Sunteți pe pagina 1din 624

CARE SUNT CONDITIILE CA RUGACIUNILE NOASTRE SA FIE BINE PRIMITE LA DUMNEZEU?

Pentru ca am observat - cu oarecare mirare, tre uie !a recu"oa!tem # ca multe persoane se intereseaza constant daca exista si care ar putea fi acele rugaciuni facatoare de minuni care !a $oata !a %ie mai i"e$rimite &a Im$aratu& S&a'ei !i !a (ea )re*o&'are+ "e'oi&or "oa!tre ,(aca !i Dum"e*eu !tie ca "e !u"t (e %o&o!-., am i"cercat !a a&catuim u" co&a/ (e cu'i"te a&e u"ora (i"tre marii nostri parinti duhovnicesti si sfinti contemporani, care !a o%ere !i"0ure ra!$u"!uri&e a(ec'ate &a acea!ta $ro &ema1

Ar2im3 Roma" Bra0a1 Adevarata rugaciune nu se sfarseste niciodata - Ce s facem ca s-L iubim pe Dumnezeu mai mult, ca s-L simim mai aproape de noi?

- Trebuie s vorbim cu El. Trebuie s-L simi pe umnezeu !n tine, nu !n afar de tine, !n exterior, ci !n interior, !n inima ta, c5ci i"ima "oa!tr5 e!te i"%i"it5 6"truc7t 6" ea !e !5&58&uie8te 9ri!to! (e &a ote*3 O $er!oa"5 are "i8te (ime"!iu"i i"%i"ite a&e $er!o"a&it5:ii &ui; 6" a(7"c, %5r5 &imit5, $er!oa"a uma"5 e!te 'e8"ic53 <" a(7"cu& ace!ta (i" "oi e=i!t5 Dum"e*eu, (u$5 cum !$u"e S%7"tu& Pa'e& (e at7tea ori1 >voi suntei biserica Dumnezeului Celui Viu. S5 "u (irec:io"5m ru05ciu"ea "oa!tr5 6"tr-u" co&:, c5 Dum"e*eu "u e materia& !au !$a:ia& !5-L $ui 6"tr-u" co&: 8i !5 !$ui1 aco&o e Dum"e*eu- "oboar-te !n tine #i adreseaz ru$ciunea !n inima ta lui umnezeu #i vei simi prezena Lui. "onvorbirea cu umnezeu !i aduce simirea acesta a prezenei lui umnezeu3 %pune-& lui umnezeu c'nd i-e foame, c'nd i-e sete, spune-& lui umnezeu c te duci la (dui, spune-& lui umnezeu ceva pe drum, arat-& lui umnezeu ce frumoase sunt florile. )orbe#te cu umnezeu de toate. Doamne, ce s fac? Uite trebuie s fac asta i asta mi-e foame, m duc s mn!nc o bucic de p!ine*+ tot ai !n minte lucrurile astea, par copilre#ti, dar conversaia aceasta cu umnezeu se preface !n ru$ciune3 Pe"tru c5 ce e!te ru05ciu"ea? Este o continu comunicare a omului cu umnezeu3 G7"(i:i-'5 ce !$u"ea S%7"tu& A$o!to& Pa'e& 6" e$i!to&a c5tre Te!a&o"ice"i1 >Rugai-v nencetat!3 "um putea el s se roa$e ne!ncetat c'nd era un om foarte activ, At7tea i!erici a %5cut, at7tea e$i!to&e a (ictat, at7tea &ucruri a'ea (e %5cut3 -u putea s stea !n $enunchi ne!ncetat. La asta s-a $'ndit. s ai !ntotdeauna !n inima ta sentimentul prezenei lui umnezeu. De %a$t, S%i":ii P5ri":i a8a (e%i"e!c ru05ciu"ea1 rugciunea este sentimentul prezenei lui Dumnezeu3 Ru05ciu"ea "u e!te (oar atu"ci c7"( cite8ti (i" carte3 Tre uie !$u! ti"eri&or &ucru& ace!ta3 Nu e!te (oar c7"( te ro0i (imi"ea:a 8i, 0ata, am termi"at3 Sau *ici1 a!" nu mi-am sf#r$it rugciunile!3 (u$ciunea nu se sf'r#e#te niciodat. )orbe#te cu umnezeu copilre#te, c noi suntem copiii lui umnezeu/ ?i 'or a a!ta co$i&5rea!c5 cu Dum"e*eu 6:i a(uce !e"time"tu& $re*e":ei i"time a &ui Dum"e*eu 6" i"ima ta3 @oi 8ti:i $ro'er u& c5&u05re!c1 >(ac5 te ro0i "umai c7"( te ro0i, "u te ro0i (e&oc+3 ac ai prezena lui umnezeu !n tine, atunci e#ti !ntr-o stare de ru$ciune. 0mul devine o ru$ciune. Omu& are o !tare (e ru05ciu"e, "u mome"te (e ru05ciu"e, mome"te c7"( !e roa05 8i mome"te c7"( "u !e roa053 Ar %i 0roa*"ic3 Tre uie !5 a'em tot tim$u& !im:irea &ui Dum"e*eu3 "'nd spui. 1Doamne"*, s fii si$ur c umnezeu %e !ntoarce cu faa la tine #i a#teapt s-& spui ceva. "'nd e#ti ocupat, fii atent la lucrul pe care-l faci. C7"( ai co"'er!a:ii, 07"(e8te- te &a ce !$ui3 ar, dac ai timp, puin, 2-3-4 minute sau chiar !ntr-o conversaie cu oamenii, poi s spui. 1Doamne #isuse $ristoase uit-te la noi, a%ut-ne"* sau. 1&inecu'inteaz-i pe oamenii acetia"*. ,!ur!a1 Cuvinte catre tineri" %&'&.

555 A

S%a"tu& Ioa" (e Bro"!ta(t1 Aratati-va Domnului (acatele" cu cuvintele voastre! 6neori avem impresia ca ne ru$am sar$uitor, dar ru$aciunea noastra nu aduce roadele pacii si ale bucuriei intru uhul %fant. e ce oare, (iindca rugandu-ne numai cu rugaciuni gata scrise, nu ne caim cu sinceritate (e 0re!e&i&e %acute i" tim$u& *i&ei, $ri" care "e-am i"ti"at i"ima # tem$&u& &ui 9ri!to! # !i L-am ma"iat $e Dom"u&3 Daca "e 'om a(uce ami"te (e e&e, cai"(u-"e (i" toata i"ima !i o!a"(i"(u-"e %ara $arti"ire, i" aceea!i c&i$a "i !e 'a um$&e i"ima (e )(acea lui Dumnezeu" care covarseste orice minte+ ,Fi&i$e"i C,D.3 (u$aciunile bisericesti enumera $reselile si deseori nu $asim in aceasta enumerare pacatele in care am cazut. Pe acestea trebuie sa le spunem noi insine cand ne ru$am, constienti de $ravitatea lor, cu smerenie si inima zdrobita. De aceea i" ru0aciu"i&e (e !eara, atu"ci ca"( !e "ume!c $acate&e, a$are (e!eori cu'a"tu& sau # sau altce'a rau am facut, adica ni se lasa libera vointa de a pomeni pe lan$a pacatele specificate si altele. &nima trebuie trezita mereu pentru ru$aciune, altminteri se va usca de tot. ra$oste de umnezeu, sinceritate, firesc, iata calitatile de care nu trebuie sa se lipseasca ru$aciunea. %a ne ru$am in duh, %ii"(ca Dum"e*eu "u e!te tru$, ci (u23 %a ne ru$am adevarat, nu fatarnic, %ii"(ca Dum"e*eu e!te A(e'aru&3 Tot asa si in ru$aciunile catre sfinti. %a nu-i chemam doar cu $ura, %ii"(ca ei "u mai au 0ura, "u mai au 0&a!, "u mai au "imic (i" ce&e a&e tru$u&ui, ci cu inima, cu suflet fierbinte si atunci ne vor auzi, fiindca ceea ce se aseamana, se aduna. )u carnea si sangele vor mosteni *m(aratia lui Dumnezeu, ci (u2u& curat, ar*a"( (e iu ire (e Dum"e*eu3 "uvintele ru$aciunii trebuie rostite cu convin$ere, din toata inima. "and va ru$ati seara, nu uitati sa aratati, in ru$aciunea catre uhul %fant, cu toata sinceritatea si cu zdrobire de inima, pacatele in care ati cazut in timpul zilei. Prin cateva clipe de pocainta fierbinte, uhul %fant va va curati de toata intinaciunea , mai a& (ecat *a$a(a 'a 'a a& i, (i" oc2i 'a 'or $icura &acrimi (e curatire a i"imii, aco$eriti 'eti %i cu 2ai"a a(e'aru&ui &ui 9ri!to!, u"iti cu E&, cu Tata& !i cu Du2u& S%a"t3 Ni !e i"tam$&a u"eori i" tim$u& ru0aciu"ii, aca!a !au &a i!erica, !a "e cu$ri"(a u" %e& (e !&a iciu"e a !u%&etu&ui !i a tru$u&ui; !u%&etu& "i !e %ace atu"ci "e$uti"cio!, rece, "ero(itor, ca u" tem$&u $a0a" $u!tiu !i (e!ert3 Dar indata ce ne incordam inima intr-o ru$aciune sincera, indreptandu-ne-o catre umnezeu impreuna cu mintea, cu o credinta vie, indata sufletul prinde viata, se incalzeste, devine roditor. %i ne cuprinde deodata, o stare de pace, de usurare, de umilinta, un foc launtric sfant+ incep sa ne picure din ochi lacrimi si sa ne para rau din tot cu$etul ca L-am maniat pe %tapanul "el Preabun cu pacatele noastre3 Cata &umi"a i" i"ima !i i" mi"te, ce o0at !u'oi (e a$a 'ie "e i"u"(a i"ima, $uta"( !a !e re'er!e (e aco&o "e!ta"/e"it, i" cu'i"te ro!tite !au !cri!e cu co"(eiu& ori cu creio"u& $e 2artie- Pustiul din suflet incepe sa infloreasca precum un crin o data cu venirea omnului in inima. e ce oare nu ne indreptam mai des sufletele spre omnul, "ata pace si cata liniste ne pre$ateste omnul in locasurile %ale/ +Cat este de mare multimea bunatatii ,ale" Doamne" (e care ai gatit-o celor ce se tem de tine) ,P!a&mu& EF,AF.3

,mai mu&t &a1 %fantul &oan de 7ronstadt ne invata sa traim si sa ne ru$am in uh8

555 S%i"tii !tareti (e &a O$ti"a1 SA AI CUGETUL SI TRAIREA @AMESULUIPuterea ru$aciunii nu sta in multa vorbarie, ci in sinceritatea suspinului de ru$aciune3 ,S%a"tu& Nectarie a& O$ti"ei. -u asteptati de la ru$aciune numai extazul si nu va intristati atunci cand nu simtiti bucurii. Caci !e i"tam$&a !i !a !tai, !a !tai i" i!erica !i i"&au"tru& tau !a "u ai i"ima $arca, ci a!a, o ucata (e &em", (ar u" &em" "e$re&ucratG33Pai si pentru aceasta, adica pentru lemn, ne mantuieste omnul. I"!eam"a ca a!a tre uie !a %ie3 "aci sufletul, simtind bucurii foarte mari, se poate in$amfa, iar aceasta stare de inlemnire* il smereste3 ,S%a"tu& @ar!a"u%ie. Trebuie sa rostim cu atentie cuvintele ru$aciunii, sa patrundem sensul lor, nu sa tindem spre ceva prea inalt. Caci, (aca "u citim corect !i "u !u"tem ate"ti &a ce&e citite, ii ma"0aiem $e (ia'o&i3 ,S%a"tu& Nico". -u va lipiti inimile de desertaciunea lumii. Mai a&e! i" tim$u& ru0aciu"ii &e$a(ati toate 0a"(uri&e &e0ate (e ce&e &ume!ti3 upa ru$aciunea savarsita acasa sau in biserica, pentru a pastra starea ru$atoare, induiosata a sufletului, este nevoie de tacere. 6neori chiar o vorba simpla, in aparenta neinsemnata, poate distru$e si speria, ca pe o pasare mica, induiosarea din sufletul nostru. ,S%a"tu& Nico". Trebuie sa pazim rodul rugaciunii) El se pa$ubeste, se pierde foarte adesea din pricina 'orbariei desarte indata dupa ru$aciune si din pricina 'isarii, care este tot vorbarie desarta, dar dusa numai cu noi insine. *acerea dupa ru$aciune este foarte folositoare1 ea ti"e ru0aciu"ea i" mi"te, i" i"ima !i c2iar $e u*e, i" au*u& "o!tru &au"tric3 ,S%a"tu& Nico". -u trebuie sa atribuim ru$aciunii noastre o putere miraculoasa, nu trebuie sa credem ca omnul implineste intotdeauna cele cerute de noi. 9ceasta parere vine din mandrie si duce la inselare3 ,S%a"tu& I&ario". I" toata 'remea, orice ati %ace, %ie ca !tati, %ie ca mer0eti, %ie ca &ucrati, !a ro!titi i" i"ima1 )Doamne, miluieste"+ ,S%a"tu& Nectarie. Ce& $e care i& cercetea*a Dom"u& $ri" 0rea i"cercare, $ri" "eca*, $ri" $ier(erea ce&ui iu it (i"tre cei a$ro$iati, ace&a !i %ara !a 'rea !e roa0a cu toata i"ima !i cu tot cu0etu& !au, cu toata mi"tea !a3 Pri" urmare, izvorul ru$aciunii fiecare il are, dar se deschide fie prin adancirea treptata in sine, dupa invatatura parintilor, fie dintr-odata cu burg+iul lui Dumnezeu. ,S%a"tu& Le'. C

Roa0a-te $e"tru ti"e, cauta"( "umai mi&a !i 'oia &ui Dum"e*eu, %ie ca e!ti i" i!erica, %ie ca "u e!ti i" i!erica, %ie ca mer0i, %ie ca !tai, %ie ca te o(i2"e!ti, roa0a-te1 ,Doamne, miluieste-ma cum stii si cum 'oiesti *u)3 ,S%a"tu& Am ro*ie. e la incepatori umnezeu nu cere ru$aciune neamprastiata1 ea !e (o a"(e!te $ri" mu&te o!te"e&i !i (u$a mu&t tim$, a!a cum !$u" !crieri&e S%i"ti&or Pari"ti1 Dumnezeu da rugaciune celui ce se roaga-)3 ,S%a"tu& I&ario". "and nu aveti mult timp pentru ru$aciune, multumiti-va cu cat aveti, iar umnezeu va primi vointa voastra. Tineti minte ca lui umnezeu &i place sa aveti la ru$aciune trairea 'amesului si feriti-va sa puneti pret pe ru$aciunea voastra. aceasta este lucrarea lui umnezeu, nu a noastra3 ,S%a"tu& Macarie. Ru0aciu"ea e!te u" a!eme"ea &ucru, i"cat, (aca traie!ti i" ma"a!tire cati'a a"i, "u i"'eti ime(iat !a te ro0i a!a cum tre uie, (ar deocamdata roa$a-te cum stii si cum poti, numai sa ai cugetul 'amesului) ,S%a"tu& Am ro*ie. ,mai mu&t &a1 Staretii (e &a O$ti"a "e i"'ata ru0aciu"ea a(e'arata.

555 Pari"te&e Sera%im Ro!e1 Tama(uiri&e !i mi"u"i&e !e fac inimilor indurerate, dar care au nade:de ,De ce par a fi at!t de puine minuni astzi? .entru c noi de-abia dac mai tim ce este durerea inimii, G cre(ea P5ri"te&e Sera%im, 6"tr-u" i&e:e& !cri! (e m7"5, r5t5cit 8i (e!co$erit &a mu&:i a"i (u$5 moartea !a, P5ri"te&e Sera%im cri!ta&i*a 6" (oar c7te'a cu'i"te e!e":a ace!tui mare a(e'5r $e"tru 'remuri&e "oa!tre1 Durerea inimii este condiia creterii du+o'niceti i a artrii puterii lui Dumnezeu) *mduirile i celelalte minuni se /nt!mpl celor deznd%duii, inimilor /ndurerate, dar care totui continu s se /ncread i s nd%duiasc /n a%utorul lui Dumnezeu. 0tunci lucreaz Dumnezeu. Lipsa 1parial2 a minunilor din ziua de azi arat lipsa durerii inimii din oameni i c+iar din muli cretini ortodoci 3 prini de rcirea tot mai mare a inimilor din 'remurile de pe urm3 Do'a(a a%irma:iei (e mai !u! !e $oate 'e(ea c2iar 6" e=$erie":a $er!o"a&5 a P5ri"te&ui Sera%im, (i" care !-a 8i "5!cut3 "e s-ar fi !nt'mplat dac nu ar fi existat stri$tul lui Eu$ene din faa standului cu vederi din %an ;rancisco, ie#it din ad'nca durere a inimii sale, ca #i stri$tul asemntor al lui <leb la morm'ntul %f'ntului <herman din 9las=a, care au dus la minunea !nt'lnirii lor #i la tot ceea ce au putut mai apoi s !nfptuiasc, Toate mi"u"i&e &a care P5ri"te&e Sera%im a %o!t martor 6" 'ia:a !a, H

i"c&u!i' ce&e a&e mare&ui &ucr5tor (e mi"u"i, Ar2ie$i!co$u& Ioa" Ma=imo'ici, au %o!t rodul ru$ciunilor unor inimi ce nu s-au ferit de durerea <ol$otei. Atu"ci c7"( 8i P5ri"te&e Sera%im a %o!t c2emat !5 %ie c5&5u*itor (e !u%&ete, e& &e ami"tea mereu %ii&or !5i (u2o'"ice8ti s nu deznd:duiasc !n mi:locul suferinelor, ci, (u$5 cum !$u"e S%3 Marcu Pu!t"icu&, >s rabde durerea inimii pentru buna-cinstire3 ,Mai mu&t &a1 S%aturi $ari"te!ti (e %o&o! e=ce$tio"a& !i $e"tru "oi (e &a Cu'io!u& Sera%im (e &a P&ati"a.

555 Cu'io!u& Pai!ie A02ioritu&1 TREBUIE SA NE DOARA SI SA FIM STARUITORI- -rinte" atunci c#nd ne rugm (entru un oarecare motiv serios" oare trebuie ca rugciunea s fie /nsoit de post? - -ici nu mai !ncape discuie. 9sta este ceva ce se impune. Postul #i nevoina sunt condiii absolut necesare. ar pentru ca ru$ciunea s se fac !n chip corect, trebuie s te doar pentru ceilali) Pentru c tipicul multor cre#tini din vremea noastr este s nu doreasc s se m'hneasc. C2iar 8i $e"!io"arii, care toat5 *iua !tau, "u !e (uc !5 !e a$ro$ie (e u" co$i& $5r5!it, (eoarece acea!ta cere (urere (e ca$3 M5"7"c5, 68i eau ca%eaua &or, %ac o $&im are, !e (uc &a 'reu" !$ita& care are i"%irmieri, &a ce'a or0a"i*at, ca !5 'a(5 'reu" o&"a' $e"tru c5 acea!ta e!te mai u8or3 A(ic5 fac aceasta ca s fie satisfcui #i astfel !#i odihnesc $'ndul c #i-au fcut datoria. Pe c'i n-am !ndemnat s a:ute copii prsii/ ar n-au fcut nimic. &n %f'ntul >unte au fcut undeva litanie pentru secet #i !n loc s plou s-a aprins foc. Litania nu se face ca #i cum am face o plimbare. Trebuie s ne doar. 0are poate persista o ispit sau o stare $rea dac se roa$ clu$rii cu inima, Cu toate c trecem prin ani grei, 'd c /n mnstiri domnete un du+- de 'eselie" Lumea arde) Ni !e cere !5 %acem o $ri'e02ere, (e $i&(5, $e"tru u" o&"a', iar "oi c7"t5m1 )Desc!iz#nd ,u m#na ,a 8i "e ucur5m3 -oi ne petrecem timpul !n chip plcut, iar cellalt !ntre timp moare. 0m fcut pri'eg+ere pentru bolna', !i spune. "e prive$here, )oi ai fcut petrecere. 9ceasta se nume#te petrecere duhovniceasc. U"eori "ici atu"ci c7"( $reotu& !$u"e1 +-entru cei ce zac n ne(utin "u "e ru05m $e"tru o&"a'3 9m fi a:utat mai eficace dac am fi fcut puin ru$ciune cu metaniile. -u spun s suprimm prive$herile praznicale pe care le prevede tipicul, dar !n astfel de cazuri s or'nduim puin timp ca s facem cel puin una-dou ae de metanii spun'nd. Doamne, #isuse $ristoase, miluiete pe robul *u. Totul este calitatea ru$ciunii. (u$ciunea trebuie s fie din inim, s se fac cu durere. Pentru umnezeu nu are at'ta valoare cantitatea ru$ciunii precum are calitatea ei. Ru05ciu"ea ce !e %ace 6" m5"5!tiri are ca"titate, (ar "u a/u"0e acea!ta3 I

Tre uie !5 ai 5 8i ca&itate3 9t'tea ore de ru$ciune fcut de at'tea persoane, dac ar fi fost din inim, ar fi schimbat lumea. e aceea scopul este ca slu:bele s se fac din inim. (u$ciunea din inim a:ut nu numai pe ceilali, ci #i pe noi !n#ine, pentru c !nlesne#te s vin buntatea luntric3 "'nd ne punem !n locul celuilalt vin !n mod firesc dra$ostea, durerea, smerenia, recuno#tina noastr fa de umnezeu cu slavoslovire ne!ncetat, #i atunci ru$ciunea pentru semenul nostru se face bine primit de umnezeu #i !l a:ut.

).i /-au rugat struitor) - -rinte" inima mi rm#ne rece n rugciune. - 9ceasta se !nt'mpl pentru c mintea nu d tele$ram inimii. A$oi 6" ru05ciu"e tre uie !5 &ucre*e 8i omu&3 E& "u $oate !5 a/u"05 (i"tr-o(at5 6" !tarea 6" care mi"tea &ui !5 "u-i %u05 (e&oc3 Este trebuin de rbdare. @e*i, ce&5&a&t ate &a u85, iar58i ate, a8tea$t5 8i (u$5 aceea !e (e!c2i(e u8a3 Tu a:i "umai o(at5 8i 'rei ca !5 i"tri ime(iat 6"5u"tru3 Nu !e $oate a8a3 Atu"ci c7"( 6"ce$i !5 ro!te8ti ru05ciu"ea, "u (ore8ti !5 $artici$e 8i i"ima? - 0imt nevoia de a1utor" (entru c m simt ne(utincioas. - Ei, (e aici !e 6"ce$e3 &n ru$ciune este trebuin de struin. ).i /-au rugat struitor, !$u"e E'a"02e&ia (e!$re cei (oi uce"ici care L-au 6"t7&"it $e 9ri!to! 6" (rumu& !$re Emau!3 9ri!to! a r5ma! cu ei, $e"tru c5 aceia a'eau o 6"ru(ire cu E& 8i (e aceea &i !e cu'e"ea acea!ta3 A'eau !mere"ie, !im$&itate, u"5tate, cura/, 6" !e"!u& ce& u"3 Ei 6"tru"eau toate co"(i:ii&e 8i $e"tru acea!ta 9ri!to! a r5ma! cu ei3 Trebuie s ne ru$m cu credin pentru orice cerere #i s avem rbdare, iar umnezeu va $ri. eoarece atunci c'nd omul se roa$ cu credin, !ntr-un fel !l obli$ pe umnezeu s-i !mplineasc cererea pentru aceast credin a lui. De aceea, atu"ci c7"( cerem ce'a (e &a Dum"e*eu, !5 "u )"e 6"(oim+ 8i 'om %i au*i:i3 +0 avei credin fr s v ndoii456" a !$u! Dom"u&3 umnezeu #tie c'nd trebuie s ne dea ceea ce cerem, ca s nu ne vtmm duhovnice#te. 6neori cerem ceva de la umnezeu, dar nu avem rbdare #i ne nelini#tim. Dac5 "-am a'ea u" Dum"e*eu atot$uter"ic, atu"ci ar tre ui !5 "e "e&i"i8tim3 Dar %ii"(c5 a'em u" Dum"e*eu atot$uter"ic 8i Care are %oarte mu&t5 (ra0o!te, at7t (e mu&t5 6"c7t "e 2r5"e8te 8i cu S7"0e&e S5u, "u !u"tem 6"(re$t5:i:i !5 "e "e&i"i8tim. e multe ori nu lsm o problem $rea a noastr !n m'inile lui umnezeu, ci acionm omene#te. 9tunci c'nd cerem ceva de la umnezeu #i ni se zdruncin credina #i voim s acionm omene#te !n cele $reu de izbutit, fr s a#teptm rspuns de la umnezeu la cererea noastr, este ca #i cum am face o cerere la !mpratul umnezeu #i o lum !napoi chiar !n vremea c'nd 9cela !ntinde m'na %a ca s o !mplineasc. I& ru05m (i" "ou, (ar iar58i D

"i !e *(ru"ci"5 cre(i":a 8i "e "e&i"i8tim 8i re$et5m ace&a8i &ucru3 A!t%e& !e $re&u"0e8te c2i"u& "o!tru3 A(ic5 $roce(5m ca ace&a care %ace o cerere &a mi"i!ter 8i (u$5 $u:i" 6i $are r5u 8i o retra0e3 Se r5*07"(e8te 8i iar58i o (e$u"e, iar (u$5 $u:i" o retra0e (i" "ou3 I"!5 cererea tre uie !5 r5m7"5 aco&o, $e"tru ca !5 i"tre &a r7"(3

Ru05ciu"e cu (urere - -rinte" cum facei rugciune (entru o (roblem2 - C+eia reuitei este ca pe cel ce se roag s-l doar) Dac nu-l doare, poate sta ore /ntregi cu metania /n m!n i rugciunea lui s nu aduc nici un rezultat) Dac5 e=i!t5 (urere $e"tru $ro &ema $e"tru care te ro0i, c2iar 8i cu u" !u!$i" %aci ru05ciu"e (i" i"im53 >uli, atunci c'nd alii le cer s fac ru$ciune pentru ei nu au timp s se roa$e !n momentul acela #i de aceea se roa$ numai cu un suspin pentru problema acelora. Nu !$u" ca !5 "u !e %ac5 ru05ciu"e, ci, dac se !nt'mpl s nu fie timp, chiar #i un suspin pentru durerea celuilalt este o ru$ciune din inim, adic echivaleaz cu ore !ntre$i de ru$ciune. Cite8ti, (e $i&(5, o !cri!oare, 'e*i o $ro &em5, !u!$i"i 8i (u$5 aceea te ro0i3 Ace!ta e!te mare &ucru- I"ai"te (e a a$uca rece$toru&, 6"ai"te (e a %orma "um5ru&, Dum"e*eu te au(e- ?i !5 'e*i cum !e 6"8tii":ea*5 8i ce&5&a&t- % vedei cum demonizaii !nele$ atunci c'nd fac ru$ciune pentru ei #i stri$ oriunde s-ar afla/ 9devrata ru$ciune !ncepe de la durere, nu este plcere, nirvana*3 ar ce fel de durere este, 0mul se chinuie#te !n sensul cel bun. &l doare, $eme, sufer atunci c'nd face ru$ciune pentru orice. ?tii ce !nseamn a suferi, a, sufer, pentru c particip la durerea $eneral a lumii sau a unui om !n particular. 9ceast participare, aceast durere umnezeu o rsplte#te cu veselia dumnezeiasc. esi$ur c nu omul cere veselia dumnezeiasc, ci ea vine ca o consecin, deoarece particip la durerea celuilalt. - Cum s ncea( cineva lucrarea aceasta2 - A%&5 ce'a, (e $i&(5, (e!$re u" acci(e"t3 )A2-+, !u!$i"5 e& 8i Dum"e*eu 6"(at5 6i (5 m7"07ierea (um"e*eia!c5 $e"tru $u:i" !u!$i"3 @e(e $e u"u& 6"(urerat 8i iar58i !u%er5 6m$reu"5 cu e&, iar umnezeu !l m'n$'ie cu m'n$'ierea dumnezeiasc, nu rm'ne cu acea amrciune. &ar cellalt este a:utat prin ru$ciunea lui. %au se $'nde#te. ,Dumnezeu ne-a dat at!tea, dar eu ce am fcut pentru 7l?) Mi-a %5cut mare im$re!ie ceea ce mi-a !$u! u" !u%&et1 )*ngerii $i aco(er feele atunci c#nd se sv#r$e$te ,aina Dumnezeie$tii /iturg!ii" iar noi ne m(rt$im cu ,ru(ul lui 3ristos. 4u ce am fcut (entru 3ristos2)3 U"u& ca ace!ta !u%er5 6" !e"!u& ce& u"3 - -rinte" cum nelege cineva c cellalt s-a folosit (rin rugciunea sa2

- Este !n#tiinat de aceasta prin m'n$'ierea dumnezeiasc pe care o simte !nluntrul su dup ru$ciunea ce-a fcut-o cu durere de inim. ar mai !nt'i trebuie ca durerea celuilalt s o faci durerea ta #i dup aceea s faci #i ru$ciune din inim. ra$ostea este o !nsu#ire dumnezeiasc #i ea !l veste#te pe cellalt. ?i !n spitale, c'nd pe medici #i pe surori !i doare pentru bolnavi, acesta este medicamentul cel mai eficace dintre toate medicamentele ce li se dau. Bo&"a'ii !imt c5 !e i"tere!ea*5 (e ei, !imt !i0ura":5, m7"07iere3 "elui care sufer nu trebuie s-i spui multe cuvinte, nici s-l dscle#ti. &nele$e c te doare pentru el #i astfel se folose#te. urerea este totul. ac ne doare pentru ceilali uitm de noi !n#ine #i de problemele noastre.

M7"07ierea (um"e*eia!c - -rinte" c#nd m doare (entru ceilali" m cu(rinde o nelini$te $i nu m (ot ruga. - Fii"(c5 e=i!t5 "e&i"i8te, acea!ta e!te (o'a(a c5 6"5u"tru& t5u e=i!t5 e&eme"tu& ome"e!c3 Eu, cu c't m doare mai mult pentru lume, cu at't mai mult m ro$ #i m bucur duhovnice#te, deoarece le spun pe toate lui @ristos #i El le aran:eaz. ?i '5( c5 $e m5!ur5 ce trece tim$u&, (e8i cura/u& tru$e!c !e mic8orea*5, ce& !u%&ete!c !e m5re8te, $e"tru c5 (ra0o!tea, /ert%a, (urerea $e"tru ce&5&a&t (au mu&t5 $utere !u%&etea!c53 Iat5, 6" "oa$tea acea!ta 6" care ati a'ut $ri'e02ere, a'eam $u:i" cura/, (ar am prins putere de la durerea celorlali. ?i am !tat 6" $icioare toat5 "oa$tea $7"5 &a S%7"ta Litur02ie $rimi"( &umeKJL3 Du$5 aceea 8i 6"5u"tru& i!ericii am !tat 6" $icioare, (ar n-am simit oboseal pentru c m durea pentru lume #i asta m !ntrea. Iar tu !5 te ro0i 8i !5 te ucuri, $e"tru c5 9ri!to! &e 'a ico"omi!i $e toate3 I" 6"%ru"tarea (u2o'"icea!c5 "u e=i!t5 m72"ire3 "'t durere n-am suferit acum cu lumea/ -u puteam trece a#a oricum peste problemele lor. > durea, suspinam, dar la fiecare suspin !ncredinam problema lui umnezeu #i la durerea ce o simeam pentru altul umnezeu !mi ddea m'n$'iere. 9dic prin !nfruntarea duhovniceasc venea m'n$'ierea dumnezeiasc, pentru c durerea care are !n ea nde:de !n umnezeu are m'n$'iere dumnezeiasc. A&t%e& cum 'a $utea !u%eri ci"e'a?- Cum ma8 %i $utut (e!curca 6" a&t %e& cu at7tea c7te au(? > doare, dar m $'ndesc #i la rsplata dumnezeiasc druit celor !ndurerai. %untem !n m'inile lui umnezeu. e vreme ce exist dreptate dumnezeiasc #i rspltire dumnezeiasc, nimic nu se pierde. "u c't se chinuie#te cineva mai mult, cu at't va fi rspltit mai !mbel#u$at. Dum"e*eu, (e8i 'e(e at7ta (urere $e $5m7"t, c2iar 8i &ucruri $e care "oi "u &e $utem $erce$e, "u-8i $ier(e cum$5tu& ca "oi, oame"ii3 Ci iti !$u"e1 )0uferi mai mult" mai mult te voi iconomisi n cealalt viat, 8i (e aceea Se ucur53 A&t%e& cum ar %i $utut !u%eri, !5 !$u"em, at7ta "e(re$tate 8i at7ta r5utate ce e=i!t5? Dar Dum"e*eu are 6" 'e(ere r5!$&ata ce&or ce !u%er5 8i $oate # 6"tr-u" a"ume %e& !$u! # !5 !u%ere acea!t5 (urere mare3 Noi "u 'e(em ce !&a'5 'a $rimi ce&5&a&t 8i "e (oare, (e aceea Dum"e*eu "e r5!$&5te8te cu (um"e*eia!c5 m7"07iere3 M

- -rinte" aceast m#!nire nu-l r(une (e om2 - Nu3 0mul nu este rpus atunci c'nd !nfrunt duhovnice#te orice situaie. La 6"ce$ut !e am5r58te atu"ci c7"( au(e c5 !u%er5 ci"e'a, (ar (u$5 aceea 'i"e m7"07ierea (um"e*eia!c5 (re$t r5!$&at5 8i "u i !e (i!tru0e or0a"i!mu&3 &n timp ce amrciunea provenit din m'hnire lumeasc aduce dureri de stomac etc, aceasta !ns nu vatm or$anismul, pentru c are balsam dumnezeiesc.

Prime/(ia "e!im:irii - -rinte" uneori mirenii mi cer s m rog (entru (roblemele lor. 5 fac" dar fr s simt durere. - Aici e=i!t5 (ou5 ca*uri1 $rimu& e!te $rime/(io!, a& (oi&ea e!te 6"%ru"tare (u2o'"icea!c53 9tunci c'nd monahul le uit pe ale lui #i nu se $'nde#te nici la ceilali, adic nu se roa$ pentru lume, acesta este un lucru foarte ru. @e"im &a m5"5!tire, 6i $5r5!im $e ai "o8tri 8i a/u"0em !5-i uit5m 8i $e ei 8i $e to:i cei&a&:i3 A(ic5 6"%ru"t5m &ucruri&e (u2o'"ice8te, (ar "u $artici$5m (u2o'"ice8te &a (urerea ce&or&a&:i3 Nu !$orim (u2o'"ice8te ca !5 $utem !im:i $ro &eme&e &or 8i e=i!t5 $rime/(ia !5 a/u"0em &a "e!im:ire3 &ncepe !ncet-!ncet s se !nstp'neasc !n noi o nepsare #i inima se face de piatr. I" a& (oi&ea ca* 6& (oare $e ci"e'a (e toat5 &umea, (ar !imte 8i o m7"07iere, $e"tru c5 !e 07"(e8te c5 ce&5&a&t care !u%er5 'a a'ea $&at5 (e &a Dum"e*eu, 'a %i muce"ic3 La 07"(u& ace!ta !imte 6"tru !i"e o !i0ura":5 $ro%u"(5 8i are o ucurie &5u"tric53 I" ca*u& ace!ta i"ima "u e!te (e $iatr5, ci (um"e*eia!c53 ac monahii nu iau aminte la ei !n#i#i, inima lor poate deveni foarte aspr. >irenii vd accidentele #i nefericirea celorlali #i !i doare. -oi n-o vedem #i se poate s a:un$em s cerem totul numai pentru noi !n#ine. 9dic dac nu facem o lucrare fin, !n a#a fel !nc't s simim nefericirea celorlali #i s facem pentru ei ru$ciune din inim, vom a:un$e s avem inim !mpietrit. @om a/u"0e &a $u"ctu& !5 (orim (oar ara"/area "oa!tr5, iar i"ima "e 'a (e'e"i (e $iatr5 $ri" "e$5!are, &ucru ce e!te a"tie'a"02e&ic3 Mo"a2u& tre uie !5 !e i"tere!e*e, !5-4 (oar5 8i !5 !e roa0e 6" 0e"era& $e"tru &ume3 Acea!ta "u-i a(uce r5!$7"(ire, ci, (im$otri'5, !e %o&o!e8te 8i e& 6"!u8i cu ru05ciu"ea 8i 6i a/ut5 8i $e cei&a&:i3 - -rinte" de$i m vd n ce !al sunt" fac mai mult rugciune (entru alii. )u cumva este mai bine s nu m rog (entru alii" ci s m rog numai (entru mine2 - Faci acea!ta (i" !mere"ie? Dac5 e!te (i" !mere"ie, !5 !$ui &ui Dum"e*eu cu mu&t5 !mere"ie1 )Dumnezeul meu" a$a cum sunt nu trebuie s m auzi. Dar nu este oare nedre(t ca alii s sufere din (ricina mea2 -entru c" de a$ fi avut o stare bun du!ovniceasc" ndrzneal ctre ,ine" m-ai fi auzit $i i-ai fi a1utat. .i eu sunt vinovat 4F

(entru c acela sufer. Acum ns de ce s sufere din (ricina mea2 ,e rog" a1ut-l!3 9dic depinde cum te aran:ezi pentru ceilali. %imi c nu e#ti vrednic, dar se !nt'mpl s vezi pe un !ndurerat, te m'hne#ti, te doare #i te ro$i. Atu"ci c7"(, (e $i&(5, '5( u" or , m5 !imt 8i eu 'i"o'at, $e"tru c5 (e a8 %i a'ut o !tare (u2o'"icea!c5 u"5 &-a8 %i $utut 'i"(eca3 umnezeu ne-a dat posibilitatea s devenim sfini, s facem minuni precum a fcut #i El. % ne recunoa#tem boala noastr duhovniceasc, mare sau mic #i s cerem cu smerenie sntate trupeasc pentru semenul nostru, deoarece #i noi suntem vinovai pentru boala lui. Pentru c de am fi avut noi sntate duhovniceasc #i acela ar fi fost vindecat de mult timp #i nu s-ar fi chinuit. C7"( "e ara"/5m corect, socotindu-ne vinovai de toat starea lumii, 8i !$u"em1 )Doamne" *isuse 3ristoase" miluie$te-ne (e noi), !e %o&o!e8te 6"trea0a &ume3 De!i0ur, 8i $e"tru $ro$ria !tare (e "e$uti":5 tre uie !5-& (oar5 $e %iecare 8i !5 cear5 mi&a &ui Dum"e*eu3 Dar, %ire8te, (ac5 'a a/u"0e &a o a!t%e& (e !tare $recum cea (e mai !u!, atu"ci "u mai cere "imic $e"tru !i"e3 @5( c5 (e mu&te ori 6& 6":e&e0em 0re8it $e )Doamne" *isuse 3ristoase" miluie$te-m+ 8i, c2i$uri&e, (i" !mere"ie "u !$u"em )miluie$te-ne (e noi 8i "u "e ru05m $e"tru a&:ii, ci "umai $e"tru "oi3 e aceea de multe ori mirenii ne iau !n nume de ru pe noi, monahii, #i spun c suntem e$oi#ti #i c ne !n$ri:im s ne m'ntuim numai pe noi !n#ine. 8iluiete-m este pentru ca s nu cdem !n m'ndrie, cci ru$ciunea unui om smerit, care crede c e mai ru dec't toi, are mai mult valoare dec't prive$herea ce o face un altul cu $'nd m'ndru. "'nd ne ru$m cu m'ndrie, ne batem :oc de noi !n#ine.

Stare (e a&arm5 -u uitai c trecem prin vremuri $rele #i este trebuin de mult ru$ciune. % v $'ndii la marea nevoie pe care o are lumea astzi #i la marea pretenie pe care umnezeu o are de la noi pentru ru$ciune. % v ru$ai pentru situaia $eneral cu totul ie#it din comun a !ntre$ii lumi, ca s se milostiveasc @ristos de fpturile %ale, pentru c mer$ spre catastrof. % intervin dumnezeie#te !n epoca complicat !n care trim, pentru c lumea se !ndreapt spre zpceal, nebunie #i impas. Dum"e*eu "e-a c2emat !5 %acem ru05ciu"e $e"tru &ume, care are at7tea $ro &eme3 6nii srmani nu apuc s-#i fac nici mcar o cruce. ac noi, monahii, nu facem ru$ciune, cine va face, Mi&itaru& 6" 'reme (e r5* oi e!te 6" !tare (e a&arm5, 0ata 6"c5&:at3 I" aceea8i !itua:ie tre uie !5 %ie 8i mo"a2u&3 A2, Maca euKML a8 %i a/u"! (e a8 %i %5cut a8a- A8 %i %u0it 6" mu":i, ca !5 m5 ro0 mereu $e"tru &ume3 Trebuie s a:utm toat lumea cu ru$ciunea, ca s nu fac diavolul orice vrea. iavolul a dob'ndit drepturi. Iar acea!ta "u $e"tru c5 6& &a!5 Dum"e*eu, ci $e"tru c5 E& "u 'rea !5 !i&ea!c5 &i ertatea "im5"ui3 De aceea "oi !5 a/ut5m cu ru05ciu"ea3 "'nd pe 44

cineva !l doare pentru starea ce stp'ne#te azi !n lume #i se roa$, atunci oamenii sunt a:utai fr s se fie silit libertatea voinei lor. Dac5 'e:i mai !$ori 6"c5 $u:i" cu 2aru& &ui Dum"e*eu, 'om 6"cerca !5 i"tr5m 6"tr-o r7"(uia&5 "ou5 (e ru05ciu"e3 )reau s v facei radar*, pentru c lucrurile se precipit. )om or$aniza un atelier de ru$ciune. % v batei !n rzboi folosind #ira$ul de metanii. 9ugciunea s se fac cu durere) :tii ce putere 'a a'ea atunci rugciunea? ,G. ,'e*i mai mu&t AICI.

NNN Pari"te&e G2eor02e Ca&ciu1 PUNETI-@A IN MISCARE INIMA)A! 'rea sa nu incetati sa va ru$ati. A! 'rea !a i"te&e0eti ca daca exista vreo protectie care se intinde peste societatea umana, peste tara noastra, aceasta este puterea ru$aciunii3 %a nu faceti o ru$aciune de rutina A puneti-va in miscare inima, umpletiva de fiorul ru$aciunii. Su"t co"'i"! ca mu&ti (i"tre ('!3 !e roa0a; !i eu m-am ru0at, !i am cre*ut $a"a am a/u"! i" i"c2i!oare ca !tiam !a ma ro03 A/u"0a"( i" i"c2i!oare am descoperit ca nu stiam sa ma ro$. BC8 aca nu te patrunde fiorul credintei din crestet pana in talpi, nu esti in ru$aciune adevarata. -u este usor. ar daca persisti, umnezeu te a:uta, iti da harul ru$aciunii. %i harul ru$aciunii se da la cerere. @arul ru$aciunii se obtine prin stradanie, prin staruinta. Ma"tuitoru& a !$u!1 De la *oan 6otezatorul *m(aratia Cerului se ia (rin navala! Si acea!ta "a'a&a "oa!tra # cerand cu staruinta harul pe care umnezeu ni-L trimite3 Ma a(re!e* acum teo&o0i&or !i &e !$u"1 invatati sa va ru$ati, ca apoi sa puteti invata pe altii. Atata 'reme cat tu "u !tii !a te ro0i, (e0ea a ii !$ui cre!ti"u&ui1 OORoaga-te!7P3 Ca"( $reotu& 'a !tii cum !a !e roa0e, e& 'a tra"!mite %&u=u& $uterii cre(i"cio!u&ui !au+3 ,Pari"te&e Ca&ciu (e!$re ru0aciu"e.

555 Pari"te&e Ra%ai& Noica1 ,oate se leaga si se dezleaga in Du! si in nevazut - 0i spus odat; toate lucrurile se leag i se dezleag /n Du+, e<plicai-ne, ' rog)

4A

- Printele (afail. Da, am !$u! 8i 6" %e&u& 5!ta3 Tot ce face omul !ncepe /n ne'zut, adic /n taina inimii tale, c7"( :i-ai $u! 6" i"im5 asta" Dum"e*eu a '5*ut 8i (ac5 te-ai 2ot5r7t $e"tru ace!t asta e!te %oarte $ro a i& ca ace& &ucru o !5 6"cea$5 !5 !e 6"%5$tuia!c5 c7"('a 6" 'ia:a ta3 Uita:i, '5 (au o $i&(51 u" mo"a2 mi-a !$u! 6"tr-o *i1 8 certasem cu un alt mona! dintr-o alt mnstire $i m-am cit du( aceea $i am vrut s-mi cer iertare" dar nu mai voia s $tie de mine a$a era de rnit $i mi-am zis ce s fac" m#ine-(oim#ine trebuie s (lec" eu vreau s m a(ro(ii de 0f#nta 9m(rt$anie" ce s fac" am rnit (e fratele meu" cum o s (ot s m a(ro(ii de 9m(rt$anie" cum s continui viaa (ocinei mele" c nu m mai (rime$te: eu vreau s-i cer iertare $i el nu vrea s aud nimic. .i zice; mi-am amintit de un cuv#nt din /iturg!ia 0f#ntului Vasile cel 8are. Mo"a2u& ace!ta-i 0rec 8i 6" 0reac5 # 6mi $are r5u c5 6" tra(ucerea "oa!tr5 "u reie!e a8a # &a $ome"iri, (u$5 !%i":irea Tai"e&or c7"( !$u"e +(omene$te" Doamne" (e cei care ai nvrednicit s m(reasc (e (m#nt !$u"e a8a1 ,=lsuiete /n inimile lor cele bune pentru &iserica *a, pentru poporul *u+3 Mo"a2u& 8i-a a(u! ami"te (e ace!t )glsuie$te+ 8i a *i!1 - Doamne" glsuiete /n inima lui pentru pocina mea, spune-i c m ciesc pentru ce am fcut, c-i cer iertare i c eu /l iert) ?i mi-a spus. data urmtoare c'nd l-am vzut parc nu fusese niciodat nor pe cer, totul dispruse #i !mpcarea lor era de:a fcut. C7"( am au*it cu'7"tu& 5!ta, am !%5tuit mu&te $er!oa"e 6" acea!t5 (irec:ie 8i a$roa$e (e %iecare (at5 !-au 6"t7m$&at mi"u"i (i"tr-a!tea3 O mo"a2ie care era "ou5 6"tr-o m5"5!tire 8i !$u"ea +.rinte" 8i-e fric de toat lumea, era foarte sensibil #i rnit mai ales de monahia cutare care era un pic mai a#a, !n v'rst #i mai autoritar. Zice1 c7"( i"tru 6" uc5t5rie m-a$uc5 0roa*a, "u 8tiu ce !5 %ac3 I-am !$u! !5 !e roa0e1 ,Doamne, spune /n inima ei s-mi spun un cu'!nt bun sau spune-i ce'a bun despre mine. <"tr-o *i 'i"e %u0i"( c5tre mi"e1 +-rinte! -rinte! .tii ce s-a nt#m(lat2 A venit maica cutare $i m-a a(ucat groaza $i am zis Doamne s(une-i c o iubesc! 8i *ice1 +>u tiu printe, coinciden, s-a uitat frumos la mine i mi-a zis ce'a frumos.

4E

U&tima oar5 c7"( am '5*ut-o, acum u" a" era aceea8i %a:5 &umi"at5 a8a cum !e &umi"a!e atu"ci, acum 'reo *ece a"i 8i era 6m$5cat5 cu toat5 &umea 8i cre( c5 au co"ti"uat ace!te G )coi"ci(e":e+3 eci se lea$ #i se dezlea$ /n Du+, /n taina inimii 8i $ro%it (e 6"tre are !5 !$u" 8i &ucru& 5!ta1 tre uie s ne nevoim 6" ce'a ce !tr5mo8ii "o8tri cre( c5 %5ceau fire$te. Cre( c5 !tr5mo8ii "o8tri, care erau c7t (e c7t a$ro$ia:i (e Dum"e*eu, !n mod firesc pentru fiecare lucru chemau pe umnezeu. )ezi o prime:die. Doamne" 3 i zici ce'a lui Dumnezeu) )ezi un pcat !n tine. Doamne, uite ce-i /n mine, nu m lsa aa" )ezi pe cineva care te supr #i nu te poi !mpca cu el. Doamne, spune ce'a /n inima mea pentru aproapele meu" 83a3m3(3 C+emai-L pe Dumnezeu! Zicem c5 Ii!u! M7"tuitoru& e!te !i"0uru& 8i1locitor ntre Dumnezeu $i om. <"(r5*"e!c !5 !$u" c5 lui umnezeu !i place s mi:loceasc !ntre om #i om. "hemai-L pe umnezeu mi:locitor !ntre tine #i vr:ma#ul tu, !ntre tine #i cei cu care te-ai certat 8i !5 'e*iG Cum !$u"eam c5tre ci"e'a acum c7t5'a 'reme1 Dumnezeu nu e<ist. >u" Dar se preface bine" ; #i tu ca #i cum ai crede #i s vezi cum #i umnezeu se face* ca #i cum exist/ ?i provocm coincidene* dintracelea. <" e!e":5 $ro%it ca !5 *ic1 s !nvm, frailor, s chemm pe umnezeu !n toate !mpre:urrile, s-i cerem sfat lui umnezeu, s mulamim lui umenzeu c'nd ne-a dat ceva ce i-am cerut, s-L !ntrebm pe umnezeu ce !nseamn astaC #i toate nedumeririle noastre. Dnt'i ,Doamne" s fie !n inimile noastre #i dup aceea tot restul. Dac5 'rei !5-& 'e*i $e (u2o'"icu& t5u 8i e!te &a 4FF (e metri (e ti"e, tre uie !5 %aci 4FF (e metri 8i $oate a&tci"e'a &-a 6"25:at !au tre uie !5 iei te&e%o"u& 8i !5 %aci u" "um5r3 Pentru umnezeu A nici atat. acum poi s zici ,Doamne" #i, cum zicea cineva, ai contactat satelitul ,Doamne #i s vezi cum se preface* acest umnezeu c exist. ,mai mu&t AICI. RUGACIUNEA CEA MAI SIMPLA SI DUMNEZEUL NOSTRU MATERN )Ziceam &a 6"ce$ut c5 ru05ciu"i&e "oa!tre %rumoa!e $e care "i &e-a (at Bi!erica1 acati!te, $arac&i!e, toate !&u/ e&e "oa!tre, cu&mea cu&turii "oa!tre # Litur02ia, 6" care "e 6"t7&"im cu <"!u8i Dum"e*eu, <"!u8i 9ri!to! i" %orma Ace&ui Tru$ 8i S7"0e $e care "oi Le-am /ert%it 8i $e care E& "i Le (5, ca !5 "e m7"tuim (e $5catu& (e a-L /ert%i # toate ru05ciu"i&e !u"t 're("ice3 Dar, tot $e $o!t (e )%i&oca&ie+, v-a# propune ru$ciunea cea mai simpl care poate A #i trebuie A s devin starea noastr constant3 C7"( am *i! cu'7"tu& 5!ta, c7"('a 6"tr-o 6"tru"ire cu ti"erii 6" A"0&ia, &a !%7r8it o %emeie m-a 6"tre at1 )*otui, eu cum s m rog? 7u nu tiu cum s m rog")3 ?i mi-a 'e"it r5!$u"!u& 5!ta $e care 'i-& *ic 8i 'ou51 ).ai, spune asta lui Dumnezeu)3 ?i e ru$ciune. -u #tii cum s te ro$i, %pune-& lui umnezeu. Doamne nu tiu cum s m rog" *u spune-mi* ?i pe baza* asta continuai voi. "ontinuai voi. ce v doare, ce nzuine aveiC 4C

,G. U"eori, !$u"e 8i S%7"tu& Pa'e&, Ke!te c7teL o ru05ciu"e 6" care noi nu #tim ce s cerem sau pentru ce s ne ru$m #i uhul Lui umnezeu ne a:ut cu suspinuri ne$raite. Su!$i"uri $e care "oi 6"8i"e "u 8tim (e ce K&e a'emL1 ceva doare" de ceva avem nevoie= ;ctorul nostru #tie ce vrem/ A8a cum mama cu $ru"cu& "ou "5!cut 8tieG M-am uimit (e mu&te ori Kc7"(L ti"ere&e (e '7r!ta mea (e'e"eau mame 8i, cu $ru"cu& 6" ra:e # $ru"cu& $&7"0ea, )* iera+G ?i &a u" mome"t (at mama *ice1 )A" i-e foame" iertai-m+3 P&eac5 8i 2r5"e8te $ru"cu&, 6& a&5$tea*53 Du$5 care, iar )* iara+ $ru"cu&, 8i mama1 )I& (oare ce'a-+ ?i-& 6"toarce $e %a:5, $e (o!, nu-stiu-ce, $a"a &a urma, ii )02ioraia+ !tomacu& # !iG !e $oto&e!te $ru"cu&3 ?i $e (u$5 aia, iar * iera $ru"cu&3 ?i *ice mama1 )A, 'e*i- Face ca$ricii-+ 5" mmic" de unde $tii tu toate astea2 4u n-aud decat un (runc care zbiara! Dar poate c-o intele$ mai mult acum pe mama, ca de c'nd m-am fcut duhovnic am devenit #i eu mam !ntr-un fel. Dar Dum"e*eu (5 i"tui:ie mamei !a i"te&ea0a3 Pru"cu& "u !tie (ecat !a )!5 * iere+ c7"( "u i-e i"e3 Si mama !tie ce tre uie !a %aca3 N-are "e'oie ca $ru"cu& !5 %ac5 u" tratat (e %i&o*o%ie ca !5 8tie cum !5 ac:io"e*e umnezeu care a fcut mama, umnezeu care a inventat* mama, 7l este mai8ama decat orisicine)). %i suspinurile noastre ne$rite, ba #iC nesuspinurile noastre, le aude umnezeu #i le adun !n vistieriile Lui. %i #tie s ne rspund/ )Fi&oca&ia+ e!te1 $ai, s facem aceste suspinuri contiente, s contientizm din ce in ce mai mult,+Cum s m rog2 )u $tiu cum s m rog= # "e ra!$u"(e Pari"te&e Ra%ai& Noica.

NNN Pari"te&e Ar!e"ie Pa$acioc1 5riunde veti fi" oriunde veti avea necaz" rugati-va" nu va descura1ati! Eu personal nu sunt pentru ru$aciunea de tipic. 9ceea are folosul ei aparte, mai ales disciplinar. 0mul nu trebuie s fie tipicar. Tre uie !5 %ie ti$icar ca $roce(eu, 6" ce $ri'e!te (ori"ta (e a !e 6"(u2o'"ici3 -u avem numaidec't nevoie de o ru$ciune de tipic. 9vem nevoie de o prezent continu a inimii, aceast stare continu de dra$oste, de relatie cu umnezeu, asta este esenta ru$ciunii. Pe"tru c5 !i o t5cere a(7"c5 6"!eam"5 o ru05ciu"e a(7"c53 Si o ru05ciu"e a(7"c5 6"!eam"5 o t5cere a(7"c53 Dac5 %aci ru05ciu"ea a!ta care e o &i0atorie, o $oti %ace3 ar dac se face o ru$aciune din aceasta dup tipic, dup ce se termin, omul se consider achitat de obli$atia ru$ciunii din inim si se retra$e fr nimic de la ceea ce ar trebui s-l tin prezent3 0dic sunt mai mult pentru o continu tresrire du+o'niceasc3 De aceea m5 %aceti !5 !$u" c5 orice clip poate sa fie un timp si orice suspinare poate s fie o rugciune) 4H

%uspinarea "u !e %ace a!a1 )>f!), ci o faci lui umnezeu, ca plec'nd din ad'nc spre El. A!a "i !e 'a ar5ta3 "ci El nu se arat unei minti ascutite3 ))u tot cel ce zice +Doamne" Doamne va intra n m(rtia 8ea!+ "i numai cel care are inima curat, cel care are inima spre El, continuu. Deci, o viat continu de prezent duhovniceasc !nseamn un om mai !nduhovnicit. Pe"tru c5 dac te rogi, esti mereu prezent3 (u$ciunea s zicem A tipical poti lesne s o termini !ntr-o :umtate de ceas, un ceas, dar pe urm, @e(eti, nu trebuie renuntat la ele, dar s nu fie sin$ura treab duhovniceasc, sin$ura ru$ciune. Dac5 ai citit u" Parac&i! e %oarte i"e, !au ceea ce mai ai (e citit3 Dar ceea ce, (e %a$t, tre uie a(u! &a cu"o!ti"t5, $e"tru a !e 6"te&e0e, $e"tru c5 &ucru& 5!ta e mai $uti" (i!cutat, e prezenta inimii continu) Si te ro0i3 Pe"tru c5 !e ru0au !%i"tii !i !t5teau 6" 0e"u"c2i $7"5 !e %5cea (imi"eat5 !i a$5rea !oare&e3 Si &a r5!5rit tot 6" 0e"u"c2i erau3 A!ta "u 6"!eam"5 c5 "oi, "e%ii"( ca ei, "u tre uie !5 "e ru05m3 Dar era o !tare (e co"ti"u5 $re*e"t53 - .rinte, rugciunea ne/ncetat poate fi trit de oricine? - &ntr-o msur oarecare toat lumea poate3 Pe"tru c5 6"tre area 6" !i"e (e!$re ru05ciu"e !au (i!cutia (e!$re ru05ciu"e e!te "ea'e"it5, $e"tru c5 !e ratio"a&i*ea*5 &ucruri&e3 0ricine vrea s dob'ndeasc ru$ciunea, s tac si s zic. 0 ru$ciune ad'nc e o tcere ad'nc. %e constat o limpezire imediat, o scpare de ispite, cci se cere a:utorul %tp'nului cerului si al pm'ntului. Trebuie s se obisnuiasc lumea cu $'ndul c umnezeu $uverneaz si face orice pentru om. )?r de 8ine nu (uteti face nimic)3 Mai mu&t1 ))u se misc fir de (r fr voia 8ea3+ @5 (ati !eama c7t (e mu&t "e a$5r53 Tineti-v de Eiseric, dra$ii mei/ Si $uteti !5 *iceti ru05ciu"ea acea!ta a mi"tii (i" i"ima3 Este puterea numelui aceea care ne a:ut at't de mult. ?riunde 'eti fi, oriunde 'eti a'ea necaz, rugati-', nu ' descura%ati) #ubiti mult" $ristos ' porunceste" - Cum ii (oti arata omului de azi drumul rugaciunii" necesitatea ei2 - Pr. 9rsenie Papacioc. Dra0u& meu, ca e!ti !tu(e"t, te i"tre !i eu1 ce asteptati dumneavoastra, studentii, de la catedra, %a vi se explice ce este ru$aciunea, Este un contact personal, pornit din inima, din constiinta noastra crestina catre umnezeu. Norma& ca !u"t ru0aciu"i (e ti$ic, (ar !u"t !i ru0aciu"i $er!o"a&e; cum !$u"eam i"ai"te, u" !u!$i" $oate %i o ru0aciu"e3 C2iar (aca !er'iciu&, ocu$atii&e, tim$u& "u $ermit ru0aciu"i (e ti$ic, c2iar (aca "u a$uci !a &e %aci, "u-i atat (e 0ra', (ar cu o co"(itie1 !a ai o !tare (e $re*e"ta co"ti"ua a &ui Dum"e*eu i" co"!tii"ta ta3 9sta este important. 4I

$andul la umnezeu, constientizarea prezentei Lui A asta este o ru$aciune la indemana fiecaruia, indiferent cat de ocupat ar fi. %i$ur ca ru$aciunile de tipic sunt foarte importante. Orici"e $oate !i tre uie !a !e roa0e, !$u"a"(1 )Doamne" *isuse 3ristoase" miluieste-ma (e mine" (acatosul!) Ga"(u& omu&ui tre uie !a %ie mereu &a Dum"e*eu3 "hiar nu ne $andim ca umnezeu ne va cere socoteala pentru tot ce ne-a dat, Frumu!ete, i"te&e$ciu"e, $utere ,(e mu&te ori (i"co&o (e cea a i"0eri&or, (aca ti"em co"t ca &umi"a i"0eri&or e!te mai (i%u*a (ecat )c2i$u& !i a!ema"area+ care i& im raca $e om., toate aceste bo$atii nemaipomenite umnezeu le-a varsat peste om si, chiar daca esti pacatos, chipul ramane la tine. Pri'i"( ace!te %rumu!eti, ace!te im$o(o iri, ace!t c2i$, "u $utem !a "u "e 0a"(im &a E&3 Tocmai ace!t 0a"(, a!a cum i*'ora!te e&, e!te o ru0aciu"e3 E!te %oarte im$orta"t !i tre uie actua&i*at ca )fara Dumnezeu nu se (oate face nimic3 Daca )fir de (ar nu se misca fara voia /ui), (ar &umea i"trea0a? e aceea, e o mare $reseala sa nu ne $andim la umnezeu. "um sa ne $andim, &ntr-o forma cat mai directa. Doamne iarta-ma", Doamne-a%uta". Tot asa te $andesti, de exemplu, la sotia ta, la iubita ta, te $andesti sau, mai bine zis, ti-e $andul, inima tot timpul la ea, la iubirea ei. "a o icoana ce-o porti in suflet, $andindu-te la ea intr-o forma simpla. &n acest fel tii mereu le$atura cu cel iubit3 Deci, ace&a!i &ucru e!te !i ru0aciu"ea1 u" co"tact $erma"e"t a& i"imii ta&e cu Dum"e*eu3 Poti !a %aci ru0aciu"i i"0e"u"c2iate, ru0aciu"i (e ti$ic !au G $oti !a "u &e %aci3 ar nu trebuie sa inceteze sub nici o forma acest contact, aceasta relatie cu umnezeu, intro forma personala si directa. Dar !i aici, i" $rimu& ra"(, trebuie evitate acele aparente care te pacalesc pe tine insuti, crezand ca faci bine ceea ce faci. S%i"tii $o'e!te!c ca, o(ata, a 'e"it (ia'o&u& &a u!a u"ui ca&u0ar3 Im$i"0ea (ia'o&u& !a i"tre, im$i"0ea !i ca&u0aru& (i"au"tru, !a "u-& &a!e !i !e ru0a i" tim$u& a!ta1 )Doamne *isuse a1uta-ma" miluieste-ma!+ Dar (ia'o&u& i& im$i"0ea mai tare !i tot mai tare, mai !a-& iruie, ca"(, (e teama, a !tri0at ca&u0aru& cat a $utut (e tare )Doamne" iarta-ma si a1uta-ma!+ !i ime(iat a (i!$arut (ia'o&u& !i, &a"0a e&, a a$arut Ma"tuitoru&3 De ce n-ai 'enit pana acum?* l-a intrebat calu$arul. 0m 'enit cand 8-ai c+emat cu ade'arat.* Deci, ru$aciunea si $andul la umnezeu, daca nu pleaca din inima, sunt spoiala3 Cati (i"tre "oi "u $atim, a!eme"ea ca&u0aru&ui, &a u!a !u%&etu&ui "o!tru) Cica ne rugam, cica ne impotri'im pacatului, dar numai coplesiti, in momente de mare cumpana, ne gandim cu ade'arat la Dumnezeu)

4D

Tra"!crierea $rimei $arti # (i!cur!u& Pari"te&ui Za2aria, citit (e Maica Mariam1 %in$urul lucru pentru care omul merita sa traiasca si care da sens vietii lui este iubirea. De!i0ur, iu irea ome"ea!ca o i!"uita !e (eo!e! e!te i"trutotu& (e iu irea (um"e*eia!ca !i "u are ace&ea!i i"!u!iri3 Ea "u e!te (ecat o um ra $a&i(a a iu irii (um"e*eie!ti3 Atu"ci ca"( iu irea !e e=$rima &a "i'e& tru$e!c, ea "u e!te (e&oc iu ire, ci (oar o mi!care a $atimii (i" "oi i"!$re o a&ta $er!oa"a3 "ata vreme iubirea aceasta este starnita de patima desfatarii trupesti si a e$oismului, ea ucide sufletul si il face pe om neputincios in relatia sa cu umnezeu si, prin urmare, si cu semenii sai3 Si iara!i, cand in mintea si in sufletul nostru ne formam o ima$ine idealizata a iubirii, deoarece ea continua sa aiba ca temelie omul cel slab si patimas, cadem intr-o si mai mare inselare, care ne pustieste duhul si ne raneste sufletul, incat cu $reu aflam vindecare. &n :urul nostru nu vedem decat tra$edii si le$aturi dezastruoase, insa $andim ca noi o vom scoate la capat mai bine. in pacate nu ne dam seama de dimensiunile caderii si neputintei noastre. 9steptam de la semenii nostrii, luptati de aceleasi patimi ca si noi, o iubire desavarsita si puternica, lucru pe care noi insine nu suntem in stare sa-l oferim celorlalti, caci toti sutem prinsi in stramtoarea pacatului si apasati de povara lui3 I"!e&area "oa!tra co"!ta i" aceea ca a!te$tam ca cei (i" /uru& "o!tru, care !u"t !i ei %a$turi "e$uti"cioa!e !i ca*ute, !a !ati!%aca "e'oia "oa!tra i""a!cuta (e iu ire, "e'oie $e care "umai Dum"e*eu $oate !a o im$&i"ea!ca cu a(e'arat3 E!te inselare sa asteptam de la oameni ceea ce numai umnezeu poate sa ne dea3 E& e!te Ce& ce a !a(it i"&au"tru& "o!tru !etea (e iu ire !i "umai E& $oate !a o $oto&ea!ca3 Prin iubire &l vom cunoaste si prin iubire ne vom asemana Lui. "and sufla vanturile ispitelor lumii acesteia, chair si relatiile ideale, care par neinchipuit de frumoase si trainice, se destrama si in urma nu raman decat ruine, care "ema"0aiati !e ta"0uie, "ei"te&e0a"( cum (e !-a i"tam$&at acea!ta3 I"!a chiar si iubirea omeneasca, asa slaba cum este ea, pastreaza ceva din caracterul :ertfelnic al iubirii dumnezeiesti. Ea !e (aruie!te $e !i"e $a"a &a ca$at, traie!te 4J

i"&au"tru& %ii"tei iu ite, i" /uru& careia i!i c&a(e!te i"trea0a %ericire, i"trea0a 'iata3 &nsa cand omul o tradeaza, atunci iubirea aceasta omeneasca se naruie si se pustieste. Nimic "u mai rama"e (i" !imtami"te&e %rumoa!e !i $uter"ice (e mai-"ai"te, iar rana este atat de adanca incat intrea$a fiinta a omului se z$uduie din temelii si se sfarama in bucati. @iata "u mai are !e"!3 Si (e cate ori oame"ii, (e*"a(a/(ui"( (e 'iata &or !i i"cerca"( !a !ca$e (e (urere, "u cauta re%u0iu& i" !i"uci(ere? "and dra$ostea noastra omeneasca s-a prefacut in ruina si suntem cu totul zdrobiti, atunci se deschid inaintea noastra doua cai posibile. ;ie sa ne intoarcem cu aceasta durere catre umnezeu, ca umnezeu sa intre in viata noastra si sa lucreze innoirea noastra, fie sa ramanem in inselarea nascocirilor noastre omenesti, trecand de la o tra$edie si o pustiire a sufletului la alta, "a(a/(ui"( ca &a u" mome"t (at 'om a%&a $erec2ea i(ea&a3 %i drama aceasta va continua pana in clipa in care vom intele$e ca sin$uri nu putem razbi. &n relatiile dintre noi avem nevoie de a treia .ersoana) A!a cum $reotii i" tim$u& S%i"tei Litur02ii, atu"ci ca"( i!i (au !arutarea $acii i!i !$u"1 )$ristos in mi%locul nostru"), &a %e& tre uie !a %ie !i i" 'iata "oa!tra3 &n le$atura noastra de iubire, umnezeu nu este intrusul, ci "el ce o curateste si o desavrseste. El este "el ce o apara si in marea si vesnica Lui iubire o intareste si o insufla. Tocmai de aceea cautam adapost in Eiserica, unde harul lui umnezeu in Taina "ununiei, va sfinti le$atura cuplului, a!a i"cat ar atu& !i %emeia !a !e com$&ete*e u"u& $e a&tu& cu (aruri&e &or !i !a im(reuna-lucreze &a (e!a'ar!irea &or, care !e 'a 'a(i, "u "umai i" &e0atura &or (e iu ire (i" acea!ta 'iata, ci !i i" Im$aratia ce 'a !a 'ie3 omnul a zis. (ara 8ine nu puteti face nimic. Daca 'om %i i"cre(i"tati ca a cauta o le$atura ideala si desa'arsita cu un om este o mare ama$ire, atu"ci 'om i"te&e0e ca dorul nostru cel adanc si tainic dupa o iubire poate sa-si afle implinirea numai in umnezeu, Facatoru&, Pro"iatoru& !i Ma"tuitoru& "o!tru3 @a i"ce$e atu"ci, i"tre "oi !i Dum"e*eu o a'e"tura "e!%ar!it (e creatoare !i (atatoare (e 'iata3 "u cat se va intari mai mult le$atura dra$ostei noastre cu umnezeu, cu atat va deveni mai curata si mai puternica si oricare dintre le$aturile noastre cu semenii nostrii. ra$ostea noastra va fi atunci una sanatoasa si ancorata in perspectiva sin$urei iubiri adevarate care este insusi @ristos. Numai atu"ci 'a a'ea ea 'a&oare, $e"tru ca 'a %i libera, a(ica fara de (acat. Pre*e"ta (atimii tru(esti tu& ura mi"tea !i im$ie(ica !$orirea (u2o'"icea!ca a omu&ui !i (o a"(irea iu irii (um"e*eie!ti3 Toata iubirea traita in afara lui umnezeu este ontolo$ic autodistru$atoare. Daca &e0atura "oa!tra 'ertica&a cu Dum"e*eu e!te a(e'arata !i $uter"ica atu"ci orice a&ta &e0atura ori*o"ta&a 'a %i aute"tica !i $uter"ica3 Trebuie sa fim $ata de lupta si de :ertfa, pentru reusita le$aturii noastre cu umnezeu si cu aproapele3 Daca i"te&0em ca i" !tarea "oa!tra (e acum "u $utem !a "e im$&i"im (ori"ta (e iu ire, atu"ci, cel putin, sa avem mai multa smerenie si discernamant in asteptarile noastre le$ate de iubirea omeneasca. Cu"o!ca"( !aracia !i "imic"icia omu&ui, (ar !i maretia iu irii ce&ei $&i"e (e mi&o!ti'ire a &ui Dum"e*eu vom 4M

dobandi un du+ de compatimire si iertare, ne vom curati de iubirea de sine, si ne vom apropia de ceilalti cinstindu-i si respectandu-le libertatea , ii 'om $rimi $e cei&a&ti a!a cum !u"t, %ara a i"cerca !a-i %acem (e!a'ar!iti $otri'it i"c2i$uririi "oa!tre, !i "u &e 'om im$u"e ceri"te&e "oa!tre, "ici "u 'om cauta !a-i (omi"am3 Ca"( i* utim !a "e a$ro$iem (e Dum"e*eu, atu"ci a%&am tama(uire 'ietii "oa!tre *(ro ite3 &nima se usureaza de povara trecutului si indrazneste iara sa-l iubeasca pe umnezeu si pe aproapele lui. -u ne mai este teama sa ne expunem, si nu mai ridicam in :urul nostru ziduri de aparare, caci nu ne mai punem nade:dea in oameni, ci in "el ce invie si mortii. I"!a (aca (i" 'iata "oa!tra &i$!e!te a(e'arata iu ire care e!te i"!u%&ata (e &e0atura "oa!tra cu Dum"e*eu, atu"ci 'om ca(ea i"tr-u"a (i" ce&e (oua i!$ite i"ecu"o!cute3 aca sufleteste suntem mai puternici, atunci vom cauta sa ne dominam partenerul si sa ne folosim de el, iar daca suntem mai slabi din fire, vom deveni 'ictima a ambitiei celuilalt) &n asemenea conditii relatia noastra este una nefericita si lipsita de har, o adevarata robie. Ca"( I& cu"oa!tem $e Dum"e*eu, !i i" &e0atura "oa!tra cu E&, $atru"(em i" taina persoanei, a i$o!ta!u&ui ome"e!c, *i(it (u$a c2i$u& !i a!ema"area &ui Dum"e*eu, atunci vom fi in stare sa ne apropiem de fiecare persoana cu sfiala, respect, si dra$oste smerita, intele$and ca fiecare suflet omenesc este de mare pret inaintea lui umnezeu. &ncetul cu incetul invatam de asemenea, sa-l iubim pe celalalt dezinteresat, cu credinciosie si neconditionat. I" %e&u& ace!ta "e $a!tram !i &i ertatea (e a rama"e uce"ici ai crucii &ui 9ri!to!, care e!te ce& mai mi"u"at !i mai (e %o&o! &ucru3 &n aceasta le$atura punandu-L pe @ristos pe primul loc, ca Celalalt prin excelenta, ne vom afla adevarata identitate, $e"tru ca im$reu"a cu E& $utem !a "e $ier(em 'iata !i !a o a%&am iara!i i" (e!a'ar!ita !i0ura"ta3 De a(e'aru& ce&or !$u!e mai (e'reme !u"tem i"cre(i"tati $ri" (e!co$erire (um"e*eia!ca3 &n cap. 32 al ;acerii este descrisa nemaipomenita si minunata lupta a lui &acov cu umnezeu. Ni !e !$u"e ca &acov, la indemnul mamei sale, a furat de la tatal sau &saac, binecuvantarea celui dintai nascut care i se cuvenea lui &sav3 De!i i" c&i$a aceea Re ecca "u %acea (ecat !a im$&i"ea!ca 'oia &ui Dum"e*eu, $recum e!te !cri!1 )-e *acov l-am iubit" iar (e *sav l-am urat), totusi &acov a trebuit sa ia calea sur$hiunului ca sa scape de mania uci$atore de frate a lui &sav3 Iaco' a %u0it i" $u!tie !i a !u%erit aco&o tim$ (e mu&ti a"i, tru(i"( (i" 0reu i" ca!a !ocru&ui !au, La a"3 Dar Dum"e*eu era cu e& !i-& i"ecu'a"ta i" toate cate %aceau3 I"!a cu trecerea a"i&or a a/u"! &a ca$atu& $uteri&or3 Atu"ci Dum"e*eu i-a $oru"cit !a !e i"toarca &a ca!a tata&ui !au3 Iaco' !-a a%&at atu"ci i"tr-u" mare im$a!1 !a rama"a i" $u!tie, !- ar %i i!to'it cu totu&; !a !e i"toarca aca!a, ii era teama (e %rate&e !au I!a', care 'oia !a-& uci(a3 9tunci &acov insin$uranduse, a stat in ru$aciune inaintea omnului toata noaptea. La revarsatul zorilor a simtit ca se lupta cu cineva puternic, si si-a intetit ru$aciunea zicand. >u te 'oi lasa sa pleci, pana nu ma 'ei binecu'anta. Si Dum"e*eu i-a 'or it &ui Iaco !i i-a *i!. .entru ca ai fost tare cu Dumnezeu, si cu oamenii puternic 'ei fi. I" *iua urmatoare, Iaco' $urta"( $ecetea i"ecu'a"tarii &ui Dum"e*eu, a $&ecat !a-& i"ta&"ea!ca $e &sav. 9cesta, in loc sa-l ucida, l-a imbratisat cazand pe $rumazul lui, l-a sarutat si a plans, si au fost iarasi ca fratii3 Bi"ecu'a"tarea &ui Dum"e*eu a!u$ra &ui Iaco' a %o!t atat (e AF

$uter"ca, i"cat, atu"ci ca"( a 'a*ut c2i$u& !a& atic a& %rate&ui !au I!aa', a %o!t (e $arca ar %i 'a*ut c2i$u& &ui Dum"e*eu3 Pri" urmare, "e (am !eama, ca daca in le$atura noastra cu umnezeu vom afla o apropiere de El mai presus de fire, atunci toate le$aturile noastre cu oamenii vor fi adumbrite de binecuvantarea dumnezeiasca. Atu"ci ca"( urmam &ui 9ri!to!, !i"0ura "oa!tra 0ri/a e!te !a-I %im i"e $&acuti, !i i" toate ce&e ce %acem !a-I a(ucem mu&tumire3 I"!a mai intai sa stabilim o le$atura autentica cu El, cultivand in noi smerenia 'amesului si pocainta nestramutata a fiului risipitor. Dume"*eu a!t%e& &-a *i(it $e om i"cat i" &e0atura !a u"ica !i $er!o"a&a cu Zi(itoru& &ui, omu& !a-!i a%&e im$&i"rea !i (e!a'ar!irea3 A!t%e& scopul si menirea cea mai inalta a vietii noastre consta in a intemaia o relatie puternica cu @ristos, si a avea un neincetat dialo$ cu El3 9tunci toate le$aturile cu semenii nostri isi vor tra$e puterea din le$atura noastra cu umnezeu si vom incepe sa le vedem pe toate, fiecare element al lumii zidite, in lumina acestei le$aturi3 Iar (aca !i"0ura "oa!tra 0ri/a 'a %i !a i" u"atatim &e0atura "oa!tra cu E&, atunci in launtrul nostru se va naste o adanca pocainta. %i cu cat crestem mai mult in @ristos, cu atat mai limpede se va vadi saracia noastra duhovniceasca, iar insuflarea noastra nu va inceta sa se reinnoiasca. Nu "e 'om teme (e "imic, $e"tru ca "imic "u "e mai $oate (e!$arti (e (ra0o!tea Lui3 Fire!te, viata vesnica nu este altceva decat le$atura pe care am stabilit-o cu >antuitorul nostru inca din aceasta viata, le$atura care va continua si in )eacul ce va sa vie3 @om %i /u(ecati $otri'it (ra0o!tei "oa!tre, $otri'it %iecarui cu'a"t ro!tit (e 9ri!to! !i cu$ri"! i" E'a"02e&ie3 I"tocmai cum 9ri!to! &-a i"tre at $e Petru, (u$a I"'iere1 8a iubesti tu pe 8ine?, la fel ne va intreba si pe noi in )eacul )iitor. &ar tu, 8a iubesti tu pe 8ine?, !i "oi 'om ra!$u"(e &a ra"(u& "o!tru1 )Da" Doamne" ,u stii ca ,e iubesc!)3 Dar 2otararea !i i"(ra*"ea&a cu care 'om ra!$u"(e, 'or (e$i"(e i"trutotu& (e $ro%u"*imea &e0aturii "oa!tre cu Per!oa"a &ui 9ri!to!3 9titudinea pe care o adoptam in viat a aceasta va continua si dincolo de mormant, %a$t care !e 'a(e!te i" S%a"ta E'a"02e&ie, i" $erico$a (e!$re /u(ecata (re$ti&or3 Doamne, cand am facut 're-un bine pe acest pamant? *ie se cu'ine sla'a, noua rusinea fetei)3 Ace!ta e!te 0a"(u& !merit, $e care i& ro!te!c (re$tii i"ai"tea &ui Dum"e*eu, 0a"( 2ra"it (e $ocai"ta3 %i noua ne va fi de folos sa invatam inca de pe acum aceasta atitudine smerita, pentru a ne invrednici de viata vesnica cu omnul. Trufia si indreptatirea de sine nu-si au locul in omnul. &nsa din pacate ele ne pot insoti in vesnicie, osandindu-ne la vesnica despartie de umnezeu 3 Pentru noi (aiul este @ristos3 S%a"tu& Si&ua" a(e'ere!te1 daca toti oameni s-ar pocai, si ar pazi poruncile lui Dumnezeu, atunci 9aiul ar fi pe pamant, caci #mparatia lui Dumnezeu este inlauntrul nostru) #mparatia lui Dumnezeu este Du+ul @fant, iar Du+ul @fant, si in cer si pe pamant, 0celasi este.

A4

(aiul incepe aici pe pamant prin dra$ostea de umnezeu si de aproapele. I" acea!ta !e cu$ri"(e toata o0atia 'ietii 'e!"ice, caci omu& a %o!t *i(it ca !a-L marea!ca $e Dum"e*eu, (a"(u-i $ururea !&a'a3 Iar Dom"u& !e ucura !a i"toarca acea!ta !&a'a c2i$u&ui Sau, omu&ui, care &a ra"(u& &ui a(uce !i mai mu&te &au(a Zi(itoru&ui !au3 9stfel patrundem in nesfarsita miscare circulara a dra$ostei si a slavosloviei. "resterea in umnezeu este adevarata implinire a omului, care a fost chemat la asemanarea cu umnezeu insusi. NNN

Sectiu"ea (e i"tre ari ,EQTRASE. - Pot mire"ii &ucra ru0aciu"ea i"imii? Daca (a, i" ce co"(itii? - (u$aciunea inimii este un dar al lui umnezeu, e o lucrare a harului. a, desi$ur, si mirenii pot dobandi ru$aciunea inimii, insa e mai $reu, $e"tru ca co"(itii&e &or (e 'ietuire !u"t mai com$&icate, (ar i"ta&"im i" i!toria Bi!ericii mu&te a!eme"ea ca*uri3 Daca "e e=er!am co"!tii"ta i" &umi"a E'a"02e&iei !i traim i" !a"u& Bi!ericii, !i0ur ca $utem (o a"(i ace!t &ucru3 Nu ma $ot a ti"e !a "u 'a !$u" u" ca*1 am cu"o!cut o doamna din 9merica, care era ortodoxa, care avea treisprezece copii, si care avea ru$aciunea inimii. Si (e!tui oame"i mi-au %o!t (at !a i"ta&"e!c, $e $arcur!u& !&u/irii me&e, care au a'ut ace!t (ar (e!i &ocuiau i" &ume3 ar oamenii acestia isi randuiau viata in asa fel incat lucrurile de prima importanta sa ocupe primul loc. Cu"o!c (e a!eme"ea episcopi care au darul acestei ru$aciuni, in ciuda faptului ca toata ziua se lupta cu tot felul de probleme. Dum"e*eu e!te a(e'arat !i cre(i"cio! i" toate co"(itii&e !i cu'i"te&e E'a"02e&iei rama" a(e'aru& (e "e!tramutat3 - Cum ne (utem elibera de (atimile tru(eti2 - Patima trupeasca este asemenea unui foc, si are ca aliat firea noastra cea cazuta. ar, exist un foc mai puternic care poate sa o stin$a cu totul. %i aceasta este m!ng!ierea pe care o primim de la Dumnezeu atunci c!nd ne pocim . Daca "e !tra(uim !a $a!tram i" "oi acea!ta ma"0aiere $rimita (e &a Dum"e*eu, 'om reu!i !a traim o 'iata re&ati' %ara $acat3 Dum"e*eu& "o!tru e!te *atal 8ilosti'irii si Dumnezeul a toata mangaierea) El se apropie, si intra in le$atura cu noi, atunci cand avem o inima infranta si smerita. 9tunci cand avem inima infranta suntem mai puternici decat toate patimile si decat toate atacurile vrasmasilor. Pari"tii "o!trii ai $u!tiei, (i" E0i$t, i" 'eacu& a& I@-&ea, o i!"uiau !a !$u"a ca du+ul pocaintei este asemenea unui cerc de flacari care-l incon%oara pe crestin si nu-i lasa pe 'ra%masi sa se apropie3 Iar S%a"tu&

AA

Simeo" Nou& Teo&o0 !$u"e ca o inima infranta pune pe fuga co+orte de draci3 #nima infranta si du+ul umilit, Dumnezeu nu le 'a urgisi. - Cum se (oate lu(ta un om cu Dumnezeu" in sensul cel bun2 Ce este aceasta lu(ta2 - -u orisicine este in stare sa se lupte dupa le$e cu umnezeu. aca suntem stapaniti de patimi, si mai cu seama de patima slavei desarte, ne este cu neputinta sa ducem aceasta lupta precum a dus-o &acov. Eu cre( ca oame"ii care !e &u$ta (u$a &e0e cu Dum"e*eu, !u"t oamenii pe care Dumnezeu i-a c+emat sa faca acest lucru3 Toti S%i"tii, $a"a &a u" a"ume $u"ct, trec $ri" acea!ta &u$ta3 Si ei "u !e &u$ta cu Dum"e*eu $e"tru moti'e e0oi!te, ci se lupta ca sa intelea$a mai deplin, mai adanc, :udecatile lui umnezeu # $recum a %acut Io' - sau ca sa dobandeasca mantuire tuturor. Si ace!ta o 'e(em i" $er!oa"a &ui Moi!e, i" $er!oa"a S%a"tu&ui A$o!to& Pa'e&, !i a$roa$e i" toti !%i"tii3 Dum"e*eu ii im$i"0e $e oame"i !a !e &u$te cu ei, ca sa-i faca partasi in marea lucrare de mantuire a omenirii. Deci, 'or im (e!$re &u$ta cu Dum"e*eu, ca i" ca*u& &ui Iaco', ca"( ace!ti oame"i !u"t %ara (e $atima i" ceea ce %ac3 Si 'e(em i" i!toria Bi!ericii ca toti ace!ti !%i"ti, $recum Moi!e, S%a"tu& A$o!to& Pa'e&, atunci cand s-au luptat cu umnezeu, s-au bucurat in clipa in care au fost biruiti de El. "eea ce arata ca in lupta lor, principiul calauzitor era smerenia, si smerenia nu e dezlipita de har. Si 'e(em a!ta, i" ca*u& &ui Iaco', care, i" *iua i" care !-a (u! !a-& i"ta&"ea!ca $e I!a' a %acut D meta"ii i"ai"te !a a/u"0a &a &ocu& ace&a3 %i exista adanca smerenie in timpul luptei si de negrait smerenie, dupa ce au fost biruiti de umnezeu. Si ace!tia !u"t oame"i care !-au (aruit cu totu& &ui Dum"e*eu, !-au /erti%it cu totu& $e !i"e, !i cum 'e(m &a Io', !$u"eau1 )?ie numele Domnului binecuvantat)3 %i noi, in neputinta noastra, cand suntem pusi la incercare, trebuie sa existe in noi o constanta care sa ramana neclintita inaintea lui umnezeu, si aceasta se exprima prin cuvintele prorocului aniel. *ie toata sla'a si dreptatea, iar noua rusinea fetei, si atunci cu si$uranta, vom trece prin aceasta incercare, dobandind un casti$ duhovnicesc. - C#nd iubeti (e cineva" s i-o s(ui direct" ori s-l lai s neleag el din fa(te2 - >u putem iubi cu ade'rat fr smerenie, pentru c smerindu-ne !i facem loc celuilalt !n inima noastr3 0mul mandru e plin de sine si nu mai da loc celuilalt, si @ristos ne-a invatat o dra$oste smerita prin desertarea de sine3 A'em ca e=em$&u $e Maica Dom"u&ui, care a i"e$&acut &ui Dum"e*eu tocmai $ri" acea!ta (e!a'ar!ita (e!ertare (e !i"e, 6"c7t <"!ui Dum"e*eu a $utut !a-!i 0a!ea!ca &oc i" ea3 -u putem iubi cu adevarat daca nu am invatat adevarata smerenie3 Pe"tru ca daca suntem smeriti, atunci ne punem intotdeauna pe locul doi si il lasam pe Celalalt sa fie intai. %i "el dintai Celalalt este omnul &nsusi, dar si aproapele nostru, cel cu care suntem in le$atura directa. - Cum ne (utem randui viata intr-un mod (lacut lui Dumnezeu" daca suntem nevoiti sa traim intre oameni care ne invidiaza si sunt sus(iciosi2 Cum te (oti mantui" cand toti" a(roa(e" cei cu care intri in legatura a1ung sa te urasca" c!iar daca vor sa nu se vada acest sentiment?

AE

- I"tr-a(e'ar, e 0reu !a "e 0a!im ma"tuirea ca"( !u"tem i"co"/urati (e oame"i cu a!t%e& (e (u2uri3 Dar, ca sa biruim in aceste situatii, avem nevoie de o foarte adanca smerenie, ca sa atra$em prin aceasta harul lui umnezeu. %i umnezeu &nsusi va imparti cu noi biruinta %a. A!ta atata 'reme cat ti"em o !i"0ura ra"(uia&a i" 'iata "oa!tra3 Ra"(uia&a $e care "e-o i"'ata *i&"ic ru0aciu"i&e Bi!ericii3 Ne $utem im$&i"i ace!t !co$ $ri" ru0aciu"ea Bi!ericii1 #n'redniceste-ne Doamne in seara aceastaA in ziua aceastaA in noaptea aceasta, fara de pacat sa ne pazim noi3 %i totul depinde de masura credintei noastre, atat timp cat nu pacatuim. ;iindca nu trebuie sa ne fie frica de cei care pot ucide trupul, dar nu pot sa faca nimic sufletului* precum zice omnul. Dar, %iecare tre uie !a-!i 0a!ea!ca ca&ea i" acea!ta $ri'i"ta $otri'it ma!urii cre(i"tei !a&e, tot(eau"a i"cerca"( !a %u0im (e $acat3 - De obicei iubirea e asimilata sentimentelor si e traita la nivel (si!ologic. 5are care este adevaratul continut al iubirii2 - Su"t trei "i'e&e1 nivelul tru(esc" nivelul (si!ologic !i nivelul du!ovnicesc3 Si daca iubirea noastra are binecuvantarea Eisericii ar trebui traita mai intai la nivel duhovnicesc; !i (e!i0ur, ce&e&a&te (oua "i'e&uri i!i au &ocu& &or3 "and doi tineri incep o relatie, daca mai intai stabilesc aceasta relatie la ni'el du+o'nicesc, in ru$aciune, si se apropie in curatie sa primeasca binecuvantarea Eisericii, aceasta binecuvantarea a Eisericii este ca un capital pe care ei isi vor construi intrea$a viata mai departe3 Trebuie sa inceapa prin a invata sa se iubeasca unul pe altul du+o'niceste, $e"tru ca oricum, ca"( 'or (e'e"i atra"i "i'e&u& tru$e!c !e termi"a, !i "u tre uie !a-!i $etreaca 'iata (oar la nivel tru(esc3 I" A"0&ia am 'a*ut, "u i-am $o'atuit "ea$arat i" a!ta, (ar multi dintre ei cand incep sa aibe o relatie intre ei mai serioasa, incep amandoi o spovedanie $enerala si inainteaza amndoi impreuna prin ru$aciune catre casatorie. "u ru$aciune si in curatie. &ar rezultatele, potrivit a ceea ce stiu eu din spovedanie, sunt incredibile, sunt minunate. De e=em$&u, o %ata (i" acea!ta cate0orie a 'e"it &a mi"e !i mi-a !$u!1 )in timpul *ainei Cununiei in &iserica, nu mai simteam pamantul sub picioare. 9tat ea, cat si sotul ei, au primit un asemenea har, incat nici nu-l puteau sa-l exprime. %i acelasi har pe care noi preotii il primim si-l traim la hirotonie, iar calu$arii la tunderea in monahism, acelasi har se daruieste in Taina "ununiei, si e pacat sa pierdem o asemenea comoara3 Mai cu"o!c u" ca* i" care u" tata i!i a(ucea &a i!erica, i" ace&a!i tim$, am e&e %iice $e"tru cu"u"ie, $e"tru ca ama"(oua !e ca!atoreau cu (oi aieti atu"ci, !i toata a(u"area $re*e"ta aco&o era i" &acrimi (e ucurie # "u (e (urere, (e ucurie # !i cre( ca "u erau &acrimi (i" moti'e $!i2o&o0ice3 Eu cred ca oamenii au simtit ca miresele alea erau la fel de curate ca hainele pe care le purtau atunci cand au intrat in Eiserica. %i sunt multe asemenea exemple. - Care este relatia intre smerenie si demnitatea umana2 5rice umilinta din (artea semenilor trebuie acce(tata ca smerenie" c!air daca ne incalca demnitatea2 - Smere"ia e!te u" atri ut a& iu irii (um"e*eie!ti, $recum !$u"ea $ari"te&e "o!tru KSo%ro"ieL, a(ormit i" Dom"u&, !i cel care are smerenia cea adevarata, se masoara nu cu cei din :urul lui, oameni asemenea lui, ci cu Persoana lui @ristos &nsusi3 De aceea AC

!i toti $rorocii !i a$o!to&ii, "u %o&o!eau (ecat e=$re!ii ca ace!tea1 )nu sunt decat tarana a (amantului), )vai" ticalosul de mine!)3 >asura cu care se masoara ei, nu este o masura omeneasca, este o masura dumnezeiesc-omenasca. Ei nu se compara cu ceilalti muritori asemenea lor, ci cu pilda pe care umnezeul intrupat ne-a dat-o. Si a!ta e!te a(e'arata !mere"ie3 Dem"itatea e!te atu"ci ca"( "e $u"em toata i"cre(erea i" "oi i"!i"e, i"a&tam u" *i( im$re/uru& "o!tru !i !u"tem i"temeiati $e !i"e3 aca suntem smeriti cu adevarat, atunci dobandim o demnitate mai buna, si atunci vor vedea si ceilalti in inimile lor. aca avem smerenia cea adevarata nu ne e frica de nicio ocara si de nicio insulta care ne vine de la ceilalti. S%a"tu& Ioa" Scararu& "e !$u"e ca (aca 'rem !a "e ma!uram $ro0re!u& i" 'iata (u2o'"icea!ca, tre uie !a 'e(em care ne este reactia atunci cand suntem insultati, sau cand suntem smeriti de catre ceilalti. aca reactionam indreptatindu-ne pe noi insine, el spune ca ne uram sufletul nostru. Daca "e co"!tra"0em !a "u re$&icam, am $u! (e/a $icioru& $e $rima tra$ta a urcu!u&ui (u2o'"ice!c3 Daca "e ru0am $e"tru ce& care "e-a ra"it, am $u! $icioru& $e cea (e-a (oua trea$ta3 Daca !imtim (urere $e"tru e&, ca a $utut !a %aca u" a!eme"ea &ucru, !u"tem cu $icioru& $e trea$ta a treia3 Si (aca "e ucuram ca am $rimit ocara i" "ume&e &ui 9ri!to!, a!a cum au $rimit a$o!to&ii atu"ci ca"( au %o!t atuti !i !co!i a%ara (i" Si"e(riu, atu"ci am a/u"! &a (e!a'ar!ire3 - Daca din (runcie am crescut in manifestarile firii cazute" ce tine de lucrarea mea ca om" (entru a trai o (ocainta adanca2 - "red ca in astfel de cazuri avem nevoie de a:utorul Eisericii. 9vem nevoie de ru$aciunile sfintilor si de harul care se daruieste neconditionat prin Tainele Eisericii. Imi ami"te!c ca o(ata Pari"te&e So%ro"ie mi-a !$u!1 cand 'in tinerii la spo'edanie, incura%eaza-i sa-ti spo'edeasca tocmai acele lucruri de care le este rusine, pentru ca acea rusine, pe care o suferim in timpul spo'edaniei se transforma in putere de lupta impotri'a patimilor si a pacatelor. A!a ca, cei care cu a(e'arat 'or !a iruia!ca $atimi&e au o ca&e, care $ot !a o %aca, !i vedem zilnic multimi de astfel de oameni care dobandesc aceasta biruinta. ,G. - Ce fel de a(ort in interesul cunoasterii de sine si (entru imbunatatirea relatiei cu a(roa(ele gasiti ca are (si!ologia2 - Nu !u"tem im$otri'a !tructuri&or &umii ace!teia, (ar &e cu"oa!tem &imite&e3 6neori si psiholo$ia e buna, daca nu exa$ereaza in teoriile ei si in pretentiile pe care le are, (ar !u"t co"'i"! ca !e $oate !coate !i ce'a u" (e aco&o3 Si0ur ca $!i2o&o0ia $a"a &a u" a"ume $u"ct $oate a/uta, $e"tru ca !im$&u& %a$t ca o $er!oa"a i!i (a !eama ca are "e'oie (e a/utor, !i $e"tru ace!t a/utor !e (uce &a a&ta $er!oa"a, e (e/a u" $a! i"ai"te, $e"tru ca e o urma (e !mere"ie i" a!ta, (ar psiholo$ia nu ne poate a:uta deplin.

AH

Sa 'a (au u" e=em$&u1 ma (uc &a u" $!i2a"a&i!t !i ii cer a/utoru& !a ma a/ute !a-mi i"te&e0 $ro &ema3 Poate %i u" om (e !tii"ta e=ce&e"t !i !a %aca o a"a&i*a %oarte $erti"e"ta a !ituatiei me&e, !i !a a(uca &a !u$ra%ata toate $atimi&e me&e a!cu"!e, iar eu ca"( 'a( toate ace!tea, ca( i" (e*"a(e/(e, "u $ot !a %ac "imic, "u am $uterea !a &e iruie!c3 Dar atunci cand ne pocaim, cand cu a:utorul parintilor nostrii duhovnicesti incepem sa ne lucram pocainta, atunci dobandim si harul care ne a:uta sa biruim aceste patimi. &n primul caz, harul e aproape absent. &n cazul al doilea, harul este cel care vindeca. A!a ca adevarata vindecare vine prin pocainta3 Pe"tru ca )intru lumina ,a vom vedea lumina)3 Atu"ci ca"( !u"tem &umi"ati cu &umi"a $ocai"tei vedem starea noastra advarata, cazuta asa cum e, dar ni se da in acelasi timp si insuflarea, inspiratia, prin care ne putem ridica din ea. A!a ca $rima e!te ome"ea!ca, cea&a&ta e!te (um"e*eie!come"ea!ca3 - Ce (rere avei des(re oamenii ce din fric sau din ru$ine nu-$i mrturisesc unele (cate2 Ce ar trebuie sa faca2 - Poate c5 daca ne smerim inaintea lor o sa-i !ncura:am s faca pasul acesta. -u e un lucru mic. Di" Scri$tura !tim ca pana nu murim nu putem trai cu ade'arat, !i acea!ta e!te $iatra (e $otic"ire, a "oa!tra, a tuturor cre!ti"i&or3 6nii oameni din alte reli$ii ne spun cu ironie. 1Cum triti aa, ca porcii, a'and o 7'ang+elie aa de sf!nt, descoperit 'ou?*. Ace!tea erau cu'i"te&e u"ui imam catre u" $reot cre!ti" care era mi!io"ar3 Si Dom"u& !$u"e ca grauntele de grau (ana cand nu cade in (amant si nu moare" nu (oate rodi. Si aco&o "e $otic"im toti3 Dar cel care isi va (ierde viata" o va castiga din nou si (entru vesnicie3 Si haideti sa avem incredere in cuvintele omnului, sa murim pierzandu-ne demnitatea in actul spovedaniei, si El ne va rasplati cu viata vesnica !i ci"!tire !i !&a'a, i" 'e!"icie3 De %a$t, toata viata noastra crestina nu este decat o scoala in care invatam cum sa murim, caci (aca murim cum tre uie 'om trai i" 'e!"icie3 De aceia $rime&e cu'i"te $ri" care Dom"u& S-a aratat S%a"tu&ui Ioa" Cu'a"tatoru& (e Dum"e*eu, ca !a-i i"!u%&e A$oca&i$!a au %o!t1 0m murit si iata ca 'ietuiesc in 'esnicie. %i asta este calea pentru toti cei care-L urmeaza pe omnul. - Cum (utem birui g#ndurile rele" obsesiile care adesea ne sta(anesc" si ne conduc la de(resie2 - 9vem nevoie de smerenie ca s putem primi har, harul care ne m'n$'ie i ne da putere sa indepartam $andurile. Mi-e %rica !a !$u" mai mu&t, $e"tru ca e=i!ta o ca&e, $e"tru cei care !u"t !a"ato!i (i" $u"ct (e 'e(ere $!i2ic i" care $ot !a (o a"(ea!ca o mi"te curata, (ar asta necesita o foarte buna sanatate psi+ica3 Daca "u e=i!ta a!a ce'a e mai i"e !a "u o &uam $e aco&o3 Daca !u"tem !a"ato!i (i" $u"ct (e 'e(ere $!i2ic, cea mai u"a ca&e (e a irui 0a"(uri&e re&e e!te sa ne osandim pe noi inaintea lui Dumnezeu ca fiind cei mai ne'rednici si cei mai rai) Atu"ci ca"( S%a"tu& Si&ua" !e a%&a i"tr-u" ra* oi uria! cu 0a"(uri&e re&e a $rimit u" cu'a"t (e &a Dum"e*eu1 ine-i mintea /n iad i nu deznd%dui"3 umnezeu l-a invatat sa se considere pe sine vrednic de iad, dar sa nu deznada:duiasca. umnezeu i-a pus inainte iadul si el a iesit biruitor 3 E& !$u"e1 )am ince(ut sa fac (recum m-a invatat Domnul si mintea mi s-a curatit" si du !ul marturisea in inima mea mantuirea)3 U"eori, ca"( !u"tem mu"citi (e u" 0a"( !i "u AI

reu!im !a !ca$am (e e& "ici $ri"tr-o c2emare i"!i!te"ta !i co"ti"ua a "ume&ui Dom"u&ui, atu"ci (aca "e $o0oram mi"tea i" i"ima !i *icem1 )Doamne, *u 'ezi, eu sunt mai rau decat toti, miluieste-ma, 'om 'e(ea ca 0a"(u& 'a %u0i, 'a (i!$area, $e"tru ca, atu"ci ca"( "e $o0oram cu !mere"ie, 'ra/ma!u& "u "e mai $oate urmari3 )ra:masul este un duh mandru si el nu se poate po$ori, nu se poate pleca3 De aceea, Dum"e*eu i-a !$u! S%a"tu&ui A"to"ie ce& Mare ca prin smerenie putem scapa de toate cursele 'rasmasului) - 4<ista o legatura intre situatia (recare in care se afla economia @reciei" si fa(tul ca @recia este o tara ortodo<a2 - Cre( ca (aG Budecata Domnului incepe de la casa Domnului) 0i daca dre(tul abia se mantuie" atunci (acatosul unde se va afla2 aca suntem copii ai Eisericii 0rtodoxe, suntem copii ai lui umnezeu, si :udecata lui umnezeu va incepe de la noi. Dum"e*eu !i-a (at $e U"u&-"a!cut Fiu& Sau, &a moarte, ca !a "e ma"tuia!ca $e "oi3 &ar noi daca suntem cu adevarat fii si fice a lui umnezeu vom fi certati in multe feluri pentru a ne smerim si ca sa ne mantuim. - Daca o (ersoana foarte a(ro(iata ne raneste foarte tare" ne dezamageste" cum o (utem ierta din toata inima2 8ai (utem sa ne desc!idem inima fata de ea2 - Nu !tiu care !u"t im$re/urari&e, (ar cre( ca u"eori Dum"e*eu i"0a(uie a!eme"ea &ucruri ca !a "e (e!$ri"(a (e toate ata!ame"te&e "oa!tre3 A'em "e'oie (e o i"ima &i era ca !a $utem a&er0a $e urme&e Dom"u&ui3 Si a(e!eori i" 'iata "oa!tra, Dum"e*eu i"0a(uie i!$ite, i"cercari, 0reutati, ca !a "e !&o o*ea!ca i"ima3 Nu $utem iu i %ara o i"ima &i era, !&o o(a3 %i iubim cu adevarat atunci cand nu pacatuim. Cel care pacatuieste este rob pacatului, !$u"e Dom"u&, (ar ce& care cu i"ima &i era a&ear0a $e ca&ea $oru"ci&or &ui Dum"e*eu, 'a %i ra!$&atit cu o inima largita) - Daca (arintii ne-au cocolosit si continua sa o faca la varsta maturitatii" cum ne (utem castiga libertatea" sa devenim oameni res(onsabili" si sa biruim mania fata de (arinti" (entru nerenuntarea la atitudinea lor2 - "red ca prin intarira le$aturii noastre cu umnezeu. 9tunci vom primi discernamant si smerenie, ca sa devenim liberi fara sa ne razvratim. - Cum (utem lu(ta cu uitarea" nesimtirea si ne(asarea fata de Dumnezeu2 Ce sa fac atunci cand imi simt sufletul im(ietrit2 )u fac niciun efort in relatia cu Dumnezeu" iar acest lucru ma intristeaza3 - Acea!ta e!te a!a "umita aCedie) Etimo&o0ic aAedia !e tra(uce $ri" &i$!a (e i"tere!, !i i" ca*u& ace!ta1 lipsa de interes pentru mantuire3 Cre( ca $utem, i"cetu& cu i"cetu&, !a iruim aRe(ia daca tinem in constiinta noastra $andul ca traim in prezenta lui umnezeu3 E ca i" S%a"ta Litur02ie, ca"( "oi !&u/im, !i $oate !a %ie u" i"tre0 !o or (e $reoti, (ar noi stim ca acolo e prezent &mparatul imparatilor, si toate miscarile noastre, toate $esturile prin care comunicam unii cu altii sunt facute in prezenta Lui3 Daca $a!tram i" "oi 0a"(u& a!ta1 ca tot ce facem noi se petrece inainte oc+ilor lui AD

Dumnezeu, tot ceea ce facem, tot ceea ce gandim, tot ceea ce simtim, atu"ci cre( ca $utem i"'i"0e ace!t &ucru3 Si (e a!eme"ea, sa incercam sa punem o picatura de iubire in tot ceea ce spunem, in tot ceea ce facem, in tot ceea ce $andim despre ceilalti, fata de ceilalti. Si (aca "e o i!"uim a!a, sa punem un pic de dra$oste, o mica portie de dra$oste in tot ceea ce facem in viata aceasta, i"cetu& cu i"cetu& a/u"0em !a mo!te"im marea $ortie (e (ra0o!te $e care "e-o 'a(a Dum"e*eu i" 'iata cea 'e!"ica3

Diferenta pentru cazul de fata este data de amploarea promovarii. Acum a facut un pas mai mult decat indraznet, prin oferirea uni produs tip card de credit cu cip incorporat pentru un anumit segment al populatiei, deci nu obligatoriu, dar in viitorul mediu directorul diviziei de carduri din cadrul BCR, Igor Zga er, a lasat clar sa se inteleaga faptul ca toate carduri de credit emise de amintita banca vor fi de tipul acesta. Clic! pe"

#ttp"$$ziua.net$displa%.p#p&data'())*+),+-).id'(/),,0

1i mai evident pentru noi este faptul ca de fapt toate tipurile de carduri, deci si cele de debit prin care ne luam salariile si pensiile vor fi numai de acest fel. 2edem clar ca acesta initiativa a elitelor finaciare are loc tocmai in momentul cand intr+una din tarile membre 34, Romania, se desfasoara poate cea mai puternica ofensiva impotriva catuselor electronice promovate de catre autoritatile statale prin documentele de identitate, ce a a uns sa fie purtata c#iar si in 5arlament. Ce rapid s+au repliat in avanposturi& 6ocmai acum cand populatia este pe cale sa se dezmeticeasca, constientizand ca de fapt decizia inca s+ar parea a fi in mainile sale, intra in arena sistemul privat bancar prin cea mai bine pusa la punct de pana acum tactica de promovare a unui produs de tip card si care pe viitor se doreste a deveni indispensabil oamenilor. De ce& 1copul lor este evident7 Daca statul nu prea ar fi avut ocazia si posibilitatea sa apeleze la publicitatea agresiva stradala si din mediul audio+vizual, bancile nu vor ezita sa o faca. 2a rog sa fiti atenti pe strazile tuturor oraselor, pentru a observa ca de apro8imativ o saptamana de zile,marile panouri de afisa publicitar au fost de a AJ

ocupate de campania 5o9erCard BCR. 5robabil ca si la televizor ruleaza de a un clip corespunzator, eu neavand pana la momentul de fata cunostinta despre aceasta. Ce sume imense sunt angrenate in acest oc #aotic de naucire a populatiei7

Link-ul acestei campanii demonice este: https://www.bcr.ro/powercardbcrro

1a nu uitam faptul ca cipul respectivului card face e8act corelatia cu numele titularului sau. 5rincipul de accesare a datelor de pe acesta este e8act ca cel din cazul documentelor biometrice. :3 ;I:I;A<IZA6I 5R=B<4;A, crezand ca doar documentele biometrice ar trebui respinse. DACA AM CEDAT P T!"# !"$EAMA"A CA AM CEDAT T%T L &

Doamne, a uta>

)Co"'or iri ra!$a"(ite i" A$oca&i$!a+ Sou tu e

CINE @A MOSTENI PAMINTUL? Cui 'a a$arti"e Seco&u& QQI? Dar QQII? Cum 'a arata uma"itatea i" 4FF !au AFF (e a"i? E re$etata (e! %ra*a u"ui %i&o*o% %race* care a%irma, $ara%ra*am, ca Seco&u& QQI %ie ca 'a a$arti"e &ui Dum"e*e %ie ca "u 'a %i (e %e&3 Pu"em ace!te i"tre ari i"ca !u i"%&ue"ta (ate&or rece"!ami"tu&ui AF44 # cui ii a$arti"e 'iitoru&? I" a&te cu'i"te, ci"e 'a mo!te"i $ami"tu&? U" ra!$u"! i"e cu"o!cut ace!tei i"tre ari e!te ace&a a& Ma"tuitoru& i"!u!i, i" Matei H1H )Fericiti cei &a"*i, ca aceia 'or mo!te"i $ama"tu&3+ I" u&timii a"i am (at tot mai (e! $e!te come"tarii, artico&e, !i carti care ti"( !a co"%irme ace!t &ucru3 %tatisticienii, demo$rafii si cei ce studiaza trendurile viitorului au a:uns AM

la o aceasi concluzie, dar exprimata intr-o formula diferita. cei reli$iosi vor mosteni pamintul3 O carte e=ce$tio"a&a (e(icata ace!tui !u iect, e=ce&e"t (ocume"tata !i u!or (e citit, e!te S2a&& t2e Re&i0iou! I"2erit t2e Eart2? Demo0ra$2S a"( Po&icitc! i" t2e TTe"tSFir!t Ce"turS? ,)@or mo!te"i cei re&i0io!i $ami"tu&? Demo0ra%ie !i $o&itica i" Seco&u& Doua Zeci !i U"u+. Pu &icata i" AF4F, autoru& cartii e Eric Bau%ma"", u" ca"a(ia" care !i-a (e'otat o mare $arte (i" 'iata aca(emica !i i"te&ectua&a !tu(ii"( core&atia (i"tre re&i0ie !i (emo0ra%ie, re&i0ie !i "ata&itate, re&i0ie !i %erti&itate, re&i0ie !i a'ort3 Cartea &ui e %u"(ame"tata $e o i &io0ra%ie e=te"!i'a, !tu(ii (emo0ra%ice (eta&iate, cercetari i" (ome"iu& teo&o0iei, ra$oarte ONU, !tu(ii !i i"'e!ti0atii i"tocmite (e U"iu"ea Euro$ea"a, Ca"a(a !i State&e U"ite3 Co"c&u*ia &ui, %u"(ame"tata $e ace!t e%ort i"te&ectua& 0ar0a"tua", e!te, i"!a, u"a care "u ar tre ui !a !ur$ri"(a1 tre"(uri&e (emo0ra%ice co"tem$ora"e i"(ica ca, !$re i"e !au !$re rau, 0ru$uri&e re&i0ioa!e, (e toate %e&uri&e, 'or mo!te"i $ami"tu&3 @iitoru& (emo0ra%ic &e a$arti"e &or3 %ecularismul in eriva I$ote*a $ri"ci$a&a a cartii e!te ca %u"(ame"ta&i!tii re&i0io!i (e/a !e a%&a $e o $i!ta (emo0ra%ica care &e 'a $ermite !a (omi"e $ami"tu& i" cur!u& 0e"eratii&or 'iitoare3 Co"!eci"te&e ace!tei re'o&utii (emo0ra%ice 'or %i e"orme !i !e 'or ma"i%e!ta a!eme"ea u"ui ta'a&u0 care trece $e!te tot ce ii !ta i" ca&e3 @a reco"%i0ura 2arta &umii,'a cau*a (i!$aritia u"or tari !au 0ru$uri et"ice, 'a cau*a e=$a"!iu"ea a&tora, 'a re!tructura com$o*itia et"ica a u"or "atiu"i3 @a !c2im a 'a&ori&e !i, a%irma Bau%ma"" cu co"%i(e"ta, 'a $u"e ca$at e$ocii $o!t-mo(er"e c&a(ita $e !ecu&ari!m3 6n razboi silentios si invizibil se manifesta la nivel $lobal A razboiul demo$rafic intre $rupurile reli$ioase si secularisti. Li"ii&e (e %ro"t au %o!t (emarcate !i %i"a&u& co"%&ictu&ui !e 'a $ro(uce i" cite'a, "u mu&te, 0e"eratii3 Bau%ma"" a%irma ca omenirea se afla intro-o perioada tulburenta a istoriei sale in care liberalismul secular isi pierde traptat vi$oarea, dar vitalitatea biolo$ica a $rupurilor reli$ioase creste. Liberalismul secularist si-a atins apo$eul, iar avortul, imoralitatea sexuala si stilurile de viata alternative ii pericliteaza viitorul si sansele de supravietuire3 I" ace!t !e"!, a%irma e&, e%ectu& %u"(ame"ta&i!mu&ui re&i0io! 'a %i mai mare i" occi(e"tu& !ecu&ari!t (ecit i" &umea i" cur! (e (e*'o&tare3 Moti'u& e!te ca (e/a !u"tem martori, c2iar a*i, a co"'er0e"tei re'o&utiei (emo0ra%ice !i a %u"(ame"ta&i!mu&ui re&i0io!3 De/a !e $oate a%irma ca omenirea a initiat o epoca fara precedent in istoria ei A un declin al populatiei la nivel $lobal in loc de crestere. Trendul acesta e mai pronuntat in Europa, dar 9sia de Est Bin special "orea de -ord si Faponia8 imbatrineste mai repede ca oricare re$iune a $lobului. &n Europa rata fertilitatii si a natalitatii a scazut considerabil in perioada postbelica si de citeva decenii se afla sub nivelul optim de mentinere a unui nivel demo$rafic stabil. 9cest trend se extinde si la nivel $lobal, anticipindu-se ca in 2G3H, pentru prima data in istoria ei, omenirea, la nivel $lobal, va avea o rata a natalitatii ne$ativa, ci"( mai mu&te %ii"te uma"e 'or muri (ecit !e 'or "a!te3 I"ce$i"( cu AFEH (ec&i"u& (emo0ra%ic !e 'a acce"tua !i 'a (e'e"i mai acut

EF

i" (eca(e&e care 'or urma3 Deci, i" ace!t co"te=t, i"trea a Bau%ma"", ci"e 'a mo!te"i $ami"tu&? Ci"e 'a e"e%icia (e ace!t re'er! (emo0ra%ic !i ci"e 'a $ier(e? Ci"e 'a Ca!ti0a !i Ci"e 'a Pier(e? @or %i, !$u"e Bau%ma"", ci!ti0atori (ar mu&ti 'or !i $ier(e3 )or pierde cei care astazi se declara fara reli$ie sau credinta, si aceia pentru care instinctul reli$ios a devenit irelevant in directionarea vietii. 9cest $rup va continua sa descreasca numeric, dar $rupurile reli$ioase vor continua sa creasca. &n timp, daca acest trend se va mentine, un lucru de care autorul este convins, $rupurile areli$ioase vor dispare ori se vor diminua numeric si isi vor pierde influenta in societate. &n contrast, cele reli$ioase se vor extinde si vor domina pamintul3 Bau%ma"" caracteri*ea*a %u"(ame"ta&i!mu& ca u" ra!$u"! mo(er" a& ce&or re&i0io!i im$otri'a !ecu&ari!mu&ui3 emo$rafia si procrearea, adica instinctul cresteti si inmultiti-va,* sunt armele pe care le folosesc impotriva secularismului. 9u cu mult mai multi copii decit secularistii. 9sta este re$ula atit la crestinii fundamentalisti, cit si la musulmani si la evrei. &n contrast, $rupurile reli$ioase moderate* au facut un compromis cu secularismul si si-au pierdut vitalitatea biolo$ica. 9sta insa nu inseamna ca dintr-o data cei reli$iosi au decis sa aibe mai multi copii. -u. iferenta este ca cei reli$iosi continua sa faca copii pe cind cei lipsiti de reli$ie au incetat sa mai aibe copii, ori fac doar putini. Peste tot, in Europa, 9merica Latina, 9frica si 9sia, studiile arata ca de sucesele medicale ale ultimelor secole care au redus mortalitatea infantila au beneficiat in mod special $rupurile reli$ioase. I" a&te cu'i"te, tre"(uri&e (emo0ra%ice actua&e !i (i" 'iitoru& a$ro$iat re%&ecta (ec&a/u& cre!ci"( i"tre rata %erti&itatii 0ru$uri&or re&i0ioa!e !i a& ce&or !ecu&are3 Cei re&i0io!i !e ca!atore!c mai (e'reme i" 'iata !i au co$ii mai mu&ti, $e ci"( cei !ecu&ari !e ca!atore!c mai tir*iu, ori (e &oc, !i au co$ii mai $uti"i !au (e %e&3 Do'e*i Mu&ti$&e Bau%ma"" i"!a, "u (oar i!i e=$rima te*a, ci !i i"cearca !a o (o'e(ea!ca, c2iar (aca u"eori cititoru& !e a!tea$ta &a mai mu&ta e'i(e"ta i" !$ri/i"u& co"c&u*ii&or &ui, ori u"eori !e !imte co$&e!it (e a u"(e"ta i"%ormatii&or !i (ate&or !tati!tice %ur"i*ate i" !$ri/i"u& co"c&u*ii&or &ui3 Si cu toate ca e=em$&e&e care Bau%ma"" &e (a !u"t a*ate mai mu&t $e (ate !tati!tice (i" Euro$a, America Lati"a !i America (e Nor(, cititoru& e!te i"c&i"at !a acce$te te*a &ui %u"(ame"ta&a3 E=em$&e&e !au ca*uri&e (e !tu(ii ,)ca!e !tu(ie!+ cum &e "ume!te e&. $e care &e (a !u"t mu&te !i %a!ci"a"te3 E&e co"ti" o a"a&i*a a$ro%u"(ata a u"or (ate "u (oar !tati!tice, ci !i i!torice, 0eo0ra%ice, cu&tura&e, teo&o0ice, i"%ormatii i"tere!a"te, $e care autoru& &e com i"a !i &e a"a&i*ea*a i" co"te=t i!toric3 Citam cite'a e=em$&e3 6n exemplu fascinant pentru 7aufmann sunt bapsitstii americani, exemplu pozitiv, pe care ii pune in contrast cu episcopalienii Ban$licanii americani8, ca exemplu ne$ativ. 9cum HG de ani IJ.IK din populatia 9mericii se declara baptista, un procenta: care, dupa rezultatele recensamintului din 2GIG, a ramas constant. 9bilitatea lor de a-si mentine procenta:ul e remarcabil, spune 7aufmann, E4

considerind ca in ultimii HG de ani structura reli$ioasa a imi$rantilor in 9merica a fost predominant catolica Bde provenienta din >exico, 9merica "entrala si de %ud8, asiatica, si musulmana B0rientul >i:lociu si 9frica8. &n contrast, numarul episcopalilor americani a scazut in aceasi perioada de timp de la H milioane la doar 2.H milioane. 7aufmann atribuie acest rezultat demo$rafiei. Efervescenta reli$ioasa a baptistilor americani e bine cunoscuta, in timp ce declinul simtamintului reli$ios la episcolalieni a scazut verti$inos incepind cu anii HG ai %ecolului LL si continuind inca sa scada. Exemple fascinante sunt prezentate si din Europa. Luteranii Laestadieni din ;inlanda, care astazi numara intre MG.GGG si IHG.GGG, sunt o ramura conservatoare a bisericii Luterane. Ei respin$ avortul si contraceptivele, iar rata natalitatii lor este de H.4J copii de familie in contrast cu media nationala de I.4H de copii de familie. "resterea lor numerica, ca de altfel si al celorlalte $rupuri reli$ioase, se datoreaza si endo$amiei. 6n exemplu similar se reliefeaza si in 0landa unde ramura calvinista a Eisericii (eformate creste demo$rafic in timp ce Eiserica (eformata scade. ate fascinante sunt expuse privind modul traditional de viata al calvinistilor olandezi. &n ultimele decade demo$rafii si sociolo$ii au inceput sa defineasa o parte $eo$rafica compacta a 0landei, the Eible Eelt,* adica Nona Eibliei* a 0landei, unde locuiesc acesti crestini traditionali. La doar OG de minute distanta de 9msterdam pe autostrada se afla un $rup de orasele ale caror locuitori s-au separat de lumea moderna seculare. "onform statisticilor, OGK dintre ei nu au televizor in casa. uminica bisericile sunt pline iar autobuzele stau parcate. -u se lucreaza. 0 patrime dintre femei poarta costume traditionale, fustele nu se ridica deasupra $enunchilor, si imbracamintea tuturor este modesta. Fumatate dintre copiii lor se casatoresc timpuriu si fac copii. %pri:ina partidul %<P crestin democrat al 0landei care se impotriveste pacatelor sociale moderne. eutanasie, porno$rafie, dro$uri, casatorii homosexuale, prostitutie. %<P obtine la fiecare ale$eri in :ur de HK din voturi. "resterea demo$rafica a acestui $rup de:a are impact asupra politicii sociale olandeze. Este de:a cunoscut ca 0landa a inceput sa faca pasi timizi pentru incetinirea secularizarii fortate si pentru revitalizarea morala a tarii. O iecti'itate !au Irea&i!m? Bau%ma"" cauta !a %ie !i o iecti' !i i"trea a1 oare i" com$etitia (emo0ra%ica i"tre 0ru$uri&e re&i0ioa!e !i !ecu&ari!m "u e $o!i i& ca i" tim$ cei re&i0io!i !a a a"(o"e*e cre(i"ta !i !a (e'i"a a(e$ti ai !ecu&ari!mu&ui? Ra!$u"!u& e!te a%irmati', (ar &a !cara mica3 Stu(ii&e (emo0ra%ice i"(ica ca rata (e co"'ertire a co$ii&or ce&or re&i0io!i &a !cu&ari!m e!te mica3 @a&ori&e !i &e0aturi&e !ocia&e %ormate i" 0ru$uri&e re&i0ioa!e cau*ea*a o coe*iu"e i"tre me rii 0ru$u&ui care %ace co"'ertirea i" e=terior (i%ici&a !i "eatracti'a3 Aici, Bau%ma"" (a e=em$&e !$eci%ice !i mu&te3 U" e=em$&u %a!ci"a"t e!te 0ru$u& Ami!2 (i" America, (e!ce"(e"ti ai a"a a$ti!ti&or o&a"(e*i !i 0erma"i (i" !eco&u& Q@II3 I" 4MFH erau (oar H3FFF, &ocui"( i"tr-u" 0ru$ com$act i" Pe""!S&'a"ia3 A!ta*i !u"t AHF3FFF3 Di" &i$!a (e &oc, au emi0rat i" 'e!tu& america" u"(e co"ti"ua !a traia!ca i" 0ru$uri com$acte, iar $roce"ta/u& ce&or $ara!e!c cre(i"ta e!te %oarte mic3 Cu"o!cuti i" a&te $arti !i ca Me"o"iti, co&o"ii&e &or !e mu&ti$&ica !i !e a%&a a!ta*i $e!te tot, (i" $rerii&e ca"a(ie"e $i"a EA

i" Pata0o"ia ar0e"ti"a3 I" "or(u& Me=icu&ui, America Ce"tra&a, i" c2aco Para0uaSu&ui, !i i" $rerii&e Bo&i'iei3 Pe!te tot au (e!te&e"it $ami"t, au tra"!%ormat $ami"t "earat i" $ami"t ro(itor, au $&a"tat &i'e*i, au cre!cut a"ima&e, !i i" u"e&e tari, cum e Para0uaS, (eti" mo"o$o&u& $ro(u!e&or a0rico&e3 Cu a(e'art, !$u"e Bau%ma"", ei (e/a mo!te"e!c $ami"tu&3 6n exemplu la fel de fascinant e &sraelul, unde copiii evreilor ortodocsi sunt tot mai numerosi, proportional vorbind, in comparatie cu copiii celor mai putini reli$iosi. &n prezent o treime din toti copiii evrei se nasc in familii de evrei ortodocsi, iar in HG de ani se preconizeaza ca :umatate din toti copiii evrei vor proveni din familii ortodoxe. La fel in >area Eritanie, unde JHK dintre copiii evrei se nasc in familii de evrei conservatori, si se preconizeaza ca in 2GHG ma:oritatea evreilor din >area Eritanie vor fi evrei conservatori3 Fu"(ame"ta&i!m !i @io&e"ta Dar 'io&e"ta atri uita %u"(ame"ta&i!ti&or re&i0io!i? Pro$e"!itatea &or !$re 'io&e"ta, o !er'a Bau%ma"", e &a %e& ca !i a !ecu&ari!ti&or !ocia&i!ti !au a"ar2i!ti3 Secu&ari!tii co"tem$ora"i (e/a !imt $erico&u& (emo0ra%ic a& 0ru$uri&or re&i0ioa!e !i !i-au (e'i*at ar0ume"te&e !i !trate0ii&e "eca!are $e"tru a &e co"tracara !au a"i2i&a i"%&ue"ta3 Ei !e im$otri'e!c i" !$eta (re$turi&or $are"ta&e !i cauta !a !u mi"e*e i"%&ue"ta $ari"ti&or i" 'iata co$ii&or &or3 Cauta !a-!i me"ti"a mo"o$o&u& a!u$ra e(ucatiei co$ii&or, i"ter*ici"( e(ucatia &a (omici&iu ,2ome!c2oo&i"0 i" Sue(ia !i Germa"ia, (e e=em$&u., i"cearca !a acor(e mai mu&te (re$turi co$ii&or i" (etrime"tu& (re$turi&or $ari"ti&or, i"te"!i%ica i" !co&i e(ucatia !i i"(octri"area !e=ua&a, i"/ectea*a i" mi"tea co$ii&or !i a ti"eri&or "otiu"ea (e (re$turi !e=ua&e, cauta !a !e$are co$iii (e autoritatea $ari"ti&or3 I"%&ue"tea*a mi"tea co$ii&or !i a ti"eri&or ca "u au "imic (e i"'atat (e &a $ari"tii &or (emo(ati3 Perico&u& $ri"ci$a& $e"tru !ocietatea ci'i&a, co"c2i( !ecu&ari!ti, e!te ca 0ru$uri&e re&i0ioa!e (ore!c !a !u !tituie $urita"i!mu& ratiu"ii, &i ertatii !i $&ura&i!mu&ui3 Ce $oate %i mai rau !i (e "e(orit ca a!ta, *ic ei? &n consecinta, afirma 7aufmann, batalia demo$rafica e una intre secularism si credinta. Secu&ari!tii !u"t co"'i"!i ca, cu toate ca tre"(uri&e actua&e "u-i %a'ori*ea*a, 'or !u$ra'ietui !i $ro'ocarea (emo0ra%ica3 I(ei&or &or (e!$re &i ertatea i"(i'i(ua&a, ema"ci$area !e=ua&a, a %emeii, (re$turi&e ci'i&e !i a&e omu&ui, $re*i"ta o atractie mai mare a!u$ra co$ii&or (ecit co"'i"0eri&e re&i0ioa!e a&e $ari"ti&or &or3 I" Euro$a, a%irma ei, ata&ia e a$roa$e ci!ti0ata3 I" 4FF # AFF (e a"i !$u" !ecu&ari!tii, Euro$a 'a (e'e"i u" co"ti"e"t i" i"tre0ime !ecu&ar ci"( u&time&e 'e!ti0ii a&e re&i0io*itatii 'or (i!$are3 La urma urmei, mai toti i"te&ectua&ii Euro$ei co"tem$ora"e !u"t !ecu&ari !i !ecu&ari!ti, atei, a0"o!tici, %ara re&i0ie3 Oare !a %ie a!a, ra!$u"(e Bau%%ma"? Su"t !i a&tii care a%irma ca "oua 0e"eratie (e euro$e"i !e i"!trai"ea*a (e !ecu&ari!m3 Euro$a !e !c2im a (emo0ra%ic3 Secu&ari!tii (i!$ar iar cei re&i0io!i &e iau &ocu&3 I" Lumea a Treia, &umea i"ca re&i0ioa!a, e=$&o*ia (emo0ra%ica co"ti"ua, $e ci"( im$&o*ia (emo0ra%ica a Euro$ei !e e=ti"(e3 I"%&ue"ta Euro$ei !ca(e, $e ci"( cea a &umii i" (e*'o&tare cre!te3 I" AFAF, !$u" (emo0ra%ii, Bra*i&ia 'a a'ea AFF (e mi&ioa"e (e oame"i, 'a (e'e"i a ci"cea $utere eco"omica mo"(ia&a, iar $o$u&atia ei 'a rami"e &a %e& (e 'i0uroa!a (i" $u"ct (e 'e(ere EE

re&i0io! cum e a!ta*i3 Ace&a!i tre"( !e re&ie%ea*a, (e %a$t, ia i"trea0a America Lati"a, ma/oritar cato&ica, (ar cu u" $roce"ta/ cre!ci"( (e "eo$rote!ta"ti3 %i in lumea musulmana trendurile denota un cosmar pentru secularisti. &n perioada postbelica liderii revolutionari ai E$iptului, Tunisiei, 9l$eriei, &raPului, &ranului, Qemenului >arxist, si Libiei au impus forme de $uvernamint seculare limitind influenta islamica si reli$ioasa. 6nele chiar au pus in afara le$ii $rupurile islamiste. "urios, insa, aceasta perioda a coencis cu explozia demo$rafica in tarile muslmane. upa RG de ani versiunea islamica a secularismului a fost data la o parte facind loc re$imurilor islamice, si influenta islamista e mai puternica ca oricind. Tinerii revolutionari care au demolat secularismul au fost nimeni altii decit cei nascuti si educati sub re$imurile seculare. O Com$aratie (e Bu" Au0ur Di" mu&te&e $ara&e&e i!torice %a!ci"a"te $e care Bau%ma"" &e %ace me"tio"am $e aceea a cre!ti"i!mu&ui3 Du$a AFFF (e a"i i!toria !e re$eta3 Cre!ti"ii au %o!t (oar CF &a "umar i" a"u& EF ci"( cre(i"ta a %o!t %o"(ata !i au a/u"! &a I mi&ioa"e $i"a i" E4A3 @ita&itatea &or io&o0ica a %o!t e=traor(i"ara, mer0i"( i" $ara&e& cu !ca(erea "ata&itatii i" ri"(u& $o$u&atiei "ecre!ti"e3 S$re (eo!e ire (e co"cetate"ii &or, cre!ti"ii $rime&or 'eacuri "u-!i a'ortau co$iii3 De aceea (u$a AFFF (e a"i (e!ce"(e"tii &or mo!te"e!c $ami"tu&-

%ocietatea de astazi iubeste spectacolul. %i senzationalul. 9mbalat intr-o forma cat mai comerciala pentru a sari in ochi, senzationalul este $ustat intens pe moment, pentru ca maine sa fie dat uitarii. ar oare la fel de repede este trecut cu vederea si senzationalul cu subiect reli$ios, A i"ce$ut Po!tu& Mare3 O $erioa(a i" care cre!ti"ii, $ri" $o!t, ru0aciu"e, recu&e0ere, ar tre ui !a !e i"tarea!ca i" cre(i"ta, !a !e $re0atea!ca $e"tru S%i"te&e Pa!te, cea mai mare !ar atoare a cre!ti"atatii3 I"tam$&ator !au "u, tocmai i" acea!ta $erioa(a ma!!-me(ia a u"(a (e !tiri care "e 'e!te!c ca !-au %acut (e!co$eriri care 'or *(ru"ci"a (i" teme&ii cre!ti"i!mu&, ca 'or a"u&a AFFF (e a"i (e cre(i"ta3 A %o!t (e!co$erita o "oua E'a"02e&ie, !au u" morma"t care tre uie !a %ie mu!ai a& &ui Ii!u!, o i"!cri$tie !au "i!te !im o&uri care "e $ot (a mai mu&te i"%ormatii (ecat carti&e !%i"te3 E!te a(e'arat ca, (u$a a!t%e& (e tit&uri (e !e"*atie, !cri!e cu &itere mari, i" /o!u& artico&u&ui a%&am ca Ue=i!ta co"tro'er!e, cercetari&e !u"t i" cur!, "u !-a $utut (o'e(i i"ca "imic cu !i0ura"taU3 Dar cati (i"tre cei care cite!c mai au tim$ !i ra (are !a $arcur0a tot artico&u& !i !e re*uma (oar &a a a!imi&a i"%ormatia (i" tit&u?

EC

E=i!ta "umeroa!e !ur!e care "e $ot reami"ti ce ro& a a'ut cre(i"ta cre!ti"a i" %a$tu& ca am re*i!tat ca "eam3 Pri" i!erici&e c&a(ite (e 'oie'o*i, $ri" Ste%a" ce& Mare !i ma"a!tiri&e !a&e, $ri" Co"!ta"ti" Bra"co'ea"u !i martira/u& !au !i a& %ii&or !ai, $ri" Mi2ai @itea*u& !i u"irea (i" Cate(ra&a (e &a A& a -Iu&ia3 Pri" ru0aciu"ea !i !mere"ia tara"i&or (i" 'ec2ime, $ri" $reotii care i"ecu'a"tau o!tiri&e !i care au %o!t (a!ca&i $e"tru 0e"eratii i"tre0i (e co$ii3 Cu&tura "oa!tra "u ar mai %i i"trea0a (aca am !coate (i" ea $rime&e ti$arituri, toate (e "atura re&i0ioa!a3 Toate ace!tea %ac $arte (i" i!toria "oa!tra, !u"t (o'e(ite3 Dar (i" $acate "u mai au "imic !e"*atio"a&3 A!ta*i, i" a$&ecarea e=ce!i'a a omu&ui mo(er" catre $a&$a i&, catre ratio"a&, orto(o=ia $are a %i u" ama&0am i"(e%i"it (e (o0me, $ractici !i !&u/ e, (i" care cei mai mu&ti "u i"te&e0 "imic3 Si i" ce "u i"te&e0i ti !e $are ca e!te ce'a a!cu"!3 Si iata ca 'i" ace!te U(e!co$eririU (e !e"*atie, care &uate ca atare, ti !e $are ca %ac &umi"a3 Si ce reie!e (e aici? Ca tim$ (e (oua mii (e a"i am trait i" mi"ciu"a3 Ca $e mi"ciu"a !-au *i(it mi&iar(e (e 'ieti, &i$!ite (e !e"!3 Si ce ar rama"e i" &oc? Ca 'e"im (e "icaieri, !i "e i"(re$tam catre "icaieri3 Nimic !%a"t, "imic curat, "imic 'e!"ic3 Totu& e!te aici !i acum3 Rama"e o re&i0ia a omu&ui mo(er", care "u-ti cere (ecat !a %ii mu&tumit (e ti"e i"!uti, u" cu&t i" !i"e a& e0oi!mu&ui3 U"ii !$u" ca roma"ii !u"t cre!ti"i (oar cu "ume&e, $e"tru ca a!a !-au "a!cut3 Doar AV (i" $o$u&atie mer0e %rec'e"t &a S%a"ta Litur02ie, iar i" ca*u& ti"eri&or $roce"tu& !ca(e mu&t !u 4V3 Pe"tru cei mai mu&ti i"ta&"irea cu cre(i"ta !e &imitea*a &a *0omotu& c&o$ote&or (e (umi"ica, &a !&u/ e&e (e ote*, (e cu"u"ie !au i"morma"tare3 Si totu!i "e'oia (e cre(i"ta e=i!ta !i 'a e=i!ta3 Se cu"oa!te (i" ma!!-me(ia ca*u& !i"uci0a!i&or, i" care %ami&ii&e ar %ace orice $e"tru o !&u/ a cre!ti"ea!ca, ca u&tima a&i"are3 Di" $acate, (oar i" mome"te&e cru"te (e (i!$erare, !e au(e c&ar 0&a!u& co"!tii"tei !i "e'oia (e Dum"e*eu3 Aici "u mai e!te &oc $e"tru !e"*atio"a&3 Cre!ti"i!mu& %ace $arte (i" et"o0e"e*a $o$oru&ui roma"3 A$arte"e"ta &a cre!ti"i!m "u $oate %i "e0ata3 Pro &ema &a ora actua&a e!te ca "u $rea !tim care !u"t coor(o"ate&e !i co"(itii&e ace!tui cre!ti"i!m3 Iar 0o&u& ace!ta (e cu"o!tii"te !i (e traire tre uie um$&ut cum'a3 A-& um$&e cu !e"*atio"a&u& re&i0io! ce "e e!te !er'it $erio(ic e!te $ericu&o!3 Pe"tru ca i"!eam"a re"u"tarea tre$tata &a cre(i"ta cre!ti"-orto(o=a, o $arte a i(e"titatii "oa!tre3 Iar ca"( re"u"ti &a i(e"titatea ta, i"te0ra& !au i" $arte, !e $ro(uce o %i!ura3 De'ii 'u&"era i& !i $oti %i ma"i$u&at u!or3

EH

FUGA OMULUI DE SINE INSUSI3 Meca"i!me&e (e a$arare i" %ataG a(e'aru&ui3 Mic i"(rumar $!i2o-(u2o'"ice!c (e CERCETARE LAUNTRICA Pu &icat $e &B 8ar %&'% W Cate0orii1 Ce este (acatul2" Des(re inselare" -si!ologie si (si!otera(ie du!ovniceasca" Razboiul nevazut W Pri"t

"ontinuare de la. espre (E;6N6L E 9 -E P(&)& &- 0<L&- 9 "0-%T&&-TE& si de 9 -E 9%6>9 (E%P0-%9E&L&T9TE9 P9"9T6L6&. 9ntidotul iubirii de sine. :ertfa
Fu0a (e !i"e i"!u!i )Pe &a"0a deformarile intentionate, de pervertirea constiintei in folosul viciilor si al patimilor, S%a"tu& Teo%a" Za'oratu& distin$e rataciri neintentionate, abateri fara voie ale constiintei de la dreptate3 I" am e&e ca*uri co"!tii"ta se abate de la datoria sa), !i 0&a!u& ei !&a e!te3 I" &ocu& ei actio"ea*a $uterea u"eia !au a&teia (i"tre $atimi3 Stii"ta co"%irma $re*e"ta u"or meto(e "eco"!tie"ti*ate (e $re&ucrare a i"%ormatiei $rimite3 %copul lor este acela de a pastra respectul de sine si parerea pe care obisnuim sa o avem despre noi insine, de a nu in$adui lezarea iubirii de sine !i (e a (e*amor!a mome"te&e traumati*a"te $!i2o&o0ic3 E!te 'or a (e!$re mecanismele de aparare psi+ologica. Ace!tea $ermit e&imi"area !au i"ter$retarea !$eci%ica a i"%ormatii&or "e$&acute, re(ucerea &a mi"imum a !e"time"tu&ui (e a"=ietate care a$are i" urma co"!tie"ti*arii co"%&ictu&ui i"terior3 Pe"tru $rima (ata meca"i!me&e (e a$arare au %o!t (e!cri!e i" mo( !tii"ti%ic (e Si0mu"( Freu(3 Ace!ta &e $ri'ea ca $e u" %e"ome" $o*iti', care i"&atura (i!co"%ortu& !u%&ete!c3 Sa'a"tu& 'ie"e* a a/u"! &a acea!ta co"c&u*ie !tu(ii"( %emei&e care !u%ereau (e i!terie3 A""a, %iica &ui, $re!u$u"ea ca meca"i!me&e (e a$arare !u"t mi/&oace $!i2o&o0ice de zi cu zi, care $ermit "eutra&i*area !e"*atii&or (ureroa!e, $re'e"irea >(era"/ame"te&or+ acti'itatii $!i2ice !i ri(icarea ca$acitatii (e re*i!te"ta a or0a"i!mu&ui3 Oame"ii (rost a(arati (si!ic !u"t mai !u$u!i im o&"a'iri&or co"(itio"ate (e traume&e $!i2ice3 I" mo( core!$u"*ator, cei bine a(arati (si!ic !u"t mai $uti" i"%&ue"tati (e !ocuri&e $!i2ice3 S$re (eo!e ire (e $!i2a"a&i!ti, re$re*e"ta"tii $!i2o&o0iei uma"i!te ,A ra2am Ma!&oT, Car& Ro0er! !3a3. au o !er'at i" meca"i!me&e (e a$arare !i a!$ecte "e0ati'e1 fu$a de probleme, impiedicarea cresterii spirituale !3a3m3(3 I"tr-a(e'ar, meca"i!me&e (e a$arare co"!er'a i"te0ritatea $er!o"a&itatii !i !a"atatea $!i2ica3 Pretu& e!te i"!a EI

deformarea realitatii, deformarea imaginii eului, deformarea perceptiei lumii e<terioare) >ecanismele de aparare 1inlantuiesc* ener$ia interioara si seaca de puteri sufletul. E!te 0e"era& recu"o!cut %a$tu& ca, (aca omu& uti&i*ea*a i"tot(eau"a ace&ea!i meca"i!me (e a$arare, ca$acitatea &ui (e a(a$tare !ca(e3 &n situatiile neconventionale, cand apararea nu functioneaza, el devine inadaptat, vulnerabil si slab launtric. -ivelul anxietatii creste pana la prabusirea neuropsihica. Potri'it 4nciclo(ediei (si!otera(eutice co"tem$ora"e, toate ace!tea %ac $ato&o0ice meca"i!me&e (e a$arare3 U"e&e (i"tre e&e !tau &a a*a a0re!i'itatii, te"tati'e&or (e !i"uci(ere, $recum !i a (e*'o&tarii (e$e"(e"tei $!i2o&o0ice (e a&coo&, "arcotice !i me(icame"te3 I" !tii"ta !e $oarta $a"a acum (i!cutii cu $ri'ire &a e!e"ta meca"i!me&or (e a$arare3 Nu e=i!ta o &i!ta e=2au!ti'a a &or3 Nu toti autorii &e (e%i"e!c i" ace&a!i mo(3 I" orice ca*, meca"i!me&e (e a$arare !u"t im$artite, &a mo(u& re&ati', i" >su(erioare C mature, co"!tructi'e. !i >inferioare C grosolane" $rimiti'e.3 Prime&e !u"t u"eori $o*iti'e3 A!t%e&, sublimarea $ermite ca"a&i*area e"er0iei "erea&i*ate a i"!ti"cte&or io&o0ice ,(e $i&(a, a atractiei !e=ua&e. i"tr-o a&ta (irectie ,!$re creatie, e(ucarea co$ii&or !3a3m3(3.3 Atu"ci, omu& care (i" a"umite moti'e "u i!i !ati!%ace $or"iri&e !e=ua&e, 0a!e!te o !u$a$a $e (e$&i" acce$ta i&a $e"tru e"er0ia "ec2e&tuita3 Acea!ta e!te %o&o!ita in sco(uri (asnice3 0 analo$ie indepartata se poate face cu ener$ia nucleului atomic. Eomba atomica distru$e orase, centrala atomoelectrica le da lumina. Ener$ia este aceeasi, rezultatele A diferite.

&n continuare, va fi vorba exclusiv despre mecanismele de aparare inferioare) e pe pozitiile psiholo$iei crestine, ele au caracter distructiv. spri:ina reprezentarile noastre iluzorii despre noi insine, i$nora critica la adresa noastra si inabusa autocritica, ne lipsesc de vointa si barbatie, impiedica pocainta.
Aici !e $u"e i"(re$tatita i"tre are1 >7ste corect sa apreciem fenomenele inconstiente din punctul de 'edere al moralei? La (re$t 'or i"(, e&e !u"t "eutre (i" $u"ct (e 'e(ere etic, a(ica "u !e i"ca(rea*a i" cate0orii&e > i"e+ # >rau+3 Totu!i, i" Scri$tura !-a *i!1 du(a roadele lor ii veti cunoaste ,Matei D, AF.3 A'em (re$tu& !a /u(ecam (e!$re %e"ome"e&e "atura&e, cat !u"t e&e (e u"e !au (e re&e3 De e=em$&u, &a au!cu&tatia $u&mo"ara re!$iratia >curata+ e!te u" &ucru u", $e ca"( ra&uri&e # u" &ucru rau; tem$eratura cor$ora&a (e EI,I 0ra(e e!te "orma&a, $e ca"( %e ra (e CF 0ra(e e $ato&o0ica3 %i mecanismele de aparare se cunosc 1dupa roadele lor) Acum 'om i"cerca !a (e!criem !i !a i"ter$retam $e !curt ce&e mai cu"o!cute meca"i!me (e a$arare (e "i'e& i"%erior3 Poate ca pe unii aceasta ii va a:uta sa se pre$ateasca mai bine pentru spovedanie, sa faca lumina in propria lume launtrica, in pacatele lor cele cu voie si fara voie, stiute si nestiute, precum si in relatiile lor cu oamenii. ED

Sa i"ce$em cu proiectia - punerea pe seama altcuiva a sentimentelor, motivelor si trasaturilor pe care nu ni le dorim si a caror prezenta in noi nu vrem s-o constientizam. S-a o !er'at ca %iecare 'e(e i" a$roa$e&e !au i" $rimu& ra"( ceea ce !-a (e*'o&tat i" e& i"!u! i3 Z0arcitu& e i"c&i"at !a a0e (e !eama &a oame"i &acomia, ce& a0re!i' # cru*imea !3a3m3(3 &ar perceptia propriului pacat se deformeaza. e fapt, pacatul este prezent in noi, dar noi il vedem in ceilalti oameni, nu in noi insine. Fudecatile privitoare la pacatele straine se dezvolta rapid pana la stadiul de osandire a omului. Ci"e !tie, $oate ca *0arcitu& i!i a"uie!te $e "e(re$t a$roa$e&e (e &acomie? Lacom e c2iar *0arcitu&, iar >ta( is(asitor+ (e'i"e a$roa$e&e"ine le atribuie mereu celorlalti propriile insusiri urate, vede cu a$erime 1paiul* din ochiul altuia si nu simte 1barna* din ochiul sau ,'3 Matei D, E.3 >ai mult, destul de des el incearca sa scoata acest 1pai* suparator, din cauza caruia nu poate el trai, cu a:utorul propriei 1barne*/ Iata u" ca* caracteri!tic3 "ineva nutreste puternice sentimente de dusmanie fata de altcineva fara ca acela sa-i dea pretext, dar ii este rusine, din oarecare motive, s-o recunoasca. 9tunci isi zu$raveste in ima$inatie chipul celui pe care il dusmaneste, ii atribuie sentimentele respective 1neprietenului* inchipuit si se $andeste ca acela ii e intr-adevar dusman3 Ie!irea e!te %oarte !im$&a1 pentru a se reabilita in ochii celor din :ur si a nu-si da in vilea$ reavointa si ostilitatea fara motiv, trebuie sa-si inventeze un dusman/ Atri ui"(u-i cui'a $ro$rii&e "oa!tre Ki"!u!iriL !i (eci*ii "e0ati'e, "u &e o !er'am, $ractic &e i0"oram i" "oi i"!i"e3 De $i&(a, i" !$ate&e %ra*ei1 >nu poti a'ea incredere in oameni+ !e a!cu"(e a(e!eori !e"!u&1 >eu insumi nu ma dau in laturi sa insel" si ca atare nu am incredere in nimeni: toti oamenii sunt la fel3 "u cat vedem mai bine pacatele altora, cu atat mai putin le ba$am de seama pe ale noastre. Si (aca "e a$reciem $e "oi i"!i"e i" mo( i"!u%icie"t (e o iecti', a!ta are &oc, i" $articu&ar, $e !ocotea&a (e!co$eririi %icti'e i" cei&a&ti a $ro$rii&or "ea/u"!uri3 9tunci, lumina care este in tine devine intuneric ,'3 Matei I, AE.3 Ea lumineaza, in mod paradoxal, un lucru in cei din :ur si totodata incon:ura cu o bezna deasa acelasi lucru in noi. &n unele cazuri sunt atribuite insa calitati pozitive. 9sta ne face partiali, lipsiti de obiectivitate si ne impin$e sa ne inselam cu privire la oameni. Atu"ci ca"( i" mi"tea "oa!tra >recom$e"!am+ $e ci"e'a i" mo( "emeritat cu $utere, atracti'itate, i"te&i0e"ta etc, %ara !a "e recu"oa!tem "oua i"!i"e ace!te i"!u!iri, $roiectam3 Iar oame"ii /oaca u"eori cu $&acere "u ro&uri&e $ro$rii, ci ro&uri&e !trai"e $e care &e a!tea$ta (e &a ei $u &icu& a'i( !i i"!e&at3 -u de$eaba @ristos chema la vi$ilenta si atentie duhovniceasca. .aziti-'a de prorocii mincinosi, care 'in la 'oi in +aine de oi, iar pe dinauntru sunt lupi rapitori ,Matei D,4H.3 Ce& (e-a& (oi&ea meca"i!m (e a$arare e!te rationalizarea. inventarea unor explicatii aparente pentru propriile $reseli si nereusite. aca ne indreptatim, cautam EJ

circumstante atenuante si alibiuri, inima noastra se abate spre cu'inte de 'iclesug ca sa indreptateasca raspunsurile cele din pacate cu oamenii cei ce lucreaza faradelege ,P!a&mu& 4CF, C-H.3 -ascocind explicatii lo$ice sau acoperindu-ne cu motive frumoase, $asim temeiuri acceptabile pentru fapte deloc laudabile. Sa *icem, $ro$ria a0re!i'itate e!te tratata ca acti'itate i"te"!a, i"(i%ere"ta # ca i"(e$e"(e"ta, *0arce"ia # ca eco"omie3 Si i" %e&u& ace!ta "e i"cura/am $ro$rii&e !&a iciu"i3 @om i&u!tra tema (ata cu (oua e=em$&e1 a. >?ac asta doar s(re binele tau, (am cateo(ata a!i0urari, $e ca"( (e %a$t aici !e a!cu"(e e=act co"traru&1 )u vreau sa mi se faca mie asta: vreau c!iar sa suferi tu (utin. . %a zicem ca un medic nu si-a vindecat pacientul din cauza incompetentei sale, dar nu se apreciaza in mod critic. 9tunci el cauta vinovati. ii reproseaza bolnavului lipsa de disciplina, incalcarea prescriptiilor medicale, da vina pe $ravitatea bolii, pe lipsa de consistenta a teoriilor stiintifice curente privitoare la ea, pe inexactitatea analizelor primite !3a3m3(3 I" orice 'aria"ta, 'i"o'atia e a&u"0ata (e &a e&, a!a(ar $oate trai (e acum i"ai"te >cu sufletul im(acat), %ara a !e i"0ri/i catu!i (e $uti" !a i!i im u"atatea!ca "i'e&u& (e com$ete"ta $ro%e!io"a&a3 U" meca"i!m ti$ic (e a$arare e!te negatia a tot ce ne ameninta presti$iul, submineaza respectul de sine, traumatizeaza amorul propriu. ;ormulele fundamentale sunt aici. 1nu e nici un pericol, nu se poate asa ce'a, nu 'ad, nu aud, ce-mi pasa mie- !3a3m3(3 I" &im a/u& (e *i cu *i a!ta !e c2eama tactica strutului, ce i!i a!cu"(e ca$u& i" "i!i$3 Se $oate $re!u$u"e ca necredinta inconstienta in existenta lui umnezeu si in nemurirea sufletului re$re*i"ta o %orma a "e0atiei3 &ntrucat nu se poate dovedi in mod stiintific ca afirmatiile teolo$iei ar fi false, ateismul este credinta ca umnezeu nu exista. Potri'it e=$re!iei &ui @iRtor Fra"R&, oame"ii !u"t mai re&i0io!i (ecat i!i (au !eama3 De re0u&a, &a atei e=i!ta o >religiozitate timida neconstientizata, o >credinta subconstienta. -ecredinta inconstienta este caracterizata de faptul ca motivele refuzului de a crede in umnezeu nu sunt constientizate. 0mul nu intele$e de ce i se impotriveste lui umnezeu, de ce ii este sila de temele reli$ioase ori nu vrea sa vorbeasca despre ele, !a citea!ca Bi &ia, !a mear0a &a i!erica, !a !e roa0e aca!a3 U"eori i!i ate /oc (e &ucruri&e !%i"te !i &e 2u&e!te, i"(re$tati"(u-!e $ri" aceea ca inca nu s-a co(t (entru asta !i >nu este gata sa duca un mod du!ovnicesc de viata3 &n spatele acestor ar$umente tulburi se ascunde dependenta de draci, care il impiedica sa-si vada pacatele si sa se pocaiasca. )ecredinta inconstienta "u tre uie co"%u"(ata, !e i"te&e0e, cu atei!mu& co"!tie"t !i cu a!a-"umita "ecre(i"ta >o"e!ta+, >(e u"a ca&itate+3 Acea!ta (i" urma a %o!t $re*e"ta, (e

EM

e=em$&u, &a A$o!to&u& Toma1 e& 'oia i" $rimu& ra"( !a !e co"'i"0a (e corectitu(i"ea cre(i"tei !a&e, !i o(ata i"cre(i"tat "u !-a mai i"(oit "icio(ata (e ea ,'3 Ioa" AF, AC-AM.3 Pacato!i&or "e$ocaiti &e e!te mu&t mai u!or !a traia!ca %ara 0a"(u& &a Dum"e*eu !i &a ra!$&atire3 Sa "e ami"tim cu'i"te&e &ui I'a" Barama*o'1 Daca Dumnezeu nu e<ista" totul este (ermis3 Nu a'em "ici o ra!$u"(ere mora&a %ata (e "ime"i3 Libertatea deplina se :ustifica pe sine insasi/ 0mul se imbata cu propria autosuficienta si independenta. I" !ocietatea &umea!ca, a%&ata (e$arte (e re&i0ie, principiul ne$atiei incon:oara, de re$ula, si tot ce e le$at de sfarsitul nostru. 6nii adulti isi bat :oc de moarte, o ridiculizeaza, creeaza sau isi insusesc cu bucurie mituri privitoare la nemurire, se a$ata de credinta lor naiva sau fac apel la ea cu orice prile: la indemana3 Cei ce rama" i" acea!ta i&u*ie !eama"a (e!eori cu o0atu& "e!atio! (i" E'a"02e&ie1 0uflete" ai multe bunatati stranse (entru multi ani: odi!neste-te" mananca" bea" veseleste-te. *ar Dumnezeu i-a zis; )ebune! in aceasta noa(te vor cere de la tine sufletul tau. 0i cele ce ai (regatit ale cui vor fi2 ,Luca 4A,4M-AF.3 (efuzul $andului la moarte e!te u"eori atat (e $uter"ic, i"cat oame"ii i!i %ac $ro0"o*e !i $&a"uri $e terme" &u"0, %ara !a ia catu!i (e $uti" i" ca&cu& 'oia &ui Dum"e*eu3 Iata (e ce ii !i 0a!e!te cea!u& mortii "e$re0atiti3 Si0mu"( Freu( (e!crie o !ituatie a"ec(otica3 Sotu& ii (ec&ara !otiei1 >Daca unul dintre noi va muri inaintea celuilalt" (robabil ca o sa ma mut la -aris. I"ca (i" *orii cre(i"tei cre!ti"e A$o!to&u& Iaco' &e %acea re$ro!uri i"(re$tatite ce&or ce ratio"au i" %e&u& ace!ta1 Veniti acum cei care ziceti; Astazi sau maine vom merge in cutare cetate" vom sta acolo un an si vom face negot si vom castiga" 'oi, care nu stiti ce se 'a intampla maine, ca ce este 'iata 'oastra? Abur sunteti" care se arata o cli(a" a(oi (iere. #n loc ca 'oi sa ziceti; Daca Domnul 'oieste, 'om trai si 'om face aceasta sau aceea) @i acum 'a laudati in trufia 'oastra) 5rice lauda de acest fel este rea ,Iaco' C,4E-4I.3 Re!$i"0erea 0a"(u&ui &a moarte are caracter u"i'er!a&3 I"tr-o ma!ura !au a&ta ea e!te i"ere"ta oricarui om, mai a&e! ce&or ti"eri, i" care %orta 'ita&a (e or(ea*a3 &n unele societati Bin cea americana, de pilda8 discutia despre propria moarte este o tema tabu. Acea!ta e!te u"a (i"tre cau*e&e im$ietririi (u2o'"ice!ti, $u!tietatii &au"trice # !i, a!a(ar, a&e cre!terii "e!ta'i&ite a "umaru&ui omoruri&or !i !i"uci(eri&or !au a&e auto(i!tru0erii &e"te $ri" %umat, a&coo&, "arcotice, a u* (e me(icame"te etc3 I" acea!ta or(i"e (e i(ei, !u"t i"tere!a"te co"c&u*ii&e $!i2iatrei america"e E&i!a et2 Bu &er-Ro!!3 Acea!ta a &ucrat $e!te AF (e a"i cu ca*uri %ara !$era"ta !i a (e!cri! cinci stadii prin care trece muribundul. Fa*a i"itia&a e!te negarea insusi gandului la moarte3 A(e!eori, prima reactie a pacientului atunci cand medicul il anunta ca i s-a descoperit o boala $rava este CF

protestul launtric, respin$erea activa a dia$nosticului, refuzul de a crede in el, cererea de a se verifica si corecta 1$reseala* strecurata. Si totu!i, "e0area mortii "u e i" !tare !a re*i!te i" %ata rea&itatii !%ar!itu&ui i"e'ita i&3 Re!$iratia ei ame"i"tatoare i& tre*e!te $e om, i& $u"e %ortat %ata i" %ata cu !i"e i"!u!i, i& intoarce (e dos3 )ine stadiul urii. omul incearca prin propriile sfortari sa invin$a boala sau macar sa se apere de ea. upa aceea se tar$uieste cu ea A de exemplu, se straduie sa obtina de la umnezeu prin ru$aciuni prelun$irea vietii in schimbul pocaintei si al fa$aduintei de a face bine3 I"te&e0a"( ca e!te a !ur( !i &i$!it (e !e"! !a !e tar0uia!ca, 'a*a"( ca te"tati'e&e (i!$erate (e a %ace %ata !ituatiei au >(at %a&ime"t+, o&"a'u& ca(e i" (e$re!ie3 &ndata ce inceteaza sa se mai a$ate de viata, incepe sa accepte realitatea mortii. Tocmai atunci are loc adevarata minune. sufletul invie, dobandeste o tihna adanca si un teren solid. Pentru ne$area mortii nu mai e de:a loc. Daca e cre!ti", muri u"(u& e!te co"'i"! (e (re$tatea cu'i"te&or A$o!to&u&ui Pa'e&1 )imeni dintre noi nu traieste (entru sine si nimeni nu moare (entru sine - ca daca traim" (entru Domnul traim" si daca murim" (entru Domnul murim. Deci" si daca traim" si daca murim" ai Domnului suntem (ururea4D6 ,Roma"i 4C, D-J.3 9cest pururea este chezasia vietii vesnice. -imic altceva in afara de el nu poate privi in fata rece a mortii. I" ace!t %e&, ne$area mortii %ace u" %a&! !er'iciu1 instraineaza de viata. I" !$ate&e ace!tui &ucru !e a!cu"( !i"i!tre&e cu'i"te a&e (ia'o&u&ui1 )u" nu veti muri" ci= veti fi ca niste dumnezei" cunoscand binele si raul ,Facerea E, C-H.3 Eiblia trateaza aceasta filosofie vicioasa prin virtutea pomenirii mortii. #n toate lucrurile tale adu-ti aminte de sfarsitul tau, si in 'eac nu 'ei gresi ,Sira2 D, EM.3 @ec2iu& a(e'ar i &ic 0&a!uie!te1 )iciodata nu se va (utea face ca sa ramana cineva (e totdeauna viu si sa nu vada niciodata moartea ,P!a&mu& CJ, J-M.3 (uga in imaginar im raca (e!eori %orme e=trem (e a era"te !i (e a !ur(e3 Cu"o!cutu&ui %i&o!o% 0erma" Frie(ric2 Niet*!c2e ii a$arti"e a%ori!mu&1 17u am facut asta 3 zice memoria mea) >u se poate ca eu sa fi facut asta 3 zice orgoliul meu, si ramane neinduplecat) .ana la urma urmei, memoria cedeaza-) 6n alt exemplu. sotul se incapataneaza sa nu remarce evidentele semne de infidelitate din partea sotiei. -u vrea sa le vada, si ca atare 1nu le 'ede) Meca"i!mu& (e a$arare a& "e0atiei e!te a$ro$iat (e mecanismul refularii STreprimarii+ opus sensului in care se foloseste, $resit, la noi, in limba:ul comun, cuvantul, n.n.U. 9cesta din urma pur si simplu indeparteaza si tine la distanta de constiinta orice eveniment, idee, amintire in$ri:oratoare, inabusind problema in sine insusi, omul seamana cu un cazan in clocot inchis ermetic. Totusi, mai devreme sau mai tarziu el C4

1explodeaza* si 1opareste* totul in :ur 4Edefulare, n)n)6. Ne0a!i"( >!u$a$a+, o!ti&itatea a!cu"!a, /i0"iri&e "eiertate, ra* u"area, %rica !i i"tri!tarea im$i"!e i" a(a"cu& !u%&etu&ui, ma"ia re$rimata ro( &itera&me"te $er!o"a&itatea !i (e'i" o bomba cu e<(lozie intarziata. &n anumite conditii, produse ale refularii pot fi fri$iditatea la femei si impotenta la barbati, procesele oncolo$ice, imbolnavirile psihosomatice Bastmul bronsic, artrita reumatoida, boala ulceroasa si cea hipertensiva, stenocardia etc8, isteria, apatia, diferitele frici ,'3 ca$3 I.3 S$re (eo!e ire (e re%u&are, meca"i!mu& (e a$arare a& regresiei il impin$e pe adult sa faca pe copilul. Pe"tru a mic!ora $o'ara $ro &eme&or "ere*o&'ate, a i"&atura a"=ietatea &au"trica, a i"a u!i mu!trari&e (e co"!tii"ta, a !e >re&a=a+, e!te "ea$arata "e'oie ca omu& !a !e (e%u&e*e3 A!ta !e %ace cu a/utoru& %umatu&ui, autu&ui, im ui arii, ma!tur atiei ,o"a"i!mu&ui., atai&or, cu'i"te&or urate, /ocuri&or (e "oroc !3a3m3(3 Pentru a scapa de stres si de conflictul launtric, oamenii cad uneori, spre propria lor surprindere, in mintea copiilor. isi rod un$hiile, isi ba$a de$etul in nas, flecaresc, sunt capriciosi, inventeaza, scuipa3 9dultii isi demonstreaza intr-adins dependenta si nea:utorarea, se poarta atat de infantil, incat se coboara pana la nivelul copiilor. Pe scurt, re$resia est e un mi:loc foarte primitiv de a face fata situatiei. A(oarme $e "e!imtite co"!tii"ta !i alungarea din minte a oricarei informatii im(artiale sau c!inuitoare. 0r$oliul ranit, mandria lezata se camufleaza adeseori sub un zambet incordat, silit. %upararea este inlaturata pe calea cu$etarii la propriile calitati si realizari. ;aptele incomode sau aducatoare de amaraciune sunt uitate cu usurinta. Cateo(ata, oame"ii "u-!i mai ami"te!c (e (atorii&e &or a"e!ti !au (e "eca*uri&e care &e-au %o!t %acute (e catre a&tii3 A!a(ar constientizarea propriilor pacate este insotita de serioase socuri

psihice, deoarece confruntarea cu sine insusi e dificila psiholo$ic. 0mul care se teme de sine insusi nu doreste sa priveasca in propriul suflet.
Prorocu& Da'i( !crie (e!$re acea!ta a!t%e&1 7l singur se amageste in oc+ii sai, cand zice ca ar fi urmarind faradelegea si ar fi urand-o) @raiurile gurii lui faradelege si viclesug: n-a vrut sa (ricea(a ca sa faca bine. ?aradelege a gandit in asternutul sau" in toata calea cea buna n-a stat si rautatea n-a urat ,P!a&mu& EH, A-C.3 Iata u"a (i"tre cau*e&e nesinceritatii, minciunii in fata %udecatii constiintei, nazuintei de a ascunde propriile 'icii) >ecanismele 1inferioare* de aparare psiholo$ica sunt metode inconstiente prin care omul fu$e de sine insusi pe calea deformarii realitatii. aca datele reale nu pot fi schimbate si ele nu ne convin, raman doua iesiri. fie sa ne schimbam noi insine, fie sa ne izolam printr-o bariera. >ecanismele de aparare indeplinesc tocmai acest rol de tampon. E&e ate"uea*a im$actu& !ituatii&or $!i2otraumati*a"te1 ne a:uta sa le ne$am, CA

sa le uitam, sa le rastalmacim+ in fine, sa fu$im de ele. Totusi, ascunzandu-ne de faptele care sunt amare pentru amorul nostru propriu, in esenta ii inchidem lui umnezeu usa inimii noastre si fu$im de noi insine. Fai de cei ce ascund lui Dumnezeu taina planurilor lor, ca faptele lor sa se faca la intuneric" Fai de cei care zic; Cine ne 'ede? Cine ne stie? 3 a'erti*ea*a Prorocu& I!aia ,I!aia AM,4H.3 Calea radicala de lu(ta cu meca"i!me&e (e a$arare $!i2o&o0ica e!te constientizarea urmarilor lor pierzatoare si recunoasterea sincera a propriilor nea:unsuri. 6arierele de (rotectie tre uie >co orate+ cu i"(ema"are, $e"tru a nu-l lasa pe om 1$olas* fara a-i oferi nimic in schimb si fara a-l invata metodele asceticii ortodoxe. 9ltminteri, el va ramane sin$ur cu sine insusi A neinarmat si incon:urat de o multime de patimi. Si, (u$a cum !e !tie, unde-i unul" nu-i (utere. -u este $reu sa fu$i pentru o vreme de tine insuti+ din pacate, este mai complicat sa te intorci pentru totdeauna. aca nu se intampla asta, omul risca sa se 1piarda* de tot. .ierderea de sine este o cumplita boala duhovniceasca a omenirii contemporane, pedeapsa pentru apostazie. Cre!ti"i!mu& co"!i(era $acat %a&!e&e i(ea&uri !i 'a&ori a&e 'ietii ,0oa"a (u$a ca!ti0, !&a'a, $&aceri !3a3m3(3.1 (rietenia lumii este dusmanie fata de Dumnezeu ,Iaco' C, C.3 Toate %orme&e (e com$ortame"t a&e $er!o"a&itatii o&"a'e (u2o'"ice!te, ce !-a $ier(ut $e !i"e, au u" "umitor comu"1 ea isi iroseste cu usuratate viata pamanteasca in pa$uba celei vesnice. e aici iau nastere o dependenta narcotica sui generis fata de vicii si o totala de$radare morala. .ierderea de sine e!te u" %e"ome" cu e=trem (e mu&te %atete3 Pri"tre !em"e&e &ui !e a%&a totala cufundare in problemele material-banesti, pustietatea launtrica, plictiseala, 1socul ontologic. I" ace!t $&a", (ierderea de sine e!te tere"u& !i tota&itatea ce&or&a&te o&i (u2o'"ice!ti, a&e caror !im$tome !e ma"i%e!ta i" 'arii 0ra(e3

K4L Potri'it 'er!iu"ii ru!e citate (e autor Cn.tr.D.

,(i"1 7onstantin ). Norin, )@coala-te si umbla; .asi spre insanatosire, E(itura

I"ter'iu $u &icat $e"tru $rima (at5 6" *iaru& )GOLOS+ (i" 4JDI )GOLOS+ ,)G&a!u&.+ e!te u" *iar ru! (i" !eco&u& a& QIQ-&ea care a a$5rut &a Sa"Rt Peter! ur0 6"tre 4JIE !i 4JJC3 CE

Re$orter ,(.1 Ce cre(eti (e!$re rX* oi? F3M3DOSTOIE@SBI , .1 I(eea cX rX* oiu& ar %i u" %&a0e& a& ome"irii e!te "X!tru!"icX3 RX* oiu& $o&itic i"ter"atio"a& "u a(uce (ec6t %o&oa!e 6" toate $ri'i"te&e !i (e aceea e!te a !o&ut "ece!ar3 R1 Dar oame"ii mer0 &a rX* oi ca !X !e omoare 6"tre ei3 Ce-i at6t (e "ece!ar aici? D1 <" $rimu& r6"( e %a&! !X cre*i cX oame"ii !e (uc &a rX* oi ca !X !e omoare 6"tre ei3 Nicio(atX o a!eme"ea i(ee "-a %o!t $u!X $e $rimu& $&a", ci, (im$otri'X, !e (uc !X-!i /ert%ea!cX 'iata3 A!ta e (e/a cu totu& a&tce'a3 Nu e=i!tX o i(ee mai $re!u! (ec6t aceea (e ati /ert%i $ro$ria 'iatX, a$Xr6"(u-ti %ratii !i $atria3 FXrX i(ei 0e"eroa!e, ome"irea "u $oate trXi !i c2iar cre( cX ome"irii 6i $&ace rX* oiu& $e"tru a %i $Xrta!a u"ei i(ei 0e"eroa!e3 Acea!ta-i o "ece!itate3 R1 Ome"irii 6i $&ace rX* oiu&? D1 Cum !X "u? E ci"e'a (e!cura/at 6" tim$u& rX* oiu&ui? Dim$otri'X, toatX &umea e 6m Xr XtatX, toti au mora&u& ri(icat !i "u e=i!tX urmX (e a$atie !au $&icti!ea&X, ca 6" 'remuri&e (e $ace3 A$oi, (u$X ce rX* oiu& !e termi"X, ce mu&t &e $&ace oame"i&or !X-!i (e$e"e ami"tiri&e &e0ate (e e&, c2iar !i atu"ci c6"( ace!ta !e termi"X cu o 6"%r6"0ere- SX "u-i cre(eti $e cei care, 6" tim$u& rX* oiu&ui, atu"ci c6"( !e 6"t6&"e!c, 6!i !$u", c&Xti"6"( (i" ca$1 Ce "e"orocire- Ce 'remuri am a/u"! !X trXim- A!t%e& (e &ucruri !e !$u" (oar a!a, (e oc2ii &umii3 Dim$otri'X, 6" !u%&etu& %iecXruia e o mare !Xr Xtoare3 Stiti, e cum$&it (e 0reu !X recu"o!ti cX "utre!ti u"e&e i(ei1 &umea te 'a acu*a, 'a !$u"e cX e!ti %iarX, retro0ra(3 Nime"i "u !e 'a (eci(e !X e&o0ie*e rX* oiu&3 0 pace !ndelun$at produce apatie R1 Oare c2iar "u !e 'or 0X!i i(ei 0e"eroa!e !i %XrX rX* oi? Ace!tea ar a'ea co"(itii mai u"e !X !e (e*'o&te $e tim$ (e $ace3 D1 A !o&ut (im$otri'X, a !o&ut co"trar3 Ge"ero*itatea (i!$are 6" $erioa(e&e (e $ace 6"(e&u"0atX iar &ocu& ei e!te &uat (e ci"i!m, i"(i%ere"tX, $&icti!ea&X3 6" tim$u& u"ei $Xci 6"(e&u"0ate, a&a"ta !ocia&X !e 6"c&i"X 6"tot(eau"a !$re tot ceea ce e!te rXu !i ru(ime"tar &a ome"ire, !acri%iciu& (e !i"e e!te re!$ectat 6"cX, e!te $retuit, 6"!X cu c6t mai mu&t 'a co"ti"ua $acea, toate ace!te &ucruri mi"u"ate, 0e"eroa!e $X&e!c, !e u!ucX, mor, iar o0Xtia, c6!ti0u& aca$area*X totu&3 P6"X &a urmX rXm6"e (oar %XtXr"icia3 O $ace 6"(e&u"0atX $ro(uce a$atie, (e!%r6u, (imi"uea*X 06"(irea, toce!te !imturi&e3 R1 Dar !tii"ta? Arte&e? Se (e*'o&tX e&e 6" tim$u& rX* oiu&ui? D1 Stii"ta !i arte&e !e (e*'o&tX 6"tot(eau"a 6" $erioa(a ime(iat urmXtoare 6"c2eierii rX* oiu&ui3 RX* oiu& &e 6""oie!te, &e 6m$ro!$Xtea*X, &e (X u" "ou im$u&!3 6" tim$u& u"ei $Xci 6"(e&u"0ate &6"ce*e!te !i !tii"ta3 Stii"ta rec&amX 0e"ero*itate, a "e0atie c2iar3 Dar CC

c6ti oame"i (e !tii"tX re*i!tX 6" %ata u&ceru&ui $Xcii? 6"cercati, (e e=em$&u, (e$X!iti o $atimX, cum e!te i"'i(ia- Ea e $rimiti'X !i tri'ia&X, (ar $Xtru"(e !i 6" ce&e mai "o i&e !u%&ete a&e !a'a"ti&or3 Si u"ui !a'a"t 6i 'i"e $o%ta (e a $artici$a &a o$u&e"ta !i !trX&ucirea 0e"era&X3 Cum cre(eti, ar rXm6"e mu&ti cei care ar mu"ci cu a(e'Xrat? C6"( 6"ce$i !X t6"/e!ti (u$X 0&orie, ime(iat a$are 6" !tii"tX !ar&ata"ia, 0oa"a (u$X e%ecte, !i, mai a&e!, $ra0mati!mu& $e"tru cX 'ei (ori !i o0Xtie3 6" artX e ace&a!i &ucru, aceea!i 0oa"X (u$X e%ecte, (u$X ci"e !tie ce !u ti&itate3 I(ei&e !im$&e, c&are, 0e"eroa!e !i !X"Xtoa!e "u 'or mai %i &a mo(X3 6"cetu& cu 6"cetu&, !e 'a $ier(e !imtu& mX!urii !i a& armo"iei3 @or a$Xrea (e%ormXri a&e !imturi&or !i $a!iu"i&or3 DacX "-ar %i e=i!tat rX* oiu& $e &ume, arta ar %i !ucom at (e%i"iti'3 Ce&e mai u"e i(ei a&e artei !u"t (ate (e rX* oi, (e &u$tX3 (zboiul dezvolt iubirea fratern R1 ?i cre!ti"i!mu&? D1 Cre!ti"i!mu& 6"!u!i recu"oa!te rX* oiu& !i $rooroce!te cX !a ia "u 'a (i!$Xrea $6"X &a !%6r!itu& &umii3 Ace!t &ucru e!te e=traor(i"ar !i te u&uie!te3 FXrX 6"(oia&X cX, 6"tr-o acce$tie mora&X !u$erioarX, cre!ti"i!mu& re!$i"0e rX* oiu& !i $ro$o'X(uie!te iu irea %rater"X3 Eu 6"!umi mX 'oi ucura atu"ci c6"( !X ii&e 'or %i tra"!%ormate 6" $&u0uri3 A$are 6"!X 6"tre area1 c6"( ar %i $o!i i& !X !e 6"t6m$&e ace!t &ucru? Si meritX oare !X %aci $&u0uri (i" !X ii? Pacea, tot tim$u& !i $retuti"(e"i, e!te 6"tr-at6t (e rea, 6"c6t (e'i"e c2iar imora& !-o !u!tii1 "u mai rXm6"e "imic (e $retuit, a !o&ut "imic (e $X!trat3 6" $erioa(e&e (e $ace !e 6"rX(Xci"ea*X &a!itatea !i "eci"!tea3 Omu&, $ri" "atura !a, e!te 0ro*a' (e 6"c&i"at cXtre &a!itate !i "eru!i"are, &ucru $e care-& !tie !i e& &a $er%ectie (e!$re !i"e3 IatX (e ce !e $oate ca e& !X (orea!cX at6t (e mu&t rX* oiu&, 6" care 'e(e u" &eac3 RX* oiu& (e*'o&tX iu irea %rater"X !i a$ro$ie $o$oare&e3 R1 Cum a(icX )a$ro$ie $o$oare&e+? D1 O &i06"(u-&e !X !e re!$ecte u"u& $e ce&X&a&t3 RX* oiu& 6i 6m$ro!$Xtea*X $e oame"i3 Ce& mai mu&t iu irea (e oame"i !e ma"i%e!tX (oar $e c6m$u& (e &u$tX3 E!te o rea&itate a !o&ut !tra"ie %a$tu& cX rX* oiu& 6& 6"rXie!te mai $uti" $e om, (ec6t $acea3 Ia ami"titi-'X (acX "oi i-am ur6t $e %ra"ce*i !i $e e"0&e*i 6" tim$u& cam$a"iei (i" Crimeea3 Dim$otri'X, "e-am !imtit mu&t mai a$ro$iati (e ei3 Ne i"tere!a $Xrerea &or 6" &e0XturX cu 'ite/ia "oa!trX, &eam acor(at a!i!te"tX me(ica&X $ri*o"ieri&or, !o&(atii !i o%iterii "o!tri, 6" mome"te&e (e armi!titiu, !e (uceau 6" a'a"$o!turi !i (oar cX "u !e 6m rXti!au cu i"amicii3 Au !i Xut 'o(cX 6m$reu"X3 S-a $romo'at !$iritu& ca'a&ere!c3 Ce&or care au a'ut (e !u%erit 6" tim$u& rX* oiu&ui &e !Xrea toatX &umea 6" a/utor, 6" 'reme ce, $e tim$ (e $ace, re0iu"i 6"tre0i $ot $ieri (e %oame $6"X a$ucXm "oi !X "e !cXr$i"Xm !au !X "e 2otXr6m !X &e (Xm c6te trei ru &e3 ;r razboi, lumea ar fi npdit de pl$i purpulente R1 Dar "u $o$oru& e!te ce& care !u%erX ce& mai mu&t 6" tim$u& rX* oiu&ui? Nu e& e!te ce& care (uce 0reu& rX* oiu&ui !i !u$ortX (i!tru0eri&e ace!tuia, i"com$ara i& mai mu&t (ec6t $Xturi&e 6"a&te a&e !ocietXtii? CH

D1 C2iar $o$oru& e!te ce& care $ro%itX ce& mai mu&t (e $e urma rX* oiu&ui3 C2iar (acX !u"teti cea mai uma"X $er!oa"X, 6"!X, oricum, 'X co"!i(erati !u$erior omu&ui !im$&u3 Ci"e, 6" *iua (e a*i, $oate c6"tXri !u%&ete&e oame"i&or cu o mX!urX cre!ti"X? U"itatea (e mX!urX e u*u"aru&, $uterea, %orta !i omu& !im$&u !tie %oarte i"e ace!t &ucru3 Oric6t (e mu&ti ro i ati e&i era !i oric6te &e0i ati !crie, i"e0a&itatea (i"tre oame"i "u 'a (i!$Xrea (i" !ocietatea "oa!trX3 Si"0uru& reme(iu e!te rX* oiu&3 a&eati', (e mome"t, (ar $&Xcut $e"tru $o$or3 RX* oiu& ri(icX !tarea (e !$irit a $o$oru&ui !i co"!tii"ta $ro$riei &ui (em"itXti3 RX* oiu& 6i %ace $e toti e0a&i 6" tim$u& &u$tei !i-& 6m$acX $e ro cu !tX$6"u& !Xu 6" cea mai 6"a&tX ma"i%e!tare a (em"itXtii uma"e, 6" !acri%iciu& !u$rem $e"tru cau*a comu"X, $e"tru toti, $e"tru $atrie3 6" tim$u& rX* oiu&ui !ur'i"e e0a&itatea (e$&i"X 6" ceea ce $ri'e!te eroi!mu&3 S6"0e&e 'Xr!at e u" &ucru im$orta"t3 Bo0atu& !i mu/icu&, &u$t6"( cot &a cot 6" 4J4A, au %o!t mai a$roa$e u"u& (e ce&X&a&t (ec6t &a ei 6" !at, $e mo!ie, 6" tim$ (e $ace3 RX* oiu& e!te u" $ri&e/ $e"tru ma!e (e a !e re!$ecta $e !i"e, moti' $e"tru care $o$oru&ui 6i $&ace rX* oiu&1 e& "X!coce!te c6"tece (e!$re rX* oi, (u$X aceea, mu&t tim$, !e (e&ectea*X a!cu&t6"( &e0e"(e !i $o'e!ti (e!$re rX* oi3 E c&ar, rX* oiu&, 6" 'remuri&e "oa!tre e!te "ece!ar; %XrX rX* oi !-ar $rX u!i &umea !au, 6" ce& mai u" ca*, !-ar tra"!%orma 6"tr-u" %e& (e muco*itate, 6"tr-o m6*0X ori i&X, "X$X(itX (e $&X0i $uru&e"te3 ,raducere; *lie Danilov CConvorbiri /iterareD

Co$iii "u !e *i(e!c $ri" &au(e&e "eco"te"ite, Cu'io!u& Por%irie Ba'!oRa&i'itu& Mar I Pu &icat (e Laure"iu Dumitru Co$iii "u !e *i(e!c $ri" &au(e&e "eco"te"ite3 De'i" e0oi8ti 8i iu itori (e !&a'5 (e8art53 @or (ori 6"trea0a 'ia:5 !5 %ie &5u(a:i (e to:i, "e6"cetat, c2iar (ac5 &i !e !$u" 8i mi"ciu"i3 Di" "e%ericire, a!t5*i to:i !-au 6"'5:at !5 mi"t5, iar cei iu itori (e !&a'5 (e8art5 $rime!c mi"ciu"i&e, ace!tea !u"t 2ra"a &or3 >S$u"e orice, %ie 8i mi"ciu"5, %ie 8i iro"ie+, *ic ei3 Dum"e*eu "u 'rea a!ta3 Dum"e*eu 'rea a(e'5ru&3 Di" "e%ericire, a!ta "-o 6":e&e0 to:i, 8i %ac cu (e!5'7r8ire ce&e $otri'"ice3 Co$iii, c7"( !u"t &5u(a:i mereu, %5r5 (i!cer"5m7"t, !u"t &ua:i 6" !t5$7"ire (e ce& $otri'"ic3 Le r5!co&e8te e0oi!mu& 8i, o i8"ui:i (e mici cu &au(e&e $5ri":i&or 8i a&e 6"'5:5tori&or, $ot !5 6"ai"te*e 6" 6"'5:5tur5, (ar ce %o&o!? <" 'ia:5 'or ie8i e0oi8ti, iar "u cre8ti"i3 E0oi8tii "u $ot !5 %ie "icio(at5 cre8ti"i3 E0oi8tii 'or 6"tot(eau"a !5 %ie &5u(a:i (e to:i, !5 %ie iu i:i (e to:i, to:i !5-i 'or ea!c5 (e i"e, &ucru $e care Dum"e*eu& "o!tru, Bi!erica "oa!tr5, 9ri!to!u& "o!tru "u &e 'oie8te3

CI

Re&i0ia "oa!tr5 "u 'rea ace!t c2i$, ace!t %e& (e e(uca:ie3 Dim$otri'5, 'rea ca (e mici co$ii !5 6"'e:e a(e'5ru&3 A(e'5ru& &ui 9ri!to! 6"t5re8te %a$tu& c5, (ac5 6& &au*i $e u" om, 6& %aci e0oi!t3 Omu& e0oi!t e!te u" r5t5cit, c5&5u*it (e (ia'o&u&, (e (u2u& ce& r5u3 A!t%e&, cre!c7"( 6" e0oi!m, 6"t7ia &ui 6"(e&et"icire e!te !5-L t505(uia!c5 $e Dum"e*eu 8i !5 %ie u" e0oi!t i"a(a$ta i& 6" comu"itate3 Tre uie !5 !$ui a(e'5ru&, !5-& a%&e omu&3 A&t%e& 6& 6"t5re8ti 6" "e8tii":a &ui3 C7"( !$ui ce&ui&a&t a(e'5ru&, atu"ci e& !e orie"tea*5, ia ami"te, 6i a!cu&t5 8i $e cei&a&:i, !e 6"%r7"ea*53 A!t%e&, 8i co$i&u&ui 6i 'ei !$u"e a(e'5ru&, 6& 'ei certa, ca !5-8i (ea !eama c5 ceea ce %ace "u-i i"e3 Ce !$u"e 6":e&e$tu& So&omo"? Cine cru toiagul su $i ur$te co(ilul" iar cel care l iube$te l ceart la vreme ,Pi&(e&e &ui So&3 4E, AC.3 Dar "u !5-& a:i cu 7ta, c5ci atu"ci !5rim (i"co&o (e 2otare 8i !e 6"t7m$&5 co"trariu&3 Pri" &au(a (e mici, 6i $urt5m $e co$iii "o8tri &a e0oi!m3 Iar $e ce& e0oi!t $o:i !5-& 6"8e&i, e (e-a/u"! !5-i !$ui c5 e!te u", !5-i um%&i eu&3 ?i a8a 6:i !$u"e1 >A, ace!ta m5 &au(5, ace!ta e!te u"+3 Ace!tea "u !u"t &ucruri corecte3 Pe"tru c5 omu& cre8te 6" e0oi!m, 6"ce$ 6"curc5turi&e 6"&5u"tru& !5u, !u%er5, "u 8tie ce !5 %ac53 Prici"a %r5m7"t5rii !u%&ete8ti e!te e0oi!mu&3 C2iar 8i $!i2iatrii 6"8i8i, (ac5 !tu(ia*5 ace!t &ucru, 'or 'e(ea c5 e0oi!tu& e!te o&"a'3 Nicio(at5 "u tre uie !5-i &5u(5m 8i !5-i &i"0u8im $e !eme"ii "o8tri, ci !5-i c5&5u*im c5tre !mere"ie 8i c5tre iu irea &ui Dum"e*eu3 ?i !5 "u c5ut5m "oi !5 "e iu ea!c5, &5u(7"(u-i $e cei&a&:i3 S5 6"'5:5m !5 iu im, iar "u !5 cerem !5 %im iu i:i3 S5-i iu im $e to:i 8i !5 %acem /ert%e c7t $utem mai mari, $e"tru to:i %ra:ii cei 6"tru 9ri!to!, (e*i"tere!at, %5r5 !5 a8te$t5m &au(e 8i iu ire (e &a ei3 Ace8tia 'or %ace tot ceea ce Dum"e*eu &e 'a !$u"e3 Dac5 8i ei !u"t cre8ti"i, 'om (a !&a'5 &ui Dum"e*eu c5 "e-am 6"t7&"it 8i i-am a/utat !au &e-am !$u! u" cu'7"t u"3 A8a !5-i $o'5:ui:i 8i $e co$iii (e &a 8coa&53 Ace!ta e!te a(e'5ru&3 A&t%e& (e'i" i"a(a$ta i&i3 Nu 8tiu u"(e mer0 8i ce %ac, iar $rici"a !u"tem "oi, c5 i-am %5cut a8a3 Nu i-am c5&5u*it !$re a(e'5r, !$re !mere"ie, !$re iu irea &ui Dum"e*eu3 I-am %5cut e0oi8ti, iar acum iat5 roa(5E=i!t5, 6"!5, 8i co$ii care $ro'i" (i" $5ri":i !meri:i, 8i c5rora &i !e 'or e8te (e c7"( !u"t mici (e!$re Dum"e*eu 8i (e!$re !%7"ta !mere"ie3 Ace8ti co$ii "u creea*5 $ro &eme !eme"i&or &or3 Nu !e m7"ie c7"( &e ar5:i 0re8ea&a, ci !e !tr5(uie!c !5 !e 6"(re$te, 8i !e roa05 &ui Dum"e*eu !5-i a/ute !5 "u (e'i"5 e0oi8ti3 Eu, ce !5 '5 !$u", c7"( am a/u"! 6" S%7"tu& Mu"te am mer! &a "i8te B5tr7"i tare !%i":i3 Ace8tia "icio(at5 "u mi-au !$u! >Bra'o-+3 <"tot(eau"a m5 !%5tuiau cum !5-L iu e!c $e Dum"e*eu 8i cum !5 %iu 6"tot(eau"a !merit3 S5-L c2em $e Dum"e*eu !5 m5 6"t5rea!c5 6" !u%&etu& meu 8i !5-L iu e!c mu&t3 Nici "-am 8tiut (e ace!t >Bra'o-+, "ici "u &-am c5utat3 Dim$otri'5, m5 !tr7mtoram c5 B5tr7"ii mei "u m5 certau3 Ziceam1 >M7"ca-m-ar Raiu&, "-am 05!it B5tr7"i u"i-+3 @oiam !5 m5 mu!tre, !5 m5 certe, !5 !e $oarte a!$ru3 Dac5 au(e 'reu" cre8ti" ce '5 !$u" eu acum, !e $ier(e cu %irea 8i "u &e $rime8te3 Cu toate ace!tea, a8a e!te i"e # !merit, !i"cer3

CD

Nici $5ri":ii mei "u mi-au !$u! "icio(at5 >Bra'o-+3 Nici "u-& 'oiam3 Pe"tru acea!ta, tot ce %5ceam, %5ceam (e*i"tere!at3 Acum, c5 m5 &au(5 oame"ii, m5 !imt $ro!t3 Ce !5 '5 !$u"G M5 ati"0e 6"5u"tru c7"( cei&a&:i 6mi !$u" >Bra'o-+3 Dar "u m-am '5t5mat, %ii"(c5 am 6"'5:at !mere"ia3 ?i acum, (e ce "u 'reau !5 %iu &5u(at? Pe"tru c5 8tiu c5 &au(a 6& %ace $e om 05u"o! 8i a&u"05 2aru& &ui Dum"e*eu3 Iar 2aru& &ui Dum"e*eu 'i"e "umai $ri" !%7"ta !mere"ie3 Omu& !merit e!te omu& (e!5'7r8it3 Nu !u"t ace!tea %rumoa!e? Nu !u"t a(e'5rate? Cui 6i !$ui a!ta, 'a *ice1 >Ce !$ui, u"u&e, (ac5 "u-& &au*i $e co$i& "ici "u $oate citi, "ici, "iciG+3 Dar acea!ta !e 6"t7m$&5 $e"tru c5 a8a !u"tem "oi, 8i 6i %acem a8a 8i $e co$ii3 A(ic5 am r5t5cit (e &a a(e'5r3 E0oi!mu& &-a !co! $e om (i" Rai, e!te u" mare r5u3 Primii oame"i, A(am 8i E'a, erau !im$&i 8i !meri:i, $e"tru aceea tr5iau 6" Rai3 A'eau, $recum !e !$u"e 6" &im a/ teo&o0ic, ce&e (i"tru 6"ce$ut, a(ic5 2ari!me&e $e care Dum"e*eu &e-a (at &a 6"ce$ut, c7"( &-a *i(it $e om, a(ic5 'ia:a, "emurirea, co"8tii":a, !t5$7"irea $e!te !i"e, iu irea, !mere"ia 8i ce&e&a&te3 A$oi (ia'o&u& a i* utit !5-i 6"8e&e $ri" &au(53 S-au um$&ut (e e0oi!m, 6"!5, %ire!cu& omu&ui, a8a cum &-a $&5!muit Dum"e*eu, e!te !mere"ia3 <" 'reme ce e0oi!mu& e!te ce'a "e%ire!c, e!te oa&5, e!te 6m$otri'a %irii3 A8a(ar, c7"( "oi um%&am 6" co$i& ace!t >!u$er-eu+ cu &au(e&e, 6i a:7:5m e0oi!mu&, 6i %acem mare r5u3 <& %acem mu&t mai u8or i"%&ue":a i& (e &ucruri&e (ia'o&e8ti3 A!t%e&, cre!c7"(, 6& 6"(e$5rt5m (e toate &ucruri&e (e $re: 'ie:ii3 Nu cre(e:i c5 acea!ta e!te $rici"a $e"tru care co$iii !e $ier(, $e"tru care oame"ii !e r5*'r5te!c? E!te e0oi!mu&, $e care (i" %ra0e(5 '7r!t5 $5ri":ii &i &-au !5(it3 Dia'o&u& e!te mare&e e0oi!t, mare&e &ucea%5r3 A(ic5 6& tr5im $e (ia'o&u& 6"&5u"tru& "o!tru, 6& tr5im $e &ucea%5r3 Nu tr5im !mere"ie3 Smere"ia e a &ui Dum"e*eu, e!te ce'a tre ui"cio! !u%&etu&ui omu&ui3 E!te ce'a or0a"ic3 Iar c7"( &i$!e8te, e!te ca 8i c7"( ar &i$!i i"ima (i" or0a"i!m3 I"ima (5 'ia:5 or0a"i!mu&ui, iar !mere"ia (5 'ia:5 !u%&etu&ui3 Pri" e0oi!m, omu& e!te (e $artea (u2u&ui ce&ui r5u, a(ic5 !e (e*'o&t5 cu (u2u& ce& r5u, "u cu ce& u"3 A!ta a i* utit (ia'o&u& !5 %ac53 A %5cut $5m7"tu& &a iri"t, ca !5 "u "e mai $utem 6":e&e0e 6"tre "oi3 Ce !5 %ie toate a!tea $e care &e-am $5:it, 8i "u "e (5m !eama? @e(e:i cum "e-am 6"8e&at? Am %5cut $5m7"tu& "o!tru 8i e$oca "oa!tr5 o a(e'5rat5 c&i"ic5 (e $!i2iatrie- ?i "u "e (5m !eama (e 0re8ea&53 To:i "e mir5m1 >Ce-am (e'e"it, u"(e mer0em, (e ce co$iii "o8tri au a$ucat-o $e u" a!t%e& (e (rum, (e ce-au $&ecat (e aca!5, (e ce au $5r5!it 'ia:a, 8coa&a? De ce !e-"t7m$&5 a!ta?+3 Dia'o&u& a i* utit !5 !e %ac5 $e !i"e "e'5*ut 8i !5-i %ac5 $e oame"i !5-& "umea!c5 6" a&te %e&uri3 Doctorii, $!i2o&o0ii !$u" (e!eori, c7"( u" om $5time8te1 >A, ai o "e'ro*5- A, ai o a"0oa!5-+ 8i a&te&e a!eme"ea3 Nu $ot $rice$e c5 (ia'o&u& r5!co&e8te 8i tu& ur5 6" om e0oi!mu&3 ?i totu8i (ia'o&u& e=i!t5, e!te (u2u& r5ut5:ii3 Dac5 !$u"em c5 "u e=i!t5, e!te ca 8i c7"( am t505(ui E'a"02e&ia, care 'or e8te (e!$re e&3 Ace!ta e!te 'r5/ma8u& "o!tru, ce& ce "e &u$t5 toat5 'ia:a, $otri'"icu& &ui 9ri!to!, (e aceea !e "ume8te 8i a"ti2ri!t3 9ri!to! a 'e"it $e $5m7"t ca !5 "e !ca$e (e (ia'o&u& 8i !5 "e (5ruia!c5 m7"tuirea3 Dre$t aceea, tre uie !5-i 6"'5:5m $e co$ii !5 tr5ia!c5 !merit 8i !im$&u, !5 "u caute &au(a 8i $e >Bra'o-+3 S5-i 6"'5:5m c5 e=i!t5 !mere"ia, care e!te !5"5tatea 'ie:ii3

CJ

Co"ce$:ia !ociet5:ii co"tem$ora"e %ace r5u co$ii&or3 Ea are a&t5 $!i2o&o0ie, a&t5 $e(a0o0ie, care !e a(re!ea*5 co$ii&or atei&or3 Acea!t5 co"ce$:ie (uce &a !ama'o&"icie3 ?i 'e(e:i roa(e&e &a co$ii 8i &a ti"eri3 Ti"erii !tri05 a!t5*i, *ic7"(1 YTre uie !5 "e 6":e&e0e:i-Z3 <"!5 "u tre uie !5 mer0em "oi &a ei3 Dim$otri'5, "e 'om ru0a $e"tru ei, 'om !$u"e ce-i i"e, 'om tr5i i"e&e, 6& 'om $ro$o'5(ui, (ar "u "e 'om a(a$ta (u2u&ui &or3 S5 "u !tric5m m5re:ia cre(i":ei "oa!tre3 Nu !e cu'i"e ca, 6"cerc7"( !5-i a/ut5m, !5 (o 7"(im %e&u& &or (e a 07"(i3 Tre uie !5 %im ci"e !u"tem, 8i !5 $ro$o'5(uim a(e'5ru&, &umi"a3 De &a P5ri":i 'or 6"'5:a co$iii3 <"'5:5tura P5ri":i&or &e 'a ar5ta ce&e (e!$re !$o'e(a"ie, $atimi, r5ut5:i, cum au iruit !%i":ii r5u& 6"&5u"tru& &or3 Iar "oi "e 'om ru0a ca Dum"e*eu !5 Se !5&58&uia!c5 6"&5u"tru& &or3 <"'5:a:i-i $e co$ii !5 cear5 a/utoru& &ui Dum"e*eu, Cu'io!u& Por%irie Ba'!oRa&i'itu& Mar I Pu &icat (e Laure"iu Dumitru Me(icame"tu& 8i mare&e !ecret $e"tru cre8terea co$ii&or e!te !mere"ia3 <"cre(erea 6" Dum"e*eu (5 o !i0ura":5 a !o&ut53 Dum"e*eu e!te totu&3 Nu $oate "ime"i !5 !$u"5 >Eu !u"t totu&+3 Acea!ta '5(e8te e0oi!mu&3 Dum"e*eu 'rea !5-i c5&5u*im $e co$ii &a !mere"ie3 E!te "e'oie (e &uare ami"te atu"ci c7"( 6i 6m 5r 5ta:i $e co$ii3 Co$i&u&ui "u tre uie !5-i !$ui1 >Tu 'ei i* uti, tu e8ti im$orta"t, e8ti t7"5r, e8ti cura/o!, e8ti (e!5'7r8it-G+3 Nu-& %o&o!i:i a!t%e& $e co$i&3 Pute:i, 6"!5, !5-i !$u"e:i !5 %ac5 ru05ciu"e3 S5-i !$u"e:i1 >Co$i&u& meu, Dum"e*eu :i-a (at (aruri&e $e care &e ai3 Roa05-te !5-:i (ea Dum"e*eu $uteri, ca !5 &e cu&ti'i 8i !5 reu8e8ti3 S5-:i (ea Dum"e*eu 2aru& S5u+3 Acea!ta e!te totu&3 S5 6"'e:e co$iii !5 cear5 a/utoru& &ui Dum"e*eu $e"tru orice &ucru3 Co$ii&or &e %ace r5u &au(a3 Ce !$u"e cu'7"tu& &ui Dum"e*eu? -o(orul meu" cei ce te fericesc (e tine te rtcesc $i te abat de la calea (e care tu mergi ,I!aia E,4A.3 Ce& ce "e &au(5, "e 6"8ea&5 8i "e !tr7m 5 c5r5ri&e 'ie:ii3 C7t (e 6":e&e$te !u"t cu'i"te&e &ui Dum"e*eu- Lau(a "u-i $re05te8te $e co$ii $e"tru 0reut5:i&e 'ie:ii, ci a/u"0 i"a(a$ta i&i, !e $ier( 8i, 6" ce&e (i" urm5, !e "e"oroce!c3 Acum &umea !-a !tricat3 Co$i&u&ui mic i !e !$u" "umai cu'i"te (e &au(53 >S5 "u-& cert5m, !5 "u i "e 6m$otri'im, !5 "u-& !i&im $e co$i&+3 <"!5 co$i&u& !e 6"'a:5 a8a 8i "u $oate reac:io"a corect "ici &a cea mai mic5 0reutate3 <"(at5 ce i !e 6m$otri'e8te ci"e'a, !e r5"e8te, "-are $utere mora&53 P5ri":ii !u"t $rimii r5!$u"*5tori $e"tru "ereu8ita co$ii&or 6" 'ia:5, a$oi 6"'5:5torii 8i $ro%e!orii3 <i &au(5 6"tr-u"a3 Le !$u" cu'i"te e0oi!te3 Nu-i a8ea*5 6" Du2u& &ui Dum"e*eu, 6i 6"!tr5i"ea*5 (e Bi!eric53 C7"( co$iii cre!c $u:i" 8i mer0 &a 8coa&5 cu ace!t e0oi!m, %u0 (e re&i0ie 8i o (i!$re:uie!c, 68i $ier( re!$ectu& %a:5 (e Dum"e*eu, %a:5 (e $5ri":i, %a:5 (e to:i3 De'i" "e!u$u8i, a!$ri 8i "emi&o8i, %5r5 re!$ect (e Dum"e*eu 8i (e re&i0ie3 Am a(u! 6" 'ia:5 e0oi8ti, iar "u cre8ti"i3

CM

Pacate&e a"a&e care rama" $acateG !i i" mo(er"itate1 TINUTA PRO@OCATOARE, MAC9IA[UL, IMPODOBIREAG Smi"tea&a %emei&or !i 'i"a ar ati&or Pu &icat $e &E 8ar %&'% W Cate0orii1 Cultura desfraului" Ras(unsurile 6isericii la (roblemele vremurilor W Pri"t T2i! Po!t

Motto1 Citim adesea sfintele carti si ade'arurile credintei ortodo<e ni se par asa de grele, incat cautam felurite cai de a le ocoli si a nu le implini in 'iata noastra) 0ceasta este cea mai pagubitoare purtare a unui crestin) ?ricat de grele ar fi, ade'arurile credintei noastre trebuie primite si implinite intocmai) >oi trebuie sa ne ridicam la inaltimea lor si nu sa le pogoram pe ele la masura slabiciunilor si neputintelor noastre) C!emarea noastra este sa avem oc!ii (ururea atintiti la 3ristos" ince(atorul si (linitorul credintei" straduindu-ne sa urcam din trea(ta in trea(ta (e calea desavarsirii" (ana la sfintenie. @a ne a%ute Dumnezeu ca citind sa cunoastem si cunoscand sa si implinim intocmai si sa ne mantuim. ,P.%. <alaction, Episcopul 9lexandriei si Teleormanului, i"1 Proto!3 Nico(im Ma"(ita, )Al cui c!i( sa (urtam2), E(itura A0a$i!, Bucure!ti, 4MMM, $3 E. a3 Ti"uta i"(ece"ta a %emei&or orinta celor mai multe femei si fete din ziua de astazi de a placea si de a incanta prin alte mi:loace decat cele firesti au criticat-o toti %fintii Parinti. Si "u "umai ei, ci c2iar !i i"te&e$tii 0reci !i &ati"i (i" a"tic2itate3 Ace!tia, (e!i erau $a0a"i !i "u-L cu"o!teau $e Dum"e*eu, a'eau totu!i !a(ite i" !u%&ete&e &or constiinta morala A pe care o avem cu totii, insa prea multi dintre noi am inabusit-o, i-am su$rumat $lasul, facandu-l sa se HF

auda tot mai slab, pana cand am a:uns sa nu mai auzim deloc acest $las al constiinteiC A!t%e&, (e e=em$&u mare&e %i&o!o% &ati" Se"eca o &au(a $e o a"ume 9e&'ia ca "u a ra'"it >imbracamintea confectionata doar (entru a arata goliciunea+ # iata cat (e mo(er" i" 0a"(ire $oate %i ace!t i"'atat care a trait acum AFFF (e a"iDe a!eme"ea, S%a"ta Scri$tura co"(am"a ace!t $acat i" $a!a/e care $e a&ocuri !u"t a(e'arate i"'ecti'e, %o&o!i"( >%ra*e tari+ !i e=$re!ii a(e!eori !oca"te3 U" a!t%e& (e %ra0me"t, (e'e"it c&a!ic, $utem i"ta&"i in cartea profetului &saia, in portretul pe care acesta il face 1fiicelor @ionului* care, 1pentru ca sunt mandre si umbla tantose si cu pri'iri galese si cu pasi alintati si zanganind lantu%ele de la picioarele lor, omnul le va pedepsi dezvelindu-le $oliciunea, dandu-le 1in loc de miresme, putreziciune, in loc de cosite impletite, c+elie- De!i $a!a/u& !e re%era mai a&e! &a &u= !i im$o(o iri, o !er'am ca $e(ea$!a ace!tor %emei (e a %i (e*0o&ite i" %ata tuturor e!te i" *i&e&e "oa!tre u" &ucru $e care e&e i"!e&e i& cauta, (i" care i!i %ac u" moti' (e tru%ie i" &oc (e $&a"0ere, (e !&a'a (e!arta i" &oc (e ru!i"eG S%a"tu& Ioa" Gura (e Aur !cria (e a!eme"ea (e!$re %emei&e !i %ete&e ce !e im$o(o eau !au um &au $ri" ora! im racate i"(ece"t3 Pari"te&e a%irma ca acestea sunt cu mult mai pacatoase decat femeile desfranate, deoarece acestea din urma isi practica meseria lor imorala in case si in locuri ascunse, in vreme ce acele femei care umbla imbracate indecent isi arata imoralitatea in public3 S%a"tu& Ioa" &e a!eama"a cu uci$asii, care omoara barbatii atat trupeste, cat si sufleteste. I" ace!t %e&, intr-o zi o femeie Fcare se imbraca necuviinciosG (oate sa (rovoace involuntar si inconstient la (acat (e atatia barbati care o (rivesc Fvoluntar sau involuntarG in ziua res(ectiva..) Deci ea poate sa faca zilnic zeci si sute de pacate) .rin portul ei indecent; roc+ie sau fusta scurta, transparenta, pantaloni stramti pe ea, in asa fel incat se obser'a forma corpului foarte clar etc), poate rani zilnic atatea suflete omenesti) 0 astfel de femeie a vazut odata sfantul 9mbrozie venind fara rusine la sfanta Eiserica, fara sa-i pese catusi de putin de raul pe care il producea celor care, chiar si fara voie, o vedeau. .ri'indu-ti +ainele - i !e a(re!ea*a !%a"tu& Am ro*ie - si felul in care arati, oricine ar crede ca te grabesti la %oc ori la teatru) 4)))6 .leaca si plange-ti pacatele si desfraul tau, nu mai 'eni aici sa-ti bati %oc de Dumnezeu, de sfanta &iserica, si prin nerusinatul tau suflet sa duci in pieire si in iad si alte suflete ne'ino'ate- CCalea sufletelor in vesnicie" E(itura Lumi"a (i" Lumi"a, 4MMA, 'o&3 II, $3 HDE.) S$er !a "u !e i"te&ea0a (i" ace!tea ca !%a"tu& Am ro*ie ar %i (at-o a%ara (i" i!erica, re%u*a"(u-i o $o!i i&a $ocai"ta3 Nici(ecum- impotriva, sfantul 9mbrozie tocmai

H4

aceasta i-a spus. sa plece sa isi plan$a pacatele, pentru a reveni in Eiserica cu un alt chip, atat interior cat si exterior, cu alte $anduri si dorinteC 3 Lu=u& !i im$o(o iri&e Lu=u&, im$o(o iri&e !i toate ce&e&a&te $acate care &e i"!ote!c au %o!t com atute i" "e"umarate ra"(uri, i" &ucrari&e &or, (e !%i"tii !i (e !criitorii Bi!ericii3 .ri'iti 3 ne indeamna un parinte 3 la c+ipurile si imbracamintea @fintei 7lisabeta, sotia batrana a preotului Ga+aria si mama @fantului #oan &otezatorul, si la tanara pururea (ecioara 8aria si luati pilda de purtare si imbracaminte) Fedeti la dansele; cap, piept, maini ori picioare goale, cum in'ata modele lumii inselatoare? Fedeti aici; cercei, margele, coliere, martisoare, bratari, inele, pudra, 'opsele, manic+iura?,) ,Proto!3 Nico(im Ma"(ita, /u<ul si im(odobirile ruineaza sufletul, E(itura A0a$i!, Bucure!ti, AFFE, $3 CD. U" a&t $reot orto(o= !$u"ea ca a!t%e& (e oame"i, >tagaduind ca fiinta omului e de la Dumnezeu" s(un in gura mare ca omul se trage din maimuta si cauta ca (rin viata lor sa se a(ro(ie cat mai mult de maimuta.F...G De fapt, c+iar in felul cum isi ingri%esc trupurile, acesti oameni 3 si din nefericire formeaza o mare ma%oritate 3 se aseamana maimutei si salbaticilor)F...G Se oie!c !i !e $oce!c !a& aticii, !e $oce!c !i !e oie!c !i oame"ii "o!tri; &uati ami"te !i cercetati o cucoa"a, a!a-*i! mo(er"a; sprancene nu mai are, pentru ca si le-a scos si a facut altele cu creionul, care nu mai sunt ca ale oamenilor, asa cum i le-a facut umnezeu. S...U isi pun salbaticii la $at, la urechi, la maini fel de fel de $ateli, apoi vedeti prin ce se deosebesc femeile noastre de ei. in un$hii si-au facut $hiare. %e maimutaresc si :oaca dupa o muzica simpla si salbatica, cei salbatici, se maimutaresc si :oaca dupa o muzica, la fel ca a lor, oamenii din Europa si din partile lumii pretinsa civilizata, dar care nu se deosebesc prin nimic de salbatici3 %i aceasta se numeste civilizatie,/ -u este curata salbaticie, ,I(em, $$3 HF-H4. Pari"te&e Nico(im $o'e!tea o i"tam$&are cu u" $reot mi!io"ar (i" Fra"ta care a $re(icat S%a"ta E'a"02e&ie i" A%rica3 Se !$u"e (e!$re e& ca, &a !%ar!itu& mi!iu"ii, oame"i cu"o!cuti, ru(e !i $riete"i au (orit !a au(a (e &a e& cum a reu!it !a co"'ertea!ca $e acei !a& atici3 Si $o'e!te!te $ari"te&e Nico(im1 >Ca"( a !o!it $reotu& mi!io"ar care era a!a (e mu&t a!te$tat, mai mu&te (oam"e im racate &a mo(a, !emi(e!$uiate, !i-au cerut !cu*e $e"tru ti"uta &or i"(ece"ta, &a care $reotu&, &i"i!tit !i ca&m, &e-a ra!$u"!1 >u face nimic, pentru ca eu, stand atatia ani de zile printre salbaticii care umbla goi ca si animalele, m-am obisnuit cu ei) ,G2eor02e Io"e!cu, Viata (arintelui )iodim 8andita. 'o&3 II, E(itura A0a$i!, Bucure!ti, AFFC, $3 CFE.

HA

Sa "u crea(a ci"e'a ca a%irmatii&e $ari"te&ui Nico(im Ma"(ita, care a !cri! mu&t (e!$re ace!te !u iecte, ar %i (oar $areri $er!o"a&e a&e ace!tuia !au a&e a&tora care 0a"(e!c &a %e& ca e&3 Nu, "ici(ecum3 -ici una dintre afirmatiile parintelui nu este o inovatie, ci toate au fost mai intai enuntate de %fintii Parinti, pe care-i citeaza fara z$arcenie in toate cartile sale. De a!eme"ea, $ri"tre cre!ti"ii "o!tri e=i!ta o $arere ero"ata (e!tu& (e ra!$a"(ita, co"%orm careia !crieri&e $ari"te&ui Nico(im Ma"(ita ar %i $e"tru oame"ii (e &a tara, "u $e"tru ei, i"te&ectua&ii3 A!t%e& (e a%irmatii "u $ot (ecat !a "e i"(urere*e3 0are %fintii Parinti A pe care ii citeaza atat de bo$at parintele -icodim A au scris numai pentru oamenii de la tara, 0are, daca suntem intelectuali, avem voie sa facem toate lucrurile infierate si combatute de %fintii Parinti, pentru ca noi suntem intelectuali, citim carti de teolo$ie inalta si suntem foarte induhovniciti, si nu avem nevoie sa ne facem probleme ca ar fi pacate impodobirile, tinuta necuviincioasa s.a., lucruri cu care trebuie sa se ocupe oamenii de la tara, care nu pot pricepe teolo$ia inalta,/C De a!eme"ea, %oarte mu&ti !%i"ti au c2iar !crieri i"tre0i (e!$re ace!te $acate3 Nu cre( ca ar mai %i "e'oie !a mai cite* (i" marturii&e &or, $e"tru ca !-ar $utea !crie o carte !e$arata "umai (e!$re &u= !i im$o(o iri i" !crieri&e S%i"ti&or Pari"tiG De aceea, $e"tru a "u i"carca ace!t te=t !i a "u-& o o!i $rea mu&t $e cititor, 'oi me"tio"a (oar "ume&e cator'a (i"tre ace!ti !%i"ti1 Ioa" Gura (e Aur, @a!i&e ce& Mare, Gri0orie (e Na*ia"*, C&eme"t A&e=a"(ri"u&, Am ro*ie a& Me(io&a"u&ui, Fericitii Au0u!ti" !i Iero"im, Pau&i" e$i!co$u& No&ei, I!i(or Pe&u!iotu&, Ci$ria" a& Carta0i"ei etc3 etc3 esi criticile acestor sfinti sunt intotdeauna necrutatoare, ele nu se transforma niciodata in miso$inism. S$re e=em$&u, sfantul 9mbrozie considera ca femeia ar putea fi altfel. mai cuviincioasa, mai modesta, mai buna, mai virtuoasa, daca barbatul i-ar cere acest lucru3 (emeia, ca faptura mai slaba si supusa barbatului, nar indrazni # !cria !%a"tu& Am ro*ie - sa cada in e<cese etalandu-si farmecele sau impodobirile, daca barbatul nu i-ar ingadui) #nsa el nu numai ca-i permite acestea, ci c+iar i le si pretinde3 0i atunci" tot el este acela care afirma ca femeia este (ricina tuturor rautatilor! "u toate ca se incearca mereu sa se scoata in evidenta si sa se puna accentul pe $reseala Evei din (ai, de ce ne-am mira ca a $resit, ea care prin insasi firea ei este mai slaba, de vreme ce a $resit si semenul ei mai puternic, - !e i"trea a tot !%a"tu& Am ro*ie3 Femeia # co"!i(era !%a"tu& # are ce& $uti" o !cu*a i" $acatu& ei, $e ca"( ar atu& "u3 Ea a %o!t iruita (e 'ic&ea"u& !ar$e, (e u" i"0er, c2iar (aca ace!t i"0er era ce& a& rautatii3 Bar atu& i"!a a $acatuit (i" $rici"a u"ei creaturi a!eme"ea &ui, a i"ca mai !&a a (ecat e&3 %i atunci A conchide sfantul 9mbrozie A cu cat mai $rav este pacatul barbatului, care a fost invins de o femeie, fiinta mai slaba ca el, decat pacatul femeii, care a fost invinsa de o fiinta suprapamanteana, de un in$er inmiit mai puternic decat ea,/ La %e& a$recia !i !%a"tu& Ioa" Gura (e Aur, care co"!i(era ca inca mai vinovat decat femeia care se impodobeste este barbatul care se impodobeste cu lucruri femeiesti, !i ca i"ca mai co"(am"a i& (ecat %emeia care >se gandeste numai la colanul ei cel aurit+ e!te >barbatul care se gandeste cum sa-si imbrace femeia cu +aine aurite, el insusi HE

fiind de fapt pricinuitorul pacatului femeii, prin faptul ca-l alimenteaza si-l incura:eazaC c3 Mac2ia/u& !i 'o$!irea $aru&ui !i a u"02ii&or I" cartea ?acerea (i" @ec2iu& Te!tame"t ,$rima carte a Bi &iei., c2iar i" $rimu& ca$ito&, 0a!im !cri! ca Dum"e*eu a !$u!1 >0a facem om du(a C!i(ul si Asemanarea )oastra ,Facerea 4,AI.3 %fantul "iprian al "arta$inei, pornind de la aceste cuvinte, afirma A in consens cu toti Parintii Eisericii A ca orice mi:loc artificial de infrumusetare inseamna o insulta adusa lui umnezeu si creatiei %ale care # (u$a te=tu& i &ic (i" >?acerea # e!te > u"a %oarte+3 9sadar este o razvratire impotriva lui umnezeu, caci orice astfel de infrumusetare artificiala este echivalenta cu a considera ca ceea ce a creat umnezeu nu este bun si, prin urmare, ar trebui A chipurile A corectat, imbunatatit. 0i cine indraz neste H scrie sfantul Ci(rian H sa sc!imbe si sa strice fa(tura lui Dumnezeu2 Aceasta inseamna ca savarseste un atentat contra lui Dumnezeu si ca pretinde sa reformeze opera @a si sa-i dea alta infatisare) *nseamna ca nu cunoaste ca tot ceea ce se naste e o(era lui Dumnezeu si ca orice sc!imbare ce i se aduce vine de la diavolul. Femei&e care-si acopera cu sulimanuri 4adica farduri - n)n)6 cutele fetei, care-si 'opsesc obra%ii 4si buzele - n)n)6 cu roseata si isi innegresc oc+ii cu funingine insulta pe Dumnezeu. 0e vede ca le dis(lace forma modelata de Creator" le este rusine de ele insele" condamna (e Dumnezeu in ceea ce 4l a facut. Caci ce altce'a decat a-L condamna este a corecta ceea ce 7l a facut si a-# sc+imba intentia? I"tre ui"tarea (e catre %emei a mac2ia/u&ui, 'o$!irea $aru&ui, a u*e&or !i a u"02ii&or, toate ace!tea urmare!c i" u&tima i"!ta"ta !tar"irea $or"iri&or $acatoa!e (i" !u%&etu& ce&or care &e $ri'e!c3 De!$re acea!ta tendinta de a placea printr-un aspect mestesu$it mai mult decat prin ceea ce "reatorul a dat, !%a"tu& Am ro*ie a& Me(io&a"u&ui !cria1 ?mule, esti zugra'it de Domnul) 0i un bun artist si pictor) >u sterge zugra'eala cea buna) 4)))6 *u displaci si Creatorului, care-si 'ede stricata opera @a) Iar !%a"tu& Ci$ria" a& Carta0i"ei %o&o!e!te o com$aratie care !coate mai i"e i" e'i(e"ta a(e'aru& a%irmatii&or Pari"ti&or Bi!ericii $ri'itoare &a ace!t !u iect3 S%a"tu& Ci$ria" !crie ca (aca u" $ictor ar rea&i*a u" ta &ou (eo!e it (e 'a&oro! !i, odata portretul sfarsit, un alt pictor, crezandu-se mai iscusit, si-ar intinde mana pentru a-l retusa, insulta adusa primului artist ar fi gra'a si indignarea lui %ustificata) %i sa ne $andim ca nu pe un pictor pamantesc, oricat de $enial ar fi el, vrem noi sa-l corectam, ci pe insusi umnezeu, "reatorul "erului si al Pamantului/*

HC

@e(e"ia S%a"tu&ui Ioa" (e Bro"!ta(t (e!$re ANTI9RIST, ca(erea i" ere*ii, !em"u& %iarei, !%ar!itu& &umii G Po!te( i" a"ti2ri!t, PROFETII, S%a"tu& Ioa" (e Bro"!ta(t S !acc!i' o" iu"ie AM, AF44 )De!co$erire cerea!ca aratata 6" 'i!3 Eu, mu&t $acato!u& Ioa" (i" Bro"!ta(t, !criu acea!ta (e!co$erire cerea!ca 'a*uta (e mi"e !i 'a !$u" a(e'aru&, tot ce-am au*it !i am 'a*ut 6"tro 'e(e"ie ce mi !-a aratat 6"tr-o "oa$te (e ia"uarie, 6" IOGI. Ma 6"%ior (e ce&e 'a*ute, c7"( ma 07"(e!c ce 'a %i cu &umea cea $acatoa!a3 M7"ia &ui Dum"e*eu "e 'a &o'i 6" cur7"(, $e "ea!te$tate, $e"tru tica&o!ia "oa!tra3 Scriu !i-mi tremura m7i"i&e, !i &acrimi&e-mi cur0 $e o ra*3 Doam"e, (a-mi tarie !i $utere, (a-mi a(e'aru& Tau !i 'oi"ta Ta (e &a 6"ce$ut $7"a &a !%7r!it, ca !a (e!criu tot ce-am 'a*utAcea!ta 'e(e"ie a %o!t a!a1 (u$a ru0aciu"ea (e !eara m-am cu&cat !a ma o(i2"e!c $uti" (e o o!e&i&e me&e3 <" c2i&ie era !emi6"tu"eric, 6" %ata icoa"ei Maicii Dom"u&ui ar(ea ca"(e&a3 Nu trecu "ici /umatate (e cea! !i am au*it u" *0omot u!or3 Ci"e'a !-a ati"! (e umaru& meu !i o 'oce &7"(a mi-a *i! 6"ceti!or1 >Scoa&a-te, ro u& &ui Dum"e*eu, !i !a mer0em cu 'oia &ui Dum"e*eu-)3 M-am ri(icat !i am 'a*ut &7"0a mi"e u" mi"u"at !taret, cu $&ete&e a& e, 6"tr-o ma"tie "ea0ra, cu toia0u& 6" m7"a; m-a $ri'it i"e'oitor, iar eu (e %rica mai "-am ca*ut /o!; m7i"i&e !i $icioare&e 6"ce$ura !a-mi tremure, 'oiam !a !$u" ce'a, (ar &im a "u mi !e !u$u"ea3 Staretu& m-a 6"!em"at cu !em"u& crucii, !i mi !-a %acut u!or !i 'e!e& $e !u%&et3 Du$a aceea mi-am %acut eu !i"0ur !em"u& crucii3 Mi-a aratat a$oi, cu toia0u&, !$re $erete&e (e &a a!%i"tit3 M-am uitat 6"tr-aco&o3 Staretu& a (e!e"at $e $erete urmatoare&e ci%re1 4M4E, 4M4C, 4M4D, 4MAC, 4MEC3 A$oi, (i"tr-o(ata, $erete&e a (i!$arut, iar eu &-am urmat $e Staret, mer07"( $e!te u" c7m$ 'er(e3 Si am 'a*ut o mu&time mare (e cruci (e &em", mii (e cruci $e mormi"te1 cruci mari (e &em", (e &ut, !i (e aur3 L-am 6"tre at $e Staret1 >A&e cui !u"t ace!te cruci?+3 E& mi-a ra!$u"! cu &7"(ete1 >A&e ce&or care au $atimit $e"tru cre(i"ta 6" 9ri!to! !i $e"tru cu'7"tu& &ui Dum"e*eu au %o!t uci!i !i au (e'e"it muce"ici-+ Si iara!i am mer! mai (e$arte3 Deo(ata am 'a*ut u" r7u $&i" cu !7"0e, !i &-am 6"tre at $e Staret1 >Ce !7"0e e!te ace!ta? At7t (e mu&t !-a 'ar!at-+3 Staretu& a $ri'it 6" /ur, *ic7"(1 >Ace!ta e!te !7"0e&e (re$tmaritori&or cre!ti"i-+3 Mi-a aratat a$oi !$re u" "or, !i am 'a*ut mai mu&te !%e!"ice a& e ar*7"(, care 6"ce$ura !a ca(a &a $am7"t, u"e&e (u$a a&te&e, cu *eci&e, cu !ute&e3 Si ca*7"( &a $am7"t, !e !ti"0eau, $re%ac7"(u-!e 6" $ra% !i ce"u!a3 Du$a aceea Staretu& mi-a *i!1 >@i"o !i 'e*i-+ Si am 'a*ut $e "ori !a$te !%e!"ice ar*7"(3 Si am 6"tre at1 >Ce 6"!eam"a ace!te !%e!"ice ca*atoare?+3 19sa vor cadea !n erezie Eisericile omnului, iar cele sapte sfesnice de pe nori sunt cele %apte Eiserici 9postolesti si %obornicesti, care vor ram'ne p'na la sf'rsitul lumii3 Staretu& mi-a aratat a$oi 6" !u!, !i atu"ci am 'a*ut !i am au*it c7"tarea 6"0eri&or3 Ei c7"tau1 >S%7"t, S%7"t, S%7"t e!te Dom"u& Dum"e*eu-)

HH

Mu&time mu&ta (e "oro( 6"ai"ta cu &um7"ari 6" m7i"i, cu %ete ra(ioa!e !i 'e!e&e3 Erau aco&o ar2ierei, mo"a2i, mo"a2ii, !i u" mare "umar (e mire"i, ti"eri, a(o&e!ce"ti !i c2iar co$ii3 L-am 6"tre at $e mi"u"atu& Staret1 >Ace!tia ci"e !u"t?+3 >Ace!tia toti au $atimit $e"tru S%7"ta, So or"icea!ca !i A$o!to&ea!ca Bi!erica !i $e"tru !%i"te&e icoa"e-+3 L-am 6"tre at $e Mare&e Staret, (aca $ot !a ma a&atur !i eu &a acea!ta $roce!iu"e? Staretu& a ra!$u"!1 >E $rea (e'reme $e"tru ti"e, mai ra (a, "u e!te i"ecu'7"tare (e &a Dom"u&-) Si am 'a*ut iar u" !o or (e $ru"ci, care au $atimit $e"tru 9ri!to! (i" $rici"a &ui Iro( re0e&e !i au $rimit cu"u"i (e &a 6m$aratu& Cere!c3 Si iara!i am mer! mai (e$arte, !i am i"trat 6"tr-o i!erica im$u"atoare3 Am 'rut !a-mi %ac cruce, (ar Staretu& m-a o$rit1 >Nu !e $oate- Aici e ur7ciu"ea $u!tiirii-+3 9ceasta biserica era tare mohor'ta. Pe masa din altar A stea peste stea+ !n :ur ardeau lum'nari de smoala care trosneau ca vreascurile+ potirul era plin cu ceva rau mirositor+ prescurile A !nsemnate cu stele+ !n fata prestolului statea un preot cu fata catranita, iar sub prestol A o femeie, rosie toata, cu stea !n frunte, stri$a de rasuna biserica. 1%lo-o-bo-o-da-a/* B%unt libera/8. oamne fereste, ce $rozavie/ 0amenii aceia !ncepura sa aler$e ca niste smintiti !n :urul prestolului, sa tipe, sa suiere, sa bata din palme si sa c'nte c'ntece dezmatate. %i deodata a straful$erat, s-a auzit bubuitul unui tunet napraznic, pam'ntul s-a cutremurat, si biserica s-a prabusit. si femeia, si oamenii aceia, si preotul A s-au pravalit cu totii !n ad'ncul beznei A !n abis. Doam"e %ere!te !i a$ara, ce 0ro*a'ie9m privit !napoi. %taretul se uita la ceva, m-am uitat si eu. 1Parinte, spune-mi, ce este cu aceasta !nfricosatoare biserica,* A V9cestia-s 1cetatenii cosmosului*, ereticii, cei ce au parasit sf'nta si soborniceasca Eiserica si au primit inovatiile, care sunt lipsite de harul lui umnezeu+ !n astfel de biserica nu se posteste si nu poti sa te !mpartasesti/W M-am 6"%rico!at, *ic7"(1 >Doam"e, 'ai "oua, tica&o!i&or # moarte-+3 Staretu& m-a &i"i!tit 6"!a, !$u"7"(u-mi1 >Nu te !c7r i, ci roa0a-te-+ Si iata, am 'a*ut o mu&time (e oame"i care !e t7rau c2i"uiti (e o !ete cum$&ita, iar 6" %ru"te a'eau !te&e3 C7"( "e-au *arit, au 6"ce$ut !a !tri0e1 >S%i"ti $ari"ti, ru0ati-'a $e"tru "oi3 At7t (e 0reu "e e!te, 6"!a "u $utem !a "e ru0am3 Tatii !i mame&e "oa!tre "u "e-au 6"'atat Le0ea &ui Dum"e*eu3 N-a'em "ici "ume&e &ui 9ri!to!, "-am $rimit S%7"tu& Mir, "ici $e Du2u& S%7"t, iar !em"u& crucii &-am re%u*at-+3 Si au 6"ce$ut !a $&7"0a3 L-am urmat $e Staretu& care mi-a %acut !em" cu m7"a1 >@i"o !i 'e*i-+ Si am 'a*ut o 0rama(a (e tru$uri "e6"!u%&etite, m7"/ite cu !7"0e3 M-am !$eriat %oarte !i &-am 6"tre at $e Staret1 >A&e cui !u"t tru$uri&e ace!tea?)3 >Ace!tea-! tru$uri&e ce&or (i" ci"u& mo"a2ice!c, care au re%u*at !a $rimea!ca $ecetea a"ti2ri!tica !i au !u%erit $e"tru cre(i"ta &ui 9ri!to!, $e"tru Bi!erica a$o!to&ea!ca3 Pe"tru a!ta !-au 6"'re("icit (e !%7r!it muce"ice!c, muri"( $e"tru 9ri!to!3 Roa0a-te $e"tru ro ii &ui Dum"e*eu-+3

HI

Deo(ata Staretu& !-a 6"tor! !$re "or(, %ac7"(u-mi !em" cu m7"a3 M-am uitat !i am 'a*ut u" $a&at 6m$arate!c3 <" /uru& &ui a&er0au c7i"i, %iare tur ate !i !cor$io"i ce !e catarau, * ierau, 6!i 6"%i0eau co&tii3 L-am 'a*ut $e tar, !e*7"( $e tro"3 Cu %ata $a&i(a, $&i"a (e ar atie, citea ru0aciu"ea &ui Ii!u!3 Deo(ata, a ca*ut mort3 Coroa"a-i !-a ro!to0o&it (e $e ca$3 U"!u& &ui Dum"e*eu a %o!t ca&cat 6" $icioare (e %iare3 M-am 6"0ro*it !i am $&7"! amar"ic3 Staretu& mi-a $u! m7"a $e umaru& (re$t1 6& 'a( $e Nico&ai II 6" &i"to&iu a& 3 Pe ca$ # o cu"u"a (e ramure&e 6"%ru"*ite; cu %ata $a&i(a, 6"!7"0erata, &a 07t $urta o cruce (e aur3 So$tea 6"ceti!or o ru0aciu"e, a$oi mi-a *i! cu &acrimi 6" oc2i1 >Pari"te Ioa"e, roa0a-te $e"tru mi"e3 S$u"e-&e tuturor $ra'o!&a'"ici&or cre!ti"i, ca am murit cura/o!, ca u" tar # muce"ic $e"tru cre(i"ta &ui 9ri!to! !i Bi!erica Dre$tmaritoare3 S$u"e-&e $a!tori&or a$o!to&e!ti !a !&u/ea!ca o $a"i2i(a %ratea!ca $e"tru mi"e, $acato!u&3 Sa "u cautati morm7"tu& meu-+3 A$oi totu& a (i!$arut 6" ceata3 Am $&7"! mu&t !i m-am ru0at $e"tru taru& # muce"ic3 De %rica 6mi tremurau m7i"i&e !i $icioare&e3 Staretu& a ro!tit1 >@oia &ui Dum"e*eu- Roa0ate !i !$u"e-&e &a toti !a !e roa0e-G @i"o !i 'e*i-+ Si iata, am 'a*ut *ac7"( o !ume(e"ie (e oame"i morti (e %oame, u"ii ro(eau iar a !i 'er(eata3 Ca(a're&e a&tora erau !%7!iate (e c7i"i !i o (u2oare cum$&ita um$&ea tot &ocu&3 Doam"e, "u mai au oame"ii cre(i"ta- Di" 0ura &or ie! cu'i"te (e 2u&a, $e"tru a!ta 'i"e m7"ia &ui Dum"e*eu- Si iata, am 'a*ut o mo'i&a 6"a&ta (e carti !i $ri"tre e&e !e t7rau "i!te 'iermi ce ra!$7"(eau o (u2oare i"!u$orta i&a3 L-am 6"tre at $e Staret, ce %e& (e carti erau ace&ea? # >Carti atei!te, 2u&itoare (e Dum"e*eu, care-i 'or !mi"ti $e toti cre!ti"ii $ri" 6"'ataturi !trai"e-) Dar, 6"(ata ce Staretu& !-a ati"! cu toia0u& (e carti, e&e !-au a$ri"! !i '7"tu& a 6m$ra!tiat ce"u!a3 Du$a acea!ta m-am uitat !i am 'a*ut o i!erica3 Pe /o!, (e /ur 6m$re/ur !e ta'a&eau 'ra%uri (e $ome&"ice3 M-am a$&ecat, 'r7"( !a &e cite!c, Staretu& 6"!a mi-a *i!1 >Ace!te $ome&"ice *ac (e mu&ti a"i !i $reotii &e-au uitat1 "u &e cite!c, "u au tim$, iar cei ra$o!ati roa0a !a %ie $ome"iti-)3 Am 6"tre at1 >Si atu"ci, c7"( 'or %i $ome"iti?)3 Staretu& a ra!$u"!1 ><"0erii !e roa0a $e"tru ei-)3 Am $or"it mai (e$arte, !i Staretu& mer0ea a!a (e re$e(e, 6"c7t (e-a ia reu!eam !a ma ti" (u$a e&3 >@i"o !i 'e*i-+ # a !$u! Staretu&3 Si am 'a*ut o ma!a mare (e oame"i, 0o"ita (i" urma (e "i!te (raci ur7cio!i, care-i ateau cu $ari, cu %urci !i cu ca"0i3 L-am 6"tre at $e Staret1 >Ace!tia ci"e !u"t?+3 Staretu& a ra!$u"!1 >Ace!tia-! cei ce !-au &e$a(at (e !%7"ta cre(i"ta !i (e Bi!erica A$o!to&ea!ca !i So or"icea!ca !i au !c2im at cre(i"ta)3 Erau aco&o $reoti, mo"a2i !i mo"a2ii, mire"i, care au "e!ocotit Tai"a cu"u"iei, eti'i, 2u&itori (e Dum"e*eu, c&e'etitori3 Fete&e &or erau !tra!"ice, iar (i" 0ura ie!ea o (u2oare re!$i"0atoare3 Lo'i"(u-i %ara mi&a, (emo"ii 6i m7"au 6"tr-o $ra$a!tie 6"0ro*itoare, (i" care i* uc"eau %&acari

HD

!u&%uroa!e cu miro! 0reu3 M-am 6"!$aim7"tat %oarte !i mi-am %acut !em"u& crucii1 >I* a'e!te-"e, Doam"e, (e o a!a !oarta-+3 Si iata, am 'a*ut o mu&time (e oame"i, ti"eri !i atr7"i, 6m racati 6" !traie ciu(ate, car7"( o !tea ime"!a 6" ci"ci co&turi; &a %iecare co&t at7r"au c7te (oi!$re*ece (raci; 6" ce"tru, !ata"a 6"!u!i !ta $rota$it cu "i!te coar"e *(ra'e"e, cu ca$at7"a (e $aie, iar (i" 0ura 6i cur0eau a&e&e 'e"i"oa!e $e!te "oro(, (e-a 'a&ma cu cu'i"te&e1 >Scu&ati 'oi cei $ecet&uiti cu &e!temu&G+ Ime(iat !-a $re*e"tat u" c7r( (e (raci, $u"7"(u-&e &a toti $eceti&e1 $e %ru"te !i &a m7"a (rea$ta3 L-am 6"tre at $e Staret1 >A!ta ce i"!eam"a?)3 - >Ace!tea-! $eceti&e a"ti2ri!tu&ui+3 Mi-am %acut !em"u& crucii Si &-am urmat $e Staret3 Deo(ata e& !-a o$rit, arat7"( cu m7"a !$re ra!arit3 Si iata, am 'a*ut u" !o or mare (e oame"i cu c2i$uri&e 'e!e&e, cu cruci 6" m7"a, $retuti"(e"i # &um7"ari a$ri"!e; 6" mi/&oc !e a%&a u" $re!to& 6"a&t, a& ca *a$a(a1 $e $re!to& # Crucea !i E'a"02e&ia, (ea!u$ra $re!to&u&ui, 6" aer # o coroa"a 6m$aratea!ca (e aur3 Pe coroa"a era !cri! cu &itere aurite1 >Pe"tru $uti"a 'reme), 6" /uru& $re!to&u&ui !tateau $atriar2ii, e$i!co$ii, $reotii, mo"a2ii, mo"a2ii&e, mire"ii3 Toti c7"tau1 >S&a'a &ui Dum"e*eu 6" ceruri !i $e $am7"t $ace-+3 De ucurie mi-am %acut !em"u& crucii, mu&tumi"(u-I &ui Dum"e*eu $e"tru toateDeo(ata Staretu& a %acut u" !em" cu crucea 6" !u! (e trei ori !i am 'a*ut o 0rama(a (e ca(a're *ac7"( 6" !7"0e ome"e!c, iar $e (ea!u$ra * urau 6"0erii, &u7"( !u%&ete&e ce&or uci!i $e"tru cu'7"tu& &ui Dum"e*eu !i c7"t7"(1 >A&i&uia-+ Ma uitam !i $&7"0eam amar"ic3 Staretu& m-a &uat (e m7"a, $oru"ci"(u-mi !a "u $&7"01 >@oia &ui Dum"e*eu- Dom"u& "o!tru Ii!u! 9ri!to! a $atimit, 'ar!7"(u-!i $reacuratu& Sau !7"0e $e"tru "oi3 9sa si cei ce nu vor primi pecetea antihristului A toti !si vor varsa s'n$ele, dob'ndind mucenicia si lu'nd cununa cereasca/)3 %taretul s-a ru$at mai apoi pentru robii lui umnezeu si a aratat spre rasarit. %e !mplinira cuvintele Proorocului aniel despre 1ur'ciunea pustiirii. %i iata, am vazut deslusit cupola templului de la &erusalim.era !nfipta steaua. %us, pe cupola, Dn interiorul templului se !n$hesuiau milioane de noroade, si !nca altii mai !ncercau sa patrunda !nauntru. 9m vrut sa-mi fac semnul crucii, dar %taretul m-a oprit, zic'nd. 19ici este ur'ciunea pustiirii/. Am i"trat !i "oi 6" tem$&u3 Era $&i" (e &ume1 am 'a*ut tro"u&, $e!te tot ar(eau &um7"ari (e !eu; $e tro" !ta im$eratoru& 6" $or%ira (e cu&oare !taco/ie; $e ca$ a'ea coroa"a (e aur cu !tea3 L-am 6"tre at $e Staret1 >Ci"e e!te ace!ta?)3 E& a ra!$u"!1 >A"ti2ri!tu&-)3 De !tatura 6"a&ta, cu oc2ii ca /aratecu&, cu !$r7"ce"e&e "e0re, a'7"( cioc, %ioro! &a %ata, 'ic&ea", $er%i(, !tra!"ic3 Sta cocotat $e tro" cu m7i"i&e 6"ti"!e !$re $o$or, iar &a (e0ete a'ea 02eare ca (e ti0ru !i rac"ea1 >Eu !u"t im$eratoru& !i (um"e*eu& !i !ta$7"itoru&3 Ci"e "u 'a $rimi $ecetea mea, ace&uia, moarte-)3 Toti au ca*ut &a $am7"t !i i !-au 6"c2i"at, iar e& a 6"ce$ut !a &e $u"a $eceti $e %ru"te !i $e m7i"i, ca !a $rimea!ca $7i"e !i !a "u moara (e %oame !i !ete3

HJ

<"tre tim$, !&u0i&e a"ti2ri!tu&ui au a(u! c7ti'a oame"i cu m7i"i&e &e0ate, ca !a-i !i&ea!ca !a i !e 6"c2i"e3 Dar ei au *i!1 >Noi !u"tem cre!ti"i, !i cre(em 6" Dom"u& "o!tru Ii!u! 9ri!to!-+3 A"ti2ri!tu& 6"tr-o c&i$a &e-a taiat ca$ete&e !i !-a 'ar!at !7"0e cre!ti"e!c3 Du$a aceea au a(u! u" t7"ar &a tro"u& a"ti2ri!tu&ui, ca !a i !e 6"c2i"e &ui, (ar t7"aru& a !tri0at cu 0&a! tare1 >Eu !u"t cre!ti", cre( 6" Dom"u& "o!tru Ii!u! 9ri!to!, iar tu e!ti trimi!u& !i !&u0a !ata"ei-+3 # >La moarte-+ # a rac"it a"ti2ri!t3 Iar cei ce $rimi!era $ecetea, ca(eau &a $am7"t !i !e 6"c2i"au &ui3 Deo(ata !-a au*it u" tu"et, au !tra&ucit mii (e %u&0ere, &o'i"( cu !a0eti (e %oc 6" !&u/itorii a"ti2ri!tu&ui3 O !a0eata uria!a a !tra&ucit %u&0erator !i o '7&'ataie (e %oc a ca*ut (re$t 6" ca$u& a"ti2ri!tu&ui, coroa"a !-a %acut ta"(ari1 mi&ioa"e (e $a!ari * urau !%7!ii"(u-i $e !&u/itorii a"ti2ri!tu&ui cu ciocuri&e &or3 Am !imtit cum Staretu& m-a &uat (e m7"a !i am mer! mai (e$arte3 Si am 'a*ut iar mu&t !7"0e cre!ti"e!c3 Atu"ci mi-am ami"tit (e cu'i"te&e !%7"tu&ui Ioa" Teo&o0u& (i" A$oca&i$!a1 >Si 'a %i !7"0eG $7"a &a *a a&e&e cai&or-)3 Doam"e Dum"e*eu&e, m7"tuie!te-ma- Si am 'a*ut 6"0erii * ur7"( !i c7"t7"(1 >S%7"t, S%7"t, S%7"t e!te Dom"u& Dum"e*eu-)3 Staretu& a $ri'it 6"a$oi !i a *i!1 >Nu te m72"i, !%7r!itu& &umii e!te a$roa$e- Roa0a-te &ui Dum"e*eu3 Dom"u& e!te mi&o!ti' cu ro ii Sai+3 Tim$u& era $e !%7r!ite3 Staretu& a aratat !$re ra!arit, a$oi a ca*ut 6" 0e"u"c2i, ru07"(u-!e1 m-am ru0at !i eu cu e&3 Du$a aceea Staretu& 6"ce$u !a !e (e!$ri"(a cu re$e*iciu"e (e &a $am7"t, 6"a&t7"(u-!e !$re cer1 (e-a ia atu"ci mi-am ami"tit ca "u !tiam cum 6& c2eama, !i am !tri0at1 1Parinte, care !ti este numele,. A 1%erafim de %arov/, raspunse bl'nd %taretul. 1%a scrii tot ce-ai vazut pentru crestinii pravoslavnici/. Deo(ata, (ea!u$ra ca$u&ui a ra!u"at $arca u" c&o$ot ime"! !i, au*i"(u-i (a"0atu&, m-am tre*it >Doam"e, &a0o!&o'e!te !i a/uta-ma $e"tru ru0aciu"i&e Mare&ui Staret- Tu mi-ai (e!co$erit acea!ta 'e(e"ie cerea!ca mie, $acato!u&ui Tau ro Ioa", ar2iereu& (i" Bro"!ta(t- 4MF4)3

HM

SRart!iu"i Dimitriu1 )Pro%etii (e!$re a"ti2ri!t+ Po!te( i" III, a"ti2ri!t, APOCALIPSA S !acc!i' o" au0u!t D, AF44 "uvant inainte la editia romaneasca. Cartea )Pro%etii (e!$re A"ti2ri!t+ a %o!t $u!a i" circu&ate $e"tru $rima (ata i" iu&ie 4MMF3 I" mai $uti" (e (oua &u"i (e &a ti$arire a %o!t e$ui*ata, ceea ce a (u! &a ree(itarea ei3 Cererea (e carte a cre(i"cio!i&or "o!tri "e- a o &i0at !-o tra(ucem !i !-o e(itam3 Ea a $rimit %oarte mu&te a$recieri (i" $artea mu&tor e$i!co$i, !tareti, $reoti !i teo&o0i3 Am tra(u! acea!ta carte $e"tru cre(i"cio!ii roma"i, i"trucat o !ocotim i"e'e"ita $e"tru i"%ormarea iu iti&or "o!tri cititori (e!$re $&a"uri&e !ata"ice care !u"t $u!e i" a$&icare, (e mu&ta 'reme, (e catre ma!o"erie !i !io"i!mu& i"ter"atio"a&3 I"trea0a acti'itate a"ti2ri!tica, a"ticre!ti"a, a!ta*i e!te ra!$a"(ita i" toate me(ii&e, i" toate tari&e, $ri" toate mi/&oace&e, (e catre !ata"ica mi!care, cu"o!cuta !u "ume&e (e, mi!carea NeT A0e ,Noua Era.3 Se i"cearca (i!tru0erea ace!tei &umi !i crearea u"ei &umi "oi, a u"ei "oi ere3 Nu $ri" $uterea &ui Dum"e*eu, ci $ri" $uterea omu&ui3 Cu a&te cu'i"te omu& !ta$a"it (e ma"(ria &ui Luci%er cauta !a ia &ocu& &ui Dum"e*eu3 Nimic (i" ceea ce !e $etrece i" &ume "u e!te i"tam$&ator3 Ome"irea cauta !a !e !i"uci(a3 Goa"a (u$a i"a'utire, (u$a &u= !i (e!tra a&are a (u! ome"irea i" $ra0u& (e*a!tru&ui3 E=$&oatari&e iratio"a&e a&e re!ur!e&or "atura&e, $o&uarea care a ati"! cote i"e=$rima i&e, i"armari&e %ara ma!ura au $u! i" $erico& 'iata $e $ama"t3 Pe (e a&ta $arte, (e!%rau& %ara mar0i"i !i rautatea (ia o&ica, care a $u! !ta$a"ire $e u"ii (i" oame"i, (uce &a (e0ra(area %irii uma"e, $a"a &a i"(o itocire3 Omu& a i""e u"it, omu& !-a i"(racit3 E=i!ta o or0a"i*atie !ecreta care co"(uce &umea (i" um ra3 Acea!ta i!i e=ercita i"%&ue"ta a!u$ra &umii $ri" ma0ie !i %o&o!irea $uteri&or (emo"ice3 Su"t !io"i!tii - e'reii care i" a!cu"! $re0ate!c 'e"irea &ui A"ti2ri!t3 De !ute (e a"i, $ri" ma!o"erie, !e &u$ta $e"tru !c2im area tra(itii&or cre!ti"e3 Au ru$t Bi!erica !i au %aramitat-o i" mii !i mii (e !ecte3 Si au reu!it !a !c2im e &e0i&e %irii, &a!ate (e Dum"e*eu, cu &e0i ome"e!ti !au mai i"e *i! (ia'o&e!ti3 Statu& ca !i $arti(u& !u"t o i(ee3 Su"t mi/&oace (e !u /u0are a omu&ui3 Statu& a (e'e"it i" ma"a &or u" mi/&oc (e a!u$rire, (e i"ro ire $a"a &a i"(o itocire a oame"i&or3 Le0i&e (u$a care !e co"(ucea !ocietatea re%&ectau &e0ea %irii &a!ata (e Dum"e*eu omu&ui3 Dar acum acea!ta &e0e &a!ata (e Dum"e*eu a %o!t !i e!te i"&ocuita $ri" &e0i ome"e!ti (e i"!$iratie (emo"ica3 Au "a!cocit $o'e!tea cu )(re$turi&e omu&ui+ - Care (re$turi ? Dre$turi&e e'rei&or3 Dre$tu& (e a %i $ri'i&e0iati i" toate !tate&e, (e a (a &e0i, (e a e=ecuta &e0i !i (e a /u(eca (u$a ace!te &e0i $e cre!ti"iIata ce !u"t (re$turi&e omu&ui3 Dre$tu& (e a-i &a!a $e ei !a-& i"!ta&e*e $e A"ti2ri!t, (re$tu& (e a !u /u0a &umea i"trea0a3 Dre$tu& (e a a'orta, (e a te (e!tra a&a, (e a %ura %ara !cru$u&e $e !eme"u& tau, i"tr-u" cu'a"t (e a te im$otri'i &ui Dum"e*eu3 Cui %o&o!e!c ace!te (re$turi? Noua cre(i"cio!i&or i" "ici u" ca*3 I"cre(i i&, (ar a(e'arat3 Lumea e!te i" ma"a e'rei&or !io"i!ti, $e"tru ca %i"a"te&e &umii !u"t i" mai"i&e &or, iar omu& are !&a iciu"e &a a"3 Cu a"ii cum$ara tot, c2iar !i !u%&ete&e oame"i&or3 Cati "u !u"t aceia care !e &ea$a(a (e cre(i"ta $e"tru "i!te u"uri materia&e !au a"i? IF

U"(e "u reu!e!c cu a"u& %o&o!e!c !a"ta/u&, iar u"(e "u mer0e "ici cu !a"ta/u& %o&o!e!c crima3 De aceea !i mer0e &umea (i" rau i" mai rau, $e"tru ca (re$tatea &ui Dum"e*eu a (i!$arut (i"tre oame"i3 Dum"e*eu "u a $ara!it &umea, ci omu& L-a $ara!it $e Dum"e*eu, i" %a'oarea $&aceri&or ome"e!ti3 Noi, cei cre(i"cio!i, "u tre uie !a "e (e!cura/am, ci !a "e ru0am mai mu&t &a Dum"e*eu ca !a "e $a*ea!ca !i !a "e i"tarea!ca i" ce!te 'remuri 0re&e (e i!$ita 3 Sa "e a$ro$iem mai mu&t (e Dum"e*eu $ri" $o!t ru0aciu"e !i $ri'e02ere; !a &a!am $acate&e !i !a urmam 'irtutea, iar Dum"e*eu !a "e ocrotea!ca !i !a "e i"tarea!ca3 Nu tre uie !a "e i"c2i$uim ca $utem !a !ca$am (e i!$ite !i (e "eca*uri, (ar tre uie !a "e $re0atim $e"tru a &e i"%ru"ta !i a &e re*i!ta3 Su"tem (atori !a "e i"%ormam !i !a i"%ormam, &a ra"(u& "o!tru, !i $e a&tii (e!$re $&a"uri&e (emo"ice a&e !&u0i&or &ui A"ti2ri!t, $re0atite $e"tru !u /u0area &umii3 Nu $utem !c2im a (e!ti"e&e &umii (ar $utem !a &e co"tro&am $e a&e "oa!tre3 C2emam a/utoru& Prea!%i"tei Treimi ca !i e(itia acea!ta !a co"tri uie &a tre*irea (u2o'"icea!ca a orto(oc!i&or, a %rati&or "o!tri care au "e'oie (e !$ri/i" i" ace!te *i&e $e care &e tra'er!ea*a ome"ir Adormirea 8aicii Domnului" ,raducatorul "uvant inainte Dum"e*eu care &-a creat $e om (i" iu ire, "u-& &a!a i" 'oia !oartei, ci-& ca&au*e!te $ri" $ro"ia Sa3 E& S-a (e!co$erit $e Si"e i" toate e'e"ime"te&e $e care &e 'a %ace i" 'iitor !i care $ri'e!c ma"tuirea !u%&etu&ui &ui3 Dum"e*eu a (e!co$erit e'e"ime"te&e ce 'or 'e"i ca !a i"(rume $e om $ri" $ro%eti, $ri" Ii!u! 9ri!to!, $ri" A$o!to&i $recum !i $ri" a&ti ar ati !%i"ti ai Bi!ericii3 U"e&e $ro%etii !au im$&i"it, a&te&e !e m$&i"e!c i" *i&e&e "oa!tre !i a&te&e !e 'or im$&i"i i" 'iitor, a!t%e& i"cat !a &uam ma!uri&e "oa!tre (e cre!ti"i ca !a "u %acem /ocu& $&a"uri&or atei&or, a"ti2ri!ti&or !i $ro%eti&or mi"ci"o!i3 Toate $ro%etii&e !u"t %ormu&ate i" @ec2iu& !i Nou& Te!tame"t !i i" a&te !crieri a&e Pari"ti&or !i !criitori&or Bi!ericii "oa!tre, i" care omu& $oate (e!co$eri a(e'aru&, (ar remarcam %e"ome"u& tri!t ca mu&ti (i"tre "oi recur0 $e"tru a a%&a a(e'aru& &a 'ra/itorie, &a ma0ie, &a 02icitu& i" carti, &a 2oro!co$ !i &a a&te mi/&oace a&e Sata"ei, care a(eme"e!c !i i"!ea&a $e "ai'i3 De a!eme"ea, mu&ti (i"tre "oi, cu cre(i"ta !&a a (ar !i i0"ora"ti, "u (au ate"tie $ro%etii&or care 'or e!c (e!$re e'e"ime"te&e care 'i", ca !a %ie $re0atiti !u%&ete!te !i (e "e*(ru"ci"at mora& i" 0reutati&e care 'or urma3 A!ta*i i"cet-i"cet i"tere!u& cre!ti"i&or !i i" !$ecia& a& ti"eri&or, # a!a cum "e (e!co$era $ro%etii&e # , !e &imitea*a &a $re*e"t, (u$a cum "e arata )!em"e&e 'remii+ ,Mt3 &I, E.3 Dorim ca ce& care !tu(ia*a $ro0re!u& te2"o&o0ii&or mo(er"e, !a !tu(ie*e )!em"e&e 'remuri&or+ !i $ro%etii&e S%3Scri$turi, $e"tru e'e"ime"te&e ce 'or 'e"i !i $e"tru 'e"irea ama0itoru&ui A"ti2ri!t, !i $e"tru a (oua 'e"ire a Dom"u&ui "o!tru, ca $oate !e 'or tre*i i" u&timu& mome"t !i-!i 'or re'e"i (u2o'"ice!te3 I4

Pocai"ta !i re'e"irea &a Ma"tuitoru& 9ri!to!, cat !i ru0aciu"ea !i $ri'e02erea (u2o'"icea!ca, tre uie !a %ie cea (i"tii 0ri/a a "oa!tra, )caci ce # i %o&o!e!te omu&ui !a ca!ti0e &umea i"trea0a, (aca # !i $ier(e !u%&etu&+ ,Mc3 J, EI.3 *nvierea Domnului" 'EE&" 0IAR,0*>)* D*8*,R*> P(0;ET& %& P(0;ET&& arul Profetirii

+0i fiecaruia se da aratarea Du!ului" s(re folos. Ca unuia i se da" (rin Du!ul 0fant" cuvant de intele(ciune = unuia faceri de minuni" iar altuia (roorocie CI Cor34A,D- 4F.3 Oame"ii, (ecat !a !e co"!acre memorarii i"uti&e a "umeroa!e&or cu"o!ti"te !tii"ti%ice !au $o&itice, mai i"e ar !tu(ia, !$re a/utoru& !i %o&o!u& &or, $ro%etii&e @ec2iu&ui !i Nou&ui Te!tame"t, $recum !i mu&te (i" $ro%etii&e !%i"ti&or Bi!ericii "oa!tre3 Pro%etii&e co"ti" a(e'arata cu"oa!tere, (eoarece e&e marturi!e!c $e Ace&a!i Dum"e*eu, Care a (e!co$erit ce&e 'iitoare $e"tru ca !a-i a/ute $e oame"i, $e"tru ca !a-i $re0atea!ca !i !a-i a$ere ca !a "u %ie i"!e&ati $ri" &ucrari&e Sata"ei !i a&e &ui A"ti2ri!t3 A!a(ar $ro%etii&e co"ti", %ara 0re!ea&a, 'oia &ui Dum"e*eu, %a$t a(e'erit, (eoarece Dum"e*eu "u mi"te3 Do'a(a ca toate $ro%etii&e cu $ri'ire &a $er!oa"a &ui 9ri!to!, (e!$re "a!tere, ra!ti0"ire, I"'iere, !i mu&te a&te (eta&ii (e!$re !%a"ta Sa 'iata !-au a(e'erit3 De a!eme"ea, $ro%etii&e @ec2iu&ui Te!tame"t $e"tru oricate 'or a'ea &oc cu $o$oru& iu(eu $a"a a!ta*i !u"t a(e'erite i" i"tre0ime3 Pe"tru $o$oru& iu(eu !i (e!ti"u& &or e=i!ta $ro%etii&e &ui 9ri!to! care !-au a(e'erit, !i a&te&e, (e &a a&tii, $e care &e-a (e!co$erit e'o&utia e'e"ime"te&or3 Di!tru0erea tem$&u&ui &ui So&omo", ri!i$irea e'rei&or i" ce&e $atru 'a"turi, $atimiri&e &or, crearea "ou&ui !tat i" Pa&e!ti"a, 'e"irea &ui A"ti2ri!t, $roc&amarea !a ca Dum"e*eu (e catre e'rei, (i!tru0erea &ui A"ti2ri!t, $recum !i ra* oaie&e !i 0ro*a'ii&e care 'or urma !u"t $ro%etite i" @ec2iu& !i Nou& Te!tame"t3 Nici u" om i"ecre(i"cio! "u $oate !a "e0e &ucrarea !i a(e'aru& care a(e'ere!c $ro%etii&e (e!$re &ocu& "a!terii, tim$u&, &ucrarea &ui Ii!u! 9ri!to!, ra!ti0"irea, I"'ierea, I"a&tarea !i ama"u"te&e 'ietii Lui, (eoarece !-au a(e'erit co"%orm Scri$turii, %ii"( !cri!e cu !ute (e a"i i"ai"te3 Nici u" cititor ate"t !i cu /u(ecata "u 'a re%u*a $ro%etii&e &ui A0ata"02e& care a trait &a a"u& 4ADM (39r3 !i a $ro%etit, cu o e=actitate (em"a (e a(mirat, ca(erea Co"!ta"ti"o$o&u&ui, tim$u& ro iei 0reci&or, tim$u& e&i erarii, ca !i e'e"ime"te $a"a &a ce& (e a& (oi&ea ra* oi mo"(ia& !i (u$a ace!ta3 De a!eme"ea, omu& !erio! "u !e tu& ura !a ta0a(uia!ca i"%a$tuirea u&uitoare a $ro%etii&or S%3 Co!ma a& Eto&iei, a&e ace!tui "ou marturi!itor !i i"tocmai cu A$o!to&ii3 A!a(ar &ucrarea $ro%etii&or !i autoritatea &or e!te (e "e!ter!, (eoarece $ro%etii&e "icio(ata "u au mi"tit3 Daca o $arte a $ro%etii&or au mer! $a"a &a a(e'erirea e'e"ime"te&or (e a!ta*i, e!te &o0ic !a a!te$tam !i !a cre(em !i i" im$&i"irea ce&or&a&te $ro%etii care au rama!, care re&atea*a (e!$re e'e"ime"te&e e$ocii "oa!tre !i a&e urma!i&or, cat !i co"'i"0erea ca ace!tea !e 'or im$&i"i3 Mu&ti care traie!c (e$arte (e Dum"e*eu "u (ore!c IA

!a !ca$e (e marea tu& urare a $acate&or !i a 'ietii &or ri!i$ite, moti' $e"tru care !i e'ita citirea $ro%etii&or3 Totu!i "u tre uie !a !e i"tam$&e acea!ta !i cu "oi, care (orim !a "e $ocaim !i !a $re'e"im i"!e&area "oa!tra (e catre A"ti2ri!t !i !&u0i&e &ui3 +0i (recum a fost in zilele lui )oe" asa va fi si venirea ?iului 5mului C8t. %J" KBD. "uvant explicativ La i"ce$ut 'om re&ata cate'a (i" "umeroa!e&e $ro%etii care !-au a(e'erit $ri'i"( 'e"irea &ui 9ri!to! !i (e!$re !%a"ta Sa 'iata3 Nu cre(em "ece!ar !a i"(icam toate $ro%etii&e (e!$re Ii!u! 9ri!to!, (eoarece "ici u" om (re$t cre(i"cio! "u !e i"(oie!te (e 'e"irea !i (um"e*eirea Lui3 Deoarece ce&e (e!$re 9ri!to! $e cat "i !-au re&atat &e a'em $ro%etite i" ama"u"t, $e"tru e&e a'em o (u &a marturie, a!a(ar cu'a"tu& $ro%etic !i i"te&e0erea ime(iata a im$&i"irii &ui, care !$u& era orice i"(oia&a (e!$re E&3 I" co"ti"uare 'om com$ara $ro%etii&e care !u"t cu re%erire &a 'e"irea &ui A"ti2ri!t !i care !u"t co"ti"ute atat i" @ec2iu& cat !i i" Nou& Te!tame"t3 Pro%etii&e ace!tea 'or %i re&atate mi"utio!, (eoarece tema a (e'e"it i"tere!a"ta i" *i&e&e "oa!tre, (ar !i $e"tru %a$tu& ca $ro%etii&e !u"t $e ca&e (e a !e im$&i"i i" !curt tim$, (u$a cum "e arata )!em"e&e 'remuri&or+ 3 @om ami"ti $ro%etii&e S%3 Co!ma a& Eto&iei (e!$re e'e"ime"te&e care au a'ut &oc !i (e!$re a&te&e care a!tea$ta, !i0ur, !a !e im$&i"ea!ca i" *i&e&e "oa!tre (u$a cum arata !i $ro%etii&e $ara&e&e a&e a&tor !%i"ti3 @or %i trecute cu 'e(erea $ro%etii&e cre!ti"i&or a"o"imi, care (i" mo(e!tie "u !i-au !$u! "ume&e, a!a cum au %acut a&tii, ca (e $i&(a, $ro%etii&e &ui A0ata"02e&, a&e S%3 Tara!ie, a&e S%3 Meto(ie, a&e &ui Leo" ce& I"te&e$t, $recum !i uimitoarea $ro%etie care e!te 0ra'ata $e $iatra (e morma"t a S%3 Co"!ta"ti" ce& Mare, !i care a %o!t i"ter$retata (e $atriar2u& G2e"a(ie &a a"u& 4CCF (39r3 De a!eme"ea !u"t com$arate $ro%etii&e S%3 A"(rei !i a&e &ui 9ri!to" Sa&u !i $ro%etii&e a&tor !%i"ti3 Nu 'om i"tra i" i!$ita (e a !ta i&i (atarea e=acta a a(e'eririi $ro%etii&or, %ii"(ca, $ri" a"a&o0ic, "u e!te cu $uti"ta3 A!t%e& )!em"e&e 'remuri&or+ , $ri" urmare !em"e (e a'erti*are, !u"t &im$e*i !i ce& mai !im$&u cititor i"te&e0e ca e'e"ime"te&e ce au %o!t $ro%etite !u"t a$ro$iate3 +Caci ce H i foloseste omului sa castige lumea intreaga" daca H si (ierde sufletul2 C8c. L" KMD. P(0;ET&& E%P(E )E-&(E9 L6& @(&%T0% +0i tu" 6etleeme 4frata" desi esti mic intre miile lui *uda" din tine va iesi 0ta(anitor (este *srael" iar obarsia lui este dintru ince(ut" din zilele vesniciei C8i!eia L" 'D. @ec2iu& Te!tame"t e!te $&i" (e $ro%etii (e!$re Dom"u& "o!tru Ii!u! 9ri!to!3 Toate ace!te $ro%etii !-au im$&i"it (u$a cum au %o!t !cri!e, i" $er!oa"a &ui Ii!u! 9ri!to!3 E!te (e!i0ur im$o!i i& !a re(am aici $ro%etii&e tuturor $ro%eti&or @ec2iu&ui Te!tame"t, care !au im$&i"it i" $er!oa"a Lui3 @om re&ata ace&e $ro%etii (e &a care orice !im$&u cititor $oate co"c&u(e ca Ii!u! 9ri!to! "u S-a %acut om i"tam$&ator, ci !-a $roorocit ca !e 'a %ace om, ca !e 'a "a!te (i" Fecioara Maria, ca 'a %i ra!ti0"it, ca 'a i"'ia !i ca 'a 'e"i &a "oi iara!i &a a (oua 'e"ire ca !a /u(ece 'ii !i mortii3 A!a(ar toate ama"u"te&e 'ietii &ui Ii!u! 9ri!to! care !u"t i"(i!$e"!a i&e $e"tru ma"tuirea "oa!tra au %o!t $ro%etite cu mu&ta 'reme i"ai"te ca 9ri!to! !a !e "a!ca3 A!t%e& I!aia, care a trait cu DFF (e a"i i"ai"te (e "a!terea &ui 9ri!to!, a $ro%etit "a!terea Ace!tuia (i" Fecioara IE

Maria3 +*ata" ?ecioara va avea in (antece si va naste ?iu si vor c!ema numele /ui 4manuel" care se talcuieste; Cu noi este Dumnezeu C*saia B" 'JD. Pro%etia &ui I!aia !-a a(e'erit ca"( Ar2a"02e&u& Ga'rii& a %o!t trimi! (e &a Dum"e*eu i" Na*aret &a Fecioara Maria careia i-a *i!1 +6ucura-te ceea ce esti (lina de !ar" Domnul este cu tine. 6inecuvantata esti tu intre femei = 0i iata vei lua in (tntece si vei naste fiu si vei c!ema numele lui *isus. Acesta va fi mare si ?iul Celui -reainalt 0e va c!ema = C/c. '" %N- K%D. A&ta $ro%etie care a(e'ere!te (e!$re $er!oa"a &ui Ii!u! e!te $ro%etia &ui Ieremia, care a trait cu IFF (e a"i i"ai"te (e 9ri!to!3 +@las din Rama s H a auzit" (langere si tanguire multa" Ra!ila isi (lange co(iii si nu voieste sa fie mangaiata" (entru ca nu sunt ,Ier3 E4, 4H.3 Pro%etia !-a im$&i"it ca"( re0e&e Iro(, 'a*a"( ca ma0ii "u &-au mai i"!tii"tat (e!$re 9ri!to!, $recum $romi!e!era, a trimi! !i a uci! 4C3FFF (e $ru"ci, cu !$era"ta ca i"tre ace!tia 'a %i 0a!it !i 9ri!to!3 E!te cu"o!cut ca Iu(a 'a*a"( ca Ii!u! i"'ata (e!$re moartea Sa, L-a 'a"(ut ar2ierei&or $e EF (e ar0i"ti !i )a mer! !i !-a !$a"*urat+, (u$a cum !$u"e S%3E'a"02e&ie3 Ca 9ri!to! 'a %i tra(at $e EF (e ar0i"ti a%&am (e &a $ro%etu& Ieremia !i Za2aria, cu mu&te !ute (e a"i i"ai"te3 Iata $ro%etii&e re!$ecti'e1 +0i a (rimit K& de arginti cat m H au cinstit fii lui *srael C*eremiaD +si 8i H au cantarit simbria 8ea K& de arginti ,Za2aria.3 Dar oare Iaco , u"u& (i"tre cei trei $atriar2i ai &ui I!rae&, "u a $ro%etit !i e& 'e"irea &ui 9ri!to!, ca 'a 'e"i (i" "eamu& &ui Iu(a? Iaco , (e a!eme"ea, ca"( !i-a c2emat %iii $e"tru a &e !$u"e ce&e 'iitoare, a $ro%etit !i (e!$re 'e"irea &ui A"ti2ri!t, ca 'a 'e"i (i" "eamu& &ui Da"3 Cum a 'a*ut Iaco cu mii (e a"i i"ai"te ca !e 'a "a!te 9ri!to! !i, mai mu&t, ca 'a %i (i" "eamu& &ui Iu(a? A!a cum !-a im$&i"it $ro%etia (e!$re 'e"irea &ui 9ri!to! a!a !e 'a im$&i"i !i cea care 'or e!te (e!$re 'e"irea &ui A"ti2ri!t3 @om ami"ti !i o a&ta $ro%etie care 'or e!te cu $reci*ie (e!$re i"trarea &ui Ii!u! i" Ieru!a&im i"ai"tea !ar atorii Pa!te&ui, *iua F&orii&or, u"(e oame"ii &-au i"tam$i"at cu ramuri (e $a&mier !i (e ma!&i", i" tim$ ce Ii!u! 'e"ea $e ma"*u& a!i"ei3 Si acea!ta i"tam$&are a %o!t %acuta cu"o!cuta (e $ro%etu& Za2aria cu !ute (e a"i i"ai"te3 Re!$ecti'a $ro%etie !u"a i" %e&u& urmator1 +6ucura-te foarte" fiica 0ionului = iata *m(aratul tau vine la tine dre(t si biruitor: smerit si calare (e asin" (e manzul asinei ,Za2aria M, M.3 A/u"0e cate am ami"tit (i" $ro%etii mici, $e"tru a co"'i"0e $e cititoru& i"ecre(i"cio! ca !a "u ai a i"(oie&i ca $ro%etii&e !-au im$&i"it i" $er!oa"a &ui 9ri!to!3 I"tre0 @ec2iu& Te!tame"t e!te $&i" (e a!t%e& (e $ro%etii care 'or e!c (e!$re e'e"ime"te (i" 'iata &ui 9ri!to!3 Si cu toate ace!tea, e=i!ta i"ca oame"i care au i"(oie&i ca 9ri!to! e!te Me!ia, Fiu& &ui Dum"e*eu, a(ica e'reii !i "e%ericitii care-& a!tea$ta $e A"ti2ri!t $e"tru ca !a !e $roc&ame Dum"e*eu, (u$a cum 'om arata mai /o!3 +4u am venit in numele ,atalui 8eu" si voi nu ma (rimiti: daca va veni altul in numele sau" (e acela il veti (rimi ,I"3 H, CE.3 P(0;ET&& E%P(E )E-&(E9 L6& 9-T&@(&%T &udeii si 9ntihrist +0i vor cadea de ascutisul sabiei. 0i vor fi dusi robi la toate neamurile" si *erusalimul va IC

fi calcat in (icioare" (ana ce se vor im(lini vremurile neamurilor ,Lc3 A4, AC.3 E!te cu"o!cut ca (i" mome"tu& i" care e'reii au ra!ti0"it $e Dum"e*eu # Omu& Ii!u!, care a!te$tau $e Me!ia, i"ce$e "umaratoarea i"'er!a $e"tru 'e"irea &ui A"ti2ri!t3 Mu&ti, $ro a i&, "u cu"o!c moti'e&e rea&e $e"tru care e'reii &-au ra!ti0"it $e Ii!u!, Ce& %ara (e $acat3 Si0ur i$ocri*ia !i %ari!ei!mu& &or %ormau o mi!care !erioa!a; cu toate ace!tea u" ro& (etermi"a"t $e"tru co"(am"area "e(rea$ta a &ui Ii!u!, a %o!t ma"ia !i (e*ama0irea iu(ei&or (e %a$tu& ca Ii!u! "u "umai ca &a!a !a !e i"te&ea0a, ci $ro$o'a(uia ca !a au(a toti ca +*m(aratia 8ea nu este din lumea aceasta ,I"3 4J, EI.3 A!a(ar 9ri!to! "u a acce$tat !a /oace ro&u& (e im$arat $ama"te!c, (u$a cum i!i i"c2i$uiau iu(eii3 Acea!ta "umai, !i era !u%icie"t ca !a um$&e i"ima &or cu ura !i mai"i&e &or cu u"e&te uci0atoare3 De atu"ci iu(eii a!tea$ta $e )Me!ia a& &or+, a!a(ar $e u" im$arat mo"(ia& , care e!te A"ti2ri!t, caruia ii $re0ate!c (rumu&, $u"a"(u-!i i" a$&icare $&a"u& cu orice mi/&oace !i cu mu&ta %ermitate3 Cu toate ace!tea a$are &o0ic o i"tre are3 Pe"tru ce "u a %o!t i"!ta&at i"ca A"ti2ri!t? Ce !e a!tea$ta? Ce-& im$ie(ica? Pe"tru ce a i"tar*iat atata 'reme? Iu itii "o!tri cititori, ca"( uce"icii &ui 9ri!to! au a(mirat %rumo!u& tem$&u a& &ui So&omo", &au(a(u-& $e"tru !$&e"(oarea !a, 9ri!to! &e-a *i! $ro%etic1 +Adevarat graiesc voua; )u va ramane aici (iatra (e (iatra care sa nu fie risi(ita ,Mt3 AC, A., a(ica "u 'a rama"e $iatra $e $iatra (i" toata acea!ta !tra&ucita c&a(ire3 De a!eme"ea ca"( Pi&at !i-a !$a&at mai"i&e !a&e !i a *i!1 +)evinovat sunt de sangele dre(tului Acestuia ,Mt3 AD, AC., iu(eii, care au (at $e Ce& %ara (e $acat &a moarte $e cruce au ra!$u"!1 +0angele /ui asu(ra noastra si asu(ra co(iilor nostri! ,Mt3 AD, AH.3 A!t%e& iu(eii au a(mi! ace& i"0ro*itor &e!tem, a!u$ra &or !i a!u$ra co$ii&or &or3 Ii!u! 9ri!to! i"ai"te (e ra!ti0"ire a &a!at !i a&ta $ro%etie caracteri!tica cu $ri'ire &a Ieru!a&im !i iu(ei3 +0i vor cadea de ascutisul sabiei" si vor fi dusi robi la toate neamurile" (ana ce se vor im(lini vremurile neamurilor ,Lc3 A4, AC.3 A!a(ar, iu(eii 'or %i uci!i, 'or %i &uati $ri*o"ieri, 'or %i 'a"(uti ca ro i &a "eamuri !trai"e, iar Ieru!a&imu& 'a %i ca&cat (e (i%erite "eamuri, )$a"a ce !e 'or im$&i"i 'remuri&e "eamuri&or+ Cre(em o$ortu" !a re&atam $e !curt %e&u& i" care !-au im$&i"it $ro%etii&e (e mai !u!, i"truc7t co"%irmarea ace!tor $ro%etii e!te !tra"! &e0ata (e $ro &ema a!te$tarii &ui A"ti2ri!t !i care e!te a!te$tat (e iu(ei $e tere"u& $otri'it3 , Ocu$area Ieru!a&imu&ui, re%acerea tem$&u&ui, $re(area i"tre0ii &umii !u !ta$a"irea &ui A"ti2ri!t etc3, (u$a cum 'om arata mai /o!.3 Sa i"ce$em (e &a $ro%etia &ui Ii!u! (e!$re (i!tru0erea tem$&u&ui ca !a aratam cum !i ca"( !-a im$&i"it, !i cum a!ta*i e'reii "u re"u"ta !a-& re(o a"(ea!ca !i !a-!i $u"a i" a$&icare 'i!u& &or (e 'eacuri; (eoarece i" ace!t tem$&u (ore!c ca !a i"!ta&e*e $e A"ti2ri!t, (u$a cum arata S%3 A$3 Pa'e&1 +-otrivnicul" care se inalta mai (resus de tot ce se numeste Dumnezeu" sau se cinsteste cu inc!inare" asa incat sa se aseze el in tem(lul lui Dumnezeu" dandu H se (e sine dre(t dumnezeu ,II Te!3 A, C.3 A!a(ar A"ti2ri!t !e 'a a!e*a i" tem$&u ca !a !e (ea $e !i"e (re$t Dum"e*eu, !i 'a urmari ca !a (o'e(ea!ca cu (i%erite i"'e"tii, ca e!te Dum"e*eu3 Nici "u a trecut mu&t (e &a *iua ra!ti0"irii &ui Ii!u! !i $ro%etii&e Sa&e $e"tru tem$&u !i IH

$e"tru !oarta iu(ei&or care L- au ra!ti0"it, au i"ce$ut !a !e im$&i"ea!ca3 La a"u& DF (39r3, @e!$a!ia" %ii"( a&e! im$arat a& Romei, a &a!at $e %iu& !au Tit ca !a co"ti"ue actiu"ea !a (e cucerire a Ieru!a&imu&ui3 C2i"uri&e $e care &e-au !u$ortat iu(eii !u"t (e "e(e!cri!3 I!toricu& iu(eu, Io!i% F&a'iu, (e!crii"( a!e(iu& Ieru!a&imu&ui, "e re&atea*a !ce"e i"0ro*itoare3 Cetatea a ca*ut, iar mace&u& care a urmat "u $oate %i (e!cri!3 Mii (e cruci au %o!t i"a&tate $e"tru ra!ti0"irea iu(ei&or3 Si cei care ra!ti0"eau !-au o$rit ca"( "u au mai 0a!it &em" $e"tru cruci3 Sute&e (e mii care au %o!t uci!i co"%irma $ro%etia Dom"u&ui )si vor cadea de ascusisul sabiei+ , iar cei rama!i au %o!t &uati ro i !i 'a"(uti cu "eci"!te, +si vor fi dusi robi la toate neamurile 3 Cetatea a %o!t (i!tru!a com$&et, iar tem$&u& (i!tru! (i" teme&ii, +si nu va ramane aici (iatra (e (iatra . Du$a cata!tro%a i &ica $e care a !u%erit-o Ieru!a&imu& $e 'remea im$arati&or @e!$a!ia" !i A(ria", e'reii !ca$ati !-au im$ra!tiat i" toate $arti&e3 E'reii au i"cercat reco"!truirea tem$&u&ui &a a"u& EIE (39r3 !u $rotectia im$aratu&ui Iu&ia" A$o!tatu&3 Cu toate ace!tea, 'oia &ui Dum"e*eu a %o!t im$otri'a re%acerii tem$&u&ui3 A ia au i"ce$ut mu"citorii, ca u" $rim cutremur i& (i!tru0e3 Mu&ti au i"cercat !a $u"a teme&ia, (ar i" *a(ar3 Ni!i$u& ar(ea !i $ietre&e ca(eau !i im$ra!tiau mu"citorii ar*a"(u-i3 U" martor ocu&ar a& mi"u"ii ace!teia a %o!t !criitoru& Ammia"o! Marce&i"o! !i mu&ti a&tii3 Acea!ta a %o!t !i u&tima i"cercare (e reco"!truire a tem$&u&ui $a"a a!ta*i, caci 'om arata mai /o! cum e'reii !e $re0ate!c (i" "ou $e"tru reco"!truirea tem$&u&ui3 Precum !tim e'reii a ia i" 4MCD au o ti"ut a$ro area (i" $artea SUA (e i"%ii"tare a !tatu&ui i!rae&it $e 'ec2iu& &oc3 +0i *erusalimul va fi calcat in (icioare de neamuri" (ana ce se vor im(lini vremurile neamurilor+ 3 A!a(ar (u$a A3FFF (e a"i (e ca"( au %o!t ri!i$iti i" i"trea0a &ume3 I" a%ara (e tem$&u, (e a carui co"!truire !e $re0ate!c e'reii, 'om 'e(ea mai /o! u"u& cate u"u& ce&e&a&te !em"e3 )Sem"e&e 'remuri&or+ care "e $re'e!te!c !o!irea &ui A"ti2ri!t, (ar !i 'e!tita 'e"ire a &ui 9ri!to!, $e"tru ca !a termi"e !ta$a"irea &ui A"ti2ri!t, !i !a /u(ece )'iii !i mortii+3 De a!eme"ea 'om a"a&i*a i" ama"u"t a (oua 'e"ire a Dom"u&ui, (u$a ce 'om 'or i (e 'e"irea &ui A"ti2ri!t3 +0i sa nu va amageasca nimeni" cu nici un c!i(: caci ziua Domnului nu va sosi (ana ce mai intai nu va veni le(adarea de credinta si nu se va da (e fata omul nelegiuirii" fiul (ierzarii ,II Te!3 A, E.3 "ine este 9ntihrist, A"ti2ri!t e!te "umit ce& care "u 'a $rimi !i "ici "u 'a marturi!i (um"e*eirea &ui 9ri!to!3 A!t%e&, a"ti2ri!ti !u"t mu&ti, (u$a cum "e $reci*ea*a S%3 Scri$tura, +multi anti!risti s H au aratat ,I I"3 A, 4J.3 Ace!tia !u"t ateii care !- au &e$a(at (e &e0ea (um"e*eia!ca3 Cu toate ace!tea "oi "u 'or im aici (e!$re ace!ti a"ti2ri!ti, ci (e!$re A"ti2ri!t3 A"ti2ri!ti !u"t mu&ti3 Dar A"ti2ri!t e!te u"u& !i"0ur3 A"ti2ri!ti !-au aratat (e ca"( a 'e"it 9ri!to! $e $ama"t !i $a"a a!ta*i i"tre "oi; A"ti2ri!t i"!a "u a 'e"it3 A!a(ar ci"e 'a %i A"ti2ri!t? Sata"a, cum cre( mu&ti, !au om !im$&u, +care a (rimit lucrarea 0atanei2 A"ti2ri!t "u 'a %i (ia'o&u& !au Sata"a, ci +omul nelegiuirii" fiul (ierzarii" -otrivnicul" care se inalta mai (resus de tot ce se numeste Dumnezeu" sau se cinsteste cu inc!inare" asa incat sa se aseze el in tem(lul lui Dumnezeu" dandu H se (e sine dre(t dumnezeu ,II II

Te!3 A, E-C., cum *ice S%3 A$3 Pa'e&3 A!a(ar, A"ti2ri!t 'a %i om +(rin lucrarea lui 0atan" insotita de tot felul de (uteri si de semne si de minuni mincinoase 3 ,II Te!3 A, M.3 A!a(ar 'e"irea &ui A"ti2ri!t 'a %i i"!otita (e tot %e&u& (e $uteri !i (e !em"e !i (e mi"u"i mi"ci"oa!e %acute cu a/utoru& Sata"ei3 Si 'a cauta !a (emo"!tre*e $ri" toate ace!te &ucrari ca e!te Dum"e*eu3 Deci A"ti2ri!t 'a %i u" om care 'a $rimi (e &a Sata"a $uteri !i 'a co"(uce &umea $e"tru !curt tim$, (u$a cum 'om arata i" co"ti"uare3 Pentru ce va veni 9ntihrist, O i"tre are &o0ica care a$are e!te urmatoarea1 $e"tru ce $ermite Dum"e*eu 'e"irea &ui A"ti2ri!t? Si $e"tru ce $ermite ca !a i"tre Sata"a i" A"ti2ri!t? Dum"e*eu, Ce& Atoate!tiutor cu"oa!te "oua $re%eri"ta a &ui A"ti2ri!t3 Cu toate ace!tea ra!$u"*ator (e i"trarea &ui A"ti2ri!t i" !ta$a"irea &ui Sata" e!te i"!u!i A"ti2ri!t3 Fii"(ca i" tim$ ce &i ertatea e!te $uterea $ri" care $utem re!$i"0e $e Sata", cu ea A"ti2ri!t 'a %ace co"trariu, !e 'a a&atura &ui Sata"3 Dar !i $e"tru "e$ocai"ta &e$a(arii (e cre(i"ta a oame"i&or, Dum"e*eu a &a!at ca !a 'i"a A"ti2ri!t3 Deoarece A"ti2ri!t )i" cei $ier(uti !e i"tare!te+ , a!a(ar i" "ecre(i"cio!ii "e$ocaiti3 Ace!ti im$ietriti &a i"ima, %ie ca 'i"e, %ie ca "u 'i"e A"ti2ri!t, ei "u 'or !a crea(a i" 9ri!to! ca !a !e ma"tuia!ca, %ii"(ca "u au (ra0o!te3 Ama0itoru& 'a 'e"i ca !a !ta$a"ea!ca !i !a 'a(ea!ca "ecre(i"ta !i "e$ocai"ta ce&or care "ea0a $e 9ri!to!3 Dar, $ri" e=ce&e"ta, 'a (omi"a $e iu(eii care au (e$a!it i" "ecre(i"ta toate "eamuri&e3 Fi*ic, "u-i cu"oa!tem $e iu(eii care "u au $rimit $e Dom"u&3 Dar ace!tia care co"ti"ua ca !a ra!ti0"ea!ca $e Ii!u!, $re0ate!c ca&ea !i tro"u& &ui A"ti2ri!t3 Ci"!tea $e care e'reii o 'or (a &ui A"ti2ri!t 'a co"!titui )$&ata "erecu"o!ti"tei ace!tora+, (u$a cum *ice S%3 Ioa" Gura (e Aur, %ii"(ca au ci"!tit mi"ciu"a i" &ocu& a(e'aru&ui, i"tu"ericu& i" &ocu& &umi"ii, $e A"ti2ri!t !i "u $e 9ri!to!3 Dom"u& a !$u! $ro%etic (e!$re ace!tia1 +4u am venit in numele ,atalui 8eu" si voi nu 8a (rimiti: daca va veni altul" in numele sau" (e acela il veti (rimi ,I"3 H, CE.3 A!a(ar $e Ii!u! Care a 'e"it i" "ume&e Tata&ui Sau iu(eii "u L-au $rimit, ci L-au ra!ti0"it, i"!a $e %a&!u& Me!ia, a(ica $e A"ti2ri!t care i!i 'a co"!acra (re$tatea care-i 'a co"'e"i !i !&a'a i" "ume&e !au, 'a %i $rimit3 Pri" urmare iu(eii &a a (oua 'e"ire, &a i"%rico!ata [u(ecata, i!i 'or a(uce ami"te ca L-au ra!ti0"it $e 9ri!to! !i &-au 'e"erat $e amaru& !i 'ic&ea"u& A"ti2ri!t3 Dum"e*eu $ermita"( !a 'i"a A"ti2ri!t 'a a(mite u&timu& a'7"t a& rautatii Sata"ei3 Dar rautatea (i" tim$u& &ui A"ti2ri!t 'a %i (ata $e %ata, !i %iecare 'a 'e"i 0o& i" %ata ome"irii3 A!a(ar, oricati 'or rama"e "e$ocaiti, 'or %i &i$!iti (e orice !cu*a !i 'or %i co"(am"ati i" 'eci, iar cei 're("ici 'or %i ci"!titi3 A!a(ar, Dum"e*eu i"tr-o u&tima i"cercare (e a a/uta $e cei $acato!i, $e"tru ca !a-i ma"tuia!ca, $ermite 'e"irea &ui A"ti2ri!t3 Dan va 1udeca (e (o(orul sau" ca (e una din semintiile lui *srael. Dan va fi sar(e la drum" vi(era la (oteca" inveninind (iciorul calului" ca sa cada calaretul. *n a1utorul ,au nada1duiesc" o" Doamne! C?ac. JE" 'M- 'ND.

"are este ori$inea lui 9ntihrist, Patriar2u& Iaco , i"ai"te (e moartea !a a i"ecu'a"tat $e cei 4A %ii ai !ai, (u$a cum !e ID

re&atea*a i" cartea Facerii; !i *ice i" %iecare $ro%etie cate !e 'or $etrece cu %iecare "eam i!rae&it i" 'iitoru& i"(e$artat, a!a(ar $a"a i" *i&e&e (i" urma3 +Adunati -va ca sa va s(un ce are sa fie cu voi in zilele cele de a(oi 3 ,Fac3 CM, 4.3 Di"tre ace!te $ro%etii a&e &ui Iaco (e!$re %iii !ai, u"a re&atea*a (e!$re 9ri!to! !i a&ta (e!$re A"ti2ri!t3 Pe"tru 9ri!to! marturi!e!te $ro%etia (e!$re Iu(a, care !- a !i im$&i"it &a 'e"irea Dom"u&ui3 Pe"tru A"ti2ri!t marturi!e!te $ro%etia (e!$re Da", u" a&t %iu a& &ui Iaco 3 Pro%etia (e!$re Da" e!te urmatoarea1 +Dan va 1udeca (e (o(orul sau" ca (e una din semintiile lui *srael. Dan va fi sar(e la drum" vi(era la (oteca" inveninand (iciorul calului" ca sa cada calaretul. *n a1utorul ,au nada1duiesc" o" Doamne! ,Fac3 CM, 4I- 4J.3 Pri" urmare A"ti2ri!t 'a %i e'reu, 'a $ro'e"i (i" "eamu& i!rae&it a& &ui Da" !i (u$a cum *ic S%3 Pari"ti 'a 'e"i (i" Ga&i&eea ,@e*i &a S%3 Ata"a!ie ce& Mare !i S%3 A"(rei (i" Ce*areea P3G3 4FI, EF4, EIJ.3 O $arte (i" $ro%etie, i" 0e"era&, ami"te!te (e tra(area &ui Iu(a, caci (ia'o&u& $ri" Iu(a )i # a i"te$at ca&caiu&+ ,Fac3 E, 4H., %aca"( !a %ie ra!ti0"it3 Dar i" i"tre0ime $ro%etia acea!ta 'a %i co"%irmata, !i (e!$re acea!ta "u tre uie !a ai a i"(oia&a "ime"i, ea !e 'a im$&i"i $e 'remea &ui A"ti2ri!t3 Dia'o&u& $ri" A"ti2ri!t 'a &o'i Bi!erica &ui 9ri!to!, i" !$ecia& i" 'remea &ui A"ti2ri!t3 Dar (u$a cum Dom"u& a i"'iat a!a !i Bi!erica Dom"u&ui 'a mer0e +s(re viata vesnica ,Mt3 AH, CI.3 A!a (u$a cum $ro%etia (e!$re 9ri!to! !-a im$&i"it, !a %iti !i0uri ca i" ace&a!i mo( !e 'a im$&i"i !i $ro%etia (e!$re A"ti2ri!t3 A"ti2ri!t 'a %i e'reu !i 'a a'ea !&a iciu"e catre e'rei3 E'reii i& 'or $rimi cu ucurie, $e"tru ca a!a "a(a/(uie!c ca 'or rea&i*a 'i!u& &or (e 'eacuri (e!$re 0u'e"area mo"(ia&a !u Me!ia a& &or3 Pe"tru acea!ta !e $re0ate!c i" mo( (irect $e"tru re%acerea tem$&u&ui, (u$a cum 'om arata i" ca$ito&u& urmator3 Deci cand veti vedea uraciunea (ustiirii ce s H a zis (rin Daniel (roorocul" stand in locul cel sfant H cine citeste sa inteleaga C8t. %J" 'LD

"aracterul lui 9ntihrist Sa 'e(em acum ce *ice S%3 Scri$tura !i S%3 Pari"ti $e"tru caracteru& &ui A"ti2ri!t3 I" A$oca&i$!a, A"ti2ri!t e!te a!emuit cu o %iara3 A"ti2ri!t, (u$a cum *ice S%3 A$3 Pa'e&, e!te +omul nelegiuirii ,II Te!3 A, E.3 @a "eci"!ti $e Dum"e*eu !i !e 'a &u$ta cu !%i"tii, (u$a cum *ice A$oca&i$!a3 Caracteru& &ui 'a %i amar !i 'ic&ea" !i 'a co"!titui %e"ome"u& rau&ui !i !ama"ta u"ica a (ia'o&u&ui3 A!eme"ea (ia'o&u&ui 'a %i $ro%etu& ce& mi"ci"o!, i"ai"te mer0atoru& &ui A"ti2ri!t3 A"ti2ri!t "u -!i 'a ma"i%e!ta ime(iat c2i$u& !ata"ic cu care 'a !ta$a"i3 Ci !e 'a arata ca i"e%acator, $ro$o'a(uitor a& $acii, &i ertatii, e0a&itatii !i %rater"itatii, ca $ri" 'ic&e"ie !a a/u"0a !ta$a"itor a& i"tre0ii &umi3 @a i"!e&a $e toti $ri" $re%acatorie !i mi"ciu"a, (u$a cum i& caracteri*ea*a S%3 A$3 Pa'e&3 @a %i %oarte 'atamator ca u" $ui (e )vi(era+ ,Mt3 AE, EE.3 A"ti2ri!t !e 'a i"%ati!a +la vremea lui ,II Te!3 A, I.3 I" 'remea care a %o!t %i=ata3 @a 'e"i i" c2i$u& u"ui om u", $e"tru ca !a i"!e&e $e toti "ai'ii !i $e"tru ca !a aca$are*e $uterea !i !ta$i"irea $o&itica IJ

mo"(ia&a, &ucru care "u 'a reu!i3 Deoarece $o$oare&e 'or %i i"(u!e i" eroare (e catre ace!ta, !e 'or &e$a(a (e 9ri!to! !i !e 'or a&atura, a!a(ar, &ui A"ti2ri!t3 Si 'or $re(a &ui +(uterea si sta(anirea lor ,A$oc3 4D, 4E., (u$a cum *ice i" A$oca&i$!a3 State&e care "u !e 'or !u$u"e, 'or %i (i!tru!e $ri" ra* oi, (u$a cum ce&e trei "eamuri !trai"e1 E0i$tu&, Li a"u& !i Etio$ia ,Da"3 44.3 Ca"( 'a !ta$a"i A"ti2ri!t atu"ci !e 'a arata toata rautatea !i i"'i(ia, *ice S%3 Ioa" Dama!c2i"3 Atu"ci !e 'a arata toata )"eome"ia !i "e(re$tatea+, !i !e 'or com$orta c2iar %ara (e ome"ie, i" !$ecia& e'reii care i& 'or urma3 Dar ce& mai mu&t acea!ta (uritate !e 'a arata co"tra cre!ti"i&or, *ice S%3 C2iri&3 +*ncat nimeni sa nu (oata cum(ara sau vinde" decat numai cel ce are semnul" adica numele fiarei" sau numarul numelui fiarei ,A$oc3 4E, 4D.3

Lucrarea si persecutarea Eisericii A"ti2ri!t 'a i"cerca ca !a i"!e&e $e oame"i !i cu &ucrari "eo i!"uite !i !em"e 0roa*"ice3 @e"irea &ui 'a %i i"!otita, +de tot felul de (uteri si semne si minuni mincinoase ,II Te!3 A, M., (u$a cum !$u"e S%3 A$3 Pa'e&3 Pa"a !i %oc (i" cer 'a co ori i" $ri'iri&e oame"i&or, (u$a cum *ice i" A$oca&i$!a3 +*ncat si foc face sa se (ogoare din cer" (e (amant" inaintea oamenilor ,A$oc3 4E, 4E.3 @a %ace !em"e ma0ice, !i (emo"ii &ui !e 'or arata ca i"0eri ai &umi"ii, !i !e 'or arata o!tiri +fara de numar ,Da"3 D, H., (u$a cum *ice S%3 Scri$tura3 Toate ace!tea !e 'or im$&i"i, (u$a cum *ice S%3 A$3 Pa'e&, +(rin lucrarea 0atanei ,II Te!3 A, M.3 A!a(ar &ucrari&e &ui A"ti2ri!t 'or %i &ucrari&e (ia'o&u&ui, !i toate ace!tea "u 'or %i mi"u"i a(e'arate, ca mi"u"i&e &ui 9ri!to!, ci &ucrari %a&!e !i mi"ci"oa!e, (u$a cum "e i"'ata S%3 Ata"a!ie3 Dar &ucrari&e ace!tea 'or %i atat (e im$re!io"a"te i"cat 'or ame"i"ta cu ama0irea $a"a !i +(e cei alesi ,Mt3 AC, AC.3 Fii"(ca ama0itoru& 'a i"cerca cu toate ace!te te2"ici ca !a !e arate $e !i"e ca e!te (um"e*eu, *ice S%3 A$3 Pa'e&, +dandu H se (e sine dre(t dumnezeu ,II Te!3 A, C.3 A!a(ar "eru!i"atu& !i (e trei ori tica&o!u& !i 'ic&ea"u& 'a u*ur$a &ocu& E&i eratoru&ui !i Ma"tuitoru&ui 9ri!to!3 Si0ur $e"tru marea a$o!ta*ie a oame"i&or, Dum"e*eu 'a $ermite ca !a !e re%aca tem$&u& (i" Ieru!a&im, care a %o!t (aramat i" a"u& DF (39r3, !i (e atu"ci "u !-a $ermi! ca !a !e *i(ea!ca, cu toate i"cercari&e e'rei&or3 A!t%e& e'reii urmare!c ca !a *i(ea!ca tem$&u&, care co"!tituie $e"tru ace!tia 'i!u& (e 'eacuri, !i 'or cre(e ca A"ti2ri!t e!te Me!ia ce& mu&t a!te$tat3 Atu"ci !e 'a im$&i"i $ro%etia S%3 A$3 Pa'e& += asa incat sa se aseze el in tem(lul lui Dumnezeu" dandu H se (e sine dre(t dumnezeu ,II Te!3 A, C.3 A"ti2ri!t 'a i"cerca ca !a (i!tru0a Bi!erica &ui 9ri!to! (e $e %ata $ama"tu&ui3 I" tim$u& &ui A"ti2ri!t 'a e=i!ta o ma2"ire "emai"ta&"ita, *ice S%3 Scri$tura3 +Caci va fi atunci stramtorare mare" cum n H a fost de la ince(utul lumii (ana acum si nici nu va mai fi ,Mt3 AC, A4.3 Oame"ii "e$uta"(u -!e o$u"e !e 'or i"c2i"a &ui A"ti2ri!t3 Fii"(ca $er!ecutia &ui A"ti2ri!t, co"tra Bi!ericii, 'a %i cea mai mare (i"tre toate $er!ecutii&e3 IM

A$oca&i$!a "e !$u"e ca Femeia, +invesmantata cu soarele ,A$oc3 4A, 4., a(ica Bi!erica, += a nascut un co(il de (arte barbateasca" care avea sa (astoreasca toate neamurile cu toiag de fier. 0i co(ilul ei fu ra(it la Dumnezeu" ca sa o !raneasca (e ea" acolo" o mie doua sute saizeci de zile ,A$oc3 4A, 4 -I.3 A!a(ar cei a&e!i !e 'or re%u0ia i" $u!tiu, i" mu"ti !i i" $e!teri !i i" cra$aturi&e $ama"tu&ui, (u$a cum !$u" S%3 Pari"ti3 Dar "ici macar i" $u!tiu A"ti2ri!t "u 'a &a!a i" &i"i!te $e cre!ti"i3 Dim$otri'a, co"tra !%i"ti&or care "u 'or $rimi !em"u& &ui, A"ti2ri!t 'a %o&o!i toate mi/&oace&e (e tortura3 Toti cati !e 'or i"c2i"a %iarei 'or $urta "e0re!it !em"u& ,(e!$re acea!ta 'om !crie am$&u i" ce&e ce urmea*a., +(e mana lor cea drea(ta sau (e frunte ,A$oc3 4E, 4I., (u$a cum !$u"e i" A$oca&i$!a3 Re!tu& 'or %i i*o&ati !ocia&, eco"omic, $o&itic !i cei mai mu&ti care "u 'or $utea ca !a cum$ere !au !a 'a"(a 'or !%ar!i $ri" a muri3 Aceia care 'or %i martiri*ati (e A"ti2ri!t 'or %i cei mai mari martori ai Bi!ericii, *ice S%3 C2iri& a& Ieru!a&imu&ui, %ii"(ca !e 'or &u$ta co"tra &ui A"ti2ri!t !i a (ia'o&u&ui3 Nu uitam, iu itii "o!tri cititori, ca cei a&e!i "u !e 'or &a!a ama0iti ,I Pt3 4, H.3 Im$aratia &ui A"ti2ri!t 'a %i (e!%ii"tata (e 9ri!to!3 Atu"ci +cerul si (amantul vor trece ,Mt3 AC, EH., !e 'a arata !em"u& S%3 Cruci $e cer !i 'or 'e(ea toti $e +Domnul venind (e norii cerului" cu (utere si cu slava multa ,Mt3 AC, EF.3 I" co"ti"uare 'a %i [u(ecata, !i 'or mer0e $acato!ii +la osanda vesnica" iar dre(tii la viata vesnica ,Mt3 AH, CI., (u$a cum arata S%3 Scri$tura3 +0i voi da (utere celor doi martori ai 8ei" si vor (rooroci imbracati in sac" o mie doua sute saizeci de zile" acestia sunt cei doi maslini si cele doua sfesnice care stau inaintea Domnului (amantului CA(oc. ''" K-JD. urata prezentei lui 9ntihrist @remea tira"iei &ui A"ti2ri!t 'a %i mica3 I" S%3 Scri$tura $ro%etii&e re!$ecti'e %i=ea*a tim$u& !ta$a"irii &ui A"ti2ri!t &a D a"i3 Daca tim$u& $re*e"tei &ui A"ti2ri!t !- ar $re&u"0i, "ime"i "u !-ar mai ma"tui $e $ama"t3 +) H ar mai sca(a nici un tru( ,Mt3 AC, AA., *ice S%3 Scri$tura3 Dar Dum"e*eu 'a !curta *i&e&e ace&ea ca !a !e ma"tuia!ca cei a&e!i3 +Dar (entru cei alesi se vor scurta acele zile ,Mt3 AC, AA.3 A!a(ar $re*e"ta &ui A"ti2ri!t $e $ama"t !i (urata 0u'er"arii &ui mo"(ia&e 'a %i !curta3 De!$re cei !a$te a"i re&atea*a atat A$oca&i$!a, cat !i $ro%etia &ui Da"ie&3 Di" ace!ti !a$te a"i ai $re*e"tei &ui A"ti2ri!t $rimii trei a"i !i /umatate 'a %i $erioa(a i" care A"ti2ri!t 'a i"tre$ri"(e &u$te (ure cu $ro%etii &ui Dum"e*eu !i cu cei&a&ti !%i"ti, iar !$re !%ar!itu& ace!tor trei a"i !i /umatate, cei (oi $ro%eti ai &ui Dum"e*eu, I&ie !i E"o2, !e 'or &u$ta cu A"ti2ri!t i" cu'a"t !i cu mi"u"i a(e'arate, (u$a cum 'om arata mai /o!3 Du$a acea!ta A"ti2ri!t 'a uci(e $e cei (oi $ro%eti !i 'a !ta$a"i $e!te tot $ama"tu&, cu o %ericire trecatoare3 Dar (entru cei alesi se vor scurta acele zile C8t. %J" %%D. >arturia celor doi profeti Cei (oi $ro%eti, I&ie !i E"o2, 'or %i i"ai"te mer0atorii ce&ei (e a (oua 'e"iri a Dom"u&ui3 @or 'e"i $e"tru i"tarirea (u2o'"icea!ca a cre(i"cio!i&or, !i-& 'or i"%ru"ta $e A"ti2ri!t $ri" $ro$o'a(uire !i mi"u"i3 @or $re*ice cea (e a (oua 'e"ire a Dom"u&ui, care 'a %i a$roa$e, !i 'or c2ema &a $ocai"ta $e cre(i"cio!i3 Pe"tru 'e"irea $ro%eti&or I&ie !i E"o2 $re*ice Dum"e*eu $ri" $ro%etu& DF

Ma&ea2i !i Za2aria, (ar !i A$oca&i$!a re&atea*a a!a1 +0i voi da (utere celor doi martori ai mei" si vor (rooroci" imbracati in sac" o mie doua sute saizeci de zile. Acestia sunt cei doi maslini" si cele doua sfesnice ce stau inaintea Domnului (e (amant ,A$oc344, E-C.3 Mi"u"i&e ace!tora 'or %i i"(i!cuta i& (e $ro'e"ie"ta (um"e*eia!ca ,%ii"(ca 'or a'ea $utere (e &a Dum"e*eu.3 I" A$oca&i$!a citim ca1 +acestia au (utere sa inc!ida cerul" ca (loaia sa nu (loua in zilele (roorociei lor" si (utere au (este a(e sa le sc!imbe in sange" si sa bata (amintul cu orice fel de urgie" ori de cate ori vor voi ,A$oc3 44, I.3 Si cu $uterea (um"e*eia!ca $e care o 'or a'ea cei (oi $ro%eti, !e 'or a$ara (e (u!ma"i, %ii"(ca (aca 'oie!te ci"e'a !a-i 'atame, %oc 'a ie!i (i" 0ura &or !i 'a mi!tui $e (u!ma"ii &or ,A$oc3 44, H.3 Su$ra'e02erea &ui A"ti2ri!t 'a %i "emi&oa!a, !i mu&ti oame"i !e 'or $ocai3 C2iar e'reii (u$a cum *ice $ro%etu& I!aia3 A$oca&i$!a "e !$u"e ca, +atunci cand vor is(ravi marturia lor ,A$oc3 44, D., a(ica atu"ci ca"( 'or termi"a marturi!irea &or, !i $ro$o'a(uirea (e!$re 9ri!to!, A"ti2ri!t ii 'a irui !i-i 'a omori3 Iar tru$uri&e &or 'or rama"e trei *i&e "ei"0ro$ate i" $iata (i" Ieru!a&im !i 'or %i 'a*ute (e i"trea0a &ume ,$ri" te&e'i*iu"e.3 I" %i"a& !e 'a !a'ar!i o mare mi"u"e3 Tru$uri&e &or 'or i"'ia, !i !$aima mare ii 'a cu$ri"(e $e cei care ii 'or 'e(ea3 Dar cei (oi $ro%eti i"'iati "u 'or rama"e $e $ama"t, ci !e 'or i"a&ta +la cer in nori ,A$oc3 44, 44 # 4A., (u$a cum *ice A$oca&i$!a3 I"'ierea ce&or (oi $ro%eti 'a a"u"ta 'e"irea Dom"u&ui3 %emnul lui 9ntihrist +Aici este intele(ciunea" cine are (rice(ere sa socoteasca numarul fiarei" care este numar de om. 0i numarul ei este sase sute saizeci si sase ,A$oc3 4E, 4J.3 S%3 Ioa" "e (e!co$era ca oricati !e 'or a&atura &ui A"ti2ri!t 'or $rimi +semnul numelui lui A$oc34C, 44., +(e mana lor cea drea(ta sau (e frunte A$oc3 4E, 4I., !i ca c2i"uri&e ce&or care 'or $rimi !tam$i&a !i !em"u& "ume&ui &ui A"ti2ri!t, a carui "umar e!te III, 'or %i "ei"cetate3 Dar care 'a %i "ume&e &ui A"ti2ri!t? Care 'a %i e=act !em"u&? Numaru& 'a %i III3 Ace!tea !u"t i"tre ari&e ar*atoare carora cre(i"cio!u& !e i"%&acarea*a !a &e 0a!ea!ca ra!$u"!, $e"tru ca !a !e &amurea!ca (e$&i" !i $e"tru ca !a-!i ia ma!uri&e (e $re'e"ire %ata (e i"ai"te mer0atori, (ar !i %ata (e i"!u!i A"ti2ri!t3 Fii"(ca a!ta*i, (u$a cum 'or arata ama"u"tit i" ca$ito&u& urmator, e!te comu"a co"!tatarea ca e'o&utii&e !i e'e"ime"ete&e !u"t a!ema"atoare, i"cat $ro%etii&e !i ta&cuiri&e Pari"ti&or Bi!ericii, (e!$re 'e"irea &ui A"ti2ri!t, !e a(e'ere!c !i !e co"%irma i" mo( e=traor(i"ar3 U"u& (i" e'e"ime"te&e co"%irmate e!te !i "umaru& III, care i"ce$e !a %ie co"!acrat i"tru" ritm 0a&o$a"t3 Pro%etia (i" A$oca&i$!a (e!$re "umaru& "ume&ui &ui A"ti2ri!t ,III. i"ce$e ca !a !e a(e'erea!ca i" *i&e&e "oa!tre3 Dar !a 'e(em mai i"tai ce *ic Pari"tii Bi!ericii (e!$re acea!ta3 S%3 I$o&it, S%3 E$i%a"ie, (ar !i A"(rei a& Ce*areei !u"t reti"uti !i $recauti i" ce $ri'e!te $re*icerea "ume&ui &ui A"ti2ri!t3 Ei &a!a !a !e i"te&ea0a 'remea im$&i"irii $ro%etiei, (e!$re 'e"irea &ui A"ti2ri!t ca"( !e 'a cu"oa!te "ume&e, "umaru& !i !em"u& &ui A"ti2ri!t3 Oare care 'a %i "ume&e &ui A"ti2ri!t? Care 'a %i !em"u&? I$o&it, $ri"tre "ume&e i$otetice a&e &ui A"ti2ri!t e"umera !i cu'a"tu& )Ta0a(uim - APNO\ME+ # i" (ia&ectu& atic, a carui !uma a "umere&or care D4

!u"t atri uite &itere&or ace!tuia e!te III3 ,A # 4, P # 4FF, N # HF, O # DF, \ # CFF, E # H., a(ica III3 A!ta*i 'e(em ca !e $u"e i" a$&icare !i!temu& $e"tru $u &icarea "oi&or u&eti"e (e i(e"titate care 'or a'ea im$rimata ci%ra III3 Pe a"c"ota (e HFF (e (ra2me, i" ce $ri'e!te tara "oa!tra, Grecia, e=i!ta i" 0ru$ ci%ra III3 Numaru& III a$are $e $ro(u!e&e $e care "oi &e co"!umam; e& e!te !u %orma !i!temu&ui &i"iat (e co(i%icare, (e a!eme"ea a$are i" te&ecomu"icatii, i" !c2im u& a"car !i a&te&e3 Toate ace!tea !u"t o $ura i"tam$&are? Cu"oa!tem, (e a!eme"ea, ca %ara ace!t u&eti" 'a %i im$o!i i&a 'a"*area !au cum$ararea3 A!a(ar, !e im$&i"e!te $ro%etia S%3 Ioa", care "e *ice; si ea ii sileste (e toti " (e cei mici si (e cei mari: si (e cei bogati si (e cei saraci" si (e cei slobozi si (e cei robi" ca sa- si (una semn (e mana lor cea drea(ta sau (e frunte " incat nimeni sa nu (oata cum(ara sau vinde" decat numai cel ce are semnul" adica numele fiarei Ca lui Anti!ristD sau numarul numelui fiarei. Aici este intele(ciunea; cine are (rice(ere sa socoteasca numarul fiarei" caci este numar de om. 0i numarul ei este sase sute saizeci si sase ,A$oc34E, 4I- 4M.3 Fii"(ca (u$a cum "e a(ucem ami"te, "umaru& III a!ta*i !e i"ta&"e!te $retuti"(e"i3 Si *i&"ic 'i" "oi e&eme"te &a &umi"a, care "e 'or *0u(ui3 I"tr-u" artico& i"tere!a"t, citim cu uimire ca Dr3 93 E&(ema", !$ecia&i!t !i $re!e(i"te a& !ectoru&ui (e a"a&i*a !tati!tica a Pietii Comu"e, comu"ica i" Bru=e&&e! ca !e $re0ate!te u" !i!tem e&ectro"ic i"te&i0e"t, care !e 'a ocu$a cu $ro &eme&e care i"tere!ea*a i"trea0a &ume33 i"tre0u& !i!tem e!te "umeric3 Fiecare om (e $e $ama"t 'a $rimi u" "umar a& !au 3 Numaru& ace!ta 'a (a !i!temu&ui e&ectro"ic (ate (e!$re %iecare i"(i'i(, !i $e a*a ace!tui "umar 'a $utea ca !a i"tre$ri"(a re&atii (e !c2im i" !ectoru& mo"(ia&3 Numaru& 'a %i "e'a*ut !i 'a %i im$rimat, %ie $e %ru"te %ie $e $a&ma mai"ii, cu uti&i*area ra*e&or &a!er3 Cu u" (i!$o*iti' !$ecia& !e 'a $utea citi (e $e %iecare !em" "umaru& i"!cri!3 Du$a cum (e/a am ami"tit !i!temu& e!te $re0atit i" i"tre0ime, !i (e/a e!te $u! i" a$&icare3 A!a(ar, i"ce$e !a !e $u"a i" a$&icare &a "i'e& mo"(ia&, %ii"(ca, mai co"cret, "oua meto(a (e tra"*actie !e 'a $u"e i" a$&icare !u 0u'er"area &ui A"ti2ri!t3 E!te "ou& !i!tem (e 'a"*are !i cum$arare cu co( "umeric, (e!$re care 'or im, care 'a $u"e !ta$a"ire $e %iecare i"(i'i( o(ata cu "umaru& !$ecia& III, care 'a %i $&a!at cu ci%re, care "u !e $ot !ter0e, cu ra*e &a!er, $e %ru"te !au $e ma"a (rea$ta)0i o buba rea si ucigatoare s H a ivit (e oamenii care aveau semnul fiarei+ , $ro%ete!te S%3 Ioa" i" ca$3 4I (i" A$oca&i$!a3 A!a(ar, $e (e o $arte 'a %i $rimirea !em"u&ui cu $o!i i&itatea (e a %ace comert !au (e cea&a&ta $arte "e$rimirea !em"u&ui &ui A"ti2ri!t !i re"u"tarea &a a cum$ara !i a 'i"(e, &a comert, &a $ri'area (e toate (re$turi&e !i i" %i"e acce$tarea mortii3 Tre uie !a %im !i0uri ca cre(i"ta omu&ui i" !curt tim$ 'a %i $ro ata !e'er3 De!$re acea!ta "u tre uie ca !a a'em i"(oie&i (e&oc3 Du$a cum !-au co"%irmat atatea $ro%etii, a!a !i $ro%etia cu "umaru& !i !em"u& &ui A"ti2ri!t !e 'a im$&i"i3 Sa a'em ra (are !i cre(i"ta, !i !a (orim !a "u a$ucam "oi 'remuri&e co"%irmarii ace!tor $ro%etii"'nd va veni 9ntihrist, Ca"( uce"icii &ui 9ri!to! au cerut (e &a Dom"u& !a &e !$u"a care 'or %i !em"e&e ce 'or DA

a"u"ta !&a'ita Sa 'e"ire !i a !%ar!itu&ui &umii, Ii!u!, (u$a ce e"umera !em"e&e care 'or $rece(e a (oua 'e"ire, *ice c&ar uce"ici&or1 +*ar de ziua si de ceasul acela nimeni nu stie ,Mt3 AC, EI.3 Deci "u cu"oa!te "ime"i tim$u& *iua !i cea!u& a%ara (e Dum"e*eu3 Nici !%i"tii, "ici i"0erii3 A!a(ar, $e"tru A"ti2ri!t care 'a 'e"i cu $uti"a 'reme i"ai"tea ce&ei (e a (oua 'e"iri, e!te &a %e&, a(ica "u cu"oa!tem tim$u& e=act ca"( 'a 'e"i3 Ceea ce !tim e!te ca A"ti2ri!t 'a 'e"i cu $uti" i"ai"te (e 'e"irea Dom"u&ui, +inainte de 3ristos va veni Anti!rist, !i (u$a cum *ice S%3 A$3 Pa'e&, A"ti2ri!t 'a %i "imicit (e Dom"u& +cu stralucirea venirii 0ale ,II Te!3 A3 J.3 De a!eme"ea mai cu"oa!tem e'e"ime"te&e !i !em"e&e care !e 'or arata !i 'or a"u"ta !o!irea &ui A"ti2ri!t, !i (u$a $uti" a (oua 'e"ire a Dom"u&ui3 Su"t !em"e&e $e care Dum"e*eu "i &e-a (e!co$erit, $ri" $ro%eti, $ri" Dom"u& !i $ri" A$o!to&i3 A!a(ar, aici tre uie !a "e i"(re$tam ate"tia &a!a"( &a o $arte &e"ea !i "e$a!area care "e caracteri*ea*a3 De!i tim$u& 'e"irii &ui A"ti2ri!t e!te "ecu"o!cut, "e !u"t cu"o!cute !em"e&e care "e-au %o!t (e!co$erite, cu e=actitate, $e"tru ca !a %im $re'e"iti, $e"tru a &ua ma!uri&e ce !e cu'i", $e"tru tre*irea "oa!tra (u2o'"icea!ca !i $e"tru i"tarirea cre(i"tei, cura/u&ui !i "a(e/(ii3 De!$re !em"e&e ace!tea "e 'om ocu$a $e &ar0 i" ca$ito&u& urmator3 Pustiirile lui 9ntihrist A"ti2ri!t 'a co"!titui a$o0eu& !i cu$ri"(erea tuturor %orme&or rau&ui care i-au $remer!, mai ce'a (ecat A"tio2 E$i%a"e!, care a a!e*at !tatuia &ui Zeu! i" tem$&u& (i" Ieru!a&im3 A"ti2ri!t 'a !ema"a $u!tiire !i "imicire, ca "ime"i a&tu& $a"a a!ta*i, (u$a cum "e !$u" $ro%etii&e3 De aceea !i e!te "umit +uraciunea (ustiirii ,Mt3 AC, 4H.3 @a $u!tii $ama"tu& !i 'a &i$!i $e oame"i (e cre(i"ta !i 'irtuti3 Du$a cum *ice S%3 E%rem Siru&, i" 'remea &ui A"ti2ri!t, +marea se va tulbura si (amantul se va usca" cerul nu va mai da (loaie si (lantele se vor veste1i . +Cerul nu H si va mai da racoarea sa" norii nu vor mai da a(a" (amantul nu H si va mai da rodul sau" marea va revarsa un miros insu(ortabil" raurile vor seca" (estii marii vor muri" oamenii se vor sfarsi de foame si de sete =" atunci boala mare va fi (este tot (amantul" atunci (langere= 3 S%3 Scri$tura "e !$u"e ca !t7mtorarea care 'a !ta$a"i $e oame"i 'a %i "emai"ta&"ita3 )0i va fi atunci stramtorare mare cum n H a fost de la ince(utul lumii (ana acum si nici nu va mai fi ,Mt3 AC, A4.3 Oame"ii care 'or $rimi !em"u& &ui A"ti2ri!t 'or %i !u /u0ati cu (e!a'ar!ire ace&uia, !i 'or rama"e "e$ocaiti, (u$a cum !crie A$oca&i$!a, $e"tru ca 'or a'ea mi"tea i"tu"ecata, !i o 'or a'ea $re(ata i"trea0a (ia'o&u&ui3 Situatia tri!ta care 'a 'e"i 'a %i re*u&tatu& $acate&or !i a ce&or care au a$o!ta*iat (e &a Dum"e*eu3 Dia'o&u& cu"o!c7"( ca i-a mai rama! $uti" tim$, (u$a cum re&atea*a A$oca&i$!a, 'a $urta $ri" A"ti2ri!t, o "emai"ta&"ita ma"ie a!u$ra cre(i"cio!i&or !i a &ucrarii &ui Dum"e*eu, ra!$a"(i"( (e*a!tru, ma2"ire !i $u!tiire3 Lucrarea !i !co$u& &ui 'or %i ca !a ama0ea!ca, (aca ar $utea $a"a !i $e cei a&e!i, a(ica $e cei curati3 Mu&ti !e 'or a!cu"(e (e$arte i" $e!teri !i i" cra$aturi&e $ama"tu&ui, (u$a cum *ice S%3 E%rem Siru&, %ii"(ca "ecu'ii"ta 'a %i (e "e!u%erit, iar $acate&e tru$e!ti 'or (e'e"i ce'a $u &ic DE

Cu toate ace!tea amaru&, 'ic&ea"u& !i !ata"icu& A"ti2ri!t "ici macar i" $u!tiu "u 'a &a!a i" &i"i!te $e cre(i"cio!i, ci i" 0ra a ii 'a a(u"a ca !a i !e i"c2i"e3 Si cei care 'or ce(a 'or %i i"!em"ati cu !em"u& &ui A"ti2ri!t, re!tu& care 'or "e0a 'or %i ma&tratati cum omu& "u a mai au*it, "ici "u !-a mai i"tam$&at $a"a a!ta*i3 @a i"trece $e Nero i" rautate, i" cru*ime, ma"ie, ura, 'ic&e"ie !i i"'i(ie3 Nu 'a c2i"ui "umai $e cei (re$ti !i cre(i"cio!i, ci !i $e aceia care 'or $rimi !em"u& (e &a e& !i-& 'or cre(e (re$t Me!ia, *ice A"(rei (i" Ce*areea3 @ic&ea"u& 'a i"cerca ca !a (i!tru0a tot ce e!te $e $ama"t, cu o ma"ie "emaii"ta&"ita3 Acea!ta e!te +uraciunea (ustiirii ,Mt3 AC, 4H., !i e!te !i0ur ca "u !-ar m7"tui "ime"i, (aca Dom"u& "u ar !curta *i&e&e ace&ea, (i" (ra0o!te %ata (e om3 A"ti2ri!t 'a i"(e$arta $e toti cei care i !e 'or o$u"e, i"cat 'a !ta$a"i $e!te toti, c2iar !i $e!te aceia care i& 'or !u!ti"e, %ara ca ci"e'a !a !e $oata a$ara3 9lte profetii despre 9ntihrist Du$a cum *iceam e=i!ta $ro%etii (e!$re 'e"irea &ui 9ri!to! $e $ama"t !i $ro%etii (e!$re mu&te a&te ama"u"te a&e 'ietii Lui ,Na!terea, %u0a i" E0i$t, ra!ti0"irea, I"'ierea etc3., care !-au co"%irmat a!a cum au %o!t !cri!e3 A!a (u$a cum !-au co"%irmat !i $ro%etii&e (e!$re (aramarea Ieru!a&imu&ui, ri!i$irea e'rei&or !i (aramarea tem$&u&ui, tot a!a e=i!ta mu&te $ro%etii (e!$re 'e"irea &ui A"ti2ri!t3 Si (u$a cum $ro%etii&e aratau %ari!ei&or !i !a(uc2ei&or ca 9ri!to! a 'e"it, ei "ecre*a"(, tot a!a !i a!ta*i, i" tim$ ce !em"e&e arata ca 'om i"tra cura"( i" e$oca &ui A"ti2ri!t, ome"irea (oarme &i"i!tita3 Pro%etii&e $e"tru 'e"irea &ui A"ti2ri!t !u"t c&are !i "u i"ca$e "ici o i"(oia&a. +Cerul si (amantul vor trece dar cuvintele 8ele nu vor trece ,Mt3 AC, EH., "e a!i0ura Dom"u&3 Ace!te $ro%etii "e !u"t %acute (e I"!u!i 9ri!to!, (e A$o!to&i !i $ro%eti3 I"ce$em (e &a Pro%etia &ui Iaco (e!$re A"ti2ri!t3 Iaco , u"u& (i" cei trei $atriar2i ai &ui I!rae&, $uti" i"ai"te (e moartea !a, a c2emat $e %iii !ai &a !i"e !i &e-a *i! %iecaruia ceea ce !e 'a i"t7m$&a cu "eamuri&e &or $a"a i" ce& mai i"(e$artat 'iitor3 +Adunati -va" ca sa va s(un ce are sa fie cu voi in zilele cele de a(oi ,Fac3 CM, 4.3 Di" ace!te $ro%etii a&e &ui Iaco u"a !e re%era &a 9ri!to! !i a&ta &a A"ti2ri!t3 Pe"tru Dom"u& "o!tru Ii!u! 9ri!to! 'or e!te $ro%etia (e!$re Iu(a, ca 9ri!to! 'a 'e"i (i" "eamu& &ui Iu(a3 Pe"tru A"ti2ri!t 'or e!te $ro%etia catre u" a&t %iu a& &ui Iaco , cea catre Da"3 Pro%etia (e!$re Da" !u"a a!a1 +Dan va 1udeca (e (o(orul sau" ca (e una din semintiile lui *srael. Dan va fi sar(e la drum" vi(era la (oteca" inveninand (iciorul calului" ca sa cada calaretul. *n a1utorul ,au nada1duiesc" o" Doamne ! Deci A"ti2ri!t 'a %i e'reu !i 'a $ro'e"i (i" "eamu& &ui Da"3 A"ti2ri!t 'a %i ca u" !ar$e, ca (ia'o&u& !i 'a &o'i cu ca&caiu& Bi!erica, care a!tea$ta ma"tuirea Dom"u&ui, (u$a a (oua Sa 'e"ire3 Si $recum $ro%etia care re&atea*a (e!$re 9ri!to! !-a im$&i"it acum a$roa$e A3FFF (e a"i &a i"tru$area Dom"u&ui, tot a!a !e 'a im$&i"i !i $ro%etia (e!$re A"ti2ri!t3 De!$re acea!ta "u tre uie !a !e i"(oia!ca "ime"i3 De a!eme"ea !i Ieremia $ro%ete!te (e!$re tira"ia &ui A"ti2ri!t !i $u!tiirea $e care o 'a $ro(uce $e $ama"t3 +De la Dan se aude= iata vin si vor (ustii (amantul si tot ce este (e el" cetatea si locuitorii ei ,Ier3 J, 4I.3 Dar !i I!aia $ro%ete!te (e!$re "imicirea &ui A"ti2ri!t3 9ri!to! i"ai"te (e ra!ti0"irea Sa 'or e!te (e!$re +uraciunea (ustiirii ,Mt3 AC, 4H., %aca"( a&u*ie &a A"ti2ri!t3 Dar !i catre e'rei a(re!a"(u-!e, Ii!u! *ice1 +4u am venit in DC

numele ,atalui 8eu" si voi nu ma (rimiti: daca va veni un altul in numele lui" (e acela il veti (rimi ,I"3 H, CE.3 Aici )a&tu&+ i"c2i$uie!te $e %a&!u& Me!ia care e!te a!te$tat (e e'rei, a!a(ar $e A"ti2ri!t3 S%3 A$3 Pa'e& ami"ti"( (e!$re a (oua 'e"ire a Dom"u&ui, i" a (oua e$i!to&a catre Te!a&o"icie"i, *ice ca Dom"u& "u 'a 'e"i, +daca mai intai nu va veni le(adarea de credinta si nu se va da (e fata omul nelegiuirii" fiul (ierzarii ,II Te!3 A, E., a(ica A"ti2ri!t3 Si co"ti"ue $ro%etia (e!$re A"ti2ri!t *ica"(1 +-otrivnicul" care se inalta mai (resus de tot ce se numeste Dumnezeu" sau se cinsteste cu inc!inare" asa incat sa se aseze el in tem(lul lui Dumnezeu" dandu H se (e sine dre(t dumnezeu ,II Te!3 A, C.3 A"ti2ri!t !e 'a i"a&ta $e !i"e atat (e mu&t i"cat !e 'a a!e*a i" &ocu& &ui Dum"e*eu i" tem$&u& &ui Dum"e*eu !i 'a i"cerca $ri" !em"e (ia o&ice !i 'ic&e"e ca !a !e (ea $e !i"e (re$t Dum"e*eu3 Aici !e !u i"te&e0e tem$&u& &ui So&omo", $e care e'reii !u"t 0ata !a-& reco"!truia!ca3 I" co"ti"uare, S%3 A$3 Pa'e& "e (e!co$era ca A"ti2ri!t 'a 'e"i, ca"( +cel care o im(iedica acum va fi dat la o (arte ,II Te!3 A, D., ,$ri" urmare a ia ca"( ce& care im$ie(ica aratarea 'a %i (at &a o $arte.3 Ci"e 'a %i ace!ta ? @om arata i" ca$ito&u& urmator3 A"ti2ri!t 'a %i "imicit $ri" !&a'ita aratare a Dom"u&ui3 +0i atunci se va arata cel fara de lege" (e care Domnul *isus il va ucide" cu suflarea gurii 0ale" si H l va nimici cu stralucirea venirii 0ale ,II Te!3 A, J.3 @e"irea &ui A"ti2ri!t !e 'a %ace $ri" $uterea Sata"ei cu !em"e mi"ci"oa!e !i a(eme"itoare, cum "e a!i0ura A$o!to&u& Pa'e&3 S%3 A$3 Ioa" *ice (e!$re A"ti2ri!t, atat i" e$i!to&e&e !a&e, cat !i i" A$oca&i$!a3 +Co(ii" este ceasul de (e urma" si (recum ati auzit ca vine anti!rist = ,I I"3 A, 4J.3 I" A$oca&i$!a A"ti2ri!t e!te (e!co$erit ca o %iara care 'a co"!tra"0e $e toti, $e cei mici !i $e cei mari, $e cei o0ati !i $e cei !araci !i $e cei !&o o*i !i $e cei ro i ca !a !e !u$u"a &ui, !i &e 'a (a &or !em"u& "e!ter! ,ace&a care e!te a"a&i*at cu ra*e &a!er, (e!$re care am !cri! i" ca$ito&u& $rece(e"t., $e ma"a (rea$ta !au $e %ru"te3 Si "u 'a $utea "ime"i ca !a cum$ere !au !a 'a"(a, (ecat "umai ce& care are !em"u& &ui A"ti2ri!t, a(ica "ume&e %iarei, !au "umaru& "ume&ui &ui, a(ica "umaru& care i"(ica !uma 'a&ori&or "umerice a&e &itere&or "ume&ui &ui3 Si A$oca&i$!a co"ti"ua3 Ce& care are mi"te &umi"ata !a !ocotea!ca "umaru&, care e!te !uma 'a&orica a &itere&or care com$u" "ume&e %iarei, !i 'a (e!co$eri "umaru& &ui A"ti2ri!t3 Caci "u e!te "umaru& u"ei %ii"te !u$ra"atura&e, ci "umaru& u"ui "ume (e om3 Si "umaru& ace!ta e!te !a!e-!ute !ai*eci !i !a!e ,A$oc3 4E, 4J.3 E!te "umaru& (e!$re care "oi 'or im3 De %a$t "u e$ui*am aici $ro%etii&e $e"tru 'e"irea &ui A"ti2ri!t3 Nime"i " -ar tre ui !a !e i"(oia!ca c7tu!i (e $uti" (e im$&i"irea $ro%etii&or $ri'i"( 'e"irea &ui A"ti2ri!t3 E=i!ta !i a&te $ro%etii a!cu"!e, $ri" urmare "ec&are, (e!$re care 'or e!c S%3 Pari"ti !i $e care &e e&uci(ea*a (u$a ma!ura $uterii &or3 &nainte mer$atori ai lui 9ntihrist )A"ti2ri!ti mu&ti ! # au aratat+ ,I"3 A, 4J. O i"truc2i$are a &ui A"ti2ri!t a %o!t A"tio2 E$i%a", care e!te "umit )radacina (acatoasa ,I Mac3 4, 4F.3 A $rici"uit $ractic $u!tiire i" tem$&u& &ui Dum"e*eu (i" Ieru!a&im !i a urmarit ca !a u"ea!ca toate $o$oare&e i"tr- u"u& !i"0ur3 A (at (i!$o*itie ca !a !e re"u"te &a mo"e(e&e "atio"a&e3 A $ro%a"at !ar atori&e !i tem$&u&, a a"u&at taierea DH

im$re/ur !i a $oru"cit !a %ie omorati cei care "u !e 'or co"%orma cu or(i"e&e &ui3 A a!e*at u" i(o& $e /ert%e&"ic !i a&tare (e /ert%a i" ora!3 A (at or(i" ca !a !e ar(a Carti&e Le0ii3 A (at or(i" ca !a %ie omorati $ri" torturi cei care !u!ti"eau Le0ea3 A!a(ar &ucrari&e &ui A"tio2 trimit cu 0a"(u& &a &ucrari&or 'e"irii &ui A"ti2ri!t; $e"tru ca !i A"ti2ri!t 'a $ro%a"a tem$&u&, (eoarece !e 'a i"!ta&a i" e& !i 'a i"cerca ca !a (ea im$re!ia ca e!te Dum"e*eu3 Pe cei cre(i"cio!i ii 'a !u$u"e &a c2i"uri "emai"ta&"ite !i !e 'or co"%irma ce&e !$u!e (e Scri$tura, ca 'a %i +uraciunea (ustiirii ,Mt3 AC, 4H.3 Ti$uri !i mo(e&e a&e &ui A"ti2ri!t !u"t, "u "umai A"tio2, ci !i toti "ecre(i"cio!ii !i aceia care i" "ume&e $uterii $u" !ta$a"ire, $ri" tira"ie, $e ome"ire !i o c2i"uie!c; %ii"(ca mo(e&e a&e &ui A"ti2ri!t !u"t !i a!ta*i, $recum !u"t ateii !i cei ce !e aco$era cu ma!ca (emocratiei3 Ace!tia ami"titi !u"t cei mai im$orta"ti, $e"tru ca (eti" i" mai"i&e &or $uterea !i co"(uc (e!ti"e&e "e%ericite a&e ome"irii, $er!ecuta"( Bi!erica Orto(o=a cu orice mi/&oace, %aca"(u-!e a!t%e& i"!trume"te a&e Sata"ei, !i i"ai"te mer0atori ai &ui A"ti2ri!t3 Dar ca i"ai"te mer0atori ai &ui A"ti2ri!t "u tre uie !a-i !ocotim "umai $e ace!ti $io"i ai Sata"ei, ci !i (i%erite&e ere*ii !i mi!cari&e 'ic&e"e care $ro'oaca tu& urare !i or0a"i*ea*a ce"tre (e (e$ra'are !i (eca(ere a ome"irii3 Nu "e 'om ocu$a aici (e toate ere*ii&e care !&a e!c Bi!erica !i care au (e'e"it moti' (e a ru$e cama!a cea "ecu!uta a &ui 9ri!to!, (ar 'om re&ata ce'a (e!$re 2i&ia!mu& care a"tuie!te cre!ti"i!mu&, care 0ratie a"i&or $e care-i c2e&tuie!c !i e%ortu&ui or0a"i*at (ecimea*a &itera&me"te turma Bi!ericii, $e care $a!torii, cu $uti"e e=ce$tii, o &a!a $ra(a (i!$o*itiei ra$itoare a !&u0i&or &ui A"ti2ri!t3 Fa&!ii marturi!itori ai &ui Ie2o'a, %ormea*a o or0a"i*atie $o&itica mo"(ia&a, $e &a"0a %a$tu& ca e!te !i o ere*ie3 Cu toate ace!tea ma!ca e!te re&i0ioa!a3 Cei care !e i"titu&ea*a )Martorii &ui Ie2o'a+ uti&i*ea*a re&i0io*itatea ca $e o mar%a, $recum tra%ica"tii (e (ro0uri, $e"tru ca !a $ro!tea!ca !i !a !&a ea!ca $e cre(i"cio!ii ce &e ca( 'ictime3 Sco$u& &or e!te (e a tu& ura or(i"ea cre!ti"a, (e0ra(area !i !c2im area ome"irii i"tr-o turma (e a"ima&e, %ara ratiu"e !i 'oi"ta, care !a &e $ermita 0u'er"area mo"(ia&a3 )Martorii &ui Ie2o'a+ %ormea*a a!ta*i cea mai ra!ia&a, %a"atica !i a"ticre!ti"a or0a"i*atie, &a "i'e& mo"(ia& 3 )Ceea ce (uce &a (eco"!$irarea &or !i a $&a"u&ui &or (emo"ic e!te $roc&amarea ce&ei (e a (oua 'e"iri a Dom"u&ui, care !-a $etrecut i" c2i$ "e'a*ut, !i i"%ierea !i mo!te"irea im$aratiei &ui Dum"e*eu (oar (e cei 4CC3FFF (e ar ati !%i"ti (i" A$oca&i$!a, &a care au o ra*"icia !a !e a&ature+ ,Bi"o"ia 4MJI.3 I"tr-a(e'ar or0a"i*atia )Martorii &ui Ie2o'a+, e!te cea mai "ere&i0ioa!a !i 'ic&ea"a mi!care (i" toate tim$uri&e, (u$a cum o "ume!te Co"!ta"ti" Murati(i!, care a (o'e(it, cu e&eme"te (e "ec&i"tit ca acea!ta or0a"i*atie, !u aco$erama"t re&i0io! !i cre!ti", $ri" mi/&oace 'ic&e"e !i "eci"!tite, urmare!te ca !a tra"!%orme ome"irea i"tr-u" ime"! &a0ar (e !c&a'i, !i i" %e&u& ace!ta !a im$u"a o %oarte 2i(oa!a !ta$a"ire ra!ia&a, &a !cara mo"(ia&a, cum "u a cu"o!cut &umea $a"a acum3 Or0a"i*atia +Martorii &ui Ie2o'a+ %ormea*a o uria!a !ocietate tra"!"atio"a&a, care e=$&oatea*a cru"t "umeroa!e&e !a&e 'ictime, care &ucrea*a 'o&u"tar, %ara $&ata, cu co"!eci"te care a(uc ca!ti0uri uria!e3 Mai a !ur(a !i mo"!truoa!a !e arata i" 'remea "oa!tra $rete"tia ce&or care co"(uc +Tur"u& (e 'e02e+, care im$u" mem ri&or or0a"i*atiei !a-i !ocotea!ca !i"0urii ta&macitori ai Scri$turii !i u"ica re$re*e"tare a &ui Dum"e*eu $e $ama"t, care a&catuie!c !i co"(ucerea &e0a&a, care DI

'a tra"!%orma 0u'er"area mo"(ia&a; %ii"(ca toate ce&e&a&te 0u'er"e 'or %i a"u&ate3 Co(ucerea )Martori&or &ui Ie2o'a+ (i!$retuie!te !i caracteri*ea*a $e cei&aiti oame"i %ii"te i"%erioare3 A(e$tii "u au (re$turi ci "umai o &i0atia (e a !&u/i !i a!cu&ta $e co"(ucatorii &or3 Acea!ta e!te $rima &or 0ri/a, (e a-i tra"!%orma $e oame"i i" !c&a'i 3 Cei care co"(uc )!ecretu& "e&e0iuirii+, tra%ica"tii !ata"ici tra"!"atio"a&i (i" BrooR&i"e, care $re0ate!c 'e"irea &ui A"ti2ri!t, au o ra*"icia %ara mar0i"i (e a !e !ocoti $e ei i"!i!i ca !i"0urii mo!te"itori ai &ui Dum"e*eu, care 'or $artici$a &a 0u'er"area mo"(ia&a3 Noi recu"oa!tem i" ei $e i"ai"te mer0atorii &ui A"ti2ri!t3 Cum $ot ace!ti tra%ica"ti (i" BrooR&i"e !a !e !ocotea!ca $e !i"e a!eme"ea ar ati&or (i" A$oca&i$!a !i mai $re!u! (e $urtatorii (e 9ri!to! Pari"ti ai Bi!ericii? )Acestia sunt care nu s H au intinat cu femei" caci sunt feciorelnici =" iar in gura lor nu s H a aflat minciuna" fiindca sunt fara (ri!ana ,A$oc3 4C, C.3 I"!a i"temeietoru& ace!tei or0a"i*atii 2i&ia!te, Ru!!e& "u "umai ca !-a ca!atorit &a 4JDM, ci !i "u"ta !-a !a'ar!it cu 'i"o'atie !i (e!i0ur (i" cau*a $reacur'iei3 Dar !i !ucce!oru& &ui, Ruter%%ort a murit (i" cau*a %o&o!irii (ro0uri&or3 Ne uime!te $&a"u& mora& a& i"temeietori&or ace!tei or0a"i*atii !ata"ice, care !e "umara $e !i"e i"tre ar atii cei (re$ti (i" A$oca&i$!a3 A(e$tii &or, care a&ear0a "ei"cetat cu 0e"ti&e $&i"e (e carti, "u mai au tim$ ca !a 'a(a cata at/ocura au a(u"at i" /uru& &or i"temeietorii !ectei? A!a(ar atat (e tare !-au $ro!tit i"cat "u mai 'a( ca acea!ta or0a"i*atie !ata"ica, $e care o !&u/e!c, i"cearca !a im$u"a i" &ume u" cru"t re0im ra!ia&, cum "u a mai cu"o!cut &umea, !i !a tra"!%orme $e oame"i i" !c&a'i? Nu 'a(, oare, ca !ta$a"ii &or !u"t i" acor( cu ce&e !$u!e i" II Te!3 A, D &ucr7"( tai"a %ara(e&e0ii !i ca !u"t i"ai"te mer0atorii &ui A"ti2ri!t? Ce& mai $ara(o=a& &ucru (i"tre toate e!te ca acea!ta or0a"i*atie !ata"ica !u mi"ea*a teme&ia !tatu&ui i" ce are mai !%a"t !i mai ci"!tit, cre(i"ta !i orto(o=ia, !i acea!ta !e i"tam$&a (i" cau*a co"ce!ii&or $e care !tatu& &e-a %acut3 Dar ace!te %a'ori*ari "u !e o$re!c aici ci $ri'e!c !i a&te tai"e, a"ti(emocratice !i or0a"i*atii a!cu"!e, $recum ma!o"eria3 I" a%ara (e 2i&ia!m e=i!ta a&te mi!cari !i $uteri a!cu"!e care $re0ate!c tere"u& $e"tru (e!0u!tatoru& A"ti2ri!t3 Ace!te or0a"i*atii care %ormea*a !em"u& $e"tru 'remea "oa!tra !i care i!i au ra(aci"i&e i" e'u& me(iu !u"t i" &e0atura cu ma!o"eria3 Ma!o"eria e!te o or0a"i*atie mi!tica cu !co$uri !ecrete3 E!te or0a"i*ata $irami(a&, $e "i'e&e, i"%ormatii&e urca"( !$re 'ar%3 I" acea!ta !tructura "i'e&e&e i"%erioare "u au acce! &a i"%ormatii&e u"ui "i'e& !u$erior3 Cum $oate u" om &i er !a a(ere &a o a!t%e& (e or0a"i*atie care "u-!i (e!co$era a(e'arate&e $&a"uri, !i cum $ot !a e=i!te i"tr-o (emocratie a!eme"ea or0a"i*atii !ecrete? Ce !co$uri !u!$ecte !i a"ti(emocratice !er'e!c acea!ta or0a"i*atie, cu &e0aturi i"ter"atio"a&e !i mii (e &o/e i" toata &umea? Pe"tru ce i" a$roa$e toate !tate&e 0u'er"e&e ce(ea*a i" %ata ace!tei or0a"i*atii !ata"ice, a"ti(emocratice !i a"tico"!titutio"a&e? Ma!o"ii au !ecrete $e care "u &e (e!co$era "u "umai a&tor oame"i, $e care ii "ume!c )$ro%a"i+, ci "ici $ro$rii&or &or mem ri3 Si !e co"!tata %e"ome"u& tri!t ca !e cere oame"i&or care acce$ta !a %ie recrutati i" a!eme"ea or0a"i*atii, !a $a!tre*e !ecrete toate &ucruri&e $e care &e 'or a%&a- Ci"e a a/u"! &a acea!ta cru"ta umi&ire ca !a-!i 'a"(a co"!tii"ta i" ace!t mo( (e*0u!tator? Pe"tru ce ma!o"ii !u"t o &i0ati cu /urami"te a!$re !a $a*ea!ca !i !a i"(e$&i"ea!ca or(i"i&e, $e care "u tre uie !a &e (e!tai"uie? Nici macar u"ui $ri*o"ier "u i !e cere a!a ce'a3 I" 'remea "oa!tra, e$oca $ri" e=ce&e"ta "umita )(emocratica+, o or0a"i*atie !ecreta DD

i!i i"c2i(e $orti&e %ata (e mem rii i"tre0ii !ocietati !i-!i &ea0a cu /urami"te i"0ro*itoare mem rii !ai ca !a "u (e!tai"uie !ecrete&e !a&e, "u e!te "orma& ca !a cree*e !u!$iciu"i? Lo/a P-A (i" Ita&ia are mii (e mem rii, (i" ra"(u& )$er!o"a&itati&or+, a(ica a e&itei ita&ie"e3 Dar (i"co&o (e %a$tu& ca e!te o or0a"i*atie !ecreta !i $er%i(a, ma!o"eria e!te !i a"ti!ocia&a3 A!t%e&, $ri" %e&u& cum !e ma"i%e!ta, ma!o"ii !u"t aceii care %a'ori*ea*a (i!e"!iu"i&e !i "u 0u'er"area (rea$ta $e care o cer toti oame"ii3 Pe"tru ce !a %ie !u!ti"ut ci"e'a "umai !i "umai $e"tru ca e!te ma!o" !i !a "u %ie !u!ti"ut oricare a&tu& (u$a (re$tate? [u(ecatoru& ma!o" 'a 2otara (u$a (re$tate !au (u$a or(i"i&e ma!o"ice? O%iteru& ma!o" 'a a!cu&ta or(i"i&e &o/e&or !au c2emarea $atriei? Nu cum'a &o'ituri&e (e !tat !i tra(ari&e, care !e i"mu&te!c i" u&timu& tim$ i" i"trea0a &ume au &e0atura cu ace!ti o%iteri 'a(uti? Pe"tru ce ma!o"ii !e !%ie!c ca !a !e (e!tai"uie !i !a %aca cu"o!cut i" mo( $u &ic !au $ri" (ec&aratie 0ra(e&e &or? Nu cum'a $e"tru ca $o$oru& are %ormata (e/a co"!tii"ta ma"i$u&arii $ri" ace!tia3 Cu toata a'er!iu"ea $o$oru&ui %ata (e a"ti(emocratie "u !e i"tam$&a "imic3 Lo/e&e e=i!ta !i (om"e!c ca !tat i" !tat3 Deci, care !u"t acei $rotectori "e'a*uti ai ace!tor i"tu"ecate or0a"i*atii i" tara "oa!tra? Nu cum'a !e a!cu"( $e"tru ca )toti cei ce comit %ara(e&e0i ura!c &umi"a+? A!a(ar acea!ta e!te ma!o"eria, care, i" o$o*itie cu 2i&ia!mu& care a$e&ea*a &a i"(i'i*i cu !&a a $re0atire, a$e&ea*a, i" 0e"era&, &a oame"i i"%&ue"ti, cu i"te&i0e"ta, cu autoritate, cu a"i !i i"%&ue"ta !ocia&a3 Dia'o&u& $ri" ma!o"erie %a'ori*ea*a $&a"u& !au !i $re0ate!te $e oame"i $e"tru 'e"irea &ui A"ti2ri!t3 Fii"(ca tre uie !a cu"oa!tem ca, i" a%ara (e ace!tea, ma!o"eria e!te !i re&i0ie a Sata"ei 3 I" &o/e e!te a(orat Mare&e Ar2itect a& U"i'er!u&ui3 De!i co$ia*a mu&te (i" ceremo"ii&e cre!ti"e, ma!o"ii a(ora"( $e Mare&e Ar2itect a& U"i'er!u&ui arata ca "u a0rea*a $e Dre$tu& "o!tru Dum"e*eu3 A!a(ar ma!o"eria, or0a"i*atie !ata"ica, e!te o ramura a Sio"i!mu&ui i"ter"atio"a&3 Lucrea*a !i acea!ta $e"tru ca !a !e rea&i*e*e $&a"uri&e a!cu"!e a&e iu(ei&or, a!a(ar ca !a i"!ta&e*e $e Me!ia ce& a!te$tat a& e'rei&or, ca co"(ucator mo"(ia&, a(ica $re0ate!te 'e"irea &ui A"ti2ri!t, a (e!0u!tatoru&ui (ictator3 Ma!o"eria, 2i&ia!mu&, ecume"i!mu&, !$iriti!mu&, ma0ia !u"t i" !$ecia& o actiu"e a 2i(rei !io"i!mu&ui, care otra'e!te morta& $e oame"i !i-i $re(a i" $uterea Sata"ei3 Cei care au ra!ti0"it $e 9ri!to!, $ri" urma!ii &or, cei care "u !e cumi"te!c "ici(ecum, "ici macar "u !e $ocaie!c $e"tru crime&e &or (e!0u!tatoare, &ucra"( cu toate ace!te $uteri a"ti2ri!tice (i" cu&i!e $e"tru a "i-& im$u"e $e A"ti2ri!t3 Cu toate ace!tea, $&a"uri&e &or au %o!t (e*'a&uite, $ri" $ro%etii&e care e=i!ta, $e"tru ca "oi !a %im $re'e"iti, !i au mic!orat camu%&area &or; $e"tru aceea, "u tre uie !a ca(em i" ca$ca"a &or3 Ti"eti-'a (e$arte (e !$iriti!m, ma0ie, ma!o"erie !i 2i&ia!m3 Su"t (e*0u!tatoare $uteri&e !ata"ice care "e %ura ce are mai !cum$ !i mai (ra0 !u%&etu& "o!tru3 Rac"etu& &ui A"ti2ri!t !e au(e c&ar, um ra 2i(oa!a a &ui arata ca !e a$ro$ie3 Sa "e ami"tim (e S%3 A$3 Petru, care *ice1 +?iti tre1i" (riveg!eati. -otrivnicul vostru" diavolul" umbla racnind ca un leu" cautand (e cine sa ing!ita ,I Pt3 H, J.3 Sa )"e a!i0uram+ *ice S%3 C2iri& a& Ieru!a&imu&ui3 Numai c7ti i!i 'or a!i0ura !u%&etu& &or $ri" ru0aciu"e !i ate"tie "ei"cetata, %ata (e A"ti2ri!t, (e a&iatii !i i"ai"te mer0atorii &ui, 'or !ca$a (i" ca$ca"e !i 'or mo!te"i %ericirea !i 'iata 'e!"ica3 Re!tu& 'or rataci !i 'or %i a(u"ati i" ta ara &ui A"ti2ri!t, ca !a &u$te "e"orocitii c2iar cu 9ri!to! !i 'or $rimi !em"u& &ui A"ti2ri!t !$re $ieire !i co"(am"are 'e!"ica, (u$a cum !crie S%3 Ioa" i" A$oca&i$!a3 DJ

%emne inainte mer$atoare lui 9ntihrist 43 A$o!ta*ia A3 I"%ii"tarea !tatu&ui e'reu !i ocu$area Ieru!a&imu&ui (e catre e'rei E3 Reco"!truirea tem$&u&ui &ui So&omo" C3 I"'e"tii&e !i (e!co$eriri&e (i" 'remea "oa!tra H3 A"ar2ia (emocratiei I3 Ce-& o$re!te !i ce& care-& o$re!te 43 A$o!ta*ia U" !em" caracteri!tic care a'erti*ea*a (e!$re 'e"irea ama0itoru&ui e!te a$o!ta*ia 0e"era&a a oame"i&or (e &a cre(i"ta i" Dum"e*eu, (u$a cum "e a!i0ura S%3 A$3 Pa'e&3 +0a nu va amageasca nimeni" cu nici un c!i(: caci ziua Domnului nu va veni (ana ce mai intai nu va veni le(adarea de credinta= ,II Te!3 A, E.3 Ca"( &umea !e 'a &e$a(a (e Dum"e*eu, atu"ci 'a 'e"i A"ti2ri!t3 Se 'a i"%ati!a, a!a(ar, i" mi/&ocu& u"ui c&imat a"ar2ic, $acato! !i ateu3 Atu"ci )se va da (e fata omul nelegiuirii" fiul (ierzarii) ,II Te!3 A, E., *ice S%3 A$3 Pa'e&3 A$oi %ire!c 'a urma a (oua 'e"ire a Dom"u&ui, care !e 'a $etrece &a $uti" tim$ (u$a 'e"irea &ui A"ti2ri!t, ca"( 'a $re(omi"a cea mai rea &e$a(are (e cre(i"ta, (u$a cum a *i! Dom"u& i" c2i$ $ro%etic1 +0i (recum a fost in zilele lui )oe" tot asa va fi si in zilele ?iului 5mului; mancau" beau" se insurau" se maritau (ana in ziua cand a intrat )oe in corabie si a venit (oto(ul si i H a nimicit (e toti ,Lc3 4D, AI- AD.3 Cu toate ace!tea $oate !e 0a!e!te ci"e'a care !a co"te!te3 Nu cum'a !i i" a&te e$oci a e=i!tat a$o!ta*ie, a"ar2ie, $acate, (e!%rau? Deci $e"tru ce a$o!ta*ia omu&ui (e a!ta*i e!te u"ita cu a!te$tarea &ui A"ti2ri!t? Pe"tru ce a$o!ta*ia 0e"era&a !i "emai'a*uta a ome"irii e!te &uat ca !em" $re0atitor a& a$ro$ierii 'e"irii &ui A"ti2ri!t? Nu cum'a (e %iecare (ata ca"( omu& a re%u*at i"'atatura Bi!ericii, a $re0atit !%ar!itu&? Bi!erica a %acut mu&t i"e3 Pe"tru ca acea!ta e!te mi!iu"ea ei, ca !a ma"tuia!ca !u%&ete&e, ca !a &e $re0atea!ca, ca !a &e tre*ea!ca, ca !a !e i"0ri/ea!ca (re$t (e toate oi&e, $e"tru ca 'remea ce&ei (e a (oua 'e"iri e!te "ecu"o!cuta, (u$a cum "ecu"o!cut e!te !i !%ar!itu& 'ietii "oa!tre3 A!a(ar $e"tru acea!ta tre uie ca !a !e im$&i"ea!ca toate !em"e&e3 Cat $ri'e!te a$o!ta*ia (e a!ta*i, "u e=i!ta ce'a a!ema"ator i" i!toria "eamu&ui ome"e!c !i cu atat mai mu&t i" $erioa(a cre!ti"a3 Nu e!te o a$o!ta*ie i"tam$&atoare3 Ci u"a 0e"era&a or0a"i*ata !i "emai'a*uta3 Omu& i"ai"te cu"o!tea a$o!ta*ia ca $e ce'a i"(i'i(ua& i" omu& re"e0at !i (e$ra'at a& 'eacu&ui (oua*eci3 Si "u !$u"em acea!ta $e"tru "eamuri&e !a& atice, Nu; o !$u"em $e"tru oame"ii ci'i&i*ati, care $rime!c mu&te i"'ataturi cre!ti"e, care au cu"o!cut a(e'aru&, !i cu toate ace!tea !taruie!c i" 0re!ea&a, i" i"tu"eric, i" ra*'ratire mora&a co"!tie"ta, i" ra* oi, i" (e!%rau, i" e(ucatia %i*ica !i mora&a %ara (e ru!i"e, i" at/ocorirea &ui Dum"e*eu, i" &u$ta cu ce&e (um"e*eie!ti3 Omu& 'remuri&or "oa!tre "ea0a u!or co"!tii"ta &ui 9ri!to! !i $romo'ea*a 'e"irea &ui A"ti2ri!t3 Le$a(area (e Dum"e*eu !e $erce$e mai mu&t (atorita %a$tu&ui ca omu& !e a&i$e!te (e &ucruri&e materia&e, (e ce&e (e /o!3 Cre(i"ta cre!ti"a "umita i"to&era"ta e!te i"&ocuita cu o cre(i"ta auto"oma, %ara Dum"e*eu, %ara $oru"ci, %ara co"!tii"ta3 Omu& auto"om, * oara i" co!mo! !i !e &au(a at/ocoritor !i iro"ic, ca "u $oate !a DM

i"ta&"ea!ca u"(e'a $e Dum"e*eu, i!i 'i"(e co"!tie"t !u%&etu& Sata"ei cu ace&e ere*ii, imora&itati "emai'a*ute, certuri !i or0a"i*atii a"ti2ri!tice3 Cu'i"te&e ru!i"e, $ocai"ta, cre(i"ta, !%i"tit, i!erica !u"t co"!i(erate a"acro"ice, (ar !i $ericu&oa!e, $e"tru omu& e&i erat !i autar2ic a& 'remii "oa!tre3 Pacatu& !e arata or0a"i*at, co"(u! cu meto(e !ata"ice cu mi/&oace (e i"%&ue"ta i" ma!a !i (e*a!troa!e3 Sata"a "e e=$u"e !%aturi&e *i&"ic i" ore&e "o$tii, $ro a i& $e"tru ca +toata coru$tia care !e !a'ar!e!te ura!te &umi"a+, (u$a cum *ice S%3 Scri$tura3 Iata !i u" e=em$&u (eo!e it a& a$o!ta*iei "emai'a*ute !i %ara &imita a ome"irii !i a com$ortarii ei cea im$otri'a &ui Dum"e*eu3 Iata actiu"i&e euro$e"i&or, care acce$ta e&oc'e"t caracteru& tri!t !i (eca*ut 're("ic (e $&a"!3 9omo!e=ua&itatea e!te recu"o!cuta o%icia& i" A"0&ia !i i" a&te !tate; mai mu&t, i" u"e&e !tate !u"t ce&e rate !i ca!atorii (e ace!t 0e" (e catre $a!tori !i $reoti3 I"ca !i "u(i!mu& !e ra!$a"(e!te $ri"tre oame"i3 De a!eme"ea ci"emato0ra%ia !i teatru& i" a%ara (e $uti"e ca*uri !u"t $u!e i" !&u/ a (ia'o&u&ui !i a&e i"ai"te mer0atori&or &ui A"ti2ri!t3 Por"o0ra%ia !i $re!a atee e!te mo i&i*ata i" &u$ta $e"tru $re(omi"area rau&ui, $ier(erii o iceiuri&or !i &imitarea re*i!te"tei mora&e a i"(i'i(u&ui3 A!ociatii&e 2omo!e=ua&i&or !i a tuturor 0e"uri&or a"orma&e ra!ar $e!te tot ca ciu$erci&e3 Le0a&i*area $reacur'iei !i a a'ortu&ui e!te im$otri'a $oru"ci&or (um"e*eie!ti !i i"uma"itatea ace!tei &e0a&i*ari e!te $ri'ita ca retro0ra(a, "eci'i&i*ata, i"a$oiata !i ca i"a$&ica i&a !ocia&3 Mai mu&t, i" A"0&ia !-a mer! $a"a aco&o i"cat !-a $ro$u! u" $roiect (e &e0e care !a acor(e (re$tu& &a &e0aturi i"ce!tua!e, i"tre $ari"ti !i co$ii !i i"tre %ratiI"ce!te&e, $er'er!iu"i&e, a"oma&ii&e, $ractici&e ori i&e, co"(am"ate (e S%3 Scri$tura, a!ta*i au (e'e"it recu"o!cute $ri" &e0e3 Omu& (eca*ut a& 'remuri&or "oa!tre !tri0a $e !tra*i $e"tru &e0a&i*area tuturor $ractici&or, (o'e(i"( rea& cat (e or !i co"!tii"cio! !&u/e!te Sata"ei3 U" %e"ome" i"0ro*itor care mo i&i*ea*a $e atei i& co"!tituie !i or0a"i*atii&e !ata"ice a&e ma!o"eriei3 E!te u" %e"ome" rar ca u" om (i" *i&e&e "oa!tre !a "u a$arti"a ace!tei or0a"i*atii3 I" *i&e&e "oa!tre, a&e a u"(e"tei (e (emocratie, (i" "e%ericire, e=i!ta oame"i, $re!u$u!i !erio!i, care !a-!i 'a"(a !u%&etu& Sata"ei !i care !a !e o &i0e !a !&u/ea!ca i"tr-o or0a"i*atie !ecreta, a"ti!ocia&a !i a"ti(emocratica, careia "u i !e cu"o!c !ecrete&e3 A&t $ara(o= a& *i&e&or "oa!tre e!te Sata"i!mu&3 Le$a(area (e!a'ar!ita a ma!tii3 A!a(ar e=act a(orarea Sata"ei cu tai"e, ceremo"ii, &aca!uri (e i"c2i"are etc3 Sata"i!tii !u"t a!ta*i i" "umar (e mi&ioa"e3 Si ace!tia !e a%&a i" tari&e )ci'i&i*ate+3 Cu&mea "eru!i"arii !i a a$o!ta*iei, care caracteri*ea*a ma!e&e (e oame"i, a!ta*i, e!te acce$tata !i i" Grecia3 Nu e"0&e*u&, "ici america"u&, ci 0recu& orto(o= acce$ta !a i !e !$u"a ca (e!ci"(e (i" maimuta, (ecat !a crea(a ca e!te %acut (u$a c2i$u& &ui Dum"e*eu3 Mai mu&t, acea!ta teorie "e02ioa a e!te $re(ata !i i" !co&i co$ii&or "o!tri3 A!t%e& !co$u& a"ti2ri!ti&or e!te (e$artarea cre!ti"i&or (e Dum"e*eu, %ii"(ca oame"ii c2iar (aca au cu"o!cut $e 9ri!to!, +au iubit intunericul mai mult decat /umina ,I"3 E, 4M.3 Pro%etii&e !cri!e co"%irm7"(u-!e i" *i&e&e "oa!tre, "oi tra0em a&arma3 I" *i&e&e (i" urma (ra0o!tea !e 'a raci3 +lubirea multora se va raci ,Mt3 AC, 4A., *ice S%3 Scri$tura3 I"tra(e'ar, a!ta*i ura a $u! !ta$a"ire $e ome"ire3 Omu& !-a i"c2i! i" coc2i&ia !a, "u !e mai i"cre(e i" "ime"i, co"!i(era $e 'eci"u& !au (u!ma", ca $e ci"e'a care 'a u*ur$a JF

i"tere!u& !au3 Dar ma"ia "u !e %o&o!e!te "umai i" a$arare, ci mai mu&t i" (i!tru0erea ome"iei, !ema"7"( (e*a!tru !i (i!tru0ere cu arme (i!tru0atoare, (e "imicire i" ma!a3 Pe"tru $rima oara, omu& a !imtit ame"i"tarea u"ui (e*a!tru 0e"era&, %ara ca !a $oata !a !e o$u"a3 Omu& $re0ate!te (i!tru0erea !a i" ca(ru& 0e"era& a& a$o!ta*iei care !e $u"e i" mi!care i" 'remuri&e (i" urma3 Dra0o!tea (u2o'"icea!ca !-a racit3 Si "u "umai a &aici&or, ci !i a c&erici&or, a $a!tori&or, care $o'atuie!c3 Si acea!ta $e"tru ca a!ea*a !u%&etu& &or mai $re!u! (ec7t a& oi&or, (u$a cum *ice (um"e*eia!ca Scri$tura3 Di" "e%ericire, a!ta*i oi&e !u"t ru$te i" ucati (e &u$i, iar $a!torii "u &e 'e!te!c $rime/(ia3 Si toate ace!tea au %o!t $ro%etite (e S%3 Pari"ti ai Bi!ericii, (e A$o!to&i !i (e I"!u!i 9ri!to!3 Di" cau*a com$ortarii $a!tori&or !e 'or !mi"ti mu&ti, *ice S%3 Scri$tura3 Pe"tru acea!ta !i S%3 C2iri& a& Ieru!a&imu&ui !crie, !a "u "e i"0ri/im (e ce&e care $ro(uc !mi"tea&a, ci (e ce&e $re*i!e (e S%3 Scri$tura $e"tru ca !a !e $a*ea!ca cre(i"ta cea (rea$ta3 Caracteri!tica a$o!ta*iei (e a!ta*i e!te ca %oarte $uti"i !e mai 07"(e!c &a moarte, cu re!$o"!a i&itate $e"tru 'e!"icie3 Oame"ii 'ietuie!c "umai $e"tru ce&e materia&e !i &ucrea*a %a$te&e tru$u&ui, +si ele sunt; adulter" desfranare" necuratie" destrabalare" inc!inare la idoli" fermecatorie" vra1be" certuri" zavistii" manii" galcevi" destrabalari" eresuri" (izmuiri" ucideri" betii" c!efuri si cele asemenea acestora" (e care vi le s(un dinainte" (recum dinainte v H am s(us ca" cei ce fac unele ca acestea" nu vor mosteni *m(aratia lui Dumnezeu ,Ga&3 H, 4M-A4., (u$a cum "e !$u"e S%3 A$3 Pa'e&3 Bi!erica Orto(o=a, a!ta*i, i"%ru"ta $e ereticii !i ateii care &u$ta !i (i!tru0 orto(o=ia cu m7"ie !i ura3 Si acea!ta e!te u" !em" $re'e!titor a& 'e"irii &ui A"ti2ri!t1 a$o!ta*ia 0e"era&a !i or0a"i*ata3 De!i0ur $ri0oa"e !i ere!uri au e=i!tat i"tot(eau"a, au e=i!tat &u$te&e a"ti2ri!ti&or co"tra martiri&or, !%i"ti&or, marturi!itori&or3 A!ta*i (u!ma"u& e!te &i er %ara u" a('er!ar $uter"ic3 Co"(ucerea Bi!ericii "oa!tre tra0e coru& ecume"i!mu&ui !i mo(er"i!mu&ui, !i e!te ame"i"tata (e (u2u& i"(i%ere"tei !i a& %a!tu&ui3 Pe"tru acea!ta "e !i i"tre am3 E!te i"t7m$&atoare a$o!ta*ia acea!ta? @a re'e"i ome"irea ri!i$ita (i" "ou &a Tata& cere!c? A3 I"%ii"tarea !tatu&ui e'reu !i ocu$area Ieru!a&imu&ui (e catre e'rei += (ana cand cel care o im(iedica acum va fi dat la o (arte. 0i atunci se va arata cel fara de lege" (e care Domnul *isus il va ucide" cu suflarea gurii 0ale" si H l va nimici cu stralucirea venirii 0ale ,II Te!3 A, D-J. U" a& (oi&ea !em" $re'e!titor a& a$ro$iatei 'e"iri a &ui A"ti2ri!t !i a ce&ei (e a (oua 'e"ire a Dom"u&ui e!te i"%ii"tarea !tatu&ui e'reu i" 'ec2ea !a matca3 Dar !a &uam &ucruri&e (e &a i"ce$ut, co"%ru"ta"( !i core&a"( $ro%etii&e (i" S%3 Scri$tura cu co"ti"ut e!2ato&o0ic3 Ii!u! 9ri!to!, i"ai"te (e $atima Sa cea (e 'oie, a $re'e!tit i" ama"u"t (e!$re (i!tru0erea Ieru!a&imu&ui ce urma !a 'i"a !i $e"tru !oarta e'rei&or, omoratorii Fiu&ui &ui Dum"e*eu3 Re&atam $ro%etia (e a*a $e"tru !oarta Ieru!a&imu&ui !i a e'rei&or. +0i vor cadea de ascutisul sabiei" si vor fi dusi robi la toate neamurile" si *erusalimul va fi calcat in (icioare de neamuri" (ana ce se vor im(lini vremurile neamurilor ,Lc3 A4, AC.3

J4

Ce !em"i%ica acea!ta $ro%etie? Ii!u! a(re!a"(u -!e uce"ici&or Sai cu $ri'ire &a (i!tru0erea tem$&u&ui &ui So&omo", (i" Ieru!a&im, !i (e!$re $o$oru& e'reu, care !u"t u" mo(e& a& !%ar!itu&ui &umii, "u !e &imitea*a &a $ro%etia acea!ta, ci 'or e!te !i (e a&te !em"e, care 'or $re'e!ti !&a'ita Sa 'e"ire, (u$a cum $ara o&a $e"tru i"mu0urirea !moc2i"u&ui c7"( $rima'ara !e a$ro$ie3 Aici !e %ace a&u*ie &a !tatu& e'reu, care a i"ce$ut !a )i"'er*ea!ca+ (u$a rei"toarcerea e'rei&or $e $am7"tu& $ari"te!c, i" 4MCJ3 De a!eme"ea, !em"u& care 'a i"tari a$ro$ierea !%ar!itu&ui &umii, ami"tit (e Dom"u&, e!te $ro$o'a(uirea E'a"02e&iei Sa&e i" toata &umea3 +0i se va (ro(ovadui aceasta 4vang!elie a im(aratiei in toata lumea" s(re marturie la toate neamurile: si atunci va veni sfarsitul ,Mt3 AC, 4C.3 Foarte $uti"i !u"t cei care "u cu"o!c E'a"02e&ia3 Cu toate ace!tea Ii!u!, co"ti"ua"(u-!i cu'i"te&e Sa&e $ro%etice, a *i! ca !%ar!itu& !e 'a a$ro$ia ca"( +uraciunea (ustiirii , (eci A"ti2ri!t, !e 'a a!e*a i" Locu& ce& S%a"t3 A!a(ar i" tem$&u& &ui So&omo"3 Ace&a!i &ucru i& *ice !i S%3 A$3 Pa'e&1 += asa incat sa se aseze el in tem(lul lui Dumnezeu" dandu H se (e sine dre(t dumnezeu ,II Te!3 A, C.3 Tem$&u& ace!ta e!te $re0atit i" mo( i"!i!te"t ca !a !e re*i(ea!ca3 Toate ace!te $ro%etii au oarecare &e0aturi i"tre e&e !i "e a/uta ca !a (am cre*are $ro%etiei Dom"u&ui (e!$re $o$oru& e'reu !i !tatu& &or3 )Si 'or $ieri (e a!cuti!u& !a iei = : evreii vor fi in1ung!iati" si vor fi luati (rizonieri" si vor fi dusi robi la toate neamurile" si *erusalimul va fi calcat in (icioare de diferite neamuri" +(ana ce se vor im(lini vremurile neamurilor3 Acea!ta $ro%etie a Dom"u&ui are mu&te !e"!uri, %ii"(ca !-a im$&i"it (e$&i", !i iata ca"(3 Cea mai i"!$aim7"tatoare (i!tru0ere a Ieru!a&imu&ui !-a $etrecut i" a"u& DF (39r3, !u im$aratu& roma" Tit3 Toate !-au $etrecut a!a cum $re*i!e!e Dom"u&3 I!toricu& iu(eu, Io!i% F&a'iu, care a trait e'e"ime"te&e, a (e!cri!-o %oarte ama"u"tit3 O mama !i-a ma"cat co$i&u& (e %oame- Tem$&u& a %o!t (i!tru! (i" teme&ii !i "u a mai %o!t re%acut, (u$a cum "e re&atea*a i"tr-u" a&t ca$ito&3 += nu va ramane aici (iatra (e (iatra" care sa nu se risi(easca ,Mt3 AC, A.3 E'reii erau ra!ti0"iti3 Erau !$i"tecati (e !o&(atii roma"i, ca !a &i !e !coata auru& $e care &-au i"02itit, e'i(e"t $e"tru ca !a !e ma"tuia!ca cei care &-au omorat $e Fiu& &ui Dum"e*eu3 +0angele /ui asu(ra noastra si a co(iilor nostri ,Mt3 AD, AH.3 Da, &e!temu& $e care &-au $ro"u"tat ei i"!i!i a!u$ra &or, ca"( au $re(at &a moarte $e Ce& %ara (e $acat3 Cata ucurie a %o!t ca"( "u !-a mai 0a!it a&t &em", (u$a cum *ice i!toricu& Io!i% F&a'iu, $e care !a %ie ra!ti0"iti, 'a"(uti i" toate $arti&e &umii, ca !c&a'i, %ara cea mai mica ci"!te3 +0i vor fi dusi robi la toate neamurile. De atu"ci Ieru!a&imu& e!te ca&cat i" $icioare (e (i%erite "eamuri, (eci +(ana ce se vor im(lini vremurile neamurilor? Fra*a acea!ta a creat !i crea*a mu&te (i%icu&tati e=e0eti&or, %ii"(ca !e arata a"e'oie (e e=$&icat !i "ec&ara3 A!ta*i "u tre uie !a "e %acem $ro &eme, %ii"(ca !-a im$&i"it a!a cum a %o!t $re*i!a3 Ca"(? I" 4MCJ, ca"( e'reii !-au i"tor! $e $ama"tu& !tramo!e!c, (u$a a$roa$e A3FFF (e a"i !i, $ractic, au $u! !ta$7"ire $e Ieru!a&im3 Pri" urmare, Ieru!a&imu& a $atimit ca !a %ie ca&cat i" $icioare (e "eamuri, !i acum a ca*ut i" m7i"i&e e'rei&or3 Fa$te&e 'or e!cA!t%e&, crearea !tatu&ui e'reu !i ocu$area Ieru!a&imu&ui co"!tituie $iatra (e 2otar, &ucru care !-a $ro%etit (e Dom"u& $e"tru o e'o&utie (e !eama3 Crearea !tatu&ui e'reu i"!eam"a JA

o e'o&utie 'io&e"ta !i "emai'a*uta (e "ime"i, %ii"(ca !- au im$&i"it 'remuri&e "eamuri&or3 Oricat (e (i%ici&a !-ar $re*e"ta $e"tru e=e0e*a %ra*a +(ana ce se vor im(lini vremurile neamurilor, totu!i ea are u" i"te&e!3 Caci (i" mome"tu& i" care e'reii !i-au creat !tatu&, Sio"i!mu& i"ter"atio"a& !i-a &uat i" !erio! i"itiati'a !i $re0ate!te i"te"! 0u'er"area mo"(ia&a !i (e0ra(area mora&a !i !$iritua&a a $o$oare&or3 A $atru"! $retuti"(e"i3 Ma!o"eria, ie2o'i!mu&, ecume"i!mu&, comu"i!mu& !i toate ce&e&a&te or0a"i*atii a"ti2ri!tice !e &u$ta cu o m7"ie "imicitoare co"tra Bi!ericii !i a a(e'aru&ui3 Stra(ui"(u-!e !a $ro$a0e coru$tia i" toata &umea3 I"cearca !a (i!tru0a tot ce e !a"ato! i" !ocietate3 Stii"ta e!te $u!a i" !er'iciu& !co$uri&or &or !ata"ice3 Ce&e (oua !u$er$uteri, care (e %a$t !u"t co"tro&ate (e !io"i!m, au !u /u0at i"trea0a ome"ire3 Dar i" e!e"ta (uce $a"a &a (i!tru0erea $o$oare&or3 Po$oare&e %&ama"*e!c, i" tim$ ce aceia %ac mu&te arme !i $e!te orice ma!ura3 Ceea ce cu $uti" tim$ i"ai"te era (e "e0a"(it, a!ta*i e!te o rea&itate3 Ca &umea $oate %i (i!tru!a i" i"tre0ime $ri" a$a!area u"ui !i"0ur uto"3 A!a(ar i" $uti" tim$ 'a %i $re0atit tere"u& $e"tru $rimirea &ui A"ti2ri!t3 Ome"irea e!te !u$er$o$u&ata !i (e aceea !e cre(e !ta$a"a $e !oarta ei3 Ce a(e'ar $oate !a re*i!te cu $utere? Dar !i (aca re*i!ta "ime"i "u $oate "e0a ce&e ce !e a!tea$ta3 Cei $uter"ici i!i %ac !i"0uri (re$tate "u (u$a 9ri!to!, %ii"(ca $e 9ri!to! &-au &o'it %iecare cum a 'rut3 Dar !a 'or im (e!$re Euro$a3 De!$re ma!o"eria ace!tui co"ti"e"t3 De!$re toata mur(aria !i $utoarea !i (eca(erea mora&a, So(oma !i Gomora3 E!te Euro$a cre!ti"a? Nu a %o!t e(ucata Euro$a (u$a i"'atatura E'a"02e&iei? Si (aca 'a a!te$ta 'e!"ic ce %o&o!? Di" "e%ericire Euro$a a a&e! $e Dia'o& !i a $ara!it $e 9ri!to!3 I"ca !i i" Grecia, $ri" e=ce&e"ta u" !tat orto(o=, au a'ut &oc !c2im ari !ocia&e3 Ci"e 'a mai i"te&e0e (i"tre cei mai atra"i, ca i" Grecia orto(o=a !-au 'otat &e0i $e"tru &e0a&i*area $reacur'iei, a a'orturi&or, a (i'orturi&or, (ar !i atatea a&te&e care !u"t i" $roiect? Pa"a !i u&eti"e&e cre!ti"e i"te"tio"ea*a !a &e !c2im e cu ce&e a&e Sata"ei, %ara mu!trari (e co"!tii"ta, i" "ume&e $ro0re!u&ui- A!a(ar ce "e %o&o!e!te ca a!te$tam $e Dom"u&? Iar (aca acea!ta "u e!te $re'e!tirea 'remii &ui A"ti2ri!t, atu"ci ce e!te? Ca (aca "u e!te $re'e!tire re(o a"(irea !tatu&ui e'reu, i"cercarea (e a re%ace tem$&u&, !o(omia, atu"ci ce !u"t? Po$oare&e !u"t ame"i"tate cu (i!$aritia (e 2i(ra cea urata a Sio"i!mu&ui3 Lucrari&e a"ti2ri!te ur&a ca !a i"02ita tot ce a mai rama! i"ca !a"ato!3 Nu i"ca$e "ici o i"(oia&a ca re(o a"(irea $ama"tu&ui !tramo!e!c !i a Ieru!a&imu&ui (e catre e'rei i"!eam"a i"ce$utu& ce&or mai mari "e"orociri $e!te ome"ire3 A"ti2ri!t e!te mare i"ai"tea %iarei3 A!ta*i toate !e $ra u!e!c, !e e0a&i*ea*a, !e "i'e&ea*a1 %ro"tiere&e, re&i0ii&e, (ati"i&e, tra(itii&e, mora&a3 Cu %iecare mi/&oc 'om cu"oa!te toti "umaru& &ui A"ti2ri!t 3 Si ce (aca !tri0a $o$oru& orto(o=, iu itii mei? Ce !e are i" 'e(ere? Cu i"te"!i%icarea $rote!te&or "u !e cu"oa!te &u$ta, "ici cu motiu"i !i ru0ami"ti3 Tre uie !acri%icii3 Tre uie cre(i"ta !i"cera3 Dar "ime"i "u !e 2otara!te ca !a !e /ert%ea!ca3 Nici macar (i"tre ar2ierei3 Nici (i"tre $a!tori ca !a-!i (ea !u%&etu& $e"tru oi3 Ce (aca !tri0a $o$oru& orto(o=? Se a$ro a !au "u !e a$ro a $roiectu& (e &e0e $e"tru a'orturi? S-a 'otat !au "u &e0ea $e"tru e%ectuarea !ta0iu&ui mi&itar (e catre ie2o'i!ti, care !u"t !&u0i&e Sata"ei? Ce (aca a'erti*ea*a $ari"tii "eamu&ui? S-a 'otat $ro !au co"tra &e0ii ra!i!mu&ui, cu care !e i"c2i(e JE

0ura 0reci&or? Si "u i"tam$&ator a'em i" 'e(ere $e aceia care "e !a$a morma"tu& !i !ecatuie!c tara- Ci"e i!i (a !eama ca, 'ota"(u-!e i" Camera De$utati&or &e0ea care (a %iecarui !trai" (re$tate, )ca !a ocu$e %u"ctii i" Grecia+, !i ca !a /u(ece (oi a"i, e!te im$otri'a !tatu&ui? Tre uie !a &uam ma!uri, !a "u &a!am Par&ame"tu& !a 2otara!ca im$otri'a "oa!tra !i a cre(i"tei "oa!tre3 A&t%e& i& 'om &a!a !a !er'ea!ca a(mira i& !co$uri&e Sio"i!mu&ui i"ter"atio"a&, $e"tru re(ucerea &a tacere a $o$oare&or3 Ni!te mi/&oace a!ema"atoare %o&o!e!c !i $e"tru re(ucerea &a tacere a ar2ierei&or3 Se mic!orea*a a"ii (e ie!ire &a $e"!ie, !a&ariu&, etc3 ,cu rece"ta &e0e %i!ca&a. cu care ii o$re!c $e ar2ierei - Ame"i"tari&e $ri"( tere" !i im$otri'a ar2ierei&or, %ii"(ca a!ta*i e!te a(orat mamo"a !i "u 9ri!to!3 Iata $e"tru ce "e i"0ri/oram, iata $e"tru ce cre(em ca ome"irea mer0e "e$ocaita, $e u" (rum (e*a!truo! $e care !i-& tra!ea*a !i"0ura3 Drumu& care 'a i"ta&"i $e A"ti2ri!t3 U" !%ar!it i"!$aima"tator !i (e*a!tro!3 Pe"tru acea!ta !a 'e02em, !a "e $re0atim cu cre(i"ta !i !a "e 2otaram; Dum"e*eu "u !e &a!a at/ocorit+3 E3 Reco"!truirea tem$&u&ui &ui So&omo" Du$a cum re&atam i" $rimu& ca$ito&, Ii!u! a(re!a"(u -!e uce"ici&or Sai, care a(mirau tem$&u& &ui So&omo", $e"tru !$&e"(oarea !a, ii a!i0ura ca tem$&u& ace!ta 'a %i (i!tru! com$&et, )i"ai"te (e trecerea "eamu&ui ace!tuia+3 Mai mu&t &e-a $reci*at !i (i%erite&e !em"e care 'or a"u"ta (i!tru0erea &ui3 I"tre ace!te !em"e a "umarat !i a!e(iu& Ieru!a&imu&ui3 +*ar cand veti vedea *erusalimul incon1urat de osti" atunci sa stiti ca s H a a(ro(iat (ustiirea lui ,Lc3 A4, AF.3 Practic i" a"u& DF (3 9r3 !- a im$&i"it acea!ta $ro%etie a Dom"u&ui, i" tim$u& (om"iei &ui Tit, i" urma a!e(iu&ui3 Si (aca au cerut a!i0urarea (e &a ace!ti cuceritori !a "u (i!tru0a tem$&u&, !o&(atii roma"i &-au (i!tru! cu m7"ie, &au i"ce"(iat %ara !a-i $oata im$ie(ica ci"e'a3 Tem$u& a %o!t $ur !i !im$&u (i!tru! (i" teme&ii3 I" a"u& EIE (39r3, $e 'remea &ui Iu&ia" A$o!tatu&, au i"cercat iara!i, cu $ermi!iu"ea ace&uia, !a reco"!truia!ca tem$&u&3 Cu toate ace!tea $ri" 'oia &ui Dum"e*eu "u au $utut !$ori "imic3 F&acari $ara(o=a&e !i "i!i$u& i"%ier 7"tat au im$ie(icat $e &ucratori ca !a !%7r!ea!ca &ucrarea3 Pe mu&ti i-a omorat, (u$a cum au marturi!it martori ocu&ari3 I"tre ace!ti martori !e a%&a i!toricu& Eu!e iu, S%3 C2iri& a& Ieru!a&imu&ui, care au 'eri%icat i" ama"u"t *a(ar"icia ace&ora, !criitoru& Ammia"u! Marce&&i"o! !i mu&ti a&tii3 Si "e i"tre am, $e"tru ce atu"ci "u !-a i"0a(uit co"!truirea tem$&u&ui? Si (aca atu"ci "u !-a i"0a(uit co"!truirea, (u$a cum "u !-a i"0a(uit re%acerea !tatu&ui e'reu, a!ta*i !e 'a i"0a(ui co"!truirea tem$&u&ui, (u$a cum !-a i"0a(uit !i i"%ii"tarea !tatu&ui e'reu? Daca !e i"cearca re%acerea tem$&u&ui, acea!ta 'a %i "e0re!it u" !em" $uter"ic $e"tru 'e"irea &ui A"ti2ri!t, %ii"(ca ace&a!i &ucru "e !$u"e !i S%3 A$3 Pa'e&1 )Asa incat sa se aseze el in tem(lul lui Dumnezeu" d#ndu H se (e sine dre(t dumnezeu+ ,II Te!3 A, C., !i o !$u"e c&ar $e"tru A"ti2ri!t3 Dar !a 'e(em ce %ac ace!ti e'rei (u$a ocu$area Ieru!a&imu&ui, (u$a im$re!urarea $o$oare&or cu i"!$aima"tatoare&e te"tacu&e a&e ma!o"eriei, 2i&ia!mu&ui, ecume"i!mu&ui, comu"i!mu&ui? Ce %ac ei cu $ri'ire &a tem$&u? Stau? Nu, "ici(ecum3 Caci u"a (i" $rime&e &or $reocu$ari, care e!te %acuta $u &ica, e!te $re0atirea $e"tru reco"!truirea tem$&u&ui 'i!uri&or &or, tem$&u& &ui So&omo"3 Mai mu&t (u$a cum !-a $u &icat !i i" $re!a, e'reii au coma"(at i" America $ietre&e $e"tru JC

re*i(irea tem$&u&ui 3 A!a(ar !e tra"!$orta cu mu&ta $reci*ie $ietre&e (i"tr-o cariera (i" !tatu& Be"%or(, $e"tru reco"!truirea tem$&u&ui3 Si !-au a(u"at mi&iar(e (e (o&ari care !u"t (e!ti"ati $e"tru reco"!truirea tem$&u&ui3 Tem$&u&, (u$a cum !$u" ra i"ii, 'a %i ri(icat cum a %o!t, $e"tru Me!ia a& &or, a(ica $e"tru A"ti2ri!t, care e!te a!te$tat i" 'iitoru& a$ro$iat3 Toti ra i"ii (e a!ta*i ai &ui I!rae& cre( ca Me!ia a& &or, a(ica A"ti2ri!t, are !a !e "a!ca, !i !u"t a$roa$e (oua*eci (e 'eacuri3 Acea!ta o i!tori!e!c mo"a2ii 'e"iti (e &a Locuri&e S%i"te3 Reco"!truirea tem$&u&ui 'a co"!titui cu&mea "ecre(i"tei iu(ei&or3 Deoarece, tre uie !a reti"em, tem$&u& co"!tituie $e"tru e'rei ce"tru& ,&ocu& (e i"c2i"are. a &ui Dum"e*eu, im$reu"a cu @ec2iu& Te!tame"t3 Rei"toarcerea &a tem$&u i"!eam"a a'er!iu"ea %ata (e 9ri!to! !i cu&mea "ecre(i"tei, ca !i i"!ta&area &ui A"ti2ri!t, a %a&!u&ui Me!ia, $e care i& a!tea$ta e'reii3 Fii"(ca reco"!truirea tem$&u&ui 'a %i u" !em" a& "ecre(i"tei !i "u a& cre(i"tei3 E'o&utii&e !u"t %oarte ra$i(e !i 'io&e"te, (u$a cum1 $re0atirea 0u'er"arii mo"(ia&e, $re0atirea u&eti"u&ui u"ic cu "umaru& &ui A"ti2ri!t, $re0atirea $e"tru !em"u& &ui A"ti2ri!t, $re0atirea $!i2o&o0ica, i" mo( !$ecia& a ti"eretu&ui, $e"tru $rimirea &ui A"ti2ri!t, !u /u0area mo"(ia&a a $o$oare&or, (e!cura/area ome"irii, ra* oiu& "emai'a*ut a!u$ra Bi!ericii, $re0atirea $&a"uri&or !i a(u"area materia&e&or $e"tru re%acerea tem$&u&ui ; toate "e (e!co$era 'e(erea e=$&o*i'a a %i"a&u&ui e'e"ime"te&or, !i "u cre(e ca $oate %i ci"e'a care !a "u i"te&ea0a !em"i%icatia a$o!ta*iei ome"irii, i"cat !a !e im$otri'ea!ca !i i" a& (oi!$re*ece&ea cea!3 )Caci va fi atunci stramtorare mare" cum n H a mai fost de la ince(utui lumii (ana acum si nici nu va mai fi+ ,Mt3 AC, A4.3 C3 I"'e"tii&e !i (e!co$eriri&e (i" 'remea "oa!tra Dum"e*eu )a (at oame"i&or !tii"ta, ca !a !e marea!ca i"tru &ucruri&e Sa&e ce&e mi"u"ate+ ,Ii!u! Sira2 EJ, I.3 I" *i&e&e "oa!tre !tii"ta, cu"oa!teri&e, (e!co$eriri&e !-au a$ro$iat (e &imite&e miraco&u&ui !i au (e$a!it !i cea mai 'ie %a"te*ie a omu&ui3 Ne&i"i!titor e!te %a$tu& ca toata (e!a'7r!irea !tii"ti%ica a e=a0erat i" $ri'irea &umii, i"cat !a a/u"! !a !e crea(a (i" acea!ta cau*a ca omu& e!te auto"om, i"(e$e"(e"t, atot$uter"ic !i $ri" urmare $oate ca !a !u$ra'ietuia!ca !i %ara Dum"e*eu3 Pe"tru acea!ta !i omu& 'eacu&ui (oua*eci !e m7"(re!te !i !e com$orta at7t (e (i!$retuitor !i at/ocoritor %ata (e Facatoru& !au3 Mai mu&t, "u 'a %i "ici(ecum e=a0erat ca !a !$u"em ca, $uteri&e i"tu"ericu&ui i" "ume&e $ro0re!u&ui !tii"ti%ic, ur*e!c &e0area omu&ui !i $re0ate!c i" c2i$ !ata"ic (i!tru0erea !i $ieirea &ui3 E"er0ia atomica e!te $u!a i" !&u/ a Sata"ei, care o %o&o!e!te $otri'it !co$uri&or !a&e3 S-au %a ricat atatea om e atomice i"cat cu e&e !e $oate (i!tru0e i"trea0a ci'i&i*atie (e $e $ama"t3 Si i" c2imie !i-a $u! ma"a !a cea rautacioa!a3 S-au %a ricat mii (e om e acterio&o0ice $e"tru ca !a !e otra'ea!ca i"trea0a &ume3 Mai mu&t, (e cura"( !-a %a ricat o om a, (u$a cum a %acut cu"o!cut $re!a, care $oate uci(e (e &a !ute (e Ri&ometri, $ri" i"ocu&area c7t (e mica a !u !ta"te&or to=ice $e care &e co"ti"e3 Si acea!ta $e"tru "e%ericitu& om a& $&a"etei "oa!tre3 Foto0ra%ia, ci"emato0ra%ia, te&e'i*iu"ea !i atatea a&te&e !-au i"'e"tat ca !a (e$arte*e $e om (e Dum"e*eu i" &oc ca !a-& i"a&te $e om (u2o'"ice!te $7"a &a a!ema"area cu Dum"e*eu3 Di" "e%ericire 'e(em ca ace!tea !u"t $ri" e=ce&e"ta mi/&oace cu care $uteri&e a"ti2ri!tice i"cearca ca !a i"(o itocea!ca !i !a $ro!tea!ca com$&et $e om3 A!t%e& %ara o re*i!te"ta mora&a !i (u2o'"icea!ca (eo!e ita, omu& *i&e&or "oa!tre 'a a/u"0e u!or JH

i" !&u/ a &ui A"ti2ri!t, $e care $uteri&e i"tu"ericu&ui i& a!tea$ta cu "era (are3 Dar aici !co$u& "o!tru "u e!te (e a $arcur0e tri!ta (eca(ere i" care a a/u"! ome"irea %o&o!i"( i" rau !tii"te&e !i 'iata (e!tra a&ata, (e$arte (e Tata& cere!c3 I" $ri"ci$a& (orim !a remarcam ca %ormi(a i&e&e (e!co$eriri !i i"'e"tii a&e !eco&u&ui "o!tru !i mu&timea cu"o!ti"te&or !u"t u" !em" $ri" care !u"tem a'erti*ati (e!$re 'e"irea &ui A"ti2ri!t !i !%7r!itu& &umii3 Cu a$roa$e A3HFF (e a"i i" urma Da"ie& a $ro%etit ca !$re !%7r!itu& &umii !e 'a i"mu&ti !tii"ta3 +*ar tu" Daniele" tine ascunse cuvintele si (ecetluieste cartea (ana la sfarsitul vremii. 8ulti vor cerceta H o cu de H amanuntul si va creste stiinta ,Da"3 4E, C.3 I"tra(e'ar "a'ete&e !$atia&e, $&at%orme&e !$atia&e, !ate&itii, arme&e !$atia&e, O3Z3N3 -uri&e, om e&e "ei"c2i$uit (e (i!tru0atoare, $u!e i" mi!care $e or ite 0eo!tatio"are, i" !$atiu& co!mic, a&te&e care !e 'or mai i"'e"ta, $e"tru (i!tru0erea omu&ui %ara (e mi"te, !u"t u" !em" a& a$ro$ierii !%ar!itu&ui &umii3 I" ace&a!i c2i$ $re'e!te!te !i Dom"u& "o!tru ca i"ai"te (e !%ar!itu& &umii !e 'or arata !em"e cere!ti !i %oamete i"e=$rima i&a3 += si vor fi cutremure mari si" (e alocuri foamete si ciuma si s(aime si semne mari in cer vor fi ,Lc3 A4, 44.3 Actua&a e!te !i $ro%etia St3 Ni& Miro'&itu&, care a trait $e &a a"u& 4IFF i" S%7"tu& Mu"te3 S%3 Ni& !crie ca (u$a 4MFF 'a i"ce$e a$o!ta*ia 0e"era&a a ome"irii3 De a!eme"ea $ro%ete!te ca 'a $re(omi"a u" (e!%rau "emai'a*ut !i !tii"ta 'a %ace (e!co$eriri e=traor(i"are3 Iar i" tim$u& $re(omi"arii &ui A"ti2ri!t, Dum"e*eu 'a !curta *i&e&e ca !a 0ra ea!ca 'e"irea Dom"u&ui !i ca !a m7"tuia!ca $e cei a&e!i3 )G !i toate ace!tea !e 'or $etrece $e"tru ca A"ti2ri!t (ore!te !a cucerea!ca toate, !i 'a %ace !em"e !i mi"u"i (u$a i"c2i$uire, (ori"( !a (ea i"'ataturi re&e !arma"u&ui om, (e &a u" ca$at &a a&tu& a& $ama"tu&ui3 Atu"ci 'or * ura $ri" aer ca $a!ari&e !i 'or !tra ate %u"(u& marii ca $e!tii G+ 3 Ace!tea au %o!t $ro%etite i"ai"te cu CFF (e a"i (e S%3 Ni&3 Si mai mu&t e& are (re$tate3 A!a(ar (e!co$eriri&e e=traor(i"are a&e 'eacu&ui "o!tru ar tre ui !a "e %aca !a !&a'im $e Creatoru& "o!tru !i !a "e i"armam cu cre(i"ta i" Dum"e*eu, i"cat 'e"irea &ui A"ti2ri!t !a "u "e $oata i"!e&a3 Sco$u& e!te ace&a (e a a'ea 'e!ti&e (e!$re !em"e&e 'remuri&or3 Deci !a 'e02em, !a !tam co"ti"uu i" $ri'e02ere (u2o'"icea!ca, %ii"(ca !i (aca "u e!te i"tre "oi, i"ca, (e*0u!tatoru& !i 'ic&ea"u& A"ti2ri!t, !u"t i" $re*e"t a&tii, a02iota"tii !i i"ai"te mer0atorii "e(re$tatii, Sata" !i "e%ericitii &ui urmatori3 Si ace!tia 'or ca !a "e ama0ea!ca, i"cat %ara 'oie !a (e'e"im u"e&te&e &or !i $rimitorii %a&!u&ui Me!ia a& e'rei&or, a(ica a &ui A"ti2ri!t3 +Cerul si (amantul vor trece" dar cuvintele 8ele nu vor trece) ,Mt3 AC, EH.3 H3 A"ar2ia (emocratiei A!ta*i &umea traie!te i"tr-o $erioa(a (e a"ar2ie a (emocratiei3 I"tre $o$oare !e o !er'a ura, (u!ma"ie, (e*or(i"e3 Puterea &umii ace!teia !e e=ercita !i !e $re*i"ta !u c2i$u& (emocratiei3 Di%erite&e co"ce$tii (e!$re &ume, !c2im area traiu&ui, o iceiuri&or, tra(itii&or, !e maci"a i" moara cu'i"te&or (e!$re (emocratia $o$oare&or3 A&ia"te&e, coa&itii&e $o&itice, u"iu"i&e eco"omice i"ter"atio"a&e, co"0re!e&e !i co"%eri"te&e, i"tru"iri&e mo"(ia&e !i 'i*ite&e $rotoco&are, !c2im uri&e (e $areri !i i"%ormatii, (ar !i &e0aturi&e or0a"i*atii&or !ecrete %ormea*a catar0u& mo"(ia& $e care $uteri&e i"tu"ericu&ui &e ur*e!te im$otri'a ome"irii3 Po$oare&e care "ici "u 0a"(e!c !e $ri"( i" ca$ca"e u"u& $e a&tu&3 A!a(ar u" mo( (e a"ar2ie, care $re(omi"a $e $&a" mo"(ia&, (i$&omatia !i $re%acatoria, care ti"( ca !a JI

(e%i"ea!ca "orme&e (e 'iata a&e ome"irii, $e (e$e"(e"ta eco"omica !i !u /u0are, $o$oare&e %aca"(u-!e $ra(a u!oara a $uteri&or care &ucrea*a (i" um ra, care $re0ate!c "e'a*ut, tere"u& $e"tru 0u'er"area mo"(ia&a3 Aici 'om cerceta a"ar2ia (emocratiei, ca !em" care $remer0e &ui A"ti2ri!t, a!a(ar ca !em" (e a'erti*are, %ii"(ca (i" 'remea &ui Da"ie& e!te $ro%etit, ca a"ar2ia (emocratiei 'a %i u&tima %orma a $uterii $e $&a"eta "oa!tra, care $remer0e &ui A"ti2ri!t, !i care 'a $u"e ca$at $uterii &ui tira"ice3 A"ti2ri!t e=$&oata"( co"%u*ia care 'a $re(omi"a $ri" (i'i*area ome"irii !i $ri" a"ar2ie, $e $&a" mo"(ia&, 'a &ua cu %orta $uterea, care a$roa$e i !e 'a o%eri3 Fii"(ca, (u$a cum !$u"e S%3 A$3 Pa'e&1 += si atunci se va arata cel fara de lege ,II Te!3 A, J., atu"ci !e 'a arata A"ti2ri!t, +(ana cand cel care o im(iedica va fugi dat la o (arte ,II Te!3 A, D. Cu toate ace!tea merita ca !a (am (oua $ro%etii a&e $roorocu&ui Da"ie& (e!$re c2i$u& !i %iare&e ce $re%i0urea*a im$aratii&e care 'or $remer0e &ui A"ti2ri!t, i" urma carora e!te a"ar2ia (emocratiei $e care o $arcur0em a!ta*i3 Prima $ro%etie e!te 'i!u& &ui Na uco(o"o!or, care $ri'ea 'iitoru& im$aratiei !a&e, !i $e care i &-a ta&cuit a$oi Da"ie&3 +5" rege! ,u (riveai si iata un c!i(: acest c!i( era (este masura de mare si stralucirea lui neobisnuita H statea inaintea ta si infatisarea lui era grozava. Acest c!i( avea ca(ul de aur curat" (ie(tul si bratele de argint" (antecele si coa(sele de arama" (ul(ele de fier si o (arte de lut. ,u (riveai si iata o (iatra des(rinsa" nu de mana" a lovit c!i(ul (este (icioarele de fier si de lut si le H a sfaramat. Atunci au fost sfaramate in acelasi tim( fierul" lutul" arama" argintul si aurul si au a1uns ca (leava de (e arie vara si vantul le H a luat cu sine" fara ca sa se gaseasca locul lor: iar (iatra care a lovit c!i(ul a crescut munte mare si a um(lut tot (amantul ,Da"3 A, E4 -EH.3 Ace!ta e!te 'i!u& re0e&ui Na uco(o"o!or3 Dar !a (am acum !i a (oua $ro%etie3 )Si $atru %iare uria!e au ie!it (i" mare, u"a mai (eo!e ita (ecat a&ta3 Cea (i"tai !ema"a cu u" &eu !i a'ea ari$i (e 'u&tur3 M -am uitat &a ea $a"a ce ari$i&e i-au %o!t !mu&!e !i a %o!t ri(icata (e $e $ama"t !i $u!a $e $icioare ca (e om3 Si iata o a (oua %iara, cu i"%ati!are (e ur!, !ta"( i"tr-o ra"a, cu trei coa!te i" 0ura, i"tre (i"ti, !i a!a i !-a $oru"cit1 Scoa&a-te- Ma"7"ca mu&ta car"e- A$oi mam uitat (i" "ou !i iata o a&ta %iara, a!eme"ea u"ui &eo$ar( a'a"( $e !$ate $atru ari$i (e $a!are; !i %iara a'ea $atru ca$ete, !i i !-a (at $utere3 I" urma am $ri'it i" 'e(e"ii&e me&e (e "oa$te !i iata o a $atra %iara i"!$aim7"tatoare !i i"%rico!atoare !i "e!$u! (e $uter"ica+, care a'ea *ece coar"e, (i"tre care !-a ri(icat u"u& mic G, care 0raia &ucruri mari+ ,Da"3D, A-J.3 Ta&cuirea ce&or (oua $ro%etii (e catre Da"ie& e!te urmatoarea1 +,u rege al regilor" caruia Dumnezeul cerului i H a dat regatul" (uterea" taria si marirea" si in mainile caruia a dat (e fii oamenilor in orice tinut ar locui" (recum si fiarele cam(ului si (asarile cerului si i H a dat sta(anire (este toate" tu esti ca(ul de aur. 0i du(a tine se va ridica un alt regat mai mic decat al tau" a(oi un al treilea regat de arama" care va sta(ani (este tot (amantul. 0i un al (atrulea regat va fi tare ca fierul si du(a cum fierul sfarama si zdrobeste totul" asa si el va sfarama si va (reface totul in (ulbere" ca fierul care face totul in bucati. *ar (icioarele (e care le H ai vazut si degetele" unele de lut de olar si altele de fier" inseamna ca va fi un regat im(artit si va fi tare ca fierul" du(a cum tu ai vazut fier amestecat cu lut. 0i degetele (icioarelor" unele de fier si altele de lut" inseamna JD

ca regatul va fi (arte tare" (arte subred. 0i du(a cum ai vazut fier amestecat cu lut" asa se va amesteca (rin inrudire" dar nu vor avea legatura temeinica intre ele" du(a cum fierul nu se (oate amesteca la un loc cu lutul. *ar in vremea acestor regi" Dumnezeul cerului va ridica un regat vesnic" care nu va fi nimicit niciodata si care nu va fi trecut la alt (o(or: el va sfarama si va nimici toate aceste regate si singur el va ramane in veci. Du(a cum tu ai vazut ca o (iatra a fost des(rinsa din munte" nu de mana" si a zdrobit fierul" arama" lutul" argintul si aurul" 8arele Dumnezeu a dat de stire regelui ceea ce va fi in viitor: visul este adevarat si talcuirea lui neindoielnica ,Da"3 A, ED-CH.3 Pe"tru i"te&e0erea $ro%etiei cu %iare&e, Da"ie& *ice urmatoare&e1 += -entru aceasta" eu" Daniel" am fost tulburat cu du!ul meu si vedeniile (e care le H am avut ma ins(aimantau. 8 H am a(ro(iat atunci de unul din cei de fata si l- am rugat sa- mi s(una adevarul (rivitor la toate acestea. 0i el mi H a vorbit si mi H a facut cunoscut intelesul acestor lucruri. Aceste fiare" (atru la numar" inseamna ca (atru regi se vor ridica (e (amant" si sfiintii Celui -reainalt vor (rimi regatul si il vor tine in sta(anire in veci si in vecii vecilor. Du(a aceasta l- am rugat sa H mi s(una adevarul des(re fiara a (atra" care se deosebea de toate celelalte si care era afara din cale de ins(aimantatoare" cu dinti de fier si cu g!iare de arama si care manca" sfarama" iar ceea ce ramanea calca in (icioare. = 4l a ras(uns astfel; ?iara a (atra inseamna ca un alt rege va fi (e (amant" care se va deosebi de toate celelalte regate" care va manca tot (amantul" il va calca in (icioare si H l va zdrobi. 0i cele zece coarne inseamna ca din acest regat se vor ridica zece regi" si un altul se va scula du(a ei: el se va deosebi de cei dinaintea lui si va dobori la (amint trei regi. 0i va grai cuvinte de defaimare im(otriva Celui -reainalt si va asu(ri (e sfintii Celui -reainalt" si isi va (une in gand sa sc!imbe sarbatorile si legea" si ei vor fi dati in mainile lui o vreme si vremuri si 1umatate de vreme. 0i 1udecata se va face si i se va lua sta(anirea" ca sa- l nimiceasca si sa- l (rabuseasca (entru totdeauna ,Da"3D, 4H- 4M; AE-AI.3 Deci, ce&e (oua $ro%etii, !i $ri" urmare, !i cea cu c2i$u& %iare&or re&atea*a (e!$re im$aratii&e &umii care 'or $remer0e &ui A"ti2ri!t3 @e(em, a!a(ar, ca $erioa(a (i" u&tima 'reme, $erioa(a a"ar2iei (emocratiei, $e care o !tra atem i" $re*e"t, e!te !im o&i*ata !i caracteri*ata (e &e0atura im$o!i i&a a materia&e&or (i" care erau %acute (e0ete&e c2i$u&ui ,%ier !i &ut. !i %ace cu"o!cuta "e!tator"icia !i "ei"te&e0erea (i"tre oame"ii 'remuri&or "oa!tre, (u$a cum ta&cuie!te i"!u!i Da"ie&3 I" a (oua $ro%etie remarcam !i tre uie ca !a %acem o ima0i"e (e!$re ce&e )*ece coar"e+ ,Da"3 D, D., a(ica (e!$re *ece im$arati3 De a!eme"ea aceea ca (i"tre ce&e *ece coar"e a cre!cut )u" a&t cor" mic+ ,Da"3 D, J., u" mic "eam, u" mic re0e, )care 0raia &ucruri mari+ ,Da"3 D, J., care !e im$otri'ea Ce&ui Preai"a&t !i a!u$rea $e !%ii"tii Ce&ui Preai"a&t3 Si0ur "u i"ca$e "ici o i"(oia&a ca aici 'or e!te (e!$re A"ti2ri!t !i !%ar!itu& &umii3 Ca (aca cei *ece re0i !u"t 0u'er"atorii ma!o"i, im$&icati i" %ara(e&e0i&e !a'ar!ite (e Piata Comu"a, )cor"u& ce& mic+ care 'a cre!te (e aco&o e!te I!rae&, (e u"(e 'a 'e"i A"ti2ri!t; tim$u& 'a (o'e(i3 Pro &ema e!te ca, !u ma"tia (emocratiei, i" u&timu& tim$, cu !timu&area !i $re!iu"i&e !ata"icei Piete Comu"e, c2iar !i Grecia a recu"o!cut $reacur'ia, a'ortu&, (i'ortu&, !cutirea (e !ta0iu mi&itar a ie2o'i!ti&or !i a 'otat (i%erite acte &e0i!&ati'e, a& caror e%ect e!te a!eme"ea u"or om e a!e*ate &a teme&ia Greciei orto(o=e3 Acum, (e cur7"(, $ri" Camera (e$utati&or !e $re0ate!te ca "oi !a $rimim u&eti"e&e &ui A"ti2ri!t cu IIIJJ

Da"ie& "e i"%ormea*a !i $ri" a&ta $ro%etie, ca A"ti2ri!t !e 'a i"%ati!a !i 'a %i acce$tat mai mare $e!te i"trea0a &ume )cu $uti" $o$or+ ,Da"3 44, AE.3 I" $ro%etia acea!ta !e re&atea*a, ca, atu"ci ca"( !e 'a i"tam$&a acea!ta, 'or 0u'er"a (oua !tate3 Statu& (e &a mia*a"oa$te !i !tatu& (e &a mia*a*i ,Da"3 44 # 4H, AF- AH.3 Care e!te !tatu& ce& mic? I!rae&, care $re0ate!te (rumu& $e"tru 'e"irea &ui A"ti2ri!t !i $e care i& a!tea$ta cu "era (are? Oare ce&e (oua !tate !u"t Ru!ia !i SUA care co"(uc (e!ti"e&e ome"irii !i %ormea*a ce&e (oua mai"i a&e (ia'o&u&ui, $re0atite cu ace&e arme !ata"ice ca !a !eme"e (e*a!tru !i (i!tru0ere? Tim$u& 'a (eci(e3 Da"ie& "e re&atea*a, (e a!eme"ea, ca 'a 'e"i tim$u& ma2"irii, +cum n H a mai fost de cand sunt (o(oarele si (ana in vremea de acum ,Da"3 4A, 4., !i ca A"ti2ri!t 'a a"u&a /ert%a (e %iecare *i3 Pri" urmare, A"ti2ri!t 'a 'e"i (u$a (e!a'ar!irea i" &ume a a"ar2iei (emocratiei, %ii"(ca "u 'a e=i!ta "ime"i care !a-& $oata im$ie(ica3 Cat $e"tru !tate&e ce&e mai tari !i i" !$ecia& Ru!ia !i SUA, $utem !$u"e ca !u"t !u$u!e or0a"i*atiei Sio"i!mu&ui i"ter"atio"a&3 A!a(ar a"ar2ia, tu& urarea, a$o!ta*ia !i autoritatea !u"t $re(ate u!or &ui A"ti2ri!t, %ara mari im$otri'iri, i" "ume&e (emocratiei a"ar2ice, a ecume"i!mu&ui, i"ter"atio"a&i*arii, a co&a orarii i"ter"atio"a&e (i"tre $o$oare3 I"ca !i Bi!erica e!te 'ictima ecume"i!mu&ui3 Re$re*e"ta"tii care !u$ra'e02ea*a i" Co"!i&iu& Mo"(ia& a& Bi!erici&or, au ca !co$ !&a irea orto(o=iei !i ca !-o tra0a !$re !i"creti!m, i" care toate re&i0ii&e !u"t e0a&e3 I" ace!t Co"!i&iu i"ter"atio"a& carturarii !i %ari!eii !u"t !i0uri ca 'or !er'i $atro"i&or &or !i "u 0reci&or, 'or !$ri/i"i Sio"i!mu& i"ter"atio"a& !i "u orto(o=ia3 @or $&eca 0e"u"c2ii 'ic&e"ii&or occi(e"ta&e, $a$ei !i "u &ui 9ri!to!3 Pro%etu& Da"ie& "e 'or e!te i"ca !i (e!$re Im$aratia &ui Dum"e*eu, care !e 'a (a !%i"ti&or Ce&ui Preai"a&t !i care e!te re$re*e"tata (e $iatra (i" $ro%etie, care !e (e!$ri"(e (i"tr-u" mu"te i"a&t, "u (e m7"a !i care &o'i"( c2i$u& &-a !%aramat; o a!eama"a cu u" mu"te i"a&t care a cre!cut !i a um$&ut tot $ama"tu&3 A!a(ar &a !%7r!it %ara(e&e0ea 'a (i!$area, 'a %i (i!tru!a $ri" !&a'ita 'e"ire a Dom"u&ui !i a im$aratiei Sa&e, care 'a %i, (u$a cum *ice Da"ie&, 'e!"ica3 +0i im(aratia= se va da (o(orului sfintilor Celui -reainalt: im(aratia lui este im(aratie vesnica ,Da"3 D, AD.3 I" ca$ito&u& (e %ata re&atam !em"e&e ace&ea care !-au co"%irmat !au !u"t i" cur! (e (e!%a!urare !i care (e!i !u"t re&atate i" S%3 Scri$tura, &umea "u e!te ate"ta &a e&e, "ici "u &e core&ea*a cu 'e"irea &ui A"ti2ri!t !i cu a (oua 'e"ire a Dom"u&ui3 A$o!ta*ia 0e"era&a !i "emai'a*uta a ome"irii, mu&timea cu"o!ti"te&or, a"ar2ia (emocratiei, i"%ii"tarea !tatu&ui e'reu !i a$ro$iata re%acere a tem$&u&ui &ui So&omo", !u"t mai mu&t (ecat e'i(e"te !i i"0ri/oratoare !em"e a&e 'e"irii &ui A"ti2ri!t3 Sem"e care au &oc i" 'remea "oa!tra !i !u"t (e!cri!e (e $ro%eti !i (e i"!u!i Dom"u& "o!tru Ii!u! 9ri!to! !i (e A$o!to&i, ca !em"e a&e 'remii3 += fata cerului stiti s H o 1udecati" dar semnele vremurilor nu (uteti 2 ,Mt3 4I, E.3 Ne0re!it !em"e&e $ro%etite (e Dom"u& !u"t mu&te, cum ar %i1 $ro%etii mi"ci"o!i, racirea (ra0o!tei, e'e"ime"te&e i"0ro*itoare care 'or 'e"i !i !em"e&e cere!ti, $ro$o'a(uirea e'a"02e&iei i" toata &umea !i ra* oaie3 @re("ic (e ate"tie e!te "eo i!"uitu& !em" cere!c, care a a'ut &oc i" *i&e&e "oa!tre, i" a"u& 4MJA, a&i"ierea $&a"ete&or3 S$ecia&i!tii i" materie, $ro%e!ori (e a!tro"omie, au a%irmat ca o a&i"iere a $&a"ete&or a mai a'ut &oc i" a"u& I i3(39r3, (eci i"ai"te (e "a!terea &ui 9ri!to!3 Mu&ti !i-au e=$rimat o$i"ia JM

ca, $ro a i&, a&i"ierea $&a"ete&or (i" *i&e&e "oa!tre e!te u" !em" cere!c $e"tru "a!terea &ui A"ti2ri!t, %ii"(ca Pari"tii Bi!ericii "oa!tre !u!ti" ca A"ti2ri!t 'a a'ea mu&te !em"e a!ema"atoare cu a&e &ui 9ri!to!3 A!ta*i toate !em"e&e ace!tea trec "eo !er'ate (e oame"i3 Ei &e co"!i(era i"tam$&atoare, (u$a cum i"tam$&atoare co"!i(era !i mi"u"i&e Facatoru&ui &umii3 Iar mi/&oace&e (e i"%ormare i" ma!a !i $re!a i"cearca !a co"'i"0a $e !arma"u& om ca e& !e tra0e (i" maimuta !i ca "u e!te %acut (e Dum"e*eu3 A!a(ar,omu& care !e i"a&ta $e !i"e !i care !e i"!ea&a amar"ic (e i"!trume"te&e Sata"ei, "u remarca !em"e&e 'remi&or, "u !e i"toarce &a $ocai"ta3 Si i" tim$ ce !e &a!a ro it (e A"ti2ri!t, 'a %i $ri"! i" ca$ca"a, !i 'a cauta ma"tuirea, (ar "u (e &a Ce& ra!ti0"it !i i"'iat3 Care 'a 'e"i !a /u(ece 'ii !i mortii, Dom"u& "o!tru Ii!u! 9ri!to!3 I3 Ce-& o$re!te !i ce& care-& o$re!te A&t !em" care $re'e!te!te ca A"ti2ri!t e!te i" %ata u!ii e!te co"%irmarea (i" *i&e&e "oa!tre a $ro%etiei S%3 A$3 Pa'e& $e"tru 'e"irea &ui A"ti2ri!t3 Noi *icem ca tim$u& e=act a& 'e"irii &ui A"ti2ri!t e!te "ecu"o!cut3 Dar cu"oa!tem !em"e&e care 'or $re'e!ti 'e"irea &ui, i"cat e!te a$roa$e cert ca a!ta*i traim 'remea i" care A"ti2ri!t a aru"cat (e/a (e*0u!tatoarea !a um ra $e!te ome"ire, a carui 'e"ire !e a$ro$ie cu re$e*iciu"e3 U" a!eme"ea !em" caracteri!tic "e e!te aratat (e S%3 A$3 Pa'e&, care i" a (oua !a e$i!to&a catre Te!a&o"icie"i "e !$u"e urmatoare&e1 +0i acum stiti ce H l o(reste ca sa nu se arate decat la vremea lui. -entru ca taina faradelegii se si lucreaza" (ana cand cel care o im(iedica acum va fi dat la o (arte ,II Te!3 A,I-D.3 Ta&cuirea ace!tor &ocuri a $re*e"tat (e!tu&e (i%icu&tati3 Dar a!ta*i e'e"ime"te&e co"%irma $ro%etia, $recum !-a co"%irmat !i $ro%etia &ui Ii!u! $e"tru re(o a"(irea Ieru!a&imu&ui, !i "u tre uie !a rama"em $a!i'i $e"tru ma"tuirea !u%&etu&ui "o!tru, am7"7"( $ocai"ta !i i"toarcerea &a 9ri!to!3 Nu e!te e=c&u! !a-& 'e(em i" *i&e&e "oa!tre $e A"ti2ri!t, oricat (e (e!0u!tator !i re!$i"0ator "i !-ar $area acea!ta3 Deci, ce-& im$ie(ica? Ci"e e!te ce-& care-& o$re!te $e"tru care ta&cuitorii au !cri! !i !criu atatea !i atatea? Mu&ti *ic ca ce& care-& o$re!te a %o!t $uterea roma"a3 A&tii *ic ca ar %i u"a (i" (i%erite&e im$aratii !au re0imuri, care au a!u$rit ome"irea, !i a&tii *ic ca (e/a )ce-& o$re!te+ a &uat (i%erite %orme co"crete a&e $uterii $e $ama"t, care "u au e=i!at $a"a acum, !i care i-a $ermi! ca !a ra!$a"(ea!ca $e $ama"t a"ar2ia (emocratiei3 Dar !a 'e(em $e S%3 A$ Pa'e& ce *ice (e!$re )ce-& o$re!te+ !i )ce& care-& o$re!te+3 Deci S%3 A$3 Pa'e& !crie te!a&o"icie"i&or i" a (oua e$i!to&a (e!$re A"ti2ri!t !i a (oua 'e"ire, a!a1 +Cunoasteti ce H l o(reste intrucat v H am s(us H o alta data. ,Aici Pa'e& e'ita !a "umea!ca ce-& o$re!te, %ie $e"tru ca te!a&o"icie"ii i& cu"o!teau (i" a&te marturii a&e !a&e, %ie $e"tru ca "u co"!i(era "imerit !a "umea!ca ce-& o$re!te, ca !a "u cree*e (i%icu&tati, (i" $artea $uterii roma"e.3 Pri" urmare, *ice S%3 A$3 Pa'e&, cu"oa!teti ce-& im$ie(ica $e A"ti2ri!t, ca !a "u 'i"a acum, (e!i e!te i"0a(uita (e Dum"e*eu3 Puterea rau&ui !i a %ara(e&e0ii e!te !i acum i" mai mica ma!ura, !i e=i!ta ci"e'a care-& im$ie(ica $e ce& %ara (e &e0e ca !a !e arate; !i a ia !e 'a (a &a o $arte ce& care o im$ie(ica !i atu"ci !e 'a arata A"ti2ri!t3 Si co"ti"ua a!i0ura"( i"ca o(ata3 +0i atunci se va arata cel fara de lege ,II Te!3 A, J.3 Deci o ta&cuire mai $ro a i&a e!te ca ce& care o im$ie(ica, care !e 'a (a &a o $arte, !i 'a $ermite &ui A"ti2ri!t ca !a !e arate, e!te retra0erea roma"i&or, $e"tru MF

'remea &ui Pa'e&, !i $e"tru 'remea "oa!tra retra0erea (i%erite&or "eamuri care $a"a acum ocu$a $ama"tu& !tra u" a &ui I!rae& !i Ieru!a&imu&, (e a$roa$e A3FFF (e a"i3 Era cu "e$uti"ta ca !a !e arate A"ti2ri!t i"ai"te (e a !e retra0e $uterea care !ta$a"ea $ama"tu& &ui I!rae& !i i"ai"tea ce&ui care-& o$rea, a!a(ar $urtatoru& $uterii 'a $ara!i Ieru!a&imu&3 Di" 4MCJ i"!a e'reii au i"%ii"tat !tatu& I!rae&, $e $ama"tu& !tra u" !i ce& care !ta$a"ea a e&i erat Ieru!a&imu&3 Teritoriu& e!te &i er !i "u "umai &i er, ci e!te $re0atit i"te"! (e e'reii care a!tea$ta cu "era (are $e A"ti2ri!t3 Ba mai mu&t au a(u"at materia&e&e $e"tru reco"!truirea tem$&u&ui, i"c7t !a a!e*e $e ce& %ara (e &e0e i" mi/&ocu& &ui3 Pe"tru acea!ta !i i"'i"0atoru& ra* oiu&ui (e I *i&e, ar2ira i"u& armatei i!rae&ite, a (ec&arat1 )am $u! !ta$7"ire $e cetatea &ui Dum"e*eu, $atru"(em i" e$oca me!ia"ica $e"tru $o$oru& e'reu+ 3 Si0ur, cu toate ace!tea, S%3 A$3 Pa'e& a i"tarit *ica"(1 tai"a ce&ui %ara (e &e0e !e &ucrea*a3 A!a(ar rau& !i ce& %ara (e &e0e au e=i!tat !i e=i!ta, (ar A"ti2ri!t,care i" tim$u& e$ocii !a&e !e 'a (e(a &a or0ii&e %ara(e&e0ii, "u a'ea $utere ca !a 'i"a i" tim$u& !ta$a"irii roma"e, care $e 'remea &ui Pa'e& a&catuia $uterea care-& o$rea3 Si "ici (u$a aceea, ca"( Ieru!a&imu& a %o!t ca&cat i" $icioare (e (i%erite "eamuri, (u$a cum a $re*i! Ii!u!1 +0i *erusalimul va fi calcat in (icioare de neamuri" (ana ce se vor im(lini vremurile neamurilor ,Lc3 A4, AC.3 Caci A"ti2ri!t 'a %i o $er!oa"a $o&itica3 @a %i om care 'a 0u'er"a $e"tru !curt tim$ toata &umea, $u"a"( !ta$a"ire $e $utere3 Si0ur, $e"tru ca !a !e i"tam$&e acea!ta tre uie ci"e'a care !a &ucre*e a!$ru3 A!ta*i e'reii $ri" Sio"i!mu& i"ter"atio"a& &ucrea*a cu ra (are $e"tru i"!ta&area u"ui !u$er0u'er"a"t mo"(ia&, a'a"( i" mai"i&e &or ca$ita&uri&e !i mi/&oace&e (e $ro(uctie, i"cat rea&i*area ace!tui !co$ !a "u !e arate o $ro &ema 0reu (e re*o&'at, ci !a %ie o $ro &ema !im$&a, (e tim$3 De a!eme"ea, "umai a!ta*i e!te &i er (rumu& ca !a !e arate A"ti2ri!t !i ca !a !e co"ti"ue e=act cu'i"te&e S%3 A$3 Pa'e& +si atunci se va arata cel fara de lege ,II Te!3 A, J.3 Ca"( ? +Cand cel care o im(iedica va fi dat la o (arte ,II Te!3 A, D.3 De a!eme"ea armate&e !u"t $re0atite3 A"ti2ri!t e!te i"ai"tea u!i&or3 %farsitul lui 9ntihrist A"ti2ri!t mai e!te "umit !i +fiul (ierzarii ,II Te!3 A, E., %ii"(ca &a !%ar!it 'a $ier(e !i ace!ta, (u$a cum *ice S%3 Ioa" Gura (e Aur3 A"ti2ri!t !i cei (oi a$aratori ai &ui, $ro%etu& ce& mi"ci"o! !i (ia'o&u&, 'or %i aru"cati i" ie*eru& ce& (e %oc3 De!$re acea!ta "u i"ca$e "ici cea mai mica i"(oia&a3 Mai mu&t A$oca&i$!a com$&etea*a ca +unde este si fiara si (roorocul mincinos" si vor fi c!inuiti acolo" zi si noa(te" in vecii vecilor ,A$oc3 AF, 4F.3 Dar aceea!i !oarta 'or a'ea !i aceia care !e 'or i"c2i"a &ui A"ti2ri!t !i 'or $rimi !em"u& &ui3 += 0i nu au odi!na nici ziua nici noa(tea cei ce se inc!ina fiarei si c!i(ului ei si oricine (rimeste semnul numelui ei ,A$oc3 4C, 44.3 De!$re i"%ra"0erea !i $e(ea$!a &ui A"ti2ri!t 'or e!c mu&ti Pari"ti ai Bi!ericii, a%ara (e $ro%eti, cum ar %i Da"ie& !i A$o!to&ii3 Dom"u& "o!tru Ii!u! 9ri!to!, &a a (oua 'e"ire, 'a (i!tru0e moartea, c7"( +moarte nu va mai fi: nici (langere" nici strigat" nici durere nu vor mai fi" caci cele dintai au trecut ,A$oc3 A4, C., (u$a cum *ice i" A$oca&i$!a3 Atu"ci, cei cre(i"cio!i 'or !&u/i &ui Dum"e*eu, care ii 'a ra$i i" aer, $e"tru i"tam$i"area M4

Dom"u&ui, ca !a %ie a$roa$e, %oarte a$roa$e i" (ra0o!te 'e!"ica (u2o'"icea!ca; +cele ce oc!iul n H a vazut si urec!ea nu a auzit si la inima omului nu s H a suit" (e acestea le H a gatit Dumnezeu celor ce H / iubesc (e 4l ,I Cor3 A, M., i" (ra0o!te, (eci, care $e 'remea S%3 A$3 Pa'e&, oc2iu& "u &e-a 'a*ut !i urec2ea "u &e-a au*it !i mi"tea omu&ui "u !i &e $oate i"c2i$ui, $e care Dum"e*eu &e-a $re0atit ce&or care- L iu e!c3 Dar S%3 A$3 Pa'e& *ice, ca, i" tim$u& ce&ei (e a (oua 'e"iri, 'or e=i!ta oame"i i" 'iata, care +vor fi ra(iti" im(reuna cu ei" in nori" ca sa intam(ine (e Domnul in vazdu! ,I Te!3 C, 4D.3 Si0ur (e mare ci"!te e!te $ri'i&e0iu& (e a %i cre!ti" !i (e a $artici$a cu cre(i"ta $uter"ica i" &u$ta $e care o 'a (uce Bi!erica im$otri'a !ta$a"irii &umii ace!teia, &ua"( e=em$&u& Pari"ti&or Bi!ericii, a& martiri&or, a& marturi!itori&or !i a& tuturor ce&or cre(i"cio!i (i" 'eci, care au !tat %ara %rica im$otri'a $uteri&or i"tu"ericu&ui3 O$i"ii&e i" &e0atura cu aceea, (aca 'a mai co"ti"ua $e"tru u" tim$ 'iata $e $ama"t, (u$a !%ar!itu& &ui A"ti2ri!t !au 'a urma ime(iat a (oua 'e"ire a Dom"u&ui, !u"t im$artite3 Mai i"tai a$are ar0ume"tu& ca *iua ce&ei (e a (oua 'e"iri e!te "ecu"o!cuta, %ii"(ca 'a 'e"i ca u" )%ur "oa$tea+ ,I Pt3 E, 4F.3 Daca, a!a(ar, a (oua 'e"ire urmea*a ime(iat (u$a i"%r7"0erea &ui A"ti2ri!t i"!eam"a ca "oi 'om cu"oa!te a (oua 'e"ire cu D a"i i"ai"te (e a !e rea&i*a3 Dar 'a e=i!ta o mare $ro &ema, 0e"erata (e %a$tu& ca oame"ii ace&or 'remuri 'or %i &e"e!i !$re ce&e (u2o'"ice!ti !i i"(i%ere"ti $e"tru ace!te $ro &eme3 Oc2ii &or 'or %i or i !i i"ima &or im$ietrita, "e !$u"e S%3Scri$tura1 +ca o cursa: caci va veni (este toti cei ce locuiesc (e fata (amantului ,Lc3 A4, EH., a (oua 'e"ire a Dom"u&ui3 De a!eme"ea, 9ri!to! a *i!, $ro%etic, ca oame"ii (i" 'remea &ui A"ti2ri!t !i a ce&ei (e a (oua 'e"iri, care 'a urma "e0re!it, i"cet !au re$e(e, 'or %i %ara %rica (e Dum"e*eu, (u$a cum oame"ii (i" 'remea $oto$u&ui, care au 'a*ut !em"e&e (e a'erti!me"t !i $e Noe co"!trui"(u-!i 4AF (e a"i cora ia !i c2emarea !a &a $ocai"ta, au co"ti"uat !a traia!ca i" (e!%r7u, !i-& at/ocoreau3 Ori 'or cu"oa!te cei "e$ocaiti 'remea !%7r!itu&ui &or, ori "u, tot "e$ocaiti 'or rama"e3 Iata ce *ice Dom"u&1 +Caci (recum in zilele acelea dinainte de (oto(" oamenii mancau si beau" se insurau si se maritau" (ana in ziua cand a intrat )oe in corabie" si n H au stiut (ana ce a venit (oto(ul si i H a luat (e toti" la fel va fi si venirea ?iului 5mului ,Mt3 AC, ED-EJ.3 Du$a cum 'e(em !co$u& tuturor $ro%etii&or, care re&atea*a e'e"ime"te&e (e (u$a 9ri!to!, !e co"ce"trea*a a!u$ra $er!oa"ei !i 'e"irii (e*0u!tatoru&ui A"ti2ri!t, %ii"(ca i"ai"te mer0atorii &ui, i"!trume"te a&e Sata"ei, 'or u"e&ti !i %orta $re(area !arma"ei ome"iri i" mai"i&e ce&ui %ara (e &e0e, care 'or $re0ati i"!em"area ce&or "ecre(i"cio!i cu !em"u& !ata"ic, im$o!i i& (e !ter!3 Cre!ti"ii cre(i"cio!i "u !e 'or teme (e 'e"irea &ui A"ti2ri!t, (u$a cum "u !-au temut !i "u !- au i"!$aim7"tat (e i"ai"te mer0atorii !i u"e&te&e &ui at7tea !ute (e mii (e martiri, !%i"ti, cu'io!i !i marturi!itori3 Zi&"ic !e 'e!te!te cre(i"ta &or !i %ermitatea u"itatii 0&a!u&ui &or, ca a mi&ita"tu&ui orto(o= Io!i% @rie"ie1 )Priete"e, "u ta07 (ui orto(o=ia3 Nu mi"ti e'&a'ia !tramo!ea!ca; i" acea!ta te-ai "a!cut, i" ea traie!ti !i i" ea 'ei a(ormi+ 3 +0i atunci se va arata cel fara de lege" (e care Domnul *isus" il va ucide" cu suflarea gurii 0ale" si H l va nimici cu stralucirea venirii 0ale C** ,es. %" ND. 0pinii succinte Prea u"u& Dum"e*eu, (i" iu ire $e"tru om, a (e!co$erit ce&e 'iitoare ce 'or a'ea &oc MA

i"ai"te (e 'e"irea &ui A"ti2ri!t !i a ce&ei (e a (oua 'e"iri3 Iu itor !i a%ectuo!, 0ata tot(eau"a !a $rimea!ca i" rate&e Sa&e $e omu& ca*ut i" $acat, "ea $re'e"it !i "e-a a'erti*at $ri" $ro%eti !i $ri" A$o!to&i, (ar !i $ri" U"u&- Na!cut Fiu& Sau, ca !e 'or i"tam$&a mu&te !i ca A"ti2ri!t 'a i"cerca, i" *i&e&e ce&e (e $e urma, ca !a ama0ea!ca ome"irea3 Dia'o&u&, ace!t !ar$e 'e"i"o!, $ri" A"ti2ri!t '-a i"cerca (aca 'a %i $o!i i& !a i"!e&e $a"a !i $e cei a&e!i3 Ama0itoru& 'a e=$&oata i"(i%ere"ta re&i0ioa!a, i0"ora"ta, (ar !i a$o!ta*ia ome"irii (e &a Tata& cere!c3 De!%r7u&, (e$ra'area, materia&i!mu& !i atei!mu& !u"t ca$ca"e&e $e care &e-a $re0atit i" (i%erite %e&uri me!te!u0ite a!u$ra ome"irii, i"!trume"te a&e Sata"ei, i"ai"te mer0atoare &ui A"ti2ri!t3 State&e !u"t $ri"!e i" ca$ca"a (e%i"iti', !tra"!e &ao&a&ta toate (e 9i(ra Sio"i!mu&ui, cu te"tacu&e&e !a&e 2i(oa!e3 Ca u" ra* oi (e te!ut, care te!e tot mai (e! !i ca u" $aia"/e" 'e"i"o!, Sio"i!mu& e!te 0ata !a $re0atea!ca a$aritia &ui $e"tru ca !a atra0a &a moarte 'ictime&e $ri"!e i" ca$ca"a3 A!a(ar A"ti2ri!t e!te a$roa$eCate "u !u"t care "e cutremura? Cate care i"0ri/orea*a?- Cati !u"t care !e $ocaie!c (e!c2i! !i !e i"armea*a cu cre(i"ta !i 2otarare !a re*i!te %iarei (i" A$oca&i$!a? Cre(i"cio!u& e'ia'io! tre uie !a %ie 0ata tot(eau"a, (a"( cu cura/ marturia orto(o=iei, care a!tea$ta i" orice mome"t *iua [u(ecatii, care 'a 'e"i $recum %uru& "oa$tea, a!a cum *ice Dom"u&3 Iar a&tii traie!c i" "e$a!are ca !i acei oame"i (i"ai"te (e $oto$, care ma"cau, eau, c2e%uiau %ara /u(ecata, %ara ca !a &e treaca $ri" mi"te 0a"(u& (e a !e $ocai, i" ciu(a !em"e&or (e a'erti*are3 +0i (recum a fost in zilele lui )oe" asa va fi si venirea ?iului 5mului ,Mt3 AC, ED.3 Si0ur, aratarea 0roa*"ica a tru%a!u&ui A"ti2ri!t, 'a !%ar!i $ri" %u0a &ui (e Dom"u& "o!tru Ii!u! 9ri!to!, Atot$uter"icu& Dum"e*eu3 A"ti2ri!t, Sata"a !i $ro%etu& mi"ci"o! 'or %i co"(am"ati $recum !i toti cei ce !-au i"c2i"at %iarei3 +0i diavolul care H i amagise" a fost aruncat in iezerul de foc si de (ucioasa" unde este fiara si (roorocul mincinos" si vor fi c!inuiti acolo" zi si noa(te in vecii vecilor ,A$oc3 AF, 4F.3 Omu& (e'i"e $arta! irui"tei a!u$ra $acatu&ui !i a mortii !i mo!te"itor a& 'ietii 'e!"ice, $ri" cre(i"ta orto(o=a i" 9ri!to! !i cu marturi!irea ace!tei cre(i"te $a"a &a moarte3 Cati (i"tre "oi, cei cre(i"cio!i, !tri0am !i o$u"em re*i!te"ta cu cura/ 2i(o!u&ui A"ti2ri!t, (ar !i i"ai"te mer0atori&or &ui care !e &au(a3 Martorii &ui Ie2o'a, ma!o"eria, !$iriti!mu&, ecume"i!mu&, materia&i!mu&, mar=i!mu&, Sio"i!mu& !u"t cate'a (i" or0a"i*atii&e !i !i!teme&e i"ai"te mer0atori&or &ui A"ti2ri!t3 Ere*ii&e, $uteri&e i"tu"ericu&ui !i or0a"i*atii&e !ata"ice au ca !co$ !a !eme"e co"%u*ia, a"ar2ia !i &e$a(area omu&ui (e Dum"e*eu3 Ome"irea (eca*uta mora& !i !&a ita (u2o'"ice!te tre uie "ea$arat !a !e tre*ea!ca3 Sio"i!mu& i"ter"atio"a& are $u!e &a ca&e ca$ca"e&e &ui, !i cu e&e $ri"(e mu&t 'a"at3

ME

I" cur!e&e ace!tea a ca*ut, (i" "e%ericire !i tara "oa!tra, %ii"(ca i"ai"te mer0atorii &ui A"ti2ri!t (i!$u" (e ce&e mai 'e"i"oa!e !a0eti !i mai $er%ecte arme co"tra cre!ti"i&or (i" i"trea0a &ume, "u "umai (i" Grecia3 Di" "e%ericire e=i!ta mu&ti 0reci, (i"tre ei mu&ti (em"itari cu &e0aturi ma!o"ice, care !u"t mem ri i" rete&e&e a!cu"!e a&e ace!tei or0a"i*atii !ata"ice, care !-au ru$t (e Bi!erica, (e (re$tate !i (e &e0i&e tarii3 Ei urmare!c $ri" acea!ta ca !a cree*e (i" ma!o"erie u" !tat i" !tat3 Di" "e%ericire Grecia i"(e$&i"e!te !er'i& $oru"ci&e ce"tre&or a!cu"!e3 Tara "oa!tra tre uie !a-!i a$ere cre(i"ta orto(o=a $ri" orice mi/&oace3 S&u0i&e &ui A"ti2ri!t &o'e!c cat $ot mai mu&t i" Bi!erica3 Dar ci"e !e o$u"e cu $utere ace!tui ura0a"? Daca !tim ca mo&iciu"ea e!te morta&a !i (aca 'om urmari $oru"ci&e &ui 9ri!to! 'om a&u"0a (e &a "oi acea!ta (e&a!are3 Cre!ti"u& "u tre uie !a %ie (i&ematic !i "e2otarat3 Di" c&i$a i" care Fiu& &ui Dum"e*eu S-a i"tru$at, S-a ra!ti0"it, a murit !i a i"'iat $e"tru m7"tuirea "oa!tra, !i "oua "e-a $re0atit Im$aratia &ui cea cerea!ca, cre!ti"u& traie!te !i !e mi!ca $e"tru 9ri!to!3 Cre(i"cio!u& cre!ti" !tie ca, c2iar (aca !e arata ca !ta$7"e!c $uteri&e i"tu"ericu&ui, &a !%7r!it 'or %i !tri'ite (e Dom"u& "o!tru Ii!u! 9ri!to!, care a *i!1 +4u am biruit lumea ,I"3 4I, EE.3 A'7"( $erma"e"t i"(re$tate $ri'iri&e "oa!tre !i "a(e/(i&e "oa!tre !$re aratarea ce&ei (e a (oua 'e"iri a Dom"u&ui "o!tru, u"a e!te 0ri/a "oa!tra1 Lu$ta (u2o'"icea!ca, ru0aciu"ea "ei"%ricata, $ocai"ta a(e'arata, marturi!irea orto(o=a !i i"ai"te (e toate cre(i"ta "ec&i"tita i" Dum"e*eu Ce& U"u& i" %ii"ta !i i"treit i" Per!oa"e, Tata&, Fiu& !i Du2u& S%7"t !i $ri'e02erea *i&"ica, $e"tru ca !a !ca$am (e i"!e&aciu"i&e i"!trume"te&or Sata"ei !i a&e 2i(o!u&ui A"ti2ri!t, (aca 'a 'e"i i" *i&e&e "oa!tre, %ii"(ca )zilele rele sunt C4f. L" 'MD. +?ericita este sluga aceea" (e care venind sta(anul" o va afla facand asa ,Mt3 AC, CI.3 P(0;ET&&LE %;&-T&L0( E&%E(&"&& -09%T(E Profetiile %f'ntului "osma al Etoliei S%a"tu& Co!ma ,4D4C- 4DDM. $ro'i"e (i" $arti&e Eto&iei3 A trait i" !i"0uratate i" S%a"tu& Mu"te !i a $ro$o'a(uit cu'a"tu& &ui Dum"e*eu cu !im$&itate, (ar cu cre(i"ta %erma !i cu $utere $ro%etica3 Pre(ica &ui a'ea o e"orma i"%&ue"ta a!u$ra cre!ti"i&or 0reci, !u /u0ati !u !ta$a"irea turcea!ca3 A!t%e& a im$ie(icat (e*a!tru& 0e"era& a& cre!ti"i&or (i" E$ir !i a&te re0iu"i3 A murit martiric i" !atu& Ba!&ico"ta!, (i" $artea (e "or( a E$iru&ui &a AC au0u!t 4DDM3 S%a"tu& Co!ma i" a%ara (e (aru& $re(icarii !i a& %acerii (e mi"u"i, a'ea !i (aru& $ro%etiei3 Si a $re'a*ut cu e=actitate e'e"ime"te&e 'iitoare, !i a %acut mi"u"i c2iar !i cu cei "ecre(i"cio!i3 Mu&te (i" $ro%etii&e $a!trate 'or e!c (e!$re (e*ro irea "eamuri&or, a&te&e (e!$re $er!oa"e, a&te&e (e!$re e'e"ime"te&e 'iitoare3 Mu&te !-au co"%irmat, a&te&e a!tea$ta !a !e co"%irme3 De a!eme"ea mu&te (i" $ro%etii&e S%a"tu&ui re&atea*a (e!$re i"'e"tii&e !i "emai$ome"ite&e (e!co$eriri a&e 'remuri&or "oa!tre !i (i" *i&e&e (i" urma3 Profetie a %fantului "osma al Etoliei MC

+Cand va cadea ramura Cadica (ostamentul cruciiD va fi multa rautate. 0i cand va cadea co(acul va fi foarte multa rautate 3 Practic i" 4MCF a ca*ut ramura !i crucea i" $arti&e A& a"iei, u"(e !-au a!e*at ita&ie"ii, !i i" 4MCD a ca*ut co$acu&, caci ti"utu& a %o!t (i!tru! com$&et (e ra* oiu& ci'i&3 Profetia %f'ntului -il 9tonitul, despre 9ntihrist si sf'rsitul lumii Pe &a a"u& 4MFF, mer0a"( !$re /umatatea mi&e"iu&ui a& o$tu&ea (e &a %acerea &umii, ace!ta !e 'a !c2im a !i !e 'a %ace (e "erecu"o!cut3 Ca"( !e 'a a$ro$ia 'remea 'e"irii &ui A"ti2ri!t, !e 'a i"tu"eca mi"tea omu&ui (e toate $atimi&e ce&e tru$e!ti a&e cur'iei, !i %oarte mu&t !e 'a i"mu&ti "ecre(i"ta !i %ara(e&e0ea3 Atu"ci omu& 'a (e'e"i (e "erecu"o!cut, !c2im a"(u -!e %ete&e oame"i&or, !i "u !e 'or mai cu"oa!te %ete&e ar ati&or (e a&e %emei&or, $e"tru "eru!i"ata im racami"te !i a $aru&ui (i" ca$3 Oame"ii (i" 'remea aceea !e 'or i"rai ca "i!te %iare !a& atice, %ii"( i"!e&ati (e A"ti2ri!t3 Nu 'or (a re!$ect $ari"ti&or !i ce&or mai atra"i, iar (ra0o!tea 'a $ieri3 Pa!torii cre!ti"i&or, ar2ierei !i $reoti 'or %i oame"i cu !&a'a (e!arta, a%ara (e $rea $uti"i, cu totu& "erecu"o!c7"( ca&ea (i" (rea$ta (e cea (i" !ta"0a3 Atu"ci !e 'or !c2im a o iceiuri&e !i tra(itii&e cre!ti"i&or !i a&e Bi!ericii3 Curatia 'a $ieri (e &a oame"i !i 'a !ta$7"i %ara(e&e0ea3 Mi"ciu"a !i iu irea (e ar0i"t 'or a/u"0e &a ce& mai i"a&t 0ra( !i 'a %i 'ai (e cei care 'or a(u"a a"i3 Cur'ii&e, $reacur'ii&e, !o(omii&e, 2otii&e !i omoruri&e, i" 'remea aceea, 'or %i $e toate (rumuri&e3 Pe"tru !a'ar!irea ace!tor mari $acate, oame"ii 'or %i &i$!iti (e (aru& S%7"tu&ui Du2, $e care &-au $rimit &a S%a"tu& Bote*, $recum !i (e mu!trarea co"!tii"tei3 Bi!erici&e &ui Dum"e*eu 'or %i &i$!ite (e $reoti cre(i"cio!i !i e'&a'io!i !i 'a %i 'ai (e cre!ti"ii care !e 'or a%&a i" &ume, caci i!i 'or $ier(e cu totu& cre(i"ta, "e'a*7"( &a "ime"i &umi"a cu"o!ti"tei3 Atu"ci !e 'or (uce &a &ocuri&e a!cu"!e !i !%i"te ,ma"a!tiri !i !c2ituri., ca !a 0a!ea!ca ma"0aiere !u%&etu&ui (e mu&te&e tu& urari !i i!$ite $e care &e 'or i"tam$i"a *i&"ic; (ar u!urare "u 'or 0a!i, caci $e!te tot 'or %i $ie(ici !i !mi"te&i3 Si toate ace!tea !e 'or %ace $e"tru ca A"ti2ri!t 'a !ta$a"i $e!te tot, 'a (om"i i" toata &umea, 'a %ace !em"e !i mi"u"i cu i"!e&aciu"e !i 'a i"!e&a $e oame"i cu 'ic&e"ie, ca !a "a!cocea!ca !i !a 'or ea!ca u"u& cu a&tu& (e &a u" ca$at a& $ama"tu&ui &a ce&a&a&t ,te&e%o"u&, ra(iote&e%o"u&, te&e'i*iu"ea, "3"3.3 Atu"ci 'or * ura $ri" aer ca $a!ari&e ,a'ioa"e&e "3"3. !i 'or i"ota $ri" a(a"cu& marii ca !i $e!tii ,!u mari"e&e "3"3.3 Si toate ace!tea &e 'or %ace oame"ii, trai"( i" ti2"a, "ecu"o!ca"( ca ace!tea !u"t i"!e&aciu"i&e &ui A"ti2ri!t3 Si a!a (e mu&t 'a i"ai"ta !tii"ta 'ic&ea"u&ui, ca !a i"!e&e $ri" "a&ucire $e oame"i, $e"tru a "u mai cre(e i" Dum"e*eu Ce& i" S%7"ta Treime i"c2i"at3 Atu"ci, 'a*7"( Prea Bu"u& Dum"e*eu $ier*a"ia "eamu&ui ome"e!c, 'a !curta *i&e&e $e"tru cei $uti"i care !e 'or m7"tui; ca !e 'a !i&i A"ti2ri!t cu !&u0i&e !a&e !a i"!e&e # (e 'a %i cu $uti"ta # , !i $e cei a&e!i3 Atu"ci %ara (e 'e!te 'a 'e"i !a ia cu (oua tai!uri !i 'a omori $e i"!e&atoru& !i $e cei ce- i !&u/e!c &ui3 "uvant al %f'nt ului -il pentru venirea lui 9ntihrist Ca"( !e 'a i"mu&ti %ara(e&e0ea !e 'or a(u"a toate $acate&e !i %ara(e&e0i&e &umii !i !e 'or i"cui a i"tr-o "ecurata %iica a (e!%ra"arii, care 'a %i &aca! a& $reacur'iei, mama a tuturor %ara(e&e0i&or !i a !$urcatu&ui A"ti2ri!t !i 'a %i o %emeie "ecurata !i $reai"ti"ata i" toata 'iata ei3 MH

I" acea!ta %emeie $rea (e!%ra"ata !e 'or a(u"a toate %ara(e&e0i&e &umii (i" care !e 'a "a!te %iu& $ier*arii, A"ti2ri!t3 Di" $rici"a &i$!ei 2aru&ui Du2u&ui S%a"t (e &a oame"i, $e"tru $acate&e &or, !e 'or a(u"a i" $a"tece&e ei toate %ara(e&e0i&e oame"i&or Du$a "a!terea &ui A"ti2ri!t 'a 'e"i toata &i$!a i" &ume3 I"tai, 'a &i$!i (i"tre oame"i (ra0o!tea, u"irea, curatia !i %rica &ui Dum"e*eu3 Ora!e&e 'or %i &i$!ite (e $a!tori !i (e $o'atuitori cre(i"cio!i3 Bi!erici&e &ui Dum"e*eu 'or %i &i$!ite (e e$i!co$i, (e (u2o'"ici !i (e $reoti e'&a'io!i, a!a cum au i"ce$ut i"ca (e $e acum a &i$!i3 La urma !e 'a arata !i "ecuratu& A"ti2ri!t, (u$a cre!terea 'ar!tei &ui, !i !e 'a um$&ea (e !ata"icea!ca $utere, ca !a %aca !em"e !i mi"u"i cu 'ra/itorii&e &ui i"ai"tea oame"i&or $atima!i3 Dar $e!te oame"ii cei !%i"ti "u 'a a'ea "ici o $utere !a-i ama0ea!ca cu 'ra/i&e &ui, ci "umai $e cei i"tu"ecati (e $atimi3 La i"ce$ut !e 'a arata &a"(, ca !a $&ece $o$oare&e &a i"!e&aciu"ea &ui, !i !a-& $u"a im$arat3 De a!eme"ea, !e 'a arata cu $ace !i !mere"ie, ca !a i !e i"c2i"e toti, %ii"(ca 2ra"a &ui A"ti2ri!t e!te tu& urarea oame"i&or; caci, ca"( !e 'or tu& ura oame"ii, atu"ci e& !e 'a ucura3 Lumea !e 'a tu& ura $ri" uitarea cre(i"tei !i &i$!a %ricii (e Dum"e*eu3 Caci atu"ci 'or !ta$a"i i" &ume (e!%ra"area, $reacur'ia, !o(omia, iu irea (e a'ere, iu irea (e a"i, $ome"irea (e rau, *a'i!tia, uci(erea (e oame"i, etia, a'ortu&, !tricarea %ami&iei !i ce&e&a&te 0reutati3 Toate ace!tea 'or cu$ri"(e i"tre0 $ama"tu& !i 'or !ta$a"i toate ora!e&e !i !ate&e, $e"tru ca "u !e 'a 0a!i atu"ci a&t om 're("ic !a im$aratea!ca &umea3 Atu"ci ca"( 'or $acatui toti oame"ii, 'or cre(e ca i!i &ucrea*a ma"tuirea &or3 Atu"ci, i" 'remea &ui A"ti2ri!t, !e 'or (e%aima Bi!erici&e &ui Dum"e*eu !i S%a"ta E'a"02e&ie !i 'a %i mu&ta &i$!a i" &ume3 A(ica1 !em"e !i aratari (e &a Dum"e*eu, %oamete i"(oita, atat (e 2ra"a tru$ea!ca cat !i !u%&etea!ca !i (e i"'atatura (re$tei cre(i"te3 Caci !e 'a i"cuia ceru&, ca i" 'remea &ui I&ie, !i "u 'a $&oua $e"tru %ara(e&e0i&e oame"i&or3 A$oi 'or %&ama"*i oame"ii (e cu'a"tu& &ui Dum"e*eu, ca "u !e 'a 0a!i u" om (re$t, cu %a$te u"e, ca !a-i i"'ete cu'a"tu& ma"tuirii3 I" 'remea aceea !e 'a ri(ica i"ecu'a"tarea &ui Dum"e*eu (e &a ma"caruri !i auturi, caci cu cat 'or ma"ca mai mu&t, cu atat mai mu&t 'or %&ama"*i3 Atu"ci !e 'a *ami!&i rautatea Sata"ei i" i"imi&e oame"i&or !i 'a 'ietui $a0a"atatea cu $ecetea &ui A"ti2ri!t, caci !e 'a ri(ica (aru& &ui Dum"e*eu (e &a oame"i, $recum *ice S%a"ta Scri$tura1 )Nu 'a rama"e Du2u& Meu i" oame"ii ace!tia i" 'eci, $e"tru ca !u"t "umai tru$+ ,Facerea I, E.3 Atu"ci !e 'or im$uti"a oame"ii $e $ama"t, 'or !&a i !i 'or muri cei $ecet&uiti (e A"ti2ri!t ca $a!ari&e $e (rumuri !i 'or ma"ca oame"ii tru$uri (e oame"i morti, "emai$uta"( !u%eri &i$!a !i %oamea3 Iar i"te&e!u& $ecetii &ui A"ti2ri!t e!te ace!ta1 )A& meu e!ti, iar eu !u"t a& tau; (e u"a 'oie 'ii &a mi"e, iar "u (e !i&a+ 3 @ai !i amar (e cei $ecet&uiti (e A"ti2ri!t3 Atu"ci !e 'a %ace mare tu& urare i" &ume3 Caci au*i"( oame"ii ca i" a&te $arti e!te $ace, !e 'or muta aco&o, (ar, (im$otri'a, 'or 0a!i mai mu&ta &i$!a !i 'or au*i (e &a &ocuitorii &ocu&ui ace&uia, *ica"(1 )Cum ati 'e"it i" ace!t &oc &e!temat, u"(e "-a mai rama! i"tre "oi i"te&e0ere ome"ea!ca?+3 Atu"ci 'or i"ceta oame"ii (e a !e mai muta (i" &oc i" &oc3 Iar (i" cau*a %ier erii marii !i a %ocu&ui (e !u $ama"t, !e 'a (e!%ii"ta $ama"tu&, a(ica !e 'a u!ca !i "u 'a ra!ari iar a; co$acii "u 'or o(ra!&i '&a!tare !i i*'oare&e a$e&or 'or !eca, MI

iar a"ima&e&e !i $a!ari&e 'or muri (e a urii mari&or !i a $ucioa!ei3 I"!a $urta"( Dum"e*eu 0ri/a (e ma"tuirea tuturor oame"i&or cu u"a 'oi"ta, 'a trimite atu"ci $e $ama"t $e cei trei !%i"ti1 I&ie, E"o2 !i S%a"tu& Ioa" E'a"02e&i!tu&, ca !a $ro$o'a(uia!ca, !a i"toarca &a (rea$ta cre(i"ta !i !a i"'ete $e cei $uti"i care 'or !a !e ma"tuia!ca3 Caci cei ce "u 'or $ecet&ui cu $ecetea &ui A"ti2ri!t, 'or mo!te"i Im$aratia ceruri&or, i"!em"a"(u-!e cu !em"u& S%i"tei Cruci !i !e 'or i* a'i (e o!a"(a ia(u&ui3 Daca %&ama"*iti, ra (ati, ca Dum"e*eu 'a 'a trimite a/utoru& Sau (i"tru i"a&time3 Iar oame"ii 'or *ice1 iata ca cei ce !-au $ecet&uit cu $ecetea &ui A"ti2ri!t !u"t mu&tumiti3 Dar !%i"tii &e 'or *ice1 ce mu&tumire e!te acea!ta &a i"!em"area $ecetii ce&ei $ier*atoare, care cu i"!e&aciu"e i-a i"!e&at, "e!imtitori %ii"(, ca "u-!i cu"o!c ma"tuirea &or? Atu"ci 'a*a"( A"ti2ri!t $e cei trei $rooroci $ro$o'a(ui"( a(e'aru& !i arata"( i"!e&aciu"ea &ui, !e 'a ma"ia !i 'a $oru"ci !&u0i&or !a&e !a-i a(uca i"ai"tea &ui3 Si i"tai are !a- i a(eme"ea!ca, *ica"(1 Pe"tru ce 'oi "u 'reti !a 'a $ecet&uiti cu $ecetea im$aratea!ca? Atu"ci ei i& 'or ocari i" %ata, $e"tru i"!e&acui"ea &ui, *ica"(u-i1 )O, ama0itoru&e !i i"!e&atoru&e A"ti2ri!t, "u-ti a/u"0e ca ai $ier(ut atatea !u%&ete, ci "e !i&e!ti !i $e "oi !a te a!cu&tam? B&e!temata e!te $ecetea ta !i !&a'a ta !i cu $ier*area ta a 'e"it !%ar!itu& &umii G+ Iar !$urcatu& au*i"( ocari&e &or !i &e!temuri&e $e care &e ro!te!c !%i"tii, !i"0ur 'a &ua !a ia !i-i 'a taia G Iar (u$a moartea &or 'a $oru"ci !&u/itori&or &ui !a %aca cum$&ite rautati, a(ica1 cur'ii, $reacur'ii !i cum$arari (e co$ii, !i 'or cur'i $e (rumuri3 Si $e"tru rautatea &or i!i 'or $ier(e cu'ii"ta ome"ea!ca, !i o !a-!i ia!a (i" mi"ti, $e"tru mu&ta "e!ta$a"ire a cur'iei3 Se 'or %ace !curti &a !tat ca (racii, %ii"(ca %irea (raci&or e!te !curta !i rotu"(a3 Ca %irea (raci&or cu a oame"i&or rai !e 'a u"i &a !curtimea 'ar!tei !i $a"a &a ci"ci $a&me i"a&timea &or3 Si !e 'or %ace oame"ii mai 'ic&e"i (ecat (racii, %ii"(ca (racii "-au tru$ ca !a cur'ea!ca !i !a uci(a, ci "umai 0a"(itor i"(eam"a $e oame"i3 Atu"ci A"ti2ri!t !e 'a ucura %oarte mu&t, ca !i-a im$&i"it !co$u& &ui ce& rau !i (ori"( !a cea %ara (e &e0e, !i aco&o u"(e !e 'a ucura e& !i !e 'a 'e!e&i 'a 'e"i !a ia cea cu (oua tai!uri, (e !u!, !i-& 'a !%7rama, !i !$urcatu& &ui tru$ 'a %i aru"cat i" 'e!"ica mu"ca, u"(e !e 'a mu"ci im$reu"a cu !u%&etu& ce& "ecurat a& &ui3 9lte profetii ale %f'ntului -il Mare "erecu"o!ti"ta !-a aratat !i !e arata, !i i"ca, !i mai mare !e 'a arata (i" $artea mo"a2i&or (i" mu"te&e ace!ta ,At2o!.3 Si i" !$ecia& !e 'a arata "erecu"o!ti"ta catre Maica Dom"u&ui3 Pe"tru acea!ta *ic1 ca"( 'a 'e"i (e $atru ori cate AH a"i, a(ica 4FF (e a"i, (e &a 4DDH $a"a &a 4JDH, oare atu"ci &a ce !tare o !a a/u"0a 'iata mo"a2icea!ca? Si (u$a acea!ta ca"( 'or mai trece (e trei o" cate AH a"i, a(ica (e &a 4JDH &a 4MHF, care e!te i" mi/&ocu& ce&ui (e-a& o$tu&ea 'eac (e &a %acerea &umii, a(ica DHFF, oare cata tu& urare are !a !e %aca (e &a DCFF $a"a &a DHFF? Ce ra$iri o !a !e %aca? Ame!tecari (e !a"0e, a(ica !e 'or ca!atori ru(e"ii&e i"tre e&e, !tricari (e co$ii, !o(omii, cur'ii, $reacur'ii !i toate a&te %ara(e&e0i $ier*atoare3 Si o !a !e certe "ei"cetat, !i "u o !a 0a!ea!ca "ici i"ce$utu& "ici !%ar!itu&3 Si $e urma are !a 'i"a !i !%ar!itu& a0are"i&or ,turci&or., cea mai (e $e urma !i amara iar"a3 Caci atu"ci are !a %ie !car a !i !tramtorare i" toata &umea G Su"t AH (e a"i (e ca"( !-a i"tor! !%era !$re mai rau, a(ica (e &a a"u& 4DJH i"coace $ier*area a !ta$a"it3 Dar ca"( 'or trece a&ti AH (e a"i, &a care tica&oa!a !tare are !a i"ai"te*e &umea? A(ica &a 4JEH, !i (u$a aceea $a"a &a a"u& (e &a %acerea &umii DHFF, 'or %i toate rautati&e &ui A"ti2ri!t G MD

Fii"(ca 'eacu& (e!artei 'ietuiri !i r7"(uia&a mo"a2ice!tei a!e*ari, !e (e!$arte1 Cei (e (imi"eata !e a!eama"a cu %&acara %ocu&ui, cei (e amia*a*i cu car u"ii cei a$ri"!i, iar cei (e !eara cu !$u*a cea ame!tecata cu ce"u!a care ram7"e (e &a car u"ii cei a$ri"!i G Ca iu irea (e ar0i"t i& %ace $e ca&u0ar a ura ca&ea cea !tr7mta !i a iu i mai mu&t o(i2"a !i &e"e'irea, care e!te $o'atuitoare !i i"'atatoare a toata rautatea3 De &a $atriar2i $a"a &a im$arati !i $a"a &a mo"a2i !i &a cei mai (e $e urma !araci, acea!ta "u "e &a!a !a i"tram $ri" u!a cea !tr7mta3 Pe"tru ca iu im ce&e a&e &umii !i !u"tem $atima!i &a e&e, !i ce& (i"t7i e!te $a"tece&e3 @ai, 'ai, o, $ari"ti&or- P&7"0 !i ma 'ait (u$a re%acerea !tarii (i"t7i a ace!tui mu"te3 Fii"(ca (u$a 4M4E treca"( DM (e a"i !e 'or %ace toate rautati&e $ro%etite (e!$re 'e"irea &ui A"ti2ri!t, a"i (e &a %acerea &umii DHFF G I"tr-a(e'ar 4M4E]DM^4MMA a(ica DHFF, caci HHFJ]4MMA^DHFF3 0 marturie a %f'ntului "alinic de la "ernica BIJMJ- IMRM8 De!$re a"u& 4MMA !-a !cri! !i !e !crie mereu, $e"tru ca $recum !e !tie, i" ace!t a" 'a a'ea &oc u"i%icarea ce&or 4A tari (i" Piata Comu"a i"tr-o u"itate eco"omica !i $o&itica cu mari $o!i i&itati !ocia&e $e"tru tari&e re!$ecti'e3 @a %i, !e *ice, u" i"ce$ut (e era "oua , a(ucatoare (e e&!u0, cu ecouri eco"omice !i $o&itice i" toata &umea3 Lumea cre!ti"a i"!a, care !tie ca u"a!tarea materia&a "u mer0e ma"a i" ma"a cu im u"atatirea 'ietii !$iritua&e, ci (im$otri'a, $recum !$u"e A$o!to&u& Pa'e&, ca"( u"a cre!te, !ca(e cea&a&ta, $ri'e!te cu "ei"cre(ere !i i"0ri/orare &a a"u& 4MMA, ca "u cum'a o ate"tie cre!cuta acor(ata u"uri&or materia&e !a a(uca (u$a !i"e !i o cre!tere a re&e&or care a"tuie &umea (e a*i !i care (e/a a i"trecut orice ma!ura3 La acea!ta !e a(au0a !i %a$tu& ca (e!$re a"u& 4MMA circu&a i" &ume $re'e!tiri i"tu"ecoa!e a&e u"or ar ati !%i"ti, ierar2i !i cu'io!i, $recum1 S%a"tu& Ierar2 Ni%o" a& Co"!ta"ti"o$o&u&ui, Cu'io!u& Ni& Ato"itu&, Cu'io!u& Co!ma a& Eto&iei, Sa'a (e &a Ca&im"o! !i a&tii, care au trait i" urma cu a"i !i 'eacuri3 I" 'e(e"ia !a (e!$re i"%rico!ata /u(ecata ,'e*i cartea1 )U" e$i!co$ a!cet+, e(itata (e ma"a!tirea Parac&etu&., S%3 Ni%o" 'e(e $e Dum"e*eu ra!%oi"( cartea 'eacuri&or ome"irii3 Ca"( a a/u"! &a 'eacu& a& !a$te&ea, Dum"e*eu S-a o$rit, Si-a aco$erit %ata cu ma"a !i a *i! cu ma2"ire1 Ace!t 'eac a& !a$te&ea a i"trecut $e toate ce&e&a&te cu "e(re$tatea, !i cu rautatea3 A$oi (u$a $uti", a/u"0a"( &a /umatatea ace!tui 'eac, a a(au0at1 Ace!ta e!te $&i" (e $utoarea $acate&or ome"e!ti, (e i"'i(ie, "ecuratie, ura, mi"ciu"a G (ar a/u"0e3 I& 'oi curma &a mi/&oc; !a i"cete*e !ta$a"irea $acatu&ui- Si a %acut !em" ar2a"02e&u&ui Mi2ai& !a $re0atea!ca i"ce$utu& [u(ecatii3 I"%rico!at cu'a"t1 i& 'oi curma &a mi/&oc- Or, mi/&ocu& 'eacu&ui a& !a$te&ea e!te a"u& DHFF, (i" care !ca*a"( a"ii $a"a &a 9ri!to! ,HHFJ. (am tocmai $e!te a"u& 4MMAMarturia S%3 Ierar2 Ca&i"ic (e &a Cer"ica (e!$re ace!t a" e!te !i mai (irecta3 S% 3Ca&i"ic a trait mai a$roa$e (e "oi, i"tre a"ii 4DJD- 4JIJ, !i e!te ctitoru& ma"a!tirii Cer"ica (i" a$ro$ierea ora!u&ui Bucure!ti, ca$ita&a Roma"iei, careia i-a %o!t !taret tim$ (e E4 (e a"i3 I" $re*e"t, i" i!erica mare a ma"a!tirii !e a%&a rac&a cu !%i"te&e moa!te a&e cu'io!u&ui, care "eco"te"it %ac mi"u"i !i (au tama(uiri (e tot %e&u& (e o&i !u%&ete!ti !i tru$e!ti3 MJ

Staretu& Ca&i"ic, %ii"( om !%a"t, mare "e'oitor !i cu a&e!e (aruri (u2o'"ice!ti, i" /uru& &ui !e a(u"a!era mu&ti mo"a2i !i c2i&ii&e (i" i"!u&a S%a"tu&ui Nico&ae erau "ei"ca$atoare, %ii"( tre ui"ta (e "oi c2i&ii3 De aceea !e 0a"(ea !a %aca o ma"a!tire mai mare, i" cea&a&ta i"!u&a a !%a"tu&ui G2eor02e3 Nu-i mai rama"ea acum (ecat !a i"cea$a &ucru&, i"!a !taretu& Ca&i"ic !tatea &a i"(oia&a !i ama"a i"ce$utu&3 Ce !e i"tam$&a!e? U" *'o" circu&a i" tara ca "u $e!te mu&t tim$, a(ica i" 4JCJ, a'eau !a ai a &oc mari e'e"ime"te, u" !%ar!it (e &ume, u" i"ce$ut (e &ume "oua 3 Fram7"tat (e ace!te 07"(uri, i"tr-u"a (i" "o$ti, i"torca"(u-!e &a c2i&ie (e &a !&u/ a utre"iei !i a!e*7"(u -!e ca (e o icei $e !cau"u& !au # caci a!a o i!"uia !a !e o(i2"ea!ca cu'io!u&, !e*7"( $e u" !cau" !i "icio(ata i"ti"! $e $at # , i" ace& mome"t !-a a%&at cu tru$u& i" $icioare, aie'ea "u i" 'i!, i" cea&a&ta i"!u&a a S%a"tu&ui G2eor02e, a'a"( (e-a (rea$ta $e S%3 Ierar2 Nico&ae !i (e-a !ta"0a $e S%3 Mare Muce"ic G2eor02e, care i& mu!trau (e ce "u a i"ce$ut *i(irea ma"a!tirii i" acea!ta i"!u&a, $e"tru care (e/a $rimi!e a"i3 Cu$ri"! (e %rica !i (e cutremur, !taretu& Ca&i"ic a ra!$u"!1 )Iertati-ma, !%i"ti&or ai &ui Dum"e*eu, (ar citi"( eu u"e&e $re'e!tiri (e!$re 'iitor, am cre*ut ca &a a"u& 4JCJ 'a %i !%ar!itu& &umii+3 Atu"ci !%i"tii i-au *i!1 )Uita-te !$re ra!arit+3 Si ri(ica"( cu'io!u& oc2ii !$re ra!arit, "u !e mai 'e(ea ceru&, ci "umai o mare &umi"a (um"e*eia!ca iar e& !$aim7"t7"(u -!e, a ca*ut &a $am7"t *ic7"(u-i1 )Pri'e!te acum &a ra!arit !i 'ei 'e(ea tai"a cea mare a Pro'i(e"tei+3 Si %ii"( i"tarit (e (aru& &ui Dum"e*eu, S%3 Ca&i"ic a 'a*ut $e cer $e S%3 Treime, a!a cum e!te *u0ra'ita $e !%i"te&e icoa"e, iar (e(e!u$t, $e u" mare $er0ame"t &umi"o! era !cri! cu &itere mari1 DHFF, a"i (e &a A(am3 Atu"ci !%i"tii care i& !u!ti"eau $e rate, i-au *i!1 )@e*i ca "u &a 4JCJ 'a %i !%ar!itu& &umii, ci !%ar!itu& &umii 'a %i ca"( !e 'or im$&i"i DHFF (e a"i (e &a A(am? A!a(ar, au a(au0at !%i"tii, i"ce$e i"(ata a *i(i marea ma"a!tire a S%3 M3 Mc3 G2eor02e+3 Acea!ta e!te 'e(e"ia S%3 Ca&i"ic (e &a Cer"ica3 Precum 'e(em aici !e 'or e!te $reci! (e!$re a"u& DHFF (e &a A(am, care a!a cum am arata mai !u!, core!$u"(e cu a"u& 4MMA3 Noi care am trecut a"u& 4MMA "e i"tre am, oare $ro%etia !%i"ti&or "u a %o!t e=acta? Nu, "ici(ecum3 Ea e!te e=acta3 Ea "u %i=ea*a (ata u"ui catac&i!m $&a"etar, ci i"ce$utu& (eru&arii u"or e'e"ime"te ce $re'e!te!c a$ro$ierea !%7r!itu&ui &umii3 Pe 'remea S%3 Ca&i"ic !e *'o"ea ca i" a"u& 4JCJ a'eau !a ai a &oc mari e'e"ime"te, )u" !%7r!it (e &ume, u" i"ce$ut (e &ume "oua+ 3 De!$re ce era 'or a? C7ti !tiu ca a"u& 4JCJ re$re*i"ta a"u& re'o&utii&or "atio"a&e? Ma!o"eria i"ter"atio"a&a $ro0rama!e $e"tru ace& a" o &o'itura (e 0ratie (ata !tate&or cre!ti"e, i" 0e"era&, !i tra(itii&or cre!ti"e i" !$ecia&3 A %o!t i"ca u" $a! %acut (e ma!o"eria, co"(u!a (e Sio"i!mu& mo"(ia& $e"tru $re0atirea 'e"irii &ui A"ti2ri!t3 "uv'nt al %f'ntului Efrem %irul Eu, E%rem ce& $rea mic !i $acato! !i $&i" (e 0re!e&i, cum 'oi $utea !a !$u" ce&e mai $re!u! (e $uterea mea? Dar (e 'reme ce Ma"tuitoru& $&i" (e a Sa mi&o!ti'ire, $e cei "ei"te&e$ti i-a i"'atat i"te&e$ciu"ea !i $ri" ei $e cre(i"cio!ii (e $retuti"(e"i i-a Lumi"at; !i $e a "oa!tra &im a cu i"(e!tu&are o 'a &amuri !$re %o&o!u& !i *i(irea mea, a ce&ui ce *ic, !i a tuturor a!cu&tatori&or, !i 'oi 0rai i"tru (urere !i 'oi !$u"e i"tru !u!$i"uri $e"tru !%ar!itu& &umii ace!teia (e acum, !i $e"tru ce& %ara (e ru!i"e !i cum$&it a&aur ,a(ica A"ti2ri!t. ce& ce 'a tu& ura toate (e !u cer, !i !a a0e teama !i !$aima !i cum$&ita MM

"ecre(i"ta i" i"imi&e oame"i&or G @a %ace aratari, !em"e !i i"%rico!ari, i"cat, (e ar $utea !a ama0ea!ca !i $e cei a&e!i3 Si !e 'a !ar0ui ca $e toti !a-i i"!e&e cu mi"ci"oa!e&e !em"e, cu "a&uciri (e aratari 'ra/itore!ti !i cu %ermecatorii&e care !e 'or %ace (e e& G Caci cu i"0a(ui"ta &ui Dum"e*eu 'a &ua !ta$a"ire ca !a i"!e&e &umea, %ii"(ca !-au i"mu&tit $a07"atati&e oame"i&or, !i $retuti"(e"i !e &ucrea*a tot %e&u& (e &ucruri cum$&ite G Pe"tru acea!ta Dum"e*eu 'a !&o o*i a %i i!$itita &umea cu (u2u& i"!e&aciu"ii, $e"tru $a07"atatea oame"i&or3 De 'reme ce a!a au 'oit oame"ii a !e (e$arta (e Dum"e*eu !i a iu i $e 'ic&ea"u&3 Mare "e'oi"ta 'a %i %rati&or i" 'remuri&e ace&ea, mai a&e! ce&or cre(i"cio!i, c7"( !e 'or !a'7r!i !em"e !i mi"u"i (e i"!u!i a&auru& ce& cu mu&te !ta$7"iri; c7"( !e 'a arata ca u" Dum"e*eu, cu "a&uciri i"%rico!ate, * ura"( i" 'a*(u2, !i toti (racii ca i"0erii i"a&t7"(u-!e i"ai"tea tira"u&ui3 Si 'a !tri0a cu tarie !c2im a"(u-!i c2i$u& !i i"%rico!a"( %ara (e ma!ura $e toti oame"ii3 Atu"ci %rati&or, oare ci"e !e 'a a%&a i"0ra(it !i "ec&i"tit $etrec7"(? A'7"( i" !u%&etu& !au !em"u& U"uia- Na!cut Fiu&ui &ui Dum"e*eu, a(ica !%7"ta &ui 'e"ire3 Si i" 'remea aceea "u 'a %i !&a ire $e $ama"t, !i marea 'a*a"(u-o toata &umea tu& urata, 'a %u0i %iecare !a !e a!cu"(a i" mu"ti3 U"ii 'or muri (e %oame, a&tii (e !ete !e 'or to$i ca ceara3 Si "u 'a %i ci"e !a-i mi&uia!ca $e ei3 Atu"ci 'or 'e(ea toate %ete&e &acrim7"( !i cu (urere i"tre 7"(1 Nu cum'a !e a%&a 'reu" 0rai a &ui Dum"e*eu $e $ama"t? Si "u 'or au*i (e "icaieri ra!$u"! G Ci"e 'a !u%eri *i&e&e ace&ea? Si ci"e 'a ra (a "eca*u& ce& "e!u%erit, ca"( 'or 'e(ea ame!tecarea $o$oare&or care 'or 'e"i (e &a mar0i"i&e $ama"tu&ui, $e"tru 'e(erea tira"u&ui3 Mu&ti !e 'or i"c2i"a i"ai"tea !$urcatu&ui !i 'or !tri0a cu cutremur, i"cat !i &ocu& !e 'a c&ati"a (e !tri0ate&e &or, *ica"(1 Tu e!ti m7"tuitoru& "o!tru G Atu"ci marea !e 'a tu& ura !i $ama"tu& !e 'a u!ca3 Ceruri&e "u 'or $&oua !i !a(uri&e !e 'or u!ca3 Si toti cei ce 'or %i $e $ama"t, (e &a ra!arit $a"a &a a$u! 'or %u0i cu mu&ta %rica3 Si iara!i cei ce 'or %i i" $arti&e (e a$u! 'or %u0i i" ra!arit cu cutremurG Lua"( atu"ci o ra*"icu& !ta$7"irea, 'a trimite $e (raci i" toata &umea, ca !a $ro$o'a(uia!ca cu i"(ra*"ea&a, ca !-a aratat cu !&a'a1 @e"iti (e-& 'e(eti $e e&3 Ci"e oare 'a a'ea !u%&et (e (iama"t, ca !a !u%ere 'ite/e!te toate !mi"te&i&e ace&ea? Ci"e oare 'a %i ace!t om $recum am *i!, ca toti i"0erii !a- & %ericea!ca $e e&? Caci eu %rati&or, iu itor (e 9ri!to!, (e!a'ar!it m-am i"%rico!at "umai (i" $ome"irea a&auru&ui, cu0eta"( i"tru !i"e "eca*u& ce 'a !a %ie a!u$ra oame"i&or i" 'remea aceea, !i i" ce %e& !e 'a arata ace!t a&aur $a"0arit a!u$ra "eamu&ui ome"e!c3 I"!a !%i"ti&or mai cum$&it !e 'a arata3 Ca 'or %i mu&ti cei ce !e 'or arata i"e $&acuti &ui Dum"e*eu, care 'or $utea !ca$a $ri" mu"ti !i (ea&uri !i &ocuri $u!tii, cu mu&te ru0aciu"i !i $&a"0eri "e!u%erite3 Ca 'a*7"(u-i Dum"e*eu i" a!a $&7"0ere "em7"07iata !i i"tru cre(i"ta curata, !e 'a mi&o!ti'i !$re (7"!ii ca u" Pari"te mi&o!ti', iu itor (e %ii, !i-i 'a $a*i $e ei u"(e !e 'or a!cu"(e3 Ca $rea $7"0aritu& "u 'a i"ceta !a caute $e !%i"ti $e $am7"t !i $e mare, !ocoti"( ca !ta$7"e!te tot $ama"tu&3 Si $e toti ii 'a !u$u"e, !i 'a !ocoti ca !e $oate im$otri'i &ui Dum"e*eu (i" cer, "e!tii"( tica&o!u& "e$uti"ta !a !i ma"(ria $e"tru care a ca*utG Cu toate ace!tea 'a tu& ura $ama"tu&, 'a i"%rico!a cu !em"e&e !a&e 'ra/itore!ti $e toti3 Si i" 'remea aceea "u 'a %i !&a ire $e $ama"t, ci "eca* mare, tu& urare !i "eca*, moarte !i %oamete $e!te tot $ama"tu&3 Ca i"!u!i Dom"u& a *i!1 )Ca u"e&e ca ace!tea "u ! # au %acut 4FF

(e &a i"temeierea &umii+ 3 Iar "oi $acato!ii, cu ce 'om a!ema"a ace&e "e'oi $e!te ma!ura (e mari3 I"!a, !a-!i $u"a %iecare i" mi"tea !a cu'i"te&e M7"tuitoru&ui, cum ca, $e"tru "e'oia !i "eca*u& ce& $rea mare, 'a !curta *i&e&e ace&ea $ri" mi&o!ti'irea Sa3 @itea* !u%&et 'a %i ace&a care 'a $utea !a-!i ti"a 'iata atu"ci i" mi/&ocu& !mi"te&i&or; Ca (aca $uti" 'a !&a i cre(i"ta !a, &e!"e 'a %i i"co"/urat !i 'a %i ro it (e !em"e&e a&auru&ui ce&ui rau !i 'ic&ea"3 Si "eiertat !e 'a a%&a u"u& ca ace!ta i" *iua /u(ecatii, ca i"!u!i &ui-!i 'a"*ator !e 'a a%&a, ca ce& ce a cre*ut tira"u&ui (e u"a 'oie3 De mu&te ru0aciu"i !i &acrimi a'em tre ui"ta, o, %rati&or- ca !a %ie ci"e'a (i"tre "oi i"tarit i"tru i!$ite3 Fii"(ca mu&te 'or %i "a&uciri&e %iarei3 Caci &u$tator im$otri'a &ui Dum"e*eu %ii"(, 'a 'oi !a &e $iar(a $e toate G Luati ami"te, %ratii mei- Co'7r!irea %iarei !i me!te!u0irea ei (e &a $a"tece i"ce$e3 Caci (u$a ce 'a %i !tramtorat ci"e'a, (e &i$!a (e ucate, !a %ie !i&it a $rimi $ecetea &ui3 Nu oricum, ci $e ma"a (rea$ta !i $e %ru"te 'a %i $u! !em"u&3 Ca !a "u mai ai a !ta$7"ire omu& a !e $ecet&ui cu ma"a (rea$ta, cu !em"u& S%3 Cruci, !i "ici $e %ru"te a !e mai i"!em"a cu "ume&e !%7"t a& Domu&ui, "ici cu $rea!%7"ta !i !&a'ita cruce a Dom"u&ui "o!tru Ii!u! 9ri!to!3 Ca !tie tica&o!u& ca (aca !e 'a $ecet&ui ci"e'a cu crucea Dom"u&ui, ii ri!i$e!te toata $uterea &ui3 Pe"tru acea!ta $ecet&uie!te (rea$ta omu&ui, ca acea!ta e!te care $ecet&uie!te toate ma(u&are&e "oa!tre3 A!eme"ea !i %ru"tea care e!te ca u" !%e!"ic ce $oarta %ac&ia &umi"ii3 Deci %ratii mei, i"%rico!ata "e'oi"ta 'a %i tuturor oame"i&or ce&or iu itori (e 9ri!to!, !i $a"a i" cea!u& mortii !a "u !e teama, "ici !a !tea cu mo&e!ire ca"( a&auru& 'a i"ce$e a $u"e $ecetea !a, i" &ocu& crucii M7"tuitoru&ui3 Si 'a %ace i" a!a %e& i"c7t !a "u !e mai %aca "ici u" %e& (e $ome"ire Dom"u&ui !i M7"tuitoru&ui "o!tru Ii!u! 9ri!to!3 Si acea!ta o 'a %ace, %ii"(ca !e teme !i !e cutremura (e $uterea Ma"tuitoru&ui "o!tru3 Ca (e "u !e 'a $ecet&ui ci"e'a cu $ecetea !a, "u 'a $utea %i ro it (e "a&uciri&e 'ic&ea"u&ui, !i "ici Dum"e*eu "u-& 'a $ara!i, ci i& 'a &umi"a !i-& 'a atra0e &a Si"e3 Ni !e ca(e, "oua %rati&or, a i"te&e0e "a&uciri&e 'ic&ea"u&ui, ca "emi&o!ti' !i %ara (e ome"ie e!te3 Iar Dom"u& "o!tru cu &i"i!te 'a 'e"i &a "oi, ca !a 0o"ea!ca me!te!u0iri&e a&auru&ui3 Deci "oi ti"a"( "ea atuta !i curata cre(i"ta i" 9ri!to!, &e!"e 'om irui $uterea 'ra/ma!u&ui; !i !e 'a (e$arta (e &a "oi "e$uti"cio!u&, "ea'a"( ce !a "e %aca3 Ca eu, %rati&or, 'a ro0 $e 'oi iu itori&or (e 9ri!to!, !a "u "e mo&e!im, ci mai a&e! $uter"ici !a "e %acem cu $uterea crucii3 Cu toate ace!tea "i !e ca(e "oua a "e ru0a, ca !a "u ca(em i" i!$ita3 Deci %iti 0ata ca "i!te cre(i"cio!i ro i, "e$rimi"( $e a&tu&3 Ca (e 'reme ce %uru& !i $ier*atoru& !i ce& %ara (e ome"ie, mai i"t7i 'a 'e"i i"tru a&e !a&e 'remuri, 'r7"( !a %ure !i !a /u"02ie !i !a $iar(a turma cea a&ea!a a &ui 9ri!to!, a(e'aratu& Pa!tor; Caci !e 'a (a $e !i"e (re$t a(e'aratu& Pa!tor, ca !a i"!e&e oi&e turmei &ui 9ri!to!3 Acea!ta cu"o!ca"(-o 'ra/ma!u&, ca iara!i 'a !a 'i"a (i" cer Dom"u& cu !&a'a, a !ocotit acea!ta ca !a ia a!u$ra !a c2i$u& 'e"irii Lui, ca !a "e i"!e&e $e "oi3 Iar Dom"u& "o!tru 'a 'e"i ca u" %u&0er i"%rico!at $e $ama"t3 Dar 'ra/ma!u& "u 'a 'e"i a!a3 Se 'a "a!te cu a(e'arat (i"tr-o %emeie !$urcata, care 'a %i u"ea&ta a &ui3 Deci "u !e 'a i"tru$a (ia'o&u&, ci i" ace!t %e& 'a 'e"i ca !a i"!e&e $e toti3 Fii"( !merit, &i"i!tit, ura"( ce&e "e(re$te, !$re iu(ei i"torca"(u-!e, u", iu itor (e !araci, $e!te ma!ura (e %rumo!, cu u"a a!e*are, &i" 4F4

catre toti, ci"!ti"( i" mo( !$ecia& $e e'rei ,caci ei a!tea$ta 'e"irea &ui.3 Iar i"tru toate ace!tea !e 'or %ace !em"e, aratari !i i"%rico!ari cu mu&ta !ta$a"ire, !i !e 'a me!te!u0i cu 'ic&e!u0 ca !a $&aca tuturor, !i !a %ie iu it (e mu&ti3 Si (aruri "u 'a &ua, cu ma"ie "u 'a 0rai, ma2"it "u !e 'a arata, !i cu c2i$u& u"ei ra"(uie&i 'a ama0i &umea, $a"a ce !e 'a %ace im$arat3 Si (u$a ce 'or 'e(ea mu&te $o$oare "i!te %a$te u"e ca ace!tea, toti im$reu"a cu o !ocotea&a !e 'or %ace, !i cu ucurie mare i& 'or $ro$o'a(ui $e e& im$arat, *ica"( u"ii catre a&tii1 Au (oara !e mai a%&a 'reu" om ca ace!ta u" !i (re$t? Si mai mu&t $o$oru& ce& uci0a! a& e'rei&or i& 'or ci"!ti !i !e 'or ucura (e im$aratia &ui3 Pe"tru aceea !i ca u"u& ce 'a ci"!ti mai mu&t &ocu& !i tem$&u&, 'a arata tuturor ca are 0ri/a (e ei3 Si c7"( 'a im$arati a&auru& $e $am7"t, cu mare !7r0ui"ta, toate $o$oare&e ii 'or 'e"i i" a/utor1 E(om !i iara!i Moa , i"ca !i %iii &ui Amo", ca u"ui a(e'arat im$arat i !e 'or i"c2i"a &ui cu ucurie, !i ei !e 'or %ace cei (i"tai a$aratori ai &ui3 A$oi im$aratia ace&uia !e 'a i"tari !i 'a ate cu ma"ie $e trei im$arati mari3 Iar (u$a acea!ta !e 'e i"a&ta i"ima &ui, !i-i 'a 'ar!a amaraciu"ea &ui, $u"a"( i"ai"te, (i" Sio", 'e"i"u& mortii, tu& ura"( &umea, 'a c&ati"a mar0i"i&e, 'a "eca/i toate, 'a $a"0ari !u%&ete&e3 Nu !e 'a arata ca u" cucer"ic, ci i" toate ca u"u& %ara (e ome"ie1 m7"io!, cum$&it, "e!tator"ic, i"%rico!at, urat, uracio!, !a& atic, $ier*ator !i !i&i"(u-!e a aru"ca i" 0roa$a $a07"atatii tot "eamu& ome"e!c, $ri" a !a "e u"ie3 Si !ta"( mu&timea i"ai"tea &ui !i a&te $o$oare mu&te, &au(a"(u-& $e e& $e"tru "a&uciri, 'or !tri0a cu 0&a! mare, i"cat !e 'a c&ati"a &ocu& i" care $o$oare&e 'or !ta i"ai"tea &ui3 Si &e 'a 0rai cu i"(ra*"ea&a1 Cu"oa!te-ti toate $o$oare&e $uterea !i !ta$a"irea mea? Iata (ar i"ai"tea 'oa!tra a tuturor, $oru"ce!c ace!tui mu"te mare ce e!te (e cea&a&ta $arte ca !a 'i"a aici &a "oi3 Si 'a *ice !$urcatu&1 !i 'a a&er0a, a(ica mu"te&e i" $ri'irea tuturor, i"!a "ici(ecum (i" teme&ii&e &ui muta"(u-!e3 Caci ce&e ce Dum"e*eu Prea I"a&t (i"tru i"ce$utu& *i(irii &e-a i"temeiat !i &e-a i"a&tat, a!u$ra ace!tora !$urcatu& A"ti2ri!t, !ta$a"ire "u are, ci 'a ama0i &umea cu "a&uciri 'ra/itore!ti3 Si iara!i a&tui mu"te ce 'a !ta i" a(7"cu& marii, o!tro' %oarte mare %ii"(, ii 'a $oru"ci !a !e (uca $e u!cat3 Dar o!tro'u& "u !e 'a mi!ca "ici(ecum, ci "a&ucire 'a %i3 Si iara!i i!i 'a i"ti"(e mai"i&e &ui, !i 'a a(u"a mu&time (e taratoare !i $a!ari3 A!i/(erea i"ca 'a $a!i $e (ea!u$ra a(a"cu&ui, !i $e mare !i $e u!cat 'a um &a; i"!a toate ace!tea 'or %i "a&uciri3 Si mu&ti 'or cre(e i"tru e& !i-& 'or !&a'i ca $e u" Dum"e*eu tare3 Iar cei ce 'or a'ea $e a(e'aratu& Dum"e*eu, &i !e 'or &umi"a oc2ii i"imii &or, !i cu (e-ama"u"tu& 'or $ri'i $ri" cre(i"ta curata !i 'or cu"oa!te i"!e&aciu"ea &ui3 Ace!tea, toate %ac7"(u -&e, 'a i"!e&a &umea !i mu&ti 'or cre(e &ui, !&a'i"(u-& ca $e u" Dum"e*eu tare3 Iar c7i 'or a'ea %rica &ui Dum"e*eu i" ei !i oc2ii i"imii &umi"ati, 'or cu"oa!te ca "ici mu"te&e "u !-a mutat (i" &ocu& !au, "ici o!tro'u& "u a ie!it (i" mare $e $am7"t3 Si toate ace!tea i"tru "ume&e !au &e 'a !a'7r!i A"ti2ri!t !i "u 'or %i a(e'arate, $recum am *i! mai !u!3 Caci cu %armece 'a !a'7r!i toate mi"ci"oa!e&e &ui mi"u"i, %ermec7"( 'e(eri&e oame"i&or ce !e 'or $&eca a cre(e &ui3 Si ace!tea a!a %aca"(u-!e, !i $o$oare&e i"c2i"a"(u -!e &ui, &au(a"(u-& ca $e u" Dum"e*eu, (i" *i i" *i !e 'a ma"ia Ce& Prea I"a&t i" ceruri !i i!i 'a i"toarce %ata Sa (e &a e&3 Si (u$a aceea !e 'or %ace cum$&ite !em"e1 %oamete "ei"treru$ta, cutremur "ei"cetat, morti "eco"te"ite !i temeri i"%rico!ate3 Atu"ci ceru& "u 'a mai $&oua, $ama"tu& "u 'a mai ro(i, i*'oare&e 'or !eca, rauri&e !e 'or u!ca, iar a "u 'a mai ra!ari, 'er(eata "u 'a %i, 4FA

co$acii (i" ra(aci"a !e 'or u!ca !i "u 'or o(ra!&i3 Pe!tii !i c2itii marii i" ea 'or muri !i $utoare $ier*atoare 'a trimite marea !i !u"ete i"%rico!ate, !i (e 2uietu& 'a&uri&or 'or muri oame"ii (e %rica3 Atu"ci 'a $&7"0e !i 'a !u!$i"a cum$&it tot !u%&etu&, !i *iua !i "oa$tea !e 'or c2i"ui3 Nicaieri "u 'or a%&a !a !e !ature (e m7"care, caci !e 'or $u"e $e!te tot co"(ucatori tira"i3 Si (aca ci"e'a 'a a(uce cu !i"e $ecetea tira"u&ui i"!em"ata $e %ru"te !i $e ma"a (rea$ta, 'a cum$ara $uti"e (i" ce&e ce !e 'or a%&a3 Atu"ci 'or muri $ru"cii &a !7"u& mame&or, 'or muri !i mame&e (ea!u$ra $ru"ci&or &or3 @a muri tata& cu %iii !i %emeia $e (rum, !i "u 'a %i ci"e !a-i i"0roa$e !au !a-i !tr7"0a i" mormi"te3 Putoare rea 'a %i (i" cau*a mu&timii mormi"te&or, !i a tru$uri&or ce 'or %i aru"cate $e !tra*i !i $retuti"(e"i, care mu&t 'or "eca/i $e cei 'ii3 Dimi"eata toti 'or *ice cu !u!$i"uri !i cu (urere1 c7"( !e 'a %ace !eara ca !a (o 7"(im o(i2"a? Si 'e"i"( !eara, iara!i cu &acrimi $rea amare 'or 0rai i"tre (7"!ii1 oare ca"( !e 'a &umi"a, ca (e "eca*u& ce "e !ta (ea!u$ra !a !ca$am? Atu"ci !e 'a 'e!te/i %rumu!etea %etei tuturor, !i 'or %i %ete&e &or ca (e morti, !i 'a %i ur7ta %rumu!etea %emei&or3 Si toti cei ce !-au $&ecat cum$&it %iarei !i au &uat $ecetea ace&uia, a(ica $a07"e!cu& c2i$ a& !$urcatu&ui, a&er07"( catre e&, 'or *ice cu (urere1 (a-"e "oua !a m7"cam !i !a em, ca toti murim (e %oame, !i 0o"e!te (e &a "oi %iare&e ce&e 'e"i"oa!e3 Si "ea'7"( ce ra!$u"(e tica&o!u&, 'a *ice cu mu&ta a!$rime1 (e u"(e !a 'a (au eu oame"i&or ca !a m7"cati !i !a eti? Ca ceru& "u 'oie!te !a (ea $am7"tu&ui $&oaie, !i $am7"tu& "ici(ecum "-a (at !eceri! !au roa(a3 Si au*i"( ace!tea mu&timi&e, 'or $&7"0e !i !e 'or t7"0ui cu totu&, "ea'7"( "ici o m7"07iere3 Neca* $e!te "eca* 'a %i &or "em7"07ierea, caci (e u"a 'oie au cre*ut tira"u&ui3 Si tica&o!u& "u 'a $utea "ici &ui !a-!i a/ute, !i cum ar $utea !a-i mi&uia!ca $e ei? I"tru ace&e *i&e 'or %i "e'oi mari (i" cau*a a&auru&ui, (e %rica, !i (e cutremuru& ce& mare !i 2uietu& marii, (e %oamete, (e !ete !i (e mu!cari&e %iare&or3 Toti cei ce 'or &ua $ecetea &ui A"ti2ri!t !i !e 'or i"c2i"a &ui, "u 'or a'ea "ici o $arte (e Im$aratia &ui 9ri!to!, ci (im$reu"a cu a&auru& !e 'or aru"ca i" ia(3 Fericit 'a %i ace&a ce !e 'a a%&a curat !i cre(i"cio!, !i 'a a'ea i" i"ima &ui cre(i"ta %ara (e i"(oia&a catre Dum"e*eu, ca %ara (e %rica 'or &e$a(a i"tre ari&e &ui A"ti2ri!t, (e%aima"( mu"ci&e !i "a&uciri&e &ui3 Iar mai i"ai"te (e ace!tea, 'a trimite Dum"e*eu $e I&ie Te!'itea"u& !i $e E"o2, ca u" mi&o!ti' ca !a $ro$o'a(uia!ca cu i"(ra*"ea&a cu"o!ti"ta (e Dum"e*eu tuturor, ca !a "u crea(a &ui A"ti2ri!t3 Ca 'or !tri0a !i 'or *ice1 I"!e&ator e!te, o, oame"i&or- Nime"i !a "u crea(a &ui "ici(ecum, !au !a-& a!cu&te $e ace!t &u$tator (e Dum"e*eu- Nime"i (i" 'oi !a "u !e i"%rico!e*e, ca (e0ra !e 'a !ur$a3 Dom"u& ce& !%7"t 'i"e (i" cer, !a /u(ece $e toti cei ce !-au $&ecat !em"e&or &ui3 I"!a $uti"i 'or %i cei ce 'or a!cu&ta !i 'or cre(e $ro$o'a(uirea $rooroci&or3 Iar acea!ta o 'a %ace Ma"tuitoru& ca !a-!i arate "e0raita Sa iu ire (e oame"i, ca "ici o(ata "u 'oie!te moartea $acato!u&ui, ci 'oie!te ca toti !a !e m7"tuia!ca3 Ca "ici i" 'remea aceea "u 'a &a!a "eamu& ome"e!c %ara (e $ro$o'a(uire, ca %ara (e ra!$u"! !a %ie toti &a [u(ecata3 Deci mu&ti (i" !%i"tii care !e 'or a%&a atu"ci 'or 'ar!a rauri (e &acrimi cu !u!$i"uri catre Dum"e*eu Ce& S%a"t, ca !a %ie i* a'iti (e a&aur, !i cu mare !ar0ui"ta 'or %u0i i" $u!tietati, i" mu"ti !i i" $e!teri !i cu %rica !e 'or a!cu"(e3 Si &i !e 'a (arui acea!ta (e &a Dum"e*eu Ce& S%a"t, !i-i 'a $o'atui $e ei 2aru& i" &ocuri 2otarate !i !e 'or ma"tui, %ii"( 4FE

a!cu"!i i" 0auri !i i" $e!teri, "e'a*7"( !em"e&e !i i"%rico!ari&e &ui A"ti2ri!t3 Ca ce&or ce au cu"o!ti"ta, cu &e!"ire &e 'a %i cu"o!cuta 'e"irea &ui3 Iar ce&or ce i!i au mi"tea $erma"e"t &a &ucruri &ume!ti, macar (aca ar !i au*i, "u 'or cre(e, !i ura!c $e cei ce &ear !$u"e3 Pe"tru acea!ta !%i"tii $rime!c $utere (e a !ca$a, $e"tru ca toata i"'a&uirea !i 0ri/ii&e 'ietii ace!teia &e-au &e$a(at3 Atu"ci 'a $&7"0e tot $am7"tu&3 Marea !i aeru& 'or $&7"0e im$reu"a, !i (o itoace&e ce&e !a& atice cu $a!ari&e ceru&ui3 @or $&7"0e mu"tii !i (ea&uri&e !i &em"e&e c7m$u&ui3 @or $&7"0e !i &umi"atorii ceru&ui (im$reu"a cu !te&e&e $e"tru "eamu& ome"e!c3 Caci toti !-au a atut (e &a Dum"e*eu Ce& S%a"t !i *i(itoru& tuturor, !i au cre*ut i"!e&atoru&ui, $rimi"( $ecetea !$urcatu&ui A"ti2ri!t, i" &ocu& %acatoarei (e 'iata Cruci3 @or $&a"0e toate i!erici&e &ui 9ri!to! cu $&a"0ere mare, ca "u 'a mai !&u/i !%i"tirea !i $ri"o!u&- Iar (u$a ce !e 'or i"$&i"i trei a"i !i /umatate ai !ta$a"irii !$urcatu&ui !i (u$a ce !e 'or im$&i"i toate !mi"te&i&e i" tot $ama"tu&, (u$a cum *ice 0ura Dom"u&ui, atu"ci 'a 'e"i Dom"u& !i M7"tuitoru& "o!tru ca u" %u&0er !tr7&uci"(, (i" ceru& ce& !%7"t, ce& $rea curat !i i"%rico!at !i $rea !&a'it3 Dum"e*eu& "o!tru !i Im$aratu& !i Mire&e ce& %ara (e moarte, $e "ori cu !&a'a "ea!ema"ata, a&er07"( i"ai"tea &ui i"0erii !i ar2a"02e&ii, toti 'a$aie (e %oc %ii"(3 9eru'imii a'7"( oc2ii i" /o!, !i Sera%imii * ur7"( !i %ete&e !i $icioare&e a!cu"*7"(u-&e cu ari$i&e, !tri0a"( cu %rica u"u& catre a&tu&1 S%7"t, S%7"t, S%7"t, Dom"u& Sa'aot3 Si 0&a! (e tr7m ita 0rai"( cu %rica1 Scu&ati-'a cei ce (ormiti, iata a 'e"it Mire&e3 Atu"ci !e 'or (e!c2i(e mormi"te&e !i 'a au*i tari"a cea $utre*ita, acea mare !i i"%rico!ata 'e"ire a M7"tuitoru&ui, !i i"tr-o c&i$a !e 'or !cu&a toate !emi"tii&e !i 'or cauta &a %rumu!etea cea !%7"ta a Mire&ui3 Si mi&ioa"e !i mii (e mii (e i"0eri !i (e ar2a"02e&i !i "e"umarate o!tiri !e 'or ucura cu ucurie mare3 Atu"ci !%i"tii, (re$tii !i toti care "u 'or &ua $ecetea a&auru&ui ce&ui $a07", !e 'or ucura %oarte mu&t3 Si !e 'a a(uce tira"u& &e0at (e i"0eri cu (racii im$reu"a i"ai"tea (i'a"u&ui3 Iar cei ce 'or %i &uat $ecetea &ui !i toti $a07"ii !i $acato!ii 'or %i a(u!i &e0ati3 Si 'a (a Im$aratu& 2otararea a!u$ra &or, aceea a o!7"(ei ce&ei 'e!"ice i" %ocu& ce& "e!ti"!3 Ami"3 Profetia lui 9$atan$hel Ieromo"a2u& A0ata"02e&, care a trait DM (e a"i, $e &a 4AMJ, a 'a*ut o i"%rico!atoare 'e(e"ie (e!$re ce&e ce !e 'or $etrece i" 'iitor, $e care &e-a !i !cri!3 Noi 'om re&ata aici ceea ce $ri'e!te tara "oa!tra ,Grecia "3t3.3 Grecia 'a %i &uata (e &a turci, teatru& /a%uri&or !i a (i!tru0eri&or3 Po$oru& !i cei care co"(uc !e 'or 0a!i i" !tramtoare3 Dar (u$a aceea u" $o$or (i" Ra!arit 'a 'e"i !$re $arti&e (e "or( a&e Greciei3 U"it re'e"i"(u-!i i" !i"e (i" tu& urarea i"'a(atori&or 'or ie!i cu toata armata im$reu"a !i 'or a&u"0a $e turci "u "umai (i" Grecia, ci !i (i" i"trea0a Euro$a3 U"ii turci 0a!i"( re%u0iu "umai &a Mecca ,Maru& ro!u.3 Iar Co"!ta"ti"o$o&u& 'a (e'e"i (i" "ou ca$ita&a Greciei3 Ace&a!i &ucru i& $ro%ete!te !i S%3 Co!ma a& Eto&iei, $recum !i a&ti ar ati !%i"ti3 +Co"!ta"ti" a i"ce$ut, Co"!ta"ti" 'a $ier(e im$aratia Bi*a"tu&ui+3 Pro%etia !-a co"%irmat3 Mai mu&t, a $ro%etit cu a(mira(i&a e=actitate !i a"u& cuceririi &a 4CHE3 )Si !e 'a im$&i"i &a a"u& 4CHA $a"a &a 4CHE, c7"( tre uie !a ca(a cea mai mare im$aratie i" mai"i&e a0are"i&orG+3 De a!eme"ea $re*ice cu e=actitate tim$u& ro iei 0reci&or (e catre turci3 )Si 'or %i ca!e&e 4FC

(i!tru!e !i !%i"te&e i!erici $ro%a"ate !i cre(i"cio!ii $er!ecutati $a"a &a a o$ta !uta 2otar7tG+3 Du$a cum e!te cu"o!cut a"u& 4JA4 re$re*i"ta a"u& e&i erarii3 A0ata"02e&, ce& cu "ume !%a"t, a $ro%etit ce&e (e!$re cucerirea Co"!ta"ti"o$o&u&ui, tim$u& ro iei 0reci&or, tim$u& e&i erarii &or !i a %ormarii Euro$ei (u$a ca(ere, a$o!ta*ia Euro$ei Occi(e"ta&e3 De a!eme"ea a $ro%etit !i (e!$re acti'itatea &ui Na$o&eo" !i (e*a!tru& ace!tuia3 "0-"L6N&& istru$erea Turciei. "iocnirea neamurilor apusene si a rusilor +Co"!ta"ti" a i"ce$ut, Co"!ta"ti" 'a $ier(e im$eriu& Bi*a"tu&ui+ A0ata"02e&3 Por"i"( (e &a core&atia !i $ara&e&i!mu& $ro%etii&or $rece(e"te, (ar !i (e &a mu&te a&te $ro%etii a&e @ec2iu&ui !i Nou&ui Te!tame"t, $e care "u &e $utem cu$ri"(e $e toate i" acea!ta &ucrare, a$are %ara %ortare co"c&u*ia ca !e a!tea$ta1 a. (i!tru0erea Turciei . cioc"iri&e armate i"tre Ru!ia !i armate&e occi(e"ta&e $e teritoriu& Turciei, i" $rea/ma Co"!ta"ti"o$o&u&ui, c. cioc"ire am$&a $e teritoriu& Pa&e!ti"ei, (. (i!tru0erea ru!i&or !i mari (i!tru0eri mu&tor !tate3 Turcia !$ri/i"i"(u-!e $e !tate&e (i" Occi(e"t cre(e ca e!te u" !em" mare, (u$a cum $re'e!te!c !i $ro%etii&e3 )U" !em" mare $e"tru a0are"i+3 Acea!ta 'a $ro'oca cea mai mare "e&i"i!te3 Ura care e=i!ta (e !eco&e co"tra 0reci&or, ocu$area cu "emai'a*ute 0ro*a'ii $e"tru 'remuri&e "oa!tre, i"(i%ere"ta $e"tru 2otar7ri&e or0a"i!me&or i"ter"atio"a&e, $ro &eme &a 0ra"ita cu Ru!ia, a'er!iu"i cre!c7"(e %ata (e Grecia3 A!a(ar c7"('a 'a ie!i (i" 0ra"ite&e ei, c7"( i!i 'a (a $e %ata cru*imi&e !i !a& aticii&e care au %o!t comi!e $7"a a!ta*i im$otri'a tuturor $o$oare&or, (ar mai a&e! im$otri'a $o$oru&ui 0rec orto(o=3 Ru!ia care i!i 'a re0&eme"ta $ro &eme&e i"ter"e !i e=ter"e, 'a mer0e im$otri'a turci&or, (u$a cum "e i"%ormea*a mu&te (i" $ro%etii, !i-i 'a o &i0a $e turci &a o retra0ere $reci$itata3 Du$a (i!tru0erea Turciei (e catre ru!i, armate&e ru!e!ti co"tro&7"( marea E0ee !i !tr7mtoarea Bo!%or !e 'or i"(re$ta !$re Siria !i Pa&e!ti"a, (u$a cum "e !$u" a&te $ro%etii (i" @ec2iu& Te!tame"t, i"ai"ta"( $ri" aer !i $e mare3 Atu"ci coa&itia Occi(e"ta&a "u 'a rama"e i"(i%ere"ta %ata (e acea!ta ame"i"tare a Ru!iei3 Occi(e"tu& 'a i"cerca cu a/utoru& ce&or !a!e !tate ca !a ocu$e Co"!ta"ti"o$o&u& !i !a (i!tru0a %&ota ru!ea!ca3 @or i"'i"0e ru!ii, (u$a cum %ara 0re!ea&a !-a $ro%etit (e mu&te 'eacuri3 )Bata&ia a !a$te !tate i" Co"!ta"ti"o$o&3 Birui"ta ce&ui mai mare !tat co"tra ce&or !a!e !tate+ , Pro%etia u"ui a"o"im &a 4FHC (39r 3.3 U" tim$ !e mi/&oce!te re%acerea !i $re0atirea $uteri&or occi(e"ta&e !i i"cercarea (e a re*o&'a $a!"ic $ro &ema ocu$arii Dar(a"e&e&or !i a Co"!ta"ti"o$o&u&ui3 )@or i"cerca ca ce& ce re*o&'a cu co"(eiu&, (ar "u 'or $utea, (e MM (e ori cu ra* oi !i o (ata cu co"(eiu&+ ,Pro%etia S%3 Co!ma a& Eto&iei.3 Si co"ti"ua S%3Co!ma1 )Daca $ro &ema !e 'a re*o&'a cu ra* oi 'or $atimi mu&te (i!tru0eri+3 Mai mu&t, (u$a cum $ro%ete!te Meto(ie, 'or 2otari $e"tru $ro &ema ora!u&ui trei )im$uter"iciti+, a!a(ar trei comi!ari ai mari&or $uteri3 Pe"tru acea!ta !i S%3 Co!ma a& Eto&iei *ice1 )Daca 'or ca(ea (e acor( ce&e trei $uteri 4FH

"imic "u 'a $atimi+3 Cu toate ace!tea ru!i, (u$a ce 'or !ta$7"i H !au I &u"i Co"!ta"ti"o$o&u& "u 'or acce$ta !a-& $re(ea !i, (u$a cum $ro%ete!te S%3 Meto(ie, 'a $u"e i" mi!care mu&te !tate (i" Euro$a Occi(e"ta&a !i 'or i"'a(a A!ia Mica3 Iar mu&te armate 'or %i co"(u!e i" mi/&ocu& teritoriu&ui Greciei3 I" !%7r!it 4J !tate !e 'or cioc"i i" Co"!ta"ti"o$o&3 Caci 'a 'e"i (e &a A$u! Fi&i$ ce& Mare cu 4J &im i !i !e 'or ate at7t (e mu&t !i cum$&it i"c7t 'a cur0e !7"0e&e ca $araie&e !i a$a Bo!%oru&ui 'a %i ca !7"0e&e (e ro!ie3 Atu"ci ru!ii !e 'or retra0e !$re Pa&e!ti"a, u"(e (u$a aceea or0a"i*a"(u-!e $o$oare&e (im$re/ur 'a i"ce$e ra* oiu& (i!tru07"(u-!e u"e&e $e a&te&e; ca !a !e a(e'erea!ca, (u$a cum !-a !cri!, $ro%etii&e @ec2iu&ui Te!tame"t, $recum 'om arata i" co"ti"uare3 "iocnire ampla in Palestina. istru$erea (usiei Su"tem (atori !a &amurim ca (i!tru0erea Ru!iei !i cioc"irea armata (i" Pa&e!ti"a "u e!te aceea!i cu &u$ta (e &a Arma02e(o", a co"%&a0ratiei mo"(ia&e (e &a !%ar!it, ca"( 'a %i (e!%ii"tat !tatu& &ui A"ti2ri!t !i 'a urma trium%u& cre(i"cio!i&or3 Ie*ec2ie& $ro%ete!te ca $uteri&e care !e 'or cioc"i i" Pa&e!ti"a, 'or 'e"i (i" )2otare&e (e &a mia*a"oa$te+ ,Ie*3 EJ, I., iar ce&e (e &a Arma02e(o" (i" )&umea i"trea0a+ ,A$oc3 4I, 4C., a!a(ar (i" toate $arti&e &umii3 )Si i # a !tra"! &a &ocu& ce !e c2eama i" e'reie!te Arma02e(o"+ ,A$oc3 4I, 4I.3 @re("ic (e i"!em"at ca Arma02e(o"u& 'a %i i" Pa&e!ti"a, i" mu"te&e Carme& !i co"!uma cu a !a$tea $&a0a (i" A$oca&i$!a3 Ce !e $ro%ete!te aici e!te u" co"%&ict care are i" %ru"te $e ru!i, !i co"!titute urmarea &u$tei (i" Co"!ta"ti"o$o&3 E& !e a&atura ce&ui (e-a& trei&ea ra* oi mo"(ia&, care 'a $remer0e i" orice ca* &ui A"ti2ri!t3 Cu acea!ta !u"t (e acor( toate $ro%etii&e, !i a&e S%3 Pari"ti !i a&e @ec2iu&ui !i Nou&ui Te!tame"t3 A!t%e&, i"ai"temer0atorii &ui A"ti2ri!t co"tri ute i"tr-u" mo( i"ima0i"a i& &a $ro'ocarea ce&ui (e-a& trei&ea ra* oi mo"(ia&, $recum !i a &u$tei (e &a Arma02e(o", %ii"(ca a!t%e& 'or cre(e &ui A"ti2ri!t mu&t mai u!or (ecat &ui Dum"e*eu3 @om re&ata $ro%etia &ui Ie*ec2ie&, aici e=i!ta"( i" $ara&e& $ro%etii&e &ui I!aia !i a&e A$oca&i$!ei3 Toate ace!tea $etreca"(u -!e (u$a a(u"area e'rei&or (i" toate $arti&e &umii i" Pa&e!ti"a3 Du$a cum e!te cu"o!cut (e &a a"u& DF (39r3 a ia i" 4MCJ !-a co"!tituit !tatu& e'reu i" Pa&e!ti"a3 +Asa zice Domnul; *ata" 4u sunt im(otriva ta" @od" (rintul lui Ros= si in anii de (e urma vei veni in tara izbavita de sabie" ai carei locuitori au fost adunati dintr H o multime de (o(oare" in muntii lui *srael ,Ie*3 EJ, J.3 Pro%etia 'or e!te c&ar $e"tru re$atrierea e'rei&or i" $ama"tu& !tramo!e!c3 Si $ro%etia co"ti"ua3 ,E'emme"te&e ace!tea au %o!t !cri!e ama"u"tit &a Ie*ec2ie& ca$ito&e&e E4 !i EM.3 +0i tu te vei ridica cum se ridica furtuna" si te vei duce ca norii" ca sa aco(eri tara" tu si toata oastea ta si multe (o(oare im(reuna cu tine= 0i vei (leca de la locul tau" din !otarele de la miazanoa(te" tu si multe (o(oare im(reuna cu tine" toti calari (e cai" tabara mare si ostire nenumarata" si te vei im(otrivi (o(orului 8eu" im(otriva lui *srael" ca un nor care aco(era (amantul ,Ie*3 EJ, M, 4H- 4I.3 De!criere e!te ama"u"tita, o armata %oarte $uter"ica, arme ra$i(e ca "orii, i" mo( e'i(e"t a'ioa"e&e !i rac2ete&e, iar $ro'e"ie"ta (i" armata (e &a mia*a"oa$te3 +0i in ziua aceea cand @od va veni im(otriva tarii lui *srael" zice Domnul Dumnezeu" mania 8ea se va a(rinde (e fata 8ea= in ziua aceea va fi un mare cutremur in tara lui *srael. Atunci vor tremura inaintea 8ea (estii marilor= ,Ie*3 EJ, 4J-AF. 4FI

A!a(ar !e 'or cutremura $e!tii mari&or, $a!ari&e ceru&ui, a"ima&e&e !i toate t7r7toare&e !i oame"ii, iar !t7"ci&e !e 'or (ar7ma !i toate ca!e&e1 )!i !e 'or $ra u!i mu"tii, !t7"ci&e !e 'or (arama !i toate *i(uri&e 'or ca(ea &a $am7"t+3 ,E'e"tua& occi(e"ta&ii 'or ataca $e ru!i cu arme "uc&eare i" care 'or $ieri !i aceia e'i(e"t3. +0i voi c!ema im(otriva lui toata frica" zice Domnul: sabia fiecarui om va fi im(otriva fratelui sau. 0i H l voi (ede(si cu moarte si varsare de sange: voi varsa asu(ra lui si taberelor lui si asu(ra multor (o(oare care sunt cu el" (loaie (oto(itoare si grindina de (iatra" foc si (ucioasa= ,Ie*3 EJ, A4 -AA.3 Ru!ii 'or i"%ru"ta aco&o mu&te $o$oare carora &e 'a $ro(uce mu&ta %rica3 P7"a &a urma 'a %i (i!tru!a (e o $&oaie (e %oc !i (e 0ri"(i"a (e $iatra3 A!a(ar om e&e "uc&eare care 'or 'e"i (i"!$re Occi(e"t !au a&te %e&uri (e arme3 Mai mu&t, ca$ito&u& EM (e &a Ie*ec2ie& (e!crie !i curatirea $am7"tu&ui Pa&e!ti"ei (e "e"umarate&e ca(a're a&e ru!i&or !i a ce&or (im$reu"a cu ei3 I" re*umat ,Ie*3 EM, 44 # 4I. a'em1 I" *iua aceea 'oi (a &ui Go0 &oc (e morm7"t, i" I!rae&, i" 'a&ea trecatori&or ,A arim., &a ra!arit (e Marea Moarta, aco&o 'oi i"0ro$a $e Go0 !i toata ta ara &ui !i 'oi "umi &ocu& ace&a +'a&ea ta erei &ui Go0+3&u"i ii 'a i"0ro$a I!rae& ca !a curate tara, tot $o$oru& ii 'a i"0ro$aG Acea!ta e!te i" acor( cu $ro%etia $e"tru !%7r!itu& ru!i&or !i a& trei&ea ra* oi mo"(ia& cu e%ecte (i!tru0atoare i" toate tari&e &umii1 America, Ru!ia, Euro$a, %ii"(ca i" acor( cu a&te $ro%etii )ora!e&e 'or a/u"0e $u!tii+ , $ro%etia S%3 Co!ma a& Eto&iei. !i $ro%etia &ui I!aia3 Oame"ii 'or %u0i i" mu"ti u"(e mai u!or !e 'or $utea m7"tui3 )Si a ar! (i" $ama"t a treia $arte, !i a ar! (i" co$aci a treia $arte, iar iar a 'er(e a ar! (e tot+ Evenimentele premer$atoare lui 9ntihrist. %apte peceti si sapte tr'mbite A$oca&i$!a e!te $ri" e=ce&e"ta cartea care "e (e!crie ama"u"tit atat e'e"ime"te&e co!mice care 'or $remer0e, cat !i e'e"ime"te&e care 'or urma aratarii &ui A"ti2ri!t3 E'e"ime"te&e ace!tea "u !u"t a&e0orice, ci rea&e3 Deci ce&e o$t $eceti !u"t $e(e$!e $e(a0o0ice $ri" care Dum"e*eu i"tare!te $ro$o'a(uirea E'a"02e&iei $a"a &a !%ar!itu& 'eacuri&or3 A!t%e& $rima $ecete re$re*i"ta i"trea0a $re(ica a E'a"02e&iei $a"a &a !%ar!itu& &umii, a (oua $ecete toate ra* oaie&e, a treia $ecete %oamete&e ,'e*i A$oc3 I, 4 # 4D.3 Co"ti"utu& $ecetii a !a$tea e!te a&catuit (i"tr-u" !ir (e !a$te tram ite, (i" care !a!e re$re*i"ta 'e"irea $&a0i&or, mu&t mai 0re&e !i mai 0roa*"ice (ec7t ce&e (e!cri!e i" ce&e !a!e $eceti3 A!a(ar, !u"t e=$u!e ca o ma!ura $e(a0o0ica catre ome"irea "ecre(i"cioa!a, mai (ra!tice (ec7t $rime&e, $e"tru ca !a i"(re$te $e omu& a atut !$re $ocai"ta !i m7"tuire3 Pe !curt co"ti"utu& ce&or !a$te tr7m ite, care !u"t (e!cri!e a(mira i& i" A$oca&i$!a i" ca$3J, e!te urmatoru&1 La $rima tr7m ita e!te (e!cri!a ar(erea a o treime (i" $ama"t, a o treime (i" co$aci, !i iar a 'er(e a ar!-o (e tot3 +0i a ars din (amant a treia (arte" si a ars din co(aci a treia (arte" iar iarba verde a ars H o de tot ,A$oc3 J, D.3 Co"ti"utu& $ro%etic !i (e a'erti!me"t a& $rimei tr7m ite !e im$&i"e!te e=act cu i"ce"(ierea cata!tro%a&a a &umii, a $a(uri&or !i i"(eo!e i i" tara "oa!tra ,Grecia.3 Si a!t%e& !i $ro%etia 4FD

S%3 Co!ma a& Eto&iei e!te i" (e$&i" acor( cu A$oca&i$!a, (ar !i co"%irmata3 Oame"ii 'or !araci %ii"(ca "u 'or a'ea (ra0o!te (e "atura+3 I"tr-a(e'ar "u "e !imtim mai !araci i" ora!e&e !u$era0&omerate %ara 'er(eata? La a (oua tr7m ita e!te (e!cri!a co"tami"area a o treime (i" mari, a o treime (i" $e!ti !i a o treime (i" cora ii&e (e $e mare ,A$oc3 J, J-M.3 Du$a cum "e e!te cu"o!cut, e'e"ime"te&e (e!cri!e core!$u"( rea&itati&or (e a!ta*i, $recum e!te recu"o!cuta co"tami"area mari&or, (i!tru0erea $e!ti&or !i (e!com$u"erea "a'e&or, urmare a cri*ei "a'a&e mo"(ia&e3 De*a!tru&, aici ca !i &a $rima tr7m ita, "u e!te i"te0ra&, %ii"(ca are u" caracter curat $e(a0o0ic3 La a treia tr7m ita e!te (e!cri!a co"tami"area a o treime (i" rauri !i a$e, (e !teaua A !i"to!, !i moartea mu&tor oame"i ca urmare a ace!tei co"tami"ari3 Toti !u%erim * uciumu&, (ar !i co"tami"area $e!te ma!ura (e &a Cer"o a&, care i" ucrai"ea"a i"!eam"a A !i"to!3 A!a(ar, co"tami"area ra(ioacti'a (e &a Cer"o a& e!te co"ti"utu& ce&ei (e a treia tr7m ite3 )Si a treia $arte (i" a$e !-a %acut ca $e&i"u&+ ,A$oc3 J, 44.3 La a $atra tr7m ita e!te (e!cri!a mic!orarea &umi"ii !oare&ui, a &u"ii !i a !te&e&or cu o treime3 I" a/u"u& ace!tui %e"ome" "e a%&am "oi a!ta*i3 C2iar (aca !e 'a $ro'oca $artia&G (ar ec&i$!a acea!ta a !oare&ui !i a &u"ii "u $utem ca !-o $ro0"o*am3 U" "eo i!"uit i"ce"(iu, u" 'u&ca", o e=$&o*ie "uc&eara, tim$u& 'a (eci(e3 La !%7r!itu& ce&ei (e a $atra tr7m ite a'em trei 'a&uri (e ate"tio"are, care $re'e!te!c mari (e*a!tre ,A$oc3 J, 4A- 4E.3 La a ci"cea tr7m ita "e e!te (e!cri!a i"cor(area !u%eri"tei !i !u%eri"ta u"ui i"%rico!ator ra* oi ,!i0ur ce& (e-a& trei&ea ra* oi mo"(ia&., c7"( oame"ii 'or c2ema moartea3 O i"!u$orta i&a tri!tete !i $or"ire catre !i"uci(ere a atei&or, care au cre*ut i" $re(ica $re%acut $aci%icatoare a i"ai"te mer0atori&or &ui A"ti2ri!t3 Du2u& "imicirii ,a& $u!tiirii. 'a !ta$a"i ci"ci &u"i $e $ama"t ,A$oc3 M, 4 # 4A.3 La a !a!ea tr7m ita e!te (e!cri! (e*a!tru& !i cata!tro%a ra* oiu&ui3 Doua !ute (e mii (e o!ta!i 'or &ua $arte &a acea!ta actiu"e3 @or %i omorati o treime (i" oame"i3 Ace!tea !e 'or $etrece i" tim$u& ra* oiu&ui ce&ui mare care 'a (ura H &u"i3 Si0ur !e 'or %o&o!i arme&e "uc&eare3 +De aceste trei (lagi; de focul si de fumul si de (ucioasa" care iese din gura lor" a fost ucisa a treia (arte din oameni CA(oc. E" 'ND. Va urma (redica celor doi (rofeti tim( de J% de luni" moartea acestora" un cutremur" s(aima" (ocainta multora ,A$oc3 4 # 4C.3 @a urma a !a$tea tr7m ita, care $re'e!te!te ca&amitati, tu"ete, cutremure, 0ri"(i"a "emai'a*uta3 Fe"ome"e a!ema"atoare cu ace!tea !-au aratat i" mu"te&e Si"ai cu aratarea &ui Dum"e*eu3 A"ti2ri!t 'i"e3 Se 'a $re*e"ta ca Dum"e*eu3 @a !ta$7"i toate !tate&e3 Ru!ii 'or %i iruiti (e re!tu& !tate&or i" a& trei&ea ra* oi mo"(ia& &a !%7r!it3 Ra* oiu& e!te a !a!ea tr7m ita3 A"ti2ri!t !e 'a i"!ta&a i" Ieru!a&im !i 'a im$arti oame"i&or, tim$ (e trei a"i !i /umatate u"uri materia&e i" America3 Ra* oiu& ace!ta 'a a%ecta ce& mai mu&t !tate&e euro$e"e !i i" $ri"ci$a& Ru!ia3 Oame"ii !e 'or !tam$i&a $e %ru"te !au $e ma"a (rea$ta $e"tru ca !a-!i $rocure ce&e "ece!are traiu&ui3 +*nc # t nimeni sa nu (oata cum(ara sau vinde" decat numai cel ce are semnul" adica numele fiarei ,A$oc3 4E, 4D.3 Du$a acea!ta $erioa(a A"ti2ri!t i!i 'a arata i"uma"a !a %ata3

4FJ

Evenimentele care urmeaza venirii lui 9ntihrist Ce&e !a$te cu$e3 Ce&e !a$te cu$e !u"t !a$te $&a0i, a!a(ar u&timi&e !a$te $e(e$!e a&e &ui Dum"e*eu im$otri'a ome"irii care, cu $uti"e e=ce$tii ,cei care "u 'or $rimi !em"u&., 'or %i !u /u0ati (e A"ti2ri!t3 P&a0i&e ace!tea "u 'or &o'i o treime, ci i"trea0a ome"ire3 Oame"ii i" &oc !a !e $ocaia!ca 2u&e!c !i !e i"tare!c i" 2u&e !i mai mu&t3 Prima cu$a1 )Si o u a rea !i uci0atoare ! # a i'it $e oame"ii care a'eau !em"u& %iarei !i care !e i"c2i"au c2i$u&ui %iarei G+ A.3 Du$a cum au a"u"tat !$ecia&i!tii care au $re0atit Fiara (e &a Bru=e&&e!, !tam$i&a 'a %i %acuta $ri" ar(ere cu ra*e &a!er, $ro(ucatoare (e ca"cer; !i 'or %i im$&a"tati mici emitatori i" 0ura "oa!tra ,$e ma"a (rea$ta !au $e %ru"te.3 A (oua cu$a1 O mo&ima 0e"era&a $e!te toate mari&e3 ,I" mo( e'i(e"t ra(ioacti'itatea !au !u !ta"te c2imice %oarte $uter"ice.3 A treia cu$a1 O mo&ima 0e"era&a a a$e&or, r7uri&or !i i*'oare&or3 Do'a(a i"!etarii a i"ce$ut3 A$a "u !e $oate ea3 A $atra cu$a1 O ar(ere "e!u%erita 'a ar(e com$&et $e oame"i3 Oame"ii 'or 2u&i $e Dum"e*eu !i "u !e 'or $ocai3 )0i oamenii au fost dogorati cu mare arsita) ,A$oc3 4I, M.3 A ci"cea cu$a1 Cu$a m7"iei &ui Dum"e*eu !e 0o&e!te )$e !cau"u& %iarei+3 Scau"u& &ui A"ti2ri!t !c7rtaie3 Si toti oame"ii !i-au mu!cat &im i&e (e (urere (i" $rici"a (ureri&or !i a u e&or &or, (ar "u !-au $ocait, ci au 2u&it $e Dum"e*eu3 A !a!ea cu$a1 Rau& Eu%rat a !ecat3 O !eceta "emai'a*uta a "a'a&it )!i a$e&e &ui au !ecat, ca !a %ie 0atita ca&ea im$arati&or (e &a Ra!aritu& Soare&ui+ ,A$oc3 4I, 4A.3 Eu%ratu& 'a (e'e"i u&e'ar(, $e u"(e u!or 'or tra'er!a armate&e (i" Ra!arit ,[a$o"ia !i C2i"a?., ame"i"t7"( !tatu& &ui A"ti2ri!t3 Deci A"ti2ri!t e!te ame"i"tat !i i"ce$e ca !a !e or0a"i*e*e !$re Arma02e(o" $e"tru co"%ru"tarea %i"a&a, care 'a i"!em"a !i !%7r!itu& &ui ,A$oc3 4I, 4A- 4I.3 Si a c2emat toate !tate&e, care i"tr-u" %e& !au a&tu& &-au a!cu&tat, !i !-au !tr7"! toti $e mu"te&e Carme& &a Arma02e(o", $e"tru re!$i"0erea i"'a(atori&or3 )0i i H au strans la locul ce se c!eama in evreieste Armag!edon) ,A$oc3 4I, 4I.3 A !a$tea tram ita1 Tu"ete, 'uiet, cutremur mare, a!a cum "u a mai %o!t $e $am7"t3 Cetatea, ce"tru& &ui A"ti2ri!t, !-a ru$t i" trei $arti !i cetati&e "eamuri&or !-au $ra u!it3 )0i toate insulele (ierira si muntii nu se mai aflara ,A$oc3 4I, AF.3 Au (i!$arut i"!u&e&e !i mu"tii3 A"ti2ri!t 'a %i i"%r7"t3 Aici !e re&atea*a (e!$re ra* oiu& mo"(ia& $ar/o&itor3 "'nd va incepe razboiul cel mare, Cea mai %ier i"te !i i"tere!a"ta i"tre are $e"tru mu&ti e!te, !i0ur, ca"( 'a i"ce$e ra* oiu& ce& mare, ce& $e care "oi i& a!te$tam, a& trei&ea ra* oi mo"(ia&3 De!i i" S%3 Scri$tura "u e!te %i=ata (ata, e=i!ta $ro%etii a&e S%3 Pari"ti care "e $u" i" i!$ita (e a re&ata !i a core&a e&eme"te&e e=i!te"te !i )!em"e&e+ 'remii, $e"tru ca !a %acem ce& $uti" u" ca&cu&, care "u re(uce cu "imic i"certitu(i"ea cititoru&ui3 E!te i"uti& !a !$u"em ca, oric7te ca&cu&e !-au %acut, ram7"e e!e"tia&a (atarea (e &a $ro%etu& Da"ie&3 Nu $utem co"(am"a $e "iciu"u& (i" cei care au i"cercat !a %aca ace!te ca&cu&e, (ar e!te $re%era i& ca !a !e a!cu&te a'erti!me"tu&1 )$ocaiti-'a, ca !-a a$ro$iat 4FM

im$aratia &ui Dum"e*eu+; c2iar !i cu o cro"o&o0ie 0re!ita, (ec7t !a "u a!cu&tam "imic !i !a %im i"(i%ere"ti %ata (e e'e"ime"te&e ce 'or 'e"i3 Im$orta"t (e reti"ut e!te ca e'e"ime"te&e ace!tea, i" !i"e, "u !e !c2im a3 E&e 'or 'e"i "e0re!it3 Toate $ro%etii&e !e 'or im$&i"i &a 'remea &or3 E=i!ta o $ro%etie a cu'io!u&ui Ni&, care a !i2a!trit i" mu"te&e At2o! i"ai"te (e a"u& IFF3 Cu'io!u& Ni& $ro%ete!te ca )$e &a a"u& 4MFF mer0a"( !$re /umatatea mi&e"iu&ui a& o$tu&ea, (e &a %acerea &umii, ace!ta !e 'a !c2im a !i !e 'a %ace (e "erecu"o!cut G+ De a!eme"ea e=i!ta $ro%etia cu'io!u&ui Ni&, care *ice ca )(u$a 4M4E trec7"( DM (e a"i !e 'or !a'ar!i ce&e mai mari re&e, i"ai"tea 'e"irii &ui A"ti2ri!t, a"i (e &a %acerea &umii DHFFG+ Si i" 'e(e"ia S%3 Ni%o" !e re&atea*a ca Dum"e*eu ra!%oi"( cartea 'eacuri&or ome"irii, S-a o$rit !i !i-a aco$erit %ata cu ma"a !i a *i! cu ma2"ire1 )@oi curma &a mi/&oc 'eacu& ace!ta+, a(ica 'eacu& ce& care e!te $&i" (e $acate !i !em"i%ica"( DHFF3 E=i!ta mu&te a!t%e& (e marturii3 S%3 Co!ma a& Eto&iei re&atea*a (e!$re ra* oiu& ce& mare1 )@a i"ceta 'eacu& a& o$tu&ea ca"( 'or %i ace!tea+, a(ica &a /umatatea (i"tre DFFF !i JFFF3 E& a *i! ca ra* oiu& 'a 'e"i ca"( 'or coi"ci(e (oua !ar atori im$reu"a3 I"tr-a(e'ar i" 4M4A Pa!ti&e a coi"ci! cu !ar atoarea Bu"ei'e!tiri, iar E$iru& a %o!t e&i erat3 E=i!ta !i a&ta $ro%etie a !%7"tu&ui, care re&atea*a e'i(e"t (e!$re ra* oiu& 0e"era& $e"tru care !u"t co"!acrate mu&te $ro%etii3 )Ca"( 'or coi"ci(e (oua 'eri !i (oua !ar atori im$reu"a+3 A!a(ar, c7"( (u$a o $erioa(a (e !eceta 'a urma !ar atoarea Pa!te&ui !i Bu"ei'e!tiri3 A!t%e& !ar atorirea im$reu"a a coi"ci! i" 4MM43 Daca, a!a(ar, $re!u$u"em ca (ate&e $uteau mi/&oci, 0re!im, i"(i%ere"t c7t (e $uti", $e"tru mi/&ocu& ace!tor 'eacuri; atu"ci e!te /u!ti%icata reti"erea cui'a, %ata (e (ata rea&i*arii e'e"ime"te&or care !-au $ro%etit3 Daca cu"oa!tem ca a"u& HHFJ e!te (ata "a!terii &ui Ii!u!, atu"ci 4MMA 'a %i a"u& $e care-& cautam3 Fii"(ca HHFJ ,(e &a %acerea &umii $a"a &a "a!terea &ui Ii!u!. ] 4MMA ^ DHFF3 E!te i"uti& ca !a !u &i"iem ca a"u&ui 4MMA i !e %ace rec&ama, (i"tr-o $ura i"t7m$&are, !tra"ie,?., ca %ii"( i"ce$utu& u"ei noi ere 3 Noi !tri0am ca !a "u "e $re0atim $e"tru u"i%icarea &umii, a!a cum era i"ai"te (e tur"u& Ba e&3 U"i%icarea ace!tei &umi e!te o u"i%icare !u a!$ectu& $acii, (ar i" rea&itate ea $re0ate!te o i"ro ire $erma"e"ta, o (ictatura mo"(ia&a "emai'a*uta , %ii"(ca 'a i"cerca ca !a "i'e&e*e (re$tu& "atio"a& a& %iecarui $o$or, !i i"cet $o$oare&e 'or %i a!imi&ate i" creu*etu& i"ter"atio"a&i!mu&ui !u co"(ucerea (e*0u!tatoru&ui A"ti2ri!t3 Ce "u a i* utit 9it&er $ri" arme, i"ai"te mer0atorii &ui A"ti2ri!t reu!e!c cu a&te arme1 a"ii, (i$&omatia, ma!o"eria, !a"ta/u&, i"ro irea !$iritua&a3 Iata i"ce$utu& i"0ro*iri&or3 A!a(ar, !u!ti"em ca ra* oaie&e, i"e'ita i&e (i" 'remea "oa!tra, !u"t o "oua %ata a rau&ui ce (uce &a !u /u0area !i i"ro irea "oa!tra i" 02iare&e &ui A"ti2ri!t i" 4MMA3 Ace!ta e!te i"te&e!u& mai a(a"c a& u"i%icarii $o$oare&or (i" *i&e&e "oa!tre3 E!te u" ra* oi euro$ea" %ara 'ar!are (e !a"0e3 Si (u$a cum cei i"%ra"ti i"tr-u" ra* oi ca$itu&ea*a %ara co"(itii i" %ata i"'i"0atoru&ui, a!t%e& !i "oi !em"am i" a& im$otri'a auto"omiei "oa!tre !$iritua&e3

44F

La!a"( &a o $arte $ro &ema "umere&or, !a i"cercam o a$ro$iere a e'e"ime"te&or care "e a'erti*ea*a !i au mai rama! (e im$&i"it3 I" ace!ta c2e!tiu"e a'em co"(ucator tot(eau"a $ro%etii&e S%3 Pari"ti !i ce&e (i" S%3 Scri$tura3 Ca toate $ro%etii&e !u"t (e acor( ca "e a%&am i" a/u"u& u"ui "ou ra* oi euro$ea" # mo"(ia&3 Si a!t%e&, (u$a cum am (e!cri!, i" 0e"era&, !i e'e"ime"te&e re&atate i" A$oca&i$!a arata ca !u"t i" acor( cu acea!ta 'i*iu"e; ca "e a%&am i" a/u"u& ce&ei (e a $atra tr7m ite, care a"u"ta u" ra* oi i"%rico!ator3 9 doua venire a omnului U&timu& e'e"ime"t a& e'o&utiei ome"irii 'a %i a (oua 'e"ire a Dom"u&ui "o!tru Ii!u! 9ri!to!, (u$a cum "e a!i0ura E& I"!u!i3 +Atunci vor vedea (e ?iul 5mului venind (e nori" cu (utere multa si cu slava ,Mc3 4E, AI.3 Si 'a urma [u(ecata3 )Si !e 'or a(u"a i"ai"tea Lui toate "eamuri&e !i # i 'a (e!$arti $e u"ii (e a&tii, $recum (e!$arte $a!toru& oi&e (e ca$re+ ,Mt3 AH, EA., !i $acato!ii 'or urma tata&ui &or (ia'o&u&, &a o!7"(a 'e!"ica, iar (re$tii &a 'iata 'e!"ica !i 'or $rimi u"atati&e $ara(i!u&ui, care, (u$a cum "e !$u"e S%3 A$3 Pa'e&, !u"t (e "e(e!cri!, )ce&e ce oc2iu& " # a 'a*ut !i urec2ea " # a au*it, !i &a i"ima omu&ui "u ! # a !uit, $e ace!tea &e # a 0atit Dum"e*eu ce&or ce # & iu e!c $e E&+ ,I Cor3 A, M.3 Ziua ce&ei (e a (oua 'e"iri ram7"e "ecu"o!cuta, %ii"(ca, (u$a cum *ice Dom"u& "o!tru Ii!u! 9ri!to! +des(re ziua aceea si des(re ceasul acela nimeni nu stie" nici ingerii din cer" nici ?iul" ci numai ,atal ,Mc3 4E, EA.3 Si i" tim$ ce "u cu"oa!tem e=act 'remea ce&ei (e a (oua 'e"iri, Dum"e*eu "e (a )!em"e+, care "e a'erti*ea*a c7"( !-a im$&i"it 'remea1 Si (u$a cum (e &a %ru"*e&e !moc2i"u&ui cu"oa!tem ca $rima'ara !-a a$ro$iat, a!t%e& !i (i" (i%erite&e !em"e cei cre(i"cio!i !u"t a'erti*ati $e"tru e'e"ime"te&e care 'or 'e"i, *ice Dom"u&3 Nu 'or re&ata aici !em"e&e care "e a'erti*ea*a, care 'or $remer0e ce&ei (e a (oua 'e"iri a Dom"u&ui, $e"tru ca &e- am (e* atut $e &ar0 i" ca$ito&e&e a"terioare3 Aici (orim ca !a "otam, cre!ti"u& "u tre uie !a %ie a !o&ut !i0ur $e"tru *iua im$&i"irii u"ei $ro%etii, !i cu atat mai mu&t $e"tru *iua ce&ei (e a (oua 'e"iri a Dom"u&ui, care 'a 'e"i )ca un fur noa(tea+ ,I Te!3 H, A.3 Im$&i"irea $ro%etii&or !eama"a cu *iua mortii "oa!tre3 I" tim$ ce moartea %iecaruia e!te u" &ucru cert, *iua mortii ram7"e "e!tiuta $7"a c7"( !e im$&i"e!te3 Acea!ta tre uie !a reti"em ca "u cu"oa!tem (i"ai"te, cu e=actitate, toate e'e"ime"te&e care !e 'or $etrece3 Ce'a a"a&o0 ra!$u"(e Ii!u! uce"ici&or Sai, care (oreau !a !tie ca"( 'a %i re!taurata Im$aratia &ui I!rae&3 +)u este al vostru a sti anii sau vremile (e care ,atal le H a (us in sta(anirea 0a ,Fa$t3 4, D.3 A!a(ar, $e cre!ti"u& cre(i"cio! "u tre uie !a-& i"tere!e*e at7t *iua e=acta a im$&i"irii e'e"ime"te&or care 'or 'e"i, c7t i"!a!i e'e"ime"te&e i" !i"e3 Iar ace!te e'e"ime"te 'iitoare au %o!t $ro%etite, (u$a cum *ice c&ar Dom"u&3 )Dar voi luati seama. *ata dinainte v H am s(us voua toate+ ,Mc3 4E, AE.3 A!t%e& &a a (oua 'e"ire a Dom"u&ui !e 'or i"tam$&a urmatoare&e e'e"ime"te im$orta"te1 4. $re%acerea u"i'er!u&ui ,II Pt3 H-D; 4F- 4E.3 A. i"'ierea morti&or , I"3 I,EM,CF,CC, HC.3 E. $re%acerea ce&or i" 'iata ,I Cor34H, H4 -HA.3 C. ra$irea cre(i"cio!i&or i" cer $e"tru i"t7m$i"area Dom"u&ui ,I Te!3C, 4H- 4D.3 H. [u(ecata (e o !te !i ra!$&atirea %iecaruia (u$a %a$te&e &ui ,Mt3 AE, E4 -CI.3 444

De a!eme"ea i" tim$u& ce&ei (e a (oua 'e"iri, i"ai"tea aratarii Dom"u&ui, !e 'a arata $e cer !em"u& Fiu&ui Omu&ui3 +Atunci se va arata (e cer semnul ?iului 5mului si vor (lange toate neamurile (amantului si vor vedea (e ?iul omului venind (e norii cerului" cu (utere si cu slava multa ,Mt3 AC, EF.3 A!a(ar !oare&e !i &u"a !e 'or i"tu"eca, !te&e&e 'or $ieri (e $e cer, u"i'er!u& !e 'a (e!%ace !i !e 'a i"%ati!a u" cer "ou !i u" $am7"t "ou3 I"'ierea tuturor (i" morti, tru$uri&e %ii"( "emuritoare3 Cu toate ace!tea, i" tim$u& ce&ei (e a (oua 'e"iri 'or e=i!ta !i 'ii3 Si ace!tia, *ice S%3 A$3 Pa'e&, i!i 'or !c2im a tru$uri&e, care 'or (e'e"i "emuritoare3 A!t%e& toti cei cre(i"cio!i (i"tre cei 'ii cu cei cre(i"cio!i care au i"'iat 'or %i ra$iti $e"tru a i"t7m$i"a $e Dom"u& i" 'a*(u23 Se 'a arata !em"u& crucii, (u$a cum !$u" S%3 Pari"ti !i 'a urma [u(ecata oame"i&or !i r7"(uirea &or &a o!7"(a 'e!"ica !au &a %ericire 'e!"ica, (u$a %a$te&e $e care &e-a %acut %iecare cat a trait3 A (oua 'e"ire-a Dom"u&ui $e"tru cre!ti"u& cre(i"cio! e!te *iua ucuriei, a %ericirii !i a 'e!e&iei, $e"tru ca *iua acea!ta i"!eam"a !%7r!itu& ma2"iri&or, 'iata 'e!"ica, %ericire (re$tate3 Atu"ci cre(i"cio!u& cre!ti" 'a $rimi cu"u"a !&a'ei, a!a(ar ra!$&ata 'e!"ica, $e"tru &u$ta (rea$ta $e care a (u!-o aici $e $am7"t, (u$a cum *ice A$o!to&u& "eamuri&or, Pa'e&3 +/u(ta cea buna m H am lu(tat" calatoria am savarsit" credinta am (azit. De acum ni s H a gatit cununa dre(tatii" (e care Domnul imi va da- o in ziua aceea" 4l" Dre(tul Oudecator" si nu numai mie" ci si tuturor celor ce au iubit aratarea /ui ,II Tim3 C, D-J.3 Epilo$ Du$a cum co"!tatam, iu iti cititori, "u a'em "ici o !cu*a ca !a um &am or i3 Dum"e*eu, $ri" !%i"ti !i $ri" Dom"u& "o!tru Ii!u! 9ri!to!, "e-a (e!co$erit toate 0reutati&e !i ra* oaie&e, urmari&e "e$ocai"tei "oa!tre, $recum !i cur!e&e care "e a!tea$ta3 I" mo( !i0ur mi&ioa"e (e cre!ti"i (i"ai"tea "oa!tra au cre*ut i" cu'i"te&e $ro%eti&or !i !-au m7"tuit3 Noi $ri'im &a co"%irmarea &or $7"a a!ta*i, caci !$era"te&e tuturor ace!tora "u au %o!t *a(ar"ice3 Purtatorii (e Dum"e*eu $ro%eti au aratat !i au %i=at (rumu& $e care tre uie !a mear0a, (e %a$t, cre!ti"u&3 Si (u$a cum !o%eru& i"te&e$t "u e!te i"(i%ere"t %ata (e !em"e&e (e circu&atie $e care &e i"t7&"e!te i" (rumu& !au, care au %o!t a!e*ate $e"tru !i0ura"ta !a, tot a!a !i "oi cre(i"cio!ii cre!ti"i "u tre uie ca !a trecem "e$a!atori $e &7"0a $ro%etii&e ce !-au (at $e"tru m7"tuirea "oa!tra3 Du$a cum !e 'e(e c&ar, toate $ro%etii&e a%irma &ao&a&ta ca i"tram i"tr-o $erioa(a (e ra* oaie !i (e 0reutati care $re'e!te!c 'e"irea &ui A"ti2ri!t3 Toate ace!tea "u tre uie ca !a "e (e*"a(a/(uia!ca, ci (im$otri'a, !a "e i"arme*e cu cura/ !i com ati'itate, %ii"(ca "e !$u"e S%3 A$3 Pa'e&, +(atimirile vremurilor de acum nu sunt vrednice de marirea care ni se va desco(eri ,Rom3 J, 4J.3 Si, (aca i"ca au &oc i" *i&e&e "oa!tre toate ace!tea, "u !u!$i"am i"ai"tea &ui Dum"e*eu ca !u"tem "e(re$tatiti3 Nu cautam !a urmam mi&ioa"e&or (e cre!ti"i martiri*ati $e"tru cre(i"ta3 Si a!t%e& (e mu&te ori cre!ti"u& %ara (urere !i %ara $rime/(ii "u 'rea !a !e i"(re$te !$re m7"tuire3 Su"tem (atori !a marturi!im ca tra'er!am o $erioa(a (e (e&a!are !i

44A

"e$a!are re&i0ioa!a3 U" !i"0ur &ucru "e mai ram7"e, $ocai"ta !i"cera !i i"cre(erea i" Dum"e*eu3 Fii"(ca

E%"0PE(&(E ;X"6TX E D-<E(6L 0>-6L6& %;Y-T6L6& >9"9(&E Cuv#nt foarte folositor S%7"tu& Macarie mer07"( o(at5 $ri" $u!tie, &-a a/u"! (i" urm5 <"0eru& Dom"u&ui, *ic7"( c5tre 5tr7"1 )B&a0o!&o'e8te, P5ri"te S%i"te+3 Iar 5tr7"u& 07"(i"( c5 e u" c5&u05r (i" $u!tie, 6"torc7"(u-!e c5tre (7"!u&, a *i!1 )Dum"e*eu !5 te ierte, %iu&e+3 C5&5tori"( $u:i"5 (i!ta":5, !e uita &a %a:a 8i &a c2i$u& mo"a2u&ui cu mirare3 )Te '5(, %iu&e, 8i m5 mir cum (e e8ti &a %a:5 8i &a c2i$ a8a 6m$o(o it; c5ci 6" &ume "-am '5*ut acea!t5 %rumu!e:e &a oame"i 8i 07"(e!c c5 "u e8ti om 8i (e aceea te /ur 6" "ume&e Dum"e*eu&ui Ceru&ui !5-mi !$ui a(e'5ru&+3 Atu"ci <"0eru& a %5cut 6"c2i"5ciu"e mo"a2u&ui 8i a *i!1 )B&a0o!&o'e8te $5ri"te3 Du$5 cum m5 'e*i "u !u"t om, ci <"0er 8i am 'e"it !5 te 6"'5: tai"e&e $e care "u &e 8ti 8i (ore8ti !5 &e 6"'e:i3 Deci 6"trea 5-m5 ce 'oe8ti 8i eu 6:i 'oi r5!$u"(e+3 Atu"ci, 5tr7"u& a %5cut meta"ie 6"0eru&ui *ic7"(1 )Mu&:ume!c _ie, Doam"e, c5 mi-ai trimi! co"(uc5tor ca !5 m5 6"'e:e ace&ea $e care "u &e 8tiu, c5ci (ore!c !5 6"'5: tai"e&e ce&e "e8tiute 8i "e0r5ite+3 Au"ci, r5!$u"*7"( <"0eru&, a *i!1 )Deci 6"trea 5-m5, S%i"te P5ri"te+3 )S$u"e-mi, S%i"te <"0ere, (ac5 !e cu"o!c 6"tre (7"8ii oame"ii cei a(ormi:i care au trecut (i" acea!t5 'ia:5 6" &umea 'e8"iciei+3 )A!cu&t5, S%i"te P5ri"te, (u$5 cum 6" acea!t5 &ume oame"ii (orm $7"5 (imi"ea:a 8i !e !coa&5 8i $e cei (e ieri 6i cu"o!c 8i !e %e&icitea*5 8i 'or e!c 8i !t7"( (e mu&te ori 6m$reu"5 !e ucur5 8i 6"trea 5 u"u& (e a&tu&, tot a8a e!te 8i 6" &umea cea&a&t5, !e cu"o!c 8i !e ucur5 6m$reu"5 8i 'or e!c u"u& cu a&tu&, (u$5 cum !e a%&5 ci"e'a 6" $ia:5 8i aco&o 'e(e oieri 8i !5raci 8i 6"trea 5 ci"e e!te ace!ta 8i ci"e e!te ace&a, 8i a8a 6"'a:5 ace&ea (e care "-a 8tiut "icio(at53 <"tr-ace!t c2i$ !e %ace 8i aco&o $e"tru cei (re$:i, iar cei $5c5to8i 8i (e a!ta !e &i$!e!c+3 Atu"ci *ice 5tr7"u&1 )Te ro0 !$u"e-mi 8i ace!tea, (u$5 (e!$5r:irea !u%&etu&ui (e tru$ ce !e %ace, 8i (e ce !e %ace $ome"irea mor:i&or?+3 ?i r5!$u"*7"( <"0eru&, *ice1 )A!cu&t5, S%i"te P5ri"te, (u$5 (e!$5r:irea !u%&etu&ui (e tru$, 6& iau S%i":ii <"0eri (u$5 trei *i&e, 8i !e !uie &a cer ca !5 !e 6"c2i"e Dom"u&ui No!tru Ii!u! 9ri!to!3 De &a $5m7"t $7"5 &a cer !e a%&5 o !car5 8i &a %iecare trea$t5, e!te o ceat5 (e (ia'o&i &a care &e *ice 'ame8i, 8i-& 6"t7m$i"5 $e ace& !u%&et (u2uri&e ce&e "ecurate, 8i a(uc o carte !cri!5 (e (7"8ii <"0eri&or, 44E

ace!tea *ic7"(1 <" cutare *i &a at7tea a&e &u"ii cutare, a %5cut ace!t !u%&et acea!ta, a %urat, a cur'it, a $reacur'it, a %5cut ma&a2ie, a !$u! mi"ciu"i, a !%5tuit $e ci"e'a (e &ucru r5u, 8i orice a&t r5u a %5cut, toate &e arat5 <"0eri&or3 Atu"ci arat5 8i <"0erii orice i"e a %5cut ace& !u%&et, mi&o!te"ii, ru05ciu"i, a $&5tit &itur02ii, $o!t, 8i orice a&t5 %a$t5 u"5 a %5cut3 ?i &e $u" 6" cum$5"5 ,c7"tar. <"0erii 8i (ia'o&ii 8i (ac5 at7r"5 ce'a mai mu&t %a$te&e ce&e u"e 6& iau <"0erii 6"(at5 8i !e !uie &a a&t5 trea$t5, iar (ia'o&ii !cr78"e!c (i" (i":i ca "i8te c7i"i !5& atici 8i !e !i&e!c !5 r5$ea!c5 "ec5/itu& !u%&et (i" m7i"i&e <"0eri&or, iar !u%&etu& %ii"( cu$ri"! (e %ric5 8i cutremur caut5 cum !5 !e a!cu"(5 6" !7"u& <"0eri&or 8i !e %ace mare 6"tre are 8i mare tu& urare $7"5 c7"( 6& !ca$5 (i" m7i"i&e ace&or (ia'o&i3 ?i iar58i !e !uie &a a&t5 trea$t5 8i aco&o 05!e!c a&t5 'am5 mai $uter"ic5 8i mai !5& atic53 ?i aici !e %ace iar58i mu&t5 cercetare 8i tu& urare mare 8i "e$o'e!tit5, ci"e !5 ia ace& !u%&et "ec5/it3 ?i !tri05 (ia'o&ii, mu!tr7"( ace& !u%&et, %5c7"(u-i mare %ric5, 8i *ic7"(1 u"(e te (uci? Nu e8ti tu ace&a care ai cur'it 8i ai !$urcat !%7"tu& Bote*, "u e8ti tu ace&a care ai !$urcat c2i$u& ce& <"0ere!c? Acum u"(e 'rei !5 te (uci? <"toarce-te 6"a$oi, 6"toarce-te 6" ce&e (e (e(e!u$t, 6"toarce-te 6" ia(u& ce& 6"tu"eco!, 6"toarce-te 6" %ocu& ce& mai (i"a%ar5, 6"toarce-te &a 'ierme&e ce& "ea(ormit3 ?i (ac5 ace& !u%&et e!te o!7"(it, 6& 6"torc 'ic&e"ii (ia'o&i 6"tru ce&e mai (e /o! a&e $5m7"tu&ui, 6" &oc 6"tu"eco! 8i cu mu&te c2i"uri, 8i 'ai ace&ui !u%&et, 8i 'ai (e cea!u& 6" care !-a "5!cut ace& om3 ?i ci"e $oate $o'e!ti, S%i"te P5ri"te, "e'oia aceea care o au !u%&ete&e ce&e o!7"(ite a&e &ocu&ui ace&a3 Iar (ac5 !e 05!e8te !u%&etu& curat 8i %5r5 (e $5cat, !e !uie &a cer cu at7ta ucurie 8i 6& 6"t7m$i"5 <"0erii cu &umi"i 8i t5m7ieri 8i 6& !5rut5 8i 6& (uc &a St5$7"e!cu& tro" 8i !e 6"c2i"5 Dom"u&ui 8i Dum"e*eu&ui "o!tru Ii!u! 9ri!to!3 ?i atu"ci 'e(e cete&e S%3 A$o!to&i, a&e S%3 Muce"ici, a S%3 P5ri":i, ce&e "ou5 cete a&e S%3 <"0eri, &umi"a:ia cea "e0r5it5, 8i au(e me&o(ia cea <"0erea!c5 8i %rumu!e:ea cea "e0r5it5 8i "e$o'e!tit53 De!$re $ome"iri&e mor:i&or a!cu&t5, S%i"te P5ri"te1 $7"5 &a trei *i&e "u !e !uie !u%&etu& !$re 6"c2i"are, iar ce&e trei *i&e !e %ac ca u" (ar trimi! Dom"u&ui $e"tru ace& !u%&et3 ?i (u$5 ce !e 6"c2i"5 6& 6"torc S%3 <"0eri $e $5m7"t 8i 6i arat5 &ocuri&e $e u"(e a $etrecut acea!t5 'ia:53 ?i 6i a(uc ami"te (e %a$te&e &ui ce&e re&e 8i (e ce&e u"e1 aici ai %urat, aco&o ai cur'it, aici ai c&e'etit, aco&o ai %5cut ma&a2ie, aici ai %5cut omor, aco&o ai /urat !tr7m , aici ai %5cut "e(re$tate, aco&o ai 6"/urat, aici ai (at cu (o 7"(5, aco&o te-ai 6m 5tat, aici te-ai !%5(it, aco&o ai !mi"tit3 Pe urm5 6i arat5 ce&e u"e1 aici ai %5cut mi&o!te"ie, aco&o ai $o!tit, aici te-ai $oc5it, aco&o ai %5cut &itur02ii, aici $arac&i!, aco&o $ri'e02ere, aici ru05ciu"i, aco&o ai %5cut meta"ii, aici !tare (e toat5 "oa$tea, aco&o 6"%r7"are3 ?i a8a 6i arat5 $7"5 &a a "oua *i3 ?i 6" *iua aceea !e !uie iar58i &a 6"c2i"are ca a treia *i3 Iar $ome"iri&e !e trimit ca o a(ucere ami"te, ca u" (ar $e"tru !u%&et Dom"u&ui ca !5-& $rimea!c5 cu oc2i mi&o!ti'i3 ?i $e toate a!tea !crie1 )ai ce'a (e %o&o!+, $e"tru c5 mu&t %o&o!e!c !u%&etu&ui mi&o!te"ii&e 8i &itur02ii&e 8i $ome"iri&e ,$ara!ta!e., c5ci ace!tea $ot !c5$a !u%&etu& (e &a mu"ci3 Du$5 a (oua 6"c2i"are, iar 6& a(uc <"0erii 6" &ume ar5t7"(u-i Raiu&, Gr5(i"a cu m5!&i"i, !7"u& &ui A'raam, corturi&e 8i o(i2"a (re$:i&or3 ?i c7"( 'e(e ucuria aceea "e!$u!5, !e m7"07ie, !e ucur5 8i !e roa05 <"0eri&or ca !5-& a8e*e 8i $e e& cu (re$:ii3 Pe urm5 6i arat5 8i mu"ci&e ce&or $5c5to8i 8i *ic7"(1 ace!ta e!te r5u& ce& (e %oc, ace!ta e 'ierme&e ce& "ea(ormit, ace!ta e!te 6"tu"ericu& ce& mai (i" a%ar5 8i ace!ta ce& mai (i"5u"tru, acea!ta e!te !cr78"irea (i":i&or, 8i, (u$5 cum urmea*5, toate mu"ci&e $5c5to8i&or3 Nu e!te, !%i"te 44C

P5ri"te, mai c2i"uitoare mu"c5 8i mai 6"%rico8at5 ca a cur'aru&ui 8i a 2o:u&ui, 8i mai cu !eam5 a mo"a2u&ui 8i c5&u05ri:ei ce&or $reacur'ari, a $reotu&ui 8i a $reote!ei cur'ari3 Du$5 ce i-a ar5tat 8i a '5*ut ace!tea toate 6& a(uc iar58i &a 6"c2i"are &a CF (e *i&e, 8i (e aceea !e %ac $ome"iri&e mor:i&or, $e"tru c5 &a CF (e *i&e !e ia 2ot5r7re (e a mer0e !u%&etu& u"(e 'oie8te Dum"e*eu, (u$5 &ucruri&e 8i %a$te&e care &e-a %5cut 6" &umea a!ta3 ?i 6& a8ea*5 $7"5 &a 6"'ierea mor:i&or, ca !5 6"'ie*e cu tru$u& 8i !5 (o 7"(ea!c5 (u$5 &ucruri&e &ui+3 Atu"ci !u!$i"7"( 5tr7"u& 8i $&7"07"( cu amar, *ice1 )@ai (e *iua 6" care !-a "5!cut omu& ace&a+3 <i *ice <"0eru&1 )A8a, ci"!tite P5ri"te, $e"tru ce& $5c5to!, iar $e"tru ce& (re$t %ericit5 e *iua 6" care !-a "5!cut+3 Atu"ci *ice 5tr7"u&1 )Te ro0 !$u"e-mi (ac5 $5c5to8ii au 'reo m7"07iere !au u" !%7r8it mu"ci&e &or?+ ?i r5!$u"*7"(, <"0eru& a *i!1 )Nu, S%i"te P5ri"te, "ici 6m$5r5:ia (re$:i&or "u are !%7r8it, "ici mu"ca ce&or $5c5to8i3 Dac5 ar &ua ci"e'a &a o mie (e a"i u" o (e "i!i$ (i" mare 6" a&t5 $arte, ar a'ea "5(e/(ea c5 !-ar termi"a 'reo(at53 Dar mu"ca $5c5to8i&or "u are "icio(at5 !%7r8it+3 Zice 5tr7"u&1 `Te ro0 !$u"e-mi 8i acea!ta3 Care (i" !%i":i !u"t mai mi&o!ti'i c5tre om, ca !5 !e roa0e "ec5/itu& om c5tre (7"8ii?+3 ?i r5!$u"*7"(, <"0eru& *ice1 )To:i !%i":ii !u"t mi&o!ti'i c5tre oame"i 8i %5c5tori (e i"e3 Dar 'oi oame"ii !u"te:i "erecu"o!c5tori 8i "emu&:umitori; 6i %ace:i (e !e m7"ie $e 'oi3 C5 8i S%i":ii <"0eri au mare com$5timire c5tre oame"i, c5 $e"tru m7"tuirea oame"i&or, au '5*ut 8i ei ce&e $rea mi"u"ate a&e &ui Dum"e*eu3 Dar mai cu !eam5 Doam"a "oa!tr5 8i St5$7"a N5!c5toare (e Dum"e*eu are mi&5 mai mu&t (e "eamu& ome"e!c3 S%i"te P5ri"te, "eamu& ome"e!c tre uie "eco"te"it !5 ai 5 "ume&e ei 6" 0ura &or, (ar (ia'o&u& i-a 6"8e&at 8i ei "emu&:umitori 8i "e're("ici !-au %5cut3 Numai $e"tru ru05ciu"i&e 8i mi/&ocirea ei !e a%&5 &umea $7"5 a!t5*i3 Au (i!$re:uit oame"ii $e Dum"e*eu 8i $e !%i":i3 ?i i-a (i!$re:uit 8i Dum"e*eu cu !%i":ii $e ei+3 Iar58i *ice 5tr7"u&1 )S$u"e-mi, S%i"te <"0ere, care $5cat e!te mai mare (ec7t toate $5cate&e?+3 ?i r5!$u"*7"( <"0eru& *ice1 )Orice $5cat, ci"!tite P5ri"te, (e!$arte $e om (e Dum"e*eu, (ar $ome"irea (e r5u 8i 2u&a ,6"/ur5turi&e. !u"t mai $re!u! (e toate $5cate&e, c5 8i !i"0ure $ot !5 aru"ce $e om 6" ia(u& ce& 6"tu"eco!, 6" ce&e mai (e (e(e!u$t a&e $5m7"tu&ui 8i m5rii+3 ?i iar58i *ice 5tr7"u&1 )Care $5cat mai mu&t (ec7t toate <& ur58te Dum"e*eu?+3 ?i *ice <"0eru&1 )S&a'a (e8art5, c5 acea!ta !i"0ur5 a $ier(ut toat5 &umea, c5 $e"tru !&a'a (e8art5 A(am ce& 6"t7i *i(it a %o!t i*0o"it (i" Rai3 Di" $rici"a ei ce& mai mare a& (ia'o&i&or 8i-a 05!it $ier*area3 Di" $rici"a ei Fari!eu& 8i-a $ier(ut o!te"ea&a, c5ci c7"( omu& 'a ca(e 6" acea!t5 $atim5, 0reu !e mai $oate ri(ica+3 Atu"ci, *ice 5tr7"u&1 )Care (i"tre oame"i !e o!7"(e!c mai mu&t ca a&:ii?+3 Zice <"0eru&1 )_i-am !$u! c5 cur'aru& 8i 2u&itoru& (e ce&e !%i"te, (ar 6:i !$u" :ie 8i acea!ta, c5 (e(e!u$tu& tuturor mu"ci&or !e a%&5 mu"c5 0rea 8i 6"%rico8at5, care !e c2eam5 a%a"ia ,"e'5*ut5.3 Aco&o !e mu"ce!c $reo:ii cei cur'ari 8i c5&u05rii 8i c5&u05ri:e&e care cur'e!c3 Pe"tru c5, ci"!tite P5ri"te, ceata <"0eri&or care a c5*ut (i" Cer, are !5 !e re6""oia!c5 (i" $reo:ii cei u"i 8i (i" c5&u05ri 8i &a mare ci"!te 'or %i3 Iar c5&u05rii cei 'ic&e"i 8i $5c5to8i &a mare "eci"!te 8i mu"c5 !e 'or trimite, ca 8i $reo:ii care ca&c5 (um"e*eie8ti&e $oru"ci3 44H

?i cei cari !e %ac cu (aruri 8i acei care "u 6m$&i"e!c !&u/ a &or $e"tru 0ri/i&e &umii ace!teia3C5 "umai $e"tru o !&u/ 5 au !5 (ea !eam5 6"ai"tea &ui Dum"e*eu3 Iar (e!$re $reo:ii cei e:i'i ce !5 !$u" 8i ce !5 0r5ie!c? @ai (e ei c5 6"%rico8at5 mu"c5 6i a8tea$t5+3 Atu"ci *ice 5tr7"u&1 )Te ro0, !$u"e-mi 8i acea!ta, cei cari (e%aim5 !%7"ta Dumi"ic5 au 'reo o(i2"5 aco&o?+3 ?i r5!$u"*7"(, <"0eru& *ice1 )@ai (e ei, 5tr7"u&e, c5 6"%rico8at5 mu"c5 6i a8tea$t5, c5ci cei care (e%aim5 S%3 Dumi"ic5 $e Dom"u& (e%aim5, 8i Dom"u& 6i 'a (e%5ima $e ei, c5 *iua Dumi"icii Dom"u& e!te3 ?i ci"e ci"!te8te Dumi"ica $e Dom"u& ci"!te8te3 ?i iar58i ci"e ci"!te8te *iua $ome"irii S%i":i&or 8i !5r 5tore8te 6"tru $ome"irea S%i":i&or are mu&t a/utor (e &a (7"8ii, c5 au mare 6"(r5*"ea&5 c5tre Dum"e*eu, 8i orice 'or cere &e 'a (5rui Dom"u&3 Dar oame"ii au &e$5(at %rica &ui Dum"e*eu (e &a (7"8ii 8i "ici $e Dum"e*eu "-au $riete", "ici $e care'a (i"tre !%i":i3 Ci !-au &i$it "umai (e &ucruri&e &umii ace!teia $ier*5toare 8i !tric5toare 8i 'a %i 'ai (e ei3 Cu"oa8te, B5tr7"u&e ci"!tite, c5 %iecare om, $reot, mo"a2 !au mirea" !im$&u care "u ci"!te8te !%7"ta Dumi"ic5, %a:a &ui Dum"e*eu "u o 'a 'e(ea, "ici "u 'a a'ea "5(e/(e (e m7"tuire3 Acum, ci"!tite B5tr7", ce mai 'oie8ti 6"trea 5-m5, c5 e 'remea !5 m5 !ui &a ceruri ca !5 %iu 6"ai"tea Dom"u&ui meu+3 Atu"ci, !u!$i"7"( B5tr7"u& 8i amar $&7"07"(, a *i!1 )@ai (e mi"e, iat5 ro u& ce& u" a& Dom"u&ui meu, <"0er %ii"( %5r5 (e tru$ 8i %5r5 (e $5cat, !e 0r5 e8te !5 !&a'o!&o'ea!c5 $e Dum"e*eu3 Iar "oi cei $5m7"te8ti 8i $5c5to8i "u "e 0ri/im, ci (e%5im5m m7"tuirea "oa!tr53 Te ro0, !$u"e-mi ce ru05ciu"e !e $otri'e8te mo"a2u&ui?+ ?i i-a *i! &ui1 )(ac5 omu& e!te cu 8tii":5 (e carte, !5 *ic5 P!a&mii &ui Da'i( ,P!a&tirea. !au Doam"e, Ii!u!e 9ri!toa!e, mi&uie8te-m5 $e mi"e, $5c5to!u&3 Acea!t5 ru05ciu"e e cea mai $uter"ic5 8i cea mai u8oar5 (e *i!3 C5ci mu&:i (i" cei cu 8tii":5 (e carte au $5r5!it $e toate 8i "umai acea!t5 ru05ciu"e *ic7"( !-au m7"tuit3 C5ci acea!t5 ru05ciu"e $ot !-o *ic5 8i ti"erii 8i 5tr7"ii, 8i 5r a:ii 8i %emei&e, 8i mo"a2ii 8i mo"a2ii&e, 8i cei 6"'5:a:i 8i cei %5r5 8tii":5 (e carte, 8i cei i!te:i 8i cei !im$&i3 Ci"e 'rea !5 !e m7"tuia!c5, acea!ta !5 *ic5 8i *iua 8i "oa$tea, 8i 6" ca!5 8i $e (rum, 8i !t7"( 8i mer07"(; (e c5&5tore8te ori &ucrea*5 acea!ta !5 *ic5 cu (ori":5 8i cu r7'"53 E (e-a/u"! $e"tru to:i cei care 'oie!c !5 !e m7"tuia!c5+3 ?i iar58i *ice 5tr7"u&1 )Pe"tru c5 ai 'e"it !5 m5 6"'e:i $e mi"e, $5c5to!u&, m5 ro0 !$u"emi 8i acea!ta3 Dac5 !e 05!e8te ci"e'a om $5c5to! 8i 6"'a:5 $e a&tu& 8i 6& !ca$5 (i" $5cate 8i-i arat5 ca&ea cu %a$te u"e, are 'reo $&at5?+3 <i *ice &ui <"0eru&1 )Orici"e 6"'a:5 $e a&tu& 8i 6& !coate (i" $5cate 8i-i arat5 &ui ca&ea cu %a$te u"e, !-a m7"tuit $e e& 6"!u8i 8i !u%&etu& ace&uia &-a !co! (e &a mu"ci3 Tot a8a e 8i ce& care 6"'a:5 $e ci"e'a r5u, "u "umai ace&a !e $ier(e (ar 8i !u%&etu& &ui 6& (5 6" m7i"i&e (ia'o&u&ui3 Deci "u e!te mai mare $5cat (ec7t a 6"(em"a $e ci"e'a &a &ucru r5u+3 Acea!ta *ic7"( <"0eru& $&ec7"( ca$u& c5tre B5tr7", i-a *i!1 )Bi"ecu'7"tea*5, S%i"te P5ri"te, 8i m5 iart5+3 Atu"ci, c5*7"( 5tr7"u& 6" 0e"u"c2i !-a 6"c2i"at, *ic7"(1 )Mer0i 6" $ace, 8i !t7"( 6" %a:a S%i"tei Treimi, roa05-te $e"tru mi"e-+ ?i (e$5rt7"(u-!e <"0eru& !-a !uit &a ceruri, iar S%3 Macarie mu&:umi"( &ui Dum"e*eu !-a (u! &a c2i&ia &ui 8i &e-a $o'e!tit toate &a u" oarecare %rate 6m$reu"5 'ie:uitor 6" $u!tie, !&5'i"( 8i i"ecu'7"t7"( $e Dum"e*eu6" 'ecii 'eci&or3 Ami"3

44I

-arintele @!eorg!e Calciu" Razboiul nevazut" ,alcuiri ale te<telor scri(turistice W Pri"t +0a nu va rusinati de lacrimi niciodata!

?ericii cei sraci cu du!ul" c a lor este m(ria cerurilor! )<" 0e"era& !-a 6m$5m7"te"it 6"tre "oi, cre8ti"ii # 'or e!c (e cre8ti"ii mai !u$er%icia&i - s lum !n der'dere srcia cu du+ul 8i !5 !$u"em1 acesta e srac cu du!ul" e (rost" e na(oiat mintal" nu $tie (e ce lume trie$te3 <"!5 !5r5cia cu (u2u& e!te o 'irtute, o mare 'irtute- %rcia cu duhul !nseamn s fii srac de toate lucrurile lumii acesteia, !nc't duhul tu s nu se le$e de nimic, nici de avere, nici de situaie social, nici de lupt politic, nici de nimic altceva/ S5 "u te &e0i (e "imic (i" ce&e (e care oame"ii !e ata8ea*53 %ufletul tu s fie liber, s trie#ti liber, dar ca un strin !n lumea aceasta. Fii"(c5 6" &umea a!ta a %i &i er 6"!eam"5 a %i !tr5i" (e &ume3 Lumea te robe#te. Prin toate sistemele ei de le$i, prin toate obiceiurile lume#ti, prin toat tradiia aceasta material, lumea ne lea$, ne subordoneaz, ne face sclavi3 Iar (ac5 "u (e'ii !c&a'u& ace!tor co"ce$:ii e8ti u" cor$ !tr5i", u" e&eme"t !tr5i" 6" &umea acea!ta3 De aceea !$u"e Ii!u!1 >?ericii cei sraci cu du!ul-+3 %unt fericii cei care nu s-au le$at de lumea aceasta, nu #i-au fcut un idol din lume, nici din !nvtura lumeasc, nici din $loria lumeasc, nici din bo$ia lumeasc. Ei tr5ie!c ca o %ii":5 !tr5i"5 6"tr-o &ume $&i"5 (e $5cate3 ?ericii cei ce (l#ng" c aceia se vor m#ng#ia! @e(e:i, a %i, a (e'e"i o $arte !au u" 8uru a& 'ie:ii ace!teia e!te o !u%eri":53 ?i atunci cel care este !n lume, dar care vrea s nu fie !n lume, acela se !ntristeaz, acela pl'n$e, acela vars lacrimi. )ars lacrimi pentru el, pentru aproapele lui, pentru toi cei care sunt !n suferin, pentru pcto#i. El se roa$ cu lacrimi pentru cei care !l vr:m#esc #i pentru cei care !l iubesc3 A:i au*it a*i ru05ciu"i&e (e &a S%7"ta Litur02ie a&e S%7"tu&ui @a!i&e ce& Mare1 >Doamne, pe cei buni pstreaz-i /n buntatea lor) .e cei ri, f-i buni" Celor care ne 'r%mesc stinge-le 'ra%ba" .e cei care ne iubesc pe noi /ntrete-i" *inereile le condu cu /nelepciunea *a, btr!neile le /ntrete, pe copii /i crete /n dragostea *a-+3 44D

Acea!ta 6"!eam"5 cei ce (l#ng. @-a:i 07"(it 'reo(at5 c5 M7"tuitoru&, Care a %o!t Fiu& &ui Dum"e*eu 8i a 'e"it 6" acea!t5 &ume, "u a a'ut (ec7t o !i"0ur5 c5ma85 6" care a um &at 6m r5cat? De!cu&: $ri" c5&(ura I!rae&u&ui, c5&c7"( $e!te $ietreG ?i c7"( a 'e"it ci"e'a, u" o0at 8i i-a !$u!1 >Vreau s ,e urmez oriunde vei merge), E& i-a r5!$u"!1 >(iul ?mului n-are unde s-i plece capul) Fulpile au 'izuini, psrile cerului cuiburi, dar (iul ?mului n-are unde s-:i plece capul/*3 9#a a fost &isus/ 6n strin !n lumea aceasta. 9 pl'ns pentru toi, a pl'ns pentru Lazr, pentru toat suferina oamenilor..3 Iar Dum"e*eu I-a (5ruit !&a'a 6"'ierii Sa&e3 S5 8ti:i c5 lacrimile care se vars pentru durerea cuiva sunt lacrimi binecuv'ntate3 Ele v spal inima #i sufletul. % nu v ru#inai de lacrimi/ -iciodat/ Pl'n$ei #i pentru necazurile personale, dar s nu vrsai lacrimi de furie, de m'nie sau de blestem/ % vrsai lacrimi de durere, de dra$oste, cci ele v purific sufletul #i v apropie de @ristos. ?i a#a fericii vei fi. ?ericii cei bl#nzi" c aceia vor mo$teni (m#ntul! -u este vorba de a mo#teni pm'ntul acesta lumesc. 9ici cei duri, cei fr scrupule mo#tenesc pm'ntul/ Ei sunt oamenii care conduc, ei sunt oamenii care au !n m'na lor fr'ul, cuitul #i p'inea, averea #i puterea. Mo8te"irea $5m7"tu&ui $e"tru cei &7"*i e!te a&ta3 La !%7r8itu& &umii, !$u"e S%7"tu& A$o!to& Petru, ceruri&e 'or ar(e, $5m7"tu& 'a %i &im$e*it $ri" %oc 8i 'a %i mai a& (ec7t oa!e&e ce&or care au murit3 ?i ace!t $5m7"t 'a %i un cer nou i un pm!nt nou, /n care 'a tri pururi dreptatea. 9cest pm'nt !l vor mo#teni cei bl'nzi, "u $5m7"tu& (e acum- Pm'ntul de acum e !n m'inile satanei, pentru c cei care sunt puternicii zilei nu sunt trimi#i de umnezeu, nu se $'ndesc la umnezeu, nu se $'ndesc la cei slabi, dec't numai !n treact, numai cu intenia de a-#i face propa$and. ?ericii cei ce flm#nzesc $i nseto$eaz de dre(tate" c aceia se vor stura! C2iar (ac5 "u !u"tem $rea u"i, c2iar (ac5 "u "e ma"i%e!t5m u"5tatea !au "u $ractic5m o u"5tate rea&5, totu8i i"ima "oa!tr5, i"terioru& "o!tru, co"8tii":a "oa!tr5 "e 'or e!c (e!$re o (re$tate a(e'5rat53 E!te dre(tatea lui Dumnezeu 8i i"ima "oa!tr5 !u%er5, 6"!etea*5 $e"tru acea!t5 (re$tate c2iar (ac5 "u !u"tem 6" !tare !5 o rea&i*5m3 Poate "ici "u "e-o ima0i"5m cu a(e'5rat3 ac fiecare dintre noi are un !n$er #i o con#tiin, o con#tiin care vine de la umnezeu, pe care venirea lui &isus ne-a curit-o de toat z$ura ne!nele$erii, atunci este numai !n puterea noastr a aplica le$ea dreptii sau a nu o aplica3 I" m7"a "oa!tr5 !t5 acea!t5 a&e0ere, (ac5 "u o a$&ic5m !u"tem $5c5to8i3 ar important pentru noi e c aspirm luntric la o dreptate, c aspirm la o sete ctre dreptate #i c umnezeu ne va stura c'ndva !n dreptatea !mpriei ;iului %u, atunci c'nd vor !mprai pe pm'nt adevrul #i dreptatea dumnezeiasc. ?ericii cei milostivi" c aceia se vor milui!

44J

Acea!ta !e a(e'ere8te c2iar 6" &umea "oa!tr5 $5c5toa!53 Dac e$ti milostiv" Dumnezeu te miluie$te3 Dac5 e8ti u" cu a&:ii, 8i a&:ii 'or %i u"i cu ti"e3 ac mila ta se manifest !n fapte, vei fi binecuv'ntat. ?i chiar dac cineva te va critica vreodat, nu va putea s nu recunoasc c e#ti milostiv, iar c'nd vei fi !n nevoie, s #tii c se va $si cineva s te miluiasc. Noi !$u"em c5 Dum"e*eu e!te (re$t, (ar 6"ai"te (e a %i (re$t, Dum"e*eu e!te 8i u"3 Dac5 Dum"e*eu ar %i "umai (re$t, "umai /u!ti:iar, 6" c&i$a acea!ta ar tre ui !5 $ierim to:i, $e"tru c5 !u"tem $&i"i (e $5cate, $5c5tuim tot tim$u&, 8i c7"( 'e"im &a i!eric5, $e!te tot3 -imic nu ne ine !n via din faptele noastre, ci numai mila #i iubirea lui umnezeu. ?ericii cei curai cu inima" c aceia vor vedea (e Dumnezeu! Dum"ea'oa!tr5 8ti:i %oarte i"e &ucru& ace!ta3 De aceea '5 (uce:i &a i!erici, &a m5"5!tiri, $e"tru c5 8ti:i c5 aco&o !u"t oame"i cura:i, care au o &e05tur5 mai a(7"c5 cu Dum"e*eu, care 6& '5(3 ?i '-am !$u! o(at5 c5 6mi $o'e!teau mo"a2ii (e!$re Printele Petroniu care e!te &a m5"5!tirea "oa!tr5 (i" S%7"tu& Mu"te, &a Pro(romu, c atunci c'nd se ru$a el, pe %f'nta >as apreau picioarele >'ntuitorului, !ns'n$erate. El !l vedea pe umnezeu3 Pe"tru acea!ta 8i "oi, (ac5 "e $5!tr5m i"ima curat5, ori (ac5 "e-o cur5:im, 'e(em $e Dum"e*eu 6"tr-u" %e& !au 6" a&tu&3 umnezeu poate s-i vorbeasc printr-o descoperire, vorbesc de descoperirile adevrate, nu de cele satanice, dar umnezeu !i vorbe#te #i prin ni#te inspiraii interioare, prin !nele$eri ad'nci ale unor taine ale m'ntuirii3 M5rturi!e!c c5 (e mu&te ori m-am ru0at 8i $oate (i" cau*a "ecre(i":ei me&e, Dum"e*eu "u mi-a 6m$&i"it cererea, (ar (e %oarte mu&te ori ru05ciu"ea mea !-a 6m$&i"it- >-am ru$at pentru alii, iar ru$ciunea s-a !mplinit #i m-am !n$rozit/ Ce !u"t eu, ca Dum"e*eu !5 a!cu&te ru05ciu"ea mea? Cum !$u"e $!a&mi!tu&, ce este omul ca s aib a$a cinste" s fie (uin mai (re1os dec#t ngerii K"3"3 P!3 J, C-HL? <"!5 nu pentru virtuile noastre umnezeu ne !mpline#te ru$ciunile, ci pentru buntatea Lui #i pentru credina cu care ne ru$m. ac avei inima curat #i v ru$ai lui umnezeu, El ascult cererea voastr3 % nu v ru$ai niciodat pentru rul cuiva/ "ei care fac ru, aceia se duc la vr:itori. De0ea a ai !5 te ro0i tu &a Dum"e*eu !5 %ac5 r5u cui'a, $e"tru c5 Dum"e*eu e!te u" 6"ai"te (e a %i (re$t, 8i a$oi, (e u"(e 8tii tu c5 ai (re$tate, $e"tru c5 tu e8ti !u iecti'9deseori avem !n fa numai interesul propriu #i uitm de adevr #i de dreptate. ?ericii fctorii de (ace" c aceia fiii lui Dumnezeu se vor c!ema! Ce& mai mare %5c5tor (e $ace a %o!t 9ri!to!3 E& a a(u! 6" &ume acea!t5 $ace, &a Ci"a cea (e Tai"5, c7"( &e !$u"e uce"ici&or S5i1 1.acea 8ea dau 'ou" >u cum d lumea, ci pacea 8ea dumnezeiasc/*3 6na este pacea !ncheiat prin armistiii, prin tratate care sunt rupte !n clipa urmtoare #i alta este pacea !n umnezeu. Toate tratate&e 6"c2eiate 6" &ume !-au !$u& erat cur7"(3 Au creat r5* oaie 8i mai $uter"ice (ec7t 6"ai"te3 De aceea a&ta e!te $acea (e!$re care 'or e8te M7"tuitoru& aici3 44M

S5 8ti:i c5 vremea comunismului # "u mai 'or e!c (e $er!ecu:ii&e roma"e, care au (at mi&ioa"e (e martiri # a dat #i ea milioane de martiri cunoscui #i necunoscui, cu morminte cunoscute #i necunoscute3 9u fost oameni care au mers la !nchisoare afirm'nd iubirea lor fa de @ristos #i purt'nd !n inima lor pacea Lui, oameni care, chinuii fiind, se ru$au pentru clii lor. ?i "u au %o!t ca*uri i*o&ate, ci mii 8i mii (e ca*uri 6" care oame"ii c2i"ui:i !e ru0au $e"tru cei care 6i c2i"uiau, $e"tru cei care 6i :i"eau 6" 6"c2i!ori, %ii"(c5 a8a !$u"e M7"tuitoru&, !5 "e ru05m $e"tru 'r5/ma8ii "o8tri?ericii cei (rigonii (entru dre(tate" c a lor este 9m(ria cerurilor! Toat istoria cre#tinismului e istoria suferinei. intru !nceput #i p'n la sf'r#itul lumii acesteia, cre#tinismul va fi persecutat !ntr-un fel sau altul, violent sau neviolent. Dar nu vor !nceta niciodat persecuiile, pentru c, a8a cum am !$u! &a 6"ce$ut, cre#tinul este ca un strin care nu are unde s-#i plece capul. 9ceasta este poziia noastr !n aceast lume #i vom fi pri$onii, bat:ocorii, vor r'de de noi #i vor spune c suntem nebuni. ?i vor spune c suntem mistici, ca 8i cum mi!tici!mu& ar %i o crim5, iar crima $o&itic5 ar %i o 'irtute3 9#a cum se fac astzi crime politice. Pentru c noi am !neles exact care este poziia lui &isus !n lumea aceasta #i mer$em pe calea Lui. ?ericii vei fi c#nd v vor ocr (e voi $i v vor (rigoni $i vor zice tot cuv#ntul ru m(otriva voastr din (ricina numelui 8eu! E!te o co"ti"uare &a %ericirea a"terioar5, $e"tru c5 "oi, (ac5 !u"tem $ri0o"i:i, 8i $er!ecuta:i, 8i at/ocori:i 6" &umea acea!ta, e!te $e"tru "ume&e &ui 9ri!to!3 Nime"i "u-& at/ocore8te $e u" !mi"tit, orice ar !$u"e, $e"tru c5 8tie c5 e !mi"tit3 Nime"i "u-& at/ocore8te $e u"u& care 8i-a %5cut o 'ia:5 %rumoa!5 6" &umea acea!ta3 ar pe noi lumea ne bat:ocore#te, !nvaii lumii acesteia ne bat:ocoresc, puternicii lumii ne bat:ocoresc. -e bat:ocoresc #i cei mici pentru c nu #tiu, n-au cuno#tin de adevrul credinei3 ?i totu#i trecem prin lume purt'nd pe frunte aceast cunun de spini spiritual, mrturisind pe umnezeu, ru$'ndu-ne pentru lume, pentru pacea lumii, pentru vr:ma#ii no#tri, pentru cei care ne fac ru #i pentru cei care ne fac bine. De aceea 6"c2eie Ii!u! 9ri!to!1 6ucurai-v $i v veselii" c (lata voastr mult este n ceruri! % cutm rsplata din ceruri. % nu cutm rsplata aceasta de pe pm'nt. Pentru c orice rsplat !n lumea aceasta trece ca o floare. 9 venit un v'nt, a dat o ploaie #i s-a scuturat. -umai plata din ceruri rm'ne ve#nic #i ea va !ncununa fruntea noastr la Fudecata de apoi #i !n viaa care urmeaz dup Fudecat. De aceea !$u"1 spo'edii-', /mprtii-', citii (ericirile i le aplicai" E'a"02e&ia "u e!te u" e=erci:iu i"te&ectua&, "u e u" e=erci:iu (e cu"oa8tere a 6":e&e$ciu"ii &ume8ti, E'a"02e&ia e!te u" e=erci:iu !$iritua& (e cea mai 6"a&t5 'a&oare3 I"!eam"5 !5 urme*i $e 9ri!to!3 4AF

Am e=$&icat ace!te Fericiri ca !5 6":e&e0e:i care e!te !e"!u& &or, 6"!5 citi"(u-&e aca!5 8i cu0et7"( $u:i", 'e:i 'e(ea ce !tare (e ucurie '5 'or tre*i 6" !u%&et ace!te Fericiri 8i $oate 8i $5rerea (e r5u c5 "u !u"te:i ca cei $e care Ii!u! 6i %erice8te3 S5 8ti:i c5 dincolo de posibilitatea noastr de !mplinire a poruncilor lui umnezeu st harul lui umnezeu, iubirea Lui pentru noi. 9ceasta nu ne prse#te nici !n cele mai $rele situaii, c'nd suntem asuprii, nici c'nd suntem !n pcate $rele, dac din ad'ncul sufletelor noastre stri$m. 1#isuse $ristoase, arat-mi mie sl'it Hn'ierea *a/*.*

MAICA GA@RILIA SI ADE@ARATA MARTURISIRE A ORTODOQIEI # AF (e a"i (e &a mutarea i" Im$aratia iu irii3 +DRA@50,4A 40,4 D5AR -4 CR>C4 Pu &icat $e %B 8ar %&'% W Cate0orii1 PConcentrateP du!ovnicesti" ?ratii mai mici ai lui 3ristos" 8arturisirea 6isericii" 8inuni si convertiri" -arinti si invatatori" 0fintii (rietenii lui Dumnezeu" (rietenii nostri W Pri"t

,>u o cunoastere pe care s-o dobandesti, ci o cunoastere pe care s-o patimesti 3 asta-i spiritualitatea ortodo<a)
Ne'oitoarea (ra0o!tei # Maica Ga'ri&ia a AJ martie 4MMA )>ulte suflete sfinte se departeaza de la noi fara sa lase in lume vreo urma, caci iubesc sa se ascunda in vesmantul smereniei. aca nu se $aseste vreun iubitor de @ristos care sa le puna in sfesnic, spre luminarea si folosul tuturor, acestea ar ale$e tacerea, potrivit indemnului apostolesc. 1'iata 'oastra 3 ascunsa cu $ristos in Dumnezeu* ,Co&3 E1E.3 <herontissa <avrilia BPapaiannis8 a %o!t u" a!t%e& (e !u%&et, care a trait cu u" !i"0ur te&1 !a !e %aca urmatoare Caii Dom"u&ui # a /ert%ei, a !&u/irii !i a (ra0o!tei %ara !%ar!it3 S-a "a!cut &a !%ar!itu& 'eacu&ui a& QIQ-&ea, i"tr-o %ami&ie i"!tarita (i" 'ec2iu& Co"!ta"ti"o$o& !i, i" urma tra0icu&ui >sc!imb de (o(ulatie (i" 4MAE, a %o!t "e'oita !a !e mute &a T2e!!a&o"ic3 esi i se asterne inainte o cale a slavei lumesti Beste a doua 4A4

femeie admisa, in acele vremuri, la o universitate $receasca8, ea ale$e, raspunzand unui lamurit imbold launtric, sa slu:easca lui @ristos si oamenilor1 i"ai"te (e i* uc"irea ce&ui (e-a& Doi&ea Ra* oi Mo"(ia&, $&eaca i" A"0&ia cu (oar o &ira i" u*u"ar, $e"tru a !tu(ia $e(o&o0ia !i $!i2otera$ia3 &n IO4J, isi deschide un cabinet, unde ii trateaza $ratuit pe cei saraci si le daruieste o buna parte din banii casti$ati de la ceilalti pacienti. &n timpul sedintelor, obisnuia sa rosteasca neincetat (u$aciunea lui &isus, iar multi se vindecau prin ru$aciunile sale b adesea, procedurile medicale erau doar o 1acoperire* pentru acestea. Du$a ra* oi, !e i"toarce i" Grecia !i (e!c2i(e u" ca i"et &a Ate"a3 I"!a, i" a"u& 4MHC, iu ita !a mama moare3 Ace!ta a %o!t mome"tu& u"ei !c2im ari ra(ica&e i" 'iata !a3 >8oartea mamei mi-a retezat ultima legatura care ma mai tinea inlantuita de viata obisnuita" materiala" a acestei lumi. Dintr-o data" eram moarta H moarta fata de lume), !cria ea mai tar*iu3 A $ri'e02eat i"trea0a "oa$te3 La"0a ea, icoa"a &ui 9ri!to! ra!$a"(ea o !tra&ucire or itoare, care um$&ea camera (e Lumi"a3 ?i-a inchis cabinetul, si-a daruit toti banii si toate bunurile celor saraci, hotarata sa vietuiasca in saracie desavarsita !i, cu toate ca a'ea (e/a a$roa$e !ai*eci (e a"i, !-a i"(re$tat !$re I"(ia, urma"( !i (e acea!ta (ata u"ui $uter"ic !imtama"t ca 9ri!to! o c2eama aco&o3 &n &ndia a a:uns doar cu haina de pe ea si cu o %criptura, unde va incepe sa le slu:easca leprosilor si saracilor din spitale si asramuri3 I" tot ace!t tim$, (e!i !-a co"%ru"tat (e "e"umarate ori cu 0uru!ii 2i"(u!i !i mi!io"arii $rote!ta"ti, n-a incetat sa-si pazeasca credinta ortodoxa, ferindu-se de sincretisme - ti"ea cu mare a0are (e !eama toate $o!turi&e Bi!ericii !i, cand era chemata sa se roa$e impreuna cu neortodocsii sau necrestinii, evita cu delicatete sa vina, !$u"a"(1 >)u ma rog cu glas tare si niciodata in tovarasia altcuiva. 8a rog singura" sau in biserica= dar (uteti veni la mine si sa-mi s(uneti ce mai e nou la o ceasca cu ceai-+3 upa cinci ani petrecuti in &ndia, acelasi <las care a chemat-o sa slu:easca saracilor a condus-o sa vietuiasca asemeni unei pustnice unsprezece luni in @imalaia. I" 4MHM, i"tra i" Ma"a!tirea S%a"tu&ui La*ar (i" @it2a"ia ,Pa&e!ti"a.3 Pari"te&e Ioa" (e aici i-a (at, i" $rimu& a", randuiala de a citi doar Evan$heliile si 1%cara* %fantului &oan, lucru pe care il face in ori$inal, cunoscand foarte bine $reaca veche. %ora <avrilia primeste schima mica patru ani mai tarziu, de la Parintele 9mfilohie B>a=ris8 din Patmos, la Pestera %fantului 9ntonie3 I" ce&e (oua (ece"ii ce 'or urma, Maica 'a a&ter"a tacerea (i" ma"a!tire cu u" a" (e !&u/ire mi!io"ara i" A%rica Ra!aritea"a !i cu a&ti trei a"i i"a$oi i" I"(ia, &a Uttar Pra(e!, a&aturi (e Ar2ima"(ritu& La*ar ,Moore.3 Pari"te&e So%ro"ie (e &a E!!e= a ru0at-o, tot i" acea!ta $erioa(a, !a $rimea!ca !taretia ma"a!tirii (e maici, (ar ea "-a acce$tat # a fost una din putinele dati cand n-a primit chemarile la slu:ire, care o tra$eau, de fiecare data, departe de tacerea si insin$urarea mult-iubita. 4AA

"ei din urma treisprezece ani de viata i-a petrecut in <recia natala, mai intai nevoindu-se intr-un mic apartament din 1pustia* 9tenei Bunde petrecea :umatate de zi in ru$aciune, iar cealalta :umatate povatuind si tamaduind multimile de suflete care-o cercetau., a$oi i"tr-o !i2a!trie $e care a i"temeiat-o i" i"!u&a Lero!3 9ici primeste in IOOI schima mare din mainile Parintelui ionisie de la %chitul athonit %fanta 9nna >ica, si adoarme in pace anul urmator. De!i o i!"uia !a &e treaca !u tacere, Maica Ga'ri&ia a trait mu&te i"tam$&ari mi"u"ate, $ri"tre care o tamaduire deplina din ultimele stadii ale bolii @od=in Bcancer limfatic8, dupa patruzeci de zile petrecute in spital si re$enerarea ochilor dupa o operatie de cataracta # (ar cea mai mare mi"u"e, (u$a cum o marturi!e!c cei care au cu"o!cut-o, era i"!a!i prezenta ei si dra$ostea sa atotcuprinzatoare, o ardere-de-tot inaintea omnului. elicatetea si deschiderea >aicii <avrilia se hraneau din nevointa sa tacuta, dar neincetata, si supunerea fata de poruncile lui @ristos3 esi se daruia cu totul celorlalti, socotea slu:irea sa un lucru neinsemnat. >)u va (uteti inc!i(ui ce bucurie am ca-i (ot ingri1i (e acesti batrani= @lumesc si rad cu ei Q si vad cum fetele lor (osomorate se insenineaza. Ce pacat ca-i doar ce'a trecator" Daca &ucuria nu 'ine din launtru I adica de la #z'orul ei I nu poate dainui. De indata ce-i (arasesc" e ca si cum n-as fi im(artasit niciodata cu ei bucuria 0a) 0cum inteleg cu'intele lui $ristos; J&ucuria mea sa fie in 'oi- nu precum da lumea 'a dau 7uR*oan 'L;'': 'J;%B. >aica n-a teoretizat niciodata Eiserica, viata crestina, societatea+ n-a facut niciodata diferente academice intre ru$aciune si slu:ire, contemplatie si faptuire. Ea doar iubea, cu dra$ostea ce vine din lepadarea deplina pentru @ristos, si lucra potrivit acestei iubiri Z uneori in 1activitati sociale*, alteori in isihie sin$uratica. Acea!ta, $e"tru ca I*'oru& (ra0o!tei !a&e era u"u& !i ace&a!i b Dum"e*eu, Ce& ce dragoste este' Ioa" C1J !i !i"0ur cu"oa!te mu&timea 'ieti&or $e care &e-a ati"! !i !c2im at $ri" roa a Sa3 Cu'i"te&e G2ero"ti!!ei Ga'ri&ia "e (e!co$era i"tr-o ma!ura 'iata !a (u2o'"icea!ca, care rama"e i"'a&uita i" tai"a tacuta a 'eacu&ui ce 'a !a 'ie b smerenie si dragoste intrupate) >Cineva mai (uternic ma ocrotea) I"tr-o "oa$te, $e ca"( era i" camera ei ,(i"tr-u" a!ram. !i !e ru0a, si-a deschis pentru o clipa ochii, si ce a vazut, Patul nu era la locul sau/ ?i-a inchis ochii la loc si a continuat sa se roa$e. &-a deschis din nou dupa o vreme, si s-a uitat pe $eam. -u mai putea vedea luna. 1?rbisem, a $o'e!tit ea mai tar*iu3 1*ulburata, am continuat sa ma rog si mai puternic) #n cele din urma, am adormit- cand m-am sculat dimineata, puteam sa 'ad din nou" 8i-am dat seama ca gurusii imi facusera ce'a atunci cand m-am intalnit cu 4AE

0ivananda ,cu"o!cut 0uru So02i", n.red.D in !olul mare si el m-a intrebat daca am dormit bine. SDaR" i-am s(us" Sfoarte bine!R 8i-a aruncat o (rivire nedumerita" s-a dus si a vorbit cu o disci(ola care batea ceva la o masina de scris" a(oi s-a intors si m-a intrebat iarasi" si i-a aruncat Tog!inului de langa mine o (rivire ciudata= *-am s(us din nou; SDa" foarte bine" multumesc lui DumnezeuR. 8-a studiat inca o data" fara sa mai s(una nimic= Cateva luni mai tarziu" am aflat ca facusera toate acestea prin c+emarea du+urilor rele, cu scopul de a-i speria pe strainii de'eniti incomozi sau de a-i JfermecaK sa ramana acolo pe 'eci. Cunosc o nemtoaica care a innebunit du(a tot ce i-au facut= Du(a cateva zile" 0ivananda in (ersoana a venit si mi-a sugerat sa ma mut la eta1ul su(erior" fiindca ma cazasera= in camera gresita! Am (astrat insa camera. Du(a aceasta" toti au ince(ut sa se uite la mine uimiti= @imteau ca Cine'a mai puternic ma ocrotea, iar eu am simtit ca era timpul sa plec de acolo)3 5rtodo<ia este lauda mea - 8aica @avrilia" ati calatorit (rin toata lumea. Cunoasteti indea(roa(e foarte multe ordine mona!ale; romano-catolice" budd!iste" !induse. Ati vazut organizatii si misionari (rotestanti. Ati vazut cum lucrarea lor misionara era finantata cu generozitate= iar dumneavoastra" o biata maica ortodo<a" aveati mi1loace materiale foarte limitate" atat (entru folosul (ro(riu" cat si (entru a-i a1uta (e altii. V-ati gandit vreodata ca ar fi fost mai bine daca ati fi fost altceva in loc de ortodo<a2 - oamne fereste/ -u/ -iciodata nu mi-a trecut asa ceva prin minte, nici pentru o clipa, fiindca tocmai 0rtodoxia este lauda mea- Imi a(uc ami"te ca o(ata ma a%&am i" irou& I"(irei Ga"(2i ,i" $erioa(a $rimei !a&e ca&atorii i" I"(ia, ca"( i"ca "u i"tra!e i" mo"a2i!m, n.red.D !i (i!cutam (e!$re u" $roiect a& ei3 "hiar atunci s-a intamplat sa vina o femeie si sa-i spuna, cu mine de fata. 1Cea cu care 'orbesti e cum'a 'reo calugarita catolica,*, iar <andhi i-a raspuns. 1>u, e din &iserica ?rtodo<a) >-ai auzit de ea, fiindca nu e<ista in #ndia, insa e o &iserica complet diferita.33 Iar ca"( am a/u"! &a Ieru!a&im, i" 4MHM, i" Ma"a!tirea "oa!tra e=trem (e !merita, au 'e"it &a "oi "i!te ca&u0arite cato&ice, care mi-au !$u!1 10sta-i ade'arata cale de 'iata a lui $ristos, fiindca aici sunteti lipsite de toate- noi, insa, a'em tot confortulC I"te&e0eti ce *ic? CF (e ca$ete a&e Maicii Ga'ri&ia 43 0rice loc poate deveni locul &nvierii. Este de-a:uns sa traiesti smerenia lui @ristos. A3 -u o cunoastere pe care s-o dobandesti, ci o cunoastere pe care s-o patimesti A asta-i spiritualitatea ortodoxa. E3 E=i!ta o !i"0ura e(ucatie1 !a i"'atam !a-L iu im $e Dum"e*eu3 C3 >ai bine iadul aici decat in lumea cealalta. 4AC

H3 -u-i important ceea ce zicem, ci ceea ce traim. -u ceea ce facem, ci ceea ce suntem. I3 Daca ai (ra0o!te $e"tru i"trea0a &ume, atu"ci i"trea0a &ume e %rumoa!a3 D3 "el cel ce iubeste nu ba$a de seama c-o face, asa cum nu ba$a de seama nici ca respira. J3 "and mintea nu este risipita in lucruri lumesti si este unita cu umnezeu, atunci si un &una ziua* pe care il zicem devine o binecuvantare. M3 Doar ca"( ci"e'a i"cetea*a !a mai citea!ca a&te carti i" a%ara E'a"02e&iei Ki" 0e"era& a carti&or (u2o'"ice!ti, $ro a i&, "3"3L i"ce$e !a !$orea!ca &au"tric cu a(e'arat3 Doar atu"ci, u"it cu Dum"e*eu $ri" Ru0aciu"e, $oate au*i 'oia &ui Dum"e*eu3 4F3 9desea umnezeu nu doreste fapta, ci intentia. E de a:uns sa vada ca esti $ata sa-& implinesti porunca. 443 "and umnezeu ne-a facut, ne-a dat viata si a suflat in noi uhul %au. uhul acesta este ra$oste. "and nu avem dra$oste, devenim cadavre si suntem cu totul morti. 4A3 -u-ti dori nimic altceva decat voia lui umnezeu si primeste cu dra$oste relele care vin asupra ta. 4E3 Sa "u ra!$u"*i cui'a cu rau& $e care ti &-a %acut, ci 'e*i-L $e 9ri!to! i" i"ima &ui3 4C3 %a nu spui niciodata. De ce mi s-a intamplat asta?* %au cand vezi pe cineva cu can$rena sau cancer sau orb, sa nu te intrebi De ce li s-a intamplat asta?) Cere-i &ui Dum"e*eu !a-ti arate ce&a&a&t ma& a& rau&ui3 Atu"ci 'ei 'e(ea, im$reu"a cu i"0erii cum !tau &ucruri&e1 toate sunt dupa randuiala lui umnezeu. Toate/ 4H3 aca ai $anduri de :udecata impotriva altcuiva, cere-& lui umnezeu sa se in$ri:easca de tine in acel ceas, ca sa-l poti iubi pe acel om asa cum il iubeste El. 9tunci umnezeu te va a:uta sa-ti vezi starea. aca L-ai vedea pe @ristos, ai mai :udeca, 4I3 Tot ce spunem ramane in vesnicie. 4D3 "and avem nevoie, umnezeu ne va trimite pe cineva. Toti suntem impreunacalatori. 4J3 "ei ce traiesc in trecut sunt ca morti. "ei ce traiesc in viitor, in inchipuirile lor, sunt naivi, pentru ca viitorul e doar al lui umnezeu. Eucuria lui @ristos se $aseste doar in clipa de fata, in Prezentul vesnic al lui umnezeu3

4AH

4M3 >ai bine sa rostesti (u$aciunea lui &isus cu $las tare, decat deloc. AF3 Tulburarea si $ri:a sunt pentru cei ce n-au credinta. A43 ra$ostea este doar pe "ruce. AA3 9sa cum umnezeu te iubeste pe tine, il iubeste si pe dusmanul tau. AE3 9r trebui sa facem in asa fel incat sa traim in lume ca uleiul si apa dintr-o candela, care nu se amesteca si altfel sunt intru si pentru umnezeu. in lume, sau nu din lume. AC3 Toti suntem vase, uneori ale Luminii, alteori ale &ntunericului. AH3 "a sa se savarseasca o minune, e dea:uns sa iubim. -ici ru$aciunea, nici metania n-au asa putere/ AI3 E=$erie"ta m-a i"'atat ca "ime"i "u $oate a/uta $e "ime"i, oricat (e mu&t !i-ar (ori, (i" (ra0o!te, !-o %aca3 %in$urul a:utor vine doar de la umnezeu, cand e vremea %a. AD3 aca-L avem pururea pe umnezeu in minte, si umnezeu ne are pururea in minte. AJ3 -u trebuie sa hotaram pentru altii. %a-i lasam in seama in$erilor si vor $asi cea mai buna solutie. AM3 "and vorbim si cineva ne intrerupe, sa nu continuam. &nseamna ca nu va auzi ce avem de spus. &n$erii fac asa. EF3 Tot ce ni se intampla este doar din vina noastra. E43 &n fiecare dimineata, deschide o pa$ina noua si iscaleste-o in alb. %i lasa-L pe umnezeu sa scrie ce voieste. EA3 e nu vei a:un$e in pra$ul deznade:dii, nu vei vedea nicicand Lumina. EE3 Precum %imon 7irineanul, sa fim $ata sa sarim in a:utorul aproapelui nostru. EC3 %in$ura bucurie adevarata este eliberarea de $ri:a. EH3 "ea mai puternica ru$aciune este Epicleza Bpo$orarea %fantului uh8 de la umnezeiasca Litur$hie. EI3 ra$ostea este o bomba care nimiceste tot raul. ED3 6nii vor sa a:un$a la &nviere fara sa treaca pe calea <ol$otei. 4AI

EJ3 Ni si noapte binecuvanta-vom pe omnul pentru darurile ce ni le da/ EM3 Putine cuvinte, multa dra$oste. Pentru toti. 0ricine ar fi ei. CF3 "ea mai mare parte a ru$aciunii mele este de multumire. "e altceva sa cer, daca am totul,

Ca$ca"a e!te ca, i" a$roa$e toate !ituatii&e !imi&are care (e/a !u"t co$&e!itoare, &a ace!t 0e" (e (robleme-cauza !au (e (robleme-(rovocare !e ra!$u"(e cu u" 0e" tot mai ti$ic !i $re'i*i i& (e reactii )re'o&utio"are+, i"!otite (e $ro$u&!area u"or &i(eri (e o$i"ie, care cauta sa capteze toata revolta populatiei intr-o directie de revolta, care este adesea nu numai radicala, ci de-a dreptul extremista. Si a!t%e& omul este pus in pozitia imposibila de lose[lose*, de sah-mat, de situatie fara iesire* 1omeneasca"2. frontal, gu'ernul si corporatiile care !a'ar!e!c a u*uri (i" ce i" ce mai mari, $a"a &a ce&e tota&e, a !o&uti!te, %ara (re$t (e a$e& $e o ca&e o i!"uita, /uri(ica, $a!"ica; de pe flancuri, o presa LoficialaM 1mainstream2 care 'e(e i" orice atitu(i"e (e re!$i"0ere a u"or $ro(u!e %armaceutice ,!i "u "umai. o (o'a(a (e %a"ati!m !i e=tremi!m co"(am"a i&e; din spate, agentii pro'ocatori anti-sistem care comaseaza pe fa$ase controlate ener$iile* de indi$nare ale corpului social si pe care le impin$ cu putere spre revolta - daca se poate cat mai 'iolenta e cu atat mai LbineMEste $enul de situatie in care sistemul* :oaca la ambele capete, cu doua maini, pe deasupra vederii noastre. provocand atat problema, cat si reactia Bcontrolata8 la ea, (e!$re care (i!cutam o(ata, i"tr-u" cu totu& a&t co"te=t, i"ca u"u& (e!tu& (e mi"or, &oca& !i $u"ctua&1 )SISTEMUL+ !au CUM LUCREAZA SATANA )LA DOUA MAINI+3 Paca&ea&a e!te a"a&a, !i totu!i !u ti&a3 9parent si lo$ic, din bun-simt, daca esti om sanatos si credincios, nu ai cum sa nu fii de partea celor revoltati* si sa nu fii, reflex, anti-sistem*. E %ire!c ca i" co"!tii"ta ta !a re!$i"0i !i !a %ii i"(i0"at &a ma=imum 4AD

(e toata acea!ta $re!iu"e %ara $rece(e"t (e co"tro& tota&, (e otra'ire, (e a0re!iu"e i(eo&o0ica !i (e $er'ertire mora&a care !-au 0e"era&i*at, $e"tru a (i!tru0e tot ce i"!eam"a cre(i"ta curata, "orma&itate, tra(itie, 'iata, !a"atate, %ami&ie, i"timitate, &i ertate, etc3 Pro &ema, &a care $rea $uti"i re%&ectam, e!te i"!a atunci cand oamenilor li se canalizeaza colectiv aceste ener$ii ale disperarii si ale furiei firesti "u i"!$re o (irectie (e a!umare i"te&ea$ta, matura, a c2iar (u2o'"icea!ca !i ec&e*ia&a, !a *icem, i" ca*u& "o!tru, a $ro'ocari&or ,'e*i aici., ci spre trasee revolutionare*, eroice*, haiducesti*, multe de:a pre$atite si coapte* din vreme, spre solutii* incarcate poate si de o aura mistica, avansate de lideri providentiali* iesiti de nicaieri, care au forta si carisma* de a le deturna si exploata nemultumirile si nevoile inspre cele mai prime:dioase forme de asociere si de actiune3 I"tot(eau"a, mai a&e! $e"tru cei o i!"uiti !a ia (e u" tot ce circu&a me(iatic, mai a&e! (aca a$a!a $e uto"u& (e a&arma !i e!te im$arta!it )'ira&+ (e mu&timi a"o"ime, (ar !o&i(are, 'a rama"e 'a&a i& ri!cu& (e a "u 'e(ea i"tre0u& )ta &ou+ a& !ituatii&or, cu toate (ate&e $ro &emei !i (e a ca(ea (i" &ac i" $ut, (e a !e aru"ca cu ca$u& i"ai"te, &a $rimu& !tri0at a$are"t mai cre(i i& (e ti$u&1 +Du(a mine! 3 E i"como( (e acce$tat, (ar ar tre ui !a %ie (e i"te&e! oricuarui om (otat cu $uti"a re%e&e=i'itate !i cu o mi"ima i"te&e0ere a i!toriei, a actiu"ii !tructuri&or ocu&te (i" !ocietate ,%ie e&e !er'icii !ecrete !au or0a"i*atii )(i!crete+. !i a mer!u&ui &umii (e a!ta*i, ca la nivelul de perfectiune a controlului societal la care s-a a:uns, pur si simplu -6 %E P09TE ca $ulerele albe* sa nu tina cont si sa nu prevada din vreme strate$ii de infilitrare si de deturnare a oricarei forme de opozitie fata de a$enda oficiala*. E cu "e$uti"ta !a "e i"c2i$uim ca )o$o*itia+, )(i!i(e"ta+ !i )re'o&te&e+ (e or(i" co&ecti', mai ales cand iau o forma foarte explicita, publica, $ala$ioasa, ostentativa si cu impact popular, de succes la mase, ca"( co"ti" c2emarea c&ara (e i"re0ime"tare (i!ci$&i"ata, ca"( !e co"turea*a i(eo&o0ic !i (e'i" "i!te %e"ome"e (e o %orta !i (e o i"%&ue"ta re(uta i&a ar %i &a!ate !a !e "a!ca !i !a !e (e*'o&te &i er, (e ca$u& &orG intotdeauna aceste structuri au apelat la diversiuni. iavolul insusi este >arele iversionist al &storiei. Sa "e im atam (eci cu ama0irea ca (e acea!ta (ata "e-a uitat !i ca "u 'a mai !ti !a ia c2i$u& ) i"e&ui+, tocmai acum cand, dupa atata amar de vreme, si el, si fortele omenesti care ii slu:esc, au capatat o experienta uriasa, s-au iscusit si s-au rafinat pana la nivele de neima$inat,/ Pri" urmare, (e ce am %i atat (e cre(u&i !i (e "ai'i i" %ata oricarei $o!i i&e (i'er!iu"i, &ua"( (e u"a, (e-a 0ata, orice )'er!iu"e+ a rea&itatii care "i !e 'a"tura, )!a&'ator+ $ri" %ata oc2i&or "o!triG 2ame!iti (u$a certitu(i"i i* a'itoare, (u$a (re$tate !i a(e'ar, (u$a &i ertate, (ar !i (u$aG predarea in fata unei autoritati care sa ne scuteasca sa mai reflectam si singuri?9ma$irea este foarte mare atunci cand ne centram numai pe abuzurile oficialilor*, pe propa$anda acestora, pe planurile asasine ale elitelor antihristice Bmai mult sau mai putin secrete8 ale planetei, care, iata, au devenit tot mai a$resive, mai ostentative, mai concertate, mai fatise si mai reusinate. E!te $uti" $ro a i& ca totu& !a %ie i"tam$&ator !i e!te %oarte $rime/(io! !a te aru"ci !i !a mu!ti momea&a (e a reactio"a !$o"ta", re%&e=, re'o&tat !i (i!$erat, (u$a cum e!ti $ro'ocat !a o %aci, !i (e a te duce rapid dupa aceia care iti ofera, suspect de $eneros, planuri si trasee de salvare foarte lumesti, care iti re(uc a"=ietatea !i iti 2ra"e!c (e$e"(e"ta $!i2o&o0ica, care !tiu !a-ti 4AJ

'a"(a i&u*ia ca e!ti +(e maini bune" ca "u mai e!ti !i"0ur !i 'u&"era i& i" %ata a!a&tu&ui 0e"era&i*at !i (e*&a"tuit a& rau&ui, !i ca, im$reu"a cu toti cei &a %e& (e re'o&tati ca !i ti"e, !u co"(ucerea u"ui &i(er i"'e!tit cu toata i"cre(erea, 'eti $utea c2iar ra!tur"a acea!ta or(i"e crimi"a&a3 Co"!tatam, (e a&t%e&, ca mai toate siteurile principale americane anti-sistem, de la =lobal 9esearc+ la >atural >eNs # !i ace!tea !u"t (oar (oar cate'a (i" ce&e 'eri%icate au intrat in fibrilatie de cand cu revoltele din tarile arabe din 9frica, revolte pe care unii* le doresc a fi provocate si in %69. Ne a(ucem ami"te !i (e rece"tu& come"tariu a& &ui Noam C2om!RS, u" cu"o!cut i"te&ectua& !ta"0i!t, (ar !i &i(er (e o$i"ie a"ti-!i!tem3 9sadar, acum pretutindeni se aplica proverbul. ,bate fierul cat e cald* A caci se simte in aer miros de pucioasa A adica se cauta sa nu fie cumva ratat momentul, ca tot se afla pe 'al spiritul re'olutionar. Ate"tie i"!a ca"( 'a&u& ace!ta e!te )c2emat+, e!te $ro0ramat !a 'i"a !i &a "oi, c2iar (aca, %ara (oar !i $oate, e& 'a tre ui )tur"at+ i" %orme )a(a$tate+ !$eci%icu&ui &oca&, (eci !a "u "e a!te$tam &a re$etitii &a i"(i0o a&e re'o&te&or (i" &umea ara a- Este esential sa fim foarte precauti, atenti si tre:i la tot ce apare astazi, de oriunde ar veni, e esential iarasi sa nu ne credem niciunul dintre noi liberi de inselare !i !a "e temem (e orice 'i"e !u i"%ati!area )(re$tatii+, a ) u"e&or i"te"tii+, (ar "u cu (u2u& !i cu mi/&oace&e &ui Dum"e*eu, a&e E'a"02e&iei3 %a ne amintim ca asa va lucra si 9ntihristul, si asa lucreaza si inaintemer$atorii sai. nu prin raul explicit, nu punandu-si Bla fi$urat vorbind8 coarne si $heare la vedere, ci pozand in personificarea Einelui si a )irtutii. Sa !tam i"e, !a !tam cu %rica, !a &uam ami"teG Si !a !tam i" Bi!erica, mai &i$iti (ecat orica"( (e S%i"te&e Tai"e, (e ru0aciu"e, (e Litur02ie, (e !&u/ e, (e (u2o'"icG Acea!ta noua etapa, a conspiratiilor pe fata, $oate i"!em"a mai mu&te &ucruri1 4. Ca de:a elitele $lobale nu se mai ascund $rea mu&t (u$a $er(ea, semn ca se simt total stapane pe situatie, ca e!te (e/a, cu in$aduinta lui umnezeu, oricat (e 0reu "ear 'e"i !a acce$tam, ,ceasul lor si stapanirea intunericului, ca &ucruri&e au i"trat i" &i"ie (rea$ta i"!$re im$&i"irea $rorocii&or e!2ato&o0ice, iar !ta$a"ii &umii "u mai au acum "iciu" %e& (e teama (e "ime"i !i (e "imic; A. Ca tre uie !a %im co"!tie"ti ca nu intamplator acestia isi permit acum, cu atata usurinta, sa lase nu doar sa transpire*, ci chiar sa prolifereze din belsu$, dezvaluirile* si demascarile* identitatii si planurilor pe care le pun la cale. Ce& $uti" a unora (i"tre e&e ,faceti si un e<ercitiu si urmariti intr-o librarie sau c!iar intr-un !i(ermarAet cate titluri de literatura senzationala des(re cons(iratii" bilderbergi" illuminati e<ista. De1a se (oate vorbi de o industrie in domeniuDG La puterea imensa si reala pe care o dispun, mai ales asupra circulatiei informatiei Bsi, prin excelenta, asupra internetului ca mediu predilect de circulatie8, este de la sine inteles ca au avut si un interes strate$ic in a da drumul la supapa, i" a a&ime"ta c2iar acea!ta te"(i"ta, e=trem (e )ma"oa!a+, a u"or ma!e &ar0i (e a (eti"e u" )acce!+ %aci& &a +secretele cele mai secrete a&e !ce"arii&or (e co"(ucere !i (e (i!tru0ere a &umii3 Fii"(ca 4AM

nu este exclus ca tocmai sub aceasta noua perdea de fum* cat mai intinsa cu putinta, prin $ala$ia si revolta starnite, intretinute si diri:ate atent catre paroxism, sa se poata camufla si mai bine adevaratele pericole sauC sa dea nastere unor ,efecte secundare mult mai profitabile pe termen lun$ pentru strate$ii sinistri ai mersului planeteiC. ar toate cu in$aduinta lui umnezeu/ 6n scop perfid al acestor scur$eri poate fi si cel de natura psiholo$ica, iar aici e!te ca$ca"a i" care %oarte mu&ti (i"tre "oi $utem ca(ea, c2iar %ii"( ma"ati (e ce&e mai u"e i"te"tii3 Se co"turea*a # !i "e re%erim aici &a *o"a (e critica !i o$o*itie %ata (e )!i!temu&+ 0&o a&i*a"t # un anumit tip de climat psiho-social in care oamenii sunt formati, practic, in asa fel incat sa fie tinuti intr-un continuu suspans, intr-o stare de tensiune si a$itatie, cu adrenalina ridicata, pentru ca si aceasta dispozitie este una E 9%TEPT9(E, dar nu este asteptarea cea vie si sanatoasa, eshatolo$ica, a lui @ristos, ci a/u"0e !a %ie o ta"/ire, o com$&acere !au o adictie mor i(a i" toata re0u&a (u$a +evenimente a(ocali(tice3 9sistam, practic, la o substituire inconstienta a trezviei si a prive$herii duhovnicesti cerute de @ristos pentru ,asteptarea 8irelui cu alarma si surescitarea psi+ologica, !tare a&e carei roa(e (u2o'"ice!ti $re(i!$u" !u%&etu& mu&t mai (e0ra a catre $rimirea ce&ui care 'a 'e"i ca %a&! Me!ia3 Sa ti"em !eama (e ce&e !cri!e i"tr-o prorocie a %fantului -il 9thonitul. $rana lui 0nti+rist este tulburarea oamenilor caci, cand se 'or tulbura oamenii, atunci el se 'a bucura) De aici, $e &a"0a cri*a tot mai acuta (e or(i" !ocia&, $ro'i"e !i efectul* atitudinilor revolutionare*, ale caror seminte* sunt aruncate astazi pretutindeni si in toate felurile, prin a'area, alimentarea si mentinerea oamenilor intr-o stare de tulburare totala, de a$itatie sterila si de dependenta bolnavicioasa de toti acei stimuli informationali* care ii obisnuiesc cu informatii soc de culise*, cu senzatii tari* si demascari* - i" rea&itate tota& i"uti&e $e"tru 'iata !i $e"tru ma"tuirea &or trezind insaC porniri de revolta nestavilita, dorinta de protest continuu, suspiciunea, ura, impulsul spre razbunare. Nu "umai i" ceea ce $ri'e!te or(i"ea !tata&a, i"ter"atio"a&a, a"cara, cor$orati!ta, etc3, ci si in ceea ce priveste autoritatea Eisericii, $ri" mi"area re$ere&or ei (e i"cre(ere, (e !ta i&itate !i ec2i&i ru3 )ezi. Eseu profetic despre ce ne asteapta. L&T6(<@&9 -E9<(9 9 L6& "9&- pre$atita de semintele rautatii, urii si razvratirii aruncate pretutindeni acumC "and extremele se trezesc din adormire. >9%0-E(&9 %& ELT(E>9 (E9PT9 ;(E9>9T9 -9(&LE L9 >&(0%6L %9-<EL6&C e ce s-a tinut la Eucuresti "omisia Trilaterala, (0>9-&9. ELPE(&>E-TP&L0T PE-T(6 -069 0( &-E >0- &9L9. "e spune ideolo$ul comisiei, Nbi$nie\ Erzezins=i, 4EF

0zi in *unisia, maine in toata lumea? 0 -069 E(9 9 (E)0L6T&&L0(. Ce rol %oaca #nternetul in configurarea >oii ?rdini? ]&7&LE97%. echivalentul lui II septembrie pentru internet si mi:loc de realizare a mutatiilor $eopolitice dorite de %69 si &%(9EL, ]&7&LE97% are ca misiune si destabilizarea Eisericii 0rtodoxe, "(6"E9 "(E%T&-6L6& )(E>6(&L0( E PE 6(>9. intre Leviathanul intereselor si silniciilor euro-masonice si dumnezeul* furios si turbulent al zelotilor extremisti 6-9 &- E0L&LE "(E%T&-6L6& P0%T>0 E(-. %E>9-9(E9 "6 )0L6PT9TE 9 %>&-TEL&& 0T(9)&T09(E 9)9- "@&P6L >9(T6(&%&(&& 9 E)9(6L6&*. ,Ce eti tu? Lupttor al lui $ristos sau lupttor al dia'olului? :tii c e<ist i lupttori ai dia'olului? I" $&u!, a!a cum arata !tu(ii&e rece"te (e!$re e%ecte&e i"ter"etu&ui, ace!te (e*'a&uiri!uro0at !u"t momeala perfecta prin care oamenilor li se da sentimentul unui fals activism si chiar eroism, a& u"ei $artici$ari (irecte &a &ucruri )0ra'e+, )im$orta"te+, %u"(ame"ta&e3 A!t%e&, omul devine tot mai izolat si mai abstras de la viata sa reala, deseori de la obli$atiile sale minimale crestinesti sau omenesti, pentru ca traieste cu senzatia e'enimentului capital, a ,datoriei ultime, si, prin urmare, cu inchipuirea ca el este cineva care conteaza la o scara mult mai mare, istorica, (e 'reme ce are $ri'i&e0iu& !a )$artici$e+ ,o $artici$are-!uro0at, $ri" ta!tatura !i mo"itor., !a )(i uia!ca+ u"e&te&e Rau&ui !i !a &e co"(am"e, %aci&, cu u" c&icR3 I" rea&itate, "e temem ca "e autoama0im %oarte mu&t, noi totiC si ca suntem, vorba staretului 9ntonie, de:a, demult, niste soareci prinsi intr-o capcana, iar )$i!ica+ !e amu*a acum co$io! (e * ateri&e "oa!tre ri(ico&e, a!te$ta"(, !a(ic, (oar mome"tu& $otri'it $e"tru a "e curma cu u" 0e!t, ru!c, toata libertatea controlata pe care ne-o irosim cu sar$ C Ce ar trebui sa facem acum si ce sa nu facem, ce sa nu mai asteptam? "E T(9&> 9%T9N&, "E B-68 %E >9& P09TE ;9"E, ;ericitul >artir )9LE(&6 <9;E-"6 A mai aproape de noi ca oricand, prin cuvantul si exemplul sau profetic 38 ca nivelul :ocului* este atat de ridicat i"cat "umai ci"e "u e!te ate"t !e 'a &a!a $aca&it (e aparente, fie ca acestea vin prin minciunile adormitoare si prin pre%udecatile teoriilor mainstream ,care re!$i"0 !i ri(icu&i*ea*a a $riori orice %e& (e e=$&icatie cons(irationala a i!toriei., fie ca vin prin ,'irusii si ,troienii atasati aproape obligatoriu teoriilor conspirationiste lumesti - atunci cand acestea au la baza o logica vadit nedu!ovniceasca" de neasumare a (acatului si de identificare (ur ideologica sau etnica a unor +vinovati " atunci cand se bazeaza" (e langa realitati de culise de1a +consacrate" si (e legende" !oa<-uri" (e fa(te neverificabile" cand a1uta sa crcule si sa 4E4

(rolifereze (e (iata into<icari aruncate intentionat ,pe piata cu functie de test, ca"( acor(a mai mu&t cre(it !i mai mare i"!em"atate !ur!e&or a"o"ime, care "e &i'rea*a !eturi com$&ete (e )certitu(i"i+ i"!e&atoare, (ecat 'oii &ui Dum"e*eu %acute cu"o!cute $ri" $rorocii&e S%i"ti&or, 'a&i(ate (e Bi!erica !i cu intelesuri descoperite -6>9& inimilor smerite, care se tin strans de randuiala si Tainele Eisericii, precum si de poruncile lui umnezeu. Fii"(ca !$u"e S%a"ta Scri$tura1 +Ca multi oameni mari si slaviti sunt" dar tainele se descopar celor smeriti ,I!3 Sir3 E, 4M. Cei ama0iti (e ma"(rie !i !&a'a (e!arta, cei $rea im$ra!tiati, cei $&i"i (e !i"e $e"tru cu"o!ti"te&e &or !i $rea i"cre*atori i" )i"%ormatii+ , ar%e !i *'o"uri, cei lipsiti de puterea uhului lui umnezeu lucrator viu in ei, cei a$itati, revoltati, infierbantati si incrancenati nu vor avea uhul care sa-i a:ute sa intelea$a ceea ce este esential si sa reactioneze dupa voia lui umnezeu, c2iar (aca ar %i i"armati, a$are"t, cu toate i"%ormatii&e3 #n orice caz, ceea ce este prea pe fata denota ca sunt multe capcane ascunse pe cale !i ca ra!$u"!uri&e %aci&e, i(eo&o0ice, $rete"tia !au $arerea ,(e !i"e. ca $utem (eti"e )c2eia+ (eru&arii A$oca&i$!ei $e a*a (e i"%ormatii &a!ate &i ere $e reteaua TTT ,$e care !tim ci"e o !ta$a"e!te !i (iri/ea*a., i"cre(erea a !o&uta %ata (e (e*'a&uiri&e !e"*atio"a&e !i +ca$ita&e+ %ata (e ace!te !u iecte $ot !a %ie tot atatea $i!te %a&!e $e care !u"tem trimi!i, $oate !i $e"tru a "e ocu$a cat mai $uti", (aca !e $oate DELOC, (e ,singurul lucru care trebuie si sin$urul lucru care ne poate salva de ur$ia care sta sa vina... Cat (e!$re "oi, ca !i cre!ti"i, ar tre ui !a "u uitam e!e"tia&u&, a"ume, ca "u e!te ce& mai im$orta"t ca e&ite&e co"!$ira Bun lucru de:a mai presus de orice indoiala8, "ici cum !e "ume!c !i cum !u"t or0a"i*ate e&e, ci mai a&e! de ce &e reu!e!c co"!$iratii&e si, mai ales, ce avem noi de facut, Perspectiva socio-politica, oricat de valoroasa pana la un punct, este limitata si, inevitabil, infestata* si ea de tot felul de virusi* lumesti diversionisti, asa ca trebuie sa lase loc, pana la urma, perspecti'ei du+o'nicesti, tot la fel cum intelepciunea nebuna a acestei lumi trebuie supusa intelepciunii de taina a lui umnezeu. "e ne va salva de valurile ur$iei care va urma, "e avem noi de facut astazi pentru a ne mantui si pentru a ne pre$ati de incercarile ce vor veni, E %T9(E E 9L9(>9. E%TE T(EE6&-T9 E >6LT9 (6<9"&6-E "6 6(E(E/

4EA

%9 &-"EPE> %9 -E P(E<9T&>C "6> %& PE-T(6 "E, "6 "E )0> T(E"E &-"E("9(&LE )(E>6(&L0( -09%T(E, ,CU8 >7 F?8 80>*U# >?#? P(E<9T&T&-)9, (9<&& E6-EL6L6&, P(E<9T&T&-)9/ +Dumnezeu caut la lucrarea tainic a inimii: la lucrarea cea dinluntru" nu la cea dinafar. C!nd se e<agereaz cu lucrarea de dinafar, cum se /nt!mpl acum, e semn c s-a prsit lucrarea luntric,) K333L

I" cautarea )mai"ii ca&(e a &ui Dum"e*eu+3 SOL[ENITAN SI CAUZELE PROFUNDE SI ESENTIALE ALE RAULUI DE@ENIT TOTALITAR3 De ce reu!e!c co"!$iratii&e? ,II. Pu &icat $e K& 0e( %&'& W Cate0orii1 Ale<andr 0ol1enitin" Documentare" 3rana du!ului U -R4D*C* 0* C>V*),4 D4 ?5/50" 8arturisitorii si 0fintii inc!isorilor" -ortile *adului" Vremurile in care traim W Pri"t

)ezi si. 9lexandr %ol:enitan. 0>6L-;L6)&6, "6 0 &-&>9 >9(E "9T (6%&9. 87C0>#@8UL =UL0=ULU# B&8 9l. %ol:enitin A "9- %& E "E %E T(E"E P(9<6L -ELE<&6&(&&, %& E "E %E>&-TELE "(6N&>&& -6 96 ;0%T %T9(P&TE &- &-&>&LE -09%T(E, B&&&8 (eeducarea azi. 6@6L E0L%E)&%>6L6&, L9 L6"(6 P(&-T(E "(E%T&-& %& &-%EL9(E9 & E0L0<&N9(&& %&%TE>&"E* 9l. %ol:enitin A cum devine fiinta umana rea si cum devine buna, Ura i"treti"uta i" mo( (e&i erat !e ra!$a"(e!te a!t%e& i" /ur, co"tami"ea*a tot ce e 'iu, 'iata i"!a!i, &umea cu cu&ori&e !a&e, !u"ete&e, %orme&e, tru$u& ome"e!c3 ,G. I" co"(itii&e 4EE

i" care la orizont se profileaza evenimente $lobale amenintatoare, care stau sa se pravaleasca asupra noastra precum niste munti, $oate $area "e&a&ocu&ui &ui !a reami"te!c i(eea co"%orm careia ceea ce 2otara!te e=i!te"ta !au "o"-e=i!te"ta "oa!tra ,a ome"irii, "3tr. !e a%&a i"tai (e toate i" %iecare i"ima ome"ea!ca, i" %e&u& i" care i"ima a&e0e i"e&e !au rau&3 BC8 -oi, prin e$oismul nostru zilnic si inconstient, facem sa se stran$a latulC*

A&e=a"(r So&/e"iti" a %o!t u" mare cu"o!cator a& sistemului totalitar comu"i!t !i "u "umai3 Dar cu"oa!terea ace!tui !i!tem "u a %o!t u"a teoretica, &uata (i" materia&e co&$ortate ci"e !tie cum !i (e ci"e, !i "ici macar o cu"oa!tere i*'orata (oar (i" i &ioteca3 9 patimit, a experiat in carnea sa ma&a=oru& i"%er"a& a& Gu&a0u&ui, a %o!t martor a& mii&or (e $ri*o"ieri i"ta&"iti i" $eri$&uri&e !a&e !i a a!cu&tat mii (e marturii (irecte (e &a 'ictime&e terorii3 A!a(ar, cu"oa!terea !a a %o!t cu"oa!terea care 'i"e (i" (rezenta marturisitoare in +arena !i (i" durerea crucii. Di" ace!t moti', conceptia sa asupra imperiului totalitar nu este una lumeasca, ri$ida si ideolo$ica, ci una profund duhovniceasca. So&/e"iti" mer0e (irect &a ra(aci"a rau&ui, %ara !a !e o$rea!ca, i" ace!t (rum a& co orarii i" i"%er", &a e=$&icatii %aci&e care i"&atura $o!i i&itatea depistarii bolii du+o'nicesti $rave a omenirii !i, $ri" urmare, care i"&atura $o!i i&itatea 'i"(ecarii3 E!te ceea ce i& %ace !a %ie, a!a cum !$u"eam !i i" $rimu& materia&, un glas (rofetic. Care !u"t cauzele raului care a (ec&a"!at (e*a!tru& o&!e'ic, (u$a A&e=a"(r So&/e"iti", (aca am i"cerca o !i"te*a? pierderea puritatii si tariei credintei ortodoxe a $o$oru&ui ru! e"(emica stare de slabiciune a elitelor &mperiului Tarist, intodeauna in urma pro'ocarilor 'remii, i"ca$a i&e !a &e ti"a $a!u&, !a &e a"tici$e*e, !a &e ra!$u"(a i" mo( a(ec'at cri*a !$iritua&a a i"te&i02e"itiei ru!e!ti, inflorirea* nihilismului, utopismului si ideolo$iei revolutionare, a"ar2ice, 'io&e"te a(a"ca cri*a !$iritua&a a e'rei&or, permeabili, endemic, la curentele revolutionare utopice si la promisiunea instaurarii unei noi societati in care sa :oace rolul de $hid, ca o ra!cum$arare i!torica %ata (e !ituatia (e $er!ecutati i" care !e auto-$erce$eau3 Pri" urmare, i"ai"tarea rau&ui i!toric i" &ume $oate %i !u$ri"!a !i $ri" a'a"!u& u"or i(eo&o0ii care o%era e=$&icatii a!u$ra &umii3 Fara i(eo&o0ie, a!a cum 'om 'e(ea !i i" materia&u& urmator, %a$tuirea rau&ui &a !cara i!torica "u ar %i $o!i i&a3 Nu a"0re"a/u& i"!titutio"a& !au meca"i!mu& o iecti' a& $uterii $oate (etermi"a oame"ii !a %aca rau !i !a !e a%u"(e i" $acat, ci acapararea mintii lor de catre $andurile rautatii. Iar acea!ta rautate "u !e $oate i"%iri$a i" mi"tea omu&ui (ecat $ri" oferirea unei :ustificari a raului, decat prin prezentarea acestui rau drept cel mai mare bine, $ri"tr-o o$eratie (e 4EC

mi!ti%icare !i (e &ic2i(are a %u"(ame"te&or 0a"(irii "orma&e3 A!a(ar, i" trecut ca !i i" $re*e"t, e=$&icatia rau&ui co"!ta i" lucrarea de ama$ire a omu&ui, caruia i !e 'a"tura i" %ata oc2i&or posibilitatea ma$ica de intemeiere a unei lumi in care sa fie propriul dumnezeu al propriei 'ieti) Aceea!i i!$ita (i" E(e", re&uata i"!a !i a(a$tata &a circum!ta"te&e 'ietii co"tem$ora"e !i &a $o!i i&itati&e o%erite (e mi/&oace&e (e i"!e&are a oame"i&or, $recum !i &a cri*a !$iritua&a a(a"ca i" care !e 0a!e!te ome"irea (e mai i"e (e (oua !eco&e3 La acea!ta !e a(au0a slabiciunea conducatorilor ortodocsi care "u mai ti" $a!u& cu $ro'ocari&e 'remuri&or, care !u"t co$&e!iti !i &a!ati i" urma (e )$ro0re!u&+ rautatii3 Pa"a !i Bi!erica, (i" $acate, "u $are a ti"e $a!u& cu 'remuri&e ra!co&itoare $e care &e traim ci !e tara!te cu 0reu i" urma &or, (u$a cum arata cu'a"tu& e'a"02e&ic1 Cci fiii 'eacului acestuia sunt mai /nelepi /n neamul lor dec!t fiii luminii) I" a&ta $arte, ace&a!i So&/e"iti" e'oca acea e=$&icatie atat (e !im$&a ,(ar "u !im$&i!ta-., !i (e "oi uitata, a!cu"!a (e oc2ii ce&or )i"te&e$ti+ !i )maturi+, (ar +desco(erita (runcilor, a"ume ca raul este facut dinC rautate, ca dincolo de toate explicatiile pe care le putem $asi Braul ar fi opera ser'iciilor straine, al dusmanilor poporului etc.8 sta simpla explicatie a ale$erii raului in locul binelui. Si ci"e (i"tre "oi $oate !$u"e ca e %erit (e a ca(ea i" rautate? E!te 'or a (e!$re romanul .a'ilionul Cancerosilor, !i (e $&im area $ri"ci$a&u&ui erou, O&e0 Bo!to0&oto', i" Gra(i"a Zoo&o0ica3 Aco&o i"ta&"e!te u" a"u"t1 +8aimutica ce traia aici a orbit din cauza cruzimii absurde a unuia din vizitatori. Un om rau a zvarlit niste tutun in oc!ii lui macacus-r!esus. A ia acum ii $ica %i!a &ui O&e0Pa"a acum !e $&im a!e cu u" *am et atoate!tiutor, (ar acum ii 'e"ea !a ti$e, !a ur&e, i" a!a %e& i"cat !a-& au(a toata 0ra(i"a *oo&o0ica # (e $arca i-ar %i $re!arat ci"e'a tutu" i" oc2i3 e ce,/C Pai, uite-asa, de ce nu,C Pur si simpluC de ce, Ce&e !cri!e im$re!io"au mai a&e! $ri" simplitatea lor copilareasca. De!$re "ecu"o!cutu& care $&eca!e "e$e(e$!it, "u !e !$u"ea ca %u!e!e i"uma"3 -u se spunea despre el ca-i a$ent al imperialismului american. -u se spunea despre el decat atat A ca e rau) Si a!ta u&uia1 ce moti' a'ea e& !a %ie, $ur !i !im$&u, %ara "iciu" moti', rau? Copii" @a nu cresteti rai" Copii" @a nu ucideti fiintele lipsite de aparare" C-avilionul cancerosilor" 4d. >nivers" vol %" (. %KN-%KED N Dar (aca ace!tea !u"t cau*e&e rau&ui, care e!te ori0i"ea !a? Pentru ca totul depinde de credinta oamenilor si de balanta care se inclina in inima lor. spre bine sau spre rau) %pre umnezeu sau spre diavol. 9ici este cheia. "onspiratiile reusesc pentru ca acolo, in inimile oamenilor, a inceput sa predomine raul. Elitele isi fac de cap pentru ca acolo, pe campul de lupta launtric, diavolul a inceput sa casti$e teren tot mai 4EH

mult. Lucru $e care i& 'om arata mai &amurit i" u&timu& materia& (e(icat mare&ui !criitor ru!3 Deocam(ata, i" ace!t te=t i"e(it re(at mai /o!, A&e=a"(r So&/e"iti" "e 'or e!te (e!$re 'remuri&e a$oca&i$tice $e care &e traim, e=$&icatia ori0i"ii &or %ii"( u"a %oarte !im$&a1 oamenii au uitat de umnezeu. "aci stim de la %fintii Parinti ca tot pacatul incepe de la cei trei uriasi. nestiinta, uitarea si tranda'ia) -estiinta le$ii lui umnezeu, uitarea 9cestuia si trandavia in lucrarea poruncilor %ale sunt inceputul de$radarii duhovnicesti a omului. 9sadar, ori$inea raului sta in intoarcerea fetei oamenilor de la umnezeul cel )iu. Pe"tru ce !-au 6"t5r7tat "eamuri&e 8i $o$oare&e au cu0etat (e8ert5ciu"i? S-au ri(icat 6m$5ra:ii $5m7"tu&ui 8i c5$ete"ii&e !-au a(u"at 6m$reu"5 6m$otri'a Dom"u&ui 8i a u"!u&ui S5u, *ic7"(1 % rupem le$turile lor #i s lepdm de la noi :u$ul lor Z3 ,P!a&mu& A, 4E.

Oame"ii au uitat (e Dum"e*eu )Cu mai mu&t (e u" /umatate (e !eco& i" urma, $e ca"( eram i"ca u" co$i&, imi ami"te!c ca u"ii oame"i mai i" 'ar!ta e=$&icau cata!tro%e&e care !e a atu!era a!u$ra Ru!iei a!t%e&1 oamenii au uitat de umnezeu, si de aceea s-au intamplat toate acestea. De atu"ci am $etrecut a$roa$e HF (e a"i !crii"( (e!$re i!toria Re'o&utiei; tim$ i" care am citit !ute (e carti !i am co&ectat !ute (e marturii $er!o"a&e3 Am co"tri uit cu o$t &ucrari $er!o"a&e &a e%ortu& (e curatire a re!turi&or &a!ate i" urma (e acea 'i/e&ie3 Dar (aca mi !-ar cere acum !a arat cat mai co"ci! $o!i i& care este cauza acelei (evolutii dezastruoase care a devorat RG de milioane de oameni, "u a! $utea !a !$u" a&tce'a (ecat !a re$et1 oamenii au uitat de umnezeu, si de aceea s-au intamplat toate acestea. Mai mu&t, e'e"ime"te&e Re'o&utiei Ru!e $ot %i i"te&e!e "umai acum, &a !%ar!it (e !eco&, $e %o"(u& ce&or i"tam$&ate (e atu"ci i" re!tu& &umii3 9stfel, concluzia la care se a:un$e are semnificatie universala. %i daca mi s-ar cere sa identific principala caracteristica a secolului al 2G-lea in intre$imea lui, as fi din nou incapabil sa $asesc ceva mai precis decat ca. oamenii au uitat de Dumnezeu) ecaderea constiintei umane, lipsita de dimensiunea sa divina, a fost factorul determinant al tuturor crimelor ma:ore din acest secol. Prima (i"tre e&e a %o!t -rimul Razboi 8ondial !i mare $arte (i" !ituatia i" care "e a%&am acum !e (atorea*a ace!tuia3 9 fost un razboi A a carui amintire tinde sa se stear$a A care a izbucnit cand Europa, pleznind de sanatate si abundenta, a cazut intr-o furie a auto-mutilarii ce i-a distrus fortele pentru un secol, poate mai mult ori poate pentru totdeauna.

4EI

Si"0ura e=$&icatie $o!i i&a a ace!tui ra* oi e!te o intunecare a mintilor conducatorilor Europei ca urmare a pierderii credintei i" Puterea Su$rema a%&ata (ea!u$ra &or3 Numai dusmania combinata cu lipsa de credinta in umnezeu, a $utut !a (etermi"e !tate (ec&arate cre!ti"e !a %o&o!ea!ca 0a*e otra'itoare (e &u$ta, o arma a carei %o&o!ire e i" mo( e'i(e"t (i"co&o (e &imite&e uma"u&ui3 9ceeasi deformare a constiintei umane, aceeasi lipsa a dimensiunii divine, !-a ma"i%e!tat du(a cel de-al doilea razboi mondial, ca"( @e!tu& a ce(at te"tatii&or !ata"ice a )um re&ei "uc&eare+3 Acea!ta a %o!t ec2i'a&e"t cu a !$u"e1 ,+ai sa nu ne mai facem gri%i, +ai sa eliberam tanara generatie de datorii si obligatii " !ai sa nu mai facem nici-un efort sa ne a(aram (e noi insine" nemaivorbind de a(ararea altora" +ai sa ne astupam urec+ile ca sa nu auzim gemetele de durere care razbat din 7st si +ai mai bine sa cautam sa fim fericiti. De o sa ne ameninte vreun (ericol o sa fim a(arati de bombele nucleare" iar de nu" restul lumii poate sa arda ca tot nu ne pasa) Starea /a&"ica (e "ea/utorare &a care a a/u"! @e!tu& co"tem$ora" !e (atorea*a i" mare ma!ura u"ei erori fatale. ideea ca mentinerea pacii depinde nu de inimi cura:oase si de oameni hotarati, ci numai de bomba nuclearaC. Lumea de azi a a:uns intr-un asemenea hal, ca de ar fi sa fie descrisa celor care au trait in secolele precedente, acestia ar stri$a. ,0ceasta-i 0pocalipsa" I"!a "oi !u"tem o i!"uiti !a traim i"tr-o a!t%e& (e &ume, a c2iar "e !imtim i" &ar0u& "o!tru3 Do!toie'!Ri a'erti*a ca ,'iitoarele e'enimentele ma%ore ne 'or lua prin surprindere si ne 'or prinde nepregatiti) "hiar asa s-a si intamplat3 Si a mai $re*i! ca ,lumea 'a fi sal'ata numai dupa ce 'a fi fost posedata de demonul raului) Rama"e (e 'a*ut (aca 'a %i i"tr-a(e'ar !a&'ata1 acea!ta 'a (e$i"(e (e co"!tii"ta !i (e &uci(itatea "oa!tra !$iritua&a, (e e%orturi&e "oa!tre i"(i'i(ua&e !i comu"e i" %ata circum!ta"te&or cata!tro%a&e3 )edem de:a cum demonul raului, precum o vi:elie, a cuprins triumfator toate cele cinci continente ale pamantului. I" trecut, (usia a cu"o!cut o 'reme i" care i(ea&uri&e !ocietatii "u erau %aima, o0atia !au !ucce!u& materia&, ci 'iata $ioa!a3 (usia era pe atunci cladita pe 0rtodoxia ramasa credincioasa Eisericii primelor secole. Orto(o=ia ace&or 'remuri a !tiut cum !a i!i $rote/e*e $o$oru& a%&at !u o ocu$atie !trai"a care a (urat mai i"e (e (oua !eco&e !i toto(ata cum !a $are*e 'ic&e"e&e &o'ituri (e !a ie 'e"ite (e &a cruciatii @e!tu&ui3 &n acele secole, credinta ortodoxa a devenit in tara noastra parte inte$ranta a modului de a $andi si a personalitatii oamenilor, parte inte$ranta a vietii de fiecare 4ED

zi, a calendarului lucrator, o prioritate in tot ce se intreprindea, parte a modului cum era or$anizata saptamana sau anul. "redinta era forta care modela si unea natiunea. Dar, i" !eco&u& a& 4D-&ea Orto(o=ia ru!a a %o!t 0ra' a%ectata (e o !c2i!ma i"ter"a3 &n secolul al IM-lea, tara a fost z$uduita de transformarile impuse de Petru B"el >are, n.tr.8, care au favorizat economia, statul si armata in detrimentul credintei si al specificului national. Co"comite"t cu acea!ta +iluminare &i$!ita (e ec2i&i ru im$u!a (e Petru, i" Ru!ia !-au !imtit primele adieri ale secularismului3 Otra'a &ui !u ti&a a $atru"! i" c&a!e&e !ocia&e mai e(ucate i" tim$u& !eco&u&ui a& 4M-&ea !i a (e!c2i! ca&ea mar=i!mu&ui3 &n momentul (evolutiei, credinta practic disparuse din randul oamenilor educati, iar la cei mai putin educati vi$oarea credintei era $rav prime:duita. Di" (evolutia ;ranceza !i (i" ura ace!teia %ata (e Bi!erica, tot Do!toie'!Ri a %o!t ace&a care a tra! co"c&u*ia ca ,re'olutia trebuie sa inceapa cu ateismul3 Si ace!ta e!te a(e'aru&3 Lumea nu a mai cunoscut o respin$ere a lui umnezeu atat de or$anizata, de militarizata si de tenace in ura ei Bfata de umnezeu, n.tr.8 precum cea practicata de marxism. >ra de Dumnezeu e!te $ri"ci$a&a %orta care !ta i" ce"tru& !i!temu&ui %i&o!o%ic a& &ui Mar= !i Le"i", mai im$orta"ta (ecat toate %a&!e&e &or &o*i"ci eco"omice !i $o&itice3 9teismul militant nu e accidental sau un fenomen mar$inal al comunismului. -u e un efect secundar, ci e pivotul central. 9nii IO2G au fost in 6(%% martorii unei procesiuni neintrerupte de victime si martiri din randurile clerului ortodox. Doi mitro$o&iti au %o!t im$u!cati, u"u& (i"tre ei, @e"iami" a& Peter! ur0u&ui %ii"( a&e! $ri" 'ot $o$u&ar i" (ioce*a !a3 &nsusi Patriarhul Tihon a trecut $ri" mai"i&e CeRa-GPU !i a murit a$oi i" circum!ta"te !u!$ecte3 Numero!i ar2ie$i!co$i !i e$i!co$i au $ierit3 Neci de mii de preoti, calu$ari si maici, pri$oniti de ce=isti sa renunte la credinta in "uvantul lui umnezeu, au fost torturati, impuscati in celule, trimisi in la$are, exilati in tundrele pustii ale nordului indepartat sau au fost scosi in strada la batranete, ca sa piara fara hrana si adapost. *oti acesti mucenici s-a dus la moarte fara so'aire, cazurile de apostaziere au fost putine si rare) Pe"tru mi&ioa"e (e mire"i acce!u& &a Bi!erica a %o!t &ocat !i &i !-a i"ter*i! !a i!i crea!ca co$ii i" i"'ataturi&e (e cre(i"ta3 Parintii credinciosi erau smulsi de lan$a copii si aruncati in teminte, iar copiii erau indepartati de credinta prin amenintari si minciuni. Doar $e"tru !curt tim$, ca"( a %o!t "e'oie ca "atiu"ea !a i!i a(u"e %orte&e i" &u$ta im$otri'a &ui 9it&er, Sta&i" a a(o$tat i" mo( ci"ic o atitu(i"e $riete"oa!a %ata (e Bi!erica3 Ace!t 1oc inselator a co"ti"uat mai tar*iu !u Bre/"e' cu a/utoru& u"or $u &icatii (e %ata(a !i a a&tor arti%icii me"ite !a ia oc2ii, care, (i" "e%ericire, au %o!t &uate i" !erio! (e catre @e!t3 Cu toate ace!tea, tenacitatea cu care ura fata de reli$ie este inradacinata in comunism, $oate %i e'a&uata $ri" $ri!ma atitu(i"ii &ui 9ru!cio', ce& mai &i era& (i"tre &i(erii comu"i!ti1 desi a facut pasi semnificativi in directia liberalizarii re$imului, @rusciov a reaprins concomitent obsesia leninista a distru$erii reli$iei.

4EJ

Dar !-a i"tam$&at ce'a &a care ei ,comu"i!tii, "3tr. "u !e a!te$tau3 I"tr-o tara u"(e bisericile au fost facute una cu pamantul, unde ateismul triumfator a distrus totul fara oprelisti vreme de doua treimi de secol, unde clerul este umilit si lipsit de libertate in cel mai inalt $rad, u"(e ceea ce a rama! (i" Bi!erica ca !i i"!titutie e to&erat (e catre !tat "umai (e (ra0u& $ro$a0a"(ei (irectio"ate catre @e!t, u"(e c2iar !i i" $re*e"t oame"ii !u"t trimi!i i" &a0are (e mu"ca $e"tru cre(i"ta &or, u"(e c2iar !i i" &a0are cei care !e !tra"0 ca !a !e roa0e (e Pa!ti !u"t aru"cati i" ce&u&e&e (e $e(ea$!a - in aceasta tara deci, sub un asemenea tavalu$ comunist, nu se mai presupunea ca traditia crestina va supravietui. E!te a(e'arat ca mi&ioa"e (e oame"i au %o!t coru$ti !i (i!tru!i !$iritua& (e catre atei!mu& im$u! o%icia&, i"!a rama" a&te mu&te mi&ioa"e (e cre(i"cio!i3 -umai presiunile exercitate asupra lor ii impiedica sa isi ridice vocea. 9sa cum se intampla insa intotdeauna in vremuri de pri$oana si suferinta, credinta in umnezeu a devenit mai profunda in tara mea. Tocmai i" acea!ta tre uie !a "e $u"em "a(e/(ea1 nu conteaza cat se impauneaza comunismul cu tancurile si rachetele sale, nu conteaza cate succese obtine in cucerirea planetei, este condamnat ca niciodata sa nu poata distru$e crestinismul. @e!tu& i"ca "u a cu"o!cut o i"'a*ie comu"i!ta, $racticarea re&i0iei e &i era aici3 &nsa evolutia istorica a )estului a fost de asa natura incat, in prezent si aici constiinta reli$ioasa este mult diminuata. Au %o!t !c2i!me 'io&e"te, ra* oaie re&i0ioa!e !a"0eroa!e !i o!ti&itate ca !a "u mai 'or im (e 'a&u& (e !ecu&ari!m care (i" E'u& Me(iu tar*iu !i $a"a acum a i"u"(at $ro0re!i' @e!tu&3 9ceasta distru$ere $radata a credintei, venita din interior, este poate cu mult mai prime:dioasa decat orice atac violent venit dinafara. I" mo( im$erce$ti i&, (e-a &u"0u& (eca(e&or (e ero*iu"e tre$tata, sensul vietii in )est a incetat sa fie ceva mai elevat decat cautarea fericirii, un tel pe care constitutia il $aranteaza dealtfel in mod solemn3 Co"ce$te&e (e i"e !i rau !u"t ri(icu&i*ate (e cate'a !eco&e; !coa!e (i" u*, au %o!t i"&ocuite (e co"ce$te $o&itice !au (e c&a!a a caror 'a&oare are 'iata !curta3 0 de'enit %enant sa afirmi ca raul se cuibareste mai intai in inima indi'idului inainte de a patrunde intr-un sistem politic) I"!a "u !e mai co"!i(era o ru!i"e !a %aci co"ce!ii %ri'o&e u"ui rau a !o&ut3 [u(eca"( (u$a co"ti"ua a&u"ecare i" (irectia co"ce!ii&or, a&u"ecare care !e $ro(uce !u oc2ii 0e"eratiei "oa!tre, )estul aluneca inevitabil spre abis. %ocietatea vestica pierde tot mai mult din esenta sa reli$ioasa si isi preda fara impotrivire $eneratiile tinere ateismului. Cand un film care il blasfemiaza pe #isus $ristos ruleaza peste tot in @U0, o tara considerata ca fiind printre tarile cele mai religioase din lume, cand un mare cotidian publica fara rusine caricaturi ale >ascatoarei de Dumnezeu, ce alta do'ada a respingerii lui Dumnezeu ne mai trebuie? Ca"( (re$uri&e i"(i'i(u&ui "u !u%era "icio co"!tra"0ere, (e ce ar i"cerca ci"e'a !a %aca u" e%ort !i !a !e a ti"a (e &a acte "eo"ora i&e? %au de ce s-ar mai abtine cineva sa urasca, fie ca e vorba de ura rasiala, de ura de clasa sau ideolo$ica, 6ra roade multe inima in ziua de azi3 Pro%e!orii atei e(uca ta"ara 0e"eratie (i" @e!t i" !$iritu& urii %ata (e $ro$ria !ocietate3 Pri"!i (e $ato!u& retoric 4EM

uitam ca (e%ecte&e ca$ita&i!mu&ui "u re$re*i"ta "imic a&tce'a (ecat defectele de baza ale firii omenesti, carora &i !-a (at o &i ertate "ei"0ra(ita $recum !i tot %e&u& (e (re$turi a&e omu&ui; uitam ca i" re0imu& comu"i!t ,iar comu"i!mu& &e !u%&a acum i" cea%a %orme&or mo(erate (e !ocia&i!m, care-! i"!ta i&e. defecte similare stapanesc practic orice persoana aflata intr-o pozitie de autoritate, i" tim$ ce toti cei&a&ti !u"t e0a&i # o e0a&itate a !c&a'i&or trai"( i" !aracie &ucie3 Neloasa intretinere a flacarilor urii este caracteristica lumii libere de azi. I"tra(e'ar, cu cat &i ertati&e $er!o"a&e !e e=ti"(, cu cat "i'e&u& $ro!$eritatii a c2iar a& a u"(e"tei cre!te, cu atat i" mo( $ara(o=a&, devine mai inversunata aceasta ura oarba3 @e!tu& co"tem$ora", (e*'o&tat, (emo"!trea*a a!t%e&, $ri" $ro$riu& e=em$&u, ca ma"tuirea omu&ui "u $oate %i a%&ata "ici i" a u"(e"ta (e u"uri materia&e "ici i" %acutu& a"i&or3 6ra intretinuta in mod deliberat se raspandeste astfel in :ur, contamineaza tot ce e viu, viata insasi, lumea cu culorile sale, sunetele, formele, trupul omenesc. Arta $&i"a (e amaraciu"e a !eco&u&ui a& AF-&ea $iere ca urmare a ace!tei uri, caci arta e neroditoare fara dra$oste. I" E!t arta !-a $ra u!it $e"tru ca a %o!t (o orata !i ca&cata i" $icioare, (ar i" @e!t a decazut voluntar, u" (ec&i" arti%icia& !i o!te"tati', i" care arti!tu& i" &oc !a i"cerce !a re'e&e*e (i'i"u& ,$ri" arta, "3tr3., !e $u"e $e e& i"!u!i i" &ocu& &ui Dum"e*eu3 %i in acest caz suntem martorii aceluiasi efect al unui proces universal, in care atat in Est, cat si in )est, se a:un$e la aceleasi rezultate, si din nou din acelasi motiv. oamenii l-au uitat pe umnezeu. &n conditiile in care la orizont se profileaza evenimente $lobale amenintatoare, care stau sa se pravaleasca asupra noastra precum niste munti, $oate $area "e&a&ocu&ui &ui !a reami"te!c i(eea co"%orm careia ceea ce hotaraste existenta sau non-existenta noastra Ba omenirii, n.tr8 se afla intai de toate in fiecare inima omeneasca, in felul in care inima ale$e binele sau raul3 Ace!ta &ucru e!te 'a&a i& !i i" *iua (e a*i !i e!te i(eea $e care "e $utem i*ui ce& mai i"e3 Teoriile sociale care promiteau atat de multe au dat faliment si ne-au lasat fara acoperire. De &a oame"ii &i eri ai Occi(e"tu&ui era re*o"a i& !a a!te$tam !a rea&i*e*e ca !u"t i"(u!i i" eroare (e "umeroa!e&e i(ei&e %a&!e &i er "utrite !i !a "u !e &a!e mi"titi cu atat u!uri"ta3 Toate incercarile de a $asi o cale de rezolvare a problemelor lumii contemporane vor ramane fara rezultat atata vreme cat nu ne redirectionam constiintele prin pocainta spre "reatorul tuturor. fara aceasta, nici-o cale de iesire nu se va ivi si in van o vom cauta3 Re!ur!e&e $e care "e i*uim $e"tru ati"0erea ace!tui !co$ ,(e re*o&'are a $ro &eme&or &umii co"tem$ora"e, "3tr. !u"t $rea !aracacioa!e $e"tru a "e ati"0e !co$u&3 *rebuie ca mai intai sa recunoastem ororile de care sunt responsabile nu cine stie ce forte e<terioare, nu inamicii de clasa sau nationali, ci fortele care opereaza inauntrul fiecaruia dintre noi si inauntrul fiecarei societati omenesti . Acea!ta e!te 'a&a i& i" !$ecia& $e"tru !ocietati&e &i ere !i i"a&t (e*'o&tate $e"tru ca tocmai i" ace!te !ocietati "e-am atra! (e u"a 'oie a!u$ra-"e toate "e"orociri&e ,(e care 'or eam, "3tr.3 -oi, prin e$oismul nostru zilnic si inconstient, facem sa se stran$a latulC

4CF

)iata noastra ar trebui sa fie dedicata nu dobandirii succesului lumesc ci unei rodnice cresteri spirituale. I"trea0a "oa!tra e=i!te"ta $ama"tea!ca "u e (ecat u" !ta0iu tra"*itoriu i" mi!carea !$re ce'a mai i"a&t !i "u tre uie !a "e im$ie(icam (e 'reo trea$ta a !carii !i !a ca(em, (ar "ici !a i"tar*iem "ero(itor $e ea3 Le0i&e materiei !i"0ure, "u $ot e=$&ica !e"!u& !i (irectia 'ietii "oa!tre3 Pri" &e0i&e %i*icii !i a&e %i*io&o0iei "u "i !e 'a (e!co$eri "icio(ata %e&u& i" care Creatoru& "o!tru ia *i&"ic $arte &a 'iata "oatra, !i "eo o!it "e (aruie!te e"er0ia "ece!ara 'ietii, i" &i$!a careia murim3 &ar in viata intre$ii noastre planete uhul %fant intervine cu nu mai putina forta. acest lucru trebuie sa il intele$em in aceaste timpuri teribile si intunecate. I" %ata !$era"te&or !$u& erate a&e u&time&or (oua !eco&e, care "e-au re(u! $a"a &a i"!i0"i%ia"ta !i care "e-au a(u! i" $ra0u& mortii "uc&eare !i "e-"uc&eare, putem propune numai cautarea mainii calde a lui umnezeu pe care mult prea $rabit si increzatori in noi insine am respins-o3 Numai i" ace!t %e& "i !e 'or (e!c2i(e oc2ii !i 'om 'e(ea 0re!e&i&e "e%ericitu&ui !eco& AF !i a!t%e& "e 'om $utea i"(re$ta cai&e3 -u ne putem a$ata de nimic altceva ca sa ne oprim din alunecarea Bspre abis, n.tr8. toate viziunile combinate ale $anditorilor Epocii Luminilor nu fac doi bani. Ce&e ci"ci co"ti"e"te !u"t $ri"!e i" 'i/e&ie ,a (emo"u&ui rau&ui, "3tr.3 I" a!t%e& (e 'remuri (e i"cercare !e ma"i%e!ta (e re0u&a ce&e mai (e $ret ca&itati a&e !$iritu&ui uma"3 &nsa daca pierim si piere si lumea, $reseala va fi doar a noastra*. Traducere dupa. ?pinion *imes - 9lexandr %olzhenits^n. <odlessness, The ;irst %tep

,G. )9cum eu, ca istoric, stiu ce a insemnat Eiserica in istoria poporului roman. 9s spune ca nu sunt foarte multe popoare in a caror evolutie Eiserica sa fi :ucat un rol atat de important cum a :ucat in istoria romanilor. Pe"tru ca i"ca (e &a a$aritia or0a"i*arii "oa!tre (e !tat, a !tate&or %eu(a&e roma"e!ti, Bi!erica a /ucat u" ro& e!e"tia&3 A /ucat u" ro& aco&o, i" Tra"!i&'a"ia $e"tru ca Tra"!i&'a"ia %ii"( i"c&u!a i"tr-o arie (e e=$a"!iu"e a re0atu&ui u"0ar, care a'ea o %u"ctie a$o!to&ica, a(ica re$ii ma$hiari aveau incredintata de catre Papalitate misiunea aceasta de a difuza confesiunea catolica, deci ei faceau un prozelitism. Si i" !eco&u& a& QI@-&ea re0e&e Lu(o'ic I a& U"0ariei a 2otarat ca "ime"i (i"tre cei care erau "o i&i !a "u mai $a!tre*e !tatutu& (e "o i& (aca "u era cato&ic3 Atu"ci, "o i&ii roma"i au %o!t $u!i i" %ata u"ei a&ter"ati'e (ureroa!e3 Sau !a-!i a /ure cre(i"ta, !a treaca &a cato&ici!m (ar aceasta ii desprindea de masa poporului roman si ii deschidea ma$hiarizarii si lucrul acesta s-a intamplat cu familia "orvinestilor. Ia"cu (e 9u"e(oara era roma" (ar Mat2ia! Cor'i", care a %o!t %iu& &ui !i a 4C4

a/u"! re0e&e U"0ariei, "u mai a'ea co"!tii"ta roma"itatii3 Se i"te0ra!e $er%ect "o i&imii ma02iare3 Iar (i"coace (e Car$ati, i" *o"a acea!ta care a$arti"e a!a "umitu&ui Commo"Tea&t2 i*a"ti", a(ica a ariei (e (i%u*are a ci'i&i*atiei !i cu&turii i*a"ti"e !i a or0a"i*arii ec&e*ia!tice i*a"ti"e, viata de stat s-a dezvoltat in umbra Eisericii, $e"tru ca i" E'u& Me(iu "u !e co"ce$ea !a e=i!te u" !ta$a"itor $o&itic (aca "u era (u &at (e o ca$ete"ie i!ericea!ca3 %i atunci, la I33G il avem pe Easarab, invin$atorul de la Posada, si la I3HO il avem pe &achint, astazi sfantul &achint de la )icina care este intaiul mitropolit al Tarii (omanesti. Bi!erica a /ucat !i i" Tra"!i&'a"ia !i i" Mo&(o'a !i Tara Roma"ea!ca acea!ta %u"ctie e!e"tia&a (e a $a!tra co"!tii"ta i(e"titatii $o$oru&ui roma", a(ica i"tre i(e"titatea "atio"a&a !i co"%e!iu"ea orto(o=a a e=i!tat o a!ociere e=traor(i"ar (e $uter"ica3 %i in cadrul Eisericii as spune ca elementul cel mai important in viata noastra bisericeasca a fost monahismul pentru ca noi am avut aceasta mare sansa ca or$anizarea noastra de manastire s-a facut sub semnul isihasmului. Aici !u"t co"'i"! ca !u"t %oarte mu&ti !tu(e"ti (e &a Teo&o0ie !i "u e!te "e'oie !a e=$&ic ce re$re*i"ta co"ce$tia i!i2a!ta, 'i*iu"ea i!i2a!ta i" (e*'o&tarea !$iritua&itatii orto(o=e3 @oi !$u"e u" !i"0ur &ucru. faptul ca la noi cuvantul de sihastru* deriva din isihast* arata ca viata manastireasca a stat sub semnul acestei invataturi a sfantului <ri$ore Palama care ne indeamna ca prin aceasta concentrare spirituala, prin rostirea neincetata a ru$aciunii inimii, sa ne ridicam pana la stadiul acela la care s-au inaltat sfintii Petru, &acob si &oan cand, insotindu-l pe >antuitorul &isus @ristos pe muntele Taborului s-au impartasit de lumina taborica. Pe"tru ca, a!a cum !e !$u"e !i &a !&u/ a i!ericea!ca, $e Dum"e*eu a-& 'e(ea "u e!te cu $uti"ta oame"i&or3 Dar atu"ci ce $utem 'e(ea "oi (i" Dum"e*eu? Putem 'e(ea acea &umi"a $e care au 'a*ut-o cei trei a$o!to&i ca"( Ii!u! !-a !c2im at &a %ata $e mu"te&e Ta oru&ui3 Si i" mo"a2i!mu& ort2o(o= acea!ta i"'atatura a !%a"tu&ui Gri0ore Pa&ama, (ar care are ra(aci"i mai 'ec2i (ecat !%a"tu& Gri0ore Pa&ama, i" acea!ta i"'atatura "oi a'em u" i"(em" (e a "e ri(ica $ri" acea!ta 'iata curata, $ri" acea!ta co"ce"trare i" i"terioru& "o!tru, $ri" trairea "oa!tra i" Dum"e*eu, !a "e ri(icam &a !tarea aceea (e &i"i!te, (e $ace !u%&etea!ca !i mai a&e! (e im$arta!ire (e &umi"a (um"e*eia!ca i"cat $e"tru Bi!erica orto(o=a %a$tu& ca i" !tructura ei !-a a%&at i"!titutia mo"a2ica care era i"temeiata $e acea!ta i"'atatura i!i2a!ta, a %acut ca mo"a2i!mu& roma"e!c !a %ie u" %actor (e e(ucare a !ocietatii roma"e!ti3 %i eu am incercat si incerc intotdeauna sa spun ca exista un sir de factori care confera un specific al calu$arului roman de-a lun$ul istoriei poporului nostru. &n primul rand exista ceea ce numesc eu permeabilitatea sociala, adica marea ma:oritate a celor care au imbratisat, a celor care s-au dedicat vietii calu$aresti proveneau din clasa taraneasca, era o osmoza perfecta intre taranime, ceea ce se numeste talpa tarii, si acesti calu$ari. @e(eti, $oate ca ati citit !au ati 'a*ut %i&mu&, ce era ca&u0aru& i" Occi(e"t, ati 'a*ut i" )Nume&e tra"(a%iru&ui+, era o cate0orie (e oame"i care, !i0ur, traiau i" ace&e ma"a!tiri, (u$a re0u&i&e 'ietii mo"a2a&e occi(e"ta&e, 4CA

(e!%a!urau o acti'itate cu&tura&a %oarte o0ata i" ace&e !cri$torii, dar intre ei si laicat, cum am spune astazi, era o mare distanta3 9s spune poate chiar era o fractura. Lucrul acesta n-a existat la noi3 Acea!ta $ermea i&itate !ocia&a a %acut ca mo"a2u&, (e!i traia aco&o, retra! i" c2i&ia ma"a!tii, totu!i !a a$arti"a !i !a !e i"te0re*e $er%ect 'ietii ace!tei mari ma/oritati a $o$oru&ui roma" care erau tara"ii3 &n al doilea rand, si calu$arul si taranul s-au hranit, ca sa spun asa, din aceeasi cultura populara. Aco&o, i" Occi(e"t, ca&u0arii !e co"!i(erau (eti"atorii # a'eau mo"o$o&u& # cu&turii3 Ei a'eau acce! &a i"'atatura cea mai i"a&ta, $e ca"( aici, &a "oi, &a!a"( &a o $arte e&ita c&eru&ui, care aceia a'eau o $re0atire teo&o0ica !erioa!a, i" E'u& Me(iu mai a&e!, acea!ta ca$acitate, acea!ta $o!i i&itate (e (ia&o0 $erma"e"t i"tre omu& (e ra"( !i ca&u0ar, a %acut ca !i u"u& !i a&tu& !a !e !imta %oarte a$roa$e3 &ar in al treilea rand, exista aceasta comunitate de stil de viata. Daca &uati cartea (oam"ei Nic2itu! Ro"cea o !a 'e(eti aco&o !ce"e u"(e ca&u0aru& mer0e !a care 'ar &a ma"a!tire, mer0e !a !$e&e ru%e&e (e &a ma"a!tire, !a %aca curate"ie, !a &ucre*e &a ucatarie, tara"u& ace&a care 'e"ea (e &a o0or u"(e %acea !i e& c&aca &a oier, il vedea si pe calu$ar indeletnicindu-se cu aceleasi obli$atii si asta crea o apropiere si o comunitate care a facut ca intre calu$ar si omul de rand de la noi, as spune romanul obisnuit, sa existe o le$atura foarte puternica. Si a& umu& "e i"tro(uce, a! !$u"e, cu %oarte mare com$ete"ta !i a i&itate i" ace!t a!$ecte care (e mu&te ori !u"t a!cu"!e a&e 'ietii ca&u0are!ti3 Noi ca"( mer0em i" ma"a!tire 'e(em i" $rimu& ra"( o$era (e arta, mer0em !a (am u" acati!t !i (u$a aceea $&ecam cu co"'i"0erea ca am a'ut u" co"tact cu ma"a!tirea care, i" !%ar!it, "e-a (at o !ati!%actie e!tetica !au mora&a3 Pe ca"( acum, a& umu& (oam"ei Nic2itu! Ro"cea "e $ermite !a $atru"(em i" u"02ere&e 'ietii ca&u0are!ti, !a cu"oa!tem $uti" acea!ta ma"a!tire (i" i"terior3 Ceea ce !e "ume!te a!ta*i u" )i"!i(er+ a %o!t (oam"a Nic2itu! Ro"cea atu"ci ca"( a %acut ace!te %oto0ra%ii3 ,G. "red ca dumneavoastra ati observat, a devenit un loc comun sa se vorbeasca despre secularizare dar nu este numai secularizarea veacului acestuia, e faptul ca impotriva Eisericii, impotriva crestinismului in $eneral, se duce o adevarata ofensiva. Eu i"tot(eau"a !em"a&e* %a$tu& ca &a Craciu" !i &a Pa!ti iau re'i!te&e care a$ar i" Occi(e"t !i !u $rete=tu& ace!ta, a& $re*e"tarii, care !u"t re*u&tate&e ce&e mai "oi i" ce $ri'e!te cercetarea i"ce$uturi&or cre!ti"i!mu&ui, a $re(icii Ma"tuitoru&ui, a acti'itatii a$o!to&i&or, se strecoara cu foarte mare dibacie necredinta. Se $u"e !u !em"u& i"(oie&ii tot ceea ce e!te temeiu& (e a*a a& cre(i"tei "oa!tre, !e $u"e !u !em"u& i"tre arii !i !e !a(e!te i" !u%&etu& cre(i"cio!u&ui i"(oia&a3 &n afara de aceasta, este ofensiva care se duce prin presa, prin televiziune, o viata care nu mai are nici un fel de norme morale, care sa o stapaneasca, sa o controleze, sa o impiedice sa alunece in pacat. %i as spune ca in momentul de fata este, eu nu ma sfiesc sa o spun, o ofensiva diavoleasca impotriva Eisericii. Or, $e"tru acea!ta "oi tre uie !a 0a!im arme cu care !a &u$tam im$otri'a ce&or care 'or !a "e (i!tru0a cre(i"ta3 %i pentru a putea $asi aceste arme as spune ca arsenalul nostru 4CE

ramane invatatura lui @ristos, asa cum este ea pastrata in manastirile noastre ortodoxe pentru ca in manastirile noastre ortodoxe este aceasta traire profunda, de identificare cu invatatura divina care, intradevar, este o armura pe care o avem impotriva acestor ispite diavolesti. Noi, !i0ur, !u"tem "i!te %iri !&a e, !%a"tu& Macarie # e!te e$i!o(u& ace!ta i" Pateric # !%a"tu& Macarie E0i$tea"u& ca"( a 'rut !a !e %aca ca&u0ar a'ea mari i"(oi&e&i (aca a'ea %orta "ece!ara $e"tru a im rati!a 'iata ca&u0area!ca3 Mer0a"( aco&o, i" $u!tie, a 'a*ut &a u" mome"t (at (oi oame"i care erau 0oi !i !tateau aco&o, i" a$ro$ierea Ni&u&ui cre( ca era, !i i-a i"tre at +dar cum (uteti trai asa" nu va arde arsita soarelui" nu va ing!eata frigul iernii2 !i ei au ra!$u"!; +)u. Dumnezeu ne a1uta sa nu simtim nici arsita verii" nici frigul iernii (entru ca Dumnezeu ne da" intradevar" acest s(ri1in daca noi il cautam3 Si eu am a'ut i"tot(eau"a i" mi"te cu'a"tu& $ari"te&ui Stei"2ar( care i& cita i"tr-u"a (i" $re(ici&e!a&e $e !%a"tu& I!aKaLc Siru&3 Si ce !$u"ea !%a"tu& I!aKaLc Siru&? +)u !uliti s(unand ca Dumnezeu este dre(t Ca"( au*im cu'i"te&e a!tea, i"tra(e'ar, "i !e $are ca e!te o 0re!ea&a, ca e!te o aru"care i" i!$ita3 Cum !a !$u"em ca e 2u&a (aca !$u"em ca Dum"e*eu "u e!te (re$t, %i sfantul &saSaUc %irul pe care il interpreteaza parintele %teinhard avea in vedere ca umnezeu, daca ar fi drept, atat cat suntem noi de pacatosi, nu ne-am mantui, nu am avea dreptul sa ne ru$am Lui ca sa ne a:ute, pentru ca nu suntem vrednici de mila Lui. Dar E&,tocmai $e"tru ca "u e!te (re$t, ci e!te mi&o!ti', (e aceea !e co oara a!u$ra "oa!tra !i "e (a a/utoru& Lui3 Si am !a i"c2ei cu u" e$i!o( (i" 'iata u"ui !%a"t care !e $ra*"uie!te tot mai"e3 Este foarte putin cunoscut, Petru )amesul, e un dre$ator bizantin care a trait in vremea lui Fustinian, Fustian domneste intre H2J-HRH. La i"ce$ut era u" om %oarte rau, *0arcit i" $rimu& ra"(, !i a 'e"it o(ata &a e& u" !arac !i i-a cerut !a-i (ea ce'a (e $oma"a !i Petru @ame!u& !-a i"%uriat !i a &uat o $ai"e !i a aru"cat-o i" e& ca !a-& a&u"0e3 Du$a aceea, &a !curt tim$, !-a im o&"a'it Petre @ame!u& !i a a'ut o 'i*iu"e, a'ea im$re!ia ca 'a muri !i !i-a 'a*ut !u%&etu& care era ca"tarit aco&o, i"tre i"0eri !i (ia'o&i, care ti"eau a&a"ta3 Si (ia'o&ii $u"eau toate $acate&e &ui !i tra0eau ta&eru& a&a"tei3 Si a 'e"it i"0eru& !i &a %a$te&e u"e ce $utea $u"e, care era !i"0ura %a$ta u"a $e care o %acu!e? Ca *'ar&i!e cu acea!ta $ai"e, "u i-o (a(u!e, *'ar&i!e acea!ta $ai"e i" !arac ca !a-& a&u"0e3 Si i"0eru& a &uat !i a $u! acea!ta $ai"e i" ta&0er ca !a-& mai"tuie3 &n sensul asta, umnezeu nu e drept, ci este milostiv. %i cred ca invatatura aceasta este extrem de importanta mai ales

4CC

O @IZIUNE DIN SFANTUL MUNTE CU SF3 MUCENIC G9EORG9E (e!$re 'remuri&e (i" urma &i$!ite (e $o'atuitori !i (e!$re cum $utem trece $u"tea !$re Cer3 +A (ierit adevarul" a li(sit smerenia=3 PLUS1 @IDEO CU PARINTELE AMFILO9IE Pu &icat $e %J A(r %&'% W Cate0orii1 Ce este (acatul2" Cum ne iubeste Dumnezeul nostru" -arintele Amfilo!ie de la Diaconesti" -rofetii si marturii (entru vremurile de (e urma" Razboiul nevazut" Rugaciunea CCum sa ne rugam2D" R>@AC*>)4A />* **0>0 CRugaciunea mintiiU inimiiD" 0fantul 8are 8ucenic @!eorg!e" 0fintii - (rietenii lui Dumnezeu" (rietenii nostri" V*D45 W Pri"t +A (ierit adevarul" a li(sit smerenia" au (risosit rautatea" sodomia" curvia" (reacurvia. /umea s-a stricat!

@EDENIE Ce !-a aratat i" a"ii "o!tri u"ui $ari"te (i" S%a"tu& Mu"te a& Ato"u&ui, care, $e"tru mu&ta &ui !mere"ie, "u !i-a !cri! "ume&e, %u0i"( (e !&a'a (e!arta a oame"i&or )I" a"u& 4JHC, i" 4C *i&e a&e &u"ii martie, i"tr-o /oi, &a !a!e cea!uri (i" "oa$te, m-am !cu&at &a Utre"ie, am mer! &a i!erica !i am !tat i" !tra"a, iar i" tim$ ce %ratii citeau Mie*o"o$tica eu !ocoteam a(a"curi&e &ui Dum"e*eu, *ica"(1 Un Dumnezeu si Giditor si (acator al tuturor a primit si @-a facut om pentru noi, @-a rastignit si @-a ingropat) 0cestea toate 7l le-a facut si le-a rabdat pentru mantuirea oamenilor. A!t%e& cu0eta"( eu, !-a umi&it i"ima !i atata ucurie mi-a 'e"it i" !u%&et !i o &i"i!te i" mi"tea mea, i"cat am 'e"it i"tru atata umi&i"ta, (e cur0eau &acrimi&e me&e ca i*'oru&3 K333L

Atu"ci !-a (e!c2i! i"ima mea !i !-a %acut, i"tr-u" c2i$ oarecare, u" (rum (i" i"ima $a"a &a !cau"u& &ui Dum"e*eu3 &ar mintea mea, cuvantul cel dinlauntru si inima mea erau unite si ma ru$am cu mintea fara vreo impiedicare. &mi ziceam ru$aciunea cu

4CH

oarecare cuvinte umilicioase si mi-a venit o dra$oste mare catre aproapele si ma ru$am pentru cei ce ma urau si ma dusmaneau3 Atu"ci, (i" ucuria i"imii me&e, !a&ta !u%&etu& meu3 Cat am %o!t i" acea!ta umi&i"ta !i !tare, ma 'e(eam $e mi"e ca eram i" i!erica !i $e %rati ca citeau3 Nemai$uta"( !ta i" $icioare, am $u! !tra"a !i am !e*ut !i iara!i ma ru0am cu mi"tea3 Si atata (ra0o!te (um"e*eia!ca m-a cu$ri"!, i"cat "u a %o!t cu $uti"ta !a ma o(i2"e!c !e*a"(3 Si "u-mi mai era %rica (e Dum"e*eu, ci mai a&e! a'eam mare i"(ra*"ea&a !i (ra0o!te catre E&, i"cat !u%&etu& meu a %o!t !ta$a"it (e acea!ta (ra0o!te3 Si "u mai $uteam *ice "ici ru0aciu"ea (i" i"ima, "ici a&ta ru0aciu"e, ci "umai !imteam i" !u%&etu& meu o (orire !i o (ra0o!te (um"e*eia!ca, ca o $ara (e %oc ar*a"( i" i"ima mea3 Iar !u%&etu& !i i"ima mea erau &i$ite (e Dum"e*eu !i "umai $e Da"!u& I& i"c2i$uiam, !i (i" oc2i cur0eau &acrimi&e ca i*'oru&3 Su%&etu& meu !a&ta (e ucurie !i a'ea mare !mere"ie3 Si atu"ci %ara (e 'e!te am 'e"it i" uimire3 Nu mai 'e(eam i!erica, "ici "u mai au*eam ce !e citea3 Ci ma a%&am i"tr-u" cam$ mare !i %rumo!, care era im$o(o it cu tot %e&u& (e co$aci !i (e %&ori $&i"e (e miro! $&acut3 Frumu!etea !i $o(oa a aceea "u !e $oate !crie, "ici "u !e $oate $o'e!ti (e &im a ome"ea!ca3 Totul era plin de lumina ca si cum ar fi luminat sapte sori. e departe vedeam o multime de oameni imbracati in haine luminoase, tineri de o varsta si tare frumosi la vedere. ;iecare stralucea mai mult decat soarele si umblau incet-incet. %i aveam mare bucurie in sufletul meu si, mirandu-ma, ziceam in sine. 1?are a cui sa fie gradina aceasta? Cine sa fie oamenii acestia si cum s-au aflat aici?* Ace!tea cu0eta"(, mer0eam, !i, (u$a ce am mer! $uti", am 'a*ut a&ta mu&time "e"umarata (e oame"i, care !tateau im$reu"a !i erau im racati i" 2ai"e o!ta!e!ti3 Toti erau ti"eri, (e o 'ar!ta !i 'oi"ici &a tru$, tare &a"*i !i %rumo!i &a %ata, i"cat !tra&uceau mai mu&t (ecat !oare&e3 "and i-am vazut, am stat si priveam la podoaba si frumusetea lor, avand mare bucurie in sufletul meu. upa aceea am auzit o stri$are de la ei, zicand. 1(ratele nostru A spunandu-mi pe nume A are mare dorire sa mearga la #mparatul, precum stim toti) Deci cine din noi sa-l po'atuiasca?*. Atu"ci !-a (eo!e it u"u& (i"tre (a"!ii, ta"ar, mai %rumo! !i mai 'oi"ic (ecat cei&a&ti, care !tra&ucea $recum !tra&uce!te &u"a i"tre !te&e, !i !e arata a %i mai mare i"tre ei3 Ace!ta a ra!$u"! !i a *i! catre cei&a&ti1

4CI

>7u o sa-l po'atuiesc, fiindca, precum stiti, are deosebita dragoste pentru mine) Giua si noaptea mi se roaga, si pentru aceasta de multe ori m-am pus c+ezas la #mparatul pentru el+3 Ace!tea *ica"(, a 'e"it catre mi"e3 Iar eu cu mare mirare 0a"(eam i" !i"e1 >4u (e acesti oameni nu i-am vazut niciodata" dar ei unde m-au vazut si de unde stiu numele meu2 0i cum au aflat ca am dorire sa merg la *m(aratul2+3 Ace!tea 0a"(i"(u-&e eu, a 'e"it &a"0a mi"e !i mi-a *i! cu %ata 'e!e&a1 >rmeaza-mi mie" ca sa mergem la *m(aratul! Iar eu &-am ru0at, *ica"(1 ?rate" lasa-ma! Cine sunt eu ca sa merg la *m(aratul2 0i de ce ma voieste *m(aratul2 0i ce *m(arat este Acela2 Atu"ci ace&a, *am i"(, mi-a *i!1 ,e faci ca nu stii cine este *m(aratul la Care am sa te duc2 0au nu stii cine sunt eu2 ?iindca ma iubesti si ma rogi ziua si noa(tea" iata am venit sa te duc si sa te (ovatuiesc la *m(aratul. 0i cu ne(utinta este sa te las. Deci urmeaza-maAtu"ci eu, "emaia'a"( ce !a ra!$u"(, i-am urmat3 Si ace&a mer0ea i"ai"te !i eu (u$a (a"!u&, a$roa$e3 Si mi-a *i! 0a"(u& !a-& i"tre ci"e e!te, (e-mi arata atata (ra0o!te3 Dar ma ru!i"am, *ica"( ca o !a-& i"tre mai $e urma3 Si a'eam mare ma"0aiere i" !u%&etu& meu, 'a*a"(u-& a$roa$e &a"0a mi"e3 Deci am mer! mu&ta &u"0ime (e &oc (e &a ace& cam$ %rumo! !i "u !e mai 'e(ea "ime"i, %ara "umai "oi (oi3 Du$a ce !-a !%ar!it ace& cam$ %rumo!, am a/u"! &a o u&ita !tramta, care era %oarte &u"0a, i"cat "u !e 'e(ea ce&a&a&t ca$at, iar $e ama"(oua $arti&e a'ea *i(uri i"a&te3 Drumu& ace&a era atat (e !tramt, i"cat omu& $e /o! a ia $utea !a treaca3 Ca"( am a/u"! aco&o, am a'ut $uti"a temere i" i"ima mea, %ii"(ca &ocu& ace&a era !a& atic !i %ara ma"0aiere3 Dar, 'a*a"( $e $o'atuitoru& meu, mi !e ucura !u%&etu&3 Atu"ci $o'atuitoru& meu a !tat $uti" !i a cautat !$re mi"e cu %ata &umi"ata !i 'e!e&a !i mia *i!1 1.entru ce te stapaneste lene'irea si-ti imprastii mintea incoace si-ncolo si nu iei aminte la rugaciunea lui #isus $ristos? >u stii cata paguba patimeste omul cand se lene'este la rugaciune, macar si o rasuflare? @i iarasi, cat folos are cand cugeta la mantuitorul nume al Domnului si Dumnezeului nostru #isus $ristos de-a pururea? Un om ca acesta se izba'este de patimi si de pacate si se face lacas al .resfintei *reimi, si 'a a%unge la dragostea cea desa'arsita" (e care" in (arte" ai cercat-o si tu din mila lui Dumnezeu cea nea1unsa. 4CD

Deci, stiindu-i dulceata ei, pentru ce te lene'esti de lucrul acesta? .ana cand, frate, ai sa fii in somnul adanc al lene'irii si nu te intorci? 0du-ti aminte de osardia ta cea dintai, de la care te-ai lene'it desa'arsit) )u cumva Dumnezeu nu te-a invatat lucrarea" cand ai (us (e -reasfanta ?ecioara" )ascatoare de Dumnezeu" mi1locitoare si c!ezasa a mantuirii tale2 )u cumva nu te-ai invrednicit sa o afli (ovatuitoare milostiva s(re adeverirea aceasta2 >u stii, frate, milosti'irea si dragostea pe care ti le-a aratat Dumnezeu? Dar tu ai ales lene'irea in locul dragostei Lui) Cu toate acestea mare este dragostea lui Dumnezeu cu tine!+ Ca"( $o'atuitoru& meu imi *icea ace!tea, mi-a 'e"it mu&ta umi&i"ta !i cu i"ima *(ro ita *iceam1 >Doamne" *isuse 3ristoase" miluieste-ma!+3 %i cu cat ziceam ru$aciunea, cu atat se infierbanta inima mea spre dorirea si dra$ostea dumnezeiasca. Pentru ca atat de curat faceam ru$aciunea, incat nici un $and nu era care sa tulbure inima mea si s-o impiedice. %i atat s-a adancit mintea mea in ru$aciune si am luat atata putere, incat a fu$it acea temere care ma stapanea mai inainte3 Atu"ci imi *ice $o'atuitoru& meu1 >Vezi ca acum esti mai bine" cand zici rugaciunea2 Daca 'oiesti sa fii pururea in aceasta stare si 'oiesti sa te mantuiesti, ridica-te din adancul lene'irii si incepe iarasi petrecerea ta cea dintai si cea dintai lucrare in pazirea poruncilor lui Dumnezeu, fara sc+imbare) @i toata puterea sa ti-o pui in cugetarea numelui lui #isus $ristos si al .reasfintei >ascatoare de Dumnezeu) #a aminte sa pazesti acestea cu scumpatate si sa te marturisesti curat in toata ziua de orice ti se 'a intampla, neascunzand nici un gand du+o'nicului tau"+3 Ace!tea *ica"(u-mi, am i"ce$ut !a mer0em $e acea u&ita !tramta3 %i mer$and, am vazut o cruce, ca un semn de drum. &ar cand am a:uns aproape de cruce, povatuitorul meu a stat si si-a facut trei cruci, zicand. 1Crucii *ale ne inc+inam, @tapane, si sfanta in'ierea *a o laudam si o marim"*. %i mi-a zis sa fac si eu asemenea, si m-am inchinat si eu la fel. Du$a ce am mer! mu&ta (e$artare (e aco&o, am trecut (e acea u&ita3 Si am 'a*ut aco&o u" &oc care i"%rico!a !i cutremura $e cei ce-& 'e(eau3 Pe"tru ca era o rapa si o vale atat de adanca si intunecata, incat nici lun$imea, nici adancimea nu se vedeau, fiind ca un noian neumblat3 Si de cealalta parte de noian, tare departe, se vedea un munte foarte inalt, al carui varf a:un$ea pana la cer3 Peste acel noian era o punte infricosatoare, pentru ca acea punte era numai un lemn rotund, ca de o palma de $ros3 U" ca$at a& ei era i" u&ita cea !tramta, iar ce&a&a&t era &a mar0i"ea ace&ui mu"te i"a&t3 Si ca"( !u%&a 'a"tu&, acea $u"te tremura ca %ru"*a i" co$ac3 Deci, ca"( am a/u"! mai a$roa$e (e ace& "oia" !i (e $u"te, m-a cu$ri"! %rica !i cutremur, 'a*a"( ca tre uie !a trecem $e ea, %ii"(ca, $ri'i"( i"tr-o $arte !i-" a&ta, "u 'e(eam a&t &oc (e trecut (e cea&a&ta $arte, %ara "umai acea $u"te3 Si "u era "ici o $oteca $e acea 'a&e a(a"ca !i i"tu"ecoa!a3

4CJ

Atu"ci iara!i mi-a *i! $o'atuitoru& meu1 1Din nou te-ai lene'it la rugaciune si pentru aceasta te temi) Da-mi mana incoace"*. Atu"ci eu i-am (at ma"a (rea$ta !i, ti"a"(u-"e (e ma"a, mer0eam $e acea $u"te i"%rico!atoare3 Si mer0a"( $uti", am 'a*ut acea $u"te c&ati"a"(u-!e !i tremura"(, cum tremura %ru"*a i" co$ac ca"( ate 'a"tu&3 Si $ri'i"( i"tr-o $arte !i i" a&ta, i" acea 'a&e a(a"ca !i i"tu"ecoa!a, mi-a %o!t %rica !a mai mer0, (ar %ii"(ca eram cu $o'atuitoru& meu, care ma ti"ea (e ma"a, am &uat oarecare i"(ra*"ea&a3 A$oi $o'atuitoru& meu a !tat $uti" !i i"torca"(u-!e cu %ata &a mi"e, mi-a *i!1 1(a-ti cruce de trei ori si c+eama numele .reasfintei >ascatoare de Dumnezeu si pururea (ecioarei 8aria, pentru ca la locul acesta mare putere are numele ei"*. 9tunci am facut de trei ori cruce si am zis cu mintea. 1.reasfanta >ascatoare de Dumnezeu, a%uta-ma"*. %i, o, minune/ 9tata barbatie a venit in sufletul meu, incat nu am mai avut nici o frica, cu toate ca puntea aceea tremura ca un paian:en, cand mer$eam pe ea3 Si (u$a oarecare tim$ am a/u"! &a ca$atu& ei3 S%ar!i"(u-!e $u"tea am a/u"! &a mar0i"ea mu"te&ui3 Atu"ci $o'atuitoru& m-a &a!at (e ma"a !i mi-a *i!1 >De acum nu mai ai frica!+3 I"!a eu, (i" mu&ta (ra0o!te ce a'eam catre (a"!u&, "u &-am &a!at (e ma"a, ci i& ti"eam !i mer0eam mai (e$arte im$reu"a3 Du$a ce am mer! $uti", am i"ce$ut !a "e !uim $e mu"te3 Atu"ci eu am $ri'it i" !u!, (ar "u !e 'e(ea 'ar%u& &ui (e i"a&t ce era3 Cu toate ca urcu!u& era %oarte 0reu, i"!a &ocu& era i"'e!e&itor3 Du$a ce am !uit mu&ta ca&e, am !tat $uti" !i am $ri'it i" toate $arti&e mu"te&ui !i m-am mi"u"at3 Toate partile muntelui erau pline de maslini3 Si 0a"(eam i" !i"e1 >De unde sunt aici atatia maslini2+ !i am $&ecat mai (e$arte3 A$oi, mai mer0a"( $uti", am a/u"! &a o $oarta mare, care era (e!c2i!a3 Atu"ci $o'atuitoru& meu !i-a %acut cruce (e trei ori, a!eme"ea !i eu3 Si am i"trat i"au"tru $e $oarta3 Si am 'a*ut iara!i u" cam$ mare- Si atat (e mare era, i"cat "u i !e 'e(eau mar0i"i&e; si precum era taria cerului, asa era si acel camp. ;rumusetea si podoaba acelui camp cine poate sa le spuna, %i de as voi sa descriu frumusetea acelui camp, nu as putea, pentru ca nu este vreun lucru pamantesc cu care sa-l aseman. Lim a ome"ea!ca "u $oate !a !$u"a %rumu!etea &ui, "ici mi"tea ome"ea!ca !a o i"te&ea0a3 Ace& cam$ era im$o(o it cu tot %e&u& (e co$aci !i i"%rumu!etat cu tot %e&u& (e %&ori cu u"a mirea!ma3 Lumi"a care &umi"a aco&o era ca &umi"a a !a$te !ori3

4CM

Deci, ca"( am 'a*ut ace& cam$, !-a ro it i"ima mea (e %rumu!etea &ui !i $o%team ca !a rama" aco&o3 Dar $o'atuitoru& meu imi *i!e1 1De acum 'ei 'edea si alte locuri mai frumoase, si dupa aceasta 'ei 'edea si pe #mparatul") Si mer0eam $e ace& cam$ %rumo!, ucura"(u-"e3 Si am 'a*ut (e (e$arte mu&time (e oame"i, care erau im racati i" 2ai"e ca&u0are!ti, i"!a "u "e0re, ci ro!ii, care !tra&uceau ca &umi"a3 Fete&e &or !tra&uceau mai mu&t (ecat !oare&e, iar 'e(erea !i %rumu!etea &or era mai $re!u! (e i"te&e0erea ome"ea!ca3 U"ii (i"tre ei erau ti"eri, iar a&tii atra"i3 Si a$ro$ii"(u"e (e ei, "e-au $rimit cu mare ucurie !i au *i! catre $o'atuitoru& meu1 &ucura-te, 8are 8ucenice =+eorg+e, iubitule al lui $ristos" A!eme"ea !i e& &e-a *i!1 6ucurati-va" cuviosilor" iubitii lui 3ristos! Atu"ci toti !i-au i"tor! %ete&e &or !$re mi"e !i cu %ata 'e!e&a mi-au *i!1 ?iule # *ica"(u-mi $e "ume # de ar dobandi omul toata lumea, dar isi 'a pierde sufletul sau, ce 'a folosi? @i de ar trai o suta de ani si ar dobandi toate bunatatile lumii si si-ar face toate poftele, tot trebuie sa 'ina ceasul cel infricosator al mortii, si toata 'iata lui i se 'a parea un 'is si o umbra) *ar tu de te vei scula din lenevire si vei ince(e iarasi viata ta cea dintai" vei (lacea lui Dumnezeu si te vei invrednici fericirii celei ceresti" bucurandu-te im(reuna cu noi in veci. #ar de-ti 'ei petrece 'iata in lene'ire, 'ei a%unge in 'alea care primeste pe cei lenesi, tranda'i si nepocaiti) ?iule" sa nu voiesti a iubi mai mult acel noian intunecat" decat aceasta fericire! @a nu pui mai presus lene'irea decat dragostea lui $ristos" (iule, adu-ti aminte din ce inaltime ai cazut si de ce te-ai instrainat si ce-ai pagubit" (iule, intoarce-te si cazi la milosti'irea lui Dumnezeu, si noi nu 'om inceta rugandu-L pe Dansul/+3 Du$a acea!ta "e-am (e!$artit (e ei !i am $&ecat mai (e$arte3 Atu"ci !-a i"%rico!at !u%&etu& meu (e ce&e au*ite3 Dar am a%&at ca $o'atuitoru& meu e!te S%a"tu& Mare Muce"ic G2eor02e, $urtatoru& (e irui"ta3 Si mi-am a(u! ami"te !i (e cu'i"te&e ce &e-a *i! e&, ca"( !e i"tre au acei o!ta!i1 >Cine sa-l (ovatuiasca (e el2+3 Caci *icea S%a"tu& G2eor02e1 >4u o sa-l (ovatuiesc" (entru ca are dragoste deosebita catre mine si de multe ori m-am (us c!ezas si mi1locitor catre *m(aratul (entru el.+3 eci l-am cunoscut pe deplin ca de la inceput aveam dra$oste mare si deosebita catre %fantul <heor$he, mai mult decat fata de alti sfinti. %i de multe ori l-am pus mi:locitor pentru mantuirea mea. %i el multe minuni a facut cu mine si oricand l-am ru$at, nu m-a lasat nea:utorat. eci, cand am cunoscut ca povatuitorul meu este >arele >ucenic <heor$he, n-am mai putut rabda, ci l-am sarutat si l-am imbratisat mult timp, din dra$ostea cea multa ce o aveam in suflet catre el. %i m-am lipit cu sufletul si mai mult de el prin dra$oste3 4HF

%i mer$and noi putin, am vazut de departe si alti oameni, si acestia imbracati cu haine calu$aresti asemenea cu cei mai dinainte. &nsa imbracamintea si fetele lor straluceau mai mult decat soarele si aveau slava mai multa si mai mare decat ceilalti. %i stralucire mai mare aveau, dar erau putini la numar. %i l-am intrebat pe povatuitorul meu. @finte =+eorg+e, cine sunt acestia? Ce sunt de au atata sla'a, stralucire si frumusete si ce au sa'arsit in 'iata lor? Si e& mi-a ra!$u"!, *ica"(1 0cestia sunt calugarii cei de acum, care fara po'atuitori si fara pilda faptelor bune ale acelora, ci numai din singura lor buna'ointa au ra'nit faptele bune ale calugarilor celor de demult, si le-au sa'arsit, bineplacand lui Dumnezeu) @i pentru aceasta Dumnezeu i-a preamarit) Si eu iara!i i-am *i!1 #n 'remea aceasta au lipsit faptele cele bune din lume, dar cum se poate sa fie in ea acest fel de oameni alesi? Si mi-a ra!$u"!1 9cest fel de oameni alesi sunt putini in zilele acestea in lume. ar cel ce va face in aceste zile fapte bune, dupa puterea lui, si va placea lui umnezeu, mare se va chema aici in &mparatia lui umnezeu3 Caci cine face cateva fapte bune, le face din sin$ura lui bunavointa, fara povatuitor si fara pilda altora. %i pentru aceasta umnezeu le primeste ca pe niste fapte desavarsite3 Frate, in zilele acestea au lipsit faptele cele bune din lume, a incetat cuvantul lui umnezeu si se obisnuieste osandirea si minciuna. &n loc de smerenie, inaltarea+ in loc de dra$oste, vra:ba+ in loc de milostivire, nemilostivirea si in loc de dreptate, nedreptatea. 9cum s-a inmultit tinerea de minte a raului, pizma si alte multe asemenea+ toti s-au abatut la rau. -u este cel ce face bine. ;oarte putini sunt cei care savarsesc faptele cele bune si plac lui umnezeu3 &n zilele acestea se potriveste cuvantul. Cel ce se mantuieste, mantuiasca-si sufletul sau"3 Nime"i !a "u a!te$te a/utor (e &a a&tu&, ci "umai (e la >aica omnului. "el ce va cadea la dansa cu tot sufletul, il va povatui, si cu adevarat se va mantui, pentru ca toate cate le voieste poate, caci. 8ult pot rugaciunile 8aicii spre imblanzirea @tapanului". Ace!te cu'i"te mi-a *i! !i iara!i am i"ce$ut !a mer0em3 Si (u$a ce am mer! $uti"a (e$artare !$re $artea ra!aritu&ui ace&ui cam$, !e 'e(ea (e (e$arte u" $a&at mare !i %rumo!3 I"a&timea, &atimea !i &u"0imea &ui erau %oarte mari3 Zi(uri&e &ui "u !e $uteau a!ema"a i" %rumu!ete !i !e 'e(eau ca erau (i" aur curat3 Stra&ucirea care ie!ea (i" e& &umi"a tot &ocu&

4H4

ace&a3 Forma $a&atu&ui era "ei"te&ea!a3 Po(oa a !i %rumu!etea &ui "ecu$ri"!e (e mi"tea ome"ea!ca3 Si am i"tre at $e $o'atuitoru& meu1 @finte =+eorg+e, ce palat este acesta? %i el mi-a zis. 0cesta este palatul #mparatului, unde te 'oi duce) Deci mer0a"(, am a/u"! &a $a&at !i am 'e"it &a o $oarta mare !i i"a&ta, care era (e!c2i!a3 Po'atuitoru& meu !i-a %acut (e trei ori cruce; a!eme"ea !i eu3 Si am i"trat i"au"tru $e $oarta, i"tr-o curte3 Di" ea !e 'e(eau toate $arti&e $a&atu&ui ace&uia3 Si 'a*a"( ace&ea mam mi"u"at (e $o(oa a !i (e %rumu!etea &or, $e"tru ca oc2i (e om "u &e-a 'a*ut3 @e(eam !i oame"i mu&ti $&im a"(u-!e $e aco&o, care erau i" mare !&a'a3 Atu"ci $o'atuitoru& meu m-a a$ucat (e ma"a (rea$ta !i ma ti"ea !i mer0eam im$reu"a3 Du$a acea!ta am trecut $ri"tr-o $oarta, care era (e!c2i!a, !i am (at i"tr-o !a&a mare !i %rumoa!a3 I" $artea (e ra!arit a !a&ii era o a&ta $oarta mare !i i"a&ta, care era %acuta cu u" me!te!u0 $e care mi"tea ome"ea!ca "u $oate !a-& i"te&ea0a3 Si era im$o(o ita cu $ietre !cum$e3 I" $artea (rea$ta a $ortii era *u0ra'ita icoa"a Dom"u&ui "o!tru Ii!u! 9ri!to! !e*a"( $e /i&t3 De a!eme"i, !i (e-a !ta"0a era *u0ra'ita icoa"a Maicii Dom"u&ui, !e*a"( $e /i&t3 Iar i"au"tru, i" !a&a, era mu&time (e oame"i, toti im racati ca&u0are!te cu ace&a!i %e& (e im racami"te, (ar 2ai"e&e &or erau ro!ii ca !a"0e&e !i !tra&uceau ca %u&0eru&, iar i" mai"i ti"eau cruci !i !ta&$ari3 Frumu!etea !i $o(oa a &or "u o $ot $o'e!ti3 "um ne vazura, au venit in intampinarea noastra si ne-au primit cu mare bucurie. %i privind toti spre mine mi-au zis cu $las dulce. (rate, pana cand sa te asteptam? .entru ce nu te silesti pe tine? 9poi au zis catre povatuitorul meu. (rate =+eorg+e, iata ca l-ai luat in stapanirea ta) Cand ni-l 'ei aduce? %fantul a raspuns. Cand 'a 'oi Domnul) 9tunci aceia m-au luat din mana povatuitorului meu si ma tineau ei de maini, aratandu-mi prin aceasta mare dra$oste. Iar $o'atuitoru& meu a mer! !i a !tat i"ai"tea icoa"ei Maicii Dom"u&ui, &a %e& am mer! !i "oi toti !i am !tat cu mu&ta ra"(uia&a3 Si toti au i"ce$ut !a ca"te cu 0&a! (u&ce1 >Cu'ine-se cu ade'arat)).*.

4HA

Si ca"( ca"tau, %iecare cu'a"t a& tro$aru&ui atat (e curat i& au*eam, i"cat !e i"ti$area i" !u%&etu& meu3 %i savarsind cantarea, m-a luat iarasi povatuitorul meu si, facandu-si de trei ori cruce, ne-am inchinat la icoana+ asemenea au facut si toti sfintii de acolo. 9poi mi-au zis. 0cestea care le 'ezi s-au facut pentru tine, ca sa nu ai indoiala fata de cele pe care le 'ezi si le auzi, crezand ca ar fi nalucire dia'oleasca) >u este nalucire, ci milosti'irea lui Dumnezeu) A$oi ei !-au (e$artat $uti" !i "umai eu !i $o'atuitoru& meu am rama! i" (re$tu& u!ii3 Si %ara (e 'e!te u!a !-a (e!c2i! !i"0ura, (e &a !i"e, !i !-a 'ar!at mu&ta &umi"a a%ara, care "e-a i"co"/urat3 Am !tat i" a%ara u!ii !i "e-am uitat mu&t tim$3 A$oi am au*it u" 0&a! (u&ce (i"au"tru, *ica"(1 18are este mila *a, Doamne, catre fiii omenesti"*. Si cate am 'a*ut aco&o, cu "e$uti"ta e!te !a &e !crie ci"e'a3 Pe"tru ca oc+i de om nu au 'azut, urec+i nu au auzit, la inima de om nu s-a suit si minte de om nu poate sa inteleaga. Frumu!etea !i $o(oa a &or "u !e $ot !$u"e !i "ici "u !e $ot a!ema"a cu 'reu" &ucru ome"e!c3 &nspre mi:locul bisericii era un tron inalt si preaslavit. El era ca niste carbuni aprinsi si stralucea ca soarele. Pe tron statea &mparatul slavei, @ristos3 Im$re/uru& tro"u&ui !i a& Im$aratu&ui !tatea mu&time "ema!urata (e oame"i (e toate 'ar!te&e3 U"ii (i"tre ei erau %oarte ti"eri !i im racati i" 2ai"e a& e3 U"ii erau im racati i" 2ai"e mo"a2ice!ti, iar a&tii i" 2ai"e o!ta!e!ti3 "hipul &mparatului era asa cum se vede zu$ravit pe icoane3 Era cu tru$ $&i" !i im racat cu 2ai"e ar2iere!ti, iar $e ca$ a'ea o cu"u"a (e $ietre !cum$e3 Po(oa a !i %rumu!etea Im$aratu&ui ci"e $oate !a o !$u"a? Di" &umi"a care !tra&ucea i" %ata Im$aratu&ui !e &umi"a toata ceata aceea a !%i"ti&or !i toata i!erica3 Si toti (re$tii aceia !au %acut a!eme"ea cu Im$aratu& i"tru !tra&ucire3 Atu"ci mi-am a(u! ami"te (e cu'a"tu& &ui A0a$ie (i" cartea ce !e "ume!te >8antuirea (acatosilor+, care $o'e!te!te (e!$re !&a'a raiu&ui, *ica"(1 >Cand bagi un fier in carbunii cei a(rinsi" arde si se face si acela foc si nu mai cunosti care sunt carbunii si care este fierul. Asa este si in rai) Din stralucirea care iese de la Dumnezeu se impartasesc si stralucesc dreptii, ca si #nsusi Dumnezeu+3 De ace!tea a(uca"(u-mi ami"te !i 'a*a"(u-&e cu oc2ii mei, *iceam i" !i"e1 >Cate au scris sfintii pentru sla'a raiului sunt foarte putine, pentru ca toate nici nu este cu putinta sa le scrie*.

4HE

Lumi"a care ie!ea (e &a Im$aratu& !&a'ei era atat (e !tra&ucitoare, i"cat (aca !-ar a(u"a mii !i mii !i mi&ioa"e (e !ori, "-ar %i !tra&ucit atata3 Bu"acu'ii"ta !i %rumu!etea Im$aratu&ui !&a'ei, !tra&ucirea &umi"ii ce&ei "e*i(ite, u"a $o(oa a a Bi!ericii, !&a'a (re$ti&or, ci"e $oate !a &e !$u"a? Ca mai (e0ra a !-ar $utea "umara mu&timea !te&e&or !i "i!i$u& marii, (ecat !a !e $oata !$u"e ace!tea3 Si (aca !-ar a(u"a toate &im i&e oame"i&or, !i (aca !te&e&e ceru&ui, "i!i$u& mari !i %ru"*e&e co$aci&or !-ar %ace &im i, toate im$reu"a "ar $utea !$u"e macar o $arte (i" !&a'a aceea3 Sta"( eu a%ara (e u!a !i $ri'i"( i" !&a'a aceea, am 'a*ut $e $o'atuitoru& meu ca i"tra i"au"tru i" i!erica !i mer0e !a !e i"c2i"e Im$aratu&ui3 Si, i"torca"(u-!i %ata !a !i 'a*a"(u-ma ca "u 'i" (u$a e&, !-a i"tor! !i, 'e"i"( a$roa$e (e mi"e, mi-a *i!1 Ce stai2 Vino im(reuna cu mine" sa ne inc!inam *m(aratului. Si $re0ati"(u-ma !a i"tru i"au"tru, am au*it $e Im$aratu&, *ica"(1 =+eorg+e, lasa-l pe el afara, ca nu este 'rednic sa intre inauntru, fiindca nu are imbracaminte de nunta" Ca"( am au*it ace& 0&a!, m-am temut $uti", ca "u cum'a !a ma o!a"(ea!ca3 ar iarasi am casti$at indrazneala, pentru ca dra$ostea care era inlauntrul meu pentru &mparatul alun$a frica3 Atu"ci $o'atuitoru& meu m-a &a!at a%ara (e u!a !i a i"trat !i"0ur &a Im$aratu&3 Si toata ceata aceea !-a !cu&at !i a ci"!tit $e $o'atuitoru& meu, ca $e o mare ca$ete"ie a Im$aratu&ui3 Si "u "umai ceata (re$ti&or, ci !i I"!u!i Im$aratu& &-a ci"!tit cu mare ci"!te, caci (e0ra a S-a !cu&at (i" tro" !i &-a $rimit cu mare ci"!te !i ucurie, !aruta"(u-& $e o ra*; a$oi iara!i a !e*ut3 Du$a acea!ta, $o'atuitoru& meu a %acut trei meta"ii !i a !arutat $icioare&e Im$aratu&ui !i a !tat i"ai"tea Lui !i a *i! catre E&1 Doamne, adu-ti aminte de sangele care L-ai 'arsat pe Cruce pentru pacatosi" 0du-ti aminte ca te-ai pogorat pe pamant ca sa mantuiesti pe cei pacatosi" Deci iarta acest suflet si-l po'atuieste la calea mantuirii" 0danc nemasurat este mila *a, @tapane, si are trebuinta de facerea de bine" 9tunci &mparatul a raspuns. =+eorg+e, stii prea bine dragostea pe care am aratat-o catre el din inceput pentru ca i-am aratat tainele cele ascunse si dragostea 8ea cea mare) @i multi oameni s-au ne'oit in 'iata lor mai mult decat acesta si nu au castigat-o) #ar acesta, a'and-o in sufletul sau, a trecut-o cu 'ederea, alegand mai bine lene'irea si impatimirea lumii, decat pe 8ine) @i pentru aceasta nu este 'rednic de iertare) Si iara!i a *i! $o'atuitoru& meu1 Doamne" ma rog" iarta-l" caci de-l vei 1udeca du(a dre(tatea ,a" este vrednic de (edea(sa: ci (rimeasca darul si milostivirea ,a cu el. Cele ascunse ale inimii lui sunt inaintea ,a (ururea. Vezi bunavointa lui" (lineste-i cererile inimii lui si" nevrand el" 4HC

mantuieste-l" Doamne" vezi si asezarea lumii! >nde este (ilda cea buna2 >nde este cuvantul ,au din gurile oamenilor2 >nde este indemnarea2 Ca desi ar fi cineva sa voiasca sa faca binele" il face numa din buna lui vointa" caci du!ovnicii lui si staretii il o(resc. (iecare cauta cele pentru folosul sau trupesc) .entru aceasta, *e rog, in'ata-l sa faca 'oia *a" .o'atuieste-l la calea mantuirii" C+i'erniseste-i in pace 'iata lui" (a-l mostenitor imparatiei *ale, caci toate cate le 'oiesti, le si poti) Im$aratu& a ra!$u"! (i" "ou1 =+eorg+e, iubitul meu, 'ad starea lumii cu'intele 8ele au incetat din gurile oamenilor) #n locul cu'antului 8eu, osandirea in locul dragostei, ura, 'ra%ba si pizma in loc de dreptate, nedreptate a pierit ade'arul a lipsit smerenia a prisosit rautatea, sodomia, cur'ia, preacur'ia) Lumea s-a stricat" @i acestea toate le fac nu numai mirenii, barbatii si femeile, ci si unii preoti si calugari) 8a patrund la cele dinlauntru) 8a rastignesc a doua oara) @i-au spurcat cu desa'arsire c+ipul calugaresc, cel ingeresc) #nsa toate le rabd cu indelunga rabdare, asteptand indreptarea si pocainta lor) #ar pe acesta n-am incetat a-l po'atui pana astazi, ca sa faca 'oia 8ea) >u am incetat a-l striga prin cu'ant 'iu, sa nu faca ceea ce nu-mi place 8ie) #ar el, auzind glasul 8eu si cunoscand cum ca 7u sunt, dupa cum s-a ade'erit de la multi du+o'nici si robi ai 8ei imbunatatiti, nu 8-a ascultat) De multe ori i-am adus aminte de petrecerea lui cea dintai, ca sa se intoarca iarasi la ea dar el a ramas neindreptat) Deci fara de raspuns este inaintea 8ea) 9tunci povatuitorul meu a cazut la picioarele &mparatului cu mare smerenie si a zis catre ansul. Doamne, adu-*i aminte de sangele care l-am 'arsat pentru dragostea *a, si-mi daruieste mie acest suflet, si iarta-l pe el" 0sa, *e rog, Doamne" @i in'redniceste-l sa bea si pa+arul pe care-l poftea" 9tunci &mparatul cu fata vesela si cu bucurie a zis. =+eorg+e, fie 'oia ta" A$oi $o'atuitoru& meu !-a !cu&at !i a !tat i"ai"tea Im$aratu&ui cu i"(ra*"ea&a3 Iar Im$aratu& a &uat cu ma"a !ta"0a u" $a2ar $&i"; i"!a ce era i" e& "u !tu, ci "umai ca era ro!u ca 'i"u&3 Si &-a i"ecu'a"tat cu ma"a (rea$ta !i &-a (at $o'atuitoru&ui meu, *ica"(ui1 0cesta este pa+arul dragostei 8ele da-i-l sa-l bea" Atu"ci $o'atuitoru& meu a &uat $a2aru& cu ma"a (rea$ta !i mi &-a a(u!, *ica"(u-mi1 ?a-ti cruce si bea!

4HH

&ar eu, facandu-mi cruce de trei ori, l-am baut. %i era asa de dulce, incat nu se asemana cu ceva pamantesc. %i dupa ce l-am baut, mi-a venit in suflet o neasemanata dra$oste si dor dumnezeiesc, ca o para de foc ce ardea in inima mea3 A$oi am 'a*ut $e $o'atuitoru& meu a$roa$e (e Im$aratu&, ca I-a (at $a2aru& 0o&3 Iar eu, nemaiputand suferi, am intrat inauntru in biserica si, ducandu-ma aproape de &mparatul, am cazut la picioarele Lui, Le-am imbratisat cu multa indrazneala si leam sarutat mult timp. %i sufletul meu era lipit de ansul cu desavarsire si nu mai puteam sa ma ridic de :os. Atu"ci Im$aratu& a *i! catre $o'atuitoru& meu1 =+eorg+e, ia-l si mergeti ca sa se mai ne'oiasca, ca sa castige dragostea 8ea pe care a pierdut-o si sa se gateasca" @i cand 'a fi 'oia 8ea, o sa-l in'rednicesc sa bea pa+arul) Atu"ci $o'atuitoru& meu, a$uca"(u-ma (e ma"a (rea$ta, m-a tra! i"a$oi !i, %aca"( ama"(oi cate trei meta"ii Im$aratu&ui, i"c2i"a"(u-"e $icioare&or Lui, am ie!it (i" i!erica !i !-a i"c2i! u!a3 Iar oame"ii cei mai !u!-*i!i, cum erau i" !a&a, au 'e"it !a "e i"tam$i"e !i, cauta"( !$re mi"e cu %ata 'e!e&a, mi-au *i!1 ?rate" sileste-te" caci iata te aste(tam! Si ie!i"( (i" !a&a, am 'e"it i" curte !i am !tat $uti"3 A$oi am *i! catre $o'atuitoru& meu1 0finte @!eorg!e si iubite frate" nu se (oate ca sa nu mai mergem in lume" ci sa ramanem aici2 Iar e& imi *i!e1 Foia Domnului este sa mergem iarasi in lume, ca sa te pregatesti cu tot felul de fapte bune, pazind toate poruncile Lui) @a te ispitesti ca aurul in topitoare si asa sa 'ii aici) @i de nu 'ei face asa, ci 'ei ramane in lene'ire, ai 'azut 'alea care primeste pe cei lenesi si pacatosi" .azeste-te si-ti adu aminte cate ai 'azut si cate ai auzit din multa si nemarginita mila a lui Dumnezeu catre om! A$oi am mer! $uti" !i am ie!it a%ara (i" $a&at !i i" $oarta, %aca"(u-"e cruce (e trei ori, am i"ce$ut a mer0e $e ace& cam$ %rumo!3 Si mer0a"( $uti" am 'a*ut iar ceata aceea cu $uti"i ca&u0ari, care a'eau !&a'a cea mare3 Si m-am uitat !a 'a( (aca "u cum'a 'oi cu"oa!te $e 'reu"u& (i"tr-i"!ii3 Si "u am cu"o!cut $e "iciu"u&3 Deci, !%ar!i"(u-!e cam$u&, am ie!it a%ara (e $oarta !i am 'e"it i" 'ar%u& mu"te&ui ce&ui i"a&t3 Si am !tat !i aici $uti", $ri'i"( i" toate $arti&e mu"te&ui, care era im$o(o it cu mu&time (e ma!&i"i3 Iar &ocu& ace&a era %oarte i"'e!e&itor, "umai ca !e 'e(ea acea 'a&e "oroioa!a !i i"tu"ecoa!a, care a(ucea %rica !i cutremur ce&ui ce o 'e(ea3 A$oi "e-am $o0orat (i" mu"te !i $o'atuitoru& meu mi-a *i!1 Da-mi mana!

4HI

S%a"tu& I0"atie Bria"cia"i"o'1 IMPRASTIEREA Pu &icat $e &' 8ai %&'% W Cate0orii1 3rana du!ului U -R4D*C* 0* C>V*),4 D4 ?5/50" Razboiul nevazut" 0fantul *gnatie 6riancianinov W Pri"t

De!$re 'iata im$ra!tiata !i cea cu &uare ami"te );iii lumii socot imprastierea un lucru nevinovat, in vreme ce %fintii Parinti o socot drept inceputul tuturor relelor) 0mul dedat imprastierii are despre orice, chiar si despre lucrurile cele mai insemnate, o conceptie foarte usuratica, foarte superficiala. 0mul imprastiat este de obicei nestatornic. simtirile inimii lui sunt lipsite de adancime si putere, si drept aceea, sunt nestatornice si neindelun$ate. Precum fluturele zboara din floare in floare, asa si omul imprastiat trece de la o desfatare pamanteasca la alta, de la o $ri:a desarta la alta. 0mul imprastiat e strain de iubirea de aproapele. el priveste cu nepasare la suferintele oamenilor si lesne pune asupra lor poveri anevoie de purtat. Neca*uri&e &ucrea*a cu $utere a!u$ra ce&ui im$ra!tiat, tocmai %ii"(ca ace!ta "u &e a!tea$ta3 El asteapta doar bucurii. aca necazul este puternic, insa de$rab trecator, omul imprastiat il uita repede in zarva desfatarilor. -ecazul indelun$at il striveste. Im$ra!tierea i"!a!i i& $e(e$!e!te $e ce& (e(at ei1 cu 'remea i& $&icti!e!te !i e&, i"trucat "u !i-a a0o"i!it "ici u" %e& (e cu"o!ti"te !i i"ti$ariri !u%&ete!ti temei"ice, !e &a!a $ra(a u"ei tra"(a'ii c2i"uitoare, %ara !%ar!it3 &mprastierea, care este atat de vatamatoare indeobste, este deosebit de vatamatoare in lucrarea lui umnezeu, in lucrarea mantuirii, care cere prive$here si luare aminte statornice, incordate. .ri'eg+eati si rugati-'a, ca sa nu intrati in ispita ,Mt3 QQ@, C4., 0raie!te Dom"u& catre uce"icii Sai3

4HD

Tuturor *ic1 .ri'eg+eati ,Mc3 QIII; ED., a 'e!tit E& &a toata cre!ti"atatea # $ri" urmare !i ce&ei a 'remuri&or "oa!tre3 "el ce duce viata imprastiata se impotriveste nemi:locit, prin viata sa, poruncii omnului &isus @ristos. Toti sfintii au fu$it cu osardie de imprastiere. Ei se adunau in sine neincetat sau cel putin, cat de des puteau, luand aminte la miscarile inimii si mintii si dandu-le indreptare potrivita cu poruncile Evan$heliei. 0bisnuinta luarii aminte la sine il pazeste pe om de imprastiere chiar si atunci cand el se afla incon:urat din toate partile de zarva si pricini de raspandire. "el cu luare aminte la sine ramane insin$urat, sin$ur cu sine, chiar si in mi:locul multimii. A%&a"( $ri" cercare %o&o!u& &uarii ami"te !i 'atamarea a(u!a (e im$ra!tiere, oarecare (i"tre Pari"tii cei mari a !$u!1 >(ara sa pri'eg+em cu deadinsul asupra noastra nu putem spori in nici o fapta buna) Este un lucru lipsit de :udecata sa ne petrecem scurta viata pamanteasca, data noua pentru pre$atirea de vesnicie, doar in indeletniciri pamantesti, in placeri nimicnice, in nenumarate pofte si dorinte neimplinite, a&er0a"( %ara !erio*itate (e &a o (e!%atare a !imturi&or &a a&ta, uita"( !au ami"ti"(u-"e rareori !i !u$er%icia& (e 'e!"icia cea mareata !i toto(ata i"%rico!ata, (e care "u 'om $utea %u0i3 Lucrarile lui umnezeu A e un lucru invederat A trebuie sa fie cercetate cu cea mai mare evlavie si luare aminte, altminteri omul nu le va putea nici cerceta, nici cunoaste. Lucrarea cea mare a &ui Dum"e*eu # *i(irea omu&ui, iar (u$a aceea, (u$a ca(erea &ui, i""oirea $ri" ra!cum$arare # tre uie cu"o!cuta i" ama"u"t %iecarui cre!ti"; %ara acea!ta cu"oa!tere e& "u $oate !ti !i im$&i"i (atorii&e cre!ti"e!ti3 "unoasterea marii lucrari a lui umnezeu nu poate fi dobandita de catre cel imprastiat/ Poruncile lui @ristos nu au fost date numai omului dinafara, ci mai vartos celui launtric. ele cuprind toate $andurile si simtamintele omului, pana si cele mai subtiri miscari ale lui. 9 pazi aceste porunci este cu neputinta fara prive$here statornica si adanca luare aminte. Pri'e02erea !i &uarea ami"te "u !u"t cu $uti"ta $e"tru ce& ce (uce 'iata im$ra!tiata3 Pacatul si cel ce foloseste pacatul, diavolul, se furiseaza pe nesimtite in minte si in inima. 0mul este dator sa stea necontenit de stra:a impotriva vra:masilor sai nevazuti. Cum 'a !ta &a acea!ta !tra/a, (aca e!te (e(at im$ra!tierii?

4HJ

0mul imprastiat se aseamana unei case fara usi si fara zavoare. nici o comoara nu poate fi pazita intr-o astfel de casa+ ea e deschisa pentru hoti, talhari si desfranate. @iata im$ra!tiata, $&i"a (e 0ri/i &ume!ti, ii a(uce omu&ui !&a a"o0ire, &a %e& ca im ui area cu ma"care !i autura ,Lc3 QQI, EC.3 6n asemenea om este tintuit de pamant, e prins numai cu cele vremelnice si desarte+ slu:irea lui umnezeu devine pentru cel imprastiat un lucru de mana a doua+ insusi $andul la aceasta slu:ire e pentru el salbatic, plin de intuneric, nesuferit de apasator. )iata cu luare aminte slabeste lucrarea simturilor trupesti asupra omului A ascute, intareste, educa lucrarea simturilor sufletesti. impotriva, imprastierea adoarme simturile sufletesti. ea se hraneste prin lucrarea necontenita a simturilor trupesti. &n zadar spun cei imprastiati ca viata imprastiata este un lucru nevinovat/ Prin aceasta, ei isi dau in vilea$ rautatea bolii de care sunt cuprinsi. Eoala lor este atat de mare, toceste atat de mult simturile sufletului, ca sufletul bolnav de ea nici macar nu simte starea sa :alnica. "ei ce voiesc a deprinde luarea aminte, sunt datori a se infrana de la orice indeletnicire desarta. &mplinirea indatoririlor particulare si obstesti nu intra in alcatuirea imprastierii. imprastierea este intotdeauna unita fie cu nelucrarea, fie cu indeletniciri desarte, pe care le putem numara fara a $resi alaturi de nelucrare) O i"(e&et"icire %o&o!itoare, mai a&e! u"a (e !er'iciu, (e care e!te &e0ata o a"umita ra!$u"(ere, "u im$ie(ica &uarea ami"te &a !i"e # ea ca&au*e!te &a acea!ta &uare ami"te3 Cu atat mai mu&t ca&au*e!c &a &uare ami"te a!cu&tari&e ma"a!tire!ti, atu"ci ca"( !u"t im$&i"ite i" c2i$u& cu'e"it3 @iata &ucratoare e!te ca&ea "ea$arat tre ui"cioa!a catre &uarea ami"te &a !i"e, !i acea!ta ca&e e!te $oru"cita (e catre S%i"tii Pari"ti tuturor ce&or care 'or !a (e$ri"(a &uarea ami"te &a !i"e3 Luarea aminte la sine in adanca insin$urare aduce roade duhovnicesti de mult pret+ insa de ea sunt in stare numai barbatii a:unsi in puterea varstei duhovnicesti, care au sporit in cucernica nevointa si au deprins de:a luarea aminte in viata lucratoare. &n viata lucratoare, oamenii te a:uta sa dobandesti luare aminte, aratandu-ti cand o incalci3 A!cu&tarea e!te ce& mai u" mi/&oc (e a (e$ri"(e &uarea ami"te1 "ime"i "u i& i"'ata atat (e i"e $e om !a ia ami"te &a !i"e ca u" mai-mare a!$ru !i cu (rea$ta !ocoti"ta3 &n indeletnicirile tale de serviciu, printre oameni, nu iti in$adui sa omori vremea cu vorbire in desert si cu $lume proaste+ in indeletnicirile de birou, nu te lasa furat de inchipuire. astfel se va ascuti de$raba constiinta ta si va incepe sa iti arate orice inclinare catre imprastiere ca pe o incalcare a Le$ii evan$helice, ca pe o incalcare chiar a bunului simt3 Ami"+3 4HM

,i"1 %fantul &$natie Eriancianinov, ,7<periente ascetice, E(itura So$2ia, Bucure!ti,

Si i-am (at-o3 Si ti"a"(u-"e (e ma"a, iara!i "e-am urcat $e acea $u"te i"%rico!ata !i am mer! %ara temere3 Si ca"( am a/u"! i" mi/&ocu& ei, $o'atuitoru& meu a !tat !i, i"torca"(u-!i %ata catre mi"e, mi-a *i!1 (ratele meu iubit, #mparatia Cerurilor se ia cu sila si silitorii o rapesc pe ea) #ata, ai 'azut milosti'irea lui Dumnezeu) @a nu te arati nemultumitor fata de (acatorul tau de bine, Dumnezeu" >e'oieste-te sa castigi dragostea Lui" =ateste-te sa bei pa+arul" @i darul lui Dumnezeu si al .reasfintei >ascatoare de Dumnezeu nu te 'a lasa sarman si nici eu nu te 'oi lasa singur! 9poi facand de trei ori semnul cinstitei cruci pe fata mea, a zis. 1.reasfanta >ascatoare de Dumnezeu, a%uta robului *au"*. %i s-a facut nevazut. %i nu l-am vazut unde s-a dus. %i m-a lasat sin$ur la mi:locul puntii. 9tunci s-a facut tunet mare si tulburare din valea aceea si auzeam stri$ari salbatice, zicand. 0cum a ramas singur, +aideti sa-l surpam %os" 9ltii ziceau. #ata om care 'oieste sa treaca si nu stie ca a'em sa-l surpam acum) %i scrasneau din dinti asupra mea, stri$and cu mare $las. @a-l surpam mai inainte de a 'eni =+eorg+e sa-l ia" &nsa nici unul n-a putut sa se apropie de mine, ci faceau numai stri$ari si tulburari. &ar puntea se clatina ca o frunza3 Atu"ci eu, $ri'i"( &a acea a(a"cime, am *i!1 Doamne, cine poate a%uta omului aici? 9tunci a venit un $las ca de tunet si a zis. 0ici a%uta faptele cele bune ale omului si de 'a face 'reo mila .reasfanta >ascatoare de Dumnezeu" Du$a 0&a!u& ace!ta au i"cetat tu& urari&e (race!ti3 Si eu am c2emat a/utoru& Pre!%i"tei Na!catoare (e Dum"e*eu !i a& S%a"tu&ui G2eor02e !i cu a/utoru& &or mi-am 'e"it i" !i"e)3 ,(i"1 (apte minunate de la parinti atoniti, E(itura Ma"a!tirea S 4IF

Niarul de &asi Spr. "onstantin %turzuU. 7<cesul de Dumnezeu poate dauna sanatatii? )eacul de acum este macinat de dintii cariati ai excesului. >intea omului nu mai $usta din cuvintele inteleptei cumpatari, inima e lasata sa alunece fara opreliste oriunde pofteste. Lacomia e!te co"!i(erata motoru& care $u"e i" mi!care eco"omia3 -ici un cisti$ nu e prea mare, nici un adaos comercial nu e suficient. Mi&iar(arii !$era !a %ie cei mai o0ati oame"i (e $e !u$ra%ata $ami"tu&ui, i"c&u!i' (e $e !u$ra%ata cimitire&or3

%aracii nu se lasa nici ei mai pre:os, dorinta de a avea mai mult ii impin$e la imprumuturi peste puterile lor, semnindu-si, odata cu cererea de imprumut bancar, si propria sentinta, ale$ind lanturile ratelor, uneori pe viata. Eatrinii nu se mai satura de a trai, prin intermediul televizorului, 'ietile altora, ca palida consolare pentru netraita lor viata sau ca refuz al asumarii unui statut, specific unei virste consacrate, cindva, pre$atirii pentru moarte. Tinerii, imbatati de iluzia infinitelor posibilitati, isi exploreaza limitele, fortind necontenit capacitatea simturilor de a produce placere. 9ra"a "u mai e!te cautata !$re a *i(i tru$u&, ci !$re a e=cita $a$i&e&e 0u!tati'e3 &mbracamintea este chemata sa provoace si sa seduca, e cu atit mai apreciata cu cit lasa descoperit mai mult trupul sau ii evidentiaza patimas formele. Telefonia s-a transformat din prile: de facila comunicare in nesfirsita vorbarie fara rost. Nu "e mai i"tere!ea*a a "a'i0a $e cai&e i"%ormatiei, vedem in internet doar locul unde te poti scufunda cit mai mult, din ce in ce mai adinc, $i"a ci"( 'iata rea&a (e'i"e, (e %a$t, o a doua 'iata ,)!eco"( &i%e+.3
Acea!ta "eco"te"ita ie!ire a omu&ui (i" ce&e %ire!ti a&e !a&e a %o!t remarcata cu mu&t tim$ i" urma3 Acum "u "umai i" ca(ru& i"tim a& ca i"etu&ui me(ica& au*im i"(em"u& (e a e'ita orice %e& (e a u*, ci !i $e ca"a&e&e me(ia !i"tem i"(em"ati, (u$a %iecare ca&u$ $u &icitar, sa e'itam e<cesul de grasimi, za+ar, alcool etc3 A'i"( co"tact $oate (e !ute 4I4

!au mii (e ori cu u" a!t%e& (e me!a/, ce'a !e !c2im a i" mentalitatea "oa!tra, i" %e&u& (e a "e ra$orta &a &ume !i c2iar &a Dum"e*eu3 9:un$em sa credem ca orice se face dincolo de anumite limite firesti* este, automat, un lucru rau. I"c&u!i' ce&e care ti" (e o a"ume e(i%icare !$iritua&a, (e 'iata (u2o'"icea!ca3

9m cunoscut parinti speriati de faptul ca ai lor copii A adolescenti sau tineri trecuti de virsta ma:oratului A mer$ prea des la biserica Bin felul acesta nu ar mai avea timp, adica, sa-si traiasca viata, iar morala crestina i-ar face vulnerabili atunci cind vor trebui sa razbata intr-o societate unde viclenia, hotia, minciuna ar fi de neevitat daca vrei sa ai succes8. Am cu"o!cut !tu(e"ti scandalizati ca au cole$i care invoca foarte des numele si a:utorul lui umnezeu ,ca !i cum re&atia cu (i'i"itatea ar tre ui !a !e co"!ume (oar (umi"ica !i "umai i" !$atiu& !trict &itur0ic.3
Cu totii &uam act, $erio(ic, (e o$i"ia u"or a!a-*i!i a$aratori ai laicitatii !tatu&ui ,"e!tii"( ca laicii (e!em"ea*a tocmai ,poporul lui Dumnezeu. !i care co"!i(era ca !i"t $rea mu&te i!erici, $rea mu&te i"!em"e re&i0ioa!e $ri" !co&i, o $rea mare $re*e"ta a $reoti&or i" !$atiu& $u &ic etc, etc3

C2iar !i i"tre cre!ti"i ,i"tre cei care %rec'e"tea*a i!erica. am !e!i*at o a"ume uimire %ata (e cei care-!i cauta (e !u%&et $ri"tr-o mai (ea!a !$o'e(a"ie, (e re0u&a !a$tami"a&a3 ,Ce tot e<agereaza astia cu spo'edania, ce pacate sa mai spo'edesti dupa o saptamina? 0sta este e<ces de zel" # !e tu& ura cei care "u 'a( i" actu& marturi!irii (ecit o %orma&itate care tre uie im$&i"ita i" $o!turi&e (e $e!te a", i"ai"te (e a te im$arta!i3
+)u te-ai im(artasit si ieri2 ,i-a1unge! Dar ma=ima e=$re!ie a i"!i"uarii i" cu0etarea "oa!tra cre!ti"a a paradigmei e<cesului o 'a( i" o$rirea (e &a im$arta!a"ie a cre(i"cio!i&or care (ore!c !a !e a$ro$ie (e !%i"tu& $otir (oua *i&e &itur0ice co"!ecuti'3 Cu a&te cu'i"te, (aca te-ai im$arta!it i" "oa$tea (e Pa!ti, cum mai i"(ra*"e!ti !a ceri a 'e"i &a $otir !i a (oua !au c2iar a treia *i a ace!tei ce&e mai mari !ar atori (e $e!te a"? C2iar (aca cre!ti"u& "o!tru !e arata (or"ic (e a im$&i"i orice e=i0e"ta ,ca"o". $e"tru a a'ea ucuria (e a %i astfel cu 9ri!to! i" ace!te *i&e $a!ca&e, re%u*u& e!te u"u& cate0oric, a*at "u atit $e ca"oa"e, cutume !i recoma"(ari a&e u"or Pari"ti 'e"era i&i ,i"'ocate (e-a 'a&ma !i e&e., ci a*at $e )cre(i"ta+ i"tr-u" )a(e'ar+ co"ce$ut (re$t mai u"i'er!a& (ecit iu irea &ui 9ri!to!, a"ume1 ,ce-i prea mult strica") Cu a&te cu'i"te, a*i e!ti 're("ic !a te im$arta!e!ti ,a!a te co"!i(era ce& ce te (e*&ea0a !$re acea!ta., (ar mii"e, "u- ,>u te-ai impartasit si ieri? *i-a%unge"- Nici macar i" !ituatia i" care, i"tre tim$ ,oricum e=trem (e !curt., cre(i"cio!u& "u a comi! $acate o$ritoare (e &a !%i"ta cumi"ecare, a, mai mu&t, s-a sfintit, i" $rimu& ri"( tocmai prin impartasirea primita de%a # cu a&te cu'i"te e mai $re0atit (ecit cu AC (e ore i" urma !$re a $rimi (i" "ou !%i"te&e tai"e-

4IA

I" a!t%e& (e !ituatii e &e!"e (e co"!tatat ca "u "e mai ra$ortam &a !$iritua&itatea ce i*'ora!te (i" Scri$tura, (i" te=te&e $atri!tice !au c2iar (i" teo&o0ia )(e !coa&a+, caci (i" toate ace!tea i"'atam ca omu& e!te c2emat &a o curatire graduala, care !e %ace cu Dumnezeu !$re a (o i"(i pe Dumnezeu3 Urcu!u& (u2o'"ice!c !e rea&i*ea*a in trepte care nu se termina niciodata, caci "icio(ata "u $oti !$u"e1 ,0%unge, acum e prea mult +ar, dobindesc prea multa sfintenie" I" &oc (e a 0i"(i a!a, a(ica )i" Du2 !i i" A(e'ar+, am im$rumutat &o0ica &umii co"%orm careia ,e<cesul dauneaza gra' sanatatii"3 Nime"i "u $oate e=$&ica cum, (i" $u"ct (e 'e(ere teo&o0ic, $articica (e im$arta!a"ie # $rimita a (oua *i (u$a ce te-ai im$arta!it o (ata # e!te ,un e<ces3 S-a im$artit cum'a 9ri!to!? Nu e!te E& i" mo( deplin si desa'irsit in orice particica, i"(i%ere"t (e (ime"!iu"ea ei (e or(i" %i*ic? Se a(au0a azi a&tce'a !au ce'a mai mu&t (ecit a $rimit ieri ce& ce !-a im$arta!it? -u cumva este, la mi:loc, o viziune cantitativista asupra impartasaniei, Ce'a !imi&ar !-a $etrecut !i &a !ca&(atoarea @ite*(a (i" Ieru!a&im, aco&o u"(e u" i"0er a& Dom"u&ui 'e"ea (i" ci"( i" ci"( !i tu& ura a$a i" care ci"e i"tra $rimu& !e %acea !a"ato!3 Si i"tra i" a$a ace& o&"a' care isi permitea ,sa aiba om !$re a-& aru"ca aco&o3 A 0i"(i 'i"(ecarea cre!ti"u&ui (e a*i i" !a&turi ,%ie e&e !i (i" $o!t i" $o!t. i"!eam"a $e u"(e'a a tra"!%orma Bi!erica i"tr-o !ca&(atoare $recum cea (e &a @ite*(a i" care, daca ti se permite, &a a"umite i"ter'a&e (e tim$, e!ti cu%u"(at !$re 'i"(ecare3 Or, 9ri!to! a 'i"(ecat i" ace& &oc u" $ara&itic, o&"a' (e EJ (e a"i, ca !i "oi !a i"te&e0em ca "u mai tre uie !a a!te$tam $e "ime"i # "ici macar 'reu" i"0er -, ci !a cre(em ca E&, ,Doctorul sufletelor si al trupurilor noastre, e!te a or(a i& i" %iecare c&i$a3 Si ca nimeni "u mai tre uie !a co"(itio"e*e a$ro$ierea (e 9ri!to! (e ma"i%e!tarea 'reu"ui semn !au (e im$&i"irea u"ui a"umit soroc3 Gi"(uri&e (e mai !u! mi-a! (ori !a !e co"!tituie i" teme (e re%&ectie, e&e "u tre uie co"!i(erate a&tce'a (ecit o !merita i"cercare (e a !e!i*a # !i "umi ca atare # orice corp strain care !-ar !trecura i" tru$u& Bi!ericii3 9tunci cind crestinul nu reuseste sa induhovniceasca cele ale lumii, sa faca loc pe acest pamint &mparatiei lui umnezeu, nu inseamna ca se situeaza intr-un punct neutru, in care nici el nu sfinteste locul, dar nici locul nu-l intineaza pe el. Este falsa iluzia unui astfel de echilibru. 9colo unde nu avem rivna pentru cele duhovnicesti, fara sa constientizam A cel mai adesea -, imprumutam din cele ale lumii in care traim, intrind intr-o lo$ica straina de duhul Eisericii, chiar si daca ne imbracam rationamentele cu invataturi de catehism3 A !$u"e ca !i"t &imite i" 'iata (u2o'"icea!ca, a $u"e 0ra"ite !i $ie(ici arti%icia&e i" ca&ea ce&or ce ri'"e!c Im$aratia i"!eam"a a cu0eta ca e<cesul de Dumnezeu poate dauna sanatatii, !u%&ete!ti !au tru$e!ti3 Mu&te !e %ac i" &ume !u ma!ca ec2i&i ru&ui !i i"'oci"( (rea$ta !ocotea&a, (ar (e u" &ucru a'em "e'oie $e"tru a "e ru$e (e%i"iti' (e i"%&ue"te&e !i (e &o0ica ce&or &ume!ti1 (e ,nebunia pentru $ristos3 9ltminteri, tare ma tem ca ceea ce apreciem ca prudenta* astazi, poate deveni miine indiferenta sau dispret fata de cele sfinte, iar ceea ce numim cumintenie* va lua chipul apostaziei la vreme de pri$oana.

4IE

Maica Ni"a Bri02i"a (e!$re re&atii&e (i"ai"tea ca!atoriei ,I.3 0* D40-R4 ?4,4/4 -R5V5CA,5AR4" *86RACA8*),4A +85D4R)A 0* +-AR,4)4R>/ *D4A/ Pu &icat $e '& Oun %&'% W Cate0orii1 Cultura desfraului" Ras(unsurile 6isericii la (roblemele vremurilor" Razboiul im(otriva familiei W Pri"t T2i! Po!t

Mo"a2ia $ro%e!or $!i2o&o0 Ni"a ,Bri02i"a., M5"5!tirea <"t7m$i"5rii Dom"u&ui din 6rali. De!$re re&a:ii&e (i"ai"te (e c5!5torie ,I.c in nr. R B4I8 al revistei ?amilia 5rtodo<a P!i2o&o0ii au i(e"ti%icat (ou5 $erioa(e (i!ti"cte 6"ai"te (e c5!5torie3 Prima perioad cuprinde relaiile de p'n la momentul hotr'rii unei cstorii. <" acea!t5 $erioa(5 $oate e=i!ta !au "u u" $arte"er3 A (oua $erioa(5 e!te cea premer$toare cstoriei, i"ter'a&u& (e c7"( a:i 2ot5r7t !5 '5 c5!5tori:i $7"5 6" mome"tu& c5!5toriei, 8i im$&ic5 %a$tu& c5 e=i!t5 o $er!oa"5 co"cret5 cu care (ore8ti !5 6"temeie*i o %ami&ie3 P!i2o&o0ii co"!i(er5 c5 cea (e-a (oua $erioa(5 e!te im$orta"t5 $e"tru acumu&area (e tr5iri, emo:ii, e=$erie":e comu"e 8i $e"tru a (eci(e (ac5 cea&a&t5 $er!oa"5 e cea (e care ai "e'oie ca !5 6"temeie*i o %ami&ie3 Perioa(a acea!ta e!te uti&5 $e"tru a a(7"ci cu"oa8terea reci$roc5 cu $er!oa"a cu care te-ai 2ot5r7t !5 te c5!5tore8ti3 Pentru !ntemeierea unei cstorii, cel mai important lucru e ca t!nrul s aib +otr!rea de a de'eni familist 3 o hotr're ferm, s fie pre$tit s-#i fac o familie. Foarte im$orta"t5 e!te toto(at5 8i crearea u"or re&a:ii 6"ai"te (e c5!5torie 6"tre cei (oi ti"eri # o $erioa(5 (e cu"oa8tere, (e a$ro$iere 8i (e tr5iri comu"e3 A8 'rea !5 a$ro%u"(5m a!t5*i (i!cu:ia (e!$re $rima $erioa(5, a re&a:ii&or (e $7"5 &a c5!5torie, c7"( 6"c5 "u e=i!t5 o $er!oa"5 a"ume cu care !5 te c5!5tore8ti, (ar e=i!t5 (ori":a (e a a'ea o %ami&ie3 oresc s punctez acele $re#eli care se fac !n perioada de dinainte de cstorie pe care le-am depistat de-a lun$ul experienei mele ca psiholo$, c'nd predam la #coal #i la universitate cursul despre psiholo$ia relaiilor de familie. Dar, 6"ai"te (e a!ta, a8 (ori !5 remarc c5 to:i ti"erii # %5r5 e=ce$:ie # 68i (ore!c o 'ia:5 (e %ami&ie %ericit53 Di" $5cate, ma/oritatea !e com$ort5 co"trar a ceea ce-8i (ore!c, cre*7"( 4IC

c5 a8a e "orma& # (ar ei u"a-8i (ore!c 8i a&ta %ac3 Ei nu-#i dau seama c acest comportament poate avea urmri pentru viitoarea via de familie #i, !n nici un caz, nu duce la o familie fericit. Prima #i cea mai des !nt'lnit $re#eal !n aceast prim perioad este dorina de a tri 1la ma<im, de a te distra, de a tri din plin, o srbtoare continu. La $rima 'e(ere $o:i !$u"e1 >Ce ar (utea fi ru n fa(tul c i dore$ti ca fiecare zi din viaa ta s fie o srbtoare2 Dar a!ta (oar &a $rima 'e(ere3 Ca $!i2o&o0, a8 'rea !5 e"um5r co"!eci":e&e ace!tui mo( (e a 07"(i3 Ma/oritatea ce&or care au ace!t mo( (e a 07"(i, 07"(e!c 6"tr-u" %e& 8i !e ma"i%e!t5 6" cu totu& a&t %e&3 )oi exemplifica cu un tip de femei pe care le vedem des pe strad #i pe care eu le numesc femei-'ampir*. "um pot fi recunoscute, 9stfel de femei !#i scot exteriorul !n eviden la maxim B!n !ncercarea de a su$e s'n$ele brbailor8. Ele se consider femei ade'rate doar atunci c'nd brbaii, privindu-le, le cad la picioare3 %e fac remarcate imediat. %e !mbrac ciudat, iptor+ le recunoa#tem dup machia:ul pronunat, ru:ul vizibil de la mare distan, coafura aparte, hainele sfidtoare, extrava$anteC @5 (a:i i"e !eama c5 e&e !e 6m rac5 8i !e $re*i"t5 u&tra-mo(er"3 Aici $utem 'or i 8i (e!$re creatorii de mod, care #tiu bine c scopul creaiei lor e de-a atra$e atenia #i de-a #oca sexul opus. P!i2o&o0ii cercetea*5 $ro &ema i"%&ue":ei 2ai"e&or a!u$ra ce&or&a&:i. e re$ul, hainele sunt create de desi$nerii vestimentari pentru o provocare sexual. decolteuri largi, fuste ori foarte scurte, ori foarte lungi cu tieturi bine studiate, culori 'ii sau +aine str'ezii) Dntr-un cuv'nt, femeia sau t'nra care se !mbrac la mod este plin de curse se<uale) Ca urmare a ace!tui ti$ (e a%i8are, !e 6"t7m$&5 ce'a %oarte i"tere!a"t3 Cu"o!c mu&te ti"ere 8i am 8i o $riete"5 c5reia 6i $&5cea !5 !e 6m race 6" ace!t %e& # %oarte mo(er", e=tra'a0a"t 8i $ro'ocator3 Ea suferea nespus de mult din cauza privirilor insistente ale brbailor, fiind o fat sensibil, #i m !ntreba revoltat. >Ce se nt#m(l2 Ce au toi cu mine2 )u mai (oi merge (e strad= De ce sunt brbaii a$a de tu(ei$ti $i insisteni s m cunoasc2 0unt toi ni$te animale!. America"ii au %5cut "i8te !tu(ii $e acea!t5 cate0orie (e $er!oa"e "e%ericite, care cre( (e!$re ei c5 n-au noroc n via+3 Ei !$u"1 >u fac nimnui nici un ru, m strduiesc s fiu bunAbun, s m comport frumos cu ceilali, s-i a%ut 3 de ce mi se /nt!mpl acestea? De ce sunt agresatAagresat de toi? Ce au cu mine?) S-a a&c5tuit u" 0ru$ (e ace!t %e& 8i !-a 6"cercat !5 !e (etermi"e $ri" ce (i%er5 ei (e a&:i oame"i3 ?i !-au 05!it (i%ere":e c&are1 !n primul r'nd, prin faptul c ace#tia una cred despre ei, #i altceva afi#eaz !n exterior. 4IH

S5 re'e"im &a e=em$&u& $riete"ei me&e1 c'nd ie#ea la plimbare !n ora#, ea nu se $'ndea !n nici un caz s a$ae pe cineva3 A'ea u" $riete", re&a:ia era !erioa!5 8i "u o i"tere!au a&:i 5r a:i3 ar ea se !mbrca at't de modern, de iptor Bbine!neles, cu provocrile sexuale aferente/8, c de fapt striga non-verbal. 1Caut un partener, am probleme se<uale") <" a!t%e& (e ca*uri, 5r a:ii reac:io"ea*5 i"!ta"ta"eu # nu trebuie s le vorbe#ti, e dea:uns s priveasc, #i se comport ca atare3 Dar ea era 8ocat5 $e"tru c5 "u a'ea "ici o i"te":ie 6" acea!t5 (irec:ie3 Ca reac:ie, ea r5!$u"(ea a0re!i', (ar 5r atu&, %ii"( &o'it 6" amoru& $ro$riu, reac:io"a 6"tr-u" mo( &a %e& (e a0re!i' # 07"(i"( 6" !i"ea &ui1 Ce, nu-s eu de nasul tu?) 9stfel de femei Bsau brbai8 a:un$ victime datorit modului lor provocator de-a fi #i, !n urma cercetrilor, s-a constatat c luntrul lor nu corespunde cu exteriorul. Di!cut7"( cu $riete"a mea ,care e %rumoa!5, a a !o&'it arte %rumoa!e, are 0u!turi., i-am !u0erat s se !mbrace mai modest, ca !5 "u (e'i"5 'ictim5 a ce&or care o 6"co"/oar53 La care ea mi-a r5!$u"! %oarte 2ot5r7t1 >9n nici un caz nu vreau s fiu un S$oricel griR" ca ceilali. De ce s nu m (ot mbrca a$a cum mi (lace23 ?i evident c asta !i cauza !n continuare probleme, pentru c nu con#tientiza c ea provoac, c de fapt ea era cea vinovat. M5 a(re!e* 'ou5, femeilor-vam(ir1 fii mai modeste. E (e &a !i"e 6":e&e! c5 orice %emeie 'rea !5 %ie %rumoa!5, $&5cut5, 6" ce"tru& ate":iei # (ar trebuie s #tii o msur, s con#tientizai c modul de-a v !mbrca, de-a v machia poate fi o 1pro'ocare se<ual* #i spune despre voi cu totul altceva dec't ceea ce suntei sau $'ndii. 9cestea spun c suntei disponibile. ?i 6"c5 ce'a1 6mi ami"te!c o (i!cu:ie cu u" creator (e mo(5, care, cu ci"i!m, !$u"ea c5 $e"tru e& %emei&e, ma"ec2i"e&e cu care &ucrea*5, !u"t (oar cuiere (e e=$u! 2ai"e3 9ici voiam s a:un$. c fetele de care vorbeam mai sus #i care se $'ndesc mai mult la partea exterioar dec't la ceea ce au !n interior nu sunt mai mult dec't un cuier de haine moderneC Am %5cut cercet5ri cu "i8te ti"eri (e!$re %emeia i(ea&53 Cum o vedei2 >Atrgtoare" de$tea(t" bun interlocutor $i= feminin!. Ceea ce (o'e(e8te c5 $e ei 6i i"tere!ea*5 "u "umai e=terioru&, ci 8i ceea ce r5* ate (i" i"terior1 cor$, caracter 8i !u%&et3 Pri'i:i &a $riete"ii 'o8tri c7"( !u"t i"e (i!$u8i1 ce c2i$ &umi"o!, &7"( 8i $&5cut au; iar c7"( !u"t !u$5ra:i, %a:a &or e!te cri!$at5, 6"tu"ecat5, !u"t a&:i oame"i3 (emeile-'ampir trebuie s con#tientizeze c modul lor de-a fi implic lacrimi, nemulumiri #i suferin. % nu stri$e prin exteriorul lor c sunt disponibile/ Dn studiile despre brbai #i mod s-a vzut c cei dependeni de mod sunt $oi suflete#te. 9sta se manifest mai ales !n viaa de familie. )ictimele acestor brbai

4II

virili, parfumai #i bine !mbrcai sunt fetele foarte tinere, care se aprind imediat1 Vai" ce om deosebit" frumos! 8-am ndrgostit!3 Nu $5:e!c ace&a8i &ucru %emei&e mai 6" '7r!t5, mai coa$te, care 6":e&e0 i"e ce !e a!cu"(e 6" !$ate&e %rumu!e:ii e=terioare3 9ici vreau s dau un sfat fetelor. cu c!t mai prezentabil i mai modern este e<teriorul, cu at!t mai sec este interiorul) Este manifestarea a#a-zisei funcii compensatorii. frumos !n exterior, $ol !n interior 3 ?i totu& %ace $arte (i" 'ia:a aceea (e (i!trac:ie tr5it5 >la ma<im+, (e!$re care am 'or it3 9 doua $re#eal care apare la tineri este $'ndul c trebuie s obii tot de la via. <" toate (i!cu:ii&e $e acea!t5 tem5 cu %ete&e 8i 5ie:ii, r5!$u"!u& &or e!te c5 asta !nseamn s-i $se#ti partenerul sexual potrivit3 M-a uimit r5!$u"!u& u"ei ti"ere !tu(e"te (e &a Facu&tatea (e Lim i Str5i"e, care mi-a *i! c5 ea caut5 $arte"eru& $er%ect (i" $u"ct (e 'e(ere !e=ua& # a!ta 6"!em"7"( c5 a a'ut mu&:i $arte"eri !e=ua&i 6" 6"cercarea (e a-& 05!i $e ce& >$er%ect+3 "um v ima$inai felul sta de comportament, ) dai seama ce implic, Exist chiar #i un termen care desemneaz schimbarea deas a partenerilor sexuali. promiscuitate. <" ca*u& "o!tru "u $utem 'or i (e!$re $ro!titu:ie, $e"tru c5 !co$u& e!te 05!irea (artenerului ideal, iar !co$u& $ro!titu:iei e!te c78ti0u& (e a"i $ri" i"terme(iu& !e=u&ui3 Cu $5rere (e r5u, am co"!tatat c5 mu&:i ti"eri caut5 $arte"eru& !e=ua& i(ea&3 Ei se am$esc !n cutarea lor de a $si un partener pentru toat viaa. Ca !5 %iu mai e=$&icit5, o !5 iau (re$t e=em$&u o !tu(e"t5 care 6mi !$u"ea c5 "u e!te mo(er" !5 "u ai mai mu&:i $arte"eri3 Cum adic nu e modern2+ Mi-a r5!$u"!1 )u d bine. 9n cercurile n care te nv#ri" e$ti renegat dac nu (rocedezi a$a. U" 0ru$ (e ti"ere &icee"ce a %o!t 6"tre at ce $5rere au (e!$re re&a:ii&e !e=ua&e 6"ai"te (e c5!5torie3 O !i"0ur5 %at5 m-a im$re!io"at cu r5!$u"!u& ei1 >>u sunt de acord, pentru c fata folosit nu mai trebuie nimnui, iar brbailor nu le pas) Erbaii care vor s ia de la 'ia tot sunt tipul manipulatorului, pentru c le determin pe tinere s fac ce vor ei, se folosesc de ele #i apoi le prsesc, !#i r'd de ele3 Ei !u"t i"tere!a:i !5 !e (i!tre*e 0ratuit, !im$&u 8i %5r5 com$&ica:ii3 Iar a$oi "u-i mai i"tere!ea*5 c5 ea e >%o&o!it5+ # ei !u"t cura:i3

,>u este destul sa lupti doar impotri'a pacatelor mari, a celor gra'e, ci, c+iar si impotri'a celor mai mici ganduri necurate= Cine lene'este, insa, slabeste, se moleseste si piere cu totul in pacat) LFeti muri in pacatele 'oastreL, spune Domnul)+

4ID

,Lucrul de capetenie sa fie insa staruinta la rugaciune, fie ca lucreaza cu mainile, fie ca merge, fie ca citeste. Unde este rugaciune continua, acolo si Du+ul @fant este prezent permanent+.
NNN

Im$aratia Ceruri&or e!te i" "oi i"!i"e, "e'a*uta i"caG )%atana l-a infasurat pe om de la inceput in pacat ca intr-o haina, facandu-l in intre$ime prizonier, trup si suflet. -imic nu i-a lasat liber, nici $andurile, nici mintea, nici vreo parte a trupului. De aceea A$o!to&u& !tri0a1 1Dezbracati-'a de omul cel 'ec+i; e& !e 0a"(e!te &a om i" i"tre0ime, tru$ !i !u%&et3 I" omu& 'ec2i totu& e!te rau, oc2ii "u 'a( (ecat rau&, urec2i&e "u au( (ecat rau& !i mi"tea "u 0a"(e!te (ecat rau&3 "el care a robit astfel pe om este mai puternic decat el, de aceea omul nici nu poate iesi sin$ur din stapanirea celui rau, prin propria lui putere. -umai omnul ne poate dezbraca de omul cel vechi. 0mul, sarmanul, ar vrea sa fie curat, sa nu aiba rautate, dar nu poate sa faca sin$ur aceasta. Ar 'rea !a * oare !$re Cer, (ar "u are ari$i, caci aripile Du+ului @fant numai umnezeu sin$ur le daruieste celor alesi de El, celor ce se straduiesc neincetat, cu nade:de, fara a obosi vreodata in ru$aciunile lor de cerere3 )umai Du!ul sa-l cerem" si nu altceva, a!a $recum 9ri!to! "e i"'ata3 -umai 'antul Du+ului alun$a pacatul din om, ii invioreaza inima, ii sfinteste $andurile si il transforma pe omul cel vechi in omul cel nou, i& %ace !a %ie (i" "ou fiu al lui Dumnezeu, !i "u a& i"tu"ericu&ui3 &isus ne elibereaza, ne deschide ochii si urechile sufletului, ne reda chipul ceresc3 @aina cea noua cu care &isus ne imbraca este haina credintei, a nade%dii, a dragostei, a bucuriei, a pacii, a buna'ointei, a bunatatii3 9sa se formeaza omul cel nou, prin harul de sus. Precum &a u"ii $acatu& !ta a!cu"! i" i"ima $a"a i" *iua i"'ierii, ca"( i"tre0 tru$u& &or e!te i"'a&uit i" i"tu"eric, tot a!t%e& c2i$u& cere!c ce &umi"ea*a tai"ic !u%&etu& !ta a!cu"! i" i"ima ce&ui (re$t $a"a &a *iua i"'ierii, ca"( !i tru$u& ii 'a %i i"'a&uit i" &umi"a ce a !tat a!cu"!a i" !u%&etu& &ui, caci trup si suflet vor mosteni impreuna fie &mparatia cea vesnica, fie intunericul cel vesnic- De aceea !i !$u"e 9ri!to! ca de%a de acum, din 'eacul acesta, &mparatia este in noi insine, nevazuta inca, dupa uhul pe care il avem in suflet-G "ei ce au uhul %fant sa traiasca in pace, curatie, simplitate si dra$oste unii cu altii. 1.recum in cer, asa si pe pamant/ Cum $etrec i"0erii i"tre ei, a!a tre uie !a $etreaca %iii &ui Dum"e*eu i"tre ei, i"ca (e $e ace!t $ama"t3 6nde exista cearta, discordie, invidie, clevetire, acolo nu este uhul %fant3 -u trebuie sa se :udece intre ei, ci fiecare sa lucreze pentru slava lui umnezeu cu talantul pe care il are, iar nu spre sla'a desarta a lui personala. ;iecare sa se bucure si sa admire lucrul celuilalt, iar nu sa-l :udece sau sa-l invidieze. Totul sa fie facut spre folosul comun3 A!t%e& 'a (om"i 4IJ

armo"ia, $acea !i (ra0o!tea i"tre toti, (u$a $oru"ca Dom"u&ui1 >-e (amant (ace si intre oameni buna invoire)3

Lucrul de capetenie sa fie insa staruinta la rugaciune, fie ca lucreaza cu mainile, fie ca mer$e, fie ca citeste3 6nde este ru$aciune continua, acolo si uhul %fant este prezent permanent3 9azboiul ne'azut al gandurilor nu se poate duce decat prin rugaciune3 %a ne luptam cu mintea noastra, s-o certam, sa nu cadem la invoiala cu ea, sa nu intarziem nici o clipa asupra $andurilor pe care ea ni le aduce.
9 scoate pacatul afara nu este in puterea omului, ci numai in puterea lui umnezeu 3 "u propria lui vointa, omul nu poate decat sa se opuna, sa lupte, sa dea lovituri pacatului+ dar ca sa-l dezradacineze definitiv, aceasta numai umnezeu sin$ur o poate face3 Caci (aca ar %i $utut omu& !i"0ur !-o %aca, &a ce ar mai %i %o&o!it 'e"irea &ui 9ri!to! $e $ama"t?- Putinta de mantuire fara @ristos nu exista, si nici intrare in

&mparatia "erurilor, fara El3 "el care se crede pe sine ca este drept pentru ca nu este desfranat, n-a omorat si n-a furat, nici n-a inselat pe nimeni, acesta se rataceste $rozav 3 -u numai acestea sunt pacate, ci i"ca mu&te a&te&e, care "e im$ie(ica (e &a ma"tuirea !u%&etu&ui3 Toate $andurile ascunse de mandrie, de necredinta, de indoiala, de in'idie, de gelozie, de curiozitate, de ipocrizie, de poftire , toate acestea sunt pacate, si cine nu le are,/ Ci"e a !ca$at (e%i"iti' (e e&e? Sa &u$tam (eci $erma"e"t im$otri'a ace!tor 0a"(uri care "e 'i" (e &a ce& rau3 7goismul in $eneral, iubirea de sine, acesta este marele pacat ascuns al sufletelor noastre. 0morul propriu, interesul omoara viata sufletului nostru3 Cine este acela care se :ertfeste pentru altul, care munceste pentru altul, care daruieste tot ce are altuia,C "ine nu lupta cu toate acestea pacatuieste si mantuire nu va avea - )ointa noastra cade mereu si se ridica, lupta continuu si, pe masura ce se lupta, se intareste, capata experienta, capata si$uranta. "ine leneveste, insa, slabeste, se moleseste si piere cu totul in pacat. 1Feti muri in pacatele 'oastre, spune omnul.
-u este destul sa lupti doar impotriva pacatelor mari, a celor $rave, ci, chiar si impotriva celor mai mici $anduri necurate3 6n sin$ur $and $resit va roade ca un vierme mintea omului si sufletul se va strica pe nesimtite. "el care se plan$e de slabiciune, sustinand ca puterea satanei este mai mare si-l stapaneste pe om definitiv, acela il face pe umnezeu nedrept3

6n suflet ce se straduieste capata cu si$uranta putere de sus+ cel care lupta


cu raul il va invin$e cu a:utorul harului. >Ceea ce la oameni este cu neputinta, la 4IM

Dumnezeu este cu putinta)3 El va duce lupta pentru cel care &l stri$a neincetat !i E& i& 'a i"'i"0e $e !ata"a, pentru ru$aciunile celui ce se zbate si plan$e pentru pacatele sale, (e care 'rea !a !ca$e)3

SUFLETUL # MIREASA LUI 9RISTOS3 +Dumnezeu (andeste fiecare miscare a inimilor noastre im(ietrite= 5rice cli(a (oate sa ne fie ultima: de ce sa mai amanam atunci (ocainta2! Pu &icat $e %M *un %&'% W Cate0orii1 Cum ne iubeste Dumnezeul nostru" 3rana du!ului U -R4D*C* 0* C>V*),4 D4 ?5/50" Razboiul nevazut" 0fantul 8acarie 4gi(teanul W Pri"t

Su%&etu& tre uie !a %ie o mirea!a a &ui 9ri!to! )Lumea acea!ta e!te are"a ime"!a $e care a&ear0a !u%&ete&e ca !a ca!ti0e cu"u"a Im$aratiei Cere!ti3 Precum ochiul calauzeste trupul ca sa nu cada in vreo prapastie, tot asa sufletul care este imbracat cu trupul trebuie sa-l calauzeasca pe acesta, sa-l apere de caderea in abisul pacatului3 %ufletul, ca un ochi nevazut, sa indeparteze trupul de la vederea celor rele, de la auzirea celor rele, de la vorbirea celor desarte, de la faptele cele rele si patimase. %ufletul este puterea care opreste trupul de la tot ce este rau si stricat, de la toate desertaciunile lumii acesteia3 Su%&etu& $a*e!te i"ima !a "u-!i (ea %rau &i er (ori"te&or ei, !ta$a"e!te i"tre0 tru$u& cu mare ate"tie !i, !tri0a"(u-L "ei"cetat $e Dum"e*eu, !i"0uru& &ui !$ri/i" !i a/utor, !e 'a $utea i"%ra"a (e &a orice $o%ta &umea!ca3 ?i cu a(e'arat umnezeu il va a:uta pe acela care se indeparteaza de la toate placerile lumii, de la toate $ri:ile lumesti, de la toate $andurile cele desarte3 Pe acest suflet omnul il pazeste neatins in plin tumult al veacului acestuia nele$iuit. A!t%e& 'a $arcur0e e& 'eacu& &umii ace!teia, i"torca"( %ata (e &a orice te"tatie &atura&"ica, $ri'i"( mereu !$re Dum"e*eu3 "ine umbla insa fara atentie, cu trandavie, cu frivolitate, acela se va rataci, se va murdari in noroiul lumii acesteia. Iar i" *iua /u(ecatii 'a !ta mut, i" im$o!i i&itate (e a$arare, caci cu u"a !tii"ta !i (i" rea-'oi"ta "u !-a !tra(uit !a traia!ca cum tre uie, (u$a $oru"ci&e &ui Dum"e*eu, i"%ra"a"(u-!i $o%te&e3 4DF

-umai pe cel care 1cu frica si cu cutremur* isi cauta mantuirea il scapa si il pazeste omnul3 "a si cele cinci fecioare neintelepte care nu-L asteptau decat pe omnul in fiecare clipa si care, totusi, nu si-au pre$atit untdelemnul necesar in candelele lor, iar la sfarsit a fost prea tarziu sa-l mai caute, tot astfel oamenii care isi tarasc mintea mereu pe pamant, inchipuindu-si ca totusi apartin lui umnezeu, se insala amarnic3 Ei se impodobesc cu aparentele evlaviei, dar nu s-au nascut de sus, pentru ca nu au bucuria in ei3 Numai cei care cauta ceea ce e!te !trai" %irii, !%i"te"ia Du2u&ui, !i toata mi"tea !i i"ima &or !e &i$e!te "eco"te"it (e Dom"u&, $e care-L a!tea$ta (i" c&i$a i" c&i$a, ca %ecioare&e ce&e i"te&e$te, 0ata $re0atite, (oar ace!tia $rime!c 2aru& ucuriei !i !u"t $rimiti (e Mire&e Cere!c3 %ufletele ce nu s-au dezlipit de duhul lumii, chiar daca prin vorbe evlavioase si prin credinta fatarnica vor sa para neprihanite, nu primesc harul de sus A nu sunt miresele >irelui. %ufletul trebuie sa fie o mireasa a omnului+ dar cum 'a fi el mireasa, cand inca iubeste lumea, gandeste ca lumea si alearga in adunarile lumii acesteia?" Numai ce& care %u0e (e &ume !i !e $re(a &ui Dum"e*eu, i" tacere !i !i"0uratate, "e!tiut (e "ime"i !i "eau*it (e "ime"i, a!cu"! (e oc2ii &umii, (oar ace&a (e'i"e mirea!a a &ui 9ri!to!Di" $rici"a "ea!cu&tarii &ui A(am, tot omu& a $rimit i" %irea &ui ce'a !trai" (e e&, care totu!i, $ri" o i!"ui"ta !i !cur0erea 'remii, i-a (e'e"it o a (oua "atura3 9cum insa trebuie scos din nou afara acest lucru strain, care a patruns in firea oamenilor, dar care nu a fost creat de umnezeu. Trebuie sa revenim la curatenia si sfintenia de la inceput, cand omul a fost creat dupa chipul si asemanarea lui umnezeu.

aca nu cerem neincetat, cu lacrimi si cu staruinta, aceasta revenire la prima noastra nevinovatie, daca nu ne luptam sa casti$am aceasta din nou, suntem pe veci pierduti iar &mparatia niciodata nu ne va apartine.
umnezeu "el infinit, care este uh, %-a facut totusi trup, %-a $olit de %ine, ?i-a dat o forma in timp si spatiu $e"tru a $utea !a Se u"ea!ca cu %a$turi&e 'a*ute, cu !u%&ete&e !%i"ti&or !i a&e i"0eri&or, $e"tru ca ace!tea !a $artici$e &a 'iata (um"e*eia!ca3 Toate %ii"te&e (eci au u" tru$, (u$a %e&u& %irii &or # tru$u& (e car"e, tru$u& !u%&etu&ui, tru$u& i"0eru&ui, tru$u& (emo"u&ui3 De!i !u"t %oarte !u ti&e, totu!i, !u"t tru$uri !$iritua&i*ate !au materia&i*ate3 Tot a!t%e&, sufletul are ochiul lui cu care vede, urechea cu care aude, limba cu care vorbeste, mana cu care munceste. "u aceste membre ale lui nevazute, sufletul se amesteca cu trupul vazut, material, si-l face pe acesta sa actioneze dupa vointa lui umnezeu3 A!a S-a co orat i" tru$ Dum"e*eu, a!a !i !u%&etu& "o!tru traie!te i" tru$3 Prin uhul Lui, umnezeu a creat lumea vazuta din nefiinta, si tot El %e face pe %ine &nsusi trup omenesc, %e umileste si coboara in mi:locul fapturilor Lui, pentru a putea fi vazut, auzit si pipait de acestea/ Su%&ete&e curate i& !imt $e Dum"e*eu, !e ucura $ri" e=$erie"ta (irecta (e $re*e"ta Lui, care e!te u"eori >%oc mi!tuitor+ ce ar(e orice $atima, a&teori e!te $ace !i &i"i!te "ei"c2i$uita, care i"'iorea*a !i um$&e (e $&acere !u%&ete&e !%i"ti&or3 E& $oate totu&, (u$a cum (ore!te; toate ii !u"t Lui u!oare, $e toate &e $re%ace $e"tru !u%&ete&e care-L iu e!c !i care-L cauta3 "el care se straduieste traieste cu adevarat o experienta proprie de nespus, simte bunurile ceresti inca de pe acum, o bo$atie si o bucurie nesfarsita/C

4D4

omnul %e preface si in mancare si in bautura # cum !$u"ea Ii!u! (e!$re tru$u& Lui !i !a"0e&e Lui, ce (e'i" 2ra"a $e"tru cei ce 'or trai i" 'e!"icie, 2ra"a materia&a ce um$&e !u%&ete&e (e ucurie3 &isus este painea sufletelor noastre, izvorul de apa vie ce ne umple de vesnicie cu El3 Dom"u& a %o!t 'a*ut, !imtit !i au*it (e toti S%i"tii Pari"ti, i"ce$a"( cu A'raam, I!aac !i Iaco', cu Noe, Da"ii&, Da'i(, So&omo", I!aia !i Moi!e3 Fiecaruia i S-a %acut Dum"e*eu 'a*ut, a!a $recum a 'oit, $e"tru a-i rei"'ia, a-i ma"tui !i a-i a(uce &a a(e'arata cu"o!ti"ta3 Pentru cei ce-L iubesc toate le face omnul, in toate %e preface3 "aci sufletul cu adevarat credincios primeste acea putere de sus a uhului, focul cel ceresc al vietii nemuritoare. Ace!t !u%&et !e (e!$ri"(e (e &ume, !e e&i erea*a $e !i"e (e toate &e0aturi&e $ama"te!ti3 "um se curateste aurul topit in foc, tot astfel si sufletul se leapada de toate prin multe osteneli si prin lupte $rele. 9:un$e sa se lepede de insasi viata sa, si nu-si mai $aseste odihna decat in iubirea de umnezeu. U" a!t%e& (e !u%&et Dom"u& I"!u!i i& i"(e$artea*a (e tot ce-i e!te (ra03 Dom"u& e!te 0e&o! $e !u%&etu& ace!ta, $e care i& (ore!te "umai !i "umai $e"tru Si"e3 Precum barbatul care se uneste cu sotia sa se desparte de parinti, tot astfel cei care s-au invrednicit a fi partasi ai uhului %fant se desfac de orice alta dra$oste pamanteasca pentru a se putea uni liber cu umnezeu. Ei !u"t co$&e!iti (e (oru& $e"tru Dum"e*eu3 La E& e!te tot !u%&etu& &or, toata mi"tea &or, toate 0a"(uri&e &or, toate (ori"te&e &orSu%&etu& mi!tuit (e u" a!t%e& (e (or aru"ca (e &a !i"e toate 0reutati&e, toate $ie(ici&e ce-& reti" i"ca &e0at (e $ama"t3 Ra"iti (e acea!ta (ra0o!te, !u%&ete&e ce&e curate !e !%i"te!c cu totu&, "emaitema"(u-!e (e "ici o ru!i"are i" *iua i"%rico!atei [u(ecati-

umnezeu asteapta cu rabdare convertirea si pocainta tuturor. El este $ata sa ne ridice, sa ne spri:ine, sa inflacareze avantul nostru, sa intareasca vointa noastra cea slaba, El sin$ur lucreaza desavarsirea noastra numai si numai daca noi o dorim si o cautam3 %a nu mai amanam deci nici o zi pocainta noastra, fiindca orice amanare atra$e dupa sine o ispasire in plus, o suferinta in plus. Nu !tim cea!u& ca"( "e 'a !u"a (e!$artirea (e tru$ !i $re*e"tarea i" %ata [u(ecatoru&ui3 0rice clipa poate sa ne fie ultima+ de ce sa mai amanam atunci,/ %a ne predam deci omnului, sa taiem voile si placerile noastre trupesti, sa renuntam pentru @ristos si Evan$helia Lui la toate bucuriile atat de trecatoare ale acestei lumi. Pe E& !i "umai $e E& !a-L iu im, !a-L (orim, !a-L cautam3 Nimic a&tce'a "u merita o!te"ea&a- Sa "u %ie (eci $rea tar*iu atu"ci ca"( "e 'om (a !eama (e ace!t mare a(e'ar3 ?i cata mila a avut si are inca umnezeu de noi/ "ate indemnuri, cate apeluri nesfarsite nu ne-a adresat El in decursul veacurilor/ Pro%etii, $ari"tii, $roorocii !i c2iar E& I"!u!i au 'e"it !a "e c2eme, !a "e !ca$e (i" co"(am"area cea 'e!"ica $e care am mo!te"it-o (e &a A(am3 Iar "oi, ca "i!te "e!imtitori, rama"em mereu i"(i%ere"ti &a toate c2emari&e (um"e*eie!ti3 umnezeu pandeste fiecare miscare a inimilor noastre impietrite. -e-a lasat libertatea, nu vrea sa ne constran$a la pocainta. e ce nesocotim indelun$a Lui rabdare si bunatate,/
4DA

umnezeu este plin de iubire, de mila si de rabdare, dar este si un umnezeu drept3 Po$oru& &ui I!rae& (e cate ori "u !-a a atut? Totu!i, E& "u i-a $ara!it $e"tru tot(eau"a, ci mereu i-a $e(e$!it, !$re %o&o!u& &or, 'oi"( !a i"moaie im$ietrirea i"imi&or &or $ri" !u%eri"te&e !i "eca*uri&e $e care &i &e-a trimi!3 Mereu i-a i"(em"at, &e-a trimi! $rooroci, i-a ra (at, $a"a ca"( ace!tia au $u! ma"a $e I"!u!i Fiu& Lui, $e Me!ia $e care I& a!te$tau !i $e care "u L-au cu"o!cut3 I" urma ace!tei mari %ara(e&e0i, I!rae& a um$&ut $a2aru& %ara(e&e0i&or &ui !i Dum"e*eu "u i-a mai ra (at, i-a $ara!it !i Du2u& S%a"t a $&ecat (e &a ei i" c&i$a !%a!ierii cata$ete!mei tem$&u&ui, ca"( Ii!u! I!i (a(ea (u2u& $e Cruce3 I!rae& a %o!t $re(at "eamuri&or iar Ieru!a&imu& (i!tru! $iatra cu $iatra !i $o$oru& e'reu &e!temat a %o!t a&u"0at $ri"tre $o$oare $e"tru 0roa*"ica &ui %ara(e&e0e # e&, care a'ea ta &e&e Le0ii S%i"te, $e care o "e!ocoti!e (i" $rici"a im$ietririi !i i"(i%ere"tei &ui3

Tot astfel si acum umnezeu ne asteapta, ne cheama, ne trimite semne, oameni alesi, si 1mare bucurie se face in Ceruri pentru un suflet intors . "el care insa sta linistit, asteptand ca de la umnezeu sa vina pocainta, acela &l dispretuieste pe omnul, este nepasator la cuvintele Lui, face crima peste crima, umpland masura faradele$ilor lui siC vai/, va veni ceasul cand va fi lepadat si parasit cu totul de rabdarea lui umnezeu/C
9sa s-a petrecut cu %odoma si <omora, care, nepocaindu-se, s-au ticalosit de tot. Pe vecie au pierit, caci s-a revarsat paharul faradele$ilor lor. Tot a!a a %o!t $e 'remea &ui Noe ca"(, "e$ocai"(u-!e, tot $ama"tu& a %o!t i"ecat (e a$e, (e (re$tatea &ui Dum"e*eu !i tot a!t%e& !e 'a i"tam$&a !i &a !%ar!itu& 'eacuri&or, cum !$u"e 9ri!to!3 La %e& !i e0i$te"ii1 cu toate ca&amitati&e trimi!e a!u$ra &or, "u !-au $ocait !i i" ce&e (i" urma au $ierit cu totu&, i"02ititi (e 'a&uri&e marii3 ?i (e &a I!rae& !-a &uat $reotia !i cu&tu&, iar Bi!erica cre!ti"a a &uat &ocu& Tem$&u&ui (i" 'ec2ime, caci Dum"e*eu a $ara!it $o$oru& e'reu, care "u L-a recu"o!cut $e Me!ia ce& a!te$tat3 (epede deci sa ne pocaim, caci altfel nepasarea ne va creste din zi in zi mai mult, iar pacatele se vor aduna din ce in ce mai multe si vom atra$e mania lui umnezeu. 9ri!to! "e-a $re'e"it (oar1 >Daca n-as fi venit si nu le-as fi s(us" (acat n-ar avea=%a nu deznada:duim, oricat de pacatosi am fi A ar fi cel mai mare rau, ca &uda care si-a pierdut sufletul din disperare -, ci ca fiul cel risipitor sa ne intoarcem la umnezeu3 <reutatea si neputinta in a ne pocai sunt indemnuri de la cel rau, care nu voieste sa-si scape victimele din $heare3 Sa cerem i"!a a/utoru& &ui Dum"e*eu; E& 'a 'e(ea (ori"ta "oa!tra !i"cera (e i"(re$tare !i "e 'a trimite !$ri/i"u& !au3 Ii!u! a 'i"(ecat atatia o&"a'i !i !c2i&o*i, a i"'iat mortiiG Cum "u 'a i"'ia E& oare !i !u%&ete&e ce&or ce (ore!c !a ia!a (i" $acat?- Pe"tru ace!tia a 'e"it (oar, $e"tru $acato!i, !a-i !a&'e*e, (ar tre uie ca !i ei !a (orea!ca acea!ta3 4DE

aca El a tamaduit trupurile, cum oare nu va vindeca si sufletele celor ce-& cer aceasta,/ %ufletul este nemuritor, nu putrezeste niciodata, nu se pierde niciodata, ci doar este doborat de nestiinta, de lene, de lipsa, de frica. >Cereti si vi se va da), !$u"e Dom"u&3 >,atal Ceresc va darui Du!ul 0fant celor ce-/ roaga" fie si numai (entru staruinta lor)3 eci neincetat, fara sfiala, cu incredere, sa cerem de la Tatal pe uhul %fant, sa ne curateasca. El este datatorul de viata, >an$aietorul sufletelor noastre. 9cest dar ceresc vine cu si$uranta in cei ce se lupta sa se descatuseze de lume si de toate ale lumii si care-si cauta bucuria numai la umnezeu. Ace!te !u%&ete !$ore!c "ei"cetat i" i"e, "e%aca"( "ici u" $act cu rau& !i (eci "etu& ura"( $e Du2u& S%a"t cu "imic3 Ace!t !u%&et !e ma"tuie!te !i !e a&atura !%i"ti&or a& caror mo(e& &-au urmat, trai"( i" acea!ta &ume (e (e!ertaciu"e+3

,(i"1 .?C0#>*0 sau #>*?09C7970 L0 DU8>7G7U) 7<trase din ?miliile du+o'nicesti ale @fantului 8acarie 7gipteanul, E(itura Bi*a"ti"a, Bucure!ti.

, AJ au0u!t AF44 oxolo$ia. 1>u fi de partea celui care face ru semenului su U" "o'ice 6& 6"trea 5 a''a Moi!e1 >Ce trebuie s fac omul c#nd este is(itit sau c#nd vine asu(ra lui un g#nd al du$manului2+3 B5tr7"u& 6i *ice1 >,rebuie s (l#ng n faa buntii lui Dumnezeu ca s-l a1ute. 9ndat ne gsim lini$tea" dac ne rugm cu $tiin" cci este scris; Domnul m-a a%utat, nu m tem de ce-o s-mi fac omul+3 in momentul !n care omul !#i ia $re#eala asupr-#i, spun'nd am $re#it*, stp'nul se milostive#te de d'nsul. Mora&a tuturor ace!tora e!te !5 "u "e /u(ec5m a$roa$e&e3 C7"( m7"a &ui Dum"e*eu a uci! $e to:i 6"t7i-"5!cu:ii (i" E0i$t, "-a r5ma! "ici o ca!5 %5r5 u" mort+3 Frate&e 6& 6"trea 51 >Ce nseamn aceasta2)3 B5tr7"u& *ice1 Hnseamn c dac suntem ateni la pcatele noastre, nu mai 'edem pcatele aproapelui) 7 o nebunie ca un om cu un mort /n cas, s-i lase mortul su i s se duc s pl!ng mortul aproapelui) 0 muri fa de aproapele tu, /nseamn a-i duce pcatele proprii i a nu a'ea gri%a altuia, dac-i bun sau ru)

4DC

@ nu faci ru nimnui i s nu ai nici un g!nd ru pentru cine'a /n inima ta. >u-l dispreui pe cel care face ru, nu fi de partea celui care face ru semenului su i nu te bucura /mpreun cu el. )u b#rfi (e nimeni" ci s(une; SDumnezeu /i cunoate pe toiR. >u fi alturi de cel care b!rfete, nu te bucura de b!rfa lui, dar nici nu-l ur/) #at ce /nseamn s nu %udeci pe nimeni. )u du$mni (e nimeni $i nu ine du$mnia n inima ta. >u-l ur/ pe cel care-i dumnete aproapele) 0ceasta este pacea. Hn toate m!ng!iete cu g!ndul c truda dureaz puin, iar odi+na totdeauna, prin +arul lui Dumnezeu, Cu'!ntul. Amin)3 ,Pateric

Pemptousia. ac !mi vor vorbi de alii, m voi ridica s plec "unoaterea vicleniei oamenilor, adic a rului, mic sau mare, pe care !l fac alii, ne schimonosete raiunea, ne slbete puterile, pentru c nu mrturisete !mpreun cu umnezeu, sf'r#ind, !n cele din urm, prin a ne pune ne!ncetat !n faa noastr o ispit. e aceea, nu trebuie s vrem s aflm, s cunoatem ce face cellalt3 ac vin unii s-mi vorbeasc despre alii, le voi !nchide $ura sau m voi ridica s plec. Iar (ac5 ci"e'a 'i"e !5-mi !$u"5 (urerea &ui, 6i 'oi *ice1 )u ai (rinte du!ovnicesc2 Cu P5ri"te&e t5u !5 'or eti3 Iar (ac5 6mi !$u"e c5 "u are, 6i 'oi *ice1 0-i gseti! Eu "u !u"t Du2o'"ic3 Du-te !5 05!eti u" (u2o'"ic care !5 te $oat5 a!cu&ta3 9ceasta Sse !nt'mplU !ntruc't, de !ndat ce cellalt !i spune ceva ru, imediat decade !n ochii ti i i se micoreaz dra$ostea, oric't ai crede c-l a:ui3 9a suntem noi oamenii, !n momentul !n care ne amestecm !n viaa personal a celorlali, ni se nimicete pe de-a-ntre$ul dra$ostea noastr i fa de umnezeu i fa de oameni. Acea!ta e!te o c2e!tiu"e care $ri'ete (oar $e ce& ce are c5(erea (e a !e ocu$a (e ea, 6" "ici u" ca* $e mo"a2 !au $e mirea"3 ;acerea de bine celor care !mi fac ru m conduce spre linitire3 P'n la urm, toi oamenii ne dau pricini de poticneal, printr-un cuv'nt, printr-o privire, prin mersul lor, prin bucuria lor, prin tristeea lor, ei se amestec !n calea noastr3 e aceea este nevoie de fric i cutremur, nu care cumva s rspundem la pricinile de poticneal pe care ni le dau i s ni se tulbure pacea minii i a inimii, iar astfel s pricinuim desprirea noastr de umnezeu. Este nevoie de fric i cutremur ca nu cumva s se !nt'mple s-l dispreuiesc pe fratele meu, ca nu cumva s cred c el este rspunztor pentru necazurile mele, pentru c aceasta !nseamn cderea mea de la faa lui umnezeu3 S%7"tu& I!aac 6"t5rete1 >)iciodat nu este cellalt de vin (entru vreo greeal" ntotdeauna tu eti vinovat+3 Nu e!te ce&5&a&t (e 'i"5 $e"tru c5 tu ai o o!it, c5 ai $5c5tuit, c5 "-ai a'ut cre(i"5, c5 i-ai $er'ertit !u%&etu&3 <& 'e*i $e u"u& 4DH

m7"c7"( cu m7i"i&e i te cu$ri"(e i"(i0"area3 Ace!t &ucru arat5 &im$e(e c5 "u :i-ai 6"ce$ut 6"c5 'iaa (u2o'"icea!c5, iar "e'oi"a ta e!te a ia &a 6"ce$ut3 "a s poi s treci peste aceste pricini de poticneal, s !i faci bine oricui !i face ru, rsp'ndete, pe c't poi, buntate3 Eti 6" &ume? Poi !5-i 05!eti ace&uia (e &ucru3 Eti 6" m5"5!tire? Dac5 te &e!team5, !5-& i"ecu'i"te*i, (ac5 te &o'ete $e!te o ra*u& (re$t, !5-i !$ui1 /ovete-m i (este cellalt. Arat5-i (ra0o!tea, a8a (u$5 cum te 6"(rum5 <"!ui Dum"e*eu3 -econtenit se !nt'mpl, !ns, !n viaa noastr, lucruri neprevzute3 )ii la mnstire ca s afli via duhovniceasc i !nt'lneti oameni ri+ este un lucru neprevzut3 Ceri o c2i&ie 6" $artea m5"5!tirii u"(e "u e!te i0ra!ie, o $rimeti, (ar co"!tai c5 marea 6i $ro'oac5 a&er0ie, ca urmare "u $oi !5 te ucuri "ici *iua, "ici "oa$tea3 Ime(iat 6i 'a !$u"e 07"(u&1 Ridic-te i (leac: este ceva ne(revzut3 > apropii de tine !n ideea c eti un om bun i vd c eti exact pe dos+ lucru neprevzut. Lucrurile neprevzute se ivesc necontenit in faa noastr pentru c avem voia i dorinele noastre3 "ele neprevzute sunt contrare voii i dorinei noastre, din aceast cauz ne par neprevzute, de#i, !n esen, nu sunt3 ;iindc omul care Dl iubete pe umnezeu ateapt orice ar veni, spun'nd !ntotdeauna 1fac-se voia Ta*. @a 'e"i $&oaie, 'i/e&ie, 0ri"(i"5, tr5!"et? >?ie numele Domnului binecuv#ntat+3 Ace!tea !u"t "e$re'5*ute $e"tru c5 ati"0 %e&u& "o!tru tru$e!c (e a %i3 9adar, ca s nu te tulburi de fiecare dat i s te m'hneti, ca s nu te frm'ni i s fii cuprins de nelinite, trebuie s le atepi pe toate, s poi s duci orice ar veni. Tre uie !5 !$ui 6"tot(eau"a1 &ine ai 'enit boal, bine ai 'enit nereuit, bine ai 'enit suferin) 9cest lucru aduce bl'ndeea, fr de care nu poate s existe via duhovniceasc. Sur!a1 G2ero"(a Emi&ia"o! Simo"o$etritu&, Cuvinte ascetice H Des(re virtui

GEORGE ORdELL DESPRE NOU@ORBA

4DI

Cu'7"tu& &i er co"ti"u5 !5 e=i!te 6" "ou'or a, (ar "u $oate %i %o&o!it (ec7t 6" e"u":uri (e 0e"u&1 >C7i"e&e e!te &i er (e $urici+ !au >C7m$u& e!te &i er (e uruie"i+3 Nu $oate %i %o&o!it 6" 'ec2i&e !a&e !e"!uri, a(ic5 >"e6"re0ime"tat $o&itic+ !au >"ea"0a/at i"te&ectua&+, %ii"(c5 &i ertatea $o&itic5 8i cea i"te&ectua&5 "u mai e=i!t5 "ici m5car &a "i'e& (e co"ce$t 8i, (e aceea, 6" mo( %ire!c, "u mai au "ici u" "ume3 Cu'7"tu& 07"(ire, (e e=em$&u, "u e=i!t5 6" "ou'or a3 Locu& &ui a %o!t &uat (e 07"(i, care 6"(e$&i"e8te ro& 8i (e !u !ta"ti', 8i (e 'er 3 6" acea!t5 !u$ra$u"ere, "u !e re!$ect5 "ici u" $ri"ci$iu etimo&o0ic1 6" u"e&e ca*uri, !u !ta"ti'u& e!te ce& a&e! $e"tru a %i $5!trat, 6" a&te ca*uri 'er u&3 <" $&u!, orice cu'7"t # 8i ace!t &ucru e!te 'a&a i&, teoretic, $e"tru orice cu'7"t a& &im ii # $oate %i "e0at $ri" a(5u0area $re%i=u&ui "e- !au $oate %i 6"t5rit $ri" a%i=u& $&u!- !au, $e"tru o 8i mai acce"tuat5 i"te"!i%icare, $ri" (u &u$&u!-3 A!t%e&, (e e=em$&u, "erece 6"!eam"5 >ca&(+, 6" tim$ ce $&u!rece 8i (u &u$&u!rece 6"!eam"5, re!$ecti', >%ri0+ !i >%oarte %ri0+3 E!te, (e a!eme"ea, $o!i i&, a8a cum e!te 8i 6" e"0&e*a (e a!t5*i, !5 !e mo(i%ice !e"!u& a$roa$e oric5rui cu'7"t cu a/utoru& a%i=e&or $re$o*i:io"a&e, cum !u"t a"te-,$o!t-, !u$ra-, !u - etc3 A!eme"ea $roce(ee %ac $o!i i&5 o %a"ta!tic5 (imi"uare a 'oca u&aru&ui3 Lu7"(, (e e=em$&u, cu'7"tu& u", "u e!te "ece!ar u" cu'7"t ca r5u, (i" mome"t ce !e"!u& cerut e!te &a %e& (e i"e # (e %a$t, c2iar mai i"e # e=$rimat (e "e u"3 Si"0uru& &ucru "ece!ar, 6" ca*u& oric5ror (ou5 cu'i"te care %ormea*5 o $erec2e "atura&5 (e a"to"ime, e!te ace&a (e a 2ot5r6 care (i"tre ce&e (ou5 !5 %ie !u$rimat3 Noa$te, (e e=em$&u, !e $oate 6"&ocui cu "e*i, !au *i cu "e"oa$te, (u$5 $re%eri":53 R5!$u"(e %T0P (;& RRR !ai(, o" iu"ie AM, AF4A at H1FC $m NOU@ORBA Uti&i*area &im ii e!te o $uter"ica arma (e co"tro&3 De!$re acea!ta arma 'or ea Geor0e OrTe&&, i" roma"u& !au 4MJC, (e!$re o "oua %orma (e &im a/, "umit "ou'or a3 Nou'or a a %o!t i"'e"tata (e mare&e !tat !i !er'iciu& !au %rate&e ce& mare, $e"tru u" mai mare co"tro& a!u$ra cetate"i&or !ai3 Nou'or a im$rima cetatea"u&ui 0a"(irea u"ica, a(ica u" !a &o" me"ta& (i" care cetatea"u& "u mai $oate !a ia!a3 Acea!ta 0a"(ire u"ica e!te im$u!a i" roma" (e catre !tat, cetate"i&or !ai3 De a!eme"ea a*i a'em o 0a"(ire u"ica, $e care STATUL GLOBAL !e ca*"e!te !a "e-o im$u"a3 Gu'er"e&e !tate&or &e0i%erea*a acea!ta 0a"(ire u"ica, $e"tru ca $o$u&atia &umii !a %ie (e*orie"tata, (e acea!ta &im a (e &em"3 Ga"(irea u"ica a %o!t ,,e=er!ata+ !i (e !tatu& comu"i!t, $ri" %o&o!irea a (i%eriti terme"i care "u !$u"eau "imic, !au ,,i"!ira"( cu'i"te 0oa&e ce (i" coa(a au !a !u"e+, 'or a &ui Emi"e!cu3 Se urmare!te i" %e&u& ace!ta, (i!tru0erea $&ura&itatii (e i(ei3 Nou'or a 'rea !a i"&ocuia!ca 'ec2e &im a, iar aceia care "u i"tra i"tr-u" !a &o" 'er a& !a %ie acu*ati (e a!a "umite&e crime a&e 0a"(irii3 Crime&e 0a"(irii !u"t %o&o!ite im$otri'a ace&ora care 0a"(e!c cu ca$u& &or !i au o 0a"(ire &i era3 Ca o iro"ie a !ortii SISTEMUL a a/u"! !a !e acu*e $e e& i"!u!i, (eoarece u" !&o0a" a& 4DD

ce&or (e &a PRO T@ e!te ,,0a"(e!te &i er+3 Dar i" rea&itate ace!ta e!te "umai u" !&o0a", i" rea&itate e& "e !$u"e ,,0a"(e!te a!a cu 'rem "oi+3 Sau i"cor$orat i" &im a, %ra*e "oi !au cu'i"te me"ite !a ,,i"(u&cea!ca+ !au (im$otri'a !a a0ra'e*e o a"umita !tare (e %a$t3 S&u0i&e SISTEMULUI, oame"i $o&itici, $!i2o&o0i, !ocio&o0i, *iari!ti au (e*'o&tat u" &im a/ a*at $e eu%emi!me3 EUFEMeSM, eu%emi!me, !3 "3 Cu'7"t !au e=$re!ie care, 6" 'or ire !au 6" !cri!, 6"&ocuiete u" cu'7"t !au o e=$re!ie "e$&5cut5, /i0"itoare, "ecu'ii"cioa!5 !au o !ce"5, re!$ect7"( $ara&e&i!mu& (e !e"!3 KPr31 e-u-L # Di" %r3 eu$2fmi!me3 EQEMPLE Acum cri*a "u mai e!te cri*a ci (e*acce&erare eco"omica !au cre!tere eco"omica "e0ati'a3 Tru$e&e ocu$a"te a&e u"ei tari, !u"t tru$e (e $ace3 Merce"arii "u mai !u"t merce"ari ci re e&i !au %orta (e e&i erare3 I" ace!t %e& i"c2i( mi"tea omu&ui iar omu& "u !e mai 0a"(e!te ci"e %i"a"tea*a ace!te 0ru$ari armate3 Cum !e a!cu"( a"umite i(ei ce $ot (a (e 0o& actiu"i&e a"umitor 0ru$uri (e i"tere!e %i"a"ciare3 Taierea $e"!ii&or, !a&arii&or !i a a&tor (re$turi !e "ume!te re%orma !tatu&ui3 Ca"( i"tr-u" ra* oi !e omoara oame"i "e'i"o'ati (e catre om e a"o"ime ace!tea !e "ume!c (au"e co&atera&e3 Bom e&e !u"t i"tot(eau"a i"te&i0e"te, $e"tru a !e im$rima i(eea ca ace!tea "u $ot 0re!i ci !e (uc i"tot(eau"a &a ti"ta3 Daca !e i"tam$&a a&t%e& acea!ta e!te i"tot(eu"a o e=ce$tie3 Bom a cica ar cauta terori!tu& (ar i" traiectoria &ui !-a i"ter$u! u" co$i& care "u a'ea ce %ace (ecat !a !e $u"a i" traiectoria u"ei om e i"te&i0e"te3 Pai c2iar a!a cum $oti !a te i"ter$ui i"tre o om a i"te&i0e"ta !i u" terorica? Nu a'eai trea a aca!a? CAT CINISM Daca $returi&e uti&itati&or au &uat-o ra*"a acea!ta !e "ume!te rea/u!tare !au &i era&i*area $ietei3 Daca oame"ii !u"t (ati a%ara ace!t &ucru e!te (i!$o"i i&i*are, ace!t &ucru e!te u" $e"tru ca a!ta i"!em"a %&e=i i&itatea %ortei (e mu"ca3 A(ica "u ramai %ara mu"ca ci e!ti (i!$o"i i&3 Di!$o"i i& $e"tru ce? Pe"tru !oma/, $ro a i&3 Daca o a"ca e!te i" %a&ime"t atu"ci ea "u e a!a ci are &i$!a (e &ic2i(itati3 Pe"tru a 'e(ea cat (e a !ur(e !u"t ace!te cu'i"te !a &uam e=$re!ia ,,cre!tere eco"omica "e0ati'a+3 Cri*a "u mai e cri*a ci (e*acce&erare eco"omica3 O cre!tere "u $oate %i (ecat $o*iti'a "icio(ata "e0ati'a3 A!ta mi-ami"te!te (e $erioa(a 0im"a*ia&a, atu"ci ca"( m-am (u! !a ma tu"(3 I-am !$u! %ri*eru&ui ,,'a ro0 tu"(eti-ma mai mare+3 Fri*eru& a i"ce$ut !a ra(a !i mi-a *i! ca ace!t &ucru "u e $o!i i& $e"tru ca e& taie $aru& !i "u i& $u"e3 I" rea&itate eu am 'rut !a !$u" !a-mi &a!e $aru& u" $ic mai mare3 4DJ

Cat (e a&ie"ata e!te acea!ta &im a3 Daca "e a%&am im$reu"a cu !otia i" ma!i"a, "icio(ata acea!ta "u 'a *ice ,,(e*acce&erea*a+, ci 'a *ice $ur !i !im$&u ,,%ra"ea*a+3 IraRu& "u a %o!t i"'a(at "icio(ata ci a %o!t e&i erat, e'i(e"t cu om e i"te&i0e"te3 Daca e!ti a0at i" i"c2i!oare ace!t &ucru !e "ume!te $ri'are (e &i ertate3 Co$ii "u mai !u"t co$ii ci mi"ori !au micuti3 Saracii "u mai !u"t !araci ci 0ru$uri !ocia&e (e%a'ori*ate !au $er!oa"e "e'oia!e3 9a"(ica$atii "u mai !u"t 2a"(ica$ati ci $er!oa"e cu (i*a i&itati3 Ti0a"ii !u"t rromi3 Mari&e co"cer"e i"ter"atio"a&e 0e" NOBIA "u $&eaca (i" tara, $e"tru a e=$&oata $e u" !a&ariu (e mi*erie $e cei (i" &umea a treia, ci !e DELOCALIZEAZA3 dAd--- Ca !i cum ace!tea ar 'e"ii (i" a&ta &ume !i e&e "u ar %i &oca&e ci e"titati e=tratere!tre3 Ei i"cearca cu ace!t &ucru !a !coata (i" creieru& "o!tru a=iome&e %ormate, $e"tru a a!imi&a %orme&e rau&ui3 De %a$t acea!ta e!te i(eea (e %i"a& ,,acce$tarea rau&ui cu *am etu& $e u*e ca $e ce'a "orma&+3

@ara, c5&(ura mare1 Dac5 $icioru& t5u !mi"te8te $e a&tu&, aco$er5-& Po!te( i" CRESTINISM, LITORAL, U"cate0ori*e( S !acc!i' o" iu&ie J, AF4A Cite* i"te0ra& artico&u& ac piciorul tu sminte#te pe altul, acoper-l

4DM

@ara cu to:ii "e $&7"0em (e c5&(ur5 8i i"'oc5m ace!t moti' $e"tru a um &a mai (e* r5ca:i3 Pro &ema e!te 6"!5 e!te c5 !e um &5 i"(ece"t "u "umai 'ara c7"( e ca&(, ci u"e&e ti"ere, (ar 8i u"ii 5ie:i, um &5 !umar 6m r5ca:i 8i iar"a, (oar ca !5 68i eta&e*e tru$uri&e3 Pu8toaice (i" 0e"era&5 $7"5 &a )(oam"e+ c5!5torite (e/a, um &5 $e !tra(5 ca $e $o(iumu& %otomo(e&e&or, 6m r5cate $ro'ocator 6" %u!te mi"i !au co&a":i !tr7"8i $e cor$ 8i cu ce& mai mare (eco&teu (e $e $ia:53 A!t%e& moti'u& a (e'e"it $rete=t3 9ri!to! acu*a $e 5r a:ii )$o%ticio8i+ (e ace&a8i $5cat ca 8i u" "otoriu cur'ar3 Dar 8i u"e&e %emei !u"t 'i"o'ate %ii"(c5 &e o%er5 $ri'e&i8tea care 6i a$ri"(e !$re $o%t53 Dac5 &or !e $are, M7"tuitoru& "u &e-a a(re!at "icio mu!trare, !5 citea!c5 mai i"e1 + Iar ci"e 'a !mi"ti $e u"u& (i"tr-ace8tia mici care cre( 6" Mi"e, mai i"e i-ar %i &ui !5 i !e at7r"e (e 07t o $iatr5 (e moar5 8i !5 %ie a%u"(at 6" a(7"cu& m5rii3 @ai &umii, (i" $rici"a !mi"te&i&or- C5 !mi"te&i&e tre uie !5 'i"5, (ar 'ai omu&ui ace&uia $ri" care 'i"e !mi"tea&a+ ,Mt3 4J, I-D.3 Femei&e 8i 5r a:ii care a!t%e& !au 6" orice a&t c2i$ !mi"te!c, %ac u" $5cat a$roa$e (e "eiertat3 Cre8ti"e&or, $ri" 6m r5c5mi"tea i"(ece"t5 !mi"ti:i $e a$roa$e&e mai !&a (e cu0et 8i i"tra:i 6" cate0oria (e $5cate e"u":at5 mai !u!3 Frumu!e:ea tru$u&ui 'o!tru e )$ro$rietatea+ &ui Dum"e*eu 8i $ri" c5!5torie, a !o:u&ui3 Tru$u& 'o!tru "u e !u iect $e"tru %a"te*ii&e cur'ari&or- ?i !5 m5 ierta:i (e ce 'oi !crie acum1 (oar 'aci&e !u"t a&e!e &a t7r0 (u$5 m5rimea u0ere&or, $e"tru a 05!i u" !o: u" "u tre uie !5 '5 eta&a:i $icioare&e 8i !7"ii, ci caracteru& "o i&, %rumu!e:ea !u%&etu&ui3 S5 re'e"im 8i !5 ar0ume"t5m )teoria+ com aterii c5&(urii (e 'ar5 $ri" (e*0o&ire3 C5&(ura "u !e com ate $ri" (e*0o&ire ci $ri" 2ai"e !u :iri $ri" care $ie&ea $oate !5 re!$ire3 Fu!te&e &u"0i (e i" !au (e um ac r5core!c mai mu&t (ec7t o %u!t5 mi"i, u"(e $icioare&e !tau (irect 6" 5taia !oare&ui3 De o icei $u8toaice&e 8i ti"ere&e "ec5!5torite um &5 mai )!e=S+, cre*7"( c5 a8a 'or 05!i u" !o: u"3 Dar, (e8i $ar "umai e&e (e 'i"5, "u e a8a3 Cea mai mare 'i"5 o au mame&e "e0&i/e"te, care "u au 0ri/5 !5 &e e(uce 6" (u2u& (ece"t a& cre8ti"5t5:ii 8i "u &e $e(e$!e!c c7"( &e '5( c5 um &5 $e !tra(5 6m r5cate ca "i8te $ro!tituate3 Le &a!5 !5 mear05 a8a 8i &a 8coa&5, iar a$oi !e $&7"0 c5 u" a"ume $ro%e!or !au co&e0 &e-a !tricat %ata3 Nu "umai c5 "u &e i"ter*ic %ete&or &or 6m r5c5mi"tea i"(ece"t5, ci e&e 6"!e&e %ac tot $o!i i&u& ca %ata &or !5 %ie &a mo(5, a$oi !e $&7"0 &a Dum"e*eu c5 %iica !a (u! cu u" 0o&a", c5 "u o mai a!cu&t5, c5 "u mai 6"'a:5 ci um &5 $ri" (i!coteci, c5 5ie:ii o co"!i(er5 o u8uratec5G Tot (i" ace!t moti' 5r a:ii "u mai 'or !5 !e 6"!oare (e ti"eri $e"tru c5 8i a8a au acce! 0ratuit &a o mu&:ime (e %ete, 0ata !5 &e ce(e*e3 Ti"erii (e a!ta !e c5!5tore!c t7r*iu, (u$5 ce !-au !5turat (e !e= 8i 'or u" co$i& care !5 6i mo8te"ea!c5, (ar (i" cau*a $5cate&or a$are !teri&itatea, a$ar o&i&e, ca"ceru&G Cre8ti"o, (ac5 $icioare&e !mi"te!c aco$er5-&e cu o %u!t5 mai &u"05, c5 e mai i"e !5 *ic5 &umea c5 e8ti 6"'ec2it5, (ec7t (e!%r7"a:ii !5 cur'ea!c5 cu ti"e 6" mi":i&e 8i i"imi&e &or3 ?i tu $5c5tuie8ti (ac5, (i" cau*a ta , u" a!t%e& (e cur'ar a $ri'it cu $o%t5 &a %orme&e ta&e3 Dac5 ai %i %o!t 6m r5cat5 (ece"t, $5catu& ar %i %o!t (oar a& &ui, (ar $ri" (e*m5:are, cea mai mare $arte (i" 'i"5 o $or:i tu3 Aco$er5-:i 8i !7"ii, c5 ei !u"t (a:i $e"tru 2ra"a $ru"ci&or $e care %emei&e (e a*i "u 6i mai (ore!c, )%ii"(c5 e cri*5+- Fii o cre8ti"5 mo(e&, "u te &ua (u$5 0ura &umii- Lumea $e to:i 6i 'or e8te (e r5u3 Dac5 '5( o t7"5r5 6m r5cat5 &a mo(5, *ic c5 e u8uratec5, (ac5 '5( o a(e'5rat5 cre8ti"5 6m r5cat5 cu'ii"cio!, *ic1 Uite $oc5itaU" &ucru 8i mai (e $&7"! e c5 (ra0e&e "oa!tre cre8ti"e %ac $ara(a mo(ei 8i 68i eta&ea*5 4JF

%orme&e 8i 'i" i"(ece"t 6m r5cate c2iar 8i &a i!erici 8i m5"5!tiri, cu toate c5 mu&te (i" e&e 8tiu c5 "u au 'oie a8a 6" &ocuri&e !%i"te3 Dra0e&or cre8ti"e, (ar 8i 'oi (ra0i cre8ti"i, "u &ua:i ca mo(e& (e com$ortame"t actorii !au c7"t5re:ii, %otomo(e&e&e 8i ma"ec2i"ii, ci $e !%i":ii care au i"e$&5cut &ui Dum"e*eu3 Mame&or 8i 'oi ta:i&or, e(uca:i-'5 co$iii 6" (u2u& cre8ti"e!c 8i "u 6i &5!a:i 6" marea 6"'o& urat5 a te&e'i*iu"ii 8i i"ter"etu&ui, u"(e (e!%r7"area e )c2eia !ucce!u&ui+3 Nu 'e(e:i c5 a!ta 'or !5 %ac5 ateii (i" cre8ti"i, "i8te (o itoace 6"%ier 7"tate, %5r5 cre(i":5 8i mora&itate, %5r5 ru8i"e 8i $&i"i (e $atimi3 A!t5*i $5catu& e mo(5, $5catu& e (e or(i"ea *i&ei, iar mora&itatea e (oar u" ar2ai!m, c5ruia "u-i mai 8tim !em"i%ica:ia3

Di" $ro'ocari&e cre!ti"u&ui orto(o= (e a!ta*i1 FRUMUSETEA INSELATOARE, GOANA DUPA MINUNI Pu &icat $e '& Oul %&'% W Cate0orii1 PConcentrateP du!ovnicesti" Ce este (acatul2" Des(re inselare" *eromona! *oan 6uliga" -ortile *adului" Vremurile in care traim W Pri"t

"ititi si.

Parintele &oan Euli$a si Parintele 9rsenie >uscalu despre &-%EL9(E, "&P6(&, 9L9(>&%>E, (9NE0&6L &-;0(>9T&&L0(. ,0stazi curatenia si smerenia sunt foarte rare, insa in'atatori sunt tot mai multi si atunci ratacirea creste- "ati dintre noi am cauta si am urma astazi un astfel de calauzitor, care nu face minuni, "um o urmm noi pe >aica omnului,

4J4

&erom. &oan Euli$a. F0"6(&LE E%;(9-9(&&


Frumu!etea i"!e&atoare in pacate, una dintre caracteristicile acestei lumi este nedreptatea3 Nu $e"tru ca Dum"e*eu ar %i creat-o a!t%e&, ci $e"tru ca Dum"e*eu a &a!at omu&ui !a ai a &i era 'oi"ta, iar omu& !i-a i"(re$tat 'oi"ta !a !$re rau. Este drept ca omul s-ar putea scuza, cum ca raul este inselator, si in lipsa de experienta a omului nu si-a dat seama, insa caderea fiecarui om se datoreaza lipsei de ascultare. Dum"e*eu a !$u! $rimu&ui om ce are (e %acut, &a %e& cei care au urmat !i-au i"'atat urma!ii (e ce !a !e %erea!ca, i"!a "ea!cu&tarea a %acut ca oame"ii !a !e (e$arte*e tot mai mu&t (e 'oia &ui Dum"e*eu3 A!t%e&, i"cre(erea i" momea&a &umii !i i" 0a"(uri&e $ro$rii ii %ace $e oame"i ca, i"ca (i" ti"erete, !a ca(a i" ce&e mai "e$&acute cur!e3 Lumea care nu vrea sa asculte de cuvantul lui umnezeu este condusa de o bo$atie nedreapta si de o frumusete murdara3 Da, u"ii i"cearca !a cucerea!ca &umea $ri" %rumu!ete, !i, (i" $acate, (e mu&te ori reu!e!c. %tau toata ziua la o$linda si ii in$enuncheaza pe cei care nu pot sa vada monstrul din spatele frumusetii. Te&e'i*iu"ea arata tot ce e!te mai %rumo!, $e"tru ca cei ce $&ate!c a o"ame"tu& T@ !a !tea cu 0ura ca!cata &a i$ocri*ia %rumoa!a $e care o 'a(, &a %e& !i *iare&e, !i (e %a$t acea!ta e!te cererea1 oamenilor slabi de minte le place sa vada picioare dez$olite si piepturi umflate, fie ele si de plastic ori silicon, ce mai conteaza, important este ca alimenteaza o ima$inatie bolnava si ca trece timpul3 Cei care i!i a&e0 u" $arte"er (e 'iata %rumo!, mai (e'reme !au mai tar*iu, 'or 'e(ea !i mo"!tru& (i" !$ate&e %rumu!etii3 @or 'e(ea o $er!oa"a $&i"a (e ca$ricii, ma"(ra, e0oi!ta, !i care, i" &oc !a-!i %aca (atorii&e, $e care &e are i" %ami&ie, !ta mai mu&t &a o0&i"(a !i !e ara"/ea*a. Pentru ea, lauda lumii conteaza. %e simte puternica in fata miilor de ochi, care se invart dupa ea, si nu realizeaza ca de fapt sunt ochi de oameni slabi si naivi, in$enuncheati de pornirile murdare, si ca ea nu este altceva decat un obiect de placere, care va disparea odata cu trecerea timpului. >*nel de aur in fundul (orcului" asa este frumusetea fara de minte+ ,c%3 Pi&(e 44,AA., i"!a >?ara de minte+ !e ta&cuie!te >(ara credinta) Si0ur ca &a !%ar!it %iecare 'a &ua ceea ce a &ucrat i" 'iata, %rumu!etea i"!a e!te u" (ar (e &a Dum"e*eu, !i (aca >%rumo!u&+ !au >%rumoa!a+ "u au &ucrat "imic i" 'iata &or !$re ma"tuirea !u%&etu&ui, frumusetea lor se va cobori intr-o $roapa intunecoasa si urat mirositoare, plina cu intinaciune si cu viermi. Nu Dum"e*eu a (orit acea!ta, ci acea!ta a %o!t a&e0erea omu&ui, care a $retuit mai mu&t u" tru$ !tricacio!, (ecat (re$tatea &ui Dum"e*eu, !i mai mu&t (ecat adevarata frumusete, care se $aseste in smerenie, mila, curatie, harnicie, rabdare, infranare, in dra$ostea fata de umnezeu si pe aproapele. Mi"u"i&e "u "e ma"tuie!c

4JA

%enzationalul are mare cautare la oamenii care nu cauta sa se pocaiasca si vor niste rezolvari imediate a unor situatii care nu le convin. e fapt, ei nici nu considera ca au nevoie sa se pocaiasca, si nici macar nu sunt in stare sa-si vada pacatele. Problema o vad la aproapele lor si niciodata la ei3 Toto(ata, u" $reot, (e!$re care !e !$u"e ca are a"umite $uteri !i o i!erica u"(e !e i"tam$&a &ucruri ie!ite (i" comu", co"!tituie $e"tru ei u" rea& i"tere! !i (e a!eme"ea, este mai important pentru ei ca un preot care sa le citeasca moliftele %fantului )asile cel >are, decat sa-si recunoasca $reselile si sa se indrepte. Ei nu-si dau seama ca diavolii nu pleaca de la cei care nu vor sa paraseasca pacatele, si ca moliftele nu au sens pentru cei care nu-si schimba viata. %fintii Parinti ne spun ca mai mare este cel care indura o boala si multumeste lui umnezeu, decat cel care s-a vindecat printr-o minune, iar cel vindecat printr-o minune ramane cu o mare datorie fata de umnezeu, pe cand cel care multumeste in boala se sfinteste si se mantuieste. O(ata cu !&a irea cre(i"tei e!te i"e !a "u a&er0am (u$a mi"u"i, ca "u cum'a !a "e a%&am i"!e&ati (e (ia'o&u&, caci se stie ca atat antihrist, cat si inaintemer$atorii lui, umbla sa insele lumea prin minuni mincinoase si se spune ca si foc din cer va face sa se po$oare ,c%3 A$oca&i$!a 4E,4E.3 6nii se insala considerand tehnolo$ia zilelor noastre. automobile, avioane, submarine, telefoane si toate celelalte ca fiind minuni. Ei !$u"1 cine zice ca in zilele noastre nu mai sunt minuni2 *ata cate minunatii a creat omul. I"!a (u$a cum am mai !$u!1 (omul se cunoaste du(a roade !i toate asa-zisele minunatii, pe care le-a creat omul, departeaza pe om de umnezeu si distru$ pamantul si de aici vedem roadele si intele$em ca ele nu sunt minuni, ci inselari. Sa cautam a(e'aru&, care "e ma"tuie!te, !i "u mi"u"i $ri" care $utem %i i"!e&ati3 I" E'a"02e&ie !e !$u"e ca Ii!u!1 1C+emand pe cei doisprezece ucenici ai @ai, le-a dat putere si stapanire peste toti demonii si sa 'indece bolile) :i i-a trimis sa propo'aduiasca imparatia lui Dumnezeu si sa 'indece pe cei bolna'i ,c%3 Luca M,4-A.3 &ntre cei doisprezece se afla si &uda, care l-a vandut pe >antuitorul. "u ce i-a a:utat faptul ca a facut minuni, "u nimic/ e aceea spune @ristos. 1>u oricine imi zice; Doamne, Doamne, 'a intra in #mparatia cerurilor, ci cel ce face 'oia *atalui 8eu Celui din ceruri) 8ulti imi 'or zice in ziua aceea; Doamne, Doamne, au nu in numele *au am proorocit, si nu in numele *au am scos demoni si nu in numele *au minuni multe am facut? :i atunci 'oi marturisi lor; >iciodata nu '-am cunoscut pe 'oi) Departati-'a de la 8ine cei ce lucrati faradelegea ,c%3 Matei D, A4-AE. !i tot aco&o !$u"e ca1 >Dupa roadele lor ii 'eti cunoaste ,c%3 Matei D,AF., cu a&te cu'i"te nici macar minunile pe care le-ar face cineva nu pot fi considerate roade ale 4JE

persoanei care le face, deoarece chiar daca minunile ar fi adevarate, darul este primit de la umnezeu, !i Iu(a "u a %o&o!it "imic ca a %acut mi"u"i, iar roa(e&e $ri" care ii $utem cu"oa!te !u"t (u$a cum !e !$u"e &a u" A$o!to& care !e cite!te &a Tai"a S%a"tu&ui Ma!&u1 19oada Du+ului este dragostea, bucuria, pacea, indelunga-rabdarea, bunatatea, facerea de bine, credinta, blandetea, infranarea, curatia ,c%3 Ga&ate"i H,AA-AE.3 %a cautam sa a:un$em la aceste roade, si sa nu aler$am dupa semne si minuni, cum cereau evreii de la >antuitorul. Sa cautam 'oia &ui Dum"e*eu, !i !a "u !$u"em1 Doamne" Doamne!" %ara !a 'rem !a !coatem rautatea (i" "oi a%ara3 ,(i"1 %in$hel &oan Euli$a, .ro'ocarile crestinului ortodo< in zilele de astazi, E(itura

LAD\ GAGA IN ROMANIA3 )Marea De'ia"ta+ !i REEDUCAREA $ri" !2oT- i* a a(o&e!ce"ti&or Pu &icat $e &E Aug %&'% W Cate0orii1 Cultura desfraului" Razboiul im(otriva familiei" Razboiul im(otriva Romaniei W Pri"t T2i! Po!t

Re$re*e"tare 0ra%ica a )tem$&u&ui+ i" care ar tre ui !a ai a &oc co"certe&e 6orn t!is VaT. Ima0i"e (e $e !ite-u& (e $romo'are a tur"eu&ui

)ezi si. Lad^ <a$a si P(0TE%TELE "(E%T&-&L0(. "opiii, incura:ati sa vina la concert E"@&P9T&* &- >0-%T(&/
La(S Ga0a 6" Rom7"ia3 -u doar muzic

4JC

Pe 4I au0u!t, ime(iat (u$5 mare&e $ra*"ic a& A(ormirii Maicii Dom"u&ui i de ziua %finilor >artiri Erancoveni, 6" Bucureti e!te $ro0ramat co"certu& ce&ei mai 6" 'o05 'e(ete i"ter"aio"a&e (i" i*-!2oT1 Lad^ <a$a3 Co"certu& %ace $arte (i" a& trei&ea tur"eu i"ter"aio"a& (e $romo'are a a& umu&ui &orn t+is NaO C)scut astfelD3 Tur"eu& 6"ce$e (i" A!ia, mai e=act 6" Coreea (e Su( ,Seou&. i 'a tra'er!a co"ti"e"tu& euro$ea", trec7"( i $ri" ca$ita&e&e 5ri&or r5!5rite"e i a&tice ,So%ia, Bucureti, Ta&&i"", Ri0a, @i&"iu!. 6"ai"te (e a trece c5tre Occi(e"t i a !e 6"c2eia 6" S$a"ia ,Barce&o"a.3 Tur"eu& e!te co"te!tat $e a&ocuri, 'e(eta %ii"( o %i0ur5 co"tro'er!at53 9stfel, concertul din Fa=arta Bcapitala &ndoneziei8 a fost anulat, poliia refuz'nd s elibereze permisul necesar desfurrii acestuia din cauza insecuritii. $rupurile reli$ioase islamice din aceast ar Bcare oficial e secular8 au ameninat c nici mcar nu vor lsa pe *Lad^* s coboare din avion3 i, totui, peste HG GGG de oameni 6i cum$5ra!er5 (e/a i&ete&e3 Proteste fa de concerte au existat i !n ;ilipine, $rupurile cretine, de aceast dat, acuz'nd-o de blasfemie. Di" re0iu"ea r5!5ritea"5 a Euro$ei o reacie a 'e"it (i" Bu&0aria, episcopul-vicar al >itropoliei din %ofia, &oan, art'nd c biserica nu e de acord cu susinerea concertului i c, cel mai probabil, %f'ntul %inod va lua !n discuie acest subiect. Si"o(u& u&05re!c are u" $rece(e"t (e ace!t 0e", co"(am"7"(, 6" AFFM, co"certu& i"ut (e Ma(o""a 6" So%ia3 Moti'u& $e"tru care Si"o(u& (i" Bu&0aria re!$i"0e co"certu& 6orn t!is VaT e!te &e0at, mai a&e!, (e $romo'area 2omo!e=ua&it5ii1 >oi nu putem niciodat s fim de acord cu ce'a care este dincolo de limitele puse de Dumnezeu ca principii religioase) De aceea Dumnezeu a lsat brbat $i femeie a e<(licat e(isco(ul *oan" adug#nd; Ceea ce este (ctos" nu trebuie (romovat n societatea noastr. Acest lucru este (ericulos. Dntr-adevr, promovarea homosexualitii este o constant a industriei muzicale *Lad^ <a$a*3 @e(eta "u e!te (oar o !im$&5 ce&e ritate i $romo'area 2omo!e=ua&it5ii, u" &ucru (e! 6"t7&"it 6" &umea !2oT- i*u&ui, %ace $arte (i"tr-o 6"trea05 %i&o!o%ie a!u$ra 'ieii $e care o 'om (eta&ia mai /o!3 La(S Ga0a e!te co"!i(erat5 (e re'i!ta Time! (re$t a DE-a (i" ce&e 4FF ce&e mai i"%&ue"te $er!o"a&it5i a&e &umii $e $erioa(a u&timei (eca(e, iar For e! a $o*iio"at-o $e &ocu& D $e &i!ta ce&or mai i"%&ue"te %emei (i" &ume3 9adar, vedeta nu ine doar de industria sho\-biz-ului, ci are o influen $lobal, $ener'nd un curent, un fenomen cu ramificaii politice, !ntreinut de o puternic activitate de lobb^, ce are !n spate o psihoterapie de tip ^o$a i se manifest printr-un simulacru cvasi-cultic. A!u$ra ace!tor a!$ect "e 'om a$&eca 6" r7"(uri&e urm5toare. O a"ti-(i'5 (e'ia"t5 Scriam 6" "r3 44 ,EC. a& re'i!tei "oa!tre, 6" artico&u& Rom#nii" ntre credina (rinilor i magia te!nologiilor media" c5 ti"erii !u"t $7"(ii 6" !$ecia& (e suro$atul ma$icotehnolo$ic al i"(u!triei (e (i'erti!me"t, care are ca$acit5i (i" ce 6" ce mai 2i$"otice i $5tru"(e tot mai a(7"c 6" !u%&etu& ma&ea i& a& a(o&e!ce"i&or, i"'a(7"(u-i cu ritmuri&e, 'i raii&e, ima0i"i&e ,iconice, cum !u"t "umite c2iar (e i"(u!trie. i mai a&e! !e"*aii&e &umii !2oT- i*u&ui3 9stfel, spectacolele marilor vedete nu mai sunt demult simple 4JH

concerte de muzic, ci sunt !nscenri complicate !n care tehnolo$iile media sunt folosite din plin, cu o puternic dimensiune dramatizat, cu scene !n care dansul e folosit nu doar pentru o micare antrenant ci pentru a transmite un mesa:, de cele mai multe ori, politic i deseori le$at de promovarea drepturilor $a^, de atacarea simbolurilor cretine i a Eisericii sau, pentru a avea un aer de onorabilitate, milit'nd pentru *pace /n ?rientul 8i%lociu. A&5turi (e (a"!, !u"t %o&o!ite i ima0i"i&e, micarea !ce"ic5 %ii"( (u &at5 (e 'i(eoc&i$uri %oarte 6"c5rcate cu simboluri care tra"!mit i e&e u" me!a/ ma"i%e!t $o&itic !au im$&icit ocu&t3 Lad^ <a$a, de pild, folosete din plin simboluri oculte ca. ochiul lui @orus, piramide, inoro$ul, triun$hiul i multe altele, toate reprezentri folosite i !n cadrul masoneriei. De a&t%e&, o me&o(ie (i" co"certu& 6orn t!is VaT !e i"titu&ea*5 c2iar 8ot+er =)?)0)*, 0oat 6" e"0&e*5 6"!em"7"( ca$r53 Sim o&u& e e'i(e"t, ima0i"ea a$u&ui are u" (emo"i!m i"ecu"o!cut, iar ca$ra e!te %o&o!it5 6" o$o*iie, %irete, cu oaia, !im o&u& creti" $ri" e=ce&e"53 Dn acest sens, Lad^ <a$a este un caz paradi$matic, doar c !n cazul ei avem o dimensiune ocult, *mistic*, mult mai pronunat. I(e"titatea 'e(etei i a tur"eu&ui 6orn t!is VaT e!te i"!$irat5 (u$5 fi$ura preoteselor antice, !5'7ritoare a&e mi!tere&or cu&tice, i"terme(iare 6"tre *ei i oame"i, rece$taco&e a&e e"er0ii&or !u$ra"atura&e i tra"!mi5toare $reuite a&e +'oci&or+ *ei&or3 Tur"eu& e!te co"ce$ut ca o re$re*e"tare cu moti'e e=$&icit cu&tice c2iar 6" $o!teru& (e $romo'are1 La(S Ga0a e!te aco$erit5 ,(oar. (e u" $&a!tic 6" %aa u"or $ori mo"ume"ta&e a&e "apelei E&ectrice ,4lectric C!a(el., ima0i"ea %ii"( me"it5 !5 !u0ere*e "aterea 'e(etei 6" &umea !$ectaco&u&ui3 Dntr-o alt ima$ine se poate vedea c scena pe care are loc sho\-ul este reprezentat sub forma unui templu $randios i eclectic simbolistic, spectatorii fc'ndu-se prtai unui act cvasi-cultic. Dn cazul Lad^ <a$a asistm, de fapt, la o ima$ine arhetipal, iconic, la un fel de !nsumare a tuturor tendinelor de acest $en din industria sho\-bizului, arc'nd, !n acelai timp, o *evoluie* fa de precedenta fi$ur-simbol. >adonna. Tre uie !$u! c5, at7t 6" ca*u& Ma(o""ei c7t i 6" a& La(S Ga0a, !u"t %o&o!ite ima$ini explicite (i" !im o&i!tica creti"53 A!t%e&, Ma(o""a a %o!t re$re*e"tat5 !u %orma +8arii Desfr#nate " zeia+ !e"*ua&it5ii i a materia&i!mu&ui, 6"c5 6" me&o(ia (e (e ut a ace!teia # 8aterial girl. e altfel, chiar supra-numele de >adonna este special ales tocmai pentru a oca Bde reinut c ambele vedete provin din familii catolice iar Lad^ <a$a a profanat elemente de cult catolic, cum ar fi rozariul, !n videoclipurile ei8 iar vedeta respectiv a fcut caz de trecerea la o sect =abalistic, *misticismul* fiind la mod !n industria sho\-bizului, cu condiia de a fi c't mai oriental, *misterios*, eclectic i provocator pentru contiina reli$ioas tradiional. Ci"e cre(ea c5 Ma(o""a e!te re$re*e"tarea ma=im5 a ace!tor te"(i"e "eo$507"e !-a 6"e&at3 ac >adonna pstra !nc dimensiunile unei di'e Bidol feminin care atin$e statutul de semi-zei pentru *fani*8 Lad^ <a$a este o anti-di', proiectat s aib apariii c't mai $roteti cu putin. e:a nu mai vorbim despre o dorin de a oca, ci de a hipnotiza, de a paraliza, aa cum un arpe !i hipnotizeaz prada !nainte de a o !n$hii. A!t%e&, !u"t %o&o!ite co!tumaii&e ce&e mai e=ce"trice $o!i i&, a/u"07"(u-!e $7"5 &a o *rochie* din carne vie, &a i"ute (e*0o&ite !au tra"!$are"te i 4JI

c2iar &a montarea unor *coarne* pe obra:ii i umerii *artistei*, $re*e"tate (re$t ecre!ce"e "atura&e, (i" "atere, a&e ace!teia3 De %a$t, ce !e $romo'ea*5 $ri" La(S Ga0a, eviantul, tot ce !nseamn anormal, tot ceea ce simul comun recepta, inclusiv !n 0ccident, chiar i !n sho\-biz, p'n nu demult, drept $rotesc, de neima$inat3 A!t%e&, !-a marcat o +e'o&uie+ (e &a ima0i"ea Ma(o""ei ca +>area esfr'nat+ &a ima0i"ea La(S Ga0a (e *>area eviant+3 Promo'area a0re!i'5 a (e'ia"tu&ui "u e!te 6"!5 (oar u" !im$tom a& (e0ra(5rii (i'erti!me"tu&ui, ci i"e (e u" $roce! care, 6" rea&itate, e!te mu&t mai ca&cu&at (ec7t am cre(e3 Care e!te $u &icu& i"t5 a& La(S Ga0a? Tinerii, mai ales adolescenii3 9ceast v'rst intermediar, !n care identitatea de sine sufer, este o perioad !n care deseori adolescentul se percepe pe sine !nsui drept de'iant, pentru c nu este nici adult, nici copil, nici matur sexual nici inocent. E!te (e remarcat c5 v'rsta adolescenei are ace!t caracter a$arte mai a&e! 6" !ociet5i&e mo(er"e i i"(u!tria&i*ate3 <" !ociet5i&e tra(iio"a&e, a(o&e!ce"tu& "u are a!t%e& (e tr5iri, (eoarece e& e!te $5!trat 6"tr-o co"ti"uitate a %orm5rii, 5iatu& %ii"( i"iiat (e tat5 6" tre uri&e !$eci%ice, mu"ci&e mai 0re&e a&e $5m7"tu&ui, (e $i&(5, $e c7"( %ata e!te i"iiat5 (e mam5 6" tre uri&e 0o!$o(5reti3 Mo(er"itatea c&a!ic5 6"c5 mai a'ea u" oarecare co"tro& a!u$ra 'ieii a(o&e!ce"tu&ui, a c5rui 'ia5, ru$t5 (e/a (e $5ri"i, !e $etrecea 6"tre coa&5 i tim$u& &i er, cu !$ectru& i"te0r5rii !ocia&e $ri" armat5, u"i'er!itate !au mu"c5, (atoria 6"temeierii u"ei %ami&ii etc3 >odernitatea contemporan nou, !ns, nu mai asi$ur niciun reper formativ pentru adolescent. -umit de sociolo$i drept *modernitate fluid*, adolescentul de astzi triete !ntr-o lume !n care este at't rupt de prini, c't i de orice fel de idee de autoritate diri$uitoare. coala, !ntemeierea unei familii, munca, nu mai reprezint un orizont de inte$rare, de fapt, nu mai reprezint nimic, nu mai sunt realiti normative. Lsat siei, adolescentul se vede nevoit s !i construiasc sin$ur identitatea. ar, !n societatea noastr liber !ntotdeauna este cineva, un *frate mai mare*, care se $'ndete s ne *a:ute* pentru c ne vrea *binele*. 9stfel, industria sho\-biz-ului nu a ratat aceast oportunitate de a avea de-a face cu copii scpai de sub control parental i liberi de orice autoritate, lu'nd !n $hearele ei sufletul ca o plastilin al adolescenilor i model'ndul dup propria a$end cultural-politic. Aa !e %ace c5 a(o&e!ce"ii au %o!t $rimii ca$ti'i ai ace!tei &umi a$arte, $rimii +cre(i"cioi+ ai "oi&or cu&te $a07"eti re-te2"o&o0i*ate, (i'i"i*7"(u-i i(o&ii i c5ut7"( !5 &e co$ie*e (ac5 "u 'iaa, m5car !ti&u&3

Acum e mai c&ar care e!te ro&u& La(S Ga0a1 acela de a imprima !n sufletele adolescenilor deviantul, a"orma&u& ca atitu(i"e 6" %aa 'ieii, ca $er!o"a&itate3 La mi/&oc e!te o re&a ie cu (u &u !e"!1 adolescentului nu i se propune pur i simplu un model deviant exterior lui, ci i se induce simm'ntul c propriile sale tendine deviante, ce se manifest puternic !n timpul adolescenei, sunt cele care !l reprezint cu adevrat. Co"%ru"tat
4JD

cu u" mo(e& !i"i!tru, a(o&e!ce"tu& ar a'ea, $oate, o re*i!te" 53 ar fenomenul <a$a const !ntr-o lucrare mai subtil prin care tendinele autodistructive, forele ptimae ale sufletului, toat murdria din subcontientul unui adolescent, sunt scoase la suprafa, *valorizate* i propuse ca adevrat identitate de sine.
La mi:loc este o reeducare !n toat re$ula, !n care sinele pervertit al t'nrului este identificat drept adevratul sine, cu preul sufocrii sinelui real, cel de c+ip al lui Dumnezeu. N5!cut 2omo!e=ua&? 6orn t!is VaT !au )scut astfel tra"!mite me!a/u& c5 (e'ia"a "u e!te ce'a "e%ire!c, "u e!te u" atac (i!tructi' &a a(re!a $er!o"a&it5ii, ci e!te +re'e&aia+ $ro$riei $er!o"a&it5i3 A"ti-$er!o"a&itatea !au sinele deviant e!te i(o&atri*at i "u (oar $ri"tr-o (ec&araie (e a%irmare (e !i"e, ci 6"tr-u" ca(ru cu e&eme"te cu&tice, aa cum am '5*ut c5 !u"t 6"!ce"ate co"certe&e La(S Ga0a3 @er!uri&e (e'i" a(e'5rate incantaii me"ite ace!tei re'e&aii (e !i"e i ace!tei 6"c2i"5ri i(o&atre &a !i"e3 Iat5 c7te'a citate (i" 6orn t!is VaT1 +Mama mi-a !$u!, atu"ci c7"( eram t7"5r5, c5 toi "e "atem !u$er!taruric ,G.c Nu e "imic 0reit 6" a te iu i $e ti"e 6"!ui aa cum etic A !$u! eac C5ci E& te-a %5cut $er%ect, (ra05 ,G.c Su"t %rumo! i" %e&u& meuc C5ci Dum"e*eu "u %ace 0ree&ic Su"t $e ca&ea cea u"5, (ra05c Su"t "5!cut a!t%e&c ,G.c Bucur5-te i iu ete-te $e ti"e a!t5*ic "ci ai fost nscut astfel[ @omosexual, heterosexual, bisexualc Le! ia"5 !au tra"!e=ua&c Su"t $e ca&ea cea u"5- ,G.+ @er!uri&e !u"t c7t !e $oate (e !im$&e i (e e%ect $e"tru a(o&e!ce"tu& "e!i0ur $e !i"e, (e!eori 7"tuit (e com$&e=e, 6" c5utarea u"ui mo(e&3 Si0ur, "u oric5rui %e& (e a(o&e!ce"t, ci ace&a care e!te receptacol al produselor industriei sho\-biz, adolescentul >T), fan-ul Lad^ <a$a, care se !mbrac, se poart, se tunde i copiaz !n toate idolii si3 A"ume ace!tui a(o&e!ce"t i !e !$u"e c5, (e %a$t, ace!t com$ortame"t, (u &at (e o $er!o"a&itate (i!$u!5, $ractic, &a orice, (e &a (ro0uri &a re&aii !e=ua&e (e'ia"te, e!te a!t%e& +(i" "atere+, a(ic5 este astfel !n mod natural i chiar c fiind astfel, este deosebit, la fel de deosebit ca idolul su, devenind el !nsui o vedet, un superstar. Mai $re!u! (e toate, me!a/u& e!te c5 %ii"( (e'ia"t e!te a!t%e& c2iar (i" 'oia &ui Dum"e*eu- ,ceea ce (e/a co"!tituie o &a!%emie.3 E!te $er%eciu"ea, a(ic5 u" mic *euG <" ace!t co"te=t (e !em"i%icaii are &oc promovarea homosexualitii (e c5tre La(S Ga0a3 9dolescentul cu !nclinaii homosexuale, reale sau induse, este *pecetluit* prin aceste *incantaii* ale c'ntecului ca fiind *nscut* homosexual. Acea!ta ar %i, i !e !$u"e, a(e'5rata !a "atur5, a!t%e& e!te (i" "atere i "u are "iciu" !e"! !5 6"cerce !5 %ie a&t%e&, c5ci e!te oricum $er%ect aa i %5cut (e Dum"e*eu <"!ui3 Este la r'ndu-i un zeu al propriei sale viei, un superstar, un luceafr al dimineiiC Pri" urmare, 2omo!e=ua&itatea "u (oar c5 "u ar %i o 6"c&i"aie $5tima5, o $atim5, "u (oar c5 ar %i, aa cum !$u"e i $ro$a0a"(a 0aS, 6""5!cut5, ci ar %i !5(it5 c2iar (e Dum"e*eu 6" $er!oa"a 4JJ

uma"5, &ucru care co"tra*ice %&a0ra"t Bi &ia at7t 6" @ec2iu& ,L' 4J1 AA; L' AF1 4E. c7t i 6" Nou& Te!tame"t ,Rm 41 AI-AD; 4 Co I1 M.3 Luciferismul mesa:ului este manifest. )ersurile nu sunt doar o rzvrtire !mpotriva concepiei tradiionale de via i sine, aa cum deseori este cazul !n muzica de astzi, ci sunt o rsturnare, o !ntoarcere pe dos complet a fundamentelor cretine ale personalitii umane. Sem"i%icati' e!te i c5 La(S Ga0a a (ec&arat c5 a !cri! 'er!uri&e 6"tr-o !tare (e inspiraie brusc, similar unei revelaii, 6" c7te'a mi"ute3 <"tra(e'5r, tre uie !5 i !e acor(e cre(it $e"tru acea!t5 m5rturi!ire1 "umai (e &a (ia'o& $ot 'e"i a!t%e& (e +$oru"ci+3 Cu toat5 a$are"a $o*iti'5 i, (i" $5cate, cu toat similaritatea pe care aceste versuri o au cu unele teorii psiholo$ice ale *$'ndirii pozitive* care circul chiar i !n Eiseric, iubirea de sine e!te $5catu& (e c5$5t7i (u$5 S%7"tu& Ma=im M5rturi!itoru& i, (e %a$t, (u$5 tra(iia %i&oca&ic53 -u poi iei din *robia sufletului* propriu, cum ne ru$m de (usalii, dac te iubeti !n cderea ta, !n patimile i !n starea czut a personalitii, care, de altfel, te falsific i te ciuntete, !ndeprt'ndu-te de vocaia luntric de a fi asemenea lui umnezeu. Nu, "u !u"tem (e&oc $er%eci, "ici "u !u"tem "5!cui $er%eci, ci !u"tem "5!cui spre (e!5'7rire, care !e ati"0e, 6"!5, $ri" ieirea (i" $5cat, (i" !tarea c5*ut5, $ri" o!7"(irea (e !i"e i $ri" iu irea CELUILALT, "u iu irea (e !i"e3 0s'ndirea de sine "e%ii"( (oar o 'irtute, ci o terapie, u" mi/&oc co"cret (e $5!trare a !5"5t5ii $!i2ice i a a(e'5ratei $er!o"a&it5i, a a(e'5ratu&ui !i"e3 Proclamarea iubirii de sine la acest nivel al auto-adorrii este perfect compatibil cu homosexualitatea. P5ri"te&e Marc-A"toi"e Co!ta (e Beaure0ar( a ar5tat c5 2omo!e=ua&itatea e!te, 6" u&tim5 i"!ta"5, co"!eci"a u&tim5 a i(o&atriei, inversiunea teolo$ic a a(or5rii (e !i"e tra(uc7"(u-!e 6" re%u*u& a&terit5ii, a& auto!u%icie"ei i, $e $&a" %i*ic, 6" i"'er!iu"ea 2omo!e=ua&53 @om co"ti"ua 6"!5 (e*'o&tarea ace!tor i(ei, cu re'e&area $!i2otera$iei (e ti$ So02i" (i" !$ate&e c7"tece&or i cu me!a/u& a"ti2ri!tic e=$&icit (i" a&te +2ituri+, $recum i cu co"e=iu"i&e $o&itice a&e 'e(etei, 6" "um5ru& urm5tor3

4JM

A@ORTUL1 cea mai i"0ro*itoare crima a i!torieic CADEREA O=%or(u&uic NOUL TOTALITARISM SI GA\STAPO-u& a0re!i' a& 0ru$ari&or 2omo!e=ua&e ,stiri si articole familie. Pu &icat $e &E Aug %&'% W Cate0orii1 Cultura desfraului" Razboiul im(otriva crestinismului" Razboiul im(otriva familiei W Pri"t T2i! Po!t

oxolo$ia. pr. )alentin &strati. "ea mai !n$rozitoare crim a istoriei 6n articol recent din cotidianul U@0 *odaO a povestit despre oroarea trit de o femeie de 3I de ani din "hina, Pan "hun^an, care a fost forat s avorteze. Si"0uru& moti' a& %a$tu&ui c5 "oi 8tim (e ace!t m5ce&, e!te e=$&o*ia re:e&e&or !ocia&e 6" :ara comu"i!t53 Pa" era 6"!5rci"at5 6" J &u"i cu ce& (e-a& trei&ea co$i&, ceea ce 6"ca&c5 &e0ea a !ur(5 a C2i"ei3 A8a c5 i !-a !$u! c5 68i $oate $5!tra co$i&u& "umai (ac5 'a $&5ti ame"(a (e JICF (e (o&ari3 So:u& ei a'ea $o!i i&itatea !5 !tr7"05 ace8ti a"i, 6"!5 (atorit5 u"or circum!ta":e "e%ericite, "u a reu8it &a tim$3 Pan a fost luat cu duba de la pia unde !#i fcea cumprturile, dus !ntr-un spital #i in:ectat cu un fluid care a ucis copilul de M luni. @oia mea a 'zut copilul i i s-a zdrobit inima) Copilul era negru i ars, iar toat pielea de pe fa /i era %upuit a !$u! $&7"07"( !o:u&30ceasta este o 'ia pe care acest copil nu a putut s o 'ad i s-i desc+id oc+ii frumoi asupra ei) "onform estimrilor !n fiecare an I3 milioane de copii sunt uci#i cu cruzime !n "hina. Este !nfiortor, nu-i a#a, De!i0ur u"ii ar !$u"e c5 e!te o mare (i%ere":5 6"tre a'orturi&e %or:ate (i" C2i"a 8i a'orturi&e 'o&u"tare (i" State&e U"ite !au (i" Euro$a, (e &a "oi3 Da, e!te mare (i%ere":5 6"tre 4E mi&ioa"e (e a'orturi 6" C2i"a 8i 4 mi&io" 6" America3 Sau oare e mare (i%ere":5? <" ciu(a a$are"te&or (i%ere":e, co$i&u& "u e!te co"!u&tat 8i moartea !ur'i"e &a %e& (e cru(3

;aptul c un copil nu este dorit de stat #i ucis cu s'n$e rece de o le$e criminal nu este mult mai $rav dec't faptul c un copil nu este dorit de ctre prini #i ucis !n acela#i fel. iferena de civilizaie este doar
4MF

aparent. 9vem de-a face cu aceea#i barbarie fr seamn, !n care un copil cu suflet nemuritor, unic !n univers, o entitate separat, cu vocaie #i valoare infinit, este omor't fr s se poat apra, fr proces, fr vin, doar pentru a !ncura:a industria erotic #i pandemia desfr'nrii.
A'ortu&, oric7t (e ma!cat ar %i (e %e&urite eu%emi!me, ra:iu"i e&ecti'e, %ormu&e e(u&cora"te, co"te=te 8i $rete=te, rm'ne cea mai !n$rozitoare crim din istoria umanitii, o crim5 care 6"%ioar5 (e (urere ceruri&e 8i $o0oar5 a!u$ra $5m7"tu&ui 6"!tr5i"area 8i moartea 'e8"ic53 Li ertatea (e a te (e!%r7"a, $a"(emia ero0e"5, i"(u!tria $or"o0ra%ic5, ra:iu"i&e ci'i&i*a:iei (e %a:a(5, cu&tura mor:ii eu%emi*ate, "u $ot !5 e=$&ice "icio(at5 (e ce u" co$i& care are o 'ia:5 (e tr5it $e $5m7"t 8i u"a 'e8"ic5 6" ceruri, este tiat !n buci, sau ars sau otrvit, doar pentru c mama sa, purttoare a lui !n p'ntece, dar un alt om, decide acest lucru. <"tr-o !ocietate u"(e !ute (e mii (e %emei "u $ot a'ea co$ii (e8i 68i (ore!c, co$ii "e(ori:i ar tre ui !5 %ie "5!cu:i, 8i trimi8i &a a(e'5ra:ii $5ri":i, a(ic5 &a cei care 6i iu e!c, "u &a "5!c5torii %i*ici, care re0ret5 'ia:a ce !e "a8te 8i re%u*5 'ia:a 'e8"ic53 pr. )alentin &strati. "derea 0xfordului 6niversitatea 0xford din 9n$lia a decis s schimbe codul vestimentar strict pentru a primi studenii trans-sexuali. Acea!t5 !c2im are 6"!eam"5 c5 5r a:ii 'or $utea !5 $oarte roc2ii, iar %emei&e 'or $utea o$ta $e"tru co!tum 8i cra'at53 Re0u&i&e !tricte re!$ectate (e !ute (e a"i au %o!t !c2im ate $e"tru ca !tu(e":ii tra"!!e=ua&i !5 "u !e !imt5 e=c&u8i (i" $roce!u& (e 6"'5:5m7"t, a ra$ortat coti(i"u& ,!e @uardian3 @ocietatea Lesbienelor, $omose<ualilor i *rans-se<ualilor din >area Eritanie a fost cea care a fcut aceast cerere de a se schimba codul vestimentar. E!te u" ca* ti$ic (e (i!crimi"are $o*iti'5 a0re!i'5 8i (5u"5toare $e"tru !ocietatea uma"53 Dn timp ce studenii care poart cruce la $'t risc excluderea de la ore sau de la examene, studenii masculi !mbrcai !n femei sau vice-versa vor putea participa fr nicio problem la toate activitile #i evenimentele academice ale acestui for universitar de o istorie #i presti$iu nee$alate. A!t%e&, atmo!%era (i" U"i'er!itatea O=%or( 'a %i u"a ca $e !tr5*i&e 6"tu"ecate 8i $&i"e (e or(e&uri (i" !u ur ii&e Am!ter(amu&ui3 Di!ti"c:ia ari!tocrat5 8i e&e'a:ia i"te&i0e":ei &a!5 &oc e"ormit5:ii 8i $er'er!iu"ii3 %odomia se extinde din cartierele ru famate, mr$ina#e #i excluse ale ora#elor, pentru a intra triumfal !n le$e, !n academie #i !n ateneu. "ea mai !nalt form de educaie academic este ameninat de trivialitate, anomalie #i pcat. "ele mai sacre simboluri ale culturii umane se contamineaz de libido #i animalitate. Cercetarea !ur!e&or i!toriei, i"'e"ti'itatea, $ro%u"*imea a"a&i*ei, 'a&ori&e mora&e, &iteratura u"i'er!a&5, 8tii":e&e e=acte, eru(i:ia aca(emiei, toate ace!tea &a!5 &oc o !ce"it5:ii 8i $ier*a"iei3 O=%or( e!te u"u& (i"tre &ocuri&e u"(e teo&o0ia cre8ti"5 4M4

8i re&i0io*iatea mora&5 au %o!t :i"ute &a u" "i'e& 6"a&t (e mu&te 'eacuri3 >Mi8carea O=%or(+ ,T2e O=%or( Mo'eme"t. a %o!t o mi8care (e re!taurare 6" co"%e!iu"ea a"0&ica"5 a 'a&ori&or tra(i:iei 8i cre(i":ei 6" teo&o0ie 8i Litur02ie3 9cum autoritile oxoniene au eradicat sistematic orice referin la cre#tinism, orice tradiie moral #i de inut, au desfiinat tradiiile sacrosante ale actului academic. C5(erea u"i'er!it5:i&or (e re"ume u"i'er!a& "u 'a 'e"i $ri" !c5(erea "i'e&u&ui (e i"te&i0e":5, "ici $ri"tr-o !u$rema:ie a &ucr5ri&or $ractice %a:5 (e teorie ,ca 6" mu&te u"i'er!it5:i america"e., ci prin erodarea moral #i prin umplerea de ridicol a actului educaiei, care va duce invariabil #i la o lips de principii morale necesare !nvrii #i perfecionrii umane. Di"co&o (e $e"i i&u& !itua:iei # u" ma!cu& 6m r5cat 6" roc2ie &a e=ame"e&e (ure a&e u"i'er!it5:ii !eam5"5 a ma2a&a (e 9o&SToo( "u a %or aca(emic # e=i!t5 $erico&e mu&t mai mari care $7"(e!c 6" a!cu"*i8uri&e ace!tei (eci*ii3 <" c7:i'a a"i, 8i a&te mi"orit5:i a era"te 'or c&ama recu"oa8terea, acce$tarea 8i $romo'area me(iatic5 a0re!i'53 Exist $rupri infracionale uria#e care !ncearc prin orice mi:loace s elimine pedepsele penale pentru pedofili B!n <ermania pedofilia !n sine nu este incriminat8. De a!eme"ea, (i%erite cate0orii (e $er!oa"e care $ractic5 (i%erite %orme (e tra%ic uma" 8i $er'er!iu"e (e orice %e& !e 'or !im:i (i" ce 6" ce mai 6"(re$t5:i:i !5 68i cear5 (re$turi&e, ame"i":7"( cu moartea mora&itatea $u &ic5 8i e(uca:ia co$ii&or3

9vortul Bcrim intrauterin8, infidelitatea, homosexualitatea, eutanasia, exploatarea, traficul de carne vie, dependena de dro$uri, toate acestea sunt doar !nceputul ctre o societate a morii !n care violena #i plcerea aberant vor deveni refrenul le$iferat, anomalia va distru$e temelia familiilor, educaia va deveni barbarie a simurilor, reli$ia va fi scoas afar din societate, toate spre pierzarea oamenilor care primesc !ncet dar si$ur dominaia celui viclean !n inima #i !n viaa lor.
;amilia 0rtodoxa. e ce nu ar avea #i familia drepturile ei, M5mica 8i t5ticu& "o!tru, !urioare&e 8i %r5:iorii, mai t7r*iu !o:ii !au !o:ii&e, %iii 8i %iice&e au %o!t 8i !u"t, $e"tru cei mai mu&:i (i"tre "oi, oame"ii cei mai (ra0i, a&5turi (e care am tr5it 8i tr5im 6"c5 mome"te&e %rumoa!e a&e 'ie:ii3 Ei co"!tituie %ami&ia "oa!tr53 Dar "o:iu"ea (e %ami&ie e mu&t mai &ar05, mai 6"c5$5toare3 <" %ami&ie i"tr5 8i ru(e&e mai a$ro$iate !au mai 6"(e$5rtate, $riete"ii 6m$reu"5 cu care !u%&etu& "o!tru !e !imte ca aca!5 8i, i"e6":e&e!, ru(e&e !$iritua&e # "a8ii 8i $5ri"te&e (u2o'"ice!c3 Iar aco&o u"(e e!te (ra0o!te 8i armo"ie, u"(e e!te 9ri!to!, 0ra"i:e&e %ami&iei !e (e!c2i( tot mai mu&t, i"c&u*7"( !atu& "ata& !au comu"itatea 6" care tr5im, "eamu& a c5rui &im 5 o 'or im !au, 6" !e"!u& ce& mai &ar0, &umea 6"trea053 C5ci, %ii"( "5!cu:i (i" A(am 8i E'a, ru(e !u"tem to:i oame"ii, $arte a ace&eia8i ome"it5:i, 6"ru(i:i c2iar cu Fiu& &ui Dum"e*eu (e &a <"tru$area Sa 6" ie!&ea Bet&eemu&ui3

4MA

?i, $e"tru c5 %ami&ia a %o!t mereu temei, !$ri/i" 8i 0ara":ie a %ericirii 8i a 6m$&i"irii omu&ui, 6" toate cu&turi&e tra(i:io"a&e !e (5(ea o mare ate":ie 'ie:ii (e %ami&ie; acea!ta era ocrotit5 $ri"tr-o mu&:ime (e r7"(uie&i 6" care i"tere!u& mai 0e"era& a& ei $rima 6" %a:a ce&ui i"(i'i(ua& a& ce&or ce o co"!tituiau3 De8i "u erau "5!cocite 6"c5 >Dre$turi&e omu&ui+, (i'or:uri&e erau o raritate, iar co$iii r5m7"eau %5r5 $5ri":i (oar c7"( ace8tia mureau 6" r5* oaie !au (e o&i 0ra'e # (ar 8i atu"ci erau cre!cu:i (e u"ici, care erau 6"tot(eau"a re!$ecta:i, iu i:i 8i a!cu&ta:i3 <"tr-o a!t%e& (e &ume, (e$re!ii&e erau a$roa$e i"e=i!te"te, (e8i "u e=i!tau 6"&e!"iri&e, co"%ortu& 8i mu&:imea (e a!ocia:ii 8i re0&eme"t5ri $ri'i"( (re$turi&e omu&ui (e a!t5*i, iar oame"ii !e co"!i(erau %erici:i 6" $o%i(a "eca*uri&or 8i a o&i&or care 6" i!torie "-au &i$!it "icio(at53 Pentru societatea democratic a celor corectai politic, lumea trecutului, a unei familii puternice care avea propriile ei valori #i ierarhii, e doar parte a unei istorii triste a neamului omenesc A cauzat, zice-se, de !ntunericul !n care reli$ia inea lumea. At7t (e mu&t !-a !tr7m at mi"tea ace!tor oame"i, care, (e &a Re'o&u:ia Fra"ce*5 6"coace, au mo8te"it 6"c2i"area &a >Dre$turi&e omu&ui+, 6"c7t au $ier(ut com$&et !im:u& rea&it5:ii 8i a& (ece":ei3 Pentru ei, a apra familia A pentru c aceasta este un izvor de bucurie, !mplinire #i fericire a omului A e o aberaie3 C5ci, (u$5 ei, >Dre$turi&e+ !u"t mai im$orta"te (ec7t $acea 8i %ericirea u"ei armo"ioa!e 'ie:i (e %ami&ie, mu&t mai im$orta"te (ec7t cre(i":a 6" Dum"e*eu3 Re*u&tatu&? <" U"iu"ea Euro$ea"5, a!t5*i, a$roa$e /um5tate (i"tre c5!5torii !%7r8e!c 6" (i'or:, iar u"u& (i" trei co$ii !e "a8te 6" a%ara c5!5toriei3 <" Be&0ia, D4V (i"tre cei c5!5tori:i (i'or:ea*5, urm7"( ime(iat Au!tria, u"(e IIV (i" cu$&uri $re%er5 (i'or:u&3 <" 4MJF, 6" U"iu"ea Euro$ea"5 e=i!tau IDF3FFF (e cu$&uri (i'or:ate3 <" AFFH, "um5ru& a cre!cut &a $e!te u" mi&io"3 Poate c5 ace!ta e u"u& (i" moti'e&e $e"tru care $e!te 4FV (i" $o$u&a:ia :5ri&or occi(e"ta&e !u%er5 (e (e$re!ieG Dn %uedia, HHK dintre copii se nasc !n afara cstoriei+ !n ;rana, procentul este de 4HK+ !n >area Eritanie, de 42K, !n timp ce !n Polonia este de doar IHK. E i"tere!a"t (e o !er'at %a$tu& c5 $ro$or:io"a& cu "um5ru& (e atei (ec&ara:i 8i cu 0ra(u& (e im$&eme"tare a >Dre$turi&or omu&ui+ cre8te rata e8ecu&ui %ami&ia& 8i a (i'or:uri&or3 e asemenea, rile care au cea mai mic rat a divorului sunt cele cu cei mai muli credincio#i practicani. doar IMK dintre italienii cstorii #i IJK dintre irlandezii cstorii divoreaz. Dar, (e %a$t, ce !u"t ace!te >Dre$turi+ care !e (o'e(e!c at7t (e "oci'e $e"tru 'ia:a (e %ami&ie? <"ai"te (e a !e "a8te $ru"cu&, !e 'or e8te (e!$re (re$tu& %emeii &a $ro$riu& $7"tec, a(ic5 (re$tu& (e a-& uci(e, a'ort7"(u-& $7"5 &a trei &u"i, re!$ecti' 8a!e &u"i (e &a co"ce$:ie3 Pruncul nu are !nc nici un drept A sau are numai dreptul de a fi sau nu avortat. "'nd copilul este mic, !ncep'nd c't mai de timpuriu, 6-E%"0 instituie dreptul la educaie sexual.

4ME

9ceasta se va realiza !n primul r'nd la nivel informal prin circulaia liber a presei cu caracter porno$rafic A care reflect alt drept al omului, dreptul la informare. Dar acea!ta "u-i (ec7t o $re05tire a$erce$ti'5, c5ci e(uca:ia !e=ua&5 e $ro0ramat5 a %i rea&i*at5 $ri" 0r5(i"i:5 8i 8coa&5 6"ce$7"( cu '7r!ta (e H a"i 8i $7"5 &a termi"area &iceu&ui3 A8a e!te $rote/at (e or0a"i!me&e i"ter"a:io"a&e (re$tu& &a e(uca:ie !e=ua&53 9ceasta !nseamn, !n limba:ul 6-E%"0, ca celor mici s le fie respectat 1dreptul la a-#i cunoa#te propriul corp*. dreptul la autoerotism #i masturbare3 Pe urm5, !ocietatea a 6"ce$ut !5 !e $ro &emati*e*e (e!$re cum $oate !5 !u!:i"5 mai i"e (re$tu& co$ii&or &a (ra0o!te tru$ea!c5, a(ic5 &a ceea ce 6"ai"te !e "umea, 6" >&im a/ (i!crimi"atoriu+, a u* !e=ua& 8i $e(o%i&ie3 C2iar 8i 6" Rom7"ia a 6"ce$ut !5 !e (i!cute cu u" a" 6" urm5 $o!i i&itatea i"tro(ucerii u"ui "ou (re$t 6" co(u& $e"a&1 (re$tu& &a re&a:ii i"ce!tuoa!e, "ei"crimi"7"(u-&e $e"a&3 Dn mod obli$atoriu, educaia sexual !n #coal trebuie, !n noua perspectiv ideolo$ic, s obi#nuiasc copilul cu ideea c sexualitatea #i lesbianismul sunt normale #i chiar recomandate pentru !mplinirea personal. De acea!t5 i(ee co$i&u& 8i t7"5ru& !e 'a &o'i a$roa$e $e!te tot 6" !ocietatea $e care "e-o $re05te8te "oua &e0i!&a:ie euro$ea"53 ?i aceasta pentru c, prin le$ile dedicate nediscriminrii homosexualilor, li se dau acestora absolut toate drepturile A inclusiv acela de a se cstori #i de a !nfia copii nscui de oamenii normali. Dac5 &a toate ace!te >(re$turi+ !e mai a(au05 ce&e $ri'itoare &a o :i"erea $ri" orice mi/&oc a $&5cerii, c2iar 8i $ri" $er'er!iu"i, a'em ta &ou& a$roa$e com$&et a& ca(ru&ui 0e"era& 6" care %ami&ia *i&e&or "oa!tre tre uie !5-8i (e!%58oare 'ia:a3 e ne!neles !ns apare lipsa din acest tablou a unor drepturi minime rezervate familiei. 0are pentru c acestea vin !n conflict cu cele afirmate, S$re e=em$&u, co$iii "o8tri "u au (re$tu& !5 %ie $rote/a:i (e $or"o0ra%ie, (e8i toate !tu(ii&e arat5 c5 acea!ta co"(uce &a 'io&e":5, 'io&, &a im$ote":5 8i c2iar &a crim53 Co$iii "o8tri "u au (re$tu& &a $5!trarea i"oce":ei, &a (ra0o!te curat5, &a a %i %eri:i (e %a"ta!me&e !e=ua&e3 De a!eme"ea, $5ri":ii "u mai au (re$tu& !5-8i crea!c5 co$iii co"%orm mora&ei tra(i:io"a&e, $otri'it cre(i":ei 8i u"ei 'ie:i !5"5toa!e3 Prinilor li se rpe#te dreptul de a-i pre$ti pe copii pentru o via de familie cldit pe respectul celuilalt, pe dra$oste :ertfelnic #i pe na#terea de copii. ?i exemplele pot continuaC "'nd este vorba de 1drepturile* celor care submineaz familia, le$ile rii pot fi !nclcate chiar de ctre oficialiti, !n timp ce pentru drepturile minime ale familiei nu lupt nici mcar cei ce au familie #i-#i pun !n ea !ntrea$a nde:de de !mplinire !n via3 Lucru& ace!ta a %o!t %oarte i"e i&u!trat (e a$ari:ia 6" Bucure8ti, 6" &u"i&e ce au trecut, a u"or $a"ouri $u &icitare care %5ceau $ro$a0a"(5 re&a:ii&or 8i c5!5torii&or 6"tre 2omo!e=ua&i3 e#i le$ea rom'neasc nu recunoa#te le$alitatea cstoriilor !ntre persoane de acela#i sex, ace#tia !#i pot face reclam A bine!neles, cu spri:inul or$anismelor europene, care ne impun, iat, propria lor ideolo$ie, la fel cum o fceau bol#evicii !n comunism. C7te $a"ouri $u &icitare !-au $utut 'e(ea 6" u&timii AF (e a"i 6" Rom7"ia care !5 !u!:i"5 %ami&ia 8i 'a&ori&e ace!teia? Oare co"(uc5torii :5rii "oa!tre, $rimarii, co"!i&ierii &oca&i !au 4MC

%u"c:io"arii i"!titu:ii&or !tatu&ui !-au "5!cut (i" $erec2i (e 2omo!e=ua&i 8i &e! ie"e, 6"c7t "ime"i "u e!te i"tere!at !5 !u!:i"5 %ami&ia? Oare "oi to:i, rom7"ii (e $retuti"(e"i, "u !u"tem $u:i" (atori %a:5 (e %ami&ia care "e-a (at 'ia:5, (ac5 $e aceea $e care o a'em acum "u !im:im "e'oia !5 o a$5r5m? <" u&time&e (ou5 (ece"ii, %ami&ia rom7"ea!c5 a $ier(ut tre$tat tot mai mu&te (re$turi, tot mai mu&t tere" 6" %a:a i(eo&o0ii&or (e!tr5 5&5rii 8i a &e0i&or a"tiome"e8ti3 ac continum !n acela#i ritm, ls'ndu-ne !n voia sorii, s-ar putea ca nu peste mult vreme familia, privit sub un$hiul le$ilor bolnave care se dau astzi !n "omunitatea European, s a:un$ s fie vzut ca un fel de instituie fundamentalist, concurat desi$ur de democratica 1familie de homosexuali*. C5ci 6" acea!t5 (irec:ie e'o&uea*5 &ucruri&e1 !5-:i %ie ru8i"e c5 e8ti c5!5torit 8i c5 "u $ractici $er'er!iu"i !au, ce& $u:i", !5 "u 6"(r5*"e8ti !5 (ec&ari c5 2omo!e=ua&itatea e u" com$ortame"t co"!i(erat (i"tot(eau"a $ato&o0ic3 <" $ri'i":a co$ii&or, (e $e acum !e cu&ti'5 me"ta&itatea c5 cei ce 'or !5 ai 5 mai mu&t (e u" co$i& !u"t ce& $u:i" ciu(a:i, (ac5 "u c2iar $ericu&o8i $e"tru ec2i&i ru& eco&o0ic a& $&a"etei3 Acea!ta %ii"( !itua:ia, oare "u !e mai $oate %ace c2iar "imic $e"tru a !to$a cam$a"ia (e0e"er5rii %ami&iei rom7"e8ti? <" tim$u& comu"i!mu&ui, (e8i (ictatura $e(e$!ea cu tem"i:5 0rea, cu tortur5 8i cu moartea $e cei ce !e o$u"eau re0imu&ui ma"i%e!t7"(u-8i &i ertatea 8i cre(i":a, !ute (e mii (e rom7"i au $re%erat !5 i"tre 6" 6"c2i!oare !au !5 %ie omor7:i 6" c2i"uri (ec7t !5 ce(e*e 6" %a:a re0imu&ui ateu 8i a"tirom7"e!c3 9cum, !n condiiile !n care avem cel puin libertatea de a ne spune prerea, de ce oare nu facem nimic, -u realizm c ceea ce se !nt'mpl ne prime:duie#te $rav libertatea #i fiina, A'7"( 6" 'e(ere ace!tea, am cre*ut (e cu'ii":5 !5 "e a&5tur5m cu toat5 i"ima (emer!uri&or $e care A!ocia:ia $e"tru A$5rarea Fami&iei 8i Co$i&u&ui 8i &e-a $ro$u! $e"tru a"u& AF4F3 <" $rimu& r7"(, co"!tat7"( c5 $or"o0ra%ia e!te ce& mai im$orta"t 'ector (e &u$t5 6m$otri'a %ami&iei, (ec&ar5m 6m$reu"5 cu mem rii ace!tei a!ocia:ii a"u& AF4F (re$t a"u& era(ic5rii $ro$a0a"(ei $or"o0ra%ice 6" !ocietatea rom7"ea!c53 Se urm5re8te co"8tie"ti*area (e c5tre $o$u&a:ie, mai a&e! (e c5tre $5ri":i, a $rime/(iei $e care $or"o0ra%ia o re$re*i"t5 $e"tru 'ia:a (e %ami&ie 8i $e"tru !5"5tatea me"ta&5 a co$ii&or3 De a!eme"ea, !e are 6" 'e(ere 8i &u$ta $e"tru e&imi"area me!a/e&or $or"o0ra%ice (i" !$a:iu& $u &ic rom7"e!c3 De!i0ur, "u 'om $utea %ace "imic (ac5 r5m7"em !i"0uri 6" acea!t5 &ucrare; (e aceea '5 ru05m $e to:i cei ce !u"te:i 6" ace&a8i 07"( cu "oi, co"8tie"ti*7"( $erico&u& &a care e!te e=$u!5 %ami&ia a!t5*i, !5 "e co"tacta:i $e emai&-u& re'i!tei # $e"tru a 'e(ea ce $utem %ace, 6m$reu"53 Noi "u a'em "ici mi/&oace&e 8i "ici a"ii &or, 6"!5 cu "oi e!te Dum"e*eu 8i to:i S%i":ii ace!tui "eam3 8i!ai Cristea A(arut in nr '% al revistei ?amilia 5rtodo<a "ultura )ietii. -oul totalitarism 4MH

Toate re'o&utii&e $romit &i ertate3 I"!a o $roc&ama (oar $e"tru u"ii3 Promit to&era"ta # (ar "umai $e"tru u"ii3 "ei pretins persecutati* ieri devin, la rindul lor, tirani, astazi. 9sa au fost iacobinii francezi in secolul L)&&& si bolsevicii rusi in secolul LL. 9cum au aparut noii totalitaristi, cei ai inceputului de mileniu &&&. incidente recente dovedesc intoleranta si dispretul pe care asa numitele minoritati sexuale* le au fata de restul societatii. (evolutia sexuala si una din creatiile sale, minoritatile sexuale* au ideolo$ie si obiective specific totalitare3 C2iar !i i"!titutii $ro$rii3 9sa cum bolsevicii au avut -7) -ul, iar nazistii, <estapo, inchizitia minoritatilor sexuale* e un adevarat <a^stapo*, compusa din indivizi a$resivi care stau la pinda, monitorizeaza ce se scrie, publica ori declara in mass media sau online si ataca pe cei care nu sunt de acord cu ei. Atacuri&e !u"t 'er a&e (ar !i %i*ice, u"eori c2iar 'io&e"te3 E=em$&e (e 0e"u& ace!ta au %o!t "eo i!"uit (e mu&te i" u&time&e (oua-trei !a$tami"i (e!i, cu&mea, !-a $or"it (e &a $o*itii (eo!e it (e re!$ectuoa!e a%irmate i" $u &ic (e cei care i"ca mai a$ara 'irtutea !i acor(a $rimor(ia&itate ca!atoriei tra(itio"a&e3 Marea Brita"ie C2ri!ti"a Summer! re$re*i"ta Parti(u& Eco&o0i!t ,Gree" PartS. i" co"!i&iu& mu"ici$a& (i" Su!!e=3 Femeia (e HF (e a"i, "eca!atorita, e!te cre!ti"a $ractica"t !i a %o!t, &u"a trecuta, !i"0ura (e$utata (i" co"!i&iu& mu"ici$a& care a 'otat im$otri'a u"ei motiu"i i" !$ri/i"u& $roiectu&ui 0u'er"u&ui rita"ic (e a &e0i%era ca!atorii&e 2omo!e=ua&e i" Marea Brita"ie3 Ea !-a e=$rimat $e"tru ca!atoria cre!ti"a ar at-%emeie3 %efii partidului au inceput o ancheta si propun excluderea ei din partid. %ummers a primit o multime de mesa:e electronice amenintatoare si murdare care o acuza de homofobie, ca nu mai e in pas cu lumea, ca e bolnava mintal ori fascista. Reactii !imi&are a mai $rimit !i mai (e'reme i" a" (i" $artea co&e0i&or (e $arti( ci"( !-a $ro"u"tat im$otri'a a'ortu&ui3 Deta&ii3 Sue(ia (ecent, reteaua suedeza de stiri %)T.se a anuntat ca un licean a fost respins la o teza la biolo$ie pentru ca a scris intr-o tema de casa ca homosexualitatea e anormala3 I" o$i"ia "oa!tra, Sue(ia !e tra"!%orma i" cea mai (ictatoria&a tara a Euro$ei, u"(e &i ertatea cu'i"tu&ui $are !a "u mai i"!em"e "imic3 "u un deceniu in urma, autoritatile suedeze au arestat un pastor protestant pentru ca a predicat, citind din Eiblie B(omani I8, ca homosexualitatea e pacat. I" tim$, ca*u& a %o!t re*o&'at i" %a'oarea $a!toru&ui i" Curtea Euro$ea"a a Dre$turi&or Omu&ui3 Deta&ii3 Ca"a(a Cu cite'a !a$tami"i i" urma, u" tri u"a& ca"a(ia" a 0a!it 'i"o'ata !i a ame"(at cu cite'a mii (e (o&ari o %ami&ie me"o"ita (i" 'e!tu& Ca"a(ei $e"tru ca a re%u*at !a i"c2irie*e o camera i" micu& &or mote& (e tara u"ui cu$&u 2omo!e=ua&3 Me"o"itii !-au !cu*at, !$u"i"(u-&e ce&or (oi ca ei i"c2iria*a camere (oar cu$&uri&or ca!atorite ar at-%emeie, ori $er!oa"e&or "eca!atorite (ar !i"0ure3 @omosexualii au fost ofensati si i-au dat in 4MI

:udecata3 [u!ti%icarea re&i0ioa!a a me"o"iti&or, a (eci! /u(ecatoru&, a %o!t i"!u%icie"ta !a e'ite $e"a&i*area3 Di!crimi"area !i e0a&itatea i" (re$turi, a !$u! e&, !u"t o iecti'e !ocia&e mai 'a&oroa!e (ecit &i ertatea (e co"!tii"ta !au re&i0ioa!a3 I" %i"a&, me"o"itii au acce$tat !a $&atea!ca ame"(a !i !i-au i"c2i! 2a"u&3 Recoma"(am u" come"tariu care $u"e $u"ctu& $e i1 !ecu&arim!u& (e'i"e tot mai o!ti& re&i0iei !i e=$re!i'itatii re&i0ioa!e i" !$atiu& $u &ic3 Come"tariu& a %o!t $u &icat $e AJ iu&ie i" NeT \orR Time!3 SUA # Bo!to", C2ica0o, Sa" Fra"ci!co, da!2i"0to", etc3 Po*itia u"ui cre!ti" i" %a'oarea ca!atoriei tra(itio"a&e a atra! %uria 2omo!e=ua&i&or3 E!te 'or a (e!$re u" o%icia& a& com$a"iei C2icR Fi&-A, u" &a"t (e re!taura"te %a!t %oo( (i" Geor0ia, %o"(at i" 4MID, !$ecia&i*ata $e $re$arate (i" $ui3 C2icR Fi&-A are re!taura"te i" ma/oritatea !tate&or america"e3 Pro$rietarii com$a"iei !u"t cre!ti"i !i $romo'ea*a 'a&ori&e cre!ti"e, atit i" SUA cit !i &a "i'e& i"ter"atio"a&3 De mu&ti a"i !i-au a%irmat o$o*itia %ata (e ca!atorii&e 2omo!e=ua&e !i au %i"a"tat actiu"i co"!titutio"a&e (e $rote/are a ca!atoriei tra(itio"a&e i" Caro&i"a (e Nor(, Ca&i%or"ia, Mi""e!ota, etc3 Pe 4I iu&ie, $re!e(i"te&e Da" Cat2S a o%erit u" i"ter'iu Ba$ti!t Pre!! a%irmi"( ca e&, !otia !i toti ai &ui cre( i" ca!atoria tra(itio"a&a, a!a cum "e-o (a Bi &ia3 Dec&aratia e=acta1 +We are verT muc! su((ortive of t!e familT H t!e biblical definition of t!e familT unit. We are a familT-oVned business" a familT-led business" and Ve are married to our first Vives. We give @od t!anAs for t!at. C+0(ri1inim foarte mult familia H definitia biblica a familiei. ?amilia e (ro(rietara com(aniei si a afacerilor" si inca suntem casatoriti cu (rimele noastre sotii. 8ultumim lui Dumnezeu (entru asta.D &ncredibil, comentariul acesta inofensiv a stirnit un incendiu de ura si reactii vitriolice in comunitatea homosexuala din 9merica. >inoritarii* au lansat boicoturi, =iss-ins Badica proteste la intrarea in restaurantele "hic= ;il-9 constind din sarutari in public ale cuplurilor homosexuale8 si proteste pentru inchiderea restaurantelor "hic= ;il-9 in campusurile universitare americane. Doar i" $rima $arte a ace!tei !a$tami"i au a'ut &oc (emo"!tratii i" mai mu&te cam$u!uri (i" Te=a!, Be"tucRS, NeT \orR3 Mai rau, $rimaru& ora!u&ui Bo!to" a a"u"tat ca "u 'a mai $ermite (e!c2i(erea (e "oi re!taura"te C2icR Fi&-A3 Pe AC iu"ie, u" (e$utat i"%&ue"t (i" co"!i&iu& mu"ici$a& a& ora!u&ui C2ica0o a a"u"tat !i e& ca 'a i"ter*ice (e!c2i(erea u"ui "ou re!taura"t C2icR Fi&-A i" (i!trictu& $e care i& re$re*i"ta3 Lui i-au urmat $rimaru& (i" C2ica0o, Ra2m Ema"ue&, %o!t co"!i&ier a& Pre!e(i"te&ui O ama, !i $rimaru& ora!u&ui P2i&a(e&$2ia3 9cesti oficiali au acuzat familia "ath^ de discriminare, homofobie si bi$otism. [uri!tii, i"!a, !u"t !ce$tici3 Le0a& 'or i"(, autoritati&e $u &ice "u $ot im$u"e a!t%e& (e re!trictii (raco"ice (eoarece, !$u" ei, a%irmatii&e %ami&iei Cat2S, %acute i" $u &ic !u"t $rote/ate (e co"!titutie !i &i ertatea cu'i"tu&ui3 Mai mu&t aici3 SUA # Te=a! U" e=em$&u !i mai ra(ica& $ro'i"e (i" Te=a!, u"(e MarR Re0"eru! e $ro%e!or a!i!te"t (e !ocio&o0ie &a $re!ti0ioa!a U"i'er!itS o% Te=a! (i" Au!ti"3 "restin catolic, de mai multi ani el s-a specializat in munca de cercetare asupra rolului familiei in societatea 4MD

moderna si mai ales asupra consecintelor sociale ale destramarii familiei. Acum cati'a a"i a i"ce$ut u" am itio! $roiect !ocio&o0ic $ri'i"( im$actu& cre!terii co$ii&or i" )%ami&ii u"i!e=+3 I" u&timii 4F a"i tri u"a&e&e au %o!t a!a&tate (e actiu"i /u(ecatore!ti $e"tru recu"oa!terea ca!atorii&or 2omo!e=ua&e, actiu"i care au %o!t !$ri/i"ite (e !tu(ii (e )e=$erti*a+ a&e (e America" P!Sc2o&o0ica& A!!ociatio" ,APA., care a%irmau mereu !i mereu ca 2omo!e=ua&itatea $ari"ti&or "u a%ectea*a co$iii3 U"eori, /u(ecatorii au %o!t i"%&ue"tati (e a!t%e& (e !tu(ii, (i"( (eci*ii %a'ora i&e 2omo!e=ua&i&or, i"c&u!i' (re$tu& (e a a(o$ta co$ii3 Po*itii&e APA i !-au $arut !tra"ii $ro%e!oru&ui Re0"eru! !i, (u$a mai mu&ti a"i (e e%ort, a a&catuit u" !tu(iu cu autoritate i" (ome"iu3 Co"c&u*ii&e &ui1 in comparatie cu copiii crescuti in familia traditionala, copiii crescuti de homosexuali se dezvolta anormal, mai anevoios, lipsiti de incredere. %tudiul lui (e$nerus, intitulat >eN (amilO @tructures @tudO B%tudiul noilor structuri de familie*8, este cel mai vast alcatuit pina acum si acopera intre$ul spatiu american. E!te !i ce& mai rece"t3 A(ica, !$re (eo!e ire (e cercetari&e a"terioare, i"c&u(e !i o !er'atii %oarte rece"te (e!$re a(u&ti !i a(o&e!ce"ti ,a$roa$e EFFF (e $er!oa"e 4J !i EM (e a"i. care au cre!cut i" %ami&ii 2omo!e=ua&e3 %tudiile precedente erau bazate pe raspunsuri la chestionare date de parintii homosexuali ai copiilor, nu de copii. Care !u"t u"e&e (i" co"c&u*ii&e !tu(iu&ui &ui Re0"eru!? N co$iii cre!cuti (e 2omo!e=ua&i au o $ro a i&itate (e E,H ori mai mare (e a (e'e"i !omeri (ecit co$iii cre!cuti i" %ami&ii tra(itio"a&e N co$iii cre!cuti (e 2omo!e=ua&i au, ca a(u&ti, u" "i'e& (e crimi"a&itate !i reci(i'a mu&t mai ri(icat (ecit cei&a&ti co$ii N co$iii cre!cuti (e cu$&uri&e (e &e! ie"e ra$ortea*a ca au %o!t a u*ati !e=ua& (e 44 ori mai mu&t (ecit co$iii cre!cuti i" %ami&ii&e i"are ,AEV %ata (e AV.3 Co$iii cre!cuti (e ar ati 2omo!e=ua&i au ra$ortat !i ei ca au %o!t a u*ati !e=ua& (e E ori mai %rec'e"t (ecit co$iii cre!cuti i" %ami&ii i"are N co$iii cre!cuti (e cu$&uri (e &e! ie"e au %o!t co"!tri"!i !a i"treti"a re&atii !e=ua&e (e C ori mai %rec'e"t (ecit co$iii cre!cuti i" %ami&ii&e "orma&e ,E4V %ata (e JV.3 Co$iii cre!cuti (e ar ati 2omo!e=ua&i au %o!t co"!tri"!i !a i"treti"a re&atii !e=ua&e (e E ori mai %rec'e"t (ecit co$iii cre!cuti i" %ami&ii&e "orma&e ,AHV %ata (e JV. NC,4V (i" %ete&e cre!cute (e cu$&uri &e! ie"e !e (ec&ara )a!e=ua&e+, a(ica &i$!ite (e i"tere! i" 'iata (e i"timitate, i" a&te cu'i"te (e !imtami"te !e=ua&e3 Doar F,HV (i" %ete&e cre!cute i" %ami&ii tra(itio"a&e i"(ica a!t%e& (e !imtami"te3 Co"%orm ace&uia!i !tu(iu, i" toate cate0orii&e (e com$aratie !i (i" toate $u"cte&e (e 'e(ere co$iii cre!cuti (e 2omo!e=ua&i !u"t i" urma ce&or cre!cuti i" %ami&ii&e tra(itio"a&e1 sanatate fizica si mintala, educatie, divort, stabilitatea in relatii, violenta domestica, anxietate, depresie, confuzie privind propria identitate sexuala, promiscuitate. 4MJ

Cum era (e a!te$tat, re*u&tate&e !tu(iu&ui &ui Re0"eru! au atra! %uria 2omo!e=ua&i&or3 )GaS!ta$o+-u& 2omo!e=ua& a i"trat i" actiu"e. &n iulie au facut o plin$ere oficiala la asociatia sociolo$ilor americani cerind ca profesorului (e$nerus sa i se retra$a titlul, acuzindu-l de frauda academica. 9u strins peste 2GG de semnaturi pentru demiterea lui din functiile academice. Recoma"(am urmatoare&e materia&e $ri'i"( i"ci(e"tu& (i" /uru& !tu(iu&ui $ro%e!oru&ui Re0"eru!1 ,4. u" artico& $e acea!ta tema a$arut rece"t i" deeR&S Sta"(ar( ,A. !cri!oarea acti'i!ti&or 2omo!e=ua&i a(re!ata or0a"i*atii&or aca(emice $ri" care cer retra0erea tit&u&ui $ro%e!oru&ui Re0"eru! ,E. u" !umar a& !tu(iu&ui ,C. te=tu& i"te0ra&, i" e"0&e*a, a& !tu(iu&ui ,E=tra! (i" Bu&eti"u& i"%ormati' a& A&ia"ei Fami&ii&or (i" Rom7"ia.

CELE SAPTE CAPETE ALE A@@EI MOISI CgTRE A@@A PIMEN 43 Zi!-a A''a Moi!i ca tre uie omu& !a moara (i"!$re $riete"u& !au, ca !a "u-& /u(ece i"tru ce'a3 A3 Iara!i a *i! ca e!te (ator omu& !a !e omoare $e !i"e (i"!$re tot &ucru& rau, mai-"ai"te (e a ie!i (i" tru$, ca !a "u %aca rau 'reu"ui om3 E3 A *i! iara!i1 e nu va avea omul in inima sa ca este pacatos, umnezeu nu-l asculta pe el. Si a *i! %rate&e1 Ce e!te acea!ta, a a'ea i" i"ima ca e!te $acato!? Si a *i! &ui atri"u&1 Cel ce-si poarta pacatele sale nu 'ede pe ale aproapelui sau) C3 A *i! iara!i1 De nu se 'a uni fapta cu rugaciunea, in zadar se osteneste omul3 Si a *i! %rate&e1 Ce este unirea fa(tei cu rugaciunea2 Si a *i! atri"u& ca1 0celea pentru care ne 4MM

rugam sa nu le mai facem) Caci cind omul isi 'a lasa 'oile sale, atunci @e impaca Dumnezeu cu dinsul si ii primeste rugaciunea3 A i"tre at u" %rate1 #n toata osteneala omului ce este ceea ce ii a%uta lui? Si *ice atri"u&1 Dumnezeu este Cel ce a%uta) Ca scris este; Dumnezeu este scaparea noastra si puterea, a%utor intru necazurile cele ce ne-au aflat pe noi foarte3 ,P!3CH1A. H3 A *i! %rate&e1 Dar postirile si pri'eg+erile pe care le face omul ce se fac? Ii *ice atri"u&1 0cestea fac pe suflet sa se smereasca) Ca !cri! e!te1 Vezi smerenia mea si osteneala mea" si lasa toate (acatele mele ,P!3 AC14J.3 aca sufletul va face roadele acestea, %e milostiveste umnezeu spre dinsul printr-insele. I3 Zice %rate&e atri"u&ui1 Ce 'a face omul la toata ispita care 'ine asupra lui, sau la tot cugetul 'ra%masului? Ii *ice &ui atri"u&1 Dator este sa plinga inaintea bunatatii lui Dumnezeu, ca sa-i a%ute si se odi+neste degrab de se 'a ruga intru cunostinta) Caci !cri! e!te1 Domnul este mie a%utor, si nu ma 'oi teme ce imi 'a face mie omul ,P!3 44D1I.3 D3 A i"tre at %rate&e1 *ata" omul bate (e robul sau (entru greseala ce a facut. Ce va zice robul2 Zice atri"u&1 De este robul bun, 'a zice; 8iluieste-ma, am gresit3 Ii *ice %rate&e1 )imic altceva nu zice2 Zice atri"u&1 >u) Caci daca 'a pune pri+ana asupra sa si 'a zice 0m gresit, indata se milosti'este spre dinsul domnul lui) #ar sfirsitul tuturor acestora este a nu %udeca pe aproapele) Caci cind mina Domnului omora (e tot cel intii nascut in (amintul 4gT(tului" nu era casa unde sa nu fi fost intr-insa mort. ,Ie!3 4A1AM. Ii *ice %rate&e1 Ce este cuvintul acesta2 Ii *ice &ui atri"u& ca1 De 'om lua seama la

pacatele noastre, nu 'om 'edea pacatele aproapelui) Caci nebunie este omului ce are mortul sau, sa-l lase pe el si sa se duca sa-l plinga pe al aproapelui) *ar a muri dins(re a(roa(ele tau aceasta este; 0 purta pacatele tale si a nu a'ea gri%a de tot omul, ca acesta este bun sau acesta este rau) @a nu faci rau nici unui om, nici sa gindesti rau in inima ta asupra cui'a, nici sa defaimi pe cine'a cind face rau, nici sa te pleci celui ce face rau aproapelui sau) @a nu cle'etesti pe cine'a ci zi; Dumnezeu stie pe fiecare) @a nu te indupleci cu cel ce graieste de rau, nici nu te bucura de cle'etirea lui, nici nu uri pe cel ce cle'eteste pe aproapele lui) 0i aceasta este aceea; >u %udecati, si nu 'eti fi %udecati) >u a'ea 'ra%ba cu 'reun om, si nu tine 'ra%ba in inima ta) @a nu urasti pe cel ce 'ra%masuieste pe aproapele sau . 0i aceasta este (acea" cu acestea mangaie-te (e sine-ti. .utina 'reme este osteneala, si de-a pururea odi+na, cu Darul lui Dumnezeu-Cu'antul. Amin3

AFF

,Document domnesc desco(erit de -aul de Ale( intr-un si(et al lui Duma )egru des(re vremurile din urma ale 8oldovei" de la 8itro(olitul Varlaam. upa plecarea mitropolitilor fanarioti 'or urma oameni ne'rednici la scaunul 8oldo'ei, care 'or incerca sa 'anda dreapta credinta3 9mestecurile de credinta dreptmaritoare cu cele papistasesti si pa$anesti nu vor mai fi ,nu vor mai fi considerate ca. o uraciune si o ur$ie inaintea lui umnezeu3 Oame"ii !e 'or 'i"(e i"tre ei, 'or %i taieri (e !a ie i"tre %rati $e"tru $utere !i ra"0uri $ama"te!ti3 8oldova va fi ru(ta si im(artita du(a bunul gust al (uterii de la Rasarit" (rin sfaturi marsave si ticaloase. La 'remea (i" urma o hiara rosie cu multe capete va in$hiti intrea$a Europa crestina, iar oamenii se vor salbatici mai rau ca fiarele3 Oame"ii !e 'or i"rai !i 'or !trica o iceiuri&e $ama"tu&ui, inmultindu-se intre ei ca dobitoacele fara nicio nerusinare, &e$a(a"( S%a"ta Tai"a cre!ti"a a "u"tii3 )or defaima obiceiurile crestinesti dedandu-se la tot felul de obiceiuri straine, iar pa$anii se vor amesteca cu san$e crestinesc. >are ur$ie va fi atunci3 omnii pamantului vor fi oameni vanduti satanei, care nu vor mai purta $ri:a poporului drept-credincios3 Mo!ii&e !tramo!e!ti 'or %i ca&cate cu /a$ca !i &uate (e !trai"i (u$a u"u& &or $&ac, &ucru "emaii"ta&"it i" cur0erea tim$u&ui i" Mo&(o'a3 Eiserica stramoseasca va fi rusinata de noile obiceiuri pa$anesti si papistasesti, aduse cu sila de vladicii lor cu apucaturi satanicesti3 Oame"ii a%iero!iti &ui 9ri!to! cu !&u/ a 'e!"ica 'or &e$a(a !%a"tu& c2i$ !i %a0a(ui"ta i"ai"tea &ui 9ri!to!, (e(a"(u-!e &a 'iata &umea!ca (e (i"ai"te3 La vremea cea din urma, pamanturile nu-si vor mai da roada lor, padurile vor fi taiate, iazurile vor fi secate, oamenii vor vinde mosiile fara de rusine, uitand ca stramosii lor le-au pastrat cu sabia. Le$ile crestinesti ale tarii vor fi lepadate, iar hrisoavele voievodale vor fi luate in ras, iar conducatorii netrebnici vor face le$amant cu fiara apocaliptica3 @&a!tare&e mo&(o'e"e!ti, urma!ii (om"i&or !i oieri&or (e (emu&t, !e 'or (e(a &a o iceiuri !i a$ucaturi ie%ti"e3 Earbatii vor schimba obiceiul dumnezeiesc al demnitatii lor si se vor acoperi in straie femeiesti, iar femeile vor umbla precum barbatii. 9dunarile din sarbatori si toate obiceiurile pamantului vor fi schimbate in obiceiuri si apucaturi

AF4

salbatice, pa$anesti, aducand in >oldova in locul :ocului de sarbatoare :ocuri de la salbatici. La 'remea de apoi, pe pamanturile 8oldo'ei 'a domni saracia, %alea, moartea, spaima, frica si omul nu 'a mai fi stapan in batatura lui3 @or $u"e (om"ii $ama"tu&ui iruri !i &e0i cum "-au mai %o!t (e &a i"temeierea Mo&(o'ei3 )or pune biruri si pe aerul lasat de umnezeu. 9iare&e $ama"tu&ui !i $a!ari&e !i toate (o itoace&e i!i 'or !c2im a %irea &or !i 'or a$area a&te %e&uri (e (o itoace, i!co(ite (u$a mi"tea omu&ui, care 'or %i !&a e &a tru$ !i %ara (e %o&o!3 La 'remea cea (i" urma, oamenii se 'or strange unii langa altii in tot felul de nascociri, lepadand truda satului, munca va fi o rusine, rusinea 'a ramane un obicei, iar cei drepti 'or fi considerati nebuni3 @e 'or insela unii pe altii crezand ca asta e legea lui Dumnezeu) Si, i" ce&e (i" urma, u&tima ra"(uia&a a $ama"tu&ui1 !e 'or (e*0ro$a oa!e&e $ari"ti&or !i !tramo!i&or "o!tri, 'or %i (aramate i!erici&e, vor fi lepadate randuielile crestinesti si vor iesi un soi de oameni care, tot in numele lui umnezeu, vor face biserici fara cruce, vor nesocoti %fanta Fertfa si, in cele din urma, o vor amesteca in slu:ire cu pa$anii3 A!a arata A$oca&i$!a S%i"tei Carti a Scri$turii, ca &a 'remea (i" urma" cand veti vedea uraciunea (ustiirii in locul cel sfant, razboaiele pe alocurea, urgiile si uciderile intre oameni, lepadarea pruncilor din pantecele femeiesti si oameni cautand linistea de la un capat al altuia al pamantului, cand graiurile se 'or amesteca ca alta data in &abilon, si sfarsitul 'a fi aproape. Mo&(o'a cea %rumoa!a !i o0ata, $&i"a (e (aruri (um"e*eie!ti, $&i"a (e &oca!uri !%i"te, $&i"a (e oame"i 2ar"ici !i cre(i"cio!i, va cadea in mainile pa$anilor si a necredinciosilor, iar caderea ei va fi mai $rea decat caderea "onstantinopolului (i" 'remea maritu&ui "o!tru (om" Ste%a" ce& Mare !i S%a"t3 Bi"ecu'a"tat a %o!t $ama"tu& Mo&(o'ei !i nerusinata a fost ocara oamenilor, care, $ri" %a$te&e !i a$ucaturi&e &or !tricate, vor intoarce pe voievozi in morminte si vor face pe stramosi sa lacrimeze sub $lie, stand cu fruntea plecata in fata >arelui %tapan @ristos pentru rusinea lasata de urmasii lor)3 ,Docume"t (i" Mo&(o'a (at (e Mitro$o&itu& @ar&aam Mitro$o&itu&ui Macarie cu $ri&e/u& ca&atoriei $ri" Mo&(o'a, adus de la pustnicii de la schitul lui Nosima din tinuturile -eamtului # cu tit&u & .roorocii despre 'remurile din urma si caderea crestineasca a 8oldo'ei. ,Sur!a1 .rofetii si marturii pentru 'remea de acum.

AFA

E (e mirare c5 !e 6"t7m$&5 a8a ce'a, mai a&e! c5 u" $reot are o $re05tire (o0matic5 $e care u" om o i8"uit "u o are3 Pari"te&e C&eo$a a e=$&icat ce&e ZECE DIFEREN_E care e=i!t5 6"tre Bi!erica Orto(o=5 8i cea Cato&ic51 - E=i!t5 $ur0atoriu, $recum *ic cato&icii ? - Pur0atoriu "u e!te3 Cato&icii *ic c5 6"tre Rai 8i ia( ar %i u" %oc mare, u"(e mer0e !u%&etu& c7te'a !ute (e a"i 8i !e cur5:5 aco&o, a$oi trece 6" Rai3 Nu e=i!t5 a8a ce'a3 Noi a'em E'a"02e&ia [u(ec5:ii, $e care o au 8i ei, (ar "u arat5 trei &ocuri, ci "umai (ou5 # raiu& 8i ia(u&3 M7"tuitoru&, c7"( 'a !ta $e !cau"u& !&a'ei Sa&e 8i 'a a(u"a toate $o$oare&e (e &a *i(irea &umii !5 &e /u(ece, 6i 'a (e!$ar:i $e (7"8ii, $recum (e!$arte $5!toru& oi&e (e ca$re3 ?i 'a $u"e $e (re$:i (e-a (rea$ta Sa 8i $e $5c5to8i (e-a !t7"0a Sa G ?i 'or mer0e $5c5to8ii 6" mu"ca 'e8"ic5, iar (re$:ii 6" 'ia:a 'e8"ic53 Deci "u $utem *ice c5 !u"t trei &ocuri, ci "umai (ou5 1 mu"ca 'e8"ic5 !au 'ia:a 'e8"ic53 Cei mai mari (u8ma"i ai cato&ici&or !u"t $rote!ta":ii 8i ca&'i"ii3 Ei !-au ru$t (e Bi!erica Cato&ic5 &a a"u& 4H4D, $ri" Marti" Lut2er, %ii"( urmat (e ZTi"0&i, Ca&'i" 8i 9u!3 Care !u"t $u"cte&e $ri"ci$a&e care "e (e!$art (e cato&ici ? I"'5:5turi&e $ri"ci$a&e care "e (e!$art (o0matic 8i ca"o"ic (e cato&ici !u"t 1 4 # <"t7i e!te %i&iohue3 Ei *ic c5 Du2u& S%7"t $urce(e 8i (e &a Tat5& 8i (e &a Fiu&3 Acea!t5 0re8ea&5 (o0matic5 e!te cea mai 0rea3 S%7"tu& E'a"02e&i!t Ioa" !$u"e c5 Du2u& S%7"t $urce(e (e &a Tat5& 8i e!te trimi! 6" &ume $ri" Fiu&3 , Ioa" . A # A& (oi&ea e!te !u$rema:ia $a$a&53 Pa$a e!te co"!i(erat (e ei ca$u& !u$rem a& Bi!ericii cre8ti"e, a(ic5 &oc:iitoru& &ui 9ri!to! $e $5m7"t- Mai mare (ec7t to:i $atriar2ii- Ceea ce "a %5cut Bi!erica U"i'er!a&53 M7"(rie (r5cea!c53 Pa$a !e "ume8te urma8u& S%7"tu&ui PetruE # I"%ai i&itatea $a$a&53 Ei *ic c5 Pa$a "u $oate 0re8i ca om, 6" materie (e cre(i":5, c7"( $re(ic5 e&, ceea ce e!te iar58i o (o0m5 "ou5 re!$i"!5 (e Bi!erica Orto(o=53 C # A& $atru&ea e!te $ur0atoriu&3 Ei *ic c5 6"tre Rai 8i ia( ar %i u" %oc mare u"(e !t5 !u%&etu& c7te'a !ute (e a"i 8i !e cur5:5, a$oi !e (uce 6" rai3 Nu !crie 6" S%7"ta Scri$tur5 a8a ce'a; "u-i $re'5*ut5 "ic5ieri acea!t5 6"'5:5tur53 H # A*imi&e3 Ei "u !&u/e!c cu $7i"e (o!$it5, ci cu a*ime, ca e'reii3

AFE

I # Cato&icii mai au o (o0m5 "ou5 1 imacu&ata co"ce$:ie3 Ei *ic ca Maica Dom"u&ui ar %i "5!cut5 (e &a Du2u& S%7"t3 Nu-i a(e'5rat3 E!te "5!cut5 6" c2i$ %ire!c (i" (um"e*eie8tii P5ri":i, Ioac2im 8i A"a, ca ro( a& ru05ciu"ii3 D # Au !u !ta":ia&itatea3 La !%i":irea S%i"te&or Daruri, cato&icii "u %ac ru05ciu"ea (e i"'ocare a S%7"tu&ui Du2, cum %acem "oi &a S%7"ta E$ic&e*53 Ei *ic ca Daruri&e !e !%i":e!c !i"0ure, ca"( !e *ice 1 Lua:i, m7"ca:i G 8i ce&e&a&te3 Nu au ru05ciu"ea (e $o0or7re a Du2u&ui S%7"t, $e!te Daruri3 J # Ce&i atu& $reo:i&or; $reo:ii cato&ici "u !e c5!5tore!c3 Su"t ce&i atari, 6m$otri'a Si"oa(e&or Ecume"ice, care au 2ot5r7t ca $reo:ii (e mir !5 ai 5 %ami&ie3 M # Ei au 8i i"(u&0e":e&e $a$a&e3 A&t5 r5t5cire3 Pa$ei, (ac5 6i (ai $ara&e mu&te, $o:i !5 %aci oric7te $5cate, te iart5, te (e*&ea053 S%i":ii &or au $rea mu&te %a$te u"e, "-au ce %ace cu e&e, &e (au $a$ei, iar e& 'i"(e ace!te merite $ri!o!itoare !$re iertarea $5cate&or oame"i&or care "u au (e!tu&e %a$te u"e3 4F # Si mai e!te u" $u"ct im$orta"t1 miru"0erea3 Cato&icii "u miruie!c co$iii ime(iat (u$5 Bote*, ci &a 8a$te-o$t a"i 8i "umai ar2iereii 6i miruie!c3 Noi a'em &itur02ii&e co"!ta"ti"o$o&ita"e a&e S%7"tu&ui @a!i&e ce& Mare, Gri0ore Dia&o0u& 8i S%7"tu& Ioa" Gur5 (e Aur, iar cato&icii au &itur02ia roma"5 8i cea am ro*ia"53 Iata ace!tea !u"t $u"cte&e (o0matice 8i ca"o"ice $ri"ci$a&e care (e!$art Bi!erica Orto(o=5 (e cea Roma"o-cato&ic53 Iar cu $rote!ta":ii "u a'em "imic 6" comu"3 Ei au re%ormat tota& (o0me&e !ta i&ite (e S%i":ii P5ri":i 8i au re"u":at &a ce&e 8a$te S%i"te Tai"e3 Ei "u au ierar2ie 8i tai"e 8i "u !e $ot m7"tui3 Di" ce&e 8a$te Tai"e mai au (oar (ou51 Bote*u& 8i Eu2ari!tia, $e care o %ac cu $7i"e "e(o!$it5 ca 8i cato&icii3 Di" $rote!ta":i !-au "5!cut toate !ecte&e "eo$rote!ta"te care atac5 :5ri&e orto(o=e a!t5*i3

AFC

Tre uie !5 a'em o 'i*iu"e orto(o=5 a!u$ra &umii 9ai(e:i !5 re$et5m $rimu& $u"ct1 prive$hem asupra semnelor vremii pentru a-L recunoa#te pe @ristos !n momentul venirii %ale, (i" $rici"5 c5 au fost muli hristo#i mincino#i, mai muli vor veni, iar la sf'r#itul efectiv al lumii va veni cineva numit 0nti+rist) 9ntihristul !i va aduna pe toi cei care au fost !n#elai s $'ndeasc despre el c este @ristos, iar aceast mulime !i va cuprinde #i pe toi aceia a cror !nele$ere a "re#tinismului a a:uns !ntr-un punct critic. <i $ute:i 'e(ea a(e!ea $e u"ii oame"i care m5rturi!e!c Cre8ti"i!mu& 8i $are c5 mu&te (i" i(ei&e &or !u"t corecte 8i care *ic c5 !u"t 6" acor( cu Bi &ia3 A$oi '5 uita:i ici-co&o 8i 'e(e:i aici o 0re8ea&5, aco&o a&taG Nu cu mu&t tim$ 6" urm5, printele imitrie ud=o, 6"tr-u" mic *iar $e care-& co"(uce, *ice c5 &a e& a 'e"it ci"e'a care $reti"(ea c5 e!te cre8ti"3 <"ce$7"( ei !5 'or ea!c5, a o !er'at c5 acea $er!oa"5 "u e!te orto(o=5 8i &-a 6"tre at1 De ce confesiune eti? ?, acesta nu-i un lucru important) @untem cu toii cretini) @ingurul lucru important este s fim cretini3 E& i-a !$u!1 7i, nu, nu, trebuie s fim mai e<aci /n pri'ina aceasta) De pild, dac tu eti baptist i eu ortodo<, eu cred c noi ortodocii a'em parte de *rupul i @!ngele Domnului, pe c!nd 'oi nu a'ei. Trebuie s fim mai strici, cci exist multe deosebiri. E!te i"e !5 a'em urm5toarea atitu(i"e1 17u ' respect i nu 'reau s m amestec cu credina 'oastr, dar cu toate acestea e<ist o singur cale ade'rat de a crede, /n ciuda altor ci care se /ndeprteaz de ade'r) 7u trebuie s fiu conform ade'rului) 9ceste $re#eli !i determin pe oameni, !n momentul !n care !l vd pe 9ntihrist, s cread c el este @ristos. <" $re*e"t e=i!t5 %oarte mu&te !ecte care a%irm5 c5 9ri!to! 'a 'e"i !5 6m$5r5:ea!c5 tim$ (e o mie (e a"i 6" Tem$&u& (i" Ieru!a&im3 De aceea, atu"ci c7"( e'reii 'or 6"ce$e !5 co"!truia!c5 Tem$&u&, ace!te !ecte "u 'or mai $utea (e ucurie (eoarece, $e"tru e&e, ace!ta e!te !em"u& 'e"irii &ui 9ri!to!3 impotriv, #tim foarte bine c acesta este semnul venirii lui 9ntihrist, cci @ristos nu va mai veni la Templu. Templul a fost distrus. @ristos va veni la sf'r#itul vremurilor doar pentru a deschide ve#nica !mprie a cerurilor. %in$urul care va veni la Templu va fi 9ntihrist. 9#adar, iat de ce sunt absolut necesare o !nele$ere cre#tin-ortodox #i o pre$tire bazat pe aceast !nele$ere. "u c't ne apropiem mai mult de vremurile din urm, cu at't mai necesare devin aceast !nele$ere #i pre$tire.

O $ri'ire a!u$ra u"or !em"e co"crete

AFH

S5 a"a&i*5m acum c7te'a (i"tre !em"e&e 'remuri&or 6" care tr5im, care !e &ea05 (e a$ro$iata @e"ire a &ui 9ri!to!, $rece(at5 (e 'e"irea &ui A"ti2ri!t3 Proorociri&e ar5tate 6" ca$ito&u& AC (e &a S%7"tu& Matei # 6" $rimu& r7"(, venirea hristo#ilor mincino#i, apoi rzboaiele, foametea, cutremurele #i pri$onirile A sunt $reu de explicat, deoarece evenimente de acest fel se tot !nt'mpl de aproape dou mii de ani. Este adevrat c acum sunt la un nivel mai mare dec't !nainte, dar este de asemenea adevrat c se pot amplifica3 Ace!te !em"e !u"t 6"ce$utu& !em"e&or, 8i 6"c5 "u !u"t at7t (e teri i&e 6"c7t !5 $utem !$u"e c5 "e a%&5m c2iar 6" $erioa(a u&time&or *i&e3 Exist totu#i un semn care mi se pare foarte su$estiv pentru vremurile !n care trim. acela ce ni-L prezint pe $ristos pe scen. <"ai"te 'reme "u !e 6"05(uia cu "ici u" c2i$ ca 9ri!to! !5 %ie 6"tr-u" %e& (ramati*at $e !ce"5, (eoarece u" actor "u $oate (ec7t !5-8i o%ere $ro$ria i"ter$retare ome"ea!c5, iar 9ri!to! e!te Dum"e*eu3 Poate c5 6" Orto(o=ie "u e=i!t5 u" ca"o" $reci! 6" ace!t !e"!, (ar !ntrea$a viziune cre#tin-ortodox este !mpotriva acestei practici+ mai mult, p'n acum c'iva ani, protestanii #i catolicii s-ar fi !n$rozit la ideea vreunui actor !n rolul lui @ristos. 9cum a devenit un lucru obi#nuit, 8i "u "umai 6" co"te=te re&i0ioa!e, (ar 8i 6" co"te=te a%&ate (e$arte (e t5r7mu& re&i0io!3 @ods(ell, Oesus C!rist 0u(erstar 8i a&te&e1 toate acestea nu sunt altceva dec't parodii blasfemiatoare ce prezint publicului un hristos !n form secular. E!te (eo!e it (e !im$tomatic $e"tru 'remuri&e "oa!tre (eoarece $re*i"t5 c2iar 8i ce&or "ecre(i"cio8i o oarecare ima0i"e a &ui 9ri!to!, a!t%e& 6"c7t, 6" mome"tu& 'e"irii &ui A"ti2ri!t, ei 'or !$u"e1 0, am mai 'zut unde'a ce'a asemntor) Da, el trebuie s fie) U" a&t !em" (eo!e it (e !im$tomatic a& 'remuri&or "oa!tre e!te ce& me":io"at 6" ace&a8i ca$ito& (i" Matei1 c5 dragostea multora se 'a rci) 9ceasta pare a fi o caracteristic distinctiv a vremurilor noastre, dar !ntr-o msur mult mai mare dec't !n orice alt perioad a istoriei. 9ceasta se poate vedea !n ceea ce poate fi numit ni+ilism3 0amenii comit crime fr nici un motiv anume, nu pentru c'#ti$, ci doar pentru senzaia pe care o pricinuiesc, #i aceasta deoarece nu-L au pe umnezeu !nluntrul lor3 Acum, 6" &ocuri (i"tre ce&e mai (i'er!e, crima !e $oate 'e(ea !n lipsa unor relaii normale !n familii, fapt de natur s creeze oameni insensibili, reci. Dntr-o societate totalitar, acest tip de oameni sunt folosii ca sclavi care lucreaz !n la$re de concentrare sau !n alt parte. Am a%&at cu to:ii (e rece"ta tra0e(ie (i" [o"e!toT", c5reia i-au c5*ut 'ictime cet5:e"i america"i3 0amenii de acolo erau ni#te ideali#ti care se dedicau !n !ntre$ime unei cauze. 9ce#ti oameni, av'nd o oarecare con#tiin a prezenei lui umnezeu #i a "re#tinismului, s-au omor't unii pe alii cu s'n$e rece. "ei care au but #i au administrat otrava copiilor lor au fcut-o cu feele !mpcate. 1>u-i nici o problem, este doar de datoria ta, asta i s-a spus s faci. espre acest fel de rceal AFI

vorbe#te @ristos. 0rice fel de cldur uman fireasc a fost !nlturat pentru c @ristos a plecat de la u#a inimii+ nu mai e umnezeu 3 Este un
semn !nfrico#tor al vremurilor noastre. Este foarte clar c aceasta este lucrarea lui %atan. Cu u" a" !au (oi 6"ai"te (e ace!t e'e"ime"t, am au*it 8i (e ce&e 6"t7m$&ate 6" Cam o(0ia3 6n mic partid bazat pe ni#te idei abstracte A zece sau douzeci de membri A a luat puterea unei ri !ntre$i uci$'nd fr mil cel puin dou milioane de oameni. )e vom ntoarce la ar !$u"eau ei3 >-entru aceasta" toat lumea trebuie s (rseasc ora$ele. Dac nu (oi (rsi ora$ul" vei muri. 9 trebuit ca pacienii spitalelor s plece de pe mesele de operaie #i, dac nu puteau mer$e, erau uci#i A erau !mpu#cai #i aruncai !ntr-un canal. "adavrele erau str'nse !n ora#e. Era $roaznic. 9cela#i lucru s-a !nt'mplat #i !n Fonesto\n. rceal !ntemeiat pe ideea A care prea idealism A instaurrii comunismului pe pm'nt. Reie!e (e aici c5 Do!toie'!Ri a'ea (re$tate3 <" cartea !a # Demonii, !cri!5 6" 4JDF, era un persona: rus numit ?i$alov, un teoretician care avea o teorie absolut a modului prin care comunismul putea fi instaurat pe pm'nt. El credea c statul ideal de pe pm'nt va fi comunismul autentic. in nefericire, spunea el, pentru a face fericii #aizeci de milioane de oameni, trebuie s ucizi o sut de milioane. ar acei #aizeci de milioane de oameni vor fi mai fericii ca oricine altcineva care a fost fericit vreodat, iar suta de milioane de oameni va fi o mas fertil pentru viitorul paradis mondial3 Se 6"t7m$&5 c5, 6"ce$7"( cu 4M4D, Ru!ia a $ier(ut o !ut5 (e mi&ioa"e (e oame"i, (i"tre care ce& $u:i" 8ai*eci (e mi&ioa"e au %o!t uci8i c2iar (e !o'ietici3 9#adar, iat un semn foarte prezent !n vremurile noastre. rcirea dragostei. 9ceast rceal este rsp'ndit nu numai prin lume !n $eneral, ci #i printre cre#tini. A$oi a'em u" a&t !em", care 6" 'remuri&e "oa!tre a ati"! $ro$or:ii %5r5 $rece(e"t1 7'ang+elia este propo'duit la toate neamurile) Se 8tie %oarte i"e c5 te=tu& E'a"02e&iei e!te r5!$7"(it 6" a$roa$e toate &im i&e 'or ite $e $5m7"t # cre( c5 6" ce& $u:i" o mie (e &im i3 Mai mu&t, E'a"02e&ia Orto(o=5 e!te $ro$o'5(uit5 acum 6" toat5 A%rica3 Re'i!te&e "oa!tre &e trimitem 6" U0a"(a 8i Be"Sa, (e u"(e $rimim 8i !cri!ori (e r5!$u"! # !cri!ori %oarte mi8c5toare (e &a ti"eri a%rica"i co"'erti:i &a Orto(o=ie3 Au u" re!$ect $ro%u"( $e"tru e$i!co$u& &or; mer0 &a Semi"ar3 Este evident c acestor oameni din 9frica li se ofer o simire foarte ortodox. %unt oameni foarte simpli. 0rtodoxia nu trebuie s apar foarte complicat dac cei crora li se propovduie#te Evan$helia sunt oameni simpli. Oame"ii 6"ce$ !5 !e *5$5cea!c5 (oar atu"ci c7"( a&:ii 'i" !5-i $ro'oace, 6"cerc7"( !5 (ea o i"ter$retare e=a0erat5 # a"ume c5 $reo:ii 8i e$i!co$ii ar tre ui (a:i &a o $arte3 ac li se propovduie#te Evan$helia ortodox, oamenii simpli reacioneaz acum a#a cum au fcut-o !ntotdeauna !n trecut. Problema e, mai de$rab, cu oamenii complicai.

Tem$&u& (i" Ieru!a&im

AFD

Urmea*5 acum semnul ur#ciunii (ustiirii 8i toate ce&e &e0ate (e ,em(lul din *erusalim. Pentru prima dat !n istorie, reconstruirea Templului a devenit o posibilitate real. Ea a mai %o!t 6"cercat5 o !i"0ur5 (at5, 6" !eco&u& I@3 Cu"oa8terea ace!tui a!$ect e!te u" %oarte u" e=em$&u a& mo(u&ui cum "e $oate &umi"a &ectura i!toriei Bi!ericii3 <" !eco&u& I@ a'em mai mu&te i*'oare care o me":io"ea*51 S%7"tu& C2iri&, $recum 8i a&:i i!torici ai tim$u&ui3 #ulian 0postatul, ca unul care #i-a fcut o pasiune din a rsturna "re#tinismul, a hotr't ca, deoarece @ristos a profeit c nu va rm'ne piatr pe piatr din Templu, dac el ar reconstrui Templul, ar dovedi c @ristos este un impostor #i, astfel, p$'nismul ar fi revi$orat. 9stfel c a purces cu tot dinadinsul la invitarea iudeilor !napoi !n &erusalim, ace#tia !ncep'nd reconstruirea Templului cu 1binecuv'ntarea* lui &ulian 9postatul. Ei construiau c'te puin !n timpul zilei, iar a doua zi dimineaa, c'nd veneau din nou, toate pietrele erau la pm'nt. 9u !ncercat din nou, iar din pm'nt au !nceput s ias min$i de foc. I!toricii !-au $u! (e acor( 6" $ri'i":a ace!tui e$i!o(3 Numai i!toricii ra:io"a&i8ti mo(er"i, '5*7"( c5 "u !e $ot "e0a cu "ici u" c2i$ te=te&e 8i c5 ce'a tot !-a 6"t7m$&at, au 6"ce$ut !5 a%irme &ucruri (e 0e"u&1 ,rebuie s fi dat de (etrol sau de vreo (ung de gaze3 Era limpede c a fost o minune a lui umnezeu care se !mpotrivea construirii templului, deoarece nu era timpul A Templul urma s fie construit numai la sf'r#itul lumii. 0ricum, !ncercrile lor au e#uat, ei renun'nd !n cele din urm la aceast lucrare. in cele c'teva pietre care au rmas, nici una n-a rmas pe cealalt. 9stfel c proorocia s-a !mplinit !n vremea lui &ulian 9postatul. Dar acum, !ncep'nd cu IORJ, locul pe care a fost a#ezat Templul este !n m'inile evreilor. e aceea, pentru prima dat devine foarte posibil ca Templul s fie construit. %in$urul lucru care st !n calea evreilor este marea moschee a musulmanilor de acolo. ac aceasta va fi distrus, este foarte probabil c dup aceasta va urma un rzboi. Numai 6"ce$7"( cu a"u& 4MCJ a $utut e=i!ta u" !tat !e$arat a& e'rei&or 6" iara S%7"t53 )enirea lui 9ntihrist se va datora evreilor necredincio#i. El se va apropia !nt'i de evrei, apoi de !ntrea$a lume prin evrei+ iar rm#ia credincioas a evreilor se va converti la sf'r#it la "re#tinism numai dup ce vor avea loc toate acestea. A!t%e& c5 ace!t !em" a& Tem$&u&ui e!te u"u& %oarte mare3 "'nd vedem c Templul este pe cale de a fi construit, atunci vom #ti c timpul este aproape, fiindc acesta este hotr't a fi chiar unul dintre semnele sf'r#itului.

A&te !em"e U" a&t !em" e!te %a$tu& c5 atu"ci c7"( 'a 'e"i, 9ntihrist trebuie s fie #i conductorul lumii, iar acest lucru s-a fcut posibil numai !n vremurile noastre, acela ca un sin$ur om s poat conduce !ntrea$a lume. Toate im$erii&e (e $7"5 acum au $utut (om"i (oar a!u$ra u"ei $5r:i (i" &ume, iar 6"ai"tea (e*'o&t5rii mi/&oace&or (e comu"icare mo(er"e era cu "e$uti":5 ca u" !i"0ur om !5 (om"ea!c5 $e!te o &ume 6"trea053

AFJ

Mai mu&t (ec7t at7t1 odat cu dezvoltarea comunicaiilor, cu bombele atomice #i cu armamentul sofisticat, posibilitatea unei catastrofe mondiale devine acum mai mare ca niciodat. Este evident c urmtorul rzboi va fi cel mai distru$tor din istoria omenirii #i probabil c va pricinui, !n primele lui zile, mai multe stricciuni dec't au fost !n toate rzboaiele din istorie. Pe &7"05 om e&e atomice mai !u"t (i%erite&e arme acterio&o0ice, uti&i*ate 6" r5!$7"(irea e$i(emii&or $ri"tre oame"i, 0a*e&e otr5'itoare 8i a&te ti$uri (e i"'e":ii %a"ta!tice ce $ot %i %o&o!ite 6"tr-u" r5* oi tota&3 e asemenea, faptul c toi locuitorii lumii se afl !ntr-o le$tur mai str'ns ca niciodat, !nseamn c !n momentul !n care !ntr-o ar va veni o catastrof de proporii A o str'mtorare sau ceva de acest $en A atunci tot restul lumii va fi afectat3 Am '5*ut ce'a a!em5"5tor 6" anii IO3G, c'nd a avut loc >area "dere Economic din 9merica, ale crei urmri s-au resimit #i !n Europa. E!te e'i(e"t c5 6" 'iitor !e 'a 6"t7m$&a ce'a mu&t mai r5u3 ac o ar va suferi de foame sau dac !n "anada, 9ustralia, 9merica sau (usia se pierde o recolt A cele patru ri care asi$ur hrana multor populaii A ima$inai-v prin ce suferin va trece o lume !ntrea$.

U" a'erti!me"t ce&or atra8i c5tre 6"tu"eric 8i $ier*a"ie Toate ace!te !em"e a&e 'remuri&or !u"t (eo!e it (e "e0ati'e3 %unt semne care vestesc colapsul acestei lumi, ne indic faptul c sf'r#itul lumii este aproape #i c 9ntihrist este pe cale s vin. Este foarte u#or s stm #i s privim la ele, cz'nd !ntr-o stare care ne !ndeamn la cutarea exclusiv a semnelor ne$ative. e fapt, oricine #i-ar putea dezvolta o !ntrea$ personalitate A un tip ne$ativ de personalitate A !ntemeiat pe aceasta. Ori (e c7te ori a$are 'reo 8tire, au*im !$u"7"(u!e1 A" da" bineneles" asta e $i va fi $i mai ru3 @i"e o a&t5 8tire, 8i a&tci"e'a !$u"e1 Da" da" este clar ce se va nt#m(la" dar acum o s fie mai ru dec#t nainte3 0rice constatare a cuiva poate fi privit apoi ca o !mplinire a vremurilor $roazei. in pricina faptului c ve#tile din vremea noastr sunt rareori bune, este de dorit s le con#tientizm cum se cuvine pe toate, fr a afi#a vreun optimism nechibzuit. e#i, !n acela#i timp, trebuie s avem !n vedere scopul precis al prive$herii noastre3 Urm5rim !em"e&e 'remuri&or "u $ur 8i !im$&u $e"tru a a%&a tim$u& 'e"irii &ui A"ti2ri!t3 Ace!ta e mai (e0ra 5 u" am5"u"t !ecu"(ar3 6rmrim semnele vremurilor ca s cunoa#tem c'nd va veni @ristos. E!te u" &ucru (e c5$ete"ie $e care tre uie !5-& re:i"em pentru a nu fi dobor'i de !ntunecime, depresie ori de vreo tendin de retra$ere, !n scopul adunrii de hran pentru o mare catastrof. N-ar %i u" &ucru c2i *uit3 Trebuie s fim mai de$rab tot mai cre#tini, adic s ne $'ndim la aproapele nostru, !ncerc'nd s-i a:utm pe alii. ar dac noi !n#ine suntem insensibili, !ntunecai #i pesimi#ti, participm astfel la aceast rceal ca semn al sf'r#itului. Trebuie s ne uneasc un duh plin de cldur prin care s ne a:utm reciproc. 9cesta este un semn al "re#tinismului.

AFM

Dac5 $ri'i:i 6" i!torie ,u" a&t moti' (e a citi i!torie i!ericea!c5., 'e:i 'e(ea c5 (e-a &u"0u& 6"tre0ii i!torii a ome"irii, 6" tot @ec2iu& Te!tame"t, 6" Nou& Te!tame"t 8i 6" toate 6m$5r5:ii&e cre8ti"e (e (u$5 aceea # 8i (ac5 $ri'i:i &a &umea $507"5, aceea8i $o'e!te # 'e:i o !er'a u" tim$ (e !u%eri":e "e6"cetate3 9colo unde cre#tinii sunt implicai, avem ispite #i pri$oniri, dar prin toate acestea cre#tinii au dob'ndit !mpria cerurilor. e aceea, o dat cu venirea pri$onirilor, nu avem dec't pricin de bucurie. <" micu& *iar a& $5ri"te&ui Dimitrie Du(Ro !e re&atea*5 u" mic i"ci(e"t (e!tu& (e i"tere!a"t3 0 femeie din (usia a fost internat !ntr-o clinic de psihiatrie pe motiv c-#i fcea semnul crucii, c poart o cruce sau ceva de $enul acesta3 P5ri"te&e Du(Ro a $&ecat !$re Mo!co'a 6m$reu"5 cu %iii !5i (u2o'"ice8ti, !-a (u! &a c&i"ic5, a ara"/at o 6"t7&"ire 8i a 'or it cu me(icu&, iar 6" %i"a& &-a co"'i"! c5 "u e i"e ca ea !5 r5m7"5 aco&o3 P5ri"te&e Du(Ro !$u"e1 Le e team de noi, deoarece atunci c!nd faci presiuni asupra lor, spun c de fapt nu e<ist 'reo lege special prin care s-o in acolo. A!t%e& c5 !-au 2ot5r7t !5-i (ea (rumu&, (u$5 ce !t5tu!e aco&o tim$ (e o !5$t5m7"53 C7t5 'reme a !tat aco&o i s-au administrat diferite medicamente #i 1inoculri*, !ncerc'nd s o doboare psihic, scp'nd-o astfel de reli$ia asta a ei. Era puin #ocat c'nd a ie#it. %-a a#ezat pe o banc undeva !n afara clinicii #i a !nceput s vorbeasc. :tii 3 zise ea 3 c!nd am fost acolo i m tratau aa de ru, eram linitit, deoarece simeam c era Cine'a l!ng mine care m pzea dar de /ndat ce am ieit de acolo, deodat m-a cuprins frica) 0cum sunt nelinitit i m tem c 'or 'eni din nou dup mine, c poliia secret se uit c+iar de dup col3 E!te e'i(e"t (e ce !im:ea a8a3 "'nd te afli !n poziia de pri$onit, @ristos este cu tine, pentru c suferi pentru El. &ar c'nd e#ti !n afar, atunci nu este si$ur dac e posibil s te mai !ntorci !n acea poziie. Dncepi s te !ntorci la !nele$erea omeneasc. "'nd te afli acolo, nu ai pe nimeni pe care s te poi bizui, drept care ai nevoie de @ristos. ac nu-L ai pe @ristos, nu ai nimic. "'nd e#ti afar, !ncepi s devii calculat, s te !ncrezi !n tine, pierz'ndu-L astfel pe @ristos. ,i"1 Pr. %erafim (ose, @emnele

A4F

De!$re tra"!$&a"turi
8a tulbura foarte mult asta" stii2 Ca-ti (ovestesc asta. 0i intotdeauna" du(a socuri de (ovestit" asa mult imi creste tensiunea. 8a tulbur mult. Pe!te oc2ii E&e"ei Bo&o0 au trecut H4 (e a"i !i mu&te mii (e &acrimi3 A(ria", aiatu& ei (e AH (e a"i, a murit i"tr-o *i (i" mai AF4F3 O *i i" care mama &ui a (e'e"it u"u& (i"tre cei ECI (e roma"i care au !em"at actu& $ri" care co$i&u& &or mort (e'e"ea (o"ator (e or0a"e3 (omania este tara europeana cu cei mai putini oameni care spun ca ar urma exemplul Elenei Eolo$. %unt oare romanii cel mai lipsit de $enerozitate popor din Europa, oar 34K dintre romani Bcel mai mic procent din 6E8 ar raspunde 9 la intrebarea. ,@unteti de acord ca un membru apropiat al familiei dumnea'oastra sa doneze organe dupa moarte? O i"tre are care i-a %o!t a(re!ata !i E&e"ei Bo&o0, i" S$ita&u& (e Ur0e"ta (i" Timi!oara, i" (imi"eata *i&ei (e A mai AF4F3 Dar "u (e u" o$erator (e !o"(a/e, ci (e Da"ie& I&i"cariu, a!i!te"t me(ica& !i coor(o"ator (e tra"!$&a"t i" Timi!oara3 Cu o *i i"ai"te, E&e"a a $rimit u" te&e%o" $ri" care era a"u"tata ca aiatu& ei a'u!e!e u" acci(e"t 0ra' (e ma!i"a $e (rumu& (i"tre I"eu !i Ara(3 Era o *i u!cata !i ca&(a, (ar ma!i"a i" care A(ria" !tatea $e !cau"u& (i" !$ate a i"cercat !a oco&ea!ca u" o !taco& a%&at $e !o!ea, !-a (e*ec2i&i rat !i a $&o"/at i"tr-u" ca"a& (e $e mar0i"e3 A'eau a$ro=imati' JF (e Ri&ometri $e ora !i ma!i"a !-a (at $e!te ca$3 A(ria" a %o!t cata$u&tat a%ara $ri"tr-o %erea!tra !i ma!i"a a ca*ut $e!te e&3 Pe %oaia (e i"ter"are (e &a !$ita&u& (i" Timi!oara, ma"a me(icu&ui (e 0ar(a a !cri!1 2ematom i"tracere ra& ma!i', traumati!m cra"io-cere ra& !e'er !i traumati!m toracic %orte3 Ma!i', !e'er, %orte3 Du$a ce a ie!it (i" o$eratia (e ur0e"ta, !tarea &ui A(ria" a rama! %oarte 0ra'a3 Mama &ui, E&e"a, era (e/a aco&o3 ,L-au pus in aparate pana seara) >oaptea, pe la DP, barbatul meu s-a dus si s-a culcat si eu am mai ramas cu 0di) 0i atunci doctorii l-au luat si l-au (us la tomograf. 8ie miau dat voie sa stau inauntru cu el. /umea zicea ca nu ma lasa" dar mie mi-au dat voie. Ta"ti Ne&i, cum ii !$u" a$ro$iatii, e!te o ar(e&ea"ca &a/i"a cu o ra/ii uca&ati care traie!te i"tr-o ca!a curata (i" !atu& Be&iu, /u(etu& Ara(3 Sotu& ei, care "u e tata& "atura& a& &ui A(i, e!te 'eteri"ar !i mai au o %ata (e 4C a"i, !ora &ui A(i, Bia"ca3 A(ria" Du(a! a termi"at Facu&tatea (e Re&atii I"ter"atio"a&e &a Ora(ea !i &ucra (e cati'a a"i &a Ara(, i"tro com$a"ie ita&ia"a3 Priete"ii ii !$u"eau )Du(i+3 +0i dimineata l-au bagat iar ina(oi la a(arate si atunci a venit doctorul si mi-a zis ca a crezut ca il (oate stabiliza" dar ca sunt (rea multe organe afectate" !$u"e ta"ti Ne&i, i" tim$ ce o &acrima ii &a!a o (ara $e &e"ti&a oc2e&ari&or3 S$ita&u& (e Ur0e"ta (i" Timi!oara, aco&o u"(e a %o!t i"ter"at A(ria" Du(a!, este unul dintre cele R spitale din tara unde exista personal medical implicat si pre$atit sa faca fata unei astfel de situatii. Safirmatie necesara pentru a inlatura din cititor orice indoiala cu pri'ire la acuratetea diagosnticului negati' - nota razbointrucu'ant63 A44

+Cand (acientul nu mai are anumite reactii" e<ista un (rotocol clar care stabileste ce se intam(la mai de(arte, e=$&ica Da"ie& I&i"cariu, coor(o"atoru& (e tra"!$&a"t (i" Timi!oara3 "ei care constata absenta acestor reactii si depisteaza un potential donator de or$ane sunt fie medicul de $arda, fie medicul de la terapie intensiva.

E& tre uie !a e=ami"e*e, &a %iecare (i"tre $acie"tii a%&ati i" !tare (e coma $ro%u"(a, e=i!te"ta ce&or D re%&e=e a&e tru"c2iu&ui cere ra&, !$o"ta"eitatea re!$iratiei !i !a !o&icite e%ectuarea u"ei e&ectroe"ce%a&o0rame care ate!ta e=i!te"ta u"ei acti'itati a creieru&ui3 Daca toate ace!te te!te !u"t "e0ati'e, atu"ci me(icu& presupune ca $acie"tu& !au e!te i" moarte cere ra&a !i i& a"u"ta $e coor(o"atoru& (e tra"!$&a"t (i" !$ita&3
,.roblema principala la noi este identificarea potentialilor donatori aflati in moarte cerebrala) *n tarile cu rata mare de donare" acesti medici sunt salarizati in functie de numarul de donatori in moarte cerebrala (e care ii declara si de la care ulterior se recolteaza organe. 0umele cu care sunt salarizati sunt mari, !$u"e me(icu& Da" Lu!ca&o', (irectoru& e=ecuti' a& A0e"tiei Natio"a&e (e Tra"!$&a"t (i" Roma"ia3 ,La noi insa, medicul care ar trebui sa ne anunte donatorul nu este platit cu nimic) 7i fac o munca si, pana in PQDQ, puteau primi ore suplimentare prin care sa fie recompensati) Dar din PQDQ sistemul a blocat aceasta metoda) S%lava omnului/ "e idiotenie, sa platesti pentru identificarea donatorilor/ Efectul pervers ar fi ca s-ar incepe declararea pe banda rulanta tocmai pentru a obtine banii in plus... - nota razbointrucuvantU. Dimi"eata *i&ei (e A mai AF4F "u a 0a!it-o $e ta"ti Ne&i &a i!erica, aco&o u"(e mer0e i" %iecare (umi"ica3 Ci &a"0a $atu& aiatu& ei1 +)imeni din salon nu avea atatea a(arate (e el cate avea Adi al meu. *nima mi-au zis ca-i fisurata. 0i la ca( mi-au zis ca nu se mai (oate face nimic. /a ca(" (raf= upa ce 9drian udas a fost depistat ca fiind un potential donator de or$ane aflat in moarte cerebrala, s-a initiat protocolul de declarare a dia$nosticului de moarte cerebrala. Pe"tru acea!ta, A(ria" Du(a! a mai %o!t e=ami"at (e a&ti trei me(ici, u" a"e!te*i!t, u" "euro&o0 !i u" "euroc2irur0, care au re&uat toate ce&e 4A te!te $re'a*ute i" $rotoco&3 Du$a I ore, %iecare te!t a %o!t re$etat $e"tru a treia oara3 Re!$o"!a i& (e i"tre0u& $roce! a %o!t coor(o"atoru& (e tra"!$&a"t (i" Timi!oara, Da"ie& I&i"cariu3 El este unul dintre cei J coordonatori de transplant pe care ii are in prezent (omania3 I" Croatia, o tara cu o $o$u&atie (e ci"ci ori mai mica (ecat a Roma"iei, acti'ea*a $e!te EF (e coor(o"atori (e tra"!$&a"t3 Noi +am avut mai multi coordonatori romani" dar nu au mai ramas in sistemul medical romanesc, e=$&ica (r3 Da" Lu!ca&o', (irectoru& e=ecuti' a& A0e"tiei Natio"a&e (e Tra"!$&a"t3 +?ie au (lecat afara" fie au renuntat la (artea de coordonare de trans(lant datorita salarizarii. *n 0(ania" coordonatorii regionali sunt dedicati numai (entru asta si sunt foarte bine (latiti. -entru ca un coordonator trebuie sa fie dis(onibil %J de ore din %J" A4A

!$u"e (r3 Da" Lu!ca&o'3 %pania are cea mai mare rata de transplanturi din 6niunea Europeana. +/a noi" co"ti"ua (r3 Lu!ca&o', )o (arte dintre coordonatori sunt anga1ati de s(ital si o (arte sunt anga1ati la Agentia )ationala de ,rans(lant. .este tot sunt anga%ati cu %umatate de norma si salariile sunt e<trem de mici) (omania, alaturi de Eul$aria, are cea mai mica rata de transplanturi din 6niunea Europeana. Ce& mai mare !a&ariu (i" ca(ru& A0e"tiei Natio"a&e (e Tra"!$&a"t ,a& (irectoru&ui. e!te (e CCF (e Euro, iar ce& mai mic (e 4EF (e Euro3 Coor(o"atoru& (e tra"!$&a"t (i" Timi!oara, Da" I&i"cariu, "u are )!a"!a+ (e a %ace $arte (i"tre !a&ariatii A0e"tiei Natio"a&e (e Tra"!$&a"t3 +-entru activitatea de coordonare de trans(lant nu sunt (latit deloc. 4 foarte greu sa se gaseasca caile legale (rin care sa se introduca aceasta 1umatate de norma" deoarece legea romaneasca s(une ca nu ai voie sa mai treci ore su(limentare. Da" I&i"cariu, u" ar at !&a !i $a&i( (e C4 (e a"i, e!te (e D a"i coor(o"atoru& (e tra"!$&a"t a& Ba"atu&ui3 +*n s(italele din Resita" Arad" Deva" -etrosani" Caransebes nu e<ista coordonatori de trans(lant. )u are cine sa faca declararea mortii cerebrale" nu are cine sa faca mentinerea donatorului aflat in moarte cerebrala. 0i atunci evident ca in aceste s(itale nu se fac (relevari de organe.+ &lincariu face $ratuit aceasta

coordonare pentru ca astfel se sal'eaza niste oameni si pentru ca sunt con'ins ca, la un moment dat, legile se 'or aseza asa cum trebuie si in 9omania) Dar e greu de spus cand)
SEroic, nu, %i ati inteles care-i solutia. le$ea sa fie mai permisiva - nota razbointrucuvantU. an &lincariu este cel care i-a pus lui tanti -eli intrebarea la care doar o treime dintre romani ar raspunde 9. +0i m-a c!emat domnul doctor (e mine" (e barbatul meu si (e un verisor al barbatului meu. 4ram cinci in cabinet; noi trei" doctorul si Dan *lincariu. )u-l stiam" dar l-am mai vazut a(oi la televizor, !$u"e ta"ti Ne&i3 )4l ne-a s(us ca nu mai (oate sa faca absolut nimic. Ca Adi nu-i in coma" ci e intrat in moarte clinica. )u-mi venea sa cred. )u-mi venea sa cred. )u-mi venea sa cred ca asa=dintrodata. Azi e bine si maine nu. 0i mi-a zis daca eu sunt de acord ca sa doneze organele. +Du(a asta medicul curant se retrage si eu raman cu familia, !$u"e Da" I&i"cariu3 +*n (rimul moment familia e in stare de soc. 0poi incep sa intrebe si o parte dintre ei doresc sa apeleze si la o a alta opinie si noi ii a%utam sa contacteze alte spitale) Ta"ti Ne&i a ie!it atu"ci (i" ca i"etu& &ui Da" I&i"cariu !i a i"ce$ut !a (ea te&e%oa"e1 +Am vorbit cu tata lui Adi" cu fratele lui taica-sau" cu barbatul meu" cu nanasu care l-a botezat (e Adi. 4l a avut in viata lui (robleme cu rinic!ii si a fost nevoit sa faca trans(lant de rinic!i. Am vorbit si cu un medic care e de la noi din sat" dar e medic la oras. 0i un (rieten i-a s(us cine e internat la ,imisoara si l-a rugat sa vina sa-l vada (e Adi. 0i a venit. 0i el a zis catre mine= Aici Mama !e o$re!te $uti", o%tea*a a(a"c !i A4E

i"ce$e !a $ro"u"te ra!$icat cu'i"te&e; Adi-nu-mai-are-nici-o-sansa. Ca (e el il tin (ractic a(aratele. ,#n momentul in care primesc acelasi raspuns de peste tot si dupa ce le raspund si eu la intrebari*, spune an &lincariu, ,caci pun foarte multe intrebari, ei se con'ing de faptul ca pacientul e in moarte cerebrala si ca asta inseamna practic moartea omului) @i le spun ca singurul lucru pe care acest om il mai poate face acum pe pamant, e sa ne a%ute sa sal'am alte 'ieti) 7u i-am zis lui direct, spune >ama, ,ca eu nu 'reau sa-i ia 'iata lui 0di ca sa sal'eze alte 'ieti) 7u inteleg ca-i bine sa faci asta, dar mai intai e baiatul meu) 0i mi-a zis ca el a 1urat sa nu ia viata la nimeni. U" aiat (e AH (e a"i, caruia $riete"ii ii !$u"eau Du(i, a murit i"tr-o *i cu !oare $e !o!eaua (i"tre I"eu !i Ara(3 A&ti AHFF (e roma"i mor i" %iecare a" i" acci(e"te&e (e ma!i"a (i" Roma"ia3 +@i toata lumea mi-a zis sa fac cum 'reau eu) >ici nu fa, nici fa) ,oata lumea a zis; X)eli" cum vrei tu asa sa faci7. ?oarte grea a fost !otararea. ?oarte" foarte grea. )u am inteles de ce nimeni nu a intrebat niciodata de tata. >nde m-am dus numai mama" mama" mama. Coor(o"atoru& (e tra"!$&a"t Da"ie& I&i"cariu e!te !i tata3 Fetita &ui are I a"i3 +4ste greu sa te uiti la o familie cum isi (lange co(ilul mort si sa fi stana de (iatra. 0incer" sunt barbat si mi-e greu sa recunosc ca (lang. Dar momentele sunt foarte emotionante, marturi!e!te I&i"cariu3 +-lang. ,oti (lang. Iar MamaG ,@puneau ca daca moare, dupa autopsie organele oricum le arunca) @i atunci, daca se poate face sa se sal'eze cine'a, atunci de ce sa nu fac un bine? Ca macar- Si Mama $&a"0eG ,8i-au zis ca se 'or bucura alte mame, ca se 'or sal'a alte 'ieti) @i asa eu il consider 'iu) @tiu ca o parte din el e pe pamant- Atu"ci, i" ca i"etu& me(ica&, i" %ata Mamei a a$arut u" %ormu&ar $e o 2artie a& a3 ,@i am semnat) 0m scris) 7rau toate 4organele6 mentionate, dar la internari mi-au zis ca inima n-a fost buna, dar rinic+ii si ficatul da) 4trebuie sa fii un foarte bun manipulator de fapturi aflate in disperare pentru a smulge consimtamantul) @i trucul cu sal'area de 'ieti se pare ca merge de minune nota razbointrucu'ant6)

A4C

"and un tanar aflat in moarte cerebrala doneaza sase or$ane, el daruieste un total de HH de ani de viata pentru alti sase oameni. onand trei or$ane, 9drian udas impreuna cu mama lui au daruit 3G de ani de viata altor trei romani. +*ti dai seama ca semnezi (e viata si (e moarte2 Ca si cum ai semna o sentinta la moarte (entru cineva drag. *ti dai seama222 Ca te uiti catre el ca si catre soare= Si Mama $&a"0eG Dec&aratia (e acce$t are H ra"(uri, "otate i"tr-o %ormu&are !ta!1 )0ubsemnatul==" in calitate de sotUsotie" (arinte" co(il ma1or" frate" sora a numitului CnumiteiD ===.. decedat CdecedataD" declar ca sunt de acord cu recoltarea si cu donarea urmatoarelor organe siUsau tesuturi siUsau celule;==========. Declar ca inteleg gestul meu ca fiind un act (rofund umanitar si nu am nici un fel de (retentii materiale sau de alta natura.+ Si !u !em"atu&, i" ca&itate (e Mama, a %o!t (e acor(3 Mo(a&itatea irocratica $ri" care !e cere acor(u& $e"tru (o"area (e or0a"e i" ca*u& mortii cere ra&e "u e!te u"i%orma i" U"iu"ea Euro$ea"a3 I" 4M tari !e a$&ica acor(u& $re*umat1 toti a(u&tii cu (i!cer"ama"t !u"t co"!i(erati (o"atori (aca a/u"0 i" moarte cere ra&a, cu e=ce$tia ce&or care au (ec&arat i" $rea&a i& ca "u !u"t (e acor( cu (o"area3 I" ce&e&a&te J tari euro$e"e, $ri"tre care !i Roma"ia, e!te 'a&a i& acor(u& i"%ormat3

"oordonatorul aniel &lincariu spune ca ,pentru marea ma%oritate a familiilor, semnarea este o mare problema) *n @ermania" unde se cere acordul informat" familia nu trebuie totusi sa mai si semneze. 4ste suficient sa s(una da. *n Romania insa" totul trebuie scris.
9$entia -ationala a Transplantului incearca de 4 ani sa modifice formatul romanesc, dar in momentul in care am incercat sa sc+imbam legea, anumite persoane au facut o campanie de presa negati'a pentru aceasta modificare, afirma directorul executiv al 9$entiei, dr. an Luscalov3 )Acum decizia a(artine (ractic familiei. /ogic este ca tu sa decizi ce se intam(la cu organele tale du(a deces" nu familia. @-a a%uns sa se spuna ca noi 'rem sa omoram oamenii ca sa le luam organele) Cine a declansat efecti' acea campanie de presa si din ce moti'e, nu stiu sa 'a spun cu certitudine) Consecinta a fost ca initiativa legislativa s-a blocat. -entru ca (arlamentarii nostri au s(us ca asta 'rea romanul si noi vrem sa ramanem in continuare (arlamentari, i"c2eie (octoru& Lu!ca&o'3 Spe cand voi nu, nici $and, nu faceti campanii de presa, voi doar slu:iti viata, si nici nu manipulati constiinte, ci le convin$eti sa isi dea acordul pentru uciderea rudelor lor - doar atat - nota razbointrucuvantG. A&e0erea i"tre ce&e (oua 'aria"te e!te i"!a %oarte (e&icata, cre(e coor(o"atoru& Da"ie& I&i"cariu3 +*n conditiile Romaniei" unde oamenii stiu foarte bine fiecare miscare (e care A4H

o face @igi 6ecali dar nu stiu foarte multe des(re ce inseamna donarea de organe" cred ca legislatia actuala este (otrivita. Acest interviu aduce foarte multe informatii familiei" informatii (e care altfel nu are de unde sa le ia. &ntotdeauna dupa ce familia semneaza, aniel &lincariu se retra$e zece minute. ,pentru a ma linisti putin) ar mai intai, &lincariu cheama preotul. Patriarhul Eisericii 0rtodoxe (omane a afirmat in anul 2GGG ca donarea de or$ane este un gest definitoriu pentru crestini) I" AFFD, !a$te (i"tre ce&e mai im$orta"te cu&te re&i0ioa!e (i" Roma"ia au (ec&arat %ie ca !u!ti" (o"area (e or0a"e (e &a (o"ori a%&ati i" moarte cere ra&a, %ie ca &a!a acea!ta (eci*ie &a a&e0erea %iecarui i"(i'i(3 Ta"ti Ne&i a 'or it &a te&e%o" cu !otia $reotu&ui (i" !atu& Be&i!3 )8i-a zis ca nu fac rau cu asta si ca nare ce (acat sa fie.+ "u toate acestea, romanii sunt europenii care invoca cel mai frecvent BIJK8 motive reli$ioase atunci cand nu se declara de acord cu transplantul de or$ane dupa moarte. Dar (i%ere"ta (i"tre ra!$u"!u& &a i"tre area $u!a (e u" o$erator (e !o"(a/e !i ra!$u"!u& &a i"tre area $u!a (e u" me(ic i"tr-u" mome"t tra0ic e!te uria!a3 +Refuzul de(inde de felul in care coordonatorul de trans(lant abordeaza familia (entru interviu, a%irma $ro%e!oru& Ra%ae& Mate!a"*, (irectoru& Or0a"i*atiei Natio"a&e a Tra"!$&a"tu&ui (i" S$a"ia3 +Am constatat ca" in momentul interviului" rata refuzului in 0(ania nu de(inde de conte<tul cultural. *e+nica de inter'iu e mult mai importanta decat religia sau pre%udecatile anterioare. *n 0(ania" emigrantii romani si cei din America /atina doneaza la acelasi nivel ridicat (recum s(aniolii. >u incercati sa sc+imbati mentalitatea unei tari, ci sa profesionalizati donarea de organe intr-o tara) O$eratia (e $re&e'are a or0a"e&or (e &a A(ria" Du(a! a i"ce$ut (umi"ica "oa$tea, &a a$roa$e EI (e ore (e &a $ro(ucerea acci(e"tu&ui3 )Cel mai greu mi-a fost sa il bag acolo" in sala de o(eratie, !$u"e Mama3 +8a tot intreb cum m-a tinut Dumnezeu2 Cum m-a (utut intari" ca cra(a inima in mine. 0a-l vezi (e un coridor" el cu (atul ala si nu stiu cate a(arate care mergeau (e roti si ina(oia lui cu toti doctorii. 0i sa aste(ti sa mearga (e usa. 0i (e urma sa nu-l mai vezi. #ti dai seama ce-a fost la mine in inima si-n suflet? L-am sarutat si l-au bagat pe usa la operatie) O$eratia a (urat ci"ci ore3 +0i de acolo l-au dus dre(t la morga. Du$a (oi a"i !i /umatate (e &a moartea &ui A(ria" Du(a!, coor(o"atoru& Da"ie& I&i"cariu nu-si mai aminteste cazul si nici pe tanti -eli. E $o!i i& !a %ie o %orma (e $rotectie $!i2o&o0ica i"tr-o me!erie e=trem (e !tre!a"ta3 Dar (aca i" 'e!tu& Euro$ei !$ita&e&e trimit a"ua& !cri!ori (e mu&tumire %ami&ii&or (o"atori&or !i e=i!ta a!ociatii (e !$ri/i" a ace!tora, i" Roma"ia a!a ce'a "u e=i!ta3

A4I

,0m discutat despre scrisorile de multumire, spune aniel &lincariu, +dar din (acate avem (robleme de genul ca nu (utem cum(ara !artie. 6ugetul s(italului nu are cum sa cu(rinda asa ceva. Nici A0e"tia Natio"a&a a Tra"!$&a"tu&ui "u trimite !cri!ori (e mu&tumire3 +0titi" suntem intr-o criza in care fiecare incearca sa faca o economie cat mai mare. Cred ca de asta ar trebui sa se ocu(e si statul si asociatiile trans(lantatilor, mai !$u"e I&i"cariu3 +4 cel mai bun mod (entru ei de a-si e<(rimarecunostinta si (entru noi de a arata ca nu am uitat ce s-a intam(lat. I" ca!a curata (i" !atu& Be&iu, ta"ti Ne&i imi arata u"(e !tatea A(i &a ma!a1 +Aici era locul lui" vezi2+ Si ate i"tr-u" !cau" $e care e a!e*ata o Bi &ie3 +*l consider (lecat si il aste(t sa vina. )u (ot sa conce( ca nu-l mai vad. 0a v