Podisul Dobrogei

Relieful,evolutie,subdiviziuni
Dobrogea se prezinta ca un podis relativ rigid, format pe roci vechi (sisturi verzi, granite) si structuri sedimentare mezozoice si neozoice, puternic erodat de actiunea indelungata a factorilor modelatori externi, cu un relief domol, usor ondulat si cu altitudini relativ reduse (200-300m). artea de nord este mai inalta, a!ungand pe alocuri la 3"0-#00m si chiar #$%m in varful cel mai inalt (&f. 'reci din (untii (acinului). artea de sud are sub 200m (altitudinea maxima este de 20#m in Deliorman). )ectonic, Dobrogea apartine unor microplaci diferite* in nord, microplaca (arii +egre (care poarta si nordul Dobrogei) aflata intr-un proces de subductie (in lungul unui plan ,enioff), in fata -arpatilor -urburii si in sud, microplaca (oesica (cuprinzand fundamentul -ampiei .omane si Dobrogea de /ud). 'eologic, Dobrogea cuprinde mai multe formatiuni* granite si sisturi cristaline paleozoice (in zona (acin), sisturi verzi (in odisul -asimcei), structuri sedimentare triasice (in Dealurile )ulcei), !urasice (pe cursul inferior al raului -asimcea), cretatice (in odisul ,abadag si Dobrogea de /ud), structuri sedimentare neozoice (in Dobrogea de /ud). 0a suprafata, cele mai vechi roci sunt sisturile verzi proterozoice din odisul -asimcei, cu o virsta de peste $00 milioane ani. 1n fundamentul Dobrogei de /ud exista roci mai vechi, identificate in fora!e si acoperite in prezent de straturi sedimentare paleozoice, mezozoice si neozoice, care au o varsta mult mai mare (2,$ miliarde ani). 3sociat acestora exista forme de relief influentate de petrografie si structura* un relief 4granitic4, cu trene de grohotisuri si abrupturi in (untii (acinului, vechi peneplene conservate pe suprafata erodata a sisturilor verzi, mici forme carstice pe calcarele !urasice, suprafete structurale adaptate ondularilor largi ale formatiunilor neozoice din Dobrogea de /ud. 5xista de asemenea, in nord ((untii (acinului, Dealurile )ulcei si odisul ,abadag), un ansamblu de forme de sedimentatie (inselberguri, glacisuri de eroziune), iar pe substratul loessoid forme de tasare si sufoziune. 5volutia Dobrogei cuprinde urmatoarele etape mai semnificative* 1n roterozoic si inceputul aleozoicului sudul Dobrogei (impreuna cu fundamentul -ampiei .omane si fundamentul -ampiei (oldovei) era un uscat continental supus unei eroziuni subaeriene6 7rogeneza caledoniana (din /ilurian) a creat un sistem montan (situat in zona odisului -asimcei), adaugat uscatului sud-dobrogean, erodat apoi pana la stadiu de peneplena6 7rogeneza hercinica (din -arbonifer si ermian) a construit zona (untilor (acinului (prin cutare si magmatismul granitic), adaugata ariei caledoniene si ulterior erodata6

1n (ezozoic se sedimenteaza substratul peneplenizat cu sedimente triasice, cretatice si !urasice6 1n +eozoic se incheie sedimentarea Dobrogei (prin depunerea stratelor de calcare si gresii sarmatiene) si transformarea ei integrala in uscat.

Subdiviziunile principale ale odisului Dobrogei sunt (asivul Dobrogei de +ord si odisul Dobrogei de /ud, despartite de linia 8arsova--apu (idia. (asivul Dobrogei de +ord este mai inalt, cu un relief mai variat si o inclinare generala de la Dunare spre mare. 5ste format din (untii (acinului (cunoscuti si sub denumirea de -ulmea ricopanului), -ulmea +iculitelului, Dealurile )ulcei (continuate cu prispa 3gighiol), Depresiunea +albant, odisul ,abadagului (alungit de la Dunare la (are, cu altitudine maxima de #02m), odisul -asimcei, format din sisturi verzi (cu 32"m altitudine maxima), continuat cu prispa 8amangia6 -alcarele !urasice intersectate de raul -asimcea au generat un mic areal carstic (pesterele de la 'ura Dobrogei si 4cheia4 Dobrogei). 9neori odisul -asimcei este considerat o subdiviziune ma!ora separata a Dobrogei, de acelasi rang cu celelalte doua si denumit Dobrogea -entrala. odisul Dobrogei de /ud este mai !os (sub 200m), este larg ondulat dupa cutele calcarelor sarmatiene si inclina de la mare spre Dunare. &aile au un pronuntat caracter endoreic. 5xtremitatea sud-vestica, cu altitudini maxime de 20#m, poarta denumirea generica de 4Deliorman4 (continuandu-se in ,ulgaria). /ubdiviziunile sunt* zona litorala inalta, odisul (edgidia (cu &alea -arasu), odisul +egru &oda si odisul 7ltinei.

Clima
-ea mai mare parte a Dobrogei are un climat de ariditate, cu temperaturi medii mari (20o-22o-), temperaturi ridicate vara (22o-23o-), precipitatii reduse (in !urul valorii de #00mm:an), zile tropicale si secete frecvente6 bate frecvent -rivatul, geros iarna si uscat vara. /pre litoral exista un climat cu influente pontice, mai moderat termic, brize diurne si insolatie puternica. 1nfluenta cresterii altitudinii este relativ redusa. 0a altitudini de peste 300m (in nordul Dobrogei) exista un climat de dealuri !oase, cu o temperatura medie mai scazuta (;o20o-) si precipitatii mai bogate ("00-$00mm:anual). )emperatura medie a lunii celei mai reci (ianuarie) este pe cea mai mare intindere de -2o - -2o-, dar in extremitatea sud-estica (zona (angalia) este pozitiva* acest areal din apropiere de (angalia este asadar cea mai calduroasa regiune iarna. 3mplitudinea termica anuala este destul de diferentiata6 23o-2#o- in !umatatea 4dunareana4 a Dobrogei si 22o-22o- in !umatatea 4maritima4 a climatului litoral. 1n mod similar se a!unge pe litoral la 20-20 zile tropicale, fata de 30-#0 zile spre -ampia .omana. 7 particularitate climatica a Dobrogei este ca zona litorala (alaturi de Delta Dunarii) este cea mai secetoasa regiune din tara, cu precipitatii mai mici de #00mm:anual in interiorul podisului.

Hidrografia
Reteaua hidrografica a Dobrogei este formata din* Dunare, raurile interioare podisului, -analul Dunare-(area +eagra, lacuri, ape, subterane si (area +eagra. Dunarea margineste Dobrogea prin sectorul baltilor (,alta 1alomitei, de la 7strov la 8arsova si 1nsula (are a ,railei, de la 8arsova la (acin) si al Dunarii (aritime, in nord. rincipalele rauri interioare sunt* )aita si)elita, care se varsa in lacul ,abadag, /lava, care se varsa in lacul 'olovita, -asimcea, cel mai important rau dobrogean, care se varsa in 0acul )asaul. 0a acestea se adauga raurile semipermanente din sudul Dobrogei, care se varsa in Dunare prin intermediul limanelor fluviale dintre 7strov si -ernavoda. &alea -arasu, in trecut cu izvoare la "<m vest de -onstanta, varsarea in Dunare la -ernavoda si un curs abia perceptibil, datorita pantei reduse, a fost utilizata pentru proiectarea si construirea traseului -analul Dunare(area +eagra6 acest canal, in lungime de $#<m, leaga Dunarea de (area +eagra intre -ernavoda si 3gigea, la cele doua capete existand cate un sistem de ecluze. 3 fost construita si o derivatie de la oarta 3lba la (idia (-analul oarta 3lba(idia). -analul Dunare-(area +eagra utilizat pentru navigatie va spori in importanta o data cu activizarea magistralei fluviale fluviale transeuropene, dintre (area +ordului (rotterdam) si (area +eagra (-onstanta). rincipalele lacuri dobrogene sunt* limanele maritime ()echirghiol, )asaul, (angalia, ,abadag), lagunele (/iutghiol si laguna .azim-/inoe care este considerata o subdiviziune a Deltei), limanele fluviale (,ugeac, 7ltina, &ederoasa), precum si lacurile de acumulare pe micile rauri cu apa semipermanenta din sudul Dobrogei. Apele subterane sunt, in partea de sud, la adancimi mari si slabe calitativ, iar in partea de nord, mai bogate cantitativ, datorita acumularii lor in patura detritica. (area +eagra este o componenta hidrografica proprie Dobrogei si Deltei, care determina formarea unei unitati regionale distincte* zona litorala, platforma continetala si litoralul romanesc al (arii +egre.

Vegetatia, Fauna, Solurile si Rezervatii naturale

Vegetatia Dobrogei este formata in cea mai mare parte din stepa, la care se adauga suprafete de silvostepa si paduri de ste!ar. /tepa caracterizeaza peste 3:# din suprafata Dobrogei. Desigur este vorba de 4stepa secundara4 si terenuri cultivate, deoarece vegetatia naturala, cu specii spontane, este redusa ca intindere. /ilvostepa face trecerea spre eta!ul ste!arului si este, din acest punct de vedere, o zona de tranzitie. 5ta!ul ste!arului (format indeosebi din ste!ar pufos, ste!ar brumariu, la care se adauga specii caracteristice padurilor submediteraneene) cuprinde trei areale ma!ore* zona (acin-+iculitel (cu paduri in masiv), odisul ,abadagului si nordul odisului -asimcei, la care se adauga un areal discontinuu, partial distrus in extremitatea sud-vestica a Dobrogei (zona 4Deliorman4 - 4padure nebuna4, continuata insa in sud, in Durostor). Fauna cuprinde specii de rozatoare specifice stepei (popandaul, orbetele, harciogul), la care se adauga reptile de origine submediteraneana (soparla dobrogeana, vipera cu corn, broasca testoasa de uscat), pasari, fauna acvatica. Din Dobrogea a disparut, in vremuri istorice, vulturul plesuv, dar a fost introdus ca specie noua muflonul.

Solurile cele mai raspandite sunt solurile balane (dobrogene), diferitele tipuri de cernoziomuri, soluri cenusii (in odisul ,abadag), soluri brune (in (untii (acin) si soluri slab evoluate (indeosebi litosoluri). Principalele rezervatii si monumente ale naturii sunt* &alul lui )raian, rezervatie floristica (cu specii xerofile, rare)6 0uncavita, rezervatie forestiera (un faget relict)6 'ura Dobrogei, rezervatie speologica6 Diferite puncte fosilifere ()opalu, ,asarabi, /eimenii (ari, 3liman)6 .ezervatii geologice ((acin)6 Dunele de la 3gigea (rezervatie de flora si fauna).

Resurse si activitati industriale

Resursele naturale ale Dobrogei se pot caracteriza astfel* resursele energetice de baza lipsesc, resursele minerale sunt reduse, exista unele zacaminte nemetalifere, dar resursele de baza le reprezinta fondul funciar deosebit si potentialul heliomarin si balneoturistic al litoralului6 la acestea adaugam unele resurse secundare (lemn, fond piscicol) si un important potential 4de pozitie4 dat de iesirea la (are, Dunare si -analul Dunare-(area +eagra. ndustria energetica se bazeaza pe exploatarea petrolului din platforma litorala a (arii +egre si a petrolului adus din import (la -onstanta si (idia)6 cuprinde marea platforma petrochimica din zona (idia-+avodari care produce diverse derivate obtinute din petrol. -onducta de petrol -onstanta- loiesti, construita in perioada interbelica pentru exportul petrolului brut, este utilizata in prezent si pentru transportul in sens invers al unor cantitati de petrol brut adus din import. !ermocentralele din Dobrogea sunt amplasate la 7vidiu, +avodari, -onstanta si )ulcea, fiind interconectate la sistemul energetic national. &a fi dat in curand in folosinta primul agregat al atomocentralei de la -ernavoda. "etalurgia feroasa cuprinde exploatarea unui mic zacamant de minereu de fier situat la 1ulia. 0anga -onstanta, la alazu (are exista, de asemenea, resurse de minereu de fier, dar care, datorita conditiilor de zacamant, nu pot fi inca exploatate. 0a 3ltan )epe se exploateaza cantitati reduse de cupru. e baza bauxitei aduse din import la )ulcea se produce alumina, care apoi este transportata la intreprinderea de aluminiu /latina. 1n metalurgia neferoasa se foloseste baritina, exploatata la /omova. ndustria constructiilor de masini produce nave maritime (la -onstanta si (angalia), nave fluviale ()ulcea), masini agricole ((edgidia, +avodari), diferite constructii metalice (/align=, -onstanta, (edgidia, ,asarabi). /e distinge prin dimensiuni si productie /antierul +aval -onstanta, care construieste nave (mineraliere) de pana la 2$0.000 td>. ndustria chimica cuprinde industria petrochimica (+avodari), de acid sulfuric (+avodari), prelucrarea maselor plastice ()ulcea, (acin si -onstanta), industria celulozei si hartiei ( alas--onstanta) si ingrasaminte chimice (+avodari).

1n Dobrogea se extrage o gama relativ variata de roci de constructie* granit (din (untii (acinului, la (acin, 'reci, 1acobdeal), calcar dolomitic (la (ahmudia, pentru -ombinatul siderurgic 'alati), calcar (?ebil, (ihail @ogalniceanu - langa )ulcea, 7vidiu, 8arsova, )opalu, -ernavoda, (edgidia, ,asarabi etc.), diatomita (la 3damclisi), creta (la ,asarabi). ndustria materialelor de constructie produce lianti (la -ernavoda si (edgidia), azbociment ((edgidia), var si ipsos (la (edgidia si -onstanta), prefabricate din beton (la -onstanta). ndustria de prelucrare a lemnului este reprezentata la -onstanta (furnire, placi aglomerate, placa!e, mobila) si in centre mai mici ()ulcea, ,abadag, (edgidia, -obadin). ndustria te#tila prelucreaza lana (-onstanta), bumbac (1saccea), canepa (-onstanta si (angalia) si produce confectii (-onstanta, )ulcea, (acin). ndustria alimentara cuprinde morarit si panificatie (-onstanta), industria zaharului (,abadag si +avodari), a uleiului (-onstanta), conservelor de peste ()ulcea, -onstanta), de fructe (7vidiu), industria produselor lactate (-onstanta), berii (-onstanta) si vinului ((urfatlar).

Agricultura
Dobrogea are un fond funciar deosebit de favorabil* o suprafata mare (A) ocupata de terenuri arabile, orizontale sau slab inclinate, cu soluri care au o fertilitate mare. -onditiile termice sunt deosebit de favorabile, dar precipitatiile relativ reduse (#00-"00 mm:anual) si secetele frecvente produc importante deficite6 pentru a diminua efectul secetelor au fost construite sisteme de irigatii, dintre care sistemul -arasu, utilizeaza apa din -analul Dunare-(area +eagra. Cultura plantelor cuprinde cultura graului, porumbului, orzului, plantelor tehnice (floarea soarelui, soia, sfecla de zahar), legume si leguminoase, pomicultura si viticultura ((urfatlar, 7strov, +iculitel). Cresterea animalelor se bazeaza pe plante fura!ere, nutreturi concentrate si pasuni naturale (cu ierburi stepice). Dobrogea este in prezent principala regiune de crestere a ovinelor (cu 2,B mil. capete). /e cresc, de asemenea, bovine, porcine si pasari, indeosebi in complexe zootehnice de tip industrial* (acin (bovine si porcine), +albant (porcine si pasari), )opalu, alas (ovine), -obadin (porcine) etc.