimatelor cu mina sau luarea acestora cu podul palmei si numararea lor cu de#etul. In locul olosirii lin#uritei, se mai poate utili%e o cartela de celluloid. A+0)l)*%) 'ste eli!erarea medicamentelor su! o orma placuta, cu aspect in#ri?it, a&ind speci icate toate datele administrarii, este una din conditiile esentiale care tre!uie indeplinite in armacia moderna. 7m!ala?ele care se #asesc asta%i in armacie sunt: sticle medicinale+ cutii din plastic+ pun#i de "irtie.

7m!alarea in sticle necesita o atentie deose!ita: sticlele tre!uie sa ie curate, atit in interior cit si la e$terior+ etic"eta tre!uie sa ie lipita pe partea superioara a sticlei.

92

Cutiile de plastic nu pot i intotdeauna etic"etate, intrucit lipiciul nu prinde pe atal or lucioasa ( in acest ca% se introduce intr-o pun#a pe care se consemnea%a cu cerneala toate datele).

4un#ile de "irtie ser&esc pentru am!alarea unitatilor armaceutice, su!di&i%iuni de ta!lete, dra?euri si uneori c"iar pentru pul!eri simple. 'li!erarea in pun#i de "irtie tre!uie sa ie precedata de consemnarea corecta a continutului, scrisa citet, cu cerneala care sa cuprinda toate datele: denumirea medicamentului, numarul de unitati armaceutice sau #ramele, mod de administrare, data. D%/#*(%*%) )&)*)'u*(( /( u/'%$/(l%lo* ,olo/('% l) o&%*)'((l% ,)*+)#%u'(#%C

;iparitor de etic"ete

)canner coduri !are

Capsule

Creu%eti

3o?are cu pistil din portelan

93

4a"ar 8er%elius

)ticluta picuratoare

)ticle armaceutice antic de stricnina

4ipete automate

3o?ar cu pistil

9(

4ilnie analitica

3o?ar cu pistil din marmura

.lacon 'rlenmaEer Cilindru

Cilindru #radat

8orcan !run cu dop rodat

9B

)patule armaceutice

)ticla cu pipeta 'rlenmaEer

4ipete si lacon

8aloane 'rlenmeEer

8alanta analitica

8alanta te"nica

96

Casa de marcat 8alanta te"nica de preci%ie

Computer

Computer

3ouse

;ele on
9<

'tu&a

7#itator

'tu&a 6 armacie, in care prepararea( ela!orarea) se e ectuia%a la scara mare, &a necesita o dotare mai comple$a decit o armacie in care predomina distri!uirea( eli!erarea) de medicamente industriale. 'c"ipamentul armaciei, este repre%entat prin mo!ilier, aparatura, &esela, ustensile pentru prepararea si pastrarea medicamentelor. .armacia &a i dotata cu instalatii de apa calda si rece, canali%are, lumina,incal%ire, ri#ider, a#itator electric, !alante, !aie de apa, mi?loace pentru ier!erea apei, .armacia are o &esela &ariata con ectionata din sticla, aianta, portelan, ra#ile, cu care tre!uie um!lat oarte atent. 5esela este alcatuita din 36F7,' din sticla si portelan, 47-7,' 8er%elius si .:7C67N' 'rlenmaEer, 57)' conice #radate pentru masurat lic"ide, 4I4';' #radate, 872-';' si )47;0:' de sticla, :IN20,I;7 din os sau C7,;':7 din celuloid,;',363';,' , ,'CI4I'N;' pentru iecare tip de orma armaceutica do%ata, DI)46DI;I5' pentru numararea comprimatelor si
98

capsulelor, 4IC7;6, normal, ';IC-';', C6340;',, C7)7 de marcat,;':'.6N , .7,37C64'', C7,;I, ,'5I);', ,'C:73'. ;oate ustensilele tre!uie sa corespunda normelor in &i#oare. 'c"ipamentul armaciei este repre%entat de mo!ilier, &esela si ustensile necesare des asurarii acti&itatii speci ice de preparare si pastrare a medicamentelor. Incaperile armaciei &or i dotate cu instalatii de apa si canali%are, aparate ri#ori ice, lumina si incal%ire. Intr-o armacie este necesar pentru prepararea si eli!erarea medicamentelor, urmatorul ec"ipament: supra ata de lucru corespun%atoare+ sursa de apa pota!ila+ ro!inet cu apa calda si rece+ mi?loace pentru ier!erea (incal%irea) apei+ !aie de apa+ spatii de depo%itare pentru materii prime, produse ela!orate si produse industriale+ ri#ider+ a#itator electric+ !alante corespun%atoare+ mo?are din sticla si portelan+ pa"are 8er%elius si lacoane 'rlenmaEer+ &ase conice #radate pentru masurat lic"ide+ pipete #radate+ !a#"ete si spatule de sticla+ termometru+ recipiente pentru iecare tip de orma armaceutica do%ata+ dispo%iti&e pentru numararea comprimatelor si capsulelor+ etic"ete+ computere+ tele on+ surse de in ormare: armacopee, carti+ re&iste, reclame. ;oate utila?ele, &esela, mo!ilierul, aparatura tre!uie sa corespunda normelor in &i#oare. O,(#($) - principala incapere din armacie, din care se eli!erea%a medicamentele. 6 icina * este un spatiu lar#, !ine luminat in care se ace pre%entarea medicamentelor pentru eli!erarea catre pacienti.

99

In a ara de medicamentele eli!erate cu sau ara prescriptie medicala ( cu reteta 6;C), se &ind si produse cosmetice, i#ienico- sanitare sau dispo%iti&e medicale. 3edicamentele se aran?ea%a in ordine al a!etica dupa orma armaceutica ( comprimate sau capsule, solutii in?ecta!ile, supo%itoare, siropuri, picaturi), dupa modul de administrare ( e$tern sau intern), dupa producatorul de medicamente, dupa ori#ine ( medicamente indi#ene). De asemenea preparatele pentru copii, produsele para armaceutice sau cosmetice sunt aran?ate separate. 6 icina tre!uie sa pre%inte intrare accesi!ila pacientului si cai de comunicare usoara cu celelalte compartimente.De asemenea, este !ines a e$iste un loc special in care pacientul sa-si administre%e medicamentele de ur#enta. In o icina se #asesc: - o casa de marcat+ - computer pentru #estiunea &alorica si cantitati&a a medicamentelor+ - cinci ra turi de sticla, cu sertare, din care pe patru sunt aran?ate produsele medicamentoase si pe una produsele cosmetice. 'li!erarea medicamentelor este asi#urata de asistentul de armacie su! coordonarea armacistului specialist. In o icina tre!uie sa e$iste cantitati mici de medicamente care pot ie li!erate in 1-2 %ile. R%#%&'u*) D este compartimentul armaciei destinat prepararii produselor ma#istrale ( preparate pe !a%a retetei eli!erate de medic) si a produselor o icinale ( preparate pe !a%a retetelor din .armacopeea ,omana). )u!stantele medicamentoase din care se prepara aceste produse se mentin in !orcane de ma$im 1 @#, inc"ise etans. ,eceptura dispune de instalatie de preparare a apei distillate si de !alanta analitica pentru cintarirea su!stantelor. 7sistentul de armacie pre#ateste su!stantele si dispo%iti&ele necesare prepararii, asi#ura etic"etarea, dar prepararea propriu-%isa o ace numai armacistul. 3asa de receptura este pre&a%uta cu sertare in care se a la ustensile ca+ - pistile+ - mo?are+ - !usoane+ - sticle de di erite marimi+ - lin#urite+ - capsule+ - #arniture+ - !alanta armaceutica pre&a%uta cu #reutati. In receptura se a la un dulap special cu su!stante to$ice si stupe iante. Dulapul are usi din lemn pre&a%ute cu c"ei, iar pe usile interioare are capul de mort.

100

4e masa de transcris retete se a la re#ister de transcris, .armacopeea ,omana in &i#oare si un nomenclator. 4e masa de anali%a se a la reacti&ii necesari pentru e$amenul i%ico- c"imic, pentru identi icare su!stantelor medicamentoase ce intra in armacie. 4e masa de ela!orari se e$ecuta si se ac di&i%iuni, ie de ela!orari, ie de specialitati cum ar i: ta!lete, un#uente. .ri#iderul este ocupat cu su!stante termola!ile: #ama#lo!ulina,&accinuri, #luco%a. ,etetarul este un dulap cu mai multe compartimente numerotate. Corespunde din receptura in o icina, in care sunt ase%ate produse ma#istrale care au ost preparate si urmea%a a ie eli!erate. D%&o2('ul * este un spatiu lar#, um!rit, pre&a%ut cu aerisire, instalatii de stin#ere a incendiilor, instalatii care asi#ura temperatura si umiditatea optima de pastrare a medicamentelor ( ma$imum 2B1C, minim (1C, umiditate 20L ). Depo%itul este di&i%at in: depo%it de medicamente, deposit de produse para armaceutice, depo%it de su!stante medicamentoase. In depo%it, aran?area medicamentelor se ace in ordine al a!etica, in unctie de lot, serie si termen de &ala!ilitate. ,eceptia medicamentelor o ace si asistentul de armacie, care ace nota de intrare- receptie ( NI, ). ;re!uie tinuta o e&identa clara a medicamentelor, aceasta cuprinde: - numele producatorului+ - oram de pre%entare+ - concentratia su!stantei acti&e+ - marimea am!ala?ului+ - seria si data e$pirarii+ - cantitatea primita+ - denumirea urni%orului. Depo%itul de comprimate este pre&a%ut cu stela?e din lemn, pe care sunt ase%ate medicamentele in unctie de specialitati, in ordine al a!etica si in unctie de termenul de a!ricatie. 3edicamentele cele mai apropiate de termenul de e$pirare se asea%a in dreapta stela?ului si se &or consuma primele. Depo%itul de medicamente din import este la el or#ani%at ca si cel pentru comprimate. Depo%itul de c"imicale este pre&a%ut cu stela?e din lemn pe care sunt ase%ate !orcane mari cu su!stante c"imice. 4e ?os, su! ra turi, sunt &asele cu &aselina, alcool, per"idrol. Depo%itul de iole si solutii este destinat iolelor si solutiilor, respectind aceeasi re#ula ca si depo%itul de comprimate. S&)l)'o*ul " este pre&a%ut cu c"iu&eta de aianta du!la, o masa metalica si un ara#a%. V%/'()*ul " este destinat pastrarii "ainelor, "alatelor personalului armaciei.
101

Dupa terminarea iecarei operatii, toate ustensilele si aparatele care au ser&it la preparare, se asea%a in locul anume destinat acestui scop. 7lte ustensile utili%ate in armacie: - !a#"ete de sticla+ - lin#urite din plastic pentru cintarirea su!stantei colorate+ - sticle picuratoare ( cu dop picurator ) pentru acid lactic, tincture de !eladona+ - !alante, cumpene de mina si #reutatile necesare+ - cartele de celluloid pentru di&i%iuni+ - pilnii din sticla si metal pentru iltrare. A*)$5)*%) +%d(#)+%$'%lo* /( &*odu/%lo* &)*),)*+)#%u'(#% ($ o,(#($) /( d%&o2('

7ran?area medicamentelor in o icina

102

7ran?area medicamentelor in depo%it ;oate medicamentele, retetele, preparatele armaceutice, se eli!erea%a in o icina. 3edicamentele sunt aran?ate in unctie de specialitati si de produsele ce se solicita mai des. )unt aran?ate in ordine al a!etica, la el ca in deposit. 4e recepturile din ata sunt ase%ate medicamentele su! orma de ta!lete. In sertare sunt aran?ate iolele si solutiile. 4e ra turile de ?os se aran?ea%a siropurile, picaturile, solutiile, iar pe ra turile de sus se asea%a ta!letele si cutiile. In o icina, ca si in depo%it, medicamentele se asea%a pe stela?e, in unctie de termenul de &ala!ilitate sau data de a!ricatie. In deposit medicamentele sunt ase%ate dupa data e$pirarii. Cele cu termen de &ala!ilitate indelun#at se asea%a in spate, iar cele care e$pira mai repede sunt ase%ate in ata. In iintarea si unctionarea armaciei se !a%ea%a pe o!tinerea a&i%ului special al 3inisterului )anatatii si eli!erarea autori%atiei de unctionare. 7utori%area in iintarii si unctionarii armaciei de catre un or superior (3inisterul )anatatii ) este necesara deoarece o armacie tre!uie sa indeplineasca anumite conditii: - sa ie condusa de un armacist cu unctie si &ec"ime corespun%atoare, cu recomandare din partea Cole#iului .armacistilor+ - sa ie amplasata corespun%ator la o populatie de 3000 de locuitori+

103

- sa ai!a o supra ata de B0m2 din care 30m2 sa ie ocupati de o icina si receptura+ - sa dispuna de instalatie de apa curenta si sistem de asi#urare a conditiilor optime de climati%are ( temperatura si umiditate ) si de protectie impotri&a ro%atoarelor si insectelor. - sa dispuna de materialele necesare depo%itarii si pastrarii medicamentelor. .armacia cu circuit desc"is asi#ura asistenta in am!ulatoriu a populatiei cu produse medicamentoase, produse para armaceutice, dispo%iti&e medicale si produse i#ienico- sanitare.

10(

10B