CARE SUNT CONDITIILE CA RUGACIUNILE NOASTRE SA FIE BINE PRIMITE LA DUMNEZEU?

Pentru ca am observat - cu oarecare mirare, tre uie !a recu"oa!tem # ca multe persoane se intereseaza constant daca exista si care ar putea fi acele rugaciuni facatoare de minuni care !a $oata !a %ie mai i"e$rimite &a Im$aratu& S&a'ei !i !a (ea )re*o&'are+ "e'oi&or "oa!tre ,(aca !i Dum"e*eu !tie ca "e !u"t (e %o&o!-., am i"cercat !a a&catuim u" co&a/ (e cu'i"te a&e u"ora (i"tre marii nostri parinti duhovnicesti si sfinti contemporani, care !a o%ere !i"0ure ra!$u"!uri&e a(ec'ate &a acea!ta $ro &ema1

Ar2im3 Roma" Bra0a1 Adevarata rugaciune nu se sfarseste niciodata - Ce s facem ca s-L iubim pe Dumnezeu mai mult, ca s-L simim mai aproape de noi?

- Trebuie s vorbim cu El. Trebuie s-L simi pe umnezeu !n tine, nu !n afar de tine, !n exterior, ci !n interior, !n inima ta, c5ci i"ima "oa!tr5 e!te i"%i"it5 6"truc7t 6" ea !e !5&58&uie8te 9ri!to! (e &a ote*3 O $er!oa"5 are "i8te (ime"!iu"i i"%i"ite a&e $er!o"a&it5:ii &ui; 6" a(7"c, %5r5 &imit5, $er!oa"a uma"5 e!te 'e8"ic53 <" a(7"cu& ace!ta (i" "oi e=i!t5 Dum"e*eu, (u$5 cum !$u"e S%7"tu& Pa'e& (e at7tea ori1 >voi suntei biserica Dumnezeului Celui Viu. S5 "u (irec:io"5m ru05ciu"ea "oa!tr5 6"tr-u" co&:, c5 Dum"e*eu "u e materia& !au !$a:ia& !5-L $ui 6"tr-u" co&: 8i !5 !$ui1 aco&o e Dum"e*eu- "oboar-te !n tine #i adreseaz ru$ciunea !n inima ta lui umnezeu #i vei simi prezena Lui. "onvorbirea cu umnezeu !i aduce simirea acesta a prezenei lui umnezeu3 %pune-& lui umnezeu c'nd i-e foame, c'nd i-e sete, spune-& lui umnezeu c te duci la (dui, spune-& lui umnezeu ceva pe drum, arat-& lui umnezeu ce frumoase sunt florile. )orbe#te cu umnezeu de toate. Doamne, ce s fac? Uite trebuie s fac asta i asta mi-e foame, m duc s mn!nc o bucic de p!ine*+ tot ai !n minte lucrurile astea, par copilre#ti, dar conversaia aceasta cu umnezeu se preface !n ru$ciune3 Pe"tru c5 ce e!te ru05ciu"ea? Este o continu comunicare a omului cu umnezeu3 G7"(i:i-'5 ce !$u"ea S%7"tu& A$o!to& Pa'e& 6" e$i!to&a c5tre Te!a&o"ice"i1 >Rugai-v nencetat!3 "um putea el s se roa$e ne!ncetat c'nd era un om foarte activ, At7tea i!erici a %5cut, at7tea e$i!to&e a (ictat, at7tea &ucruri a'ea (e %5cut3 -u putea s stea !n $enunchi ne!ncetat. La asta s-a $'ndit. s ai !ntotdeauna !n inima ta sentimentul prezenei lui umnezeu. De %a$t, S%i":ii P5ri":i a8a (e%i"e!c ru05ciu"ea1 rugciunea este sentimentul prezenei lui Dumnezeu3 Ru05ciu"ea "u e!te (oar atu"ci c7"( cite8ti (i" carte3 Tre uie !$u! ti"eri&or &ucru& ace!ta3 Nu e!te (oar c7"( te ro0i (imi"ea:a 8i, 0ata, am termi"at3 Sau *ici1 a!" nu mi-am sf#r$it rugciunile!3 (u$ciunea nu se sf'r#e#te niciodat. )orbe#te cu umnezeu copilre#te, c noi suntem copiii lui umnezeu/ ?i 'or a a!ta co$i&5rea!c5 cu Dum"e*eu 6:i a(uce !e"time"tu& $re*e":ei i"time a &ui Dum"e*eu 6" i"ima ta3 @oi 8ti:i $ro'er u& c5&u05re!c1 >(ac5 te ro0i "umai c7"( te ro0i, "u te ro0i (e&oc+3 ac ai prezena lui umnezeu !n tine, atunci e#ti !ntr-o stare de ru$ciune. 0mul devine o ru$ciune. Omu& are o !tare (e ru05ciu"e, "u mome"te (e ru05ciu"e, mome"te c7"( !e roa05 8i mome"te c7"( "u !e roa053 Ar %i 0roa*"ic3 Tre uie !5 a'em tot tim$u& !im:irea &ui Dum"e*eu3 "'nd spui. 1Doamne"*, s fii si$ur c umnezeu %e !ntoarce cu faa la tine #i a#teapt s-& spui ceva. "'nd e#ti ocupat, fii atent la lucrul pe care-l faci. C7"( ai co"'er!a:ii, 07"(e8te- te &a ce !$ui3 ar, dac ai timp, puin, 2-3-4 minute sau chiar !ntr-o conversaie cu oamenii, poi s spui. 1Doamne #isuse $ristoase uit-te la noi, a%ut-ne"* sau. 1&inecu'inteaz-i pe oamenii acetia"*. ,!ur!a1 Cuvinte catre tineri" %&'&.

555 A

S%a"tu& Ioa" (e Bro"!ta(t1 Aratati-va Domnului (acatele" cu cuvintele voastre! 6neori avem impresia ca ne ru$am sar$uitor, dar ru$aciunea noastra nu aduce roadele pacii si ale bucuriei intru uhul %fant. e ce oare, (iindca rugandu-ne numai cu rugaciuni gata scrise, nu ne caim cu sinceritate (e 0re!e&i&e %acute i" tim$u& *i&ei, $ri" care "e-am i"ti"at i"ima # tem$&u& &ui 9ri!to! # !i L-am ma"iat $e Dom"u&3 Daca "e 'om a(uce ami"te (e e&e, cai"(u-"e (i" toata i"ima !i o!a"(i"(u-"e %ara $arti"ire, i" aceea!i c&i$a "i !e 'a um$&e i"ima (e )(acea lui Dumnezeu" care covarseste orice minte+ ,Fi&i$e"i C,D.3 (u$aciunile bisericesti enumera $reselile si deseori nu $asim in aceasta enumerare pacatele in care am cazut. Pe acestea trebuie sa le spunem noi insine cand ne ru$am, constienti de $ravitatea lor, cu smerenie si inima zdrobita. De aceea i" ru0aciu"i&e (e !eara, atu"ci ca"( !e "ume!c $acate&e, a$are (e!eori cu'a"tu& sau # sau altce'a rau am facut, adica ni se lasa libera vointa de a pomeni pe lan$a pacatele specificate si altele. &nima trebuie trezita mereu pentru ru$aciune, altminteri se va usca de tot. ra$oste de umnezeu, sinceritate, firesc, iata calitatile de care nu trebuie sa se lipseasca ru$aciunea. %a ne ru$am in duh, %ii"(ca Dum"e*eu "u e!te tru$, ci (u23 %a ne ru$am adevarat, nu fatarnic, %ii"(ca Dum"e*eu e!te A(e'aru&3 Tot asa si in ru$aciunile catre sfinti. %a nu-i chemam doar cu $ura, %ii"(ca ei "u mai au 0ura, "u mai au 0&a!, "u mai au "imic (i" ce&e a&e tru$u&ui, ci cu inima, cu suflet fierbinte si atunci ne vor auzi, fiindca ceea ce se aseamana, se aduna. )u carnea si sangele vor mosteni *m(aratia lui Dumnezeu, ci (u2u& curat, ar*a"( (e iu ire (e Dum"e*eu3 "uvintele ru$aciunii trebuie rostite cu convin$ere, din toata inima. "and va ru$ati seara, nu uitati sa aratati, in ru$aciunea catre uhul %fant, cu toata sinceritatea si cu zdrobire de inima, pacatele in care ati cazut in timpul zilei. Prin cateva clipe de pocainta fierbinte, uhul %fant va va curati de toata intinaciunea , mai a& (ecat *a$a(a 'a 'a a& i, (i" oc2i 'a 'or $icura &acrimi (e curatire a i"imii, aco$eriti 'eti %i cu 2ai"a a(e'aru&ui &ui 9ri!to!, u"iti cu E&, cu Tata& !i cu Du2u& S%a"t3 Ni !e i"tam$&a u"eori i" tim$u& ru0aciu"ii, aca!a !au &a i!erica, !a "e cu$ri"(a u" %e& (e !&a iciu"e a !u%&etu&ui !i a tru$u&ui; !u%&etu& "i !e %ace atu"ci "e$uti"cio!, rece, "ero(itor, ca u" tem$&u $a0a" $u!tiu !i (e!ert3 Dar indata ce ne incordam inima intr-o ru$aciune sincera, indreptandu-ne-o catre umnezeu impreuna cu mintea, cu o credinta vie, indata sufletul prinde viata, se incalzeste, devine roditor. %i ne cuprinde deodata, o stare de pace, de usurare, de umilinta, un foc launtric sfant+ incep sa ne picure din ochi lacrimi si sa ne para rau din tot cu$etul ca L-am maniat pe %tapanul "el Preabun cu pacatele noastre3 Cata &umi"a i" i"ima !i i" mi"te, ce o0at !u'oi (e a$a 'ie "e i"u"(a i"ima, $uta"( !a !e re'er!e (e aco&o "e!ta"/e"it, i" cu'i"te ro!tite !au !cri!e cu co"(eiu& ori cu creio"u& $e 2artie- Pustiul din suflet incepe sa infloreasca precum un crin o data cu venirea omnului in inima. e ce oare nu ne indreptam mai des sufletele spre omnul, "ata pace si cata liniste ne pre$ateste omnul in locasurile %ale/ +Cat este de mare multimea bunatatii ,ale" Doamne" (e care ai gatit-o celor ce se tem de tine) ,P!a&mu& EF,AF.3

,mai mu&t &a1 %fantul &oan de 7ronstadt ne invata sa traim si sa ne ru$am in uh8

555 S%i"tii !tareti (e &a O$ti"a1 SA AI CUGETUL SI TRAIREA @AMESULUIPuterea ru$aciunii nu sta in multa vorbarie, ci in sinceritatea suspinului de ru$aciune3 ,S%a"tu& Nectarie a& O$ti"ei. -u asteptati de la ru$aciune numai extazul si nu va intristati atunci cand nu simtiti bucurii. Caci !e i"tam$&a !i !a !tai, !a !tai i" i!erica !i i"&au"tru& tau !a "u ai i"ima $arca, ci a!a, o ucata (e &em", (ar u" &em" "e$re&ucratG33Pai si pentru aceasta, adica pentru lemn, ne mantuieste omnul. I"!eam"a ca a!a tre uie !a %ie3 "aci sufletul, simtind bucurii foarte mari, se poate in$amfa, iar aceasta stare de inlemnire* il smereste3 ,S%a"tu& @ar!a"u%ie. Trebuie sa rostim cu atentie cuvintele ru$aciunii, sa patrundem sensul lor, nu sa tindem spre ceva prea inalt. Caci, (aca "u citim corect !i "u !u"tem ate"ti &a ce&e citite, ii ma"0aiem $e (ia'o&i3 ,S%a"tu& Nico". -u va lipiti inimile de desertaciunea lumii. Mai a&e! i" tim$u& ru0aciu"ii &e$a(ati toate 0a"(uri&e &e0ate (e ce&e &ume!ti3 upa ru$aciunea savarsita acasa sau in biserica, pentru a pastra starea ru$atoare, induiosata a sufletului, este nevoie de tacere. 6neori chiar o vorba simpla, in aparenta neinsemnata, poate distru$e si speria, ca pe o pasare mica, induiosarea din sufletul nostru. ,S%a"tu& Nico". Trebuie sa pazim rodul rugaciunii) El se pa$ubeste, se pierde foarte adesea din pricina 'orbariei desarte indata dupa ru$aciune si din pricina 'isarii, care este tot vorbarie desarta, dar dusa numai cu noi insine. *acerea dupa ru$aciune este foarte folositoare1 ea ti"e ru0aciu"ea i" mi"te, i" i"ima !i c2iar $e u*e, i" au*u& "o!tru &au"tric3 ,S%a"tu& Nico". -u trebuie sa atribuim ru$aciunii noastre o putere miraculoasa, nu trebuie sa credem ca omnul implineste intotdeauna cele cerute de noi. 9ceasta parere vine din mandrie si duce la inselare3 ,S%a"tu& I&ario". I" toata 'remea, orice ati %ace, %ie ca !tati, %ie ca mer0eti, %ie ca &ucrati, !a ro!titi i" i"ima1 )Doamne, miluieste"+ ,S%a"tu& Nectarie. Ce& $e care i& cercetea*a Dom"u& $ri" 0rea i"cercare, $ri" "eca*, $ri" $ier(erea ce&ui iu it (i"tre cei a$ro$iati, ace&a !i %ara !a 'rea !e roa0a cu toata i"ima !i cu tot cu0etu& !au, cu toata mi"tea !a3 Pri" urmare, izvorul ru$aciunii fiecare il are, dar se deschide fie prin adancirea treptata in sine, dupa invatatura parintilor, fie dintr-odata cu burg+iul lui Dumnezeu. ,S%a"tu& Le'. C

Roa0a-te $e"tru ti"e, cauta"( "umai mi&a !i 'oia &ui Dum"e*eu, %ie ca e!ti i" i!erica, %ie ca "u e!ti i" i!erica, %ie ca mer0i, %ie ca !tai, %ie ca te o(i2"e!ti, roa0a-te1 ,Doamne, miluieste-ma cum stii si cum 'oiesti *u)3 ,S%a"tu& Am ro*ie. e la incepatori umnezeu nu cere ru$aciune neamprastiata1 ea !e (o a"(e!te $ri" mu&te o!te"e&i !i (u$a mu&t tim$, a!a cum !$u" !crieri&e S%i"ti&or Pari"ti1 Dumnezeu da rugaciune celui ce se roaga-)3 ,S%a"tu& I&ario". "and nu aveti mult timp pentru ru$aciune, multumiti-va cu cat aveti, iar umnezeu va primi vointa voastra. Tineti minte ca lui umnezeu &i place sa aveti la ru$aciune trairea 'amesului si feriti-va sa puneti pret pe ru$aciunea voastra. aceasta este lucrarea lui umnezeu, nu a noastra3 ,S%a"tu& Macarie. Ru0aciu"ea e!te u" a!eme"ea &ucru, i"cat, (aca traie!ti i" ma"a!tire cati'a a"i, "u i"'eti ime(iat !a te ro0i a!a cum tre uie, (ar deocamdata roa$a-te cum stii si cum poti, numai sa ai cugetul 'amesului) ,S%a"tu& Am ro*ie. ,mai mu&t &a1 Staretii (e &a O$ti"a "e i"'ata ru0aciu"ea a(e'arata.

555 Pari"te&e Sera%im Ro!e1 Tama(uiri&e !i mi"u"i&e !e fac inimilor indurerate, dar care au nade:de ,De ce par a fi at!t de puine minuni astzi? .entru c noi de-abia dac mai tim ce este durerea inimii, G cre(ea P5ri"te&e Sera%im, 6"tr-u" i&e:e& !cri! (e m7"5, r5t5cit 8i (e!co$erit &a mu&:i a"i (u$5 moartea !a, P5ri"te&e Sera%im cri!ta&i*a 6" (oar c7te'a cu'i"te e!e":a ace!tui mare a(e'5r $e"tru 'remuri&e "oa!tre1 Durerea inimii este condiia creterii du+o'niceti i a artrii puterii lui Dumnezeu) *mduirile i celelalte minuni se /nt!mpl celor deznd%duii, inimilor /ndurerate, dar care totui continu s se /ncread i s nd%duiasc /n a%utorul lui Dumnezeu. 0tunci lucreaz Dumnezeu. Lipsa 1parial2 a minunilor din ziua de azi arat lipsa durerii inimii din oameni i c+iar din muli cretini ortodoci 3 prini de rcirea tot mai mare a inimilor din 'remurile de pe urm3 Do'a(a a%irma:iei (e mai !u! !e $oate 'e(ea c2iar 6" e=$erie":a $er!o"a&5 a P5ri"te&ui Sera%im, (i" care !-a 8i "5!cut3 "e s-ar fi !nt'mplat dac nu ar fi existat stri$tul lui Eu$ene din faa standului cu vederi din %an ;rancisco, ie#it din ad'nca durere a inimii sale, ca #i stri$tul asemntor al lui <leb la morm'ntul %f'ntului <herman din 9las=a, care au dus la minunea !nt'lnirii lor #i la tot ceea ce au putut mai apoi s !nfptuiasc, Toate mi"u"i&e &a care P5ri"te&e Sera%im a %o!t martor 6" 'ia:a !a, H

i"c&u!i' ce&e a&e mare&ui &ucr5tor (e mi"u"i, Ar2ie$i!co$u& Ioa" Ma=imo'ici, au %o!t rodul ru$ciunilor unor inimi ce nu s-au ferit de durerea <ol$otei. Atu"ci c7"( 8i P5ri"te&e Sera%im a %o!t c2emat !5 %ie c5&5u*itor (e !u%&ete, e& &e ami"tea mereu %ii&or !5i (u2o'"ice8ti s nu deznd:duiasc !n mi:locul suferinelor, ci, (u$5 cum !$u"e S%3 Marcu Pu!t"icu&, >s rabde durerea inimii pentru buna-cinstire3 ,Mai mu&t &a1 S%aturi $ari"te!ti (e %o&o! e=ce$tio"a& !i $e"tru "oi (e &a Cu'io!u& Sera%im (e &a P&ati"a.

555 Cu'io!u& Pai!ie A02ioritu&1 TREBUIE SA NE DOARA SI SA FIM STARUITORI- -rinte" atunci c#nd ne rugm (entru un oarecare motiv serios" oare trebuie ca rugciunea s fie /nsoit de post? - -ici nu mai !ncape discuie. 9sta este ceva ce se impune. Postul #i nevoina sunt condiii absolut necesare. ar pentru ca ru$ciunea s se fac !n chip corect, trebuie s te doar pentru ceilali) Pentru c tipicul multor cre#tini din vremea noastr este s nu doreasc s se m'hneasc. C2iar 8i $e"!io"arii, care toat5 *iua !tau, "u !e (uc !5 !e a$ro$ie (e u" co$i& $5r5!it, (eoarece acea!ta cere (urere (e ca$3 M5"7"c5, 68i eau ca%eaua &or, %ac o $&im are, !e (uc &a 'reu" !$ita& care are i"%irmieri, &a ce'a or0a"i*at, ca !5 'a(5 'reu" o&"a' $e"tru c5 acea!ta e!te mai u8or3 A(ic5 fac aceasta ca s fie satisfcui #i astfel !#i odihnesc $'ndul c #i-au fcut datoria. Pe c'i n-am !ndemnat s a:ute copii prsii/ ar n-au fcut nimic. &n %f'ntul >unte au fcut undeva litanie pentru secet #i !n loc s plou s-a aprins foc. Litania nu se face ca #i cum am face o plimbare. Trebuie s ne doar. 0are poate persista o ispit sau o stare $rea dac se roa$ clu$rii cu inima, Cu toate c trecem prin ani grei, 'd c /n mnstiri domnete un du+- de 'eselie" Lumea arde) Ni !e cere !5 %acem o $ri'e02ere, (e $i&(5, $e"tru u" o&"a', iar "oi c7"t5m1 )Desc!iz#nd ,u m#na ,a 8i "e ucur5m3 -oi ne petrecem timpul !n chip plcut, iar cellalt !ntre timp moare. 0m fcut pri'eg+ere pentru bolna', !i spune. "e prive$here, )oi ai fcut petrecere. 9ceasta se nume#te petrecere duhovniceasc. U"eori "ici atu"ci c7"( $reotu& !$u"e1 +-entru cei ce zac n ne(utin "u "e ru05m $e"tru o&"a'3 9m fi a:utat mai eficace dac am fi fcut puin ru$ciune cu metaniile. -u spun s suprimm prive$herile praznicale pe care le prevede tipicul, dar !n astfel de cazuri s or'nduim puin timp ca s facem cel puin una-dou ae de metanii spun'nd. Doamne, #isuse $ristoase, miluiete pe robul *u. Totul este calitatea ru$ciunii. (u$ciunea trebuie s fie din inim, s se fac cu durere. Pentru umnezeu nu are at'ta valoare cantitatea ru$ciunii precum are calitatea ei. Ru05ciu"ea ce !e %ace 6" m5"5!tiri are ca"titate, (ar "u a/u"0e acea!ta3 I

Tre uie !5 ai 5 8i ca&itate3 9t'tea ore de ru$ciune fcut de at'tea persoane, dac ar fi fost din inim, ar fi schimbat lumea. e aceea scopul este ca slu:bele s se fac din inim. (u$ciunea din inim a:ut nu numai pe ceilali, ci #i pe noi !n#ine, pentru c !nlesne#te s vin buntatea luntric3 "'nd ne punem !n locul celuilalt vin !n mod firesc dra$ostea, durerea, smerenia, recuno#tina noastr fa de umnezeu cu slavoslovire ne!ncetat, #i atunci ru$ciunea pentru semenul nostru se face bine primit de umnezeu #i !l a:ut.

).i /-au rugat struitor) - -rinte" inima mi rm#ne rece n rugciune. - 9ceasta se !nt'mpl pentru c mintea nu d tele$ram inimii. A$oi 6" ru05ciu"e tre uie !5 &ucre*e 8i omu&3 E& "u $oate !5 a/u"05 (i"tr-o(at5 6" !tarea 6" care mi"tea &ui !5 "u-i %u05 (e&oc3 Este trebuin de rbdare. @e*i, ce&5&a&t ate &a u85, iar58i ate, a8tea$t5 8i (u$5 aceea !e (e!c2i(e u8a3 Tu a:i "umai o(at5 8i 'rei ca !5 i"tri ime(iat 6"5u"tru3 Nu !e $oate a8a3 Atu"ci c7"( 6"ce$i !5 ro!te8ti ru05ciu"ea, "u (ore8ti !5 $artici$e 8i i"ima? - 0imt nevoia de a1utor" (entru c m simt ne(utincioas. - Ei, (e aici !e 6"ce$e3 &n ru$ciune este trebuin de struin. ).i /-au rugat struitor, !$u"e E'a"02e&ia (e!$re cei (oi uce"ici care L-au 6"t7&"it $e 9ri!to! 6" (rumu& !$re Emau!3 9ri!to! a r5ma! cu ei, $e"tru c5 aceia a'eau o 6"ru(ire cu E& 8i (e aceea &i !e cu'e"ea acea!ta3 A'eau !mere"ie, !im$&itate, u"5tate, cura/, 6" !e"!u& ce& u"3 Ei 6"tru"eau toate co"(i:ii&e 8i $e"tru acea!ta 9ri!to! a r5ma! cu ei3 Trebuie s ne ru$m cu credin pentru orice cerere #i s avem rbdare, iar umnezeu va $ri. eoarece atunci c'nd omul se roa$ cu credin, !ntr-un fel !l obli$ pe umnezeu s-i !mplineasc cererea pentru aceast credin a lui. De aceea, atu"ci c7"( cerem ce'a (e &a Dum"e*eu, !5 "u )"e 6"(oim+ 8i 'om %i au*i:i3 +0 avei credin fr s v ndoii456" a !$u! Dom"u&3 umnezeu #tie c'nd trebuie s ne dea ceea ce cerem, ca s nu ne vtmm duhovnice#te. 6neori cerem ceva de la umnezeu, dar nu avem rbdare #i ne nelini#tim. Dac5 "-am a'ea u" Dum"e*eu atot$uter"ic, atu"ci ar tre ui !5 "e "e&i"i8tim3 Dar %ii"(c5 a'em u" Dum"e*eu atot$uter"ic 8i Care are %oarte mu&t5 (ra0o!te, at7t (e mu&t5 6"c7t "e 2r5"e8te 8i cu S7"0e&e S5u, "u !u"tem 6"(re$t5:i:i !5 "e "e&i"i8tim. e multe ori nu lsm o problem $rea a noastr !n m'inile lui umnezeu, ci acionm omene#te. 9tunci c'nd cerem ceva de la umnezeu #i ni se zdruncin credina #i voim s acionm omene#te !n cele $reu de izbutit, fr s a#teptm rspuns de la umnezeu la cererea noastr, este ca #i cum am face o cerere la !mpratul umnezeu #i o lum !napoi chiar !n vremea c'nd 9cela !ntinde m'na %a ca s o !mplineasc. I& ru05m (i" "ou, (ar iar58i D

"i !e *(ru"ci"5 cre(i":a 8i "e "e&i"i8tim 8i re$et5m ace&a8i &ucru3 A!t%e& !e $re&u"0e8te c2i"u& "o!tru3 A(ic5 $roce(5m ca ace&a care %ace o cerere &a mi"i!ter 8i (u$5 $u:i" 6i $are r5u 8i o retra0e3 Se r5*07"(e8te 8i iar58i o (e$u"e, iar (u$5 $u:i" o retra0e (i" "ou3 I"!5 cererea tre uie !5 r5m7"5 aco&o, $e"tru ca !5 i"tre &a r7"(3

Ru05ciu"e cu (urere - -rinte" cum facei rugciune (entru o (roblem2 - C+eia reuitei este ca pe cel ce se roag s-l doar) Dac nu-l doare, poate sta ore /ntregi cu metania /n m!n i rugciunea lui s nu aduc nici un rezultat) Dac5 e=i!t5 (urere $e"tru $ro &ema $e"tru care te ro0i, c2iar 8i cu u" !u!$i" %aci ru05ciu"e (i" i"im53 >uli, atunci c'nd alii le cer s fac ru$ciune pentru ei nu au timp s se roa$e !n momentul acela #i de aceea se roa$ numai cu un suspin pentru problema acelora. Nu !$u" ca !5 "u !e %ac5 ru05ciu"e, ci, dac se !nt'mpl s nu fie timp, chiar #i un suspin pentru durerea celuilalt este o ru$ciune din inim, adic echivaleaz cu ore !ntre$i de ru$ciune. Cite8ti, (e $i&(5, o !cri!oare, 'e*i o $ro &em5, !u!$i"i 8i (u$5 aceea te ro0i3 Ace!ta e!te mare &ucru- I"ai"te (e a a$uca rece$toru&, 6"ai"te (e a %orma "um5ru&, Dum"e*eu te au(e- ?i !5 'e*i cum !e 6"8tii":ea*5 8i ce&5&a&t- % vedei cum demonizaii !nele$ atunci c'nd fac ru$ciune pentru ei #i stri$ oriunde s-ar afla/ 9devrata ru$ciune !ncepe de la durere, nu este plcere, nirvana*3 ar ce fel de durere este, 0mul se chinuie#te !n sensul cel bun. &l doare, $eme, sufer atunci c'nd face ru$ciune pentru orice. ?tii ce !nseamn a suferi, a, sufer, pentru c particip la durerea $eneral a lumii sau a unui om !n particular. 9ceast participare, aceast durere umnezeu o rsplte#te cu veselia dumnezeiasc. esi$ur c nu omul cere veselia dumnezeiasc, ci ea vine ca o consecin, deoarece particip la durerea celuilalt. - Cum s ncea( cineva lucrarea aceasta2 - A%&5 ce'a, (e $i&(5, (e!$re u" acci(e"t3 )A2-+, !u!$i"5 e& 8i Dum"e*eu 6"(at5 6i (5 m7"07ierea (um"e*eia!c5 $e"tru $u:i" !u!$i"3 @e(e $e u"u& 6"(urerat 8i iar58i !u%er5 6m$reu"5 cu e&, iar umnezeu !l m'n$'ie cu m'n$'ierea dumnezeiasc, nu rm'ne cu acea amrciune. &ar cellalt este a:utat prin ru$ciunea lui. %au se $'nde#te. ,Dumnezeu ne-a dat at!tea, dar eu ce am fcut pentru 7l?) Mi-a %5cut mare im$re!ie ceea ce mi-a !$u! u" !u%&et1 )*ngerii $i aco(er feele atunci c#nd se sv#r$e$te ,aina Dumnezeie$tii /iturg!ii" iar noi ne m(rt$im cu ,ru(ul lui 3ristos. 4u ce am fcut (entru 3ristos2)3 U"u& ca ace!ta !u%er5 6" !e"!u& ce& u"3 - -rinte" cum nelege cineva c cellalt s-a folosit (rin rugciunea sa2

- Este !n#tiinat de aceasta prin m'n$'ierea dumnezeiasc pe care o simte !nluntrul su dup ru$ciunea ce-a fcut-o cu durere de inim. ar mai !nt'i trebuie ca durerea celuilalt s o faci durerea ta #i dup aceea s faci #i ru$ciune din inim. ra$ostea este o !nsu#ire dumnezeiasc #i ea !l veste#te pe cellalt. ?i !n spitale, c'nd pe medici #i pe surori !i doare pentru bolnavi, acesta este medicamentul cel mai eficace dintre toate medicamentele ce li se dau. Bo&"a'ii !imt c5 !e i"tere!ea*5 (e ei, !imt !i0ura":5, m7"07iere3 "elui care sufer nu trebuie s-i spui multe cuvinte, nici s-l dscle#ti. &nele$e c te doare pentru el #i astfel se folose#te. urerea este totul. ac ne doare pentru ceilali uitm de noi !n#ine #i de problemele noastre.

M7"07ierea (um"e*eia!c - -rinte" c#nd m doare (entru ceilali" m cu(rinde o nelini$te $i nu m (ot ruga. - Fii"(c5 e=i!t5 "e&i"i8te, acea!ta e!te (o'a(a c5 6"5u"tru& t5u e=i!t5 e&eme"tu& ome"e!c3 Eu, cu c't m doare mai mult pentru lume, cu at't mai mult m ro$ #i m bucur duhovnice#te, deoarece le spun pe toate lui @ristos #i El le aran:eaz. ?i '5( c5 $e m5!ur5 ce trece tim$u&, (e8i cura/u& tru$e!c !e mic8orea*5, ce& !u%&ete!c !e m5re8te, $e"tru c5 (ra0o!tea, /ert%a, (urerea $e"tru ce&5&a&t (au mu&t5 $utere !u%&etea!c53 Iat5, 6" "oa$tea acea!ta 6" care ati a'ut $ri'e02ere, a'eam $u:i" cura/, (ar am prins putere de la durerea celorlali. ?i am !tat 6" $icioare toat5 "oa$tea $7"5 &a S%7"ta Litur02ie $rimi"( &umeKJL3 Du$5 aceea 8i 6"5u"tru& i!ericii am !tat 6" $icioare, (ar n-am simit oboseal pentru c m durea pentru lume #i asta m !ntrea. Iar tu !5 te ro0i 8i !5 te ucuri, $e"tru c5 9ri!to! &e 'a ico"omi!i $e toate3 I" 6"%ru"tarea (u2o'"icea!c5 "u e=i!t5 m72"ire3 "'t durere n-am suferit acum cu lumea/ -u puteam trece a#a oricum peste problemele lor. > durea, suspinam, dar la fiecare suspin !ncredinam problema lui umnezeu #i la durerea ce o simeam pentru altul umnezeu !mi ddea m'n$'iere. 9dic prin !nfruntarea duhovniceasc venea m'n$'ierea dumnezeiasc, pentru c durerea care are !n ea nde:de !n umnezeu are m'n$'iere dumnezeiasc. A&t%e& cum 'a $utea !u%eri ci"e'a?- Cum ma8 %i $utut (e!curca 6" a&t %e& cu at7tea c7te au(? > doare, dar m $'ndesc #i la rsplata dumnezeiasc druit celor !ndurerai. %untem !n m'inile lui umnezeu. e vreme ce exist dreptate dumnezeiasc #i rspltire dumnezeiasc, nimic nu se pierde. "u c't se chinuie#te cineva mai mult, cu at't va fi rspltit mai !mbel#u$at. Dum"e*eu, (e8i 'e(e at7ta (urere $e $5m7"t, c2iar 8i &ucruri $e care "oi "u &e $utem $erce$e, "u-8i $ier(e cum$5tu& ca "oi, oame"ii3 Ci iti !$u"e1 )0uferi mai mult" mai mult te voi iconomisi n cealalt viat, 8i (e aceea Se ucur53 A&t%e& cum ar %i $utut !u%eri, !5 !$u"em, at7ta "e(re$tate 8i at7ta r5utate ce e=i!t5? Dar Dum"e*eu are 6" 'e(ere r5!$&ata ce&or ce !u%er5 8i $oate # 6"tr-u" a"ume %e& !$u! # !5 !u%ere acea!t5 (urere mare3 Noi "u 'e(em ce !&a'5 'a $rimi ce&5&a&t 8i "e (oare, (e aceea Dum"e*eu "e r5!$&5te8te cu (um"e*eia!c5 m7"07iere3 M

- -rinte" aceast m#!nire nu-l r(une (e om2 - Nu3 0mul nu este rpus atunci c'nd !nfrunt duhovnice#te orice situaie. La 6"ce$ut !e am5r58te atu"ci c7"( au(e c5 !u%er5 ci"e'a, (ar (u$5 aceea 'i"e m7"07ierea (um"e*eia!c5 (re$t r5!$&at5 8i "u i !e (i!tru0e or0a"i!mu&3 &n timp ce amrciunea provenit din m'hnire lumeasc aduce dureri de stomac etc, aceasta !ns nu vatm or$anismul, pentru c are balsam dumnezeiesc.

Prime/(ia "e!im:irii - -rinte" uneori mirenii mi cer s m rog (entru (roblemele lor. 5 fac" dar fr s simt durere. - Aici e=i!t5 (ou5 ca*uri1 $rimu& e!te $rime/(io!, a& (oi&ea e!te 6"%ru"tare (u2o'"icea!c53 9tunci c'nd monahul le uit pe ale lui #i nu se $'nde#te nici la ceilali, adic nu se roa$ pentru lume, acesta este un lucru foarte ru. @e"im &a m5"5!tire, 6i $5r5!im $e ai "o8tri 8i a/u"0em !5-i uit5m 8i $e ei 8i $e to:i cei&a&:i3 A(ic5 6"%ru"t5m &ucruri&e (u2o'"ice8te, (ar "u $artici$5m (u2o'"ice8te &a (urerea ce&or&a&:i3 Nu !$orim (u2o'"ice8te ca !5 $utem !im:i $ro &eme&e &or 8i e=i!t5 $rime/(ia !5 a/u"0em &a "e!im:ire3 &ncepe !ncet-!ncet s se !nstp'neasc !n noi o nepsare #i inima se face de piatr. I" a& (oi&ea ca* 6& (oare $e ci"e'a (e toat5 &umea, (ar !imte 8i o m7"07iere, $e"tru c5 !e 07"(e8te c5 ce&5&a&t care !u%er5 'a a'ea $&at5 (e &a Dum"e*eu, 'a %i muce"ic3 La 07"(u& ace!ta !imte 6"tru !i"e o !i0ura":5 $ro%u"(5 8i are o ucurie &5u"tric53 I" ca*u& ace!ta i"ima "u e!te (e $iatr5, ci (um"e*eia!c53 ac monahii nu iau aminte la ei !n#i#i, inima lor poate deveni foarte aspr. >irenii vd accidentele #i nefericirea celorlali #i !i doare. -oi n-o vedem #i se poate s a:un$em s cerem totul numai pentru noi !n#ine. 9dic dac nu facem o lucrare fin, !n a#a fel !nc't s simim nefericirea celorlali #i s facem pentru ei ru$ciune din inim, vom a:un$e s avem inim !mpietrit. @om a/u"0e &a $u"ctu& !5 (orim (oar ara"/area "oa!tr5, iar i"ima "e 'a (e'e"i (e $iatr5 $ri" "e$5!are, &ucru ce e!te a"tie'a"02e&ic3 Mo"a2u& tre uie !5 !e i"tere!e*e, !5-4 (oar5 8i !5 !e roa0e 6" 0e"era& $e"tru &ume3 Acea!ta "u-i a(uce r5!$7"(ire, ci, (im$otri'5, !e %o&o!e8te 8i e& 6"!u8i cu ru05ciu"ea 8i 6i a/ut5 8i $e cei&a&:i3 - -rinte" de$i m vd n ce !al sunt" fac mai mult rugciune (entru alii. )u cumva este mai bine s nu m rog (entru alii" ci s m rog numai (entru mine2 - Faci acea!ta (i" !mere"ie? Dac5 e!te (i" !mere"ie, !5 !$ui &ui Dum"e*eu cu mu&t5 !mere"ie1 )Dumnezeul meu" a$a cum sunt nu trebuie s m auzi. Dar nu este oare nedre(t ca alii s sufere din (ricina mea2 -entru c" de a$ fi avut o stare bun du!ovniceasc" ndrzneal ctre ,ine" m-ai fi auzit $i i-ai fi a1utat. .i eu sunt vinovat 4F

(entru c acela sufer. Acum ns de ce s sufere din (ricina mea2 ,e rog" a1ut-l!3 9dic depinde cum te aran:ezi pentru ceilali. %imi c nu e#ti vrednic, dar se !nt'mpl s vezi pe un !ndurerat, te m'hne#ti, te doare #i te ro$i. Atu"ci c7"(, (e $i&(5, '5( u" or , m5 !imt 8i eu 'i"o'at, $e"tru c5 (e a8 %i a'ut o !tare (u2o'"icea!c5 u"5 &-a8 %i $utut 'i"(eca3 umnezeu ne-a dat posibilitatea s devenim sfini, s facem minuni precum a fcut #i El. % ne recunoa#tem boala noastr duhovniceasc, mare sau mic #i s cerem cu smerenie sntate trupeasc pentru semenul nostru, deoarece #i noi suntem vinovai pentru boala lui. Pentru c de am fi avut noi sntate duhovniceasc #i acela ar fi fost vindecat de mult timp #i nu s-ar fi chinuit. C7"( "e ara"/5m corect, socotindu-ne vinovai de toat starea lumii, 8i !$u"em1 )Doamne" *isuse 3ristoase" miluie$te-ne (e noi), !e %o&o!e8te 6"trea0a &ume3 De!i0ur, 8i $e"tru $ro$ria !tare (e "e$uti":5 tre uie !5-& (oar5 $e %iecare 8i !5 cear5 mi&a &ui Dum"e*eu3 Dar, %ire8te, (ac5 'a a/u"0e &a o a!t%e& (e !tare $recum cea (e mai !u!, atu"ci "u mai cere "imic $e"tru !i"e3 @5( c5 (e mu&te ori 6& 6":e&e0em 0re8it $e )Doamne" *isuse 3ristoase" miluie$te-m+ 8i, c2i$uri&e, (i" !mere"ie "u !$u"em )miluie$te-ne (e noi 8i "u "e ru05m $e"tru a&:ii, ci "umai $e"tru "oi3 e aceea de multe ori mirenii ne iau !n nume de ru pe noi, monahii, #i spun c suntem e$oi#ti #i c ne !n$ri:im s ne m'ntuim numai pe noi !n#ine. 8iluiete-m este pentru ca s nu cdem !n m'ndrie, cci ru$ciunea unui om smerit, care crede c e mai ru dec't toi, are mai mult valoare dec't prive$herea ce o face un altul cu $'nd m'ndru. "'nd ne ru$m cu m'ndrie, ne batem :oc de noi !n#ine.

Stare (e a&arm5 -u uitai c trecem prin vremuri $rele #i este trebuin de mult ru$ciune. % v $'ndii la marea nevoie pe care o are lumea astzi #i la marea pretenie pe care umnezeu o are de la noi pentru ru$ciune. % v ru$ai pentru situaia $eneral cu totul ie#it din comun a !ntre$ii lumi, ca s se milostiveasc @ristos de fpturile %ale, pentru c mer$ spre catastrof. % intervin dumnezeie#te !n epoca complicat !n care trim, pentru c lumea se !ndreapt spre zpceal, nebunie #i impas. Dum"e*eu "e-a c2emat !5 %acem ru05ciu"e $e"tru &ume, care are at7tea $ro &eme3 6nii srmani nu apuc s-#i fac nici mcar o cruce. ac noi, monahii, nu facem ru$ciune, cine va face, Mi&itaru& 6" 'reme (e r5* oi e!te 6" !tare (e a&arm5, 0ata 6"c5&:at3 I" aceea8i !itua:ie tre uie !5 %ie 8i mo"a2u&3 A2, Maca euKML a8 %i a/u"! (e a8 %i %5cut a8a- A8 %i %u0it 6" mu":i, ca !5 m5 ro0 mereu $e"tru &ume3 Trebuie s a:utm toat lumea cu ru$ciunea, ca s nu fac diavolul orice vrea. iavolul a dob'ndit drepturi. Iar acea!ta "u $e"tru c5 6& &a!5 Dum"e*eu, ci $e"tru c5 E& "u 'rea !5 !i&ea!c5 &i ertatea "im5"ui3 De aceea "oi !5 a/ut5m cu ru05ciu"ea3 "'nd pe 44

cineva !l doare pentru starea ce stp'ne#te azi !n lume #i se roa$, atunci oamenii sunt a:utai fr s se fie silit libertatea voinei lor. Dac5 'e:i mai !$ori 6"c5 $u:i" cu 2aru& &ui Dum"e*eu, 'om 6"cerca !5 i"tr5m 6"tr-o r7"(uia&5 "ou5 (e ru05ciu"e3 )reau s v facei radar*, pentru c lucrurile se precipit. )om or$aniza un atelier de ru$ciune. % v batei !n rzboi folosind #ira$ul de metanii. 9ugciunea s se fac cu durere) :tii ce putere 'a a'ea atunci rugciunea? ,G. ,'e*i mai mu&t AICI.

NNN Pari"te&e G2eor02e Ca&ciu1 PUNETI-@A IN MISCARE INIMA)A! 'rea sa nu incetati sa va ru$ati. A! 'rea !a i"te&e0eti ca daca exista vreo protectie care se intinde peste societatea umana, peste tara noastra, aceasta este puterea ru$aciunii3 %a nu faceti o ru$aciune de rutina A puneti-va in miscare inima, umpletiva de fiorul ru$aciunii. Su"t co"'i"! ca mu&ti (i"tre ('!3 !e roa0a; !i eu m-am ru0at, !i am cre*ut $a"a am a/u"! i" i"c2i!oare ca !tiam !a ma ro03 A/u"0a"( i" i"c2i!oare am descoperit ca nu stiam sa ma ro$. BC8 aca nu te patrunde fiorul credintei din crestet pana in talpi, nu esti in ru$aciune adevarata. -u este usor. ar daca persisti, umnezeu te a:uta, iti da harul ru$aciunii. %i harul ru$aciunii se da la cerere. @arul ru$aciunii se obtine prin stradanie, prin staruinta. Ma"tuitoru& a !$u!1 De la *oan 6otezatorul *m(aratia Cerului se ia (rin navala! Si acea!ta "a'a&a "oa!tra # cerand cu staruinta harul pe care umnezeu ni-L trimite3 Ma a(re!e* acum teo&o0i&or !i &e !$u"1 invatati sa va ru$ati, ca apoi sa puteti invata pe altii. Atata 'reme cat tu "u !tii !a te ro0i, (e0ea a ii !$ui cre!ti"u&ui1 OORoaga-te!7P3 Ca"( $reotu& 'a !tii cum !a !e roa0e, e& 'a tra"!mite %&u=u& $uterii cre(i"cio!u&ui !au+3 ,Pari"te&e Ca&ciu (e!$re ru0aciu"e.

555 Pari"te&e Ra%ai& Noica1 ,oate se leaga si se dezleaga in Du! si in nevazut - 0i spus odat; toate lucrurile se leag i se dezleag /n Du+, e<plicai-ne, ' rog)

4A

- Printele (afail. Da, am !$u! 8i 6" %e&u& 5!ta3 Tot ce face omul !ncepe /n ne'zut, adic /n taina inimii tale, c7"( :i-ai $u! 6" i"im5 asta" Dum"e*eu a '5*ut 8i (ac5 te-ai 2ot5r7t $e"tru ace!t asta e!te %oarte $ro a i& ca ace& &ucru o !5 6"cea$5 !5 !e 6"%5$tuia!c5 c7"('a 6" 'ia:a ta3 Uita:i, '5 (au o $i&(51 u" mo"a2 mi-a !$u! 6"tr-o *i1 8 certasem cu un alt mona! dintr-o alt mnstire $i m-am cit du( aceea $i am vrut s-mi cer iertare" dar nu mai voia s $tie de mine a$a era de rnit $i mi-am zis ce s fac" m#ine-(oim#ine trebuie s (lec" eu vreau s m a(ro(ii de 0f#nta 9m(rt$anie" ce s fac" am rnit (e fratele meu" cum o s (ot s m a(ro(ii de 9m(rt$anie" cum s continui viaa (ocinei mele" c nu m mai (rime$te: eu vreau s-i cer iertare $i el nu vrea s aud nimic. .i zice; mi-am amintit de un cuv#nt din /iturg!ia 0f#ntului Vasile cel 8are. Mo"a2u& ace!ta-i 0rec 8i 6" 0reac5 # 6mi $are r5u c5 6" tra(ucerea "oa!tr5 "u reie!e a8a # &a $ome"iri, (u$5 !%i":irea Tai"e&or c7"( !$u"e +(omene$te" Doamne" (e cei care ai nvrednicit s m(reasc (e (m#nt !$u"e a8a1 ,=lsuiete /n inimile lor cele bune pentru &iserica *a, pentru poporul *u+3 Mo"a2u& 8i-a a(u! ami"te (e ace!t )glsuie$te+ 8i a *i!1 - Doamne" glsuiete /n inima lui pentru pocina mea, spune-i c m ciesc pentru ce am fcut, c-i cer iertare i c eu /l iert) ?i mi-a spus. data urmtoare c'nd l-am vzut parc nu fusese niciodat nor pe cer, totul dispruse #i !mpcarea lor era de:a fcut. C7"( am au*it cu'7"tu& 5!ta, am !%5tuit mu&te $er!oa"e 6" acea!t5 (irec:ie 8i a$roa$e (e %iecare (at5 !-au 6"t7m$&at mi"u"i (i"tr-a!tea3 O mo"a2ie care era "ou5 6"tr-o m5"5!tire 8i !$u"ea +.rinte" 8i-e fric de toat lumea, era foarte sensibil #i rnit mai ales de monahia cutare care era un pic mai a#a, !n v'rst #i mai autoritar. Zice1 c7"( i"tru 6" uc5t5rie m-a$uc5 0roa*a, "u 8tiu ce !5 %ac3 I-am !$u! !5 !e roa0e1 ,Doamne, spune /n inima ei s-mi spun un cu'!nt bun sau spune-i ce'a bun despre mine. <"tr-o *i 'i"e %u0i"( c5tre mi"e1 +-rinte! -rinte! .tii ce s-a nt#m(lat2 A venit maica cutare $i m-a a(ucat groaza $i am zis Doamne s(une-i c o iubesc! 8i *ice1 +>u tiu printe, coinciden, s-a uitat frumos la mine i mi-a zis ce'a frumos.

4E

U&tima oar5 c7"( am '5*ut-o, acum u" a" era aceea8i %a:5 &umi"at5 a8a cum !e &umi"a!e atu"ci, acum 'reo *ece a"i 8i era 6m$5cat5 cu toat5 &umea 8i cre( c5 au co"ti"uat ace!te G )coi"ci(e":e+3 eci se lea$ #i se dezlea$ /n Du+, /n taina inimii 8i $ro%it (e 6"tre are !5 !$u" 8i &ucru& 5!ta1 tre uie s ne nevoim 6" ce'a ce !tr5mo8ii "o8tri cre( c5 %5ceau fire$te. Cre( c5 !tr5mo8ii "o8tri, care erau c7t (e c7t a$ro$ia:i (e Dum"e*eu, !n mod firesc pentru fiecare lucru chemau pe umnezeu. )ezi o prime:die. Doamne" 3 i zici ce'a lui Dumnezeu) )ezi un pcat !n tine. Doamne, uite ce-i /n mine, nu m lsa aa" )ezi pe cineva care te supr #i nu te poi !mpca cu el. Doamne, spune ce'a /n inima mea pentru aproapele meu" 83a3m3(3 C+emai-L pe Dumnezeu! Zicem c5 Ii!u! M7"tuitoru& e!te !i"0uru& 8i1locitor ntre Dumnezeu $i om. <"(r5*"e!c !5 !$u" c5 lui umnezeu !i place s mi:loceasc !ntre om #i om. "hemai-L pe umnezeu mi:locitor !ntre tine #i vr:ma#ul tu, !ntre tine #i cei cu care te-ai certat 8i !5 'e*iG Cum !$u"eam c5tre ci"e'a acum c7t5'a 'reme1 Dumnezeu nu e<ist. >u" Dar se preface bine" ; #i tu ca #i cum ai crede #i s vezi cum #i umnezeu se face* ca #i cum exist/ ?i provocm coincidene* dintracelea. <" e!e":5 $ro%it ca !5 *ic1 s !nvm, frailor, s chemm pe umnezeu !n toate !mpre:urrile, s-i cerem sfat lui umnezeu, s mulamim lui umenzeu c'nd ne-a dat ceva ce i-am cerut, s-L !ntrebm pe umnezeu ce !nseamn astaC #i toate nedumeririle noastre. Dnt'i ,Doamne" s fie !n inimile noastre #i dup aceea tot restul. Dac5 'rei !5-& 'e*i $e (u2o'"icu& t5u 8i e!te &a 4FF (e metri (e ti"e, tre uie !5 %aci 4FF (e metri 8i $oate a&tci"e'a &-a 6"25:at !au tre uie !5 iei te&e%o"u& 8i !5 %aci u" "um5r3 Pentru umnezeu A nici atat. acum poi s zici ,Doamne" #i, cum zicea cineva, ai contactat satelitul ,Doamne #i s vezi cum se preface* acest umnezeu c exist. ,mai mu&t AICI. RUGACIUNEA CEA MAI SIMPLA SI DUMNEZEUL NOSTRU MATERN )Ziceam &a 6"ce$ut c5 ru05ciu"i&e "oa!tre %rumoa!e $e care "i &e-a (at Bi!erica1 acati!te, $arac&i!e, toate !&u/ e&e "oa!tre, cu&mea cu&turii "oa!tre # Litur02ia, 6" care "e 6"t7&"im cu <"!u8i Dum"e*eu, <"!u8i 9ri!to! i" %orma Ace&ui Tru$ 8i S7"0e $e care "oi Le-am /ert%it 8i $e care E& "i Le (5, ca !5 "e m7"tuim (e $5catu& (e a-L /ert%i # toate ru05ciu"i&e !u"t 're("ice3 Dar, tot $e $o!t (e )%i&oca&ie+, v-a# propune ru$ciunea cea mai simpl care poate A #i trebuie A s devin starea noastr constant3 C7"( am *i! cu'7"tu& 5!ta, c7"('a 6"tr-o 6"tru"ire cu ti"erii 6" A"0&ia, &a !%7r8it o %emeie m-a 6"tre at1 )*otui, eu cum s m rog? 7u nu tiu cum s m rog")3 ?i mi-a 'e"it r5!$u"!u& 5!ta $e care 'i-& *ic 8i 'ou51 ).ai, spune asta lui Dumnezeu)3 ?i e ru$ciune. -u #tii cum s te ro$i, %pune-& lui umnezeu. Doamne nu tiu cum s m rog" *u spune-mi* ?i pe baza* asta continuai voi. "ontinuai voi. ce v doare, ce nzuine aveiC 4C

,G. U"eori, !$u"e 8i S%7"tu& Pa'e&, Ke!te c7teL o ru05ciu"e 6" care noi nu #tim ce s cerem sau pentru ce s ne ru$m #i uhul Lui umnezeu ne a:ut cu suspinuri ne$raite. Su!$i"uri $e care "oi 6"8i"e "u 8tim (e ce K&e a'emL1 ceva doare" de ceva avem nevoie= ;ctorul nostru #tie ce vrem/ A8a cum mama cu $ru"cu& "ou "5!cut 8tieG M-am uimit (e mu&te ori Kc7"(L ti"ere&e (e '7r!ta mea (e'e"eau mame 8i, cu $ru"cu& 6" ra:e # $ru"cu& $&7"0ea, )* iera+G ?i &a u" mome"t (at mama *ice1 )A" i-e foame" iertai-m+3 P&eac5 8i 2r5"e8te $ru"cu&, 6& a&5$tea*53 Du$5 care, iar )* iara+ $ru"cu&, 8i mama1 )I& (oare ce'a-+ ?i-& 6"toarce $e %a:5, $e (o!, nu-stiu-ce, $a"a &a urma, ii )02ioraia+ !tomacu& # !iG !e $oto&e!te $ru"cu&3 ?i $e (u$5 aia, iar * iera $ru"cu&3 ?i *ice mama1 )A, 'e*i- Face ca$ricii-+ 5" mmic" de unde $tii tu toate astea2 4u n-aud decat un (runc care zbiara! Dar poate c-o intele$ mai mult acum pe mama, ca de c'nd m-am fcut duhovnic am devenit #i eu mam !ntr-un fel. Dar Dum"e*eu (5 i"tui:ie mamei !a i"te&ea0a3 Pru"cu& "u !tie (ecat !a )!5 * iere+ c7"( "u i-e i"e3 Si mama !tie ce tre uie !a %aca3 N-are "e'oie ca $ru"cu& !5 %ac5 u" tratat (e %i&o*o%ie ca !5 8tie cum !5 ac:io"e*e umnezeu care a fcut mama, umnezeu care a inventat* mama, 7l este mai8ama decat orisicine)). %i suspinurile noastre ne$rite, ba #iC nesuspinurile noastre, le aude umnezeu #i le adun !n vistieriile Lui. %i #tie s ne rspund/ )Fi&oca&ia+ e!te1 $ai, s facem aceste suspinuri contiente, s contientizm din ce in ce mai mult,+Cum s m rog2 )u $tiu cum s m rog= # "e ra!$u"(e Pari"te&e Ra%ai& Noica.

NNN Pari"te&e Ar!e"ie Pa$acioc1 5riunde veti fi" oriunde veti avea necaz" rugati-va" nu va descura1ati! Eu personal nu sunt pentru ru$aciunea de tipic. 9ceea are folosul ei aparte, mai ales disciplinar. 0mul nu trebuie s fie tipicar. Tre uie !5 %ie ti$icar ca $roce(eu, 6" ce $ri'e!te (ori"ta (e a !e 6"(u2o'"ici3 -u avem numaidec't nevoie de o ru$ciune de tipic. 9vem nevoie de o prezent continu a inimii, aceast stare continu de dra$oste, de relatie cu umnezeu, asta este esenta ru$ciunii. Pe"tru c5 !i o t5cere a(7"c5 6"!eam"5 o ru05ciu"e a(7"c53 Si o ru05ciu"e a(7"c5 6"!eam"5 o t5cere a(7"c53 Dac5 %aci ru05ciu"ea a!ta care e o &i0atorie, o $oti %ace3 ar dac se face o ru$aciune din aceasta dup tipic, dup ce se termin, omul se consider achitat de obli$atia ru$ciunii din inim si se retra$e fr nimic de la ceea ce ar trebui s-l tin prezent3 0dic sunt mai mult pentru o continu tresrire du+o'niceasc3 De aceea m5 %aceti !5 !$u" c5 orice clip poate sa fie un timp si orice suspinare poate s fie o rugciune) 4H

%uspinarea "u !e %ace a!a1 )>f!), ci o faci lui umnezeu, ca plec'nd din ad'nc spre El. A!a "i !e 'a ar5ta3 "ci El nu se arat unei minti ascutite3 ))u tot cel ce zice +Doamne" Doamne va intra n m(rtia 8ea!+ "i numai cel care are inima curat, cel care are inima spre El, continuu. Deci, o viat continu de prezent duhovniceasc !nseamn un om mai !nduhovnicit. Pe"tru c5 dac te rogi, esti mereu prezent3 (u$ciunea s zicem A tipical poti lesne s o termini !ntr-o :umtate de ceas, un ceas, dar pe urm, @e(eti, nu trebuie renuntat la ele, dar s nu fie sin$ura treab duhovniceasc, sin$ura ru$ciune. Dac5 ai citit u" Parac&i! e %oarte i"e, !au ceea ce mai ai (e citit3 Dar ceea ce, (e %a$t, tre uie a(u! &a cu"o!ti"t5, $e"tru a !e 6"te&e0e, $e"tru c5 &ucru& 5!ta e mai $uti" (i!cutat, e prezenta inimii continu) Si te ro0i3 Pe"tru c5 !e ru0au !%i"tii !i !t5teau 6" 0e"u"c2i $7"5 !e %5cea (imi"eat5 !i a$5rea !oare&e3 Si &a r5!5rit tot 6" 0e"u"c2i erau3 A!ta "u 6"!eam"5 c5 "oi, "e%ii"( ca ei, "u tre uie !5 "e ru05m3 Dar era o !tare (e co"ti"u5 $re*e"t53 - .rinte, rugciunea ne/ncetat poate fi trit de oricine? - &ntr-o msur oarecare toat lumea poate3 Pe"tru c5 6"tre area 6" !i"e (e!$re ru05ciu"e !au (i!cutia (e!$re ru05ciu"e e!te "ea'e"it5, $e"tru c5 !e ratio"a&i*ea*5 &ucruri&e3 0ricine vrea s dob'ndeasc ru$ciunea, s tac si s zic. 0 ru$ciune ad'nc e o tcere ad'nc. %e constat o limpezire imediat, o scpare de ispite, cci se cere a:utorul %tp'nului cerului si al pm'ntului. Trebuie s se obisnuiasc lumea cu $'ndul c umnezeu $uverneaz si face orice pentru om. )?r de 8ine nu (uteti face nimic)3 Mai mu&t1 ))u se misc fir de (r fr voia 8ea3+ @5 (ati !eama c7t (e mu&t "e a$5r53 Tineti-v de Eiseric, dra$ii mei/ Si $uteti !5 *iceti ru05ciu"ea acea!ta a mi"tii (i" i"ima3 Este puterea numelui aceea care ne a:ut at't de mult. ?riunde 'eti fi, oriunde 'eti a'ea necaz, rugati-', nu ' descura%ati) #ubiti mult" $ristos ' porunceste" - Cum ii (oti arata omului de azi drumul rugaciunii" necesitatea ei2 - Pr. 9rsenie Papacioc. Dra0u& meu, ca e!ti !tu(e"t, te i"tre !i eu1 ce asteptati dumneavoastra, studentii, de la catedra, %a vi se explice ce este ru$aciunea, Este un contact personal, pornit din inima, din constiinta noastra crestina catre umnezeu. Norma& ca !u"t ru0aciu"i (e ti$ic, (ar !u"t !i ru0aciu"i $er!o"a&e; cum !$u"eam i"ai"te, u" !u!$i" $oate %i o ru0aciu"e3 C2iar (aca !er'iciu&, ocu$atii&e, tim$u& "u $ermit ru0aciu"i (e ti$ic, c2iar (aca "u a$uci !a &e %aci, "u-i atat (e 0ra', (ar cu o co"(itie1 !a ai o !tare (e $re*e"ta co"ti"ua a &ui Dum"e*eu i" co"!tii"ta ta3 9sta este important. 4I

$andul la umnezeu, constientizarea prezentei Lui A asta este o ru$aciune la indemana fiecaruia, indiferent cat de ocupat ar fi. %i$ur ca ru$aciunile de tipic sunt foarte importante. Orici"e $oate !i tre uie !a !e roa0e, !$u"a"(1 )Doamne" *isuse 3ristoase" miluieste-ma (e mine" (acatosul!) Ga"(u& omu&ui tre uie !a %ie mereu &a Dum"e*eu3 "hiar nu ne $andim ca umnezeu ne va cere socoteala pentru tot ce ne-a dat, Frumu!ete, i"te&e$ciu"e, $utere ,(e mu&te ori (i"co&o (e cea a i"0eri&or, (aca ti"em co"t ca &umi"a i"0eri&or e!te mai (i%u*a (ecat )c2i$u& !i a!ema"area+ care i& im raca $e om., toate aceste bo$atii nemaipomenite umnezeu le-a varsat peste om si, chiar daca esti pacatos, chipul ramane la tine. Pri'i"( ace!te %rumu!eti, ace!te im$o(o iri, ace!t c2i$, "u $utem !a "u "e 0a"(im &a E&3 Tocmai ace!t 0a"(, a!a cum i*'ora!te e&, e!te o ru0aciu"e3 E!te %oarte im$orta"t !i tre uie actua&i*at ca )fara Dumnezeu nu se (oate face nimic3 Daca )fir de (ar nu se misca fara voia /ui), (ar &umea i"trea0a? e aceea, e o mare $reseala sa nu ne $andim la umnezeu. "um sa ne $andim, &ntr-o forma cat mai directa. Doamne iarta-ma", Doamne-a%uta". Tot asa te $andesti, de exemplu, la sotia ta, la iubita ta, te $andesti sau, mai bine zis, ti-e $andul, inima tot timpul la ea, la iubirea ei. "a o icoana ce-o porti in suflet, $andindu-te la ea intr-o forma simpla. &n acest fel tii mereu le$atura cu cel iubit3 Deci, ace&a!i &ucru e!te !i ru0aciu"ea1 u" co"tact $erma"e"t a& i"imii ta&e cu Dum"e*eu3 Poti !a %aci ru0aciu"i i"0e"u"c2iate, ru0aciu"i (e ti$ic !au G $oti !a "u &e %aci3 ar nu trebuie sa inceteze sub nici o forma acest contact, aceasta relatie cu umnezeu, intro forma personala si directa. Dar !i aici, i" $rimu& ra"(, trebuie evitate acele aparente care te pacalesc pe tine insuti, crezand ca faci bine ceea ce faci. S%i"tii $o'e!te!c ca, o(ata, a 'e"it (ia'o&u& &a u!a u"ui ca&u0ar3 Im$i"0ea (ia'o&u& !a i"tre, im$i"0ea !i ca&u0aru& (i"au"tru, !a "u-& &a!e !i !e ru0a i" tim$u& a!ta1 )Doamne *isuse a1uta-ma" miluieste-ma!+ Dar (ia'o&u& i& im$i"0ea mai tare !i tot mai tare, mai !a-& iruie, ca"(, (e teama, a !tri0at ca&u0aru& cat a $utut (e tare )Doamne" iarta-ma si a1uta-ma!+ !i ime(iat a (i!$arut (ia'o&u& !i, &a"0a e&, a a$arut Ma"tuitoru&3 De ce n-ai 'enit pana acum?* l-a intrebat calu$arul. 0m 'enit cand 8-ai c+emat cu ade'arat.* Deci, ru$aciunea si $andul la umnezeu, daca nu pleaca din inima, sunt spoiala3 Cati (i"tre "oi "u $atim, a!eme"ea ca&u0aru&ui, &a u!a !u%&etu&ui "o!tru) Cica ne rugam, cica ne impotri'im pacatului, dar numai coplesiti, in momente de mare cumpana, ne gandim cu ade'arat la Dumnezeu)

4D

Tra"!crierea $rimei $arti # (i!cur!u& Pari"te&ui Za2aria, citit (e Maica Mariam1 %in$urul lucru pentru care omul merita sa traiasca si care da sens vietii lui este iubirea. De!i0ur, iu irea ome"ea!ca o i!"uita !e (eo!e! e!te i"trutotu& (e iu irea (um"e*eia!ca !i "u are ace&ea!i i"!u!iri3 Ea "u e!te (ecat o um ra $a&i(a a iu irii (um"e*eie!ti3 Atu"ci ca"( iu irea !e e=$rima &a "i'e& tru$e!c, ea "u e!te (e&oc iu ire, ci (oar o mi!care a $atimii (i" "oi i"!$re o a&ta $er!oa"a3 "ata vreme iubirea aceasta este starnita de patima desfatarii trupesti si a e$oismului, ea ucide sufletul si il face pe om neputincios in relatia sa cu umnezeu si, prin urmare, si cu semenii sai3 Si iara!i, cand in mintea si in sufletul nostru ne formam o ima$ine idealizata a iubirii, deoarece ea continua sa aiba ca temelie omul cel slab si patimas, cadem intr-o si mai mare inselare, care ne pustieste duhul si ne raneste sufletul, incat cu $reu aflam vindecare. &n :urul nostru nu vedem decat tra$edii si le$aturi dezastruoase, insa $andim ca noi o vom scoate la capat mai bine. in pacate nu ne dam seama de dimensiunile caderii si neputintei noastre. 9steptam de la semenii nostrii, luptati de aceleasi patimi ca si noi, o iubire desavarsita si puternica, lucru pe care noi insine nu suntem in stare sa-l oferim celorlalti, caci toti sutem prinsi in stramtoarea pacatului si apasati de povara lui3 I"!e&area "oa!tra co"!ta i" aceea ca a!te$tam ca cei (i" /uru& "o!tru, care !u"t !i ei %a$turi "e$uti"cioa!e !i ca*ute, !a !ati!%aca "e'oia "oa!tra i""a!cuta (e iu ire, "e'oie $e care "umai Dum"e*eu $oate !a o im$&i"ea!ca cu a(e'arat3 E!te inselare sa asteptam de la oameni ceea ce numai umnezeu poate sa ne dea3 E& e!te Ce& ce a !a(it i"&au"tru& "o!tru !etea (e iu ire !i "umai E& $oate !a o $oto&ea!ca3 Prin iubire &l vom cunoaste si prin iubire ne vom asemana Lui. "and sufla vanturile ispitelor lumii acesteia, chair si relatiile ideale, care par neinchipuit de frumoase si trainice, se destrama si in urma nu raman decat ruine, care "ema"0aiati !e ta"0uie, "ei"te&e0a"( cum (e !-a i"tam$&at acea!ta3 I"!a chiar si iubirea omeneasca, asa slaba cum este ea, pastreaza ceva din caracterul :ertfelnic al iubirii dumnezeiesti. Ea !e (aruie!te $e !i"e $a"a &a ca$at, traie!te 4J

i"&au"tru& %ii"tei iu ite, i" /uru& careia i!i c&a(e!te i"trea0a %ericire, i"trea0a 'iata3 &nsa cand omul o tradeaza, atunci iubirea aceasta omeneasca se naruie si se pustieste. Nimic "u mai rama"e (i" !imtami"te&e %rumoa!e !i $uter"ice (e mai-"ai"te, iar rana este atat de adanca incat intrea$a fiinta a omului se z$uduie din temelii si se sfarama in bucati. @iata "u mai are !e"!3 Si (e cate ori oame"ii, (e*"a(a/(ui"( (e 'iata &or !i i"cerca"( !a !ca$e (e (urere, "u cauta re%u0iu& i" !i"uci(ere? "and dra$ostea noastra omeneasca s-a prefacut in ruina si suntem cu totul zdrobiti, atunci se deschid inaintea noastra doua cai posibile. ;ie sa ne intoarcem cu aceasta durere catre umnezeu, ca umnezeu sa intre in viata noastra si sa lucreze innoirea noastra, fie sa ramanem in inselarea nascocirilor noastre omenesti, trecand de la o tra$edie si o pustiire a sufletului la alta, "a(a/(ui"( ca &a u" mome"t (at 'om a%&a $erec2ea i(ea&a3 %i drama aceasta va continua pana in clipa in care vom intele$e ca sin$uri nu putem razbi. &n relatiile dintre noi avem nevoie de a treia .ersoana) A!a cum $reotii i" tim$u& S%i"tei Litur02ii, atu"ci ca"( i!i (au !arutarea $acii i!i !$u"1 )$ristos in mi%locul nostru"), &a %e& tre uie !a %ie !i i" 'iata "oa!tra3 &n le$atura noastra de iubire, umnezeu nu este intrusul, ci "el ce o curateste si o desavrseste. El este "el ce o apara si in marea si vesnica Lui iubire o intareste si o insufla. Tocmai de aceea cautam adapost in Eiserica, unde harul lui umnezeu in Taina "ununiei, va sfinti le$atura cuplului, a!a i"cat ar atu& !i %emeia !a !e com$&ete*e u"u& $e a&tu& cu (aruri&e &or !i !a im(reuna-lucreze &a (e!a'ar!irea &or, care !e 'a 'a(i, "u "umai i" &e0atura &or (e iu ire (i" acea!ta 'iata, ci !i i" Im$aratia ce 'a !a 'ie3 omnul a zis. (ara 8ine nu puteti face nimic. Daca 'om %i i"cre(i"tati ca a cauta o le$atura ideala si desa'arsita cu un om este o mare ama$ire, atu"ci 'om i"te&e0e ca dorul nostru cel adanc si tainic dupa o iubire poate sa-si afle implinirea numai in umnezeu, Facatoru&, Pro"iatoru& !i Ma"tuitoru& "o!tru3 @a i"ce$e atu"ci, i"tre "oi !i Dum"e*eu o a'e"tura "e!%ar!it (e creatoare !i (atatoare (e 'iata3 "u cat se va intari mai mult le$atura dra$ostei noastre cu umnezeu, cu atat va deveni mai curata si mai puternica si oricare dintre le$aturile noastre cu semenii nostrii. ra$ostea noastra va fi atunci una sanatoasa si ancorata in perspectiva sin$urei iubiri adevarate care este insusi @ristos. Numai atu"ci 'a a'ea ea 'a&oare, $e"tru ca 'a %i libera, a(ica fara de (acat. Pre*e"ta (atimii tru(esti tu& ura mi"tea !i im$ie(ica !$orirea (u2o'"icea!ca a omu&ui !i (o a"(irea iu irii (um"e*eie!ti3 Toata iubirea traita in afara lui umnezeu este ontolo$ic autodistru$atoare. Daca &e0atura "oa!tra 'ertica&a cu Dum"e*eu e!te a(e'arata !i $uter"ica atu"ci orice a&ta &e0atura ori*o"ta&a 'a %i aute"tica !i $uter"ica3 Trebuie sa fim $ata de lupta si de :ertfa, pentru reusita le$aturii noastre cu umnezeu si cu aproapele3 Daca i"te&0em ca i" !tarea "oa!tra (e acum "u $utem !a "e im$&i"im (ori"ta (e iu ire, atu"ci, cel putin, sa avem mai multa smerenie si discernamant in asteptarile noastre le$ate de iubirea omeneasca. Cu"o!ca"( !aracia !i "imic"icia omu&ui, (ar !i maretia iu irii ce&ei $&i"e (e mi&o!ti'ire a &ui Dum"e*eu vom 4M

dobandi un du+ de compatimire si iertare, ne vom curati de iubirea de sine, si ne vom apropia de ceilalti cinstindu-i si respectandu-le libertatea , ii 'om $rimi $e cei&a&ti a!a cum !u"t, %ara a i"cerca !a-i %acem (e!a'ar!iti $otri'it i"c2i$uririi "oa!tre, !i "u &e 'om im$u"e ceri"te&e "oa!tre, "ici "u 'om cauta !a-i (omi"am3 Ca"( i* utim !a "e a$ro$iem (e Dum"e*eu, atu"ci a%&am tama(uire 'ietii "oa!tre *(ro ite3 &nima se usureaza de povara trecutului si indrazneste iara sa-l iubeasca pe umnezeu si pe aproapele lui. -u ne mai este teama sa ne expunem, si nu mai ridicam in :urul nostru ziduri de aparare, caci nu ne mai punem nade:dea in oameni, ci in "el ce invie si mortii. I"!a (aca (i" 'iata "oa!tra &i$!e!te a(e'arata iu ire care e!te i"!u%&ata (e &e0atura "oa!tra cu Dum"e*eu, atu"ci 'om ca(ea i"tr-u"a (i" ce&e (oua i!$ite i"ecu"o!cute3 aca sufleteste suntem mai puternici, atunci vom cauta sa ne dominam partenerul si sa ne folosim de el, iar daca suntem mai slabi din fire, vom deveni 'ictima a ambitiei celuilalt) &n asemenea conditii relatia noastra este una nefericita si lipsita de har, o adevarata robie. Ca"( I& cu"oa!tem $e Dum"e*eu, !i i" &e0atura "oa!tra cu E&, $atru"(em i" taina persoanei, a i$o!ta!u&ui ome"e!c, *i(it (u$a c2i$u& !i a!ema"area &ui Dum"e*eu, atunci vom fi in stare sa ne apropiem de fiecare persoana cu sfiala, respect, si dra$oste smerita, intele$and ca fiecare suflet omenesc este de mare pret inaintea lui umnezeu. &ncetul cu incetul invatam de asemenea, sa-l iubim pe celalalt dezinteresat, cu credinciosie si neconditionat. I" %e&u& ace!ta "e $a!tram !i &i ertatea (e a rama"e uce"ici ai crucii &ui 9ri!to!, care e!te ce& mai mi"u"at !i mai (e %o&o! &ucru3 &n aceasta le$atura punandu-L pe @ristos pe primul loc, ca Celalalt prin excelenta, ne vom afla adevarata identitate, $e"tru ca im$reu"a cu E& $utem !a "e $ier(em 'iata !i !a o a%&am iara!i i" (e!a'ar!ita !i0ura"ta3 De a(e'aru& ce&or !$u!e mai (e'reme !u"tem i"cre(i"tati $ri" (e!co$erire (um"e*eia!ca3 &n cap. 32 al ;acerii este descrisa nemaipomenita si minunata lupta a lui &acov cu umnezeu. Ni !e !$u"e ca &acov, la indemnul mamei sale, a furat de la tatal sau &saac, binecuvantarea celui dintai nascut care i se cuvenea lui &sav3 De!i i" c&i$a aceea Re ecca "u %acea (ecat !a im$&i"ea!ca 'oia &ui Dum"e*eu, $recum e!te !cri!1 )-e *acov l-am iubit" iar (e *sav l-am urat), totusi &acov a trebuit sa ia calea sur$hiunului ca sa scape de mania uci$atore de frate a lui &sav3 Iaco' a %u0it i" $u!tie !i a !u%erit aco&o tim$ (e mu&ti a"i, tru(i"( (i" 0reu i" ca!a !ocru&ui !au, La a"3 Dar Dum"e*eu era cu e& !i-& i"ecu'a"ta i" toate cate %aceau3 I"!a cu trecerea a"i&or a a/u"! &a ca$atu& $uteri&or3 Atu"ci Dum"e*eu i-a $oru"cit !a !e i"toarca &a ca!a tata&ui !au3 Iaco' !-a a%&at atu"ci i"tr-u" mare im$a!1 !a rama"a i" $u!tie, !- ar %i i!to'it cu totu&; !a !e i"toarca aca!a, ii era teama (e %rate&e !au I!a', care 'oia !a-& uci(a3 9tunci &acov insin$uranduse, a stat in ru$aciune inaintea omnului toata noaptea. La revarsatul zorilor a simtit ca se lupta cu cineva puternic, si si-a intetit ru$aciunea zicand. >u te 'oi lasa sa pleci, pana nu ma 'ei binecu'anta. Si Dum"e*eu i-a 'or it &ui Iaco !i i-a *i!. .entru ca ai fost tare cu Dumnezeu, si cu oamenii puternic 'ei fi. I" *iua urmatoare, Iaco' $urta"( $ecetea i"ecu'a"tarii &ui Dum"e*eu, a $&ecat !a-& i"ta&"ea!ca $e &sav. 9cesta, in loc sa-l ucida, l-a imbratisat cazand pe $rumazul lui, l-a sarutat si a plans, si au fost iarasi ca fratii3 Bi"ecu'a"tarea &ui Dum"e*eu a!u$ra &ui Iaco' a %o!t atat (e AF

$uter"ca, i"cat, atu"ci ca"( a 'a*ut c2i$u& !a& atic a& %rate&ui !au I!aa', a %o!t (e $arca ar %i 'a*ut c2i$u& &ui Dum"e*eu3 Pri" urmare, "e (am !eama, ca daca in le$atura noastra cu umnezeu vom afla o apropiere de El mai presus de fire, atunci toate le$aturile noastre cu oamenii vor fi adumbrite de binecuvantarea dumnezeiasca. Atu"ci ca"( urmam &ui 9ri!to!, !i"0ura "oa!tra 0ri/a e!te !a-I %im i"e $&acuti, !i i" toate ce&e ce %acem !a-I a(ucem mu&tumire3 I"!a mai intai sa stabilim o le$atura autentica cu El, cultivand in noi smerenia 'amesului si pocainta nestramutata a fiului risipitor. Dume"*eu a!t%e& &-a *i(it $e om i"cat i" &e0atura !a u"ica !i $er!o"a&a cu Zi(itoru& &ui, omu& !a-!i a%&e im$&i"rea !i (e!a'ar!irea3 A!t%e& scopul si menirea cea mai inalta a vietii noastre consta in a intemaia o relatie puternica cu @ristos, si a avea un neincetat dialo$ cu El3 9tunci toate le$aturile cu semenii nostri isi vor tra$e puterea din le$atura noastra cu umnezeu si vom incepe sa le vedem pe toate, fiecare element al lumii zidite, in lumina acestei le$aturi3 Iar (aca !i"0ura "oa!tra 0ri/a 'a %i !a i" u"atatim &e0atura "oa!tra cu E&, atunci in launtrul nostru se va naste o adanca pocainta. %i cu cat crestem mai mult in @ristos, cu atat mai limpede se va vadi saracia noastra duhovniceasca, iar insuflarea noastra nu va inceta sa se reinnoiasca. Nu "e 'om teme (e "imic, $e"tru ca "imic "u "e mai $oate (e!$arti (e (ra0o!tea Lui3 Fire!te, viata vesnica nu este altceva decat le$atura pe care am stabilit-o cu >antuitorul nostru inca din aceasta viata, le$atura care va continua si in )eacul ce va sa vie3 @om %i /u(ecati $otri'it (ra0o!tei "oa!tre, $otri'it %iecarui cu'a"t ro!tit (e 9ri!to! !i cu$ri"! i" E'a"02e&ie3 I"tocmai cum 9ri!to! &-a i"tre at $e Petru, (u$a I"'iere1 8a iubesti tu pe 8ine?, la fel ne va intreba si pe noi in )eacul )iitor. &ar tu, 8a iubesti tu pe 8ine?, !i "oi 'om ra!$u"(e &a ra"(u& "o!tru1 )Da" Doamne" ,u stii ca ,e iubesc!)3 Dar 2otararea !i i"(ra*"ea&a cu care 'om ra!$u"(e, 'or (e$i"(e i"trutotu& (e $ro%u"*imea &e0aturii "oa!tre cu Per!oa"a &ui 9ri!to!3 9titudinea pe care o adoptam in viat a aceasta va continua si dincolo de mormant, %a$t care !e 'a(e!te i" S%a"ta E'a"02e&ie, i" $erico$a (e!$re /u(ecata (re$ti&or3 Doamne, cand am facut 're-un bine pe acest pamant? *ie se cu'ine sla'a, noua rusinea fetei)3 Ace!ta e!te 0a"(u& !merit, $e care i& ro!te!c (re$tii i"ai"tea &ui Dum"e*eu, 0a"( 2ra"it (e $ocai"ta3 %i noua ne va fi de folos sa invatam inca de pe acum aceasta atitudine smerita, pentru a ne invrednici de viata vesnica cu omnul. Trufia si indreptatirea de sine nu-si au locul in omnul. &nsa din pacate ele ne pot insoti in vesnicie, osandindu-ne la vesnica despartie de umnezeu 3 Pentru noi (aiul este @ristos3 S%a"tu& Si&ua" a(e'ere!te1 daca toti oameni s-ar pocai, si ar pazi poruncile lui Dumnezeu, atunci 9aiul ar fi pe pamant, caci #mparatia lui Dumnezeu este inlauntrul nostru) #mparatia lui Dumnezeu este Du+ul @fant, iar Du+ul @fant, si in cer si pe pamant, 0celasi este.

A4

(aiul incepe aici pe pamant prin dra$ostea de umnezeu si de aproapele. I" acea!ta !e cu$ri"(e toata o0atia 'ietii 'e!"ice, caci omu& a %o!t *i(it ca !a-L marea!ca $e Dum"e*eu, (a"(u-i $ururea !&a'a3 Iar Dom"u& !e ucura !a i"toarca acea!ta !&a'a c2i$u&ui Sau, omu&ui, care &a ra"(u& &ui a(uce !i mai mu&te &au(a Zi(itoru&ui !au3 9stfel patrundem in nesfarsita miscare circulara a dra$ostei si a slavosloviei. "resterea in umnezeu este adevarata implinire a omului, care a fost chemat la asemanarea cu umnezeu insusi. NNN

Sectiu"ea (e i"tre ari ,EQTRASE. - Pot mire"ii &ucra ru0aciu"ea i"imii? Daca (a, i" ce co"(itii? - (u$aciunea inimii este un dar al lui umnezeu, e o lucrare a harului. a, desi$ur, si mirenii pot dobandi ru$aciunea inimii, insa e mai $reu, $e"tru ca co"(itii&e &or (e 'ietuire !u"t mai com$&icate, (ar i"ta&"im i" i!toria Bi!ericii mu&te a!eme"ea ca*uri3 Daca "e e=er!am co"!tii"ta i" &umi"a E'a"02e&iei !i traim i" !a"u& Bi!ericii, !i0ur ca $utem (o a"(i ace!t &ucru3 Nu ma $ot a ti"e !a "u 'a !$u" u" ca*1 am cu"o!cut o doamna din 9merica, care era ortodoxa, care avea treisprezece copii, si care avea ru$aciunea inimii. Si (e!tui oame"i mi-au %o!t (at !a i"ta&"e!c, $e $arcur!u& !&u/irii me&e, care au a'ut ace!t (ar (e!i &ocuiau i" &ume3 ar oamenii acestia isi randuiau viata in asa fel incat lucrurile de prima importanta sa ocupe primul loc. Cu"o!c (e a!eme"ea episcopi care au darul acestei ru$aciuni, in ciuda faptului ca toata ziua se lupta cu tot felul de probleme. Dum"e*eu e!te a(e'arat !i cre(i"cio! i" toate co"(itii&e !i cu'i"te&e E'a"02e&iei rama" a(e'aru& (e "e!tramutat3 - Cum ne (utem elibera de (atimile tru(eti2 - Patima trupeasca este asemenea unui foc, si are ca aliat firea noastra cea cazuta. ar, exist un foc mai puternic care poate sa o stin$a cu totul. %i aceasta este m!ng!ierea pe care o primim de la Dumnezeu atunci c!nd ne pocim . Daca "e !tra(uim !a $a!tram i" "oi acea!ta ma"0aiere $rimita (e &a Dum"e*eu, 'om reu!i !a traim o 'iata re&ati' %ara $acat3 Dum"e*eu& "o!tru e!te *atal 8ilosti'irii si Dumnezeul a toata mangaierea) El se apropie, si intra in le$atura cu noi, atunci cand avem o inima infranta si smerita. 9tunci cand avem inima infranta suntem mai puternici decat toate patimile si decat toate atacurile vrasmasilor. Pari"tii "o!trii ai $u!tiei, (i" E0i$t, i" 'eacu& a& I@-&ea, o i!"uiau !a !$u"a ca du+ul pocaintei este asemenea unui cerc de flacari care-l incon%oara pe crestin si nu-i lasa pe 'ra%masi sa se apropie3 Iar S%a"tu&

AA

Simeo" Nou& Teo&o0 !$u"e ca o inima infranta pune pe fuga co+orte de draci3 #nima infranta si du+ul umilit, Dumnezeu nu le 'a urgisi. - Cum se (oate lu(ta un om cu Dumnezeu" in sensul cel bun2 Ce este aceasta lu(ta2 - -u orisicine este in stare sa se lupte dupa le$e cu umnezeu. aca suntem stapaniti de patimi, si mai cu seama de patima slavei desarte, ne este cu neputinta sa ducem aceasta lupta precum a dus-o &acov. Eu cre( ca oame"ii care !e &u$ta (u$a &e0e cu Dum"e*eu, !u"t oamenii pe care Dumnezeu i-a c+emat sa faca acest lucru3 Toti S%i"tii, $a"a &a u" a"ume $u"ct, trec $ri" acea!ta &u$ta3 Si ei "u !e &u$ta cu Dum"e*eu $e"tru moti'e e0oi!te, ci se lupta ca sa intelea$a mai deplin, mai adanc, :udecatile lui umnezeu # $recum a %acut Io' - sau ca sa dobandeasca mantuire tuturor. Si ace!ta o 'e(em i" $er!oa"a &ui Moi!e, i" $er!oa"a S%a"tu&ui A$o!to& Pa'e&, !i a$roa$e i" toti !%i"tii3 Dum"e*eu ii im$i"0e $e oame"i !a !e &u$te cu ei, ca sa-i faca partasi in marea lucrare de mantuire a omenirii. Deci, 'or im (e!$re &u$ta cu Dum"e*eu, ca i" ca*u& &ui Iaco', ca"( ace!ti oame"i !u"t %ara (e $atima i" ceea ce %ac3 Si 'e(em i" i!toria Bi!ericii ca toti ace!ti !%i"ti, $recum Moi!e, S%a"tu& A$o!to& Pa'e&, atunci cand s-au luptat cu umnezeu, s-au bucurat in clipa in care au fost biruiti de El. "eea ce arata ca in lupta lor, principiul calauzitor era smerenia, si smerenia nu e dezlipita de har. Si 'e(em a!ta, i" ca*u& &ui Iaco', care, i" *iua i" care !-a (u! !a-& i"ta&"ea!ca $e I!a' a %acut D meta"ii i"ai"te !a a/u"0a &a &ocu& ace&a3 %i exista adanca smerenie in timpul luptei si de negrait smerenie, dupa ce au fost biruiti de umnezeu. Si ace!tia !u"t oame"i care !-au (aruit cu totu& &ui Dum"e*eu, !-au /erti%it cu totu& $e !i"e, !i cum 'e(m &a Io', !$u"eau1 )?ie numele Domnului binecuvantat)3 %i noi, in neputinta noastra, cand suntem pusi la incercare, trebuie sa existe in noi o constanta care sa ramana neclintita inaintea lui umnezeu, si aceasta se exprima prin cuvintele prorocului aniel. *ie toata sla'a si dreptatea, iar noua rusinea fetei, si atunci cu si$uranta, vom trece prin aceasta incercare, dobandind un casti$ duhovnicesc. - C#nd iubeti (e cineva" s i-o s(ui direct" ori s-l lai s neleag el din fa(te2 - >u putem iubi cu ade'rat fr smerenie, pentru c smerindu-ne !i facem loc celuilalt !n inima noastr3 0mul mandru e plin de sine si nu mai da loc celuilalt, si @ristos ne-a invatat o dra$oste smerita prin desertarea de sine3 A'em ca e=em$&u $e Maica Dom"u&ui, care a i"e$&acut &ui Dum"e*eu tocmai $ri" acea!ta (e!a'ar!ita (e!ertare (e !i"e, 6"c7t <"!ui Dum"e*eu a $utut !a-!i 0a!ea!ca &oc i" ea3 -u putem iubi cu adevarat daca nu am invatat adevarata smerenie3 Pe"tru ca daca suntem smeriti, atunci ne punem intotdeauna pe locul doi si il lasam pe Celalalt sa fie intai. %i "el dintai Celalalt este omnul &nsusi, dar si aproapele nostru, cel cu care suntem in le$atura directa. - Cum ne (utem randui viata intr-un mod (lacut lui Dumnezeu" daca suntem nevoiti sa traim intre oameni care ne invidiaza si sunt sus(iciosi2 Cum te (oti mantui" cand toti" a(roa(e" cei cu care intri in legatura a1ung sa te urasca" c!iar daca vor sa nu se vada acest sentiment?

AE

- I"tr-a(e'ar, e 0reu !a "e 0a!im ma"tuirea ca"( !u"tem i"co"/urati (e oame"i cu a!t%e& (e (u2uri3 Dar, ca sa biruim in aceste situatii, avem nevoie de o foarte adanca smerenie, ca sa atra$em prin aceasta harul lui umnezeu. %i umnezeu &nsusi va imparti cu noi biruinta %a. A!ta atata 'reme cat ti"em o !i"0ura ra"(uia&a i" 'iata "oa!tra3 Ra"(uia&a $e care "e-o i"'ata *i&"ic ru0aciu"i&e Bi!ericii3 Ne $utem im$&i"i ace!t !co$ $ri" ru0aciu"ea Bi!ericii1 #n'redniceste-ne Doamne in seara aceastaA in ziua aceastaA in noaptea aceasta, fara de pacat sa ne pazim noi3 %i totul depinde de masura credintei noastre, atat timp cat nu pacatuim. ;iindca nu trebuie sa ne fie frica de cei care pot ucide trupul, dar nu pot sa faca nimic sufletului* precum zice omnul. Dar, %iecare tre uie !a-!i 0a!ea!ca ca&ea i" acea!ta $ri'i"ta $otri'it ma!urii cre(i"tei !a&e, tot(eau"a i"cerca"( !a %u0im (e $acat3 - De obicei iubirea e asimilata sentimentelor si e traita la nivel (si!ologic. 5are care este adevaratul continut al iubirii2 - Su"t trei "i'e&e1 nivelul tru(esc" nivelul (si!ologic !i nivelul du!ovnicesc3 Si daca iubirea noastra are binecuvantarea Eisericii ar trebui traita mai intai la nivel duhovnicesc; !i (e!i0ur, ce&e&a&te (oua "i'e&uri i!i au &ocu& &or3 "and doi tineri incep o relatie, daca mai intai stabilesc aceasta relatie la ni'el du+o'nicesc, in ru$aciune, si se apropie in curatie sa primeasca binecuvantarea Eisericii, aceasta binecuvantarea a Eisericii este ca un capital pe care ei isi vor construi intrea$a viata mai departe3 Trebuie sa inceapa prin a invata sa se iubeasca unul pe altul du+o'niceste, $e"tru ca oricum, ca"( 'or (e'e"i atra"i "i'e&u& tru$e!c !e termi"a, !i "u tre uie !a-!i $etreaca 'iata (oar la nivel tru(esc3 I" A"0&ia am 'a*ut, "u i-am $o'atuit "ea$arat i" a!ta, (ar multi dintre ei cand incep sa aibe o relatie intre ei mai serioasa, incep amandoi o spovedanie $enerala si inainteaza amndoi impreuna prin ru$aciune catre casatorie. "u ru$aciune si in curatie. &ar rezultatele, potrivit a ceea ce stiu eu din spovedanie, sunt incredibile, sunt minunate. De e=em$&u, o %ata (i" acea!ta cate0orie a 'e"it &a mi"e !i mi-a !$u!1 )in timpul *ainei Cununiei in &iserica, nu mai simteam pamantul sub picioare. 9tat ea, cat si sotul ei, au primit un asemenea har, incat nici nu-l puteau sa-l exprime. %i acelasi har pe care noi preotii il primim si-l traim la hirotonie, iar calu$arii la tunderea in monahism, acelasi har se daruieste in Taina "ununiei, si e pacat sa pierdem o asemenea comoara3 Mai cu"o!c u" ca* i" care u" tata i!i a(ucea &a i!erica, i" ace&a!i tim$, am e&e %iice $e"tru cu"u"ie, $e"tru ca ama"(oua !e ca!atoreau cu (oi aieti atu"ci, !i toata a(u"area $re*e"ta aco&o era i" &acrimi (e ucurie # "u (e (urere, (e ucurie # !i cre( ca "u erau &acrimi (i" moti'e $!i2o&o0ice3 Eu cred ca oamenii au simtit ca miresele alea erau la fel de curate ca hainele pe care le purtau atunci cand au intrat in Eiserica. %i sunt multe asemenea exemple. - Care este relatia intre smerenie si demnitatea umana2 5rice umilinta din (artea semenilor trebuie acce(tata ca smerenie" c!air daca ne incalca demnitatea2 - Smere"ia e!te u" atri ut a& iu irii (um"e*eie!ti, $recum !$u"ea $ari"te&e "o!tru KSo%ro"ieL, a(ormit i" Dom"u&, !i cel care are smerenia cea adevarata, se masoara nu cu cei din :urul lui, oameni asemenea lui, ci cu Persoana lui @ristos &nsusi3 De aceea AC

!i toti $rorocii !i a$o!to&ii, "u %o&o!eau (ecat e=$re!ii ca ace!tea1 )nu sunt decat tarana a (amantului), )vai" ticalosul de mine!)3 >asura cu care se masoara ei, nu este o masura omeneasca, este o masura dumnezeiesc-omenasca. Ei nu se compara cu ceilalti muritori asemenea lor, ci cu pilda pe care umnezeul intrupat ne-a dat-o. Si a!ta e!te a(e'arata !mere"ie3 Dem"itatea e!te atu"ci ca"( "e $u"em toata i"cre(erea i" "oi i"!i"e, i"a&tam u" *i( im$re/uru& "o!tru !i !u"tem i"temeiati $e !i"e3 aca suntem smeriti cu adevarat, atunci dobandim o demnitate mai buna, si atunci vor vedea si ceilalti in inimile lor. aca avem smerenia cea adevarata nu ne e frica de nicio ocara si de nicio insulta care ne vine de la ceilalti. S%a"tu& Ioa" Scararu& "e !$u"e ca (aca 'rem !a "e ma!uram $ro0re!u& i" 'iata (u2o'"icea!ca, tre uie !a 'e(em care ne este reactia atunci cand suntem insultati, sau cand suntem smeriti de catre ceilalti. aca reactionam indreptatindu-ne pe noi insine, el spune ca ne uram sufletul nostru. Daca "e co"!tra"0em !a "u re$&icam, am $u! (e/a $icioru& $e $rima tra$ta a urcu!u&ui (u2o'"ice!c3 Daca "e ru0am $e"tru ce& care "e-a ra"it, am $u! $icioru& $e cea (e-a (oua trea$ta3 Daca !imtim (urere $e"tru e&, ca a $utut !a %aca u" a!eme"ea &ucru, !u"tem cu $icioru& $e trea$ta a treia3 Si (aca "e ucuram ca am $rimit ocara i" "ume&e &ui 9ri!to!, a!a cum au $rimit a$o!to&ii atu"ci ca"( au %o!t atuti !i !co!i a%ara (i" Si"e(riu, atu"ci am a/u"! &a (e!a'ar!ire3 - Daca din (runcie am crescut in manifestarile firii cazute" ce tine de lucrarea mea ca om" (entru a trai o (ocainta adanca2 - "red ca in astfel de cazuri avem nevoie de a:utorul Eisericii. 9vem nevoie de ru$aciunile sfintilor si de harul care se daruieste neconditionat prin Tainele Eisericii. Imi ami"te!c ca o(ata Pari"te&e So%ro"ie mi-a !$u!1 cand 'in tinerii la spo'edanie, incura%eaza-i sa-ti spo'edeasca tocmai acele lucruri de care le este rusine, pentru ca acea rusine, pe care o suferim in timpul spo'edaniei se transforma in putere de lupta impotri'a patimilor si a pacatelor. A!a ca, cei care cu a(e'arat 'or !a iruia!ca $atimi&e au o ca&e, care $ot !a o %aca, !i vedem zilnic multimi de astfel de oameni care dobandesc aceasta biruinta. ,G. - Ce fel de a(ort in interesul cunoasterii de sine si (entru imbunatatirea relatiei cu a(roa(ele gasiti ca are (si!ologia2 - Nu !u"tem im$otri'a !tructuri&or &umii ace!teia, (ar &e cu"oa!tem &imite&e3 6neori si psiholo$ia e buna, daca nu exa$ereaza in teoriile ei si in pretentiile pe care le are, (ar !u"t co"'i"! ca !e $oate !coate !i ce'a u" (e aco&o3 Si0ur ca $!i2o&o0ia $a"a &a u" a"ume $u"ct $oate a/uta, $e"tru ca !im$&u& %a$t ca o $er!oa"a i!i (a !eama ca are "e'oie (e a/utor, !i $e"tru ace!t a/utor !e (uce &a a&ta $er!oa"a, e (e/a u" $a! i"ai"te, $e"tru ca e o urma (e !mere"ie i" a!ta, (ar psiholo$ia nu ne poate a:uta deplin.

AH

Sa 'a (au u" e=em$&u1 ma (uc &a u" $!i2a"a&i!t !i ii cer a/utoru& !a ma a/ute !a-mi i"te&e0 $ro &ema3 Poate %i u" om (e !tii"ta e=ce&e"t !i !a %aca o a"a&i*a %oarte $erti"e"ta a !ituatiei me&e, !i !a a(uca &a !u$ra%ata toate $atimi&e me&e a!cu"!e, iar eu ca"( 'a( toate ace!tea, ca( i" (e*"a(e/(e, "u $ot !a %ac "imic, "u am $uterea !a &e iruie!c3 Dar atunci cand ne pocaim, cand cu a:utorul parintilor nostrii duhovnicesti incepem sa ne lucram pocainta, atunci dobandim si harul care ne a:uta sa biruim aceste patimi. &n primul caz, harul e aproape absent. &n cazul al doilea, harul este cel care vindeca. A!a ca adevarata vindecare vine prin pocainta3 Pe"tru ca )intru lumina ,a vom vedea lumina)3 Atu"ci ca"( !u"tem &umi"ati cu &umi"a $ocai"tei vedem starea noastra advarata, cazuta asa cum e, dar ni se da in acelasi timp si insuflarea, inspiratia, prin care ne putem ridica din ea. A!a ca $rima e!te ome"ea!ca, cea&a&ta e!te (um"e*eie!come"ea!ca3 - Ce (rere avei des(re oamenii ce din fric sau din ru$ine nu-$i mrturisesc unele (cate2 Ce ar trebuie sa faca2 - Poate c5 daca ne smerim inaintea lor o sa-i !ncura:am s faca pasul acesta. -u e un lucru mic. Di" Scri$tura !tim ca pana nu murim nu putem trai cu ade'arat, !i acea!ta e!te $iatra (e $otic"ire, a "oa!tra, a tuturor cre!ti"i&or3 6nii oameni din alte reli$ii ne spun cu ironie. 1Cum triti aa, ca porcii, a'and o 7'ang+elie aa de sf!nt, descoperit 'ou?*. Ace!tea erau cu'i"te&e u"ui imam catre u" $reot cre!ti" care era mi!io"ar3 Si Dom"u& !$u"e ca grauntele de grau (ana cand nu cade in (amant si nu moare" nu (oate rodi. Si aco&o "e $otic"im toti3 Dar cel care isi va (ierde viata" o va castiga din nou si (entru vesnicie3 Si haideti sa avem incredere in cuvintele omnului, sa murim pierzandu-ne demnitatea in actul spovedaniei, si El ne va rasplati cu viata vesnica !i ci"!tire !i !&a'a, i" 'e!"icie3 De %a$t, toata viata noastra crestina nu este decat o scoala in care invatam cum sa murim, caci (aca murim cum tre uie 'om trai i" 'e!"icie3 De aceia $rime&e cu'i"te $ri" care Dom"u& S-a aratat S%a"tu&ui Ioa" Cu'a"tatoru& (e Dum"e*eu, ca !a-i i"!u%&e A$oca&i$!a au %o!t1 0m murit si iata ca 'ietuiesc in 'esnicie. %i asta este calea pentru toti cei care-L urmeaza pe omnul. - Cum (utem birui g#ndurile rele" obsesiile care adesea ne sta(anesc" si ne conduc la de(resie2 - 9vem nevoie de smerenie ca s putem primi har, harul care ne m'n$'ie i ne da putere sa indepartam $andurile. Mi-e %rica !a !$u" mai mu&t, $e"tru ca e=i!ta o ca&e, $e"tru cei care !u"t !a"ato!i (i" $u"ct (e 'e(ere $!i2ic i" care $ot !a (o a"(ea!ca o mi"te curata, (ar asta necesita o foarte buna sanatate psi+ica3 Daca "u e=i!ta a!a ce'a e mai i"e !a "u o &uam $e aco&o3 Daca !u"tem !a"ato!i (i" $u"ct (e 'e(ere $!i2ic, cea mai u"a ca&e (e a irui 0a"(uri&e re&e e!te sa ne osandim pe noi inaintea lui Dumnezeu ca fiind cei mai ne'rednici si cei mai rai) Atu"ci ca"( S%a"tu& Si&ua" !e a%&a i"tr-u" ra* oi uria! cu 0a"(uri&e re&e a $rimit u" cu'a"t (e &a Dum"e*eu1 ine-i mintea /n iad i nu deznd%dui"3 umnezeu l-a invatat sa se considere pe sine vrednic de iad, dar sa nu deznada:duiasca. umnezeu i-a pus inainte iadul si el a iesit biruitor 3 E& !$u"e1 )am ince(ut sa fac (recum m-a invatat Domnul si mintea mi s-a curatit" si du !ul marturisea in inima mea mantuirea)3 U"eori, ca"( !u"tem mu"citi (e u" 0a"( !i "u AI

reu!im !a !ca$am (e e& "ici $ri"tr-o c2emare i"!i!te"ta !i co"ti"ua a "ume&ui Dom"u&ui, atu"ci (aca "e $o0oram mi"tea i" i"ima !i *icem1 )Doamne, *u 'ezi, eu sunt mai rau decat toti, miluieste-ma, 'om 'e(ea ca 0a"(u& 'a %u0i, 'a (i!$area, $e"tru ca, atu"ci ca"( "e $o0oram cu !mere"ie, 'ra/ma!u& "u "e mai $oate urmari3 )ra:masul este un duh mandru si el nu se poate po$ori, nu se poate pleca3 De aceea, Dum"e*eu i-a !$u! S%a"tu&ui A"to"ie ce& Mare ca prin smerenie putem scapa de toate cursele 'rasmasului) - 4<ista o legatura intre situatia (recare in care se afla economia @reciei" si fa(tul ca @recia este o tara ortodo<a2 - Cre( ca (aG Budecata Domnului incepe de la casa Domnului) 0i daca dre(tul abia se mantuie" atunci (acatosul unde se va afla2 aca suntem copii ai Eisericii 0rtodoxe, suntem copii ai lui umnezeu, si :udecata lui umnezeu va incepe de la noi. Dum"e*eu !i-a (at $e U"u&-"a!cut Fiu& Sau, &a moarte, ca !a "e ma"tuia!ca $e "oi3 &ar noi daca suntem cu adevarat fii si fice a lui umnezeu vom fi certati in multe feluri pentru a ne smerim si ca sa ne mantuim. - Daca o (ersoana foarte a(ro(iata ne raneste foarte tare" ne dezamageste" cum o (utem ierta din toata inima2 8ai (utem sa ne desc!idem inima fata de ea2 - Nu !tiu care !u"t im$re/urari&e, (ar cre( ca u"eori Dum"e*eu i"0a(uie a!eme"ea &ucruri ca !a "e (e!$ri"(a (e toate ata!ame"te&e "oa!tre3 A'em "e'oie (e o i"ima &i era ca !a $utem a&er0a $e urme&e Dom"u&ui3 Si a(e!eori i" 'iata "oa!tra, Dum"e*eu i"0a(uie i!$ite, i"cercari, 0reutati, ca !a "e !&o o*ea!ca i"ima3 Nu $utem iu i %ara o i"ima &i era, !&o o(a3 %i iubim cu adevarat atunci cand nu pacatuim. Cel care pacatuieste este rob pacatului, !$u"e Dom"u&, (ar ce& care cu i"ima &i era a&ear0a $e ca&ea $oru"ci&or &ui Dum"e*eu, 'a %i ra!$&atit cu o inima largita) - Daca (arintii ne-au cocolosit si continua sa o faca la varsta maturitatii" cum ne (utem castiga libertatea" sa devenim oameni res(onsabili" si sa biruim mania fata de (arinti" (entru nerenuntarea la atitudinea lor2 - "red ca prin intarira le$aturii noastre cu umnezeu. 9tunci vom primi discernamant si smerenie, ca sa devenim liberi fara sa ne razvratim. - Cum (utem lu(ta cu uitarea" nesimtirea si ne(asarea fata de Dumnezeu2 Ce sa fac atunci cand imi simt sufletul im(ietrit2 )u fac niciun efort in relatia cu Dumnezeu" iar acest lucru ma intristeaza3 - Acea!ta e!te a!a "umita aCedie) Etimo&o0ic aAedia !e tra(uce $ri" &i$!a (e i"tere!, !i i" ca*u& ace!ta1 lipsa de interes pentru mantuire3 Cre( ca $utem, i"cetu& cu i"cetu&, !a iruim aRe(ia daca tinem in constiinta noastra $andul ca traim in prezenta lui umnezeu3 E ca i" S%a"ta Litur02ie, ca"( "oi !&u/im, !i $oate !a %ie u" i"tre0 !o or (e $reoti, (ar noi stim ca acolo e prezent &mparatul imparatilor, si toate miscarile noastre, toate $esturile prin care comunicam unii cu altii sunt facute in prezenta Lui3 Daca $a!tram i" "oi 0a"(u& a!ta1 ca tot ce facem noi se petrece inainte oc+ilor lui AD

Dumnezeu, tot ceea ce facem, tot ceea ce gandim, tot ceea ce simtim, atu"ci cre( ca $utem i"'i"0e ace!t &ucru3 Si (e a!eme"ea, sa incercam sa punem o picatura de iubire in tot ceea ce spunem, in tot ceea ce facem, in tot ceea ce $andim despre ceilalti, fata de ceilalti. Si (aca "e o i!"uim a!a, sa punem un pic de dra$oste, o mica portie de dra$oste in tot ceea ce facem in viata aceasta, i"cetu& cu i"cetu& a/u"0em !a mo!te"im marea $ortie (e (ra0o!te $e care "e-o 'a(a Dum"e*eu i" 'iata cea 'e!"ica3

Diferenta pentru cazul de fata este data de amploarea promovarii. Acum a facut un pas mai mult decat indraznet, prin oferirea uni produs tip card de credit cu cip incorporat pentru un anumit segment al populatiei, deci nu obligatoriu, dar in viitorul mediu directorul diviziei de carduri din cadrul BCR, Igor Zga er, a lasat clar sa se inteleaga faptul ca toate carduri de credit emise de amintita banca vor fi de tipul acesta. Clic! pe"

#ttp"$$ziua.net$displa%.p#p&data'())*+),+-).id'(/),,0

1i mai evident pentru noi este faptul ca de fapt toate tipurile de carduri, deci si cele de debit prin care ne luam salariile si pensiile vor fi numai de acest fel. 2edem clar ca acesta initiativa a elitelor finaciare are loc tocmai in momentul cand intr+una din tarile membre 34, Romania, se desfasoara poate cea mai puternica ofensiva impotriva catuselor electronice promovate de catre autoritatile statale prin documentele de identitate, ce a a uns sa fie purtata c#iar si in 5arlament. Ce rapid s+au repliat in avanposturi& 6ocmai acum cand populatia este pe cale sa se dezmeticeasca, constientizand ca de fapt decizia inca s+ar parea a fi in mainile sale, intra in arena sistemul privat bancar prin cea mai bine pusa la punct de pana acum tactica de promovare a unui produs de tip card si care pe viitor se doreste a deveni indispensabil oamenilor. De ce& 1copul lor este evident7 Daca statul nu prea ar fi avut ocazia si posibilitatea sa apeleze la publicitatea agresiva stradala si din mediul audio+vizual, bancile nu vor ezita sa o faca. 2a rog sa fiti atenti pe strazile tuturor oraselor, pentru a observa ca de apro8imativ o saptamana de zile,marile panouri de afisa publicitar au fost de a AJ

ocupate de campania 5o9erCard BCR. 5robabil ca si la televizor ruleaza de a un clip corespunzator, eu neavand pana la momentul de fata cunostinta despre aceasta. Ce sume imense sunt angrenate in acest oc #aotic de naucire a populatiei7

Link-ul acestei campanii demonice este: https://www.bcr.ro/powercardbcrro

1a nu uitam faptul ca cipul respectivului card face e8act corelatia cu numele titularului sau. 5rincipul de accesare a datelor de pe acesta este e8act ca cel din cazul documentelor biometrice. :3 ;I:I;A<IZA6I 5R=B<4;A, crezand ca doar documentele biometrice ar trebui respinse. DACA AM CEDAT P T!"# !"$EAMA"A CA AM CEDAT T%T L &

Doamne, a uta>

)Co"'or iri ra!$a"(ite i" A$oca&i$!a+ Sou tu e

CINE @A MOSTENI PAMINTUL? Cui 'a a$arti"e Seco&u& QQI? Dar QQII? Cum 'a arata uma"itatea i" 4FF !au AFF (e a"i? E re$etata (e! %ra*a u"ui %i&o*o% %race* care a%irma, $ara%ra*am, ca Seco&u& QQI %ie ca 'a a$arti"e &ui Dum"e*e %ie ca "u 'a %i (e %e&3 Pu"em ace!te i"tre ari i"ca !u i"%&ue"ta (ate&or rece"!ami"tu&ui AF44 # cui ii a$arti"e 'iitoru&? I" a&te cu'i"te, ci"e 'a mo!te"i $ami"tu&? U" ra!$u"! i"e cu"o!cut ace!tei i"tre ari e!te ace&a a& Ma"tuitoru& i"!u!i, i" Matei H1H )Fericiti cei &a"*i, ca aceia 'or mo!te"i $ama"tu&3+ I" u&timii a"i am (at tot mai (e! $e!te come"tarii, artico&e, !i carti care ti"( !a co"%irme ace!t &ucru3 %tatisticienii, demo$rafii si cei ce studiaza trendurile viitorului au a:uns AM

la o aceasi concluzie, dar exprimata intr-o formula diferita. cei reli$iosi vor mosteni pamintul3 O carte e=ce$tio"a&a (e(icata ace!tui !u iect, e=ce&e"t (ocume"tata !i u!or (e citit, e!te S2a&& t2e Re&i0iou! I"2erit t2e Eart2? Demo0ra$2S a"( Po&icitc! i" t2e TTe"tSFir!t Ce"turS? ,)@or mo!te"i cei re&i0io!i $ami"tu&? Demo0ra%ie !i $o&itica i" Seco&u& Doua Zeci !i U"u+. Pu &icata i" AF4F, autoru& cartii e Eric Bau%ma"", u" ca"a(ia" care !i-a (e'otat o mare $arte (i" 'iata aca(emica !i i"te&ectua&a !tu(ii"( core&atia (i"tre re&i0ie !i (emo0ra%ie, re&i0ie !i "ata&itate, re&i0ie !i %erti&itate, re&i0ie !i a'ort3 Cartea &ui e %u"(ame"tata $e o i &io0ra%ie e=te"!i'a, !tu(ii (emo0ra%ice (eta&iate, cercetari i" (ome"iu& teo&o0iei, ra$oarte ONU, !tu(ii !i i"'e!ti0atii i"tocmite (e U"iu"ea Euro$ea"a, Ca"a(a !i State&e U"ite3 Co"c&u*ia &ui, %u"(ame"tata $e ace!t e%ort i"te&ectua& 0ar0a"tua", e!te, i"!a, u"a care "u ar tre ui !a !ur$ri"(a1 tre"(uri&e (emo0ra%ice co"tem$ora"e i"(ica ca, !$re i"e !au !$re rau, 0ru$uri&e re&i0ioa!e, (e toate %e&uri&e, 'or mo!te"i $ami"tu&3 @iitoru& (emo0ra%ic &e a$arti"e &or3 %ecularismul in eriva I$ote*a $ri"ci$a&a a cartii e!te ca %u"(ame"ta&i!tii re&i0io!i (e/a !e a%&a $e o $i!ta (emo0ra%ica care &e 'a $ermite !a (omi"e $ami"tu& i" cur!u& 0e"eratii&or 'iitoare3 Co"!eci"te&e ace!tei re'o&utii (emo0ra%ice 'or %i e"orme !i !e 'or ma"i%e!ta a!eme"ea u"ui ta'a&u0 care trece $e!te tot ce ii !ta i" ca&e3 @a reco"%i0ura 2arta &umii,'a cau*a (i!$aritia u"or tari !au 0ru$uri et"ice, 'a cau*a e=$a"!iu"ea a&tora, 'a re!tructura com$o*itia et"ica a u"or "atiu"i3 @a !c2im a 'a&ori&e !i, a%irma Bau%ma"" cu co"%i(e"ta, 'a $u"e ca$at e$ocii $o!t-mo(er"e c&a(ita $e !ecu&ari!m3 6n razboi silentios si invizibil se manifesta la nivel $lobal A razboiul demo$rafic intre $rupurile reli$ioase si secularisti. Li"ii&e (e %ro"t au %o!t (emarcate !i %i"a&u& co"%&ictu&ui !e 'a $ro(uce i" cite'a, "u mu&te, 0e"eratii3 Bau%ma"" a%irma ca omenirea se afla intro-o perioada tulburenta a istoriei sale in care liberalismul secular isi pierde traptat vi$oarea, dar vitalitatea biolo$ica a $rupurilor reli$ioase creste. Liberalismul secularist si-a atins apo$eul, iar avortul, imoralitatea sexuala si stilurile de viata alternative ii pericliteaza viitorul si sansele de supravietuire3 I" ace!t !e"!, a%irma e&, e%ectu& %u"(ame"ta&i!mu&ui re&i0io! 'a %i mai mare i" occi(e"tu& !ecu&ari!t (ecit i" &umea i" cur! (e (e*'o&tare3 Moti'u& e!te ca (e/a !u"tem martori, c2iar a*i, a co"'er0e"tei re'o&utiei (emo0ra%ice !i a %u"(ame"ta&i!mu&ui re&i0io!3 De/a !e $oate a%irma ca omenirea a initiat o epoca fara precedent in istoria ei A un declin al populatiei la nivel $lobal in loc de crestere. Trendul acesta e mai pronuntat in Europa, dar 9sia de Est Bin special "orea de -ord si Faponia8 imbatrineste mai repede ca oricare re$iune a $lobului. &n Europa rata fertilitatii si a natalitatii a scazut considerabil in perioada postbelica si de citeva decenii se afla sub nivelul optim de mentinere a unui nivel demo$rafic stabil. 9cest trend se extinde si la nivel $lobal, anticipindu-se ca in 2G3H, pentru prima data in istoria ei, omenirea, la nivel $lobal, va avea o rata a natalitatii ne$ativa, ci"( mai mu&te %ii"te uma"e 'or muri (ecit !e 'or "a!te3 I"ce$i"( cu AFEH (ec&i"u& (emo0ra%ic !e 'a acce"tua !i 'a (e'e"i mai acut

EF

i" (eca(e&e care 'or urma3 Deci, i" ace!t co"te=t, i"trea a Bau%ma"", ci"e 'a mo!te"i $ami"tu&? Ci"e 'a e"e%icia (e ace!t re'er! (emo0ra%ic !i ci"e 'a $ier(e? Ci"e 'a Ca!ti0a !i Ci"e 'a Pier(e? @or %i, !$u"e Bau%ma"", ci!ti0atori (ar mu&ti 'or !i $ier(e3 )or pierde cei care astazi se declara fara reli$ie sau credinta, si aceia pentru care instinctul reli$ios a devenit irelevant in directionarea vietii. 9cest $rup va continua sa descreasca numeric, dar $rupurile reli$ioase vor continua sa creasca. &n timp, daca acest trend se va mentine, un lucru de care autorul este convins, $rupurile areli$ioase vor dispare ori se vor diminua numeric si isi vor pierde influenta in societate. &n contrast, cele reli$ioase se vor extinde si vor domina pamintul3 Bau%ma"" caracteri*ea*a %u"(ame"ta&i!mu& ca u" ra!$u"! mo(er" a& ce&or re&i0io!i im$otri'a !ecu&ari!mu&ui3 emo$rafia si procrearea, adica instinctul cresteti si inmultiti-va,* sunt armele pe care le folosesc impotriva secularismului. 9u cu mult mai multi copii decit secularistii. 9sta este re$ula atit la crestinii fundamentalisti, cit si la musulmani si la evrei. &n contrast, $rupurile reli$ioase moderate* au facut un compromis cu secularismul si si-au pierdut vitalitatea biolo$ica. 9sta insa nu inseamna ca dintr-o data cei reli$iosi au decis sa aibe mai multi copii. -u. iferenta este ca cei reli$iosi continua sa faca copii pe cind cei lipsiti de reli$ie au incetat sa mai aibe copii, ori fac doar putini. Peste tot, in Europa, 9merica Latina, 9frica si 9sia, studiile arata ca de sucesele medicale ale ultimelor secole care au redus mortalitatea infantila au beneficiat in mod special $rupurile reli$ioase. I" a&te cu'i"te, tre"(uri&e (emo0ra%ice actua&e !i (i" 'iitoru& a$ro$iat re%&ecta (ec&a/u& cre!ci"( i"tre rata %erti&itatii 0ru$uri&or re&i0ioa!e !i a& ce&or !ecu&are3 Cei re&i0io!i !e ca!atore!c mai (e'reme i" 'iata !i au co$ii mai mu&ti, $e ci"( cei !ecu&ari !e ca!atore!c mai tir*iu, ori (e &oc, !i au co$ii mai $uti"i !au (e %e&3 Do'e*i Mu&ti$&e Bau%ma"" i"!a, "u (oar i!i e=$rima te*a, ci !i i"cearca !a o (o'e(ea!ca, c2iar (aca u"eori cititoru& !e a!tea$ta &a mai mu&ta e'i(e"ta i" !$ri/i"u& co"c&u*ii&or &ui, ori u"eori !e !imte co$&e!it (e a u"(e"ta i"%ormatii&or !i (ate&or !tati!tice %ur"i*ate i" !$ri/i"u& co"c&u*ii&or &ui3 Si cu toate ca e=em$&e&e care Bau%ma"" &e (a !u"t a*ate mai mu&t $e (ate !tati!tice (i" Euro$a, America Lati"a !i America (e Nor(, cititoru& e!te i"c&i"at !a acce$te te*a &ui %u"(ame"ta&a3 E=em$&e&e !au ca*uri&e (e !tu(ii ,)ca!e !tu(ie!+ cum &e "ume!te e&. $e care &e (a !u"t mu&te !i %a!ci"a"te3 E&e co"ti" o a"a&i*a a$ro%u"(ata a u"or (ate "u (oar !tati!tice, ci !i i!torice, 0eo0ra%ice, cu&tura&e, teo&o0ice, i"%ormatii i"tere!a"te, $e care autoru& &e com i"a !i &e a"a&i*ea*a i" co"te=t i!toric3 Citam cite'a e=em$&e3 6n exemplu fascinant pentru 7aufmann sunt bapsitstii americani, exemplu pozitiv, pe care ii pune in contrast cu episcopalienii Ban$licanii americani8, ca exemplu ne$ativ. 9cum HG de ani IJ.IK din populatia 9mericii se declara baptista, un procenta: care, dupa rezultatele recensamintului din 2GIG, a ramas constant. 9bilitatea lor de a-si mentine procenta:ul e remarcabil, spune 7aufmann, E4

considerind ca in ultimii HG de ani structura reli$ioasa a imi$rantilor in 9merica a fost predominant catolica Bde provenienta din >exico, 9merica "entrala si de %ud8, asiatica, si musulmana B0rientul >i:lociu si 9frica8. &n contrast, numarul episcopalilor americani a scazut in aceasi perioada de timp de la H milioane la doar 2.H milioane. 7aufmann atribuie acest rezultat demo$rafiei. Efervescenta reli$ioasa a baptistilor americani e bine cunoscuta, in timp ce declinul simtamintului reli$ios la episcolalieni a scazut verti$inos incepind cu anii HG ai %ecolului LL si continuind inca sa scada. Exemple fascinante sunt prezentate si din Europa. Luteranii Laestadieni din ;inlanda, care astazi numara intre MG.GGG si IHG.GGG, sunt o ramura conservatoare a bisericii Luterane. Ei respin$ avortul si contraceptivele, iar rata natalitatii lor este de H.4J copii de familie in contrast cu media nationala de I.4H de copii de familie. "resterea lor numerica, ca de altfel si al celorlalte $rupuri reli$ioase, se datoreaza si endo$amiei. 6n exemplu similar se reliefeaza si in 0landa unde ramura calvinista a Eisericii (eformate creste demo$rafic in timp ce Eiserica (eformata scade. ate fascinante sunt expuse privind modul traditional de viata al calvinistilor olandezi. &n ultimele decade demo$rafii si sociolo$ii au inceput sa defineasa o parte $eo$rafica compacta a 0landei, the Eible Eelt,* adica Nona Eibliei* a 0landei, unde locuiesc acesti crestini traditionali. La doar OG de minute distanta de 9msterdam pe autostrada se afla un $rup de orasele ale caror locuitori s-au separat de lumea moderna seculare. "onform statisticilor, OGK dintre ei nu au televizor in casa. uminica bisericile sunt pline iar autobuzele stau parcate. -u se lucreaza. 0 patrime dintre femei poarta costume traditionale, fustele nu se ridica deasupra $enunchilor, si imbracamintea tuturor este modesta. Fumatate dintre copiii lor se casatoresc timpuriu si fac copii. %pri:ina partidul %<P crestin democrat al 0landei care se impotriveste pacatelor sociale moderne. eutanasie, porno$rafie, dro$uri, casatorii homosexuale, prostitutie. %<P obtine la fiecare ale$eri in :ur de HK din voturi. "resterea demo$rafica a acestui $rup de:a are impact asupra politicii sociale olandeze. Este de:a cunoscut ca 0landa a inceput sa faca pasi timizi pentru incetinirea secularizarii fortate si pentru revitalizarea morala a tarii. O iecti'itate !au Irea&i!m? Bau%ma"" cauta !a %ie !i o iecti' !i i"trea a1 oare i" com$etitia (emo0ra%ica i"tre 0ru$uri&e re&i0ioa!e !i !ecu&ari!m "u e $o!i i& ca i" tim$ cei re&i0io!i !a a a"(o"e*e cre(i"ta !i !a (e'i"a a(e$ti ai !ecu&ari!mu&ui? Ra!$u"!u& e!te a%irmati', (ar &a !cara mica3 Stu(ii&e (emo0ra%ice i"(ica ca rata (e co"'ertire a co$ii&or ce&or re&i0io!i &a !cu&ari!m e!te mica3 @a&ori&e !i &e0aturi&e !ocia&e %ormate i" 0ru$uri&e re&i0ioa!e cau*ea*a o coe*iu"e i"tre me rii 0ru$u&ui care %ace co"'ertirea i" e=terior (i%ici&a !i "eatracti'a3 Aici, Bau%ma"" (a e=em$&e !$eci%ice !i mu&te3 U" e=em$&u %a!ci"a"t e!te 0ru$u& Ami!2 (i" America, (e!ce"(e"ti ai a"a a$ti!ti&or o&a"(e*i !i 0erma"i (i" !eco&u& Q@II3 I" 4MFH erau (oar H3FFF, &ocui"( i"tr-u" 0ru$ com$act i" Pe""!S&'a"ia3 A!ta*i !u"t AHF3FFF3 Di" &i$!a (e &oc, au emi0rat i" 'e!tu& america" u"(e co"ti"ua !a traia!ca i" 0ru$uri com$acte, iar $roce"ta/u& ce&or $ara!e!c cre(i"ta e!te %oarte mic3 Cu"o!cuti i" a&te $arti !i ca Me"o"iti, co&o"ii&e &or !e mu&ti$&ica !i !e a%&a a!ta*i $e!te tot, (i" $rerii&e ca"a(ie"e $i"a EA

i" Pata0o"ia ar0e"ti"a3 I" "or(u& Me=icu&ui, America Ce"tra&a, i" c2aco Para0uaSu&ui, !i i" $rerii&e Bo&i'iei3 Pe!te tot au (e!te&e"it $ami"t, au tra"!%ormat $ami"t "earat i" $ami"t ro(itor, au $&a"tat &i'e*i, au cre!cut a"ima&e, !i i" u"e&e tari, cum e Para0uaS, (eti" mo"o$o&u& $ro(u!e&or a0rico&e3 Cu a(e'art, !$u"e Bau%ma"", ei (e/a mo!te"e!c $ami"tu&3 6n exemplu la fel de fascinant e &sraelul, unde copiii evreilor ortodocsi sunt tot mai numerosi, proportional vorbind, in comparatie cu copiii celor mai putini reli$iosi. &n prezent o treime din toti copiii evrei se nasc in familii de evrei ortodocsi, iar in HG de ani se preconizeaza ca :umatate din toti copiii evrei vor proveni din familii ortodoxe. La fel in >area Eritanie, unde JHK dintre copiii evrei se nasc in familii de evrei conservatori, si se preconizeaza ca in 2GHG ma:oritatea evreilor din >area Eritanie vor fi evrei conservatori3 Fu"(ame"ta&i!m !i @io&e"ta Dar 'io&e"ta atri uita %u"(ame"ta&i!ti&or re&i0io!i? Pro$e"!itatea &or !$re 'io&e"ta, o !er'a Bau%ma"", e &a %e& ca !i a !ecu&ari!ti&or !ocia&i!ti !au a"ar2i!ti3 Secu&ari!tii co"tem$ora"i (e/a !imt $erico&u& (emo0ra%ic a& 0ru$uri&or re&i0ioa!e !i !i-au (e'i*at ar0ume"te&e !i !trate0ii&e "eca!are $e"tru a &e co"tracara !au a"i2i&a i"%&ue"ta3 Ei !e im$otri'e!c i" !$eta (re$turi&or $are"ta&e !i cauta !a !u mi"e*e i"%&ue"ta $ari"ti&or i" 'iata co$ii&or &or3 Cauta !a-!i me"ti"a mo"o$o&u& a!u$ra e(ucatiei co$ii&or, i"ter*ici"( e(ucatia &a (omici&iu ,2ome!c2oo&i"0 i" Sue(ia !i Germa"ia, (e e=em$&u., i"cearca !a acor(e mai mu&te (re$turi co$ii&or i" (etrime"tu& (re$turi&or $ari"ti&or, i"te"!i%ica i" !co&i e(ucatia !i i"(octri"area !e=ua&a, i"/ectea*a i" mi"tea co$ii&or !i a ti"eri&or "otiu"ea (e (re$turi !e=ua&e, cauta !a !e$are co$iii (e autoritatea $ari"ti&or3 I"%&ue"tea*a mi"tea co$ii&or !i a ti"eri&or ca "u au "imic (e i"'atat (e &a $ari"tii &or (emo(ati3 Perico&u& $ri"ci$a& $e"tru !ocietatea ci'i&a, co"c2i( !ecu&ari!ti, e!te ca 0ru$uri&e re&i0ioa!e (ore!c !a !u !tituie $urita"i!mu& ratiu"ii, &i ertatii !i $&ura&i!mu&ui3 Ce $oate %i mai rau !i (e "e(orit ca a!ta, *ic ei? &n consecinta, afirma 7aufmann, batalia demo$rafica e una intre secularism si credinta. Secu&ari!tii !u"t co"'i"!i ca, cu toate ca tre"(uri&e actua&e "u-i %a'ori*ea*a, 'or !u$ra'ietui !i $ro'ocarea (emo0ra%ica3 I(ei&or &or (e!$re &i ertatea i"(i'i(ua&a, ema"ci$area !e=ua&a, a %emeii, (re$turi&e ci'i&e !i a&e omu&ui, $re*i"ta o atractie mai mare a!u$ra co$ii&or (ecit co"'i"0eri&e re&i0ioa!e a&e $ari"ti&or &or3 I" Euro$a, a%irma ei, ata&ia e a$roa$e ci!ti0ata3 I" 4FF # AFF (e a"i !$u" !ecu&ari!tii, Euro$a 'a (e'e"i u" co"ti"e"t i" i"tre0ime !ecu&ar ci"( u&time&e 'e!ti0ii a&e re&i0io*itatii 'or (i!$are3 La urma urmei, mai toti i"te&ectua&ii Euro$ei co"tem$ora"e !u"t !ecu&ari !i !ecu&ari!ti, atei, a0"o!tici, %ara re&i0ie3 Oare !a %ie a!a, ra!$u"(e Bau%%ma"? Su"t !i a&tii care a%irma ca "oua 0e"eratie (e euro$e"i !e i"!trai"ea*a (e !ecu&ari!m3 Euro$a !e !c2im a (emo0ra%ic3 Secu&ari!tii (i!$ar iar cei re&i0io!i &e iau &ocu&3 I" Lumea a Treia, &umea i"ca re&i0ioa!a, e=$&o*ia (emo0ra%ica co"ti"ua, $e ci"( im$&o*ia (emo0ra%ica a Euro$ei !e e=ti"(e3 I"%&ue"ta Euro$ei !ca(e, $e ci"( cea a &umii i" (e*'o&tare cre!te3 I" AFAF, !$u" (emo0ra%ii, Bra*i&ia 'a a'ea AFF (e mi&ioa"e (e oame"i, 'a (e'e"i a ci"cea $utere eco"omica mo"(ia&a, iar $o$u&atia ei 'a rami"e &a %e& (e 'i0uroa!a (i" $u"ct (e 'e(ere EE

re&i0io! cum e a!ta*i3 Ace&a!i tre"( !e re&ie%ea*a, (e %a$t, ia i"trea0a America Lati"a, ma/oritar cato&ica, (ar cu u" $roce"ta/ cre!ci"( (e "eo$rote!ta"ti3 %i in lumea musulmana trendurile denota un cosmar pentru secularisti. &n perioada postbelica liderii revolutionari ai E$iptului, Tunisiei, 9l$eriei, &raPului, &ranului, Qemenului >arxist, si Libiei au impus forme de $uvernamint seculare limitind influenta islamica si reli$ioasa. 6nele chiar au pus in afara le$ii $rupurile islamiste. "urios, insa, aceasta perioda a coencis cu explozia demo$rafica in tarile muslmane. upa RG de ani versiunea islamica a secularismului a fost data la o parte facind loc re$imurilor islamice, si influenta islamista e mai puternica ca oricind. Tinerii revolutionari care au demolat secularismul au fost nimeni altii decit cei nascuti si educati sub re$imurile seculare. O Com$aratie (e Bu" Au0ur Di" mu&te&e $ara&e&e i!torice %a!ci"a"te $e care Bau%ma"" &e %ace me"tio"am $e aceea a cre!ti"i!mu&ui3 Du$a AFFF (e a"i i!toria !e re$eta3 Cre!ti"ii au %o!t (oar CF &a "umar i" a"u& EF ci"( cre(i"ta a %o!t %o"(ata !i au a/u"! &a I mi&ioa"e $i"a i" E4A3 @ita&itatea &or io&o0ica a %o!t e=traor(i"ara, mer0i"( i" $ara&e& cu !ca(erea "ata&itatii i" ri"(u& $o$u&atiei "ecre!ti"e3 S$re (eo!e ire (e co"cetate"ii &or, cre!ti"ii $rime&or 'eacuri "u-!i a'ortau co$iii3 De aceea (u$a AFFF (e a"i (e!ce"(e"tii &or mo!te"e!c $ami"tu&-

%ocietatea de astazi iubeste spectacolul. %i senzationalul. 9mbalat intr-o forma cat mai comerciala pentru a sari in ochi, senzationalul este $ustat intens pe moment, pentru ca maine sa fie dat uitarii. ar oare la fel de repede este trecut cu vederea si senzationalul cu subiect reli$ios, A i"ce$ut Po!tu& Mare3 O $erioa(a i" care cre!ti"ii, $ri" $o!t, ru0aciu"e, recu&e0ere, ar tre ui !a !e i"tarea!ca i" cre(i"ta, !a !e $re0atea!ca $e"tru S%i"te&e Pa!te, cea mai mare !ar atoare a cre!ti"atatii3 I"tam$&ator !au "u, tocmai i" acea!ta $erioa(a ma!!-me(ia a u"(a (e !tiri care "e 'e!te!c ca !-au %acut (e!co$eriri care 'or *(ru"ci"a (i" teme&ii cre!ti"i!mu&, ca 'or a"u&a AFFF (e a"i (e cre(i"ta3 A %o!t (e!co$erita o "oua E'a"02e&ie, !au u" morma"t care tre uie !a %ie mu!ai a& &ui Ii!u!, o i"!cri$tie !au "i!te !im o&uri care "e $ot (a mai mu&te i"%ormatii (ecat carti&e !%i"te3 E!te a(e'arat ca, (u$a a!t%e& (e tit&uri (e !e"*atie, !cri!e cu &itere mari, i" /o!u& artico&u&ui a%&am ca Ue=i!ta co"tro'er!e, cercetari&e !u"t i" cur!, "u !-a $utut (o'e(i i"ca "imic cu !i0ura"taU3 Dar cati (i"tre cei care cite!c mai au tim$ !i ra (are !a $arcur0a tot artico&u& !i !e re*uma (oar &a a a!imi&a i"%ormatia (i" tit&u?

EC

E=i!ta "umeroa!e !ur!e care "e $ot reami"ti ce ro& a a'ut cre(i"ta cre!ti"a i" %a$tu& ca am re*i!tat ca "eam3 Pri" i!erici&e c&a(ite (e 'oie'o*i, $ri" Ste%a" ce& Mare !i ma"a!tiri&e !a&e, $ri" Co"!ta"ti" Bra"co'ea"u !i martira/u& !au !i a& %ii&or !ai, $ri" Mi2ai @itea*u& !i u"irea (i" Cate(ra&a (e &a A& a -Iu&ia3 Pri" ru0aciu"ea !i !mere"ia tara"i&or (i" 'ec2ime, $ri" $reotii care i"ecu'a"tau o!tiri&e !i care au %o!t (a!ca&i $e"tru 0e"eratii i"tre0i (e co$ii3 Cu&tura "oa!tra "u ar mai %i i"trea0a (aca am !coate (i" ea $rime&e ti$arituri, toate (e "atura re&i0ioa!a3 Toate ace!tea %ac $arte (i" i!toria "oa!tra, !u"t (o'e(ite3 Dar (i" $acate "u mai au "imic !e"*atio"a&3 A!ta*i, i" a$&ecarea e=ce!i'a a omu&ui mo(er" catre $a&$a i&, catre ratio"a&, orto(o=ia $are a %i u" ama&0am i"(e%i"it (e (o0me, $ractici !i !&u/ e, (i" care cei mai mu&ti "u i"te&e0 "imic3 Si i" ce "u i"te&e0i ti !e $are ca e!te ce'a a!cu"!3 Si iata ca 'i" ace!te U(e!co$eririU (e !e"*atie, care &uate ca atare, ti !e $are ca %ac &umi"a3 Si ce reie!e (e aici? Ca tim$ (e (oua mii (e a"i am trait i" mi"ciu"a3 Ca $e mi"ciu"a !-au *i(it mi&iar(e (e 'ieti, &i$!ite (e !e"!3 Si ce ar rama"e i" &oc? Ca 'e"im (e "icaieri, !i "e i"(re$tam catre "icaieri3 Nimic !%a"t, "imic curat, "imic 'e!"ic3 Totu& e!te aici !i acum3 Rama"e o re&i0ia a omu&ui mo(er", care "u-ti cere (ecat !a %ii mu&tumit (e ti"e i"!uti, u" cu&t i" !i"e a& e0oi!mu&ui3 U"ii !$u" ca roma"ii !u"t cre!ti"i (oar cu "ume&e, $e"tru ca a!a !-au "a!cut3 Doar AV (i" $o$u&atie mer0e %rec'e"t &a S%a"ta Litur02ie, iar i" ca*u& ti"eri&or $roce"tu& !ca(e mu&t !u 4V3 Pe"tru cei mai mu&ti i"ta&"irea cu cre(i"ta !e &imitea*a &a *0omotu& c&o$ote&or (e (umi"ica, &a !&u/ e&e (e ote*, (e cu"u"ie !au i"morma"tare3 Si totu!i "e'oia (e cre(i"ta e=i!ta !i 'a e=i!ta3 Se cu"oa!te (i" ma!!-me(ia ca*u& !i"uci0a!i&or, i" care %ami&ii&e ar %ace orice $e"tru o !&u/ a cre!ti"ea!ca, ca u&tima a&i"are3 Di" $acate, (oar i" mome"te&e cru"te (e (i!$erare, !e au(e c&ar 0&a!u& co"!tii"tei !i "e'oia (e Dum"e*eu3 Aici "u mai e!te &oc $e"tru !e"*atio"a&3 Cre!ti"i!mu& %ace $arte (i" et"o0e"e*a $o$oru&ui roma"3 A$arte"e"ta &a cre!ti"i!m "u $oate %i "e0ata3 Pro &ema &a ora actua&a e!te ca "u $rea !tim care !u"t coor(o"ate&e !i co"(itii&e ace!tui cre!ti"i!m3 Iar 0o&u& ace!ta (e cu"o!tii"te !i (e traire tre uie um$&ut cum'a3 A-& um$&e cu !e"*atio"a&u& re&i0io! ce "e e!te !er'it $erio(ic e!te $ericu&o!3 Pe"tru ca i"!eam"a re"u"tarea tre$tata &a cre(i"ta cre!ti"-orto(o=a, o $arte a i(e"titatii "oa!tre3 Iar ca"( re"u"ti &a i(e"titatea ta, i"te0ra& !au i" $arte, !e $ro(uce o %i!ura3 De'ii 'u&"era i& !i $oti %i ma"i$u&at u!or3

EH

FUGA OMULUI DE SINE INSUSI3 Meca"i!me&e (e a$arare i" %ataG a(e'aru&ui3 Mic i"(rumar $!i2o-(u2o'"ice!c (e CERCETARE LAUNTRICA Pu &icat $e &B 8ar %&'% W Cate0orii1 Ce este (acatul2" Des(re inselare" -si!ologie si (si!otera(ie du!ovniceasca" Razboiul nevazut W Pri"t

"ontinuare de la. espre (E;6N6L E 9 -E P(&)& &- 0<L&- 9 "0-%T&&-TE& si de 9 -E 9%6>9 (E%P0-%9E&L&T9TE9 P9"9T6L6&. 9ntidotul iubirii de sine. :ertfa
Fu0a (e !i"e i"!u!i )Pe &a"0a deformarile intentionate, de pervertirea constiintei in folosul viciilor si al patimilor, S%a"tu& Teo%a" Za'oratu& distin$e rataciri neintentionate, abateri fara voie ale constiintei de la dreptate3 I" am e&e ca*uri co"!tii"ta se abate de la datoria sa), !i 0&a!u& ei !&a e!te3 I" &ocu& ei actio"ea*a $uterea u"eia !au a&teia (i"tre $atimi3 Stii"ta co"%irma $re*e"ta u"or meto(e "eco"!tie"ti*ate (e $re&ucrare a i"%ormatiei $rimite3 %copul lor este acela de a pastra respectul de sine si parerea pe care obisnuim sa o avem despre noi insine, de a nu in$adui lezarea iubirii de sine !i (e a (e*amor!a mome"te&e traumati*a"te $!i2o&o0ic3 E!te 'or a (e!$re mecanismele de aparare psi+ologica. Ace!tea $ermit e&imi"area !au i"ter$retarea !$eci%ica a i"%ormatii&or "e$&acute, re(ucerea &a mi"imum a !e"time"tu&ui (e a"=ietate care a$are i" urma co"!tie"ti*arii co"%&ictu&ui i"terior3 Pe"tru $rima (ata meca"i!me&e (e a$arare au %o!t (e!cri!e i" mo( !tii"ti%ic (e Si0mu"( Freu(3 Ace!ta &e $ri'ea ca $e u" %e"ome" $o*iti', care i"&atura (i!co"%ortu& !u%&ete!c3 Sa'a"tu& 'ie"e* a a/u"! &a acea!ta co"c&u*ie !tu(ii"( %emei&e care !u%ereau (e i!terie3 A""a, %iica &ui, $re!u$u"ea ca meca"i!me&e (e a$arare !u"t mi/&oace $!i2o&o0ice de zi cu zi, care $ermit "eutra&i*area !e"*atii&or (ureroa!e, $re'e"irea >(era"/ame"te&or+ acti'itatii $!i2ice !i ri(icarea ca$acitatii (e re*i!te"ta a or0a"i!mu&ui3 Oame"ii (rost a(arati (si!ic !u"t mai !u$u!i im o&"a'iri&or co"(itio"ate (e traume&e $!i2ice3 I" mo( core!$u"*ator, cei bine a(arati (si!ic !u"t mai $uti" i"%&ue"tati (e !ocuri&e $!i2ice3 S$re (eo!e ire (e $!i2a"a&i!ti, re$re*e"ta"tii $!i2o&o0iei uma"i!te ,A ra2am Ma!&oT, Car& Ro0er! !3a3. au o !er'at i" meca"i!me&e (e a$arare !i a!$ecte "e0ati'e1 fu$a de probleme, impiedicarea cresterii spirituale !3a3m3(3 I"tr-a(e'ar, meca"i!me&e (e a$arare co"!er'a i"te0ritatea $er!o"a&itatii !i !a"atatea $!i2ica3 Pretu& e!te i"!a EI

deformarea realitatii, deformarea imaginii eului, deformarea perceptiei lumii e<terioare) >ecanismele de aparare 1inlantuiesc* ener$ia interioara si seaca de puteri sufletul. E!te 0e"era& recu"o!cut %a$tu& ca, (aca omu& uti&i*ea*a i"tot(eau"a ace&ea!i meca"i!me (e a$arare, ca$acitatea &ui (e a(a$tare !ca(e3 &n situatiile neconventionale, cand apararea nu functioneaza, el devine inadaptat, vulnerabil si slab launtric. -ivelul anxietatii creste pana la prabusirea neuropsihica. Potri'it 4nciclo(ediei (si!otera(eutice co"tem$ora"e, toate ace!tea %ac $ato&o0ice meca"i!me&e (e a$arare3 U"e&e (i"tre e&e !tau &a a*a a0re!i'itatii, te"tati'e&or (e !i"uci(ere, $recum !i a (e*'o&tarii (e$e"(e"tei $!i2o&o0ice (e a&coo&, "arcotice !i me(icame"te3 I" !tii"ta !e $oarta $a"a acum (i!cutii cu $ri'ire &a e!e"ta meca"i!me&or (e a$arare3 Nu e=i!ta o &i!ta e=2au!ti'a a &or3 Nu toti autorii &e (e%i"e!c i" ace&a!i mo(3 I" orice ca*, meca"i!me&e (e a$arare !u"t im$artite, &a mo(u& re&ati', i" >su(erioare C mature, co"!tructi'e. !i >inferioare C grosolane" $rimiti'e.3 Prime&e !u"t u"eori $o*iti'e3 A!t%e&, sublimarea $ermite ca"a&i*area e"er0iei "erea&i*ate a i"!ti"cte&or io&o0ice ,(e $i&(a, a atractiei !e=ua&e. i"tr-o a&ta (irectie ,!$re creatie, e(ucarea co$ii&or !3a3m3(3.3 Atu"ci, omu& care (i" a"umite moti'e "u i!i !ati!%ace $or"iri&e !e=ua&e, 0a!e!te o !u$a$a $e (e$&i" acce$ta i&a $e"tru e"er0ia "ec2e&tuita3 Acea!ta e!te %o&o!ita in sco(uri (asnice3 0 analo$ie indepartata se poate face cu ener$ia nucleului atomic. Eomba atomica distru$e orase, centrala atomoelectrica le da lumina. Ener$ia este aceeasi, rezultatele A diferite.

&n continuare, va fi vorba exclusiv despre mecanismele de aparare inferioare) e pe pozitiile psiholo$iei crestine, ele au caracter distructiv. spri:ina reprezentarile noastre iluzorii despre noi insine, i$nora critica la adresa noastra si inabusa autocritica, ne lipsesc de vointa si barbatie, impiedica pocainta.
Aici !e $u"e i"(re$tatita i"tre are1 >7ste corect sa apreciem fenomenele inconstiente din punctul de 'edere al moralei? La (re$t 'or i"(, e&e !u"t "eutre (i" $u"ct (e 'e(ere etic, a(ica "u !e i"ca(rea*a i" cate0orii&e > i"e+ # >rau+3 Totu!i, i" Scri$tura !-a *i!1 du(a roadele lor ii veti cunoaste ,Matei D, AF.3 A'em (re$tu& !a /u(ecam (e!$re %e"ome"e&e "atura&e, cat !u"t e&e (e u"e !au (e re&e3 De e=em$&u, &a au!cu&tatia $u&mo"ara re!$iratia >curata+ e!te u" &ucru u", $e ca"( ra&uri&e # u" &ucru rau; tem$eratura cor$ora&a (e EI,I 0ra(e e!te "orma&a, $e ca"( %e ra (e CF 0ra(e e $ato&o0ica3 %i mecanismele de aparare se cunosc 1dupa roadele lor) Acum 'om i"cerca !a (e!criem !i !a i"ter$retam $e !curt ce&e mai cu"o!cute meca"i!me (e a$arare (e "i'e& i"%erior3 Poate ca pe unii aceasta ii va a:uta sa se pre$ateasca mai bine pentru spovedanie, sa faca lumina in propria lume launtrica, in pacatele lor cele cu voie si fara voie, stiute si nestiute, precum si in relatiile lor cu oamenii. ED

Sa i"ce$em cu proiectia - punerea pe seama altcuiva a sentimentelor, motivelor si trasaturilor pe care nu ni le dorim si a caror prezenta in noi nu vrem s-o constientizam. S-a o !er'at ca %iecare 'e(e i" a$roa$e&e !au i" $rimu& ra"( ceea ce !-a (e*'o&tat i" e& i"!u! i3 Z0arcitu& e i"c&i"at !a a0e (e !eama &a oame"i &acomia, ce& a0re!i' # cru*imea !3a3m3(3 &ar perceptia propriului pacat se deformeaza. e fapt, pacatul este prezent in noi, dar noi il vedem in ceilalti oameni, nu in noi insine. Fudecatile privitoare la pacatele straine se dezvolta rapid pana la stadiul de osandire a omului. Ci"e !tie, $oate ca *0arcitu& i!i a"uie!te $e "e(re$t a$roa$e&e (e &acomie? Lacom e c2iar *0arcitu&, iar >ta( is(asitor+ (e'i"e a$roa$e&e"ine le atribuie mereu celorlalti propriile insusiri urate, vede cu a$erime 1paiul* din ochiul altuia si nu simte 1barna* din ochiul sau ,'3 Matei D, E.3 >ai mult, destul de des el incearca sa scoata acest 1pai* suparator, din cauza caruia nu poate el trai, cu a:utorul propriei 1barne*/ Iata u" ca* caracteri!tic3 "ineva nutreste puternice sentimente de dusmanie fata de altcineva fara ca acela sa-i dea pretext, dar ii este rusine, din oarecare motive, s-o recunoasca. 9tunci isi zu$raveste in ima$inatie chipul celui pe care il dusmaneste, ii atribuie sentimentele respective 1neprietenului* inchipuit si se $andeste ca acela ii e intr-adevar dusman3 Ie!irea e!te %oarte !im$&a1 pentru a se reabilita in ochii celor din :ur si a nu-si da in vilea$ reavointa si ostilitatea fara motiv, trebuie sa-si inventeze un dusman/ Atri ui"(u-i cui'a $ro$rii&e "oa!tre Ki"!u!iriL !i (eci*ii "e0ati'e, "u &e o !er'am, $ractic &e i0"oram i" "oi i"!i"e3 De $i&(a, i" !$ate&e %ra*ei1 >nu poti a'ea incredere in oameni+ !e a!cu"(e a(e!eori !e"!u&1 >eu insumi nu ma dau in laturi sa insel" si ca atare nu am incredere in nimeni: toti oamenii sunt la fel3 "u cat vedem mai bine pacatele altora, cu atat mai putin le ba$am de seama pe ale noastre. Si (aca "e a$reciem $e "oi i"!i"e i" mo( i"!u%icie"t (e o iecti', a!ta are &oc, i" $articu&ar, $e !ocotea&a (e!co$eririi %icti'e i" cei&a&ti a $ro$rii&or "ea/u"!uri3 9tunci, lumina care este in tine devine intuneric ,'3 Matei I, AE.3 Ea lumineaza, in mod paradoxal, un lucru in cei din :ur si totodata incon:ura cu o bezna deasa acelasi lucru in noi. &n unele cazuri sunt atribuite insa calitati pozitive. 9sta ne face partiali, lipsiti de obiectivitate si ne impin$e sa ne inselam cu privire la oameni. Atu"ci ca"( i" mi"tea "oa!tra >recom$e"!am+ $e ci"e'a i" mo( "emeritat cu $utere, atracti'itate, i"te&i0e"ta etc, %ara !a "e recu"oa!tem "oua i"!i"e ace!te i"!u!iri, $roiectam3 Iar oame"ii /oaca u"eori cu $&acere "u ro&uri&e $ro$rii, ci ro&uri&e !trai"e $e care &e a!tea$ta (e &a ei $u &icu& a'i( !i i"!e&at3 -u de$eaba @ristos chema la vi$ilenta si atentie duhovniceasca. .aziti-'a de prorocii mincinosi, care 'in la 'oi in +aine de oi, iar pe dinauntru sunt lupi rapitori ,Matei D,4H.3 Ce& (e-a& (oi&ea meca"i!m (e a$arare e!te rationalizarea. inventarea unor explicatii aparente pentru propriile $reseli si nereusite. aca ne indreptatim, cautam EJ

circumstante atenuante si alibiuri, inima noastra se abate spre cu'inte de 'iclesug ca sa indreptateasca raspunsurile cele din pacate cu oamenii cei ce lucreaza faradelege ,P!a&mu& 4CF, C-H.3 -ascocind explicatii lo$ice sau acoperindu-ne cu motive frumoase, $asim temeiuri acceptabile pentru fapte deloc laudabile. Sa *icem, $ro$ria a0re!i'itate e!te tratata ca acti'itate i"te"!a, i"(i%ere"ta # ca i"(e$e"(e"ta, *0arce"ia # ca eco"omie3 Si i" %e&u& ace!ta "e i"cura/am $ro$rii&e !&a iciu"i3 @om i&u!tra tema (ata cu (oua e=em$&e1 a. >?ac asta doar s(re binele tau, (am cateo(ata a!i0urari, $e ca"( (e %a$t aici !e a!cu"(e e=act co"traru&1 )u vreau sa mi se faca mie asta: vreau c!iar sa suferi tu (utin. . %a zicem ca un medic nu si-a vindecat pacientul din cauza incompetentei sale, dar nu se apreciaza in mod critic. 9tunci el cauta vinovati. ii reproseaza bolnavului lipsa de disciplina, incalcarea prescriptiilor medicale, da vina pe $ravitatea bolii, pe lipsa de consistenta a teoriilor stiintifice curente privitoare la ea, pe inexactitatea analizelor primite !3a3m3(3 I" orice 'aria"ta, 'i"o'atia e a&u"0ata (e &a e&, a!a(ar $oate trai (e acum i"ai"te >cu sufletul im(acat), %ara a !e i"0ri/i catu!i (e $uti" !a i!i im u"atatea!ca "i'e&u& (e com$ete"ta $ro%e!io"a&a3 U" meca"i!m ti$ic (e a$arare e!te negatia a tot ce ne ameninta presti$iul, submineaza respectul de sine, traumatizeaza amorul propriu. ;ormulele fundamentale sunt aici. 1nu e nici un pericol, nu se poate asa ce'a, nu 'ad, nu aud, ce-mi pasa mie- !3a3m3(3 I" &im a/u& (e *i cu *i a!ta !e c2eama tactica strutului, ce i!i a!cu"(e ca$u& i" "i!i$3 Se $oate $re!u$u"e ca necredinta inconstienta in existenta lui umnezeu si in nemurirea sufletului re$re*i"ta o %orma a "e0atiei3 &ntrucat nu se poate dovedi in mod stiintific ca afirmatiile teolo$iei ar fi false, ateismul este credinta ca umnezeu nu exista. Potri'it e=$re!iei &ui @iRtor Fra"R&, oame"ii !u"t mai re&i0io!i (ecat i!i (au !eama3 De re0u&a, &a atei e=i!ta o >religiozitate timida neconstientizata, o >credinta subconstienta. -ecredinta inconstienta este caracterizata de faptul ca motivele refuzului de a crede in umnezeu nu sunt constientizate. 0mul nu intele$e de ce i se impotriveste lui umnezeu, de ce ii este sila de temele reli$ioase ori nu vrea sa vorbeasca despre ele, !a citea!ca Bi &ia, !a mear0a &a i!erica, !a !e roa0e aca!a3 U"eori i!i ate /oc (e &ucruri&e !%i"te !i &e 2u&e!te, i"(re$tati"(u-!e $ri" aceea ca inca nu s-a co(t (entru asta !i >nu este gata sa duca un mod du!ovnicesc de viata3 &n spatele acestor ar$umente tulburi se ascunde dependenta de draci, care il impiedica sa-si vada pacatele si sa se pocaiasca. )ecredinta inconstienta "u tre uie co"%u"(ata, !e i"te&e0e, cu atei!mu& co"!tie"t !i cu a!a-"umita "ecre(i"ta >o"e!ta+, >(e u"a ca&itate+3 Acea!ta (i" urma a %o!t $re*e"ta, (e

EM

e=em$&u, &a A$o!to&u& Toma1 e& 'oia i" $rimu& ra"( !a !e co"'i"0a (e corectitu(i"ea cre(i"tei !a&e, !i o(ata i"cre(i"tat "u !-a mai i"(oit "icio(ata (e ea ,'3 Ioa" AF, AC-AM.3 Pacato!i&or "e$ocaiti &e e!te mu&t mai u!or !a traia!ca %ara 0a"(u& &a Dum"e*eu !i &a ra!$&atire3 Sa "e ami"tim cu'i"te&e &ui I'a" Barama*o'1 Daca Dumnezeu nu e<ista" totul este (ermis3 Nu a'em "ici o ra!$u"(ere mora&a %ata (e "ime"i3 Libertatea deplina se :ustifica pe sine insasi/ 0mul se imbata cu propria autosuficienta si independenta. I" !ocietatea &umea!ca, a%&ata (e$arte (e re&i0ie, principiul ne$atiei incon:oara, de re$ula, si tot ce e le$at de sfarsitul nostru. 6nii adulti isi bat :oc de moarte, o ridiculizeaza, creeaza sau isi insusesc cu bucurie mituri privitoare la nemurire, se a$ata de credinta lor naiva sau fac apel la ea cu orice prile: la indemana3 Cei ce rama" i" acea!ta i&u*ie !eama"a (e!eori cu o0atu& "e!atio! (i" E'a"02e&ie1 0uflete" ai multe bunatati stranse (entru multi ani: odi!neste-te" mananca" bea" veseleste-te. *ar Dumnezeu i-a zis; )ebune! in aceasta noa(te vor cere de la tine sufletul tau. 0i cele ce ai (regatit ale cui vor fi2 ,Luca 4A,4M-AF.3 (efuzul $andului la moarte e!te u"eori atat (e $uter"ic, i"cat oame"ii i!i %ac $ro0"o*e !i $&a"uri $e terme" &u"0, %ara !a ia catu!i (e $uti" i" ca&cu& 'oia &ui Dum"e*eu3 Iata (e ce ii !i 0a!e!te cea!u& mortii "e$re0atiti3 Si0mu"( Freu( (e!crie o !ituatie a"ec(otica3 Sotu& ii (ec&ara !otiei1 >Daca unul dintre noi va muri inaintea celuilalt" (robabil ca o sa ma mut la -aris. I"ca (i" *orii cre(i"tei cre!ti"e A$o!to&u& Iaco' &e %acea re$ro!uri i"(re$tatite ce&or ce ratio"au i" %e&u& ace!ta1 Veniti acum cei care ziceti; Astazi sau maine vom merge in cutare cetate" vom sta acolo un an si vom face negot si vom castiga" 'oi, care nu stiti ce se 'a intampla maine, ca ce este 'iata 'oastra? Abur sunteti" care se arata o cli(a" a(oi (iere. #n loc ca 'oi sa ziceti; Daca Domnul 'oieste, 'om trai si 'om face aceasta sau aceea) @i acum 'a laudati in trufia 'oastra) 5rice lauda de acest fel este rea ,Iaco' C,4E-4I.3 Re!$i"0erea 0a"(u&ui &a moarte are caracter u"i'er!a&3 I"tr-o ma!ura !au a&ta ea e!te i"ere"ta oricarui om, mai a&e! ce&or ti"eri, i" care %orta 'ita&a (e or(ea*a3 &n unele societati Bin cea americana, de pilda8 discutia despre propria moarte este o tema tabu. Acea!ta e!te u"a (i"tre cau*e&e im$ietririi (u2o'"ice!ti, $u!tietatii &au"trice # !i, a!a(ar, a&e cre!terii "e!ta'i&ite a "umaru&ui omoruri&or !i !i"uci(eri&or !au a&e auto(i!tru0erii &e"te $ri" %umat, a&coo&, "arcotice, a u* (e me(icame"te etc3 I" acea!ta or(i"e (e i(ei, !u"t i"tere!a"te co"c&u*ii&e $!i2iatrei america"e E&i!a et2 Bu &er-Ro!!3 Acea!ta a &ucrat $e!te AF (e a"i cu ca*uri %ara !$era"ta !i a (e!cri! cinci stadii prin care trece muribundul. Fa*a i"itia&a e!te negarea insusi gandului la moarte3 A(e!eori, prima reactie a pacientului atunci cand medicul il anunta ca i s-a descoperit o boala $rava este CF

protestul launtric, respin$erea activa a dia$nosticului, refuzul de a crede in el, cererea de a se verifica si corecta 1$reseala* strecurata. Si totu!i, "e0area mortii "u e i" !tare !a re*i!te i" %ata rea&itatii !%ar!itu&ui i"e'ita i&3 Re!$iratia ei ame"i"tatoare i& tre*e!te $e om, i& $u"e %ortat %ata i" %ata cu !i"e i"!u!i, i& intoarce (e dos3 )ine stadiul urii. omul incearca prin propriile sfortari sa invin$a boala sau macar sa se apere de ea. upa aceea se tar$uieste cu ea A de exemplu, se straduie sa obtina de la umnezeu prin ru$aciuni prelun$irea vietii in schimbul pocaintei si al fa$aduintei de a face bine3 I"te&e0a"( ca e!te a !ur( !i &i$!it (e !e"! !a !e tar0uia!ca, 'a*a"( ca te"tati'e&e (i!$erate (e a %ace %ata !ituatiei au >(at %a&ime"t+, o&"a'u& ca(e i" (e$re!ie3 &ndata ce inceteaza sa se mai a$ate de viata, incepe sa accepte realitatea mortii. Tocmai atunci are loc adevarata minune. sufletul invie, dobandeste o tihna adanca si un teren solid. Pentru ne$area mortii nu mai e de:a loc. Daca e cre!ti", muri u"(u& e!te co"'i"! (e (re$tatea cu'i"te&or A$o!to&u&ui Pa'e&1 )imeni dintre noi nu traieste (entru sine si nimeni nu moare (entru sine - ca daca traim" (entru Domnul traim" si daca murim" (entru Domnul murim. Deci" si daca traim" si daca murim" ai Domnului suntem (ururea4D6 ,Roma"i 4C, D-J.3 9cest pururea este chezasia vietii vesnice. -imic altceva in afara de el nu poate privi in fata rece a mortii. I" ace!t %e&, ne$area mortii %ace u" %a&! !er'iciu1 instraineaza de viata. I" !$ate&e ace!tui &ucru !e a!cu"( !i"i!tre&e cu'i"te a&e (ia'o&u&ui1 )u" nu veti muri" ci= veti fi ca niste dumnezei" cunoscand binele si raul ,Facerea E, C-H.3 Eiblia trateaza aceasta filosofie vicioasa prin virtutea pomenirii mortii. #n toate lucrurile tale adu-ti aminte de sfarsitul tau, si in 'eac nu 'ei gresi ,Sira2 D, EM.3 @ec2iu& a(e'ar i &ic 0&a!uie!te1 )iciodata nu se va (utea face ca sa ramana cineva (e totdeauna viu si sa nu vada niciodata moartea ,P!a&mu& CJ, J-M.3 (uga in imaginar im raca (e!eori %orme e=trem (e a era"te !i (e a !ur(e3 Cu"o!cutu&ui %i&o!o% 0erma" Frie(ric2 Niet*!c2e ii a$arti"e a%ori!mu&1 17u am facut asta 3 zice memoria mea) >u se poate ca eu sa fi facut asta 3 zice orgoliul meu, si ramane neinduplecat) .ana la urma urmei, memoria cedeaza-) 6n alt exemplu. sotul se incapataneaza sa nu remarce evidentele semne de infidelitate din partea sotiei. -u vrea sa le vada, si ca atare 1nu le 'ede) Meca"i!mu& (e a$arare a& "e0atiei e!te a$ro$iat (e mecanismul refularii STreprimarii+ opus sensului in care se foloseste, $resit, la noi, in limba:ul comun, cuvantul, n.n.U. 9cesta din urma pur si simplu indeparteaza si tine la distanta de constiinta orice eveniment, idee, amintire in$ri:oratoare, inabusind problema in sine insusi, omul seamana cu un cazan in clocot inchis ermetic. Totusi, mai devreme sau mai tarziu el C4

1explodeaza* si 1opareste* totul in :ur 4Edefulare, n)n)6. Ne0a!i"( >!u$a$a+, o!ti&itatea a!cu"!a, /i0"iri&e "eiertate, ra* u"area, %rica !i i"tri!tarea im$i"!e i" a(a"cu& !u%&etu&ui, ma"ia re$rimata ro( &itera&me"te $er!o"a&itatea !i (e'i" o bomba cu e<(lozie intarziata. &n anumite conditii, produse ale refularii pot fi fri$iditatea la femei si impotenta la barbati, procesele oncolo$ice, imbolnavirile psihosomatice Bastmul bronsic, artrita reumatoida, boala ulceroasa si cea hipertensiva, stenocardia etc8, isteria, apatia, diferitele frici ,'3 ca$3 I.3 S$re (eo!e ire (e re%u&are, meca"i!mu& (e a$arare a& regresiei il impin$e pe adult sa faca pe copilul. Pe"tru a mic!ora $o'ara $ro &eme&or "ere*o&'ate, a i"&atura a"=ietatea &au"trica, a i"a u!i mu!trari&e (e co"!tii"ta, a !e >re&a=a+, e!te "ea$arata "e'oie ca omu& !a !e (e%u&e*e3 A!ta !e %ace cu a/utoru& %umatu&ui, autu&ui, im ui arii, ma!tur atiei ,o"a"i!mu&ui., atai&or, cu'i"te&or urate, /ocuri&or (e "oroc !3a3m3(3 Pentru a scapa de stres si de conflictul launtric, oamenii cad uneori, spre propria lor surprindere, in mintea copiilor. isi rod un$hiile, isi ba$a de$etul in nas, flecaresc, sunt capriciosi, inventeaza, scuipa3 9dultii isi demonstreaza intr-adins dependenta si nea:utorarea, se poarta atat de infantil, incat se coboara pana la nivelul copiilor. Pe scurt, re$resia est e un mi:loc foarte primitiv de a face fata situatiei. A(oarme $e "e!imtite co"!tii"ta !i alungarea din minte a oricarei informatii im(artiale sau c!inuitoare. 0r$oliul ranit, mandria lezata se camufleaza adeseori sub un zambet incordat, silit. %upararea este inlaturata pe calea cu$etarii la propriile calitati si realizari. ;aptele incomode sau aducatoare de amaraciune sunt uitate cu usurinta. Cateo(ata, oame"ii "u-!i mai ami"te!c (e (atorii&e &or a"e!ti !au (e "eca*uri&e care &e-au %o!t %acute (e catre a&tii3 A!a(ar constientizarea propriilor pacate este insotita de serioase socuri

psihice, deoarece confruntarea cu sine insusi e dificila psiholo$ic. 0mul care se teme de sine insusi nu doreste sa priveasca in propriul suflet.
Prorocu& Da'i( !crie (e!$re acea!ta a!t%e&1 7l singur se amageste in oc+ii sai, cand zice ca ar fi urmarind faradelegea si ar fi urand-o) @raiurile gurii lui faradelege si viclesug: n-a vrut sa (ricea(a ca sa faca bine. ?aradelege a gandit in asternutul sau" in toata calea cea buna n-a stat si rautatea n-a urat ,P!a&mu& EH, A-C.3 Iata u"a (i"tre cau*e&e nesinceritatii, minciunii in fata %udecatii constiintei, nazuintei de a ascunde propriile 'icii) >ecanismele 1inferioare* de aparare psiholo$ica sunt metode inconstiente prin care omul fu$e de sine insusi pe calea deformarii realitatii. aca datele reale nu pot fi schimbate si ele nu ne convin, raman doua iesiri. fie sa ne schimbam noi insine, fie sa ne izolam printr-o bariera. >ecanismele de aparare indeplinesc tocmai acest rol de tampon. E&e ate"uea*a im$actu& !ituatii&or $!i2otraumati*a"te1 ne a:uta sa le ne$am, CA

sa le uitam, sa le rastalmacim+ in fine, sa fu$im de ele. Totusi, ascunzandu-ne de faptele care sunt amare pentru amorul nostru propriu, in esenta ii inchidem lui umnezeu usa inimii noastre si fu$im de noi insine. Fai de cei ce ascund lui Dumnezeu taina planurilor lor, ca faptele lor sa se faca la intuneric" Fai de cei care zic; Cine ne 'ede? Cine ne stie? 3 a'erti*ea*a Prorocu& I!aia ,I!aia AM,4H.3 Calea radicala de lu(ta cu meca"i!me&e (e a$arare $!i2o&o0ica e!te constientizarea urmarilor lor pierzatoare si recunoasterea sincera a propriilor nea:unsuri. 6arierele de (rotectie tre uie >co orate+ cu i"(ema"are, $e"tru a nu-l lasa pe om 1$olas* fara a-i oferi nimic in schimb si fara a-l invata metodele asceticii ortodoxe. 9ltminteri, el va ramane sin$ur cu sine insusi A neinarmat si incon:urat de o multime de patimi. Si, (u$a cum !e !tie, unde-i unul" nu-i (utere. -u este $reu sa fu$i pentru o vreme de tine insuti+ din pacate, este mai complicat sa te intorci pentru totdeauna. aca nu se intampla asta, omul risca sa se 1piarda* de tot. .ierderea de sine este o cumplita boala duhovniceasca a omenirii contemporane, pedeapsa pentru apostazie. Cre!ti"i!mu& co"!i(era $acat %a&!e&e i(ea&uri !i 'a&ori a&e 'ietii ,0oa"a (u$a ca!ti0, !&a'a, $&aceri !3a3m3(3.1 (rietenia lumii este dusmanie fata de Dumnezeu ,Iaco' C, C.3 Toate %orme&e (e com$ortame"t a&e $er!o"a&itatii o&"a'e (u2o'"ice!te, ce !-a $ier(ut $e !i"e, au u" "umitor comu"1 ea isi iroseste cu usuratate viata pamanteasca in pa$uba celei vesnice. e aici iau nastere o dependenta narcotica sui generis fata de vicii si o totala de$radare morala. .ierderea de sine e!te u" %e"ome" cu e=trem (e mu&te %atete3 Pri"tre !em"e&e &ui !e a%&a totala cufundare in problemele material-banesti, pustietatea launtrica, plictiseala, 1socul ontologic. I" ace!t $&a", (ierderea de sine e!te tere"u& !i tota&itatea ce&or&a&te o&i (u2o'"ice!ti, a&e caror !im$tome !e ma"i%e!ta i" 'arii 0ra(e3

K4L Potri'it 'er!iu"ii ru!e citate (e autor Cn.tr.D.

,(i"1 7onstantin ). Norin, )@coala-te si umbla; .asi spre insanatosire, E(itura

I"ter'iu $u &icat $e"tru $rima (at5 6" *iaru& )GOLOS+ (i" 4JDI )GOLOS+ ,)G&a!u&.+ e!te u" *iar ru! (i" !eco&u& a& QIQ-&ea care a a$5rut &a Sa"Rt Peter! ur0 6"tre 4JIE !i 4JJC3 CE

Re$orter ,(.1 Ce cre(eti (e!$re rX* oi? F3M3DOSTOIE@SBI , .1 I(eea cX rX* oiu& ar %i u" %&a0e& a& ome"irii e!te "X!tru!"icX3 RX* oiu& $o&itic i"ter"atio"a& "u a(uce (ec6t %o&oa!e 6" toate $ri'i"te&e !i (e aceea e!te a !o&ut "ece!ar3 R1 Dar oame"ii mer0 &a rX* oi ca !X !e omoare 6"tre ei3 Ce-i at6t (e "ece!ar aici? D1 <" $rimu& r6"( e %a&! !X cre*i cX oame"ii !e (uc &a rX* oi ca !X !e omoare 6"tre ei3 Nicio(atX o a!eme"ea i(ee "-a %o!t $u!X $e $rimu& $&a", ci, (im$otri'X, !e (uc !X-!i /ert%ea!cX 'iata3 A!ta e (e/a cu totu& a&tce'a3 Nu e=i!tX o i(ee mai $re!u! (ec6t aceea (e ati /ert%i $ro$ria 'iatX, a$Xr6"(u-ti %ratii !i $atria3 FXrX i(ei 0e"eroa!e, ome"irea "u $oate trXi !i c2iar cre( cX ome"irii 6i $&ace rX* oiu& $e"tru a %i $Xrta!a u"ei i(ei 0e"eroa!e3 Acea!ta-i o "ece!itate3 R1 Ome"irii 6i $&ace rX* oiu&? D1 Cum !X "u? E ci"e'a (e!cura/at 6" tim$u& rX* oiu&ui? Dim$otri'X, toatX &umea e 6m Xr XtatX, toti au mora&u& ri(icat !i "u e=i!tX urmX (e a$atie !au $&icti!ea&X, ca 6" 'remuri&e (e $ace3 A$oi, (u$X ce rX* oiu& !e termi"X, ce mu&t &e $&ace oame"i&or !X-!i (e$e"e ami"tiri&e &e0ate (e e&, c2iar !i atu"ci c6"( ace!ta !e termi"X cu o 6"%r6"0ere- SX "u-i cre(eti $e cei care, 6" tim$u& rX* oiu&ui, atu"ci c6"( !e 6"t6&"e!c, 6!i !$u", c&Xti"6"( (i" ca$1 Ce "e"orocire- Ce 'remuri am a/u"! !X trXim- A!t%e& (e &ucruri !e !$u" (oar a!a, (e oc2ii &umii3 Dim$otri'X, 6" !u%&etu& %iecXruia e o mare !Xr Xtoare3 Stiti, e cum$&it (e 0reu !X recu"o!ti cX "utre!ti u"e&e i(ei1 &umea te 'a acu*a, 'a !$u"e cX e!ti %iarX, retro0ra(3 Nime"i "u !e 'a (eci(e !X e&o0ie*e rX* oiu&3 0 pace !ndelun$at produce apatie R1 Oare c2iar "u !e 'or 0X!i i(ei 0e"eroa!e !i %XrX rX* oi? Ace!tea ar a'ea co"(itii mai u"e !X !e (e*'o&te $e tim$ (e $ace3 D1 A !o&ut (im$otri'X, a !o&ut co"trar3 Ge"ero*itatea (i!$are 6" $erioa(e&e (e $ace 6"(e&u"0atX iar &ocu& ei e!te &uat (e ci"i!m, i"(i%ere"tX, $&icti!ea&X3 6" tim$u& u"ei $Xci 6"(e&u"0ate, a&a"ta !ocia&X !e 6"c&i"X 6"tot(eau"a !$re tot ceea ce e!te rXu !i ru(ime"tar &a ome"ire, !acri%iciu& (e !i"e e!te re!$ectat 6"cX, e!te $retuit, 6"!X cu c6t mai mu&t 'a co"ti"ua $acea, toate ace!te &ucruri mi"u"ate, 0e"eroa!e $X&e!c, !e u!ucX, mor, iar o0Xtia, c6!ti0u& aca$area*X totu&3 P6"X &a urmX rXm6"e (oar %XtXr"icia3 O $ace 6"(e&u"0atX $ro(uce a$atie, (e!%r6u, (imi"uea*X 06"(irea, toce!te !imturi&e3 R1 Dar !tii"ta? Arte&e? Se (e*'o&tX e&e 6" tim$u& rX* oiu&ui? D1 Stii"ta !i arte&e !e (e*'o&tX 6"tot(eau"a 6" $erioa(a ime(iat urmXtoare 6"c2eierii rX* oiu&ui3 RX* oiu& &e 6""oie!te, &e 6m$ro!$Xtea*X, &e (X u" "ou im$u&!3 6" tim$u& u"ei $Xci 6"(e&u"0ate &6"ce*e!te !i !tii"ta3 Stii"ta rec&amX 0e"ero*itate, a "e0atie c2iar3 Dar CC

c6ti oame"i (e !tii"tX re*i!tX 6" %ata u&ceru&ui $Xcii? 6"cercati, (e e=em$&u, (e$X!iti o $atimX, cum e!te i"'i(ia- Ea e $rimiti'X !i tri'ia&X, (ar $Xtru"(e !i 6" ce&e mai "o i&e !u%&ete a&e !a'a"ti&or3 Si u"ui !a'a"t 6i 'i"e $o%ta (e a $artici$a &a o$u&e"ta !i !trX&ucirea 0e"era&X3 Cum cre(eti, ar rXm6"e mu&ti cei care ar mu"ci cu a(e'Xrat? C6"( 6"ce$i !X t6"/e!ti (u$X 0&orie, ime(iat a$are 6" !tii"tX !ar&ata"ia, 0oa"a (u$X e%ecte, !i, mai a&e!, $ra0mati!mu& $e"tru cX 'ei (ori !i o0Xtie3 6" artX e ace&a!i &ucru, aceea!i 0oa"X (u$X e%ecte, (u$X ci"e !tie ce !u ti&itate3 I(ei&e !im$&e, c&are, 0e"eroa!e !i !X"Xtoa!e "u 'or mai %i &a mo(X3 6"cetu& cu 6"cetu&, !e 'a $ier(e !imtu& mX!urii !i a& armo"iei3 @or a$Xrea (e%ormXri a&e !imturi&or !i $a!iu"i&or3 DacX "-ar %i e=i!tat rX* oiu& $e &ume, arta ar %i !ucom at (e%i"iti'3 Ce&e mai u"e i(ei a&e artei !u"t (ate (e rX* oi, (e &u$tX3 (zboiul dezvolt iubirea fratern R1 ?i cre!ti"i!mu&? D1 Cre!ti"i!mu& 6"!u!i recu"oa!te rX* oiu& !i $rooroce!te cX !a ia "u 'a (i!$Xrea $6"X &a !%6r!itu& &umii3 Ace!t &ucru e!te e=traor(i"ar !i te u&uie!te3 FXrX 6"(oia&X cX, 6"tr-o acce$tie mora&X !u$erioarX, cre!ti"i!mu& re!$i"0e rX* oiu& !i $ro$o'X(uie!te iu irea %rater"X3 Eu 6"!umi mX 'oi ucura atu"ci c6"( !X ii&e 'or %i tra"!%ormate 6" $&u0uri3 A$are 6"!X 6"tre area1 c6"( ar %i $o!i i& !X !e 6"t6m$&e ace!t &ucru? Si meritX oare !X %aci $&u0uri (i" !X ii? Pacea, tot tim$u& !i $retuti"(e"i, e!te 6"tr-at6t (e rea, 6"c6t (e'i"e c2iar imora& !-o !u!tii1 "u mai rXm6"e "imic (e $retuit, a !o&ut "imic (e $X!trat3 6" $erioa(e&e (e $ace !e 6"rX(Xci"ea*X &a!itatea !i "eci"!tea3 Omu&, $ri" "atura !a, e!te 0ro*a' (e 6"c&i"at cXtre &a!itate !i "eru!i"are, &ucru $e care-& !tie !i e& &a $er%ectie (e!$re !i"e3 IatX (e ce !e $oate ca e& !X (orea!cX at6t (e mu&t rX* oiu&, 6" care 'e(e u" &eac3 RX* oiu& (e*'o&tX iu irea %rater"X !i a$ro$ie $o$oare&e3 R1 Cum a(icX )a$ro$ie $o$oare&e+? D1 O &i06"(u-&e !X !e re!$ecte u"u& $e ce&X&a&t3 RX* oiu& 6i 6m$ro!$Xtea*X $e oame"i3 Ce& mai mu&t iu irea (e oame"i !e ma"i%e!tX (oar $e c6m$u& (e &u$tX3 E!te o rea&itate a !o&ut !tra"ie %a$tu& cX rX* oiu& 6& 6"rXie!te mai $uti" $e om, (ec6t $acea3 Ia ami"titi-'X (acX "oi i-am ur6t $e %ra"ce*i !i $e e"0&e*i 6" tim$u& cam$a"iei (i" Crimeea3 Dim$otri'X, "e-am !imtit mu&t mai a$ro$iati (e ei3 Ne i"tere!a $Xrerea &or 6" &e0XturX cu 'ite/ia "oa!trX, &eam acor(at a!i!te"tX me(ica&X $ri*o"ieri&or, !o&(atii !i o%iterii "o!tri, 6" mome"te&e (e armi!titiu, !e (uceau 6" a'a"$o!turi !i (oar cX "u !e 6m rXti!au cu i"amicii3 Au !i Xut 'o(cX 6m$reu"X3 S-a $romo'at !$iritu& ca'a&ere!c3 Ce&or care au a'ut (e !u%erit 6" tim$u& rX* oiu&ui &e !Xrea toatX &umea 6" a/utor, 6" 'reme ce, $e tim$ (e $ace, re0iu"i 6"tre0i $ot $ieri (e %oame $6"X a$ucXm "oi !X "e !cXr$i"Xm !au !X "e 2otXr6m !X &e (Xm c6te trei ru &e3 ;r razboi, lumea ar fi npdit de pl$i purpulente R1 Dar "u $o$oru& e!te ce& care !u%erX ce& mai mu&t 6" tim$u& rX* oiu&ui? Nu e& e!te ce& care (uce 0reu& rX* oiu&ui !i !u$ortX (i!tru0eri&e ace!tuia, i"com$ara i& mai mu&t (ec6t $Xturi&e 6"a&te a&e !ocietXtii? CH

D1 C2iar $o$oru& e!te ce& care $ro%itX ce& mai mu&t (e $e urma rX* oiu&ui3 C2iar (acX !u"teti cea mai uma"X $er!oa"X, 6"!X, oricum, 'X co"!i(erati !u$erior omu&ui !im$&u3 Ci"e, 6" *iua (e a*i, $oate c6"tXri !u%&ete&e oame"i&or cu o mX!urX cre!ti"X? U"itatea (e mX!urX e u*u"aru&, $uterea, %orta !i omu& !im$&u !tie %oarte i"e ace!t &ucru3 Oric6t (e mu&ti ro i ati e&i era !i oric6te &e0i ati !crie, i"e0a&itatea (i"tre oame"i "u 'a (i!$Xrea (i" !ocietatea "oa!trX3 Si"0uru& reme(iu e!te rX* oiu&3 a&eati', (e mome"t, (ar $&Xcut $e"tru $o$or3 RX* oiu& ri(icX !tarea (e !$irit a $o$oru&ui !i co"!tii"ta $ro$riei &ui (em"itXti3 RX* oiu& 6i %ace $e toti e0a&i 6" tim$u& &u$tei !i-& 6m$acX $e ro cu !tX$6"u& !Xu 6" cea mai 6"a&tX ma"i%e!tare a (em"itXtii uma"e, 6" !acri%iciu& !u$rem $e"tru cau*a comu"X, $e"tru toti, $e"tru $atrie3 6" tim$u& rX* oiu&ui !ur'i"e e0a&itatea (e$&i"X 6" ceea ce $ri'e!te eroi!mu&3 S6"0e&e 'Xr!at e u" &ucru im$orta"t3 Bo0atu& !i mu/icu&, &u$t6"( cot &a cot 6" 4J4A, au %o!t mai a$roa$e u"u& (e ce&X&a&t (ec6t &a ei 6" !at, $e mo!ie, 6" tim$ (e $ace3 RX* oiu& e!te u" $ri&e/ $e"tru ma!e (e a !e re!$ecta $e !i"e, moti' $e"tru care $o$oru&ui 6i $&ace rX* oiu&1 e& "X!coce!te c6"tece (e!$re rX* oi, (u$X aceea, mu&t tim$, !e (e&ectea*X a!cu&t6"( &e0e"(e !i $o'e!ti (e!$re rX* oi3 E c&ar, rX* oiu&, 6" 'remuri&e "oa!tre e!te "ece!ar; %XrX rX* oi !-ar $rX u!i &umea !au, 6" ce& mai u" ca*, !-ar tra"!%orma 6"tr-u" %e& (e muco*itate, 6"tr-o m6*0X ori i&X, "X$X(itX (e $&X0i $uru&e"te3 ,raducere; *lie Danilov CConvorbiri /iterareD

Co$iii "u !e *i(e!c $ri" &au(e&e "eco"te"ite, Cu'io!u& Por%irie Ba'!oRa&i'itu& Mar I Pu &icat (e Laure"iu Dumitru Co$iii "u !e *i(e!c $ri" &au(e&e "eco"te"ite3 De'i" e0oi8ti 8i iu itori (e !&a'5 (e8art53 @or (ori 6"trea0a 'ia:5 !5 %ie &5u(a:i (e to:i, "e6"cetat, c2iar (ac5 &i !e !$u" 8i mi"ciu"i3 Di" "e%ericire, a!t5*i to:i !-au 6"'5:at !5 mi"t5, iar cei iu itori (e !&a'5 (e8art5 $rime!c mi"ciu"i&e, ace!tea !u"t 2ra"a &or3 >S$u"e orice, %ie 8i mi"ciu"5, %ie 8i iro"ie+, *ic ei3 Dum"e*eu "u 'rea a!ta3 Dum"e*eu 'rea a(e'5ru&3 Di" "e%ericire, a!ta "-o 6":e&e0 to:i, 8i %ac cu (e!5'7r8ire ce&e $otri'"ice3 Co$iii, c7"( !u"t &5u(a:i mereu, %5r5 (i!cer"5m7"t, !u"t &ua:i 6" !t5$7"ire (e ce& $otri'"ic3 Le r5!co&e8te e0oi!mu& 8i, o i8"ui:i (e mici cu &au(e&e $5ri":i&or 8i a&e 6"'5:5tori&or, $ot !5 6"ai"te*e 6" 6"'5:5tur5, (ar ce %o&o!? <" 'ia:5 'or ie8i e0oi8ti, iar "u cre8ti"i3 E0oi8tii "u $ot !5 %ie "icio(at5 cre8ti"i3 E0oi8tii 'or 6"tot(eau"a !5 %ie &5u(a:i (e to:i, !5 %ie iu i:i (e to:i, to:i !5-i 'or ea!c5 (e i"e, &ucru $e care Dum"e*eu& "o!tru, Bi!erica "oa!tr5, 9ri!to!u& "o!tru "u &e 'oie8te3

CI

Re&i0ia "oa!tr5 "u 'rea ace!t c2i$, ace!t %e& (e e(uca:ie3 Dim$otri'5, 'rea ca (e mici co$ii !5 6"'e:e a(e'5ru&3 A(e'5ru& &ui 9ri!to! 6"t5re8te %a$tu& c5, (ac5 6& &au*i $e u" om, 6& %aci e0oi!t3 Omu& e0oi!t e!te u" r5t5cit, c5&5u*it (e (ia'o&u&, (e (u2u& ce& r5u3 A!t%e&, cre!c7"( 6" e0oi!m, 6"t7ia &ui 6"(e&et"icire e!te !5-L t505(uia!c5 $e Dum"e*eu 8i !5 %ie u" e0oi!t i"a(a$ta i& 6" comu"itate3 Tre uie !5 !$ui a(e'5ru&, !5-& a%&e omu&3 A&t%e& 6& 6"t5re8ti 6" "e8tii":a &ui3 C7"( !$ui ce&ui&a&t a(e'5ru&, atu"ci e& !e orie"tea*5, ia ami"te, 6i a!cu&t5 8i $e cei&a&:i, !e 6"%r7"ea*53 A!t%e&, 8i co$i&u&ui 6i 'ei !$u"e a(e'5ru&, 6& 'ei certa, ca !5-8i (ea !eama c5 ceea ce %ace "u-i i"e3 Ce !$u"e 6":e&e$tu& So&omo"? Cine cru toiagul su $i ur$te co(ilul" iar cel care l iube$te l ceart la vreme ,Pi&(e&e &ui So&3 4E, AC.3 Dar "u !5-& a:i cu 7ta, c5ci atu"ci !5rim (i"co&o (e 2otare 8i !e 6"t7m$&5 co"trariu&3 Pri" &au(a (e mici, 6i $urt5m $e co$iii "o8tri &a e0oi!m3 Iar $e ce& e0oi!t $o:i !5-& 6"8e&i, e (e-a/u"! !5-i !$ui c5 e!te u", !5-i um%&i eu&3 ?i a8a 6:i !$u"e1 >A, ace!ta m5 &au(5, ace!ta e!te u"+3 Ace!tea "u !u"t &ucruri corecte3 Pe"tru c5 omu& cre8te 6" e0oi!m, 6"ce$ 6"curc5turi&e 6"&5u"tru& !5u, !u%er5, "u 8tie ce !5 %ac53 Prici"a %r5m7"t5rii !u%&ete8ti e!te e0oi!mu&3 C2iar 8i $!i2iatrii 6"8i8i, (ac5 !tu(ia*5 ace!t &ucru, 'or 'e(ea c5 e0oi!tu& e!te o&"a'3 Nicio(at5 "u tre uie !5-i &5u(5m 8i !5-i &i"0u8im $e !eme"ii "o8tri, ci !5-i c5&5u*im c5tre !mere"ie 8i c5tre iu irea &ui Dum"e*eu3 ?i !5 "u c5ut5m "oi !5 "e iu ea!c5, &5u(7"(u-i $e cei&a&:i3 S5 6"'5:5m !5 iu im, iar "u !5 cerem !5 %im iu i:i3 S5-i iu im $e to:i 8i !5 %acem /ert%e c7t $utem mai mari, $e"tru to:i %ra:ii cei 6"tru 9ri!to!, (e*i"tere!at, %5r5 !5 a8te$t5m &au(e 8i iu ire (e &a ei3 Ace8tia 'or %ace tot ceea ce Dum"e*eu &e 'a !$u"e3 Dac5 8i ei !u"t cre8ti"i, 'om (a !&a'5 &ui Dum"e*eu c5 "e-am 6"t7&"it 8i i-am a/utat !au &e-am !$u! u" cu'7"t u"3 A8a !5-i $o'5:ui:i 8i $e co$iii (e &a 8coa&53 Ace!ta e!te a(e'5ru&3 A&t%e& (e'i" i"a(a$ta i&i3 Nu 8tiu u"(e mer0 8i ce %ac, iar $rici"a !u"tem "oi, c5 i-am %5cut a8a3 Nu i-am c5&5u*it !$re a(e'5r, !$re !mere"ie, !$re iu irea &ui Dum"e*eu3 I-am %5cut e0oi8ti, iar acum iat5 roa(5E=i!t5, 6"!5, 8i co$ii care $ro'i" (i" $5ri":i !meri:i, 8i c5rora &i !e 'or e8te (e c7"( !u"t mici (e!$re Dum"e*eu 8i (e!$re !%7"ta !mere"ie3 Ace8ti co$ii "u creea*5 $ro &eme !eme"i&or &or3 Nu !e m7"ie c7"( &e ar5:i 0re8ea&a, ci !e !tr5(uie!c !5 !e 6"(re$te, 8i !e roa05 &ui Dum"e*eu !5-i a/ute !5 "u (e'i"5 e0oi8ti3 Eu, ce !5 '5 !$u", c7"( am a/u"! 6" S%7"tu& Mu"te am mer! &a "i8te B5tr7"i tare !%i":i3 Ace8tia "icio(at5 "u mi-au !$u! >Bra'o-+3 <"tot(eau"a m5 !%5tuiau cum !5-L iu e!c $e Dum"e*eu 8i cum !5 %iu 6"tot(eau"a !merit3 S5-L c2em $e Dum"e*eu !5 m5 6"t5rea!c5 6" !u%&etu& meu 8i !5-L iu e!c mu&t3 Nici "-am 8tiut (e ace!t >Bra'o-+, "ici "u &-am c5utat3 Dim$otri'5, m5 !tr7mtoram c5 B5tr7"ii mei "u m5 certau3 Ziceam1 >M7"ca-m-ar Raiu&, "-am 05!it B5tr7"i u"i-+3 @oiam !5 m5 mu!tre, !5 m5 certe, !5 !e $oarte a!$ru3 Dac5 au(e 'reu" cre8ti" ce '5 !$u" eu acum, !e $ier(e cu %irea 8i "u &e $rime8te3 Cu toate ace!tea, a8a e!te i"e # !merit, !i"cer3

CD

Nici $5ri":ii mei "u mi-au !$u! "icio(at5 >Bra'o-+3 Nici "u-& 'oiam3 Pe"tru acea!ta, tot ce %5ceam, %5ceam (e*i"tere!at3 Acum, c5 m5 &au(5 oame"ii, m5 !imt $ro!t3 Ce !5 '5 !$u"G M5 ati"0e 6"5u"tru c7"( cei&a&:i 6mi !$u" >Bra'o-+3 Dar "u m-am '5t5mat, %ii"(c5 am 6"'5:at !mere"ia3 ?i acum, (e ce "u 'reau !5 %iu &5u(at? Pe"tru c5 8tiu c5 &au(a 6& %ace $e om 05u"o! 8i a&u"05 2aru& &ui Dum"e*eu3 Iar 2aru& &ui Dum"e*eu 'i"e "umai $ri" !%7"ta !mere"ie3 Omu& !merit e!te omu& (e!5'7r8it3 Nu !u"t ace!tea %rumoa!e? Nu !u"t a(e'5rate? Cui 6i !$ui a!ta, 'a *ice1 >Ce !$ui, u"u&e, (ac5 "u-& &au*i $e co$i& "ici "u $oate citi, "ici, "iciG+3 Dar acea!ta !e 6"t7m$&5 $e"tru c5 a8a !u"tem "oi, 8i 6i %acem a8a 8i $e co$ii3 A(ic5 am r5t5cit (e &a a(e'5r3 E0oi!mu& &-a !co! $e om (i" Rai, e!te u" mare r5u3 Primii oame"i, A(am 8i E'a, erau !im$&i 8i !meri:i, $e"tru aceea tr5iau 6" Rai3 A'eau, $recum !e !$u"e 6" &im a/ teo&o0ic, ce&e (i"tru 6"ce$ut, a(ic5 2ari!me&e $e care Dum"e*eu &e-a (at &a 6"ce$ut, c7"( &-a *i(it $e om, a(ic5 'ia:a, "emurirea, co"8tii":a, !t5$7"irea $e!te !i"e, iu irea, !mere"ia 8i ce&e&a&te3 A$oi (ia'o&u& a i* utit !5-i 6"8e&e $ri" &au(53 S-au um$&ut (e e0oi!m, 6"!5, %ire!cu& omu&ui, a8a cum &-a $&5!muit Dum"e*eu, e!te !mere"ia3 <" 'reme ce e0oi!mu& e!te ce'a "e%ire!c, e!te oa&5, e!te 6m$otri'a %irii3 A8a(ar, c7"( "oi um%&am 6" co$i& ace!t >!u$er-eu+ cu &au(e&e, 6i a:7:5m e0oi!mu&, 6i %acem mare r5u3 <& %acem mu&t mai u8or i"%&ue":a i& (e &ucruri&e (ia'o&e8ti3 A!t%e&, cre!c7"(, 6& 6"(e$5rt5m (e toate &ucruri&e (e $re: 'ie:ii3 Nu cre(e:i c5 acea!ta e!te $rici"a $e"tru care co$iii !e $ier(, $e"tru care oame"ii !e r5*'r5te!c? E!te e0oi!mu&, $e care (i" %ra0e(5 '7r!t5 $5ri":ii &i &-au !5(it3 Dia'o&u& e!te mare&e e0oi!t, mare&e &ucea%5r3 A(ic5 6& tr5im $e (ia'o&u& 6"&5u"tru& "o!tru, 6& tr5im $e &ucea%5r3 Nu tr5im !mere"ie3 Smere"ia e a &ui Dum"e*eu, e!te ce'a tre ui"cio! !u%&etu&ui omu&ui3 E!te ce'a or0a"ic3 Iar c7"( &i$!e8te, e!te ca 8i c7"( ar &i$!i i"ima (i" or0a"i!m3 I"ima (5 'ia:5 or0a"i!mu&ui, iar !mere"ia (5 'ia:5 !u%&etu&ui3 Pri" e0oi!m, omu& e!te (e $artea (u2u&ui ce&ui r5u, a(ic5 !e (e*'o&t5 cu (u2u& ce& r5u, "u cu ce& u"3 A!ta a i* utit (ia'o&u& !5 %ac53 A %5cut $5m7"tu& &a iri"t, ca !5 "u "e mai $utem 6":e&e0e 6"tre "oi3 Ce !5 %ie toate a!tea $e care &e-am $5:it, 8i "u "e (5m !eama? @e(e:i cum "e-am 6"8e&at? Am %5cut $5m7"tu& "o!tru 8i e$oca "oa!tr5 o a(e'5rat5 c&i"ic5 (e $!i2iatrie- ?i "u "e (5m !eama (e 0re8ea&53 To:i "e mir5m1 >Ce-am (e'e"it, u"(e mer0em, (e ce co$iii "o8tri au a$ucat-o $e u" a!t%e& (e (rum, (e ce-au $&ecat (e aca!5, (e ce au $5r5!it 'ia:a, 8coa&a? De ce !e-"t7m$&5 a!ta?+3 Dia'o&u& a i* utit !5 !e %ac5 $e !i"e "e'5*ut 8i !5-i %ac5 $e oame"i !5-& "umea!c5 6" a&te %e&uri3 Doctorii, $!i2o&o0ii !$u" (e!eori, c7"( u" om $5time8te1 >A, ai o "e'ro*5- A, ai o a"0oa!5-+ 8i a&te&e a!eme"ea3 Nu $ot $rice$e c5 (ia'o&u& r5!co&e8te 8i tu& ur5 6" om e0oi!mu&3 ?i totu8i (ia'o&u& e=i!t5, e!te (u2u& r5ut5:ii3 Dac5 !$u"em c5 "u e=i!t5, e!te ca 8i c7"( am t505(ui E'a"02e&ia, care 'or e8te (e!$re e&3 Ace!ta e!te 'r5/ma8u& "o!tru, ce& ce "e &u$t5 toat5 'ia:a, $otri'"icu& &ui 9ri!to!, (e aceea !e "ume8te 8i a"ti2ri!t3 9ri!to! a 'e"it $e $5m7"t ca !5 "e !ca$e (e (ia'o&u& 8i !5 "e (5ruia!c5 m7"tuirea3 Dre$t aceea, tre uie !5-i 6"'5:5m $e co$ii !5 tr5ia!c5 !merit 8i !im$&u, !5 "u caute &au(a 8i $e >Bra'o-+3 S5-i 6"'5:5m c5 e=i!t5 !mere"ia, care e!te !5"5tatea 'ie:ii3

CJ

Co"ce$:ia !ociet5:ii co"tem$ora"e %ace r5u co$ii&or3 Ea are a&t5 $!i2o&o0ie, a&t5 $e(a0o0ie, care !e a(re!ea*5 co$ii&or atei&or3 Acea!t5 co"ce$:ie (uce &a !ama'o&"icie3 ?i 'e(e:i roa(e&e &a co$ii 8i &a ti"eri3 Ti"erii !tri05 a!t5*i, *ic7"(1 YTre uie !5 "e 6":e&e0e:i-Z3 <"!5 "u tre uie !5 mer0em "oi &a ei3 Dim$otri'5, "e 'om ru0a $e"tru ei, 'om !$u"e ce-i i"e, 'om tr5i i"e&e, 6& 'om $ro$o'5(ui, (ar "u "e 'om a(a$ta (u2u&ui &or3 S5 "u !tric5m m5re:ia cre(i":ei "oa!tre3 Nu !e cu'i"e ca, 6"cerc7"( !5-i a/ut5m, !5 (o 7"(im %e&u& &or (e a 07"(i3 Tre uie !5 %im ci"e !u"tem, 8i !5 $ro$o'5(uim a(e'5ru&, &umi"a3 De &a P5ri":i 'or 6"'5:a co$iii3 <"'5:5tura P5ri":i&or &e 'a ar5ta ce&e (e!$re !$o'e(a"ie, $atimi, r5ut5:i, cum au iruit !%i":ii r5u& 6"&5u"tru& &or3 Iar "oi "e 'om ru0a ca Dum"e*eu !5 Se !5&58&uia!c5 6"&5u"tru& &or3 <"'5:a:i-i $e co$ii !5 cear5 a/utoru& &ui Dum"e*eu, Cu'io!u& Por%irie Ba'!oRa&i'itu& Mar I Pu &icat (e Laure"iu Dumitru Me(icame"tu& 8i mare&e !ecret $e"tru cre8terea co$ii&or e!te !mere"ia3 <"cre(erea 6" Dum"e*eu (5 o !i0ura":5 a !o&ut53 Dum"e*eu e!te totu&3 Nu $oate "ime"i !5 !$u"5 >Eu !u"t totu&+3 Acea!ta '5(e8te e0oi!mu&3 Dum"e*eu 'rea !5-i c5&5u*im $e co$ii &a !mere"ie3 E!te "e'oie (e &uare ami"te atu"ci c7"( 6i 6m 5r 5ta:i $e co$ii3 Co$i&u&ui "u tre uie !5-i !$ui1 >Tu 'ei i* uti, tu e8ti im$orta"t, e8ti t7"5r, e8ti cura/o!, e8ti (e!5'7r8it-G+3 Nu-& %o&o!i:i a!t%e& $e co$i&3 Pute:i, 6"!5, !5-i !$u"e:i !5 %ac5 ru05ciu"e3 S5-i !$u"e:i1 >Co$i&u& meu, Dum"e*eu :i-a (at (aruri&e $e care &e ai3 Roa05-te !5-:i (ea Dum"e*eu $uteri, ca !5 &e cu&ti'i 8i !5 reu8e8ti3 S5-:i (ea Dum"e*eu 2aru& S5u+3 Acea!ta e!te totu&3 S5 6"'e:e co$iii !5 cear5 a/utoru& &ui Dum"e*eu $e"tru orice &ucru3 Co$ii&or &e %ace r5u &au(a3 Ce !$u"e cu'7"tu& &ui Dum"e*eu? -o(orul meu" cei ce te fericesc (e tine te rtcesc $i te abat de la calea (e care tu mergi ,I!aia E,4A.3 Ce& ce "e &au(5, "e 6"8ea&5 8i "e !tr7m 5 c5r5ri&e 'ie:ii3 C7t (e 6":e&e$te !u"t cu'i"te&e &ui Dum"e*eu- Lau(a "u-i $re05te8te $e co$ii $e"tru 0reut5:i&e 'ie:ii, ci a/u"0 i"a(a$ta i&i, !e $ier( 8i, 6" ce&e (i" urm5, !e "e"oroce!c3 Acum &umea !-a !tricat3 Co$i&u&ui mic i !e !$u" "umai cu'i"te (e &au(53 >S5 "u-& cert5m, !5 "u i "e 6m$otri'im, !5 "u-& !i&im $e co$i&+3 <"!5 co$i&u& !e 6"'a:5 a8a 8i "u $oate reac:io"a corect "ici &a cea mai mic5 0reutate3 <"(at5 ce i !e 6m$otri'e8te ci"e'a, !e r5"e8te, "-are $utere mora&53 P5ri":ii !u"t $rimii r5!$u"*5tori $e"tru "ereu8ita co$ii&or 6" 'ia:5, a$oi 6"'5:5torii 8i $ro%e!orii3 <i &au(5 6"tr-u"a3 Le !$u" cu'i"te e0oi!te3 Nu-i a8ea*5 6" Du2u& &ui Dum"e*eu, 6i 6"!tr5i"ea*5 (e Bi!eric53 C7"( co$iii cre!c $u:i" 8i mer0 &a 8coa&5 cu ace!t e0oi!m, %u0 (e re&i0ie 8i o (i!$re:uie!c, 68i $ier( re!$ectu& %a:5 (e Dum"e*eu, %a:5 (e $5ri":i, %a:5 (e to:i3 De'i" "e!u$u8i, a!$ri 8i "emi&o8i, %5r5 re!$ect (e Dum"e*eu 8i (e re&i0ie3 Am a(u! 6" 'ia:5 e0oi8ti, iar "u cre8ti"i3

CM

Pacate&e a"a&e care rama" $acateG !i i" mo(er"itate1 TINUTA PRO@OCATOARE, MAC9IA[UL, IMPODOBIREAG Smi"tea&a %emei&or !i 'i"a ar ati&or Pu &icat $e &E 8ar %&'% W Cate0orii1 Cultura desfraului" Ras(unsurile 6isericii la (roblemele vremurilor W Pri"t T2i! Po!t

Motto1 Citim adesea sfintele carti si ade'arurile credintei ortodo<e ni se par asa de grele, incat cautam felurite cai de a le ocoli si a nu le implini in 'iata noastra) 0ceasta este cea mai pagubitoare purtare a unui crestin) ?ricat de grele ar fi, ade'arurile credintei noastre trebuie primite si implinite intocmai) >oi trebuie sa ne ridicam la inaltimea lor si nu sa le pogoram pe ele la masura slabiciunilor si neputintelor noastre) C!emarea noastra este sa avem oc!ii (ururea atintiti la 3ristos" ince(atorul si (linitorul credintei" straduindu-ne sa urcam din trea(ta in trea(ta (e calea desavarsirii" (ana la sfintenie. @a ne a%ute Dumnezeu ca citind sa cunoastem si cunoscand sa si implinim intocmai si sa ne mantuim. ,P.%. <alaction, Episcopul 9lexandriei si Teleormanului, i"1 Proto!3 Nico(im Ma"(ita, )Al cui c!i( sa (urtam2), E(itura A0a$i!, Bucure!ti, 4MMM, $3 E. a3 Ti"uta i"(ece"ta a %emei&or orinta celor mai multe femei si fete din ziua de astazi de a placea si de a incanta prin alte mi:loace decat cele firesti au criticat-o toti %fintii Parinti. Si "u "umai ei, ci c2iar !i i"te&e$tii 0reci !i &ati"i (i" a"tic2itate3 Ace!tia, (e!i erau $a0a"i !i "u-L cu"o!teau $e Dum"e*eu, a'eau totu!i !a(ite i" !u%&ete&e &or constiinta morala A pe care o avem cu totii, insa prea multi dintre noi am inabusit-o, i-am su$rumat $lasul, facandu-l sa se HF

auda tot mai slab, pana cand am a:uns sa nu mai auzim deloc acest $las al constiinteiC A!t%e&, (e e=em$&u mare&e %i&o!o% &ati" Se"eca o &au(a $e o a"ume 9e&'ia ca "u a ra'"it >imbracamintea confectionata doar (entru a arata goliciunea+ # iata cat (e mo(er" i" 0a"(ire $oate %i ace!t i"'atat care a trait acum AFFF (e a"iDe a!eme"ea, S%a"ta Scri$tura co"(am"a ace!t $acat i" $a!a/e care $e a&ocuri !u"t a(e'arate i"'ecti'e, %o&o!i"( >%ra*e tari+ !i e=$re!ii a(e!eori !oca"te3 U" a!t%e& (e %ra0me"t, (e'e"it c&a!ic, $utem i"ta&"i in cartea profetului &saia, in portretul pe care acesta il face 1fiicelor @ionului* care, 1pentru ca sunt mandre si umbla tantose si cu pri'iri galese si cu pasi alintati si zanganind lantu%ele de la picioarele lor, omnul le va pedepsi dezvelindu-le $oliciunea, dandu-le 1in loc de miresme, putreziciune, in loc de cosite impletite, c+elie- De!i $a!a/u& !e re%era mai a&e! &a &u= !i im$o(o iri, o !er'am ca $e(ea$!a ace!tor %emei (e a %i (e*0o&ite i" %ata tuturor e!te i" *i&e&e "oa!tre u" &ucru $e care e&e i"!e&e i& cauta, (i" care i!i %ac u" moti' (e tru%ie i" &oc (e $&a"0ere, (e !&a'a (e!arta i" &oc (e ru!i"eG S%a"tu& Ioa" Gura (e Aur !cria (e a!eme"ea (e!$re %emei&e !i %ete&e ce !e im$o(o eau !au um &au $ri" ora! im racate i"(ece"t3 Pari"te&e a%irma ca acestea sunt cu mult mai pacatoase decat femeile desfranate, deoarece acestea din urma isi practica meseria lor imorala in case si in locuri ascunse, in vreme ce acele femei care umbla imbracate indecent isi arata imoralitatea in public3 S%a"tu& Ioa" &e a!eama"a cu uci$asii, care omoara barbatii atat trupeste, cat si sufleteste. I" ace!t %e&, intr-o zi o femeie Fcare se imbraca necuviinciosG (oate sa (rovoace involuntar si inconstient la (acat (e atatia barbati care o (rivesc Fvoluntar sau involuntarG in ziua res(ectiva..) Deci ea poate sa faca zilnic zeci si sute de pacate) .rin portul ei indecent; roc+ie sau fusta scurta, transparenta, pantaloni stramti pe ea, in asa fel incat se obser'a forma corpului foarte clar etc), poate rani zilnic atatea suflete omenesti) 0 astfel de femeie a vazut odata sfantul 9mbrozie venind fara rusine la sfanta Eiserica, fara sa-i pese catusi de putin de raul pe care il producea celor care, chiar si fara voie, o vedeau. .ri'indu-ti +ainele - i !e a(re!ea*a !%a"tu& Am ro*ie - si felul in care arati, oricine ar crede ca te grabesti la %oc ori la teatru) 4)))6 .leaca si plange-ti pacatele si desfraul tau, nu mai 'eni aici sa-ti bati %oc de Dumnezeu, de sfanta &iserica, si prin nerusinatul tau suflet sa duci in pieire si in iad si alte suflete ne'ino'ate- CCalea sufletelor in vesnicie" E(itura Lumi"a (i" Lumi"a, 4MMA, 'o&3 II, $3 HDE.) S$er !a "u !e i"te&ea0a (i" ace!tea ca !%a"tu& Am ro*ie ar %i (at-o a%ara (i" i!erica, re%u*a"(u-i o $o!i i&a $ocai"ta3 Nici(ecum- impotriva, sfantul 9mbrozie tocmai

H4

aceasta i-a spus. sa plece sa isi plan$a pacatele, pentru a reveni in Eiserica cu un alt chip, atat interior cat si exterior, cu alte $anduri si dorinteC 3 Lu=u& !i im$o(o iri&e Lu=u&, im$o(o iri&e !i toate ce&e&a&te $acate care &e i"!ote!c au %o!t com atute i" "e"umarate ra"(uri, i" &ucrari&e &or, (e !%i"tii !i (e !criitorii Bi!ericii3 .ri'iti 3 ne indeamna un parinte 3 la c+ipurile si imbracamintea @fintei 7lisabeta, sotia batrana a preotului Ga+aria si mama @fantului #oan &otezatorul, si la tanara pururea (ecioara 8aria si luati pilda de purtare si imbracaminte) Fedeti la dansele; cap, piept, maini ori picioare goale, cum in'ata modele lumii inselatoare? Fedeti aici; cercei, margele, coliere, martisoare, bratari, inele, pudra, 'opsele, manic+iura?,) ,Proto!3 Nico(im Ma"(ita, /u<ul si im(odobirile ruineaza sufletul, E(itura A0a$i!, Bucure!ti, AFFE, $3 CD. U" a&t $reot orto(o= !$u"ea ca a!t%e& (e oame"i, >tagaduind ca fiinta omului e de la Dumnezeu" s(un in gura mare ca omul se trage din maimuta si cauta ca (rin viata lor sa se a(ro(ie cat mai mult de maimuta.F...G De fapt, c+iar in felul cum isi ingri%esc trupurile, acesti oameni 3 si din nefericire formeaza o mare ma%oritate 3 se aseamana maimutei si salbaticilor)F...G Se oie!c !i !e $oce!c !a& aticii, !e $oce!c !i !e oie!c !i oame"ii "o!tri; &uati ami"te !i cercetati o cucoa"a, a!a-*i! mo(er"a; sprancene nu mai are, pentru ca si le-a scos si a facut altele cu creionul, care nu mai sunt ca ale oamenilor, asa cum i le-a facut umnezeu. S...U isi pun salbaticii la $at, la urechi, la maini fel de fel de $ateli, apoi vedeti prin ce se deosebesc femeile noastre de ei. in un$hii si-au facut $hiare. %e maimutaresc si :oaca dupa o muzica simpla si salbatica, cei salbatici, se maimutaresc si :oaca dupa o muzica, la fel ca a lor, oamenii din Europa si din partile lumii pretinsa civilizata, dar care nu se deosebesc prin nimic de salbatici3 %i aceasta se numeste civilizatie,/ -u este curata salbaticie, ,I(em, $$3 HF-H4. Pari"te&e Nico(im $o'e!tea o i"tam$&are cu u" $reot mi!io"ar (i" Fra"ta care a $re(icat S%a"ta E'a"02e&ie i" A%rica3 Se !$u"e (e!$re e& ca, &a !%ar!itu& mi!iu"ii, oame"i cu"o!cuti, ru(e !i $riete"i au (orit !a au(a (e &a e& cum a reu!it !a co"'ertea!ca $e acei !a& atici3 Si $o'e!te!te $ari"te&e Nico(im1 >Ca"( a !o!it $reotu& mi!io"ar care era a!a (e mu&t a!te$tat, mai mu&te (oam"e im racate &a mo(a, !emi(e!$uiate, !i-au cerut !cu*e $e"tru ti"uta &or i"(ece"ta, &a care $reotu&, &i"i!tit !i ca&m, &e-a ra!$u"!1 >u face nimic, pentru ca eu, stand atatia ani de zile printre salbaticii care umbla goi ca si animalele, m-am obisnuit cu ei) ,G2eor02e Io"e!cu, Viata (arintelui )iodim 8andita. 'o&3 II, E(itura A0a$i!, Bucure!ti, AFFC, $3 CFE.

HA

Sa "u crea(a ci"e'a ca a%irmatii&e $ari"te&ui Nico(im Ma"(ita, care a !cri! mu&t (e!$re ace!te !u iecte, ar %i (oar $areri $er!o"a&e a&e ace!tuia !au a&e a&tora care 0a"(e!c &a %e& ca e&3 Nu, "ici(ecum3 -ici una dintre afirmatiile parintelui nu este o inovatie, ci toate au fost mai intai enuntate de %fintii Parinti, pe care-i citeaza fara z$arcenie in toate cartile sale. De a!eme"ea, $ri"tre cre!ti"ii "o!tri e=i!ta o $arere ero"ata (e!tu& (e ra!$a"(ita, co"%orm careia !crieri&e $ari"te&ui Nico(im Ma"(ita ar %i $e"tru oame"ii (e &a tara, "u $e"tru ei, i"te&ectua&ii3 A!t%e& (e a%irmatii "u $ot (ecat !a "e i"(urere*e3 0are %fintii Parinti A pe care ii citeaza atat de bo$at parintele -icodim A au scris numai pentru oamenii de la tara, 0are, daca suntem intelectuali, avem voie sa facem toate lucrurile infierate si combatute de %fintii Parinti, pentru ca noi suntem intelectuali, citim carti de teolo$ie inalta si suntem foarte induhovniciti, si nu avem nevoie sa ne facem probleme ca ar fi pacate impodobirile, tinuta necuviincioasa s.a., lucruri cu care trebuie sa se ocupe oamenii de la tara, care nu pot pricepe teolo$ia inalta,/C De a!eme"ea, %oarte mu&ti !%i"ti au c2iar !crieri i"tre0i (e!$re ace!te $acate3 Nu cre( ca ar mai %i "e'oie !a mai cite* (i" marturii&e &or, $e"tru ca !-ar $utea !crie o carte !e$arata "umai (e!$re &u= !i im$o(o iri i" !crieri&e S%i"ti&or Pari"tiG De aceea, $e"tru a "u i"carca ace!t te=t !i a "u-& o o!i $rea mu&t $e cititor, 'oi me"tio"a (oar "ume&e cator'a (i"tre ace!ti !%i"ti1 Ioa" Gura (e Aur, @a!i&e ce& Mare, Gri0orie (e Na*ia"*, C&eme"t A&e=a"(ri"u&, Am ro*ie a& Me(io&a"u&ui, Fericitii Au0u!ti" !i Iero"im, Pau&i" e$i!co$u& No&ei, I!i(or Pe&u!iotu&, Ci$ria" a& Carta0i"ei etc3 etc3 esi criticile acestor sfinti sunt intotdeauna necrutatoare, ele nu se transforma niciodata in miso$inism. S$re e=em$&u, sfantul 9mbrozie considera ca femeia ar putea fi altfel. mai cuviincioasa, mai modesta, mai buna, mai virtuoasa, daca barbatul i-ar cere acest lucru3 (emeia, ca faptura mai slaba si supusa barbatului, nar indrazni # !cria !%a"tu& Am ro*ie - sa cada in e<cese etalandu-si farmecele sau impodobirile, daca barbatul nu i-ar ingadui) #nsa el nu numai ca-i permite acestea, ci c+iar i le si pretinde3 0i atunci" tot el este acela care afirma ca femeia este (ricina tuturor rautatilor! "u toate ca se incearca mereu sa se scoata in evidenta si sa se puna accentul pe $reseala Evei din (ai, de ce ne-am mira ca a $resit, ea care prin insasi firea ei este mai slaba, de vreme ce a $resit si semenul ei mai puternic, - !e i"trea a tot !%a"tu& Am ro*ie3 Femeia # co"!i(era !%a"tu& # are ce& $uti" o !cu*a i" $acatu& ei, $e ca"( ar atu& "u3 Ea a %o!t iruita (e 'ic&ea"u& !ar$e, (e u" i"0er, c2iar (aca ace!t i"0er era ce& a& rautatii3 Bar atu& i"!a a $acatuit (i" $rici"a u"ei creaturi a!eme"ea &ui, a i"ca mai !&a a (ecat e&3 %i atunci A conchide sfantul 9mbrozie A cu cat mai $rav este pacatul barbatului, care a fost invins de o femeie, fiinta mai slaba ca el, decat pacatul femeii, care a fost invinsa de o fiinta suprapamanteana, de un in$er inmiit mai puternic decat ea,/ La %e& a$recia !i !%a"tu& Ioa" Gura (e Aur, care co"!i(era ca inca mai vinovat decat femeia care se impodobeste este barbatul care se impodobeste cu lucruri femeiesti, !i ca i"ca mai co"(am"a i& (ecat %emeia care >se gandeste numai la colanul ei cel aurit+ e!te >barbatul care se gandeste cum sa-si imbrace femeia cu +aine aurite, el insusi HE

fiind de fapt pricinuitorul pacatului femeii, prin faptul ca-l alimenteaza si-l incura:eazaC c3 Mac2ia/u& !i 'o$!irea $aru&ui !i a u"02ii&or I" cartea ?acerea (i" @ec2iu& Te!tame"t ,$rima carte a Bi &iei., c2iar i" $rimu& ca$ito&, 0a!im !cri! ca Dum"e*eu a !$u!1 >0a facem om du(a C!i(ul si Asemanarea )oastra ,Facerea 4,AI.3 %fantul "iprian al "arta$inei, pornind de la aceste cuvinte, afirma A in consens cu toti Parintii Eisericii A ca orice mi:loc artificial de infrumusetare inseamna o insulta adusa lui umnezeu si creatiei %ale care # (u$a te=tu& i &ic (i" >?acerea # e!te > u"a %oarte+3 9sadar este o razvratire impotriva lui umnezeu, caci orice astfel de infrumusetare artificiala este echivalenta cu a considera ca ceea ce a creat umnezeu nu este bun si, prin urmare, ar trebui A chipurile A corectat, imbunatatit. 0i cine indraz neste H scrie sfantul Ci(rian H sa sc!imbe si sa strice fa(tura lui Dumnezeu2 Aceasta inseamna ca savarseste un atentat contra lui Dumnezeu si ca pretinde sa reformeze opera @a si sa-i dea alta infatisare) *nseamna ca nu cunoaste ca tot ceea ce se naste e o(era lui Dumnezeu si ca orice sc!imbare ce i se aduce vine de la diavolul. Femei&e care-si acopera cu sulimanuri 4adica farduri - n)n)6 cutele fetei, care-si 'opsesc obra%ii 4si buzele - n)n)6 cu roseata si isi innegresc oc+ii cu funingine insulta pe Dumnezeu. 0e vede ca le dis(lace forma modelata de Creator" le este rusine de ele insele" condamna (e Dumnezeu in ceea ce 4l a facut. Caci ce altce'a decat a-L condamna este a corecta ceea ce 7l a facut si a-# sc+imba intentia? I"tre ui"tarea (e catre %emei a mac2ia/u&ui, 'o$!irea $aru&ui, a u*e&or !i a u"02ii&or, toate ace!tea urmare!c i" u&tima i"!ta"ta !tar"irea $or"iri&or $acatoa!e (i" !u%&etu& ce&or care &e $ri'e!c3 De!$re acea!ta tendinta de a placea printr-un aspect mestesu$it mai mult decat prin ceea ce "reatorul a dat, !%a"tu& Am ro*ie a& Me(io&a"u&ui !cria1 ?mule, esti zugra'it de Domnul) 0i un bun artist si pictor) >u sterge zugra'eala cea buna) 4)))6 *u displaci si Creatorului, care-si 'ede stricata opera @a) Iar !%a"tu& Ci$ria" a& Carta0i"ei %o&o!e!te o com$aratie care !coate mai i"e i" e'i(e"ta a(e'aru& a%irmatii&or Pari"ti&or Bi!ericii $ri'itoare &a ace!t !u iect3 S%a"tu& Ci$ria" !crie ca (aca u" $ictor ar rea&i*a u" ta &ou (eo!e it (e 'a&oro! !i, odata portretul sfarsit, un alt pictor, crezandu-se mai iscusit, si-ar intinde mana pentru a-l retusa, insulta adusa primului artist ar fi gra'a si indignarea lui %ustificata) %i sa ne $andim ca nu pe un pictor pamantesc, oricat de $enial ar fi el, vrem noi sa-l corectam, ci pe insusi umnezeu, "reatorul "erului si al Pamantului/*

HC

@e(e"ia S%a"tu&ui Ioa" (e Bro"!ta(t (e!$re ANTI9RIST, ca(erea i" ere*ii, !em"u& %iarei, !%ar!itu& &umii G Po!te( i" a"ti2ri!t, PROFETII, S%a"tu& Ioa" (e Bro"!ta(t S !acc!i' o" iu"ie AM, AF44 )De!co$erire cerea!ca aratata 6" 'i!3 Eu, mu&t $acato!u& Ioa" (i" Bro"!ta(t, !criu acea!ta (e!co$erire cerea!ca 'a*uta (e mi"e !i 'a !$u" a(e'aru&, tot ce-am au*it !i am 'a*ut 6"tro 'e(e"ie ce mi !-a aratat 6"tr-o "oa$te (e ia"uarie, 6" IOGI. Ma 6"%ior (e ce&e 'a*ute, c7"( ma 07"(e!c ce 'a %i cu &umea cea $acatoa!a3 M7"ia &ui Dum"e*eu "e 'a &o'i 6" cur7"(, $e "ea!te$tate, $e"tru tica&o!ia "oa!tra3 Scriu !i-mi tremura m7i"i&e, !i &acrimi&e-mi cur0 $e o ra*3 Doam"e, (a-mi tarie !i $utere, (a-mi a(e'aru& Tau !i 'oi"ta Ta (e &a 6"ce$ut $7"a &a !%7r!it, ca !a (e!criu tot ce-am 'a*utAcea!ta 'e(e"ie a %o!t a!a1 (u$a ru0aciu"ea (e !eara m-am cu&cat !a ma o(i2"e!c $uti" (e o o!e&i&e me&e3 <" c2i&ie era !emi6"tu"eric, 6" %ata icoa"ei Maicii Dom"u&ui ar(ea ca"(e&a3 Nu trecu "ici /umatate (e cea! !i am au*it u" *0omot u!or3 Ci"e'a !-a ati"! (e umaru& meu !i o 'oce &7"(a mi-a *i! 6"ceti!or1 >Scoa&a-te, ro u& &ui Dum"e*eu, !i !a mer0em cu 'oia &ui Dum"e*eu-)3 M-am ri(icat !i am 'a*ut &7"0a mi"e u" mi"u"at !taret, cu $&ete&e a& e, 6"tr-o ma"tie "ea0ra, cu toia0u& 6" m7"a; m-a $ri'it i"e'oitor, iar eu (e %rica mai "-am ca*ut /o!; m7i"i&e !i $icioare&e 6"ce$ura !a-mi tremure, 'oiam !a !$u" ce'a, (ar &im a "u mi !e !u$u"ea3 Staretu& m-a 6"!em"at cu !em"u& crucii, !i mi !-a %acut u!or !i 'e!e& $e !u%&et3 Du$a aceea mi-am %acut eu !i"0ur !em"u& crucii3 Mi-a aratat a$oi, cu toia0u&, !$re $erete&e (e &a a!%i"tit3 M-am uitat 6"tr-aco&o3 Staretu& a (e!e"at $e $erete urmatoare&e ci%re1 4M4E, 4M4C, 4M4D, 4MAC, 4MEC3 A$oi, (i"tr-o(ata, $erete&e a (i!$arut, iar eu &-am urmat $e Staret, mer07"( $e!te u" c7m$ 'er(e3 Si am 'a*ut o mu&time mare (e cruci (e &em", mii (e cruci $e mormi"te1 cruci mari (e &em", (e &ut, !i (e aur3 L-am 6"tre at $e Staret1 >A&e cui !u"t ace!te cruci?+3 E& mi-a ra!$u"! cu &7"(ete1 >A&e ce&or care au $atimit $e"tru cre(i"ta 6" 9ri!to! !i $e"tru cu'7"tu& &ui Dum"e*eu au %o!t uci!i !i au (e'e"it muce"ici-+ Si iara!i am mer! mai (e$arte3 Deo(ata am 'a*ut u" r7u $&i" cu !7"0e, !i &-am 6"tre at $e Staret1 >Ce !7"0e e!te ace!ta? At7t (e mu&t !-a 'ar!at-+3 Staretu& a $ri'it 6" /ur, *ic7"(1 >Ace!ta e!te !7"0e&e (re$tmaritori&or cre!ti"i-+3 Mi-a aratat a$oi !$re u" "or, !i am 'a*ut mai mu&te !%e!"ice a& e ar*7"(, care 6"ce$ura !a ca(a &a $am7"t, u"e&e (u$a a&te&e, cu *eci&e, cu !ute&e3 Si ca*7"( &a $am7"t, !e !ti"0eau, $re%ac7"(u-!e 6" $ra% !i ce"u!a3 Du$a aceea Staretu& mi-a *i!1 >@i"o !i 'e*i-+ Si am 'a*ut $e "ori !a$te !%e!"ice ar*7"(3 Si am 6"tre at1 >Ce 6"!eam"a ace!te !%e!"ice ca*atoare?+3 19sa vor cadea !n erezie Eisericile omnului, iar cele sapte sfesnice de pe nori sunt cele %apte Eiserici 9postolesti si %obornicesti, care vor ram'ne p'na la sf'rsitul lumii3 Staretu& mi-a aratat a$oi 6" !u!, !i atu"ci am 'a*ut !i am au*it c7"tarea 6"0eri&or3 Ei c7"tau1 >S%7"t, S%7"t, S%7"t e!te Dom"u& Dum"e*eu-)

HH

Mu&time mu&ta (e "oro( 6"ai"ta cu &um7"ari 6" m7i"i, cu %ete ra(ioa!e !i 'e!e&e3 Erau aco&o ar2ierei, mo"a2i, mo"a2ii, !i u" mare "umar (e mire"i, ti"eri, a(o&e!ce"ti !i c2iar co$ii3 L-am 6"tre at $e mi"u"atu& Staret1 >Ace!tia ci"e !u"t?+3 >Ace!tia toti au $atimit $e"tru S%7"ta, So or"icea!ca !i A$o!to&ea!ca Bi!erica !i $e"tru !%i"te&e icoa"e-+3 L-am 6"tre at $e Mare&e Staret, (aca $ot !a ma a&atur !i eu &a acea!ta $roce!iu"e? Staretu& a ra!$u"!1 >E $rea (e'reme $e"tru ti"e, mai ra (a, "u e!te i"ecu'7"tare (e &a Dom"u&-) Si am 'a*ut iar u" !o or (e $ru"ci, care au $atimit $e"tru 9ri!to! (i" $rici"a &ui Iro( re0e&e !i au $rimit cu"u"i (e &a 6m$aratu& Cere!c3 Si iara!i am mer! mai (e$arte, !i am i"trat 6"tr-o i!erica im$u"atoare3 Am 'rut !a-mi %ac cruce, (ar Staretu& m-a o$rit1 >Nu !e $oate- Aici e ur7ciu"ea $u!tiirii-+3 9ceasta biserica era tare mohor'ta. Pe masa din altar A stea peste stea+ !n :ur ardeau lum'nari de smoala care trosneau ca vreascurile+ potirul era plin cu ceva rau mirositor+ prescurile A !nsemnate cu stele+ !n fata prestolului statea un preot cu fata catranita, iar sub prestol A o femeie, rosie toata, cu stea !n frunte, stri$a de rasuna biserica. 1%lo-o-bo-o-da-a/* B%unt libera/8. oamne fereste, ce $rozavie/ 0amenii aceia !ncepura sa aler$e ca niste smintiti !n :urul prestolului, sa tipe, sa suiere, sa bata din palme si sa c'nte c'ntece dezmatate. %i deodata a straful$erat, s-a auzit bubuitul unui tunet napraznic, pam'ntul s-a cutremurat, si biserica s-a prabusit. si femeia, si oamenii aceia, si preotul A s-au pravalit cu totii !n ad'ncul beznei A !n abis. Doam"e %ere!te !i a$ara, ce 0ro*a'ie9m privit !napoi. %taretul se uita la ceva, m-am uitat si eu. 1Parinte, spune-mi, ce este cu aceasta !nfricosatoare biserica,* A V9cestia-s 1cetatenii cosmosului*, ereticii, cei ce au parasit sf'nta si soborniceasca Eiserica si au primit inovatiile, care sunt lipsite de harul lui umnezeu+ !n astfel de biserica nu se posteste si nu poti sa te !mpartasesti/W M-am 6"%rico!at, *ic7"(1 >Doam"e, 'ai "oua, tica&o!i&or # moarte-+3 Staretu& m-a &i"i!tit 6"!a, !$u"7"(u-mi1 >Nu te !c7r i, ci roa0a-te-+ Si iata, am 'a*ut o mu&time (e oame"i care !e t7rau c2i"uiti (e o !ete cum$&ita, iar 6" %ru"te a'eau !te&e3 C7"( "e-au *arit, au 6"ce$ut !a !tri0e1 >S%i"ti $ari"ti, ru0ati-'a $e"tru "oi3 At7t (e 0reu "e e!te, 6"!a "u $utem !a "e ru0am3 Tatii !i mame&e "oa!tre "u "e-au 6"'atat Le0ea &ui Dum"e*eu3 N-a'em "ici "ume&e &ui 9ri!to!, "-am $rimit S%7"tu& Mir, "ici $e Du2u& S%7"t, iar !em"u& crucii &-am re%u*at-+3 Si au 6"ce$ut !a $&7"0a3 L-am urmat $e Staretu& care mi-a %acut !em" cu m7"a1 >@i"o !i 'e*i-+ Si am 'a*ut o 0rama(a (e tru$uri "e6"!u%&etite, m7"/ite cu !7"0e3 M-am !$eriat %oarte !i &-am 6"tre at $e Staret1 >A&e cui !u"t tru$uri&e ace!tea?)3 >Ace!tea-! tru$uri&e ce&or (i" ci"u& mo"a2ice!c, care au re%u*at !a $rimea!ca $ecetea a"ti2ri!tica !i au !u%erit $e"tru cre(i"ta &ui 9ri!to!, $e"tru Bi!erica a$o!to&ea!ca3 Pe"tru a!ta !-au 6"'re("icit (e !%7r!it muce"ice!c, muri"( $e"tru 9ri!to!3 Roa0a-te $e"tru ro ii &ui Dum"e*eu-+3

HI

Deo(ata Staretu& !-a 6"tor! !$re "or(, %ac7"(u-mi !em" cu m7"a3 M-am uitat !i am 'a*ut u" $a&at 6m$arate!c3 <" /uru& &ui a&er0au c7i"i, %iare tur ate !i !cor$io"i ce !e catarau, * ierau, 6!i 6"%i0eau co&tii3 L-am 'a*ut $e tar, !e*7"( $e tro"3 Cu %ata $a&i(a, $&i"a (e ar atie, citea ru0aciu"ea &ui Ii!u!3 Deo(ata, a ca*ut mort3 Coroa"a-i !-a ro!to0o&it (e $e ca$3 U"!u& &ui Dum"e*eu a %o!t ca&cat 6" $icioare (e %iare3 M-am 6"0ro*it !i am $&7"! amar"ic3 Staretu& mi-a $u! m7"a $e umaru& (re$t1 6& 'a( $e Nico&ai II 6" &i"to&iu a& 3 Pe ca$ # o cu"u"a (e ramure&e 6"%ru"*ite; cu %ata $a&i(a, 6"!7"0erata, &a 07t $urta o cruce (e aur3 So$tea 6"ceti!or o ru0aciu"e, a$oi mi-a *i! cu &acrimi 6" oc2i1 >Pari"te Ioa"e, roa0a-te $e"tru mi"e3 S$u"e-&e tuturor $ra'o!&a'"ici&or cre!ti"i, ca am murit cura/o!, ca u" tar # muce"ic $e"tru cre(i"ta &ui 9ri!to! !i Bi!erica Dre$tmaritoare3 S$u"e-&e $a!tori&or a$o!to&e!ti !a !&u/ea!ca o $a"i2i(a %ratea!ca $e"tru mi"e, $acato!u&3 Sa "u cautati morm7"tu& meu-+3 A$oi totu& a (i!$arut 6" ceata3 Am $&7"! mu&t !i m-am ru0at $e"tru taru& # muce"ic3 De %rica 6mi tremurau m7i"i&e !i $icioare&e3 Staretu& a ro!tit1 >@oia &ui Dum"e*eu- Roa0ate !i !$u"e-&e &a toti !a !e roa0e-G @i"o !i 'e*i-+ Si iata, am 'a*ut *ac7"( o !ume(e"ie (e oame"i morti (e %oame, u"ii ro(eau iar a !i 'er(eata3 Ca(a're&e a&tora erau !%7!iate (e c7i"i !i o (u2oare cum$&ita um$&ea tot &ocu&3 Doam"e, "u mai au oame"ii cre(i"ta- Di" 0ura &or ie! cu'i"te (e 2u&a, $e"tru a!ta 'i"e m7"ia &ui Dum"e*eu- Si iata, am 'a*ut o mo'i&a 6"a&ta (e carti !i $ri"tre e&e !e t7rau "i!te 'iermi ce ra!$7"(eau o (u2oare i"!u$orta i&a3 L-am 6"tre at $e Staret, ce %e& (e carti erau ace&ea? # >Carti atei!te, 2u&itoare (e Dum"e*eu, care-i 'or !mi"ti $e toti cre!ti"ii $ri" 6"'ataturi !trai"e-) Dar, 6"(ata ce Staretu& !-a ati"! cu toia0u& (e carti, e&e !-au a$ri"! !i '7"tu& a 6m$ra!tiat ce"u!a3 Du$a acea!ta m-am uitat !i am 'a*ut o i!erica3 Pe /o!, (e /ur 6m$re/ur !e ta'a&eau 'ra%uri (e $ome&"ice3 M-am a$&ecat, 'r7"( !a &e cite!c, Staretu& 6"!a mi-a *i!1 >Ace!te $ome&"ice *ac (e mu&ti a"i !i $reotii &e-au uitat1 "u &e cite!c, "u au tim$, iar cei ra$o!ati roa0a !a %ie $ome"iti-)3 Am 6"tre at1 >Si atu"ci, c7"( 'or %i $ome"iti?)3 Staretu& a ra!$u"!1 ><"0erii !e roa0a $e"tru ei-)3 Am $or"it mai (e$arte, !i Staretu& mer0ea a!a (e re$e(e, 6"c7t (e-a ia reu!eam !a ma ti" (u$a e&3 >@i"o !i 'e*i-+ # a !$u! Staretu&3 Si am 'a*ut o ma!a mare (e oame"i, 0o"ita (i" urma (e "i!te (raci ur7cio!i, care-i ateau cu $ari, cu %urci !i cu ca"0i3 L-am 6"tre at $e Staret1 >Ace!tia ci"e !u"t?+3 Staretu& a ra!$u"!1 >Ace!tia-! cei ce !-au &e$a(at (e !%7"ta cre(i"ta !i (e Bi!erica A$o!to&ea!ca !i So or"icea!ca !i au !c2im at cre(i"ta)3 Erau aco&o $reoti, mo"a2i !i mo"a2ii, mire"i, care au "e!ocotit Tai"a cu"u"iei, eti'i, 2u&itori (e Dum"e*eu, c&e'etitori3 Fete&e &or erau !tra!"ice, iar (i" 0ura ie!ea o (u2oare re!$i"0atoare3 Lo'i"(u-i %ara mi&a, (emo"ii 6i m7"au 6"tr-o $ra$a!tie 6"0ro*itoare, (i" care i* uc"eau %&acari

HD

!u&%uroa!e cu miro! 0reu3 M-am 6"!$aim7"tat %oarte !i mi-am %acut !em"u& crucii1 >I* a'e!te-"e, Doam"e, (e o a!a !oarta-+3 Si iata, am 'a*ut o mu&time (e oame"i, ti"eri !i atr7"i, 6m racati 6" !traie ciu(ate, car7"( o !tea ime"!a 6" ci"ci co&turi; &a %iecare co&t at7r"au c7te (oi!$re*ece (raci; 6" ce"tru, !ata"a 6"!u!i !ta $rota$it cu "i!te coar"e *(ra'e"e, cu ca$at7"a (e $aie, iar (i" 0ura 6i cur0eau a&e&e 'e"i"oa!e $e!te "oro(, (e-a 'a&ma cu cu'i"te&e1 >Scu&ati 'oi cei $ecet&uiti cu &e!temu&G+ Ime(iat !-a $re*e"tat u" c7r( (e (raci, $u"7"(u-&e &a toti $eceti&e1 $e %ru"te !i &a m7"a (rea$ta3 L-am 6"tre at $e Staret1 >A!ta ce i"!eam"a?)3 - >Ace!tea-! $eceti&e a"ti2ri!tu&ui+3 Mi-am %acut !em"u& crucii Si &-am urmat $e Staret3 Deo(ata e& !-a o$rit, arat7"( cu m7"a !$re ra!arit3 Si iata, am 'a*ut u" !o or mare (e oame"i cu c2i$uri&e 'e!e&e, cu cruci 6" m7"a, $retuti"(e"i # &um7"ari a$ri"!e; 6" mi/&oc !e a%&a u" $re!to& 6"a&t, a& ca *a$a(a1 $e $re!to& # Crucea !i E'a"02e&ia, (ea!u$ra $re!to&u&ui, 6" aer # o coroa"a 6m$aratea!ca (e aur3 Pe coroa"a era !cri! cu &itere aurite1 >Pe"tru $uti"a 'reme), 6" /uru& $re!to&u&ui !tateau $atriar2ii, e$i!co$ii, $reotii, mo"a2ii, mo"a2ii&e, mire"ii3 Toti c7"tau1 >S&a'a &ui Dum"e*eu 6" ceruri !i $e $am7"t $ace-+3 De ucurie mi-am %acut !em"u& crucii, mu&tumi"(u-I &ui Dum"e*eu $e"tru toateDeo(ata Staretu& a %acut u" !em" cu crucea 6" !u! (e trei ori !i am 'a*ut o 0rama(a (e ca(a're *ac7"( 6" !7"0e ome"e!c, iar $e (ea!u$ra * urau 6"0erii, &u7"( !u%&ete&e ce&or uci!i $e"tru cu'7"tu& &ui Dum"e*eu !i c7"t7"(1 >A&i&uia-+ Ma uitam !i $&7"0eam amar"ic3 Staretu& m-a &uat (e m7"a, $oru"ci"(u-mi !a "u $&7"01 >@oia &ui Dum"e*eu- Dom"u& "o!tru Ii!u! 9ri!to! a $atimit, 'ar!7"(u-!i $reacuratu& Sau !7"0e $e"tru "oi3 9sa si cei ce nu vor primi pecetea antihristului A toti !si vor varsa s'n$ele, dob'ndind mucenicia si lu'nd cununa cereasca/)3 %taretul s-a ru$at mai apoi pentru robii lui umnezeu si a aratat spre rasarit. %e !mplinira cuvintele Proorocului aniel despre 1ur'ciunea pustiirii. %i iata, am vazut deslusit cupola templului de la &erusalim.era !nfipta steaua. %us, pe cupola, Dn interiorul templului se !n$hesuiau milioane de noroade, si !nca altii mai !ncercau sa patrunda !nauntru. 9m vrut sa-mi fac semnul crucii, dar %taretul m-a oprit, zic'nd. 19ici este ur'ciunea pustiirii/. Am i"trat !i "oi 6" tem$&u3 Era $&i" (e &ume1 am 'a*ut tro"u&, $e!te tot ar(eau &um7"ari (e !eu; $e tro" !ta im$eratoru& 6" $or%ira (e cu&oare !taco/ie; $e ca$ a'ea coroa"a (e aur cu !tea3 L-am 6"tre at $e Staret1 >Ci"e e!te ace!ta?)3 E& a ra!$u"!1 >A"ti2ri!tu&-)3 De !tatura 6"a&ta, cu oc2ii ca /aratecu&, cu !$r7"ce"e&e "e0re, a'7"( cioc, %ioro! &a %ata, 'ic&ea", $er%i(, !tra!"ic3 Sta cocotat $e tro" cu m7i"i&e 6"ti"!e !$re $o$or, iar &a (e0ete a'ea 02eare ca (e ti0ru !i rac"ea1 >Eu !u"t im$eratoru& !i (um"e*eu& !i !ta$7"itoru&3 Ci"e "u 'a $rimi $ecetea mea, ace&uia, moarte-)3 Toti au ca*ut &a $am7"t !i i !-au 6"c2i"at, iar e& a 6"ce$ut !a &e $u"a $eceti $e %ru"te !i $e m7i"i, ca !a $rimea!ca $7i"e !i !a "u moara (e %oame !i !ete3

HJ

<"tre tim$, !&u0i&e a"ti2ri!tu&ui au a(u! c7ti'a oame"i cu m7i"i&e &e0ate, ca !a-i !i&ea!ca !a i !e 6"c2i"e3 Dar ei au *i!1 >Noi !u"tem cre!ti"i, !i cre(em 6" Dom"u& "o!tru Ii!u! 9ri!to!-+3 A"ti2ri!tu& 6"tr-o c&i$a &e-a taiat ca$ete&e !i !-a 'ar!at !7"0e cre!ti"e!c3 Du$a aceea au a(u! u" t7"ar &a tro"u& a"ti2ri!tu&ui, ca !a i !e 6"c2i"e &ui, (ar t7"aru& a !tri0at cu 0&a! tare1 >Eu !u"t cre!ti", cre( 6" Dom"u& "o!tru Ii!u! 9ri!to!, iar tu e!ti trimi!u& !i !&u0a !ata"ei-+3 # >La moarte-+ # a rac"it a"ti2ri!t3 Iar cei ce $rimi!era $ecetea, ca(eau &a $am7"t !i !e 6"c2i"au &ui3 Deo(ata !-a au*it u" tu"et, au !tra&ucit mii (e %u&0ere, &o'i"( cu !a0eti (e %oc 6" !&u/itorii a"ti2ri!tu&ui3 O !a0eata uria!a a !tra&ucit %u&0erator !i o '7&'ataie (e %oc a ca*ut (re$t 6" ca$u& a"ti2ri!tu&ui, coroa"a !-a %acut ta"(ari1 mi&ioa"e (e $a!ari * urau !%7!ii"(u-i $e !&u/itorii a"ti2ri!tu&ui cu ciocuri&e &or3 Am !imtit cum Staretu& m-a &uat (e m7"a !i am mer! mai (e$arte3 Si am 'a*ut iar mu&t !7"0e cre!ti"e!c3 Atu"ci mi-am ami"tit (e cu'i"te&e !%7"tu&ui Ioa" Teo&o0u& (i" A$oca&i$!a1 >Si 'a %i !7"0eG $7"a &a *a a&e&e cai&or-)3 Doam"e Dum"e*eu&e, m7"tuie!te-ma- Si am 'a*ut 6"0erii * ur7"( !i c7"t7"(1 >S%7"t, S%7"t, S%7"t e!te Dom"u& Dum"e*eu-)3 Staretu& a $ri'it 6"a$oi !i a *i!1 >Nu te m72"i, !%7r!itu& &umii e!te a$roa$e- Roa0a-te &ui Dum"e*eu3 Dom"u& e!te mi&o!ti' cu ro ii Sai+3 Tim$u& era $e !%7r!ite3 Staretu& a aratat !$re ra!arit, a$oi a ca*ut 6" 0e"u"c2i, ru07"(u-!e1 m-am ru0at !i eu cu e&3 Du$a aceea Staretu& 6"ce$u !a !e (e!$ri"(a cu re$e*iciu"e (e &a $am7"t, 6"a&t7"(u-!e !$re cer1 (e-a ia atu"ci mi-am ami"tit ca "u !tiam cum 6& c2eama, !i am !tri0at1 1Parinte, care !ti este numele,. A 1%erafim de %arov/, raspunse bl'nd %taretul. 1%a scrii tot ce-ai vazut pentru crestinii pravoslavnici/. Deo(ata, (ea!u$ra ca$u&ui a ra!u"at $arca u" c&o$ot ime"! !i, au*i"(u-i (a"0atu&, m-am tre*it >Doam"e, &a0o!&o'e!te !i a/uta-ma $e"tru ru0aciu"i&e Mare&ui Staret- Tu mi-ai (e!co$erit acea!ta 'e(e"ie cerea!ca mie, $acato!u&ui Tau ro Ioa", ar2iereu& (i" Bro"!ta(t- 4MF4)3

HM

SRart!iu"i Dimitriu1 )Pro%etii (e!$re a"ti2ri!t+ Po!te( i" III, a"ti2ri!t, APOCALIPSA S !acc!i' o" au0u!t D, AF44 "uvant inainte la editia romaneasca. Cartea )Pro%etii (e!$re A"ti2ri!t+ a %o!t $u!a i" circu&ate $e"tru $rima (ata i" iu&ie 4MMF3 I" mai $uti" (e (oua &u"i (e &a ti$arire a %o!t e$ui*ata, ceea ce a (u! &a ree(itarea ei3 Cererea (e carte a cre(i"cio!i&or "o!tri "e- a o &i0at !-o tra(ucem !i !-o e(itam3 Ea a $rimit %oarte mu&te a$recieri (i" $artea mu&tor e$i!co$i, !tareti, $reoti !i teo&o0i3 Am tra(u! acea!ta carte $e"tru cre(i"cio!ii roma"i, i"trucat o !ocotim i"e'e"ita $e"tru i"%ormarea iu iti&or "o!tri cititori (e!$re $&a"uri&e !ata"ice care !u"t $u!e i" a$&icare, (e mu&ta 'reme, (e catre ma!o"erie !i !io"i!mu& i"ter"atio"a&3 I"trea0a acti'itate a"ti2ri!tica, a"ticre!ti"a, a!ta*i e!te ra!$a"(ita i" toate me(ii&e, i" toate tari&e, $ri" toate mi/&oace&e, (e catre !ata"ica mi!care, cu"o!cuta !u "ume&e (e, mi!carea NeT A0e ,Noua Era.3 Se i"cearca (i!tru0erea ace!tei &umi !i crearea u"ei &umi "oi, a u"ei "oi ere3 Nu $ri" $uterea &ui Dum"e*eu, ci $ri" $uterea omu&ui3 Cu a&te cu'i"te omu& !ta$a"it (e ma"(ria &ui Luci%er cauta !a ia &ocu& &ui Dum"e*eu3 Nimic (i" ceea ce !e $etrece i" &ume "u e!te i"tam$&ator3 Ome"irea cauta !a !e !i"uci(a3 Goa"a (u$a i"a'utire, (u$a &u= !i (e!tra a&are a (u! ome"irea i" $ra0u& (e*a!tru&ui3 E=$&oatari&e iratio"a&e a&e re!ur!e&or "atura&e, $o&uarea care a ati"! cote i"e=$rima i&e, i"armari&e %ara ma!ura au $u! i" $erico& 'iata $e $ama"t3 Pe (e a&ta $arte, (e!%rau& %ara mar0i"i !i rautatea (ia o&ica, care a $u! !ta$a"ire $e u"ii (i" oame"i, (uce &a (e0ra(area %irii uma"e, $a"a &a i"(o itocire3 Omu& a i""e u"it, omu& !-a i"(racit3 E=i!ta o or0a"i*atie !ecreta care co"(uce &umea (i" um ra3 Acea!ta i!i e=ercita i"%&ue"ta a!u$ra &umii $ri" ma0ie !i %o&o!irea $uteri&or (emo"ice3 Su"t !io"i!tii - e'reii care i" a!cu"! $re0ate!c 'e"irea &ui A"ti2ri!t3 De !ute (e a"i, $ri" ma!o"erie, !e &u$ta $e"tru !c2im area tra(itii&or cre!ti"e3 Au ru$t Bi!erica !i au %aramitat-o i" mii !i mii (e !ecte3 Si au reu!it !a !c2im e &e0i&e %irii, &a!ate (e Dum"e*eu, cu &e0i ome"e!ti !au mai i"e *i! (ia'o&e!ti3 Statu& ca !i $arti(u& !u"t o i(ee3 Su"t mi/&oace (e !u /u0are a omu&ui3 Statu& a (e'e"it i" ma"a &or u" mi/&oc (e a!u$rire, (e i"ro ire $a"a &a i"(o itocire a oame"i&or3 Le0i&e (u$a care !e co"(ucea !ocietatea re%&ectau &e0ea %irii &a!ata (e Dum"e*eu omu&ui3 Dar acum acea!ta &e0e &a!ata (e Dum"e*eu a %o!t !i e!te i"&ocuita $ri" &e0i ome"e!ti (e i"!$iratie (emo"ica3 Au "a!cocit $o'e!tea cu )(re$turi&e omu&ui+ - Care (re$turi ? Dre$turi&e e'rei&or3 Dre$tu& (e a %i $ri'i&e0iati i" toate !tate&e, (e a (a &e0i, (e a e=ecuta &e0i !i (e a /u(eca (u$a ace!te &e0i $e cre!ti"iIata ce !u"t (re$turi&e omu&ui3 Dre$tu& (e a-i &a!a $e ei !a-& i"!ta&e*e $e A"ti2ri!t, (re$tu& (e a !u /u0a &umea i"trea0a3 Dre$tu& (e a a'orta, (e a te (e!tra a&a, (e a %ura %ara !cru$u&e $e !eme"u& tau, i"tr-u" cu'a"t (e a te im$otri'i &ui Dum"e*eu3 Cui %o&o!e!c ace!te (re$turi? Noua cre(i"cio!i&or i" "ici u" ca*3 I"cre(i i&, (ar a(e'arat3 Lumea e!te i" ma"a e'rei&or !io"i!ti, $e"tru ca %i"a"te&e &umii !u"t i" mai"i&e &or, iar omu& are !&a iciu"e &a a"3 Cu a"ii cum$ara tot, c2iar !i !u%&ete&e oame"i&or3 Cati "u !u"t aceia care !e &ea$a(a (e cre(i"ta $e"tru "i!te u"uri materia&e !au a"i? IF

U"(e "u reu!e!c cu a"u& %o&o!e!c !a"ta/u&, iar u"(e "u mer0e "ici cu !a"ta/u& %o&o!e!c crima3 De aceea !i mer0e &umea (i" rau i" mai rau, $e"tru ca (re$tatea &ui Dum"e*eu a (i!$arut (i"tre oame"i3 Dum"e*eu "u a $ara!it &umea, ci omu& L-a $ara!it $e Dum"e*eu, i" %a'oarea $&aceri&or ome"e!ti3 Noi, cei cre(i"cio!i, "u tre uie !a "e (e!cura/am, ci !a "e ru0am mai mu&t &a Dum"e*eu ca !a "e $a*ea!ca !i !a "e i"tarea!ca i" ce!te 'remuri 0re&e (e i!$ita 3 Sa "e a$ro$iem mai mu&t (e Dum"e*eu $ri" $o!t ru0aciu"e !i $ri'e02ere; !a &a!am $acate&e !i !a urmam 'irtutea, iar Dum"e*eu !a "e ocrotea!ca !i !a "e i"tarea!ca3 Nu tre uie !a "e i"c2i$uim ca $utem !a !ca$am (e i!$ite !i (e "eca*uri, (ar tre uie !a "e $re0atim $e"tru a &e i"%ru"ta !i a &e re*i!ta3 Su"tem (atori !a "e i"%ormam !i !a i"%ormam, &a ra"(u& "o!tru, !i $e a&tii (e!$re $&a"uri&e (emo"ice a&e !&u0i&or &ui A"ti2ri!t, $re0atite $e"tru !u /u0area &umii3 Nu $utem !c2im a (e!ti"e&e &umii (ar $utem !a &e co"tro&am $e a&e "oa!tre3 C2emam a/utoru& Prea!%i"tei Treimi ca !i e(itia acea!ta !a co"tri uie &a tre*irea (u2o'"icea!ca a orto(oc!i&or, a %rati&or "o!tri care au "e'oie (e !$ri/i" i" ace!te *i&e $e care &e tra'er!ea*a ome"ir Adormirea 8aicii Domnului" ,raducatorul "uvant inainte Dum"e*eu care &-a creat $e om (i" iu ire, "u-& &a!a i" 'oia !oartei, ci-& ca&au*e!te $ri" $ro"ia Sa3 E& S-a (e!co$erit $e Si"e i" toate e'e"ime"te&e $e care &e 'a %ace i" 'iitor !i care $ri'e!c ma"tuirea !u%&etu&ui &ui3 Dum"e*eu a (e!co$erit e'e"ime"te&e ce 'or 'e"i ca !a i"(rume $e om $ri" $ro%eti, $ri" Ii!u! 9ri!to!, $ri" A$o!to&i $recum !i $ri" a&ti ar ati !%i"ti ai Bi!ericii3 U"e&e $ro%etii !au im$&i"it, a&te&e !e m$&i"e!c i" *i&e&e "oa!tre !i a&te&e !e 'or im$&i"i i" 'iitor, a!t%e& i"cat !a &uam ma!uri&e "oa!tre (e cre!ti"i ca !a "u %acem /ocu& $&a"uri&or atei&or, a"ti2ri!ti&or !i $ro%eti&or mi"ci"o!i3 Toate $ro%etii&e !u"t %ormu&ate i" @ec2iu& !i Nou& Te!tame"t !i i" a&te !crieri a&e Pari"ti&or !i !criitori&or Bi!ericii "oa!tre, i" care omu& $oate (e!co$eri a(e'aru&, (ar remarcam %e"ome"u& tri!t ca mu&ti (i"tre "oi recur0 $e"tru a a%&a a(e'aru& &a 'ra/itorie, &a ma0ie, &a 02icitu& i" carti, &a 2oro!co$ !i &a a&te mi/&oace a&e Sata"ei, care a(eme"e!c !i i"!ea&a $e "ai'i3 De a!eme"ea, mu&ti (i"tre "oi, cu cre(i"ta !&a a (ar !i i0"ora"ti, "u (au ate"tie $ro%etii&or care 'or e!c (e!$re e'e"ime"te&e care 'i", ca !a %ie $re0atiti !u%&ete!te !i (e "e*(ru"ci"at mora& i" 0reutati&e care 'or urma3 A!ta*i i"cet-i"cet i"tere!u& cre!ti"i&or !i i" !$ecia& a& ti"eri&or, # a!a cum "e (e!co$era $ro%etii&e # , !e &imitea*a &a $re*e"t, (u$a cum "e arata )!em"e&e 'remii+ ,Mt3 &I, E.3 Dorim ca ce& care !tu(ia*a $ro0re!u& te2"o&o0ii&or mo(er"e, !a !tu(ie*e )!em"e&e 'remuri&or+ !i $ro%etii&e S%3Scri$turi, $e"tru e'e"ime"te&e ce 'or 'e"i !i $e"tru 'e"irea ama0itoru&ui A"ti2ri!t, !i $e"tru a (oua 'e"ire a Dom"u&ui "o!tru, ca $oate !e 'or tre*i i" u&timu& mome"t !i-!i 'or re'e"i (u2o'"ice!te3 I4

Pocai"ta !i re'e"irea &a Ma"tuitoru& 9ri!to!, cat !i ru0aciu"ea !i $ri'e02erea (u2o'"icea!ca, tre uie !a %ie cea (i"tii 0ri/a a "oa!tra, )caci ce # i %o&o!e!te omu&ui !a ca!ti0e &umea i"trea0a, (aca # !i $ier(e !u%&etu&+ ,Mc3 J, EI.3 *nvierea Domnului" 'EE&" 0IAR,0*>)* D*8*,R*> P(0;ET& %& P(0;ET&& arul Profetirii

+0i fiecaruia se da aratarea Du!ului" s(re folos. Ca unuia i se da" (rin Du!ul 0fant" cuvant de intele(ciune = unuia faceri de minuni" iar altuia (roorocie CI Cor34A,D- 4F.3 Oame"ii, (ecat !a !e co"!acre memorarii i"uti&e a "umeroa!e&or cu"o!ti"te !tii"ti%ice !au $o&itice, mai i"e ar !tu(ia, !$re a/utoru& !i %o&o!u& &or, $ro%etii&e @ec2iu&ui !i Nou&ui Te!tame"t, $recum !i mu&te (i" $ro%etii&e !%i"ti&or Bi!ericii "oa!tre3 Pro%etii&e co"ti" a(e'arata cu"oa!tere, (eoarece e&e marturi!e!c $e Ace&a!i Dum"e*eu, Care a (e!co$erit ce&e 'iitoare $e"tru ca !a-i a/ute $e oame"i, $e"tru ca !a-i $re0atea!ca !i !a-i a$ere ca !a "u %ie i"!e&ati $ri" &ucrari&e Sata"ei !i a&e &ui A"ti2ri!t3 A!a(ar $ro%etii&e co"ti", %ara 0re!ea&a, 'oia &ui Dum"e*eu, %a$t a(e'erit, (eoarece Dum"e*eu "u mi"te3 Do'a(a ca toate $ro%etii&e cu $ri'ire &a $er!oa"a &ui 9ri!to!, (e!$re "a!tere, ra!ti0"ire, I"'iere, !i mu&te a&te (eta&ii (e!$re !%a"ta Sa 'iata !-au a(e'erit3 De a!eme"ea, $ro%etii&e @ec2iu&ui Te!tame"t $e"tru oricate 'or a'ea &oc cu $o$oru& iu(eu $a"a a!ta*i !u"t a(e'erite i" i"tre0ime3 Pe"tru $o$oru& iu(eu !i (e!ti"u& &or e=i!ta $ro%etii&e &ui 9ri!to! care !-au a(e'erit, !i a&te&e, (e &a a&tii, $e care &e-a (e!co$erit e'o&utia e'e"ime"te&or3 Di!tru0erea tem$&u&ui &ui So&omo", ri!i$irea e'rei&or i" ce&e $atru 'a"turi, $atimiri&e &or, crearea "ou&ui !tat i" Pa&e!ti"a, 'e"irea &ui A"ti2ri!t, $roc&amarea !a ca Dum"e*eu (e catre e'rei, (i!tru0erea &ui A"ti2ri!t, $recum !i ra* oaie&e !i 0ro*a'ii&e care 'or urma !u"t $ro%etite i" @ec2iu& !i Nou& Te!tame"t3 Nici u" om i"ecre(i"cio! "u $oate !a "e0e &ucrarea !i a(e'aru& care a(e'ere!c $ro%etii&e (e!$re &ocu& "a!terii, tim$u&, &ucrarea &ui Ii!u! 9ri!to!, ra!ti0"irea, I"'ierea, I"a&tarea !i ama"u"te&e 'ietii Lui, (eoarece !-au a(e'erit co"%orm Scri$turii, %ii"( !cri!e cu !ute (e a"i i"ai"te3 Nici u" cititor ate"t !i cu /u(ecata "u 'a re%u*a $ro%etii&e &ui A0ata"02e& care a trait &a a"u& 4ADM (39r3 !i a $ro%etit, cu o e=actitate (em"a (e a(mirat, ca(erea Co"!ta"ti"o$o&u&ui, tim$u& ro iei 0reci&or, tim$u& e&i erarii, ca !i e'e"ime"te $a"a &a ce& (e a& (oi&ea ra* oi mo"(ia& !i (u$a ace!ta3 De a!eme"ea, omu& !erio! "u !e tu& ura !a ta0a(uia!ca i"%a$tuirea u&uitoare a $ro%etii&or S%3 Co!ma a& Eto&iei, a&e ace!tui "ou marturi!itor !i i"tocmai cu A$o!to&ii3 A!a(ar &ucrarea $ro%etii&or !i autoritatea &or e!te (e "e!ter!, (eoarece $ro%etii&e "icio(ata "u au mi"tit3 Daca o $arte a $ro%etii&or au mer! $a"a &a a(e'erirea e'e"ime"te&or (e a!ta*i, e!te &o0ic !a a!te$tam !i !a cre(em !i i" im$&i"irea ce&or&a&te $ro%etii care au rama!, care re&atea*a (e!$re e'e"ime"te&e e$ocii "oa!tre !i a&e urma!i&or, cat !i co"'i"0erea ca ace!tea !e 'or im$&i"i3 Mu&ti care traie!c (e$arte (e Dum"e*eu "u (ore!c IA

!a !ca$e (e marea tu& urare a $acate&or !i a 'ietii &or ri!i$ite, moti' $e"tru care !i e'ita citirea $ro%etii&or3 Totu!i "u tre uie !a !e i"tam$&e acea!ta !i cu "oi, care (orim !a "e $ocaim !i !a $re'e"im i"!e&area "oa!tra (e catre A"ti2ri!t !i !&u0i&e &ui3 +0i (recum a fost in zilele lui )oe" asa va fi si venirea ?iului 5mului C8t. %J" KBD. "uvant explicativ La i"ce$ut 'om re&ata cate'a (i" "umeroa!e&e $ro%etii care !-au a(e'erit $ri'i"( 'e"irea &ui 9ri!to! !i (e!$re !%a"ta Sa 'iata3 Nu cre(em "ece!ar !a i"(icam toate $ro%etii&e (e!$re Ii!u! 9ri!to!, (eoarece "ici u" om (re$t cre(i"cio! "u !e i"(oie!te (e 'e"irea !i (um"e*eirea Lui3 Deoarece ce&e (e!$re 9ri!to! $e cat "i !-au re&atat &e a'em $ro%etite i" ama"u"t, $e"tru e&e a'em o (u &a marturie, a!a(ar cu'a"tu& $ro%etic !i i"te&e0erea ime(iata a im$&i"irii &ui, care !$u& era orice i"(oia&a (e!$re E&3 I" co"ti"uare 'om com$ara $ro%etii&e care !u"t cu re%erire &a 'e"irea &ui A"ti2ri!t !i care !u"t co"ti"ute atat i" @ec2iu& cat !i i" Nou& Te!tame"t3 Pro%etii&e ace!tea 'or %i re&atate mi"utio!, (eoarece tema a (e'e"it i"tere!a"ta i" *i&e&e "oa!tre, (ar !i $e"tru %a$tu& ca $ro%etii&e !u"t $e ca&e (e a !e im$&i"i i" !curt tim$, (u$a cum "e arata )!em"e&e 'remuri&or+ 3 @om ami"ti $ro%etii&e S%3 Co!ma a& Eto&iei (e!$re e'e"ime"te&e care au a'ut &oc !i (e!$re a&te&e care a!tea$ta, !i0ur, !a !e im$&i"ea!ca i" *i&e&e "oa!tre (u$a cum arata !i $ro%etii&e $ara&e&e a&e a&tor !%i"ti3 @or %i trecute cu 'e(erea $ro%etii&e cre!ti"i&or a"o"imi, care (i" mo(e!tie "u !i-au !$u! "ume&e, a!a cum au %acut a&tii, ca (e $i&(a, $ro%etii&e &ui A0ata"02e&, a&e S%3 Tara!ie, a&e S%3 Meto(ie, a&e &ui Leo" ce& I"te&e$t, $recum !i uimitoarea $ro%etie care e!te 0ra'ata $e $iatra (e morma"t a S%3 Co"!ta"ti" ce& Mare, !i care a %o!t i"ter$retata (e $atriar2u& G2e"a(ie &a a"u& 4CCF (39r3 De a!eme"ea !u"t com$arate $ro%etii&e S%3 A"(rei !i a&e &ui 9ri!to" Sa&u !i $ro%etii&e a&tor !%i"ti3 Nu 'om i"tra i" i!$ita (e a !ta i&i (atarea e=acta a a(e'eririi $ro%etii&or, %ii"(ca, $ri" a"a&o0ic, "u e!te cu $uti"ta3 A!t%e& )!em"e&e 'remuri&or+ , $ri" urmare !em"e (e a'erti*are, !u"t &im$e*i !i ce& mai !im$&u cititor i"te&e0e ca e'e"ime"te&e ce au %o!t $ro%etite !u"t a$ro$iate3 +Caci ce H i foloseste omului sa castige lumea intreaga" daca H si (ierde sufletul2 C8c. L" KMD. P(0;ET&& E%P(E )E-&(E9 L6& @(&%T0% +0i tu" 6etleeme 4frata" desi esti mic intre miile lui *uda" din tine va iesi 0ta(anitor (este *srael" iar obarsia lui este dintru ince(ut" din zilele vesniciei C8i!eia L" 'D. @ec2iu& Te!tame"t e!te $&i" (e $ro%etii (e!$re Dom"u& "o!tru Ii!u! 9ri!to!3 Toate ace!te $ro%etii !-au im$&i"it (u$a cum au %o!t !cri!e, i" $er!oa"a &ui Ii!u! 9ri!to!3 E!te (e!i0ur im$o!i i& !a re(am aici $ro%etii&e tuturor $ro%eti&or @ec2iu&ui Te!tame"t, care !au im$&i"it i" $er!oa"a Lui3 @om re&ata ace&e $ro%etii (e &a care orice !im$&u cititor $oate co"c&u(e ca Ii!u! 9ri!to! "u S-a %acut om i"tam$&ator, ci !-a $roorocit ca !e 'a %ace om, ca !e 'a "a!te (i" Fecioara Maria, ca 'a %i ra!ti0"it, ca 'a i"'ia !i ca 'a 'e"i &a "oi iara!i &a a (oua 'e"ire ca !a /u(ece 'ii !i mortii3 A!a(ar toate ama"u"te&e 'ietii &ui Ii!u! 9ri!to! care !u"t i"(i!$e"!a i&e $e"tru ma"tuirea "oa!tra au %o!t $ro%etite cu mu&ta 'reme i"ai"te ca 9ri!to! !a !e "a!ca3 A!t%e& I!aia, care a trait cu DFF (e a"i i"ai"te (e "a!terea &ui 9ri!to!, a $ro%etit "a!terea Ace!tuia (i" Fecioara IE

Maria3 +*ata" ?ecioara va avea in (antece si va naste ?iu si vor c!ema numele /ui 4manuel" care se talcuieste; Cu noi este Dumnezeu C*saia B" 'JD. Pro%etia &ui I!aia !-a a(e'erit ca"( Ar2a"02e&u& Ga'rii& a %o!t trimi! (e &a Dum"e*eu i" Na*aret &a Fecioara Maria careia i-a *i!1 +6ucura-te ceea ce esti (lina de !ar" Domnul este cu tine. 6inecuvantata esti tu intre femei = 0i iata vei lua in (tntece si vei naste fiu si vei c!ema numele lui *isus. Acesta va fi mare si ?iul Celui -reainalt 0e va c!ema = C/c. '" %N- K%D. A&ta $ro%etie care a(e'ere!te (e!$re $er!oa"a &ui Ii!u! e!te $ro%etia &ui Ieremia, care a trait cu IFF (e a"i i"ai"te (e 9ri!to!3 +@las din Rama s H a auzit" (langere si tanguire multa" Ra!ila isi (lange co(iii si nu voieste sa fie mangaiata" (entru ca nu sunt ,Ier3 E4, 4H.3 Pro%etia !-a im$&i"it ca"( re0e&e Iro(, 'a*a"( ca ma0ii "u &-au mai i"!tii"tat (e!$re 9ri!to!, $recum $romi!e!era, a trimi! !i a uci! 4C3FFF (e $ru"ci, cu !$era"ta ca i"tre ace!tia 'a %i 0a!it !i 9ri!to!3 E!te cu"o!cut ca Iu(a 'a*a"( ca Ii!u! i"'ata (e!$re moartea Sa, L-a 'a"(ut ar2ierei&or $e EF (e ar0i"ti !i )a mer! !i !-a !$a"*urat+, (u$a cum !$u"e S%3E'a"02e&ie3 Ca 9ri!to! 'a %i tra(at $e EF (e ar0i"ti a%&am (e &a $ro%etu& Ieremia !i Za2aria, cu mu&te !ute (e a"i i"ai"te3 Iata $ro%etii&e re!$ecti'e1 +0i a (rimit K& de arginti cat m H au cinstit fii lui *srael C*eremiaD +si 8i H au cantarit simbria 8ea K& de arginti ,Za2aria.3 Dar oare Iaco , u"u& (i"tre cei trei $atriar2i ai &ui I!rae&, "u a $ro%etit !i e& 'e"irea &ui 9ri!to!, ca 'a 'e"i (i" "eamu& &ui Iu(a? Iaco , (e a!eme"ea, ca"( !i-a c2emat %iii $e"tru a &e !$u"e ce&e 'iitoare, a $ro%etit !i (e!$re 'e"irea &ui A"ti2ri!t, ca 'a 'e"i (i" "eamu& &ui Da"3 Cum a 'a*ut Iaco cu mii (e a"i i"ai"te ca !e 'a "a!te 9ri!to! !i, mai mu&t, ca 'a %i (i" "eamu& &ui Iu(a? A!a cum !-a im$&i"it $ro%etia (e!$re 'e"irea &ui 9ri!to! a!a !e 'a im$&i"i !i cea care 'or e!te (e!$re 'e"irea &ui A"ti2ri!t3 @om ami"ti !i o a&ta $ro%etie care 'or e!te cu $reci*ie (e!$re i"trarea &ui Ii!u! i" Ieru!a&im i"ai"tea !ar atorii Pa!te&ui, *iua F&orii&or, u"(e oame"ii &-au i"tam$i"at cu ramuri (e $a&mier !i (e ma!&i", i" tim$ ce Ii!u! 'e"ea $e ma"*u& a!i"ei3 Si acea!ta i"tam$&are a %o!t %acuta cu"o!cuta (e $ro%etu& Za2aria cu !ute (e a"i i"ai"te3 Re!$ecti'a $ro%etie !u"a i" %e&u& urmator1 +6ucura-te foarte" fiica 0ionului = iata *m(aratul tau vine la tine dre(t si biruitor: smerit si calare (e asin" (e manzul asinei ,Za2aria M, M.3 A/u"0e cate am ami"tit (i" $ro%etii mici, $e"tru a co"'i"0e $e cititoru& i"ecre(i"cio! ca !a "u ai a i"(oie&i ca $ro%etii&e !-au im$&i"it i" $er!oa"a &ui 9ri!to!3 I"tre0 @ec2iu& Te!tame"t e!te $&i" (e a!t%e& (e $ro%etii care 'or e!c (e!$re e'e"ime"te (i" 'iata &ui 9ri!to!3 Si cu toate ace!tea, e=i!ta i"ca oame"i care au i"(oie&i ca 9ri!to! e!te Me!ia, Fiu& &ui Dum"e*eu, a(ica e'reii !i "e%ericitii care-& a!tea$ta $e A"ti2ri!t $e"tru ca !a !e $roc&ame Dum"e*eu, (u$a cum 'om arata mai /o!3 +4u am venit in numele ,atalui 8eu" si voi nu ma (rimiti: daca va veni altul in numele sau" (e acela il veti (rimi ,I"3 H, CE.3 P(0;ET&& E%P(E )E-&(E9 L6& 9-T&@(&%T &udeii si 9ntihrist +0i vor cadea de ascutisul sabiei. 0i vor fi dusi robi la toate neamurile" si *erusalimul va IC

fi calcat in (icioare" (ana ce se vor im(lini vremurile neamurilor ,Lc3 A4, AC.3 E!te cu"o!cut ca (i" mome"tu& i" care e'reii au ra!ti0"it $e Dum"e*eu # Omu& Ii!u!, care a!te$tau $e Me!ia, i"ce$e "umaratoarea i"'er!a $e"tru 'e"irea &ui A"ti2ri!t3 Mu&ti, $ro a i&, "u cu"o!c moti'e&e rea&e $e"tru care e'reii &-au ra!ti0"it $e Ii!u!, Ce& %ara (e $acat3 Si0ur i$ocri*ia !i %ari!ei!mu& &or %ormau o mi!care !erioa!a; cu toate ace!tea u" ro& (etermi"a"t $e"tru co"(am"area "e(rea$ta a &ui Ii!u!, a %o!t ma"ia !i (e*ama0irea iu(ei&or (e %a$tu& ca Ii!u! "u "umai ca &a!a !a !e i"te&ea0a, ci $ro$o'a(uia ca !a au(a toti ca +*m(aratia 8ea nu este din lumea aceasta ,I"3 4J, EI.3 A!a(ar 9ri!to! "u a acce$tat !a /oace ro&u& (e im$arat $ama"te!c, (u$a cum i!i i"c2i$uiau iu(eii3 Acea!ta "umai, !i era !u%icie"t ca !a um$&e i"ima &or cu ura !i mai"i&e &or cu u"e&te uci0atoare3 De atu"ci iu(eii a!tea$ta $e )Me!ia a& &or+, a!a(ar $e u" im$arat mo"(ia& , care e!te A"ti2ri!t, caruia ii $re0ate!c (rumu&, $u"a"(u-!i i" a$&icare $&a"u& cu orice mi/&oace !i cu mu&ta %ermitate3 Cu toate ace!tea a$are &o0ic o i"tre are3 Pe"tru ce "u a %o!t i"!ta&at i"ca A"ti2ri!t? Ce !e a!tea$ta? Ce-& im$ie(ica? Pe"tru ce a i"tar*iat atata 'reme? Iu itii "o!tri cititori, ca"( uce"icii &ui 9ri!to! au a(mirat %rumo!u& tem$&u a& &ui So&omo", &au(a(u-& $e"tru !$&e"(oarea !a, 9ri!to! &e-a *i! $ro%etic1 +Adevarat graiesc voua; )u va ramane aici (iatra (e (iatra care sa nu fie risi(ita ,Mt3 AC, A., a(ica "u 'a rama"e $iatra $e $iatra (i" toata acea!ta !tra&ucita c&a(ire3 De a!eme"ea ca"( Pi&at !i-a !$a&at mai"i&e !a&e !i a *i!1 +)evinovat sunt de sangele dre(tului Acestuia ,Mt3 AD, AC., iu(eii, care au (at $e Ce& %ara (e $acat &a moarte $e cruce au ra!$u"!1 +0angele /ui asu(ra noastra si asu(ra co(iilor nostri! ,Mt3 AD, AH.3 A!t%e& iu(eii au a(mi! ace& i"0ro*itor &e!tem, a!u$ra &or !i a!u$ra co$ii&or &or3 Ii!u! 9ri!to! i"ai"te (e ra!ti0"ire a &a!at !i a&ta $ro%etie caracteri!tica cu $ri'ire &a Ieru!a&im !i iu(ei3 +0i vor cadea de ascutisul sabiei" si vor fi dusi robi la toate neamurile" (ana ce se vor im(lini vremurile neamurilor ,Lc3 A4, AC.3 A!a(ar, iu(eii 'or %i uci!i, 'or %i &uati $ri*o"ieri, 'or %i 'a"(uti ca ro i &a "eamuri !trai"e, iar Ieru!a&imu& 'a %i ca&cat (e (i%erite "eamuri, )$a"a ce !e 'or im$&i"i 'remuri&e "eamuri&or+ Cre(em o$ortu" !a re&atam $e !curt %e&u& i" care !-au im$&i"it $ro%etii&e (e mai !u!, i"truc7t co"%irmarea ace!tor $ro%etii e!te !tra"! &e0ata (e $ro &ema a!te$tarii &ui A"ti2ri!t !i care e!te a!te$tat (e iu(ei $e tere"u& $otri'it3 , Ocu$area Ieru!a&imu&ui, re%acerea tem$&u&ui, $re(area i"tre0ii &umii !u !ta$a"irea &ui A"ti2ri!t etc3, (u$a cum 'om arata mai /o!.3 Sa i"ce$em (e &a $ro%etia &ui Ii!u! (e!$re (i!tru0erea tem$&u&ui ca !a aratam cum !i ca"( !-a im$&i"it, !i cum a!ta*i e'reii "u re"u"ta !a-& re(o a"(ea!ca !i !a-!i $u"a i" a$&icare 'i!u& &or (e 'eacuri; (eoarece i" ace!t tem$&u (ore!c ca !a i"!ta&e*e $e A"ti2ri!t, (u$a cum arata S%3 A$3 Pa'e&1 +-otrivnicul" care se inalta mai (resus de tot ce se numeste Dumnezeu" sau se cinsteste cu inc!inare" asa incat sa se aseze el in tem(lul lui Dumnezeu" dandu H se (e sine dre(t dumnezeu ,II Te!3 A, C.3 A!a(ar A"ti2ri!t !e 'a a!e*a i" tem$&u ca !a !e (ea $e !i"e (re$t Dum"e*eu, !i 'a urmari ca !a (o'e(ea!ca cu (i%erite i"'e"tii, ca e!te Dum"e*eu3 Nici "u a trecut mu&t (e &a *iua ra!ti0"irii &ui Ii!u! !i $ro%etii&e Sa&e $e"tru tem$&u !i IH

$e"tru !oarta iu(ei&or care L- au ra!ti0"it, au i"ce$ut !a !e im$&i"ea!ca3 La a"u& DF (39r3, @e!$a!ia" %ii"( a&e! im$arat a& Romei, a &a!at $e %iu& !au Tit ca !a co"ti"ue actiu"ea !a (e cucerire a Ieru!a&imu&ui3 C2i"uri&e $e care &e-au !u$ortat iu(eii !u"t (e "e(e!cri!3 I!toricu& iu(eu, Io!i% F&a'iu, (e!crii"( a!e(iu& Ieru!a&imu&ui, "e re&atea*a !ce"e i"0ro*itoare3 Cetatea a ca*ut, iar mace&u& care a urmat "u $oate %i (e!cri!3 Mii (e cruci au %o!t i"a&tate $e"tru ra!ti0"irea iu(ei&or3 Si cei care ra!ti0"eau !-au o$rit ca"( "u au mai 0a!it &em" $e"tru cruci3 Sute&e (e mii care au %o!t uci!i co"%irma $ro%etia Dom"u&ui )si vor cadea de ascusisul sabiei+ , iar cei rama!i au %o!t &uati ro i !i 'a"(uti cu "eci"!te, +si vor fi dusi robi la toate neamurile 3 Cetatea a %o!t (i!tru!a com$&et, iar tem$&u& (i!tru! (i" teme&ii, +si nu va ramane aici (iatra (e (iatra . Du$a cata!tro%a i &ica $e care a !u%erit-o Ieru!a&imu& $e 'remea im$arati&or @e!$a!ia" !i A(ria", e'reii !ca$ati !-au im$ra!tiat i" toate $arti&e3 E'reii au i"cercat reco"!truirea tem$&u&ui &a a"u& EIE (39r3 !u $rotectia im$aratu&ui Iu&ia" A$o!tatu&3 Cu toate ace!tea, 'oia &ui Dum"e*eu a %o!t im$otri'a re%acerii tem$&u&ui3 A ia au i"ce$ut mu"citorii, ca u" $rim cutremur i& (i!tru0e3 Mu&ti au i"cercat !a $u"a teme&ia, (ar i" *a(ar3 Ni!i$u& ar(ea !i $ietre&e ca(eau !i im$ra!tiau mu"citorii ar*a"(u-i3 U" martor ocu&ar a& mi"u"ii ace!teia a %o!t !criitoru& Ammia"o! Marce&i"o! !i mu&ti a&tii3 Acea!ta a %o!t !i u&tima i"cercare (e reco"!truire a tem$&u&ui $a"a a!ta*i, caci 'om arata mai /o! cum e'reii !e $re0ate!c (i" "ou $e"tru reco"!truirea tem$&u&ui3 Precum !tim e'reii a ia i" 4MCD au o ti"ut a$ro area (i" $artea SUA (e i"%ii"tare a !tatu&ui i!rae&it $e 'ec2iu& &oc3 +0i *erusalimul va fi calcat in (icioare de neamuri" (ana ce se vor im(lini vremurile neamurilor+ 3 A!a(ar (u$a A3FFF (e a"i (e ca"( au %o!t ri!i$iti i" i"trea0a &ume3 I" a%ara (e tem$&u, (e a carui co"!truire !e $re0ate!c e'reii, 'om 'e(ea mai /o! u"u& cate u"u& ce&e&a&te !em"e3 )Sem"e&e 'remuri&or+ care "e $re'e!te!c !o!irea &ui A"ti2ri!t, (ar !i 'e!tita 'e"ire a &ui 9ri!to!, $e"tru ca !a termi"e !ta$a"irea &ui A"ti2ri!t, !i !a /u(ece )'iii !i mortii+3 De a!eme"ea 'om a"a&i*a i" ama"u"t a (oua 'e"ire a Dom"u&ui, (u$a ce 'om 'or i (e 'e"irea &ui A"ti2ri!t3 +0i sa nu va amageasca nimeni" cu nici un c!i(: caci ziua Domnului nu va sosi (ana ce mai intai nu va veni le(adarea de credinta si nu se va da (e fata omul nelegiuirii" fiul (ierzarii ,II Te!3 A, E.3 "ine este 9ntihrist, A"ti2ri!t e!te "umit ce& care "u 'a $rimi !i "ici "u 'a marturi!i (um"e*eirea &ui 9ri!to!3 A!t%e&, a"ti2ri!ti !u"t mu&ti, (u$a cum "e $reci*ea*a S%3 Scri$tura, +multi anti!risti s H au aratat ,I I"3 A, 4J.3 Ace!tia !u"t ateii care !- au &e$a(at (e &e0ea (um"e*eia!ca3 Cu toate ace!tea "oi "u 'or im aici (e!$re ace!ti a"ti2ri!ti, ci (e!$re A"ti2ri!t3 A"ti2ri!ti !u"t mu&ti3 Dar A"ti2ri!t e!te u"u& !i"0ur3 A"ti2ri!ti !-au aratat (e ca"( a 'e"it 9ri!to! $e $ama"t !i $a"a a!ta*i i"tre "oi; A"ti2ri!t i"!a "u a 'e"it3 A!a(ar ci"e 'a %i A"ti2ri!t? Sata"a, cum cre( mu&ti, !au om !im$&u, +care a (rimit lucrarea 0atanei2 A"ti2ri!t "u 'a %i (ia'o&u& !au Sata"a, ci +omul nelegiuirii" fiul (ierzarii" -otrivnicul" care se inalta mai (resus de tot ce se numeste Dumnezeu" sau se cinsteste cu inc!inare" asa incat sa se aseze el in tem(lul lui Dumnezeu" dandu H se (e sine dre(t dumnezeu ,II II

Te!3 A, E-C., cum *ice S%3 A$3 Pa'e&3 A!a(ar, A"ti2ri!t 'a %i om +(rin lucrarea lui 0atan" insotita de tot felul de (uteri si de semne si de minuni mincinoase 3 ,II Te!3 A, M.3 A!a(ar 'e"irea &ui A"ti2ri!t 'a %i i"!otita (e tot %e&u& (e $uteri !i (e !em"e !i (e mi"u"i mi"ci"oa!e %acute cu a/utoru& Sata"ei3 Si 'a cauta !a (emo"!tre*e $ri" toate ace!te &ucrari ca e!te Dum"e*eu3 Deci A"ti2ri!t 'a %i u" om care 'a $rimi (e &a Sata"a $uteri !i 'a co"(uce &umea $e"tru !curt tim$, (u$a cum 'om arata i" co"ti"uare3 Pentru ce va veni 9ntihrist, O i"tre are &o0ica care a$are e!te urmatoarea1 $e"tru ce $ermite Dum"e*eu 'e"irea &ui A"ti2ri!t? Si $e"tru ce $ermite ca !a i"tre Sata"a i" A"ti2ri!t? Dum"e*eu, Ce& Atoate!tiutor cu"oa!te "oua $re%eri"ta a &ui A"ti2ri!t3 Cu toate ace!tea ra!$u"*ator (e i"trarea &ui A"ti2ri!t i" !ta$a"irea &ui Sata" e!te i"!u!i A"ti2ri!t3 Fii"(ca i" tim$ ce &i ertatea e!te $uterea $ri" care $utem re!$i"0e $e Sata", cu ea A"ti2ri!t 'a %ace co"trariu, !e 'a a&atura &ui Sata"3 Dar !i $e"tru "e$ocai"ta &e$a(arii (e cre(i"ta a oame"i&or, Dum"e*eu a &a!at ca !a 'i"a A"ti2ri!t3 Deoarece A"ti2ri!t )i" cei $ier(uti !e i"tare!te+ , a!a(ar i" "ecre(i"cio!ii "e$ocaiti3 Ace!ti im$ietriti &a i"ima, %ie ca 'i"e, %ie ca "u 'i"e A"ti2ri!t, ei "u 'or !a crea(a i" 9ri!to! ca !a !e ma"tuia!ca, %ii"(ca "u au (ra0o!te3 Ama0itoru& 'a 'e"i ca !a !ta$a"ea!ca !i !a 'a(ea!ca "ecre(i"ta !i "e$ocai"ta ce&or care "ea0a $e 9ri!to!3 Dar, $ri" e=ce&e"ta, 'a (omi"a $e iu(eii care au (e$a!it i" "ecre(i"ta toate "eamuri&e3 Fi*ic, "u-i cu"oa!tem $e iu(eii care "u au $rimit $e Dom"u&3 Dar ace!tia care co"ti"ua ca !a ra!ti0"ea!ca $e Ii!u!, $re0ate!c ca&ea !i tro"u& &ui A"ti2ri!t3 Ci"!tea $e care e'reii o 'or (a &ui A"ti2ri!t 'a co"!titui )$&ata "erecu"o!ti"tei ace!tora+, (u$a cum *ice S%3 Ioa" Gura (e Aur, %ii"(ca au ci"!tit mi"ciu"a i" &ocu& a(e'aru&ui, i"tu"ericu& i" &ocu& &umi"ii, $e A"ti2ri!t !i "u $e 9ri!to!3 Dom"u& a !$u! $ro%etic (e!$re ace!tia1 +4u am venit in numele ,atalui 8eu" si voi nu 8a (rimiti: daca va veni altul" in numele sau" (e acela il veti (rimi ,I"3 H, CE.3 A!a(ar $e Ii!u! Care a 'e"it i" "ume&e Tata&ui Sau iu(eii "u L-au $rimit, ci L-au ra!ti0"it, i"!a $e %a&!u& Me!ia, a(ica $e A"ti2ri!t care i!i 'a co"!acra (re$tatea care-i 'a co"'e"i !i !&a'a i" "ume&e !au, 'a %i $rimit3 Pri" urmare iu(eii &a a (oua 'e"ire, &a i"%rico!ata [u(ecata, i!i 'or a(uce ami"te ca L-au ra!ti0"it $e 9ri!to! !i &-au 'e"erat $e amaru& !i 'ic&ea"u& A"ti2ri!t3 Dum"e*eu $ermita"( !a 'i"a A"ti2ri!t 'a a(mite u&timu& a'7"t a& rautatii Sata"ei3 Dar rautatea (i" tim$u& &ui A"ti2ri!t 'a %i (ata $e %ata, !i %iecare 'a 'e"i 0o& i" %ata ome"irii3 A!a(ar, oricati 'or rama"e "e$ocaiti, 'or %i &i$!iti (e orice !cu*a !i 'or %i co"(am"ati i" 'eci, iar cei 're("ici 'or %i ci"!titi3 A!a(ar, Dum"e*eu i"tr-o u&tima i"cercare (e a a/uta $e cei $acato!i, $e"tru ca !a-i ma"tuia!ca, $ermite 'e"irea &ui A"ti2ri!t3 Dan va 1udeca (e (o(orul sau" ca (e una din semintiile lui *srael. Dan va fi sar(e la drum" vi(era la (oteca" inveninind (iciorul calului" ca sa cada calaretul. *n a1utorul ,au nada1duiesc" o" Doamne! C?ac. JE" 'M- 'ND.

"are este ori$inea lui 9ntihrist, Patriar2u& Iaco , i"ai"te (e moartea !a a i"ecu'a"tat $e cei 4A %ii ai !ai, (u$a cum !e ID

re&atea*a i" cartea Facerii; !i *ice i" %iecare $ro%etie cate !e 'or $etrece cu %iecare "eam i!rae&it i" 'iitoru& i"(e$artat, a!a(ar $a"a i" *i&e&e (i" urma3 +Adunati -va ca sa va s(un ce are sa fie cu voi in zilele cele de a(oi 3 ,Fac3 CM, 4.3 Di"tre ace!te $ro%etii a&e &ui Iaco (e!$re %iii !ai, u"a re&atea*a (e!$re 9ri!to! !i a&ta (e!$re A"ti2ri!t3 Pe"tru 9ri!to! marturi!e!te $ro%etia (e!$re Iu(a, care !- a !i im$&i"it &a 'e"irea Dom"u&ui3 Pe"tru A"ti2ri!t marturi!e!te $ro%etia (e!$re Da", u" a&t %iu a& &ui Iaco 3 Pro%etia (e!$re Da" e!te urmatoarea1 +Dan va 1udeca (e (o(orul sau" ca (e una din semintiile lui *srael. Dan va fi sar(e la drum" vi(era la (oteca" inveninand (iciorul calului" ca sa cada calaretul. *n a1utorul ,au nada1duiesc" o" Doamne! ,Fac3 CM, 4I- 4J.3 Pri" urmare A"ti2ri!t 'a %i e'reu, 'a $ro'e"i (i" "eamu& i!rae&it a& &ui Da" !i (u$a cum *ic S%3 Pari"ti 'a 'e"i (i" Ga&i&eea ,@e*i &a S%3 Ata"a!ie ce& Mare !i S%3 A"(rei (i" Ce*areea P3G3 4FI, EF4, EIJ.3 O $arte (i" $ro%etie, i" 0e"era&, ami"te!te (e tra(area &ui Iu(a, caci (ia'o&u& $ri" Iu(a )i # a i"te$at ca&caiu&+ ,Fac3 E, 4H., %aca"( !a %ie ra!ti0"it3 Dar i" i"tre0ime $ro%etia acea!ta 'a %i co"%irmata, !i (e!$re acea!ta "u tre uie !a ai a i"(oia&a "ime"i, ea !e 'a im$&i"i $e 'remea &ui A"ti2ri!t3 Dia'o&u& $ri" A"ti2ri!t 'a &o'i Bi!erica &ui 9ri!to!, i" !$ecia& i" 'remea &ui A"ti2ri!t3 Dar (u$a cum Dom"u& a i"'iat a!a !i Bi!erica Dom"u&ui 'a mer0e +s(re viata vesnica ,Mt3 AH, CI.3 A!a (u$a cum $ro%etia (e!$re 9ri!to! !-a im$&i"it, !a %iti !i0uri ca i" ace&a!i mo( !e 'a im$&i"i !i $ro%etia (e!$re A"ti2ri!t3 A"ti2ri!t 'a %i e'reu !i 'a a'ea !&a iciu"e catre e'rei3 E'reii i& 'or $rimi cu ucurie, $e"tru ca a!a "a(a/(uie!c ca 'or rea&i*a 'i!u& &or (e 'eacuri (e!$re 0u'e"area mo"(ia&a !u Me!ia a& &or3 Pe"tru acea!ta !e $re0ate!c i" mo( (irect $e"tru re%acerea tem$&u&ui, (u$a cum 'om arata i" ca$ito&u& urmator3 Deci cand veti vedea uraciunea (ustiirii ce s H a zis (rin Daniel (roorocul" stand in locul cel sfant H cine citeste sa inteleaga C8t. %J" 'LD

"aracterul lui 9ntihrist Sa 'e(em acum ce *ice S%3 Scri$tura !i S%3 Pari"ti $e"tru caracteru& &ui A"ti2ri!t3 I" A$oca&i$!a, A"ti2ri!t e!te a!emuit cu o %iara3 A"ti2ri!t, (u$a cum *ice S%3 A$3 Pa'e&, e!te +omul nelegiuirii ,II Te!3 A, E.3 @a "eci"!ti $e Dum"e*eu !i !e 'a &u$ta cu !%i"tii, (u$a cum *ice A$oca&i$!a3 Caracteru& &ui 'a %i amar !i 'ic&ea" !i 'a co"!titui %e"ome"u& rau&ui !i !ama"ta u"ica a (ia'o&u&ui3 A!eme"ea (ia'o&u&ui 'a %i $ro%etu& ce& mi"ci"o!, i"ai"te mer0atoru& &ui A"ti2ri!t3 A"ti2ri!t "u -!i 'a ma"i%e!ta ime(iat c2i$u& !ata"ic cu care 'a !ta$a"i3 Ci !e 'a arata ca i"e%acator, $ro$o'a(uitor a& $acii, &i ertatii, e0a&itatii !i %rater"itatii, ca $ri" 'ic&e"ie !a a/u"0a !ta$a"itor a& i"tre0ii &umi3 @a i"!e&a $e toti $ri" $re%acatorie !i mi"ciu"a, (u$a cum i& caracteri*ea*a S%3 A$3 Pa'e&3 @a %i %oarte 'atamator ca u" $ui (e )vi(era+ ,Mt3 AE, EE.3 A"ti2ri!t !e 'a i"%ati!a +la vremea lui ,II Te!3 A, I.3 I" 'remea care a %o!t %i=ata3 @a 'e"i i" c2i$u& u"ui om u", $e"tru ca !a i"!e&e $e toti "ai'ii !i $e"tru ca !a aca$are*e $uterea !i !ta$i"irea $o&itica IJ

mo"(ia&a, &ucru care "u 'a reu!i3 Deoarece $o$oare&e 'or %i i"(u!e i" eroare (e catre ace!ta, !e 'or &e$a(a (e 9ri!to! !i !e 'or a&atura, a!a(ar, &ui A"ti2ri!t3 Si 'or $re(a &ui +(uterea si sta(anirea lor ,A$oc3 4D, 4E., (u$a cum *ice i" A$oca&i$!a3 State&e care "u !e 'or !u$u"e, 'or %i (i!tru!e $ri" ra* oi, (u$a cum ce&e trei "eamuri !trai"e1 E0i$tu&, Li a"u& !i Etio$ia ,Da"3 44.3 Ca"( 'a !ta$a"i A"ti2ri!t atu"ci !e 'a arata toata rautatea !i i"'i(ia, *ice S%3 Ioa" Dama!c2i"3 Atu"ci !e 'a arata toata )"eome"ia !i "e(re$tatea+, !i !e 'or com$orta c2iar %ara (e ome"ie, i" !$ecia& e'reii care i& 'or urma3 Dar ce& mai mu&t acea!ta (uritate !e 'a arata co"tra cre!ti"i&or, *ice S%3 C2iri&3 +*ncat nimeni sa nu (oata cum(ara sau vinde" decat numai cel ce are semnul" adica numele fiarei" sau numarul numelui fiarei ,A$oc3 4E, 4D.3

Lucrarea si persecutarea Eisericii A"ti2ri!t 'a i"cerca ca !a i"!e&e $e oame"i !i cu &ucrari "eo i!"uite !i !em"e 0roa*"ice3 @e"irea &ui 'a %i i"!otita, +de tot felul de (uteri si semne si minuni mincinoase ,II Te!3 A, M., (u$a cum !$u"e S%3 A$3 Pa'e&3 Pa"a !i %oc (i" cer 'a co ori i" $ri'iri&e oame"i&or, (u$a cum *ice i" A$oca&i$!a3 +*ncat si foc face sa se (ogoare din cer" (e (amant" inaintea oamenilor ,A$oc3 4E, 4E.3 @a %ace !em"e ma0ice, !i (emo"ii &ui !e 'or arata ca i"0eri ai &umi"ii, !i !e 'or arata o!tiri +fara de numar ,Da"3 D, H., (u$a cum *ice S%3 Scri$tura3 Toate ace!tea !e 'or im$&i"i, (u$a cum *ice S%3 A$3 Pa'e&, +(rin lucrarea 0atanei ,II Te!3 A, M.3 A!a(ar &ucrari&e &ui A"ti2ri!t 'or %i &ucrari&e (ia'o&u&ui, !i toate ace!tea "u 'or %i mi"u"i a(e'arate, ca mi"u"i&e &ui 9ri!to!, ci &ucrari %a&!e !i mi"ci"oa!e, (u$a cum "e i"'ata S%3 Ata"a!ie3 Dar &ucrari&e ace!tea 'or %i atat (e im$re!io"a"te i"cat 'or ame"i"ta cu ama0irea $a"a !i +(e cei alesi ,Mt3 AC, AC.3 Fii"(ca ama0itoru& 'a i"cerca cu toate ace!te te2"ici ca !a !e arate $e !i"e ca e!te (um"e*eu, *ice S%3 A$3 Pa'e&, +dandu H se (e sine dre(t dumnezeu ,II Te!3 A, C.3 A!a(ar "eru!i"atu& !i (e trei ori tica&o!u& !i 'ic&ea"u& 'a u*ur$a &ocu& E&i eratoru&ui !i Ma"tuitoru&ui 9ri!to!3 Si0ur $e"tru marea a$o!ta*ie a oame"i&or, Dum"e*eu 'a $ermite ca !a !e re%aca tem$&u& (i" Ieru!a&im, care a %o!t (aramat i" a"u& DF (39r3, !i (e atu"ci "u !-a $ermi! ca !a !e *i(ea!ca, cu toate i"cercari&e e'rei&or3 A!t%e& e'reii urmare!c ca !a *i(ea!ca tem$&u&, care co"!tituie $e"tru ace!tia 'i!u& (e 'eacuri, !i 'or cre(e ca A"ti2ri!t e!te Me!ia ce& mu&t a!te$tat3 Atu"ci !e 'a im$&i"i $ro%etia S%3 A$3 Pa'e& += asa incat sa se aseze el in tem(lul lui Dumnezeu" dandu H se (e sine dre(t dumnezeu ,II Te!3 A, C.3 A"ti2ri!t 'a i"cerca ca !a (i!tru0a Bi!erica &ui 9ri!to! (e $e %ata $ama"tu&ui3 I" tim$u& &ui A"ti2ri!t 'a e=i!ta o ma2"ire "emai"ta&"ita, *ice S%3 Scri$tura3 +Caci va fi atunci stramtorare mare" cum n H a fost de la ince(utul lumii (ana acum si nici nu va mai fi ,Mt3 AC, A4.3 Oame"ii "e$uta"(u -!e o$u"e !e 'or i"c2i"a &ui A"ti2ri!t3 Fii"(ca $er!ecutia &ui A"ti2ri!t, co"tra Bi!ericii, 'a %i cea mai mare (i"tre toate $er!ecutii&e3 IM

A$oca&i$!a "e !$u"e ca Femeia, +invesmantata cu soarele ,A$oc3 4A, 4., a(ica Bi!erica, += a nascut un co(il de (arte barbateasca" care avea sa (astoreasca toate neamurile cu toiag de fier. 0i co(ilul ei fu ra(it la Dumnezeu" ca sa o !raneasca (e ea" acolo" o mie doua sute saizeci de zile ,A$oc3 4A, 4 -I.3 A!a(ar cei a&e!i !e 'or re%u0ia i" $u!tiu, i" mu"ti !i i" $e!teri !i i" cra$aturi&e $ama"tu&ui, (u$a cum !$u" S%3 Pari"ti3 Dar "ici macar i" $u!tiu A"ti2ri!t "u 'a &a!a i" &i"i!te $e cre!ti"i3 Dim$otri'a, co"tra !%i"ti&or care "u 'or $rimi !em"u& &ui, A"ti2ri!t 'a %o&o!i toate mi/&oace&e (e tortura3 Toti cati !e 'or i"c2i"a %iarei 'or $urta "e0re!it !em"u& ,(e!$re acea!ta 'om !crie am$&u i" ce&e ce urmea*a., +(e mana lor cea drea(ta sau (e frunte ,A$oc3 4E, 4I., (u$a cum !$u"e i" A$oca&i$!a3 Re!tu& 'or %i i*o&ati !ocia&, eco"omic, $o&itic !i cei mai mu&ti care "u 'or $utea ca !a cum$ere !au !a 'a"(a 'or !%ar!i $ri" a muri3 Aceia care 'or %i martiri*ati (e A"ti2ri!t 'or %i cei mai mari martori ai Bi!ericii, *ice S%3 C2iri& a& Ieru!a&imu&ui, %ii"(ca !e 'or &u$ta co"tra &ui A"ti2ri!t !i a (ia'o&u&ui3 Nu uitam, iu itii "o!tri cititori, ca cei a&e!i "u !e 'or &a!a ama0iti ,I Pt3 4, H.3 Im$aratia &ui A"ti2ri!t 'a %i (e!%ii"tata (e 9ri!to!3 Atu"ci +cerul si (amantul vor trece ,Mt3 AC, EH., !e 'a arata !em"u& S%3 Cruci $e cer !i 'or 'e(ea toti $e +Domnul venind (e norii cerului" cu (utere si cu slava multa ,Mt3 AC, EF.3 I" co"ti"uare 'a %i [u(ecata, !i 'or mer0e $acato!ii +la osanda vesnica" iar dre(tii la viata vesnica ,Mt3 AH, CI., (u$a cum arata S%3 Scri$tura3 +0i voi da (utere celor doi martori ai 8ei" si vor (rooroci imbracati in sac" o mie doua sute saizeci de zile" acestia sunt cei doi maslini si cele doua sfesnice care stau inaintea Domnului (amantului CA(oc. ''" K-JD. urata prezentei lui 9ntihrist @remea tira"iei &ui A"ti2ri!t 'a %i mica3 I" S%3 Scri$tura $ro%etii&e re!$ecti'e %i=ea*a tim$u& !ta$a"irii &ui A"ti2ri!t &a D a"i3 Daca tim$u& $re*e"tei &ui A"ti2ri!t !- ar $re&u"0i, "ime"i "u !-ar mai ma"tui $e $ama"t3 +) H ar mai sca(a nici un tru( ,Mt3 AC, AA., *ice S%3 Scri$tura3 Dar Dum"e*eu 'a !curta *i&e&e ace&ea ca !a !e ma"tuia!ca cei a&e!i3 +Dar (entru cei alesi se vor scurta acele zile ,Mt3 AC, AA.3 A!a(ar $re*e"ta &ui A"ti2ri!t $e $ama"t !i (urata 0u'er"arii &ui mo"(ia&e 'a %i !curta3 De!$re cei !a$te a"i re&atea*a atat A$oca&i$!a, cat !i $ro%etia &ui Da"ie&3 Di" ace!ti !a$te a"i ai $re*e"tei &ui A"ti2ri!t $rimii trei a"i !i /umatate 'a %i $erioa(a i" care A"ti2ri!t 'a i"tre$ri"(e &u$te (ure cu $ro%etii &ui Dum"e*eu !i cu cei&a&ti !%i"ti, iar !$re !%ar!itu& ace!tor trei a"i !i /umatate, cei (oi $ro%eti ai &ui Dum"e*eu, I&ie !i E"o2, !e 'or &u$ta cu A"ti2ri!t i" cu'a"t !i cu mi"u"i a(e'arate, (u$a cum 'om arata mai /o!3 Du$a acea!ta A"ti2ri!t 'a uci(e $e cei (oi $ro%eti !i 'a !ta$a"i $e!te tot $ama"tu&, cu o %ericire trecatoare3 Dar (entru cei alesi se vor scurta acele zile C8t. %J" %%D. >arturia celor doi profeti Cei (oi $ro%eti, I&ie !i E"o2, 'or %i i"ai"te mer0atorii ce&ei (e a (oua 'e"iri a Dom"u&ui3 @or 'e"i $e"tru i"tarirea (u2o'"icea!ca a cre(i"cio!i&or, !i-& 'or i"%ru"ta $e A"ti2ri!t $ri" $ro$o'a(uire !i mi"u"i3 @or $re*ice cea (e a (oua 'e"ire a Dom"u&ui, care 'a %i a$roa$e, !i 'or c2ema &a $ocai"ta $e cre(i"cio!i3 Pe"tru 'e"irea $ro%eti&or I&ie !i E"o2 $re*ice Dum"e*eu $ri" $ro%etu& DF

Ma&ea2i !i Za2aria, (ar !i A$oca&i$!a re&atea*a a!a1 +0i voi da (utere celor doi martori ai mei" si vor (rooroci" imbracati in sac" o mie doua sute saizeci de zile. Acestia sunt cei doi maslini" si cele doua sfesnice ce stau inaintea Domnului (e (amant ,A$oc344, E-C.3 Mi"u"i&e ace!tora 'or %i i"(i!cuta i& (e $ro'e"ie"ta (um"e*eia!ca ,%ii"(ca 'or a'ea $utere (e &a Dum"e*eu.3 I" A$oca&i$!a citim ca1 +acestia au (utere sa inc!ida cerul" ca (loaia sa nu (loua in zilele (roorociei lor" si (utere au (este a(e sa le sc!imbe in sange" si sa bata (amintul cu orice fel de urgie" ori de cate ori vor voi ,A$oc3 44, I.3 Si cu $uterea (um"e*eia!ca $e care o 'or a'ea cei (oi $ro%eti, !e 'or a$ara (e (u!ma"i, %ii"(ca (aca 'oie!te ci"e'a !a-i 'atame, %oc 'a ie!i (i" 0ura &or !i 'a mi!tui $e (u!ma"ii &or ,A$oc3 44, H.3 Su$ra'e02erea &ui A"ti2ri!t 'a %i "emi&oa!a, !i mu&ti oame"i !e 'or $ocai3 C2iar e'reii (u$a cum *ice $ro%etu& I!aia3 A$oca&i$!a "e !$u"e ca, +atunci cand vor is(ravi marturia lor ,A$oc3 44, D., a(ica atu"ci ca"( 'or termi"a marturi!irea &or, !i $ro$o'a(uirea (e!$re 9ri!to!, A"ti2ri!t ii 'a irui !i-i 'a omori3 Iar tru$uri&e &or 'or rama"e trei *i&e "ei"0ro$ate i" $iata (i" Ieru!a&im !i 'or %i 'a*ute (e i"trea0a &ume ,$ri" te&e'i*iu"e.3 I" %i"a& !e 'a !a'ar!i o mare mi"u"e3 Tru$uri&e &or 'or i"'ia, !i !$aima mare ii 'a cu$ri"(e $e cei care ii 'or 'e(ea3 Dar cei (oi $ro%eti i"'iati "u 'or rama"e $e $ama"t, ci !e 'or i"a&ta +la cer in nori ,A$oc3 44, 44 # 4A., (u$a cum *ice A$oca&i$!a3 I"'ierea ce&or (oi $ro%eti 'a a"u"ta 'e"irea Dom"u&ui3 %emnul lui 9ntihrist +Aici este intele(ciunea" cine are (rice(ere sa socoteasca numarul fiarei" care este numar de om. 0i numarul ei este sase sute saizeci si sase ,A$oc3 4E, 4J.3 S%3 Ioa" "e (e!co$era ca oricati !e 'or a&atura &ui A"ti2ri!t 'or $rimi +semnul numelui lui A$oc34C, 44., +(e mana lor cea drea(ta sau (e frunte A$oc3 4E, 4I., !i ca c2i"uri&e ce&or care 'or $rimi !tam$i&a !i !em"u& "ume&ui &ui A"ti2ri!t, a carui "umar e!te III, 'or %i "ei"cetate3 Dar care 'a %i "ume&e &ui A"ti2ri!t? Care 'a %i e=act !em"u&? Numaru& 'a %i III3 Ace!tea !u"t i"tre ari&e ar*atoare carora cre(i"cio!u& !e i"%&acarea*a !a &e 0a!ea!ca ra!$u"!, $e"tru ca !a !e &amurea!ca (e$&i" !i $e"tru ca !a-!i ia ma!uri&e (e $re'e"ire %ata (e i"ai"te mer0atori, (ar !i %ata (e i"!u!i A"ti2ri!t3 Fii"(ca a!ta*i, (u$a cum 'or arata ama"u"tit i" ca$ito&u& urmator, e!te comu"a co"!tatarea ca e'o&utii&e !i e'e"ime"ete&e !u"t a!ema"atoare, i"cat $ro%etii&e !i ta&cuiri&e Pari"ti&or Bi!ericii, (e!$re 'e"irea &ui A"ti2ri!t, !e a(e'ere!c !i !e co"%irma i" mo( e=traor(i"ar3 U"u& (i" e'e"ime"te&e co"%irmate e!te !i "umaru& III, care i"ce$e !a %ie co"!acrat i"tru" ritm 0a&o$a"t3 Pro%etia (i" A$oca&i$!a (e!$re "umaru& "ume&ui &ui A"ti2ri!t ,III. i"ce$e ca !a !e a(e'erea!ca i" *i&e&e "oa!tre3 Dar !a 'e(em mai i"tai ce *ic Pari"tii Bi!ericii (e!$re acea!ta3 S%3 I$o&it, S%3 E$i%a"ie, (ar !i A"(rei a& Ce*areei !u"t reti"uti !i $recauti i" ce $ri'e!te $re*icerea "ume&ui &ui A"ti2ri!t3 Ei &a!a !a !e i"te&ea0a 'remea im$&i"irii $ro%etiei, (e!$re 'e"irea &ui A"ti2ri!t ca"( !e 'a cu"oa!te "ume&e, "umaru& !i !em"u& &ui A"ti2ri!t3 Oare care 'a %i "ume&e &ui A"ti2ri!t? Care 'a %i !em"u&? I$o&it, $ri"tre "ume&e i$otetice a&e &ui A"ti2ri!t e"umera !i cu'a"tu& )Ta0a(uim - APNO\ME+ # i" (ia&ectu& atic, a carui !uma a "umere&or care D4

!u"t atri uite &itere&or ace!tuia e!te III3 ,A # 4, P # 4FF, N # HF, O # DF, \ # CFF, E # H., a(ica III3 A!ta*i 'e(em ca !e $u"e i" a$&icare !i!temu& $e"tru $u &icarea "oi&or u&eti"e (e i(e"titate care 'or a'ea im$rimata ci%ra III3 Pe a"c"ota (e HFF (e (ra2me, i" ce $ri'e!te tara "oa!tra, Grecia, e=i!ta i" 0ru$ ci%ra III3 Numaru& III a$are $e $ro(u!e&e $e care "oi &e co"!umam; e& e!te !u %orma !i!temu&ui &i"iat (e co(i%icare, (e a!eme"ea a$are i" te&ecomu"icatii, i" !c2im u& a"car !i a&te&e3 Toate ace!tea !u"t o $ura i"tam$&are? Cu"oa!tem, (e a!eme"ea, ca %ara ace!t u&eti" 'a %i im$o!i i&a 'a"*area !au cum$ararea3 A!a(ar, !e im$&i"e!te $ro%etia S%3 Ioa", care "e *ice; si ea ii sileste (e toti " (e cei mici si (e cei mari: si (e cei bogati si (e cei saraci" si (e cei slobozi si (e cei robi" ca sa- si (una semn (e mana lor cea drea(ta sau (e frunte " incat nimeni sa nu (oata cum(ara sau vinde" decat numai cel ce are semnul" adica numele fiarei Ca lui Anti!ristD sau numarul numelui fiarei. Aici este intele(ciunea; cine are (rice(ere sa socoteasca numarul fiarei" caci este numar de om. 0i numarul ei este sase sute saizeci si sase ,A$oc34E, 4I- 4M.3 Fii"(ca (u$a cum "e a(ucem ami"te, "umaru& III a!ta*i !e i"ta&"e!te $retuti"(e"i3 Si *i&"ic 'i" "oi e&eme"te &a &umi"a, care "e 'or *0u(ui3 I"tr-u" artico& i"tere!a"t, citim cu uimire ca Dr3 93 E&(ema", !$ecia&i!t !i $re!e(i"te a& !ectoru&ui (e a"a&i*a !tati!tica a Pietii Comu"e, comu"ica i" Bru=e&&e! ca !e $re0ate!te u" !i!tem e&ectro"ic i"te&i0e"t, care !e 'a ocu$a cu $ro &eme&e care i"tere!ea*a i"trea0a &ume33 i"tre0u& !i!tem e!te "umeric3 Fiecare om (e $e $ama"t 'a $rimi u" "umar a& !au 3 Numaru& ace!ta 'a (a !i!temu&ui e&ectro"ic (ate (e!$re %iecare i"(i'i(, !i $e a*a ace!tui "umar 'a $utea ca !a i"tre$ri"(a re&atii (e !c2im i" !ectoru& mo"(ia&3 Numaru& 'a %i "e'a*ut !i 'a %i im$rimat, %ie $e %ru"te %ie $e $a&ma mai"ii, cu uti&i*area ra*e&or &a!er3 Cu u" (i!$o*iti' !$ecia& !e 'a $utea citi (e $e %iecare !em" "umaru& i"!cri!3 Du$a cum (e/a am ami"tit !i!temu& e!te $re0atit i" i"tre0ime, !i (e/a e!te $u! i" a$&icare3 A!a(ar, i"ce$e !a !e $u"a i" a$&icare &a "i'e& mo"(ia&, %ii"(ca, mai co"cret, "oua meto(a (e tra"*actie !e 'a $u"e i" a$&icare !u 0u'er"area &ui A"ti2ri!t3 E!te "ou& !i!tem (e 'a"*are !i cum$arare cu co( "umeric, (e!$re care 'or im, care 'a $u"e !ta$a"ire $e %iecare i"(i'i( o(ata cu "umaru& !$ecia& III, care 'a %i $&a!at cu ci%re, care "u !e $ot !ter0e, cu ra*e &a!er, $e %ru"te !au $e ma"a (rea$ta)0i o buba rea si ucigatoare s H a ivit (e oamenii care aveau semnul fiarei+ , $ro%ete!te S%3 Ioa" i" ca$3 4I (i" A$oca&i$!a3 A!a(ar, $e (e o $arte 'a %i $rimirea !em"u&ui cu $o!i i&itatea (e a %ace comert !au (e cea&a&ta $arte "e$rimirea !em"u&ui &ui A"ti2ri!t !i re"u"tarea &a a cum$ara !i a 'i"(e, &a comert, &a $ri'area (e toate (re$turi&e !i i" %i"e acce$tarea mortii3 Tre uie !a %im !i0uri ca cre(i"ta omu&ui i" !curt tim$ 'a %i $ro ata !e'er3 De!$re acea!ta "u tre uie ca !a a'em i"(oie&i (e&oc3 Du$a cum !-au co"%irmat atatea $ro%etii, a!a !i $ro%etia cu "umaru& !i !em"u& &ui A"ti2ri!t !e 'a im$&i"i3 Sa a'em ra (are !i cre(i"ta, !i !a (orim !a "u a$ucam "oi 'remuri&e co"%irmarii ace!tor $ro%etii"'nd va veni 9ntihrist, Ca"( uce"icii &ui 9ri!to! au cerut (e &a Dom"u& !a &e !$u"a care 'or %i !em"e&e ce 'or DA

a"u"ta !&a'ita Sa 'e"ire !i a !%ar!itu&ui &umii, Ii!u!, (u$a ce e"umera !em"e&e care 'or $rece(e a (oua 'e"ire, *ice c&ar uce"ici&or1 +*ar de ziua si de ceasul acela nimeni nu stie ,Mt3 AC, EI.3 Deci "u cu"oa!te "ime"i tim$u& *iua !i cea!u& a%ara (e Dum"e*eu3 Nici !%i"tii, "ici i"0erii3 A!a(ar, $e"tru A"ti2ri!t care 'a 'e"i cu $uti"a 'reme i"ai"tea ce&ei (e a (oua 'e"iri, e!te &a %e&, a(ica "u cu"oa!tem tim$u& e=act ca"( 'a 'e"i3 Ceea ce !tim e!te ca A"ti2ri!t 'a 'e"i cu $uti" i"ai"te (e 'e"irea Dom"u&ui, +inainte de 3ristos va veni Anti!rist, !i (u$a cum *ice S%3 A$3 Pa'e&, A"ti2ri!t 'a %i "imicit (e Dom"u& +cu stralucirea venirii 0ale ,II Te!3 A3 J.3 De a!eme"ea mai cu"oa!tem e'e"ime"te&e !i !em"e&e care !e 'or arata !i 'or a"u"ta !o!irea &ui A"ti2ri!t, !i (u$a $uti" a (oua 'e"ire a Dom"u&ui3 Su"t !em"e&e $e care Dum"e*eu "i &e-a (e!co$erit, $ri" $ro%eti, $ri" Dom"u& !i $ri" A$o!to&i3 A!a(ar, aici tre uie !a "e i"(re$tam ate"tia &a!a"( &a o $arte &e"ea !i "e$a!area care "e caracteri*ea*a3 De!i tim$u& 'e"irii &ui A"ti2ri!t e!te "ecu"o!cut, "e !u"t cu"o!cute !em"e&e care "e-au %o!t (e!co$erite, cu e=actitate, $e"tru ca !a %im $re'e"iti, $e"tru a &ua ma!uri&e ce !e cu'i", $e"tru tre*irea "oa!tra (u2o'"icea!ca !i $e"tru i"tarirea cre(i"tei, cura/u&ui !i "a(e/(ii3 De!$re !em"e&e ace!tea "e 'om ocu$a $e &ar0 i" ca$ito&u& urmator3 Pustiirile lui 9ntihrist A"ti2ri!t 'a co"!titui a$o0eu& !i cu$ri"(erea tuturor %orme&or rau&ui care i-au $remer!, mai ce'a (ecat A"tio2 E$i%a"e!, care a a!e*at !tatuia &ui Zeu! i" tem$&u& (i" Ieru!a&im3 A"ti2ri!t 'a !ema"a $u!tiire !i "imicire, ca "ime"i a&tu& $a"a a!ta*i, (u$a cum "e !$u" $ro%etii&e3 De aceea !i e!te "umit +uraciunea (ustiirii ,Mt3 AC, 4H.3 @a $u!tii $ama"tu& !i 'a &i$!i $e oame"i (e cre(i"ta !i 'irtuti3 Du$a cum *ice S%3 E%rem Siru&, i" 'remea &ui A"ti2ri!t, +marea se va tulbura si (amantul se va usca" cerul nu va mai da (loaie si (lantele se vor veste1i . +Cerul nu H si va mai da racoarea sa" norii nu vor mai da a(a" (amantul nu H si va mai da rodul sau" marea va revarsa un miros insu(ortabil" raurile vor seca" (estii marii vor muri" oamenii se vor sfarsi de foame si de sete =" atunci boala mare va fi (este tot (amantul" atunci (langere= 3 S%3 Scri$tura "e !$u"e ca !t7mtorarea care 'a !ta$a"i $e oame"i 'a %i "emai"ta&"ita3 )0i va fi atunci stramtorare mare cum n H a fost de la ince(utul lumii (ana acum si nici nu va mai fi ,Mt3 AC, A4.3 Oame"ii care 'or $rimi !em"u& &ui A"ti2ri!t 'or %i !u /u0ati cu (e!a'ar!ire ace&uia, !i 'or rama"e "e$ocaiti, (u$a cum !crie A$oca&i$!a, $e"tru ca 'or a'ea mi"tea i"tu"ecata, !i o 'or a'ea $re(ata i"trea0a (ia'o&u&ui3 Situatia tri!ta care 'a 'e"i 'a %i re*u&tatu& $acate&or !i a ce&or care au a$o!ta*iat (e &a Dum"e*eu3 Dia'o&u& cu"o!c7"( ca i-a mai rama! $uti" tim$, (u$a cum re&atea*a A$oca&i$!a, 'a $urta $ri" A"ti2ri!t, o "emai"ta&"ita ma"ie a!u$ra cre(i"cio!i&or !i a &ucrarii &ui Dum"e*eu, ra!$a"(i"( (e*a!tru, ma2"ire !i $u!tiire3 Lucrarea !i !co$u& &ui 'or %i ca !a ama0ea!ca, (aca ar $utea $a"a !i $e cei a&e!i, a(ica $e cei curati3 Mu&ti !e 'or a!cu"(e (e$arte i" $e!teri !i i" cra$aturi&e $ama"tu&ui, (u$a cum *ice S%3 E%rem Siru&, %ii"(ca "ecu'ii"ta 'a %i (e "e!u%erit, iar $acate&e tru$e!ti 'or (e'e"i ce'a $u &ic DE

Cu toate ace!tea amaru&, 'ic&ea"u& !i !ata"icu& A"ti2ri!t "ici macar i" $u!tiu "u 'a &a!a i" &i"i!te $e cre(i"cio!i, ci i" 0ra a ii 'a a(u"a ca !a i !e i"c2i"e3 Si cei care 'or ce(a 'or %i i"!em"ati cu !em"u& &ui A"ti2ri!t, re!tu& care 'or "e0a 'or %i ma&tratati cum omu& "u a mai au*it, "ici "u !-a mai i"tam$&at $a"a a!ta*i3 @a i"trece $e Nero i" rautate, i" cru*ime, ma"ie, ura, 'ic&e"ie !i i"'i(ie3 Nu 'a c2i"ui "umai $e cei (re$ti !i cre(i"cio!i, ci !i $e aceia care 'or $rimi !em"u& (e &a e& !i-& 'or cre(e (re$t Me!ia, *ice A"(rei (i" Ce*areea3 @ic&ea"u& 'a i"cerca ca !a (i!tru0a tot ce e!te $e $ama"t, cu o ma"ie "emaii"ta&"ita3 Acea!ta e!te +uraciunea (ustiirii ,Mt3 AC, 4H., !i e!te !i0ur ca "u !-ar m7"tui "ime"i, (aca Dom"u& "u ar !curta *i&e&e ace&ea, (i" (ra0o!te %ata (e om3 A"ti2ri!t 'a i"(e$arta $e toti cei care i !e 'or o$u"e, i"cat 'a !ta$a"i $e!te toti, c2iar !i $e!te aceia care i& 'or !u!ti"e, %ara ca ci"e'a !a !e $oata a$ara3 9lte profetii despre 9ntihrist Du$a cum *iceam e=i!ta $ro%etii (e!$re 'e"irea &ui 9ri!to! $e $ama"t !i $ro%etii (e!$re mu&te a&te ama"u"te a&e 'ietii Lui ,Na!terea, %u0a i" E0i$t, ra!ti0"irea, I"'ierea etc3., care !-au co"%irmat a!a cum au %o!t !cri!e3 A!a (u$a cum !-au co"%irmat !i $ro%etii&e (e!$re (aramarea Ieru!a&imu&ui, ri!i$irea e'rei&or !i (aramarea tem$&u&ui, tot a!a e=i!ta mu&te $ro%etii (e!$re 'e"irea &ui A"ti2ri!t3 Si (u$a cum $ro%etii&e aratau %ari!ei&or !i !a(uc2ei&or ca 9ri!to! a 'e"it, ei "ecre*a"(, tot a!a !i a!ta*i, i" tim$ ce !em"e&e arata ca 'om i"tra cura"( i" e$oca &ui A"ti2ri!t, ome"irea (oarme &i"i!tita3 Pro%etii&e $e"tru 'e"irea &ui A"ti2ri!t !u"t c&are !i "u i"ca$e "ici o i"(oia&a. +Cerul si (amantul vor trece dar cuvintele 8ele nu vor trece ,Mt3 AC, EH., "e a!i0ura Dom"u&3 Ace!te $ro%etii "e !u"t %acute (e I"!u!i 9ri!to!, (e A$o!to&i !i $ro%eti3 I"ce$em (e &a Pro%etia &ui Iaco (e!$re A"ti2ri!t3 Iaco , u"u& (i" cei trei $atriar2i ai &ui I!rae&, $uti" i"ai"te (e moartea !a, a c2emat $e %iii !ai &a !i"e !i &e-a *i! %iecaruia ceea ce !e 'a i"t7m$&a cu "eamuri&e &or $a"a i" ce& mai i"(e$artat 'iitor3 +Adunati -va" ca sa va s(un ce are sa fie cu voi in zilele cele de a(oi ,Fac3 CM, 4.3 Di" ace!te $ro%etii a&e &ui Iaco u"a !e re%era &a 9ri!to! !i a&ta &a A"ti2ri!t3 Pe"tru Dom"u& "o!tru Ii!u! 9ri!to! 'or e!te $ro%etia (e!$re Iu(a, ca 9ri!to! 'a 'e"i (i" "eamu& &ui Iu(a3 Pe"tru A"ti2ri!t 'or e!te $ro%etia catre u" a&t %iu a& &ui Iaco , cea catre Da"3 Pro%etia (e!$re Da" !u"a a!a1 +Dan va 1udeca (e (o(orul sau" ca (e una din semintiile lui *srael. Dan va fi sar(e la drum" vi(era la (oteca" inveninand (iciorul calului" ca sa cada calaretul. *n a1utorul ,au nada1duiesc" o" Doamne ! Deci A"ti2ri!t 'a %i e'reu !i 'a $ro'e"i (i" "eamu& &ui Da"3 A"ti2ri!t 'a %i ca u" !ar$e, ca (ia'o&u& !i 'a &o'i cu ca&caiu& Bi!erica, care a!tea$ta ma"tuirea Dom"u&ui, (u$a a (oua Sa 'e"ire3 Si $recum $ro%etia care re&atea*a (e!$re 9ri!to! !-a im$&i"it acum a$roa$e A3FFF (e a"i &a i"tru$area Dom"u&ui, tot a!a !e 'a im$&i"i !i $ro%etia (e!$re A"ti2ri!t3 De!$re acea!ta "u tre uie !a !e i"(oia!ca "ime"i3 De a!eme"ea !i Ieremia $ro%ete!te (e!$re tira"ia &ui A"ti2ri!t !i $u!tiirea $e care o 'a $ro(uce $e $ama"t3 +De la Dan se aude= iata vin si vor (ustii (amantul si tot ce este (e el" cetatea si locuitorii ei ,Ier3 J, 4I.3 Dar !i I!aia $ro%ete!te (e!$re "imicirea &ui A"ti2ri!t3 9ri!to! i"ai"te (e ra!ti0"irea Sa 'or e!te (e!$re +uraciunea (ustiirii ,Mt3 AC, 4H., %aca"( a&u*ie &a A"ti2ri!t3 Dar !i catre e'rei a(re!a"(u-!e, Ii!u! *ice1 +4u am venit in DC

numele ,atalui 8eu" si voi nu ma (rimiti: daca va veni un altul in numele lui" (e acela il veti (rimi ,I"3 H, CE.3 Aici )a&tu&+ i"c2i$uie!te $e %a&!u& Me!ia care e!te a!te$tat (e e'rei, a!a(ar $e A"ti2ri!t3 S%3 A$3 Pa'e& ami"ti"( (e!$re a (oua 'e"ire a Dom"u&ui, i" a (oua e$i!to&a catre Te!a&o"icie"i, *ice ca Dom"u& "u 'a 'e"i, +daca mai intai nu va veni le(adarea de credinta si nu se va da (e fata omul nelegiuirii" fiul (ierzarii ,II Te!3 A, E., a(ica A"ti2ri!t3 Si co"ti"ue $ro%etia (e!$re A"ti2ri!t *ica"(1 +-otrivnicul" care se inalta mai (resus de tot ce se numeste Dumnezeu" sau se cinsteste cu inc!inare" asa incat sa se aseze el in tem(lul lui Dumnezeu" dandu H se (e sine dre(t dumnezeu ,II Te!3 A, C.3 A"ti2ri!t !e 'a i"a&ta $e !i"e atat (e mu&t i"cat !e 'a a!e*a i" &ocu& &ui Dum"e*eu i" tem$&u& &ui Dum"e*eu !i 'a i"cerca $ri" !em"e (ia o&ice !i 'ic&e"e ca !a !e (ea $e !i"e (re$t Dum"e*eu3 Aici !e !u i"te&e0e tem$&u& &ui So&omo", $e care e'reii !u"t 0ata !a-& reco"!truia!ca3 I" co"ti"uare, S%3 A$3 Pa'e& "e (e!co$era ca A"ti2ri!t 'a 'e"i, ca"( +cel care o im(iedica acum va fi dat la o (arte ,II Te!3 A, D., ,$ri" urmare a ia ca"( ce& care im$ie(ica aratarea 'a %i (at &a o $arte.3 Ci"e 'a %i ace!ta ? @om arata i" ca$ito&u& urmator3 A"ti2ri!t 'a %i "imicit $ri" !&a'ita aratare a Dom"u&ui3 +0i atunci se va arata cel fara de lege" (e care Domnul *isus il va ucide" cu suflarea gurii 0ale" si H l va nimici cu stralucirea venirii 0ale ,II Te!3 A, J.3 @e"irea &ui A"ti2ri!t !e 'a %ace $ri" $uterea Sata"ei cu !em"e mi"ci"oa!e !i a(eme"itoare, cum "e a!i0ura A$o!to&u& Pa'e&3 S%3 A$3 Ioa" *ice (e!$re A"ti2ri!t, atat i" e$i!to&e&e !a&e, cat !i i" A$oca&i$!a3 +Co(ii" este ceasul de (e urma" si (recum ati auzit ca vine anti!rist = ,I I"3 A, 4J.3 I" A$oca&i$!a A"ti2ri!t e!te (e!co$erit ca o %iara care 'a co"!tra"0e $e toti, $e cei mici !i $e cei mari, $e cei o0ati !i $e cei !araci !i $e cei !&o o*i !i $e cei ro i ca !a !e !u$u"a &ui, !i &e 'a (a &or !em"u& "e!ter! ,ace&a care e!te a"a&i*at cu ra*e &a!er, (e!$re care am !cri! i" ca$ito&u& $rece(e"t., $e ma"a (rea$ta !au $e %ru"te3 Si "u 'a $utea "ime"i ca !a cum$ere !au !a 'a"(a, (ecat "umai ce& care are !em"u& &ui A"ti2ri!t, a(ica "ume&e %iarei, !au "umaru& "ume&ui &ui, a(ica "umaru& care i"(ica !uma 'a&ori&or "umerice a&e &itere&or "ume&ui &ui3 Si A$oca&i$!a co"ti"ua3 Ce& care are mi"te &umi"ata !a !ocotea!ca "umaru&, care e!te !uma 'a&orica a &itere&or care com$u" "ume&e %iarei, !i 'a (e!co$eri "umaru& &ui A"ti2ri!t3 Caci "u e!te "umaru& u"ei %ii"te !u$ra"atura&e, ci "umaru& u"ui "ume (e om3 Si "umaru& ace!ta e!te !a!e-!ute !ai*eci !i !a!e ,A$oc3 4E, 4J.3 E!te "umaru& (e!$re care "oi 'or im3 De %a$t "u e$ui*am aici $ro%etii&e $e"tru 'e"irea &ui A"ti2ri!t3 Nime"i " -ar tre ui !a !e i"(oia!ca c7tu!i (e $uti" (e im$&i"irea $ro%etii&or $ri'i"( 'e"irea &ui A"ti2ri!t3 E=i!ta !i a&te $ro%etii a!cu"!e, $ri" urmare "ec&are, (e!$re care 'or e!c S%3 Pari"ti !i $e care &e e&uci(ea*a (u$a ma!ura $uterii &or3 &nainte mer$atori ai lui 9ntihrist )A"ti2ri!ti mu&ti ! # au aratat+ ,I"3 A, 4J. O i"truc2i$are a &ui A"ti2ri!t a %o!t A"tio2 E$i%a", care e!te "umit )radacina (acatoasa ,I Mac3 4, 4F.3 A $rici"uit $ractic $u!tiire i" tem$&u& &ui Dum"e*eu (i" Ieru!a&im !i a urmarit ca !a u"ea!ca toate $o$oare&e i"tr- u"u& !i"0ur3 A (at (i!$o*itie ca !a !e re"u"te &a mo"e(e&e "atio"a&e3 A $ro%a"at !ar atori&e !i tem$&u&, a a"u&at taierea DH

im$re/ur !i a $oru"cit !a %ie omorati cei care "u !e 'or co"%orma cu or(i"e&e &ui3 A a!e*at u" i(o& $e /ert%e&"ic !i a&tare (e /ert%a i" ora!3 A (at or(i" ca !a !e ar(a Carti&e Le0ii3 A (at or(i" ca !a %ie omorati $ri" torturi cei care !u!ti"eau Le0ea3 A!a(ar &ucrari&e &ui A"tio2 trimit cu 0a"(u& &a &ucrari&or 'e"irii &ui A"ti2ri!t; $e"tru ca !i A"ti2ri!t 'a $ro%a"a tem$&u&, (eoarece !e 'a i"!ta&a i" e& !i 'a i"cerca ca !a (ea im$re!ia ca e!te Dum"e*eu3 Pe cei cre(i"cio!i ii 'a !u$u"e &a c2i"uri "emai"ta&"ite !i !e 'or co"%irma ce&e !$u!e (e Scri$tura, ca 'a %i +uraciunea (ustiirii ,Mt3 AC, 4H.3 Ti$uri !i mo(e&e a&e &ui A"ti2ri!t !u"t, "u "umai A"tio2, ci !i toti "ecre(i"cio!ii !i aceia care i" "ume&e $uterii $u" !ta$a"ire, $ri" tira"ie, $e ome"ire !i o c2i"uie!c; %ii"(ca mo(e&e a&e &ui A"ti2ri!t !u"t !i a!ta*i, $recum !u"t ateii !i cei ce !e aco$era cu ma!ca (emocratiei3 Ace!tia ami"titi !u"t cei mai im$orta"ti, $e"tru ca (eti" i" mai"i&e &or $uterea !i co"(uc (e!ti"e&e "e%ericite a&e ome"irii, $er!ecuta"( Bi!erica Orto(o=a cu orice mi/&oace, %aca"(u-!e a!t%e& i"!trume"te a&e Sata"ei, !i i"ai"te mer0atori ai &ui A"ti2ri!t3 Dar ca i"ai"te mer0atori ai &ui A"ti2ri!t "u tre uie !a-i !ocotim "umai $e ace!ti $io"i ai Sata"ei, ci !i (i%erite&e ere*ii !i mi!cari&e 'ic&e"e care $ro'oaca tu& urare !i or0a"i*ea*a ce"tre (e (e$ra'are !i (eca(ere a ome"irii3 Nu "e 'om ocu$a aici (e toate ere*ii&e care !&a e!c Bi!erica !i care au (e'e"it moti' (e a ru$e cama!a cea "ecu!uta a &ui 9ri!to!, (ar 'om re&ata ce'a (e!$re 2i&ia!mu& care a"tuie!te cre!ti"i!mu&, care 0ratie a"i&or $e care-i c2e&tuie!c !i e%ortu&ui or0a"i*at (ecimea*a &itera&me"te turma Bi!ericii, $e care $a!torii, cu $uti"e e=ce$tii, o &a!a $ra(a (i!$o*itiei ra$itoare a !&u0i&or &ui A"ti2ri!t3 Fa&!ii marturi!itori ai &ui Ie2o'a, %ormea*a o or0a"i*atie $o&itica mo"(ia&a, $e &a"0a %a$tu& ca e!te !i o ere*ie3 Cu toate ace!tea ma!ca e!te re&i0ioa!a3 Cei care !e i"titu&ea*a )Martorii &ui Ie2o'a+ uti&i*ea*a re&i0io*itatea ca $e o mar%a, $recum tra%ica"tii (e (ro0uri, $e"tru ca !a $ro!tea!ca !i !a !&a ea!ca $e cre(i"cio!ii ce &e ca( 'ictime3 Sco$u& &or e!te (e a tu& ura or(i"ea cre!ti"a, (e0ra(area !i !c2im area ome"irii i"tr-o turma (e a"ima&e, %ara ratiu"e !i 'oi"ta, care !a &e $ermita 0u'er"area mo"(ia&a3 )Martorii &ui Ie2o'a+ %ormea*a a!ta*i cea mai ra!ia&a, %a"atica !i a"ticre!ti"a or0a"i*atie, &a "i'e& mo"(ia& 3 )Ceea ce (uce &a (eco"!$irarea &or !i a $&a"u&ui &or (emo"ic e!te $roc&amarea ce&ei (e a (oua 'e"iri a Dom"u&ui, care !-a $etrecut i" c2i$ "e'a*ut, !i i"%ierea !i mo!te"irea im$aratiei &ui Dum"e*eu (oar (e cei 4CC3FFF (e ar ati !%i"ti (i" A$oca&i$!a, &a care au o ra*"icia !a !e a&ature+ ,Bi"o"ia 4MJI.3 I"tr-a(e'ar or0a"i*atia )Martorii &ui Ie2o'a+, e!te cea mai "ere&i0ioa!a !i 'ic&ea"a mi!care (i" toate tim$uri&e, (u$a cum o "ume!te Co"!ta"ti" Murati(i!, care a (o'e(it, cu e&eme"te (e "ec&i"tit ca acea!ta or0a"i*atie, !u aco$erama"t re&i0io! !i cre!ti", $ri" mi/&oace 'ic&e"e !i "eci"!tite, urmare!te ca !a tra"!%orme ome"irea i"tr-u" ime"! &a0ar (e !c&a'i, !i i" %e&u& ace!ta !a im$u"a o %oarte 2i(oa!a !ta$a"ire ra!ia&a, &a !cara mo"(ia&a, cum "u a cu"o!cut &umea $a"a acum3 Or0a"i*atia +Martorii &ui Ie2o'a+ %ormea*a o uria!a !ocietate tra"!"atio"a&a, care e=$&oatea*a cru"t "umeroa!e&e !a&e 'ictime, care &ucrea*a 'o&u"tar, %ara $&ata, cu co"!eci"te care a(uc ca!ti0uri uria!e3 Mai a !ur(a !i mo"!truoa!a !e arata i" 'remea "oa!tra $rete"tia ce&or care co"(uc +Tur"u& (e 'e02e+, care im$u" mem ri&or or0a"i*atiei !a-i !ocotea!ca !i"0urii ta&macitori ai Scri$turii !i u"ica re$re*e"tare a &ui Dum"e*eu $e $ama"t, care a&catuie!c !i co"(ucerea &e0a&a, care DI

'a tra"!%orma 0u'er"area mo"(ia&a; %ii"(ca toate ce&e&a&te 0u'er"e 'or %i a"u&ate3 Co(ucerea )Martori&or &ui Ie2o'a+ (i!$retuie!te !i caracteri*ea*a $e cei&aiti oame"i %ii"te i"%erioare3 A(e$tii "u au (re$turi ci "umai o &i0atia (e a !&u/i !i a!cu&ta $e co"(ucatorii &or3 Acea!ta e!te $rima &or 0ri/a, (e a-i tra"!%orma $e oame"i i" !c&a'i 3 Cei care co"(uc )!ecretu& "e&e0iuirii+, tra%ica"tii !ata"ici tra"!"atio"a&i (i" BrooR&i"e, care $re0ate!c 'e"irea &ui A"ti2ri!t, au o ra*"icia %ara mar0i"i (e a !e !ocoti $e ei i"!i!i ca !i"0urii mo!te"itori ai &ui Dum"e*eu, care 'or $artici$a &a 0u'er"area mo"(ia&a3 Noi recu"oa!tem i" ei $e i"ai"te mer0atorii &ui A"ti2ri!t3 Cum $ot ace!ti tra%ica"ti (i" BrooR&i"e !a !e !ocotea!ca $e !i"e a!eme"ea ar ati&or (i" A$oca&i$!a !i mai $re!u! (e $urtatorii (e 9ri!to! Pari"ti ai Bi!ericii? )Acestia sunt care nu s H au intinat cu femei" caci sunt feciorelnici =" iar in gura lor nu s H a aflat minciuna" fiindca sunt fara (ri!ana ,A$oc3 4C, C.3 I"!a i"temeietoru& ace!tei or0a"i*atii 2i&ia!te, Ru!!e& "u "umai ca !-a ca!atorit &a 4JDM, ci !i "u"ta !-a !a'ar!it cu 'i"o'atie !i (e!i0ur (i" cau*a $reacur'iei3 Dar !i !ucce!oru& &ui, Ruter%%ort a murit (i" cau*a %o&o!irii (ro0uri&or3 Ne uime!te $&a"u& mora& a& i"temeietori&or ace!tei or0a"i*atii !ata"ice, care !e "umara $e !i"e i"tre ar atii cei (re$ti (i" A$oca&i$!a3 A(e$tii &or, care a&ear0a "ei"cetat cu 0e"ti&e $&i"e (e carti, "u mai au tim$ ca !a 'a(a cata at/ocura au a(u"at i" /uru& &or i"temeietorii !ectei? A!a(ar atat (e tare !-au $ro!tit i"cat "u mai 'a( ca acea!ta or0a"i*atie !ata"ica, $e care o !&u/e!c, i"cearca !a im$u"a i" &ume u" cru"t re0im ra!ia&, cum "u a mai cu"o!cut &umea, !i !a tra"!%orme $e oame"i i" !c&a'i? Nu 'a(, oare, ca !ta$a"ii &or !u"t i" acor( cu ce&e !$u!e i" II Te!3 A, D &ucr7"( tai"a %ara(e&e0ii !i ca !u"t i"ai"te mer0atorii &ui A"ti2ri!t? Ce& mai $ara(o=a& &ucru (i"tre toate e!te ca acea!ta or0a"i*atie !ata"ica !u mi"ea*a teme&ia !tatu&ui i" ce are mai !%a"t !i mai ci"!tit, cre(i"ta !i orto(o=ia, !i acea!ta !e i"tam$&a (i" cau*a co"ce!ii&or $e care !tatu& &e-a %acut3 Dar ace!te %a'ori*ari "u !e o$re!c aici ci $ri'e!c !i a&te tai"e, a"ti(emocratice !i or0a"i*atii a!cu"!e, $recum ma!o"eria3 I" a%ara (e 2i&ia!m e=i!ta a&te mi!cari !i $uteri a!cu"!e care $re0ate!c tere"u& $e"tru (e!0u!tatoru& A"ti2ri!t3 Ace!te or0a"i*atii care %ormea*a !em"u& $e"tru 'remea "oa!tra !i care i!i au ra(aci"i&e i" e'u& me(iu !u"t i" &e0atura cu ma!o"eria3 Ma!o"eria e!te o or0a"i*atie mi!tica cu !co$uri !ecrete3 E!te or0a"i*ata $irami(a&, $e "i'e&e, i"%ormatii&e urca"( !$re 'ar%3 I" acea!ta !tructura "i'e&e&e i"%erioare "u au acce! &a i"%ormatii&e u"ui "i'e& !u$erior3 Cum $oate u" om &i er !a a(ere &a o a!t%e& (e or0a"i*atie care "u-!i (e!co$era a(e'arate&e $&a"uri, !i cum $ot !a e=i!te i"tr-o (emocratie a!eme"ea or0a"i*atii !ecrete? Ce !co$uri !u!$ecte !i a"ti(emocratice !er'e!c acea!ta or0a"i*atie, cu &e0aturi i"ter"atio"a&e !i mii (e &o/e i" toata &umea? Pe"tru ce i" a$roa$e toate !tate&e 0u'er"e&e ce(ea*a i" %ata ace!tei or0a"i*atii !ata"ice, a"ti(emocratice !i a"tico"!titutio"a&e? Ma!o"ii au !ecrete $e care "u &e (e!co$era "u "umai a&tor oame"i, $e care ii "ume!c )$ro%a"i+, ci "ici $ro$rii&or &or mem ri3 Si !e co"!tata %e"ome"u& tri!t ca !e cere oame"i&or care acce$ta !a %ie recrutati i" a!eme"ea or0a"i*atii, !a $a!tre*e !ecrete toate &ucruri&e $e care &e 'or a%&a- Ci"e a a/u"! &a acea!ta cru"ta umi&ire ca !a-!i 'a"(a co"!tii"ta i" ace!t mo( (e*0u!tator? Pe"tru ce ma!o"ii !u"t o &i0ati cu /urami"te a!$re !a $a*ea!ca !i !a i"(e$&i"ea!ca or(i"i&e, $e care "u tre uie !a &e (e!tai"uie? Nici macar u"ui $ri*o"ier "u i !e cere a!a ce'a3 I" 'remea "oa!tra, e$oca $ri" e=ce&e"ta "umita )(emocratica+, o or0a"i*atie !ecreta DD

i!i i"c2i(e $orti&e %ata (e mem rii i"tre0ii !ocietati !i-!i &ea0a cu /urami"te i"0ro*itoare mem rii !ai ca !a "u (e!tai"uie !ecrete&e !a&e, "u e!te "orma& ca !a cree*e !u!$iciu"i? Lo/a P-A (i" Ita&ia are mii (e mem rii, (i" ra"(u& )$er!o"a&itati&or+, a(ica a e&itei ita&ie"e3 Dar (i"co&o (e %a$tu& ca e!te o or0a"i*atie !ecreta !i $er%i(a, ma!o"eria e!te !i a"ti!ocia&a3 A!t%e&, $ri" %e&u& cum !e ma"i%e!ta, ma!o"ii !u"t aceii care %a'ori*ea*a (i!e"!iu"i&e !i "u 0u'er"area (rea$ta $e care o cer toti oame"ii3 Pe"tru ce !a %ie !u!ti"ut ci"e'a "umai !i "umai $e"tru ca e!te ma!o" !i !a "u %ie !u!ti"ut oricare a&tu& (u$a (re$tate? [u(ecatoru& ma!o" 'a 2otara (u$a (re$tate !au (u$a or(i"i&e ma!o"ice? O%iteru& ma!o" 'a a!cu&ta or(i"i&e &o/e&or !au c2emarea $atriei? Nu cum'a &o'ituri&e (e !tat !i tra(ari&e, care !e i"mu&te!c i" u&timu& tim$ i" i"trea0a &ume au &e0atura cu ace!ti o%iteri 'a(uti? Pe"tru ce ma!o"ii !e !%ie!c ca !a !e (e!tai"uie !i !a %aca cu"o!cut i" mo( $u &ic !au $ri" (ec&aratie 0ra(e&e &or? Nu cum'a $e"tru ca $o$oru& are %ormata (e/a co"!tii"ta ma"i$u&arii $ri" ace!tia3 Cu toata a'er!iu"ea $o$oru&ui %ata (e a"ti(emocratie "u !e i"tam$&a "imic3 Lo/e&e e=i!ta !i (om"e!c ca !tat i" !tat3 Deci, care !u"t acei $rotectori "e'a*uti ai ace!tor i"tu"ecate or0a"i*atii i" tara "oa!tra? Nu cum'a !e a!cu"( $e"tru ca )toti cei ce comit %ara(e&e0i ura!c &umi"a+? A!a(ar acea!ta e!te ma!o"eria, care, i" o$o*itie cu 2i&ia!mu& care a$e&ea*a &a i"(i'i*i cu !&a a $re0atire, a$e&ea*a, i" 0e"era&, &a oame"i i"%&ue"ti, cu i"te&i0e"ta, cu autoritate, cu a"i !i i"%&ue"ta !ocia&a3 Dia'o&u& $ri" ma!o"erie %a'ori*ea*a $&a"u& !au !i $re0ate!te $e oame"i $e"tru 'e"irea &ui A"ti2ri!t3 Fii"(ca tre uie !a cu"oa!tem ca, i" a%ara (e ace!tea, ma!o"eria e!te !i re&i0ie a Sata"ei 3 I" &o/e e!te a(orat Mare&e Ar2itect a& U"i'er!u&ui3 De!i co$ia*a mu&te (i" ceremo"ii&e cre!ti"e, ma!o"ii a(ora"( $e Mare&e Ar2itect a& U"i'er!u&ui arata ca "u a0rea*a $e Dre$tu& "o!tru Dum"e*eu3 A!a(ar ma!o"eria, or0a"i*atie !ata"ica, e!te o ramura a Sio"i!mu&ui i"ter"atio"a&3 Lucrea*a !i acea!ta $e"tru ca !a !e rea&i*e*e $&a"uri&e a!cu"!e a&e iu(ei&or, a!a(ar ca !a i"!ta&e*e $e Me!ia ce& a!te$tat a& e'rei&or, ca co"(ucator mo"(ia&, a(ica $re0ate!te 'e"irea &ui A"ti2ri!t, a (e!0u!tatoru&ui (ictator3 Ma!o"eria, 2i&ia!mu&, ecume"i!mu&, !$iriti!mu&, ma0ia !u"t i" !$ecia& o actiu"e a 2i(rei !io"i!mu&ui, care otra'e!te morta& $e oame"i !i-i $re(a i" $uterea Sata"ei3 Cei care au ra!ti0"it $e 9ri!to!, $ri" urma!ii &or, cei care "u !e cumi"te!c "ici(ecum, "ici macar "u !e $ocaie!c $e"tru crime&e &or (e!0u!tatoare, &ucra"( cu toate ace!te $uteri a"ti2ri!tice (i" cu&i!e $e"tru a "i-& im$u"e $e A"ti2ri!t3 Cu toate ace!tea, $&a"uri&e &or au %o!t (e*'a&uite, $ri" $ro%etii&e care e=i!ta, $e"tru ca "oi !a %im $re'e"iti, !i au mic!orat camu%&area &or; $e"tru aceea, "u tre uie !a ca(em i" ca$ca"a &or3 Ti"eti-'a (e$arte (e !$iriti!m, ma0ie, ma!o"erie !i 2i&ia!m3 Su"t (e*0u!tatoare $uteri&e !ata"ice care "e %ura ce are mai !cum$ !i mai (ra0 !u%&etu& "o!tru3 Rac"etu& &ui A"ti2ri!t !e au(e c&ar, um ra 2i(oa!a a &ui arata ca !e a$ro$ie3 Sa "e ami"tim (e S%3 A$3 Petru, care *ice1 +?iti tre1i" (riveg!eati. -otrivnicul vostru" diavolul" umbla racnind ca un leu" cautand (e cine sa ing!ita ,I Pt3 H, J.3 Sa )"e a!i0uram+ *ice S%3 C2iri& a& Ieru!a&imu&ui3 Numai c7ti i!i 'or a!i0ura !u%&etu& &or $ri" ru0aciu"e !i ate"tie "ei"cetata, %ata (e A"ti2ri!t, (e a&iatii !i i"ai"te mer0atorii &ui, 'or !ca$a (i" ca$ca"e !i 'or mo!te"i %ericirea !i 'iata 'e!"ica3 Re!tu& 'or rataci !i 'or %i a(u"ati i" ta ara &ui A"ti2ri!t, ca !a &u$te "e"orocitii c2iar cu 9ri!to! !i 'or $rimi !em"u& &ui A"ti2ri!t !$re $ieire !i co"(am"are 'e!"ica, (u$a cum !crie S%3 Ioa" i" A$oca&i$!a3 DJ

%emne inainte mer$atoare lui 9ntihrist 43 A$o!ta*ia A3 I"%ii"tarea !tatu&ui e'reu !i ocu$area Ieru!a&imu&ui (e catre e'rei E3 Reco"!truirea tem$&u&ui &ui So&omo" C3 I"'e"tii&e !i (e!co$eriri&e (i" 'remea "oa!tra H3 A"ar2ia (emocratiei I3 Ce-& o$re!te !i ce& care-& o$re!te 43 A$o!ta*ia U" !em" caracteri!tic care a'erti*ea*a (e!$re 'e"irea ama0itoru&ui e!te a$o!ta*ia 0e"era&a a oame"i&or (e &a cre(i"ta i" Dum"e*eu, (u$a cum "e a!i0ura S%3 A$3 Pa'e&3 +0a nu va amageasca nimeni" cu nici un c!i(: caci ziua Domnului nu va veni (ana ce mai intai nu va veni le(adarea de credinta= ,II Te!3 A, E.3 Ca"( &umea !e 'a &e$a(a (e Dum"e*eu, atu"ci 'a 'e"i A"ti2ri!t3 Se 'a i"%ati!a, a!a(ar, i" mi/&ocu& u"ui c&imat a"ar2ic, $acato! !i ateu3 Atu"ci )se va da (e fata omul nelegiuirii" fiul (ierzarii) ,II Te!3 A, E., *ice S%3 A$3 Pa'e&3 A$oi %ire!c 'a urma a (oua 'e"ire a Dom"u&ui, care !e 'a $etrece &a $uti" tim$ (u$a 'e"irea &ui A"ti2ri!t, ca"( 'a $re(omi"a cea mai rea &e$a(are (e cre(i"ta, (u$a cum a *i! Dom"u& i" c2i$ $ro%etic1 +0i (recum a fost in zilele lui )oe" tot asa va fi si in zilele ?iului 5mului; mancau" beau" se insurau" se maritau (ana in ziua cand a intrat )oe in corabie si a venit (oto(ul si i H a nimicit (e toti ,Lc3 4D, AI- AD.3 Cu toate ace!tea $oate !e 0a!e!te ci"e'a care !a co"te!te3 Nu cum'a !i i" a&te e$oci a e=i!tat a$o!ta*ie, a"ar2ie, $acate, (e!%rau? Deci $e"tru ce a$o!ta*ia omu&ui (e a!ta*i e!te u"ita cu a!te$tarea &ui A"ti2ri!t? Pe"tru ce a$o!ta*ia 0e"era&a !i "emai'a*uta a ome"irii e!te &uat ca !em" $re0atitor a& a$ro$ierii 'e"irii &ui A"ti2ri!t? Nu cum'a (e %iecare (ata ca"( omu& a re%u*at i"'atatura Bi!ericii, a $re0atit !%ar!itu&? Bi!erica a %acut mu&t i"e3 Pe"tru ca acea!ta e!te mi!iu"ea ei, ca !a ma"tuia!ca !u%&ete&e, ca !a &e $re0atea!ca, ca !a &e tre*ea!ca, ca !a !e i"0ri/ea!ca (re$t (e toate oi&e, $e"tru ca 'remea ce&ei (e a (oua 'e"iri e!te "ecu"o!cuta, (u$a cum "ecu"o!cut e!te !i !%ar!itu& 'ietii "oa!tre3 A!a(ar $e"tru acea!ta tre uie ca !a !e im$&i"ea!ca toate !em"e&e3 Cat $ri'e!te a$o!ta*ia (e a!ta*i, "u e=i!ta ce'a a!ema"ator i" i!toria "eamu&ui ome"e!c !i cu atat mai mu&t i" $erioa(a cre!ti"a3 Nu e!te o a$o!ta*ie i"tam$&atoare3 Ci u"a 0e"era&a or0a"i*ata !i "emai'a*uta3 Omu& i"ai"te cu"o!tea a$o!ta*ia ca $e ce'a i"(i'i(ua& i" omu& re"e0at !i (e$ra'at a& 'eacu&ui (oua*eci3 Si "u !$u"em acea!ta $e"tru "eamuri&e !a& atice, Nu; o !$u"em $e"tru oame"ii ci'i&i*ati, care $rime!c mu&te i"'ataturi cre!ti"e, care au cu"o!cut a(e'aru&, !i cu toate ace!tea !taruie!c i" 0re!ea&a, i" i"tu"eric, i" ra*'ratire mora&a co"!tie"ta, i" ra* oi, i" (e!%rau, i" e(ucatia %i*ica !i mora&a %ara (e ru!i"e, i" at/ocorirea &ui Dum"e*eu, i" &u$ta cu ce&e (um"e*eie!ti3 Omu& 'remuri&or "oa!tre "ea0a u!or co"!tii"ta &ui 9ri!to! !i $romo'ea*a 'e"irea &ui A"ti2ri!t3 Le$a(area (e Dum"e*eu !e $erce$e mai mu&t (atorita %a$tu&ui ca omu& !e a&i$e!te (e &ucruri&e materia&e, (e ce&e (e /o!3 Cre(i"ta cre!ti"a "umita i"to&era"ta e!te i"&ocuita cu o cre(i"ta auto"oma, %ara Dum"e*eu, %ara $oru"ci, %ara co"!tii"ta3 Omu& auto"om, * oara i" co!mo! !i !e &au(a at/ocoritor !i iro"ic, ca "u $oate !a DM

i"ta&"ea!ca u"(e'a $e Dum"e*eu, i!i 'i"(e co"!tie"t !u%&etu& Sata"ei cu ace&e ere*ii, imora&itati "emai'a*ute, certuri !i or0a"i*atii a"ti2ri!tice3 Cu'i"te&e ru!i"e, $ocai"ta, cre(i"ta, !%i"tit, i!erica !u"t co"!i(erate a"acro"ice, (ar !i $ericu&oa!e, $e"tru omu& e&i erat !i autar2ic a& 'remii "oa!tre3 Pacatu& !e arata or0a"i*at, co"(u! cu meto(e !ata"ice cu mi/&oace (e i"%&ue"ta i" ma!a !i (e*a!troa!e3 Sata"a "e e=$u"e !%aturi&e *i&"ic i" ore&e "o$tii, $ro a i& $e"tru ca +toata coru$tia care !e !a'ar!e!te ura!te &umi"a+, (u$a cum *ice S%3 Scri$tura3 Iata !i u" e=em$&u (eo!e it a& a$o!ta*iei "emai'a*ute !i %ara &imita a ome"irii !i a com$ortarii ei cea im$otri'a &ui Dum"e*eu3 Iata actiu"i&e euro$e"i&or, care acce$ta e&oc'e"t caracteru& tri!t !i (eca*ut 're("ic (e $&a"!3 9omo!e=ua&itatea e!te recu"o!cuta o%icia& i" A"0&ia !i i" a&te !tate; mai mu&t, i" u"e&e !tate !u"t ce&e rate !i ca!atorii (e ace!t 0e" (e catre $a!tori !i $reoti3 I"ca !i "u(i!mu& !e ra!$a"(e!te $ri"tre oame"i3 De a!eme"ea ci"emato0ra%ia !i teatru& i" a%ara (e $uti"e ca*uri !u"t $u!e i" !&u/ a (ia'o&u&ui !i a&e i"ai"te mer0atori&or &ui A"ti2ri!t3 Por"o0ra%ia !i $re!a atee e!te mo i&i*ata i" &u$ta $e"tru $re(omi"area rau&ui, $ier(erii o iceiuri&or !i &imitarea re*i!te"tei mora&e a i"(i'i(u&ui3 A!ociatii&e 2omo!e=ua&i&or !i a tuturor 0e"uri&or a"orma&e ra!ar $e!te tot ca ciu$erci&e3 Le0a&i*area $reacur'iei !i a a'ortu&ui e!te im$otri'a $oru"ci&or (um"e*eie!ti !i i"uma"itatea ace!tei &e0a&i*ari e!te $ri'ita ca retro0ra(a, "eci'i&i*ata, i"a$oiata !i ca i"a$&ica i&a !ocia&3 Mai mu&t, i" A"0&ia !-a mer! $a"a aco&o i"cat !-a $ro$u! u" $roiect (e &e0e care !a acor(e (re$tu& &a &e0aturi i"ce!tua!e, i"tre $ari"ti !i co$ii !i i"tre %ratiI"ce!te&e, $er'er!iu"i&e, a"oma&ii&e, $ractici&e ori i&e, co"(am"ate (e S%3 Scri$tura, a!ta*i au (e'e"it recu"o!cute $ri" &e0e3 Omu& (eca*ut a& 'remuri&or "oa!tre !tri0a $e !tra*i $e"tru &e0a&i*area tuturor $ractici&or, (o'e(i"( rea& cat (e or !i co"!tii"cio! !&u/e!te Sata"ei3 U" %e"ome" i"0ro*itor care mo i&i*ea*a $e atei i& co"!tituie !i or0a"i*atii&e !ata"ice a&e ma!o"eriei3 E!te u" %e"ome" rar ca u" om (i" *i&e&e "oa!tre !a "u a$arti"a ace!tei or0a"i*atii3 I" *i&e&e "oa!tre, a&e a u"(e"tei (e (emocratie, (i" "e%ericire, e=i!ta oame"i, $re!u$u!i !erio!i, care !a-!i 'a"(a !u%&etu& Sata"ei !i care !a !e o &i0e !a !&u/ea!ca i"tr-o or0a"i*atie !ecreta, a"ti!ocia&a !i a"ti(emocratica, careia "u i !e cu"o!c !ecrete&e3 A&t $ara(o= a& *i&e&or "oa!tre e!te Sata"i!mu&3 Le$a(area (e!a'ar!ita a ma!tii3 A!a(ar e=act a(orarea Sata"ei cu tai"e, ceremo"ii, &aca!uri (e i"c2i"are etc3 Sata"i!tii !u"t a!ta*i i" "umar (e mi&ioa"e3 Si ace!tia !e a%&a i" tari&e )ci'i&i*ate+3 Cu&mea "eru!i"arii !i a a$o!ta*iei, care caracteri*ea*a ma!e&e (e oame"i, a!ta*i, e!te acce$tata !i i" Grecia3 Nu e"0&e*u&, "ici america"u&, ci 0recu& orto(o= acce$ta !a i !e !$u"a ca (e!ci"(e (i" maimuta, (ecat !a crea(a ca e!te %acut (u$a c2i$u& &ui Dum"e*eu3 Mai mu&t, acea!ta teorie "e02ioa a e!te $re(ata !i i" !co&i co$ii&or "o!tri3 A!t%e& !co$u& a"ti2ri!ti&or e!te (e$artarea cre!ti"i&or (e Dum"e*eu, %ii"(ca oame"ii c2iar (aca au cu"o!cut $e 9ri!to!, +au iubit intunericul mai mult decat /umina ,I"3 E, 4M.3 Pro%etii&e !cri!e co"%irm7"(u-!e i" *i&e&e "oa!tre, "oi tra0em a&arma3 I" *i&e&e (i" urma (ra0o!tea !e 'a raci3 +lubirea multora se va raci ,Mt3 AC, 4A., *ice S%3 Scri$tura3 I"tra(e'ar, a!ta*i ura a $u! !ta$a"ire $e ome"ire3 Omu& !-a i"c2i! i" coc2i&ia !a, "u !e mai i"cre(e i" "ime"i, co"!i(era $e 'eci"u& !au (u!ma", ca $e ci"e'a care 'a u*ur$a JF

i"tere!u& !au3 Dar ma"ia "u !e %o&o!e!te "umai i" a$arare, ci mai mu&t i" (i!tru0erea ome"iei, !ema"7"( (e*a!tru !i (i!tru0ere cu arme (i!tru0atoare, (e "imicire i" ma!a3 Pe"tru $rima oara, omu& a !imtit ame"i"tarea u"ui (e*a!tru 0e"era&, %ara ca !a $oata !a !e o$u"a3 Omu& $re0ate!te (i!tru0erea !a i" ca(ru& 0e"era& a& a$o!ta*iei care !e $u"e i" mi!care i" 'remuri&e (i" urma3 Dra0o!tea (u2o'"icea!ca !-a racit3 Si "u "umai a &aici&or, ci !i a c&erici&or, a $a!tori&or, care $o'atuie!c3 Si acea!ta $e"tru ca a!ea*a !u%&etu& &or mai $re!u! (ec7t a& oi&or, (u$a cum *ice (um"e*eia!ca Scri$tura3 Di" "e%ericire, a!ta*i oi&e !u"t ru$te i" ucati (e &u$i, iar $a!torii "u &e 'e!te!c $rime/(ia3 Si toate ace!tea au %o!t $ro%etite (e S%3 Pari"ti ai Bi!ericii, (e A$o!to&i !i (e I"!u!i 9ri!to!3 Di" cau*a com$ortarii $a!tori&or !e 'or !mi"ti mu&ti, *ice S%3 Scri$tura3 Pe"tru acea!ta !i S%3 C2iri& a& Ieru!a&imu&ui !crie, !a "u "e i"0ri/im (e ce&e care $ro(uc !mi"tea&a, ci (e ce&e $re*i!e (e S%3 Scri$tura $e"tru ca !a !e $a*ea!ca cre(i"ta cea (rea$ta3 Caracteri!tica a$o!ta*iei (e a!ta*i e!te ca %oarte $uti"i !e mai 07"(e!c &a moarte, cu re!$o"!a i&itate $e"tru 'e!"icie3 Oame"ii 'ietuie!c "umai $e"tru ce&e materia&e !i &ucrea*a %a$te&e tru$u&ui, +si ele sunt; adulter" desfranare" necuratie" destrabalare" inc!inare la idoli" fermecatorie" vra1be" certuri" zavistii" manii" galcevi" destrabalari" eresuri" (izmuiri" ucideri" betii" c!efuri si cele asemenea acestora" (e care vi le s(un dinainte" (recum dinainte v H am s(us ca" cei ce fac unele ca acestea" nu vor mosteni *m(aratia lui Dumnezeu ,Ga&3 H, 4M-A4., (u$a cum "e !$u"e S%3 A$3 Pa'e&3 Bi!erica Orto(o=a, a!ta*i, i"%ru"ta $e ereticii !i ateii care &u$ta !i (i!tru0 orto(o=ia cu m7"ie !i ura3 Si acea!ta e!te u" !em" $re'e!titor a& 'e"irii &ui A"ti2ri!t1 a$o!ta*ia 0e"era&a !i or0a"i*ata3 De!i0ur $ri0oa"e !i ere!uri au e=i!tat i"tot(eau"a, au e=i!tat &u$te&e a"ti2ri!ti&or co"tra martiri&or, !%i"ti&or, marturi!itori&or3 A!ta*i (u!ma"u& e!te &i er %ara u" a('er!ar $uter"ic3 Co"(ucerea Bi!ericii "oa!tre tra0e coru& ecume"i!mu&ui !i mo(er"i!mu&ui, !i e!te ame"i"tata (e (u2u& i"(i%ere"tei !i a& %a!tu&ui3 Pe"tru acea!ta "e !i i"tre am3 E!te i"t7m$&atoare a$o!ta*ia acea!ta? @a re'e"i ome"irea ri!i$ita (i" "ou &a Tata& cere!c? A3 I"%ii"tarea !tatu&ui e'reu !i ocu$area Ieru!a&imu&ui (e catre e'rei += (ana cand cel care o im(iedica acum va fi dat la o (arte. 0i atunci se va arata cel fara de lege" (e care Domnul *isus il va ucide" cu suflarea gurii 0ale" si H l va nimici cu stralucirea venirii 0ale ,II Te!3 A, D-J. U" a& (oi&ea !em" $re'e!titor a& a$ro$iatei 'e"iri a &ui A"ti2ri!t !i a ce&ei (e a (oua 'e"ire a Dom"u&ui e!te i"%ii"tarea !tatu&ui e'reu i" 'ec2ea !a matca3 Dar !a &uam &ucruri&e (e &a i"ce$ut, co"%ru"ta"( !i core&a"( $ro%etii&e (i" S%3 Scri$tura cu co"ti"ut e!2ato&o0ic3 Ii!u! 9ri!to!, i"ai"te (e $atima Sa cea (e 'oie, a $re'e!tit i" ama"u"t (e!$re (i!tru0erea Ieru!a&imu&ui ce urma !a 'i"a !i $e"tru !oarta e'rei&or, omoratorii Fiu&ui &ui Dum"e*eu3 Re&atam $ro%etia (e a*a $e"tru !oarta Ieru!a&imu&ui !i a e'rei&or. +0i vor cadea de ascutisul sabiei" si vor fi dusi robi la toate neamurile" si *erusalimul va fi calcat in (icioare de neamuri" (ana ce se vor im(lini vremurile neamurilor ,Lc3 A4, AC.3

J4

Ce !em"i%ica acea!ta $ro%etie? Ii!u! a(re!a"(u -!e uce"ici&or Sai cu $ri'ire &a (i!tru0erea tem$&u&ui &ui So&omo", (i" Ieru!a&im, !i (e!$re $o$oru& e'reu, care !u"t u" mo(e& a& !%ar!itu&ui &umii, "u !e &imitea*a &a $ro%etia acea!ta, ci 'or e!te !i (e a&te !em"e, care 'or $re'e!ti !&a'ita Sa 'e"ire, (u$a cum $ara o&a $e"tru i"mu0urirea !moc2i"u&ui c7"( $rima'ara !e a$ro$ie3 Aici !e %ace a&u*ie &a !tatu& e'reu, care a i"ce$ut !a )i"'er*ea!ca+ (u$a rei"toarcerea e'rei&or $e $am7"tu& $ari"te!c, i" 4MCJ3 De a!eme"ea, !em"u& care 'a i"tari a$ro$ierea !%ar!itu&ui &umii, ami"tit (e Dom"u&, e!te $ro$o'a(uirea E'a"02e&iei Sa&e i" toata &umea3 +0i se va (ro(ovadui aceasta 4vang!elie a im(aratiei in toata lumea" s(re marturie la toate neamurile: si atunci va veni sfarsitul ,Mt3 AC, 4C.3 Foarte $uti"i !u"t cei care "u cu"o!c E'a"02e&ia3 Cu toate ace!tea Ii!u!, co"ti"ua"(u-!i cu'i"te&e Sa&e $ro%etice, a *i! ca !%ar!itu& !e 'a a$ro$ia ca"( +uraciunea (ustiirii , (eci A"ti2ri!t, !e 'a a!e*a i" Locu& ce& S%a"t3 A!a(ar i" tem$&u& &ui So&omo"3 Ace&a!i &ucru i& *ice !i S%3 A$3 Pa'e&1 += asa incat sa se aseze el in tem(lul lui Dumnezeu" dandu H se (e sine dre(t dumnezeu ,II Te!3 A, C.3 Tem$&u& ace!ta e!te $re0atit i" mo( i"!i!te"t ca !a !e re*i(ea!ca3 Toate ace!te $ro%etii au oarecare &e0aturi i"tre e&e !i "e a/uta ca !a (am cre*are $ro%etiei Dom"u&ui (e!$re $o$oru& e'reu !i !tatu& &or3 )Si 'or $ieri (e a!cuti!u& !a iei = : evreii vor fi in1ung!iati" si vor fi luati (rizonieri" si vor fi dusi robi la toate neamurile" si *erusalimul va fi calcat in (icioare de diferite neamuri" +(ana ce se vor im(lini vremurile neamurilor3 Acea!ta $ro%etie a Dom"u&ui are mu&te !e"!uri, %ii"(ca !-a im$&i"it (e$&i", !i iata ca"(3 Cea mai i"!$aim7"tatoare (i!tru0ere a Ieru!a&imu&ui !-a $etrecut i" a"u& DF (39r3, !u im$aratu& roma" Tit3 Toate !-au $etrecut a!a cum $re*i!e!e Dom"u&3 I!toricu& iu(eu, Io!i% F&a'iu, care a trait e'e"ime"te&e, a (e!cri!-o %oarte ama"u"tit3 O mama !i-a ma"cat co$i&u& (e %oame- Tem$&u& a %o!t (i!tru! (i" teme&ii !i "u a mai %o!t re%acut, (u$a cum "e re&atea*a i"tr-u" a&t ca$ito&3 += nu va ramane aici (iatra (e (iatra" care sa nu se risi(easca ,Mt3 AC, A.3 E'reii erau ra!ti0"iti3 Erau !$i"tecati (e !o&(atii roma"i, ca !a &i !e !coata auru& $e care &-au i"02itit, e'i(e"t $e"tru ca !a !e ma"tuia!ca cei care &-au omorat $e Fiu& &ui Dum"e*eu3 +0angele /ui asu(ra noastra si a co(iilor nostri ,Mt3 AD, AH.3 Da, &e!temu& $e care &-au $ro"u"tat ei i"!i!i a!u$ra &or, ca"( au $re(at &a moarte $e Ce& %ara (e $acat3 Cata ucurie a %o!t ca"( "u !-a mai 0a!it a&t &em", (u$a cum *ice i!toricu& Io!i% F&a'iu, $e care !a %ie ra!ti0"iti, 'a"(uti i" toate $arti&e &umii, ca !c&a'i, %ara cea mai mica ci"!te3 +0i vor fi dusi robi la toate neamurile. De atu"ci Ieru!a&imu& e!te ca&cat i" $icioare (e (i%erite "eamuri, (eci +(ana ce se vor im(lini vremurile neamurilor? Fra*a acea!ta a creat !i crea*a mu&te (i%icu&tati e=e0eti&or, %ii"(ca !e arata a"e'oie (e e=$&icat !i "ec&ara3 A!ta*i "u tre uie !a "e %acem $ro &eme, %ii"(ca !-a im$&i"it a!a cum a %o!t $re*i!a3 Ca"(? I" 4MCJ, ca"( e'reii !-au i"tor! $e $ama"tu& !tramo!e!c, (u$a a$roa$e A3FFF (e a"i !i, $ractic, au $u! !ta$7"ire $e Ieru!a&im3 Pri" urmare, Ieru!a&imu& a $atimit ca !a %ie ca&cat i" $icioare (e "eamuri, !i acum a ca*ut i" m7i"i&e e'rei&or3 Fa$te&e 'or e!cA!t%e&, crearea !tatu&ui e'reu !i ocu$area Ieru!a&imu&ui co"!tituie $iatra (e 2otar, &ucru care !-a $ro%etit (e Dom"u& $e"tru o e'o&utie (e !eama3 Crearea !tatu&ui e'reu i"!eam"a JA

o e'o&utie 'io&e"ta !i "emai'a*uta (e "ime"i, %ii"(ca !- au im$&i"it 'remuri&e "eamuri&or3 Oricat (e (i%ici&a !-ar $re*e"ta $e"tru e=e0e*a %ra*a +(ana ce se vor im(lini vremurile neamurilor, totu!i ea are u" i"te&e!3 Caci (i" mome"tu& i" care e'reii !i-au creat !tatu&, Sio"i!mu& i"ter"atio"a& !i-a &uat i" !erio! i"itiati'a !i $re0ate!te i"te"! 0u'er"area mo"(ia&a !i (e0ra(area mora&a !i !$iritua&a a $o$oare&or3 A $atru"! $retuti"(e"i3 Ma!o"eria, ie2o'i!mu&, ecume"i!mu&, comu"i!mu& !i toate ce&e&a&te or0a"i*atii a"ti2ri!tice !e &u$ta cu o m7"ie "imicitoare co"tra Bi!ericii !i a a(e'aru&ui3 Stra(ui"(u-!e !a $ro$a0e coru$tia i" toata &umea3 I"cearca !a (i!tru0a tot ce e !a"ato! i" !ocietate3 Stii"ta e!te $u!a i" !er'iciu& !co$uri&or &or !ata"ice3 Ce&e (oua !u$er$uteri, care (e %a$t !u"t co"tro&ate (e !io"i!m, au !u /u0at i"trea0a ome"ire3 Dar i" e!e"ta (uce $a"a &a (i!tru0erea $o$oare&or3 Po$oare&e %&ama"*e!c, i" tim$ ce aceia %ac mu&te arme !i $e!te orice ma!ura3 Ceea ce cu $uti" tim$ i"ai"te era (e "e0a"(it, a!ta*i e!te o rea&itate3 Ca &umea $oate %i (i!tru!a i" i"tre0ime $ri" a$a!area u"ui !i"0ur uto"3 A!a(ar i" $uti" tim$ 'a %i $re0atit tere"u& $e"tru $rimirea &ui A"ti2ri!t3 Ome"irea e!te !u$er$o$u&ata !i (e aceea !e cre(e !ta$a"a $e !oarta ei3 Ce a(e'ar $oate !a re*i!te cu $utere? Dar !i (aca re*i!ta "ime"i "u $oate "e0a ce&e ce !e a!tea$ta3 Cei $uter"ici i!i %ac !i"0uri (re$tate "u (u$a 9ri!to!, %ii"(ca $e 9ri!to! &-au &o'it %iecare cum a 'rut3 Dar !a 'or im (e!$re Euro$a3 De!$re ma!o"eria ace!tui co"ti"e"t3 De!$re toata mur(aria !i $utoarea !i (eca(erea mora&a, So(oma !i Gomora3 E!te Euro$a cre!ti"a? Nu a %o!t e(ucata Euro$a (u$a i"'atatura E'a"02e&iei? Si (aca 'a a!te$ta 'e!"ic ce %o&o!? Di" "e%ericire Euro$a a a&e! $e Dia'o& !i a $ara!it $e 9ri!to!3 I"ca !i i" Grecia, $ri" e=ce&e"ta u" !tat orto(o=, au a'ut &oc !c2im ari !ocia&e3 Ci"e 'a mai i"te&e0e (i"tre cei mai atra"i, ca i" Grecia orto(o=a !-au 'otat &e0i $e"tru &e0a&i*area $reacur'iei, a a'orturi&or, a (i'orturi&or, (ar !i atatea a&te&e care !u"t i" $roiect? Pa"a !i u&eti"e&e cre!ti"e i"te"tio"ea*a !a &e !c2im e cu ce&e a&e Sata"ei, %ara mu!trari (e co"!tii"ta, i" "ume&e $ro0re!u&ui- A!a(ar ce "e %o&o!e!te ca a!te$tam $e Dom"u&? Iar (aca acea!ta "u e!te $re'e!tirea 'remii &ui A"ti2ri!t, atu"ci ce e!te? Ca (aca "u e!te $re'e!tire re(o a"(irea !tatu&ui e'reu, i"cercarea (e a re%ace tem$&u&, !o(omia, atu"ci ce !u"t? Po$oare&e !u"t ame"i"tate cu (i!$aritia (e 2i(ra cea urata a Sio"i!mu&ui3 Lucrari&e a"ti2ri!te ur&a ca !a i"02ita tot ce a mai rama! i"ca !a"ato!3 Nu i"ca$e "ici o i"(oia&a ca re(o a"(irea $ama"tu&ui !tramo!e!c !i a Ieru!a&imu&ui (e catre e'rei i"!eam"a i"ce$utu& ce&or mai mari "e"orociri $e!te ome"ire3 A"ti2ri!t e!te mare i"ai"tea %iarei3 A!ta*i toate !e $ra u!e!c, !e e0a&i*ea*a, !e "i'e&ea*a1 %ro"tiere&e, re&i0ii&e, (ati"i&e, tra(itii&e, mora&a3 Cu %iecare mi/&oc 'om cu"oa!te toti "umaru& &ui A"ti2ri!t 3 Si ce (aca !tri0a $o$oru& orto(o=, iu itii mei? Ce !e are i" 'e(ere? Cu i"te"!i%icarea $rote!te&or "u !e cu"oa!te &u$ta, "ici cu motiu"i !i ru0ami"ti3 Tre uie !acri%icii3 Tre uie cre(i"ta !i"cera3 Dar "ime"i "u !e 2otara!te ca !a !e /ert%ea!ca3 Nici macar (i"tre ar2ierei3 Nici (i"tre $a!tori ca !a-!i (ea !u%&etu& $e"tru oi3 Ce (aca !tri0a $o$oru& orto(o=? Se a$ro a !au "u !e a$ro a $roiectu& (e &e0e $e"tru a'orturi? S-a 'otat !au "u &e0ea $e"tru e%ectuarea !ta0iu&ui mi&itar (e catre ie2o'i!ti, care !u"t !&u0i&e Sata"ei? Ce (aca a'erti*ea*a $ari"tii "eamu&ui? S-a 'otat $ro !au co"tra &e0ii ra!i!mu&ui, cu care !e i"c2i(e JE

0ura 0reci&or? Si "u i"tam$&ator a'em i" 'e(ere $e aceia care "e !a$a morma"tu& !i !ecatuie!c tara- Ci"e i!i (a !eama ca, 'ota"(u-!e i" Camera De$utati&or &e0ea care (a %iecarui !trai" (re$tate, )ca !a ocu$e %u"ctii i" Grecia+, !i ca !a /u(ece (oi a"i, e!te im$otri'a !tatu&ui? Tre uie !a &uam ma!uri, !a "u &a!am Par&ame"tu& !a 2otara!ca im$otri'a "oa!tra !i a cre(i"tei "oa!tre3 A&t%e& i& 'om &a!a !a !er'ea!ca a(mira i& !co$uri&e Sio"i!mu&ui i"ter"atio"a&, $e"tru re(ucerea &a tacere a $o$oare&or3 Ni!te mi/&oace a!ema"atoare %o&o!e!c !i $e"tru re(ucerea &a tacere a ar2ierei&or3 Se mic!orea*a a"ii (e ie!ire &a $e"!ie, !a&ariu&, etc3 ,cu rece"ta &e0e %i!ca&a. cu care ii o$re!c $e ar2ierei - Ame"i"tari&e $ri"( tere" !i im$otri'a ar2ierei&or, %ii"(ca a!ta*i e!te a(orat mamo"a !i "u 9ri!to!3 Iata $e"tru ce "e i"0ri/oram, iata $e"tru ce cre(em ca ome"irea mer0e "e$ocaita, $e u" (rum (e*a!truo! $e care !i-& tra!ea*a !i"0ura3 Drumu& care 'a i"ta&"i $e A"ti2ri!t3 U" !%ar!it i"!$aima"tator !i (e*a!tro!3 Pe"tru acea!ta !a 'e02em, !a "e $re0atim cu cre(i"ta !i !a "e 2otaram; Dum"e*eu "u !e &a!a at/ocorit+3 E3 Reco"!truirea tem$&u&ui &ui So&omo" Du$a cum re&atam i" $rimu& ca$ito&, Ii!u! a(re!a"(u -!e uce"ici&or Sai, care a(mirau tem$&u& &ui So&omo", $e"tru !$&e"(oarea !a, ii a!i0ura ca tem$&u& ace!ta 'a %i (i!tru! com$&et, )i"ai"te (e trecerea "eamu&ui ace!tuia+3 Mai mu&t &e-a $reci*at !i (i%erite&e !em"e care 'or a"u"ta (i!tru0erea &ui3 I"tre ace!te !em"e a "umarat !i a!e(iu& Ieru!a&imu&ui3 +*ar cand veti vedea *erusalimul incon1urat de osti" atunci sa stiti ca s H a a(ro(iat (ustiirea lui ,Lc3 A4, AF.3 Practic i" a"u& DF (3 9r3 !- a im$&i"it acea!ta $ro%etie a Dom"u&ui, i" tim$u& (om"iei &ui Tit, i" urma a!e(iu&ui3 Si (aca au cerut a!i0urarea (e &a ace!ti cuceritori !a "u (i!tru0a tem$&u&, !o&(atii roma"i &-au (i!tru! cu m7"ie, &au i"ce"(iat %ara !a-i $oata im$ie(ica ci"e'a3 Tem$u& a %o!t $ur !i !im$&u (i!tru! (i" teme&ii3 I" a"u& EIE (39r3, $e 'remea &ui Iu&ia" A$o!tatu&, au i"cercat iara!i, cu $ermi!iu"ea ace&uia, !a reco"!truia!ca tem$&u&3 Cu toate ace!tea $ri" 'oia &ui Dum"e*eu "u au $utut !$ori "imic3 F&acari $ara(o=a&e !i "i!i$u& i"%ier 7"tat au im$ie(icat $e &ucratori ca !a !%7r!ea!ca &ucrarea3 Pe mu&ti i-a omorat, (u$a cum au marturi!it martori ocu&ari3 I"tre ace!ti martori !e a%&a i!toricu& Eu!e iu, S%3 C2iri& a& Ieru!a&imu&ui, care au 'eri%icat i" ama"u"t *a(ar"icia ace&ora, !criitoru& Ammia"u! Marce&&i"o! !i mu&ti a&tii3 Si "e i"tre am, $e"tru ce atu"ci "u !-a i"0a(uit co"!truirea tem$&u&ui? Si (aca atu"ci "u !-a i"0a(uit co"!truirea, (u$a cum "u !-a i"0a(uit re%acerea !tatu&ui e'reu, a!ta*i !e 'a i"0a(ui co"!truirea tem$&u&ui, (u$a cum !-a i"0a(uit !i i"%ii"tarea !tatu&ui e'reu? Daca !e i"cearca re%acerea tem$&u&ui, acea!ta 'a %i "e0re!it u" !em" $uter"ic $e"tru 'e"irea &ui A"ti2ri!t, %ii"(ca ace&a!i &ucru "e !$u"e !i S%3 A$3 Pa'e&1 )Asa incat sa se aseze el in tem(lul lui Dumnezeu" d#ndu H se (e sine dre(t dumnezeu+ ,II Te!3 A, C., !i o !$u"e c&ar $e"tru A"ti2ri!t3 Dar !a 'e(em ce %ac ace!ti e'rei (u$a ocu$area Ieru!a&imu&ui, (u$a im$re!urarea $o$oare&or cu i"!$aima"tatoare&e te"tacu&e a&e ma!o"eriei, 2i&ia!mu&ui, ecume"i!mu&ui, comu"i!mu&ui? Ce %ac ei cu $ri'ire &a tem$&u? Stau? Nu, "ici(ecum3 Caci u"a (i" $rime&e &or $reocu$ari, care e!te %acuta $u &ica, e!te $re0atirea $e"tru reco"!truirea tem$&u&ui 'i!uri&or &or, tem$&u& &ui So&omo"3 Mai mu&t (u$a cum !-a $u &icat !i i" $re!a, e'reii au coma"(at i" America $ietre&e $e"tru JC

re*i(irea tem$&u&ui 3 A!a(ar !e tra"!$orta cu mu&ta $reci*ie $ietre&e (i"tr-o cariera (i" !tatu& Be"%or(, $e"tru reco"!truirea tem$&u&ui3 Si !-au a(u"at mi&iar(e (e (o&ari care !u"t (e!ti"ati $e"tru reco"!truirea tem$&u&ui3 Tem$&u&, (u$a cum !$u" ra i"ii, 'a %i ri(icat cum a %o!t, $e"tru Me!ia a& &or, a(ica $e"tru A"ti2ri!t, care e!te a!te$tat i" 'iitoru& a$ro$iat3 Toti ra i"ii (e a!ta*i ai &ui I!rae& cre( ca Me!ia a& &or, a(ica A"ti2ri!t, are !a !e "a!ca, !i !u"t a$roa$e (oua*eci (e 'eacuri3 Acea!ta o i!tori!e!c mo"a2ii 'e"iti (e &a Locuri&e S%i"te3 Reco"!truirea tem$&u&ui 'a co"!titui cu&mea "ecre(i"tei iu(ei&or3 Deoarece, tre uie !a reti"em, tem$&u& co"!tituie $e"tru e'rei ce"tru& ,&ocu& (e i"c2i"are. a &ui Dum"e*eu, im$reu"a cu @ec2iu& Te!tame"t3 Rei"toarcerea &a tem$&u i"!eam"a a'er!iu"ea %ata (e 9ri!to! !i cu&mea "ecre(i"tei, ca !i i"!ta&area &ui A"ti2ri!t, a %a&!u&ui Me!ia, $e care i& a!tea$ta e'reii3 Fii"(ca reco"!truirea tem$&u&ui 'a %i u" !em" a& "ecre(i"tei !i "u a& cre(i"tei3 E'o&utii&e !u"t %oarte ra$i(e !i 'io&e"te, (u$a cum1 $re0atirea 0u'er"arii mo"(ia&e, $re0atirea u&eti"u&ui u"ic cu "umaru& &ui A"ti2ri!t, $re0atirea $e"tru !em"u& &ui A"ti2ri!t, $re0atirea $!i2o&o0ica, i" mo( !$ecia& a ti"eretu&ui, $e"tru $rimirea &ui A"ti2ri!t, !u /u0area mo"(ia&a a $o$oare&or, (e!cura/area ome"irii, ra* oiu& "emai'a*ut a!u$ra Bi!ericii, $re0atirea $&a"uri&or !i a(u"area materia&e&or $e"tru re%acerea tem$&u&ui ; toate "e (e!co$era 'e(erea e=$&o*i'a a %i"a&u&ui e'e"ime"te&or, !i "u cre(e ca $oate %i ci"e'a care !a "u i"te&ea0a !em"i%icatia a$o!ta*iei ome"irii, i"cat !a !e im$otri'ea!ca !i i" a& (oi!$re*ece&ea cea!3 )Caci va fi atunci stramtorare mare" cum n H a mai fost de la ince(utui lumii (ana acum si nici nu va mai fi+ ,Mt3 AC, A4.3 C3 I"'e"tii&e !i (e!co$eriri&e (i" 'remea "oa!tra Dum"e*eu )a (at oame"i&or !tii"ta, ca !a !e marea!ca i"tru &ucruri&e Sa&e ce&e mi"u"ate+ ,Ii!u! Sira2 EJ, I.3 I" *i&e&e "oa!tre !tii"ta, cu"oa!teri&e, (e!co$eriri&e !-au a$ro$iat (e &imite&e miraco&u&ui !i au (e$a!it !i cea mai 'ie %a"te*ie a omu&ui3 Ne&i"i!titor e!te %a$tu& ca toata (e!a'7r!irea !tii"ti%ica a e=a0erat i" $ri'irea &umii, i"cat !a a/u"! !a !e crea(a (i" acea!ta cau*a ca omu& e!te auto"om, i"(e$e"(e"t, atot$uter"ic !i $ri" urmare $oate ca !a !u$ra'ietuia!ca !i %ara Dum"e*eu3 Pe"tru acea!ta !i omu& 'eacu&ui (oua*eci !e m7"(re!te !i !e com$orta at7t (e (i!$retuitor !i at/ocoritor %ata (e Facatoru& !au3 Mai mu&t, "u 'a %i "ici(ecum e=a0erat ca !a !$u"em ca, $uteri&e i"tu"ericu&ui i" "ume&e $ro0re!u&ui !tii"ti%ic, ur*e!c &e0area omu&ui !i $re0ate!c i" c2i$ !ata"ic (i!tru0erea !i $ieirea &ui3 E"er0ia atomica e!te $u!a i" !&u/ a Sata"ei, care o %o&o!e!te $otri'it !co$uri&or !a&e3 S-au %a ricat atatea om e atomice i"cat cu e&e !e $oate (i!tru0e i"trea0a ci'i&i*atie (e $e $ama"t3 Si i" c2imie !i-a $u! ma"a !a cea rautacioa!a3 S-au %a ricat mii (e om e acterio&o0ice $e"tru ca !a !e otra'ea!ca i"trea0a &ume3 Mai mu&t, (e cura"( !-a %a ricat o om a, (u$a cum a %acut cu"o!cut $re!a, care $oate uci(e (e &a !ute (e Ri&ometri, $ri" i"ocu&area c7t (e mica a !u !ta"te&or to=ice $e care &e co"ti"e3 Si acea!ta $e"tru "e%ericitu& om a& $&a"etei "oa!tre3 Foto0ra%ia, ci"emato0ra%ia, te&e'i*iu"ea !i atatea a&te&e !-au i"'e"tat ca !a (e$arte*e $e om (e Dum"e*eu i" &oc ca !a-& i"a&te $e om (u2o'"ice!te $7"a &a a!ema"area cu Dum"e*eu3 Di" "e%ericire 'e(em ca ace!tea !u"t $ri" e=ce&e"ta mi/&oace cu care $uteri&e a"ti2ri!tice i"cearca ca !a i"(o itocea!ca !i !a $ro!tea!ca com$&et $e om3 A!t%e& %ara o re*i!te"ta mora&a !i (u2o'"icea!ca (eo!e ita, omu& *i&e&or "oa!tre 'a a/u"0e u!or JH

i" !&u/ a &ui A"ti2ri!t, $e care $uteri&e i"tu"ericu&ui i& a!tea$ta cu "era (are3 Dar aici !co$u& "o!tru "u e!te (e a $arcur0e tri!ta (eca(ere i" care a a/u"! ome"irea %o&o!i"( i" rau !tii"te&e !i 'iata (e!tra a&ata, (e$arte (e Tata& cere!c3 I" $ri"ci$a& (orim !a remarcam ca %ormi(a i&e&e (e!co$eriri !i i"'e"tii a&e !eco&u&ui "o!tru !i mu&timea cu"o!ti"te&or !u"t u" !em" $ri" care !u"tem a'erti*ati (e!$re 'e"irea &ui A"ti2ri!t !i !%7r!itu& &umii3 Cu a$roa$e A3HFF (e a"i i" urma Da"ie& a $ro%etit ca !$re !%7r!itu& &umii !e 'a i"mu&ti !tii"ta3 +*ar tu" Daniele" tine ascunse cuvintele si (ecetluieste cartea (ana la sfarsitul vremii. 8ulti vor cerceta H o cu de H amanuntul si va creste stiinta ,Da"3 4E, C.3 I"tra(e'ar "a'ete&e !$atia&e, $&at%orme&e !$atia&e, !ate&itii, arme&e !$atia&e, O3Z3N3 -uri&e, om e&e "ei"c2i$uit (e (i!tru0atoare, $u!e i" mi!care $e or ite 0eo!tatio"are, i" !$atiu& co!mic, a&te&e care !e 'or mai i"'e"ta, $e"tru (i!tru0erea omu&ui %ara (e mi"te, !u"t u" !em" a& a$ro$ierii !%ar!itu&ui &umii3 I" ace&a!i c2i$ $re'e!te!te !i Dom"u& "o!tru ca i"ai"te (e !%ar!itu& &umii !e 'or arata !em"e cere!ti !i %oamete i"e=$rima i&a3 += si vor fi cutremure mari si" (e alocuri foamete si ciuma si s(aime si semne mari in cer vor fi ,Lc3 A4, 44.3 Actua&a e!te !i $ro%etia St3 Ni& Miro'&itu&, care a trait $e &a a"u& 4IFF i" S%7"tu& Mu"te3 S%3 Ni& !crie ca (u$a 4MFF 'a i"ce$e a$o!ta*ia 0e"era&a a ome"irii3 De a!eme"ea $ro%ete!te ca 'a $re(omi"a u" (e!%rau "emai'a*ut !i !tii"ta 'a %ace (e!co$eriri e=traor(i"are3 Iar i" tim$u& $re(omi"arii &ui A"ti2ri!t, Dum"e*eu 'a !curta *i&e&e ca !a 0ra ea!ca 'e"irea Dom"u&ui !i ca !a m7"tuia!ca $e cei a&e!i3 )G !i toate ace!tea !e 'or $etrece $e"tru ca A"ti2ri!t (ore!te !a cucerea!ca toate, !i 'a %ace !em"e !i mi"u"i (u$a i"c2i$uire, (ori"( !a (ea i"'ataturi re&e !arma"u&ui om, (e &a u" ca$at &a a&tu& a& $ama"tu&ui3 Atu"ci 'or * ura $ri" aer ca $a!ari&e !i 'or !tra ate %u"(u& marii ca $e!tii G+ 3 Ace!tea au %o!t $ro%etite i"ai"te cu CFF (e a"i (e S%3 Ni&3 Si mai mu&t e& are (re$tate3 A!a(ar (e!co$eriri&e e=traor(i"are a&e 'eacu&ui "o!tru ar tre ui !a "e %aca !a !&a'im $e Creatoru& "o!tru !i !a "e i"armam cu cre(i"ta i" Dum"e*eu, i"cat 'e"irea &ui A"ti2ri!t !a "u "e $oata i"!e&a3 Sco$u& e!te ace&a (e a a'ea 'e!ti&e (e!$re !em"e&e 'remuri&or3 Deci !a 'e02em, !a !tam co"ti"uu i" $ri'e02ere (u2o'"icea!ca, %ii"(ca !i (aca "u e!te i"tre "oi, i"ca, (e*0u!tatoru& !i 'ic&ea"u& A"ti2ri!t, !u"t i" $re*e"t a&tii, a02iota"tii !i i"ai"te mer0atorii "e(re$tatii, Sata" !i "e%ericitii &ui urmatori3 Si ace!tia 'or ca !a "e ama0ea!ca, i"cat %ara 'oie !a (e'e"im u"e&te&e &or !i $rimitorii %a&!u&ui Me!ia a& e'rei&or, a(ica a &ui A"ti2ri!t3 +Cerul si (amantul vor trece" dar cuvintele 8ele nu vor trece) ,Mt3 AC, EH.3 H3 A"ar2ia (emocratiei A!ta*i &umea traie!te i"tr-o $erioa(a (e a"ar2ie a (emocratiei3 I"tre $o$oare !e o !er'a ura, (u!ma"ie, (e*or(i"e3 Puterea &umii ace!teia !e e=ercita !i !e $re*i"ta !u c2i$u& (emocratiei3 Di%erite&e co"ce$tii (e!$re &ume, !c2im area traiu&ui, o iceiuri&or, tra(itii&or, !e maci"a i" moara cu'i"te&or (e!$re (emocratia $o$oare&or3 A&ia"te&e, coa&itii&e $o&itice, u"iu"i&e eco"omice i"ter"atio"a&e, co"0re!e&e !i co"%eri"te&e, i"tru"iri&e mo"(ia&e !i 'i*ite&e $rotoco&are, !c2im uri&e (e $areri !i i"%ormatii, (ar !i &e0aturi&e or0a"i*atii&or !ecrete %ormea*a catar0u& mo"(ia& $e care $uteri&e i"tu"ericu&ui &e ur*e!te im$otri'a ome"irii3 Po$oare&e care "ici "u 0a"(e!c !e $ri"( i" ca$ca"e u"u& $e a&tu&3 A!a(ar u" mo( (e a"ar2ie, care $re(omi"a $e $&a" mo"(ia&, (i$&omatia !i $re%acatoria, care ti"( ca !a JI

(e%i"ea!ca "orme&e (e 'iata a&e ome"irii, $e (e$e"(e"ta eco"omica !i !u /u0are, $o$oare&e %aca"(u-!e $ra(a u!oara a $uteri&or care &ucrea*a (i" um ra, care $re0ate!c "e'a*ut, tere"u& $e"tru 0u'er"area mo"(ia&a3 Aici 'om cerceta a"ar2ia (emocratiei, ca !em" care $remer0e &ui A"ti2ri!t, a!a(ar ca !em" (e a'erti*are, %ii"(ca (i" 'remea &ui Da"ie& e!te $ro%etit, ca a"ar2ia (emocratiei 'a %i u&tima %orma a $uterii $e $&a"eta "oa!tra, care $remer0e &ui A"ti2ri!t, !i care 'a $u"e ca$at $uterii &ui tira"ice3 A"ti2ri!t e=$&oata"( co"%u*ia care 'a $re(omi"a $ri" (i'i*area ome"irii !i $ri" a"ar2ie, $e $&a" mo"(ia&, 'a &ua cu %orta $uterea, care a$roa$e i !e 'a o%eri3 Fii"(ca, (u$a cum !$u"e S%3 A$3 Pa'e&1 += si atunci se va arata cel fara de lege ,II Te!3 A, J., atu"ci !e 'a arata A"ti2ri!t, +(ana cand cel care o im(iedica va fugi dat la o (arte ,II Te!3 A, D. Cu toate ace!tea merita ca !a (am (oua $ro%etii a&e $roorocu&ui Da"ie& (e!$re c2i$u& !i %iare&e ce $re%i0urea*a im$aratii&e care 'or $remer0e &ui A"ti2ri!t, i" urma carora e!te a"ar2ia (emocratiei $e care o $arcur0em a!ta*i3 Prima $ro%etie e!te 'i!u& &ui Na uco(o"o!or, care $ri'ea 'iitoru& im$aratiei !a&e, !i $e care i &-a ta&cuit a$oi Da"ie&3 +5" rege! ,u (riveai si iata un c!i(: acest c!i( era (este masura de mare si stralucirea lui neobisnuita H statea inaintea ta si infatisarea lui era grozava. Acest c!i( avea ca(ul de aur curat" (ie(tul si bratele de argint" (antecele si coa(sele de arama" (ul(ele de fier si o (arte de lut. ,u (riveai si iata o (iatra des(rinsa" nu de mana" a lovit c!i(ul (este (icioarele de fier si de lut si le H a sfaramat. Atunci au fost sfaramate in acelasi tim( fierul" lutul" arama" argintul si aurul si au a1uns ca (leava de (e arie vara si vantul le H a luat cu sine" fara ca sa se gaseasca locul lor: iar (iatra care a lovit c!i(ul a crescut munte mare si a um(lut tot (amantul ,Da"3 A, E4 -EH.3 Ace!ta e!te 'i!u& re0e&ui Na uco(o"o!or3 Dar !a (am acum !i a (oua $ro%etie3 )Si $atru %iare uria!e au ie!it (i" mare, u"a mai (eo!e ita (ecat a&ta3 Cea (i"tai !ema"a cu u" &eu !i a'ea ari$i (e 'u&tur3 M -am uitat &a ea $a"a ce ari$i&e i-au %o!t !mu&!e !i a %o!t ri(icata (e $e $ama"t !i $u!a $e $icioare ca (e om3 Si iata o a (oua %iara, cu i"%ati!are (e ur!, !ta"( i"tr-o ra"a, cu trei coa!te i" 0ura, i"tre (i"ti, !i a!a i !-a $oru"cit1 Scoa&a-te- Ma"7"ca mu&ta car"e- A$oi mam uitat (i" "ou !i iata o a&ta %iara, a!eme"ea u"ui &eo$ar( a'a"( $e !$ate $atru ari$i (e $a!are; !i %iara a'ea $atru ca$ete, !i i !-a (at $utere3 I" urma am $ri'it i" 'e(e"ii&e me&e (e "oa$te !i iata o a $atra %iara i"!$aim7"tatoare !i i"%rico!atoare !i "e!$u! (e $uter"ica+, care a'ea *ece coar"e, (i"tre care !-a ri(icat u"u& mic G, care 0raia &ucruri mari+ ,Da"3D, A-J.3 Ta&cuirea ce&or (oua $ro%etii (e catre Da"ie& e!te urmatoarea1 +,u rege al regilor" caruia Dumnezeul cerului i H a dat regatul" (uterea" taria si marirea" si in mainile caruia a dat (e fii oamenilor in orice tinut ar locui" (recum si fiarele cam(ului si (asarile cerului si i H a dat sta(anire (este toate" tu esti ca(ul de aur. 0i du(a tine se va ridica un alt regat mai mic decat al tau" a(oi un al treilea regat de arama" care va sta(ani (este tot (amantul. 0i un al (atrulea regat va fi tare ca fierul si du(a cum fierul sfarama si zdrobeste totul" asa si el va sfarama si va (reface totul in (ulbere" ca fierul care face totul in bucati. *ar (icioarele (e care le H ai vazut si degetele" unele de lut de olar si altele de fier" inseamna ca va fi un regat im(artit si va fi tare ca fierul" du(a cum tu ai vazut fier amestecat cu lut. 0i degetele (icioarelor" unele de fier si altele de lut" inseamna JD

ca regatul va fi (arte tare" (arte subred. 0i du(a cum ai vazut fier amestecat cu lut" asa se va amesteca (rin inrudire" dar nu vor avea legatura temeinica intre ele" du(a cum fierul nu se (oate amesteca la un loc cu lutul. *ar in vremea acestor regi" Dumnezeul cerului va ridica un regat vesnic" care nu va fi nimicit niciodata si care nu va fi trecut la alt (o(or: el va sfarama si va nimici toate aceste regate si singur el va ramane in veci. Du(a cum tu ai vazut ca o (iatra a fost des(rinsa din munte" nu de mana" si a zdrobit fierul" arama" lutul" argintul si aurul" 8arele Dumnezeu a dat de stire regelui ceea ce va fi in viitor: visul este adevarat si talcuirea lui neindoielnica ,Da"3 A, ED-CH.3 Pe"tru i"te&e0erea $ro%etiei cu %iare&e, Da"ie& *ice urmatoare&e1 += -entru aceasta" eu" Daniel" am fost tulburat cu du!ul meu si vedeniile (e care le H am avut ma ins(aimantau. 8 H am a(ro(iat atunci de unul din cei de fata si l- am rugat sa- mi s(una adevarul (rivitor la toate acestea. 0i el mi H a vorbit si mi H a facut cunoscut intelesul acestor lucruri. Aceste fiare" (atru la numar" inseamna ca (atru regi se vor ridica (e (amant" si sfiintii Celui -reainalt vor (rimi regatul si il vor tine in sta(anire in veci si in vecii vecilor. Du(a aceasta l- am rugat sa H mi s(una adevarul des(re fiara a (atra" care se deosebea de toate celelalte si care era afara din cale de ins(aimantatoare" cu dinti de fier si cu g!iare de arama si care manca" sfarama" iar ceea ce ramanea calca in (icioare. = 4l a ras(uns astfel; ?iara a (atra inseamna ca un alt rege va fi (e (amant" care se va deosebi de toate celelalte regate" care va manca tot (amantul" il va calca in (icioare si H l va zdrobi. 0i cele zece coarne inseamna ca din acest regat se vor ridica zece regi" si un altul se va scula du(a ei: el se va deosebi de cei dinaintea lui si va dobori la (amint trei regi. 0i va grai cuvinte de defaimare im(otriva Celui -reainalt si va asu(ri (e sfintii Celui -reainalt" si isi va (une in gand sa sc!imbe sarbatorile si legea" si ei vor fi dati in mainile lui o vreme si vremuri si 1umatate de vreme. 0i 1udecata se va face si i se va lua sta(anirea" ca sa- l nimiceasca si sa- l (rabuseasca (entru totdeauna ,Da"3D, 4H- 4M; AE-AI.3 Deci, ce&e (oua $ro%etii, !i $ri" urmare, !i cea cu c2i$u& %iare&or re&atea*a (e!$re im$aratii&e &umii care 'or $remer0e &ui A"ti2ri!t3 @e(em, a!a(ar, ca $erioa(a (i" u&tima 'reme, $erioa(a a"ar2iei (emocratiei, $e care o !tra atem i" $re*e"t, e!te !im o&i*ata !i caracteri*ata (e &e0atura im$o!i i&a a materia&e&or (i" care erau %acute (e0ete&e c2i$u&ui ,%ier !i &ut. !i %ace cu"o!cuta "e!tator"icia !i "ei"te&e0erea (i"tre oame"ii 'remuri&or "oa!tre, (u$a cum ta&cuie!te i"!u!i Da"ie&3 I" a (oua $ro%etie remarcam !i tre uie ca !a %acem o ima0i"e (e!$re ce&e )*ece coar"e+ ,Da"3 D, D., a(ica (e!$re *ece im$arati3 De a!eme"ea aceea ca (i"tre ce&e *ece coar"e a cre!cut )u" a&t cor" mic+ ,Da"3 D, J., u" mic "eam, u" mic re0e, )care 0raia &ucruri mari+ ,Da"3 D, J., care !e im$otri'ea Ce&ui Preai"a&t !i a!u$rea $e !%ii"tii Ce&ui Preai"a&t3 Si0ur "u i"ca$e "ici o i"(oia&a ca aici 'or e!te (e!$re A"ti2ri!t !i !%ar!itu& &umii3 Ca (aca cei *ece re0i !u"t 0u'er"atorii ma!o"i, im$&icati i" %ara(e&e0i&e !a'ar!ite (e Piata Comu"a, )cor"u& ce& mic+ care 'a cre!te (e aco&o e!te I!rae&, (e u"(e 'a 'e"i A"ti2ri!t; tim$u& 'a (o'e(i3 Pro &ema e!te ca, !u ma"tia (emocratiei, i" u&timu& tim$, cu !timu&area !i $re!iu"i&e !ata"icei Piete Comu"e, c2iar !i Grecia a recu"o!cut $reacur'ia, a'ortu&, (i'ortu&, !cutirea (e !ta0iu mi&itar a ie2o'i!ti&or !i a 'otat (i%erite acte &e0i!&ati'e, a& caror e%ect e!te a!eme"ea u"or om e a!e*ate &a teme&ia Greciei orto(o=e3 Acum, (e cur7"(, $ri" Camera (e$utati&or !e $re0ate!te ca "oi !a $rimim u&eti"e&e &ui A"ti2ri!t cu IIIJJ

Da"ie& "e i"%ormea*a !i $ri" a&ta $ro%etie, ca A"ti2ri!t !e 'a i"%ati!a !i 'a %i acce$tat mai mare $e!te i"trea0a &ume )cu $uti" $o$or+ ,Da"3 44, AE.3 I" $ro%etia acea!ta !e re&atea*a, ca, atu"ci ca"( !e 'a i"tam$&a acea!ta, 'or 0u'er"a (oua !tate3 Statu& (e &a mia*a"oa$te !i !tatu& (e &a mia*a*i ,Da"3 44 # 4H, AF- AH.3 Care e!te !tatu& ce& mic? I!rae&, care $re0ate!te (rumu& $e"tru 'e"irea &ui A"ti2ri!t !i $e care i& a!tea$ta cu "era (are? Oare ce&e (oua !tate !u"t Ru!ia !i SUA care co"(uc (e!ti"e&e ome"irii !i %ormea*a ce&e (oua mai"i a&e (ia'o&u&ui, $re0atite cu ace&e arme !ata"ice ca !a !eme"e (e*a!tru !i (i!tru0ere? Tim$u& 'a (eci(e3 Da"ie& "e re&atea*a, (e a!eme"ea, ca 'a 'e"i tim$u& ma2"irii, +cum n H a mai fost de cand sunt (o(oarele si (ana in vremea de acum ,Da"3 4A, 4., !i ca A"ti2ri!t 'a a"u&a /ert%a (e %iecare *i3 Pri" urmare, A"ti2ri!t 'a 'e"i (u$a (e!a'ar!irea i" &ume a a"ar2iei (emocratiei, %ii"(ca "u 'a e=i!ta "ime"i care !a-& $oata im$ie(ica3 Cat $e"tru !tate&e ce&e mai tari !i i" !$ecia& Ru!ia !i SUA, $utem !$u"e ca !u"t !u$u!e or0a"i*atiei Sio"i!mu&ui i"ter"atio"a&3 A!a(ar a"ar2ia, tu& urarea, a$o!ta*ia !i autoritatea !u"t $re(ate u!or &ui A"ti2ri!t, %ara mari im$otri'iri, i" "ume&e (emocratiei a"ar2ice, a ecume"i!mu&ui, i"ter"atio"a&i*arii, a co&a orarii i"ter"atio"a&e (i"tre $o$oare3 I"ca !i Bi!erica e!te 'ictima ecume"i!mu&ui3 Re$re*e"ta"tii care !u$ra'e02ea*a i" Co"!i&iu& Mo"(ia& a& Bi!erici&or, au ca !co$ !&a irea orto(o=iei !i ca !-o tra0a !$re !i"creti!m, i" care toate re&i0ii&e !u"t e0a&e3 I" ace!t Co"!i&iu i"ter"atio"a& carturarii !i %ari!eii !u"t !i0uri ca 'or !er'i $atro"i&or &or !i "u 0reci&or, 'or !$ri/i"i Sio"i!mu& i"ter"atio"a& !i "u orto(o=ia3 @or $&eca 0e"u"c2ii 'ic&e"ii&or occi(e"ta&e, $a$ei !i "u &ui 9ri!to!3 Pro%etu& Da"ie& "e 'or e!te i"ca !i (e!$re Im$aratia &ui Dum"e*eu, care !e 'a (a !%i"ti&or Ce&ui Preai"a&t !i care e!te re$re*e"tata (e $iatra (i" $ro%etie, care !e (e!$ri"(e (i"tr-u" mu"te i"a&t, "u (e m7"a !i care &o'i"( c2i$u& &-a !%aramat; o a!eama"a cu u" mu"te i"a&t care a cre!cut !i a um$&ut tot $ama"tu&3 A!a(ar &a !%7r!it %ara(e&e0ea 'a (i!$area, 'a %i (i!tru!a $ri" !&a'ita 'e"ire a Dom"u&ui !i a im$aratiei Sa&e, care 'a %i, (u$a cum *ice Da"ie&, 'e!"ica3 +0i im(aratia= se va da (o(orului sfintilor Celui -reainalt: im(aratia lui este im(aratie vesnica ,Da"3 D, AD.3 I" ca$ito&u& (e %ata re&atam !em"e&e ace&ea care !-au co"%irmat !au !u"t i" cur! (e (e!%a!urare !i care (e!i !u"t re&atate i" S%3 Scri$tura, &umea "u e!te ate"ta &a e&e, "ici "u &e core&ea*a cu 'e"irea &ui A"ti2ri!t !i cu a (oua 'e"ire a Dom"u&ui3 A$o!ta*ia 0e"era&a !i "emai'a*uta a ome"irii, mu&timea cu"o!ti"te&or, a"ar2ia (emocratiei, i"%ii"tarea !tatu&ui e'reu !i a$ro$iata re%acere a tem$&u&ui &ui So&omo", !u"t mai mu&t (ecat e'i(e"te !i i"0ri/oratoare !em"e a&e 'e"irii &ui A"ti2ri!t3 Sem"e care au &oc i" 'remea "oa!tra !i !u"t (e!cri!e (e $ro%eti !i (e i"!u!i Dom"u& "o!tru Ii!u! 9ri!to! !i (e A$o!to&i, ca !em"e a&e 'remii3 += fata cerului stiti s H o 1udecati" dar semnele vremurilor nu (uteti 2 ,Mt3 4I, E.3 Ne0re!it !em"e&e $ro%etite (e Dom"u& !u"t mu&te, cum ar %i1 $ro%etii mi"ci"o!i, racirea (ra0o!tei, e'e"ime"te&e i"0ro*itoare care 'or 'e"i !i !em"e&e cere!ti, $ro$o'a(uirea e'a"02e&iei i" toata &umea !i ra* oaie3 @re("ic (e ate"tie e!te "eo i!"uitu& !em" cere!c, care a a'ut &oc i" *i&e&e "oa!tre, i" a"u& 4MJA, a&i"ierea $&a"ete&or3 S$ecia&i!tii i" materie, $ro%e!ori (e a!tro"omie, au a%irmat ca o a&i"iere a $&a"ete&or a mai a'ut &oc i" a"u& I i3(39r3, (eci i"ai"te (e "a!terea &ui 9ri!to!3 Mu&ti !i-au e=$rimat o$i"ia JM

ca, $ro a i&, a&i"ierea $&a"ete&or (i" *i&e&e "oa!tre e!te u" !em" cere!c $e"tru "a!terea &ui A"ti2ri!t, %ii"(ca Pari"tii Bi!ericii "oa!tre !u!ti" ca A"ti2ri!t 'a a'ea mu&te !em"e a!ema"atoare cu a&e &ui 9ri!to!3 A!ta*i toate !em"e&e ace!tea trec "eo !er'ate (e oame"i3 Ei &e co"!i(era i"tam$&atoare, (u$a cum i"tam$&atoare co"!i(era !i mi"u"i&e Facatoru&ui &umii3 Iar mi/&oace&e (e i"%ormare i" ma!a !i $re!a i"cearca !a co"'i"0a $e !arma"u& om ca e& !e tra0e (i" maimuta !i ca "u e!te %acut (e Dum"e*eu3 A!a(ar,omu& care !e i"a&ta $e !i"e !i care !e i"!ea&a amar"ic (e i"!trume"te&e Sata"ei, "u remarca !em"e&e 'remi&or, "u !e i"toarce &a $ocai"ta3 Si i" tim$ ce !e &a!a ro it (e A"ti2ri!t, 'a %i $ri"! i" ca$ca"a, !i 'a cauta ma"tuirea, (ar "u (e &a Ce& ra!ti0"it !i i"'iat3 Care 'a 'e"i !a /u(ece 'ii !i mortii, Dom"u& "o!tru Ii!u! 9ri!to!3 I3 Ce-& o$re!te !i ce& care-& o$re!te A&t !em" care $re'e!te!te ca A"ti2ri!t e!te i" %ata u!ii e!te co"%irmarea (i" *i&e&e "oa!tre a $ro%etiei S%3 A$3 Pa'e& $e"tru 'e"irea &ui A"ti2ri!t3 Noi *icem ca tim$u& e=act a& 'e"irii &ui A"ti2ri!t e!te "ecu"o!cut3 Dar cu"oa!tem !em"e&e care 'or $re'e!ti 'e"irea &ui, i"cat e!te a$roa$e cert ca a!ta*i traim 'remea i" care A"ti2ri!t a aru"cat (e/a (e*0u!tatoarea !a um ra $e!te ome"ire, a carui 'e"ire !e a$ro$ie cu re$e*iciu"e3 U" a!eme"ea !em" caracteri!tic "e e!te aratat (e S%3 A$3 Pa'e&, care i" a (oua !a e$i!to&a catre Te!a&o"icie"i "e !$u"e urmatoare&e1 +0i acum stiti ce H l o(reste ca sa nu se arate decat la vremea lui. -entru ca taina faradelegii se si lucreaza" (ana cand cel care o im(iedica acum va fi dat la o (arte ,II Te!3 A,I-D.3 Ta&cuirea ace!tor &ocuri a $re*e"tat (e!tu&e (i%icu&tati3 Dar a!ta*i e'e"ime"te&e co"%irma $ro%etia, $recum !-a co"%irmat !i $ro%etia &ui Ii!u! $e"tru re(o a"(irea Ieru!a&imu&ui, !i "u tre uie !a rama"em $a!i'i $e"tru ma"tuirea !u%&etu&ui "o!tru, am7"7"( $ocai"ta !i i"toarcerea &a 9ri!to!3 Nu e!te e=c&u! !a-& 'e(em i" *i&e&e "oa!tre $e A"ti2ri!t, oricat (e (e!0u!tator !i re!$i"0ator "i !-ar $area acea!ta3 Deci, ce-& im$ie(ica? Ci"e e!te ce-& care-& o$re!te $e"tru care ta&cuitorii au !cri! !i !criu atatea !i atatea? Mu&ti *ic ca ce& care-& o$re!te a %o!t $uterea roma"a3 A&tii *ic ca ar %i u"a (i" (i%erite&e im$aratii !au re0imuri, care au a!u$rit ome"irea, !i a&tii *ic ca (e/a )ce-& o$re!te+ a &uat (i%erite %orme co"crete a&e $uterii $e $ama"t, care "u au e=i!at $a"a acum, !i care i-a $ermi! ca !a ra!$a"(ea!ca $e $ama"t a"ar2ia (emocratiei3 Dar !a 'e(em $e S%3 A$ Pa'e& ce *ice (e!$re )ce-& o$re!te+ !i )ce& care-& o$re!te+3 Deci S%3 A$3 Pa'e& !crie te!a&o"icie"i&or i" a (oua e$i!to&a (e!$re A"ti2ri!t !i a (oua 'e"ire, a!a1 +Cunoasteti ce H l o(reste intrucat v H am s(us H o alta data. ,Aici Pa'e& e'ita !a "umea!ca ce-& o$re!te, %ie $e"tru ca te!a&o"icie"ii i& cu"o!teau (i" a&te marturii a&e !a&e, %ie $e"tru ca "u co"!i(era "imerit !a "umea!ca ce-& o$re!te, ca !a "u cree*e (i%icu&tati, (i" $artea $uterii roma"e.3 Pri" urmare, *ice S%3 A$3 Pa'e&, cu"oa!teti ce-& im$ie(ica $e A"ti2ri!t, ca !a "u 'i"a acum, (e!i e!te i"0a(uita (e Dum"e*eu3 Puterea rau&ui !i a %ara(e&e0ii e!te !i acum i" mai mica ma!ura, !i e=i!ta ci"e'a care-& im$ie(ica $e ce& %ara (e &e0e ca !a !e arate; !i a ia !e 'a (a &a o $arte ce& care o im$ie(ica !i atu"ci !e 'a arata A"ti2ri!t3 Si co"ti"ua a!i0ura"( i"ca o(ata3 +0i atunci se va arata cel fara de lege ,II Te!3 A, J.3 Deci o ta&cuire mai $ro a i&a e!te ca ce& care o im$ie(ica, care !e 'a (a &a o $arte, !i 'a $ermite &ui A"ti2ri!t ca !a !e arate, e!te retra0erea roma"i&or, $e"tru MF

'remea &ui Pa'e&, !i $e"tru 'remea "oa!tra retra0erea (i%erite&or "eamuri care $a"a acum ocu$a $ama"tu& !tra u" a &ui I!rae& !i Ieru!a&imu&, (e a$roa$e A3FFF (e a"i3 Era cu "e$uti"ta ca !a !e arate A"ti2ri!t i"ai"te (e a !e retra0e $uterea care !ta$a"ea $ama"tu& &ui I!rae& !i i"ai"tea ce&ui care-& o$rea, a!a(ar $urtatoru& $uterii 'a $ara!i Ieru!a&imu&3 Di" 4MCJ i"!a e'reii au i"%ii"tat !tatu& I!rae&, $e $ama"tu& !tra u" !i ce& care !ta$a"ea a e&i erat Ieru!a&imu&3 Teritoriu& e!te &i er !i "u "umai &i er, ci e!te $re0atit i"te"! (e e'reii care a!tea$ta cu "era (are $e A"ti2ri!t3 Ba mai mu&t au a(u"at materia&e&e $e"tru reco"!truirea tem$&u&ui, i"c7t !a a!e*e $e ce& %ara (e &e0e i" mi/&ocu& &ui3 Pe"tru acea!ta !i i"'i"0atoru& ra* oiu&ui (e I *i&e, ar2ira i"u& armatei i!rae&ite, a (ec&arat1 )am $u! !ta$7"ire $e cetatea &ui Dum"e*eu, $atru"(em i" e$oca me!ia"ica $e"tru $o$oru& e'reu+ 3 Si0ur, cu toate ace!tea, S%3 A$3 Pa'e& a i"tarit *ica"(1 tai"a ce&ui %ara (e &e0e !e &ucrea*a3 A!a(ar rau& !i ce& %ara (e &e0e au e=i!tat !i e=i!ta, (ar A"ti2ri!t,care i" tim$u& e$ocii !a&e !e 'a (e(a &a or0ii&e %ara(e&e0ii, "u a'ea $utere ca !a 'i"a i" tim$u& !ta$a"irii roma"e, care $e 'remea &ui Pa'e& a&catuia $uterea care-& o$rea3 Si "ici (u$a aceea, ca"( Ieru!a&imu& a %o!t ca&cat i" $icioare (e (i%erite "eamuri, (u$a cum a $re*i! Ii!u!1 +0i *erusalimul va fi calcat in (icioare de neamuri" (ana ce se vor im(lini vremurile neamurilor ,Lc3 A4, AC.3 Caci A"ti2ri!t 'a %i o $er!oa"a $o&itica3 @a %i om care 'a 0u'er"a $e"tru !curt tim$ toata &umea, $u"a"( !ta$a"ire $e $utere3 Si0ur, $e"tru ca !a !e i"tam$&e acea!ta tre uie ci"e'a care !a &ucre*e a!$ru3 A!ta*i e'reii $ri" Sio"i!mu& i"ter"atio"a& &ucrea*a cu ra (are $e"tru i"!ta&area u"ui !u$er0u'er"a"t mo"(ia&, a'a"( i" mai"i&e &or ca$ita&uri&e !i mi/&oace&e (e $ro(uctie, i"cat rea&i*area ace!tui !co$ !a "u !e arate o $ro &ema 0reu (e re*o&'at, ci !a %ie o $ro &ema !im$&a, (e tim$3 De a!eme"ea, "umai a!ta*i e!te &i er (rumu& ca !a !e arate A"ti2ri!t !i ca !a !e co"ti"ue e=act cu'i"te&e S%3 A$3 Pa'e& +si atunci se va arata cel fara de lege ,II Te!3 A, J.3 Ca"( ? +Cand cel care o im(iedica va fi dat la o (arte ,II Te!3 A, D.3 De a!eme"ea armate&e !u"t $re0atite3 A"ti2ri!t e!te i"ai"tea u!i&or3 %farsitul lui 9ntihrist A"ti2ri!t mai e!te "umit !i +fiul (ierzarii ,II Te!3 A, E., %ii"(ca &a !%ar!it 'a $ier(e !i ace!ta, (u$a cum *ice S%3 Ioa" Gura (e Aur3 A"ti2ri!t !i cei (oi a$aratori ai &ui, $ro%etu& ce& mi"ci"o! !i (ia'o&u&, 'or %i aru"cati i" ie*eru& ce& (e %oc3 De!$re acea!ta "u i"ca$e "ici cea mai mica i"(oia&a3 Mai mu&t A$oca&i$!a com$&etea*a ca +unde este si fiara si (roorocul mincinos" si vor fi c!inuiti acolo" zi si noa(te" in vecii vecilor ,A$oc3 AF, 4F.3 Dar aceea!i !oarta 'or a'ea !i aceia care !e 'or i"c2i"a &ui A"ti2ri!t !i 'or $rimi !em"u& &ui3 += 0i nu au odi!na nici ziua nici noa(tea cei ce se inc!ina fiarei si c!i(ului ei si oricine (rimeste semnul numelui ei ,A$oc3 4C, 44.3 De!$re i"%ra"0erea !i $e(ea$!a &ui A"ti2ri!t 'or e!c mu&ti Pari"ti ai Bi!ericii, a%ara (e $ro%eti, cum ar %i Da"ie& !i A$o!to&ii3 Dom"u& "o!tru Ii!u! 9ri!to!, &a a (oua 'e"ire, 'a (i!tru0e moartea, c7"( +moarte nu va mai fi: nici (langere" nici strigat" nici durere nu vor mai fi" caci cele dintai au trecut ,A$oc3 A4, C., (u$a cum *ice i" A$oca&i$!a3 Atu"ci, cei cre(i"cio!i 'or !&u/i &ui Dum"e*eu, care ii 'a ra$i i" aer, $e"tru i"tam$i"area M4

Dom"u&ui, ca !a %ie a$roa$e, %oarte a$roa$e i" (ra0o!te 'e!"ica (u2o'"icea!ca; +cele ce oc!iul n H a vazut si urec!ea nu a auzit si la inima omului nu s H a suit" (e acestea le H a gatit Dumnezeu celor ce H / iubesc (e 4l ,I Cor3 A, M., i" (ra0o!te, (eci, care $e 'remea S%3 A$3 Pa'e&, oc2iu& "u &e-a 'a*ut !i urec2ea "u &e-a au*it !i mi"tea omu&ui "u !i &e $oate i"c2i$ui, $e care Dum"e*eu &e-a $re0atit ce&or care- L iu e!c3 Dar S%3 A$3 Pa'e& *ice, ca, i" tim$u& ce&ei (e a (oua 'e"iri, 'or e=i!ta oame"i i" 'iata, care +vor fi ra(iti" im(reuna cu ei" in nori" ca sa intam(ine (e Domnul in vazdu! ,I Te!3 C, 4D.3 Si0ur (e mare ci"!te e!te $ri'i&e0iu& (e a %i cre!ti" !i (e a $artici$a cu cre(i"ta $uter"ica i" &u$ta $e care o 'a (uce Bi!erica im$otri'a !ta$a"irii &umii ace!teia, &ua"( e=em$&u& Pari"ti&or Bi!ericii, a& martiri&or, a& marturi!itori&or !i a& tuturor ce&or cre(i"cio!i (i" 'eci, care au !tat %ara %rica im$otri'a $uteri&or i"tu"ericu&ui3 O$i"ii&e i" &e0atura cu aceea, (aca 'a mai co"ti"ua $e"tru u" tim$ 'iata $e $ama"t, (u$a !%ar!itu& &ui A"ti2ri!t !au 'a urma ime(iat a (oua 'e"ire a Dom"u&ui, !u"t im$artite3 Mai i"tai a$are ar0ume"tu& ca *iua ce&ei (e a (oua 'e"iri e!te "ecu"o!cuta, %ii"(ca 'a 'e"i ca u" )%ur "oa$tea+ ,I Pt3 E, 4F.3 Daca, a!a(ar, a (oua 'e"ire urmea*a ime(iat (u$a i"%r7"0erea &ui A"ti2ri!t i"!eam"a ca "oi 'om cu"oa!te a (oua 'e"ire cu D a"i i"ai"te (e a !e rea&i*a3 Dar 'a e=i!ta o mare $ro &ema, 0e"erata (e %a$tu& ca oame"ii ace&or 'remuri 'or %i &e"e!i !$re ce&e (u2o'"ice!ti !i i"(i%ere"ti $e"tru ace!te $ro &eme3 Oc2ii &or 'or %i or i !i i"ima &or im$ietrita, "e !$u"e S%3Scri$tura1 +ca o cursa: caci va veni (este toti cei ce locuiesc (e fata (amantului ,Lc3 A4, EH., a (oua 'e"ire a Dom"u&ui3 De a!eme"ea, 9ri!to! a *i!, $ro%etic, ca oame"ii (i" 'remea &ui A"ti2ri!t !i a ce&ei (e a (oua 'e"iri, care 'a urma "e0re!it, i"cet !au re$e(e, 'or %i %ara %rica (e Dum"e*eu, (u$a cum oame"ii (i" 'remea $oto$u&ui, care au 'a*ut !em"e&e (e a'erti!me"t !i $e Noe co"!trui"(u-!i 4AF (e a"i cora ia !i c2emarea !a &a $ocai"ta, au co"ti"uat !a traia!ca i" (e!%r7u, !i-& at/ocoreau3 Ori 'or cu"oa!te cei "e$ocaiti 'remea !%7r!itu&ui &or, ori "u, tot "e$ocaiti 'or rama"e3 Iata ce *ice Dom"u&1 +Caci (recum in zilele acelea dinainte de (oto(" oamenii mancau si beau" se insurau si se maritau" (ana in ziua cand a intrat )oe in corabie" si n H au stiut (ana ce a venit (oto(ul si i H a luat (e toti" la fel va fi si venirea ?iului 5mului ,Mt3 AC, ED-EJ.3 Du$a cum 'e(em !co$u& tuturor $ro%etii&or, care re&atea*a e'e"ime"te&e (e (u$a 9ri!to!, !e co"ce"trea*a a!u$ra $er!oa"ei !i 'e"irii (e*0u!tatoru&ui A"ti2ri!t, %ii"(ca i"ai"te mer0atorii &ui, i"!trume"te a&e Sata"ei, 'or u"e&ti !i %orta $re(area !arma"ei ome"iri i" mai"i&e ce&ui %ara (e &e0e, care 'or $re0ati i"!em"area ce&or "ecre(i"cio!i cu !em"u& !ata"ic, im$o!i i& (e !ter!3 Cre!ti"ii cre(i"cio!i "u !e 'or teme (e 'e"irea &ui A"ti2ri!t, (u$a cum "u !-au temut !i "u !- au i"!$aim7"tat (e i"ai"te mer0atorii !i u"e&te&e &ui at7tea !ute (e mii (e martiri, !%i"ti, cu'io!i !i marturi!itori3 Zi&"ic !e 'e!te!te cre(i"ta &or !i %ermitatea u"itatii 0&a!u&ui &or, ca a mi&ita"tu&ui orto(o= Io!i% @rie"ie1 )Priete"e, "u ta07 (ui orto(o=ia3 Nu mi"ti e'&a'ia !tramo!ea!ca; i" acea!ta te-ai "a!cut, i" ea traie!ti !i i" ea 'ei a(ormi+ 3 +0i atunci se va arata cel fara de lege" (e care Domnul *isus" il va ucide" cu suflarea gurii 0ale" si H l va nimici cu stralucirea venirii 0ale C** ,es. %" ND. 0pinii succinte Prea u"u& Dum"e*eu, (i" iu ire $e"tru om, a (e!co$erit ce&e 'iitoare ce 'or a'ea &oc MA

i"ai"te (e 'e"irea &ui A"ti2ri!t !i a ce&ei (e a (oua 'e"iri3 Iu itor !i a%ectuo!, 0ata tot(eau"a !a $rimea!ca i" rate&e Sa&e $e omu& ca*ut i" $acat, "ea $re'e"it !i "e-a a'erti*at $ri" $ro%eti !i $ri" A$o!to&i, (ar !i $ri" U"u&- Na!cut Fiu& Sau, ca !e 'or i"tam$&a mu&te !i ca A"ti2ri!t 'a i"cerca, i" *i&e&e ce&e (e $e urma, ca !a ama0ea!ca ome"irea3 Dia'o&u&, ace!t !ar$e 'e"i"o!, $ri" A"ti2ri!t '-a i"cerca (aca 'a %i $o!i i& !a i"!e&e $a"a !i $e cei a&e!i3 Ama0itoru& 'a e=$&oata i"(i%ere"ta re&i0ioa!a, i0"ora"ta, (ar !i a$o!ta*ia ome"irii (e &a Tata& cere!c3 De!%r7u&, (e$ra'area, materia&i!mu& !i atei!mu& !u"t ca$ca"e&e $e care &e-a $re0atit i" (i%erite %e&uri me!te!u0ite a!u$ra ome"irii, i"!trume"te a&e Sata"ei, i"ai"te mer0atoare &ui A"ti2ri!t3 State&e !u"t $ri"!e i" ca$ca"a (e%i"iti', !tra"!e &ao&a&ta toate (e 9i(ra Sio"i!mu&ui, cu te"tacu&e&e !a&e 2i(oa!e3 Ca u" ra* oi (e te!ut, care te!e tot mai (e! !i ca u" $aia"/e" 'e"i"o!, Sio"i!mu& e!te 0ata !a $re0atea!ca a$aritia &ui $e"tru ca !a atra0a &a moarte 'ictime&e $ri"!e i" ca$ca"a3 A!a(ar A"ti2ri!t e!te a$roa$eCate "u !u"t care "e cutremura? Cate care i"0ri/orea*a?- Cati !u"t care !e $ocaie!c (e!c2i! !i !e i"armea*a cu cre(i"ta !i 2otarare !a re*i!te %iarei (i" A$oca&i$!a? Cre(i"cio!u& e'ia'io! tre uie !a %ie 0ata tot(eau"a, (a"( cu cura/ marturia orto(o=iei, care a!tea$ta i" orice mome"t *iua [u(ecatii, care 'a 'e"i $recum %uru& "oa$tea, a!a cum *ice Dom"u&3 Iar a&tii traie!c i" "e$a!are ca !i acei oame"i (i"ai"te (e $oto$, care ma"cau, eau, c2e%uiau %ara /u(ecata, %ara ca !a &e treaca $ri" mi"te 0a"(u& (e a !e $ocai, i" ciu(a !em"e&or (e a'erti*are3 +0i (recum a fost in zilele lui )oe" asa va fi si venirea ?iului 5mului ,Mt3 AC, ED.3 Si0ur, aratarea 0roa*"ica a tru%a!u&ui A"ti2ri!t, 'a !%ar!i $ri" %u0a &ui (e Dom"u& "o!tru Ii!u! 9ri!to!, Atot$uter"icu& Dum"e*eu3 A"ti2ri!t, Sata"a !i $ro%etu& mi"ci"o! 'or %i co"(am"ati $recum !i toti cei ce !-au i"c2i"at %iarei3 +0i diavolul care H i amagise" a fost aruncat in iezerul de foc si de (ucioasa" unde este fiara si (roorocul mincinos" si vor fi c!inuiti acolo" zi si noa(te in vecii vecilor ,A$oc3 AF, 4F.3 Omu& (e'i"e $arta! irui"tei a!u$ra $acatu&ui !i a mortii !i mo!te"itor a& 'ietii 'e!"ice, $ri" cre(i"ta orto(o=a i" 9ri!to! !i cu marturi!irea ace!tei cre(i"te $a"a &a moarte3 Cati (i"tre "oi, cei cre(i"cio!i, !tri0am !i o$u"em re*i!te"ta cu cura/ 2i(o!u&ui A"ti2ri!t, (ar !i i"ai"te mer0atori&or &ui care !e &au(a3 Martorii &ui Ie2o'a, ma!o"eria, !$iriti!mu&, ecume"i!mu&, materia&i!mu&, mar=i!mu&, Sio"i!mu& !u"t cate'a (i" or0a"i*atii&e !i !i!teme&e i"ai"te mer0atori&or &ui A"ti2ri!t3 Ere*ii&e, $uteri&e i"tu"ericu&ui !i or0a"i*atii&e !ata"ice au ca !co$ !a !eme"e co"%u*ia, a"ar2ia !i &e$a(area omu&ui (e Dum"e*eu3 Ome"irea (eca*uta mora& !i !&a ita (u2o'"ice!te tre uie "ea$arat !a !e tre*ea!ca3 Sio"i!mu& i"ter"atio"a& are $u!e &a ca&e ca$ca"e&e &ui, !i cu e&e $ri"(e mu&t 'a"at3

ME

I" cur!e&e ace!tea a ca*ut, (i" "e%ericire !i tara "oa!tra, %ii"(ca i"ai"te mer0atorii &ui A"ti2ri!t (i!$u" (e ce&e mai 'e"i"oa!e !a0eti !i mai $er%ecte arme co"tra cre!ti"i&or (i" i"trea0a &ume, "u "umai (i" Grecia3 Di" "e%ericire e=i!ta mu&ti 0reci, (i"tre ei mu&ti (em"itari cu &e0aturi ma!o"ice, care !u"t mem ri i" rete&e&e a!cu"!e a&e ace!tei or0a"i*atii !ata"ice, care !-au ru$t (e Bi!erica, (e (re$tate !i (e &e0i&e tarii3 Ei urmare!c $ri" acea!ta ca !a cree*e (i" ma!o"erie u" !tat i" !tat3 Di" "e%ericire Grecia i"(e$&i"e!te !er'i& $oru"ci&e ce"tre&or a!cu"!e3 Tara "oa!tra tre uie !a-!i a$ere cre(i"ta orto(o=a $ri" orice mi/&oace3 S&u0i&e &ui A"ti2ri!t &o'e!c cat $ot mai mu&t i" Bi!erica3 Dar ci"e !e o$u"e cu $utere ace!tui ura0a"? Daca !tim ca mo&iciu"ea e!te morta&a !i (aca 'om urmari $oru"ci&e &ui 9ri!to! 'om a&u"0a (e &a "oi acea!ta (e&a!are3 Cre!ti"u& "u tre uie !a %ie (i&ematic !i "e2otarat3 Di" c&i$a i" care Fiu& &ui Dum"e*eu S-a i"tru$at, S-a ra!ti0"it, a murit !i a i"'iat $e"tru m7"tuirea "oa!tra, !i "oua "e-a $re0atit Im$aratia &ui cea cerea!ca, cre!ti"u& traie!te !i !e mi!ca $e"tru 9ri!to!3 Cre(i"cio!u& cre!ti" !tie ca, c2iar (aca !e arata ca !ta$7"e!c $uteri&e i"tu"ericu&ui, &a !%7r!it 'or %i !tri'ite (e Dom"u& "o!tru Ii!u! 9ri!to!, care a *i!1 +4u am biruit lumea ,I"3 4I, EE.3 A'7"( $erma"e"t i"(re$tate $ri'iri&e "oa!tre !i "a(e/(i&e "oa!tre !$re aratarea ce&ei (e a (oua 'e"iri a Dom"u&ui "o!tru, u"a e!te 0ri/a "oa!tra1 Lu$ta (u2o'"icea!ca, ru0aciu"ea "ei"%ricata, $ocai"ta a(e'arata, marturi!irea orto(o=a !i i"ai"te (e toate cre(i"ta "ec&i"tita i" Dum"e*eu Ce& U"u& i" %ii"ta !i i"treit i" Per!oa"e, Tata&, Fiu& !i Du2u& S%7"t !i $ri'e02erea *i&"ica, $e"tru ca !a !ca$am (e i"!e&aciu"i&e i"!trume"te&or Sata"ei !i a&e 2i(o!u&ui A"ti2ri!t, (aca 'a 'e"i i" *i&e&e "oa!tre, %ii"(ca )zilele rele sunt C4f. L" 'MD. +?ericita este sluga aceea" (e care venind sta(anul" o va afla facand asa ,Mt3 AC, CI.3 P(0;ET&&LE %;&-T&L0( E&%E(&"&& -09%T(E Profetiile %f'ntului "osma al Etoliei S%a"tu& Co!ma ,4D4C- 4DDM. $ro'i"e (i" $arti&e Eto&iei3 A trait i" !i"0uratate i" S%a"tu& Mu"te !i a $ro$o'a(uit cu'a"tu& &ui Dum"e*eu cu !im$&itate, (ar cu cre(i"ta %erma !i cu $utere $ro%etica3 Pre(ica &ui a'ea o e"orma i"%&ue"ta a!u$ra cre!ti"i&or 0reci, !u /u0ati !u !ta$a"irea turcea!ca3 A!t%e& a im$ie(icat (e*a!tru& 0e"era& a& cre!ti"i&or (i" E$ir !i a&te re0iu"i3 A murit martiric i" !atu& Ba!&ico"ta!, (i" $artea (e "or( a E$iru&ui &a AC au0u!t 4DDM3 S%a"tu& Co!ma i" a%ara (e (aru& $re(icarii !i a& %acerii (e mi"u"i, a'ea !i (aru& $ro%etiei3 Si a $re'a*ut cu e=actitate e'e"ime"te&e 'iitoare, !i a %acut mi"u"i c2iar !i cu cei "ecre(i"cio!i3 Mu&te (i" $ro%etii&e $a!trate 'or e!c (e!$re (e*ro irea "eamuri&or, a&te&e (e!$re $er!oa"e, a&te&e (e!$re e'e"ime"te&e 'iitoare3 Mu&te !-au co"%irmat, a&te&e a!tea$ta !a !e co"%irme3 De a!eme"ea mu&te (i" $ro%etii&e S%a"tu&ui re&atea*a (e!$re i"'e"tii&e !i "emai$ome"ite&e (e!co$eriri a&e 'remuri&or "oa!tre !i (i" *i&e&e (i" urma3 Profetie a %fantului "osma al Etoliei MC

+Cand va cadea ramura Cadica (ostamentul cruciiD va fi multa rautate. 0i cand va cadea co(acul va fi foarte multa rautate 3 Practic i" 4MCF a ca*ut ramura !i crucea i" $arti&e A& a"iei, u"(e !-au a!e*at ita&ie"ii, !i i" 4MCD a ca*ut co$acu&, caci ti"utu& a %o!t (i!tru! com$&et (e ra* oiu& ci'i&3 Profetia %f'ntului -il 9tonitul, despre 9ntihrist si sf'rsitul lumii Pe &a a"u& 4MFF, mer0a"( !$re /umatatea mi&e"iu&ui a& o$tu&ea (e &a %acerea &umii, ace!ta !e 'a !c2im a !i !e 'a %ace (e "erecu"o!cut3 Ca"( !e 'a a$ro$ia 'remea 'e"irii &ui A"ti2ri!t, !e 'a i"tu"eca mi"tea omu&ui (e toate $atimi&e ce&e tru$e!ti a&e cur'iei, !i %oarte mu&t !e 'a i"mu&ti "ecre(i"ta !i %ara(e&e0ea3 Atu"ci omu& 'a (e'e"i (e "erecu"o!cut, !c2im a"(u -!e %ete&e oame"i&or, !i "u !e 'or mai cu"oa!te %ete&e ar ati&or (e a&e %emei&or, $e"tru "eru!i"ata im racami"te !i a $aru&ui (i" ca$3 Oame"ii (i" 'remea aceea !e 'or i"rai ca "i!te %iare !a& atice, %ii"( i"!e&ati (e A"ti2ri!t3 Nu 'or (a re!$ect $ari"ti&or !i ce&or mai atra"i, iar (ra0o!tea 'a $ieri3 Pa!torii cre!ti"i&or, ar2ierei !i $reoti 'or %i oame"i cu !&a'a (e!arta, a%ara (e $rea $uti"i, cu totu& "erecu"o!c7"( ca&ea (i" (rea$ta (e cea (i" !ta"0a3 Atu"ci !e 'or !c2im a o iceiuri&e !i tra(itii&e cre!ti"i&or !i a&e Bi!ericii3 Curatia 'a $ieri (e &a oame"i !i 'a !ta$7"i %ara(e&e0ea3 Mi"ciu"a !i iu irea (e ar0i"t 'or a/u"0e &a ce& mai i"a&t 0ra( !i 'a %i 'ai (e cei care 'or a(u"a a"i3 Cur'ii&e, $reacur'ii&e, !o(omii&e, 2otii&e !i omoruri&e, i" 'remea aceea, 'or %i $e toate (rumuri&e3 Pe"tru !a'ar!irea ace!tor mari $acate, oame"ii 'or %i &i$!iti (e (aru& S%7"tu&ui Du2, $e care &-au $rimit &a S%a"tu& Bote*, $recum !i (e mu!trarea co"!tii"tei3 Bi!erici&e &ui Dum"e*eu 'or %i &i$!ite (e $reoti cre(i"cio!i !i e'&a'io!i !i 'a %i 'ai (e cre!ti"ii care !e 'or a%&a i" &ume, caci i!i 'or $ier(e cu totu& cre(i"ta, "e'a*7"( &a "ime"i &umi"a cu"o!ti"tei3 Atu"ci !e 'or (uce &a &ocuri&e a!cu"!e !i !%i"te ,ma"a!tiri !i !c2ituri., ca !a 0a!ea!ca ma"0aiere !u%&etu&ui (e mu&te&e tu& urari !i i!$ite $e care &e 'or i"tam$i"a *i&"ic; (ar u!urare "u 'or 0a!i, caci $e!te tot 'or %i $ie(ici !i !mi"te&i3 Si toate ace!tea !e 'or %ace $e"tru ca A"ti2ri!t 'a !ta$a"i $e!te tot, 'a (om"i i" toata &umea, 'a %ace !em"e !i mi"u"i cu i"!e&aciu"e !i 'a i"!e&a $e oame"i cu 'ic&e"ie, ca !a "a!cocea!ca !i !a 'or ea!ca u"u& cu a&tu& (e &a u" ca$at a& $ama"tu&ui &a ce&a&a&t ,te&e%o"u&, ra(iote&e%o"u&, te&e'i*iu"ea, "3"3.3 Atu"ci 'or * ura $ri" aer ca $a!ari&e ,a'ioa"e&e "3"3. !i 'or i"ota $ri" a(a"cu& marii ca !i $e!tii ,!u mari"e&e "3"3.3 Si toate ace!tea &e 'or %ace oame"ii, trai"( i" ti2"a, "ecu"o!ca"( ca ace!tea !u"t i"!e&aciu"i&e &ui A"ti2ri!t3 Si a!a (e mu&t 'a i"ai"ta !tii"ta 'ic&ea"u&ui, ca !a i"!e&e $ri" "a&ucire $e oame"i, $e"tru a "u mai cre(e i" Dum"e*eu Ce& i" S%7"ta Treime i"c2i"at3 Atu"ci, 'a*7"( Prea Bu"u& Dum"e*eu $ier*a"ia "eamu&ui ome"e!c, 'a !curta *i&e&e $e"tru cei $uti"i care !e 'or m7"tui; ca !e 'a !i&i A"ti2ri!t cu !&u0i&e !a&e !a i"!e&e # (e 'a %i cu $uti"ta # , !i $e cei a&e!i3 Atu"ci %ara (e 'e!te 'a 'e"i !a ia cu (oua tai!uri !i 'a omori $e i"!e&atoru& !i $e cei ce- i !&u/e!c &ui3 "uvant al %f'nt ului -il pentru venirea lui 9ntihrist Ca"( !e 'a i"mu&ti %ara(e&e0ea !e 'or a(u"a toate $acate&e !i %ara(e&e0i&e &umii !i !e 'or i"cui a i"tr-o "ecurata %iica a (e!%ra"arii, care 'a %i &aca! a& $reacur'iei, mama a tuturor %ara(e&e0i&or !i a !$urcatu&ui A"ti2ri!t !i 'a %i o %emeie "ecurata !i $reai"ti"ata i" toata 'iata ei3 MH

I" acea!ta %emeie $rea (e!%ra"ata !e 'or a(u"a toate %ara(e&e0i&e &umii (i" care !e 'a "a!te %iu& $ier*arii, A"ti2ri!t3 Di" $rici"a &i$!ei 2aru&ui Du2u&ui S%a"t (e &a oame"i, $e"tru $acate&e &or, !e 'or a(u"a i" $a"tece&e ei toate %ara(e&e0i&e oame"i&or Du$a "a!terea &ui A"ti2ri!t 'a 'e"i toata &i$!a i" &ume3 I"tai, 'a &i$!i (i"tre oame"i (ra0o!tea, u"irea, curatia !i %rica &ui Dum"e*eu3 Ora!e&e 'or %i &i$!ite (e $a!tori !i (e $o'atuitori cre(i"cio!i3 Bi!erici&e &ui Dum"e*eu 'or %i &i$!ite (e e$i!co$i, (e (u2o'"ici !i (e $reoti e'&a'io!i, a!a cum au i"ce$ut i"ca (e $e acum a &i$!i3 La urma !e 'a arata !i "ecuratu& A"ti2ri!t, (u$a cre!terea 'ar!tei &ui, !i !e 'a um$&ea (e !ata"icea!ca $utere, ca !a %aca !em"e !i mi"u"i cu 'ra/itorii&e &ui i"ai"tea oame"i&or $atima!i3 Dar $e!te oame"ii cei !%i"ti "u 'a a'ea "ici o $utere !a-i ama0ea!ca cu 'ra/i&e &ui, ci "umai $e cei i"tu"ecati (e $atimi3 La i"ce$ut !e 'a arata &a"(, ca !a $&ece $o$oare&e &a i"!e&aciu"ea &ui, !i !a-& $u"a im$arat3 De a!eme"ea, !e 'a arata cu $ace !i !mere"ie, ca !a i !e i"c2i"e toti, %ii"(ca 2ra"a &ui A"ti2ri!t e!te tu& urarea oame"i&or; caci, ca"( !e 'or tu& ura oame"ii, atu"ci e& !e 'a ucura3 Lumea !e 'a tu& ura $ri" uitarea cre(i"tei !i &i$!a %ricii (e Dum"e*eu3 Caci atu"ci 'or !ta$a"i i" &ume (e!%ra"area, $reacur'ia, !o(omia, iu irea (e a'ere, iu irea (e a"i, $ome"irea (e rau, *a'i!tia, uci(erea (e oame"i, etia, a'ortu&, !tricarea %ami&iei !i ce&e&a&te 0reutati3 Toate ace!tea 'or cu$ri"(e i"tre0 $ama"tu& !i 'or !ta$a"i toate ora!e&e !i !ate&e, $e"tru ca "u !e 'a 0a!i atu"ci a&t om 're("ic !a im$aratea!ca &umea3 Atu"ci ca"( 'or $acatui toti oame"ii, 'or cre(e ca i!i &ucrea*a ma"tuirea &or3 Atu"ci, i" 'remea &ui A"ti2ri!t, !e 'or (e%aima Bi!erici&e &ui Dum"e*eu !i S%a"ta E'a"02e&ie !i 'a %i mu&ta &i$!a i" &ume3 A(ica1 !em"e !i aratari (e &a Dum"e*eu, %oamete i"(oita, atat (e 2ra"a tru$ea!ca cat !i !u%&etea!ca !i (e i"'atatura (re$tei cre(i"te3 Caci !e 'a i"cuia ceru&, ca i" 'remea &ui I&ie, !i "u 'a $&oua $e"tru %ara(e&e0i&e oame"i&or3 A$oi 'or %&ama"*i oame"ii (e cu'a"tu& &ui Dum"e*eu, ca "u !e 'a 0a!i u" om (re$t, cu %a$te u"e, ca !a-i i"'ete cu'a"tu& ma"tuirii3 I" 'remea aceea !e 'a ri(ica i"ecu'a"tarea &ui Dum"e*eu (e &a ma"caruri !i auturi, caci cu cat 'or ma"ca mai mu&t, cu atat mai mu&t 'or %&ama"*i3 Atu"ci !e 'a *ami!&i rautatea Sata"ei i" i"imi&e oame"i&or !i 'a 'ietui $a0a"atatea cu $ecetea &ui A"ti2ri!t, caci !e 'a ri(ica (aru& &ui Dum"e*eu (e &a oame"i, $recum *ice S%a"ta Scri$tura1 )Nu 'a rama"e Du2u& Meu i" oame"ii ace!tia i" 'eci, $e"tru ca !u"t "umai tru$+ ,Facerea I, E.3 Atu"ci !e 'or im$uti"a oame"ii $e $ama"t, 'or !&a i !i 'or muri cei $ecet&uiti (e A"ti2ri!t ca $a!ari&e $e (rumuri !i 'or ma"ca oame"ii tru$uri (e oame"i morti, "emai$uta"( !u%eri &i$!a !i %oamea3 Iar i"te&e!u& $ecetii &ui A"ti2ri!t e!te ace!ta1 )A& meu e!ti, iar eu !u"t a& tau; (e u"a 'oie 'ii &a mi"e, iar "u (e !i&a+ 3 @ai !i amar (e cei $ecet&uiti (e A"ti2ri!t3 Atu"ci !e 'a %ace mare tu& urare i" &ume3 Caci au*i"( oame"ii ca i" a&te $arti e!te $ace, !e 'or muta aco&o, (ar, (im$otri'a, 'or 0a!i mai mu&ta &i$!a !i 'or au*i (e &a &ocuitorii &ocu&ui ace&uia, *ica"(1 )Cum ati 'e"it i" ace!t &oc &e!temat, u"(e "-a mai rama! i"tre "oi i"te&e0ere ome"ea!ca?+3 Atu"ci 'or i"ceta oame"ii (e a !e mai muta (i" &oc i" &oc3 Iar (i" cau*a %ier erii marii !i a %ocu&ui (e !u $ama"t, !e 'a (e!%ii"ta $ama"tu&, a(ica !e 'a u!ca !i "u 'a ra!ari iar a; co$acii "u 'or o(ra!&i '&a!tare !i i*'oare&e a$e&or 'or !eca, MI

iar a"ima&e&e !i $a!ari&e 'or muri (e a urii mari&or !i a $ucioa!ei3 I"!a $urta"( Dum"e*eu 0ri/a (e ma"tuirea tuturor oame"i&or cu u"a 'oi"ta, 'a trimite atu"ci $e $ama"t $e cei trei !%i"ti1 I&ie, E"o2 !i S%a"tu& Ioa" E'a"02e&i!tu&, ca !a $ro$o'a(uia!ca, !a i"toarca &a (rea$ta cre(i"ta !i !a i"'ete $e cei $uti"i care 'or !a !e ma"tuia!ca3 Caci cei ce "u 'or $ecet&ui cu $ecetea &ui A"ti2ri!t, 'or mo!te"i Im$aratia ceruri&or, i"!em"a"(u-!e cu !em"u& S%i"tei Cruci !i !e 'or i* a'i (e o!a"(a ia(u&ui3 Daca %&ama"*iti, ra (ati, ca Dum"e*eu 'a 'a trimite a/utoru& Sau (i"tru i"a&time3 Iar oame"ii 'or *ice1 iata ca cei ce !-au $ecet&uit cu $ecetea &ui A"ti2ri!t !u"t mu&tumiti3 Dar !%i"tii &e 'or *ice1 ce mu&tumire e!te acea!ta &a i"!em"area $ecetii ce&ei $ier*atoare, care cu i"!e&aciu"e i-a i"!e&at, "e!imtitori %ii"(, ca "u-!i cu"o!c ma"tuirea &or? Atu"ci 'a*a"( A"ti2ri!t $e cei trei $rooroci $ro$o'a(ui"( a(e'aru& !i arata"( i"!e&aciu"ea &ui, !e 'a ma"ia !i 'a $oru"ci !&u0i&or !a&e !a-i a(uca i"ai"tea &ui3 Si i"tai are !a- i a(eme"ea!ca, *ica"(1 Pe"tru ce 'oi "u 'reti !a 'a $ecet&uiti cu $ecetea im$aratea!ca? Atu"ci ei i& 'or ocari i" %ata, $e"tru i"!e&acui"ea &ui, *ica"(u-i1 )O, ama0itoru&e !i i"!e&atoru&e A"ti2ri!t, "u-ti a/u"0e ca ai $ier(ut atatea !u%&ete, ci "e !i&e!ti !i $e "oi !a te a!cu&tam? B&e!temata e!te $ecetea ta !i !&a'a ta !i cu $ier*area ta a 'e"it !%ar!itu& &umii G+ Iar !$urcatu& au*i"( ocari&e &or !i &e!temuri&e $e care &e ro!te!c !%i"tii, !i"0ur 'a &ua !a ia !i-i 'a taia G Iar (u$a moartea &or 'a $oru"ci !&u/itori&or &ui !a %aca cum$&ite rautati, a(ica1 cur'ii, $reacur'ii !i cum$arari (e co$ii, !i 'or cur'i $e (rumuri3 Si $e"tru rautatea &or i!i 'or $ier(e cu'ii"ta ome"ea!ca, !i o !a-!i ia!a (i" mi"ti, $e"tru mu&ta "e!ta$a"ire a cur'iei3 Se 'or %ace !curti &a !tat ca (racii, %ii"(ca %irea (raci&or e!te !curta !i rotu"(a3 Ca %irea (raci&or cu a oame"i&or rai !e 'a u"i &a !curtimea 'ar!tei !i $a"a &a ci"ci $a&me i"a&timea &or3 Si !e 'or %ace oame"ii mai 'ic&e"i (ecat (racii, %ii"(ca (racii "-au tru$ ca !a cur'ea!ca !i !a uci(a, ci "umai 0a"(itor i"(eam"a $e oame"i3 Atu"ci A"ti2ri!t !e 'a ucura %oarte mu&t, ca !i-a im$&i"it !co$u& &ui ce& rau !i (ori"( !a cea %ara (e &e0e, !i aco&o u"(e !e 'a ucura e& !i !e 'a 'e!e&i 'a 'e"i !a ia cea cu (oua tai!uri, (e !u!, !i-& 'a !%7rama, !i !$urcatu& &ui tru$ 'a %i aru"cat i" 'e!"ica mu"ca, u"(e !e 'a mu"ci im$reu"a cu !u%&etu& ce& "ecurat a& &ui3 9lte profetii ale %f'ntului -il Mare "erecu"o!ti"ta !-a aratat !i !e arata, !i i"ca, !i mai mare !e 'a arata (i" $artea mo"a2i&or (i" mu"te&e ace!ta ,At2o!.3 Si i" !$ecia& !e 'a arata "erecu"o!ti"ta catre Maica Dom"u&ui3 Pe"tru acea!ta *ic1 ca"( 'a 'e"i (e $atru ori cate AH a"i, a(ica 4FF (e a"i, (e &a 4DDH $a"a &a 4JDH, oare atu"ci &a ce !tare o !a a/u"0a 'iata mo"a2icea!ca? Si (u$a acea!ta ca"( 'or mai trece (e trei o" cate AH a"i, a(ica (e &a 4JDH &a 4MHF, care e!te i" mi/&ocu& ce&ui (e-a& o$tu&ea 'eac (e &a %acerea &umii, a(ica DHFF, oare cata tu& urare are !a !e %aca (e &a DCFF $a"a &a DHFF? Ce ra$iri o !a !e %aca? Ame!tecari (e !a"0e, a(ica !e 'or ca!atori ru(e"ii&e i"tre e&e, !tricari (e co$ii, !o(omii, cur'ii, $reacur'ii !i toate a&te %ara(e&e0i $ier*atoare3 Si o !a !e certe "ei"cetat, !i "u o !a 0a!ea!ca "ici i"ce$utu& "ici !%ar!itu&3 Si $e urma are !a 'i"a !i !%ar!itu& a0are"i&or ,turci&or., cea mai (e $e urma !i amara iar"a3 Caci atu"ci are !a %ie !car a !i !tramtorare i" toata &umea G Su"t AH (e a"i (e ca"( !-a i"tor! !%era !$re mai rau, a(ica (e &a a"u& 4DJH i"coace $ier*area a !ta$a"it3 Dar ca"( 'or trece a&ti AH (e a"i, &a care tica&oa!a !tare are !a i"ai"te*e &umea? A(ica &a 4JEH, !i (u$a aceea $a"a &a a"u& (e &a %acerea &umii DHFF, 'or %i toate rautati&e &ui A"ti2ri!t G MD

Fii"(ca 'eacu& (e!artei 'ietuiri !i r7"(uia&a mo"a2ice!tei a!e*ari, !e (e!$arte1 Cei (e (imi"eata !e a!eama"a cu %&acara %ocu&ui, cei (e amia*a*i cu car u"ii cei a$ri"!i, iar cei (e !eara cu !$u*a cea ame!tecata cu ce"u!a care ram7"e (e &a car u"ii cei a$ri"!i G Ca iu irea (e ar0i"t i& %ace $e ca&u0ar a ura ca&ea cea !tr7mta !i a iu i mai mu&t o(i2"a !i &e"e'irea, care e!te $o'atuitoare !i i"'atatoare a toata rautatea3 De &a $atriar2i $a"a &a im$arati !i $a"a &a mo"a2i !i &a cei mai (e $e urma !araci, acea!ta "u "e &a!a !a i"tram $ri" u!a cea !tr7mta3 Pe"tru ca iu im ce&e a&e &umii !i !u"tem $atima!i &a e&e, !i ce& (i"t7i e!te $a"tece&e3 @ai, 'ai, o, $ari"ti&or- P&7"0 !i ma 'ait (u$a re%acerea !tarii (i"t7i a ace!tui mu"te3 Fii"(ca (u$a 4M4E treca"( DM (e a"i !e 'or %ace toate rautati&e $ro%etite (e!$re 'e"irea &ui A"ti2ri!t, a"i (e &a %acerea &umii DHFF G I"tr-a(e'ar 4M4E]DM^4MMA a(ica DHFF, caci HHFJ]4MMA^DHFF3 0 marturie a %f'ntului "alinic de la "ernica BIJMJ- IMRM8 De!$re a"u& 4MMA !-a !cri! !i !e !crie mereu, $e"tru ca $recum !e !tie, i" ace!t a" 'a a'ea &oc u"i%icarea ce&or 4A tari (i" Piata Comu"a i"tr-o u"itate eco"omica !i $o&itica cu mari $o!i i&itati !ocia&e $e"tru tari&e re!$ecti'e3 @a %i, !e *ice, u" i"ce$ut (e era "oua , a(ucatoare (e e&!u0, cu ecouri eco"omice !i $o&itice i" toata &umea3 Lumea cre!ti"a i"!a, care !tie ca u"a!tarea materia&a "u mer0e ma"a i" ma"a cu im u"atatirea 'ietii !$iritua&e, ci (im$otri'a, $recum !$u"e A$o!to&u& Pa'e&, ca"( u"a cre!te, !ca(e cea&a&ta, $ri'e!te cu "ei"cre(ere !i i"0ri/orare &a a"u& 4MMA, ca "u cum'a o ate"tie cre!cuta acor(ata u"uri&or materia&e !a a(uca (u$a !i"e !i o cre!tere a re&e&or care a"tuie &umea (e a*i !i care (e/a a i"trecut orice ma!ura3 La acea!ta !e a(au0a !i %a$tu& ca (e!$re a"u& 4MMA circu&a i" &ume $re'e!tiri i"tu"ecoa!e a&e u"or ar ati !%i"ti, ierar2i !i cu'io!i, $recum1 S%a"tu& Ierar2 Ni%o" a& Co"!ta"ti"o$o&u&ui, Cu'io!u& Ni& Ato"itu&, Cu'io!u& Co!ma a& Eto&iei, Sa'a (e &a Ca&im"o! !i a&tii, care au trait i" urma cu a"i !i 'eacuri3 I" 'e(e"ia !a (e!$re i"%rico!ata /u(ecata ,'e*i cartea1 )U" e$i!co$ a!cet+, e(itata (e ma"a!tirea Parac&etu&., S%3 Ni%o" 'e(e $e Dum"e*eu ra!%oi"( cartea 'eacuri&or ome"irii3 Ca"( a a/u"! &a 'eacu& a& !a$te&ea, Dum"e*eu S-a o$rit, Si-a aco$erit %ata cu ma"a !i a *i! cu ma2"ire1 Ace!t 'eac a& !a$te&ea a i"trecut $e toate ce&e&a&te cu "e(re$tatea, !i cu rautatea3 A$oi (u$a $uti", a/u"0a"( &a /umatatea ace!tui 'eac, a a(au0at1 Ace!ta e!te $&i" (e $utoarea $acate&or ome"e!ti, (e i"'i(ie, "ecuratie, ura, mi"ciu"a G (ar a/u"0e3 I& 'oi curma &a mi/&oc; !a i"cete*e !ta$a"irea $acatu&ui- Si a %acut !em" ar2a"02e&u&ui Mi2ai& !a $re0atea!ca i"ce$utu& [u(ecatii3 I"%rico!at cu'a"t1 i& 'oi curma &a mi/&oc- Or, mi/&ocu& 'eacu&ui a& !a$te&ea e!te a"u& DHFF, (i" care !ca*a"( a"ii $a"a &a 9ri!to! ,HHFJ. (am tocmai $e!te a"u& 4MMAMarturia S%3 Ierar2 Ca&i"ic (e &a Cer"ica (e!$re ace!t a" e!te !i mai (irecta3 S% 3Ca&i"ic a trait mai a$roa$e (e "oi, i"tre a"ii 4DJD- 4JIJ, !i e!te ctitoru& ma"a!tirii Cer"ica (i" a$ro$ierea ora!u&ui Bucure!ti, ca$ita&a Roma"iei, careia i-a %o!t !taret tim$ (e E4 (e a"i3 I" $re*e"t, i" i!erica mare a ma"a!tirii !e a%&a rac&a cu !%i"te&e moa!te a&e cu'io!u&ui, care "eco"te"it %ac mi"u"i !i (au tama(uiri (e tot %e&u& (e o&i !u%&ete!ti !i tru$e!ti3 MJ

Staretu& Ca&i"ic, %ii"( om !%a"t, mare "e'oitor !i cu a&e!e (aruri (u2o'"ice!ti, i" /uru& &ui !e a(u"a!era mu&ti mo"a2i !i c2i&ii&e (i" i"!u&a S%a"tu&ui Nico&ae erau "ei"ca$atoare, %ii"( tre ui"ta (e "oi c2i&ii3 De aceea !e 0a"(ea !a %aca o ma"a!tire mai mare, i" cea&a&ta i"!u&a a !%a"tu&ui G2eor02e3 Nu-i mai rama"ea acum (ecat !a i"cea$a &ucru&, i"!a !taretu& Ca&i"ic !tatea &a i"(oia&a !i ama"a i"ce$utu&3 Ce !e i"tam$&a!e? U" *'o" circu&a i" tara ca "u $e!te mu&t tim$, a(ica i" 4JCJ, a'eau !a ai a &oc mari e'e"ime"te, u" !%ar!it (e &ume, u" i"ce$ut (e &ume "oua 3 Fram7"tat (e ace!te 07"(uri, i"tr-u"a (i" "o$ti, i"torca"(u-!e &a c2i&ie (e &a !&u/ a utre"iei !i a!e*7"(u -!e ca (e o icei $e !cau"u& !au # caci a!a o i!"uia !a !e o(i2"ea!ca cu'io!u&, !e*7"( $e u" !cau" !i "icio(ata i"ti"! $e $at # , i" ace& mome"t !-a a%&at cu tru$u& i" $icioare, aie'ea "u i" 'i!, i" cea&a&ta i"!u&a a S%a"tu&ui G2eor02e, a'a"( (e-a (rea$ta $e S%3 Ierar2 Nico&ae !i (e-a !ta"0a $e S%3 Mare Muce"ic G2eor02e, care i& mu!trau (e ce "u a i"ce$ut *i(irea ma"a!tirii i" acea!ta i"!u&a, $e"tru care (e/a $rimi!e a"i3 Cu$ri"! (e %rica !i (e cutremur, !taretu& Ca&i"ic a ra!$u"!1 )Iertati-ma, !%i"ti&or ai &ui Dum"e*eu, (ar citi"( eu u"e&e $re'e!tiri (e!$re 'iitor, am cre*ut ca &a a"u& 4JCJ 'a %i !%ar!itu& &umii+3 Atu"ci !%i"tii i-au *i!1 )Uita-te !$re ra!arit+3 Si ri(ica"( cu'io!u& oc2ii !$re ra!arit, "u !e mai 'e(ea ceru&, ci "umai o mare &umi"a (um"e*eia!ca iar e& !$aim7"t7"(u -!e, a ca*ut &a $am7"t *ic7"(u-i1 )Pri'e!te acum &a ra!arit !i 'ei 'e(ea tai"a cea mare a Pro'i(e"tei+3 Si %ii"( i"tarit (e (aru& &ui Dum"e*eu, S%3 Ca&i"ic a 'a*ut $e cer $e S%3 Treime, a!a cum e!te *u0ra'ita $e !%i"te&e icoa"e, iar (e(e!u$t, $e u" mare $er0ame"t &umi"o! era !cri! cu &itere mari1 DHFF, a"i (e &a A(am3 Atu"ci !%i"tii care i& !u!ti"eau $e rate, i-au *i!1 )@e*i ca "u &a 4JCJ 'a %i !%ar!itu& &umii, ci !%ar!itu& &umii 'a %i ca"( !e 'or im$&i"i DHFF (e a"i (e &a A(am? A!a(ar, au a(au0at !%i"tii, i"ce$e i"(ata a *i(i marea ma"a!tire a S%3 M3 Mc3 G2eor02e+3 Acea!ta e!te 'e(e"ia S%3 Ca&i"ic (e &a Cer"ica3 Precum 'e(em aici !e 'or e!te $reci! (e!$re a"u& DHFF (e &a A(am, care a!a cum am arata mai !u!, core!$u"(e cu a"u& 4MMA3 Noi care am trecut a"u& 4MMA "e i"tre am, oare $ro%etia !%i"ti&or "u a %o!t e=acta? Nu, "ici(ecum3 Ea e!te e=acta3 Ea "u %i=ea*a (ata u"ui catac&i!m $&a"etar, ci i"ce$utu& (eru&arii u"or e'e"ime"te ce $re'e!te!c a$ro$ierea !%7r!itu&ui &umii3 Pe 'remea S%3 Ca&i"ic !e *'o"ea ca i" a"u& 4JCJ a'eau !a ai a &oc mari e'e"ime"te, )u" !%7r!it (e &ume, u" i"ce$ut (e &ume "oua+ 3 De!$re ce era 'or a? C7ti !tiu ca a"u& 4JCJ re$re*i"ta a"u& re'o&utii&or "atio"a&e? Ma!o"eria i"ter"atio"a&a $ro0rama!e $e"tru ace& a" o &o'itura (e 0ratie (ata !tate&or cre!ti"e, i" 0e"era&, !i tra(itii&or cre!ti"e i" !$ecia&3 A %o!t i"ca u" $a! %acut (e ma!o"eria, co"(u!a (e Sio"i!mu& mo"(ia& $e"tru $re0atirea 'e"irii &ui A"ti2ri!t3 "uv'nt al %f'ntului Efrem %irul Eu, E%rem ce& $rea mic !i $acato! !i $&i" (e 0re!e&i, cum 'oi $utea !a !$u" ce&e mai $re!u! (e $uterea mea? Dar (e 'reme ce Ma"tuitoru& $&i" (e a Sa mi&o!ti'ire, $e cei "ei"te&e$ti i-a i"'atat i"te&e$ciu"ea !i $ri" ei $e cre(i"cio!ii (e $retuti"(e"i i-a Lumi"at; !i $e a "oa!tra &im a cu i"(e!tu&are o 'a &amuri !$re %o&o!u& !i *i(irea mea, a ce&ui ce *ic, !i a tuturor a!cu&tatori&or, !i 'oi 0rai i"tru (urere !i 'oi !$u"e i"tru !u!$i"uri $e"tru !%ar!itu& &umii ace!teia (e acum, !i $e"tru ce& %ara (e ru!i"e !i cum$&it a&aur ,a(ica A"ti2ri!t. ce& ce 'a tu& ura toate (e !u cer, !i !a a0e teama !i !$aima !i cum$&ita MM

"ecre(i"ta i" i"imi&e oame"i&or G @a %ace aratari, !em"e !i i"%rico!ari, i"cat, (e ar $utea !a ama0ea!ca !i $e cei a&e!i3 Si !e 'a !ar0ui ca $e toti !a-i i"!e&e cu mi"ci"oa!e&e !em"e, cu "a&uciri (e aratari 'ra/itore!ti !i cu %ermecatorii&e care !e 'or %ace (e e& G Caci cu i"0a(ui"ta &ui Dum"e*eu 'a &ua !ta$a"ire ca !a i"!e&e &umea, %ii"(ca !-au i"mu&tit $a07"atati&e oame"i&or, !i $retuti"(e"i !e &ucrea*a tot %e&u& (e &ucruri cum$&ite G Pe"tru acea!ta Dum"e*eu 'a !&o o*i a %i i!$itita &umea cu (u2u& i"!e&aciu"ii, $e"tru $a07"atatea oame"i&or3 De 'reme ce a!a au 'oit oame"ii a !e (e$arta (e Dum"e*eu !i a iu i $e 'ic&ea"u&3 Mare "e'oi"ta 'a %i %rati&or i" 'remuri&e ace&ea, mai a&e! ce&or cre(i"cio!i, c7"( !e 'or !a'7r!i !em"e !i mi"u"i (e i"!u!i a&auru& ce& cu mu&te !ta$7"iri; c7"( !e 'a arata ca u" Dum"e*eu, cu "a&uciri i"%rico!ate, * ura"( i" 'a*(u2, !i toti (racii ca i"0erii i"a&t7"(u-!e i"ai"tea tira"u&ui3 Si 'a !tri0a cu tarie !c2im a"(u-!i c2i$u& !i i"%rico!a"( %ara (e ma!ura $e toti oame"ii3 Atu"ci %rati&or, oare ci"e !e 'a a%&a i"0ra(it !i "ec&i"tit $etrec7"(? A'7"( i" !u%&etu& !au !em"u& U"uia- Na!cut Fiu&ui &ui Dum"e*eu, a(ica !%7"ta &ui 'e"ire3 Si i" 'remea aceea "u 'a %i !&a ire $e $ama"t, !i marea 'a*a"(u-o toata &umea tu& urata, 'a %u0i %iecare !a !e a!cu"(a i" mu"ti3 U"ii 'or muri (e %oame, a&tii (e !ete !e 'or to$i ca ceara3 Si "u 'a %i ci"e !a-i mi&uia!ca $e ei3 Atu"ci 'or 'e(ea toate %ete&e &acrim7"( !i cu (urere i"tre 7"(1 Nu cum'a !e a%&a 'reu" 0rai a &ui Dum"e*eu $e $ama"t? Si "u 'or au*i (e "icaieri ra!$u"! G Ci"e 'a !u%eri *i&e&e ace&ea? Si ci"e 'a ra (a "eca*u& ce& "e!u%erit, ca"( 'or 'e(ea ame!tecarea $o$oare&or care 'or 'e"i (e &a mar0i"i&e $ama"tu&ui, $e"tru 'e(erea tira"u&ui3 Mu&ti !e 'or i"c2i"a i"ai"tea !$urcatu&ui !i 'or !tri0a cu cutremur, i"cat !i &ocu& !e 'a c&ati"a (e !tri0ate&e &or, *ica"(1 Tu e!ti m7"tuitoru& "o!tru G Atu"ci marea !e 'a tu& ura !i $ama"tu& !e 'a u!ca3 Ceruri&e "u 'or $&oua !i !a(uri&e !e 'or u!ca3 Si toti cei ce 'or %i $e $ama"t, (e &a ra!arit $a"a &a a$u! 'or %u0i cu mu&ta %rica3 Si iara!i cei ce 'or %i i" $arti&e (e a$u! 'or %u0i i" ra!arit cu cutremurG Lua"( atu"ci o ra*"icu& !ta$7"irea, 'a trimite $e (raci i" toata &umea, ca !a $ro$o'a(uia!ca cu i"(ra*"ea&a, ca !-a aratat cu !&a'a1 @e"iti (e-& 'e(eti $e e&3 Ci"e oare 'a a'ea !u%&et (e (iama"t, ca !a !u%ere 'ite/e!te toate !mi"te&i&e ace&ea? Ci"e oare 'a %i ace!t om $recum am *i!, ca toti i"0erii !a- & %ericea!ca $e e&? Caci eu %rati&or, iu itor (e 9ri!to!, (e!a'ar!it m-am i"%rico!at "umai (i" $ome"irea a&auru&ui, cu0eta"( i"tru !i"e "eca*u& ce 'a !a %ie a!u$ra oame"i&or i" 'remea aceea, !i i" ce %e& !e 'a arata ace!t a&aur $a"0arit a!u$ra "eamu&ui ome"e!c3 I"!a !%i"ti&or mai cum$&it !e 'a arata3 Ca 'or %i mu&ti cei ce !e 'or arata i"e $&acuti &ui Dum"e*eu, care 'or $utea !ca$a $ri" mu"ti !i (ea&uri !i &ocuri $u!tii, cu mu&te ru0aciu"i !i $&a"0eri "e!u%erite3 Ca 'a*7"(u-i Dum"e*eu i" a!a $&7"0ere "em7"07iata !i i"tru cre(i"ta curata, !e 'a mi&o!ti'i !$re (7"!ii ca u" Pari"te mi&o!ti', iu itor (e %ii, !i-i 'a $a*i $e ei u"(e !e 'or a!cu"(e3 Ca $rea $7"0aritu& "u 'a i"ceta !a caute $e !%i"ti $e $am7"t !i $e mare, !ocoti"( ca !ta$7"e!te tot $ama"tu&3 Si $e toti ii 'a !u$u"e, !i 'a !ocoti ca !e $oate im$otri'i &ui Dum"e*eu (i" cer, "e!tii"( tica&o!u& "e$uti"ta !a !i ma"(ria $e"tru care a ca*utG Cu toate ace!tea 'a tu& ura $ama"tu&, 'a i"%rico!a cu !em"e&e !a&e 'ra/itore!ti $e toti3 Si i" 'remea aceea "u 'a %i !&a ire $e $ama"t, ci "eca* mare, tu& urare !i "eca*, moarte !i %oamete $e!te tot $ama"tu&3 Ca i"!u!i Dom"u& a *i!1 )Ca u"e&e ca ace!tea "u ! # au %acut 4FF

(e &a i"temeierea &umii+ 3 Iar "oi $acato!ii, cu ce 'om a!ema"a ace&e "e'oi $e!te ma!ura (e mari3 I"!a, !a-!i $u"a %iecare i" mi"tea !a cu'i"te&e M7"tuitoru&ui, cum ca, $e"tru "e'oia !i "eca*u& ce& $rea mare, 'a !curta *i&e&e ace&ea $ri" mi&o!ti'irea Sa3 @itea* !u%&et 'a %i ace&a care 'a $utea !a-!i ti"a 'iata atu"ci i" mi/&ocu& !mi"te&i&or; Ca (aca $uti" 'a !&a i cre(i"ta !a, &e!"e 'a %i i"co"/urat !i 'a %i ro it (e !em"e&e a&auru&ui ce&ui rau !i 'ic&ea"3 Si "eiertat !e 'a a%&a u"u& ca ace!ta i" *iua /u(ecatii, ca i"!u!i &ui-!i 'a"*ator !e 'a a%&a, ca ce& ce a cre*ut tira"u&ui (e u"a 'oie3 De mu&te ru0aciu"i !i &acrimi a'em tre ui"ta, o, %rati&or- ca !a %ie ci"e'a (i"tre "oi i"tarit i"tru i!$ite3 Fii"(ca mu&te 'or %i "a&uciri&e %iarei3 Caci &u$tator im$otri'a &ui Dum"e*eu %ii"(, 'a 'oi !a &e $iar(a $e toate G Luati ami"te, %ratii mei- Co'7r!irea %iarei !i me!te!u0irea ei (e &a $a"tece i"ce$e3 Caci (u$a ce 'a %i !tramtorat ci"e'a, (e &i$!a (e ucate, !a %ie !i&it a $rimi $ecetea &ui3 Nu oricum, ci $e ma"a (rea$ta !i $e %ru"te 'a %i $u! !em"u&3 Ca !a "u mai ai a !ta$7"ire omu& a !e $ecet&ui cu ma"a (rea$ta, cu !em"u& S%3 Cruci, !i "ici $e %ru"te a !e mai i"!em"a cu "ume&e !%7"t a& Domu&ui, "ici cu $rea!%7"ta !i !&a'ita cruce a Dom"u&ui "o!tru Ii!u! 9ri!to!3 Ca !tie tica&o!u& ca (aca !e 'a $ecet&ui ci"e'a cu crucea Dom"u&ui, ii ri!i$e!te toata $uterea &ui3 Pe"tru acea!ta $ecet&uie!te (rea$ta omu&ui, ca acea!ta e!te care $ecet&uie!te toate ma(u&are&e "oa!tre3 A!eme"ea !i %ru"tea care e!te ca u" !%e!"ic ce $oarta %ac&ia &umi"ii3 Deci %ratii mei, i"%rico!ata "e'oi"ta 'a %i tuturor oame"i&or ce&or iu itori (e 9ri!to!, !i $a"a i" cea!u& mortii !a "u !e teama, "ici !a !tea cu mo&e!ire ca"( a&auru& 'a i"ce$e a $u"e $ecetea !a, i" &ocu& crucii M7"tuitoru&ui3 Si 'a %ace i" a!a %e& i"c7t !a "u !e mai %aca "ici u" %e& (e $ome"ire Dom"u&ui !i M7"tuitoru&ui "o!tru Ii!u! 9ri!to!3 Si acea!ta o 'a %ace, %ii"(ca !e teme !i !e cutremura (e $uterea Ma"tuitoru&ui "o!tru3 Ca (e "u !e 'a $ecet&ui ci"e'a cu $ecetea !a, "u 'a $utea %i ro it (e "a&uciri&e 'ic&ea"u&ui, !i "ici Dum"e*eu "u-& 'a $ara!i, ci i& 'a &umi"a !i-& 'a atra0e &a Si"e3 Ni !e ca(e, "oua %rati&or, a i"te&e0e "a&uciri&e 'ic&ea"u&ui, ca "emi&o!ti' !i %ara (e ome"ie e!te3 Iar Dom"u& "o!tru cu &i"i!te 'a 'e"i &a "oi, ca !a 0o"ea!ca me!te!u0iri&e a&auru&ui3 Deci "oi ti"a"( "ea atuta !i curata cre(i"ta i" 9ri!to!, &e!"e 'om irui $uterea 'ra/ma!u&ui; !i !e 'a (e$arta (e &a "oi "e$uti"cio!u&, "ea'a"( ce !a "e %aca3 Ca eu, %rati&or, 'a ro0 $e 'oi iu itori&or (e 9ri!to!, !a "u "e mo&e!im, ci mai a&e! $uter"ici !a "e %acem cu $uterea crucii3 Cu toate ace!tea "i !e ca(e "oua a "e ru0a, ca !a "u ca(em i" i!$ita3 Deci %iti 0ata ca "i!te cre(i"cio!i ro i, "e$rimi"( $e a&tu&3 Ca (e 'reme ce %uru& !i $ier*atoru& !i ce& %ara (e ome"ie, mai i"t7i 'a 'e"i i"tru a&e !a&e 'remuri, 'r7"( !a %ure !i !a /u"02ie !i !a $iar(a turma cea a&ea!a a &ui 9ri!to!, a(e'aratu& Pa!tor; Caci !e 'a (a $e !i"e (re$t a(e'aratu& Pa!tor, ca !a i"!e&e oi&e turmei &ui 9ri!to!3 Acea!ta cu"o!ca"(-o 'ra/ma!u&, ca iara!i 'a !a 'i"a (i" cer Dom"u& cu !&a'a, a !ocotit acea!ta ca !a ia a!u$ra !a c2i$u& 'e"irii Lui, ca !a "e i"!e&e $e "oi3 Iar Dom"u& "o!tru 'a 'e"i ca u" %u&0er i"%rico!at $e $ama"t3 Dar 'ra/ma!u& "u 'a 'e"i a!a3 Se 'a "a!te cu a(e'arat (i"tr-o %emeie !$urcata, care 'a %i u"ea&ta a &ui3 Deci "u !e 'a i"tru$a (ia'o&u&, ci i" ace!t %e& 'a 'e"i ca !a i"!e&e $e toti3 Fii"( !merit, &i"i!tit, ura"( ce&e "e(re$te, !$re iu(ei i"torca"(u-!e, u", iu itor (e !araci, $e!te ma!ura (e %rumo!, cu u"a a!e*are, &i" 4F4

catre toti, ci"!ti"( i" mo( !$ecia& $e e'rei ,caci ei a!tea$ta 'e"irea &ui.3 Iar i"tru toate ace!tea !e 'or %ace !em"e, aratari !i i"%rico!ari cu mu&ta !ta$a"ire, !i !e 'a me!te!u0i cu 'ic&e!u0 ca !a $&aca tuturor, !i !a %ie iu it (e mu&ti3 Si (aruri "u 'a &ua, cu ma"ie "u 'a 0rai, ma2"it "u !e 'a arata, !i cu c2i$u& u"ei ra"(uie&i 'a ama0i &umea, $a"a ce !e 'a %ace im$arat3 Si (u$a ce 'or 'e(ea mu&te $o$oare "i!te %a$te u"e ca ace!tea, toti im$reu"a cu o !ocotea&a !e 'or %ace, !i cu ucurie mare i& 'or $ro$o'a(ui $e e& im$arat, *ica"( u"ii catre a&tii1 Au (oara !e mai a%&a 'reu" om ca ace!ta u" !i (re$t? Si mai mu&t $o$oru& ce& uci0a! a& e'rei&or i& 'or ci"!ti !i !e 'or ucura (e im$aratia &ui3 Pe"tru aceea !i ca u"u& ce 'a ci"!ti mai mu&t &ocu& !i tem$&u&, 'a arata tuturor ca are 0ri/a (e ei3 Si c7"( 'a im$arati a&auru& $e $am7"t, cu mare !7r0ui"ta, toate $o$oare&e ii 'or 'e"i i" a/utor1 E(om !i iara!i Moa , i"ca !i %iii &ui Amo", ca u"ui a(e'arat im$arat i !e 'or i"c2i"a &ui cu ucurie, !i ei !e 'or %ace cei (i"tai a$aratori ai &ui3 A$oi im$aratia ace&uia !e 'a i"tari !i 'a ate cu ma"ie $e trei im$arati mari3 Iar (u$a acea!ta !e 'e i"a&ta i"ima &ui, !i-i 'a 'ar!a amaraciu"ea &ui, $u"a"( i"ai"te, (i" Sio", 'e"i"u& mortii, tu& ura"( &umea, 'a c&ati"a mar0i"i&e, 'a "eca/i toate, 'a $a"0ari !u%&ete&e3 Nu !e 'a arata ca u" cucer"ic, ci i" toate ca u"u& %ara (e ome"ie1 m7"io!, cum$&it, "e!tator"ic, i"%rico!at, urat, uracio!, !a& atic, $ier*ator !i !i&i"(u-!e a aru"ca i" 0roa$a $a07"atatii tot "eamu& ome"e!c, $ri" a !a "e u"ie3 Si !ta"( mu&timea i"ai"tea &ui !i a&te $o$oare mu&te, &au(a"(u-& $e e& $e"tru "a&uciri, 'or !tri0a cu 0&a! mare, i"cat !e 'a c&ati"a &ocu& i" care $o$oare&e 'or !ta i"ai"tea &ui3 Si &e 'a 0rai cu i"(ra*"ea&a1 Cu"oa!te-ti toate $o$oare&e $uterea !i !ta$a"irea mea? Iata (ar i"ai"tea 'oa!tra a tuturor, $oru"ce!c ace!tui mu"te mare ce e!te (e cea&a&ta $arte ca !a 'i"a aici &a "oi3 Si 'a *ice !$urcatu&1 !i 'a a&er0a, a(ica mu"te&e i" $ri'irea tuturor, i"!a "ici(ecum (i" teme&ii&e &ui muta"(u-!e3 Caci ce&e ce Dum"e*eu Prea I"a&t (i"tru i"ce$utu& *i(irii &e-a i"temeiat !i &e-a i"a&tat, a!u$ra ace!tora !$urcatu& A"ti2ri!t, !ta$a"ire "u are, ci 'a ama0i &umea cu "a&uciri 'ra/itore!ti3 Si iara!i a&tui mu"te ce 'a !ta i" a(7"cu& marii, o!tro' %oarte mare %ii"(, ii 'a $oru"ci !a !e (uca $e u!cat3 Dar o!tro'u& "u !e 'a mi!ca "ici(ecum, ci "a&ucire 'a %i3 Si iara!i i!i 'a i"ti"(e mai"i&e &ui, !i 'a a(u"a mu&time (e taratoare !i $a!ari3 A!i/(erea i"ca 'a $a!i $e (ea!u$ra a(a"cu&ui, !i $e mare !i $e u!cat 'a um &a; i"!a toate ace!tea 'or %i "a&uciri3 Si mu&ti 'or cre(e i"tru e& !i-& 'or !&a'i ca $e u" Dum"e*eu tare3 Iar cei ce 'or a'ea $e a(e'aratu& Dum"e*eu, &i !e 'or &umi"a oc2ii i"imii &or, !i cu (e-ama"u"tu& 'or $ri'i $ri" cre(i"ta curata !i 'or cu"oa!te i"!e&aciu"ea &ui3 Ace!tea, toate %ac7"(u -&e, 'a i"!e&a &umea !i mu&ti 'or cre(e &ui, !&a'i"(u-& ca $e u" Dum"e*eu tare3 Iar c7i 'or a'ea %rica &ui Dum"e*eu i" ei !i oc2ii i"imii &umi"ati, 'or cu"oa!te ca "ici mu"te&e "u !-a mutat (i" &ocu& !au, "ici o!tro'u& "u a ie!it (i" mare $e $am7"t3 Si toate ace!tea i"tru "ume&e !au &e 'a !a'7r!i A"ti2ri!t !i "u 'or %i a(e'arate, $recum am *i! mai !u!3 Caci cu %armece 'a !a'7r!i toate mi"ci"oa!e&e &ui mi"u"i, %ermec7"( 'e(eri&e oame"i&or ce !e 'or $&eca a cre(e &ui3 Si ace!tea a!a %aca"(u-!e, !i $o$oare&e i"c2i"a"(u -!e &ui, &au(a"(u-& ca $e u" Dum"e*eu, (i" *i i" *i !e 'a ma"ia Ce& Prea I"a&t i" ceruri !i i!i 'a i"toarce %ata Sa (e &a e&3 Si (u$a aceea !e 'or %ace cum$&ite !em"e1 %oamete "ei"treru$ta, cutremur "ei"cetat, morti "eco"te"ite !i temeri i"%rico!ate3 Atu"ci ceru& "u 'a mai $&oua, $ama"tu& "u 'a mai ro(i, i*'oare&e 'or !eca, rauri&e !e 'or u!ca, iar a "u 'a mai ra!ari, 'er(eata "u 'a %i, 4FA

co$acii (i" ra(aci"a !e 'or u!ca !i "u 'or o(ra!&i3 Pe!tii !i c2itii marii i" ea 'or muri !i $utoare $ier*atoare 'a trimite marea !i !u"ete i"%rico!ate, !i (e 2uietu& 'a&uri&or 'or muri oame"ii (e %rica3 Atu"ci 'a $&7"0e !i 'a !u!$i"a cum$&it tot !u%&etu&, !i *iua !i "oa$tea !e 'or c2i"ui3 Nicaieri "u 'or a%&a !a !e !ature (e m7"care, caci !e 'or $u"e $e!te tot co"(ucatori tira"i3 Si (aca ci"e'a 'a a(uce cu !i"e $ecetea tira"u&ui i"!em"ata $e %ru"te !i $e ma"a (rea$ta, 'a cum$ara $uti"e (i" ce&e ce !e 'or a%&a3 Atu"ci 'or muri $ru"cii &a !7"u& mame&or, 'or muri !i mame&e (ea!u$ra $ru"ci&or &or3 @a muri tata& cu %iii !i %emeia $e (rum, !i "u 'a %i ci"e !a-i i"0roa$e !au !a-i !tr7"0a i" mormi"te3 Putoare rea 'a %i (i" cau*a mu&timii mormi"te&or, !i a tru$uri&or ce 'or %i aru"cate $e !tra*i !i $retuti"(e"i, care mu&t 'or "eca/i $e cei 'ii3 Dimi"eata toti 'or *ice cu !u!$i"uri !i cu (urere1 c7"( !e 'a %ace !eara ca !a (o 7"(im o(i2"a? Si 'e"i"( !eara, iara!i cu &acrimi $rea amare 'or 0rai i"tre (7"!ii1 oare ca"( !e 'a &umi"a, ca (e "eca*u& ce "e !ta (ea!u$ra !a !ca$am? Atu"ci !e 'a 'e!te/i %rumu!etea %etei tuturor, !i 'or %i %ete&e &or ca (e morti, !i 'a %i ur7ta %rumu!etea %emei&or3 Si toti cei ce !-au $&ecat cum$&it %iarei !i au &uat $ecetea ace&uia, a(ica $a07"e!cu& c2i$ a& !$urcatu&ui, a&er07"( catre e&, 'or *ice cu (urere1 (a-"e "oua !a m7"cam !i !a em, ca toti murim (e %oame, !i 0o"e!te (e &a "oi %iare&e ce&e 'e"i"oa!e3 Si "ea'7"( ce ra!$u"(e tica&o!u&, 'a *ice cu mu&ta a!$rime1 (e u"(e !a 'a (au eu oame"i&or ca !a m7"cati !i !a eti? Ca ceru& "u 'oie!te !a (ea $am7"tu&ui $&oaie, !i $am7"tu& "ici(ecum "-a (at !eceri! !au roa(a3 Si au*i"( ace!tea mu&timi&e, 'or $&7"0e !i !e 'or t7"0ui cu totu&, "ea'7"( "ici o m7"07iere3 Neca* $e!te "eca* 'a %i &or "em7"07ierea, caci (e u"a 'oie au cre*ut tira"u&ui3 Si tica&o!u& "u 'a $utea "ici &ui !a-!i a/ute, !i cum ar $utea !a-i mi&uia!ca $e ei? I"tru ace&e *i&e 'or %i "e'oi mari (i" cau*a a&auru&ui, (e %rica, !i (e cutremuru& ce& mare !i 2uietu& marii, (e %oamete, (e !ete !i (e mu!cari&e %iare&or3 Toti cei ce 'or &ua $ecetea &ui A"ti2ri!t !i !e 'or i"c2i"a &ui, "u 'or a'ea "ici o $arte (e Im$aratia &ui 9ri!to!, ci (im$reu"a cu a&auru& !e 'or aru"ca i" ia(3 Fericit 'a %i ace&a ce !e 'a a%&a curat !i cre(i"cio!, !i 'a a'ea i" i"ima &ui cre(i"ta %ara (e i"(oia&a catre Dum"e*eu, ca %ara (e %rica 'or &e$a(a i"tre ari&e &ui A"ti2ri!t, (e%aima"( mu"ci&e !i "a&uciri&e &ui3 Iar mai i"ai"te (e ace!tea, 'a trimite Dum"e*eu $e I&ie Te!'itea"u& !i $e E"o2, ca u" mi&o!ti' ca !a $ro$o'a(uia!ca cu i"(ra*"ea&a cu"o!ti"ta (e Dum"e*eu tuturor, ca !a "u crea(a &ui A"ti2ri!t3 Ca 'or !tri0a !i 'or *ice1 I"!e&ator e!te, o, oame"i&or- Nime"i !a "u crea(a &ui "ici(ecum, !au !a-& a!cu&te $e ace!t &u$tator (e Dum"e*eu- Nime"i (i" 'oi !a "u !e i"%rico!e*e, ca (e0ra !e 'a !ur$a3 Dom"u& ce& !%7"t 'i"e (i" cer, !a /u(ece $e toti cei ce !-au $&ecat !em"e&or &ui3 I"!a $uti"i 'or %i cei ce 'or a!cu&ta !i 'or cre(e $ro$o'a(uirea $rooroci&or3 Iar acea!ta o 'a %ace Ma"tuitoru& ca !a-!i arate "e0raita Sa iu ire (e oame"i, ca "ici o(ata "u 'oie!te moartea $acato!u&ui, ci 'oie!te ca toti !a !e m7"tuia!ca3 Ca "ici i" 'remea aceea "u 'a &a!a "eamu& ome"e!c %ara (e $ro$o'a(uire, ca %ara (e ra!$u"! !a %ie toti &a [u(ecata3 Deci mu&ti (i" !%i"tii care !e 'or a%&a atu"ci 'or 'ar!a rauri (e &acrimi cu !u!$i"uri catre Dum"e*eu Ce& S%a"t, ca !a %ie i* a'iti (e a&aur, !i cu mare !ar0ui"ta 'or %u0i i" $u!tietati, i" mu"ti !i i" $e!teri !i cu %rica !e 'or a!cu"(e3 Si &i !e 'a (arui acea!ta (e &a Dum"e*eu Ce& S%a"t, !i-i 'a $o'atui $e ei 2aru& i" &ocuri 2otarate !i !e 'or ma"tui, %ii"( 4FE

a!cu"!i i" 0auri !i i" $e!teri, "e'a*7"( !em"e&e !i i"%rico!ari&e &ui A"ti2ri!t3 Ca ce&or ce au cu"o!ti"ta, cu &e!"ire &e 'a %i cu"o!cuta 'e"irea &ui3 Iar ce&or ce i!i au mi"tea $erma"e"t &a &ucruri &ume!ti, macar (aca ar !i au*i, "u 'or cre(e, !i ura!c $e cei ce &ear !$u"e3 Pe"tru acea!ta !%i"tii $rime!c $utere (e a !ca$a, $e"tru ca toata i"'a&uirea !i 0ri/ii&e 'ietii ace!teia &e-au &e$a(at3 Atu"ci 'a $&7"0e tot $am7"tu&3 Marea !i aeru& 'or $&7"0e im$reu"a, !i (o itoace&e ce&e !a& atice cu $a!ari&e ceru&ui3 @or $&7"0e mu"tii !i (ea&uri&e !i &em"e&e c7m$u&ui3 @or $&7"0e !i &umi"atorii ceru&ui (im$reu"a cu !te&e&e $e"tru "eamu& ome"e!c3 Caci toti !-au a atut (e &a Dum"e*eu Ce& S%a"t !i *i(itoru& tuturor, !i au cre*ut i"!e&atoru&ui, $rimi"( $ecetea !$urcatu&ui A"ti2ri!t, i" &ocu& %acatoarei (e 'iata Cruci3 @or $&a"0e toate i!erici&e &ui 9ri!to! cu $&a"0ere mare, ca "u 'a mai !&u/i !%i"tirea !i $ri"o!u&- Iar (u$a ce !e 'or i"$&i"i trei a"i !i /umatate ai !ta$a"irii !$urcatu&ui !i (u$a ce !e 'or im$&i"i toate !mi"te&i&e i" tot $ama"tu&, (u$a cum *ice 0ura Dom"u&ui, atu"ci 'a 'e"i Dom"u& !i M7"tuitoru& "o!tru ca u" %u&0er !tr7&uci"(, (i" ceru& ce& !%7"t, ce& $rea curat !i i"%rico!at !i $rea !&a'it3 Dum"e*eu& "o!tru !i Im$aratu& !i Mire&e ce& %ara (e moarte, $e "ori cu !&a'a "ea!ema"ata, a&er07"( i"ai"tea &ui i"0erii !i ar2a"02e&ii, toti 'a$aie (e %oc %ii"(3 9eru'imii a'7"( oc2ii i" /o!, !i Sera%imii * ur7"( !i %ete&e !i $icioare&e a!cu"*7"(u-&e cu ari$i&e, !tri0a"( cu %rica u"u& catre a&tu&1 S%7"t, S%7"t, S%7"t, Dom"u& Sa'aot3 Si 0&a! (e tr7m ita 0rai"( cu %rica1 Scu&ati-'a cei ce (ormiti, iata a 'e"it Mire&e3 Atu"ci !e 'or (e!c2i(e mormi"te&e !i 'a au*i tari"a cea $utre*ita, acea mare !i i"%rico!ata 'e"ire a M7"tuitoru&ui, !i i"tr-o c&i$a !e 'or !cu&a toate !emi"tii&e !i 'or cauta &a %rumu!etea cea !%7"ta a Mire&ui3 Si mi&ioa"e !i mii (e mii (e i"0eri !i (e ar2a"02e&i !i "e"umarate o!tiri !e 'or ucura cu ucurie mare3 Atu"ci !%i"tii, (re$tii !i toti care "u 'or &ua $ecetea a&auru&ui ce&ui $a07", !e 'or ucura %oarte mu&t3 Si !e 'a a(uce tira"u& &e0at (e i"0eri cu (racii im$reu"a i"ai"tea (i'a"u&ui3 Iar cei ce 'or %i &uat $ecetea &ui !i toti $a07"ii !i $acato!ii 'or %i a(u!i &e0ati3 Si 'a (a Im$aratu& 2otararea a!u$ra &or, aceea a o!7"(ei ce&ei 'e!"ice i" %ocu& ce& "e!ti"!3 Ami"3 Profetia lui 9$atan$hel Ieromo"a2u& A0ata"02e&, care a trait DM (e a"i, $e &a 4AMJ, a 'a*ut o i"%rico!atoare 'e(e"ie (e!$re ce&e ce !e 'or $etrece i" 'iitor, $e care &e-a !i !cri!3 Noi 'om re&ata aici ceea ce $ri'e!te tara "oa!tra ,Grecia "3t3.3 Grecia 'a %i &uata (e &a turci, teatru& /a%uri&or !i a (i!tru0eri&or3 Po$oru& !i cei care co"(uc !e 'or 0a!i i" !tramtoare3 Dar (u$a aceea u" $o$or (i" Ra!arit 'a 'e"i !$re $arti&e (e "or( a&e Greciei3 U"it re'e"i"(u-!i i" !i"e (i" tu& urarea i"'a(atori&or 'or ie!i cu toata armata im$reu"a !i 'or a&u"0a $e turci "u "umai (i" Grecia, ci !i (i" i"trea0a Euro$a3 U"ii turci 0a!i"( re%u0iu "umai &a Mecca ,Maru& ro!u.3 Iar Co"!ta"ti"o$o&u& 'a (e'e"i (i" "ou ca$ita&a Greciei3 Ace&a!i &ucru i& $ro%ete!te !i S%3 Co!ma a& Eto&iei, $recum !i a&ti ar ati !%i"ti3 +Co"!ta"ti" a i"ce$ut, Co"!ta"ti" 'a $ier(e im$aratia Bi*a"tu&ui+3 Pro%etia !-a co"%irmat3 Mai mu&t, a $ro%etit cu a(mira(i&a e=actitate !i a"u& cuceririi &a 4CHE3 )Si !e 'a im$&i"i &a a"u& 4CHA $a"a &a 4CHE, c7"( tre uie !a ca(a cea mai mare im$aratie i" mai"i&e a0are"i&orG+3 De a!eme"ea $re*ice cu e=actitate tim$u& ro iei 0reci&or (e catre turci3 )Si 'or %i ca!e&e 4FC

(i!tru!e !i !%i"te&e i!erici $ro%a"ate !i cre(i"cio!ii $er!ecutati $a"a &a a o$ta !uta 2otar7tG+3 Du$a cum e!te cu"o!cut a"u& 4JA4 re$re*i"ta a"u& e&i erarii3 A0ata"02e&, ce& cu "ume !%a"t, a $ro%etit ce&e (e!$re cucerirea Co"!ta"ti"o$o&u&ui, tim$u& ro iei 0reci&or, tim$u& e&i erarii &or !i a %ormarii Euro$ei (u$a ca(ere, a$o!ta*ia Euro$ei Occi(e"ta&e3 De a!eme"ea a $ro%etit !i (e!$re acti'itatea &ui Na$o&eo" !i (e*a!tru& ace!tuia3 "0-"L6N&& istru$erea Turciei. "iocnirea neamurilor apusene si a rusilor +Co"!ta"ti" a i"ce$ut, Co"!ta"ti" 'a $ier(e im$eriu& Bi*a"tu&ui+ A0ata"02e&3 Por"i"( (e &a core&atia !i $ara&e&i!mu& $ro%etii&or $rece(e"te, (ar !i (e &a mu&te a&te $ro%etii a&e @ec2iu&ui !i Nou&ui Te!tame"t, $e care "u &e $utem cu$ri"(e $e toate i" acea!ta &ucrare, a$are %ara %ortare co"c&u*ia ca !e a!tea$ta1 a. (i!tru0erea Turciei . cioc"iri&e armate i"tre Ru!ia !i armate&e occi(e"ta&e $e teritoriu& Turciei, i" $rea/ma Co"!ta"ti"o$o&u&ui, c. cioc"ire am$&a $e teritoriu& Pa&e!ti"ei, (. (i!tru0erea ru!i&or !i mari (i!tru0eri mu&tor !tate3 Turcia !$ri/i"i"(u-!e $e !tate&e (i" Occi(e"t cre(e ca e!te u" !em" mare, (u$a cum $re'e!te!c !i $ro%etii&e3 )U" !em" mare $e"tru a0are"i+3 Acea!ta 'a $ro'oca cea mai mare "e&i"i!te3 Ura care e=i!ta (e !eco&e co"tra 0reci&or, ocu$area cu "emai'a*ute 0ro*a'ii $e"tru 'remuri&e "oa!tre, i"(i%ere"ta $e"tru 2otar7ri&e or0a"i!me&or i"ter"atio"a&e, $ro &eme &a 0ra"ita cu Ru!ia, a'er!iu"i cre!c7"(e %ata (e Grecia3 A!a(ar c7"('a 'a ie!i (i" 0ra"ite&e ei, c7"( i!i 'a (a $e %ata cru*imi&e !i !a& aticii&e care au %o!t comi!e $7"a a!ta*i im$otri'a tuturor $o$oare&or, (ar mai a&e! im$otri'a $o$oru&ui 0rec orto(o=3 Ru!ia care i!i 'a re0&eme"ta $ro &eme&e i"ter"e !i e=ter"e, 'a mer0e im$otri'a turci&or, (u$a cum "e i"%ormea*a mu&te (i" $ro%etii, !i-i 'a o &i0a $e turci &a o retra0ere $reci$itata3 Du$a (i!tru0erea Turciei (e catre ru!i, armate&e ru!e!ti co"tro&7"( marea E0ee !i !tr7mtoarea Bo!%or !e 'or i"(re$ta !$re Siria !i Pa&e!ti"a, (u$a cum "e !$u" a&te $ro%etii (i" @ec2iu& Te!tame"t, i"ai"ta"( $ri" aer !i $e mare3 Atu"ci coa&itia Occi(e"ta&a "u 'a rama"e i"(i%ere"ta %ata (e acea!ta ame"i"tare a Ru!iei3 Occi(e"tu& 'a i"cerca cu a/utoru& ce&or !a!e !tate ca !a ocu$e Co"!ta"ti"o$o&u& !i !a (i!tru0a %&ota ru!ea!ca3 @or i"'i"0e ru!ii, (u$a cum %ara 0re!ea&a !-a $ro%etit (e mu&te 'eacuri3 )Bata&ia a !a$te !tate i" Co"!ta"ti"o$o&3 Birui"ta ce&ui mai mare !tat co"tra ce&or !a!e !tate+ , Pro%etia u"ui a"o"im &a 4FHC (39r 3.3 U" tim$ !e mi/&oce!te re%acerea !i $re0atirea $uteri&or occi(e"ta&e !i i"cercarea (e a re*o&'a $a!"ic $ro &ema ocu$arii Dar(a"e&e&or !i a Co"!ta"ti"o$o&u&ui3 )@or i"cerca ca ce& ce re*o&'a cu co"(eiu&, (ar "u 'or $utea, (e MM (e ori cu ra* oi !i o (ata cu co"(eiu&+ ,Pro%etia S%3 Co!ma a& Eto&iei.3 Si co"ti"ua S%3Co!ma1 )Daca $ro &ema !e 'a re*o&'a cu ra* oi 'or $atimi mu&te (i!tru0eri+3 Mai mu&t, (u$a cum $ro%ete!te Meto(ie, 'or 2otari $e"tru $ro &ema ora!u&ui trei )im$uter"iciti+, a!a(ar trei comi!ari ai mari&or $uteri3 Pe"tru acea!ta !i S%3 Co!ma a& Eto&iei *ice1 )Daca 'or ca(ea (e acor( ce&e trei $uteri 4FH

"imic "u 'a $atimi+3 Cu toate ace!tea ru!i, (u$a ce 'or !ta$7"i H !au I &u"i Co"!ta"ti"o$o&u& "u 'or acce$ta !a-& $re(ea !i, (u$a cum $ro%ete!te S%3 Meto(ie, 'a $u"e i" mi!care mu&te !tate (i" Euro$a Occi(e"ta&a !i 'or i"'a(a A!ia Mica3 Iar mu&te armate 'or %i co"(u!e i" mi/&ocu& teritoriu&ui Greciei3 I" !%7r!it 4J !tate !e 'or cioc"i i" Co"!ta"ti"o$o&3 Caci 'a 'e"i (e &a A$u! Fi&i$ ce& Mare cu 4J &im i !i !e 'or ate at7t (e mu&t !i cum$&it i"c7t 'a cur0e !7"0e&e ca $araie&e !i a$a Bo!%oru&ui 'a %i ca !7"0e&e (e ro!ie3 Atu"ci ru!ii !e 'or retra0e !$re Pa&e!ti"a, u"(e (u$a aceea or0a"i*a"(u-!e $o$oare&e (im$re/ur 'a i"ce$e ra* oiu& (i!tru07"(u-!e u"e&e $e a&te&e; ca !a !e a(e'erea!ca, (u$a cum !-a !cri!, $ro%etii&e @ec2iu&ui Te!tame"t, $recum 'om arata i" co"ti"uare3 "iocnire ampla in Palestina. istru$erea (usiei Su"tem (atori !a &amurim ca (i!tru0erea Ru!iei !i cioc"irea armata (i" Pa&e!ti"a "u e!te aceea!i cu &u$ta (e &a Arma02e(o", a co"%&a0ratiei mo"(ia&e (e &a !%ar!it, ca"( 'a %i (e!%ii"tat !tatu& &ui A"ti2ri!t !i 'a urma trium%u& cre(i"cio!i&or3 Ie*ec2ie& $ro%ete!te ca $uteri&e care !e 'or cioc"i i" Pa&e!ti"a, 'or 'e"i (i" )2otare&e (e &a mia*a"oa$te+ ,Ie*3 EJ, I., iar ce&e (e &a Arma02e(o" (i" )&umea i"trea0a+ ,A$oc3 4I, 4C., a!a(ar (i" toate $arti&e &umii3 )Si i # a !tra"! &a &ocu& ce !e c2eama i" e'reie!te Arma02e(o"+ ,A$oc3 4I, 4I.3 @re("ic (e i"!em"at ca Arma02e(o"u& 'a %i i" Pa&e!ti"a, i" mu"te&e Carme& !i co"!uma cu a !a$tea $&a0a (i" A$oca&i$!a3 Ce !e $ro%ete!te aici e!te u" co"%&ict care are i" %ru"te $e ru!i, !i co"!titute urmarea &u$tei (i" Co"!ta"ti"o$o&3 E& !e a&atura ce&ui (e-a& trei&ea ra* oi mo"(ia&, care 'a $remer0e i" orice ca* &ui A"ti2ri!t3 Cu acea!ta !u"t (e acor( toate $ro%etii&e, !i a&e S%3 Pari"ti !i a&e @ec2iu&ui !i Nou&ui Te!tame"t3 A!t%e&, i"ai"temer0atorii &ui A"ti2ri!t co"tri ute i"tr-u" mo( i"ima0i"a i& &a $ro'ocarea ce&ui (e-a& trei&ea ra* oi mo"(ia&, $recum !i a &u$tei (e &a Arma02e(o", %ii"(ca a!t%e& 'or cre(e &ui A"ti2ri!t mu&t mai u!or (ecat &ui Dum"e*eu3 @om re&ata $ro%etia &ui Ie*ec2ie&, aici e=i!ta"( i" $ara&e& $ro%etii&e &ui I!aia !i a&e A$oca&i$!ei3 Toate ace!tea $etreca"(u -!e (u$a a(u"area e'rei&or (i" toate $arti&e &umii i" Pa&e!ti"a3 Du$a cum e!te cu"o!cut (e &a a"u& DF (39r3 a ia i" 4MCJ !-a co"!tituit !tatu& e'reu i" Pa&e!ti"a3 +Asa zice Domnul; *ata" 4u sunt im(otriva ta" @od" (rintul lui Ros= si in anii de (e urma vei veni in tara izbavita de sabie" ai carei locuitori au fost adunati dintr H o multime de (o(oare" in muntii lui *srael ,Ie*3 EJ, J.3 Pro%etia 'or e!te c&ar $e"tru re$atrierea e'rei&or i" $ama"tu& !tramo!e!c3 Si $ro%etia co"ti"ua3 ,E'emme"te&e ace!tea au %o!t !cri!e ama"u"tit &a Ie*ec2ie& ca$ito&e&e E4 !i EM.3 +0i tu te vei ridica cum se ridica furtuna" si te vei duce ca norii" ca sa aco(eri tara" tu si toata oastea ta si multe (o(oare im(reuna cu tine= 0i vei (leca de la locul tau" din !otarele de la miazanoa(te" tu si multe (o(oare im(reuna cu tine" toti calari (e cai" tabara mare si ostire nenumarata" si te vei im(otrivi (o(orului 8eu" im(otriva lui *srael" ca un nor care aco(era (amantul ,Ie*3 EJ, M, 4H- 4I.3 De!criere e!te ama"u"tita, o armata %oarte $uter"ica, arme ra$i(e ca "orii, i" mo( e'i(e"t a'ioa"e&e !i rac2ete&e, iar $ro'e"ie"ta (i" armata (e &a mia*a"oa$te3 +0i in ziua aceea cand @od va veni im(otriva tarii lui *srael" zice Domnul Dumnezeu" mania 8ea se va a(rinde (e fata 8ea= in ziua aceea va fi un mare cutremur in tara lui *srael. Atunci vor tremura inaintea 8ea (estii marilor= ,Ie*3 EJ, 4J-AF. 4FI

A!a(ar !e 'or cutremura $e!tii mari&or, $a!ari&e ceru&ui, a"ima&e&e !i toate t7r7toare&e !i oame"ii, iar !t7"ci&e !e 'or (ar7ma !i toate ca!e&e1 )!i !e 'or $ra u!i mu"tii, !t7"ci&e !e 'or (arama !i toate *i(uri&e 'or ca(ea &a $am7"t+3 ,E'e"tua& occi(e"ta&ii 'or ataca $e ru!i cu arme "uc&eare i" care 'or $ieri !i aceia e'i(e"t3. +0i voi c!ema im(otriva lui toata frica" zice Domnul: sabia fiecarui om va fi im(otriva fratelui sau. 0i H l voi (ede(si cu moarte si varsare de sange: voi varsa asu(ra lui si taberelor lui si asu(ra multor (o(oare care sunt cu el" (loaie (oto(itoare si grindina de (iatra" foc si (ucioasa= ,Ie*3 EJ, A4 -AA.3 Ru!ii 'or i"%ru"ta aco&o mu&te $o$oare carora &e 'a $ro(uce mu&ta %rica3 P7"a &a urma 'a %i (i!tru!a (e o $&oaie (e %oc !i (e 0ri"(i"a (e $iatra3 A!a(ar om e&e "uc&eare care 'or 'e"i (i"!$re Occi(e"t !au a&te %e&uri (e arme3 Mai mu&t, ca$ito&u& EM (e &a Ie*ec2ie& (e!crie !i curatirea $am7"tu&ui Pa&e!ti"ei (e "e"umarate&e ca(a're a&e ru!i&or !i a ce&or (im$reu"a cu ei3 I" re*umat ,Ie*3 EM, 44 # 4I. a'em1 I" *iua aceea 'oi (a &ui Go0 &oc (e morm7"t, i" I!rae&, i" 'a&ea trecatori&or ,A arim., &a ra!arit (e Marea Moarta, aco&o 'oi i"0ro$a $e Go0 !i toata ta ara &ui !i 'oi "umi &ocu& ace&a +'a&ea ta erei &ui Go0+3&u"i ii 'a i"0ro$a I!rae& ca !a curate tara, tot $o$oru& ii 'a i"0ro$aG Acea!ta e!te i" acor( cu $ro%etia $e"tru !%7r!itu& ru!i&or !i a& trei&ea ra* oi mo"(ia& cu e%ecte (i!tru0atoare i" toate tari&e &umii1 America, Ru!ia, Euro$a, %ii"(ca i" acor( cu a&te $ro%etii )ora!e&e 'or a/u"0e $u!tii+ , $ro%etia S%3 Co!ma a& Eto&iei. !i $ro%etia &ui I!aia3 Oame"ii 'or %u0i i" mu"ti u"(e mai u!or !e 'or $utea m7"tui3 )Si a ar! (i" $ama"t a treia $arte, !i a ar! (i" co$aci a treia $arte, iar iar a 'er(e a ar! (e tot+ Evenimentele premer$atoare lui 9ntihrist. %apte peceti si sapte tr'mbite A$oca&i$!a e!te $ri" e=ce&e"ta cartea care "e (e!crie ama"u"tit atat e'e"ime"te&e co!mice care 'or $remer0e, cat !i e'e"ime"te&e care 'or urma aratarii &ui A"ti2ri!t3 E'e"ime"te&e ace!tea "u !u"t a&e0orice, ci rea&e3 Deci ce&e o$t $eceti !u"t $e(e$!e $e(a0o0ice $ri" care Dum"e*eu i"tare!te $ro$o'a(uirea E'a"02e&iei $a"a &a !%ar!itu& 'eacuri&or3 A!t%e& $rima $ecete re$re*i"ta i"trea0a $re(ica a E'a"02e&iei $a"a &a !%ar!itu& &umii, a (oua $ecete toate ra* oaie&e, a treia $ecete %oamete&e ,'e*i A$oc3 I, 4 # 4D.3 Co"ti"utu& $ecetii a !a$tea e!te a&catuit (i"tr-u" !ir (e !a$te tram ite, (i" care !a!e re$re*i"ta 'e"irea $&a0i&or, mu&t mai 0re&e !i mai 0roa*"ice (ec7t ce&e (e!cri!e i" ce&e !a!e $eceti3 A!a(ar, !u"t e=$u!e ca o ma!ura $e(a0o0ica catre ome"irea "ecre(i"cioa!a, mai (ra!tice (ec7t $rime&e, $e"tru ca !a i"(re$te $e omu& a atut !$re $ocai"ta !i m7"tuire3 Pe !curt co"ti"utu& ce&or !a$te tr7m ite, care !u"t (e!cri!e a(mira i& i" A$oca&i$!a i" ca$3J, e!te urmatoru&1 La $rima tr7m ita e!te (e!cri!a ar(erea a o treime (i" $ama"t, a o treime (i" co$aci, !i iar a 'er(e a ar!-o (e tot3 +0i a ars din (amant a treia (arte" si a ars din co(aci a treia (arte" iar iarba verde a ars H o de tot ,A$oc3 J, D.3 Co"ti"utu& $ro%etic !i (e a'erti!me"t a& $rimei tr7m ite !e im$&i"e!te e=act cu i"ce"(ierea cata!tro%a&a a &umii, a $a(uri&or !i i"(eo!e i i" tara "oa!tra ,Grecia.3 Si a!t%e& !i $ro%etia 4FD

S%3 Co!ma a& Eto&iei e!te i" (e$&i" acor( cu A$oca&i$!a, (ar !i co"%irmata3 Oame"ii 'or !araci %ii"(ca "u 'or a'ea (ra0o!te (e "atura+3 I"tr-a(e'ar "u "e !imtim mai !araci i" ora!e&e !u$era0&omerate %ara 'er(eata? La a (oua tr7m ita e!te (e!cri!a co"tami"area a o treime (i" mari, a o treime (i" $e!ti !i a o treime (i" cora ii&e (e $e mare ,A$oc3 J, J-M.3 Du$a cum "e e!te cu"o!cut, e'e"ime"te&e (e!cri!e core!$u"( rea&itati&or (e a!ta*i, $recum e!te recu"o!cuta co"tami"area mari&or, (i!tru0erea $e!ti&or !i (e!com$u"erea "a'e&or, urmare a cri*ei "a'a&e mo"(ia&e3 De*a!tru&, aici ca !i &a $rima tr7m ita, "u e!te i"te0ra&, %ii"(ca are u" caracter curat $e(a0o0ic3 La a treia tr7m ita e!te (e!cri!a co"tami"area a o treime (i" rauri !i a$e, (e !teaua A !i"to!, !i moartea mu&tor oame"i ca urmare a ace!tei co"tami"ari3 Toti !u%erim * uciumu&, (ar !i co"tami"area $e!te ma!ura (e &a Cer"o a&, care i" ucrai"ea"a i"!eam"a A !i"to!3 A!a(ar, co"tami"area ra(ioacti'a (e &a Cer"o a& e!te co"ti"utu& ce&ei (e a treia tr7m ite3 )Si a treia $arte (i" a$e !-a %acut ca $e&i"u&+ ,A$oc3 J, 44.3 La a $atra tr7m ita e!te (e!cri!a mic!orarea &umi"ii !oare&ui, a &u"ii !i a !te&e&or cu o treime3 I" a/u"u& ace!tui %e"ome" "e a%&am "oi a!ta*i3 C2iar (aca !e 'a $ro'oca $artia&G (ar ec&i$!a acea!ta a !oare&ui !i a &u"ii "u $utem ca !-o $ro0"o*am3 U" "eo i!"uit i"ce"(iu, u" 'u&ca", o e=$&o*ie "uc&eara, tim$u& 'a (eci(e3 La !%7r!itu& ce&ei (e a $atra tr7m ite a'em trei 'a&uri (e ate"tio"are, care $re'e!te!c mari (e*a!tre ,A$oc3 J, 4A- 4E.3 La a ci"cea tr7m ita "e e!te (e!cri!a i"cor(area !u%eri"tei !i !u%eri"ta u"ui i"%rico!ator ra* oi ,!i0ur ce& (e-a& trei&ea ra* oi mo"(ia&., c7"( oame"ii 'or c2ema moartea3 O i"!u$orta i&a tri!tete !i $or"ire catre !i"uci(ere a atei&or, care au cre*ut i" $re(ica $re%acut $aci%icatoare a i"ai"te mer0atori&or &ui A"ti2ri!t3 Du2u& "imicirii ,a& $u!tiirii. 'a !ta$a"i ci"ci &u"i $e $ama"t ,A$oc3 M, 4 # 4A.3 La a !a!ea tr7m ita e!te (e!cri! (e*a!tru& !i cata!tro%a ra* oiu&ui3 Doua !ute (e mii (e o!ta!i 'or &ua $arte &a acea!ta actiu"e3 @or %i omorati o treime (i" oame"i3 Ace!tea !e 'or $etrece i" tim$u& ra* oiu&ui ce&ui mare care 'a (ura H &u"i3 Si0ur !e 'or %o&o!i arme&e "uc&eare3 +De aceste trei (lagi; de focul si de fumul si de (ucioasa" care iese din gura lor" a fost ucisa a treia (arte din oameni CA(oc. E" 'ND. Va urma (redica celor doi (rofeti tim( de J% de luni" moartea acestora" un cutremur" s(aima" (ocainta multora ,A$oc3 4 # 4C.3 @a urma a !a$tea tr7m ita, care $re'e!te!te ca&amitati, tu"ete, cutremure, 0ri"(i"a "emai'a*uta3 Fe"ome"e a!ema"atoare cu ace!tea !-au aratat i" mu"te&e Si"ai cu aratarea &ui Dum"e*eu3 A"ti2ri!t 'i"e3 Se 'a $re*e"ta ca Dum"e*eu3 @a !ta$7"i toate !tate&e3 Ru!ii 'or %i iruiti (e re!tu& !tate&or i" a& trei&ea ra* oi mo"(ia& &a !%7r!it3 Ra* oiu& e!te a !a!ea tr7m ita3 A"ti2ri!t !e 'a i"!ta&a i" Ieru!a&im !i 'a im$arti oame"i&or, tim$ (e trei a"i !i /umatate u"uri materia&e i" America3 Ra* oiu& ace!ta 'a a%ecta ce& mai mu&t !tate&e euro$e"e !i i" $ri"ci$a& Ru!ia3 Oame"ii !e 'or !tam$i&a $e %ru"te !au $e ma"a (rea$ta $e"tru ca !a-!i $rocure ce&e "ece!are traiu&ui3 +*nc # t nimeni sa nu (oata cum(ara sau vinde" decat numai cel ce are semnul" adica numele fiarei ,A$oc3 4E, 4D.3 Du$a acea!ta $erioa(a A"ti2ri!t i!i 'a arata i"uma"a !a %ata3

4FJ

Evenimentele care urmeaza venirii lui 9ntihrist Ce&e !a$te cu$e3 Ce&e !a$te cu$e !u"t !a$te $&a0i, a!a(ar u&timi&e !a$te $e(e$!e a&e &ui Dum"e*eu im$otri'a ome"irii care, cu $uti"e e=ce$tii ,cei care "u 'or $rimi !em"u&., 'or %i !u /u0ati (e A"ti2ri!t3 P&a0i&e ace!tea "u 'or &o'i o treime, ci i"trea0a ome"ire3 Oame"ii i" &oc !a !e $ocaia!ca 2u&e!c !i !e i"tare!c i" 2u&e !i mai mu&t3 Prima cu$a1 )Si o u a rea !i uci0atoare ! # a i'it $e oame"ii care a'eau !em"u& %iarei !i care !e i"c2i"au c2i$u&ui %iarei G+ A.3 Du$a cum au a"u"tat !$ecia&i!tii care au $re0atit Fiara (e &a Bru=e&&e!, !tam$i&a 'a %i %acuta $ri" ar(ere cu ra*e &a!er, $ro(ucatoare (e ca"cer; !i 'or %i im$&a"tati mici emitatori i" 0ura "oa!tra ,$e ma"a (rea$ta !au $e %ru"te.3 A (oua cu$a1 O mo&ima 0e"era&a $e!te toate mari&e3 ,I" mo( e'i(e"t ra(ioacti'itatea !au !u !ta"te c2imice %oarte $uter"ice.3 A treia cu$a1 O mo&ima 0e"era&a a a$e&or, r7uri&or !i i*'oare&or3 Do'a(a i"!etarii a i"ce$ut3 A$a "u !e $oate ea3 A $atra cu$a1 O ar(ere "e!u%erita 'a ar(e com$&et $e oame"i3 Oame"ii 'or 2u&i $e Dum"e*eu !i "u !e 'or $ocai3 )0i oamenii au fost dogorati cu mare arsita) ,A$oc3 4I, M.3 A ci"cea cu$a1 Cu$a m7"iei &ui Dum"e*eu !e 0o&e!te )$e !cau"u& %iarei+3 Scau"u& &ui A"ti2ri!t !c7rtaie3 Si toti oame"ii !i-au mu!cat &im i&e (e (urere (i" $rici"a (ureri&or !i a u e&or &or, (ar "u !-au $ocait, ci au 2u&it $e Dum"e*eu3 A !a!ea cu$a1 Rau& Eu%rat a !ecat3 O !eceta "emai'a*uta a "a'a&it )!i a$e&e &ui au !ecat, ca !a %ie 0atita ca&ea im$arati&or (e &a Ra!aritu& Soare&ui+ ,A$oc3 4I, 4A.3 Eu%ratu& 'a (e'e"i u&e'ar(, $e u"(e u!or 'or tra'er!a armate&e (i" Ra!arit ,[a$o"ia !i C2i"a?., ame"i"t7"( !tatu& &ui A"ti2ri!t3 Deci A"ti2ri!t e!te ame"i"tat !i i"ce$e ca !a !e or0a"i*e*e !$re Arma02e(o" $e"tru co"%ru"tarea %i"a&a, care 'a i"!em"a !i !%7r!itu& &ui ,A$oc3 4I, 4A- 4I.3 Si a c2emat toate !tate&e, care i"tr-u" %e& !au a&tu& &-au a!cu&tat, !i !-au !tr7"! toti $e mu"te&e Carme& &a Arma02e(o", $e"tru re!$i"0erea i"'a(atori&or3 )0i i H au strans la locul ce se c!eama in evreieste Armag!edon) ,A$oc3 4I, 4I.3 A !a$tea tram ita1 Tu"ete, 'uiet, cutremur mare, a!a cum "u a mai %o!t $e $am7"t3 Cetatea, ce"tru& &ui A"ti2ri!t, !-a ru$t i" trei $arti !i cetati&e "eamuri&or !-au $ra u!it3 )0i toate insulele (ierira si muntii nu se mai aflara ,A$oc3 4I, AF.3 Au (i!$arut i"!u&e&e !i mu"tii3 A"ti2ri!t 'a %i i"%r7"t3 Aici !e re&atea*a (e!$re ra* oiu& mo"(ia& $ar/o&itor3 "'nd va incepe razboiul cel mare, Cea mai %ier i"te !i i"tere!a"ta i"tre are $e"tru mu&ti e!te, !i0ur, ca"( 'a i"ce$e ra* oiu& ce& mare, ce& $e care "oi i& a!te$tam, a& trei&ea ra* oi mo"(ia&3 De!i i" S%3 Scri$tura "u e!te %i=ata (ata, e=i!ta $ro%etii a&e S%3 Pari"ti care "e $u" i" i!$ita (e a re&ata !i a core&a e&eme"te&e e=i!te"te !i )!em"e&e+ 'remii, $e"tru ca !a %acem ce& $uti" u" ca&cu&, care "u re(uce cu "imic i"certitu(i"ea cititoru&ui3 E!te i"uti& !a !$u"em ca, oric7te ca&cu&e !-au %acut, ram7"e e!e"tia&a (atarea (e &a $ro%etu& Da"ie&3 Nu $utem co"(am"a $e "iciu"u& (i" cei care au i"cercat !a %aca ace!te ca&cu&e, (ar e!te $re%era i& ca !a !e a!cu&te a'erti!me"tu&1 )$ocaiti-'a, ca !-a a$ro$iat 4FM

im$aratia &ui Dum"e*eu+; c2iar !i cu o cro"o&o0ie 0re!ita, (ec7t !a "u a!cu&tam "imic !i !a %im i"(i%ere"ti %ata (e e'e"ime"te&e ce 'or 'e"i3 Im$orta"t (e reti"ut e!te ca e'e"ime"te&e ace!tea, i" !i"e, "u !e !c2im a3 E&e 'or 'e"i "e0re!it3 Toate $ro%etii&e !e 'or im$&i"i &a 'remea &or3 E=i!ta o $ro%etie a cu'io!u&ui Ni&, care a !i2a!trit i" mu"te&e At2o! i"ai"te (e a"u& IFF3 Cu'io!u& Ni& $ro%ete!te ca )$e &a a"u& 4MFF mer0a"( !$re /umatatea mi&e"iu&ui a& o$tu&ea, (e &a %acerea &umii, ace!ta !e 'a !c2im a !i !e 'a %ace (e "erecu"o!cut G+ De a!eme"ea e=i!ta $ro%etia cu'io!u&ui Ni&, care *ice ca )(u$a 4M4E trec7"( DM (e a"i !e 'or !a'ar!i ce&e mai mari re&e, i"ai"tea 'e"irii &ui A"ti2ri!t, a"i (e &a %acerea &umii DHFFG+ Si i" 'e(e"ia S%3 Ni%o" !e re&atea*a ca Dum"e*eu ra!%oi"( cartea 'eacuri&or ome"irii, S-a o$rit !i !i-a aco$erit %ata cu ma"a !i a *i! cu ma2"ire1 )@oi curma &a mi/&oc 'eacu& ace!ta+, a(ica 'eacu& ce& care e!te $&i" (e $acate !i !em"i%ica"( DHFF3 E=i!ta mu&te a!t%e& (e marturii3 S%3 Co!ma a& Eto&iei re&atea*a (e!$re ra* oiu& ce& mare1 )@a i"ceta 'eacu& a& o$tu&ea ca"( 'or %i ace!tea+, a(ica &a /umatatea (i"tre DFFF !i JFFF3 E& a *i! ca ra* oiu& 'a 'e"i ca"( 'or coi"ci(e (oua !ar atori im$reu"a3 I"tr-a(e'ar i" 4M4A Pa!ti&e a coi"ci! cu !ar atoarea Bu"ei'e!tiri, iar E$iru& a %o!t e&i erat3 E=i!ta !i a&ta $ro%etie a !%7"tu&ui, care re&atea*a e'i(e"t (e!$re ra* oiu& 0e"era& $e"tru care !u"t co"!acrate mu&te $ro%etii3 )Ca"( 'or coi"ci(e (oua 'eri !i (oua !ar atori im$reu"a+3 A!a(ar, c7"( (u$a o $erioa(a (e !eceta 'a urma !ar atoarea Pa!te&ui !i Bu"ei'e!tiri3 A!t%e& !ar atorirea im$reu"a a coi"ci! i" 4MM43 Daca, a!a(ar, $re!u$u"em ca (ate&e $uteau mi/&oci, 0re!im, i"(i%ere"t c7t (e $uti", $e"tru mi/&ocu& ace!tor 'eacuri; atu"ci e!te /u!ti%icata reti"erea cui'a, %ata (e (ata rea&i*arii e'e"ime"te&or care !-au $ro%etit3 Daca cu"oa!tem ca a"u& HHFJ e!te (ata "a!terii &ui Ii!u!, atu"ci 4MMA 'a %i a"u& $e care-& cautam3 Fii"(ca HHFJ ,(e &a %acerea &umii $a"a &a "a!terea &ui Ii!u!. ] 4MMA ^ DHFF3 E!te i"uti& ca !a !u &i"iem ca a"u&ui 4MMA i !e %ace rec&ama, (i"tr-o $ura i"t7m$&are, !tra"ie,?., ca %ii"( i"ce$utu& u"ei noi ere 3 Noi !tri0am ca !a "u "e $re0atim $e"tru u"i%icarea &umii, a!a cum era i"ai"te (e tur"u& Ba e&3 U"i%icarea ace!tei &umi e!te o u"i%icare !u a!$ectu& $acii, (ar i" rea&itate ea $re0ate!te o i"ro ire $erma"e"ta, o (ictatura mo"(ia&a "emai'a*uta , %ii"(ca 'a i"cerca ca !a "i'e&e*e (re$tu& "atio"a& a& %iecarui $o$or, !i i"cet $o$oare&e 'or %i a!imi&ate i" creu*etu& i"ter"atio"a&i!mu&ui !u co"(ucerea (e*0u!tatoru&ui A"ti2ri!t3 Ce "u a i* utit 9it&er $ri" arme, i"ai"te mer0atorii &ui A"ti2ri!t reu!e!c cu a&te arme1 a"ii, (i$&omatia, ma!o"eria, !a"ta/u&, i"ro irea !$iritua&a3 Iata i"ce$utu& i"0ro*iri&or3 A!a(ar, !u!ti"em ca ra* oaie&e, i"e'ita i&e (i" 'remea "oa!tra, !u"t o "oua %ata a rau&ui ce (uce &a !u /u0area !i i"ro irea "oa!tra i" 02iare&e &ui A"ti2ri!t i" 4MMA3 Ace!ta e!te i"te&e!u& mai a(a"c a& u"i%icarii $o$oare&or (i" *i&e&e "oa!tre3 E!te u" ra* oi euro$ea" %ara 'ar!are (e !a"0e3 Si (u$a cum cei i"%ra"ti i"tr-u" ra* oi ca$itu&ea*a %ara co"(itii i" %ata i"'i"0atoru&ui, a!t%e& !i "oi !em"am i" a& im$otri'a auto"omiei "oa!tre !$iritua&e3

44F

La!a"( &a o $arte $ro &ema "umere&or, !a i"cercam o a$ro$iere a e'e"ime"te&or care "e a'erti*ea*a !i au mai rama! (e im$&i"it3 I" ace!ta c2e!tiu"e a'em co"(ucator tot(eau"a $ro%etii&e S%3 Pari"ti !i ce&e (i" S%3 Scri$tura3 Ca toate $ro%etii&e !u"t (e acor( ca "e a%&am i" a/u"u& u"ui "ou ra* oi euro$ea" # mo"(ia&3 Si a!t%e&, (u$a cum am (e!cri!, i" 0e"era&, !i e'e"ime"te&e re&atate i" A$oca&i$!a arata ca !u"t i" acor( cu acea!ta 'i*iu"e; ca "e a%&am i" a/u"u& ce&ei (e a $atra tr7m ite, care a"u"ta u" ra* oi i"%rico!ator3 9 doua venire a omnului U&timu& e'e"ime"t a& e'o&utiei ome"irii 'a %i a (oua 'e"ire a Dom"u&ui "o!tru Ii!u! 9ri!to!, (u$a cum "e a!i0ura E& I"!u!i3 +Atunci vor vedea (e ?iul 5mului venind (e nori" cu (utere multa si cu slava ,Mc3 4E, AI.3 Si 'a urma [u(ecata3 )Si !e 'or a(u"a i"ai"tea Lui toate "eamuri&e !i # i 'a (e!$arti $e u"ii (e a&tii, $recum (e!$arte $a!toru& oi&e (e ca$re+ ,Mt3 AH, EA., !i $acato!ii 'or urma tata&ui &or (ia'o&u&, &a o!7"(a 'e!"ica, iar (re$tii &a 'iata 'e!"ica !i 'or $rimi u"atati&e $ara(i!u&ui, care, (u$a cum "e !$u"e S%3 A$3 Pa'e&, !u"t (e "e(e!cri!, )ce&e ce oc2iu& " # a 'a*ut !i urec2ea " # a au*it, !i &a i"ima omu&ui "u ! # a !uit, $e ace!tea &e # a 0atit Dum"e*eu ce&or ce # & iu e!c $e E&+ ,I Cor3 A, M.3 Ziua ce&ei (e a (oua 'e"iri ram7"e "ecu"o!cuta, %ii"(ca, (u$a cum *ice Dom"u& "o!tru Ii!u! 9ri!to! +des(re ziua aceea si des(re ceasul acela nimeni nu stie" nici ingerii din cer" nici ?iul" ci numai ,atal ,Mc3 4E, EA.3 Si i" tim$ ce "u cu"oa!tem e=act 'remea ce&ei (e a (oua 'e"iri, Dum"e*eu "e (a )!em"e+, care "e a'erti*ea*a c7"( !-a im$&i"it 'remea1 Si (u$a cum (e &a %ru"*e&e !moc2i"u&ui cu"oa!tem ca $rima'ara !-a a$ro$iat, a!t%e& !i (i" (i%erite&e !em"e cei cre(i"cio!i !u"t a'erti*ati $e"tru e'e"ime"te&e care 'or 'e"i, *ice Dom"u&3 Nu 'or re&ata aici !em"e&e care "e a'erti*ea*a, care 'or $remer0e ce&ei (e a (oua 'e"iri a Dom"u&ui, $e"tru ca &e- am (e* atut $e &ar0 i" ca$ito&e&e a"terioare3 Aici (orim ca !a "otam, cre!ti"u& "u tre uie !a %ie a !o&ut !i0ur $e"tru *iua im$&i"irii u"ei $ro%etii, !i cu atat mai mu&t $e"tru *iua ce&ei (e a (oua 'e"iri a Dom"u&ui, care 'a 'e"i )ca un fur noa(tea+ ,I Te!3 H, A.3 Im$&i"irea $ro%etii&or !eama"a cu *iua mortii "oa!tre3 I" tim$ ce moartea %iecaruia e!te u" &ucru cert, *iua mortii ram7"e "e!tiuta $7"a c7"( !e im$&i"e!te3 Acea!ta tre uie !a reti"em ca "u cu"oa!tem (i"ai"te, cu e=actitate, toate e'e"ime"te&e care !e 'or $etrece3 Ce'a a"a&o0 ra!$u"(e Ii!u! uce"ici&or Sai, care (oreau !a !tie ca"( 'a %i re!taurata Im$aratia &ui I!rae&3 +)u este al vostru a sti anii sau vremile (e care ,atal le H a (us in sta(anirea 0a ,Fa$t3 4, D.3 A!a(ar, $e cre!ti"u& cre(i"cio! "u tre uie !a-& i"tere!e*e at7t *iua e=acta a im$&i"irii e'e"ime"te&or care 'or 'e"i, c7t i"!a!i e'e"ime"te&e i" !i"e3 Iar ace!te e'e"ime"te 'iitoare au %o!t $ro%etite, (u$a cum *ice c&ar Dom"u&3 )Dar voi luati seama. *ata dinainte v H am s(us voua toate+ ,Mc3 4E, AE.3 A!t%e& &a a (oua 'e"ire a Dom"u&ui !e 'or i"tam$&a urmatoare&e e'e"ime"te im$orta"te1 4. $re%acerea u"i'er!u&ui ,II Pt3 H-D; 4F- 4E.3 A. i"'ierea morti&or , I"3 I,EM,CF,CC, HC.3 E. $re%acerea ce&or i" 'iata ,I Cor34H, H4 -HA.3 C. ra$irea cre(i"cio!i&or i" cer $e"tru i"t7m$i"area Dom"u&ui ,I Te!3C, 4H- 4D.3 H. [u(ecata (e o !te !i ra!$&atirea %iecaruia (u$a %a$te&e &ui ,Mt3 AE, E4 -CI.3 444

De a!eme"ea i" tim$u& ce&ei (e a (oua 'e"iri, i"ai"tea aratarii Dom"u&ui, !e 'a arata $e cer !em"u& Fiu&ui Omu&ui3 +Atunci se va arata (e cer semnul ?iului 5mului si vor (lange toate neamurile (amantului si vor vedea (e ?iul omului venind (e norii cerului" cu (utere si cu slava multa ,Mt3 AC, EF.3 A!a(ar !oare&e !i &u"a !e 'or i"tu"eca, !te&e&e 'or $ieri (e $e cer, u"i'er!u& !e 'a (e!%ace !i !e 'a i"%ati!a u" cer "ou !i u" $am7"t "ou3 I"'ierea tuturor (i" morti, tru$uri&e %ii"( "emuritoare3 Cu toate ace!tea, i" tim$u& ce&ei (e a (oua 'e"iri 'or e=i!ta !i 'ii3 Si ace!tia, *ice S%3 A$3 Pa'e&, i!i 'or !c2im a tru$uri&e, care 'or (e'e"i "emuritoare3 A!t%e& toti cei cre(i"cio!i (i"tre cei 'ii cu cei cre(i"cio!i care au i"'iat 'or %i ra$iti $e"tru a i"t7m$i"a $e Dom"u& i" 'a*(u23 Se 'a arata !em"u& crucii, (u$a cum !$u" S%3 Pari"ti !i 'a urma [u(ecata oame"i&or !i r7"(uirea &or &a o!7"(a 'e!"ica !au &a %ericire 'e!"ica, (u$a %a$te&e $e care &e-a %acut %iecare cat a trait3 A (oua 'e"ire-a Dom"u&ui $e"tru cre!ti"u& cre(i"cio! e!te *iua ucuriei, a %ericirii !i a 'e!e&iei, $e"tru ca *iua acea!ta i"!eam"a !%7r!itu& ma2"iri&or, 'iata 'e!"ica, %ericire (re$tate3 Atu"ci cre(i"cio!u& cre!ti" 'a $rimi cu"u"a !&a'ei, a!a(ar ra!$&ata 'e!"ica, $e"tru &u$ta (rea$ta $e care a (u!-o aici $e $am7"t, (u$a cum *ice A$o!to&u& "eamuri&or, Pa'e&3 +/u(ta cea buna m H am lu(tat" calatoria am savarsit" credinta am (azit. De acum ni s H a gatit cununa dre(tatii" (e care Domnul imi va da- o in ziua aceea" 4l" Dre(tul Oudecator" si nu numai mie" ci si tuturor celor ce au iubit aratarea /ui ,II Tim3 C, D-J.3 Epilo$ Du$a cum co"!tatam, iu iti cititori, "u a'em "ici o !cu*a ca !a um &am or i3 Dum"e*eu, $ri" !%i"ti !i $ri" Dom"u& "o!tru Ii!u! 9ri!to!, "e-a (e!co$erit toate 0reutati&e !i ra* oaie&e, urmari&e "e$ocai"tei "oa!tre, $recum !i cur!e&e care "e a!tea$ta3 I" mo( !i0ur mi&ioa"e (e cre!ti"i (i"ai"tea "oa!tra au cre*ut i" cu'i"te&e $ro%eti&or !i !-au m7"tuit3 Noi $ri'im &a co"%irmarea &or $7"a a!ta*i, caci !$era"te&e tuturor ace!tora "u au %o!t *a(ar"ice3 Purtatorii (e Dum"e*eu $ro%eti au aratat !i au %i=at (rumu& $e care tre uie !a mear0a, (e %a$t, cre!ti"u&3 Si (u$a cum !o%eru& i"te&e$t "u e!te i"(i%ere"t %ata (e !em"e&e (e circu&atie $e care &e i"t7&"e!te i" (rumu& !au, care au %o!t a!e*ate $e"tru !i0ura"ta !a, tot a!a !i "oi cre(i"cio!ii cre!ti"i "u tre uie ca !a trecem "e$a!atori $e &7"0a $ro%etii&e ce !-au (at $e"tru m7"tuirea "oa!tra3 Du$a cum !e 'e(e c&ar, toate $ro%etii&e a%irma &ao&a&ta ca i"tram i"tr-o $erioa(a (e ra* oaie !i (e 0reutati care $re'e!te!c 'e"irea &ui A"ti2ri!t3 Toate ace!tea "u tre uie ca !a "e (e*"a(a/(uia!ca, ci (im$otri'a, !a "e i"arme*e cu cura/ !i com ati'itate, %ii"(ca "e !$u"e S%3 A$3 Pa'e&, +(atimirile vremurilor de acum nu sunt vrednice de marirea care ni se va desco(eri ,Rom3 J, 4J.3 Si, (aca i"ca au &oc i" *i&e&e "oa!tre toate ace!tea, "u !u!$i"am i"ai"tea &ui Dum"e*eu ca !u"tem "e(re$tatiti3 Nu cautam !a urmam mi&ioa"e&or (e cre!ti"i martiri*ati $e"tru cre(i"ta3 Si a!t%e& (e mu&te ori cre!ti"u& %ara (urere !i %ara $rime/(ii "u 'rea !a !e i"(re$te !$re m7"tuire3 Su"tem (atori !a marturi!im ca tra'er!am o $erioa(a (e (e&a!are !i

44A

"e$a!are re&i0ioa!a3 U" !i"0ur &ucru "e mai ram7"e, $ocai"ta !i"cera !i i"cre(erea i" Dum"e*eu3 Fii"(ca

E%"0PE(&(E ;X"6TX E D-<E(6L 0>-6L6& %;Y-T6L6& >9"9(&E Cuv#nt foarte folositor S%7"tu& Macarie mer07"( o(at5 $ri" $u!tie, &-a a/u"! (i" urm5 <"0eru& Dom"u&ui, *ic7"( c5tre 5tr7"1 )B&a0o!&o'e8te, P5ri"te S%i"te+3 Iar 5tr7"u& 07"(i"( c5 e u" c5&u05r (i" $u!tie, 6"torc7"(u-!e c5tre (7"!u&, a *i!1 )Dum"e*eu !5 te ierte, %iu&e+3 C5&5tori"( $u:i"5 (i!ta":5, !e uita &a %a:a 8i &a c2i$u& mo"a2u&ui cu mirare3 )Te '5(, %iu&e, 8i m5 mir cum (e e8ti &a %a:5 8i &a c2i$ a8a 6m$o(o it; c5ci 6" &ume "-am '5*ut acea!t5 %rumu!e:e &a oame"i 8i 07"(e!c c5 "u e8ti om 8i (e aceea te /ur 6" "ume&e Dum"e*eu&ui Ceru&ui !5-mi !$ui a(e'5ru&+3 Atu"ci <"0eru& a %5cut 6"c2i"5ciu"e mo"a2u&ui 8i a *i!1 )B&a0o!&o'e8te $5ri"te3 Du$5 cum m5 'e*i "u !u"t om, ci <"0er 8i am 'e"it !5 te 6"'5: tai"e&e $e care "u &e 8ti 8i (ore8ti !5 &e 6"'e:i3 Deci 6"trea 5-m5 ce 'oe8ti 8i eu 6:i 'oi r5!$u"(e+3 Atu"ci, 5tr7"u& a %5cut meta"ie 6"0eru&ui *ic7"(1 )Mu&:ume!c _ie, Doam"e, c5 mi-ai trimi! co"(uc5tor ca !5 m5 6"'e:e ace&ea $e care "u &e 8tiu, c5ci (ore!c !5 6"'5: tai"e&e ce&e "e8tiute 8i "e0r5ite+3 Au"ci, r5!$u"*7"( <"0eru&, a *i!1 )Deci 6"trea 5-m5, S%i"te P5ri"te+3 )S$u"e-mi, S%i"te <"0ere, (ac5 !e cu"o!c 6"tre (7"8ii oame"ii cei a(ormi:i care au trecut (i" acea!t5 'ia:5 6" &umea 'e8"iciei+3 )A!cu&t5, S%i"te P5ri"te, (u$5 cum 6" acea!t5 &ume oame"ii (orm $7"5 (imi"ea:a 8i !e !coa&5 8i $e cei (e ieri 6i cu"o!c 8i !e %e&icitea*5 8i 'or e!c 8i !t7"( (e mu&te ori 6m$reu"5 !e ucur5 8i 6"trea 5 u"u& (e a&tu&, tot a8a e!te 8i 6" &umea cea&a&t5, !e cu"o!c 8i !e ucur5 6m$reu"5 8i 'or e!c u"u& cu a&tu&, (u$5 cum !e a%&5 ci"e'a 6" $ia:5 8i aco&o 'e(e oieri 8i !5raci 8i 6"trea 5 ci"e e!te ace!ta 8i ci"e e!te ace&a, 8i a8a 6"'a:5 ace&ea (e care "-a 8tiut "icio(at53 <"tr-ace!t c2i$ !e %ace 8i aco&o $e"tru cei (re$:i, iar cei $5c5to8i 8i (e a!ta !e &i$!e!c+3 Atu"ci *ice 5tr7"u&1 )Te ro0 !$u"e-mi 8i ace!tea, (u$5 (e!$5r:irea !u%&etu&ui (e tru$ ce !e %ace, 8i (e ce !e %ace $ome"irea mor:i&or?+3 ?i r5!$u"*7"( <"0eru&, *ice1 )A!cu&t5, S%i"te P5ri"te, (u$5 (e!$5r:irea !u%&etu&ui (e tru$, 6& iau S%i":ii <"0eri (u$5 trei *i&e, 8i !e !uie &a cer ca !5 !e 6"c2i"e Dom"u&ui No!tru Ii!u! 9ri!to!3 De &a $5m7"t $7"5 &a cer !e a%&5 o !car5 8i &a %iecare trea$t5, e!te o ceat5 (e (ia'o&i &a care &e *ice 'ame8i, 8i-& 6"t7m$i"5 $e ace& !u%&et (u2uri&e ce&e "ecurate, 8i a(uc o carte !cri!5 (e (7"8ii <"0eri&or, 44E

ace!tea *ic7"(1 <" cutare *i &a at7tea a&e &u"ii cutare, a %5cut ace!t !u%&et acea!ta, a %urat, a cur'it, a $reacur'it, a %5cut ma&a2ie, a !$u! mi"ciu"i, a !%5tuit $e ci"e'a (e &ucru r5u, 8i orice a&t r5u a %5cut, toate &e arat5 <"0eri&or3 Atu"ci arat5 8i <"0erii orice i"e a %5cut ace& !u%&et, mi&o!te"ii, ru05ciu"i, a $&5tit &itur02ii, $o!t, 8i orice a&t5 %a$t5 u"5 a %5cut3 ?i &e $u" 6" cum$5"5 ,c7"tar. <"0erii 8i (ia'o&ii 8i (ac5 at7r"5 ce'a mai mu&t %a$te&e ce&e u"e 6& iau <"0erii 6"(at5 8i !e !uie &a a&t5 trea$t5, iar (ia'o&ii !cr78"e!c (i" (i":i ca "i8te c7i"i !5& atici 8i !e !i&e!c !5 r5$ea!c5 "ec5/itu& !u%&et (i" m7i"i&e <"0eri&or, iar !u%&etu& %ii"( cu$ri"! (e %ric5 8i cutremur caut5 cum !5 !e a!cu"(5 6" !7"u& <"0eri&or 8i !e %ace mare 6"tre are 8i mare tu& urare $7"5 c7"( 6& !ca$5 (i" m7i"i&e ace&or (ia'o&i3 ?i iar58i !e !uie &a a&t5 trea$t5 8i aco&o 05!e!c a&t5 'am5 mai $uter"ic5 8i mai !5& atic53 ?i aici !e %ace iar58i mu&t5 cercetare 8i tu& urare mare 8i "e$o'e!tit5, ci"e !5 ia ace& !u%&et "ec5/it3 ?i !tri05 (ia'o&ii, mu!tr7"( ace& !u%&et, %5c7"(u-i mare %ric5, 8i *ic7"(1 u"(e te (uci? Nu e8ti tu ace&a care ai cur'it 8i ai !$urcat !%7"tu& Bote*, "u e8ti tu ace&a care ai !$urcat c2i$u& ce& <"0ere!c? Acum u"(e 'rei !5 te (uci? <"toarce-te 6"a$oi, 6"toarce-te 6" ce&e (e (e(e!u$t, 6"toarce-te 6" ia(u& ce& 6"tu"eco!, 6"toarce-te 6" %ocu& ce& mai (i"a%ar5, 6"toarce-te &a 'ierme&e ce& "ea(ormit3 ?i (ac5 ace& !u%&et e!te o!7"(it, 6& 6"torc 'ic&e"ii (ia'o&i 6"tru ce&e mai (e /o! a&e $5m7"tu&ui, 6" &oc 6"tu"eco! 8i cu mu&te c2i"uri, 8i 'ai ace&ui !u%&et, 8i 'ai (e cea!u& 6" care !-a "5!cut ace& om3 ?i ci"e $oate $o'e!ti, S%i"te P5ri"te, "e'oia aceea care o au !u%&ete&e ce&e o!7"(ite a&e &ocu&ui ace&a3 Iar (ac5 !e 05!e8te !u%&etu& curat 8i %5r5 (e $5cat, !e !uie &a cer cu at7ta ucurie 8i 6& 6"t7m$i"5 <"0erii cu &umi"i 8i t5m7ieri 8i 6& !5rut5 8i 6& (uc &a St5$7"e!cu& tro" 8i !e 6"c2i"5 Dom"u&ui 8i Dum"e*eu&ui "o!tru Ii!u! 9ri!to!3 ?i atu"ci 'e(e cete&e S%3 A$o!to&i, a&e S%3 Muce"ici, a S%3 P5ri":i, ce&e "ou5 cete a&e S%3 <"0eri, &umi"a:ia cea "e0r5it5, 8i au(e me&o(ia cea <"0erea!c5 8i %rumu!e:ea cea "e0r5it5 8i "e$o'e!tit53 De!$re $ome"iri&e mor:i&or a!cu&t5, S%i"te P5ri"te1 $7"5 &a trei *i&e "u !e !uie !u%&etu& !$re 6"c2i"are, iar ce&e trei *i&e !e %ac ca u" (ar trimi! Dom"u&ui $e"tru ace& !u%&et3 ?i (u$5 ce !e 6"c2i"5 6& 6"torc S%3 <"0eri $e $5m7"t 8i 6i arat5 &ocuri&e $e u"(e a $etrecut acea!t5 'ia:53 ?i 6i a(uc ami"te (e %a$te&e &ui ce&e re&e 8i (e ce&e u"e1 aici ai %urat, aco&o ai cur'it, aici ai c&e'etit, aco&o ai %5cut ma&a2ie, aici ai %5cut omor, aco&o ai /urat !tr7m , aici ai %5cut "e(re$tate, aco&o ai 6"/urat, aici ai (at cu (o 7"(5, aco&o te-ai 6m 5tat, aici te-ai !%5(it, aco&o ai !mi"tit3 Pe urm5 6i arat5 ce&e u"e1 aici ai %5cut mi&o!te"ie, aco&o ai $o!tit, aici te-ai $oc5it, aco&o ai %5cut &itur02ii, aici $arac&i!, aco&o $ri'e02ere, aici ru05ciu"i, aco&o ai %5cut meta"ii, aici !tare (e toat5 "oa$tea, aco&o 6"%r7"are3 ?i a8a 6i arat5 $7"5 &a a "oua *i3 ?i 6" *iua aceea !e !uie iar58i &a 6"c2i"are ca a treia *i3 Iar $ome"iri&e !e trimit ca o a(ucere ami"te, ca u" (ar $e"tru !u%&et Dom"u&ui ca !5-& $rimea!c5 cu oc2i mi&o!ti'i3 ?i $e toate a!tea !crie1 )ai ce'a (e %o&o!+, $e"tru c5 mu&t %o&o!e!c !u%&etu&ui mi&o!te"ii&e 8i &itur02ii&e 8i $ome"iri&e ,$ara!ta!e., c5ci ace!tea $ot !c5$a !u%&etu& (e &a mu"ci3 Du$5 a (oua 6"c2i"are, iar 6& a(uc <"0erii 6" &ume ar5t7"(u-i Raiu&, Gr5(i"a cu m5!&i"i, !7"u& &ui A'raam, corturi&e 8i o(i2"a (re$:i&or3 ?i c7"( 'e(e ucuria aceea "e!$u!5, !e m7"07ie, !e ucur5 8i !e roa05 <"0eri&or ca !5-& a8e*e 8i $e e& cu (re$:ii3 Pe urm5 6i arat5 8i mu"ci&e ce&or $5c5to8i 8i *ic7"(1 ace!ta e!te r5u& ce& (e %oc, ace!ta e 'ierme&e ce& "ea(ormit, ace!ta e!te 6"tu"ericu& ce& mai (i" a%ar5 8i ace!ta ce& mai (i"5u"tru, acea!ta e!te !cr78"irea (i":i&or, 8i, (u$5 cum urmea*5, toate mu"ci&e $5c5to8i&or3 Nu e!te, !%i"te 44C

P5ri"te, mai c2i"uitoare mu"c5 8i mai 6"%rico8at5 ca a cur'aru&ui 8i a 2o:u&ui, 8i mai cu !eam5 a mo"a2u&ui 8i c5&u05ri:ei ce&or $reacur'ari, a $reotu&ui 8i a $reote!ei cur'ari3 Du$5 ce i-a ar5tat 8i a '5*ut ace!tea toate 6& a(uc iar58i &a 6"c2i"are &a CF (e *i&e, 8i (e aceea !e %ac $ome"iri&e mor:i&or, $e"tru c5 &a CF (e *i&e !e ia 2ot5r7re (e a mer0e !u%&etu& u"(e 'oie8te Dum"e*eu, (u$5 &ucruri&e 8i %a$te&e care &e-a %5cut 6" &umea a!ta3 ?i 6& a8ea*5 $7"5 &a 6"'ierea mor:i&or, ca !5 6"'ie*e cu tru$u& 8i !5 (o 7"(ea!c5 (u$5 &ucruri&e &ui+3 Atu"ci !u!$i"7"( 5tr7"u& 8i $&7"07"( cu amar, *ice1 )@ai (e *iua 6" care !-a "5!cut omu& ace&a+3 <i *ice <"0eru&1 )A8a, ci"!tite P5ri"te, $e"tru ce& $5c5to!, iar $e"tru ce& (re$t %ericit5 e *iua 6" care !-a "5!cut+3 Atu"ci *ice 5tr7"u&1 )Te ro0 !$u"e-mi (ac5 $5c5to8ii au 'reo m7"07iere !au u" !%7r8it mu"ci&e &or?+ ?i r5!$u"*7"(, <"0eru& a *i!1 )Nu, S%i"te P5ri"te, "ici 6m$5r5:ia (re$:i&or "u are !%7r8it, "ici mu"ca ce&or $5c5to8i3 Dac5 ar &ua ci"e'a &a o mie (e a"i u" o (e "i!i$ (i" mare 6" a&t5 $arte, ar a'ea "5(e/(ea c5 !-ar termi"a 'reo(at53 Dar mu"ca $5c5to8i&or "u are "icio(at5 !%7r8it+3 Zice 5tr7"u&1 `Te ro0 !$u"e-mi 8i acea!ta3 Care (i" !%i":i !u"t mai mi&o!ti'i c5tre om, ca !5 !e roa0e "ec5/itu& om c5tre (7"8ii?+3 ?i r5!$u"*7"(, <"0eru& *ice1 )To:i !%i":ii !u"t mi&o!ti'i c5tre oame"i 8i %5c5tori (e i"e3 Dar 'oi oame"ii !u"te:i "erecu"o!c5tori 8i "emu&:umitori; 6i %ace:i (e !e m7"ie $e 'oi3 C5 8i S%i":ii <"0eri au mare com$5timire c5tre oame"i, c5 $e"tru m7"tuirea oame"i&or, au '5*ut 8i ei ce&e $rea mi"u"ate a&e &ui Dum"e*eu3 Dar mai cu !eam5 Doam"a "oa!tr5 8i St5$7"a N5!c5toare (e Dum"e*eu are mi&5 mai mu&t (e "eamu& ome"e!c3 S%i"te P5ri"te, "eamu& ome"e!c tre uie "eco"te"it !5 ai 5 "ume&e ei 6" 0ura &or, (ar (ia'o&u& i-a 6"8e&at 8i ei "emu&:umitori 8i "e're("ici !-au %5cut3 Numai $e"tru ru05ciu"i&e 8i mi/&ocirea ei !e a%&5 &umea $7"5 a!t5*i3 Au (i!$re:uit oame"ii $e Dum"e*eu 8i $e !%i":i3 ?i i-a (i!$re:uit 8i Dum"e*eu cu !%i":ii $e ei+3 Iar58i *ice 5tr7"u&1 )S$u"e-mi, S%i"te <"0ere, care $5cat e!te mai mare (ec7t toate $5cate&e?+3 ?i r5!$u"*7"( <"0eru& *ice1 )Orice $5cat, ci"!tite P5ri"te, (e!$arte $e om (e Dum"e*eu, (ar $ome"irea (e r5u 8i 2u&a ,6"/ur5turi&e. !u"t mai $re!u! (e toate $5cate&e, c5 8i !i"0ure $ot !5 aru"ce $e om 6" ia(u& ce& 6"tu"eco!, 6" ce&e mai (e (e(e!u$t a&e $5m7"tu&ui 8i m5rii+3 ?i iar58i *ice 5tr7"u&1 )Care $5cat mai mu&t (ec7t toate <& ur58te Dum"e*eu?+3 ?i *ice <"0eru&1 )S&a'a (e8art5, c5 acea!ta !i"0ur5 a $ier(ut toat5 &umea, c5 $e"tru !&a'a (e8art5 A(am ce& 6"t7i *i(it a %o!t i*0o"it (i" Rai3 Di" $rici"a ei ce& mai mare a& (ia'o&i&or 8i-a 05!it $ier*area3 Di" $rici"a ei Fari!eu& 8i-a $ier(ut o!te"ea&a, c5ci c7"( omu& 'a ca(e 6" acea!t5 $atim5, 0reu !e mai $oate ri(ica+3 Atu"ci, *ice 5tr7"u&1 )Care (i"tre oame"i !e o!7"(e!c mai mu&t ca a&:ii?+3 Zice <"0eru&1 )_i-am !$u! c5 cur'aru& 8i 2u&itoru& (e ce&e !%i"te, (ar 6:i !$u" :ie 8i acea!ta, c5 (e(e!u$tu& tuturor mu"ci&or !e a%&5 mu"c5 0rea 8i 6"%rico8at5, care !e c2eam5 a%a"ia ,"e'5*ut5.3 Aco&o !e mu"ce!c $reo:ii cei cur'ari 8i c5&u05rii 8i c5&u05ri:e&e care cur'e!c3 Pe"tru c5, ci"!tite P5ri"te, ceata <"0eri&or care a c5*ut (i" Cer, are !5 !e re6""oia!c5 (i" $reo:ii cei u"i 8i (i" c5&u05ri 8i &a mare ci"!te 'or %i3 Iar c5&u05rii cei 'ic&e"i 8i $5c5to8i &a mare "eci"!te 8i mu"c5 !e 'or trimite, ca 8i $reo:ii care ca&c5 (um"e*eie8ti&e $oru"ci3 44H

?i cei cari !e %ac cu (aruri 8i acei care "u 6m$&i"e!c !&u/ a &or $e"tru 0ri/i&e &umii ace!teia3C5 "umai $e"tru o !&u/ 5 au !5 (ea !eam5 6"ai"tea &ui Dum"e*eu3 Iar (e!$re $reo:ii cei e:i'i ce !5 !$u" 8i ce !5 0r5ie!c? @ai (e ei c5 6"%rico8at5 mu"c5 6i a8tea$t5+3 Atu"ci *ice 5tr7"u&1 )Te ro0, !$u"e-mi 8i acea!ta, cei cari (e%aim5 !%7"ta Dumi"ic5 au 'reo o(i2"5 aco&o?+3 ?i r5!$u"*7"(, <"0eru& *ice1 )@ai (e ei, 5tr7"u&e, c5 6"%rico8at5 mu"c5 6i a8tea$t5, c5ci cei care (e%aim5 S%3 Dumi"ic5 $e Dom"u& (e%aim5, 8i Dom"u& 6i 'a (e%5ima $e ei, c5 *iua Dumi"icii Dom"u& e!te3 ?i ci"e ci"!te8te Dumi"ica $e Dom"u& ci"!te8te3 ?i iar58i ci"e ci"!te8te *iua $ome"irii S%i":i&or 8i !5r 5tore8te 6"tru $ome"irea S%i":i&or are mu&t a/utor (e &a (7"8ii, c5 au mare 6"(r5*"ea&5 c5tre Dum"e*eu, 8i orice 'or cere &e 'a (5rui Dom"u&3 Dar oame"ii au &e$5(at %rica &ui Dum"e*eu (e &a (7"8ii 8i "ici $e Dum"e*eu "-au $riete", "ici $e care'a (i"tre !%i":i3 Ci !-au &i$it "umai (e &ucruri&e &umii ace!teia $ier*5toare 8i !tric5toare 8i 'a %i 'ai (e ei3 Cu"oa8te, B5tr7"u&e ci"!tite, c5 %iecare om, $reot, mo"a2 !au mirea" !im$&u care "u ci"!te8te !%7"ta Dumi"ic5, %a:a &ui Dum"e*eu "u o 'a 'e(ea, "ici "u 'a a'ea "5(e/(e (e m7"tuire3 Acum, ci"!tite B5tr7", ce mai 'oie8ti 6"trea 5-m5, c5 e 'remea !5 m5 !ui &a ceruri ca !5 %iu 6"ai"tea Dom"u&ui meu+3 Atu"ci, !u!$i"7"( B5tr7"u& 8i amar $&7"07"(, a *i!1 )@ai (e mi"e, iat5 ro u& ce& u" a& Dom"u&ui meu, <"0er %ii"( %5r5 (e tru$ 8i %5r5 (e $5cat, !e 0r5 e8te !5 !&a'o!&o'ea!c5 $e Dum"e*eu3 Iar "oi cei $5m7"te8ti 8i $5c5to8i "u "e 0ri/im, ci (e%5im5m m7"tuirea "oa!tr53 Te ro0, !$u"e-mi ce ru05ciu"e !e $otri'e8te mo"a2u&ui?+ ?i i-a *i! &ui1 )(ac5 omu& e!te cu 8tii":5 (e carte, !5 *ic5 P!a&mii &ui Da'i( ,P!a&tirea. !au Doam"e, Ii!u!e 9ri!toa!e, mi&uie8te-m5 $e mi"e, $5c5to!u&3 Acea!t5 ru05ciu"e e cea mai $uter"ic5 8i cea mai u8oar5 (e *i!3 C5ci mu&:i (i" cei cu 8tii":5 (e carte au $5r5!it $e toate 8i "umai acea!t5 ru05ciu"e *ic7"( !-au m7"tuit3 C5ci acea!t5 ru05ciu"e $ot !-o *ic5 8i ti"erii 8i 5tr7"ii, 8i 5r a:ii 8i %emei&e, 8i mo"a2ii 8i mo"a2ii&e, 8i cei 6"'5:a:i 8i cei %5r5 8tii":5 (e carte, 8i cei i!te:i 8i cei !im$&i3 Ci"e 'rea !5 !e m7"tuia!c5, acea!ta !5 *ic5 8i *iua 8i "oa$tea, 8i 6" ca!5 8i $e (rum, 8i !t7"( 8i mer07"(; (e c5&5tore8te ori &ucrea*5 acea!ta !5 *ic5 cu (ori":5 8i cu r7'"53 E (e-a/u"! $e"tru to:i cei care 'oie!c !5 !e m7"tuia!c5+3 ?i iar58i *ice 5tr7"u&1 )Pe"tru c5 ai 'e"it !5 m5 6"'e:i $e mi"e, $5c5to!u&, m5 ro0 !$u"emi 8i acea!ta3 Dac5 !e 05!e8te ci"e'a om $5c5to! 8i 6"'a:5 $e a&tu& 8i 6& !ca$5 (i" $5cate 8i-i arat5 ca&ea cu %a$te u"e, are 'reo $&at5?+3 <i *ice &ui <"0eru&1 )Orici"e 6"'a:5 $e a&tu& 8i 6& !coate (i" $5cate 8i-i arat5 &ui ca&ea cu %a$te u"e, !-a m7"tuit $e e& 6"!u8i 8i !u%&etu& ace&uia &-a !co! (e &a mu"ci3 Tot a8a e 8i ce& care 6"'a:5 $e ci"e'a r5u, "u "umai ace&a !e $ier(e (ar 8i !u%&etu& &ui 6& (5 6" m7i"i&e (ia'o&u&ui3 Deci "u e!te mai mare $5cat (ec7t a 6"(em"a $e ci"e'a &a &ucru r5u+3 Acea!ta *ic7"( <"0eru& $&ec7"( ca$u& c5tre B5tr7", i-a *i!1 )Bi"ecu'7"tea*5, S%i"te P5ri"te, 8i m5 iart5+3 Atu"ci, c5*7"( 5tr7"u& 6" 0e"u"c2i !-a 6"c2i"at, *ic7"(1 )Mer0i 6" $ace, 8i !t7"( 6" %a:a S%i"tei Treimi, roa05-te $e"tru mi"e-+ ?i (e$5rt7"(u-!e <"0eru& !-a !uit &a ceruri, iar S%3 Macarie mu&:umi"( &ui Dum"e*eu !-a (u! &a c2i&ia &ui 8i &e-a $o'e!tit toate &a u" oarecare %rate 6m$reu"5 'ie:uitor 6" $u!tie, !&5'i"( 8i i"ecu'7"t7"( $e Dum"e*eu6" 'ecii 'eci&or3 Ami"3

44I

-arintele @!eorg!e Calciu" Razboiul nevazut" ,alcuiri ale te<telor scri(turistice W Pri"t +0a nu va rusinati de lacrimi niciodata!

?ericii cei sraci cu du!ul" c a lor este m(ria cerurilor! )<" 0e"era& !-a 6m$5m7"te"it 6"tre "oi, cre8ti"ii # 'or e!c (e cre8ti"ii mai !u$er%icia&i - s lum !n der'dere srcia cu du+ul 8i !5 !$u"em1 acesta e srac cu du!ul" e (rost" e na(oiat mintal" nu $tie (e ce lume trie$te3 <"!5 !5r5cia cu (u2u& e!te o 'irtute, o mare 'irtute- %rcia cu duhul !nseamn s fii srac de toate lucrurile lumii acesteia, !nc't duhul tu s nu se le$e de nimic, nici de avere, nici de situaie social, nici de lupt politic, nici de nimic altceva/ S5 "u te &e0i (e "imic (i" ce&e (e care oame"ii !e ata8ea*53 %ufletul tu s fie liber, s trie#ti liber, dar ca un strin !n lumea aceasta. Fii"(c5 6" &umea a!ta a %i &i er 6"!eam"5 a %i !tr5i" (e &ume3 Lumea te robe#te. Prin toate sistemele ei de le$i, prin toate obiceiurile lume#ti, prin toat tradiia aceasta material, lumea ne lea$, ne subordoneaz, ne face sclavi3 Iar (ac5 "u (e'ii !c&a'u& ace!tor co"ce$:ii e8ti u" cor$ !tr5i", u" e&eme"t !tr5i" 6" &umea acea!ta3 De aceea !$u"e Ii!u!1 >?ericii cei sraci cu du!ul-+3 %unt fericii cei care nu s-au le$at de lumea aceasta, nu #i-au fcut un idol din lume, nici din !nvtura lumeasc, nici din $loria lumeasc, nici din bo$ia lumeasc. Ei tr5ie!c ca o %ii":5 !tr5i"5 6"tr-o &ume $&i"5 (e $5cate3 ?ericii cei ce (l#ng" c aceia se vor m#ng#ia! @e(e:i, a %i, a (e'e"i o $arte !au u" 8uru a& 'ie:ii ace!teia e!te o !u%eri":53 ?i atunci cel care este !n lume, dar care vrea s nu fie !n lume, acela se !ntristeaz, acela pl'n$e, acela vars lacrimi. )ars lacrimi pentru el, pentru aproapele lui, pentru toi cei care sunt !n suferin, pentru pcto#i. El se roa$ cu lacrimi pentru cei care !l vr:m#esc #i pentru cei care !l iubesc3 A:i au*it a*i ru05ciu"i&e (e &a S%7"ta Litur02ie a&e S%7"tu&ui @a!i&e ce& Mare1 >Doamne, pe cei buni pstreaz-i /n buntatea lor) .e cei ri, f-i buni" Celor care ne 'r%mesc stinge-le 'ra%ba" .e cei care ne iubesc pe noi /ntrete-i" *inereile le condu cu /nelepciunea *a, btr!neile le /ntrete, pe copii /i crete /n dragostea *a-+3 44D

Acea!ta 6"!eam"5 cei ce (l#ng. @-a:i 07"(it 'reo(at5 c5 M7"tuitoru&, Care a %o!t Fiu& &ui Dum"e*eu 8i a 'e"it 6" acea!t5 &ume, "u a a'ut (ec7t o !i"0ur5 c5ma85 6" care a um &at 6m r5cat? De!cu&: $ri" c5&(ura I!rae&u&ui, c5&c7"( $e!te $ietreG ?i c7"( a 'e"it ci"e'a, u" o0at 8i i-a !$u!1 >Vreau s ,e urmez oriunde vei merge), E& i-a r5!$u"!1 >(iul ?mului n-are unde s-i plece capul) Fulpile au 'izuini, psrile cerului cuiburi, dar (iul ?mului n-are unde s-:i plece capul/*3 9#a a fost &isus/ 6n strin !n lumea aceasta. 9 pl'ns pentru toi, a pl'ns pentru Lazr, pentru toat suferina oamenilor..3 Iar Dum"e*eu I-a (5ruit !&a'a 6"'ierii Sa&e3 S5 8ti:i c5 lacrimile care se vars pentru durerea cuiva sunt lacrimi binecuv'ntate3 Ele v spal inima #i sufletul. % nu v ru#inai de lacrimi/ -iciodat/ Pl'n$ei #i pentru necazurile personale, dar s nu vrsai lacrimi de furie, de m'nie sau de blestem/ % vrsai lacrimi de durere, de dra$oste, cci ele v purific sufletul #i v apropie de @ristos. ?i a#a fericii vei fi. ?ericii cei bl#nzi" c aceia vor mo$teni (m#ntul! -u este vorba de a mo#teni pm'ntul acesta lumesc. 9ici cei duri, cei fr scrupule mo#tenesc pm'ntul/ Ei sunt oamenii care conduc, ei sunt oamenii care au !n m'na lor fr'ul, cuitul #i p'inea, averea #i puterea. Mo8te"irea $5m7"tu&ui $e"tru cei &7"*i e!te a&ta3 La !%7r8itu& &umii, !$u"e S%7"tu& A$o!to& Petru, ceruri&e 'or ar(e, $5m7"tu& 'a %i &im$e*it $ri" %oc 8i 'a %i mai a& (ec7t oa!e&e ce&or care au murit3 ?i ace!t $5m7"t 'a %i un cer nou i un pm!nt nou, /n care 'a tri pururi dreptatea. 9cest pm'nt !l vor mo#teni cei bl'nzi, "u $5m7"tu& (e acum- Pm'ntul de acum e !n m'inile satanei, pentru c cei care sunt puternicii zilei nu sunt trimi#i de umnezeu, nu se $'ndesc la umnezeu, nu se $'ndesc la cei slabi, dec't numai !n treact, numai cu intenia de a-#i face propa$and. ?ericii cei ce flm#nzesc $i nseto$eaz de dre(tate" c aceia se vor stura! C2iar (ac5 "u !u"tem $rea u"i, c2iar (ac5 "u "e ma"i%e!t5m u"5tatea !au "u $ractic5m o u"5tate rea&5, totu8i i"ima "oa!tr5, i"terioru& "o!tru, co"8tii":a "oa!tr5 "e 'or e!c (e!$re o (re$tate a(e'5rat53 E!te dre(tatea lui Dumnezeu 8i i"ima "oa!tr5 !u%er5, 6"!etea*5 $e"tru acea!t5 (re$tate c2iar (ac5 "u !u"tem 6" !tare !5 o rea&i*5m3 Poate "ici "u "e-o ima0i"5m cu a(e'5rat3 ac fiecare dintre noi are un !n$er #i o con#tiin, o con#tiin care vine de la umnezeu, pe care venirea lui &isus ne-a curit-o de toat z$ura ne!nele$erii, atunci este numai !n puterea noastr a aplica le$ea dreptii sau a nu o aplica3 I" m7"a "oa!tr5 !t5 acea!t5 a&e0ere, (ac5 "u o a$&ic5m !u"tem $5c5to8i3 ar important pentru noi e c aspirm luntric la o dreptate, c aspirm la o sete ctre dreptate #i c umnezeu ne va stura c'ndva !n dreptatea !mpriei ;iului %u, atunci c'nd vor !mprai pe pm'nt adevrul #i dreptatea dumnezeiasc. ?ericii cei milostivi" c aceia se vor milui!

44J

Acea!ta !e a(e'ere8te c2iar 6" &umea "oa!tr5 $5c5toa!53 Dac e$ti milostiv" Dumnezeu te miluie$te3 Dac5 e8ti u" cu a&:ii, 8i a&:ii 'or %i u"i cu ti"e3 ac mila ta se manifest !n fapte, vei fi binecuv'ntat. ?i chiar dac cineva te va critica vreodat, nu va putea s nu recunoasc c e#ti milostiv, iar c'nd vei fi !n nevoie, s #tii c se va $si cineva s te miluiasc. Noi !$u"em c5 Dum"e*eu e!te (re$t, (ar 6"ai"te (e a %i (re$t, Dum"e*eu e!te 8i u"3 Dac5 Dum"e*eu ar %i "umai (re$t, "umai /u!ti:iar, 6" c&i$a acea!ta ar tre ui !5 $ierim to:i, $e"tru c5 !u"tem $&i"i (e $5cate, $5c5tuim tot tim$u&, 8i c7"( 'e"im &a i!eric5, $e!te tot3 -imic nu ne ine !n via din faptele noastre, ci numai mila #i iubirea lui umnezeu. ?ericii cei curai cu inima" c aceia vor vedea (e Dumnezeu! Dum"ea'oa!tr5 8ti:i %oarte i"e &ucru& ace!ta3 De aceea '5 (uce:i &a i!erici, &a m5"5!tiri, $e"tru c5 8ti:i c5 aco&o !u"t oame"i cura:i, care au o &e05tur5 mai a(7"c5 cu Dum"e*eu, care 6& '5(3 ?i '-am !$u! o(at5 c5 6mi $o'e!teau mo"a2ii (e!$re Printele Petroniu care e!te &a m5"5!tirea "oa!tr5 (i" S%7"tu& Mu"te, &a Pro(romu, c atunci c'nd se ru$a el, pe %f'nta >as apreau picioarele >'ntuitorului, !ns'n$erate. El !l vedea pe umnezeu3 Pe"tru acea!ta 8i "oi, (ac5 "e $5!tr5m i"ima curat5, ori (ac5 "e-o cur5:im, 'e(em $e Dum"e*eu 6"tr-u" %e& !au 6" a&tu&3 umnezeu poate s-i vorbeasc printr-o descoperire, vorbesc de descoperirile adevrate, nu de cele satanice, dar umnezeu !i vorbe#te #i prin ni#te inspiraii interioare, prin !nele$eri ad'nci ale unor taine ale m'ntuirii3 M5rturi!e!c c5 (e mu&te ori m-am ru0at 8i $oate (i" cau*a "ecre(i":ei me&e, Dum"e*eu "u mi-a 6m$&i"it cererea, (ar (e %oarte mu&te ori ru05ciu"ea mea !-a 6m$&i"it- >-am ru$at pentru alii, iar ru$ciunea s-a !mplinit #i m-am !n$rozit/ Ce !u"t eu, ca Dum"e*eu !5 a!cu&te ru05ciu"ea mea? Cum !$u"e $!a&mi!tu&, ce este omul ca s aib a$a cinste" s fie (uin mai (re1os dec#t ngerii K"3"3 P!3 J, C-HL? <"!5 nu pentru virtuile noastre umnezeu ne !mpline#te ru$ciunile, ci pentru buntatea Lui #i pentru credina cu care ne ru$m. ac avei inima curat #i v ru$ai lui umnezeu, El ascult cererea voastr3 % nu v ru$ai niciodat pentru rul cuiva/ "ei care fac ru, aceia se duc la vr:itori. De0ea a ai !5 te ro0i tu &a Dum"e*eu !5 %ac5 r5u cui'a, $e"tru c5 Dum"e*eu e!te u" 6"ai"te (e a %i (re$t, 8i a$oi, (e u"(e 8tii tu c5 ai (re$tate, $e"tru c5 tu e8ti !u iecti'9deseori avem !n fa numai interesul propriu #i uitm de adevr #i de dreptate. ?ericii fctorii de (ace" c aceia fiii lui Dumnezeu se vor c!ema! Ce& mai mare %5c5tor (e $ace a %o!t 9ri!to!3 E& a a(u! 6" &ume acea!t5 $ace, &a Ci"a cea (e Tai"5, c7"( &e !$u"e uce"ici&or S5i1 1.acea 8ea dau 'ou" >u cum d lumea, ci pacea 8ea dumnezeiasc/*3 6na este pacea !ncheiat prin armistiii, prin tratate care sunt rupte !n clipa urmtoare #i alta este pacea !n umnezeu. Toate tratate&e 6"c2eiate 6" &ume !-au !$u& erat cur7"(3 Au creat r5* oaie 8i mai $uter"ice (ec7t 6"ai"te3 De aceea a&ta e!te $acea (e!$re care 'or e8te M7"tuitoru& aici3 44M

S5 8ti:i c5 vremea comunismului # "u mai 'or e!c (e $er!ecu:ii&e roma"e, care au (at mi&ioa"e (e martiri # a dat #i ea milioane de martiri cunoscui #i necunoscui, cu morminte cunoscute #i necunoscute3 9u fost oameni care au mers la !nchisoare afirm'nd iubirea lor fa de @ristos #i purt'nd !n inima lor pacea Lui, oameni care, chinuii fiind, se ru$au pentru clii lor. ?i "u au %o!t ca*uri i*o&ate, ci mii 8i mii (e ca*uri 6" care oame"ii c2i"ui:i !e ru0au $e"tru cei care 6i c2i"uiau, $e"tru cei care 6i :i"eau 6" 6"c2i!ori, %ii"(c5 a8a !$u"e M7"tuitoru&, !5 "e ru05m $e"tru 'r5/ma8ii "o8tri?ericii cei (rigonii (entru dre(tate" c a lor este 9m(ria cerurilor! Toat istoria cre#tinismului e istoria suferinei. intru !nceput #i p'n la sf'r#itul lumii acesteia, cre#tinismul va fi persecutat !ntr-un fel sau altul, violent sau neviolent. Dar nu vor !nceta niciodat persecuiile, pentru c, a8a cum am !$u! &a 6"ce$ut, cre#tinul este ca un strin care nu are unde s-#i plece capul. 9ceasta este poziia noastr !n aceast lume #i vom fi pri$onii, bat:ocorii, vor r'de de noi #i vor spune c suntem nebuni. ?i vor spune c suntem mistici, ca 8i cum mi!tici!mu& ar %i o crim5, iar crima $o&itic5 ar %i o 'irtute3 9#a cum se fac astzi crime politice. Pentru c noi am !neles exact care este poziia lui &isus !n lumea aceasta #i mer$em pe calea Lui. ?ericii vei fi c#nd v vor ocr (e voi $i v vor (rigoni $i vor zice tot cuv#ntul ru m(otriva voastr din (ricina numelui 8eu! E!te o co"ti"uare &a %ericirea a"terioar5, $e"tru c5 "oi, (ac5 !u"tem $ri0o"i:i, 8i $er!ecuta:i, 8i at/ocori:i 6" &umea acea!ta, e!te $e"tru "ume&e &ui 9ri!to!3 Nime"i "u-& at/ocore8te $e u" !mi"tit, orice ar !$u"e, $e"tru c5 8tie c5 e !mi"tit3 Nime"i "u-& at/ocore8te $e u"u& care 8i-a %5cut o 'ia:5 %rumoa!5 6" &umea acea!ta3 ar pe noi lumea ne bat:ocore#te, !nvaii lumii acesteia ne bat:ocoresc, puternicii lumii ne bat:ocoresc. -e bat:ocoresc #i cei mici pentru c nu #tiu, n-au cuno#tin de adevrul credinei3 ?i totu#i trecem prin lume purt'nd pe frunte aceast cunun de spini spiritual, mrturisind pe umnezeu, ru$'ndu-ne pentru lume, pentru pacea lumii, pentru vr:ma#ii no#tri, pentru cei care ne fac ru #i pentru cei care ne fac bine. De aceea 6"c2eie Ii!u! 9ri!to!1 6ucurai-v $i v veselii" c (lata voastr mult este n ceruri! % cutm rsplata din ceruri. % nu cutm rsplata aceasta de pe pm'nt. Pentru c orice rsplat !n lumea aceasta trece ca o floare. 9 venit un v'nt, a dat o ploaie #i s-a scuturat. -umai plata din ceruri rm'ne ve#nic #i ea va !ncununa fruntea noastr la Fudecata de apoi #i !n viaa care urmeaz dup Fudecat. De aceea !$u"1 spo'edii-', /mprtii-', citii (ericirile i le aplicai" E'a"02e&ia "u e!te u" e=erci:iu i"te&ectua&, "u e u" e=erci:iu (e cu"oa8tere a 6":e&e$ciu"ii &ume8ti, E'a"02e&ia e!te u" e=erci:iu !$iritua& (e cea mai 6"a&t5 'a&oare3 I"!eam"5 !5 urme*i $e 9ri!to!3 4AF

Am e=$&icat ace!te Fericiri ca !5 6":e&e0e:i care e!te !e"!u& &or, 6"!5 citi"(u-&e aca!5 8i cu0et7"( $u:i", 'e:i 'e(ea ce !tare (e ucurie '5 'or tre*i 6" !u%&et ace!te Fericiri 8i $oate 8i $5rerea (e r5u c5 "u !u"te:i ca cei $e care Ii!u! 6i %erice8te3 S5 8ti:i c5 dincolo de posibilitatea noastr de !mplinire a poruncilor lui umnezeu st harul lui umnezeu, iubirea Lui pentru noi. 9ceasta nu ne prse#te nici !n cele mai $rele situaii, c'nd suntem asuprii, nici c'nd suntem !n pcate $rele, dac din ad'ncul sufletelor noastre stri$m. 1#isuse $ristoase, arat-mi mie sl'it Hn'ierea *a/*.*

MAICA GA@RILIA SI ADE@ARATA MARTURISIRE A ORTODOQIEI # AF (e a"i (e &a mutarea i" Im$aratia iu irii3 +DRA@50,4A 40,4 D5AR -4 CR>C4 Pu &icat $e %B 8ar %&'% W Cate0orii1 PConcentrateP du!ovnicesti" ?ratii mai mici ai lui 3ristos" 8arturisirea 6isericii" 8inuni si convertiri" -arinti si invatatori" 0fintii (rietenii lui Dumnezeu" (rietenii nostri W Pri"t

,>u o cunoastere pe care s-o dobandesti, ci o cunoastere pe care s-o patimesti 3 asta-i spiritualitatea ortodo<a)
Ne'oitoarea (ra0o!tei # Maica Ga'ri&ia a AJ martie 4MMA )>ulte suflete sfinte se departeaza de la noi fara sa lase in lume vreo urma, caci iubesc sa se ascunda in vesmantul smereniei. aca nu se $aseste vreun iubitor de @ristos care sa le puna in sfesnic, spre luminarea si folosul tuturor, acestea ar ale$e tacerea, potrivit indemnului apostolesc. 1'iata 'oastra 3 ascunsa cu $ristos in Dumnezeu* ,Co&3 E1E.3 <herontissa <avrilia BPapaiannis8 a %o!t u" a!t%e& (e !u%&et, care a trait cu u" !i"0ur te&1 !a !e %aca urmatoare Caii Dom"u&ui # a /ert%ei, a !&u/irii !i a (ra0o!tei %ara !%ar!it3 S-a "a!cut &a !%ar!itu& 'eacu&ui a& QIQ-&ea, i"tr-o %ami&ie i"!tarita (i" 'ec2iu& Co"!ta"ti"o$o& !i, i" urma tra0icu&ui >sc!imb de (o(ulatie (i" 4MAE, a %o!t "e'oita !a !e mute &a T2e!!a&o"ic3 esi i se asterne inainte o cale a slavei lumesti Beste a doua 4A4

femeie admisa, in acele vremuri, la o universitate $receasca8, ea ale$e, raspunzand unui lamurit imbold launtric, sa slu:easca lui @ristos si oamenilor1 i"ai"te (e i* uc"irea ce&ui (e-a& Doi&ea Ra* oi Mo"(ia&, $&eaca i" A"0&ia cu (oar o &ira i" u*u"ar, $e"tru a !tu(ia $e(o&o0ia !i $!i2otera$ia3 &n IO4J, isi deschide un cabinet, unde ii trateaza $ratuit pe cei saraci si le daruieste o buna parte din banii casti$ati de la ceilalti pacienti. &n timpul sedintelor, obisnuia sa rosteasca neincetat (u$aciunea lui &isus, iar multi se vindecau prin ru$aciunile sale b adesea, procedurile medicale erau doar o 1acoperire* pentru acestea. Du$a ra* oi, !e i"toarce i" Grecia !i (e!c2i(e u" ca i"et &a Ate"a3 I"!a, i" a"u& 4MHC, iu ita !a mama moare3 Ace!ta a %o!t mome"tu& u"ei !c2im ari ra(ica&e i" 'iata !a3 >8oartea mamei mi-a retezat ultima legatura care ma mai tinea inlantuita de viata obisnuita" materiala" a acestei lumi. Dintr-o data" eram moarta H moarta fata de lume), !cria ea mai tar*iu3 A $ri'e02eat i"trea0a "oa$te3 La"0a ea, icoa"a &ui 9ri!to! ra!$a"(ea o !tra&ucire or itoare, care um$&ea camera (e Lumi"a3 ?i-a inchis cabinetul, si-a daruit toti banii si toate bunurile celor saraci, hotarata sa vietuiasca in saracie desavarsita !i, cu toate ca a'ea (e/a a$roa$e !ai*eci (e a"i, !-a i"(re$tat !$re I"(ia, urma"( !i (e acea!ta (ata u"ui $uter"ic !imtama"t ca 9ri!to! o c2eama aco&o3 &n &ndia a a:uns doar cu haina de pe ea si cu o %criptura, unde va incepe sa le slu:easca leprosilor si saracilor din spitale si asramuri3 I" tot ace!t tim$, (e!i !-a co"%ru"tat (e "e"umarate ori cu 0uru!ii 2i"(u!i !i mi!io"arii $rote!ta"ti, n-a incetat sa-si pazeasca credinta ortodoxa, ferindu-se de sincretisme - ti"ea cu mare a0are (e !eama toate $o!turi&e Bi!ericii !i, cand era chemata sa se roa$e impreuna cu neortodocsii sau necrestinii, evita cu delicatete sa vina, !$u"a"(1 >)u ma rog cu glas tare si niciodata in tovarasia altcuiva. 8a rog singura" sau in biserica= dar (uteti veni la mine si sa-mi s(uneti ce mai e nou la o ceasca cu ceai-+3 upa cinci ani petrecuti in &ndia, acelasi <las care a chemat-o sa slu:easca saracilor a condus-o sa vietuiasca asemeni unei pustnice unsprezece luni in @imalaia. I" 4MHM, i"tra i" Ma"a!tirea S%a"tu&ui La*ar (i" @it2a"ia ,Pa&e!ti"a.3 Pari"te&e Ioa" (e aici i-a (at, i" $rimu& a", randuiala de a citi doar Evan$heliile si 1%cara* %fantului &oan, lucru pe care il face in ori$inal, cunoscand foarte bine $reaca veche. %ora <avrilia primeste schima mica patru ani mai tarziu, de la Parintele 9mfilohie B>a=ris8 din Patmos, la Pestera %fantului 9ntonie3 I" ce&e (oua (ece"ii ce 'or urma, Maica 'a a&ter"a tacerea (i" ma"a!tire cu u" a" (e !&u/ire mi!io"ara i" A%rica Ra!aritea"a !i cu a&ti trei a"i i"a$oi i" I"(ia, &a Uttar Pra(e!, a&aturi (e Ar2ima"(ritu& La*ar ,Moore.3 Pari"te&e So%ro"ie (e &a E!!e= a ru0at-o, tot i" acea!ta $erioa(a, !a $rimea!ca !taretia ma"a!tirii (e maici, (ar ea "-a acce$tat # a fost una din putinele dati cand n-a primit chemarile la slu:ire, care o tra$eau, de fiecare data, departe de tacerea si insin$urarea mult-iubita. 4AA

"ei din urma treisprezece ani de viata i-a petrecut in <recia natala, mai intai nevoindu-se intr-un mic apartament din 1pustia* 9tenei Bunde petrecea :umatate de zi in ru$aciune, iar cealalta :umatate povatuind si tamaduind multimile de suflete care-o cercetau., a$oi i"tr-o !i2a!trie $e care a i"temeiat-o i" i"!u&a Lero!3 9ici primeste in IOOI schima mare din mainile Parintelui ionisie de la %chitul athonit %fanta 9nna >ica, si adoarme in pace anul urmator. De!i o i!"uia !a &e treaca !u tacere, Maica Ga'ri&ia a trait mu&te i"tam$&ari mi"u"ate, $ri"tre care o tamaduire deplina din ultimele stadii ale bolii @od=in Bcancer limfatic8, dupa patruzeci de zile petrecute in spital si re$enerarea ochilor dupa o operatie de cataracta # (ar cea mai mare mi"u"e, (u$a cum o marturi!e!c cei care au cu"o!cut-o, era i"!a!i prezenta ei si dra$ostea sa atotcuprinzatoare, o ardere-de-tot inaintea omnului. elicatetea si deschiderea >aicii <avrilia se hraneau din nevointa sa tacuta, dar neincetata, si supunerea fata de poruncile lui @ristos3 esi se daruia cu totul celorlalti, socotea slu:irea sa un lucru neinsemnat. >)u va (uteti inc!i(ui ce bucurie am ca-i (ot ingri1i (e acesti batrani= @lumesc si rad cu ei Q si vad cum fetele lor (osomorate se insenineaza. Ce pacat ca-i doar ce'a trecator" Daca &ucuria nu 'ine din launtru I adica de la #z'orul ei I nu poate dainui. De indata ce-i (arasesc" e ca si cum n-as fi im(artasit niciodata cu ei bucuria 0a) 0cum inteleg cu'intele lui $ristos; J&ucuria mea sa fie in 'oi- nu precum da lumea 'a dau 7uR*oan 'L;'': 'J;%B. >aica n-a teoretizat niciodata Eiserica, viata crestina, societatea+ n-a facut niciodata diferente academice intre ru$aciune si slu:ire, contemplatie si faptuire. Ea doar iubea, cu dra$ostea ce vine din lepadarea deplina pentru @ristos, si lucra potrivit acestei iubiri Z uneori in 1activitati sociale*, alteori in isihie sin$uratica. Acea!ta, $e"tru ca I*'oru& (ra0o!tei !a&e era u"u& !i ace&a!i b Dum"e*eu, Ce& ce dragoste este' Ioa" C1J !i !i"0ur cu"oa!te mu&timea 'ieti&or $e care &e-a ati"! !i !c2im at $ri" roa a Sa3 Cu'i"te&e G2ero"ti!!ei Ga'ri&ia "e (e!co$era i"tr-o ma!ura 'iata !a (u2o'"icea!ca, care rama"e i"'a&uita i" tai"a tacuta a 'eacu&ui ce 'a !a 'ie b smerenie si dragoste intrupate) >Cineva mai (uternic ma ocrotea) I"tr-o "oa$te, $e ca"( era i" camera ei ,(i"tr-u" a!ram. !i !e ru0a, si-a deschis pentru o clipa ochii, si ce a vazut, Patul nu era la locul sau/ ?i-a inchis ochii la loc si a continuat sa se roa$e. &-a deschis din nou dupa o vreme, si s-a uitat pe $eam. -u mai putea vedea luna. 1?rbisem, a $o'e!tit ea mai tar*iu3 1*ulburata, am continuat sa ma rog si mai puternic) #n cele din urma, am adormit- cand m-am sculat dimineata, puteam sa 'ad din nou" 8i-am dat seama ca gurusii imi facusera ce'a atunci cand m-am intalnit cu 4AE

0ivananda ,cu"o!cut 0uru So02i", n.red.D in !olul mare si el m-a intrebat daca am dormit bine. SDaR" i-am s(us" Sfoarte bine!R 8i-a aruncat o (rivire nedumerita" s-a dus si a vorbit cu o disci(ola care batea ceva la o masina de scris" a(oi s-a intors si m-a intrebat iarasi" si i-a aruncat Tog!inului de langa mine o (rivire ciudata= *-am s(us din nou; SDa" foarte bine" multumesc lui DumnezeuR. 8-a studiat inca o data" fara sa mai s(una nimic= Cateva luni mai tarziu" am aflat ca facusera toate acestea prin c+emarea du+urilor rele, cu scopul de a-i speria pe strainii de'eniti incomozi sau de a-i JfermecaK sa ramana acolo pe 'eci. Cunosc o nemtoaica care a innebunit du(a tot ce i-au facut= Du(a cateva zile" 0ivananda in (ersoana a venit si mi-a sugerat sa ma mut la eta1ul su(erior" fiindca ma cazasera= in camera gresita! Am (astrat insa camera. Du(a aceasta" toti au ince(ut sa se uite la mine uimiti= @imteau ca Cine'a mai puternic ma ocrotea, iar eu am simtit ca era timpul sa plec de acolo)3 5rtodo<ia este lauda mea - 8aica @avrilia" ati calatorit (rin toata lumea. Cunoasteti indea(roa(e foarte multe ordine mona!ale; romano-catolice" budd!iste" !induse. Ati vazut organizatii si misionari (rotestanti. Ati vazut cum lucrarea lor misionara era finantata cu generozitate= iar dumneavoastra" o biata maica ortodo<a" aveati mi1loace materiale foarte limitate" atat (entru folosul (ro(riu" cat si (entru a-i a1uta (e altii. V-ati gandit vreodata ca ar fi fost mai bine daca ati fi fost altceva in loc de ortodo<a2 - oamne fereste/ -u/ -iciodata nu mi-a trecut asa ceva prin minte, nici pentru o clipa, fiindca tocmai 0rtodoxia este lauda mea- Imi a(uc ami"te ca o(ata ma a%&am i" irou& I"(irei Ga"(2i ,i" $erioa(a $rimei !a&e ca&atorii i" I"(ia, ca"( i"ca "u i"tra!e i" mo"a2i!m, n.red.D !i (i!cutam (e!$re u" $roiect a& ei3 "hiar atunci s-a intamplat sa vina o femeie si sa-i spuna, cu mine de fata. 1Cea cu care 'orbesti e cum'a 'reo calugarita catolica,*, iar <andhi i-a raspuns. 1>u, e din &iserica ?rtodo<a) >-ai auzit de ea, fiindca nu e<ista in #ndia, insa e o &iserica complet diferita.33 Iar ca"( am a/u"! &a Ieru!a&im, i" 4MHM, i" Ma"a!tirea "oa!tra e=trem (e !merita, au 'e"it &a "oi "i!te ca&u0arite cato&ice, care mi-au !$u!1 10sta-i ade'arata cale de 'iata a lui $ristos, fiindca aici sunteti lipsite de toate- noi, insa, a'em tot confortulC I"te&e0eti ce *ic? CF (e ca$ete a&e Maicii Ga'ri&ia 43 0rice loc poate deveni locul &nvierii. Este de-a:uns sa traiesti smerenia lui @ristos. A3 -u o cunoastere pe care s-o dobandesti, ci o cunoastere pe care s-o patimesti A asta-i spiritualitatea ortodoxa. E3 E=i!ta o !i"0ura e(ucatie1 !a i"'atam !a-L iu im $e Dum"e*eu3 C3 >ai bine iadul aici decat in lumea cealalta. 4AC

H3 -u-i important ceea ce zicem, ci ceea ce traim. -u ceea ce facem, ci ceea ce suntem. I3 Daca ai (ra0o!te $e"tru i"trea0a &ume, atu"ci i"trea0a &ume e %rumoa!a3 D3 "el cel ce iubeste nu ba$a de seama c-o face, asa cum nu ba$a de seama nici ca respira. J3 "and mintea nu este risipita in lucruri lumesti si este unita cu umnezeu, atunci si un &una ziua* pe care il zicem devine o binecuvantare. M3 Doar ca"( ci"e'a i"cetea*a !a mai citea!ca a&te carti i" a%ara E'a"02e&iei Ki" 0e"era& a carti&or (u2o'"ice!ti, $ro a i&, "3"3L i"ce$e !a !$orea!ca &au"tric cu a(e'arat3 Doar atu"ci, u"it cu Dum"e*eu $ri" Ru0aciu"e, $oate au*i 'oia &ui Dum"e*eu3 4F3 9desea umnezeu nu doreste fapta, ci intentia. E de a:uns sa vada ca esti $ata sa-& implinesti porunca. 443 "and umnezeu ne-a facut, ne-a dat viata si a suflat in noi uhul %au. uhul acesta este ra$oste. "and nu avem dra$oste, devenim cadavre si suntem cu totul morti. 4A3 -u-ti dori nimic altceva decat voia lui umnezeu si primeste cu dra$oste relele care vin asupra ta. 4E3 Sa "u ra!$u"*i cui'a cu rau& $e care ti &-a %acut, ci 'e*i-L $e 9ri!to! i" i"ima &ui3 4C3 %a nu spui niciodata. De ce mi s-a intamplat asta?* %au cand vezi pe cineva cu can$rena sau cancer sau orb, sa nu te intrebi De ce li s-a intamplat asta?) Cere-i &ui Dum"e*eu !a-ti arate ce&a&a&t ma& a& rau&ui3 Atu"ci 'ei 'e(ea, im$reu"a cu i"0erii cum !tau &ucruri&e1 toate sunt dupa randuiala lui umnezeu. Toate/ 4H3 aca ai $anduri de :udecata impotriva altcuiva, cere-& lui umnezeu sa se in$ri:easca de tine in acel ceas, ca sa-l poti iubi pe acel om asa cum il iubeste El. 9tunci umnezeu te va a:uta sa-ti vezi starea. aca L-ai vedea pe @ristos, ai mai :udeca, 4I3 Tot ce spunem ramane in vesnicie. 4D3 "and avem nevoie, umnezeu ne va trimite pe cineva. Toti suntem impreunacalatori. 4J3 "ei ce traiesc in trecut sunt ca morti. "ei ce traiesc in viitor, in inchipuirile lor, sunt naivi, pentru ca viitorul e doar al lui umnezeu. Eucuria lui @ristos se $aseste doar in clipa de fata, in Prezentul vesnic al lui umnezeu3

4AH

4M3 >ai bine sa rostesti (u$aciunea lui &isus cu $las tare, decat deloc. AF3 Tulburarea si $ri:a sunt pentru cei ce n-au credinta. A43 ra$ostea este doar pe "ruce. AA3 9sa cum umnezeu te iubeste pe tine, il iubeste si pe dusmanul tau. AE3 9r trebui sa facem in asa fel incat sa traim in lume ca uleiul si apa dintr-o candela, care nu se amesteca si altfel sunt intru si pentru umnezeu. in lume, sau nu din lume. AC3 Toti suntem vase, uneori ale Luminii, alteori ale &ntunericului. AH3 "a sa se savarseasca o minune, e dea:uns sa iubim. -ici ru$aciunea, nici metania n-au asa putere/ AI3 E=$erie"ta m-a i"'atat ca "ime"i "u $oate a/uta $e "ime"i, oricat (e mu&t !i-ar (ori, (i" (ra0o!te, !-o %aca3 %in$urul a:utor vine doar de la umnezeu, cand e vremea %a. AD3 aca-L avem pururea pe umnezeu in minte, si umnezeu ne are pururea in minte. AJ3 -u trebuie sa hotaram pentru altii. %a-i lasam in seama in$erilor si vor $asi cea mai buna solutie. AM3 "and vorbim si cineva ne intrerupe, sa nu continuam. &nseamna ca nu va auzi ce avem de spus. &n$erii fac asa. EF3 Tot ce ni se intampla este doar din vina noastra. E43 &n fiecare dimineata, deschide o pa$ina noua si iscaleste-o in alb. %i lasa-L pe umnezeu sa scrie ce voieste. EA3 e nu vei a:un$e in pra$ul deznade:dii, nu vei vedea nicicand Lumina. EE3 Precum %imon 7irineanul, sa fim $ata sa sarim in a:utorul aproapelui nostru. EC3 %in$ura bucurie adevarata este eliberarea de $ri:a. EH3 "ea mai puternica ru$aciune este Epicleza Bpo$orarea %fantului uh8 de la umnezeiasca Litur$hie. EI3 ra$ostea este o bomba care nimiceste tot raul. ED3 6nii vor sa a:un$a la &nviere fara sa treaca pe calea <ol$otei. 4AI

EJ3 Ni si noapte binecuvanta-vom pe omnul pentru darurile ce ni le da/ EM3 Putine cuvinte, multa dra$oste. Pentru toti. 0ricine ar fi ei. CF3 "ea mai mare parte a ru$aciunii mele este de multumire. "e altceva sa cer, daca am totul,

Ca$ca"a e!te ca, i" a$roa$e toate !ituatii&e !imi&are care (e/a !u"t co$&e!itoare, &a ace!t 0e" (e (robleme-cauza !au (e (robleme-(rovocare !e ra!$u"(e cu u" 0e" tot mai ti$ic !i $re'i*i i& (e reactii )re'o&utio"are+, i"!otite (e $ro$u&!area u"or &i(eri (e o$i"ie, care cauta sa capteze toata revolta populatiei intr-o directie de revolta, care este adesea nu numai radicala, ci de-a dreptul extremista. Si a!t%e& omul este pus in pozitia imposibila de lose[lose*, de sah-mat, de situatie fara iesire* 1omeneasca"2. frontal, gu'ernul si corporatiile care !a'ar!e!c a u*uri (i" ce i" ce mai mari, $a"a &a ce&e tota&e, a !o&uti!te, %ara (re$t (e a$e& $e o ca&e o i!"uita, /uri(ica, $a!"ica; de pe flancuri, o presa LoficialaM 1mainstream2 care 'e(e i" orice atitu(i"e (e re!$i"0ere a u"or $ro(u!e %armaceutice ,!i "u "umai. o (o'a(a (e %a"ati!m !i e=tremi!m co"(am"a i&e; din spate, agentii pro'ocatori anti-sistem care comaseaza pe fa$ase controlate ener$iile* de indi$nare ale corpului social si pe care le impin$ cu putere spre revolta - daca se poate cat mai 'iolenta e cu atat mai LbineMEste $enul de situatie in care sistemul* :oaca la ambele capete, cu doua maini, pe deasupra vederii noastre. provocand atat problema, cat si reactia Bcontrolata8 la ea, (e!$re care (i!cutam o(ata, i"tr-u" cu totu& a&t co"te=t, i"ca u"u& (e!tu& (e mi"or, &oca& !i $u"ctua&1 )SISTEMUL+ !au CUM LUCREAZA SATANA )LA DOUA MAINI+3 Paca&ea&a e!te a"a&a, !i totu!i !u ti&a3 9parent si lo$ic, din bun-simt, daca esti om sanatos si credincios, nu ai cum sa nu fii de partea celor revoltati* si sa nu fii, reflex, anti-sistem*. E %ire!c ca i" co"!tii"ta ta !a re!$i"0i !i !a %ii i"(i0"at &a ma=imum 4AD

(e toata acea!ta $re!iu"e %ara $rece(e"t (e co"tro& tota&, (e otra'ire, (e a0re!iu"e i(eo&o0ica !i (e $er'ertire mora&a care !-au 0e"era&i*at, $e"tru a (i!tru0e tot ce i"!eam"a cre(i"ta curata, "orma&itate, tra(itie, 'iata, !a"atate, %ami&ie, i"timitate, &i ertate, etc3 Pro &ema, &a care $rea $uti"i re%&ectam, e!te i"!a atunci cand oamenilor li se canalizeaza colectiv aceste ener$ii ale disperarii si ale furiei firesti "u i"!$re o (irectie (e a!umare i"te&ea$ta, matura, a c2iar (u2o'"icea!ca !i ec&e*ia&a, !a *icem, i" ca*u& "o!tru, a $ro'ocari&or ,'e*i aici., ci spre trasee revolutionare*, eroice*, haiducesti*, multe de:a pre$atite si coapte* din vreme, spre solutii* incarcate poate si de o aura mistica, avansate de lideri providentiali* iesiti de nicaieri, care au forta si carisma* de a le deturna si exploata nemultumirile si nevoile inspre cele mai prime:dioase forme de asociere si de actiune3 I"tot(eau"a, mai a&e! $e"tru cei o i!"uiti !a ia (e u" tot ce circu&a me(iatic, mai a&e! (aca a$a!a $e uto"u& (e a&arma !i e!te im$arta!it )'ira&+ (e mu&timi a"o"ime, (ar !o&i(are, 'a rama"e 'a&a i& ri!cu& (e a "u 'e(ea i"tre0u& )ta &ou+ a& !ituatii&or, cu toate (ate&e $ro &emei !i (e a ca(ea (i" &ac i" $ut, (e a !e aru"ca cu ca$u& i"ai"te, &a $rimu& !tri0at a$are"t mai cre(i i& (e ti$u&1 +Du(a mine! 3 E i"como( (e acce$tat, (ar ar tre ui !a %ie (e i"te&e! oricuarui om (otat cu $uti"a re%e&e=i'itate !i cu o mi"ima i"te&e0ere a i!toriei, a actiu"ii !tructuri&or ocu&te (i" !ocietate ,%ie e&e !er'icii !ecrete !au or0a"i*atii )(i!crete+. !i a mer!u&ui &umii (e a!ta*i, ca la nivelul de perfectiune a controlului societal la care s-a a:uns, pur si simplu -6 %E P09TE ca $ulerele albe* sa nu tina cont si sa nu prevada din vreme strate$ii de infilitrare si de deturnare a oricarei forme de opozitie fata de a$enda oficiala*. E cu "e$uti"ta !a "e i"c2i$uim ca )o$o*itia+, )(i!i(e"ta+ !i )re'o&te&e+ (e or(i" co&ecti', mai ales cand iau o forma foarte explicita, publica, $ala$ioasa, ostentativa si cu impact popular, de succes la mase, ca"( co"ti" c2emarea c&ara (e i"re0ime"tare (i!ci$&i"ata, ca"( !e co"turea*a i(eo&o0ic !i (e'i" "i!te %e"ome"e (e o %orta !i (e o i"%&ue"ta re(uta i&a ar %i &a!ate !a !e "a!ca !i !a !e (e*'o&te &i er, (e ca$u& &orG intotdeauna aceste structuri au apelat la diversiuni. iavolul insusi este >arele iversionist al &storiei. Sa "e im atam (eci cu ama0irea ca (e acea!ta (ata "e-a uitat !i ca "u 'a mai !ti !a ia c2i$u& ) i"e&ui+, tocmai acum cand, dupa atata amar de vreme, si el, si fortele omenesti care ii slu:esc, au capatat o experienta uriasa, s-au iscusit si s-au rafinat pana la nivele de neima$inat,/ Pri" urmare, (e ce am %i atat (e cre(u&i !i (e "ai'i i" %ata oricarei $o!i i&e (i'er!iu"i, &ua"( (e u"a, (e-a 0ata, orice )'er!iu"e+ a rea&itatii care "i !e 'a"tura, )!a&'ator+ $ri" %ata oc2i&or "o!triG 2ame!iti (u$a certitu(i"i i* a'itoare, (u$a (re$tate !i a(e'ar, (u$a &i ertate, (ar !i (u$aG predarea in fata unei autoritati care sa ne scuteasca sa mai reflectam si singuri?9ma$irea este foarte mare atunci cand ne centram numai pe abuzurile oficialilor*, pe propa$anda acestora, pe planurile asasine ale elitelor antihristice Bmai mult sau mai putin secrete8 ale planetei, care, iata, au devenit tot mai a$resive, mai ostentative, mai concertate, mai fatise si mai reusinate. E!te $uti" $ro a i& ca totu& !a %ie i"tam$&ator !i e!te %oarte $rime/(io! !a te aru"ci !i !a mu!ti momea&a (e a reactio"a !$o"ta", re%&e=, re'o&tat !i (i!$erat, (u$a cum e!ti $ro'ocat !a o %aci, !i (e a te duce rapid dupa aceia care iti ofera, suspect de $eneros, planuri si trasee de salvare foarte lumesti, care iti re(uc a"=ietatea !i iti 2ra"e!c (e$e"(e"ta $!i2o&o0ica, care !tiu !a-ti 4AJ

'a"(a i&u*ia ca e!ti +(e maini bune" ca "u mai e!ti !i"0ur !i 'u&"era i& i" %ata a!a&tu&ui 0e"era&i*at !i (e*&a"tuit a& rau&ui, !i ca, im$reu"a cu toti cei &a %e& (e re'o&tati ca !i ti"e, !u co"(ucerea u"ui &i(er i"'e!tit cu toata i"cre(erea, 'eti $utea c2iar ra!tur"a acea!ta or(i"e crimi"a&a3 Co"!tatam, (e a&t%e&, ca mai toate siteurile principale americane anti-sistem, de la =lobal 9esearc+ la >atural >eNs # !i ace!tea !u"t (oar (oar cate'a (i" ce&e 'eri%icate au intrat in fibrilatie de cand cu revoltele din tarile arabe din 9frica, revolte pe care unii* le doresc a fi provocate si in %69. Ne a(ucem ami"te !i (e rece"tu& come"tariu a& &ui Noam C2om!RS, u" cu"o!cut i"te&ectua& !ta"0i!t, (ar !i &i(er (e o$i"ie a"ti-!i!tem3 9sadar, acum pretutindeni se aplica proverbul. ,bate fierul cat e cald* A caci se simte in aer miros de pucioasa A adica se cauta sa nu fie cumva ratat momentul, ca tot se afla pe 'al spiritul re'olutionar. Ate"tie i"!a ca"( 'a&u& ace!ta e!te )c2emat+, e!te $ro0ramat !a 'i"a !i &a "oi, c2iar (aca, %ara (oar !i $oate, e& 'a tre ui )tur"at+ i" %orme )a(a$tate+ !$eci%icu&ui &oca&, (eci !a "u "e a!te$tam &a re$etitii &a i"(i0o a&e re'o&te&or (i" &umea ara a- Este esential sa fim foarte precauti, atenti si tre:i la tot ce apare astazi, de oriunde ar veni, e esential iarasi sa nu ne credem niciunul dintre noi liberi de inselare !i !a "e temem (e orice 'i"e !u i"%ati!area )(re$tatii+, a ) u"e&or i"te"tii+, (ar "u cu (u2u& !i cu mi/&oace&e &ui Dum"e*eu, a&e E'a"02e&iei3 %a ne amintim ca asa va lucra si 9ntihristul, si asa lucreaza si inaintemer$atorii sai. nu prin raul explicit, nu punandu-si Bla fi$urat vorbind8 coarne si $heare la vedere, ci pozand in personificarea Einelui si a )irtutii. Sa !tam i"e, !a !tam cu %rica, !a &uam ami"teG Si !a !tam i" Bi!erica, mai &i$iti (ecat orica"( (e S%i"te&e Tai"e, (e ru0aciu"e, (e Litur02ie, (e !&u/ e, (e (u2o'"icG Acea!ta noua etapa, a conspiratiilor pe fata, $oate i"!em"a mai mu&te &ucruri1 4. Ca de:a elitele $lobale nu se mai ascund $rea mu&t (u$a $er(ea, semn ca se simt total stapane pe situatie, ca e!te (e/a, cu in$aduinta lui umnezeu, oricat (e 0reu "ear 'e"i !a acce$tam, ,ceasul lor si stapanirea intunericului, ca &ucruri&e au i"trat i" &i"ie (rea$ta i"!$re im$&i"irea $rorocii&or e!2ato&o0ice, iar !ta$a"ii &umii "u mai au acum "iciu" %e& (e teama (e "ime"i !i (e "imic; A. Ca tre uie !a %im co"!tie"ti ca nu intamplator acestia isi permit acum, cu atata usurinta, sa lase nu doar sa transpire*, ci chiar sa prolifereze din belsu$, dezvaluirile* si demascarile* identitatii si planurilor pe care le pun la cale. Ce& $uti" a unora (i"tre e&e ,faceti si un e<ercitiu si urmariti intr-o librarie sau c!iar intr-un !i(ermarAet cate titluri de literatura senzationala des(re cons(iratii" bilderbergi" illuminati e<ista. De1a se (oate vorbi de o industrie in domeniuDG La puterea imensa si reala pe care o dispun, mai ales asupra circulatiei informatiei Bsi, prin excelenta, asupra internetului ca mediu predilect de circulatie8, este de la sine inteles ca au avut si un interes strate$ic in a da drumul la supapa, i" a a&ime"ta c2iar acea!ta te"(i"ta, e=trem (e )ma"oa!a+, a u"or ma!e &ar0i (e a (eti"e u" )acce!+ %aci& &a +secretele cele mai secrete a&e !ce"arii&or (e co"(ucere !i (e (i!tru0ere a &umii3 Fii"(ca 4AM

nu este exclus ca tocmai sub aceasta noua perdea de fum* cat mai intinsa cu putinta, prin $ala$ia si revolta starnite, intretinute si diri:ate atent catre paroxism, sa se poata camufla si mai bine adevaratele pericole sauC sa dea nastere unor ,efecte secundare mult mai profitabile pe termen lun$ pentru strate$ii sinistri ai mersului planeteiC. ar toate cu in$aduinta lui umnezeu/ 6n scop perfid al acestor scur$eri poate fi si cel de natura psiholo$ica, iar aici e!te ca$ca"a i" care %oarte mu&ti (i"tre "oi $utem ca(ea, c2iar %ii"( ma"ati (e ce&e mai u"e i"te"tii3 Se co"turea*a # !i "e re%erim aici &a *o"a (e critica !i o$o*itie %ata (e )!i!temu&+ 0&o a&i*a"t # un anumit tip de climat psiho-social in care oamenii sunt formati, practic, in asa fel incat sa fie tinuti intr-un continuu suspans, intr-o stare de tensiune si a$itatie, cu adrenalina ridicata, pentru ca si aceasta dispozitie este una E 9%TEPT9(E, dar nu este asteptarea cea vie si sanatoasa, eshatolo$ica, a lui @ristos, ci a/u"0e !a %ie o ta"/ire, o com$&acere !au o adictie mor i(a i" toata re0u&a (u$a +evenimente a(ocali(tice3 9sistam, practic, la o substituire inconstienta a trezviei si a prive$herii duhovnicesti cerute de @ristos pentru ,asteptarea 8irelui cu alarma si surescitarea psi+ologica, !tare a&e carei roa(e (u2o'"ice!ti $re(i!$u" !u%&etu& mu&t mai (e0ra a catre $rimirea ce&ui care 'a 'e"i ca %a&! Me!ia3 Sa ti"em !eama (e ce&e !cri!e i"tr-o prorocie a %fantului -il 9thonitul. $rana lui 0nti+rist este tulburarea oamenilor caci, cand se 'or tulbura oamenii, atunci el se 'a bucura) De aici, $e &a"0a cri*a tot mai acuta (e or(i" !ocia&, $ro'i"e !i efectul* atitudinilor revolutionare*, ale caror seminte* sunt aruncate astazi pretutindeni si in toate felurile, prin a'area, alimentarea si mentinerea oamenilor intr-o stare de tulburare totala, de a$itatie sterila si de dependenta bolnavicioasa de toti acei stimuli informationali* care ii obisnuiesc cu informatii soc de culise*, cu senzatii tari* si demascari* - i" rea&itate tota& i"uti&e $e"tru 'iata !i $e"tru ma"tuirea &or trezind insaC porniri de revolta nestavilita, dorinta de protest continuu, suspiciunea, ura, impulsul spre razbunare. Nu "umai i" ceea ce $ri'e!te or(i"ea !tata&a, i"ter"atio"a&a, a"cara, cor$orati!ta, etc3, ci si in ceea ce priveste autoritatea Eisericii, $ri" mi"area re$ere&or ei (e i"cre(ere, (e !ta i&itate !i ec2i&i ru3 )ezi. Eseu profetic despre ce ne asteapta. L&T6(<@&9 -E9<(9 9 L6& "9&- pre$atita de semintele rautatii, urii si razvratirii aruncate pretutindeni acumC "and extremele se trezesc din adormire. >9%0-E(&9 %& ELT(E>9 (E9PT9 ;(E9>9T9 -9(&LE L9 >&(0%6L %9-<EL6&C e ce s-a tinut la Eucuresti "omisia Trilaterala, (0>9-&9. ELPE(&>E-TP&L0T PE-T(6 -069 0( &-E >0- &9L9. "e spune ideolo$ul comisiei, Nbi$nie\ Erzezins=i, 4EF

0zi in *unisia, maine in toata lumea? 0 -069 E(9 9 (E)0L6T&&L0(. Ce rol %oaca #nternetul in configurarea >oii ?rdini? ]&7&LE97%. echivalentul lui II septembrie pentru internet si mi:loc de realizare a mutatiilor $eopolitice dorite de %69 si &%(9EL, ]&7&LE97% are ca misiune si destabilizarea Eisericii 0rtodoxe, "(6"E9 "(E%T&-6L6& )(E>6(&L0( E PE 6(>9. intre Leviathanul intereselor si silniciilor euro-masonice si dumnezeul* furios si turbulent al zelotilor extremisti 6-9 &- E0L&LE "(E%T&-6L6& P0%T>0 E(-. %E>9-9(E9 "6 )0L6PT9TE 9 %>&-TEL&& 0T(9)&T09(E 9)9- "@&P6L >9(T6(&%&(&& 9 E)9(6L6&*. ,Ce eti tu? Lupttor al lui $ristos sau lupttor al dia'olului? :tii c e<ist i lupttori ai dia'olului? I" $&u!, a!a cum arata !tu(ii&e rece"te (e!$re e%ecte&e i"ter"etu&ui, ace!te (e*'a&uiri!uro0at !u"t momeala perfecta prin care oamenilor li se da sentimentul unui fals activism si chiar eroism, a& u"ei $artici$ari (irecte &a &ucruri )0ra'e+, )im$orta"te+, %u"(ame"ta&e3 A!t%e&, omul devine tot mai izolat si mai abstras de la viata sa reala, deseori de la obli$atiile sale minimale crestinesti sau omenesti, pentru ca traieste cu senzatia e'enimentului capital, a ,datoriei ultime, si, prin urmare, cu inchipuirea ca el este cineva care conteaza la o scara mult mai mare, istorica, (e 'reme ce are $ri'i&e0iu& !a )$artici$e+ ,o $artici$are-!uro0at, $ri" ta!tatura !i mo"itor., !a )(i uia!ca+ u"e&te&e Rau&ui !i !a &e co"(am"e, %aci&, cu u" c&icR3 I" rea&itate, "e temem ca "e autoama0im %oarte mu&t, noi totiC si ca suntem, vorba staretului 9ntonie, de:a, demult, niste soareci prinsi intr-o capcana, iar )$i!ica+ !e amu*a acum co$io! (e * ateri&e "oa!tre ri(ico&e, a!te$ta"(, !a(ic, (oar mome"tu& $otri'it $e"tru a "e curma cu u" 0e!t, ru!c, toata libertatea controlata pe care ne-o irosim cu sar$ C Ce ar trebui sa facem acum si ce sa nu facem, ce sa nu mai asteptam? "E T(9&> 9%T9N&, "E B-68 %E >9& P09TE ;9"E, ;ericitul >artir )9LE(&6 <9;E-"6 A mai aproape de noi ca oricand, prin cuvantul si exemplul sau profetic 38 ca nivelul :ocului* este atat de ridicat i"cat "umai ci"e "u e!te ate"t !e 'a &a!a $aca&it (e aparente, fie ca acestea vin prin minciunile adormitoare si prin pre%udecatile teoriilor mainstream ,care re!$i"0 !i ri(icu&i*ea*a a $riori orice %e& (e e=$&icatie cons(irationala a i!toriei., fie ca vin prin ,'irusii si ,troienii atasati aproape obligatoriu teoriilor conspirationiste lumesti - atunci cand acestea au la baza o logica vadit nedu!ovniceasca" de neasumare a (acatului si de identificare (ur ideologica sau etnica a unor +vinovati " atunci cand se bazeaza" (e langa realitati de culise de1a +consacrate" si (e legende" !oa<-uri" (e fa(te neverificabile" cand a1uta sa crcule si sa 4E4

(rolifereze (e (iata into<icari aruncate intentionat ,pe piata cu functie de test, ca"( acor(a mai mu&t cre(it !i mai mare i"!em"atate !ur!e&or a"o"ime, care "e &i'rea*a !eturi com$&ete (e )certitu(i"i+ i"!e&atoare, (ecat 'oii &ui Dum"e*eu %acute cu"o!cute $ri" $rorocii&e S%i"ti&or, 'a&i(ate (e Bi!erica !i cu intelesuri descoperite -6>9& inimilor smerite, care se tin strans de randuiala si Tainele Eisericii, precum si de poruncile lui umnezeu. Fii"(ca !$u"e S%a"ta Scri$tura1 +Ca multi oameni mari si slaviti sunt" dar tainele se descopar celor smeriti ,I!3 Sir3 E, 4M. Cei ama0iti (e ma"(rie !i !&a'a (e!arta, cei $rea im$ra!tiati, cei $&i"i (e !i"e $e"tru cu"o!ti"te&e &or !i $rea i"cre*atori i" )i"%ormatii+ , ar%e !i *'o"uri, cei lipsiti de puterea uhului lui umnezeu lucrator viu in ei, cei a$itati, revoltati, infierbantati si incrancenati nu vor avea uhul care sa-i a:ute sa intelea$a ceea ce este esential si sa reactioneze dupa voia lui umnezeu, c2iar (aca ar %i i"armati, a$are"t, cu toate i"%ormatii&e3 #n orice caz, ceea ce este prea pe fata denota ca sunt multe capcane ascunse pe cale !i ca ra!$u"!uri&e %aci&e, i(eo&o0ice, $rete"tia !au $arerea ,(e !i"e. ca $utem (eti"e )c2eia+ (eru&arii A$oca&i$!ei $e a*a (e i"%ormatii &a!ate &i ere $e reteaua TTT ,$e care !tim ci"e o !ta$a"e!te !i (iri/ea*a., i"cre(erea a !o&uta %ata (e (e*'a&uiri&e !e"*atio"a&e !i +ca$ita&e+ %ata (e ace!te !u iecte $ot !a %ie tot atatea $i!te %a&!e $e care !u"tem trimi!i, $oate !i $e"tru a "e ocu$a cat mai $uti", (aca !e $oate DELOC, (e ,singurul lucru care trebuie si sin$urul lucru care ne poate salva de ur$ia care sta sa vina... Cat (e!$re "oi, ca !i cre!ti"i, ar tre ui !a "u uitam e!e"tia&u&, a"ume, ca "u e!te ce& mai im$orta"t ca e&ite&e co"!$ira Bun lucru de:a mai presus de orice indoiala8, "ici cum !e "ume!c !i cum !u"t or0a"i*ate e&e, ci mai a&e! de ce &e reu!e!c co"!$iratii&e si, mai ales, ce avem noi de facut, Perspectiva socio-politica, oricat de valoroasa pana la un punct, este limitata si, inevitabil, infestata* si ea de tot felul de virusi* lumesti diversionisti, asa ca trebuie sa lase loc, pana la urma, perspecti'ei du+o'nicesti, tot la fel cum intelepciunea nebuna a acestei lumi trebuie supusa intelepciunii de taina a lui umnezeu. "e ne va salva de valurile ur$iei care va urma, "e avem noi de facut astazi pentru a ne mantui si pentru a ne pre$ati de incercarile ce vor veni, E %T9(E E 9L9(>9. E%TE T(EE6&-T9 E >6LT9 (6<9"&6-E "6 6(E(E/

4EA

%9 &-"EPE> %9 -E P(E<9T&>C "6> %& PE-T(6 "E, "6 "E )0> T(E"E &-"E("9(&LE )(E>6(&L0( -09%T(E, ,CU8 >7 F?8 80>*U# >?#? P(E<9T&T&-)9, (9<&& E6-EL6L6&, P(E<9T&T&-)9/ +Dumnezeu caut la lucrarea tainic a inimii: la lucrarea cea dinluntru" nu la cea dinafar. C!nd se e<agereaz cu lucrarea de dinafar, cum se /nt!mpl acum, e semn c s-a prsit lucrarea luntric,) K333L

I" cautarea )mai"ii ca&(e a &ui Dum"e*eu+3 SOL[ENITAN SI CAUZELE PROFUNDE SI ESENTIALE ALE RAULUI DE@ENIT TOTALITAR3 De ce reu!e!c co"!$iratii&e? ,II. Pu &icat $e K& 0e( %&'& W Cate0orii1 Ale<andr 0ol1enitin" Documentare" 3rana du!ului U -R4D*C* 0* C>V*),4 D4 ?5/50" 8arturisitorii si 0fintii inc!isorilor" -ortile *adului" Vremurile in care traim W Pri"t

)ezi si. 9lexandr %ol:enitan. 0>6L-;L6)&6, "6 0 &-&>9 >9(E "9T (6%&9. 87C0>#@8UL =UL0=ULU# B&8 9l. %ol:enitin A "9- %& E "E %E T(E"E P(9<6L -ELE<&6&(&&, %& E "E %E>&-TELE "(6N&>&& -6 96 ;0%T %T9(P&TE &- &-&>&LE -09%T(E, B&&&8 (eeducarea azi. 6@6L E0L%E)&%>6L6&, L9 L6"(6 P(&-T(E "(E%T&-& %& &-%EL9(E9 & E0L0<&N9(&& %&%TE>&"E* 9l. %ol:enitin A cum devine fiinta umana rea si cum devine buna, Ura i"treti"uta i" mo( (e&i erat !e ra!$a"(e!te a!t%e& i" /ur, co"tami"ea*a tot ce e 'iu, 'iata i"!a!i, &umea cu cu&ori&e !a&e, !u"ete&e, %orme&e, tru$u& ome"e!c3 ,G. I" co"(itii&e 4EE

i" care la orizont se profileaza evenimente $lobale amenintatoare, care stau sa se pravaleasca asupra noastra precum niste munti, $oate $area "e&a&ocu&ui &ui !a reami"te!c i(eea co"%orm careia ceea ce 2otara!te e=i!te"ta !au "o"-e=i!te"ta "oa!tra ,a ome"irii, "3tr. !e a%&a i"tai (e toate i" %iecare i"ima ome"ea!ca, i" %e&u& i" care i"ima a&e0e i"e&e !au rau&3 BC8 -oi, prin e$oismul nostru zilnic si inconstient, facem sa se stran$a latulC*

A&e=a"(r So&/e"iti" a %o!t u" mare cu"o!cator a& sistemului totalitar comu"i!t !i "u "umai3 Dar cu"oa!terea ace!tui !i!tem "u a %o!t u"a teoretica, &uata (i" materia&e co&$ortate ci"e !tie cum !i (e ci"e, !i "ici macar o cu"oa!tere i*'orata (oar (i" i &ioteca3 9 patimit, a experiat in carnea sa ma&a=oru& i"%er"a& a& Gu&a0u&ui, a %o!t martor a& mii&or (e $ri*o"ieri i"ta&"iti i" $eri$&uri&e !a&e !i a a!cu&tat mii (e marturii (irecte (e &a 'ictime&e terorii3 A!a(ar, cu"oa!terea !a a %o!t cu"oa!terea care 'i"e (i" (rezenta marturisitoare in +arena !i (i" durerea crucii. Di" ace!t moti', conceptia sa asupra imperiului totalitar nu este una lumeasca, ri$ida si ideolo$ica, ci una profund duhovniceasca. So&/e"iti" mer0e (irect &a ra(aci"a rau&ui, %ara !a !e o$rea!ca, i" ace!t (rum a& co orarii i" i"%er", &a e=$&icatii %aci&e care i"&atura $o!i i&itatea depistarii bolii du+o'nicesti $rave a omenirii !i, $ri" urmare, care i"&atura $o!i i&itatea 'i"(ecarii3 E!te ceea ce i& %ace !a %ie, a!a cum !$u"eam !i i" $rimu& materia&, un glas (rofetic. Care !u"t cauzele raului care a (ec&a"!at (e*a!tru& o&!e'ic, (u$a A&e=a"(r So&/e"iti", (aca am i"cerca o !i"te*a? pierderea puritatii si tariei credintei ortodoxe a $o$oru&ui ru! e"(emica stare de slabiciune a elitelor &mperiului Tarist, intodeauna in urma pro'ocarilor 'remii, i"ca$a i&e !a &e ti"a $a!u&, !a &e a"tici$e*e, !a &e ra!$u"(a i" mo( a(ec'at cri*a !$iritua&a a i"te&i02e"itiei ru!e!ti, inflorirea* nihilismului, utopismului si ideolo$iei revolutionare, a"ar2ice, 'io&e"te a(a"ca cri*a !$iritua&a a e'rei&or, permeabili, endemic, la curentele revolutionare utopice si la promisiunea instaurarii unei noi societati in care sa :oace rolul de $hid, ca o ra!cum$arare i!torica %ata (e !ituatia (e $er!ecutati i" care !e auto-$erce$eau3 Pri" urmare, i"ai"tarea rau&ui i!toric i" &ume $oate %i !u$ri"!a !i $ri" a'a"!u& u"or i(eo&o0ii care o%era e=$&icatii a!u$ra &umii3 Fara i(eo&o0ie, a!a cum 'om 'e(ea !i i" materia&u& urmator, %a$tuirea rau&ui &a !cara i!torica "u ar %i $o!i i&a3 Nu a"0re"a/u& i"!titutio"a& !au meca"i!mu& o iecti' a& $uterii $oate (etermi"a oame"ii !a %aca rau !i !a !e a%u"(e i" $acat, ci acapararea mintii lor de catre $andurile rautatii. Iar acea!ta rautate "u !e $oate i"%iri$a i" mi"tea omu&ui (ecat $ri" oferirea unei :ustificari a raului, decat prin prezentarea acestui rau drept cel mai mare bine, $ri"tr-o o$eratie (e 4EC

mi!ti%icare !i (e &ic2i(are a %u"(ame"te&or 0a"(irii "orma&e3 A!a(ar, i" trecut ca !i i" $re*e"t, e=$&icatia rau&ui co"!ta i" lucrarea de ama$ire a omu&ui, caruia i !e 'a"tura i" %ata oc2i&or posibilitatea ma$ica de intemeiere a unei lumi in care sa fie propriul dumnezeu al propriei 'ieti) Aceea!i i!$ita (i" E(e", re&uata i"!a !i a(a$tata &a circum!ta"te&e 'ietii co"tem$ora"e !i &a $o!i i&itati&e o%erite (e mi/&oace&e (e i"!e&are a oame"i&or, $recum !i &a cri*a !$iritua&a a(a"ca i" care !e 0a!e!te ome"irea (e mai i"e (e (oua !eco&e3 La acea!ta !e a(au0a slabiciunea conducatorilor ortodocsi care "u mai ti" $a!u& cu $ro'ocari&e 'remuri&or, care !u"t co$&e!iti !i &a!ati i" urma (e )$ro0re!u&+ rautatii3 Pa"a !i Bi!erica, (i" $acate, "u $are a ti"e $a!u& cu 'remuri&e ra!co&itoare $e care &e traim ci !e tara!te cu 0reu i" urma &or, (u$a cum arata cu'a"tu& e'a"02e&ic1 Cci fiii 'eacului acestuia sunt mai /nelepi /n neamul lor dec!t fiii luminii) I" a&ta $arte, ace&a!i So&/e"iti" e'oca acea e=$&icatie atat (e !im$&a ,(ar "u !im$&i!ta-., !i (e "oi uitata, a!cu"!a (e oc2ii ce&or )i"te&e$ti+ !i )maturi+, (ar +desco(erita (runcilor, a"ume ca raul este facut dinC rautate, ca dincolo de toate explicatiile pe care le putem $asi Braul ar fi opera ser'iciilor straine, al dusmanilor poporului etc.8 sta simpla explicatie a ale$erii raului in locul binelui. Si ci"e (i"tre "oi $oate !$u"e ca e %erit (e a ca(ea i" rautate? E!te 'or a (e!$re romanul .a'ilionul Cancerosilor, !i (e $&im area $ri"ci$a&u&ui erou, O&e0 Bo!to0&oto', i" Gra(i"a Zoo&o0ica3 Aco&o i"ta&"e!te u" a"u"t1 +8aimutica ce traia aici a orbit din cauza cruzimii absurde a unuia din vizitatori. Un om rau a zvarlit niste tutun in oc!ii lui macacus-r!esus. A ia acum ii $ica %i!a &ui O&e0Pa"a acum !e $&im a!e cu u" *am et atoate!tiutor, (ar acum ii 'e"ea !a ti$e, !a ur&e, i" a!a %e& i"cat !a-& au(a toata 0ra(i"a *oo&o0ica # (e $arca i-ar %i $re!arat ci"e'a tutu" i" oc2i3 e ce,/C Pai, uite-asa, de ce nu,C Pur si simpluC de ce, Ce&e !cri!e im$re!io"au mai a&e! $ri" simplitatea lor copilareasca. De!$re "ecu"o!cutu& care $&eca!e "e$e(e$!it, "u !e !$u"ea ca %u!e!e i"uma"3 -u se spunea despre el ca-i a$ent al imperialismului american. -u se spunea despre el decat atat A ca e rau) Si a!ta u&uia1 ce moti' a'ea e& !a %ie, $ur !i !im$&u, %ara "iciu" moti', rau? Copii" @a nu cresteti rai" Copii" @a nu ucideti fiintele lipsite de aparare" C-avilionul cancerosilor" 4d. >nivers" vol %" (. %KN-%KED N Dar (aca ace!tea !u"t cau*e&e rau&ui, care e!te ori0i"ea !a? Pentru ca totul depinde de credinta oamenilor si de balanta care se inclina in inima lor. spre bine sau spre rau) %pre umnezeu sau spre diavol. 9ici este cheia. "onspiratiile reusesc pentru ca acolo, in inimile oamenilor, a inceput sa predomine raul. Elitele isi fac de cap pentru ca acolo, pe campul de lupta launtric, diavolul a inceput sa casti$e teren tot mai 4EH

mult. Lucru $e care i& 'om arata mai &amurit i" u&timu& materia& (e(icat mare&ui !criitor ru!3 Deocam(ata, i" ace!t te=t i"e(it re(at mai /o!, A&e=a"(r So&/e"iti" "e 'or e!te (e!$re 'remuri&e a$oca&i$tice $e care &e traim, e=$&icatia ori0i"ii &or %ii"( u"a %oarte !im$&a1 oamenii au uitat de umnezeu. "aci stim de la %fintii Parinti ca tot pacatul incepe de la cei trei uriasi. nestiinta, uitarea si tranda'ia) -estiinta le$ii lui umnezeu, uitarea 9cestuia si trandavia in lucrarea poruncilor %ale sunt inceputul de$radarii duhovnicesti a omului. 9sadar, ori$inea raului sta in intoarcerea fetei oamenilor de la umnezeul cel )iu. Pe"tru ce !-au 6"t5r7tat "eamuri&e 8i $o$oare&e au cu0etat (e8ert5ciu"i? S-au ri(icat 6m$5ra:ii $5m7"tu&ui 8i c5$ete"ii&e !-au a(u"at 6m$reu"5 6m$otri'a Dom"u&ui 8i a u"!u&ui S5u, *ic7"(1 % rupem le$turile lor #i s lepdm de la noi :u$ul lor Z3 ,P!a&mu& A, 4E.

Oame"ii au uitat (e Dum"e*eu )Cu mai mu&t (e u" /umatate (e !eco& i" urma, $e ca"( eram i"ca u" co$i&, imi ami"te!c ca u"ii oame"i mai i" 'ar!ta e=$&icau cata!tro%e&e care !e a atu!era a!u$ra Ru!iei a!t%e&1 oamenii au uitat de umnezeu, si de aceea s-au intamplat toate acestea. De atu"ci am $etrecut a$roa$e HF (e a"i !crii"( (e!$re i!toria Re'o&utiei; tim$ i" care am citit !ute (e carti !i am co&ectat !ute (e marturii $er!o"a&e3 Am co"tri uit cu o$t &ucrari $er!o"a&e &a e%ortu& (e curatire a re!turi&or &a!ate i" urma (e acea 'i/e&ie3 Dar (aca mi !-ar cere acum !a arat cat mai co"ci! $o!i i& care este cauza acelei (evolutii dezastruoase care a devorat RG de milioane de oameni, "u a! $utea !a !$u" a&tce'a (ecat !a re$et1 oamenii au uitat de umnezeu, si de aceea s-au intamplat toate acestea. Mai mu&t, e'e"ime"te&e Re'o&utiei Ru!e $ot %i i"te&e!e "umai acum, &a !%ar!it (e !eco&, $e %o"(u& ce&or i"tam$&ate (e atu"ci i" re!tu& &umii3 9stfel, concluzia la care se a:un$e are semnificatie universala. %i daca mi s-ar cere sa identific principala caracteristica a secolului al 2G-lea in intre$imea lui, as fi din nou incapabil sa $asesc ceva mai precis decat ca. oamenii au uitat de Dumnezeu) ecaderea constiintei umane, lipsita de dimensiunea sa divina, a fost factorul determinant al tuturor crimelor ma:ore din acest secol. Prima (i"tre e&e a %o!t -rimul Razboi 8ondial !i mare $arte (i" !ituatia i" care "e a%&am acum !e (atorea*a ace!tuia3 9 fost un razboi A a carui amintire tinde sa se stear$a A care a izbucnit cand Europa, pleznind de sanatate si abundenta, a cazut intr-o furie a auto-mutilarii ce i-a distrus fortele pentru un secol, poate mai mult ori poate pentru totdeauna.

4EI

Si"0ura e=$&icatie $o!i i&a a ace!tui ra* oi e!te o intunecare a mintilor conducatorilor Europei ca urmare a pierderii credintei i" Puterea Su$rema a%&ata (ea!u$ra &or3 Numai dusmania combinata cu lipsa de credinta in umnezeu, a $utut !a (etermi"e !tate (ec&arate cre!ti"e !a %o&o!ea!ca 0a*e otra'itoare (e &u$ta, o arma a carei %o&o!ire e i" mo( e'i(e"t (i"co&o (e &imite&e uma"u&ui3 9ceeasi deformare a constiintei umane, aceeasi lipsa a dimensiunii divine, !-a ma"i%e!tat du(a cel de-al doilea razboi mondial, ca"( @e!tu& a ce(at te"tatii&or !ata"ice a )um re&ei "uc&eare+3 Acea!ta a %o!t ec2i'a&e"t cu a !$u"e1 ,+ai sa nu ne mai facem gri%i, +ai sa eliberam tanara generatie de datorii si obligatii " !ai sa nu mai facem nici-un efort sa ne a(aram (e noi insine" nemaivorbind de a(ararea altora" +ai sa ne astupam urec+ile ca sa nu auzim gemetele de durere care razbat din 7st si +ai mai bine sa cautam sa fim fericiti. De o sa ne ameninte vreun (ericol o sa fim a(arati de bombele nucleare" iar de nu" restul lumii poate sa arda ca tot nu ne pasa) Starea /a&"ica (e "ea/utorare &a care a a/u"! @e!tu& co"tem$ora" !e (atorea*a i" mare ma!ura u"ei erori fatale. ideea ca mentinerea pacii depinde nu de inimi cura:oase si de oameni hotarati, ci numai de bomba nuclearaC. Lumea de azi a a:uns intr-un asemenea hal, ca de ar fi sa fie descrisa celor care au trait in secolele precedente, acestia ar stri$a. ,0ceasta-i 0pocalipsa" I"!a "oi !u"tem o i!"uiti !a traim i"tr-o a!t%e& (e &ume, a c2iar "e !imtim i" &ar0u& "o!tru3 Do!toie'!Ri a'erti*a ca ,'iitoarele e'enimentele ma%ore ne 'or lua prin surprindere si ne 'or prinde nepregatiti) "hiar asa s-a si intamplat3 Si a mai $re*i! ca ,lumea 'a fi sal'ata numai dupa ce 'a fi fost posedata de demonul raului) Rama"e (e 'a*ut (aca 'a %i i"tr-a(e'ar !a&'ata1 acea!ta 'a (e$i"(e (e co"!tii"ta !i (e &uci(itatea "oa!tra !$iritua&a, (e e%orturi&e "oa!tre i"(i'i(ua&e !i comu"e i" %ata circum!ta"te&or cata!tro%a&e3 )edem de:a cum demonul raului, precum o vi:elie, a cuprins triumfator toate cele cinci continente ale pamantului. I" trecut, (usia a cu"o!cut o 'reme i" care i(ea&uri&e !ocietatii "u erau %aima, o0atia !au !ucce!u& materia&, ci 'iata $ioa!a3 (usia era pe atunci cladita pe 0rtodoxia ramasa credincioasa Eisericii primelor secole. Orto(o=ia ace&or 'remuri a !tiut cum !a i!i $rote/e*e $o$oru& a%&at !u o ocu$atie !trai"a care a (urat mai i"e (e (oua !eco&e !i toto(ata cum !a $are*e 'ic&e"e&e &o'ituri (e !a ie 'e"ite (e &a cruciatii @e!tu&ui3 &n acele secole, credinta ortodoxa a devenit in tara noastra parte inte$ranta a modului de a $andi si a personalitatii oamenilor, parte inte$ranta a vietii de fiecare 4ED

zi, a calendarului lucrator, o prioritate in tot ce se intreprindea, parte a modului cum era or$anizata saptamana sau anul. "redinta era forta care modela si unea natiunea. Dar, i" !eco&u& a& 4D-&ea Orto(o=ia ru!a a %o!t 0ra' a%ectata (e o !c2i!ma i"ter"a3 &n secolul al IM-lea, tara a fost z$uduita de transformarile impuse de Petru B"el >are, n.tr.8, care au favorizat economia, statul si armata in detrimentul credintei si al specificului national. Co"comite"t cu acea!ta +iluminare &i$!ita (e ec2i&i ru im$u!a (e Petru, i" Ru!ia !-au !imtit primele adieri ale secularismului3 Otra'a &ui !u ti&a a $atru"! i" c&a!e&e !ocia&e mai e(ucate i" tim$u& !eco&u&ui a& 4M-&ea !i a (e!c2i! ca&ea mar=i!mu&ui3 &n momentul (evolutiei, credinta practic disparuse din randul oamenilor educati, iar la cei mai putin educati vi$oarea credintei era $rav prime:duita. Di" (evolutia ;ranceza !i (i" ura ace!teia %ata (e Bi!erica, tot Do!toie'!Ri a %o!t ace&a care a tra! co"c&u*ia ca ,re'olutia trebuie sa inceapa cu ateismul3 Si ace!ta e!te a(e'aru&3 Lumea nu a mai cunoscut o respin$ere a lui umnezeu atat de or$anizata, de militarizata si de tenace in ura ei Bfata de umnezeu, n.tr.8 precum cea practicata de marxism. >ra de Dumnezeu e!te $ri"ci$a&a %orta care !ta i" ce"tru& !i!temu&ui %i&o!o%ic a& &ui Mar= !i Le"i", mai im$orta"ta (ecat toate %a&!e&e &or &o*i"ci eco"omice !i $o&itice3 9teismul militant nu e accidental sau un fenomen mar$inal al comunismului. -u e un efect secundar, ci e pivotul central. 9nii IO2G au fost in 6(%% martorii unei procesiuni neintrerupte de victime si martiri din randurile clerului ortodox. Doi mitro$o&iti au %o!t im$u!cati, u"u& (i"tre ei, @e"iami" a& Peter! ur0u&ui %ii"( a&e! $ri" 'ot $o$u&ar i" (ioce*a !a3 &nsusi Patriarhul Tihon a trecut $ri" mai"i&e CeRa-GPU !i a murit a$oi i" circum!ta"te !u!$ecte3 Numero!i ar2ie$i!co$i !i e$i!co$i au $ierit3 Neci de mii de preoti, calu$ari si maici, pri$oniti de ce=isti sa renunte la credinta in "uvantul lui umnezeu, au fost torturati, impuscati in celule, trimisi in la$are, exilati in tundrele pustii ale nordului indepartat sau au fost scosi in strada la batranete, ca sa piara fara hrana si adapost. *oti acesti mucenici s-a dus la moarte fara so'aire, cazurile de apostaziere au fost putine si rare) Pe"tru mi&ioa"e (e mire"i acce!u& &a Bi!erica a %o!t &ocat !i &i !-a i"ter*i! !a i!i crea!ca co$ii i" i"'ataturi&e (e cre(i"ta3 Parintii credinciosi erau smulsi de lan$a copii si aruncati in teminte, iar copiii erau indepartati de credinta prin amenintari si minciuni. Doar $e"tru !curt tim$, ca"( a %o!t "e'oie ca "atiu"ea !a i!i a(u"e %orte&e i" &u$ta im$otri'a &ui 9it&er, Sta&i" a a(o$tat i" mo( ci"ic o atitu(i"e $riete"oa!a %ata (e Bi!erica3 Ace!t 1oc inselator a co"ti"uat mai tar*iu !u Bre/"e' cu a/utoru& u"or $u &icatii (e %ata(a !i a a&tor arti%icii me"ite !a ia oc2ii, care, (i" "e%ericire, au %o!t &uate i" !erio! (e catre @e!t3 Cu toate ace!tea, tenacitatea cu care ura fata de reli$ie este inradacinata in comunism, $oate %i e'a&uata $ri" $ri!ma atitu(i"ii &ui 9ru!cio', ce& mai &i era& (i"tre &i(erii comu"i!ti1 desi a facut pasi semnificativi in directia liberalizarii re$imului, @rusciov a reaprins concomitent obsesia leninista a distru$erii reli$iei.

4EJ

Dar !-a i"tam$&at ce'a &a care ei ,comu"i!tii, "3tr. "u !e a!te$tau3 I"tr-o tara u"(e bisericile au fost facute una cu pamantul, unde ateismul triumfator a distrus totul fara oprelisti vreme de doua treimi de secol, unde clerul este umilit si lipsit de libertate in cel mai inalt $rad, u"(e ceea ce a rama! (i" Bi!erica ca !i i"!titutie e to&erat (e catre !tat "umai (e (ra0u& $ro$a0a"(ei (irectio"ate catre @e!t, u"(e c2iar !i i" $re*e"t oame"ii !u"t trimi!i i" &a0are (e mu"ca $e"tru cre(i"ta &or, u"(e c2iar !i i" &a0are cei care !e !tra"0 ca !a !e roa0e (e Pa!ti !u"t aru"cati i" ce&u&e&e (e $e(ea$!a - in aceasta tara deci, sub un asemenea tavalu$ comunist, nu se mai presupunea ca traditia crestina va supravietui. E!te a(e'arat ca mi&ioa"e (e oame"i au %o!t coru$ti !i (i!tru!i !$iritua& (e catre atei!mu& im$u! o%icia&, i"!a rama" a&te mu&te mi&ioa"e (e cre(i"cio!i3 -umai presiunile exercitate asupra lor ii impiedica sa isi ridice vocea. 9sa cum se intampla insa intotdeauna in vremuri de pri$oana si suferinta, credinta in umnezeu a devenit mai profunda in tara mea. Tocmai i" acea!ta tre uie !a "e $u"em "a(e/(ea1 nu conteaza cat se impauneaza comunismul cu tancurile si rachetele sale, nu conteaza cate succese obtine in cucerirea planetei, este condamnat ca niciodata sa nu poata distru$e crestinismul. @e!tu& i"ca "u a cu"o!cut o i"'a*ie comu"i!ta, $racticarea re&i0iei e &i era aici3 &nsa evolutia istorica a )estului a fost de asa natura incat, in prezent si aici constiinta reli$ioasa este mult diminuata. Au %o!t !c2i!me 'io&e"te, ra* oaie re&i0ioa!e !a"0eroa!e !i o!ti&itate ca !a "u mai 'or im (e 'a&u& (e !ecu&ari!m care (i" E'u& Me(iu tar*iu !i $a"a acum a i"u"(at $ro0re!i' @e!tu&3 9ceasta distru$ere $radata a credintei, venita din interior, este poate cu mult mai prime:dioasa decat orice atac violent venit dinafara. I" mo( im$erce$ti i&, (e-a &u"0u& (eca(e&or (e ero*iu"e tre$tata, sensul vietii in )est a incetat sa fie ceva mai elevat decat cautarea fericirii, un tel pe care constitutia il $aranteaza dealtfel in mod solemn3 Co"ce$te&e (e i"e !i rau !u"t ri(icu&i*ate (e cate'a !eco&e; !coa!e (i" u*, au %o!t i"&ocuite (e co"ce$te $o&itice !au (e c&a!a a caror 'a&oare are 'iata !curta3 0 de'enit %enant sa afirmi ca raul se cuibareste mai intai in inima indi'idului inainte de a patrunde intr-un sistem politic) I"!a "u !e mai co"!i(era o ru!i"e !a %aci co"ce!ii %ri'o&e u"ui rau a !o&ut3 [u(eca"( (u$a co"ti"ua a&u"ecare i" (irectia co"ce!ii&or, a&u"ecare care !e $ro(uce !u oc2ii 0e"eratiei "oa!tre, )estul aluneca inevitabil spre abis. %ocietatea vestica pierde tot mai mult din esenta sa reli$ioasa si isi preda fara impotrivire $eneratiile tinere ateismului. Cand un film care il blasfemiaza pe #isus $ristos ruleaza peste tot in @U0, o tara considerata ca fiind printre tarile cele mai religioase din lume, cand un mare cotidian publica fara rusine caricaturi ale >ascatoarei de Dumnezeu, ce alta do'ada a respingerii lui Dumnezeu ne mai trebuie? Ca"( (re$uri&e i"(i'i(u&ui "u !u%era "icio co"!tra"0ere, (e ce ar i"cerca ci"e'a !a %aca u" e%ort !i !a !e a ti"a (e &a acte "eo"ora i&e? %au de ce s-ar mai abtine cineva sa urasca, fie ca e vorba de ura rasiala, de ura de clasa sau ideolo$ica, 6ra roade multe inima in ziua de azi3 Pro%e!orii atei e(uca ta"ara 0e"eratie (i" @e!t i" !$iritu& urii %ata (e $ro$ria !ocietate3 Pri"!i (e $ato!u& retoric 4EM

uitam ca (e%ecte&e ca$ita&i!mu&ui "u re$re*i"ta "imic a&tce'a (ecat defectele de baza ale firii omenesti, carora &i !-a (at o &i ertate "ei"0ra(ita $recum !i tot %e&u& (e (re$turi a&e omu&ui; uitam ca i" re0imu& comu"i!t ,iar comu"i!mu& &e !u%&a acum i" cea%a %orme&or mo(erate (e !ocia&i!m, care-! i"!ta i&e. defecte similare stapanesc practic orice persoana aflata intr-o pozitie de autoritate, i" tim$ ce toti cei&a&ti !u"t e0a&i # o e0a&itate a !c&a'i&or trai"( i" !aracie &ucie3 Neloasa intretinere a flacarilor urii este caracteristica lumii libere de azi. I"tra(e'ar, cu cat &i ertati&e $er!o"a&e !e e=ti"(, cu cat "i'e&u& $ro!$eritatii a c2iar a& a u"(e"tei cre!te, cu atat i" mo( $ara(o=a&, devine mai inversunata aceasta ura oarba3 @e!tu& co"tem$ora", (e*'o&tat, (emo"!trea*a a!t%e&, $ri" $ro$riu& e=em$&u, ca ma"tuirea omu&ui "u $oate %i a%&ata "ici i" a u"(e"ta (e u"uri materia&e "ici i" %acutu& a"i&or3 6ra intretinuta in mod deliberat se raspandeste astfel in :ur, contamineaza tot ce e viu, viata insasi, lumea cu culorile sale, sunetele, formele, trupul omenesc. Arta $&i"a (e amaraciu"e a !eco&u&ui a& AF-&ea $iere ca urmare a ace!tei uri, caci arta e neroditoare fara dra$oste. I" E!t arta !-a $ra u!it $e"tru ca a %o!t (o orata !i ca&cata i" $icioare, (ar i" @e!t a decazut voluntar, u" (ec&i" arti%icia& !i o!te"tati', i" care arti!tu& i" &oc !a i"cerce !a re'e&e*e (i'i"u& ,$ri" arta, "3tr3., !e $u"e $e e& i"!u!i i" &ocu& &ui Dum"e*eu3 %i in acest caz suntem martorii aceluiasi efect al unui proces universal, in care atat in Est, cat si in )est, se a:un$e la aceleasi rezultate, si din nou din acelasi motiv. oamenii l-au uitat pe umnezeu. &n conditiile in care la orizont se profileaza evenimente $lobale amenintatoare, care stau sa se pravaleasca asupra noastra precum niste munti, $oate $area "e&a&ocu&ui &ui !a reami"te!c i(eea co"%orm careia ceea ce hotaraste existenta sau non-existenta noastra Ba omenirii, n.tr8 se afla intai de toate in fiecare inima omeneasca, in felul in care inima ale$e binele sau raul3 Ace!ta &ucru e!te 'a&a i& !i i" *iua (e a*i !i e!te i(eea $e care "e $utem i*ui ce& mai i"e3 Teoriile sociale care promiteau atat de multe au dat faliment si ne-au lasat fara acoperire. De &a oame"ii &i eri ai Occi(e"tu&ui era re*o"a i& !a a!te$tam !a rea&i*e*e ca !u"t i"(u!i i" eroare (e "umeroa!e&e i(ei&e %a&!e &i er "utrite !i !a "u !e &a!e mi"titi cu atat u!uri"ta3 Toate incercarile de a $asi o cale de rezolvare a problemelor lumii contemporane vor ramane fara rezultat atata vreme cat nu ne redirectionam constiintele prin pocainta spre "reatorul tuturor. fara aceasta, nici-o cale de iesire nu se va ivi si in van o vom cauta3 Re!ur!e&e $e care "e i*uim $e"tru ati"0erea ace!tui !co$ ,(e re*o&'are a $ro &eme&or &umii co"tem$ora"e, "3tr. !u"t $rea !aracacioa!e $e"tru a "e ati"0e !co$u&3 *rebuie ca mai intai sa recunoastem ororile de care sunt responsabile nu cine stie ce forte e<terioare, nu inamicii de clasa sau nationali, ci fortele care opereaza inauntrul fiecaruia dintre noi si inauntrul fiecarei societati omenesti . Acea!ta e!te 'a&a i& i" !$ecia& $e"tru !ocietati&e &i ere !i i"a&t (e*'o&tate $e"tru ca tocmai i" ace!te !ocietati "e-am atra! (e u"a 'oie a!u$ra-"e toate "e"orociri&e ,(e care 'or eam, "3tr.3 -oi, prin e$oismul nostru zilnic si inconstient, facem sa se stran$a latulC

4CF

)iata noastra ar trebui sa fie dedicata nu dobandirii succesului lumesc ci unei rodnice cresteri spirituale. I"trea0a "oa!tra e=i!te"ta $ama"tea!ca "u e (ecat u" !ta0iu tra"*itoriu i" mi!carea !$re ce'a mai i"a&t !i "u tre uie !a "e im$ie(icam (e 'reo trea$ta a !carii !i !a ca(em, (ar "ici !a i"tar*iem "ero(itor $e ea3 Le0i&e materiei !i"0ure, "u $ot e=$&ica !e"!u& !i (irectia 'ietii "oa!tre3 Pri" &e0i&e %i*icii !i a&e %i*io&o0iei "u "i !e 'a (e!co$eri "icio(ata %e&u& i" care Creatoru& "o!tru ia *i&"ic $arte &a 'iata "oatra, !i "eo o!it "e (aruie!te e"er0ia "ece!ara 'ietii, i" &i$!a careia murim3 &ar in viata intre$ii noastre planete uhul %fant intervine cu nu mai putina forta. acest lucru trebuie sa il intele$em in aceaste timpuri teribile si intunecate. I" %ata !$era"te&or !$u& erate a&e u&time&or (oua !eco&e, care "e-au re(u! $a"a &a i"!i0"i%ia"ta !i care "e-au a(u! i" $ra0u& mortii "uc&eare !i "e-"uc&eare, putem propune numai cautarea mainii calde a lui umnezeu pe care mult prea $rabit si increzatori in noi insine am respins-o3 Numai i" ace!t %e& "i !e 'or (e!c2i(e oc2ii !i 'om 'e(ea 0re!e&i&e "e%ericitu&ui !eco& AF !i a!t%e& "e 'om $utea i"(re$ta cai&e3 -u ne putem a$ata de nimic altceva ca sa ne oprim din alunecarea Bspre abis, n.tr8. toate viziunile combinate ale $anditorilor Epocii Luminilor nu fac doi bani. Ce&e ci"ci co"ti"e"te !u"t $ri"!e i" 'i/e&ie ,a (emo"u&ui rau&ui, "3tr.3 I" a!t%e& (e 'remuri (e i"cercare !e ma"i%e!ta (e re0u&a ce&e mai (e $ret ca&itati a&e !$iritu&ui uma"3 &nsa daca pierim si piere si lumea, $reseala va fi doar a noastra*. Traducere dupa. ?pinion *imes - 9lexandr %olzhenits^n. <odlessness, The ;irst %tep

,G. )9cum eu, ca istoric, stiu ce a insemnat Eiserica in istoria poporului roman. 9s spune ca nu sunt foarte multe popoare in a caror evolutie Eiserica sa fi :ucat un rol atat de important cum a :ucat in istoria romanilor. Pe"tru ca i"ca (e &a a$aritia or0a"i*arii "oa!tre (e !tat, a !tate&or %eu(a&e roma"e!ti, Bi!erica a /ucat u" ro& e!e"tia&3 A /ucat u" ro& aco&o, i" Tra"!i&'a"ia $e"tru ca Tra"!i&'a"ia %ii"( i"c&u!a i"tr-o arie (e e=$a"!iu"e a re0atu&ui u"0ar, care a'ea o %u"ctie a$o!to&ica, a(ica re$ii ma$hiari aveau incredintata de catre Papalitate misiunea aceasta de a difuza confesiunea catolica, deci ei faceau un prozelitism. Si i" !eco&u& a& QI@-&ea re0e&e Lu(o'ic I a& U"0ariei a 2otarat ca "ime"i (i"tre cei care erau "o i&i !a "u mai $a!tre*e !tatutu& (e "o i& (aca "u era cato&ic3 Atu"ci, "o i&ii roma"i au %o!t $u!i i" %ata u"ei a&ter"ati'e (ureroa!e3 Sau !a-!i a /ure cre(i"ta, !a treaca &a cato&ici!m (ar aceasta ii desprindea de masa poporului roman si ii deschidea ma$hiarizarii si lucrul acesta s-a intamplat cu familia "orvinestilor. Ia"cu (e 9u"e(oara era roma" (ar Mat2ia! Cor'i", care a %o!t %iu& &ui !i a 4C4

a/u"! re0e&e U"0ariei, "u mai a'ea co"!tii"ta roma"itatii3 Se i"te0ra!e $er%ect "o i&imii ma02iare3 Iar (i"coace (e Car$ati, i" *o"a acea!ta care a$arti"e a!a "umitu&ui Commo"Tea&t2 i*a"ti", a(ica a ariei (e (i%u*are a ci'i&i*atiei !i cu&turii i*a"ti"e !i a or0a"i*arii ec&e*ia!tice i*a"ti"e, viata de stat s-a dezvoltat in umbra Eisericii, $e"tru ca i" E'u& Me(iu "u !e co"ce$ea !a e=i!te u" !ta$a"itor $o&itic (aca "u era (u &at (e o ca$ete"ie i!ericea!ca3 %i atunci, la I33G il avem pe Easarab, invin$atorul de la Posada, si la I3HO il avem pe &achint, astazi sfantul &achint de la )icina care este intaiul mitropolit al Tarii (omanesti. Bi!erica a /ucat !i i" Tra"!i&'a"ia !i i" Mo&(o'a !i Tara Roma"ea!ca acea!ta %u"ctie e!e"tia&a (e a $a!tra co"!tii"ta i(e"titatii $o$oru&ui roma", a(ica i"tre i(e"titatea "atio"a&a !i co"%e!iu"ea orto(o=a a e=i!tat o a!ociere e=traor(i"ar (e $uter"ica3 %i in cadrul Eisericii as spune ca elementul cel mai important in viata noastra bisericeasca a fost monahismul pentru ca noi am avut aceasta mare sansa ca or$anizarea noastra de manastire s-a facut sub semnul isihasmului. Aici !u"t co"'i"! ca !u"t %oarte mu&ti !tu(e"ti (e &a Teo&o0ie !i "u e!te "e'oie !a e=$&ic ce re$re*i"ta co"ce$tia i!i2a!ta, 'i*iu"ea i!i2a!ta i" (e*'o&tarea !$iritua&itatii orto(o=e3 @oi !$u"e u" !i"0ur &ucru. faptul ca la noi cuvantul de sihastru* deriva din isihast* arata ca viata manastireasca a stat sub semnul acestei invataturi a sfantului <ri$ore Palama care ne indeamna ca prin aceasta concentrare spirituala, prin rostirea neincetata a ru$aciunii inimii, sa ne ridicam pana la stadiul acela la care s-au inaltat sfintii Petru, &acob si &oan cand, insotindu-l pe >antuitorul &isus @ristos pe muntele Taborului s-au impartasit de lumina taborica. Pe"tru ca, a!a cum !e !$u"e !i &a !&u/ a i!ericea!ca, $e Dum"e*eu a-& 'e(ea "u e!te cu $uti"ta oame"i&or3 Dar atu"ci ce $utem 'e(ea "oi (i" Dum"e*eu? Putem 'e(ea acea &umi"a $e care au 'a*ut-o cei trei a$o!to&i ca"( Ii!u! !-a !c2im at &a %ata $e mu"te&e Ta oru&ui3 Si i" mo"a2i!mu& ort2o(o= acea!ta i"'atatura a !%a"tu&ui Gri0ore Pa&ama, (ar care are ra(aci"i mai 'ec2i (ecat !%a"tu& Gri0ore Pa&ama, i" acea!ta i"'atatura "oi a'em u" i"(em" (e a "e ri(ica $ri" acea!ta 'iata curata, $ri" acea!ta co"ce"trare i" i"terioru& "o!tru, $ri" trairea "oa!tra i" Dum"e*eu, !a "e ri(icam &a !tarea aceea (e &i"i!te, (e $ace !u%&etea!ca !i mai a&e! (e im$arta!ire (e &umi"a (um"e*eia!ca i"cat $e"tru Bi!erica orto(o=a %a$tu& ca i" !tructura ei !-a a%&at i"!titutia mo"a2ica care era i"temeiata $e acea!ta i"'atatura i!i2a!ta, a %acut ca mo"a2i!mu& roma"e!c !a %ie u" %actor (e e(ucare a !ocietatii roma"e!ti3 %i eu am incercat si incerc intotdeauna sa spun ca exista un sir de factori care confera un specific al calu$arului roman de-a lun$ul istoriei poporului nostru. &n primul rand exista ceea ce numesc eu permeabilitatea sociala, adica marea ma:oritate a celor care au imbratisat, a celor care s-au dedicat vietii calu$aresti proveneau din clasa taraneasca, era o osmoza perfecta intre taranime, ceea ce se numeste talpa tarii, si acesti calu$ari. @e(eti, $oate ca ati citit !au ati 'a*ut %i&mu&, ce era ca&u0aru& i" Occi(e"t, ati 'a*ut i" )Nume&e tra"(a%iru&ui+, era o cate0orie (e oame"i care, !i0ur, traiau i" ace&e ma"a!tiri, (u$a re0u&i&e 'ietii mo"a2a&e occi(e"ta&e, 4CA

(e!%a!urau o acti'itate cu&tura&a %oarte o0ata i" ace&e !cri$torii, dar intre ei si laicat, cum am spune astazi, era o mare distanta3 9s spune poate chiar era o fractura. Lucrul acesta n-a existat la noi3 Acea!ta $ermea i&itate !ocia&a a %acut ca mo"a2u&, (e!i traia aco&o, retra! i" c2i&ia ma"a!tii, totu!i !a a$arti"a !i !a !e i"te0re*e $er%ect 'ietii ace!tei mari ma/oritati a $o$oru&ui roma" care erau tara"ii3 &n al doilea rand, si calu$arul si taranul s-au hranit, ca sa spun asa, din aceeasi cultura populara. Aco&o, i" Occi(e"t, ca&u0arii !e co"!i(erau (eti"atorii # a'eau mo"o$o&u& # cu&turii3 Ei a'eau acce! &a i"'atatura cea mai i"a&ta, $e ca"( aici, &a "oi, &a!a"( &a o $arte e&ita c&eru&ui, care aceia a'eau o $re0atire teo&o0ica !erioa!a, i" E'u& Me(iu mai a&e!, acea!ta ca$acitate, acea!ta $o!i i&itate (e (ia&o0 $erma"e"t i"tre omu& (e ra"( !i ca&u0ar, a %acut ca !i u"u& !i a&tu& !a !e !imta %oarte a$roa$e3 &ar in al treilea rand, exista aceasta comunitate de stil de viata. Daca &uati cartea (oam"ei Nic2itu! Ro"cea o !a 'e(eti aco&o !ce"e u"(e ca&u0aru& mer0e !a care 'ar &a ma"a!tire, mer0e !a !$e&e ru%e&e (e &a ma"a!tire, !a %aca curate"ie, !a &ucre*e &a ucatarie, tara"u& ace&a care 'e"ea (e &a o0or u"(e %acea !i e& c&aca &a oier, il vedea si pe calu$ar indeletnicindu-se cu aceleasi obli$atii si asta crea o apropiere si o comunitate care a facut ca intre calu$ar si omul de rand de la noi, as spune romanul obisnuit, sa existe o le$atura foarte puternica. Si a& umu& "e i"tro(uce, a! !$u"e, cu %oarte mare com$ete"ta !i a i&itate i" ace!t a!$ecte care (e mu&te ori !u"t a!cu"!e a&e 'ietii ca&u0are!ti3 Noi ca"( mer0em i" ma"a!tire 'e(em i" $rimu& ra"( o$era (e arta, mer0em !a (am u" acati!t !i (u$a aceea $&ecam cu co"'i"0erea ca am a'ut u" co"tact cu ma"a!tirea care, i" !%ar!it, "e-a (at o !ati!%actie e!tetica !au mora&a3 Pe ca"( acum, a& umu& (oam"ei Nic2itu! Ro"cea "e $ermite !a $atru"(em i" u"02ere&e 'ietii ca&u0are!ti, !a cu"oa!tem $uti" acea!ta ma"a!tire (i" i"terior3 Ceea ce !e "ume!te a!ta*i u" )i"!i(er+ a %o!t (oam"a Nic2itu! Ro"cea atu"ci ca"( a %acut ace!te %oto0ra%ii3 ,G. "red ca dumneavoastra ati observat, a devenit un loc comun sa se vorbeasca despre secularizare dar nu este numai secularizarea veacului acestuia, e faptul ca impotriva Eisericii, impotriva crestinismului in $eneral, se duce o adevarata ofensiva. Eu i"tot(eau"a !em"a&e* %a$tu& ca &a Craciu" !i &a Pa!ti iau re'i!te&e care a$ar i" Occi(e"t !i !u $rete=tu& ace!ta, a& $re*e"tarii, care !u"t re*u&tate&e ce&e mai "oi i" ce $ri'e!te cercetarea i"ce$uturi&or cre!ti"i!mu&ui, a $re(icii Ma"tuitoru&ui, a acti'itatii a$o!to&i&or, se strecoara cu foarte mare dibacie necredinta. Se $u"e !u !em"u& i"(oie&ii tot ceea ce e!te temeiu& (e a*a a& cre(i"tei "oa!tre, !e $u"e !u !em"u& i"tre arii !i !e !a(e!te i" !u%&etu& cre(i"cio!u&ui i"(oia&a3 &n afara de aceasta, este ofensiva care se duce prin presa, prin televiziune, o viata care nu mai are nici un fel de norme morale, care sa o stapaneasca, sa o controleze, sa o impiedice sa alunece in pacat. %i as spune ca in momentul de fata este, eu nu ma sfiesc sa o spun, o ofensiva diavoleasca impotriva Eisericii. Or, $e"tru acea!ta "oi tre uie !a 0a!im arme cu care !a &u$tam im$otri'a ce&or care 'or !a "e (i!tru0a cre(i"ta3 %i pentru a putea $asi aceste arme as spune ca arsenalul nostru 4CE

ramane invatatura lui @ristos, asa cum este ea pastrata in manastirile noastre ortodoxe pentru ca in manastirile noastre ortodoxe este aceasta traire profunda, de identificare cu invatatura divina care, intradevar, este o armura pe care o avem impotriva acestor ispite diavolesti. Noi, !i0ur, !u"tem "i!te %iri !&a e, !%a"tu& Macarie # e!te e$i!o(u& ace!ta i" Pateric # !%a"tu& Macarie E0i$tea"u& ca"( a 'rut !a !e %aca ca&u0ar a'ea mari i"(oi&e&i (aca a'ea %orta "ece!ara $e"tru a im rati!a 'iata ca&u0area!ca3 Mer0a"( aco&o, i" $u!tie, a 'a*ut &a u" mome"t (at (oi oame"i care erau 0oi !i !tateau aco&o, i" a$ro$ierea Ni&u&ui cre( ca era, !i i-a i"tre at +dar cum (uteti trai asa" nu va arde arsita soarelui" nu va ing!eata frigul iernii2 !i ei au ra!$u"!; +)u. Dumnezeu ne a1uta sa nu simtim nici arsita verii" nici frigul iernii (entru ca Dumnezeu ne da" intradevar" acest s(ri1in daca noi il cautam3 Si eu am a'ut i"tot(eau"a i" mi"te cu'a"tu& $ari"te&ui Stei"2ar( care i& cita i"tr-u"a (i" $re(ici&e!a&e $e !%a"tu& I!aKaLc Siru&3 Si ce !$u"ea !%a"tu& I!aKaLc Siru&? +)u !uliti s(unand ca Dumnezeu este dre(t Ca"( au*im cu'i"te&e a!tea, i"tra(e'ar, "i !e $are ca e!te o 0re!ea&a, ca e!te o aru"care i" i!$ita3 Cum !a !$u"em ca e 2u&a (aca !$u"em ca Dum"e*eu "u e!te (re$t, %i sfantul &saSaUc %irul pe care il interpreteaza parintele %teinhard avea in vedere ca umnezeu, daca ar fi drept, atat cat suntem noi de pacatosi, nu ne-am mantui, nu am avea dreptul sa ne ru$am Lui ca sa ne a:ute, pentru ca nu suntem vrednici de mila Lui. Dar E&,tocmai $e"tru ca "u e!te (re$t, ci e!te mi&o!ti', (e aceea !e co oara a!u$ra "oa!tra !i "e (a a/utoru& Lui3 Si am !a i"c2ei cu u" e$i!o( (i" 'iata u"ui !%a"t care !e $ra*"uie!te tot mai"e3 Este foarte putin cunoscut, Petru )amesul, e un dre$ator bizantin care a trait in vremea lui Fustinian, Fustian domneste intre H2J-HRH. La i"ce$ut era u" om %oarte rau, *0arcit i" $rimu& ra"(, !i a 'e"it o(ata &a e& u" !arac !i i-a cerut !a-i (ea ce'a (e $oma"a !i Petru @ame!u& !-a i"%uriat !i a &uat o $ai"e !i a aru"cat-o i" e& ca !a-& a&u"0e3 Du$a aceea, &a !curt tim$, !-a im o&"a'it Petre @ame!u& !i a a'ut o 'i*iu"e, a'ea im$re!ia ca 'a muri !i !i-a 'a*ut !u%&etu& care era ca"tarit aco&o, i"tre i"0eri !i (ia'o&i, care ti"eau a&a"ta3 Si (ia'o&ii $u"eau toate $acate&e &ui !i tra0eau ta&eru& a&a"tei3 Si a 'e"it i"0eru& !i &a %a$te&e u"e ce $utea $u"e, care era !i"0ura %a$ta u"a $e care o %acu!e? Ca *'ar&i!e cu acea!ta $ai"e, "u i-o (a(u!e, *'ar&i!e acea!ta $ai"e i" !arac ca !a-& a&u"0e3 Si i"0eru& a &uat !i a $u! acea!ta $ai"e i" ta&0er ca !a-& mai"tuie3 &n sensul asta, umnezeu nu e drept, ci este milostiv. %i cred ca invatatura aceasta este extrem de importanta mai ales

4CC

O @IZIUNE DIN SFANTUL MUNTE CU SF3 MUCENIC G9EORG9E (e!$re 'remuri&e (i" urma &i$!ite (e $o'atuitori !i (e!$re cum $utem trece $u"tea !$re Cer3 +A (ierit adevarul" a li(sit smerenia=3 PLUS1 @IDEO CU PARINTELE AMFILO9IE Pu &icat $e %J A(r %&'% W Cate0orii1 Ce este (acatul2" Cum ne iubeste Dumnezeul nostru" -arintele Amfilo!ie de la Diaconesti" -rofetii si marturii (entru vremurile de (e urma" Razboiul nevazut" Rugaciunea CCum sa ne rugam2D" R>@AC*>)4A />* **0>0 CRugaciunea mintiiU inimiiD" 0fantul 8are 8ucenic @!eorg!e" 0fintii - (rietenii lui Dumnezeu" (rietenii nostri" V*D45 W Pri"t +A (ierit adevarul" a li(sit smerenia" au (risosit rautatea" sodomia" curvia" (reacurvia. /umea s-a stricat!

@EDENIE Ce !-a aratat i" a"ii "o!tri u"ui $ari"te (i" S%a"tu& Mu"te a& Ato"u&ui, care, $e"tru mu&ta &ui !mere"ie, "u !i-a !cri! "ume&e, %u0i"( (e !&a'a (e!arta a oame"i&or )I" a"u& 4JHC, i" 4C *i&e a&e &u"ii martie, i"tr-o /oi, &a !a!e cea!uri (i" "oa$te, m-am !cu&at &a Utre"ie, am mer! &a i!erica !i am !tat i" !tra"a, iar i" tim$ ce %ratii citeau Mie*o"o$tica eu !ocoteam a(a"curi&e &ui Dum"e*eu, *ica"(1 Un Dumnezeu si Giditor si (acator al tuturor a primit si @-a facut om pentru noi, @-a rastignit si @-a ingropat) 0cestea toate 7l le-a facut si le-a rabdat pentru mantuirea oamenilor. A!t%e& cu0eta"( eu, !-a umi&it i"ima !i atata ucurie mi-a 'e"it i" !u%&et !i o &i"i!te i" mi"tea mea, i"cat am 'e"it i"tru atata umi&i"ta, (e cur0eau &acrimi&e me&e ca i*'oru&3 K333L

Atu"ci !-a (e!c2i! i"ima mea !i !-a %acut, i"tr-u" c2i$ oarecare, u" (rum (i" i"ima $a"a &a !cau"u& &ui Dum"e*eu3 &ar mintea mea, cuvantul cel dinlauntru si inima mea erau unite si ma ru$am cu mintea fara vreo impiedicare. &mi ziceam ru$aciunea cu

4CH

oarecare cuvinte umilicioase si mi-a venit o dra$oste mare catre aproapele si ma ru$am pentru cei ce ma urau si ma dusmaneau3 Atu"ci, (i" ucuria i"imii me&e, !a&ta !u%&etu& meu3 Cat am %o!t i" acea!ta umi&i"ta !i !tare, ma 'e(eam $e mi"e ca eram i" i!erica !i $e %rati ca citeau3 Nemai$uta"( !ta i" $icioare, am $u! !tra"a !i am !e*ut !i iara!i ma ru0am cu mi"tea3 Si atata (ra0o!te (um"e*eia!ca m-a cu$ri"!, i"cat "u a %o!t cu $uti"ta !a ma o(i2"e!c !e*a"(3 Si "u-mi mai era %rica (e Dum"e*eu, ci mai a&e! a'eam mare i"(ra*"ea&a !i (ra0o!te catre E&, i"cat !u%&etu& meu a %o!t !ta$a"it (e acea!ta (ra0o!te3 Si "u mai $uteam *ice "ici ru0aciu"ea (i" i"ima, "ici a&ta ru0aciu"e, ci "umai !imteam i" !u%&etu& meu o (orire !i o (ra0o!te (um"e*eia!ca, ca o $ara (e %oc ar*a"( i" i"ima mea3 Iar !u%&etu& !i i"ima mea erau &i$ite (e Dum"e*eu !i "umai $e Da"!u& I& i"c2i$uiam, !i (i" oc2i cur0eau &acrimi&e ca i*'oru&3 Su%&etu& meu !a&ta (e ucurie !i a'ea mare !mere"ie3 Si atu"ci %ara (e 'e!te am 'e"it i" uimire3 Nu mai 'e(eam i!erica, "ici "u mai au*eam ce !e citea3 Ci ma a%&am i"tr-u" cam$ mare !i %rumo!, care era im$o(o it cu tot %e&u& (e co$aci !i (e %&ori $&i"e (e miro! $&acut3 Frumu!etea !i $o(oa a aceea "u !e $oate !crie, "ici "u !e $oate $o'e!ti (e &im a ome"ea!ca3 Totul era plin de lumina ca si cum ar fi luminat sapte sori. e departe vedeam o multime de oameni imbracati in haine luminoase, tineri de o varsta si tare frumosi la vedere. ;iecare stralucea mai mult decat soarele si umblau incet-incet. %i aveam mare bucurie in sufletul meu si, mirandu-ma, ziceam in sine. 1?are a cui sa fie gradina aceasta? Cine sa fie oamenii acestia si cum s-au aflat aici?* Ace!tea cu0eta"(, mer0eam, !i, (u$a ce am mer! $uti", am 'a*ut a&ta mu&time "e"umarata (e oame"i, care !tateau im$reu"a !i erau im racati i" 2ai"e o!ta!e!ti3 Toti erau ti"eri, (e o 'ar!ta !i 'oi"ici &a tru$, tare &a"*i !i %rumo!i &a %ata, i"cat !tra&uceau mai mu&t (ecat !oare&e3 "and i-am vazut, am stat si priveam la podoaba si frumusetea lor, avand mare bucurie in sufletul meu. upa aceea am auzit o stri$are de la ei, zicand. 1(ratele nostru A spunandu-mi pe nume A are mare dorire sa mearga la #mparatul, precum stim toti) Deci cine din noi sa-l po'atuiasca?*. Atu"ci !-a (eo!e it u"u& (i"tre (a"!ii, ta"ar, mai %rumo! !i mai 'oi"ic (ecat cei&a&ti, care !tra&ucea $recum !tra&uce!te &u"a i"tre !te&e, !i !e arata a %i mai mare i"tre ei3 Ace!ta a ra!$u"! !i a *i! catre cei&a&ti1

4CI

>7u o sa-l po'atuiesc, fiindca, precum stiti, are deosebita dragoste pentru mine) Giua si noaptea mi se roaga, si pentru aceasta de multe ori m-am pus c+ezas la #mparatul pentru el+3 Ace!tea *ica"(, a 'e"it catre mi"e3 Iar eu cu mare mirare 0a"(eam i" !i"e1 >4u (e acesti oameni nu i-am vazut niciodata" dar ei unde m-au vazut si de unde stiu numele meu2 0i cum au aflat ca am dorire sa merg la *m(aratul2+3 Ace!tea 0a"(i"(u-&e eu, a 'e"it &a"0a mi"e !i mi-a *i! cu %ata 'e!e&a1 >rmeaza-mi mie" ca sa mergem la *m(aratul! Iar eu &-am ru0at, *ica"(1 ?rate" lasa-ma! Cine sunt eu ca sa merg la *m(aratul2 0i de ce ma voieste *m(aratul2 0i ce *m(arat este Acela2 Atu"ci ace&a, *am i"(, mi-a *i!1 ,e faci ca nu stii cine este *m(aratul la Care am sa te duc2 0au nu stii cine sunt eu2 ?iindca ma iubesti si ma rogi ziua si noa(tea" iata am venit sa te duc si sa te (ovatuiesc la *m(aratul. 0i cu ne(utinta este sa te las. Deci urmeaza-maAtu"ci eu, "emaia'a"( ce !a ra!$u"(, i-am urmat3 Si ace&a mer0ea i"ai"te !i eu (u$a (a"!u&, a$roa$e3 Si mi-a *i! 0a"(u& !a-& i"tre ci"e e!te, (e-mi arata atata (ra0o!te3 Dar ma ru!i"am, *ica"( ca o !a-& i"tre mai $e urma3 Si a'eam mare ma"0aiere i" !u%&etu& meu, 'a*a"(u-& a$roa$e &a"0a mi"e3 Deci am mer! mu&ta &u"0ime (e &oc (e &a ace& cam$ %rumo! !i "u !e mai 'e(ea "ime"i, %ara "umai "oi (oi3 Du$a ce !-a !%ar!it ace& cam$ %rumo!, am a/u"! &a o u&ita !tramta, care era %oarte &u"0a, i"cat "u !e 'e(ea ce&a&a&t ca$at, iar $e ama"(oua $arti&e a'ea *i(uri i"a&te3 Drumu& ace&a era atat (e !tramt, i"cat omu& $e /o! a ia $utea !a treaca3 Ca"( am a/u"! aco&o, am a'ut $uti"a temere i" i"ima mea, %ii"(ca &ocu& ace&a era !a& atic !i %ara ma"0aiere3 Dar, 'a*a"( $e $o'atuitoru& meu, mi !e ucura !u%&etu&3 Atu"ci $o'atuitoru& meu a !tat $uti" !i a cautat !$re mi"e cu %ata &umi"ata !i 'e!e&a !i mia *i!1 1.entru ce te stapaneste lene'irea si-ti imprastii mintea incoace si-ncolo si nu iei aminte la rugaciunea lui #isus $ristos? >u stii cata paguba patimeste omul cand se lene'este la rugaciune, macar si o rasuflare? @i iarasi, cat folos are cand cugeta la mantuitorul nume al Domnului si Dumnezeului nostru #isus $ristos de-a pururea? Un om ca acesta se izba'este de patimi si de pacate si se face lacas al .resfintei *reimi, si 'a a%unge la dragostea cea desa'arsita" (e care" in (arte" ai cercat-o si tu din mila lui Dumnezeu cea nea1unsa. 4CD

Deci, stiindu-i dulceata ei, pentru ce te lene'esti de lucrul acesta? .ana cand, frate, ai sa fii in somnul adanc al lene'irii si nu te intorci? 0du-ti aminte de osardia ta cea dintai, de la care te-ai lene'it desa'arsit) )u cumva Dumnezeu nu te-a invatat lucrarea" cand ai (us (e -reasfanta ?ecioara" )ascatoare de Dumnezeu" mi1locitoare si c!ezasa a mantuirii tale2 )u cumva nu te-ai invrednicit sa o afli (ovatuitoare milostiva s(re adeverirea aceasta2 >u stii, frate, milosti'irea si dragostea pe care ti le-a aratat Dumnezeu? Dar tu ai ales lene'irea in locul dragostei Lui) Cu toate acestea mare este dragostea lui Dumnezeu cu tine!+ Ca"( $o'atuitoru& meu imi *icea ace!tea, mi-a 'e"it mu&ta umi&i"ta !i cu i"ima *(ro ita *iceam1 >Doamne" *isuse 3ristoase" miluieste-ma!+3 %i cu cat ziceam ru$aciunea, cu atat se infierbanta inima mea spre dorirea si dra$ostea dumnezeiasca. Pentru ca atat de curat faceam ru$aciunea, incat nici un $and nu era care sa tulbure inima mea si s-o impiedice. %i atat s-a adancit mintea mea in ru$aciune si am luat atata putere, incat a fu$it acea temere care ma stapanea mai inainte3 Atu"ci imi *ice $o'atuitoru& meu1 >Vezi ca acum esti mai bine" cand zici rugaciunea2 Daca 'oiesti sa fii pururea in aceasta stare si 'oiesti sa te mantuiesti, ridica-te din adancul lene'irii si incepe iarasi petrecerea ta cea dintai si cea dintai lucrare in pazirea poruncilor lui Dumnezeu, fara sc+imbare) @i toata puterea sa ti-o pui in cugetarea numelui lui #isus $ristos si al .reasfintei >ascatoare de Dumnezeu) #a aminte sa pazesti acestea cu scumpatate si sa te marturisesti curat in toata ziua de orice ti se 'a intampla, neascunzand nici un gand du+o'nicului tau"+3 Ace!tea *ica"(u-mi, am i"ce$ut !a mer0em $e acea u&ita !tramta3 %i mer$and, am vazut o cruce, ca un semn de drum. &ar cand am a:uns aproape de cruce, povatuitorul meu a stat si si-a facut trei cruci, zicand. 1Crucii *ale ne inc+inam, @tapane, si sfanta in'ierea *a o laudam si o marim"*. %i mi-a zis sa fac si eu asemenea, si m-am inchinat si eu la fel. Du$a ce am mer! mu&ta (e$artare (e aco&o, am trecut (e acea u&ita3 Si am 'a*ut aco&o u" &oc care i"%rico!a !i cutremura $e cei ce-& 'e(eau3 Pe"tru ca era o rapa si o vale atat de adanca si intunecata, incat nici lun$imea, nici adancimea nu se vedeau, fiind ca un noian neumblat3 Si de cealalta parte de noian, tare departe, se vedea un munte foarte inalt, al carui varf a:un$ea pana la cer3 Peste acel noian era o punte infricosatoare, pentru ca acea punte era numai un lemn rotund, ca de o palma de $ros3 U" ca$at a& ei era i" u&ita cea !tramta, iar ce&a&a&t era &a mar0i"ea ace&ui mu"te i"a&t3 Si ca"( !u%&a 'a"tu&, acea $u"te tremura ca %ru"*a i" co$ac3 Deci, ca"( am a/u"! mai a$roa$e (e ace& "oia" !i (e $u"te, m-a cu$ri"! %rica !i cutremur, 'a*a"( ca tre uie !a trecem $e ea, %ii"(ca, $ri'i"( i"tr-o $arte !i-" a&ta, "u 'e(eam a&t &oc (e trecut (e cea&a&ta $arte, %ara "umai acea $u"te3 Si "u era "ici o $oteca $e acea 'a&e a(a"ca !i i"tu"ecoa!a3

4CJ

Atu"ci iara!i mi-a *i! $o'atuitoru& meu1 1Din nou te-ai lene'it la rugaciune si pentru aceasta te temi) Da-mi mana incoace"*. Atu"ci eu i-am (at ma"a (rea$ta !i, ti"a"(u-"e (e ma"a, mer0eam $e acea $u"te i"%rico!atoare3 Si mer0a"( $uti", am 'a*ut acea $u"te c&ati"a"(u-!e !i tremura"(, cum tremura %ru"*a i" co$ac ca"( ate 'a"tu&3 Si $ri'i"( i"tr-o $arte !i i" a&ta, i" acea 'a&e a(a"ca !i i"tu"ecoa!a, mi-a %o!t %rica !a mai mer0, (ar %ii"(ca eram cu $o'atuitoru& meu, care ma ti"ea (e ma"a, am &uat oarecare i"(ra*"ea&a3 A$oi $o'atuitoru& meu a !tat $uti" !i i"torca"(u-!e cu %ata &a mi"e, mi-a *i!1 1(a-ti cruce de trei ori si c+eama numele .reasfintei >ascatoare de Dumnezeu si pururea (ecioarei 8aria, pentru ca la locul acesta mare putere are numele ei"*. 9tunci am facut de trei ori cruce si am zis cu mintea. 1.reasfanta >ascatoare de Dumnezeu, a%uta-ma"*. %i, o, minune/ 9tata barbatie a venit in sufletul meu, incat nu am mai avut nici o frica, cu toate ca puntea aceea tremura ca un paian:en, cand mer$eam pe ea3 Si (u$a oarecare tim$ am a/u"! &a ca$atu& ei3 S%ar!i"(u-!e $u"tea am a/u"! &a mar0i"ea mu"te&ui3 Atu"ci $o'atuitoru& m-a &a!at (e ma"a !i mi-a *i!1 >De acum nu mai ai frica!+3 I"!a eu, (i" mu&ta (ra0o!te ce a'eam catre (a"!u&, "u &-am &a!at (e ma"a, ci i& ti"eam !i mer0eam mai (e$arte im$reu"a3 Du$a ce am mer! $uti", am i"ce$ut !a "e !uim $e mu"te3 Atu"ci eu am $ri'it i" !u!, (ar "u !e 'e(ea 'ar%u& &ui (e i"a&t ce era3 Cu toate ca urcu!u& era %oarte 0reu, i"!a &ocu& era i"'e!e&itor3 Du$a ce am !uit mu&ta ca&e, am !tat $uti" !i am $ri'it i" toate $arti&e mu"te&ui !i m-am mi"u"at3 Toate partile muntelui erau pline de maslini3 Si 0a"(eam i" !i"e1 >De unde sunt aici atatia maslini2+ !i am $&ecat mai (e$arte3 A$oi, mai mer0a"( $uti", am a/u"! &a o $oarta mare, care era (e!c2i!a3 Atu"ci $o'atuitoru& meu !i-a %acut cruce (e trei ori, a!eme"ea !i eu3 Si am i"trat i"au"tru $e $oarta3 Si am 'a*ut iara!i u" cam$ mare- Si atat (e mare era, i"cat "u i !e 'e(eau mar0i"i&e; si precum era taria cerului, asa era si acel camp. ;rumusetea si podoaba acelui camp cine poate sa le spuna, %i de as voi sa descriu frumusetea acelui camp, nu as putea, pentru ca nu este vreun lucru pamantesc cu care sa-l aseman. Lim a ome"ea!ca "u $oate !a !$u"a %rumu!etea &ui, "ici mi"tea ome"ea!ca !a o i"te&ea0a3 Ace& cam$ era im$o(o it cu tot %e&u& (e co$aci !i i"%rumu!etat cu tot %e&u& (e %&ori cu u"a mirea!ma3 Lumi"a care &umi"a aco&o era ca &umi"a a !a$te !ori3

4CM

Deci, ca"( am 'a*ut ace& cam$, !-a ro it i"ima mea (e %rumu!etea &ui !i $o%team ca !a rama" aco&o3 Dar $o'atuitoru& meu imi *i!e1 1De acum 'ei 'edea si alte locuri mai frumoase, si dupa aceasta 'ei 'edea si pe #mparatul") Si mer0eam $e ace& cam$ %rumo!, ucura"(u-"e3 Si am 'a*ut (e (e$arte mu&time (e oame"i, care erau im racati i" 2ai"e ca&u0are!ti, i"!a "u "e0re, ci ro!ii, care !tra&uceau ca &umi"a3 Fete&e &or !tra&uceau mai mu&t (ecat !oare&e, iar 'e(erea !i %rumu!etea &or era mai $re!u! (e i"te&e0erea ome"ea!ca3 U"ii (i"tre ei erau ti"eri, iar a&tii atra"i3 Si a$ro$ii"(u"e (e ei, "e-au $rimit cu mare ucurie !i au *i! catre $o'atuitoru& meu1 &ucura-te, 8are 8ucenice =+eorg+e, iubitule al lui $ristos" A!eme"ea !i e& &e-a *i!1 6ucurati-va" cuviosilor" iubitii lui 3ristos! Atu"ci toti !i-au i"tor! %ete&e &or !$re mi"e !i cu %ata 'e!e&a mi-au *i!1 ?iule # *ica"(u-mi $e "ume # de ar dobandi omul toata lumea, dar isi 'a pierde sufletul sau, ce 'a folosi? @i de ar trai o suta de ani si ar dobandi toate bunatatile lumii si si-ar face toate poftele, tot trebuie sa 'ina ceasul cel infricosator al mortii, si toata 'iata lui i se 'a parea un 'is si o umbra) *ar tu de te vei scula din lenevire si vei ince(e iarasi viata ta cea dintai" vei (lacea lui Dumnezeu si te vei invrednici fericirii celei ceresti" bucurandu-te im(reuna cu noi in veci. #ar de-ti 'ei petrece 'iata in lene'ire, 'ei a%unge in 'alea care primeste pe cei lenesi, tranda'i si nepocaiti) ?iule" sa nu voiesti a iubi mai mult acel noian intunecat" decat aceasta fericire! @a nu pui mai presus lene'irea decat dragostea lui $ristos" (iule, adu-ti aminte din ce inaltime ai cazut si de ce te-ai instrainat si ce-ai pagubit" (iule, intoarce-te si cazi la milosti'irea lui Dumnezeu, si noi nu 'om inceta rugandu-L pe Dansul/+3 Du$a acea!ta "e-am (e!$artit (e ei !i am $&ecat mai (e$arte3 Atu"ci !-a i"%rico!at !u%&etu& meu (e ce&e au*ite3 Dar am a%&at ca $o'atuitoru& meu e!te S%a"tu& Mare Muce"ic G2eor02e, $urtatoru& (e irui"ta3 Si mi-am a(u! ami"te !i (e cu'i"te&e ce &e-a *i! e&, ca"( !e i"tre au acei o!ta!i1 >Cine sa-l (ovatuiasca (e el2+3 Caci *icea S%a"tu& G2eor02e1 >4u o sa-l (ovatuiesc" (entru ca are dragoste deosebita catre mine si de multe ori m-am (us c!ezas si mi1locitor catre *m(aratul (entru el.+3 eci l-am cunoscut pe deplin ca de la inceput aveam dra$oste mare si deosebita catre %fantul <heor$he, mai mult decat fata de alti sfinti. %i de multe ori l-am pus mi:locitor pentru mantuirea mea. %i el multe minuni a facut cu mine si oricand l-am ru$at, nu m-a lasat nea:utorat. eci, cand am cunoscut ca povatuitorul meu este >arele >ucenic <heor$he, n-am mai putut rabda, ci l-am sarutat si l-am imbratisat mult timp, din dra$ostea cea multa ce o aveam in suflet catre el. %i m-am lipit cu sufletul si mai mult de el prin dra$oste3 4HF

%i mer$and noi putin, am vazut de departe si alti oameni, si acestia imbracati cu haine calu$aresti asemenea cu cei mai dinainte. &nsa imbracamintea si fetele lor straluceau mai mult decat soarele si aveau slava mai multa si mai mare decat ceilalti. %i stralucire mai mare aveau, dar erau putini la numar. %i l-am intrebat pe povatuitorul meu. @finte =+eorg+e, cine sunt acestia? Ce sunt de au atata sla'a, stralucire si frumusete si ce au sa'arsit in 'iata lor? Si e& mi-a ra!$u"!, *ica"(1 0cestia sunt calugarii cei de acum, care fara po'atuitori si fara pilda faptelor bune ale acelora, ci numai din singura lor buna'ointa au ra'nit faptele bune ale calugarilor celor de demult, si le-au sa'arsit, bineplacand lui Dumnezeu) @i pentru aceasta Dumnezeu i-a preamarit) Si eu iara!i i-am *i!1 #n 'remea aceasta au lipsit faptele cele bune din lume, dar cum se poate sa fie in ea acest fel de oameni alesi? Si mi-a ra!$u"!1 9cest fel de oameni alesi sunt putini in zilele acestea in lume. ar cel ce va face in aceste zile fapte bune, dupa puterea lui, si va placea lui umnezeu, mare se va chema aici in &mparatia lui umnezeu3 Caci cine face cateva fapte bune, le face din sin$ura lui bunavointa, fara povatuitor si fara pilda altora. %i pentru aceasta umnezeu le primeste ca pe niste fapte desavarsite3 Frate, in zilele acestea au lipsit faptele cele bune din lume, a incetat cuvantul lui umnezeu si se obisnuieste osandirea si minciuna. &n loc de smerenie, inaltarea+ in loc de dra$oste, vra:ba+ in loc de milostivire, nemilostivirea si in loc de dreptate, nedreptatea. 9cum s-a inmultit tinerea de minte a raului, pizma si alte multe asemenea+ toti s-au abatut la rau. -u este cel ce face bine. ;oarte putini sunt cei care savarsesc faptele cele bune si plac lui umnezeu3 &n zilele acestea se potriveste cuvantul. Cel ce se mantuieste, mantuiasca-si sufletul sau"3 Nime"i !a "u a!te$te a/utor (e &a a&tu&, ci "umai (e la >aica omnului. "el ce va cadea la dansa cu tot sufletul, il va povatui, si cu adevarat se va mantui, pentru ca toate cate le voieste poate, caci. 8ult pot rugaciunile 8aicii spre imblanzirea @tapanului". Ace!te cu'i"te mi-a *i! !i iara!i am i"ce$ut !a mer0em3 Si (u$a ce am mer! $uti"a (e$artare !$re $artea ra!aritu&ui ace&ui cam$, !e 'e(ea (e (e$arte u" $a&at mare !i %rumo!3 I"a&timea, &atimea !i &u"0imea &ui erau %oarte mari3 Zi(uri&e &ui "u !e $uteau a!ema"a i" %rumu!ete !i !e 'e(eau ca erau (i" aur curat3 Stra&ucirea care ie!ea (i" e& &umi"a tot &ocu&

4H4

ace&a3 Forma $a&atu&ui era "ei"te&ea!a3 Po(oa a !i %rumu!etea &ui "ecu$ri"!e (e mi"tea ome"ea!ca3 Si am i"tre at $e $o'atuitoru& meu1 @finte =+eorg+e, ce palat este acesta? %i el mi-a zis. 0cesta este palatul #mparatului, unde te 'oi duce) Deci mer0a"(, am a/u"! &a $a&at !i am 'e"it &a o $oarta mare !i i"a&ta, care era (e!c2i!a3 Po'atuitoru& meu !i-a %acut (e trei ori cruce; a!eme"ea !i eu3 Si am i"trat i"au"tru $e $oarta, i"tr-o curte3 Di" ea !e 'e(eau toate $arti&e $a&atu&ui ace&uia3 Si 'a*a"( ace&ea mam mi"u"at (e $o(oa a !i (e %rumu!etea &or, $e"tru ca oc2i (e om "u &e-a 'a*ut3 @e(eam !i oame"i mu&ti $&im a"(u-!e $e aco&o, care erau i" mare !&a'a3 Atu"ci $o'atuitoru& meu m-a a$ucat (e ma"a (rea$ta !i ma ti"ea !i mer0eam im$reu"a3 Du$a acea!ta am trecut $ri"tr-o $oarta, care era (e!c2i!a, !i am (at i"tr-o !a&a mare !i %rumoa!a3 I" $artea (e ra!arit a !a&ii era o a&ta $oarta mare !i i"a&ta, care era %acuta cu u" me!te!u0 $e care mi"tea ome"ea!ca "u $oate !a-& i"te&ea0a3 Si era im$o(o ita cu $ietre !cum$e3 I" $artea (rea$ta a $ortii era *u0ra'ita icoa"a Dom"u&ui "o!tru Ii!u! 9ri!to! !e*a"( $e /i&t3 De a!eme"i, !i (e-a !ta"0a era *u0ra'ita icoa"a Maicii Dom"u&ui, !e*a"( $e /i&t3 Iar i"au"tru, i" !a&a, era mu&time (e oame"i, toti im racati ca&u0are!te cu ace&a!i %e& (e im racami"te, (ar 2ai"e&e &or erau ro!ii ca !a"0e&e !i !tra&uceau ca %u&0eru&, iar i" mai"i ti"eau cruci !i !ta&$ari3 Frumu!etea !i $o(oa a &or "u o $ot $o'e!ti3 "um ne vazura, au venit in intampinarea noastra si ne-au primit cu mare bucurie. %i privind toti spre mine mi-au zis cu $las dulce. (rate, pana cand sa te asteptam? .entru ce nu te silesti pe tine? 9poi au zis catre povatuitorul meu. (rate =+eorg+e, iata ca l-ai luat in stapanirea ta) Cand ni-l 'ei aduce? %fantul a raspuns. Cand 'a 'oi Domnul) 9tunci aceia m-au luat din mana povatuitorului meu si ma tineau ei de maini, aratandu-mi prin aceasta mare dra$oste. Iar $o'atuitoru& meu a mer! !i a !tat i"ai"tea icoa"ei Maicii Dom"u&ui, &a %e& am mer! !i "oi toti !i am !tat cu mu&ta ra"(uia&a3 Si toti au i"ce$ut !a ca"te cu 0&a! (u&ce1 >Cu'ine-se cu ade'arat)).*.

4HA

Si ca"( ca"tau, %iecare cu'a"t a& tro$aru&ui atat (e curat i& au*eam, i"cat !e i"ti$area i" !u%&etu& meu3 %i savarsind cantarea, m-a luat iarasi povatuitorul meu si, facandu-si de trei ori cruce, ne-am inchinat la icoana+ asemenea au facut si toti sfintii de acolo. 9poi mi-au zis. 0cestea care le 'ezi s-au facut pentru tine, ca sa nu ai indoiala fata de cele pe care le 'ezi si le auzi, crezand ca ar fi nalucire dia'oleasca) >u este nalucire, ci milosti'irea lui Dumnezeu) A$oi ei !-au (e$artat $uti" !i "umai eu !i $o'atuitoru& meu am rama! i" (re$tu& u!ii3 Si %ara (e 'e!te u!a !-a (e!c2i! !i"0ura, (e &a !i"e, !i !-a 'ar!at mu&ta &umi"a a%ara, care "e-a i"co"/urat3 Am !tat i" a%ara u!ii !i "e-am uitat mu&t tim$3 A$oi am au*it u" 0&a! (u&ce (i"au"tru, *ica"(1 18are este mila *a, Doamne, catre fiii omenesti"*. Si cate am 'a*ut aco&o, cu "e$uti"ta e!te !a &e !crie ci"e'a3 Pe"tru ca oc+i de om nu au 'azut, urec+i nu au auzit, la inima de om nu s-a suit si minte de om nu poate sa inteleaga. Frumu!etea !i $o(oa a &or "u !e $ot !$u"e !i "ici "u !e $ot a!ema"a cu 'reu" &ucru ome"e!c3 &nspre mi:locul bisericii era un tron inalt si preaslavit. El era ca niste carbuni aprinsi si stralucea ca soarele. Pe tron statea &mparatul slavei, @ristos3 Im$re/uru& tro"u&ui !i a& Im$aratu&ui !tatea mu&time "ema!urata (e oame"i (e toate 'ar!te&e3 U"ii (i"tre ei erau %oarte ti"eri !i im racati i" 2ai"e a& e3 U"ii erau im racati i" 2ai"e mo"a2ice!ti, iar a&tii i" 2ai"e o!ta!e!ti3 "hipul &mparatului era asa cum se vede zu$ravit pe icoane3 Era cu tru$ $&i" !i im racat cu 2ai"e ar2iere!ti, iar $e ca$ a'ea o cu"u"a (e $ietre !cum$e3 Po(oa a !i %rumu!etea Im$aratu&ui ci"e $oate !a o !$u"a? Di" &umi"a care !tra&ucea i" %ata Im$aratu&ui !e &umi"a toata ceata aceea a !%i"ti&or !i toata i!erica3 Si toti (re$tii aceia !au %acut a!eme"ea cu Im$aratu& i"tru !tra&ucire3 Atu"ci mi-am a(u! ami"te (e cu'a"tu& &ui A0a$ie (i" cartea ce !e "ume!te >8antuirea (acatosilor+, care $o'e!te!te (e!$re !&a'a raiu&ui, *ica"(1 >Cand bagi un fier in carbunii cei a(rinsi" arde si se face si acela foc si nu mai cunosti care sunt carbunii si care este fierul. Asa este si in rai) Din stralucirea care iese de la Dumnezeu se impartasesc si stralucesc dreptii, ca si #nsusi Dumnezeu+3 De ace!tea a(uca"(u-mi ami"te !i 'a*a"(u-&e cu oc2ii mei, *iceam i" !i"e1 >Cate au scris sfintii pentru sla'a raiului sunt foarte putine, pentru ca toate nici nu este cu putinta sa le scrie*.

4HE

Lumi"a care ie!ea (e &a Im$aratu& !&a'ei era atat (e !tra&ucitoare, i"cat (aca !-ar a(u"a mii !i mii !i mi&ioa"e (e !ori, "-ar %i !tra&ucit atata3 Bu"acu'ii"ta !i %rumu!etea Im$aratu&ui !&a'ei, !tra&ucirea &umi"ii ce&ei "e*i(ite, u"a $o(oa a a Bi!ericii, !&a'a (re$ti&or, ci"e $oate !a &e !$u"a? Ca mai (e0ra a !-ar $utea "umara mu&timea !te&e&or !i "i!i$u& marii, (ecat !a !e $oata !$u"e ace!tea3 Si (aca !-ar a(u"a toate &im i&e oame"i&or, !i (aca !te&e&e ceru&ui, "i!i$u& mari !i %ru"*e&e co$aci&or !-ar %ace &im i, toate im$reu"a "ar $utea !$u"e macar o $arte (i" !&a'a aceea3 Sta"( eu a%ara (e u!a !i $ri'i"( i" !&a'a aceea, am 'a*ut $e $o'atuitoru& meu ca i"tra i"au"tru i" i!erica !i mer0e !a !e i"c2i"e Im$aratu&ui3 Si, i"torca"(u-!i %ata !a !i 'a*a"(u-ma ca "u 'i" (u$a e&, !-a i"tor! !i, 'e"i"( a$roa$e (e mi"e, mi-a *i!1 Ce stai2 Vino im(reuna cu mine" sa ne inc!inam *m(aratului. Si $re0ati"(u-ma !a i"tru i"au"tru, am au*it $e Im$aratu&, *ica"(1 =+eorg+e, lasa-l pe el afara, ca nu este 'rednic sa intre inauntru, fiindca nu are imbracaminte de nunta" Ca"( am au*it ace& 0&a!, m-am temut $uti", ca "u cum'a !a ma o!a"(ea!ca3 ar iarasi am casti$at indrazneala, pentru ca dra$ostea care era inlauntrul meu pentru &mparatul alun$a frica3 Atu"ci $o'atuitoru& meu m-a &a!at a%ara (e u!a !i a i"trat !i"0ur &a Im$aratu&3 Si toata ceata aceea !-a !cu&at !i a ci"!tit $e $o'atuitoru& meu, ca $e o mare ca$ete"ie a Im$aratu&ui3 Si "u "umai ceata (re$ti&or, ci !i I"!u!i Im$aratu& &-a ci"!tit cu mare ci"!te, caci (e0ra a S-a !cu&at (i" tro" !i &-a $rimit cu mare ci"!te !i ucurie, !aruta"(u-& $e o ra*; a$oi iara!i a !e*ut3 Du$a acea!ta, $o'atuitoru& meu a %acut trei meta"ii !i a !arutat $icioare&e Im$aratu&ui !i a !tat i"ai"tea Lui !i a *i! catre E&1 Doamne, adu-ti aminte de sangele care L-ai 'arsat pe Cruce pentru pacatosi" 0du-ti aminte ca te-ai pogorat pe pamant ca sa mantuiesti pe cei pacatosi" Deci iarta acest suflet si-l po'atuieste la calea mantuirii" 0danc nemasurat este mila *a, @tapane, si are trebuinta de facerea de bine" 9tunci &mparatul a raspuns. =+eorg+e, stii prea bine dragostea pe care am aratat-o catre el din inceput pentru ca i-am aratat tainele cele ascunse si dragostea 8ea cea mare) @i multi oameni s-au ne'oit in 'iata lor mai mult decat acesta si nu au castigat-o) #ar acesta, a'and-o in sufletul sau, a trecut-o cu 'ederea, alegand mai bine lene'irea si impatimirea lumii, decat pe 8ine) @i pentru aceasta nu este 'rednic de iertare) Si iara!i a *i! $o'atuitoru& meu1 Doamne" ma rog" iarta-l" caci de-l vei 1udeca du(a dre(tatea ,a" este vrednic de (edea(sa: ci (rimeasca darul si milostivirea ,a cu el. Cele ascunse ale inimii lui sunt inaintea ,a (ururea. Vezi bunavointa lui" (lineste-i cererile inimii lui si" nevrand el" 4HC

mantuieste-l" Doamne" vezi si asezarea lumii! >nde este (ilda cea buna2 >nde este cuvantul ,au din gurile oamenilor2 >nde este indemnarea2 Ca desi ar fi cineva sa voiasca sa faca binele" il face numa din buna lui vointa" caci du!ovnicii lui si staretii il o(resc. (iecare cauta cele pentru folosul sau trupesc) .entru aceasta, *e rog, in'ata-l sa faca 'oia *a" .o'atuieste-l la calea mantuirii" C+i'erniseste-i in pace 'iata lui" (a-l mostenitor imparatiei *ale, caci toate cate le 'oiesti, le si poti) Im$aratu& a ra!$u"! (i" "ou1 =+eorg+e, iubitul meu, 'ad starea lumii cu'intele 8ele au incetat din gurile oamenilor) #n locul cu'antului 8eu, osandirea in locul dragostei, ura, 'ra%ba si pizma in loc de dreptate, nedreptate a pierit ade'arul a lipsit smerenia a prisosit rautatea, sodomia, cur'ia, preacur'ia) Lumea s-a stricat" @i acestea toate le fac nu numai mirenii, barbatii si femeile, ci si unii preoti si calugari) 8a patrund la cele dinlauntru) 8a rastignesc a doua oara) @i-au spurcat cu desa'arsire c+ipul calugaresc, cel ingeresc) #nsa toate le rabd cu indelunga rabdare, asteptand indreptarea si pocainta lor) #ar pe acesta n-am incetat a-l po'atui pana astazi, ca sa faca 'oia 8ea) >u am incetat a-l striga prin cu'ant 'iu, sa nu faca ceea ce nu-mi place 8ie) #ar el, auzind glasul 8eu si cunoscand cum ca 7u sunt, dupa cum s-a ade'erit de la multi du+o'nici si robi ai 8ei imbunatatiti, nu 8-a ascultat) De multe ori i-am adus aminte de petrecerea lui cea dintai, ca sa se intoarca iarasi la ea dar el a ramas neindreptat) Deci fara de raspuns este inaintea 8ea) 9tunci povatuitorul meu a cazut la picioarele &mparatului cu mare smerenie si a zis catre ansul. Doamne, adu-*i aminte de sangele care l-am 'arsat pentru dragostea *a, si-mi daruieste mie acest suflet, si iarta-l pe el" 0sa, *e rog, Doamne" @i in'redniceste-l sa bea si pa+arul pe care-l poftea" 9tunci &mparatul cu fata vesela si cu bucurie a zis. =+eorg+e, fie 'oia ta" A$oi $o'atuitoru& meu !-a !cu&at !i a !tat i"ai"tea Im$aratu&ui cu i"(ra*"ea&a3 Iar Im$aratu& a &uat cu ma"a !ta"0a u" $a2ar $&i"; i"!a ce era i" e& "u !tu, ci "umai ca era ro!u ca 'i"u&3 Si &-a i"ecu'a"tat cu ma"a (rea$ta !i &-a (at $o'atuitoru&ui meu, *ica"(ui1 0cesta este pa+arul dragostei 8ele da-i-l sa-l bea" Atu"ci $o'atuitoru& meu a &uat $a2aru& cu ma"a (rea$ta !i mi &-a a(u!, *ica"(u-mi1 ?a-ti cruce si bea!

4HH

&ar eu, facandu-mi cruce de trei ori, l-am baut. %i era asa de dulce, incat nu se asemana cu ceva pamantesc. %i dupa ce l-am baut, mi-a venit in suflet o neasemanata dra$oste si dor dumnezeiesc, ca o para de foc ce ardea in inima mea3 A$oi am 'a*ut $e $o'atuitoru& meu a$roa$e (e Im$aratu&, ca I-a (at $a2aru& 0o&3 Iar eu, nemaiputand suferi, am intrat inauntru in biserica si, ducandu-ma aproape de &mparatul, am cazut la picioarele Lui, Le-am imbratisat cu multa indrazneala si leam sarutat mult timp. %i sufletul meu era lipit de ansul cu desavarsire si nu mai puteam sa ma ridic de :os. Atu"ci Im$aratu& a *i! catre $o'atuitoru& meu1 =+eorg+e, ia-l si mergeti ca sa se mai ne'oiasca, ca sa castige dragostea 8ea pe care a pierdut-o si sa se gateasca" @i cand 'a fi 'oia 8ea, o sa-l in'rednicesc sa bea pa+arul) Atu"ci $o'atuitoru& meu, a$uca"(u-ma (e ma"a (rea$ta, m-a tra! i"a$oi !i, %aca"( ama"(oi cate trei meta"ii Im$aratu&ui, i"c2i"a"(u-"e $icioare&or Lui, am ie!it (i" i!erica !i !-a i"c2i! u!a3 Iar oame"ii cei mai !u!-*i!i, cum erau i" !a&a, au 'e"it !a "e i"tam$i"e !i, cauta"( !$re mi"e cu %ata 'e!e&a, mi-au *i!1 ?rate" sileste-te" caci iata te aste(tam! Si ie!i"( (i" !a&a, am 'e"it i" curte !i am !tat $uti"3 A$oi am *i! catre $o'atuitoru& meu1 0finte @!eorg!e si iubite frate" nu se (oate ca sa nu mai mergem in lume" ci sa ramanem aici2 Iar e& imi *i!e1 Foia Domnului este sa mergem iarasi in lume, ca sa te pregatesti cu tot felul de fapte bune, pazind toate poruncile Lui) @a te ispitesti ca aurul in topitoare si asa sa 'ii aici) @i de nu 'ei face asa, ci 'ei ramane in lene'ire, ai 'azut 'alea care primeste pe cei lenesi si pacatosi" .azeste-te si-ti adu aminte cate ai 'azut si cate ai auzit din multa si nemarginita mila a lui Dumnezeu catre om! A$oi am mer! $uti" !i am ie!it a%ara (i" $a&at !i i" $oarta, %aca"(u-"e cruce (e trei ori, am i"ce$ut a mer0e $e ace& cam$ %rumo!3 Si mer0a"( $uti" am 'a*ut iar ceata aceea cu $uti"i ca&u0ari, care a'eau !&a'a cea mare3 Si m-am uitat !a 'a( (aca "u cum'a 'oi cu"oa!te $e 'reu"u& (i"tr-i"!ii3 Si "u am cu"o!cut $e "iciu"u&3 Deci, !%ar!i"(u-!e cam$u&, am ie!it a%ara (e $oarta !i am 'e"it i" 'ar%u& mu"te&ui ce&ui i"a&t3 Si am !tat !i aici $uti", $ri'i"( i" toate $arti&e mu"te&ui, care era im$o(o it cu mu&time (e ma!&i"i3 Iar &ocu& ace&a era %oarte i"'e!e&itor, "umai ca !e 'e(ea acea 'a&e "oroioa!a !i i"tu"ecoa!a, care a(ucea %rica !i cutremur ce&ui ce o 'e(ea3 A$oi "e-am $o0orat (i" mu"te !i $o'atuitoru& meu mi-a *i!1 Da-mi mana!

4HI

S%a"tu& I0"atie Bria"cia"i"o'1 IMPRASTIEREA Pu &icat $e &' 8ai %&'% W Cate0orii1 3rana du!ului U -R4D*C* 0* C>V*),4 D4 ?5/50" Razboiul nevazut" 0fantul *gnatie 6riancianinov W Pri"t

De!$re 'iata im$ra!tiata !i cea cu &uare ami"te );iii lumii socot imprastierea un lucru nevinovat, in vreme ce %fintii Parinti o socot drept inceputul tuturor relelor) 0mul dedat imprastierii are despre orice, chiar si despre lucrurile cele mai insemnate, o conceptie foarte usuratica, foarte superficiala. 0mul imprastiat este de obicei nestatornic. simtirile inimii lui sunt lipsite de adancime si putere, si drept aceea, sunt nestatornice si neindelun$ate. Precum fluturele zboara din floare in floare, asa si omul imprastiat trece de la o desfatare pamanteasca la alta, de la o $ri:a desarta la alta. 0mul imprastiat e strain de iubirea de aproapele. el priveste cu nepasare la suferintele oamenilor si lesne pune asupra lor poveri anevoie de purtat. Neca*uri&e &ucrea*a cu $utere a!u$ra ce&ui im$ra!tiat, tocmai %ii"(ca ace!ta "u &e a!tea$ta3 El asteapta doar bucurii. aca necazul este puternic, insa de$rab trecator, omul imprastiat il uita repede in zarva desfatarilor. -ecazul indelun$at il striveste. Im$ra!tierea i"!a!i i& $e(e$!e!te $e ce& (e(at ei1 cu 'remea i& $&icti!e!te !i e&, i"trucat "u !i-a a0o"i!it "ici u" %e& (e cu"o!ti"te !i i"ti$ariri !u%&ete!ti temei"ice, !e &a!a $ra(a u"ei tra"(a'ii c2i"uitoare, %ara !%ar!it3 &mprastierea, care este atat de vatamatoare indeobste, este deosebit de vatamatoare in lucrarea lui umnezeu, in lucrarea mantuirii, care cere prive$here si luare aminte statornice, incordate. .ri'eg+eati si rugati-'a, ca sa nu intrati in ispita ,Mt3 QQ@, C4., 0raie!te Dom"u& catre uce"icii Sai3

4HD

Tuturor *ic1 .ri'eg+eati ,Mc3 QIII; ED., a 'e!tit E& &a toata cre!ti"atatea # $ri" urmare !i ce&ei a 'remuri&or "oa!tre3 "el ce duce viata imprastiata se impotriveste nemi:locit, prin viata sa, poruncii omnului &isus @ristos. Toti sfintii au fu$it cu osardie de imprastiere. Ei se adunau in sine neincetat sau cel putin, cat de des puteau, luand aminte la miscarile inimii si mintii si dandu-le indreptare potrivita cu poruncile Evan$heliei. 0bisnuinta luarii aminte la sine il pazeste pe om de imprastiere chiar si atunci cand el se afla incon:urat din toate partile de zarva si pricini de raspandire. "el cu luare aminte la sine ramane insin$urat, sin$ur cu sine, chiar si in mi:locul multimii. A%&a"( $ri" cercare %o&o!u& &uarii ami"te !i 'atamarea a(u!a (e im$ra!tiere, oarecare (i"tre Pari"tii cei mari a !$u!1 >(ara sa pri'eg+em cu deadinsul asupra noastra nu putem spori in nici o fapta buna) Este un lucru lipsit de :udecata sa ne petrecem scurta viata pamanteasca, data noua pentru pre$atirea de vesnicie, doar in indeletniciri pamantesti, in placeri nimicnice, in nenumarate pofte si dorinte neimplinite, a&er0a"( %ara !erio*itate (e &a o (e!%atare a !imturi&or &a a&ta, uita"( !au ami"ti"(u-"e rareori !i !u$er%icia& (e 'e!"icia cea mareata !i toto(ata i"%rico!ata, (e care "u 'om $utea %u0i3 Lucrarile lui umnezeu A e un lucru invederat A trebuie sa fie cercetate cu cea mai mare evlavie si luare aminte, altminteri omul nu le va putea nici cerceta, nici cunoaste. Lucrarea cea mare a &ui Dum"e*eu # *i(irea omu&ui, iar (u$a aceea, (u$a ca(erea &ui, i""oirea $ri" ra!cum$arare # tre uie cu"o!cuta i" ama"u"t %iecarui cre!ti"; %ara acea!ta cu"oa!tere e& "u $oate !ti !i im$&i"i (atorii&e cre!ti"e!ti3 "unoasterea marii lucrari a lui umnezeu nu poate fi dobandita de catre cel imprastiat/ Poruncile lui @ristos nu au fost date numai omului dinafara, ci mai vartos celui launtric. ele cuprind toate $andurile si simtamintele omului, pana si cele mai subtiri miscari ale lui. 9 pazi aceste porunci este cu neputinta fara prive$here statornica si adanca luare aminte. Pri'e02erea !i &uarea ami"te "u !u"t cu $uti"ta $e"tru ce& ce (uce 'iata im$ra!tiata3 Pacatul si cel ce foloseste pacatul, diavolul, se furiseaza pe nesimtite in minte si in inima. 0mul este dator sa stea necontenit de stra:a impotriva vra:masilor sai nevazuti. Cum 'a !ta &a acea!ta !tra/a, (aca e!te (e(at im$ra!tierii?

4HJ

0mul imprastiat se aseamana unei case fara usi si fara zavoare. nici o comoara nu poate fi pazita intr-o astfel de casa+ ea e deschisa pentru hoti, talhari si desfranate. @iata im$ra!tiata, $&i"a (e 0ri/i &ume!ti, ii a(uce omu&ui !&a a"o0ire, &a %e& ca im ui area cu ma"care !i autura ,Lc3 QQI, EC.3 6n asemenea om este tintuit de pamant, e prins numai cu cele vremelnice si desarte+ slu:irea lui umnezeu devine pentru cel imprastiat un lucru de mana a doua+ insusi $andul la aceasta slu:ire e pentru el salbatic, plin de intuneric, nesuferit de apasator. )iata cu luare aminte slabeste lucrarea simturilor trupesti asupra omului A ascute, intareste, educa lucrarea simturilor sufletesti. impotriva, imprastierea adoarme simturile sufletesti. ea se hraneste prin lucrarea necontenita a simturilor trupesti. &n zadar spun cei imprastiati ca viata imprastiata este un lucru nevinovat/ Prin aceasta, ei isi dau in vilea$ rautatea bolii de care sunt cuprinsi. Eoala lor este atat de mare, toceste atat de mult simturile sufletului, ca sufletul bolnav de ea nici macar nu simte starea sa :alnica. "ei ce voiesc a deprinde luarea aminte, sunt datori a se infrana de la orice indeletnicire desarta. &mplinirea indatoririlor particulare si obstesti nu intra in alcatuirea imprastierii. imprastierea este intotdeauna unita fie cu nelucrarea, fie cu indeletniciri desarte, pe care le putem numara fara a $resi alaturi de nelucrare) O i"(e&et"icire %o&o!itoare, mai a&e! u"a (e !er'iciu, (e care e!te &e0ata o a"umita ra!$u"(ere, "u im$ie(ica &uarea ami"te &a !i"e # ea ca&au*e!te &a acea!ta &uare ami"te3 Cu atat mai mu&t ca&au*e!c &a &uare ami"te a!cu&tari&e ma"a!tire!ti, atu"ci ca"( !u"t im$&i"ite i" c2i$u& cu'e"it3 @iata &ucratoare e!te ca&ea "ea$arat tre ui"cioa!a catre &uarea ami"te &a !i"e, !i acea!ta ca&e e!te $oru"cita (e catre S%i"tii Pari"ti tuturor ce&or care 'or !a (e$ri"(a &uarea ami"te &a !i"e3 Luarea aminte la sine in adanca insin$urare aduce roade duhovnicesti de mult pret+ insa de ea sunt in stare numai barbatii a:unsi in puterea varstei duhovnicesti, care au sporit in cucernica nevointa si au deprins de:a luarea aminte in viata lucratoare. &n viata lucratoare, oamenii te a:uta sa dobandesti luare aminte, aratandu-ti cand o incalci3 A!cu&tarea e!te ce& mai u" mi/&oc (e a (e$ri"(e &uarea ami"te1 "ime"i "u i& i"'ata atat (e i"e $e om !a ia ami"te &a !i"e ca u" mai-mare a!$ru !i cu (rea$ta !ocoti"ta3 &n indeletnicirile tale de serviciu, printre oameni, nu iti in$adui sa omori vremea cu vorbire in desert si cu $lume proaste+ in indeletnicirile de birou, nu te lasa furat de inchipuire. astfel se va ascuti de$raba constiinta ta si va incepe sa iti arate orice inclinare catre imprastiere ca pe o incalcare a Le$ii evan$helice, ca pe o incalcare chiar a bunului simt3 Ami"+3 4HM

,i"1 %fantul &$natie Eriancianinov, ,7<periente ascetice, E(itura So$2ia, Bucure!ti,

Si i-am (at-o3 Si ti"a"(u-"e (e ma"a, iara!i "e-am urcat $e acea $u"te i"%rico!ata !i am mer! %ara temere3 Si ca"( am a/u"! i" mi/&ocu& ei, $o'atuitoru& meu a !tat !i, i"torca"(u-!i %ata catre mi"e, mi-a *i!1 (ratele meu iubit, #mparatia Cerurilor se ia cu sila si silitorii o rapesc pe ea) #ata, ai 'azut milosti'irea lui Dumnezeu) @a nu te arati nemultumitor fata de (acatorul tau de bine, Dumnezeu" >e'oieste-te sa castigi dragostea Lui" =ateste-te sa bei pa+arul" @i darul lui Dumnezeu si al .reasfintei >ascatoare de Dumnezeu nu te 'a lasa sarman si nici eu nu te 'oi lasa singur! 9poi facand de trei ori semnul cinstitei cruci pe fata mea, a zis. 1.reasfanta >ascatoare de Dumnezeu, a%uta robului *au"*. %i s-a facut nevazut. %i nu l-am vazut unde s-a dus. %i m-a lasat sin$ur la mi:locul puntii. 9tunci s-a facut tunet mare si tulburare din valea aceea si auzeam stri$ari salbatice, zicand. 0cum a ramas singur, +aideti sa-l surpam %os" 9ltii ziceau. #ata om care 'oieste sa treaca si nu stie ca a'em sa-l surpam acum) %i scrasneau din dinti asupra mea, stri$and cu mare $las. @a-l surpam mai inainte de a 'eni =+eorg+e sa-l ia" &nsa nici unul n-a putut sa se apropie de mine, ci faceau numai stri$ari si tulburari. &ar puntea se clatina ca o frunza3 Atu"ci eu, $ri'i"( &a acea a(a"cime, am *i!1 Doamne, cine poate a%uta omului aici? 9tunci a venit un $las ca de tunet si a zis. 0ici a%uta faptele cele bune ale omului si de 'a face 'reo mila .reasfanta >ascatoare de Dumnezeu" Du$a 0&a!u& ace!ta au i"cetat tu& urari&e (race!ti3 Si eu am c2emat a/utoru& Pre!%i"tei Na!catoare (e Dum"e*eu !i a& S%a"tu&ui G2eor02e !i cu a/utoru& &or mi-am 'e"it i" !i"e)3 ,(i"1 (apte minunate de la parinti atoniti, E(itura Ma"a!tirea S 4IF

Niarul de &asi Spr. "onstantin %turzuU. 7<cesul de Dumnezeu poate dauna sanatatii? )eacul de acum este macinat de dintii cariati ai excesului. >intea omului nu mai $usta din cuvintele inteleptei cumpatari, inima e lasata sa alunece fara opreliste oriunde pofteste. Lacomia e!te co"!i(erata motoru& care $u"e i" mi!care eco"omia3 -ici un cisti$ nu e prea mare, nici un adaos comercial nu e suficient. Mi&iar(arii !$era !a %ie cei mai o0ati oame"i (e $e !u$ra%ata $ami"tu&ui, i"c&u!i' (e $e !u$ra%ata cimitire&or3

%aracii nu se lasa nici ei mai pre:os, dorinta de a avea mai mult ii impin$e la imprumuturi peste puterile lor, semnindu-si, odata cu cererea de imprumut bancar, si propria sentinta, ale$ind lanturile ratelor, uneori pe viata. Eatrinii nu se mai satura de a trai, prin intermediul televizorului, 'ietile altora, ca palida consolare pentru netraita lor viata sau ca refuz al asumarii unui statut, specific unei virste consacrate, cindva, pre$atirii pentru moarte. Tinerii, imbatati de iluzia infinitelor posibilitati, isi exploreaza limitele, fortind necontenit capacitatea simturilor de a produce placere. 9ra"a "u mai e!te cautata !$re a *i(i tru$u&, ci !$re a e=cita $a$i&e&e 0u!tati'e3 &mbracamintea este chemata sa provoace si sa seduca, e cu atit mai apreciata cu cit lasa descoperit mai mult trupul sau ii evidentiaza patimas formele. Telefonia s-a transformat din prile: de facila comunicare in nesfirsita vorbarie fara rost. Nu "e mai i"tere!ea*a a "a'i0a $e cai&e i"%ormatiei, vedem in internet doar locul unde te poti scufunda cit mai mult, din ce in ce mai adinc, $i"a ci"( 'iata rea&a (e'i"e, (e %a$t, o a doua 'iata ,)!eco"( &i%e+.3
Acea!ta "eco"te"ita ie!ire a omu&ui (i" ce&e %ire!ti a&e !a&e a %o!t remarcata cu mu&t tim$ i" urma3 Acum "u "umai i" ca(ru& i"tim a& ca i"etu&ui me(ica& au*im i"(em"u& (e a e'ita orice %e& (e a u*, ci !i $e ca"a&e&e me(ia !i"tem i"(em"ati, (u$a %iecare ca&u$ $u &icitar, sa e'itam e<cesul de grasimi, za+ar, alcool etc3 A'i"( co"tact $oate (e !ute 4I4

!au mii (e ori cu u" a!t%e& (e me!a/, ce'a !e !c2im a i" mentalitatea "oa!tra, i" %e&u& (e a "e ra$orta &a &ume !i c2iar &a Dum"e*eu3 9:un$em sa credem ca orice se face dincolo de anumite limite firesti* este, automat, un lucru rau. I"c&u!i' ce&e care ti" (e o a"ume e(i%icare !$iritua&a, (e 'iata (u2o'"icea!ca3

9m cunoscut parinti speriati de faptul ca ai lor copii A adolescenti sau tineri trecuti de virsta ma:oratului A mer$ prea des la biserica Bin felul acesta nu ar mai avea timp, adica, sa-si traiasca viata, iar morala crestina i-ar face vulnerabili atunci cind vor trebui sa razbata intr-o societate unde viclenia, hotia, minciuna ar fi de neevitat daca vrei sa ai succes8. Am cu"o!cut !tu(e"ti scandalizati ca au cole$i care invoca foarte des numele si a:utorul lui umnezeu ,ca !i cum re&atia cu (i'i"itatea ar tre ui !a !e co"!ume (oar (umi"ica !i "umai i" !$atiu& !trict &itur0ic.3
Cu totii &uam act, $erio(ic, (e o$i"ia u"or a!a-*i!i a$aratori ai laicitatii !tatu&ui ,"e!tii"( ca laicii (e!em"ea*a tocmai ,poporul lui Dumnezeu. !i care co"!i(era ca !i"t $rea mu&te i!erici, $rea mu&te i"!em"e re&i0ioa!e $ri" !co&i, o $rea mare $re*e"ta a $reoti&or i" !$atiu& $u &ic etc, etc3

C2iar !i i"tre cre!ti"i ,i"tre cei care %rec'e"tea*a i!erica. am !e!i*at o a"ume uimire %ata (e cei care-!i cauta (e !u%&et $ri"tr-o mai (ea!a !$o'e(a"ie, (e re0u&a !a$tami"a&a3 ,Ce tot e<agereaza astia cu spo'edania, ce pacate sa mai spo'edesti dupa o saptamina? 0sta este e<ces de zel" # !e tu& ura cei care "u 'a( i" actu& marturi!irii (ecit o %orma&itate care tre uie im$&i"ita i" $o!turi&e (e $e!te a", i"ai"te (e a te im$arta!i3
+)u te-ai im(artasit si ieri2 ,i-a1unge! Dar ma=ima e=$re!ie a i"!i"uarii i" cu0etarea "oa!tra cre!ti"a a paradigmei e<cesului o 'a( i" o$rirea (e &a im$arta!a"ie a cre(i"cio!i&or care (ore!c !a !e a$ro$ie (e !%i"tu& $otir (oua *i&e &itur0ice co"!ecuti'3 Cu a&te cu'i"te, (aca te-ai im$arta!it i" "oa$tea (e Pa!ti, cum mai i"(ra*"e!ti !a ceri a 'e"i &a $otir !i a (oua !au c2iar a treia *i a ace!tei ce&e mai mari !ar atori (e $e!te a"? C2iar (aca cre!ti"u& "o!tru !e arata (or"ic (e a im$&i"i orice e=i0e"ta ,ca"o". $e"tru a a'ea ucuria (e a %i astfel cu 9ri!to! i" ace!te *i&e $a!ca&e, re%u*u& e!te u"u& cate0oric, a*at "u atit $e ca"oa"e, cutume !i recoma"(ari a&e u"or Pari"ti 'e"era i&i ,i"'ocate (e-a 'a&ma !i e&e., ci a*at $e )cre(i"ta+ i"tr-u" )a(e'ar+ co"ce$ut (re$t mai u"i'er!a& (ecit iu irea &ui 9ri!to!, a"ume1 ,ce-i prea mult strica") Cu a&te cu'i"te, a*i e!ti 're("ic !a te im$arta!e!ti ,a!a te co"!i(era ce& ce te (e*&ea0a !$re acea!ta., (ar mii"e, "u- ,>u te-ai impartasit si ieri? *i-a%unge"- Nici macar i" !ituatia i" care, i"tre tim$ ,oricum e=trem (e !curt., cre(i"cio!u& "u a comi! $acate o$ritoare (e &a !%i"ta cumi"ecare, a, mai mu&t, s-a sfintit, i" $rimu& ri"( tocmai prin impartasirea primita de%a # cu a&te cu'i"te e mai $re0atit (ecit cu AC (e ore i" urma !$re a $rimi (i" "ou !%i"te&e tai"e-

4IA

I" a!t%e& (e !ituatii e &e!"e (e co"!tatat ca "u "e mai ra$ortam &a !$iritua&itatea ce i*'ora!te (i" Scri$tura, (i" te=te&e $atri!tice !au c2iar (i" teo&o0ia )(e !coa&a+, caci (i" toate ace!tea i"'atam ca omu& e!te c2emat &a o curatire graduala, care !e %ace cu Dumnezeu !$re a (o i"(i pe Dumnezeu3 Urcu!u& (u2o'"ice!c !e rea&i*ea*a in trepte care nu se termina niciodata, caci "icio(ata "u $oti !$u"e1 ,0%unge, acum e prea mult +ar, dobindesc prea multa sfintenie" I" &oc (e a 0i"(i a!a, a(ica )i" Du2 !i i" A(e'ar+, am im$rumutat &o0ica &umii co"%orm careia ,e<cesul dauneaza gra' sanatatii"3 Nime"i "u $oate e=$&ica cum, (i" $u"ct (e 'e(ere teo&o0ic, $articica (e im$arta!a"ie # $rimita a (oua *i (u$a ce te-ai im$arta!it o (ata # e!te ,un e<ces3 S-a im$artit cum'a 9ri!to!? Nu e!te E& i" mo( deplin si desa'irsit in orice particica, i"(i%ere"t (e (ime"!iu"ea ei (e or(i" %i*ic? Se a(au0a azi a&tce'a !au ce'a mai mu&t (ecit a $rimit ieri ce& ce !-a im$arta!it? -u cumva este, la mi:loc, o viziune cantitativista asupra impartasaniei, Ce'a !imi&ar !-a $etrecut !i &a !ca&(atoarea @ite*(a (i" Ieru!a&im, aco&o u"(e u" i"0er a& Dom"u&ui 'e"ea (i" ci"( i" ci"( !i tu& ura a$a i" care ci"e i"tra $rimu& !e %acea !a"ato!3 Si i"tra i" a$a ace& o&"a' care isi permitea ,sa aiba om !$re a-& aru"ca aco&o3 A 0i"(i 'i"(ecarea cre!ti"u&ui (e a*i i" !a&turi ,%ie e&e !i (i" $o!t i" $o!t. i"!eam"a $e u"(e'a a tra"!%orma Bi!erica i"tr-o !ca&(atoare $recum cea (e &a @ite*(a i" care, daca ti se permite, &a a"umite i"ter'a&e (e tim$, e!ti cu%u"(at !$re 'i"(ecare3 Or, 9ri!to! a 'i"(ecat i" ace& &oc u" $ara&itic, o&"a' (e EJ (e a"i, ca !i "oi !a i"te&e0em ca "u mai tre uie !a a!te$tam $e "ime"i # "ici macar 'reu" i"0er -, ci !a cre(em ca E&, ,Doctorul sufletelor si al trupurilor noastre, e!te a or(a i& i" %iecare c&i$a3 Si ca nimeni "u mai tre uie !a co"(itio"e*e a$ro$ierea (e 9ri!to! (e ma"i%e!tarea 'reu"ui semn !au (e im$&i"irea u"ui a"umit soroc3 Gi"(uri&e (e mai !u! mi-a! (ori !a !e co"!tituie i" teme (e re%&ectie, e&e "u tre uie co"!i(erate a&tce'a (ecit o !merita i"cercare (e a !e!i*a # !i "umi ca atare # orice corp strain care !-ar !trecura i" tru$u& Bi!ericii3 9tunci cind crestinul nu reuseste sa induhovniceasca cele ale lumii, sa faca loc pe acest pamint &mparatiei lui umnezeu, nu inseamna ca se situeaza intr-un punct neutru, in care nici el nu sfinteste locul, dar nici locul nu-l intineaza pe el. Este falsa iluzia unui astfel de echilibru. 9colo unde nu avem rivna pentru cele duhovnicesti, fara sa constientizam A cel mai adesea -, imprumutam din cele ale lumii in care traim, intrind intr-o lo$ica straina de duhul Eisericii, chiar si daca ne imbracam rationamentele cu invataturi de catehism3 A !$u"e ca !i"t &imite i" 'iata (u2o'"icea!ca, a $u"e 0ra"ite !i $ie(ici arti%icia&e i" ca&ea ce&or ce ri'"e!c Im$aratia i"!eam"a a cu0eta ca e<cesul de Dumnezeu poate dauna sanatatii, !u%&ete!ti !au tru$e!ti3 Mu&te !e %ac i" &ume !u ma!ca ec2i&i ru&ui !i i"'oci"( (rea$ta !ocotea&a, (ar (e u" &ucru a'em "e'oie $e"tru a "e ru$e (e%i"iti' (e i"%&ue"te&e !i (e &o0ica ce&or &ume!ti1 (e ,nebunia pentru $ristos3 9ltminteri, tare ma tem ca ceea ce apreciem ca prudenta* astazi, poate deveni miine indiferenta sau dispret fata de cele sfinte, iar ceea ce numim cumintenie* va lua chipul apostaziei la vreme de pri$oana.

4IE

Maica Ni"a Bri02i"a (e!$re re&atii&e (i"ai"tea ca!atoriei ,I.3 0* D40-R4 ?4,4/4 -R5V5CA,5AR4" *86RACA8*),4A +85D4R)A 0* +-AR,4)4R>/ *D4A/ Pu &icat $e '& Oun %&'% W Cate0orii1 Cultura desfraului" Ras(unsurile 6isericii la (roblemele vremurilor" Razboiul im(otriva familiei W Pri"t T2i! Po!t

Mo"a2ia $ro%e!or $!i2o&o0 Ni"a ,Bri02i"a., M5"5!tirea <"t7m$i"5rii Dom"u&ui din 6rali. De!$re re&a:ii&e (i"ai"te (e c5!5torie ,I.c in nr. R B4I8 al revistei ?amilia 5rtodo<a P!i2o&o0ii au i(e"ti%icat (ou5 $erioa(e (i!ti"cte 6"ai"te (e c5!5torie3 Prima perioad cuprinde relaiile de p'n la momentul hotr'rii unei cstorii. <" acea!t5 $erioa(5 $oate e=i!ta !au "u u" $arte"er3 A (oua $erioa(5 e!te cea premer$toare cstoriei, i"ter'a&u& (e c7"( a:i 2ot5r7t !5 '5 c5!5tori:i $7"5 6" mome"tu& c5!5toriei, 8i im$&ic5 %a$tu& c5 e=i!t5 o $er!oa"5 co"cret5 cu care (ore8ti !5 6"temeie*i o %ami&ie3 P!i2o&o0ii co"!i(er5 c5 cea (e-a (oua $erioa(5 e!te im$orta"t5 $e"tru acumu&area (e tr5iri, emo:ii, e=$erie":e comu"e 8i $e"tru a (eci(e (ac5 cea&a&t5 $er!oa"5 e cea (e care ai "e'oie ca !5 6"temeie*i o %ami&ie3 Perioa(a acea!ta e!te uti&5 $e"tru a a(7"ci cu"oa8terea reci$roc5 cu $er!oa"a cu care te-ai 2ot5r7t !5 te c5!5tore8ti3 Pentru !ntemeierea unei cstorii, cel mai important lucru e ca t!nrul s aib +otr!rea de a de'eni familist 3 o hotr're ferm, s fie pre$tit s-#i fac o familie. Foarte im$orta"t5 e!te toto(at5 8i crearea u"or re&a:ii 6"ai"te (e c5!5torie 6"tre cei (oi ti"eri # o $erioa(5 (e cu"oa8tere, (e a$ro$iere 8i (e tr5iri comu"e3 A8 'rea !5 a$ro%u"(5m a!t5*i (i!cu:ia (e!$re $rima $erioa(5, a re&a:ii&or (e $7"5 &a c5!5torie, c7"( 6"c5 "u e=i!t5 o $er!oa"5 a"ume cu care !5 te c5!5tore8ti, (ar e=i!t5 (ori":a (e a a'ea o %ami&ie3 oresc s punctez acele $re#eli care se fac !n perioada de dinainte de cstorie pe care le-am depistat de-a lun$ul experienei mele ca psiholo$, c'nd predam la #coal #i la universitate cursul despre psiholo$ia relaiilor de familie. Dar, 6"ai"te (e a!ta, a8 (ori !5 remarc c5 to:i ti"erii # %5r5 e=ce$:ie # 68i (ore!c o 'ia:5 (e %ami&ie %ericit53 Di" $5cate, ma/oritatea !e com$ort5 co"trar a ceea ce-8i (ore!c, cre*7"( 4IC

c5 a8a e "orma& # (ar ei u"a-8i (ore!c 8i a&ta %ac3 Ei nu-#i dau seama c acest comportament poate avea urmri pentru viitoarea via de familie #i, !n nici un caz, nu duce la o familie fericit. Prima #i cea mai des !nt'lnit $re#eal !n aceast prim perioad este dorina de a tri 1la ma<im, de a te distra, de a tri din plin, o srbtoare continu. La $rima 'e(ere $o:i !$u"e1 >Ce ar (utea fi ru n fa(tul c i dore$ti ca fiecare zi din viaa ta s fie o srbtoare2 Dar a!ta (oar &a $rima 'e(ere3 Ca $!i2o&o0, a8 'rea !5 e"um5r co"!eci":e&e ace!tui mo( (e a 07"(i3 Ma/oritatea ce&or care au ace!t mo( (e a 07"(i, 07"(e!c 6"tr-u" %e& 8i !e ma"i%e!t5 6" cu totu& a&t %e&3 )oi exemplifica cu un tip de femei pe care le vedem des pe strad #i pe care eu le numesc femei-'ampir*. "um pot fi recunoscute, 9stfel de femei !#i scot exteriorul !n eviden la maxim B!n !ncercarea de a su$e s'n$ele brbailor8. Ele se consider femei ade'rate doar atunci c'nd brbaii, privindu-le, le cad la picioare3 %e fac remarcate imediat. %e !mbrac ciudat, iptor+ le recunoa#tem dup machia:ul pronunat, ru:ul vizibil de la mare distan, coafura aparte, hainele sfidtoare, extrava$anteC @5 (a:i i"e !eama c5 e&e !e 6m rac5 8i !e $re*i"t5 u&tra-mo(er"3 Aici $utem 'or i 8i (e!$re creatorii de mod, care #tiu bine c scopul creaiei lor e de-a atra$e atenia #i de-a #oca sexul opus. P!i2o&o0ii cercetea*5 $ro &ema i"%&ue":ei 2ai"e&or a!u$ra ce&or&a&:i. e re$ul, hainele sunt create de desi$nerii vestimentari pentru o provocare sexual. decolteuri largi, fuste ori foarte scurte, ori foarte lungi cu tieturi bine studiate, culori 'ii sau +aine str'ezii) Dntr-un cuv'nt, femeia sau t'nra care se !mbrac la mod este plin de curse se<uale) Ca urmare a ace!tui ti$ (e a%i8are, !e 6"t7m$&5 ce'a %oarte i"tere!a"t3 Cu"o!c mu&te ti"ere 8i am 8i o $riete"5 c5reia 6i $&5cea !5 !e 6m race 6" ace!t %e& # %oarte mo(er", e=tra'a0a"t 8i $ro'ocator3 Ea suferea nespus de mult din cauza privirilor insistente ale brbailor, fiind o fat sensibil, #i m !ntreba revoltat. >Ce se nt#m(l2 Ce au toi cu mine2 )u mai (oi merge (e strad= De ce sunt brbaii a$a de tu(ei$ti $i insisteni s m cunoasc2 0unt toi ni$te animale!. America"ii au %5cut "i8te !tu(ii $e acea!t5 cate0orie (e $er!oa"e "e%ericite, care cre( (e!$re ei c5 n-au noroc n via+3 Ei !$u"1 >u fac nimnui nici un ru, m strduiesc s fiu bunAbun, s m comport frumos cu ceilali, s-i a%ut 3 de ce mi se /nt!mpl acestea? De ce sunt agresatAagresat de toi? Ce au cu mine?) S-a a&c5tuit u" 0ru$ (e ace!t %e& 8i !-a 6"cercat !5 !e (etermi"e $ri" ce (i%er5 ei (e a&:i oame"i3 ?i !-au 05!it (i%ere":e c&are1 !n primul r'nd, prin faptul c ace#tia una cred despre ei, #i altceva afi#eaz !n exterior. 4IH

S5 re'e"im &a e=em$&u& $riete"ei me&e1 c'nd ie#ea la plimbare !n ora#, ea nu se $'ndea !n nici un caz s a$ae pe cineva3 A'ea u" $riete", re&a:ia era !erioa!5 8i "u o i"tere!au a&:i 5r a:i3 ar ea se !mbrca at't de modern, de iptor Bbine!neles, cu provocrile sexuale aferente/8, c de fapt striga non-verbal. 1Caut un partener, am probleme se<uale") <" a!t%e& (e ca*uri, 5r a:ii reac:io"ea*5 i"!ta"ta"eu # nu trebuie s le vorbe#ti, e dea:uns s priveasc, #i se comport ca atare3 Dar ea era 8ocat5 $e"tru c5 "u a'ea "ici o i"te":ie 6" acea!t5 (irec:ie3 Ca reac:ie, ea r5!$u"(ea a0re!i', (ar 5r atu&, %ii"( &o'it 6" amoru& $ro$riu, reac:io"a 6"tr-u" mo( &a %e& (e a0re!i' # 07"(i"( 6" !i"ea &ui1 Ce, nu-s eu de nasul tu?) 9stfel de femei Bsau brbai8 a:un$ victime datorit modului lor provocator de-a fi #i, !n urma cercetrilor, s-a constatat c luntrul lor nu corespunde cu exteriorul. Di!cut7"( cu $riete"a mea ,care e %rumoa!5, a a !o&'it arte %rumoa!e, are 0u!turi., i-am !u0erat s se !mbrace mai modest, ca !5 "u (e'i"5 'ictim5 a ce&or care o 6"co"/oar53 La care ea mi-a r5!$u"! %oarte 2ot5r7t1 >9n nici un caz nu vreau s fiu un S$oricel griR" ca ceilali. De ce s nu m (ot mbrca a$a cum mi (lace23 ?i evident c asta !i cauza !n continuare probleme, pentru c nu con#tientiza c ea provoac, c de fapt ea era cea vinovat. M5 a(re!e* 'ou5, femeilor-vam(ir1 fii mai modeste. E (e &a !i"e 6":e&e! c5 orice %emeie 'rea !5 %ie %rumoa!5, $&5cut5, 6" ce"tru& ate":iei # (ar trebuie s #tii o msur, s con#tientizai c modul de-a v !mbrca, de-a v machia poate fi o 1pro'ocare se<ual* #i spune despre voi cu totul altceva dec't ceea ce suntei sau $'ndii. 9cestea spun c suntei disponibile. ?i 6"c5 ce'a1 6mi ami"te!c o (i!cu:ie cu u" creator (e mo(5, care, cu ci"i!m, !$u"ea c5 $e"tru e& %emei&e, ma"ec2i"e&e cu care &ucrea*5, !u"t (oar cuiere (e e=$u! 2ai"e3 9ici voiam s a:un$. c fetele de care vorbeam mai sus #i care se $'ndesc mai mult la partea exterioar dec't la ceea ce au !n interior nu sunt mai mult dec't un cuier de haine moderneC Am %5cut cercet5ri cu "i8te ti"eri (e!$re %emeia i(ea&53 Cum o vedei2 >Atrgtoare" de$tea(t" bun interlocutor $i= feminin!. Ceea ce (o'e(e8te c5 $e ei 6i i"tere!ea*5 "u "umai e=terioru&, ci 8i ceea ce r5* ate (i" i"terior1 cor$, caracter 8i !u%&et3 Pri'i:i &a $riete"ii 'o8tri c7"( !u"t i"e (i!$u8i1 ce c2i$ &umi"o!, &7"( 8i $&5cut au; iar c7"( !u"t !u$5ra:i, %a:a &or e!te cri!$at5, 6"tu"ecat5, !u"t a&:i oame"i3 (emeile-'ampir trebuie s con#tientizeze c modul lor de-a fi implic lacrimi, nemulumiri #i suferin. % nu stri$e prin exteriorul lor c sunt disponibile/ Dn studiile despre brbai #i mod s-a vzut c cei dependeni de mod sunt $oi suflete#te. 9sta se manifest mai ales !n viaa de familie. )ictimele acestor brbai

4II

virili, parfumai #i bine !mbrcai sunt fetele foarte tinere, care se aprind imediat1 Vai" ce om deosebit" frumos! 8-am ndrgostit!3 Nu $5:e!c ace&a8i &ucru %emei&e mai 6" '7r!t5, mai coa$te, care 6":e&e0 i"e ce !e a!cu"(e 6" !$ate&e %rumu!e:ii e=terioare3 9ici vreau s dau un sfat fetelor. cu c!t mai prezentabil i mai modern este e<teriorul, cu at!t mai sec este interiorul) Este manifestarea a#a-zisei funcii compensatorii. frumos !n exterior, $ol !n interior 3 ?i totu& %ace $arte (i" 'ia:a aceea (e (i!trac:ie tr5it5 >la ma<im+, (e!$re care am 'or it3 9 doua $re#eal care apare la tineri este $'ndul c trebuie s obii tot de la via. <" toate (i!cu:ii&e $e acea!t5 tem5 cu %ete&e 8i 5ie:ii, r5!$u"!u& &or e!te c5 asta !nseamn s-i $se#ti partenerul sexual potrivit3 M-a uimit r5!$u"!u& u"ei ti"ere !tu(e"te (e &a Facu&tatea (e Lim i Str5i"e, care mi-a *i! c5 ea caut5 $arte"eru& $er%ect (i" $u"ct (e 'e(ere !e=ua& # a!ta 6"!em"7"( c5 a a'ut mu&:i $arte"eri !e=ua&i 6" 6"cercarea (e a-& 05!i $e ce& >$er%ect+3 "um v ima$inai felul sta de comportament, ) dai seama ce implic, Exist chiar #i un termen care desemneaz schimbarea deas a partenerilor sexuali. promiscuitate. <" ca*u& "o!tru "u $utem 'or i (e!$re $ro!titu:ie, $e"tru c5 !co$u& e!te 05!irea (artenerului ideal, iar !co$u& $ro!titu:iei e!te c78ti0u& (e a"i $ri" i"terme(iu& !e=u&ui3 Cu $5rere (e r5u, am co"!tatat c5 mu&:i ti"eri caut5 $arte"eru& !e=ua& i(ea&3 Ei se am$esc !n cutarea lor de a $si un partener pentru toat viaa. Ca !5 %iu mai e=$&icit5, o !5 iau (re$t e=em$&u o !tu(e"t5 care 6mi !$u"ea c5 "u e!te mo(er" !5 "u ai mai mu&:i $arte"eri3 Cum adic nu e modern2+ Mi-a r5!$u"!1 )u d bine. 9n cercurile n care te nv#ri" e$ti renegat dac nu (rocedezi a$a. U" 0ru$ (e ti"ere &icee"ce a %o!t 6"tre at ce $5rere au (e!$re re&a:ii&e !e=ua&e 6"ai"te (e c5!5torie3 O !i"0ur5 %at5 m-a im$re!io"at cu r5!$u"!u& ei1 >>u sunt de acord, pentru c fata folosit nu mai trebuie nimnui, iar brbailor nu le pas) Erbaii care vor s ia de la 'ia tot sunt tipul manipulatorului, pentru c le determin pe tinere s fac ce vor ei, se folosesc de ele #i apoi le prsesc, !#i r'd de ele3 Ei !u"t i"tere!a:i !5 !e (i!tre*e 0ratuit, !im$&u 8i %5r5 com$&ica:ii3 Iar a$oi "u-i mai i"tere!ea*5 c5 ea e >%o&o!it5+ # ei !u"t cura:i3

,>u este destul sa lupti doar impotri'a pacatelor mari, a celor gra'e, ci, c+iar si impotri'a celor mai mici ganduri necurate= Cine lene'este, insa, slabeste, se moleseste si piere cu totul in pacat) LFeti muri in pacatele 'oastreL, spune Domnul)+

4ID

,Lucrul de capetenie sa fie insa staruinta la rugaciune, fie ca lucreaza cu mainile, fie ca merge, fie ca citeste. Unde este rugaciune continua, acolo si Du+ul @fant este prezent permanent+.
NNN

Im$aratia Ceruri&or e!te i" "oi i"!i"e, "e'a*uta i"caG )%atana l-a infasurat pe om de la inceput in pacat ca intr-o haina, facandu-l in intre$ime prizonier, trup si suflet. -imic nu i-a lasat liber, nici $andurile, nici mintea, nici vreo parte a trupului. De aceea A$o!to&u& !tri0a1 1Dezbracati-'a de omul cel 'ec+i; e& !e 0a"(e!te &a om i" i"tre0ime, tru$ !i !u%&et3 I" omu& 'ec2i totu& e!te rau, oc2ii "u 'a( (ecat rau&, urec2i&e "u au( (ecat rau& !i mi"tea "u 0a"(e!te (ecat rau&3 "el care a robit astfel pe om este mai puternic decat el, de aceea omul nici nu poate iesi sin$ur din stapanirea celui rau, prin propria lui putere. -umai omnul ne poate dezbraca de omul cel vechi. 0mul, sarmanul, ar vrea sa fie curat, sa nu aiba rautate, dar nu poate sa faca sin$ur aceasta. Ar 'rea !a * oare !$re Cer, (ar "u are ari$i, caci aripile Du+ului @fant numai umnezeu sin$ur le daruieste celor alesi de El, celor ce se straduiesc neincetat, cu nade:de, fara a obosi vreodata in ru$aciunile lor de cerere3 )umai Du!ul sa-l cerem" si nu altceva, a!a $recum 9ri!to! "e i"'ata3 -umai 'antul Du+ului alun$a pacatul din om, ii invioreaza inima, ii sfinteste $andurile si il transforma pe omul cel vechi in omul cel nou, i& %ace !a %ie (i" "ou fiu al lui Dumnezeu, !i "u a& i"tu"ericu&ui3 &isus ne elibereaza, ne deschide ochii si urechile sufletului, ne reda chipul ceresc3 @aina cea noua cu care &isus ne imbraca este haina credintei, a nade%dii, a dragostei, a bucuriei, a pacii, a buna'ointei, a bunatatii3 9sa se formeaza omul cel nou, prin harul de sus. Precum &a u"ii $acatu& !ta a!cu"! i" i"ima $a"a i" *iua i"'ierii, ca"( i"tre0 tru$u& &or e!te i"'a&uit i" i"tu"eric, tot a!t%e& c2i$u& cere!c ce &umi"ea*a tai"ic !u%&etu& !ta a!cu"! i" i"ima ce&ui (re$t $a"a &a *iua i"'ierii, ca"( !i tru$u& ii 'a %i i"'a&uit i" &umi"a ce a !tat a!cu"!a i" !u%&etu& &ui, caci trup si suflet vor mosteni impreuna fie &mparatia cea vesnica, fie intunericul cel vesnic- De aceea !i !$u"e 9ri!to! ca de%a de acum, din 'eacul acesta, &mparatia este in noi insine, nevazuta inca, dupa uhul pe care il avem in suflet-G "ei ce au uhul %fant sa traiasca in pace, curatie, simplitate si dra$oste unii cu altii. 1.recum in cer, asa si pe pamant/ Cum $etrec i"0erii i"tre ei, a!a tre uie !a $etreaca %iii &ui Dum"e*eu i"tre ei, i"ca (e $e ace!t $ama"t3 6nde exista cearta, discordie, invidie, clevetire, acolo nu este uhul %fant3 -u trebuie sa se :udece intre ei, ci fiecare sa lucreze pentru slava lui umnezeu cu talantul pe care il are, iar nu spre sla'a desarta a lui personala. ;iecare sa se bucure si sa admire lucrul celuilalt, iar nu sa-l :udece sau sa-l invidieze. Totul sa fie facut spre folosul comun3 A!t%e& 'a (om"i 4IJ

armo"ia, $acea !i (ra0o!tea i"tre toti, (u$a $oru"ca Dom"u&ui1 >-e (amant (ace si intre oameni buna invoire)3

Lucrul de capetenie sa fie insa staruinta la rugaciune, fie ca lucreaza cu mainile, fie ca mer$e, fie ca citeste3 6nde este ru$aciune continua, acolo si uhul %fant este prezent permanent3 9azboiul ne'azut al gandurilor nu se poate duce decat prin rugaciune3 %a ne luptam cu mintea noastra, s-o certam, sa nu cadem la invoiala cu ea, sa nu intarziem nici o clipa asupra $andurilor pe care ea ni le aduce.
9 scoate pacatul afara nu este in puterea omului, ci numai in puterea lui umnezeu 3 "u propria lui vointa, omul nu poate decat sa se opuna, sa lupte, sa dea lovituri pacatului+ dar ca sa-l dezradacineze definitiv, aceasta numai umnezeu sin$ur o poate face3 Caci (aca ar %i $utut omu& !i"0ur !-o %aca, &a ce ar mai %i %o&o!it 'e"irea &ui 9ri!to! $e $ama"t?- Putinta de mantuire fara @ristos nu exista, si nici intrare in

&mparatia "erurilor, fara El3 "el care se crede pe sine ca este drept pentru ca nu este desfranat, n-a omorat si n-a furat, nici n-a inselat pe nimeni, acesta se rataceste $rozav 3 -u numai acestea sunt pacate, ci i"ca mu&te a&te&e, care "e im$ie(ica (e &a ma"tuirea !u%&etu&ui3 Toate $andurile ascunse de mandrie, de necredinta, de indoiala, de in'idie, de gelozie, de curiozitate, de ipocrizie, de poftire , toate acestea sunt pacate, si cine nu le are,/ Ci"e a !ca$at (e%i"iti' (e e&e? Sa &u$tam (eci $erma"e"t im$otri'a ace!tor 0a"(uri care "e 'i" (e &a ce& rau3 7goismul in $eneral, iubirea de sine, acesta este marele pacat ascuns al sufletelor noastre. 0morul propriu, interesul omoara viata sufletului nostru3 Cine este acela care se :ertfeste pentru altul, care munceste pentru altul, care daruieste tot ce are altuia,C "ine nu lupta cu toate acestea pacatuieste si mantuire nu va avea - )ointa noastra cade mereu si se ridica, lupta continuu si, pe masura ce se lupta, se intareste, capata experienta, capata si$uranta. "ine leneveste, insa, slabeste, se moleseste si piere cu totul in pacat. 1Feti muri in pacatele 'oastre, spune omnul.
-u este destul sa lupti doar impotriva pacatelor mari, a celor $rave, ci, chiar si impotriva celor mai mici $anduri necurate3 6n sin$ur $and $resit va roade ca un vierme mintea omului si sufletul se va strica pe nesimtite. "el care se plan$e de slabiciune, sustinand ca puterea satanei este mai mare si-l stapaneste pe om definitiv, acela il face pe umnezeu nedrept3

6n suflet ce se straduieste capata cu si$uranta putere de sus+ cel care lupta

cu raul il va invin$e cu a:utorul harului. >Ceea ce la oameni este cu neputinta, la 4IM

Dumnezeu este cu putinta)3 El va duce lupta pentru cel care &l stri$a neincetat !i E& i& 'a i"'i"0e $e !ata"a, pentru ru$aciunile celui ce se zbate si plan$e pentru pacatele sale, (e care 'rea !a !ca$e)3

SUFLETUL # MIREASA LUI 9RISTOS3 +Dumnezeu (andeste fiecare miscare a inimilor noastre im(ietrite= 5rice cli(a (oate sa ne fie ultima: de ce sa mai amanam atunci (ocainta2! Pu &icat $e %M *un %&'% W Cate0orii1 Cum ne iubeste Dumnezeul nostru" 3rana du!ului U -R4D*C* 0* C>V*),4 D4 ?5/50" Razboiul nevazut" 0fantul 8acarie 4gi(teanul W Pri"t

Su%&etu& tre uie !a %ie o mirea!a a &ui 9ri!to! )Lumea acea!ta e!te are"a ime"!a $e care a&ear0a !u%&ete&e ca !a ca!ti0e cu"u"a Im$aratiei Cere!ti3 Precum ochiul calauzeste trupul ca sa nu cada in vreo prapastie, tot asa sufletul care este imbracat cu trupul trebuie sa-l calauzeasca pe acesta, sa-l apere de caderea in abisul pacatului3 %ufletul, ca un ochi nevazut, sa indeparteze trupul de la vederea celor rele, de la auzirea celor rele, de la vorbirea celor desarte, de la faptele cele rele si patimase. %ufletul este puterea care opreste trupul de la tot ce este rau si stricat, de la toate desertaciunile lumii acesteia3 Su%&etu& $a*e!te i"ima !a "u-!i (ea %rau &i er (ori"te&or ei, !ta$a"e!te i"tre0 tru$u& cu mare ate"tie !i, !tri0a"(u-L "ei"cetat $e Dum"e*eu, !i"0uru& &ui !$ri/i" !i a/utor, !e 'a $utea i"%ra"a (e &a orice $o%ta &umea!ca3 ?i cu a(e'arat umnezeu il va a:uta pe acela care se indeparteaza de la toate placerile lumii, de la toate $ri:ile lumesti, de la toate $andurile cele desarte3 Pe acest suflet omnul il pazeste neatins in plin tumult al veacului acestuia nele$iuit. A!t%e& 'a $arcur0e e& 'eacu& &umii ace!teia, i"torca"( %ata (e &a orice te"tatie &atura&"ica, $ri'i"( mereu !$re Dum"e*eu3 "ine umbla insa fara atentie, cu trandavie, cu frivolitate, acela se va rataci, se va murdari in noroiul lumii acesteia. Iar i" *iua /u(ecatii 'a !ta mut, i" im$o!i i&itate (e a$arare, caci cu u"a !tii"ta !i (i" rea-'oi"ta "u !-a !tra(uit !a traia!ca cum tre uie, (u$a $oru"ci&e &ui Dum"e*eu, i"%ra"a"(u-!i $o%te&e3 4DF

-umai pe cel care 1cu frica si cu cutremur* isi cauta mantuirea il scapa si il pazeste omnul3 "a si cele cinci fecioare neintelepte care nu-L asteptau decat pe omnul in fiecare clipa si care, totusi, nu si-au pre$atit untdelemnul necesar in candelele lor, iar la sfarsit a fost prea tarziu sa-l mai caute, tot astfel oamenii care isi tarasc mintea mereu pe pamant, inchipuindu-si ca totusi apartin lui umnezeu, se insala amarnic3 Ei se impodobesc cu aparentele evlaviei, dar nu s-au nascut de sus, pentru ca nu au bucuria in ei3 Numai cei care cauta ceea ce e!te !trai" %irii, !%i"te"ia Du2u&ui, !i toata mi"tea !i i"ima &or !e &i$e!te "eco"te"it (e Dom"u&, $e care-L a!tea$ta (i" c&i$a i" c&i$a, ca %ecioare&e ce&e i"te&e$te, 0ata $re0atite, (oar ace!tia $rime!c 2aru& ucuriei !i !u"t $rimiti (e Mire&e Cere!c3 %ufletele ce nu s-au dezlipit de duhul lumii, chiar daca prin vorbe evlavioase si prin credinta fatarnica vor sa para neprihanite, nu primesc harul de sus A nu sunt miresele >irelui. %ufletul trebuie sa fie o mireasa a omnului+ dar cum 'a fi el mireasa, cand inca iubeste lumea, gandeste ca lumea si alearga in adunarile lumii acesteia?" Numai ce& care %u0e (e &ume !i !e $re(a &ui Dum"e*eu, i" tacere !i !i"0uratate, "e!tiut (e "ime"i !i "eau*it (e "ime"i, a!cu"! (e oc2ii &umii, (oar ace&a (e'i"e mirea!a a &ui 9ri!to!Di" $rici"a "ea!cu&tarii &ui A(am, tot omu& a $rimit i" %irea &ui ce'a !trai" (e e&, care totu!i, $ri" o i!"ui"ta !i !cur0erea 'remii, i-a (e'e"it o a (oua "atura3 9cum insa trebuie scos din nou afara acest lucru strain, care a patruns in firea oamenilor, dar care nu a fost creat de umnezeu. Trebuie sa revenim la curatenia si sfintenia de la inceput, cand omul a fost creat dupa chipul si asemanarea lui umnezeu.

aca nu cerem neincetat, cu lacrimi si cu staruinta, aceasta revenire la prima noastra nevinovatie, daca nu ne luptam sa casti$am aceasta din nou, suntem pe veci pierduti iar &mparatia niciodata nu ne va apartine.
umnezeu "el infinit, care este uh, %-a facut totusi trup, %-a $olit de %ine, ?i-a dat o forma in timp si spatiu $e"tru a $utea !a Se u"ea!ca cu %a$turi&e 'a*ute, cu !u%&ete&e !%i"ti&or !i a&e i"0eri&or, $e"tru ca ace!tea !a $artici$e &a 'iata (um"e*eia!ca3 Toate %ii"te&e (eci au u" tru$, (u$a %e&u& %irii &or # tru$u& (e car"e, tru$u& !u%&etu&ui, tru$u& i"0eru&ui, tru$u& (emo"u&ui3 De!i !u"t %oarte !u ti&e, totu!i, !u"t tru$uri !$iritua&i*ate !au materia&i*ate3 Tot a!t%e&, sufletul are ochiul lui cu care vede, urechea cu care aude, limba cu care vorbeste, mana cu care munceste. "u aceste membre ale lui nevazute, sufletul se amesteca cu trupul vazut, material, si-l face pe acesta sa actioneze dupa vointa lui umnezeu3 A!a S-a co orat i" tru$ Dum"e*eu, a!a !i !u%&etu& "o!tru traie!te i" tru$3 Prin uhul Lui, umnezeu a creat lumea vazuta din nefiinta, si tot El %e face pe %ine &nsusi trup omenesc, %e umileste si coboara in mi:locul fapturilor Lui, pentru a putea fi vazut, auzit si pipait de acestea/ Su%&ete&e curate i& !imt $e Dum"e*eu, !e ucura $ri" e=$erie"ta (irecta (e $re*e"ta Lui, care e!te u"eori >%oc mi!tuitor+ ce ar(e orice $atima, a&teori e!te $ace !i &i"i!te "ei"c2i$uita, care i"'iorea*a !i um$&e (e $&acere !u%&ete&e !%i"ti&or3 E& $oate totu&, (u$a cum (ore!te; toate ii !u"t Lui u!oare, $e toate &e $re%ace $e"tru !u%&ete&e care-L iu e!c !i care-L cauta3 "el care se straduieste traieste cu adevarat o experienta proprie de nespus, simte bunurile ceresti inca de pe acum, o bo$atie si o bucurie nesfarsita/C

4D4

omnul %e preface si in mancare si in bautura # cum !$u"ea Ii!u! (e!$re tru$u& Lui !i !a"0e&e Lui, ce (e'i" 2ra"a $e"tru cei ce 'or trai i" 'e!"icie, 2ra"a materia&a ce um$&e !u%&ete&e (e ucurie3 &isus este painea sufletelor noastre, izvorul de apa vie ce ne umple de vesnicie cu El3 Dom"u& a %o!t 'a*ut, !imtit !i au*it (e toti S%i"tii Pari"ti, i"ce$a"( cu A'raam, I!aac !i Iaco', cu Noe, Da"ii&, Da'i(, So&omo", I!aia !i Moi!e3 Fiecaruia i S-a %acut Dum"e*eu 'a*ut, a!a $recum a 'oit, $e"tru a-i rei"'ia, a-i ma"tui !i a-i a(uce &a a(e'arata cu"o!ti"ta3 Pentru cei ce-L iubesc toate le face omnul, in toate %e preface3 "aci sufletul cu adevarat credincios primeste acea putere de sus a uhului, focul cel ceresc al vietii nemuritoare. Ace!t !u%&et !e (e!$ri"(e (e &ume, !e e&i erea*a $e !i"e (e toate &e0aturi&e $ama"te!ti3 "um se curateste aurul topit in foc, tot astfel si sufletul se leapada de toate prin multe osteneli si prin lupte $rele. 9:un$e sa se lepede de insasi viata sa, si nu-si mai $aseste odihna decat in iubirea de umnezeu. U" a!t%e& (e !u%&et Dom"u& I"!u!i i& i"(e$artea*a (e tot ce-i e!te (ra03 Dom"u& e!te 0e&o! $e !u%&etu& ace!ta, $e care i& (ore!te "umai !i "umai $e"tru Si"e3 Precum barbatul care se uneste cu sotia sa se desparte de parinti, tot astfel cei care s-au invrednicit a fi partasi ai uhului %fant se desfac de orice alta dra$oste pamanteasca pentru a se putea uni liber cu umnezeu. Ei !u"t co$&e!iti (e (oru& $e"tru Dum"e*eu3 La E& e!te tot !u%&etu& &or, toata mi"tea &or, toate 0a"(uri&e &or, toate (ori"te&e &orSu%&etu& mi!tuit (e u" a!t%e& (e (or aru"ca (e &a !i"e toate 0reutati&e, toate $ie(ici&e ce-& reti" i"ca &e0at (e $ama"t3 Ra"iti (e acea!ta (ra0o!te, !u%&ete&e ce&e curate !e !%i"te!c cu totu&, "emaitema"(u-!e (e "ici o ru!i"are i" *iua i"%rico!atei [u(ecati-

umnezeu asteapta cu rabdare convertirea si pocainta tuturor. El este $ata sa ne ridice, sa ne spri:ine, sa inflacareze avantul nostru, sa intareasca vointa noastra cea slaba, El sin$ur lucreaza desavarsirea noastra numai si numai daca noi o dorim si o cautam3 %a nu mai amanam deci nici o zi pocainta noastra, fiindca orice amanare atra$e dupa sine o ispasire in plus, o suferinta in plus. Nu !tim cea!u& ca"( "e 'a !u"a (e!$artirea (e tru$ !i $re*e"tarea i" %ata [u(ecatoru&ui3 0rice clipa poate sa ne fie ultima+ de ce sa mai amanam atunci,/ %a ne predam deci omnului, sa taiem voile si placerile noastre trupesti, sa renuntam pentru @ristos si Evan$helia Lui la toate bucuriile atat de trecatoare ale acestei lumi. Pe E& !i "umai $e E& !a-L iu im, !a-L (orim, !a-L cautam3 Nimic a&tce'a "u merita o!te"ea&a- Sa "u %ie (eci $rea tar*iu atu"ci ca"( "e 'om (a !eama (e ace!t mare a(e'ar3 ?i cata mila a avut si are inca umnezeu de noi/ "ate indemnuri, cate apeluri nesfarsite nu ne-a adresat El in decursul veacurilor/ Pro%etii, $ari"tii, $roorocii !i c2iar E& I"!u!i au 'e"it !a "e c2eme, !a "e !ca$e (i" co"(am"area cea 'e!"ica $e care am mo!te"it-o (e &a A(am3 Iar "oi, ca "i!te "e!imtitori, rama"em mereu i"(i%ere"ti &a toate c2emari&e (um"e*eie!ti3 umnezeu pandeste fiecare miscare a inimilor noastre impietrite. -e-a lasat libertatea, nu vrea sa ne constran$a la pocainta. e ce nesocotim indelun$a Lui rabdare si bunatate,/
4DA

umnezeu este plin de iubire, de mila si de rabdare, dar este si un umnezeu drept3 Po$oru& &ui I!rae& (e cate ori "u !-a a atut? Totu!i, E& "u i-a $ara!it $e"tru tot(eau"a, ci mereu i-a $e(e$!it, !$re %o&o!u& &or, 'oi"( !a i"moaie im$ietrirea i"imi&or &or $ri" !u%eri"te&e !i "eca*uri&e $e care &i &e-a trimi!3 Mereu i-a i"(em"at, &e-a trimi! $rooroci, i-a ra (at, $a"a ca"( ace!tia au $u! ma"a $e I"!u!i Fiu& Lui, $e Me!ia $e care I& a!te$tau !i $e care "u L-au cu"o!cut3 I" urma ace!tei mari %ara(e&e0i, I!rae& a um$&ut $a2aru& %ara(e&e0i&or &ui !i Dum"e*eu "u i-a mai ra (at, i-a $ara!it !i Du2u& S%a"t a $&ecat (e &a ei i" c&i$a !%a!ierii cata$ete!mei tem$&u&ui, ca"( Ii!u! I!i (a(ea (u2u& $e Cruce3 I!rae& a %o!t $re(at "eamuri&or iar Ieru!a&imu& (i!tru! $iatra cu $iatra !i $o$oru& e'reu &e!temat a %o!t a&u"0at $ri"tre $o$oare $e"tru 0roa*"ica &ui %ara(e&e0e # e&, care a'ea ta &e&e Le0ii S%i"te, $e care o "e!ocoti!e (i" $rici"a im$ietririi !i i"(i%ere"tei &ui3

Tot astfel si acum umnezeu ne asteapta, ne cheama, ne trimite semne, oameni alesi, si 1mare bucurie se face in Ceruri pentru un suflet intors . "el care insa sta linistit, asteptand ca de la umnezeu sa vina pocainta, acela &l dispretuieste pe omnul, este nepasator la cuvintele Lui, face crima peste crima, umpland masura faradele$ilor lui siC vai/, va veni ceasul cand va fi lepadat si parasit cu totul de rabdarea lui umnezeu/C
9sa s-a petrecut cu %odoma si <omora, care, nepocaindu-se, s-au ticalosit de tot. Pe vecie au pierit, caci s-a revarsat paharul faradele$ilor lor. Tot a!a a %o!t $e 'remea &ui Noe ca"(, "e$ocai"(u-!e, tot $ama"tu& a %o!t i"ecat (e a$e, (e (re$tatea &ui Dum"e*eu !i tot a!t%e& !e 'a i"tam$&a !i &a !%ar!itu& 'eacuri&or, cum !$u"e 9ri!to!3 La %e& !i e0i$te"ii1 cu toate ca&amitati&e trimi!e a!u$ra &or, "u !-au $ocait !i i" ce&e (i" urma au $ierit cu totu&, i"02ititi (e 'a&uri&e marii3 ?i (e &a I!rae& !-a &uat $reotia !i cu&tu&, iar Bi!erica cre!ti"a a &uat &ocu& Tem$&u&ui (i" 'ec2ime, caci Dum"e*eu a $ara!it $o$oru& e'reu, care "u L-a recu"o!cut $e Me!ia ce& a!te$tat3 (epede deci sa ne pocaim, caci altfel nepasarea ne va creste din zi in zi mai mult, iar pacatele se vor aduna din ce in ce mai multe si vom atra$e mania lui umnezeu. 9ri!to! "e-a $re'e"it (oar1 >Daca n-as fi venit si nu le-as fi s(us" (acat n-ar avea=%a nu deznada:duim, oricat de pacatosi am fi A ar fi cel mai mare rau, ca &uda care si-a pierdut sufletul din disperare -, ci ca fiul cel risipitor sa ne intoarcem la umnezeu3 <reutatea si neputinta in a ne pocai sunt indemnuri de la cel rau, care nu voieste sa-si scape victimele din $heare3 Sa cerem i"!a a/utoru& &ui Dum"e*eu; E& 'a 'e(ea (ori"ta "oa!tra !i"cera (e i"(re$tare !i "e 'a trimite !$ri/i"u& !au3 Ii!u! a 'i"(ecat atatia o&"a'i !i !c2i&o*i, a i"'iat mortiiG Cum "u 'a i"'ia E& oare !i !u%&ete&e ce&or ce (ore!c !a ia!a (i" $acat?- Pe"tru ace!tia a 'e"it (oar, $e"tru $acato!i, !a-i !a&'e*e, (ar tre uie ca !i ei !a (orea!ca acea!ta3 4DE

aca El a tamaduit trupurile, cum oare nu va vindeca si sufletele celor ce-& cer aceasta,/ %ufletul este nemuritor, nu putrezeste niciodata, nu se pierde niciodata, ci doar este doborat de nestiinta, de lene, de lipsa, de frica. >Cereti si vi se va da), !$u"e Dom"u&3 >,atal Ceresc va darui Du!ul 0fant celor ce-/ roaga" fie si numai (entru staruinta lor)3 eci neincetat, fara sfiala, cu incredere, sa cerem de la Tatal pe uhul %fant, sa ne curateasca. El este datatorul de viata, >an$aietorul sufletelor noastre. 9cest dar ceresc vine cu si$uranta in cei ce se lupta sa se descatuseze de lume si de toate ale lumii si care-si cauta bucuria numai la umnezeu. Ace!te !u%&ete !$ore!c "ei"cetat i" i"e, "e%aca"( "ici u" $act cu rau& !i (eci "etu& ura"( $e Du2u& S%a"t cu "imic3 Ace!t !u%&et !e ma"tuie!te !i !e a&atura !%i"ti&or a& caror mo(e& &-au urmat, trai"( i" acea!ta &ume (e (e!ertaciu"e+3

,(i"1 .?C0#>*0 sau #>*?09C7970 L0 DU8>7G7U) 7<trase din ?miliile du+o'nicesti ale @fantului 8acarie 7gipteanul, E(itura Bi*a"ti"a, Bucure!ti.

, AJ au0u!t AF44 oxolo$ia. 1>u fi de partea celui care face ru semenului su U" "o'ice 6& 6"trea 5 a''a Moi!e1 >Ce trebuie s fac omul c#nd este is(itit sau c#nd vine asu(ra lui un g#nd al du$manului2+3 B5tr7"u& 6i *ice1 >,rebuie s (l#ng n faa buntii lui Dumnezeu ca s-l a1ute. 9ndat ne gsim lini$tea" dac ne rugm cu $tiin" cci este scris; Domnul m-a a%utat, nu m tem de ce-o s-mi fac omul+3 in momentul !n care omul !#i ia $re#eala asupr-#i, spun'nd am $re#it*, stp'nul se milostive#te de d'nsul. Mora&a tuturor ace!tora e!te !5 "u "e /u(ec5m a$roa$e&e3 C7"( m7"a &ui Dum"e*eu a uci! $e to:i 6"t7i-"5!cu:ii (i" E0i$t, "-a r5ma! "ici o ca!5 %5r5 u" mort+3 Frate&e 6& 6"trea 51 >Ce nseamn aceasta2)3 B5tr7"u& *ice1 Hnseamn c dac suntem ateni la pcatele noastre, nu mai 'edem pcatele aproapelui) 7 o nebunie ca un om cu un mort /n cas, s-i lase mortul su i s se duc s pl!ng mortul aproapelui) 0 muri fa de aproapele tu, /nseamn a-i duce pcatele proprii i a nu a'ea gri%a altuia, dac-i bun sau ru)

4DC

@ nu faci ru nimnui i s nu ai nici un g!nd ru pentru cine'a /n inima ta. >u-l dispreui pe cel care face ru, nu fi de partea celui care face ru semenului su i nu te bucura /mpreun cu el. )u b#rfi (e nimeni" ci s(une; SDumnezeu /i cunoate pe toiR. >u fi alturi de cel care b!rfete, nu te bucura de b!rfa lui, dar nici nu-l ur/) #at ce /nseamn s nu %udeci pe nimeni. )u du$mni (e nimeni $i nu ine du$mnia n inima ta. >u-l ur/ pe cel care-i dumnete aproapele) 0ceasta este pacea. Hn toate m!ng!iete cu g!ndul c truda dureaz puin, iar odi+na totdeauna, prin +arul lui Dumnezeu, Cu'!ntul. Amin)3 ,Pateric

Pemptousia. ac !mi vor vorbi de alii, m voi ridica s plec "unoaterea vicleniei oamenilor, adic a rului, mic sau mare, pe care !l fac alii, ne schimonosete raiunea, ne slbete puterile, pentru c nu mrturisete !mpreun cu umnezeu, sf'r#ind, !n cele din urm, prin a ne pune ne!ncetat !n faa noastr o ispit. e aceea, nu trebuie s vrem s aflm, s cunoatem ce face cellalt3 ac vin unii s-mi vorbeasc despre alii, le voi !nchide $ura sau m voi ridica s plec. Iar (ac5 ci"e'a 'i"e !5-mi !$u"5 (urerea &ui, 6i 'oi *ice1 )u ai (rinte du!ovnicesc2 Cu P5ri"te&e t5u !5 'or eti3 Iar (ac5 6mi !$u"e c5 "u are, 6i 'oi *ice1 0-i gseti! Eu "u !u"t Du2o'"ic3 Du-te !5 05!eti u" (u2o'"ic care !5 te $oat5 a!cu&ta3 9ceasta Sse !nt'mplU !ntruc't, de !ndat ce cellalt !i spune ceva ru, imediat decade !n ochii ti i i se micoreaz dra$ostea, oric't ai crede c-l a:ui3 9a suntem noi oamenii, !n momentul !n care ne amestecm !n viaa personal a celorlali, ni se nimicete pe de-a-ntre$ul dra$ostea noastr i fa de umnezeu i fa de oameni. Acea!ta e!te o c2e!tiu"e care $ri'ete (oar $e ce& ce are c5(erea (e a !e ocu$a (e ea, 6" "ici u" ca* $e mo"a2 !au $e mirea"3 ;acerea de bine celor care !mi fac ru m conduce spre linitire3 P'n la urm, toi oamenii ne dau pricini de poticneal, printr-un cuv'nt, printr-o privire, prin mersul lor, prin bucuria lor, prin tristeea lor, ei se amestec !n calea noastr3 e aceea este nevoie de fric i cutremur, nu care cumva s rspundem la pricinile de poticneal pe care ni le dau i s ni se tulbure pacea minii i a inimii, iar astfel s pricinuim desprirea noastr de umnezeu. Este nevoie de fric i cutremur ca nu cumva s se !nt'mple s-l dispreuiesc pe fratele meu, ca nu cumva s cred c el este rspunztor pentru necazurile mele, pentru c aceasta !nseamn cderea mea de la faa lui umnezeu3 S%7"tu& I!aac 6"t5rete1 >)iciodat nu este cellalt de vin (entru vreo greeal" ntotdeauna tu eti vinovat+3 Nu e!te ce&5&a&t (e 'i"5 $e"tru c5 tu ai o o!it, c5 ai $5c5tuit, c5 "-ai a'ut cre(i"5, c5 i-ai $er'ertit !u%&etu&3 <& 'e*i $e u"u& 4DH

m7"c7"( cu m7i"i&e i te cu$ri"(e i"(i0"area3 Ace!t &ucru arat5 &im$e(e c5 "u :i-ai 6"ce$ut 6"c5 'iaa (u2o'"icea!c5, iar "e'oi"a ta e!te a ia &a 6"ce$ut3 "a s poi s treci peste aceste pricini de poticneal, s !i faci bine oricui !i face ru, rsp'ndete, pe c't poi, buntate3 Eti 6" &ume? Poi !5-i 05!eti ace&uia (e &ucru3 Eti 6" m5"5!tire? Dac5 te &e!team5, !5-& i"ecu'i"te*i, (ac5 te &o'ete $e!te o ra*u& (re$t, !5-i !$ui1 /ovete-m i (este cellalt. Arat5-i (ra0o!tea, a8a (u$5 cum te 6"(rum5 <"!ui Dum"e*eu3 -econtenit se !nt'mpl, !ns, !n viaa noastr, lucruri neprevzute3 )ii la mnstire ca s afli via duhovniceasc i !nt'lneti oameni ri+ este un lucru neprevzut3 Ceri o c2i&ie 6" $artea m5"5!tirii u"(e "u e!te i0ra!ie, o $rimeti, (ar co"!tai c5 marea 6i $ro'oac5 a&er0ie, ca urmare "u $oi !5 te ucuri "ici *iua, "ici "oa$tea3 Ime(iat 6i 'a !$u"e 07"(u&1 Ridic-te i (leac: este ceva ne(revzut3 > apropii de tine !n ideea c eti un om bun i vd c eti exact pe dos+ lucru neprevzut. Lucrurile neprevzute se ivesc necontenit in faa noastr pentru c avem voia i dorinele noastre3 "ele neprevzute sunt contrare voii i dorinei noastre, din aceast cauz ne par neprevzute, de#i, !n esen, nu sunt3 ;iindc omul care Dl iubete pe umnezeu ateapt orice ar veni, spun'nd !ntotdeauna 1fac-se voia Ta*. @a 'e"i $&oaie, 'i/e&ie, 0ri"(i"5, tr5!"et? >?ie numele Domnului binecuv#ntat+3 Ace!tea !u"t "e$re'5*ute $e"tru c5 ati"0 %e&u& "o!tru tru$e!c (e a %i3 9adar, ca s nu te tulburi de fiecare dat i s te m'hneti, ca s nu te frm'ni i s fii cuprins de nelinite, trebuie s le atepi pe toate, s poi s duci orice ar veni. Tre uie !5 !$ui 6"tot(eau"a1 &ine ai 'enit boal, bine ai 'enit nereuit, bine ai 'enit suferin) 9cest lucru aduce bl'ndeea, fr de care nu poate s existe via duhovniceasc. Sur!a1 G2ero"(a Emi&ia"o! Simo"o$etritu&, Cuvinte ascetice H Des(re virtui

GEORGE ORdELL DESPRE NOU@ORBA

4DI

Cu'7"tu& &i er co"ti"u5 !5 e=i!te 6" "ou'or a, (ar "u $oate %i %o&o!it (ec7t 6" e"u":uri (e 0e"u&1 >C7i"e&e e!te &i er (e $urici+ !au >C7m$u& e!te &i er (e uruie"i+3 Nu $oate %i %o&o!it 6" 'ec2i&e !a&e !e"!uri, a(ic5 >"e6"re0ime"tat $o&itic+ !au >"ea"0a/at i"te&ectua&+, %ii"(c5 &i ertatea $o&itic5 8i cea i"te&ectua&5 "u mai e=i!t5 "ici m5car &a "i'e& (e co"ce$t 8i, (e aceea, 6" mo( %ire!c, "u mai au "ici u" "ume3 Cu'7"tu& 07"(ire, (e e=em$&u, "u e=i!t5 6" "ou'or a3 Locu& &ui a %o!t &uat (e 07"(i, care 6"(e$&i"e8te ro& 8i (e !u !ta"ti', 8i (e 'er 3 6" acea!t5 !u$ra$u"ere, "u !e re!$ect5 "ici u" $ri"ci$iu etimo&o0ic1 6" u"e&e ca*uri, !u !ta"ti'u& e!te ce& a&e! $e"tru a %i $5!trat, 6" a&te ca*uri 'er u&3 <" $&u!, orice cu'7"t # 8i ace!t &ucru e!te 'a&a i&, teoretic, $e"tru orice cu'7"t a& &im ii # $oate %i "e0at $ri" a(5u0area $re%i=u&ui "e- !au $oate %i 6"t5rit $ri" a%i=u& $&u!- !au, $e"tru o 8i mai acce"tuat5 i"te"!i%icare, $ri" (u &u$&u!-3 A!t%e&, (e e=em$&u, "erece 6"!eam"5 >ca&(+, 6" tim$ ce $&u!rece 8i (u &u$&u!rece 6"!eam"5, re!$ecti', >%ri0+ !i >%oarte %ri0+3 E!te, (e a!eme"ea, $o!i i&, a8a cum e!te 8i 6" e"0&e*a (e a!t5*i, !5 !e mo(i%ice !e"!u& a$roa$e oric5rui cu'7"t cu a/utoru& a%i=e&or $re$o*i:io"a&e, cum !u"t a"te-,$o!t-, !u$ra-, !u - etc3 A!eme"ea $roce(ee %ac $o!i i&5 o %a"ta!tic5 (imi"uare a 'oca u&aru&ui3 Lu7"(, (e e=em$&u, cu'7"tu& u", "u e!te "ece!ar u" cu'7"t ca r5u, (i" mome"t ce !e"!u& cerut e!te &a %e& (e i"e # (e %a$t, c2iar mai i"e # e=$rimat (e "e u"3 Si"0uru& &ucru "ece!ar, 6" ca*u& oric5ror (ou5 cu'i"te care %ormea*5 o $erec2e "atura&5 (e a"to"ime, e!te ace&a (e a 2ot5r6 care (i"tre ce&e (ou5 !5 %ie !u$rimat3 Noa$te, (e e=em$&u, !e $oate 6"&ocui cu "e*i, !au *i cu "e"oa$te, (u$5 $re%eri":53 R5!$u"(e %T0P (;& RRR !ai(, o" iu"ie AM, AF4A at H1FC $m NOU@ORBA Uti&i*area &im ii e!te o $uter"ica arma (e co"tro&3 De!$re acea!ta arma 'or ea Geor0e OrTe&&, i" roma"u& !au 4MJC, (e!$re o "oua %orma (e &im a/, "umit "ou'or a3 Nou'or a a %o!t i"'e"tata (e mare&e !tat !i !er'iciu& !au %rate&e ce& mare, $e"tru u" mai mare co"tro& a!u$ra cetate"i&or !ai3 Nou'or a im$rima cetatea"u&ui 0a"(irea u"ica, a(ica u" !a &o" me"ta& (i" care cetatea"u& "u mai $oate !a ia!a3 Acea!ta 0a"(ire u"ica e!te im$u!a i" roma" (e catre !tat, cetate"i&or !ai3 De a!eme"ea a*i a'em o 0a"(ire u"ica, $e care STATUL GLOBAL !e ca*"e!te !a "e-o im$u"a3 Gu'er"e&e !tate&or &e0i%erea*a acea!ta 0a"(ire u"ica, $e"tru ca $o$u&atia &umii !a %ie (e*orie"tata, (e acea!ta &im a (e &em"3 Ga"(irea u"ica a %o!t ,,e=er!ata+ !i (e !tatu& comu"i!t, $ri" %o&o!irea a (i%eriti terme"i care "u !$u"eau "imic, !au ,,i"!ira"( cu'i"te 0oa&e ce (i" coa(a au !a !u"e+, 'or a &ui Emi"e!cu3 Se urmare!te i" %e&u& ace!ta, (i!tru0erea $&ura&itatii (e i(ei3 Nou'or a 'rea !a i"&ocuia!ca 'ec2e &im a, iar aceia care "u i"tra i"tr-u" !a &o" 'er a& !a %ie acu*ati (e a!a "umite&e crime a&e 0a"(irii3 Crime&e 0a"(irii !u"t %o&o!ite im$otri'a ace&ora care 0a"(e!c cu ca$u& &or !i au o 0a"(ire &i era3 Ca o iro"ie a !ortii SISTEMUL a a/u"! !a !e acu*e $e e& i"!u!i, (eoarece u" !&o0a" a& 4DD

ce&or (e &a PRO T@ e!te ,,0a"(e!te &i er+3 Dar i" rea&itate ace!ta e!te "umai u" !&o0a", i" rea&itate e& "e !$u"e ,,0a"(e!te a!a cu 'rem "oi+3 Sau i"cor$orat i" &im a, %ra*e "oi !au cu'i"te me"ite !a ,,i"(u&cea!ca+ !au (im$otri'a !a a0ra'e*e o a"umita !tare (e %a$t3 S&u0i&e SISTEMULUI, oame"i $o&itici, $!i2o&o0i, !ocio&o0i, *iari!ti au (e*'o&tat u" &im a/ a*at $e eu%emi!me3 EUFEMeSM, eu%emi!me, !3 "3 Cu'7"t !au e=$re!ie care, 6" 'or ire !au 6" !cri!, 6"&ocuiete u" cu'7"t !au o e=$re!ie "e$&5cut5, /i0"itoare, "ecu'ii"cioa!5 !au o !ce"5, re!$ect7"( $ara&e&i!mu& (e !e"!3 KPr31 e-u-L # Di" %r3 eu$2fmi!me3 EQEMPLE Acum cri*a "u mai e!te cri*a ci (e*acce&erare eco"omica !au cre!tere eco"omica "e0ati'a3 Tru$e&e ocu$a"te a&e u"ei tari, !u"t tru$e (e $ace3 Merce"arii "u mai !u"t merce"ari ci re e&i !au %orta (e e&i erare3 I" ace!t %e& i"c2i( mi"tea omu&ui iar omu& "u !e mai 0a"(e!te ci"e %i"a"tea*a ace!te 0ru$ari armate3 Cum !e a!cu"( a"umite i(ei ce $ot (a (e 0o& actiu"i&e a"umitor 0ru$uri (e i"tere!e %i"a"ciare3 Taierea $e"!ii&or, !a&arii&or !i a a&tor (re$turi !e "ume!te re%orma !tatu&ui3 Ca"( i"tr-u" ra* oi !e omoara oame"i "e'i"o'ati (e catre om e a"o"ime ace!tea !e "ume!c (au"e co&atera&e3 Bom e&e !u"t i"tot(eau"a i"te&i0e"te, $e"tru a !e im$rima i(eea ca ace!tea "u $ot 0re!i ci !e (uc i"tot(eau"a &a ti"ta3 Daca !e i"tam$&a a&t%e& acea!ta e!te i"tot(eu"a o e=ce$tie3 Bom a cica ar cauta terori!tu& (ar i" traiectoria &ui !-a i"ter$u! u" co$i& care "u a'ea ce %ace (ecat !a !e $u"a i" traiectoria u"ei om e i"te&i0e"te3 Pai c2iar a!a cum $oti !a te i"ter$ui i"tre o om a i"te&i0e"ta !i u" terorica? Nu a'eai trea a aca!a? CAT CINISM Daca $returi&e uti&itati&or au &uat-o ra*"a acea!ta !e "ume!te rea/u!tare !au &i era&i*area $ietei3 Daca oame"ii !u"t (ati a%ara ace!t &ucru e!te (i!$o"i i&i*are, ace!t &ucru e!te u" $e"tru ca a!ta i"!em"a %&e=i i&itatea %ortei (e mu"ca3 A(ica "u ramai %ara mu"ca ci e!ti (i!$o"i i&3 Di!$o"i i& $e"tru ce? Pe"tru !oma/, $ro a i&3 Daca o a"ca e!te i" %a&ime"t atu"ci ea "u e a!a ci are &i$!a (e &ic2i(itati3 Pe"tru a 'e(ea cat (e a !ur(e !u"t ace!te cu'i"te !a &uam e=$re!ia ,,cre!tere eco"omica "e0ati'a+3 Cri*a "u mai e cri*a ci (e*acce&erare eco"omica3 O cre!tere "u $oate %i (ecat $o*iti'a "icio(ata "e0ati'a3 A!ta mi-ami"te!te (e $erioa(a 0im"a*ia&a, atu"ci ca"( m-am (u! !a ma tu"(3 I-am !$u! %ri*eru&ui ,,'a ro0 tu"(eti-ma mai mare+3 Fri*eru& a i"ce$ut !a ra(a !i mi-a *i! ca ace!t &ucru "u e $o!i i& $e"tru ca e& taie $aru& !i "u i& $u"e3 I" rea&itate eu am 'rut !a !$u" !a-mi &a!e $aru& u" $ic mai mare3 4DJ

Cat (e a&ie"ata e!te acea!ta &im a3 Daca "e a%&am im$reu"a cu !otia i" ma!i"a, "icio(ata acea!ta "u 'a *ice ,,(e*acce&erea*a+, ci 'a *ice $ur !i !im$&u ,,%ra"ea*a+3 IraRu& "u a %o!t i"'a(at "icio(ata ci a %o!t e&i erat, e'i(e"t cu om e i"te&i0e"te3 Daca e!ti a0at i" i"c2i!oare ace!t &ucru !e "ume!te $ri'are (e &i ertate3 Co$ii "u mai !u"t co$ii ci mi"ori !au micuti3 Saracii "u mai !u"t !araci ci 0ru$uri !ocia&e (e%a'ori*ate !au $er!oa"e "e'oia!e3 9a"(ica$atii "u mai !u"t 2a"(ica$ati ci $er!oa"e cu (i*a i&itati3 Ti0a"ii !u"t rromi3 Mari&e co"cer"e i"ter"atio"a&e 0e" NOBIA "u $&eaca (i" tara, $e"tru a e=$&oata $e u" !a&ariu (e mi*erie $e cei (i" &umea a treia, ci !e DELOCALIZEAZA3 dAd--- Ca !i cum ace!tea ar 'e"ii (i" a&ta &ume !i e&e "u ar %i &oca&e ci e"titati e=tratere!tre3 Ei i"cearca cu ace!t &ucru !a !coata (i" creieru& "o!tru a=iome&e %ormate, $e"tru a a!imi&a %orme&e rau&ui3 De %a$t acea!ta e!te i(eea (e %i"a& ,,acce$tarea rau&ui cu *am etu& $e u*e ca $e ce'a "orma&+3

@ara, c5&(ura mare1 Dac5 $icioru& t5u !mi"te8te $e a&tu&, aco$er5-& Po!te( i" CRESTINISM, LITORAL, U"cate0ori*e( S !acc!i' o" iu&ie J, AF4A Cite* i"te0ra& artico&u& ac piciorul tu sminte#te pe altul, acoper-l

4DM

@ara cu to:ii "e $&7"0em (e c5&(ur5 8i i"'oc5m ace!t moti' $e"tru a um &a mai (e* r5ca:i3 Pro &ema e!te 6"!5 e!te c5 !e um &5 i"(ece"t "u "umai 'ara c7"( e ca&(, ci u"e&e ti"ere, (ar 8i u"ii 5ie:i, um &5 !umar 6m r5ca:i 8i iar"a, (oar ca !5 68i eta&e*e tru$uri&e3 Pu8toaice (i" 0e"era&5 $7"5 &a )(oam"e+ c5!5torite (e/a, um &5 $e !tra(5 ca $e $o(iumu& %otomo(e&e&or, 6m r5cate $ro'ocator 6" %u!te mi"i !au co&a":i !tr7"8i $e cor$ 8i cu ce& mai mare (eco&teu (e $e $ia:53 A!t%e& moti'u& a (e'e"it $rete=t3 9ri!to! acu*a $e 5r a:ii )$o%ticio8i+ (e ace&a8i $5cat ca 8i u" "otoriu cur'ar3 Dar 8i u"e&e %emei !u"t 'i"o'ate %ii"(c5 &e o%er5 $ri'e&i8tea care 6i a$ri"(e !$re $o%t53 Dac5 &or !e $are, M7"tuitoru& "u &e-a a(re!at "icio mu!trare, !5 citea!c5 mai i"e1 + Iar ci"e 'a !mi"ti $e u"u& (i"tr-ace8tia mici care cre( 6" Mi"e, mai i"e i-ar %i &ui !5 i !e at7r"e (e 07t o $iatr5 (e moar5 8i !5 %ie a%u"(at 6" a(7"cu& m5rii3 @ai &umii, (i" $rici"a !mi"te&i&or- C5 !mi"te&i&e tre uie !5 'i"5, (ar 'ai omu&ui ace&uia $ri" care 'i"e !mi"tea&a+ ,Mt3 4J, I-D.3 Femei&e 8i 5r a:ii care a!t%e& !au 6" orice a&t c2i$ !mi"te!c, %ac u" $5cat a$roa$e (e "eiertat3 Cre8ti"e&or, $ri" 6m r5c5mi"tea i"(ece"t5 !mi"ti:i $e a$roa$e&e mai !&a (e cu0et 8i i"tra:i 6" cate0oria (e $5cate e"u":at5 mai !u!3 Frumu!e:ea tru$u&ui 'o!tru e )$ro$rietatea+ &ui Dum"e*eu 8i $ri" c5!5torie, a !o:u&ui3 Tru$u& 'o!tru "u e !u iect $e"tru %a"te*ii&e cur'ari&or- ?i !5 m5 ierta:i (e ce 'oi !crie acum1 (oar 'aci&e !u"t a&e!e &a t7r0 (u$5 m5rimea u0ere&or, $e"tru a 05!i u" !o: u" "u tre uie !5 '5 eta&a:i $icioare&e 8i !7"ii, ci caracteru& "o i&, %rumu!e:ea !u%&etu&ui3 S5 re'e"im 8i !5 ar0ume"t5m )teoria+ com aterii c5&(urii (e 'ar5 $ri" (e*0o&ire3 C5&(ura "u !e com ate $ri" (e*0o&ire ci $ri" 2ai"e !u :iri $ri" care $ie&ea $oate !5 re!$ire3 Fu!te&e &u"0i (e i" !au (e um ac r5core!c mai mu&t (ec7t o %u!t5 mi"i, u"(e $icioare&e !tau (irect 6" 5taia !oare&ui3 De o icei $u8toaice&e 8i ti"ere&e "ec5!5torite um &5 mai )!e=S+, cre*7"( c5 a8a 'or 05!i u" !o: u"3 Dar, (e8i $ar "umai e&e (e 'i"5, "u e a8a3 Cea mai mare 'i"5 o au mame&e "e0&i/e"te, care "u au 0ri/5 !5 &e e(uce 6" (u2u& (ece"t a& cre8ti"5t5:ii 8i "u &e $e(e$!e!c c7"( &e '5( c5 um &5 $e !tra(5 6m r5cate ca "i8te $ro!tituate3 Le &a!5 !5 mear05 a8a 8i &a 8coa&5, iar a$oi !e $&7"0 c5 u" a"ume $ro%e!or !au co&e0 &e-a !tricat %ata3 Nu "umai c5 "u &e i"ter*ic %ete&or &or 6m r5c5mi"tea i"(ece"t5, ci e&e 6"!e&e %ac tot $o!i i&u& ca %ata &or !5 %ie &a mo(5, a$oi !e $&7"0 &a Dum"e*eu c5 %iica !a (u! cu u" 0o&a", c5 "u o mai a!cu&t5, c5 "u mai 6"'a:5 ci um &5 $ri" (i!coteci, c5 5ie:ii o co"!i(er5 o u8uratec5G Tot (i" ace!t moti' 5r a:ii "u mai 'or !5 !e 6"!oare (e ti"eri $e"tru c5 8i a8a au acce! 0ratuit &a o mu&:ime (e %ete, 0ata !5 &e ce(e*e3 Ti"erii (e a!ta !e c5!5tore!c t7r*iu, (u$5 ce !-au !5turat (e !e= 8i 'or u" co$i& care !5 6i mo8te"ea!c5, (ar (i" cau*a $5cate&or a$are !teri&itatea, a$ar o&i&e, ca"ceru&G Cre8ti"o, (ac5 $icioare&e !mi"te!c aco$er5-&e cu o %u!t5 mai &u"05, c5 e mai i"e !5 *ic5 &umea c5 e8ti 6"'ec2it5, (ec7t (e!%r7"a:ii !5 cur'ea!c5 cu ti"e 6" mi":i&e 8i i"imi&e &or3 ?i tu $5c5tuie8ti (ac5, (i" cau*a ta , u" a!t%e& (e cur'ar a $ri'it cu $o%t5 &a %orme&e ta&e3 Dac5 ai %i %o!t 6m r5cat5 (ece"t, $5catu& ar %i %o!t (oar a& &ui, (ar $ri" (e*m5:are, cea mai mare $arte (i" 'i"5 o $or:i tu3 Aco$er5-:i 8i !7"ii, c5 ei !u"t (a:i $e"tru 2ra"a $ru"ci&or $e care %emei&e (e a*i "u 6i mai (ore!c, )%ii"(c5 e cri*5+- Fii o cre8ti"5 mo(e&, "u te &ua (u$5 0ura &umii- Lumea $e to:i 6i 'or e8te (e r5u3 Dac5 '5( o t7"5r5 6m r5cat5 &a mo(5, *ic c5 e u8uratec5, (ac5 '5( o a(e'5rat5 cre8ti"5 6m r5cat5 cu'ii"cio!, *ic1 Uite $oc5itaU" &ucru 8i mai (e $&7"! e c5 (ra0e&e "oa!tre cre8ti"e %ac $ara(a mo(ei 8i 68i eta&ea*5 4JF

%orme&e 8i 'i" i"(ece"t 6m r5cate c2iar 8i &a i!erici 8i m5"5!tiri, cu toate c5 mu&te (i" e&e 8tiu c5 "u au 'oie a8a 6" &ocuri&e !%i"te3 Dra0e&or cre8ti"e, (ar 8i 'oi (ra0i cre8ti"i, "u &ua:i ca mo(e& (e com$ortame"t actorii !au c7"t5re:ii, %otomo(e&e&e 8i ma"ec2i"ii, ci $e !%i":ii care au i"e$&5cut &ui Dum"e*eu3 Mame&or 8i 'oi ta:i&or, e(uca:i-'5 co$iii 6" (u2u& cre8ti"e!c 8i "u 6i &5!a:i 6" marea 6"'o& urat5 a te&e'i*iu"ii 8i i"ter"etu&ui, u"(e (e!%r7"area e )c2eia !ucce!u&ui+3 Nu 'e(e:i c5 a!ta 'or !5 %ac5 ateii (i" cre8ti"i, "i8te (o itoace 6"%ier 7"tate, %5r5 cre(i":5 8i mora&itate, %5r5 ru8i"e 8i $&i"i (e $atimi3 A!t5*i $5catu& e mo(5, $5catu& e (e or(i"ea *i&ei, iar mora&itatea e (oar u" ar2ai!m, c5ruia "u-i mai 8tim !em"i%ica:ia3

Di" $ro'ocari&e cre!ti"u&ui orto(o= (e a!ta*i1 FRUMUSETEA INSELATOARE, GOANA DUPA MINUNI Pu &icat $e '& Oul %&'% W Cate0orii1 PConcentrateP du!ovnicesti" Ce este (acatul2" Des(re inselare" *eromona! *oan 6uliga" -ortile *adului" Vremurile in care traim W Pri"t

"ititi si.

Parintele &oan Euli$a si Parintele 9rsenie >uscalu despre &-%EL9(E, "&P6(&, 9L9(>&%>E, (9NE0&6L &-;0(>9T&&L0(. ,0stazi curatenia si smerenia sunt foarte rare, insa in'atatori sunt tot mai multi si atunci ratacirea creste- "ati dintre noi am cauta si am urma astazi un astfel de calauzitor, care nu face minuni, "um o urmm noi pe >aica omnului,

4J4

&erom. &oan Euli$a. F0"6(&LE E%;(9-9(&&

Frumu!etea i"!e&atoare in pacate, una dintre caracteristicile acestei lumi este nedreptatea3 Nu $e"tru ca Dum"e*eu ar %i creat-o a!t%e&, ci $e"tru ca Dum"e*eu a &a!at omu&ui !a ai a &i era 'oi"ta, iar omu& !i-a i"(re$tat 'oi"ta !a !$re rau. Este drept ca omul s-ar putea scuza, cum ca raul este inselator, si in lipsa de experienta a omului nu si-a dat seama, insa caderea fiecarui om se datoreaza lipsei de ascultare. Dum"e*eu a !$u! $rimu&ui om ce are (e %acut, &a %e& cei care au urmat !i-au i"'atat urma!ii (e ce !a !e %erea!ca, i"!a "ea!cu&tarea a %acut ca oame"ii !a !e (e$arte*e tot mai mu&t (e 'oia &ui Dum"e*eu3 A!t%e&, i"cre(erea i" momea&a &umii !i i" 0a"(uri&e $ro$rii ii %ace $e oame"i ca, i"ca (i" ti"erete, !a ca(a i" ce&e mai "e$&acute cur!e3 Lumea care nu vrea sa asculte de cuvantul lui umnezeu este condusa de o bo$atie nedreapta si de o frumusete murdara3 Da, u"ii i"cearca !a cucerea!ca &umea $ri" %rumu!ete, !i, (i" $acate, (e mu&te ori reu!e!c. %tau toata ziua la o$linda si ii in$enuncheaza pe cei care nu pot sa vada monstrul din spatele frumusetii. Te&e'i*iu"ea arata tot ce e!te mai %rumo!, $e"tru ca cei ce $&ate!c a o"ame"tu& T@ !a !tea cu 0ura ca!cata &a i$ocri*ia %rumoa!a $e care o 'a(, &a %e& !i *iare&e, !i (e %a$t acea!ta e!te cererea1 oamenilor slabi de minte le place sa vada picioare dez$olite si piepturi umflate, fie ele si de plastic ori silicon, ce mai conteaza, important este ca alimenteaza o ima$inatie bolnava si ca trece timpul3 Cei care i!i a&e0 u" $arte"er (e 'iata %rumo!, mai (e'reme !au mai tar*iu, 'or 'e(ea !i mo"!tru& (i" !$ate&e %rumu!etii3 @or 'e(ea o $er!oa"a $&i"a (e ca$ricii, ma"(ra, e0oi!ta, !i care, i" &oc !a-!i %aca (atorii&e, $e care &e are i" %ami&ie, !ta mai mu&t &a o0&i"(a !i !e ara"/ea*a. Pentru ea, lauda lumii conteaza. %e simte puternica in fata miilor de ochi, care se invart dupa ea, si nu realizeaza ca de fapt sunt ochi de oameni slabi si naivi, in$enuncheati de pornirile murdare, si ca ea nu este altceva decat un obiect de placere, care va disparea odata cu trecerea timpului. >*nel de aur in fundul (orcului" asa este frumusetea fara de minte+ ,c%3 Pi&(e 44,AA., i"!a >?ara de minte+ !e ta&cuie!te >(ara credinta) Si0ur ca &a !%ar!it %iecare 'a &ua ceea ce a &ucrat i" 'iata, %rumu!etea i"!a e!te u" (ar (e &a Dum"e*eu, !i (aca >%rumo!u&+ !au >%rumoa!a+ "u au &ucrat "imic i" 'iata &or !$re ma"tuirea !u%&etu&ui, frumusetea lor se va cobori intr-o $roapa intunecoasa si urat mirositoare, plina cu intinaciune si cu viermi. Nu Dum"e*eu a (orit acea!ta, ci acea!ta a %o!t a&e0erea omu&ui, care a $retuit mai mu&t u" tru$ !tricacio!, (ecat (re$tatea &ui Dum"e*eu, !i mai mu&t (ecat adevarata frumusete, care se $aseste in smerenie, mila, curatie, harnicie, rabdare, infranare, in dra$ostea fata de umnezeu si pe aproapele. Mi"u"i&e "u "e ma"tuie!c

4JA

%enzationalul are mare cautare la oamenii care nu cauta sa se pocaiasca si vor niste rezolvari imediate a unor situatii care nu le convin. e fapt, ei nici nu considera ca au nevoie sa se pocaiasca, si nici macar nu sunt in stare sa-si vada pacatele. Problema o vad la aproapele lor si niciodata la ei3 Toto(ata, u" $reot, (e!$re care !e !$u"e ca are a"umite $uteri !i o i!erica u"(e !e i"tam$&a &ucruri ie!ite (i" comu", co"!tituie $e"tru ei u" rea& i"tere! !i (e a!eme"ea, este mai important pentru ei ca un preot care sa le citeasca moliftele %fantului )asile cel >are, decat sa-si recunoasca $reselile si sa se indrepte. Ei nu-si dau seama ca diavolii nu pleaca de la cei care nu vor sa paraseasca pacatele, si ca moliftele nu au sens pentru cei care nu-si schimba viata. %fintii Parinti ne spun ca mai mare este cel care indura o boala si multumeste lui umnezeu, decat cel care s-a vindecat printr-o minune, iar cel vindecat printr-o minune ramane cu o mare datorie fata de umnezeu, pe cand cel care multumeste in boala se sfinteste si se mantuieste. O(ata cu !&a irea cre(i"tei e!te i"e !a "u a&er0am (u$a mi"u"i, ca "u cum'a !a "e a%&am i"!e&ati (e (ia'o&u&, caci se stie ca atat antihrist, cat si inaintemer$atorii lui, umbla sa insele lumea prin minuni mincinoase si se spune ca si foc din cer va face sa se po$oare ,c%3 A$oca&i$!a 4E,4E.3 6nii se insala considerand tehnolo$ia zilelor noastre. automobile, avioane, submarine, telefoane si toate celelalte ca fiind minuni. Ei !$u"1 cine zice ca in zilele noastre nu mai sunt minuni2 *ata cate minunatii a creat omul. I"!a (u$a cum am mai !$u!1 (omul se cunoaste du(a roade !i toate asa-zisele minunatii, pe care le-a creat omul, departeaza pe om de umnezeu si distru$ pamantul si de aici vedem roadele si intele$em ca ele nu sunt minuni, ci inselari. Sa cautam a(e'aru&, care "e ma"tuie!te, !i "u mi"u"i $ri" care $utem %i i"!e&ati3 I" E'a"02e&ie !e !$u"e ca Ii!u!1 1C+emand pe cei doisprezece ucenici ai @ai, le-a dat putere si stapanire peste toti demonii si sa 'indece bolile) :i i-a trimis sa propo'aduiasca imparatia lui Dumnezeu si sa 'indece pe cei bolna'i ,c%3 Luca M,4-A.3 &ntre cei doisprezece se afla si &uda, care l-a vandut pe >antuitorul. "u ce i-a a:utat faptul ca a facut minuni, "u nimic/ e aceea spune @ristos. 1>u oricine imi zice; Doamne, Doamne, 'a intra in #mparatia cerurilor, ci cel ce face 'oia *atalui 8eu Celui din ceruri) 8ulti imi 'or zice in ziua aceea; Doamne, Doamne, au nu in numele *au am proorocit, si nu in numele *au am scos demoni si nu in numele *au minuni multe am facut? :i atunci 'oi marturisi lor; >iciodata nu '-am cunoscut pe 'oi) Departati-'a de la 8ine cei ce lucrati faradelegea ,c%3 Matei D, A4-AE. !i tot aco&o !$u"e ca1 >Dupa roadele lor ii 'eti cunoaste ,c%3 Matei D,AF., cu a&te cu'i"te nici macar minunile pe care le-ar face cineva nu pot fi considerate roade ale 4JE

persoanei care le face, deoarece chiar daca minunile ar fi adevarate, darul este primit de la umnezeu, !i Iu(a "u a %o&o!it "imic ca a %acut mi"u"i, iar roa(e&e $ri" care ii $utem cu"oa!te !u"t (u$a cum !e !$u"e &a u" A$o!to& care !e cite!te &a Tai"a S%a"tu&ui Ma!&u1 19oada Du+ului este dragostea, bucuria, pacea, indelunga-rabdarea, bunatatea, facerea de bine, credinta, blandetea, infranarea, curatia ,c%3 Ga&ate"i H,AA-AE.3 %a cautam sa a:un$em la aceste roade, si sa nu aler$am dupa semne si minuni, cum cereau evreii de la >antuitorul. Sa cautam 'oia &ui Dum"e*eu, !i !a "u !$u"em1 Doamne" Doamne!" %ara !a 'rem !a !coatem rautatea (i" "oi a%ara3 ,(i"1 %in$hel &oan Euli$a, .ro'ocarile crestinului ortodo< in zilele de astazi, E(itura

LAD\ GAGA IN ROMANIA3 )Marea De'ia"ta+ !i REEDUCAREA $ri" !2oT- i* a a(o&e!ce"ti&or Pu &icat $e &E Aug %&'% W Cate0orii1 Cultura desfraului" Razboiul im(otriva familiei" Razboiul im(otriva Romaniei W Pri"t T2i! Po!t

Re$re*e"tare 0ra%ica a )tem$&u&ui+ i" care ar tre ui !a ai a &oc co"certe&e 6orn t!is VaT. Ima0i"e (e $e !ite-u& (e $romo'are a tur"eu&ui

)ezi si. Lad^ <a$a si P(0TE%TELE "(E%T&-&L0(. "opiii, incura:ati sa vina la concert E"@&P9T&* &- >0-%T(&/
La(S Ga0a 6" Rom7"ia3 -u doar muzic

4JC

Pe 4I au0u!t, ime(iat (u$5 mare&e $ra*"ic a& A(ormirii Maicii Dom"u&ui i de ziua %finilor >artiri Erancoveni, 6" Bucureti e!te $ro0ramat co"certu& ce&ei mai 6" 'o05 'e(ete i"ter"aio"a&e (i" i*-!2oT1 Lad^ <a$a3 Co"certu& %ace $arte (i" a& trei&ea tur"eu i"ter"aio"a& (e $romo'are a a& umu&ui &orn t+is NaO C)scut astfelD3 Tur"eu& 6"ce$e (i" A!ia, mai e=act 6" Coreea (e Su( ,Seou&. i 'a tra'er!a co"ti"e"tu& euro$ea", trec7"( i $ri" ca$ita&e&e 5ri&or r5!5rite"e i a&tice ,So%ia, Bucureti, Ta&&i"", Ri0a, @i&"iu!. 6"ai"te (e a trece c5tre Occi(e"t i a !e 6"c2eia 6" S$a"ia ,Barce&o"a.3 Tur"eu& e!te co"te!tat $e a&ocuri, 'e(eta %ii"( o %i0ur5 co"tro'er!at53 9stfel, concertul din Fa=arta Bcapitala &ndoneziei8 a fost anulat, poliia refuz'nd s elibereze permisul necesar desfurrii acestuia din cauza insecuritii. $rupurile reli$ioase islamice din aceast ar Bcare oficial e secular8 au ameninat c nici mcar nu vor lsa pe *Lad^* s coboare din avion3 i, totui, peste HG GGG de oameni 6i cum$5ra!er5 (e/a i&ete&e3 Proteste fa de concerte au existat i !n ;ilipine, $rupurile cretine, de aceast dat, acuz'nd-o de blasfemie. Di" re0iu"ea r5!5ritea"5 a Euro$ei o reacie a 'e"it (i" Bu&0aria, episcopul-vicar al >itropoliei din %ofia, &oan, art'nd c biserica nu e de acord cu susinerea concertului i c, cel mai probabil, %f'ntul %inod va lua !n discuie acest subiect. Si"o(u& u&05re!c are u" $rece(e"t (e ace!t 0e", co"(am"7"(, 6" AFFM, co"certu& i"ut (e Ma(o""a 6" So%ia3 Moti'u& $e"tru care Si"o(u& (i" Bu&0aria re!$i"0e co"certu& 6orn t!is VaT e!te &e0at, mai a&e!, (e $romo'area 2omo!e=ua&it5ii1 >oi nu putem niciodat s fim de acord cu ce'a care este dincolo de limitele puse de Dumnezeu ca principii religioase) De aceea Dumnezeu a lsat brbat $i femeie a e<(licat e(isco(ul *oan" adug#nd; Ceea ce este (ctos" nu trebuie (romovat n societatea noastr. Acest lucru este (ericulos. Dntr-adevr, promovarea homosexualitii este o constant a industriei muzicale *Lad^ <a$a*3 @e(eta "u e!te (oar o !im$&5 ce&e ritate i $romo'area 2omo!e=ua&it5ii, u" &ucru (e! 6"t7&"it 6" &umea !2oT- i*u&ui, %ace $arte (i"tr-o 6"trea05 %i&o!o%ie a!u$ra 'ieii $e care o 'om (eta&ia mai /o!3 La(S Ga0a e!te co"!i(erat5 (e re'i!ta Time! (re$t a DE-a (i" ce&e 4FF ce&e mai i"%&ue"te $er!o"a&it5i a&e &umii $e $erioa(a u&timei (eca(e, iar For e! a $o*iio"at-o $e &ocu& D $e &i!ta ce&or mai i"%&ue"te %emei (i" &ume3 9adar, vedeta nu ine doar de industria sho\-biz-ului, ci are o influen $lobal, $ener'nd un curent, un fenomen cu ramificaii politice, !ntreinut de o puternic activitate de lobb^, ce are !n spate o psihoterapie de tip ^o$a i se manifest printr-un simulacru cvasi-cultic. A!u$ra ace!tor a!$ect "e 'om a$&eca 6" r7"(uri&e urm5toare. O a"ti-(i'5 (e'ia"t5 Scriam 6" "r3 44 ,EC. a& re'i!tei "oa!tre, 6" artico&u& Rom#nii" ntre credina (rinilor i magia te!nologiilor media" c5 ti"erii !u"t $7"(ii 6" !$ecia& (e suro$atul ma$icotehnolo$ic al i"(u!triei (e (i'erti!me"t, care are ca$acit5i (i" ce 6" ce mai 2i$"otice i $5tru"(e tot mai a(7"c 6" !u%&etu& ma&ea i& a& a(o&e!ce"i&or, i"'a(7"(u-i cu ritmuri&e, 'i raii&e, ima0i"i&e ,iconice, cum !u"t "umite c2iar (e i"(u!trie. i mai a&e! !e"*aii&e &umii !2oT- i*u&ui3 9stfel, spectacolele marilor vedete nu mai sunt demult simple 4JH

concerte de muzic, ci sunt !nscenri complicate !n care tehnolo$iile media sunt folosite din plin, cu o puternic dimensiune dramatizat, cu scene !n care dansul e folosit nu doar pentru o micare antrenant ci pentru a transmite un mesa:, de cele mai multe ori, politic i deseori le$at de promovarea drepturilor $a^, de atacarea simbolurilor cretine i a Eisericii sau, pentru a avea un aer de onorabilitate, milit'nd pentru *pace /n ?rientul 8i%lociu. A&5turi (e (a"!, !u"t %o&o!ite i ima0i"i&e, micarea !ce"ic5 %ii"( (u &at5 (e 'i(eoc&i$uri %oarte 6"c5rcate cu simboluri care tra"!mit i e&e u" me!a/ ma"i%e!t $o&itic !au im$&icit ocu&t3 Lad^ <a$a, de pild, folosete din plin simboluri oculte ca. ochiul lui @orus, piramide, inoro$ul, triun$hiul i multe altele, toate reprezentri folosite i !n cadrul masoneriei. De a&t%e&, o me&o(ie (i" co"certu& 6orn t!is VaT !e i"titu&ea*5 c2iar 8ot+er =)?)0)*, 0oat 6" e"0&e*5 6"!em"7"( ca$r53 Sim o&u& e e'i(e"t, ima0i"ea a$u&ui are u" (emo"i!m i"ecu"o!cut, iar ca$ra e!te %o&o!it5 6" o$o*iie, %irete, cu oaia, !im o&u& creti" $ri" e=ce&e"53 Dn acest sens, Lad^ <a$a este un caz paradi$matic, doar c !n cazul ei avem o dimensiune ocult, *mistic*, mult mai pronunat. I(e"titatea 'e(etei i a tur"eu&ui 6orn t!is VaT e!te i"!$irat5 (u$5 fi$ura preoteselor antice, !5'7ritoare a&e mi!tere&or cu&tice, i"terme(iare 6"tre *ei i oame"i, rece$taco&e a&e e"er0ii&or !u$ra"atura&e i tra"!mi5toare $reuite a&e +'oci&or+ *ei&or3 Tur"eu& e!te co"ce$ut ca o re$re*e"tare cu moti'e e=$&icit cu&tice c2iar 6" $o!teru& (e $romo'are1 La(S Ga0a e!te aco$erit5 ,(oar. (e u" $&a!tic 6" %aa u"or $ori mo"ume"ta&e a&e "apelei E&ectrice ,4lectric C!a(el., ima0i"ea %ii"( me"it5 !5 !u0ere*e "aterea 'e(etei 6" &umea !$ectaco&u&ui3 Dntr-o alt ima$ine se poate vedea c scena pe care are loc sho\-ul este reprezentat sub forma unui templu $randios i eclectic simbolistic, spectatorii fc'ndu-se prtai unui act cvasi-cultic. Dn cazul Lad^ <a$a asistm, de fapt, la o ima$ine arhetipal, iconic, la un fel de !nsumare a tuturor tendinelor de acest $en din industria sho\-bizului, arc'nd, !n acelai timp, o *evoluie* fa de precedenta fi$ur-simbol. >adonna. Tre uie !$u! c5, at7t 6" ca*u& Ma(o""ei c7t i 6" a& La(S Ga0a, !u"t %o&o!ite ima$ini explicite (i" !im o&i!tica creti"53 A!t%e&, Ma(o""a a %o!t re$re*e"tat5 !u %orma +8arii Desfr#nate " zeia+ !e"*ua&it5ii i a materia&i!mu&ui, 6"c5 6" me&o(ia (e (e ut a ace!teia # 8aterial girl. e altfel, chiar supra-numele de >adonna este special ales tocmai pentru a oca Bde reinut c ambele vedete provin din familii catolice iar Lad^ <a$a a profanat elemente de cult catolic, cum ar fi rozariul, !n videoclipurile ei8 iar vedeta respectiv a fcut caz de trecerea la o sect =abalistic, *misticismul* fiind la mod !n industria sho\-bizului, cu condiia de a fi c't mai oriental, *misterios*, eclectic i provocator pentru contiina reli$ioas tradiional. Ci"e cre(ea c5 Ma(o""a e!te re$re*e"tarea ma=im5 a ace!tor te"(i"e "eo$507"e !-a 6"e&at3 ac >adonna pstra !nc dimensiunile unei di'e Bidol feminin care atin$e statutul de semi-zei pentru *fani*8 Lad^ <a$a este o anti-di', proiectat s aib apariii c't mai $roteti cu putin. e:a nu mai vorbim despre o dorin de a oca, ci de a hipnotiza, de a paraliza, aa cum un arpe !i hipnotizeaz prada !nainte de a o !n$hii. A!t%e&, !u"t %o&o!ite co!tumaii&e ce&e mai e=ce"trice $o!i i&, a/u"07"(u-!e $7"5 &a o *rochie* din carne vie, &a i"ute (e*0o&ite !au tra"!$are"te i 4JI

c2iar &a montarea unor *coarne* pe obra:ii i umerii *artistei*, $re*e"tate (re$t ecre!ce"e "atura&e, (i" "atere, a&e ace!teia3 De %a$t, ce !e $romo'ea*5 $ri" La(S Ga0a, eviantul, tot ce !nseamn anormal, tot ceea ce simul comun recepta, inclusiv !n 0ccident, chiar i !n sho\-biz, p'n nu demult, drept $rotesc, de neima$inat3 A!t%e&, !-a marcat o +e'o&uie+ (e &a ima0i"ea Ma(o""ei ca +>area esfr'nat+ &a ima0i"ea La(S Ga0a (e *>area eviant+3 Promo'area a0re!i'5 a (e'ia"tu&ui "u e!te 6"!5 (oar u" !im$tom a& (e0ra(5rii (i'erti!me"tu&ui, ci i"e (e u" $roce! care, 6" rea&itate, e!te mu&t mai ca&cu&at (ec7t am cre(e3 Care e!te $u &icu& i"t5 a& La(S Ga0a? Tinerii, mai ales adolescenii3 9ceast v'rst intermediar, !n care identitatea de sine sufer, este o perioad !n care deseori adolescentul se percepe pe sine !nsui drept de'iant, pentru c nu este nici adult, nici copil, nici matur sexual nici inocent. E!te (e remarcat c5 v'rsta adolescenei are ace!t caracter a$arte mai a&e! 6" !ociet5i&e mo(er"e i i"(u!tria&i*ate3 <" !ociet5i&e tra(iio"a&e, a(o&e!ce"tu& "u are a!t%e& (e tr5iri, (eoarece e& e!te $5!trat 6"tr-o co"ti"uitate a %orm5rii, 5iatu& %ii"( i"iiat (e tat5 6" tre uri&e !$eci%ice, mu"ci&e mai 0re&e a&e $5m7"tu&ui, (e $i&(5, $e c7"( %ata e!te i"iiat5 (e mam5 6" tre uri&e 0o!$o(5reti3 Mo(er"itatea c&a!ic5 6"c5 mai a'ea u" oarecare co"tro& a!u$ra 'ieii a(o&e!ce"tu&ui, a c5rui 'ia5, ru$t5 (e/a (e $5ri"i, !e $etrecea 6"tre coa&5 i tim$u& &i er, cu !$ectru& i"te0r5rii !ocia&e $ri" armat5, u"i'er!itate !au mu"c5, (atoria 6"temeierii u"ei %ami&ii etc3 >odernitatea contemporan nou, !ns, nu mai asi$ur niciun reper formativ pentru adolescent. -umit de sociolo$i drept *modernitate fluid*, adolescentul de astzi triete !ntr-o lume !n care este at't rupt de prini, c't i de orice fel de idee de autoritate diri$uitoare. coala, !ntemeierea unei familii, munca, nu mai reprezint un orizont de inte$rare, de fapt, nu mai reprezint nimic, nu mai sunt realiti normative. Lsat siei, adolescentul se vede nevoit s !i construiasc sin$ur identitatea. ar, !n societatea noastr liber !ntotdeauna este cineva, un *frate mai mare*, care se $'ndete s ne *a:ute* pentru c ne vrea *binele*. 9stfel, industria sho\-biz-ului nu a ratat aceast oportunitate de a avea de-a face cu copii scpai de sub control parental i liberi de orice autoritate, lu'nd !n $hearele ei sufletul ca o plastilin al adolescenilor i model'ndul dup propria a$end cultural-politic. Aa !e %ace c5 a(o&e!ce"ii au %o!t $rimii ca$ti'i ai ace!tei &umi a$arte, $rimii +cre(i"cioi+ ai "oi&or cu&te $a07"eti re-te2"o&o0i*ate, (i'i"i*7"(u-i i(o&ii i c5ut7"( !5 &e co$ie*e (ac5 "u 'iaa, m5car !ti&u&3

Acum e mai c&ar care e!te ro&u& La(S Ga0a1 acela de a imprima !n sufletele adolescenilor deviantul, a"orma&u& ca atitu(i"e 6" %aa 'ieii, ca $er!o"a&itate3 La mi/&oc e!te o re&a ie cu (u &u !e"!1 adolescentului nu i se propune pur i simplu un model deviant exterior lui, ci i se induce simm'ntul c propriile sale tendine deviante, ce se manifest puternic !n timpul adolescenei, sunt cele care !l reprezint cu adevrat. Co"%ru"tat
4JD

cu u" mo(e& !i"i!tru, a(o&e!ce"tu& ar a'ea, $oate, o re*i!te" 53 ar fenomenul <a$a const !ntr-o lucrare mai subtil prin care tendinele autodistructive, forele ptimae ale sufletului, toat murdria din subcontientul unui adolescent, sunt scoase la suprafa, *valorizate* i propuse ca adevrat identitate de sine.
La mi:loc este o reeducare !n toat re$ula, !n care sinele pervertit al t'nrului este identificat drept adevratul sine, cu preul sufocrii sinelui real, cel de c+ip al lui Dumnezeu. N5!cut 2omo!e=ua&? 6orn t!is VaT !au )scut astfel tra"!mite me!a/u& c5 (e'ia"a "u e!te ce'a "e%ire!c, "u e!te u" atac (i!tructi' &a a(re!a $er!o"a&it5ii, ci e!te +re'e&aia+ $ro$riei $er!o"a&it5i3 A"ti-$er!o"a&itatea !au sinele deviant e!te i(o&atri*at i "u (oar $ri"tr-o (ec&araie (e a%irmare (e !i"e, ci 6"tr-u" ca(ru cu e&eme"te cu&tice, aa cum am '5*ut c5 !u"t 6"!ce"ate co"certe&e La(S Ga0a3 @er!uri&e (e'i" a(e'5rate incantaii me"ite ace!tei re'e&aii (e !i"e i ace!tei 6"c2i"5ri i(o&atre &a !i"e3 Iat5 c7te'a citate (i" 6orn t!is VaT1 +Mama mi-a !$u!, atu"ci c7"( eram t7"5r5, c5 toi "e "atem !u$er!taruric ,G.c Nu e "imic 0reit 6" a te iu i $e ti"e 6"!ui aa cum etic A !$u! eac C5ci E& te-a %5cut $er%ect, (ra05 ,G.c Su"t %rumo! i" %e&u& meuc C5ci Dum"e*eu "u %ace 0ree&ic Su"t $e ca&ea cea u"5, (ra05c Su"t "5!cut a!t%e&c ,G.c Bucur5-te i iu ete-te $e ti"e a!t5*ic "ci ai fost nscut astfel[ @omosexual, heterosexual, bisexualc Le! ia"5 !au tra"!e=ua&c Su"t $e ca&ea cea u"5- ,G.+ @er!uri&e !u"t c7t !e $oate (e !im$&e i (e e%ect $e"tru a(o&e!ce"tu& "e!i0ur $e !i"e, (e!eori 7"tuit (e com$&e=e, 6" c5utarea u"ui mo(e&3 Si0ur, "u oric5rui %e& (e a(o&e!ce"t, ci ace&a care e!te receptacol al produselor industriei sho\-biz, adolescentul >T), fan-ul Lad^ <a$a, care se !mbrac, se poart, se tunde i copiaz !n toate idolii si3 A"ume ace!tui a(o&e!ce"t i !e !$u"e c5, (e %a$t, ace!t com$ortame"t, (u &at (e o $er!o"a&itate (i!$u!5, $ractic, &a orice, (e &a (ro0uri &a re&aii !e=ua&e (e'ia"te, e!te a!t%e& +(i" "atere+, a(ic5 este astfel !n mod natural i chiar c fiind astfel, este deosebit, la fel de deosebit ca idolul su, devenind el !nsui o vedet, un superstar. Mai $re!u! (e toate, me!a/u& e!te c5 %ii"( (e'ia"t e!te a!t%e& c2iar (i" 'oia &ui Dum"e*eu- ,ceea ce (e/a co"!tituie o &a!%emie.3 E!te $er%eciu"ea, a(ic5 u" mic *euG <" ace!t co"te=t (e !em"i%icaii are &oc promovarea homosexualitii (e c5tre La(S Ga0a3 9dolescentul cu !nclinaii homosexuale, reale sau induse, este *pecetluit* prin aceste *incantaii* ale c'ntecului ca fiind *nscut* homosexual. Acea!ta ar %i, i !e !$u"e, a(e'5rata !a "atur5, a!t%e& e!te (i" "atere i "u are "iciu" !e"! !5 6"cerce !5 %ie a&t%e&, c5ci e!te oricum $er%ect aa i %5cut (e Dum"e*eu <"!ui3 Este la r'ndu-i un zeu al propriei sale viei, un superstar, un luceafr al dimineiiC Pri" urmare, 2omo!e=ua&itatea "u (oar c5 "u ar %i o 6"c&i"aie $5tima5, o $atim5, "u (oar c5 ar %i, aa cum !$u"e i $ro$a0a"(a 0aS, 6""5!cut5, ci ar %i !5(it5 c2iar (e Dum"e*eu 6" $er!oa"a 4JJ

uma"5, &ucru care co"tra*ice %&a0ra"t Bi &ia at7t 6" @ec2iu& ,L' 4J1 AA; L' AF1 4E. c7t i 6" Nou& Te!tame"t ,Rm 41 AI-AD; 4 Co I1 M.3 Luciferismul mesa:ului este manifest. )ersurile nu sunt doar o rzvrtire !mpotriva concepiei tradiionale de via i sine, aa cum deseori este cazul !n muzica de astzi, ci sunt o rsturnare, o !ntoarcere pe dos complet a fundamentelor cretine ale personalitii umane. Sem"i%icati' e!te i c5 La(S Ga0a a (ec&arat c5 a !cri! 'er!uri&e 6"tr-o !tare (e inspiraie brusc, similar unei revelaii, 6" c7te'a mi"ute3 <"tra(e'5r, tre uie !5 i !e acor(e cre(it $e"tru acea!t5 m5rturi!ire1 "umai (e &a (ia'o& $ot 'e"i a!t%e& (e +$oru"ci+3 Cu toat5 a$are"a $o*iti'5 i, (i" $5cate, cu toat similaritatea pe care aceste versuri o au cu unele teorii psiholo$ice ale *$'ndirii pozitive* care circul chiar i !n Eiseric, iubirea de sine e!te $5catu& (e c5$5t7i (u$5 S%7"tu& Ma=im M5rturi!itoru& i, (e %a$t, (u$5 tra(iia %i&oca&ic53 -u poi iei din *robia sufletului* propriu, cum ne ru$m de (usalii, dac te iubeti !n cderea ta, !n patimile i !n starea czut a personalitii, care, de altfel, te falsific i te ciuntete, !ndeprt'ndu-te de vocaia luntric de a fi asemenea lui umnezeu. Nu, "u !u"tem (e&oc $er%eci, "ici "u !u"tem "5!cui $er%eci, ci !u"tem "5!cui spre (e!5'7rire, care !e ati"0e, 6"!5, $ri" ieirea (i" $5cat, (i" !tarea c5*ut5, $ri" o!7"(irea (e !i"e i $ri" iu irea CELUILALT, "u iu irea (e !i"e3 0s'ndirea de sine "e%ii"( (oar o 'irtute, ci o terapie, u" mi/&oc co"cret (e $5!trare a !5"5t5ii $!i2ice i a a(e'5ratei $er!o"a&it5i, a a(e'5ratu&ui !i"e3 Proclamarea iubirii de sine la acest nivel al auto-adorrii este perfect compatibil cu homosexualitatea. P5ri"te&e Marc-A"toi"e Co!ta (e Beaure0ar( a ar5tat c5 2omo!e=ua&itatea e!te, 6" u&tim5 i"!ta"5, co"!eci"a u&tim5 a i(o&atriei, inversiunea teolo$ic a a(or5rii (e !i"e tra(uc7"(u-!e 6" re%u*u& a&terit5ii, a& auto!u%icie"ei i, $e $&a" %i*ic, 6" i"'er!iu"ea 2omo!e=ua&53 @om co"ti"ua 6"!5 (e*'o&tarea ace!tor i(ei, cu re'e&area $!i2otera$iei (e ti$ So02i" (i" !$ate&e c7"tece&or i cu me!a/u& a"ti2ri!tic e=$&icit (i" a&te +2ituri+, $recum i cu co"e=iu"i&e $o&itice a&e 'e(etei, 6" "um5ru& urm5tor3

4JM

A@ORTUL1 cea mai i"0ro*itoare crima a i!torieic CADEREA O=%or(u&uic NOUL TOTALITARISM SI GA\STAPO-u& a0re!i' a& 0ru$ari&or 2omo!e=ua&e ,stiri si articole familie. Pu &icat $e &E Aug %&'% W Cate0orii1 Cultura desfraului" Razboiul im(otriva crestinismului" Razboiul im(otriva familiei W Pri"t T2i! Po!t

oxolo$ia. pr. )alentin &strati. "ea mai !n$rozitoare crim a istoriei 6n articol recent din cotidianul U@0 *odaO a povestit despre oroarea trit de o femeie de 3I de ani din "hina, Pan "hun^an, care a fost forat s avorteze. Si"0uru& moti' a& %a$tu&ui c5 "oi 8tim (e ace!t m5ce&, e!te e=$&o*ia re:e&e&or !ocia&e 6" :ara comu"i!t53 Pa" era 6"!5rci"at5 6" J &u"i cu ce& (e-a& trei&ea co$i&, ceea ce 6"ca&c5 &e0ea a !ur(5 a C2i"ei3 A8a c5 i !-a !$u! c5 68i $oate $5!tra co$i&u& "umai (ac5 'a $&5ti ame"(a (e JICF (e (o&ari3 So:u& ei a'ea $o!i i&itatea !5 !tr7"05 ace8ti a"i, 6"!5 (atorit5 u"or circum!ta":e "e%ericite, "u a reu8it &a tim$3 Pan a fost luat cu duba de la pia unde !#i fcea cumprturile, dus !ntr-un spital #i in:ectat cu un fluid care a ucis copilul de M luni. @oia mea a 'zut copilul i i s-a zdrobit inima) Copilul era negru i ars, iar toat pielea de pe fa /i era %upuit a !$u! $&7"07"( !o:u&30ceasta este o 'ia pe care acest copil nu a putut s o 'ad i s-i desc+id oc+ii frumoi asupra ei) "onform estimrilor !n fiecare an I3 milioane de copii sunt uci#i cu cruzime !n "hina. Este !nfiortor, nu-i a#a, De!i0ur u"ii ar !$u"e c5 e!te o mare (i%ere":5 6"tre a'orturi&e %or:ate (i" C2i"a 8i a'orturi&e 'o&u"tare (i" State&e U"ite !au (i" Euro$a, (e &a "oi3 Da, e!te mare (i%ere":5 6"tre 4E mi&ioa"e (e a'orturi 6" C2i"a 8i 4 mi&io" 6" America3 Sau oare e mare (i%ere":5? <" ciu(a a$are"te&or (i%ere":e, co$i&u& "u e!te co"!u&tat 8i moartea !ur'i"e &a %e& (e cru(3

;aptul c un copil nu este dorit de stat #i ucis cu s'n$e rece de o le$e criminal nu este mult mai $rav dec't faptul c un copil nu este dorit de ctre prini #i ucis !n acela#i fel. iferena de civilizaie este doar
4MF

aparent. 9vem de-a face cu aceea#i barbarie fr seamn, !n care un copil cu suflet nemuritor, unic !n univers, o entitate separat, cu vocaie #i valoare infinit, este omor't fr s se poat apra, fr proces, fr vin, doar pentru a !ncura:a industria erotic #i pandemia desfr'nrii.
A'ortu&, oric7t (e ma!cat ar %i (e %e&urite eu%emi!me, ra:iu"i e&ecti'e, %ormu&e e(u&cora"te, co"te=te 8i $rete=te, rm'ne cea mai !n$rozitoare crim din istoria umanitii, o crim5 care 6"%ioar5 (e (urere ceruri&e 8i $o0oar5 a!u$ra $5m7"tu&ui 6"!tr5i"area 8i moartea 'e8"ic53 Li ertatea (e a te (e!%r7"a, $a"(emia ero0e"5, i"(u!tria $or"o0ra%ic5, ra:iu"i&e ci'i&i*a:iei (e %a:a(5, cu&tura mor:ii eu%emi*ate, "u $ot !5 e=$&ice "icio(at5 (e ce u" co$i& care are o 'ia:5 (e tr5it $e $5m7"t 8i u"a 'e8"ic5 6" ceruri, este tiat !n buci, sau ars sau otrvit, doar pentru c mama sa, purttoare a lui !n p'ntece, dar un alt om, decide acest lucru. <"tr-o !ocietate u"(e !ute (e mii (e %emei "u $ot a'ea co$ii (e8i 68i (ore!c, co$ii "e(ori:i ar tre ui !5 %ie "5!cu:i, 8i trimi8i &a a(e'5ra:ii $5ri":i, a(ic5 &a cei care 6i iu e!c, "u &a "5!c5torii %i*ici, care re0ret5 'ia:a ce !e "a8te 8i re%u*5 'ia:a 'e8"ic53 pr. )alentin &strati. "derea 0xfordului 6niversitatea 0xford din 9n$lia a decis s schimbe codul vestimentar strict pentru a primi studenii trans-sexuali. Acea!t5 !c2im are 6"!eam"5 c5 5r a:ii 'or $utea !5 $oarte roc2ii, iar %emei&e 'or $utea o$ta $e"tru co!tum 8i cra'at53 Re0u&i&e !tricte re!$ectate (e !ute (e a"i au %o!t !c2im ate $e"tru ca !tu(e":ii tra"!!e=ua&i !5 "u !e !imt5 e=c&u8i (i" $roce!u& (e 6"'5:5m7"t, a ra$ortat coti(i"u& ,!e @uardian3 @ocietatea Lesbienelor, $omose<ualilor i *rans-se<ualilor din >area Eritanie a fost cea care a fcut aceast cerere de a se schimba codul vestimentar. E!te u" ca* ti$ic (e (i!crimi"are $o*iti'5 a0re!i'5 8i (5u"5toare $e"tru !ocietatea uma"53 Dn timp ce studenii care poart cruce la $'t risc excluderea de la ore sau de la examene, studenii masculi !mbrcai !n femei sau vice-versa vor putea participa fr nicio problem la toate activitile #i evenimentele academice ale acestui for universitar de o istorie #i presti$iu nee$alate. A!t%e&, atmo!%era (i" U"i'er!itatea O=%or( 'a %i u"a ca $e !tr5*i&e 6"tu"ecate 8i $&i"e (e or(e&uri (i" !u ur ii&e Am!ter(amu&ui3 Di!ti"c:ia ari!tocrat5 8i e&e'a:ia i"te&i0e":ei &a!5 &oc e"ormit5:ii 8i $er'er!iu"ii3 %odomia se extinde din cartierele ru famate, mr$ina#e #i excluse ale ora#elor, pentru a intra triumfal !n le$e, !n academie #i !n ateneu. "ea mai !nalt form de educaie academic este ameninat de trivialitate, anomalie #i pcat. "ele mai sacre simboluri ale culturii umane se contamineaz de libido #i animalitate. Cercetarea !ur!e&or i!toriei, i"'e"ti'itatea, $ro%u"*imea a"a&i*ei, 'a&ori&e mora&e, &iteratura u"i'er!a&5, 8tii":e&e e=acte, eru(i:ia aca(emiei, toate ace!tea &a!5 &oc o !ce"it5:ii 8i $ier*a"iei3 O=%or( e!te u"u& (i"tre &ocuri&e u"(e teo&o0ia cre8ti"5 4M4

8i re&i0io*iatea mora&5 au %o!t :i"ute &a u" "i'e& 6"a&t (e mu&te 'eacuri3 >Mi8carea O=%or(+ ,T2e O=%or( Mo'eme"t. a %o!t o mi8care (e re!taurare 6" co"%e!iu"ea a"0&ica"5 a 'a&ori&or tra(i:iei 8i cre(i":ei 6" teo&o0ie 8i Litur02ie3 9cum autoritile oxoniene au eradicat sistematic orice referin la cre#tinism, orice tradiie moral #i de inut, au desfiinat tradiiile sacrosante ale actului academic. C5(erea u"i'er!it5:i&or (e re"ume u"i'er!a& "u 'a 'e"i $ri" !c5(erea "i'e&u&ui (e i"te&i0e":5, "ici $ri"tr-o !u$rema:ie a &ucr5ri&or $ractice %a:5 (e teorie ,ca 6" mu&te u"i'er!it5:i america"e., ci prin erodarea moral #i prin umplerea de ridicol a actului educaiei, care va duce invariabil #i la o lips de principii morale necesare !nvrii #i perfecionrii umane. Di"co&o (e $e"i i&u& !itua:iei # u" ma!cu& 6m r5cat 6" roc2ie &a e=ame"e&e (ure a&e u"i'er!it5:ii !eam5"5 a ma2a&a (e 9o&SToo( "u a %or aca(emic # e=i!t5 $erico&e mu&t mai mari care $7"(e!c 6" a!cu"*i8uri&e ace!tei (eci*ii3 <" c7:i'a a"i, 8i a&te mi"orit5:i a era"te 'or c&ama recu"oa8terea, acce$tarea 8i $romo'area me(iatic5 a0re!i'53 Exist $rupri infracionale uria#e care !ncearc prin orice mi:loace s elimine pedepsele penale pentru pedofili B!n <ermania pedofilia !n sine nu este incriminat8. De a!eme"ea, (i%erite cate0orii (e $er!oa"e care $ractic5 (i%erite %orme (e tra%ic uma" 8i $er'er!iu"e (e orice %e& !e 'or !im:i (i" ce 6" ce mai 6"(re$t5:i:i !5 68i cear5 (re$turi&e, ame"i":7"( cu moartea mora&itatea $u &ic5 8i e(uca:ia co$ii&or3

9vortul Bcrim intrauterin8, infidelitatea, homosexualitatea, eutanasia, exploatarea, traficul de carne vie, dependena de dro$uri, toate acestea sunt doar !nceputul ctre o societate a morii !n care violena #i plcerea aberant vor deveni refrenul le$iferat, anomalia va distru$e temelia familiilor, educaia va deveni barbarie a simurilor, reli$ia va fi scoas afar din societate, toate spre pierzarea oamenilor care primesc !ncet dar si$ur dominaia celui viclean !n inima #i !n viaa lor.
;amilia 0rtodoxa. e ce nu ar avea #i familia drepturile ei, M5mica 8i t5ticu& "o!tru, !urioare&e 8i %r5:iorii, mai t7r*iu !o:ii !au !o:ii&e, %iii 8i %iice&e au %o!t 8i !u"t, $e"tru cei mai mu&:i (i"tre "oi, oame"ii cei mai (ra0i, a&5turi (e care am tr5it 8i tr5im 6"c5 mome"te&e %rumoa!e a&e 'ie:ii3 Ei co"!tituie %ami&ia "oa!tr53 Dar "o:iu"ea (e %ami&ie e mu&t mai &ar05, mai 6"c5$5toare3 <" %ami&ie i"tr5 8i ru(e&e mai a$ro$iate !au mai 6"(e$5rtate, $riete"ii 6m$reu"5 cu care !u%&etu& "o!tru !e !imte ca aca!5 8i, i"e6":e&e!, ru(e&e !$iritua&e # "a8ii 8i $5ri"te&e (u2o'"ice!c3 Iar aco&o u"(e e!te (ra0o!te 8i armo"ie, u"(e e!te 9ri!to!, 0ra"i:e&e %ami&iei !e (e!c2i( tot mai mu&t, i"c&u*7"( !atu& "ata& !au comu"itatea 6" care tr5im, "eamu& a c5rui &im 5 o 'or im !au, 6" !e"!u& ce& mai &ar0, &umea 6"trea053 C5ci, %ii"( "5!cu:i (i" A(am 8i E'a, ru(e !u"tem to:i oame"ii, $arte a ace&eia8i ome"it5:i, 6"ru(i:i c2iar cu Fiu& &ui Dum"e*eu (e &a <"tru$area Sa 6" ie!&ea Bet&eemu&ui3

4MA

?i, $e"tru c5 %ami&ia a %o!t mereu temei, !$ri/i" 8i 0ara":ie a %ericirii 8i a 6m$&i"irii omu&ui, 6" toate cu&turi&e tra(i:io"a&e !e (5(ea o mare ate":ie 'ie:ii (e %ami&ie; acea!ta era ocrotit5 $ri"tr-o mu&:ime (e r7"(uie&i 6" care i"tere!u& mai 0e"era& a& ei $rima 6" %a:a ce&ui i"(i'i(ua& a& ce&or ce o co"!tituiau3 De8i "u erau "5!cocite 6"c5 >Dre$turi&e omu&ui+, (i'or:uri&e erau o raritate, iar co$iii r5m7"eau %5r5 $5ri":i (oar c7"( ace8tia mureau 6" r5* oaie !au (e o&i 0ra'e # (ar 8i atu"ci erau cre!cu:i (e u"ici, care erau 6"tot(eau"a re!$ecta:i, iu i:i 8i a!cu&ta:i3 <"tr-o a!t%e& (e &ume, (e$re!ii&e erau a$roa$e i"e=i!te"te, (e8i "u e=i!tau 6"&e!"iri&e, co"%ortu& 8i mu&:imea (e a!ocia:ii 8i re0&eme"t5ri $ri'i"( (re$turi&e omu&ui (e a!t5*i, iar oame"ii !e co"!i(erau %erici:i 6" $o%i(a "eca*uri&or 8i a o&i&or care 6" i!torie "-au &i$!it "icio(at53 Pentru societatea democratic a celor corectai politic, lumea trecutului, a unei familii puternice care avea propriile ei valori #i ierarhii, e doar parte a unei istorii triste a neamului omenesc A cauzat, zice-se, de !ntunericul !n care reli$ia inea lumea. At7t (e mu&t !-a !tr7m at mi"tea ace!tor oame"i, care, (e &a Re'o&u:ia Fra"ce*5 6"coace, au mo8te"it 6"c2i"area &a >Dre$turi&e omu&ui+, 6"c7t au $ier(ut com$&et !im:u& rea&it5:ii 8i a& (ece":ei3 Pentru ei, a apra familia A pentru c aceasta este un izvor de bucurie, !mplinire #i fericire a omului A e o aberaie3 C5ci, (u$5 ei, >Dre$turi&e+ !u"t mai im$orta"te (ec7t $acea 8i %ericirea u"ei armo"ioa!e 'ie:i (e %ami&ie, mu&t mai im$orta"te (ec7t cre(i":a 6" Dum"e*eu3 Re*u&tatu&? <" U"iu"ea Euro$ea"5, a!t5*i, a$roa$e /um5tate (i"tre c5!5torii !%7r8e!c 6" (i'or:, iar u"u& (i" trei co$ii !e "a8te 6" a%ara c5!5toriei3 <" Be&0ia, D4V (i"tre cei c5!5tori:i (i'or:ea*5, urm7"( ime(iat Au!tria, u"(e IIV (i" cu$&uri $re%er5 (i'or:u&3 <" 4MJF, 6" U"iu"ea Euro$ea"5 e=i!tau IDF3FFF (e cu$&uri (i'or:ate3 <" AFFH, "um5ru& a cre!cut &a $e!te u" mi&io"3 Poate c5 ace!ta e u"u& (i" moti'e&e $e"tru care $e!te 4FV (i" $o$u&a:ia :5ri&or occi(e"ta&e !u%er5 (e (e$re!ieG Dn %uedia, HHK dintre copii se nasc !n afara cstoriei+ !n ;rana, procentul este de 4HK+ !n >area Eritanie, de 42K, !n timp ce !n Polonia este de doar IHK. E i"tere!a"t (e o !er'at %a$tu& c5 $ro$or:io"a& cu "um5ru& (e atei (ec&ara:i 8i cu 0ra(u& (e im$&eme"tare a >Dre$turi&or omu&ui+ cre8te rata e8ecu&ui %ami&ia& 8i a (i'or:uri&or3 e asemenea, rile care au cea mai mic rat a divorului sunt cele cu cei mai muli credincio#i practicani. doar IMK dintre italienii cstorii #i IJK dintre irlandezii cstorii divoreaz. Dar, (e %a$t, ce !u"t ace!te >Dre$turi+ care !e (o'e(e!c at7t (e "oci'e $e"tru 'ia:a (e %ami&ie? <"ai"te (e a !e "a8te $ru"cu&, !e 'or e8te (e!$re (re$tu& %emeii &a $ro$riu& $7"tec, a(ic5 (re$tu& (e a-& uci(e, a'ort7"(u-& $7"5 &a trei &u"i, re!$ecti' 8a!e &u"i (e &a co"ce$:ie3 Pruncul nu are !nc nici un drept A sau are numai dreptul de a fi sau nu avortat. "'nd copilul este mic, !ncep'nd c't mai de timpuriu, 6-E%"0 instituie dreptul la educaie sexual.

4ME

9ceasta se va realiza !n primul r'nd la nivel informal prin circulaia liber a presei cu caracter porno$rafic A care reflect alt drept al omului, dreptul la informare. Dar acea!ta "u-i (ec7t o $re05tire a$erce$ti'5, c5ci e(uca:ia !e=ua&5 e $ro0ramat5 a %i rea&i*at5 $ri" 0r5(i"i:5 8i 8coa&5 6"ce$7"( cu '7r!ta (e H a"i 8i $7"5 &a termi"area &iceu&ui3 A8a e!te $rote/at (e or0a"i!me&e i"ter"a:io"a&e (re$tu& &a e(uca:ie !e=ua&53 9ceasta !nseamn, !n limba:ul 6-E%"0, ca celor mici s le fie respectat 1dreptul la a-#i cunoa#te propriul corp*. dreptul la autoerotism #i masturbare3 Pe urm5, !ocietatea a 6"ce$ut !5 !e $ro &emati*e*e (e!$re cum $oate !5 !u!:i"5 mai i"e (re$tu& co$ii&or &a (ra0o!te tru$ea!c5, a(ic5 &a ceea ce 6"ai"te !e "umea, 6" >&im a/ (i!crimi"atoriu+, a u* !e=ua& 8i $e(o%i&ie3 C2iar 8i 6" Rom7"ia a 6"ce$ut !5 !e (i!cute cu u" a" 6" urm5 $o!i i&itatea i"tro(ucerii u"ui "ou (re$t 6" co(u& $e"a&1 (re$tu& &a re&a:ii i"ce!tuoa!e, "ei"crimi"7"(u-&e $e"a&3 Dn mod obli$atoriu, educaia sexual !n #coal trebuie, !n noua perspectiv ideolo$ic, s obi#nuiasc copilul cu ideea c sexualitatea #i lesbianismul sunt normale #i chiar recomandate pentru !mplinirea personal. De acea!t5 i(ee co$i&u& 8i t7"5ru& !e 'a &o'i a$roa$e $e!te tot 6" !ocietatea $e care "e-o $re05te8te "oua &e0i!&a:ie euro$ea"53 ?i aceasta pentru c, prin le$ile dedicate nediscriminrii homosexualilor, li se dau acestora absolut toate drepturile A inclusiv acela de a se cstori #i de a !nfia copii nscui de oamenii normali. Dac5 &a toate ace!te >(re$turi+ !e mai a(au05 ce&e $ri'itoare &a o :i"erea $ri" orice mi/&oc a $&5cerii, c2iar 8i $ri" $er'er!iu"i, a'em ta &ou& a$roa$e com$&et a& ca(ru&ui 0e"era& 6" care %ami&ia *i&e&or "oa!tre tre uie !5-8i (e!%58oare 'ia:a3 e ne!neles !ns apare lipsa din acest tablou a unor drepturi minime rezervate familiei. 0are pentru c acestea vin !n conflict cu cele afirmate, S$re e=em$&u, co$iii "o8tri "u au (re$tu& !5 %ie $rote/a:i (e $or"o0ra%ie, (e8i toate !tu(ii&e arat5 c5 acea!ta co"(uce &a 'io&e":5, 'io&, &a im$ote":5 8i c2iar &a crim53 Co$iii "o8tri "u au (re$tu& &a $5!trarea i"oce":ei, &a (ra0o!te curat5, &a a %i %eri:i (e %a"ta!me&e !e=ua&e3 De a!eme"ea, $5ri":ii "u mai au (re$tu& !5-8i crea!c5 co$iii co"%orm mora&ei tra(i:io"a&e, $otri'it cre(i":ei 8i u"ei 'ie:i !5"5toa!e3 Prinilor li se rpe#te dreptul de a-i pre$ti pe copii pentru o via de familie cldit pe respectul celuilalt, pe dra$oste :ertfelnic #i pe na#terea de copii. ?i exemplele pot continuaC "'nd este vorba de 1drepturile* celor care submineaz familia, le$ile rii pot fi !nclcate chiar de ctre oficialiti, !n timp ce pentru drepturile minime ale familiei nu lupt nici mcar cei ce au familie #i-#i pun !n ea !ntrea$a nde:de de !mplinire !n via3 Lucru& ace!ta a %o!t %oarte i"e i&u!trat (e a$ari:ia 6" Bucure8ti, 6" &u"i&e ce au trecut, a u"or $a"ouri $u &icitare care %5ceau $ro$a0a"(5 re&a:ii&or 8i c5!5torii&or 6"tre 2omo!e=ua&i3 e#i le$ea rom'neasc nu recunoa#te le$alitatea cstoriilor !ntre persoane de acela#i sex, ace#tia !#i pot face reclam A bine!neles, cu spri:inul or$anismelor europene, care ne impun, iat, propria lor ideolo$ie, la fel cum o fceau bol#evicii !n comunism. C7te $a"ouri $u &icitare !-au $utut 'e(ea 6" u&timii AF (e a"i 6" Rom7"ia care !5 !u!:i"5 %ami&ia 8i 'a&ori&e ace!teia? Oare co"(uc5torii :5rii "oa!tre, $rimarii, co"!i&ierii &oca&i !au 4MC

%u"c:io"arii i"!titu:ii&or !tatu&ui !-au "5!cut (i" $erec2i (e 2omo!e=ua&i 8i &e! ie"e, 6"c7t "ime"i "u e!te i"tere!at !5 !u!:i"5 %ami&ia? Oare "oi to:i, rom7"ii (e $retuti"(e"i, "u !u"tem $u:i" (atori %a:5 (e %ami&ia care "e-a (at 'ia:5, (ac5 $e aceea $e care o a'em acum "u !im:im "e'oia !5 o a$5r5m? <" u&time&e (ou5 (ece"ii, %ami&ia rom7"ea!c5 a $ier(ut tre$tat tot mai mu&te (re$turi, tot mai mu&t tere" 6" %a:a i(eo&o0ii&or (e!tr5 5&5rii 8i a &e0i&or a"tiome"e8ti3 ac continum !n acela#i ritm, ls'ndu-ne !n voia sorii, s-ar putea ca nu peste mult vreme familia, privit sub un$hiul le$ilor bolnave care se dau astzi !n "omunitatea European, s a:un$ s fie vzut ca un fel de instituie fundamentalist, concurat desi$ur de democratica 1familie de homosexuali*. C5ci 6" acea!t5 (irec:ie e'o&uea*5 &ucruri&e1 !5-:i %ie ru8i"e c5 e8ti c5!5torit 8i c5 "u $ractici $er'er!iu"i !au, ce& $u:i", !5 "u 6"(r5*"e8ti !5 (ec&ari c5 2omo!e=ua&itatea e u" com$ortame"t co"!i(erat (i"tot(eau"a $ato&o0ic3 <" $ri'i":a co$ii&or, (e $e acum !e cu&ti'5 me"ta&itatea c5 cei ce 'or !5 ai 5 mai mu&t (e u" co$i& !u"t ce& $u:i" ciu(a:i, (ac5 "u c2iar $ericu&o8i $e"tru ec2i&i ru& eco&o0ic a& $&a"etei3 Acea!ta %ii"( !itua:ia, oare "u !e mai $oate %ace c2iar "imic $e"tru a !to$a cam$a"ia (e0e"er5rii %ami&iei rom7"e8ti? <" tim$u& comu"i!mu&ui, (e8i (ictatura $e(e$!ea cu tem"i:5 0rea, cu tortur5 8i cu moartea $e cei ce !e o$u"eau re0imu&ui ma"i%e!t7"(u-8i &i ertatea 8i cre(i":a, !ute (e mii (e rom7"i au $re%erat !5 i"tre 6" 6"c2i!oare !au !5 %ie omor7:i 6" c2i"uri (ec7t !5 ce(e*e 6" %a:a re0imu&ui ateu 8i a"tirom7"e!c3 9cum, !n condiiile !n care avem cel puin libertatea de a ne spune prerea, de ce oare nu facem nimic, -u realizm c ceea ce se !nt'mpl ne prime:duie#te $rav libertatea #i fiina, A'7"( 6" 'e(ere ace!tea, am cre*ut (e cu'ii":5 !5 "e a&5tur5m cu toat5 i"ima (emer!uri&or $e care A!ocia:ia $e"tru A$5rarea Fami&iei 8i Co$i&u&ui 8i &e-a $ro$u! $e"tru a"u& AF4F3 <" $rimu& r7"(, co"!tat7"( c5 $or"o0ra%ia e!te ce& mai im$orta"t 'ector (e &u$t5 6m$otri'a %ami&iei, (ec&ar5m 6m$reu"5 cu mem rii ace!tei a!ocia:ii a"u& AF4F (re$t a"u& era(ic5rii $ro$a0a"(ei $or"o0ra%ice 6" !ocietatea rom7"ea!c53 Se urm5re8te co"8tie"ti*area (e c5tre $o$u&a:ie, mai a&e! (e c5tre $5ri":i, a $rime/(iei $e care $or"o0ra%ia o re$re*i"t5 $e"tru 'ia:a (e %ami&ie 8i $e"tru !5"5tatea me"ta&5 a co$ii&or3 De a!eme"ea, !e are 6" 'e(ere 8i &u$ta $e"tru e&imi"area me!a/e&or $or"o0ra%ice (i" !$a:iu& $u &ic rom7"e!c3 De!i0ur, "u 'om $utea %ace "imic (ac5 r5m7"em !i"0uri 6" acea!t5 &ucrare; (e aceea '5 ru05m $e to:i cei ce !u"te:i 6" ace&a8i 07"( cu "oi, co"8tie"ti*7"( $erico&u& &a care e!te e=$u!5 %ami&ia a!t5*i, !5 "e co"tacta:i $e emai&-u& re'i!tei # $e"tru a 'e(ea ce $utem %ace, 6m$reu"53 Noi "u a'em "ici mi/&oace&e 8i "ici a"ii &or, 6"!5 cu "oi e!te Dum"e*eu 8i to:i S%i":ii ace!tui "eam3 8i!ai Cristea A(arut in nr '% al revistei ?amilia 5rtodo<a "ultura )ietii. -oul totalitarism 4MH

Toate re'o&utii&e $romit &i ertate3 I"!a o $roc&ama (oar $e"tru u"ii3 Promit to&era"ta # (ar "umai $e"tru u"ii3 "ei pretins persecutati* ieri devin, la rindul lor, tirani, astazi. 9sa au fost iacobinii francezi in secolul L)&&& si bolsevicii rusi in secolul LL. 9cum au aparut noii totalitaristi, cei ai inceputului de mileniu &&&. incidente recente dovedesc intoleranta si dispretul pe care asa numitele minoritati sexuale* le au fata de restul societatii. (evolutia sexuala si una din creatiile sale, minoritatile sexuale* au ideolo$ie si obiective specific totalitare3 C2iar !i i"!titutii $ro$rii3 9sa cum bolsevicii au avut -7) -ul, iar nazistii, <estapo, inchizitia minoritatilor sexuale* e un adevarat <a^stapo*, compusa din indivizi a$resivi care stau la pinda, monitorizeaza ce se scrie, publica ori declara in mass media sau online si ataca pe cei care nu sunt de acord cu ei. Atacuri&e !u"t 'er a&e (ar !i %i*ice, u"eori c2iar 'io&e"te3 E=em$&e (e 0e"u& ace!ta au %o!t "eo i!"uit (e mu&te i" u&time&e (oua-trei !a$tami"i (e!i, cu&mea, !-a $or"it (e &a $o*itii (eo!e it (e re!$ectuoa!e a%irmate i" $u &ic (e cei care i"ca mai a$ara 'irtutea !i acor(a $rimor(ia&itate ca!atoriei tra(itio"a&e3 Marea Brita"ie C2ri!ti"a Summer! re$re*i"ta Parti(u& Eco&o0i!t ,Gree" PartS. i" co"!i&iu& mu"ici$a& (i" Su!!e=3 Femeia (e HF (e a"i, "eca!atorita, e!te cre!ti"a $ractica"t !i a %o!t, &u"a trecuta, !i"0ura (e$utata (i" co"!i&iu& mu"ici$a& care a 'otat im$otri'a u"ei motiu"i i" !$ri/i"u& $roiectu&ui 0u'er"u&ui rita"ic (e a &e0i%era ca!atorii&e 2omo!e=ua&e i" Marea Brita"ie3 Ea !-a e=$rimat $e"tru ca!atoria cre!ti"a ar at-%emeie3 %efii partidului au inceput o ancheta si propun excluderea ei din partid. %ummers a primit o multime de mesa:e electronice amenintatoare si murdare care o acuza de homofobie, ca nu mai e in pas cu lumea, ca e bolnava mintal ori fascista. Reactii !imi&are a mai $rimit !i mai (e'reme i" a" (i" $artea co&e0i&or (e $arti( ci"( !-a $ro"u"tat im$otri'a a'ortu&ui3 Deta&ii3 Sue(ia (ecent, reteaua suedeza de stiri %)T.se a anuntat ca un licean a fost respins la o teza la biolo$ie pentru ca a scris intr-o tema de casa ca homosexualitatea e anormala3 I" o$i"ia "oa!tra, Sue(ia !e tra"!%orma i" cea mai (ictatoria&a tara a Euro$ei, u"(e &i ertatea cu'i"tu&ui $are !a "u mai i"!em"e "imic3 "u un deceniu in urma, autoritatile suedeze au arestat un pastor protestant pentru ca a predicat, citind din Eiblie B(omani I8, ca homosexualitatea e pacat. I" tim$, ca*u& a %o!t re*o&'at i" %a'oarea $a!toru&ui i" Curtea Euro$ea"a a Dre$turi&or Omu&ui3 Deta&ii3 Ca"a(a Cu cite'a !a$tami"i i" urma, u" tri u"a& ca"a(ia" a 0a!it 'i"o'ata !i a ame"(at cu cite'a mii (e (o&ari o %ami&ie me"o"ita (i" 'e!tu& Ca"a(ei $e"tru ca a re%u*at !a i"c2irie*e o camera i" micu& &or mote& (e tara u"ui cu$&u 2omo!e=ua&3 Me"o"itii !-au !cu*at, !$u"i"(u-&e ce&or (oi ca ei i"c2iria*a camere (oar cu$&uri&or ca!atorite ar at-%emeie, ori $er!oa"e&or "eca!atorite (ar !i"0ure3 @omosexualii au fost ofensati si i-au dat in 4MI

:udecata3 [u!ti%icarea re&i0ioa!a a me"o"iti&or, a (eci! /u(ecatoru&, a %o!t i"!u%icie"ta !a e'ite $e"a&i*area3 Di!crimi"area !i e0a&itatea i" (re$turi, a !$u! e&, !u"t o iecti'e !ocia&e mai 'a&oroa!e (ecit &i ertatea (e co"!tii"ta !au re&i0ioa!a3 I" %i"a&, me"o"itii au acce$tat !a $&atea!ca ame"(a !i !i-au i"c2i! 2a"u&3 Recoma"(am u" come"tariu care $u"e $u"ctu& $e i1 !ecu&arim!u& (e'i"e tot mai o!ti& re&i0iei !i e=$re!i'itatii re&i0ioa!e i" !$atiu& $u &ic3 Come"tariu& a %o!t $u &icat $e AJ iu&ie i" NeT \orR Time!3 SUA # Bo!to", C2ica0o, Sa" Fra"ci!co, da!2i"0to", etc3 Po*itia u"ui cre!ti" i" %a'oarea ca!atoriei tra(itio"a&e a atra! %uria 2omo!e=ua&i&or3 E!te 'or a (e!$re u" o%icia& a& com$a"iei C2icR Fi&-A, u" &a"t (e re!taura"te %a!t %oo( (i" Geor0ia, %o"(at i" 4MID, !$ecia&i*ata $e $re$arate (i" $ui3 C2icR Fi&-A are re!taura"te i" ma/oritatea !tate&or america"e3 Pro$rietarii com$a"iei !u"t cre!ti"i !i $romo'ea*a 'a&ori&e cre!ti"e, atit i" SUA cit !i &a "i'e& i"ter"atio"a&3 De mu&ti a"i !i-au a%irmat o$o*itia %ata (e ca!atorii&e 2omo!e=ua&e !i au %i"a"tat actiu"i co"!titutio"a&e (e $rote/are a ca!atoriei tra(itio"a&e i" Caro&i"a (e Nor(, Ca&i%or"ia, Mi""e!ota, etc3 Pe 4I iu&ie, $re!e(i"te&e Da" Cat2S a o%erit u" i"ter'iu Ba$ti!t Pre!! a%irmi"( ca e&, !otia !i toti ai &ui cre( i" ca!atoria tra(itio"a&a, a!a cum "e-o (a Bi &ia3 Dec&aratia e=acta1 +We are verT muc! su((ortive of t!e familT H t!e biblical definition of t!e familT unit. We are a familT-oVned business" a familT-led business" and Ve are married to our first Vives. We give @od t!anAs for t!at. C+0(ri1inim foarte mult familia H definitia biblica a familiei. ?amilia e (ro(rietara com(aniei si a afacerilor" si inca suntem casatoriti cu (rimele noastre sotii. 8ultumim lui Dumnezeu (entru asta.D &ncredibil, comentariul acesta inofensiv a stirnit un incendiu de ura si reactii vitriolice in comunitatea homosexuala din 9merica. >inoritarii* au lansat boicoturi, =iss-ins Badica proteste la intrarea in restaurantele "hic= ;il-9 constind din sarutari in public ale cuplurilor homosexuale8 si proteste pentru inchiderea restaurantelor "hic= ;il-9 in campusurile universitare americane. Doar i" $rima $arte a ace!tei !a$tami"i au a'ut &oc (emo"!tratii i" mai mu&te cam$u!uri (i" Te=a!, Be"tucRS, NeT \orR3 Mai rau, $rimaru& ora!u&ui Bo!to" a a"u"tat ca "u 'a mai $ermite (e!c2i(erea (e "oi re!taura"te C2icR Fi&-A3 Pe AC iu"ie, u" (e$utat i"%&ue"t (i" co"!i&iu& mu"ici$a& a& ora!u&ui C2ica0o a a"u"tat !i e& ca 'a i"ter*ice (e!c2i(erea u"ui "ou re!taura"t C2icR Fi&-A i" (i!trictu& $e care i& re$re*i"ta3 Lui i-au urmat $rimaru& (i" C2ica0o, Ra2m Ema"ue&, %o!t co"!i&ier a& Pre!e(i"te&ui O ama, !i $rimaru& ora!u&ui P2i&a(e&$2ia3 9cesti oficiali au acuzat familia "ath^ de discriminare, homofobie si bi$otism. [uri!tii, i"!a, !u"t !ce$tici3 Le0a& 'or i"(, autoritati&e $u &ice "u $ot im$u"e a!t%e& (e re!trictii (raco"ice (eoarece, !$u" ei, a%irmatii&e %ami&iei Cat2S, %acute i" $u &ic !u"t $rote/ate (e co"!titutie !i &i ertatea cu'i"tu&ui3 Mai mu&t aici3 SUA # Te=a! U" e=em$&u !i mai ra(ica& $ro'i"e (i" Te=a!, u"(e MarR Re0"eru! e $ro%e!or a!i!te"t (e !ocio&o0ie &a $re!ti0ioa!a U"i'er!itS o% Te=a! (i" Au!ti"3 "restin catolic, de mai multi ani el s-a specializat in munca de cercetare asupra rolului familiei in societatea 4MD

moderna si mai ales asupra consecintelor sociale ale destramarii familiei. Acum cati'a a"i a i"ce$ut u" am itio! $roiect !ocio&o0ic $ri'i"( im$actu& cre!terii co$ii&or i" )%ami&ii u"i!e=+3 I" u&timii 4F a"i tri u"a&e&e au %o!t a!a&tate (e actiu"i /u(ecatore!ti $e"tru recu"oa!terea ca!atorii&or 2omo!e=ua&e, actiu"i care au %o!t !$ri/i"ite (e !tu(ii (e )e=$erti*a+ a&e (e America" P!Sc2o&o0ica& A!!ociatio" ,APA., care a%irmau mereu !i mereu ca 2omo!e=ua&itatea $ari"ti&or "u a%ectea*a co$iii3 U"eori, /u(ecatorii au %o!t i"%&ue"tati (e a!t%e& (e !tu(ii, (i"( (eci*ii %a'ora i&e 2omo!e=ua&i&or, i"c&u!i' (re$tu& (e a a(o$ta co$ii3 Po*itii&e APA i !-au $arut !tra"ii $ro%e!oru&ui Re0"eru! !i, (u$a mai mu&ti a"i (e e%ort, a a&catuit u" !tu(iu cu autoritate i" (ome"iu3 Co"c&u*ii&e &ui1 in comparatie cu copiii crescuti in familia traditionala, copiii crescuti de homosexuali se dezvolta anormal, mai anevoios, lipsiti de incredere. %tudiul lui (e$nerus, intitulat >eN (amilO @tructures @tudO B%tudiul noilor structuri de familie*8, este cel mai vast alcatuit pina acum si acopera intre$ul spatiu american. E!te !i ce& mai rece"t3 A(ica, !$re (eo!e ire (e cercetari&e a"terioare, i"c&u(e !i o !er'atii %oarte rece"te (e!$re a(u&ti !i a(o&e!ce"ti ,a$roa$e EFFF (e $er!oa"e 4J !i EM (e a"i. care au cre!cut i" %ami&ii 2omo!e=ua&e3 %tudiile precedente erau bazate pe raspunsuri la chestionare date de parintii homosexuali ai copiilor, nu de copii. Care !u"t u"e&e (i" co"c&u*ii&e !tu(iu&ui &ui Re0"eru!? N co$iii cre!cuti (e 2omo!e=ua&i au o $ro a i&itate (e E,H ori mai mare (e a (e'e"i !omeri (ecit co$iii cre!cuti i" %ami&ii tra(itio"a&e N co$iii cre!cuti (e 2omo!e=ua&i au, ca a(u&ti, u" "i'e& (e crimi"a&itate !i reci(i'a mu&t mai ri(icat (ecit cei&a&ti co$ii N co$iii cre!cuti (e cu$&uri&e (e &e! ie"e ra$ortea*a ca au %o!t a u*ati !e=ua& (e 44 ori mai mu&t (ecit co$iii cre!cuti i" %ami&ii&e i"are ,AEV %ata (e AV.3 Co$iii cre!cuti (e ar ati 2omo!e=ua&i au ra$ortat !i ei ca au %o!t a u*ati !e=ua& (e E ori mai %rec'e"t (ecit co$iii cre!cuti i" %ami&ii i"are N co$iii cre!cuti (e cu$&uri (e &e! ie"e au %o!t co"!tri"!i !a i"treti"a re&atii !e=ua&e (e C ori mai %rec'e"t (ecit co$iii cre!cuti i" %ami&ii&e "orma&e ,E4V %ata (e JV.3 Co$iii cre!cuti (e ar ati 2omo!e=ua&i au %o!t co"!tri"!i !a i"treti"a re&atii !e=ua&e (e E ori mai %rec'e"t (ecit co$iii cre!cuti i" %ami&ii&e "orma&e ,AHV %ata (e JV. NC,4V (i" %ete&e cre!cute (e cu$&uri &e! ie"e !e (ec&ara )a!e=ua&e+, a(ica &i$!ite (e i"tere! i" 'iata (e i"timitate, i" a&te cu'i"te (e !imtami"te !e=ua&e3 Doar F,HV (i" %ete&e cre!cute i" %ami&ii tra(itio"a&e i"(ica a!t%e& (e !imtami"te3 Co"%orm ace&uia!i !tu(iu, i" toate cate0orii&e (e com$aratie !i (i" toate $u"cte&e (e 'e(ere co$iii cre!cuti (e 2omo!e=ua&i !u"t i" urma ce&or cre!cuti i" %ami&ii&e tra(itio"a&e1 sanatate fizica si mintala, educatie, divort, stabilitatea in relatii, violenta domestica, anxietate, depresie, confuzie privind propria identitate sexuala, promiscuitate. 4MJ

Cum era (e a!te$tat, re*u&tate&e !tu(iu&ui &ui Re0"eru! au atra! %uria 2omo!e=ua&i&or3 )GaS!ta$o+-u& 2omo!e=ua& a i"trat i" actiu"e. &n iulie au facut o plin$ere oficiala la asociatia sociolo$ilor americani cerind ca profesorului (e$nerus sa i se retra$a titlul, acuzindu-l de frauda academica. 9u strins peste 2GG de semnaturi pentru demiterea lui din functiile academice. Recoma"(am urmatoare&e materia&e $ri'i"( i"ci(e"tu& (i" /uru& !tu(iu&ui $ro%e!oru&ui Re0"eru!1 ,4. u" artico& $e acea!ta tema a$arut rece"t i" deeR&S Sta"(ar( ,A. !cri!oarea acti'i!ti&or 2omo!e=ua&i a(re!ata or0a"i*atii&or aca(emice $ri" care cer retra0erea tit&u&ui $ro%e!oru&ui Re0"eru! ,E. u" !umar a& !tu(iu&ui ,C. te=tu& i"te0ra&, i" e"0&e*a, a& !tu(iu&ui ,E=tra! (i" Bu&eti"u& i"%ormati' a& A&ia"ei Fami&ii&or (i" Rom7"ia.

CELE SAPTE CAPETE ALE A@@EI MOISI CgTRE A@@A PIMEN 43 Zi!-a A''a Moi!i ca tre uie omu& !a moara (i"!$re $riete"u& !au, ca !a "u-& /u(ece i"tru ce'a3 A3 Iara!i a *i! ca e!te (ator omu& !a !e omoare $e !i"e (i"!$re tot &ucru& rau, mai-"ai"te (e a ie!i (i" tru$, ca !a "u %aca rau 'reu"ui om3 E3 A *i! iara!i1 e nu va avea omul in inima sa ca este pacatos, umnezeu nu-l asculta pe el. Si a *i! %rate&e1 Ce e!te acea!ta, a a'ea i" i"ima ca e!te $acato!? Si a *i! &ui atri"u&1 Cel ce-si poarta pacatele sale nu 'ede pe ale aproapelui sau) C3 A *i! iara!i1 De nu se 'a uni fapta cu rugaciunea, in zadar se osteneste omul3 Si a *i! %rate&e1 Ce este unirea fa(tei cu rugaciunea2 Si a *i! atri"u& ca1 0celea pentru care ne 4MM

rugam sa nu le mai facem) Caci cind omul isi 'a lasa 'oile sale, atunci @e impaca Dumnezeu cu dinsul si ii primeste rugaciunea3 A i"tre at u" %rate1 #n toata osteneala omului ce este ceea ce ii a%uta lui? Si *ice atri"u&1 Dumnezeu este Cel ce a%uta) Ca scris este; Dumnezeu este scaparea noastra si puterea, a%utor intru necazurile cele ce ne-au aflat pe noi foarte3 ,P!3CH1A. H3 A *i! %rate&e1 Dar postirile si pri'eg+erile pe care le face omul ce se fac? Ii *ice atri"u&1 0cestea fac pe suflet sa se smereasca) Ca !cri! e!te1 Vezi smerenia mea si osteneala mea" si lasa toate (acatele mele ,P!3 AC14J.3 aca sufletul va face roadele acestea, %e milostiveste umnezeu spre dinsul printr-insele. I3 Zice %rate&e atri"u&ui1 Ce 'a face omul la toata ispita care 'ine asupra lui, sau la tot cugetul 'ra%masului? Ii *ice &ui atri"u&1 Dator este sa plinga inaintea bunatatii lui Dumnezeu, ca sa-i a%ute si se odi+neste degrab de se 'a ruga intru cunostinta) Caci !cri! e!te1 Domnul este mie a%utor, si nu ma 'oi teme ce imi 'a face mie omul ,P!3 44D1I.3 D3 A i"tre at %rate&e1 *ata" omul bate (e robul sau (entru greseala ce a facut. Ce va zice robul2 Zice atri"u&1 De este robul bun, 'a zice; 8iluieste-ma, am gresit3 Ii *ice %rate&e1 )imic altceva nu zice2 Zice atri"u&1 >u) Caci daca 'a pune pri+ana asupra sa si 'a zice 0m gresit, indata se milosti'este spre dinsul domnul lui) #ar sfirsitul tuturor acestora este a nu %udeca pe aproapele) Caci cind mina Domnului omora (e tot cel intii nascut in (amintul 4gT(tului" nu era casa unde sa nu fi fost intr-insa mort. ,Ie!3 4A1AM. Ii *ice %rate&e1 Ce este cuvintul acesta2 Ii *ice &ui atri"u& ca1 De 'om lua seama la

pacatele noastre, nu 'om 'edea pacatele aproapelui) Caci nebunie este omului ce are mortul sau, sa-l lase pe el si sa se duca sa-l plinga pe al aproapelui) *ar a muri dins(re a(roa(ele tau aceasta este; 0 purta pacatele tale si a nu a'ea gri%a de tot omul, ca acesta este bun sau acesta este rau) @a nu faci rau nici unui om, nici sa gindesti rau in inima ta asupra cui'a, nici sa defaimi pe cine'a cind face rau, nici sa te pleci celui ce face rau aproapelui sau) @a nu cle'etesti pe cine'a ci zi; Dumnezeu stie pe fiecare) @a nu te indupleci cu cel ce graieste de rau, nici nu te bucura de cle'etirea lui, nici nu uri pe cel ce cle'eteste pe aproapele lui) 0i aceasta este aceea; >u %udecati, si nu 'eti fi %udecati) >u a'ea 'ra%ba cu 'reun om, si nu tine 'ra%ba in inima ta) @a nu urasti pe cel ce 'ra%masuieste pe aproapele sau . 0i aceasta este (acea" cu acestea mangaie-te (e sine-ti. .utina 'reme este osteneala, si de-a pururea odi+na, cu Darul lui Dumnezeu-Cu'antul. Amin3

AFF

,Document domnesc desco(erit de -aul de Ale( intr-un si(et al lui Duma )egru des(re vremurile din urma ale 8oldovei" de la 8itro(olitul Varlaam. upa plecarea mitropolitilor fanarioti 'or urma oameni ne'rednici la scaunul 8oldo'ei, care 'or incerca sa 'anda dreapta credinta3 9mestecurile de credinta dreptmaritoare cu cele papistasesti si pa$anesti nu vor mai fi ,nu vor mai fi considerate ca. o uraciune si o ur$ie inaintea lui umnezeu3 Oame"ii !e 'or 'i"(e i"tre ei, 'or %i taieri (e !a ie i"tre %rati $e"tru $utere !i ra"0uri $ama"te!ti3 8oldova va fi ru(ta si im(artita du(a bunul gust al (uterii de la Rasarit" (rin sfaturi marsave si ticaloase. La 'remea (i" urma o hiara rosie cu multe capete va in$hiti intrea$a Europa crestina, iar oamenii se vor salbatici mai rau ca fiarele3 Oame"ii !e 'or i"rai !i 'or !trica o iceiuri&e $ama"tu&ui, inmultindu-se intre ei ca dobitoacele fara nicio nerusinare, &e$a(a"( S%a"ta Tai"a cre!ti"a a "u"tii3 )or defaima obiceiurile crestinesti dedandu-se la tot felul de obiceiuri straine, iar pa$anii se vor amesteca cu san$e crestinesc. >are ur$ie va fi atunci3 omnii pamantului vor fi oameni vanduti satanei, care nu vor mai purta $ri:a poporului drept-credincios3 Mo!ii&e !tramo!e!ti 'or %i ca&cate cu /a$ca !i &uate (e !trai"i (u$a u"u& &or $&ac, &ucru "emaii"ta&"it i" cur0erea tim$u&ui i" Mo&(o'a3 Eiserica stramoseasca va fi rusinata de noile obiceiuri pa$anesti si papistasesti, aduse cu sila de vladicii lor cu apucaturi satanicesti3 Oame"ii a%iero!iti &ui 9ri!to! cu !&u/ a 'e!"ica 'or &e$a(a !%a"tu& c2i$ !i %a0a(ui"ta i"ai"tea &ui 9ri!to!, (e(a"(u-!e &a 'iata &umea!ca (e (i"ai"te3 La vremea cea din urma, pamanturile nu-si vor mai da roada lor, padurile vor fi taiate, iazurile vor fi secate, oamenii vor vinde mosiile fara de rusine, uitand ca stramosii lor le-au pastrat cu sabia. Le$ile crestinesti ale tarii vor fi lepadate, iar hrisoavele voievodale vor fi luate in ras, iar conducatorii netrebnici vor face le$amant cu fiara apocaliptica3 @&a!tare&e mo&(o'e"e!ti, urma!ii (om"i&or !i oieri&or (e (emu&t, !e 'or (e(a &a o iceiuri !i a$ucaturi ie%ti"e3 Earbatii vor schimba obiceiul dumnezeiesc al demnitatii lor si se vor acoperi in straie femeiesti, iar femeile vor umbla precum barbatii. 9dunarile din sarbatori si toate obiceiurile pamantului vor fi schimbate in obiceiuri si apucaturi

AF4

salbatice, pa$anesti, aducand in >oldova in locul :ocului de sarbatoare :ocuri de la salbatici. La 'remea de apoi, pe pamanturile 8oldo'ei 'a domni saracia, %alea, moartea, spaima, frica si omul nu 'a mai fi stapan in batatura lui3 @or $u"e (om"ii $ama"tu&ui iruri !i &e0i cum "-au mai %o!t (e &a i"temeierea Mo&(o'ei3 )or pune biruri si pe aerul lasat de umnezeu. 9iare&e $ama"tu&ui !i $a!ari&e !i toate (o itoace&e i!i 'or !c2im a %irea &or !i 'or a$area a&te %e&uri (e (o itoace, i!co(ite (u$a mi"tea omu&ui, care 'or %i !&a e &a tru$ !i %ara (e %o&o!3 La 'remea cea (i" urma, oamenii se 'or strange unii langa altii in tot felul de nascociri, lepadand truda satului, munca va fi o rusine, rusinea 'a ramane un obicei, iar cei drepti 'or fi considerati nebuni3 @e 'or insela unii pe altii crezand ca asta e legea lui Dumnezeu) Si, i" ce&e (i" urma, u&tima ra"(uia&a a $ama"tu&ui1 !e 'or (e*0ro$a oa!e&e $ari"ti&or !i !tramo!i&or "o!tri, 'or %i (aramate i!erici&e, vor fi lepadate randuielile crestinesti si vor iesi un soi de oameni care, tot in numele lui umnezeu, vor face biserici fara cruce, vor nesocoti %fanta Fertfa si, in cele din urma, o vor amesteca in slu:ire cu pa$anii3 A!a arata A$oca&i$!a S%i"tei Carti a Scri$turii, ca &a 'remea (i" urma" cand veti vedea uraciunea (ustiirii in locul cel sfant, razboaiele pe alocurea, urgiile si uciderile intre oameni, lepadarea pruncilor din pantecele femeiesti si oameni cautand linistea de la un capat al altuia al pamantului, cand graiurile se 'or amesteca ca alta data in &abilon, si sfarsitul 'a fi aproape. Mo&(o'a cea %rumoa!a !i o0ata, $&i"a (e (aruri (um"e*eie!ti, $&i"a (e &oca!uri !%i"te, $&i"a (e oame"i 2ar"ici !i cre(i"cio!i, va cadea in mainile pa$anilor si a necredinciosilor, iar caderea ei va fi mai $rea decat caderea "onstantinopolului (i" 'remea maritu&ui "o!tru (om" Ste%a" ce& Mare !i S%a"t3 Bi"ecu'a"tat a %o!t $ama"tu& Mo&(o'ei !i nerusinata a fost ocara oamenilor, care, $ri" %a$te&e !i a$ucaturi&e &or !tricate, vor intoarce pe voievozi in morminte si vor face pe stramosi sa lacrimeze sub $lie, stand cu fruntea plecata in fata >arelui %tapan @ristos pentru rusinea lasata de urmasii lor)3 ,Docume"t (i" Mo&(o'a (at (e Mitro$o&itu& @ar&aam Mitro$o&itu&ui Macarie cu $ri&e/u& ca&atoriei $ri" Mo&(o'a, adus de la pustnicii de la schitul lui Nosima din tinuturile -eamtului # cu tit&u & .roorocii despre 'remurile din urma si caderea crestineasca a 8oldo'ei. ,Sur!a1 .rofetii si marturii pentru 'remea de acum.

AFA

E (e mirare c5 !e 6"t7m$&5 a8a ce'a, mai a&e! c5 u" $reot are o $re05tire (o0matic5 $e care u" om o i8"uit "u o are3 Pari"te&e C&eo$a a e=$&icat ce&e ZECE DIFEREN_E care e=i!t5 6"tre Bi!erica Orto(o=5 8i cea Cato&ic51 - E=i!t5 $ur0atoriu, $recum *ic cato&icii ? - Pur0atoriu "u e!te3 Cato&icii *ic c5 6"tre Rai 8i ia( ar %i u" %oc mare, u"(e mer0e !u%&etu& c7te'a !ute (e a"i 8i !e cur5:5 aco&o, a$oi trece 6" Rai3 Nu e=i!t5 a8a ce'a3 Noi a'em E'a"02e&ia [u(ec5:ii, $e care o au 8i ei, (ar "u arat5 trei &ocuri, ci "umai (ou5 # raiu& 8i ia(u&3 M7"tuitoru&, c7"( 'a !ta $e !cau"u& !&a'ei Sa&e 8i 'a a(u"a toate $o$oare&e (e &a *i(irea &umii !5 &e /u(ece, 6i 'a (e!$ar:i $e (7"8ii, $recum (e!$arte $5!toru& oi&e (e ca$re3 ?i 'a $u"e $e (re$:i (e-a (rea$ta Sa 8i $e $5c5to8i (e-a !t7"0a Sa G ?i 'or mer0e $5c5to8ii 6" mu"ca 'e8"ic5, iar (re$:ii 6" 'ia:a 'e8"ic53 Deci "u $utem *ice c5 !u"t trei &ocuri, ci "umai (ou5 1 mu"ca 'e8"ic5 !au 'ia:a 'e8"ic53 Cei mai mari (u8ma"i ai cato&ici&or !u"t $rote!ta":ii 8i ca&'i"ii3 Ei !-au ru$t (e Bi!erica Cato&ic5 &a a"u& 4H4D, $ri" Marti" Lut2er, %ii"( urmat (e ZTi"0&i, Ca&'i" 8i 9u!3 Care !u"t $u"cte&e $ri"ci$a&e care "e (e!$art (e cato&ici ? I"'5:5turi&e $ri"ci$a&e care "e (e!$art (o0matic 8i ca"o"ic (e cato&ici !u"t 1 4 # <"t7i e!te %i&iohue3 Ei *ic c5 Du2u& S%7"t $urce(e 8i (e &a Tat5& 8i (e &a Fiu&3 Acea!t5 0re8ea&5 (o0matic5 e!te cea mai 0rea3 S%7"tu& E'a"02e&i!t Ioa" !$u"e c5 Du2u& S%7"t $urce(e (e &a Tat5& 8i e!te trimi! 6" &ume $ri" Fiu&3 , Ioa" . A # A& (oi&ea e!te !u$rema:ia $a$a&53 Pa$a e!te co"!i(erat (e ei ca$u& !u$rem a& Bi!ericii cre8ti"e, a(ic5 &oc:iitoru& &ui 9ri!to! $e $5m7"t- Mai mare (ec7t to:i $atriar2ii- Ceea ce "a %5cut Bi!erica U"i'er!a&53 M7"(rie (r5cea!c53 Pa$a !e "ume8te urma8u& S%7"tu&ui PetruE # I"%ai i&itatea $a$a&53 Ei *ic c5 Pa$a "u $oate 0re8i ca om, 6" materie (e cre(i":5, c7"( $re(ic5 e&, ceea ce e!te iar58i o (o0m5 "ou5 re!$i"!5 (e Bi!erica Orto(o=53 C # A& $atru&ea e!te $ur0atoriu&3 Ei *ic c5 6"tre Rai 8i ia( ar %i u" %oc mare u"(e !t5 !u%&etu& c7te'a !ute (e a"i 8i !e cur5:5, a$oi !e (uce 6" rai3 Nu !crie 6" S%7"ta Scri$tur5 a8a ce'a; "u-i $re'5*ut5 "ic5ieri acea!t5 6"'5:5tur53 H # A*imi&e3 Ei "u !&u/e!c cu $7i"e (o!$it5, ci cu a*ime, ca e'reii3

AFE

I # Cato&icii mai au o (o0m5 "ou5 1 imacu&ata co"ce$:ie3 Ei *ic ca Maica Dom"u&ui ar %i "5!cut5 (e &a Du2u& S%7"t3 Nu-i a(e'5rat3 E!te "5!cut5 6" c2i$ %ire!c (i" (um"e*eie8tii P5ri":i, Ioac2im 8i A"a, ca ro( a& ru05ciu"ii3 D # Au !u !ta":ia&itatea3 La !%i":irea S%i"te&or Daruri, cato&icii "u %ac ru05ciu"ea (e i"'ocare a S%7"tu&ui Du2, cum %acem "oi &a S%7"ta E$ic&e*53 Ei *ic ca Daruri&e !e !%i":e!c !i"0ure, ca"( !e *ice 1 Lua:i, m7"ca:i G 8i ce&e&a&te3 Nu au ru05ciu"ea (e $o0or7re a Du2u&ui S%7"t, $e!te Daruri3 J # Ce&i atu& $reo:i&or; $reo:ii cato&ici "u !e c5!5tore!c3 Su"t ce&i atari, 6m$otri'a Si"oa(e&or Ecume"ice, care au 2ot5r7t ca $reo:ii (e mir !5 ai 5 %ami&ie3 M # Ei au 8i i"(u&0e":e&e $a$a&e3 A&t5 r5t5cire3 Pa$ei, (ac5 6i (ai $ara&e mu&te, $o:i !5 %aci oric7te $5cate, te iart5, te (e*&ea053 S%i":ii &or au $rea mu&te %a$te u"e, "-au ce %ace cu e&e, &e (au $a$ei, iar e& 'i"(e ace!te merite $ri!o!itoare !$re iertarea $5cate&or oame"i&or care "u au (e!tu&e %a$te u"e3 4F # Si mai e!te u" $u"ct im$orta"t1 miru"0erea3 Cato&icii "u miruie!c co$iii ime(iat (u$5 Bote*, ci &a 8a$te-o$t a"i 8i "umai ar2iereii 6i miruie!c3 Noi a'em &itur02ii&e co"!ta"ti"o$o&ita"e a&e S%7"tu&ui @a!i&e ce& Mare, Gri0ore Dia&o0u& 8i S%7"tu& Ioa" Gur5 (e Aur, iar cato&icii au &itur02ia roma"5 8i cea am ro*ia"53 Iata ace!tea !u"t $u"cte&e (o0matice 8i ca"o"ice $ri"ci$a&e care (e!$art Bi!erica Orto(o=5 (e cea Roma"o-cato&ic53 Iar cu $rote!ta":ii "u a'em "imic 6" comu"3 Ei au re%ormat tota& (o0me&e !ta i&ite (e S%i":ii P5ri":i 8i au re"u":at &a ce&e 8a$te S%i"te Tai"e3 Ei "u au ierar2ie 8i tai"e 8i "u !e $ot m7"tui3 Di" ce&e 8a$te Tai"e mai au (oar (ou51 Bote*u& 8i Eu2ari!tia, $e care o %ac cu $7i"e "e(o!$it5 ca 8i cato&icii3 Di" $rote!ta":i !-au "5!cut toate !ecte&e "eo$rote!ta"te care atac5 :5ri&e orto(o=e a!t5*i3

AFC

Tre uie !5 a'em o 'i*iu"e orto(o=5 a!u$ra &umii 9ai(e:i !5 re$et5m $rimu& $u"ct1 prive$hem asupra semnelor vremii pentru a-L recunoa#te pe @ristos !n momentul venirii %ale, (i" $rici"5 c5 au fost muli hristo#i mincino#i, mai muli vor veni, iar la sf'r#itul efectiv al lumii va veni cineva numit 0nti+rist) 9ntihristul !i va aduna pe toi cei care au fost !n#elai s $'ndeasc despre el c este @ristos, iar aceast mulime !i va cuprinde #i pe toi aceia a cror !nele$ere a "re#tinismului a a:uns !ntr-un punct critic. <i $ute:i 'e(ea a(e!ea $e u"ii oame"i care m5rturi!e!c Cre8ti"i!mu& 8i $are c5 mu&te (i" i(ei&e &or !u"t corecte 8i care *ic c5 !u"t 6" acor( cu Bi &ia3 A$oi '5 uita:i ici-co&o 8i 'e(e:i aici o 0re8ea&5, aco&o a&taG Nu cu mu&t tim$ 6" urm5, printele imitrie ud=o, 6"tr-u" mic *iar $e care-& co"(uce, *ice c5 &a e& a 'e"it ci"e'a care $reti"(ea c5 e!te cre8ti"3 <"ce$7"( ei !5 'or ea!c5, a o !er'at c5 acea $er!oa"5 "u e!te orto(o=5 8i &-a 6"tre at1 De ce confesiune eti? ?, acesta nu-i un lucru important) @untem cu toii cretini) @ingurul lucru important este s fim cretini3 E& i-a !$u!1 7i, nu, nu, trebuie s fim mai e<aci /n pri'ina aceasta) De pild, dac tu eti baptist i eu ortodo<, eu cred c noi ortodocii a'em parte de *rupul i @!ngele Domnului, pe c!nd 'oi nu a'ei. Trebuie s fim mai strici, cci exist multe deosebiri. E!te i"e !5 a'em urm5toarea atitu(i"e1 17u ' respect i nu 'reau s m amestec cu credina 'oastr, dar cu toate acestea e<ist o singur cale ade'rat de a crede, /n ciuda altor ci care se /ndeprteaz de ade'r) 7u trebuie s fiu conform ade'rului) 9ceste $re#eli !i determin pe oameni, !n momentul !n care !l vd pe 9ntihrist, s cread c el este @ristos. <" $re*e"t e=i!t5 %oarte mu&te !ecte care a%irm5 c5 9ri!to! 'a 'e"i !5 6m$5r5:ea!c5 tim$ (e o mie (e a"i 6" Tem$&u& (i" Ieru!a&im3 De aceea, atu"ci c7"( e'reii 'or 6"ce$e !5 co"!truia!c5 Tem$&u&, ace!te !ecte "u 'or mai $utea (e ucurie (eoarece, $e"tru e&e, ace!ta e!te !em"u& 'e"irii &ui 9ri!to!3 impotriv, #tim foarte bine c acesta este semnul venirii lui 9ntihrist, cci @ristos nu va mai veni la Templu. Templul a fost distrus. @ristos va veni la sf'r#itul vremurilor doar pentru a deschide ve#nica !mprie a cerurilor. %in$urul care va veni la Templu va fi 9ntihrist. 9#adar, iat de ce sunt absolut necesare o !nele$ere cre#tin-ortodox #i o pre$tire bazat pe aceast !nele$ere. "u c't ne apropiem mai mult de vremurile din urm, cu at't mai necesare devin aceast !nele$ere #i pre$tire.

O $ri'ire a!u$ra u"or !em"e co"crete

AFH

S5 a"a&i*5m acum c7te'a (i"tre !em"e&e 'remuri&or 6" care tr5im, care !e &ea05 (e a$ro$iata @e"ire a &ui 9ri!to!, $rece(at5 (e 'e"irea &ui A"ti2ri!t3 Proorociri&e ar5tate 6" ca$ito&u& AC (e &a S%7"tu& Matei # 6" $rimu& r7"(, venirea hristo#ilor mincino#i, apoi rzboaiele, foametea, cutremurele #i pri$onirile A sunt $reu de explicat, deoarece evenimente de acest fel se tot !nt'mpl de aproape dou mii de ani. Este adevrat c acum sunt la un nivel mai mare dec't !nainte, dar este de asemenea adevrat c se pot amplifica3 Ace!te !em"e !u"t 6"ce$utu& !em"e&or, 8i 6"c5 "u !u"t at7t (e teri i&e 6"c7t !5 $utem !$u"e c5 "e a%&5m c2iar 6" $erioa(a u&time&or *i&e3 Exist totu#i un semn care mi se pare foarte su$estiv pentru vremurile !n care trim. acela ce ni-L prezint pe $ristos pe scen. <"ai"te 'reme "u !e 6"05(uia cu "ici u" c2i$ ca 9ri!to! !5 %ie 6"tr-u" %e& (ramati*at $e !ce"5, (eoarece u" actor "u $oate (ec7t !5-8i o%ere $ro$ria i"ter$retare ome"ea!c5, iar 9ri!to! e!te Dum"e*eu3 Poate c5 6" Orto(o=ie "u e=i!t5 u" ca"o" $reci! 6" ace!t !e"!, (ar !ntrea$a viziune cre#tin-ortodox este !mpotriva acestei practici+ mai mult, p'n acum c'iva ani, protestanii #i catolicii s-ar fi !n$rozit la ideea vreunui actor !n rolul lui @ristos. 9cum a devenit un lucru obi#nuit, 8i "u "umai 6" co"te=te re&i0ioa!e, (ar 8i 6" co"te=te a%&ate (e$arte (e t5r7mu& re&i0io!3 @ods(ell, Oesus C!rist 0u(erstar 8i a&te&e1 toate acestea nu sunt altceva dec't parodii blasfemiatoare ce prezint publicului un hristos !n form secular. E!te (eo!e it (e !im$tomatic $e"tru 'remuri&e "oa!tre (eoarece $re*i"t5 c2iar 8i ce&or "ecre(i"cio8i o oarecare ima0i"e a &ui 9ri!to!, a!t%e& 6"c7t, 6" mome"tu& 'e"irii &ui A"ti2ri!t, ei 'or !$u"e1 0, am mai 'zut unde'a ce'a asemntor) Da, el trebuie s fie) U" a&t !em" (eo!e it (e !im$tomatic a& 'remuri&or "oa!tre e!te ce& me":io"at 6" ace&a8i ca$ito& (i" Matei1 c5 dragostea multora se 'a rci) 9ceasta pare a fi o caracteristic distinctiv a vremurilor noastre, dar !ntr-o msur mult mai mare dec't !n orice alt perioad a istoriei. 9ceasta se poate vedea !n ceea ce poate fi numit ni+ilism3 0amenii comit crime fr nici un motiv anume, nu pentru c'#ti$, ci doar pentru senzaia pe care o pricinuiesc, #i aceasta deoarece nu-L au pe umnezeu !nluntrul lor3 Acum, 6" &ocuri (i"tre ce&e mai (i'er!e, crima !e $oate 'e(ea !n lipsa unor relaii normale !n familii, fapt de natur s creeze oameni insensibili, reci. Dntr-o societate totalitar, acest tip de oameni sunt folosii ca sclavi care lucreaz !n la$re de concentrare sau !n alt parte. Am a%&at cu to:ii (e rece"ta tra0e(ie (i" [o"e!toT", c5reia i-au c5*ut 'ictime cet5:e"i america"i3 0amenii de acolo erau ni#te ideali#ti care se dedicau !n !ntre$ime unei cauze. 9ce#ti oameni, av'nd o oarecare con#tiin a prezenei lui umnezeu #i a "re#tinismului, s-au omor't unii pe alii cu s'n$e rece. "ei care au but #i au administrat otrava copiilor lor au fcut-o cu feele !mpcate. 1>u-i nici o problem, este doar de datoria ta, asta i s-a spus s faci. espre acest fel de rceal AFI

vorbe#te @ristos. 0rice fel de cldur uman fireasc a fost !nlturat pentru c @ristos a plecat de la u#a inimii+ nu mai e umnezeu 3 Este un
semn !nfrico#tor al vremurilor noastre. Este foarte clar c aceasta este lucrarea lui %atan. Cu u" a" !au (oi 6"ai"te (e ace!t e'e"ime"t, am au*it 8i (e ce&e 6"t7m$&ate 6" Cam o(0ia3 6n mic partid bazat pe ni#te idei abstracte A zece sau douzeci de membri A a luat puterea unei ri !ntre$i uci$'nd fr mil cel puin dou milioane de oameni. )e vom ntoarce la ar !$u"eau ei3 >-entru aceasta" toat lumea trebuie s (rseasc ora$ele. Dac nu (oi (rsi ora$ul" vei muri. 9 trebuit ca pacienii spitalelor s plece de pe mesele de operaie #i, dac nu puteau mer$e, erau uci#i A erau !mpu#cai #i aruncai !ntr-un canal. "adavrele erau str'nse !n ora#e. Era $roaznic. 9cela#i lucru s-a !nt'mplat #i !n Fonesto\n. rceal !ntemeiat pe ideea A care prea idealism A instaurrii comunismului pe pm'nt. Reie!e (e aici c5 Do!toie'!Ri a'ea (re$tate3 <" cartea !a # Demonii, !cri!5 6" 4JDF, era un persona: rus numit ?i$alov, un teoretician care avea o teorie absolut a modului prin care comunismul putea fi instaurat pe pm'nt. El credea c statul ideal de pe pm'nt va fi comunismul autentic. in nefericire, spunea el, pentru a face fericii #aizeci de milioane de oameni, trebuie s ucizi o sut de milioane. ar acei #aizeci de milioane de oameni vor fi mai fericii ca oricine altcineva care a fost fericit vreodat, iar suta de milioane de oameni va fi o mas fertil pentru viitorul paradis mondial3 Se 6"t7m$&5 c5, 6"ce$7"( cu 4M4D, Ru!ia a $ier(ut o !ut5 (e mi&ioa"e (e oame"i, (i"tre care ce& $u:i" 8ai*eci (e mi&ioa"e au %o!t uci8i c2iar (e !o'ietici3 9#adar, iat un semn foarte prezent !n vremurile noastre. rcirea dragostei. 9ceast rceal este rsp'ndit nu numai prin lume !n $eneral, ci #i printre cre#tini. A$oi a'em u" a&t !em", care 6" 'remuri&e "oa!tre a ati"! $ro$or:ii %5r5 $rece(e"t1 7'ang+elia este propo'duit la toate neamurile) Se 8tie %oarte i"e c5 te=tu& E'a"02e&iei e!te r5!$7"(it 6" a$roa$e toate &im i&e 'or ite $e $5m7"t # cre( c5 6" ce& $u:i" o mie (e &im i3 Mai mu&t, E'a"02e&ia Orto(o=5 e!te $ro$o'5(uit5 acum 6" toat5 A%rica3 Re'i!te&e "oa!tre &e trimitem 6" U0a"(a 8i Be"Sa, (e u"(e $rimim 8i !cri!ori (e r5!$u"! # !cri!ori %oarte mi8c5toare (e &a ti"eri a%rica"i co"'erti:i &a Orto(o=ie3 Au u" re!$ect $ro%u"( $e"tru e$i!co$u& &or; mer0 &a Semi"ar3 Este evident c acestor oameni din 9frica li se ofer o simire foarte ortodox. %unt oameni foarte simpli. 0rtodoxia nu trebuie s apar foarte complicat dac cei crora li se propovduie#te Evan$helia sunt oameni simpli. Oame"ii 6"ce$ !5 !e *5$5cea!c5 (oar atu"ci c7"( a&:ii 'i" !5-i $ro'oace, 6"cerc7"( !5 (ea o i"ter$retare e=a0erat5 # a"ume c5 $reo:ii 8i e$i!co$ii ar tre ui (a:i &a o $arte3 ac li se propovduie#te Evan$helia ortodox, oamenii simpli reacioneaz acum a#a cum au fcut-o !ntotdeauna !n trecut. Problema e, mai de$rab, cu oamenii complicai.

Tem$&u& (i" Ieru!a&im

AFD

Urmea*5 acum semnul ur#ciunii (ustiirii 8i toate ce&e &e0ate (e ,em(lul din *erusalim. Pentru prima dat !n istorie, reconstruirea Templului a devenit o posibilitate real. Ea a mai %o!t 6"cercat5 o !i"0ur5 (at5, 6" !eco&u& I@3 Cu"oa8terea ace!tui a!$ect e!te u" %oarte u" e=em$&u a& mo(u&ui cum "e $oate &umi"a &ectura i!toriei Bi!ericii3 <" !eco&u& I@ a'em mai mu&te i*'oare care o me":io"ea*51 S%7"tu& C2iri&, $recum 8i a&:i i!torici ai tim$u&ui3 #ulian 0postatul, ca unul care #i-a fcut o pasiune din a rsturna "re#tinismul, a hotr't ca, deoarece @ristos a profeit c nu va rm'ne piatr pe piatr din Templu, dac el ar reconstrui Templul, ar dovedi c @ristos este un impostor #i, astfel, p$'nismul ar fi revi$orat. 9stfel c a purces cu tot dinadinsul la invitarea iudeilor !napoi !n &erusalim, ace#tia !ncep'nd reconstruirea Templului cu 1binecuv'ntarea* lui &ulian 9postatul. Ei construiau c'te puin !n timpul zilei, iar a doua zi dimineaa, c'nd veneau din nou, toate pietrele erau la pm'nt. 9u !ncercat din nou, iar din pm'nt au !nceput s ias min$i de foc. I!toricii !-au $u! (e acor( 6" $ri'i":a ace!tui e$i!o(3 Numai i!toricii ra:io"a&i8ti mo(er"i, '5*7"( c5 "u !e $ot "e0a cu "ici u" c2i$ te=te&e 8i c5 ce'a tot !-a 6"t7m$&at, au 6"ce$ut !5 a%irme &ucruri (e 0e"u&1 ,rebuie s fi dat de (etrol sau de vreo (ung de gaze3 Era limpede c a fost o minune a lui umnezeu care se !mpotrivea construirii templului, deoarece nu era timpul A Templul urma s fie construit numai la sf'r#itul lumii. 0ricum, !ncercrile lor au e#uat, ei renun'nd !n cele din urm la aceast lucrare. in cele c'teva pietre care au rmas, nici una n-a rmas pe cealalt. 9stfel c proorocia s-a !mplinit !n vremea lui &ulian 9postatul. Dar acum, !ncep'nd cu IORJ, locul pe care a fost a#ezat Templul este !n m'inile evreilor. e aceea, pentru prima dat devine foarte posibil ca Templul s fie construit. %in$urul lucru care st !n calea evreilor este marea moschee a musulmanilor de acolo. ac aceasta va fi distrus, este foarte probabil c dup aceasta va urma un rzboi. Numai 6"ce$7"( cu a"u& 4MCJ a $utut e=i!ta u" !tat !e$arat a& e'rei&or 6" iara S%7"t53 )enirea lui 9ntihrist se va datora evreilor necredincio#i. El se va apropia !nt'i de evrei, apoi de !ntrea$a lume prin evrei+ iar rm#ia credincioas a evreilor se va converti la sf'r#it la "re#tinism numai dup ce vor avea loc toate acestea. A!t%e& c5 ace!t !em" a& Tem$&u&ui e!te u"u& %oarte mare3 "'nd vedem c Templul este pe cale de a fi construit, atunci vom #ti c timpul este aproape, fiindc acesta este hotr't a fi chiar unul dintre semnele sf'r#itului.

A&te !em"e U" a&t !em" e!te %a$tu& c5 atu"ci c7"( 'a 'e"i, 9ntihrist trebuie s fie #i conductorul lumii, iar acest lucru s-a fcut posibil numai !n vremurile noastre, acela ca un sin$ur om s poat conduce !ntrea$a lume. Toate im$erii&e (e $7"5 acum au $utut (om"i (oar a!u$ra u"ei $5r:i (i" &ume, iar 6"ai"tea (e*'o&t5rii mi/&oace&or (e comu"icare mo(er"e era cu "e$uti":5 ca u" !i"0ur om !5 (om"ea!c5 $e!te o &ume 6"trea053

AFJ

Mai mu&t (ec7t at7t1 odat cu dezvoltarea comunicaiilor, cu bombele atomice #i cu armamentul sofisticat, posibilitatea unei catastrofe mondiale devine acum mai mare ca niciodat. Este evident c urmtorul rzboi va fi cel mai distru$tor din istoria omenirii #i probabil c va pricinui, !n primele lui zile, mai multe stricciuni dec't au fost !n toate rzboaiele din istorie. Pe &7"05 om e&e atomice mai !u"t (i%erite&e arme acterio&o0ice, uti&i*ate 6" r5!$7"(irea e$i(emii&or $ri"tre oame"i, 0a*e&e otr5'itoare 8i a&te ti$uri (e i"'e":ii %a"ta!tice ce $ot %i %o&o!ite 6"tr-u" r5* oi tota&3 e asemenea, faptul c toi locuitorii lumii se afl !ntr-o le$tur mai str'ns ca niciodat, !nseamn c !n momentul !n care !ntr-o ar va veni o catastrof de proporii A o str'mtorare sau ceva de acest $en A atunci tot restul lumii va fi afectat3 Am '5*ut ce'a a!em5"5tor 6" anii IO3G, c'nd a avut loc >area "dere Economic din 9merica, ale crei urmri s-au resimit #i !n Europa. E!te e'i(e"t c5 6" 'iitor !e 'a 6"t7m$&a ce'a mu&t mai r5u3 ac o ar va suferi de foame sau dac !n "anada, 9ustralia, 9merica sau (usia se pierde o recolt A cele patru ri care asi$ur hrana multor populaii A ima$inai-v prin ce suferin va trece o lume !ntrea$.

U" a'erti!me"t ce&or atra8i c5tre 6"tu"eric 8i $ier*a"ie Toate ace!te !em"e a&e 'remuri&or !u"t (eo!e it (e "e0ati'e3 %unt semne care vestesc colapsul acestei lumi, ne indic faptul c sf'r#itul lumii este aproape #i c 9ntihrist este pe cale s vin. Este foarte u#or s stm #i s privim la ele, cz'nd !ntr-o stare care ne !ndeamn la cutarea exclusiv a semnelor ne$ative. e fapt, oricine #i-ar putea dezvolta o !ntrea$ personalitate A un tip ne$ativ de personalitate A !ntemeiat pe aceasta. Ori (e c7te ori a$are 'reo 8tire, au*im !$u"7"(u!e1 A" da" bineneles" asta e $i va fi $i mai ru3 @i"e o a&t5 8tire, 8i a&tci"e'a !$u"e1 Da" da" este clar ce se va nt#m(la" dar acum o s fie mai ru dec#t nainte3 0rice constatare a cuiva poate fi privit apoi ca o !mplinire a vremurilor $roazei. in pricina faptului c ve#tile din vremea noastr sunt rareori bune, este de dorit s le con#tientizm cum se cuvine pe toate, fr a afi#a vreun optimism nechibzuit. e#i, !n acela#i timp, trebuie s avem !n vedere scopul precis al prive$herii noastre3 Urm5rim !em"e&e 'remuri&or "u $ur 8i !im$&u $e"tru a a%&a tim$u& 'e"irii &ui A"ti2ri!t3 Ace!ta e mai (e0ra 5 u" am5"u"t !ecu"(ar3 6rmrim semnele vremurilor ca s cunoa#tem c'nd va veni @ristos. E!te u" &ucru (e c5$ete"ie $e care tre uie !5-& re:i"em pentru a nu fi dobor'i de !ntunecime, depresie ori de vreo tendin de retra$ere, !n scopul adunrii de hran pentru o mare catastrof. N-ar %i u" &ucru c2i *uit3 Trebuie s fim mai de$rab tot mai cre#tini, adic s ne $'ndim la aproapele nostru, !ncerc'nd s-i a:utm pe alii. ar dac noi !n#ine suntem insensibili, !ntunecai #i pesimi#ti, participm astfel la aceast rceal ca semn al sf'r#itului. Trebuie s ne uneasc un duh plin de cldur prin care s ne a:utm reciproc. 9cesta este un semn al "re#tinismului.

AFM

Dac5 $ri'i:i 6" i!torie ,u" a&t moti' (e a citi i!torie i!ericea!c5., 'e:i 'e(ea c5 (e-a &u"0u& 6"tre0ii i!torii a ome"irii, 6" tot @ec2iu& Te!tame"t, 6" Nou& Te!tame"t 8i 6" toate 6m$5r5:ii&e cre8ti"e (e (u$5 aceea # 8i (ac5 $ri'i:i &a &umea $507"5, aceea8i $o'e!te # 'e:i o !er'a u" tim$ (e !u%eri":e "e6"cetate3 9colo unde cre#tinii sunt implicai, avem ispite #i pri$oniri, dar prin toate acestea cre#tinii au dob'ndit !mpria cerurilor. e aceea, o dat cu venirea pri$onirilor, nu avem dec't pricin de bucurie. <" micu& *iar a& $5ri"te&ui Dimitrie Du(Ro !e re&atea*5 u" mic i"ci(e"t (e!tu& (e i"tere!a"t3 0 femeie din (usia a fost internat !ntr-o clinic de psihiatrie pe motiv c-#i fcea semnul crucii, c poart o cruce sau ceva de $enul acesta3 P5ri"te&e Du(Ro a $&ecat !$re Mo!co'a 6m$reu"5 cu %iii !5i (u2o'"ice8ti, !-a (u! &a c&i"ic5, a ara"/at o 6"t7&"ire 8i a 'or it cu me(icu&, iar 6" %i"a& &-a co"'i"! c5 "u e i"e ca ea !5 r5m7"5 aco&o3 P5ri"te&e Du(Ro !$u"e1 Le e team de noi, deoarece atunci c!nd faci presiuni asupra lor, spun c de fapt nu e<ist 'reo lege special prin care s-o in acolo. A!t%e& c5 !-au 2ot5r7t !5-i (ea (rumu&, (u$5 ce !t5tu!e aco&o tim$ (e o !5$t5m7"53 C7t5 'reme a !tat aco&o i s-au administrat diferite medicamente #i 1inoculri*, !ncerc'nd s o doboare psihic, scp'nd-o astfel de reli$ia asta a ei. Era puin #ocat c'nd a ie#it. %-a a#ezat pe o banc undeva !n afara clinicii #i a !nceput s vorbeasc. :tii 3 zise ea 3 c!nd am fost acolo i m tratau aa de ru, eram linitit, deoarece simeam c era Cine'a l!ng mine care m pzea dar de /ndat ce am ieit de acolo, deodat m-a cuprins frica) 0cum sunt nelinitit i m tem c 'or 'eni din nou dup mine, c poliia secret se uit c+iar de dup col3 E!te e'i(e"t (e ce !im:ea a8a3 "'nd te afli !n poziia de pri$onit, @ristos este cu tine, pentru c suferi pentru El. &ar c'nd e#ti !n afar, atunci nu este si$ur dac e posibil s te mai !ntorci !n acea poziie. Dncepi s te !ntorci la !nele$erea omeneasc. "'nd te afli acolo, nu ai pe nimeni pe care s te poi bizui, drept care ai nevoie de @ristos. ac nu-L ai pe @ristos, nu ai nimic. "'nd e#ti afar, !ncepi s devii calculat, s te !ncrezi !n tine, pierz'ndu-L astfel pe @ristos. ,i"1 Pr. %erafim (ose, @emnele

A4F

De!$re tra"!$&a"turi
8a tulbura foarte mult asta" stii2 Ca-ti (ovestesc asta. 0i intotdeauna" du(a socuri de (ovestit" asa mult imi creste tensiunea. 8a tulbur mult. Pe!te oc2ii E&e"ei Bo&o0 au trecut H4 (e a"i !i mu&te mii (e &acrimi3 A(ria", aiatu& ei (e AH (e a"i, a murit i"tr-o *i (i" mai AF4F3 O *i i" care mama &ui a (e'e"it u"u& (i"tre cei ECI (e roma"i care au !em"at actu& $ri" care co$i&u& &or mort (e'e"ea (o"ator (e or0a"e3 (omania este tara europeana cu cei mai putini oameni care spun ca ar urma exemplul Elenei Eolo$. %unt oare romanii cel mai lipsit de $enerozitate popor din Europa, oar 34K dintre romani Bcel mai mic procent din 6E8 ar raspunde 9 la intrebarea. ,@unteti de acord ca un membru apropiat al familiei dumnea'oastra sa doneze organe dupa moarte? O i"tre are care i-a %o!t a(re!ata !i E&e"ei Bo&o0, i" S$ita&u& (e Ur0e"ta (i" Timi!oara, i" (imi"eata *i&ei (e A mai AF4F3 Dar "u (e u" o$erator (e !o"(a/e, ci (e Da"ie& I&i"cariu, a!i!te"t me(ica& !i coor(o"ator (e tra"!$&a"t i" Timi!oara3 Cu o *i i"ai"te, E&e"a a $rimit u" te&e%o" $ri" care era a"u"tata ca aiatu& ei a'u!e!e u" acci(e"t 0ra' (e ma!i"a $e (rumu& (i"tre I"eu !i Ara(3 Era o *i u!cata !i ca&(a, (ar ma!i"a i" care A(ria" !tatea $e !cau"u& (i" !$ate a i"cercat !a oco&ea!ca u" o !taco& a%&at $e !o!ea, !-a (e*ec2i&i rat !i a $&o"/at i"tr-u" ca"a& (e $e mar0i"e3 A'eau a$ro=imati' JF (e Ri&ometri $e ora !i ma!i"a !-a (at $e!te ca$3 A(ria" a %o!t cata$u&tat a%ara $ri"tr-o %erea!tra !i ma!i"a a ca*ut $e!te e&3 Pe %oaia (e i"ter"are (e &a !$ita&u& (i" Timi!oara, ma"a me(icu&ui (e 0ar(a a !cri!1 2ematom i"tracere ra& ma!i', traumati!m cra"io-cere ra& !e'er !i traumati!m toracic %orte3 Ma!i', !e'er, %orte3 Du$a ce a ie!it (i" o$eratia (e ur0e"ta, !tarea &ui A(ria" a rama! %oarte 0ra'a3 Mama &ui, E&e"a, era (e/a aco&o3 ,L-au pus in aparate pana seara) >oaptea, pe la DP, barbatul meu s-a dus si s-a culcat si eu am mai ramas cu 0di) 0i atunci doctorii l-au luat si l-au (us la tomograf. 8ie miau dat voie sa stau inauntru cu el. /umea zicea ca nu ma lasa" dar mie mi-au dat voie. Ta"ti Ne&i, cum ii !$u" a$ro$iatii, e!te o ar(e&ea"ca &a/i"a cu o ra/ii uca&ati care traie!te i"tr-o ca!a curata (i" !atu& Be&iu, /u(etu& Ara(3 Sotu& ei, care "u e tata& "atura& a& &ui A(i, e!te 'eteri"ar !i mai au o %ata (e 4C a"i, !ora &ui A(i, Bia"ca3 A(ria" Du(a! a termi"at Facu&tatea (e Re&atii I"ter"atio"a&e &a Ora(ea !i &ucra (e cati'a a"i &a Ara(, i"tro com$a"ie ita&ia"a3 Priete"ii ii !$u"eau )Du(i+3 +0i dimineata l-au bagat iar ina(oi la a(arate si atunci a venit doctorul si mi-a zis ca a crezut ca il (oate stabiliza" dar ca sunt (rea multe organe afectate" !$u"e ta"ti Ne&i, i" tim$ ce o &acrima ii &a!a o (ara $e &e"ti&a oc2e&ari&or3 S$ita&u& (e Ur0e"ta (i" Timi!oara, aco&o u"(e a %o!t i"ter"at A(ria" Du(a!, este unul dintre cele R spitale din tara unde exista personal medical implicat si pre$atit sa faca fata unei astfel de situatii. Safirmatie necesara pentru a inlatura din cititor orice indoiala cu pri'ire la acuratetea diagosnticului negati' - nota razbointrucu'ant63 A44

+Cand (acientul nu mai are anumite reactii" e<ista un (rotocol clar care stabileste ce se intam(la mai de(arte, e=$&ica Da"ie& I&i"cariu, coor(o"atoru& (e tra"!$&a"t (i" Timi!oara3 "ei care constata absenta acestor reactii si depisteaza un potential donator de or$ane sunt fie medicul de $arda, fie medicul de la terapie intensiva.

E& tre uie !a e=ami"e*e, &a %iecare (i"tre $acie"tii a%&ati i" !tare (e coma $ro%u"(a, e=i!te"ta ce&or D re%&e=e a&e tru"c2iu&ui cere ra&, !$o"ta"eitatea re!$iratiei !i !a !o&icite e%ectuarea u"ei e&ectroe"ce%a&o0rame care ate!ta e=i!te"ta u"ei acti'itati a creieru&ui3 Daca toate ace!te te!te !u"t "e0ati'e, atu"ci me(icu& presupune ca $acie"tu& !au e!te i" moarte cere ra&a !i i& a"u"ta $e coor(o"atoru& (e tra"!$&a"t (i" !$ita&3
,.roblema principala la noi este identificarea potentialilor donatori aflati in moarte cerebrala) *n tarile cu rata mare de donare" acesti medici sunt salarizati in functie de numarul de donatori in moarte cerebrala (e care ii declara si de la care ulterior se recolteaza organe. 0umele cu care sunt salarizati sunt mari, !$u"e me(icu& Da" Lu!ca&o', (irectoru& e=ecuti' a& A0e"tiei Natio"a&e (e Tra"!$&a"t (i" Roma"ia3 ,La noi insa, medicul care ar trebui sa ne anunte donatorul nu este platit cu nimic) 7i fac o munca si, pana in PQDQ, puteau primi ore suplimentare prin care sa fie recompensati) Dar din PQDQ sistemul a blocat aceasta metoda) S%lava omnului/ "e idiotenie, sa platesti pentru identificarea donatorilor/ Efectul pervers ar fi ca s-ar incepe declararea pe banda rulanta tocmai pentru a obtine banii in plus... - nota razbointrucuvantU. Dimi"eata *i&ei (e A mai AF4F "u a 0a!it-o $e ta"ti Ne&i &a i!erica, aco&o u"(e mer0e i" %iecare (umi"ica3 Ci &a"0a $atu& aiatu& ei1 +)imeni din salon nu avea atatea a(arate (e el cate avea Adi al meu. *nima mi-au zis ca-i fisurata. 0i la ca( mi-au zis ca nu se mai (oate face nimic. /a ca(" (raf= upa ce 9drian udas a fost depistat ca fiind un potential donator de or$ane aflat in moarte cerebrala, s-a initiat protocolul de declarare a dia$nosticului de moarte cerebrala. Pe"tru acea!ta, A(ria" Du(a! a mai %o!t e=ami"at (e a&ti trei me(ici, u" a"e!te*i!t, u" "euro&o0 !i u" "euroc2irur0, care au re&uat toate ce&e 4A te!te $re'a*ute i" $rotoco&3 Du$a I ore, %iecare te!t a %o!t re$etat $e"tru a treia oara3 Re!$o"!a i& (e i"tre0u& $roce! a %o!t coor(o"atoru& (e tra"!$&a"t (i" Timi!oara, Da"ie& I&i"cariu3 El este unul dintre cei J coordonatori de transplant pe care ii are in prezent (omania3 I" Croatia, o tara cu o $o$u&atie (e ci"ci ori mai mica (ecat a Roma"iei, acti'ea*a $e!te EF (e coor(o"atori (e tra"!$&a"t3 Noi +am avut mai multi coordonatori romani" dar nu au mai ramas in sistemul medical romanesc, e=$&ica (r3 Da" Lu!ca&o', (irectoru& e=ecuti' a& A0e"tiei Natio"a&e (e Tra"!$&a"t3 +?ie au (lecat afara" fie au renuntat la (artea de coordonare de trans(lant datorita salarizarii. *n 0(ania" coordonatorii regionali sunt dedicati numai (entru asta si sunt foarte bine (latiti. -entru ca un coordonator trebuie sa fie dis(onibil %J de ore din %J" A4A

!$u"e (r3 Da" Lu!ca&o'3 %pania are cea mai mare rata de transplanturi din 6niunea Europeana. +/a noi" co"ti"ua (r3 Lu!ca&o', )o (arte dintre coordonatori sunt anga1ati de s(ital si o (arte sunt anga1ati la Agentia )ationala de ,rans(lant. .este tot sunt anga%ati cu %umatate de norma si salariile sunt e<trem de mici) (omania, alaturi de Eul$aria, are cea mai mica rata de transplanturi din 6niunea Europeana. Ce& mai mare !a&ariu (i" ca(ru& A0e"tiei Natio"a&e (e Tra"!$&a"t ,a& (irectoru&ui. e!te (e CCF (e Euro, iar ce& mai mic (e 4EF (e Euro3 Coor(o"atoru& (e tra"!$&a"t (i" Timi!oara, Da" I&i"cariu, "u are )!a"!a+ (e a %ace $arte (i"tre !a&ariatii A0e"tiei Natio"a&e (e Tra"!$&a"t3 +-entru activitatea de coordonare de trans(lant nu sunt (latit deloc. 4 foarte greu sa se gaseasca caile legale (rin care sa se introduca aceasta 1umatate de norma" deoarece legea romaneasca s(une ca nu ai voie sa mai treci ore su(limentare. Da" I&i"cariu, u" ar at !&a !i $a&i( (e C4 (e a"i, e!te (e D a"i coor(o"atoru& (e tra"!$&a"t a& Ba"atu&ui3 +*n s(italele din Resita" Arad" Deva" -etrosani" Caransebes nu e<ista coordonatori de trans(lant. )u are cine sa faca declararea mortii cerebrale" nu are cine sa faca mentinerea donatorului aflat in moarte cerebrala. 0i atunci evident ca in aceste s(itale nu se fac (relevari de organe.+ &lincariu face $ratuit aceasta

coordonare pentru ca astfel se sal'eaza niste oameni si pentru ca sunt con'ins ca, la un moment dat, legile se 'or aseza asa cum trebuie si in 9omania) Dar e greu de spus cand)
SEroic, nu, %i ati inteles care-i solutia. le$ea sa fie mai permisiva - nota razbointrucuvantU. an &lincariu este cel care i-a pus lui tanti -eli intrebarea la care doar o treime dintre romani ar raspunde 9. +0i m-a c!emat domnul doctor (e mine" (e barbatul meu si (e un verisor al barbatului meu. 4ram cinci in cabinet; noi trei" doctorul si Dan *lincariu. )u-l stiam" dar l-am mai vazut a(oi la televizor, !$u"e ta"ti Ne&i3 )4l ne-a s(us ca nu mai (oate sa faca absolut nimic. Ca Adi nu-i in coma" ci e intrat in moarte clinica. )u-mi venea sa cred. )u-mi venea sa cred. )u-mi venea sa cred ca asa=dintrodata. Azi e bine si maine nu. 0i mi-a zis daca eu sunt de acord ca sa doneze organele. +Du(a asta medicul curant se retrage si eu raman cu familia, !$u"e Da" I&i"cariu3 +*n (rimul moment familia e in stare de soc. 0poi incep sa intrebe si o parte dintre ei doresc sa apeleze si la o a alta opinie si noi ii a%utam sa contacteze alte spitale) Ta"ti Ne&i a ie!it atu"ci (i" ca i"etu& &ui Da" I&i"cariu !i a i"ce$ut !a (ea te&e%oa"e1 +Am vorbit cu tata lui Adi" cu fratele lui taica-sau" cu barbatul meu" cu nanasu care l-a botezat (e Adi. 4l a avut in viata lui (robleme cu rinic!ii si a fost nevoit sa faca trans(lant de rinic!i. Am vorbit si cu un medic care e de la noi din sat" dar e medic la oras. 0i un (rieten i-a s(us cine e internat la ,imisoara si l-a rugat sa vina sa-l vada (e Adi. 0i a venit. 0i el a zis catre mine= Aici Mama !e o$re!te $uti", o%tea*a a(a"c !i A4E

i"ce$e !a $ro"u"te ra!$icat cu'i"te&e; Adi-nu-mai-are-nici-o-sansa. Ca (e el il tin (ractic a(aratele. ,#n momentul in care primesc acelasi raspuns de peste tot si dupa ce le raspund si eu la intrebari*, spune an &lincariu, ,caci pun foarte multe intrebari, ei se con'ing de faptul ca pacientul e in moarte cerebrala si ca asta inseamna practic moartea omului) @i le spun ca singurul lucru pe care acest om il mai poate face acum pe pamant, e sa ne a%ute sa sal'am alte 'ieti) 7u i-am zis lui direct, spune >ama, ,ca eu nu 'reau sa-i ia 'iata lui 0di ca sa sal'eze alte 'ieti) 7u inteleg ca-i bine sa faci asta, dar mai intai e baiatul meu) 0i mi-a zis ca el a 1urat sa nu ia viata la nimeni. U" aiat (e AH (e a"i, caruia $riete"ii ii !$u"eau Du(i, a murit i"tr-o *i cu !oare $e !o!eaua (i"tre I"eu !i Ara(3 A&ti AHFF (e roma"i mor i" %iecare a" i" acci(e"te&e (e ma!i"a (i" Roma"ia3 +@i toata lumea mi-a zis sa fac cum 'reau eu) >ici nu fa, nici fa) ,oata lumea a zis; X)eli" cum vrei tu asa sa faci7. ?oarte grea a fost !otararea. ?oarte" foarte grea. )u am inteles de ce nimeni nu a intrebat niciodata de tata. >nde m-am dus numai mama" mama" mama. Coor(o"atoru& (e tra"!$&a"t Da"ie& I&i"cariu e!te !i tata3 Fetita &ui are I a"i3 +4ste greu sa te uiti la o familie cum isi (lange co(ilul mort si sa fi stana de (iatra. 0incer" sunt barbat si mi-e greu sa recunosc ca (lang. Dar momentele sunt foarte emotionante, marturi!e!te I&i"cariu3 +-lang. ,oti (lang. Iar MamaG ,@puneau ca daca moare, dupa autopsie organele oricum le arunca) @i atunci, daca se poate face sa se sal'eze cine'a, atunci de ce sa nu fac un bine? Ca macar- Si Mama $&a"0eG ,8i-au zis ca se 'or bucura alte mame, ca se 'or sal'a alte 'ieti) @i asa eu il consider 'iu) @tiu ca o parte din el e pe pamant- Atu"ci, i" ca i"etu& me(ica&, i" %ata Mamei a a$arut u" %ormu&ar $e o 2artie a& a3 ,@i am semnat) 0m scris) 7rau toate 4organele6 mentionate, dar la internari mi-au zis ca inima n-a fost buna, dar rinic+ii si ficatul da) 4trebuie sa fii un foarte bun manipulator de fapturi aflate in disperare pentru a smulge consimtamantul) @i trucul cu sal'area de 'ieti se pare ca merge de minune nota razbointrucu'ant6)

A4C

"and un tanar aflat in moarte cerebrala doneaza sase or$ane, el daruieste un total de HH de ani de viata pentru alti sase oameni. onand trei or$ane, 9drian udas impreuna cu mama lui au daruit 3G de ani de viata altor trei romani. +*ti dai seama ca semnezi (e viata si (e moarte2 Ca si cum ai semna o sentinta la moarte (entru cineva drag. *ti dai seama222 Ca te uiti catre el ca si catre soare= Si Mama $&a"0eG Dec&aratia (e acce$t are H ra"(uri, "otate i"tr-o %ormu&are !ta!1 )0ubsemnatul==" in calitate de sotUsotie" (arinte" co(il ma1or" frate" sora a numitului CnumiteiD ===.. decedat CdecedataD" declar ca sunt de acord cu recoltarea si cu donarea urmatoarelor organe siUsau tesuturi siUsau celule;==========. Declar ca inteleg gestul meu ca fiind un act (rofund umanitar si nu am nici un fel de (retentii materiale sau de alta natura.+ Si !u !em"atu&, i" ca&itate (e Mama, a %o!t (e acor(3 Mo(a&itatea irocratica $ri" care !e cere acor(u& $e"tru (o"area (e or0a"e i" ca*u& mortii cere ra&e "u e!te u"i%orma i" U"iu"ea Euro$ea"a3 I" 4M tari !e a$&ica acor(u& $re*umat1 toti a(u&tii cu (i!cer"ama"t !u"t co"!i(erati (o"atori (aca a/u"0 i" moarte cere ra&a, cu e=ce$tia ce&or care au (ec&arat i" $rea&a i& ca "u !u"t (e acor( cu (o"area3 I" ce&e&a&te J tari euro$e"e, $ri"tre care !i Roma"ia, e!te 'a&a i& acor(u& i"%ormat3

"oordonatorul aniel &lincariu spune ca ,pentru marea ma%oritate a familiilor, semnarea este o mare problema) *n @ermania" unde se cere acordul informat" familia nu trebuie totusi sa mai si semneze. 4ste suficient sa s(una da. *n Romania insa" totul trebuie scris.
9$entia -ationala a Transplantului incearca de 4 ani sa modifice formatul romanesc, dar in momentul in care am incercat sa sc+imbam legea, anumite persoane au facut o campanie de presa negati'a pentru aceasta modificare, afirma directorul executiv al 9$entiei, dr. an Luscalov3 )Acum decizia a(artine (ractic familiei. /ogic este ca tu sa decizi ce se intam(la cu organele tale du(a deces" nu familia. @-a a%uns sa se spuna ca noi 'rem sa omoram oamenii ca sa le luam organele) Cine a declansat efecti' acea campanie de presa si din ce moti'e, nu stiu sa 'a spun cu certitudine) Consecinta a fost ca initiativa legislativa s-a blocat. -entru ca (arlamentarii nostri au s(us ca asta 'rea romanul si noi vrem sa ramanem in continuare (arlamentari, i"c2eie (octoru& Lu!ca&o'3 Spe cand voi nu, nici $and, nu faceti campanii de presa, voi doar slu:iti viata, si nici nu manipulati constiinte, ci le convin$eti sa isi dea acordul pentru uciderea rudelor lor - doar atat - nota razbointrucuvantG. A&e0erea i"tre ce&e (oua 'aria"te e!te i"!a %oarte (e&icata, cre(e coor(o"atoru& Da"ie& I&i"cariu3 +*n conditiile Romaniei" unde oamenii stiu foarte bine fiecare miscare (e care A4H

o face @igi 6ecali dar nu stiu foarte multe des(re ce inseamna donarea de organe" cred ca legislatia actuala este (otrivita. Acest interviu aduce foarte multe informatii familiei" informatii (e care altfel nu are de unde sa le ia. &ntotdeauna dupa ce familia semneaza, aniel &lincariu se retra$e zece minute. ,pentru a ma linisti putin) ar mai intai, &lincariu cheama preotul. Patriarhul Eisericii 0rtodoxe (omane a afirmat in anul 2GGG ca donarea de or$ane este un gest definitoriu pentru crestini) I" AFFD, !a$te (i"tre ce&e mai im$orta"te cu&te re&i0ioa!e (i" Roma"ia au (ec&arat %ie ca !u!ti" (o"area (e or0a"e (e &a (o"ori a%&ati i" moarte cere ra&a, %ie ca &a!a acea!ta (eci*ie &a a&e0erea %iecarui i"(i'i(3 Ta"ti Ne&i a 'or it &a te&e%o" cu !otia $reotu&ui (i" !atu& Be&i!3 )8i-a zis ca nu fac rau cu asta si ca nare ce (acat sa fie.+ "u toate acestea, romanii sunt europenii care invoca cel mai frecvent BIJK8 motive reli$ioase atunci cand nu se declara de acord cu transplantul de or$ane dupa moarte. Dar (i%ere"ta (i"tre ra!$u"!u& &a i"tre area $u!a (e u" o$erator (e !o"(a/e !i ra!$u"!u& &a i"tre area $u!a (e u" me(ic i"tr-u" mome"t tra0ic e!te uria!a3 +Refuzul de(inde de felul in care coordonatorul de trans(lant abordeaza familia (entru interviu, a%irma $ro%e!oru& Ra%ae& Mate!a"*, (irectoru& Or0a"i*atiei Natio"a&e a Tra"!$&a"tu&ui (i" S$a"ia3 +Am constatat ca" in momentul interviului" rata refuzului in 0(ania nu de(inde de conte<tul cultural. *e+nica de inter'iu e mult mai importanta decat religia sau pre%udecatile anterioare. *n 0(ania" emigrantii romani si cei din America /atina doneaza la acelasi nivel ridicat (recum s(aniolii. >u incercati sa sc+imbati mentalitatea unei tari, ci sa profesionalizati donarea de organe intr-o tara) O$eratia (e $re&e'are a or0a"e&or (e &a A(ria" Du(a! a i"ce$ut (umi"ica "oa$tea, &a a$roa$e EI (e ore (e &a $ro(ucerea acci(e"tu&ui3 )Cel mai greu mi-a fost sa il bag acolo" in sala de o(eratie, !$u"e Mama3 +8a tot intreb cum m-a tinut Dumnezeu2 Cum m-a (utut intari" ca cra(a inima in mine. 0a-l vezi (e un coridor" el cu (atul ala si nu stiu cate a(arate care mergeau (e roti si ina(oia lui cu toti doctorii. 0i sa aste(ti sa mearga (e usa. 0i (e urma sa nu-l mai vezi. #ti dai seama ce-a fost la mine in inima si-n suflet? L-am sarutat si l-au bagat pe usa la operatie) O$eratia a (urat ci"ci ore3 +0i de acolo l-au dus dre(t la morga. Du$a (oi a"i !i /umatate (e &a moartea &ui A(ria" Du(a!, coor(o"atoru& Da"ie& I&i"cariu nu-si mai aminteste cazul si nici pe tanti -eli. E $o!i i& !a %ie o %orma (e $rotectie $!i2o&o0ica i"tr-o me!erie e=trem (e !tre!a"ta3 Dar (aca i" 'e!tu& Euro$ei !$ita&e&e trimit a"ua& !cri!ori (e mu&tumire %ami&ii&or (o"atori&or !i e=i!ta a!ociatii (e !$ri/i" a ace!tora, i" Roma"ia a!a ce'a "u e=i!ta3

A4I

,0m discutat despre scrisorile de multumire, spune aniel &lincariu, +dar din (acate avem (robleme de genul ca nu (utem cum(ara !artie. 6ugetul s(italului nu are cum sa cu(rinda asa ceva. Nici A0e"tia Natio"a&a a Tra"!$&a"tu&ui "u trimite !cri!ori (e mu&tumire3 +0titi" suntem intr-o criza in care fiecare incearca sa faca o economie cat mai mare. Cred ca de asta ar trebui sa se ocu(e si statul si asociatiile trans(lantatilor, mai !$u"e I&i"cariu3 +4 cel mai bun mod (entru ei de a-si e<(rimarecunostinta si (entru noi de a arata ca nu am uitat ce s-a intam(lat. I" ca!a curata (i" !atu& Be&iu, ta"ti Ne&i imi arata u"(e !tatea A(i &a ma!a1 +Aici era locul lui" vezi2+ Si ate i"tr-u" !cau" $e care e a!e*ata o Bi &ie3 +*l consider (lecat si il aste(t sa vina. )u (ot sa conce( ca nu-l mai vad. 0a va arat (oze. -urta si el oc!elari. Astia erau oc!elarii lui" !i imi arata c2iar rame&e oc2e&ari&or ei, cei $ri" care ma $ri'e!te3 +Dar eu nu mai vad de cat am (lans. 0i la ramele lui am (us.. am (us= Si Mama $&a"0eG

Y ,oate datele si statisticile (rezentate in acest re(orta1 (rovin din surse oficiale nationale sau euro(ene. )ota; 5 (arte din documentarea (entru acest articol a fost realizata cu s(ri1inul Comisiei 4uro(ene" in cadrul celui de-al treilea TorR!2o$ euro$ea" $e"tru /ur"a&i!ti (e!$re tra"!$&a"t !i (o"area (e or0a"e .
Fprecizare c+eie; asadar este un articol care se recunoaste, practic, a fi scris ca urmare a unei campanii tematice tintite pe %urnalisti, (#>0>*0*0 de Comisia 7uropeana anume (entru a instrui instrumente editoriale de (ro(aganda a industriei trans(alturilor" n.n.L

Nota "oa!tra1 La i"ce$ut, au %o!t stirile (e &a t'. Di"tr-o (ata, au i"ce$ut !a cur0a !tiri care $arca erau $e ace&a!i calapod. accidente $roaznice, victima in moarte cerebrala, acordul dat al familiei pentru prelevarea or$anelor si ,minunea* vindecarii prin transplant a cuiva care avea propria istorie emotionanta. 0 tra$edie care se transforma in prile: de $enerozitate care salva o alta viata. ;rumos, nu, A$oi, au i"ce$ut declaratiile3 Pri"ci$a&ii +eroi ai ace!tui %i&m mi!cator a& !a&'arii miracu&oa!e (e 'ieti, a& tra"!%i0urarii tra0e(ii&or i" oca*ii (e !a&'are a a&tor 'ieti, cum ar %i (r3 Iri"e& Po$e!cu, (e $i&(a, (ar c2iar !i %o!tu& mi"i!tru Ce$oi, au tra! +semnale de alarma cu $ri'ire &a &e0i!&atia tra"!$&a"tu&ui e=i!te"ta acum i" Roma"ia3 "a nu e buna. "a ar trebui pusa in acord cu cea europeana. Ca $oate ri!cam c2iar u" i"%ri"0eme"t (e &a euro$e"i ,aici "u !-au $ri"! ca "u $rea i" to" cu !tarea (e !$irit, a0itarea (e0etu&ui A4D

mu!trator (e &a Bru=e&&e!.3 Ca Roma"ia $oate !a %aca, a!a cum a *i! (r3 Iri"e&, mu&t mai mu&te tra"!$&a"turi- Te %ace !a te !imti 'i"o'at3 A(ica ace!t mi"u"at mo( (e a tra"!%orma tra0e(ii&e i" 'iata, ca (oar am 'a*ut (e atatea ori &a +stiri, e!te &ocat (e &e0i!&atie? Sa !e re'i*uia!ca, *icSi, i" %i"e, au urmat e'enimentele !i, !e $are, !u"t i" $re0atire campaniile3 U" e'e"ime"t e!e"tia& a %o!t decorarea (r3 Iri"e& (e catre Patriar2u& Da"ie& tocmai $e"tru acti'itatea !ta2a"o'i!ta (e$u!a $e o0oru& $re&e'arii !i tra"!$&a"tarii (e or0a"e3 Pe &a"0a )(eta&iu&+ ca u" patriarh ortodox (ecorea*a u" doctor mason, e'e"ime"tu& e!te me"it !a tra"!mita urmatoru& me!a/1 cat de mult spri:ina Eiserica transplantul/ 9tat de mult incat il decoreaza- Caci, (e %a$t, $ro &ema +baietilor de la trans(lant "u e (oar &e0i!&atia roma"ea!ca, ci !i opinia publica romaneasca, !ce$tica !i re%ractara %ata (e ace!t act me(ica& co"tro'er!at3 %i atunci apeleaza la una din fortele cele mai influente pentru starea de spirit, >9& 9LE% cand e vorba despre astfel de subiecte delicate, care inspira teama, care sunt le$ate de moarte, de trup, de inmormantare. La Eiserica, adica, in acest caz, la Patriarh. Si, cum !$u"eam, !i cam$a"ii&e3 Coti(ia"u& $atriar2a& Lumina ii acor(a u" i"ter'iu (e front (age $roa!$atu&ui (ecorat (r3 ma!o" Iri"e& Po$e!cu, ri(ica"( i" !&a'i tra"!$&a"tu& !i $e $ri"ci$a&u& !au $romotor3 Dr3 Iri"e& "u ratea*a oca*ia ,(eci i"ter'iu& "u e (oar e"comia!tic, tre uie !a !i induca. !a atace %ro"ta& u"a (i" $ri"ci$a&e&e co"tro'er!e a&e o$eratiu"ii (e $re&e'are. stadiul in care e decisa prelevarea or$anelor. E& !e /ura ca moartea cerebrala e (ec&arata (oar atu"ci ca"(, $ractic, 'ictima are creieru& (i!tru!3 I"tere!a"t3 Oare c2iar a!a o %i, (aca am &ua toate ca*uri&e &a ma"a !i am cerceta cum !e cu'i"e? Dar, oare, atatea ca*uri ,u"u& c2iar rece"t. (i" a&te tari, mu&t mai ate"te &a ace!te a!$ecte, "u co"tra*ic %a$tu& ca moartea cere ra&a NU e (ec&arata (e&oc (oar i" ace!t ca*? -u cumva, din cauza enormei mize financiare, moartea cerebrala devine Bsau poate deveni8 un dia$nostic discretionar al celor care decid cine e potential donator de or$ane, Si0ur, $utem a&e0e !a a'em i"cre(ere i" ace!t ra' (octor ma!o" !i !a "u "e $u"em "iciu"a (i" i"tre ari&e (e mai !u!3 Putem? E=act a!ta e ro!tu& u"ei &e0i!&atii care !a NU %ie $rea &a=e i" $ri'i"ta $re&e'arii or0a"e&or1 !a "u care cum'a !a e=i!te a u*uri, (ia0"o!tice (i!cretio"are, !a "u %ie i"cura/ata ceea ce DE[A e=i!ta1 industria transplanturilor3 "aci aceasta industrie nu din decizia mamei de a-si dona rinichiul fiului traieste, ci din listele lun$i de asteptare ale celor $rav bolnavi si din 'anarea trupurilor bune de :efuit pe dinauntru. Di" ma"i$u&area emotio"a&a ,ca (oar te2"ica i"ter'iu&ui e e!e"tia&a, "u?, a!a cum !e *ice mai !u!. a %ami&iei $ote"tia&or (o"atori !i (i" ma"i$u&area o$i"iei $u &ice3 Si, (e!i0ur, ca o co"%irmare ca a!i!tam &a o cam$a"ie, (e/a, u" materia& rea&i*at cu !$ri/i"u& 33. Comisiei 7uropene, a$arut $e hotne\s, !em"at (e @&a( Mi=ic2, u" &u"0 re$orta/ &acrimo0e", a c2iar u" santa: emotional me"it !e"!i i&i*arii, i"ca o(ata, o$i"iei $u &ice cu $ri'ire &a tra"!$&a"t !i &a "ece!itatea !c2im arii &e0i!&atiei3 &n care se mentioneaza, iar, ca Patriarhul are o atitudine favorabila pe aceasta tema. &n care e invocat mult umnezeu, EibliaC "a sa intelea$a tot romanul ca donarea de or$ane e filantropie, e de la umnezeu. Ei, iaca, "oi, roma"i mai $ro!ti, cre(em ca AC4A0,A A4J

$romo'are a tra"!$&a"tu&ui (e or0a"e, aceasta (ecoratie (ata (e u" $atriar2 u"ui ma!o", aceste i!torii &acrimo0e"e ma"i$u&atorii, NU SUNT DE LA DUMNEZEU3 "i de la >amona. A2, !i i"ca ce'a, era cat $e ce !a uitam3 E (e a/u"! ca !u"tem e=$ortatori (e )%orta (e mu"ca+3 E (e a/u"! ca "e (am (e "imica toata re!ur!e&e3 Ar %i, totu!i, $rea mu&t, !a "e (am !i or0a"e&e- Fie $e"tru ca le$islatia ar (e'e"i mai $ermi!i'a, %ie $e"tru ca o$eratiu"i&e me(iatice (e )!e"!i i&i*are+ a&e o$i"iei $u &ice 'or !c2im a perceptia roma"i&or (e!$re tra"!$&a"tG Deci, sa nu fie! Le$aturi.

Presiuni europene pentru relaxarea LE<&& T(9-%PL9-T6L6&, T(9;&"6L E 0(<9-E. o realitate sinistra, ocultata de isteria diversionista a falselor rapiri de copii L& E(&& 70%0)9(&, 9LE%& &- >0 E>0"(9T&" A "(&>&-9L& %9 &"& %& PE(&"6L0%&, T(9;&"9-T& E 0(<9-E 0>E-E%T& "0>PL&"&T9TE9 0)E &T9 9 E6(0->9%0-&L0( L9 9T(0"&T9T&LE 6"&<9%&L0( L& E(& 70%0)9(& 9"0( 6L .97GU80* PE-T(6 0-9(E9 0(<9-EL0( A (E%P&-% &- P9(L9>E-T (9P&(&LE E "0P&&. le$enda urbana si psihoza sociala construita dupa manual3 S-A A[UNS LA AGRESAREA AMBULANTELOR !i !-a am$&i%icat $ri" 2a*"aua $o$oru&ui, OT@3 9-9L&N9 >E"9-&%>EL0( %& >&NEL0( P0%&E&LE 9LE &)E(%&6-&& %e fura copii pentru or$ane,/ 6- @09L %&-&%T(6 EN>&-T&T "9TE<0(&" E P0L&T&E
4F Come"tarii Z Y A a$arut o carte im$orta"ta1 +VACC*)>R*/4; -R4V4),*4 0A> 65A/A2 5 nou (atologie (ediatric (e DR3 C9RISTA TODEA-GROSS, $re%atata (e Dr3 Pa'e& C2iri&a

Etic2ete1 acor( i"%ormat, acor( $re*umat, cam$a"ie me(iatica, Comi!ia Euro$ea"a, i"(u!tria tra"!$&a"tu&ui, Iri"e& Po$e!cu, ma"i$u&are, ma!o"erie, moarte cere ra&a, Patriar2u& Da"ie&, $re&e'are or0a"e, $ro$a0a"(a, tra"!$&a"t, tra"!$&a"t (e or0a"e A4M

NOTA1 Pre&uarea materia&e&or $u &icate (e $e ace!t !ite !e $oate %ace fie fragmentar C(artialD - cu trimitere $e"tru co"ti"uare &a artico&u& i"te0ra& (e &a !ur!a ,'e*i co"ti"uarea &a Razboi intru Cuvant1 CAMPANIE AGRESI@A DE PROMO@ARE A TRANSPLANTULUI DE ORGANE3 Doctoru& ma!o" Iri"e& Po$e!cu (ecorat (e Patriar2u& Da"ie&3 Patriar2ia - im$&icata i" $ro$a0a"(a i"(u!triei (o"arii (e or0a"e., fie integral - (ar "umai cu acor(u& "o!tru e=$&icit !i cu me"tio"area !ur!ei3 @a mu&tumim $e"tru i"te&e0ere !i o"e!titate3 4F Come"tarii Z 4F Ra!$u"!uri to )CAMPANIE AGRESI@A DE PROMO@ARE A TRANSPLANTULUI DE ORGANE3 Doctoru& ma!o" Iri"e& Po$e!cu (ecorat (e Patriar2u& Da"ie&3 Patriar2ia # im$&icata i" $ro$a0a"(a i"(u!triei (o"arii (e or0a"e+ (e %% 5ct %&'% la &%;&M Z )ae

BO "u e im$otri'a tra"!$&a"tu&ui(e %% 5ct %&'% la &%;&N Z admin

jNae1 Di" cate !tim, "u e=i!ta u" co"!e"! $ro$riu-*i! $e tema3 Dar aici "u e 'or a atat (e!$re tra"!$&a"t cat (e!$re INDUSTRIA tra"!$&a"tu&ui3 A!ta (aca !e !e!i*ea*a (i%ere"taG Ce 'or ace!ti oame"i !a %aca $ri" cam$a"ia (u!a $e tema e!te !a o ti"a reco&te i"(u!tria&e (e or0a"e3 Pur !i !im$&u &a mi/&oc e o a%acere3 Nimic %i&a"tro$ic3 (e %% 5ct %&'% la &L;%B Z Alta Alina

Totu!i $oate "e !$u"e Nae (e u"(e !tie ca BO "u e im$otri'a tra"!$&a"turi&or, !a "e i"(ice !ur!a i& ro03 Eu "u-! co"%orta i& &a 0a"(u& ca u" tru$ a&catuit i"tr-u" %e& (e Dum"e*eu $oate %i +im$ra!tiat+ i" $atru *ari, "ici c2iar (i" $e moti'e %i&a"tro$ice3 (e %% 5ct %&'% la &E;%M Z Av. @eorge -.

AAF

Su"t tota& (e acor( cu toate "ote&e i come"tarii&e (i" te=t i (e &a %i"a&3 Mai a(au0 i eu c7te'a i(ei3 Di" cate0oria %i&me&or +C7"('a SF+ $e ace!t !u iect !u"t T2e I!&a"( ,AFFH. i Re$o Me" ,AF4F.3 Pro &eme&e $u!e "u !u"t !tr5i"e (e cam$a"ia care tre uie !5 "e co"'i"05 c5 i"(u!tria tra"!$&a"tu&ui ,mai (e0ra 5 MAFIA tra"!$&a"tu&ui. e!te !$re i"e&e $acie"i&or +!a&'ai+ i !$re &au(a +eroi&or+ ,a(e!ea a"o"imi i %5r5 'oia &or. (o"atori (e or0a"e3 Dar 6" %i&me&e a!tea !e arat5 i ur7ciu"ea crime&or care a!i0ur5 (i" um r5 +!i!temu& !a&'5rii (e 'iei $ri" tra"!$&a"t+G Eu cre( c5 acea!ta e!te, (e %a$t, mi*a ,maca r5, (ar rea&5 a. e'i(e"ei e&ectro"ice a tuturor $acie"i&or ,a(ic5 oame"i&or.1 05!irea i !e&ectarea ra$i(5 a $o!i i&i&or (o"atori (e or0a"e $e"tru c&ie"ii o0ai ,care trec ur0e"t 6"ai"tea ce&or&a&i $acie"i (i" coa(a (e ate$tare &a tra"!$&a"t.3 Ne $u"em a!t%e& c7te'a 6"tre 5ri care "u !u"t &i$!ite (e temei3 Ci"e te a!i0ur5 (e o"e!titatea ce&or care au acce! i co"tro&ea*5 !i!temu& (e e'i(e"5 me(ica&5 e&ectro"ic5? Ci"e te a!i0ur5 c5-" ca*u& 6" care ,Doam"e %eri-. !u%eri 'reu" acci(e"t "u-i co"tra%ac !em"5tura i a$oi ,(e mai e ca*u& 6i i"(uc o com5 !or5 cu moartea cere ra&5 tocmai ca. !5 te tra"e*e $e"tru c5 eti u" (o"ator com$ati i& cu u"ii (i" c&ie"ii o0ai (e $e &i!ta !curt5 (e ate$tare ,cum am 6"e&e! c5 !e $ractic5 6" NeT \orR, cu ce&e (ou5 am u&a"e care mer0 &a &ocu& acci(e"te&or rutiere.? Ci"e te a!i0ur5 c5 me(icii tra"!$&a"toriti 6i $reuie!c 'iaa ta $e"tru ti"e i "u $e"tru $ro%itu& 5"e!c o i"ut (e ei tra"7"(u-te $e ti"e? Ci"e te $oate a!i0ura c5 acci(e"tu& $ri" care treci "u a %o!t u"u& re0i*at ,'e*i i ca*u& cu &i(eru& co!o'ari&or care %5cea comer cu or0a"e&e $ri*o"ieri&or !5"5toi !7r i. i rea&i*at (e a"(e !$ecia&i*ate? Iat5 cum $atima iu irii a"i&or a or it mi"i&e u"or oame"i ,*ii (octori, (ar mai mu&t !&u/itori ai ma!o"eriei (ec7t ai me(ici"ii. i i-a %5cut !5 "u-i mai iu ea!c5 rea& !eme"ii, ci !5-i 'a(5 ca $e "ite m5r%uri cu care %ac a%aceri , i"i5 cu or0a"e. 6" ce& mai !i"i!tru mo(Te a$uc5, 6"!5, /a&ea i (i!$erarea c7"( 'e*i cum i u"ii %u"cio"ari $ui !5 !&u/ea!c5 Bi!erica, oame"ii i 'iaa &a toate "i'e&uri&e ei, (e'i" ,cu $reti"!e /u!ti%ic5ri teo&o0a&e u&tra-a&am icate. tr7m ie (e $ro$a0a"(5 a&e ma%iei crimi"a&e care co"(uce ara !$re +"oi&e cu&mi (e+ 2ao! i (e*"5(e/(e3 i tare m5 tem c5 (u$5 e$i!o(u& 'acci"uri&or ,$arte"eriatu& BOR # mi"i!teru& !5"5t5ii cu $ro$a0a"(a $ro 'acci"uri. i a& tra"!$&a"tu&ui ,cu $remierea c2irur0i&or + i"e%5c5tori+. !5 "u urme*e a&te e$i!oa(e &e0ate (e 2omo!e=ua&itate, a'ort, eut2a"a!ie, ma"i$u&5ri i tratame"te 0e"etice ,eu0e"ie. i ce&e&a&te $ro &eme ioetice cu 0ra( ri(icat (e am i0uitate $ri" mi"tea u"oraG C5ci cu ce&e&a&te a$recieri 6" !$ectru& $o&itic- eco"omic, %u"cio"arii aceia "e-au co"'i"! (e/a ,$remierea "emeritat5 a &ui 5!e!cu 6" AFFD ,cu ce a a/utat e& i!erica?., $remierea 6" a'a"! a Curii Co"!tituio"u&e ,6" iu"ie AF4A. (e ci"e &e e %ric5 i cui !&u/e!cG (e %% 5ct %&'% la &E;KB Z Av. @eorge -.

AA4

Iat5 u" %i&m (ocume"tar cutremur5tor ,$oate merit5 $u! 6"tr-u" artico& "ou. (e!$re comercia&i*area co$i&5riei ,RO.1 2tt$!1ccTTT3Soutu e3comcTatc2?%eature^$&aSerkem e((e(l'^OkLc%NrOm"m3 (e %% 5ct %&'% la &E;JK Z 8ircea

Su iectu& tra"!$&a"tu&ui (e or0a"e e!te (e&icat !i cre( ca a or(area &ui mora&o-etica $oate (uce &a co"tro'er!e3 Pri" urmare, mi !e $are u"a ca(rarea come"tarii&or i"!$re i"(u!tria tra"!$&a"tu&ui !i "u i"!$re tra"!$&a"turi3 Iar $e cei care "u !u"t co"%orta i&i cu i(eea (e tra"!$&a"t i-ar $utea a/uta i" i"te&e0ere 0a"(u& ca ar %ace-o $e"tru o $er!oa"a $e care o iu e!c !i "u ca i(ee a !tracta3 Pe u"(e'a a or(area a !tracta "e $oate (uce &a co"c&u*ii !imi&are cu i"ecu"o!cuta iu ire a a$roa$e&ui1 ca"( e!te (ec&arata a !tract e!te u!oara, ca"( tre uie !a o (o'e(e!ti co"crect, %ata (e o $er!oa"a 'ie, (e &a"0a ti"e atu"ci (e'i"e mai com$&icata3 (e %% 5ct %&'% la '&;%M Z niolae mirean

Fi&a"tro$ia, ,cu'7"tu& ce "u mai umi&e8te tru%ia omu&ui u&trai"!rtuit, ca me(ie'a&u& mi&o!te"ie, a!eme"i a"ticu&ui "5(e/(e, 6""oit cu o"ora"tu& )!$era":5+., (e'i"e (i" *i 6" *i tot mai %o&o!it ,&a mo(u& !$ecu&ati'. ca mi/&oc ,"e'i"o'at 8i. e%icie"t 6" a c78ti0a, !u!:i"erea ,8i %i"a":area. mu&tor ac:iu"i $romo'ate 8i $racticate %5r5 o ,!au %5r5 "ici o. a"a&i*5 (u2o'"icea!c5 a(7c5, ,orto(o=e8te 'o e!c 8i 6" (u2u& !%i":i&or $5ri":i., (e me(ii 8i $er!oa"e (i" ce&e mai 6"a&te !%ere3 Ba"u& 8i u"u&, ome"ia 8i uma"i!mu& , ma"i$u&a"t 8i mamo"ic, 6" !co$ 8i (u2 0&o a&i!t. !u"t cautate, cu&e!e 8i %o&o!ite $e"tru !co$uri ce "ime"i (e aco&o, "u &e cercetea*5 a(7"c , c7t (e orto(o=e 8i (e m7"tuitoare !u"t, c7t !u!:i" 8i !&u/e!c m7"tuirii omu&ui ,$racticate a!t%e&., 6m$&i"irii $oru"ci&or (i'i"e 8i c7t !co$uri&or ce ,$ar "umai c5. au acea!t5 :i"t5 , 6"8e&7"( 8i (etur"7"( ,%oarte %i" 8i %oarte 0reu (e o !er'at (e cei ce "u-8i caut5 (e!5'7r8irea 6" Dum"e*eu.3 A a$arut ,8i !a i"!titu:io"a&i*at., a$ro area mu&tor ac:iu"i , ,(oar $e"tru a"u& 8i !$ri/i"u& (5ruit., $ri" acor(area (e $remii, (i$&ome, i"!em"e, 8i or(i"e , ,$ractic5 ce "u am au*it 8i "u 8tiu !5 a$ar:i"5 cu&tu&ui orto(o= $atri!tic., oricui , i"c&u!i' ma!o"i&or 8i eretici&or.3 Sco$u& e!te &im$e(e3 Cum a !$u! Dom"u& !5 %acem mi&o!te"ia, 8i cum 6m$&i"e8te i"!titu:ia !&u/itoare $oru"ca, e'i(e":ii"( "omi"a& ,8i $u &ic. ?3 Cu ce r5m7"e $remiatu& , (u$5 !$u!a Dom"u&ui. ???, Oare "u cu 6"8e&area, cu ci"!tea (i" $u &ic 8i cu (i$&oma (i" m7"5? , $e"tru c5 Dom"u& a !$u! c5 ace&a $ri" acea!t5 $ractic5 8i-a &uat $&ata3

AAA

I"!titu:ia ec&e!ia&5, ,!au acei (i" ea ce !-au $ro"u":at (e/a 6" ca*u& tra"!$&a"tu&ui (e or0a"e.3 cum m5 co"'i"0 $e mi"e ce& ro! (e 6"tr 5ri 8i 6"(oie&i ,8i $e cei ca mi"e., c5 (eci*ia (e !u!:i"ere 8i $ro$a0a"(a )$ro+ e!te orto(o=5, 6" (u2u& !%i":i&or $5ri":i, c5 e!te (e &a Dum"e*eu ,care 2ot5ra8te c7"( 8i cum !%7r8im., c5 acea!t5 $ractic5 !e %ace 6" !co$u& m7"tuirii, 8i c5 "u !&u/e8te $e 'iitor a&tor c5(eri cum$&ite 8i &ui mamo"a, c5 "u !u"t $a8ii m5ru":i %acu:i $e"tru u" !co$ $ericu&o!, c5 "u !e 'a a/u"0e &a c&o"e $ro(uc5toare (e or0a"e, c5 "u 'a %i i"(u!5 moartea c&i"ic5 etc3 etc3 Sa '5*ut 8i !e 'e(e c&ar 8i (i" ce i" ce mai mu&t ca i"ter'e":ia omu&ui 6" &ucru 8i &ucrarea &ui Dum"e*eu, %ar5 re!$ectarea $oru"ci&or 8i %ar5 !co$u& m7"tuirii, (uce &a u" ) i"e+ $5rut 8i &a !e"! 8i e%ecte co"trare 'ie:ii a(e'5rate3 Cur7"( ,(ac5 "u c2iar acum, mu&:i 68i 'or co"!uma e"er0ia 'ita&5 6" $atimi cru"te, ,%5r5 0ri/5., a*7"(u-!e, $e a"i, $e me(ici"a care 6"&ocuie8te ce-i u*at, $e a u"(e":a (e or0a"e (e !c2im , $e )orto(o=ea!ca %i&a"tro$ie+ !$ecu&at5 a i&, etc3 Orto(o=ia i"!titu:io"a&5 (e a!t5*i, ,(e8i are i" %ru"te, (octori 8i aca(emicie"i., "u (o'e(e8te c5 !tu(ia*5 'ia:a (u2o'"icea!c5 8i ca$ca"e&e ei actua&e, ,6" "ici o %orm5 8i 6" "ici u" %e&.3 Fu"c:ia trec7"( &a (eci*ii ,(e ti$ $a$a&., (u$5 $ro$ria 'oi":5 8i !co$3 M5 (oare !5 !$u" c5 i"!titu:ia acea!ta $romo'ea*5 8i $ro$o'5(uie8te ,i"!i!te"t. $arc5 (oar mora&a !ocia&-re&i0ioa!5 comu"5 mu&tor cu&te, uma"i!mu& (ea!eme"i comu", ritua&u& ca (ati"5 8i cu&tur5 mai mu&t (ec7t ca tai"5 ,a(ic5 "e cer7"( 8i mai a&e! "e &u$t7"( !5 (ea (o'a(5 co"cret5 (e (e!$5timire &a orice "i'e&., i!toria i!ericii ca i!torie /u!t%icati'5, 8iG a ia ,(oar ca i(eie., (e!$5timirea rea&5 ,cu (e!crierea, cu 6"!e&area 8i ca$ca"e&e ei (i" i!$ita *i&e&or "oa!tre., 8i mai (e&oc &u$ta cu (e!acra&i*area, cu $o&itica a"tiorto(o=5 euro$ea"5 8i mo"(ia&5 ,&a "i'e& i"!titu:io"a&.3 E!te (oar ceia ce 'a( eu, ce !imt eu !i ce cre( eu3 Nu am !$u! 8i "u !$u" acea!ta $e"tru a 6"cura/a 8i 6"(em"a &a !c2i!m5 ci $e"tru a ate":io"a i"!titu:ia c5 tre uie !5 ia 6" !eam5 $e cei ce-i $5!tore8te 8i cre(i":a &or (ac5 e!te 6" A(e'5r3Nu !u!:i" c5 (e:i" A(e'aru&3 Orto(o=ia "u (e:i"e A(e'5ru&, ,cum te"(e:io! 8i at/ocoritor !$u" a('er!arii ei c5 $reti"( orto(oc8ii., ci cre(e A(e'5ru&, !e 6"c2i"5 &ui, 6& iu e8te, 6& !&u/e8te 8i $ri" tai"e 6& tr5ie8te3 Cer iertare &ui Dum"e*eu 8i tuturor $e"tru ce&e !$u!e 8i $e"tru 6"(r5*"ea&53 (e %% 5ct %&'% la '';&' Z cititor

A&ta A&i"a, Bi!erica Orto(o=a "u e!te im$otri'a tra"!$&a"tu&ui3 S%a"tu& Luca a& Crimeii a %acut tra"!$&a"turi3 Preotii, $ari"tii (u2o'"ice!ti (au i"ecu'a"tare !i !e roa0a $e"tru reu!ita o$eratii&or (e ace!t %e&3 Pro &ema "u e!te tra"!$&a"tu& i" !i"e, ci ceea ce !e urmare!te, &ucru care e!te i"tr-a(e'ar (ia o&ic3 (e %% 5ct %&'% la '';&B Z nicolae mirean

AAE

Mi&o!te"ia, mai a&e! cu ce&e ce :i" (e 6"!5!i %5$tura mea !e %ace "umai (e catre titu&ar3 Titu&aru& (eci(e3 I" a&t5 or(i"e (e i(ei, $utem !5 "e (aruim 'ia:a, $e"tru ci"e'a, (ar &a mo(u& co"8tie"t, (i" 'oi":5 $ro$rie ca iu ire !u$rem53 Dom"u& 8i-a (at 'ia:a $e"tru "oi3 A "e (a 'ia:a e!te u"a, a "e (a $arte (i" tru$u& 6m$5timit e!te a&ta3 Dum"e*eu i-a (at tru$u&ui tot ce-i tre uie 8i !u%&etu&ui a!eme"i, $e"tru m7"tuire3 U" or0a" !trai" e!te o $arte 'ie i"to(u!5 'io&e"t 6" cor$u& $rimitoru&ui ce a(uce cu !i"e mari 8i mu&te "ecu"o!cute, 6" $&a" !u%&ete!c, ,&e05turi 8i (atorii (e !u%&et ce "u !u"t macar i"tuite.3 U" &ucru e!te c&ar3 @ia:a "u e!te (oar io&o0icu&, "ici ce !$u"e me(ici"a, !tii":a, 8i (i'er!e&e cre(i":e ome"e8ti, ea e!te ceia ce Dum"e*eu a !$u! iar !a&'area 'ie:ii "u !e %ace $ri" tra"!$&a"t ci $ri" ce&e ce Dum"e*eu &e-a (at 8i $u! &a 6"(em7"53 A !a&'a io&o0icu& "u 6"!eam"5 a !a&'a 'ia:a3 U" or0a" $re&uat (e &a u" om cu 'ia:5 curat5 8i %ar5 'i"o'5:ii ma/ore, (aruit u"ui $atima8 "u-& !a&'ea*5 ci-& %ace !5 co"ti"uie traiu& ce i-a co"!umat e"er0ia 'ita&5 8i or0a"u& (i!tru!3 E (oar u" a!$ect oarecare (i" mu&te&e ce "uGco"tea*5G"ici $e"tu 6"a&tu& c&er !u!:i"5tor a& $racticii ace!teia3 (e %% 5ct %&'% la '';K% Z Av. @eorge -.

Nu tre uie !5 uit5m c5 o %a$t5 e!te u"5 c7"( toate com$o"e"te&e ei !u"t u"e ,i"te"ie^!co$, mi/&oace, co"!eci"e, e=em$&u $e"tru a&ii.G

MIRCEA @ULCANESCU, FILOSOFUL MARTURISITOR, APARAND PREDANIA ORTODOQA1 Re!tituiri (e mare actua&itate, !crieri a$o&o0etice !i $o&emice INEDITE ,I. Pu &icat $e %E 5ct %&'% W Cate0orii1 Catolicism si uniatie" DogmeU erezii" 8arturisirea 6isericii" 8arturisitorii si 0fintii inc!isorilor" 8ircea Vulcanescu" -ortile *adului" ,eologie ortodo<a" Vremurile in care traim W Pri"t

AAC

)ezi, din aceeasi carte, si. Parintele %ofian despre "@&P6L 0>6L6& &- (9"&T E P9T&>& si "@&P6L 0>6L6& P9T(6-% E 6@6L %;9-T
)Sora M3, Df, M3, (f- -u cred ca te va a:uta "onservatorul sa-ti imbo$atesti in vreun fel viata pe care ti-ai ales-o. &ncet-incet te vei laiciza, nu mai ai timp de ru$aciune si, cine stie, poate vei renunta cu totul la viata asta/ @ei a/u"0e !a-i ura!ti !i !a-i (i!$retuie!ti $e cei care $oarta aceea!i 2ai"a cu ti"e- Eu ma ro$ >aicii omnului sa te tina asa cum esti acum, in acest moment. "a ai venit din ravna la manastire si ai niste calitati, si poti sa le pierzi acumC/ Eu a!a *ic; sa renunti la toate planurile cele lumesti si sa lupti sa te apropii cu toata fiinta ta de umnezeu, ca pentru El ai venit la manastire, M3 A!a te ro0 eu, (i" toata i"ima mea3 Daca 'rei mu*ica" i"cearca !a (e!ci%re*i !i"0ura "i!te a=ioa"e, "i!te 9eru'ice; ai !a 'e*i ca mai mare ucurie ai ca"( &e $oti (e!ci%ra !i"0uraar cu :udecata cum stai, 9i reusit sa te invin$i pe tine, &mi spui ca limba se porneste sin$ura/ Da, M, cre(- 9sta e boala femeiasca, mai alesC/ Dar eu iti !$u" i"ca o(ata1 %ratia ta ai 'e"it (i" ra'"a &a ma"a!tire, "u i"tam$&ator- Iar acuma, i"cet-i"cet, $arca 'rei !a re'ii &a ceea ce erai i" &ume1 /u(ecata, ma"(rie" $o%te !$urcateG Nu a!a, M3 -u :udeca, nu :udeca pe nimeni, niciodata, nu :udeca/ Nu-ti (ai tu !eama cat (e 0ra'a e!te ca&carea ace!tei $oru"ci i"ai"tea &ui Dum"e*eu, "u-ti $oti (a !eama- Trezeste-te imediat ce-ti vine in $and sa :udeci pe cineva, opreste-te, stai putin si asaza-te la ru$aciune. Eu "u cre( ca %ratia ta ai 'rea !a !tai u"(e'a i" rai !i !urori&e ta&e i" ia(- Nu cre( ca te-ai ucura !a-& 'e*i i" ia( $e $ari"te&e !au $e maicaG- Nu cre(=- (oa$a-te pentru cel AAH

care-ti tulbura sufletul si ai sa vezi, vei $asi pacea/ >antuitorul este in noi, inlauntrul nostru+ aici se intampla totul, in inimaC/ (u$aciunea lui &isus cere rabdare multa, renuntare si, mai ales, suferinta iubirii/ &ntelepciunea omeneasca rezuma totul la asta. sa 'ezi gunoiul din oc+iul aproapelui) &ar intelepciunea cea dumnezeiasca este sa vezi barna din ochiul tau, si de aproapele tau sa ai mila. %a-l tamaduiesti, cat poti, cu dra$ostea ta, ca daca starui cu putina dra$oste si nu-l :udeci, ii scapi sufletul de la iad. %a fii ca o lumina, !a ma ucur !i eu, M3-+ Pari"te&e So%ia"3 NNN )Sora M, 9m citit scrisoarea fratiei tale si am apreciat sinceritatea sufleteasca. -u stiu unde vrei sa mer$i, in ce pustie, in ce loc tainic, nu stiu daca-ti va fi de folos. eocamdata, cred ca ti-ar fi de folos ca, acolo unde esti, sa-ti faci pravila, cu multa atentie la fiecare cuvant si $and din ru$aciune3 ?i i" tim$u& ru0aciu"ii, (ar mai a&e! i"tre tim$, !a te 0a"(e!ti &a toata 'iata %ratiei ta&e, (e ca"( erai mica, !i cat ai !tat i" ma"a!tire, !i !a te caie!ti (e toate %a$te&e !i 0a"(uri&e re&e !i ru!i"oa!e, !a te ro0i i" tai"a ca Bu"u& Dum"e*eu !a te ierte3 Pazeste-te sa nu cheltuiesti nicio farama de timp flecarind sau osandind pe cineva. (oa$a-te cu Paraclisul >aicii omnului, cu Psaltirea, citeste -oul Testament, cate putin, zilnic, macar I-2 capitole, si alte carti bune de intarire in credinta, in curatia inimii si a trupului. -u uita cuvantul >antuitorului+ Hn'atati de la 8ine ca sunt bland si smerit cu inima, si 'eti afla odi+na sufletelor 'oastre" (evolta nu foloseste la nimic. umnezeu cum rabda atat si nu ne pierde, Toata tulburarea fratiei tale este din mandrie) Ni mereu. .entru Dumnezeu, rabd orice" A(u-ti ami"te (e %rate&e (i" Pateric ocarat $e "e(re$t (e Batra", cum a $rimit *ece cu"u"i (e &a Dum"e*eu- &n fiecare zi sa-ti spui. #a sa 'ad, daca rabd azi, ce se intampla". ar sa rabzi si cu inima, nu asa, scrasnind din dinti. Eu, $er!o"a&, "u &-am cu"o!cut $e $G, !i "u am 'or it "icio(ata cu e&3 ar cum pot eu sa :udec un preot, "a daca-l :udec, indata vine vra:masul si ma pedepseste pe mine, sufletul meu il bat:ocoreste, ca are in$aduinta de la umnezeu, de vreme ce si eu lam :udecat pe aproapele meu3 Ca&c cu'a"tu& Lui1 )u 1udeca" ca sa nu fii 1udecat! Nu $ot %ace a!ta "icio(ata, cum $ot eu !a /u(ec u" $reot?- Oricare ar %iLasa :udecata, >, las-o in seama lui umnezeu)

AAI

>ai bine sa te $andesti la acele fapte rusinoase, pe care-ti este rusine si sa le spovedesti) Lupta, cat poti, contra $andurilor necurate, raspunde-le. 7u sunt +otarata sa raman la manastire") Cite!te Si"a=are&e, @ieti&e S%i"ti&or, !i cauta, !i %a&esi din aceasta lene duhovniceasca, fa canon de metanii, de milostenie, nu pierde timpulC, $andurile sunt o inselare, ca sa-ti risipesti timpul. Timpul este pentru ru$aciune si pocainta, nu-l risipi/ Tu inoti pana la $at in pacatele tale, si-i acuzi pe ceilaltiC/ -u asa/ Ai a/u"! !a ta"/e!ti (u$a &ucruri (e care &umea e!te !atu&a !i !car ita3 ?i nici nu te mai marturisesti curat.., dar pacatul nemarturisit este ca o in:ectie care duce la septicemie mortala. -u-ti mai pierde timpul. Pana la varsta asta ai facut totul superficial, revino-ti, te ro$/ -u te mai $andi atat la "onservator. Mai i"e !tai cate'a &u"i &a o ma"a!tire, &a Tec2ir02io&, (e $i&(a, !u"t maici care !tiu i"e ra"(uia&aG Aco&o, &a Co"!er'ator, !u"t mu&ti ar ati, a'em !i "oi u" %rate (e aici &a Co"!er'ator, ci"e !tie ce i"tor!atura $ot &ua &ucruri&ePari"te&e !taret (e &a Cer"ica !i"0ur a i"'atat A=ioa"e&eG -u-mi surade $andul sa te duci la "onservator. -u te mai intoarce la acest $and) "e poti face cu acest "onservator, decat sa te mandresti la strana ca fratia ta canti mai frumos decat celelalte, Cate "u 'or $&a"0e, mai $e urma, (i" cau*a %ratiei ta&e, ca"( 'or !imti (i!$retu& tau- Mai i"e i"'ata !i"0ura "ote&e $!a&tice !i (e!ci%rea*a !i"0ura "i!te !&a'e, $e "ote, !i ai !a %ii mai mu&tumita !i $oate mai !merita3 -u uita ca la "onservator este totusi un mediu laic, unde nu ai de la cine invata adevarata smerenie, evlavie si ascultare calu$areasca. Daca te-ai i"tor! &a ace!t 0a"(, eu "u te o$re!c, (ar "ici "u te i"cura/e*. I"!a a!ta !tiu eu1 (aca te 0a"(e!ti mai mu&t &a 'iata %ratiei ta&e !i &a Dum"e*eu, mu&t mai u!or te $oti $re0ati $e"tru ma"tuire3 "a acesta este scopul principal pentru fiecare crestin, mai ales pentru calu$ari. mantuirea. Cauta !i (o a"(e!te mai i"tai !mere"ia !i cai"ta $e"tru $acate, ru0aciu"ea curata, ate"ta, !i"cera !i %ara 0a"(uri ra!$a"(ite3 I"ce$e a!a3 ?i Dum"e*eu iti 'a a/uta-+ Pari"te&e So%ia"3 NNN )Maica M, M, a!cu&ta-ma $e mi"e; pustia si linistea cauta sa ti-o faci fratia ta in inima, nu in afara. Eu !tiu ce !$ui %ratia ta, ca !i eu !tau i" Bucure!ti- "auta sa-ti aduci pustia in inima prin infranare. &n primul rand infraneaza-te de la vorba. e televizor, nu mai spunC/ 6ite, eu am un radio, dar nu l-am deschis aproape niciodata pana acumC AAD

Acum, &-am (e!c2i! !i eu, $e"tru ra* oiu& (i" Iu0o!&a'ia3 -oi zicem ca am lasat toate si L-am urmat pe @ristos. e fapt i-am inselat pe toti+ si rude si calu$ariC/ Purtam haina in$ereasca si lumea alear$a dupa noi, sa ne ru$am pentru ei, pentru bietii oameni/ Ei ne stimeaza, ca deC/. ?i noi de fapt ii inselam pe toti, ii mintim ca suntem calu$ari/ Nu $&eca (i" C, "u $&eca (i" Bucure!ti, !tai aici3 %tai aici si incepi sa faci Doamne #isuse-", de sute de ori pe zi. )orba cat se poate de putina si :udecata deloc. "and spui. -miluieste-ma pe mine, pacatoasa", $andeste-te la toate pacatele cate ai facut pana acum. Pa*e!te-ti i"ima (e 0a"(uri3 ;ereste-ti privirea, sa nu te uiti in ochii celui cu care stai de vorba3 ?tii cum !$u"e P!a&mu& (e &a Bo0oro(i!"a1 =intoarce oc!ii mei ca sa nu vada desertaciunea! "a daca nu te smintesti tu, se sminteste celalalt si pleaca uhul %fant de la tine. ?i mai ales nu :udeca. 9sa iti faci pustie in inima. 6ite, din aceasta seara, hotaraste-te sa nu mai :udeci pe nimeni. &ncearca, chiar din seara aceasta, sa lucrezi acest cuvant. ?i pe urma mai vorbim. >aica poate fi si ea mandra. Lasati-o asa. -u va razvratiti impotriva ei, nu o :udecati. @araiala asta nu aduce nicio pace. "iteste Paraclisul >aicii omnului si pomeneste-o. 9sta poti sa faci pentru ea. A!cu&t-o, maica- A!cu&ta, (u$a mo(e&u& Ma"tuitoru&ui 9ri!to!3 Cite!te E'a"02e&ia (e &a Ioa", !a 'e*i cat (e a!cu&tator e!te Ma"tuitoru&3 E& are $utere mare (e &a Tata&, !i cu toate ace!tea a!cu&ta (e!a'ar!it $e Tata& cere!cG- "e va deran:eaza ca este mandra, 0 fi/ 8arirea strica firea, dar si. @merenia prinde dragoste, de la inceput" Ea o fi mandra, dar si fratia ta tot din cauza mandriei nu poti sa te pleci inaintea ei. Las-o-ncolo de mandrie, maica >. e, asa se-ntampla totdeauna/ Toata lumea vrea ca celalalt sa fie sfant, iar el sa-si faca de capC/ A!cu&tarea e!te (e &a Ma"tuitoru&, maica1 4u nu fac nimic fara stirea ,atalui! Daca L-am a'ea "oi $e E& mai (e! i" ami"tirea "oa!tra, "u am mai $acatui a!a3 "at a suferit El &nsusi, cata rabdare a avutC/ ?i nu spunea nimic/ Tu spui mereu. >u mai pot" -u asa/ (oa$a-te/ "and eram la puscarie, lucram la di$, caram cu roaba, pe ploaie, era $lod mult si roata se incarca cu noroi. 6nii erau mai voinici, mai tineri. Eu am ramas mult in urma. si nu mai puteam salta roata din $lod. ?i am stri$at in inima mea. Doamne, a%uta-mi, Doamne", si in clipa aceea soldatul mi-a spus. 8ergi pe unde-i uscat" -u aveai voie cu niciun chip sa faci asta, era ca si cum ai mer$e liber. ar umnezeu mi-a raspuns, in forma aceasta, imediat. &mediat mi-a raspuns umnezeu/ AAJ

De-a!ta *ic1 umnezeu a dat multa libertate omului sa faca ce vrea, dar pe noi ne strica mandria. Acum ai i"trat !u $ri'irea ei3 -u o tra$e la raspundere cand $reseste. &i atin$i or$oliul ei si pe urma te are in vedere) (oa$a-te pentru ea. 9ltii au rabdat $reutati mai mari. (abda, ca n-o sa-ti cada $aloanele/ (abda, ca numai vra:masul te-a adus in starea aceasta de razvratire si de cearta3 9 pus $heara pe tine, si acum te descura:eaza, maine te impin$e la deznade:de si cu asta $ata, te pierde/ oamne fereste/ Lasa/ (abda si fratia ta/ 9sculta-L pe >antuitorul, ca merita aceasta cinste/ Ma"tuitoru& $ri" !mere"ie &e-a iruit $e toate3 -u te teme de smerenie, ca ai sa ai alta pace sufleteasca. -u stii de unde-ti poate veni a:utorul cand rabzi/ -u uita vorba romanului. Forba dulce mult aduce" Stam cum $utem &a ma"a!tire, ce !a %acem- "ere-ti iertare de la toti, ca n-o sa-ti cada $aloanele. ?i rabda asa. Ca maica "u $oate i"tui !tarea te (e o o!ea&a, ce !a %aciG(u$aciune si rabdare/ (u$aciune si rabdare/ 9scultarea este folositoare, oricum ar fi. ?tii cum se spune. Cine asculta in'ata) Cine nu, ramane c+ircit")+ Pari"te&e So%ia" NNN )Maica M, 9 vorbi pe cineva de rau, a-l :udeca, este ca in viata lui &ov/ "el ce :udeca este asemeni vra:masului diavol, care are obraznicia sa ceara de la umnezeu sa se atin$a de viata lui &ov3 "and :udeci pe altul, diavolul iti aduce ar$umente mii si mii. ai dreptate sa-l %udeci-, cum sa nu-l %udeci-" e fapt, vra:masul te bat:ocoreste pe tine, in clipa aceea esti ca intr-o capcana. Trezeste-te atunci si fa niste metanii, sau stai toata noaptea cu capul sub perna si $andeste-te la pacatele tale, smereste-te, ca fara smerenie nu poti iesi din capcana pe care ti-o intinde diavolul atunci... (oa$a-te cu de-a silaC, ca e tare $reu sa te mai ro$i cand :udeci pe altul/ "um sa te ro$i batand din picioare impotriva fratelui tau/, Nu-& mai /u(ecati $e PG, ca o !a %ie !i mai rau- -u stati la barfa pe la colturi/ Ca"( te tu& ura 0a"(u& !a /u(eci, !tai re$e(e i" 0e"u"c2i !i cite!te Parac&i!u&3 A!a !a %aci3 Sau Doamne *isuse=!" Doamne *isuse=!, !au cite!te ce'a &a P!a&tireG, %a ce'a, oricum3 (oa$a-te >aicii omnului pentru el, nu-l :udeca, ca >aica omnului face multe minuni, cu adevaratC/

AAM

&ti trimit niste metanii, ia-leC/ (oa$a-te pe eleC/ Roa0a-te !i $e"tru mi"e3 Imi $are rau ca "u $ot !a %ac mai mu&te $e"tru %ratia ta3 Dar !a "u mai /u(eci $e "ime"iG- ?i eu 0re!e!c, cu 0a"(u&, !i ma caie!c cat $ot3 Ca i"(ata ce /u(eci, 'ra/ma!u& i!i "otea*a e& toateG, !i a$oi i!i cere 'oie (e &a Dum"e*eu3 Iar la $anduri nu le mai da atata importanta/ "a daca nu le dai importanta, te lasa si ele in pace. e la :udecata vin $andurileC, si desfranarea tot de aiciC/ 6n sin$ur cuvant. >u %udeca) umnezeu nu-ti cere sa faci minuni, ci sa fii 0>, sa ai delicatetea omului, asa cum l-a creat umnezeu)3 Pari"te&e So%ia" NNN )Sora A, 9ri!to! a i"'iatPe!te cate'a *i&e 'om !ar atori *naltarea Domnului" !i eu a ia acum am i* utit !a-ti ra!$u"( &a !cri!oarea %ratiei ta&e, trimi!a (i" &u"a %e ruarie3 I"tre tim$, am a'ut "i!te "eca*uri cu !a"atatea, !i (e mai mu&t (e o &u"a "-am $utut ie!i (i" ca!a, !i "ici acum i"ca "u $ot ie!i3 I"te&e0 (i" !cri!oare ca te-ai !ta i&it &a ma"a!tirea !au !c2itu& T, (i" e$ar2ia (e A& a Iu&ia3 De (oi a"i e!ti aco&o3 Imi $are i"e- ar intra in pro$ram si ramai pe loc. -u te muta in alta parte, ci lea$a-ti viata de acest schit. ;ii statornica. Pentru ca, mutandu-te mereu, devii ca un pom abia sadit, il scoti si-l rasadesti in alta parte, si tot asa. 6n asemenea pom nu poate prinde radacini si se usuca3 A!a "i !e i"tam$&a !i "oua3 Sta"( i"tr-o ma"a!tire, te $oti $re0ati mai u!or !i mai !i0ur (e ma"tuire, care e!te !co$u& i"trarii "oa!tre i" 'iata (e ma"a!tire3 Iti $oti %ace $ra'i&a3 Poti &ua $arte mai (e! &a !&u/ e&e (e &a i!erica1 @ecer"ie, Utre"ie, S%a"ta Litur02ie !i a&te ru0aciu"i $e care &e $oti citi &a c2i&ie3 6mbland mereu pe drumuri, in cautare de manastire, ramanem pa$ubiti sufleteste, de cele necesare sufletului, si astfel pierdem si mantuirea, si viata noastra o cheltuim in zadar. Dum"e*eu !a-ti a/ute, !ora A, i" !e"!u& i" care am !cri! mai !u!3 Sa-ti (ea Bu"u& Dum"e*eu ra (are, !mere"ie !i !tator"icie, !i mu&ta $ace !u%&etea!ca+3 Cu ce&e mai u"e urari (e i"e, Ar2im3 So%ia", 4MMM, M-rea A"tim3 AEF

NNN )Mu&t !timate (-&e P, Am $rimit !cri!ori&e ('!3, cu ce&e trei im$rimate, i" care 'a re'o&tati im$otri'a (e*matu&ui !i a coru$tiei (i" 'iata !ocietatii roma"e!ti3 ?titi care este cauza acestei stari din viata tarii noastre, (oadele comunismului, care a lucrat cu toate mi:loacele posibile la imbolnavirea sufletului romanesc la toate varstele3 9ceasta catehizare ateista a durat HG de ani. Libertatea de dupa (evolutie a continuat cu necredinta, cu pofta de imbo$atire, cu e$oismul, cu saracia si boala, si pacatul. U" om 0o& (e cre(i"ta, materia&i!t !i $&i" (e $atimi, are "e'oie (e tim$ !i (e &ucrare $o*iti'a a!u$ra &ui, ca !a !e !c2im e !i !a (e'i"a u" om cu re!$ect %ata (e cu'a"tu& &ui Dum"e*eu, $e care i& 0a!e!te i" S%a"ta Scri$tura !i i" !%i"te&e Bi!erici3 Are "e'oie (e tim$ ca !a (e'i"a u" om co"!tie"t (e %a$te&e !a&e !i ca !a %ie co"'i"! ca 'iata acea!ta "u e!te 'e!"ica !i ca urmea*a 'iata (e (i"co&o, i" care 'om (a !eama (e tot ceea ce am %acut3 "a sa convin$i un sin$ur om inrait sa devina un om de omenie, este foarte $reu. ar sa schimbi o tara intrea$a, )a dati seama ca este mult mai $reu3 Ierar2ia "oa!tra "u e!te a !e"ta (e &a acea!ta c2emare mi!io"ara !i %ace mu&te e%orturi (e im u"atatire a 'ietii cre!ti"e, $ri" !cri!, $ri" $re(ici, $ri" !$o'e(a"ie !i im$arta!a"ie, (ar "u e!te (e a/u"!3 Ar tre ui ca !i co"(ucerea &aica a !tatu&ui !a i"ter'i"a, co&a ora"( cu Bi!erica3 Di" $acate "u !e i"tam$&a a!a3 9vortul, homosexualitatea si alte fenomene pierzatoare sunt lasate libere, sunt incura:ate prin diverse masuri politice. Posturile de televiziune, filmele porno$rafice se intrec in a promova desfranarea si alte patimi sau incearca sa discrediteze Eiserica si invatatura crestina. 9stfel, unii zidesc si altii darama, creand confuzie si haos. Trebuie multa staruinta in bine si multa ru$aciune din partea celor credinciosi cu adevarat, care sunt putini in comparatie cu multimea ratacita. Trebuie sa-L ru$am pe >ilostivul umnezeu ca sa ne a:ute in lucrarea $rea de intoarcere a oamenilor catre adevarata lor menire. 0 mare prime:die pentru Eiserica si pentru tara sunt sectele. Ele lupta impotriva Eisericii si a dreptei credinte, impotriva >aicii omnului, impotriva crucii si a icoanelor. %ectele s-au inmultit dupa (evolutie si ele de asemenea creeaza confuzie in viata credinciosilor. Nu e!te ca*u& !a 'a !$u" $rea mu&te &ucruri (e!$re !tarea actua&a a !ocietatii roma"e!ti, i"trucat &e 'e(eti !i &e !titi !i (um"ea'oa!tra3 atoria fiecaruia dintre noi este sa ducem o viata dupa voia lui umnezeu si sa-i a:utam pe cei din :urul nostru sa duca o viata crestineasca, spre folosul lor sufletesc. %a-i a:utam pe semenii nostri, mai ales ca multi dintre ei au uitat ca mai au si suflet si ca viata nu se opreste pe pamant, in $roapa de la cimitir, ci continua in vesnicie.

AE4

Iertati-ma, $oate ca ra!$u"!u& meu &a !cri!oarea ('!3 e!te $rea &u"0 !i $oate i"!u%icie"t3 Totu!i, eu a!a 'a( !tarea i" care "e a%&am3 @a (ore!c "umai i"e+3 Ar2im3 So%ia" Bo02iu, 4MMM3 ,(i"1 ).arintele @ofian 3 du+o'nicul, E(itura Bi*a"ti"a, Bucure!ti AF4A.

NNN De!$re tru%ie !i (e!$re ce& tru%a! Trufia este cu$etul infumurat al omului neinsemnat, care socoteste despre sine ca este mare si important. "el trufas are o parere foarte buna despre sine, 0a"(e!te (i!$retuitor !i !ocote!te ca, i0"ora"(u-&e $e toate, e!te i"te&e$t; %ace $ara(a (e cum$atare, i" tim$ ce e& e!te "ec2i *uit; are im$re!ia ca e!te ci"e'a, (e!i e!te u" "ime"i; !e ama0e!te cu %a$te care !u"t %ara (e "ici o 'a&oare3 Cu toate ca e!te rau, 0a"(e!te (e!$re !i"e ca e!te u"1 nu-si masoara faptele, apreciindu-le dupa masura comuna, ci dupa masura in$amfarii sale3 Cei 'ec2i !ocoteau ca acea!ta $atima e!te $ri" %irea ei "ecurata !i au (e%i"it-o ca %ii"( u" o !taco& i" ca&ea u"a!tarii, (eoarece omul care socoteste despre sine ca este mare nu poate accepta sa fie indreptat. Du$a !ocoti"ta tru%a!u&ui, ceea ce 0a"(e!te (e!$re !i"e aceea !i e!te i"tr-a(e'ar3 "el trufas ii dispretuieste pe ceilalti, iar pe casnici ii priveste de sus+ este surd, iar fraiele mintii lui sunt nestatornice, asemenea bataii de vant3 Este vesnic intristat si nemultumit, ca unul ce socoteste ca nu-i sunt apreciate meritele; este un acuzator de temut al celorlalti, si mai ales al celor care n-au nici o admiratie pentru el; !e $&a"0e ca e!te "e(re$tatit (e cei a%&ati i" $o*itii !u$erioare !i i"'i"uie!te K$e"tru acea!taL $ro"ia (um"e*eia!ca3 Trufasul este lipsit de evlavie, pentru ca nu se inchina decat propriei persoane3

AEA

De!$re i"%umurare !i (e!$re ce& i"%umurat &nfumurarea este trufie, obsesie, aroganta, sla'a desarta infumurarea este o excrescenta a sufletului bolnav, asemenea puroiului care se formeaza in rana. S%a"tu& @a!i&e ce& Mare !$u"e1 >infumurarea pare sa fie cea mai rea dintre toate patimile omenesti, pentru ca toti cei cuprinsi de ea 'or a'ea parte de pedeapsa pe care a primit-o si dia'olul3+ "u$etul trupesc ii umple de trufie mintea celui infumurat, cazand sub puterea diavolului. E!te $&i" (e !emetie !i (e !mi"tire, e!te i"%atuat, (eme"t !i $are&"ic c2i *uit3 >Cel posedat de infumurare, ca si cum ar fi fost plasmuit de un creator rau, nu este in stare sa 'ada c+ipurile lucrurilor decat deformat+ ,P&ato".3 1#ntreit nefericiti sunt toti cei care se trufesc, gandind despre sine ca sunt groza'i, (entru ca acestia nu cunosc firea umana+ ,Me"a"(ru.3 De!$re ma"(rie !i (e!$re ce& ma"(ru >andria este semetie, cu$et sfidator si faptul de a $andi Sdespre sineU cele ce nu se cuvin3 >andria este asemenea dispretului fata de Dumnezeu: pentru ca atunci cand cineva lucreaza un anume bine si nu-l pune pe seama lui umnezeu, ci pe seama puterii proprii, &l dispretuieste pe &nsusi umnezeu3 >andria este ta$aduirea lui umnezeu, pentru ca acela care isi pune reusitele pe seama sa &l nea$a pe umnezeu si se asaza pe sine in locul lui umnezeu3 Teo(oret !$u"e1 1*oate felurile de pacate sunt respingatoare, dar cea mai nesuferita dintre toate este mandria.* Iar S%a"tu& Gri0orie (e NS!!a a%irma1 >8andria 3 ar putea spune oricine 3 este samanta sau radacina spinului pacatului pentru cel care socoteste ca nu 'a pacatui3+ Teo%i&act "ume!te ma"(ria >culmea rautatilor si dispret fata de Dumnezeu)3 Iar @a!i&e a& Se&euciei !$u"e1 >8andria este obarsia bolilor, 'ra%masa lui Dumnezeu ea ignora cele ale firii si este bolna'a de cele ale dia'olului, din cauza carora drumul spre 'irtute este zadarnic c+iar daca ai aduna toate 'irtutile laolalta, de indata ce se arata aroganta, facliile acestora se sting Fcu totulG. >ici un folos 4du+o'nicesc6 nu aduce postul, atunci cand AEE

se insoteste cu mandria de prisos este fecioria, odata ce a fost intinata de mandrie Dumnezeu nu primeste dreptatea care se pune in slu%ba trufiei si uraste facerea de bine +ranita cu 4patima6 infumurarii.) "el mandru este o fiinta nerecunoscatoare si nechibzuita. S%a"tu& @a!i&e ce& Mare !$u"e ca >omul mandru este acela care isi manifesta ingamfarea sub oc!ii celor de fata" fiind priceput in a se arata celorlalti mult mai bun decat este in realitate. I!i(or Pe&u!iotu& (ec&ara1 >.e cel care pe de o parte sa'arseste un oarecare lucru, dar care apoi il arata ca fiind mult mai mare decat este in realitate, dispretuindu-i pe ceilalti, trebuie sa-l numim mandru3+ S%a"tu& Ioa" Gura (e Aur !$u"e (e!$re ma"(rie1 >>ici un rau nu este asemenea mandriei; face din om un demon, o fiinta care insulta, +uleste, se %ura stramb pro'oaca moarte si doreste sa ucida) Cel mandru traieste vesnic in necazuri" vesnic este indignat" vesnic este tulburat. >u este cu putinta sa-si sature 'reodata patima c+iar daca-l 'a 'edea pe imparat plecandu-i-se si inc+inandu-i-se, tot nu-i 'a fi indea%uns, ci si mai mult se 'a aprinde asa cum iubitorii de arginti" cu cat ar aduna" cu atat au nevoie de mai mult" la fel si cei mandri, cu cat se bucura de mai multa cinste, cu atat o poftesc si mai mult in acest fel, patima lor 'a spori 4neincetat6 pentru ca este patima, iar patimile nu au nici o limita si nu se opresc deci atunci cand il 'or nimici pe cel care le poseda.) >andria naste necu'iinta, ocara, dispretuirea semenilor, lipsa de gri%a fata de saraci, impietrirea si neomenia. umnezeu &si intoarce fata de la cel mandru. >Dumnezeu celor mandri le sta impotri'a3+ De!$re marire !i (e!$re ce& ce !e mare!te $e !i"e 8arirea inseamna a cu$eta cele inalte, dar din vanitate si mandrie. "el ce se mareste pe sine se socoteste deasupra tuturor prin izbanzile sale SinchipuiteU si se infumureaza pentru virtuti, re%u*a"( !a %ie "umarat $ri"tre cei !im$&i !i umi&i; omul care se mareste pe sine este fanfaron, aro$ant, e$oist, narcisist, iubitor de sine, dispretuitor. 0mul care se mareste pe sine se afunda in pofte absurde si trezeste in inima sa patimi nesatule+ urmareste satisfacerea lor si, atunci cand esueaza, soarbe pahare neintrerupte de tristeti. Za(ar"icia i& !ta$a"e!te !i &-a im atat, a(a$a"(u-& (i" $oca&u& $e care-& ti"e-" ma"a3 Ce& ce !e mare!te $e !i"e (uce o 'iata $&i"a (e "eca*uri3 De!$re aro0a"ta AEC

>0roganta este o stare 4morala6 care creeaza aparenta binelui sau a 'irtutilor care 4de fapt6 sunt ine<istente+ KP&ato"L. "el aro$ant, desi este sarac, vrea sa arate ca este bo$at+ desi se afla in nevoi, incearca sa creeze impresia ca traieste in belsu$+ fiind cu totul lipsit de cele necesare, stri$a in $ura mare ca este prosper; ofera in dar cele de care are nevoie pentru a supravietui si rascumpara cele cu care vrea sa faca parada; cauta lauda si vaneaza cinstirea, isi renea$a clasa din care face parte si isi insuseste un nume fals pentru a se recomanda ca fiind de neam nobil+ se faleste cu facerile lui de bine si spune cuvinte mari despre fericirea sa+ !e &au(a cu o0atia !i !e %a&e!te cu 'ita &ui "o i&a; se mandreste cu frumusetea si socoteste ca insusirile sale sunt exceptionale3 Cei care-& cu"o!c i& at/ocore!c !i cei ai ca!ei i!i ra( (e e&3 9ro$anta este o patima foarte $rava si cauza multor rele pentru societate+ ea raspandeste vra:ba si dezbinarea pretutindeni, provoaca schisme, rastoarna re$imuri SpoliticeU, tulbura pacea, insti$a la razboi, aprinde orase, dezlantuie toate relele 3 De!$re !&a'a (e!arta @la'a desarta, !$u"e S%a"tu& @a!i&e ce& Mare, e!te +otul mieros al bogatiei du+o'nicesti, 0a(e&e ce& (u&ce ce a& !u%&ete&or "oa!tre, molia 'irtutilor; care "e ra$e!te i"tr-u" c2i$ $&acut ce&e u"e !i care ame!teca cu miere otra'a $ro$riei "oa!tre ama0iri, i"ti"*a"( cu0etu&ui oame"i&or $a2aru& $u!tiirii3 %lava desarta nu este numai nimicitoarea faptelor bune, ci si povatuitoarea celor rele. S&a'a (e!arta $atea*a !u%&ete&e oame"i&or cu toata $a"0arirea3 Ioa" Dama!c2i" !$u"e1 )0lava desarta este desarta nu (entru ca iubeste slava" ci (entru ca nu iubeste slava lui Dumnezeu3 %lava desarta subrezeste pana si temeliile celor mai inalte virtuti, lucrand la suprimarea lor+ !&a'a (e!arta e!te u" rau %oarte mare !i 'ic&ea"3 S%a"tu& @a!i&e ce& Mare (e!crie a!t%e& !&a'a (e!arta1 )Cel care este slavit (entru bogatia lumeasca si (oarta gri1a de slava omeneasca" care e trecatoare" si se increde in virtutile tru(esti" are parte de sla'a pe care si-o acorda el insusi, nu insa de cea care duce la ceruri, ci de cea care ramana in tarana3 I!i(or com$ara slava desarta cu o floare care nu infloreste decat pentru cel mult o zi. De!$re i"ca$ata"are #ncapatanarea e!te o$i"ia "ec&i"tita !i (e "e!c2im at a ce&ui i"(arat"ic3 0mul incapatanat nu asculta decat de propria sa parere si se lupta din rasputeri pentru a AEH

si-o impune, cu toate ca e!te "ec2i *uita !i $ueri&a; e!te i0"ora"t !i 'u&0ar3 Ari!tote& !$u"e1 *ndaratnicii sunt cei care nu-si urmeaza decat (ro(ria lor o(inie" cei ignoranti si! mitocani C4tica nicoma!icaD. "ei incapatanati sunt infumurati, iubitori de vra:ba, indaratnici, necrutatori, certareti, e$oisti si ambitiosi. Persista sa-si impuna opinia lor in detrimentul adevarului si a ceea ce este intr-adevar de folos. -u le pasa de adevar, de ceea ce este corect si drept+ contrazic pe toata lumea in aceeasi masura, dar nu au obiceiul sa contrazica in chip intemeiat3 Ce& i"ca$ata"at "u $oate !a-!i %aca $riete"i, (eoarece e!te re!$i"! (e toti3 "a membru al unei comunitati, este nesuferit+ prin incapatanarea lui zadarniceste toate intrunirile. Ca $arte"er (e a%aceri, e!te ireco"ci&ia i&, ca sot, este tiran si ca reprezentant al puterii, este foarte prime:dios, pentru ca nu accepta nici un sfat din partea nimanui. Omu& i"ca$ata"at ca(e i" mu&te re&e !i a(e!ea i"(arat"icia "u-& a(a$a (ecat cu amaraciu"e3 De!$re &au(aro!e"ie !i (e!$re ce& &au(aro! Laudarosenia sau fanfaronada inseamna a rosti vorbe mari, a $rai fara nici un respect despre orice, a te trufi si a vorbi semet, a sfida si a insulta. 0mul laudaros isi deschide $ura si spune lucruri exa$erat de mari+ cu$eta aro$ant si-i desfiinteaza pe cei buni+ ii dispretuieste pe cei puternici si arunca cu noroi in cei umili+ se lauda cu marimea puterii sale si se increde in bo$atie si vi$oare. (ade de cei care se tem de umnezeu si le vorbeste de sus, dintr-un spirit de fanfaronada. )orbeste despre lucruri insemnate si se prezinta pe sine ca om incercat si desavarsit+ vorbeste hulitor si isi bate :oc de cei intelepti+ i"ca&ca &e0ea !i re%u*a i"(atoriri&e Kcetate"e!tiL; !a'ar!e!te "e(re$tatea !i-i mi"te $e cei cu care $oarta (i!cutii3 >.ierde-'a Domnul toate buzele cele 'iclene si limba cea p lina de laudarosenie, !$u"e Scri$tura1 $e(ea$!a (um"e*eia!ca ii a!tea$ta $e cei &au(aro!i3 Laudarosul huleste si nu arata supunere fata de le$i+ le contesta autoritatea+ vorbeste despre sine ca despre un inalt demnitar si isi proslaveste puterea+ in cuvintele lui domina e$oismul, iar $andurile sunt conduse de aro$anta si infumurare. P&i" (e !i"e !i or0o&io!, paseste trufas in lume, ca sa iasa in evidenta3 Lau(aro!u& este totodata obraznic si las; caci, %ii"( &i$!it (e /u(ecata, e!te o&"a' cu !u%&etu&3 0meninta cu 'orba, dar moare de frica) Su%&etu& &au(aro!u&ui e!te &i$!it (e tarie mora&a, %ii"( &a! !i "eru!i"at, $ueri& !i "ecu0etat3 Dum"e*eu I!i i"toarce %ata (e &a ce& &au(aro!3 De!$re &au(a (e !i"e Lauda de sine inseamna a vorbi despre persoana proprie ca si cum ai fi cineva cu adevarat important sau cel mai capabil dintre toti+ Kcei care !e com$orta a!t%e&L (o'e(e!c o mi"te im$o'aratoare !i i"0u!ta; multi, dintre cei care intalnesc aceasta atitudine, fu$ de un astfel de om, fiind dez$ustati K(e e&L ,P&utar2.3 AEI

>/auda indre(tata s(re sine este goala si li(sita de orice valoare: atunci cand acestia nau (arte de laudele altora" im(insi de ambitia (ro(rie" care ravneste lauda" si (aranduli-se ca e 1ust" se com(orta intr-un mod urat+ ,P&utar2.3 >Lauda de sine, facand parada de cu'inte, nu arata decat lipsa faptelor 'adeste mai degraba falsa 'irtute, care este interesata de aspectul e<terior al lucrurilor, acuzand e<istenta unei minti goale pe dinauntru. Asadar" trebuie sa doresti sa faci cat mai multe fapte 4bune6, dar sa 'orbesti cat mai putin 4despre ele6, ca sa nu a%ungi sa fii asemenea unui butoi, plin de mandrie, care sta gata sa crape) ,Neo%it DouRa!.3

Pari"te&e @a&e"ti" Mor(a!o' !i Pari"te&e Ioa" Bu&i0a (e!$re MILOSTENIE !i FAPTELE BUNE $ri" care $utem ca!ti0a 'iata 'e!"ica

Fa$te&e u"e )?ericiti cei milostivi, a(ica cei ce %ac %a$te (e mi&o!te"ie- Fa$te&e (e mi&o!te"ie !u"t cu"o!cute tuturor3 @raneste, imbraca, munceste, fii de folos oamenilor, a:uta un invalid, nu trece pe lan$a un om fara un cuvant bland, fii amabil, primeste pe cel strain, imparte casti$ul tau cu cel sarac. 9minteste-ti ca cei fara de adapost, cei lipsiti, cei schilozi sunt mari inaintea lui umnezeu. Aici, $e $ama"t, ei $ar $e(e$!iti, (ar &a Dum"e*eu 'or %i mi&uiti3 S%i"tii %aceau i"e oame"i&or, "eti"a"( !eama ce %e& (e oame"i !u"t ace!tia1 $acato!i, "eorto(oc!i !i a&tii3 Trebuie sa a:utam tuturor celor care au nevoie, dupa puterea noastra. e exemplu, in$ri:irea bolnavilor este una dintre cele mai mari fapte de milosardie. I"!a, ca"( mer0i !a i"0ri/e!ti u" o&"a', tre uie !a te cercete*i $e ti"e i"!uti3 Daca i& i"0ri/e!ti (i" i"tere!, "u 'ei $rimi ra!$&ata i" cer3 "and cel care sufera de patima desfranarii in$ri:este un bolnav, primeste vindecare de patima sa. Boa&a e!te %o&o!itoare $e"tru !u%&et, (aca e!te a!umata %ara cartire, cu ra (are3 I"!a ca"( o&"a'u& !e $&a"0e !i ii i"'i(i(ia*a $e cei !a"ato!i, atu"ci i!i $ier(e ra!$&ata cerea!ca3 0mul poate suferi intrea$a viata si sa nu aiba rasplata in ceruri, daca nu crede in AED

umnezeu, carteste, se inraieste, :i$neste, ii supara pe altii3 Daca i"!a %ii"( o&"a', u" cre(i"cio! orto(o= 'a ca(ea i" a!eme"ea $acate, tre uie !a !e caia!ca i"(ata !i !a !e roa0e !a (o a"(ea!ca i"tarire, ca !a "u !e &i$!ea!ca (e %ericirea 'e!"ica $e"tru o !&a iciu"e (e o c&i$a3 @or i"( (e!$re %a$te&e (e mi&o!ar(ie, "oi a'em (e!eori i" 'e(ere !i mi&o!te"ia3 >ilostenia este materiala si du+o'niceasca) >ilostenia duhovniceasca este mai inalta3 Acea!ta $oate %i1 !%atu& u", cu'a"tu& u", com$atimirea, !u!$i"u&, ucuria, o carte (u2o'"icea!ca (aruita a&tuia !au $e care o $oti recoma"(a cui'a ca &ectura, a citi o carte (u2o'"icea!ca omu&ui care "u !tie !a citea!ca !au care "u 'e(e i"e3 (u$andu-te, sfatuieste-l, compatimeste-l pe cel ce sufera, povesteste-i ceva din Evan$helie, a:uta-l sa se roa$e, poarta-te cu bunatate fata de el, fereste-l de pericol. ;iecare om este un semanator. El seamana zilnic. "e seamana, aceea va secera in ceasul mortii. "elui care seamana raul ii va sta impotriva tot raul savarsit in viata sa si va fi dat chinurilor vesnice. Cu totu& a&t%e& !e 'a i"tam$&a cu ce& ce !eama"a i"e&e3 Postind, omul se foloseste pe sine, dar este important ca el sa aduca folos si altora, dupa exemplul vaduvei, care &-a dat lui umnezeu ultimii sai doi bani, sau al altor saraci, care nu aveau bani, dar aveau o inima $eneroasa. U"u& !a$a mormi"te 0rati! $e"tru cei ra$o!ati, a&ta cu&e0ea (i" $a(ure $oame !i ciu$erci $e"tru cei o&"a'i !i "e$uti"cio!i, u" a& trei&ea %acea re$aratii i" i!erica etc3 E!te im$o!i i& !a e"umeram mu&timea %a$te&or u"e, $ri" care u" om $oate %i (e %o&o! a&tora3 "redinta si faptele ei il fac pe om mostenitor al &mparatiei cerurilor, pentru ca faptele bune, din mila lui umnezeu, se transforma in virtuti, iar !u%&etu& im$o(o it cu 'irtuti e!te a$t $e"tru Im$aratia ceruri&or3 I" $i&(a (e!$re &ucratorii 'iei, Dom"u& !$u"e ca fiecare lucrator va primi rasplata. 9ceasta nu depinde de cat timp a muncit omul. Cei 'e"iti i" cea!u& a& !a!e&ea !u"t cei cre(i"cio!i (i" co$i&arie; cei (i" cea!u& a& "oua&ea !u"t cei cre(i"cio!i (i" ti"erete, iar cei (i" a& (oi!$re*ece&ea cea! !u"t cei 'e"iti &a cre(i"ta i"ai"te (e ra!$&ata, a(ica i"ai"te (e moarte3 "e poti face in acest rastimp scurt, Poti doar sa aduci pocainta, sa faci fapte de pocainta accesibile omului aflat intr-o astfel de situatie. Co$iii, 'e"iti (i" %ra0e(a $ru"cie &a Dum"e*eu, cu !u$u"ere !i cu a/utoru& &ui Dum"e*eu !e i"(re$tea*a re$e(e, (ar cu cat omu& e!te mai i" 'ar!ta, cu atat mai 0reu !e $etrece ace!t &ucru3 6sor se smul$e un pacat subtire si fra$ed ca o mladita, dar cu $reu poate fi dezradacinata deprinderea pacatoasa veche. ar nu trebuie sa te lasi cuprins de lene, ci sa te nevoiesti pentru omnul, nada:duind in a:utorul si in spri:inul %au. %traduieste-te sa eviti situatiile si motivele care mi:locesc caderea in pacat, obiectele care te ademenesc la pacat, ima$inile, intalnirile nepotrivite+ fii constient ca te afli in fiecare clipa sub privirea atotvazatoare a omnului. )orbeste cu omnul permanent prin ru$aciune, vorbeste cu >aica omnului, cu sfintii marturisitori, oriunde ai fi si orice ai face. acea!ta e!te teme&ia 'irtutii3 ?ereste-te de rau si fa binele" "e i"'ata Dom"u&3 A(ica1 curata sufletul tau prin pocainta si nu uita sa il umpli de 'irtuti) %ufletul nu trebuie sa ramana $ol, ca sa nu se intoarca in el patimile de odinioara cu mai mare putere3 AEJ

I"tre 'irtuti, mai i"tai !u"t iertarea si nerautatea) Iarta tot !i tuturor3 &arta nu doar cu cuvantul, ci din toata inima. (oa$a-te ca omnul sa-ti dea darul iertarii, roa$a-te pentru cel care te-a suparat, fa-i bine. 9minteste-ti ca omnul iti iarta tie mult mai mult decat poti tu ierta si trebuie sa fii recunoscator pentru aceasta mila. (ecunostinta ta trebuie sa constea in a ierta supararile ce ti se fac. &ertarea a toate aduce pace. .acea este rodul +arului Du+ului @fant3 Iertarea !u$arari&or (uce &a "erautate, iar "erautatea (uce tre$tat &a (ra0o!te3 &iruieste raul cu binele, a!eme"ea S%a"tu&ui Ti2o" (e Za(o"!R, a&e carui !%i"te moa!te mi/&oce!c $a"a a!ta*i 'i"(ecarea (emo"i*ati&or3 Nimic "u e!te mai 0reu (ecat !a-ti ierti 'ra/ma!ii, !a te ro0i $e"tru ei !i !a &e %aci i"e3 Ace!t &ucru i& $oate %ace (oar ce& &i$!it (e rautate3 De aceea, dobandeste nerautatea si bunatate sufleteasca prin fapte de milosardie. da milostenie dupa putere, si cu cu'antul, si cu fapta) Mu"ce!te $e"tru ti"e !i im o0ate!te-te i" Dum"e*eu, $recum ace& tara" e'&a'io! care im$artea 'e"itu& 0o!$o(ariei i" trei $arti1 o parte o dadea manastirii, o parte saracilor si o parte o pastra pentru sine3 Daca ai 0o!$o(arie, 0ra(i"a, a"ima&e, (o a"(e!te $ri" e&e %o&o! "u (oar $e"tru tru$, ci !i $e"tru !u%&et, facand milostenie din rodul muncii tale3 Tot i"e&e $e care-& %acem "oi $e $ama"t, Dom"u& "i-& i"toarce i" cer3 Este mare cel care slu:este tuturor3 6n om a postit doua saptamani, iar altul a slu:it unui bolnav. %-a dovedit ca cel de-al doilea a fost placut inaintea lui umnezeu 3 A&tu& "u $rime!te 0a"(uri&e $acatoa!e, ci &e re!$i"0e cu ru0aciu"ea !i a!t%e& !e %ace i"e$&acut &ui Dum"e*eu3 Ce& care !e o$u"e 0a"(uri&or re&e !e *i(e!te $ri" 0a"(uri u"e3 <andul rau este radacina pacatului. -u este infricosator faptul ca ne asalteaza $andurile, ci faptul ca noi le acceptam, ne complacem in ele si acestea ne conduc la savarsirea pacatului cu fapta. I" %iecare %a$ta !i 0a"(, (aca e&e !u"t u"e, e!te $re*e"t Dum"e*eu3 Atata tim$ cat !imtim $re*e"ta Dom"u&ui, $rimim tot ce e!te (e %o&o! !i "ece!ar3 Ca"( i"!a "e &a!am 0a"(uri&e i" 'oie, (emo"ii "e i"!u%&a tot %e&u& (e !u0e!tii !i c2i$uri1 (e!%ra"are, %rumu!ete, !&a'a etc3 0mul in$hite toata aceasta mancare demonica si o aduna in suflet. 9poi ne trezim ca ne vine in minte ba o ticalosie, ba alta, si ele devin aidoma unor pete murdare pe suflet. Trebuie sa avem $ri:a neincetat de sufletul nostru si sa spalam la timp aceste pete prin pocainta, tinand seama ca la nunta trebuie sa mer$em cu haine curate. %fintii nevoitori il aveau intotdeauna pe umnezeu in fata ochilor. S%a"tu& Sera%im (e Saro' $arcur0ea i" %iecare !a$tama"a tot Nou& Te!tame"t3 "itirea Evan$heliei aduce uhul %fant in suflet. aca citirea Evan$heliei ti se pare dificila, $reu de inteles, plictisitoare, inseamna ca aceasta este exact lectura care iti este necesara, inseamna ca tu esti bolnav si acest medicament amar este sin$urul care poate sa vindece sufletul tau. -u-l respin$e si te vei convin$e tu insuti de acest lucru, cand el va deveni pentru tine mai dulce decat mierea. Dom"u& S-a tru(it mu&t !a "e i"'ete cre(i"ta cea a(e'arata3 Stra(a"ia Lui "u a %o!t !i "u 'a %i "icio(ata *a(ar"ica3 Roa(e&e ei !u"t mi&ioa"e&e (e oame"i care !e ma"tuie!c3 -u astepta momentul cand sufletul tau

AEM

va fi dus la Fudecata, unde toti cei care nu s-au in$ri:it de sufletul lor in timpul vietii pamantesti plan$ amarnic. Lucreaza cat mai este timp) (a fapte bune in taina3 I" E'a"02e&ie, i" $erico$a (e!$re vindecarea orbului, Dom"u& ii $oru"ce!te ace&uia !a "u !$u"a "ima"ui Ci"e &-a 'i"(ecat3 "u atat mai mult noi, pacatosii, daca reusim sa facem fapte bune, nu trebuie sa le facem cunoscute celorlalti. 0mul care iubeste slava pierde virtutea3 oar parintelui duhovnicesc le poti descoperi si sa te sfatuiesti cu dansul3 Ne ami"tim (e Fericita Qe"ia, care a(ucea carami*i $e"tru co"!tructia i!ericii "oa$tea, (e Ioa!a% (e Be&0oro(, care taia &em"e i" tai"a, (e Nico&ae, Facatoru& (e mi"u"i, care i" tai"a a (aruit aur, !i (e mu&ti a&ti !%i"ti3 -u spune ca mer$i sa te ro$i. &isus @ristos nu spunea nimanui cand %e indeparta de popor in taina, lasand in departare chiar si pe ucenicii %ai. %lava si vorbirea desarta in$hit virtutea3 Si $o!tu& tre uie !a %ie tai"ic+3 ,(i"1 Pr. )alentin >ordasov, duhovnicul de la Ps=ov. #n'ataturi si intamplari minunate,

Ico"omii o0atiei !i $re0atirea $e"tru 'iata 'e!"ica3 Di" PREDICILE Pari"te&ui ARSENIE BOCA !i a&e Mitro$o&itu&ui AUGUSTIN &a TANARUL DREGATOR BOGAT

ACF

Pu &icat $e %J )ov %&'% W Cate0orii1 Dregatorul bogat si -azirea (oruncilor" 3rana du!ului U -R4D*C* 0* C>V*),4 D4 ?5/50" 8itro(olitul Augustin de ?lorina" -arintele Arsenie 6oca" ,anarul bogat W Pri"t

TANARUL BOGAT # Pr3 Ar!e"ie Boca )Bo0atu& au*i!e c5 e!te 'ia 'enic3 El o dorea din cauza bo$iei sale, cu care dorea s fie ve#nic. 9ceasta se vede din tristeea cu care a plecat de la "el )e#nic. Ta"5ru& 6"trea 51 ce are (e %5cut $e"tru a (o a"(i 'e8"icia? Ii!u! 6i r5!$u"(e !curt1 $oru"ci&e3 Ta"5ru&, 'ra"( !5 atra05 ate":ia a!u$ra !a, 6"trea 5, care? # 8i a$oi $u:i" 6i $a!5 (ac5 &a urm5 mi"te1 >*oate acestea le-am pzit din tinereele mele"+ ?i mai "5(5/(uia-8i o &au(5, (e aceea mai 8i 6"trea 5 $e Ii!u!1 >Ce dar mi mai li(se$te2 Dar, !n loc s primeasc o laud !naintea poporului, prime#te o demascare. [ici c ai m(linit toate (oruncile" c iube$ti (e a(roa(ele tu ca (e tine nsui: iat ai prile%ul s do'edeti cu fapta, lucrul care-i mai lipsete; Finde-i a'erile i le d sracilor apoi 'ino de-8i urmeaz 8ie" La acea!t5 6 "tor!5tur5 a &ucruri&or "u !e a8te$ta ta"5ru& %ari!eu3 9verile sale nu erau adunate din iubirea de-aproapelui, ci din averea de-aproapelui3 Pe urm5 a'erea, care "u era toat5 &e0itim5, cerea 8i certi%icat mora&, recunoa#terea cinstei #i corectitudinei #i toat slava de#art, la care a trebuit s renune ru#inat. Cu acea!t5 &ec:ie a (lecat ntristat. Trist bo$ie. Pe urma !ntristrii tanrului, &isus arat marea piedic a lipirii inimii de bo$ie, cu care nu se poate intra !n !mprie. Uce"icii au*i"( 6"trea 5 6"!$5ima"ta:i1 >0tunci cine poate s se mantuiasc? - c5 %iecare are cate ce'a $e &a"05 i"ima &ui3 Dar Ii!u! &e r5!$u"(e1 Ceea ce este cu neputin la oameni, este cu putin la Dumnezeu3 ?i umnezeu are multe posibiliti de a dezle$a inima bo$ailor de bo$ie. )inovia bo$iei e c ine inima omului le$at aici, #i deformeaz omul !ncat nu mai iube#te pe oameni, ci se !narmeaz !mpotriva lor. Pentru 1cinstitul* bo$at, ceilali oameni sunt 1hoi*. Eo$ia mre#te ine$alitatea dintre oameni, care na#te ura. 9titudinea sufletului fa de bo$ie trebuie s fie ca a unui administrator al bunurilor altuia. -oi suntem iconomi. "at vreme iconomisim averile dup le$ea iubirii de oameni, %tpanul averii ne-o menine+ dar dac uzurpm dreptul lui umnezeu, o pierdem #i ne pierdem. Trebuie s fim cu avuia ca #i cum n-am aveao. >Cei ce se folosesc de lumea aceasta s fie ca i cum nu s-ar folosi de ea ,I Cori"te"i D,E4.3 AC4

Lumea !ntrea$, condus dup le$i !mpotriva lui umnezeu, tot la umnezeu a:un$e, dar la umnezeu ca 1sfar#it* al lumii*.

CU@IOSUL AMBROZIE (e &a Ma"3 Da(iou # 4FF (e a"i (e &a "a!tere, I a"i (e &a %ericita !a a(ormire3 AMBROZIA CEREASCA A SMERENIEI INAINTE@AZATOARE Pu &icat $e &J Dec %&'% W Cate0orii1 PConcentrateP du!ovnicesti" 8inuni si convertiri" -arintele Ambrozie /azaris" -arintele -orfirie" -ocainta" Razboiul nevazut" 0fantul )ectarie" 0fintii - (rietenii lui Dumnezeu" (rietenii nostri W Pri"t

,*eologia a pierdut drumul nu a'em teologi credincioi) 7i se ocup cu lucruri teoretice) @e pierd /n frumuseea teoriei i le lipsete tuturor fptuirea) &- P(0;ET&&LE "6)&0%6L6& 9>E(0N&E L9N9(&%. ,For 'eni ani grei, dar nu 'a temeti"
C#*#*# @#; NNN

Pemptousia. <heronda 9mbrozie de la >nstirea ad_ou A 2 decembrie

9rhimandritul 9mbrozie L`zaris BIOI2-2GGR8, duhovnic al %fintei >nstiri a >aicii omnului <avriatissa ad_ou, precum i a mii de cretini de prin toate prile <reciei, a fost una din cele mai sfinte fi$uri ale vremurilor noastre3 A/u"! &a a(7"ci 5tr7"ei, a %o!t 6"0ri/it 6" u&timii a"i ai 'ieii (e c5tre mica comu"itate a m5"5!tirii, $7"5 pe 2 decembrie 2GGR, c7"( s-a mutat la omnul. O mu&ime (e oame"i 'e"ii (i" toate $5ri&e 5rii au &uat cu a!a&t m5"5!tirea Da(nou, *eci (e c&erici i mo"a2i, $recum i 6"a&i (em"itari (e !tat au $artici$at, cu toii, &a !&u/ a 6"morm7"t5rii, $e"tru a-i e=$rima re!$ectu& i iu irea %a5 (e G2ero"(a3 "u toii erau ptruni de lumina pe care o !mprtia !n :urul su sf'ntul i de sentimentul Vtristei ACA

bucuriiW, care !i caracterizeaz pe cretinii adevrai !n aceste clipe amare ale morii3 Printele 9mbrosie a fost izvor de mireasm a$hioritic a lui @ristos !n lume, care a izvor't Japa cea 'ieK a uhului, rcorind sufletele celor !nfometai i !nsetai de dreptate. M5"5!tirea i!toric5 a Maicii Dom"u&ui Da(nou (i" Am%nR&eia a a/u"! re"umit5 tocmai (atorit5 &ui, iar S%7"ta Mitro$o&ie (e Ft2ioti(a, "u "umai 6" re0iu"ea LoRrn(a, ci $e 6"tre0u& cu$ri"!u& ei, a %o!t !tro$it5 cu i*'oru& !$iritua&it5ii !a&e !im$&e i aute"tice3 ;ericitul printe 9mbrosie L`zaris s-a nscut !n satul Lazar`ta din Lef=`da, pe 2I decembrie IOI2, din prini evlavioi. Pana$hiatis L`zaris, care era profesor, i Lou_za, fiind al al patrulea copil al familiei sale3 Dnc din fra$eda sa pruncie, micuul %piridon se distin$ea datorit firii sale linitite i iubirii sincere pe care o nutrea pentru Eiseric. No &eea %irii !a&e !e (atorea*5 mamei, care, (i" cau*a %a$tu&ui c5 5r atu& ei era (u! &a r5* oi, !-a (e(icat e(uc5rii co$ii&or ei3 S$iri(o" a a !o&'it "umai (ou5 c&a!e (i" coa&a $rimar5, $e"tru c5 6" $ara&e& tre uia !-o a/ute $e mama !a &a mu"ci&e a0rico&e3 C7"( a 6m$&i"it '7r!ta a(ec'at5, !-a 6"ro&at 6" armat5, u"(e a !&u/it tim$ (e trei a"i &a Pa&at ca e'*o"N, 6"truc7t era u" t7"5r %rumo!, 6"a&t i *'e&t3 Ime(iat ce !-a e&i erat (i" armat5, a !imit c2emarea &ui Dum"e*eu c5tre 'iaa mo"a2a&53 <m$reu"5 cu u" $riete" (i" $5ri&e !a&e, a $or"it !$re S%7"tu& Mu"te $e"tru a !e 6"c2i"a &a &ocuri&e !%i"te (e aco&o i $e"tru a o ru0a $e Maica Dom"u&ui !5-i arate (rumu& $e care !5-& urme*e3 Aco&o, fiind fascinat de monahismul a$hioritic, a intrat !n %f'nta >nstire 7outloumous_ou, unde s-a dedicat !ntru totul ascultrii, ascezei i ru$ciunii. Re%eritor &a a"ii $etrecui 6" S%7"tu& Mu"te, !$u"ea a(e!ea1 Y8-am dus /n @f!ntul 8unte pentru puine zile i am rmas acolo douzeci de aniZ3 up ce a fost frate de mnstire timp de trei ani, a fost tuns !n monahism de ctre &$umenul amaschin, primind numele @ar_ton. ruirea t'nrului monah la ascultrile monahale era ireproabil. A tr5it 6" a!cu&tare (e!5'7rit5 'iaa (ur5, (ar e=trem (e e(ucati'5 i !%i"itoare (i" i"terioru& m5"5!tirii3 Pzind cu sfinenie :urmintele monahale, a cultivat ru$ciunea ne!ntrerupt, ascultarea desv'rit, postul aspru, simplitatea i puritatea copilreasc, participarea zilnic la prive$heri i la celelalte slu:be ale cultului divin, hrnicia neprefcut, a:un$'nd cur'nd la !nlimile virtuii. 9a cum s-a vzut mai t'rziu, Pronia dumnezeiasc i-a rezervat misiunea !n lume, spre m'ntuirea multor suflete. "ci viaa dur din %f'ntul >unte i $relele nevoine duhovniceti la care s-a supus de bun voie au avut repercusiuni nefaste asupra sntii sale, fapt care l-a determinat s mear$ !n 9tena, la !ndemnul lui <heronda Porfirie. La $ro$u"erea ace&uiai G2ero"(a Por%irie, care $e atu"ci !&u/ea &a Po&ic&i"ica (i" Ate"a, !-a ataat (e !tarea S%i"tei M5"5!tiri Da(nou, Part2e"na. La scurt timp, a fost hirotonit diacon i apoi preot de ctre 9mbrosie, mitropolit de ;thiatida, care i-a schimbat i numele din @ar_ton !n 9mbrosie. Du$5 ce a !&u/it tim$ (e a!e a"i 6" $aro2ii (i" AtiRRn ,G&iRp Nerp i S%i"ii Trei Ierar2i (i" Be!aria"n., $e"tru a a/uta %i"a"ciar m5"5!tirea ACE

Da(nou, care 6"t7m$i"a mari (i%icu&t5i eco"omice, !-a retra! 6" m5"5!tirea acea!ta, u"(e a r5ma! $7"5 &a moartea !a3 ;ericitul printe 9mbrosie a pstrat Vnepri+nit, autentic i nealterat credina @finilor .riniW3 -u avea cunotine sau titluri tiinifice. Dnelepciunea i-a fost dat de sus, ca road a %f'ntului uh3 E'&a'ia !a c5tre Dum"e*eu &-a mo(e&at (u2o'"icete, (u$5 !i"ta0ma !cri$turi!tic5 Ynce(utul nele(ciunii este frica de Dumnezeu i (rice(erea este tiina Celui 0f#ntZ ,Pi&(e M, 4F.3 Prezena sa era totdeauna i pretutindeni ziditoare. &ubirea sa printeasc i poveele sale inspirate de uhul %f'nt a a:utat o mulime de credincioi, care aler$au sub epitrahilul su, cut'nd !ntrire i spri:in !n !ncercrile vieii. Price$erea i c&ar'i*iu"ea !a i-a a(u! $e mu&i mai a$roa$e (e 'iaa 6" 9ri!to! i a atra! mu&i 6"e&e$i i oame"i (e tii"5 !$re Bi!eric53 Trind !n duhul lui umnezeu, nu ezita s-i sftuiasc pe cei deznd:duii s invoce harul dumnezeiesc !n rezolvarea problemelor lor. %tilul su, modul !n care !nva, puritatea cu care povestea descoperiri dumnezeieti, certitudinea credinei sale, bl'ndeea feei sale i linitea prezenei sale, toate acestea !mpodobeau chipul unui avva al pustiei, pe care lumea nu l-a schimbat, ci l-a a:utat s se transforme !ntr-o fi$ur an$elic3 At7t m5"5!tirea (i" Am%nR&eia, c7t i Meto2u& m5"5!tirii (i" Pa"0rpti erau a!a&tate *i&"ic (e mu&t5 &ume, 6" !$ecia& (e ti"eri, care (oreau !5-& cu"oa!c5 i !5 $rimea!c5 i"ecu'7"tarea !a3 "ei care stteau de vorb cu el constatau imediat c vorbea Jdin inimK, i nu din raiune, i c purta !nuntrul su o alt lume, din care primea i transmitea mesa:e purttoare de Snde:deU i m'ntuire. %e vorbete mult i despre darul clarviziunii sale, despre semnele i descoperirile dumnezeieti care s-au !nfptuit prin persoana sa. (eferitor la acestea, el le considera lucruri fireti, subliniind faptul c spaiul Eisericii este locul unde se !nfptuiesc multe minuni, pe care credincioii le triesc zi de zi3 -u accepta nici o form de cinste, iar la laude rspundea cu tcere3 <"tot(eau"a (5(ea u" e=em$&u 'iu $ri" 'iaa !a !merit5 i $ri" com$ortame"tu& !5u (u2o'"ice!c3 Printele 9mbrosie reprezint un exemplu al prezenei vii a lui umnezeu !n lume3 Du$5 a(ormirea !a 6" Dom"u&, a %o!t ci"!tit (e toi, &5!7"( 6" urma !a ami"tirea u"ui ieromo"a2 !%7"t3 9 fost slvit de umnezeu cu darurile Preasf'ntului uh, fiindc i el la r'ndul su a cinstit Eiserica %a prin slu:irea i devotamentul su preoesc i monahal. Pe bun dreptate, poporul !l numr !n r'ndul celor alei, consider'ndu-l una dintre cele mai sfinte fi$uri ale secolului nostru3 <" 6"c2eiere, 6& ru05m ca, (i" 6"5&imea ceru&ui, !5 !e roa0e $e"tru S%7"ta M5"5!tire a Maicii &ui Dum"e*eu, $e"tru %ii !5i (u2o'"iceti i $e"tru "oi toi3 Sur!a1 Re'i!ta E%imerio! "r3 AcAFFD3

;amilia ortodoxa. <heronda 9mbrozie Lazaris BIOI2-2GGR8 A Dn iubire se ascund toate virtuile
*isus 3ristos" ieri $i azi $i n veci este acela$i C4vr. 'K;ND "e 6"'a:5 mare&e A$o!to& Pa'e&3 Ace!te cu'i"te $roroce8ti !e a(e'ere!c, 6"c5 o (at5 (e-a &u"0u& i!toriei, 6" ACC

mi"u"ata 'ia:5 a B5tr7"u&ui Am ro*ie La*ari! ,aAFFI., (u2o'"icu& m5"5!tirii (i" Lamia, Grecia co"ti"e"ta&53 Re(5m mai /o! c'teva fra$mente din viaa Etr'nului 9mbrozie, extrase #i traduse din cartea >=+eron 0m'rosios Lazaris 3 ? pne'matiCos tis 8onis Dadiu+, a$5rut5 6" &im a 0reac5 6" AFFM, 6" e=c&u!i'itate $e"tru cititorii >Fami&iei Orto(o=e+ 8i "u "umai, !$re %o&o! (u2o'"ice!c 8i 6"t5rire 6" cre(i":53 Fiaa &tr!nului 0mbrozie este o propo'duire tcut, ade'erind cu prisosin cu'intele @f!ntului 0postol .a'el de mai sus, adic faptul c p!n azi i p!n la sf!ritul 'eacurilor &iserica ?rtodo< nate i 'a nate prin Du+ul @f!nt sfini " cci ca(ul nevzut al ei este *isus 3ristos" 8#ntuitorul lumii" Care ne-a fgduit des(re 6iserica 0a c (orile iadului n-o vor birui C8at. 'M;'ND" deoarece iat" 4u sunt cu voi n toate zilele" (#n la sf#r$itul veacului. Amin C8at. %N;%&D. 8ai trebuie spus c &tr!nul 0mbrozie a fost prieten foarte apropiat cu de-acum 'estitul &tr!n .orfirie 1RDSSD2 i /nrudit du+o'nicete cu el, motenindu-i /ntr-un fel +arismele: el i-a s(us odat @!erontissei -orfiria" sora 6tr#nului -orfirie" du( adormirea acestuia; -orfiria" du!ul lui -orfirie acum l am eu. 8uli din fiii lui du!ovnice$ti vin acum la mine. De aceea, poate nu /nt!mpltor, &tr!nul 0mbrozie a adormit /ntru Domnul /n aceeai zi 1P decembrie2 cu &tr!nul .orfirie, dup DT ani de la adormirea acestuia. 18)=)2 C7"( era &a M5"5!tirea Cut&umu8, a a'ut &oc o 6"t7m$&are mi"u"at53 E 'or a (e!$re cderea lui dintr-un smochin, c'nd #i-a rupt piciorul #i a fost vindecat de sfinii octori ;r-de-ar$ini, prin anul IO3J3 Re(5m mai /o! 6"tocmai cum a $o'e!tit e& 6"!u8i, 6" (ori":a (e a $5!tra %i(e& !ti&u& !5u1 ><" tim$u& ocu$a:iei 0erma"e, S%7"tu& Mu"te era $&i" (e "em:i3 Au !tat aco&o 'reo (oi a"i3 Mai /o! (e m5"5!tire, &a 'reo EFF 8i ce'a (e metri a'eam o &i'a(5 (e !moc2i"i3 Era au0u!t3 <"tr-o *i, ce-mi *ice 07"(u&? Era &a amia*53 La acea or5 c5&u05rii "u ie!, c5ci &a C (u$5-amia*5 e!te @ecer"ia3 Au $ro0ram %rumo!3 > pcle#te $'ndul #i, fr s iau binecuv'ntare de la e$umen, mer$ s cule$ smochine. > !nv'rt eu pe acolo #i dau de un smochin cu ni#te smochine uite at'taC -u c erau a#a de mari, dar a#a m-a pclit satana ca s m fac s urc !n copac ca s adun smochine #i apoi s m Varan:ezeW el. > urc !n copac, m aplec s prind o crean$, #i dintr-odat se rupe crean$a #i m pomenesc :os/ Era u" *i( 6"a&t 8i 6" !$ate&e *i(u&ui era $&a"tat !moc2i"u&3 "ad pe zid #i-mi rup piciorul A aici, mai sus de $enunchi, practic s-a rupt !n dou. 9m !nceput s urlu #i s pl'n$. %tri$amC e unde s aud clu$rii, Era amiaza. ormeau. %e rupsese osul #i piciorul se sucise la spate. 9veam dureri cumplite/ %tri$am, pl'n$eamC S$re "orocu& meu, $a*"icu& :ari"i&or m5"5!tirii m-a au*it 8i a 'e"it 6"(at53 @i"e 8i m5 05!e8te c5*ut 6"tre m5r5ci"i # c5ci, (u$5 ce m-am i* it (e *i( 6" c5(erea mea 8i mi-am ru$t $icioru&, am c5*ut a$oi /o!3 Tra0e e& (e $icior 8i-& 6"(rea$t5 &a &oc3 ?i ce %ace? Mer0e &a m5"5!tire 8i !$u"e e0ume"u&ui1 Y3aritonR ,9arito" m5 "umeam atu"ci. Sa czut $i $i-a ru(t (iciorul. 0 mergei s-l luai de acoloZ3 @i" $atru c5&u05ri ro u8ti trimi8i (e e0ume", ce im$ro'i*a!er5 (i"tr-o u85 o >tar05+, m5 ri(ic5 8i m5 (uc &a m5"5!tire3 Picioru& ru$t3 Pe atunci nu existau doctori !n %f'ntul >unte, nici medicamente. Era ocupaia $erman. -u $seai nimic din toate astea. Toate erau pustii. in fericire, la schitul "utlumu#ului era unul ce se pricepea la doftoricit ACH

picioare rupte3 M-au (u! &a o&"i:5, iar 'i*a'i era $arac&i!u& !%i":i&or Doctori F5r5-(ear0i":i3 M-au &5!at aco&o $7"5 a'ea !5 'i"5 Y(octoru&Z, c5ci 6& c2ema!er5 6"tre tim$3 9veam dureri !nfrico#toare #i rcneam !ntruna. Pe la I2 noaptea, ce s vezi, &-am vzut pe sfinii octori ;r-de-ar$ini "osma #i amian cobor'nd din cupol. %-au luminat toate !n :ur. J7+, bietul de elK, zice %f'ntul amian, Vcum i-a fr!mat piciorul"K )ine !n fa %f'ntul "osma #i-i zice %f'ntului amian; J8ergi acolo la picior i apuc-l bine cu m!inile, i trage-l /ntr-afarW, cci se sucise. ?i s-a apucat sf'ntul s tra$ piciorul la loc. 0, durere ce nu se poate spune/ ?i, tot tr$'nd, sba sudat piciorul la loc. % vedei minunea %finilor "osma #i amian/ )orbeau !ntre ei, dar nu !nele$eam. V0m 'enit s te a%utmW, zice %f'ntul "osma, Vnu te teme, are s treacK. ?i ce s vezi, %-a lipit la loc piciorul, s-au sudat oasele, carnea A tot, de :ur !mpre:ur. -u se mai cuno#tea nimic. Eu, cum '5( c5 !-a o$rit (urerea, m5 ri(ic 6"(at5 8i 6"ce$ !5 :o$5i 8i !5 c7"t # %5ceam ca toate a&ea3 %-au trezit clu$rii. J@-a scr!ntit la cap $ariton de at!ta durere) @ opie i s c!nte la ora asta"W 9u dat buzna la bolni. J8iluiete-ne, Doamne"K, !ncepur s stri$e. Era trecut de miezul nopii. JCe te-ai ridicat din pat? @tai %os, c o s-i rupi i cellalt picior"K) J#a uitai' aiciK, le zic eu. 9rt ctre paraclisul %finilor "osma #i amian. V0cetia doi au 'enit puin mai /nainte, unul la cap i altul la picioare, i mi-au tras piciorul la loc, iar acum nu mai am nimicW. --au mai dormit clu$rii toat noaptea, iar diminea au fcut Litur$hie. 9m mers #i eu. 9poi s-au str'ns toi la mine !n chilie, cu tot cu e$umen, ca s vad minunea. 9u !nceput s vin apoi clu$ri #i de la 7aries s vad cum m-au vindecat. >inunea asta este consemnat #i !n arhiva mnstirii "utlumu#, cu data c'nd a avut loc*. N O a treia $er!oa"5 cu care $5ri"te&e Am ro*ie a'ea !tr7"!e &e05turi era un alt mare Etr'n, fericitul episcop de %isaniu #i %iatistis, 9ntonie. Printele 9mbrozie !l respecta #i !l iubea, cci era cu totul deosebit de restul ierarhiei Eisericii <reciei. simplu, smerit, om al pocinei, milostiv, iubitor #i desprins de orice slav omeneasc sau bunuri lume#ti. P5ri"te&e Am ro*ie "u !e %erea !5 !$u"5 (e!c2i! c5 episcopul 9ntonie avea darul tmduirii. Pri" a"u& 4MMI, episcopul i-a dat din salariul su Etr'nului 9mbrozie bani pentru nevoile mnstirii. El !ns a refuzat s-i primeasc. &-a spus c avea !n#tiinare de sus ca acei bani s a:un$ la schitul rom'nesc Prodromu, ce a$ar:i"ea (e Marea La'r5 ,(e me":io"at c5 B5tr7"u& Am ro*ie (e a"i u"i "u mai %u!e!e 6" S%7"tu& Mu"te.3 ?i, !ntr-adevr, a#a se fcu/ 9 mers episcopul 9ntonie cu ni#te fii duhovnice#ti la prinii rom'ni de la schit #i le-a dat banii #i alte a:utoare materiale. Lucrurile stteau a#a cum spusese Etr'nul 9mbrozie. %chitul avea nevoie neaprat de bani. E0ume" era printele Petroniu3 De atu"ci, e$i!co$u& A"to"ie mer0ea re0u&at &a S%7"tu& Mu"te, a/ut7"( cu a"i 8i orice era "ece!ar aco&o u"(e era "e'oie, cu i"ecu'7"tarea B5tr7"u&ui Am ro*ie3 Tot el l-a !ndemnat pe vldica 9ntonie s a:ute #i un alt schit rom'nesc mai mic, "olciu, unde era stare Sduhovnic, n.n.U un btr'n orb #i harismatic, printele ionisie B&$nat8, aflat !n %f'ntul >unte din IO23, fr s mai ias vreodat !n afar. ACI

B5tr7"u& Am ro*ie !$u"ea (i" c7"( 6" c7"( %ii&or (u2o'"ice8ti ai e$i!co$u&ui A"to"ie1 >7ste sf!nt) @ ' inei de rasa lui, cci e aproape de @f!ntul >icolae" A&teori !$u"ea1 >0colo, la Uozani, a'ei o stea luminoas ce strlucete /n tot inutul" N O 6"t7m$&are (eo!e it5 care arat5 (ra0o!tea ce-& caracteri*a 8i-o tra"!mitea 8i a&tora e!te urm5toarea1 B5tr7"u& Am ro*ie a 'rut !5-i %ac5 u" >ca(ou+ u"ui %iu (u2o'"ice!c %oarte iu it &ui3 9#adar, pe c'nd se urcase !n ma#ina aceluia, ca s mear$ !mpreun undeva, #i c'nd !nc nu porniser la drum, deodat toate s-au schimbat. %paiul, timpul dispruser. Erbatul rmase inert #i !ncepu s vad culorile pomilor foarte intens #i s aud psrile c'nt'nd cu viersuri ce veneau din alt lume, dar care !i rsunau aproape de ureche. S-a 6"tor! c5tre B5tr7"u&3 Dl privi #i constat uimit c acesta strlucea. 1=+eronda, ce-ai fcut? !l !ntreb dup ce !#i reveni. @pune-mi, ce-ai fcut? Ce s-a petrecut? B5tr7"u& Am ro*ie co"ti"ua !5 !tr5&ucea!c5 8i &a u" mome"t (at 6i *i!e1 >0stfel 'a fi 9aiul, copilul meu- 0cum s mergem, pornete" 9ari!ma co"tem$&a:iei B5tr7"u& Am ro*ie, a8a cum m5rturi!e!c mu&:i oame"i ce &-au cu"o!cut, !i vedea adesea pe omnul nostru &isus @ristos, >aica omnului, 9rhan$helul >ihail, !n$eri, sfini, dar #i pe draci. N C7"('a, u" %iu (u2o'"ice!c (e-a& !5u &-a 6"tre at1 - Dn ce moment al %fintei Litur$hii erai cel mai mi#cat, Dl simeai pe umnezeu, - La Frednic eti cu ade'rat, copilul meu, rspunse Etr'nul. - e ce tocmai atunci, - Pentru c o vedeam pe oamna noastr, -sctoarea-de- umnezeu, #i pe ;iul ei la artare. N Fericita !tare:5 Part2e"ia, e0ume"a m5"5!tirii (i" Lamia, a !$u! c5 o (at5, &a S%7"ta Litur02ie, B5tr7"u& a ie8it $e U8i&e <m$5r5te8ti 8i c2i$u& !5u era !c2im at3 L-a 6"tre at a$oi1 - =+eronda, ce s-a /nt!mplat? 7rai tot numai lumin" E& r5!$u"!e1

ACD

- >u puteam /nc+eia @f!nta Liturg+ie i a 'enit 0r+ang+elul 8i+ail de m-a a%utat) 0uzi? @ nu spui nimic la nimeni" N U" a&t ca* ce are &e05tur5 cu 'ia:a (u$5 moarte1 u" $reot (i" Ate"a, Pa$a-G2eor02io!, era 6" !$ita&, o&"a' (e ca"cer3 Pe"tru c5 6& iu ea mu&t, B5tr7"u& Am ro*ie a mer! &a !$ita& !5-& cercete*e3 A $&ecat a$oi 6"a$oi &a m5"5!tire3 Du$5 AF (e *i&e, !-a a%&at c5 Pa$aG2eor02io! a trecut &a Dom"u&, (ar B5tr7"u&ui Am ro*ie "u i-a !$u! "ime"i # c5ci !tare:a Part2e"ia $oru"ci!e, 8tii"( c5 >tare se va m#!ni, !5 i !e *ic5 c5-i i"e3 <" %iecare *i 6"tre a B5tr7"u&1 Ce face -a(a-@!eorg!ios2 4 bine" r5!$u"(eam to:i3 A!ta $7"5 6"tr-o *i, &a $u:i" tim$ (u$5 moartea $reotu&ui re!$ecti', c7"(, 6"tre 7"( ca (e o icei (e!$re !5"5tatea ace!tuia $e u" %iu (u2o'"ice!c, i !-a r5!$u"! &a %e&1 >4 mai bine3 Atu"ci B5tr7"u& ri(ic5 m7"a, c2i$uri&e a ame"i":are, 8i-i !$u!e1 >8i, mincinosule, ce tot spui acolo? >u l-am 'zut eu ieri cum urca ctre ceruri, /n'em!ntat tot /n lumin? C!te zile are .apa-=+eorg+ios de c!nd a murit, i 'oi /mi ascundei lucrul sta? N <" re$etate r7"(uri (emo"ii 6& i!$iteau &a ar5tare, a/u"07"( u"eori !5-& 8i at53 Dar B5tr7"u& Am ro*ie "u 'or ea cu u"a, cu (ou5, (e!$re a!t%e& (e &ucruri3 %emnele btilor primite de la demoni erau vizibile pe trupul su, ca atunci c'nd !l mu#caser de m'na dreapt, !ntre de$etul mare #i arttor, iar fericitul episcop de %isaniu #i %iatistis, vz'nd semnul pe m'na sa, se !ntoarse #i-i spuse unui fiu duhovnicesc ce-l !nsoea1 >Fezi ce i-a fcut satana? N Au %o!t (ou5 ca*uri %oarte im$orta"te, c7"( %f'ntul -ectarie din E$hina s-a artat Etr'nului 9mbrozie #i l-a vindecat de ni#te boli ce-l chinuiau de ceva vreme. Primu& a a'ut &oc &a Ge"e'a, 6" iu&ie 4MDJ, c7"( a %o!t c2emat aco&o (e episcopul amaschin al Elveiei, '5r-$rimar cu e$i!co$u& (e atu"ci a& Ftioti(ei, Dama!c2i"3 Moti'u&1 (octorii (e &a !$ita&u& >A$o!to&u& Pa'e&+ "u &-au o$erat i"e &a $icior ,$e EF iu&ie 4MDD. 6" urma u"ui acci(e"t (e ma8i"5 $e care-& !u%eri!e 8i tot a'ea (ureri, cu toate c5 !t5tu!e 6" !$ita& (e!tu&e &u"i3 <i $u!e!er5 o ti/5 mai mare (ec7t tre uia3 Doctorii e&'e:ie"i (e &a 3\s(ital Cantonal ,4A44 Ge"q'e C. &-au o$erat iar58i 8i B5tr7"u& $utea !5 $58ea!c5 %oarte re$e(e %5r5 $ro &eme3 Dns, pe c'nd se afla !nc !n spital, !l apuc din nou o durere de rinichi, ce-l chinuia de ani buni. octorii constatar c avea pietre la rinichi #i Etr'nul 9mbrozie s-a $'ndit s fac operaie, ca s le scoat. &-a spus despre asta stareei Parthenia, care-l !nsoise, dar ea nici n-a vrut s aud. Prefera s se !ntoarc !n <recia, de aceea Etr'nul !ncepu de !ndat s-l roa$e pe %f'ntul -ectarie s fac iar#i o minune. "u toate acestea, operaia fusese ACJ

pro$ramat. ar seara, !nainte de operaie, pe c'nd se ru$a Etr'nul, iar !n mnstirea lui din <recia se fcea prive$here pentru restabilirea sntii lui, avu loc minunea. &-a aprut %f'ntul -ectarie !n trup, !mbrcat ca monah+ au ie#it !n salon #i !ncepur s vorbeasc. 9u vorbit destul timp. Etr'nul i-a spus necazul su #i despre operaia pro$ramat a doua zi. 9tunci sf'ntul l-a atins cu palma !n dreptul rinichilor #i apoi plec. Du$5 $u:i", $ietre&e au ie8it !i"0ure, o (at5 cu u(u&3 Dar erau e=a0erat (e mari, 6"c7t mare mi"u"e a %o!t ia!5 $e ca&ea %irea!c5 o(at5 cu uri"area, mai a&e! c5 u"a (i"tre e&e a'ea m5rimea u"ei "uci- 9stfel, nu e deloc de mirare c un doctor elveian, c'nd vzu a doua zi diminea a#a lucru de necrezut, a exclamat. - Foi, ortodocii, a'ei o credin 'ie" >oi am falsificat-o i denaturat-oe atunci, Etr'nul 9mbrozie n-a mai avut niciodat probleme cu rinichii. Ba c2iar o(at5, c7"( a'ea $ro &eme cu mi/&ocu& 8i !e 6"tre a (ac5 "u cum'a au re'e"it (ureri&e 'ec2i, !tare:a Part2e"ia i-a (at a(e'5rata e=$&ica:ie (e!$re cum !t5teau &ucruri&e1 - $ai, binecu'!ntatule, @f!ntul >ectarie nu e mincinos" 0i doar o simpl rceal" A& (oi&ea ca* !-a 6"t7m$&at c7"( B5tr7"u& Am ro*ie era i"ter"at 6" !$ita&u& >E'a"02e&i!mo!+, a'7"( (ureri cum$&ite3 S-a co"!tatat c5 e&e !e (atorau u"ei a%ec:iu"i a i"te!ti"e&or "umit5 ileus. Era 0reu !5 !e (eci(5 o$erarea &ui, $e"tru c5 !e a%&a &a o '7r!t5 6"ai"tat5 8i, 6" $&u!, trecu!e $ri" mu&te o&i3 0peraia era totu#i necesar. 9stfel, s-a hotr't s fie operat a doua zi. ar noaptea i s-a artat iar#i %f'ntul -ectarie, i-a deschis abdomenul, i-a tras intestinul, l-a curat #i l-a pus la loc. 6n fiu duhovnicesc aflat l'n$ el nu l-a vzut pe %f'ntul -ectarie #i ce fcea el. 9 observat doar o schimbare la Etr'nul, dup 1operaia* sf'ntului. espre aceast vindecare n-a spus dec't stareei Parthenia. - .art+enia, a 'enit @f!ntul >ectarie, m-a desc+is i am 'zut cum mi-a deznodat intestinul, care era strangulat, l-a pus iar /n p!ntece i mi-a zis; Fino, 0mbrozie, s

'ezi de dragul cui am 'enit azi aici) :i m-a urcat la /nlime i i-am 'zut pe fiii mei du+o'niceti rug!ndu-se) >u-i poi /nc+ipui, .art+enia, c!i erau"
9ari!ma !tr5'e(erii <"tr-o Dumi"ic5, B5tr7"u& era 6" m5"5!tire 8i &itur02i!ea3 9tunci, din sf'ntul 9ltar a vzut !n duh hirotonia !ntru diacon a unui fiu duhovnicesc de-al su, ce se sv'r#ea tocmai !n "reta. C7"( 2iroto"ia era !$re !%7r8it, iar e$i!co$u& !tri0a >Vrednic este!, B5tr7"u& Am ro*ie a ie8it (i" A&tar 8i, !t7"( 6" %a:a U8i&or <m$5r5te8ti, a !$u! 8i e& cu $utere (e trei ori >Frednic este" Cei $re*e":i au r5ma! !ur$ri"8i 8i "u 8tiau ce !5 crea(5, (ar e&, ca !5-i &i"i8tea!c5, &e !$u!e1 - Hn clipa aceasta este +irotonit un fiu du+o'nicesc de-al meu, i-am strigat i eu laolalt cu ceilali"

ACM

&ubea mult copiii #i se !ntrista dac vreunul suferea sau era !n prime:die s se piard. A!t%e&, c7"( &-a 'i*itat c7"('a o %ami&ie, !-a 6"tor! c5tre 5iatu& (e 4A a"i 8i i-a !$u!1 - 4$ti biat bun. /a biseric mergi2 - 8erg. - ,e s(ovede$ti2 - 8 s(ovedesc. - A" bine. Dar pe la baruri s nu mai mergi" - /a bar" @!eronda2 Cum s mearg co(ilul nostru la bar2" !5ri mama ca ar!53 Hngeraul nostru nu merge /n astfel de locuri" - Cum nu merge?", i"!i!t5 B5tr7"u& Am ro*ie3 0 mers de dou ori, iar acum e gata s mearg i a treia oar) ?i !e 6"toar!e !$re 5iat, iar ace!ta m5rturi!i cu oarecare re:i"ere1 - .i- =+eronda, m-au dus alii) 7u- n-am 'rutAtu"ci B5tr7"u& 6"ce$u !5-i !%5tuia!c51 0colo dia'olul este de nestp!nit i seamn moarte) N 0dat, un fiu duhovnicesc avea pomelnice ce trebuiau pomenite. Erau scri#i pe aceea#i h'rtie #i viii #i morii laolalt3 C7"( &a S%7"ta Litur02ie B5tr7"u& Am ro*ie ie8i $e U8a <m$5r5tea!c5, 6"truc7t "u 'e(ea i"e, i-a (at &ui 27rtia !-o citea!c53 Ace&a 6"ce$u cu 'iii3 <"!5 c7"( !-a termi"at &i!ta cu cei 'ii, "-a %5cut $au*5, ca $reotu& !5 !$u"5 >9nc ne rugm $i (entru fraii no$tri cei adormii=, ci a co"ti"uat (e 6"(at5 cu cei a(ormi:i3 1?prete", i-a stri$at Etr'nul, care nu vedea h'rtia #i s poat astfel s-i deosebeasc pe cei vii de cei adormiiC ?i, dup ce fcu ectenia pentru cei adormii, !i fcu semn s continue. 9ari!ma 6"ai"te-'e(erii <"tr-o !ear5 (e au0u!t AFFI, B5tr7"u& &e-a !$u! &a (ou5 %iice (u2o'"ice8ti, care-& 6"0ri/eau1 - Ai str#ns rufele2 - De ce" @!eronda2 AHF

- Deoarece vine furtuna $i se vor uda. Ele nu l-au luat seama, consider'ndu-o $lum, #i au r's A era o cldur insuportabil #i nimic nu arta c ar veni ploaia. La ora unu noaptea, !ns, !ncepu brusc s plou. 9 fost o avers puternic de ploaie ce a inut doar IG minute, dar care fcu toate rufele de pe s'rm ude leoarc. N 0 !nvtoare merse oarec'nd la Etr'nul 9mbrozie s-l roa$e pentru brbatul ei, care se lovise la cap #i era !ntr-o stare $rav. B5tr7"u& "u-i r5!$u"!e, (ar o %i=5 cu $ri'irea 8i o 6"tre 51 - Cum /i c+eam pe copiii ti? Ea 6"ce$u !5 !$u"5 "ume&e ce&or $atru co$ii ai ei3 Cum au*i "ume&e u"uia (i"tre ace8tia, B5tr7"u& 6i *i!e1 - C!nd 'a a%unge la '!rsta lui $ristos, 'a face infarct i 'a muri) Femeia 6"ce$u !5 $&7"053 B5tr7"u&, ca !-o m7"07ie, 6i *i!e1 - Dac co(ilul sta nu moare" cu mintea ce-o are" (oate s guverneze toat @recia! Fiu& ei 6"!5 a trecut &a Dom"u& &a '7r!ta (e EE (e a"i 8i $oate o %i (urut-o mu&t $e mam5 $ier(erea &ui, (ar, a8a cum !i"0ur5 !$u"ea 8i, mai a&e!, (u$5 (e!co$erirea ce i-a %5cut-o B5tr7"u& Am ro*ie, a $rice$ut c5 a8a a %o!t 'oia &ui Dum"e*eu; !-a re!em"at 8i a trecut mai u8or $e!te acea!t5 (urere (e "e!u%erit3 N O(at5, u" %iu (u2o'"ice!c &-a 'i*itat $e B5tr7"u&3 - Cum e$ti" @!eronda2 - )u sunt bine" co(ilul meu. Anul sta (lec. - >u, printe" ?amenii mai au ne'oie de tine) @ nu pleci" - =ata, de-acum) 7 ultimul an) - .i c#nd (leci2 - .e la sf!ritul toamnei) - Ce lun? AH4

- 0scult ce-i spun) @f!ritul lui noiembrie 3 /nceputul lui decembrie) @-i aminteti asta" Omu& !e $u!e $e $&7"!3 - )u (l#nge! A$a-i viaa $i trebuie s (lec. ?i, !ntr-adevr, Etr'nul 9mbrozie s-a mutat la viaa cea ve#nic pe 2 decembrie 2GGR. N 0 femeie a:unsese s cad !ntr-o deznde:de cumplit. -u $sea ie#ire Bsau a#a credea ea8 !ntr-o problem $rav ce-o chinuia #i se hotr! s-#i pun capt zilelor 3 Era 44 !eara3 Se !ui $e $ara$etu& a&co"u&ui # &ocuia &a eta/u& E # 2ot5r7t5 !5 !e aru"ce /o!3 <" c2iar acea c&i$5 au*i te&e%o"u& !u"7"( i"!i!te"t3 Cu c2iu, cu 'ai, i"tr5 6" ca!5 8i ri(ic5 rece$toru&3 Era B5tr7"u& Am ro*ie3 S$re !ur$ri"(erea ei, 6& au*i !$u"7"(u-i cu 0&a! (u&ce1 - Hnc+ide ua de la balcon i pune-te /n pat) ?di+nete-te" 0m s m rog /n noaptea asta pentru tine) Dimineaa, cum te trezeti, sun-m" Femeia r5ma!e ca tr5!"it53 F5cu a!cu&tare3 Se $u!e 6" $at 8i a(ormi 6"(at5, ca 8i cum ar %i &uat !om"i%ere3 imineaa, c'nd se trezi, se simi cel mai fericit om din lume+ se !ntreba cum s-a fcut asta, de vreme ce nici una din problemele ei nu se schimbase. <& !u"5 $e B5tr7"u&3 Nici "-a$uc5 !5 6"05ime ce'a, c5 B5tr7"u& 6i 8i !$u!e1 - 0cum eti bine, copilul meu) Fd asta) 8-am rugat la Dumnezeu i ruga mi-a fost ascultat) ?i !ncepu apoi s-o m'n$'ie #i s !i dea cura:. A&te 6"t7m$&5ri minunate O(at5, u" %iu (u2o'"ice!c (e-a& B5tr7"u&ui Am ro*ie &-a &uat 8i au mer! 6m$reu"5 &a i!erica u"(e era c7"t5re:3 B5tr7"u& a r5ma! 6" a&tar, 6m$reu"5 cu $reotu& !&u/itor3 C7"( !e !%7r8i S%7"ta Litur02ie, $reotu& i!ericii 'e"i &a c7"t5re: 8i-& 6"tre 5 uimit1 - Ce se (etrece2 Cine-i sta de aici2 - Cum adic ce se (etrece2 - 9l cuno$ti bine2 - ?oarte bine. De ce2

AHA

- -entru c" /n timp ce eram /ngenunc+iat /naintea @fintei 8ese la $eru'ic i /l lsasem /n st!nga mea, trecu ce'a ca un curent, adiere de '!nt 3 i deodat /l 'd de-a dreapta mea) Cum a fcut asta? N Dntr-un an Bprobabil !n IOOM8 de uminica Tomii, maica -ectaria observ mirat c cununa de spini a#ezat pe capul omnului Badic deasupra crucii unde era pictat >'ntuitorul rsti$nit8 !nflorise. Era u!cat5, c5ci o %o&o!i!er5 (e/a (oi a"i &a r7"(3 Acum 6"!5 r5!5ri!er5 "i8te %&orice&e mici, ro8ii 8i 'er*i3 Mer!e &a !tare:a Part2e"ia 8i-i !$u!e ce !e 6"t7m$&a!e3 @5*u a!ta 8i Etr'nul 9mbrozie care, !ntruc't nu-i plcea venirea !n mas a oamenilor la mnstiri #i apropierea de umnezeu doar din pricina minunilor #i !nt'mplrilor suprafire#ti, &e !$u!e maici&or1 - Fedei minunea, s o credei, dar s nu tr!mbiai despre asta" >u 'reau ca oamenii s 'in la mnstiri pentru astfel de lucruriCoroa"a a r5ma! 6"%&orit5 tim$ (e AF (e *i&e3 A$o%te0me a&e B5tr7"u&ui Am ro*ie

% te ro$i continuu/ -u doar cu buzele, ci #i cu mintea #i cu sufletul 1 >Doamne *isuse 3ristoase" ?iul lui Dumnezeu cel Viu" miluie$te-m (e mine" (ctoasa+3 <" ace!t c2i$ 'ei a/u"0e &a Dum"e*eu 8i-& 'ei 'e(ea !tr5&uci"( ca Soare&e3 Pe oameni !i iertm, nu ne certm cu ei. % ceri de la omnul iubire. Dn iubire se ascund toate virtuile. )ai mie, dac nu m pociesc #i nu pl'n$ pentru pcatele mele/ Eu am purtat pcatele altora. Pe mine cine m va m'ntui, "urvia se plte#te cu mult s'n$e #i cu mult durere. umnezeu nu ne :udec pentru c avem cderi, ci pentru c nu ne ridicm. )ezi, firea omeneasc foarte u#or alunecC Pocina e un dar al lui umnezeu. Trebuie s o cerem, ca s devenim vase ale ale$erii. % facei milostenie ctre toi care au nevoie. 6nde este dra$ostea, dac nu facem milostenie,
AHE

% mer$i acum la umnezeu,/ 6nde s mer$i, cu traista $oal, Trebuie so umpli. 9cum e $oal. "um mer$i a#a la omnul, %rmanii politicieni/ ac nu ne pzea >aica omnuluiC vai de capul nostru, dac depindeam de ei/ "'nd cerei ceva de la omnul !n ru$ciune, s adu$ai la urm. 1 dac e spre folosul sufletului meu) 9sta arat smerenie #i lsare !n voia lui umnezeu. Pe omnul s-L caui, nu pe oameni. Aici !u"tem trec5tori3 A&tu"(e'a e $atria "oa!tr53 S5 8tii1 pe primul plan e ru$ciunea #i apoi treburile. "'nd avem !ncercri $rele, cancer #i boli $rave este cercetarea lui umnezeu. E spre pocina noastr. S5 a'em to:i cu"o8ti":5 Cui "e ru05m, $e"tru Ci"e tr5im 8i care-i :e&u& "o!tru3 %-i iubim #i s-i iertm pe pcto#i, a#a cum #i umnezeu ne !n$duie pe noi. ac !n viaa noastr pzim poruncile lui umnezeu, devenim proroci, sfini, taumatur$i+ !i vom !nvia duhovnice#te #i suflete#te pe oameni. <'ndurile rele pleac atunci c'nd ne ru$m. -u cuta s vezi exemple de la alii. ;ii tu exemplu/ -u cuta ce face unul sau altul. Tu A nu exist altul/ Teolo$ia a pierdut drumul+ nu avem teolo$i credincio#i. Ei se ocup cu lucruri teoretice. %e pierd !n frumuseea teoriei #i le lipse#te tuturor fptuirea. @ristos nu vrea vorbe. ;apte vrea. A!ta !5 %ace:i- A8a 'e:i (a (o'a(5 c5 !u"te:i (e-ai Lui3 @5*ut-ai $e Mare&e @a!i&e? A'ea 2ar (e &a Dum"e*eu 8i "u (ormea (e&oc3 A tr5it CM (e a"i, 8i-ai '5*ut ce &ucrare a %5cut? Eu, 6"!5, am JF (e a"i 8i "-am a/u"! "ici &a (e0etu& &ui mic3

AHC

S$u"e-i c5 nu face bine dac nu se duce uminicile la biseric. -u pierde umnezeu. Ea pierde. ;amilia trebuie s aib acela#i duhovnic. (aiul nu se c'#ti$ cu vorbe, dac nu te lupi dup le$e #i corect. % nu te mai aud c zici a#a ceva/ 9uzi, s m fac el sf'nt/C Pleac de aici/ % fim prunci la rutate, dar desv'r#ii la minte.
9 consemnat monahul <herontie B-ica8 0rticol aprut /n nr) DS i nr) PQ din ,(amilia ?rtodo<

Co"ce"trate (u2o'"ice!ti (e &a PARINTELE PORFIRIE ,aA (ecem rie 4MM4.1 +3ristos nu vrea langa 4l oameni grosolani" ci delicati= Pu &icat $e &% Dec %&'& W Cate0orii1 PConcentrateP du!ovnicesti" Credinta in familie" Cum ne iubeste Dumnezeul nostru" -arintele -orfirie" -ocainta" Rugaciunea CCum sa ne rugam2D" 0fintii - (rietenii lui Dumnezeu" (rietenii nostri" V*D45 W Pri"t

"and te inhata satana si te apasa, sa nu ramai nemiscat, asa cum raman unii ce devin melancolici si cad pe $anduri ore intre$i, ca !i ca"( i-ar $reocu$a $ro &eme im$orta"te, (e!i "u e 'or a (e!$re a!a ce'a, ci $ur !i !im$&u !u"t ro iti (e !ata"a3 %a fii pre$atit sa reactionezi, sa te opui, sa respin$i asediul satanei, asa cum pe un om pe care il prind raufacatorii si-l blocheaza, face o miscare brusca si, dand din maini il impin$e, scapa din stran$erea lor si se indreapta spre alta directie, spre @ristos, care i& e&i erea*a+3

AHH

)Za(ar"icie e tot ce iei (i" e0oi!m3 @e!"icie e!te tot ce (ai (i" iu ire3 &ar cea mai $eneroasa vesnicie este sa primesti cu iubire, pentru a darui bucuria reciprocitatii aceluia ce ti se ofera cu iubire*. "and te ro$i pentru un om pe care il muncesc patimi pacatoase, sa nu i-o spui, fiindca diavolul va afla si va ridica indar:ire in sufletul tau si astfel ru$aciunea ta nu va da rod. @a te rogi pentru acel om in taina, si astfel rugaciunea ta il 'a a%uta) )Sa "u te "eca/e!ti, mai, "icio(ata3 9ri!to! a i"'iat ca !a "e (ea mu&ta iu ire !i ucurie, i"ca (e $e acum3 9sadar, de acum sa incepem sa participam tot mai intens la ziua luminata a &mparatiei iubirii lui @ristos, unde nu se insereaza niciodata*. &n taina imbratiseaza-ti in inima-ti intrea$a obste si intrea$a Eiserica. Nu te &u$ta cu cei&a&ti, "ici "u i"cerca !a %aci !a (i!$ara !au !a corecte*i cu!ururi&e ce&ui&a&t3 Iu e!te-& a!a cum e, cu (e%ecte&e !a&e. omnul se va in$ri:i de acestea. %a-ti sfintesti tacerea, sa nu fie neroditoare*. -u mi-e frica de iad si nu ma $andesc la rai. &i cer numai omnului sa fie milostiv cu toata lumea si cu mine*. )- Cuvioase" s(uneti ceva des(re viata du!ovniceasca. - 0ricine nu se pocaieste, va fi pierdut. - Acesta e un cuvant greu" cuvioase. - Ti-& 'oi !$u"e i"ca o (ata1 oricine nu se pocaieste 'a fi pierdut) ,8ai intai iarta-i pe aceia care te intristeaza) ,(ii atent, caci trebuie sa ne luptam pana cand ne 'om da ultima suflare) (ii cu bagare de seama) &ubiti-l pe @ristosC @ristos este totul, este izvorul vietii. Toate ce&e %rumoa!e !a&a!&uie!c 6" 9ri!to!3 Iar (e$arte (e 9ri!to!, tri!tetea, me&a"co&ia, m7"ia, !u$ararea, ami"tirea ra"i&or ce &e-am $rimit 6" 'iata, a 0reutati&or !i a cea!uri&or (e a0o"ie. &ubiti-L pe @ristos si sa nu vreti nimic !n locul iubirii Lui*. >anastire poate fi si casa ta, numai sa vrei. -u e cu nimic diferita de o manastire. Este de-a:uns sa faci ce-ti spun. Nu &ocu& %ace ma"a!tirea, ci %e&u& i" care 'ietuie!ti3 Dute acum, roa0a-te !i %ii ra (ator i" toate+3 )Sa "u i"cerci !a aru"ci re&e&e (i" ti"e i" e=terior ci, mai i"e, deschide-ti poarta sufletului spre a primi Lumina care este @ristos, si-atunci se vor risipi si ne$urile ce s-au instapanit in tine*.

AHI

)Fii ate"t cum te "e'oie!ti3 -evoieste-te cu smerenie si nu asa cum faci tu, cu incrancenare. &ncet-incet fiule, si cu smerenie. A&tmi"teri $acatuie!ti+, imi !$u"ea Bu"icutu&3 ,0scultarea aduce smerenia smerenia discernamantul discernamantul aduce 'ederea cu du+ul, iar aceasta din urma aduce inainte'ederea) )Tre uie !a-ti !$ui mereu ace!tea1 )Doamne, cei ce se indeparteaza de *ine se pierd)3 -oteaza-ti aceste cuvinte, ca sa le tii minte, caci sunt pline de inteles*. %a fii bun si ascultator. %a ai rabdare cu ceilalti, sa nu te neca:esti, sa nu fii prea sensibil, sa fii destoinic in munca ta. %a nu vorbesti la serviciu prea mult despre lucruri reli$ioase, daca nu esti intrebat. %a fii un exemplu demn de urmat, in drumul spre @ristos*. )Sa mer0i &a i!erica i" mo( re0u&at, !a te !$o'e(e!ti !i !a te im$arta!e!ti (e! si-atunci vei scapa de toata frica si ti se vor tamadui toate ranile sufletesti*. Te povatuiesc sa ai mereu dra$oste pentru toti. &n primul rand dra$oste apoi toate celelalte*. "and se revarsa asupra noastra @arul cel dumnezeiesc, ru$aciunea noastra devine cu totul curata. %a te ro$i neincetat, zi si noapte, chiar si cand dormi in pat*. -u trebuie sa-i silim pe altii !a mear0a &a Bi!erica3 9ri!to! a !$u!1 Cine voieste" sa-8i urmeze 8ie. )Oricat ai %i (e o o!it sa nu uiti niciodata, seara inainte de culcare, sa faci ru$aciunile de seara*. )Ca"( cite!ti S%a"ta Scri$tura, caci tre uie !a o cite!ti "eco"te"it !$re a te &umi"a, @ieti&e S%i"ti&or !au a&te carti i!erice!ti, de $asesti o propozitie sau un cuvant ce te-a impresionat, zaboveste mai mult in acel loc si vei vedea ca mult te vei folosi*. "and citesti sa incerci sa citesti limpede, astfel incat sa se auda si ultima litera a fiecarui cuvant. La %e& !a $roce(e*i !i ca"( ca"ti &a i!erica !au ca"( te ro0i, %ii"(ca a!t%e& te obisnuiesti sa fii corect si smerit in toate, in cu$et, in cuvinte si in fapte*. "and canti, sa canti smerit, fara sa faci $rimase, fara sa faci miscari dezordonate si fara sa tot salti psaltirea. %a privesti mereu spre analo$ si sa nu discuti cu cel de lan$a tine. %a traiesti ceea ce canti, fiindca doar astfel cele cantate se transmit celor adunati in biserica la slu:ba*. )Cu cat !e a%&a omu& mai (e$arte (e Dum"e*eu, cu atat mai mu&t e!te "eca/it !i c2i"uit (e %e&urite &ucruri3 Trebuie sa mer$em la duhovnic de fiecare data cand ne chinuie ceva*. AHD

%a te spovedesti periodic si temeinic, fiindca, chiar de-ai fi Patriarh, daca nu te spovedesti, nu te mantuiesti)3 ,$ristos a in'iat" 9cesta este cel mai inalt inteles al crestinismului*. Ssursa. >anastirea %araca Bselectie personala a cuvintelor8U NNN

< 6 ( & E, $ri" 2aru& &ui Dum"e*eu, E$i!co$ a& De'ei 8i a& 9u"e(oarei, Preacucer"icu&ui c&er, Preacu'io!u&ui ci" mo"a2a& 8i Dre$tm5ritori&or cre8ti"i1 ca&(5 6m r5:i8are cu $ri&e/u& Cr5ciu"u&ui, !%7"t5 i"ecu'7"tare $e"tru a !e ucura (e Pru"cu& 9ri!to!, Ce& "5!cut 6" ie!&ePru"cu& Ii!u! # tra"!%i0uratoru& !u%eri":ei &ubii credincio#i,

Trim !ntr-o lume !n care adeseori durerea este i$norat+ doar omul duhovnicesc devine sensibil la problema durerii+ oamenii neduhovnice#ti nu au ochi pentru a vedea imensa durere revrsat !n lume !mpre:urul lor+ ei nu-i vd nici pe oamenii care sufer+ ei defileaz prin lume tacticos #i ano#i fr a-#i opri privirea asupra celor care sufer, ca #i c'nd suferinzii nici n-ar exista. Dn societatea succesului* de astzi aproape nimeni nu-#i mai pleac privirea spre suferinzi. Existena lor nea$ ideolo$ia dominant a societii. convin$erea eronat c poi fi fericit prin tine !nsui #i contra celorlali. Pentru a fi fericit A se consider A n-ai nevoie de ceilali, n-ai nevoie de dra$oste. poi fi fericit etal'ndu-i doar reu#itele. N-ai "e'oie (e comu"iu"e, "-ai "e'oie (e e"er0ia (ra0o!tei3 "eilali trebuie doar s te admire, iar nu s te iubeasc3 N-ai "e'oie (e iu irea "im5"ui $e"tru a %i 6m$&i"it3 9ceast ideolo$ie dominant !n societatea noastr este explicit anti-cre#tin+ ea are nevoie, pentru a se impune, de inimi !mpietrite. U"or a!t%e& (e i"imi &i !e a(re!ea*5 Dom"u& 9ri!to! 6" cartea A$oca&i$!ei1 :tiu
AHJ

faptele tale, c ai nume, c trieti, dar eti mort ,A$oca&i$!a E,4.) >ortul nu aude, nu vorbe#te, nu se mi#c #i, p'n la urm, putreze#te, se stric. 0mul mort suflete#te nu aude clopotul Eisericii #i nici cuvintele lui umnezeu, nu vorbe#te despre cele sfinte, nu se mi#c !nspre Eiseric, nici !nspre fapte bune, #i p'n la urm a:un$e un om stricat, putreze#te din punct de vedere spiritual. <"tr-o !ocietate a!t%e& (e u!o&at5, nimeni nu mai are ochi pentru suferin, nimeni nu mai /nt!lnete durerea, cu excepia celor pe care durerea !ns#i !i caut. 0mul 1duhovnicesc*a de'enit du+o'nicesc, pentru c, !n trecut, c7"('a $e tra!eu& e'o&u:iei &ui uma"e, durerea l-a cutat #i l-a preschimbat3 To:i %u0im i"!ti"cti' (e (urere, (ar (e!eori 6" 'ia:5 ea e!te o e=$erie":5 im$o!i i& (e e'itat, 8i atu"ci r5m7"em marca:i $ro%u"( &5u"tric (e "e$uti":a "oa!tr5 6" %a:a ei3 ?i ea are mare putere de a ne preschimba, de a ne reorienta $'ndirea, de a ne pune cu acuitate !nainte problemele eseniale ale vieii. S%7"ta E'a"02e&ie "e m5rturi!e8te c5,
(i"tru 6"ce$ut, M7"tuitoru& S-a co"%ru"tat cu !u%eri":a1 Bet&eemu& era (lin 8i "u !-a 05!it &oc (e 05*(uire $e"tru o %emeie 6"!5rci"at53 1Dar pe c!nd erau ei acolo, s-au /mplinit zilele ca ea s nasc i a nscut pe (iul @u, Cel Unul->scut, i L-a /nfat i L-a culcat /n iesle, cci nu mai era loc de gzduire pentru ei ,Luca A,I-D.3 reptmritori cre#tini, Privit din exterior, cre#tinismul pare o reli$ie iubitoare de suferin, nu pentru c teolo$ia cre#tin ar promova o doctrin !n acest sens, ci pentru c Dumnezeul cretin o are mereu /n atenie, /i concentreaz atenia asupra focarelor de suferin din lume, este mereu prezent /n locurile /n care cine'a sufer. Dnsu#i umnezeul cre#tin a suferit. %-a nscut !n simplitate, a trit 3G de ani !ntr-un aparent anonimat #i a murit pe "ruce. Dntre umnezeul nostru #i suferin exist deci o le$tur aparte. La %e&, Dum"e*eu& @ec2iu&ui Te!tame"t a'ea o !e"!i i&itate a$arte %a:5 (e !u%eri":53 De e=em$&u, 6" cartea E=o(u&ui "i !e re&atea*5 (e!$re !u%eri":e&e $o$oru&ui e'reu a%&at 6" ro ie 6" E0i$t, (e!$re $oru"ca %arao"u&ui (e a %i omor7:i (e c5tre moa8e&e e0i$te"e to:i co$i&a8ii (e $arte 5r 5tea!c5, ime(iat (u$5 "a8tere3 Lectur7"( i!tori!irea cu e=i0e":e&e ra:io"a&i!te mo(er"e, am cuta numele faraonului+ acesta nu este !ns menionat ,(e8i i"tuim (i" cercetarea i!toric5 c5 ar %i 'or a (e!$re Ram!e! a& II-&ea, %arao" (i" cea (e-a QIQ-a (i"a!tie e0i$tea"5.; !n schimb, $sim cu u#urin numele celor dou moa#e e$iptence traumatizate de porunca faraonului. ?ifra #i Pua3 6n autor raionalist modern ar face exact invers. ar meniona numele faraonului 8i &-ar "e0&i/a $e ce& a& moa8e&or ,a/u"!e 6" 0rea %r5m7"tare $e"tru tr5(area (eo"to&o0iei $ro%e!io"a&e care &i !e $reti"(ea ierar2ic.3 umnezeul Eibliei !#i aminte#te !ntotdeauna de cel care sufer. Tot 6" cartea E=o(u&ui citim cum, =auzind Dumnezeu suspinele lor, i-a adus aminte de legm#ntul fcut cu Avraam" *saac $i *acov" a cutat s(re fiii 0i $i 0-a g#ndit la ei C*e$ire %" %J-%LD. Ne e!te re&atat5 i"ter'e":ia (irect5 a &ui Dum"e*eu 6" i!torie, ce&e *ece AHM

$&50i, $&ecarea $o$oru&ui (i" E0i$t, trecerea $ri" Marea Ro8ie3 La u" mome"t (at $o$oru& are 6" %a:5 ime"!itatea m5rii, iar 6" !$ate, ame"i":5tori, !o&(a:ii %arao"u&ui; $are !5 "u e=i!te ca&e (e !c5$are3 Dum"e*eu 6& 6"trea 5 $e Moi!e; De ce strigi ctre 8ine2. Teo&o0ia ra i"ic5 !coate 6" e'i(e":5 %a$tu& c5 textul biblic nu vorbe#te de niciun stri$t al lui >oise, cel puin !n acest caz. Atu"ci (e!$re ce e!te 'or a? %uferina este un stri$t care a:un$e p'n la urechile lui umnezeu3 Este de a:uns ca cineva s sufere #i umnezeu aude de:a un stri$t, o t'n$uire luntric. ?i iat5 c5 Dum"e*eu i"ter'i"e, (e!c2i(e marea $e"tru $o$oru& e'reu, (ar o 6"c2i(e (ea!u$ra armatei %arao"u&ui3 K333L omnul @ristos, "el nscut astzi !n iesle, a suferit enorm pe pm'nt. %uferina Lui a atins maxima intensitate pe "ruce, c7"(, $re&u7"( toate $5cate&e "oa!tre, S-a !im:it a a"(o"at (e Dum"e*eu-Tat5&, E&, Ce& Care "u are "imic comu" cu $5catu&1 4loi" 4loi" lama saba!tani2U Dumnezeul 8eu" Dumnezeu 8eu" de ce 8-ai (rsit2+ ,Marcu 4H, EC.3

ac umnezeu Dnsu#i pe pm'nt a suferit, !nseamn c suferina constituie o crare inevitabil pe drumul m'ntuirii. ac o acceptm, o putem #i transfi$ura creator. ac o refuzm cu !nd'r:ire, dac nu-i !nele$em sensul, ea nu ne schimb !n bine sufletul, nu ne !nnoie#te, nu ne sfine#te. >inunata c'ntare ortodox 1Cu noi este Dumnezeu"* nu trebuie vzut ca un imn al triumfalismului, ci ca o constatare duhovniceasc a faptului c !n orice suferin umnezeu ne !nsoe#te. Iar >noi devenim mari" nu doar (rin realizrile noastre" ci i (rin suferinele noastre # a%irma !a'a"tu& Nico&ae Ior0a3 Tocmai (e aceea, Dum"e*eu "u !-a !%iit !5 6"%ru"te !u%eri":a, !u toate %orme&e ei (e $e $5m7"t, cu u" !co$ c&ar1 #ar c!nd a 'enit plinirea 'remii, spune %f'ntul 9postol Pavel, Dumnezeu a trimis pe (iul @u, nscut din femeie, nscut sub Lege, ca pe cei de sub Lege s-i rscumpere, ca s dob!ndim /nfierea ,Ga&ate"i C, C-H.3 Ace!ta e!te !co$u& ei1 6"%ierea, (o 7"(irea (e c5tre "oi, to:i, a i(e"tit5:ii (e fii ai lui Dumnezeu" iruitori ai mor:ii, cet5:e"i ai raiu&ui3
K333L reptmritori cre#tini, e o mie de ori de %-ar na#te @ristos !n Eetleem, dac nu %e na#te i !n sufletele noastre, totul este !n zadar. El a venit 1s se nasc i s creasc, s ne m!ntuiasc. El a venit s cucereasc sufletele noastre3 e dou mii de ani Eiserica se strduie#te s ni-L descopere pe @ristos. %f'ntul Pavel se destinuia $alatenilor, scriindule. ?, copiii mei, pentru care sufr iari durerile naterii, p!n ce $ristos 'a lua c+ip /n 'oi" B<alateni 4, IO8.

AIF

Au!c2Tit* i"ter$e&ea*5 8i co"8tii":e&e cre8ti"e, $7"5 a!t5*i3 i "u (oar Au!c2Tit*-u&, care a (e'e"it, $ri" (ime"!iu"ea tra0i!mu&ui !5u, u" !im o& a& !u%eri"ei3 Dns experiena suferinei !n secolul al LL-lea i-a $sit manifestarea i !n ororile comunismului care, !n la$rele %iberiei sau !n temniele sinistre ale 9iudului, ale %i$hetului ori ale Filavei, a sfr'mat milioane de viei, fr vreun surd re$ret sau vreo piezi privire !nspre valorile umane. <"tr-a(e'5r, u" teatru, u" !$a:iu (e (e!%58urare a ace!tor %a$te ori i&e a %o!t Europa, co"ti"e"tu& cu cea mai &u"05 tra(i:ie cre8ti"5 6" !$ate3 >rturia cre#tinilor din Europa nu a fost la !nlimea provocrilor rului. Dnvtura cre#tin nu a avut suficient impact asupra oamenilor, asupra liderilor lor #i nu a influenat !n niciun fel deciziile luate de personalitile publice, alese !n mod democratic, de ctre ceteni. %paiul public nu a fost fertilizat nici pe departe, c't ar fi trebuit de mesa:ul cre#tin 3 Ce&e $etrecute, au co"!tituit, i"e'ita i&, 8i u" e8ec (e $ro$or:ii a& cre8ti"i!mu&ui K?-, "3"3L3 Au!c2Tit*-u& "e (emo"!trea*5 c7t (e mu&t $oate !5 %ie a !e"t cre8ti"i!mu& (i" 'ia:a oame"i&or, c2iar (ac5 teoretic e& e!te acce$tat (re$t >%i&o!o%iecteorie+ re&i0ioa!5, (omi"a"t5 6" !$a:iu& $u &ic3 De aceea !u%erea S%3 A$o!to& Pa'e&3 e aceea sufer Dnsu#i umnezeu. pentru ca @ristos s ia c+ip /n noi) 0rtodoxia ne !nva c umnezeu nu este niciodat de partea clilor, ci !ntotdeauna de partea victimelor. "re#tinul adevrat este cel care #tie s fac diferena dintre persecutor #i persecutat, dintre victim #i clu, iar !n faa suferinei constat adeseori c cea mai bun atitudine este compasiunea, tcerea, !mpreun-ptimirea. &ubii credincio#i, Ce 07"(eau oare oame"ii (e!$re !u%eri":5 6"ai"te (e a 'e"i M7"tuitoru&? @ec2iu& Te!tame"t 68i %oca&i*ea*5 ate":ia "u $e !u%eri":5, ca !u$rem5 rea&itate i"ter$e&a"t5 8i $ro'ocatoare $e $5m7"t, ci $e u"5tatea Creatoru&ui, 8i e!te, 6" !c2im , iritat (e $re*e":a r5u&ui 6" &ume3 Deci "u e!te at7t i"tere!at (e i"omu& !u%eri":5c(urere-%ericire, c7t $e i"omu& i"e-r5u, (re$tateccorectitu(i"e-i"/u!ti:iec"e(re$tate3 Pro%etu& A'acum !e 6"trea 5 r5!$icat1 -#n c#nd" Doamne" voi striga fr ca s m asculi $i voi ridica glasul meu ctre ,ine" din (ricina silniciei" fr ca ,u s m izbve$ti2 -entru ce m la$i s vd nedre(tatea $i (rive$ti a(sarea2 ,A'acum 4, A-E.3 <" e rai!m, !$re (eo!e ire (e cre8ti"i!m, "u !e 'or e8te (e (catul originar; $5catu& &ui A(am 8i a& E'ei e!te $rimu& $5cat (i" i!toria ome"irii 8i "u are "imic !$ecia&3 <" 6"tre0 @ec2iu& Te!tame"t !u%eri":a are u" ro& i!$5itor3 <" &ume e=i!t5 6"tot(eau"a ci"e'a care !u%er5 $e"tru a i!$5i $5cate&e $ro$rii !au $e ce&e a&e a&tora3 iferena fa de -oul Testament este c ispirea nu se poate face odat pentru totdeauna. E rai!mu& e!te o re&i0ie a 'ita&it5:ii $5m7"te8ti, iar suferina nu este, !n $eneral, vzut ca valoare3 Cu toate ace!tea, e=i!t5 ca*uri (e martiriu, (e !u%eri":5 a!umat5, c2iar (ac5 acea!ta "u e!te e&o0iat5 a$oi 6" teo&o0ia o%icia&53 Ami"tim ca*u& AI4

%ra:i&or Maca ei3 Se cu'i"e 6"!5 !5 mai ami"tim %a$tu& c5 6" i!&am !u%eri":a rei"tr5 6" 'oi":a "ecome"ta i&5 a &ui A&&a2 8i "oranul nu recunoa#te suferinei nicio valoare ispitoare #i purificatoare. -oi, cre#tinii, #tim !ns c avem o mare responsabilitate. 9ceea de a !nele$e #i de a prelucra !n mod creator suferina. ac aceast lucrare reu#e#te, omul devine o fptur nou, minunat. Dac este cine'a /n $ristos, este fptur nou cele 'ec+i au trecut, iat toate s-au fcut noi B2 "orinteni H, IJ8. A&t%e& 'a $erce$e e& atu"ci !u%eri":a3 @om a'ea o a&t5 $erce$:ie a e=i!te":ei3 @om 8ti atu"ci c5 ne-am le(dat de omul cel vec!i" robit (catului. 3ristos nscut n sufletul nostru ne um(le toat fiina. Am sc(at de starea a(stoare" li(sit de (ers(ectiv" care ne-a (aralizat n ceasurile de suferin (uterile suflete$ti. 5mul cel vec!i a murit. 0-a nscut omul cel nou" biruitorul suferinei $i transfiguratorul necazurilor. 5mul cel nou converte$te rul n bine $i necazul n bucurie. 0mul cel nou s-a preschimbat pe sine, a transformat coliba /n palat, cum !$u"e %rumo! @a!i&e @oicu&e!cu1 Coliba" cum /-a (rimit" 0-a fcut cer strlucit: -e bolt de mrgrit" *ar n ea soare $i stele" Cu Ar!ang!eli (rintre ele. 9n mi1loc" ,ron luminos .i" (e el" Domnul 3ristos" Care mult se bucura Du!ul 0f#nt 0-altura .i acolo rm#nea .i acum $i (ururea. Iar (ac5 am acce$tat 8i tra"!%i0urat !u%eri":a, 'om !$u"e 8i "oi cu e"tu*ia!m1 :i noi, Doamne, ne-am sculat, Colibele-am curat

AIA

Ui, ferestre, toate-s noi, Doamne, intr i la noi ra$ii mei,

<" 6"c2eiere, !e cu'i"e !5 mai a%irm5m c5 !nele$e suferina doar cel care are parte de ea3 P5ri"te&e Ca&ciu Dumitrea!a !$u"ea %rumo! c5 -despre suferin nu poate 'orbi pertinent dec!t cel care o triete) @uferina este motorul ne'zut al 'ieii du+o'niceti) ,ocmai de aceea aici nu mai are cuv#ntul teologia de cabinet sau refleciile intelectuale de salon" ci vibraia interioar a unei inimi rnite de via.
"u alte cuvinte, doar frm'ntrilor inimii le rspunde umnezeu, iar nu suprrilor minii. %uprarea este o minte :i$nit, m'hnirea este o inim rnit. Dum"e*eu $re%er5 !5 &ucre*e 6"tr-o ma"ier5 $ri'i&e0iat5 cu emo:ii&e, cu i"ima 8i !5 &a!e u"eori mi"tea $rea :a":o85 6" 6"!i"0urare, $7"5 'a (e'e"i (i!$u!5 a !e u"i cu i"ima3 omnul @ristos, prin -a#terea %a umil pe pm'nt, a acceptat, a reorientat #i a transfi$urat suferina. El ne-a !nvat c ea are un sens profund, corect'nd ontolo$ic pcatul ori$inar #i reintroduc'ndu-ne, pe fiecare !n parte, !n universul ener$iilor nevzute ale harului sfinitor. umneavoastr tuturor, care avei experiena suferinei !ntr-o form sau alta, mai acut sau mai diminuat, v dorim s petrecei cu bucurie sf'nt srbtorile -aterii omnului, ale 9nului -ou #i ale Eobotezei, s fii !nvin$tori asupra tuturor necazurilor, iar c'ndva, !n eternitate, s facei parte din ceata celor despre care se prooroce#te. Celui ce 'a birui, /i 'oi da s mn!nce din pomul 'ieii, care este /n raiul lui Dumnezeu ,A$oca&i$!5 A, D.3

TEORIA BARMEI ?I A REINCARNARII Re%erat $re*e"tat &a A& IQ-&ea Co"0re! Pa"orto(o= a& De&e0atii&or Bi!erici&or Orto(o=e !i S%i"te&or Mitro$o&ii $e teme re%eritoare &a ere*ii !i !ecte, i"tru"it &a Bi!erica >S%a"tu& Ioa" Ru!u&+ # E'ia, J-4E octom rie 4MMD3 AIE

Teoria Rarmei !i a rei"car"arii co"!tituie i"'atatura (e a*a a ce&or mai mu&te ere*ii !i !ecte co"tem$ora"e3 Cre(i"ta i" rei"car"are a (o a"(it mai a&e! i"ce$a"( cu a"ii rIF, mu&ti (i!ci$o&i, atat (i" ra"(u& euro$e"i&or, cat !i (i" ce& a& 0reci&or3 Pro$a0a"(a care i !e %ace &ucrea*a %oarte e%icace3 A!t%e&, $otri'it cu o !tati!tica care !-a %acut &a i"ce$utu& a"i&or rMF, !-a co"!tatat ca a$ro=imati' AFV (i"tre 0reci cre( i" rei"car"are3 Cam ace&a!i $roce"ta/, $oate ce'a mai mare, i& i"ta&"im !i i" tari&e Euro$ei !i a&e S3U3A3 Merita !a %ie co"!em"at %a$tu& ca &a i"ce$utu& !eco&u&ui QQ, $otri'it cu (ate&e Societatii Teo!o%ice, "umai 4V (i"tre euro$e"i cre(eau i" rei"car"are3 E!te 'or a a!a(ar (e o $ro &ema %oarte !erioa!a, (eoarece a(erarea &a acea!ta cre(i"ta a(uce cu !i"e ie!irea (i" !a"u& Bi!ericii3 O(ata cu ra!$a"(irea ace!tei teorii, cre!te !i "umaru& o%erte&or (e $e $iata re&i0ioa!a4, a(ica i" !$atiu& !ecte&or co"tem$ora"e3 A!t%e&, citim1 Daca 'eti me(ita ci"ci!$re*ece mi"ute $e *i 'eti $utea $u"e &a $u"ct 4F3FFF (e 'ietiA3 Cre(i"ta i" rei"car"are, !$u" ei, (a !o&utii &a toate $ro &eme&e !i e=$&icatii &a toate !u iecte&e3 9ai(eti !a &uam &ucruri&e (e &a i"ce$ut3 Teoria rei"car"ariiE, a(ica cre(i"ta ca (u$a moartea tru$u&ui !u%&etu& i"tra i" a&t tru$ (e om !au (e a"ima&, e!te o i"'atatura %oarte 'ec2e, care, $ri" oraco&e, !-a ra!$a"(it i" i"trea0a &ume i"ca (i" a"tic2itate, i"ce$a"( cu Ba i&o"u&, E0i$tu&, 'ec2ea E&a(a !i Roma3 A(e$tii &ui Or%eu, Pita0ora !i a(e$tii &ui, P&ato" !i a(e$tii &ui, P&oti", "eo$&ato"icii !i 0"o!ticii cre(eau i" acea!ta teorie3 I" rea&itate i"!a "u era 'or a (e o co"ce$tie ome"ea!ca, ci (e o i"'atatura $e care (ia'o&ii, a!cu"!i i" !$ate&e *eitati&or a"tice, o tra"!miteau &a toata &umea $ri" i"terme(iu& oraco&e&or !i a& mi!tere&or a"tice i(o&atre3 Pe $iata re&i0ioa!a co"tem$ora"a e!te o%erita mai a&e! 'aria"ta a!iatica a teoriei ,2i"(ui!ta !i u(i!ta. !i cea a$u!ea"a, (e $ro'e"ie"ta teo!o%ica3 Cat $ri'e!te teoria a!iatica a rei"car"arii, acea!ta e!te tra"!mi!a mai a&e! $ri" 0urui!mC3 Gurui!mu& ca mi!care "u e!te u"itar3 De!i e=i!ta (i%ere"te !$eci%ice %iecarui cure"t, (oua $u"cte a&e i"'ataturii 0urui!te !u"t comu"e !i e!e"tia&e1 ce&e re%eritoare &a Rarma !i &a rei"car"are3 >Cre*u& &or+ Potri'it i"'ataturii (e!$re rei"car"are, o %ii"ta, (u$a moartea io&o0ica, re'i"e &a 'iata cu u" tru$ "ou, %ie (e om, %ie (e a"ima&3 A!t%e& !u%&etu& e!te !u$u! u"ui "e!%ar!it cic&u (e "a!teri !i morti, care ii creea*a o co"ti"ua !u%eri"ta ,Sam!ara.3 Tocmai (i" acea!ta !u%eri"ta %a0a(uie!te 0uru& ca i& 'a e&i era $e om3 Aici 'a tre ui !a %acem o re%erire &a co"ce$tia $e care o au (e!$re Dum"e*eu, om !i &ume, 0ru$ari&e care a(o$ta teorii&e Rarmei !i rei"car"arii3 Puterea care i& ti"e $e om i" ro ia !am!arei e!te &e0ea Rarmei3 Cu'a"tu& Rarma $ro'i"e (i" ra(aci"a !a"!crita BRI, care i"!eam"a actio"e*, !a'ar!e!c; i"!eam"a mai a&e! %a$ta3 Potri'it cu acea!ta i"'atatura, %iecare %a$ta u"a !au rea are urmari care actio"ea*a !i (u$a moarte3 Barma e!te tota&itatea im$re!ii&or acumu&ate i" !u co"!tie"t care i& !i&e!c $e om !a actio"e*eH3 Toate acumu&ari&e (e Rarma (i" 'ieti&e a"terioare !u"t ce&e care coor(o"ea*a 'iata u"ui om3 @iata $e $ama"t tre uie !a o traia!ca $e"tru a-!i i!$a!i Rarma !a3 STamiI A 2e(a"a"(a, (i!ci$o& a& &ui Rama Bri!2"a !i re$re*e"ta"t a& mi!carii Rama Bri!2"a i" S3U3A3, !$u"e1 Orice %a$ta are i" mo( o &i0atoriu reactia !au e%ectu& ei3 Acea!ta co"!tituie (e a!eme"ea RarmaG cu'a"tu& Rarma &e cu$ri"(e $e ama"(oua1 cau*a !i e%ectu&3 I" ace!t i"te&e! u"i'er!a& mi!care, atractie, $ri*a &a ma!e, a$arareG $a!ire, 'oi"ta, !$era"ta !i orice e"er0ie a tru$u&ui, a mi"tii !i a !imturi&or co"!tituie Rarma3 Ace!tea creea*a e%ecte coor(o"ate (e &e0ea "e!tramutata a cau*ei3 Di"co&o (e ace!t (rum a& &e0ii Rarmei, care &e !tra ate $e toate, "u e=i!ta %ericire !au "e%ericireD3 SatSa"a"(a!2ram ,or0a"i*atia 0uru&ui i"(ia" SatSa-"a"(a care actio"ea*a !i i" Grecia. me"tio"ea*a i" ace!t !e"!1 imi $ot (e$arta (urerea $e"tru o $erioa(a, (ar, (aca "u o $rime!c i" acea!ta 'iata, 'a tre ui !a iau u" a&t tru$ ca !a !u%ar acea!ta (urere3 I" AIC

acea!ta &ume toti tre uie !a !u%ere (i" $rici"a Rarmei care a %o!t acumu&ata i" 'ieti&e a"terioareJ3 Pro &eme&e !i !u%eri"te&e ome"e!ti !e (atorea*a tocmai ace!tei >&e0i+ a Rarmei, care i& !i&e!te $e om !a re'i"a &a 'iata $ri"tr-o "oua i"car"are !i !a crea(a ca toate e'e"ime"te&e $e care &e traie!te !u"t o rea&itate !i "u o i"!e&are3 E=i!ta (urere, (ua&itate, rei"car"are, Rarma3 A(ica, i" $uti"e cu'i"te, e=i!ta $ro &eme&e !i !u%eri"te&e ome"e!tiM3 Barma i"!eam"a actiu"e, iar actiu"ea "u $oate %i e'itata3 De aceea omu& "u $oate e'ita acumu&area (e Rarma3 Cata 'reme e=i!ta ra!u%&are i" tru$, actiu"ea !au Rarma $re(omi"a3 Iar e%ecte&e Rarmei &e o !er'am i" "oi i"!i"e !i i" ce&e (i" urma i" !ocietateG i" co"!eci"ta, tre uie !a cu"oa!tem ca atat tim$ cat traim acumu&am Rarma3 A!a(ar, (e!ti"u& "o!tru e!te (e/a 2otarat?4F3 Ace!tea &e !u!ti"e mi!carea 0uru&ui SatSa"a"(a3 Aceea!i i"'atatura e!te $ro$o'a(uita i" tara "oa!tra KGrecia, "3"3L !i (e 0uru& SatSa Sai Ba a %ie (irect, %ie $ri" (i!ci$o&ii !ai3 A!a cum !$u"e Ro ert Na0emS, care i& co"!i(era $e ace!t 0uru u" co"(ucator !$iritua&44, toate ce&e care !e $etrec i" 'iata omu&ui !u"t (etermi"ate (e mai i"ai"te (e re&atii&e &ui Rarmice3 A!t%e&, !u%&etu& i!i a&e0e (e mai i"ai"te ,(e "a!tere b "3tr3. "eamu&, $ari"tii, $uteri&e !i !&a iciu"i&e tru$u&ui !i mi"tii3 I!i a&e0e, (e a!eme"ea, e'e"ime"te&e $e care &e 'a trai, $recum !i re&atii&e &ui a$ro$iate mai im$orta"te !i (urata 'ietii3 Potri'it cu &e0ea Rarmei toate ace!tea !u"t !ta i&ite (e o icei i"ai"te (e "a!tereG Cu toate ca e'e"ime"te&e ce&e mai im$orta"te !u"t (etermi"ate (e mai i"ai"te (e catre %a$te&e "oa!tre a"terioare, &i ertatea "oa!tra !e ma"i%e!ta i" ca$acitatea "oa!tra (e a reactio"a acum i"tr-u" mo( (i%erit4A3 De >&e0ea+ Rarmei "u $oate !ca$a "ime"i3 Potri'it !$u!e&or ocu&ti!tu&ui E(0ar CaSce ,i" Grecia e!te re$re*e"tat (e G3 @u&ucu., care e=$rima aici $u"ctu& (e 'e(ere a(o$tat i" 0e"era& (e ocu&ti!ti i" &e0atura cu ace!t !u iect1 Ii!u! 9ri!to! a 'e"it $e $ama"t $e"tru a-!i (e!a'ar!i e'o&utia Sa !i a iruit tru$u& !i $e (ia'o&4E3 I" %e&u& ace!ta E& a i"(e$artat ceea ce "oi "umim Rarma, $e care tre uie !a o i"%ru"te toti4C3 A!a cum citim I" te=tu& &ui SatSa""a"(a, >i(ea&u& u&tim+ a& So0ai i& i"%a$tuie!te >0uru& Bra2ma"i!ta+ care e!te u"it cu >co"!tii"ta !u$rema+, >e&i erat ,"3tr3 (e Rarma., (e!i traie!te i"ca)3 ,G. Nu !e i"tere!ea*a !i "u mai !imte "imic (i" ce&e care $ri'e!c tru$u&G S-a co"to$it cu Bra2ma !u$remG traie!te i"tr-o tacere a !o&uta, e=terioara !i &au"tricaG A(e!eori "u !imte $re*e"ta (i!ci$o&i&or care i& i"co"/oara3 U"eori $oate $ro"u"ta cu'i"te "earticu&ateG A&teori !e $oate ca ace!ti Gi'a"mucte! !a-!i $iar(a cu (e!a'ar!ire !imtirea tru$u&ui !i !a i"cete*e a mai ma"ca, cu toate ca &i !e o%era ma"careG Du$a acea!ta ei "u $ot trai mai mu&t (e *ece !au (oua!$re*ece *i&e !i a!t%e& !u"t "e'oiti !a $ara!ea!ca acea!ta !tareG Guru& Bra2ma"i!ta e!te 'ar%u& tuturor 0ra(e&or e'o&utiei !$iritua&e4H3 Pe"tru a a/u"0e i"!a ci"e'a aco&o tre uie !a treaca $ri" mai mu&te !ta(ii, care !u"t (e!cri!e i" carti&e re&i0ioa!e a!iatice cu mu&te ama"u"te3 I" 2i"(ui!ta Carte a Le0ii &ui Ma"u citim1 A!a!i"u& u"ui ra2ma" !e rei"car"ea*a i" tru$u& u"ui cai"e, a& u"ui arici, a& u"ui ma0ar, a& u"ui taur, a& u"ei cami&e, a& u"ei ca$re, a& u"ui ou, a& u"ui a"ima& !a& atic, a& u"ei $a!ari, $otri'it cu circum!ta"te&e crimei3 Ce& care %ura !to%e (e mata!e !e rei"car"ea*a ca $otar"ic2e; (aca ce&e %urate !u"t (e i", ca roa!ca; (aca !u"t (i" um ac, ca coco!tarc; (aca !u"t (i" $ie&a (e 'aca, ca croco(i&3 Daca %ura $ar%umuri !cum$e !a rei"car"ea*a i" !oarece; (aca %ura cim ru, i" curca; (aca %ura ore* %iert !au "e%iert, i" arici3 Daca %ura %oc !e rei"car"ea*a i" cocor; (aca %ura u" 'a! (e u* ca!"ic, i" o"(ar; (aca %ura 2ai"e (e $ur$ura, i" $otar"ic2e ro!ie4I3 Acea!ta i" !$atiu& 2i"(ui!mu&ui3 Acum !a trecem &a u(i!m3 Potri'it teoriei u(i!te omu& $oate a/u"0e (u$a moarte i" !a!e i$o!ta*e, care !e "ume!c ce&e !a!e cai a&e rei"car"arii !i !u"t urmatoare&e, i" or(i"e ierar2ica1 I$o!ta*a (i'i"a ,(e'a.3 Bu(i!mu& a mo!te"it ace!te %ii"te (i" AIH

mito&o0ia 2i"(ui!ta !i, $otri'it a"umitor !criitori, !e ri(ica &a "umaru& (e EE1 cate 44 $e"tru %iecare (i" ce&e trei &umi3 I$o!ta*a uma"a3 Acea!ta e!te !i cea mai rara3 U" mit "e 'or e!te (e!$re o roa!ca te!toa!a care traie!te i" a(a"(uri&e mari&or !i !coate ca$u& &a !u$ra%ata &a %iecare o !uta (e a"i, $recum !i (e!$re u" i"e& care $&ute!te &a !u$ra%ata a$e&or; $e cat e!te (e $ro a i& !a treaca ca$u& roa!tei $ri" i"e&, $e atat e!te (e $ro a i& !a !e rei"car"e*e o %ii"ta i" tru$ ome"e!c (u$a moartea !a3 I$o!ta*a (e a!ura3 A!urii !u"t (u!ma"ii (e'i&or !i core!$u"( i"tr-u" %e& 0i0a"ti&or (i" mito&o0ia !ca"(i"a'a !i tita"i&or (i" cea 0reaca3 O tra(itie $reti"(e ca ei iau "a!tere (i" $icioare&e &ui Bra2ma; !e cre(e ca &ocuie!c i" $ama"t !i au $ro$rii &or re0i3 Ru(e cu a!urii !u"t !i "a0a!, re$ti&e cu c2i$ ome"e!c care &ocuie!c i" $a&ate !u $ama"te"e ca $a*"ici ai carti&or mi!tice a&e u(i!mu&ui3 I$o!ta*a (e a"ima&3 Zoo&o0ia u(i!ta &e c&a!i%ica i" $atru !$ecii1 %ara $icioare, cu (oua $icioare, cu $atru $icioare !i cu mu&te $icioare3 [aRata!ii ami"te!c (e 'ieti&e a"terioare a&e &ui Bu(a i" cor$uri (e a"ima&e3 I$o!ta*a (e $reta3 Preta!ii !u"t o!a"(irii care !u"t c2i"uiti (e %oame !i (e !ete, $a"tece&e &or are marimea u"ui mu"te iar 0ura &or e!te (e marimea u"ui ac3 Su"t "e0ri, 0a& e"i !au a& a!tri, $&i"i (e &e$ra !i "ecurati3 U"ii !e 2ra"e!c cu !ca"tei, i" tim$ ce a&tii i"cearca !a-!i ma"a"ce car"uri&e &or3 A(e!eori (au 'iata u"or ca(a're !i a"tuie $ri" cimitire3 I$o!ta*a (e %ii"ta (emo"ica3 Ace!te %ii"te !u"t torturate i" a(a"curi&e !u $ama"te"e, $uta"( totu!i !a !e a%&e i"tem"itate i"tr-o !ta"ca, i"tr-u" co$ac, i"tr-o ca!a, !au i"tr-u" u&cior4D3 Nu !tiu (aca &e au i" 'e(ere $e ace!tea (i!ci$o&ii 0reci ai 0uru!i&or3 I" tot ca*u&, %ie ca or0a"i*atia i" care au %o!t atra!i i!i !coate i"'atatura (i" 2i"(ui!m, %ie (i" u(i!m, !a"!e&e (e a ie!i (i" cic&u& rei"car"ari&or !u"t mi"ime, a!a cum am 'a*ut i" $i&(a cu roa!ca te!toa!a3 Daca "e 'om i"toarce (i" "ou &a 2i"(ui!m, 'om 0a!i i"'atatura care !$u"e ca, $e"tru a !e e&i era ci"e'a (i" cic&u& rei"car"ari&or, 'a tre ui mai i"tai !a !e "a!ca i"tr-o ca!ta 2i"(ui!ta i"%erioara !i a$oi i"cet-i"cet !a e'o&ue*e3 Pre!u$u!a ie!ire (i" cic&u& rei"car"ari&or Potri'it ace!tei co"ce$tii !i"0uru& mo( (e a ie!i (i" "e!%ar!itu& cic&u a& "a!teri&or !i a& morti&or e!te (e a "u acumu&a Rarma3 Iar acea!ta !e $oate rea&i*a atu"ci ca"( ci"e'a actio"ea*a %ara a&i$ire, a!a cum %ace u" actor atu"ci ca"( i!i /oaca ro&u& $e !ce"a %ara !a !e i(e"ti%ice cu e&3 I" cartea mai !u! ami"tita a &ui Bor0e! !e !$u"e ca1 Daca u" !%a"t ,ara2at ^ i&umi"atu&. reu!e!te !a a/u"0a &a "ir'a"a i"ai"te (e moartea !a, actiu"i&e &ui "u mai acumu&ea*a Rarma; $oate %ace "e"umarate %a$te u"e !au !a !a'ar!ea!ca crime, i"!a %a$te&e &ui "u 'or $rimi ra!$&ata !au $e(ea$!a, (eoarece !-a e&i erat (i" cic&u ,!am!ara. !i "u !e mai "a!te (i" "ou4J3 La ace!t !ta(iu !e $re!u$u"e ca a a/u"! 0uru&3 Potri'it cu i"'atatura or0a"i*atii&or 0urui!te, 0uru& e!te mai $re!u! (e Rarma, a a/u"! &a i"%a$tuire co!mica; mi!iu"ea &ui e!te !a !eme"e !emi"te&e $e"tru rea&i*area u"ei cu&turi !$iritua&e u"i'er!a&e !i >!a tra"!mita cu"oa!terea u"i'er!a&a (i!ci$o&i&or !ai care !i-au curatit mi"tea !i !u"t $re0atiti !a o $rimea!ca)3 E!te %oarte im$orta"t %a$tu& ca i"'atatura (e!$re Rarma co"!tituie a*a mi!iu"ii !i autoritatii 0uru&ui3 Omu& "u $oate 0a!i !i"0ur >ca&ea+ care (uce &a e&i erarea (i" cic&u& re"a!teri&or ,!am!ara.3 Are "e'oie (e a/utor, iar ace!t a/utor i& o%era 0uru&3 Atu"ci ca"( SatSa"a"ta 'i"e i" Grecia, 'i"e !a "e e&i ere*e i"imi&e "oa!tre ce&e i"(urerate, iar "u !a ti"a o co"%eri"ta, !a i"'ete BrSia \o0aG Nu- Ceea ce "e o%era e!te ce'a mai $ro%u"(G, (ec&ara Ce"tru& \o0a SatSa"a"ta4M3 Atu"ci ca"( 0uru& !i (i!ci$o&u& !au !u"t u"iti $e $&a" !$iritua&, o mare $arte (i" Rarma (i!ci$o&u&ui $oate %i a!imi&ata (e 0uru3 Dar acea!ta $re!u$u"e ca (i!ci$o&u& !a uite &umea !i toate &ucruri&e (i" ea, i" a%ara (e 0uru, care !e a%&a i"ai"tea &ui # acea!ta e!te comu"iu"ea $e $&a" !$iritua&AF3 I" %e&u& ace!ta (i!ci$o&u& e!te co"(u! tre$tat, $ri" te2"ici&e !i meto(e&e AII

$otri'ite, &a (e$e"(e"ta tota&a (e 0uru3 Co"!eci"te&e teoriei Co"!eci"te&e ace!tei teorii !u"t (i!tru0atoare, atat $e"tru om cat !i $e"tru !ocietate3 Daca toate !u"t (etermi"ate (e Rarma $e care a acumu&at-o ci"e'a i" 'ieti&e a"terioare, atu"ci "ime"i "u e!te ra!$u"*ator $e"tru %a$te&e !a&e3 Atu"ci toate, c2iar !i ce&e mai mari crime, !u"t /u!ti%icate, (e 'reme ce "u e=i!ta i" e!e"ta (i!cer"ama"tu& care !a %aca (eo!e irea (i"tre i"e !i rau3 Orice &ucru u" care !e %ace cu a&i$ire "u e!te i" rea&itate u" i"e, (eoarece $ro(uce Rarma, i" tim$ ce orice &ucru rau care "u !e %ace cu a&i$ire "u $ro(uce Rarma, $ri" urmare e!te co"!i(erat u" &ucru $o*iti'3 ?i acea!ta (eoarece i& a(uce, c2i$uri&e, $e om mai a$roa$e (e !co$u& !au, care e!te e&i erarea (i" cic&u& c2i"uitor a& rei"car"ari&or ,!am!ara.3 A!t%e& !e $ro(uce o ra!tur"are a co"ce$tiei (e!$re (re$tate !i mora&a, $e care o a'em "u "umai "oi, orto(oc!ii, (ar !i omu& a$u!ea", i" 0e"era&; a(ica co"ce$tia care e!te a*ata $e i"'atatura (e!$re Dum"e*eu, om !i &ume a Cre!ti"i!mu&ui3 I"(em"u& S%a"tu&ui A$o!to& Pa'e& ucurati-'a cu cei ce !e ucura, $&a"0eti cu cei ce $&a"0A4 e!te co"!i(erat a&i$ire (e catre a(e$tii teoriei Rarmei !i a rei"car"arii3 Cercetatoru& 0erma" a& ere*ii&or Frie(ric2di&2e&m 9aacR, i"tr-u"a (i" cu'a"tari&e !a&e ti"ute i" Ate"a ,4MJM., !$u"ea1 O(ata, $e ca"( mer0eam im$reu"a cu u" 0uru $e u" (rum (i" Ri*iRe! ,I"(ia., am 'a*ut !ta"( $e mar0i"ea (rumu&ui u" cer!etor !i i-am aru"cat o mo"e(a3 Atu"ci 0uru& a ra! !i a !$u!1 >A2, 'oi cre!ti"ii-G )A$oi m-a i"tre at1 >De ce i& a/uti? E& i"!u!i e!te 'i"o'at $e"tru !tarea i" care !e a%&a+3 ?i 9aacR co"c2i(e1 >Acea!ta e!te me"ta&itatea care !u0ruma orice actiu"e !ocia&a+3 Potri'it cu a(e$tii i"'ataturii 0urui!te, ce& care !e !u$u"e &e0ii Rarmei e!te mai (re$t !i mai mora& (ecat ce& care re!$ecta ce&e *ece $oru"ci3 A!t%e&, (aca ci"e'a a/uta $e !eme"u& !au a%&at i" !u%eri"ta, $artici$a"( &a (urerea &ui, acumu&ea*a Rarma3 A!a(ar %a$ta &ui, a$are"t u"a, i" rea&itate e!te rea (eoarece "u-& a/uta !a ia!a (i" cic&u& !am!arei3 Dar "ici ce& !u%eri"( "u e!te a/utat3 I& 'om a/uta "umai atu"ci ca"( i& 'om &a!a i" !tarea i" care !e a%&a, $e"tru a-!i i!$a!i Rarma3 Caci (e "u !i-o 'a i!$a!i i" acea!ta 'iata, !e 'a "a!te (i" "ou $e"tru a o i!$a!i i" a&ta 'iata3 Pe (e a&ta $arte, u" /a% !au o uci(ere care !e 'a %ace >%ara a&i$ire+, a(ica ca !i cum !i-ar /uca ci"e'a ro&u& !au $e !ce"a u"ui teatru %ara !a !e i(e"ti%ice cu e&, e!te co"!i(erat u" &ucru u",-., (eoarece "u acumu&ea*a Rarma3 A!a(ar ce& care actio"ea*a a!t%e& !e a$ro$ie (e im$&i"irea !co$u&ui !au, care e!te ie!irea (i" cic&u& rei"car"ari&or3 U"uia ca ace!ta "u i !e $oate cere !ocotea&a (e catre "ime"i3 Ce& care !a'ar!e!te o uci(ere !au u" %urt, %ace acea!ta i!$a!i"(u-!i Rarma !a3 Dar !i 'ictima i!i i!$a!e!te $ro$ria !a Rarma3 ?i, (e!i0ur, "u ar %i $utut !a o i!$a!ea!ca %ara ce& care a !a'ar!it acea!ta3 Staretu& Pai!ie A02ioritu& "e (a o %rumoa!a $i&(a $e"tru a (e!crie (i%ere"ta e!e"tia&a (i"tre u" om care a %o!t a(a$at cu ru0aciu"ea orto(o=a !i u" a&tu& care a %o!t a(a$at cu me(itatia orie"ta&a3 E& !$u"e1 Sa $re!u$u"em ca u" 2i"(ui!t !e a%&a $e ma&u& marii !i !e autoco"ce"trea*a3 Daca i" mome"tu& ace&a ci"e'a !e $rime/(uie!te i" mare !i cere a/utor, ace!ta 'a rama"e cu (e!a'ar!ire "e$a!ator, "u !e 'a mi!ca (i" $o*itia !a ca !a "u !e &i$!ea!ca (e $&acerea ce o !imte3 I" tim$ ce, (aca !-ar a%&a aco&o u" mo"a2 orto(o= !i ar ro!ti Ru0aciu"ea &ui Ii!u!, ar &a!a meta"ia !i !-ar aru"ca i" mare ca !a-& !a&'e*eAA3 Dar !a re'e"im3 Pe"tru a(e'erirea ce&or (e mai !u! re(au u" te=t (e &a SatSa"a"ta!2ram1 Nu e!te "e'oie !a co"!tra"0eti Rarma, $riete"ia, iu irea (e !&a'a, "ici c2iar ma"ia, "e!atiu& !au $atima ,(e!%ra"arii.3 Ci tre uie !a traiti o 'iata %oarte &i erti"a3 Nu cre( ca omu& 0re!e!te, ca $oate a$uca $e u" (rum rau !au ca $oate (e'e"i rau3 Cre( ca !ituatia i" care !e a%&a a %o!t creata $e"tru a $utea e'o&uaAE3 Toate ace!tea ra!toar"a mora&a, (re$tatea, a!i!te"ta !ocia&a !i &e0i!&atia, a!a cum &e-am o !er'at i" !ocietati&e occi(e"ta&e3 Potri'it ace!tei i"'ataturi, toata 'iata "oa!tra $e $ama"t are o AID

'a&oare "e0ati'a !i orice !ituatie 'a tre ui !a %ie acce$tata i" mo( cu totu& $a!i'3 I" %e&u& ace!ta omu& !e "etre "ice!te; $ara&i*ea*a i" e& orice i"cercare (e a !e im$otri'i "e(re$tatii !i co"!tra"0erii3 I !e !&a a"o0e!te orice !imtama"t (e re!$o"!a i&itate !ocia&a3 @i"o'atii $e"tru !tarea i" care !e a%&a cei "e(re$tatiti !au cei care !u%era !u"t ei i"!i!i, iar "u cei care ii "e(re$tate!c3 A!a cum !crie Bor0e!, 2i"(ui!tii co"!i(era mi&a ca %ii"( o o!te"tatie, o 0re!ea&a, $e"tru ca !tarea "e%ericita "u %ace a&tce'a (ecat !a-& a/ute !a-!i i!$a!ea!ca 0re!a&e&e $e care &e-a !a'ar!it i"tr-o 'iata a"terioara3 ?i orice i"cercare (e a-& a/utora i"tar*ie i"e'ita i&a $&ata a (atoriei3 Di" acea!ta $rici"a G2a"(i a co"(am"at %o"(area a*i&e&or !i a !$ita&e&or3 Cre(i"ta i" rei"car"are e!te atat (e $uter"ica i" I"(ia, i"cat "ime"i "u cere ca !a %ie (o'e(itaAC3 d3T3R3 S2e((S o !er'a $e u"a (re$tate1 Teoria Rarmei e!te >o %i&o!o%ie %o&o!itoare $e"tru c&a!a !ta$a"itoare+3 De ce u"ii ca ace!tia !u"t o0ati? Di" $rici"a "e"umarate&or %a$te u"e $e care &e-au !a'ar!it i" 'ieti&e a"terioare3 Dar (e ce !aracii !u"t !araci? Deoarece i" 'ieti&e a"terioare au %acut "e"umarate crime3 Ne $utem oare i"c2i$ui o %i&o!o%ie mai $&acuta i" mai"i&e c&a!ei !ta$a"itoare (ecat teoria Rarmei?AH ?i NeRRue Be!t&i"0 o !er'a1 Si!temu& 2i"(ui!t e!te ce& mai u" !i!tem %eu(a& care a e=i!tat 'reo(ata3 E!te !i!temu& i" care $a!trarea !i mo!te"irea $uterii, c&a!ei !ta$a"itoare a %o!t a!i0urata i" mo( (e!a'ar!it cu a/utoru& co"ce$tiei rei"car"arii3 Co$i&u& omu&ui !arac a!a tre uia !a !e "a!ca !i "ime"i "u tre uie !a-& !coata (i" !tarea "e%ericita i" care !e a%&a, $e"tru ca $&ate!te o oarecare Rarma3 ?i (e aceea !i-a a&e! !a !e "a!ca u" co$i& (e !arac !i !a traia!ca i" !aracie !i (i!$ret3 Dim$otri'a, ra2ma"u& 'a "a!te "e0re!it ra2ma"i, care !e 'or (e!%ata (e u"atati&e !i $ri'i&e0ii&e ca!tei &or, (eoarece !u"t "i!te !u%&ete ce au o Rarma $o*iti'a # (e a&t%e& $e"tru acea!ta !iau a&e! tru$ (e ra2ma" $e"tru a !e rei"car"a # !i a!t%e& au (re$tu& (e a %i ra!$&atiti !i a !e (e!%ata i" acea!ta 'iataAI3 A!a(ar, i" I"(ia, !i!temu& ca!te&or !i a& c&a!e&or !ocia&e e!te (etermi"at (e i"'atatura (e!$re Rarma !i rei"car"areAD3 Pe &a"0a co"ce$tia a!iatica a!u$ra rei"car"arii o a'em !i $e cea occi(e"ta&a, e=$rimata mai a&e! (e Societatea Teo!o%ica3 Potri'it !$u!e&or &ui Ir'i"0 S3 Coo$er, !ta&$u& (e a*a a& Societatii Teo!o%ice1 U"a (i"tre mi!iu"i&e Societatii Teo!o%ice Mo"(ia&e e!te (e a %ace cu"o!cut a(e'aru& (e!$re rei"car"areAJ3 @aria"ta a$u!ea"a a teoriei rei"car"arii, i" co"tra(ictie cu cea a!iatica, "u urmare!te "imicirea 'ietii, "ici >e&i erarea+ (i" cic&u& 'ieti&or !i morti&or !ucce!i'e, ci (aruirea (e >"oi $o!i i&itati+ $ri" rei"car"ari !ucce!i'e, a!t%e& i"cat !a $oata %i !ati!%acute toate (ori"te&e care "u au %o!t !ati!%acute i" acea!ta 'iata3 A(e$tii occi(e"ta&i ai teoriei rei"car"arii cre( ca ceea ce i!i (ore!c acum i" acea!ta 'iata !i "u (o a"(e!c cu !i0ura"ta 'or (o a"(i i" 'ieti&e 'iitoare3 Co"ce$tia (e!$re Rarma !i rei"car"are $re!u$u"e acce$tarea teoriei 2o&i!te (e!$re &ume !i om3 Toate !u"t (um"e*eu3 Dar ace!t (um"e*eu !e ma"i%e!ta i" &ume mai mu&t !au mai $uti", $otri'it cu ca$acitatea %iecarui i"(i'i(3 >E'o&utia+ i" ca(ru& "e!%ar!ite&or rei"car"ari e!te (e %a$t o e'o&utie $ri" !i"e, $ri" $roce!e automate, meca"ici!te3 Acea!ta co"ce$tie $re(omi"a (e a&t%e& !i i" cre(i"ta 2i"(ui!ta (e!$re rei"car"are $recum !i &a 0ru$ari&e e*oterice a&e Cre!ti"i!mu&ui e*oteric a& &ui D3 Dori*a3 i" cartea !a AFF4 # a Doua @e"ireAM, !$u"e1 Si"e&e tau mo(e&ea*a e'o&utia Si"e&ui ace&uia care (e u"a 'oie !-a (e!tramat cu !co$u& (e a uce"ici i" U"ire, cu !co$u& (e a !coate (i" (e* i"are toate e=$erie"te&e !i cu"o!ti"te&e U"itatii Su$ra$er%ecte !i a i"toarce $articica ar*atoare a "emar0i"irii Si"e&ui i" u"itatea Si"e&ui3 Si"ea ta (irectio"ea*a Si"ea ta (e* i"ataG $e"tru a i"'ata !a (e$a!ea!ca *0u(uituri&e materiei 0re&e !i !a &e $oata $re!c2im a (ea!u$ra Ne!%ar!itu&ui >E!te+G Eu !u"t Si"ea ta3 Puterea Creatoare Su$remaG3 Acea!ta ca&atorie e'o&uti'a "u !e re%era "umai &a om3 AIJ

Omu& e!te "umai o eta$a3 I" ace!ta ca&atorie e!te i"c&u! i"tre0 u"i'er!u&3 Di"tru i"ce$ut tre uie !a a'em i" 'e(ere, !crie Coo$er, ca i"trea0a "atura e!te 'ie !i ca %iecare $arte a ei (e &a cri!ta&e $a"a &a om, !&u/e!te ca $urtatoare a u"ei co"!tii"te ce i"ai"tea*a !$re e'o&utie3 Ne $utem i"c2i$ui cum 'a&uri&e 'ietii e'o&uti'e ie! (i"tr-u" re0" !i i"tra i" a&tu&1 mi"era&, 'e0eta&, a"ima&, uma"3 A!a cum !$u"e Roumi ,"3a3 cu"o!cut mi!tic mu!u&ma" !i %o"(atoru& or(i"u&ui !u%it (i" Me'&e'i.1 La $&a"ta i"ce$e !a !e arate !im$atia !au a"ti$atia, $recum !i !em"e&e o&"a'icioa!e a&e a%ecti'itatii3 La a"ima& !e ma"i%e!ta !u %orma !e"time"tu&ui co"cret, a $atimi&or !i a (ori"te&or, a$ara"( (e a!eme"ea !i o oarecare %orma (e i"te&e0ere3 La om, (u$a ce 'a trece (e i"cercarea !ute&or (e rei"car"ari, a/u"0e i" ce&e (i" urma &a i"a&timi&e cu"oa!terii !$iritua&e3 Sco$u& $ri"ci$a& a& rei"car"arii, !$u" ei, e!te i"!truirea3 I" ace!t !co$ 'e"im !i re'e"im $e $ama"t, "u $e"tru ca o $rici"a e=terioara "e o &i0a &a acea!ta, ci $e"tru ca $ro$ria "oa!tra co"!tii"ta, Eu& "o!tru, are "e'oie (e e'o&utie3 Mo i&u& care "e im$i"0e !$re rei"car"are !i care "e a(uce iara!i $e $ama"t e!te !etea "oa!tra i"terioara (e e=$erie"te, (ori"ta "oa!tra (e a cu"oa!te, a'a"tu& "o!tru (e a $artici$a &a mi!carea a0itata a 'ietii "atura&eEF3 A!a cum %a0a(uie!c cei care ii %ac $u &icitate, co"ce$tia a$u!ea"a (e!$re rei"car"are "u co"(uce &a "e&ucrare, ci ea %a0a(uie!te e=$erie"te mai mari !i (e!te$tarea ca$acitati&or ocu&te a&e omu&ui3 Rei"car"area "u co"ti"ua $a"a &a i"%i"it3 Atu"ci ca"( 'om %i i"'atat toate &ectii&e care !e $re(au i" !coa&a &umii, "u 'om mai a'ea "e'oie (e rei"car"ari %i*ice, %ara "umai (e ace&e rei"car"ari (e u"a'oie, i" care %ii"te&e !u$erioare !i $er%ecte 'i" ca "i!te mae!tri !$iritua&i !a a/ute &umea i"a$oiata $e ca&ea e'o&utiei !$iritua&eE43 Com aterea ace!tei teorii 43 A(e$tii teoriei Rarmei "u $ot !a /u!ti%ice &i$!a ami"tirii $re!u$u!e&or 'ieti a"terioare3 Daca i" acea!ta 'iata "e a%&am ca !a $&atim Rarma (i" 'ieti&e a"terioare !i !a >i"'atam &ectia+ $e"tru a e'o&ua, a!a cum !u!ti" ei, atu"ci cum !e %ace ca "u "e ami"tim (e %a$te&e 'ieti&or a"terioare $e care $&ati"(u-&e !e $re!u$u"e ca "e i"!truim? Ra!$u"! "u e=i!ta !i ace!t $u"ct e!te u"u& (i"tre ce&e mai !&a e a&e teoriei3 Pe"tru a !e aco$eri ace!t 0o& # &ucru cu "e$uti"ta, (e!i0ur # recur0 &a a!a-"umite&e ca&atorii i" 'ieti&e a"terioare $ri" i"terme(iu& 2i$"o*ei, ca&atorii i" care %ie !cot &a i'ea&a ami"tirea u"or %a$te a%&ate i" !u co"!tie"t, %ie !u"t i"%ormati (e catre (u2uri&e 'ic&e"e (e!$re u"e&e %a$te $etrecute i" trecut !au care !e $etrec i" $re*e"t, care !u"t co"!i(erate (e catre a(e$tii teoriei Rarmei (re$t (o'a(a, c2i$uri&e, a 'ieti&or a"terioare3 De a&t%e& ace!te ca&atorii $re!u$u" cre(i"ta i" rei"car"are, atat (i" $artea 2i$"oti*atoru&ui, cat !i a ce&ui 2i$"oti*at3 A!t%e& Ro ert Na0emS, >(a!ca&u&+ or0a"i*atiei 0uru-i!te @iata armo"ioa!a, !u!ti"e ca %iecare om a !c2im at (e "e"umarate ori (i%erite ro&uri3 Mama mea a %o!t !ora mea i"tr-o 'iata a"terioara iar tata& meu u" i"(ra0o!tit (e a& meu3 Primu& meu %iu a %o!t u"icu& meu i"tr-o a&ta 'iata, iar a& (oi&ea a %o!t tata& meuG Pe a (oua %iica a mea am a'ut-o mama i"tr-o 'iata a"terioara3 I"tr-o 'iata a"terioara tata& meu a %o!t !otia mea, $e care o c2i"uiam,G.3 Am i"te&e! ca i"tr-u"a (i" 'ieti&e me&e a"terioare mama mea &-a uci! $e tata& meu !i $e mi"e,G.3 Mama mea a %o!t i"tr-o 'iata a"terioara mama mea, iar i"tr-a&ta co$i&u& meu,G.3 ?tiu ca mama mea mi-a %o!t mama !i a&ta(ata3 Eu !i cu tata& meu eram 0eme"i, (e aceea eram atat (e &e0ati !u%&ete!te,G.3 I"tr-o 'iata a"terioara mama mea mi-a %o!t $riete" a$ro$iat, iar tata& meu mi-a %o!t !ot, $e care o i!"uiam !a-& c2i"uie!c,33 3.EA3 Ace!te >(e!co$eriri+ (e!$re 'ieti&e a"terioare $ot $ro'e"i %ie (e &a u" 0uru, %ie !u"t (o a"(ite i" 0ru$ $ri" a"umite $ractici, cum ar %i >ca&atorii&e+ %acute $ri" i"terme(iu& 2i$"o*ei3 Doctri"a acea!ta %ace im$o!i i&a crearea re&atii&or $er!o"a&e, care !e !$ri/i"a $e u"icitatea $er!oa"ei, $recum ce&e (i" ca(ru& 'ietii %ami&ia&e3 Ace!te co"ce$tii $ot !a AIM

(e!trame %ami&ii !i !a cree*e re&atii im$otri'a %irii ,2omo!e=ua&e, &e! ie"e. !au re&atii "ei"0a(uite, cum ar %i cea i"tre tata !i %ata !3a3m3(3 Se a/u"0e c2iar !i &a !c2im area !oti&or, ca"( cei (oi "u a$arti" ace&eia!i 0ru$ari3 A!t%e& (e ca*uri 0ra'e au %o!t (e/a o !er'ate3 A3 Fara i"(oia&a acea!ta i"'atatura e!te a"ticre!ti"a3 Potri'it i"'ataturii cre!ti"e, !co$u& omu&ui "u e!te ace&a (e a !e e&i era (e c2i"u& !am!arei, (e a-!i (i*o&'a $er!o"a&itatea i"tr-o e"er0ie im$er!o"a&a !au i"tr-o !u$raco"!tii"ta, ci 'e!"ica !i a(e'arata comu"iu"e $er!o"a&a cu Dum"e*eu3 De a&t%e&, i"'atatura (e!$re rei"car"are e!te &e$a(ata (e S%a"ta Scri$tura3 ?i, c2iar (aca am acce$ta ca i" S%a"ta Scri$tura !e a(uce 'or a (e!$re rei"car"are, acea!ta "u are "ici o &e0atura cu i"'atatura &ui 9ri!to!, ci cu oarecare co"ce$tie (i" $o$or &a acea 'remeEE3 I"'atatura cre!ti"a e!te cu$ri"!a i" urmatoarea %ra*a1 E!te ra"(uit oame"i&or o (ata !a moara, iar (u$a aceea !a %ie [u(ecataEC3 A!a(ar "u 'or e!te (e cic&uri !ucce!i'e (e 'ieti !i morti, ci (e!$re o "a!tere !i o moarte tru$ea!ca, iar (u$a acea!ta [u(ecata3 Dum"e*eu a ra"(uit o *i i" care 'a /u(eca &umea cu (re$tate $ri" Bar atu& $e Care L-a ra"(uitEH3 C2iar !i "umai ace!te cu'i"te c&are a&e S%a"tu&ui A$o!to& Pa'e&1 E!te ra"(uit oame"i&orG %ac (e $ri!o! orice (i!cutie (e!$re $rimirea !au "e$rimirea (e catre Bi!erica &ui 9ri!to! a rei"car"arii3 I"!a a(e$tii ace!tei teorii, im$ra!tii"( co"%u*ia !i i"cerca"( !a atra0a &a ei cre!ti"i "ei"tariti i" cre(i"ta, $ro$o'a(uie!c ca teoria acea!ta ar %i, c2i$uri&e, i"'atatura Bi!ericii (i" $rime&e 'eacuri, $a"a &a Si"o(u& @ Ecume"ic ,!eco&u& @I.3 Potri'it ocu&ti!ti&or, 9ri!to! a i"'atat rei"car"area i"tr-u" cerc re!tra"! (e (i!ci$o&i, (eoarece mu&timi&e "u o $uteau i"te&e0e3 ?i acea!ta $e"tru ca i"te&e0erea cu"o!ti"te&or mai $ro%u"(e $re!u$u"e %ii"te care !e 0a!e!c &a >u" "i'e& !u$erior (e e'o&utie+EI3 A!a cum "e !$u"e %ericitu& Pari"te A"to"ie A&e'i*o$u&o!, a%irmatii&e care !u!ti" ca ar %i e=i!tat u" cerc re!tra"! (e (i!ci$o&i, carora !ar %i (e!co$erit, c2i$uri&e, >a(e'aruri mai i"a&te+ "u !u"t co"%orme cu rea&itatea i!torica3 De/a i" a"u& 4MF (393, S%a"tu& Iri"eu, e$i!co$u& Lu0(u"u&ui KLSo"u&ui "3"3L, a a&catuit u" cata&o0 cu carti&e Nou&ui Te!tame"t3 S%a"tu& Iri"eu era uce"icu& S%a"tu&ui Po&icar$, e$i!co$u& Smir"ei, care &a ra"(u& !au %u!e!e uce"icu& E'a"02e&i!tu&ui Ioa"3 Preocu$area $ri"ci$a&a a Bi!ericii era aceea (e a $u"e i" armo"ie carti&e Nou&ui Te!tame"t, a& caror me!a/ comu" era i"'atatura &ui Ii!u! 9ri!to! ce $ro$o'a(uia I"'ierea, iar "u rei"car"areaED3 S%a"tu& Iri"eu a %o!t i"'atat (e S%a"tu& Po&icar$ ce&e $e care ace!ta &e-a $rimit (e &a E'a"02e&i!tu& Ioa"3 Daca ar %i e=i!tat u" cerc re!tra"!, atu"ci cu !i0ura"ta ca ar %i a$arti"ut ace!tuia !i S%a"tu& Iri"eu, $recum !i uce"icu& !au I$o&it3 Daca i"tr-a(e'ar i"'atatura (e!$re rei"car"are ar %i %o!t $re(ata ace!tui cerc re!tra"!, ama"(oi ar %i $rimit acea!ta i"'atatura !i ar %i co"!i(erat-o (rea$ta, c2iar (aca (i" moti'e i"e i"temeiate "u ar %i co"!i(erat $otri'it !a o $ro$o'a(uia!ca $u &ic3 @e(em i"!a ca S%a"tu& Iri"eu co"(am"a i"'atatura care !$u"e ca !u%&ete&e $rime!c (i" ca"( i" ca"( mai mu&te tru$uri3 I" cartea !a "umita Mu!trarea !i ra!tur"area cu"oa!terii ce&ei cu "ume mi"ci"o! !crie1 A!a cum %iecare (i"tre "oi $rime!te $ro$riu& tru$, tot a!t%e& are !i $ro$riu& !u%&et3 De aceea atu"ci ca"( !e 'a com$&eta "umaru& $e care E& I"!u!i ,Dum"e*eu. &-a ra"(uit (e mai i"ai"te, toti cei care au trecut $ri" 'iata ,a&e caror "ume !-au !cri! i" Cartea @ietii. 'or i"'ia a'a"( $ro$rii&e &or tru$uri !i !u%&ete, cu care au i"e$&acut &ui Dum"e*eu3 Iar cei 're("ici (e o!a"(a 'or mer0e i" ia( a'a"( !i ace!tia $ro$rii&e &or tru$uri !i !u%&ete, cu care !-au i"(e$arta (e 2aru& &ui Dum"e*euEJ3 A!a(ar "u e=i!ta "a!teri re$etate i" urma carora !u%&ete&e $rime!c (i%erite tru$uri, ci "umai o !i"0ura "a!tere3 I" acea!ta 'iata $e $ama"t %iecare om are u" !i"0ur !u%&et !i u" !i"0ur tru$3 Fa$tu& ca S%a"tu& Iri"eu "u a i"tro(u! i" Ca"o"u& Nou&ui Te!tame"t !crieri a$ocri%e a&e 0"o!tici&or, care $ro$o'a(uiau ADF

rei"car"area, (o'e(e!te ca e& i"!u!i !i i"trea0a Bi!erica (e atu"ci "u $rimeau i"'atatura (e!$re rei"car"are3 I"'ataturi&e (e!$re rei"car"are au %o!t com atute !i (e S%a"tu& I$o&it a& Romei ,aAEH., uce"icu& S%a"tu&ui Iri"eu3 Daca rei"car"area ar %i %o!t i"'atatura u"ui cerc re!tra"! (e (i!ci$o&i cu !i0ura"ta ca S%i"tii Iri"eu !i I$o&it "u ar %i com atut-o ca $e o i"'atatura "ecre!ti"a, ci ar %i a$arti"ut !i ei ace!tui cercEM3 Ar0ume"tu& ocu&ti!ti&or cum ca S%a"ta Scri$tura ar i"'ata, c2i$uri&e, (e!$re rei"car"are # (a"(u-& ca $i&(a $e S%a"tu& Ioa" Bote*atoru& !i !$u"a"( ca ace!ta a %o!t rei"car"area $roorocu&ui I&ieCF # e!te "ai'3 Ei uita ca $otri'it cu $ro$ria &or i"'atatura $e"tru a !e rei"car"a ci"e'a tre uie mai i"tai !a moara3 Dar $roorocu& I&ie "u a murit- Ta&cuirea te=tu&ui e'a"02e&ic (e mai !u! e!te !im$&a3 A!a cum S%a"tu& Ar2a"02e& Ga'rii& !$u"e tata&ui S%a"tu&ui Ioa" Bote*atoru&1 Ioa" 'a 'e"i cu (u2u& !i cu $uterea &ui I&ie, a(ica 'a a'ea 2ari!ma $roorociei !i i"(ra*"ea&a $roorocu&ui I&ieC43 De a&t%e&, (aca 9ri!to! ar %i acce$tat rei"car"area, "u ar %i i"'iat morti, ci !-ar %i &imitat !a ma"0aie $e ru(e&e ace!tora3 E3 Cei care acce$ta teoria Rarmei !i a rei"car"arii tre uie, (e a!eme"ea, !a ia ami"te &a co"tra(ictia i" care ca(3 Daca !u%&etu& ce&ui mort i" tim$ (e ci"ci*eci (e *i&e i"tra i"tr-u" a&t tru$, $otri'it cu i"'atatura %ormu&ata i" (oua te=te %u"(ame"ta&e a&e &or, a(ica i" 'er!iu"ea ti eta"a !i cea e0i$tea"a a Bi &iei morti&or, atu"ci cum e!te $o!i i& !a c2eme # a!a cum !u!ti" ei # !u%&ete&e morti&or i" a(u"ari&e !$iriti!te, (e 'reme ce (u2uri&e ace!tea cu mu&t tim$ mai i"ai"te au i"trat i"tr-u" a&t tru$? A!a(ar, (aca teoria Rarmei e!te a(e'arata, !$iriti!mu& e!te o mi"ciu"a !i i"'er!3 Tot a!t%e&, ce "oima au ceremo"ii&e %acute $e"tru !u%&ete&e morti&or, (e 'reme ce ace!tea !-au rei"car"at (e/a? C3 ?i i"ca u" ar0ume"t1 %a$tu& ca $o$u&atia $&a"etei a cre!cut i" u&timi&e (oua 'eacuri (e &a u"u& &a !a!e mi&iar(e (e oame"i arata cat (e mi"ci"oa!a e!te teoria Rarmei !i a rei"car"arii3 Ce !-a i"tam$&at oare (e !-a $etrecut acea!ta cre!tere e=$&o*i'a? U"(e au %o!t ace!te !u%&ete !i (e ce "u au &uat $a"a acum tru$ materia&? H3 Di"co&o i"!a (e toate ace!tea, %oarte im$orta"t $e"tru "oi cre!ti"ii e!te %a$tu& ca i"!e&aciu"ea rei"car"arii ame"i"ta !a a"u&e*e i"trea0a E'a"02e&ie a ma"tuirii i" 9ri!to!, a(o$ta"( mi"ci"oa!a !i &uci%erica e'a"02e&ie a !ar$e&ui, a(ica $ro$o'a(uirea e'o&utiei, rea&i*arii !i ma"tuirii $ri" !i"e3 Daca ci"e'a $rime!te acea!ta teorie a"ti2ri!tica a rei"car"arii, !e !coate $e !i"e i"!u!i (i" Bi!erica &ui 9ri!to!, (eoarece1 a. Nu $rime!te Sim o&u& Cre(i"tei i" care marturi!im ca 9ri!to! a i"'iat (i" morti !i ca a!te$tam a Doua Lui @e"ire3 I" Sim o&u& Cre(i"tei marturi!im (oua 'e"iri a&e &ui 9ri!to!, iar "u o mu&time (e rei"car"ari a&e Lui, a!a cum !u!ti" ocu&ti!tii, care i"cearca !a "e0e u"icitatea Per!oa"ei &ui 9ri!to! !i $re*e"ta Lui ca Dum"e*eu !i Ma"tuitor3 Pe (e a&ta $arte, i" Sim o&u& Cre(i"tei mai marturi!im ca a!te$tam !i i"'ierea "oa!tra, $recum !i cea a tuturor morti&or !i "u u" cic&u "e!%ar!it (e rei"car"ari3 . Nea0a (eo!e irea (i"tre Creator !i creatia Sa3 c. Nea0a [u(ecata 'iitoare3 (. Nea0a u"icitatea, &i ertatea !i re!$o"!a i&itatea $er!oa"ei ome"e!ti, (e 'reme ce toate %u"ctio"ea*a aco&o i" ca(ru& u"ei "ece!itati oar e3 e. Nea0a (ra0o!tea3 Fra*a ucurati-'a cu cei ce !e ucura !i $&a"0eti cu cei ce $&a"0CA e!te co"!i(erata (e a(e$tii Rarmei !i ai rei"car"arii "u ca 'irtute, ci ca o "e$uti"ta !i a&i$ire %ata (e ceea ce te im$ie(ica !a e'o&ue*i $ri" !i"e3 De a!eme"ea, $e"tru "oi, tru$u& ome"e!c "u e!te o tem"ita a !u%&etu&ui, ci i!erica a Du2u&ui S%a"t3 @iata "u e!te o $e(ea$!a !au o co"(am"are $e"tru %a$te&e 'ieti&or a!a-*i!e a"terioare, ci u" (ar a& &ui Dum"e*eu3 Moartea "u e!te i* a'ire, ci ra!$&ata $acatu&ui !i a %o!t i"0a(uita (e Dum"e*eu ca "u cum'a rau& !a %ie %ara (e moarte3 I" tim$ ce $e"tru a(e$tii rei"car"arii 'iata e!te $e(ea$!a, iar "u moartea3 Co"c&u*ii Di" ce&e !$u!e mai !u! o !er'am ca u"a (i" co"!eci"te&e i"'ataturii i"!e&atoare (e!$re Rarma !i rei"car"are, care !$u"e ca "u AD4

e=i!ta "ime"i care !a "e ceara !ocotea&a $e"tru %a$te&e %acute, co"!tituie o me!te!u0ire i!cu!ita a (ia'o&u&ui, uci0a!u& (e oame"i, $e"tru a 'a"a (i!ci$o&i3 E'a"02e&ia $ro$o'a(uie!te1 Iata acum e!te 'remea i"e$rimita; iata acum e!te *iua ma"tuiriiCE3 Acum, i" acea!ta 'iata !e 2otara!te 'iitoru& "o!tru 'e!"ic3 Du$a moarte !u%&etu& "u mai $oate !a !e $ocaia!ca3 Dim$otri'a, !ecte&e ii a(orm $e oame"i !i &e %a0a(uie!c o mu&time "e!%ar!ita (e $o!i i&itati (e a-!i !ati!%ace $atimi&e &or, %ara i"!a !a mai tre uia!ca !a (ea !ocotea&a 'reo(ata $e"tru e&e3 Di" toate ce&e care !-au !$u! $a"a acum cre( ca !-au aratat (e!tu& (e &im$e(e co"tra(ictii&e !i $u"cte&e !&a e a&e teoriei Rarmei !i rei"car"arii, care e!te o cre(i"ta !i "u o &e0e, a!a cum i"cearca (i!ci$o&ii e& !a "e co"'i"0a3 E!te 'a(ita, toto(ata, i"com$ati i&itatea ace!teia cu Cre(i"ta Orto(o=a)3 Rea( More at 2tt$1ccTTT3ra* oi"trucu'a"t3rocAF4EcF4c4Icere*ii-co"tem$ora"erei"car"are-Rarma-re&i0ii-orie"ta&e-"eT-a0ec, dritte" S a(mi", Co$Sri02t s R5* oi 6"tru Cu'7"t

E=tra! (i" &ucrarea a$o&o0etica rece"t tra(u!a &a E(itura Ecc&e!ia!t1

&erom. 9ntonie, &iblia impotri'a .rotestantismului) 9espingerea ereziilor protestante prin 'ersete biblice, E(itura Ecc&e!ia!t, AF4A
Bi &ia, o c2e!tiu"e (ersonal Co"ce$tu& $rote!ta"t (e 0ola 0cri(tura i"!i!t5 c5 i"ter$retarea Bi &iei e!te o c2e!tiu"e $er!o"a&53 Acea!ta e!te o atitu(i"e care "u "umai c5 im$&ic5 o 6"(e$5rtare (e ceea ce !-a cre*ut u"i'er!a& 8i co"!ec'e"t (e Cre8ti"i!m (i" 'remea &ui 9ri!to!, (ar care 8i co"tra*ice 6" mo( (irect c2iar Bi &ia1 0ceasta tiind mai dinainte c nici o proorocie a @cripturii nu se t!lcuiete dup socotina fiecruia ,II Petru 4, AF.3 Acea!t5 >(o0m5+ # numai @criptura # a %o!t u" $ro(u! a& o$o*i:iei Re%ormei $rote!ta"te %a:5 (e a u*uri&e comi!e (e Bi!erica A$u!ea"5 a Romei !u Pa$a Leo" a& Q&ea, &a 6"ce$utu& !eco&u&ui a& Q@I-&ea3 ;iindc criticile lui >artin Luther nu au dus la msuri de !ndreptare a neor'nduielilor din Eiserica (omei, reformatorii protestani nu au avut alt soluie dec't s renune la reli$ia or$anizat #i la autoritatea

ADA

Eisericii3 Ace!ta a %o!t u" iti"erariu care i-a (e!$5r:it $e $rote!ta":i (e orice a&t5 !$ri/i"ire a &or $e 6"'5:5tura a$o!to&ic5, $e Bi!eric5 8i $e S%i":ii P5ri":i3 A e=i!tat o a&t5 a&ter"ati'5 &a (e!$5r:irea (e Roma3 (eformatorii protestani ar fi putut s se !ntoarc la Eiserica !ntemeiat de omnul &isus @ristos !n secolul !nt'i. in nefericire, aceast cale nu a fost urmat #i, fr nici o alt le$tur cu Eiserica -oului Testament, Protestantismul s-a $sit aruncat !n voia valurilor #i !n dilema falsei soluii fiecare doar pentru sine) &iserica este cluzit de Du+ul @f!nt la tot ade'rul ,Ioa" 4C, AI; Ioa" 4I, 4E." este locul /n care slluiete Domnul /n Du+ul ,E%e!e"i A, AA. i este st!lpul i temelia ade'rului ,I Timotei E, 4H.3 Pri" urmare, Bi!erica !&u/e8te ca $5*itoare 8i (e$o*itar a& 6"'5:5turii a$o!to&ice ,care, $ar:ia&, im$&ic5 Scri$tura !cri!5.3 A!t%e&, a ne !ndeprta de Eiseric determin, de asemenea, deprtarea de ceea ce Trupul lui @ristos a crezut dintotdeauna, o !nlocuire a acelei credine comune cu opinia personal. Iar 6" !c2im acea!ta !u mi"ea*5 autoritatea Bi &iei (i" cau*a %a$tu&ui c5, dac omul nu se !ncrede !n tradiia care a produs-o, cu $reu poate exista credin !n Eiblie. 9dunarea scrierilor -oului Testament !ntr-o sin$ur carte a fost rspunsul Eisericii #i al Prinilor Eisericii din secolul al &)-lea la apariia !nvturilor false care pretindeau autoritate apostolic. @om aru"ca acum o $ri'ire a!u$ra a o $arte (i" $ro &eme&e ri(icate (e $ri"ci$iu& 0ola 0cri(tura care au a'ut ce&e mai mari co"!eci":e3 Pro &ema $rote!ta"t5 La 8atei B" 'L-%& !u"tem a!t%e& 6"'5:a:i1 (erii-' de proorocii mincinoi, care 'in la 'oi /n +aine de oi, iar pe dinuntru sunt lupi rpitori) Du( roadele lor i vei cunoa$te. Au doar culeg oamenii struguri din s(ini sau smoc!ine din mrcini2 A$a c orice (om bun face roade bune" iar (omul ru face roade rele. )u (oate (om bun s fac roade rele" nici (om ru s fac roade bune. *ar orice (om care nu face road bun se taie $i se arunc n foc. De aceea" du( roadele lor i vei cunoa$te. "ercet'nd roadele care apar din principiul @ola @criptura, eroarea acestuia, sau mai bine zis minciuna sa, devine foarte evident. i. Teoria protestant a si$uranei ve#nice, odat m!ntuit, totdeauna m!ntuit ,care 'a %i (i!cutat5 6"tr-u" ca$ito& u&terior., !u!:i"e c5, (u$5 mome"tu& i"i:ia& a& cre(i":ei 6" 9ri!to!, m7"tuirea "u $oate %i $ier(ut53 Oricum, %inoadele Eisericii, ca rspuns la schismatici precum montani#tii Bcare /ntrebuinau 'ersete scripturistice precum 7'rei R, 4-R ca s susin c nu e<ist /ntoarcere 4pocin6 de la apostazie8SIU, a stabilit c cei care apostaziaz se pot poci. I(eea e!te c5 Scri$tura ,E'rei I, C-I. 8i Bi!erica

ADE

,Si"o(u& (i" E4C (e &a A"cira. recu"o!c am e&e $o!i i&itatea a$o!ta*ierii (u$5 ce i"i:ia& !-a cre*ut 6" M7"tuitoru&3 ii3 "ele mai multe denominaiuni protestante refuz s accepte #i s recite Crezul de la >iceea probabil din cauza expresiei Cred /ntr-una sf!nt, soborniceasc i apostoleasc &iseric. Oricare ar %i moti'u&, Crezul )iceean a %o!t a&c5tuit &a Si"o(u& I Ecume"ic, :i"ut 6" EAH &a Niceea, ca a%irma:ie !ta"(ar( (e cre(i":5, a cre(i":ei Bi!ericii 6"temeiat5 (e 9ri!to!, iar a "e!ocoti ace!t Cre* 6"!eam"5 o 6"(e$5rtare (e credina dat sfinilor" odat (entru totdeauna ,Iu(a 4, E.3 iii. 6ltimul %inod ecumenic, inut !n JMJ d.@r., a aprobat unanim folosirea #i venerarea icoanelor !n timp ce Protestantismul condamn ca 1idolatrie* folosirea icoanelor. U"a (i" "umeroa!e&e $ro &eme i"!urmo"ta i&e (i" ca(ru& Prote!ta"ti!mu&ui o re$re*i"t5 dilema ce rezult din afirmaia c uhul %f'nt ofer fiecrui credincios o interpretare exact a %cripturii Btemelia principiului @ola @criptura8. Totu8i, e=i!t5 "e"um5rate 6":e&e0eri co"tra(ictorii a&e ace&ora8i 'er!ete3 S5 &u5m, (e e=em$&u, co"tro'er!a (e!$re ote*u& $ru"ci&or !au %a$tu& c5, 6" *iua (e a*i, u"e&e (e"omi"a:iu"i $rote!ta"te to&erea*5 (i'or:u&, iar a&te&e "u; !au mo(u& 6" care i"ter$retea*5 e&e (i" $u"ct (e 'e(ere i &ic 6"'5:5turi&e (e!$re a8a "umite&e Vremuri de (e urm3 A$oi !u"t 6"'5:5turi&e (e!$re co"!umu& (e a&coo&, %umatu&, (a"!u& (e!$re care u"ii $rote!ta":i !$u" c5 !u"t $5cate iar a&:ii "u, 8i %iecare $reti"(e c5 (e:i"e te<te doveditoare+ (i" Scri$tur53 Lista ne!nele$erilor este aproape fr de capt iar aceasta !n condiiile !n care nu inem cont de toate interpretrile Eibliei fcute de ctre faciunile liberale* sau conser'atoare. e exemplu, c't de 1literal* este %criptura, Dn cadrul Protestantismului niciodat nu exist un rspuns definitiv, doar pretenii de autoritate pentru multe mini-tradiii. %criptura spune c #isus $ristos, ieri i azi i /n 'eci, este acelai ,E'rei 4E, J. (eci "u e!te $o!i i& !5 e=i!te (ou5 i"ter$ret5ri 'a&i(e a&e Scri$turii3 &deea foarte $re#it c uhul %f'nt ofer milioane de diferite semnificaii duce la o alt dilem neverosimil, anume, necesitatea de a susine c, dac exist un sin$ur uh %f'nt #i o sin$ur interpretare a Eibliei, atunci oricine contrazice semnificaia susinut de o denominaiune sau de o persoan trebuie s fie considerat ca fiind ne-cre#tinB8. O a!t%e& (e !tare %ra0me"tat5 cu !i0ura":5 "u re$re*i"t5 tru(ul cel unu a& &ui 9ri!to!3 Fii"(c5 e=i!te":a u"ui (e*acor( at7t (e mare a!u$ra a ce !$u"e Scri$tura $u"e !u !em"u& 6"(oie&ii $remi*a $ri"ci$iu&ui 0ola 0cri(tura3 A(ic5, 6" co"%ormitate cu ace!t $ri"ci$iu e!te (e$&i" acce$ta i&5 %ie e=i!te":a a mi&ioa"e (e i"ter$ret5ri i &ice co"tra(ictorii, %ie a co"!i(era ca "ecre8ti" $e orice $er!oa"5 !au 0ru$ care "u a(er5 &a o a"umit5 6":e&e0ere a Scri$turii, ceea ce e!te 6" mo( c&ar co"tra(ictoriu3

ADC

0 alt consecin ciudat a principiului @ola @criptura este nesocotirea anumitor pasa:e biblice !n favoarea altora. 9ceasta este alarmant !n special fiindc preceptul @ola @criptura include controversa urmtoare. %criptura este sin$ura autoritate obli$atorie #i totu#i exist multe !ndeprtri de versete biblice clare. C7te'a e=em$&e1 i. enominaiunile protestante nu accept !n $eneral faptul c omnul nostru &isus @ristos a druit ucenicilor %i puterea de a ierta pcatele. M7"tuitoru& a !$u!1 Crora 'ei ierta pcatele, le 'or fi iertate i crora le 'ei ine, 'or fi inute ,Ioa" AF, AE.3 Tot omnul &isus @ristos a afirmat, de asemenea. Hi 'oi da c+eile /mpriei cerurilor i orice 'ei lega pe pm!nt 'a fi legat i /n ceruri, i orice 'ei dezlega pe pm!nt 'a fi dezlegat i /n ceruri ,Matei 4I, 4M; 'e*i, (e a!eme"ea, Matei 4J, 4J.3 ii. >a:oritatea protestanilor insist c p'inea #i vinul euharistic nu sunt Trupul #i %'n$ele real al lui @ristos, consider'ndu-le !n schimb drept o reamintire simbolic a tot ceea ce &isus a !mplinit pe cruce. Dns vedem c !n Eiblie omnul &isus zice. acesta este *rupul 8eu- acesta este s!ngele 8eu ,Matei AI, AI-AJ.3 De a!eme"ea, M7"tuitoru& Ii!u! 9ri!to! 6"'a:51 :i le-a zis #isus; 0de'rat, ade'rat zic 'ou, dac nu 'ei m!nca trupul (iului ?mului i nu 'ei bea s!ngele Lui, nu 'ei a'ea 'ia /n 'oi) Cel ce mn!nc trupul 8eu i bea s!ngele 8eu are 'ia 'enic- *rupul 8eu este ade'rat m!ncare i s!ngele 8eu, ade'rat butur ,Ioa" I, HE-HH.3 iii. Protestanii susin c, dup actul de credin !n @ristos fcut de persoan, se ata#eaz de aceasta o m'ntuire care nu mai poate fi pierdut3 Acea!t5 teorie a siguranei 'enice r5!t5&m5ce8te 'er!ete $recum1 Cci sunt ncredinat c nici moartea" nici viaa" nici ngerii" nici st(#nirile" nici cele de acum" nici cele ce vor fi" nici (uterile" nici nlimea" nici ad#ncul $i nici o alt f(tur nu va (utea s ne des(art (e noi de dragostea lui Dumnezeu" cea ntru 3ristos *isus" Domnul nostru ,Roma"i J, EJ-EM. 8i 4u le dau via ve$nic $i nu vor (ieri n veac" $i din m#na 8ea nimeni nu le va r(i ,Ioa" 4F, AJ.3 iv. E=i!t5 8i u" 6"!o:itor !au u" $ro(u! a& !i0ura":ei 'e8"ice, interpetarea eronat a expresiei scripturistice ADH

dreptul din credin 'a fi 'iu ,Roma"i 4, 4D., &a care >artin Luther a adu$at 1doar* pentru a su$era faptul c omul nu se m'ntuie#te dec't prin credin. Cartea &ui Iaco' re!$i"0e 2ot5r7t acea!t5 i(ee1 0a i cu credina; dac nu are fapte, e moart /n ea /nsi ,Iaco' A, 4D. 8i (i" "ou, credina fr de fapte moart este ,Iaco' A, AF.3 De u" i"tere! (eo!e it, atu"ci c7"( re%&ect5m a!u$ra mo(u&ui cum $rote!ta":ii !u!:i" 0ola 0cri(tura (ar 8i co"tra*ic a"umite 'er!ete (i" Scri$tur5, e!te %a$tu& c5 ace!te 'er!ete citate $e"tru a !u!:i"e 0ola 0cri(tura !u"t c2iar e&e 6"!e&e 6" co"tra(ic:ie cu $ri"ci$iu& >"umai Scri$tura co"tea*5+3 De e=em$&u1 *oat @criptura este insuflat de Dumnezeu i de folos spre /n'tur, spre mustrare, spre /ndreptare, spre /nelepirea cea /ntru dreptate, astfel ca omul lui Dumnezeu s fie des'!rit, bine pregtit pentru orice lucru bun ,II Timotei E, 4I-4D.3 E'i(e"t, S%7"tu& Pa'e& !e re%erea &a @ec2iu& Te!tame"t3 Acea!ta 6"!eam"5 c5, (ac5 ace!t 'er!et ar %i i"ter$retat $recum o %ac $rote!ta":ii, ca o i"'a&i(are a orice a&tce'a 6" a%ara Scri$turii, atu"ci S%7"ta Tra(i:ie "u (oar c5 ar tre ui !5 %ie a a"(o"at5, (ar 8i Nou& Te!tame"t, (e a!eme"ea, ar tre ui !5 %ie 6"(e$5rtat, %ii"(c5 "u %u!e!e 6"c5 !cri! atu"ci c7"( S%7"tu& Pa'e& ro!tea $a!a/u& (e mai !u!3 <" $&u!, 6" ace&a8i ca$ito& ,II Timotei E, J. 05!im u" a&t e=em$&u (e tra(i:ie ora&53 %unt menionate numele #annes i #ambres, cei doi vr:itori care s-au !mpotrivit lui >oise !n &e#ire F4<odG Cca(itolele $a(te $i o(t., 6"!5 faptul c numele celor doi vr:itori nu apar !n &e#ire dar erau cunoscute de 9postolul Pavel, demonstreaz pe de o parte c era !ntrebuinat tradiia oral #i, pe de alt parte, o valideaz ca autentic. Pri" urmare, II Timotei "u !&u/e8te ca $ara0ra% care %u"(ame"tea*5 re0u&a >numai 0cri(tura, ci mai de$rab adevere#te faptul c Eiblia este o component le$itim a %fintei Tradiii. %criptura condamn fr echivoc starea de dezbinare spiritual !n comunitatea de cre#tini. F /ndemn, frailor, pentru numele Domnului nostru #isus $ristos, ca toi s 'orbii la fel i s nu fie dezbinri /ntre 'oi ci s fii cu totul unii /n acelai cuget i /n aceeai /nelegere ,I Cori"te"i 4, 4F.3 @er!ete&e (e &a I Cori"te"i 44, 4J 8i I Cori"te"i 4A, AH o%er5 u" 6"(em" a!em5"5tor cu ce& a& S%7"tu&ui C&eme"t, ferii-' de sc+isma cea nesf!nt i nesuferit, ADI

8i cu ce& a& S%7"tu&ui I0"atie1 dac cine'a urmeaz pe 'reun fctor de sc+ism, nu 'a moteni Hmpria lui DumnezeuKAL3 Prote!ta"ti!mu& $are !5 recu"oa!c5 caracteru& i"a(ec'at a& !t5rii (e (e* i"are3 De e=em$&u, au %o!t %5cute 6"cerc5ri (e mi"ima&i*are a (eo!e iri&or (o0matice, !u!:i"7"( c5 ace!tea "u au 'reo im$orta":5 rea&53 Sau conceptul de unitate cre#tin este minimalizat prin supoziii precum imposibilitatea ca s existe o sin$ur interpretare universal a %cripturii, sau o sin$ur "redin, o poziie care duce la aruncarea acuzaiei de legaliti sau lipsii de iubire cretin a!u$ra ce&or care i"!i!t5 c5 Eiblia ne dezvluie faptul c nu poate exista dec't o singur Credin ,c%3 Roma"i 4A, H; E%e!e"i C, C.3 9stfel de idei au culminat !n afirmaii extrava$ante cum c sin$urul lucru de care este nevoie pentru a fi membru !ntr-o familie cretin atotcuprinztoare este credina /n $ristos, iar nu prt#ia la o sin$ur credin. Di!$re:uirea &ui Ii!u! 9ri!to! 8i a Bi!ericii Sa&e A&te co"!eci":e a&e i"ter$ret5rii $er!o"a&e a Bi &iei i"c&u( acce$tarea &ui Ii!u! 9ri!to! ca M7"tuitor, (ar co"ti"u7"( cu (i!$re:uirea !t5$7"iri&or $e care E& &e-a or7"(uit a!u$ra "oa!tr51 Ascultai (e mai-marii vo$tri $i v su(unei lor ,E'rei 4E, 4D. 8i su(unei-v (reoilor ,I Petru H, H.3 Dn afar de dispreuirea autoritilor Eisericii exist #i abandonarea, anterior abordat, a celorlalte trei componente ale %fintei Tradiii. 9dic, interpretarea personal deviaz de la ceea ce a fost crezut timp de dou mii de ani+ (e'ia*5 (e &a i"ter$retarea a$o!to&i&or, Du( 4vang!elia slavei fericitului Dumnezeu" cea ncredinat mie CI Timotei 4, 44., 8i a P5ri":ii Bi!ericii, Cci eu de la Domnul am (rimit ceea ce v-am dat $i vou ,I Cori"te"i 44, AE. $i Cci v-am dat" nt#i de toate" ceea ce $i eu am (rimit ,I Cori"te"i 4H, E.3 Prin @ola @criptura interpretarea #i !nvtura oferit de 9postoli #i Prinii Eisericii a fost !nlocuit de intelectul omenesc czut al omului modern, cu si$uran o !nclcare a !nvturii ADD

inei predaniile cum 'i le-am dat ,I Cori"te"i 44, A.3 "redincio#ii din primul veac cre#tin nu aveau %criptura -oului Testament #i totu#i au trit ne!ndoielnic !n credina apostolic3 O !er'5m o (e'iere (e &a Scri$tur5 %ii"(c5 mai (e0ra 5 (ec7t !5 i"!i!te c5 Bi &ia e!te !i"0ura c5&5u*5 $e"tru 'ie:uirea cre8ti"5, 05!im 6" Scri$tur5 me":iu"ea c5 cre8ti"ii cre(i"cio8i !u"t u" e=em$&u a& 'ie:ii 6" 9ri!to!1 ?railor" facei-v urmritorii mei $i uitai-v la aceia care umbl astfel (recum ne avei (ild (e noi ,Fi&i$e"i E, 4D.3 ?ii urmtori ai mei" (recum $i eu sunt al lui 3ristos ,I Cori"te"i 44, 4.3 =?-te (ild credincio$ilor ,I Timotei C, 4A., (e a!eme"ea" I Petru H, E1 fc#ndu-v turmei. =(ilde

Protestantismul insist pe calea numai-@criptura, condamn ca 1fcute de om* #i strine scrierile Prinilor Eisericii din secolele & #i && #i compune cri moderne despre 'iaa cretin #i interpretarea biblic. Ace!ta !e a%&5 6" co"tra!t i* itor cu +ma"tra+ cite$te-numai-6iblia. -u doar c aici se $se#te o lips de consecven dar este, de asemenea, incredibil de aro$ant ca cineva s se considere expertul #i autoritatea !n locul apostolilor #i Prinilor Eisericii. Aro0a":a $rote!ta"t5 >odul individualist de raionare #i interpretarea personal a individului protestant a !nlocuit !nvtura celor care au !nvat direct de la @ristos, 9postolii, #i a celor care au decis care cri s fac parte din Eiblie BPrinii Eisericii8 3 <"(e$5rtarea (e ce&e&a&te trei com$o"e"te a&e S%i"tei Tra(i:ii (uce &a "e!ocotirea a"umitor $5r:i (i" Bi &ie3 &deile personale despre "redin #i %criptur sunt nu doar nefolositoare, ci #i periculoase, iar urmarea lor !n vieile indivizilor este mai mult dec't evident. o cre(i":5 care e!te %u"(ame"tat5 $e e=$erie":a i"(i'i(ua&5 8i $e o$i"ia $er!o"a&5 mai (e0ra 5 (ec7t $e o 'ia:5 tr5it5 6" Bi!eric53 autoritatea !$iritua&5 care (e$i"(e (e o i"ter$retare $er!o"a&5 a Scri$turii 6" &ocu& 6"'5:5turii a$o!to&ice3 individul !#i este propria biseric, propriul sinod ecumenic, propriul episcop, propriul povuitor duhovnicesc. !e$ara:ia (e Tru$u& &ui 9ri!to! 8i (e mo(e&e&e (e 6"c2i"are o%erite (e Bi!eric5; a$ari:ia !itua:iei (i%ici&e caracteri*ate (e "ece!itatea (e a im$ro'i*a co"ti"uu3 <" co"c&u*ie, tre uie me":io"at (i" "ou c5 Bi &ia co"tra*ice $ri"ci$iu& 0ola 0cri(tura, '5(i"(u-& a %i o 6"'5:5tur5 %a&!51

ADJ

Aceasta $tiind mai dinainte c nici o (roorocie a 0cri(turii nu se t#lcuie$te du( socotina fiecruia ,II Petru 4, AF.3

K4L La E'rei I, C-I citim1 Cci este cu ne(utin (entru cei ce s-au luminat odat $i au gustat darul cel ceresc $i (rta$i s-au fcut Du!ului 0f#nt" $i au gustat cuv#ntul cel bun al lui Dumnezeu $i (uterile veacului viitor" cu ne(utin este (entru ei" dac au czut" s se nnoiasc iar$i s(re (ocin" fiindc ei rstignesc loru$i" a doua oar" (e ?iul lui Dumnezeu $i-/ fac de bat1ocur3 KAL E$i!to&a S%7"tu&ui C&eme"t c5tre Bi!erica (i" Cori"t, (i" a"u& MH, 8i E$i!to&a S%7"tu&ui I0"atie c5tre Bi!erica (i"P2i&i$$i, (i" a"u& 4FD3

Sur!a1 R5* oi 6"tru Cu'7"t , 2tt$1ccTTT3ra* oi"trucu'a"t3rocAF4EcF4cAEc i &iaim$otri'a-$rote!ta"ti!mu&ui-'er!ete- i &ice-i"ter$retare-!%a"ta-tra(itie-ere*iic .

I"'atami"te !i re%&ectii (u2o'"ice!ti i" 'remea cri*ei3 ATENTIE LA IMPRUMUTURI SI LA )OFERTELE TARI+Pu &icat $e %E Oan %&'K W Cate0orii1 PConcentrateP du!ovnicesti" Crestinul in lume" Cum munceste crestinul2" *eromona! *oan 6uliga" Vremurile in care traim W W WPri"t

De!$re 'remuri&e actua&e S%i"tii Pari"ti !$u"eau ca atunci cand se 'or astupa cararile dintre oameni, sfarsitul este aproape3 Si0ur, ca $ri" a!tu$area carari&or (i"tre oame"i !e i"te&e0e (i!$aritia (ra0o!tei (i"tre oame"i, i"!a mai a&e! %a$tu& ca nu ne vizitam si nu ne a:utam, arata ca nu mai avem dra$oste. De!i0ur, ca 'i*ite&e au $artea &or "e$&acuta, a(ica "ici !a mer0i ADM

$e ca$u& omu&ui %ara "iciu" ro!t, i"!a "oi &e $utem %ace $&acute atu"ci ca"( mer0em !a (ucem u" (ar, !au ca"( i"'itam $e ci"e'a (i" i"ima !i cu (ori"ta (e a-& ucura3 Bi"ei"te&e! ca raceala dintre oameni vine in primul rand din necredinta, iar rautatea are infatisarea omului nemultumit de ceea ce i se ofera, si a omului care se teme pentru ziua de maine; si nu spun asta ca si cum trebuie sa acceptam tot ceea ce ni se ofera, si sa nu ne $andim la ziua de maine, ci o spun ca am a:uns sa fim mereu nemultumiti si sa ne imbolnavim de $ri:i. Care ar %i !o&utia? %olutia ar fi sa nu ne facem datorii, pentru ca apoi sa plan$em, cand trebuie sa le platim, si sa $asim solutia supravietuirii cu foarte putin. 9sa-zisa criza, care a fost provocata tot de oameni, (eocam(ata "u e!te o cri*a a&ime"tara, ca !a "u a'em ce !a ma"cam, (im$otri'a, au %o!t (i" toate (i" a u"(e"ta, ci e!te (e %a$t o cri*a a !i!temu&ui care "ea'a"( ca$ $e umeri, a ridicat fortat nivelul de comoditate al omului, iar acum se vede nevoit sa lase lucrurile asa cum au fost la inceput. omul trebuie sa-si casti$e painea mai ales prin cultivarea pamantului si cresterea animalelor, iar nu in fata calculatorului si printr-o industrializare, care strica totul pe pamant. K333L esi este mult pamant nelucrat, totusi se spune ca nu se $aseste de munca, si fara indoiala, aici este vina sistemului, care i-a luat pe oameni de la vatra satului, si i-a in$ramadit in orase, unde acum multi dintre ei nu mai stiu ce sa faca. 9m fost dezvatati sa traim simplu cu o bucata de pamant, o capra si doua $aini, i"!a acum oamenii vor fi nevoiti sa-si indrepte privirea spre pamantul nelucrat si spre simplitatea de altadata, caci !i!temu& "u %ace a&tce'a (ecat !a re(uca !i vrea sa faca toate serviciile on-line si prin cartela, pentru a astupa complet cararile dintre oameni. upa ce am fost dezvatati de viata simpla de la tara, acum vor sa ne obisnuiasca ca nici sa nu ne mai intalnim unul cu altul, si nici sa iesim la cumparaturi, sau ca sa ne platim factura. Totul mer$e prin astuparea cararilor de altadata, lucru care se face simultan cu stricarea credintei, a bunelor obiceiuri, si prin stricarea intre$ului pamant. 0amenii parca nu au ochi sa vada cum se altereaza totul in :ur. am cu deodorant, inchidem ochii la ce se intampla in :ur, si mai luam o portie de dro$ la televizor. Cei care i"!a am (e!c2i! oc2ii, !a !coatem a%ara (i" 'iata "oa!tra toate $ro!tioare&e "oi&or oame"i, care !e !ca&(a i"tre "ecu"o!ti"ta !i rea 'oi"ta3 Ce %acem i" 'reme (e cri*a? &n vreme de criza se fac reduceri, iar noi ar trebui sa ne reducem placerile pacatoase, care de multe ori sunt foarte costisitoare. 6nii asteapta iesirea din criza, insa mai devreme sau mai tarziu va fi o criza incomparabil mai mare cu ce am trait pana acum3 Mo(u& oame"i&or (e a !e ma"i%e!ta %ata (e cei care !e %ac 'i"o'ati (e co&a$!u& mo"(ia& ar tre ui !a %ie u"u& (e ru$ere a &or (e &a !u$er-im$eriu& ce"tra&i*at a& ce&or care (uc &umea acea!ta i"tr-o (irectie 0re!ita, (e cei care (e$artea*a $e oame"i (e cre(i"ta !i (e Dum"e*eu3 (enuntarea la televizoare ar fi un prim pas+ macar sa nu-i AJF

mai vedem, pe ei si tot circul lor. 9r fi o economie mica, poate neimportanta de bani, insa in acel timp, pe care il pierdeam la televizor, am putea sa facem ceva folositor. K333L Si0ur, !-a 'or it mu&t (e!$re i"toarcerea omu&ui &a tara, ca !a a'em macar u" mic mi/&oc (e a trai, i"!a fiecare face cum poate, pentru ca asa cum am spus de atatea ori nu este important sa supravietuim, ci este important sa ne mantuim sufletul3 Natura !i 'iata &a tara rama" $e"tru %iecare (i"tre "oi, &ocuri i" care "e !i"titim mai a$roa$e (e Dum"e*eu, (e Creatia Lui !i, (e ce "u, mai aproape de canonul primit de la umnezeu de a ne hrani din osteneala si sudoarea noastra ,c%3 ?acerea E,4D-4M.3 Ate"tie &a o%erte&e tariCine poate scapa din cursele dia'olului, i"tre a u" !%a"t $ari"te, iar ra!$u"!u& a %o!t1 1@ingura, smerenia. Mu&te !u"t cur!e&e i"ti"!e (e i"!e&atoru& i" *i&e&e "oa!tre, !i $uti"i !u"t cei care !ca$a (i" ace!tea3 De aceea, este bine ca oamenii sa ceara binecuvantare de la duhovnic, atunci cand au de luat o hotarare importanta, iar duhovnicul sa fie cat de cat in cunostinta de cauza, si nu neaparat sa dea un raspuns imediat, ci dupa un timp mai indelun$at de ru$aciune, timp in care sa se roa$e si credinciosul, abia dupa aceea sa ia impreuna o hotarare. Existau in trecut parinti cu viata sfanta, care nu dadeau un raspuns decat dupa cateva zile de ru$aciune, insa in zilele noastre raspundem la intrebari nu numai fara sa ne ru$am, dar de multe ori si inainte sa ne $andim bine, ca la un fel de tie breaC, sau raspundem chiar si inainte de a fi intrebati, ca deV, astazi s-au inmultit parintii 'azatori cu du+ul. 9tunci cand cineva vrea sa ne insele face niste oferte foarte tentante, cum a fost de pilda Caritas-ul Bsau atatea pacaleli care se posteaza pe internet8, care spunea ca returneaza bani de cateva ori mai mult, celor care depuneau banii la ei. "ine putea sa refuze o asemenea oferta, sa pui o suta de milioane si sa primesti sapte sute de milioane intr-un timp scurt, Ar %i tre uit !a ata &a oc2i, i"!a %a$tu& ca $rimii care au (e$u! a"ii au $rimit a!a cum &i !-a $romi!, a %acut ca toata &umea !a i!i (e$u"a a"ii aco&o, !i i"ei"te&e!, ca a$oi tot /ocu& !-a o$rit1 un faliment despre care se stia de inainte, insa fiecare a urmarit casti$ul sau, si nimeni nu s-a $andit la cei care vor pierde. 9ici este lipsa de credinta, si aici este rautatea. faptul ca vrem ca noi sa traim bine, chiar daca altii ar suferi pentru asa-zisul bine al nostru. Imi a(uc ami"te (e u" atra"e&, care a %o!t !i e& i"!e&at (e cure"tu& re!$ecti', !i a 'a"(ut !aracu& ce a'ea, !i a a&er0at !a (e$u"a a"ii &a Carita!3 Nu au*i!e (e %a&ime"tu& Carita!u&ui, (ar au*i!e ca (i" cau*a ca !e ca!ti0a mu&ti a"i, e!te %oarte mare a0&omeratia, !i e!te %oarte 0reu !a (e$ui a"ii3 Eatranul, insa, s-a intors de la "aritas foarte fericit, si spunea celor pe care ii intalnea. 10sa de bine am umblat, nu era nimeni acolo, am reusit sa-mi depun banii, ba doamna de acolo mi-a dat si o cafea. "a sa dai averea pentru o cafea, si$ur ca diavolul este mare ne$ustor, insa diavolul s-a bucurat mai mult de tulburarea pe care a facut-o multor oameni, certurile care au urmat in familie, si toate celelalte urmari ne$ative, care au venit drept consecinta a faptului AJ4

ca banii intuneca mintea omului, si nu mai vede lucrarea inselatorului. Imi a(uc ami"te (e o meto(a (e $ri"! $e!te cu !acu&, i" care ci"e'a ti"e !acu&, iar ce&a&a&t tu& ura a$a i" %ata !acu&ui, !i a$oi i*0o"e!te $e!tii !$re !ac3 La fel face si diavolul, si de aceea avem nevoie de ru$aciune si de smerenie pentru a scapa din cursele lui3 Ate"tie &a im$rumuturiin pacate, nivelul de trai al oamenilor nu se mai calculeaza in functie de ce ne da umnezeu, ci se calculeaza in functie de ceea ce creaza omul, astfel poate sa fie un an cat de abundent si sa stea alimentele $ramada, daca nu avem serviciu si bani atunci suntem saraci+ insa pana la urma mancam bani sau alimente, Iar "i'e&u& (e trai !e ca&cu&ea*a i" %u"ctie (e &u=, !au (e "ece!itate? Si0ur, ca oame"ii au ra!tur"at &umea i"'er!, i"!a "oi "u tre uie !a mer0em (u$a ei, ci tre uie !a $&ecam urec2ea &a cu'a"tu& Lui 9ri!to!, !i !a ie!im (i" acea!ta "e u"ie a &umii3 %puneam ca smerenia ne-ar scapa din inselarile actuale, iar lipsa de smerenie ne ba$a in tot felul de prapastii ale acestei vieti, ne tulbura linistea si ne fura mantuirea. 9stazi, dupa cum am mai spus in atatea randuri, oamenii si-au facut viata mult mai pretentioasa, si in acelasi timp mult mai scumpa, !i cum !e !$u"e i" $ro'er u& ca1 >5mul nu este (rost destul daca nu este si fudul" prostia, care nu este altceva decat lipsa de credinta, ii duce pe oameni la pretentii mult mai mari decat isi permit, si astfel a:un$ la imprumuturi. Este o diferenta cand te imprumuti pentru o necesitate, si cand te imprumuti pentru un moft, numai ca oamenii ar$umenteaza cum ca toate mofturile lor ar fi o necesitate. Ca!a mare e!te o "ece!itate, ma!i"a (e a!eme"ea, 'reo cate'a te&e'i*oare $e"tru ca !otu& !a !e uite &a meci, !otia &a te&e"o'e&e !i co$iii &a (e!e"e, u" !cuter, (oua, cate'a te&e%oa"e !i &a$to$-uri, a o"ame"te &a i"ter"et !i T@, !i a&te >"ece!itati+, %ara (e care omu& "u $oate trai3 Si0ur, ca !u"t !i oame"i care i" !&u/irea $e"tru a&tii, !au i" $reocu$ari&e (e !er'iciu au "e'oie (e mai mu&te &ucruri, i"!a ace!tia !u"t i" 0e"era& $er!oa"e&e mai im$orta"te (i" acea!ta !ocietate, i"!a noi dorim sa fim cu totii importanti si sa fim dotati cu de toate, in cele mai multe cazuri nu pentru slu:irea aproapelui, ci pentru mandria noastra. >ulti au cazut in aceasta cursa a imprumuturilor, si daca se $andesc mai bine, ar fi putut $asi si alta solutie si sa nu apeleze la imprumut. Eancilor le-a convenit sa stimuleze imprumuturile, ca (oar ce a'eau (e $ier(ut? Ba"c"ote (e 2artie? &ar oamenii s-au facut robi pentru multi ani pentru a returna banii, si multi au a:uns disperati, si s-au imbolnavit din cauza datoriilor. aca ar plan$e omul asa si pentru datoriile sufletesti, sau sa plan$a atunci cand isi pierde credinta, asa cum plan$e cand isi pierde casa/ &nsa nu ne $andim la asta3 %untem materialisti, si nu ne pasa de oferta uriasa, pe care o avem in fata noastra, si nu ne bucuram pentru ea, si anume de viata vesnica3 Aco&o a'em ce'a mai mu&t (ecat ca!a, (ecat ma!i"a !i te&e'i*oru&, (ar "u $rea "e ucuram $e"tru acea!ta3 %chimbam canalele, ne framantam pentru facturi si AJA

datorii, si cine sa se bucure ca avem in fata noastra imparatia cea vesnica, &nsa umnezeu ne cheama si din starea aceasta, si nu exista disperare a sufletului, atata timp cat suntem in viata, si dorim sa ne pocaim. Putem $ier(e totu& (i" $u"ct (e 'e(ere materia&, i"!a (aca e!te materia& ceea ce am $ier(ut, "u e!te (ecat $ama"t, !au a&t%e& *i!, "u am $ier(ut "imic3 %ufletul supravietuieste la toate acestea si pe el sa ne sar$uim sa nu-l pierdem cu pacatele. %a ne adunam pentru viata cealalta/ Mu&ti care au $&ecat i" !trai"atate, !i-au $u! ti"te1 casa" masina si altele" i"!a $uti"i !i-au $u! ca ti"ta fa(tele bune3 e aceea lumea nu mer$e cum trebuie, si in zadar aratam cu de$etul spre politicieni, pentru ca nici noi nu am facut ce trebuie si nu am cautat &mparatia lui umnezeu, a!a cum "e i"(eam"a 9ri!to!, i"!a "e ucuram ca $utem %ace acea!ta (e acum i"ai"te3 Partea u"a a cri*ei Cum orice rau (e aici (e $e $ama"t are !i $artea &ui u"a, 2ai !a 'e(em !i care e!te $artea u"a a cri*ei eco"omice $ri" care !e !$u"e ca trecem3 e ce se plan$ oamenii mai mult, e bani si de locuri de munca. in start, omul trebuie sa fie mai putin pretentios si sa se multumeasca cu ce i se ofera, adica cu putin. (omanii de:a incep sa se multumeasca cu putin, $andindu-se ca in loc de putin poate sa fie si nimic3 Este o lupta oarba cu viata si o lupta pentru supravietuire. e ce lupta oarba, Pentru ca in cele mai multe cazuri aceasta lupta este un nonsens. omul munceste toata ziua ca sa supravietuiasca si pentru ca a doua zi sa o ia de la inceput3 Atat (e mu&t !e 0a"(e!te &a co"ce(iu !i &a *i&e&e &i ere, i"cat atu"ci ca"( a/u"0e &a e&e e!te (e*ama0it (e rea&itatea $e care !i-a i"c2i$uit-o a&t%e&3 a, omul isi creeaza niste visuri, si sfarseste prin a fi dezama$it de realitatea pe care o traieste, si asta se intampla cu cei necredinciosi, sau cu cei care traiesc superficial credinta, si care cauta fericirea exterioara, nestiind sa se bucure de cea din interior, adica de &mparatia lui umnezeu, acea mi"u"e cu a(e'arat !$ectacu&oa!a, $e care tre uie !a o traim i"au"tru& "o!tru3 Partea cu a(e'arat rea a cri*ei e!te $e"tru cei cu (atorii i" acea!ta &ume, i"!a c2iar !i ace!tia ar %i tre uit !a %i a'ut o aco$erire $e"tru (atorii&e $e care &e au, !i (aca au a'ut acum, !a o ia (e &a i"ce$ut3 Pentru toti insa, poate fi o oportunitate de a $andi altfel despre viata, si de a ne trai altfel viata. >a:oritatea oamenilor au pornit pe un drum $resit, si poate era nevoie de aceasta culoare rosie a semaforului, care sa-i opreasca din drumul lor. Toata lumea isi ima$ina fericirea intre pacate, cu munca cat mai putina, distractie cat mai multa, si eventual cu o superficiala viata la biserica, or nu se poate asa ceva3 Daca Dum"e*eu ar %i tra! acum &i"ie, cati oame"i !-ar %i ma"tuit? Si0ur ca 'om *ice ca "u !tim "oi /u(ecati&e &ui Dum"e*eu, i"!a (aca ma/oritatea oame"i&or "ici "u 'or !a !tie (e Dum"e*eu, cum i-ar $utea Dum"e*eu ma"tui $e ace!tia, (e 'reme ce ei "u 'or? De aceea, omenirea are nevoie de ruperi de ritm, ca sa nu adoarma in cursul ei, care o duce la pieire. I" Roma"ia, (ar !i i" mu&te a&te &ocuri (i" &ume, cum ar %i Grecia !au I!rae&, !u"t !ute (e ma"a!tiri, care "u au ca&u0ari, i" 'reme ce oame"ii !e $&a"0 ca "u 0a!e!c (e mu"ca, !i ca AJE

"u $ot trai3 I"!a ca&u0ari "u 'rem !a "e %acem, $e"tru ca de]" ti0ara, a&coo&u&, te&e'i*oru& !i %emeia "u au ce cauta i" 'iata ca&u0aru&ui, !i atu"ci "e e!te mai u!or !a "e $&a"0em3 )rem de munca ca sa ne satisfacem capriciile, sau poate ca suntem oameni seriosi cu familie si copii, insa au fost si au sa mai fie si cazuri de calu$ari, care au avut familie si copii, iar manastirea a acceptat sa-i sustina pentru serviciile pe care le aduceau manastirii. K333L ,Di"1 %in$hel &oan Euli$a, .ro'ocarile crestinului ortodo< in zilele de astazi, E(itura E0ume"ita, AF4A.

Pari"te&e Ioa" Bu&i0a (e!$re MUNCA SI LIPSA DE OCUPATIE Pu &icat $e %N Oan %&'K W Cate0orii1 PConcentrateP du!ovnicesti" Crestinul in lume" Cum munceste crestinul2" *eromona! *oan 6uliga W W WPri"t

De!$re mu"ca I"tr-u" a"ume !e"!, mu"ca e!te !ocotita ca o $e(ea$!a3 A!t%e&, "e 0a"(im &a mu"ci&e 'e!"ice &a care 'or %i !u$u!i $acato!ii, (ar !i &a canonul primit de 9dam de la umnezeu, atunci cand a cazut in pacat. &lestemat 'a fi pamantul pentru tine" Cu osteneala sa te +ranesti din el in toate zilele 'ietii tale ,c%3 Facerea E,4D.3 Daca, $e $ama"t, $e"tru mu&ti 'iata e!te u" c2i", acea!ta !e (atorea*a ca(erii i" $acat a omu&ui, !i rautatii $e care o au oame"ii, $e"tru ca oricat de mult ar munci omul, daca o face cu bucurie si bunatate, este mult mai usoara munca, decat atunci cand o faci trist si cu rautate. A!t%e&, (e$i"(e (e "oi ca 'iata !a "e %ie mai u!oara, (ar i" ace&a!i tim$ !i mai (e %o&o!, &a %e& cum, atu"ci ca"( 'iata (e'i"e "e!u%erita $oate !a %ie tot (i" 'i"a "oa!tra3 I"tre tim$, (e &a A(am !i $a"a &a "oi, mu"ca a %o!t cea care a im$&i"it 'iata omu&ui, (eoarece mu"ci"(, omu& im$&i"ea ace& cu'a"t !$u! (e Dum"e*eu catre A(am, or implinirea cuvantului lui umnezeu aduce bucurie in suflet, si nade:de pentru viitor. A!t%e&, i"te&e$tu& So&omo" !$u"e ca1 AJC

Cea mai scum(a comoara (entru un om este munca ,c%3 Pi&(e 4A, AD., iar 2ar"icia e!te !ocotita o 'irtute, care-& a/uta $e om !a !e ma"tuia!ca3 Daca &a i"ce$ut, mu"ca omu&ui a i"ce$ut cu cre!terea a"ima&e&or !i cu cu&ti'area $ama"tu&ui, cu tim$u& oame"ii !-au i"mu&tit, !i au tre uit !a %aca %ata u"or "oi $ro'ocari, !i iata ca am a/u"! !a mu"cim &a ca&cu&ator !au i" (i'er!e !er'icii i" e"e%iciu& omu&ui3 De %a$t munca intelectuala este socotita mai $rea decat cea fizica, deoarece implica o solicitare a nervilor, care de multe ori, daca se exa$ereaza, duce la dureri de cap, stres si boala. Pentru cei care se lupta cu pacatul, munca este un a:utor minunat, deoarece munca ocupa mintea, si diavolul nu ne mai poate ispiti. e aceea este bine sa avem permanent o ocupatie, care poate sa fie si altceva decat munca, cum ar fi. cititul, in'atatura sau rugaciunea) Omu& 2ar"ic e!te mai (e $ret (ecat omu& %rumo!, &a %e& cum !$u"e $ro'er u& ca1 -isica care (andeste soareci este mai de (ret decat leul care leneveste3 De aceea, atunci cand ale$em un partener de viata sa cautam ce virtuti sufletesti are, iar nu sa ne pacalim cu o frumusete plina de capricii, care oricum se trece. Mu"ca !i cre(i"ta i& %ac $e om %rumo!, i"!a "ici mu"ca %ara cre(i"ta, !i "ici cre(i"ta %ara mu"ca "u $ot !a im$&i"ea!ca 'iata omu&ui3 De aceea !a a'em !i u"a !i cea&a&ta, $e"tru ca "umai a!a "e im$&i"im ro!tu& i" 'iata3 Li$!a (e ocu$atie # u" $erico& Du$a cum am mai !cri! !i i" cartea Desertaciunile /umii" $ari"te&e Ar!e"ie Boca !$u"ea ca munca taranului nu este atat de importanta pentru faptul ca ne hranim din dansa, pe cat este de importanta datorita temperamentului pe care taranul si-l face muncind. Cu a&te cu'i"te, umnezeu ar fi putut sa faca ca omul sa se hraneasca fara ca sa munceasca, insa nu-i era de folos omului. Omu& tre uie !a i"te&ea0a ca $ri" !i&i"ta a/u"0e mai u", !i $ri" $uti"a o!te"ea&a $oate !a a/u"0a %ericit3 De aceea c2iar (aca ar %i ci"e'a o0at !i "u ar a'ea "e'oie !a mu"cea!ca, e& tot tre uie !a-!i caute ce'a (e mu"ca, $e"tru ca a&t%e& "u !e mai $oate ucura (e 'iata !i a/u"0e !a !e !i im o&"a'ea!ca3 A!ta (eoarece umnezeu a lasat ca bucuria sa vina in urma ostenelii. Cei cu a"i mu&ti !e $&icti!e!c (e toate, !i (e'i" cei mai "e%ericiti oame"i3 Ace!t &ucru "u-& i"te&e0 cei care "u !u"t o0ati, (ar ra'"e!c !a %ie3 "rearea oraselor suprapopulate este o $reseala mare a oamenilor. &n vechime, orasele se numeau cetati, si erau astfel construite pentru ca sa aiba fortificatii si sa AJH

se poata apara. 9stazi, insa, cand s-au terminat razboaiele clasice, ar fi fost bine ca oamenii sa traiasca fiecare pe lan$a casa sa, iar pe lan$a casa sa aiba strictul necesar pentru intretinerea vietii. 9ici s-a $resit, in industrializarea aceasta a lumii, si in faptul ca au adunat oamenii sa stea cu milioanele impreuna, si ei depind de modul de or$anizare a sistemului aflat la putere in tara respectiva3 Ca"( e!te u" !i!tem mai cu %rica (e Dum"e*eu mai mer0e, i"!a (aca 'i"e u" !i!tem %ara %rica &ui Dum"e*eu, atu"ci !a 'e*i3 Omu& care "u are o ocu$atie e!te i"tr-u" mare $erico&, "u atat $e"tru e=i!te"ta !a, ci c2iar (aca ar %i o0at tot e!te i" $erico&, (eoarece diavolul ii lupta cel mai tare pe cei fara ocupatie. I"tr-o i!torioara (e &a S%i"tii Pari"ti, !e !$u"ea ca (ia'o&u& "u $utea !a %aca "imic u"ui $u!t"ic, (eoarece *i&"ic ace!ta ri(ica u" *i(, !i a$oi i& (arama3 A!t%e&, pustnicul fiind ocupat, nu mai ba$a de seama $andurile prin care diavolul dorea sa-l surpe. in cauza lipsei de ocupatie multi a:un$ sa se imbolnaveasca de depresie, i"!a ei !u"t 'i"o'ati, (eoarece "u au a or(at !ituatia (u2o'"ice!te, (eoarece si ru$aciunea, cititul, curatenia in casa si altele sunt lucruri care constituie o ocupatie. %i copiii sunt in pericol atunci cand nu au o ocupatie educativa. "u :ocurile pe calculator si cu desenele nebunesti pe care le vad astazi, a:un$ niste catastrofe. Pari"tii !u"t (atori !a-i %aca !a &e $&aca mu*ica (e i!erica, !a &e $&aca a"ima&e&e !i sa-i stimuleze sa se deprinda cu unele mestesu$uri pentru a-i departa de televizor si calculator. Traim intr-o lume care tinde sa devina imposibila, insa pentru ca noi insine sa nu ne vatamam, trebuie sa urmam calea lui @ristos. Trai"( cu 9ri!to! 'om !u$ra'ietui !u%&ete!te, !i (aca "e ma"tuim !u%&etu&, "u "e mai $a!a (e ce&e ce &e !u%era tru$u& i" acea!ta 'iata3 ,Di"1 %in$hel &oan Euli$a, .ro'ocarile crestinului ortodo< in zilele de astazi, E(itura

Sur!a1 R5* oi 6"tru Cu'7"t , 2tt$1ccTTT3ra* oi"trucu'a"t3rocAF4EcF4cAJc$ari"te&e-ioa"u&i0a-(e!$re-mu"ca-!i-&i$!a-(e-ocu$atiec .

AJI

Urmasii lui Adam si Eva s-au inmultit prin incest?

ntrebri incomode
Mari, 16 Noiembrie 2010 11:33

Iata un gand care sperie pe multi, tinandu-i departe de a crede in cuvantul cripturii si in glasul !isericii" #aca !iserica inter$ice si condamna casatoria dintre rude pana la gradul %, atunci cum este posibil ca neamul omenesc sa se &i inmultit &ara sa &ie vorba de incest la mi'loc( ) tolerat #umne$eu incestul intre &rati si veri odata cu *ain si toti urmasii lui )dam( Isi sc+imba #umne$eu poruncile( ,entru toate aceste intrebari vom &ace lumina in cele ce urmea$a, lasand sa vorbeasca pe rand istoria, medicina si logica" Ce spune Biblia despre istoria casatoriilor intre rude: Mai intai, problema -incestului- nu incepe de la *ain si sora sa, asa cum s-ar crede, ci porneste c+iar de la primii oameni: )dam si .va" *um aceasta( ,rin simplul &apt ca trupul .vei a &ost &acut din coasta lui )dam /10, si ca urmare, din punct de vedere al rudeniei de consangenitate, )dam si .va erau mai apropiati decat un &rate cu o sora, sau decat un tata cu o &iica" &antul Ioan 1ura de )ur ne e2plica: "A ngduit ca sora lui Adam s-i devin acestuia soie; sau mai bine-zis, nu sora, ci fiica sa; sau poate nici fiica lui, ci ceva mai mult, nsui trupul lui. Iar legtura lor a stabilit-o direct de la nceput, ca pe o st nc, unindu-i ntr-un singur ntreg. !e aceea nici pe femeie n-a fcut-o dintr-o natur strin lui Adam, pentru ca acesta s nu se lege cu ea ca i cu o strin, i nici n-a oprit csnicia la unirea lui Adam cu "va, ca acesta s nu se despart, datorit unirii lui cu o singur femeie, de restul neamului omenesc." /20 )sadar, daca cel mai intalt grad de rudenie al neamului omenesc nu a &ost un impediment pentru binecuvantarea casatoriei lui )dam cu .va, inseamna ca problema incestului nu este determinata de consangenitatea in sine, ci de cu totul altceva3 4om vedea mai tar$iu despre ce anume este vorba, dar pana sa a'ungem acolo tinem &irul istoriei" In 4ec+iul 5estament a&lam ca imediat dupa potop au mai ramas doar patru &amilii inrudite intre ele, prin care sa se poata regenera neamul omenesc pe mai departe: Noe cu sotia, si cei trei &ii ai lui Noe cu sotiile lor" )sadar, din atare situatie este de la sine inteles ca singura cale admisa pentru inmultirea umanitatii a &ost casatoria intre verisorii de gradul I, II si posibil casatoria unc+ilor cu nepoatele dupa &rate6sora" #aca gradele de rudenie 3 si 7 ar &i cau$at vreo problema morala sau de alta natura in acele timpuri, atunci cu singuranta #umne$eu ar &i putut lua o masura de preintampinare: spre e2emplu crutarea a inca unei &amilii straine de cea a lui Noe, spre a se evita ast&el casatoriile intre veri" Numai ca acolo unde nu este ca$ul, nici #umne$eu nu intervine" *ateva generatii mai tar$iu, a&lam ca patriar+ul )vraam o avea pe aara nu numai de sotie, ci si de sora vitrega: "#i apoi, ea mi este ntr$adevr sor dup tat, dar nu i dup mam, i mi-a devenit soie." %acerea &'()&. )ceasta este singura marturie pe care o avem in privinta maria'ului legitim dintre &rate si sora, semn ca practicarea casatoriei intre &rati s-a stins mult mai devreme decat casatoria intre verisori"

AJD

Mergand in urmatoarea generatie de patriar+i, vedem ca Isaac si-a luat de sotie pe 8ebeca, cea care era "fata lui *atuel, fiul +ilci, femeia lui ,a-or, fratele lui Avraam"" 5inand cont ca Isaac era &iul lui )vraam, inseamna ca !atuel era verisor de gradul I cu Isaac, iar 8ebeca, &ata lui !atuel, era nepoata lui Issac care intre timp ii devine sotie"

Nici cu generatia patriar+ului Iacob nu stau lucrurile precum le intelegem noi asta$i, drept marturie stand &aptul ca Iacob, indemnat /30 sa-si ia de &emeie pe una dintre &etele unc+iului sau dupa mama, se casatoreste cu 8a+ela, verisoara lui de gradul I" /70 5ot cu o verisoara de gradul I se casatoreste si .sau, &ratele lui Iacob/90" 5otusi, c+iar daca asta$i aceste grade de rudenie sunt opritoare intre ele de la taina casatoriei, #umne$eu binecuvintea$a casatoriile patriar+ilor )vraam, Isaac si Iacob, semn ca unirea dintre rude, incepand cu gradul 3 si 7, nu erau o problema e2istenta pentru acele generatii de oameni" Mai mult decat atat, casniciile celor 3 patriar+i sunt e2emplu de binecuvantare rostita mirilor in cadrul tainei casatoriei: "*inecuv nteazi pe d nii, !oamne !umnezeul nostru, precum ai binecuv ntat pe Avraam i pe .arra. ... *inecuv nteaz-i pe d nii, !oamne !umnezeul nostru, precum ai binecuv ntat pe lacob i pe toi patriar-ii." a intelegem deci, ca lucrurile nu au stat intotdeauna asa cum le cunoastem asta$i" i totusi acum, lucrurile nu sunt la &el""" Dam cuvantul medicinei: Medicina la $i spune ca e2ista urmari grave de pe urma casatoriilor intre rude" enumeram doar cateva: /60 - )&ectarea sistemului nervos central :creierul ;i mduva spinrii<, care duce la retardare mintal si oligo&renie= - 5oate organele ;i sistemele genetice sunt supuse mal&orma>iei= - ,ericolul bolilor degenerative cre;te cu c?t este mai apropiat @nrudirea= - n ca$ul cosangvinrii de gradul I, @ntre &rate cu sor sau printe - copil, tot al 7-lea nou-nscut este &oarte grav bolnav" *um se intampla toate aceste urmari ne spune genetica, descoperindu-ne din tainele ereditatii" "Ereditatea, mediul si destinul sunt &actorii de cpetenie care con&igurea$ di&eren>ele persoanei omene;ti" .reditatea ar &i repeti>ia printelui @n &ii" #up cum se vede in mecanismul ereditatii, &iii repet pe printe numai cu oarecare apro2ima>ie" );a e &iresc, de vreme ce copilul e o sinte$ a celor doi prin>i, o sinte$ a celor 7 bunici, a celor % strbunici, acelor 16 str-strbunici ;"a"m"d" )dic: pe msur ce cre;te numrul ascenden>ilor @n progresie aritmetic, contribu>ia lor @n descenden>i scade @n progresie geometric" 1ra&ic ar &i a;a: a

AJJ

);adar, @n persoana noastr triesc mai multe genera>ii ;i un numr mare de in;i" Nu stric s ne lum pu>in pe urma lor= @ns - potrivit @n>elesului - deocamdat, @n cadrele teoriei genetice" uportul de transmisie al eredit>ii este gena, acea granul in&inite$imal de cromatin, din lan>ul cromo$omilor" 1ena e un centru condensat de materie vie, av?nd s conduc multiplicarea celulelor, ob>inerea &ormei anatomice a organelor ;i a sistemelor, ritmul &i$iologic, armoni$area ;i sincroni$area &unc>ional cu organismele vecine din competen>a altor gene, precum ;i durata acestora" 1enea trebuie s ;tie ;i s &ac: ar+itectur, anatomie, calculul re$isten>elor, c+imie, &i$iologie, aprare activ, aprare preventiv, armonie mu$ical, cutii de re$onan>, armoni$are istoric, previ$iune si multe altele" tiind ca suntem o sinte$a a parintilor este important &aptul c &iecare din cei doi prin>i ai no;tri ne dau o serie complet de gene, @nln>uite @mpreun" )st&el, @n &iecare celul, noi avem dou &eluri de gene, &iecare complete @n ele @nsele, dup se vede in continuare:

,rin urmare noi suntem dubli @n ce prive;te genele noastre" Aiecare din cele dou lan>uri de gene con>ine tot materialul necesar pentru &ormarea unui individ, &apt care are &oarte stranii consecin>e" Mama ne d tot materialul :@n gene< pentru producerea unui individ de un anumit tip= tata, pe de alt parte, ne d tot materialul pentru producerea altui individ, de alt tip" @n acest c+ip, noi @ncepem via>a ca &iin>e duble" Aiecare suntem, @ntr-un anumit sens dou persoane, destul de legate @mpreun @n @ntregime, de;i @n anumite privin>e, legturile nu sunt c+iar complete" )ceast dubl natur a sarcinii noastre ereditare are o mul>ime de urmri asupra vie>ii""" )cum, un &apt de o e2trem importan> practic: de;i cei doi membri ai unei anumite gene au de a @ndeplini unul ;i acela;i lucru,totu;i ei se deosebesc @n &elul lor de a-l &ace" 1ena care vine de la tat tinde s produc o anumit culoare a oc+iului, @n vreme ce gena de la mam tinde s produc o alt culoare" 5ot asa, la modul simplist vorbind, gena de la tat produce un creier srac ;i ast&el un individ stupid= gena de la mam un creier superior ;i, ast&el, un individ @n$estrat cu inteligenta sanatoasa" B gen poate produce ceea ce e bun ;i sntos= cealalt, ceva ce e bolnav ;i in&irm" )ici vedem cat de buna este r?nduial &irii de a avea doi prin>i, adic avanta'ul de a &i dubli" #e pild o gen de la tat poate &i de&ectuoas= dac ea ar &i singura gen care ar conduce lucrul, copilul ar &i in&im @n &unc>iunea aceea= deci ar &i un idiot sau un debil mintal" e poate @ns @nt?mpla, ca gena corespun$toare, din aceea;i perec+e, care vine de la mam, s &ie normal= atunci aceast gen normal, ea singur, preia @ntreaga sarcin, a;a @nc?t copilul e normal= el nu e idiot, nici @napoiat mintal" In c+ipul acesta, de&ectuo$itatea unei singure gene din perec+e, nu are urmri rele, sau dac are, le are a;a de mici @nc?t nu pot &i observate" )ctivitatea genelor @n dublu este o msur de asigurare= individul are dou ;anse - @n loc de una - de a-;i de$volta @n mod normal &iecare din &unc>iunile sale" Numai atunci c?nd genele din cele dou lan>uri, nimerite @n perec+e, sunt de&ective- adic at?t cea de la mam c?t ;i cea de la tat - numai atunci &unc>iunea respectiv a urma;ului e ;i ea de&ectiv ;i,

AJM

ca urmare, copilul e pe r?nd, &ie lipsit de pigmenta>ia pielii, sau a oc+iului, &ie stupid, &ie lene;, &ie @napoiat mintal, sau ceva asemntor" )cum, cateva lucruri lamuritoare: 1ena normal, care &ormea$ organul ;i-i conduce &unc>ia @n condi>ii normale, a &ost numit gen dominant= iar gena de&ectuoas,a crei &unc>iune nu se mai mani&est, a &ost numit gena recesiv" 1ena care este raspun$atoare de cre;terea creierul, prin care se mi'loce;te &unc>ia inteligen>ei, e o gena dominant= iar aceea care @mpiedic cresterea si &unctionarea normala, deci aceea care produce prostia, e o gen recesiv"- :,r" )rsenie !oca< @n;irm ca$uri de ilustrare concret, cum se lucrea$ ereditatea: -,resupunem un tat slbnog la minte, cu am?ndou genele privitoare la inteligen> recesive, ;i o mam inteligent, cu ambele gene normale" In con&ormitate cu legile probabilit>ii de la ba$a mecanismului eredit>ii, copiii vor &i +ibri$i, adic vor pre$enta o gen dominant ;i alta recesiv" *um @ns caracterele genei recesive nu se mani&est dec?t atunci c?nd ambele gene sunt recesive, dar nu ;i atunci c?nd cealalt e dominant, @nseamn c gena dominant @;i mani&est singur ac>iunea" *opiii, re$ulta>i din atari prin>i, vor avea inteligen> normal ca ;i mama, at?t numai c ei poart cu ei, @n mod latent ;i germenul slbnogiei, care - cum vom vedea @ndat poate s apar @n urma;ii lor" %igura urmatoare ilustreaz cazul(

,resupunem acum c un atare copil, cu o gen recesiv mo;tenire, se &ace mare ;i se cstore;te cu o partener care are dou gene recesive" ,otrivit legilor probabilit>ii, 'umtate din urma;i vor avea ambele gene recesive, ;i, deci, vor &i pro;ti= cealalt 'umtate vor avea numai o singur gen recesiv ;i ast&el vor &i de;tep>i" ,resupunem acum c un urma; din primul ca$, cu o singur gen recesiv, se cstore;te cu o partener :partener<, care, la &el, are tot o singur gen recesiv" Intruc?t de&ec>iunile nu se mani&est, am?ndoi prin>ii sunt normali, adic inteligen>i sau snto;i &i$ic, etc= at?t numai c am?ndoi poart s?mburele stricciunii @n structura lor genetic" In con&ormitate cu legile probabilit>ii, ale ca$ului c?nd aruncm doi bani deodat, vom avea 7 permutri ;i 3 combinri" *ei doi bani pot cdea - cum am v$ut - numr-numr, numr-coroan,coroan-numr ;i coroancoroan, adic 7 posibilit>i de aran'are, sau 7 permutri" Intruc?t ordinea nu import, ci numai &aptul dac un element e cel pu>in di&erit, cele 7 permutri pot &i reduse la urmtoarele 3 combinri: odat numr-numr, de 2 ori numr-coroan sau invers, ;i odat coroan-coroan"

)vem ast&el un copil :a< complet normal ;i @n aparen> ;i @n &ond, adic cu am?ndou genele dominante= un alt copil :b< idiot,cu ambele gene recesive, deci &r putin> de tmduire= ;i doi copii:c,d< cu c?te o gen recesiv ;i alta dominant, @n aparen> normali, ca ;i primul copil, dar @n &ond numai pe 'umtate snto;i, ;i care, la un recurs, adic @n cstorie, pot pierde, d?nd 29C din urma;i pe dea-ntregul stupi$i, at?t @n aparen> c?t ;i @n &ond""",resupunem c individul b, din sc+ema de adineauri, se cstore;te cu un partener cu ambele gene corespun$toare normale, dar av?nd o alt perec+e complet recesiv" Drma;ii acestor doi prin>i,unul de&ectiv @ntr-o

AMF

privin>, altul de&ectiv @n alt privin>, vor purta @n ei s?mburii ambelor de&ecte, dar alt&el, @n mani&estrile lor, vor &i normali @n am?ndou privin>ele"""- :,r" )rsenie !oca< Aigura urmatoare ilustrea$ ca$ul:

#oi prin>i idio>i, cu ambele gene ale inteligen>ei recesive, nu pot avea dec?t to>i copiii idio>i - ceea ce, @n con&ormitate cu acelea;i legi ale probabilit>ii, e per&ect natural" Dn ban ale crui am?ndou &e>esunt leu, nu poate cdea dec?t leu, ;i niciodat coroan""" Aigura urmatoare ilustrea$a ca$ul:

Inapoi in istorie *u toate cunostintele medicinei de asta$i, genetica nu mai poate studia direct ceva esential in privinta consangvinitatii, asa ca ne intoarcem in timp, de unde ramasem" ,rimele generatii de oameni nu au &ost in starea pe care o cunoastem asta$i" *a lucrurile au stat alt&el, reiese usor din genealogiile lor: #e la )dam /E0 si pana la Noe /%0 oamenii au trait in medie cam F00 de ani, iar dupa ,otop, durata de viata incepe sa scada semni&icativ, de la o generatie la alta, pana a'ungem la durata medie pe care o stim asta$i:

AM4

em a trait 600 de ani /F0, *ainan a trait 760 de ani /100, 8agav a trait 33F de ani /110, Na+or a trait 207 ani /120, )vraam a trait 1E9 de ani /130, si iata ca tinand &irul istoriei a'ungem la Iosi& care a trait 110 ani /170, adica &oarte aproape de cat traiesc oamenii asta$i, si &oarte departe de cat traiau oamenii inainte de ,otop" #rept urmare la toate acestea, bine a a conclu$ionat ,r" erap+im 8ose: "" vdit deci c omenirea era cu totul altfel dec t aa cum o cunoatem astzi, c-iar i trupete". *e inseamna de&apt aceasta scadere a duratei de viata atat de drastica, de la inceput si pana asta$i( Gucrul acesta arata ca longevitatea mare a primilor oameni, a &ost determinata in mare parte de calitatea materialului genetic a&lat aproape de per&ectiune, si de care acestia se bucurau din plin" a nu uitam ca #umne$eu &acuse lucrurile -bune &oarte-/190, si ca apoi a intrat pacatul in ecuatia timpului, a trupului, a su&letului si a mediului" #aca longevitatea e2trem de mare nu ar &i &ost determinata de aceste cau$e, atunci sa ne gandim cum ar &i trait primele generatii de oameni atat de mult, daca nu ar &i avut un metabolism e2emplar, daca nu ar &i avut o $estre genetica net superioara celei de asta$i, care sa ii &ereasca de boli ereditare, si daca mediul incon'urator nu ar &i &ost atat de ostil ca asta$i( )sadar, daca nu e2istau mutatii genetice daunatoare, boli in general, si mai ales boli cu transmitere ereditara, inseamna ca nu e2ista niciun pericol ereditar determinat de casatoria intre &rati si verisori" !iologul si geneticianul )" ." Hilder- mit+ con&irma: "/e vremea lui 0ain, cstoria cu una dintre multele sale surori nu ar fi constituit nici o dificultate din punct de vedere genetic, nee1ist nd dec t o mic sau c-iar nici o deteriorare a zestrei genetice de care s se team vreuna dintre pri" " Bdata cu trecerea timpului insa, vedem cum durata de viata a oamenilor scade aproape la cea cunoscuta asta$i, semn clar al degenerarii cau$ate de pacat, atat in &irea umana, cat si in mediul ce ne incon'oara" #rept urmare, la un moment dat, e&ectele negative ale deteriorarii genetice au devenit prea mari in ca$ul casatoriei intre rude :consangvini$arii<" *e a urmat, a&lam in continuare"""

Genetica acum 3500 de ani: Moise si Leviticul *u toat mirarea multora, documentul e2ist, ;i, cu oarecare bunvoin>, te2tul deslu;e;te problema eredit>ii mult mai bine, dec?t teoria cromo$omic modern, @ntruc?t indic ;i &actorul primordial al eredit>ii - #umne$eu: mobilul, i$vorul ;i sus>intorul a tot ce se mi;c, trie;te ;i e2ist1" Iat 1enetica modern, dat @n nucleu lui Moise, de M?ntuitorul @nsu;i prin revela>ie, acum 3"9oo ani pe muntele inai" Nu e nicio mirare: Iisus avea conducerea spiritual ;i @nainte de venirea a @n trup omenesc" ,e urm, c ini>ia pe Moise @n tainele eredit>ii nu este nicio mirare, @ntruc?t cine poate s cunoasc mai bine omul, dec?t *el ce l-a &cut ;i i-a dat legile vie>ii( Iata si restrictiile lui #umne$eu, care au reglementat problemele de ereditate aparute intre rude: ",imeni s nu se apropie de vreo rud de s nge cu g ndul de a-i descoperi goliciunea. "u sunt !omnul2" :Geviticul 1%:6<

AMA

"3oliciunea surorii tale, a fiicei tatlui tu sau a fiicei mamei tale 4 fie c s$a nscut n cas, fie n afara ei 4 s n$o descoperi." :Geviticul 1%:F< "!ac cineva-i va lua 5de femeie6 pe sora sa, fie dup tat, fie dup mam, i-i va vedea goliciunea aa cum i ea va vedea goliciunea lui, aceasta-i 5fapt de6 ocar; st rpii s fie sub oc-ii fiilor poporului lor. "l a descoperit goliciunea surorii sale, pcatul e asupr-le." :Geviticul 20:1E< "*lestemat s fie cel ce se culc cu sora lui dinspre tat sau cu cea dinspre mam2 #i$ntregul popor va zice( Amin2" :#euteronomul 2E:22< *a poporul evreu si-a insusit poruncile acestea, sta marturie raspunsul pe care il primeste )mnon in incercarea de a se impreuna cu sora sa 5amara: "#i l-a mbiat s mn nce, dar el a prins-o i i-a zis( 78ino i culc-te cu mine, sora mea2" "a ns i-a zis( 7,u, fratele meu, nu m umili, c aa ceva nu se face n Israel; nu face aceast nebunie29 :II 8egi 13:11,12< -#up teoria cromo$omic, vedem cum apar genele recesive @n urma;i: dup legile eredit>ii, care nu sunt altceva dec?t legile probabilit>ii" #up cunostintele stiintei, genele recesive apar in mod accidental, si ca urmare a interactiunii cu mediul e2terior, insa dupa te2tul cripturii e clar c toat recesivitatea apare @n prin>i pe urma vreunui pcat" tiin!a, neav"nd termenul, nu poate da r#spunsul la $ntrebarea: cum au ap#rut $n ascenden!i %enele de&ective, prin ce accident, sau dup# care le%i' au mai pe larg: prin ce @mpre'urare, independent ;i anterioar procesului eredit>ii, apar @n cromo$omi, de unde nu erau, aceste granule in&inite$imale degenerative ;i cu urmri de$astruoase, pentru o eventual progenitur( *a s rspund pe scurt, genele recesive apar @n ascenden>i @n c+ip independent, nu dup legile probabilit>ii, ci dup legile care at?rn peste &rdelegi"5oate &aptele omului, toate mi;crile lui, se @nseamn undeva, @ntr-o nev$ut carte, ;i se @nseamn ;i @n sm?n>a sa, ;i cu aceasta @;i trage urma;ii sub povara isprvilor sale" Gegile vie>ii sunt legile *reatorului= pctuie;ti @mpotriva lor, nu scapi &r mustrarea lui #umne$eu" #eci, nu ne mai tocmim, c #umne$eu n-ar avea cuv?nt @n biologie ;i c venirea lui Iisus la nunt ar &i numai un simplu &apt divers, &r o semni&ica>ie ne@nc+ipuit mai larg pentru aducerea ;i conducerea personal a &iecrui om ce vine @n lume"- :,r" )rsenie !oca< Dispo(itiile de drept bisericesc sunt con&irmate de %enetica -In spiritul teoriei cromo$omice, putem @n>elege acum si normele de drept bisericesc in privinta cstoriei @ntre rudenii" )st&el, la rudenia @n linie direct, cstoria e oprit la in&init= iar @n linie colateral se @ngduie abia la deprtarea gradului opt"

#e la un strmo; primar, se transmit @n copii, nepo>i, strnepo>i,- cum $ice criptura - p?n @ntr-al treilea ;i al patrulea neam, c?teva grupuri de gene recesive - urmare a cine ;tie ce pcate - @ns @n stare latent" #ac se urmea$ ;irul cstoriilor cu persoane sntoase @n privin>a aceea, genele lor dominante vor acoperi in&irmitatea corespun$toare ;i, ast&el, urma;ii au toat aparen>a snt>ii desi pot &i purtatori ai unei gene recesive" #ac @ns urma;ii, @n gradul 7, 9, 6, E sau % de rudenie se vor cstori @ntreolalt, atunci @n copiii lor vor aprea, cu probabilitate ma2im, genele recesive ale strbunului, @n perec+e per&ect, ;i deci, in&irmitatea &r leac,

AME

corespun$toare acestei perec+i" Iat de ce !iserica, observ?nd degenerrile ce trebuie s le @ndure urma;ii cstori>ilor rudenii, declar vinovate asemenea cstorii ;i le opre;te la timp"- :,r" )rsenie !oca< ) problema de lo%ica Motivul principal pentru care nu intelegem corect inter$icerea casatoriei intre rude este dat de logica de&ectuasa cu care comparam cadrele istorice pe care le desparte legea Geviticului" ) pune problema -incestului- pe seama generatiilor care au trait inainte de Gegea Geviticului e ca si cum ne-am acu$a stramosii de pro+ibitie in ca$ul pescuitului, &ara ca inaintasii nostri sa &i apucat legea pro+ibitiei si pericolele care au determina e2istenta unei asemenea legi" *a sa intelegem mai bine conte2tul in care s-a produs necesitatea interdictiei casatoriei intre rude, vom lua un e2emplu &oarte intalnit asta$i pe toate drumurile" ,respupunem ca monitori$am, pe o perioada lunga de timp, o intersectie care initial este nesema&ori$ata, iar participantii la tra&ic sunt putini" 8egulamentul auto spune ca singurele reguli in ast&el de intesectii cu tra&ic redus, sunt oprirea inainte de a patrunde in intersectie si acordarea prioritatii de dreapta, daca este ca$ul" #aca so&erii respecta aceste reguli simple, nu se e2pun la riscuri de accident, nu e2ista nici alta incalcare de lege, deci nici alta vinovatie" Bdata cu trecerea timpului, se inmultesc participantii auto la tra&icul din aceasta intersectie, tra&icul devine din ce in ce mai intens si prin urmare mai riscant pentru participanti, asa incat intersectia nesema&ori$ata initial, necesita reguli noi si mai stricte, menite sa &luidi$e$e tra&icul actual si sa reduca riscul de accidentare al participantilor" #in momentul sema&ori$arii intersectiei, toti so&erii vor trebui sa respecte dispo$itiile noilor indicatoare si nu vor &i trasi la raspundere decat pentru incalcarea noului regulament" )sadar, adoptarea noilor reguli de trecere prin intersectie, nu sunt un motiv 'usti&icat sa tragem conclu$ia ca so&erii care au traversat intersectia inainte de noile reglementari, ar &i vinovati de incalcarea noilor reglementari din intersectie, din simplul motiv ca noile reglementari inca nu erau promulgate la momentul acela, deci nici vinovatia nu e2ista" #e aceea, a trage la raspunderea incestului primele generatii de oameni, e ca si cum am acu$a so&erii de incalcarea noilor reguli ale intersectiei sema&ori$ate, pentru modul in care au traversat intersectia cand inca nu era sema&ori$ata" ,ur si simplu sunt doua iposta$e di&erite in timp ale aceleasi intersectii" 5ot asa stau lucrurile si cand vine vorba de iposta$a casatoriei :intersectia< si cei care o traversea$a :participantii la tra&ic<" Intr-un &el mai simplu stateau lucrurile atunci, deoarece nu e2istau riscurile medicale care e2ista asta$i, si in alt &el stau lucrurile asta$i, deoare riscurile medicale sunt mult mai mari ca alta data" i cum era sa nu reglemente$e #umne$eu la timp casatoria, intersectia dragostei dintre barbat si &emeie, asa incat sa raspunda la toate nevoile inmultirii neamului omenesc si la toate riscurile inaintarii pacatului in &ire( *i totusi mai este un motiv

AMC

#aca pana acum am a&lat ca inter$icerea casatoriilor intre rude are la ba$a un motiv de ordin medical, totusi lucrurile nu se opresc aici, caci omul nu este doar trup ci si su&let" *and vine vorba de inmultirea neamului omenesc, de la inceput si pana asta$i, &antul Ioan 1ura de )ur ne lamureste de ce radiogra&ia umanitatii are &orma unui arbore: "Aadar n felul acesta !umnezeu, dintr-un singur om, Adam, a fcut s se nasc tot neamul omenesc, la fel ca ramurile din trunc-iul copacului. #i pentru ca iubirea s nu se micoreze, ci s se ntind la toat omenirea, n-a ngduit ca oamenii s se cstoreasc cu surori i fiice, impun ndu-ne desprirea de rudele noastre." #e aici, intelegem cat de mult s-ar &i racit racit dragostea dintre oameni, daca omenirea nu ar &i &ost stimulata printr-o porunca care sa o scoata din s&era ingusta a &amiliei la timpul potrivit" Bdata cu inmultirea neamului omenesc a &ost necesara e2tinderea geogra&ica pe supra&ete mari, e2tindere care a generat di&erente de ordin material: $one mai sarace si $one mai bogate, oameni mai saraci si oameni mai bogati" Aormarea natiilor dupa potopul lui Noe si inmultirea limbilor dupa darmarea turnului !abel 16 a &ragmentat omenirea si mai mult: au aparut di&erente culturale, lingvistice si de ordin psi+osocial" *e au nascut toate aceaste di&erentieri intre oameni( Dra intre popoare, vra'ba intre semeni, ucideri, siluiri, cotropiri si multe alte nedreptati" #rept urmare, omenirea s-ar &i stins in egoism si ura, daca dragostea dintre barbat si &emeie nu s-ar &i transmis in toata umanitatea, asa cum un copac s-ar usca, daca seva nu s-ar trasmite de la radacina pana la var&urile &run$elor" )sadar, tocmai ingradirea relatiilor intre rude, a &ost presiunea care i-a determinat pe oameni sa-si trasmita iubirea prin relatia barbat-&emeie, pana la capatul pamantului, &ara deosebire de culoare, de avutie, de limba vorbita si de toate celelalte provocari aparute" a ne gandim cat de multe avanta'e a adus omenirii, porunca lui #umne$eu prin care s-a ingradit casatoria intre rude, atunci cand necesitatea timpului a impuso: #ragostea dintre barbat si &emeie, proveniti din natii di&erite, a imblan$it rivalitatile dintre popoare= #ragostea dintre barbat si &emeie, proveniti din spatii culturale di&erite, a &acut punte de intelegere peste prapastia di&eritelor mentalitati= #ragostea dintre barbat si &emeie, proveniti din straturi sociale di&erite, a s&armat $idul pre'udecatilor dintre cei bogati si cei saraci= #intr-acestea cateva, vedem cat de mult bine a &acut oprirea casatoriilor intre rude, caci i-a a'utat pe oameni sa-si intinda dragostea dincolo de universul ingust al &amiliei, pana in universul mare al intregii umanitati" Iata cum ingradirea relatiilor dintre rude, nu a &ost numai o necesitate de ordin medical, ci mai ales o necesitate de ordin spiritual iar aceasta este iubirea" #umne$eu l-a prevenit pe om si il previne mereu" : eria -8aspunsuri la intrebari incomode-<

AMH

1#are *omments

%aurian Z AF4F-4I-44 AF1EA

A vrea s pun articolul acesta pe blogul meu dar a vrea s fie foarte complet n sensul c ar fi de folos s se explice la fel de ce interzice Biserica cstoria ntre rudele duhovniceti ( chiar i ntre doi copii care au fost botezai n aceeai ap ).
*aurian

9dmin Z AF4F-4D-44 FM1AE

aurian poti sa!l pui fara nicio problema. "e!am bucura sa!l poata citi cat mai multa lume# pentru ca m!am ingrozit (la propriu) vazand ce se scrie pe forumuri despre acest subiect atat de gresit inteles. $otusi acest articol nu are pretentia de exhaustivitate. %eparte suntem de aceasta pretentie. "!am mai tratat si ingradirea casatoriilor intre rudele duhovnicesti deoarece si!asa articolul este foarte lung. &hiar si partea medicala (de genetica) este subtirica tare# continand doar lucruri elementare. %aca am fi facut articolul mai detaliat cred ca n!ar mai fi avut nimeni rabdare sa citeasca pana la capat. '!) &ert este ca pe subiectul interzicerii casatoriilor intre rude (de consangenitate si duhovnicesti) se poate scrie o carte....si partea medicala are foarte multe de spus in acest sens.
+dmin

%aurian Z AF4F-4D-44 4F14A

admin# a insista s apar i un articol pe interzicerea cstoriile ntre rudeniile duhovniceti mai ales c interzicerea incestului fizic ( ntre rude trupeti ) mi se pare c e puin mai uor de explicat dec(t n cazul cellalt. )n plus# i eu sunt foarte curios s aflu motivul pentru care de exemplu dac un biat i o fat au fost botezai n aceeai ap nu au voie s se cstoreasc c sunt frai duhovniceti.

AMI

*aurian

9dmin Z AF4F-4D-44 4C14J

aurian vom da curs la rugamintea ta si vom face un articol care sa arate motivatiile interzicerii casatoriei intre rudele spirituale. $ema aceasta este strict teologica si nu implica un alt tip de abordare (gen medicala) *a nelamurirea legata de faptul ca un baiat si o fata care au fost botezati in aceeasi apa# n!ar avea voia sa se casatoreasca# raspunsul e simplu' Din motive babesti. $reaba asta tine de o traditie care a mers blat pe langa taina botezului. "u este vreo dogma+canon care sa interzica casatoria copiilor botezati in aceeasi cristelnita. , vorba de slaba credinta a oamenilor# de o superstitie ma degraba# care a dat nastere acestei -probleme-. %in pacate mai sunt multe astfel de babisme care ne distrag atentia de la credinta sanatoasa# facandu!ne sa ne preocupam de probleme inexistente. &red ca vom face o astfel de lista ca sa nu!si mai faca tinerii sange rau cand aud despre astfel de credinte false. .entru lamuriri poti citi aici' http'++///.blog.teologie.net+0112+31+32+inrudirile!spirituale! ce!se!creaza!in!urma!botezului+
+dmin

costinel Z AF4F-4D-44 4C1EA

&a absolvent de istorie va pot spune o alta varianta de evolutie a omenirii (acceptata stiintific). Aceasta istorie ne spune altceva. ne spune ca omul a fost definitivat prin evolutie. aceasta evolutie s!a facut intr!un timp evoluat. !a adaptat la mediu# a inceput sa vorbeasca# mai intai prin inter4ectii# apoi tot mai evoluat# a inceput sa foloseasca elemente ale naturii# cum ar fi focul# sa domesticeasca animale. %upa ce pus la punct sistemul de hranire# a inceput sa aiba timp si sa construiasca. Asa au aparut primele constructii# mai intai temporare apoi mai evoluate. 5storia are de partea sa numeroase descoperiri arheologice# cum ar fi picturi rupestre# vase de lut# de ceramica# descoperiri din epoca bronzului# a fierului. .otrivit istoriei durata de viata a crescut treptat# maximul atingandu!se in zilele noastre. "e!am imbogatit genetic. 5storia explica foarte bine si diferentele de culoare# de limba# de religie. pur si simplu sunt o evolutie si o adaptare la clima si conditiile de mediu. a fim seriosi# cosangvinitatea ar fi dus la disparitia speciei.
costinel

AMD

9dmin Z AF4F-4D-44 4C1HM

6hhh# &ostinel ce ma bucur ca ai spus un mare adevar pe final fara sa!ti dai seama ca iti contrazice sutinerea teoriei evolutiei. "u am facut o ironie si nici nu ma bucur cu rautate. $ocmai problema consangvinitati i este una din multele handicapuri peste care nu poate trece teoria evolutiei. Aceasta teorie sustine ca speciile noi apar din speciile -vechi78uo t9# de la simplu la complex# asadar rezulta ca trebuie sa avem doi indivizi noi# pentru o specie noua (pt. reproducerea sexuata)# indivizi care sa se poata imperechea# astfel incat sa se inmulteasca noua specie pe mai departe. %at fiind faptul ca la inceput am avea doar 0 indivizi pentru inmultirea sexuata# rezulta ca urmasii lor cad sub incidenta consangvinizari i' frati!surori. %ar consangvinizare a este un argument (constatat de stiinta) care arata efectele negative asupra inmultirii speciilor (consangvinizare a are si plusuri pentru inmultirea diverselor specii...dar asta doar in laborator+contr olat de oameni# nu si in mediul natural) %at fiind faptul ca fiecare noua specie ar fi trebuit sa aibe 0 indivizi diferiti pentru inmultirea sexuata# rezulta ca s!ar fi lovit toate -noile78uo t9 specii de fenomenul consangvinizari i care# vorba ta....-ar fi dus la disparitia speciei-.. .nu la aparitia si dezvoltarea ei. %eci...nu se pupa evolutia cu consangvinizare a din start. %aca vrei sa sustii teoria evolutiei in continuare# te invit sa discutam la articolul' http'++///.ortodoxiatinerilor.ro+credinta!si!stiinta+evolutionismul!ateist+30:;<!originea! omului!30.html Am rugamintea de a discuta acolo pentru a nu devia de la subiectul articolului la care discutam acum.
+dmin

%aurian Z AF4F-4D-44 AF1HA

"u mai in minte foarte clar dar parc ceva mare duhovnic sau ceva doctorand a spus chestia asta cu apa de la botez( eu unul nu sunt adeptul bbismelor i dac cine ar fi spus asta nu ar fi fost o surs demn de ascultat nu a fi bgat!o n seam ). Am s ntreb i eu pe alii dac e adevrat chestia asta sau e ceva necretin.
*aurian

%E Z AF4F-4D-44 AE1FH

aurian# din cate stiu eu frati duhovnicesti inseamna sa aiba aceiasi nashi de botez. %aca apa de botez ar pune probleme inseamna ca pentru fiecare botez la care se schimba apa# se

AMJ

schimba si -specifici tatea- ei (a apei) duhovniceasca ! gen ar fi un alt duh care sfinteste apa ... &red ... &hiar sunt curioasa de mai multe lamuriri in acest sens ...
*B

n^=i Z AF4F-4J-44 FF1AD

,u cred ca %umnezeu a facut aceste lucruri mai cu 5ntelepciune decit putem noi sa intelegem. %aca &ain a putut sa ia de sotie una din surorile lui fara sa se intimple nimic adica copiii lor au fost perfect sanatosi # este ca %umnezeu in 5ntelepciunea *ui lavit sa fie in =eci # ,l 5n care stau ascunse comorile intelepciunii # a stiut sa puna in primii oameni genealogia tuturor oamenilor de pe pamint indiferent de rasa si culoare# astfel ca in momentul care unul era atras de celalat era voia *ui %umnezeu ca sa fie impreuna fiind binecuvintati sa se inmulteasca fara a li se intimpla ceva rau. ,va a fost numita mama tuturor celor vii deci ea avea sa dea nastere tuturor raselor de oameni hotarite mai dinainte de %umnezeu # fara a exista o problema reala in acest sens. 5n articolul de mai sus era amintita casatoria lui &ain cu una din surorile lui lucru care in ziua de astazi nu ar mai fi posibil fara a apare riscuri ma4ore de a naste copii cu probleme# fapt care arata clar ca la inceput aceasta problema nu exista atita timp cit arborele genealogic al planetei nu era format in totalitate cu toate ramurile adica semintiile pamintului. 5n momentul cind acest lucru a fost dus la sfirsit era de neconceput omul care avea pregatit dinainte de %umnezeu o 4umatate sa se apropie de propria ruda de singe acest lucru fiind in afara scopului bun al *ui %umnezeu ca urmare socotindu!l pacat deoarece se abatea de la scopul real de inmultire# %umnezeu in 5ntelepciunea *ui condamnind aceasta apropiere stabilind dinainte ca odata epuizat acest act al aducerii raselor de oameni pe pamint # aceste legaturi sa aiba urmari nefaste. ,ste o concluzie in masura care a binevoit %umnezeu sa!mi dea lumina . %oamne a4uta %aca sminteste pe cineva rog pe admin sa!l stearga acest comentariu. %oamne a4uta
n,-i

"arstea Z AF4F-FD-4A A414A

,ste foarte interesant comentariul dvs.insa trebuie facute unele precizari' 3.facerea femeii este o lucrare genetica#nu este incest9 0.Adam era un om deosebit de inteligent deoarece el a denumit toate fiarele pamantului si toate pasarile cerului# cate or fi fost atunci'cateva# zeci# sute# mii# sau milioane.%upa parerea mea empirica# erau mai multe decat acum. >.&ain dupa ce l!a omorat pe Abel a fugit la rasarit de ,den in tinutul "od9se poate poate pune doua intrebari in legatura cu &ain' ! de ce fel de oameni se temea el ca va fi omorat in timp ce fugea de acasa ca doar scripturile nu mai precizeaza ca in acel moment Adam si ,va ar mai fi avut copiii ?

AMM

! de unde si!a gasit sotie in tara lui "od ? ! de ce se spune ca s!a insurat cu sora lui# cand este scris ca al treilea copil a lui Adam a fost et ? "u poate fi admisa ipoteza# ca pe pamant mai exista o rasa de oameni bine dezvoltati fizic dar mai inceti la minte care nu au evoluat# dupa ultimile descoperiri ale stiintei ? *a fel se poate pune problema si dupa potop si cu cu ara sotia lui Avraam9 arai nu era sora lui Avraam cum a interpretat un idiot9Avraam a rugat!o sa se dea sora lui ca sa poata intra in ,gipt si sa nu!l ucida egiptenii care erau de paza la granita. 5n concluzie nu exista date ca %umnezeu s!a folosit de incest9 este aberanta si nefondata o astfel de afirmatie.
Carstea

9dmin Z AF4F-FJ-4A 441HC

alut &arstea@ &red ca mai degraba ar trebui sa precizam validitatea argumentelor aduse de tine ca sa nu starnim ulterioare confuzii' 1.Aacerea femeii nu este o lucrare genetica si nu este nici incest. 5n primul rand nu reiese de nicaieri din articol (si nici din criptura) faptul ca facerea femeii din barbat ar fi incest# deci nu ai ce sa contrazici la punctul acesta. 5n al doilea rand facerea femeii (ca si facerea lumii) nu este o lucrare genetica# pentru ca nu este o lucrare stiintifica (supusa experimentului) ci este o taina# adica ceva mai presus de firea# cunoasterea si experimentarea noastra. "oua doar ni s!a relevat ca trupul femeii a fost facut din coasta lui Adam# dar nu avem acces la Bcum anumeC a facut %umnezeu asta. Sugestie: problema incestului s-a pus in cazul impreunarii dintre Adam si Eva, nu in cazul facerii Evei din Adam. Sunt lucruri diferite. 2.&orect. "u numai ca animalele# insectele# plantele erau mai multe...ci cu mult mai multe. %isparitia speciilor este un fenomen continuu si neintrerupt de la intrarea pacatului in lume (degradarea creatiei) si pana astazi. Deci de specii dispar in fiecare saptamana. 3.a) &ain se temea de fratii si surorile lui. Biblia nu este exhaustiva in multe relatari# ci surprinde doar esentialul# adica intamplarile care meritau mentionate. "u este precizata ordinea si numarul tuturor fiilor si fiicelor lui Adam si ,va ci spune doar ca Adam a avut fii si fiice# si ca .. a pus Adam femeii sale numele Eva, adic via, pentru c ea era s fie mama tuturor celor vii...deci absolut toti oamenii se trag din Adam si ,va dupa textul cripturii. %e unde ai a4uns la concluzia ca in acel moment (al crimei) &ain nu mai avea niciu frate sau sora? %aca Biblia nu prezinta detaliul acesta# asta nu inseamna ca in mod apriori nu avea frati si surori la acel moment. b) &ain nu si!a gasit sotie in tara lui "od ca si cum acolo ar fi fost o alta populatie de oameni care nu se trageau din Adam si ,va. Aceasta confuzie apare datorita neintlegerii f. cripturi. .asa4ul neinteles este urmatorul' i s-a dus !ain de la faa lui "umnezeu #i a locuit $n inutul %od, la rsrit de Eden. "up aceea a cunoscut !ain pe femeia sa #i ea, zmislind, a nscut pe Eno&. (Aacerea ;'3E!3<) 5n acest context a cunoscut nu inseamna Ba facut cunostintaC precum suntem noi tentati sa credem. BA cunoscutC inseamna acolo a avut relatii trupesti. ,ste o expresie plina de pudoare si de bun simt# nu precum zicem noi astazi cu dezinvoltura. &a lucrurile stau intr! adevar asa reiese din mai multe pasa4e anterioare si posterioare celui in cauza' "up aceea a

EFF

cunoscut Adam pe Eva, femeia sa, #i ea, zmislind, a nscut pe !ain #i a zis: 'Am dob(ndit om de la "umnezeu') *em+ Adam a cunoscut iar#i pe Eva, femeia sa, #i ea, zmislind, a n scut un fiu #i i-a pus numele Set,... ,emei, care n-au cu noscut brbat, de toate, treizeci #i dou de mii de suflete -%umerii ./:.01 "eci !ain avea de2a sotie, inainte de a intra in tinutul %od, iar acolo doar o cunoscuse, adica a avut relatii trupesti care au dus la zamislirea lui Eno&. c) Al treilea copil al lui Adam nu a fost Set, ci Set a fost al treilea copil mentionat de Sf. Scriptura, dintre toti copiii lui Adam. Sunt lucruri cu totul diferite. 3ezi precizarea de la punctul a1. d) %u poate fi admisa ipoteza unei alte rase inferioare deoarece este pur speculativa si nu are nicio sustinere teologica sau stiintifica. "aca tu consideri ca aceasta ipoteza are sustinere, atunci adu argumente in acest sens, altfel ramai la stadiul de parere...si pareri sunt multe. !e inseamna care nu au evoluat, dupa ultimile descoperiri ale stiintei4 5e referi la evolutia speciilor dintr-una in alta4 "aca da, atunci demonstreaza ca o specie poate evolua in alta specie. 6iblia, invatatura 6isericii si faptele stiintifice e7perimentale sunt in contradictie flagranta cu evolutia speciilor. 4.Saara c&iar era sora lui Avraam dupa tata -sora vitrega1 iar idiotul care a precizat asta este subsemnatul. 8are idiot este si cel care a scris te7tul ,acerii primit prin relevaltie4 "ar cei care au tradus in atatea limbi acelasi lucru4 9ata te7tul daca ti-a sarit de sub priviri: ' i apoi, ea $mi este $ntr:adevr sor dup tat, dar nu #i dup mam, #i mi-a devenit soie.' -,acerea ;<:/; 1 Aceasta precizare o face Avraam c&iar in fata lui Abimelec, caci Abimelec o placea pe Saara si nu stia ca defapt ea ii era si sotie lui Avraam, nu numai sora. "eci Avraam si cu Saara nu au mintit cand au spus ca sunt frati, ci doar au ascuns de frica faptul ca sunt in acelasi timp sot si sotie, lucru care prima in relatia dintre cei doi. =entru lamuriri citeste mai atent Sf. Scriptura, capitolul ;< din ,acere. "rept concluzie te rog sa fii mai atent cand tragi concluzii si iti recomand sa citesti tot articolul la care comentam. Este de un minim bun simt. 9n articol am aratat ca "umnezeu nu s-a folosit de incest pentru inmultirea neamului omenesc, precum tinzi sa crezi ca am fi spus, deoarece problema incestului era ine7istenta pana la legea data lui >oise prin ?evitic. !iteste articolul pentru lamuriri. %ecesita efort dar te asigur ca merita.
Admin

9dmin Z AF4F-FJ-4A 4A1FJ

-revelatie - in loc de -relevatie -. 5ertare de greseala.

Admin

EF4

$abriel resurection Z AF4F-FJ-4A AE1HC

unt deacord cu admin# a sunt uimit de acuratetea de care da dovada in raspunsuri# as vrea sa stiu ce studii ai admnin... %umnezeu l a facut pe om barbat si femeie dintru inceput# ca l a numit %umnezeu Adam# si a zis ca nu este bine sa fie omul singur sa i dam a4utor asemenea lui# 5 A%F&A"% 6G" HI,F ., $, A%AG din coasta o face pe femeie# care intre timp ea nu era inconstienta de perioada in care ea nu ##era##cand adam era singur#ea stia tot# toate numele pe care le pusese adam#prin taina cununiei de fapt omul de vine ceia ce a fost inainte #barbat si femeie...si va lasa omul pe tatal sau si pe mama sa si vor fi amandoi un trup caci barbatul nu poate sa fie numai barbat daca nu este si femeie# si invers
gabriel resurection

adrian Z AF44-AA-FA 4E144

grozav articolul....mi nunat...felicit ari

adrian

anis Z AF44-FH-FE A41HC

.oate ca relatarea biblica despre Adam si ,va ar trebui interpretata de fapt alegoric si nu ad litteram !istoric.. &um se explica genetic# atunci aparitia in neamul omenesc a rasei albe# negre# rosii sau galbene daca originea a fost acceasi pt. toti..? orrJ# dar a interpreta stricto senso povestirea biblica respectiva e de!a dreptul copilaresc# pueril si infantil... %e fapt semnificatiile sunt incifrate intr!o banala poveste...toate marile civilizatii au codificat in miturile lor informatii esentiale.
Danis

9dmin Z AF44-FH-FE AA1FE

EFA

%anis# daca vrei sa afli ceva nou si sa participi la un dialog civilizat si constructiv esti binevenit sa discutam. %ar daca doar ai chef sa fluturi expresii acuzatoare si zeflemitoare de genul -limba4 de lemn-# -pueril78u ot9# -infantil7 8uot9 si -capito78u ot9# cu scopul ca sa arati cat de luminat esti dumneata si cat de creduli suntem noi# atunci nu ti!ai gasit locul potrivit. Asa ca avem o rugaminte la tine' ori schimbi nota discursurilor.. .ori schimbi locul. "u avem timp si nici dispozitia sufleteasca de a ne zburli unii la altii din cuvinte. *egat de referatul biblic# si mai ales de capitolul Aacerii# poate este mai bine sa vezi ce spun sfintii parinti despre adevarata interpretare (cat ad!litteram si cat alegoric). fantul 5oan Hura de Aur si mai nou parintele eraphim Iose ti!ar putea aduce multe noutati la care sa reflectezi.
Admin

anis Z AF44-FH-FE AA1EH

A!ti pune intrebari si a incerca sa privesti lucrurile si din alta perspectiva(nu neaparat cea oficiala) e specific naturii rationale umane..!ogito ergo sum i nu vad nimic rau in asta!e doar o discutie. %eci# cum se explica genetic existenta atator rase diferite ..daca originea a fost totusi comuna? rasa alba# cea neagra si cea asiatica au putine elemente comune..
Danis

9dmin Z AF44-FH-FE AE1AF

5ncearca te rog sa nu!ti eschivezi limba4ul zeflemitor sub masca citatelor celebre. , specific naturii rationale umane sa pui intrebari si sa vrei sa afli# dar e specific lipsei de respect zeflemeaua. 5n fine# sa trecem peste moment... %.p.d.v genetic existenta atator rase diferite se explica foarte usor# iar originea comuna nu are de ce sa reprezinte o problema' Rasele apar si variaza in limitele speciei din care fac parte. ,ste un proces evident# pe care nimeni nu il poate nega. 5n referatul biblic (cartea facerii) vedem ca se pune mereu accentul pe -!)upa fel-. .lantele sunt facute -!)upa fel-# animalele sunt facute si se inmultesc -!)upa fel-# pestii sunt facuti si se inmultesc -!)upa fel-...adi ca dupa specie. Fna din conditiile delimitarii unei specii fata de alta specie este capacitatea de nmulire a indivizilor doar in cadrul speciei respective. *uam de exemplu specia canis lupus (cainii). %esi rasele de caini variaza cu mult mai mult

EFE

decat rasele de oameni# totusi au originea comuna intr!un singur fel de caini. Asta nu a impiedicat sa apara noi rase in cadrul speciei. &ainii# oricat ar diferi ca rasa...se pot inmulti nestingherit... si tot caini raman. *a fel stau lucrurile si in cazul oamenilor# caci noi am fost asezati la hotarul dintre animal si divin. Avem cate ceva din fiecare. %epinde de noi in ce parte inclinam sa evoluam.
Admin

anis Z AF44-FI-FE 441EA

&ine nu are exact aceleasi opinii ca noi nu inseamna ca e impotriva noastra...5ndoi ala ca metoda nu a fost folosita doar de %escartes(- 9Ga indoiesc#deci cuget# cuget# deci exist) ci chiar si de f.Ap.$oma -.ana nu voi pune mana mea in coasta ta#...nu voi crede- 5ar din cate imi amintesc nu i s!a recomandat sa!si caute un loc mai -potrivit7 8uot9..ci 5isus a avut rabdare sa!l clarifice. 5n orice discutie constructiva# trebuie considerate si opiniile care nu ne convin. &u tot respectul# insa s!a dovedit ca unele din conceptiile Bisericii sunt depasite. G!as referi in special la faptul ca de ex. 5n ,vul Gediu# in 6rtodoxie# timpul se calcula de la facerea lumii. Asta inseamna ca Aacerea a fost in urma cu aproxim.<111 de ani..6ri descoperirile arheologice indica clar ca inceputul omenirii ar trebui plasat cu cateva milioane de ani in urma. %e asemenea# nu stiu exact care a fost pozitia ortodoxa# dar Biserica &atolica s!a incapatanat timp indelungat sa respinga teoria heliocentrica(d in motive teologice)# ba Hiordano Bruno a si murit pe rug din acest motiv.
Danis

9dmin Z AF44-FI-FE 4E14J

%anis# am marea rugaminte la tine sa nu te mai prefaci in victima cand nici nu esti. "u ti!a fost atrasa atentia pentru ca ai opinii diferite# caci nu asta este problema# ci ti s!a atras atentia ca ai fost zeflemitor# deci obraznic. i nu este frumos sa maschezi lucrul acesta sub citate biblice caci f. Ap. $oma avea indoieli# nu obraznicie. Kai sa trecem peste asta si sa purtam un dialog respectuos. *egat de unele conceptii -!)epasite - ale Bisericii precum masurarea timpului# cred ca ar trebui sa stim pe ce principii se bazeaza metodele de datare si cata acuritate pot avea ele...si pana la ce varste pot merge ele. i aici am o intrebare pentru tine' $e!ai interesat sa vezi din ce consta aceste metode de datare care merg pana la masuratori de milioane de ani# sau le!ai luat de bune doar pentru ca apar pe %iscoverJ 7 comp.? $u singur stii raspunsul# eu vreau doar sa te a4ut sa vezi daca ai a4uns la aceasta concluzie pe baza propriilor

EFC

tale rationamente sau doar ai crezut ca este asa# pentru ca ai avut incredere in autoritatea anumitor oameni fara sa verifici despre ce este vorba? %espre Biserica &atolica si si Hiordano Bruno ce sa spunem....este problema lor cum si!au facut socotelile. *egat de pozitia ortodoxa a cosmogoniei poti gasi materiale informative pe Diarul *umina.
Admin

anis Z AF44-FI-FE 4E1CE

-acuritate -...e -!)epasit7 8uot9 fiule.. e spune acuratete..&ons ulta %,L!ul

Danis

9dmin Z AF44-FI-FE A41CF

Asa este %anis# multumesc pentru atentionare.

Admin

9lex Z AF44-4A-FH AA1HI

uitati oameni buni ce am gasit pe site!ul sfaturi ortodoxe . reudele de gradul : care se pot casatori in biserica sunt chiar cei care in legile lumesti sunt verii de gradul > . -Iudeniile colaterale# care fac cruce cu cele de sange# cele suitoare si coboratoare# adica ' tata# baiatul ( sora )# varul intai# varul al doilea si varul al treilea. $ata cu mama sunt de gradul intai9 fratele cu sora sunt gradul al doilea9 verii intai sunt gradul al patrulea9 verii ai doilea sunt gradul al saselea. $oti acestia n!au voie sa se ia in casatorie unul cu altul. %e abia verii al treilea se pot lua# care sunt gradul al optulea. %eci verii al treilea se pot lua in casatorie. Alex

EFH

<9E(&EL resurection Z AF44-4E-FH AA1EE

Ieferitor la faptul ca biserica marturiseste ca de la facerea lumii si pana azi sunt peste <111 de ani# vreau sa ti precizez %anis ca numararea anilor sau mai exact $5G.F*# incepe odata cu izgonirea lui Adam si ,va din Iai. .erioada de dinainte si cat au stat ei in rai nu se pune pt ca nu se stie# puteau sa stea milioane de ani# iar facerea *umii# a fost facuta de %umnezeu progresiv#inain tea lui %umnezeu o zii este ca 3111 de ani si invers# ,l este in afara timpului# timpul a fost creat pt noi oamenii# si ma repet cei <111 de ani incep odata cu izgonirea din Iai# unde adam a plans la poarta Iaiului timp de 311 de ani. %e unde stim acestea? de aici din Kronograful lui Hheorghe &hedrinos# care este tradus de pe limba caldeilor de pe timpul lui Avraam@
GABRIEL resurection

;loricica Z AF44-FM-FM AF1EF

5nteleg ca Adam si ,va erau perfecti. %in ceea ce am citit in articol inteleg ca trebuiau sa dea nastere la copii perfect sanatosi care la rindul lor sa aduca pe lume altii tot asa de sanatosi ca si ei. &ind# unde# cum# la cine si de ce a aparut gena imperfect de la care a degenerat materia?
Floricica

%aurian Z AF44-FM-FM A41ED

de la pcat
Saurian

EFI

;loricica Z AF44-FM-FM AA14I

aurian# daca mi!ai raspuns mie trebuie sa!ti zic ca acest raspuns il aveam si eu# dar el genereaza si mai multe intrebari. i nu pentru ca nu asi fi de acord cu ceea ce e in articol# dar pentru ca dupa lectura lui mi!au aparut intrebari. $ema acestui articol ma intereseaza de atunci de cind am citit pentru prima oara Biblia si de fapt ma bucur ca cineva a scris despre aceasta. Asi vrea insa sa am un raspuns definitiv la intrebarile mele. Dici de la pacat? int absolut de acord. Adam si ,va au pacatuit# inseamna ca in ei a aparut mutatia sau nu? &ine dar a fost primul purtator de gena imperfecta? a nu inteleaga cineva ca raspunsul la aceasta intrebare imi este viatal. =ital este sa inteleg care ar trebui sa fie cararea sub pasii mei care duce la mintuire
Floricica

admin Z AF44-4F-FM 4J1FC

%oamne a4uta Aloricica@ .rin deductie# e clar ca genele au inceput sa se degenereze in primii oameni (Adam si ,va)# odata cu caderea lor in pacat. f. .avel pune' -%e aceea# precum printr!un om a intrat pcatul n lume i prin pcat moartea# aa i moartea a trecut la toi oamenii# pentru c toi au pctuit n el.%eci# stricaciunea (atat sufleteasca cat si trupeasca) a intrat odata cu pacatul...deci in primii oameni s!a stricat si armonia trupului. .r. Arsenie Boca# in legatura cu cauzele defectarii genelor# ridica o serie de intrebari menite sa ne deschida intelegerea despre efectele pacatului in lume# dar si despre oranduirea lui %umnezeu pentru a inlatura efectele' 3. .rin ce mpre4urare vine defectarea genelor# nc(t avem de!a face cu gene recesive? 0. %e unde accidentele astea genetice ale vieii? >. &ine ine contabilitate n infinitul mic? ;. &ine face calculul probabilitilo r i nc n!a sf(rit probabilitile? Kazardul# nt(mplarea? , sta un rspuns? !*egile? Ale cui legi? Ale lui Gendel? *egile sunt ale celui ce le gsete# sau ale &elui ce le!a fcut? &ine urmrete aplicarea lor? Gendel# Gorgan# tiina# sau Autorul lor? &e vrei s nelegei prin legile vieii? & viaa i le!a dat siei de la sine i se supune lor? Aadar tiina# cunosc(nd legile# de ce nu creeaz i ea viaa? "u poate. "u@ Aiindc i viaa i legile depesc hotarele tiinei i nu pot fi cuprinse i tiute absolut dec(t de &el ce a creat viaa din nimic. Autorul vieii i al legilor ei e %umnezeu# tiutorul i susintorul lor# in desfurarea timpului.

Iealitatea# oricare# nu se explic suficient. 5at referina i la autorul ei# care e %umnezeu# nu tiina omului.

EFD

%e aceea se i nt(mpl at(ta g(lceava# fiindc realitatea vie# i ndeosebi omul e socotit mai mult numai din partea lui material# supus simurilor# analizelor i microscoapelor. 6mul# n ntregul lui# e din ce n ce mai necunoscut. %e aceea# cei ce se mrginesc numai la cunotina unilateral# inevitabil a4ung n nfundtura aroganei care nu tie nimic ! ceea ce pesc numai petecarii tiinei.Articolul intreg il poti citi aici' http'++///.ortodoxiatinerilor.ro+credinta!si! stiinta+evolutionismul!ateist+3<M<E!intrebam!stiinta.html
admin

;loricica Z AF44-44-FM 4E1AE

Gulumesc mult# Admin.

Floricica

<9E(&EL resurection Z AF44-4A-FM 4A1EI

primii oameni nu erau perfecti...tind eau spre perfectiune#ast a era defapt si scopul ## A %6BA"%,A &A %, A=AI 5I,A##a dica deveneau mici dumnezei dupa har#rasplata era deci ##.6GF* =5,$55## adica perfetiunea#des avarsirea#nemur irea#insa ca sa dobandeasca aceste lucruri#trebuia u sa si le vrea#sa fie dispusi sa sacrifice ceva#iar proba lor a fost sa tina .6 $# ca sa ma exprim mai alfel#adica li s a spus sa nu manance dintr un anumit pom al cunostintei binelui si raului#si drept rasplata avea &F.A G6"%5A*A#adica .6GF* =5,$55.Au fost atentionati de %umnezeu ca daca vor nesocotii porunca in ziua in care vor manca cu moarte vor murii#asadar starea lor de ##perfectiune## era una provizorie#iar ca sa devina definitiva era nevoie sa treaca ##$, $F*###netr ecand cu brio necastigand perfectiunea automat ca a ramas nedefinit#imper fect#insa mai avem o sansa pe pamant# sa devenim asemenea lui %FG",D,F#sa pastram#respect am legile lui %umnezeu cu sfintenie caci nea invatat ce sa facem si ce sa nu facem....
GABRIEL resurection

$iveme\in$stfl^ Z AF4A-4I-F4 AA14J

EFJ

,xtraordinar articol@ "ota 31@ 5mi place foarte mult cum te a4uta %omnul sa scrii@
giveme ingstfl!

%eb2G Z AF4A-4D-F4 4F1CF

'"oi prini idioi, cu ambele gene ale inteligenei recesive, nu pot avea dec(t toi copiii idioi - ceea ce, $n conformitate cu acelea#i legi ale probabilitii, e perfect natural. @n ban ale crui am(ndou feesunt leu, nu poate cdea dec(t leu, #i niciodat coroan...' Kmm# totusi eu am auzit de cazuri in care doi handicapati care s!au unit si au dat nastere la copii normali# era si cazul acela de pe %iscoverJ $ravel 7 *iving cu emisiunea -*ittle people# big /orld- in care este prezentata viata unei familii in care ambii parinti sunt handicapati (liliputiani ! daca nu ma insel)# iar desi un copil este afectat ceilalti doi sunt normali. au ceea ce parintele Arsenie Boca spunea in fragmentul de mai sus este valabil doar pentru handicapati mintali?
Seb"#

admin Z AF4A-4D-F4 4F1HH

alut ebastian@ , valabil pentru orice tip de afectiune# fie fizica sau mentala. %ar# nu este vorba despre o mostenire genetica implacabila# ci# asa cum spune parintele# dupa legile probabilitatii geneticii si care sunt prezentate generic in articol# fara cazuri particulare si fara a intra in detalii tehnice greu de inteles. ,u iti recomand sa mai citesti odata subcapitolul ereditate, mediu si destinul de la articolul prezent# apoi# daca vrei sa!ti consolidezi cunostintele# sa apelezi la studii genetice despre trasmiterea caracterelor ereditare. igur vei intelege mult mai bine cum functioneaza mostenirea genetica de la parinti. Asadar# in calcul mostenirii avem de luat in calcul ereditatea (dupa legile probabilitatii) # mediul si destinul (randuiala lui %umnezeu). Acestea sunt cele > mari variabile.
admin

%imona Z AF4A-4D-F4 441HC

EFM

,u personal nu consider ca este incest daca %umnezeu a hotarat ca asa sa se inmulteasca oamenii la inceput. i e f bine ca %umnezeu inca ne mai da pedepse si ne avertizeaza#ca altfel am fi mai rau ca animalele..t ca sunt animale care nu se inmultesc daca sunt rude intre ele. i nu e o regula ca din 0 parinti anormali sa iasa un copil anormal (indiferent ce inseamna cuvantul anormal).Asa ca destinul sau cum s!o mai fi numit e dictat de %umezeu.
Simona

ha\=e^e Z AF4A-4C-FC F41A4

%raga admin# .ari o persoana inteligenta# care se documenteaza si raspunde argumentat. 5ti inteleg si respect punctele de vedere. ,sti o persoana rationala# care se lupta sa!si explice dilemele religioase firesti pentru orice om inteligent si relativ cult din ziua de azi. Am speranta ca ma4oritatea celor care scriu aici simt si gandesc la fel# si intr!o oarecare masura ma consider si eu in -gasca- celor care cred# dar se cam indoiesc# dar vor sa creada# dar nu prea le iese la socoteala# dar inca mai spera# si lista poate continua... %AI...tu ai picat intr!o capcana# una clasica de altfel (nu te supara ca ma refer direct la tine# incerc sa ma abtin sa generalizez). $u preiei fragmentzele din diferite stiinte si texte bisericesti (scuzandu!te apoi ca textul nu se vrea revelator si exhaustiv)# dar numai pe acelea care iti sustin teoriile# ignorand (constient sau inconstient)# orice argument (adesea stiintific) care le contrazice. As zice chiar ca reactionezi agresiv cand esti pus in incurcatura de unele intrebari la care nu ai raspuns (alt comportament tipic) ! vezi discutiile cu %anis. %raga Admin# asa cum spuneai# omul nu este numai trup. $abuul incestului nu isi are radacinile numai in consecintele genetice nefaste. $abuul incestului este specific inclusiv popoarelor totemice# necivilizate# unde nu a a4uns nici dogma nici legea si nici alta forma de impunere fortata# cu atat mai putin vreo stiinta. 5ncestul este $ABF# este in noi# ne nastem cu el# este instinct. Aaptul ca a fost legiferata o -lege- care interzice practica incestului a fost un mod de a intari acest tabu preexistent si de a evita aberatiile.
$a %e!e

ha\=e^e Z AF4A-4C-FC F41AE

Au fost studii care au dovedit# de exemplu# ca oameni care au crescut impreuna ca frate si sora# fara sa fie de fapt inruditi# nu au manifestat vreo atractie fizica unii fata de altii. %eci exista o piedica mentala inconstienta# care ne opreste de la incest# chiar si cand el nu inseamna un pericol genetic. AnJ/aJ# as putea sa!ti pun si eu intrebari incomode# dar mi!e teama ca ma acuzi de -zeflemasi -obraznicie-# cand nu fac altceva decat sa te provoc la o discutie inteligenta.

E4F

.oate si eu vreau sa cred la fel de mult ca tine# dar bunul simt ma opreste sa ignor stiinta si sa intepretez ad literam scrierile alegorice din biblie. .oate ar trebui sa fim mai umili# si sa ne minunam de creatia lui %umnezeu# indiferent daca ea a rezultat in urma evolutiei universului sau nu. .ana la urma# cu ce te deran4eaza daca ar fi asa?
$a %e!e

admin Z AF4A-4C-FC 4A1CH

5rina (ha/NeJe)# te rog sa specifici unde am ignorat in articolul de fata Corice argument# adesea stiintificC care ar contrazice ceea ce s!a sustinut in articol? &are sunt acele argumente care ar contrazice ceea ce s!a sustinut? Apoi# cine are reactii agresive draga 5rina? &el care iti spune ca ai un -limba4 de lemn- ca esti -pueril- si -infantil-# fara a sustine cu argumente aceste acuze sau cel care terge acele mesa4e pline de patos si virulenta# sperand si lasand deschisa poarta dialogului civilizat? $ot CbabaC care e impinsa pe scari e cea necivilizata ca taxeaza nesimtirea celui care a impins!o intentionat pe scari? Ievenind la subiectul articolului# consider ca acest CtabuC de care vorbesti nu a fost unul preexistent de la inceputul lumii. %aca ar fi fost preexistent atunci s!ar mai fi inmultit fratii cu surorile care se trageau din Adam si ,va? Apoi s!ar mai fi inmultit verisorii intre ei? %aca acel tabu este in noi de la primii oameni atunci de ce nu a functionat si la primele generatii de oameni? $ocmai aici este miza subiectului' inmultirea prin incest a primelor generatii de oameni. A fost sau nu? Gergand mai departe# te rog sa!mi spui care sunt acele studii care au dovedit ca oamenii care au crescut impreuna ca frate si sora# fara sa fie defapt inruditi# nu au manifestat vreo atractie fizica unii fata de altii. $otusi# pana sa ne arati acele studii# realitatea le contrazice# cel putin in parte. %e ce avem cazuri de incest si in zilele noastre# dupa atata C$ABFC? , destul sa cauti cateva stiri socante gen .ro!$= in acest sens ca sa te convingi ca totusi atractie fizica exista# si inca nu de negli4at. Apoi# cu aceasta ocazie# mi!am amintit de un fost coleg de liceu a carui tata se recasatorise cu o femeie care avea la randul ei mai multi copii. %eci acest coleg avea si surori vitrege. Hhici ce? $raia pe ascuns cu una din aceste surori vitrege@ $i!e greu sa crezi asta?... te cred pe cuvant. i mie mi!a venit greu sa cred pana la proba contrarie. i desigur ca acest caz nu este singurul# nici primul si nici ultimul. Asadar# de ce nu a functionat acest CtabuC care sa anuleze atractia fizica? (dupa cum ai observat# am pus ghilimele pentru ca nu este vorba de tabu aici# ci de legea constiintei care este sandita in noi si care ne spune ce este bine si ce nu# fara sa anuleze atractia (pentru ca doar vointa de a ne opune anuleaza atractia)# insa pe vremea primilor oameni nu era data o lege a incestului# deci nici constiinta nu avea de ce sa!i mustre pe fiii lui Adam si ai ,vei ca s!au impreunat). Fna peste alta# ti!am raspuns in comentariul precedent de la alt articol de ce ma deran4eaza teoria evolutiei. .e scurt# pentru ca vine in contradictie cu modul in care a creat %umnezeu lumea# deci este o denaturare a lucrarii lui %umnezeu# asadar o abatere de la adevar# o cadere din el.
admin

E44

ha\=e^e Z AF4A-4H-FC FE1FI

Bine# frate. Kristos a inviat@ &ombaterea pe alta data')

$a %e!e

alphred Z AF4E-FE-F4 AA1EC

o sa fiu scurt si la subiect (sper). sunt crescator de albine# matca (regina) se imperecheaza o singura data in viata ei cu 3!31 sau mai multi trantori (fiecare isi depune samanta in spermateca matcii si in functie de cantitate se a4unge la numarul acesta variabil). deci material genetic foarte variat pentru ca ea se imperecheaza in aer liber si in inaltul cerului. in aer liber pentru a nu se imperechea doar cu trantorii din propriul stup# si in inaltul cerului pentru a avea acces la trantori cat mai bine dezvoltati. problema apare cand stupina e izolata si apare cosangvinizarea la albine# adica materialul genetic e tot ala ! aceeasi mama si aceeasi tati# tati care provin din aceeasi mama. asta este cauza pentru care se recomanda improspatarea materialului genetic# daca nu cu matci# macar cu trantori.
al&$red

an-admin Z AF4E-FH-F4 441CI

Gulumim de completri# Alphred@ Arumoas vocaie i!ai ales. Bravo@ (o consider vocaie pentru c dac nu ai chemare pentru aa ceva te lai de muncit cci este o activitate foarte grea# care implic multe efort i mult gri4) ,ste at(ta teologie i n viaa albinelor@

E4A

<"a&t$rea!%i":itu& Nico&ae, Mitro$o&it (e Me!o0ana! 8i La'reotiRn!1 Bi!erica %a n fa cu noile concepte i tehnologii Prea%ericite, <"a&t$rea!%i"ii $5ri"i, Nu $ot !5 "u-mi e=$rim (e &a u" 6"ce$ut !i"cere&e mu&umiri $e"tru ci"!tea i 6"cre(erea $e care mi-ai acor(at-o K$ermi7"(u-mi !5 cite!c acea!t5 omi&ieL, 6" acea!t5 $erioa(5 6" care e'a&uarea co"/u"cturii 6" care !e (e!%5oar5 mi!iu"ea i!ericea!c5, (ei (e o im$orta"5 'ita&5, !e (o'e(ete a %i e=trem (e (i%ici&53 "onceptele nou aprute, curentele sociale i filosofice contemporane, mi:loacele de transmitere a acestora i multitudinea de parametri pe care acestea !i conin, se desfoar cu o vitez uimitoare, d'nd peste cap constante mondiale istorice.Toate acestea, firete, iau prin surprindere i or$anismul Eisericii, mai ales !n ceea ce privete modul de exercitare a mrturiei sale. A 'rea !5 6"ce$ $ri" a (e!crie cu $reci*ie !u iectu& $e care mi &-am a&e!3 I"iia&, tit&u& omi&iei era S6iserica i noile te!nologiiZ3 <"truc7t, 6"!5, $er!o"a&, "u cre(eam c5 $ro &ema "oa!tr5 co"!t5 6" "oi&e te2"o&o0ii, 6" %o&o!irea &or (e c5tre Bi!eric5 !au 6" 'a&ori%icarea &or, mi-am $ro$u! !5 &5r0e!c $ui" !u iectu&, $ri" a(5u0area e=$re!iei Snoi conce(teR, $e"tru o mai u"5 # $e c7t $o!i i& # descriere detaliat a noului context de via care se confi$ureaz !n :urul nostru i pentru a stabili c'teva elemente necesare unei mrturisiri mai eficiente !n le$tur cu viaa i realitatea bisericeasc. Ace!t "ou co"te=t are (ou5 "i'e&uri1 $rimu& !e re%er5 &a simptomatolo$ia i la problemele concrete care ne fac s contientizm $reutile i schimbrile produse+ a& (oi&ea re$re*i"t5 coninutul de baz al aa-ziselor noi concepte i mentaliti, care au %o!t $ro'ocate (e a"umite meca"i!me (e &u"05 (urat5, e'e"tua& $re!ta i&ite, i care au (ea %ace cu 6"!5i %irea uma"5 i 6"c&i"aia ei !$re $5cat3 Este clar c Vstp'nitorul veacului acestuiaW are multe fee, iar noi, !n calitate de Eiseric, trebuie s le detectm cu mult atenie. Dn acest discurs ne vom ocupa !ndeosebi de al doilea nivel. 43 Cau*a a$ariiei "oi&or co"ce$te

E4E

-oi concepte, noi moravuri, noi tehnolo$ii, o !ntrea$ lume nou se nate !n :urul nostru. <" (e* aterea !u iectu&ui "o!tru, cu'7"tu& Y"ouZ trimite &a ti"erii a%&ai &a '7r!ta !tu(e"iei !au mai /o!, care !u"t om ar(ai cu o !ume(e"ie (e !timu&e"te i $ro'oc5ri ce a:un$ s :oace un rol decisiv !n formarea omului contemporan. %istemul conceptelor sociale, televizorul, educaia, lumea internetului, toate acestea exprim idei, eluri, opiuni ce influeneaz i, !n mare parte, modeleaz chipul i personalitatea omului contemporan.

intotdeauna rul se exprim printr-o atracie spre bunstare, prosperitate, materie, spre interesul propriu, spre trup i spre eu-ul propriu. Evdemonismul, materialismul, adorarea trupului, contestarea principiilor, dr'marea prototipurilor, nihilismul i, desi$ur, e$oismul reprezint venica atracie i ispita neadormit a firii umane.
Tim$uri&e 6" care tr5im %ie au !c2im at "oiu"i i i(ei (iacro"ice, %ie au creat a&te&e "oi, (7"( "atere &a "oi co"ce$te, com$ortame"te, mo(uri (e a or(are, etc3 S5 "e o$rim ate"ia a!u$ra c7tor'a (i"tre ace!tea1 a. Dn ultimii ani, societile noastre au schimbat dimensiunile bo$iei+ numrul oamenilor bo$ai a crescut considerabil, iar prosperitatea a devenit elul i nzuina principal a vieii. @a&ori%icarea re!ur!e&or $ro(uc5toare (e o05ie a&e $5m7"tu&ui, core&at5 cu $ro0re!u& 0e"era& a& 'ieii i cu creterea e=$&o*i'5 a $o$u&aiei 0&o a&e, a (u! &a industrializarea i la consacrarea parteneriatului !n ceea ce privete distribuirea bunurilor materiale. Ace!t &ucru a im$rimat o a&t5 (ime"!iu"e "oiu"i&or Yi"tere!Z i Y o05ieZ3 Aca$ararea (e a'eri a (e'e"it mai uoar5 i tot mai acce!i i&5 $e"tru (i'er!e cate0orii (e oame"i, care au (o 7"(it $o!i i&itatea (e a !e 6m o05i 6" %e& i c2i$3 Ia2turi i 2ote&uri (e &u=, c5&5torii (e 'i! 6" t5r7muri e=otice, o (i'er!itate i"ima0i"a i&5 (e $ro(u!e, o 6"trea05 i"(u!trie (e $u &icitate a$ri"( $o%ta, $ro'oac5 com$araii, (e$&a!ea*5 ce"tru& (e 0reutate a& (ori"ei (e &a "ece!ar &a a u"(e"t, 6"cura/ea*5 &u=u& i co"%ortu&, tra"!%orm5 %i&o!o%ia 'a&ori&or 6" re'e"(icare (e u"uri materia&e, ri(ic5 e%emeritatea ,ceea ce !e 6"t7m$&5 aici i acum. &a ra"0u& (e !co$ !u$rem a& 'ieii i 6& re!tr7"0e $e om &a o &ume 6" care rea&itatea e!te 6"&ocuit5 cu mi"ciu"a, iar a(e'5ru& cu o !ume(e"ie (e &ucruri care %ra$ea*5 %5r5, 6"!5, !5 'a&ore*e ce'a3 0mul apusean triete numai pentru sine i numai din perspectiva lui VastziW, limit'ndu-se numai la cele care se vd i la acele puine lucruri pe care le !nele$e. 9stfel, se transform !ntr-o entitate material i biolo$ic, av'nd sufletul anesteziat i duhul paralizat. 3 E'o&uia mi:oacelor de informare !n mas precum i a mi:oacelor de comunicare ,te&e%o", te&e'i*or, i"ter"et, smart(!ones, &o0uri, videocasts, fora ,%orumuri., ViAis, SRS$e, a$arate (i0ita&e, $ro0rame (e !ocia&i*are $ri" reeaua e&ectro"ic5 $recum Face ooR, TTitter, MS!$ace, Li"Re(i". a (u! &a crearea unei societi mondiale deficitare !n ceea ce privete comunicarea direct i intimitatea, !nrobit unei sumedenii de dependene, bazat pe cunotine virtuale i caracterizat printr-o !ntreptrundere de mentaliti, prin anularea particularitilor i relativizarea valorilor. A!t%e&, "5*ui"a c5tre a(e'5r e!te !u !tituit5 (e c5tre "e'oia (e a coe=i!ta, (e a E4C

c5(ea &a o 6"e&e0ere, (e a %i (e acor(, de a sta de vorb, i nu de a mrturisi Badevrul8. c3 Co"!tat5m c5 $re(omi"5 o te"(i"5 (e a acumula cunotine3 Num5ru& !tu(e"i&or a cre!cut co"!i(era i&3 La %e& i "um5ru& U"i'er!it5i&or, Aca(emii&or, c5ri&or3 De aici reie! (ou5 a!$ecte1 mai !nt'i, faptul c prisosete sentimentul de autosuficien+ !n al doilea r'nd, iminena pericolului de a sub:u$a masele de oameni i a le controla prin diverse mecanisme i pro$rame didactice3 coa&a 6i $ier(e !e"!u& $e care 6& a'ea $7"5 acum3 Di" !$aiu me"it !5 o%ere e(ucaie, !5 cu&ti'e 6"e&e$ciu"ea, !5 $5!tre*e "ea&terate comori&e ci'i&i*aiei i !5 cree*e a&te&e "oi, aceasta a evoluat !ntr-un mecanism de producere i transmitere a informaiilor, care, din pricina volumului lor imens, nu pot fi depozitate, analizate i prelucrate dec't cu a:utorul mainilor3 Cu"oaterea, care !o&icit5 07"(ire, &i ertate i $artici$are $er!o"a&5, a %o!t tra"!%ormat5 6"tr-o !im$&5 a i&itate (e a co&ecio"a i"%ormaii i (e a %i !$ecia&i*at 6" %o&o!irea i"!trume"te&or care o%er5 acce! &a e&e3 "utarea de informaii !n oceanul internetului se numete Vsurfin$W, care !nseamn a pi pe valuri, adic a nu te scufunda !n ad'ncul adevrului, ci a pluti la suprafa, a te spri:ini pe aparene. Omu& (e'i"e !u$er%icia& 6" ceea ce $ri'ete $o!i i&it5i&e !a&e, cu toate c5 (i!$u"e (e u" $ac2et (e cu"oti"e i"cre(i i&e3 "lasa inteli$enilor, care !ns este incapabil s-i rezolve problemele de zi cu zi, se !nmulete !n mod periculos. Pro'i*ii&e (e 6"e&e$ciu"e a$roa$e c5 au (i!$5rut cu totu&3 (3 Pro0re!u& me(ici"ei i a& io&o0iei a (u! &a 6"re0i!trarea u"or re*u&tate !$ectacu&oa!e 6" (ome"iu& sntii3 Dece!u& (i" cau*a a"umitor i"%ecii a %o!t &imitat 6"tr-o m5!ur5 im$re!io"a"t5, me(ici"a (ia0"o!tic5 a a/u"! $7"5 6" ce&e mai a!cu"!e co&uri a&e cor$u&ui uma", $5tru"*7"( $7"5 6" meca"i!me&e ce&u&are; 6" i"ter'e"ii&e c2irur0ica&e au a$5rut "oi meto(e i"o'atoare (e 'i"(ecare, (atorit5 c5rora (e!eori moartea $are o $roce(ur5 mai (i%ici&5 (ec7t !u$ra'ieuirea3 Me(ia (e !u$ra'ieuire a e=$&o(at, ati"07"( cote i"cre(i i&e3 De/a 6" Grecia a!t5*i tr5ie!c a$ro=imati' 43DFF (e 5tr7"i (e $e!te o !ut5 (e a"i i EI3FFF (e 5tr7"i (e $e!te "ou5*eci (e a"i3 <" $&u!, !e $re!u$u"e c5 AHV (i" cei care !e "a!c a!t5*i 'or ati"0e '7r!ta (e 4FF (e a"iK4L3 De a!eme"ea, ca&itatea 'ieii $are !5 !e %i 6m u"5t5it co"!i(era i&3 Ce"tre&e (e rea i&itare i tera$eutica %armaceutic5 %ac mi"u"i3 Toate ace!tea 6& 6"(e$5rtea*5 $e om (e 07"(u& morii, acce"tu7"( 6" mo( e=a0erat 'a&oarea i "ece!itatea (e a !e 6"trei"e (i" $u"ct (e 'e(ere io&o0ic i (e a-i $5!tra u"a (i!$o*iie3 %enzaia c prin medicin putem reui mai multe lucruri dec't prin ru$ciuni sau sfinte >asluri duce la concluzia lo$ic c fora uman ar fi mai mare dec't cea a VpresupusuluiW atotputernic umnezeu. 9stfel se creeaz ima$inea unui nou tip de om, dumnezeu-omul lipsit de trsturile divine i morale cunoscute i care L-a scos din ecuaia vieii pe adevratul umnezeu. De cea&a&t5 $arte, !u$ra-acce"tuarea 'ieii e%emere # at7t 6" ceea ce $ri'ete ca&itatea, c7t i (urata ei, 6" ciu(a ma"i%e!t5rii a"umitor a%eciu"i $!i2ice !au o&i a&e 5tr7"eii ,cum e!te, (e $i&(5, (eme"a., !au 6" ciu(a a$&ic5rii a"umitor Y&eacuriZ me(ica&e i"e(ite care, (ei $re&u"0e!c (urata 'ieii, "imice!c ca&itatea ace!teia ,!t5ri cro"ice, co"!eci"e i e%ecte !ecu"(are a&e (i'er!e&or c2imiotera$ii, etc3. # acioneaz distructiv asupra ideii de eternitate Bviaa venic8 i, !n consecin, intr !n contradicie cu perspectiva de E4H

dup moarte a existenei umane. Omu& !-a 6"0roat 6" ceea ce $ri'ete (ime"!iu"ea tem$ora&5 i io&o0ic5 e%emer5 i !-a !u iat e=trem (e mu&t 6" ceea ce $ri'ete (ime"!iu"ea !$iritua&5 a 'ieii !a&e3 e3 Toate ace!tea !e (atorea*5, cu !i0ura"5, $ro0re!u&ui e=$&o*i' a& tiinei3 Ace!ta a (u! &a o cretere im$re!io"a"t5 a $o!i i&it5ii (e cu"oatere i (e!i0ur &a mo(uri i"o'atoare (e a$&icare a ace!teia3 U"i'er!u&, care era co"!i(erat i"%i"it i i"com$re2e"!i i&, (e acum $oate %i i"ter$retat i cercetat, $5r7"( (i" ce 6" ce mai $ui" mi!terio!3 La %e& i materia3 Dns recentul experiment al or$anizaiei "E(- a demonstrat c't de uor se pot !nela oamenii de tiin i c't de des se dovedesc a fi naivi cei care se cred detepi. i toate acestea numai i numai pentru c se pare c a fost explicat prezena materiei !n univers Bprin bosonul lui @i$$s8 sau pentru c a fost inventat o teorie care explic modul de formare al universului Bteoria Ei$ Ean$-ului8, chiar de ctre un monah romano-catolic, Lemaitre. Lucruri&e (e'i" %oarte i"tere!a"te 6" ceea ce $ri'ete celula biolo$ic i c2iar mai i"tere!a"te 6" domeniul neuro-tiinelor, u"(e !e urm5rete (emo"!trarea %a$tu&ui c5 07"(uri&e !u"t (etermi"ate3 "u alte cuvinte, se !ncearc anularea libertii de ale$ere i mecanicizarea omului. Terme"i i e=$re!ii em%atice (e 0e"u& Sdecodificarea genelor umaneR !au Ygenez automat" crearea de via i materieZ, terme"i i e=$re!ii meta%i*ice (e 0e"u& Ynumr magicR" Ssimetria secretR" Sstrange ^uarAR" S(articula lui DumnezeuR" Seternitatea universuluiZ au %o!t co"!acrate cu %oarte mu&t5 uuri"5 6" 'oca u&aru& rea&it5i&or i (ime"!iu"i&or tii"i%ice3 Ace!t %a$t (e"ot5 at7t (i!$o*iia a"umitor oame"i (e tii"5, care, co"%u"(7"( o$i"ii&e &or $er!o"a&e cu ar0ume"te&e i co"c&u*ii&e tii"i%ice, nu fac altceva dec't s am$easc lumea, c't i naivitatea omului de r'nd, care este $ata s renune la comoara istoriei sale, la convin$erile sale luntrice creatoare de cultur, de dra$ul fructelor rezultate din amestecarea unor teorii tiinifice ce par adevrate cu superficialitatea personal i trufia lipsit de sens, ame!tecare ce (i!tru0e tot ce e mai !%7"t 6" &ume # 6" 0e"era&, i 6" om # 6" $articu&ar3 J?rice tiin, care s-a lepdat de dreptate i de celelalte 'irtui, pare mai degrab /neltorie, iar nu /nelepciuneK ,P&ato", 8en_<enos.3 %3 Cu"oti"e&e tii"i%ice au %a'ori*at (e*'o&tarea ra$i(5 a tehnolo$iei3 De-a &u"0u& i!toriei, 'e(em c5 (i"tot(eau"a omu&ui i-a $&5cut !5 i"ter'i"5 6" &ucrarea "aturii i !5 cree*e e& 6"!ui3 Dns ceea ce se !nt'mpl !n ultimele decenii reprezint o adevrat revoluie. "ine !i !nchipuia c la un moment dat, cu a:utorul telescopului, am putea s ne apropiem de mar$inile universului i s !ntrezrim primele zv'cniri ale vieii sale, e:a o nav spaial tele$hidatS2U a aterizat pe >arte, iar o alt nav se plimb !n afara sistemului nostru solarS3U. Dn zilele noastre, exist c'teva milioane de oameni care triesc cu or$ane transplantate de la alte persoane vii sau chiar moarte. in anul IOJM, conceperea s-a VemancipatW de 4impreunarea, n)n), 9.i.".U con:u$al. 9stzi triesc printre noi mai mult de cinci milioane de oameni care au pit !n via pe cale non-sexualS4U. De a!eme"ea, i"ter'e"ii&e i tera$ii&e (e or(i" 0e"etic, te2"o&o0ia c&o"5rii, core&ate cu

E4I

te2"o&o0ia materia&e&or, cu "a"ote2"o&o0ia i %irete cu i"%ormatica, crea*5 !e"*aia (e %ericire uma"5 6"tr-o a!eme"ea m5!ur5, 6"c7t $are !5 $ro'i"5 (e &a Dum"e*eu3 03 Cre( ca ar %i ca*u& !5 %ac re%erire aici i &a slbirea simului apartenenei la un anumit sex, care !e o !er'5 6" *i&e&e "oa!tre3 Noiu"i !acre $recum1 !imu& mater", %i(e&itatea co"/u0a&5, cur5ia %eciore&"ic5, !mere"ia i u"a cu'ii"5, (e'otame"tu&, care au caracteri*at (i"tot(eau"a %irea %emeia!c5, au !u%erit o 0ra'5 a&ie"are (i" cau*a mora'uri&or !ocia&e co"tem$ora"e3 Su pretextul micrii feministe, a& $rote/5rii (re$turi&or %emei&or i a& e0a&it5ii (i"tre !e=e, %emeia a ieit (i" ca!5 i !-a a$ucat (e &ucru3 "u alte cuvinte, a prsit lo$ica maternitii i a !nceput s imite condiiile de via ale brbatului+ frumuseea feminitii a fost !nlocuit cu provocarea sexualitii i a $oliciunii iraionale a trupului, !mbrcmintea specific femeii a fost predat poftelor nesturate ale desi$nerilor care sunt aproape !n exclusivitate brbai, fapt care a avut drept consecin VdesacralizareaW firii femeieti. <" $ara&e&, !-a (e*'o&tat i o tendin de feminizare a sexului masculin ,$ar%umuri, $5ru& &u"0, $a$uci cu tocuri 6"a&te, 'o$!irea $5ru&ui, cercei, etc3.3 9 fost promovat !mbrcmintea i comportamentul unisex, deschiz'ndu-se astfel drumul spre o toleran social provocatoare fa de lo$ica conform creia orientarea sexual nu este stabilit de sex, anatomie sau fiziolo$ia trupului, ci reprezint rezultatul unei opiuni personale. 23 @om 6"c2eia cu divinizarea democraiei3 Democraia e!te co"!i(erat5 ce& mai u" !i!tem $o&itic, 6"truc7t $o$oru& e!te ce& care 6i a&e0e co"(uc5torii i 6i im$u"e $ro$ria 'oi"5 6" ceea ce $ri'ete a(mi"i!trarea tre uri&or i $ro &eme&or !a&e3 9 fost anulat expresia Jprin mila lui DumnezeuW. Li ertatea a %o!t i(e"ti%icat5 cu re'e"(icarea (re$turi&or i 'oi"e&or i"(i'i(ua&e i cu a!umarea a !o&ut5 a re!$o"!a i&it5i&or3 Dns !n cele din urm, cu toate c sunt respectate chiar !n mod exa$erat, drepturile i voinele individuale sunt !nclcate mai mult ca niciodat. Dn numele libertii, !nsi inveniile noastre. sateliii, camerele de luat vederi, cardurile, cipurile, ne-au prins !n capcana unor mecanisme de cele mai multe ori necunoscute nou i a unor centre secrete de urmrire i suprave$here. Noiu"ea (e (emocraie !e e$ui*ea*5 &a (re$tu& (e 'ot i &a (re$tu& (e a&e0ere 6"tre $er!oa"e a(e!ea cu totu& "e$otri'ite i $ericu&oa!e, me"ite !5 co"(uc5 i!toria $o$oare&or i a 6"tre0ii &umi3 %istemele politice au !nelat lumea cu falsele zeiti pe care le-au propus, iar astzi conduc naiuni i culturi spre capcana !ntins de profitorii mercantili din punct de vedere economic, i pe drumul cu sens unic spre pierzanie din punct de vedere spiritual. Toate ace!tea crea*5 o &ume cu $rete"ii cre!c7"(e, o &ume aca$arat5 (e u" 'i( "eco"tro&at i !t5$7"it5 (e !e"time"tu& (e i"(i0"are co&ecti'5, (e m7"ie, $a"ic5 i im$a!3 YG@paim /ntru neamuri i nedumerire din pricina 'uietului mrii i al 'alurilorK ,Luca A4, AH.3 A3 Noi&e co"ce$te i Bi!erica De!i0ur, 6" a%ar5 (e aceti %actori, mai e=i!t5 i a&ii, cau*ai (e %iecare (i" "oi, %actori care co"tri uie &a %ormarea &umii co"tem$ora"e $re(omi"at5 (e aa-*i!e&e "oi co"ce$te3 9a cum am vzut, aceste noi concepte i$nor civilizaia, intr !n conflict cu !ntrea$a istorie, pentru c promoveaz e$oismul, limiteaz orizontul filosofic al persoanelor i al societilor, denatureaz noiuni sacre precum patriotismul, E4D

transform'ndu-l !n rasism i naionalism. Dem" (e remarcat e!te %a$tu& c5 ace!te co"ce$te, (ei i-au %5cut a$ariia 6" i!torie 6"tr-u" mo( timi(, $re*e"a &or e!te a!t5*i $re(omi"a"t5, im$u"7"(u-!e "u ca !im$&e o$i"ii !au teorii, ci re'e"(ic7"( (re$tu& (e (o0m53 S5 'e(em cum !e $re*i"t5 6" e$oca "oa!tr5 u"e&e (i"tre ace!te co"ce$te, mai a&e! ce&e care i"%&ue"ea*5 m5rturia i!ericea!c51 a3 Co"ce$ii&e (e!$re materie i om Toate ce&e re&atate mai !u! (uc &a co"c&u*ia c5 $uterea omu&ui, mai a&e! cea i"te&ectua&5, e!te ime"!53 Nicio(at5 "u !-a e=$rimat ace!t &ucru cu at7ta co"'i"0ere ca 6" *i&e&e "oa!tre3 Datorit5 $ro0re!u&ui tii"ei, $utem i"ter$reta i 6"e&e0e a$roa$e totu&; (atorit5 $ro0re!u&ui te2"o&o0iei, $utem 6"%5$tui &ucruri (e "eco"ce$ut3 Toate acestea creaz sentimentul de m!ndrie i auto-suficien i !ncura:eaz antropocentrismul egoist, precum i materialismul miop i lipsit de /nelepciune, pentru c, din punct de vedere temporal, !l !nepenesc pe om !n prezentul sufocant. )aloarea sa spiritual este limitat numai la posibilitatea de interpretare i valorificare a materiei, a lumii vzute i materiale. 9adar, absolutizarea realitii materiale a sufocat orice tentativ de a nzui spre adevr. Am a/u"! 6" $u"ctu& (e a (e$5i 'ite*a !u"etu&ui, (e a $5tru"(e 6" tai"e&e %orei atomice, (e a !%i(a &e0i&e 0ra'itaiei, (e a c5&5tori 6" !$aiu, (e a !$ar0e # (i" $u"ct (e 'e(ere (i0ita& # &imite&e 07"(u&ui; (orim !5 'e(em (i"co&o (e 0e"e*5, !5 $5im (i"co&o (e i"%i"it, !ns, !n realitate, ne scufundm tot mai ad'nc !n abisul miopiei noastre filosofice. 9m reuit performana de a procrea !n afara corpului uman, de a transplanta or$ane, de a interveni !n manifestrile psihice, de a vindeca aproape orice boal, de a decide !nceputul i conceperea vieii omeneti prin !nsm'narea artificial sau de a determina trsturile ei prin eugenWe. Am (o 7"(it $o!i i&itatea (e a 6"t7r*ia moartea !au (e a o 0r5 i $ri" eutanasie" (e a crea o etic5, o (e"to&o0ie i &e0i $ri" care !5 6"&e!"im !au !5 "e im$u"em $ro$rii&e "oa!tre (eci*ii; a(u"5m 'o&ume i"termi"a i&e (e i"%ormaii; 'a&ori%ic5m &umea m5ru"t5 i, aco&o u"(e "u mai e=i!t5 "imic, 6"tre*5rim "oi $o!i i&it5i (e a i"ter'e"i te2"o&o0ic 6" 'iaa (e *i cu *i; "e re*o&'5m $ro &eme&e cu a/utoru& a"i&or i $uterii. Pe scurt, facem ce vrem. Ne $&ace !5 'e(em %rumu!eea &umii materia&e ca %ii"( o tr5!5tur5 i"ere"t5 ace!teia, !au, mai mu&t (ec7t at7t, (re$t ce'a $u! &a (i!$o*iia omu&ui, aa cum am !u &i"iat mai !u!3 i "u "e o$rim aici, ci 'rem mai mu&t3 Dmbtai de succesul tehnolo$izrii lumii, am uitat s ne !ntrebm "ine i cum a creat aceast lume. %lava izb'ndei umane a nimicit slava umnezeului "reator. Di"tr-u" a"ume moti', oame"ii e$ocii "oa!tre (ore!c !5 cree*e o 'ia5 automat5, !5 i"ter$rete*e teorii&e co"tem$ora"e re%eritoare &a e'o&uia 'ieii, a!t%e& 6"c7t !5 %u"(ame"te*e te*a $otri'it c5reia omu& $ro'i"e (i"tr-u" a"ima&3 Co"te!5 Y$ri"ci$iu& a"tro$icZ recu"o!cut i $romo'at (e c5tre co!mo&o0ie, a(ic5 %a$tu& c5 'a&oarea co"!ta"tei u"i'er!a&e e!te at7t (e mare 6"c7t, 6" mo( o &i0atoriu, (uce &a a$ariia 'ieii omu&ui $e $5m7"tKHL; ori !u!i" e=i!te"a a&tor %ii"e 6" u"i'er!, (ar "u $e"tru a comu"ica cu e&e # E4J

ace!t &ucru e cu "e$uti"5 !5 !e 6"t7m$&e # ci $e"tru a co"te!ta u"icitatea omu&ui3 Prefer s declare c lumea material, universul, este produsul !nt'mplrii, c provine din nimic, fr vreo intervenie divin, sau c noi, oamenii, suntem rezultatul Vredistribuirii nimiculuiWSRU, adic fiine aprute !n mod !nt'mpltor din combinarea nimicului cu sine !nsui, dec't s mrturiseasc c suntem creai de umnezeu, Vdup chipul i asemnarea %aW3 A!t%e&, e!te $romo'at5 o a"tro$o&o0ie a !ur(5 "umai i "umai $e"tru a (imi"ua m5reia Yomu&ui a%&at 6" ci"!teZ3 E!te $re%erat5 materia&itatea, e%emeritatea i a"ima&itatea %irii uma"e 6" (etrime"tu& o 7riei (um"e*eieti3 E!te $romo'at5 ima0i"ea u"ui om $uter"ic ca (i"o*auru&, cu trecut (e maimu5, care (e!ci"(e (i" amoe 5, a'7"( *ero $er!$ecti'e; u" *eu muritor, !ec5tuit (e tai"a $re*e"ei Dum"e*eu&ui 'e"ic3 J?mul, /n cinste fiind, n-a priceput alturatu-s-a dobitoacelor celor fr de minte i s-a asemnat lorK ,P!3 CJ, A4.3 3 Co"ce$ii&e (e!$re Dum"e*eu <" mo( e'i(e"t, toate ace!tea a"u&ea*5 raiu"ea i i(eea c5 e=i!t5 Ce'a ,Ci"e'a. 6" a%ara i (i"co&o (e &umea i &o0ica "oa!tr53 Nu mai e!te "e'oie (e Dum"e*eu, "ici (e ate$tarea Sa3 YCineZ i YcumR, a(ic5 "ine e!te Dum"e*eu& a(e'5rat !au ce e!te, (ac5 e!te o %or5, o "oiu"e, o e"titate !au o $er!oa"5 i cum acio"ea*5 Ace!ta !au (e ce acio"ea*5 6" ace!t %e&, nu mai exist nici mcar sub form de !ntrebri. Si"0ura 6"tre are care 6"c5 !e mai $u"e e!te dac e=i!t5 Dum"e*eu i, (ac5 e=i!t5, unde e!te E&, (e ce "u Se arat5 6"tru" mo( acce!i i& &o0icii i !imuri&or "oa!tre3 <"!5 c2iar i ace!te 6"tre 5ri "u !e $u" !u %orma u"ei $ro &ematici care !5 "e 6"(em"e !5-L c5ut5m, ci !u %orm5 (e co"te!tare, c5reia 6i urmea*5 "e0area3 C2iar i cei cre(i"cioi, a(ic5 cei care m5rturi!im cre(i"a 6" E&, am %o!t co"tami"ai cu a!t%e& (e 6"tre 5ri i co"te!t5ri3 Acea!t5 co"ce$ie !e re'ar!5 6" *i&e&e "oa!tre !u %orma u"or c5ri care au %o!t (e!em"ate best sellers, $recum1 YT2e e"( o% %ait2Z i YLetter to a C2ri!tia" Natio"Z (e Sam 9arri!, YBreaRi"0 t2e S$e&&Z (e Da"ie& De"ett, YT2e Go( De&u!io"Z (e Ric2ar( DaTRi"!, YGo( i! "ot 0reatZ (e C2ri!to$2er 9itc2e"!, !au !u %orma u"or rec&ame $ro'ocatoare (e ti$u& ce&ei $romo'ate (e i"!tituia 0erma"5 YGior(a"o Bru"oZ, care a !cri! $e auto u*e me!a/u& Ye a$roa$e !i0ur c5 Dum"e*eu "u e=i!t5Z, !au !u %orma u"or %i&me i $ie!e (e teatru (e &ar05 (i!tri uie, 6"!5 (e $roa!t5 ca&itate i (e o e=a0erat5 "ecu'ii"5KDL3 Dem"5 (e me"io"at aici e!te o$i"ia &ui ;rancis "ollins, e%u& $ro0ramu&ui (e cercetare a 0e"e&or uma"e $uman =enome .ro%ect B@<P8 i actua&u& $ree(i"te a& Si!temu&ui Naio"a& (e S5"5tate ,NI9. a& SUA, care, 6" cartea !a i"titu&at5 *+e Language of =od, susine c umnezeu nu este un subiect pentru tiin, ci pentru oamenii de tiinSMU, i c toate declaraiile ateiste nu reprezint dovezi ale unei cercetri tiinifice, ci constatrile unor creiere tiinifice, $hidate de o :udecat arbitrar3 Deci, iat5 ce !$u"e u" mare om (e tii"5, a& c5rui ar0ume"t tii"i%ic (e o e=actitate e=ce$io"a&5 a %o!t %ormu&at (u$5 o !erioa!5 a'e"tur5 (e $ro &emati*are $er!o"a&53 Cartea !a, me"io"at5 mai !u!, re$re*i"t5 u" u"icat, tra!eu& $er!o"a& $e ca&ea cre(i"ei a& u"uia (i" cei mai mari re$re*e"ta"i ai 0e"eticii3 Ne 6"tri!tea*5, 6"!5, %a$tu& c5 acea!t5 carte r5m7"e 6" mare $arte "ecu"o!cut5 i 6"t7m$i"5 mari (i%icu&t5i 6" a %i $romo'at5 E4M

core!$u"*5tor, dei $enetica a fost antrenat s demonstreze din punct de vedere tiinific ne$area ivinitii, !nsui cel mai important $enetician !i mrturisete credina !n El. Co"c&u*ia tra0ic5 e!te c5 Dum"e*eu "u e!te (orit (e oame"ii 'remuri&or "oa!tre, care !e re%u*5 !5 crea(5 6" e=i!te"a Sa3 9 rmas doar fenomenul i cultura reli$iei. Dns reli$ia reprezint produsul unei epoci trecute, produs pe care noi l-am motenit !n mod obli$atoriu, de care nu avem nevoie i de care nu putem scpa3 Nu a'em "e'oie (e Dum"e*eu $e"tru a e=$&ica e=i!te"a &umii !au $e"tru a 6"%5$tui a"umite &ucruri (i%ici&e, $e"tru c5 &e e=$&ic5m $e toate cu a/utoru& tii"ei, iar $ri" te2"o&o0ie co"!truim !i"0uri tot ce 'rem3 "ei care !nc mai au nevoie de reli$ie sunt din ce !n ce mai puini i din ce !n ce mai bolnavi. Este vorba despre cei care !nc se mai chinuie s descopere necunoscutul, care !ns este tot mai limitat, i despre cei care /nc mai au sentimente, !ns i acestea tind s se raionalizeze sau chiar s dispar. Deci, $7"5 &a urm5, $e Dum"e*eu "ici "uL 'e(em, "ici "-a'em "e'oie (e E&, i "ici "u-L 'rem3 Dum"e*eu "u e!te Ci"e'a, ci ce'a care tre uie !co! a%ar5 (i" 'iaa "oa!tr5 cu orice $reG 9ceste lucruri se !ncearc s ne fac s credem. Turnul Eabel a renscut !n secolul al LL&-lea mai proaspt ca niciodat, !ns !nsoit din nou de fenomene sodomice/ Dn concluzie, putem spune c epoca !n care trim, i$nor'nd libertatea ade'rului, ne !nrobete !n temnia realitii) c3 Co"ce$ii&e (e!$re Bi!eric5 Su 6"r7urirea ace!tui mo( (e 07"(ire, !e 6"cro$ete i co"ce$ia (e!$re Bi!eric5 (i" *i&e&e "oa!tre3 Bi!erica $re(ic5 cre(i"a 6" Dum"e*eu i 6" 'iaa 'e"ic5 6" co"%ormitate cu 6"'55tura E'a"02e&iei, 'or ete (e!$re Dum"e*eirea 6"treit5, (e!$re 6"tru$area Fiu&ui i Lo0o!u&ui &ui Dum"e*eu 6" $er!oa"a &ui Ii!u! 9ri!to!, (e!$re comu"iu"ea S%7"tu&ui Du2, (e!$re 'iaa 6" 9ri!to!, 3a3 Dns toate acestea !l depesc pe omul contemporan i !n special pe cei tineri, care nu au cunotin despre acestea, nu le !nele$ i nici nu vor s le !nelea$. 0mul contemporan consider Eiserica o simpl expresie reli$ioas, !mpotriva creia a fost de:a montat de ctre VatotputerniceleK mecanisme ale societii contemporane. Pentru omul de r'nd, !n $eneral, i t'nrul $rec contemporan, !n special, Eiserica este ceva care nu se potrivete cu viaa de azi. S5 'e(em 6m$reu"5 !c2ia noii ima$ini despre Eiseric, care ti"(e !5 !e im$u"51 I. Eiserica este o fabricaie social-psiholo$ic, plin de proclamaii, re$uli i simbolisme do$matice, de povestiri incredibile i uneori exa$erate, care nu au nici o le$tur cu realitatea vieii i care, 6" ce& mai u" ca*, $romo'ea*5 $ro a i&itatea ca %ii"( a(e'5r i"co"te!ta i&, cu !co$u& (e a co"'i"0e, (e a atra0e c7t mai mu&i a(e$i i (e a-i me"i"e ro&u& i!toric (i" ca(ru& e=i!te"ei oame"i&or3 Este cu totul strin de orice

EAF

form de pro$res i dezvoltare. Este cea mai conservatoare instituie a zilelor noastre. Este un opiu care otrvete. 2. Eiserica aparine unei alte ere. Ea a creat i format o civilizaie potrivit unui alt tip de oameni, cu o alt concepie de via. "hiar i frumosul, pe care !l promoveaz, !l percepe prin metode !nvechite. %imbolurile sale bo$ate, srbtorile i hramurile sale, muzica i estetica sa nu au le$tur cu prezentul. <" $&u!, $o'e!tiri&e !a&e, %u"(ame"tu& i!toric a& !5r 5tori&or !a&e, Naterea &ui Ii!u! (i" Fecioar5, Sc2im area &a Fa5, <"'ierea, Ci"ci*ecimea, mi"u"i&e, aa cum e!te 6"mu&irea $7i"i&or, toate acestea se adreseaz unor vremuri de mult apuse, pline de basme i mituri, i nu au nici o le$tur cu vremurile noastre, care pretind dovezi palpabile i expresii clare i concise. 3. Eiserica se identific cu sistemul politic i profit de acest fapt pentru a dob'ndi putere, influen i bo$ii. i, !ntruc't astzi acest lucru este dat pe fa, Eiserica se va prbui dimpreun cu sistemul politic. Si!temu& e!te ce& care a i"'e!tit-o cu a'ere i cu ro&u& $e care 6& are i (e aceea a 'e"it mome"tu& !5 6"a$oie*e tot ce a $rimit, $e"tru ca mai a$oi !5 %ie (e!%ii"at53 Ea dispune de o avere imens pe care refuz A folosind diverse ar$umente i :ustificri nefondate A s o dea poporului, cruia !i aparine i care are nevoie de ea. 4. >esa:ul ei nu este compatibil cu viaa ei, i nici predica ei cu faptele i aciunile adepilor si. ialectul su este pompos, de ne!neles+ vorbete despre noiuni foarte abstracte, !nalte i dubioase, cu o at't de mare certitudine, !nc't nu numai c nu convin$e, ci, !ntruc't acestea nu sunt confirmate !n viaa de zi cu zi, Sse poate spune cU promoveaz minciuna i ipocrizia. S%i"ii !5i au tr5it i au !5'7rit mi"u"i 6" a&te 'remuri; !%i"ii (e a*i tr5ie!c a!cu"i, iar mi"u"i&e %ie !u"t re0i*ate, %ie "u &e $utem 'e(ea3 De aceea "ici "u cre(em 6" e&e3 H. Predica i f$duinele Eisericii ofer ceva pe care ea !l numete adevr, dar !n esen nu exist adevr sau nu este dovedit, nici nu ne intereseaz de altfel, pentru c nu are vreo le$tur cu realitatea, nici nu influeneaz sau corecteaz viaa de zi cu zi. De aceea, "ici "u "e $&ace i "ici "u "e $reocu$53 Nici m5car "u a'em "e'oie (e ace!t a(e'5r3 R. Eiserica reprezint spaiul compromisurilor, inconsecvenei, ipocriziei, abundenei exa$erate, interesului celor puini !n detrimentul celor muli, sau chiar spaiul corupiei i nere$ulilor morale i al scandalurilor. Nu "umai c5 "u "e i"tere!ea*5 !au "u o 6"e&e0em, dar vrem s scpm de ea, (eoarece e 'i"o'at5 $e"tru "eca*uri&e care $re(omi"5 !ocietatea 6" care tr5im3 -u este numai un opiu care vatm $'ndirea, ci i o otrav care !mbolnvete societatea. J. "u toate acestea, Eiserica este necesar acela care au o contiin speriat, care nu pot s scape de sentimentul de fric i nesi$uran, sau care se hrnesc cu idei i iluzii. Eventual este necesar i din punct de vedere politic, sau pentru a conserva trecutul istoric. De a!eme"ea, e!te "ece!ar5 (atorit5 meca"i!mu&ui !5u, care, core&at cu EA4

6"'55tura !a (e!$re 'o&u"tariat, (ar i cu $o!i i&it5i&e !a&e eco"omice, ar $utea a/uta $e cei care !u%er5 $e "e(re$t3 9adar, o !nele$em i o tolerm numai dintr-o perspectiv social. 9colo se termin misiunea ei. (3 Co"ce$ii&e (e!$re Etic53 De"aturarea criterii&or mora&e Noiu"ea (e Etic5 a !u%erit o (e"aturare com$&et53 9a-zisele valori mondiale. solidaritatea, respectul reciproc, demnitatea, dreptatea, democraia au luat locul 'irtuilor. 9 pstra un embrion, care, analizat pro$enetic, prezint o anumit afeciune, este un fapt dezaprobat Vdin punct de vedere eticW de ctre "omisia -aional de EioeticSOU. 7ugenetica i eutanasia sunt susinute cu ar$umente morale i, !ncet-!ncet, sunt le$alizate. Dim$otri'5, re!$ectu& $e"tru 'ia5 i reinerea noastr vis-a-vis de controlul absolut a!u$ra ace!teia !u"t (e*a$ro ate (e c5tre "oua co"ce$ie mora&53 Pre(omi"5 o acce"tuare e=ce!i'5 a (re$turi&or i"(i'i(ua&e3 Li ertatea 6"!eam"5 !5 %aci ce 'rei3 Po$oru& are (re$tate 6" tot i $uterea !5 %ac5 orice3 Re&aia &ui cu $uterea $o&itic5 "u are a*5 i(eo&o0ic53 Nu-i 'ot5m $e cei mai u"i $o&iticie"i ca !5 "e co"(uc5 (e!ti"e&e i !5 "e corecte*e, ci $e cei care !&u/e!c mici&or "oa!tre i"tere!e3 Ace!t &ucru "ate o etic5 a $rote!tu&ui, a i"(i0"5rii, a re'e"(ic5ri&or "eco"te"ite3 e asemenea, aa-zisele drepturi individuale au favorizat producerea Jeliberrii se<ualeW a femeii, !nlocuirea csniciei cu simple convenii de convieuire, apariia paradelor i nunilor !ntre homosexuali. 9cetia din urm aproape c ne-au convins c aceast patim a lor se datoreaz $enelor i de aceea o numesc particularitate, i pe care o revendic i o expun de o manier provocatoare. Dns nimeni nu se $'ndete dac nu cumva i pedofilia se datoreaz $enelor, caz !n care ar trebui s fim tolerani i fa de pedofili. La %e& i 6" ca*u& crimi"a&i&or3 To&era"5 %a5 (e emi0ra"ii i&e0a&i, %a5 (e co"'ieuiri&e &i ere, re!$ect %a5 (e (i'er!e&e orie"t5ri !e=ua&e, &e0a&i*area eu0e"eticii i a euta"a!iei i mu&te a&te&e a!eme"ea care !u"t $e ca&e !5 urme*e, toate ace!tea re$re*i"t5 e=$re!ii a&e "oii etici3 E3 M5rturia i atitudinea ortodox Dat %ii"( ace!t 'a& (e "oi co"ce$te, 6"tre area care !e $u"e e!te urm5toarea1 cum trebuie s acionm noi, ca Eiseric, Cum !5 (5m m5rturie u"or oame"i care !u"t cu totu& i"(i%ere"i, co$&eii (e $re/u(ec5i ori au o atitu(i"e "e0ati'5 %a5 (e Dum"e*eu? "um s vorbim despre umnezeu celui care nu-L vrea, care simte c nu are nevoie de El, c nu-l preocup, c nu-l intereseaz, S%7"tu& a$o!to& Pa'e& a 05!it 6" Ate"a u" a&tar ri(icat 6" ci"!tea Dum"e*eu&ui "ecu"o!cut3 Deci a 05!it o !5m7"5 (e cre(i"5 i (e "5*ui"5 c5tre Di'i"itate, &ucru care (e"ot5 %a$tu& c5 ate"ie"ii (i" ace&e 'remuri <& c5utau $e Dum"e*eu, pe c'nd cei din zilele noastre nea$ chiar i altarele. tim cu toii c7te reacii "e0ati'e !t7r"ete a!t5*i !im$&a i"te"ie (e a co"!trui o "ou5 i!eric53 Pentru

vremurile !n care trim, cred c e valabil !ntrebarea evan$helic Jdar (iul ?mului, c!nd 'a 'eni, 'a gsi oare credin pe pm!nt?K BLuca IM, M8. e asemenea, suntem datori s mrturisim c otrava acestor noi concepte a pstruns chiar i !n or$anismul bisericesc, manifest'ndu-se sub forma
EAA

secularizrii, epuizrii, relaxrii, nepsrii $enerale, la itii, compromisului, a formalismului !n locul tririi tainei, a ra ionalismului, care, !n mod ciudat, este !nsoit de o $'ndire naiv de provincialism i de conservatorism bolnav. @e(em 6"!5 (e-a &u"0u& i!toriei c5 !e (i!ti"0 a"umite a!$ecte care %u"c io"ea*5 ca o $uter"ic5 m5rturie3 E!te 'or a (e!$re caracterul profetic al cuv'ntului, 6"cre(i"area $ro$o'5(uirii $ri" !em"e # Yiar celor ce vor crede" le vor urma aceste semneR ,Marcu 4I, 4D. #, !$iritu& /ert%ei (e !i"e i a& martiriu&ui, eroi!mu& a!ce*ei a !o&ute, (i!cer"5m7"tu& 6" e=ercitarea &ucr5rii $a!tora&e, (o'e(irea !%i"e"iei $ri" %a$te3 Eiserica, fr urme vdite de pocin, fr semne, fr cu$et martiric, fr via ascetic, fr $ri: pastoral dezinteresat, fr roadele virtuii i ale sfineniei, reprezint o simpl form de pietism ce t$duiete adevrata putere a acesteia A V- a'!nd /nfiarea ade'ratei credine, dar tgduind puterea eiW B&& Tim. 3, H83 Cu'7"tu& ei tre uie !5 %ie $ro%etic, !5 i"!$ire cre(i" 5 6" 9ri!to!, "u !5 tra"!mit5 o !im$&5 6"'55tur5 mora&5 !au u" 6"(em" &a %a$te (e iu ire !ocia&53 Mie*u& m5rturiei i!ericeti "u co"!t5 6" ace!te %a$te carita i&e, "ici 6"tr-o !im$&5 cu0etare teo&o0ic5, ci 6" teolo$ia i adevrul profetic trit, $recum i 6" m5rturi!irea cre(i"ei3 Ace!t a(e'5r tre uie e=$rimat cu !i"ceritate3 "uv'ntul Eisericii trebuie s fie caracterizat de autenticitatea mrturiei, de onestitate, i fie compatibil cu viaa i faptele noastre. "ci nu se poate ca viaa noastr s sufere, iar cuv'ntul nostru s fie abundent. A(e'5ru& e!te tra"!ce"(e"t i (e aceea u"eori "u $oate %i 6"e&e!3 <"!5 'iaa re$re*i"t5 $artea '5*ut5 i $a&$a i&5 a a(e'5ru&ui, tru$u& !5u3 >esa:ul m'ntuitor, dac nu este !nsoit de virtui tainice i ad'nci, de parfumul vieii i sfineniei dup har, nu va fi ascultat de nimeni, iar acest lucru nu constituie o problem social, ci condi ia !ntre$ii comuniti bisericeti3 Cu !i0ura"5 c5 acu*aii&e care "e !u"t a(u!e 6" &e05tur5 cu &im a/u& "o!tru (e &em", %orma&i*at i 6" ace&ai tim$ em%atic, !u"t oarecum /u!ti%icate3 Dntr-o epoc i !ntr-o societate !n care una trim i altele zece artm, ar fi de preferat s trim zece i s mrturisim numai una.
U"e&e 'oci !u"t (e $5rere c5 tre uie !5 "e mo(er"i*5m i !5 "e a(a$t5m &a co"(iii&e (e a*i, iar a&te&e i"!i!t5 a!u5ra %a$tu&ui c5 m5rturia i!ericea!c5 tre uie !5-i $5!tre*e caracteru& (iacro"ic i particularitatea mesa:ului $e care 6& $ro$o'5(uiete, 6" co"%ormitate cu tra(iia "oa!tr53 Permitei-mi !5-mi e=$rim $ro$riu& $u"ct (e 'e(ere1 cu'7"tu& &ui Dum"e*eu "u e!te (i" &umea acea!ta, ci e!te o tai"5, o (e!co$erire a i"acce!i i&u&ui i a i"com$re2e"!i i&u&ui, tai"5 care 6"!5 $oate %i tr5it5 (e c5tre om3 omnul nostru, atunci c'nd a vorbit evreilor despre Trupul i %'n$ele %u, nu i-a EAE

rotun:it cuvintele+ drept urmare muli L-au prsit, sub pretextul c Vgreu este cu'!ntul acestaK 3 J=reu este cu'!ntul acesta" Cine poate s-l asculte? 4)))6 i de atunci muli dintre ucenicii @i s-au dus /napoi i nu mai umblau cu 7lK ,Ioa" I1 IF, II.3 De a!eme"ea, &a Ci"*ecime, c7"( cu'i"te&e &i !-au $5rut Y!tr5i"eZ i 'e(erea Y(i%erit5Z, u"ii au co"!i(erat c5 a$o!to&ii erau Y$&i"i (e mu!tZ ,Fa$te A, 4E.3 Ce'a a!em5"5tor !-a 6"t7m$&at i cu a$o!to&u& Pa'e& 6" Ate"a1 (u$5 ce &e-a 'or it (e!$re 9ri!to! Ce& 6"'iat, %i&o!o%ii raio"a&iti i-au r5!$u"! iro"ic1 Yte 'om a!cu&ta (e!$re acea!ta i a&t5 (at5Z ,Fa$te 4D, EA.3 9ceste trei cuv'ntri publice au prezentat adevrul de credin drept tain, care, dei iniial a fost respins, a fost sdit ca o sm'n !n pm'ntul societilor de atunci, sm'n care mai t'rziu a rodit !n mod minunat. Prin urmare, ceea ce au nevoie naiunile contemporane nu este neaprat s !nelea$ mesa:ul transmis, ci s fie uimite de taina i de mrturisirea A cu fric de umnezeu i cu smerenie A a adevrului de credin de ctre Eiseric. Bi!erica e!te cato&ic5 i a$o!to&ic5. 9ceasta !nseamn c prezena sa nu trebuie s aib vreo le$tur cu provincialismul, cu rasismul, sau cu frica3 <"tr-o &ume 6"e&at5 (e %a&!e $re(ici (e!$re u"itate, (e o(e 6" ci"!tea (emocraiei i (e %505(ui"e a*ate $e (re$turi&e omu&ui, 6"tr-o e$oc5 6" care "oiu"ea (e &i ertate a (i!$5rut, 6" care oame"ii !e arica(ea*5 tot mai mu&t 6" !$ate&e *i(uri&or i"(i'i(ua&i!mu&ui !u%oca"t, iar societile sunt !n$hesuite !n celulele unei !nchisori electronice mondiale, e&eme"te&e (e a*5 a&e m5rturiei Bi!ericii tre uie !5 %ie universalitatea predicii ei, (e!c2i(erea c5tre toate "eamuri&e, ca$acitatea i"%i"it5, m5ri"imia, mi&a i &i ertatea, toate ace!tea a!ociate cu 6"(r5*"ea&a i c&aritatea m5rturi!irii !a&e3 C7te'a recoma"(5ri $ractice Permitei-mi !5-mi 6"c2ei acea!t5 !curt5 i"ter'e"ie cu c7te'a $ro$u"eri $ractice, $ri" care !-ar $utea materia&i*a $o*iii&e e=$rimate mai !u!1 I. Primul lucru pe care !l am !n vedere este viaa noastr ca Eiseric. Atu"ci c7"( ima0i"ea "oa!tr5, care re%&ect5 mo(u& "o!tru (e 07"(ire, !e i(e"ti%ic5 cu o (emo"!traie (e %or5 &umea!c5, cu (i!$ute i co"%&icte $e"tru &ucruri %5r5 !u !ta"5, cu re'e"(ic5ri (e (re$turi, cu co"tra(icii e0oi!te i co"cure"e "eco"te"ite, cu %u0a (u$5 &ocuri %ru"tae, cu tit&uri i !u$er&ati'e care "u au "ici o 'a&oare i "ici o cre(i i&itate, atu"ci me!a/u& "o!tru "u 'a reui !5 !ur$ri"(5 m5rturia (um"e*eia!c5 care %505(uiete a(e'5ru&, ci, (im$otri'5, 'a reui (oar !5 (e*mi"t5, 6" mo( $ro'ocator i re!$i"05tor, ace!te %505(ui"e3 9 sosit deci vremea ca structurile sinodale i colective ale expresiei bisericeti Bde pild ale$erea episcopilor8 s devin compatibile cu !nvtura evan$helic. A3 (evi$orarea vieii noastre3 @a tre ui !5 (5m (o'a(a %a$tu&ui c5 m5rturia i!ericea!c5 "u !e o%er5 $e (atorie, ci (ecur0e 6" mo( %ire!c i !$o"ta"3 6neori m'ncm de post

fr s postim, spunem ru$ciuni, dar nu tim s ne ru$m, mer$em la biseric, dar nu ne !nchinm, citim cri, dar nu ne cultivm, ne spovedim pcatele, dar nu ne pocim, ne !mprtim poate chiar destul de des, dar nu $ustm din taina Euharistiei, inem le$ile bisericeti i poruncile
EAC

evan$helice, dar nu dob'ndim harul care decur$e din ele. Preoii "otri, (i"
!5'7ritori (e !&u/ e tre uie !5 (e'i"5 i"iiatori 6" tai"e&e Bi!ericii ,mista$o$i8, e"oriaii "otri, (i" a(e$i i!ericeti, tre uie !5 (e'i"5 credincioi, (o0me&e "oa!tre tre uie !5 ema"e via, Si"o(u& "o!tru, (i" cor$ a(mi"i!trati', tre uie !5 (e'i"5 e=$re!ia !$iritua&5 a 'oi"ei (i'i"e 6" 'iaa "oa!tr53 9bia atunci, orice mrturie, chiar i cea a tcerii, chiar dac va avea imperfeciuni, va putea fi numit adevrat i va funciona ca sabie a uhului %f'nt. E3 E(ucaia (i" ca(ru& acti'it5ii i!ericeti tre uie !5 %ie 6m o05it5 cu e&eme"te (e catehizare 'ie, $e"tru a e'ita $erico&u& (e a %i tra"!%ormat5 6"tr-o !im$&5 &ecie co&ar53 Re!$o"!a i&itatea %orm5rii i e(uc5rii cre(i"cioi&or 6i re'i"e 6" e=c&u!i'itate Bi!ericii, co"!tituie $arte i"te0ra"t5 a 'ieii !a&e3 <" mo( !$ecia&, !u"tem (atori !5 "e 6"0ri/im a!t%e& 6"c7t cate2i*area !5 !e %ac5 *i&"ic i !5 !e 6m i"e 6"'55tura cu $artici$area &a cu&tu& i 'iaa i!ericea!c53 Ace!t &ucru tre uie !5 6"cea$5 "u $ri"tr-o 2ot5r7re !i"o(a&5, ci $ri" i"ter'e"ia (irect5 i ime(iat5 a e$i!co$i&or3 C3 )iaa litur$ic re$re*i"t5 u"a (i" $ri"ci$a&e&e mote"iri a&e Bi!ericii "oa!tre3 Nece!itatea, (ar i re*u&tate&e ei &e tr5im toi 6"tr-o m5!ur5 !au a&ta3 Datorit5 ace!teia, S%7"tu& Mu"te reuete !5 6"c7"te c2iar i $e 'i*itatorii care "u au "ici o &e05tur5 cu cre(i"a3 (enaterea litur$ic, despre care se vorbete at't de mult !n zilele noastre, este mai necesar ca niciodat. Dns nu prin modernizare sau secularizare, care pot s o transforme din mista$o$ie !n art sau din tain i cult !n acte demonstrative. "ultul nu !nseamn numai r'nduial i tipic, ci i participare la mista$o$ie. Secu&ari*area cu&tu&ui e!te ec2i'a&e"t5 cu (i!tru0erea !a3 Aa(ar, cu&tu& tre uie !5 re$re*i"t5 o c2emare $e"tru toi (e a &ua $arte 6" comu" &a !&u/ e&e Bi!ericii Bde pild rostirea !n comun a %imbolului de credin, a ru$ciunii domneti, citirea de psalmi, etc.8.

H. Trebuie neaprat s punem bazele unei noi rela ii cu poporul lui umnezeu i cu societatea !n $eneral. % ne apropiem de popor/ -u numai s ne !n$ri:im de el, ci s-l i inspirm. -u-l mai putem convin$e cu buletine de tiri i cu anunuri, sau promov'nd lucrarea noastr prin intermediul mass-mediei. Pre:udecile fa de Eiseric au !ncolit ad'nc !n inima poporului nostru, iar clima $eneral este extrem de nefavorabil. (elaia noastr cu sistemul lumesc trebuie revizuit !n mod radical. -imic nu mai este si$ur. (elaia de tip apusean Eiseric A %tat, care ne-a fost impus i pe care noi am acceptat-o fr nici o re inere, a slbit le$tura tradiional dintre Eiseric i popor. 9 sosit ceasul !n care, ca Eiseric, trebuie s-o lepdm ca pe ceva toxic. 9cest lucru nu e $reu de !nfptuit dat fiind le$tura istoric dintre Eiseric i poporul nostru.
I3 De a!eme"ea, tre uie !ati!%5cute i "e'oi&e (i" a%ara ra*ei (irecte (e re!$o"!a i&itate i com$ete"5 a Bi!ericii3 9stfel, !n ara noastr, Eiserica este datoare s fie !n fruntea luptei pentru aprarea istoriei, identitii i limbii naionale i pentru dinuirea principiilor morale i a dreptului. "ineva trebuie s spun lucrurilor pe nume, iar EAH

acest lucru !l poate face Eiserica, !ns fr fanatism i empatie lumeasc, ci cu !ndrzneala mrturisirii adevrului care este atacat !n felurite moduri, iar nu profit'nd de puterea sa lumeasc, ci valorific'nd motenirea ei duhovniceasc. <" ace!t !e"!, 6"cercarea (e a $romo'a aa-*i!a Y$romi!iu"e a Neamu&uiZ (re$t i(ea& $e"tru 0e"eraii&e 'iitoare, !u (e'i*a Y(i" $artea $o$oru&ui i"ecre(i"cio! $e"tru $o$orZ, ar $utea co"!titui # (ac5 6"(e$&i"ete a"umite co"(iii # o o$ortu"itate u"ic5 (e coa0u&are "aio"a&5, (e 6"toarcere &a i!torie, (e (e*'o&tare a !$iritu&ui creati', (e e'i(e"iere a (i"amicii i!ericeti i, (e!i0ur, (e re6""oire a re&aiei (i"tre Bi!eric5 i $o$or3 D3 @iaa Bi!ericii e!te i"(i!o&u i& &e0at5 (e cultur3 Bi!erica care "u crea*5 cu&tur5 r5m7"e &a !ta(iu& (e or0a"i!m %5r5 'ia53 A(e'5ru& i %rumu!eea mer0 6m$reu"53 %ocietatea !n care trim nu mai are noblee i sim estetic, nu mai creaz cultur. 9adar a sosit vremea ca noi s acoperim acest $ol, s producem cultur. -e-am limitat numai la !nfiinarea de cantine sociale i bcnii pentru sraci, de spitale i aziluri pentru btr'ni. esi$ur, acest lucru este foarte important, dar nu !ndea:uns. 9r trebui s ne ocupm i de promovarea artei bisericeti, a poeziei, a literaturii, a folclorului, s umplem $olul care predomin !n cultura zilelor noastre. De!i0ur, ace!t &ucru $re!u$u"e ca&itate, ori0i"a&itate, 0e"iu, ta&e"t i, %irete, maturitate (u2o'"icea!c53 Ar %i $5cat !5 "u $u"em 6" 'a&oare %rumu!eea "em5!urat5 i u"ic5 a tra(iii&or "oa!tre3 Este timpul s mrturisim adevrul i prin intermediul culturii i civilizaiei3 J3 De-a &u"0u& i!toriei !a&e, Bi!erica a ar5tat (i"tot(eau"a u" re!$ect (eo!e it %a5 (e 5tr7"i, (ar i o !e"!i i&itate a$arte %a5 (e !u%&ete&e ti"ere3 Ti"erii "-au &i$!it "icio(at5 (i" $&a"uri&e !a&e3 Co"!tat5m 6"!5 cu tri!tee c5 a!t5*i !-a 6"treru$t # ce& $ui" a$are"t # &e05tura cu lumea tinerilor, iar ecou& cu'i"te&or ei "u mai a/u"0e &a urec2i&e ace!tora3 Dre$t urmare, ti"eretu& "u mai 6"e&e0e &im a i!ericea!c5 i "u mai au(e me!a/u& m7"tuitor a& Bi!ericii3 <" ace!te co"(iii, tre uie i"iiat5 o "ou5 micare, care !5 tra"!mit5 ti"eri&or u" "ou me!a/, c&ar, 6"(r5*"e, co"tem$ora", a(uc5tor (e !$era"5, $roa!$5t i eroic3 Doar cu a!eme"ea caracteri!tici 'om $utea cuceri i"imi&e ti"ere (e*orie"tate i &i$!ite (e "5(e/(e3 Co"ce$ia $re(omi"a"t5, co"%orm c5reia Bi!erica $romo'ea*5 co"!er'atori!mu&, co"!tituie o 0reea&5 im$ar(o"a i&5, ce tre uie tear!5 "ea$5rat (i" cu0etu& i 'iaa "oa!tr53 Co"!er'atori!mu& "u re$re*i"t5 o 'irtute3 A(e'5ru& (um"e*eie!c e!te $ri" e=ce&e"5 re'o&uio"ar, !u 'er!i', "e$re'5*ut, !ur$ri"*5tor, $&i" (e uimire, &i ertate i (i"ami!m # e=act ceea ce caut5 !u%&etu& ti"eri&or3

Sur!a1 R5* oi 6"tru Cu'7"t , 2tt$1ccTTT3ra* oi"trucu'a"t3rocrecoma"(aricAF4EcFAcFDci$!-"ico&ae-me!o02ia-"ou&a i&o"-"oi&e-te2"o&o0iic .

EAI

IPS 9ierot2eo! @&ac2o!1 Deo!e iri %u"(ame"ta&e i"tre orto(o=ie !i $a$i!m3 CA,5/*C** )> A> 0?*),4 ,A*)4 Pu &icat $e '& ?eb %&'K W Cate0orii1 *-0 3ierot!eos Vlac!os" -a(a C-a(ismD W Pri"t T2i! Po!t

<raiul 0rtodox. eosebirile fundamentale !ntre 0rtodoxie #i Papism de >itropolitul &eroteos )lahos Dn limba:ul teolo$ic al Eisericii 0rtodoxe se spune despre cre#tinismul apusean c a fost scos afar din Trupul Eisericii lui @ristos. 9sta s-a !nt'mplat la !nceput cu )echea (om, #i anume cu Papa, iar mai apoi cu protestanii, care au fost eliminai Sdin Eiserica (omano-"atolicU de ctre Pap. Cau*e&e !coaterii @ec2ii Rome (i" Bi!erica Orto(o=5 au %o!t politice #i teolo$ice. <" %a$t, 6"!5, cre8ti"ii a$u!e"i au %o!t cei care !-au (i%ere":iat K(e Bi!eric5L 6" ceea ce $ri'e8te do$ma 8i, mai a&e!, 6" ceea ce $ri'e8te metodolo$ia do$mei, care e!te Tradiia isihast # care co"!t5 6" %a$tu& c5 omul dob'nde#te cunoa#terea lui umnezeu prin metoda isihast #i !n continuare aceast cunoa#tere este pus !n cuvinte, este codificat prin termeni-do$me3 C7"(, 6"!5, cu"oa8terea em$iric5 a &ui Dum"e*eu !e $ier(e, atu"ci !e (e%ormea*5 8i (o0me&e3 @om 'e(ea $e !curt ace!te (eo!e iri3 43 Deo!e iri (o0matice 8i ec&e*io&o0ice Du$5 cucerirea Im$eriu&ui Roma" (e A$u! (e c5tre %ra"ci, au 6"ce$ut !5 %ie i"tro(u!e 6" !$a:iu& ace!tuia 8i $rime&e (eo!e iri (o0matice, iar o(at5 cu trecerea tim$u&ui, au %o!t a(5u0ate a&te&e 8i a&te&e3 De!$re acea!ta am !cri! ce&e (e cu'ii":5 6" $rimu& ca$ito& a& c5r:ii 8i 6" !u ca$ito&u& +Augustin H ,oma d`A^uino. E$i!co$ii @ec2ii Rome, 6" ciu(a u"or (eo!e iri mici 8i "ee!e":ia&e, au a'ut 6"tot(eau"a comu"iu"e cu E$i!co$ii Noii Rome 8i cu E$i!co$ii R5!5ritu&ui $7"5 6" $erioa(a 4FFM4F4C (39r3, c7"(, $e"tru $rima (at5, %ra"cii au ocu$at tro"u& @ec2ii Rome3 P'n !n IGGO Papii (omei #i Patriarhii "onstantinopolului au fost unii !n lupta comun !mpotriva stp'nitorilor #i a episcopilor franci, dar #i !mpotriva ereticilor care au aprut de-a lun$ul timpului. ?ilio^ue

EAD

La %inodul de la ;ran=furt din JO4 d.@r., francii au condamnat hotr'rile %inodului al )&&-lea Ecumenic #i cinstirea sfintelor icoane. e asemenea, !n MGO francii au introdus !n %imbolul de "redin do$ma ;ilioPue, adic !nvtura despre purcederea uhului %f'nt de la Tatl #i de la ;iul3 Ace!t a(ao! a %o!t co"(am"at atu"ci 8i (e Pa$a orto(o= a& Romei3 La Si"o(u& (e &a Co"!ta"ti"o$o& (i" JDMJJF (39r3, sub ;otie cel >are, &a care au &uat $arte 8i re$re*e"ta":i ai Pa$ei orto(o= (e &a Roma, au %o!t co"(am"a:i cei care a"atemi*a!er5 2ot5r7ri&e Si"o(u&ui a& @II-&ea Ecume"ic 8i cei care i"tro(u!e!er5 6" Sim o&u& (e Cre(i":5 ?ilio^ue3 Dns, pentru prima dat, Papa franc %er$hie &), !n anul IGGO d.@r., !n epistola sa de !ntronizare, a adu$at (ilioXue !n %imbolul de "redin, iar Papa Eenedict )&&&, !n anul IGI4 d.@r., a introdus "rezul cu (ilioXue !n cultul Eisericii, drept care Papa a fost #ters din dipticele Eisericii 0rtodoxe. Marea (eo!e ire eosebirea fundamental dintre Eiserica 0rtodox #i Papism const !n !nvtura despre fiina necreat #i ener$ia necreat a lui umnezeu. <" tim$ ce "oi, orto(oc8ii, cre(em c5 umnezeu are fiin necreat #i ener$ie necreat 8i c5 Dum"e*eu 'i"e !n prt#ie cu zidirea #i cu omul prin ener$ia %a necreat, cu toate ace!tea, $a$i!ta8ii cre( c5 6" Dum"e*eu fiina necreat se confund cu ener$ia %a necreat ,actus (urus. 8i c5 Dum"e*eu comu"ic5 cu *i(irea 8i cu omu& $ri" ener$iile sale create, a(ic5 !u!:i" c5 6" Dum"e*eu e=i!t5 8i e"er0ii create3 9tunci, @arul lui umnezeu, prin care se sfine#te omul, este considerat ener$ie creat. ar astfel omul nu se poate sfini, de vreme ce !n %fintele Taine lucreaz ,+arul creat. Ace!t &ucru, 6"!5, are 8i co"!eci":e (e "atur5 i!ericea!c53 in moment ce harul prin care umnezeu vine !n prt#ie cu lumea este creat, iar harul creat lucreaz !n %fintele Taine ale Eisericii, urmeaz c Taina umnezeie#tii Euharistii svr#it de ei nu este Tain #i nu exist prefacerea p'inii #i vinului !n Trupul #i %'n$ele lui @ristos. "ci, cum este posibil ca harul creat s prefac ziditul !n nezidit, 9cesta este un motiv !n plus pentru care nu putem avea comuniune cu "atolicii. 9ceasta, desi$ur, este valabil pentru toate Tainele lor, precum Eotezul, >irun$erea etc. Toate deosebirile Di" acea!t5 6"'5:5tur5 %u"(ame"ta&5 ,actus (urus. (ecur0 8i ce&e&a&te (eo!e iri # 6"'5:5tura (e!$re $urce(erea Du2u&ui S%7"t (i" Tat5& 8i (i" Fiu&, Pur0atoriu&, $rimatu& Pa$ei etc3, care au (e'e"it (e-a &u"0u& tim$u&ui o iectu& Dia&o0uri&or Teo&o0ice3 Iat5 care !u"t ace!tea1 A (ilioXue, a(ic5, 6"'5:5tura c5 Du2u& S%7"t $urce(e (e &a Tat5& #i de la ;iul, urmarea %ii"( mic#orarea monarhiei Tatlui, anularea e$alitii desv'r#ite a Persoanelor %fintei Treimi, mic#orarea !n cinstire a uhului %f'nt ca "e%ii"( (e aceea8i $utere 8i 6m$reu"5 !&5'it cu ce&e&a&te Per!oa"e a&e S%i"tei Treimi, 6"truc7t e!te !ocotit (re$t )-ersoan cu li(suri+3

EAJ

# folosirea p'inii nedospite Bazima8 la umnezeiasca Euharistie (e c5tre a$u!e"i, %a$t care !e a ate (e &a mo(u& 6" care 9ri!to! a !5'7r8it Ci"a cea (e Tai"5, # !%i":irea +cinstitelor daruri care !e %ace, nu prin epicleza a(re!at5 Tat5&ui $e"tru a-L trimite $e Du2u& S%7"t, ci prin recitarea cuvintelor lui @ristos (e &a 6"temeierea KEu2ari!tieiL1 +luai m#ncai= bei din acesta toi=+, # concepia c :ertfa pe cruce a lui @ristos a satisfcut dreptatea dumnezeiasc, !nele$ere care Dl !nfi#eaz pe umnezeu Tatl drept un feudal A pe de alt parte, aceast concepie trece cu vederea Dnvierea, # concepia despre ,meritele prisositoare a lui @ristos #i a %finilor #i care SmeriteU sunt la dispoziia Papei, # separarea #i ruptura dintre Taina Eotezului, a >irun$erii #i a umnezeie#tii Euharistii, # 6"'5:5tura (e!$re mo8te"irea 'i"o'5iei $5catu&ui !tr5mo8e!c, # inovaiile litur$ice !n toate Tainele Eisericii BEotez, >irun$ere, Preoie, %povedanie, "ununie, >aslu8, # ne!mprt#irea mirenilor cu ,@!ngele lui @ristos, # primatul Papei, conform cruia Papa este episcopus episcoporum Sepiscopul episcopilorU #i izvorul autoritii preoe#ti #i biserice#ti, este capul infailibil #i "onductorul %uprem al Eisericii, pe care o chivernise#te !n chip monarhic ca lociitor al lui @ristos pe pm'nt* B&. 7armiris8. %ub acest aspect, Papa se consider pe sine urma# al %f'ntului 9postol Petru, cruia i se subordoneaz ceilali 9postoli, chiar #i %f'ntul 9postol Pavel, # i"e=i!te":a 6m$reu"5-!&u/irii 6" ca(ru& acte&or (e cu&t, # infailibilatea Papei, # do$ma imaculatei concepii a -sctoarei de umnezeu #i !n $enere cultul marial, co"%orm c5ruia Maica Dom"u&ui e!te ri(icat5 &a (um"e*eirea Treimic5, 'or i"(u-!e, (e!i0ur, 8i (e!$re S%7"ta P5trime, # teorii&e (e!$re analogia entis 8i analogia fidei care !-au 6"cet5:e"it 6" !$a:iu& a$u!ea", # !nvtura despre pro$resul continuu al Eisericii !n descoperirea faetelor ascunse ale adevrului revelat, # 6"'5:5tura (e!$re 'oca:ia a !o&ut5,

EAM

A concepia despre metodolo$ia comun at't !n cunoa#terea lui umnezeu, c't #i !n cunoa#terea creaturilor, care a condus la conflictul dintre teolo$ie #i #tiin. Dn fine, marea ruptur se vde#te !n deosebirea dintre teolo$ia scolastic #i cea isihast. <" A$u! !-a (e*'o&tat !co&a!tici!mu& ca 6"cercare (e cercetare a tuturor tai"e&or cre(i":ei $ri" ra:iu"e ,A"!e&m (e Ca"ter urrS, Toma (rAhui"o., 6" tim$ ce 6" Bi!erica Orto(o=5 (5i"uie isihasmul, adic curirea inimii #i luminarea minii, $e"tru (o 7"(irea cu"oa8terii &ui Dum"e*eu3 Dia&o0u& (i"tre S%7"tu& Gri0ore Pa&ama 8i !co&a!ticu& 8i u"iatu& @ar&aam e!te !em"i%icati' 6" ace!t !e"! 8i arat5 acea!t5 (eo!e ire3 A atere (e &a ec&e*io&o0ia orto(o=5 Co"!eci":5 a tuturor ce&or (e mai !u! e!te %a$tu& c5 6" Pa$i!m a'em (e-a %ace cu o a atere (e &a ec&e*io&o0ia orto(o=53 C7t5 'reme 6" Bi!erica Orto(o=5 !e acor(5 o mare im$orta":5 6"(um"e*eirii, care 6"!eam"5 comu"iu"ea omu&ui cu Dum"e*eu $ri" 'e(erea Lumi"ii "ecreate, 6"(um"e*ei:ii %ii"( cei care !e 6"tru"e!c, a8a(ar, 6" ca(ru& Si"oa(e&or Ecume"ice $e"tru a marca "e6"(oie&"ic 2otare&e a(e'5ru&ui re'e&at K(e 6"8e&areL 6" !itua:ii&e (e co"%u*ie # !n Papism se d o mare importan instituiei Papei, care Pap este mai presus chiar #i dec't %inoadele Ecumenice. Potri'it teo&o0iei &ati"e ,autoritatea &isericii e<ist doar c!nd se /ntemeiaz i se armonizeaz cu 'oina .apei) Hn caz contrar, ea este desfiinat3 E$i!co$u& Marf a !cri!1 )0r fi mult mai e<aci romano-catolicii dac, rostind Crezul, ar spune; ,i /ntru unul .ap dec!t s spun ,i /ntru una - &iseric) De a!eme"ea, ,importana i rolul episcopilor /n cadrul bisericii romano-catolice nu este dec!t aceea de simpl reprezentare a puterii papale, creia i se supun i episcopii /nii, la fel ca i simplii credincioi3 <" ec&e*io&o0ia $a$i!ta85 !e a%irm5 6" e!e":5 c51 )puterea apostolic s-a pierdut odat cu 0postolii i nu a fost transmis episcopilor ce i-au urmat lor) >umai puterea papal a lui .etru, sub care se aflau toi ceilali, s-a transmis succesorilor lui .etru, adic .apilor 3 C2iar 8i Si"oa(e&e Ecume"ice au 'a&oarea $e care &e-o 6"05(uie Pa$a Romei, (eoarece ,nu sunt i nici nu pot fi altce'a dec!t congrese ale cretinismului, con'ocate sub autoritatea, puterea i prezidiul .apei) Dac5 Pa$a ie!e (i" !a&a (e co"0re! !$u"7"(1 ))u m mai aflu aici, 6" acea c&i$5 Si"o(u& Ecume"ic 6"cetea*5 !5 mai ai 5 'a&a i&itate3 ,.re'ederile @inodului, de asemenea, nu au nici o 'aloare dac nu sunt consimite i 'alidate de .ap, care le 'a i impune, prin natura autoritii sale, credincioilor ) Di" acea!t5 $er!$ecti'5, )Bi!erica+ $a$i!ta85 a%irm5 c5 toate Bi!erici&e R5!5ritu&ui !u"t 6" (e*acor( Kcu Pa$aL 8i $re*i"t5 &i$!uri, a8a(ar $ri" ico"omie "e $rime!c $a$i!ta8ii 6" comu"iu"e, 8i, (e!i0ur, tot $ri" ico"omie "e acce$t5 ca Bi!erici !urori, 6"truc7t )Bi!erica+ $a$i!ta85 !e co"!i(er5 $e !i"e Bi!erica-Mam5, iar $e "oi "e co"!i(er5 Bi!erici-Fiice3 @atica"u& e!te !tat

EEF

)aticanul este stat, iar fiecare Pap este conductor al statului )atican. A'em (e-a %ace cu o or$anizaie antropocentrist, ceea ce $re!u$u"e secularizare, 8i a"ume o secularizare instituionalizat. Statu& @atica" a %o!t 6"temeiat 6" DHH (39r3 (e Pe$i" ce& Scurt, tat5& &ui Caro& ce& Mare, iar 6" e$oca "oa!tr5 a %o!t recu"o!cut 6" 4MAM (e c5tre Mu!o&i"i3 E!te im$orta"t5 /u!ti%icarea $e care Pa$a Piu! IQ o (5 $roc&am5rii Statu&ui Pa$a&, a8a cum ace!ta 6"!u8i a ro!tit-o1 ,9eprezentantul pe pm!nt al lui Dumnezeu nu poate fi ceteanul unui stat pm!ntesc3 9ri!to! a %o!t cet5:ea" a& u"ui !tat $5m7"te!c, Pa$a "u $oate %i- Autoritatea $a$a&5 co"!t5 6" teocraie # c5ci teocra:ia !e (e%i"e8te (re$t co"ce"trarea $uterii &ume8ti 8i i!erice8ti 6"tr-o !i"0ur5 $er!oa"53 9stzi state teocratice sunt )aticanul #i &ranul. Su"t e(i%icatoare ce&e a%irmate 6" ca(ru& cu'7"tu&ui :i"ut &a 6"tro"i*area !a, (e Pa$a I"oc2e"tie III ,44MJ-4A4I.1 +Cel care are mireas este mire. Dar aceast mireas C6isericaD nu a venit la unirea nunii cu m#inile goale" ci mi-a druit o (reioas zestre fr seamn" $i anume (lintatea bunurilor du!ovnice$ti $i vastitatea celor lume$ti" mreia $i bel$ugul am#ndurora= Ca simboluri ale bunurilor lume$ti mi-a dat 0tema" 8itra (entru -reoie" iar 0tema (entru m(rie $i m-a r#nduit re(rezentant al Aceluia" (e !aina $i (e coa(sa Cruia s-a scris; 9m(ratul 9m(railor $i Domnul Domnilor. Prin urmare, exist mari deosebiri teolo$ice, care au fost condamnate de %inodul inut sub ;otie cel >are #i de %inodul inut sub %f'ntul <ri$orie Palama, dup cum se vede #i !n ,@inodiconul ?rtodo<iei. De a!eme"ea, 8i P5ri":ii Bi!ericii, 8i Si"oa(e&e Loca&e $7"5 6" !eco&u& a& QIQ-&ea, au co"(am"at toate 6"8e&5ri&e Pa$i!mu&ui3 Lucru& ace!ta "u !e t5m5(uie8te 8i "ici "u $oate %i 6"(re$tat $ri"tr-o !im$&5 a !o&'ire %orma&5, $e care o 'a acor(a Pa$a $e"tru o 0re8ea&5 i!toric5, c7t5 'reme co"ce$:ii&e !a&e teo&o0ice r5m7" 6" a%ara Re'e&a:iei, iar Ec&e*io&o0ia !e mi8c5 $e u" (rum 0re8it # c7t5 'reme, (e!i0ur, Pa$a trece (re$t co"(uc5toru& &umii cre8ti"e, (re$t !ucce!or a& A$o!to&u&ui Petru 8i 'icar-re$re*e"ta"t a& &ui 9ri!to! $e $5m7"t, ca 8i cum 9ri!to! i-ar %i acor(at Pa$ei $uterea Sa, iar E& !-ar o(i2"i %ericit 6" Ceruri3 ?rt+Ydo<os *Zpos, M "oiem rie AF4A, "r3 4MCM, $$3 4, I3 C Ra!$u"!uri to )IPS 9ierot2eo! @&ac2o!1 Deo!e iri %u"(ame"ta&e i"tre orto(o=ie !i $a$i!m3 CA,5/*C** )> A> 0?*),4 ,A*)4 + (e '& ?eb %&'K la '%;J' Z -rintele 8i!ail

Se tie c5 $a$a are !cri! $e tiara &ui >@ICARI@S FILII DEI+ ,6"&ocuitoru& Fiu&ui &ui Dum"e*eu., iar 6" &im a 0reac5 terme"u& tuvwxyz{v|} ,a"ti2ri!t. 6"!em"5 >6" &ocu& &ui 9ri!to!+3 De a!eme"ea, or0a"i*aia $a$oce"tri!t5 ,"umit5 im$ro$riu > i!erica+ roma"ocato&ic5. are ca$ $e $a$a (e &a Roma, "u $e 9ri!to! ,aa i !crie 6" i(eo&o0ia &or, "u !$u" teo&o0ie $e"tru c5 (e%ormea*5 $&i"5tatea, i"%i"itatea, tai"a &ui Dum"e*eu # Per!oa"5 i

EE4

Iu ire, i %ac u" i(o& $ri" 'ic&e"ia &or 'er a&-raio"a&i!t5.3 De u"(e !e 'e(e c&ar c5 i cato&icii a%irm5 c5, ate"ie-, u"(e e $re*e"t 'icaru& aco&o &i$!ete titu&aru&3 Li$!i"( 9ri!to! # A(e'5ru& i Du2u& S%7"t a& A(e'5ru&ui (i" toat5 or0a"i*aia i i(eo&o0ia $a$i!ta5, ceremo"ii&e &or !u"t (oar "ite $&a0iaturi &i$!ite (e !e"!u& rea& i (e co"i"utu& (u2o'"ice!c m7"tuitor, $e &7"05 c5 au %o!t ciu"tite, !im$&i%icate, (e%ormate i r5!t5&m5cite (u$5 mi"tea 6"tu"ecat5 a u"or ere*ii $re*e"te 6" %iecare (ome"iu (o0matic, &itur0ic, ico"o0ra%ic, etcG P5catu& mare a&e ca$i&or cato&ici e!te c5 tiu c5 !-au (e$5rtat (e &a Tra(iia, 'iaa i 6"'55tura ori0i"a&5 a &ui 9ri!to! i a A$o!to&i&or, (ar "u 'or !5 re"u"e &a $ri'i&e0ii&e, co"%ortu& i &u=u& (o 7"(ite 6" or0a"i*aia $a$i!ta5, "ici &a ere*ii&e $e care &e $ro$a05 mai (e$arteG Ce %o&o! c5 C2ri!to$2 ,Maria Mic2ae& 9u0o Damia" Peter A(a& ert Gra% 'o". Sc2~" or", car(i"a& a& @ie"ei, m5rturi!ete u"eori c5 2aru& (i'i" e "ecreat, c5 &umi"a ta oric5 e!te "ecreat5, c5 icoa"e&e i moate&e S%i"i&or !u"t $urt5toare i i*'or7toare (e 2ar, c7t5 'reme o i"e $e-a $a$ei?-

Sur!a1 R5* oi 6"tru Cu'7"t , 2tt$1ccTTT3ra* oi"trucu'a"t3rocrecoma"(aricAF4EcFAc4Fci$!-2ierot2eo!-'&ac2o!orto(o=ie-cato&ici!mc .

PACATUL FUMATULUI Pu &icat $e '' ?eb %&'K W Cate0orii1 PConcentrateP du!ovnicesti" Ce este (acatul2" Dmitri Avdeev" 0fintii de la 5(tina W WPri"t

De!$re $acatu& %umatu&ui3 S%i"tii Pari"ti, (e!$re %umat ?mul a per'ertit placerile simturilor) .entru miros si gust a descoperit si trage in piept aproape tot timpul un fum acru si puturos, Jtamaindu-lK astfel mereu pe dia'ol, cu acest fum strica aerul din locuinta sa si din afara ei, si mai intai de toate se imbiba EEA

cu aceasta putoare el insusi; fumul ing!itit mereu actioneaza nu doar asu(ra sanatatii fizice" ci si asu(ra subtirimii simtirii inimii" im(artasindu-i caracterul tru(esc" grosolania" im(atimirea simturilor. 0fantul *oan din Ironstadt *utunul slabanogeste sufletul, inmulteste si intareste patimile, intuneca ratiunea si distruge sanatatea, pricinuind o moarte inceata) 8ania si intristarea sunt urmarile imbolnavirii sufletului (rin fumat. Cuviosul Ambrozie de la 5(tina I" a"u& 4MFH, %fantul %iluan 9thonitul a $etrecut cate'a &u"i i" Ru!ia, mer0a"( (e!eori $e &a ma"a!tiri3 O(ata, ca&atori"( i" tre", !-a a!e*at &a"0a u" "e0u!tor, care cu u" 0e!t $riete"e!c !i-a (e!c2i! i" %ata &ui $ortti0aretu& (e ar0i"t, im ii"(u-& cu o ti0ara3 Pari"te&e Si&ua" a mu&tumit $e"tru $ro$u"ere, i"!a a re%u*at !a ia ti0ara3 Ne0u!toru& a *i!1 .arinte, nu cum'a refuzati deoarece credeti ca e pacat? Dar fumatul a%uta adeseori in 'iata acti'a e bine sa mai inlaturi incordarea muncii si sa te odi+nesti cate'a clipe) Cand fumezi, este mai usor sa porti o discutie de afaceri sau prieteneasca) :i, in general, dupa felul cum merg lucrurile in 'iata- I" co"ti"uare, i"cerca"( !a-& co"'i"0a $e $ari"te&e Si&ua" !a ia o ti0ara, a 'or it cu i"!u%&etire i" a$ararea %umatu&ui3 Atu"ci $ari"te&e Si&ua" i-a *i!1 Domnule, inainte de a 'a aprinde tigara, rugati-'a putin; spuneti doar *atal nostru) Ne0u!toru& a ra!$u"!1 -ai" nu (rea merge sa te rogi inainte de fumat. Pari"te&e Si&ua" a i"c2eiat1 Deci, orice lucru inainte de care nu merge rugaciunea netulburata, mai bine sa nu-l facem) Di" i!toria ra!$a"(irii ace!tui $acat G Ca"( i" *iua (e 4A octom rie a a"u&ui 4CMA Co&um a co orat $e tarmu& i"!u&ei Sa" Sa&'a(or, e& !i i"!otitorii !ai au rama! uimiti (e o $ri'e&i!te "emai'a*uta1 locuitorii cu piele rosie ai insulei scoteau fum pe $ura si pe nas/C e fapt, indienii tineau o sarbatoare reli$ioasa, la care fumau o anume iarba Bfrunza ei uscata si rasucita Z EEE

ruda a ti$arii de astazi Z se numea la ei tabaco, de unde si actuala denumire8 pana ce isi pierdeau cu totul :udecata+ in starea aceasta intrau in comunicare cu demonii si dupa aceea povesteau ca le vorbeste 1>arele %pirit*. Du$a ce mari"arii "o!tri au a/u"! i" $atrie, cei ce !o$teau i" urec2i&e i"(ie"i&or &e-au !o$tit !i &or !a %aca cu"o!ti"ta $u &icu&ui euro$ea" cu "oua >$&acere+3 ?i iata ca i" toata Euro$a !i c2iar i" A!ia a inceput, cu bine'oitoarea asistenta si tainica insuflare a dracilor, o adevarata febra a fumatului. Nimic (i" ma!uri&e &uate (e carmuire !i (e c&er $e"tru curmarea ace!tui rau "-a $utut !a a/uteE$i!co$u& @ar"a'a ,Be&iae'.1 (e!$re (au"e&e a(u!e (e %umat !a"atatii De!$re "oci'itatea %umatu&ui !-a 'or it !i !-a !cri! mu&t3 Ca me(ic, 'oi ami"ti (oar ca tutunul contine in :urul a treizeci de substante vatamatoare pentru sanatate. "ea mai periculoasa dintre acestea este considerata alcaloidul numit nicotina, in randul fumatorilor sunt deosebit de raspandite afectiunile bronhopulmonare. Cea mai cum$&ita urmare a %umatu&ui e!te, (e a&t%e&, ca"ceru& (e $&ama"i3 ;umul de tutun contine substante canceri$ene, cum ar fi benzopirenul si derivatii sai. Fumatori !u"t mu&ti3 Pri"tre ei 0a!im re$re*e"tate toate cate0orii&e (e 'ar!ta, (e &a co$ii $a"a &a atra"i3 Fumea*a aieti !i %ete, %umea*a %emei, %umea*a c2iar !i u"e&e 0ra'i(eG Potrivit unui studiu, in >oscova varsta inceperii fumatului a coborat pana la IG ani la baieti si I2 ani la fete. ureroasa realitateC Tre uie !$u! ca a!u$ra or0a"i!mu&ui co$i&u&ui %umatu& are o actiu"e (eo!e it (e "oci'a3 Pe &a"0a toate ce&e&a&te, &a a(o&e!ce"tu& %umator !e %ormea*a u" com$&e= (e (e'ieri "euro$!i2ice3 Su"t a%ectate ate"tia, memoria, !om"u&, (i!$o*itia !u%era !a&turi ru!te3 La fumatori se dezvolta sindromul nicotinic. Este vorba de aceeasi dependenta ca la alcool si la narcotice, doar ca mai putin daunatoare pentru sanatate. De!i, &a (re$t 'or i"(, ri!cu& ca"ceru&ui $u&mo"ar "u $rea /u!ti%ica a"umite $areri co"%orm carora acea!ta $atima e!te i"o%e"!i'a3 Tre uie ami"tit !i %a$tu& ca, potrivit noii clasificari a bolilor, intrate in vi$oare in anul IOOO, dependenta de tutun a fost recunoscuta oficial ca boala. &ar noi adau$am A care tine de pacat, fiindca fumatul este un fel de satisfacere a poftelor, un fel de a dobandi placere bolnavicioasa. Eine a zis cine a zis ca a fuma inseamna a tamaia pe draci. Cum !e $oate !ca$a (e %umat E!te "ea$arata "e'oie ca omu& !a 'rea (i" ra!$uteri !a !ca$e (e ace!t "ara' $acato!, ce (uce &a $ier*are3 Trebuie sa se pocaiasca de acest pacat si sa se spovedeasca cu fran$ere de inima. EEC

Cereti si se va da voua" cautati si veti afla bateti si se va desc!ide voua" ca tot cel ce cere (rimeste ,Mt3 D, D., "e !$u"e Dom"u&3 Dar pentru a cere cu atata tarie si sinceritate izba'irea de necazul sufletesc, de nara'urile si impatimirile pierzatoare, este neaparata ne'oie sa le 'edem in noi, sa cugetam si sa ne dam seama de toata 'atamarea pe care o aduc si de toata greutatea pacatului de a urma lor) >umai atunci 'or fi sincere dorinta si rugaciunea in plus, propria silinta este o conditie indispensabila a primirii a%utorului de la Dumnezeu) Domnul a%uta doar pe cei ce cauta din rasputeri a%utorul Lui si nu se lasa de buna'oie prada patimilor) 9ea este nada%duirea in sine, nec+ibzuita si nefolositoare dar si a nada%dui ca Dumnezeu te 'a a%uta daca ramai de buna'oie in pacat si cedezi cu buna stiinta deprinderilor pacatoase este un lucru %ignitor pentru Domnul) ,(i" cartea -acatul fumatului. Ale<ei 0te(anovici 8aiorov" locuitor al 0anAt--etersburgului" se im(atimise foarte tare de fumat" si simtea ca acesta ii vatama sanatatea. Cand sfaturile prietenilor lui petersburg+ezi au ramas lipsite de rezultat, s-a adresat in scris &atranului 0mbrozie de la ?ptina, cerandu-i sfatul in 'ederea renuntarii la aceasta patima) Ca ras(uns la cerere" 6atranul i-a trimis lui 8aiorov o scrisoare" datata '% octombrie 'NNN" in care ii s(unea urmatoarele; J@crieti ca nu puteti sa 'a lasati de fumat) Ceea ce este cu neputinta la om, este cu putinta cu a%utorul lui Dumnezeu trebuie doar sa luati +otararea neclintita de a 'a lasa, dandu-'a seama de 'atamarea pe care fumatul o aduce sufletului si trupului, intrucat slabanogeste sufletul" inmulteste si intareste (atimile" intuneca ratiunea si distruge sanatatea" (ricinuind o moarte inceata. 8ania si intristarea sunt urmarile imbolnavirii sufletului (rin fumat. Va sfatuiesc ca im(otriva acestei (atimi sa folositi o doctorie du!ovniceasca; spo'editi'a amanuntit toate pacatele pe care le-ati sa'arsit in toata 'iata dumnea'oastra, incepand de la sapte ani, si impartasiti-'a cu @fintele *aine, si cititi zilnic, stand in picioare, cate un capitol sau mai multe din 7'ang+elie iar cand 'a na'ali ma+nirea, cititi din nou, pana ce 'a trece iarasi 'a na'ali I iarasi cititi din 7'ang+elie) @au, in loc de asta, faceti cand sunteti singur cate [[ de metanii mari, intru pomenirea 'ietii pamantesti a 8antuitorului si a @fintei *reimiK. .rimind scrisoarea, 0le<ei @tepano'ici a citit-o, dupa care a 'rut sa fumeze o tigara 1dupa cum arata c+iar el intr-o insemnare scrisa cu propria mana2 I, dar a simtit deodata o durere de cap puternica, precum si sila fata de fumul de tutun, asa ca noaptea aceea n-a mai fumat) #n ziua urmatoare si-a aprins tigara de patru ori I masinal, din obisnuinta I, dar nu putea sa ing+ita fumul din pricina puternicei dureri de cap) .i astfel s-a lasat de fumat cu usurinta Q asta in tim( ce doi ani incercase sa se lase de fumat fara s-o (oata face si cu toate ca" desi se imbolna'ise, fuma cate 5T de tigari pe zi) EEH

J#ata ca, tocmai cand incepusem sa simt ca sunt bolna' si sa imi recunosc neputinta de a dezradacina aceasta patima, m-am adresatR" scrie 8aiorov" Jla sfatul unor oameni buni, &atranului 0mbrozie, cu pocainta sincera, cerandu-i sa se roage pentru mine) Dupa aceea, cand am mers la el ca sa ii multumesc mai bine, s-a atins cu toiagul de capul meu, si de atunci nu mai simt nici o durere in capK. ,Di" co&ectia (e !cri!ori a Batra"u&ui Am ro*ie3 Ser02ie' Po!a(, 4MFJ. Tro$aru& Cu'io!u&ui Am ro*ie (e &a O$ti"a, 0&a! H Ca la un izvor de tamaduiri alergam la tine" Ambrozie" (arintele nostru" ca tu in calea mantuirii fara de ratacire calauzesti" cu ale tale rugaciuni de nevoi si de necazuri ne (azesti" in bolile tru(esti si sufletesti ne mangai" iar mai vartos la smerenie" rabdare si dragoste ne inveti. Roaga (e *ubitorul de oameni 3ristos si (e A(aratoarea cea osardnica sa se mantuiasca sufletele noastre. Condac, glas P /egamantul 8ai-marelui (astorilor (linind" !arul staretiei ai mostenit" frangandu-ti inima (entru toti cei ce cu credinta alergau la tine. -entru aceasta" si noi" co(iii tai" cu dragoste strigam tie; -arinte sfinte Ambrozie" roaga (e 3ristos Dumnezeu sa se mantuiasca sufletele noastre. NNN Ca recoma"(ari $!i2o&o0ice, $ot %i uti&e urmatoare&e1 0biceiurile noastre nocive sunt le$ate in mare masura de nervozitate, de anxietate, de suprasolicitarea psihoemotionala3 Nu uitati ace!t &ucru3 Stra(uiti-'a !a %umati cat mai $uti"e ti0ari, !a ti"eti !ocotea&a *i&"ica a tuturor ti0ari&or %umate, ca i" %iecare *i !a i"cercati !a %umati mai $uti" (ecat i" *iua $rece(e"ta3 Sta i&iti care au %o!t ce&e mai >im$orta"te+ ti0ari a&e *i&ei, a"a&i*ati moti'e&e $!i2o&o0ice !i !ituatio"a&e $e"tru care &e-ati %umat, i"cercati !a o$u"eti !tre!!uri&or ce'a mai $uti" "oci'3 &n fiecare dimineata straduiti-va sa amanati cat mai mult momentul fumarii primei ti$ari. aca vi s-a facut pofta de fumat, nu scoateti imediat ti$ara din pachet, n-o atin$eti timp de cateva minute. &n acest rastimp, ocupati-va mainile, faceti cateva exercitii fizice, respirati mai adanc. Nu %umati $e !tomacu& 0o&3

EEI

Di" tim$ i" tim$ %aceti i"treru$eri , )u fumez (ana luni" )u fumez (ana la sfarsitul lunii.3 aca v-ati lasat de fumat cu totul, amintiti-va ca o vreme Bdoua-trei saptamani8 poate aparea un disconfort de tipul sindromului de abstinenta, intrucat or$anismul a fost lipsit de o substanta care a penetrat in profunzimea proceselor metabolice. Trecerea peste sindromul de abstinenta din primele zile sau saptamani de la incetarea fumatului este usurata de tranchilizante usoare, cum ar fi extractul de valeriana, ceaiurile sedative s.a. %e poate recomanda clatirea $urii cu solutie de bicarbonat de sodiu Bo lin$urita de ceai la o :umatate de cana de apa8, cu solutie diluata de perman$anat de potasiu sau cu ceai de musetel. &n primele sapte-zece zile de la abandonarea fumatului, clatirea trebuie facuta la fiecare trei-patru ore. I" io0ra%ia cu"o!cutu&ui !criitor orto(o= S3 A3 Ni&u! e=i!ta o re&atare (e!$re 'i"(ecarea !otiei &ui (e o oa&a 0ra'a !i (e!$re a&ta mi"u"e &e0ata (e ace!t %a$t # i* a'irea &ui (e o iceiu& $acato!, $e care i& a'ea (e mu&ti a"i, a& %umatu&ui3 =B iulie 'E&E. *n noa(tea asta am avut un acces serios de tuse sufocanta. Asa-mi trebuie! *otul mi se trage de la fumat, de care nu pot sa ma las) (umez din clasa a treia de gimnaziu si acum sunt atat de imbibat cu nicotina, incat aceasta mi-a intrat, probabil, in sange) 7ste ne'oie de o minune ca sa ma smulga din g+earele acestui 'iciu, fiindca 'ointa proprie nu a%unge) 0m incercat sa ma las de fumat, n-am fumat cate doua zile, dar rezultatul a fost ca m-a apucat o asemenea tristete si inraire, incat acest nou pacat a de'enit mai rau decat cel dintai) .arintele Farsanufie4D6 mi-a interzis c+iar sa mai fac asemenea tentati'e, limitandu-mi portia zilnica de fumat la cincisprezece tigari) #nainte 'reme fumam fara sa tin socoteala- Ace!t te=t %ace $arte (i" $rimu& 'o&um a& cartii -e malul raului lui Dumnezeu, $3 AEF3 Acum urmea*a ra"(uri (e ma"u!cri!1 J? sa 'ina si ceasulK" a zis (arintele Varsanufie" Jsa terminati cu fumatulK. .i (arintele *osifF%G mi-a s(us cu (rivire tot la fumat" de care nu ma (uteam lasa nicicum; J>ada%duieste, nu dispera la 'remea potri'ita 'a da Dumnezeu si te 'ei lasaK. .i" du(a cuvantul celor doi 6atrani" aceasta minune s-a savarsit asu(ra mea. *ata cum s-a intam(lat. ,raiam cu sotia mea data de Dumnezeu ca un singur tru(" in de(linul inteles al cuvantului 0cri(turii. 8are este aceasta mila a lui Dumnezeu, daruita noua de @us dupa adanca si neclintita noastra credinta in taina cununiei, de care la 'remea ei neam apropiat amandoi cu frica si cu cutremur) :i iata ca in iunie DSDQ sotia mea s-a imbolna'it de o boala ciudata, pe care nici felcerul de la ?ptina, nici doctorul pe care l-am c+emat n-au putut sa o defineasca; dimineata era practic sanatoasa, iar seara 3 pana la \Q de grade temperatura) :i asa o saptamana, doua, trei la rand" Fad cum se EED

topeste sub oc+ii mei bucuria mea ca o lumanarica de ceara, 'ad cum de-abia mai palpaie si-i gata-gata sa se stinga) :i de mare nemasurat de mare ma+nire si necaz s-a umplut atunci mima mea saraca, si am cazut la pamant inaintea icoanei 8aicii Domnului ?dig+itria @molensCaia din coltul cabinetului meu si am plans inaintea 7i cu groaza si cu intristare si i-am grait; J8aicuta, #mparateasa mea, .reabinecu'antata >ascatoare de Dumnezeu" Cred ca *u mi-ai dat sotie ca un inger, *u sa mi-o si pazesti, iar eu #ti dau in sc+imb fagaduinta sa nu mai fumez 'reodata) (agaduinta o dau, dar stiu ca nu pot s-o implinesc cu puterile mele, iar sa n-o implinesc este pacat mare; *u #nsati a%uta-ma"K 0sta a fost pe la zece seara) Dupa ce m-am rugat si m-am linistit putin, m-am apropiat de patul sotiei) Dormea respiratia ii era lina, regulata) 8-am atins de fruntea ei; fruntea ii era umeda, insa nu fierbinte) Dormea adanc porumbita mea gingasa) @la'a lui Dumnezeu, sla'a .reacuratei" Dimineata 3 temperatura era de [],T grade, seara 3 de [],\, iar dupa o zi s-a ridicat ca si cum n-ar fi fost de curand bolna'a) :i eu am uitat ca fumam ca si cum n-as fi fumat 'reodata 3 desi fumasem treizeci si trei de ani in cap si intregul meu organism era atat de imbibat cu blestematul de tutun ca nu puteam trai fara el nici macar un minut) ?are aceasta nu este cu ade'arat o minune a ?dig+itriei? 0min)

Sur!a1 R5* oi 6"tru Cu'7"t , 2tt$1ccTTT3ra* oi"trucu'a"t3rocAF4EcFAc44c%umatu&-$acattamaia-(raci&or-a'(ee'c .

I(eea (e Dum"e*eu i" !tii"ta Mare!te ima0i"ea3 &deea de umnezeu in stiinta

I(eea (e UDum"e*euU e!te o "otiu"e %u"(ame"ta&a, %ara (e care !tii"ta ca(e i" a !ur(3 Materia&i!mu& ateu a "a$a(it !ocietatea mo(er"a, care &-a $rimit or e!te tocmai $e"tru ca e& !-a (at (re$t e=$re!ia !tii"tei, (re$t re*u&tatu& !au !i"te*a ce&or mai rece"te (e!co$eriri EEJ

a&e ei3 E& !-a !er'it (e $re!ti0iu& !tii"tei - (e!i, ca !i!tem, e!te i"!a!i "e0atia ace!teia - ca !a im$u"a mu&timii !emi-!a'a"ti&or, i"ca$a i&i !a-i $ricea$a i$ocri*ia3 Pri" ei, !-a i"tro(u! i" !co&i ,u"(e, i" mo( &a!, a e=$&oatat !i e=$&oatea*a ca"(oarea !i "ai'itatea co$ii&or !au a ti"eri&or "ee=$erime"tati, care "u au "ici cu"o!ti"te !u%icie"te, "ici !$irit critic (e!tu& (e (e*'o&tat $e"tru a (eo!e i mi"ciu"a (e a(e'ar. !i a otra'it a!t%e&, cu (octri"e&e !a&e rau%acatoare, mai mu&te 0e"eratii3 Ca orice eroare, materia&i!mu& i"!eam"a i0"ora"ta -%ie $ri" &i$!a (e cu&tura, %ie $ri" &i$!a (e i"te&i0e"ta, %ie $ri" caracteru& $atima!3 La !a$te!$re*ece a"i, eram materia&i!t $e"tru ca "u a'eam (ecat o !uma %oarte re!tra"!a (e cu"o!ti"te a!u$ra "aturii; $e"tru ca ratiu"ea mea "u era i"ca (e*'o&tata, a!a ca, "ea'a"( !$irit critic, cre(eam tot ce au*eam !i citeam; $e"tru ca ma &a!a!em $ri"! i" cur!a $er%i(ei a%irmatii ca oame"ii (e !tii"ta !u"t toti materia&i!ti3 Ei i"e, (aca (e atu"ci "u a! %i (o a"(it, $ri"tr-u" !tu(iu co"ti"uu, "oi cu"o!ti"te a!u$ra "aturii rute !i a!u$ra %ii"te&or 'ietuitoare, !au (aca, (i" "e"orocire, %acu&tati&e me&e i"te&ectua&e ar %i rama! i" ace& !ta(iu i"%a"ti&, !au (aca "u a! %i co"!tatat ca a(e'aratii !a'a"ti re!$i"0 !i!temu& materia&i!t, atu"ci a! %i !i a!ta*i o 'ictima a ace!tei (octri"e3 A(e$tii materia&i!mu&ui au re$etat (e atatea ori ca !tii"ta mo(er"a a i*0o"it (e%i"iti' (i" (ome"iu& !au i(eea (e UDum"e*euU, au !tiut !a ma"e're*e a!a (e i"e co"!tii"te&e, i"cat a!ta*i mu&tora &e e!te ru!i"e !a $ro"u"te i" $u &ic cu'a"tu& UDum"e*euU3 Toate ace!tea !-au %acut i" "ume&e !tii"tei3 Si totu!i marii !a'a"ti, creatorii !i 0&orii&e !tii"tei, au a(mi! toti !i c2iar au $roc&amat e=i!te"ta &ui Dum"e*eu3 Fara a mai 'or i (e Co$er"ic, (e Be$&er, (e Ga&i&eu, (e De!carte!, (e Baco", (e Pa!ca&, (e Lei "it*, (e NeTto", $utem cita ca tei!ti (ec&arati1 43 mari a!tro"omi1 9er!c2e&, La$&ace, Le @errier, FaSe333 A3 mari matematicie"i1 Eu&er, Cauc2S, 9ermite; 9ir"333 E- %o"(atori ai c2imiei mo(er"e1 La'oi!ier, Ber*e&iu!, Bert2o&&et, GaS-Lu!!ac, Lie i0, T2e"ar(, [3 B3 Duma!, C2e'reu& !i durt*333 C3 %o"(atori ai %i*icii mo(er"e1 Reaumur, @o&ta, Am$ere, [3 B3 Biot, Fara(aS, Ro ert MaSer ,i"temeietoru& e"er0eticii %ii"tei 'ietuitoare., Fre!"e&, Ma=Te&&, di&&iam T2om!o" ,Lor(u& Be&'i"., Bra"&S, Marco"i333 H3 i&u!tri i"itiatori ai !tii"te&or "atura&e mo(er"e ,*oo&o0ie, ota"ica, 0eo&o0ie !i $a&eo"to&o0ie, me(ici"a, a"atomie, %i*io&o0ie, c2imie io&o0ica !i micro io&o0ie.1 Bu%%o", Li""e, A"toi"e (e [u!!ieu, Ber"ar( (e [u!!ieu, 9a&&er, Cu'ier, De B&ai"'i&&e, Latrei&&e, Etie""e Geo%%roS Sai"t-9i&aire, I!i(ore Geo%%roS Sai"t-9i&aire, Loui! A0a!!i*, A3 Mi&"e-E(Tar(!, Gratio&et, A3 (e muatre%a0e!, Bro0"iar( ,tata&., Bro0"iar( ,%iu&., E&ie (e Beaumo"t, @a" Be"e(e", De Bo""ar(, E(3 (e @emeui&, 9oma&iu! (9a&&oS, 9auS, Barra"(e, Gau(rS, De La$$are"t, Du$uStre", Lae""ec, La"cereau=, Cru'ei&2ier, F&oure"!, [urie" (e &a Gra'iere, C&auc&e Ber"ar(, Pa!teur, Rou=, Ca&mette, Arma"(Gautier, Pierre Termier, 9e"ri Go"t2ier, di&%ri( Bi&&ia"333 EEM

Iata, (e a&t%e&, $a!a/e cu&e!e (i" o$ere&e u"ora (i"tre ace!ti mari oame"i (e !tii"ta, (e $re%eri"ta "atura&i!ti, $e"tru ca $ri"ci$a&e&e moti'e care ii %ac !a a(mita e=i!te"ta &ui Dum"e*eu !u"t tocmai ace&ea $e care &e-am e=$u! mai !u!1 ". Linnaei, SS!tema "aturae, Pari!, 4JEF, $3 4 ,a$u( Le'rau&t.1 UCum u"itatea $re!u$u"e or(i"ea i" orice !$ecie, e!te "ece!ar !a atri uim u"itatea $ro0e"eratoare u"ei Fii"te atot$uter"ice !i atot!tiutoare, a(ica &ui Dum"e*eu, a carui o$era e!te CreatiaU ,Cum u"ita! i" om"i !$ecie or(i"em (ucit, "ece!!e e!t ut u"itatem i&&am $ro0e"eratricem E"ti cui(am om"i$ote"ti et om"i!cio attri uamu!, Deo "em$e cu/u! o$u! Creatio au(it.3 L. 9$assiz ,ce&e ru "atura&i!t, $ro%e!or &a U"i'er!itatea (i" Cam ri(0e., De &e!$ece et (e &a c&a!!i%icatio" e" *oo&o0ie, tra(3 %r3 @o0e&i, E(3 Bai&&iere, Pari!, 4JIM, $3 4A1 UCat tim$ "u !e 'a $utea $ro a ca materia !au %orte&e %i*ice $ot !a ratio"e*e, !u"tem o &i0ati !a co"!i(eram orice &e0atura i"te&i0e"ta !i i"te&i0i i&a i"tre %e"ome"e (re$t o $ro a (irecta a e=i!te"tei u"ui Dum"e*eu care cu0etaU3 >. Latreille ,%u"(atoru& e"tomo&o0iei., i" Cour! (E"tomo&o0ie, Pari!, 4JE4, $3 AII1 UDi" cate am !$u! $a"a acum, (e(uc acea!ta co"!eci"ta1 &e0i&e care (omi"a !ocietati&e i"!ecte&or333 %ormea*a u" !i!tem com i"at cu i"te&e$ciu"ea cea mai $ro%u"(a, !i!tem !ta i&it (e &a i"ce$uturi - !i cu0etarea mea !e ri(ica cu u" re&i0io! re!$ect catre acea Ratiu"e eter"a care, (a"( 'iata atator %ii"te (i'er!e, a 'oit !a $er$etue*e 0e"eratii&e333U3 Etienne <eoffro^ %aint-@ilaire ,ce&e ru "atura&i!t, mem ru a& Aca(emiei (e Stii"te., i" P2i&o!o$2ie a"atomihue, Pari!, 4JAA, II, $3 CMM1 UA/u"! &a acea!ta &imita, %i*icia"u& (i!$are; omu& re&i0io! !i"0ur rama"e, $e"tru a im$arta!i e"tu*ia!mu& !%a"tu&ui Pro%et !i $e"tru a !tri0a cu (a"!u&1 Ceruri&e !$u" 0&oria &ui Dum"e*eu333U3 &sidore <eoffro^ %aint-@ilaire ,mem ru a& Aca(emiei (e Stii"te, $ro%e!or &a Mu*eu& (e I!torie Natura&a., i" 9i!toire "ature&&e (e! re0"e! or0a"i!e!, E(3 Ma!!o", Pari!, 4JHF4JIF, II, $3 AHA1 UCu cat !e (e!co$era mai mu&te a!ema"ari or0a"ice i"tre om !i a"ima&e, cu atat !e $u"e mai i"e i" e'i(e"ta (i'er!itatea comori&or $e care Creatoru& Ie-a $u! i" "oi333U3 F. "ruveilhier ,$ro%e!or (e a"atomie &a Facu&tatea (e Me(ici"a (i" Pari!., i" Traite (A"atomie (e!cri$ti'e, e(3 a treia, I, $3 QQII, E(3 La e, Pari!, 4JH41 UCat (e mare tre uie !a %ie $a!iu"ea "oa!tra $e"tru !tu(iu& omu&ui, acea!ta ca$o(o$era a creatiei, a carui !tructura atat (e (e&icata, !i i" ace&a!i tim$ atat (e re*i!te"ta, "e arata atata armo"ie i" i"tre0 !i atata $er%ectiu"e i" ama"u"t3 La 'e(erea ace!tei mi"u"ate or0a"i*ari, i" care totu& a %o!t $re'a*ut, coor(o"at, cu o $rice$ere !i cu o i"te&e$ciu"e i"%i"ite333 care e!te a"atomi!tu& care !a "u %ie im$i"! !a !tri0e, cu Ga&ie", ca o carte (e a"atomie e!te ce& mai %rumo! im" ce i-a %o!t (at omu&ui !a-& ca"te i" ci"!tea Creatoru&ui3 9. >ilne-Ed\ards ,"atura&i!t re"umit, mem ru a& Aca(emiei (e Stii"te, $ro%e!or (e *oo&o0ie &a Mu*eu& (e I!torie Natura&a., i" UI"!ti"ct et i"te&&i0e"ce (e! a"imau=U, co"%ere"ce %aite a &a Sor o""e et recuei&&ie $ar Emi&e A&0&a'e; Re'ue (e! cour! !cie"ti%ihue! (e Fra"ce et (e &Etra"0er, 4D (ecem rie 4JIC, $3 EC1 UE!te (e mirare ca, i" ECF

$re*e"ta u"or %a$te a!a (e !em"i%icati'e !i a!a (e "umeroa!e, !e mai $ot 0a!i oame"i care !a 'i"a !a "e !$u"a ca toate mi"u"i&e "aturii !u"t "i!te !im$&e e%ecte a&e i"tam$&arii !au "i!te !im$&e co"!eci"te a&e $ro$rietati&or 0e"era&e a&e materiei333 Ace!te *a(ar"ice i$ote*e !au, mai i"e *i!, ace!te a eratii a&e mi"tii, care u"eori !e a!cu"( !u "ume&e (e !tii"ta $o*iti'a, !u"t re!$i"!e (e a(e'arata !tii"ta; "atura&i!tii "u &e $ot (a cre*ama"t !i a*i - ca i" tim$u& &ui Reaumur, a& &ui Li""e, a& &ui Cu'ier !i a& atator oame"i (e 0e"iu - ei "u $ot !a-!i (ea !eama (e %e"ome"e&e care !e $etrec i" %ata &or (ecat atri ui"( o$ere&e creatiei actiu"ii u"ui CreatorU3 Furien de la <raviere ,$re!e(i"te a& Aca(emiei (e Stii"te (i" Pari!., i" C3 R3 Aca(3 (e! Scie"ce!, !e(i"ta (i" AD (ecem rie 4JJI, $3 4AME1 Bota"ica Ue!te o !tii"ta care, cu umi&i"ta, !e mu&tume!te !a-& a(mire $e Creator i" o$ere&e !a&e3 ;lourens ,%i*io&o0i!t ce&e ru, mem ru a& Aca(emiei (e Stii"te !i a& Aca(emiei Fra"ce*e., i" E&o0e (eB3 De&e!!ert, E(3 Gar"ier, Pari! 4JHD, $3 ECD1 UNicio(ata !tii"ta "u "e-a re'e&at &ucruri a!a (e mari333 I" $&a"uri&e !a&e, Dum"e*eu i"ai"tea*a mereu, mer0a"( (e &a materie &a 'iata, (e &a 'iata &a i"te&i0e"ta, (e &a i"te&i0e"ta &a !u%&et333U3 "laude Eernard ,Mem ru a& Aca(emiei (e Stii"te !i a& Aca(emiei Fra"ce*e, $ro%e!or &a Co&&e0e (e Fra"ce, &a Mu*eu& (e I!torie Natura&a, &a Sor o"a etc, ce& mai i&u!tru (i"tre %o"(atorii %i*io&o0iei !i ai me(ici"ei e=$erime"ta&e, ce& mai mare !$irit !tii"ti%ic a& 'eacu&ui a& QIQ-&ea., i" Leco"! !ur Ie!$2e"ome"e! (e &a 'ie333, E(3 Bai&&iere, Pari!, I, $3 EE41 Ui" rea&itate, "oi "u a!i!tam &a "a!terea "ici u"ei %ii"te; "u 'e(em (ecat o co"ti"uitate $erio(ica3 Ratiu"ea ace!tei creatii a$are"te "u e!te (eci i" $re*e"t; ea e!te i" trecut, &a ori0i"e3 Nu $utem !-o 0a!im i" cau*e&e !ecu"(e !au actua&e; tre uie !-o cautam i" Cau*a $rimara3 Nu $utem re*i!ta te"tatiei (e a cita aici %ra*e&e $ri" care a!tro"omi, %i*icie"i !i c2imi!ti i&u!tri $roc&ama i" mo( !o&em" e=i!te"ta Cau*ei $rimare, !i 'om termi"a cu ma0"i%ica marturi!ire a "emuritoru&ui Pa!teur3 ;a^e ,a!tro"om i&u!tru, mem ru a& Aca(emiei (e Stii"te., i" Sur &ori0i"e (u mo"(e3 T2eorie! co!mo0o"ihue! (e! a"-cie"! et (e! mo(er"e!, E(3 Gaut2ier-@i&&ar!, Pari!, 4JJC, $3 M1 USi cum i"te&i0e"ta "oa!tra "u !-a %acut ea i"!a!i, tre uie !a e=i!te o i"te&i0e"ta !u$erioara (i" care (eri'a a "oa!tra3 Si cu cat i(eea $e care "e-o 'om %ace (e!$re acea!ta i"te&i0e"ta !u$rema 'a %i mai i"a&ta, cu atat "e 'om a$ro$ia mai mu&t (e a(e'ar; "u ri!cam !a "e i"!e&am co"!i(era"(-o (re$t autoarea tuturor &ucruri&or, ra$orta"( &a ea ace!te !$&e"(ori a&e Ceruri&or care au (e!te$tat cu0etarea "oa!tra; !i, i" %i"e, iata-"e $re0atiti !a i"te&e0em !i !a $rimim %ormu&a tra(itio"a&a1 Dum"e*eu, Tata&, atottiitoru&, %acatoru& ceru&ui !i a& $ama"tu&ui333U3 ]illiam Thomson ,Lor(u& Be&'i". ,u"u& (i"tre cei mai mari %i*icie"i ai e$ocii actua&e., citat (e Lor(u& Sa&i! uiS, i" Limite! actue&&e! (e "otre !cie"ce, (i!cur! $ro"u"tat &a O=%or(, &a J au0u!t 4JMC, i"ai"tea &ui Briti!2 A!!ociatio" ,tra(3 %r3 M3 (e Fo"'ie&&e, E(3 Gaut2ier-@i&&ar!, Pari!, 4JMH.1 Ui" /uru& "o!tru a'em o mu&time (e (o'e*i e'i(e"te (e!$re o actiu"e i"te&i0e"ta, (e!$re u" $&a" i"e'oitor; !i (aca 'reo(ata i"(oie&i meta%i*ice "e EC4

(e$artea*a, $e"tru cat'a tim$, (e e&e, ace!te i(ei re'i" cu o %orta ire*i!ti i&a3 E&e "e arata "atura !u$u!a u"ei 'oi"te &i ere3 E&e "e arata ca toate &ucruri&e 'ii (e$i"( (e u" Creator !i (e u" Sta$a" eter"U3 "hevreul ,mare c2imi!t, mem ru a& Aca(emiei (e Stii"te, $ro%e!or (e c2imie !i (irector a& Mu*eu&ui (e I!torie Natura&a., i" C3 R3 Aca(3 (e! Scie"ce!, 4C !e$tem rie 4JDC, $3 IE4 !i urm31 UM-am i"tre at (aca, i"tr-o e$oca i" care (e mu&te ori !-a *i! ca !tii"ta mo(er"a (uce &a materia&i!m, "u e!te o (atorie $e"tru u" om care !i-a $etrecut 'iata i" mi/&ocu& carti&or !i i"tr-u" &a orator (e c2imie, cauta"( a(e'aru&, !a $rote!te*e co"tra u"ei o$i"ii (iametra& o$u!e %ata (e a !a; !i acea!ta e!te cau*a care ma %ace !a e=$u" moti'e&e i" 'irtutea carora a%irm ca "-am %o!t "icio(ata "ici !ce$tic, "ici materia&i!t3 Prima o$i"ie !e re%era &a !i0ura"ta $e care o am (e!$re e=i!te"ta materiei i" a%ara (e mi"e i"!umi3 Deci, "-am %o!t "icio(ata !ce$tic3 A (oua e!te co"'i"0erea mea (e!$re e=i!te"ta u"ei Fii"te Di'i"e, Creatoare a u"ei (u &e armo"ii1 armo"ia care (omi"a &umea "ei"!u%&etita !i $e care o re'e&ea*a !tii"ta meca"icii cere!ti !i !tii"ta %e"ome"e&or mo&ecu&are, a$oi armo"ia care (omi"a i"trea0a or0a"i*are a &umii 'ii3 Deci, "-am %o!t materia&i!t i" "ici o eta$a a 'ietii me&e, !$iritu& meu "e$uta"( co"ce$e ca acea!ta (u &a armo"ie, ca !i cu0etarea ome"ea!ca, ar $utea %i e%ecte&e i"tam$&ariiU3 ]urtz ,c2imi!t re"umit, mem ru a& Aca(emiei (e Stii"te, $ro%e!or !i (eca" a& Facu&tatii (e Me(ici"a (e &a Pari!., i" La t2eorie (e! atome! (a"! &a co"ce$tio" 0e"era&e (u mo"(e; 'e*i A!!ociatio" Fra"0ai!e $our &A'a"ceme"t (e! Scie"ce!, Li&&e, 4JDC, $3 AE1 Ui" *a(ar !tii"ta a re'e&at !tructura &umii !i or(i"ea tuturor %e"ome"e&or; e& K!$iritu& omu&uiL 'oie!te !a !e i"a&te mereu mai !u! !i, i" co"'i"0erea i"!ti"cti'a ca &ucruri&e "u-!i au i" e&e i"!e&e ratiu"ea (e-a %i, ra$ortu& &or, ori0i"ea &or, e& e!te co"(u! !a &e !u or(o"e*e u"ei Cau*e $rimare, u"ice !i u"i'er!a&e - Dum"e*eu -U3 9rmand <autier ,mem ru a& Aca(emiei (e Stii"te, $ro%e!or (e c2imie &a Facu&tatea (e Me(ici"a (i" Pari!., i" Le! ma"i%e!tatio"! (e &a 'ie (eri'e"t-e&&e! toute! (e! %orce! materie&&e!i, E(3 Carre et Nau(, Pari!, 4JMD1 UE!te o !tii"ta $e (o! aceea care i"(ra*"e!te !a "e a!i0ure ca "umai materia e=i!ta !i ca "umai &e0i&e ei 0u'er"ea*a &umeaU3 Louis Pasteur ,mem ru a& Aca(emiei (e Stii"te !i a& Aca(emiei Fra"ce*e, creatoru& c2imiei io&o0ice !i a& micro io&o0iei., i" Di!cour! (e rece$tio" a @Aca(emie Fra"0ai!e, AD a$ri&ie 4JJA1 USe !$u"e ca i&u!tru& %i*icia" e"0&e* Fara(aS, i" &ectii&e $e care &e ti"ea &a I"!titutu& Re0a& (i" Lo"(ra, "u $ro"u"ta "icio(ata "ume&e &ui Dum"e*eu, (e!i era $ro%u"( re&i0io!, i"tr-o *i, $ri" e=ce$tie, ace!t "ume ii !ca$a (i" 0ura !i (eo(ata !e %acu !imtit, $ri"tre au(itorii !ai, u" murmur (e !im$atie a$ro atoare3 Fara(aS, a0a"( (e !eama, i!i i"treru$!e &ectia $ri" ace!te cu'i"te1 U@-am uimit $ro"u"ta"( "ume&e &ui Dum"e*eu; (aca acea!ta "u mi !-a i"tam$&at i"ca $a"a acum, e $e"tru ca !u"t, i" ace!te &ectii, u" re$re*e"ta"t a& !tii"tei e=$erime"ta&e; (ar "otiu"ea !i re!$ectu& (e Dum"e*eu a/u"0 i" !$iritu& meu $e cai tot atat (e !i0ure ca !i ce&e care $oarta !$re a(e'aruri&e or(i"ii %i*iceU3

ECA

Pe!te tot i" &ume 'a( i"e'ita i&a e=$re!ie a "otiu"ii (e I"%i"it3 Pri" ea, !u$ra"atura&u& e!te i" a(a"cu& tuturor i"imi&or3 I(eea (e Dum"e*eu e!te o %orma a i(eii (e i"%i"it3 Marimea actiu"i&or ome"e!ti !e ma!oara (u$a i"!$iratia care &e-a (at "a!tere3 Fericit ce& ce $oarta i" !i"e u" Dum"e*eu, u" i(ea& (e %rumu!ete, %ie ace!ta i(ea&u& artei, i(ea&u& !tii"tei, i(ea&u& $atriei !au i(ea&u& 'irtuti&or e'a"02e&ice3 Ace!tea !u"t i*'oare&e 'ii a&e mari&or cu0etari !i a&e mari&or actiu"i3 Toate !u"t &umi"ate (e re%&e=e&e I"%i"itu&ui3 Ma i"tre i" "ume&e carei "oi (e!co$eriri %i&o!o%ice !au !tii"ti%ice !e $ot !mu&0e (i" !u%&etu& omu&ui ace!te i"a&te $reocu$ari; e&e mi !e $ar (e e!e"ta eter"a, $e"tru ca mi!teru& care i"'a&uie U"i'er!u&, !i (i" care e&e ema"a, e!te e& i"!u!i eter" $ri" "atura !aU3 I" ta ara a('er!a, $ri"tre cei ce "ea0a $e Dum"e*eu, ci"e !e a%&a care !a $oata %i o$u!, ca 'a&oare, !omitati&or !tii"ti%ice $e care tocmai &e-am citat ? Materia&i!tii $reti"( ca !tii"ta mo(er"a e!te o$era (octri"ei &or3 Ei i"e, i" *a(ar 'a cauta ci"e'a !a (e!co$ere $ri"tre (a"!ii $e 'reu"u& (i"tre i"temeietorii !tii"tei mo(er"e, caci "u 'a 0a!i - ca om remarca i&, ie!i"( (i" mu&timea me(iocritati&or - (ecat $e %aimo!u& *oo&o0 9aecRe&3 Or, 9aecRe& e!te u" !$irit cu totu& a"ti-!tii"ti%ic; e& !e cre(e %o"(atoru& u"ei re&i0ii "oi, re&i0ia mo"i!ta; iar %a"ati!mu& !ectar, (e o 'io&e"ta rara ,'e*i E3 '3 9aecRe&, E"i0me! (e &U"i'er!, Pari!, 4MFC., cu care cauta !a o $ro$a0e, ii i"tu"eca /u(ecata !i ii a"u&ea*a ca&mu& !i im$artia&itatea, ca&itati !i"e hui u! "o" a&e a(e'aratu&ui om (e !tii"ta3 Creatorii tra"!%ormi!mu&ui, LamarcR !i c2iar DarTi", $e a&e caror i(ei materia&i!tii mo(er"i !i-au e(i%icat !i!temu&, cre(eau i" Dum"e*eu3 Lamarc=, i" 9i!toire "ature&&e (e! a"imau= !a"! 'erte re!, I , e(3 a (oua, E(3 Bai&&iere, Pari!, 4JJH, $3 AID1 UNatura "e%ii"( o i"te&i0e"ta, "e%ii"( "ici macar o %ii"ta, ci "umai o or(i"e a &ucruri&or, co"!titui"( o $utere i" i"tre0ime !u$u!a &e0i&or, acea!ta "atura, *ic, "u e!te i"!u!i Dum"e*eu3 Ea e!te $ro(u!u& !u &im a& 'oi"tei !a&e atot$uter"ice K333L A!t%e&, 'oi"ta &ui Dum"e*eu e!te $retuti"(e"i e=$rimata $ri" %u"ctio"area &e0i&or "aturii, $e"tru ca ace!te &e0i 'i" (e &a E&3 Iar acea!ta 'oi"ta "u $oate %i &imitata, $uterea (i" care ea ema"a "ea'a"( &imiteU3 "h. ar\in, i" La 'ie et &a corre!$o"(a"ce (e C2ar&e! DarTi" $ar De @ari0"S, I, E(3 Rei"Ta&(, Pari!, 4JJJ, $3 EIE1 UO a&ta cau*a a cre(i"tei i" e=i!te"ta &ui Dum"e*eu, care ti"e (e ratiu"e iar "u (e !e"time"te, ma im$re!io"ea*a $ri" 0reutatea !a3 Ea $ro'i"e (i" e=trema (i%icu&tate - !au mai i"e *i! (i" im$o!i i&itatea - (e a co"ce$e ace!t ime"! !i $ro(i0io! U"i'er!, cu$ri"*a"( omu& !i %acu&tatea !a (e a $ri'i i" 'iitor, ca $e re*u&tatu& u"ui (e!ti" !i a& u"ei "ece!itati oar e3 Cu0eta"( a!t%e&, ma !imt "e'oit !a a(mit o Cau*a $rimara cu u" !$irit i"te&i0e"t, a"a&o0 i"tr-o oarecare ma!ura cu ce& a& omu&ui, !i merit "umirea (e (ei!% 3 Mai mu&ti tra"!%ormi!ti, (e a&t%e&, im$arta!e!c, i" acea!ta $ri'i"ta, o$i"ii&e i"itiatori&or (octri"ei3 Iata (oua e=em$&e3

ECE

9. <audr^ ,mem ru a& Aca(emiei (e Stii"te, $ro%e!or (e $a&eo"to&o0ie &a Mu*eu& (e I!torie Natura&a., i" Le!e"-c2ai"eme"t! (u mo"(e a"ima& (a"! Ie! tem$! 0eo&o0ihue!, Pari!, 4JJE, $3 H1 UOricat (e mici !u"tem, e!te o $&acere !i c2iar o (atorie $e"tru "oi !a !crutam "atura, caci "atura e!te o o0&i"(a $ura i" care !e re%&ecta Frumu!etea (i'i"a3 Pierre Termier ,i&u!tru 0eo&o0, mem ru a& I"!titutu&ui Fra"tei., i" La @ocatio" (u Sa'a"t, 4MAD1 UGeo&o0ia "e (uce (e ma"a, $e cai 0ra"(ioa!e, &a"0a Dum"e*euU333 A!ta*i, o mi!care (e reactie im$otri'a i"ca&cari&or $e care Materia&i!mu& !i coro&aru& !au, Atei!mu&, &e !a'ar!e!c a!u$ra (ome"iu&ui !tii"tei, i"ce$e !a !e $ro(uca $retuti"(e"i, i" Fra"ta !i mai a&e! i" Germa"ia3 Sa !$eram, $ri" urmare, ca i" cura"( !tii"ta 'a a/u"0e !a !ca$e (e ace!t $ara*it, care "u "umai ca o com$romite, (ar o !i $ara&i*ea*a, im$ie(ica"(u-i $ro0re!u&3 -icolae Paulescu

Staretul Efrem atuna!iotul

Despre ascultarea de du"ovnic

Ascultarea de du&ovnic este viata vesnica, scara cereasca, suire grabnica, bogatie de cununi, lucru ingeresc, lupta nepatimirii, suire si calatorie la cer. Ascultarea implineste toate poruncile, pe toate le indreapta, pe toate le face si le zideste, iar pe suflet, in c&ip nevazut si nestiut, cu mare gri2a il imbogateste si il asaza in vistierie necontenit, ridicandu-l spre "umnezeu ca sa stea inainte incununat si infrumusetat in taina'. fantul Hrigorie inaitul

=arintele Efrem AatunaBiotul este astazi unul din cei mai apreciati du&ovnici ag&ioriti. 9n varsta de aproape C< de ani, a fost unul dintre ucenicii binecunoscutului g&eron 9osif 9si&astul. "aca ceilalti ucenici ai !uviosului 9osif au preluat conducerea a cate unei manastiri ag&iorite, parintele Efrem a preferat isi&ia, ramanand retras in pustia AatounaBiei unde vietuieste cu trei ECC

ucenici. Dedam mai 2os, in traducere, cateva din sfaturile sale adresate mona&ilor simonopetriti, despre ascultare. !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! Ascultarea fata de duhovnic le va aduce pe toate. Ascultarea va aduce harul. &ea mai mica neascultare alunga harul. %uhovnicul este# oarecum# in locul lui %umnezeu. 6rice spune duhovnicul e ca din gura lui %umnezeu. a!l ai pe duhovnic ca pe chipul lui %umnezeu. $oate patimile# putin cate putin# se vindeca prin ascultare. "u mantuie nici preotia# nici postul# nici asceza# ci doar ascultarea de duhovnic. Ascultarea face minuni' ascultarea va aduce toate harismele. .rin ascultare Kristos da rugaciunea. "u ne mantuie rugaciunea9 ci ascultarea de duhovnic ne mantuie. Fn demonizat a intrat la ascultare la doi batrani si prin ascultarea lui s!a vindecat. Gi!a povestit el insusi cum vedea demonul inaintea lui si cand zicea o data rugaciunea lui 5isus demonul se tulbura. &and zicea rugaciunea a doua oara# demonul incepea sa tremure. A treia oara cand zicea rugaciunea# demonul disparea. Aaci ascultare? Ai harul lui %umnezeu# esti pentru rai. a stiti ca diavolul nu se teme de noi# nici macar nu ne ia in seama. ,l fuge de noi cand vede Karul lui %umnezeu pe care il avem datorita ascultarii de duhovnic. &el care face ascultare nu se teme O oarecum O de %umnezeu. "u faci ascultare? Aa ce vrei' rugaciune# post# asceza# etc. O nu mantuiesc. "umai ascultarea mantuieste. &el care face ascultare se aseamana cu Kristos# &are ! a facut ascultator pana la moarte# si inca moarte pe &ruce. %uhovnicul poate sa cada. &el care face ascultare nu cade niciodata. %uhovnicul va da socoteala inaintea lui %umnezeu pentru dansul# dar cel care face ascultare nu. .rin duhovnic vorbeste Kristos. e poate oare sa cada cineva cata vreme se aseamana in ascultare cu Kristos? &hiar daca porunca duhovnicului e ratacita# %umnezeu# pentru ascultare# o va intoarce in folos sufletesc. .e duhovnicul tau# asadar# sa!l vezi ca pe Kristos. a nu!l intristezi. *!ai intristat pe duhovnic# *!ai intristat pe %umnezeu. ,u am experienta personala a neascultarii si a constrangerii duhovnicului meu# "ichifor. *!am constrans zicandu!i' B%aca nu facem aceastaP plec.- .arintele "ichifor a fost nevoit sa accepte. &and m!am intors la chilia noastrQ# parintele mi!a spus' %e ce# mai copile# m!ai silit sa facem lucrul asta? %upa ce mor eu# vei putea sa faci ce vrei-. &u aceste cuvinte ale lui# infricosatoare si biciuitoare# mi!a aratat ca m!am indepartat de %umnezeu. Am pierdut rugaciunea pentru mult timp. "u numai ca am pierdut harul rugaciunii# insa am fost si Bbiciuit- de %umnezeu. ECH

tii ce canon se primeste daca!l fortezi# daca!l obligi pe duhovnic sa faca ceva? , cu adevarat infricosator. &el ce face ascultare e ca o hartie alba. "u are nimic scris pe ea care sa fie luat de diavol. &at valoreaza duhovnicul# cu frica de %umnezeu# nu valoreaza intreaga lume# nu valoreaza tot fantul Gunte. Aaci ascultare la duhovnic? *a %umnezeu si la Gaica %omnului faci ascultare. 5ar Kristos# &are a facut desavarsita ascultare la $atal &eresc te primeste# te aude# te face asemanator *ui. %e aceea# cel ce face ascultare va avea o dubla cununa in slava vesnica. %aca te trimite duhovnicul pe luna si te duci# esti in ascultare. 5l odihnesti pe duhovnic? 5l odihnesti pe %umnezeu. &and m!am dus eu la duhovnicul 5osif# duhovnicul vostru era incepator. .arintele 5osif mereu il incerca# dar duhovnicul vostru nu stia nimic decat blagosloviti si sa fie blagoslovit. Adesea parintele 5osif ii striga cand mergeam eu pe acolo' B=avuli fa!ne cafea-# si duhovnicul vostru ,frem raspundea' B a fie blagoslovit- si fugea sa indeplineasca porunca. &um se indeparta# parintele 5osif zicea incet' BAii binecuvantat intotdeauna@- si se ruga pentru el. %uhovnicul vostru a primit mult har tocmai datorita ascultarii la parintele 5osif. %emonizatul acela care a facut desavarsita ascultare la cei doi batrani si care s!a tamaduit prin ascultarea sa# mi!a spus cum i sopteau demonii' B.leaca de la batranii la care esti si coboara pe tarm# pe stanci. Batranii astia mananca# dorm# se roaga prea putin. &a sa iesim trebuie multa rugaciune si post.- i desigur ziceau adevarul# insa era o cursa a diavolilor pentru ca sa!l scoata de sub ascultare. iliti de o alta putere au marturisit' B%aca reuseam sa te scoatem de la batrani si sa te facem sa cobori pe stanci# spre tarm# te!am fi aruncat incet!incet in deznade4de si te!am fi facut sa sari in mare# adica sa te sinucizi-. .rin ascultarea lui a invins demonii si s!a vindecat. "umai diavolul stie ce e duhovnicul# ce inseamna duhovnicul# ce inseamna ascultarea de duhovnic@ Aacandu!mi eu odata voia si plantand pomi# toti s!au uscat. &ei pe care i!am plantat cu binecuvantarea parintelui "ichifor s!au prins# desi parintele "ichifor nu era dintre monahii rugatori. "u trebuie sa tolerezi sa!l 4udece cineva pe duhovnicul tau. a te opui# sa te impotrivesti cand auzi ca se spune ceva impotriva duhovnicului tau. Asa e corect si asa trebuie sa faci. 6 intamplare asemanatoare cu cea in care acel monah a zis' Bam duhovnic- si prin aceasta au disparut dracii i s!a intamplat si ECI

tatalui parintelui Amfilohie. .arintele Amfilohie si!a adus tatal la fantul Gunte# l!a facut monah si!l ingri4ea. &a sa vezi# copilul si!a facut tatal calugar@ P &and tatal lui tragea sa moara# parintele Amfilohie a intrat in camera muribundului si vazandu!l foarte tulburat il intreba' ! %e ce esti# tata# atata de tulburat? ! Au venit diavolii si mi!au spus# inspaimantandu!ma# ca!mi vor lua sufletul. 5ar parintele Amfilohie i!a spus' ! "u!ti fie frica pentru ca nu!ti pot face nimic# pentru ca esti sub ascultare. %aca mai vin la tine sa le zici' &e aveti cu mine? Am duhovnic. ,u sunt ascultator-. Au venit din nou demonii in ziua urmatoare cu mai mult zgomot# cu sabii# cu topoare# cu furci# speriindu!l ca!l vor lua. &um le!a zis ca are duhovnic# demonii s!au fQcut nevQzuti. "umai diavolul stie ce putere are duhovnicul# ce zice duhovnicul. A zis duhovnicul? %u!te@ Frca!te pe luna# nu te teme@ 6rice vrea duhovnicul# sQ fie fQcut. "u te intereseaza. "u intereseaza decat ascultarea. Ai facut ascultare# mergi in Iai# nu ai facut# mergi in 5ad. "!ai venit sa te impartasesti de zece ori pe zi# sa faci rugaciunea mintii# privegheri sau posturi. $oate nu valoreaza nimic fara ascultare. Ai facut ascultare# mergi in rai# ai facut neascultare# mergi in 5ad@ Adam a facut neascultare si a a4uns in iad@ "oi calugarii spunem putine cuvinte' A &F*$AI, %, %FK6="5& R =5A$A# ",A &F*$AI, R G6AI$,. Ai facut ascultare# ai facut totul. ,u nu spun ca celelalte nu ne folosesc# insa sunt pe planul doi. 5mi amintesc ca odata# pe cand traia duhovnicul 5osif# l!am 4udecat intr!o problema. G!am dus seara sa ma rog si nu puteam de loc sainaintez in rugaciune' B%oamne 5isuseP.%oamne 5isuseP- mai mult nu puteam.BFndeva am gresit- m!am gandit. BFndeva am pacatuit-. 5a sa vedem in ziua precedenta# unde am mers# ce am facut# ce am spus. Am gasit' l!am 4udecat pe duhovnicul meu. Diua urmatoare era duminica si trebuia sa slu4esc la fantul Altar. Acum ce era sa fac? Iugaciune@ B%umnezeul meu# iarta!ma caci mi!am 4udecat duhovnicul. Am gresit# imi cer iertare- %ar nimic@ B%ar .etru# %oamne# $e!a tagaduit de trei ori si l!ai iertat. ,u nu $e!am tagaduit# ci doar l!am 4udecat pe duhovnicul meu. Acum ma pocaiesc si!mi cer iertare-. "imic@ 5au din nou metaniile# dar rugQciunea nu inainteaza. Au inceput lacrimile. Am varsat rauri de lacrimi. B.e cuvioasa Garia ,gipteanca ai iertat!o cand s!a pocait si pe multi pacatosi ai iertat. .entru mine nu exista mila# nu exista iertare?Au trecut asa trei ore. 5n sfarsit simt o pace# o dulceata# o bucurie inlauntrul meu. Atunci incepe si rugaciunea# singura' B%oamne 5isuse Kristoase# miluieste! ma-. %eci nu!i acelasi lucru sa 4udeci un strain cu a!l 4udeca pe duhovnicul tau. =ai tie@ *!ai 4udecat pe 5nsusi %umnezeu. ingurul om pe care l!am iubit si singurul om de care m!am temut a fost parintele 5osif. %uhovnicul poate sa!ti ECD

spuna un cuvant mandru sau sucit. $u fa!ti ascultarea ta# fa ascultare desavarsita. Iodul desavarsitei ascultari l!am incercat la duhovnicul 5osif. 6 sa ma intrebi desigur care este? "u ma temeam de %umnezeu# nici macar nu ma temeam. Hura duhovnicului ce zice? a fie blagoslovitPfa ascultare fara deosebire. Hura duhovnicului e gura lui Kristos. a faci ce spune duhovnicul fara sa analizezi# fara sa cercetezi si fara sa murmuri. &onstruieste pe smerenie. A zis duhovnicul asa? a fie blagoslovit. %e nimic sa nu te ingri4esti de vreme ce faci ascultare. $e vei mantui# o sa mergi in Iai. Fn diacon ii zice duhovnicului' B.arinte vreau sa merg sa fac baie in mare pentru sanatate-. B"u te du copile pentru cutare sau cutare motiv-. BBa ma duc sa fac baie-. i se dusePAacu baie si in timp ce se scalda un rechin l!a omorat. Gai tarziu i!a scos marea trupul sfasiat la mal. Fnde s!a dus sufletul lui? Ascultarea aduce iluminare# lacrimi si rugaciune. %aca n!ai ascultare# chiar daca le ai pe acestea# le vei pierde. &at de mult il cinstesti si il iubesti pe duhovnic# atat de mult primesti. Karul ascultarii il incon4oara pe ascultator ca o flacara si de aceea nu!l poate prinde diavolul. %aca lipseste aceasta flacara# diavolul ne va devora. $eologia (cuvantarea de %umnezeu) este rezultatul rugaciunii# iar rugaciunea este rezultatul ascultarii. &and faci ascultare o sa gasesti si rugaciune si teologie (cuvantare de %umnezeu). &and insa nu faci ascultare nu gasesti nimic. .rimul lucru# sau mai bine zis radacina# este ascultarea. Ai facut ascultare? 6 sa gasesti rugaciune. e poate sa o gasesti acum sau sa o gasesti maine.

9ntrebare: i daca duhovnicul da o porunca gresita? Daspuns: "iciodata nu a4ungi tu rau# pentru ca la mi4loc este ascultarea. &u cat mai mult devotament# abnegatie# iubire si credinta ai in suflet# cu atat nu ai impotriviri launtrice. &and insa ai ceva cu duhovnicul tau# sa stii ca nu esti una cu el# ca nu!l iubesti si n!ai credinta in el. &u cat ai mai multa credinta in duhovnic# ca atat ai mai putina gri4a. &and nu esti unit cu duhovnicul simti o impotrivire# ai un Bspin- inlauntrul tau. &u cat ai mai mult devotament si ascultare fata de duhovnicul tau# cu atat o sa ai mai multa ravna. &el mai bun zel e la inceputul vietii calugaresti. ,sti devotat duhovnicului. &and te unesti cu duhovnicul e zelul cel mai bun. &and vezi fata duhovnicului ECJ

ca pe a lui Kristos# totul merge bine. &and vezi greseli la duhovnic# e vai de tine@ 6data mi!a zis cineva' B.arinte staret vreau sa merg la duhovnic sa ma spovedesc pentru asta si asta. fintia ta ce zici?- BAa 3111 de metanii-. B a fie blagoslovit-. i n!a mai zis nimic la duhovnic. Asta e# sa zicem# credinta# atasamentul# unirea custaretul. Ah# fericita ascultare@ .arintilor# eu ce sa zic? &and eram sub ascultare alt har aveam# alta rugaciune. .luteam# ca sa spun asa in aer. Acum sunt staret. 6 sa ziceti ca nu am cautat asta# ca %umnezeu mi!a dat. %a# insa imi amintesc starea de ucenic. &ea mai buna stare pentru monah este starea de ucenic# de ascultator. .uterea ascultarii se vede din urmatoarea intamplare. ,ra intr!o marti si spre seara mi!au venit niste ganduri contra duhovnicului meu# parintele 5osif# pentru ca ne!a pus sa semnam o scrisoare. Avea si dreptate# dupa cum s!a dovedit ulterior. ambata merg la slu4ba cu parintele. &um mQ vede imi zice' B.arinte# ai ceva contra mea# ceva te separa de mine# ai ceva inlauntru. "u te desparti de duhovnic# nu te rupe de mine@- ,u uitasem ca l!am 4udecat# uitasem gandurile. B.arinte# zic# nu!mi amintesc sa am un gand care sa ma separe de sfintia ta.- B i totusi ai ceva care te separa de mine. &um te! am vazut# am stiut. A stiut sufletul meu ca ai ceva ganduri care te separa de mine.- B.arinte# nu!mi amintesc nimic@- S a incerci sa!ti amintesti@%upa ce am terminat fanta *iturghie am plecat. Gergand spre chilia mea si urmarind ce ganduri am avut in aceste zile# mi!am amintit de 4udecata pe care i!am facut!o in legatura cu scrisoarea. G!am intors inapoi si mi!am cerut iertare cu lacrimi. &alugarul trebuie# deci# sa faca ascultare orbeste# sa nu faca deosebire. 5mi amintesc ca# alta data# m!am dus la chilie sa ma rog. Ga gaseam intr!o stare harica. %eodata# parintele .rocopie# care era ucenic impreuna cu mine# bate la usa si ma cheama la lucru. .entru ca stiu ca harul poate sa vina sa te bucure fie cinci minute# fie o ora# fie doua# m!am gandit ca acum cand ma gasesc sub lucrarea harului sa profit si cand se va sfarsi sa merg la lucru. .arintilor# nici nu am apucat sa termin de gandit ce am zis# ca am si pierdut harul@ "!a fost asta neascultare? Ba neascultare a fost# chiar daca parintele .rocopie nu era duhovnicul meu. i mi!am zis atunci in sine' B i neascultarea am facut!o si rugaciunea am pierdut!o-. %e aceea zic' Aa ascultare si vei gasi rugaciunea. "u urmari rugaciunea ca ea vine din ascultare. .rimul lucru pe care l!am intalnit noi la parintele 5osif a fost ca %umnezeu te mantuieste prin rugaciunile duhovnicului. &e putem spune e ca pe cat de unit esti cu duhovnicul# pe atata de mult har primesti. &a fierul in foc# se face si el foc. .e cat il indepartezi de foc# cu atata se raceste.

ECM

Iugaciunea izvoreste din ascultare# nu ascultarea din rugaciune. Aa ascultare acum si in continuare va veni harul. .arintele 5osif spunea' B&el ce face ascultare va iesi bine numai si numai pentru ascultare@ "u are importanta cine e duhovnicul. &e i!a folosit lui 5uda ca *!a avut pe Kristos? "imic@ &e i!a folosit lui Adam ca *!a avut staret pe %umnezeu si ca era in Iai? "imic@ "u s!a folosit de Iai# caci a facut neascultare. &u ce l!a impiedicat de la sfintenie pe marele Acachie faptul ca duhovnicul sau era sucit si nebun si il batea zilnic? &u nimic@

9ntrebare: %umnezeu ne!a dat putere de 4udecata. Asta e alba# asta e neagra. %aca iti spune duhovnicul ca albul e negru si invers# nu elimini 4udecata? Daspuns: Asta este ascultarea# parintele meu# asta este ascultarea. a te incredintezi ca e negru si nu alb cum il vezi tuP $u vezi lucrul alb# iar duhovnicul il vede negru. ,l vede corect# el vede drept@ Asta este ascultarea@ a te straduiesti sa vezi ca nu este cum spui tu# adica alb# sa nu crezi nici macar ceea ce vad ochii tai. &and esti unit cu duhovnicul te inunda harul. 5mi amintesc anii aceia' suvoi venea harul. Gi!a spus intr!o zi' B"!o sa primesti nimic pana sambata viitoare-. &u adevarat moarte a fost pentru mine. "e minunam cum se implineste cuvantul duhovnicului# cum il pecetluieste %umnezeu. 6data# niste crestini ne!au adus un sac cu cartofi# la arsana. Fn ucenic de!al meu# incepator (acum nu mai este la noi) mi!a spus ca este obosit si ca nu vrea sa mearga sa!l aduca si m!am dus eu. Tos era oprit un camion# i!am facut semn. 5nauntru erau doi profesori universitari care imi zic' B.arinte# nu stiti unde sta parintele ,frem?- B,u sunt-# le raspund. 5ar unul dinre ei imi zice' B=oi monahii sunteti cu adevarat fericiti# pentru ca traiti cu adevarat viata crestina-. &and m!am intors la chilie# i!am povestit ucenicului intamplarea# la care el mi! a zis cu multa nerusinare' BGda# cand vin aici ii izgonesti# iar 4os ii inviti aici-. B&e sa ma fac# mai copile# asa mi!a venit atunci sa le zic# ii raspund. Acum hai sa ne rugam o ora la chilie-. %upa o ora vine la mine si ma intreaba' B&ate rugaciuni ai facut?- BAtatea-# ii raspund. B%oar atatea? ,u am facut cu mult mai mult si inca mai pot sa mai fac-. Gi!a zis toate astea cu nerusinare. G!am intors intristat la mine la chilie. "umai ca nu am plans pentru comportamentul copilului aceluia. e duse ucenicul sa doarma. &um insa sa poata dormi cand diavolii au inceput sa!l atace? i numai ce vine la mine la chilie speriat si!mi spune ce i se intampla. 5i raspund' BAsta ti se intampla pentru ca l!ai suparat pe duhovnicul tau-. 5!am citit o rugaciune# au trecut toate si s!a culcat linistit.

EHF

&and te faci prost pe tine insuti# pentru ascultare# si daca esti asa cum iti spun si intrebi pentru toate# incepe %umnezeu sa!ti dea har. .arintele .rocopie a plecat o data# facand neascultare de parintele "ichifor. &and a a4uns la o anumita stare de lepadare a simtit deodata lipsa harului. e simtea ca si cum ar fi un alt .rocopie care!l intreaba' B%e ce ai plecat?- B%e asta si asta@- O ii raspund. B%e ce ai lasat ascultarea si pe duhovnicul tau? %u!te inapoi la ascultarea ta@- i s!a intors .rocopie. "u are importanta cine este duhovnicul. Getania pe care o pui duhovnicului e lucru mare. Aacand ascultare la parintele "ichifor in anii aceia# am vazut minuni. .arintele 5osif spunea' B"ici preotia# nici fanta 5mpartasanie# nici rugaciunea mintii# nici postul# nici privegherea nu mantuiesc fara ascultare. $ot ce se face din voia proprie e luat de diavoli@- B&aci implinind cineva voia altuia si nu pe a sa# infaptuieste nu numai lepadarea de sufletul sau# ci si rastignire fata de toata lumea. &el ce contrazice pe parintele sau# face bucuria dracilor. 5ar de cel ce se smereste pana la moarte# se minuneaza ingerii. &aci unul ca acesta face lucrul lui %umnezeu (5oan =5# 0:)# asemanandu!se Aiului lui %umnezeu# &are a implinit ascultarea de .arintele au pana la moarte# iar moarte# pe cruce (Ailip# 55# ;! 33)-.

Sfarsit.

MARTURIA UN GINECOLOG CARE REFUZA SA MAI FACA A@ORTURI SI LUPTA PENTRU @IATA1 Doctoru& Io"e& Cioata (i" Timi!oara CvideoD Pu &icat $e 'N A(r %&'K W Cate0orii1 Convertiri" Razboiul im(otriva familiei" Video W Pri"t T2i! Po!t ) in anul 2GGG nu am mai efectuat intreruperi de sarcina, (ecat i" !iutuatia i" care !arci"a a %o!t !au e!te o$rita i" e'o&utie3 Acea!ta (eci*ie, '-am !$u! ca a %o!t 0reu (e &uat $e"tru ca, $a"a &a mome"tu& ace&a, %ii"( i" acea!ta !$ecia&itate !i $e"tru ca acea!ta te2"ica (e i"treru$ere (e !arci"a am i"'atat-o i" tim$u& $re0atirii me&e - ma ascundeam in spatele acestei A sa zicem A datorii ale mele, ca sa fac acest lucru. Ei, !u"t co"'i"!, EH4

ca u"u& Dum"e*eu &a mome"tu& ace&aG # (ar ace&a a %o!t mome"tu& 2otarator, $e"tru ca in sufletul meu si in mintea mea si in familia mea, aceasta dezbatere se purta de multi ani. "hiar sotia mea imi spunea aproape in fiecare zi ca ar fi bine sa intrerup aceasta practica. Si eu ii re$&icam # "orma&, ca orice (octor # )da` asta-i meseria mea" trebuie sa fac si intreru(eri de sarcina" sa fac si o(eratii" sa asist si nasteri)3 Si cumva ma ascundeam in spatele acestei meserii. ecizia mea a fost luata dupa cateva vizite pe care le-am facut in %fantul >unte. 9m fost de doua ori in %fantul >unte 9thos, am avut niste discutii cu vrednicul de pomenire Parintele Petroniu, si care mi-a spus # a a%&at ca !u"t me(ic, i-am marturi!it ca !u"t me(ic # !i mi-a !$u!1 ,Domnul doctor, sunteti intr-un mare, mare pacat" 0tentie ce faceti cu 'iata dumnea'oastra si a copiilor dumnea'oastra, pentru ca pacatul a'ortului este capital3 M-a tu& urat acea!ta a%irmatie a (a"!u&ui, (u$a care am mai a'ut cate'a i"ta&"iri cu Pari"ti im u"atatiti i" Roma"ia # i" ma"a!tiri, &a i!erici # !i i" 4MMM-AFFF am %o!t !a ma !$o'e(e!c3 Si, "orma&, Pari"te&e care era aco&o mi-a !$u! # marturi!i"(u-i care e!te me!eria mea !i care e!te (rama $e care o traiam; i-am !$u!1 )Ce sa fac -arinte2+ # !i a *i!1 ,#mi pare rau, dar canonul spune clar; nu puteti sa 'a impartasiti) *rebuie sa 'a rezol'ati problema, daca 'reti sa traiti in curatie 4integritate morala, n)n)6. Ei, a %o!t (urere mare $e"tru ca eram &a im$arta!it cu !otia mea, care a!te$ta a%ara3 Si (u$a !$o'e(a"ie "e-a $o%tit i"au"tru # cei care a!te$tam aco&o $e"tru S%a"ta Im$arta!a"ie, !i sotia a zis sa intram, si eu i-am spus. nu, eu nu pot, pentru ca .arintele mi-a interzis, mi-a dat un canon si nu pot sa ma impartasesc. A %o!t (i!tru!a, 'a (ati !eama3 9tuncea cred ca a fost picatura care a umplut paharul. I" !%ar!it, am trecut $e!te mome"tu& ace!ta3 >i-aduc aminte cu emotie, si $lasul meu tremura pentru ca a fost o decizie enorma a vietii mele. %i, mi-am respectat promisiunea pe care am luat-o atunci, si apoi viata mea s-a schimbat total. Ma a!cu"(eam i" !$ate&e ace!tei me!erii, $e"tru ca ma 0a"(eam1 )n-or sa mai vina (acientii la mine+ # cum 0a"(e!te omu& &ume!te, 'a (ati !eama- %i, pot sa va spun ca dupa aceea, lucrurile au capatat o cu totul alta dimensiune. ;amilia mea s-a schimbat, sufletul meu s-a schimbat, relatia mea cu pacientii s-a schimbat, si tot mai multi pacienti au inceput sa vina in cabinetul meu, &a !$ita&, &a ca i"etu& $ri'at $e care i& a'eam3 Si, u"u& Dum"e*eu mi-a (o'e(it ca # oricum, !tiam ca (eci*ia a!ta era u"a # (ar, bunul umnezeu mi-a dovedit ca El este bun si iubitor, si iertator si sper sa ma ierte pentru toate $reselile si pacatele pe care le-am facut prin uciderea a sute si sute si nu mai stiu cate sufleteC 9m avut foarte multe cazuri de pacienti indecisi, de cupluri care nu erau casatoriti, de fete tinere, multe cazuri din acestea care venisera cu acest scop sau ma ro$, cu acest $and, si mi-am luat timp, si am discutat cu ei. Le-am aratat embrionul, le-am EHA

aratat fatul, am aratat inimioara, am aratat lucruri care sa-i determine sa schimbe decizia care de fapt nu era luata, dar era doar o intentie. Si $ot !a !$u", !i-i mu&tume!c &ui Dum"e*eu # (e %a$t, K"u eu, ciL Du2u& S%a"t &ucra atu"cea, 'or ea $ri" 0ura mea; !u"t co"'i"! (e a!ta - multi dintre ei au renuntat la idee. 9u ramas ca si pacienti, am reusit sa-i a:ut la momentul nasterii, si sunt oameni fericiti si impliniti. Au %o!t $acie"te care a'eau (e/a (oi co$ii, !au trei co$ii, !i care erau i"tr-o !ituatie (i" acea!ta, materia& (e%icitara, !i &e-am !$u!1 <anditi-'a ca un copil este o binecu'antare pentru o familie, nu este o pedeapsa pe care 'i-o da Dumnezeu) Deci trebuie sa luptam ca sa 'ina pe lume fiecare suflet pe care Dumnezeu il randuie) @a nu ne opunem acestui lucru. 9sa cred ca trebuie sa luptam pentru viata. Co&e0ii mei, !i $acie"te&e $e"tru o $erioa(a au %o!t u&'er!ate $e"tru ca "u-!i e=$&icau cum (e-oa(ata eu am &uat o a!a (eci*ie3 Si &e-am !$u! c&ar1 asta e o decizie pe care am luat-o pentru sufletul meu, pentru 'iitorul familiei mele, si asta am simtit eu. %i multi au banuit ca de fapt e o pacaleala, sau asa, o vorba aruncata, si ca eu totusi o sa cedez presiunilor si o sa mai fac. %i$ur peste mine au venit si ispitele. Au 'e"it cu"o!ti"te a$ro$iate, au 'e"it !i $riete"i, au 'e"it !i au *i!1 )nu se (oate" e sotia insarcinata" vreau sa intreru(em sarcina), !i eu am *i!1 ,>u, eu nu mai fac, de acum incolo trebuie sa fiu curat, indiferent ce ar fi, indiferent cine ar fi, decizia mea este clara, si de acum incolo 'oi lupta pentru 'iata) >-au banuit ca din ortodoxul care am fost botezat, am crescut, si care o sa mor A dar o sa mor si o sa invii, dupa cum spune %criptura A ca nu mai fac pentru ca am ales o cale $resita, am trecut intr-o alta biserica. >a ro$, lucruri din acestea care sunt lumesti si care le-am trecut cu vederea si care nu le-am luat in seama. Si mi-am &uat acea!ta curatie, !i bunul umnezeu sa ma a:ute si nu am cum sa ma mai intorc de unde am fost, sunt altul. -imeni, ca medici obsteticieni si $inecolo$i nu ne obli$a ca sa facem acest pacat. -imeni/ A! !%atui co&e0ii mei, !i "u "umai co&e0ii mei, (ar a! !%atui 'iitoare&e mamici, care a/u"0 i" !ituatia acea!ta !a !e 0a"(ea!ca %oarte i"e &a ace!t &ucru+3 <inecolo$ul &onel "ioata este fratele unui alt medic credincios al Timisoarei, chirur$ul cardiolo$ an "ioata, (e!$re care am $u &icat materia&e&e a$arute i" re'i!ta Fami&ia orto(o=a, re!$ecti' &a emi!iu"ea +Cuvinte din taceri)1

(. 9- "&09T9 BTimisoara8 A "@&(6(<6L "9(E "96T9 &-&>9 6@0)-&"E9%"9 sau >edicina ca misiune mantuitoare Emisiunea Cu'inte din taceri. intalnire cu dr. chirur$ crestin 9"&09T9 Svideo P9(TE9 &U
EHE

"onvorbire cu medicul crestin 9- "&09T9 Svideo, partea a &&-aU

LE<9T6(&. >ai multi medici din 9rad (E;6N9 sa faca avorturi din >0T&)E E "0-%T&&-T9 9PEL E "0-%T&&-T9 PE-T(6 9P9(9(E9 "0P&L6L6& -E-9%"6T 6"&<9%&& L6& 6>-ENE6[ 9proape toti $inecolo$ii italieni (E;6N9 avorturile/
NNN

%T(&<9T6L >6T 1F#D7? si articol2 ocumentar video despre &- 6%T(&9 9)0(T6(&L0( A &ani insangerati "6> %E 0>09(9 "0P&&& -E-9%"6T& %& "6 "E "0-%E"&-TE 9%6P(9 ;E>E&L0(, (eporta: fara anestezie despre avort. ,7 U9=#7" %tatistica avortului in (omania. ;&E"9(E (0>9- P09(T9 "9TE 6>0(T &- %P9TE A 6- P(6-" 9)0(T9T. >e mai miram ca am a%uns defaimare inaintea neamurilor?
9rticolele saptamanii BI8. "6> %-9 9)0(T9T (0>9-&9 %&-<6(9. 7 o intreaga lume pe care am a'ortat-o, o intreaga istorie care ar fi aratat cu totul altfel &E6 B:ud. >aramures8, ,leaganul copiilor, L0"6L 6- E T0T& "0P&&& E(96 L9%9T& %9 )&-9 PE L6>E A azi, un paradis in destramare. "um a slabit credinta, Bvideo8 9)0(T6L "96NE9N9 E0L& P%&@&"E Bstudiu medical8 9)0(T6L 6"E L9 "9-"E( >9>9(/ 9)0(T6L @0(>0-9L. "hrista Todea-<ross despre >ET0 ELE "0-T(9"EPT&)E Bpilula de a doua zi, sterilet etc.8 si >9-&P6L9(E9 L&>E9F6L6& >E &"9L EHC

&nitiative si actiuni destinate combaterii avortului[ E E>0-%T(9T. "6LT&)9(E9 "0-T(9"EPT&E& T P(0L&;E(9(E9 9)0(T6(&L0( [ "ultura desfraului vaneaza copiii si-i face sclavi[ "6> %E &>E(9"9 L9 %"09L9 "0P&&& -0%T(&, 1@tiri familie PS ianuarie 3 S februarie PQDD2 "E 0 uimeste din nou. -u exista un drept la avort si la casatorii homosexuale/[

ezbaterea ocultata din (omania. "9- &-"EPE )&9T9 6-6& "0P&L, &>PL&"9T&&LE 6-E& (EN0L6T&& ".-.". . 9)0(T6L. cea mai in$rozitoare crima a istoriei T(9<E &9 "0P&L6L6& -E-9%"6T. e ce nu vrem sa stim, r. )asile 9starastoae si Larisa &ftime. PLE 09(&E PE-T(6 )&9T9 SvideoU[ L0<&"9 &-6>9-9 a le$islatiei avortului[ %i barbatul e )&-0)9T de avort
NNN

Parintele Efrem ;ilotheitul despre $ravitatea P9"9T6L6& 9)0(T6L6& si "6> P09TE ;& &E(T9T P9(&-TELE -&"0L9E T9-9%E. ,>e-nasterea duce la razboi si la disparitia neamului) #notam in sange pana peste cap) Cum s-a a%uns aici? 8#>*#>DU->7- 1audio, 'ideo, te<t2 P9(&-TELE T9-9%E E%P(E ;9>&L&9 0(T0 0L9, %T9T6L "(&>&-9L %& -EP9%9(E9 -09%T(9. ,>u a'em o preocupare pentru problemele oamenilor din paro+ie P9(&-TELE T9-9%E, ;9(9 >E-9F9>E-TE E%P(E 9)0(T si perspectivele apocaliptice ale neamului. ,Urmeaza pieirea" Parintii -icolae Tanase si >ihail >ilea despre avort si familie E )(E>E9 %9 -E T(EN&> &- %0>-/ Parintele &lie >oldovan despre pocainta pentru 9)0(T, metodele "0-T(9"EPT&)E si rolul femeii in Eiserica B96 &08 P9(&-TELE >9"9(&E E L9 >9-. P9%9(E9. espre >aica omnului B)& E08 si despre canonul pentru avort. ,9omanii nostri 'or incepe, incet-incet, sa se cearna
EHH

P9(&-TELE "9L"&6 E%P(E &%P&TELE L6>&& E 9%T9N& B&&8. Problemele din casnicie, avortul, evolutionismul, idolii lumiiC P9(&-TELE EP&%"0P L0-<@&- F9( Bfost >ihail8 A &-TE()&6(& 96 &0 cu tatal* si mama* orfanilor de la Eanceni. "0P&&& P9(9%&T&, PL9-%6L 0(6L6& P9(&-TE%" %& >&-6-&LE &6E&(&& Pastorala de "raciun pro-'iata si pro-familie a &P% TE0;9-, >&T(0P0L&T6L >0L 0)E& %& E6"0)&-E& "(6"E9, P6TE(E9 -EE6-9* 9 "(E%T&-6L6&. &naltul Teofan mustra, in uminica %fintei "ruci, nele$iuirile anti-familie din lumea contemporana 1propaganda +omose<ualitatii, a'ortului, prostitutiei, educatiei ,se<uale2

Pr. an amaschin despre 6(>9(&LE T(9<&"E 9LE 9)0(T6L6&, "0-T(9"EPT&E si "(6"E9 E >9>9

Sur!a1 R5* oi 6"tru Cu'7"t , 2tt$1ccTTT3ra* oi"trucu'a"t3rocrecoma"(aricAF4EcFCc4Jc(rio"e&-cioata-0i"eco&o0-a"ti-a'ortc .

G2ero"(a Io!i% @ato$e(i"u&1 UNDE DUCE ADE@ARATA POCAINTA? DE CE A@EM NEAPARAT NE@OIE DE 0-5V4DA)*4 SI DE -/A)0? Pu &icat $e %J A(r %&'K W Cate0orii1 Ce este (acatul2" Cum ne iubeste Dumnezeul nostru" @!eronda *osif Vato(edinul" 3rana du!ului U -R4D*C* 0* C>V*),4 D4 ?5/50" -ocainta" 0(ovedanie si *m(artasanie C0fintele ,aineD W WPri"t

U"(e (uce a(e'arata $ocai"ta? 9aru& ce& iu itor (e oame"i a& &ui Dum"e*eu, (e!i e!te u"u&, &ucrea*a i" %e&urite c2i$uri i" cei cre(i"cio!i3 "elor incepatori pe calea pocaintei, care nu si-au lepadat patimile, EHI

lucreaza imbarbatandu-i, ca sa nu se imputineze cu sufletul si sa dea inapoi. "elor ce au sporit si se nevoiesc cu osardie, isi face simtita prezenta din vreme in vreme si ii intareste in iubirea de osteneala. Ce&or ce au i"ai"tat i" &ucrarea fa(tuitoare !i au im &a"*it !imturi&e, (e!$arti"(u-&e (e $atimi, &e (aruie!te (um"e*eia!ca i&umi"are3 Ce&or care i!i $a*e!c cu acri ie !imturi&e (e ro ia a ceea ce e!te iratio"a& !i $atima!, &e !$ore!te &umi"area mi"tii, !ta$a"e!te $e!te i"te&e!uri !i "a!te 2otarari ratio"a&e !i $&acute &ui Dum"e*eu3 Tai"a cea (e "e0rait !i cutremuratoare b $e"tru ratiu"e b, (u$a Pari"tii "o!tri, e!te urmatoarea1 9tunci cand mintea prin paza a imblanzit si a supus simturile in fata pornirilor si miscarilor irationale, incat sa se odihneasca in ea cu'antul du+ului 'ietii, harul se pune sub stapanirea mintii si se unesc aceste doua stihii desavarsite, care formeaza omul desavarsit. Dn pocainta completa Bintrea$a8, cand ceea ce este muritor a fost ing+itit de 'iata si mintea impreuna cu harul vor pecetlui invierea, incepe simtirea cea mai presus de fire si incredintarea+ incepe astfel slu:irea faptuitoare a plinatatii Bpleromei8 Eisericii. "hiar daca harul este unul, se imparte in multe moduri in or$anele sale Z sufletele sfintite Z si se da fiecaruia dupa masura darului ,E%e!e"i C,D.3 U"uia ii (a i"te&e$ciu"e, a&tuia cu"oa!terea !i teo&o0ia, a&tuia $roorocia, a&tuia tama(uiri&e, a&tuia !&u/irea, $otri'it cu "e'oi&e, $e"tru co"!tituirea $&i"atatii Bi!ericii3 E=act acea!ta e!te ceea ce nu numai in 'remea aceea, ci si astazi este valabil, adica faptul de a se prelun$i promisiunea omnului nostru, ca nu ne va lasa sin$uri niciodata3 Ace!te !tari, care !u"t o %orma (e $ro$a!ire i" cei ce ti" acri ia co"!tii"tei &or, !u"t $erma"e"te, (ar "u !u"t co"tro&ate (e cei ce &e $atime!c, ca sa se in'edereze ca puterea co'arsitoare este de la Dumnezeu si nu de la noi ,A Cori"te"i C,D.3 6nora li se daruieste incredintare de cate ori harul $aseste ca este potrivit. %i aceasta iarasi nu este controlat de catre cel ce patimeste, cand, cum si cat. e obicei insa acestea le provoaca ru$aciunea, si iarasi nu cand voieste cel ce cere, oricat ar cauta aceasta. Lucrari&e 2aru&ui "icio(ata "u !u"t co"tro&ate i" c2i$ a !o&ut (e catre om, oricat &e-ar cauta, $e"tru ca atotma"tuitoare&e 2otare a&e $ro"iei &ui Dum"e*eu !u"t a$roa$e "e!c2im a i&e3 9vem dreptul de a cauta si de a cere, dar nu acela de a porunci. )oia dumnezeiasca cea dupa binevoire este mantuirea sufletului, si daca aceasta este impiedicata de vreo anumita mangaiere, nu este indeplinita niciodata. Care !u"t mi/&oace&e $ractice care co"(uc !i co"tri uie &a %a$tuirea $ocai"tei? De 'reme ce pocainta este indreptarea greselilor, care $ri'e!c %a$te !i i"te&e!uri, primul lucru care se impune este indepartarea noastra de motivele si cauzele care le-au provocat3 Du$a aceea, tre uie !a urme*e +otararea cura%oasa si statornica b &ucru care "u e!te !trai" caracteru&ui !i 'oi"tei "oa!tre b sa nu mai repetam acele lucruri care au pro'ocat 'ino'atia3 <m$reu"a cu acea!ta 2otarare tre uie !a core&am !i continua EHD

invocare a a:utorului dumnezeiesc !i a!t%e& !a rea(ucem 2aru& (um"e*eie!c, $e care $acato!e"ia "oa!tra &-a i"tri!tat !i &-a a&u"0at3 Lucru& ce& mai "ece!ar, care co"!tituie !i mie*u& $ocai"tei !i i" co"ti"uare !i a& tera$iei ,'i"(ecarii., e!te atotcu(rinzatoarea iubire de osteneala) 9ceasta zdrobeste si desfiinteaza iubirea de placere cea cu multe forme, pe care a provocat-o iubirea noastra de sine Bfila'tia8, (e 'reme ce orice calcare de (orunca si orice neascultare isi (rimeste drea(ta ras(latire ,E'rei A,A.3 Acea!ta 'a(e!te a$&icarea a !o&uta a (re$tatii (um"e*eie!ti, care !e !car e!te (e $u"erea i" &ucrare a iratio"a&u&ui, care e!te reaua i"tre ui"tare a &e0i&or !i ca"oa"e&or i$o!ta!u&ui "o!tru ratio"a&3 A!a cum am me"tio"at i" ra!$u"!u& "o!tru a"terior, reaua intrebuintare a intelesurilor firii noastre rationale duce in mod necesar la reaua intrebuintare a lucrurilor3 Se !a'ar!e!te a!t%e& $acatu& ce& cu mu&te %orme, care are (re$t re*u&tat $ri"ci$a& placerea, maica mortii3 A&t &eac !i mi/&oc $e"tru com aterea rea&a a ace!tei cata!tro%e "u e=i!ta (ecat ma"tuitoarea iubire de osteneala3 9cesta este motivul pentru care parintii duhovnicesti impun 1canoane* celor care pasesc pe calea pocaintei. Dn felul acesta provoaca in fiii lor duhovnicesti o involuntara iubire de osteneala impotriva iubirii de placere, care provine din calcarea le$ii. Foarte mu&t a/uta $e"tru o $ocai"ta !tator"ica !i ade'arata cunoasterea in profunzime a menirii noastre3 Ci"e am %o!t &a i"ce$utu& creatiei "oa!tre, ca"( 'ic&e"ia !i toate ce&e ce !e a%&a i" &e0atura cu acea!ta i"ca "u ro i!era !u%&etu& "o!tru? De unde am cazut, iar acum unde trebuie sa a%ungem cu +arul $ristosului nostru? Daca ace!tea 'or coe=i!ta !i 'or mer0e im$reu"a cu "oi tot(eau"a i" c2i$ "e(e*&i$it, "icio(ata "u "e 'om ie!i (i" %ire, "ici "u 'om %i atra!i (e $ro'ocarea iratio"a&u&ui !i a $er'ertirii %irii3 De ce e!te "ece!ara !$o'e(a"ia? S$o'e(a"ia e!te $rimu& e&eme"t a& $ocai"tei3 <" $ara o&a %iu&ui ri!i$itor 'e(em marea ei i"!em"atate ca"( citim1 @culandu-ma, ma 'oi duce la tatal meu si-i 'oi spune; *ata, am gresit la cer si inaintea ta si nu mai sunt 'rednic sa ma numesc fiul tau ,Luca 4H,4J.3 Pri" cu'a"tu& sculandu-ma arata i"(re$tarea ca(erii, i"treru$erea 2otararii ce&ei 'i"o'ate !i a !a'ar!irii 0re!e&ii $acatoa!e3 Pri" marturi!irea am gresit Cam (acatuitD, cauta mai i"ai"te (e toate iertarea3 E&eme"tu& urmator a& $ocai"tei acti'e e!te smerenia, care respin$e irationalul in care ima$inatia inselata se misca in chip e$oist3 >u mai sunt 'rednic sa ma numesc fiul tau) Ru$erea 'o&u"tara a %i&iatiei e!te marturia "ece!ara a co"!tii"tei 0re!e&ii !i i"toarcerea %a$tuitoare a $er!oa"ei i" &ocu& ei %ire!c3 EHJ

iferite pasa:e din %criptura se refera la necesitatea spo'edaniei, ca marturie practica a pocaintei. Prin spovedanie, omul isi descopera lipsa de credinta, tradarea si ne$area indatoririlor sale, din care a provenit caderea si nimicirea. Dsi vadeste vinovatia si astfel nimiceste mi:loacele si cauzele zdrobirii sale si incheie Bintre$este8 intoarcerea in sanurile Tatalui, care s-a intrerupt prin pacat si prin calcarea le$ii. 0rice incalcare a le$ii si neascultare pricinuieste in om o dubla 'ino'atie. %i in trup, impreuna cu simturile, si in suflet si minte, de unde porneste tradarea. Pri" !$o'e(a"ie omu& 'i"(eca am e&e %orme (e 'i"o'atie, (e 'reme ce ce& ce !e !$o'e(e!te (e!crie cu !mere"ie &e$a(area !i tra(area ca %ii"( a&e !a&e3 -ici spovedania nu se face fara pocainta, nici pocainta fara spovedanie. 9mandoua sunt mi:loace absolute si nedespartite ale mantuirii. Principala cauza a ratacirii omului este %udecata gresita a mintii) Pocainta inseamna intoarcerea mintii la corecta :udecata si folosire a intelesurilor, astfel incat sa dispara irationalul. Lucrarea acea!ta a ec2i&i rarii omu&ui e ro( a& iu irii (e oame"i a &ui Dum"e*eu !i a (e'e"it ce& mai mare (ar a& Sau %acut %irii "oa!tre, (e 'reme ce am ca*ut (i" $rima "oa!tra !tare, cea (u$a c2i$u& &ui Dum"e*eu3 -u trebuie sa ne$li:am pocainta, de vreme ce, potrivit cuvantului %cripturii. Cine este curat de intinaciune, c+iar daca 'iata lui pe pamant ar fi de o singura zi? ,Io' 4C,C-H.3 "ine poate sa descrie intinderea iubirii de oameni si a atotbunatatii lui umnezeu fata de om, din moment ce il primeste daca se intoarce cu pocainta, oricat de mare ar fi tradarea si faradele$ea lui, "ine va descrie nenorocirea si intunecarea omului inselat, atunci cand calca in picioare si respin$e acest dar, care il recheama pe apostat si pe tradator in sanurile iubirii parintesti si il elibereaza de vesnica si $roaznica osanda, "u adevarat, daca iubirea de oameni a lui umnezeu nu ne-ar fi in$aduit pocainta, nu ne-ar putea oferi nimic, "ici c2iar i"!a!i ico"omia Ma"tuitoru&ui "o!tru, (e 'reme ce tra"!%orma i&itatea !i $er'ertirea (i" 'iata "oa!tra $acatoa!a !i atot'i"o'ata o $ot "imici3 -ici un descendent din radacina adamica sa nu ne$li:eze sa puna in lucrare in viata sa marele dar al pocaintei, ca sa nu plan$a zadarnic in vesnicia viitoare. .lansul si lacrimile sunt uneltele principale si aducatoare de casti$ ale pocaintei autentice, iar cei ce se pocaiesc in chip drept sa nu se desparta de ele. Ce e!te $&a"!u& !i care e!te %o&o!u& &ui $e"tru cre(i"cio!? Dom"u&, i" $re(ica Sa (e $e mu"te, ii fericeste pe cei ce plang, dupa fericirea celor saraci cu du+ul, adica a celor smeriti. "el ce este cu adevarat smerit are plansul neincetat, deoarece isi simte ticalosia intru toate si se roa$a cu durere catre Cel ce (oate sa mantuiasca, Dum"e*eu3

EHM

Plansul se naste din simtirea micimii, a nimicniciei, a ticalosiei si a neputintei omului. Plansul este cel mai nemincinos ambasador catre aceia care $ot o%eri i* a'ire !i a/utor, mai cu !eama i"!a catre Dum"e*eu, Cel ce este singurul vrednic sa dea mangaiere. P&a"!u& "u e=i!ta atu"ci ca"( omu& !e a%&a i" !a"uri&e iu irii (e!a'ar!ite !i a&e i"%ierii &ui Dum"e*eu3 A %o!t a(au0at !i ace!ta &a $e(e$!e&e $e(a0o0ice (ate im$otri'a "eo ra*arii ome"e!ti (e (u$a ca(ere3 -u cred sa existe in intre$ul spectru al pocaintei un mi:loc si o masura atat de binefacatoare, care sa aduca un rezultat imediat, precum plansul. Primu& &ucru $e care &-a i"tam$i"at !tramo!u& "eamu&ui ome"e!c (u$a !ur02iu"irea &ui a %o!t $&a"!u& !i &acrima3 Di" $acate, $e ace!ta i& mo!te"im toti cei ce-i !u"tem urma!i3 9cest rod al propriei noastre nefericiri l-a $ustat si omnul nostru. "hiar daca El n-a plans pentru %ine Dnsusi, ci pentru a noastra stricaciune si ticalosie. 9sadar, primul rod prin excelenta pe care ni l-a oferit aceasta vale a plan$erii Blumea de dupa cadere8 este plansul si lacrima. Nu cre( !a !e %i "a!cut om care !a "u !e %i im$arta!it (e e&e3 Putem insa foarte bine sa transformam aceasta otrava a pedepsei noastre in medicament mantuitor prin mi:locirea pocaintei si, desi$ur, sa fim numiti fericiti3 Cu !i0ura"ta cei ce (lang !i cei ce lacrimeaza !u"t toti cei ce &ocuie!c $e $ama"t, i"!a sunt numiti fericiti doar purtatorii credintei si ai pocaintei. >otivele si pricinile plansului stau in simtirea vinovatiei si a pacatoseniei noastre si in cele ce dovedesc ticalosia caracterului nostru fata de menirea noastra universala. Dncalcarea acestei datorii, dar si nemitarnica amenintare a dreptatii dumnezeiesti strapun$e constiinta si in continuare inima. eoarece inima este apasata, aceasta creeaza plansul, starea de intristare pentru pacate. aca atunci se vor adau$a ru$aciunea si osandirea de sine, care sunt considerate lucruri necesare, vor incepe sa vina lacrimile si se va schimba prima otrava a iubirii de sine in medicament mantuitor al vindecarii+ iar credinciosul va casti$a fericirea, (e!$re care !-a !$u!1 (ericiti cei ce plang, caci aceia se 'or mangaia ,Matei H,C.3 0rice stare intristatoare ce se naste din lucrarea pocaintei este folositoare, indiferent daca este sau nu urmata de plans si lacrimi. Dnsa experienta si %fintii Parinti ne convin$ ca este cu neputinta sa lipseasca plansul si lacrima de la cei ce staruiesc in pocainta+ mai cu seama de la aceia care au $ustat dra$ostea lui umnezeu si pronia Lui parinteasca in viata lor. Du$a cum acribia pocaintei si a fricii dumnezeiesti impreuna cu un pro$ram foarte exact nasc si mentin plansul, tot a!a !i viata lipsita de luare aminte si imprastierile, mai cu seama insa incalcarea infranarii, il risipesc si provoaca uscaciunea si paralizia sufletului. 9totcuprinzatoarea iubire de osteneala, care este de altfel si intelesul crucii, constituie principalul lucru care mentine plansul, !i aici 0a!im moti'u& $e"tru care S%i"tii "o!tri Pari"tii, ca $urtatori ai $ocai"tei, "u au "e0&i/at-o EIF

"icio(ata i" 'iata &or3 e multe ori au dus lupte duhovnicesti care pentru noi par exa$erate. Dnsa ce altceva sa fie usa si calea cea stramta si cu necazuri, care duce spre viata, decat cuprinzatoare iubire de osteneala, %i pe drept cuvant putini sunt cei care o afla) ,(i"1 <heronda &osif )atopedinul, ialo$uri la 9thos*, E(itura Do=o&o0ia, Ia!i, AF4A.

Sur!a1 R5* oi 6"tru Cu'7"t , 2tt$1ccTTT3ra* oi"trucu'a"t3rocAF4EcFCcACca(e'arata$ocai"ta-!$o'e(a"ie-%ericiti-cei-ce-$&a"0-$acate-io!i%-'ato$e(i"u&c .

Bronisaw Wildstein despre NOUA UTOPIE TOTALITARA: Uniunea Europeana i potri!a "a iliei# statului national si de o$ratiei
Pu &icat $e %% )ov %&'% W Cate0orii1 Articolele sa(tamanii" @lobalizare" guvernarea euro(eana C>4D" Razboiul im(otriva crestinismului" Razboiul im(otriva familiei W Pri"t T2i! Po!t

"ultura )ietii. Le$i !mpotriva le$ii 6ronisaaV Wildstein Y

6niunea European, !n forma sa actual, poate fi considerat aproape ca !mplinirea unei utopii :uridico-administrative. [uri(ic5, ceea ce "u 6"!eam"5 /u!t53 Reeta $e"tru orice "ea/u"! e!te o "ou5 re0&eme"tare # care, (e o icei, "u $oate %i (eo!e it5 (e &e0e # iar /uritii (e'i" (octorii rea&it5ii "oa!tre ete0e, 8i toto(at5, u&tima i"!ta"5, a(ic5 !u'era"ii re0imu&ui $o!t(emocratic3 EI4

Se 6"mu&e!c "oi&e 0e"era:ii (e (re$turi a&e omu&ui, ce !e at ca$ 6" ca$ u"e&e cu ce&e&a&te, iar &e0iuitorii euro$e"i !e 6"0ri/e!c 6"tr-at7ta (e "oi, 6"c7t !e !tr5(uie!c !5 cu$ri"(5 6" $ara0ra%e toate (ome"ii&e 'ieii uma"e3 Le$islaia are pretenia s re$lementeze viaa intim #i de familie, totalitatea relaiilor dintre an$a:ator #i an$a:at, toate comportamentele noastre, exprimrile i atitudinile noastre. Ea devine sinonim unei politici cu ambiii din ce !n ce mai totalitare #i se transform !n instrument de in$inerie social, pentru construirea Europeanului, adic a 0mului -ou.

Pentru a realiza acest lucru, le$islaia trebuie s distru$ formele tradiionale de existen ale locuitorilor continentului nostru, precum #i orice identitate mai puternic ce le define te statusul, cum ar fi naiunea, reli$ia, #i chiar familia #i sexul+ deconstruie#te cultura clasic european #i principiile acesteia.
Le0i!&aia a/u"0e !5 6"&ocuia!c5 o iceiu&, etica, $recum 8i $ia:a, i !5 (e'i"5 !i"0uru& !i!tem (e re0&eme"tare a& com$ortame"te&or uma"e3 <" ace&a8i tim$, $ri" %ora &ucruri&or, !e (e!$ri"(e (e i(eea (e (re$tate i (e i"tuiii&e etice u"i'er!a&e3 <" 'emi"te&e u"ui $ra0mati!m &i er (e%i"it, (e'i"e (ome"iu& u"or i"iiati'e com$&et ar itrare, care %ac a$e& &a "oi (re$turi a&e omu&ui, 6"%ii"ate a( 2oc, i a c5ror $ri"ci$a&5 $reocu$are ar %i 0ri/a (e mi"orit5:i create ar itrar3 O a!t%e& (e &e0i!&aie (e'i"e i"!trume"t a& "oii i(eo&o0ii a !t7"0ii &i era&e, c5reia, (e8i "u $o!e(5 u" ca"o" o%icia&, i !e $ot (e(uce cu uuri"5 $ri"ci$ii&e, at7t (i" teoria c7t 8i (i" $ractici&e cure"tu&ui $o&itic 8i cu&tura& (omi"a"t 6" Euro$a (e a!t5*i3 "onceput astfel, le$islaia are ambiia de a !nlocui, sau cel puin de a reduce !n mare msur politica, deci sfera auto-determinrii comunitilor reale, naionale, ceea ce !nseamn, de asemenea, lichidarea democraiei sub forma care ne este cunoscut. <" &ocu& ace!teia !u"t create ficiuni de tipul democraiei europene, a(ic5 a& co"!e"!u&ui $ri" (ia&o0, care, $ara(o=a&, co"(uce &a dominaia celor mai puternice $rupuri de influen, a& c5ror tere" (e '7"5toare (e'i"e 6" $re*e"t UE3 <" ace!t %e& !u"t rea&i*ate i"tere!e, at7t materia&e, c7t 8i i(eo&o0ice, care, 6"tre$5tru"!e, co"!tituie co"%i0uraia actua&5 a Euro$ei3 Dar, ca (e o icei, $roiecte&e uto$ice !u"t $u!e 6" a$&icare !u %orma caricaturii &or # u" $ara'a", 6" !$ate&e c5ruia cei mai $uter"ici $reiau $uterea3 (eacia puterilor continentale, !n special a <ermaniei, a fcut ca politica acestor ri s fie cea care stabilete !n prezent direcia de aciune a 6E3 Po&itica rea&5 !e 6m$&ete8te 6"!5 cu i(eo&o0ia !t7"0ii &i era&e, care 6i $u"e am$re"ta a!u$ra ei3

Na:iu"ea i statul naional luate la ochi

Se $oate co"!i(era c5 ace!t $roce! a &uat am$&oare 6"ce$7"( cu Tratatul de la >aastricht, a(ic5 (e &a a$ariia UE &a 6"ce$utu& a"i&or rMF (i" !eco&u& care a trecut, (ar "oi&e co"ce$te &e0i!&ati'e (e/a a$5ru!er5 mai (e'reme 8i !-au (e*'o&tat o(at5 cu %ormarea comu"it5:ii euro$e"e3 Proiectu& ace!teia e!te u" r5!$u"! %a5 (e ce& (e-a& Doi&ea R5* oi EIA

Mo"(ia& 8i, 6" !e"! mai &ar0, %a5 (e cri*a euro$ea"5 4M4C-4MCH, care a$roa$e c5 a (u! &a !i"uci(erea co"ti"e"tu&ui "o!tru3 <" ace!t co"te=t, i(eea 6"%ii"5rii u"ei comu"it5i euro$e"e mai $ro%u"(e, care ar $utea (e$58i a"imo*it5:i&e tra(i:io"a&e, era, (i" toate $u"cte&e (e 'e(ere, re*o"a i&53 Dar, &a crearea ei au $artici$at i u"e&e %o ii care, 6" tim$, au a$5!at e=trem (e 0reu a!u$ra co"%i0uraiei 'iitoarei U"iu"i Euro$e"e 8i au (e'e"it u" e&eme"t e!e"ia& a& "oii i(eo&o0ii3 Ele provin din dia$nosticul care punea responsabilitatea pentru criza european, culmin'nd !n cel de-al oilea (zboi >ondial, pe seama naionalismului i considera naional-socialismul, echivalat cu fascismul, drept o continuare direct a naionalismului. Prima a%irma:ie e!te (oar $ar:ia& a(e'5rat5; cea (e a (oua, care e=ti"(e 6" mo( "e/u!ti%icat co"ce$tu& (e %a!ci!m, are caracter i(eo&o0ic, i mai mu&t mi!ti%ic5 (ec7t c&ari%ic53 Ea a %5cut totui o carier5 remarca i&5 8i co"ti"u5 !5 %ie u"a (i"tre a or(5ri&e ca"o"ice (e i"ter$retare a "a:io"a&-!ocia&i!mu&ui3 <" ca(ru& i(eo&o0iei (e !t7"0a, (e'i"e o /u!ti%icare $e"tru &u$ta 6m$otri'a $atrimo"iu&ui cu&tura& a& Euro$ei, a& c5rui mo8te"itor, mai mu&t !au mai $ui" &e0itim, ar %i 2it&eri!mu&3 Putem %i (e acor( c5, 6"tr-o a"umit5 m5!ur5, e& a re*u&tat (i" tra(i:ia euro$ea"5, care co":i"e "umeroa!e cure"te (e i(ei, ce !e cioc"e!c 6"tre e&e, iar &a mar0i"ea ei a %u"c:io"at 6"tot(eau"a u" cure"t re'o&uio"ar ce o co"te!ta3 Di" ace!ta !-a "5!cut "a:io"a&!ocia&i!mu&, $e (re$t cu'7"t "umit (e u"u& (i"tre a(e$ii !5i, (e'e"it mai t7r*iu u" critic, 9erma" Rau!c2"i"0, o re'oluie a ni+ilismului3 E& era 6"(re$tat 6m$otri'a %u"(ame"te&or cu&turii occi(e"ta&e, 6m$otri'a 6"tre0u&ui ei ra:io"a&i!m c&a!ic 8i 6m$otri'a cre8ti"i!mu&ui3 Meta%oric, $utem co"!i(era c5 $ri"ci$a&ii (uma"i ai &ui 9it&er 8i ai ec2i$ei !a&e au %o!t ce&e (ou5 !ur!e a&e tra(i:iei "oa!tre1 Ate"a 8i Ieru!a&imu&3 Na*itii urau i ca$ita&i!mu&, i(e"ti%icat cu s(iritul evreiesc3 Cu toate ace!tea, 6" &u$ta $e"tru $utere, "a*i!mu&, ca i &e"i"i!mu& (e a&t%e&, "e%ii"( &e0at (e "iciu" %e& (e re0u&i, (e "icio &e0e $rimor(ia&5 !au "atura&5, !-a (o'e(it a %i %oarte $ra0matic 8i a /o"0&at cu u8uri":5 cu (i%erite i(ei3 <" /ar0o"u& 8i eri!tica !t7"0i!t5, (e"umirea (e fascist, !au, i mai "ec&ar5 8i ar itrar5, cea (e fascizant, au (e'e"it e$itete cure"te, 6"(re$tate 6m$otri'a u"or atitu(i"i 8i cre(i":e (i'er!e, care "u "umai c5 "u au a'ut "imic (e-a %ace cu %a!ci!mu&, ci (ei" u" &oc i"emeritat 6" tra(i:ia euro$ea"5, cum ar %i1 etica eroic5 i cate0oria !u &imu&ui etc3 E=$erie":a "a*i!mu&ui a $ro'ocat !u!$iciu"i %a5 (e u" !tat $uter"ic, ce !e %o&o!ete (e &e0e $e"tru a im$u"e o or(i"e etic53 Trauma r5* oiu&ui a (ec&a"at teama (e ma/oritate i a !u0erat o 0ri/5 !$ecia&5 $e"tru mi"orit5:i care, $ri" "atura &ucruri&or !u"t mai !&a e3 De %a$t, ace!tea au %o!t mai (e0ra 5 re%&e=e re*u&tate (i" &uarea 6" !erio! a $ro$a0a"(ei "a*i!te3 @itlerismul a instrumentalizat cate$oriile de stat #i lege #i se poate dovedi c a acionat !mpotriva ideilor fundamentale ale acestora. Na*i8tii au %o!t (oar o mi"oritate i"e or0a"i*at5, care are 6"tot(eau"a u" a'a"ta/ %a:5 (e ma/oritatea "eor0a"i*at5 8i reuete !5-i im$u"5 'oi"a !a3 9cest lucru nu !nseamn c temerile de EIE

tirania unui stat puternic #i de despotismul ma:oritii sunt nefondate. 9cestea trebuie totui s fie privite !n contextul altor pericole. Experiena nazismului !n Europa a dus la impunerea de constr'n$eri le$ale asupra voinei democratice a ma:oritii3 Au !&u/it $e"tru acea!ta "urile "onstituionale, care a'eau ro&u& (e a !u$ra'e02ea (emocra:ia, ca !5 "u comit5 !uici(, a8a cum !-a 6"t7m$&at 6" ca*u& Re$u &icii (e &a deimar3 "u timpul, acestea au !nceput s treac dincolo de rolul ce le fusese !ncredinat, #i s interpreteze nu numai litera, ci i 1spiritul* "onstituiei, ceea ce le-a fcut s treac mult dincolo de atribuiile prevzute de creatorii lor. Putem observa un proces similar !n %tatele 6nite, unde !ntre$ul sistem :udectoresc, !n special "urtea %uprem, !ncearc !n permanen s-i extind competenele !n dauna reprezentrii politice #i politicii ca atare. Le0i!&aia care $ier(e %u"(ame"tu& $uter"ic a& "orme&or 0e"era& acce$tate, (e%i"ite (re$t &e0e "atura&5, !e &i$!ete, 6" ace&ai tim$, (e re!tric:ii&e care re*u&t5 (i" acea!ta3 Autoritatea !a !u%er5 o atro%ie, %a5 (e care r5!$u"!u& ei e!te e=ti"(erea co"ti"u5 a !%ere&or !a&e (e ac:iu"e 8i a!umarea (e "oi i "oi com$ete"e3 ,G3.

C&ie"tu&, mem ru a& co&ecti'u&ui

<" ca*u& aa-"umite&or (re$turi !ocia&e, !e !c2im 5 (e a!eme"ea, %u"(ame"ta&, mo(u& 6" care e!te co"!i(erat5 $er!oa"a uma"53 repturile clasice ale omului !l consider pe acesta drept un subiect a crui demnitate trebuie prote:at /mpotri'a interveniei puterii. repturile sociale !l reduc la rolul de client imatur, care trebuie luat !n $ri:. <"tr-a(e'5r, acea!ta e!te o $ro &em5 co"!ta"t5 a !tate&or u"5!t5rii, care creea*5 atitu(i"i (e $a!i'itate 8i (e re'e"(icare3 Su mi"ea*5 &e05turi&e tra(i:io"a&e a&e comu"it5:ii, care, &a !car5 !ocia&5, !e !ti"0, (ac5 "u au i raiu"i materia&e3 <"ai"te, o &i0aia (e a !e 6"0ri/i (e cei i"a$i (e mu"c5 re'e"ea %ami&iei, comu"it5ii re&i0ioa!e !au 'eci"i&or3 O(at5 cu $re&uarea ace!tor a"0a/ame"te (e c5tre !tat, ace!te i"!titu:ii !ocia&e (e a*5 6i $ier( u"a (i"tre raiu"i&e ma/ore a&e e=i!te"ei &or, ceea ce "u $oate !5 "u &e i"%&ue"e*e !ituaia3 Pe"tru ca !tatu& !5 $oat5 6"(e$&i"i 6"(atoriri !ocia&e, el trebuie s se extind radical #i s creeze un lar$ aparat de control, care s permit verificarea status-ului cetenilor3 Tre uie !5 &e 'eri%ice !ituaia rea&5 a $ro$riet5ii, $recum i $o!i i&it5i&e (e c7ti03 9ceast suprave$here, care pretinde tot mereu noi i noi competene, !nseamn c statul !i ia pe ceteni sub tutel. Re&a:ia (i"tre tutore i $er!oa"a a%&at5 6" 0ri/5 "u e!te u"a !imetric53 <"tr-u" a!t%e& (e !i!tem, $uterea tre uie !5 a(o$te o atitu(i"e $ater"a&i!t53 &ndicarea acestor dependene nu !nseamn c ar trebui s renunm la toate elementele statului bunstrii. Trebuie totui s fim con#tieni de costurile #i de consecinele sale. Pro a i&, o $arte co"!i(era i&5 a ace!tor %u"c:ii $oate %i $re&uat5 (e i"!titu:ii "e0u'er"ame"ta&e3 ?i, mai a&e!, c2iar co"!i(er7"( ca &e0itime u"e&e re'e"(ic5ri !ocia&e, tre uie !5 "e (5m !eama c5 e&e a$ar:i" !%erei $o&iticii, 8i "u co"!tituie (re$turi EIC

"atura&e3 Dn acelai timp, mediile formatoare de opinie dominante astzi se strduiesc, din pcate cu succes, s mai impun o $eneraie de drepturi ale omului, !nc i mai !ndoielnic, reprezentat de drepturile colective. <" rea&itate, (re$turi&e comu"it5ii %ie $ot %i (eri'ate (i" (re$turi&e %u"(ame"ta&e a&e omu&ui, %ie 'or 6"ce$e !5 i"tre 6" co"%&ict cu ace!tea, iar u"eori c2iar 6" co"tra(ic:ie (irect53 U" caracter (i%erit 6& are (re$tu& "a:iu"ii &a auto-(etermi"are3 Comu"itatea care &ocuiete 6"tr-u" a"umit teritoriu are (re$tu& (e a-i crea $ro$riu& !tat3 Dar c2iar 8i 6" ace!t ca*, $utem 'e(ea $ote":ia&e&e co"%&icte (i"tre (i%erite 0ru$uri care a!$ir5 &a ace&ea8i i"uturi3 Mai mu&t (ec7t at7t, ace!t (re$t, ce& mai "atura& (i"tre (re$turi&e co&ecti'e, e!te 6" u&timu& tim$ tot mai !u mi"at (e a&te re'e"(ic5ri (i" ace&ai 'a&, mai a&e! (e ace&ea care !cot 6" re&ie%, &a !car5 tot mai &ar05, (re$turi&e mi"orit5:i&or3 Dre$turi&e c&a!ice a&e omu&ui "ua"au, 6"tr-o a"umit5 m5!ur5, ace!te te"!iu"i, co"!i(er7"( $er!oa"a uma"5 ca !u iect cu o "atur5 i(e"tic5, i"(i%ere"t (e !e=, ra!5 !au (e cu&tura 6" care !e %ormea*53 Di" ace!t moti', 6" c2e!tiu"i&e %u"(ame"ta&e, e& tre uie !5 %ie tratat 6" ace&ai %e&3 Dre$turi&e co&ecti'e !e 6"(e$5rtea*5 (e &a ace!te $ri"ci$ii 8i, (e &a 6"ce$ut, creea*5 0erme"ii u"or $ote":ia&e te"!iu"i3 E&e re*u&t5 (i" $remi*a c5 $er!oa"a uma"5 e!te (etermi"at5 (e a$arte"e"a &a co&ecti', care, $ri" acea!ta, 6"ce$e !5 /oace ro&u& !u iectu&ui3 Co"%orm ace!tei a or(5ri, omu& tre uie !5 %ie co"!i(erat 6" $rimu& r7"( ca re$re*e"ta"t a& u"ui a"umit 0ru$1 (e gender, ra!ia& !au !e=ua&3 Co"tra(ic:ia %a5 (e (re$turi&e c&a!ice a&e omu&ui e!te, 6" ace!t ca*, i* itoare3 9ciunile !n favoarea minoritilor dezavanta:ate Buneori, aceste minoriti sunt convenionale, ca atunci c'nd feministele !ncearc s plaseze !n acest rol totalitatea femeilor8 sunt numite discriminare poziti'. De/a ace!t terme" tre uie !5 tre*ea!c5 6"tre 5ri (i" $u"ctu& (e 'e(ere a& (re$turi&or "atura&e, (oar e!te 'or a (e o tratare i"e0a&5, a(ic5 (e $ri'i&e0ii $e"tru u" a"ume 0ru$, "umai (i" raiu"ea a$arte"e"ei &a ace!ta3 Am $utea !5 &e acce$tem ca !o&u:ii $o&itice tem$orare care !5 re(uc5 i"e0a&it5:i !tator"icite 6" tim$, toto(at5 %5r5 a uita caracteru& &or %u"(ame"ta& "e(re$t3 A 'or i 6" ace!t ca* (e dre(turi e!te u" a u* ieit (i" comu"3 ?i, c2i$uri&e, ace!tea ar tre ui !5 %ie (re$turi u"i'er!a&e3 E0a&itatea 6" %a:a &e0ii, care (ecur0e (i" (re$turi&e c&a!ice a&e omu&ui, "u im$u"e $uterii "iciu" %e& (e o &i0a:ii !u$&ime"tare. repturile colective pretind aciuni specifice, croite la scar lar$, adic o in$inerie social, care s duc la depirea situaiei de p'n acum a $rupurilor dezavanta:ate Bca s nu mai discutm aici c't de :ustificat este aceast evaluare #i c't de real este aceast identificare de $rup8. <" ace!t ca*, ca 8i 6" ca*u& re'e"(ic5ri&or !ocia&e, &im a/u& >(re$turi&or omu&ui+ (e'i"e u" a u* i(eo&o0ic e'i(e"t3

EIH

La %e& (e e'i(e"t e!te caracteru& i(eo&o0ic 6" ca*u& u"or "oi >(re$turi+1 re$ro(ucti'e, eco&o0ice, !au (re$turi a&e co$i&u&ui3

<m$otri'a %ami&iei
repturile copilului, ce !e 05!e!c, $ri"tre a&te&e, 6" Carta Euro$ea"5 a Dre$turi&or Fu"(ame"ta&e, $ot %i &uate ca !tu(iu a!u$ra %e&u&ui cum e!te co"ce$ut5 a!t5*i &e0ea3 4i Fco(iiiG (ot s-$i e<(rime o(iniile n mod liber. Aceste o(inii vor fi luate n considerare n (roblemele care i (rivesc" n conformitate cu v#rsta $i maturitatea lor. Ce 6"!eam"5 acea!t5 recoma"(are 8i ce re&aie are cu &e0ea? e ce un lucru de o asemenea naivitate #i, !n acelai timp, opacitate, se $sete !ntr-un document intitulat at't de pompos #i de obli$atoriu, Acea!t5 $re'e(ere a$are"t &i$!it5 (e !e"! ,ci"e 8i $e ce a*5 !ta i&ete gradul de maturitate 8i ia n considerare ?., re$re*i"t5 o u"5 i&u!trare a tendinei de a re$lementa de sus !n :os totalitatea realitii umane, precum #i de a impune ca drepturi puncte de vedere ideolo$ice 3 <" $&u!, acea!t5 %orm5 caracteri!tic5, im$er!o"a&5, ti$ic5 (ocume"te&or cu co&oratur5 i(eo&o0ic5, &a!5 $uterii uriae o$ortu"it5:i (e ac:iu"e ar itrar53 Recu"oa8terea u"ui (re$t a& co$iii&or (e a !e $ro"u"a 6" $ro &eme&e &or 8i a %a$tu&ui c5 acea!t5 $ro"u"are, 6" %u"c:ie (e maturitatea co$i&u&ui, ar tre ui !5 %ie &uat5 6" co"!i(erare, $are !5 %ie o $o*iie co"cor(a"t5 cu u"u& !im:, care, mai mu&t !au mai $u:i", e!te acce$tat5 6" ce&e mai mu&te %ami&ii3 Pre!iu"ea $e"tru a %ace (i" ea u" (re$t &e0i%erat 6i !c2im 5 caracteru&3 Acea!ta "u e!te o !c2im are "e'i"o'at53 C2iar (ac5, $recum 6" ca*u& Cartei Euro$e"e, a$are re*er'a c5 ace!te (i!$o*i:ii !e 'or a$&ica n conformitate cu legile naionale ce reglementeaz e<ercitarea acestui dre(t3 Ne $utem 6"tre a1 atu"ci, (e ce mai a$ar, (e 'reme ce 6" toate !i!teme&e /uri(ice ace!te c2e!tiu"i !u"t, 6"tr-u" %e& !au a&tu&, re0&eme"tate? <n realitate !ns, ele deschid u#a pentru impunerea unui anumit standard !ntre$ii Europe. 9ceast metod se practic !n 6E !nc de la !nfiinarea ei. Pre'e(erea (i" Cart5 i"tro(uce u" ar itru i$otetic 6"tre $5ri":i 8i co$ii3 Dre$tu& co$ii&or (e a-8i e=$rima o$i"ii&e 8i o &i0a:ia (e a &e &ua 6" co"!i(erare, im$u" o 6"(atorire 6" $rimu& r7"( ocrotitori&or &or "atura&i3 Puterea primete astfel autoritatea in$erinei !n relaia dintre prini #i copii, ceea ce !nseamn !nclcarea esenei relaiilor de familie #i caracterului lor primordial. <"tr-o (irecie a!em5"5toare !e 6"(rea$t5 toate te"tati'e&e /uri(ice (e combatere a 'iolenei /n familie) Pe"tru c5 "u e!te 'or a, 6" ace!t ca*, (e $ato&o0ie3 <" ca*u& $ato&o0iei, a(ic5 %a:5 (e 6"c5&c5ri a&e u"or "orme (e a*5, &e0ea tre uie !5 i"ter'i"5 6" orice i"!titu:ie, i"c&u!i' 6" %ami&ie3 Pre'e(erea (i" Carta Euro$ea"5 ,!au ce&e (i" a&te &e0i $e"tru com aterea 'io&e":ei 6" %ami&ie. !e 6"(e$5rtea*5 totui (e acea!t5 co"ce$ie, 8i e!te u" e=em$&u (e a or(are uto$ic5 a &e0ii care, (ori"( !5 re0&eme"te*e totu&, 6"ce$e !5 (i!tru05 toate ce&e&a&te i"!titu:ii !ocia&e, 6" !$ecia& $e ace&ea care, %ii"( $rimare, ar tre ui !5 co"!tituie $e"tru ea o re!tric:ie "atura&53 9utoritatea prinilor este !nlocuit cu autoritatea EII

le$ii. 9cesta este un nou pas ideolo$ic pe calea diminurii rolului instituiei de baz, care este familia, !n lumea contemporan. Acea!t5 !tare (e %a$t atra0e (u$5 !i"e a"umite co"!eci":e3 6na dintre ele este practica, astzi mult mai uor aplicat de ctre instane, de a lua copiii de la prinii lor. Iat5 u" e=em$&u !em"i%icati'3 A a'ut &oc 6" Po&o"ia, (ar re%&ect5 $roce!e mai &ar0i3 "u mai puin de trei ani !n urm, unei familii de la ar, care !i crescuse de:a trei copii, instana i-a luat fiica nou-nascut. 9 motivat aceasta prin faptul c prinii nu sunt capabili s aib $ri: !n mod corespunztor de un nou copil, cruia !i va fi mai bine !ntr-o familie de plasament. ecizia instanei a fost meninut dup primul proces #i abia valul de indi$nare care a cuprins Polonia a avut ca rezultat revenirea, dup dou luni, a copilului la prinii si. Cu oca*ia "a8terii, %5r5 a i !e cere $ermi!iu"ea, mama co$i&u&ui a %o!t !teri&i*at53 Ea a a%&at (e ace!t &ucru (i" i&etu& (e ieire $e care &-a $rimit c7"( a $5r5!it !$ita&u&3 Deci*ia (e a &ua co$i&u& (e &a $5ri"i a %o!t &uat5 (e i"!ta":5 &a cererea u"ui a!i!te"t !ocia&, care a (ec&arat c5 6" ca!5 e!te (e*or(i"e, mama "u !e (e!curc5, 8i, $ro a i&, e!te retar(at5 $!i2ic, iar tat5& are (e/a IE (e a"i, !e ocu$5 (e %erm5 i "u o a/ut5 $rea mu&t3 9li observatori, printre care autoritile #i reprezentani ai unor instituii locale Bdirecia #colii, preotul paroh8 spuneau altceva #i, mai ales, subliniau $ri:a prinilor pentru copii #i puternicele le$turi emoionale reciproce. -imeni nu a susinut c familia, creia i s-a luat copilul, ar fi patolo$ic. I"!ta"a a c7"t5rit (ac5 6" ca!5 or(i"ea e!te cores(unztoare 8i (ac5 6"0ri/irea co$i&u&ui 'a %i adecvat3 A co"!i(erat c5 are com$ete"a (e a (eci(e cu ci"e 6i 'a %i mai i"e co$i&u&ui3 A (eci! c5 trei co$ii 6" acea %ami&ie !u"t (ea/u"!, iar micuei Roa 6i 'a %i mai i"e 6"tr-o %ami&ie cu u" !ta"(ar( materia& mai ri(icat3 Se $oate co"!i(era c5 %5cut a$e& &a !i"0uru& criteriu m5!ura i& ce 6i !t5tea &a (i!$o*iie3 >ai trebuie oare s cutm alte dovezi ale patolo$iei funcionrii sistemului de :ustiie contemporan sau, !n $eneral, mai trebuie s comentm cazul, %e pare c trebuie. <" (i!cu:ia care !-a creat 6" /uru& ca*u&ui, au a$5rut uimitor (e mu&te o$i"ii care cereau ca e& !5 %ie tratat $ra0matic, a(ic5 !5 !e ia 6" co"!i(erare (ac5 (eci*ia i"!ta":ei "u e!te cea mai %a'ora i&5 $e"tru micua Roa3 Erau o$i"ii a&e u"or oame"i e(ucai, co"!titui"( c&a!a !u$erioar53 Nu are ro!t !5 i"tri 6" $o&emici cu a!t%e& (e /u(ec5i, care co"(uc &a a%irmaia c5 orice co$i& ar tre ui 6"tot(eau"a (at u"ora mai o0ai. Este important de remarcat c't devastare a produs de:a !ndeprtarea de la le$ea natural, adic de la norma evidentei i indiscutabilei funcii primordiale a familiei. Ace!ta e!te re'er!u& i"0i"eriei !ocia&e, care 6"cearc5 !5 or(o"e*e 6"tru totu& rea&itatea !ocia&53 Norme&e 8i i"!titu:ii&e "atura&e tre uie !5 %ie 6"&ocuite cu ce'a3 Ace!t ce'a 6"tot(eau"a 'a %i atot$uter"icia autorit5i&or3 <" ace!t ca*, a /u(ec5tori&or, care "u '5( "imic "e$otri'it 6" ai a!uma atri uii (i'i"e3

EID

E!te !em"i%icati' %a$tu& c5 a$5rarea ace!tei %ami&ii (e &a ar5, a$5rare care 6" ce&e (i" urm5 i-a rea(u! co$i&u&, "u a %o!t o cam$a"ie or0a"i*at5 (e c5tre ce&e mai 'oca&e me(ii a&e o$i"iei $u &ice (i" Po&o"ia (e a!t5*i. %ocietatea a reu#it s se opun arbitrariului :udectoresc, !n mare parte datorit lipsei de modernitate a Poloniei, adic ataamentului relativ puternic pentru familie #i rolului Eisericii "atolice din aceast ar3 <" a&te 6m$re/ur5ri, /u(ec5torii, $ro a i&, ar %i reuit !5-8i a$ere $o*i:ia (e ar itru c'a!i-(um"e*ee!c3

Cioca"u& i(eo&o0ic
De a&t%e&, "u "umai /u(ec5torii a!$ir5 &a u" a!t%e& (e ro&3 octorii care, fr s o !ntrebe, au sterilizat-o pe mama copilului, au considerat c o nou sarcin ar putea fi periculoas pentru ea i, nefiind si$uri c ea !nele$e importana riscului, au luat decizia cu de la sine putere. I"!ta"a "u a '5*ut 6" acea!ta "icio 6"c5&care a &e0ii, (ei %u!e!e comi!5 6" mo( c&ar, iar (e* aterea $u &ic5 !-a co"ce"trat 6" cea mai mare m5!ur5 a!u$ra 6"tre 5rii1 a'ea oare ro!t !5 %ie 6"tre at5 mama c7"( &ucruri&e erau at7t (e c&are? C5 (oar (e o $arte !e a%&a $ro%e!io"a&i!mu& u"or autorit5i me(ica&e, iar (e cea&a&t5 # mama, "u %oarte 6"*e!trat5 i"te&ectua&3 Cu ace!t $ri&e/, !-a ma"i%e!tat 6"c5 u" a!$ect a& te"(i"ei cu&tura&-i(eo&o0ice (omi"a"te 6" Occi(e"tu& co"tem$ora"3 6topica !nchipuire c realitatea social ar putea fi planificat trebuie s presupun existena unor specialiti, care ar deine al$oritmi pentru soluionarea problemelor umane, i, prin urmare, ar trebui s aib autoritatea de a le aplica. Re0u&i&e "e!cri!e a&e mora&it5ii i o iceiuri&or, ce !-au !tator"icit (e mu&te 0e"eraii, $ri" "atura &or, !u"t $&a!tice i $ot reacio"a &a !c2im area co"(iii&or rea&it5ii3 Dre$tu& "atura& i"(ic5 "umai $ri"ci$ii&e &a care %acem re%erire atu"ci c7"( co"!truim, !au, mai (e0ra 5 (e!co$erim, "orme&e (re$tu&ui &e0i%erat, ce au 6" mo( "ece!ar u" caracter &ar03 <'ndirea utopic-ideolo$ic !ncearc s planifice lumea !n detaliu. Ea trebuie s se substituie le$ii naturale i ordinii morale rezultate din aceasta, dar i re$ulilor ce in de cutum, i conveniilor culturale, care sunt de:a mult mai particulare. Nu e!te (e mirare (eci c5 a$5r5toarea (eci*iei !teri&i*5rii mamei a %o!t o %emi"i!t5 'oca&5, $ro%e!or (e etic53 -u a deran:at-o evidenta !nclcare a demnitii victimei. "atolic, mam cu muli copii, nu se potrivea idealului feminist al feminitii, i deci mutilarea ei de ctre medici, privarea ei de demnitate i de libertate, feminista !n chestiune a considerat-o ca pe o aciune !n direcia eliberrii femeii de constr!ngerea naterii3 Co"%orm i(eo&o0iei %emi"i!te, %emei&e catre o$tea*5 $e"tru 'ocaia (e mam5 !u"t 'ictime a&e $re!iu"ii !ocia&e3 <" !co$u& (e a &e e&i era (e acea!ta, (u$5 cum !e 'e(e, $ot %i acce$tate m5!uri e=treme3 Co"ce$tu& (e (em"itate, (e care (e a!eme"ea !e a u*ea*5 6" "ou& /ar0o" i(eo&o0ic # (etaat (e !e"!u& !5u c&a!ic, 6"r5(5ci"at 6" &e0ea "atura&5 # 6"cetea*5 !5 mai ai 5 !em"i%icaie i (e'i"e o %ormu&5 i(eo&o0ic5 ar itrar co"!truit53 EIJ

Dn acest caz concret, vedem c't de uor este ca !ntr-o lume lipsit de punctele tari de referin pe care le constituie le$ea natural i recunoaterea rolului primordial al unei instituii cum este familia, s se produc abateri !n direcia unor aciuni care amintesc de eu$enie. Num5ru& (e co$ii care au %o!t &uai (e &a $5ri"i 6" Po&o"ia e!te mare3 Le0ea, care 6" acea!t5 c2e!tiu"e ar tre ui !5-i ocrotea!c5 $e cei mai 'u&"era i&i, a(ic5 $e co$ii, !e 6"toarce (e re0u&5 6m$otri'a me(ii&or mai !&a e, mai !5race, care "u tiu !5 !e a$ere, ace&ora care nu (ot avea gri1 n mod cores(unztor, (u$5 cum a$recia*5, (i" $o*iia &or atottiutoare, /u(ec5torii3 Co"trar a$are"e&or, acea!ta e!te re0u&a e=$erime"te&or !t7"0i!te, a& c5ror !co$ (ec&arati' e!te a$5rarea ce&or mai !5raci i mai !&a i3 Tot $ri" a$5rarea ce&or mai !&a i !u"t moti'ate &e0i&e $ri'i"( mobbing-ul !au molesting-ul # e!te !em"i%icati' %a$tu& c5 6" &im a $o&o"e*5, e&e %u"cio"ea*5 6" co$ii&e &or 0roteti (i" &im a e"0&e*53 Prime&e !u"t me"ite !5 a$ere a"0a/atu& 6m$otri'a a u*u&ui (i" $artea a"0a/atori&or !au !u$eriori&or3 E!te e'i(e"t c5 a!t%e& (e aciu"i, 6" ca*u& 6" care (e$5e!c o a"umit5 &imit5, !u"t $e"a&i*ate (e &e0i&e tra(iio"a&e care i"ter*ic o%e"!a i u&tra/u&3 E=ti"(erea &or i re$etarea 6" 'er!iu"e am5"u"5t5, cu re%erire &a o re&aie !ocia&5 co"cret5, e!te o e=$re!ie a te"(i"ei uto$ic-i(eo&o0ice (e a re0&eme"ta ri0uro! toate (ome"ii&e 'ieii3 Nu !u"tem ca$a i&i !5 e&imi"5m 6" ace!t %e& %orme&e mai $er%i(e (e 'io&e"5, (ar cu !i0ura"5 acio"5m !$re (i!tru0erea mora'uri&or care a$5r5 6m$otri'a ei, (ere0&5m mo(a&it5i&e !$eci%ice 6"tre$ri"(eri&or (e a or0a"i*a &ucru& i !tric5m &e0i!&aia3 C2iar i mai i* itor, !e ma"i%e!t5 ace!te %e"ome"e 6" ca*u& "orme&or care 'i*ea*5 mo&e!ti"0-u&, a(ic5 u" com$ortame"t i"a(ec'at, moti'at !e=ua&3 <" mo( tra(iio"a&, e&e erau re0&eme"tate 6" $ri"ci$a& $ri" co"'e"ii mora&e, i "umai 6"c5&carea &or ra(ica&5 $utea %i co"!i(erat5 ca %ii"( o i"!u&t5 i"c&u!5 6" co(u& $e"a& # "u e!te 'or a aici (e 'io&e"a !e=ua&5 comu"5, care era co"!i(erat5 o i"%raciu"e 0ra'53 <"cercarea (e cu$ri"(ere /uri(ic5 a ace!tei materii c7t !e $oate (e com$&e=e a re&aii&or i"teruma"e (i!tru0e !$o"ta"eitatea i creea*5 u" "ou ti$ (e 'io&e"5, 6"truc7t (e'i"e cu uuri"5 u" i"!trume"t (e a"ta/3 Pune sub semnul !ntrebrii, de asemenea, unul dintre principiile fundamentale ale dreptului. prezum ia de nevinovie. Ace!te re0u&i !u"t e=$re!ia co"ce$iei uto$ice a e&imi"5rii (i" &umea uma"5, cu a/utoru& &e0ii, a oric5ror %orme i(e"ti%icate cu (omi"aia i cu 'io&e"a3 Ca (e o icei, acea!t ti$ (e aciu"e (uce &a co"!eci"e i"'er!e ce&or $&5"uite1 "u re(uce ca"titatea (e 'io&e"5, (ar 6" !c2im (ere0&ea*5 mo(a&it5i&e, !tructurate (e 0e"eraii, $ri" care ea $utea %i ate"uat5; 6" $&u!, 0e"erea*5 "oi %orme (e 'io&e"5, i a(7"cete a"omia ce a%ectea*5 !ocietatea co"tem$ora"53 Le0ea ar tre ui !5 i"ter'i"5 6" !ituaii !$eci%ice i 6" ca*u& co"%&icte&or $e"tru a c5ror re0&eme"tare "u !u"t !u%icie"te mora&a i o iceiuri&e3 Le$ea !neleas utopic !ncearc s elimine orice ru, i, prin urmare, !n mod necesar, trebuie s adopte o form ideolo$ic. Deoarece &umea tra(iio"a&5 e!te $&i"5 (e 'io&e"5 i (e com$ortame"te

EIM

uma"e i"a(ec'ate, atu"ci ea tre uie re!$i"!5, !au, ce& $ui", tra"!%ormat5 ra(ica&, iar i"!tituii&e !a&e c2eie tre uie tra"!%ormate a!t%e& 6"c7t !5 (e'i"5 (e "erecu"o!cut3 Iat5 u" e=em$&u a& u"ui a!t%e& (e $roiect, co"'e"ia cu (rivire la (revenirea i combaterea violenei m(otriva femeilor i a violenei domestice ,aa "umita CA9@IO., $e care &a 44 mai AF44 a a(o$tat-o Co"!i&iu& Euro$ei3 9flm din ea c sexul este un construct social i statele trebuie s promoveze schimbri !n modelele sociale i culturale de comportament al brbailor i femeilor, !n vederea eradicrii pre:udecilor, obiceiurilor, tradiiilor i tuturor celorlalte practici bazate pe rolurile stereotipe ale brbailor i femeilor. <" ace!t ca*, co"!i(erarea &e0i!&aiei (re$t u" i"!trume"t a& re'o&uiei e!te (ec&arat5 (e-a (re$tu&3 La o a!t%e& (e %u"cie a ace!teia %ac a$e&, (e a!eme"ea, toate "orme&e (eri'ate (i" re0u&i&e aa-"umitei corectitu(i"i $o&itice3 Pri"ci$ii&e ace!teia a&c5tuie!c cor$u!u& "oii i(eo&o0ii, care tre uie !5 %ie im$u!5 (e !u! ca "orm5 o &i0atorie3

I"tere!e&e eco&o0ice
La r7"(u& &or, (re$turi&e eco&o0ice !e tra0 (i" (oru& uto$ic (e a tra"!%era tota&itatea $ro &eme&or uma"e $e tere"u& u"or "orme (e (re$t c&are, &e0i%erate, i (e a &e re*o&'a /uri(ic, o(at5 $e"tru tot(eau"a3 E&e $ar !5 %ac5 re%erire, (i" "ou &a &ucruri e'i(e"te3 Cu toii "e (orim !5 tr5im 6"tr-u" me(iu eco&o0ic curat, "e(e0ra(at3 Se $are, totui, c5 $7"5 i e=ami"area !t5rii ace!tuia, ca !5 "u mai 'or im (e a or(area ame"i"5ri&or rea&e &a a(re!a &ui, $ro'oac5 tot %e&u& (e $ro &eme3 De c7te'a (ece"ii !u"tem om ar(ai cu ra$oarte a&armi!te i a$e&uri $ri'i"( !tarea me(iu&ui "o!tru 6"co"/ur5tor3 Pro a i& $rimu& a!t%e& (e ra$ort, i"titu&at /imitele creterii, a&c5tuit (e c5tre 0ru$u& (e e=$eri a& C&u u&ui (e &a Roma 6" 4MDA, $re'e(ea c5 toate re!ur!e&e im$orta"te (e $e $5m7"t 'or %i e$ui*ate $7"5 6" 4MMH3 Mem rii c&u u&ui !u!i" c5 acea!ta "u !-a 6"t7m$&at, (atorit5 %a$tu&ui c5 $ro0"o*e&e &or au %o!t &uate 6" co"!i(erare # (ar ar0ume"tu& e!te 0reu (e &uat 6" !erio!3 <" a"ii rJF am %o!t a!i0urai, i 6" 0e"era& am cre*ut, c5 0aura (e o*o" cau*at5 (e uti&i*area (e c5tre "oi a %reo"i&or 'a (uce &a (i!tru0erea atmo!%erei i &a u" (e*a!tru eco&o0ic3 Ca urmare a ace!tor co"'i"0eri, a %o!t !em"at5 6" 4MJH Co"'e"ia (e &a @ie"a $ri'i"( $rotecia !tratu&ui (e o*o"3 Occi(e"tu& a o$rit uti&i*area %reo"i&or $e"tru %a ricarea (e %ri0i(ere, care au %o!t trimi!e 6" C2i"a3 in perspectiva de astzi, putem avea !ndoieli serioase cu privire la validitatea acestor rapoarte alarmiste, dar nu exist nici o !ndoial c unele companii, care investiser !n lupta !mpotriva $urii de ozon, au c'ti$at o mulime de bani din adoptarea noilor soluii tehnolo$ice. 9stzi trim !n epoca luptei !mpotriva !nclzirii $lobale. Toate datele, i mai ales bunul sim, care ne permite s le analizm, indic faptul c impactul uman asupra fenomenelor climatice are o importan minim. E !u%icie"t !5 com$ar5m %a$te "eco"te!tate1 COA re$re*i"t5 (oar c7te'a $roce"te (i" 0a*e&e cu e%ect (e !er5, iar omu& emite (oar c7te'a $roce"te (i" tota&u& (e (io=i( (e car o" (i" atmo!%er53 Ca !5 "u mai EDF

'or im (e %a$tu& c5 mu&i oame"i (e tii"5 $u" !u !em"u& 6"tre 5rii, 6" 0e"era&, orice i"%&ue"5 (eci!i'5 a 0a*e&or cu e%ect (e !er5 a!u$ra tem$eraturii $5m7"tu&ui3 Au %o!t (o'e(ite o !erie (e %rau(e, (e care !-au %o&o!it &u$t5torii 6m$otri'a emi!ii&or (e COA3 Faimo!u& 0ra%ic !u %orma bului de !ocAeT, care era me"it !5 arate creterea 6" !a&t, "emai6"t7&"it5 a"terior, a emi!iei ace!tui 0a* 6" u&tima 'reme, !-a (o'e(it a %i o ma"i$u&are, $e"tru c5 "u i"ea co"t (e a&te tim$uri, 6" care, %5r5 i"ter'e"ie uma"5, ca"titatea (e (io=i( (e car o" (i" atmo!%er5 era mu&t mai mare (ec7t 6" $re*e"t3 Dn ciuda acestora, i multor altor zeci de motive de !ndoial, 6E a adoptat msuri drastice pentru reducerea emisiilor de "02, care au lovit mai ales rile sale recent intrate B!n special Polonia8 i aduc mult c'ti$ firmelor din vechea Europ, cresc'nd competitivitatea rilor lor pe piaa intern. De!i0ur, eco&o0ia "u 6"!eam"5 "umai e"e%icii $e"tru cor$oraii&e $re'5*5toare i mi"u"ate $o*iii i a$a"a/e $e"tru i"(i'i*ii i 0ru$uri&e care !e a"0a/ea*5 6" ea3 Ea este, de asemenea, o ideolo$ie contemporan de o extraordinar intensitate a an$a:amentului credincioilor, care dovedete !nc o dat c, acolo unde reli$ia este pe moarte, !ncep s domneasc superstiiile. Ca orice i(eo&o0ie, e!te u" e=ce&e"t 'e2icu& a& &u$tei $e"tru $utere, ca i u" i"!trume"t $e"tru a %ace a%aceri, &ucruri care !u"t $o!i i&e "umai $ri" im$&icarea %a"atic5 a u"ei mu&imi (e cre(i"cioi3 Ea i"iia*5 i a$ri"(e toat5 i"(u!tria i(eo&o0ic5, ce (e'i"e tram u&i"a carierei mu&tor $er!oa"e i 0ru$uri, ceea ce "u e=c&u(e c7tui (e $ui" !i"ceritatea atitu(i"i&or &or3 Ce& mai mu&t "e $&ace !5 cre(em 6" i(ei&e care "e a(uc u" a"umit a'a"ta/3 Acea!t5 !tare (e &ucruri tre uie &uat5 6" co"!i(erare i (e c5tre oame"ii $o&itici raio"a&i i o"eti, care $ot %i cu uuri"5 com$romii !u !&o0a"u& atitu(i"ii a"tieco&o0ice i acu*aii&or c5 ar acio"a 6" i"tere!u& mari&or a%aceri3 Cum'a, i"%ormaia (e!$re %e&u& cum mari&e a%aceri !e %o&o!e!c (e eco-amoc, "u a/u"0e !5 %ie co"tie"ti*at5 (e o$i"ia $u &ic53

Pro &ema or0a"i*aiilor supranaionale

Cam$a"ii&e eco&o0i!te e'i(e"ia*5 ri!curi&e a!ociate cu %u"cio"area i"!tituii&or tra"!"aio"a&e3 <"%ii"ate 6" !co$uri "o i&e, or0a"i*ate, 6" mu&te ca*uri, (e c5tre i(ea&iti (e*i"tere!ai, !e a&ie"ea*5 ra$i( i 6"ce$ !5 &ucre*e 6" i"tere!u& $o&itic i materia& a& 0ru$uri&or (i" care !u"t co"!tituite3 Mari&e cam$a"ii, $recum ce&e eco&o0i!te, !u"t $e"tru e&e meto(a i(ea&5 (e a-i e=ti"(e !%ere&e (e i"%&ue"5 i (e a o i"e "oi re!ur!e3 Lu$ta co"tra emi!iei (e COA o%er5 mai mu&t (ec7t !u%icie"te e=em$&e 6" ace!t !e"!3 Su &o*i"ci "o i&e, are &oc o &u$t5 "emi&oa!5 6m$otri'a a('er!ari&or, (i'er!e &o S-uri 6i ara"/ea*5 i"tere!e&e etc3 Pro &ema $ri'ete "u "umai cam$a"ii&e i"(i'i(ua&e, ci "atura 6"!5i a acti'it5ii u"or a!t%e& (e i"!tituii3 ;uncionarea 0r$anizaiei -aiunilor 6nite furnizeaz o mulime de dovezi ale de$enerrii acestei or$anizaii, care a deviat !n mod fundamental de la ideea ce constituia raiunea ei de a exista. <"cre(i"area co"(ucerii Comi!iei ONU $e"tru ED4

Dre$turi&e Omu&ui Li iei &ui Muammar Ga((a%i, (e!$otu& !7"0ero!, !$ri/i"itor a& terori!mu&ui 0&o a& i $er!ecutor a& o$o*iiei (i" ara &ui, a %o!t "umai o (emo"!traie, $oate cea mai !$ectacu&oa!5, a ace!tui %a$t3 U" a&t e=em$&u e!te mo(u& (e %u"cio"are a& UNESCO ,Or0a"i*aia ONU $e"tru $e"tru E(ucaie, tii"5 i Cu&tur5., care "u (oar co"!um5 cea mai mare $arte a %o"(uri&or $e"tru "e'oi i"ter"e, (ar, 6" re$etate r7"(uri, !u !ti"(ar(u& a$5r5rii 5ri&or Lumii a Treia, a !ncercat s introduc un fel de cenzur $lobal. 9ceste procese rapide de de$enerare a or$anizaiilor internaionale sunt le$ate probabil de lipsa de suprave$here asupra lor din partea opiniei publice care, !n privina instituiilor statale, de bine, de ru, funcioneaz totui. ;oarte probabil, un lucru at't de puin concret ca opinia public mondial este mult mai uor de manipulat de ctre lobb^-urile puternice dec't opinia public dintr-o ar anume, mult mai contient de rolul ei Bi de interesele ei8, ceea ce nu !nseamn c aceast opinie public nu este, !n prezent, manipulat, chiar #i !n rile care se bucur de libertate. Tr5im 6"tr-o er5 a re&a=5rii !ta"(ar(e&or, care "e e!te '7"(ut5 (re$t ro( a& $ro0re!u&ui mora& i ci'i&i*aio"a&3 Totu8i, o$i"ia $u &ic5 e!te mu&t mai uor (e ma"i$u&at 6" mo( ar itrar, (ac5 ea "u are %u"(ame"tu& u"ei comu"it5:i co"tie"te (e i"tere!e&e !a&e3 <" !ituaia 6" care "u e=i!t5 re0u&i tari, care !5 %ac5 $o!i i&5 e'a&uarea atitu(i"i&or i com$ortame"te&or, i "u e=i!t5 "ici 'reo comu"itate, care !5 $oat5 'eri%ica %u"cio"area 0ru$uri&or i e"tit5:i&or, e!te mai uor !5 !e (e*'o&te coru$:ia, 6":e&ea!5 6" !e"! &ar0, acea!ta 05!i"(u-i, 6" $&u!, 8i o ar0ume"tare i(eo&o0ic5, (oar e!te 'or a (e :e&uri 're("ice (e &au(5, &a !car5 0&o a&53 Aciu"i&e uma"e, 6" &i$!a u"ui co"tro& e=ter", au %o!t 6"tot(eau"a mu&t mai e=$u!e &a i!$ite, ceea ce !-a '5*ut 6" (i%erite&e e=ce!e a&e co&o"ia&i!mu&ui, $ro a i&, ce& mai i"e cu$ri"!e arti!tic 6" *nima 9ntunericului (e [o!e$2 Co"ra(3 A!t5*i, (i" %ericire, ti$u& (e o$ortu"it5i care !e (e!c2i(eau 6" %aa &ui Burt* "u e=i!t5, (ar a!em5"area atitu(i"ii "oi&or !t5$7"i ai (e!ti"e&or "oa!tre cu $er!o"a/u& (e %ic:iu"e a& &ui Co"ra( e!te uimitoare3 Re$re*e"ta"ii i"!tituii&or i"ter"aio"a&e, $ri" "atura &ucruri&or, i"tr5 6" co"%&ict cu autorit5i&e !tate&or !u'era"e3 De!i0ur, ei au o a&t5 atitu(i"e %a5 (e aceia care !u"t ca$a i&i !5 $ro%ite (e ace!te or0a"i*aii $e"tru a-8i rea&i*a i"tere!e&e &or3 Ce& mai u" e=em$&u a& ace!tui %e"ome" e!te, (e ce'a tim$, %u"cio"area UE3 I"!tituii&e euro$e"e, 6" $re*e"t, &ucrea*5 6m$otri'a !u'era"it5ii !tate&or mai !&a e, a(e!ea 6" i"tere!u& (uetu&ui (omi"a"t, 0erma"o-%ra"ce*3

Uitarea &e0ii "atura&e

Or0a"i*aii&e i"ter"aio"a&e i (re$tu& i"ter"aio"a& !u"t $ri'ite i $romo'ate ca re$re*e"t7"( u" "ou "i'e& a& $ro0re!u&ui3 Ele ar trebui s dep#easc e$oismele naionale, asociate epocii dominaiei statelor-naiune, i conflictele produse de acestea, nu arareori terminate !n rzboaie. i s ne conduc !n !mpria 1pcii 'enice)

EDA

9ceast utopie contemporan a rezultat at't dintr-un dia$nostic unilateral !n ce prive#te sursele rului secolului LL, numit secolul totalitarismelor i al rzboaielor, precum #i dintr-o evaluare prin prism ideolo$ic a vremurilor noastre. A%irmaia c5 (oar (atorit5 comu"it5:ii euro$e"e !-a a!i0urat $acea $e co"ti"e"t, tim$ (e a$roa$e a$te*eci (e a"i, e!te un abuz de inter(retare ti$ic, ce $ermite ca orice e&eme"t a& rea&it5:ii, !e&ectat ar itrar, !5 %ie co"!i(erat a %i cau*a ace&ei !t5ri (e &ucruri3 C2iar (ac5 !u"tem (e acor( c5 $roce!u& (e i"te0rare euro$ea"5 a %aci&itat (e$5irea u"or a"imo*it5:i (e &u"05 (urat5, totu8i, &a acea!ta au co"tri uit mu&i a&i %actori i, cu !i0ura"5, UE, 6" %orma !a actua&5, "u "umai c5 "u e!te "ece!ar5 $e"tru acea!ta, ci $ro'oac5, 6" $&u!, "oi co"%&icte "aio"a&e, $5r7"( !5 tre*ea!c5 &a 'ia:5 te"!iu"i &ate"te3 E=ce!e&e "aio"a&i!me&or au %o!t (oar u"a (i"tre cau*e&e co"%&icte&or i"ter"aio"a&e i "u au a'ut o i"%&ue"5 mare a!u$ra a$ariiei tota&itari!me&or3 ;ormele at't de extreme ale naionalismelor, precum #i totalitarismele, sunt opera modernitii, !n special a acelei evoluii care a dus la contestarea le$ii naturale. Acce$tarea !a %orma&5 "u $rote/ea*5 6m$otri'a (e0e"er5rii or(i"ii $o&itice i "ici 6m$otri'a mu&ti$&e&or ma"i%e!t5ri a&e "e(re$t5:ii, (ar re!$i"0erea !a "e &a!5 e=$u8i &a co"te!tarea or(i"ii etice e&eme"tare3 Dac5 etica i cate0oria ei %u"(ame"ta&5 care e!te (re$tatea &e co"!i(er5m (eri'ate (i" i!torie 8i (i" co"(iii&e cu&tura&e, a(ic5 (re$t e=$re!ie 'aria i&5 a !$eci%icu&ui &oca&, atu"ci "u 'om ti cum !5 mai a$5r5m (re$turi&e u"i'er!a&e a&e omu&ui, i "ici $e ce !5 mai !$ri/i"im /u(ecarea c2iar 8i a ce&ui mai crimi"a& re0im3 <"!5, (ac5 $re!u$u"em c5 (em"itatea omu&ui e!te 6""5!cut5, i(e"tic5, i"(i%ere"t (e (i'er!itatea cu&tura&5, atu"ci acce$t5m $ri" acea!ta, ce& $ui", u" oarecare mi"imum a"tro$o&o0ic ce %ace re%erire &a "atura uma"53 iferitele concepii asupra le$ilor naturale se situeaz !ntre doi poli. unul le trateaz ca fiind ordinea lumii, proiectat de "reator, ordine din care face parte #i omul+ cellalt le reduce la principiile elementare ale raiunii umane3 <" %iecare (i"tre ace!tea, 6"!5, e=i!t5 %u"(ame"tu& (re$t5:ii, u"i'er!a&, i"(e$e"(e"t (e 'oi":a omu&ui, (ar i(e"ti%ica i& (e c5tre ace!ta, $e a*a c5ruia e& $oate "u at7t crea, c7t (e!co$eri etica, (e care !u"tem o &i0a:i !5 :i"em !eama3 Di" acea!ta ar tre ui !5 re*u&te (re$tu& $o*iti'3 Dac5 $u"em !u !em"u& 6"tre 5rii orice &e0e "atura&5, aa cum !-a 6"t7m$&at 6" $o*iti'i!m, (e'e"im o /uc5rie a%&at5 &a 'oia 0ru$uri&or (omi"a"te, ceea ce au ar5tat e=$erie":e&e "oa!tre (i" !eco&u&ui QQ3 Nu !tatu&-"aiu"e a %o!t !ur!a e=ce!e&or (e "aio"a&i!m, ci re!$i"0erea (e c5tre e&e a &e0ii "atura&e, i, $ri" urmare, a $ri"ci$iu&ui u"i'er!a& a& (re$t5:ii, care 6m$ie(ic5 re(ucerea omu&ui &a u" e&eme"t (i"tr-u" a"!am &u mai mare !au "ere!$ectarea (em"it5ii !a&e i"ere"te3

Noua uto$ie
I"ter$ret5ri&e i(eo&o0ice a&e r5u&ui (i" !eco&u& QQ au 6"c2i! oc2ii a!u$ra %a$tu&ui c5 tota&itari!mu& a %o!t re*u&tatu& !e$ar5rii &e0ii (e mora&itate i co"te!t5rii %u"(ame"tu&ui "atura& a& (re$tu&ui3 Au '5*ut !ur!a r5u&ui 6" %u"cio"area u"or !tate "a:io"a&e $uter"ice3 Pri" urmare, au co"!i(erat c5 reme(iu& %a:5 (e ace!tea ar %i i"(e$e"(e"a &e0ii (e EDE

!tructuri&e (e !tat, at7t $ri" (e*'o&tarea "orme&or !u$ra"aio"a&e, c7t i $ri" 6"cercarea (e a 6"%ii":a or0a"i*aii i"ter"aio"a&e, care &e-ar $utea !u$ra'e02ea3 <" ace!t %e&, r5!$u"!u& &a 6"cercarea uto$ic5, re$re*e"tat5 (e $o*iti'i!m, (e a %ace &e0ea tiinific, a (e'e"it o a&t5 uto$ie3 @er!iu"ea ei co"tem$ora"5 co"!t5 6" $re!u$u"erea c5 &e0ea tre uie !5 or(o"e*e (e%i"iti' &umea uma"53 U"u& (i"tre a!$ecte&e ace!tei uto$ii au (e'e"it (re$turi&e omu&ui, tratate ca $roiectu& u"ui "ou mo(e& (e !i!tem3 Pe"tru a 6"(e$&i"i acea!t5 !arci"5, e&e !u"t (e*'o&tate i e=ti"!e (u$5 u"u& $&ac, ceea ce a (u! &a 6"(e$5rtarea &or (e %u"(ame"tu& (re$tu&ui "atura&, (e!c2i*7"( (rumu& $e"tru creati'itatea ar itrar5, i(eo&o0ic5 i co"(uc7"( &a ri!i$irea tota&5 a i(ei&or i"iia&e $e care ace!tea !e a*au3 <" m5!ura 6" care (re$turi&e omu&ui au o (ime"!iu"e u"i'er!a&5, e&e tre uie !5 !e re(uc5 &a u" mi"imum e'i(e"t3 <" $re*e"t, a'em (e-a %ace cu o$u!u& ace!tei !itua:ii3 Deci, 6" &ocu& u"ui %u"(ame"t a& (re$tu&ui $o*iti', a'em o c7r$ea&5 i(eo&o0ic5 i"coere"t5, a(e!ea i"tri"!ec co"tra(ictorie3 Acea!ta e!te e%ectu& &a care (uce, cu "ece!itate, tratarea &or (re$t o mo(a&itate (e a $u"e 6" or(i"e rea&itatea !ocia&53 <" acea!t5 'er!iu"e, e&e 'or tre ui !5 i"ter%ere*e cu !$eci%icu& "aio"a&3 Le0ea "aturii, !au (re$turi&e c&a!ice a&e omu&ui, ce re*u&t5 (i" acea!ta, "u e=c&u( (i%ere"e&e cu&tura&e re$re*e"t7"( (i%erite 'aria"te (e raio"a&itate3 I(e"titatea u"i'er!a&5 a "aturii uma"e i (em"itatea uma"5 6""5!cut5, ce re*u&t5 (i" ea, "u co"te!t5 $o!i i&itatea u"or mo(a&it5i (i%erite (e or0a"i*are a &umii uma"e3 Di'er!e&e cu&turi, 6m$reu"5 cu tra(iii&e &or, crea*5 (i%erite %orme a&e or(i"ii uma"e i e!te !u%icie"t !5 a(ere &a $ri"ci$ii&e (re$t5ii ca !5 "u e=i!te "ici u" moti' $e"tru a &e co"te!ta3 Premi*a im$er%eciu"ii omu&ui, i, $ri" urmare, a ci'i&i*aiei !a&e, 6"!eam"5 c5 ar tre ui !5 acce$t5m $o!i i&itatea u"ei re*o&'5ri a&ter"ati'e a mu&tor $ro &eme uma"e3 Acea!ta im$&ic5 $o!i i&itatea (e a %orma 6" %e&uri 'ariate (i%erite i"!tituii3 O &e0i%erare raio"a&5 tre uie !5 $re!u$u"5 c5 "u e!te 6" m5!ur5 !5 $re'a(5 toate acci(e"te&e !au toate 6m$re/ur5ri&e3 Dn schimb, $'ndirea utopic accept posibilitatea soluionrii definitive a tuturor problemelor i, deci, ia !n considerare rspunsuri uniforme la toate !ntrebrile de baz i proiecteaz un sin$ur model al ordonrii definitive a lumii. Paradoxul vrea ca ideolo$ia liberal de st'n$a, dominant astazi, promov'nd e$alitatea !n drepturi a diferitelor modele de existen individual i, respin$'nd orice posibiliti naturale de a le evalua, construiete !n acelai timp sin$urul model acceptabil de funcionare a comunitii, $uvernat de o le$e cu ambiii de-a dreptul totalitare. 4liberat, 6" !%era mora'uri&or, omu& e!te 6"c2i! 6"tr-o cuc5 tot mai !tr7mt5 (e re0u&i irocratice, care !u"t raio"a&e "umai (i" $u"cu& (e 'e(ere a& $roiecta"i&or &or3 O$t7"( (ec&arati' $e"tru $&ura&i!m, uto$ia co"tem$ora"5 6"cearc5 !5 im$u"5 u" mo(e& $er%ect, (eci u"ic, (e or0a"i*are a !ociet5ii3 Lo'ete 6" cu&turi&e e=i!te"te 6" mo( rea&, i, (eci, i"e'ita i&, 6" cu&turi $articu&are3 Deo!e it (e !em"i%icati' !tau a!t%e& &ucruri&e 6" ca*u& $roiectu&ui actua& a& UE i, mai a&e!, a& %e&u&ui 6" care %u"cio"ea*5 6" ea ra$ortarea &a &e0e3 EDC

U" !i"0ur mo(e&

De &a 6"ce$ut, !&o0a"u& armonizrii legislaiei ar tre ui !5 ri(ice 6"(oie&i !erioa!e3 State&e U"ite a&e Americii !u"t o ar5 u"ic5, iar cet5e"ii &or au u" $uter"ic !im a& i(e"tit5ii "aio"a&e, acea!ta (ei e=i!t5 (i%ere"e 6"tre &e0i&e !tate&or i"(i'i(ua&e # &e0i care, 6" $o%i(a te"(i"ei !$re u"i%ormi*are, r5m7" (i!ti"cte c2iar i 6" c2e!tiu"i %u"(ame"ta&e, cum ar %i $e(ea$!a cu moartea3 Pretenia armonizrii le$islative a 6E rm'ne un exemplu de in$inerie social, condus de un impuls ideolo$ic. E!te i* itoare (i!cre$a"a (i"tre /u!ti%ic5ri&e u"or a!t%e& (e aciu"i, %a5 (e e%ecte&e &or rea&e3 Ace!ta !e ma"i%e!t5 ce& mai 5t5tor &a oc2i 6" ceea ce $ri'ete eco"omia3 >ecesitatea, adesea reiterat !n 6E, a construciei unor re$lementri uniforme, cu scopul de a !mbunti funcionarea pieei, reprezint un oximoron evident, iar faptul c nu este demascat i ridiculizat peste tot !l datorm !n exclusivitate influenei dominante a aprtorilor confi$uraiei actuale a uniunii. E!e"a u"ei $iee &i ere e!te !$o"ta"eitatea ace!teia3 De!i0ur, $iaa tre uie !5 %ie i"c&u!5 6" !ta"(ar(e &e0a&e &ar0 6"e&e!e, (ar !u$ra'e02erea &or %u"cio"5rea!c5 i co"tro&u& (eta&iat cu care a'em (e-a %ace 6" UE 6" $re*e"t e!te "e0area mo(e&u&ui $ieei3 <"c5 o (at5, merit5 !5 ami"tim (e SUA care, 6" ciu(a %a$tu&ui c5 !u"t o !i"0ur5 ar5, 6i !u$ra'e02ea*5 i"com$ara i& mai $ui" eco"omia, %a$t $e"tru care &e mer0e mu&t mai i"e3 Acea!t5 co"tra(icie 6"tre o iecti'e&e (ec&arate i aciu"i&e rea&e "u !e (atorea*5 !im$&ei i$ocri*ii, !au "u "umai ei3 Ca toi i(eo&o0ii, !u!i"5torii "oii co"%i0uraii a Euro$ei ,i a &umii, (ar (eocam(at5 ce& mai mare $ote"ia& 05!i"(u-& 6" UE. cre( 6" caracteru& m7"tuitor a& acti'it5i&or &or i 6" com$ete"e&e &or (eo!e ite, care ar tre ui !5 &e co"%ere $uteri i $o*iii !$ecia&e, $e"tru rea&i*area mo(e&u&ui $er%ect a& rea&it5ii uma"e3 Aa $recum 9rucio' (ec&ara c5, 6" 4MJF, U"iu"ea So'ietic5 'a (e$5i eco"omic SUA, $roiecta"ii Strate0iei (e &a Li!a o"a cre(eau c5 6" 'irtutea (ecrete&or &or, rata (e cretere a PIB-u&ui !tate&or mem re a&e UE 'a (e$5i America 6" AF4F3 "onform modelului ideolo$ic, pentru lipsa de succes !n acest sens, ei !nvinuiesc rmiele lumii vechi ce blocheaz pro$resul3 6na dintre principalele astfel de rmie este statul-naiune i ataamentul cetenilor acestuia fa de identitatea lor, adic fa de diversitatea lor cultural. De aici tentativa de a le impune un model unic, com$ati i& cu i(eo&o0ia (omi"a"t5 a!t5*i 6" Euro$a3 Acea!t5 cam$a"ie are dou dimensiuni. 6na dintre ele este reducerea suveranitii statelor i reducerea drepturilor politice a cetenilor lor. 9 doua este, sub lozinca pro$resului, cruciada !mpotriva culturilor naionale tradiionale, care, co"%orm 07"(irii "oi&or &e0i!&atori euro$e"i, ar tre ui !5 %ie re(u!e &a %o&c&or3 De!i0ur, "u mu&i (i"tre ei au o co"tii"5 c&ar5 a !co$u&ui acti'it5i&or &or3 Cei mai mu&i acio"ea*5 %ra0me"tar, 05!i"(u-i &ocu& 6" tre"(u& actua& i, %5r5 re%&e=ii mai $ro%u"(e a!u$ra &ui, 6i acce$t5 co"!eci"e&e3

Le0ea 6m$otri'a $o&iticii

EDH

Po&itica e!te o art5 a aciu"ii, care !e a*ea*5 $e co"tii"a 'aria i&it5ii $ro'oc5ri&or cu care tre uie !5 !e co"%ru"te comu"itatea uma"53 Tocmai (e aceea, e!te o art5 care "u $oate %i 6"ca(rat5 6"tr-o reet5 (e%i"iti'53 Dre$tu& $o*iti' are u" caracter (i%erit3 E& ar tre ui !5 cree*e u" ca(ru &ar0, $e care !5-& um$&e &i ertatea uma"53 Le0i!&aia euro$ea"5, 6"e&ea!5 i(eo&o0ic, 6"0u!tea*5 tot mai mu&t !%era $o&iticu&ui3 A!t%e&, &e r5$ete !ociet5i&or auto(etermi"area3 <"cercarea (e a im$u"e $o&itica e0a&it5ii, me"it5 a &u$ta 6m$otri'a (i!crimi"5rii1 (e gender, !e=ua&e, et"ice, cu&tura&e, !au cum o mai %i, e!te 6"c5 u" act (e imi=tiu"e 6" or(i"i&e i"ter"e a&e !tate&or, tot mai $ui" !u'era"e3 <" co"ti"uare a'em (e a %ace cu aceeai a u*3 Pentru combaterea :ustificat a discriminrii, ar fi suficiente drepturile elementare ale omului, care interzic tratarea mai rea a acestuia, din motive de ras, sex sau reli$ie. ar campania antidiscriminare a 6E este o form de in$inerie social, care ptrunde !n toate domeniile vieii sociale i le supune unui control birocratico-:uridic. Sco$u& !5u e!te remo(e&area atitu(i"i&or i mora'uri&or; %ace, (eci, (i" i"!ta"e i /u(ec5tori, autoritatea u&tim5 6" toate $ro &eme&e3 Proiecte&e (e $re'e(eri cum ar %i interdicia discriminrii n (rivina accesului la bunuri i servicii" educaie" asisten medical i social !u"t e=trem (e ar itrare i 6" co"tra(icie cu !e"!u& tra(iio"a& a& &e0ii, (ar 6"cre(i"ea*5 $uteri e=traor(i"are 6" m7i"i&e ar itru&ui, care 'or %i /u(ec5torii3 U" caracter !imi&ar 6& are $roiectu& $ri'i"( $aritatea !e=e&or 6" or0a"i!me&e (e re$re*e"tare $o&itice, !au co"!i&ii&e (irectoare a&e com$a"ii&or, i"c&u!i' a ce&or $ri'ate3 I(eo&o0ia (e !t7"0a $oart5 6" !i"e "e6"cre(erea %a5 (e orice %orm5 (e $utere3 A re*u&tat (i" co"'i"0erea $er%eciu"ii $ote"ia&e, mora&-co0"iti'e, a omu&ui, iar r5u& 6& !itua 6" co"(iio"5ri&e !ocia&e !au ci'i&i*aio"a&e $e care, "u !e tie (e ce, omu& i &e-a $ro(u! $e"tru !i"e, !$re $ro$ria $a0u 53 Poate cea mai 0r5itoare 6" ace!t !e"! e!te $ro$o*iia i"iia&5 a Contractului 0ocial a& &ui [ea"-[achue! Rou!!eau1 5mul se nate liber" i" (este tot" el este n lanuri. Comu"i!mu& $reti"(ea c5 'a (uce &a (i!$ariia !tatu&ui i a $uterii, !u orice %orm5 a ace!tora3 Pu"erea !a 6" a$&icare a %o!t o tira"ie %5r5 $rece(e"t 6" i!toria ome"irii3 &nterpretarea liberal de st'n$a a acestui dezastru ne poruncete s vedem !n el o consecin a g!ndirii dogmatice, pe care, chipurile, ar fi motenit-o marxismul din tradiia occidental. Dn locul unei reflecii asupra nihilismului revoluionar care a respins le$ea natural, a distrus fundamentele unei civiliza iei construite de milenii i a permis experimente arbitrare pe om, avem din nou de-a face cu combaterea rului dominaiei care, chipurile, ar sta ascuns !n modelul patriarhal al culturii noastre. Di" "ou, 6" "ume&e &i ert5ii, e!te (i!tru! %u"(ame"tu& ce& mai "atura& a& i"!tituii&or uma"e i e!te creat5 ar itrar o "ou5 or(i"e, ai c5rei !u$ra'e02etori (o 7"(e!c $uteri a$roa$e "e&imitate 6" ceea ce $ri'ete re!tu& !$eciei uma"e3

EDI

Le0iuitori&or !t7"0ii &i era&e &i !e $are c5, 6m$ie(ic7"( i &imit7"( !tatu&-"aiu"e, re(uc &a "e$uti"5 (emo"u& $uterii ce !5&5&uiete 6" e&3 Dn realitate, !n loc s !i elibereze pe locuitorii acestuia, ei le rpesc drepturile, !ncredin'ndu-le !n m'inile unei noi oli$arhii, care devine o putere cu at't mai mare, cu c't este necontrolat.

<m$otri'a (emocraiei
Ri!curi&e a!ociate cu %orma (emocratic-re$u &ica"5 a !tatu&ui "aio"a& !u"t recu"o!cute3 Tira"ia ma/orit5ii, (e!$re care a !cri! Tochue'i&&e, !e ma"i%e!t5 mai a&e! 6" e=tra$o&area u"or atitu(i"i (emocratice a!u$ra u"or i"!tituii care, $ri" "atura &ucruri&or, !u"t ierar2ice, cum ar %i %ami&ia !au i!erica, (eci 6" (i!tru0erea or(i"ii tra(iio"a&e a 'irtui&or i 'a&ori&or3 Para(o=a&, tr5im a!t5*i 6"tr-o &ume 6" care re'o&ta ma!e&or a o i"ut 'ictoria i, co"%orm $ro%eii&or &ui Orte0a S Ga!!et, e&ite&e &umii "oa!tre 6"truc2i$ea*5 ce& mai (e$&i" me"ta&itatea 0&oatei3 <" acea!t5 rea&itate, u"u& !im e!te $5!trat mai mu&t 6" me"ta&itatea omu&ui obinuit, care, 6" $ractica 'ieii &ui, !e 6"t7&"ete mu&t mai 6"(ea$roa$e cu co"(iio"5ri&e ace!teia3 De a&t%e&, (emocraia mo(er"5 a a !or it, (i" %ericire, i e&eme"te a&e tra(iiei re$u &ica"e, a(ic5 !e"time"tu& c5 !u"tem %ormai (e c5tre o comu"itate, care "u !e &imitea*5 &a aici i acum, ci e!te u" &a" (e 0e"eraii care !e mote"e!c u"a $e cea&a&t53 A!t%e&, (eci, comu"itatea "aio"a&5 !e caracteri*ea*5 $ri"tr-u" !e"time"t a& 6"r5(5ci"5rii i (ura i&it5ii, "emai6"t7&"it a!t5*i 6" a&te or0a"i!me, i (e$5i"( mo(e&u& co"tractua& a& i"!tituii&or co"tem$ora"e3 Ace!t a!$ect a& ei e!te, ca i 6" ca*u& %ami&iei, ce& care creea*5 te"!iu"e 6"tre ea i te"(i"e&e i(eo&o0ice (omi"a"te a!t5*i (eoarece (emocraia re$u &ica"5 are, (e a!eme"ea, caracter "atura& ,"aiu"ea e!te comu"itatea mai &ar05 cu care oame"ii $ot !5 !e i(e"ti%ice. i, ca atare, e!te mai $ui" !u!ce$ti i&5 &a o$eraiu"i&e co"!tructi'i!te a&e creatori&or &umii "oi3 E!te !em"i%icati' %a$tu& c5 a!t5*i e!te "umit5 societate civil reeaua (e ONG-uri a%&ate a(e!ea 6" co"%&ict cu autorit5i&e (emocratice3 <" mo( tra(iio"a&, !e 'or ea (e !ocietate ci'i&5 cu re%erire &a i"te0rarea !ociet5ii, ma"i%e!tat5 6" co&a orarea i crearea (e a!ociaii care !5 um$&e !$aiu& (i"tre i"!tituii&e "atura&e i (ome"iu& !tatu&ui3 Ace!tea erau (i%erite %orme (e auto-or0a"i*are, a!ociaii (e 6"tra/utorare !au (e ocrotire, create (e /o! 6" !u!, 6" 0e"era&, 6" me(ii&e u"or $er!oa"e care !e cu"oteau 6"tre e&e3 A!t5*i !u"t or0a"i*aii irocrati*ate, i"!tituite ce& mai a(e!ea $e"tru a !u$ra'e02ea 6"(e$&i"irea (e c5tre !tat a u"or o &i0aii i(eo&o0ie. 9desea, deci, sunt create /mpotri'a lui, dei !i folosesc fondurile, deoarece se dovedete c !ntre$ acest sector de 0-<uri Bor$anizaii non-$uvernamentale8 devine o perfect industrie i ramp de lansare pentru cariere, i, de asemenea, o surs de venituri, dac, desi$ur, acioneaz conform curentului ideolo$ic al 6E. E& e!te ace&a care !e ocu$5 6" cea mai mare m5!ur5 (e $romo'area mi"orit5i&or create a(-2oc3 Acce"tu& a$roa$e o !e!i' $u! a!u$ra (re$turi&or ace!tora tre uie !5 !e 6"toarc5 6m$otri'a (emocraiei, care co"!t5 6" %a$tu& # ca !5 cit5m u" c&a!ic # c5 ma/oritatea co"(uce3 umanii de astzi ai democraiei proclam ad'ncirea acesteia pun'nd, de fapt, EDD

sub semnul !ntrebrii principiul de baz al acestui sistem. 9ceast inversare a sensului este o re$ul a realitii noastre ideolo$izate. Putem %i (e acor( c5 (re$turi&e ma/orit5ii 6i au &imite&e &or, cu$ri"!e c2iar 6" (re$tu& "atura&, i 6" (re$turi&e c&a!ice omu&ui, (eri'ate (i" ace!ta, 6"!5 acce"tuarea "em5!urat5 a (re$turi&or mi"orit5i&or, a&5turi (e (e*'o&tarea u"or "oi (re$turi a&e omu&ui, a/u"07"(u!e &a u" !i!tem (e re0&eme"tare am5"u"it5 a 'ieii !ocia&e, re(uce (emocraia &a o %orm5 &i$!it5 (e !em"i%icaie3

Amor%i!mu& i(eo&o0ic
Cu u" $roce! !imi&ar (e democratizare a'em (e-a %ace 6" ca*u& &e0i!&aiei3 Co"%orm ace!tui !&o0a", ar tre ui !5 &5!5m ca acea!ta !5 %ie !ta i&it5 i a$&icat5 (e re(rezentanii societii civile, a(ic5 ce&e mai (i'er!e 0ru$uri i or0a"i*aii, (e o icei create $e"tru a$5rarea a"umitor 0ru$uri (e i"tere!e3 U"u& (i"tre co"ce$te&e (emocrati*5rii &e0i!&aiei e!te $roiectu& &ui [r0e" 9a erma! (e a o i"tro(uce 6"tr-u" !i!tem (e comu"icaie i (e a o trata ca $e u" (ia&o03 Acea!t5 i(ee $ro'i"e (i" o !er'aia corect5 c5 meca"i!me&e, raio"a&e 6" i"te"ie, (e or0a"i*are a !ociet5ii !-au a&ie"at i i-au !u or(o"at-o ,au colonizat !ocietatea.3 Si!teme&e raio"a&e "u mai !&u/e!c a!t5*i at7t &umii ome"eti, c7t o i"!trume"ta&i*ea*5 i o tra"!%orm5 6"tr-u" o iect3 Le0ea 6"cetea*5 !5 mai %ie o i"!tituie i (e'i"e tot mai mu&t u" me(iu, u" mi/&oc $e"tru ati"0erea a"umitor o iecti'e3 Reeta $e"tru acea!t5 $ro &em5 ar %i u" a&t %e& (e raio"a&itate, o raio"a&itate (e comu"icare, a(ic5 o %5urire a &umii uma"e $e a*a i"teraciu"ii3 E!te caracteri!tic %a$tu& c5, at7t 6" ca*u& &ui 9a erma!, c7t i a& a&tor critici !t7"0iti, 6"ru(ii cu ace!ta, ai actua&u&ui !tatu! huo, recu"oaterea $5rii 6"tu"ecate a tru%iei raio"a&i!te, care (uce &a $er!$ecti'a meca"ici!t5 a!u$ra &umii ,i omu&ui, care %ace $arte (i" ea. i &a i"!trume"ta&i*area ei, "u e!te 6"!oit5 (e 07"(u& &a o e'e"tua&5 eroare care !5 %i co"(u! &a acea!t5 !ituaie3 -u !nt'lnim printre ei vreo reflecie asupra limitrilor raionalitii omeneti i necesitii unor principii de nezdruncinat pe care ea s se spri:ine i s creeze fundamentul sistemelor umane. Cu a&te cu'i"te, ei "u 6i $u" $ro &ema co"!eci"e&or re!$i"0erii &e0ii "atura&e, care ar %i co"!tituit 0ra"ia e=$erime"te&or "oa!tre, iar r5!$u"!u& 6& caut5 !n fu$a spre i mai ambiioase acte de trans$resie i spre noi proiecte constructiviste. Proiectu& &e0i%er5rii $ri" (ia&o0, a& "e6"cetatei "e0ocieri a $u"cte&or (e co"tro'er!5, e!te rea&i*at 6" $re*e"t 6" UE3 Problema este c acest dialo$ este dominat de ctre cei mai puternici, care sunt capabili s exercite o influen at't de mare asupra opiniei publice, !nc't s-i impun soluiile avanta:oase pentru ei. <" $re*e"t, cea mai tare "u e!te $uterea $o&itic5 a !tate&or !u'era"e # a(ic5 ema"aia ma/orit5ii, care, 6"tr-u" a"umit !e"!, 6" !i!temu& (emocratic, tre uie !5 i"5 co"t (e atitu(i"i&e i 'oi"a cet5e"i&or -, ci 0ru$uri&e $uter"ice (e i"%&ue"51 mari&e me(ii (e a%aceri, ma!!-me(ia, cor$oraii&e $uter"ice, $ri"tre care i ca!ta /uriti&or3

EDJ

Trim !ntr-o lume a !nchipuirilor, care adesea au foarte puin de-a face cu realitatea. 6na dintre ele este scoas din ideea lui >ontesPuieu asupra separrii celor trei puteri. Dn democraia contemporan, nu exist !n mod real o separare !ntre puterea executiv i cea le$islativ # ma/oritatea $ar&ame"tar5 co"%ormea*5 0u'er"u&, a$ari"7"( ace&uiai $arti(, i co"!tituie i or0a"i!mu& &e0i!&ati' # iar $uterea /u(ec5torea!c5, 6" $re*e"t, "u are &e05tur5 cu aceea $e care o co"ce$ea autoru& 0(iritului /egilor3 E& co"!i(era c5 a0e"ii $uterii /u(ec5toreti tre uie !5 %ie /urii, a&e!e $e terme" !curt i c5 6"cre(i"area unei (uteri at#t de mari" cum este 1udecata u"ei a"umite cor$oraii $oate !5 co"(uc5 &a cea mai rea tira"ie3 Elemente ale acestei stri de fapt !ncepem s le vedem !nc de astzi. Dei 6" &umea occi(e"ta&5, (e/a (e mu&t tim$ ma0i!traii co"!tituie o cor$oraie $ro%e!io"a&5, 6" trecut ei erau totui &e0ai (e u" !i!tem (e "orme !ocia&e tari, a c5ror co"te!tare era, $e"tru ei, 0reu (e ima0i"at3 C2iar i 6" 5ri&e (re$tu&ui cutumiar, u"(e ei "u erau &imitai (e co(uri, iar com$ete"e&e &or erau, a$are"t, mai mari, ei acio"au "u "umai $e a*a "orme&or (re$tu&ui "atura&, e'i(e"te $e"tru toi, ci i 6" co"te=tu& mora&it5ii i co"'e"ii&or !ocia&e 6" 'i0oare, care co"!tituiau $atrimo"iu& cu&tura& a& comu"it5ii3 A!t5*i, (u$5 re!$i"0erea (re$tu&ui "atura& i co"te!tarea, 6" "ume&e i(eo&o0iei $ro0re!u&ui, a i(e"tit5i&or cu&tura&e, ma0i!traii !u"t &e0ai mai a&e! (e $re/u(ec5i&e me(iu&ui &or !ocia&3 Mai mu&t, "e%ii"( 6"0r5(ii (e "imic, !e !tr5(uie!c !5-i &5r0ea!c5 6" $erma"e"5 autoritatea3 %tatul de drept este astzi !neles ca statul :uritilor. <" (e* aterea $u &ic5, e!te a(e!ea ri(icat5 c2e!tiu"ea cri*ei eticii i a e(ucaiei, a(ic5, 6" 0e"era&, a cri*ei 'remii "oa!tre3 Ea !e ma"i%e!t5 6" creterea crimi"a&it5ii, mai a&e! /u'e"i&e, i"c&u!i' !u %orme e=trem (e ruta&e, 6" $r5 uirea %ami&iei i a"omia !ocia&53 R5!$u"!u& &a ace!tea e!te, (e o icei, a(7"cirea aciu"i&or care au (u! &a acea!t5 cri*53 A(ic5 !u"t i"tro(u!e "oi &e0i, tot mai am5"u"ite, care ar tre ui !5 6"&ocuia!c5 orice a&te !i!teme (e "orme !ocia&e, i !5 "e $&a"i%ice 'iaa 6" (eta&iu3 Detaate (e &e0ea "atura&5, (eci (e i(ei&e (e (re$tate 0e"era& acce$tate, re0&eme"t5ri&e um%&ate "eco"tro&at $5tru"( 6" toate !%ere&e 'ieii3 Pe m5!ur5 ce, 6" mo( i"e'ita i&, !e ucur5 (e tot mai $ui"5 autoritate, 6"ce$e !5 !e tear05 tot mai mu&t (i%ere"a (i"tre &e0e i oricare a&t5 re0&eme"tare3 <" mo( (eo!e it, &a acea!ta a co"tri uit %u"cio"area UE3 Le0ea 'i"e a!t5*i 6" co"tra(icie cu orice $ri"ci$ii care co"!tituiau o(i"ioar5 ca(ru& !5u3 Ea ar %i tre uit !5 %ie 0e"era&5, a!t%e& 6"c7t !5 6"05(uie %u"cio"area a&tor or(i"i !ocia&e ca mora&itatea, o iceiuri&e i, (e a!eme"ea, $o&itica !au a&te !i!teme (e or0a"i*are3 <" $re*e"t, &e0ea !e !tr5(uiete !5 &e 6"&ocuia!c5 i !e caracteri*ea*5 $ri"tr-o a !ur(5 am5"u"ime3 Oame"ii tre uie !5 %ie co"tie"i (e &e0e, ceea ce 6" ca*u& *eci&or (e mii (e $a0i"i a&e re0&eme"t5ri&or UE i $erma"e"tei $ro(ucii 6" acea!t5 ramur5 !u"5 ca o 0&um5 6" (i%erite&e 5ri a&e Euro$ei3 Le0ea tre uie !5 %ie c&ar5, &ucru (e care "u $oate %i 'or a 6" ca*u& 2i$ertro%iei !a&e i caracteru&ui !5u i(eo&o0ic3 Nu $oate %i "ici co"tra(ictorie, ceea ce "u !e $oate e'ita 6" !ituaia (e %a53 EDM

Ace!te $ri"ci$ii (e u"-!im, $e care &e-am citat, au %o!t %ormu&ate (e Lo" Fu&&er 6" 8oralitT of /aV, &a /um5tatea a"i&or IF, i co"!i(erate atu"ci (re$t e'i(e"te3 A %o!t !u%icie"t5 o /um5tate (e 'eac $e"tru ca e&e !5 $oat5 %i ae*ate 6" mu*eu& u"ui trecut (e "eco"ce$ut3 <" cu&turi&e ar2aice, mora&itatea i &e0ea "u erau !e$arate3 Le0ea 6"!em"a or(i"ea &umii3 Co"i"ea i"ter(icii i $oru"ci %u"(ame"ta&e, "orme mora&e, (ar i u*a"e i re0u&i e!tetice3 9pariia dreptului pozitiv a marcat diferenierea dintre ordinea politic, pe de o parte, i moralitate i sfera obiceiului, de cealalt. (m'n'nd !n continuare puternic !nrdcinat !n acestea, le$ea a !nceput s !nsemne structura-cadru care susinea coeziunea marilor uniti or$anizaionale, adic a rilor. <" $re*e"t, $utem a'ea im$re!ia c5 are &oc u" $roce! i"'er!3 Le0ea, care 6" $erma"e"5 6i &5r0ete (ome"iu&, 6i $ier(e !$eci%icu&, (e'i"e tot mai mu&t o re0&eme"tare !ocia&5 ar itrar5 care (i!&oc5 toate ce&e&a&te !i!teme (e re0&are !ocia&5, mora&itatea, etica, o iceiu&3 <" ace!t %e&, re(uce ro&u& i"!tituii&or tra(iio"a&e, (e e=3 a& %ami&iei, "ereui"( !5 &e 6"&ocuia!c5 autoritatea3 Dn plus, !n forma actual, submineaz fundamentele statului naional, deci modelului prezent de republic, sin$urul care !i apr pe ceteni !mpotriva aciunilor arbitrare ale celor mai puternici :uctori din realitatea $lobal i local. N 6ronisaaV Wildstein este scriitor i 1urnalist (olonez de orientare

conservatoare" fost disident m(otriva regimului comunist. ,raducere de 0nca Cernea. 4seu (reluat integral de la TTT3i"&i"ie(rea$ta3"et

Sur!a1 R5* oi 6"tru Cu'7"t , 2tt$1ccTTT3ra* oi"trucu'a"t3rocrecoma"(aricAF4Ac44cAAcu"iu"ea-euro$ea"a-im$otri'a%ami&iei-!tatu&ui-"atio"a&-(emocratieic .

EJF

PO%ORAREA &U'ULUI ()ANT* +,ino si Te salasluieste in noi-. /RU/EA (I /IN/I0E/I1EA* +&u ne2eu !rea sa "i inspirati# dar nu e3altati.
Pu &icat $e %% Oun %&'K W Cate0orii1 3rana du!ului U -R4D*C* 0* C>V*),4 D4 ?5/50" *eromona! Calinic 6erger" -ogorarea 0fantului Du! CRusaliileD" ,eologie ortodo<a W W Pri"t

Crucea !i Ci"ci*ecimea
"rucea si "incizecimea sunt inseparabile in 0rtodoxie. Le0atura i"terioara (i"tre ace!te (oua e'e"ime"te %ormea*a teme&ia !i o%era i"trea0a $ara(i0ma a !$iritua&itatii orto(o=e, a 'ietii &itur0ice !i re%&ectiei teo&o0ice, i"(eo!e i i" ce $ri'e!te teo&o0ia a!ce*ei !i i"(um"e*eirii3 oar prin aceasta le$atura putem intele$e multele antinomii, ba chiar si paradoxuri ale vietii duhovnicesti. Le$atura inseparabila dintre "ruce si "incizecime in 0rtodoxie se bazeaza mai intai pe legatura 'esnica dintre (iul si Du+ul) A!a cum !$u"em i" Cre*, Fiu& e > nascut din ,atal, iar Du2u& S%a"t >(urcede din ,atal. Ace!te %ormu&e e=$rima re&atia 'e!"ica (i"tre Cei (oi !i Tata&3 Dar ;iul si uhul nu exista 6nul lan$a "elalalt, astfel incat nasterea ;iului si purcederea uhului sa fie actiuni separate, fara le$atura intre ele. %fintii Parinti au lamurit ulterior ca uhul purcede de la Tatal prin ;iul, odi+neste in ;iul si e aratat de ;iul Tatalui ,(e e=em$&u, Ioa" Dama!c2i"u&, 4<(unerea e<acta a credintei ortodo<e 4,D3J.3 Fiu& !i Du2u& !u"t (i" 'e!"icie i"tr-o re&atie reci$roca U"u& cu Ce&a&a&t, !a&a!&uie!c U"u& i" A&tu& !i !u"t i"tot(eau"a im$reu"a3 A!a cum !crie !%a"tu& Iri"eu a& LSo"u&ui, 7i sunt ,cele doua maini ale *atalui) &nseparabilitatea vesnica a ;iului si uhului se manifesta in intrea$a economie a mantuirii+ in intruparea, lucrarea, moartea si invierea ;iului lui umnezeu 3 Ace!t %a$t e!te i" E'a"02e&ii1 Du2u& e $re*e"t &a i"tru$area Fiu&ui um ri"(-o $e Fecioara Maria ,Lc 4,EH., E& rama"e $e!te $ru"cu& Ii!u! ca"( ace!ta cre!te ,Lc A, CF., e $e!te E& atu"ci ca"( cite!te i" !i"a0o0a ,C,4J., co oara !i rama"e $e!te E& &a ote*u& Sau ,Lc E, AA., I& co"(uce i" $u!tie $e"tru a %i i!$itit ,Lc C, 4., a&u"0a (ia'o&ii ,Mt 4A, AJ., e $re*e"t &a moartea Sa $e Cruce ca"( Ii!u! >isi da Du!ul 0au+ ,Mc 4H,ED; I" 4M,EF., !i rea&i*ea*a I"'ierea Sa (i" morti ,(e e=em$&u, Rm J, 44.3 Du2u& I& a(uce $e Fiu& i" &ume !i este apoi trimis in lume de ;iul. &isus se roa$a ca >an$aietorul care va veni sa continue lucrarea lui @ristos, aducand aminte cuvintele Lui si chiar invatandu-i El &nsusi pe ucenici ,I" 4C,4I3 4D3 AI; 4H, AI.3 uhul care L-a inviat pe &isus e la randul sau dat de @ristos "el inviat. )0 suflat asupra lor si le-a zis; Luati Du+ @fant" ,I" AF,AA.3 Cum !e 'e(e Ci"ci*ecimea u"ita cu Crucea? Nu e mai &o0ic !a 'e(em Crucea u"ita cu I"'ierea? I"tr-a(e'ar, (aca acti'itatea &ui Ii!u! !-ar %i !%ar!it $ur !i !im$&u cu moartea Sa $e Cruce, me!a/u& !i $er!oa"a Sa ar %i %o!t i"'a&uite i" am i0uitate3 &nvierea a lamurit "rucea. Dar "ime"i "-a %o!t martor &a I"'iere3 De aceea, dupa &nvierea %a, &isus &nsusi EJ4

a inceput sa %e arate ucenicilor, dezvaluindu-le adevarata natura a lucrarii %ale mesianice si sensul patimirilor si mortii Lui ,Lc AC, AI,CI.3 A %acut acea!ta (a"(u-&e tuturor e'i(e"ta em$irica a I"'ierii Sa&e $e care o (oreau, ma"ca"( cu ei, lasandu-l pe Toma sa atin$a coasta %a etc. La fel de important, @ristos le desc+ide mintile ca sa intelea$a %cripturile si motivele patimirilor %ale ,Lc AC, EA3 CH., $e care "u &e-au i"te&e! mai i"ai"te3 A!t%e&, &nvierea a lamurit "rucea. C2iar !i (u$a toate ace!tea, $a"a &a $o0orarea Du2u&ui S%a"t "-a e=i!tat i"'atatura, a$arare, Bote* !au a&te Tai"e3 &n acea zi a fost dat uhul, a fost predicata Evan$helia, iar Petru a botezat 3GGG de barbati ,FA A.3 Uce"ici&or &i !-a (at $uterea (e a e=$&ica Crucea ,FA E,4J; 4D,A; AI,AE. !i i"ce$a"( (e atu"ci au %o!t co"(u!i i" &ucrarea &or (e Du2u& S%a"t ,(e e=em$&u, FA H,M; J,AM-EM; 4F,4M; 44,4A-AJ; 4I,4D; A4, C.3 Cu a&te cu'i"te, I"'ierea !i )multele sale semne doveditoare ,FA 4,E. "-au %o!t (e a/u"! b a %o!t "e'oie (e Du2u&3 "incizecimea a lamurit &nvierea. Ace!t mo(e& atat a& u"ei (o'e(iri ratio"a&e, cat !i a& u"ei $uteri !$iritua&e i" $re(ica a$o!to&i&or !e 'e(e &im$e(e i" !crieri&e &ui Luca !i Pa'e&, mai cu !eama atu"ci ca"( Pa'e& !e a(re!ea*a &umii $a0a"e ,FA 44.3 Pe (e-o $arte, Pa'e& %ace a$e& &a o mu&time (e ar0ume"te ratio"a&e $e"tru a-L $ro$o'a(ui $e 9ri!to!, c2iar &a o iceiuri &oca&e, &iteratura etc3 ,(e e=em$&u, Ate"a, FA 4D,AE-AJ; E%e!, FA 4C, Rm A,4C.3 Dar e& $u"e toate ace!te (o'e*i i" co"te=t atu"ci ca"( marturi!e!te ca $re(ica !a nu statea in intelepciunea unor cu'inte omenesti, ci in puterea lui Dumnezeu, ca sa nu ramana fara nici un efect crucea lui $ristos ,4 Co 4,4D.3 E& re*uma %oarte !ucci"t acea!ta atu"ci ca"( !$u"e (e!$re continutul predicii ca nu e nimic altceva decat #isus $ristos, si 0cela rastignit,, iar demonstrarea $re(icii !ta i" )Du+ul si in puterea Lui ,4 Co A,A-C.3 ovedirea rationala Bde la Logos-ul8 e necesara, dar nu suficienta+ e nevoie si de o demonstrare Bde la Du+ul83 A&tu"(e'a !%a"tu& Pa'e& !$u"e ca Ii!u! > a fost randuit ?iu al lui Dumnezeu intru (utere" du(a Du!ul sfinteniei" (rin invierea /ui din morti) ,Rm 4,C.3 Di" "ou, e "e'oie atat (e ratiu"e, cat !i (e $utere b sfantul Pavel mentioneaza chiar pe primul loc pe uhul3 uhul e baza marturiei, $e"tru ca >nimeni nu (oate s(une; *isus este Domn" decat in Du!ul 0fant+ ,4 Co 4A, E.3 Am $utea re*uma a!t%e&1 %ara Du2u& S%a"t "u e=i!ta 9ri!to! ,I"tru$are, I"'iere.3 Fara 9ri!to! "u e=i!ta Ci"ci*ecime3 ;ara "incizecime nu exista propovaduire, apolo$etica, botez. ;ara uhul %fant nu exista Evan$helie. Atat $ri" i"trea0a &ucrare a &ui 9ri!to! i" E'a"02e&ii, cat !i $ri" co"ti"uarea ei (e catre a$o!to&i i" Fa$te !i i" E$i!to&e suntem condusi spre le$atura inseparabila dintre ;iul si uhul si spre reciprocitatea celor doua mari opere ale 9cestora, Crucea si Cincizecimea3 Bi!erica e marea o$era atat a Fiu&ui, cat !i a Du2u&ui3 &nseparabilitatea si interdependenta "rucii si "incizecimii se manifesta de-a lun$ul intre$ii noastre Traditii crestine ortodoxe. >ai intai, ea este o paradi$ma a intele$erii luptelor vietii duhovnicesti3 Prin ea recunoastem ca atunci cand umnezeu ne trimite in vietile noastre o cruce, e pentru a ne pre$ati sa primim pe uhul %fant+ si, la fel, cand ne trimite harul si puterea uhului %fant e ca sa ne pre$ateasca pentru urmatoarea noastra cruce. 9ceste doua momente sunt adeseori EJA

simultane3 A!ta $e"tru ca Dumnezeu 'rea sa fim inspirati, dar nu e<altati ,c%3 A Co 4A,D-M.3 A!ta e=$&ica !i maretia si frumusetea lacasurilor noastre bisericesti care e inseparabila de traditiile noastre ascetice+ u"a "u $oate e=i!ta %ara cea&a&ta3 Stra ate !i tra(itii&e "oa!tre &itur0ice, u"(e e e'i(e"t ,mai a&e! &a !%i"tirea Eu2ari!tiei. ca Du2u& S%a"t "u e (at "icio(ata %ara $reotu& ,a(ica 9ri!to!. care %ace !em"u& Crucii3 -u exista mai mare marturie a unitatii dintre "ruce si "incizecime in viata Eisericii 0rtodoxe decat sfintirea Euharistiei, care si ea are loc cu invocarea uhului %fant atunci cand preotul face semnul Crucii) Pri" urmare, i" cre!ti"i!mu& orto(o= toate binecuvantarile si cele bune le asteptam ca daruri ale lui umnezeu care vin prin ascultare si iubire. Dar "u &e a!te$tam %ara "ici o ca&i%icare3 6nicul si atotcuprinzatorul ar al lui umnezeu e ;iul %au in uhul %fant Z si acest dar nu poate veni fara "ruce 3 Prin urmare, slava 0rtodoxiei nu poate fi niciodata o evan$helie a lui imbogatiti-'a, nici vreo alta evan$helie cu orientare dezechilibrata spre aceasta lume. %lava 0rtodoxiei e mai de$raba o slava matura si bine intemeiata, o slava care transcende, dar nu evita nenorocirile, dezama$irile, incercarile si necazurile acestei vieti, ci mai de$raba le transfi$ureaza 3 Ea primeste "rucea si toate provocarile in aceasta lume pe care le implica. -u fu$e de ele. -ici @ristos n-a facut-o 3 Dar "ici "u (e$i"(em (e "oi i"!i"e1 "e (am !eama, a!a cum a %acut-o Pa'e&, ca harul uhului %fant ne face in stare sa ne ducem "rucea impreuna cu @ristos3 La %e&, uhul ni se da numai primind "rucea. "ele doua sunt inseparabile si interdependente. Lumi"a I"'ierii, !&a'a !i (aruri&e &ui Dum"e*eu i" Du2u& re(au ome"irii a(e'arata ei %rumu!ete3 A!ce*a, ucuria !i %rumu!etea "u !e e=c&u( u"e&e $e a&te&e i" Orto(o=ie3 Dim$otri'a, !u"t "ece!are u"e&e a&tora3 9cesta e echilibrul unic al sfintei noastre Traditii ortodoxe. Crucea, #n'ierea si Cincizecimea, inseparabile ca marele dar al lui umnezeu pentru innoirea omului. A!t%e& &a mare&e $ra*"ic a& Pa!te&ui, !%a"tu& Gri0orie Teo&o0u& e=c&ama1 ,Cel ce @-a sculat din morti sa ma replamadeasca in Du+ul3 Fie ca a!t%e& re$&ama(iti !a %im !i "oi3

@i"o !i !a&a!&uie!te i" "oi

Cre!ti"i!mu& orto(o= e $ri" e=ce&e"ta o %orma >2ari!matica+ (e cre!ti"i!m, o 'iata i" Du2u& S%a"t3 0rice slu:ba in Eiserica 0rtodoxa Z atat comuna, cat si privata Z incepe cu chemarea uhului %fant prin ru$aciunea 1#mparate ceresc. &ntrea$a Eiserica, ca si fiecare credincios, e chemata sa traiasca o "incizecime perpetua3 )Unde e &iserica, acolo e Du+ul @fant) :i unde e Du+ul @fant, acolo e &iserica), !cria !%a"tu& Iri"eu i" !eco&u& II3 Eiserica inspira pe uhul Bprin invocare8 si e<pira uhul Bprin binecuvantari8 intr-o continua respirare a vietii lui umnezeu 3 Faca"( a!ta, Bi!erica i!i e=$rima co"!tii"ta EJE

ca Du2u& rama"e i" Bi!erica, (ar "u e $o!e(at (e acea!ta b Eiserica insasi arand nevoie de o innoire continua printr-o chemare neincetata a prezentei uhului. in nou, acelasi lucru e adevarat pentru fiecare crestin in parte. Prezenta uhului %fant da Eisericii 0rtodoxe si sfintelor ei slu:be sentimentul simultan de intimitate si transcendenta, de familiaritate locala si 'iziune uni'ersala , a& e=$erie"tei a$o!to&ice u"ice (e a %i i" $re*e"ta &ui 9ri!to! Care tra"!ce"(e tim$u& !i !$atiu3 I"tr-a(e'ar, un element de atemporalitate insoteste orice cult ortodox autentic 3 Acea!ta "u "umai $ri" Tra(itia "oa!tra, ci tocmai $e"tru ca Tra(itia I& ma"i%e!ta $e Du2u&, E& I"!u!i i" a%ara tim$u&ui, (ar Care a i"e'oit !a %ie $re*e"t i" ea3 Prezenta uhului %fant e criteriul ultim al 0rtodoxiei. &n invatatura ortodoxa uhul nu e vazut niciodata separat de ;iul3 Poate ce& mai im$orta"t a!$ect a& 'i*iu"ii Bi!ericii Orto(o=e (e!$re Du2u& S%a"t e!te remarcabilul echilibru cu care Eiserica intele$e teolo$ic si experiaza litur$ic prezenta simultana a ;iului si uhului in toate. ;iul si uhul %e arata cu totul inseparabili+ &ucrarea &ui 9ri!to! e %acuta cu $uti"ta (e Du2u& S%a"t Care-L i"tru$ea*a, ca&au*e!te %iecare $a! a& 'ietii !i a& &ucrarii Lui ome"e!ti, !i I& !coa&a (i" morti ,Rm J, 44.3 Du$a care Du2u& e re'ar!at a!u$ra Bi!ericii $ri" Fiu& ,I" 4H, AI; 4I,D; AF,AA.3 Acea!ta $er!$ecti'a e mi"u"at re*umata i" ra!$u"!u& orto(o= (at i" 'eacu& QIII a(e$ti&or a(ao!u&ui &ati" ?ilio^ue1 uhul purcede de la Tatal si odi+neste in ;iul, si straluceste de la ;iul Tatalui3 Na!terea Fiu&ui !i $urce(erea Du2u&ui S%a"t "u !u"t (oua >acte+ !ec'e"tia&e b e&e !u"t !imu&ta"e !i i"terioare u"u& a&tuia3 A!t%e&, teolo$ia ortodoxa invata ca unitatea %fintei Treimi e simultan fiintiala B uhul fiind 1deofiinta* cu Tatal si ;iul8 si personala Bfiecare din Persoanele ivine cunoscand-o pe cealalta din Ea &nsasi, intr-o intrepatrundere reciproca vesnica, sau prin ceea ce Parintii numesc 1peri+oreza8. Frumo!u& ec2i&i ru a& 0a"(irii tri"itare orto(o=e are im$&icatii ime"!e $e"tru i"trea0a cu&tura a Bi!ericii Orto(o=e i" toate ma"i%e!tari&e ei1 ec&e*io&o0ice, &itur0ice, a!cetice, arti!tice etc3 (amanem simultan ierarhici si harismatici pentru ca fiecare din Tainele noastre sunt savarsite de @ristos &nsusi prin preotul insotit de credinciosi prin invocarea uhului %fant. uhul %fant &nsusi e atat izvorul ordinii ierarhice, cat si al harismei profetice. Ace!te (oua a!$ecte a&e Bi!ericii coe=i!ta i"tr-u" mo( $e care &-am $utea "umi c!alcedonian ,>neconto(it" nesc!imbat" neim(artit" nedes(artit).3 A!t%e&, in Eiserica 0rtodoxa fiecare duminica nu e numai o praznuire a &nvierii Bo impartasire de prezenta :ertfita si slavita a lui @ristos in Euharistie8, ci si o noua Cincizecime, uhul fiind chemat sa vina nu numai asupra darurilor oferite, ci si asupra tuturor celor prezenti. >ulte ima$ini au fost folosite in %fintele %cripturi pentru uhul %fant. 'ant, mir, apa si foc. uhul %fant e o Persoana divina libera, curatitoare si transformatoare. Mai mu&t (ecat toate El e (oc din (oc. &ntr-un act divin unic El coboara in ziua "incizecimii ca vant si foc pentru a inte meia Eiserica. ;ocul da lumina, caldura si energie transformatoare. Eiserica si fiecare crestin traiesc prin aceasta caldura si ener$ie interioara care e uhul %fant. El e izvorul tuturor darurilor ,4 Co 4A. si, dandu-ne aceste daruri, ca sa le folosim pentru ceilalti, El 1 tine la un loc tot EJC

asezamantul &isericii. %untem un Trup al lui @ristos, pentru ca avem un Du+ul &isericii ,Rm J,M., %fantul uh.

uh,

Persoana uhului %fant e tainica. Du2u& I& re'e&ea*a $e Fiu&, Fiu& "i-L a(uce $e Tata&, (ar uhul &nsusi nu %e reveleaza niciodata. S%a"tu& Gri0orie Teo&o0u& remarca %a$tu& ca *atal @-a descoperit in Fec+iul *estament, (iul in cel >ou, dar re'elarea deplina a Du+ului 'a a'ea loc numai in 'iata 'iitoare3 ar o putem pre$usta inca in aceasta viata. E ceea ce au %acut !%i"tii3 uhul 1odi+neste in sfinti prin har asa cum odihneste in ;iul prin fire sau natura. %copul nostru, al crestinilor, e sa devenim una cu @ristos si prin aceasta 1 temple ale Du+ului @fant, cum !$u"e !%a"tu& Pa'e& ,4 Co E,4I. !i i"'ata !%a"tu& Sera%im (i" Saro'3 Du2u& "i-L a(uce atu"ci $e Tata& ca u"or %ii a(o$ti'i, a c2iar !e roa0a $e"tru "oi1 >#nsusi Du+ul @e roaga pentru noi cu suspine negraite) ,Rm J,AI.3 Cu a&te cu'i"te, mantuirea in 0rtodoxie e pur si simplu o intrare in viata %fintei Treimi in pozitia de fii adoptivi. Du2u& "e e trimi! (e Tata&, o(i2"e!te i" "oi !i "e (uce i"a$oi &a Tata&3 &nvocarea constanta a uhului %fant in Eiserica 0rtodoxa ne invata ca prezenta %a nu e una automata, ci cere o innoire continua prin ru$aciune si lupta curatirii de sine3 Prezenta %a e simtita in acele biserici unde credinciosii se straduiesc sa vorbeasca cu umnezeu, lupta sa-L cunoasca, sa-& urmeze poruncile in toate lucrurile si s-au an$a:at cu hotarare sa duca ei insisi o viata in @ristos in asceza si ru$aciune3 &n astfel de locuri, credinciosii 1coboara* uhul in mi:locul lor 1luand asupra* lor crucile lor. El 1vine* acolo unde e chemat si 1salasluieste* acolo unde e binevenit. E"er0ia !i $re*e"ta Lui (e'i" atu"ci e'i(e"te1 i!erica i"%&ore!te cu ucurie, e"tu*ia!m !merit !i iu ire3 S%i"te"ia !i $re*e"ta Sa (i" a&ta &ume !u"t !imtite co"cret3 Provocarea noastra e sa-& ascultam $lasul bland in inimile noastre tot timpul si in orice impre:urare, fara $res. Ace!t &ucru i"ce$e luand in serios cuvintele ru$aciunii #mparate ceresc; Fino si *e salasluieste la noi"

,i"1 &erom. "alinic, .ro'ocari ale gandirii si 'ietii ortodo<e astazi , E(itura Dei!i!,

Sur!a1 R5* oi 6"tru Cu'7"t , 2tt$1ccTTT3ra* oi"trucu'a"t3rocAF4EcFIcAAcru!a&ii&e-crucea!i-ci"ci*ecimea-$re(ici-$o0orarea-(u2u&ui-!%a"tc .

EJH

1ARTURI(IREA (I APO(TA0IA in istoria Biseri$ii si in !re urile noastre* Intre RU(INAREA &E 'RI(TO( si PRO,O/AREA /U &INA&IN(UL A PER(E/UTIEI
Pu &icat $e &' Oul %&'K W Cate0orii1 Duminica ,uturor 0fintilor" 3rana du!ului U -R4D*C* 0* C>V*),4 D4 ?5/50" 8arturisirea 6isericii" 0fantul Vasile al Iinesmei W W Pri"t

Kicoa"a Ura!tur"ataU a ra!ti0"irii S%a"tu&ui A$o!to& Petru1 rasturnarea realitatii intru 0de'arL NNN

9postazia si marturisirea in vremurile noastre

,%ra0me"t. )K333L Pe aceasta cale a marturisirii deschise a manifestarilor puterii dumnezeiesti in viata oamenilor se si intareste in omenire credinta in umnezeu si in lucrarea Lui proniatoare, iar totodata creste si se lar$este sfera persoanelor care alcatuiesc Eiserica 0rtodoxa. Cum 'or c+ema numele 0celuia in Care inca n-au crezut? @i cum 'or crede in 0cela de Care n-au auzit? @i cum 'or auzi fara propo'aduitor?)) .rin urmare, credinta este din auzire ,Rom3 4F,4C,4D., *ice S%a"tu& A$o!to& Pa'e&3 Pri" urmare, marturisirea fatisa a credintei in umnezeu este in multe cazuri o indatorire pentru crestin, si refuzul acestei marturisiri este adeseori totuna cu tradarea lui @ristos. ?ricine 'a marturisi pentru 8ine inaintea oamenilor, spune omnul, marturisi-'oi si 7u pentru el inaintea *atalui 8eu, Care este in ceruri, iar de cel ce se 'a lepada de 8ine inaintea oamenilor, si 7u 8a 'oi lepada de el inaintea *atalui 8eu, Care este in ceruri ,Mt3 4F, EA-EE.3 >ai ales in vremurile de decadere $enerala a credintei sau de persecutare a reli$iei este importanta si necesara marturisirea3 E=em$&u& u"ui om 'itea*, care i" $o%i(a at/ocuri&or !i $er!ecutii&or marturi!e!te $e %ata cre(i"ta i" Dum"e*eu !i i" Dom"u& Ii!u! 9ri!to!, o !$ri/i"a i" i"imi&e !&a e, !o'aitoare, !i i"tare!te !u%&ete&e tematoare !$re "e'oi"ta a$ararii re&i0iei !i $atimirii $e"tru "ume&e &ui 9ri!to!3 &n asemenea momente $rele, critice, tradarea lui @ristos si lepadarea de El sunt deosebit de rusinoase. EJI

"e pacat $reu ni se pare a fi lepadarea de @ristos a 9postolului Petru in clipa prime:diei, atunci cand omnul, luat sub stra:a, se afla in mainile pri$onitorilor %ai, care &l palmuiau si-L bat:ocoreau, si cand in mi:locul acestor patimiri nu se afla alaturi nici un suflet milostiv, in afara a doi ucenici pierduti in $loata/ Situatia aceea $u"ea a!u$ra uce"ici&or o (eo!e ita (atorie (e a-!i arata ar ate!te, cu 2otarare, !im$atia %ata (e Dum"e*eie!cu& Patimitor, %ii"(ca i" mi/&ocu& urii !i (i!$retu&ui 0e"era& acea!ta ar %i %o!t $e"tru E& o ma"0aiere !i o ucurie3 Nu (e0ea a ta&2aru& care %acu!e acea!ta $e cruce a $rimit iertarea !i mi&a Dom"u&ui3 Iar a au*i i"tr-u" a!eme"ea mome"t, (i" 0ura uce"icu&ui Sau iu it, &e$a(area1 >u-L cunosc pe ?mul 0cesta ,Mc3 4C, D4. nu insemna oare pentru omnul sa afle in paharul %au plin ochi cu patimiri o noua picatura de amaraciune, Si atu"ci ca"( Dom"u&, intorcandu-0e" a (rivit catre -etru ,Lc3 AA, I4., cat de $raitoare a fost acea privire trista/ Petru nu a putut uita privirea aceea intrea$a viata, si de fiecare data cand canta cocosul plan$ea cu amar, amintindu-si de lepadarea sa. 0chii ii erau totdeauna rosii de lacrimi. La fel si cand sufera in pri$oane Eiserica lui @ristos, mama noastra $in$asa, iu itoare, care "e-a e(ucat cu !&u/ e&e !i cu ra"(uie&i&e !a&e, "e-a 2ra"it cu i"'atatura !a, "e-a a(a$at $ri" Tai"e (i" i*'oru& 2aru&ui Du2u&ui Ce&ui S%a"t, a o parasi in aceste clipe de necaz si de persecutii in loc de a o apara este un lucru deosebit de rusinos, propriu sufletelor :osnice si putin credincioase. Dim$otri'a, ce minunat tablou al nobletii, al credinciosiei, al cinstei este oferit de marturisirea mucenicilor crestini din vremea pri$oanelor antice/ Iata o !ce"a o i!"uita $e"tru 'remuri&e ace&ea3 U" ora! (e &a mia*a*iG I" $iata ce"tra&a a ora!u&ui e co"!truit u" e!a%o(, !i $e ace!ta, i"ai"tea (re0atoru&ui, !e (e!%a!oara a"c2etarea cre!ti"i&or3 I" /ur !ta $atima!a mu&time !u(ica, im$re!io"a i&a, "e!tator"ica, !c2im atoare ca marea, $&i"a (e !imtami"te ame!tecate3 6nii se uita la crestini cu dispret, ca la niste prosti si niste fanatici vatamatori pentru stat, altii A cu uluire fatisa, caci nu pot intele$e nicidecum ce putere ii face sa mear$a la cazne si la moarte+- altii sunt plini de incantare launtrica si de admiratie fata de barbatia si darzenia neclintita a acestor oameniC &ar ei, acesti oameni ciudati, uimitori, sunt multiC %unt si batrani cu parul alb, $arboviti de ani si istoviti de vietuirea lor aspra, sunt si barbati in putere, in floarea varstei, tineri aflati in pra$ul vietii, fete sfioase si delicate ca niste crini, pana si copiiC Si toti re$eta u" !i"0ur &ucru, care ii o!a"(e!te &a moarte ire'oca i&1 @unt crestin" @unt crestina" %i in aceasta marturisire toti sunt deopotriva de neclintiti. si crestinii cu vechime, si neofitii ce abia s-au convertit la crestinism. Toti au o sin$ura nazuinta, un sin$ur simtamant, o sin$ura mare iubire A pentru @ristosC U" !i"0ur 0a"(, $&i" (e e"tu*ia!m1 @a *e cunosc pe *ine, Doamne, sa simt ca in 'iata mea nimeni nu e mai presus de *ine, sa ma inc+in patimirii *ale, sa indur aici c+inurile 'remelnice, ca in 'esnicie sa praznuiesc impreuna cu *ine nu este fericire mai mare decat a ma impartasi de patimirile *ale, ale Celui pe Care #l iubesc" EJD

Li se propun, in schimbul apostaziei, bo$atii, bunastare ca in basme, ca si cum se doreste sa se vada pana unde poate a:un$e nebunia crestinilor. nimic nu-i poate ama$i. -u este pret pentru care sa-L poata trada pe @ristos, pentru care sa vanda credinta lor. Iar (e cea&a&ta $arte !tau u"e&te&e (e tortura, !e a$ri"( ru0uri, !e to$e!te $&um G Toata aceasta $rozavie a rautatii si a cruzimii, care mer$e pana la limitele ima$inatiei in nascocirea torturilor celor mai rafinate si incredibile, ii ameninta pe mucenici. %i doar se cere atat de putin. sa bei un pocal de vin ori sa arunci un pic de tamaie pe :ertfelnicul pa$anesc, si $ata/.. %i nu vor/.. 0 tin una si buna. @unt crestin" @unt crestina" Ei nu cunosc nimic mai inalt si mai de cinste decat aceasta3 %i pentru asta mor. >or in chinuri $roaznice. >or linistiti, cu ru$aciunea pe buze, cu un zambet senin pe chip. Tocmai aceasta marturisire a raspandit credinta+ pe san$ele mucenicilor a crescut si a inflorit Eiserica lui @ristos. @eacuri&e (e $ri0oa"e %ati!e $e"tru cre(i"ta &ui 9ri!to! au trecut, i"!a (e*'o&tarea !i i"tarirea i" co"ti"uare a Bi!ericii &ui 9ri!to! cereau, &a %e& ca i"ai"te, marturi!irea oame"i&or 'ite/i !i $uter"ici cu (u2u&, %ii"(ca razboiul puterii rele impotriva Eisericii n-a incetat, ci a imbracat alte forme. la violenta s-au adau$at viclenia si inselarea. 9 venit epoca ereziilor. &n aceasta epoca vedem din nou un sir intre$ de luptatori dar:i pentru credinta adevarata, care au aparat Eiserica cu cuvantul lor indraznet, puternic, sincer, fara sa tina seama de prime:dia ce-i ameninta. Iata-& $e 9tanasie cel >are3 Pe ace!ta &-a !co! i" $rim-$&a" lupta cu arianismul A cea dintai incercare a mintii viclene diavolesti de a rasturna invatatura ortodoxa (e!$re (um"e*eu-ome"itatea &ui 9ri!to! $ri" (ec&ararea Lui %a$tura3 A$roa$e toata 'iata !a, ierar2u& Ata"a!ie !-a &u$tat cu acea!ta ere*ie, care &ua u"eori (ime"!iu"i i"%rico!atoare3 9u existat momente cand 0rtodoxia pri$onita se spri:inea aproape numai pe 9tanasie. El si-a petrecut o insemnata parte din viata in exil, insa nimic, nici un fel de presiuni si de atacuri nu l-au putut zdrobi. El a pastrat si a transmis viitorimii in curatie nestirbita invatatura credintei. A urmat epoca iconoclasmului3 9cesta a fost o pri$oana nu numai impotriva icoanelor, ci si impotriva monahismului, impotriva randuielilor bisericesti, impotriva a tot ce infraneaza patimile. Cati'a im$arati au (e!%a!urat $ri0oa"a cu o cru*ime i"'er!u"ata, %ara !a !e (ea i" &aturi (e &a "imic, !i (oar o ma"a (e oame"i rama!i cre(i"cio!i Bi!ericii, i"a&ta"(u-!i cu cura/ 0&a!u& $e"tru 'ec2i&e ra"(uie&i, au a$arat ci"!tirea icoa"e&or3 I" acea!ta &u$ta $&i"a (e a "e0atie $e"tru curatia cre(i"tei !e remarca i" mo( (eo!e it (oi eroi ai marturi!irii1 S%i"tii Cu'io!i Teodor %tuditul !i &oan amaschinul.

EJJ

Ioa" Dama!c2i"u& %u!e!e $rimu& mi"i!tru a& ca&i%u&ui (i" Dama!c3 Neo i!"uit (e ta&e"tat !i (e o cre(i"ta i"%&acarata, e& !i-a (e(icat toata ra'"a !i tot ta&e"tu& &u$tei im$otri'a ico"oc&a!mu&ui3 A !cri! i" a$ararea icoa"e&or mu&te $oe*ii i"!$irate, care au (o a"(it i" $o$or o $o$u&aritate (eo!e ita !i !-au ra!$a"(it $e toata i"ti"(erea Im$eriu&ui Bi*a"ti", !$ri/i"i"(u-i $e cei $uti"i i" cre(i"ta !i i"tari"(u-i $e cei !&a i3 O 'reme, $ri"ci$a&u& $ri0o"itor a& icoa"e&or, im$aratu& Leo" a& III-&ea I!auria"u&, "u a $utut %ace "imic ca !a o$rea!ca &ucrarea &ui Ioa", (eoarece Ca&i%atu& (e Dama!c !e 0a!ea (i"co&o (e 2otare&e !ta$a"irii &ui. &n cele din urma, rautatea uratorului icoanelor a $asit un mi:loc perfid. a poruncit sa fie alcatuita o scrisoare falsa, primita de el, chipurile, de la &oan, care cuprindea propunerea de a-l trada pe calif pentru a-l da :os de pe tron. Leo" a trimi! acea!ta !cri!oare ca&i%u&ui, ca !i cum ar %i %o!t i"(i0"at (e /o!"icia $ro$u"erii3 %copul clevetitorului a fost atins. infuriindu-se cumplit pe primul sau ministru, stapanitorul de la amasc a poruncit sa i se taie acestuia mana care, chipurile, scrisese scrisoarea tradatoare. 9sa a patimit %fantul &oan pentru marturisirea sa indrazneata. a, acestia au fost oameni adevarati/ %i ce repros sufla asupra noastra de la aceste chipuri luminoase, dintr-o bucata, in vremea de acum, in razvratirea de acum impotriva Eisericii, impotriva randuielilor bisericesti, impotriva lui @ristos/ %i cata nevoie este acum de marturisire/ "e mare insemnatate are uneori in viata Eisericii cand fie si un sin$ur om viteaz marturiseste fatis credinta ori da in vilea$ nedreptatea cu indrazneala/ I" a"u& 4CEM, $a$a roma"o-cato&ic a a&catuit $&a"u& u"irii cu Bi!erica Orto(o=a a Ra!aritu&ui, "a*ui"( !-o !u$u"a i"rauririi !i !ta$a"irii !a&e3 I" ace!t !co$, e& a co"'ocat &a F&ore"ta u" !i"o(, &a care au %o!t c2emati re$re*e"ta"tii Bi!ericii Orto(o=e3 Pri"tre ace!tia !-au 0a!it (e!tui tra(atori, care !-au i"'oit !a $rimea!ca u"irea ce (a(ea cato&ici!mu&ui !ta$a"ire a!u$ra Orto(o=iei # i"!a u"u& (i"tre Pari"tii Bi!ericii Ra!aritu&ui, >arcu al Efesului, om re!$ectat (e toti $e"tru !i"ceritatea, ci"!tea !i (e'otame"tu& !au %ata (e cre(i"ta, a re%u*at !a !em"e*e actu& (e u"ire a Bi!erici&or3 I"raurirea &ui !i re!$ectu& (e care !e ucura erau atat (e mari, i"cat $a$a (e &a Roma, a%&a"( ca i" $rotocoa&e&e !i"o(a&e "u e!te !em"atura &ui Marcu, a e=c&amat1 )-am facut nimic! 9 avut dreptate. unirea de la ;lorenta a ramas fara rezultat. &ata ce inseamna uneori darzenia unui sin$ur om/ E=em$&e&e (e %ermitate i" cre(i"ta !i (e marturi!ire %ati!a !u"t (eo!e it (e im$orta"te $e"tru ti"eri, care a(e!ea cauta !i "u 0a!e!c rea*em i" "a*ui"te&e &or re&i0ioa!e3 &ma$inati-va un tanar lasat de izbeliste intrun mediu necredincios. Poate ca in sufletul lui exista bazele corecte ale credintei, puse inca din familie, insa toate acestea, toata viziunea lui duhovniceasca asupra lumii se afla doar in stadiul de formare, si ca atare nu au statornicie 3 Im$re!ii&e "e0ati'e &a!ate (e tota&a i"(i%ere"ta %ata (e cre(i"ta !au (e criticarea u!uratica a ace!teia ataca (i" toate $arti&e creieru& "ei"tarit i"ca, !i, $icatura cu $icatura, cre(i"ta co$i&area!ca $iere3 Pentru un asemenea tanar, a afla in exemplul credintei constiente a altcuiva un spri:in in lupta cu raceala fata de reli$ie ce-l incon:oara este o mare fericire. 6nii

EJM

credinciosi A putini, din pacate A intele$ lucrul acesta si nu-si ascund convin$erile reli$ioase. #n fata tineretului" !$u"ea o(ata cu"o!cutu& $ro%e!or (e %i&o!o%ie A!ta%ie'" nu imi ascund, ci imi subliniez in mod constient credinta religioasa) Daca trec pe langa biserica seara si este frig, iar strada este pustie, uneori imi fac o cruce mica, fara sa-mi scot caciula 3 dar daca 'ad un student imi scot caciula si-mi fac o cruce mare, c+iar daca este 'reme proasta) aca de la chipurile acestor marturisitori mari si mici ne vom muta atentia asupra vietii noastre, vom vedea o alta priveliste. -oi nu numai ca nu consideram necesar sa ne marturisim fatis credinta, ci, dimpotriva, adeseori ne ascundem cu $ri:a convin$erile crestine, de parca ne-ar fi rusine cu ele3 Mu&ti oame"i o i!"uiti !a-!i %aca cruce atu"ci ca"( trec $e &a"0a i!erica u"eori !e tem !a-!i !coata caciu&a (i" ca$ !i !a-!i %aca cruce (aca !e uita ci"e'a &a ei !au (aca 'a( i" a$ro$iere u" cu"o!cut "ecre(i"cio!, *e%&emi!t3 "e lasitate ciudata, insuflata, fara indoiala, de duhul cel viclean, pune stapanire cateodata pe ei/ )ai, ce $roaznic sa pari cara$hios in ochii unui sceptic semidoct, care face parada de liberalismul la moda/ @a (ati !eama, ce-o !a !$u"a1 0a crezi in secolul al bb-lea! *n secolul electricitatii" credinta medievala in Dumnezeu! Ce ina(oiere! 0i (e deasu(ra sa fii ortodo<" ca babele! -rotestantismul" cu abordarea sa rationala" mai merge cat de cat!= Dar 5rtodo<ia! Vai" ce carag!ioslac! Si orto(o=u&, %aca"(u-!e mic !i $ri'i"( cu teama &a *e%&emi!t, !e !tra(uie !a !e %uri!e*e cat mai re$e(e $e &a"0a i!erica %ara !a-!i %aca cruce, (e!i are !tra"0eri (e i"ima, iar ma"a !e i"ti"(e %ara 'oia &ui catre caciu&a3 9tat de mare este aceasta frica de zeflemea si aceasta teama de a parea inapoiat, incat cateodata oameni care cred cu sinceritate, mai ales dintre intelectualii de oras, in loc sa atarne o icoana de marime normala, cu candela, undeva la vedere, atarna o iconita marunta, abia vazuta, intr-un un$her, ale$and-o in asa fel incat sa se confunde cat mai mult cu tapetul. )ai de mine, o sa vina musafiri, cunoscuti, intelectualiC o sa ma condamne/ 0are aceasta nu este apostazie, >u-L cunosc pe ?mul 0cesta" %e intampla cateodata ca intr-o societate vesela sa se povesteasca o anecdota plina de profanarea cea mai revoltatoare, si nimeni dintre cei prezenti nu-l opreste pe povestitor, nu-si arata nemultumirea fata de :i$nirea sentimentului reli$ios. &n ultima vreme au aparut povestiri si anecdote cumplit de hulitoare A si ortodocsii asculta toate acestea in tacere, ba uneori chicotesc si aplaudaC

-u ne respectam reli$ia/ >ai ales in vremurile viclene de acum, cand impotriva 0rtodoxiei se poarta o campanie atat de inversunata, se arata tot mai mult cat de putin
EMF

pretuim credinta stramosilor nostri. "a un val urias se revarsa apostazia, cuprinzand nu numai tineretul, ci cateodata si pe batrani . Orto(o=ia !i
Bi!erica !u"t tra(ate cu cea mai mare u!uri"ta, (i" ce&e mai "ei"!em"ate moti'e3 orinta de a face cariera, teama de sicane, pozitia de la serviciu, bat:ocurile obraznice, ar$umentele pseudo-stiintifice de doi bani A toate acestea sunt socotite scuze pentru apostazie Bcel putin pentru apostazia exterioara8. aca este sa facem o comparatie cu puterea credintei crestinilor din epoca persecutiilor, aceasta nu va fi deloc in favoarea noastra. "at de mult isi pretuiau atunci crestinii crestinismul/ "e firi dintr-o bucata, puternice, sincere si cinstite faurea atunci acest devotament profund fata de reli$ie, si cat de vla$uita, cat de neputincioasa este societatea 1crestina* contemporana/ Cat (e $uti"e !c&i$iri !e 0a!e!c i" ea b "u 'or e!c (e 'a&ori&e e'a"02e&ice, ci (e 'a&ori $ur !i !im$&u !$iritua&e9deseori, oamenii se indreptatesc spunand ca tradeaza Eiserica si pe &isus @ristos numai pe dinafara, sub presiunea impre:urarilor, dar in sufletul lor raman credinciosi. omnul insa spune. Cel ce se 'a lepada de 8ine inaintea oamenilor, si 7u 8a 'oi lepada de el inaintea *atalui 8eu, Care este in ceruri ,Mt3 4F, EE.3 A$o!to&u& Pa'e& marturi!e!te1 Vrednic de crezare este cuvantul; daca am murit im(reuna cu 4l" vom si invia im(reuna cu 4l: daca ramanem intru 4l" vom si im(arati im(reuna cu 4l: de-L 'om tagadui, si 7l ne 'a tagadui pe noi ,II Tim3 A,44-4A.3 -u este infricosator, Este pri$onita Eiserica A si noi t rebuie sa induram pri$oana. (abda @ristos A trebuie sa rabdam si noi, impartasindu-& patimirile, fiindca cel ce nu-si ia crucea si nu-8i urmeaza 8ie nu este 'rednic de 8ine" !$u"e E& ,Mt3 4F,EJ.3 A!a(ar, pentru crestinul ortodox marturisirea in vremea de acum este indispensabila si inevitabila. Aici !e $u"e i"!a o i"tre are %oarte im$orta"ta !i a !o&ut %irea!ca1 daca pentru crestin este indispensabila marturisirea fatisa, cum se impaca aceasta cu pastrarea tainei 'ietii du+o'nicesti, care de asemenea i se cere, (u$a cum am 'a*ut mai !u!? Fii"(ca !i Dom"u&, cera"( marturi!ire (e &a %emeia cu cur0ere (e !a"0e, "u cere a!ta (e &a Iair, ci, (im$otri'a, $oru"ce!te &ui !i ru(e&or &ui !a treaca !u tacere mi"u"ea i"'ierii %etei3 9sadar, nici marturisirea nu se cere intotdeauna, ci doar in anumite cazuri, bine definite. EM4

A!a e!te, !i i!tori!irea e'a"02e&ica $e care am cercetat-o aici arata &im$e(e ca"( a"ume !e cere marturi!irea3 Cand a marturisit public minunea femeia 'indecata? "and a cerut-o de la ea omnul. Iata ra!$u"!u& &a i"tre area $u!a !i (e*&e0area re!$ecti'ei "e(umeriri3 >arturisirea in vremea pri$oanelor este obli$atorie pentru crestin atunci cand il cheama la asta omnul, adica atunci cand impre:urarile cer neaparat ca el sa-si arate in fata oamenilor atitudinea fata de umnezeu, daca este pentru @ristos sau impotriva Lui. Im$re/urari&e 'ietii "oa!tre # toate, $a"a &a u&timu& ama"u"t, !u"t (etermi"ate (e 'oia &ui Dum"e*eu, !i daca omnul il pune pe om intr-o situatie care cere ca el sa-si marturiseasca pe fata credinta, aceasta este chemare a lui umnezeu. Atu"ci ca"( cre!ti"ii $rime&or !eco&e erau are!tati !i (u!i &a (re0ator $e"tru a %i i"tero0ati, ei i!i marturi!eau cu ar atie cre(i"ta i" 9ri!to!, (ar nu cautau sin$uri chinurile3 9 cauta de capul tau nevointa marturisirii este un lucru le$at, indeobste, de simtamantul trufiei si parerii de sine, manat de acestea, si ca atare este deseori pedepsit, %ii"(ca Dum"e*eu celor mandri le sta impotri'a, iar celor smeriti le da +ar ,I Pt3 H,H.3

>arturisitorii samavolnici, ramanand fara a:utorul haric dumnezeiesc, cu propriile lor puteri nu pot indura incercarile si sfarsesc in mod inevitabil prin a apostazia.
in vremurile vechi s-a pastrat intristatoarea istorisire despre un oarecare apostat pe nume -arcis, care in timpul unei persecutii $rele s-a dus de capul sau sa marturiseasca si, in pofida indemnurilor parintelui duhovnicesc, s-a aratat carmuitorului pa$an ca sa primeasca A credea el A cununa muceniceasca pentru numele lui @ristos3 Carmuitoru& &-a $rimit cu &a"(ete3 - Ce-ti trebuie2 # &-a i"tre at3 - 0unt crestin # a *i! cu tarie Narci! # si am venit sa-ti s(un ca dumnezeii vostri sunt idoli" iar voi sunteti niste nebuni care se inc!ina lemnului si (ietrei= - Dar stii ca (otrivit edictului im(erial crestinii sunt (ede(siti cu moartea2 De ce ai venit" nerodule2 -leaca= - )oi" crestinii" nu ne temem de moarte" caci ea ne duce la 3ristos= - ,aci= /ea(ada-te de vorbele tale" ori (oruncesc sa fii c!inuit= EMA

- C!inuie-ma! )oua" crestinilor" ne sunt dulci (atimirile (entru 3ristos= -entru 4l suntem gata sa rabdam orice" si nici un fel de cazne nu ma vor face sa ma le(ad de Domnul meu! 9ceasta incredere in sine a marturisitorului nechemat a fost pedepsita aspru. Carmuitoru& a c2emat ca&aii3 -arcis a rabdat cu darzenie cateva chinuri, spunand tot timpul ca nu se teme de nici un fel de chinuri A insa vointa lui, neintarita de harul dumnezeiesc, pana la urma n-a rezistat, si cand au fost aduse noi unelte de tortura, in$rozitoare la vedere, a cazut cu duhul, s-a lepadat rusinos de @ristos si a :ertfit idolilor.

e aceea, Eiserica veche nu a incuviintat niciodata aceas ta ravna lipsita de discernamant si intotdeauna i-a sfatuit pe crestini sa astepte cu prevedere si intelepciune semne limpezi ale voii lui umnezeu care sa cheme la mucenicie. Pana si episcopii se ascundeau adeseori de chinuitori, pastrandu-si viata spre folosul Eisericii, iar crestinii care se duceau la chinuri de capul lor nu erau numarati in ceata sfintilor.
9ceasta atitudine a Eisericii fata de marturisire si-a $asit expresia in canoanele %fantului Petru al 9lexandriei, care au %o!t recu"o!cute (e Bi!erica (re$t o &i0atorii $e"tru ca&au*irea i" 'iata cre!ti"a3 I" a "oua $ra'i&a a S%a"tu&ui Petru !e e=$&ica $u"ctu& (e 'e(ere orto(o= a!u$ra ace!tei $ro &eme3 1&nsusi %tapanul si &nvatatorul nostru, se spune acolo, de multe ori a fu$it de cei ce voiau a-L vra:masui, incat uneori nici nu umbla de fata printre ei, si cand s-a apropiat vremea patimilor Lui nu %-a dat pe %inesi, ci a asteptat pana cand au venit ei asupra Lui cu sabii si cu toie$e, si atunci le-a zis. Ca la un tal+ar ati iesit cu sabii si cu toiege ca sa 8a prindeti ,Mc3 4C,CJ.3 Iar ei, *ice E'a"02e&i!tu&, L-au (at &ui Pi&at3 I"!a cei ce (u$a a!ema"area Lui au $atimit !i catre !co$u& Lui a&ear0a, a(uca"(u-!i ami"te (e (um"e*eie!ti&e Lui cu'i"te, $ri" care E&, i"tari"(u-"e, !$u"e (e!$re $ri0oa"e1 JLuati aminte, ca 'a 'or da pe 'oi la adunari si in sinagogile lor 'a 'or bate pe 'oi)K JFa 'or da K, zice, nu. JFa 'eti da pe 'oi insi'aK, !i1 Feti fi adusi la dregatori si la imparati pentru numele 8eu BLc. 2I,I28, nu. JFa 'eti aduce pe 'oi insi'aK)

EME

Pentru ca El vrea ca noi, pri$oniti fiind pentru numele Lui, sa ne mutam din loc in loc, precum &l si auzim zicand. Cand 'a urmaresc pe 'oi in cetatea aceasta, fugiti in cealalta ,Mt3 4F, AE., ca nu voieste sa ne ducem sin$uri la scutierii si lancierii diavolului, ca sa nu ne facem lor pricinuitori de si mai multe morti, ca si cum i-am sili sa se salbaticeasca si mai tare, ci sa asteptam si sa luam aminte la noi insine, sa prive$hem si sa ne ru$am, ca sa nu intram in ispita ,Mt3 AI,C4.3+

A!a(ar, crestinul nu trebuie sa caute de capul sau chinuri, atra$andu-si-le sin$ur, ca prin aceasta sa nu-i faca pe pri$onitorii crestinismului a pacatui si mai mult prin cruzime si prin faradele$i noi, dar cand este silit sa marturiseasca trebuie sa ia nevointa aceasta asupra sa. ,(i"1 %fantul )asile al 7ine#mei, 7'ang+elia pentru omul modern) Hn'turi din 7'ang+elia dup 8arcu 3 'olumul D, E(itura So$2ia, AF4E.

Sur!a1 R5* oi 6"tru Cu'7"t , 2tt$1ccTTT3ra* oi"trucu'a"t3rocAF4EcFDcF4ca$o!ta*ia-!imarturi!ireac .

NNN

@ia:a S%7"tu&ui Mare Muce"ic Proco$ie

)%f'ntul >are >ucenic Procopie a crescut !n &erusalim, cetatea cea sf'nt. El n-a fost numit de prinii lui Procopie, ci -eania+ iar Procopie a fost numit mai pe urm de &nsu#i @ristos, !n vremea botezului, $recum "e 'a ar5ta cu'7"tu& care "e !t5 6"ai"te3 A8i/(erea 8i Ieru!a&imu&, 6"tr-acea 'reme, era "umit (e c5tre $507"ii 6"c2i"5tori (e i(o&i, "u Ieru!a&im, ci E&ia; $e"tru c5, (u$5, (5r7marea Ieru!a&imu&ui (e c5tre Tit, %iu& &ui @e!$a!ia", trec7"( mu&:i a"i, A(ria", 6m$5ratu& Romei, a& c5rui "ume (i" "a8tere era E&ie, 'r7"( ca 6" ace& &oc $u!tiit a& Ieru!a&imu&ui !5 ri(ice iar58i cetatea, a "umit-o cu "ume&e !5u, E&ia, 8i a $oru"cit ca "ime"i !5 "u mai "umea!c5 acea cetate Ieru!a&im, ci E&ia3 Iar acea!ta a %5cut-o, $e"tru c5, $urt7"( ur5 6m$otri'a Dom"u&ui "o!tru Ii!u! 9ri!to!, !e !7r0uia ca "u "umai "ume&e Lui ce& $rea!%7"t !5-& $iar(5 (e $e $5m7"t, ci 8i &ocu& u"(e 9ri!to! a $5timit 'oia !5-& (ea 6"tru uitarea $ome"irii oame"i&or; 8i (e aceea a "umit Ieru!a&imu&, E&ia3

EMC

<" acea cetate era u" 5r at !&5'it (i" "eamu& ce& u" a& !e"atori&or, cu "ume&e 9ri!to%or3 E& era cu cre(i":a cre8ti", (ar !o:ia &ui, cu "ume&e Teo(o!ia, !e :i"ea (e $507"5tatea e&i"ea!c53 Aceia &-au "5!cut $e ace!t Proco$ie, (e care "e !t5 6"ai"te cu'7"tu&, 8i &-au "umit Nea"ia3 Iar 9ri!to%or, (u$5 "a8terea $ru"cu&ui, !-a (u! c5tre Dom"u& cu !%7r8it muce"ice!c; (eci Teo(o!ia, r5m7"7"( '5(u'5, a cre!cut $e $ru"c 6" $507"5tatea e&i"ea!c5 8i &-a 6"'5:at 6"c2i"area &a i(o&i, 6" care ea 6"!58i era o!7r("ic5 !&u/itoare3 ?i %ii"( co$i&u& i!te: &a mi"te, a %o!t (at (e maica !a &a 6"'5:5tura c5r:ii e&i"e8ti 8i a trecut re$e(e $ri" toat5 %i&o*o%ia e&i"ea!c5 cea (i" a%ar53 ?i a/u"07"( &a '7r!ta 5r atu&ui (e!5'7r8it, maica !a a 'rut !5-& %ac5 o!ta8u& a& 6m$5ratu&ui3 Deci, c'nd iocleian, p$'nul !mprat al (omei, a mers !n 9ntiohia %iriei, care era l'n$ r'ul 0rontiei, Teodosia !n#tiin'ndu-se de aceea, a luat pe fiul ei #i, duc'ndu-se !n 9ntiohia, l-a dat !n slu:ba !mprteasc. ?i vz'nd !mpratul pe acel t'nr frumos la chip #i la stat, !nelept la pricepere, l-a iubit foarte #i i-a poruncit s petreac aproape de el !n palatul su !mprtesc cu cei asemenea lui. 9poi, nu dup mult vreme, l-a fcut voievod #i l-a trimis cu oastea !n 9lexandria E$iptului, poruncindu-i ca acolo s pri$oneasc, s munceasc #i s ucid pe toi cre#tinii, iar averile lor s le ia #i s le pun !n vistieriile !mprte#ti3 Iar Nea"ia a *i! c5tre 6m$5rat1 5" m(rate" am auzit de acele (o(oare" c ele cinstesc (e un fiu al lui Dumnezeu" care se zice 3ristos $i sunt ntemeiai la obicei" neasculttori" ndrznei" tari $i statornici n credina lor. 4i mai degrab vor s moar" dec#t s-$i lase (e 3ristosul lor $i s aduc 1ertfe zeilor no$tri. De aceea mi se (are c cu greu ne va fi a-i (leca la legile noastre. Iar Dioc&e:ia", m7"ii"(u-!e, a 6"ce$ut a 2u&i $e M7"tuitoru& 9ri!to! K333L G Deci Nea"ia %ii"( 6"t5rit cu mu&te cu'i"te 6m$5r5te8ti, !-a (u! 6" ca&ea ce i !e $oru"ci!e, cu (ou5 cete (e o!ta8i3 Iar (e 'reme ce era mare *5(u% 8i ar8i:a !oare&ui 6i !&5 ea $e ei 8i caii &or, (e aceea era "e'oit !5 c5&5torea!c5 mai mu&t "oa$tea, iar *iua !5 !e o(i2"ea!c53 ?i dup ce a trecut cetatea 9pamia %iriei, pe la ceasul trei din noapte s-a cutremurat pm'ntul, fc'ndu-se multe ful$ere strlucitoare #i tunete !nfrico#ate. eci toi de fric s-au fcut ca ni#te mori. Iar 'oie'o(u& a au*it u" 0&a! (i" cer, 0r5i"( c5tre (7"!u&1 >Unde mergi, >eania, i asupra cui te scoli?+ Iar e& cu %ric5 a r5!$u"!1 @unt trimis de /mprat la 0le<andria, ca s ucid pe toi cei ce cred /n Cel rstignit) A$oi iar58i a au*it 0&a!u& (i" cer1 ?, >eania, oare i tu 'ii asupra 8ea?+ Zi!-a Nea"ia1 Cine eti *u, Doamne, c nu pot s *e cunosc? Zic7"( acea!ta, s-a artat !n vzduh o cruce prea luminoas ca de cristal #i un $las zic'nd din cruce. 17u sunt #isus Cel rstignit, (iul lui Dumnezeu" Iar Nea"ia a r5!$u"! cu cutremur1 *m(ratul mi-a s(us c Acel Dumnezeu" (e Care *l cinstesc cre$tinii" n-a avut femeie: deci cum e$ti ,u fiul /ui2 Dac e$ti cu adevrat ?iul lui Dumnezeu" a(oi cum au (utut iudeii a ,e bat1ocori" rstigni $i omor2 Iar ace& 0&a! (e $e cruce i-a 0r5it1 >0m suferit de 'oie toate acestea, pentru neamul omenesc, ca s izb'esc pe cei pctoi de sub stp!nirea dia'olului, s caut pe EMH

cei pierii i s /n'iez pe mori) Dac n-a fi fost (iul lui Dumnezeu, apoi cum a fi fost 'iu dup moarte i a fi grit ctre tine? Du$5 ace!te cu'i"te, crucea !-a !uit &a cer 8i 6"(at5 !-a au*it u" 0&a! (i" 6"5&:imea ceru&ui1 Cu semnul acesta pe care l-ai 'zut, 'ei birui pe 'r%maii ti i pacea 8ea 'a fi cu tine" 9stfel -eania, ca #i Pavel oarec'nd, prin artarea omnului !n cale, din pri$onitor s-a fcut vas ales al numelui lui &isus @ristos. eci, din acea vedenie minunat #i din vorbirea cea dulce a omnului cu el, i s-a umplut inima de ne$rit bucurie #i de veselie duhovniceasc. Du$5 'e(e"ia aceea, Nea"ia cu o!ta8ii &ui au mer! &a Sc2ito$o& 8i c2em7"( u" aurar, i-a $oru"cit !5-i %ac5 o cruce (u$5 a!em5"area ace&eia $e care o '5*u!e "oa$tea3 I"!5 auraru& "u 'oia !-o %ac5, *ic7"(1 >>u pot s fac aceasta, deoarece este semnul galileenilor, care se numesc cretini i dac 'a afla /mpratul, ru m 'a pierde"+ Atu"ci Nea"ia i-a $oru"cit !5 o %ac5 6" tai"5, /ur7"(u-!e c5 "u 'a !$u"e "ici 6m$5ratu&ui, "ici &a a&tci"e'a3 Deci, ace& aurar, &u7"( (e &a 'oie'o( aur 8i ar0i"t (e!tu& $e"tru %acerea crucii, a &ucrat-o 6" tai"5 (u$5 a!em5"area 8i m5!ura aceea, care i-o 6"!em"a!e 'oie'o(u&. ?i isprvinduse crucea, deodat s-a artat pe ea o !nchipuire de trei fee, !nsemnate de o m'n nevzut. &n partea de sus era scris, cu slove evreie#ti, Emanoil+ iar de am'ndou prile, >ihail #i <avriil. @5*7"( auraru& acea!ta, !-a mi"u"at 8i "u $rice$ea ci"e &e-a 6"!em"at $e ace&ea, $e"tru c5 "u era "ime"i 6" ca!a aceea, (ec7t "umai e& !i"0ur3 ?i &u7"( e& o (a&t5, 'oia !5 8tear05 6"c2i$uirea aceea, (ar "u $utea c5ci m7"a &ui !e %5cu!e "e&ucr5toare, %ii"( ca 8i u!cat53 ?i '5*7"( 'oie'o(u& crucea, a 6"tre at $e aurar1 >Ale cui sunt feele acestea $i (entru ce sunt nc!i(uite2 Iar auraru& 6i !$u"ea cu /ur5mi"te1 C!nd am ispr'it lucrul, s-au artat aceste fee /nc+ipuite singure i nu tiu ale cui sunt) #ar eu am 'oit s le terg, dar nam putut pentru c /mi amorea m!na)3 &ar -eania, cunosc'nd c !n cruce este oarecare putere dumnezeiasc, s-a !nchinat ei #i a srutat-o #i, !nvelind-o, o purta cu el, pzind-o cu cinste. ?i de atunci nu se mai !narma asupra cre#tinilor, ci asupra barbarilor #i !i biruia cu puterea lui @ristos, robind rile lor, p'n ce, !ntrarm'ndu-se #i asupra vr:ma#ului nevzut A diavolul -, a ie#it la lupt #i l-a biruit prin ptimirea cea tare pentru @ristos, care a 6"ce$ut a!t%e&1 Pe c7"( era e& 6" cetatea !a, Ieru!a&im, care $e 'remea aceea !e "umea E&ia, &-au ru0at cet5:e"ii ca !5 &e r5* u"e !tr7m 5tatea %5cut5 (e a0are"i, $e"tru c5 aceia "5'5&i"( a!u$ra ace&ei $5r:i 8i a&er07"( 6m$re/uru& cet5:ii, rpeau pe cei ce se aflau afar din cetate, mai ales partea femeiasc, pentru a le face femei lor. 9semenea fceau #i prin toate satele dimpre:ur. &ar viteazul osta# al lui @ristos, cel !narmat cu puterea %fintei "ruci, a ie#it cu !ndrzneal cu osta#ii si #i a $onit din urm pe a$areni. ?i !e ru0a 6" !i"e, *ic7"(1 >$ristoase Dumnezeule, fii mie spre a%utor, nde%dea mea" Atu"ci a 'e"it &a e& u" 0&a! (e !u!, *ic7"(u-i1 >>d%duiete, >eania, c 7u, Domnul Dumnezeul tu, sunt cu tine" Au*i"( 'oie'o(u& 0&a!u& ace&a, !-a um$&ut (e mai mare 6"(r5*"ea&5, 6"c7t cu $utere i-a iruit $e ei 8i a &i erat $e to:i cei ro i:i3 Iar a0are"ii uci8i 6" ace& r5* oi au %o!t 8a!e mii; iar (i" oa!tea &ui "-a murit "ici u"u&, "ici "u !-a r5"it ci"e'a3 ?i a trimi!

EMI

6" cetate &a maica !a 6"ai"te 'e!titori, 6"8tii":7"(-o (e irui":a !a a!u$ra 'r5/ma8i&or3 Iar maica !a, au*i"( acea!ta, !-a ucurat %oarte mu&t3 ?i 6"torc7"(u-!e cu (5":uire 8i cu !&a'5, &-a 6"t7m$i"at maica !a cu ucurie 8i, c7"( a i"trat 6" ca!5, a *i! c5tre e&1 5" dulcele meu fiu" c#nd ai ie$it la rzboi" eu am luat cdelni $i tm#ie $i am intrat la zei" de m-am rugat (entru tine ca s-i a1ute" $i iat c ai biruit cu a1utorul lor. Deci intr la ei $i le d mulumire" ca $i n viitor s-i a1ute)3 Iar Nea"ia i-a r5!$u"!; ?, maic, bine ai fcut c te-ai rugat pentru mine /ns mie mi-a dat a%utor Dumnezeul meu3 Zi!-a maica !a1 5" fiule" s nu nume$ti numai (e un zeu" ca s nu se m#nie ceilali" $i se vor ntoarce de la tine3 Zi!-a Nea"ia c5tre (7"!a1 >>u te /nela, o, maic, cu acei muli zei ai idolilor) Cum au putut ei oare s-mi a%ute, fiind ei /nii fr suflet? #ar dac ei mi-au a%utat, s-i /ntrebm i s ne spun, i atunci 'om fi /ncredinai de puterea lor) Zic7"( acea!ta, a i"trat cu maica !a 6" camera u"(e erau i(o&ii cei (e aur 8i (e ar0i"t 8i a *i! c5tre ei1 0(unei voi" care (rei c suntei dumnezei" cine mi-a a1utat mie la rzboi2 Iar i(o&ii t5ceau, c5ci cum $uteau ei !5 r5!$u"(5, %ii"( mu:i? ?i a *i! Nea"ia c5tre maica !a1 >*at" maic" vezi cine sunt zeii ti2 Dac un cuv#nt nu (ot s vorbeasc" a(oi cum (ot s a1ute cuiva?+ Iar maica !a i-a r5!$u"!; 4i nu mai vorbesc cu tine" (entru c i bat1ocore$ti ntreb#ndu-i3 Zi!-a Nea"ia c5tre ea1 >Deci" ntreab-i tu singur" c (oate-i vor rs(unde ie" ca unei calde slu1itoare. Iar ea, a$ro$ii"(u-!e cu mu&t5 cucer"icie (e ei, 8i-a $&ecat 0e"u"c2ii 8i a *i!1 5" zei atot(uternici; Die cel mare" *ra m(rteasa" -oseidoane" st(#ne al mrii: tu" A(oloane cel n c!i(ul soarelui" tu a(rtoarea cetii" -alado" $i ceilali zei" v rog s-mi s(unei" oare nu voi ai a1utat la rzboi robului vostru" fiului meu2 Dar "-a $rimit "ici u" r5!$u"! (e &a ei3 9tunci fericitul -eania, in'nd crucea !n m'n, s-a umplut de r'vn dumnezeiasc #i lepd'ndu-#i haina de deasupra #i d'nd la o parte pe maica sa de la idoli, a !nceput a-i sfr'ma, arunc'ndu-i la pm'nt #i clc'ndu-i !n picioare. eci, zdrobindu-i buci, a !mprit aurul #i ar$intul sracilor. &ar maica sa, vz'nd aceea, s-a umplut de m'nie #i de iuime ne$rit. eci, uit'ndu-#i dra$ostea fireasc ctre fiu, a aler$at repede !n 9ntiohia la !mpratul iocleian #i i-a spus cu multe lacrimi :alba sa asupra fiului ei, c acela i-a sfr'mat pe zei, iar ei nu i-a dat cinstea cuvenit, alun$'nd-o de la idoli. &ar !mpratul o m'n$'ia #i o !ncura:a c pe de o parte cu !mbunri, iar pe de alta cu !n$roziri, va !ntoarce pe fiul su la cinstirea zeilor cea dint'i. ?i zicea el. 1Dac nu 'a 'oi s se /ntoarc, atunci cel ru, dup faptele sale, ru 'a ptimi iar tu /i 'ei alege fiu pe care 'ei 'oi din sfetnicii mei) ?i a !cri! 6m$5ratu& 6"(at5 i02emo"u&ui Pa&e!ti"ei, cu "ume&e Iu!t, (e "eam (i" Ita&ia, om a!$ru &a o icei3 Ace&uia i-a $oru"cit !5 a(u"e oame"i 'e!ti:i (i" cet5:i&e (im$re/ur, ca !5-& $ri"(5 $e 'oie'o(u& Nea"ia, %iu& Teo(o!iei, care !-a a 5tut &a cre(i":a cre8ti"ea!c5, 8i !5-& !%5tuia!c5 6" tot c2i$u&, cu cu'i"te u"e 8i $riete"e8ti, a$oi cu cert5ri 0roa*"ice, ca !5 !e 6"toarc5 &a *ei; iar (ac5 "u-& 'a a!cu&ta, !5-& c2i"uia!c5 cum$&it3 I"c5 mai erau 6" !cri!oarea aceea 8i cu'i"te (e 2u&5 a!u$ra &ui 9ri!to!3

EMD

Iar i02emo"u& Iu!t, &u7"( $oru"ca 6m$5r5tea!c5 8i a(u"7"( 5r a:i 'e!ti:i (i" cet5:i&e Pa&e!ti"ei, !-a (u! 6" E&ia &a 'oie'o( 8i, 6"c2i"7"(u-!e, i-a (at !cri!oarea 6m$5r5tea!c53 Iar 'oie'o(u&, citi"( !cri!oarea 8i "e!u%eri"( 2u&e&e ce&e !cri!e 6"tr-6"!a a!u$ra Dom"u&ui "o!tru Ii!u! 9ri!to!, a ru$t-o 6" uc5:i mici 8i a aru"cat-o 6" '5*(u2, *ic7"(1 >7u sunt cretin, iar tu f ceea ce i s-a poruncit" I02emo"u& a *i!1 >8 tem $i de m(rat $i m ru$inez $i de tine ca de un (rieten. .i-mi este 1ale de tine" $i nu $tiu ce voi face. Deci ascult-m (e mine $i (e ace$ti brbai cinstii $i adu 1ertf zeilor naintea feei noastre: iar de nu vei face aceasta" a(oi $i nevr#nd eu" m vei sili s fac cele (oruncite. Nea"ia a *i! c5tre i02emo"1 0i pomenit bine de %ertf pentru c eu singur m aduc %ertf lui $ristos, Dumnezeul meu) Zic7"( acea!ta, #i-a dezle$at br'ul dre$toriei sale #i l-a aruncat !n faa i$hemonului, lepd'ndu-se de slu:ba !mprteasc3 A$oi, 'oi"( !5 %ie o!ta8 a& Im$5ratu&ui cere!c, oc5ra $507"5tatea 6"c2i"5rii &a i(o&i3 Iar i02emo"u& 8i 5r a:ii care 'e"i!er5 cu (7"!u&, m7"ii"(u-!e, &-au $ri"! 8i &-au (u! 6" Ce*areea Pa&e!ti"ei, care !e mai "umea )a &ui Fi&i$+, 8i Se'a!tia 8i Pa"ea(, 6" care %u!e!e $u!5 o(i"ioar5 a!em5"area 6"c2i$uirii &ui 9ri!to! (e o %emeie care a a'ut cur0erea !7"0e&ui 8i care !-a t5m5(uit $ri" ati"0erea (e 2ai"e&e Dom"u&ui3 Aco&o 8e*7"( i02emo"u& 6"ai"tea $o$oru&ui &a (i'a"u& (i" $ri'e&i8te, a $u! $e Nea"ia (e %a:5, &a 6"tre are3 ?i '5*7"(u-& $o$oru& ce& 6"tu"ecat cu !&u/irea (e i(o&i, au !tri0at c5tre i02emo" ca "i8te e:i 8i "i8te 6"(r5ci:i, *ic7"(1 Acesta este vr1ma$ul $i (ierztorul zeilor no$tri $i bat1ocoritorul (oruncilor m(rte$ti! Iar i02emo"u&, %ii"( $&i" (e !5& 5ticie 8i (e "eome"ie, 8i 6"t5r7t7"(u-!e (e 0&a!u& $o$oru&ui 8i mai mu&t !$re am5r5ciu"e, a poruncit ca !ndat s-l sp'nzure $ol la muncire pe -eania #i s-i stru:easc trupul cu un$hii de fier. 9stfel fiind muncit, s'n$ele !i cur$ea #i carnea !i cdea buci, !nc't i se vedeau oasele $oale. &ar unii din popor, vz'nd o ptimire ca aceea a mucenicului, aveau mil de tinereile lui #i pl'n$eau pentru d'nsul. Iar muce"icu&, '5*7"(u-i $&7"07"(, &e-a *i!1 >>u pl!ngei pentru mine, ci pentru pierzarea sufletelor 'oastre, pentru c acela este 'rednic de pl!ns, care se 'a munci /n iad fr de sf!rit)3 A$oi, ri(ic7"(u-8i oc2ii !$re cer, !e ru0a, *ic7"(; Dumnezeule, /ntrete-m pe mine, robul *u, spre /nfruntarea 'r%maului i spre preasl'irea .reasf!ntului *u nume" Iar (u$5 ce !&u/itorii cei mu"citori au !&5 it, i02emo"u& &e-a $oru"cit !5 ia $e muce"ic (e &a mu"cire 8i !5-& aru"ce 6" tem"i:5. &ar un pzitor al temniei, anume Terentie, aduc'ndu-#i aminte de facerea de bine a lui -eania, i s-a fcut mil de d'nsul #i i-a a#ternut f'n #i p'nz curat. eci mucenicul zcea !n temni, abia viu. &ar la miezul nopii, s-a fcut cutremur !n cetate, pentru c a venit omnul cu !n$erii %i, ca s cerceteze pe robul %u. 9tunci a strlucit !n temni o lumin mare, u#ile temniei s-au deschis, le$turile tuturor le$ailor care erau acolo s-au dezle$at #i doi !n$eri s-au artat cu asemnare de tineri preafrumo#i, care ziceau ctre mucenic. 1Caut spre noi i 'ezi" Iar muce"icu&, c5ut7"( !$re (7"8ii, &e-a *i!1 Cine suntei voi2+ Ei au r5!$u"!1 >)oi suntem ngeri" trimi$i la tine de Domnul!+ Muce"icu& &e-a 0r5it1 >Dac suntei ngeri ai Domnului" atunci nc!inai-v Domnului EMJ

naintea oc!ilor mei $i v ngrdii cu semnul 0fintei Cruci" ca s v cred3 Iar 6"0erii, %5c7"( acea!ta, 6"(at5 i-au *i!1 Acum crezi c Domnul ne-a trimis la tine2 Muce"icu& a 0r5it1 :tiu c la cei trei tineri aruncai /n cuptorul &abilonului a fost trimis un /nger de la Domnul, ca s le rcoreasc focul iar eu ce lucru am fcut, sau /n ce foc sunt aruncat, ca s m fac 'rednic de cercetarea /ngereasc? >ucenicul $rind acestea cu smerenie, deodat i s-a artat !n slav nespus &nsu#i omnul &isus @ristos #i, atin$'ndu-se de mucenic, i-a tmduit rnile #i l-a fcut sntos. A$oi, ote*7"(u-& cu a$5, i-a *i!1 >De acum nu te 'ei mai numi >eania, ci .rocopie) Deci, /mbrbteaz-te i te /ntrete, pentru c, /mputernicindu-te, 'ei putea s aduci *atlui 8eu turm aleas3 Iar Proco$ie, ucur7"(u-!e 8i 6"!$5im7"t7"(u-!e, a c5*ut &a $5m7"t 8i !-a 6"c2i"at Dom"u&ui, ru07"(u-L !5-& 6"t5rea!c5 6" $5timiri, ca !5 "u !e team5 (e cum$&ite&e mu"ci3 Iar Dom"u& i-a *i!1 >u te teme" 7u sunt cu tine"+ Acea!ta *ic7"( Dom"u&, !-a 6"5&:at &a cer3 Iar S%7"tu& Proco$ie, (i" acea ar5tare a Dom"u&ui, a'ea i"ima $&i"5 (e "e0r5it5 (u&cea:5 cerea!c5 8i (e ucurie (u2o'"icea!c5, iar cu tru$u& era at7t (e !5"5to!, 6"c7t "u !e a%&a "ici urm5 (i" r5"i&e ce&e ce %u!e!er5 $e (7"!u&, $e"tru c5 a "5(5/(uit !$re Dom"u&, Care &-a a/utat 8i i-a 6"%&orit tru$u&3 Iar a (oua *i i02emo"u& a trimi! 6" tem"i:5 $e u"u& (i" o!ta8i !5 'a(5 (ac5 muce"icu& mai e!te 'iu, (eoarece cre(ea c5 a murit (e cum$&ite&e mu"ci (i" *iua (i"ai"te3 eci Terentie, str:erul temniei, a spus osta#ului c toat noaptea a fost fr somn, deoarece la miezul nopii s-a sv'r#it !n temni un lucru minunat #i !nfrico#at. %-a fcut cutremur mare #i o lumin minunat a strlucit !nuntru. 6#ile temniei s-au deschis #i le$turile celor !nchi#i s-au dezle$at #i oarecare brbai prealumino#i au vorbit cu -eania3 Iar o!ta8u&, $ri'i"( 6" tem"i:5, a !tri0at c5tre muce"ic, *ic7"(1 4$ti viu" )eania2+ S%7"tu& a r5!$u"!1 >@unt 'iu i sntos, cu darul Dumnezeului meu) O!ta8u& a *i!1 >u pot s te 'd" S%7"tu& a r5!$u"!; *ot cel ce fuge de lumina lui Dumnezeu i slu%ete zeilor, este orb i umbl /n /ntuneric, netiind unde merge3 ?i (uc7"(u-!e o!ta8u&, a !$u! i02emo"u&ui ce&e ce a au*it, iar /u(ec5toru&, 8e*7"( &a /u(ecat5, a $u! iar58i (e %a:5 &a cercare $e Nea"ia, muce"icu& &ui 9ri!to!3 ?i cut'nd toi spre d'nsul, au vzut faa lui luminoas, iar trupul lui sntos #i alb, ca #i cum niciodat nu ar fi avut rni3 ?i mu&:i (i" cei ce !t5teau (e %a:5, mi"u"7"(u-!e, au !tri0at1 >Dumnezeul lui >eania, a%ut-ne nou" Iar i02emo"u&, !cu&7"(u-!e (e $e !cau" 8i %5c7"( !em" cu m7"a !$re $o$or, a !tri0at cu 0&a! mare, *ic7"(1 ?railor" (entru ce v mirai vz#nd (e )eania sntos2 [eii s-au milostivit s(re el $i au tmduit (e )eania" robul lor. Atu"ci !%7"tu& a 0r5it c5tre (7"!u&1 &ine zici, dac spui c sunt tmduit cu milosti'irea lui Dumnezeu, iar de socoteti c aceast minunat tmduire este fcut cu puterea zeilor ti, apoi s mergem la capitea lor, ca s tim care Dumnezeu m-a tmduit pe mine3 Iar i02emo"u&, !ocoti"( c5 muce"icu& 'oie8te !5 !e 6"c2i"e *ei&or, !-a ucurat %oarte 8i a $oru"cit ca (rumu& (e &a (i'a" $7"5 &a ca$i8te !5 !e 6m$o(o ea!c5 8i !5 !e a8tear"5 $e e& co'oare a&e!e3 Iar $ro$o'5(uitoru& !ui"(u-!e $e o *i(ire 6"a&t5, !tri0a; )eania" fiul ,eodosiei cea de neam bun" (ocindu-se" s-a ntors la zei $i acum merge s le aduc 1ertfe3 Atu"ci "ecre(i"cio8ii, au*i"( ace!tea, !-au ucurat, iar cei care erau cre8ti"i t5i"ui:i, !-au um$&ut (e mare m72"ire3 EMM

Deci, mu&:imea $o$oru&ui, cu %emei&e 8i co$ii, !-au a(u"at, iar i02emo"u& mer0ea cu !&a'5 6m$reu"5 cu S%7"tu& Proco$ie 8i cu to:i 5r a:ii cei ci"!ti:i c5tre ca$i8tea i(o&ea!c53 &ar sf'ntul, intr'nd !nuntru #i ru$'ndu-se lui @ristos umnezeu !n taina inimii sale, a fcut cu m'na semnul %fintei "ruci asupra idolilor #i le-a zis. Fou ' griesc, necurailor idoli) *emei-' de numele Dumnezeului meu i de puterea @fintei Cruci) Cdei din locurile 'oastre i sfr!m!ndu-', ca apa s ' 'rsai"* 9tunci !ndat au czut toi idolii #i prin cderea lor au fcut un z$omot !nfrico#tor, zdrobindu-se !n buci. ?i ceea ce este mai de mirare este c, din porunca lui umnezeu, toat materia aceea din care erau fcui idolii s-a prefcut !n firea apei, !nc't capi#tea s-a umplut de ap #i ca p'r'ul cur$ea huind pe u#i. @5*7"( acea!t5 mi"u"e, to:i !-au 6"!$5im7"tat %oarte 8i mu&:i au !tri0at, *ic7"(1 >Dumnezeul cretinilor, a%ut-ne nou" Iar i02emo"u&, %ii"( ca uimit (e !$aim5, "u $rice$ea ce !5 %ac53 A$oi a ia 'e"i"(u-8i 6" %ire, a $oru"cit !5 (uc5 $e muce"ic 6" tem"i:5, iar e&, %ii"( %oarte m72"it, !-a (u! &a ca!a !a3 ?i %5c7"(u-!e !eara t7r*iu, au mer! 6" tem"i:5 &a !%7"t (ou5 cete (e o!ta8i cu (oi tri u"i ai &or, Nico!trat 8i A"tio2 8i au ru0at $e !%7"t !5-i %ac5 $e ei o!ta8i ai &ui 9ri!to! Dum"e*eu, 6m$5ratu& cere!c3 Iar S%7"tu& Proco$ie a ru0at $e Tere"tie, !tr5/eru& tem"i:ei, !5 "u-& o$rea!c5 $e e& !5 ia!5 $e"tru $u:i" tim$ (i" tem"i:53 Deci !tr5/eru& "u &-a o$rit, 8tii"( cu (i"a(i"!u& c5 "u 'a %u0i ce& care e& !i"0ur (ore8te !5 $5timea!c5 $e"tru 9ri!to!3 &ar sf'ntul, ie#ind, a dus pe osta#i la Leontie, episcopul acelei ceti, care de fric sttea ascuns #i, $sindu-l, i-a poruncit s boteze pe acei osta#i, iar el s-a !ntors sin$ur la temni. eci episcopul, !ntr-acea noapte, !nv'nd pe osta#ii aceia, i-a botezat #i i-a !mprt#it cu dumnezeie#tile Taine ale Trupului #i %'n$elui lui @ristos, iar ei, !ntorc'ndu-se, au venit la temni. 9colo, mucenicul lui @ristos i-a !nvat pentru sf'nta credin #i pentru mrturisirea numelui lui @ristos, #i i-a !ntrit ca s nu fie frico#i !n ptimire, ci vite:i. A$oi !o!i"( *iua 8i i02emo"u&, (u$5 o iceiu& &ui, 'e"i"( &a (i'a" 6" $ri'e&i8te, osta#ii aceia au stat !naintea lui #i cu $las mare proslveau pe @risos, mrturisindu-se c sunt cre#tini #i art'ndu-se c sunt $ata la chinuri #i la moarte pentru @ristos. &ar i$hemonul vz'nd at'ta mulime de osta#i !ndrznind la moarte pentru @ristos, s-a umplut de spaim #i de mirare 8i 6i 6"(em"a $e ei !5 !e &e$e(e (e 9ri!to! 8i !5 !e 6"toarc5 iar58i &a *ei3 Iar (u$5 ce i-a '5*ut $e (7"8ii "e6"(u$&eca:i, a hotr't asupra lor pedeapsa cu moartea, ca prin tiere cu sabia s se sf'r#easc. eci, sco'ndu-i pe d'n#ii afar din cetate la locul de moarte, unde se adunase o ceat mare de cli, pentru tierea acelor osta#i, a scos #i pe %f'ntul Procopie le$at cu lanuri, ca, vz'nd moartea at'tor de muli osta#i, s se !nfrico#eze. ar el, privind spre nevoina lor, se bucura cu duhul #i se ru$a lui @ristos pentru d'n#ii, ca s-i !ntreasc p'n la sf'r#it #i s le primeasc sufletele lor !n cereasca !mprie. eci, !ncon:ur'ndu-i pe ei cli cu ali osta#i p$'ni, au tiat acele dou cete care crezuser !n @ristos #i i-au tiat #i pe acei doi tribuni, -icostrat #i 9ntioh. 9stfel, osta#ii cei noi ai &mpratului @ristos, pun'ndu-#i pentru 'nsul sufletele lor, au trecut cu dnuire de la cele pm'nte#ti la cele cere#ti. 9tunci un oarecare brbat CFF

slvit #i binefctor cu numele Evlavie, venind noaptea cu o mulime de credincio#i, au adunat trupurile mucenicilor #i le-au !n$ropat cu cinste, iar %f'ntul Procopie a rmas !n temni pzit #i le$at cu lanuri. ?i !t7"( muce"icu& &ui 9ri!to! 6" tem"i:5, au 'e"it &a (7"!u& (ou5!$re*ece %emei (e "eam u" 8i au 0r5it $ri" %ere!truie cu !%7"tu&1 >.i noi suntem roabe ale lui 3ristos. De ace!t &ucru %ii"( 'e!tit i02emo"u&, 6"(at5 a $oru"cit !5 &e a0e 8i $e e&e 6" tem"i:53 Deci, i"tr7"( cu ucurie, au *i!1 >.rimete-ne pe noi, Doamne, /n cereasca *a cmar"+ ?i i"tr7"( 6"5u"tru, !-au 6"c2i"at S%7"tu&ui Proco$ie 8i au 6"'5:at (e &a (7"!u& !%7"ta cre(i":5, (um"e*eia!ca (ra0o!te c5tre 9ri!to! 8i ru05ciu"ea cea %ier i"te c5tre Dum"e*eu3 ?i (u$5 $u:i" tim$, i02emo"u& 8e*7"( &a o i8"uita /u(ecat5 6"ai"tea $o$oru&ui, a $oru"cit ca $e ace&e ci"!tite %emei, !co:7"(u-&e (i" tem"i:5, !5 &e a(uc5 6"ai"tea !a &a /u(ecat53 Iar Teo(o!ia, maica S%7"tu&ui Proco$ie, au*i"( (e!$re ace&e !%i"te %emei, a mer! &a $ri'e&i8te ca !5 &e 'a(5 "e'oi":a &or3 Deci, %ii"( $u!e ace&ea 6"ai"tea /u(ec5:ii, i02emo"u& &e-a *i!1 5are vei asculta" s aducei 1ertfe zeilor" ca s v nvrednicii de cinste de la noi2 0au (etrec#nd n m(otrivire voii s (ierii ru (rin a voastr alegere2 S%i"te&e %emei au r5!$u"!1 >Cinstea ta s-i fie ie spre pierzarea ta" >oi suntem roabele lui $ristos Cel rstignit, Care ne-a scos pe noi din pierzare) 0cela este cinstea i sla'a noastr" ?i, m7"ii"(u-!e i02emo"u&, a $oru"cit ca $e %iecare 6"ti"*7"(u-&e &a $5m7"t, !5 &e at5 %5r5 mi&5 cu toie0e3 9poi, dezbrc'ndu-le, le-a sp'nzurat la muncire, poruncind s ard cu foc coastele lor. &ar ele se ru$au lui @ristos umnezeu, chem'ndu-L !n a:utor. ?i a poruncit i$hemonul s le taie s'nii, zic'nd. 1?are ' 'a a%uta Cel rstignit spre Care nd%duii?* Ele au rspuns. 0cum ne-a a%utat nou, precum 'ezi, c+inuitorule i ur!torule de oameni, pentru c noi, fiind femei, te biruim pe tine, brbat stp!nitor fiind, ne/ngri%indu-ne de muncile cele puse de tine asupra noastr" Iar mu"citoru&, m7"ii"(u-!e 8i mai mu&t, a poruncit s ard un fier !n foc #i s-l pun sub subiorile lor, zic'ndu-le. >@imii oare arderea focului sau nu?+ S%i"te&e %emei au r5!$u"!1 *u 'ei cunoate durerea din arderea focului, c!nd 'ei fi aruncat /n focul cel nestins din iad iar nou ne st de fa aici, a%ut!ndu-ne, Domnul nostru, pe Care tu nu-L 'ezi, ca i orbii care nu 'd soarele" 9stfel ptimind sfintele femei, Teodosia, maica %f'ntului Procopie, st'nd !n popor #i privind la rbdarea cea brbteasc a acelor femei, pl'n$ea cu amar. 9poi, rsrind !n inima ei lumina cuno#tinei adevrului, s-a umplut de r'vn #i, venind !naintea i$hemonului, stri$a, zic'nd. 1:i eu sunt roaba Celui rstignit, $ristos Dumnezeu) ar aceast luminare a ei s-a fcut cu ru$ciunile fiului ei, %f'ntului >arelui >ucenic Procopie, care se ru$a totdeauna pentru !ntoarcerea ei ctre umnezeu. Iar i02emo"u& 8i to:i cei ce erau cu e&, '5*7"( 8i au*i"( $e Teo(o!ia, %emeia cea (e "eam u", maica &ui Nea"ia, m5rturi!i"( $e 9ri!to! cu 6"(r5*"ea&5, !-au mirat %oarte tare cum !-a !c2im at (eo(at5, trec7"( cu 'e(erea ci"!tea 8i u"u& !5u "eam, o05:ia 8i !&a'a, "etem7"(u-!e (e mu"ci&e ce&e '5*ute3 ?i a *i! i02emo"u& c5tre (7"!a1 >Doamn ,eodosia" cine te-a n$elat s vii n aceast rtcire" ca s-i la$i zeii cei (rinte$ti $i s grie$ti unele ca acestea2 Ea a r5!$u"!1 >>u sunt acum /n /nelciune i /n rtcire, ci CF4

mai /nainte rtceam, /nelat fiind de dia'oli) 0tunci eram /nelat, c /n locul Dumnezeului celui ade'rat, Care a fcut cerul i pm!ntul, m /nc+inam ur!ilor idoli, fcui de m!ini omeneti) Iar i02emo"u&, ar5t7"( cu (e0etu& !$re %emei&e ce&e ce erau c2i"uite, a *i! c5tre Teo(o!ia1 >Aceste n$eltoare" (recum vd" te-au amgit (e tine. Ea a r5!$u"!1 )u ele m-au amgit" ci m-au nvat a cunoa$te adevrul (rin c!i(ul (timirii lor. Cci cum le-ar fi fost lor cu (utin s fie mbrbtate ntr-at#tea munci" dac Cel ce le ntre$te (e ele nar fi fost Dumnezeu adevrat2 Deci ele nu sunt n$eltoare" ci tu e$ti n$eltor" (ovuitor al ntunericului $i al rtcirii" care tragi (e oameni la (ierzare!+ I02emo"u& a *i!1 >5" ,eodosia" nva-te $i nce(e a-i cere iertare de la zei" $i ne vom ruga $i noi (entru tine" ca s i se ierte aceast gre$eal a ta3 Dar ea a r5!$u"!1 >De la Cel rstignit, de la $ristos Dumnezeu cer iertare pentru netiina mea i pentru lucrurile cele rele care le-am fcut" Deci i02emo"u&, m7"ii"(u-!e, a $oru"cit !-o $u"5 6" tem"i:5 6m$reu"5 cu ace&e !%i"te %emei mu"cite3 ?i intr'nd Teodosia !n temni, a vzut-o fiul ei, %f'ntul Procopie, #i s-a bucurat foarte tare, pentru c se !n#tiinase prin %f'ntul uh de !ntoarcerea ei ctre @ristos3 Deci a *i! c5tre (7"!a cu ucurie1 Doamn $i maica mea" (entru ce ai venit aici $i (entru care (ricin ai lsat (e zeii ti2 Iar ea a *i! c5tre (7"!u&1 >?, dulcele meu fiu, acum am cunoscut ade'rul, pentru c, 'z!nd ptimind pe aceste sfinte femei, g!ndeam /n mine cum este cu putin acestor femei neputincioase, a suferi nite munci at!t de cumplite, de nu le-ar fi /ntrit $ristos, pentru Care ptimesc? :i de n-ar fi fost $ristos Dumnezeu atotputernic, apoi cum ar fi /ntrit pe cele ce ptimesc pentru 7l? =!ndind eu acestea, inima mea s-a zdrobit de umilin i o raz a rsrit /n mintea mea) De atunci am cunoscut /nelciunea deerilor zei i am crezut c Unul este ade'ratul Dumnezeu, pe Care tu i sfintele femei i ceilali mucenici #l mrturisii 3 Atu"ci S%7"tu& Proco$ie a *i! c5tre (7"!a1 ?ericit e$ti" doamn $i maica mea" c te-ai nvrednicit de o luminare ca aceasta de la Dumnezeu $i ai venit n aceast nc!isoare (entru 4l! eci fericita Teodosia slu:ea !n temni sfintelor femei, cci #ter$ea s'n$ele lor cu p'nze curate #i punea pe rnile lor plasturi tmduitoare, pentru c era iscusit !n me#te#u$ul doctoriei. &ar %f'ntul Procopie !nva pe maic-sa sf'nta credin #i, lu'nd-o !ntr-o noapte, a dus-o pe d'nsa la episcopul Leontie #i a botezat-o !n numele Tatlui #i al ;iului #i al %f'ntului uh, #i iar#i s-a !ntors cu d'nsa !n temni, bucur'ndu-se #i slvind pe umnezeu pentru luminarea ei. Du$5 acea!ta, !%i"te&e %emei au %o!t !coa!e (i" tem"i:5 cu Teo(o!ia 8i au %o!t $u!e 6"ai"te &a "ecurata /u(ecat53 Iar i02emo"u& a *i! c5tre Teo(o!ia1 >Cunoa$te" o" femeie de neam bun" c te cru $i nu voiesc s aduc asu(ra ta necinstire $i munci. Deci ntoarce-te $i c!eam cu bun os#rdie (e zei" ca s te nvrednice$ti de iertare de la ei" iar de la noi de cinste mai mare. S%7"ta a r5!$u"!1 >)ebunule $i ne(rice(utule! 5are nu te ru$inezi a numi zei (e idolii cei cio(lii2 .i de este mare buntate" c#nd cineva" du( (uterea sa" se s#rguie$te (rin lucruri bune ca s fie asemenea lui Dumnezeu" a(oi vou cu totul se cade

CFA

s fii asemenea zeilor vo$tri" idolilor" adic; orbi" surzi" mui" neumbl#nd" nici lucr#nd" (recum sunt $i zeii vo$tri. Nic'nd ea acestea, i$hemonul s-a m'niat #i a poruncit ca s-o loveasc cu putere peste $ur, apoi !ntinz'nd-o, s o bat cu toie$e, dup aceea s-i stru:easc trupul cu un$hii de fier. &ar celelalte sfinte femei, privind la ptimirea ei, se ru$au lui umnezeu pentru d'nsa ca s-o !ntreasc #i c'ntau oarecare stihuri din psalmi, care &e 6"'5:a!er5 (e &a S%7"tu& Proco$ie, *ic7"(1 Fenii s ne bucurm Domnului, s c!ntm lui Dumnezeu, 8!ntuitorul nostru, cci 7l este scparea noastr i puterea, a%utor /n necazurile care ne /mpresoar3 Iar i02emo"u&, au*i"( acea!ta, a poruncit ca s sfr'me cu ver$i de plumb flcile acelor sfinte femei. 9poi pe toate muceniele acelea, !mpreun cu %f'nta Teodosia, le$'ndu-le cu lanuri de fier, a poruncit s le scoat afar din cetate #i s le dea la tiere de sabie. &ar femeile s-au dus la moarte cu veselie #i cu bucurie, ca la un osp de nunt, #i acolo #i-au pus capetele pentru @ristos umnezeu, !nvrednicindu-se de cmara cereasc. Du$5 !%7r8itu& &or, S%7"tu& Proco$ie a %o!t (u! iar &a /u(ecat5 8i i02emo"u&, r5c"i"( ca u" &eu c5tre muce"ic, a *i! cu m7"ie1 ?, cap necurat, te-ai sturat oare de pierzarea at!tor suflete?+ S%7"tu& a r5!$u"!1 >>u le-am pierdut, ci le-am izb'it din pierzare i le-am adus de la moarte la 'ia) 9tunci, i$hemonul a poruncit s-l bat peste $ur cu o m'n de fier #i s-i rup faa cu un$hii de fier+ deci se vrsa s'n$ele sf'ntului #i !nro#ea pm'ntul. 9poi l-au btut cu ver$i de plumb peste $ruma:i, iar sf'ntul sttea !n acele munci ca un st'lp neclintit. up aceasta, i$hemonul a poruncit s arunce !n temni pe mucenic, iar el s-a dus acas foarte m'hnit, pentru c se ru#ina #i se m'nia c n-a putut s biruiasc pe rbdtorul de chinuri al lui @ristos. ?i de suprare, n-a vorbit nici un cuv'nt ctre nimeni !n ziua aceea, #i cz'nd !n boala fri$urilor, s-a culcat pe pat #i a murit !n noaptea aceea, d'ndu-#i sufletul !n m'inile diavolilor, crora le slu:ea cu at'ta os'rdie. &ar cuv'ntul lui umnezeu cre#tea #i se !nmulea. &n toate zilele muli brbai #i femei primeau credina !n omnul nostru &isus @ristos, prin !nvtura %f'ntului Procopie #i prin minunile ce se fceau de d'nsul, cci st'nd el !n temni, muli oameni veneau la d'nsul #i aduceau pe neputincio#ii lor, iar el !i tmduia cu darul lui @ristos #i $onea din oameni duhurile cele necurate #i astfel aducea pe cei necredincio#i la cuno#tina lui @ristos umnezeu. Du$5 moartea &ui Iu!t i02emo"u&, a 'e"it 6" Pa&e!ti"a, trimi! (e 6m$5ratu& Dioc&e:ia", u" a&t i02emo" cu "ume&e F&a'ia", (e "eam tot (i" Ita&ia, (ar cu o iceiu& mai cum$&it (ec7t ce& (i"t7i3 Ace&a, 'e"i"( 6" Ce*areea Pa&e!ti"ei 8i a%&7"( (e!$re S%7"tu& Muce"ic Proco$ie, &-a $u! %5r5 (e 6"t7r*iere 6" %a:a /u(ec5:ii !a&e 8i &-a 6"tre at (e "ume, (e "eam 8i (e cre(i":53 ?i 2u&i"( tic5&o!u& $e 9ri!to! Dum"e*eu& "o!tru, a *i! c5tre muce"ic1 >8 minunez cum voi" cre$tinii" s(un#nd c Dumnezeul vostru este nscut dintr-o femeie $i a fost rstignit de oameni" v nc!inai /ui. 5are aceasta nu este nebunie2 Muce"icu& &ui 9ri!to! a r5!$u"!1

CFE

5" ig!emoane" dac vei voi s m asculi cu rbdare" i voi arta mrturii des(re Dumnezeul nostru $i din crile voastre: ns de la nce(ut i griesc c >nul este Dumnezeul adevrat" din fire nesc!imbat" fr (atim" mai nainte de veci $i ve$nic: iar nu zeii cei muli care sunt su(u$i (atimilor $i sc!imbrilor" care s-au artat sub ani $i $iau luat sf#r$itul. )u $tii oare (e 3ermes al vostru" cel numit ,rismeg!istos" adic ntreit de mare2 Asemenea $i (e 0ocrat2 Ace$tia ntresc c unul este Dumnezeu" iar nu muli. 8ai nt#i ascult (e 3ermes" care scrie astfel ctre doctorul Ascli(ie; S0t(#nul $i [iditorul tuturor" (e care *l numim Dumnezeu" a zidit lumea aceasta vzut $i simit. .i de vreme ce a vzut c aceast (rim $i singur lume (e care a zidit-o este (reafrumoas $i (rea(lin de toate buntile" s-a minunat de d#nsa $i a iubit-o foarte" ca (e o f(tur a saR. Deci vezi" o" ig!emoane" c 3ermes al vostru nu mrturise$te c ar fi muli dumnezei" ci unul: cci dac ar fi fost mai muli dumnezei" atunci n-ar fi fost una" mai nainte de veci fire a dumnezeirii" ci mai multe firi care se fac sub ani" (entru c voi zicei c unii din zei sunt mai dinainte" iar alii mai de (e urm. .i voi numii (e unulR zeul cerului" (e altul" al mrii" iar (e alii" ai altor lucruri ce se vd (e (m#nt. 5are nu (entru aceasta a fost os#ndit 0ocrate al vostru de atenieni ca s bea otrav" fiindc le(da (e zeii cei muli2 *ar (e aceia (e care voi i numii zei fr de moarte" nt#i Die" mai-marele zeilor" uciga$ul de tat $i brbatul surorii sale" oare nu (etrecea n Creta $i au nu se vede acolo (#n astzi morm#ntul lui2 *ar -oseidon al vostru oare nu era mai-marele t#l!arilor" r(itor $i (ierztor: $i oare morm#ntul lui nu se afl n Calabria2 Deci cum zicei c zeii vo$tri sunt fr de moarte" c#nd ei au murit ca ni$te oameni $i mormintele lor se vd" $i toate lucrurile lor cele rele le $tiu bine scriitorii de cri grece$ti $i latine$ti2 >nii ca ace$tia sunt zeii vo$tri" care sunt mustrai $i !ulii nu numai de cre$tini" dar $i de nc!intorii lor. .i (entru c des(re 3ristos" 8#ntuitorul $i Dumnezeul nostru" ai zis; S0-a nscut din femeie $i 0-a rstignitR" deci ascult des(re D#nsul tainele care se gsesc $i n crile voastre. Au nu o (roorocit a voastr" care se nume$te 0ibila H aceea ale crei cri le-a cum(rat cu mare (re ,arcviniu" m(ratul Romei -" a scris n cartea sa a doua" des(re ntru(area lui 3ristos din -reacurata ?ecioar" astfel; SC#nd (e Cuv#ntul lui Dumnezeu *l va na$te ?ecioara $i n miez de zi nseninat se va arta o stea de la Rsrit" vestind oamenilor muritori acea mare minune" atunci va veni la d#n$ii ?iul Dumnezeului Celui mare" (urt#nd tru( ca $i al celor de (e (m#nt. Aceluia filozofii i vor aduce daruri; aur" smirn $i tm#ie $i toate acestea vor fi (lcuteR. A!eme"ea 8i (e!$re crucea &ui 9ri!to!, tot aceea8i Si i&5 0r5ie8te1 S5" fericite lemn" (e care va fi ntins Dumnezeu" tu e$ti vrednic nu (m#ntului" ci cerului!Z A$oi 0r5ie8te 6"c5 8i (e!$re a (oua 'e"ire1 S*m(ratul cel mare" Care st(#ne$te toi vecii" va veni din cer" voind singur s 1udece tot tru(ul $i toat lumea. Credincio$ii $i necredincio$ii *l vor vedea c este Dumnezeu" cci va sta (e un scaun nalt $i va rs(lti fiecruia du( fa(tele saleR.

CFC

Dac5 'ei mai 'oi !5 au*i 8i oarecare 6"ai"te 'e!tiri a&e &ui A$o&o" Pitiu&, a&e &ui Amo"ie ce& (i" Li ia 8i a&e &ui Do(o"ie 8i Per0ame", cite8te cu &uare ami"te c5r:i&e &or 8i 'ei 8ti c5 9ri!to!, Fiu& &ui Dum"e*eu ce& (e !u!, a %o!t 'e!tit (e (7"8ii mai 6"ai"te, c5 are !5 'i"5 !$re m7"tuirea 8i 6""oirea "eamu&ui ome"e!c3 C5ci atu"ci c7"( Ia!o", oieru& ar0o"au:i&or, 6"tre a $e A$o&o" (i" De&%i (e!$re ca$i8tea ce era *i(it5 mai 6"t7i 6" Ate"a, *ic7"(1 YProorocule A(olon" cel cu c!i( de soare" s(une-ne al cui va fi lca$ul acesta n neamurile cele de (e urm2Z A$o&o" a r5!$u"!1 S?acei toate cele ce v ndeamn (e voi s(re cinstire" iar eu v mrturisesc vou un Dumnezeu Care m(rte$te ntru cei de sus" al Crui Cuv#nt ne(ieritor se va zmisli n Curata ?ecioar $i ca o sgeat slobozit dintr-un arc de foc va (leca $i va trece (rin mi1locul a toat lumea" (rinz#ndu-i (e toi $i aduc#ndu-i n dar ,atlui. A 8aicii /ui va fi aceast biseric $i numele ei va fi 8ariaR. Iar c7"( @ato! a 6"tre at $e"tru Dum"e*eu $e ace&a8i A$o&o", i-a r5!$u"!1 Y>n brbat ceresc mi aduce (rime1die asu(ra mea. Acela va (timi" fiind Dumnezeu" dar nu va (timi dumnezeirea" c am#ndou vor fi n 4l" av#nd de la ,atl nemurire" via $i (utere" iar du( maic 4l va avea moarte" cruce $i morm#nt. Din oc!ii /ui vor curge lacrimi fierbini $i va stura cinci mii de oameni cu cinci (#ini. Des(re 4l va zice tot omul; 3ristos este Dumnezeul meu" Cel ce 0-a rstignit" a murit" a nviat din morm#nt $i la cer 0-a nlatR3 A(uc7"( S%7"tu& Proco$ie a!t%e& (e m5rturii $e"tru 9ri!to! Dum"e*eu, (i" c5r:i&e e&i"e8ti, i02emo"u& !-a %5cut ca o a!$i(5 !ur(5, "e'oi"( !5 au(5 8i !5 6":e&ea05 (re$t3 Deci a *i! !%7"tu&ui cu at/ocur51 >Ales t#lcuitor de lucruri dumnezeie$ti te-ai fcut (entru noi" ca $i cum ai (urta c!eile $i (eceile cere$ti. 8ai nainte ns de a nce(e s te muncesc" te sftuiesc ca s ncetezi cu acea mult vorb mincinoas $i" le(d#ndu-te de cre$tintate" s fii elin ca noi" su(un#ndu-te (oruncii m(rte$ti. *ar de nu" vei avea ca (lat (entru m(otrivirea ta cum(lite c!inuri. Atunci c!iar nevoind" vei face cele (oruncite. R5!$u"!-a !%7"tu& muce"ic1 >Dac nu voie$ti s cuno$ti (e Dumnezeul Cel adevrat" (e Care (oi a-/ vedea cu oc!ii cei suflete$ti" a(oi tu ucide $i 1ung!ie tru(urile omene$ti" taie-le n buci mici (entru zeii ti" cci eu 1ertfesc Dumnezeului meu 1ertf de laud3 -e noi ne nume$ti nebuni" care $tim (e >nul adevratul Dumnezeu Cel viu: dar oare nu e$ti tu nsui nebun c aduci 1ertfe celor mori $i te nc!ini (ietrelor celor nesimitoare2 Dac (iatra creia te nc!ini ca unui dumnezeu este lucru bun" atunci (entru ce o cio(le$ti $i o m(ari2 -entru ce" m(rind-o n multe buci" alegi o bucat fcut cu asemnare omeneasc $i o nume$ti dumnezeu $i i aduci 1ertfe" iar celelalte buci rmase le (ui la vreo zidire mai (roast sau n noroi" clc#ndu-le n (icioare2 ,ot astfel faci $i cu lemnul. ,indu-l" scoi o bucat din care cio(le$ti un idol $i cruia te nc!ini" iar bucata rmas o (ui la alt lucru mai (rost" sau o bagi n foc. Dac (iatra sau lemnul este dumnezeu" a(oi fiecare (iatr $i lemn se cade s-l cinste$ti ca (e un dumnezeu. *ar dac nici lemnul nici (iatra nu este dumnezeu" atunci de ce ceri sntate $i m#ntuire de la lemnul cel (utred $i de la (iatra cea nesimitoare2 *ar dac CFH

vei numi $i fierul dumnezeu" a(oi $i el este su(us la (uterea focului" se face moale $i se bate cu ciocanul. 0e cade oare a bate (e dumnezeu cu ciocanele2 *ar dac $i focul l vei numi dumnezeu" acela at#ta este (uternic" c#t are ceva s ard" iar dac nu vei (une lemne (e el" $i slbe$te (uterea" $i nc cu a( se stinge desv#r$it. Deci cum (ot s fie dumnezei ni$te materii ca acestea care se mic$oreaz una (e alta2 Ne!u%eri"( i02emo"u& !5 au(5 u"e&e 'or e ca ace!tea, a $oru"cit u"ui !&u/itor, cu "ume&e Ar2e&au, ca !5 &o'ea!c5 $e muce"ic cu !a ia $e!te 0ruma/i3 Deci !%7"tu& 6"(at5 8i-a $&ecat 0ruma/ii !u !a ie, %ii"( 0ata a muri $e"tru Dom"u&3 Iar Ar2e&au ri(ic7"( !a ia cu am7"(ou5 m7i"i&e, c7"( a 'rut ca !5-& &o'ea!c5 cu $utere 6" 0ruma/i, 6"(at5 a !&5 it cu m7i"i&e 8i cu tot tru$u& 8i, c5*7"( &a $5m7"t, a murit3 Iar i02emo"u& '5*7"( acea!ta, !-a 6"!$5im7"tat 8i a $oru"cit !5 &e0e $e muce"ic cu &a":uri (e %ier 8i !5-& (uc5 6" tem"i:53 &ar !n ziua a #asea i$hemonul, sco'ndu-l iar la :udecat, a poruncit s-l bat cu vine de dobitoc #i s-l !mpun$ cu epu#e de fier !nro#ite, iar rnile s le ard #i s le frece cu oet #i cu sare. up aceea a adus un :ertfelnic de aram pe care erau muli crbuni aprin#i. eci, pun'nd tm'ie !n m'na dreapt a sf'ntului, a !ntins-o pe aceea peste crbunii cei aprin#i, socotind c, nesuferind arderea focului, !#i va !ntoarce m'na #i astfel tm'ia va cdea !n foc, ca s zic c a adus :ertf zeilor arunc'nd pe foc tm'ia. ?i a fost inut m'na sf'ntului dou ceasuri deasupra focului, iar el, av'nd mintea ad'ncit la umnezeu, nu b$a de seam la m'na ce era ars #i :ertfelnicul sttea cu focul !n zadar. &ar cei ce priveau la aceea se minunau #i proslveau pe @ristos3 Deci i02emo"u& 8i (ia'o&u&, !t5$7"u& !5u, !-au um$&ut (e ru8i"e, iar !%7"tu&, ri(ic7"( oc2ii !$re cer, a 0r5it1 cinutu-m-ai de m#na dre(tei mele $i n sfatul ,u m-ai (ovuit. Drea(ta ,a" Doamne" s-a (roslvit ntru trie" m#na ,a cea drea(t a sfr#mat (e vr1ma$i. Drea(ta Domnului a fcut (utere: drea(ta Domnului m-a nlat. Du$5 aceea, i$hemonul a poruncit ca s le$e m'inile mucenicului #i s-l sp'nzure spre muncire, at'rn'nd de picioarele lui dou pietre $rele3 9stfel a stat sp'nzurat sf'ntul mult vreme, !ntinz'ndu-se de $reutatea pietrelor at't de mult, !nc't oasele lui ie#eau de la loc. 9poi lu'ndu-l de la chinuri #i dezle$'ndu-i pietrele, i$hemonul a poruncit s arunce pe rbdtorul de chinuri !ntr-un cuptor aprins3 &ar %f'ntul Procopie, intr'nd !n cuptor, s-a !n$rdit cu semnul %fintei "ruci #i a fcut ru$ciune ctre umnezeu. 9tunci !ndat a ie#it o flacr din cuptor #i a ars pe toi p$'nii ce erau !mpre:ur, iar sf'ntul a rmas fr vtmare, deoarece focul i s-a schimbat !n rcoare. De acea!t5 $ream5rit5 mi"u"e !-au mirat 8i !-au 6"!$5im7"tat to:i, 8i i02emo"u& a %u0it 6" (i'a" (e %ric53 Iar u"ii (i" cet5:e"i !tri0au &a i02emo"1 -ierde ndat (e vr1itorul acesta" c de nu te vei grbi" se va n$ela toat cetatea cu vr1ile lui!+ 9tunci i$hemonul a hotr't asupra lui :udecata de moarte, adic s-i taie capul cu sabia. ?i sco'nd pe sf'nt la locul cel de moarte, #i-a cerut timp de ru$ciune. eci st'nd spre rsrit #i !nl'ndu-#i m'inile #i ochii spre cer, s-a ru$at pentru cetate, pentru popoare, pentru cei din prime:dii, pentru cei neputincio#i, pentru srmani #i pentru vduve, ca toi s fie pzii prin purtarea de $ri: a lui umnezeu. ?i %5cea ru05ciu"e CFI

mai a&e! $e"tru ca $507"ea!ca "ecur5:ie !5 !e 6"toarc5 (e0ra 5 &a cre8ti"ea!ca (rea$t5 cre(i":5, iar S%7"ta Bi!eric5 a &ui 9ri!to! !5 crea!c5, !5 !e 6"mu&:ea!c5 8i !5 !tr5&ucea!c5 $7"5 &a !%7r8itu& 'eacu&ui3 %f'r#ind el ru$ciunea, s-a auzit un $las din cer, care !i f$duia s !mplineasc cele cerute #i !l chema la mo#tenirea !mpriei cere#ti. Atu"ci S%7"tu& Proco$ie 8i-a $&ecat cu ucurie !u !a ie ci"!titu& &ui ca$ 8i, %ii"( t5iat, 8i-a $u! !u%&etu& $e"tru Dom"u& !5u, !n M zile ale lunii lui iulie3 Iar oarecare cre(i"cio8i 'e"i"( "oa$tea, au &uat ci"!titu& &ui tru$ 8i, u"07"(u-& cu aromate 8i 6"'e&i"(u-& cu 0iu&0iu curat, &-au 6"0ro$at cu ci"!te &a u" &oc 'e!tit, !&5'i"( $e Tat5&, $e Fiu& 8i $e S%7"tu& Du2, $e u" Dum"e*eu 6" Treime, C5ruia !e cu'i"e toat5 ci"!tea 8i !&a'a, acum 8i $ururea 8i 6" 'ecii 'eci&or3 Ami"3

espre teatru si actorie

S%i":ii P5ri":i (i" secolul de aur cre$tin au 'or it (e!eori, mai a&e! 6" $re(ici&e &or, (e!$re distraciile #i obiceiurile p$'ne din vremea lor, pe care unii dintre cre#tini, #i !n special cei de cur'nd botezai le practicau cu co"8tii":a c5 ace!tea "u &e $eric&itea*5 m7"tuirea, 8i cu at7t mai $u:i" $e cea a ce&or (i" /uru& &or, cre8ti"i !au $507"i; este 'orba, /n special, de spectacolele de la baie, din +ipodrom i cele de la teatru) Fa:5 (e ace8tia ei erau %oarte a!$ri, ar5t7"(u-&e $rime/(ia &a care 8i-au e=$u! 'ia:a &or !u%&etea!c5, ca 8i '5t5marea ce&or&a&:i $ri" e=em$&u& &or "e0ati'3 S%7"tu& C2iri& a& Ieru!a&imu&ui $oru"ce8te1 >>u te duce la spectacole pg!neti"3 Tot e&, e=$&ic7"( cate2ume"i&or r7"(uia&a !&u/ ei S%7"tu&ui Bote*, !e e=$rim51 >Tru%ia (ia'o&u&ui ,(e care "e &e$5(5m &a Bote*. co"!t5 (i"1 pasiunea de teatru, de cursele de cai, de '!ntoare i orice deertciune de acest fel3 S%7"tu& # !$u"e e& # !e roa05 &ui Dum"e*eu !5 %ie i* 5'it (e ace!tea 8i *ice1 Yntoarce oc!ii mei ca s nu vad de$ertciuneR3 -u !ndr$i teatrul, unde vei vedea desfr'nrile pline de hule #i de toat neru#inarea mscricilor #i :ocurile nebune#ti ale brbailor afemeiai. -ici nu te !ndr$osti de pasiunea acelora, care pentru a-#i desfat ticlosul lor p'ntece, se dedau pe ei !n#i#i v'ntorii fiarelor slbatice S....U ;u$i #i de cursele de cai, priveli#te nebuneasc, care doboar sufletele. Toate acestea formeaz trufia diavolului)3 S%7"tu& @a!i&e ce& Mare ceart5 cu a!$rime $e cre8ti"ii care, ame!tec7"(u-!e cu $507"ii %rec'e"tau teatre&e 8i $artici$au &a a&te (i!trac:ii ru8i"oa!e 8i i"com$ati i&e cu mora&a cre8ti"53

CFD

>% lsm pentru actorii de pe scen - *ice e& # desfr'nrile zeilor, amorurile #i !mpreunrile lor !n vzul tuturor, (ar mai cu !eam5, (e!tr5 5&5ri&e &ui Zeu!, cori%eu& 8i 8e%u& tuturor *ei&or (u$5 cum !$u" ei, (e care ru8i"e e !5 &e !$u" c2iar (e!$re a"ima&e+3 S%7"tu& P5ri"te !ndeamn pe cre#tini, mai ales pe cei tineri s se cunoasc pe ei !n#i#i, lucru care nu este posibil fr curirea sufletului. >Iar curirea sufletului A zice el A S...U se face prin dispreuirea plcerilor simurilor; ochii s nu se desfete cu spectacolele proste#ti ale scamatorilor sau cu privirea trupurilor, care ba$ !n suflet $himpele plcerii, iar urechile s nu primeasc !n suflet c'ntece de ru#ine3 Di" "i8te c7"tece ca ace!tea !e "a!c (e o icei $atimi&e, o(ra!&e a&e /o!"iciei 8i a&e umi&irii; noi !ns trebuie s urmrim alte c'ntece, care sunt mai bune #i ne fac mai buniC e aceea trebuie s luai parte la aceast muzic, la mod acum, tot at't de puin ca #i la orice alt fapt ru#inoas)3 %f'ntul )asile insist !n combaterea chiar a acelor plceri, mai neluate !n seam, dar care sunt mi:loace prin care sufletul este cobor't p'n !n cea mai ur't mocirl. E& !$u"e1 > e asemenea m ru#inez s mai spun c trebuie oprit parfumarea aerului cu diferite mirodenii plcute la miros, ca #i un$erea trupului cu parfumuri. Ce a&tce'a a8 $utea !$u"e (e!$re porunca de a nu urmri plcerile care vin de pe urma pipitului #i $ustului, (ec7t c5 ace!te $&5ceri !i&e!c $e cei ce !e 6"(e&et"ice!c cu c5utarea &or !5 tr5ia!c5 6"tocmai ca a"ima&e&e, ro i:i $7"tece&ui 8i ce&or (e !u $7"tece?G @ stp!nim i s /nfr!nm trupul, cum /nfr!nm pornirile furioase ale unui animal, iar tulburrile pricinuite /n suflet de trup s le domolim, ating!ndu-le cu raiunea ca i cu un bici) S5 "u (i!$re:uim ra:iu"ea (7"( %r7u &i er $&5ceriiG+ S%7"tu& Ioa" Gur5 (e Aur, care e!te u" mora&i*ator $ri" e=ce&e":5, a %o!t $oate ce& mai 6"'er8u"at a('er!ar a& $5cate&or ce&or care $urtau "ume&e (e cre8ti"i, (ar r5m5!e!er5 %i(e&i $ractici&or $507"e3 Pe ace8tia S%7"tu& P5ri"te !i mustr cu asprime, art'ndu-le !n ce mare prime:die s-au aruncat, clc'ndu-#i !n picioare nu numai calitatea lor de cre#tini, dar chiar #i pe cea de fiine cuv'nttoare !nzestrate cu raiune. E& !$u"e1 9idic-te la cinstea ta de om, fugi de oceanul iadului, de r!ul cel de foc, de spectacolul de la baie" C baia aceea d natere oceanului iadului i aprinde acel ad!nc al flcrii)3 Teatru&, (e a!eme"ea, 6" critica !e'er5 a S%7"tu& Ioa", e!te co"!i(erat a %i ceea ce $oate %i mai r5u, i*'or a& ce&or mai cum$&ite $5cate Fn)n); astazi" cuvintele 0fantului *oan sunt in mai mare masura valabile (entru filme si pentru spectacolele asa-zise ^de di'ertisment^" indiferent de canalul sau su(ortul lor - ,V" cinema" DVD" internet" etc. decat (entru teatru - care si el este de cele mai multe ori la fel de nociv" insa si-a (ierdut mult din influenta sociala (e care o detinea in vremea 0fantuluiG.

CFJ

>Teatrele cele desfr'nate - *ice e& - v !nva s v desfr'nai; teatre&e, acea!t5 cium5 cu a"e'oie (e !t7r$it ace!te %armece $&i"e (e otra'5, aceste curse cumplite pentru cei nepstori, aceast pieire !nsoit de plcere pentru cei ne!nfr'nai)3 Cei care %rec'e"tau teatre&e, !e /u!ti%icau !$u"7"( c5 $ie!e&e /ucate $e !ce"5 !u"t %ic:iu"i3 Ne%ii"( 'or a (e rea&itate a'eau im$re!ia c5 8i $5catu& &or "u $oate %i rea&3 S%7"tu& Ioa" 6i a'erti*ea*51 >;iciunile acestea au fcut pe muli s a:un$ desfr'nai #i au stricat multe case. ?i mai cu !eam5 $e"tru a!ta !u!$i", $e"tru c5 '5( c5 "u 'i !e $ar re&e ce&e (e $e !ce"5, ci &e a$&au(a:i, !tri0a:i 8i r7(e:i, c7"( (e!%r7u& e!te $re*e"tat %5r5 (e ru8i"e3 K333L ac desfr'ul este un ru, apoi este un ru #i prezentarea lui pe scen. Nu mai !$u" c7t (e (e!%r7"a:i !u"t actorii care /oac5 a!t%e& (e $ie!e, care re$re*i"t5 (e!%r7u& 8i a(u&teru& $e !ce"53 Nu mai !$u" c7t (e "e6"%r7"a:i 8i (e "eru8i"a:i 6i %ac $e !$ectatori- -u este privire mai desfr'nat #i mai ne!nfr'nat dec't privirea celui care dore#te s vad astfel de spectacole)3 S%7"tu& Ioa" co"!i(er5 c5 $ri" ace&e !$ectaco&e (e &a teatru se necinstesc nu numai actorii #i spectatorii, ci tot neamul omenesc. Di" %ii":e ra:io"a&e 8i &i ere, ace8tia (e'i" ro i ai !im:uri&or3 6nii ca ace#tia au impresia c pot tri o via dubl. cea de acas #i cea de la teatru+ c ceea ce se :oac pe scen nu are nici o le$tur cu viaa lor din afar #i cu cei din :urul lor. >Dn ce te prive#te # !$u"e S%7"tu& P5ri"te - n-ai dori s-i vezi nevasta umbl'nd !n pielea $oal prin ora#+ dar mai bine spus, nici !n cas, ci ai socoti asta o ocar. ar te duci la teatru ca s faci de ocar #i pe brbai #i pe femei, ca s-i faci de ru#ine proprii ti ochi/ Nu-mi !$u"e c5 actri:a care /oac5 6" $ie&ea 0oa&5 e!te o !tricat5G7"(e8te-te c5 au aceea8i %ire 8i ace&a8i tru$ 8i %emeia !tricat5, 8i %emeia ci"!tit5- K333L Este mai bine s-i pui pe ochi $lod #i r'n dec't s prive#ti o nele$iuire ca aceasta. -u-i at't de vtmtor $lodul pentru ochi, c't de vtmtoare este privirea pofticioas #i vederea unei femei $oale K333L Cum !e 'a mai uita &a ti"e !o:ia ta, c7"( te 6"torci (e &a o "e&e0iuire ca acea!ta? Cum te 'a mai $ri'i? Cum 6:i 'a 'or i c7"( ai at/ocorit 6" a8a 2a& $e toate %emei&e, c7"( ai a/u"! $ri*o"ieru& u"or a!t%e& (e !$ectaco&e 8i ai a/u"! ro u& u"ei %emei !tricate?+3 <" a&t &oc, e& *ice, (e a!eme"ea1 >S$u"e-mi, te ro0, cu ce oc2i te mai $o:i uita aca!5 &a %emeia ta c7"( o 'e*i at/ocorit5 $e !ce"5? "um nu ro#e#ti, $'ndindu-te la tovar#a ta de via, c'nd vezi c pe scen toate femeile sunt fcute de ocar+ 3 Ceea ce !e $etrece $e !ce"5 e!te i*'or a toat5 "ecur5:ia 8i (e!%r7u&, e!te 6m$&i"irea 'oii (ia'o&u&ui3 -u poate cineva sa pretind, c particip'nd la acele scene, rm'ne neatins de !ntinciune. S%7"tu& Ioa" *ice1

CFM

>>uli oameni c'nd se !ntorc de la !nmorm'ntare se spal, #i doar mortul nu-i necurat, pe c'nd pcatul pune pe suflet at'ta necurie, c nu o poate curai toat apa izvoarelor, ci numai lacrimile #i mrturisirea K333L Pe"tru ce !u"t a$&au*e&e? Pe"tru ce *0omotu&, !tri05te&e !ata"ice, '7"*o&e&i&e (ia'o&e8ti? K333L Pe"tru c5 %emei&e, cu ca$ete&e (e!co$erite, &i$!ite (e ru8i"e, !tau 6"ai"tea !$ectatori&or 8i 'or e!c; !#i dau toat silina s fie c't mai neru#inate #i vars !n sufletele asculttorilor toat obrznicia #i neru#inarea lor, au o sin$ur dorin. s smul$ din rdcini castitatea, s fac de ru#ine pe femei, s-i fac cheful diavolului. Pe scen, cuvinte de ru#ine #i $esturi #i mai pline de ru#ine+ la fel, pieptntura, mersul, !mbrcmintea, vocea, mi#crile m'inilor #i ale picioarelor, !ntorsturile ochilor, !ur&e&e, %&aute&e, $ie!e&e (e teatru, !u iecte&e &or, 6"tr-u" cu'7"t, toate !u"t $&i"e (e ce& mai mare (e!%r7u. %pune-mi, cum !i mai poi veni !n fire c'nd diavolul !i toarn !n suflet at'ta desfr'nare #i-i umple at'tea pahare de desfr'u, 9colo iau na#tere adulterele, acolo se pune la cale stricarea caselor, aco&o !u"t %emei care-8i '7"( tru$u&, 5r a:i care !e $ro!tituea*5, ti"eri !tor8i (e '&a051 toate !u"t $&i"e (e %5r5(e&e0e, toate $&i"e (e m5!c5ri, toate $&i"e (e ru8i"e3 --ar trebui s r'd cei ce se duc la teatru, ci s suspine #i s pl'n$ cu amar. S...U in pricina teatrului se dr'm totul)3 Teatrele nu dr'm doar sufletele spectatorilor, ci vtma $rav #i pe cei din familie, dr'm'nd csniciile. >%pune-mi - co"ti"u5 S%7"tu& Ioa" # din ce pricin se !ntind curse csniciilor, -u din pricina celor ce se petrec pe scen, Di" ce $rici"5 !e !tric5 ca!e&e? Nu (i" $rici"a teatru&ui ace!tuia? Nu (i" $rici"a teatru&ui 5r a:ii !e $oart5 r5u cu !o:ii&e &or? -u din pricina teatrului brbaii socotesc u#uratice pe toate femeile, -u din pricina teatrului brbaii sv'r#esc adulter, Deci ce& ce (5r7m5 totu& e!te ce& ce !e (uce &a teatru- E& a(uce 6" 'ia:5 acea!t5 cum$&it5 tira"ie+3 S%7"tu& Ioa" 6"tre 51 >Care 5r at "-a %5cut a(u&ter?+ ,(i" cau*a teatru&ui.3 Dac5 ar %i !5 :i-i !$u" $e "ume, :ia8 ar5ta mu&:i 5r a:i care !-au (e!$5r:it (e %emei&e &or, mu&:i 5r a:i care au a/u"! $ri*o"ierii ace&or (e!%r7"ate, care au %5cut $e u"ii 5r a:i !5-8i $5r5!ea!c5 c5mi"e&e, iar $e a&:ii, "ici !5 "u !e mai 07"(ea!c5 &a c5!5torie-+ "hiar dac pe cineva nu l-ar vtma teatrul, acela este totu#i vrednic de os'nd, fiindc-#i pierde timpul fr rost, pentru c este sminteal altora #i pentru c d prile: s se in astfel de spectacole. S%7"tu& Ioa" (5 !5 !e 6":e&ea05 c2iar, c5 cei ce frecventeaz teatrele vor primi o mai mare os'nd dec't actorii ce :oac acele piese pline de desfr'nare3 Scamatorii&e 8i tot ce !e 6"t7m$&5 aco&o, >toate a(uc $e ca$u& t5u # *ice S%7"tu& Ioa" # 'i"a ce&or $etrecute $e !ce"53 Dac5 "-ar %i ci"e !5-i $ri'ea!c5, "-ar %i "ici cei ce au ace!te me!erii; a8a, $e"tru c5 !u"t, iau 8i ei $arte &a %ocu& ce& 'e8"ic $e"tru ce&e $etrecute $e !ce"53 eci chiar dac spectacolele de teatru n-ar vtma cu nimic curenia ta trupeasc #i sufleteasc, ceea ce-i cu neputin, totu#i vei da amarnic socoteal pentru pierderea celorlali+ 8i a ace&ora C4F

care !-au (u! &a teatru, $e"tru c5 te-au '5*ut $e ti"e c5 te (uci, 8i a actori&or, $e"tru c5 $ri" (ucerea ta &a teatru i-ai %5cut !5 ai 5 acea!t5 me!erie+3 ?i 6" a&t5 $arte e& !$u"e1 >"ei care-i laud pe actori, aceia sunt mai cu seam cei care-i !ncura:eaz s vorbeasc a#a+ de aceea e #i drept ca ei s fie pedepsii #i pentru pedeapsa ce-i amenin pe actori. K333L ) pierdei toat ziua la teatru, bt'ndu-v :oc de sfinenia cstoriei #i fc'nd de ocar aceast tain mare. -u este at't de pctos cel ce :oac astfel de roluri c't tu, mai mult dec't el, tu care-i $oru"ce8ti !5 %ac5 a!ta; (ar mai i"e !$u!, "u-i $oru"ce8ti "umai, ci $ri" r7'"a, $ri" 'e!e&ia, $ri" r7!u& 8i $ri" &au(e&e /ocu&ui &or, co"tri ui 6" toate c2i$uri&e &a 6"%ii":area u"or a!t%e& (e o%ici"e (r5ce8ti+3 0 fugim de cu(torul babilonian - 6"(eam"5 e& - s stm de(arte de desfr#nata egi(teanc= Ar $utea ci"e'a !5 aru"ce 'i"a a!u$ra &e0i&or !tatu&ui, care au 2ot5r7t %u"c:io"area teatru&ui3 Societatea 6" care tr5ia S%7"tu& Ioa" era, o !ocietate 6" care Cre8ti"i!mu& era 6" &u$t5 cu $507"i!mu&, a'7"( &e0i $e m5!ur5, care 6"cura/au u"eori imora&itatea3 S%7"tu& P5ri"te 6":e&e0e i"e ace!t &ucru 8i nu pretinde din partea acestei societi s aib o atitudine cre#tin+ el pretinde !ns o astfel de atitudine din partea cre#tinilor pe care-i pstorea #i crora li se adresa. >Dar !u"t oare (e 'i"5 # !$u"e e& # cei care %ac &e0i&e c5 !o:ii&e !u"t $5r5!ite, c5 ti"erii !u"t coru$:i 8i ca!e&e !tricate?+ Teatre&e 6"!5 'at5m5 8i !ocietatea; e&e a&ime"tea*5 %a"te*ii&e tuturor ce&or care 6"ca&c5 &e0i&e u"ei !ociet5:i3 ac s-ar dr'ma teatrele nu s-ar desfiina le$ile, ci s-ar desfiina frdele$ile. >De!%ii":7"( teatre&e # $reci*ea*5 S%7"tu& Ioa" # "u (e!%ii":a:i &e0i&e, ci toate c5&c5ri&e (e &e0e3 Di" ace!te teatre ie! cei care $7"05re!c ora8e&e3 <" ace!te teatre !e $u" &a ca&e r5!coa&e&e 8i tu& ur5ri&e K333L "'nd tinerii nu muncesc deloc #i c'nd sunt hrnii cu ni#te pcate at't de mari, a:un$ mai slbatici dec't fiarele slbatice*. S%7"tu& Ioa" e!te (e acor( !5 !e (5r7me teatre&e, 6"!5 $re%er5 mai (e0ra 5 !5 %ie (5r7mate ace!tea (i" !u%&ete&e !$ectatori&or1 1Din partea mea teatrul este dr!mat i desfiinat) *otui nu ' poruncesc s dr!mai teatrele) Lsai-le s e<iste, dar facei s fie goale" S%7"tu& Ioa" (e$&7"0e !tarea cre8ti"i&or, care (e8i !u"t ceteni ai cerului" m(reun dnuitori cu !eruvimii $i (rta$i cu ngerii !e (o'e(e!c a %i mai r5i (ec7t ar arii care nu cunosc astfel de s(ectacole3 >Se !$u"e # *ice e& # c5 barbarii au rostit c'ndva un cuv'nt plin de !nelepciune. 9uzind de aceste teatre nele$iuite #i de distracia aceasta plin de pcate, au spus. J9omanii au nscocit aceste distracii ca i cum n-ar a'ea copii i soiiK) Pri" ace!te C44

cu'i"te au 'rut !5 arate # !$u"e e& # c5 nimic nu-i mai dulce dec't copiii #i soia, dac vrei s duci o via curat)3

Pacatele strigatoare la cer

Mare!te ima0i"ea3 Pacate&e !tri0atoare &a cer !e ri(ica im$otri'a i"c&i"atii&or %ire!ti $e care Dum"e*eu &e-a $u! i" %irea "oa!tra3 Ace!te $acate i"tu"eca !i (e%ormea*a c2i$u& &ui Dum"e*eu (i" om3 E&e !u"t atat (e 0re&e, i"cat, mai mu&t (ecat a&te&e, cer o ra!$&atire ,(re$tate. (e &a Dum"e*eu c2iar i" &umea acea!ta3 E&e i*'ora!c mai a&e! (i" "ecre(i"ta !i rautatea co"!tie"ta a omu&ui, %ii"( !a'ar!ite cu mu&ta i"ai"te cu0etare3 Potri'it tra(itiei cre!ti"e, $acate !tri0atoare &a cer !u"t urmatoare&e ci"ci1 omuci(erea co"!tie"ta !i a'ortu&; 2omo!e=ua&itatea !i $ractici&e !e=ua&e im$otri'a %irii; a!u$rirea ce&or &i$!iti (e a$arare1 'a(u'e, or%a"i, !araci, !trai"i etc; "e(re$tati&e !ocia&e, mai a&e! ce&e %i"a"ciare !i materia&e; "ere!$ectarea !i c2i"uirea $ari"ti&or3 I. 0muciderea constienta si avortul @iata e!te ce& mai mare (ar $e care "i &-a %acut Dum"e*eu, iar "u atat $e"tru %a$tu& ca acum "e $utem ucura (e %rumu!eti&e ace!tei &umi !i ca $utem &ucra toate ce&e (orite, cat mai a&e! $e"tru %a$tu& ca, (u$a acea!ta e=i!te"ta, "e a!tea$ta 'iata 'e!"ica3 Cai" &-a omorat $e %rate&e !au, A e&3 Cai" e!te $rimu& crimi"a& (i" &ume3 Du$a omorarea &ui A e&, Dum"e*eu i-a !$u! &ui Cai"1 UCe ai %acut? G&a!u& !a"0e&ui %rate&ui tau !tri0a catre Mi"e (i" $ama"t3 Si acum e!ti &e!temat (e $ama"tu& care !i-a (e!c2i! 0ura !a, ca !a $rimea!ca !a"0e&e %rate&ui tau (i" ma"a ta3 Ca"( 'ei &ucra $ama"tu&, ace!ta "u-!i 'a mai (a roa(e&e !a&e tie; * uciumat !i %u0ar 'ei %i tu $e $ama"tU ,Facere C, 4F-4A.3 Omorarea u"ui om e!te u" $acat !tri0ator &a cer, caci 0&a!u& !a"0e&ui ce&ui omorat !e ri(ica &a Dum"e*eu !i cere (re$tate, a(ica ra* u"are3 Co"!tii"ta i& maci"a $e crimi"a&, iar !ocietatea i& mar0i"a&i*ea*a ca $e u" cor$ !trai"3 Ace!t &ucru e!te e=$rimat am$&u i" roma"u& UCrima !i $e(ea$!aU, !cri! (e F3M3Do!toie'!Ri, u"(e Ra!co&"ico' !a'ar!e!te o crima !i, a$oi, "emai%aca"( %ata mu!trari&or co"!tii"tei, !e $re(a !i"0ur autoritati&or3 I!toria crimei1 ma"(ria "a!te ma"ie; ma"ia "a!te ura; ura "a!te a0re!i'itate; a0re!i'itatea "a!te 'io&e"ta; 'io&e"ta "a!te !a(i!m; !a(i!mu& (uce &a crima, iar crima e!te cea mai mare "e u"ie care-& $oate im o&"a'i $e om, a&aturi (e "ecre(i"ta i" Dum"e*eu3 Pe"tru ca uci(erea e!te ro(u& ma"iei, Dom"u& Ii!u! "e i"(eam"a !a "e curatim mai a&e! i"imi&e, C4A

Ucaci (i"au"tru, (i" i"ima omu&ui, ie! cu0ete&e ce&e re&e, (e!%ra"ari&e, 2otii&e, uci(eri&eU ,Marcu D, A4.3 Bat/ocorirea !i &o'irea i" ci"!tea a$roa$e&ui e!te !ocotita ca o uci(ere mora&a a ace!tuia, $recum i"!u!i 9ri!to! "e !$u"e1 UAti au*it ca !-a *i! ce&or (e (emu&t1 USa "u uci*iU; iar ci"e 'a uci(e, 're("ic 'a %i (e o!a"(a3 Eu i"!a 'a !$u" 'oua1 Ca orici"e !e ma"ie $e %rate&e !au 're("ic 'a %i (e o!a"(a; !i ci"e 'a *ice %rate&ui !au U"etre "icu&eU, 're("ic 'a %i (e /u(ecata !i"e(riu&ui; iar ci"e 'a *ice U"e u"u&eU, 're("ic 'a %i (e 02ee"a %ocu&uiU ,Matei H, A4-AA.3 A'ortu& e!te o crima care, (e!i e!te trecuta cu 'e(erea (e !ocietate, !tri0a &a cer, i"ai"tea &ui Dum"e*eu3 Pari"te&e Sera%im Ma" !$u"e1 UNe i"tri!tam ca"( au*im (e ra* oaie, (e crime !au acci(e"te, (ar "u "e 0a"(im ca, (e-a &u"0u& tim$u&ui, a'ortu& a curmat mai mu&te 'ieti (ecat toate ra* oaie&e !i o&i&e &a u" &oc3 I" %ata &ui Dum"e*eu, a'ortu& e!te cea mai urata crima, ca i"!u!i mama !a-!i uci(a co$i&u&, &ucru ce "u !e i"tam$&a "icio(ata i" &umea a"ima&e&or3 ,333. A'ortu& e!te u"u& (i"tre $acate&e mari care a(uc ma"ia &ui Dum"e*eu $e!te "oi toti3 A'ortu& i& $utem co"!i(era crima cu $reme(itare; c2iar (aca (u$a &e0i&e ome"e!ti "u e!te !a"ctio"at, (ar i" /u(ecata &ui Dum"e*eu 'a %i c2iar mai a!$ru $e(e$!it (ecat uci(erea u"ui om3 A'ortu& e!te o (u &a crima1 i" $rimu& ra"(, im$otri'a &ui Dum"e*eu, care a creat acea %ii"ta, !i a$oi im$otri'a ace&ui !u%&et, care, "e%ii"( u"it cu 9ri!to! $ri" tai"a S%a"tu&ui Bote*, 'a %i &i$!it (e !&a'a &ui Dum"e*eu, rama"a"( i"tr-u" &oc i"tu"eco! $a"a &a I"%rico!ata [u(ecata ca"(, $ri" mi&a &ui Dum"e*eu 'a %i i* a'it3U 2. @omosexualitatea si practicile sexuale impotriva firii De!%rau& im$otri'a %irii ,!o(omia, !e=u& a"a&. i!i tra0e "ume&e (e &a cetatea So(oma, ai carei &ocuitori !i-au atra! ma"ia &ui Dum"e*eu, %aca"( %a$te $e care "ici macar a"ima&e&e "u &e %ac3 Fii"( tarata i" !o(omie, %irea omu&ui !tri0a catre Dum"e*eu, $recum citim1 UStri0area So(omei !i a Gomorei e mare !i $acatu& &or cum$&it (e 0reu3 Po0ori-Ma-'oi (eci !a 'a( (aca %a$te&e &or !u"t cu a(e'arat a!a cum !-a !uit $a"a &a Mi"e !tri0area im$otri'a &or, iar (e "u, !a !tiuU ,Facere 4J, AF-A4.3 I"0erii &ui Dum"e*eu, ca"( au !o!it i" So(oma, au !$u!1 UNoi a'em !a $ier(em &ocu& ace!ta, $e"tru ca !tri0area im$otri'a &or !-a !uit i"ai"tea Dom"u&ui !i Dom"u& Ne-a trimi! !a-& $ier(emU ,Facere 4M, 4E.3 Im$otri'a %irii !u"t toate ace&e a$ro$ieri tru$e!ti care "u au &oc a!a cum &e-a ra"(uit Dum"e*eu, i" c2i$ %ire!c, i"tre u" ar at !i o %emeie3 Pacate care !tri0a &a cer $ot a'ea &oc i"tre (oi ar ati, i"tre (oua %emei, (ar !i i"tre u" ar at !i o %emeie, (u$a cum urmea*a1 !e=u& a"a&, !e=u& ora&, a&te $ractici !e=ua&e $er'er!e, $recum !i $o*itii&e !e=ua&e, care "u cauta %ire!cu&, ci a&tce'a3 I"tre ace!tea, $ot %i "umarate !i urmatoare&e1 'a!ectomia !i &e0area trom$e&or; %o&o!irea $re*er'ati'u&ui !i a a&tor a"tico"ce$tio"a&e, care im$ie(ica trairea %irea!ca a a$ro$ierii tru$e!ti3 Cre(em i" Dum"e*eu !i %acem tot ce "e-a i"(em"at Fiu& Sau, ori "e %acem 'oi&e !i re"u"tam &a 0a"(u& ca $utem (o a"(i 'iata cea 'e!"ica3 UNu 'a ama0iti1 Nici (e!%ra"atii, C4E

"ici i"c2i"atorii &a i(o&i, "ici a(u&terii, "ici ma&a2ie"ii, "ici !o(omitii ,333. "u 'or mo!te"i im$aratia &ui Dum"e*euU ,I Cori"te"i I, M-4F.3 3. 9suprirea celor lipsiti de aparare A!u$rirea ce&or &i$!iti (e a$arare ,'a(u'e, or%a"i, !araci, !trai"i, "a$a!tuiti etc. e!te u" $acat care !tri0a &a cer, caci !e i"ca&ca &i ertatea omu&ui !i %ire!cu& (re$tatii3 Ca"( ace!tia, "e%ii"( rai, !tri0a catre Dum"e*eu cu (urere !i cer !a &i !e %aca (re$tate, E& &e a!cu&ta !tri0area !i-i $e(e$!e!te $e a!u$ritorii &or3 Ace!te cate0orii !ocia&e erau a!e*ate !u $rotectia &ui Dum"e*eu i"ca (i" Le0ea @ec2e, $recum citim1 UPe !trai" !a "u-& !tramtore*i, "ici !a-& a$e!i, caci !i 'oi ati %o!t !trai"i i" $ama"tu& E0i$tu&ui3 La "ici o 'a(u'a !i &a "ici u" or%a" !a "u &e %aceti rau- Iar (e &e 'eti %ace rau !i 'or !tri0a catre Mi"e, 'oi au*i $&a"0erea &or, !i !e 'a a$ri"(e ma"ia Mea !i 'a 'oi uci(e cu !a ia !i 'or %i %emei&e 'oa!tre 'a(u'e !i co$iii 'o!tri or%a"iU ,Ie!ire AA, A4AC.3 S%a"ta Scri$tura e!te $recum u" co( (e &e0i care ii a$ara $e cei &i$!iti (e a$arare $e $ama"t, a!e*a"(u-i i" ma"a iu itoare a Dum"e*eu3 Pe"tru acea!ta, "e %acem im$reu"a!&u/itori cu Dum"e*eu !au mai"i &ucratoare a&e &ui Dum"e*eu i" 'iata ce&or "a$a!tuiti atu"ci ca"( im$&i"im urmatoru& i"(em"1 UI"'atati !a %aceti i"e, cautati (re$tatea, a/utati $e ce& a$a!at, %aceti (re$tate or%a"u&ui, a$arati $e 'a(u'aU ,I!aia 4, 4D.3 S%i"tii &ui Dum"e*eu i-au ocrotit $e cei "a$a!tuiti ai &umii, $recum marturi!e!te (e!$re !i"e Dre$tu& Io'1 UFii"(ca !ca$am (e $ieire $e ce& !arma" care !tri0a (u$a a/utor !i $e or%a"u& %ara !$ri/i", i"ecu'a"tari&e ce&ui ce era 0ata !a $iara 'e"eau a!u$ra-mi !i um$&eam (e ucurie i"ima 'a(u'eiU ,Io' AM, 4A-4E.; UDi" ti"ereti&e me&e, am cre!cut $e or%a" ca u" tata !i (e &a "a!tere, am ca&au*it $e 'a(u'aU ,Io' E4, 4J.; UStrai"u& "u $etrecea "oa$tea "icio(ata a%ara; $orti&e me&e &e (e!c2i(eam ca&atoru&uiU ,Io' E4, EA.3 La a!eme"ea %a$te "e i"(eam"a !i S%a"tu& A$o!to& Iaco', ca"( *ice1 UCucer"icia curata !i "ei"ti"ata i"ai"tea &ui Dum"e*eu !i Tata&, acea!ta e!te1 !a cercetam $e or%a"i !i $e 'a(u'e i" "eca*uri&e &or, !i !a "e $a*im $e "oi %ara (e $ata (i" $artea &umiiU ,Iaco' 4, AD.3 Pacate !tri0atoare &a cer !a'ar!e!c cei care-i a!u$re!c $e oame"ii !araci, $ri" e0oi!m, i"(i%ere"ta !i "e$a!are, (i!$ret !i at/ocura, camata, /e%uire, $arti"ire i" /u(ecata etc3 Dom"u& a *i!1 USa "u %aceti "e(re$tate &a /u(ecata; !a "u cautati &a %ata ce&ui !arac !i (e %ata ce&ui $uter"ic !a "u te !%ie!ti, ci cu (re$tate !a /u(eci $e a$roa$e&e tauU ,Le'itic 4M, 4H.3 A!eme"ea 0re!e!c !i cei care i!i at /oc (e cei cu (e%icie"te %i*ice, $recum citim1 USa "u 0raie!ti (e rau $e !ur( !i i"ai"tea or u&ui !a "u $ui $ie(ica3 Sa te temi (e Dom"u& Dum"e*eu& tauU ,Le'itic 4M, 4C.3 I" acea!ta $ri'i"ta, A$o!to& Iaco' "e !$u"e1

C4C

UFratii mei, "u cauta"( &a %ata omu&ui !a a'eti cre(i"ta i" Dom"u& "o!tru Ii!u! 9ri!to!, Dom"u& !&a'ei3 Caci, (aca 'a i"tra i" a(u"area 'oa!tra u" om cu i"e&e (e aur i" (e0ete, i" 2ai"a !tra&ucita, !i 'a i"tra !i u" !arac, i" 2ai"a mur(ara, iar 'oi $u"eti oc2ii $e ce& care $oarta 2ai"a !tra&ucita !i-i *iceti1 Tu !e*i i"e aici, $e ca"( !aracu&ui ii *iceti1 Tu !tai aco&o, i" $icioare, !au1 Se*i /o!, &a $icioare&e me&e, "-ati %acut 'oi, oare, i" 0a"(u& 'o!tru, (eo!e ire i"tre u"u& !i a&tu& !i "u '-ati %acut /u(ecatori cu !ocote&i 'ic&e"e? A!cu&tati, iu itii mei %rati1 Au "u Dum"e*eu i-a a&e! $e cei ce !u"t !araci i" oc2ii &umii, (ar o0ati i" cre(i"ta !i mo!te"itori ai im$aratiei $e care a %a0a(uit-o E& ce&or ce I& iu e!c? Iar 'oi ati "eci"!tit $e ce& !arac- Oare "u o0atii 'a a!u$re!c $e 'oi !i "u ei 'a tara!c &a /u(ecati? Nu !u"t ei cei ce 2u&e!c "ume&e ce& u" i"tru care ati %o!t c2emati? Daca, i"tr-a(e'ar, im$&i"iti &e0ea im$aratea!ca, $otri'it Scri$turii1 USa iu e!ti $e a$roa$e&e tau ca $e ti"e i"!utiU, i"e %aceti; iar (e cautati &a %ata omu&ui, %aceti $acat !i &e0ea 'a o!a"(e!te ca $e "i!te ca&catori (e &e0eU ,Iaco' A, 4-M.3 4. -edreptatile sociale I" co"ti"uarea $acatu&ui mai !u! ami"tit !e "umara !i Uo$rirea $&atii &ucratori&orU, (u$a cum e!te "umit ace!t $acat, care i"!umea*a mai a&e! "e(re$tati&e !ocia&e1 ame"*i "e(re$te, !$ecu&a, mu"ca "e$&atita &a /u!ta ei 'a&oare; !ca(erea cu rea 'oi"ta a $&ati&or (atorate mu"citori&or; !cum$irea e=a0erata a $ro(u!e&or, %a&!i%icarea a&ime"te&or etc3 Dum"e*eu a $oru"cit1 USa "u "e(re$tate!ti $e a$roa$e&e !i !a "u-& /e%uie!ti3 P&ata !im ria!u&ui !a "u rama"a &a ti"e $a"a a (oua *iU ,Le'itic 4M, 4E.3 Omu& "u a a!cu&tat1 UP&ata &ucratori&or care au !ecerat tari"i&e 'oa!tre, $e care 'oi ati o$rit-o, !tri0a; !i !tri0ate&e !eceratori&or au i"trat i" urec2i&e Dom"u&ui Sa aotU ,Iaco' H, C.3 Stri0ate&e ce&or "e(re$tatiti "u rama" "eau*ite, iar ca!ti0u& ce&or rai !e $re%ace i" $a0u a3 H. -erespectarea si chinuirea parintilor Nere!$ectarea !i c2i"uirea $ari"ti&or i"ca&ca $oru"ca &ui Dum"e*eu (e a-i re!$ecta $e ace!tia i" toata 'remea1 UCi"!te!te $e tata& tau !i $e mama ta, ca !a-ti %ie i"e !i !a traie!ti a"i mu&ti $e $ama"tu& $e care Dom"u& Dum"e*eu& tau ti-& 'a (a tieU ,Ie!ire AF, 4A.3 Fii"( (atatoare (e 'iata, acea!ta $oru"ca a &ui Dum"e*eu e!te ami"tita !i i" Nou& Te!tame"t1 UCo$ii&or, a!cu&tati $e $ari"tii 'o!tri i"tru toate, caci acea!ta e!te i"e-$&acut Dom"u&uiU ,Co&o!e"i E, AF.3 I" $erioa(a @ec2iu&ui Te!tame"t, cu'i"te&e a(re!ate co$ii&or care "u-!i re!$ectau $ari"tii erau (eo!e it (e a!$re1 UCe& ce 'a ate $e tata !au $e mama !a %ie omorat3 Ce& ce 'a 0rai (e rau $e tata& !au !au $e mama !a, ace&a !a %ie omoratU ,Ie!ire A4, 4H-4D.3 UB&e!temat !a %ie ce& ce 'a 0rai (e rau $e tata& !au !au $e mama !aU ,Deutero"om AD, 4I.3 UCa u" 2u&itor e!te ce& care $ara!e!te $e tata !i &e!temat (e Dom"u& e!te ce& care ma"ie $e mama !aU ,Sira2 E, 4I.3 Pe"tru "a!terea u"ui co$i&, $ari"tii au meritu& (e a "u %i re%u*at (aru& &ui Dum"e*eu3 Recu"o!ti"ta $e"tru ace!t &ucru "u tre uie !a ii $ara!ea!ca $e co$ii toata 'iata1 UDi" toata i"ima ci"!te!te $e tata& tau !i "u uita "icio(ata (ureri&e mamei ta&e3 A(u-ti ami"te ca ei tiC4H

au (at 'iata; ce &e 'ei (a tu i" !c2im $e"tru ceea ce au %acut ei $e"tru ti"e?U ,Sira2 D, AJAM.3 C2iar !i atu"ci ca"( $ari"tii "e (e'i" (u!ma"i "u !e cu'i"e a-i (i!$retui, a-i 'or i (e rau !au a-i ura, caci Ma"tuitoru& "e !$u"e1 UIu iti $e 'ra/ma!ii 'o!tri, %aceti i"e ce&or ce 'a ura!c $e 'oi; i"ecu'a"tati $e cei ce 'a &e!teama, ru0ati-'a $e"tru cei ce 'a %ac "eca*uriU ,Luca I, AD-AJ.3

&nsemnarile monahiei Platonida, doamna espina a Tarii (omanesti 1fragmente2

IHHI %eptembrie IH zile, %chitul 0strov Doamne" ce este omul ca-,i amintesti de el2 0au fiul omului" ca-l cercetezi (e el2 8icsoratu-l-ai (e dansul cu (utin fata de ingeri" cu slava si cu cinste l-ai incununat (e el= 9stazi s-au implinit treizeci de ani de cand robul lui umnezeu, bunul domn -ea$oe Easarab, a plecat din aceasta viata de$rab trecatoare, ca dintr-o vale a durerilor, spre locasurile ceresti cele vesnice. O(i2"ea!ca-!e i" $ace !u%&etu& &ui, a&aturi (e !u%&ete&e co$ii&or "o!tri, coco"ii T2eo(o!ie, Petru, Ioa" !i A"02e&i"a, Ru=a"(ra !i mo"a2ia So%ro"iaN E!te !eara !i i"torca"(u-ma (e &a @ecer"ie i" c2i&ioara mea tacuta, am luat hartie si condei pentru a-mi deserta inima de poverile $rele si a le asterne spre stiinta nepotilor si stranepotilor nostri. Eucurii si lacrimi, impliniri si sfasieri, slava si infran$eri amareC 9stazi, cand toti fiii pe care i-am nascut au intrat in pamant inaintea mea, cand anii mi s-au imputinat si eu ca iarba m-am uscat, nu as putea indura lumina soarelui stralucind deasupra, de nu as avea intiparit in suflet chipul luminos al domnului -ea$oe, un domn ales si daruit de umnezeu. "and ranile amintirilor se desfac, ii aud aievea $lasul ce-mi porunceste, ca atunci cand era in viata. ,@us sa a'em inimile, doamna").. "aci din voia lui umnezeu am avut cinstea de a-i fi doamna si de a carmui impreuna, vreme de mai multi ani, Tara (omaneasca. "e vremuri bla$oslovite/.33 De a&tmi"teri, $e cat ma $ot i"ti"(e cu mi"tea, nu stiu sa mai fi fost prin aceste locuri vreun domn asa evlavios si fara prihana precum a fost C4I

>ria sa si-mi pare ca multa vreme va trebui sa treaca pana ce umnezeu va ridica pe altul asemenea lui. 9laturi de domnul -ea$oe am aflat mar$aritarul cel mai scump si sin$ura vistierie ce nu se poate fura de nimeni. dragostea lui Dumnezeu. "aci aceasta este bucuria statornica si plinatatea cea fara lipsa a inimii. >ria sa a avut un suflet sfant. )iata lui scurta s-a trecut mistuindu-se ca o lumanare de ceara curata ce arde in sfesnic si lumineaza tuturor. 9 fost un om care, iubind pe umnezeu mai mult decat pe sine, si-a petrecut zilele vremelniciei sale intr-o necurmata pocainta3 Fiecare %a$ta a !a era u"a a e'&a'iei, %iecare 0a"( era o ru0aciu"e, cu0eta"( &a Le0ea &ui Dum"e*eu *iua !i "oa$tea3 in viata >riei sale am invatat ca nu este sfarsit pocaintei, nici dra$ostei dumnezeiesti si ca sufletul insetat dupa omnul se vede pururea la inceputul caii si nu stie ca se inalta din putere in putere si ca pune suisuri in inima saC I"!a (u$a moartea (om"u&ui, "imic "-a mai %o!t ca i"ai"te3 @iata mea !-a c&ati"at (e mu&te ori, i" %urtu"i !i 'i%ore i"0a(uite (e Dum"e*eu3 Pe"tru aceea, !imti"(u-mi !aracia !u%&etea!ca, am atut &a u!a mi&o!ti'irii &ui Dum"e*eu, 'e"i"( &a ace!t &ima" (e ma"tuire3 I" &i"i!tea Sc2itu&ui O!tro' ce& i"co"/urat (e a$e&e O&tu&ui, imi caut a*i o(i2"a !u%&etu&ui i" ru0aciu"e !i !i"0uratate3 9ici, in tacerea noptilor, valurile ce se zbat de maluri imi pare ca-mi aduc crampeie dintr-o viata de demult, ce imi poruncesc sa nu le in$rop odata cu mine. NNN IHHI %eptembrie 2G de zile Din (antecele maicii mele ,u esti a1utorul meu" intru ,ine este lauda mea (ururea= Prime&e me&e ami"tiri !u"t (i" a"ii co$i&ariei, (i" Tara Sar ea!ca i" care am 'a*ut &umi"a *i&ei !i am $rimit 2aru& S%a"tu&ui Bote*3 Tata& meu a %o!t (e!$otu& Io'a" Bra"co'ici, (om"itoru& (e atu"ci a& !ar i&or3 Am %o!t cre!cuta &a Curtea (i" Srem (e (a!ca&i i!cu!iti i" toate !tii"te&e, (ar mai a&e! i" cu"oa!terea cre(i"tei $ra'o!&a'"ice !i a i"'ataturi&or Scri$turii3 Tara !ar ea!ca era mu&t !merita !i c2i"uita (e a$a!area /u0u&ui ro iei turce!ti, (u$a ce i" 4EJM, i" ata&ia (e &a Bo!o'o, !tra u"icu& meu, !&a'itu& tar La*ar, %u!e!e i"%ra"t (e otoma"i $e Cam$ia Mier&ei3 De atu"ci a i"ce$ut !u%eri"ta "oa!tra, !u%eri"ta $e care "oi i"!i"e am a&e!-o $e"tru a "u "e &i$!i (e Im$aratia cerea!ca3 De atu"ci !ar ii au o 'or a1 )#nfrangerile inteleptesc mai mult decat biruintele, iar sla'a pamanteasca la nimic nu foloseste in ceasul Budecatii) Co$i&aria mea &a Curtea !ar ea!ca a %o!t i"!otita (e um re&e (e!$oti&or a&e caror 'ieti "e erau $o'e!tite i"ai"te (e a a(ormi3 Eram le$anati in soaptele cantarilor ce laudau vite:ia si evlavia tarului Lazar, caci infran$erea de la 7osovo a fost cantata de sarbi mai mult decat orice biruinta3 Si "i !e i"!u%&a i" c2i$ tai"ic ca %iecare %iu ce !e "a!tea C4D

i"tr-o %ami&ie (e !ar i are o !i"0ura mo!te"ire (e &a i"ai"ta!i1 datoria de a fi un urmas al patimirii tarului Lazar) N-am uitat $a"a a!ta*i $o'e!tea ata&iei (e &a Bo!o'o, care mi !e !$u"ea a(e!ea i" "o$ti&e co$i&ariei me&eG Doua o!tiri a$ri0e !-au i"%ru"tat atu"ci3 U"a i!i a$ara cre(i"ta !i $ama"tu&, a&ta 'e"ea !a cucerea!ca, !a $ra(e !i !a i"0e"u"c2e*e3 Su&ta"u& Mura( I a "a'a&it cu armata "e!%ar!ita (e ie"iceri !i !$a2ii, iar tarul Lazar a strans toata oastea Tarii %arbesti, inaintea bataliei, el a cerut :upanilor si ostenilor sa fie pre$atiti de moarte. ,Cel ce nu este in stare sa-si apere pamantul, sa nu mai aiba parte de rodul graului si al 'itei de 'ie", a hotarat cu sfanta asprime. &n ziua dinainte, impreuna cu toata oastea, tarul Lazar sa impartasit cu Trupul si %an$ele lui @ristos, incredintand viata lui si soarta tarii sale in mainile lui umnezeu. &n acea noapte a avut o vedenie infricosatoare. un in$er i s-a aratat si i-a cerut sa alea$a intre imparatia pamanteasca si cea cereasca. aca voia o imparatie pamanteasca, atunci urma sa il invin$a pe >urad cu toata oastea lui, iar daca ale$ea &mparatia cereasca, atunci el si toti sarbii aveau sa moara in lupta. &ar sufletul marelui Lazar a cantarit drept. imparatia pamanteasca este scurta si trecatoare, cea cereasca este vesnica si nepieritoare. %i tarul a ales &mparatia cereasca. Au urmat *i&e&e ra* oiu&ui3 Pe "ampia >ierlei au curs rauri de san$e. Mai i"tai c"ea*u& Mi&o! O &ici a !tra$u"! ra"(uri&e o!tirii turce!ti !i $atru"*a"( i" cortu& !u&ta"u&ui, &-a ra"it (e moarte cu !a ia3 Fiu& !au, Baia*i(, a a!cu"! acea!ta turci&or !i !-a "a$u!tit cu %urie "a$ra*"ica !$re i"ima o!tii !ar e!ti, care era 'itea*u& La*ar3 A urmat o &u$ta i"c&e!tata3 Trei cai imparatesti au fost sfartecati sub tarul Lazar, dar el lupta inca, nesimtind ranile de pe trup. &ncon:urat de turci, tarul a fost rapus si odata cu el, intrea$a armata sarbeasca. Eaiazid s-a minunat de barbatia tarului Lazar si de felul in care a primit moartea. e aceea a in$aduit sarbilor sa-i inmormanteze trupul cu cinste. 9poi a fost un doliu mare si o :ale nesfarsita pretutindeni. Tara vaduvita de feciorii ei vite:i a plans cu tan$uire amara impreuna cu despota >ilita, sotia tarului, si nu era cine sa le poata man$aia. Lacrimile orfanilor, ru$ile mamelor si ale lo$odnicelor, tan$uirile sotiilor urcau necontenit la umnezeu. (anile erau inca san$erande cand sultanul Eaiazid i-a trimis despotei >ilita o scrisoare de pace. Era insa o pace cumparata cu alta suferinta, caci sultanul fa$aduia iertarea in schimbul 0liverei, fiica cea mica a tarului Lazar. %ufletul tarinei >ilita a murit inca o dataC %abia si "oranul cereau numai pret de robie si umilinta. I"tr-u" !%ar!it, ea !i-a iruit (urerea (e mama !i # (e!i i"!u!i Patriar2u& S$iri(o" a& Ser iei !-a im$otri'it &a acea!ta # si-a :ertfit fiica pentru binele poporului, trimitandu-o ca pe o noua Estera in mainile vra:masilor. 9 pus insa o sin$ura conditie. ca 0livera sa ramana in credinta crestineasca. ;iica s-a supus mamei sale, iar despota >ilita s-a calu$arit, primind numele de monahia Ev$henia. e atunci, impreuna cu tarul Lazar, au fost cinstiti amandoi de poporul sarb ca sfinti.

C4J

N Cu a!t%e& (e $o'e!tiri am cre!cut &a Curtea (i" SremG e mici, copiii sarbi stiau ca sau nascut pentru suferinta si patimire, pentru cruce si, prin ea, pentru &mparatia lui @ristos3 Si !$re i"cre(i"tarea tuturor, Dum"e*eu "e-a &a!at tru$u& taru&ui La*ar "e!tricat (e trecerea a"i&or, i*'ora"( mir cu u"a mirea!ma, ca marturie a !&a'ei $e care a $rimit-o i" cer3 Iar eu, roaba lui umnezeu Elena >ilita, astazi monahia Platonida, am urmat aceasta cale a stramosilor mei, desi am fost fiica lor cea mai de pe urmaC 555 IHHI 0ctombrie ziua intai Aco(eramantul 8aicii Domnului" *m(arateasa cerului si a (amantului= "ate lacrimi n-au fost in viata mea si cate viscole apri$e n-au suflat peste sufletul meu, dupa in$aduinta si voia lui umnezeu/ "aci adanc mare sunt :udecatile Lui. %i in toate amaraciunile am aflat scapare la mila ne$raita a Preacuratei %ale >aici. "hiar si numai pomenirea numelui ei aduce sufletului bucurie, caci ea a venit in aceasta lume pustiita de iarna pacatelor ca o primavara veselitoare ce a odraslit mantuirea lumii. Nu !u"t 0raiuri care !a $oata &au(a (u$a 're("icie mi&o!ti'irea Na!catoarei (e Dum"e*eu3 De ea !e ucura toata %a$tura, ceru& !i $ama"tu&, i"0erii !i oame"ii3 La a/utoru& Im$arate!ei cere!ti, &a ocrotirea !i mi&a !a am a&er0at (i" a"ii $ru"ciei !i ru0aciu"ea catre Preacurata Maica a Dom"u&ui a %o!t ma"0aierea *i&e&or me&e3 A'eam cati'a a"i!ori ca"( u"ica mea, (e!$ota A"02e&i"a, m-a (u! i"ai"tea icoa"ei Na!catoarei (e Dum"e*eu !i mi-a !$u!1 - #ata, 8ilita, ea este maica ta, care te 'a ocroti toata 'iata" Cand nu 'a fi nimeni sa te a%ute, cand nu 'a fi nimic sa te poata alina, singura 8aica Domnului nu te 'a parasi" Si a!a a %o!t, cu a(e'arat3 De a&t%e&, i" %iecare !eara o au*eam $e u"ica ru0a"(u-!e i" o(aia ei Maicii Dom"u&ui !i i"cre(i"ta"(u-i 0ri/a "oa!tra, a tuturor3 La lumina sfioasa a lumanarilor, sub fumul inmiresmat de tamaie, o vedeam in$enuncheata inaintea icoanei, iar $lasul ei imi parea ca strapun$e cerul si-l uneste cu vietile noastre, cu taria unei le$aturi ce nu poate fi rupta de nici o putere a lumii acesteia. %i ru$aciunile ei m-au ocrotit apoi toata viata. De!$re maica ce m-a "a!cut $a!tre* $uti"e ami"tiri, care !-au !ter! cu trecerea a"i&or, caci ea a murit o&"a'a (e ta"ara, &a $uti"a 'reme (u$a "a!terea mea3

C4M

Du$a moartea mamei, toata 0ri/a cre!terii me&e a $urtat-o u"ica A"02e&i"a3 Bu"ica a a'ut u" !u%&et !%a"t, iar i"ai"tea $ome"irii ei ma i"c2i" cu e'&a'ie !i recu"o!ti"ta3 Povestea vietii sale a fost pentru mine cea mai inalta invatatura despre cum trebuie sa fie o sotie, o mama, o doamna si, in sfarsit, o monahie, caci spre sfarsitul vietii ea s-a calu$arit. K333L %i in toate zilele Preacurata >aica a ve$heat asupra vietii mele, calauzindu-mi pasii dupa voia cea buna si inteleapta a lui umnezeu. Caci du(a cum nu stii calea vantului si cum se tocmesc oasele in (antecele maicii" tot asa nu (oti (atrunde lucrarea lui Dumnezeu care face toate" cum !$u"e Ecc&e!ia!tu&G NNN IHHI 0ctombrie 3 zile Soare&e a a$u! (i"co&o (e cre!te !i i"torca"(u-ma i" c2i&ia mea, imi caut iara!i $uti"a o(i2"a $e %i&e&e ace!tui caiet3 A %o!t o *i i"carcata cu $re0atiri&e $e"tru iar"a a&e !c2itu&ui, cu $rimirea *u0ra'u&ui Do romir, cu !&u/ e&e o i!"uite3 Pe &a amia*a a trecut O&tu& &a !c2it o 'a(u'a !arma"a cu %iice&e ei, ru0a"(u-ma !a &e a/ut !i !a &e (au $uti"a cu"o!ti"ta (e carte iete&or or%a"e3 esi au trecut atatia ani de la moartea bunului -ea$oe, oamenii inca imi spun mai intai 1doamna si apoi maica .latonida;iicele acestei mame indurerate mi-au umplut sufletul de duiosie. -u aveau mai mult de unsprezece ani, erau frumoase la chip, in$ri:ite, dar cu o privire ce le destainuia tristetea de a fi pierdut pe cineva dra$. Le-am fa$aduit ca le voi a:uta. Privindu-le, $andul mi s-a dus departe, in copilaria mea, la o fetita cu cosite ne$re care abia implinise si ea, pe atunci, unsprezece aniC N Era toam"a a"u&ui 4CMM3 Bu"ica A"02e&i"a m-a i"!tii"tat ca 'oi mer0e &a u" a"c2et a& $ri"ci$e&ui @&a(i!&a', i" !uita (om"ea!ca a tata&ui meu3 Am %o!t im racata i" 'e!mi"te (e $ret, cu (ia(eme !i $o(oa e (e aur i" $ar, cu roc2ie (e rocart ar0i"tat !i "e!temate i" &oc (e "a!turi3 La u"!$re*ece a"i, !e c2ema ca eram (e acum o $ri"te!a a Sremu&ui- Bu"ica a !co! (i" cu%ere&e ei (e $o(oa e ace!te (aruri !i m-a 0atit cu (ra0o!te3 M-a !%atuit cum !a ma $ort, !$u"a"(u-mi cu i"te&e$ciu"e ca acea 'i*ita 'a %i i"!em"ata $e"tru mi"e3 Si a!a a %o!t3 Imi ami"te!c cat (e maie!tuoa!a mi !-a $arut Curtea (e &a Bu(a, cu $a&atu& re0e&ui @&a(i!&a' !i cu mu&timea "o i&i&or 'e"iti (e $retuti"(e"i-

CAF

Du$a ceremo"ia $rimirii !i ma!a cu %a!t im$arate!c, oa!$etii mai ti"eri au %o!t $o%titi i" !a&o"u& (e $ictura a& Curtii, %a&a i"tre0u&ui $a&at3 Era aco&o o arta cu totu& "oua $e"tru mi"e, !trai"a (e *u0ra'ea&a ce-mi i"ca&*ea i"ima i" i!erici&e "oa!tre !ar e!ti3 Di" ta &ouri imi $area ca ma urmare!c $ri'iri reci, (e care-mi era teama3 <azda, un nobil invatat al palatului, ne-a laudat insa arta apuseana. - .e ruinele Constantinopolului, pe care cu totii l-am plans, se ridica o noua lume si o noua arta) 7uropa merge de acum pe calea innoirii si iluminarii, slobozindu-se de canoanele depasite de 'remi) .ri'iti aceasta 8adona" ne-a mai spus el, aratandu-ne un tablou in care .reacurata (ecioara era despletita si purta in brate un prunc dezbracat) Cata gratie, cata caldura umana"9ceste cuvinte au fost pentru multi dintre oaspeti o $rea umilinta, caci protectia pe care ne-o daruiau apusenii n-a fost niciodata dezinteresata. Atu"ci i"!a !-a au*it u" 0&a!1 - 0m admirat mestesugul mare al zugra'ilor domniilor 'oastre" @a stiti insa ca aceasta pictura se adreseaza mai mult simturilor trupesti decat sufletului, iar ceea ce se cladeste pe simturi are taria nisipului si a cenusei) #coana bizantina nu 'a muri, pentru ca puterea ei este du+o'niceasca) #n icoana bizantina noi marturisim si pazim neatinsa curatia 8aicii Domnului) 7a este 8aica unui (iu 9astignit si prin aceasta, a tuturor celor ce patimesc) @i-mi pare ca .reacurata se odi+neste mai mult in frescele bisericilor noastre cotropite de turci, decat in palatele pline de fast, unde pare dezbracata de nepri+anirea ei" >i-am ridicat privirea spre cel ce rostise aceste cuvinte indraznete. Era un tanar :upan din Tara (omaneasca, inalt la stat, cu ochii luminati de sprancene duioase, cu fata senina si bucle castanii pana la umeri. )orbise cald, linistit, insa cu putere. Lam privit cu recunostinta si sfiala, ca pe un in$er coborat din frescele sarbestiC S$re !eara &-am *arit iara!i i" 0ra(i"a, (eo!e i (e *ar'a $a&atu&ui3 Statea (re$t, a(a"cit i" 0a"(uri, !cruta"( (i"co&o (e %rumu!eti&e 0ra(i"ii $ri"ci$e&ui @&a(i!&a'3 A ia ca"( m-am a$ro$iat mi-a au*it $a!ii i" co'oru& (e %ru"*e3 S-a $&ecat i"ai"tea mea, (e!i "u eram (ecat o %etita (e u"!$re*ece a"i, iar eu am i"(ra*"it !a-i !$u"1 - Fa sunt recunoscatoare pentru cu'intele frumoase ce le-ati rostit) Drept multumire, as 'rea sa 'a fac un dar din partea tarului #o'an &ranco'ici) 7ste un medalion cu c+ipul 8aicii Domnului, maica celor ce patimesc, ocrotitoarea crestinilor%i i-am intins medalionul pe care-l purtam la $at. El m-a privit cu dra$oste si uimire, spunand ca nu este vrednic de un asemenea darC O 'oce i"!a a curmat 'or irea "oa!tra1

CA4

- 8ilita!= Des(ota 8ilita!= Era $lasul tatalui meu, care ma cauta nedumerit. 9m aler$at inspre palat, lasand in urma pasilor fosnetul frunzelor, iar in mainile acelui necunoscut medalionul >aicii omnului si, odata cu el, o parte din inima mea. 9ceasta amintire luminoasa am purtat-o in suflet cu taina si dor in toti anii copilarieiC I"ai"te (e $&ecarea (e &a Bu(a "e-am &uat rama! u" cu $ace u"ii (e &a a&tii3 Atu"ci am a%&at ca ta"aru& ce& cu c2i$ (e i"0er era mare (re0ator &a Curtea &ui Ra(u, 'oie'o(u& Tarii Roma"e!ti3 9cesta era -ea$oe Easarab, omul de care >aica omnului mi-a le$at viata din anii copilariei3 A'eam !a-& rei"ta&"e!c a ia $e!te ci"ci a"i, i" Tara Roma"ea!ca3 NNN IHHI 0ctombrie O zile -omenirea 0fantului 0tefan cel orb" bunicul meu= A!ta*i am %acut o co&i'a &a a(ormiti !i u"a &a !%i"ti, $e"tru u"icu& meu3 Si m-am i"tor! iara!i cu 0a"(u& &a a"ii $etrecuti &a Curtea (i" Srem, a"i !ca&(ati mai mu&t i" &acrimi3 9veam numai doisprezece ani cand bunul meu tata a murit si m-a lasat fara ocrotire3 Mama 'itre0a !-a reca!atorit !i a %o!t recu"o!cuta (e re0e&e u"0ar ca !i"0ura mo!te"itoare a tatei3 Eunica 9n$helina nu mai aler$a decat la manastiri, unde inaintea icoanelor facatoare de minuni si a sfintelor moaste se ru$a cu deadinsul pentru ocrotirea noastra. "el mai adesea mer$eam impreuna cu bunica la 7upinovo, unde se aflau moastele intre$i si izvoratoare de mir ale sotului ei, despotul %tefan cel orb3 &n tinerete, ei au petrecut in sur$hiun, mai intai in 9lbania, apoi in &talia. 9colo bunicul meu cel mult-patimitor a murit de tanar3 Du$a o 'reme, u"ica a %o!t c2emata (i" "ou i" Ser ia !i "u a $&ecat %ara !a ia cu !i"e tru$u& (e!$otu&ui Ste%a"3 Trecusera sapte ani de la moartea lui, insa dez$ropandu-l, l-au aflat intre$, nestricat si binemirositor. 9stfel, bunica a adus in pamantul sarbesc sfintele moaste ale sotului ei, care au fost asezate cu cinste in >anastirea 7upinovo. O, !%i"te a& &ui Dum"e*eu, (e!$ote Ste%a", roa0a-te &ui 9ri!to! $e"tru "oiNNN

CAA

K333LI" !i"0uratatea c2i&iei me&e, i"tam$&ari&e trecutu&ui !e i"torc u"e&e (u$a a&te&e, troie"i"(u-mi "o$ti&e cu ami"tirea &or3 Ma a!e* iar (i"ai"tea caietu&ui !i (au i"ca o %i&a (i" 'iata meaG &n primii ani ai casniciei mer$eam deseori cu -ea$oe la manastirile sale dra$i si fiecare drum era un prile: de a-mi povesti istoria acelor sfinte locasuri, precum si viata sa de pana atunci. >anastirea Eistrita a fost scoala in care domnul -ea$oe a deprins mai intai cunoasterea %fintelor %cripturi si toate invataturile %fintilor Parinti, precum si vorbirea limbii elinesti, slavone si sarbesti. Ace!tea i-au %o!t (e mu&t %o&o! mai tar*iu, i" !&u/ a !a (e $o!te&"ic &a Curte, ca"( a mai a(au0at i"ca !i cu"o!ti"te (e &im a turca, &ati"a !i u"0ara3 &nsa mai mult decat invatatura de carte, -ea$oe a deprins de la calu$arii bistriteni nefatarnicia obiceiurilor si a vorbei, dra$ostea pentru psalmodie si ru$aciunea de noapte si dorul dupa un fel anume de viata, de care nu s-a mai despartit in inima sa niciodata. )iata de la palat nu i-a intinat cu nimic curatia mintii, iar dupa ce a avut parte si de povatuirea %fantului -ifon, sufletul sau s-a intarit si mai mult in bunatate. La Bi!trita, Nea0oe mi-a aratat c2i&ia u"(e a i"'atat i" co$i&arie citirea !i !crierea (e &a Pari"te&e Macarie, ami"ti"(u-!i !a0a&"ic cat (e "ecrutator !e arata!e !taretu& cu (a"!u& $a"a ce %u!e!e mu&tumit (e ca&i0ra%ia &ui !i cate $e"ite !i 2artii !trica!e $a"a atu"ci3 A$oi am mer! !a "e i"c2i"am i" i!ericuta (i" $e!tera, u"(e ca&u0arii i!trite"i 'or eau cu Dum"e*eu %eriti (e i!co(iri&e &umii, &oc $&i" (e !%i"te"ie (e!$re care "u mu&ti !tiau3 La Ma"a!tiri&e [itia"u, Z(re&ea ori Sa(o'a, !$re care a(e!ea "e $urtau $a!ii, "e ucuram (e $acea !i !im$&itatea mo"a2i&or, care (uceau o 'iata retra!a (e tacere !i ru0aciu"e3 Pretutindeni -ea$oe era primit cu dra$oste, ca un casnic al tuturor, fiind cunoscut calu$arilor inca din vremea copilariei sale. I"tr-o *i, /u$a"ea!a Nea0a, mama &ui Nea0oe, "e-a !$u!1 - *ata" fiii mei" a trecut de1a ceva vreme de cand v-ati insotit si eu inca nu v-am dat darul meu de nunta" caci lucrurile s-au (etrecut atat de grabnic incat n-am avut vreme sa randuiesc toate= Acum insa" fiindca va vad dornici de drumuri s(re locuri sfinte" am gandit sa va trimit (e voi sa va luati darul ce v-a aste(tat (ana acum. ,u" fiul meu" stii sa a1ungi la maica 8agdalina= 8ergeti" dar" la Corbii de -iatra si s(uneti-i maicii ca a venit vremea sa va dea ce este al vostru= Dumnezeu sa va ocroteasca la drum si sa va intoarceti bucurosi! Am $or"it a (oua *i !$re Cor ii (e Piatra, cu o ca&ea!ca tra!a (e $atru cai a&e!i3 Drumu& "i !-a $arut !curt, (e!i a ia &a a$u!u& !oare&ui am a/u"! &a maica Ma0(a&i"a3 Ceru& era !ca&(at i" cu&ori ro!iatice !i !u%&ete&e "oa!tre !-au i"%iorat !i mai mu&t (e %rumu!etea !i $u!tietatea ace&or &ocuri3 Totu& era "ec&i"tit i" tacere3 De mii (e a"i mu"tii cei $ietro!i

CAE

$areau ca rea*ema o&ta ceru&ui, %ara !c2im are3 Ma"a!tirea era ca u" cui (e ra"(u"e&e $ri"! (e !ta"ci&e (e $iatra, era a$roa$e ca o $e!tera3 Pe maica Ma0(a&i"a am 0a!it-o a%ara, citi"(u-!i $ra'i&a &a &umi"a ce&or (i" urma ra*e (e !oare3 Era o %a$tura %ira'a, cu u" tru$ $e!te care $o!tu&, &i$!irea (e toate ce&e u!uratoare traiu&ui, i"!i"0urarea !i $u!tietatea a!e*a!era u"a-cu'ii"ta !i !mere"ie3 Era i"ca i" $utere, (ar atra"etea atea &a u!a 'ietii !a&e3 >aica a simtit ca ne-am apropiat si s-a ridicat, inclinandu-se inaintea noastra cu smerenie. 9 inteles indata ca eram sotia lui -ea$oe si ne-a binecuvantat pe amandoi cu toata inima, ca o mama. 9m mers apoi in bisericuta si dansa a facut o ru$aciune de multumire ca am a:uns cu bine, dupa obiceiul ei de a pune toate ale vietii inaintea omnului. Pe urma ne-a asezat la masa, aducandu-ne cu dra$oste din cele pe care ea si cele trei monahii cu care petrecea impreuna le aveau drept hrana. Era o masa pustniceasca, fara fierturi, dar peste ea plutea parca uhul %fant, care indulcea bucatele si le preschimba in $urile noastre. Du$a ma!a, maica Ma0(a&i"a "e-a &uat (eo!e i, !a "e 'or ea!ca3 Ti"ea i" mai"i o cutie mica !i 'ec2e, ca u" cu%ara! !i am i"te&e! ca ace&a era (aru& (e care "e 'or i!e mama Nea0a3 - &lagoslo'it este Dumnezeu, copiii mei, ca a 'enit si ceasul acesta" a spus ea cu $las domol. #ata, >eagoe, aici este darul pe care trebuie sa-l imparti cu sotia ta, asa cum te 'a a%uta Cel de @us) 7ste un dar care iti 'a aduce 'ifore si furtuni, insa este zestrea ta si trebuie sa o mostenesti" Maica i-a i"ti"! cu%ara!u& &ui Nea0oe, i"(em"a"(u-& !a-& (e!c2i(a3 I"au"tru !tra&ucea u" i"e& %rumo! (e aur3 Nea0oe &-a $ri'it cu &uare-ami"te !i a recu"o!cut si$iliul domnesc al lui Easarab Tepelus, tatal sau adevarat. -e-am infiorat amandoi, iar maica, vazandu-ne tulburarea, a inceput sa ne vorbeasca. %edea cu mainile ofilite pe $enunchi, tra$and incet sira$ul de metanii, boaba dupa boaba. - 0cesta este darul tau, >eagoe, de la domnul &asarab cel *anar) 7l a trait in niste 'remuri tulburi si n-a a'ut nici o zi de pace) 0lungat de mai multe ori din scaunul domnesc, pribeag, fara sotie, cu familia risipita- Doamna 8aria i-a fost rapita de Flad Calugarul si nu s-a mai intors niciodata la dansul, desi a c+emat-o in mai multe randuri) 0tunci a cunoscut-o pe %upanita >eaga, frumoasa si tanara si a cerut dragostea ei) 0poi, incon%urat de dusmani de pretutindeni, &asarab nu s-a mai gandit la nunta- 0fland insa ca >eaga ii poarta in pantece un prunc, a incredintat-o spre ocrotire boierului sau cel mai de nade%de, %upanului .ar'u, fratele meu) =andul n-a fost neintelept, caci la scurta 'reme domnul a fost ucis) 0 apucat insa sa auda ca >eaga nascuse un prunc de parte barbateasca si i-a trimis din surg+iun acest inel) Cauta si citeste scrisoarea care este ascunsa in ti'itura-

CAC

Nea0oe a (e!%acut cu 0ri/a $a"*a ce i"'e&ea ca$acu& !i a !co! u" 2ri!o' 'ec2i, im$aturit, care $urta $ecetea (om"ea!ca3 A i"ce$ut a citi i" !oa$ta, mai mu&t $e"tru !i"e1 - 7u, &asarab cel *anar, domn al *arii 9omanesti, fiul lui &asarab al ##-lea, las acest inel, insemnul domniei noastre, ca mostenire fiului meu >eagoe, nascut de %upaneasa >eaga in anii pribegiei mele) .entru pacatele mele, nu am izbandit a-i lasa alta a'utie decat aceasta si numele nostru de domn, lucru pentru care sa aiba in loc de la Dumnezeu tot darul, a%utorul si binecu'antarea) @a aiba parte de pace netulburata in 'remea domniei sale si sa fie un 'oie'od bun, 'rednic de pomenirea urmasilor sai in 'eac) 0cestea le-am scris eu, &asarab cel *anar, din mila lui Dumnezeu domn al *arii 9omanesti, la anul D\_P, luna-, ziua- #ar $ristos, imparatul 'eacurilor, sa pazeasca acest +riso' pana la 'remea randuita si bineplacuta Lui) 0min) O tacere a(a"ca !-a a!ter"ut i" c2i&ia maicii Ma0(a&i"a3 Numai (e0ete&e ei o!te"ite mai $etreceau oa e&e meta"ii&or3 Du$a o 'reme, &a &umi"a ca"(e&ei (i"ai"tea icoa"e&or, Nea0oe !i-a $&ecat %ru"tea, i"%ra"t3 - (aca-se 'oia Domnului" a !$u! e& cu 0&a! umi&it3 A (oua *i, &a!a"( mi&o!te"ie &a ma"a!tire $e"tru $ome"irea "oa!tra, "e-am i"tor! &a Craio'a, i"!otiti (e i"ecu'a"tarea maicii Ma0(a&i"a !i (e $o'ara u"ui (ar care a'ea !a "e !c2im e 'iata ama"(urora3 Pe (rum, Nea0oe mi-a aratat (i" (e$artare mu"tii i" care !i2a!treau cati'a $u!t"ici atra"i, (e care a%&a!e (i" $o'e!tiri&e maicii3 Erau ca&u0ari care !e "e'oiau i" $e!teri !co ite !i $e care "u-i !tia (ecat u"u& Dum"e*eu3 Pe u"u& (i"tre ei i& cu"o!cu!e !i Nea0oe mai (emu&t1 - Am venit cu mama la batranul *osif cand aveam vreo noua ani" mi-a (ovestit el. 4a aflase de la maica 8agdalina ca este aici un (ustnic cu darul stravederii. /ocuia intr-o (estera stramta" insa atunci locul acela saracacios mi s-a (arut stralucitor si (reafrumos. 8ama m-a dus inaintea batranului (entru blagoslovenie" ingenunc!ind si cerandu-i cu lacrimi sa faca rugaciune (entru mine" caci eram bolnavicios in anii co(ilariei. De cum a vazut-o" batranul (ustnic a mustrat-o cu blandete" s(unandu-i niste cuvinte care atunci mi s-au (arut fara noima" caci nu stiam taina nasterii mele; (iica mea, Dumnezeu a primit pocainta ta si a iertat pacatul tau) 8ergi in pace la casa ta" *ine minte ca @olomon a fost fiul lui Da'id din &etseba, femeia lui Urie- $ristos Domnul este bun si milosti', iar fiul tau, pentru care tremuri si te rusinezi, 'a fi maine cinstea si lauda ta") )e-am intors la Craiova (lini de bucurie. 0armana mea mama (langea si-i multumea lui Dumnezeu ca a cunoscut un astfel de om sfant" care-i luase o grea (ovara de (e suflet= *ntr-adevar" Des(ina" in aceste gauri de munte" *nsusi 3ristos locuieste alaturi de calugari. 6lagosloviti sunt ei" cei bogati in Dumnezeu" care (entru dragostea /ui au le(adat toate desfatarile (amantesti! -e-am amintit cu duiosie de parintele nostru -ifon, care aler$ase si el din tinerete, precum cerbul insetat de izvoarele apelor, la %fantul >unte, loc de nevointa despre care ne povestea adesea, pomenind primii sai ani de viata calu$areasca.

CAH

Ne-am i"(e$artat cu tri!tete i" !u%&et (e coame&e mu"ti&or ce a!cu"(eau i" cra$aturi&e &or a!t%e& (e $ietre !cum$e, "e$retuite i"ai"tea &ui Dum"e*eu3 -oi ne intorceam la traiul lumesc cel desert, iar ei ramaneau sa-si duca ostenelile pustniciei, zi si noapte, pentru dobandirea &mparatiei cerurilor. 0, ochi ai lui umnezeu, care sin$uri priviti spre nevointele si luptele cele de toata vremea ale pustnicilor/ "autati cu milostivire si spre noi, pacatosii, cei le$ati cu patimile si poftele lumii acesteia ama$itoare/ Ca"( "e-am a$ro$iat (e Craio'a, Nea0oe, $ri'i"( &im$e(e !$re i"a&timi&e *ari&or, mi-a !$u!1 - Despina, daca Dumnezeu ma 'a c+ema sa fiu domn, 'oi fi" 7u insa nu caut asta) 0m cunoscut cata neodi+na si truda, cata tulburare si dusmanie pricinuieste o coroanaDar nepatrunse sunt %udecatile Domnului si cine poate sta impotri'a 'oii @ale? Daca insa Dumnezeu imi 'a da intr-o zi cinstea de a a%unge domn, mi-as dori ca cei mai apropiati sfetnici ai mei sa fie acesti cu'iosi pustnici) 8ai sus de ,argoviste" s(re munti" sunt niste locuri lesnicioase (entru traiul (ustnicesc si as vrea sa ma incon1ur acolo de astfel de calugari" care sa se roage (entru noi sa ocarmuim bine norodul acesta. 4i vor duce rugaciunile noastre la 3ristos" iar noi le vom slu1i cu cele de nevoie traiului. A!t%e&, mi se descoperea, zi de zi, ce dar nepretuit imi daduse umnezeu prin sufletul sotului meu, -ea$oe EasarabC NNN IHHI ecembrie 2M de zile *n 6iserica slavei tale stand" in cer a sta ni se (are= "at de inaltatoare sunt slu:bele Eisericii/ 9bia acum, cand eu insami le citesc la strana zi de zi, ma uimesc cat de adanc este oceanul harului care i-a insuflat pe sfintii facatori de cantari/ -u se satura mintea si nu poate cuprinde inima cate simtaminte inalte, cata umilinta si strapun$ere, cata intelepciune si cunoastere se ascund in slovele cartilor de slu:be, dand fiecaruia dupa a lui nevoie/ I" *i&e&e $ra*"icu&ui Na!terii Ma"tuitoru&ui mi-am ra!co&it !u%&etu& i"tre a"(u-& ce i"!eam"a $e"tru e& "a!terea Fiu&ui &ui Dum"e*eu, $etrecuta cu o mie ci"ci !ute (e a"i i" urma3 Am cautat ra!$u"! "u (i" carti, "u (i" cu'i"te&e a&tora, ci ra!$u"!u& !u%&etu&ui meu i"ai"tea &ui Dum"e*eu3 Si cu i"%rico!are am $ri'it i"a$oi !$re 'iata mea !i iara mi !-au i"%ati!at i"ai"tea oc2i&or oame"i !i %a$te, im$re/urari !i &ocuri, %ericiri !i (ureriG 6nde a fost @ristos cel )iu si intrupat, in acesti ani, in viata ta, suflete, %i am $asit ca numai omnul, numai El a fost "el care a umplut de inteles viata mea. El a dat fericirii mele frumusete, durerilor mele nade:de, cur$erii vremii un talc si o asteptare sfanta. ;ara @ristos cel -ascut pentru mantuirea sufletului meu, CAI

viata mea n-ar fi avut un rost mai bun decat cel al necuvantatoarelor. &ar daca astazi ma aflu in acest binecuvantat ostrov, e numai pentru ca @ristos omnul viaza in sufletul meu, ca dra$ostea Lui scanteiaza inaintea ochilor mei sufletesti, atat de departe si totusi atat de aproapeC De!c2i( Mi"eiu& $e &u"a (ecem rie !i a%&u &a !%ar!itu& &ui ace!te cu'i"te &a Na!terea Ma"tuitoru&ui 9ri!to!, i"!em"ate (emu&t (e ma"a (om"u&ui Nea0oe1 0a credem din tot sufletul si sa marturisim cu toata adeverinta ca (entru mila 0a cea multa" 3ristos 0-a (ogorat (e (amant si 0-a intru(at de la Du!ul 0fant si din Curata ?ecioara 8aria" om de(lin si Dumnezeu de(lin. @a urmam credintei magilor, cu inimi infrante si smerite) @a ne departam de paganatatea obiceiurilor, pentru ca sa 'edem pe $ristos, precum si ei s-au departat de patria lor cea paganeasca spre a-L 'edea pe 7l) @a parasim lucrurile cele pamantesti ca si magii, care dupa ce au parasit .ersia au 'azut pe @oarele dreptatii) Asadar" suflete al meu" lasa toate si alearga la Vitleem. De esti (astor si te vei duce acolo" vei vedea -runcul in coliba. De esti imparat si nu te duci acolo, nici porfira nu-ti 'a folosi la nimic) De esti intelept, nici aceasta nu te poate impiedica a te duce acolo si a te inc+ina (iului lui Dumnezeu, caci aceasta foarte bine se potri'este cu intelepciunea) #nsa pazeste-te sa nu fii ca #rod, care numai la aratare zicea; J@i eu 'oiesc sa merg sa ma inc+in LuiK, iar cu fapta 'oia a-L omori) Lui #rod se aseamana toti cei ce primesc @fintele *aine cu ne'rednicie, caci ei, zice apostolul catre corinteni, Jpacatuiesc fata de *rupul si @angele DomnuluiK) 7i au intr-insii un tiran care se impotri'este Cinei lui $ristos, un tiran care este mai cumplit decat #rod, adica pe 8amona) #ar noi sa iubim pe Dumnezeu cu toata inima si sa cinstim pe .reacurata Lui 8aica cu tot sufletul si sa petrecem in curatie, ca astfel locas Lui sa ne facem) Caci de la dumnezeiescul praznic al #ntruparii cunoastem ca Dumnezeu nu are alt lacas, nici alta casa mai draga decat trupul omului) Deci daca ne 'a 'edea ca-L iubim din toata inima, 7l 'a trimite spre noi puterea @fantului si de 'iata facatorului Du+ si-@i 'a face locas intru noi si 'om castiga inlauntru nostru #mparatia Cerurilor cea fara de sfarsit) NNN IHH2 &anuarie O zile Ca"( m-am 2otarat a-mi a!ter"e trecutu& $e ace!te %i&e, am 'oit !a o %ac !$re $ome"irea (om"u&ui Nea0oe, caci pana astazi inima mea multumeste milostivirii lui umnezeu ca mi-a daruit a-l cunoaste si a unit vietile noastre. ;iindca toate cate le am in suflet,

CAD

toate cate au fost frumoase in viata mea, mi-au venit prin mi:locirea domnului -ea$oeC &nsa amintirile, ca niste tirani cruzi, inlantuiesc prea strans sufletul meu si nu-l lasa a se indeletnici curat cu ru$aciunea3 Si eu, care am 'e"it aici !a a%&u mi&a &ui Dum"e*eu !i am im racat ace!te !%i"te 'e!mi"te mo"a2a&e, ma 'a( i"ca $etreca"( cu mi"tea i" (e!ertaciu"i&e &umii3 O, amar mie, ca (i" ama"(oua $arti&e !u"t mu!trata (e cu0et1 "ici a &e uita $e toate "u-mi e!te cu $uti"ta, (e 'reme ce (atatoru& tuturor u"atati&or e!te Dum"e*eu !i "ici a ma ru0a cu atata ra!$a"(ire "u-mi e!te %ara (e o!a"(a9flandu-ma in stramtorarea acestor $anduri, fac ascultare de cuvantul duhovnicescului meu parinte, care m-a indemnat a impleti ru$aciunea cu scrisul celor de demult. %i pe aceasta trebuie sa o fac, iar pe celelalte nu mi se cade a le lasaC Mi&o!ti' %ii, Doam"e, cu !u%&etu& care i" mi&a Ta "a(a/(uie!teK333L NNN IHH2 &unie 2R de zile Du$a !%i"tirea (e &a Curtea (e Ar0e!, Maria !a a $etrecut cate'a *i&e cu a&e!ii "o!tri oa!$eti, (a"( %iecaruia ci"!tea !i (ra0o!tea cu'e"ita3 Si au %o!t ace&e cea!uri $&i"e (e &a0o!&o'e"ie !i 2ar, caci $e cat i"!eta Nea0oe (u$a cu'a"tu& &ui Dum"e*eu, $e atat !i Patriar2u& T2eo&i$t (im$reu"a cu mitro$o&itii !i !%i"titii e0ume"i at2o"iti !i-au 'ar!at i*'oru& i"te&e$ciu"ii !i (re$tei &or !ocote&i (u2o'"ice!ti i" urec2i&e !a&e3 Toate tainele credintei noastre crestinesti, toata calea ce duce pe om catre sfintenie si unirea cu umnezeu ni le-au lamurit acesti luminati parinti, ca unii ce-si aveau viata impodobita din tineretile lor cu obiceiuri si tocmeli in$eresti. %i era cuvantul fiecaruia impletit atat din invatatura do$melor Eisericii, cat si din povata pentru curatirea sufletului de patimi, caci amandoua acestea nu pot petrece una fara de alta. A!t%e&, am au*it (e &a (a"!ii cu'a"t (e!$re i"tru$area Fiu&ui &ui Dum"e*eu, (e!$re ci"!tirea !%i"te&or icoa"e !i a Prea!%i"tei Na!catoare (e Dum"e*eu $ri" care a 'e"it i" &ume ma"tuirea, (e!$re ce&e (oua %iri a&e Ma"tuitoru&ui 9ri!to!, toate (u$a $re(a"ia curata a S%i"te&or So oare3 Iar im$reu"a cu (o0me&e cre(i"tei $rimeam (i" !%i"tita &or 0ura !i (u&cea !%atuire $e"tru &u$ta cu $atimi&e, $e"tru ru0aciu"e !i !mere"ie !i, i" !curt a !$u"e, $e"tru toata &ucrarea care (uce $e om &a a!ema"area (u$a 2ar cu Zi(itoru& !i Dum"e*eu& !au3 Pentru aceea si domnul -ea$oe, vazand atata folos, s-a sar$uit a chema la aceste ospete duhovnicesti pe e$umenii si calu$arii Tarii >untenesti, spre zidirea tuturor.

CAJ

&ar >aria sa insusi asculta toate cu smerenie si luare-aminte, bucurandu-se de cuvintele parintilor ca cel ce a aflat comoara mare. %i multe din acele sfatuiri le-a insemnat atunci cu mana sa, cuprinzandu-le mai pe urma in 1invataturile* pe care le-a lasat spre mostenire fiului nostru Theodosie. A!ta*i, ca"( (u2u& mi !e !ti"0e a(e!ea i" "e!imtire !i uitare, (e!c2i( iara !i iara cartea cu ace&e !%i"te i"!em"ari3 0chii mei saruta slovele scrise de >aria sa, ca pe o icoana a iubirii pentru @ristos din care-mi tra$ lumina si, cu suflet umilit, citesc.

(iul meu, sa nu te impleticesti in lucrurile lumii acesteia, ca sa te poti pocai) ,ine-te de dre(tate" de adevar" de dragoste si de frica lui Dumnezeu. (ii bland, nepizmataret, ascultator si rabdator, urand cu'intele cele groza'e si necurate si 'ei 'edea pe Dumnezeu) ?ie-ti drag a te ruga de-a (ururea si ti se va lumina inima si vei vedea (e Dumnezeu. >raste (ofta bucatelor" ca sa nu te incon1ure (atimile amalicului. (ii treaz in rugaciune, ca nu cum'a sa te manance fiara . ?ugi de vin" ca sa nu te li(sesti de veselia lui Dumnezeu. #ubeste saracii, ca sa fii miluit) #ubeste pe sfinti, ca sa te traga fierbinteala ra'nei lor catre Dumnezeu) #n toate zilele socoteste-te de care porunca a lui Dumnezeu esti lipsit) *otdeauna cugeta daca ai omorat 'reo pofta a trupului si daca da, atunci adu lauda lui Dumnezeu, ca pentru a Lui mila a fost aceea . )u gandi intru tine insuti ca te-ai indre(tat cu ceva inaintea lui Dumnezeu" caci este scris; Cand veti face toate cate va sunt (oruncite" sa s(uneti ca robi ne!arnici suntem. >ici sa gandesti ca de acum esti bun, ca nu te 'or crede 'ra%masii tai) >ici sa te nada%duiesti spre trup) Cel ce se teme de draci" acela arata ca nu este intr-insul frica lui Dumnezeu" iar cel ce se teme de Dumnezeu cu toata inima lui" acela este indraznet s(re dansii. &unatatea face curatie, iar mania cea iute face patimi) @i maica bunatatilor este mila, iar umplerea rautatilor este semetia) #nima cea impietrita face manie, iar infranarea face liniste) 0aturarea somnului naste inversunarea (oftelor" iar curatia sufletului este (riveg!erea cu trezvie. 8ultimea nalucirilor este somnul cel mult" iar floarea mintii este (riveg!erea intru rugaciuni. .langerea goneste poftele, iar rasul face dezlipire de la Dumnezeu) 0 nu se impodobi omul face smerenie, iar sla'a omului aduce nepasare)
CAM

A cugeta omul totdeauna cele ceresti face dragoste cu Dumnezeu" iar gri1ile lumii acesteia gonesc fa(tele bune. Cel ce-si (azeste gura sa" acela isi ridica mintea sus la Dumnezeu. Cel ce face voia fratelui sau" acela insemneaza ca vede cu mintea lui bunatatile" iar cel ce-si face voia sa arata neintele(tie. Cel ce n-are indar%ire, acela 'ede pe Dumnezeu) Cel ce nu-si 'a spo'edi cugetele, insemneaza si arata ca are sla'a desarta, iar cel ce se 'a spo'edi la du+o'nic, acela 'a goni patimile) @farsitul rautatilor este a gandi omul despre sine ca este drept) Asa cum cariul mananca (e co(ac si gandacii il fac fara de frunza" asa si (izma (ierde ostenelile calugarului. 0-si pune cine'a nade%dea in Dumnezeu, face sa rabde bat%ocurile fara intristare) 0 cugeta si a pofti ca nimeni sa nu te graiasca de rau naste trufie) >u te nada%dui in puterea ta si 'a fi a%utorul lui Dumnezeu cu tine) >u a'ea 'ra%ba cu nimeni, ca daca 'ei a'ea, rugaciunea ta 'a fi neprimita) #ubeste ade'arul, ca tot mincinosul este urat inaintea lui Dumnezeu) @a ai pace cu toti, ca sa fii indraznet in rugaciunile tale) ,e (azeste sa nu treaca vreun ceas fara rugaciune" ca aceasta aduce lumina sufletului. @i daca ai facut lucruri bune, nu te lauda) #ar daca ai facut rautati multe, nu te ingri%a de tot, ci numai sa le parasesti ca sa nu mai faci si te 'ei curati) De te 'or in'ersuna cugetele cele rele, tinde catre Dumnezeu rugaciuni neincetate si te 'ei odi+ni de dansele) 8ai intai de toate este tacerea. *ar tacerea face infranare" infranarea face umilinta si (langere" iar (langerea face frica" iar frica face smerenie. *ar smerenia face socoteala de cele ce vor sa fie" iar acea socoteala face dragoste" iar dragostea face sufletul sa vorbeasca cu ingerii. Atuncea va (rice(e omul ca este de(arte de Dumnezeu= ,(i"1 8aria @a >eagoe &asarab) #nsemnarile mona+iei .latonida, Doamna Despina a *arii 9omanesti, E(itura Bo"i%aciu, AF4A.
CEF

IN,ATATURI )UN&A1ENTALE PENTRU 1ANTUIREA (U)LETULUI 4I5

Pu &icat $e 'K Dec %&'K W Cate0orii1 Ce este (acatul2" Crestinul in lume" Cum sa tinem (ost2" 3rana du!ului U -R4D*C* 0* C>V*),4 D4 ?5/50" -arintele Valentin 8ordasov" Razboiul nevazut" Rugaciunea CCum sa ne rugam2D W W Pri"t

&nvataturi despre mantuirea sufletului %curta indrumare

;ii evlavios. Pe parintii duhovnicesti, pe tatal tau si pe mama ta, pe conducatori si pe toti oamenii de bine cinsteste-i si urmeaza sfaturile lor folositoare. (especta-i pe oamenii in varsta. ;ata de mai-marii tai fii respectuos, cu cei de-o seama cu tine fii amabil, cu cei mai mici, binevoitor. Iu e!te "u (oar $e $riete"i !i $e cei ce-ti %ac i"e, ci !i $e 'ra/ma!ii tai, !i roa0a-te $e"tru ei3 9minteste-ti ca rostul tau in lume este ca in orice impre:urare sa faci bine aproapelui tau, pe cat iti sta in putere. -u te certa si nu te invra:bi cu nimeni. Eun lucru este sa-ti infranezi mania, sa ierti celui ce ti-a $resit si sa dai celui care iti cere. Te-a suparat cineva, &arta-l. 9i suparat pe cineva, &mpaca-te cu el. ;ereste-te nu doar de faptele rele, ci si de cuvintele necuviincioase. "and vorbeste cineva dintre cei mai mari, taci si asculta. -u crede oricarui zvon. -u dori tot ce vezi. ;ii drept, nu dori nimic din ce nu este al tau. Cu atat mai mu&t "u %ura !i "u (e$o!e(a, ci %ii mu&tumit cu ceea ce ai tu3 "ele de care ai nevoie dobandeste-le prin propria munca. a inapoi ceea ce ai luat cu imprumut. &mplineste ceea ce ai promis. -u te lauda niciodata. ;ii cura:os, $ata de munca, lasand la o parte nepasarea celor lenesi. ra$ostea de munca este placuta lui umnezeu, iar tie de folos. -u deznada:dui la necaz. La bucurie nu-ti pierde cumpatarea. Ce&ui care cere (a-i, (aca ai; $e ce& !arac a/uta-& $e cat $oti3 Nu i"'i(ia $e "ime"i, %ii i"e'oitor %ata (e toti3 Nu %i e0oi!t !i ma"(ru3 ;ii prietenos fata de toti, dar nu te purta lin$usitor fata de nimeni. Sa&uta-i $e toti cei $e care-i i"ta&"e!ti3 A!eme"ea !i ce&or care te !a&uta, ra!$u"(e-&e &a !a&ut3 "elui care te intreaba raspunde-i, pe cel nestiutor indruma-l. Pe cei tristi man$aie-i. %lu:este oricui poti.

%curta re$ula folositoare de suflet, care duce la mantuire

- sa te insemnezi corect cu semnul sfintei cruci+ CE4

- sa taci intelept+ - sa ai duh binevoitor fata de toti+ - (ea!a $ocai"ta i" %ata &ui Dum"e*eu cu ru0aciu"ea1 Doamne, iarta-ma si a%uta-ma" Du+ul *au cel @fant nu-L lua de la mine" - sa urmaresti $andurile potrivnice lui umnezeu si sa le alun$i cu -umele lui umnezeu+ - sa treci de la lucrurile vazute la -umele nevazut al lui umnezeu ,a !e 'e(ea Comoara du!ovniceasca a S%a"tu&ui Ti2o" (e Za(o"!R.; - marturisirea trebuie sa fie sincera+ - sa te consideri pe tine mai rau si mai pacatos decat toti+ - taierea voii si a $andirii proprii, chiar cand ea pare buna Bfa totul cu sfat, adica cu sfatul parintelui duhovnicesc8+ - deasa cu$etare la plecarea ta din lumea aceasta in viata vesnica. I"(e$&i"i"( ace!tea, cu 2aru& &ui 9ri!to! te 'ei ma"tui3

Pentru dobandirea fericirii vesnice sunt necesare.

43 A3 E3 C3 H3 I3 D3 cre(i"ta i" Ii!u! 9ri!to!; (ra0o!tea (e Dum"e*eu !i (e a$roa$e&e; $a*irea tuturor $oru"ci&or &ui Dum"e*eu; im$arta!irea cu S%a"tu& Tru$ !i Sa"0e a&e Dom"u&ui Ii!u! 9ri!to!; %a$te&e u"e; !a %ii mem ru a& S%i"tei Bi!erici Orto(o=e; $ocai"ta !i"cera $e"tru $acate&e $ro$rii3

I. "redinta in &isus @ristos

Dum"e*eu e!te Du2 S%a"t3 Lucrarea Sa e!te $re*e"ta i" tot ceea ce a creat3 Stramo!ii "o!tri, care au trait i"ai"te (e 'e"irea &ui 9ri!to!, cre(eau i" Ce& ce 'a !a 'i"a3 Ei citeau Scri$tura, (ar "u i"te&e0eau, $e"tru ca "u erau &umi"ati (e Du2u& S%a"t3 Cu toate ace!tea, ei (uceau o 'iata mora&a !i !u"t u" e=em$&u $e"tru "oi3 Noe !i-a co"!truit arca tim$ (e a$roa$e 4FF (e a"i, i-a a'erti*at $e oame"i (e!$re ma"ia &ui Dum"e*eu care !e 'a a ate a!u$ra &or, i-a c2emat &a $ocai"ta, i" ciu(a %a$tu&ui ca mu&ti i& &uau i" ra!3

CEA

E"o2 !e $urta cu e'&a'ie i" %ata &ui Dum"e*eu, i!i i"c2i$uia ca Dom"u& i& $ri'e!te *i !i "oa$te !i 'e(e %a$te&e &ui3 Atat (e mu&t a i"e$&acut e& &ui Dum"e*eu, i"cat a %o!t i"a&tat &a cer3 Iar Io', cate a ra (at $ri" i"0a(ui"ta &ui Dum"e*eu- Cat au i"cercat !a-& co"'i"0a !a ce(e*e, i"!a e& a rama! cre(i"cio! !i !tator"ic- C2iar !i atu"ci ca"( *acea i" 0u"oi !i $ra%, $ara!it (e toti, e& I& &au(a $e Dum"e*eu3 Dre$tu& A'raam, %aca"( 'oia &ui Dum"e*eu, a &a!at toate !i a mer! i" tara $e care i-a aratat-o E&3 A'raam "e i"'ata a(e'arata cre(i"ta3 Ne i"'ata (e a!eme"ea o!$ita&itatea3 E& ii $rimea $e toti !trai"ii, i"tre care S-a a%&at !i Dom"u&3 A'raam era atat (e cre(i"cio! !i (e a!cu&tator (e Dum"e*eu, i"cat "u a $re0etat !a !e $re0atea!ca a-& a(uce /ert%a $e %iu& !au u"u&-"a!cut, ca"( Dom"u& i-a cerut-o3 E& "e i"'ata a!cu&tarea $e "oi, $reotii, $e co"(ucatori, $e $ari"ti etc3 Prorocu& Da'i( "e i"'ata cre(i"ta, $ocai"ta !i ru0aciu"ea3 Si a!a mai (e$arte, &a orici"e am 'rea !a "e re%erim, toti "e i"'ata cre(i"ta !i ce'a (e %o&o!; "e i"'ata i"te&e$ciu"ea, a!cu&tarea3 Nicio(ata !a "u $ara!im ru0aciu"ea, $recum Da"ie& !i cei !a$te ti"eri3 De &a toti $utem !or i i"te&e$ciu"e (u2o'"icea!ca !i !a i"'atam cre(i"ta3 &n viata trebuie sa cautam compania oamenilor credinciosi, intelepti, placuti lui umnezeu, tari in credinta. %a vorbim cu ei despre umnezeu. %a citim cuvantul lui umnezeu. Lectura ne intareste in viata duhovniceasca. "redinta insasi apare din citirea si ascultarea cuvantului lui umnezeu. ;iecare carte duhovniceasca ne ofera ceva nou in cunoasterea lui umnezeu. "erceteaza-te si ale$e-ti lectura in functie de necesitatea si setea pe care le descoperi in inima. un acatist, .saltirea, Evan$helia, o opera a unui %fant Parinte sau altceva. "iteste, indrepteaza-ti viata pas cu pas, ca sa dobandesti credinta tare. 9-ti zidi fericirea interioara inseamna a lucra la dobandirea uhului %fant in credinta si in adevar. Printr-o viata buna dobandeste o inima buna, umple-o de har. Pe"tru acea!ta, i"'ata cu'a"tu& &ui Dum"e*eu i" trei %e&uri1 4. (i" E'a"02e&ie; A. (i" e=$&icarea &ui i" !crieri&e S%i"ti&or Pari"ti, "e'oitori ai Bi!ericii Orto(o=e, E. (i" 'ieti&e !%i"ti&or, &ua"( ami"te &a 'iata &or !i &a %e&u& cum au !&u/it &ui Dum"e*eu3 >ulti nevoitori sunt trecuti in randul sfintilor. -u este, oare, acesta un exemplu de credinta sfanta pentru noi, 0bisnuieste-te sa citesti. dimineata din Evan$helie, in timpul zilei talcuirile %fintilor Parinti, iar seara din vietile sfintilor. ;ie ca sufletul tau sa devina pamant binecuvanat pentru a primi samanta A cuvantul lui umnezeu. %a te faci placut lui umnezeu cu intele$ere. CEE

Se !$u"e ca e=i!ta oameni trupesti !i oameni du+o'nicesti) Care e (eo!e irea (i"tre ei? "el trupesc traieste implinind poftele trupului sau, iar cel duhovnicesc traieste in credinta, lucrand pentru a se face placut lui umnezeu. upa roadele lor ii veti cunoaste. Ce& tru$e!c %ace rau& !i uita ca &-a %acut, (ar ti"e mi"te atu"ci ca"( ci"e'a ii %ace &ui rau; ce& (u2o'"ice!c iarta3 Ce& tru$e!c %ura, ce& (u2o'"ice!c !e &ea$a(a (e a&e !a&e etc3 "el duhovnicesc dobandeste uhul %fant, isi intareste credinta+ cel trupesc dobandeste duhul rau, prin faptele sale rele devenind salas al acestui duh. uhul rau il duce in cele din urma la pierzanie, daca acel om nu-si vine in fire. %oarbe intelepciunea duhovniceasca, ce intareste credinta. Pentru aceasta exista. I8 Eiserica lui umnezeu+ 28 cartile sfinte+ 38 oamenii duhovnicesti. Pentru aceasta am primit darul timpului, care este mai de pret decat toate comorile. Trebuie sa-l pretuim asa cum il pretuiau vechii ne$ustori. "at de mult timp pierdem in zadar in convorbiri desarte, curiozitati, fantezii, somn peste masura etc/ Mu&t %o&o! (o a"(im i" !c2im (e &a tim$u& $etrecut i" ru0aciu"e, i" citirea !%i"te&or carti, i" cu0etarea &a 'e!"icie, i" !a'ar!irea %a$te&or u"e etc3 "and sarbatoresti 9nul -ou, $andeste-te intotdeauna la darul timpului incredintat tie si la felul in care il folosesti. Cauta !a-ti $etreci 'iata i" cre(i"ta, (u$a &e0ea (ata "oua (e Dom"u& Ii!u! 9ri!to! !i i" comu"iu"e cu E&3 Sa cre*i !i !a !tii ca 9ri!to! Se 0a!e!te i" cei care !u%era %ara 'i"a !i %ara cartire, !e a%&a i" cei care cre( i" E&, ca"( 'or e!c (e!$re Dum"e*eu3 Aco&o u"(e !u"t (oi !au trei a(u"ati i" "ume&e Dom"u&ui, e!te $re*e"t !i Dum"e*eu3 El este prezent in cei placuti Lui. Este prezent in chip deosebit in noii mucenici rusi. 0mul care L-a cunoscut pe uhul %fant prin credinta simte prezenta Lui. asa cum curentul electric trece nevazut prin fire, tot asa si harul nevazut vine in om, iar acesta ii simte prezenta ca bucurie care ii cuprinde intrea$a fiinta. 0mul care nu crede traieste ca un orb. E'a"02e&ia "e 'or e!te (e!$re Za2eu, care (orea atat (e mu&t !a-L 'a(a !i !a-L cu"oa!ca $e Dum"e*eu, i"cat !-a catarat i"tr-u" (u(, "eti"a"( co"t (e %u"ctia !a im$orta"ta3 Tot a!a !i "oi tre uie !a cre(em i" Dum"e*eu !i !a ti"(em !$re E&3 Sco$u& oricarei cu"oa!teri e!te Dum"e*euEvan$helia ne vorbeste despre vremea in care israelitii, ca popor ales, s-au invrednicit sa-L vada cu ochii lor pe >esia. 9u vazut minuni si vindecari, au auzit cuvantul din $ura omnului &nsusi, insa nu au crezut in El, ci au stri$at. 9astigneste-L, rastigneste-L" 9tunci harul lui umnezeu s-a luat de la ei.S4L CEC

Ru!ia e!te u" $ama"t i"ecu'a"tat cu u" 2ar (eo!e it3 Cre(i"ta "e ma"tuie!te3 Noi "e a(u"am acum i" acea!ta 'ec2e i!erica, $e $ama"tu& !%a"t a& P!Ro'u&ui, care a %o!t 2otar i" %ata (u!ma"i&or ce au i"cercat !a cucerea!ca Ru!ia (e &a a$u!, %a$t ami"tit !i (e cro"icari3 "atolicii au incercat sa cucereasca si sa distru$a duhul 0rtodoxiei, insa fara izbanda, pentru ca sfintii nostri s-au ru$at pentru (usia. Noi $reamarim $e S%a"ta i"tocmai cu a$o!to&ii c"e02i"a O&0a !i $e S%a"tu& c"ea* i"ecre(i"cio! A&e=a"(ru Ne'!Ri, i" !c2ima A&e=ie, care, cu !%i"te&e &or ru0aciu"i, $a"a a!ta*i !u!ti" !i i"tare!c $o$oru& ru!3 Preamarim $e S%a"tu& cu'io! Nica"(ru, $e Sa'a (e Bra$etR, $e Cor"e&ie (e Pecer!Ra, $e Cor"e&ie (e Bra$etR, $e Ioa!a% (e S"eto0or!R, $e O"u%rie (e Ma&!R !i a&ti !%i"ti, tari i" cre(i"ta, care au !tra&ucit $e $ama"tu& P!Ro'u&ui3 S%a"ta Bi!erica "e i"'ata !a mer0em $e ca&ea Orto(o=iei, $ri'i"( &a 'iata !%i"ti&or3 9cestia au trait pe pamantul sfant al Ps=ovului, au fost oameni ca si noi, cu a:utorul lui umnezeu s-au curatit de pacate si au dobandit indrazneala la El, "aruia se roa$a pentru noi, pacatosii. E'a"02e&ia "e i"(eam"a $e "oi, cei cre(i"cio!i, !a "u "e i"0ri/im %oarte mu&t (e ce&e $ama"te!ti, ci sa cautam mai intai &mparatia cerurilor, iar celelalte se vor adau$a noua3 Pe primul loc trebuie sa fie dorinta de a bineplacea lui umnezeu, iar toate ce&e&a&te # $e $&a"u& a& (oi&ea3 Unde este inima noastra, acolo este si comoara noastra3 E!te i"e !a "a*uim &a 2ra"a (u2o'"icea!ca, a!eme"ea Mariei, (ar, trai"( $e $ama"t, tre uie !a im$&i"im !i ce&e a&e Martei3 -u trebuie sa exa$eram, cum a facut monahul care a mers intr-o manastire doar pentru a se ru$a+ iar cand nu l-au chemat la masa nici prima, nici a doua si nici a treia zi, a inteles ca trebuie sa si munceasca. &n vremea noastra s-a raspandit foarte mult necredinta. Ea exista si inainte, dar nu era atat de multa. in cauza necredintei poporului, omnul nu a facut minuni in -azaret, spunand ca nici un proroc nu este bine primit in patria sa. )azandu-L zi de zi, ani de-a randul, poporul era obisnuit cu El, devenind surd si mut, desi auzea despre minuni si descoperiri facute de El in alte locuri. eseori, suntem si noi ca acei oameni. nu ne folosim de apa cea vie care este aproape de noi Bin Eiserica8, ci bem din balti murdare Bsecte, eresuri, superstitii8. E=em$&e 0a!im !i i" trecutu& "o!tru3 A!t%e&, %erafim de %arov nu era cinstit ca facator de minuni in sfanta lui manastire, ci, dimpotriva, el a fost pri$onit3 9semenea s-a intamplat si cu "uviosul -icandru. -ici 9mbrozie de la 0ptina nu era pretuit. A!t%e&, oameni care vin de departe la un staret induhovnicit primesc comoara duhovniceasca, o primesc in inima si o duc cu ei, iar cei din :urul sau nu cunosc aceasta comoara. Trebuie sa-i pretuim pe cei din :urul nostru+ nu doar pe preoti, ci pur si simplu pe oamenii duhovnicesti. Pe Iaco , %rate&e Dom"u&ui, "u-& ci"!teau ca $e u" %acator (e mi"u"i, (ar i& ci"!teau $e"tru cre(i"ta, $e"tru !%i"te"ia &ui, $e"tru 'iata &ui %ara (e $acat3 6nii oameni ii intreaba despre problemele lor pe preoti, dar fara folos, pentru ca nu implinesc ceea ce li se spune si n-au credinta. aca $aseste credinta la om, omnul CEH

indrepteaza si corecteaza toate. ar fara credinta, chiar si cel mai intelept staret nul va putea mantui pe om3 9sa s-a intamplat si cu locuitorii -azaretului. desi omnul era cu ei, nu erau ei in stare sa primeasca cele spre mantuire. La fel este si in manastirile de azi. Cum a !$u! u" mo"a21 0erafimi sunt multi" dar nu este nici un 0erafim de 0arov. in cauza necredintei au aparut foarte multe boli duhovnicesti, multi demonizati. )ra:masul isi $aseste salas in sufletele care nu se afla sub ocrotirea harului lui umnezeu. Co"%orm $ro%etii&or !tareti&or, la sfarsitul 'eacurilor cei bolna'i du+o'niceste 'or fi atat de multi, incat oamenii si dia'olii 'or fi una, iar iadul 'a ramane pustiu) "and omul traieste dupa voia lui umnezeu, demonii n-au putere asupra lui. ;ara o viata dupa voia lui umnezeu ramane doar forma exterioara a credintei. @iata $acatoa!a "u e=c&u(e i"tot(eau"a cre(i"ta, (ar te i"(e$artea*a (e Dum"e*eu3 Pot %i o&"a'i (u2o'"ice!te c2iar !i $reotii !i mo"a2ii, (aca ei (uc o 'iata $acatoa!a3 &n Evan$helie sunt descrise unele intamplari minunate, cand demonii il recunosc pe umnezeu si se cutremura, in timp ce contemporanii %ai nu-L cunosc, nu-L intele$, nu cred in El si nu se tem de El. emonii &i spun omnului. De ce ne c+inui inainte de 'reme?, adica inainte de :udecata lui umnezeu. 0amenii insa permit sa fie chinuiti de demoni. )ra:itorii contemporani, extrasensiiS2U si ma$ii sunt slu:itori ai demonilor. Ei pot trimite demonii la om, dar demonii nu pot pune stapanire pe om fara motiv. >otivele sunt urmatoarele. nu-L cunosti pe umnezeu, nu crezi, nu porti cruce, nu te impartasesti, nu citesti .saltirea, Evan$helia, faci fapte rele. aca omul este aparat de credinta si de faptele ei, nu trebuie sa se teama de demoni. emonii n-au putere nici macar asupra porcilor fara in$aduinta lui umnezeu. )ietile %fintilor "iprian si Fustina "e 'or e!c (e!$re $uterea cre(i"tei, (e!$re irui"ta &ui 9ri!to!3 Ci$ria" era u" 'ra/itor $uter"ic, a'a"( i" !u or(i"ea &ui o &e0iu"e (e (emo"i3 Cu toate ace!tea, ca"( ta"aru& a$ri"! (e (ra0o!te %ata (e %ecioara [u!ti"a i-a cerut !a-& a/ute !-o !e(uca, "iprian n-a putut face nimic, pentru ca fecioara era o crestina cu credinta tare si care se ru$a lui umnezeu. 9tunci "iprian insusi sa intors la umnezeu, dar fiind chinuit de demoni nu si-a $asit linistea pana nu si-a facut cruce. 9tunci vra:masul s-a retras. 9cest lucru ne incredinteaza de puterea semnului crucii. ;a-ti cruce des, fa-o corect, inchipuind exact semnul crucii asupra ta. 9minteste-ti ca aceasta este arma noastra duhovniceasca. &nsemneaza-te cu evlavie, atent, cu ru$aciune. Cu'io!u& Am ro*ie (e &a O$ti"a !$u"ea ca nu toti a%ung generali in 'iata du+o'niceasca, dar soldat este obligat sa fie fiecare crestin) Nu toti $ot ati"0e !%i"te"ia Mariei E0i$tea"ca, care, cu (aru& &ui Dum"e*eu, !tia cu'i"te&e Scri$turii %ara !a &e %i i"'atat 'reo(ata3 >ai demult existau si in (usia astfel de carti vii - staretii) 9cum neau ramas doar cartile, in care $asim toate indrumarile de care avem nevoie. Trebuie doar sa ne folosim de ele. CEI

Pri"tre mu&te&e mi"u"i a&e Dom"u&ui !e a%&a !i 'i"(ecarea u"ui !ur( !i mut3 e multe ori si noi suntem surzi. %untem surzi la spovedanie, cand nu stim ce sa spunem si lasam pe seama noastra pacate nemarturisite. %untem surzi cand este hulita credinta si Eiserica, iar noi tacem si nu aparam slava lui umnezeu. Ca"( tre uie !a i"'atam, !a (e'e"im mai i!cu!iti, !a a(u"am !tii"ta (u2o'"icea!ca, cat (e (e! !u"tem !ur*i- &n schimb cand ar trebui sa tacem, ca de pilda in cazul in care suntem :i$niti de cineva, atunci nu o facem, desi acest lucru este necesar pentru smerirea noastra si pentru dobandirea blandetii. >ultimi de protestanti au umplut pamantul nostru sfant. Ei rastalmacesc invatatura crestina. "ei care ii asculta adeseori se imbolnavesc duhovniceste. Erezia este foarte periculoasa pentru suflet. ;eriti-va de ea/ %a nu aveti comuniune duhovniceasca cu ereticii/ -u intrati in discutii cu ei, nu primiti nici un fel de milostenie din partea lor si cu atat mai putin carti, Evan$helia etc. Pentru acesti rataciti te poti doar ru$a. Dom"u& i"0a(uie ere*ii&e !i rataciri&e, $e"tru ca omu&ui ii e!te (ata ratiu"ea !i 'oia &i era, ca !a !e &amurea!ca u"(e e!te a(e'aru&3 umnezeu nu vrea sa aiba robi, ci fii liberi. -u trebuie sa tra$i pe nimeni cu forta in (ai. -u-ti aro$a &mparatia cerurilor, asemenea ereticilor, care considera ca din moment ce cred se vor mantui obli$atoriu, pentru ca ei se considera de:a sfinti. %i in biserica noastra sunt astfel de credinciosi, care se mandresc cu credinta lor si nu doresc sa vorbeasca cu cei necredinciosi, privindu-i de sus. 6neori cei ce slu:esc in biserica au un comportament trufas. considera ca lor le este permis sa vorbeasca in biserica, sa impin$a oamenii pentru a-si face loc, sa comande, sa :udece. U" a&tu& 0a"(e!te (e!$re !i"e1 4u sunt credincios" iar cutare este fara Dumnezeu si betiv. Ce asemanare (oate fi intre mine si el2 9ceasta este o parere de sine periculoasa, mai ales pentru slu:itorii bisericesti. Preotul sau diaconul $andesc astfel, iar apoi vezi ca incep dintr-o data sa bea sau sa-si adune averi. Este o mare ispita. )ra:masul loveste in lucruri marunte, de la care se a:un$e apoi la cele mari. eprinderea rea este periculoasa, pentru ca ea duce la pacat si la patima, i" tim$ ce (e$ri"(erea u"a (uce &a 'irtute3 )iata sa fie conform credintei/ Traiesti tu astfel, Trebuie sa ne punem la incercare. credem noi, oare, in Evan$helie, implinim noi voia lui umnezeu cu constiinta curata, 0are citim cuvantul lui umnezeu, 0are nu ne indreptatim, 0are ne curatim sufletul prin spovedanie si prin impartasanie, 9vem noi intotdeauna in fata ochilor infricosata zi a Fudecatii lui umnezeu, -u preferam, oare, viata pamanteasca, trecatoare, fericirii vesnice, "erceteaza-te pe tine insuti si vei afla cum trebuie sa implinesti voia lui umnezeu, pentru ce trebuie sa te ro$i si ce trebuie sa indreptezi la tine. Trebuie sa cautam &mparatia lui umnezeu, cum "e i"'ata Cu'io!u& Sera%im (e Saro', ca Du+ul @fant sa @e salasluiasca in noi3 &ntareste-ti credinta prin fapte, fara de care" (u$a cu'a"tu& a$o!to&u&ui, ea este moarta3 Ace!te %a$te !u"t1 postul, rugaciunea, ne'ointa de dragul lui $ristos) a. Sa &uam ca e=em$&u postul3 Pe"tru u"ii oame"i, $a"tece&e e!te (um"e*eu& &or3 0rtodocsii invata infranarea de la mancare. "u tre uie !a ma"a"ci i"ai"tea S%i"tei Litur02ii (i" *i&e&e (e (umi"ica !i i" !ar atori3 >ancarea este preferabil sa fie CED

pre$atita mai simplu in zilele de post. &n timpul prepararii mancarii este obli$atoriu sa te ro$i. Trebuie sa te ro$i si in timpul mesei, caci astfel nu vei manca in exces. -u uita de asemenea sa te ro$i inainte de masa si sa-& multumesti lui umnezeu dupa masa. 9minteste-ti ca mancarea consumata in tacere este ca painea, iar cea consumata cu ru$aciune si multumire A ca mierea. %e spune de asemenea ca mancarea insotita de discutii, $lume, dispute, :udecarea aproapelui se consuma ca $unoiul. @ranindu-ti trupul, nu uita sa-ti hranesti si sufletul. &n acest scop, la manastire Bdar mai demult si in casele oamenilor simpli8 in timpul mesei se citeste cu voce tare din vietile sfintilor sau din alte carti duhovnicesti3 Ami"te!te-ti ca &acomia $a"tece&ui e!te $acat (e moarte3 Pantecele satul te duce in iad. @rana simpla te deprinde cu cumpatarea, care este una dintre cele mai importante virtuti. Pe"tru a 2ra"i oame"ii, Dom"u& a'ea ma"care !im$&a1 $ai"e !i $e!te3 4A co!uri cu %irimituri au !tra"! uce"icii (u$a 2ra"irea a HFFF (e %&ama"*i1 ace!ta e!te u" e=em$&u (e cum$atare3 "umpatarea lasa mai mult loc si resurse pentru lucrarea milosteniei. 9stfel, o virtute atra$e dupa sine alta virtute. Ci"!te!te i" mo( (eo!e it $o!turi&e &u"0i a&e a"u&ui i!erice!c3 Sa !imti $o!tu& ca $e o !ar atoare $e"tru !u%&et3 Po!tu& "e (a $utere !a "e a ti"em (e &a rau !i "e i"tare!te cre(i"ta3 Po!tu& e!te (ra0o!te (e a$roa$e&e3 Po!tu& e!te o &ucrare !%a"ta3 Postul este cercetare de sine, cu$etare la pacate. la felul cum trebuie sa le evitam, cum sa indreptam pacatele savarsite inainte, cum sa dezradacinam deprinderile rele si placerile pacatoase. Posteste nu doar in privinta mancarii, ci si cu ochii, cu urechile, cu limba. &n post curateste-te prin spovedanie si impartaseste-te. I" $o!t e!te i"e !a i"cerci !a urme*i Prorocu&ui !i Bote*atoru&ui Dom"u&ui, Ioa" I"ai"temer0atoru&, care era %oarte i"%ra"at atat &a ma"care, cat !i &a im racami"te !i trai3 E& 'ietuia !o&itar (i" co$i&arie, iar i"!i"0urarea i& a$ro$ie ce& mai mu&t $e om (e Dum"e*eu3 %fintii Parinti prevesteau ca in vremurile din urma putini vor putea afla calea insin$urarii. 9cest lucru se poate observa astazi. prin televizor ne intra in casa tot felul de oameni, vra:itori, dansatori si multi altii, pe care n-ar trebui sa-i primim in nici un chip. . Sora !i $riete"a $o!tu&ui e!te rugaciunea3 Putem invata sa ne ru$am cu a:utorul cartilor de ru$aciune atat de accesibile noua si al acatistelor. 9ceste ru$aciuni sunt alcatuite de %fintii Parinti si in ele ni se descopera felul in care se ru$au ei. &ata un exemplu pentru noi/ &n timpul postului, datorita infranarii sporeste credinta si ne vine mai usor sa ne ru$am si sa citim cartile sfinte. -u nesocoti citirea ru$aciunilor de dimineata si de seara Bsa-ti faci din aceasta o re$ula8. Daca "u $oti, atu"ci cu !%atu& $ari"te&ui (u2o'"ice!c cite!te $ra'i&a S%a"tu&ui Sera%im (imi"eata, &a amia*a !i !eara1

CEJ

,atal nostru - (e trei ori; )ascatoare de Dumnezeu ?ecioara # (e trei ori; Crezul H o (ata3 ar ia seama ca aceasta pravila trebuie completata cu rostirea (u$aciunii lui &isus in cursul zilei. (oa$a-te staruitor, pana cand vei simti in inima roadele ru$aciunii. pacea, bucuria, harul. (oa$a-te cum se ru$a vaduva de :udecatorul nedrept, insistand pana cand i-a implinit ru$amintea. &nvata-te sa starui cu ru$aciunea ta la umnezeu, ca sa dobandesti pacea launtrica si credinta tare. Staruie!te i" $racticarea Ru0aciu"ii &ui Ii!u! a!t%e& i"cat ru0aciu"ea ro!tita ,>a u*e&or+. !a (e'i"a ru0aciu"e a mi"tii, a$oi acea!ta !a (e'i"a a i"imii, $e"tru ca, i" ce&e (i" urma, ru0aciu"ea i"imii !a !e tra"!%orme i" ru0aciu"e co"tem$&ati'a, i"!a ti"e mi"te ca acea!ta (i" urma e!te cea mai i"a&ta %orma (e ru0aciu"e !i e!te (aru& &ui Dum"e*eu3 -u te avanta spre dansa, ca sa nu cazi in ama$ire. aca nazuiesti la dobandirea ei, cauta un indrumator. )ra:masii ru$aciunii sunt. a$itatia, vorbirea desarta, barfa, aflarea stirilor, :ocurile Bde carti, sahul etc8, televizorul, ima$inile necuviincioase, cartile mondene, ziarele. &nsin$urarea este invatatoarea intelepciunii si a ru$aciunii. Ea naste sfintenia. usmanul mantuirii, stiind folosul insin$urarii, aduce plictiseala, deznade:de, tristete. omul ramas sin$ur se indispune, sufera, plan$e. ;oloseste-te corect de insin$urare. nu te $andi la nimic altceva in afara de umnezeu. &nchinaciunile a:uta credintei+ ele antreneaza in ru$aciune si trupul, alun$and lenea si plictiseala. ;a inchinaciuni cu ravna si cu zdrobire de inima. c. Dom"u& "e-a !$u!1 >e'oiti-'a, #ntrati pe poarta cea stramta) E!te o $oru"ca a(re!ata tuturor3 >e'oiti-'a re$re*i"ta i"(em"u& &a "e'oi"ta (e (ra0u& &ui 9ri!to!3 Usile stramte i"!eam"a !i&irea (e !i"e, !tramtorarea $ro$rie (e (ra0u& &ui 9ri!to!1 nu vrei sa te ridici la ru$aciune A ridica-te+ este post Z infraneaza-te, rabda+ esti manios A stapaneste-te, cedeaza+ iarta dusmanului tau, intoarce raul cu binele+ mancarea $ustoasa refuz-o. &ata, nevoieste-te si tu astfel. Esenta crestinismului o constituie aceste nenumarate nevointe3 @iata "e'oitoru&ui e!te $&i"a (e e%ort, (e "eca*uri, (i" mome"t ce %irea "oa!tra $acatoa!a cere a&tce'a, atra0a"(u-"e &a $acat3 -evointa alun$a pacatul, iar lupta cu deprinderile rele invata rabdarea necazurilor si curateste sufletul. -evoitorii dobandesc pacea launtrica cu a:utorul binecuvantat al lui umnezeu.

CEM

(. O a&ta mare "e'oi"ta "e-o (e!co$era A$o!to&u& Petru1 rabdarea necazurilor pentru $ristos3 Pe"tru !u%eri"te&e (e care a'em $arte i" 'iata "oa!tra !curta "i !e (aruie!te %ericirea 'e!"ica; $e"tru i"cercari (o a"(im ra!$&ata3 A!t%e&, Bo"i%atie era ro , eti', (e!%ra"at, i"!a ca"( a $rimit moartea muce"icea!ca $e"tru 9ri!to! a (e'e"it !%a"t3 (abdarea suferintelor se da celor cura:osi. "restinul nu trebuie sa se infricoseze de ele, ci de chinurile vesnice. evin mucenici nu doar cei care au rabdat chinuri trupesti, ci si cei care au rabdat chinuri sufletesti. &ntareste-te in rabdarea necazurilor inchipuindu-ti cu $andul chinurile suferite de cei care au patimit pentru @ristos. &n timpul pri$oanelor straduiti-va sa ramaneti uniti+ daca esti slab, fu$i, dar cand esti prins nu ne$a credinta. Iertarea $acate&or e!te ra!$&ata $e"tru !tator"icia i" cre(i"ta- "and nu este cazul, nu risca, nu te expune pericolului. -ada:duieste in umnezeu si nu deznada:dui niciodata, fiindca deznade:dea este pacatul lui &uda, sinucidere duhovniceasca. "redinta ta sa fie puternica/

K4L I" Ta&mu(u& e'reie!c e=i!ta o me"tiu"e (e &a a"u& DF (u$a 9ri!to! (e!$re %a$tu& ca Dum"e*eu a i"cetat !a $rimea!ca /ert%a &or, a(ica mie&u& /u"02iat, care (u$a ru0aciu"i&e ar2iereu&ui &ua a!u$ra !a $acate&e $o$oru&ui &ui I!rae&3 Sa"0e&e &ui, ame!tecat cu a$a, era %o&o!it $e"tru !tro$irea ce&or care !e ru0au ca !em" a& curatirii3 Se !crie ca /ert%a (e curatire "u mai e!te $rimita (e Dom"u& (e ED (e a"i, a(ica (i" mome"tu& ra!ti0"irii Fiu&ui &ui Dum"e*eu, $recum e!te !$u! i" Scri$tura1 8ila voiesc" iar nu 1ertfa. A!t%e&, &a e'rei $a"a a!ta*i "u e=i!ta curatire3 KAL Per!oa"e cu $erce$tii e=tra!e"*oria&e, (e e=1 $ara$!i2o&o0ii, ioe"er0otera$eutii, ra(ie!te*i!tii etc

,Di"1 Pr. )alentin >ordasov, duhovnicul de la Ps=ov. #n'ataturi si intamplari minunate, E(itura So$2ia, AF44.

IN,ATATURI )UN&A1ENTALE PENTRU 1ANTUIREA (U)LETULUI 4II5: +Tre6uie sa "ii 7otarat pentru &u ne2eu# iar nu sa "a$i pe pla$ $ererilor ne$instite ale oa enilor-.
Pu &icat $e 'J Dec %&'K W Cate0orii1 Dregatorul bogat si -azirea (oruncilor" 3rana du!ului U -R4D*C* 0* C>V*),4 D4 ?5/50" -arintele Valentin 8ordasov" -orunca cea mai mare din lege" Razboiul nevazut W W Pri"t

"ontinuare de la. &-)9T9T6(& ;6- 9>E-T9LE PE-T(6 >9-T6&(E9 %6;LET6L6& B&8

CCF

2. ra$ostea de umnezeu si de aproapele

)I"tare!te cre(i"ta $ri" (ra0o!te3 Roa0a-te1 Doamne, cred, a%uta necredintei mele", cum !e ru0a tata& iu itor $e"tru %iu& !au o&"a'3 9sa se ru$a si iubitoarea de umnezeu )arvara, marea mucenita, pe care tatal o ferea de cunoasterea lui umnezeu, inchizand-o intr-un turn, izoland-o de lumea 0rtodoxiei. I"!a @ar'ara era i"te&ea$ta; ea L-a cu"o!cut $e Dum"e*eu (i" ce&e create (e E&1 ceru&, $ama"tu&, !te&e&e, &u"a, !oare&e, "atura3 L-a cunoscut si L-a iubit mai mult decat orice pe lume. Tatal ei, inchinator la idoli si pri$onitor al crestinilor, i-a luat viata, taindu-i capul. El nu si-a crutat propria fiica de dra$ul idolilor neinsufletiti, dar, fara sa-si dea seama, el insusi i-a oferit cununa muceniciei. "redinta ortodoxa ne invata sa-i iubim si sa-i cinstim pe parintii nostri, dar aceasta dra$oste nu trebuie sa fie mai mare decat dra$ostea de umnezeu. A!t%e&, marea muce"ita @ar'ara "e i"'ata !tator"icia i" cre(i"ta !i (ra0o!tea (e Dum"e*eu3 "ati oameni a adus ea la adevarata credinta prin exemplul ei, prin cuvant si fapta/ 9deseori rudele ne propun sa implinim voia lor pacatoasa. >u merge la biserica, dormi duminica", De ce te imbraci ca o e'la'ioasa? etc. )ra:masul mantuirii se ridica impotriva noastra prin sot, copii, vecini sau alte persoane3 6neori relatiile bune dintre oameni se mentin pana cand afla despre cineva ca e credincios si mer$e la biserica. in acel moment relatiile se schimba. Dom"u& !$u"e1 >-am 'enit sa aduc pace, ci sabie) 9ceasta sabie este pentru a desparti pe cel pacatos de cel drept. A$o!to&ii !$u"eau i" a!t%e& (e !ituatii1 Drept este sa ascultam mai mult de Dumnezeu, iar nu de 'oi) I" !ituatia ami"tita mai i"ai"te, trebuie sa fii hotarat pentru umnezeu, iar nu sa faci pe plac cererilor lor necinstite. -u te teme sa suporti insultele, defaimarea pentru credinta3 >ilioane de oameni au suferit punandu-si chiar viata pentru omnul. -u te rusina de credinta, pentru ca omnul sa nu %e rusineze mai apoi de noi. A$o!to&u& Petru !$u"ea ca noua ni s-a dat nu doar sa credem, ci si sa patimim. De aceea, fii statornic/ "el care va suferi pentru cuvantul lui umnezeu si pentru credinta ortodoxa va primi mare rasplata/ La !%ar!itu& 'eacuri&or, c2iar !i ce& mai $acato! om

CC4

care "u 'a $rimi $ecetea &ui A"ti2ri!t !i "u !e 'a &e$a(a (e Dum"e*eu 'a mer0e i" Im$aratia ceruri&or3 Pentru intarirea in dra$oste, trebuie sa cu$etam mai des la viata lui &isus @ristos. Ca"( u" uce"ic oarecare a 'e"it &a !taret cu o $&a"0ere a!u$ra ce&ui care &-a "e(re$tatit, !taretu& &-a i"tre at1 ?are esti tu mai bun decat Domnul? Cat a rabdat 7l" 9stfel si noi. in orice intristare, incercare, boala, suferinta trebuie sa ne $andim mai des la chinurile, rabdarea, smerenia si blandetea >antuitorului. >editeaza in sufletul tau despre omnul, munceste duhovniceste, citeste, ca sa cresti in dra$ostea lui umnezeu. "ea mai puternica arma a demonilor este sa ne asalteze cu tot felul de $anduri, ca sa ne impiedice sa ne $andim la umnezeu si sa ne ru$am. Daca, (e e=em$&u, u" mo"a2 a a/u"! &a ru0aciu"ea co"tem$&ati'a, atu"ci e& e=$erime"tea*a Raiu& !i e!te a$roa$e (e Dum"e*eu3 9supra noastra, a simplilor mireni, harul, adica dra$ostea lui umnezeu, se po$oara in timpul cu$etarii duhovnicesti. "u$etarea duhovniceasca este mantuitoare pentru noi. ea ne da trezvie, asaza toate la locurile lor, ne distra$e de la $ri:ile lumesti. umnezeu vede neincetat cu ce se ocupa inima noastra !i e!te 0e&o!3 %i $andurile noastre sunt cunoscute in cer. "u$etand, ne ru$am in interiorul nostru3 "el mai bun mi:loc de cu$etare este %fanta %criptura, cuvantul lui umnezeu. "el care-L iubeste pe umnezeu se lumineaza prin cu$etarea duhovniceasca, iar prin smerenie si pocainta se curateste si se apropie de umnezeu. 0rice munca trebuie insotita de cu$etarea la umnezeu, de aceea serviciul crestinului trebuie sa fie placut lui umnezeu si folositor oamenilor. "u$etarea la umnezeu Besenta ru$aciunii8 il a:uta pe om sa scape de deprinderile rele. fumat, betie, lacomia pantecelui etc. "el care &l iubeste pe umnezeu nu poate slu:i la doi domni. S%a"ta Bi!erica o ci"!te!te $e >aria >a$dalena cea intocmai cu apostolii. Ne ami"tim ca, pentru dra$ostea si inchinarea ei, a fost prima careia i %-a aratat omnul dupa &nviere. Ea &l iubea pe umnezeu sincer, din toata inima, dovedind prin fapte dra$ostea sa3 Ea insasi a venit de cateva ori la mormantul omnului, invatandu-ne si pe noi sa venim inaintea tuturor la casa lui umnezeu si, cu atat mai mult, sa nu intarziem. Ea a renuntat la tot ce avea si a dobandit pace, eliberare de patimi, smerenie, blandete, rabdare, darul propovaduirii si al facerii de minuni. >aria >a$dalena, care a stat lan$a "rucea omnului, ne invata sa-L iubim pe umnezeu, sa stam alaturi de ea si sa plan$em pentru suferintele >antuitorului si pentru pacatele noastre si sa ne ru$am+ sa respectam miercurea si vinerea ca zile mari ale suferintelor lui @ristos si sa nu uitam de post in aceste zile. Ea i-a (aruit CCA

im$aratu&ui ou& care !-a i"ro!it i" mai"i&e ei, (o'e(i"( moartea "e'i"o'ata a Ma"tuitoru&ui, iar im$aratu& &-a $e(e$!it $e Pi&at3 Trebuie s-o urmam pe >aria >a$dalena si in cura:ul ei de a marturisi adevarul.

Le0ea &ui Dum"e*eu "e i"'ata ca femeia trebuie sa taca in biserica, (ar i" %ami&ie !i i" !ocietate femeii care &l iubeste pe umnezeu ii este permis sa semene cuvantul lui umnezeu, insa cu intelepciune, daca oamenii se intereseaza, intreaba, asculta3 Trebuie sa te ro$i intotdeauna inainte sa vorbesti, sa nu inveti cu superioritate, sa urmaresti ca omul sa fie in dispozitia potrivita pentru a asculta cuvantul lui umnezeu. >antuindu-l pe altul, mantuieste-te pe tine insati. ia seama la tine si nu arunca margaritare porcilor, ca nu cum'a ei sa se intoarca si sa te sfasie . 3. Pazirea tuturor poruncilor lui umnezeu
Nece porunci a inmanat omnul poporului israelit prin >oise, prorocul %au3 Cre!ti"i&or &e !u"t cu"o!cute (e a!eme"ea, ca !i ta"aru&ui (i" E'a"02e&ie, care &e $a*ea (i" ti"eretea !a3 I"!a, (u$a i"'atatura carturari&or !i a %ari!ei&or, e& L-a i"tre at $e 9ri!to!1 Care dintre ele este cea mai mare? La acea!ta, Dom"u& i-a ra!$u"!1 .azeste-le pe toate si te 'ei mantui) Iata-&e1 - sa-/ iubesti (e Dumnezeu din toata inima" din tot sufletul si din tot cugetul tau: - sa nu-ti faci c!i( cio(lit: - sa cinstesti numele lui Dumnezeu: - aminteste-ti de ziua sambetei si sfinteste-o (e ea Cla crestini este ziua duminiciiD: - cinsteste (e tatal tau si (e mama ta: - sa nu ucizi: - sa nu fii desfranat: - sa nu furi: - sa nu marturisesti stramb:

CCE

- sa nu invidiezi si sa nu doresti ceva strain. Poru"ci&e !u"t &e0ea (u2o'"icea!ca ce tre uie $a*ita (e toti cre(i"cio!ii3 ;iecare din porunci este la fel de importanta in fata lui umnezeu. e aceea, cine incalca una, incalca toata le$ea3 Dar daca vrei sa fii desavarsit" (u$a cum "e i"'ata 9ri!to!, lasa tot si urmeaza-8i 8ie. omnul ne cheama sa lepadam cele pamantesti, materiale, pentru a invata de la ansul sa dobandim cele duhovnicesti. Pe"tru acea!ta "e-a %o!t (ata E'a"02e&ia3 E'a"02e&ia cu$ri"(e ce&e (e!$re ma"tuirea "oa!tra, (ar e!te !tra atuta (e (oua $oru"ci care e=$rima i"!a!i e!e"ta ei1 - (ra0o!tea (e Dum"e*eu; - (ra0o!tea (e a$roa$e&e3 Poruncile indeamna la dobandirea a doua virtuti. a iubirii de umnezeu si a dra$ostei. Dra0o!tea (e Dum"e*eu e!te (ea!a cu0etare &a Dum"e*eu, (u$a cum am !$u!3 Cu0etarea &a Dum"e*eu $oate %i ru0aciu"ea, care e!te (e $atru %e&uri1 - ru$aciune de iertare+ - ru$aciune de pocainta+ - ru$aciune de multumire+ - ru$aciune de preamarire. Cu0etarea &a Dum"e*eu $oate %i !i $andul de multumire $e"tru 'iata $ro$rie, $e"tru toate u"uri&e $ama"te!ti, $e"tru e=$erie"te&e (aruite (e Dom"u&, $e"tru "eca*uri !i !u$arari !i $e"tru e%ectu& &or tama(uitor, $e"tru i"ta&"iri&e $ro'i(e"tia&e cu a"umiti oame"i etc3 Ea $oate %i (e a!eme"ea cu$etarea la viata pamanteasca a omnului nostru, la Patimile %ale indurate pentru noi. Ea $oate &ua !i %orma a&tor 0a"(uri, (e!$re care "e i"'ata S%i"tii Pari"ti, ca (e $i&(a %fantul %iluan 9thonitul3 E& a (u! o 'iata $&acuta &ui Dum"e*eu3 A murit i" a"u& 4MEJ, &a!a"( i" urma i"'atatura !a !cri!a, $e care "oi a'em %ericirea !-o citim3 %crierile sale respira dra$oste, insufla nade:de, ne invata sa nu cadem in deznade:de, care este mai rea decat hula de umnezeu. "uviosul %iluan ne invata sa-l invin$em pe dusmanul nostru prin smerenie si pocainta+ ne invata barbatia de a ne ridica daca am cazut si de a nu ne tulbura daca harul se retra$e pentru un timp de la noi. -ecazul si prime:diile i-au invatat pe multi arta ru$aciunii. "ate lacrimi si cata nevointa sunt necesare pentru a dobandi smerenia/ %ufletul smerit este multumit in toate si face bine tuturor. Cre(i"cio!ii CCC

i"te&e$ti !i care i"(e$&i"e!c 'oia Dom"u&ui !u"t %ii ai &ui Dum"e*eu, iar !im$&ii cre(i"cio!i !u"t ro i ai &ui Dum"e*eu3 Pentru vra:mas si pentru cel care te-a nedreptatit trebuie sa te ro$i indata, pentru ca atitudinea fata de dansul sa nu nimiceasca in inima dra$ostea3 &nima plina de dra$ostea de omnul devine in numele Lui in$aduitoare si pasnica cu aproapele sau. %traduieste-te sa-i inteleptesti pe copii si pe apropiatii tai care au ratacit de la viata evlavioasa numai prin ru$aciune.

La impartasanie sa mer$i cu sentimentul evlaviei, al pocaintei si al nevredniciei. Citirea S%i"tei Scri$turi &umi"ea*a !u%&etu& !i i"mu&te!te (ra0o!tea3 Ca"( omu& "u i"te&e0e S%a"ta Scri$tura i"!eam"a ca e!te "e'oie !a!i i"(re$te*e 'iata3 "ine mustra pe cei rai, dar nu se roa$a pentru dansii, pierde harul si dra$ostea. "and $andesti rau despre oameni, duhul rau intra in inima, nimicind dra$ostea.
"el ce implineste voia lui umnezeu, adica poruncile Lui, este multumit in toate, este recunoscator lui umnezeu si are dra$oste permanenta si har. A!a era, (e $i&(a, %fantul &oan de 7ronstadt3 Permanent incon:urat de oameni, zambea si era multumit intotdeauna, inima lui fiind coplesita de dra$oste. (u$aciunea de multumire catre umnezeu are o mare putere3 aca ne vom indrepta neincetat mintea catre umnezeu, nu ne vom intrista din pricina celor pamantesti. Dar "oi !u"tem "e$uti"cio!i3 De aceea $andurile noastre sunt atrase necontenit spre cele pamantesti. "and se intampla astfel, prin ru$aciunea de pocainta intoarce din nou $andul tau la umnezeu, izvorul nesecat al dra$ostei atotdesavarsite. Si re$et1 $e"tru a "u !&u/i &a (oi (om"i, tre uie !a cu0etam "umai &a Dum"e*eu !i !a (o a"(im (ra0o!tea Lui (um"e*eia!ca $ri" im$&i"irea $oru"ci&or Sa&e3 I" $i&(a (e!$re !$ice&e (e 0rau !i (e!$re "e02i"a !ema"ata i" &a"u& Dom"u&ui (e 'ra/ma!u& "eamu&ui ome"e!c, Dom"u& 9ri!to! "e !$u"e1 Cel ce are urec+i de auzit sa auda. I" &a"u& Dom"u&ui cre!c, ame!tecate, !i !$ice&e (e 0rau, !i "e02i"a1 !i (ra0o!tea, !i ura3 ;ereste-te de adunarile rele. I" 'ec2ime, cei !a"ato!i ii e'itau $e o&"a'ii (e &e$ra3 9cum trebuie sa ne ferim de lepra duhovniceasca Bpatimi, deprinderi rele8, ca sa nu ne imbolnavim. >arul stricat nu poate fi sanatos, iar cel sanatos se poate strica, daca sta lan$a cel stricat. Este bine sa-l vizitezi pe cel bolnav, dar daca acest lucru dauneaza sufletului tau, renunta. Este bine sa mer$i in pelerina: la locuri sfinte, izvoare, moaste, dar daca calatoria iti ruineaza sufletul, renunta3 Dom"u&, Care "e iu e!te, (ore!te 'i"(ecarea "oa!tra !u%&etea!ca !i "e (a $e"tru acea!ta harul %fantului uh, indeosebi pe doua cai. prin CCH

rugaciunea bisericeasca si prin @fintele *aine. La ace!tea !e a(au0a o a treia1 (ra0o!tea !i &ucrarea ta3 &n viata, fiecare om primeste un talant. ar cum folosim noi acest talant, %pre slava lui umnezeu, in folosul aproapelui, pentru mantuirea sufletului nostru, -u mai este mult si omnul ne va intreba despre aceasta. "e vom raspunde, "and omul crede in umnezeu, &l iubeste, mer$e la biserica, pazeste poruncile Lui si se roa$a, omnul &nsusi ii daruieste pe deasupra cele pamantesti de care are nevoie. %fantul &oan de 7ronstadt primea multe donatii+ cu o mana le primea, iar cu cealalta le impartea. 9vraam era bo$at si ospitalier, primind in casa sa pe toti cei care treceau pe acea cale. le oferea hrana, bautura si adapost pentru odihna. eseori, caravane intre$i $azduiau la el. Si (re$tu& Io' era o0at3 E& a i"(urat i"cercarea Dom"u&ui %ara cartire3 e la toti acestia trebuie sa invatam cum sa folosim bunurile pamantesti daruite de omnul; !a-L iu im $e Dum"e*eu !i !a $a*im $oru"ci&e Lui; !a c2i'er"i!im cu i"te&e$ciu"e u"uri&e "oa!tre, a!t%e& i"cat o0atia !a "u "e %ie !$re $ier*are, iar !aracia !a "e %ie !$re ma"tuire3 Sa !tim ca ma"tuirea "oa!tra co"!ta !i i" im$&i"irea i"(atoriri&or "oa!tre, !i i" $a*irea $oru"ci&or &ui Dum"e*eu3 O(ata cu !coaterea Crucii, &a mi/&ocu& Po!tu&ui Mare, S%a"ta Bi!erica "e ami"te!te (e!$re "e'oi"ta $urtarii Crucii3 I"!u!i Dom"u& "e-a (at e=em$&u3 El a rabdat chin si moarte pentru pacatele noastre, a aratat o neinchipuit de mare dra$oste fata de Tatal si fata de neamul omenesc. %a fim vrednici de ea/+ B)9 6(>98

,Di"1 Pr. )alentin >ordasov, duhovnicul de la Ps=ov. #n'ataturi si intamplari minunate, E(itura So$2ia, AF44.

4. &mpartasirea cu %fantul Trup si %an$e ale omnului &isus @ristos

Im$arta!a"ia e!te cea mai i"!em"ata Tai"a a Bi!ericii Orto(o=e, (aruita "oua (e Dom"u&3 Im$arta!a"ia &umi"ea*a mi"tea !i tru$u&3 "ine se impartaseste dupa o pre$atire atenta, cu sentimentul nevredniciei, zdrobirii si al ru$aciunii de iertare, devine capabil de comuniune cu umnezeu, daca se va in$ri:i sa tina mintea la omnul, "are i-a vizitat sufletul. Du$a im$arta!a"ie, omu& (e'i"e (e o icei &i"i!tit, curat, &a"(, ucuro!3 %fanta &mpartasanie lucreaza asupra noastra putin cate putin, facandu-ne mai buni. ar daca cel care s-a impartasit nesocoteste sfantul dar B&mpartasania8, atunci el pierde harul lui umnezeu, ba mai mult, atra$e asupra sa mania omnului3 "ine se impartaseste fara pre$atire si fara o stare sufleteasca potrivita, acela se impartaseste ca un trup mort/ %taretii recomanda ca cel care se imbolnaveste sa caute si sa primeasca mai intai tratament duhovnicesc. sa se spovedeasca amanuntit si sa se impartaseasca. 9bia CCI

apoi, cu binecuvantarea lui umnezeu, sa se adreseze medicului. 9stfel ne invata si Evan$helia3 Di" $erico$a (e!$re 'i"(ecarea %emeii cu !cur0ere (e !a"0e i"'atam "u (oar (e!$re cre(i"ta care ma"tuie!te (e oa&a, (ar !i (e!$re %a$tu& ca i"tot(eau"a ce& o&"a' tre uie !a !e ati"0a mai i"tai (e Dum"e*eu3 Su"t "e"umarate ca*uri ca"( oame"ii !-au 'i"(ecat (oar $ri" S%i"te&e Tai"e, care ii e&i erau (e $acat1 S$o'e(a"ia, Im$arta!a"ia, Ma!&u&3 omnul a binecuvantat painea, vinul, untdelemnul. 6rmand exemplul >antuitorului, %fanta Eiserica face asemenea. 9ceste materii binecuvantate sunt sfinte, la fel ca si a$heasma, si pot fi folosite pentru sustinerea sanatatii sufletului si a trupului. %e poate folosi in acelasi scop uleiul din candela de la sfinti, de la icoanele facatoare de minuni3 Ace!ta $oate %i %o&o!it e=ter", (ar !i i"ter"; "u e!te o &i0atoriu !a %ie &uat $e "ema"cate, ci i" orice mome"t e!te "e'oie K&a cei o&"a'i, "3"3L3 &n zilele noastre sunt multi bolnavi. si varstnici, si tineri, si copii. 6neori, prin boala copiilor omnul vrea sa-i intelepteasca pe parinti3 e aceea, cand copilul este bolnav, e bine ca ambii parinti sa se marturiseasca si sa se impartaseasca. 9deseori, prin boala omnul ne cheama la pocainta, dar noi nu auzim. omnul este octorul nostru, El trateaza cu mi:loace simple si sufletul, si trupul3 Tot E& a ra"(uit !a e=i!te me(icii, care a!ta*i !u"t mu&ti !i tratea*a %iecare (i%erit3 Este mai bine sa recur$i la un medic ortodox, care, tratand bolnavii, imbina stiinta medicala cu ru$aciunea, fiind astfel luminat de umnezeu. I" E'a"02e&ie !u"t re&atate !i cate'a i"'ieri (i" morti3 Ace!t %a$t "e i"'ata sa inviem si noi sufletele noastre moarte prin spovedanie si prin impartasirea cu %fantul Trup si %an$e ale omnului nostru &isus @ristos.

H. ;aptele bune
?ericiti cei milostivi, a(ica cei ce %ac %a$te (e mi&o!te"ie- Fa$te&e (e mi&o!te"ie !u"t cu"o!cute tuturor3 @raneste, imbraca, munceste, fii de folos oamenilor, a:uta un invalid, nu trece pe lan$a un om fara un cuvant bland, fii amabil, primeste pe cel strain, imparte casti$ul tau cu cel sarac. 9minteste-ti ca cei fara de adapost, cei lipsiti, cei schilozi sunt mari inaintea lui umnezeu. 9ici, pe pamant, ei par pedepsiti, dar la umnezeu vor fi miluiti. %fintii faceau bine oamenilor, netinand seama ce fel de oameni sunt acestia. pacatosi, neortodocsi si altii. Trebuie sa a:utam tuturor celor care au nevoie, dupa puterea noastra. e exemplu, in$ri:irea bolnavilor este una dintre cele mai mari fapte de milosardie. &nsa, cand mer$i sa in$ri:esti un bolnav, trebuie sa te cercetezi pe tine insuti. aca il in$ri:esti din interes, nu vei primi rasplata in cer. "and cel care sufera de patima desfranarii in$ri:este un bolnav, primeste vindecare de patima sa. Eoala este folositoare pentru suflet, daca este asumata fara cartire, cu rabdare. I"!a ca"( o&"a'u& !e $&a"0e !i ii i"'i(ia*a $e cei !a"ato!i, atu"ci i!i $ier(e ra!$&ata cerea!ca3 CCD

0mul poate suferi intrea$a viata si sa nu aiba rasplata in ceruri, daca nu crede in umnezeu, carteste, se inraieste, :i$neste, ii supara pe altii. aca insa fiind bolnav, un credincios ortodox va cadea in asemenea pacate, trebuie sa se caiasca indata si sa se roa$e sa dobandeasca intarire, ca sa nu se lipseasca de fericirea vesnica pentru o slabiciune de o clipa. @or i"( (e!$re %a$te&e (e mi&o!ar(ie, "oi a'em (e!eori i" 'e(ere !i mi&o!te"ia3 >ilostenia este materiala si duhovniceasca. >ilostenia duhovniceasca este mai inalta3 Acea!ta $oate %i1 sfatul bun, cu'antul bun, compatimirea, suspinul, bucuria, o carte du+o'niceasca daruita altuia sau pe care o poti recomanda cuiva ca lectura, a citi o carte duhovniceasca omului care nu stie sa citeasca sau care nu vede bine. (u$andu-te, sfatuieste-l, compatimeste-l pe cel ce sufera, povesteste-i ceva din Evan$helie, a:uta-l sa se roa$e, poarta-te cu bunatate fata de el, fereste-l de pericol. ;iecare om este un semanator. El seamana zilnic. "e seamana, aceea va secera in ceasul mortii3 Ce&ui care !eama"a rau& ii 'a !ta im$otri'a tot rau& !a'ar!it i" 'iata !a !i 'a %i (at c2i"uri&or 'e!"ice3 Cu totu& a&t%e& !e 'a i"tam$&a cu ce& ce !eama"a i"e&e3 .ostind, omul se foloseste pe sine, dar este important ca el sa aduca folos si altora, dupa exemplul vaduvei, care &-a dat lui umnezeu ultimii sai doi bani, sau al altor saraci, care nu aveau bani, dar aveau o inima $eneroasa. U"u& !a$a mormi"te 0rati! $e"tru cei ra$o!ati, a&ta cu&e0ea (i" $a(ure $oame !i ciu$erci $e"tru cei o&"a'i !i "e$uti"cio!i, u" a& trei&ea %acea re$aratii i" i!erica etc3 E!te im$o!i i& !a e"umeram mu&timea %a$te&or u"e, $ri" care u" om $oate %i (e %o&o! a&tora3 "redinta si faptele ei il fac pe om mostenitor al &mparatiei cerurilor, pentru ca faptele bune, din mila lui umnezeu, se transforma in virtuti, iar sufletul impodobit cu virtuti este apt pentru &mparatia cerurilor. I" (ilda des(re lucratorii viei, Dom"u& !$u"e ca %iecare &ucrator 'a $rimi ra!$&ata3 9ceasta nu depinde de cat timp a muncit omul. "ei veniti in ceasul al saselea sunt cei credinciosi din copilarie+ cei din ceasul al noualea sunt cei credinciosi din tinerete, iar cei din al doisprezecelea ceas sunt cei veniti la credinta inainte de rasplata, adica inainte de moarte. "e poti face in acest rastimp scurt, Poti doar sa aduci pocainta, sa faci fapte de pocainta accesibile omului aflat intr-o astfel de situatie. "opiii, veniti din fra$eda pruncie la umnezeu, cu supunere si cu a:utorul lui umnezeu se indrepteaza repede, dar cu cat omul este mai in varsta, cu atat mai $reu se petrece acest lucru. 6sor se smul$e un pacat subtire si fra$ed ca o mladita, dar cu $reu poate fi dezradacinata deprinderea pacatoasa veche3 Dar "u tre uie !a te &a!i cu$ri"! (e &e"e, ci !a te "e'oie!ti $e"tru Dom"u&, "a(a/(ui"( i" a/utoru& !i i" !$ri/i"u& Sau3 %traduieste-te sa eviti situatiile si motivele care mi:locesc caderea in pacat, obiectele care te ademenesc la pacat, ima$inile, intalnirile nepotrivite+ fii constient ca te afli in fiecare clipa sub privirea atotvazatoare a omnului. )orbeste cu omnul permanent prin ru$aciune, vorbeste cu >aica omnului, cu sfintii marturisitori, oriunde ai fi si orice ai face. acea!ta e!te teme&ia 'irtutii3 CCJ

(ereste-te de rau si fa binele" "e i"'ata Dom"u&3 A(ica1 curata sufletul tau prin pocainta si nu uita sa il umpli de virtuti. %ufletul nu trebuie sa ramana $ol, ca sa nu se intoarca in el patimile de odinioara cu mai mare putere. I"tre 'irtuti, mai i"tai !u"t iertarea si nerautatea) Iarta tot !i tuturor3 Iarta "u (oar cu cu'a"tu&, ci (i" toata i"ima3 Roa0a-te ca Dom"u& !a-ti (ea (aru& iertarii, roa0a-te $e"tru ce& care te-a !u$arat, %a-i i"e3 9minteste-ti ca omnul iti iarta tie mult mai mult decat poti tu ierta si trebuie sa fii recunoscator pentru aceasta mila. (ecunostinta ta trebuie sa constea in a ierta supararile ce ti se fac. &ertarea a toate aduce pace. Pacea este rodul harului uhului %fant3 Iertarea !u$arari&or (uce &a "erautate, iar "erautatea (uce tre$tat &a (ra0o!te3 Eiruieste raul cu binele, asemenea @fantului *i+on de GadonsC, ale carui sfinte moaste mi:locesc pana astazi vindecarea demonizatilor. Nimic "u e!te mai 0reu (ecat !a-ti ierti 'ra/ma!ii, !a te ro0i $e"tru ei !i !a &e %aci i"e3 Ace!t &ucru i& $oate %ace (oar ce& &i$!it (e rautate3 De aceea, dobandeste nerautatea si bunatate sufleteasca prin fapte de milosardie. da milostenie dupa putere, si cu cuvantul, si cu fapta. Mu"ce!te $e"tru ti"e !i im o0ate!te-te i" Dum"e*eu, $recum ace& tara" e'&a'io! care im$artea 'e"itu& 0o!$o(ariei i" trei $arti1 o $arte o (a(ea ma"a!tirii, o $arte !araci&or !i o $arte o $a!tra $e"tru !i"e3 Daca ai 0o!$o(arie, 0ra(i"a, a"ima&e, (o a"(e!te $ri" e&e %o&o! "u (oar $e"tru tru$, ci !i $e"tru !u%&et, %aca"( mi&o!te"ie (i" ro(u& mu"cii ta&e3 Tot binele pe care-l facem noi pe pamant, omnul ni-l intoarce in cer. Este mare cel care slu:este tuturor. 6n om a postit doua saptamani, iar altul a slu:it unui bolnav. %-a dovedit ca cel de-al doilea a fost placut inaintea lui umnezeu. 9ltul nu primeste $andurile pacatoase, ci le respin$e cu ru$aciunea si astfel se face bineplacut lui umnezeu. "el care se opune $andurilor rele se zideste prin $anduri bune. <andul rau este radacina pacatului. -u este infricosator faptul ca ne asalteaza $andurile, ci faptul ca noi le acceptam, ne complacem in ele si acestea ne conduc la savarsirea pacatului cu fapta. &n fiecare fapta si $and, daca ele sunt bune, este prezent umnezeu. 9tata timp cat simtim prezenta omnului, primim tot ce este de folos si necesar. "and insa ne lasam $andurile in voie, demonii ne insufla tot felul de su$estii si chipuri. desfranare, frumusete, slava etc. 0mul in$hite toata aceasta mancare demonica si o aduna in suflet. 9poi ne trezim ca ne vine in minte ba o ticalosie, ba alta, si ele devin aidoma unor pete murdare pe suflet. Trebuie sa avem $ri:a neincetat de sufletul nostru si sa spalam la timp aceste pete prin pocainta, tinand seama ca la nunta trebuie sa mer$em cu haine curate. %fintii nevoitori &l aveau intotdeauna pe umnezeu in fata ochilor. S%a"tu& Sera%im (e Saro' $arcur0ea i" %iecare !a$tama"a tot Nou& Te!tame"t3 "itirea Evan$heliei aduce uhul %fant in suflet3 aca citirea Evan$heliei ti se pare dificila, $reu de inteles, plictisitoare, inseamna ca aceasta este exact lectura care iti este necesara, inseamna ca tu esti bolnav si acest medicament amar este sin$urul care poate sa vindece CCM

sufletul tau. -u-l respin$e si te vei convin$e tu insuti de acest lucru, cand el va deveni pentru tine mai dulce decat mierea3 Dom"u& S-a tru(it mu&t !a "e i"'ete cre(i"ta cea a(e'arata3 Stra(a"ia Lui "u a %o!t !i "u 'a %i "icio(ata *a(ar"ica3 Roa(e&e ei !u"t mi&ioa"e&e (e oame"i care !e ma"tuie!c3 -u astepta momentul cand sufletul tau va fi dus la Fudecata, unde toti cei care nu s-au in$ri:it de sufletul lor in timpul vietii pamantesti plan$ amarnic. Lucreaza cat mai este timp. ;a fapte bune in taina3 I" E'a"02e&ie, i" $erico$a (e!$re 'i"(ecarea or u&ui, Dom"u& ii $oru"ce!te ace&uia !a "u !$u"a "ima"ui Ci"e &-a 'i"(ecat3 "u atat mai mult noi, pacatosii, daca reusim sa facem fapte bune, nu trebuie sa le facem cunoscute celorlalti. 0mul care iubeste slava pierde virtutea. oar parintelui duhovnicesc le poti descoperi si sa te sfatuiesti cu dansul. Ne ami"tim (e Fericita Qe"ia, care a(ucea carami*i $e"tru co"!tructia i!ericii "oa$tea, (e Ioa!a% (e Be&0oro(, care taia &em"e i" tai"a, (e Nico&ae, Facatoru& (e mi"u"i, care i" tai"a a (aruit aur, !i (e mu&ti a&ti !%i"ti3 -u spune ca mer$i sa te ro$i. &isus @ristos nu spunea nimanui cand %e indeparta de popor in taina, lasand in departare chiar si pe ucenicii %ai. %lava si vorbirea desarta in$hit virtutea. %i postul trebuie sa fie tainic.

,Di"1 Pr. )alentin >ordasov, duhovnicul de la Ps=ov. #n'ataturi si intamplari

IN,ATATURI )UN&A1ENTALE PENTRU 1ANTUIREA (U)LETULUI 4,5* Po$ainta sin$era pentru propriile pa$ate* IN&RU1AR &U'O,NI/E(/ PENTRU /ER/ETAREA &E (INE de la Parintele ,alentin 1ordaso!
Pu &icat $e &B Oan %&'J W Cate0orii1 Ce este (acatul2" 3rana du!ului U -R4D*C* 0* C>V*),4 D4 ?5/50" -arintele Valentin 8ordasov" -ocainta" Razboiul nevazut W W Pri"t

Partile anterioare.

&-)9T9T6(& ;6- 9>E-T9LE PE-T(6 >9-T6&(E9 %6;LET6L6& B&8 &-)9T9T6(& ;6- 9>E-T9LE PE-T(6 >9-T6&(E9 %6;LET6L6& B&&8. ,*rebuie sa fii +otarat pentru Dumnezeu, iar nu sa faci pe plac cererilor necinstite ale oamenilor" &-)9T9T6(& ;6- 9>E-T9LE PE-T(6 >9-T6&(E9 %6;LET6L6& B&&&8. #mpartasania cu pregatire, leacurile bolilor, faptele milosteniei, pocainta, paza gandurilor, citirea 7'ang+eliei-

CHF

&-)9T9T6(& ;6- 9>E-T9LE PE-T(6 >9-T6&(E9 %6;LET6L6& B&)8. Fiata in &iserica, postul, rugaciunea, pocainta, dobandirea Du+ului @fant

Pocainta sincera pentru propriile pacate

)S%i"tii Pari"ti "e i"'ata ca in vremurile din urma crestinii se vor mantui numai prin rabdarea necazurilor si prin pocainta. Pacatele usoare sunt nimicite prin pocainta+ pentru pacatele mai $rele si pentru cele de moarte este nevoie de mai multa pocainta si este mai bine sa primesti un canon de la preot, decat o pedeapsa $rea de la omnul. &n$ri:este-te de mantuire. "erceteaza-te pe tine insuti in fiecare seara. &ntoarce-te la Tatal "eresc asemenea fiului risipitor. Petrece-ti toata ziua inaintea lui umnezeu, noteaza mustrarile de constiinta si toate faptele care le-au provocat. <andeste-te la faptele bune pe care ai fi putut sa le faci, dar nu le-ai facut. "erceteaza-te daca n-ai ispitit pe altii la fapte pacatoase. 9minteste-ti tot, fara ascunzisuri, si noteaza. @ra/ma!u& !e !tra(uie!te !a "e !tear0a $acate&e (i" ami"tire, !a &e a!cu"(a3 Pacatul nepocait distru$e harul lui umnezeu si nu-l lasa pe om sa moara linistit si impacat. 9sa cum ne spalam hainele cand s-au murdarit, asa si sufletul nostru, intinat de pacat, trebuie sa-l curatim prin pocainta 3 Tre uie !a cre(em cu tarie ca $acate&e !e iarta3 %povedania deasa e!te %oarte %o&o!itoare, (ar nu este pe placul vra:masului mantuirii noastre, care incearca cu toate puterile sa ne impiedice s-o facem. ne inspira frica inaintea spovedaniei, ne aduce in minte intrebarea de ce sa ma caiesc in fata preotului?, ne insufla $anduri rele despre el, ridica impotriva noastra oameni necinstiti care ne impiedica, ne indeparteaza de spovedanie, ne fura mintea3 Prin pocainta ne izbavim de multe necazuri. Pocainta alun$a demonul desfranarii, al mandriei, al maniei si al rautatii. Ami"te!te-ti "u (oar %a$te&e $acatoa!e, ci !i cu'i"te&e1 nu cum'a ai indemnat pe cine'a la pacat? >u cum'a ai ranit pe cine'a cu cu'antul? 6neori, prin cuvant poti chiar ucide sufleteste3 "erceteaza daca nu cumva ai trait pe seama altora fara a fi nevoie. &a cele zece porunci si $andeste-te la pacatele ce corespund incalcarii fiecareia dintre ele. pe cele pe care le ai, noteaza-le, ca nu cumva sa le uiti, caci pentru pacatul uitat nu poti face pocainta. "erceteaza-ti amanuntit viata de familie, ia seama mai ales la cele trupesti, la pacatele desfranarii+ acestea sunt mai $reu de marturisit. Pocainta este lupta cu pacatul. Pacatul isi ia inceputul din $and. Taie $andul rau cu sabia ru$aciunii, ca sa nu savarsesti din nou pacatul de:a marturisit3 %uporta cu rabdare pedeapsa lui umnezeu. boala, nerecunostinta, batranetea. Teme-te de :udecarea celorlalti. CH4

omul, dupa ce incepe sa intelea$a ce este pacatul si sa se pocaiasca, este ispitit sa vada pacatele straine si sa le uite pe ale sale3 &nvata sa urasti pacatul, iar nu pe omul pacatos, caci si acela este faptura a lui umnezeu. 9minteste-ti ca vremea pocaintei este doar in viata aceasta. Pe lumea cealalta exista doar :udecata si osanda. Exista o le$atura directa intre boala trupeasca si starea de pacatosenie a omului, %a$t $e care i& co"%irma mu&te &ocuri (i" Scri$tura1 #arta-ti-se pacatul tau, !$u"e Dom"u&, 'i"(eca"( $e ci"e'a3 8ergi si sa nu mai pacatuiesti" ii !$u"e a&tuia3 De aceea re$et1 S%i"tii Pari"ti !%atuie!c ca, in cazul oricarei boli, mai intai sa te spovedesti si sa te impartasesti. &n vremea noastra poate fi considerata drept o deosebita bunavointa a lui umnezeu o mutilare trimisa de El pentru a preintampina caderea in pacat, pentru a feri omul de posibilitatea de a face pacate. E!te re0reta i& ca mu&ti "u i"te&e0 ace!t &ucru3 E!te i"e sa inveti pocainta de la >aria E$ipteanca. Ce a %acut Maria ca"( $uterea &ui Dum"e*eu "u i-a $ermi! !a i"tre i" i!erica? 9 parasit viata pacatoasa si tot ce o ademenea la pacat. a'erea, o iceiuri&e, ca!a # !i a $&ecat !$re a !e i"!i"0ura i" $u!tie3 IJ ani a fost asaltata cu putere de ispite in $and, iar ea a luptat si a urmat calea pocaintei pana la sfarsit. Noi i"!a "u acor(am im$orta"ta 0a"(uri&or "oa!tre3 Dar !e !tie ca !i co$iii $a"a &a !a$te a"i $ot a/u"0e i" ia(, !i mu&ti (e a!eme"ea !e 0a!e!c i" ia( (i" cau*a 0a"(uri&or !i a cu'i"te&or i"ti"ate3 Caci poate surveni moartea subit si pacatosul nu are posibilitatea de a se pocai3 0mul poate pierde fericirea vesnica si din cauza pacatelor mai mici3 "ei care-L hulesc pe umnezeu se lipsesc de &mpartasanie. &n fiecare zi ne spalam fata, dar nu trebuie sa uitam sa spalam si sufletul cu lacrimi de cainta. -u te speria de situatiile neplacute, cand lumea te va arata cu de$etul pentru ca refuzi placerile pacatoase, cand te dispretuieste si te uraste din acest motiv. Tu fii hotarat din toate puterile sa placi numai lui umnezeu. Pacatul intuneca mintea+ pocainta o lumineaza. Pocaieste-te, mediteaza, inlocuieste $andurile cotidiene cu $anduri duhovnicesti. oar celor care se caiesc le a:uta ru$aciunile sfintilor mi:locitori. eseori ne crutam pe noi insine, nefacand deosebire intre pacat si neputinta. Le"ea !i iu irea (e !i"e $ot %i 0reu (eo!e ite (e "e$uti"ta3 e pilda, miercurea si vinerea sunt zile de post si adevaratul crestin trebuie sa le respecte. eseori dezle$am mancatul devreme, chiar daca nu este necesar, indeosebi de sarbatori. Sa cautam !a (o a"(im o $urtare i"te&ea$ta3 Sa $re!u$u"em ca u" om are carti (u2o'"ice!ti, ceea ce e!te u" &ucru u", (ar ce %o&o!, (aca e& i"!u!i "u &e cite!te !i "ici a&tora "u &e (a? CHA

%a luam seama si la bucuria rautacioasa. cand spunem cuiva un adevar, simtind in sufletul nostru o placere in a-l invinui, acest fel de a proceda face suparare aceluia. e asemenea, cearta. denota lipsa smereniei+ persoanele implicate in cearta $resesc, indiferent care dintre ele are dreptate. Defaimarea are loc si atunci cand dam porecle sau altfel de nume nepotrivite celorlalti. acesta este !ot" acela barfitor" (e!i aceia "u !u"t 'i"o'ati (e a!eme"ea %a$te3 .acatul geloziei e=i!ta !i !u %orma geloziei du+o'nicesti fata de preot3 ;iecare om se nevoieste si slu:este dupa putere, iar preotul este multumit de fiecare in mod diferit si il abordeaza pe fiecare dupa nevoile sale, dar intre oameni apare invidia. de ce aceluia i-a daruit, iar mie nu? Cel manios sau iritat chiar si cand tace transmite starile sale altora; (e aceea, i" a!t%e& (e mome"te e& tre uie !a !e &u$te cu ace!te $acate $ri" ru0aciu"e !i $ocai"ta3 8inciuna e!te $acat c2iar !i atu"ci ca"( "u e $e (e$&i" mi"ciu"a, ci !emi-a(e'ar, $e"tru ca ace!ta (i" urma e!te pacatul 'icleniei) Forbire desarta sunt si glumele, care (e!eori !e tra"!%orma i" indrazneala, %ignire, ma2"i"(u-& $e ce& 'i*at (e e&e !au c2iar (uca"(u-& &a deznade1de. K333L .acatul neascultarii co"!ta i" a "u a!cu&ta (e $ari"tii (u2o'"ice!ti, (e co"(ucatori etc, i"ca&ca"( tot %e&u& (e re0u&i3 .acatul %uramantului, necinstirea lui Dumnezeu, nerespectarea sarbatorilor !u"t $acate $e care (e mu&te ori "u &e marturi!im &a !$o'e(a"ie, &a %e& ca !i pacatul indulcirii in post ,a !e (e!%ata cu o om oa"a.3 Su"tem 'i"o'ati (e pacatul zgarceniei !i atunci cand dam, iar apoi ne pare rau ca am dat. ovedim credinta slaba si atunci cand, primind un sfat duhovnicesc, urmam cu$etului nostru lumesc. .acatele limbii a(e!eori a"u&ea*a %a$te&e "oa!tre u"e3 Ace!tea !u"t1 'orbirea intinata 1in%uraturile si alte cu'inte urate2, ironizarea, lingusirea, lauda de sine, barfa 1a imprastia z'onuri, 'esti despre altii2, discutiile inutile, uneori imorale3 Pacatele savarsite prin or$anele simturilor duc adesea la $anduri pacatoase, de care este $reu sa te debarasezi, de aceea si ele trebuie marturisite. Cugetarea la cele bune a/uta &a e'itarea $acate&or3 )iata duhovniceasca corecta reprezinta scutul si$ur im$otri'a 'ra/ma!i&or 'a*uti !i "e'a*uti, a uraciu"i&or !i a o&i&or (u2o'"ice!ti3 6raciunea duhovniceasca se intalneste frecvent in zilele noastre. este atunci cand omul traieste conducandu-se dupa propria parere, indreptatindu-se pe

CHE

sine in toate faradele$ile, invinuind mereu pe altii etc. U" a!t%e& (e om i"ca&ca 'oia &ui Dum"e*eu !i a(u"a i" !u%&et tot %e&u& (e $acate, i"(re$ta"(u-!e !$re ia(3 %i femeile trebuie sa ia seama la o serie de pacate care pot deveni un obstacol in calea mantuirii. pacatele limbii 1barfele, minciuna, amagirea, cle'etirea2, impodobirea, care pro'oaca tentatia ce atrage la pacat, nerusinarea, discutiile despre pacatele trupesti, ispitirea altora, intinarea casatoriei etc3 ;emeile mironosite purtau in sine >irul lui umnezeu si-l daruiau altora, educau copiii si tineretul3 9cum invatatorul copiilor este televizorul. >ulte femei, desi au fantana aproape, beau apa din balti murdare. traie!c $e $ama"tu& !%a"t $!Ro'itea", (ar $ri'e!c >$e!te 2otare+3 Eva tot cu curiozitatea a $resit si a atras blestemul asupra omenirii, dar ;ecioara >aria a mantuit lumea cu curatia, smerenia, blandetea3 Toata !tii"ta $ama"tea!ca e!te "imic i" com$aratie cu cu"oa!terea A(e'aru&ui3 %tiinta cea sfanta pentru femei este. cum sa placi lui umnezeu si sotului, cum sa educi copiii, cum !a cite!ti S%a"ta Scri$tura, ce %e& (e me(icame"te !a i"tre ui"te*i $e"tru 'i"(ecarea !u%&etu&ui3 Cauta *m(aratia lui Dumnezeu si se vor adauga tie !i ce&e&a&te1 cu"o!ti"te&e, $ro%e!ia, u"a!tarea "ece!ara3 @e*i cu cata i"te&e$ciu"e a a&catuit Dum"e*eu &umea !i i"cre(e-te i" Dom"u&3 Foarte ra!$a"(it e!te !i pacatul ignorantei du+o'nicesti; "u !tim cum !a "e $urtam i" i!erica, cum !a "e caim, cum !a "e ru0am !i a&te&e3 Mai (emu&t ace!te &ucruri &e !tiau c2iar !i e&e'ii !co&i&or i!erice!ti (e $aro2ie, (ar acum "u &e mai !tiu "ici oame"ii cu !tu(ii !u$erioare3 Tre uie !a a%&am, !a "e caim ca "u !tiam !i !a "e ru0am ca Dom"u& !a "e a/ute !a a%&am3 >er$i la biserica, citeste, intreaba si vei invata toate. >epasarea du+o'niceasca este foarte periculoasa in zilele noastre, de vreme ce poti a:un$e foarte usor la vra:itori, sectanti, astrolo$i si la alte slu$i ale diavolului. 6nele spectacole, emisiuni de divertisment televizate si multe dintre filme pervertesc sufletele, periclitand mai ales curatia sufleteasca a copiilor si a tinerilor. Prin intermediul lor, trei placeri se incuibeaza in subconstientul omului. lacomia pantecelui, desfranarea si rautatea sau agresi'itatea. De a!eme"ea !e !eama"a i" !u%&et *0arce"ia !i iu irea (e ar0i"ti, care &-au $ier(ut $e Iu(a3 6nii nici nu se considera z$arciti, ci dimpotriva, cred ca este corect sa nu dea milostenie celor saraci si amarati. I" E'a"02e&ie !e 'or e!te (e!$re &e$ro!i3 Ei !u%ereau (e o oa&a mo&i$!itoare i"0ro*itoare, care $ro'oca ce&or&a&ti re$u&!ie3 Bo&"a'ii !e !tra"0eau !i &ocuiau im$reu"a i" &ocuri i*o&ate, (e$arte (e comu"itate, iar ru(e&e, com$atimi"(u-i, &e a(uceau ma"care $e care o &a!au &a o oarecare (i!ta"ta (e ei !i $&ecau3 Zece a!t%e& (e &e$ro!i a i"ta&"it !i a 'i"(ecat Dom"u&3 U"u& (i"tre ei !-a i"tor! !i I-a mu&tumit3 Oare "u !u"tem "oi toti co"tami"ati a!ta*i (e &e$ra $acatu&ui? Dom"u& "e !$u"e !i "oua, ca !i ace&or &e$ro!i, !a mer0em !a "e aratam $reoti&or !i !a a(ucem /ert%a (e curatire, a(ica !a "e $ocaim (e $acate3 Dom"u& a (at "umai $reotu&ui orto(o= o $utere (eo!e ita1 iertarea $acate&or $e $ama"t, $ri" care ace!tea !u"t iertate !i i" cer3 Pri" $reot !e %ace CHC

'i"(ecarea &e$rei (u2o'"ice!ti3 S$o'e(e!te $acate&e ta&e !i !tra(uie!te-te !a te i"(re$ti, $ri" $ocai"ta !i %a$te u"e3 Mu&tume!te-I &ui Dum"e*eu ca $rime!te i"toarcerea ta, "u ama"a $ocai"ta (aca ai $acatuit3 S%a"tu& Ioa" (e Bro"!ta(t !%atuie!te sa ne pocaim imediat ce am pacatuit si sa cerem iertare pana cand vom simti cum harul curateste inima noastra si o usureaza cu adierea pocaintei. Pacatele mici sunt periculoase, intrucat se transforma in deprinderi si ne duc pana la savarsirea pacatelor de moarte, care ne despart de umnezeu. A!a e!te, (e e=em$&u, 'orbirea desarta3 Sa &uam u" e=em$&u1 (oua %emei mer0eau &a u" !taret3 U"a, a'a"( $acate mari, !e "eca/ea !i $&a"0ea3 Cea&a&ta i"!a, care "u a'ea $acate mari, era 'e!e&a3 Ca"( au a/u"!, !taretu& a $oru"cit u"eia !a a(u"e $ietre mari !i !a &e a(uca &a e&, iar ce&ei&a&te !a !tra"0a $ietre mici, cate $oate, !i (e a!eme"ea !a i &e a(uca3 Du$a ce au im$&i"it $oru"ca, !taretu& a cerut %iecareia !a (uca i"a$oi $ietre&e !i !a &e $u"a e=act i" ace&e &ocuri (e u"(e &e-au &uat3 Prima a im$&i"it u!or $oru"ca, (ar a (oua a i"ce$ut !a $&a"0a1 "u-!i ami"tea (e u"(e a !tra"! $ietre&e ei mici3 Tot asa este si cu pacatele. cu cat pacatul este mai mic, cu atat il uitam mai repede. &nsa vra:masul mantuirii le stran$e pe toate si ni le va aminti la vami. e aceea, nimiceste pacatul prin pocainta cat timp este mic. Pentru fiecare vorba desarta trebuie sa te caiesti indata. "ercetarea de sine trebuie facuta zilnic. Pacatele mici se iarta in fiecare zi prin pocainta facuta la ru$aciunea de seara sau indata ce ai $resit. Pacatele mari se iarta la spovedanie. 0mul indepartat de credinta nu-si vede propriile pacate, dar cand se intoarce la umnezeu si harul ii patrunde in inima, atunci si pacatele mici ies la iveala, asa cum firele de praf se vad in lumina razelor de soare. Ce& mai im$orta"t &ucru $e care tre uie !a-& %aci e!te sa inlocuiesti deprinderile rele cu altele bune, ca (e e=em$&u1 ` #nainte scoteai la i'eala greselile apropiatilor, ii mustrai pentru pacate, ii acuzai) 0cum taci mai des, sfatuieste doar cand esti intrebat, gandeste-te la mantuirea sufletului, citeste din @fanta @criptura, roaga-te, frec'enteaza biserica) ` #nainte plecai de acasa si te intorceai fara sa te rogi) 0cum fa acestea cu rugaciune) ` #nainte porunceai altora; adu, da, mergi- 0cum straduieste-te sa slu%esti tu insuti celorlalti) ` #nainte amanai faptele credintei pe mai tarziu; ma 'oi ruga mai tarziu, 'oi merge la biserica mai tarziu, 'oi a%uta mai tarziu- 0cum straduieste-te sa faci totul in prezent; acum) ` #nainte erai indiferent fata de faptele credintei) 0cum acestea sa fie preocuparea ta de capatai) CHH

` #nainte 'orbeai la masa) 0cum straduieste-te sa mananci in tacere, rugandu-te) d #nainte incalcai postul, te imbracai necu'iincios) 0cum e'ita aceste lucruri) ` #nainte iti 'eneau in minte ganduri desarte, pacatoase, si tu te desfatai cu ele) 0cum alunga-le cu rugaciunea) Stra(uie!te-te a!t%e& i" toate, ca !a $&aci &ui Dum"e*eu, ca $ocai"ta ta !a %ie !$re ma"tuire !i ca !a curate!ti temei"ic $ama"tu& !u%&etu&ui tau creat (e E&, i"cat ace!ta !a (ea ro(u& ce& u" a& 'irtuti&or, atat (e "ece!are $e"tru ma"tuire+3

,Di"1 Pr. )alentin >ordasov, duhovnicul de la Ps=ov. #n'ataturi si intamplari minunate, E(itura So$2ia, AF44.

Mo"a2u& Teo(o!ie Dio"i!iatu& EF [a"uarS AF4C P5ri":i a02iori:i Mo"a2u& Dama!c2i" Gri0oriatu&

M5"5!tirea Dio"i!iu, At2o! U"u& (i"tre cei mai !im$&i 8i mai $&i"i (e 2ar mo"a2i ai m5"5!tirii Dio"i!iu e!te $5ri"te&e Teo(o!ie3 De o 7r8ie (i" Te!a&o"ic, are acum, 6" 4MMM, a$ro=imati' HF (e a"i3 A tr5it mai i"e (e (ou5*eci (e a"i 6" m5"5!tirea !a 8i a !&u/it &a "umeroa!e a!cu&t5ri, at7t 6" m5"5!tire, c7t 8i 6" a%ara ei3 Acum 6"!5 !e a%&5 &a ca!a $5ri"tea!c5, cu i"ecu'7"tarea m5"5!tirii !a&e, $e"tru a o 6"0ri/i $e mama !a, care !e a%&5 6" u&tima $erioa(5 a 'ie:ii !a&e $5m7"te8ti, (eoarece "u mai are a&t co$i& 6" a%ar5 (e e& 8i "ici a&t5 ru(e"ie3 C7"( m-am 6"tor! &a m5"5!tirea Dio"i!iu&ui, 6" 4MMM, ca u" !im$&u 6"c2i"5tor, &-am 6"t7&"it iar58i $e $5ri"te&e Teo(o!ie3 I-am $ro$u! atu"ci !5-mi 'or ea!c5 (e!$re $5ri":ii m5"5!tirii &ui, $recum 8i (e a&:i c5&u05ri $e care 6i cu"o!cu!e3 A $rimit cu mu&t5 ucurie3 <" $&u!, mi-a !$u! c5 'rea !5-mi 'or ea!c5 8i (e !teaua "ou-r5!5rit5 $e %irmame"tu& Bi!ericii 6"tr-u"a (i" m5"5!tiri&e i"!u&ei Ba&im"o!3 Acea!ta e!te Cu'ioa!a Pe&a02ia $e care $5ri"te&e Teo(o!ie a a'ut-o $o'5:uitoare (u2o'"icea!c5 mai i"e (e *ece a"i3 # P5ri"te Teo(o!ie, !$u"e:i-"e ce'a, mai 6"t7i, (e!$re a!ce*a $e care o %ac $5ri":ii (e a!t5*i (i" m5"5!tirea (um"ea'oa!tr53

CHI

# Cu a(e'5rat, mu&:i $5ri":i !-au "e'oit 6" m5"5!tirea "oa!tr5, a8a cum e!te a!t5*i G2ero" T2eoc&it, $recum 8i B5tr7"e&u& "o!tru (ra0, %o!tu& e0ume" 9ara&am ie, care 6"tr-a(e'5r !au "e'oit $e"tru !%i":irea !u%&ete&or &or3 Ce& (i" urm5, $5ri"te&e 9ara&am ie, e!te mo"a2 a& %aimo!u&ui "e'oitor (i" 'eacu& a& QQ-&ea, G2ero" Io!i% I!i2a!tu&3 Au tr5it 6m$reu"5 6" $e8teri&e (e &a S%7"ta A"a Mic5, a$oi !-au mutat &a Nea SRiti3 De aco&o, uce"icii B5tr7"u&ui Io!i% !-au 6m$r58tiat 6" (i%erite&e &aturi a&e S%7"tu&ui Mu"te 8i %iecare 8i-a or0a"i*at $ro$ria &ui o 8te3 Ne !$u"ea $5ri"te&e 9ara&am ie (e!$re Stare:u& !5u, G2ero" Io!i%, c5 a %5cut mu&te t5m5(uiri miracu&oa!e "umai 8i "umai cu ru05ciu"ea &ui Ii!u!3 To:i c7:i %5ceau a!cu&tare (e $oru"ci&e &ui !e 'i"(ecau, iar cei&a&:i care $5!trau c7te ce'a (i" 'oia &or $ro$rie, "u3 U" a&t $5ri"te a$o!to&ic a& 'eacu&ui "o!tru e!te $5ri"te&e E%rem Batu"aRiotu&3 L-am 'i*itat (e mu&te ori3 <"tot(eau"a "e !u &i"ia im$orta":a a!cu&t5rii3 Ne !$u"ea1 >Am 'e"it aici ca !5 %acem a!cu&tare, "-am 'e"it ca !5 %acem ru05ciu"e3 A!cu&tarea "a8te ru05ciu"ea3 ?i (ac5 ai ru05ciu"e, !5 8tii c5 ea $ro'i"e (i" a!cu&tare3 Di" a!cu&tare $ro'i" toate ce&e&a&te 'irtu:i1 &acrimi&e, ucuria i"imii, cur5:irea !u%&etu&ui 83a3m3(3+3 O(at5 &-am 6"tre at &a !$o'e(a"ie (ac5, (u$5 m5rturi!irea $5cate&or, ace!tea $&eac5 (i" !u%&et 8i toate urme&e &or !u"t cur5:ite3 Mi-a r5!$u"! c5 $5cate&e $&eac5 toate, (ar r5m7" urme&e r5"i&or3 Atu"ci eu iar58i &-am 6"tre at1 >Cum !e %ace c5 $&eac5 $5cate&e, iar urme&e r5m7"3 Ce !5 %acem ca !5 !e cur5:ea!c5 cu (e!5'7r8ire omu&?+3 E& mi-a r5!$u"!1 >Co$i&u& meu, &acrimi&e $oc5i":ei 8ter0 toate 6"ti"5ciu"i&e 8i urme&e r5ut5:i&or (i"&5u"tru& "o!tru, (ar !5 8tii c5 &acrimi&e $ro'i" (i" ru05ciu"e, iar ru05ciu"ea (i" a!cu&tare3+ O(at5 m5 a%&am &a m5"5!tirea Maicii Dom"u&ui E&eu!a (i" Ba&im"o!3 M5 cu"o8team cu o mo"a2ie, Pe&a02ia, $e care o am (e atu"ci ca $e mama mea (u2o'"icea!c53 Am mer! &a acea m5"5!tire 8i, 6" tim$ ce 'or eam cu ea, (i"tr-o(at5 m-a cu$ri"! o "e0r5it5 $ace 6"&5u"tru& meu3 Mi-am a(u! ami"te atu"ci (e cu'i"te&e &ui 9ri!to! c5tre a$o!to&i1 >Pacea Mea (au 'ou5+ ,I" 4C, AD.3 M-am 6"tor! 8i i-am *i! maicii1 >Tu ai a!eme"ea 2ar 8i $o:i !5-& (ai 8i a&tora?+3 Ea cum'a !-a %7!t7cit, a !tat $u:i" 8i a$oi a !$u!1 >Dac5 te a$ro$ii (e u" om 8i are ce'a, atu"ci 8i tu te 6m$5rt58e8ti oarecum (e ceea ce are e&+3 De!$re acea!t5 maic5 am mu&te !5 $o'e!te!c3 Are at7ta 6"(r5*"ea&5 c5tre Dom"u&, 6"c7t cu ru05ciu"ea ei $oate !5 re*o&'e orice (i%icu&tate (e-a mea, oriu"(e m-a8 a%&a, 8i atu"ci c7"( o c2em 6" ru05ciu"e, 'i"e 6"(at5 8i m5 a/ut5 6" c2i$ miracu&o!, iar $ri" 2ar 6mi (e*&ea05 toate $ro &eme&e3 O $i&(5 !5-:i (au3 M5 a%&am o(at5 6"tr-o c2i&ie (e &a Ba'!oRa&i'ia3 N-o !5-:i !$u" acum "ume&e ei3 Am r5ma! aco&o trei *i&e3 M5 a%&am 6"tr-o !tare $&i"5 (e (e*"5(e/(e, (eoarece eram "5$5(it (e $e!te tot (e $ureci 8i "u mai a'eam "ici u" $ic (e !tare3 B5tr7"u& C2i&iei ace&eia mi-a !$u!1 >La!5 ca !5 "e 6":e$e $u:i", ca !5 "u "e &e"e'im &a ru05ciu"ea &ui Ii!u!-+3 Eu 6"!5, c2iar (i" $rima !ear5, am %o!t at7t (e atacat (e $ureci, 6"c7t "ici "u am $utut !5 (orm3 Dureri&e tru$u&ui erau i"!u$orta i&e3 O a'eam $e maica aceea ca $e o mi/&ocitoare c5tre Dum"e*eu 8i am 6"ce$ut !-o !tri0 6" a/utor1 >Maic5 Pe&a02ia, 'i"o !5 m5 !&o o*e8ti (e i!$it5, m5 m5"7"c5 $urecii-+3 Du$5 $u:i" tim$, am au*it ca u" %e& (e 'i/e&ie (e '7"t care a i"trat 6" c2i&ia mea 8i 6"cet-6"cet 6"tre0u& meu tru$ a %o!t !&o o*it (e tira"ia $ureci&or3 <" !curt tim$, "u a mai r5ma! "ici u"u& (i"tre ace8ti t7&2ari3 Eram $e atu"ci 6"c5 mirea"3 L-am !&5'it $e Dum"e*eu3 Du$5 aceea, m-am 07"(it !5 mer0 &a m5"5!tirea ei (i" Ba&im"o!3 Du$5 c7te'a &u"i, m-am (u!3 Am 05!it-o 8i i-am !$u! c5 ru05ciu"ea ei m-a i* 5'it (e $ureci3 Atu"ci ea mi-a r5!$u"!1

CHD

# Tu, co$i&a8u& meu, !5 8tii c5 te am ca $e %iu& meu (u2o'"ice!c3 Ori (e c7te ori m5 c2emi 6" ru05ciu"e, 6"(at5 'i" &7"05 ti"e 8i te a/ut3 # Bi"e, (ar eu m5 a%&am &a S%7"tu& Mu"te, iar tu e8ti %emeie, cum ai $utut !5 i"tri aco&o? # M-am (u!, cu $uterea &ui Dum"e*eu# ?i cum ai $utut !5 urci $e $oteci&e ace&ea 0re&e a&e At2o"u&ui, mai a&e! c5 ai u" $icior mai !curt 8i u"a (i" m7i"i 6:i e!te $e /um5tate $ara&i*at5? # Mie, co$i&a8u& meu, !5 8tii c5 Dum"e*eu mi-a (at a&te $icioare 8i am a/u"! &a Ba'!oRa&i'ia3 Eu "u 'i*ita!em toate !i25!trii&e 8i toate &aturi&e Sc2itu&ui Ba'!oRa&i'iei 8i atu"ci cum !5 "u m5 mir !5 au( c5 o 5tr7"ic5 $e /um5tate $ara&i*at5 mi-a (e!cri! cu toate am5"u"te&e ace!t Sc2it3 Ca !5 m5 6"cre(i":e* c5 toate c7te mi &e-a !$u! erau a(e'5rate, (ata urm5toare c7"( m-am (u! &a Ba'!oRa&i'ia am 'i*itat toate &ocuri&e $e care B5tr7"a Pe&a02ia mi &e (e!cri!e!e3 Erau e=act a8a cum mi &e-a !$u! ea3 C7t !u"t (e mi"u"ate &ucruri&e Ta&e, Doam"e- Du$5 aceea, am 6"tre at-o $e maic51 # S$u"e-mi, maic5, cum ai reu8it !5 a&u"0i $urecii? # Iat5, am 'e"it &7"05 ti"e, co$i&u& meu3 Purecii $e care 6i a'eai erau 02eare&e (ia'o&u&ui3 Nu-i $&5cea (ia'o&u&ui $e&eri"a/u& t5u &a S%7"tu& Mu"te3 A 'rut !5 te a&u"0e 8i !5 te 6"torci iar58i 6" &ume3 Purecii 5ia, !5 8tii c5 erau cu mii&e $e ti"e# ?i a$oi, am 6"tre at-o, ce !-a 6"t7m$&at, maic5? # A$oi, am ri(icat m7i"i&e me&e c5tre 9ri!to! 8i i-am *i!1 >9ri!toa!e a& meu, ia (e $e e& $urecii 8i omoar5-iG+ Atu"ci am '5*ut, co"ti"u5 maica, $urecii $&ec7"( (e $e 6"tre0 tru$u& t5u3 M-am temut atu"ci ca "u cum'a acea!t5 ceat5 (r5cea!c5 !u %orma $ureci&or !5 t5 5ra!c5 $e tru$u& Stare:u&ui C2i&iei3 Dac5 !-ar %i 6"t7m$&at acea!ta, e !i0ur c5 e& ar %i $5r5!it C2i&ia (e %rica &or3 Dar !&a'5 &ui Dum"e*eu, $ri" i"ter'e":ia (um"e*eia!c5 a $&ecat toat5 acea ceat5 (r5cea!c53 A$oi !-a au*it u" 0&a! care mi-a !$u!1 >Acum $atu& &ui Teo(or # a8a m5 "umeam eu ca mirea" # !-a cur5:it cu (e!5'7r8ire+3 Atu"ci 8i tu ai $utut !5 te o(i2"e8ti c7te'a ore3 ?tiu c5 "u (ormi!e8i (e trei *i&e3 # Ce &u$te (u2o'"ice8ti a (u! maica Pe&a02ia? # Ea, (e &a '7r!ta (e (oi a"i, !-a a%&at 6" m7i"i&e (u2o'"icu&ui ei3 Mama ei a (u!-o &a ace!ta ca !5 o 6"'e:e !5 !e !$o'e(ea!c5 (e mic53 A!t%e&, 6"&5u"tru& ei a %o!t !5(it5 cre(i":a 6" Dum"e*eu, 6" Maica Dom"u&ui 8i 6" Bi!eric53 De aceea, (e mic co$i& !-a 6"'re("icit !5 o 'a(5 a(e!ea $e Maica Dom"u&ui 8i !5 o !imt5 ca $e m5icu:a ei3 De mai mu&te ori &e-a !$u! $5ri":i&or ei1 >O iu e!c $e Maica "oa!tr5 cea Mare 8i 'reau !5 !tau 6" ra:e&e ei+3 De CHJ

mic co$i& mer0ea 6" i!erica !atu&ui ca !5 a$ri"(5 ca"(e&e&e3 Deoarece era mic5 (e !tatur5 6"!5, (i" $rici"a '7r!tei, "u a/u"0ea &a ca"(e&e 8i %o&o!ea o !car53 Atu"ci i !-a ar5tat Maica Dom"u&ui 8i i-a :i"ut !cara3 Co$i&i:a a 6"tre at-o1 # De ce ai 'e"it !5-mi :ii !cara? # Dac5 "u a8 %i :i"ut-o, co$i&u& meu, !5 8tii c5 (e mu&te ori ai %i c5*ut3 A!cu&t5, co"ti"u5 $5ri"te&e Teo(o!ie, 8i a&t5 6"t7m$&are3 C7"( mama ei a a(ormit, B5tr7"a Pe&a02ia era $e atu"ci (e 4A a"i, o %eti:53 Mama ei a %o!t o %emeie !%7"t5, a'ea (u2o'"ic 8i cu mu&t5 ucurie 8i-a $re(at co$i&u& &ui 9ri!to! 8i Maicii Dom"u&ui3 <"ai"te !5 moar5, a 'e"it Maica Dom"u&ui !-o 'i*ite*e3 Atu"ci %emeia i-a !$u!1 >Prea!%7"ta mea St5$7"5, ce !e 'a 6"t7m$&a cu Ecateri"a, care e!te 6"c5 u" mic co$i&? La!5-m5 6"c5 !5 mai tr5ie!c ca !5 o cre!c, 8i (u$5 aceea, ia-m5-+ # Pe Ecateri"a ta, 6i r5!$u"!e Maica Dom"u&ui, !5 8tii c5 o 'oi cre8te eu3 M-a a'ut 8i m5 are (e acuma ca mam5 a ei (e (ou5 ori, o 'oi 6"0ri/i ca 8i ti"e, a 6"c5 c2iar mai i"e3 <"tr-a(e'5r, mama Ecateri"ei a murit, iar Prea!%7"ta St5$7"5 a &uat-o $e co$i&5 6" $a*a ei3 La Cr5ciu", $e c7"( tr5ia 6"c5, mama Ecateri"ei o i8"uia !5 6i %ac5 (aruri 8i m7"care u"53 Ace&a8i &ucru 6& %5cea 8i Maica Dom"u&ui3 Pe o %ar%urie rotu"(5 6i $u"ea a(e!ea (u&ciuri, m7"care u"5 8i a&te (aruri3 Toate ace!tea 6" c2i$ mi"u"at3 <"ai"te !5 (e'i"5 !c2i'"ic5, a '5*ut-o 6" i!eric5 $e Maica Dom"u&ui, care a c2emat-o a$roa$e (e ea ca !5 6i arate !c2ima $e care o 'a &ua3 Pe atu"ci !ora (e m5"5!tire Ecateri"a a '5*ut !c2ima 8i !a uimit %oarte tare, (eoarece !c2ima era $&i"5 (e &umi"5 (um"e*eia!c5 8i cerea!c53 # O, Prea!%7"ta mea St5$7"5, *i!e Ecateri"a, (5-mi 6"(at5 (aru& ace!ta# Nu 6"c5, (ar :i-o 'oi (a $e!te 8a!e &u"i, a *i! Maica Dom"u&ui3 ?i 6"tr-a(e'5r, (u2o'"icu& a c2emat-o 8i (u$5 8a!e &u"i i-a (at !c2ima cea 6"0erea!c5 8i (um"e*eia!c53 Du$5 ce a &uat marea 8i 6"0erea!ca !c2im5, %5cea mii (e meta"ii 8i !$u"ea &ui 9ri!to! $&7"07"(1 >9ri!toa!e a& meu, eu !u"t o co$i&5 %oarte !5rac5, (ar 6:i %505(uie!c !5 %ac tot ce $ot ca !5-:i %ie $e $&ac3 Dar 'reau ca 8i tu, 9ri!toa!e a& meu, !5-mi (ai trei 2ari!me3 <"t7i, !5-i '5( $e 5r a:i ca $e "i8te ur8i, "ici !5 "u m5 !mi"te!c (e ei 8i "ici eu !5 "u 6i !mi"te!c $e (7"8ii3 A (oua, !5 am ru05ciu"ea i"imii 8i !5 %iu 6m$reu"5 cu Ti"e *i 8i "oa$te, "e6"cetat3 ?i a treia, !5 "u m5 6"ti"( (e&oc $e $at3+ A8a !e %ace c5 "u !-a mai 6"ti"! $e $at (e &a '7r!ta (e 4I a"i $7"5 &a cea (e DI3 C7"( 8i-a termi"at ru05ciu"ea acea!ta, Dom"u& a co or7t 8i i-a !$u!1 >Co$i&u& meu, Pe&a02ia, tot ce mi-ai cerut, (e a!t5*i 'ei a'ea+3 ?i 6"tr-a(e'5r, ce &u$te a %5cut, ce i!$ite 8i 5t5i a r5 (at (e &a (emo"i, (ar 8i ce m7"07ieri (u2o'"ice8ti a a'ut- <" %iecare !ear5 a'ea 6m$reu"5 cu ea trei !%i":i1 $e S%7"tu& Mare Muce"ic G2eor02e, $e S%7"tu& Mare Muce"ic Dimitrie 8i $e S%7"tu& T5m5(uitor Pa"te&imo"3 Acum !5-:i !$u" cum a $rimit (i" e&8u0 2aru& S%7"tu&ui Du2, $e"tru c5 atu"ci c7"( i"tram 6" c2i&ia ei, 6"tot(eau"a acea!ta era $&i"5 (e u"5 mirea!m5 (u2o'"icea!c53 Eu CHM

mi-am (at !eama c5 acea!t5 mirea!m5 $ro'e"ea (e &a 6"!58i maica, (ar "u am 6"(r5*"it !5-i !$u" ce'a3 M5 cu"o8team cu ea (e mai i"e (e 8a!e a"i3 Ea a 6"ce$ut !5 ai 5 6"cre(ere 6" mi"e 8i !5-mi !$u"5 mai mu&te (i" &ucruri&e (e tai"5 a&e 'ie:ii ei3 M5 (uceam &a m5"5!tirea ei (e &a Te!a&o"ic (e $atru ori $e a"3 M5 co"!i(era co$i&u& ei (u2o'"ice!c, iar eu o "umeam mama mea3 # Ce e!te a!ta ce r5!$7"(e8te u"5 mirea!m5 6" c2i&ia ta, maic5? am 6"tre at-o3 # Uite, co$i&a8u& meu, am aici "i8te t5m7ie3 T5m7ie 6"!5 ea "u ar(ea 8i "-am '5*ut 6" c2i&ie "ici !crum 8i, (e %a$t, "ici t5m7ie3 I-am !$u! atu"ci1 # Maic5, !u"t (e at7:ia a"i 6m$reu"5 cu ti"e 8i te iu e!c ca $e mama mea3 Acum am 6"(r5*"ea&5 ca u" %iu a& t5u (u2o'"ice!c 8i te ro0 !5 "u-mi a!cu"*i "imic3 De u"(e 'i"e acea!t5 mirea!m5 8i cum ai (o 7"(it-o? A r7!, a !tat $u:i" $e 07"(uri, 8i-a aco$erit %a:a cu ro oa(a 8i mi-a !$u!1 # Nu 'reau !5-:i !$u", %ii"(c5 m5 tem !5 "u o $ier(3 Era o mo"a2ie %oarte !merit5, a %o!t 8i !tare:5 8i a'ea trei!$re*ece uce"i:e 6" 'remea aceea3 Du$5 mu&te !t5rui":e 8i r5 (are (i" $artea mea, mi-a !$u!1 # A!cu&t5, co$i&u& meu, mai (emu&t a trecut $e aici u" teo&o0 8i a $re(icat3 Atu"ci mi-a !$u!1 >Dac5 "u (o 7"(im 2aru& S%7"tu&ui Du2, "-am %5cut "imic 6" 'ia:5+3 Atu"ci eu am 6"ce$ut !-o ro0 $e Maica Dom"u&ui !5-mi trimit5 6" mo( !im:it $e S%7"tu& Du2, %5r5 6"treru$eri !au !c5(eri3 <"tr-o *i, (u$5 (um"e*eia!ca Litur02ie, am i"trat 6" S%7"tu& A&tar ,a'ea citit5 ru05ciu"e $e"tru acea!ta (e c5tre ar2iereu., ca !5 ara"/e* a"umite &ucruri3 Atu"ci am '5*ut 6"5u"tru o $a!5re3 >Cum (e $5tru"!e!e acea!t5 $a!5re 6" S%7"tu& A&tar?+, m5 07"(eam3 >Nu cum'a !5 %ac5 'reo !tric5ciu"e3+ ?i a!t%e&, 07"(i"(u-m5, am 6"cercat !5 o $ri"( cu m7i"i&e 8i !5 o (au a%ar53 Du$5 $u:i", '5( c5 $a!5rea * oar5 8i !e a8a*5 tocmai $e S%7"tu& Potir 8i i"tr5 6"5u"tru3 Mi-am (at !eama atu"ci (e!$re ce %e& (e $a!5re era 'or a3 Dar acea!t5 6"t7m$&are mai $re!u! (e %ire mi-a (at o a!eme"ea ucurie, 6"c7t "umai eu $ot !5 cu"o!c 6" 6"tre0ime m5re:ia ei3 Du$5 $u:i" tim$, $a!5rea a ie8it (i" S%7"tu& Potir 8i !-a a8e*at $e um5ru& meu3 Du$5 aceea, $a!5rea a i"trat 6" 0ura mea, a $5tru"! 6" i"im5, 8i (e atu"ci o !imt c5 a r5ma! aco&o3 # ?i acum $o:i 'or i cu Dum"e*eu 6" orice mome"t 'rei? # Da, a8a cum 'or e!c cu ti"e, mi-a *i! ea, tot a8a 'or e!c 8i cu Dum"e*eu3 <i !$u" 8i <i cer tot ce 'reau 8i, $otri'it cu %o&o!u& !u%&ete&or "oa!tre, Dom"u& m5 au(e 8i 6mi %ace 'oia3 Dar ce r5* oi 6mi (uceau (emo"ii 6" %iecare *i, "u $ot !5 (e!criu- M5 tr50eau (e 2ai"e, 6mi aru"cau 8ira0u& (e meta"ii (e$arte, m5 &o'eau, 6"cercau !5 6m$ie(ice ru05ciu"ea i"imii, iar a&teori !tri0au %urio8i1 >Ne-ai 6""e u"it, "e-ai 6""e u"itG+3

CIF

De mu&te ori, co"ti"u5 !5 i!tori!ea!c5 $5ri"te&e Teo(o!ie, 6" tim$u& "o$:ii co ora (i" cer ca u" !t7&$ &umi"o! (e %oc 8i !tr5&ucea 6" c2i&ia ei3 <" mi/&ocu& ace&ei &umi"i u"eori !e ar5ta 9ri!to!, Care co ora &a ea 8i o i"ecu'7"ta3 Uce"i:e&e ei au 6"tre at-o1 # Ce &umi"5 era aceea care !e 'e(ea "oa$tea 6" c2i&ia ta? Iar ea &e-a r5!$u"! cu !mere"ie1 # Nu a %o!t "imic, mi-a c5*ut ce'a $e /o! 8i am a$ri"! &a"ter"a ca !5 05!e!c3 C7"( mama mo"a2iei E'!e'ia era $e moarte, !-a $etrecut urm5toarea 6"t7m$&are3 Maica Pe&a02ia a c2emat-o &a ea $e mo"a2ia E'!e'ia 8i i-a !$u!1 # Ieri !ear5 am '5*ut 6"0erii co or7"( &a 'oi 6" !at 8i !t7"( (ea!u$ra ca!ei ta&e3 Am '5*ut c5 au &uat !u%&etu& mamei ta&e 8i &-au (u! &a tro"u& &ui Dum"e*eu3 Mama ta, !5 8tii c5 e!te %oarte i"e, a8e*at5 6" rai, 6m$reu"5 cu 9ri!to!, 8i "u tre uie !5 te 6"tri!te*i (e&oc3 Dim$otri'5, !5 te ucuri, $e"tru c5 8i ea !e roa05 acum $e"tru "oi3 Sco$u& $e"tru care a 'e"it $e $5m7"t a %o!t 6m$&i"it, a(ic5 !5 !tea acum (e-a (rea$ta Ce&ui Prea6"a&t3 Dimi"ea:a au (at te&e%o" (e aca!5 8i au 6"8tii":at-o $e mo"a2ia E'!e'ia c5 mama ei muri!e3 Ori (e c7te ori 'e"eam, $5ri"te Dama!c2i", 6" c2i&ia maicii Pe&a02ia, totu& era $&i" (e u"5 mirea!m5, cum :i-am mai !$u!3 O(at5 (i!cutam 6m$reu"5 cu ea 8i, (u$5 ce am termi"at, am *i! 8i eu 6"&5u"tru& meu cu 07"(u&1 >S%i"te Ierar2e Nectarie, !o&e8te $e"tru "oi-+3 <" acea!t5 c&i$5, ea a *7m it3 I-am !$u!1 # De ce r7*i? # Pe care !%7"t &-ai c2emat ca !5 !e roa0e $e"tru "oi? # Eu 8tiu $e care !%7"t &-am ru0at, (ar tu !5-mi !$ui ce ai '5*ut 8i cum ai a%&at c5 m-am ru0at &a u" oarecare !%7"t? # A!cu&t5, co$i&a8u& meu, atu"ci c7"( ai !$u! 6" tai"5 ru05ciu"ea ta, &-am '5*ut $e S%7"tu& Nectarie ri(ic7"(u-8i m7i"i&e 8i ru07"(u-!e &ui 9ri!to! $e"tru "oi3 <"tr-u"u& (i" "umeroa!e&e $e&eri"a/e $e care &e-a %5cut &a S%i"te&e Locuri, !-a (u! 8i &a M5"5!tirea S%7"tu&ui G2eor02e 9o*e'itu&3 A &uat atu"ci o &um7"are 8i a 'rut !5 o $u"5 6" !%e8"ic3 <" c&i$a aceea, a '5*ut 6"c5 o m7"5 ome"ea!c5 care 6m$reu"5 cu a ei a &uat &um7"area 8i a a8e*at-o 6" !%e8"ic3 Ace&a8i &ucru &-a '5*ut 8i o a&t5 mo"a2ie care era aco&o 8i care "-a 'rut !-o mai &a!e 6" "ici u" c2i$ !5 $&ece3 I-a !$u!1 >M7"a &ui 9ri!to! a 'e"it 8i :i-a &uat &um7"area (i" m7"5 ca !-o a$ri"(53 Dar ce %e& (e om e8ti tu, maic5? R5m7i 6m$reu"5 cu "oi-+ Aco&o, &a m5"5!tirea 9o*e'a, %ericita maic5 Pe&a02ia a r5ma! (e mu&te ori, $e"tru c5 6" ace& &oc Dum"e*eu 6i (e!co$erea mu&te tai"e3

CI4

Ca mirea" ce 6"c5 eram, am cum$5rat o(at5 u" autoturi!m3 I-am !$u!1 >F5, maic5, $u:i"5 ru05ciu"e, ca !5 %ie o ma8i"5 u"5, !5 "u mi !e !trice $e (rumuri 8i !5 m5 $5*ea!c5 Dum"e*eu (e $erico&e3+ Atu"ci ea a 6"ce$ut !5-mi (e!crie ma8i"a1 >E!te a& 5, cutare marc5, are cutare icoa"e 6"5u"tru& ei, 83a3m3(3+3 O(at5 c5&5toream cu mama mea &a o m5"5!tire3 La o cur 5, tre uia !5 !c2im ca!eta $e care "oi o a!cu&tam 8i cu cea&a&t5 m7"5 !5 :i" 'o&a"u&3 <" mo( ciu(at, 'o&a"u& a 6"ce$ut !5 !e rotea!c5 !i"0ur 8i !5 co"(uc5 ma8i"a, %5r5 ca eu !5 6":e&e0 cum3 # _i-a(uci ami"te, mi-a !$u! u&terior maica, atu"ci c7"( mer0eai &a cutare m5"5!tire 8i &a o a"umit5 cur 5 te-ai a$&ecat !5 !c2im i ca!eta, iar ma8i"a era !5 $5r5!ea!c5 (rumu&? Team '5*ut cum c5&5tore8ti, am '5*ut $erico&u& 8i am 'e"it !5 te a/ut3 O(at5 a 'e"it u" mo"a2 care 'i*ita!e 6"tre0 S%7"tu& Mu"te 8i "iciu"(e "u-8i 05!i!e &oc (e o(i2"5 (u2o'"icea!c53 A$oi a c5&5torit $ri" toate i"!u&e&e M5rii E0ee, 6" Do(eca"e*, 6" Patmo!, 8i 6" ce&e (i" urm5 a a/u"! &a Ba&im"o!3 Eu atu"ci am $rimit i"ecu'7"tare !5 r5m7" !i"0ur 6"tr-o C2i&ie care !e c2eam5 a S%i"tei Treimi 8i e!te 6" $rea/ma m5"5!tirii maicii Pe&a02ia3 P5ri"te&e G2era!im, u" cu"o!cut (e-a& meu, mi-a (at te&e%o" !5-& :i" $e ace!t mo"a2 aco&o, 6" !i25!tria S%i"tei Treimi3 L-am $rimit 8i, (eoarece eu eram mirea", iar ace&a mo"a2, am %5cut a!cu&tare3 A8a c5 %5ceam toate tre uri&e ca!ei3 <"tr-o *i i-am !$u!1 # A8 'rea !5 %ac o $&im are $e ma&u& m5rii3 Dar e& !-a 6m$otri'it, *ic7"(u-mi1 # Eu !u"t aici re!$o"!a i&, a8a c5 "u te &a! !5 mer0i3 # Nu te-am a(u! aici eu ca !5-mi %ii !tare: 8i "ici (u2o'"ic, ci (ac5 'rei !5 %aci $e !tare:u&, !5 8tii c5 $&ec $e (at5 &a M5"5!tirea S%7"tu&ui Pa"te&imo"3 Am $&ecat, (ar 6"&5u"tru& meu eram tu& urat3 Iau te&e%o"u& 8i o !u" $e maica Pe&a02ia3 F5r5 !5 a$uc eu !5 *ic ce'a, mi-a !$u! ea toat5 $5:a"ia 8i c5 mi !-a 6"t7m$&at acea!ta, (eoarece "-am 6"tre at-o, ca !5 a%&u care e 'oia &ui Dum"e*eu3 Mi-a !$u!, a8a(ar, c5 "u era 'oia &ui Dum"e*eu ca !5-& iau $e ace& mo"a2 &a S%7"ta Treime3 Atu"ci i-am !$u! c5 !u"t $&i" (e tu& urare3 >Bi"e, mi-a *i! ea, 6"c2i(e te&e%o"u& 8i a8tea$t5-+3 Ea a 6"ce$ut atu"ci !5 !e roa0e 8i o "e0r5it5 ucurie m-a cu$ri"! 6" 6"tre0ime 6" !curt tim$3 Dar ce $utere are ru05ciu"ea ei- S5-i r5!$u"(5 Dum"e*eu &a orice &ucru cereA&t5 (at5 mi-am $ro0ramat !5 mer0 6" Ba&im"o! $e AJ octom rie, atu"ci c7"( a'em *i&e &i ere3 Mi-am or7"(uit &ucruri&e, mi-am &uat &i er $e"tru o !5$t5m7"5 (e &a !er'iciu 8i am 2ot5r7t !5-mi cum$5r i&et (e a'io"3 Era 6"!5 cu "e$uti":5 !5 05!e!c u" i&et (i" cau*a mu&:imii mari (e c5&5tori3 Totu8i, 6"tr-o !ear5, a 'e"it &a mi"e aca!5 o (oam"5 (e &a Birou& (e @oia/ a& Com$a"iei (e Tra"!$ort Aeria" 8i mi-a !$u!1 >Du-te acum 6"(at5 &a Birou& (e @oia/, $e"tru c5 !-au 05!it i&ete&e tocmai $e"tru ore&e 8i *i&e&e 6" care ai

CIA

cerut-+3 <"tr-a(e'5r, Dum"e*eu a %5cut o mi"u"e 8i, cu ru05ciu"i&e maicii Pe&a02ia, am $utut cum$5ra i&etu& (e a'io" ca !5 m5 (uc !-o 'i*ite*3 Am a/u"! &a m5"5!tirea ei 8i i-am cerut &5muriri $e"tru mo(u& mi"u"at 6" care am 05!it i&etu& (e a'io"3 Ea a r7!, 8i-a aco$erit %a:a cu ro oa(a 8i 6" ce&e (i" urm5 mi-a !$u!1 # Tu 8tii c5 eu m5 ro0 $e"tru ti"e3 <"tr-o *i, ru05ciu"ea mi-a !$u! c5 Teo(or 'rea !5 'i"5 aici3 Eu m-am ucurat3 A&t5 (at5, c7"( m-am ru0at, mi-a !$u! ru05ciu"ea c5 Teo(or 'rea !5 'i"5, (ar "u 05!e8te i&et3 Atu"ci m-am (u! &a S%i":ii A$o!to&i, care au cutreierat &umea ca !5 $ro$o'5(uia!c5 E'a"02e&ia &ui 9ri!to!, 8i &e-am !$u!1 >S%i":i&or A$o!to&i, care a:i um &at $ri" toat5 &umea, "u $ute:i !5 05!i:i u" i&et $e"tru co$i&u& meu, Teo(or, ca !5 'i"5 &7"05 mi"e?+3 Uite, a8a !-au 05!it i&ete&e 8i ai $utut !5 'ii3 C7"( ai 05!it i&etu&, mi-a *i! maica, 9ri!to! m-a 6"8tii":at iar58i &a ru05ciu"e, 8i atu"ci am a8te$tat ca !5 a/u"0i3 Ce !5-:i mai !$u", $5ri"te Dama!c2i", 6"(r5*"ea&a ei c5tre Dum"e*eu, !mere"ia ei, ce &ucruri mi"u"ate- <"tr-o *i, mi-a !$u!1 # S5 8tii c5 am '5*ut a!t5*i !u%&etu& t5u $&i" (e "ecur5:ii, (ar m-am ru0at 8i &-am %5cut curat3 Nu ai !im:it "imic? # Maica mea, !5 8tii c5 ce'a am !im:it, o ucurie (u2o'"icea!c5 8i o $utere care 'i"e 8i aco$er5 ca$u& meu, 8i "u $ot !5 !$u" "imic (e!$re acea!ta3 >Ce& ce 6":e&e0e !5 6":e&ea05G+ O (oam"5 e'&a'ioa!5 cu"o!cut5 maicii Pe&a02ia (orea !5 (uc5 6" America o icoa"5 a S%7"tu&ui Dimitrie ca !-o '7"(53 B5tr7"a Pe&a02ia 6"!5 i-a !$u! !5 "-o '7"(5 6" America, $e"tru c5 aco&o cato&icii 8i $rote!ta":ii "u ci"!te!c icoa"e&e !%i":i&or "o8tri3 Doam"a aceea a acce$tat3 Maica a cum$5rat ea icoa"a 8i a a8e*at-o &a 6"c2i"at 6" i!ericu:a S%7"tu&ui Dimitrie, care !e a%&5 6" i"ci"ta m5"5!tirii ei3 Acea!t5 i!ericu:5 a %o!t co"!truit5 cu materia&e $e care maica 6"!58i &e-a c5rat 6" !$ate c7"( era t7"5r5 mo"a2ie3 At7t (e mu&t !a ucurat S%7"tu& Dimitrie (e acea!t5 icoa"5, 6"c7t 6" "oa$tea aceea i !-a ar5tat 6" !om" maicii Pe&a02ia 8i i-a !$u!1 >M-ai 6"(atorat %oarte mu&t cu ceea ce ai %5cut3 C7"( !u%&etu& t5u 'a $&eca (i" tru$, !5 8tii c5 eu 'oi 'e"i !5-& iau 8i !5-& 6"%5:i8e* 6"ai"tea &ui Dum"e*eu, 8i !5-L ro0 (i" a(7"cu& i"imii ca !5 te $u"5 6" ce& mai u" &oc3+ >A&t5 (at5, mi-a !$u! maica Pe&a02ia, au 'e"it (oi (emo"i care m-au 5tut at7t (e mu&t, 6"c7t m-au !c2i&o(it, (e 8c2io$5tam3 Nicio(at5 "-am m7"cat at7ta 5taie (e &a (emo"i ca 6" acea "oa$te3 Am 6"ce$ut !5 $&7"0 8i, 6" tim$ ce $&7"0eam, mi-am ri(icat $ri'iri&e 8i am '5*ut icoa"a Maicii Dom"u&ui1 O%, Maica mea, i-am !$u!, 'e*i ce mi-au %5cut? <" c&i$a aceea, Maica Dom"u&ui a co or7t (i" icoa"5 8i a !tat &7"05 mi"e3 M-a 6"tre at1 U"(e teau &o'it, co$i&u& meu, Pe&a02ia? ?i 6"(at5 m-a i"ecu'7"tat 8i toate (ureri&e au 6"cetat3+ O(at5, (u2o'"icu& m5"5!tirii, $5ri"te&e Biri&, !-a 6m o&"5'it3 E&, mai (emu&t, 'e"i!e 6" 'i*it5 &a S%7"tu& Mu"te3 Aici $rimi!e (aru& S%7"tu&ui Du2 8i 6"!58i Maica Dom"u&ui &-a $o'5:uit !5 mear05 6" Do(eca"e* 8i !5-i !$ri/i"e aco&o $e cre8ti"ii orto(oc8i3 A8a(ar, e& a 'e"it 6" i"!u&e&e "oa!tre, 8i $ri"tre $rime&e !a&e uce"i:e au %o!t maica Pe&a02ia 8i 'eri8oara CIE

ei3 Atu"ci c7"( !-a 6m o&"5'it, $5ri"te&e Biri& a %o!t i"ter"at &a !$ita&u& (i" i"!u&53 Maica Pe&a02ia a %5cut ru05ciu"e $e"tru e& cu 8ira0u& (e meta"ii 6" acea !ear53 <" c&i$e&e 6" care %5cea ru05ciu"ea cu 8ira0u& (e meta"ii, a '5*ut c5 oa e&e !e tra"!%ormau 6" %&ori i"e miro!itoare3 <"(at5 a a$5rut 8i 6"0eru& Dom"u&ui 8i i-a !$u!1 >Ia ace!te %&ori 8i (u-&e &a (u2o'"icu& t5u &a !$ita&-+3 E& a $rimit %&ori&e 8i !-a mi"u"at (e 6"t7m$&area acea!ta3 Aco&o u"(e !e a%&5 m5"5!tirea maicii Pe&a02ia e!te o *o"5 (e (e8ert 8i &i$!it5 (e a$5, a!t%e& 6"c7t "u cre8te a$roa$e "imic3 O(at5, maica (orea !5 m5"7"ce 'i"ete3 ?i-a &uat 8ira0u& (e meta"ii 8i a 6"ce$ut !5 !e roa0e S%7"tu&ui G2eor02e, !tri07"(u-&1 >9ei, tu, S%i"te G2eor02e, "-ai $utea, tu cu ca&u& t5u cu care a&er0i $e!te tot !5-mi 05!e8ti "i8te 'i"ete? Su"t (e at7tea *i&e "em7"cat5 8i a8 'rea !5 m5"7"c 'i"ete3+ O %emeie (i" !atu& 'eci", care a'ea 6" 0r5(i"a ei 'i"ete, a au*it atu"ci o 'oce 5r 5tea!c5 $uter"ic5 !tri07"(u-i &a urec2e1 >Str7"0e 'i"ete&e 8i (u-&e re$e(e &a maica Pe&a02ia (e &a m5"5!tire-+3 <"tr-a(e'5r, %emeia a &uat 'i"ete&e 8i &e-a $u! &a $icioare&e maicii, %ii"( 6" mo( '5(it "e(umerit53 A 6"tre at-o1 # Ci"e a %o!t 5r atu& ace&a care a 'e"it 8i mi-a $oru"cit, %5r5 ca !5-& '5(, !5-:i a(uc 'i"ete&e, Maic5 Stare:5? # Nu 8tiu, "u 8tiu, ce-mi tot !$ui, co$i&u& meu, a *i! Stare:a3 Nu 8tiu ci"e te-a 6"8tii":at ca !5 &e-a(uci3 A!t%e& (e 6"t7m$&5ri (i" 'ia:a ei, $5ri"te Dama!c2i", !u"t "e"um5rate3 Nici "u $ot !5 mi &e-a(uc ami"te $e toate3 Mu&te &e-am !cri! (e/a 8i $oate c5 !e 'or ti$5ri 'reo(at5 (im$reu"5 cu !%7"ta ei 'ia:5 aco&o, &a m5"5!tirea Maicii Dom"u&ui E&eu!a (i" Ba&im"o!3 <"ai"te (e !%7r8itu& 'ie:ii ei $5m7"te8ti, Dum"e*eu a 6"05(uit !5 ai 5 8i u" atac cere ra&, $e"tru ca ea !5 !tr5&ucea!c5 8i mai mu&t 6" !&a'a cea cerea!c53 # Sim:i:i $re*e":a ei &7"05 (um"ea'oa!tr5 8i (u$5 a(ormirea ei, $5ri"te Teo(o!ie? # Da, 8i 6" mo( %oarte re0u&at3 O c2em 6" ru05ciu"i&e me&e 8i 6i !imt a/utoru&3 Ea e!te a(e'5rata mea mam5, 8i c2iar mai mu&t (ec7t o mam53 Dum"e*eu "u caut5 &a %a:53 Du$5 m5!ura 6" care "e "e'oim, "e (5 8i (aruri&e !a&e (u2o'"ice8ti3 G2ero"ti!a Pe&a02ia a a'ut mu&t5 r5 (are 6" 6"tri!t5ri 8i 6" i!$ite3 A (u! &u$te $&i"e (e irui":5 6m$otri'a (emo"i&or3 Li !-a 6m$otri'it cu u" cu0et %oarte 5r 5te!c3 Ru05ciu"ea ei $e"tru &ume era "e6"cetat53 <" &oc !5 (oarm5 $e $at, !t5tea c7te (ou5-trei ore $e "oa$te $e u" !cau" ca !5 !e o(i2"ea!c5 $u:i", iar re!tu& ore&or !e ru0a "e6"cetat3 9ri!to! 8i ea erau u"a3 Se !5'7r8i!e o u"ire i$o!tatic5 6"tre Zi(itor 8i *i(irea Lui $ri" 2aru& Prea!%7"tu&ui Du23 O(at5 m-am (u! &a m5"5!tirea ei 8i "u eram !$o'e(it3 Atu"ci ea mi-a !$u!1 # Teo(ore, Teo(ore, '5( m5r5ci"i 6" /uru& t5u3 # Ce e!te acea!ta ce-mi !$ui, maic5? @e*i $e 6"0eru& meu !au $e (ia'o&u& care m5 6m$ie(ic5? # Pe am7"(oi 6i '5(, co$i&u& meu, mi-a r5!$u"!3 CIC

Oric7"( 'oia, maica Pe&a02ia $utea !5 'i*ite*e Raiu&3 A'ea &e05turi $riete"e8ti cu to:i !%i":ii3 @or ea cu Maica Dom"u&ui 8i o ru0a $e"tru orice 6"t7m$&are (i" 'ia:a ei !au a a&tor oame"i3 Era u"it5 cu &umea cea cerea!c53 Tot ceea ce cerea (e &a 9ri!to!, $rimea3 Nu a'ea "e'oie !5 %ac5 "ici o c5&5torie, mer0ea cu (u2u& oriu"(e 'oia, oric7"( (orea 8i r5m7"ea oric7t tim$ (orea3 S-a'em $arte cu to:ii (e ru05ciu"ea ei 8i !5 o ru05m !5 mi/&ocea!c5 &a Dom"u& $e"tru m7"tuirea "oa!tr5- Ami"3 Ca om, G2ero"ti!a Pe&a02ia !-a "5!cut 6" 4M4F 8i a a(ormit 6" 4MJI, &a Ba&im"o!3 # P5ri"te Teo(o!ie, '5 mu&:ume!c %oarte mu&t $e"tru mi"u"ate&e i!tori!iri $e care "i &e-a:i %5cut (e!$re acea!t5 cu'ioa!5 a Bi!ericii "oa!tre, maica Pe&a02ia3 Su"t at7t (e ucuro! c5 Dum"e*eu 8i 6" *i&e&e "oa!tre arat5 !%i":i at7t (e mari 8i i"e $&5cu:i Lui, mai cu !eam5 c7"( e 'or a (e o %emeie, a(ic5 (e u" 'a! mai !&a 3 S&a'5 &ui Dum"e*eu $e"tru toate 8i mu&:5miri "e6"cetate Maicii Dom"u&ui 8i Tat5&ui cere!c $e"tru maica Pe&a02ia $e care a (5ruit-o Bi!ericii ca mi/&ocitoare- Ru0a:i-'5 8i $e"tru "oi, $5ri"te Teo(o!ie# Dom"u& !5 %ie cu 'oi 8i maica Pe&a02ia !5 "e a/ute cu ru05ciu"i&e ei $e to:iSur!a1 Mo"a2 Dama!c2i" Gri0oriatu&, -rini at!onii (e care i-am cunoscut. -ovuiri din 0f#ntul 8unte" @o&umu& a& II-&ea, E(itura S%7"tu& Nectarie, Ara(, AFFJ3 - See more at1 2tt$1ccTTT3$em$tou!ia3rocAF4CcF4cmo"a2u&-teo(o!ie(io"i!iatu&c!t2a!23T2"oTRJu3($u%

PARINTELE @ALENTIN MORDASO@1

)%untem in Postul >are, vreme a intristarii pentru pacate. Eiserica este locul curatirii de pacate. I"'ata !a te !$o'e(e!ti !i !a te im$arta!e!ti3 Ci"e 'rea !a caute ce'a i" i"tu"eric a$ri"(e o &uma"are3 A!eme"ea !i tu, (aca "u-ti 'e*i $acate&e, ia $oru"ci&e, (e!c2i(e E'a"02e&ia (e &a Matei, ca$ito&e&e ci"ci, !a!e !i !a$te, !i i"cearca-ti co"!tii"ta $e a*a ei3 -u uita niciodata ca cea mai importanta lucrare pentru om este mantuirea3 A (oua e!te &ucru& mai"i&or, &ucrarea $ama"tea!ca3 Evita intalnirile, vizitele. %fanta ;ecioara a vizitat-o pe ruda sa Elisabeta, dandu-ne exemplu pe cine si cum poti vizita fara sa-ti pa$ubesti sufletul. Evita vizitele mai cu seama in ziua de M martie. 6nora chiar si vizitarea locurilor sfinte le aduce mai multa pa$uba decat folos3 "and mer$i in vizita sa ai doua scopuri. sa aduci folos sufletului propriu si sa aduci folos altuia. &ma$inile de tot felul ne aduc in suflet mult 1$unoi*, deschizand accesul vra:masului3 As fi fericit sa merg in Rai" dar (acatele nu ma lasa, !$u"em "oi3 Dar printr-o marturisire dreapta, prin cainta, omnul nostru &isus @ristos ne-a eliberat pe noi de CIH

pacate si ne-a deschis calea spre (ai3 Ga"(e!te-te &a 'e!"icie3 -u exista pentru demoni un lucru mai trist decat timpul postului. Urmea*a-&e i" $o!t !i $ri'e02ere !%i"ti&or3 Mu&tume!te $e"tru toate cate ti !e i"tam$&a3 >antuitorul ne-a aratat calea smereniei. E& &-a ra (at c2iar !i $e Iu(a, !tii"( totu& (e!$re e&3 La %e& !i "oi tre uie !a-i ra (am $e cei rai3 %a nu-i blamam, sa nu batem toba despre pacatele lor3 Pentru a ne ru$a nu este nevoie de nevointe exterioare deosebite, ci mai ales de smerenie si liniste sufleteasca. Su$orta mu!trari&e !i im$&i"e!te or(i"e&e %ara cartire3 9sculta de cei superiori, de cei e$ali si de cei mai mici decat tine. Te-a suparat cineva, nu carti, dobandeste deprinderea sa te smeresti. Primeste toate relele ca rasplata pentru pacatele trecute, prezente si viitoare. -u te descura:a, nu deznada:dui, multumeste, lauda-L pe umnezeu 3 "edeaza in toate, dar nu atunci cand se incalca le$ea lui um nezeu, inchina-te cel dintai, iubeste locul din urma, nu te da in laturi de la munca de :os 3 Mu!trari&e !i o%e"!e&e %ac !u%&etu& !a !tra&ucea!ca, $recum u" cui ru0i"it $e $o(ea, ca&cat (e mu&te $icioare, (o a"(e!te &uciu3 Eforturile si faptele sunt pretuite pe masura smereniei cu care sunt savarsite. %merenia este dovada sfinteniei vietii, ea il face pe om salas al lui umnezeu. %merenia consta in a face bine celui care iti face rau. &nvata-ti inima sa cu$ete ca toti ceilalti sunt mai buni decat tine3 -u sustine cu insistenta punctul tau de vedere 3 *acerea, cugetarea si 'orbirea smerita, imbracamintea modesta, umilirea de sine, starea celui din urma A iata caile spre smerenie. "ine nu suporta necinste, acela nu poate atin$e smerenia. 0bisnuieste-te cu imbracaminte simpla, cu vase de bucatarie simple, cu modestia in vorbire, in cantare. -u cauta onoruri. Ma"tuitoru& "e-a aratat ca&ea !$re !mere"ie3 Da'i( !-a !merit $e !i"e3 Fecioara Maria !-a i"'re("icit !a (e'i"a Maica i"tre0u&ui "eam ome"e!c $e"tru !mere"ie3 C2iar !i (ia'o&u&, (aca ar a'ea !mere"ie, ar (e'e"i i"0er3 "um se poate mantui un om batran, bolnav, neputincios, sarac, necarturar, Prin smerenie. 0 treime din in$eri a cazut din mandrie. Primii oameni au pacatuit din mandrie. omnul %-a smerit pe %ine pana la moartea rusinoasa pe cruce+ %-a smerit pe %ine spaland pi cioarele apostolilor %ai. S%a"tu& Ioa" Bote*atoru& !e co"!i(era $e !i"e "e're("ic !a (e*&e0e i"ca&tami"tea (i" $icioare&e &ui Ii!u!3 A$o!to&u& Petru, cu oca*ia $e!cuirii mi"u"ate, a !$u! Dom"u&ui1 *esi de la mine" ca sunt om (acatos. Suta!u&, mare co"(ucator, !e co"!i(era "e're("ic !a-L $rimea!ca $e Dom"u& i" ca!a !a3 Femeia ca"a"eia"ca !e co"!i(era $e !i"e (eo$otri'a cu cai"ii3 Fiu& ri!i$itor, !meri"(u-!e, i-a, !$u! tata&ui1 ?a-ma ca (e unul dintre argatii tai. A$o!to&u& Pa'e& !cria (e!$re !i"e ca (e!$re ce& mai mic (i"tre a$o!to&i !i $rimu& (i"tre $acato!i3 Cu'io!u& Macarie ce& Mare "e 'or e!te (e!$re u" curtea" care a $re0atit o cior a mi"u"ata, (ar "-a !arat-oG 9 face fapte bune fara smerenie este totuna cu a pre$ati o masa fara sare. umnezeu iubeste smerenia si o cauta la om)3

,Di"1 Pr. )alentin >ordasov, duhovnicul de la Ps=ov. #n'ataturi si intamplari minunate, E(itura So$2ia, AF44.

CII

%;9-T6L L6"9, 9(@&EP&%"0P6L "(&>EE&. in talcuirea la ru$aciunea %fantului Efrem %irul SIU
Doamne si @tapanul 'ietii mele" Du+ul iubirii de stapanire nu mi-l da mie" "e este duhul iubirii de stapanire, Este nazuinta de a avea intaietate, de a stapani asupra altora, de a ocupa primul loc3 Acea!ta "a*ui"ta !$re i"taietate &-a $ier(ut $e ar2a"02e& # ca$ete"ia tuturor i"0eri&or # !i &-a %acut !ata"a, &-a (o orat (i" cer3 Acea!ta "a*ui"ta !$re !ta$a"ire i-a $ier(ut $e Core, Data" !i A'iro", care au $i*muit !&a'a &ui Moi!e atu"ci ca"( ace!ta a (u! $o$oru& &ui I!rae& $ri" $u!tie !$re tara Ca"aa"u&ui # ei au 'rut !a-& (ea /o! !i !a $u"a ma"a $e $utere, !i Dom"u& i-a $e(e$!it i"%rico!ator1 $ama"tu& !-a (e!c2i! !i i-a i"02itit cu toate %ami&ii&e &or3 &ubirea de stapanire este cea care i-a manat pe toti ereticii, care au vrut sa se inalte mai presus de Eiserica lui @ristos punand $andirea lor in locul invataturii acesteia sau sa se faca mai-mari in Eiserica. &ubirea de stapanire i-a manat pe toti oamenii care au cutremurat lumea cu revolutiile lor. Au e=i!tat !criitori cu i(ei $er'er!e, care au coru$t 0e"eratii i"tre0i3 Dom"u& Ii!u! 9ri!to! a o!a"(it iu irea (e !ta$a"ire # $atima (e a !ta$a"i # i" cu'a"tarea Sa im$otri'a carturari&or !i a %ari!ei&or, a %atar"ici&or3 9 osandit patima lor de a fi cei dintai, dorinta lor de a avea locurile de frunte la ospete, de a fi salutati ca niste conducatori ai poporului. Dom"u& i-a o!a"(it !i &e-a *i! uce"ici&or Sai, iar $ri" ace!tia "oua, tuturor1 cine 'oieste sa fie cel dintai, sa fie sluga tuturor ,Mt3 AF,AD.3 E& $oru"ce!te ce'a $otri'"ic iu irii (e !ta$a"ire1 a nazui nu la pozitii inalte, ci a fi cel din urma, a-i slu:i pe toti. @e(eti ca iubirea de stapanire A patima de a avea influenta, patima de a ocupa primul loc A este potrivnica duhului Evan$heliei, duhului smereniei. Ea domneste insa in toti A nu este nimeni care sa nu fie molipsit de ea, nici macar copiii mici. %tim cum se intampla in :ocurile copiilor. unul dintre pusti iese in evidenta, incepe sa comande, pe urma le da porunci tuturor, e $ata sa se bata daca cineva ii disputa intaietatea de lider. C2iar !i $ri"tre !i2a!tri, c2iar !i i" ma"a!tiri, u"(e "-ar tre ui !a %ie iu ire (e !ta$a"ire, u"(e toti ar tre ui !a i!i ami"tea!ca $oru"ca Dom"u&ui (e a !&u/i tuturor, c2iar !i aco&o (om"e!te i" oame"i iu irea (e !ta$a"ire1 toti alear$a dupa pozitii inalte, inseteaza de recompense, doresc onoruri. >ulti parinti educa in copiii lor ambitia, patima intaietatii, se straduie ca acestia sa ocupe in viata o pozitie inalta A si prin aceasta isi strica odraselele.

CID

Oare "u $ot i"te&e0e ca $uti"i !u"t cei ce $ot ocu$a $o*itii i"a&te, ca "u $ot toti !a %ie $e &ocuri&e (e %ru"te? Ace!ta ar tre ui !a %ie (e!ti"u& oame"i&or e=ce$tio"a&i, i"!em"ati (e Dum"e*eu3 Extrem de multi nazuiesc sa ocupe o asemenea pozitie sociala si nu se dau in laturi de la nimic ca sa-si atin$a scopul. isi pun in miscare relatiile, lin$usesc, slu$arnicesc, se folosesc de orice metode ca sa-si atin$a scopul, sa ocupe o pozitie inalta, sa devina unul dintre cei care au putere. Foarte (e!, Dom"u& ii $e(e$!e!te1 "e%ericita &or $atima !e i"c2eie $ri"tr-u" e!ec3 Ei !e i"raie!c, re%u*a !a mai mu"cea!ca $e"tru !ocietate, !e re%u0ia*a !i !e i"c2i( i" 'iata (e %ami&ie # i"!a amorul propriu ii roade si acolo, iar ei, la randul lor, isi 1rod* familia, ii 1rod* pe cei apropiati si nu au pace in suflet. Iata roa(e&e iu irii (e !ta$a"ire, iata (e ce S%a"tu& E%rem, i" marea !a ru0aciu"e, I& roa0a $e Dum"e*eu !a i& i* a'ea!ca (e du+ul stricator al iubirii de stapanire , care este atat de potrivnic smereniei, fara care nu putem face nici un pas in viata crestina. Daca a!a !tau &ucruri&e, (aca "u tre uie !a a&er0am (u$a %u"ctii i"a&te, (u$a $o*itii (e %ru"te, a!ta "u i"!eam"a ca "u tre uie !a "a*uim sa ne ridicam, sa obtinem cea mai inalta demnitate A insa anume cea mai inalta nu demnitatea stricacioasa si lipsita de valoare, ci cea care este mare in ochii lui umnezeu 3 Ni !-a aratat tuturor ca&ea !$re o"oruri mai $re!u! (e oricare a&te&e, cu care "u !e $ot com$ara "ici u" %e& (e o"oruri, "ici u" %e& (e rea&i*ari $ama"te!ti1 "i !-a aratat calea spre #mparatia lui Dumnezeu, ni s-a zis ca putem de'eni prieteni ai lui Dumnezeu, fii ai lui Dumnezeu) La ace!t !co$ 'om a/u"0e (oar "a*ui"( !a im$&i"im toate $oru"ci&e &ui 9ri!to!3 Nu tre uie !a "e tu& uram (aca am %o!t $u!i i"tr-o $o*itie maru"ta, &i$!ita (e 'a*a i" !ocietate1 tre uie !a "e ami"tim ca atu"ci ca"( "u a!te$tam !&a'a $ama"tea!ca, atu"ci ca"( "u "a*uim !$re ea, Dom"u& !tie !a "e !coata !$re %oarte &ar0i ori*o"turi3 A(e!eori, Dom"u& "e (a acea!ta !&a'a i" $o%i(a a!te$tari&or !i a 'oi"tei "oa!tre3 %lava fu$e de cei care alear$a dupa ea, care inseteaza de ea, si ii $aseste pe cei care fu$ de ea. 9devarata slava, slava de la umnezeu, se da celor care nu alear$a dupa ea. Trebuie sa ne straduim sa ne dezvoltam capacitatile si talentele date de umnezeu fara sa ne $andim la stapanirea asupra oamenilor, sa ne cufundam smerit si lin in dezvoltarea darurilor noastre, fara zarva, fara sa stie lumea # !i $oate ca, a!a cum !-a mai i"tam$&at "u o (ata, Dom"u& "e 'a ri(ica &a i"a&timi "e a"uite (e !&a'a3 Cu"oa!tem, (i" i!toria !tii"tei !i %i&o!o%iei, "umeroa!e e=em$&e (e mari !a'a"ti care !i-au $etrecut 'iata i" !aracie, "ecu"o!cuti (e &ume, %ii"( c2iar $er!ecutati, i" (e$&i"a co"tra(ictie cu ceea ce cauta oame"ii mo&i$!iti (e $atima iu irii (e !ta$a"ire1 i" !aracie, i" !i"0uratate, ace!tia !-au a$&ecat a!u$ra e"i0me&or !tii"tei !i %i&o!o%iei !i au %acut &ucruri $e"tru care i!toria ome"irii i-a $ro!&a'it, %aca"( (i" ei !te&e !tra&ucitoare a&e $ro0re!u&ui3 A(uceti-'a ami"te ca Dom"u& !tie !a $ro!&a'ea!ca %a$te&e ome"e!ti !a'ar!ite $otri'it $oru"ci&or &ui 9ri!to!3

CIJ

Cine 'oieste sa fie cel dintai, acela sa fie cel din urma, sa le fie tuturor sluga) (u$ati-va impreuna cu Efrem %irul sa va izbaviti de patima $rea a iubirii de stapanire. De acea!ta $atima !a 'a i* a'ea!ca $e 'oi, $e toti, Dom"u& Ii!u! 9ri!to!3 Ami"3 NNN Doamne si @tapanul 'ietii mele" Du+ul grairii in desert nu mi-l da mie" Si S%a"tu& E%rem !e roa0a $e"tru acea!ta, !i S%a"tu& Proroc Da'i( *ice i" $!a&mu& !au1 pune, Doamne, paza gurii mele si usa de ingradire impre%urul buzelor mele) Si I"!u!i Dom"u& Ii!u! 9ri!to! a *i! ca pentru orice cu'ant desert 'om da socoteala la infricosatoarea Budecata3 <anditi-va cat de serios si cat de $rav este acest lucru. pentru fiecare cuvant desert, chiar si pentru unul sin$ur, vom da socoteala. S$u"eti-mi, oare e!te ce'a &uat mai $uti" i" !erio! (ecat cu'a"tu&? Uimitor, !oca"t, cum (e nu pricep oamenii uriasa, colosala insemnatate a cuvantului omenesc. Ca$acitatea "oa!tra (e a cu'a"ta "e a!eama"a i"tr-o ma!ura i"!em"ata &ui Dum"e*eu I"!u!i3 omnul a zidit prin cuvant toata lumea, cuvantul lui umnezeu are o putere enorma. Stiti ca $ri" cu'a"tu& !au Prorocu& I&ie a i"'iat morti, $ri" cu'a"tu& !au a o$rit $&oaia, a i"c2i! ceru& !i a a(u! $ri" acea!ta %oamete, (ar a %acut !i !a !e $o0oare $&oaie $e!te $ama"t3 I" ce co"!ta $uterea cu$ri"!a i" cu'a"t? %a nu credeti ca odata iesit din $ura cuvantul se risipeste in vazduh si nu ramane din el nimic. -u este asa. "uvantul traieste, traieste secole, mii de ani3 Pa"a acum ra!u"a cu'i"te&e $e care &e-au ro!tit marii Proroci ai &ui Dum"e*eu, care au trait cu mu&te 'eacuri i"ai"te (e Na!terea &ui 9ri!to!3 Mari&e cu'i"te a&e &ui Moi!e, mari&e cu'i"te $e care &e-au !$u! ca"('a S%i"tii A$o!to&i, care au ie!it (i" 0uri&e "e'oitori&or &ui Dum"e*eu, i"'atatura Bi!ericii, traie!c (e-a &u"0u& a mii (e a"i3 Iar (e 'reme ce cu'a"tu& traie!te mii (e a"i, i"!eam"a ca e& e!te e=trem (e im$orta"t3 &esind din $urile noastre, cuvantul actioneaza intotdeauna, extrem de profund, asupra oamenilor din :urul nostru, ba chiar si asupra celor aflati departe. Orice cu'a"t u", i"te&e$t, traie!te i" i"imi&e ome"e!ti !i a(uce roa(e u"e $e"tru mu&ti a"i3 0rice cuvant rau - cle'etire, minciuna, 'orbire de rau A traieste, de asemenea, foarte mult, prinde radacini in mintile, in inimile oamenilor de aproape si de departe, le orienteaza $andurile si dorintele. 9uzind cuvintele noastre rele, acestia sunt otraviti de ele si, la randul lor, rostesc cuvinte la fel de rele si otravite. "uvintele intelepte si harice ale sfintilor zidesc dreptatea in lume, fac un bine vesnic, pe cand cele rele si pacatoase aduc necinste, ura, aduc o uriasa vatamare celor din :ur si chiar omenirii intre$i. CIM

"uvintele vii se propa$a ca undele radio, se propa$a prin spatiu si se revarsa in inimile si in mintile oamenilor. "uvintele sunt o uriasa putere, care ii uneste pe oameni sau ii desparte A ii uneste atunci cand cuvantul este plin de dreptate si adevar, ii desparte atunci cand este plin de clevetire si rautate fata de ei 3 Daca oame"ii ar %i &i$!iti (e cu'a"t, ar !ema"a cu a"ima&e&e, !i 'iata ome"ea!ca !-ar (uce (e ra$a3 Iata cat (e mare, cat (e a(a"ca e!te i"!em"atatea cu'a"tu&ui ome"e!c3 Iata (e ce !e roa0a S%a"tu& E%rem $e"tru izba'irea de grairea in desert) "u totii ati intalnit in viata destui oameni, mai ales femei, care trancanesc, trancanesc si iar trancanesc la nesfarsit, fara vreo retinere, si limba lor nu mai oboseste. melita, melita si iar melita. Tot ce spun ei e desertaciune, lucruri care nu aduc folos nimanui. Si E%rem Siru& !e roa0a &ui Dum"e*eu !a-& i* a'ea!ca (e 0rairea i" (e!ert3 E& !e temea !a "u ca(a, !a "u-& $iar(a &im a, $e ca"( ace!ti "e%ericiti 0ura&i'i "u !e tem (e "imic3 Stiti ca a(e!eori oame"ii ii !u$orta $e ace!ti %&ecari1 ,rancanesc" lasa-i sa trancaneasca # iar &or &i !e $are ca !u"t a!cu&tati cu $&acere, "e!tii"( ca i" a(a"cu& i"imii oame"ii !e !imt im$o'arati (e ei !i c2iar ii ura!c3 Atat (e mare rau e!te 0rairea i" (e!ert, rau& $e care ei i& $ro(uc cu %&ecarea&a &oraca limba trancaneste si vorbeste in desert, si $andurile ratacesc, nu se concentreaza la nici un lucru profund, adevarat, important, hoinaresc peste tot fara nici o tinta, asa cum hoinareste un nenorocit de caine va$abond, dand din coada3 9tat $andurile, cat si simtamintele, cat si orientarea dorintelor lor, a activitatii lor sunt desarte, lipsite de importanta. %ufletul e flamand, omul cu pricina este nesuferit celorlalti, iar siesi isi aduce o vatamare foarte, foarte $rava3 Iata ce i"!eam"a 0rairea i" (e!ert3 0amenii intelepti, care duc viata duhovniceasca, nu $raiesc in desert niciodata. ei sunt intotdeauna tacuti, concentrati. I" Grecia a"tica erau &a mare ci"!te %i&o!o%ii !i i"te&e$tii3 Fi&o!o%ii "u $rimeau $e "ime"i ca uce"ici $a"a ca"( ce& cu $rici"a "u (o'e(ea ca !tie !a taca # i"!a ar %i trecut, oare, ace!t e=ame" 'reu"u& (i"tre %&ecarii "o!tri co"tem$ora"i? Bi"ei"te&e! ca "u3 Daca $acatu& 0rairii i" (e!ert e!te atat (e 0ra', cum !a !ca$am (e e&, ce !a %acem cu &im a "oa!tra "ei"%ra"ata? Tre uie !a %acem ceea ce %acea E%rem Siru&1 trebuie sa ne ru$am lui umnezeu ca sa ne izbaveasca de aceasta patima, si omnul &isus @ristos ne va implini cererea3 Trebuie sa evitam comunicarea cu cei care $raiesc in desert, sa ne tinem cat mai departe de ei, sa cautam partasia putinilor intelepti, care isi deschid $ura doar ca sa spuna cate un lucru folositor, de la care nu vei auzi cuvinte desarte, vatamatoare de suflet. Trebuie sa va suprave$heati cu foarte mare atentie, sa dobanditi obiceiul de a examina ceea ce vreti sa spuneti, sa va deprindeti cu tinerea limbii in frau. %a nu-i CDF

dam voie sa flecareasca. %eara sa va aduceti aminte ce ati spus ziua, sa vedeti daca n-ati trancanit, daca n-ati :i$nit pe cineva, daca n-ati mintit, daca n-ati barfit3 Daca 'a 'eti i"!u!i o iceiu& ace!ta, 'a 'eti o i!"ui !a 'a !u$ra'e02eati orice mi!care a &im ii !i !-o i"%ra"ati3 A(uceti-'a ami"te1 cu cat omul este mai concentrat pe lucrul principal, pe cele launtrice, pe cele adevarate, cu cat isi face mai multa vreme pentru citirea Evan$heliei, a %fintei %cripturi, a scrierilor %fintilor Parinti, cu atat se patrunde mai mult de intelepciunea acestora si cu atat ii va pieri mai mult pofta de a trancani 3 Mare &ucru e!te a (o a"(i !ta$a"irea a!u$ra $ro$riei &im iI" e$i!to&a !a !o or"icea!ca, A$o!to&u& Iaco' !$u"e1 daca nu greseste cineva in cuvant" acela este barbat desavarsit" in stare sa infraneze si tot tru(ul ,Iac3 E,A.3 I"te&e0eti ce i"!eam"a a-ti i"%ra"a tot tru$u&? A!ta i"!eam"a a-ti supune trupul scopurilor supreme ale vietii duhovnicesti, a-ti infrana toate poftele, patimile, tot ce e rau, toate cele la care te tra$e trupul. I"ce$eti cu i"%ra"area &im ii, !i (aca 'eti ati"0e !co$u& ace!ta, 'eti (o a"(i (e!a'ar!irea !i 'a 'eti i"%ra"a tot tru$u& # iar (aca 'a 'eti i"%ra"a tot tru$u&, 'eti %i curati !i (re$ti i"ai"tea &ui Dum"e*eu3 De acea!ta curatie !i (re$tate !a 'a i"'re("icea!ca $e 'oi, $e toti, Dom"u&, iar ru0aciu"ea &ui E%rem Siru& !a 'a a(uca i"tot(eau"a ami"te (e ace!t &ucru3 Ami"3 NNN Du+ul gandului smerit daruieste-mi, Doamne, mie, slugii *ale) A(uceti-'a ami"te ca porunca despre smerenie este prima porunca a fericirilor # iar (e 'reme ce e!te $rima, i"!eam"a ca e!te !i cea mai i"!em"ata3 Ati au*it 'reo(ata cu'a"tu& &ui Dum"e*eu, 'e!tit $ri" Prorocu& I!aia1 Asa zice Domnul" a Carui locuinta este vesnica si al Carui nume este sfant; 0alasluiesc intr-un loc inalt si sfant si sunt cu cei smeriti si infranti, ca sa in'iorez pe cei cu du+ul umilit si sa imbarbatez pe cei cu inima franta ,I!3 HD,4H.3 0are nu vreti sa locuiasca impreuna cu voi &nsusi umnezeu, &ar daca vreti, tineti minte bine. El &nsusi spune ca locuieste in inimile celor smeriti si le da viata acestor inimi A si cata nevoie avem si noi ca inimile noastre sa primeasca viata/ Oare "u 'reti ca Dum"e*eu !a caute !$re 'oi? Iar (aca 'reti, ti"eti mi"te ce e!te !mere"ia, ce e!te acea !%a"ta 'irtute care Ii $&ace &ui Dum"e*eu atat (e mu&t, $e"tru care Dum"e*eu &ocuie!te im$reu"a cu "oi !i cauta !$re "oi3

CD4

Ea e!te &ucru& (iametra& o$u! ma"(riei3 %meritii sunt cei saraci cu duhul, care isi amintesc de nea:unsurile lor, care isi tind privirea spre adancul inimii, care isi suprave$heaza neobosit miscarile, urmarind orice necuratie pe care o vad acolo. S%i"tii, care au im$&i"it mereu $oru"ci&e &ui 9ri!to!, care L-au iu it $e 9ri!to!, i"ai"tea $ri'irii mi"tii carora !tatea mereu Dom"u&, i!i ami"teau "eco"te"it (e !mere"ie !i !e ru0au i"tot(eau"a !-o (o a"(ea!ca3 9ri!to! !$u"e1 *nvatati-va de la 8ine" ca sunt bland si smerit cu inima ,Mt3 44, AM.3 Dom"u& "e $oru"ce!te !a i"'atam (e &a E& !mere"ia, Dom"u& "e $oru"ce!te !a urmam Lui i" !mere"ie3 Smere"ia !-a aratat (e-a &u"0u& i"tre0ii 'ieti $ama"te!ti a Dom"u&ui3 Ea a inceput inca de la nasterea Lui, fiindca El %-a nascut ca cel mai smerit, cel mai simplu om, cel mai neba$at in seama A %-a nascut intr-o pestera pentru animale, a fost pus in iesle. Iar (u$a aceea, i"trea0a 'iata, oare "u a (at "e"umarate $i&(e (e !mere"ie? Ca"( Iro( !-a a$ri"! (e ma"ie, a 'rut !a-L uci(a $e Ma"tuitoru& Nou-Na!cut, !i i-a trimi! $e o!ta!ii !ai !a-i omoare $e $ru"cii (i" Bet2&eem, oare Dom"u& "-ar %i $utut trimite o &e0iu"e (e i"0eri (i"tre &e0iu"i&e $e care &e a'ea i"tot(eau"a &a i"(ema"a, oare "u &-ar %i $utut (o ori $e Iro(? Bi"ei"te&e! ca ar %i $utut, i"!a a preferat sa dea dovada de smerenie si a fu$it de mania lui &rod in E$ipt. Si i" co"ti"uare cata !mere"ie a aratat i" 'iata Sa, mer0a"( AFF (e Ri&ometri $e /o! $a"a &a Ieru!a&im &a $rima c2emare a ce&or carora &e tre uia a/utoru& Lui, !i a!ta "ea'a"( u"(e !a-Si $&ece ca$u&0are n-a dat o neobisnuita, desavarsita pilda de smerenie spaland picioarele ucenicilor %ai, 9ceasta este cea mai adanca smerenie. Iar (e!$re smerenia de care a dat dovada inainte de :udecata si dupa :udecata, cand a fost dus pe <ol$ota, rasti$nit pe cruce, "u i"(ra*"e!c !a 'or ea!ca u*e&e ome"e!ti, atat (e mare, atat (e "ema!urata e!te acea!ta3 Dom"u& $oru"ce!te !a i"'atam (e &a E& !mere"ia # (ar ci"e i!i a(uce ami"te acum (e !mere"ie? %merenia este o insusire a sufletului omenesc pe care cei mandri o infiereaza cu dispret, pentru ca ei nu cred in @ristos, pentru ca au ales nu calea lui @ristos, ci alte cai. ei spun ca acesta este duh de robie, ca cei smeriti sunt robi, lipsiti de calitatea cea mai necesara, indispensabila, ca sunt lipsiti de spiritul protestului, rezistentei active in fata $ravelor pla$i ale omenirii. Au ace!tia (re$tate? Nu, "ici urma- Cu $ri'ire &a oame"ii !meriti tre uie !$u! "u ceea ce *ic cei care-i i"%ierea*a, ci cu totu& a&tce'a1 ca ei nu sunt robi, care se supun pasiv raului si violentei, ci sin$urii invin$atori ai raului si ai violentei. Tre uie !$u! ca CDA

"umai ei $oarta cu a(e'arat &u$ta cu rau&, caci (e*ra(aci"ea*a (i" i"imi&e &or !i (i" i"ima a&tor oame"i i"!e!i i*'oare&e rau&ui3 Ei "u cre( ca $rici"a rau&ui co"!ta (oar i" im$er%ectiu"ea ra$orturi&or !ocia&e3 Ce& !merit "u e!te ro , ci o!ta! a(e'arat a& &ui 9ri!to!3 Dar cat de putina, nemar$init de putina smerenie este in ziua de astazi/ &mensa ma:oritate a oamenilor dispretuiesc smerenia, nazuiesc spre intaietate si dominatie in lumea aceasta3 "ei cu adevarat smeriti aproape ca nu mai sunt de $a sit+ oamenii nu se $andesc la smerenie, smerenia e uitata, de tot uitata. La !mere"ie !e 0a"(e!c (oar cei ce mer0 (i" toata i"ima $e ca&ea &ui 9ri!to!, care i"'ata (e &a E& !mere"ia3 Numai !%i"tii !u"t cu a(e'arat !meriti3 Lucru& ace!ta $oate $area ciu(at1 cum $ot !%i"tii # care ii i"trec cu mu&t $e cei&a&ti oame"i i" ce $ri'e!te ca&itati&e mora&e, i"a&timea (u2o'"icea!ca &a care au a/u"! # !a !e co"!i(ere, a !o&ut !i"cer, mai $re/o! (ecat toti cei&a&ti? Temeiul sfinteniei lor consta in aceea ca ei nu se inaltau mai presus de ceilalti, ci isi osandeau propria inima. %fintii observau cu o neobisnuita acuitate fiecare miscare a inimii lor si vedeau pana si cea mai mica necuratie din ea, si dupa ce o vedeau isi aminteau intotdeauna de necuratia aceea, si ca atare se socoteau nevrednici inaintea lui umnezeu. 0amenii mandri si obraznici indraznesc sa :udece despre cele mai inalte si sfinte lucruri, pe cand cei smeriti sunt lipsiti de cutezanta, modesti, potoliti. O mu&time (e a!eme"ea e=em$&e 0a!im i" S%a"ta Scri$tura !i i" @ieti&e S%i"ti&or3 Ci"e e!te mai mare i"ai"tea &ui Dum"e*eu (ecat (re$tu& A'raam, care a au*it mari %a0a(ui"te !i a %o!t "umit >(rieten al lui Dumnezeu? %i totusi, acest mare om n-a incetat niciodata sa se numeasca pe sine praf si cenusa. Ci"e e!te mai mare i"ai"tea &ui Dum"e*eu (ecat Da'i(, im$arat !i $roroc? Si totu!i, e& *icea (e!$re !i"e i"!u!i1 vierme sunt" si nu om" ocara oamenilor ,P!3 A4,I.3 Ace!tea erau (i" $artea &ui cu'i"te a !o&ut !i"cere3 Ci"e a %o!t mai mare i"ai"tea &ui Dum"e*eu $ri" o!te"e&i&e !a&e (ecat A$o!to&u& Pa'e&? Si totu!i, e& !e "ume!te $e !i"e >cel dintai dintre (acatosi" atat ii erau (e !trai"e cute*a"ta !i i"0am%area1 e& era mo(e!t, "u o ra*"ic, !$u"ea (e!$re !i"e ca a %o!t i"tre cori"te"i intru slabiciune si cu frica si cutremur mare ,I Cor A, E.3 9ceasta smerenie adanca este un exemplu pentru noi toti, care ne aflam nesfarsit de departe de ea. Trebuie sa ne $andim intotdeauna cu ravna la smerenie si cu ravna s-o cerem de la umnezeu. -u putem dobandi aceasta virtute prin nici un fel de silinte proprii. Smere"ia # ace!t mare (ar (e &a Dum"e*eu # e!te $rimita "umai (e cei care "a*uie!c (i" toata i"ima !a im$&i"ea!ca $oru"ci&e &ui 9ri!to!3 Numai &or &e 'a (a Dom"u& ace!t mare (ar3 I"ima &or e !merita # iar ca"( i"ima omu&ui e !merita, Du2u& S%a"t 'a &ocui i" ea3

CDE

)edeti ce mare fericire este sa fii smerit+ vedeti cat de $reu este sa fii smerit, %a aveti nade:de si sa stiti ca fiecare pas pe calea lui @ristos va apropie de sfanta smerenie. aca veti inmulti si veti indesi acesti pasi, cum au facut apostolii si sfintii, prin aceasta va veti apropia de umnezeu. Dom"u& Ii!u! 9ri!to! &e !$u"ea uce"ici&or1 cel mai mare dintre voi sa le fie tuturor sluga" $e"tru ca cine se inalta 'a fi smerit, iar cine se smereste 'a fi inaltat ,Lc3 4J,4C.3 Ce "e!%ar!it (e (e! !e im$&i"e!c ace!te cu'i"te a&e &ui 9ri!to!- "ati oameni mandri, care nazuiesc sa a:un$a mai presus de toti, cad apoi mai pre:os de toti/ "ati oameni smeriti, neinsemnati, nascuti in familii sarace, nevoiasi la inceputul vietii lor, n-au devenit mai apoi oameni mari/ A!a e!te, (e $i&(a, 'iata mu&tora (i"tre marii ierar2i mo!co'iti3 Mu&ti, mu&ti a&tii $ro'e"eau !i ei tot (i" ce&e mai mo(e!te $aturi !ocia&e, i"!a Dum"e*eu i-a i"a&tat (atorita marii &or !mere"ii3 Dom"u& !$u"e1 multi dintai vor fi (e urma" si cei de (e urma vor fi intai. 9sa se intampla si in viata noastra, asa va fi si la &nfricosatoarea Fudecata. "ei dintai vor a:un$e cei din urma, si cei din urma, cei neinsemnati, cei dispretuiti, vor a:un$e in frunte. e multa, multa osteneala este nevoie ca sa nu uitam de smerenie, de multa, multa osteneala este nevoie ca sa o dobandim. Tre uie !a "e ami"tim cu'i"te&e A$o!to&u&ui Petru1 si toti" unii fata de altii" imbracati-va intru smerenie" (entru ca Dumnezeu celor mandri le sta im(otriva" iar celor smeriti le da !ar ,I Pt3 H, H.3 A(uceti-'a ami"te1 Dumnezeu celor mandri le sta impotri'a, si numai celor smeriti le da +ar) A(uceti-'a ami"te ca Dom"u& Ii!u! 9ri!to! S-a !merit $a"a &a moartea $e cruce3 Iar noi trebuie sa tindem catre smerenie, sa o cerem mereu de la umnezeu. Doamne si 0ta(anul vietii mele" du!ul gandului smerit daruieste-mi mie" slugii ,ale! Sa !titi !i !a 'a ami"titi ca, (aca omu& i!i 'a a(uce ami"te mereu ace!te cu'i"te !%i"te, 'a $rimi (e &a Dum"e*eu a(a"ca 'irtute a !mere"iei3 Ami"3

Cum recu"o!ti rec&ame&e mi"ci"oa!e?

CDC

9proape in orice directie intorci capul, vezi cel putin un mash, un panou, un banner sau un afis prin care esti indemnat sa cumperi anumite bunuri si servicii. >a:oritatea mesa:elor publicitare transmit cam acelasi lucru, cea mai buna calitate la cel mai avanta:os pret/ Dar cum recu"o!ti (aca comercia"tu& i"cearca !a te $aca&ea!ca !au "u $ri" me!a/e&e $ri" care !e $romo'ea*a? O &i!ta "ea0ra a $ractici&or (e marReti"0 !i $u &icitate i"ter*i!e $erma"e"t !e re0a!e!te !i i" Directi'a euro$ea"a $ri'i"( $ractici&e comercia&e i"corecte3 Pe acea!ta &i!ta !e a%&a E4 (e $ractici i"corecte, toate i"ter*i!e i" ce&e AD (e !tate mem re a&e UE3 Iata u"e&e (i"tre ce&e mai %rec'e"te $ractici $ri" care cum$aratorii !u"t $aca&iti !a cum$ere a"umite u"uri !i !er'icii1 9firmatia neintemeiata privind detinerea de marci de incredere Comercia"tu& a%i!ea*a o marca (e i"cre(ere, o marca (e ca&itate !au ec2i'a&e"t %ara autori*atia "ece!ara i" ace!t !e"! !au a%irma ca u" $ro(u! a %o!t a0reat, a$ro at !au autori*at (e u" or0a"i!m $u &ic !au $ri'at %ara u" temei rea& !au %ara a i"(e$&i"i co"(itii&e "ece!are $e"tru a0rearea, a$ro area !au autori*area o ti"uta3 U" e=em$&u i" ace!t !e"! !u"t a"u"turi&e (e 0e"u& UToate %ructe&e !i &e0ume&e "oa!tre !u"t certi%icate, 4FFV %ara OMG-U, $e care comercia"tu& &e a%i!ea*a $e"tru a 0ara"ta ca $ro(u!e&e !a&e !u"t "atura&e, (e!i "u a e%ectuat "icio a"a&i*a &a u" &a orator (e !$ecia&itate3 Publicitatea capcana Atu"ci ca"( e!ti i"'itat !a cum$eri $ro(u!e &a u" $ret (ec&arat, (ar "u ti !e !$u"e (e catre comercia"t ca "u 'a $utea %ur"i*a $ro(u!e&e re!$ecti'e !au ec2i'a&e"te &a $retu& (ec&arat !i i" ca"titati re*o"a i&e, cu !i0ura"ta te a%&i i" %ata u"ei rec&ame ca$ca"a3 U"e&e (i"tre ce&e mai i"ta&"ite e=em$&e i" ace!t !e"! !u"t rec&ame&e (e 0e"u& UZ oara &a Barce&o"a cu "umai 4 Euro- Promotie !$ecia&a F&S- S-Ni02t Air&i"e! $e"tru toate * oruri&e catre Barce&o"aU3 O$eratoru& aeria" re!$ecti' !i-a %acut a!t%e& $u &icitate, tim$ (e o &u"a, i" mai mu&te re'i!te !i $e i"ter"et, (ar, i" rea&itate, (oar u" "umar re(u! (e &ocuri a %o!t a&ocat &a $retu& re(u!3 Pe"tru a "u %i acu*ata (e $u &icitate ca$ca"a, com$a"ia tre uia !a $oata o%eri u" CDH

"umar re*o"a i& (e &ocuri &a $retu& $romo'at, a'a"( i" 'e(ere am$&oarea $u &icitatii !ic!au ,ce& $uti". !a a%i!e*e "umaru& (e &ocuri (i!$o"i i&e &a $retu& $romo'at3 &nvitatia de a cumpara un produs cu intentia de a promova un altul I"'itatia (e a cum$ara $ro(u!e &a u" $ret (ec&arat, urmata (e re%u*u& comercia"tu&ui, !u u" $rete=t !au a&tu&, (e a $re*e"ta co"!umatori&or artico&u& care a %acut o iectu& $u &icitatii !au $re*e"tarea u"ui e!a"tio" (e%ect cu i"te"tia (e a $romo'a u" a&t $ro(u! !e a%&a !i ea $e &i!ta "ea0ra a $ractici&or $u &icitare "e$ermi!e3 Atu"ci ca"( 'e(eti u" a"u"t (e 0e"u& UCe& mai u" $ret $e"tru 333U, (ar comercia"tu& (ec&ara ca "u-& mai are $e !toc, iar a$oi i"cearca !a 'a 'a"(a u" a&t $ro(u!, &a u" a&t $ret, i"(i%ere"t (aca $ro(u!u& e!te mai "ou !au mai 'ec2i (ecat ce& $romo'at !au &a u" $ret mai mic !au mai mare, !u"teti 'ictima a!a "umitei tactici Uca$ca"a !i (etur"areU3 Prezentarea drepturilor $arantate drept beneficii speciale @a !u"a cu"o!cut u" a!t%e& (e me!a/ $u &icitar1 UStim cu ce (i!co"%ort 'a co"%ru"tati atu"ci ca"( "oua ma!i"a (e !$a&at !e !trica3 Fii"( c&ie"tu& "o!tru $retio! (orim !a 'a o%erim o 0ara"tie !$ecia&a (e (oi a"i3 Daca $ro(u!u& (um"ea'oa!tra !e !trica i" urmatorii (oi a"i, "oi "e 'om ocu$a (e re$aratie !au 'a 'om i"&ocui $ro(u!u& cu u"u& "ouU? Promo'area !u acea!ta %orma a u"ui $ro(u! e!te i"ter*i!a (eoarece o 0ara"tie (e (oi a"i $e"tru $ro(u!e (e%ectuoa!e "u e!te o caracteri!tica (i!ti"cti'a, ci e!te e!te o &i0atorie $otri'it &e0i!&atiei euro$e"e3 Lichidare de stocuri false Daca comercia"tu& $ractica $returi !$ecia&e a%irma"( ca e!te $e ca&e !a i!i i"cete*e acti'itatea !au !a i!i mute !e(iu&, %ara a i"te"tio"a !au rea&i*a ace!t &ucru, e c&ar ca e (oar o tactica (e marReti"0 $ri" care i"cearca !a-!i !$orea!ca 'a"*ari&e3 6tilizarea fricii consumatorilor fata de riscurile privind si$uranta Pro a i& ca "u (e $uti"e ori ati 'a*ut a!t%e& (e me!a/e1 UStiati ca HHV (i" 0o!$o(arii !u"t ce& $uti" o (ata 'ictime&e u"ei !$ar0eri? A!ta i"!eam"a ca e=i!ta HFV !a"!e ca (um"ea'oa!tra !au %ami&ia (um"ea'oa!tra !a %iti ra"it (e u" (e&i"c'e"t !au ca u"uri&e (um"ea'oa!tra !a %ie %urate3 Di" %ericire, e=i!ta o mo(a&itate !im$&a (e a 0ara"ta !i0ura"ta u"uri&or !i a %ami&iei (um"ea'oa!tra3 Cum$arati !i!temu& (e a&arma 333UEi i"e, ace!ta e!te u" a&t e=em$&u (e rec&ama "e$ermi!a, a!ta $e"tru ca uti&i*ea*a "e/u!ti%icat %rica %ata (e ri!curi&e $ri'i"( !i0ura"ta3 A!t%e&, orice comercia"t care %ace a%irmatii (e %acto i"e=acte cu $ri'ire &a "atura !i am$&oarea ri!curi&or &a care !e e=$u"e co"!umatoru& re%eritor &a !i0ura"ta $er!o"a&a !au a %ami&iei !a&e i" ca*u& i" care "u ac2i*itio"ea*a $ro(u!u& i" cau*a e!te $a!i i& (e !a"ctiu"i3

CDI

EQISTA EQTRATERESTRI? Ra!$u"! $e"tru ) om e&e+ $!i2o&o0ice a&e NASA (i" $artea Cu'3 Sera%im Ro!e !i a i"'ataturii orto(o=e3 OCULTISMUL DIN SPATELE LITERATURII S3F3, NATURA DEMONICA SI ANTI9RISTICA A 4b-4R*4),4/5R 5[) Po!tat (e admin $e &% Dec %&'& &a &L;'M am W Cate0orii1 -agini 5rtodo<e" -resa" Ras(unsurile 6isericii la (roblemele vremurilor Pri"t T2i! Po!t

+= 0i tot aceast literatur" /ntr-o perioad crucial de criz si tranzitie a ci'ilizatiei umane, a constituit o fort de prim ordin /n crearea sperantei si a strii de asteptare actuale a ,fiintelor e<traterestre, care 'or 'eni si 'or rezol'a problemele omenirii, cluzind-o ctre o nou er ,cosmic a istoriei sale) +=-utem sintetiza situatia astfel; literatura stiintifico-fantastic a oferit imaginile, ,e'olutionismul a oferit filozofia, iar te+nologia erei spatiale a asigurat plauzibilitatea acestor /nt!lniri e<traterestre) 1Cu') @erafim 9ose2) Pu &icam aici i"tre0 !tu(iu& # %u"(ame"ta& # a& Fericitu&ui Pari"te america" Sera%im Ro!e i"c&u! i" 'o&umu& +5rtodo<ia si religia viitorului, ca ra!$u"! &a marea bomba* cu care, iarasi, ne ameninta* -9%9, chiar pentru ziua de azi , A (ecem rie, !i $e care (e!tui o a!tea$ta cu i"%ri0urare, e'e"ime"t psi+ologico-mediatic ce $oate %i &e!"e com$arat cu au!$icii&e !i mo(a&itati&e (e $re0atire a tere"u&ui $e"tru asteptarea si dorirea salvatorului* 9ntihrist. Iar com$aratia, $recum 'eti 'e(ea mai (e$arte, are u" temei mu&t mai a(a"c !i mai co"cret (ecat $utem cre(eG Deocam(ata, &a "umai (oua CDD

!a$tama"i (e &a $rece(e"ta ) om a+ ,ra!u%&ata. a"u"tata cu ace&a!i mare tam-tam i" $rea&a i&, (u$a cum !crie &a cartea (e )marReti"0+ a& co"!tii"te&or co&ecti'e, astazi 9$entia %patiala 9mericana or$anizeaza o noua conferinta de presa, cum altfel,, la fel ca si prima, e<ceptionala si senzationala-; @otne\s. -9%9 va dezvalui detalii despre o descoperire in astrobiolo$ie care va avea impact asupra dovezilor despre viata extraterestra Niare.com. -9%9 repeta scena anuntului. 9u fost $asiti extraterestri, pana la urma, >u este prima oara cand >0@0 a tinut cu sufletul la gura rasuflarea unei intregi planete, referitor la o stire bomba) G ca a$oi, asa cum s-a intamplat si cu precedenta conferinta de presa, preconizat apocaliptica*, a $aurilor ne$re*, sa vedem cum se desumfla rapid ,basica de porc) A'em (e/a $re-a"u"tu&, )%urat+ (e cei (e &a ,!e 0un1 Niuaveche. -9%9 n-a $asit extraterestrii, ci doar bacterii care traiesc in arsenic -9%9 va anuna, !ntr-o conferin de pres pro$ramat pentru :oi la ora local I4.GG, c a descoperit bacterii care triesc !n arsenic, un element despre care se credea c este prea toxic pentru a susine viaa. escoperirea susine ipoteza c viaa ar putea exista pe alte planete care nu au fosfor !n atmosfer, considerat vital pentru !nceputul vieii, scrie *+e @un, citat de (ealitatea.net. =eobiologul Dr) (elisa aolfe-@imon a %5cut (e!co$erirea 6" tim$u& a (oi a"i (e cercetare a Lacu&ui Mo"o ,%oto., (i" Parcu& Na:io"a& \o!emite, Ca&i%or"ia, care are u"a (i"tre ce&e mai mare co"ce"tra:ii "atura&e (e ar!e"ic (e $e P5m7"t3 Ea 'a e=$&ica (e!co$erirea a&5turi (e a&:i cercet5tori (e &a NASA, $ri"tre care 8i ecologistul Bames 7lser, care 'a 'or i (e!$re posibilitatea de a $si extratere#tri pe alte planete3 La co"%eri":5 'or $artici$a 8i cercet5torii care caut5 'ia:5 $e Marte 8i $e &u"a &ui Satur", Tita"3 -9%9 a provocat o isterie mondial cu anunul unei descoperiri ma:ore care va fi fcut :oi, iar oamenii bnuiau c este vorba despre viaa extraterestr. The %un a !nclcat !ns embar$oul de a difuza #tirea p'n la anunul oficial. eci nimic cu ade'arat nou, ci numai aceeasi posibilitate* care se vehiculeaza de cateva decenii, neintrerupt.33 Dar e!te cert ca !e me"ti"e !u!$a"!u& !i !e i"treti"e c&imatu& $!i2o&o0ic ca )ce'a e=i!ta+ !i 'a %i cura"( )certi%icat o%icia&+, atmo!%era (e a!te$tare %ii"(, cum !$u"eam, mi"utio! $re0atitaG

CDJ

%a ne amintim numai de campaniile tot mai a$resive de acreditare stiintifica* a existentei extraterestrilor* Biar nu doar a fenomenelor 0N-/8, ca fiinte superioare de pe alte planete, cam$a"ii (u!e (e (i'er!e $u &icatii !i !iteuri (e mai mu&ta 'reme i"coace, (ar (i" ce i" ce mai i"te"!i%icat1 escopera.ro. escopera extraterestrii dintre noi (omania Libera. 9stronomul )aticanului crede c extratere#trii au suflet EvN. )iaa pe planeta <liese HMI$, ,aproape sigur )ecinul meu, extraterestrul (ealitatea.net. -u suntem sin$uri. Una din patru stele are o planet ca .m!ntul 0N--urile, tot mai prezente !n :urul Terrei 9ntena3. 0fieri americani. 0rmata @U0, sabotat de e<trateretri 1F#D7?2 0-6 va desemna un ambasador pentru relaiile cu e<trateretrii B)& E08 I"tere!a"t i"!a ce !$u"e blo$ul Nvoner. -9%9 descoperaC isteria exceptionala din mass-media romaneasca NNN %a vedem acum pozitia ortodoxa, explicata in mod exhaustiv de "uviosul %eraphim (ose, privitoare la aceste fenomene. I"trucat !tu(iu& e!te mai &u"0 !i mai 0reu (e $arcur!, cu $a!a/e $e a&ocuri tu& uratoare !i mai 0reu (e )(i0erat+, iar cei mai 0ra iti $ot !a !ara $e!te ,!u .ca$ito&e&e A !i E, care $re*i"ta (eta&iat i!toricu& !i ca*ui!tica %e"ome"u&ui3 eosebit de importante sunt insa capitolele 4 si H.

+0emne din Cer - Per!$ecti'a Cre!ti"-Orto(o=a a!u$ra OZN-uri&or 43 Atmo!%era !cie"ce-%ictio"

CDM

0ri$inile acestui $en de literatur sunt !ndeobste plasate la !nceputurile secolului L&L. 6nii prefer s-l considere precursor pe Ed$ar 9llan Poe, care combin un stil de un realism foarte persuasiv cu o substant narativ atins !ntotdeauna de misterios* si de ocult*. A&tii o co"!i(er5 $recur!oare a &iteraturii !tii"ti%ico-%a"ta!tice $e co"tem$ora"a &ui Poe, !criitoarea >ar^ ]ollstonecraft %helle^ Bsotia celebrului poet8, care, 6" cartea !a +?ranAestein" or t!e 8odern -romet!eus 1(ranCestein sau .rometeul modern, tra(u!5 rece"t !i 6" rom7"e!te, "3 tr3. combin stiint fantezist si ocultism !ntr-un mod ce caracterizeaz multe scrieri stiintifico-fantastice de atunci !ncoace. Po'e!tirea !tii"ti%ico-%a"ta!tic5 ti$ic5 a'ea !5 a$ar5 6"!5 &a !%7r!itu& !eco&u&ui QIQ !i 6"ce$utu& !eco&u&ui QQ, o(at5 cu Fules )erne si @. <. ]ells. A$oi, trec7"( $ri" %a*a ma"i%e!t5ri&or &iterare (e m7"a a (oua, a!a cum a$5reau e&e 6" $erio(ice&e ie%ti"e (i" America a"i&or 4MEM !i 4MCF, $enul science-fiction a a:uns la maturitate si a devenit o form literar de presti$iu international !n deceniile din urm3 Mai mu&t, u" "um5r (e %i&me (e ma=im5 au(ie"t5 ate!t5 c7t (e mu&t atmosfera %; captiveaz ima$inatia maselor. ;ilmele %; ieftine si mai cur'nd de senzatie ale anilor bHG au fcut loc !n ultimii aproximativ zece ani altora mai moderne, care !si spun de idei*, cum ar %i 5diseea s(atial %&&'" Rzboiul stelelor, !au 9nt#lnirea de gradul ***" %5r5 a mai me"tio"a u"u& (i" ce&e mai &u"0i !i mai 0u!tate !eria&e (e te&e'i*iu"e america"e, 0tar ,recA ,(i!tri uit !i $e $o!tu& "o!tru "atio"a& (e te&e'i*iu"e, "3 tr3.3 ;ilozofia sau mai cur'nd ideolo$ia care st la baza spiritului %; si care !l $enereaz, este !mprtsit, chiar dac numai implicit, de toti creatorii de %;. Acea!t5 %i&o*o%ie ar $utea %i re*umat5 a!t%e&1 43 (eli$ia !n sens traditional este fie cu totul absent, fie prezent !n mod accidental sau artificial. "hiar ca form literar, %;-ul este !n mod vizibil produsul unei perioade de:a post-crestine* ,a!a cum e!te ca*u& $o'e!tiri&or &ui Poe !i S2e&&eS.3 6niversul %; este cu totul secularist, desi !n el se amestec adesea nuante oculte sau orientale. umnezeu*, atunci c'nd este mentionat, este prezentat ca o putere va$ si lipsit de contur, iar nu ca o fiint personal ,(e e=3 ,(orta din 9zboiul @telelor, o ener$ie cosmic care are at't un aspect pozitiv c't si unul ne$ativ.3 Fa!ci"atia cre!c7"(5 a omu&ui co"tem$ora" %at5 (e teme&e SF e!te o re%&ectare (irect5 a $ier(erii 'a&ori&or re&i0ioa!e tra(itio"a&e3 A3 Dn centrul universului %; nu se mai situeaz umnezeu, ci omul, dar nu omul asa cum !l cunoastem noi astzi, ci asa cum 'a ,de'eni el /n 'iitor, conform mitologiei e'olutioniste moderne) De!i eroii $o'e!tiri&or SF !u"t 6" 0e"era& oame"i o i!"uiti, nu ei sunt cei care ies !n prim plan, ci !nt'lnirile lor cu diferite tipuri de supraoameni* ce reprezint rase supraevoluate* ale viitorului Bsau uneori ale trecutului8 care de cele mai multe ori provin ,din alte gala<ii)

CJF

&deea c exist forme de viat inteli$ent mult evoluat* pe alte planete a devenit at't de !nrdcinat !n mentalitatea contemporan, !nc't p'n si !n cele mai respectabile speculatii stiintifice Bsau semistiintifice8 ea este socotit ca ceva de la sine !nteles. A!t%e&, 6"tr-o %oarte $o$u&ar5 !erie (e c5rti ,Erich von ani=en, C+ariots of t+e =ods Carele zeilor -, =ods from ?uter@pace - [eii din s(atiul cosmicD !e a(uc a!a *i!e (o'e*i a&e $re*e"tei %ii"te&or )e=tratere!tre+ !au a&e u"or )*ei+ 6" $rei!torie, c5rora &i !-ar (atora a$aritia !u it5 a i"te&i0e"tei &a om, i"te&i0e"t5 care e!te a"e'oie (e e=$&icat $ri" teoria e'o&utio"i!t5 o i!"uit53 Cercet5tori (e $re!ti0iu (i" Ru!ia speculeaz c distru$erea %odomei si <omorei s-ar datora unei explozii nucleare, c !n urm cu secole pm'ntul a fost vizitat de fiinte extraterestre*, c &isus @ristos se poate s fi fost un astfel de cosmonaut* si c astzi ,este posibil s ne aflm /n pragul unei ,a doua 'eniri a acestor fiinte inteligente din spatiul e<traterestru) KS2ei&a Catra"(er !i LS"" Sc2roe(er, -sTc!ic Descoveries 6e!ind t!e *ron Curtain - Desco(eriri din sfera (si!icului din s(atele Cortinei de ?ierD, Ba"tam BooR!, 4MDD, $$3 MJ-MM3 @e*i artico&e&e 6" & 3 ru!5 a&e Dr3 @iace!&a' Zaitae', PVisitors from 5uter 0(aceP, i" S$ut"iR, [a"3 4MID, !i P,am(lest and 0(aces!i(sU - Tem$&e !i "a'e !$atia&e, i" S$ut"iR [a"3 4MIJ L "ercettori la fel de reputati din lumea occidental cred destul de serios !n existenta ,inteligentelor e<traterestre, din moment ce de aproape IM ani !ncoace ei !ncearc, prin intermediul telescoapelor radio, s intre !n le$tur cu ele. E=i!t5 6" 6"trea0a &ume ce& $uti" !a!e $ro0rame (e cercetare co"(u!e (e a!tro"omi, care 6"cearc5 !5 rece$tio"e*e !em"a&e ra(io (e &a %ii"te i"te&i0e"te (i" !$atiu& e=tratere!tru3 e asemenea, teolo$i* protestanti si romano-catolici contemporani, care s-au obisnuit s urmeze orice idee nou pe care o lanseaz stiinta*, fac la r'ndul lor speculatii !n cadrul noului domeniu al exoteolo$iei* Badic teolo$ia spatiului cosmic*8, cu privire la natura raselor extraterestre* ,'3 re'3 Time!, AC a$ri&ie 4MDJ.3 E!te (e "et505(uit c5 mitu& SF 6i %a!ci"ea*5 cu $utere $7"5 !i $e cei mai &umi"ati i"te&ectua&i !i oame"i (e !tii"t5 ai *i&e&or "oa!tre3 Fii"te&e )e'o&uate+ a&e 'iitoru&ui, a!a cum a$ar e&e 6" &iteratura SF, !u"t $re*e"tate i"'aria i& ca u"e&e ce au )(e$5!it+ &imite&e uma"it5tii o i!"uite, mai a&e! ce&e a&e )$er!o"a&it5tii+3 9semenea lui umnezeu* din povestirile %;, omul* a devenit si el o impersonalitate bizar. D" cartea C!ild!ood`s 4nd C0f#rsitul co(ilrieiD a &ui Art2ur C3 C&arRe, noua ras de oameni are fizionomia caracteristic v'rstei copilriei, !ns chipurile sunt total lipsite de personalitate+ aceste fiinte sunt pe cale de a suferi transformri evolutive* !nc si mai !nalte, p'n la absorbirea !ntr-o ,@upraminte* impersonal. <" 0e"era& literatura %; A ale crei idei se afl !n opozitie diametral fat de !nvttura crestin, dar !n concordant perfect cu unele scoli filozofice orientale A

CJ4

vede pro$resul evolutionist* si spiritualitatea* !n termenii unei depersonalizri cresc'nde. E3 6manitatea si lumea viitorului sunt vzute, !n termenii %;, ca proiectii* ale descoperirilor stiintifice celor mai noi; )$roiectii+ care "u !u"t c7tu!i (e $uti" &i$!ite (e !u !ta"t5, $e"tru c5 ele corespund remarcabil cu realitatea cotidian a experientelor ocultiste si demonice, asa cum s-au desfsurat ele de-a lun$ul tuturor veacurilor. Iat5 c7te'a (i"tre caracteri!tici&e ace!tor %ii"te )!u$rae'o&uate+ a&e 'iitoru&ui1 comunicarea prin telepatie, capacitatea de a zbura, de a aprea si a disprea, transformarea aspectului unor obiecte sau crearea de scene si creaturi iluzorii prin ,g!ndirea pur, miscarea la 'iteze ce depsesc cu mult mi:loacele tehnolo$iei moderne, capacitatea de a supune alte persoane propriei vointe, precum si propovduirea unei filozofii spirituale* care se plaseaz ,dincolo de orice religie !i care $romite !o!irea u"ui tim$ 6" care )i"te&i0e"te&e a'a"!ate+ "u 'or mai (e$i"(e (e materie3 <"tr-a(e'5r, toate aceste lucruri se obtin prin nimic altceva dec't prin practici sataniste si vr:itoresti tipice3 <"tr-o i!torie a &iteraturii SF !e "otea*5 c5 un aspect persistent al creatiilor @( este dorinta de a transcende e<perienta normal prin intermediul unor persona%e si e'enimente care depsesc conditiile de spatiu si de timp normale. KRo ert Sc2o&e! !i Eric S3 Ra Ri", 0cience ?iction; 3istorT" 0cience" Vision" - /iteratura 0?; *storie" 0tiint" -remonitie -, O=%or( U"i'er!itS Pre!!, 4MDD, $3 4DHL3 Sce"arii&e u"or %i&me ca )@tar *recC, $recum !i mu&te a&te $o'e!tiri SF, seamn foarte bine prin unele locuri Bmai ales !n amnuntele lor stiintific* A viitorolo$ice8 cu unele descrieri din ,Fietile @fintilor .rinti, $e 'remea c5rora acti'it5ti&e 'r5/itore!ti erau ce'a o i!"uit &a $o$oare&e $507"e, $ri"tre care !%i"tii erau (e mu&te ori "e'oiti !5-!i (uc5 'iata3 Literatura stiintifico-fantastic nu are mai nimic stiintific, si nici prea viitorolo$ic* nu este3 Ea !e $re*i"t5 mai (e0ra 5 ca o 6"toarcere &a ori0i"i&e )mi!tice+ a&e !tii"tei mo(er"e - stiinta dinaintea iluminismului* secolelor L)&& si L)&&&, care era foarte apropiat de ocultism) I" aceea!i i!torie a &iteraturii SF !e "otea*5 c5 ,rdcinile literaturii @(, ca si rdcinile stiintei, se situeaz /n zonele magicului si miticului ,Sc2o&e! !i Ra Ri".3 "ercetrile si experimentele contemporane din asa-zisul domeniu al parapsiholo$iei indic si ele o 'iitoare %onctiune /ntre ,stiint si ocultism, (e*'o&tare care !e a%&5 6" (e$&i"5 armo"ie cu &iteratura SF3 Literatura SF (i" U"iu"ea So'ietic5 ,care !e ucur5 aco&o (e aceea!i $o$u&aritate ca !i 6" @e!t, (e!i cu"oa!te (e*'o&t5ri u!or (i%erite., cu"oa!te e=act ace&ea!i teme ca !i &iteratura SF (i" aria occi(e"ta&53 Dn $eneral, temele metafizice* ale literaturii %; sovietice CJA

Bcare se scrie sub ochiul atent al cenzorului materialist*8, sunt de influent occidental sau sunt inspirate direct de spiritualitatea hinduist, asa cum se remarc !n cazul scriitorului &van Efremov3 Cititoru& !o'ietic (e &iteratur5 SF r5m7"e, $otri'it u"ui critic" +cu o ca(acitate vag de a distinge demarcatiile critice dintre stiint si magie" dintre omul de stiint si vr1itor" dintre viitor si fantezie. Literatura SF, at7t (i" @e!t c7t !i (i" E!t, ca !i ce&e&a&te a!$ecte a&e cu&turii co"tem$ora"e, ,confirm /n /ntregime 3 spune acelasi autor -, faptul c faza superioar a umanittii o constituie ocultismul,3 KG3 @3 Gre e"!, I'a" E%re"io' ,!eorT of 0oviet 0cience ?iction - ,eoria literaturii 0? sovietice, @a"ta0e Pre!!, NeT \orR, 4MDJ, $$34FJ, 44FL C3 Pri" 6"!5!i "atura !a )'iitoro&o0ic5+, &iteratura SF ti"(e !5 (e'i"5 uto$ic53 C7te'a roma"e !au $o'e!tiri c2iar (e!criu o societate perfect a viitorului, (ar ce&e mai mu&te (i"tre e&e !e ocu$5 (e evolutia* societtii moderne la o stare mai avansat, sau cu !nt'lnirea cu civilizatii superioare de pe alt planet, cu speranta ,care u"eori e!te $re*e"tat5 ca rea&itate. c problemele cotidiene ca si limitrile conditiei umane pot fi depsite3 <" creatii&e &ui E%remo' ,!i "u "umai., comu"i!mu& (e'i"e )co!mic+ !i +nce(e s dob#ndeasc calitti nemateriale), iar ,ci'ilizatia post-industrial 'a fi ca aceea de tip +induist) KGre e"!, $$34FM-44FL ,(iintele a'ansate din spatiul cosmic sunt adesea !nzestrate cu calitti m'ntuitoare*, iar aterizrile navelor spatiale sunt semnul unor evenimente ,apocaliptice - de obicei sosirea unor fiinte binevoitoare care s conduc oamenii !n ,progresul lor e'oluti') <"tr-u" cu'7"t, &iteratura SF a !eco&u&ui QQ e!te 6" ea 6"!5!i u" !em" 0r5itor a& $ier(erii 'a&ori&or !i me"ta&it5tii cre!ti"e 6" i"ter$retarea &umii3 Ea a (e'e"it un puternic vehicul de diseminare a unei filozofii necrestine asupra vietii si istoriei, manifest'nd mai cur'nd, pe fat sau !n ascuns, influente ocultiste si orientale. Si tot acea!t5 &iteratur5, !ntr-o perioad crucial de criz si tranzitie a civilizatiei umane, a constituit o fort de prim ordin !n crearea sperantei si a strii de asteptare actuale a ,fiintelor e<traterestre, care vor veni si vor rezolva problemele omenirii, cluzind-o ctre o nou er cosmic* a istoriei sale. Preti"*7"( c5 e!te )!tii"ti%ic5 !i "ere&i0ioa!5+, literatura %; !n realitate este un mi%loc propagandistic de '!rf Bde form secularist8 !n mediatizarea noii constiinte religioase ce invadeaz omenirea, $e m5!ur5 ce cre!ti"i!mu& aute"tic !u$ra'ietuie!te 6" arii et"ice !i 0eo0ra%ice tot mai re!tr7"!3 Toat aceast prezentare a constituit cadrul necesar pentru introducerea cazurilor concrete de aparitii 0N-, care corespund !n mod ciudat cu asteptrile pseudoreli$ioase spre care este stimulat omul ,ci'ilizatiei postcrestine/ A3 9paritii ale 0N--urilor si investi$area lor stiintific

CJE

esi fictiune, ar putea spune cineva, literatura %; a pre$tit !ntruc'tva omenirea pentru aparitia 0N--urilor, "oi 6" mo( e'i(e"t, "e$ut7"( 6"te&e0e rea&itatea &or )o iecti'5+ $e a*a &iteraturii !au a!te$t5ri&or !i %a"te*ii&or ome"e!ti3 <"ai"te (e a 6"cerca !5 a%&5m ce !u"t OZN-uri&e, tre uie mai 6"t7i !5 cu"oa!tem "atura !i 0ra(u& (e 6"cre(ere $e care 6& $utem acor(a o !er'atii&or care !-au %5cut a!u$ra &or. 7<ist cu ade'rat ?G>-uri? @au este 'orba doar de perceptiile false, pe de o parte si dorinta de /mplinire psi+ologic si pseudo-religioas pe de alt parte? 6n rezumat foarte solid documentat al fenomenului 0N- a fost dat de ctre Dr) BaXues Fallee, un cercettor francez care !n prezent locuieste !n "alifornia, expert !n astrofizic si !n stiinta computerelor, si care a fcut parte, mai multi ani, din comisiile de investi$are stiintific a rapoartelor referitoare la 0N--uri. M5rturia &ui e!te cu at7t mai $retioa!5, cu c7t e& a !tu(iat ca*uri&e (e a$aritii OZN !i (i" a%ara State&or U"ite, mai a&e! (i" Fra"ta, ceea ce 6"tre0e!te co"!i(era i& ta &ou& 0e"era& a& %e"ome"u&ui3 Dr3 @a&&ee a%irm5 c5, desi obiecte zburtoare ciudate au mai fost observate !n secolele trecute, istoria lor modern* !ncepe odat cu transformarea lor !ntr-un fenomen de mas, adic odat cu anii celui de-al doilea (zboi >ondial si de atunci !nainte. Pe co"ti"e"tu& america" %e"ome"u& a %o!t rece$tat $rima oar5 6" 4MCD, (ar e& !e re$eta!e (e mai mu&te ori $7"5 atu"ci 6" t5ri a&e Euro$ei3 SU(?bs in @pace ; 0natomO of a .+enomenon - 5[)-urile din s(atiu; Anatomia unui fenomen -, Ba&&a"ti"e BooR!, N3 \3, ,$u &icat i"itia& (e 9e"rS Re0"erS Com$a"S, 4MIH.L Dn timpul celui de-al &&-lea (zboi >ondial., multi piloti raportau luminite ciudate ce preau c se afl sub un control inteli$ent, iar !n IO4R, mai ales !n luna iulie, a fost un adevrat val de astfel de aparitii, !n %uedia si !n alte tri nord-europene. I"itia& !-a $re!u$u! c5 o iecte&e $erce$ute 6" ace!t 'a& !ca"(i"a' !u"t )meteori+, a$oi c5 ar %i )rac2ete+ ,!au )rac2ete %a"tom5+. !au c2iar ) om e+, !i u"eori c5 !u"t +un nou ti( de nav s(atial, ca$a i&5 (e mi!c5ri cu totu& "eo i!"uite 6" !$atiu !i care "u &a!5 "ici o urm5 $e !o&, "ici m5car atu"ci c7"( $ar c5 ateri*ea*53 Presa european era plin de stiri referitoare la valul acestor aparitii si toat lumea !n %uedia vorbea despre ele+ ele se comunicau de ordinul miilor, dar !n nici mcar unul dintre cazuri nu s-a emis ipoteza ori$inii lor extraterestre* sau interplanetare*. Dr3 @a&&ee co"c2i(e c5 )'a&u&+ a co"!tat (i" a$aritia u"or o iecte rea&e, (ar r5ma!e "ei(e"ti%icate !i c5 e& "u !e $oate $u"e $e !eama )rumori&or+ $ree=i!te"te (e!$re OZN-uri&e !au (e!$re )vizitatorii din s(atiul e<traterestru. "onform cercetrilor sale, din acest ,'al de farfurii zburtoare si din altele ce i-au urmat, lipseste orice asociere !ntre interesul cresc'nd al maselor pentru literatura %; !i cur e&e ma=ime a&e a$aritiei i*are&or o iecte dup cum nici cu ani !nainte, c'nd 0rson ]ells panicase !ntrea$a opinie public american !n IO3M, cu a sa adaptare radiofonic dup (zboiul lumilor B@. <. ]ells8, nu existase nici o idee despre vreun ,'al de farfurii zburtoare)

CJC

E& co"c&u*io"a c5 ,nasterea, cresterea si e<tinderea unui 'al ?G> este un fenomen obiecti', independent de influenta constient sau inconstient a martorilor oculari sau a reactiilor lor fat de el) Prima reperare, care s-a !nre$istrat !n %tatele 6nite si care a fost preluat si difuzat !n mas de mass-media american, a avut loc !n iunie IO4J, c'nd 7enneth 9rnold, u" comi! 'oia/or care 6!i $i&ota &a acea or5 $ro$riu& a'io", a '5*ut "ou5 o iecte 6" %orm5 (e (i!c, a!eme"ea u"or )%ar%urii+ ce * urau 6" a$ro$iere (e Mu"te&e Rai"ier (i" Statu& da!2i"0to"3 Niarele au preluat imediat vestea si astfel a !nceput era ,farfuriilor zburtoare) Ceea ce e!te totu!i i"tere!a"t, e!te c5 acea!ta "u a %o!t $rima a$aritie OZN america"5; !au %5cut a&te o !er'5ri "e$o$u&ari*ate, 6" &u"i&e (e (i"ai"tea ace!teia3 >ai devreme, !n aceeasi lun, avusese loc un val 0N- !n 6n$aria, atestat de cincizeci de martori oculari. Deci, !e 'e(e c&ar c5 aparitiile 0N- din IO4J nu se datoreaz nicidecum peste tot isteriei colective $enerate de incidentul 9rnold. %-au mai semnalat si alte aparitii !n cadrul valului american din IO4J, mai cu seam !n lunile iunie, iulie si au$ust. De!i u"e&e *iare %5ceau !$ecu&atii (e!$re +vizitatorii inter(lanetari, a$aritii&e erau totu!i &uate 6" !erio! (e oame"ii (e !tii"t5, care $re!u$u"eau c5 !e a%&5 6" %ata u"ei te2"o&o0ii %oarte a'a"!ate, (u$5 toate $ro a i&it5ti&e america"e, !au $oate c2iar ru!e!ti3 6n al doilea val s-a manifestat !n iulie IO4M, cu aparitii !n 9merica si !n ;ranta. <" State&e U"ite "i!te $i&oti a%&ati 6" * or (e "oa$te &a or(u& u"ui DC-E a& com$a"iei Ea!ter" Air&i"e au '5*ut o "a'5 (e * or 6" %orm5 (e tor$i&5 cu (ou5 r7"(uri (e )2u &ouri+, 6"co"/urat5 (e u" !oi (e aur5 a& 5!truie !i emit7"( o coa(5 (e %&5c5ri $ortoca&ii3 <" au0u!t a& ace&uia!i a" !-au 6"re0i!trat "umeroa!e a$aritii &a Sai0o" !i 6" a&te $5rti a&e A!iei (e !u(-e!t, a&e u"ui +obiect (relung n form de (este. IO4O a fost anul !n care s-au semnalat discuri si sfere ciudate !n %uedia si noi 0N-uri !n 9merica, (ou5 (i"tre e&e o !er'ate (e !$ecia&i!ti !i e=$erti 6" a!tro"omie3 @a&uri OZN mai mici, $recum !i a$aritii i*o&ate, au co"ti"uat 6" 4MHF !i 4MH4, 6" State&e U"ite mai a&e!, (ar !i 6" Euro$a3 Dn IOH2 a aprut primul val 0N- cu adevrat international, care s-a manifestat !n aparitii repetate !n %.6.9., ;ranta si 9frica de -ord. 9po$eul acestui val l-au constituit dou aparitii senzationale ce s-au manifestat deasupra "asei 9lbe din ]ashin$ton, . ". si deasupra "apitoliului, a(ic5 (ea!u$ra u"or c&5(iri care !e a%&5 !u $erma"e"t5 !u$ra'e02ere ra(ar3 Dn septembrie, un alt val a cuprins anemarca, %uedia, <ermania si Polonia de nord. Dn acelasi interval s-a comunicat !n ;ranta prima aterizare* 0N-, care include si prezenta unor omuleti*.

CJH

Dn IOH3 nu s-au mai !nre$istrat valuri 0N-, ci doar aparitii izolate. 6na dintre ele a avut loc la Eismarc=, a=ota de -ord, c'nd, !ntr-o noapte, patru obiecte au plutit si au fcut manevre de zbor deasupra unei statii de filtrare a aerului timp de trei ore. Ra$ortu& o%icia& a& ace!tui e'e"ime"t !e 6"ti"(e $e mai mu&te !ute (e $a0i"i, cu (ec&aratii (i" $artea u"ui %oarte mare "um5r (e martori ocu&ari, cei mai mu&ti (i"tre ei %ii"( $i&oti !i $er!o"a& mi&itar3 9nul IOH4 a fost anul celui mai mare val 0N- international de p'n atunci. ;ranta a fost practic coplesit de aparitii comunicate zilnic pe parcursul lunilor septembrie, octombrie si noiembrie3 @a&u& %ra"ce* e!te caracteri!tic $e"tru (i%icu&t5ti&e cu care !e co"%ru"t5 o i"'e!ti0atie !tii"ti%ic5 !o&i(5 a %e"ome"u&ui OZN1 +?enomenul a fost at#t de intens" im(actul asu(ra o(iniei (ublice at#t de (rofund" reactia ziarelor at#t de emotional" nc#t refle<ia stiintific a1unsese la saturatie cu mult nainte de a fi (osibil o investigare serioas. Dre(t urmare" nici un cercettor nu-si (utea risca re(utatia stiintific studiind (e fat un fenomen (rezentat cu at#ta (atim si care inevitabil (utea duce la distorsiuni: oamenii de stiint francezi au (strat tcerea (#n c#nd valul a trecut si s-a mai estom(at n constiinta oamenilor. Dn timpul valului francez au aprut caracteristicile tipice ale !nt'lnirilor extraterestre de mai t'rziu. aterizri* 0N- B!n !mpre:urri bine descrise de cele mai multe ori8, fascicole luminoase dinspre 0N- !nspre privitor, oprirea motorului masinii Bmartorului ocular8 !n vecintatea locului aparitiei B0N--ului8, mici fiinte ciudate !mbrcate !n costume de scafandri*, tulburri fizice si psihice $rave la martorii oculari. Di" 4MHC 6"coace !-au !em"a&at 6" %iecare a" a!t%e& (e a$aritii 6" (i%erite t5ri, cu valuri internationale ma:ore !n anii IORH-RJ si IOJ2-J3. Ace!te a$aritii !u"t !ndeosebi numeroase si cu efecte foarte ad'nci !n trile 9mericii de %ud. Cea mai cu"o!cut5 i"'e!ti0atie 0u'er"ame"ta&5 a %e"ome"u&ui OZN e!te cea 6"tre$ri"!5 (e F&ota America"5 a SUA, &a !curt tim$ (u$5 $rime&e a$aritii OZN america"e (i" 4MCD3 9ceast investi$atie, cunoscut din IOHI sub numele de ,.ro%ect &lue &ooC 1,Cartea 0lbastr2 a durat p'n !n anul IORO, c7"( a %o!t a a"(o"at &a recoma"(area +Ra(ortului Condon (i" 4MIJ # ra$ort ce co"!tituie o$era u"ei comi!ii !tii"ti%ice co"(u!5 (e u" %i*icia" re"umit (e &a U"i'er!itatea Co&ora(o3 Cei care !-au ocu$at 6"(ea$roa$e cu !tu(iu& am e&or ra$oarte, au o !er'at 6"!5 ime(iat c5 6" "ici u"u& (i"tre e&e "u !e ia 6" !erio! e=i!te"ta %e"ome"e&or OZN !i c5 preocuparea lor este mai cur'nd aceea de a calma opinia public prin explicarea oficial* a unor fenomene spatiale considerate a fi derutante pentru populatie. U"e&e 0ru$uri (e $er!oa"e i"tere!ate (e 6"te&e0erea %e"ome"u&ui +?arfuriilor [burtoare" au mer! c2iar $7"5 &a a a%irma c5 State&e U"ite !e %o&o!e!c (e ace!te i"'e!ti0atii ca (e u" $ara'a" 6" !$ate&e c5ruia ti" a!cu"!5 cu"oa!terea +adevratei naturi a %e"ome"u&ui OZN3 CJI

up toate indiciile nu se poate afirma clar despre aceste cercetri dec't c au fost fcute cu ne$li:ent, pentru simplul motiv c obiectul lor central, fenomenul 0N-, era privit ca neav'nd nici o le$tur cu realitatea3 Mai mu&t3 "a urmare a unor !nt'mplri cu 0N--uri, care mai de care mai ciudate, chiar oamenilor de stiint !ncepu s nu le mai plac aceast tem de cercetare, (i" ace&ea!i moti'e, am $utea !$u"e, care au (etermi"at-o $e 'u&$e !5 "u-i mai $&ac5 !tru0urii3 Primu& (irector a& +Crtii Albastre" c5$ita"u& 7dNard 9uppelt, a mer! $7"5 &a a m5rturi!i ca )(ac5 !co$u& Forte&or Aerie"e a %o!t ace&a (e a crea !i mai mu&t5 co"%u*ie 6" /uru& ace!tui %e"ome", atu"ci ei "u ar %i $utut %ace o trea 5 mai u"5G Se $oate 'or i (e!$re o co"%u*ie or0a"i*at5 6" a or(area ace!tei $ro &emeG Totu& 6" ace!t ra$ort !e a*ea*5 $e $remi!a c5 (e %a$t "u e=i!t5 OZN-uri+N3 (aportul "ondon co"ti"e c7te'a e=$&icatii )c&a!ice+ a&e Fe"ome"u&ui OZN; 6" u"a (i" e&e, (e e=em$&u, !e a%irm5 c5 +aceast aparitie neobisnuit trebuie considerat asadar ca fc!nd parte dintr-o categorie de fenomene aproape cu sigurant naturale, dar care sunt at!t de rare, /nc!t nu au putut fi descrise sau e'aluate p!n la momentul aparitiei lor, sau de la acel moment /nainte. KRu$$e&t, Re(ort on >nidentifted ?lTing 5b1ects" - Ra(ort asu(ra 5biectelor [burtoare )eidentificate - Ace BooR!, NeT \orR, 4MHI, $$3 JF -JEL Co"!u&ta"tu& !tii"ti%ic $ri"ci$a& a& +Crtii Albastre+ $e"tru mai i"e (e /um5tate (i" cei AA (e a"i, c7t au (urat i"'e!ti0atii&e, a %o!t a!tro"omu& [3 A&&e" 9S"eR (e &a Nort2Te!ter" U"i'er!itS; e& a "umit $e %at5 toat5 acea!t5 acti'itate (re$t u" ,proiect pseudo-stiintific)3 K9S"eR, ,!e >?5 4<(erience ; A 0cientific *n^uirT 4<(erienta 5[) ; 5 investigare stiintific" Ba&&a"ti"e BooR!, NeT \orR, 4MDD, $03 A4H, A4ML Dn cei 22 de ani de investi$atii, asa cum au fost ele, ,Cartea 0lbastr* a reunit totusi peste I2GGG de cazuri de fenomene aeriene uimitoare, dintre care 2HK au rmas neidentificate* !n pofida chiar a explicatiilor* adeseori for:ate. Mii (e a&te ca*uri !au co&ectat !i !e mai co&ectea*5 6"c5 (e c5tre or0a"i*atii $articu&are (i" S3U3A3 !i (i" a&te t5ri, 6" co"(itii&e 6" care a$roa$e toate or0a"e&e 0u'er"ame"ta&e !e %ere!c !5 %ac5 come"tarii a!u$ra &or3 Dn 6niunea %ovietic subiectul a aprut mentionat public pentru prima oar !n IORJ Bceea ce !nseamn implicit aprobarea oficial8, c7"( Dr3 Fe&i= U3 Zie0e& (e &a I"!titutu& (e A'iatie (i" Mo!co'a a%irma, 6"tr-u" artico& (i" re'i!ta !o'ietic5 Sme"a, c5 ,radarul so'ietic receptioneaz obiecte zburtoare neidentificate /nc de acum douzeci de ani3 K>?5s" W!at are t!eT2 - Ce sunt 5[)-urile2 - i" Sme"a, A$ri&ie D, 4MID3 @e*i !i artico&u& U>nidentified ?lTing 5b1ectsP - P5biecte [burtoare )eidentificateP - 6" So'iet Li%e, Fe 3 4MIJ; O!tra"(er !i Sc2roe(er, -sTc!ical Discoveries 6e!ind t!e *ron Curtain , $$3 MC-4FEL

CJD

I" aceea!i $erioa(5 a a'ut &oc o conferint stiintific Bsovietic8 pe tema ,Ci'ilizatii @patiale, condus de astronomul armean )ictor 9mbartsum^am, care sublinia ur$enta unor studii preliminare privind problemele stiintifice si tehnice ridicate de comunicarea cu astfel de civilizatii* a cror existent el o considera de la sine !nteleas3 KFe&i= Zie0e&, P5n -ossible 4<c!ange of *nformation Vit! 4<tra-,errestrial CivilizationsP - De!$re $o!i i&e&e !c2im uri (e i"%ormatie cu ci'i&i*atii&e e=tratere!tre, !tu(iu $re*e"tat &a I"!titutu& (e I"0i"erie a& Si"(icate&or (i" Mo!co'a &a 4E martie 4MID P!Sc2ic Di!co'erie!, $3 MIL3 <" a"u& urm5tor 6"!5, tema OZN-uri&or a %o!t (i" "ou i"ter*i!5 6" U"iu"ea So'ietic5, iar (e atu"ci cercet5torii !o'ietici 6!i comu"ic5 re*u&tate&e co&e0i&or &or (i" 'e!t (oar $e c5i "eo%icia&e3 Dn %tatele 6nite subiectul se situeaz !n afara ariei* de cercetare, at't pentru cercurile de resort militare, c't si pentru oamenii de stiint propriu-zisi, dar este demn de notat faptul c !n anii din urm un numr din ce !n ce mai mare de specialisti Bmai ales tineri8 iau foarte !n serios fenomenul 0N- si se !ntrunesc pentru a studia cele mai adecvate metode de cercetare+ Cercet5torii 9S"eR !i @a&&ee 'or e!c (e!$re u" )co&e0iu i"'i*i i&+ a& u"or oame"i (e !tii"t5 %oarte acti'i 6" cercetarea $ro &emei, (i"tre care cei mai mu&ti re%u*5 !5-!i 'a(5 me"tio"at "ume&e ,6" ma!!me(ia. 6" co"te=tu& cercet5ri&or %e"ome"u&ui OZN3 Exist desi$ur si altii care nea$ existenta 0N--urilor, pun'ndu-le pe acestea pe seama unor perceptii deformate, dup ei 0N--urile nefiind altceva dec't obiecte naturale, baloane, avioane etc., sau simple trucuri sau proiectii* psiholo$ice. U"u& (i"tre ace!ti autori e!te .+ilip Ulass; e& )(ema!c5+ cu (e&ectare %e"ome"u& OZN, !i tra0e co"c&u*ia, 6" urma c7tor'a i"'e!ti0atii, c5 0N--urile sunt fie fenomene naturale, fie falsuri $rosolane. I"'e!ti0atii&e !a&e &-au co"'i"! c5 ,ideea unor na'e spatiale miraculoase apartin!nd altor ci'ilizatii este un basm confectional pe msura mentalittii adulte) KP2i&i$ [3 B&a!!, U(?s 7<plained 7<plicarea ?G>-urilor, Ra"(om 9ou!e, NeT \orR, 4MDC, $3 EIFL A!eme"ea cercet5tori (e "ec&i"tit !e a*ea*5 mai a&e! $e %a$tu& c5 $ractic "u exist dovezi concrete Bfizice8 ale existentei 0N--urilor, chiar partizanii cei mai va:nici ai existentei lor, fiind nevoiti s recunoasc putintatea dovezilor de ordin fizic din chiar cele mai bine documentate rapoarte. ar, ceea ce a convins un numr de savanti, !n anii din urm, s ia !n serios fenomenul, nu este dovada fizic a existentei lor, ci faptul c o multitudine de persoane, a cror probitate si seriozitate nu poate fi pus la !ndoial, au vzut lucruri ce se situeaz dincolo de orice explicatie si care au avut asupra lor un efect puternic. Iat5 cum (e!crie Dr) $OneC ace!te m5rturii1

CJJ

+Aveam invariabil sentimentul c m aflu n fata unor oameni care mi descriu desfsurarea unui eveniment foarte real. Acest eveniment se constituia (entru acea (ersoan ntr-o e<(erient ca(ital" (e care si-o aminteau n cele mai mici detalii si care nu avea nici o legtur cu imaginatia: un eveniment (entru care de obicei res(ectiva (ersoan nu era c#tusi de (utin (regtit H si a crui ntelegere o de(sea cu desv#rsire ,T2e UFO E=$erie"ce.3 9ceast experient a intensei realitti a fenomenului 0N-, con:u$at cu lipsa total a dovezilor fizice care s ateste existenta lor, plaseaz fenomenul mai cur'nd !n sfera studiilor de psiholo$ie, dec't !n cea a investi$rilor unor fenomene fizice+ mai $reci!, 6" !%era cercet5ri&or $ri" care se studiaz mai cur'nd rapoartele dec't !nt'lnirile extraterestre !n sine, si $radul de credibilitate si consistent a acestor rapoarte. Acti'itate care ti"e (e/a (e (ome"iu& $!i2o&o0iei, (i" care 6" mo( %ire!c a or(5ri&e care urm5re!c e=c&u!i' (o'e*i&e $a&$a i&e a&e e=i!te"tei OZN-uri&or !e e=c&u( ca "ea(ec'ate3 Dar din aceast perspectiv poate c nici prerea d-lui 7lass cum c aceste ,na'e spatiale miraculoase* nu sunt dec't niste ,basme pentru oameni mari A nu este cu totul ne!ndrepttit. Pentru c a vedea cu proprii ochi un 0N- este una, iar a interpreta ceea ce ai vzut Bsau ceea ce altcineva a vzut8 este cu totul altceva. experienta !n sine poate s fie real, !n timp ce relatarea sau interpretarea ei poate s tin de domeniul basmului* sau a miturilor contemporane. Pri" acti'itatea !a, r. @^ne= a contribuit mult la !nlturarea pre:udectilor despre !nt'lnirile sau observrile obiectelor extraterestre. El a artat clar c de cele mai multe ori persoanele care declar asemenea !nt'lniri sau observri nu sunt nici sectanti superstitiosi si nici oameni needucati sau labili psihic. Dec&aratii&e u"or a!t%e& (e i"(i'i*i ,care "u $re*i"t5 cre(i i&itate. !u"t u!or (e i(e"ti%icat !i orice cercetare a!u$ra &or e!te automat !i!tat53 impotriv, relatrile cele mai coerente si mai precise vin din partea unor oameni normali si responsabili Badesea de formatie stiintific8, pe care respectiva experient i-a surprins sau chiar socat si creia ei nu !i $sesc nici o explicatie ,T2e UFO E=$erie"ce.; !i cu c7t e=$erie"ta e!te mai $uter"ic5 iar OZN-u& '5*ut mai (e a$roa$e, cu at7t mai $uti" (i!$u!5 e!te re!$ecti'a $er!oa"5 !5 o re&ate*e3 osarele 0N- sunt o colectie de ,e'enimente incredibile po'estite de ctre persoane perfect credibile,, (u$5 cum (ec&ar5 u" 0e"era& (i" ca(ru& Forte&or Aerie"e3 ;aptul c exist ceva !n spatele at'tor mii de declaratii credibile nu poate fi pus la !ndoial.

E3 Ce&e !a!e ti$uri (e 6"t7&"iri e=tratere!tre Dr3 9S"eR, care a !tu(iat mai 6" am5"u"time $ro &ema (ec7t cei mai $re!ti0io!i (i"tre e=$erti, distin$e sase cate$orii $enerale de fenomene 0N- sau extraterestre 4*+e CJM

$OneC U(? 9eport - 9aportul $OneC asupra ?G>-urilor-, De&& Pu &i!2i"0 Co3, NeT \orR, 4MDD, ca$3 C-M; T2e UFO E=$erie"ce, ca$3 H-4FL Prima (i"tre e&e, a ,luminitelor nocturne), e!te !i cea mai %rec'e"t me"tio"at5 !i cea mai $uti" !tra"ie (i"tre toate3 Ace!tea $ot %i u!or a!imi&ate cu cor$uri cere!ti, meteori etc3 !i "u !u"t co"!i(erate $ro$riu-*i! OZN-uri3 Luminitele nocturne* cu adevrat ciudate Bacelea care rm'n neidentificate*8, cele care par manevrate !n mod inteli$ent si nu pot fi considerate nave spatiale, sunt de cele mai multe ori reperate de mai multi martori, printre care ofiteri de politie, piloti, sau operatori ai turnurilor de control. 9 doua cate$orie de 0N--uri o constituie discurile diurne, al cror comportament este similar cu al luminitelor de noapte. 9ceste discuri sunt asa numitele ,farfurii zburtoare !i e&e a$ar 6" toate re&at5ri&e i"c&u!e 6" acea!t5 cate0orie; ceea ce (i%er5 e!te %orma OZN-u&ui, care 'aria*5 (e &a ci&i"(ric5 $7"5 &a circu&ar3 Au u" a!$ect meta&ic !i (e$5!e!c ca$acitatea ce&or mai !o%i!ticate "a'e !$atia&e cu"o!cute $7"5 6" $re*e"t3 Se a%irm5 c5 OZN-uri&e (e 0ra(u& (oi !u"t, ca !i +luminitele nocturne, !i&e"tioa!e, !i c5 $ot a$5rea 6" 0ru$uri (e (ou5 !au mai mu&te3 <" a treia cate0orie 6"tr5 descrierile ,radar-'izuale, adic reperri de 0N--uri care se fac cu a:utorul radarului ,re$er5ri&e ra(ar %ii"( !i e&e !u!ce$ti i&e (e (i%erite erori.3 "ele mai multe din aceste cazuri au loc noaptea, c'nd sunt reperate simultan de mai multe avioane Buneori trimise special s urmreasc 0N--urile de:a semnalate8, de la distante relativ mici. Dn astfel de cazuri, avioanele sunt !ntotdeauna depsite de 0N--uri, care uneori se plaseaz ele !n urmrirea avionului si apoi dispar la viteze uluitor de mari Bp'n la RR4G =m pe or si chiar mai mult8. U"eori, ca !i 6" 6"t7&"iri&e (e 0ra(u& 4 !i A, obiectul pare c se divide B!n dou sau chiar mai multe prti distincte8, iar alteori radarul nici mcar nu !nre$istreaz obiective reperate clar de piloti !n timpul zborului ) Aceste nt#lniri" ca si cele din (rimele dou categorii" dureaz de la c#teva minute (#n la c#teva ore. Exist un numr de cazuri documentate din primele trei cate$orii, fiecare dintre ele fiind observate de numerosi martori oculari, izolati, credibili si cu experient. Dr3 9S"eR "otea*5 6"!5 c5 oricare (i" ace!te ca*uri ar $utea %i $ro(u! (e u" !et (e 6m$re/ur5ri !5u co"(itii e=trem (e "eo i!"uite !i "u "ea$5rat (e u" %e"ome" tota& "ecu"o!cut3 ar c'nd se acumuleaz cazuri bine documentate si toate asemntoare !ntre ele, posibilitatea ca ele s fie puse pe seama unor conditii naturale exceptionale devine foarte mic 1*+e U(? 7<perience23 Di" ace!t moti' cercet5torii %e"ome"u&ui !e co"ce"trea*5 acum a!u$ra !tu(iu&ui ce&or mai i"e (ocume"tate ca*uri, com$ar7"( (o!are&e ce& mai i"e articu&ate !i mai cre(i i&e $e"tru %iecare (i" e&e, !i reu!i"( !5 (i!cear"5 a!t%e& caracteri!tici !i !tructuri comu"e c&are a&e ma"i%e!t5ri&or OZN3 (eactia emotional a celor care au vzut astfel de obiecte !n cadrul !nt'lnirilor apartin'nd primelor trei cate$orii, este una de perplexitate si uimire+ ei nu !si pot CMF

explica c'tusi de putin comportamentul lor si rm'n cu dorinta manifest de a mai vedea odat obiectul mcar un pic mai de aproape. Ca*uri&e 6" care martorii au 6"cercat u" !e"time"t acut (e team5 !u"t $uti"e &a "um5r !i (e ce&e mai mu&te ori !e re%er5 &a $i&oti care, 6"cerc7"( !5 urm5rea!c5 o iecte&e "ecu"o!cute, 6!i (5(eau !eama c5 au (e-a %ace cu o te2"o&o0ie ce (e$5!e!te ce& mai 6"a&t "i'e& cu"o!cut !i c5 re!$ecti'e&e o iecte !u"t $i&otate c&ar (e ci"e'a3 Pe (e a&t5 $arte, !n cazul ,/nt!lnirilor la mic distant, reactia psihic* a persoanelor !n cauz este foarte puternic si cu consecinte durabile. ,Hnt!lnirile de gradul # sunt cele !n care un obiect luminos este vzut de la IHG m sau chiar mai putin, luminozitatea lui fiind at't de puternic, !nc't lumineaz si solul de pe raza lui. E&e a(e!ea $&ute!c &a o (i!ta"t5 %oarte mic5 (ea!u$ra !o&u&ui, $arcur07"( 6" ace!t mo( (i!ta"te co"!i(era i&e, $e"tru a (eco&a a$oi ru!c &a 'ite*e i"cre(i i&e, !i&e"tio!, !i mai 6"tot(eau"a $e 'ertica&53 "azurile de ,Hnt!lniri de gradul #, at't de numeroase si documentate !ntotdeauna de mai multi martori, sunt at't de asemntoare !ntre ele, !nc't cel care le studiaz are impresia c este vorba invariabil de acelasi obiect zburtor. Tr5!5tura !$eci%ic5 a +9nt#lnirilor de gradul * e!te 6"!5 aceea c ele au loc mai ales noaptea !n zone mai putin locuite si c numrul martorilor oculari nu depseste !n $eneral trei sau patru B!n cazurile examinate de r. @^ne=8. ,Hnt!lnirile de gradul # !ntotdeauna intimideaz si sunt adesea terifiante, dar ele nu las urme vizibile asupra martorilor oculari+ acestia sunt de obicei at't de coplesiti de ceea ce vd, !nc't pierd cu totul din vedere s foto$rafieze obiectul, !n ciuda faptului c uneori au aparat de foto$rafiat asupra lor. E%ectu& ti$ic a& ace!tor 6"t7&"iri a!u$ra martori&or ocu&ari e!te re(at (e u"u& (i"tre ei a!t%e&1 ,F asigur c oricine a 'zut un astfel de obiect de at!t de aproape, fie c+iar si pentru un singur minut, nu /l mai uit toat 'iata ,T2e 9S"eR Re$ort.3 Experienta este at't de neobisnuit, !nc't cei care o povestesc nu sunt crezuti, ceea ce !i face pe acestia s nu o mai povesteasc deloc sau s o povesteasc doar unui cerc restr'ns de prieteni, sau de abia peste ani de zile. E!te u" ti$ (e e=$erie"t5 care e!te %oarte rea&5 $e"tru cei care au tr5it-o, (ar i"cre(i i&5 $e"tru cei care a!cu&t5 re&at5ri (e!$re ea3 0 Hnt!lnire de gradul # tipic a avut loc !n IORR si i-a avut drept prota$onisti pe doi serifi din Porta$e "ount^, 0hio. Pe la ora H dimineata ei au vzut un obiect mare c!t o cas ridic'ndu-se cam la 3G m !nltime. Pe msur ce obiectul se apropia de ei, luminozitatea lui crestea, lumin'nd tot locul dimpre:ur, oprindu-se deasupra lor. C7"( a 6"ce$ut iar !5 !e mi!te, $o&iti!tii &-au urm5rit3 A$roa$e (e *ori, o iectu& a mai %o!t re$erat (e a&ti (oi $o&iti!ti, &a o 6"5&time mai mare, (u$5 care a (i!$5rut 6" !$atiu $ri"tr-o mi!care ru!c5 $e 'ertica&53

CM4

Pre!iu"ea e=ercitat5 (i" $artea Co"0re!u&ui america" a o &i0at comi!ia 6"!5rci"at5 cu (o!arul +Crtii Albastre !5 i"'e!ti02e*e 6" am5"u"time ace!t ca*, co"c&u*ia tra!5 %ii"( aceea c5 $o&iti!tii a'u!e!er5 (e-a %ace cu o +observare a (lanetei Venus3 Politistii au fost supusi unei masive campanii de ridiculizare !n pres, care a dus la distru$erea familiei unuia dintre ei si la ruinarea snttii si carierei sale. 9stfel de tra$edii personale !n r'ndurile celor care au experienta ,Hnt!lnirilor de gradul # sunt at't de obisnuite, !nc't ele trebuie, sau ar trebui neaprat considerate caracteristice tipic fenomenului 0N-. ,Hnt!lnirile de gradul ##* sunt similare celor de $radul &, cu diferenta c obiectele zburtoare las urm pe sol iar efectul psihic asupra privitorului este violent si durabil. 6rmele constau !n p'r:olirea sau uscarea ve$etatiei pe suprafata pe care a aterizat obiectul. 9cest tip de !nt'lnire este deci cu mult mai potrivit pentru investi$atia stiintific, cci !n afar de relatrile verbale ale fenomenului, mai exist si dovezi materiale ale manifestrii lui. "u toate acestea, investi$atiile stiintifice sunt aproape inexistente, pe de o parte pentru faptul c celor mai multi cercettori le este team s abordeze problema 0N--urilor !n $eneral, iar pe de alta pentru c dovezile materiale !nssi ale existentei lor sunt de obicei neconcludente din punct de vedere stiintific sau sunt subiective. E=i!t5 u" cata&o0 care co"ti"e $e!te JFF (e ca*uri (e ace!t ti$ (i" AC (e t5ri C,!e 3TneA Re(ort.3 ovezile materiale sunt neconcludente pentru c nici o portiune sau bucat de 0N- nu a fost autentificat p'n acum si pentru c urmele lsate pe sol sunt uneori la fel de $reu de explicat ca si !nt'lnirile !nssi. Ace!te urme !u"t (e ce&e mai mu&te ori (e %orm5 circu&ar5 cu u" (iametru (e I $7"5 &a M m !i cu o a(7"cime (e EF cm $7"5 &a 4 metru; $5m7"tu& 6" i"terior e!te ar! !au (e!2i(ratat !i !e a%irm5 c5 $ortiu"ea r5m7"e !teri&5 tim$ (e u"u& !au (oi a"i3 9nalizele chimice ale solului din aceste suprafete nu au permis nici o concluzie clar cu privire la posibilele cauze ale acestei sterilitti. ,Hnt!lnirile de gradul ## au loc cel mai frecvent, noaptea, !n sectiuni mai putin circulate ale soselelor. Este vorba aproape invariabil de un obiect luminos care aterizeaz pe c'mpul de l'n$ sosea sau chiar !n mi:locul ei, !n fata unor masini ale cror motoare sau faruri se opresc sau se stin$ brusc+ pe cei dinuntru !i cuprinde spaima, ei nerevenindu-si dec't odat cu decolarea 0N--ului+ (u$5 (eco&are motoru& !au %aruri&e ma!i"ii ,martoru&ui ocu&ar. $ot %i (i" "ou actio"ate, !au 6!i re'i" (e &a !i"e3 Ce&e mai i*are (i"tre toate ra$oarte&e OZN !u"t ce&e care re&atea*5 a!a "umite&e ,Hnt!lniri de gradul ###, $e"tru c5 6" e&e a$ar !i )fiinte vii a!a "umitii ,ocupanti, ,omuleti, ,+umanoizi !au ,creaturi) Prima reactie &a citirea ace!tor ra$oarte e!te aceea (e a ima0i"a )omu&eti 'er*i+ !i (e a co"!i(era ca i"cre(i i& 6"tre0u& %e"ome", cate0ori!i"(u-& (re$t %a&! !au 2a&uci"atie3

CMA

Totu!i, !ucce!u& rece"tu&ui %i&m america" SF, "umit c2iar cu "ume&e ace!tei cate0orii (e %e"ome"e OZN, )Hnt!lnire de gradul ### ,$e"tru care Dr3 9S"eR a %o!t co"!u&ta"t te2"ic., 6m$reu"5 cu re*u&tate&e !o"(a/e&or (e o$i"ie (i" 4MDC, care (emo"!trea*5 c5 H4K din cei care stiu ceva despre 0N--uri cred c ele sunt reale, iar 4RK din cei chestionati cred !n existenta vietii inteli$ente pe alte planete, indic $radul din ce !n ce mai sporit al acceptrii din partea contemporanilor nostri a posibilittii existentei reale a inteli$entei ,non umane. K [3 A&&e" 9S"eR !i [actue! @a&&ee; T2e E(0e o% Rea&itS1 A Pro0re!! Re$ort o" U"i(e"ti%ie( F&Si"0 O /ect! La 0ra"ita rea&u&ui3 Starea cercet5ri&or a!u$ra o iecte&or * ur5toare "ei(e"ti%icate t 9e"rS Re0"erS Co, C2ica0o; 4MDH; $$3 AJM-AMFL Cu a&te cu'i"te, $utem !i"teti*a !ituatia a!t%e&1 literatura stiintifico-fantastic a oferit ima$inile, evolutionismul* a oferit filozofia, iar tehnolo$ia erei spatiale a asi$urat plauzibilitatea acestor !nt'lniri extraterestre. "eea ce este surprinztor si uluitor !n acelasi timp este c asemenea !nt'lniri au loc !nc astzi, conform mrturiilor multor martori oculari credibili. Deci (e im$orta"t5 ca$ita&5 e!te i"ter$retarea care tre uie (at5 ace!tor %e"ome"e1 s fie vorba !ntr-adevr de contacte cu ,'izitatorii din spatiul cosmic, sau avem de-a face cu !nt'lniri de o cu totul alt natur, explicate !ns conform cu spiritul 'eacului, 9cestea sunt !ntrebrile care !i preocup pe cercettorii fenomenului 0N-. r. @^ne= recunoaste c !i vine $reu s admit existenta ,Hnt!lnirilor de gradul ###; ,Dac nu mi-ar fi team c ultragiez integritatea stiintific, mrturisesc c as fi gata s omit din toat inima acest capitol al cercetrilor referitoare la ?G>-uri ,T2e UFO E=$erie"ce.3 ar cum scopul r. @^ne= este acela al obiectivittii stiintifice, lui !i este imposibil s i$nore multitudinea cazurilor at't de bine documentate ale acestui ciudat fenomen. Di"tre ce&e a$roa$e 4AHF (e ca*uri (e 6"t7&"iri e=tratere!tre &a mic5 (i!ta"t5 (e!cri!e (e Dr3 [achue! @a&&ee, JHG mentioneaz aterizarea unei nave spatiale, si mai mult de 3GG dintre acestea specific prezenta humanoizilor* !n interiorul sau !n :urul navei+ o treime din aceste cazuri sunt documentate de mai multi martori pentru fiecare caz !n parte. Dntr-unul din cazurile cu humanoizi* ce a avut loc in noiembrie IORI !n nordul %69, patru brbati care se !ntorceau de la v'ntoare au observat prbusirea unui obiect /n flcri, ce parc era un a'ion) "'nd au a:uns la locul prbusirii* toti au vzut un obiect alun$it de form cilindric !nfipt oblic !n pm'nt si cu patru figuri, dup toate aparentele omenesti /n %urul lui) Erbatii s-au deplasat !n orasul din apropiere pentru a anunta politia, iar c'nd s-au !ntors la locul respectiv n-au mai vzut dec't niste luminite rosii, obiectul dispr'nd fr a lsa nici un fel de urm, desi terenul era noroios. Du$5 ce o%iteru& (e $o&itie a $&ecat cu$ri"! (e uimire, cei $atru au '5*ut (i" "ou o iectu& 'e"i"( !$re !o& ca o &umi"5 CME

ro!iatic53 %-au !ntors la casele lor cu sentimentul ciudat c a existat o portiune de timp pierdut* !n timpul noptii. Dn ziua urmtoare, unul din cei patru a fost vizitat la lucru de ctre mai multi indivizi cu !nftisare oficial*, care i-au pus !ntrebri despre incident si apoi l-au condus acas !n masina lor, cer'ndu-i s nu dezvluie nimnui cele !nt'mplate. @7"5toru& a $re!u$u! c5 re!$ecti'ii erau a"c2etatori ai Forte&or Aerie"e a&e SUA care 6"cearc5 !5 e!camote*e e=i!te"ta 'reu"ei )ma!i"i !ecrete+3 Toti cei patru prota$onisti ai !nt'mplrii au rmas extrem de marcati de pe urma ei si dup sase ani unul dintre ei s-a simtit obli$at s povesteasc totul unui a$ent al Trezoreriei %tatelor 6nite BEd$e of (ealit^8. Mome"te&e $ri"ci$a&e a&e ace!tei re&at5ri !u"t ti$ice $e"tru mu&te (i" !eria +9nt#lnirilor de gradul ***. U" ca* u!or (i%erit 6& co"!tituie faimoasa aterizare* 0N- de la 7ell^, care a fost investi$at !n amnuntime, at't de politie si de ;ortele 9eriene, c't si de cercettori independenti. Dn seara si noaptea de 2I au$ust, IOHH, locuitorii unei ferme patru adulti si sapte copii A au avut o !nt'lnire prelun$it cu ,umanoizii) ;iul cel mare al acestei familii Badolescent8 a vzut un obiect zburtor ateriz'nd* !n spatele casei. -u l-a crezut nimeni, !ns o or mai t'rziu un omulet* ce emitea o ,lumin ciudat* se apropia de cas. 9u mai fost vzuti si alti omuleti* Bsau poate aceiasi omuleti care reapreau8. %e apropiau invariabil de cas din directia cea mai !ntunecoas, si niciodat c'nd luminile erau aprinse. K@a&&ee, >?5s n 0(ace - 5[)urile din s(atiul cosmic 4JD-4M4; 9S"eR, ,!e >?5 4<(erience - Dosarul 5[) - $$3 4DA4DDL Doctoru& 9S"eR %ace (i!ti"ctie c&ar5 6"tre +9nt#lnirile de gradul *** !i ca*uri&e +indivizilor de legtur+ ,$er!oa"e&or care (ec&ar5 c5 au a'ut co"tact cu e=tratere!tii ,"3 tr..3 9ceste persoane de le$tur* au deseori !nt'lniri cu fiinte extraterestre, primesc adesea de la ele mesa:e* pseudo-reli$ioase privind existenta unor fiinte superior dezvoltate* de pe alte planete care vor veni cur'nd s ,aduc pace pe pm!nt) A!t%e& (e i"(i'i*i !u"t mai 6"tot(eau"a mem ri ai u"or cu&te re&i0ioa!e i!cate (e $e urma %e"ome"e&or e=tratere!tre3 Pe (e a&t5 $arte, ,Hnt!lnirile de gradul ### obisnuite sunt foarte asemntoare celorlalte tipuri de /nt!lniri e<traterestre ele li se !nt'mpl unor oameni cu ocupatii similare si prezent'nd un !nalt $rad de credibilitate, au loc !ntotdeauna pe neasteptate si produc !ntotdeauna un soc, fiind at't de incredibile 3 )Ocu$a"tii+ o !er'ati 6" a!t%e& (e !ituatii, !u"t '5*uti mai 6"tot(eau"a ,(e o icei (e &a (i!ta"te %oarte mici. cule$'nd mostre de roc si de sol, cercet'nd cu interes instalatiile si vehiculele omenesti sau repar'ndu-si* propriul vehicul de zbor.

CMC

9cesti umanoizi* prezint caracteristici cu totul neumane. capete foarte mari Bcare fie nu au ochi deloc fie !i au asezati la mare distant unul de altul, cu nas foarte mic sau deloc si cu o fant !n loc de $ur8, picioare foarte subtiri si lipsa $'tului+ unii au !nltimea normal a omului, dar altii nu sunt mai !nalti de I m, ca /n cazul UellO din $opCins'ille. Rece"t !-a com$i&at u" cata&o0 ce 6"!umea*5 $e!te 4FFF (e +9nt#lniri de gradul ***. K9S"eR, *+e U(? 7<perience - Dosarul ?G> -, $3 E4L %-au raportat si cazuri !n care ocupantii obiectelor zburtoare au rpit* persoane de la sol, cel mai adesea !n scop de testare*. Cre(i i&itatea ce&or care au %5cut a!t%e& (e re&at5ri $oate %i cu 0reu $u!5 &a 6"(oia&53 A$roa$e toate (o'e*i&e $ri'itoare &a ace!te ca*uri, ,e=c&u*7"(u-i $e i"(i'i*ii )(e &e05tur5+. !-au o ti"ut cu a/utoru& 2i$"o*ei re0re!i'e; experienta este at't de traumatic pentru martori, !nc't ei nu si-o mai amintesc dec't mai t'rziu, c'nd ei !nsisi accept s fie hipnotizati si s !ntelea$ astfel misteriosul salt peste timp* din urma !nt'lnirii extraterestre A !nt'lnire care p'n la un anumit punct si-o amintesc perfect. U"u& (i"tre ca*uri&e ce&e mai cu"o!cute (e +abductie a a'ut &oc $e 4M Se$tem rie, 4MI4, &a mie*u& "o$tii, &7"05 &oca&itatea d2it%ie&( (i" NeT 9am$!2ire3 E& a (e'e"it !i !u iectu& c5rtii &ui [o2" Fu&&er 1*+e #nterrupted BourneO 3 Cltorie /ntrerupt2, $u &icat5 6"tr-o %orm5 re*umat5 6" re'i!ta LooR. Dn seara !n care Earne^ si Eett^ @ill se !ntorceau din vacant, un 0N- ateriza pe sosea exact, !n fata masinii lor. e ei s-au apropiat niste umanoizi* si, ultimul lucru pe care si-l mai amintesc este c, dou ore mai t'rziu s-au trezit la o distant de 3H de mile de locul respectiv, tot pe sosea. 9ceast amnezie le procur ambilor soti stri de mare tensiune psihic si disconfort fizic, ceea ce-i fcu in final s recur$ la un psihiatru. <" !tare (e 2i$"o*5 am ii au re&atat, i"(e$e"(e"t u"u& (e ce&5&a&t, c5 au %o!t tra"!$ortati &a or(u& u"ei )"a'e+, u"(e )uma"oi*ii+ i-au !u$u! &a (i%erite a"a&i*e, &u7"(u-&e $ro e (e te!ut cor"o! ,u"02ii, $ie&e.3 Au %o!t e&i erati (u$5 (ou5 ore, (u$5 ce &i !-a (at 6" $rea&a i& !u0e!tia 2i$"otic5 (e a "u!i ami"ti "imic (i" ceea ce &i !e 6"t7m$&a!e3 Ei au re&atat acea!t5 e=$erie"t5 ,tot 6" co"(itii (e 2i$"o*5. 6"tr-o !tare $!i2ic5 (eo!e it (e * uciumat5 C,!e >?5 4<(erienceD. 6n caz similar a avut loc pe 3 ecembrie, IORJ la ora 2.3G dimineata, c'nd un politist din 9shland, statul -ebras=a a vzut pe sosea un obiect ce emitea puncte luminoase si care la apropierea lui a decolat. (aport'nd apoi superiorilor si prezenta unei ,farfurii zburtoare !n zon, s-a !ndreptat spre cas cu o durere de cap !n$rozitoare, cu un z$omot asurzitor !n urechi si cu urma unei lovituri rosii sub urechea st'n$. Mai t7r*iu !-a (e!co$erit c5 a e=i!tat o $erioa(5 (e AF (e mi"ute (e care e& nu-si mai aminteste nimic+ sub stare de hipnoz !ns a mrturisit c a pornit !n urmrirea 0N--ului, care a aterizat din nou. 0cupantii au !ndreptat un fascicul luminos asupra lui si l-au luat la bord, !ntr-un loc plin de pupitre de control si de aparate asemntoare computerelor. Ace&ea!i ima0i"i au %o!t re&atate !i (e u" i"0i"er (i" Fra"ta, i" tim$u& )a (uctiei+ !a&e care a (urat 4J *i&e3

CMH

La prima vedere aceste incidente par pur si simplu de necrezut, produse ale halucinatiei sau ale unei ima$inatii bolnave. ar ele sunt prea numeroase pentru a ne putea !n$dui s le tratm cu usurint. <" m5!ura 6" care re&atea*5 6"t7&"iri cu a$arate (e * or co"crete, rea&e, ace!te ra$oarte "u !u"t (e!i0ur %oarte co"'i"05toare3 Mai mu&t, psihanalistii !nsisi atra$ atentia asupra faptului c rezultatele hipnozei re$resive* nu sunt foarte si$ure+ adesea persoana aflat sub hipnoz nu este capabil s distin$ !ntre experientele reale si su$estionrile* inculcate !n subconstientul su, fie de hipnotizor, fie de altcineva, 6" mome"tu& $re!u$u!ei +9nt#lniri de gradul ***. ar chiar dac aceste experiente nu sunt cu totul reale* Bca fenomene obiective !n spatiu si !n timp8, faptul !nsusi c ele au fost implantate* !n mintile oamenilor !n proportii at't de masive !n anii din urm este de:a semnificativ. ;r !ndoial c ceva* exist si !n spatele acestor cazuri de abductie*, iar recent cei care investi$heaz fenomenele 0N- au !nceput s caute explicatiile lor !n alte directii. 9semenea experiente, si mai ales ,Hnt!lnirile de gradul ### ale anilor bJG, sunt !n mod vizibil le$ate de fenomenele paranormale sau oculte. 6neori, cu putin !nainte de a !nt'lni 0N--uri, cei care urmeaz a fi prota$onistii lor viseaz lucruri ciudate, sau aud bti !n usa !n conditiile !n care nu se afl nimeni !n apropiere, sau primesc vizite ciudate dup aceea+ unii primesc mesa:e telepatice de la cei din interiorul 0N--ului. OZN-uri&e c2iar a/u"0 !5 (i!$ar5 !i !5 a$ar5 6" &oc !5 (eco&e*e !i !5 ateri*e*e cu 'ite*e mari; a&teori au &oc )'i"(ec5ri miracu&oa!e+ 6" $re*e"ta &or !au c7"( ci"e'a e!te e=$u! &a &umi"a emi!5 (e ei3 K[achue! @a&&ee, ,!e *nvisible College, E3 P3 Dutto", I"c3, NeT \orR, 4MDH, $$3 4D, A4L 9lteori !ns Hnt!lnirile de gradul ###* au dus si la leucemie, precum si la boli produse de radiatii+ adesea efectele produse asupra psihicului sunt tra$ice. deteriorarea pesonalittii, dement, sinucidere3 K[o2" A3 Bee&, U(?s ; ?peration *ro%an $orse - ?G>-urile; ?peratiunea Calul *roian, G3 P3 Put"am! So"!, NeT\orR, 4MDF, $3 EFEL %porirea si intensificarea componentei psihice* a !nt'lnirilor extraterestre i-a determinat pe cercettori s le asemene pe acestea cu fenomenele oculte, care produc efecte psihice asemntoare cu cele declansate de aparitia 0N--urilor C,!e *nvisible CollegeD. >ulti cercettori au remarcat asemnarea dintre fenomenele 0N- si spiritismul secolului al c#c-lea, !n care fenomenele psihice se combin cu efecte fizice stranii, )te2"o&o0ia+ ace&ora %ii"( (e!i0ur mai $rimiti'53 Dn $eneral, !n anii bJG a !nceput s dispar distinctia !ntre fenomenele 0N- propriu-zise*, sau normale*, si diferitele culte 0N-, si aceasta datorit faptului c !n aceast decad omenirea a devenit din ce !n ce mai receptiv la practicile oculte. CMI

C3 E=$&icarea %e"ome"e&or OZN Cea mai rece"t5 carte a Dr3 [achue! @a&&ee (e!$re OZN-uri, ,!e *nvisible College (e*'5&uie care sunt opiniile unora dintre cei mai presti$iosi cercettori asupra acestei probleme3 Dr3 @a&&ee co"!i(er5 c5 "e a%&5m a!t%e& )%oarte a$roa$e+ (e o 6"te&e0ere c&ar5 a "aturii ace!tui %e"ome"3 El observ c ideea existentei unei forme de inteli$ent extraterestr* a devenit la mod, at't printre oamenii de stiint, c't si !n cercurile celor care $hicesc norocul Bastrolo$ii zilelor noastre8, mai ales ca rezultat ,al setei neostoite de a contacta inteligente superioare care s aduc rezol'area miraculoas a tuturor problemelor ce sf!sie si agit biata noastr planet) <" mo( !em"i%icati' e& mai "otea*5 c5 ideea unor vizitatori din spatiul extraterestru a devenit marele mit, sau superbul neade'r al vremurilor noastre. Totu!i cre(i"ta 6" ace!t mit i !e $are o "ai'itate1 +7<plicatia aceasta este prea rudimentar ea nu acoper di'ersitatea interactiunilor dintre ocupantii obiectelor zburtoare si pm!nteni, si nici marea 'arietate comportamental a celor dint!i) Dr3 9S"eR "otea*5 c5, $e"tru a e=$&ica (i'er!itatea e%ecte&or $ro(u!e (e OZN-uri, tre uie !5 $&ec5m (e &a i(eea c5 e&e !u"t +un fenomen cu efecte fizice fr ndoial" dar care (rezint si atribute ce tin de sfera (si!icului ,,!e 4dge of RealitT, $3 AHM.3 Dr3 @a&&ee cre(e c5 e&e !u"t )at#t obiecte fizice" c#t si instrumente (si!ice" ale cror (ro(rietti s(ecifice rm#n s fie definite de acum nainte+ ,,!e *nvisible College, $3 AFF.3 Teoria c 0N--urile nu exist de fapt ca obiecte concrete si c ele tin doar de fenomenele psihice sau parafizice a fost !naintat de un numr de cercettori !nc de la !nceputul anilor IOHG. Pe $arcur! 6"!5 ea !-a ero(at, $e (e o $arte (atorit5 proliferrii $rupurilor de tip sectar ce exaltau ideea ori$inii ,e<traterestre a 0N--urilor, !i $e (e a&ta (atorit5 c2iar e=$&icatii&or o%icia&e, ce core!$u"(eau $er%ect marii ma/orit5ti a o$i"iei $u &ice, co"%orm c5reia 6"tre0u& %e"ome" e!te $ur5 ima0i"atie3 KBee&, UFO!1 5(eration ,ro1an 3orse" $$3EJ,C4L ar, !n prezent, cercettori de mare presti$iu sunt de acord !n a considera c, desi 0N--urile prezint indubitabil caracteristici fizice*, ele nu pot fi nicidecum CMD

socotite nave spatiale* aflate !n posesia cuiva, ci ele tin !n mod clar de domeniul parafizic sau ocult. Hntr-ade'r, de ce at!t de multe ?G>-uri aterizeaz at!t de des e<act pe mi%locul soselelor? De ce aceste aparate at!t de sofisticate si demonstr!nd o te+nologie at!t de ,a'ansat au ne'oie at!t de des s fie ,reparate? De ce e!te "e'oie ca ocu$a"tii &or !5 ia at7t (e (e! $ro e (e &a !o& ,$e $arcur!u& u"ei $erioa(e care 6"!umea*5 (e/a AH (e a"i-. !i !5 )te!te*e+ u" "um5r at7t (e mare (e oame"i (ac5 e&e !u"t 6"tr-a(e'5r mi!iu"i (e recu"oa!tere a!a cum $reti"( )uma"oi*ii+ (e &a or(u& &or? Dr3 @a&&ee !e 6"trea 5 $e u"5 (re$tate dac nu cumva ideea cu ,'izitatorii din spatiul cosmic este o pur diversiune, av'nd ,scopul precis de a disimula natura infinit mai comple< a te+nologiei, care mai ales d amploare acestor fenomene ,T2e I"'i!i &e Co&&e0e, $3 AJ.3 E& cre(e c5 ,de fapt noi nu a'em de-a face cu 'aluri succesi'e de 'izitatori e<traterestri noi ne confruntm de fapt cu un sistem de control3 ) e fapt prin ,Hnt!lnirile de gradul ### se realizeaz un foarte eficace sistem de control al convin$erilor si credintelor individului*. (iecare 'al de ?G>-uri are un impact social din ce /n ce mai mare) 8ase din ce /n ce mai largi de tiner i sunt atrasi p!n la fascinatie de problemele cosmosului, de fenomenele psi+ice si para-psi+ice, de noi frontiere ale constiintei) A(ar mereu (e aceast tem sumedenii de crti si articole care modific n (rofunzime mentalittile si ntreg s(atiul cultural n care trim. <"tr-o a&t5 carte a !a, Dr3 @a&&ee "otea*51 ,0 de'enit de%a posibil determinarea a mari segmente ale populatiei s cread /n e<istenta unor rase supranaturale, /n posibilitatea masinilor zburtoare, /n pluralitatea lumilor locuibile, si aceasta doar cu a%utorul c!tor'a scene si imagini atent regizate" ale cror detalii sunt ada(tate desigur culturii si su(erstitiilor e<istente ntr-un anumit s(atiu geografic la un moment dat . K@a&&ee, -ass(ort to 8agonia - -asa(ort (entru 8agonia, 9e"rS Re0"erS Co3, C2ica0o, 4MIM, $$3 4HF-4L E=i!t5 6"!5 u"e&e mici (eta&ii care $ot aru"ca &umi"5 a!u$ra 6"te&e!u&ui ace!tor +scene regizate !i care "u au !c5$at cercet5tori&or ate"ti ai %e"ome"u&ui, mai a&e! atu"ci c7"( !au a'ut 6" 'e(ere +9nt#lnirile de gradul *** !i ce&e (e )contact direct+ cu uma"oi*ii; !i a"ume, acestea sunt detalii de o factur profund absurd* sau care sunt de un rationament a cror rationalitate nu poate nicicum anula latura lor absurd ,@a&&e, ,!e *nvisible College.3

CMJ

<" mo( !i mai !em"i%icati', !nt'lnirile sunt !n !ntre$ime $ratuite, fr vreun scop sau !nteles clar. 6n psihiatru din statul Penns^lvania a avansat chiar ideea c absurditatea ce caracterizeaz aproape toate ,Hnt!lnirile de gradul ###, nu este altceva dec't o foarte clar tehnic hipnotic3 ,C!nd persoana este tulburat de elemente absurde sau contradictorii, pe care se lupt s le /nteleag, atunci psi+icul su este foarte desc+is si recepti' la transferul de idei, la 'indecri miraculoase, si asa mai departe) r. )allee compar aceast tehnic cu irationalitatea Coan-urilor5 (i" u(i!mu& *e" !i remarc5 similaritatea dintre !nt'lnirile extraterestre si diferitele ritualuri oculte de initiere care predispun mintea* la ,nou set de structuri simbolice. Toate ace!tea i"(ic5 6" o$i"ia &ui trecerea )la o nou form de religie3 Fd Coan E parado< folosit ca tem de meditatie /n zenbudism, cu scopul de a ani+ila orice recurs al mintii la ratiune si rationalitate si de a forta indi'idul s dob!ndeasc instantaneu o iluminare de tip intuiti' - a7&@*79bs >eN Collegiate DictionarO 1n) tr)2G Dntele$em asadar c !nt'lnirile extraterestre nu sunt altceva dec't formele moderne ale unui ocultism vechi de c'nd lumea. 9bandon'nd credinta !n &isus @ristos, omenirea !si caut acum m'ntuitori* !n spatiul extraterestru, iar fenomenele !n discutie nu fac altceva dec't s furnizeze, prin materialitatea lor A 0N--uri, extraterestri -, recuzita extern necesar credibilittii. Dar /n ce const totusi acest fenomen? Cine s fie cei care ,/l regizeaz si, mai ales, /n ce scop ar face-o? R5!$u"!u& &a ce& $uti" $rime&e (ou5 6"tre 5ri 6& (au oame"i (e !tii"t5 6"!i!i, (e!i, "ea'7"( com$ete"t5 6" (ome"iu& re&i0io!, ei "u !e!i*ea*5 !em"i%icatii&e mai $ro%u"(e a&e (e!co$eriri&or &or3 U"u& (i"tre ei, profesorul Erad %tei$er (e &a U"i'er!itatea !tatu&ui IoTa, care a !i !cri! mai mu&te c5rei 6" (ome"iu& ce "e i"tere!ea*5, a %5cut, (u$5 o cercetare am5"u"tit5 a (ocume"te&or !u!ti"ute 6" +Cartea Albastr re(actat5 (e Forte&e Aerie"e, urm5toarea (ec&aratie1 ,0'em de-a face aici cu un fenomen parafizic multidimensional, ale crui rdcini tin de sfera planetei .m!nt ,Canadian >?5 Re(ort" 0ummer" 'EBBD. Fohn 7eel, care a $or"it 6" cercet5ri&e !a&e a!u$ra OZN-uri&or cu mu&t !ce$tici!m !i care 6" materie (e re&i0ie e!te u" a0"o!tic, !crie1 Dn esenta lor, 0N--urile Csunt manifestarea unei lumi pline de duhuri si de fantome, al crei univers mintal este straniu si aberant+ este realitatea unei lumi dominate de iluzieC !n care realitatea !nssi este distorsionat de forte stranii, care !n mod vdit pot manipula spatiul, timpul si materia fizic A forte care se situeaz aproape !n totalitate dincolo de puterea noastr de !ntele$ere..) 0paritiile ?G> par a CMM

fi pe de-a /ntregul 'ariatii minore ale fenomenelor demonice 'ec+i de c!nd lumea C>?5s; 5(eration ,ro1an 3orseD. <"tr-o i &io0ra%ie rece"t5 a %e"ome"e&or OZN $re05tit5 (e Bi &ioteca Co"0re!u&ui, !e "otea*5 &a $rima $a0i"5 urm5toare&e1 )Mu&te (i"tre ra$oarte&e a!u$ra OZN-uri&or, care !e $u &ic5 6" $re*e"t 6" $re!a (e mare au(ie"t5 &a $u &ic, re&atea*5 incidente care sunt izbitor de asemntoare fenomenelor de posedare demonic, psihice sau de alt fel, $e care teo&o0ii !i $ara$!i2o&o0ii &e cu"o!c (e mu&t5 'reme+3 KLS"" G3 Catoe, >?5s and Related 0ub1ects; An Annotated 6ibliogra(!T - 5[)-urile si alte subiecte nrudite; 5 bibliografie adnotat -; US Go'er"me"t Pri"ti"0 O%%ice, da!2i"0to", D3 C3 ,4MIML "ei mai multi cercettori ai fenomenului 0N- caut de acum explicatia lui !n sfera demonolo$icului si a ocultului. <" c7te'a !tu(ii rece"te e%ectuate (e cercet5tori $rote!ta"ti ,e'a"02e&ici. toate ace!te (o'e*i !u"t u"ite !i !i!temati*ate, iar concluzia care se impune este c fenomenele ?G> sunt de origine demonic KC&i%or(( di&!o" !i [o2" de&(o", C&o!e E"cou"ter!1 A 6etter 4<(lanation" 5 mai bun e<(licare a 9nt#lnirilor 4<traterestre" Ma!ter BooR!, Sa" Die0o, 4MDJ; 0(iritual Counterfeits -ro1ect - Revista Dosarului P?alsuri 0(iritualeP" BerRe&eS, Ca&i%3, Au03 4MDD; UUFO!1 *s 0cience-?iction Coming ,rue2P - 0e adevereste literatura stiintifico-fantastic des(re 5[)-uri2UL3 Este adevrat c unele dintre ele s-au dovedit a fi rezultate ale sarlataniei sau halucinatiei, dar acesta nu este nici pe departe cazul tuturor miilor de dosare care sau acumulat p'n !n prezent asupra fenomenului. " frauda este de asemenea !nt'lnit !n cadrul sedintelor de spiritism A este foarte adevrat. ar spiritismul !nsusi, atunci c'nd este autentic, produce ne$resit stri paranormale*, care nu sunt altceva dec't rezultate ale actiunilor demonice. La fel stau lucrurile cu fenomenele 0N-. I!torii&e (e ca* (i" 0ru$a co"tactu&ui (irect cu OZN-uri&e (e*'5&uie caracteristici tipice, identice cu cele care se re$sesc !n practicile oculte sau demonice. e exemplu, un ofiter de politie din "alifornia a vzut primul 0N- !n iunie, IORR, si de atunci !nainte a avut foarte des astfel de !nt'lniri. ,De'enisem complet obsedat de ?G>-uri) 7ram con'ins c ce'a absolut mret mi se 'a /nt!mpla /n cur!nd) 0m renuntat la lecturile zilnice din &iblie, nu m-am mai g!ndit la Dumnezeu, dar /n sc+imb am /nceput s citesc cu /n'ersunare toate crtile despre ?G>-uri care-mi cdeau /n m!n- Veg!eam no(tile" aste(t#nd n zadar s mai (rimesc vreun semn" /ncercam s comunic mental cu ceea ce eu credeam c sunt fiinte e<traterestre, a(roa(e c m rugam la ei s-mi a(ar n fat sau s intre ntr-un fel n legtur cu mine.

HFF

&n cele din urm a cunoscut ce !nseamn o ,Hnt!lnire de gradul ###+ o nav* cam de 24 m !n diametru i-a aprut !n fat, dar a decolat imediat, ls'ndu-l perplex si cu expectativa unui moment mret* dar nimic n-a mai urmat dup toate acestea. 0N--urile au !ncetat s mai apar, iar omul, frustrat !n asteptrile sale, a !nceput s bea p'n la atin$erea unei stri depresive !n care !l !ncerca din ce !n ce mai des $'ndul sinuciderii. >u a reusit s ias din acest iad dec!t prin con'ertirea la $ristos) "ei care !ns au intrat !n contact nemi:locit cu !nsisi extraterestrii, au lucruri cu mult mai !nfricostoare de povestit. Ei devin literalmente posedati* de aceste fiinte care !ncearc mai !nt'i s-i ucid pe cei care le opun rezistent. C>?5s; A 6etter 4<(lanationD. <" a%ar5 (e !em"i%icatia 0e"era&5 a %e"ome"u&ui OZN, +9nt#lnirile de gradul *** mai a&e! "e o &i05 !5 6"te&e0em c5 scopul lor precis este acela de a !nsela individul care particip la ele si de a-l !mpin$e, fie spre a cuta noi ,contacte al cror ,mesa% mai apoi s-l popularizeze, fie A si aceasta !ntotdeauna A spre stri de acut confuzie si dezorientare personal) Dac5 ame!tecu& ciu(at (e e&eme"te %i*ice !i $!i2ice ce caracteri*ea*5 %e"ome"e&e OZN e!te !i a!$ectu& ce i"tri05 ce& mai mu&t $e cercet5tori, r5m7"7"( (i" $u"ctu& &or (e 'e(ere %5r5 !o&utie, el este !ns cu totul explicabil celor care cunosc textele de spiritualitate ortodox si mai cu seam )ietile %fintilor. <" i"terioru& ace!tei !$iritua&it5ti !e !tie c5 !i demonii dispun de ,trupuri fizice, "umai c5 +materia (i" care !u"t %5cute e&e e!te at7t (e !u ti&5, 6"c7t "u $oate %i !e!i*at5 (ec7t (e oame"i cu +usile s(irituale ale (erce(tiei (e!c2i!e, %ie $ri" 'oi"ta &ui Dum"e*eu, ca 6" ca*u& !%i"ti&or, %ie 6m$otri'a ei # 6" ca*u& 'r5/itori&or !au ce&or care acce$t5 !5 %ie me(iumi 6" !e(i"te&e (e !$iriti!m3 octrina 0rtodox despre demoni si !n$eri si modul !n care este simtit actiunea lor de ctre oameni a fost sintetizat Bprintre altii A n. tr. 8 de marele episcop si printe al Eisericii din secolul al L&L-lea &$natie Ereancianinov3 Kea e!te e=$u!5 $e &ar0 6" cartea ,!e 0oul After Deat! - @ufletul dup 8oarte -, St3 9erma" o% A&a!Ra Brot2er2oo(, P&ati"a, Ca&i%or"ia, 4MDM, Di" I0"atie Brea"cia"i"o' !tau tra(3 6" & 3 rom3 e=tra!e 6" 'o&3 Cu'!nt despre moarte, E(3 UPe&eri"u& Rom7"U, Ora(ea 4MMEL Literatura ortodox ofer numeroase exemple de manifestri demonice, care se potrivesc perfect cu scenariul !nt'lnirilor extraterestre. fiinte si obiecte concrete 1adic prezente si contrafaceri demonice2 care ,apar si ,dispar brusc, care au /ntotdeauna menirea de a /nspim!nta si semna confuzie /ntre oameni, duc!ndu-i /n final la distrugere) )iata %f'ntului 9ntonie cel >are si a %f'ntului "iprian al "arta$inei, care mai !nainte fusese vr:itor, sunt pline de astfel de incidente3 )iata %f'ntului >artin >ilostivul ,]EMD, e$i!co$ (e Tour!, me"tio"at 6" Pro&oa0e 'o&3 I, 4E %e 3. co"ti"e u" e=em$&u i"tere!a"t (e actiu"e (emo"ic5 care $ri" $uterea ei (e a ma"i$u&a o iecte )%i*ice+ !e $otri'e!te $er%ect cu mome"te !imi&are (i" ca(ru& +9nt#lnirilor de gradul ***3 HF4

6n anume t'nr 9natolie se face monah l'n$ >'nstirea %f'ntul >artin, dar din fals smerenie devine victima !nselciunii diavolesti. & se pare c st de vorb cu !n$erii*, iar ca s-l !ncredinteze de sfintenia* sa, acesti !n$eri* au promis s-i druiasc o mantie strlucitoare din cer* ca semn al puterii dumnezeiesti* ce se slsluia de:a !n el. +Deci" ntr-una din no(ti" (e la miezul no(tii" se fcu zgomot mare de pasi ce parc %ucau, si de murmure ca de multe 'oci /n sc+it, iar c+ilia lui 0natolie se umplu de lumin. A(oi se asternu linistea" iar cel /nselat iesi din c+ilia sa, purt!nd ,straiul cel dumnezeiesc) Cineva a adus o lum#nare si toti fratii au cercetat cu atentie !aina. 4ra (este msur de moale si de lucioas" iar culoarea era rosie ca para) )imeni nu (utea s(une din ce anume era fcut" ns la vedere si la (i(it (rea o !ain si nimic mai mult. <" *ori, (u2o'"icu& t7"5ru&ui A"ato&ie 'rea !5-!i ia uce"icu& $e"tru a-& (uce &a S%7"tu& Marti", ca !5 !e (e!co$ere (ac5 6"t7m$&area "u era cum'a o 6"!e&5ciu"e (ia'o&ea!c53 De %ric5, uce"icu& re%u*5, ,si c!nd fratii /l traser cu de-a sila, +aina cu pricina se fcu ne'zut din m!inile lor) Autoru& ace!tei m5rturi!iri ,care %ie a a!i!tat $er!o"a& &a 6"t7m$&are, %ie a a%&at-o (e &a $artici$a"tii (irecti &a ea. 6"c2eie i!toria a!t%e&1 ,dia'olul nu a putut s-si tin p!n la capt /nselciunea, sau s si-o ascund, c!nd a auzit c 'a a%unge /naintea fetei @f!ntului 8artin) ,7ra /n puterea @f!ntului 8artin s recunoasc pe dia'ol /n orice c+ip s-ar fi artat, fie cu firea sa proprie, fie presc+imbat /n 'reo alt form a ruttii cu care s-i /nsele pe oameni - i"c&u!i' 6" %orma i(o&i&or !i c2iar 6" c2i$u& &ui 9ri!to! <"!u!i, 6m r5cat ca <m$5rat, lumina din :urul trupului su fiind !ns rosie Bsemn c este de la diavolul, dup %fintii Printi, 'ezi (ilocalia 'ol) D-DP, trad) .r) D) @tniloae 3 n) tr)2 Deci nu !ncape nici o !ndoial c ,farfuriile zburtoare ale zilelor noastre se !ncadreaz perfect !n tehnolo$ia* diavoleasc+ cu adevrat, nimic altceva nu le-ar putea explica la fel de bine. A!t%e&, %e&urite&e 6"!e&5ciu"i (ia'o&e!ti (e!$re care "e a'erti*ea*5 !crieri&e $atri!tice, s-au adaptat la mitolo$ia contemporan a spatiului cosmic - "imic mai mu&t3 De e=em$&u, 9natolie cel din povestirea de mai sus s-ar fi numit ,indi'id de legtur) &ar scopul ,obiectului neidentificat* nu este $reu de lmurit. El este acela de a-i impresiona si de a-i umple pe spectatori de un sentiment de team !n fata misterului*. I" ace&a!i tim$, (e a $ro(uce ,do'ada e<istentei unor ,inteligente superioare 1care se numesc ,/ngeri, pentru cei care le cad 'ictime dintre r!ndurile credinciosilor, sau ,e<traterestri, pentru omul ateu contemporan., ale cror mesa:e transmise oamenilor s aib astfel o autoritate care s nu poat fi pus la !ndoial. @om a"a&i*a ace!te me!a/e 6" ce&e ce urmea*53

HFA

Dn viata %f'ntului -il de %ors=a Bcel care !n secolul L&) a !ntemeiat schiturile ca centre de viat monahal !n (usia8, se descrie o rpire* demonic care este aproape identic cu abductia* extraterestr. La c7t5'a 'reme (u$5 moartea S%7"tu&ui Ni& &ocuiau 6" m5"5!tirea &ui u" $reot !i %iu& !5u3 ,?dat, pe c!nd biatul fusese trimis cu o treab la cine'a, /i apru deodat /n fat un om ciudat care /l apuc de m!n si /l duse, ca si c!nd ar fi fost purtat de '!nt, /n mi%locul unei pduri foarte slbatice3 Si $e c7"( $reotu& !i mo"a2ii !e ru0au &a S%7"tu& Ni& !5-i a/ute !5 (e!co$ere co$i&u& $ier(ut, S%7"tu& 'e"i 6" a/utoru& 5iatu&ui !i !t5tu a%ar5, 6" %ata %ere!trei &a care era a!e*at co$i&u&; iar c'nd lovi tocul usii cu toia$ul ce-l tinea !n m'n, cldirea se z$udui din temelii si toate duhurile necurate czur la pm'nt. S%7"tu& $oru"ci (ia'o&u&ui !5 (uc5 5iatu& 6"a$oi (e u"(e 6& &ua!e !i !e %5cu "e'5*ut3 A$oi, (u$5 oarece !tri05te !i ceart5 6"tre (ia'o&i, ,acelasi strin apuc biatul si-l duse la @c+it ca '!ntul, - asez!ndu-l pe o cpit de f!n, dup care dispru) C!nd l-au gsit clugrii, biatul le po'esti tot ce i se /nt!mplase, ce 'zuse si ce auzise) De atunci /ncolo umbla foarte smerit, purt!nd /n el parc o anumit team) K*+e >ort+ern *+ebaid, -*ebaida nordului - St39erma" - A&a!Ra Brot2er2oo(, 4MDH, $$3 M4-MAL <"tr-o )r5$ire+ (emo"ic5 !imi&ar5 (i" Ru!ia !eco&u& QIQ, un t'nr, blestemat fiind de mama sa, deveni timp de I2 ani slu$a unui diavol !ntruchipat !ntr-un bunic*, av'nd puterea de a sta nevzut !n mi:locul oamenilor, a:ut'ndu-l astfel pe diavol s semene confuzie printre ei. KSt3 Ni&u!, *+e .oNer of =od and 8anbs aeaCness 1in 9ussian2 - .uterea lui Dumnezeu si slbiciunea omeneasc 1/n lb) rus2, St3 Ser0iu! La'ra, 4MFJ; St3 9erma" Brot2er2oo(, 4MDI, $$3 DM-MJL Dn secolele trecute astfel de !nt'mplri adevrate despre actiunile drcesti nu uimeau pe nimeni 1pentru c omenirea acelor 'remuri era constient de realitatea puterii dia'olului 3 n) tr)2) 9stzi !ns, unul din semnele crizei spirituale la care asistm, const din aceea c omul modern, !n pofida iluminismului* si a !ntelepciunii* sale, fiind confruntat din nou cu astfel de experiente nu mai este capabil s si le explice, pentru c a pierdut trirea vietii duhovnicesti care s-l a:ute la aceasta. Cercet5torii actua&i ai %e"ome"e&or e=tratere!tre, 6" 6"cercarea &or (e a e=$&ica %e"ome"e care au (e'e"it $rea e'i(e"te $e"tru a mai %i i0"orate, !-au a&5turat cercet5tori&or (i" (ome"iu& $!i2iatriei !i $!i2o&o0iei, $e"tru a %ormu&a o )teorie u"i%icat5+, care !5 $ermit5 a"a&i*a 0&o a&5 a ace!tor %e"ome"e at7t $!i2ice, c7t !i %i*ice3 ar acesti cercettori nu fac altceva dec't s perpetueze metoda modern rational* a $'ndirii de sor$inte luminist pentru a cerceta un domeniu spiritual, ned'ndu-si seama !ns c acesta nu poate fi investi$at cu mi:loacele stiintifice obiective*, ci exclusiv cu instrumentul credintei.

HFE

Lumea %i*ic5 e!te "eutr5 (i" $u"ct (e 'e(ere mora&, ea $ut7"( %i cu"o!cut5 re&ati' u!or 6" urma o !er'atiei !tii"ti%ice; (ar lumea nevzut a spiritului comport entitti Bfiinte8 at't ale binelui c't si ale rului, pentru care cercettorul stiintific nu poate avea instrumente obiective* de discriminare, dec't !n conditiile !n care el accept revelatiile referitoare la ele pe care 9devrul !ntrupat, adic &isus @ristos, le-a adus oamenilor. 9stfel, cercettorii contemporani ai fenomenului extraterestru plaseaz crtile %fintei %cripturi, scrise sub insuflarea uhului %f'nt, pe acelasi plan cu textele spiritiste de inspiratie demonic, neput'nd din aceast cauz distin$e !ntre activittile demonice si cele efectuate de !n$eri. ar ei acum stiu Bdup o lun$ perioad !n care stiinta a fost dominat de pre:udecti materialiste8 c exist un domeniu al realului de esent nefizic ale crui efecte sunt observabile !n fenomenele extraterestre3 Dar c7t5 'reme ei 'or $er!i!ta !5 a or(e*e ace!t (ome"iu 6" mo( )!tii"ti%ic+, ei 'or co"ti"ua !5 %ie (u!i 6" eroare, cu aceea!i u!uri"t5 cu care e!te 6"!e&at ce& mai "ai' )individ de legtur. C7"( 6"cearc5 !5 (etermi"e ci"e !au ce !e a%&5 6" !$ate&e %e"ome"e&or e=tratere!tre !i care ar $utea %i !em"i%icatia &or, ace!ti cercet5tori ca( $ra(5, i"e'ita i&, ce&or mai %a"te*i!te !$ecu&atii3 )allee !nsusi se mrturiseste dezarmat !n fala manifestrilor extraterestre, neput'nd spune dac ele sunt ,un mecanism scpat de sub control, o ,reuniune solemn de /ntelepti plin de bunvoint Basa cum ar vrea s ne fac s credem mitul extraterestru*8, sau o ,teribil monstruozitate superuman a crei simpl contemplare duce orice fiint omeneasc /n pragul dementei+, a(ic5 o mo"!truo*itate care e!te, $ri" "atura ei, (emo"ic53 K,!e *nvisible College, $3 AFIL 0 evaluare :ust a fenomenelor extraterestre nu poate fi atins dec't din interiorul revelatiei si al experientei hristice, fiind accesibil doar crestinului credincios care trieste real si cu smerenie pe aceste coordonate. Nime"i "u $oate a%irma c5 omu&ui 6i e!te (at !5 )e=$&ice+ 6" am5"u"t !i $e (e-a 6"tre0u& &umea "e'5*ut5 a 6"0eri&or !i a (emo"i&or; (ar cunoastem destul prin descoperirile %fintei %cripturi si ale %fintei Traditii, pentru a fi !ncredintati de realitatea acestor fiinte spirituale B!n$eri si diavoli8 si de modul !n care trebuie s reactionm noi la influentele lor, mai a&e! atu"ci c7"( tre uie !5 (e/uc5m !i !5 6"'i"0em 6"!e&5ciu"i&e (ia'o&e!ti3 "ercettorii fenomenelor extraterestre au a:uns la concluzia c ele sunt identice cu fenomenele numite demonice*; (ar "umai cre!ti"u& # !i a"ume ce& orto(o=, care e!te i"!truit !i &umi"at (e AFFF (e a"i (e e=$erie"t5 $atri!tic5 a &u$tei cu (emo"ii # e!te ca$a i& !5 6"te&ea05 !em"i%icatia a(7"c5 a ace!tei co"c&u*ii3

H3 Sem"i%icatia %e"ome"e&or OZN

HFC

Care este deci semnificatia fenomenelor e<traterestre contemporane? De ce au aprut ele, din punctul de 'edere al timpului istoric, tocmai acum? Care este mesa%ul lor? Ce 'iitor anunt ele omenirii? N <" $rimu& r7"(, %e"ome"e&e e=tratere!tre "u co"!tituie (ec7t u"u& (i" mu&titu(i"ea (e e'e"ime"te )$ara"orma&e+ care u&uie!c ome"irea &a ora (e %at53 Cu (oar c7ti'a a"i 6" urm5, cei mai mu&ti &e-ar %i co"!i(erat )mi"u"i+ (e (ome"iu& %a"te*iei3 Dr3 @a&&ee, 6" cartea !a Colegiul invizibil !e e=$rim5 a!t%e&1 ,?bser'm /n mediul nostru /ncon%urtor e'enimente neobisnuite si neasteptate ce se numr cu miile) 7le produc ,o mutatie general /n structurile de credint religioas ale oamenilor, /n /ntreaga lor mentalitate pri'itoare la conceptul de in'izibil. ,@e /nt!mpl ce'a ciudat cu constiinta oamenilor zilelor noastre ,aceeasi putere sau fort care a marcat rasa uman /n trecut se manifest din nou asupra ei /n prezent) Dn limba: crestin, aceasta !nseamn c avem de-a face cu o nou dezlntuire demonic asupra omenirii. <" 'i*iu"ea a$oca&i$tic5 cre!ti"5 ,a !e 'e(ea !%7r!itu& c5rtii., se stie de existenta unui timp Bpe care tocmai !l trim8 !n care puterea ce tine /n fr!u cele mai de pe urm si cele mai slbatice manifestri demonice pe pm!nt nu se 'a mai manifesta la un moment dat B&& Tes. 2,J8. Di!$aritia mo(uri&or (e 0u'er"are !i a or(i"ii $u &ice a*ate $e co"ce$tia cre!ti"orto(o=5 a!u$ra &umii, 6"truc2i$at5 (e $er!oa"a re0e&ui, (om"u&ui cre!ti"-orto(o= !au 6m$5ratu&ui, e!te (e/a (e mu&t5 'reme u" %a$t i!toric3 )iziunea crestin-ortodox asupra lumii nu mai exist ca un tot or$anic nealterat, c5ci %atan a fost dezlegat din /nc+isoarea lui !n care a fost tinut !nchis prin harul Eisericii lui @ristos. El a iesit acum, ,s amgeasc neamurile B9poc. 2G, J-M8, spre a le pre$ti pentru !nchinarea la 9ntihrist spre sf'rsitul vremurilor. Poate c niciodat de la !nceputurile "restinismului !ncoace puterile demonice nu sau manifestat !ntr-un numr at't de mare si at't de pe fat ca !n zilele noastre. Teoria ,'izitatorilor din spatiul e<traterestru nu este dec't unul din multele pretexte pe care le folosesc aceste puteri pentru a disemina si a acredita ideea existentei unor fiinte superioare care !si vor asuma responsabilitatea destinului omenirii. <" a& (oi&ea r7"(, 0N--urile nu sunt altceva dec't tehnici mediumistice de ultim or, prin care diavolul !si c'sti$ aderenti pentru sfera lui ocult3 Ele sunt un semn teribil al marii susceptibilitti a omului contemporan la influentele demonice, asa cum nu s-a mai !nt'mplat niciodat !n era crestin. <" !eco&u& trecut (e e=em$&u, era (e o icei "ece!ar5 $artici$area &a !e(i"te (e !$iriti!m $e"tru a i"tra 6" co"tact cu (emo"ii, $e c7"( astzi privirea cerului este suficient !n acest scop Beste adevrat, de preferint noaptea8. HFH

0menirea a pierdut !n prezent si ultima rmsit a unei viziuni crestine asupra existentei, plas'ndu-se acum !n mod pasiv la dispozitia multiplelor puteri* cobor'toare din vzduh. Rece"tu& %i&m Hnt!lnire de gradul ### e!te o (e*'5&uire !oca"t5 (e!$re c't de superstitios a putut deveni omul contemporan, omul asa-zis eliberat* de sub imperiul credintei crestine ,obscurantiste acest om este $ata !ntr-o clip s cread, fr s pun nimic la !ndoial, orice experient* neobisnuit, indiferent unde l-ar duce ea, fr s-ti treac prin cap mcar c are de-a face cu $rosolane contrafaceri diavolesti3 Doua a&te rece"t (e!co$erite %e"ome"e )$ara"orma&e+ (emo"!trea*5 cu c7t5 6"(r5*"ea&a (emo"ii !e %o&o!e!c (e mi/&oace %i*ice ,i" $articu&ar, a$arate te2"ice mo(er"e. $e"tru a i"tra 6" co"tact cu oame"ii3 U" cercet5tor &eto" ,acum urmat (e a&tii. a (e!co$erit %e"ome"u& 'oci&or mi!terioa!e care a$ar i"e=$&ica i& $e e"*i&or a$arate&or (e 6"re0i!trare, c2iar !i atu"ci c7"( 6"re0i!tr5ri&e !e rea&i*ea*5 6" co"(itii (e &a orator 6"tr-o atmo!%er5 e$urat5 (e orice *0omot, e%ectu& &or %ii"( %oarte a$ro$iat cu ce& a& !e(i"te&or (e !$iriti!m3 Pre*e"ta u"ui me(iu !au a u"ui )$!i2ic+ 6" camer5 %a'ori*ea*5 ace!t %e"ome" ,Bo"!ta"ti" Rau(i'e, 6reaAt!roug!; An Amazing 4<(eriment in 4lectronic Comunication Vit! t!e Dead H 6res ctre lumea nevzut; 5 e<(erient uluitoare de comunicare electronic cu mortii, Ta$&i"0er Pu &i!2i"0 Co3, NeT \orR, 4MD4.3 Se $re!u$u"e ca (e!eori, &i"ii&e te&e%o"ice au %o!t %o&o!ite (e )e=tratere!tri+ cu 'oci meta&ice $e"tru a i"tra i" co"tact cu )i"(i'i*ii (e &e05tur5+, c7t !i cu cercet5tori ai %e"ome"e&or e=tratere!tre3 I" u&timii a"i 6"!5 !-au ra$ortat !i ca*uri 6" care &a te&e%o" au %o!t au*ite !i 'oci a&e $er!oa"e&or (ece(ate3 Nu !e $oate "e0a, (u$5 cum (ec&ar5 6"!u!i re$orteru& ace!tui %e"ome", c5 +diavolii cei de demult se afl acum din nou (rintre noi" 6"tr-o m5!ur5 "emai6"t7&"it5 6" trecut ,Bee&, ?G>-urile; ?peratiunea Calul *roian, $3 EFJ. <" a& trei&ea r7"(, mesa:ul* adus de 0N--uri este de natur s pregteasc lumea pentru aparitia lui 0nti+rist m'ntuitorul* omenirii apostaziate soseste pentru a stp'ni lumea. Poate c vor sosi chiar din vzduh, pentru a imita mai bine venirea >'ntuitorului ,Matei AC,EF; Fa$te 4,44.3 %au poate c ,'izitatorii e<traterestri vor ateriza !n locuri publice pentru a declansa o !nchinare cosmic* !n fata stp'nului lor. %au poate c focul pogor!t din cer ,A$oc3 4E,4E. nu va fi dec't o parte a marelui spectacol demonic rezervat vremilor din urm. Oricum, me!a/u& a(re!at ome"irii *i&e&or "oa!tre ace!ta e!te1 ,m!ntuirea asteptati-o nu de la 0de'rul crestin aflat prin descoperire dumnezeiasc si nu de la credinta /n Dumnezeu Cel ne'zut, ci de la 'e+iculele din spatiu) E!te u"u& (i" mari&e !em"e a& 'remi&or (e $e urm5 ace!ta1 - si spaime si semne mari din cer 'or fi ,Luca A4,44.3 Nu mai (e$arte (ec7t acum o !ut5 (e a"i, E$i!co$u& I0"atie Bria"cia"i"o' "ota 6" cartea !a Despre semne si minuni;

HFI

,-cu c!t a'iditate caut crestinii nostri s 'ad minuni, sau c+iar s fac ei /nsisi minuni" 0ceast cutare nu d altce'a la i'eal dec!t /nselciunea de sine, care se naste din buna prere de sine si din sla'a desart, si care se slsluieste /n suflet pun!nd stp!nire pe el) +Adevratii fctori de minuni a(roa(e c au dis(rut" dar oamenii sunt mai setosi de minuni ca niciodat. >e apropiem de timpurile c!nd calea 'a fi larg desc+is pentru o multime de false minuni mari si groza'e, care s duc la pierzare nenorocita /ntelepciune cea dup trup, care se 'a lsa atras si /nselat de ele) &at !n aceast carte si c'teva r'nduri pentru cercettorii fenomenului extraterestru. ,0nti+rist 'a face mai cu seam minuni /n 'zdu+, adic acolo unde /si are satan /mprtia) 8inunile 'or izbi cel mai tare simtul 'zului, pe care /l 'or fermeca si /nsela) 0f#ntul *oan ,eologul" vz#nd n du! semnele ce au s fie naintea sf#rsitului lumii" afirma c 0nti+rist 'a face semne mari /nc!t si foc s pogoare din cer, pe pm!nt, /naintea oamenilor 1A(oc. 'K"'KD. 0f#nta 0cri(tur indic aceast minune ca fiind cea mai mare dintre minunile lui Anti!rist" iar locul aparitiei ei este 'zdu+ul) Fa fi un spectacol splendid si /nfricostor) %f'ntul %imeon -oul Teolo$ !$u"e !i e&1 ,cel care se ne'oieste cu rugciunea, s nu pri'easc des /n 'zdu+, cci /ntr-acolo se afl slasul du+urilor rele, care lucreaz mari si felurite /nselciuni ,-!iloAalia, )*+e *+ree (orms of $eedfulness 3 ,Cele trei feluri de paz23 +5amenii nu vor ntelege c minunile lui Anti!rist nu au n ele nici un fel de notiune de bine sau sco( rational" nici un nteles clar" c sunt strine de adevr si (line de minciun" de toat slbticia si rutatea" c sunt scamatorie goal menit s uluiasc si s lase cu gura cscat, mai ales pentru a-i da prad uitrii ca s-i poat /nsela, seduce si fascina cu efecte spectaculoase, gunoase si prostesti. ,*oate /nselciunile dia'olesti au /n comun aceea c, dac li se d cea mai mic atentie, ele de'in periculoase aceast mic atentie, c+iar dac este lipsit de simpatie pentru ceea ce se 'ede, poate s duc pe omul respecti' /n ispit si poate s lase asupra lui o influent rea) >ii de indivizi care au intrat !n le$tur* cu 0N--uri sau care au fost pur si simplu martori oculari, au simtit pe pielea lor efectul acestui !nfricostor adevr+ iar dintre acei care s-au lsat coplesiti de acest fenomen, putini au scpat. C+iar cercettorii care nu-si afirm nici o apartenent religioas a'ertizeaz /n termenii cei mai categorici opinia public /mpotri'a acestui pericol) Fohn 7eel, (e e=em$&u, !$u"e1 HFD

% nu tratm cu usurint fenomenul extraterestru+ a te :uca cu el este ca si cum teai :uca cu ma$ia nea$r. 9cest fenomen !i seduce mai ales pe cei neurotici, pe creduli si pe imaturi. El poate duce la schizofrenie paranoic, la demonomanie si chiar la sinucidere A dup cum s-a si !nt'mplat !ntr-un numr de cazuri. "ea mai usoar curiozitate la adresa fenomenelor extraterestre se poate transforma !ntr-o obsesie distructiv. in aceast cauz recomand ener$ic printilor s le interzic aceste preocupri copiilor lor. Educatorii si alte cate$orii de adulti s nu !ncura:eze astfel de interese la adolescenti* 1?G> 3 ?peratiunea Calul *roian2) <"tr-u" a&t &oc, E$i!co$u& I0"atie Bria"cia"i"o' 6"!em"a $roaznica viziune a unui modest fierar rus dintr-un sat de l'n$ Petersbur$, care a a'ut &oc 6" *orii e$ocii "oa!tre marcate (e "ecre(i"t5 !i (e re'o&utii ,4J4D.1 ,el 'zu odat, /n plin amiaz, multime de dia'oli /n c+ip omenesc sez!nd pe crengile copacilor din pdure, mbrcati n !aine ciudate" cu tic!ii ascutite" care c#ntau acom(aniati de instrumente (arc vr1itoresti" un c#ntec (lin de groaz; ,Fremea noastr a sosit, fac-se 'oia noastr") -oi trim la captul acestei perioade !nspim'nttoare de triumf demonic !n care umanoizi* sinistri Bnoile !ntruchipri diavolesti8 se arat la mii de oameni si pun stp'nire, prin aparitiile lor absurde, pe sufletele acelora de care harul lui umnezeu s-a !ndeprtat. Fe"ome"e&e e=tratere!tre !u"t $e"tru cre!ti"ii orto(oc!i u" !em" c5 tre uie !5 ca&ce cu mu&t mai mu&t5 2ot5r7re, tre*'ie !i 50are (e !eam5 $e ca&ea m7"tuirii, cu"o!c7"( c5 putem fi ispititi si !nselati nu doar de reli$iile mincinoase, ci si de fenomene fizice care uluiesc pri'irea) <" !eco&e&e (e (emu&t, cre!ti"ii erau mai circum!$ecti cu $ri'ire &a %e"ome"e&e "oi !i !tr5i"e, cu"o!c7"( (i"ai"te 6"!e&5ciu"i&e (ia'o&i&or; (ar 6" e$oca "oa!tr5, a )&umi"i&or+, curiozitatea celor mai multi este at'tat de ele, oamenii urmrindu-le chiar cu pasiune, pentru c ei cred c diavolul este un persona: ima$inar, de basm. "unoasterea exact a naturii fenomenului extraterestru poate s-i impulsioneze pe crestinii ortodocsi s triasc o viat duhovniceasc mai constient si mai constientizat, care s le permit o viziune ortodox mai $eneralizat asupra lumii, astfel !nc't ei s nu cad prad cu at'ta usurint ideilor si modelor la ordinea zilei. Cre!ti"u& orto(o= co"!tie"t tr5ie!te %5r5 $uti"t5 (e t50a(5 6"tr-o &ume c5*ut53 Toat5 "atura 6"co"/ur5toare e!te !tr5i"5 !i 6"!tr5i"at5 (e $ara(i!u& $e care e& 6& caut5 !i $e care !e &u$t5 !5-& o ti"53 E& e!te $arte a u"ei uma"it5ti 6" !u%eri"t5, urma!5 a 6"t7iu&ui om, A(am, care, 6"trea05, are "e'oie !5 %ie m7"tuit5 $ri" r5!cum$5rarea (5ruit5 &i er tuturor (e Fiu& &ui Dum"e*eu, $ri" [ert%a Sa m7"tuitoare (e $e Cruce3 "restinul 0rtodox stie c pentru persoana uman nu exist nici un fel de evolutie* spre forme superioare*, si el nici nu are motive s cread c exist fiinte evoluate* HFJ

pe alte planete+ el !n schimb stie c exist !ntr-adevr !n univers si alte inteli$ente avansate* !n afar de el. 0cestea sunt de dou feluri; /ngeri si dia'oli. E%ortu& !5u e!te ace&a (e a %i 6" comu"iu"e cu )6"0erii+, care 6i !&u/e!c &ui Dum"e*eu !i (e a refuza orice contact cu duhurile rele* care L-au respins pe umnezeu Badic diavolii8, iar acum se lupt, din invidie si rutate, s-l duc si pe om la pierzare. E& !tie c5 omu&, (i" cau*a iu irii (e !i"e !i a !&5 iciu"ii !a&e, 6"c&i"5 cu u!uri"t5 !$re 0re!ea&5, crez'nd !n basme*, care promit contacte cu ,stri de e<istent superioare si cu fiinte e'oluate, fr efortul unei vietuiri crestine A de fapt care promit tocmai aceast scutire sau eliberare de orice efort ascetic. Mai (e$arte, e& "u !e 'a a*a (oar $e ca$acitatea !a (e a (e/uca 6"!e&5ciu"i&e (emo"i&or, ci !e 'a ti"e !tr7"! !i cu 2ot5r7re (e r7"(uie&i&e S%i"tei Scri$turi !i a&e S%i"ti&or P5ri"ti, $e care i &e $u"e &a 6"(em7"5 Bi!erica &ui 9ri!to! !$re a-!i !a&'a 'iata3 6n astfel de crestin ortodox are, asadar, posibilitatea s reziste !nselciunilor reli$iei viitorului, care nu este altceva dec't religia lui 0nti+rist, 6" orice %orm5 i !-ar $re*e"ta ea3 (estul omenirii, cu exceptia unei minuni dumnezeiesti, nu poate dec't s fie pierdut*3 Din; ,?9*?D?c#0 @# 97L#=#0 F##*?9ULU#

%e lea$a cu. (aspunsuri duhovnicesti de la Parintele 9mbrozie &urasov despre P(0;ET&&LE* E T&P )9-<9 %& -0%T(9 9>6%, @0(0%"09PE, 0N-, "(E &-T9 &%6PE(%T&T&&C 0N--urile i Extrateretrii T Experiene emonice (aspunsul ortodox la afirmatia )aticanului ca exista extraterestri 1,.e la Fatican bantuie muuulti e<traterestri2 A parintele >ihail %tanciu NNN Pr. >ihai )alica. @(09@#*UL LU8## @# 8#@C09#L7 ?CUL*7 #> >?U0 790 0 =L?&0L#G09## "(E%T&-&& &- ;9T9 -0&& E(E* 1,>7a 0=72 ,>?U0 @.#9#*U0L#*0*7 %& ,DU8>7G7UL >7a-0=7 (e$retatul Parinte %^meon de la Essex. >7a-0=7 E 8#@C0970 LU# 0>*#$9#@* >onahul 9rsenie )lian$oftis. "9T(E 0 (EL&<&E 6-&)E(%9L9, HFM

E%P(E EP0"9 L6& 9-T&@(&%T %& (E)E-&(E9 P(0(0"6L6& &L&E ,8i-e frica, .arinte, tare n-as 'rea sa a%ung 'remurile acelea" Ce sa fac? (9%P6-%6(&LE %& )&N&6-&LE -E&-%EL9T09(E E%"0PE(&TE %;9-T6L6& L9)(E-T&E &- "E(-&<0) Parintele Proclu. T0T& &9)0L&& &- &9 96 &E%&T PE ;9T9 P9>9-T6L6& ,8ulta demonizare e<ista astazi in lume- )indecarea demonizatului din <adara si "6> -E %E"E(9 9N& &9)0L6L >editatie obscurantista*, adicaC ortodoxa despre demoni si lupta impotriva lor "uv. %eraphim (ose. E%TE >9& T9(N&6 E"9T "(E E>/ )9 >9& %6P(9)&ET6& "(E &-T9 -09%T(9, @fantul #gnatie &riancianino' ne in'ata sa deosebim semnele si minunile lui $ristos de cele ale 0nti+ristului Parintele "leopa. 9, -0& %6-TE> "E& E PE 6(>9/ .9??9?C## 8#>C#>?@# @# 8#>U>#L7 D90C#L?9 Parintele "leopa E%P(E )&%E, )E E-&&, <@&"&T0(&&, )(9F&T0(&& %& (9"&& 9(@&"0-&*. ,0uzi cum amesteca dia'olul otra'a cu mierea ca sa te duca in iad? Etic2ete1 A"ti2ri!t, a$aritii OZN, aratari (emo"ice, (emo"i, (emo"i*are, (emo"o&o0ie, (ia'o&, e"i0me, e=i!ta e=tratere!tri, e=$&icarea OZN, e=tratere!tri, %ar%urii * uratoare, %e"ome"u& OZN, %e"ome"u& UFO, 2i$"o*a, i"(racire, i"!e&are, i"ta&"iri (e 0ra(u& III, i"ta&"iri mi!terioa!e, [achue! @a&&ee, &umea "e'a*uta, ma"i$u&are, mi"u"i, mi!tere, mito&o0ie, NASA, o iecte mi!terioa!e, o iecte "ei(e"ti%icate, o !e!ie, ocu&ti!m, orto(o=ia (e!$re e=tratere!tri, Orto(o=ia !i re&i0ia 'iitoru&ui, OZN, $er!$ecti'a cre!ti"a a!u$ra o*", $!i2o*a, re&i0ia &ui A"ti2ri!t, re&i0ia 'iitoru&ui, !c2i*o%re"ie, Scie"ce Fictio", !em"e (i" cer, !em"e !i mi"u"i, Sera%im Ro!e, Sera$2im Ro!e, SF, !$atiu co!mic, Star TrecR, te2"ica 2i$"otica, UFO, 'a*(u2, 'iata e=treatere!tra CA Come"tarii Z CA Ra!$u"!uri to )EQISTA EQTRATERESTRI? Ra!$u"! $e"tru ) om e&e+ $!i2o&o0ice a&e NASA (i" $artea Cu'3 Sera%im Ro!e !i a i"'ataturii orto(o=e3 OCULTISMUL DIN SPATELE LITERATURII S3F3, NATURA DEMONICA SI ANTI9RISTICA A 4b-4R*4),4/5R 5[)+ (e &% Dec %&'& la &B;&M Z 8irela

H4F

Foarte i"tere!a"t, mu&tumim $e"tru !i"te*a %oarte u"a ,!i (eta&iata.3 43 Am 'a*ut !i eu o(ata u"u& mai (e a$roa$e !i e $rima oara ca"( 'a(, ,(e!i cauta!em a"terior !i "u 0a!i!em ce'a a!ema"ator. o %oto0ra%ie cu u" o*" care arata e=act ca ce& 'a*ut (e mi"e # ma re%er &a ace!ta,,(e!i ace!te a$aritii $ot %i i"(u!e 2i$"otic, "u !tiu (aca e&e !i e=i!ta %i*ic, i"!a atat tim$ cat e=tratere!trii !e ma"i%e!ta cat !e $oate (e %i*ic, e $o!i i& ca !i u"e&e (i"tre o iecte cu care $are ca !-ar (e$&a!a, !a $o!e(e ma!a %i*ica.3 I" Bucure!ti 'a*u!em, (e!tu& (e a$roa$e (e $ama"t, cam 4HF (e metri, (ime"!iu"i mici ,ma=3A-E metri (iam., mai erau i"ca (oua $er!oa"e care au 'a*ut3 Ce e ciu(at ca a a$arut (i" !e"i", (e $arca !e materia&i*a!e atu"ci, !i ma !i uitam ,cu&mea. i" acea (irectie $e cer i" ace& mome"t3 O %ractiu"e (e !ecu"(a am !e!i*at &umi"i&e (u$a care (oar o %orma triu"02iu&ara meta&ica ,ma !i i"tre am, uita"( mai tar*iu (e ace&e &umi"i, (aca "u cum'a era 'reu" *meu, (ar era $rea mare !i !tatea "emi!cat.3 A3 Era uti& !a %i $reci*at i" artico&, u" ca* %oarte &amuritor !i care !-a $etrecut c2iar &a "oi, e!te 'or a (e i"ci(e"tu& care a a'ut &oc &a Ba&ea Lac i" rDJ3 Cate'a "o$ti &a ra"(, cei care au $artici$at &a ace!te i"tam$&ari erau cati'a !o&(ati, u" &ocote"e"t, u" ca$ora& !i u" !er0e"t3 Deci oame"i care "u ar tre ui !a !e !$erie u!or3 Ace!t e'e"ime"t, $e &a"0a ca %ace (o'a(a %a$tu&ui ca ace!te %e"ome"e c2iar e=i!ta, (ar !u"t cu totu& ma&e%ice, i"!$ira 0roa*a3 Pe &a"0a a!ta, e!te o i"ta&"ire (e 0ra(u& C, a(ica %ii"ta )e=tratere!tra+ ii ataca, iar martorii $erce$ &a u" mome"t (at ca acea!ta $o!e(a u" %e& (e coar"e3 Cite*1 +Au avut im(resia ca in acel moment sergentul tinea ca(ul a(lecat s(re (amant=au auzit deodata un +suflu ca de tigru venind dins(re +umbra si imediat sergentul a cazut (e s(ate cu bratele desfacute in lateral si cu ca(ul s(re vale=.a cazut de (arca fusese trraznit" ca un mort=0ibu Dumitru si 0tan @!eorg!e nu s-au mai (utut misca=.4i au incremenit (e loc=8ai tarziu aveau sa declare ca nu datorita fricii Cei ar fi dorit sa fuga de acolo cat mai re(edeD" ci din cauza acelui +suflu ca de tigru=5 (utere necunoscuta" mai (resus de (ro(ria lor vointa" i-a (aralizat locului Pre*e"tarea i"tam$&arii, i" (eta&iu !e 0a!e!te aici3 E=i!ta !i "i!te !c2ite care !-au %acut (e catre martori, i"c&u!i' $t3 aratarea )e=tratere!tra+ ,aici.3 E!te oarecum a!ema"atoare (e!crierea cu cea (i" ca*u& Be&&S-9o$Ri"!, 'e*i %oto3 E3 Eu cre( ca !u"t a$aritii (emo"ice, care &a !%ar!itu& 'remuri&or !e 'or arata $e %ata !i 'or i"0ro*i $e oame"i3 De%a$t, c2iar !crii"( (e!$re ca*u& Ba&ea Lac, 'a( ca m-a &uat o !tare (e rau, cu amete&i !i (ureri (e ca$ ,ceea ce "u mi !-a i"tam$&at (emu&t.3 Ti" mi"te ca !$u"ea Cu'3 Pai!ie ca atu"ci "e 'om )&u$ta+ (irect cu ei3 Si"0ura $arte ) u"a+ e!te aceea ca "u "e 'om $&icti!i ,$t ci"e i!i (ore!te mai mu&ta a(re"a&i"a.3 (e &% Dec %&'& la &E;K% Z Cristi

H44

2tt$1ccro3a&terme(ia3i"%ocre&i0ietra(itiic$e-&a-'atica"- a"tuie-e=tratere!triikJHAM32tm& )U" a!tro"om a& @atica"u&ui !u!:i"e c5 e!te $o!i i& !5 e=i!te e=tratere8tri 8i, 6" ca*u& ace!ta, e %oarte $o!i i& ca ei !5 ai 5 !u%&et3 Dac5 au !u%&et, atu"ci cu !i0ura":5 ei tre uie 6"(re$ta:i c5tre cre(i":53+ Oare $e ci"( $rimu& ote* a& u"ui e=tratere!tru,G2a2a2a2a (e &% Dec %&'& la &E;L' Z admin

j Cri!ti1 Nu $rea e (e ra!, !a !tii3 Pe ca"(? PaiG cam $e ca"( o !a 'i"a !i A"ti2ri!t3

SFANTUL GRIGORIE PALAMA3 I"'atatura (e!$re co"(itii&e 'i"(ecarii !u%&etu&ui (e $atimi, i" !i"te*a Mitro$o&itu&ui 9ierot2eo! @&ac2o! Po!tat (e admin $e 'J )ov %&'' &a &J;&' am W Cate0orii1 Calugaria U viata mona!ala" Ce este (acatul2" Cum ne iubeste Dumnezeul nostru" 4goismul" voia (ro(rie" *-0 3ierot!eos Vlac!os" -ocainta" 0fantul @rigorie -alama" 0fintii - (rietenii lui Dumnezeu" (rietenii nostri W Pri"t W SARACIA DU9O@NICEASCA SI FERICIT9 &-T(&%T9(E

PATIMILE ?I @INDECAREA <NTREITg A SUFLETULUI )C2iar (e &a 6"ce$utu& &ucr5rii !a&e, %f'ntul <ri$orie Palama pune accentul pe faptul c adevratul monah este cel ce-#i pstreaz mintea simpl, ne!mpr#tiat #i nedispersat !n multe lucruri. acea concentrare unic a minii care d msura mona+ului celui ade'rat, interiorizat3 6n monah adevrat este cel a crui minte H4A

este adunat !n inima sa. Pe"tru a rea&i*a acea!ta, a!cetu& 2ot5r58te !5 tr5ia!c5 o 'ia:5 retra!5 8i simte un dez$ust pentru tot ceea ce !i !mpr#tie mintea de la ru$ciune. 9ceast !mpr#tiere poate avea loc !n compania multor oameni, chiar #i a monahilor, #i chiar !n momentul c'nd scrii3 )Dac scrii" i m(ovrezi mintea cu $i mai multe gri1i a(stoare)3 "ei ce au un suflet sntos fac excepie de la acest lucru. 0ricum, chiar #i dra$ostea lor pentru umnezeu nu este curat. 0cest lucru este i mai e'ident /n situaia celor /mpo'rai de patimi, /n care caz acetia nu ar trebui s scrie3 I!i2a!tu& tre uie !5 %ie (e!$o'5rat (e 0ri/i 8i, (e aceea, "umero8i P5ri":i care au ati"! u" 6"a&t "i'e& (e &i"i8tire "u au !cri!, c2iar (ac5 ar %i $utut !crie &ucruri im$orta"te 8i (e %o&o!3 C7"( e& (e%i"e8te ce 6"!eam"5 a %i u" mo"a2 a(e'5rat 8i a%irm5 c5 $e"tru a-:i $5!tra mi"tea !im$&5, tre uie!c e'itate 0ri/i&e, e& co"ti"ua !5 a"a&i*e*e ce !nseamn moartea sufletului) Cit7"( mu&te te=te i &ice, e& !$u"e c5 pcatul reprezint adevrata moarte a sufletului, !n sensul c atunci c'nd sufletul pierde @arul lui umnezeu, el se !ntunec. De!$5r:irea !u%&etu&ui (e tru$ 6"!eam"5 moartea tru$u&ui, iar (e!$5r:irea !u%&etu&ui (e Dum"e*eu )nseamn moartea sufletului)3 9ceasta este adevrata moarte. Pri" c5&carea 'oii &ui Dum"e*eu !u%&etu& 8i-a $ier(ut comu"iu"ea cu Dum"e*eu 8i a!t%e& )tru(ul a fost su(us ostenelilor" suferinei $i descom(unerii+ 8i, (e!i0ur, !-a !u$u! mor:ii3 Exist moartea cea dint'i #i cea de-a doua. "ea de-a doua moarte este desprirea ultim #i definitiv de umnezeu, lucru care se !nt'mpl !n cazul celor ce nu s-au pocit, #i care va avea loc dup !nvierea morilor. )8oartea" cu adevrat vorbind" este aceasta; /n cazul sufletului /nseamn desprirea sa de $arul di'in i supunerea cu totul pcatului. A$adar" oricine se teme de aceast a doua moarte i poart /n sine ade'rata 'ia nu se teme de moartea trupeasc)3 A8a $recum 'ia:a tru$u&ui 6"!eam"5 u"irea !a cu !u%&etu&, tot &a %e& 'ia:a !u%&etu&ui 6"!eam"5 u"irea !a cu Dum"e*eu3 )iaa sufletului nu se refer exclusiv la suflet, ci #i la trup, deoarece alctuirea omului le presupune pe am'ndou. >oartea a venit prin clcarea poruncilor, iar viaa vine prin !mplinirea poruncilor lui umnezeu. Tru$u& 0u!t5 'ia:a !u%&etu&ui 8i e!te &i erat (e moarte 8i (e ia(u& ce& 'e8"ic 6" ca*u& ce&or ce tr5ie!c (u$5 $oru"ci&e &ui 9ri!to!3 A8a(ar 8i a!u$ra tru$u&ui )este m(rt$it viaa ve$nic ntr-un 3ristos" fr durere" boal $i ntristare $i cu adevrat acesta devine nemuritor)3 A8a $recum 6" ca*u& &ui A(am moartea !u%&etu&ui !5u i-a $rece(at moartea tru$ea!c5, &a %e& 8i acum 'ia:a !u%&etu&ui $rece(e 'ia:a tru$u&ui3 I" 9ri!to!, $ri" moartea Sa $e Cruce, Su%&etu& S5u a %o!t (e!$5r:it (e Tru$u& S5u, 6" 'reme ce "ici u"u& "u !-a !e$arat 6" %a$t (e ce&5&a&t, iar, mai t7r*iu, a a'ut &oc 8i 6"'ierea Tru$u&ui S5u3 La %e& !e $etrece 8i cu omu&3 C2iar (ac5 !u%&ete&e (re$:i&or !u"t (e!$5r:ite $ri" moarte (e tru$, totu8i, 6"truc7t e&e 6"!e&e "u !u"t (e!$5r:ite (e Dum"e*eu, va exista !nviere #i !nlare #i pentru trupurile lor. Toi vor fi !nviai, drepii #i pcto#ii, dar numai drepii vor fi !nlai la ceruri.

H4E

ob'ndirea vieii adevrate, care e!te cau*5 a "emuririi 8i a 'ie:ii ce&ei 'e8"ice, trebuie s !nceap de acum. Dn acest scop, umnezeu ne-a druit aceast via ca loc de pocin. Pocina este necesar. -u trebuie s cdem !n deznde:de, $e care (ia'o&u& o !u0erea*5 "u "umai ce&or ce tr5ie!c %5r5 !5 !e 6"0ri/ea!c5 (e !u%&et, ci 8i ce&or ce tr5ie!c o 'ia:5 a!cetic53 Poc5i":a e!te !tr7"! &e0at5 (e 'oi":a &i er5 a omu&ui, a(ic5 (e &i ertatea !a (e a&e0ere3 umnezeu, !n marea sa dra$oste fa de omenire !i ofer omului vreme de pocin, dar dac acesta nu vrea s se pociasc #i s se !ntoarc ctre umnezeu, 7l nu-i retrage puterea pe care ne-a dat-o. F5r5 6"(oia&5, E& co"ti"u5 !5-& i"'ite $e om !5 i"tre $e %50a8u& 'ie:ii ce&ei a(e'5rate3 Ace!t &ucru a$are &im$e(e 6" (arabola lucrtorilor viei3 Tatl nostru "el "eresc ne cheam prin ;iul %u #i ne !mpac cu %ine fr s ia /n consideraie %ignirile noastre ce # le aducem. Totu8i "u "umai c5 E& "e c2eam5, (ar "e $romite 8i o r5!$&at5, 8i, cu a(e'5rat )o rs(lat de negrit)3 @ristos !nsu#i spune. 0m 'enit ca ei s poat a'ea 'ia i /nc din belug. Eel#u$ul la care se refer @ristos reprezint nu numai faptul de a fi #i dea tri !mpreun, ci #i faptul c El ne-a fcut frai #i mo#tenitori ai !mpriei. Pe"tru a !e ucura (e ace!t e&8u0 (e 'ia:5, omu& tre uie !5 re"u":e &a tot ceea ce 6i !t5 6" ca&ea o :i"erii &ui, a(ic5 &a bogie, 'ia uoar, sla' deart" la toate lucrurile trectoare" (recum $i la orice (atim rea $i ur#t a sufletului $i a tru(ului" la toat mizeria adunat /n 'remea 'isrilor, la tot ceea ce a auzit" vzut sau vorbit $i care (ot duna sufletului3 De aceea, pocina !nseamn !ntoarcerea minii ctre umnezeu, a/u"0erea &a a(e'5rata 'ia:5 $ri" $oc5i":53 Pocina #i renunarea la toate lucrurile ce pot fi duntoare pot fi experiate de ctre toi oamenii, dar, mai ales de ctre monahi. E!te $o!i i& 8i 6" ca*u& ce&or c5!5tori:i !5-8i caute cur5:irea !u%&etu&ui &or, (ar ace!t &ucru !e %ace cu %oarte mare (i%icu&tate3 De aceea, cei ce iu e!c m7"tuirea, care 8i-au a:i"tit $ri'irea !$re 'ia:a ce 'a !5 %ie, 68i a&e0 o 'ia:5 tr5it5 6" cur5:ie3 <"truc7t 8i ace!t tru$ a& "o!tru e!te )greu de (us la 1ug $i greu de ndre(tat (e calea virtuii), acea!ta 6"!eam"5 c5 este mai $reu atunci c'nd suntem le$ai #i de numeroase alte fiine3 I" ca*u& ce&or c5!5tori:i 0ri/i&e "u !u"t &amate, (ar e&e !u"t cu (e!5'7r8ire i"ter*i!e ce&or ce tr5ie!c 6" ce&i at3 K333L Du$5 !$u!e&e Dom"u&ui "o!tru Ii!u! 9ri!to! e=i!t5 o $oart5 6"0u!t5 8i o ca&e !tr7mt5, (ar e=i!t5 8i u"a mare 8i &ar053 K333L Calea cea str!mt i cu necazuri nu este independent de srcia duhului. omnul a binecuv'ntat srcia, spun'nd. (ericii cei sraci cu du+ul. -u este vorba doar de o srcie a trupului, ci de o srcie trupeasc !mpreunat cu smerenia sufletului3 Acea!t5 !mere"ie e!te e!e":ia&5, 6"truc7t e!te $o!i i& ca ci"e'a !5 !e &e$e(e (e a'u:ii 8i !5 tr5ia!c5 6" $o!t 8i 6"%r7"are, (oar $e"tru a %i &5u(at (e a&:i oame"i3 Acea!ta "u 6"!eam"5 a %i !5rac cu (u2u&, (eoarece slava de#art reprezint contrariul srciei duhovnice#ti. "el ce are o inim !nfr'nt #i smerit se consider pe sine nevrednic de laude, avere #i confort. Mer07"( $7"5 aco&o 6"c7t S%7"tu& Gri0orie $u"e 6" (i!cu:ie a*e&e 'ie:ii mo"a2a&e, mai (e$arte e& (e*'o&t5 !u iectu& 'i"(ec5rii omu&ui (e $atimi3 De aici 6"ai"te, e& %ace o mi"u"at5 a"a&i*5 a $atimi&or 8i a 'i"(ec5rii &or 6"truc7t mo"a2i!mu& orto(o= :i"te8te 'i"(ecarea omu&ui3

H4C

Su%&etu& omu&ui are o 6"treit5 a&c5tuire, cu a&te cu'i"te e& are trei $uteri, latura raional" a inteligenei" cea m#nioas $i cea (oftitoare. C7"( !u%&etu& e!te o&"a', ce&e trei %or:e a&e !a&e !u"t 8i e&e o&"a'e3 @ristos a !nceput vindecarea sufletului cu latura poftitoare, !ntruc't dorina nesatisfcut alimenteaz puterea m'nioas #i atunci inteli$ena se !mbolnve#te #i ea. De aceea, %or:a m7"ioa!5 a !u%&etu&ui "u !e $oate 'i"(eca 6"ai"tea 'i"(ec5rii &aturei $o%titoare 8i "ici i"te&i0e":a "u $oate %i 'i"(ecat5 $7"5 c7"( ce&e&a&te (ou5 %or:e a&e !u%&etu&ui "u 'or %i %o!t 'i"(ecate3 De aceea, &atura $o%titoare tre uie 'i"(ecat53 Primul vlstar al forei poftitoare ce apare !nc din copilrie este dragostea fa de posesiunile materiale, iar *07rce"ia a$are $u:i" mai t7r*iu, (e8i totu8i 6"c5 (i" co$i&5rie3 La 6"ce$ut, co$iii (ore!c !5 $o!e(e (i%erite o iecte, iar *07rce"ia a$are mai t7r*iu, (eoarece acea!ta (i" urm5 "u 68i are r5(5ci"i&e 6" %irea omu&ui, ci 6" o$:iu"ea &ui3 Patima *07rce"iei a$are (i" "ecre(i":a 6" $urtarea (e 0ri/5 a &ui Dum"e*eu3 Dra0o!tea (e $o!e!iu"i materia&e 8i *07rce"ia cau*ea*5 mu&te re&e, $recum &5comia, a'ari:ia, 2o:ia 8i a8a mai (e$arte3 -u numai c exist multe patimi derivate din z$'rcenie #i iubirea de averi, dar apare #i lipsa vreunei !nclinaii de a face binele. >intea unui avar este moart 8i, 6" rea&itate, ea e!te 6"0ro$at5 6" $ra%u& 8i :5r7"a auru&ui, a8a $recum mor:ii !u"t 6"0ro$a:i 6" $5m7"t3 >orm'ntul omului z$'rcit miroase mai tare dec't mormintele celor mori. 0rcia de bun voie 6& e&i erea*5 $e om (e acea!t5 mia!m5 8i (e acea!t5 $atim5 uci05toare (e !u%&et a *07rce"iei3 >onahul care are patima iubirii de posesiuni #i z$'rcenia este incapabil de ascultare. e aceea, renunarea precede ascultarea3 Mo"a2u& care "u 'rea !5 !e e&i ere*e (e acea!t5 $atim5 uci05toare e!te $o!i i& !5 ca$ete o&i tru$e8ti3 Du$5 ce 'a %i a"a&i*at %a$tu& c5 cea dint'i patim care trebuie vindecat este iubirea de avuii, de lucruri materiale, S%7"tu& Gri0orie mer0e mai (e$arte &a cea de-a doua patim, care este dragostea de sine. Acea!t5 $atim5 !e (e*'o&t5 6" om 6"ai"tea $atimii iu irii tru$e8ti, c7"( omu& e!te 6"c5 (e!tu& (e t7"5r3 Exist dou feluri de dra$oste de sine. 6na este sla'a deart, care se lea$ de /nfrumusearea trupului #i dorina de a a'ea +aine scumpe, iar cealalt !i afecteaz pe cei cunoscui pentru virtuile lor #i ea este !nsoit de ipocrizie #i de /ng!mfare. Acea!t5 $atim5 !e $oate 'i"(eca $ri" dra$ostea pentru slava cereasc, prin sentimentul propriei nevrednicii #i prin !ndelun$a rbdare a dispreului celorlali, pun'nd slava lui umnezeu mai presus de propria slvire. Dac5 e=i!t5 cum'a 'reo 'irtute, aceea tre uie atri uit5 &ui Dum"e*eu, iar ate":ia tre uie 6"(re$tat5 c5tre E&3 6n mare a:utor !n vindecarea acestei patimi !l are retragerea din lume i trirea unei 'iei de rugciune, !nchiderea !n propria chilie. Ca atare, !e $oate e'ita 6"07m%area c7"( 'e*i (e*0u!tu& $e care-& a(uce cu !i"e acea!t5 $atim53 O a&t5 $atim5 &e0at5 (e iu irea (e !i"e e!te dorina de a c!tiga stima celorlali) 9ceast patim este cea mai subtil dintre toate. ?i !ntruc't e cea mai subtil, trebuie cu orice pre s te fere#ti de ea evit'nd s o accepi, respin$'nd orice $'nd care ar putea aduce cu sine acceptarea ei, !narm'ndu-te !mpotriva ei. Dori":a (e a c78ti0a !tima ce&or&a&:i e!te o $atim5 (e*a!truoa!53 Ea 6& co"(uce $e om mai (e$arte &a lipsa de credin) A te ucura (e &au(e (i" $artea oame"i&or $ro'oac5 i"'i(ie, care re$re*i"t5 o crim5 $ote":ia&51 )cauza celei dint#i ucideri $i a(oi uciderea lui Dumnezeu)3 I" ce&e (i" urm5, patima iubirii de sine !l duce pe om la mari falsiti. H4H

9 treia patim, care este vlstarul dorinei, este lcomia, (i" care !e "a8te toat5 "ecur5:ia3 Lcomia este str'ns le$at de patima carnal 8i a$are &a om ca %ii"( a treia $e m5!ura maturi*5rii !a&e3 Oricum, ea e!te 6""5!cut5 6" om3 Cum !e $oate e=$&ica acea!ta? %f'ntul <ri$orie Palama face excelente observaii asupra acestui punct crucial, care reprezint o problem a psiholo$iei contemporane3 E& !$u"e c5 "u "umai acea!t5 $atim5 )ci $i mi$crile naturale legate de (rocrearea co(iilor a(ar nc din (runcie dim(reun cu dorina (runcilor de a suge la (ie(tul mamei lor)3 Dar a%irm5m c5 e&e a$ar mai &e"t &a om, 6"truc7t 6" $ru"cie ace!te $atimi !u"t "atura&e, 8i, (e aceea, "u !u"t &ama i&e3 Ace!te $atimi (i" $ru"cie )ne indic o boal sufleteasc)3 Dar e&e !e tra"!%orm5 6" ta &ou c&i"ic a& u"ei a!t%e& (e o&i &a cei care %ac e=ce! (e e&e3 C!nd noi rsfm trupul pentru a-i /ntreine patimile, patima devine rea, iar iubirea de sine este !nceputul patimilor carnale #i o boal a sufletului. Acea!t5 6"'5:5tur5 a S%7"tu&ui Gri0orie e!te im$orta"t5 6"truc7t ea e=$rim5 atitu(i"ea Bi!ericii %a:5 (e toate ace&e a"a&i*e $!i2o&o0ice a&e reac:ii&or !u%&ete8ti a&e $ru"ci&or 8i a&e co$ii&or # a"a&i*e care creea*5 mai mu&te $ro &eme3 S%7"tu& Gri0orie ami"te8te c5 mintea este prima victim a acestor patimi. Mi"tea e!te mi8cat5 (e $atim5 6"truc7t ea e!te cea care $rime8te ima0i"ea &ucruri&or (i" &umea 6"co"/ur5toare $ri" i"terme(iu& !im:uri&or, %o&o!i"(u-&e 6"tr-o ma"ier5 $5tima853 %e arat din exemplul Evei c acest lucru se !nt'mpl mai ales prin intermediul ochilor. e aceea trebuie acordat o mare atenie simurilor #i minii. A8a(ar, (e8i $atimi&e !u"t co"!i(erate ca e=i!t7"( 6"c5 (i" co$i&5rie, e&e "u co"(uc &a $5cat, ci &a $5!trarea 8i 6"t5rirea %irii ome"e8ti )nainte ca mintea s fie im(licat n ele)3 K333L3 <" toate !itua:ii&e, omu& care (ore8te !5 %ie e&i erat (e $atimi tre uie !5 acor(e o mare ate":ie mi":ii "e6m$5timite3 Pentru a stin$e un foc devastator, nu e de nici un folos s lupi cu flcrile, ci trebuie scos materialul care !l alimenteaz. 9cela#i lucru este valabil #i !n problemele duhovnice#ti. Pentru patima desfr'nrii, nu este suficient s poste#ti #i s-i chinuie#ti trupul, ci mult mai important este ca izvoarele $'ndurilor s fie secate prin ru$ciune #i smerenie3 S%7"tu& Gri0orie e!te u" i!i2a!t 6" toate omi&ii&e !a&e, (ar cu mu&t mai mu&t 6" ceea ce $ri'e8te vindecarea sufletului. El accentueaz necesitatea vindecrii minii. A%&5m (i" 6"'5:5turi&e P5ri":i&or Bi!ericii c5 %acu&tatea co"tem$&ati'5 a !u%&etu&ui 6"co"/oar5 ermetic %acu&tatea $o%titoare a !u%&etu&ui 8i $atimi&e Ktru$e!tiL3 Iat5 (e ce 'i"(ecarea tre uie a%&at5 aco&o3 0steneala trupeasc #i abinerea moderat de la m'ncare sunt #i ele necesare, dar ceea ce vindec patimile trupe#ti sunt osteneala trupeasc i rugciunea care !nete dintr-o inim smerit3 A8a(ar, mo"a2u& tre uie !5 cu&ti'e %acu&tatea co"tem$&ati'5, &i"i8tea, el trebuie s stea !n chilia sa ptimind osteneala rugciunii fcut cu smerenie3 C2i&ia ce&ui ce (uce o 'ia:5 cu a(e'5rat mo"a2a&5 )este un ad(ost al autoconstr#ngerii)3 E!te $o!i i& ca !5 tr5ie8ti o 'ia:5 (e c2i&ie 6" !i"0ur5tate 8i !5 (o 7"(e8ti srcia du!ovniceasc. SgRgCIA DU9O@NICEASCg

H4I

Mi"tea 8i $atimi&e !u"t 'i"(ecate cu a/utoru& srciei du!ovnice$ti. De aceea S%7"tu& i!i2a!t !%5tuie8te1 $aidei, atunci, s de'enim sraci cu du+ul prin smerenie, supun!ndu-ne eul nostru ne/mbuntit la osteneal i lepd!nd toate a'erile)3 I"trea0a 'ia:5 (u2o'"icea!c5 a omu&ui e!te o e=$eriere a !5r5ciei (u2o'"ice8ti3 A"terior, S%7"tu& $u!e!e acce"tu& $e i"ecu'7"tarea a(u!5 (e !5r5cie, iar acum i"tre$ri"(e o $ro%u"(5 a"a&i*5 a ei3 Mai 6"t7i !coate 6" e'i(e":5 legtura dintre srcia du+o'niceasc i ispite3 Exact ca plantele care, pentru a putea da roade, trebuie s treac prin iarn #i s !ndure intemperiile fiecrui anotimp, la fel se !nt'mpl cu orice om care duce lupta pe calea virtuii. )Deoarece doar (rin ptimirea rbdtoare a necazurilor n care de bun voie intr Fea nevointelor" n.n.G" (recum $i a celor nebnuite" fiecare (ersoan credincioas este adus la desv#r$ire)3 %ufletul nu poate aduce roade dac nu vin mai !nt'i $reutile iernii. ac nu ducem cu rbdare :u$ul necazurilor ce vin asupra noastr, "u $utem $rimi i"ecu'7"tare $e"tru ceea ce %acem (u$5 (ori":a "oa!tr53 Acea!ta 6"!eam"5 c5 dac noi nu putem !ndura !ncercrile vieii, nu putem primi binecuv'ntare pentru efortul ascetic #i osteneala pe care noi !n#ine ni le-am ales #i pe care le practicm. 0mul care se pocie#te se a#teapt la orice fel de necaz, accept orice ispit 4incercare, n)n)6 #i se bucur de ea, deoarece a:ut la curirea sufletului, !ntre#te ru$ciunea #i apr sntatea sufletului3 *ntristarea binecuv#ntat e!te !tr7"! &e0at5 (e srcia du!ovniceasc3 urerea fa de srcia lumeasc aduce cu sine moartea, !n vreme ce durerea adus de srcia duhovniceasc duce la pocin, a8a cum !$u"e S%7"tu& A$o!to& Pa'e&3 S%7"tu& Gri0orie a"a&i*ea*5 mi"u"at beneficiile aduse de !ntristarea cea dup umnezeu care reprezint un element al rena#terii umane #i este esenial pentru viaa duhovniceasc3 %unt patru feluri de srcie du+o'niceasc. Mai 6"t7i, !5r5cia )n felul nostru de a g#ndi), a$oi )cea n tru(), 6" a& trei&ea r7"( )n ceea ce (rive$te bunurile lume$ti), 8i 6" u&timu& r7"( )(rin ncercri $i is(ite care ne vin din afar)3 I"truc7t e& a a"a&i*at (e/a !5r5cia care 'i"e (i" i!$ite, ce&e&a&te trei %e&uri (e !5r5cie !u"t a"a&i*ate $e &ar0 6" ce&e ce urmea*53 ;iecare experiere a srciei d na#tere la /ntristarea i m!ng!ierea corespunztoare) 0rcia tru(easc $i umilina asumate de bun voie cu$ri"( foamea, setea, pri'eg+erile 8i, 6" 0e"era&, suferinele i ostenelile trupeti precum i o /nfr!nare cu msur a simurilor. 9ceast srcie trupeasc d na#tere la !ntristare #i lacrimi care aduc fr!ngerea inimii) "'nd sufletul este eliberat de rele #i de amrciune, prin fr'n$erea inimii, atunci se bucur de m'n$'ieri.

H4D

0rcia n felul de a g#ndi e!te !tr7"! &e0at5 (e /n'inuirea de sine, care e!te e!e":ia&5 $e"tru 'i"(ecarea !u%&etu&ui3 La !nceput, !nvinuirea de sine conduce la frica de pedeaps, mai ales la cea ve#nic, cu tot ceea ce se lea$ de ea3 Acea!t5 6"tri!tare, at7ta 'reme c7t o e=$eriem, e!te %oarte uti&5 (eoarece atra$e dup sine mila lui umnezeu #i ne aduce m'n$'iere. Dar acea!t5 6"'i"uire (e !i"e, $ri" ea 6"!58i, re$re*i"t5, o 0reutate i"te&i0i i&5 $u!5 $e 07"(uri&e !u%&etu&ui3 Ea stoarce #i scoate vinul m'ntuitor care bucur inima omului, adic omul nostru luntric. @rcia /n ceea ce pri'ete bunurile lumeti re$re*i"t5 'irtutea !%i"tei !5r5cii3 Acea!t5 &e$5(are (e u"uri trebuie !mpletit cu srcia !n duh pentru a fi bineplcut !naintea lui umnezeu. Di" acea!t5 !5r5cie (u2o'"icea!c5 a$are 6"tri!tarea 8i m7"07ierea (e &a Dom"u&3 Se 6"t7m$&5 6" %e&u& urm5tor1 "'nd mintea se retra$e de la interesul pentru toate lucrurile materiale #i de la tulburarea pe care acestea le produc #i de'ine contient de omul cel luntric, atunci mai !nt'i de toate ea !#i vede ur!ta masc pe care i-a creat-o siei ca urmare a rtcirilor ei prin uni'ersul lucrurilor lumeti. 9ceasta !nseamn c atunci c'nd mintea este !mpr#tiat !n universul senzaiilor din lumea !ncon:urtoare, omul /nceteaz de a mai fi om. 0bserv'nd aceast masc ur't #i inform, el se lupt s-o !nlture prin !ntristare. Du$5 ce mi"tea !-a cur5:it 8i a !c5$at (e $er(eaua $atimi&or, intr /n cmara comorilor i se roag *atlui) Atu"ci Dum"e*eu o%er5 (aruri, $recum (acea g#ndurilor $i smerenia care e!te i*'oru& 8i $ro$teaua tuturor 'irtu:i&or3 Aici !e a%&5 Raiu& 07"(it, 6" care !e a%&5 to:i $omii 'irtu:i&or3 I" mi/&oc !e a%&5 $a&atu& !%7"t a& iu irii, iar 6" i"ci"ta e=terioar5 a ace!tui $a&at 6"%&ore8te ucuria i"e%a i&5 8i (e "e6"!tr5i"at, care re$re*i"t5 (regustarea veacului ce va s fie. Urm5ri&e !5r5ciei (u2o'"ice8ti !u"t %oarte "umeroa!e3 Lepdarea de bunuri d na#tere la eliberarea de $ri:i, care mai apoi d na#tere la atenie #i ru$ciune. De &a ace!te 'irtu:i 'i" /ntristarea i lacrimile, care spal pre%udecile sufletului) A$oi ca&ea c5tre 'irtute e mai u8oar5, co"8tii":a (e'i"e "e$5tat5, iar (e aco&o r5!are ucuria 8i r7!u& i"ecu'7"tat a& !u%&etu&ui3 9cum lacrimile de durere se transform !n lacrimi de bucurie #i omul se bucur de darurile lo$odnei mistice. Dar e!te "ece!ar !5 'e*i 8i Mire&e, "u "umai !5 $rime8ti (aruri&e &o0o("ei, at#t comuniunea" c#t $i unirea cu 8irele sunt necesare. Acea!ta !e 6"t7m$&5 $e $arcur!u& c5&5toriei mi":ii3 "'nd mintea, dimpreun cu celelalte puteri, se re!ntoarce !n inim #i este curit de orice idei sau ima$ini, atunci ea st dinaintea omnului surd #i mut3 "'nd s-a !nlat la umnezeu, !n adevr, nu !n ima$inaie, ea devine un paznic al diferitelor lucruri !n lumin, fr a se fi deprtat de trup. Atu"ci, cu a(e'5rat, $ri" %or:a i"e%a i&5 a Du2u&ui )aude lucruri de nerostit $i vede lucruri invizibile oc!iului)3 Ea (e'i"e u" 6"0er $e $5m7"t )$i (rin ea ns$i aduce orice lucru creat mai a(roa(e de 4l)3 A!t%e&, omu& (e'i"e %ire!c, 6"truc7t e& u"e8te 6"trea0a crea:ie 8i !e (o'e(e8te a %i u" microco!mo! 6" macroco!mo!3 A$oi, %f'ntul <ri$orie citeaz texte din %finii Prini care explic aceast stare a minii #i roadele vederii lui umnezeu, precum cele ale %f'ntului -il, care !$u"e c5 &umi"a S%i"tei Treimi !tr5&uce8te 6" mi"te, a&e S%7"tu&ui Dia(o2 a& Foticeii care a%irm5 c5, 6" !tarea (e i&umi"are (um"e*eia!c5, 9aru& *u0r5'e8te a!em5"area a!u$ra c2i$u&ui (i" H4J

"oi 8i ce&e a&e S%7"tu&ui I!aac Siru& care !$u"e c5 $uritatea mi":ii e!te cea 6" care &umi"a Prea S%i"tei Treimi &umi"ea*5 6"&5u"tru& "o!tru3 Mi"tea i&umi"at5 8i u"i%icat5 (e c5tre &umi"a S%i"tei Treimi tra"!mite tru$u&ui u"it cu ea 8i "umeroa!e !em"e a&e %rumu!e:ii (i'i"e3 Atu"ci, 8i tru$u& !e a%&5 6"tr-o !tare !ta i&5 a &ucr5rii 'irtu:i&or 8i "u mai are 6"c&i"a:ii !au %oarte $u:i" 6"c&i"5 c5tre r5u3 9ri!to! 6i (5 $o!i i&itatea !5 $ercea$5 cu c&aritate e!e":e&e &5u"trice -&o0oi # a&e %irii3 Omu& $re!imte rea&it5:i&e !u$ra%ire8ti 8i, (e!i0ur, atu"ci toate (aruri&e 9aru&ui !u"t o%erite1 )Diferite lucruri miraculoase" (recum vederea luntric" naintevederea $i e<(erierea lucrurilor care au loc la mare distan" ca $i cum ar avea loc dinaintea oc!ilor acelui om), 8i, 6" 0e"era&, toate (aruri&e $e care &e o%er5 Dum"e*eu3 %f'ntul <ri$orie insist asupra faptului c lucrul cel mai important este re!ntoarcerea minii ctre sine cu toate celelalte puteri. )ntoarcerea minii ctre sine $i concentrarea ei asu(ra sa" sau" mai degrab" adunarea tuturor forelor suflete$ti n intelect oric#t de ciudat ar suna acest lucru $i a1ungerea la starea n care at#t mintea n sine" (recum $i Dumnezeu lucreaz m(reun)3 Ace!ta e!te u" &ucru e!e":ia&, 6"truc7t ru$ciunea sin$ur nu este suficient dac toate puterile sufletului, inclusiv puterea poftitoare #i cea m'nioas, nu coopereaz 3 BINECU@NTATA <NTRISTARE Du$5 ce a (e*'o&tat $e &ar0 tema srciei du!ovnice$ti 8i (u$5 ce a (e!cri! re*u&tate&e ei (e or(i" tera$eutic $e"tru mi"tea ome"ea!c5, 6"truc7t ea co"(uce &a 'e(erea Lumi"ii "ecreate, re'i"e &a tema !a %a'orit5, 8i a"ume&a binecuv#ntata ntristare. Mai 6"t7i, !u &i"ia*5 %a$tu& c5 exist o !ntristare lumeasc care !ntovr#e#te spontan srcia lumeasc. &ntristarea e lipsit de orice fel de consolare, !ntruc't ea nu ofer vreo u#urare sufletului, mai a&e! atu"ci c7"( ce&ui ce !u%er5 6i &i$!e8te a(e'5rata cu"oa8tere3 El nu are vreo consolare, !ntruc't suferinele !i cresc din cauza faptului c !#i supune raiunea plcerilor #i durerilor aduse de simuri, nesub:u$'ndu-le pe acestea din urm forei raiunii. A$oi %ace re%erire &a $a!a/e citate (i" S%i":ii P5ri":i cu $ri'ire &a 6"tu"ecarea $e care o a(uce $5catu& 6" !u%&et, &a e%ortu& (e cur5:ire a i"imii (e $atimi, 8i &a %a$tu& c5 !ntristarea lumeasc duce la moartea sufletului. Pa!a/e&e citate !u"t (i" S%7"tu& @a!i&e ce& Mare, S%7"tu& Marcu A!cetu& 8i S%7"tu& Macarie a& E0i$tu&ui3 Trirea acestei binecuv'ntate !ntristri duhovnice#ti este necesar. ;r !ntristare, chiar dac cineva se lipse#te de orice bunuri materiale, accept'nd srcia, el poate u#or reveni la ceea ce a abandonat. A8a(ar, !ntristarea pe care omnul a binecuv'ntat-o nu numai c aduce m'n$'iere #i o pre$ustare a bucuriei celei ve#nice, dar ,apr i 'irtutea3 I" ace!t %e& omu& (o 7"(e8te ec2i&i ru 6" c5&5toria !a (u2o'"icea!c53 Atu"ci c7"( e=$eriem 6"tri!tarea, (o 7"(im, (e %a$t, u" a&t &ucru u"3 -u numai c se pierde !nclinaia spre ru #i nu se mai a:un$e la lucrurile fcute !n trecut dar le i consider ca i cum n-ar fi e<istat 'reodat. Cu'i"te&e S%7"tu&ui Gri0orie !u"t uimitoare 6"truc7t e&e arat5 %a$tu& c5 !ntristarea !l cur pe om complet #i !l readuce la starea !n care se afla !nainte de a fi pctuit. &n acest fel el devine H4M

absolut curat. "'nd se !ntristeaz pentru pcatele sale, umnezeu le prive#te ca fiind nevinovate #i, de aceea, rm'n nepedepsite. Orici"e a $5c5tuit, (ar continu s se ciasc, Dum"e*eu 6i 'a !ocoti $5cate&e "e'i"o'ate 8i ace!ta !e 'a ucura (e 'ia:a cea 'e8"ic5 (im$reu"5 cu cei ce "u au $5c5tuit3 +Dac omul care a (ctuit m(otrival ui Dumnezeu continu s se ciasc (entru (catele sale" acestea i vor fi considerate dre(t nevinovate $i dim(reun cu cei ce n-au (ctuit va umbla fr (iedici (e calea ce duce la viaa cea ve$nic)3 &ntristarea este la !nceput dureroas !ntruc't ea este !nsoit de frica de umnezeu. "u trecerea timpului ea se une#te cu dra$ostea #i aduce cu sine dulceaa #i sfinita m'n$'iere a binecuv'ntrii >'n$'ietorului3 Numai cei ce 8tiu (i" $ro$rie e=$erie":5 $ot co"%irma dulceaa /ntristrii celei binecu'!ntate3 Du&cea:a 6"tri!t5rii e!te (e!cri!5 $ri"tr-o 6"(oit5 e=em$&i%icare3 U"u& e!te &uat (i" &o0o("5 8i "u"t53 &nceputul !ntristrii seamn cu o cerere de lo$odn adresat omnului, care pare a fi aproape inacceptabil. I"tri!tarea care a$are !e a!eam5"5 cu'i"te&or (e curtoa*ie ce !u"t a(u!e ca ofrand de ctre sufletul care dore#te s se uneasc cu cel mai ne!ntinat >ire, dar el nu-i vede prezena #i nici nu sper c 9cesta va veni. Deci e& $&7"0e, !e 6"tri!tea*5 8i !e c5ie8te3 ar aceast revrsare de !ntristare reprezint o ne/ntinat unire nupial. A8a $recum mire&e 8i mirea!a !e u"e!c 6"tr-u" !i"0ur tru$, &a %e& 8i sufletul ce experiaz !ntristarea binecuv'ntat se une#te cu omnul /ntr-un singur du+. Ce&5&a&t, e=em$&u e!te &uat (i" $ara o&a %iu&ui ri!i$itor3 &nceputul !ntristrii este asemntor re!ntoarcerii la tatl su cu cuvintele. *at, am pctuit dinaintea cerului i /naintea ta, i nu mai sunt 'rednic s m numesc fiul tu. Dar experierea profund a !ntristrii se aseamn cu momentul c'nd Tatl se duce !n !nt'mpinarea fiului #i !l !mbri#eaz, !n !mbri#area plin de compasiune a Tatlui, fiul este /mbiat i /mbrieaz la r!ndul lui. A$oi, (u$5 ce !e 'a %i 6"tor! 6m$reu"5 cu Tat5& !5u )el benc!etuie$te m(reun cu ,atl su" m(rt$ind cu el bucuria cereasc)3 $aidei, atunci, /n binecu'!ntata srcie s cdem i noi la picioarele Domnului Dumnezeului nostru i s ne pl!ngem pcatele, a$a nc#t s ne (utem curai de (catele fcute" mai nainte s devenim inaccesibili rului $i" primind binecu'!ntrile i m!ng!ierile Du+ului, s-L sl'im pe Du+ul dimpreun cu *atl Cel fr de /nceput i cu Unul >scut (iul @u" acum $i (ururea $i-n vecii vecilor. Amin.) ,(i"1 @&E(0T@E0%, >&T(0P0L&T E -9;P97T0%, ,@fantul =rigorie .alama 0g+ioritul, E(itura Bu"a'e!tire, Bacau, AFFF.

Legaturi;

HAF

0"6>E-T9( Bvideo, subtitrat8 %& "9-T9(& Baudio si video8 PT. P(9N-&"6L %;9-T6L6& <(&<0(&E P9L9>9 Parintele >ihail %tanciu. (u$ciunea si foloasele ei la %f'ntul <ri$orie Palama BI2OR-I3HO8 "9LE9 %P(E %;&-T&(E 9 %;9-T6L6& <(&<0(&E P9L9>9. ,Lumineaza-mi intunericul" >inuni din viata si dupa moartea %fantului &erarh <ri$orie Palama Pr. Theodoros Nisis. (9&6L L6& 6>-ENE6 %& (9&6(&LE* 09>E-&L0( A din invatatura %fantului <ri$orie Palama %fantul <ri$orie Palama si biruinta invataturii celei adevarate %fantul <ri$orie Palama despre cum sa petrecem .ostul >asterii Domnului 8arturisire si impartasire A %fantul <ri$orie Palama Pilda %fantului <ri$orie Palama A Putem inchide sau falsifica Lumina, NNN "0-;E(&-T9 E L9 &9%& 9 &P% @&E(0T@E0% )L9"@0% despre viata si teolo$ia parintelui &oannis (omanidis 1F#D7? @# *7c*2A prima parte >&T(0P0L&T6L &E(0TE& )L9"@0%. P9(TE9 9 069 B&-T(EE9(& %& (9%P6-%6(&8 9 "0-;E(&-TE& E L9 &9%&. 1audio si te<t2. espre impartasania deasa, ru$aciunea inimii, psihoterapia ortodoxa si pr. &oannis (omanidis NNN %;9-T6L %&L69- 9T@0-&T6L. ,(ara +ar, sufletul e asemenea unui dobitoc. "9- -E 9%"6LT9 6>-ENE6 (6<9"&6-&LE, "6)&0%6L %0;(0-&E E L9 E%%EL. ,>ai' este cel ce crede ca 'a putea urma lui $ristos, fara lacrimi 9(@&>9- &T6L %0;(0-&E. Ce putere are rugaciunea, ce efecte are cainta? ,Unde este dragoste, acolo este plansul %fintii Parinti ne cheama la pocainta si la plans

HA4

P9(&-TELE %0;&9- E0<@&6 A %;9T6(& E%E-T&9LE PE-T(6 )&9T9 6@0)-&"E9%"9. Cauta sa fii sincer, mereu sa fii cinstit cu tine insuti) Lupta cu noi nu este simpla %f. )aleriu <afencu. ,@U>*78 C97@*#># >U80# CU >U87L7- "e inseamna sa fim crestini, cum putem realiza curatirea launtrica si nasterea din nou, ;u$a de umnezeu si tanarul bo$at din noi ,0&0>D?>0*#-F0 #> 80#>#L7 LU# DU8>7G7U" Parintele (afail -oica. E0<9T&9 %& %6;&"&E-T9 A 6%>9-&& P0"9&-TE& >erinde duhovnicesti pe calea postului de la Parintele %ofronie 9rhimandritul %ofronie %aharov. "9(E E "0- &T&9 E0%EE&(&& 6@6(&L0(, "6)&0%6L P9&%&E 9<@&0(&T6L. ,*otdeauna recomand pocainta @# marturisire) >iciodata nu recomand D?09 marturisire %;9-T6L &E(9(@ &<-9T&E despre cea mai $rea si mai importanta confruntare, de care ne e $roaza si de care tot fu$im. "(E%T&-6L ;9T9 &- ;9T9 "6 P9T&>&LE %9LE %fantul Tihon din Nadons=. F7G#-*#, ?8UL7, @090C#0"

E Come"tarii Z

HAA

I"tre TEROARE !iG TORPOARE !au TAINA FARADELEGII IN ACTUALITATE Po!tat (e cuvant $e 'L Dec %&&B &a '%;'J am W Cate0orii1 Crestinul in lume" Documentare" 8editatii du!ovnicesti" )oua ordine mondialaU 8asonerie" Razboiul nevazut" Reeducarea ieri" azi si maine" Vremurile in care traim W Pri"t W

+0 nu ndrzne$ti s ridici m#na ta cea slab (entru a o(ri valul (uternic al a(ostaziei. 4vit-o" (ze$te-te tu nsui de ea" $i-i va fi de a1uns. Cunoate du+ul vremii, cerceteazl, ca s poi evita pe c't posibil influena lui*. A!a "e $re'e"ea $ri" cu'i"te cu $utere mu&ta %fantul &$natie Eriancianinov. Ga"(u& cu care am $or"it i" $u &icarea ace!tui mi"i-!eria& (e(icat $ri"ci$iu&uic+(u2u&ui+ ree(ucarii a %o!t ace&a (e a i"te&e0e ce& $uti" i"tr-o mica ma!ura !co$uri&e !i re!orturi&e (e %u"ctio"are a&e ace!tuia, (ar !i, mai &ar0, (e a cerceta !i a i"te&e0e i" mo( (eo!e it !$eci%icu& 'remii "oa!tre, (e a cu"oa!te +virusii !i bolile !$iritua&e ce&e mai $rime/(ioa!e care a"tuie e$oca i" care traim, $e"tru a $utea !a "e a$aram cat $utem mai mu&t !u%&ete&e (e rau& &or3 Fii"( mai co"!tie"ti (e ace!tea, 'om !ti mai i"e !i !a a$&icam reme(ii&e (u2o'"ice!ti a&e S%i"ti&or Pari"ti, 'om !ti !a %o&o!im mai a(ec'at arme&e $e care Bi!erica "i &e $u"e &a (i!$o*itie !i a &e a$&ica i"te&e$t, i" cu"o!ti"ta (e cau*a, a$&icat a"ume acestor co"(itii i" care traim !i acestor i!$ite cu care "e co"%ru"tam3 )*inta a fost sufletul nostru) #ncepand cu 9e'olutia franceza, oprimantii au lucrat asupra 'ictimelor nu numai prin detentiune si crima, ci si prin reeducare, a%irma $ari"te&e marturi!itor a& &ui 9ri!to!, G2eor02e Ca&ciu3 Principiul reeducarii* functioneaza si el pe doua planuri A cel al aplicarii 'iolente si bruste, prin teroare, si cel al desfasurarii sale in ,in lentoare, ,istoric, ca o evolutie necesara spre care se indreapta intrea$a omenire. Pri" e'o&utia !a &e"ta, $o$oare i"tre0i !e !c2im a, !e )re%ormea*a+, i!i !c2im a ca(re&e (e 'ietuire tra(itio"a&e3 Ne a(ucem ami"te (e %aimoa!a teorie a )%orme&or %ara %o"(+ $ri" care T3 Maiore!cu critica !tarea !ocietatii roma"e!ti ce im$rumuta!e %orme&e i"!titutio"a&e 'e!tice, )ci'i&i*ate+ !i euro$e"e, i" tim$ ce i" $ro%u"*ime, i" rea&itate, mo(u& (e 'ietuire "u era )euro$ea"+, ci'i&i*at3 Cu a&te cu'i"te, e&ite&e care au co"!truit Roma"ia a!a cum e!te ea a!ta*i !e ra$ortau &a valori de imprumut, i"'atate &a Pari! (e &a mari a(miratori !i !u!ti"atori ai re'o&utii&or (i" Fra"ta3 Ace!te 'a&ori "u erau traite !i e=$eriate (e $o$oru& roma", !i "ici macar "u erau 'a&ori a&e $o$oru&ui %ra"ce*, e&e erau !im$&e creatii a !tracte a&e u"or )%i&o!o%i (e !a&o"+ care erau cu totu& &i$!iti (e e=$erie"ta $o&itica !i %oarte 'ra/ma!i mo"ar2iei !i i!ericii cato&ice3 9sadar, incepand cu zorii modernitatii*, s-a raspandit, prin revolutii, sau, mai lent, prin reforme, acest mod de viata al formelor fara fond, care functiona in sistem schizofrenic. A(ica, (e!i i" ca!a ta erai roma", !i traiai (u$a cum ai i"'atat (e &a HAE

!tra u"ii !i $ari"tii tai, )a%ara+, i" $u &ic, erai )euro$ea"+, cu 2ai"e )"emte!ti+ !i cu $rete"tia ca ai i"!titutii euro$e"e3 Dar i!toria a mer! i"ai"te, !i acum "e a%&am i"tr-u" a&t !ta(iu3 Ci"e mai cre(e ca "e a%&am !ta*i i"tr-o !ituatie (e ti$u& )%orme&or %ara %o"(+ !e i"!a&a3 Re'o&utii&e, re%orme&e, !i mai a&e! comu"i!mu&, au !$art ace!t $erete $rotector a& 'ietuirii $ri'ate tra(itio"a&e, a& trairii macar i" i"timitate a ce&or mo!te"ite (e &a $ari"ti3 9stazi ne aflam in stadiul omului celui nou, stadiul reformatului, al reeducatului. 9stazi fondul insusi este pervertit, pentru ca s-a a:uns la tinta A la sufletul omului. Acum !u"tem roma"i &a !u$ra%ata, (ar )euro$e"i+ i"&au"tru& "o!tru3 Deoarece ome"irea, !aturata (e )mo(er"itate+, !ecatuita (e ratio"a&i!m, a cautat, oarecum %ire!c, !a !e rei"toarca &a tra(itii3 Dar acest mod de 'iata traditional este disparut, pentru ca nimeni nu il mai traieste. Cautarea, $or"ita (i"tr-o i"tuitie %irea!ca a omu&ui, !%ar!e!te !tram , %oarte !tram # i" recu$erarea tra(itiei ca ornament" ca obiect de muzeu" ca e<(onat tratat ca !a "u $utre*ea!ca, insa lipsite cu totul de viata3 I" ace!t !e"! actio"ea*a !i U3E3, cu a&e !a&e !&o0a"uri mi"ci"oa!e (e!$re )diversitatea in unitate+ !i cu $ro0rame&e !a&e care !u"t (e!ti"ate *o"e&or ce !u"t (ec&arate )i!torice+, mu&te (i"tre e&e ma"a!tiriG a, se dau bani, se fac pro$rame, dar toate acestea pentru a conser'a mortuar traditia, pentru a o transforma in simplu ornament. Ca !i cum (aca "e $u"em i" &oc (e i e&ouri&e (i" 'remuri&e comu"i!te o o$i"ca curatica !i )e=otica+, "e $utem im$arta!i cu 'reo $icatura (i" mo(u& 'ec2i (e 'iata a& !tramo!i&or "o!tri3 Ti"ta a %o!t ati"!a, &a "i'e& 0e"era&3 Iar ace!t $roce! (e %a&!i%icare $ri" re-creare arti%icia&a a tra(itiei, $ri" muzeificare" !e a%&a i" $&i"a (e!%a!urare3 Iar !co$u& e!te ca pe dinlauntru sa fim apostati, iar pe dinafara crestini3 Cum? I"cercam mai /o! !a $u"em ca$ &a ca$ marturii&e ce&or ce au a'ut i"tuitia 'remuri&or "oa!tre3 U"a (i" $ri"ci$a&e&e mi*e a&e &ucrarii !ata"ei i" ace!te *i&e e!te pervertirea constiintelor si a puterii de :udecata, a $andirii normale si sanatoase, tocmai $e"tru ca omu& !a "u!i mai $oata %o&o!i (aruri&e mi"tii, %acu&tati&e (e cu0etare !i /u(ecata i" %o&o!u& ma"tuirii !a&e, !a "u mai !tie !a !e!i*e*e (ime"!iu"i&e mai $ro%u"(e a& 'ietii, ratiu"ea e=i!te"tei "oa!tre $e ace!t $ama"t $e care ar tre ui !a "e !imtim >straini si calatori)3 Se !$u"e ca diavolul este semanatorul tulburarii, al confuziei, al indoielii, al derutei, al ametelii si al haosului. &nteresul lui de prima instanta este sa ne ravaseasca mintea $a"a aco&o i"cat !a "u mai $utem (i!ti"0e (e&oc a& u& (e "e0ru !i a(e'aru& (e mi"ciu"a, "ici !a mai %im ca$a i&i !a (e!&u!im "ua"te&e !i, mai a&e!, !a (eo!e im (u2uri&e3 I" a& (oi&ea mome"t, o(ata cucerit $rimu& !i ce& mai im$orta"t )%ort+ # mintea noastra # e& urmare!te sa blocheze interventia fireasca, autoprotectoare a anticorpilor spirituali* si tinteste ca ener$iile 'ointei noastre lucratoare inspre cele ale uhului sa fie paralizate, vla$uite, secate, netrebnicite3 -u mai avem putere sau nu mai avem motivatie sa ne impotrivim. I" ace& mome"t, actiu"ea (e )i"%ectare+ a !u%&etu&ui "o!tru cu toate (u2uri&e rautatii, mi"ciu"ii !i uratu&ui !e $oate (e!%a!ura "e!ti"02erita $a"a &a ca$at, $a"a &a (i!tru0erea !a3 Dar acea!ta &ucrare (u!a &a !cara mare, &a "i'e&u& i"tre0ii !ocietati, !e ma"i%e!ta cu $utere, !i $e $&a" (u2o'"ice!c, si intre cei ce fac (arte din 6iserica3 >ai ales aici da vra:masul cele mai puternice atacuri, $e"tru ca aici !e a%&a $ri"ci$a&ii !ai i"amici !i aici e!te !i HAC

!i"0uru& &oc (e care ii e!te cu a(e'arat %rica3 Re0a!im !i i" Bi!erica, u"eori cu mai mare $utere, ceea ce Pari"tii au "umit )actiunea 8arii A(ostazii+ !au +lucrarea tainei faradelegii), ce !e ma"i%e!ta !i &a "i'e& 0&o a&3 uhovnicia se vrea a fi pervertita si ea, iar una din tinte este tot distru$erea capacitatii credinciosilor de a discerne, de a avea dreapta :udecata, de a se forma realmente Bsi ca intele$ere, si ca traire8 in cu$etul si in uhul Eisericii, al %fintilor Parinti. Di" $acate, a!ta*i %oarte $uti" !e acce"tuea*a i" Bi!erica acea!ta "ece!itate e!e"tia&a a discernamantului" %ara (e care "ici o &ucrare (u2o'"icea!ca "u $oate %i e=ercitata cu %o&o! !i $a*ita (e i"!e&are3 Cu atat mai mu&t ca"( i"!e&area e!te a!ta*i &a tot $a!u& !i im raca ce&e mai %e&urite %orme3 -otiunile fundamentale ale invataturii crestine sunt supuse astazi unui in$rozitor proces de falsificare. Sa ami"tim acum "umai i" treacat (e!$re cat (e $er'ertite !u"t, i" mu&te (i" (i!cur!uri&e i!erice!ti, i(ei&e (e ,ascultare, (e ,smerenie, (e ,ne-%udecare, (e ,iubire, (e ,pace !au (e ,misiune, ca !a "u mai 'or im (e o !e(a"te&e co"ce$te (e ,unitate !i (e ,ecumenism) Mu&te a&te e=em$&e !e $ot (a !i e!te "e'oie !a %ie (i!cutate cu (e-ama"u"tu&, (ar ace!t )$a&ier+ (u2o'"ice!c a& actiu"ii (e ree(ucare a mai %acut !i 'a mai %ace ,c2iar (aca "u "ea$arat i"tr-o ma"iera !i!tematica, (ar e!te ce'a ce "e $reocu$a i" mo( co"!ta"t. o iectu& u"or artico&e !e$arate $e 9azboi intru Cu'ant) Am $&ecat (e &a >e<(erimentul -itesti $e"tru a creio"a ce&e (oua %atete a&e or0a"i*arii !ocietatii tota&itare (e a!ta*i1 o %ata cru"ta, 2i(oa!a, cea a reeducarii demente prin teroare, !i o a&ta %ata, a co"%u*iei, a 'a0u&ui, a a$arate"te&or i"!e&atoare, a reeducarii prin torpoare*, cum !$u"ea i" mo( i"!$irat o !ora !i $riete"a a "oa!tra3 Totalitarismul de astazi combina in mod eficient strate$ia zaharelului cu cea a biciului, ici care, e& i"!u!i, ia a!ta*i ia i"%ati!ari %oarte ra%i"ate3 Co"!truie!te ora!e uria!e, como(itati tot mai !o%i!ticate, te 2ra"e!te, te i"ca&*e!te, te ,re.e(uca !i te )!cute!te+ !i (e 0ri/a (e a iti e(uca !i %orma co$iii tai ,fiind (e cale sa-ti reduca drastic" (ana la interdictie inusi dre(tul de a-ti mai educa liber (ro(rii co(ii! H aceasta este tendinta foarte clara (entru viitor" e<(erimentata de1a (artial in unele state si cu unele semne de1a e<istente si la noi.3 Planifica totul, centralizeaza totul, inre$istreaza totul, or$anizeaza totul. Iti o%era &ocui"te, i"(atora"(u-te $ri" cre(ite $a"a &a !%ar!itu& 'ietii3 Iti $romite atra"eti ,re&ati'. &i"i!tite, ca&cu&a"(u-ti, $ri" a!i0urari&e !ocia&e, i" %ata ta, %iecare a"ut3 Iti ri(ica uria!e co"!tructii i" care 0a!e!ti tot ce $o%e!ti, "umai !a i"ti"*i ma"a3 Si tot a!aG Pri" toate ace!tea cauta !a-ti cree*e u" &a"t i"e=trica i& (e (e$e"(e"te (i" care !a "u mai $oti ie!i3 Te &ea0a, a(ica, $ri" %ire tot mai mu&te, care !e "ume!c cre(ite, a!i0urari !ocia&e, (e !a"atate, (e e(ucatie, (e acea!ta minunata lume noua3 I" ace&a!i tim$, emite le$i tot mai constran$atoare, pentru a sanctiona drastic orice abatere de la frazeolo$ia oficiala, mar$inalizeaza orice individ suspect care $reseste prin simplul fapt ca e diferit si $andeste diferit. >ai bine spus, pentru ca e normal si gandeste normal" I" te=te&e (e mai /o! $re*e"tam (oua ti$uri (e (ia0"o!tice (u2o'"ice!ti care arata, $oate ce& mai $otri'it, cum a"ume !tam3 @om i"ce$e $ri"tr-u" te=t a& %f. "hiril al 9lexandriei, care (e!crie tactica $ri" care 'ra/ma!u& !e !tra(uie!te !a (i!tru0a omu& (e &a i"ce$utu& 'remi&or ace!tora3 &ntele$em mai bine, cu a:utorul %fantului Parinte, de ce astazi pro$ramul de munca Bsau robie8 al ma:oritatii oamenilor se intinde de dimineata HAH

pana seara, special pentru a se secatui puterile sufletesti ale omului si a-l reduce strict la orizontul sau pamantesc, la simpla conditie biolo$ica. Mai mu&t, 'om i"te&e0e !i mai i"e, citi"( marturii&e %fantului &$natie Eriancianinov !i a&e "uv. Paisie 9$hioritul, cum, (e/a $atru"! !i i"muiat i"e (e e$ui*area ace!tei ro ii !ama'o&"ice, omu& e!te mu&t mai $ermea i& &a i!$ite&e !u ti&e a&e 'ra/ma!u&ui3 E=te"uat i" ace!t mo(, omu& are te"(i"ta !a a!i!te pasiv &a i"'a(area co"!tii"tei !i mi"tii !a&e cu !u0e!tii&e om"i$re*e"te i" &umea (e a!ta*i ,(e e=em$&u1 omul zilelor noastre" care este solicitat la ma<imum la serviciu" intorcandu-se acasa" nu gaseste (utere decat sa se rela<eze uitandu-se la ,VD3 9dica sa se anestezieze si mai mult, sa se lase patruns, incet-incet, de otrava prin care vra:masul ii amorteste sau chiar ii paralizeaza :udecata, vointa si afectivitatea normala. Omu& co"tem$ora" e!te !timu&at !a "u mai 0a"(ea!ca critic !i ec2i&i rat, e!te i"'atat !a oco&ea!ca tot ceea ce $oate !tar"i co"%&ict i"terior !au cri*a, !a "u $ro &emati*e*e, SA NU MAI AIBA )NELINISTEA CEA BUNA+3 A& (oi&ea ti$ (e (ia0"o!tic (u2o'"ice!c e!te ce& $u! (e teo&o0u& a$o&o0et orto(o= )ir$iliu <heor$he, i"tr-o !i"teti*are cat !e $oate (e &amuritoare $ri'i"( ce&e (oua %atete a&e tota&itari!mu&ui (e a!ta*i1 za!arelul si biciul, $ri" re*umarea ce&or (oua (i!to$ii, ce&or (oua carti a$roa$e $ro%etice a&e !eco&u&ui QQ1 'ENJ a &ui Geor0e OrTe&& !i 6rave )eV World a &ui A&(ou! 9u=&eS1

S%a"tu& C2iri& a& A&e=a"(riei (e!$re !co$u& !i co"!eci"te&e mu"ci&or e0i$te"e!ti1 )Pe ace!tia K$e %iii &ui I!rai&L, %ii"( im$i"!i &a i"ce$ut (e %oame, i-au luat in stapanire e$iptenii, incat din oameni liberi si de ori$ine de sus si din vita de sfinti, i-au facut supusi pe neasteptate si pe nepre$atite, sub:u$ati stapanirii lor si i-au asuprit salbatic, (a"( ca moti' a& cru*imii im$otri'a &or, urmatoare&e1 OODar s-a ridicat alt rege (este 4gi(t" care nu cunoscuse (e *osif. Acesta a zis catre (o(orul sau; *ata" neamul fiilor lui *srael e multime mare si e mai tare decat noi. Feniti dar sa-i impilam" ca sa nu se mai inmulteasca si ca nu cumva la vreme de razboi sa se uneasca cu vra1masii nostri si" batandu-ne" sa iasa din tara noastra!PP ,Ie!ire 4, J-4F.3 &l intrista, cred, pe stapanitorul e$iptenilor, chiar si numai $andul la libertate al celor sub:u$ati printro supunere silnica si nu cu voia lor. OODe aceea au pus peste ei supra'eg+etori de lucrari, ca sa-i impileze cu munci grele. Atunci a zidit *srael cetati tari lui ?araon; -itom si Ramses" care serveau lui ?araon ca !ambare" si cetatea 5n sau *lio(olisPP ,Ie!ire 4, 44.3 Caci ace!tea au %o!t roa(e&e !ta$a"irii (e "e!u$ortat1 !u%eri"te&e "ei"treru$te, &ucrari &a &ut !i &a carami(a, cetati&e i"co"/urate (e *i(uri !i (e tur"uri !i mo'i&e&e ri(icate i" cam$, care !e %aceau %ara $&ata !i cu !u(oarea mu&ta a ce&or ce mu"ceau &a e&e3 Caci stapanitorii veacului aceestuia, punand stapanire pe nenorocitele suflete ale oamenilor, le dez'laguiesc Cle storc de vlaga H n.n.D in lucrari la lut si la caramizi si in cele ce se fac pe pamant si pentru pamant si le$andu-le de niste munci rele si nefolositoare ,caci a!a !u"t ce&e a&e tim$u&ui !i $ri'itoare &a tim$., &e !i&e!c !a $rimea!ca o 'iata amara !i mu&t c2i"uita, care "u &e 'a a(uce "iciu" %o&o! ce&or !i&iti !a o ra (e3 Caci cu ce $ot %o&o!i HAI

&ucruri&e !i $atimi&e tru$u&ui "e%ericitu&ui "o!tru !u%&et? Dim$otri'a, 'om a(uce ca!ti0 (ia'o&u&ui !i (raci&or !i o0atia !i marirea 'a %i a im$aratiei 'ra/ma!e, $recum !i Farao" "u $uti"a !&a'a !ocotea !a a(uca cetati&e $e care i &e *i(eau &ui %iii &ui I!raiu&, !i&iti !a %aca acea!ta %ara ma"care !i %ara $&ata ,G. >uncile israelitilor infatiseaza tipul si icoana muncilor noastre pamantesti desarte si profane, pe care le savarsim siliti si biciuiti de @atana si de puterile rele cele impreuna cu el, pe care %fanta %criptura i-a indicat prin numele supra'eg+etorilor. Ace!tea !u"t im$ra!tierea cea rea $&i"a (e !u(oare !i (e o!te"ea&a !i i"ecate i" &utu& "ecuratiei !i a& $&acerii mocir&oa!e3 Dar !-a mi&o!ti'it Dum"e*eu !i atu"ci (e cei im$i&ati i" mo(u& ce& mai (i!$retuitor !i mai !a& atic (e !ta$a"irea e0i$te"i&or, (e cei &e !&u/eau ace!tora %ara tre ui"ta3 Si !i-a %acut i"(ata (i" $rea u"u& Moi!e u" !&u/itor a& u"a'oi"tei !a&e %ata (e ei3 ar oare nu-L vom afla pe umnezeu facand aceasta si cu noi insine, .33+ ,%f. "hiril al 9lexandriei, )0crieri" -artea intaia" *nc!inarea si slu1irea in Du! si Adevar), E(itura I"!titu&ui Bi &ic !i (e Mi!iu"e a& Bi!ericii Orto(o=e Roma"e, Bucure!ti, 4MJ4.3

S%a"tu& I0"atie Bria"cia"i"o' (e!$re !trate0ia i!$ite&or !u ti&e !i mo&e!itoare1 )<" ce&e mai mu&te ca*uri 6"cerc5ri&e ce 'i" a!u$ra "oa!tr5, &a $rima 'e(ere, !u"t "e6"!em"ate 6"c7t "ici "u &e-ai $utea !ocoti 6"cerc5ri3 Dar acea!ta-i (oar o 'ic&e"ie a 'r5/ma8u&ui care, (atorit5 u"ei e=$erie":e 6"(e&u"0ate, a (o 7"(it 6" &u$ta cu omu& "ec5&it o (i 5cie e=traor(i"ar53 <"0eru& c5*ut a o !er'at c5 i!$ite&e e'i(e"te, 0ro!iere 8i 'io&e"te 6i i"!u%&5 omu&ui u" *e& $uter"ic 8i u" mare cura/ $e"tru a !e &u$ta cu e&e3 Pentru a rm'ne ascuns, le va !nlocui pe acestea cu ispite mai u#oare, dar foarte subtile, #i de o extrem eficacitate. E&e "u $ro'oac5 *e& 6" i"imi&e "oa!tre, e&e "u (ec&a"8ea*5 o &u$t5 !$iritua&5, dar te in !ntr-un fel de letar$ie #i arunc duhul nostru !n stare de espectativ. E&e te co$&e8e!c 8i 6" mo( $ro0re!i' 6:i e$ui*ea*5 $uteri&e $!i2ice, te aru"c5 6" $&icti!ea&5 8i 6" i"acti'itate; e&e te rui"ea*5 8i %ac (i" ti"e o int a patimilor, ca urmare a !&5 5"o0irii, $&icti!e&ii 8i i"acti'it5:ii3 @ic&e"ia (ia'o&u&ui 8i 0reutatea &u$tei $e care o (uce e& a!t5*i cu c5&u05rii au %o!t (e!co$erite mai (i"ai"te (e c5tre Dum"e*eu3 Dum"e*eu 6i 6"cu"u"ea*5 $e &u$t5torii (e a!t5*i ca 8i $e cei (e (emu&t, (e8i "e'oi":e&e ace&ora, 6" mo( a$are"t, erau mai mari (ec7t a&e ace!tora3 S5 "e $5*im (ar !5 "u a/u"0em 6" i!to'ire, 6" $&icti!ea&5 8i 6" &e"e'ire- % ne mobilizm toate puterile #i toat atenia pentru a pzi poruncile Evan$heliei/ <m$&i"i"(u-&e 'om (e!co$eri "e"um5rate&e cur!e a&e 'r5/ma8u&ui 8i 'ic&e"ia cu care e& &e com i"5 8i &e $u"e 6" &ucrare3 @om 'e(ea c5 "eca*uri&e 8i i!$ite&e (e a!t5*i, u8oare 6" a$are":5, ti"(, ca 8i ce&e (e o(i"ioar5, !5-& 6"(e$5rte*e $e om (e 9ri!to!, s distru$ din lume adevratul cre#tinism, nels'nd s dinuiasc dec't forma exterioar B/8, cu care s-i !n#ele mai u#or pe oameni3 @om 'e(ea c5 i!$ite&e u8oare $e care !ata" &e $u"e 6" &ucrare cu o r5utate i"%er"a&5 ac:io"ea*5 mu&t mai e%icie"t (ec7t i!$ite&e 'io&e"te, !i0ure, '5*ute 8i (irecte+3

HAD

,%f. &$natie Eriancianinov, )?aramiturile os(atului), E$i!co$ia Orto(o=a Rom7"a A& a-Iu&ia, 4MMI.

Cu'io!u& Pai!ie A02ioritu& (e!$re >a"e!te*icu&+ i"/ectat (e 'ra/ma! !i (e!$re 0e"eratia "oa!tra )%iarta+1 )Am !$u! u"or me(ici cu care (i!cutam (e!$re a"e!te*ia $e care o %ac &a o$eratii1 OOAnestezia celui viclean are consecinte ne(lacute asu(ra omului" in tim( ce aceea (e care o faceti dumneavoastra a1utaPP3 9nestezia diavolului este otrava pe care o arunca sarpele peste pasari sau peste iepurasi ca sa-i paralizeze si sa-i in$hita fara a se impotri'i. Dia'o&u&, atu"ci ca"( 'rea !a &u$te u" om, trimite mai intai un dracusor anestezist*, ca sa-l faca pe om nesimtit, duca care mer$e el insusi si-l ciopleste, si face din el orice vreaG Dar i"ai"te mer0e )a"e!te*i!tu&+3 Ne %ace i"/ectie cu "e!imtire !i uitam (e 0ri/a ma"tuirii3 Iata, 'e*i, "oi mo"a2ii, am %a0a(uit ra (are ca"( 'om %i )ocarati" bat1ocoriti etc=), (ar i" ce&e (i" urma (e mu&te ori i!$ita "e *a$ace!te !i %acem ce&e $otri'"ice ce&or %a0a(uite3 A&t%e& i"ce$em !i a&t%e& !%ar!im3 Pe"tru a&tce'a am $or"it !a mer0em, !i i" a&ta $arte mer0em+3 )Le-au distrus pe toate, familia, invatamantul, serviciileC -u-i intereseaza nimic/ -u au nimic inlauntrul lor..3 ,G. Exista un duh caldicel, deloc barbatesc. -e-am stricat cu desavarsire/ Cum "e mai ra (a Dum"e*eu- Demu&t, ce u"a-cu'ii"ta e=i!taCe marime (e !u%&et- ,G3. Cu ace!t (u2 re e& care a i"trat, cu acea!ta "e$a!are, !-a termi"at, !-a i"ecat tot !tatu&3 ,G. -epasarea fata de umnezeu aduce nepasarea si fata de toate celelalte+ aduce descompunerea3 ,G. Dar 0e"eratia (e a!ta*i e!te $eneratia nepasarii/ Cei mai mu&ti actio"ea*a "umai (e $ara(a3 Dar !a "u &e !$ui !a !e a$ere, (aca !-ar i"tam$&a ce'a- A!ta*i "ici $ara*i "u mai 'or3 Mai (emu&t mer0eau &a $ara*i, au*eau u" mar! !i tre!area ce'a i" ei3 A!ta*i e=i!ta u" (u2 ra*'ratit &a "oi, &a 0reci3 De!i0ur, a&te $o$oare !u"t mai rau, $e"tru ca "u au i(ea&uri ,G.+3 )Dar !i crestinii de azi nu sunt luptatori. Primii crestini erau nuci tari+ schimbau toata lumea3 Si i" e$oca i*a"ti"a, au !co! o icoa"a (i" i!erica !i !-a im$otri'it toata &umea3 @ristos %-a rasti$nit pentru noi ca sa inviem si noi suntem nepasatori/ ,G. Nu, a!ta*i i" &ume nu se mai :ustifica nestiinta. Lipseste dispozitia cea buna, marimea de suflet)3 )Prezena cre#tinilor este mrturisire de credin3 Ci"e'a $oate a/uta mai mu&t cu ru05ciu"ea, (ar tacerea &ui o 'or e=$&oata cei&a&:i 8i 'or !$u"e1 +Cutare $i cutare n-au (rotestat" (rin urmare sunt de (artea noastr" sunt de acord cu noi3 ac nu !ncep unii s loveasc rul, adic s mustre pe cei care smintesc pe credincio#i, se va face mai mare ru. A!t%e& !e 'or 6"t5ri $u:i" cei cre(i"cio8i, (ar 'or %i 6m$ie(ica:i $u:i" 8i cei ce &u$t5 Bi!erica3 Bi!erica "u e!te cora ia &or cu care !a %aca $&im ari, e!te cora ia &ui 9ri!to!3 Ace!tia !u"t (e &amat3 Si"0uru& &ucru care ii i"tere!ea*a e!te !a ai a !a&ariu mare, ma!i"i (e &u=, !a a&er0e &a (i!tractiiG ,G. A&:ii iar58i (i" +buntate !$u"1 +4reticilor" nu le s(unei c sunt n rtcire" ca s le artm dragoste3 ?i a#a pe toate HAJ

le ni'eleaz. ac ace#tia ar fi trit !n primii ani ai cre#tinismului, n-am fi avut nici un sf'nt. Atu"ci !$u"ea cre8ti"i&or1 +Arunc numai tm#ie n foc $i nu te le(da de 3ristos! Dar "-au $rimit; +?-te numai c arunci!3 Nici a8a "-au $rimit; +)u vorbi des(re 3ristos $i du-te liber n alt (arte3 Dar "ici $e a!ta "-o $rimeau3 A!ta*i 'e*i o lume fiart+3 ,"uv. Paisie 9$hioritul, ),rezire du!ovniceasca), E(itura E'a"02e&i!mo!, Bucure!ti, AFFE.3

@ir0i&iu G2eor02e (e!$re ce&e (oua %ete a&e tota&itari!mu&ui1 Bi0 Brot2er e!te cu oc2ii $e ti"e )Atat &a OrTe&&, cat !i &a 9u=&eS !ocietatea )(e mai"e+ e!te u"a totalitara, i" care $reocu$area $ri"ci$a&a a (ictatori&or # cei care au acumu&at $uterea # este cum sa poata controla mai bine mintea oamenilor, cum !a %aca mai e%icie"t $roce!u& !$a&arii creiere&or3 Scrii"(u-!i cartea &a !%ar!itu& ce&ui (e-A& Doi&ea Ra* oi Mo"(ia&, i" $&i"a $erioa(a a a!ce"!iu"ii $uterii !o'ietice, 0r\ell o$tea*a $e"tru metoda violenta" (entru un regim al terorii" ins(irat (arca din lagarele de reeducare din C!ina" Rusia sau Romania. U"i'er!u& co"ce"tratio"ar orTe&ia" e!te a&catuit (i" $arti(u& i"terior # e&ita co"(ucatoare, oame"ii (i" um ra -, $arti(u& e=terior # i"!trume"te&e $ri" care !e rea&i*ea*a 0u'er"area, oame"ii care !u$orta i" ce& mai i"a&t 0ra( re0imu& terorii !i $ro&ii # $o$oru& ti"ut i" i"tu"ericu& &i$!ei (e e(ucatie3 Mi"i!tere&e ce&e mai im$orta"te $ri" care !e rea&i*ea*a 0u'er"area !u"t1 - 8inisterul Adevarului" ce& care administreaza ideolo$ia conducatoare, marea mi"ciu"a $ri" care e co"(u!a &umea3 Sarci"a &ui e !a re!crie $erma"e"t i!toria, !a %a&!i%ice rea&itatea, !a re(uca &im a/u& $ri" re!tra"0erea %o"(u&ui &e=ica& !i a cam$u&ui (e !em"i%icatii a cu'i"te&or, a!t%e& ca e&e !a "u mai $ermita o 0a"(ire $ro%u"(a; - 8inisterul *ubirii" ce& care !e ocu$a (e urmarirea indivizilor, de reeducarea prin tortura a ce&or care ca( i" ere*ia (e a 0a"(i a&t%e& (ecat $arti(u&; - 8inisterul Abundentei, (uce $o&itica infometarii; - 8inisterul -acii !e ocu$a (e ra* oi, un razboi care nu se mai termina niciodata3 Starea $erma"e"ta (e ra* oi, teroarea, %a'ori*ea*a co"%u*ia !i 2ao!u&, /u!ti%ica orice ma!ura a $arti(u&ui !i, toto(ata, !ta i&itatea !i!temu&ui3 Ecra"u& te&e'i*oru&ui e!te a!e*at i" toate &ocuri&e $u &ice, $recum !i i" ca!a %iecaruia, %ara a e=i!ta $o!i i&itatea (e a-& i"c2i(e, ima0i"i&e ace!tuia, i(eo&o0ia $arti(u&ui ii urmare!te o !e!i' $e &ocuitorii ace!tei &umi3 Lo*i"ci&e care 0u'er"ea*a 0a"(irea a !ur(a a ace!tei (ictaturi !u"t1 - Ra* oiu& e!te $ace;

HAM

- Li ertatea e!te !c&a'ie; - I0"ora"ta e!te $utere3 I" u&time&e $a0i"i a&e cartii a$ar ce&e (oua &ectii %u"(ame"ta&e a&e ree(ucarii1 I. aca partidul iti spune ca doi plus doi fac cinci sa crezi cu adevarat ca asa este+ 2. -u a:un$e numai sa te supui Partidului. Trebuie sa te $olesti de sine pentru a-i face loc acestuia sa te umple de cele ale sale. Trebuie sa-l iubesti din toata inima pe Ei$ Erother.

Co"(itio"ati !a %ie %ericiti Dar ce e!te %ericirea? I" mi"u"ata &ume "oua ima0i"ata (e @uxle^, !$a&area creieru&ui !e 'a rea&i*a exclusiv prin mi:loacele blande*, in esenta magice si +ipnotice, prin conditionarea pa'lo'iana a atitudinilor si comportamentelor si prin inocularea +ipnopedica a ideologiei) I" acea!ta &ume oame"ii !u"t &i eri !a 0a"(ea!ca, (ar ei 0a"(e!c "umai ceea ce au %o!t co"(itio"ati !a 0a"(ea!ca3 Li ertatea !e e=$rima "u $ri" a $utea 0a"(i a!a cum 'rei, ci prin a te distra asa cum ti se nazare3 Pro &ema co"!tii"tei e!te re*o&'ata $ri" disolutia completa a acesteia. S$a&area creiere&or !e 'a %ace $ri" de$radarea morala a copiilor, inca din primii ani de viata, prin ruperea lor de familie, de trecut, de natura si de carti3 Pri" %orta im$re/urari&or, i"(i'i*ii ace!tei &umi !u"t mo(e&ati com$&et (u$a c2i$u& i(eo&o0iei co"(ucatoare3 De!i "u e=i!ta 'io&e"ta, i*o&area com$&eta (e %ami&ie, (e &ume !i (e a(e'ar %ace ca oame"ii )Mi"u"atei &umi "oi+ !a %ie i"tr-o mai mare ma!ura &i$!iti (e &i ertatea (e a 0a"(i (ecat cei (i" &umea &ui OrTe&&3 &n$inerii, oamenii de stiinta ai acestei lumi studiaza si aplica metodele prin care se poate patrunde in adancul mintii omului, de unde sa-i poata dicta cum sa $andeasca, cum sa simta si ce trebuie sa faca pentru a fi fericit. E=i!ta !i aici "i!te co"%&icte $ro(u!e (e cati'a (i"tre cei care, (i"tr-o (e%icie"ta (e co"(itio"are, co"!tie"ti*a"( !ituatia i" care !e a%&a, !e re'o&ta i"tr-u" %e& !au a&tu& im$otri'a !i!temu&ui3 Ace!tia 'or !%ar!i i*o&ati $e o i"!u&a, iar )!a& aticu&+ ce& "a!cut i"tr-o re*er'atie (e i"(ie"i, (eci tota& "eco"(itio"at, "e!u$orta"( !a mai traia!ca i" &umea %ericirii %ara co"!tii"ta !i a(e'ar, (e %a$t a arti%icia&u&ui !i a %a&!itatii, !e 'a !i"uci(e3 Ie!irea "u e=i!ta $e"tru ca "u mai e!te cautata3 Pentru oamenii din minunata lume noua nu mai exista iesire, nu din cauza fortelor de represiune, ci pentru ca acestia nu mai cauta iesirea) Fu0a (e orice %e& (e co"%&icte !e rea&i*ea*a i" !$atiu& ima0i"aru&ui, %ie te&e'i*ua&, %ie or0ia!tic !au "arco0e"3 ro$ul este solutia prima si ultima a oricarei probleme. Iar cei care i"ca&ca &e0i&e eroti!mu&ui &i erti", &e0a"(u-!e !u%&ete!te !i $e (urata (e ci"e'a, cei care re%u*a (ro0u&, !u"t (ec&arati i"(e*ira i&i !i 'or %i e&imi"ati3 Oame"ii &umii "oi !u"t mu&tumiti !i %ericiti $e"tru ca au mu&ta $ai"e !i mu&t circ3

HEF

upa cum am mai spus, desi par atat de deosebit structurate, exista o multime de elemente comune celor doua tipuri de dictatura, care nu fac altceva decat sa ne a:ute sa intele$em ca, in esenta, obiectivele lor sunt aceleasi. Dar ce e!te ce& mai curio!, o(ata cu trecerea tim$u&ui, ace!te e&eme"te !e co"turea*a tot mai i"e, 'e"i"(u-&e, $arca, 'remea !a !e i"tru$e*e i" i!torie3 Tre uie remarcat i"!a ca !$iritu& 0e"era& c2iar !i a& mi/&oace&or (e co"tro& $o&itie"e!c rama"e i"ca ce& 2u=e&ia"3 &ma$inea bine cosmetizata a statului democratic, a drepturilor omului sau al parintelui iubitor care-si cearta copilul, doar pentru ca-i vrea binele, nu trebuie stricata. >i:loacele de urmarire raman inca ascunse sub masca neutralitatii, pentru a salva pe cat se va mai putea iluzia libertatii. E&e "u tre uie !a i"(uca !e"time"tu& (e teama i" $o$or, ci, dimpotri'a, pe cel al sigurantei pe care o ofera acest control total al realitatii) Controlul absolut al (ersoanei umane nu mai este doar un im(erativ al fictiunii orVeliene. Ran1etul lui 6ig 6rot!er" daca suntem (utin mai atenti" trans(are c!iar si in ra(oartele (rezentate la nivelul marilor organisme internationale. ,G.

Cartea, (u!ma"u& re0imuri&or tota&itare I" &umea &ui OrTe&& e!te $re*e"ta cartea, (ar acea!ta e!te mistificata i" &a oratoare&e Mi"i!teru&ui A(e'aru&ui3 I" )Mi"u"ata &ume "oua+ este conditionata repulsia fata de carti, caci, rama"e i" $erma"e"ta riscul ca ei sa citeasca vreun lucru de natura sa deconditioneze in mod nedorit unul din reflexe*. Ce !e i"tam$&a a!ta*i i" ca(ru& !ocietati&or a'a"!ate? Si!temu& e(ucatio"a& america" e!te &a $ama"t, e!te o rui"a3 Patru*eci (e $roce"te (i"tre ti"erii america"i care i"tra &a Co&e0ii recu"o!c ca "u !tiu !a !crie !i !a citea!ca corect3 Doua*eci !i trei (e mi&ioa"e (e a(u&ti !u"t a"a&%a eti3 ,Ra$ortu& !$ecia&i!ti&or (e &a U"i'er!itatea Co&um ia # SUA # T2e G&o a& Eco"omS, 4MMF.3 Pri" urmare, te&e'i*iu"ea !i cu&tura (i'erti!me"tu&ui au reu!it mai i"e (ecat (i!to$ice&e mi"i!tere a&e $ro$a0a"(ei !tate&or tota&itare !a-i i"(e$arte*e $e co$ii (e carte3 Creieru& co$ii&or care-!i $etrec tim$u& $re$o"(ere"t i" %ata te&e'i*oare&or !i I"ter"etu&ui e!te cu a(e'arat co"(itio"at !a "u mai 0a!ea!ca $&acere i" &ectura3 Nu "umai ca acea!ta e!te mai $uti" %a!ci"a"ta ca ima0i"ea i" mi!care !au $e"tru ca ar $reti"(e u" e%ort mai mare, ci !i $e"tru ca tot ce i"!eam"a 'i*io"are re$rima e(i%icarea rete&e&or "euro"a&e im$&icate $e $arcur!u& &ecturii3 Cartea ar $utea (i!$area $e 'iitor i" $rimu& ra"( $e"tru ca "u !e 'or mai 0a!i !u%icie"ti oame"i care !a o a$recie*e, care !a o (orea!ca, care !a o cum$ere3 Ci'i&i*atia Gute" er0 e!te, (u$a cat !e $are, i"&ocuita (e cultura halucinatiei colective, de cultura fantasmelor si a balaurului antropomorfizat !i cu ie!ire &a ecra"u& u&tra$&at+3

HE4

PARINTELE IOANIC9IE BALAN3 BLANDUL MARTURISITOR # DE C ANI IN @ESNICIE3 Cu'i"te (e %o&o! ,I.1 +Rugati-va mai mult! Cine vorbeste mult" (agubeste mult Po!tat (e admin $e %% )ov %&'' &a '%;&& (m W Cate0orii1 PConcentrateP du!ovnicesti" Calugaria U viata mona!ala" Credinta in familie" Crestinul in lume" 8andria" trufia" -arintele *oanic!ie 6alan" Razboiul nevazut" Rugaciunea CCum sa ne rugam2D" Vremurile in care traim W Pri"t W

)Me(icame"tu& &umii "u e!te !tre$tomici"a !au !tiu eu ce a&t me(icame"t3 %alvarea lumii, medicamentul lumii este iubirea. #ertati-'a, iubiti-'a, mai 'izitati-'a, incura%ati-'a, a%utati-'a)). Ca"( 'a (i!$area iu irea 'a 'e"i !%ar!itu& &umii-+ +*ubiti-va (reotii si rugati-va (entru ei" caci cu rugaciune ii 'eti face mai buni, nu cu carteala sau cu cle'eteala"
NNN Cititi si; P9(&-TELE &09-&"@&E E9L9- A marturisiri video 1RPP no') PQQ52 ,*reziti-'a, frati romani, pana nu-i prea tarziu" A stri$atul de dincolo de moarte al Parintelui &oanichie Ealan Parintele &oanichie Ealan, o viata pentru @ristos Printele &oanichie Elan, un om al uhului

NNN Ru0aciu"ea Sa "e i"'atam cu ru0aciu"ea3 0rice ar fi, cine se roa$a are numai de casti$at. "ine vorbeste, pa$ubeste. "ine vorbeste mult, pa$ubeste mult.

HEA

9ugati-'a mai mult) "and un popor se roa$a, fie si numai unu la suta, umnezeu cruta tara. *e rogi mai mult, de'ii 'esnic) )rei sa aduci o contributie ma:ora familiei tale si neamului in care te-a nascut umnezeu, (oa$a-te mai mult. @a incepem cu rugaciunea) *eoria e pe planul doi) -u te intreb cata carte stii si nu-ti spun cata stiu eu. Eu intreb. Cat te rogi, frate?. %i de acolo imi dau seama de ce ai sau nu ai liniste. Tre uie !a "e i"toarcem &a ru0aciu"ea $ari"ti&or "o!tri3 N-ati a'ut mama !i u"ici aca!a? "and ne-om ru$a noi ca bunicutele noastre, se schimba situatia in (omania. Nu ' a a(uceti ami"te? Ci"e "u !tie? Eunica punea broboada pe cap, statea in $enunchi si se ru$a si plan$ea in basma si se ster$ea cu capatul broboadei. Ea nu stia decat *atal nostru si vreo doua ru$aciuni, dar ru$aciunea ei oare o am eu, Parintele imitrie Ee:an !i Pari"te&e C&eo$a au 'a*ut o tara"ca cu o$i"ci i" $icioare care !e ru0a !i a'ea o %&acara mare (e %oc (ea!u$ra ca$u&ui3 La aceasta ru$aciune trebuie sa a:un$em noi. 0ri e foc, ori e nimic3 Si atu"ci "u mai tre uie !a %acem cereri &a $ar&ame"te !a "e (ea cutare3 A$e&am &a Dum"e*eu& &umi"ii !i &a %ocu& ru0aciu"ii3 &ntai sa va ru$ati si dupa aceea sa va apucati de orice actiune. aca nu te-ai ru$at mult, nu reusesti in ziua aceea mult. ;aceti incercarea aceasta. Si eu am o !er'at acea!ta3 De $i&(a, eu mai !tiu "i!te ru0aciu"i $e (e ro!t3 Ca"( ma (uc &a (rumuri &u"0i u"(e'a !au c2iar $e tre" i"tr-o (e$&a!are !i am u" o iecti' %oarte im$orta"t (e rea&i*at, %ac !i eu ce ru0aciu"i $ot, !i i"c2ei cu 0catistul &unei Festiri, pe care noi calu$arii il stim pe de rost, ca e de datorie sa-l stie orice calu$ar. Sa 'e*i ce i"e iti mer0e atu"ci3 "and ai facut numai pe :umatate acatistul, primesti numai pe :umatate. "and e facut tot, parca toate usile se deschid si reusesti. (u$ati-va mai mult, sa vedeti cum reusiti. Ru0ati-'a mai mu&t !i !a 'e(eti cum Dum"e*eu &e re*o&'a $ri" i"0erii Lui3 "a daca le-am face toate numai noi, unde mai sunt in$erii lui umnezeu, Totul este saL slavim pe umnezeu. -u-i nevoie sa-& ceri lui umnezeu ce-ti trebuie. %laveste-L pe umnezeu si El iti da si ce-ti trebuie tie. -ici nu te astepti, si $asesti blidul cu macare pe masa. Ca"( i"ce$i o ca!a "oua, ca"( i"ce$i o %ami&ie "oua, ca"( i"ce$i !a %aci ce'a (e %o&o! $e"tru ca!a ta !au $e"tru a&tii, "u i"ce$e $a"a "u te ro0i !i "u $o!te!ti3 O *i, (oua, trei, o !a$tama"a, $a"a !eara, (u$a cum $oti, (ar cu i"ecu'a"tare (u2o'"icu&ui tau3 Ca"( a'em "eca*uri mu&te !i mari !i "u "i !e im$&i"e!te "ici o cerere, !a $romitem &ui Dum"e*eu ce'a1 ca 'om a/uta &a o i!erica, ca 'om cre!te u" co$i& or%a", ca 'om mer0e $e &a cei !araci3 Fiecare cat $oate, "u !a $romita ce "u $oate3 Cat $oti !i cat cre*i ca ai3 Sa 'e*i ce re$e(e ti !e im$&i"e!te cererea3 #ndumnezeirea omului incepe cu ru$aciunea si se termina cu ru$aciunea3 I"ce$i cu ,atal nostru !i termi"i cu rugaciunea inimii !au cu ru0aciu"ea cea (e %oc !i cu &acrimi care cur0 %ara !a !tii cum !i ca"(, !i care "u mai i"cetea*a3

HEE

Ni macar de IG ori Doamne #isuse* si ti se sfinteste $ura. %a te ro$i pentru pace pana ce o dobandesti. *u roaga-te si aceasta este (ilocalie) ;ara ru$aciune devenim crispati, suparati, intunecati, mandri. %taruirea in ru$aciune este cea mai mare fapta, ca de aici vin toate. aca ai invatat sa te ro$i, stii toata teolo$ia3 S%a"ta Litur02ie Cat !e mai %ace S%a"ta Litur02ie $e $ama"t $retuiti i!erica !i "u !tati i" tim$ (e !ar atoare !au (umi"ica $e &a $orti, $e &a "u"ti, $e &a cumetrii !au a%aceri3 Sa !tai &a S%a"ta Litur02ie e!te mai (e %o&o! (ecat a %ace meta"ii, a citi &a P!a&tire !au a %ace a&ta "e'oi"ta3 Trairea i" 9ri!to! )iata omului este o taina, nici omul nu-si cunoaste taina vietii lui. Traie!ti cu 9ri!to!, %ara !a !tii ca e!ti c2iar &a"0a E&, (ar !imti ce'a, !imti ucuria, !imti $acea, !i aceea e $re*e"ta &ui 9ri!to!3 @ristos e cu noi. 9sta este bucuria noastra. -u cata avere ai si cate masini in poarta, ci cata bucurie ai in @ristos, cat te hranesti din ru$aciune vorbind cu @ristos. /egatura ta cu Domnul" cu cerul" cu vesnicia. Asta conteaza. Faceti mi&o!te"ie !u%&etea!ca i" %icare *i, ca mi&o!te"ie tru$ea!ca "u $rea a'em (e u"(e3 Ce inseamna milostenie sufleteasca? %a iei o carte sfanta sau -oul Testament si sa mer$i la un crestin bolnav, la o batranica, la un om sarac si sa ii citesti de acolo un capitol, sau sa faceti ru$aciune, sa cititi un acatist sau .araclisul 8aicii Domnului. Si te i"c2i"i, !i !e ucura !i o&"a'u& !i tu ca ai %acut o mi&o!te"ie3 eci fa milostenie nu cu bani, ci fara bani, ca e mai mare milostenia sufleteasca, sa man$ai un om, sa mer$i la un bolnav, sa-i duci o carte buna, sa-i duci o cruciulita, sau mai ales, sa duci la preot pe o ruda de a ta, sau barbatul, sau sotia, sau copilul, sau fata, ca poate nu sunt spovediti de multi ani de zile. Deci a (uce u" om, care "u !-a !$o'e(it (e mu&t tim$, &a $reot, e!te cea mai mare mi&o!te"ie3 Sa %ie !i e& !$a&at, curatit !i im$acat3 %au pe altul sa-l indemni la biserica duminica, sa nu lucreze, sau pe altul sa-l indemni sa mera$a la un spital, pe altul sa-l indemni sa se impace cu sotia, cu copiii. &ndemnati lumea spre biserica, spre duhovnic, spre @ristos3 Nu ii o%eri a"i, "u ii o%eri ca(ouri, ci ii o%eri $e 9ri!to!, care e mai !cum$ (ecat toate3 Deci iata atatea %a$te (e mi&o!te"ie $e care $uteti !a &e %aceti3

HEC

Sc2im area &umii "u 'i"e "ici (i" [a$o"ia, "ici (i" America, "ici (e &a Mo!co'a3 %chimbarea lumii vine din casele noastre, din inimile noastre3 Foarte 0reu $oti tra0e u" !u%&et (i" $acat &a %a$ta u"a, (i" ia( i" rai, (i" "ecre(i"ta !au (i" !ecta !a-& tra0i &a 9ri!to!, &a S%a"ta Cruce !i &a i!erica3 Sau !a-& !coti $e a&tu& (i" carciuma !i !a-& %aci cre!ti" u", !a iu ea!ca Bi!erica !i $e 9ri!to!3 "el mai $reu este de vanat nu pasari, nu avioane prin vazduh, nu rachete, nu altceva, ci sa vanezi un suflet de om si sa-l scoti din rautatea lui si sa-l aduci in bratele lui @ristos 3 E!te ce& mai 0reu &ucru i" 'iata a!ta, (ar e!te !i ce& mai ra!$&atit !i ce& mai !cum$ $e $ama"t3 Sa $rimim cu'a"tu& &ui Dum"e*eu "u a!a1 )A" a mai s(us si ieri vorba asta! Am mai auzit-o o data)3 Nu, %rati&or3 %fintii Parinti, cand ascultau sau citeau un cuvant din Evan$helie pe care-l stia toata lumea pe de rost, incepeau sa plan$a. Totdeauna oamenii cu viata sfanta, care au inima deschisa pentru cuvant, pentru @ristos si pentru mantuire, cand aud cuvantul, chiar daca e tot acela, ei plan$, inima lor vibreaza, ei I& (ore!c $e 9ri!to!, i& !imt i" i"ima &or, 'or !a-L ti"a mai mu&t i" rate&e &or3 De aceea ii 'e*i ca !tau mai mu&t &a ru0aciu"e, (e aceea !i $o!te!c tot mai mu&t, (e aceea !e !$o'e(e!c tot mai (e!, (e aceea ca"( !e roa0a $&a"0 !i ra'"e!c $e"tru S%a"ta Im$arta!a"ie3 Drumul crucii este drumul mantuirii) %alvarea nu va veni nici de la rasarit, nici de la apus, ci numai de sus. ar nu se mai uita nimeni in sus, cica de sus nu vine nici un dolar. %alvarea o da @ristos, dar prin cruce, prin :ertfa personala, daca o accepti. aca nu o accepti, esti un spectator, ca si cum te uiti la un film, si a trecut filmul, a trecut viata si te-a carat cineva la mormant. Pacat de tine. e aceea nu mer$e bine lumea aceassta, ca noi vrem sa facem o alta le$e, nu le$ea Evan$heliei. -u luam pe @ristos de model, ca sa ne :ertfim si noi, caci atu"ci !-ar "a!te co$ii, ar %i !ocietatea ec2i&i rata3 A!a, (oua 'or e !i u" cu'a"t !i 2ai &a tri u"a&, "eam (e!$artit; 2ai &a (octor, am !ca$at (e co$ii3 ;ereasca umnezeu sa ne a:un$a blestemul pomului celui fara de roade. Sa traim o 'iata i"trea0a %ara roa(e, a$oi 2ai ca i" !%ar!it !-a "imerit !a "a!c u" co$i& !i cam cu atata mer03 Nu te $oti ma"tui a!a3 usmanul nostru este numai diavolul. ar de diavol ma pot apara cei din 9pus sau cei din (asarit, Nu, numai crucea ma apara, numai faptele mele bune, numai smerenia, numai trairea cu $ristos) %a nu mai :udecam. >ai bine sa a:utam cu ru$aciunea. 9:utati cum puteti3 I"tai cu cu'a"tu&, ca e mai !cum$ cu'a"tu& (ecat a"u&3 Cu'a"tu& ie!e (i" i"ima, a"u& ie!e (i" u*u"ar3 Dar !i a"u& tre uie, ca e& e!te &e0at (e Marta3 Tre uie !i Marta, (ar i"tai (e toate Maria3 #ndoiala rapeste tot in viata. ravna, ru$aciunea, pacea.

HEH

Ca"( ie!im a%ara (i" i"ima, 'ai ce tri!ta e &umea acea!ta- "and te uiti numai in afara si nu ai izvorul in inima ta, tare-i trista lumea/ Parca ti-ar fi dor sa pleci mai de$raba din lumea aceasta !au !a te (uci $ri" a&te tari (i" A$u! !i (i" Ra!arit- 6nul ca acesta $andeste. *are m-as duce in alta parte, ca tare m-am saturat de 9omania". El nu stie ca acolo e mai rau decat la noi. El nu stie ca acolo sunt mai multi nebuni ca la noi/ El nu stie ca acolo $aseste mai $reu, mai rau, mai amar. E& !e 0a"(e!te ca e cioco&ata mai mu&ta, ca !u"t oame"i mai %i"i, ca !u"t ma!i"i mai %rumoa!e, ca !u"t !$ectaco&e mai te"ta"te etc3 Nu, %rati roma"i- I"toarceti-'a aca!a3 I"toarce-te "u &a ca!a mamei ta&e, intoarce-te in inima ta, cauta acolo pe umnezeu, cauta acolo pe @ristos, descopera-L pe @ristos in inima ta si traieste credinta ortodoxa. e astazi inainte numai acei vor supravietui pe pamant si vor avea cura: si barbatie si tarie sa supravietuiasca in societatea de azi, care il vor avea pe @ristos in inimile lor3 9dica aceia care se vor ru$a mai mult. -u aceia care vor privi mai mult pe la spectacole sau vor citi mai mult3 Aceia care !e 'or ru0a mai mu&t, aceia 'or irui mai mu&t, aceia 'or %i mai tari, aceia 'or %i mai %ericiti, aceia 'or a&u"0a (emo"ii (i" /uru& &or3 Cum vine 3ristos in inima noastra2 Practic3 Sa e=$&icam $e i"te&e!u& tuturor3 "e putem face ca @ristos sa vina la noi, sau daca &l simtim, sa ramana cu noi, &ata/ 0are neam spovedit, -e-am impacat cu fratii si surorile, Mi-am cerut iertare (e &a mama $e care am !u$arat-o? Sau am ierat $e %iu& care m-a /i0"it !i $e care &-am &e!temat? "el mai $reu mi se pare postul limbii. Limba este o $ura de iad. 9tat mai vorbim, atata mai clevetim, atata mai povestim, atata mai marim minciunile (e $ri" !at $e care &e mai au*im, i"cat "u "e i"tre am (aca mai au(e Dom"u& !au "u ru0aciu"ea "oa!tra3 "e-ar fi daca ne-am uita la noi si in inima noastra, ne-am uita la copilasii nostri cum ii crestem, ca sa dam socoteala pentru fiecare, Ca"( !u"tem $rea &i eri ome"e!te, !u"tem ro iti3 Libertatea mea este sa nu ma stapaneasca patima, sa nu ma stapaneasca diavolul, indiferent prin ce patima. Atu"ci ca"ta i"ima i" ti"e, !imti ucurie (e 'iata, toate !u"t %rumoa!e3 E=i!ta (oua %e&uri (e &i ertati1 o &i ertate materia&a, e=terioara, $ro%a"a, care (e %a$t i"!eam"a o i"ro ire $ri" $atimi, !i o &i ertate i"terioara a (u2u&ui, a ru0aciu"ii, &i ertatea &acrimii ca"( te ro0i, &i ertatea (u2u&ui $e care ti-o (a "umai ru0aciu"ea, !$o'e(a"ia, !%a"ta im$arta!a"ie, $re*e"ta re0u&ata &a i!erica, citirea carti&or !%i"te3 Trairea in @ristos inseamna sa ne curatim sufletul si casa si tara si manastirile de toate smintelile care au fost, sunt sau care le-au adus altii in ultima vreme. Sa "e curatim, $e"tru ca 'a*(u2u& ace!ta !a %ie curat3 Ca "umai atu"ci Roma"ia i"'ie cu a(e'arat3 A&t%e& i"'iem 0o!$o(are!te, cu ca!e, cu ma!i"i, cu &au(e, cu %oto0ra%ii3 -oi vrem sa trecem de la partea ochiului, a vederii, a foto$rafiei, a albumului, la trairea autentica in @ristos, prin inviere, prin iubire, prin impacare, prin curatie. -u va risipiti timpul cu fleacuri. 0ri cu @ristos, ori cu diavolul.

HEI

6sor este a zice. Doamne, ma pocaiesc, dar mai $reu este a zice. Doamne, nu stiu sa ma pocaiesc. *aci si 'ei fi lumina pentru cei din %urul tau) Macar (e "e-am ma"tui, ca %ata Dom"u&ui o 'a( "umai !%i"tii3 9m fost lan$a Parintele Paisie inainte de a se muta la omnul+ era cu adevarat un om cu viata sfanta. L-am a$ucat cu ama"(oua mai"i&e !i i-am *i!1 +-arinte -aisie" datimi un sfat. Cine stie daca mai (ot veni" (oate (ana maine nu mai a1ung" vreau sa-mi dati un sfat)3 Si mi-a !$u! u" !%at comu", (ar care !$u"e %oarte mu&te1 .arinte #oanic+ie, ce poti face astazi nu amana pe maine, ca nu stii daca in ziua de maine mai a%ungi cu 'iata. Ce $oti !a %aci u" a!ta*i, a!ta*i !a %aci3 9i un ceas de ru$at, roa$a-te acum) 9i un ceas sa citesti o catisma, citeste-o acum, maine nu mai stii, ca nu e ziua ta. Poti sa citesti astazi o carte sfanta, sa dai viata la un suflet, sa te duci la un bolnav, sa man$ai un om deznada:duit, acuma fa-o. 8aine nu mai este ziua ta. Iu irea Dum"e*eu a creat &umea (i" iu ire3 %fintii se roa$a pentru noi pentru ca ne iubesc. &n$erii ne prote:eaza pentru ca ne iubesc. %i ne iubesc pentru ca ne smerim. -e iubesc pentru ca iubim. -e iubesc pentru ca ca iertam3 Ne iu e!c $e"tru ca "u a'em /u(ecati !i $roce!e3 Ne iu e!c !%i"tii $e"tru ca "e !merim !i "oi !i !tri0am &a ei, ca $ri" ru0aciu"i&e &or !i a&e Maicii Dom"u&ui !a !a&'e*e Dum"e*eu &umea, tara, !atu&, ca!a3 Nu e "e'oie (e rac2ete3 Cea mai teri i&a arma im$otri'a (ia'o&u&ui e!te iu irea !i crucea3 U" mare $u!t"ic a *i!1 @tii cand 'a 'eni sfarsitul lumii? Cand nu 'a mai fi carare de la un om la altul. "and nu va mai fi carare intre tata si mama, intre parinti si copii, intre copii si biserica. "and va pieri iubirea si ne vom da numai pe afaceri si numai pe casti$uri si numai pe minciunarii si numai pe aler$ari prin alte tari, (oar-(oar "eom im o0ati3 -u pa$anii, ci noi, crestinii, $rabim sfarsitul lumii, pentru ca nu ne mai iubim. Me(icame"tu& &umii "u e!te !tre$tomici"a !au !tiu eu ce a&t me(icame"t3 %alvarea lumii, medicamentul lumii este iubirea. #ertati-'a, iubiti-'a, mai 'izitati-'a, incura%ati-'a, a%utati-'a) "and va disparea iubirea va veni sfarsitul lumii. Smere"ia U"(e-i !mere"ie, "u e "e'oie (e !a"0e3

HED

Dra0o!tea !a "u &i$!ea!ca (i"tre "oi3 -u sa radem. Uite cela ce-a facut", Uite cu cela ce s-a intamplat", Uite femeia aceea", Uite omul acela", Uite tiganul acela". %a nu zicem asa, ca nu stim care e intai. %-ar putea ca tocmai ti$anul pe care uneori noi il mai mustram, tocmai acela sa fie inaintea noastra la @ristos. Ci"e !tie? Ca ace&a "umai (i" trai!ta traie!te, (i" !aracia &ui3 6mbla saracul si toti il rusineaza si il in$hiontesc. Du-te mai incolo ca n-am acuma, ca ti-oi da maine"* %i el lasa asa, saracul. )ezi cata smerenie are acela/ U"(e-i !mere"ie &a "oi ca !mere"ia (e &a cer!etorii ace!tia $e care-i i"02io"tim? efaimandu-te pe tine, incetul cu incetul intra sfanta smerenie, intra darul lui umnezeu in inima ta, 'i"e cate o &acrima ca"( !i ca"(, i"ce$e !a-ti %ie (ra0 !a cite!ti &a S%a"ta P!a&tire, ti-e tot mai (ra0a !&u/ a &a i!erica, ti-! (ra0i ca"tari&e (e &a !tra"a, $arca ar ca"ta i"0ere!te, !i sufletul tau este impacat, linistit, ca o apa care cur$e incet, incet. Fiecare (i"tre "oi mai i"tai !a "e ru0am &ui Dum"e*eu !a "e (ea (aru& !mere"iei, ca nici o virtute nu intra in om fara ru$aciune, fara a o cere de la umnezeu. %unt si virtuti din nastere, dar acelea sunt foarte usor cuprinse de demonul mandriei. &ar noi sa incepem a ne smeri nu prin altceva, ci intai prin ru$aciune, cerand de la umnezeu darul smereniei, darul umilintei si poate si al lacrimilor3 Si cu a/utoru& &ui Dum"e*eu, cu !%atu& (u2o'"icu&ui !i cu ru0aciu"i&e ce&or&a&ti (i" /ur !i cu ocara !au mu!trarea $ari"ti&or atra"i, %iecare !e $oate mo(e&a ca !a &e$e(e (i" e& cel mai cumplit dia'ol, care se c+eama mandria) Preotia aca ne departam de umnezeu, atunci si umnezeu ne ia duhovnicii, ii lasa mai putini, le ia darul cuvantului, le da frica sa n-aiba cura: sa mustre pacatul pe fata si ne cearta cu boli, cu necazuri. %i in locul uhului %fant si al duhovnicilor profunzi, se inmultesc sectele de tot felul. &ubiti-va preotii si ru$ati-va pentru ei, caci cu ru$aciune ii veti face mai buni, nu cu carteala sau cu cleveteala3 Si mai $o!titi !i $e"tru $reotu& !atu&ui !i !e 'a %ace mai u" !i "e 'a mer0e !i "oua mai i"e, !i ii 'a (a Dum"e*eu cu'a"t $e"tru ma"tuirea "oa!tra3 Lecturi (u2o'"ice!ti "ititi Fietile @fintilor. Du$a S%a"ta E'a"02e&i e, ce&e mai !%i"te carti $e care tre uie !a &e citea!ca oame"ii !u"t Vietile 0fintilor3 Ce&e 4A 'o&ume cu Vietile 0fintilor (e $e!te tot a"u&3 Este Evan$helia pusa in practica. I"'atati aici !i i!torie, 0a!iti aici !i com aterea !ecte&or, !i e=em$&e (e !acri%iciu, $asiti aici martiri, icoane de mame vii, chipuri de fecioare, oameni desfranati, femei cazute in ultima stare de desfrau, care apoi au a:uns la culmea sfinteniei. Nu-i "e'oie (e %i&o!o%ie mu&ta, aici e %i&o!o%ia !%i"ti&or, trairea !%i"ti&or3 E vremea sa cititi mereu capitolul 24 de la >atei. 0 seara capitolul 24 de la >atei si seara urmatoare capitolul 2I de la Luca. %unt doua capitole care se completeaza HEJ

unul pe altul si vorbesc de vremurile in care traim si care ne asteapta de acum incolo. @iata (e ma"a!tire "hiar daca n-ai facut tot canonul, dar daca esti in pace cu toti si mai smerit decat ceilalti si zici tu intai. #arta-ma, parinte sau frate, atunci ai implinit toata Evan$helia. aca ar fi mai multa dra$oste, alta ar fi soarta manastirilor naostre romanesti. ar 'orba multa, minte imprastiata, drumuri, turism mona+al) Stiti cam cum um &am (i" &oc i" &oc1 )8a duc colo sa vad" ma duc dincolo sa fotografiez" ma duc acolo sa mai nu stiu ce=+ !i tim$u& trece !i !e !ca(e (i" *i&e&e ta&e3 %i te imputinezi si vezi si ce nu trebuie si vii cu mintea imprastiata si te mai tulburi si n-ai pace si n-ai sporire duhovniceasca. Nu "e 'a i"tre a 9ri!to! cate meta"ii am %acut !au cate cutare3 Tre uie %acute, ca !u"t ca"o" ca&u0are!c3 -e va intreba. (rate, ai iubit pe toata lumea? *e rogi pentru toata lumea? >-ai smintit pe care'a?. %au alte pacate din acestea cu $andul. -e va intreba daca ne-am ru$at neincetat sau ne culcam si dormim bine, mancam bine, radem, vorbim, ne plimbam, facem turism si asta este calu$aria. -u, asta este un microb modern. "um ar fi %& 9 in lume asta este turismul la calu$ari3 Ca&u0aru& e!te om (e ru0aciu"e, "u (e ca&atorii &u"0i !au !curte3 0 tara intrea$a asteapta ru$aciunile manastirilor, ale tinerilor si ale batranilor, si ale calu$arilor care traiesc in sin$uratate. @a ne rugam pentru lume si pentru tara) .entru ca mai ieri sau ca alaltaieri au iesit demonii la drumul mare) "a sa formezi un viitor staret, preot sau duhovnic, un purtator de @ristos, trebuie ca din sufletul unui batran duhovnic sa picure cate o lacrima, cate o scanteie, cate un fir, cate o lumina in sufletul unui tanar. Ce& care are (ra0o!te (e ru0aciu"e ace&a are c2emare3 @iata (e %ami&ie -u mai cheltuiti ore intre$i la aceasta ticaloasa ispita pe care o aveti in casa. tele'izorul) &mi spun femeile, oamenii si copilasii la spovedanie ca privesc acolo la icoana lui antihrist de la o ora pana la sase ore. %pune asa intr-o profetie. in 'remea de pe urma toti oamenii 'or a'ea in casele lor icoana lui anti+rist) Si "u mai !$u"e care3 Si (aca cre(em cu'a"tu& atra"i&or "o!tri, a& mari&or "o!tri (u2o'"ici !i a& tuturor cu'io!i&or care au trait !i mai traie!c i" acea!ta 'reme, "e (am !eama ca aceasta este icoana lui antihrist. %i fiecare dati :ertfa o ora, doua, trei si pana la sase ore. C2iar %emei (e &a tara *ic1 )-arinte" am stat la televizor (ana la ora doua noa(tea)3 )Dar de ce" femeie" taranca2 De ce" mama !ai2 8ama-ta avea asa ceva2)3 ))u)3 )Cati co(ii avea2)3 +)oua3 )Cati ai2)3 )Doi)3 )Cum ti-s2)3 )Rai)3 )De ce2)3 Si a i"te&e! (e ce3

HEM

aca familia se destrama, adio 0rtodoxia. Fami&ia e!te o !tea cea mai i"ecu'a"tata (e Dum"e*eu i"ca (e &a i"ce$ut, (i" care "e-am tra! cu totii1 !i !%i"ti, !i "e!%i"ti, !i u"i, !i rai, !i $acato!i3 9m a:uns cu natalitatea la mar$inea prapastiei. "autam orice si umblam dupa toate, dupa masini, dupa vileC, dar nu putem naste un in$er in plus in casa noastra. e aceea in$erii pleaca din casele acelea unde unul se naste si sapte ii duci la doctor3 Nu !tau i"0erii aco&o !i (aca "u !tau i"0erii cum o !a !tea 9ri!to! aco&o? aca nu poti sa-ti stapanesti casa si copii, arunca-ti televizorul, da-l intr-o rapa undeva. Nu-& (a &a a&tu& ca(ou, ca a0i (ia'o&u& i" ca!a a&tuia. ,(i"1 8i-e dor de cer, Fiata .arintelui #oanic+ie &alan, E(itie i"0ri/ita (e Ar2im3 Petru Ba&a", E(3 Ma"3 Si2a!tria.

NNN Roma"ia Ati mai 'a*ut a&te tari? Daca ati 'a*ut, ati 'a*ut cu oc2iu& &aicu&ui, i"!a eu am 'a*ut cu oc2iu& mo"a2u&ui, care 'e(e a&t%e&3 E tra$edie ce e in alte tari. -oi inca mai avem o tara cu oameni curati in ea. "u cat e mai naiv romanul, cu atata e semn ca mai are oleaca de curatie in el. Ce !a-i !$ui &a o matu!a (e &a tara care !e roa0a !i $&a"0e i"ai"tea u"ei icoa"e? Ea e curata3 Ce? Sa !tie 'ic&e!u0uri&e !i mi"ciu"arii&e &umii ace!teia? Nu tre uie !a &e !tie, ca ai $ier(u-o, !araca3 )reti sa faceti ceva pentru (omania, (aceti intai incepand cu familia dumnea'oastra) -u $asiti in alta parte pacea pe care o are romanul aici. Paine mai putina , $olo$ani mai deloc, dar omul daca e crestin e fericit. u-te in 0ccident, au tot ce le trebuie A si cate sapte masini A si dimineata se anunta cati s-au spanzurat in noaptea aceea. Pai daca tu mananci banane, daca tu ai trei-sapte masini, daca tu ai toti dolarii, de ce te a$ati de $rinda, "e ai, Uite, eu ma (uc &a matu!a I&ea"a care are trei &em"e, "i!te 'rea!curi, coace (oua ara u&e, ma"a"ca, ea o 0ura (e a$a, %ace o cruce mare, *ice ,atal nostru, !i e %ericita3 Pai atu"ci "u e $acat ca "oi, cu o tara atat (e %rumoa!ca, !e "e uitam i" a&te $arti !a 'i!am ma&aiu& u!cat (e aco&o? &ntoarceti-va la ru$aciune, umpleti bisericile, munciti cat puteti. Ca"( 'e(eti ca %a rica "u mai mer0e, ce&a a mai %urat-o, a&tu& a /ecma"it-o, a&tii !e !%a(e!c (e &a 0u'er"e ca "u mai !tiu cum !a-!i im$arta a"ii, atu"ci "u-i (e ru!i"e 'iata &a !at3 Are mama o 0ra(i"uta, mai (a !i &a %ata mamei, mai (a !i (i"co&o, a*i a!a, mai"e o !a %ie a&t%e&, (ar "oi HCF

!u"tem "emuritori, ca traim !i cre(em i" 9ri!to!, !i a'em $e Dum"e*eu i" i"ima "oa!tra !i tara e o0ata !i "e 2ra"e!te3 Sa !titi, o !a treaca !i tim$u& ace!ta3 Acum !a !e um$&e ei, 0ra!ii, !a !e i"0ra!e ei i"e a!a, a!ta e 'remea &or3 Taceti (i" 0ura !i ru0ati-'a &ui Dum"e*eu3 %i umnezeu, pentru credinta poporului si a dumneavoastra, o sa va dea tot ce va trebuie, numai cat trebuie, nu mai mult, cat trebuie, si e suficient. )rei sa fie (omania mai frumoasa si mai binecuvantata si 0rtodoxia mai tare, @c+imba-ti 'iata ta, eu sa mi-o sc+imb pe a mea, !i toti &a u" &oc, i"tr-o %ratie !i o cre(i"ta !a ca"tam &ui Dum"e*eu !i !a-L !&a'im3 Eu am %o!t $ri" mai toata Euro$a3 Nu (au Roma"ia $e "icio tara3 Nici c2iar $e"tru Tara S%a"ta, caci Roma"ia e!te Tara S%a"ta a "oa!tra3 Toata salvarea unui om, mantuirea lui, a unui neam, a lumii intre$i, nu vine de la oameni, sa nu credeti una ca asta. Tocmai de aceea unora le-a intrat in minte ca ei salveaza lumea. "a eu pot sa te a%ut, dar sa ma asculti sau sa te inc+ini mie"+ -oi avem un sin$ur umnezeu "aruia ne inchinam. &isus @ristos, >antuitorul lumii. A/utoru& "e 'i"e (e &a %rati, !i (e &a $riete"i !au "e$riete"i !i (e &a 'eci"i3 Da, !u"t oame"i !i ei3 Si ei $oate cre( i"tr-u" %e& i" Dum"e*eu3 Si u"ii !i a&tii3 Ii ci"!tim, ii re!$ectam, &e (am c2iar "oi i"ai"te )6una ziu a)3 Dar ei !a !tea &a $ai"ea &or !i i" ca!uta &or, iar "oi aici i" $ama"tu& $e care "i &-a (at Dum"e*eu3 ;iecare in locusorul lui. ;iecare isi mananca painea pe care a muncit-o cu osteneala lui. ;iecare zice in limba lui *atal nostru si celelalte ru$aciuni. eci fratie, da, dar robie nu/ Sa traim i" armo"ie (a, (ar !a 'i"a u"ii mai mari ca !a *ica ca "oi 'a !ta$a"im $e 'oiG Ne-am !aturat (e atatea ro ii1 !i atei!te, !i comu"i!te, !i !u turci, !i !u tatari, !i !u cate &i%te au mai trecut $e aici, (oar !titi i!toria3 Dar uite ca ei au murit !i Roma"ia "-a $ierit3 S$u"ea ci"e'a ca "oi, roma"i, am ma"cat co&i'a &a cate'a im$erii3 S-ar $utea !a ai a (re$tate3 Ei au ma"cat, au %urat, au murit !i "u mai !u"t acuma, iar ace!t $o$or !merit !i &a"(, &e0at (e 9ri!to! !i (e cruce !i (e miru& cre(i"tei orto(o=e, !u$ra'ietuie!te3 aca va veti induhovnici, daca va veti elibera si nu veti sucomba in fata instinctelor trupesti, daca veti refuza total toate practicile pa$ane, ^o$hine, muzica roc=, filmele decadente si porno$rafice, si veti trai in @ristos, daca nu veti lipsi duminica de duminica de la sfanta biserica, afara de cazuri extreme, daca veti citi carti sfinte si veti tine cat puteti sfintele posturi si ca veti spovedi si impartasi re$ulat, (omania este salvata. "and vrei sa stii care e soarta unui neam, a unei tari, te duci sa vezi cat sunt la biserica duminica, (aca !u"t carciumi (e!c2i!e (umi"ica $ri" !ate, cati !u"t aco&o !i cati !u"t &a i!erica3 Te (uci !i 'e*i $e &a !$ita&e, $e &a $u!carii, cati !u"t aco&o, mu&ti, $uti"i, ti"eri, atra"i3 Si iti (ai !eama ce 're("icie !au "e're("icie are tara aceea3 9sa si noi, daca suferim A si vom suferi din ce in ce mai mult, caci asa sunt semnele pe care le simtim noi de la umnezeu si le si vedem -, e semn ca noi inca nu ne ru$am cu lacrimi, cu foc, e semn ca noi inca nu postim cum posteau inaintasii nostri, e semn ca pacatele noastre sunt mult prea mari si prea multe ca !a "e mear0a mai i"e (ecat "e mer0e3 HC4

U" roma", care e ca!atorit cu o %ra"tu*oaica !i ama"(oi !u"t mari i"te&ectua&i, imi !$u"ea urmatoare&e1 .arinte, in (ranta sunt \Q)QQQ de catedrale fara preot, fara liturg+ie de multi ani de zile. Unele s-au facut carciumi, altele sunt pustii, altele le 'and la altii) Lumea occidentala nu mai 'rea nici botez la copii)3 @e(eti cata!tro%a Occi(e"tu&ui? Noi 'rem !a ma"cam 0uma (i" Occi(e"t, (ar &a!r !a traim cu mama&i0a roma"ea!ca, $e"tru ca $ama"tu& e %oarte u" !i Dum"e*eu "e 2ra"e!te3 -u ne va scoate nimeni din "arpati daca nu-L vom scoate noi pe @ristos din inima si din casele noastre. "e puteti face dumneavoastra pentru tara aceasta, &ntai sa va faceti oameni buni, adica crestini curati, smeriti, sinceri, iubitori de oameni, iubitori de umnezeu, iu itori (e tara, iu itori (e "eam, (e tot ce e !%a"t !i curat3 %a fiti oameni de ru$aciune. &ncepeti-o cu ru$aciunea. "u ru$aciunea facem ceva, fara ea nu facem mai nimic. ;ara umnezeu nu putem face nimic bun. Sa %iti oame"i care mer0eti re0u&at &a !%a"ta i!erica, oame"i care a'eti (u2o'"icu& (um"ea'oa!tra, 'a !$o'e(iti re0u&at, 'a im$arta!iti re0u&at3 Sa 'e(eti (u$a acea cat (e %rumo! !e (eru&ea*a 'iata3 Iti 0a!e!ti !i !er'iciu, termi"i %acu&tatea, 0a!e!ti !i o %ata u"a3 Patimi "and faci un pacat si te stapaneste si devine patima, efectiv intra demonul in tine intr-un anumit fel si te chinuie. Si (aca ai o $atima, !a *icem etia, (e!%rau&, mai"a, ra* u"area, "u ea i" !i"e te c2i"uie, ca $atima i" !i"e "u are "ici tru$, "ici !u%&et, ci demonul care o aprinde, care te bombardeaza si te imboldeste sa o faci, care te indeamna. intra aici", 9azbuna-te pe cutare) #ata-l ca 'rea sa te omoare) Da-i tu in cap", #ata dincolo" #ntra in casa pacatului", Du-te si ucide-ti pruncul", Lasa-ti sotul" Uite te asteapta altul sau alta". -u patima in sine e cea care te chinuie, desi ea este o deprindere, ci demonul, diavolul3 De aceea !$u"e S%a"tu& E%rem Siru& ca &a !%ar!itu& 'ietii %a$te&e u"e !e tra"!%orma i" i"0eri !i %a$te&e re&e i" (ia'o&i, !i i"0erii !au %a$te&e u"e i& i"!ote!c $e !u%&et (e-a (rea$ta, iar ce&e re&e (e-a !ta"0a, $a"a &a tro"u& /u(ecatii &ui 9ri!to!3 Bo0atia Orto(o=iei Am %o!t &a @atica"3 Mi-au aratat mu*eu&, carti&e $e care &e &ucrea*a ei aco&o, o i &ioteca e=traor(i"ara, cu mi&ioa"e (e carti, Ri&ometri3 Le-am $u! o i"tre are !im$&a1 )cinstiti (arinti" sunteti multumiti cu atata cultura cata aveti2)3 Stiti ce mi-au *i!1 ,.arinte, 'orbiti-ne ce'a de rugaciunea inimii) Dumnea'oastra a'eti mistica, noi a'em cultura aceasta, politica, si ea ne usuca si se osifica) Dumnea'oastra a'eti du+ul, pe care noi nu-l a'em. Pa!trati tra(itia "oa!tra !%a"ta, ca e!te &a!ata (i" mo!i-!tramo!i3 9m fost si prin alte parti si sa stiti ca s-a pierdut traditia. -oi avem aici mai putin, dar cat ne trebuie. Tara-i bo$ata, manastirile sunt in :urul nostru, preoti avem. 9m fost in 0ccident si ce am vazut m-am in$rozit. 9colo e $ol. E plina masa de bucate si toata tehncia pe HCA

masa, dar n-am vazut multi occidentali fericiti. %a nu le ravniti. Nu au S%a"ta Litur02ie3 Am %o!t c2iar &a Pari! o(ata !i i-am i"tre at $e "i!te oame"i ca$a i&i, cato&ici (e-ai &or1 )*n orasul acesta asa de mare si (rea laudat al 4uro(ei" la ce biserica imi recomandati sa merg maine" duminica2)3 S-au 0a"(it ci"ci mi"ute !i !e !%atuiau i"tre ei1 )>nde sa-i s(unem la (reotul acesta sa se duca2)3 Le-am !$u!1 )/a o biserica unde se slu1este frumos)3 Stiti u"(e m-au trimi!? .arinte, au zis ei in limba lor, la noi la catolici te duc degeaba) Du-te la biserica rusa, la episcopia rusa) 0colo e cea mai frumoasa slu%ba, cea mai frumoasa predica, cel mai cald cu'ant, acolo il gasiti, la ortodocsi. 9veau rusii acolo o episcopie si slu:eau frumos. Era plina de francezi si de oameni de nu stiu unde si stateau ca mieii. &ar la francezi in biserici era pustiu. Se 'or e!te i" u&timu& tim$ (e!$re o u"ire a i!erici&or3 Este imposibila o unire asa sentimentala. >a pup cu un preot catolic si $ata, ne-am unit. 9sta nu e unire, este un sentimentalism de moment, mai mult cu caracter politic, dar nicidecum reli$ios. )?iecare cu Dumnezeul lui si cu legea lui" dar" daca ne sarutam" suntem frati)3 -u/ %untem frati, ca nu ne dam in cap nici unul la altul, dar una este fratia si intele$erea sociala, omeneasca, intre oameni, si alta este credinta cea curat ain @ristos. -u putem sa scoatem la tar$ do$mele ortodoxe. (amanem in bucuria &nvierii. Eiserica 0rtodoxa nu ar putea sa fie ortodoxa daca n-ar fi luptata din toate partile3 Orto(o=ia a %o!t mereu &u$tata !i tocmai a!ta i-a (at 'iata !i a !i&it-o oarecum !a %ie tot tim$u& 'ertica&a3 Co$iii !i ti"erii "at e de puternica ru$aciunea copiilor/ "u cat vor fi mai multi pruncii acestia, cu atat (omania va avea mai mare viitor/ Daca 'or %i "umai (oi-trei !i re!tu& "umai atra"ei !i i" car/a, 'ai (e "oi, (i!$arem !i (e &a Dum"e*eu !i (e $e 2arta &umii3 Iar (e 'om a'ea $ru"ci, co$ii (i" acea!tia "e'i"o'ati, care !u"t ca "i!te i"0eri, Dum"e*eu "e 'a au*i ru0aciu"i&e3 -u stiti ca atunci cand e un necaz mare in casa, cel mai important lucru e sa pui copii sa se roa$e, %a vezi ce bine mer$e in casa aceea unde sunt copii mici, nevinovati si se roa$a. Ai (i" ace&ea %ara (e &eac? Eu "-am au*it3 Poate %oarte rar, (ar (e o icei "u3 "opiii pe care ii nasti ii dau mamei sanatate si aduc harul uhului %fant in casa aceea. Ce %acem cu ti"eretu&? A!ta-i 'iitoru& &umii3 Co$iii ace!tia ti"eri, "e'i"o'ati, care i"ca "u !u"t mu!cati (e $acat, care !u"t curati3 Sa&'ati ti"eretu&- Sa&'ati co$iii- Daca "u, i"tra (emo"u& i" ei, i" !$ecia& $ri" te&e'i*or, !i "-o !a a'eti ce !a &e mai %aceti3 %alvati copiii dumneavoastra, copiii (omaniei, copiii neamului, copiii lui umnezeu/ Ca 'a 'a i"tre a1 ))u-i destul ca ai nascut (utini si mai mult de 1umatate i-ai dat la doctor2)3 Macar aceia care a (at Dum"e*eu !i i-ai "a!cut !i !u"t mici !i (e-a ia acum %ac oc2i !i !e uita &a !oare, &a &u"a, &a !te&e, &a u"e, &a re&e, !a&'ati-i3 Oc2ii !i co$iii- Oc2ii !i elevii de liceu/ "a acolo se strica copiii cel mai tare. acasa la tele'izor, cand sunt lasati de capul lor sau necontrolati cu sarpele in casa. &l tii in casa, sarpele una stie, sa muste, sa otraveasca si sa te omoare. 0poi in liceu. %-a constatat, s-a verificat, se stie peste tot, ca cei mai decazuti din societatea noastra crestina sunt tinerii de liceu. E 'ar!ta HCE

ca"( ta"aru& "u e "ici co$t, "u e "ici cru(3 Cum e mai rau3 %i el are or$oliu, isi da aere ca e cineva, ca stie totul, ca poate. %i acolo incep desfraurile, acolo e cuibul sectelor. 9colo se instaleaza ^o$a, acolo vin satanistii. 9colo incep dro$urile. @i" !trai"i (i" tara &or $a0a"a !i 'a"( "a$o&ita"e cu (ro0uri i" e&e3 Am mai !$u!-o !i o !$u" !i a*i, !a "u !e uite1 nu mancati nimic din cele ce nu sunt facute de mainile dumneavoastra" de neamul dumneavoastra. )u mancati din mana (aganului. S%aturi $e"tru !tu(e"ti Cautati !a traiti im$eca i& orto(o=3 -u acceptati pacatul, nu faceti compromisuri de constiinta, ca le platiti maine. Si te mu!tra co"!tii"ta !i ti !e mai ru$ ari$i&e, "u mai ai cura/u& u"ui ta"ar !au a u"ei ti"ere care e!te curat i" %ata &ui 9ri!to!3 Ace!ta e!te ce& mai 0reu e=ame" a& ti"eretu&ui "o!tru !i a& !tu(e"timii1 infranarea de la instinctele biologice si trupesti, infranarea de la desfrau) Saracie !i o0atie 6nde sunt de toate lipseste totul. E tare i"e ca "-a'em $rea mu&t3 "and avem prea mult, facem pozne prea mari. Cei mai mu&ti !u"tem !araci3 Tare e bine ca suntem saraci. "hiar daca nu ne convine vorba asta, dar tare mai suntem cuminti cand n-avem mult in buzunar. 9sta e cea mai mare filosofie3 Si ca"( roma"u& "u $oate %ace acea!ta %i&o!o%ie $er!o"a&, i& a/uta Dum"e*eu !i "e %acem cumi"ti !i mer0em !meriti &a i!erica !i "u uitam (e 9ri!to!3 "and oamenii au mai mult, putini rezista la avere. ;oarte putini rezista la patima3 Atu"ci i"ter'i"e Dum"e*eu ca !em" ca i"ca "e mai iu e!te !i "e %ace mai !aracuti, "e mai (a o oa&a i"tr-o coa!ta !i "e a(uce &a E&3 I"ai"te eram !araci materia&, (ar %oarte o0ati !$iritua&3 Iar de cand am inceput sa ne inbo$atim material si aler$am ca nu stiu cine dupa averi si dupa mitul acesta al imbo$atirii, de abia acum am saracit spiritual. Fericirea "u e!te aco&o u"(e e $a"tece&e $&i" !i co"t mare i" a"ca3 ;ericirea este acolo unde este @ristos in inima mea si in inima ta si in inima noastra. Pari"tii "o!tri "u cautau a'eri, ci cautau &i"i!tea !i comu"iu"ea cu Dum"e*eu3 I!$ite&e 'remii Prima &e0e cu care Roma"ia a i"trat i" &i ertate (u$a a!a-*i!a re'o&utie a %o!t libertatea a'orturilor" "rima numarul unu/ eci s-a inceput libertatea cu o crima/ Sau mai i"e-*i! cu (oua, $rima i" Piata # aco&o u"(e au %o!t omorati atatia ti"eri -, iar a (oua # &i ertatea a'orturi&or3

HCC

6ioenergie. e unde are ener$ie cucoana sau cumatra cutare, vopsita peste tot, si vine sa-ti dea tie ener$ie, 9ceea sa-ti dea ener$ie, *ele'izorul este cea mai mare otrava. &ntr-un viitor foarte apropiat acest instrument se va transforma in dusmanul oamenilor. )a veni vremea in curand cand nu doar ca va va aduce vesti in casa, ci va comunica undeva tot ce se intampla in casa dumneavoastra, inclusiv si cele care nu e voie sa le vorbim aici. A!a !e a"u"ta acum i" $re!a mo"(ia&a, ca i" cura"( te&e'i*oare&e 'or %i (u!ma"ii oame"i&or3 K333L Luati aminte. eci in locul lui puneti o icoana mare si aruncati acest instrument care de multe ori va inseala. -oi, romanii, nu am fost invatati cu multe informatii. )orbarie multa, informatii multe, cearta intre ziaristi si ziare, incat omul intotdeauna e tulburat. "e ziceti de faptul ca unul din doi este tulburat sau amandoi sunt tulburati, Pai cum sa nu fie, Te uiti i" *iar !i !tai cu o urec2e &a te&e'i*or !i cu u"a &a ra(io !i $e urma *ici ca e!ti tu& urat? Daca ai citi (i" S%a"ta Scri$tura u" ca$ito& !au daca ai citi vreo catisma din %fanta Psaltire, daca ai citi de la %fintii Parinti un cuvant si un acatist sau o alta ru$aciune, demonul nu ar intra in casa, copiii tai ar fi izbaviti de demonizare, casa ta ar fi in pace, iar copiii linistiti. Toate *iare&e ace!tea te im o&"a'e!c3 I"'e"taru& (e crime, i"'e"taru& (e a'ioa"e ca*ute, i"'e"taru& (e om e e=$&o(ate, i"'e"taru& (e $ro!tituate, i"'e"taru& (e $o&iticie"i3 Ca"( &e cauti mai i"e, "u e "imic, te tu& ura mai mu&t3 Nu !tiu !a (ea %rumu!etea "eamu&ui, (au "umai urate"ia "eamu&ui !i o mai urate!c !i ei (i" co"(ei !i !e i"/ura u"ii $e a&tii $ri" *iare3 -oi, ca fii ai lui umnezeu si copii ai Eisericii lui @ristos si ca frati in @ristos, sa transmitem partea frumoasca, bucuria din mine sa o simta si vecinul meu. (avna lui pentru @ristos sa o simt si eu. 6nii spun ca asculta Litur$hia la televizor. >ai frate, nu mai sta tolanit pe pat cu ochii la televizor la %fanta Litur$hie, ca iti bati :oc de sfintenia slu:bei. Tehnica asta moderna pe o parte te a:uta si pe trei te strica3 Du-te &a i!erica, !a te ro0i cu i"0erii !i cu $reotii !i cu $o$oru& aco&o u"(e !u"t !%i"tii !i $reotu& cu !%i"te&e i" ma"a3 Ca"( e!ti $e $atu& !$ita&u&ui !au ci"e !tie u"(e &a u" &oc (e mu"ca, (a, (e acor(3 Se (au !&u/ e&e &a ace!te a$arate $e"tru cei care "u $ot !a mear0a &a i!erica, "u $e"tru cei ce "u 'or !a mear0a !au !tau aca!a como(3 ;iti atenti ca acuma este o vreme cand o sa iasa multi hristosi mincinosi si prooroci mincinosi, adica lucruri fictive si fictiuni. E mai rau azi ca ieri, pentru ca sunt metode mai diabolice de a distru$e pe crestini. Ca"('a era1 ))-ai voie sa mergi la biserica)3 Ca"('a, acum cati'a a"i3 9cuma nu. dute la biserica) Dar in sc+imb seara stai trei-patru ore si 'ezi prostii la tele'izor. Lucruri murdare, urate, care nu se pot pomeni in biserica. Si (aca "u !tai tu, !ta !otia; (aca "u !tau $ari"tii, !tau co$iii3 Doua, $atru, !a!e ore !tau aco&o3 9sta inseamna iadul si$ur al caselor dumneavoastra.

HCH

Televizorul in sine nu este nimic, dar se lucreaza la o satanizare in masa a lumii, indeosebi a tineretului, prin televizor. Daca 'reti !a a'eti co$ii "orma&i, !a"ato!i, !a reu!ea!ca &a %acu&tate, !a &e mear0a i"e, !ca$ati (e acea!ta $aco!te3 aca nu puteti si vi se pare un dro$ nebiruit, mer$eti la preoti batrani sa va mai citeasca la fete, la copii, niste ru$aciuni, ca sa poata birui acest demon3 Dati-&e a&tce'a, %rati&or, !u"t &ucruri %rumoa!e, "u toate mur(arii&e (e aco&o3 Nu !titi (um"ea'oa!tra ca $ari"ti ce !tim "oi ca $reoti care-i mai !$o'e(im, ce $o*"e !e i"tam$&a3 Si ca"( 'e"iti &a "oi e $rea tar*iu3 Ca"( 'i" oame"i &a !$o'e(it, eu "u-i i"tre (e u"(e !u"t, ci &e !$u"1 )?ratilor" uitati cum e" cei care aveti televizor in casa si aveti si co(ii si stati sa (riviti la el nu va (rimesc. )u va (rimesc deloc la s(ovedit)3 )Dar ce se facem (arinte2)3 )Daca nu te anga1ezi ca il demontezi si inca il mai legi si la cablu acela (rin care aduci toti demonii in casa ta" nu te s(ovedesc)3 "are ne-a ascultat, bine le-a mers. "are nu ne-au ascultat, plan$ acum in pumni. 0ri cu umnezeu, ori cu televizorul3 Daca !-ar (a &ucruri %rumoa!e &a te&e'i*or !i tot ar %i $acat3 Sa *icem ca !-ar (a "umai &ucruri cre!ti"e, (ar "u $oti, mama, !a-ti (uci 'iata "umai &a te&e'i*or3 %e omoara circa doua milioane de copii pe an. "adoul (omaniei adus lui @ristos. Este un $enocid national de care ne in$rozim3 Noi i"cura/am mame&e care "a!c, (ar (e$&a"0em ace&e %emei care "u 'or !a "a!ca !i care %ac crime a!a (e cum$&ite3 "asnicia nu este un sport, nu-i doar asa, o vila, o masina, un copil, un caine le$at de funie sa-l plimbi pe strada si $ata/ 6cidem, ne ucidem. 0moram, ne omoram.3 Cat tim$ ace!te tur"uri !ata"ice, te&e'i*iu"i&e, 'or &ucra $e"tru (ia'o&u&, $ace i" tari&e "oa!tre "u 'a %i, &i"i!te i" ca!e&e "oa!tre "u 'a %i3 Aceia 'or %i martiri (e a*i i"co&o, care vor sti sa-si biruiasca intai instinctele lor firesti si care vor sti sa infrunte, fara bat, ci prin comportamentul lor moral, prin ru$aciune neaparat, sa infrunte si sa indeparteze din inima si din casa si din %urul lor toate tentatiile satanice din lumea de astazi. Pe&eri"a/ Ca"( i"tri i"tr-o ma"a!tire i"tai (u-te !i te roa0a3 Nu mer0e &a ma"a!tire ma"cat, (aca !e $oate mer0i mai %&ama"(, %a cate'a meta"ii i" i!erica, (u-te !i &a cimitir, i"c2i"a-te, caci or %i $oate "i!te !%i"ti $e aco&o, $oate a$ri"*i o &uma"are3 -u vorbi cu nimenea, roa$ate macar un ceas stai in meditatie si in ru$aciune, (u$a aceea i"ce$i !a i"tre i u"(e !a ma"a"ci, u"(e !a te cu&ci3 Traie!te atmo!%era 2arica, !acra a u"ei ma"a!tiri !tra u"e3 Nu e!te ma"a!tire u"(e !a "u %i %o!t !i !%i"ti, (ar ii !tie Dum"e*eu (i" cer, i"0erii !i $ama"tu&3 Pentru sfintenia romaneasca nu s-a facut publicitate, a ramas asa, mai mult anonima, dar fiecare lacas dumnezeiesc are ascunsi in pamant unii sfinti. ,(i"1 8i-e dor de cer, Fiata .arintelui #oanic+ie &alan, E(itie i"0ri/ita (e Ar2im3 Petru Ba&a", E(3 Ma"3 Si2a!tria.

HCI

Se !a&'ea*5 "umai aceia care a!cu&t5 (e 0&a!u& co"8tii":ei Co"8tii":a e!te u"a (i"tre ce&e mai (e&icate teme3 Acea!ta $e"tru c5, (e8i to:i re!im:im 6" 'ia:5 mu!trarea co"8tii":ei, "u to:i reac:io"5m &a %e& 6"ai"tea ace!teia3 De ce "u (5 omu& 6"tot(eau"a cur! 0&a!u&ui co"8tii":ei? U"ii # $e"tru c5 !-au &i$it $rea tare (e u"e&e $5cate, $e"tru c5 &e a&e0 8i &e iu e!c $e"tru $&5cerea 0ro!ier5 $e care ace!tea o %ur"i*ea*53 A&:ii # $e"tru c5 au %o!t 6"8e&a:i (e ci"e-8tie-ce cre(i":5 !au %i&o!o%ie, ca !5 crea(5 c5 o0&i"(a i"e&ui 8i r5u&ui e!te a&ta (ec7t $ro$ria co"8tii":53 Co"8tii":a $e care 8i-o re'e"(ic5 ace!t om e!te aceea $e care o co"%i0urea*5 o$i"ia $u &ic5 !au cure"te&e &a mo(5, 6" care !e re%&ect5 c2i$u& u&time&or i(eo&o0ii3 <" %e&u& ace!ta, cre8ti"u& are ca o0&i"(5 a co"8tii":ei !a&e E'a"02e&ia &ui 9ri!to!, $e <"!58i c2i$u& Lui a!cu"! 6" a(7"cu& i"imii !a&e (e &a Bote*, iar omu& &ume!c 68i a%&5 re$eru& 'ie:ii, 07"(e8te 8i !e com$ort5 $otri'it (u2u&ui &umii ace!teia, care, mai cu !eam5 a!t5*i, "e "5$5(e8te (e $e!te tot3 G7"(irea &umea!c5 !au %a&!a co"8tii":5, "umit5 (e mo(er"itate c7"( >co"8tii":5 mora&5+, c7"( >ci'ic5+, c7"( >corect5 $o&itic+, e!te aceea care !e im$u"e 6" *i&e&e "oa!tre mai a&e! $ri" ma!!-me(ia, 8tii":5 (e $o$u&ari*are 8i (i'erti!me"t3 Acea!t5 $!eu(o-co"8tii":5 e!te $ractic ce& mai mare (u8ma" a& !5"5t5:ii me"ta&e 8i %ericirii omu&ui mo(er"3 <" urm5 cu c7:i'a a"i, am %o!t !ur$ri"! !5 co"!tat (i!tor!iu"i&e (e co"8tii":5 $e care &e $ot $ro(uce i(eo&o0ii&e 'remii "oa!tre3 <"tr-o (i!cu:ie $urtat5 6" O&a"(a cu o %at5 (i" acea!t5 :ar5, am rea&i*at care e!te cau*a acce$t5rii tot mai mari a 2omo!e=ua&it5:ii 6" Occi(e"t3 Biata %at5, (e8i recu"o8tea c5 2omo!e=ua&ii 8i &e! ie"e&e 6i $ro(uc re$u&!ie 8i !c7r 5, !u!:i"ea c5 ace!te !e"time"te !u"t $rimiti'e 8i c5 e!te (atoare !5 &u$te cu !t5rui":5 6m$otri'a &or, $7"5 !e 'a e&i era (e e&e3 Pe urm5, am a%&at cu uimire c5 u"ii ti"eri a/u"0 c2iar !5 $ro e*e 2omo!e=ua&itatea (i" ace&a8i moti'1 i(ei&e cu care au %o!t %ami&iari*a:i (e mici &e-au !i&uit mi"tea 6" a cre(e c5 "e u"ia ace!tora e!te ce'a "orma& 8i (e (orit3 <" 0e"era&, a$roa$e 6"trea0a %i&o!o%ie (e 'ia:5 a *i&e&or "oa!tre $romo'ea*5 8i 8&e%uie8te a!t%e& (e co"ce$:ii, care (e%i"e!c ca(re&e (e co"8tii":5 a&e omu&ui mo(er" # o $!eu(oco"8tii":5 a u"ei ra:iu"i !i&it5 !5 07"(ea!c5 a&t%e& (ec7t $otri'it i"imii !au 0&a!u&ui &ui Dum"e*eu (i" om3 Co"!eci":a? Dac5 omu& "u %ace ce-i (ictea*5 co"8tii":a i(eo&o0ic5 a $&5cerii 8i (re$turi&or, !e 'a !im:i "e%ericit # c2iar (ac5 "u i-ar &i$!i "imic (i" ceea ce e!te "ece!ar u"ui om $e"tru a %i %ericit3 Dac5 6"!5 urmea*5 (u2u&ui &umii, cre*7"( c5 a!t%e& 68i c78ti05 %ericirea, 6"ce$e !5 re!imt5 tot mai mu&t o a"umit5 am5r5ciu"e 6" !u%&et # 6" %o"(, 0o&u& &5!at 6" !u%&etu& !5u (e $5cat 8i mu!trarea a(e'5ratei !a&e co"8tii":e3

HCD

De $i&(5, "u $u:i"e !u"t %emei&e care, urm7"( ca&ea %ami&iei 8i %5c7"( mai mu&:i co$ii, !e !imt %ru!trate (e %a$tu& c5 "u !-au rea&i*at $ro%e!io"a& !au "u !-au >(i!trat+ !u%icie"t, !acri%ic7"(u-8i a!t%e& 'ia:a3 Acea!ta &e-o !$u"e mi"tea 2r5"it5 cu teorii&e 8i cure"te&e 'remii # (e8i i"ima &or !e o(i2"e8te 6" $rea/ma co$ii&or 8i a !o:u&ui, 6" c5&(ura c5mi"u&ui3 I(ei&e ace!tea, ca "i8te 'iru8i, o $ot "e&i"i8ti, %5c7"(-o !5 crea(5 c5 ar %i "e%ericit5, 8i c2iar o $ot $u"e 6" (i%erite co"%&icte cu !o:u& 8i co$iii3 <"!5 ace!ta e!te totu8i u" ca* %ericitLa ce&5&a&t $o&, a%&5m o a&t5 %emeie1 cea care, $e"tru rea&i*area $ro%e!io"a&5, am7"5 6"temeierea u"ei %ami&ii, care "u $ier(e oca*ia (e a !e (i!tra c7t mai mu&t, e'e"tua& >ca-" %i&me+3 Mai $utem 6"t7&"i, (e a!eme"ea, %emeia 8i 5r atu& c5!5tori:i care re%u*5 'e"irea $e &ume a u"ui co$i& ,!au a 6"c5 u"ui co$i&. (i" cau*a $&5ceri&or $e care &e-ar $utea $ier(e $ri" 6"0ri/irea ace!tuia3 Ace!tora (i" urm5, (e8i $ot a'ea tot ce !e !$u"e 6" te&e"o'e&e c5 e "ece!ar $e"tru a %i %ericit, &i !e 6"cui ea*5 6" i"im5 tot mai mu&t tri!te:ea 8i u" a"ume !e"time"t a& *5(5r"iciei tuturor &ucruri&or3 G&a!u& co"8tii":ei &e !$u"e cu totu& a&tce'a (ec7t &e 'or e8te mi"tea, (ec7t 6"cearc5 !5 (emo"!tre*e ce&or&a&:i, $e"tru a !a&'a a$are":e&e3 Se !imt "e%erici:iG De aici (e$re!ii&e, (e aici 5utura, (ro0u& !au te&e'i*oru& # ca a"e!te*ice $e"tru o tri!te:e ce co$&e8e8te !u%&etu& atu"ci c7"( r5m7" !i"0uri cu ei 6"8i8i3 <" mare, acea!ta e!te (rama omu&ui mo(er", aici $utem a%&a cau*a ce&or mai mu&te (i"tre o&i&e $!i2ice !au tru$e8ti $e care ace!ta &e !u%er53 Mi"tea, 'iru!at5 (e me!a/u& me(iatic !au (e o e(uca:ie o&"a'5, co"%u"(5 i"e&e cu r5u&, a&e07"( a!t%e& ce'a $otri'"ic i"imii # a(ic5 %irii omu&ui a8a cum a %5cut-o Dum"e*eu3 Acea!t5 !c2i*o%re"ie, acea!t5 ru$tur5 $ro%u"(5 6"tre mi"tea 6m o&"5'it5 (e ra:io"a&i!mu& ateu a& i(eo&o0ii&or tim$u&ui 8i i"im5, "u e=$rim5 a&tce'a (ec7t (i!ta":a care !e a%&5 6"tre "oi 8i 9ri!to!3

"e putem face,

<" c2i$ %ire!c, tre uie !5 "e 6"toarcem &a a(e'5r, c5ci "umai a(e'5ru& "e %ace &i eri 8i %erici:i3 Iar acea!ta !e $oate 6m$&i"i "umai $ri" Bi!eric5, "umai 6" 9ri!to!3 Neca*u& e 6"!5 c5 e=i!t5 a!t5*i tot mai mu&:i oame"i care %rec'e"tea*5 (e! Bi!erica 8i c2iar !e !$o'e(e!c, (ar "u $ro0re!ea*5 (e&oc3 Dim$otri'5- @ia:a &or "u (i%er5 mu&t (e cea a ce&or mai $u:i" cre(i"cio8i1 "eca*uri&e !e :i" &a":, "emu&:umiri i"terioare, co"%&icte, (e$re!ii, a&u"ec5ri 6" $5cate mari, (i'or:uri etc3 @5*7"(u-i, cei&a&:i e=c&am5 cu oarecare !ati!%ac:ie1 >?i ce &e-a %o&o!it c5 au %o!t cre(i"cio8i?-+ Pro &ema e!te tocmai acea!ta1 mi"tea, co"ce$:ii&e, %e&u& (e a 07"(i 8i !im:i, (e a "e ra$orta &a &ume 8i &a cei&a&:i (e &7"05 "oi "u e!te $otri'it E'a"02e&iei &ui 9ri!to!, ci (u2u&ui &ume!c, cu care mu&:i (i"tre "oi am cre!cut 8i 6" care "e-am !c5&(at $7"5 c7"( au a$5rut 6"cerc5ri&e ce "e-au a(u! ,!au rea(u!. &a Bi!eric53 Ra:iu"ea &i era&i*at5 8i tru%a85, 6"%58urat5 !tr7"! 6" tot %e&u& (e 6"c2i$uiri 8i %i&o!o%ii atee (e 'ia:5, "u !e &a!5 u8or a8e*at5 $e %50a8u& a(e'5ru&ui, a& !meritei-cu0et5ri i*'or7te (i" a!cu&tarea 0&a!u&ui co"8tii":ei 8i-a& HCJ

$oru"ci&or &ui Dum"e*eu3 Iar acea!ta !e $etrece cu at7t mai mu&t atu"ci c7"( omu& a a$ucat !5 !e 6"'7rto8e*e $5tima8 6"tr-u" mo( mi"ci"o! (e 'ia:5A8a(ar, "u "umai $re*e":a cu tru$u& 6" !%i"te&e i!erici "e 'a $utea a/uta, ci sc!imbarea minii 8i a co"ce$:ii&or $5tima8e # &a care u"ii :i", (i" $5cate, mai mu&t (ec7t &a $ro$rii co$ii, mai mu&t (ec7t &a $ro$ria %ami&ie 8i !5"5tate, mai mu&t (ec7t &a 9ri!to!3 Tre uie, (eci, !i"ceritate 8i 2ot5r7re 6" a "e 6m$otri'i cu0et5rii &ume8ti # i(eo&o0ii&or care, $ri" te&e'i*iu"e 8i i"ter"et, "i !e !5&58&uie!c 6" !u%&et3 <m$5r:i:i 6"tre &ume 8i Dum"e*eu, "u 'om $utea (o 7"(i o co"8tii":5 &i"i8tit5, "u "e 'om $utea 6m$&i"i ca oame"i 8i cre8ti"i3 De!i0ur, 6" acea!t5 &ucrare (e cur5:ire 8i 6""oire a mi":ii "u-i i"e !5 $or"im !i"0uri3 Tre uie mai 6"t7i !5 mer0em c7t mai (e! &a i!eric5 $e"tru a "e 6m$5rt58i (i" Du2u& &ui Dum"e*eu $ri" S%i"te&e Tai"e3 Bu"5oar5, a&5turi (e c2emarea "ume&ui &ui Dum"e*eu 6" ru05ciu"e, e!te e!e":ia& !5 "e a(5$5m c7t mai mu&t mi"tea (i" cu'i"te&e (5t5toare (e 'ia:5 a&e E'a"02e&iei, a&e 'ie:i&or 8i 6"'5:5turi&or S%i":i&or P5ri":i3 Ace!tea au mare $utere 6" &umi"area mi":ii, 6" cu"oa8terea cu a&:i oc2i a &umii 6" care tr5im 8i a co"8tie"ti*5rii 'ie:ii tr5ite $7"5 acum3 Mai im$orta"t5 (ec7t toate e!te 6"!5 a%&area u"ui (u2o'"ic i!cu!it, martor a& co"8tii":ei "oa!tre 8i a& cu'7"tu&ui &ui Dum"e*eu ro!tit c5tre "oi3 C5ci, $e"tru (e!curcarea 6"c7&ce&ii (e i(ei 8i (ori":e $5tima8e care "e 6m$5ie"/e"e!c mi"tea 8i !u%&etu&, "u e!te !u%icie"t5 (oar acea !$o'e(a"ie %u0iti'5 8i !umar5 a c7tor'a $5cate, (e 0e"u&1 >"u am %urat, uci! 8i (e!%r7"at+- Numai cu acea!ta "u %acem (ec7t !5 "e a(ormim co"8tii":a cu 07"(u& c5 "eam 6m$&i"it 8i (atorii&e re&i0ioa!e, %5r5 6"!5 a !c2im a $rea mu&t ce'a 6" 'ia:a "oa!tr53 Ba mai mu&t, $ri"tr-o a!eme"ea 6"(oire 6" i"ima "oa!tr5, !-ar $utea mai (e0ra 5 !5-L !u$5r5m $e Dum"e*euG Oare ce&e mai mu&te certuri 8i (i'or:uri 6" &umea "oa!tr5 "u !e $ro(uc tocmai (i" cau*5 c5, (e8i !o:ii &ocuie!c 6m$reu"5, mi"tea 8i i"ima u"uia (i"tre ei !au a am7"(urora e!te 6" cu totu& a&t5 $arte? Dar (ac5 oame"ii "u 6"05(uie u8or o a!eme"ea !itua:ie, !e m72"e!c, !u%er5 8i !e (e!$art (u$5 u" tim$, cu c7t mai mu&t Dum"e*eu "u !e 'a m72"i $e"tru c5 mi"tea "oa!tr5 r5t5ce8te 8i i"ima (e!%r7"ea*5 cu tot %e&u& (e $&5ceri, (e8i "oi "e "umim cu auto-!u%icie":5 >cre8ti"i+? U"ii oame"i, $e"tru c5 !u"t !i"ceri 8i 2ot5r7:i, !tr5 at ace!t (rum (e &a mi"te &a i"im5 6" c7te'a !5$t5m7"i, a&:ii 6" &u"i !au a"i # 6" %u"c:ie (e c7t (e (e$5rta:i au %o!t 6" 'ia:a &or (e ce&e (um"e*eie8ti3 Mai !u"t 8i (i"tre aceia care, (u$5 o 'ia:5 6"trea05 (e !tat 6" $ri('oru& Bi!ericii, !e &u$t5 cu ace&ea8i "e$uti":e ca &a 6"ce$ut # a c5ror 'iru&e":5 $5tima85 !e arat5 tot mai mu&t o (at5 cu 6"ai"tarea 6" '7r!t53 Cau*a e!te u"a !i"0ur51 (ac5 "u "e !tr5(uim !5 "e 0o&im (e (u2u& &umii, ci 'om c5uta mereu !cu*e 8i /u!ti%ic5ri $e"tru >mici&e+ $&5ceri 8i $5cate !5'7r8ite, "u "e 'om $utea "icio(at5 um$&e (e Du2u& &ui Dum"e*eu, "u 'om $utea "icic7"( a%&a $acea Lui3

HCM

A8a(ar, "oi !u"tem cei ce a&e0em # "u Dum"e*eu "e re*er'5 u" (e!ti" !au a&tu&- @ia:a "oa!tr5 e!te, 6"c5 (i" &umea acea!ta, c2i$u& %i(e& a& 2ot5r7rii !au a& "e2ot5r7rii "oa!tre (e a-L iu i (i" toat5 i"ima, (i" tot !u%&etu& 8i (i" tot cu0etu& "o!tru $e Dum"e*eu3 Marcu 4A1

DEZ@OLTAREA SEQUALA SANATOASA A COPILULUI Cu totii "e (orim o (e*'o&tare !a"atoa!a a co$ii&or "o!tri, i"c&u!i' i(e"titatea &or !e=ua&a3 Ceea ce ia %ii"ta i" $a"tece e!te u" re*u&tat a& (ra0o!tei !i a%ectiu"ii "oa!tre ca a(u&ti, !i $o!e(a u" 0e", o $er!o"a&itate !i o i"e!tima i&a 'a&oare3 Ca !i $ari"ti, &a ra"(u& "o!tru, "e a%&am !i "oi i"tr-u" $roce! (e (e*'o&tare co"ti"uu, i"'ata"( care e!te $&a"u& &ui Dum"e*eu $e"tru %ami&ie3 Tre uie (eci !a i"ce$em a'a"( %i"a&u& i" mi"tea "oa!tra, !i a"ume # ce "e (orim $e"tru co$iii "o!tri !i (e ce? Urmatoare&e $u"cte 'a 'or a/uta !a (e$i!tati atit a!$ecte&e $o*iti'e cit !i ce&e "e0ati'e care a%ectea*a (e*'o&tarea !e=ua&a a co$ii&or 'o!tri3 E recomandat sa analizati indeapropare situatia din famillile voastre, sa rectificati aspectele ne$ative care distorsioneaza identitatea sexuala a copiilor vostri, si sa intariti partile pozitive. I. I" primul ri"( e!te im$orta"t (e i"te&e! ca a!a (u$a cum co$i&u& e'o&uea*a i" tru$ !i i!i (e*'o&ta !e=ua&itatea, e'o&uea*a !i !$iritua& a!t%e& i"cit (e*'o&tarea armo"ioa!a !e=ua&a im$&ica am e&e a!$ecte3 E la fel de importanta si dezvoltarea unei relatii deschise intre partinti si copii, astfel incit paritntii sa devina mentori si modele sanatoase in dezvoltarea sexuala a copiilor lor. La fel de important este dezvoltarea unei sexualitati care e in conformitate cu planul lui umnezeu si care face placere lui umnezeu. Fo&o!itor e!te !i ca (e &a o 'ir!ta %ra0e(a co$i&u& !a (i!cear"a !e=ua&itatea !a"atoa!a (e cea "e!a"atoa!a3 BC8 3. I" a& treilea ri"(, cautati !a co"ectati (e*'o&tarea !e=ua&itatii co$ii&or 'o!tri cu mo(e&e i &ice3 "opiii trebuie invatati ca dra$ostea nu poate fi separata de sexualitate, nici sexualitatea de dra$oste, si ca iubirea e sin$ura premiza a sexualitatii sanatoase.

HHF

4. I" a& patrulea ri"(, tre uie cu"o!cuti %actorii care (uc &a !u mi"area !e=ua&itatii "orma&e a co$ii&or3 Ace!ti %actori tre uie e'itati3 N Primu& %actor e a u*u& !e=ua& a& mi"ori&or3 E& $u"e i" $erico& ata!ame"tu& !i i"cre(erea "atura&a a co$ii&or %ata (e $ari"tii &or !i %ata (e a&ti a(u&ti, iar u" !i"0ur a u* $oate a%ecta i" mo( $ro%u"( 'iitoare&e 0e"eratii3 Ra"i&e cau*ate (e a u* !e=ua& !e tra"!mit (i" 0e"eratie i" 0e"eratie !i "u !e o$re!c (oar &a $rima 0e"eratie a%ectata3 Trauma !e=ua&a a%ectea*a "u "umai tru$u& ci !i mi"ti&e !i !u%&ete&e co$ii&or3 N A& (oi&ea %actor e!te $romi!cuitatea $ari"ti&or3 Stu(ii !ocio&o0ice arata ca mono$amia formeaza inte$ritate sexuala in copii, pe cind concubina:ul o denatureaza. N A& trei&ea %actor e!te dependenta se<uala3 O 'iata co"/u0a&a ce"tra&i*ata $e acti'itati !e=ua&e creea*a (e$e"(e"ta, iar (e$e"(e"ta !e=ua&a e!te o tu& urare a (e*'o&tarii !e=ua&e3 N A& $atru&ea %actor e!te (e "atura 0e"etica3 E!te %ami&ia ta i" 0e"era& i"c&i"ata !$re a"umite (e$e"(e"te? Stu(ii&e arata ca !e=ua&itatea co$ii&or !u%era i" %ami&ii&e i" care u"u& !au am ii $ari"ti !u"t (e$e"(e"ti (e (ro0uri, a&coo&, i"/uraturi !au a&te com$ortame"te "oci'e !au a"ti!ocia&e3 N A& ci"ci&ea %actor e!te ce& (e me(iu3 9 fost copilul tau expus pono$rafiei, vreunui :oc sexual, sau bancurilor sau $lumelor sexuale sau cu inteles dublu, Este aproape imposibil ca in zilele noastre copiii sa nu fie expusi, chiar incidental, porno$rafiei sau bancurilor murdare. C2iar i" trecere, $o"o0ra%ia !au a"curi&e mur(are i-i %ac curio!i, &e !tir"e!te ima0i"atia, !i i-i i!$ite!te3 "uriozitatea ii impin$e la fapta sau la adoptarea unui stil de viata dependent de porno$rafie. Fiti (e a!eme"ea cu a0are (e !eama &a /ocuri&e $e care co$iii &e %ac3 Au e&e !em"i%icatii !e=ua&e? Pricepeti, acceptati si aplicati principiul biblic ,nu stirniti, nu treziti dragostea pina nu 'ine ea)* ,Ca"tarea Ca"tari&or J1C. 5 9l saselea factor este trauma in $eneral, fie sexuala, fizica, verbala, emotionala sau spirituala. A'eti u" co$i& a& carui %rate mai mare (e/a ma"i%e!ta o co"(uita 0re!ita i" ce $ri'e!c re&atii&e !e=ua&e? Daca (a, tre uie !a %iti cu a0are (e !eama3,G. H. I" u&timu& ri"(, a"a&i*ati $ro$rii&e e=$erie"te (e 'iata, i"cura/ati $e ce&e $o*iti'e !i e&imi"ati $e ce&e care '-au a%ectat "e0ati' (e*'o&tarea !e=ua&a $ro$rie3 &ntrebati-va, cu cine se intovarasec copiii vostri, in ce familii parvin, "e modele de viata cauta ei sa imite, Di" "e%ericire mass media ne hraneste zilnic cu o doza enorma de modele nocive din punct de vedere al sexualitatii atit pe noi cit si pe copiii nostri 3 Ce tre uie %acut? &mpiedicati accesul copiilor la filmele, pro$ramele si materialele care $lorifica sau normalizeaza perversiunea. Explicati-le ca ceea ce vad si aud in afara familiei este $resit, si ca ceea ce vad si aud in familie este sin$urul model de intimitate normal si fericit pentru ei. De a!eme"ea, imbracati-va copiii modest. -u-i transformati in vedete de moda. -u le stirniti sentimentele intime. Pa!trati !e$arate ro&uri&e tra(itio"a&e a&e !e=u&ui io&o0ic !i $romo'ati-&e i" $re*e"ta co$ii&or 'o!tri3

HH4

ONU SI PROTE[AREA COPIILOR A!ta*i re&atam u" e'e"ime"t $o*iti' $ri'i"( e%orturi&e Natiu"i&or U"ite (e a $rote/a co$iii3 I" AFFF ONU a a(o$tat (oua Protocoa&e O$tio"a&e &a Co"'e"tia I"ter"atio"a&a a Dre$turi&or Co$i&u&ui ,NeT \orR 4MJM.3 U"u& (i"tre e&e e!te Protoco&u& $ri'i"( @i"*area Co$ii&or, Pro!tituarea Co$ii&or !i Por"o0ra%ia I"%a"ti&a ,O$tio"a& Protoco& o" t2e Sa&e o% C2i&(re", C2i&( Pro!titutio" a"( C2i&( Por"o0ra$2S.3 Pi"a i" $re*e"t 4ED (e !tate au !em"at !i rati%icat ace!t Protoco& O$tio"a&, AD a&te&e &-au !ema"t (ar "u &-au rati%icat, iar AM i"ca "u &-au !em"at3 Pe AH mai Secretaru& Ge"era& a& ONU, Ba" Bi-moo", a ti"ut o co"%eri"ta (e $re!a cu $ri&e/u& Zi&ei I"ter"atio"a&e a Co$i&u&ui i" care a i"cura/at tari&e care i"ca "u au !em"at !au rati%icat Protoco&u& !a o %aca $i"e i" AF4A3 e"0&i!23$eo$&e(ai&S3com3c"cMFFF4cMFDDDcMFJHIcIMMMEDE32tm& Roma"ia a !em"at !i rati%icat Protoco&u& i" AFF4 !i a i"trat i" %orta i" ia"uarie AFFA3 Sur!a1 2tt$1cc(ir30rou$!3Sa2oo3comc0rou$ca&ia"ta-%ami&ii&orc

0lte referinte; >utilarea copiilor cu botox si cu moda satanica PE()E(T&(E9 >ET0 &"9 9 "0P&&L0(. ,*90#8 #> F978U9# 8?D79>7 %EL69L&N9(E9 "0P&&L0( prin alimente si presiune psihica )om mai avea dreptul sa fim crestini, "0-T&-69 9%9LT6L PE T09TE ;(0-T6(&LE 9%6P(9 ;9>&L&E&, )&ET&& %& -0(>9L&T9T&& (eporta: %emne* al lui (afael 6driste BT)(8. E "E E>-&T9(&& T9(&& F6(9 PE E&EL&E %& LE<&;E(E9N9 &>P0T(&)9 "(E &-TE& "(E%T&-E, %a constientizam. "0P&L6L E T&-T9 P(&-"&P9L9 &- >9(7ET&-< "ultura desfraului vaneaza copiii si-i face sclavi[ "6> %E &>E(9"9 L9 %"09L9 "0P&&& -0%T(&, "&-E -E &%T(6<E, -E PE()E(TE%TE %& )(E9 %9 -E T(9;&"@ENE "0P&&& Bsub masca adoptiilor8, "&-E )(E9 "6 0(&"E P(ET %9 %T(&)E9%"9 ;9>&L&9, "0-T(0L6L P0P6L9T&E& %& 0;E-%&)9 ENL9-T6&T9 &>P0T(&)9 )&ET&&, 9 "0P&&L0( %& ;9>&L&E&[ )(E> 0 <E-E(9T&E E P%&@0T&"&C %96 E EP(9)9T&,

HHA

9TE-T&E L9 E>9-"&P9(E9 T&>P6(&E 9 "0P&&L0( %& L9 9<(E%&6-&LE )&(T69LE/ EN)9L6&(& T6LE6(9T09(E E%P(E ;(96 ELE %& >0-%T(60N&T9T&LE ascunse in spatele faimoaselor studii despre %EL69L&T9TE ale lui 9L;(E 7&-%EQ, intemeietorul sexolo$iei* si principalul responsabil pentru depravarea $eneralizata de astazi "ea mai mare a$entie de planificare familiala din %69, deconspirata a fi cuib de proxenetism, pedofilie si avort "opii nscui cu brandul !n brae Eorn to bu^ "0)E( %T0(Q. $anna+ 8ontana 8ania sau cum transformi o generatie /ntr-o tint de marCeting Prezentatoare britanica de T). .arintii folosesc tele'izorul ca babOsitter, in timp ce emisiunile ca $anna+ 8ontana ne tampesc copiii @annah >ontana se dro$heaz )EN& )& E0 <eneraia 1%in$ur acas. Fumtate dintre copii petrec cel mult o or pe zi cu prinii Cititi si; "6> %9 -E >9-T6&> "0P&&&, (aspunsurile 9rhimandritului 9>E(0N&E &6(9%0) A de praznicul %fantului "uvios %telian Pafla$onul mitri 9vdeev despre cum sa ne educam crestineste copiii. PE(&"0LE &<-0(9TE %& E >6LT& P9(&-T& "(E &-"&0%&. F6"9(&&LE %& E(0&& L9 >0 9, TELE)&N0(6L "E 9> ;9"6T "6 L&EE(T9TE9 6P9 2I E 9-&, A &P% Eartolomeu 9nania, in Pastorala de "raciun, denunta ,D7.90F0970 .L0>#(#C0*0 P(&- 0(ELE E E 6"9T&E %EL69L9 si dezmatul $eneralizat din mass-media, acuzand ,crima lenta si studiata savarsita impotriva tinerilor <lasul de tunet al >itropolitului Eartolomeu 9nania avertizeaza si mustra raspicat si dincolo de mormant. ,7U9?.0, >U @?D?80" "(6"E9, P6TE(E9 -EE6-9* 9 "(E%T&-6L6&. &naltul Teofan mustra, in uminica %fintei "ruci, nele$iuirile anti-familie din lumea contemporana 1propaganda +omose<ualitatii, a'ortului, prostitutiei, educatiei ,se<uale2 HHE

CUTREMURUL DE PgMNT ESTE SEMNUL MNIEI LUI DUMNEZEU de BPr.8 Econ. "onstantin >oisiu J>oi credem i mrturisim c Dumnezeu ne /n'a i ne d semnele saleK CI!aia @III, AF. Toat lumea se pl'n$e de $reutatea vremurilor pe care le trim, dar nimeni nu 'rea s recunoasc i partea lui de 'in !n aceast rsturnare #i rv#ire a valorilor morale. O !er'5m cu to:ii cum a$roa$e&e "o!tru e!te !t5$7"it (e ce& mai !5& atic e0oi!m, dar nu ne dm seam c #i noi !n#ine !n acela# pcat hlduim. Ne re'o&t5m (e *07rce"ia a&tora, fr s o lepdm pe a noastr. M5re:i 8i tru%a8i !u"tem, dar ne turbur numai m'ndria #i semeia celorlali. @ulim ne!ncetat pe umnezeu, (ar "e !c7r im c7"( au*im $e a&:ii &u7"( 6" (e8ert "ume&e &ui3 Su"tem 6"(5r5t"ici 8i "ea!cu&t5tori (e $5ri":i, nerecunosctori i nemulumitori fa de binefctorii notri, lipsii de cu'iin, i de dragoste !n raporturile cu semenii no#tri, dar $rozav ne suprm c'nd alii ne !ntorc cu aceea#i msur 3 Ne6"(u$&eca:i c7"( e 'or a !5 trecem cu 'e(erea 0re8a&a 8i !u$5rarea ce "e-a c58u"at-o 'eci"u& "o!tru, dar suntem cuprin#i de m'nie #i dor de rzbunare, c'nd el se poart la fel cu noi. Gr5im (e r5u $e a&:ii, cu 07"(u& 'r5/ma8 (e a &e !trica "ume&e ce& u", (ar !5 "u au*im $e ci"e'a c&e'eti"(u-"e, c5-i $u"em m7"a 6" 07t. Tr5im o 'ia:5 u8uratic5 8i %5r5 %r7u, (ar "u 05!im cu'i"te c7t mai tari $e"tru ca !5 6"%ier5m $e "e!ocotitorii u"e&or mora'uri3 -e supr nedreptatea dar noi !ntrecem msura. "ruzi p'n la vrsare de s'n$e #i haini p'n la crim, cerem totu#i mil #i omenie dela alii. Ne ucur5m cu (r5cea!c5 ucurie c7"( 'e(em $e %rate&e "o!tru 6" !u%eri":5 8i !tr7mtorare, (ar 'ai 8i amar (e e& (ac5 !-ar $urta &a %e& cu "oi3

HHC

)edem adic paiul din ochiul aproapelui, dar nu vedem b'rna din ochiul nostru. (iecare dorete de isto' i ateapt cu /nfrigurare sc+imbarea 'remurilor i a oamenilor, dar nici unul nu /ncearc s /nceap cu el /nsui aceast prefacere. -e mulumim doar cu !nfi#area adevratei credine, dar prin purtarea noastr nechibzuit, t$duim puterea ei. Pe"tru a!t%e& (e $5cate 8i a&te mu&te %5r5(e&e0i, (e!$re care ru8i"e e!te a 8i 0r5i, din pricina nesupunerii fa de Tatl "eresc #i a nesocotirii poruncilor lui, viaa a a:uns o povar strivitoare, iar zilele pe care le trim crunte #i apstoare p'n la deznde:de3 SDe aceea s-a a(rins m#nia lui Dumnezeu m(otriva acestei ri" ca s aduc (este ea tot blestemul scris n cartea aceastaR. ,Deutero"om QQIQ AI.3 Y.urtarea ta i ale tale fapte rele au pricinuit aceastaZ ,Ier3 I@ 4J.3 <" a(e'5r3 9nul IO4G, este anul !ncercrilor celor mai dureroase pentru neamul nostru. Dn acest an, m'nia %a care nimice#te #i ur$ia %a care !nspim'nt, s-au revrsat pustiitoare peste ara noastr scump. >reul edificiu al (om'niei !ntre$ite ridicat pe morminte de eroi, ca pe ni#te umeri de uria#i, s-a prbu#it. @otarele izvodite cu s'n$ele vite:ilor no#tri, au fost sf'rtecate. Za$i!u& (e 'e8"ic5 8i "etur urat5 !t5$7"ire a!u$ra ace!tei !%i"te mo8te"iri a %o!t !%78iat iar tru$u& $atriei "oa!tre !cum$e, muti&at (e &5comia "e!5:ioa!5 a 'r5/ma8i&or "eamu&ui3 )isul !ntru care o mie de ani au nd:duit #i de dorul cruia ne-au rposat #i mo#ii #i prinii s-a spulberat numai dup 22 ani de dinuire din pricina netrebniciei noastre) Cu &acrimi&e 6" oc2i, cu %a:a cri!$at5, cu i"ima 6"!7"0erat5 (e (urere, cu m7i"i&e 6"c&e8tate $e arme am $ri'it "e$uti"cio8i cum !e "5ruie 8i !e ri!i$e8te c&iro"omia 6"cre(i":at5 $e m7i"i&e u"or mo8te"itori "e're("ici3 Dar a tre uit !5 !e 6m$&i"ea!c5 Scri$tura ce *ice1 J9egele fr r!nduial prpdete pe poporul suK C0ira! b KD. ?i fiindc am lepdat le$iuirile lui umnezeu am clcat !n picioare r'nduelile lui i nu ne-am trezit la pocin, valurile m'niei dumnezee#ti !nc nu s-au potolit. 9m semnat zadarnic sm'na noastr #i !n de#ert ne-am ostenit frm'nt'nd pm'ntul cu sudoarea frunii, cci dumanii au m!ncat roadele muncii noastre) Easarabia, ca #i celelalte provincii ne-au fost rpite tocmai c'nd holdele p'r$uite erau $ata pentru seceri#.

HHH

ar cum nici dup aceasta nu ne-am !nelepii, ur$ia m'niei lui umnezeu s-a artat #i sub alt !nfi#are. S-a 6"c2i! ceru& 8i $5m7"tu& !-a %5cut ca arama 8i !i&i":e&e "oa!tre !-au !&eit 6" (e8ert, c5ci o0oare&e "-au mai ro(it 8i $omii (i" &i'e*i "-au mai %5cut %ructe3 9m a:uns s pltim =$. de mere #i de pere de la HG-IGG lei =$. e vreme ce !ns nici dup toate acestea nu ne-am !ntors #i nu ne-am pocit, ci neam pus de-a curmezi#ul #i n-am ascultat le$ea omnului, a adus Dumnezeu sabia strin /n ar, ca s sfr'me semeia puterii noastre #i p'inea o m'ncm c'ntrit cu c'ntarul. ,@e*i $e"tru toate ace!tea /evitic bbV* 'M" 'E" %&" %L" %MD, iar foametea r'n:e#te amenintoare la u#a fiecruia, 6"truc7t "ici o(at5 "e(re$tatea 8i &5comia (e c78ti0 "-a 6"%&orit mai mu&t ca acum3 JDe la cel de r!nd p!n la cel mai de frunte toi sunt lacomi de c!tigK B&eremia )&, I38. ?i 6" acea!t5 (ori":5 (u$5 6"a'u:ire nimeni nu mai ine seam de le$e #i dreptate, de mil #i iubire. Nu-i *i &5!at5 (e&a Dum"e*eu 6" care !5 "u a$ar5 6" /ur"a&e "ume (e ne$ustori, care pierz'nd simul ru#inei #i omeniei speculeaz fr !ndurare pe cel aflat la anan$hie, (e8i (um"e*eia!ca 6"'5:5tur5 $oru"ce8te1 S0 nu facei str#mbtate n 1udeci" la msurtoare la c#ntar $i la msuratul bucatelor" ci s avei c#ntar dre(t" greuti dre(teR ,Le'itic QI@ EH-EI.3 Iar (e 'ei "e!ocoti cu'7"tu& &ui Dum"e*eu, SVei m#nca" zice Domnul" dar nu te vei stura $i foamea ta va roade" vei (une la o (arte" dar nu vei (utea s sca(i nimic de m#na vr1ma$ului $i ceia ce vei sc(a eu voi trece (rin ascui$ul sbieiZ ,Mi2eia @I, 4E-4C.3 "u toate aceste ameninri !nspim'nttoare !ns, toi s-au abtut, !mpreun netrebnici s-au fcut. Pentru aceste mari neor'nduieli #i $rele nele$iuiri, alte ameninri !nc #i mai cumplite at'rn deasupra capului nostru. C5ci "u "umai c5 Dum"e*eu "e 'a &i$!i (e orice !$ri/i" 8i a/utor, (ar J'oi pune pe copii cpetenii peste ei i nerozii 'or domni peste eiK, zice Domnul 0totiitorul) C*saia ***" JD. "e este oare ameninarea comunist, care devine din ce !n ce mai cuteztoare, dec't !ncercarea de a rsturna buna r'nduial #i a !ntrona anarhia, c7"( Joamenii se 'or nec%i unii pe alii fiecare pe aproapele su, copilul 'a +rui pe cel btr!n i cel mo%ic pe cel de neam, bunK3 ,I!aia III H.3 HHI

Dar "oia"u& %5r5(e&e0i&or "oa!tre a 6"trecut mar0i"ea r5 (5rii 8i mi&o!ti'irii (um"e*eie8ti, care e!te *5 a'"ic5 &a m7"ie 8i $e"tru aceea a&t5 Scri$tur5 !e 6m$&i"e8te a!t5*i 6" urec2i&e "oa!tre $recum *ice1 J?raele 'oastre le 'oi face paragin i 'oi pustii sfintele 'oastre lcauri- i astfel 'oi nimici ara aceea, /nc!t dumanii 'otri, care 'or locui /ntr-/nsa, 'or rm!nea /ncremeniiK ,Le'itic QQ@I E4-EA.3 "ci iat, cine nu s-a !nfiorat de $roaza cutremurului din noaptea de O-IG noiembrie IO4G, #i cine n-a auzit de prpdul #i pustiirea pe care le-a fcut !n re$iunile b'ntuite, A c5uta !5 t5&m5ce8ti ace!t "5$ra!"ic %e"ome" 0eo&o0ic numai ca fiind datorit deplasrii #i a#ezrii straturilor ad'nci ale pm'ntului, fr a vedea !ntr-!nsul de$etul amenintor a lui umnezeu, 6"!em"ea*5 a !$ori 6"c5 8i mai mu&t !e"time"tu& (e !$aim5 8i (e 0roa*5 6" %a:a $uteri&or oar e 8i 6"%rico85toare a&e "aturii3 e oare ce dac omul s-ar #ti lsat numai la cheremul acestor fore nestp'nite, unde s-ar mai putea $si el spri:in #i nde:de, unde va afla chez#ie vieii !n astfel de !mpre:urri, De aceea, 6" ace!te c&i$e (e o 8tea!c5 0roa*5 S$i (reotului i se va nt#m(la ca $i (o(orului" st(#nului ca $i robului" slugii ca $i st(#nii sale: v#nztorului ca $i cum(rtorului" m(rumuttorului ca $i celui ce se m(rumut" datornicului ca $i celui ce are za(isul datorieiR3 ,I!aia QQI@ A.3 0amenii !nvai, ca #i cei ne!nvai sunt cuprin#i de acela# sentiment de nimicnicie, care-i !nfre#te !n ru$ciune. S9n ziua aceea" zice Domnul" va (ieri cura1ul regelui $i al dregtorilor" (reoii $i vor (ierde cum(tul lor..3Z ,Ieremia I@ M., "5(e/(ea u"ora ca 8i a ce&or&a&:i %ii"( "umai &a Dum"e*eu3 ?i "ime"i 6" a!t%e& (e mome"te "u mai !t5 $e 07"(uri 8i "ici "u a&ear05 &a ra%tu& cu c5r:i ca !5-8i &5murea!c5 $e ca&e 8tii":i%ic5 $rici"a cutremuru&ui, ci $'ndul tuturor se !nal numai #i numai ctre "el de sus de unde a#teapt a:utorul. Dndeosebi, cre#tinii cei adevrai sunt pe deplin convin#i, c dac nici o pasre din cele ce se '!nd dou de un ban, nu cade pe pm!nt fr tirea *atlui nostru CMatei Q3 AM., cu at't mai v'rtos pm'ntul nu se va clti de pe temeliile lui fr !n$duina ziditorului su. ?i cu (re$t cu'7"t3 Di" r5*oare&e C5r:ii !%i"te cu&e0em &5!tarii $rea %rumoa!ei 6"'5:5turi, c5 Dumnezeu" cel ce se mbrac n ve$m#nt de mreie $i strlucire" urzit din raze de

HHD

lumin" a ntins cerul de azur ca un cort ocrotitor $i tot 7l a /ntrit pm!ntul pe tria lui, care nu se 'a clti /n 'eacul 'eacului) ,P!3 4FC, A 8i H.3 6nele ca acestea #tiind c'nd vedem c se petrec totu#i astfel de !nfiortoare !nt'mplri c pm'ntul ne fu$e de sub picioareC Jnoi credem i mrturisim c Dumnezeu ne /n'a i ne d semnele @aleK ,I!aia @III AF. 8i deci, cutremurele de pm'nt, (e!$re care $7"5 acum oame"ii (e 8tii":5 "-au $utut !5 co"!tate 6"c5 ori0i"ea &or 8i "ici (ac5 !5 $ro$a05 $ri" atmo!%er5 !au $ri" $5m7"t, nu sunt numai simple fenomene seismice, ci #i semnele m'niei dumnezee#ti, pentru pcatele #i frdele$ile noastre. Zi(i"( Dum"e*eu $e om (u$5 c2i$u& 8i a!em5"area !a &-a $u! ca $e u" 6m$5rat %5$turii 8i &-a a8e*at 6" rai ca !5-& $5*ea!c5 8i !5-& &ucre*e3 ar omul, neasculttor dumnezeie#tii porunci fc'ndu-se, s-a !nmulit rutatea !n lume, !n a#a msur, !n c't i-a prut ru lui umnezeu c a fcut om pe pm'nt #i s-a m'hnit !n inima sa. Atu"ci a ro!tit Dom"u&1 )imici-voi de (e faa (m#ntului (e omul (e care l-am zidit: $i (e om $i dobitoacele $i t#r#toarele $i (srile cerului" cci mi (are ru c le-am ziditR3 ,Facere @I I-D.3 Iar acea!t5 m7"ie a &ui Dum"e*eu !-a ar5tat 8i !e arat5 6"c5, 6" mu&te %e&uri 8i 6" mu&te c2i$uri1 !n potop de ape multe sau !n secet cumplit, !n molim uci$toare sau !n cr'ncene rzboaie, !n $roaznice semne cere#ti sau !n !nfrico#toarea cutremurare de pm'nt. "ci, dac deschide umnezeu m'na sa toate se umplu de bunti, iar ascunz'ndu#i el faa, toate se !nspim'nt. Le ia 6"a$oi !u%&etu&, e&e mor 8i !e 6"torc 6" $u& erea &or, (e &e trimite iar58i (u2u& &or, !e *i(e!c (i" "ou 8i $rime"e!c %a:a $5m7"tu&ui3 @e atinge de muni, /i face de fumeg, iar de-i arunc oc+ii spre pm!nt, /l face de se cutremur) A8a cum tremur5 6" %a:a tat5&ui !au mamei !a&e co$i&u& 'i"o'at, a8a cum !e 6"%ioar5 (e %ric5 6" %a:a $ro%e!oru&ui 8co&aru&, care !e 8tie cu &ec:ia "e6"'5:at5 !au $recum !e *0u(uie crimi"a&u& 6" %a:a co"8tii":ei mu!tr5toare3 La toate ace!tea cu0et7"( a(u!u-mi-am ami"te (e $roorocu& ce 0r5e8te1 S*at Domnul va (ustii (m#ntul $i l va (reface n (ustietate va rsturna faa lui $i va m(r$tia (e locuitoriR= -m#ntul st (#ngrit sub cei ce-l locuiesc" cci el au clcat legea $i au nfr#nt r#nduiala $i legm#ntul l-au stricat (e veci. -entru aceasta blestemul mistuie$te (m#ntul $i locuitorii de (e el is($esc (catulR. Pe"tru acea!ta Y(m#ntul se sfr#m" (m#ntul (lesne$te $i sare n buci" (m#ntul se clatin" (m#ntul se mi$c ncoace $i ncolo ca un om beat" se d n sus $i *n 1os ca un HHJ

scr#nciobR De ce? .entru c Jpcatele /l apas-K ,I!aia QQI@ 43 H3 I3 4M-AF., 8i 6"t5r7t5 m7"ia Lui Dum"e*eu3 Iar Yde m#nia lui (m#ntul se cutremur $i (o(oarele nu (ot ndura urgia luiR3 ,Ieremia Q, 4F.3 J8unii se cutremur din pricina lui- pm!ntul se zbucium /n faa lui- /mpotri'a urgiei lui cine st i cine poate s st'ileasc aria m!niei lui?K ,Naum I, H-I.3 ?i acum (e !e 6"trea 5 ci"e'a, ce &e05tur5 $oate %i 6"tre $5cat 8i cutremuru& (e $5m7"t, 'a a%&a r5!$u"!u& tot 6" S%3 Scri$tur5, care "e 6"cre(i":ea*5 c5 (i" $rici"a $5catu&ui !tr5mo8e!c, "u "umai omu&, ci Jtoat fptura suspin laolalt i este p!n acum, ca /n dureri de natereK. ,Roma"i @III, AA. c5ci, "ici $5m7"tu& "-a !c5$at (e m7"ia &ui Dum"e*eu, $recum a(e'ere8te aceea8i !cri$tur5 *ic7"(1 J&lestemat s fie pm!ntul din pricina ta)Z ,Facere III 4D.3 Ea de va fi cu luare aminte va observa mult asemnare !ntre durerea #i zbuciumul sufletului omenesc #i aceast zv'rcolire a mruntaielor pm'ntului3 C5ci $recum (u$5 o oa&5 0rea omu& e!te a(e!eori !cuturat (e %ri0uri 8i !u!$i"e, tot a8a $5m7"tu& (u$5 mare&e cutremur 6"c5 mai e!te *07&:7it (i" c7"( 6" c7"( (e u8oare *'7c"ituri, ca "i8te tre!5riri (e co"8tii":5, tur urat5 (e cru"te remu8c5ri3 9# vrea !nc s-i mai atra$ luarea aminte, frate cre#tin, ca s te pze#ti de cei ce caut sufletul tu #i $sesc acum vreme cu bun prile: ca s-i !nc'lceasc pa#ii !n cursa rtcirilor #i a smintelii de la dreapta credin. Tlmcind semnele vremii dup credina lor $re#it, sectanii vor !ncerca s te !ncredineze c sf'r#itul lumii se apropie #i omnul e la u#. JCutai s nu ' amgii, cu muli 'or 'eni /ntru numele meu zic!nd c Jeu sunt $ristos i 'remea s-a apropiatK dar s nu mergei dup eiK C8atei bb*V J-LD Scci de ziua $i ceasul acela" nimeni nu $tie" mei ngerii din ceruri" nici ?iul" fr numai singur ,atlZ ,I i(3 EI.3 Fii (eci, tare 6" cre(i":53 J:i, de 'ei auzi de rzboaie i de z'onuri de rzboaie, s nu ' spim!ntai, c se cu'ine toate acestea s fie) C se 'a scula neam peste neam i /mprie peste /mprie dar /nc nu 'a fi atunci sf!ritul) :i 'a fi pe alocurea foamete i cium i cutremure, ci acelea toate 'or fi /nceputul durerilorK ,Matei QQI@, I-J.3

HHM

De!i0ur, 6" %a:a u"or a!t%e& (e "5$ra!"ice 6"t7m$&5ri 8i *0u(uitoare "e"orociri, 6"c2i$uirea mu&:imei e!te r5!co&it5 $7"5 6" !tr5%u"(uri 8i a"ume co$&e8it (e 0roa*5 cre(e ca totu& !-a !%7r8it3 9ceast z$omotoas v'nzolire #i cr'ncen !ncierare a popoarelor, aceste s'n$eroase #i fr de sf'r#it rzboaie !ntre neamurile pm'ntului sunt rodul poftelor care se lupt /n mdularele omenirii, stp!nit de du+ul urei i al m!ndriei, de du+ul 'icleugului i al desftrii) Cartea S%7"t5 "e 6"'a:5 c5 r5* oiu& e!te u" r7u, $e oare Dum"e*eu 6& 6"05(uie ca mi/&oc (e $e(ea$!5 6m$otri'a $o$oare&or, $e"tru "ecre(i":a 8i "e&e0iuiri&e &or3 Pri" urmare, at'ta vreme c't lumea zace /ntru cel ru este firesc s se !nt'mple toate acestea, credincio#ii !ns nu trebuie s se !nspim'nte, ci s le socoteasc drept un semn al certrii dumnezeie#ti, pe care o pot !mbl'nzi prin pocin #i ru$ciune. Du$5 cum $o$oare&e !e %r5m7"t5 8i !e 6"t5r7t5, tot a!t%e& 8i ceru& 8i $5m7"tu& !e a%&5 6" mi8care3 A8a cum e=i!t5 a(ic5 o tur urare a %or:e&or mora&e, e=i!t5 8i o &u$t5 a $uteri&or %i*ice3 "'nd aceste puteri a:un$ s se ciocneasc !ntre ele, se produc !n omenire !nt'mplri nea#teptate #i impresionante, p'n la !nfrico#are. &ar dac cumva !n unele !mpre:urri se pierde oarecum echilibrul acestor fore atunci se petrece un fel de rsturnare a r'nduielilor firii, care uneori au urmri catastrofale. ?i 6" acea!t5 !tare (e "e!tator"icie a e&eme"te&or, c7"( 6"!58i !ti2ii&e %irii $ar a-i !ta 6m$otri'5, cre8ti"u& a(e'5rat trebuie s rm'n neclintit !n credina, c nici un fir de pr din capul lui nu va pieri, fr !n$duina Tatlui ceresc. Ci, (e 'reme ce 8tim c5 'a&uri&e m7"iei &ui Dum"e*eu !e re'ar!5 cu ur0ie 6m$otri'a ce&or r5i, $5c5to8i 8i 6"(5r5t"ici, 6m$otri'a ce&or "ecre(i"cio8i 8i "e$oc5i:i, 6m$otri'a ce&or ceL uit5 $e Dum"e*eu 8i !u"t "e(re$:i, $ri0o"itori 8i %5:ar"ici, nu cumva s se suie !n inima noastr trufa#ul $'nd #i vicleana prere, c numai cei ce au !ndurat pa$ube nimicitoare sau au czut de moarte npraznic cu acest prile: au fost !n adevr pcto#i iar cei rma#i !n via, sunt sin$urii r'nduii de umnezeu spre dob'ndirea m'ntuirii. % nu fie. De!$re acea!ta "e 6"cre(i":ea*5 6"!u8i M7"tuitoru&3 C5ci, iat5 ce citim 6" S%3 E'a"02e&ie3 S9n vremea aceea" erau c#iva acolo" care ddur de $tire lui *isus des(re acei galileeni" al cror s#nge -ilat l amestecase cu 1ertfele lor. Atunci 4l rs(unz#nd le-a zis; Credei oare c ace$ti galileeni" fiindc au (it aceasta" au fost ei mai (cto$i dec#t toi galileenii2 )u! zic vou: dar de nu v vei (oci" toi la fel vei (ieriR. S0au" acei o(ts(rezece in$i" (este care s-a sur(at turnul n 0iloam $i i-a omor#t" g#ndii oare c au fost ei mai gre$ii dec#t toi locuitorii din *erusalim2 >u, zic 'ou dar de nu ' 'ei poci, toi 'ei pieri la felK BLuca L&&& I-H8. Deci, te 6"tre 8i eu acum $e ti"e iu ite cititoru&e1 crezi oare c sutele de oameni peste care s-a nruit blocul "arlton, ori au pierit sub ruinele altor cldiri prbu#ite de cutremur au fost ei mai pcto#i dec't toi ceilali locuitori ai rii noastre, HIF

-u, desi$ur. ar, a vrut umnezeu, ca prin pedeapsa altora s ne !nelepim. Dre$t aceea, i"e 8tii"( c5 "ime"i "u !e $oate 6m$otri'i cert5rii (um"e*ee8ti, %ire!c e!te !5 "e 6"tre 5m1 Ce 'om %ace (ar, $e"tru ca Jmilosti', bl!nd i lesne ierttor s fie nou bunul i iubitorul de oameni Dumnezeul nostru i s-i /ntoarc m!nia, care se pornete asupra noastr i s ne izb'easc de /ngrozirea lui cea dreaptK) (spunsul este scurt. JHmpcai-' cu DumnezeuK , ,II Cori"te"i @, AF.3 &at calea. ar cum vom a:un$e la aceast !mpcare, % ne recunoa#tem mai !nt'i pcatele, prin care am atras ur$ia lui umnezeu asupra noastr, s le splm cu lacrimi de pocin #i s lum nestrmutata hotr're de a nu le mai sv'r#i. JDeci pocii-' i ' /ntoarcei, ca s se tearg pcatele 'oastre, ca s 'in dela faa Domnului 'remi de uurare- Z ,Fa$te III, 4M-AF.3 Ci, (e 'om a!cu&ta cu'7"tu& &ui Dum"e*eu 8i 'om um &a (u$5 r7"(uie&i&e &ui (e 'om $5*i $oru"ci&e &ui 8i &e 'om 6m$&i"i atu"ci "e 'a trimite e& $&oi &a 'reme 8i $5m7"tu& 'a (a roa(e&e &ui iar &i'e*i&e $oame&e &or3 Atu"ci $recum *ice Scri$turaG Streieratul vostru" se va lungi (#n la culesul viilor $i culesul viilor (#n la vremea semnatului $i vei m#nca (#inea voastr (#n vei fi stui $i vei sl$lui fr gri1 n ara voastr. Voi !rzi (ace n ar $i vei locui ntr-nsa fr ca nimeni s v sting!ereasc=R SVei urmri (e vr1ma$ii vo$tri $i ei vor cdea n sabie sub oc!ii vo$tri. Cinci dintre voi vor (une (e fug o sut $i o sut dintre voi" vor (une (e fug zece mii $i du$manii vo$tri" vor cdea n sabie sub oc!ii vo$triR3 ,Le'itic QQ@I, E-J.3 &ar pentru a nu mai fi prin#i din nou !n mrea:a pcatelor #i a pricinui iar#i aprinderea m'niei lui umnezeu, s ne ru$m ne!ncetat ca s nu cdem !n ispit. Atu"ci !e 'a 6m$&i"i Scri$tura ce *ice1 S.i dac a vzut Domnul c ei s-au umilit" fost-a cuv#ntul Domnului= grind; s-au umilit $i nu-i voi mai nimiciR3 ,II Cro"ici QII, D., c5ci m7"ia &ui Dum"e*eu !e 6"(u&ce8te %a:5 (e cre(i"cio8i 8i !e u8urea*5 $ri" 6"(urarea &ui3 Dre$t aceea, 6m$reu"5 cu i!erica !5 "e ru05m *ic7"(1 HI4

JCel ce caui spre pm!nt i-l faci pe el de se cutremur, izb'ete-ne pe noi de groaza cea /nfricoat a cutremurului, $ristoase Dumnezeul nostru i trimite-ne nou milele tale cele bogate, pentru rugciunile >sctoarei de Dumnezeu, unule iubitorule de oameniK) BTroparul cutremurului8.

Sur!e&e (u2o'"ice!ti a&e !u%eri"te&or co$ii&or Caci Dumnezeu i-a inc+is pe toti in neascultare, pentru ca pe toti sa-i miluiasca) ?, adancul bogatiei si al intelepciunii si al stiintei lui Dumnezeu" Cat sunt de necercetate %udecatile Lui si cat de nepatrunse caile Lui" Caci cine a cunoscut gandul Domnului sau cine a fost sfetnicul Lui? @au cine mai inainte #-a dat Lui si 'a lua inapoi de la 7l? ,Rom3 44,EA-EH. "ele mai luminate minti din toate timpurile si ale tuturor popoarelor au cu$etat la cauzele pentru care sufera copiii ne'ino'ati. %tri$atul disperat al inimii, care iese din adancul sufletului, este o nemultumire indreptatita fata de c+inurile prin care trece un copil) I" u&tima 'reme, tema !u%eri"tei co$ii&or "u &i$!e!te (i" $a0i"i&e $u &icatii&or $erio(ice3 I !e (e(ica tot mai mu&te emi!iu"i &a ra(io !i &a te&e'i*iu"e, $recum !i !e(i"te (e 0u'er"3 Ce a $ro'ocat acea!ta "e&i"i!te i" !ocietate? &n ultimii ani, in (usia, ni'elul natalitatii s-a micsorat. 7ste cel mai mic din 7uropa ,mai $uti" (e M co$ii &a 4 FFF mie (e oame"i.3 I" !c2im , cu o treime !-a marit morta&itatea $o$u&atiei, care a (e'e"it cea mai mare (e $e co"ti"e"t ,$e!te 4H (ece(ati &a o mie (e oame"i.3 Si acea!ta %ara !a mai 'or im (e a'orturi !i (e co$iii care !e "a!c morti- #ndicele mediu anual din (usia numara aproximativ doua milioane de cazuri de intrerupere a nasterilor. in IG femei insarcinate, J avorteaza si doar 3 nasc. Earbatii refuza sa devina tati, iar femeile sa devina mame. -u este un secret ca tinerii sufera de timpuriu de boli de inima, de bolile cailor respiratorii si de dureri de coloana) *n (arte" foarte raspandita este boala numita scolioza. Mu&ti ti"eri, atat %ete, cat !i aieti, ati"0 i"a&timea (e $a"a &a 4HF cm !i ca"tare!c $a"a &a CH R03 La %e&, $uti" im ucuratoare !u"t !i (ate&e care !e re%era &a traume3 Pro &ema !a"atatii co$ii&or !i a a(o&e!ce"ti&or !-a (i!cutat &a Co&e0iu& Mi"i!teru&ui Sa"atatii (i" Ru!ia $e 4H mai AFF43 Du$a u"e&e (ate o%icia&e, i" $re*e"t, !e "umara HDC FFF (e ca*uri (e co$ii i"'a&i*i3 6na din cauzele cel mai frecvent intalnite de HIA

invaliditate o constituie dereglarile psi+ice gra'e, cel mai des, retardarea 1PP, [e2) &olile psi+ice duc la in'aliditate de DD ori mai mult decat cele ale sistemului digesti' si de 5 ori mai mult decat tumorile maligne) &n ultimii cinci ani, numarul copiilor cu dere$lari psihice a crescut pana la IR, JK. I" a"u& A FFF, i" e'i(e"ta (i!$e"!are&or "euro&o0ice e=i!tau $e!te D4D FFF (e co$ii !i AEJ FFF (e a(o&e!ce"ti3 I" com$aratie cu a&te tari acea!ta ci%ra e!te uria!a3 La IH, MV (i" co$ii !-au (e$i!tat dereglari (si!ice ,"e'ro*e, a"oma&ii a&e $er!o"a&itatii, ira!ci i&itate, a0re!i'itate, ci"i!m etc.3 E4V !u%era (e retar(are, 3,IK au psihoze Bdin care G, HK au schizofrenie8. )om aminti ca psihozele se caracterizeaza prin delir, halucinatii, dere$lari ale constiintei etc. La a(o&e!ce"ti, $rimu& &oc i& ocu$a retar(area ,HF, EV., a$oi urmea*a (ere0&ari&e $!i2ice ,CE, MV. !i $!i2o*e&e ,H, JV, aici !e i"c&u(e !i !c2i*o%re"ia - 4, JV.3 A!a ce'a "u !-a mai i"tam$&at "icio(ata i" tara "oa!traR2K din copiii care cresc in internate sufera de dereglarea intelectului si de incetinirea dez'oltarii ffzice si psi+ice. La CEV (i" co$iii or%a"i !i &a DD, EV (i" co$iii care $ro'i" (i" %ami&ii cu $ro &eme !e o !er'a reactii e<agerate la stres si diferite dereglari (si!osomatice ,2i$erto"ie arteria&a, !te"ocar(ie, u&cere etc.3 AEV !u%era (e (ere0&ari a&e com$ortame"tu&ui, reactii $ato&o0ice a&e caracteru&ui !i a&e $er!o"a&itatii ,e=citare marita, o o!ea&a, !e"!i i&itate e=ce!i'a, timi(itate e=a0erata etc.3 ?recventa dereglarilor (si!ice &a co$ii o!ci&ea*a (e &a o re0iu"e &a a&ta, (e &a AA, H $a"a &a D4V3 Pe!te DFV (i" e&e'i i"tam$i"a 0reutati i" a!imi&area $ro0ramei !co&are3 Pri"tre e&e'ii !co&i&or $ro%e!io"a&e !u"t !em"a&ate (e 4C ori mai mu&te (e ca*uri (e reactii $!i2o0e"e, (e 4M ori mai mu&te ca*uri (e $ato&o0ii a&e $er!o"a&itatii ,(e e=em$&u, $!i2o$atie., (e A,H ori mai mu&te (e "e'ro*e3 Du$a cum o !er'am, $ato&o0ia $ro0re!ea*a o(ata cu 'ar!ta3 Nu (emu&t !-a !em"a&at i"ca o "e"orocire # dereglari psi+ice la copiii de 'arsta frageda. Du$a u"e&e (ate a&e Ce"tru&ui (e cercetare a o&i&or $!i2ice RAMN, a!t%e& (e o&i a$ar &a co$iii (e $a"a &a 'ar!ta (e trei a"i3 Daca &a i"ce$utu& a"i&or rJF, &a o !uta (e co$ii (e $a"a &a 'ar!ta (e trei a"i !e (e$i!tau M ca*uri (e (ere0&ari $!i2ice, iar EF erau !u !em"u& i"tre arii, &a !%r!itu& a"i&or rMF , "umaru& ace!tor (ate a cre!cut $a"a &a 4H,H !i, re!$ecti', EH3 0 problema sociala ma:ora constituie intrebuintarea substantelor psi+otrope de catre adolescenti care inca nu au atins ma%oratul) &n evidentele privind narcomania si alcoolismul sunt JRI,J de cazuri la IGG GGG de copii. )arsta lor continua sa scada. Dar cati $acie"ti "u au %o!t i"re0i!trati o%icia&- 'E"Mf din crime se savarsesc de catre adolescenti in stare de ebrietate. &olile sunt una din cauzele scutirii de armata3 &n anul 2 GGG, mai mult de 2K din aceste boli il reprezentau dereglarile psi+ice. Tot e&e co"!tituie cau*a $ri"ci$a&a a !cutiri&or (e armata !i (e mari"a i" $rime&e trei &u"i (e &a i"cor$orare ,EMV.3 I" $rima'ara a"u&ui AFF4, HCV (i" recruti ,%iecare a& (oi&ea-. a'eau re!trictii (i" cau*a !a"atatii3 Pe"tru com$aratie1 i" 4MMJ a!t%e& (e ti"eri co"!tituiau CJV, iar i" 4MJM, i" /ur HIE

(e CV3 I" EE (e re0iu"i, ti"uturi !i re$u &ici a&e Ru!iei ace!t i"(ice e!te mai mare3 De e=em$&u, DFV (i" recrutii (i" Mo!co'a ,mai i"e (e AcE-. !u"t, (e %a$t, oame"i o&"a'i3 "ifre uluitoare/ &nsa, cu parere de rau, ele apartin $eneratiei noastre tinere. 0ricat de trist ar fi, informatile despre starea sanatatii popoarelor ne amintesc de comunicatele de pe front. &n realitate, aceasta situatie este una de razboi si de stingere a unui popor) I" urma carui %a$t a'em a!ta*i o !ituatie atat (e critica? %avantii nu raman indiferenti fata de aceasta problema. Ei cerceteaza intens factorii genetici, psi+ici, sociali etc, care actioneaza negati' asupra sanatatii familiei si a rusilor, in $enere. "at despre factorii du+o'nicesti si scopul du+o'nicesc, acestia, de obicei, raman in umbra. Sa i"cercam !a um$&em ace!t !$atiu &i er3 Preocu$area $e"tru cau*e&e (u2o'"ice!ti a&e !u%eri"te&or co$ii&or a a$arut i"ca (e mu&t3 E!te u"a (i"tre ce&e mai (ureroa!e $ro &eme3 E!te $uti" $ro a i& !a e=i!te 'reo %ami&ie $e care ea !a "-o $ri'ea!ca (irect !au i"(irect3 4a atinge cele mai sensibile coarde ale sufletului. De aceea, i" (i!cutia $e acea!ta tema, e "e'oie (e tact, (e&icatete !i $ru(e"ta ma=ima3 Cunoasterea surselor du+o'nicesti ale suferintelor copiilor este de mare a:utor medicilor, peda$o$ilor, psiholo$ilor si altor specialisti care lucreaza cu copiii. 4a este utila (arintilor si celor care se gandesc sa aiba co(ii. S$eram ca e=em$&e&e !i o$i"ii&e care urmea*a i& 'or a&i"a $e ce& care e!te maci"at (e !u$arare !i "eca*, $e ce& care !u%era (e moartea co$i&u&ui !au $e ce& care com$atime!te !i traie!te (urerea a$roa$e&ui3 La %e&, cre(em ca o (i!cutie !i"cera $e acea!ta tema 'a o%eri u" o0at materia&, 'a !o&utio"a a"umite i"(oie&i !i "e(umeriri a&e $er!oa"e&or $e care &e %rama"ta i"tre ari (e 0e"u&1 >De ce Dumnezeu mi-a dat aceasta cruce" sa am un co(il invalid2 De ce a murit micutul meu" iar ceilalti co(ii sunt vii si sanatosi2 Cu ce am gresit ca fiii mei se imbolnavesc atat de des2+ 9m dori sa-i facem pe adulti sa se $andeasca serios la responsabilitatea pe care o au la nasterea si cresterea copiilor, sa-i ferim de $reselile fatale, si pentru aceasta ei se vor rasplati cu sanatatea lor. Problema cauzelor duhovnicesti ale suferintelor copiilor ne chinuie, mai ales, cand propriii nostri copii se imbolnavesc sau mor, iar noi, 'rand-ne'rand, incepem sa cautam 'ino'atul) "autam un adevar, cu toate ca el poate fi dureros. 9ici, pe pamant, pre$atindu-ne pentru Fudecata si incercand sa ne pastram constiinta curata, suntem c+emati sa ne conducem 'iata dupa @criptura si dupa in'atatura @ffntilor .arinti) Cum e<plica ei cauzele du+o'nicesti ale suferintelor copiilor? @om e'i(e"tia (oar trei a!t%e& (e cau*e1 Pacatul stramosesc, savarsit de 9dam si Eva. Lucrarile aparte ale Proniei dumnezeiesti.

HIC

Pacatele personale ale parintilor. Le 'om a"a&i*a $e ra"(3

@i"o'ati %ara (e 'i"a Putem intele$e izvoarele duhovnicesti ale tuturor necazurilor noastre plecand de la invatatura ortodoxa despre raportul dintre natura si +arul dumnezeiesc in om) Di" $er!$ecti'a tra(itiei $atri!tice a Bi!ericii (e Ra!arit, "atura !i 2aru& (i" om "u !e o$u", ci !e $re!u$u" reci$roc3 De!i 2aru& "u i"tra i" (e%i"irea !au com$o*itia "aturii uma"e, (e &a i"ce$ut, $ri" actu& creatiei, e& a %o!t i"ra(aci"at i" ea, are im$arta!ire cu ea3 "">nind cu tru(ul si sufletul intr-o minunata alcatuire" zidit-ai neamul omenesc" ca"ta Bi!erica i" Acati!tu& catre Prea S%a"tu& !i (e @iata Facatoru& Du23 Teo&o0u& ru! @3 N3 Lo!!RS, cita"(u-& $e S%a"tu& Gri0orie Teo&o0u&, !cria1 += 0ufletul (rimeste viata si !ar in acelasi tim(" (entru ca !arul este suflarea lui Dumnezeu" (rezenta vie a Du!ului 0fant. Daca omul a devenit viu din momentul cand Dumnezeu a suflat in el suflare de viata" aceasta s-a intam(lat (entru ca tocmai !arul 0fantului Du! este adevaratul ince(ut al e<istentei noastre. Du$a S%a"tu& Gri0orie (e NS!!a, "reatorul a pus chiar de la inceput in 9dam cu'antul ziditor, care constituia norma existentei lui si il facea partas al dumnezeiestii firi ,II Petru 4, C., !co$u& 'ietii &ui A(am %ii"( nestricaciunea ,'e*i i"te&e$ciu"ea &ui So&omo" A, AE. !i u"irea cu Dum"e*eu $ri" e& a &umi&or (u2o'"icea!ca !i materia&a3 I"!a primul om a dorit sa fie el in centrul uni'ersului si nu Dumnezeu, sa devina ca dumnezeu ,Fac3 E, H., sa traiasca numai in sine si de la sine, sa se izoleze si sa se separe de +arul lui Dumnezeu) -ebunia lui 9dam a constat in refuzul lui de a fi dupa c+ipul si asemanarea lui Dumnezeu si in setea dupa e$alitate cu umnezeu, in incercarea, dupa sfatul sarpelui, de a se inalta in locul lui umnezeu, de a transforma propriul 1eu* in centrul universului. &n acel moment, harul l-a parasit pe om. &nte$ritatea personalitatii lui s-a destramat, iar armonia elementelor, a puterilor si a capacitatilor naturii lui Binte$ritatea firii8 s-a destramat. %fintii Parinti vedeau radacina acestei catastrofe in caderea stramosului nostru 9dam, iar in el si a tuturor urmasilor lui. &n urma caderii, le$ile existentei dupa umnezeu au fost incalcate, ceea ce a provocat stricaciunea omului si a universului. U"a (i" e=$&icatii&e teo&o0ice (e!$re i"ca&carea $oru"cii (um"e*eie!ti !$u"e ca acea!ta a %o!t o ispita diavoleasca de a dobandi pe cale exterioara cunoasterea suprema si de a incerca sa se inalte deasupra existentei fara cuvenitele eforturi launtrice.

HIH

"artea ;acerii descrie schimbarea fatala care s-a produs in sufletul Evei. Fisul de a de'eni egali cu Dumnezeu a im$i"!-o !a crea(a ca $omu& i"ter*i! a& cu"oa!terii i"e&ui !i a& rau&ui e!te bun de mancat C(ofta tru(uluiD" (lacut oc!ilor la vedereC(ofta oc!ilorD si vrednic de dorit" (entru ca da stiinta CmandriaD. >ai intai, la Eva a aparut dorinta pacatului, iar apoi lacomia pantecelui, slava desarta si mandria au pus stapanirea pe ea. A luat din el si a mancat si a dat si barbatului sau si a mancat si el ,Fac3 E, I.3 I" Ca"o"u& ce& Mare a& S%a"tu&ui A"(rei Critea"u& citim1 Fiata iubitoare de cele materiale si iubitoare de a'eri, alegand eu un loc de saracie, 8antuitorule, m-am impresurat acum cu sarcina grea) #mpodobitu-mi-am c+ipul trupului cu imbracamintea de multe feluri a gandurilor rusinoase si sunt osandit) #nnegritu-m-am cu deadinsul numai de podoaba mea cea din afara, nebagand seama de cortul din launtru, cel dupa c+ipul lui Dumnezeu ingropatu-m-am 8antuitorule, cu patimile frumusetii c+ipul, celui dintai dar ca pe dra+ma oarecand, cautandu-ma, asa ma afla) &n aceste simboluri se o$lindeste tragedia du+o'niceasca. Ea &-a (u! $e om &a $ier(erea $o*itiei (e !ta$a" a& u"i'er!u&ui, &a !u$u"erea %ata (e ca&amitati&e "aturii, &a &u$ta "ei"cetata $e"tru e=i!te"ta !i $e"tru u"uri&e materia&e, &a catac&i!me !ocia&-i!torice !i, i" %i"a&, &a "ece!itatea ra!cum$ararii "oa!tre (e catre 9ri!to!3 U" mare a$o&o0et cre!ti" (i" !eco&u& a& II-&ea, Tertu&ia" 'e(ea i" $acatu& !tramo!e!c i"ce$utu& $acatu&ui ome"e!c i" 0e"ere !i i"ca&carea ce&or *ece $oru"ci3 Du$a a%irmarea mare&ui, teo&o0 !ar , Cu'io!u& Iu!ti" ,Po$o'ici., omu& a de'enit, practic, complicele dia'olului, s-a facut nu dumnezeu-om, ci dia'ol-om, care a introdus puterea mortii,) Iar Cu'io!u& Macarie ce& Mare !$u"ea ca $a"a &a ca(ere A(am era im$arat !i !ta$a" &umii 'a*ute, iar 2aru& &ui Dum"e*eu era teme&ia, ce"tru& $er!oa"ei, ce"tru& (u2o'"ice!c a& )eu&ui+ &ui3 Omu& $utea !a "u $acatuia!ca3 I"te&e$ciu"ea &ui Dum"e*eu ,"l-a (azit (e (rimul om scos din (acatul lui si i-a dat (utere sa sta(aneasca toata fa(tura. I"te&e$ciu"ea &ui So&omo" 4F, 4-A.3 E& i!i co"tro&a (ori"te&e !i $roce(a i" co"%ormitate cu i"c&i"iri&e &ui %ire!ti3 Daru& &i ertatii e!te u"a (i" tra!aturi&e c2i$u&ui &ui Dum"e*eu3 Du$a ca(ere !ituatia !-a !c2im at ra(ica&1 A(am >s-a vandut si s-a oferit diavolului, iar i" !u%&etu& !tramo!u&ui a (atruns cel viclean. Cat tim$ i" !u%&et &ucrea*a $atimi&e omu& $oarta i" !i"e sufletul (acatului. I" ca*u& ca"( 2aru& Dom"u&ui &e iruie cu im$reu"a&ucrarea 'oii ome"e!ti, i" &ocu& sufletului (acatului 'i"e sufletul luminii. &spitindu-l pe 9dam, dusmanul neamului omenesc l-a lipsit de putere si a devenit imparatul acestei lumi. A(am a $ier(ut 2aru& (um"e*eie!c, iar !ar$e&e a &uat &ocu& &ui Dum"e*eu i" e&3 Ca u" sta(an al casei, !ar$e&e este in suflet ca un alt suflet. &n omul patimas si nepocait, pacatul formeaza un 1suflet* aparte, se lipeste de trup, iar in inima apar o multime de $anduri viclene. Daca "u "e 'i"e i" a/utor 2aru& &ui Dum"e*eu, "u a'em cum !a "u $acatuim3

HII

-osibilitatea (acatuirii e!te i"!otita (e i"c&i"area $e"tru $acat, care !tri'e!te inde(endenta noastra3 "hiar daca vom reusi sa evitam pacatele, fara a:utorul lui umnezeu ne vom impotmoli din nou in ele. &" ace!t !e"!, A$o!to&u& Petru citea*a u" $ro'er Cainele se intoarce la varsatura lui si (orcul scaldat la noroiul mocirlei lui ,II Petru A, AA.3 espartindu-se de umnezeu, natura umana a devenit nefireasca sau, mai bine-zis, mai pre%os de fire, impotriva naturii. Du2u&, care e!te $artea cea mai im$orta"ta a !u%&etu&ui, a i"cetat !a mai traia!ca i" Dum"e*eu !i !a !oar a (e &a E& $uteri $e"tru a co"(uce mai (e$arte !u%&etu& !i tru$u&3 Du2u& a i"ce$ut !a $ara*ite*e !u%&etu&3 La ra"(u& &ui, !u%&etu& a re%u*at !a im$&i"ea!ca $oru"ci&e &ui !i !-a !u$u! cereri&or "ecum$atate a&e tru$u&ui3 Iar tru$u& !-a i"!ta$a"it cu totu& !i omu& s-a dat (este ca(. S%a"tu& Teo%a" Za'oratu& a!eama"a !tarea (e"aturata a %ii"tei "oa!tre cu u" te&e!co$ com$u! (i" mai mu&te $ie!e3 Ace!te $ie!e !u"t a0ate u"a i" a&ta !i (e aceea e!te im$o!i i& !a $ri'e!ti $ri" e&3 El mai compara sufletul cu un instrument muzical dezacordat, din ale carui sunete nu putem sa determinam nici macar denumirea lui, fara sa mai spunem de melodie. "auza acestei stari este pacatul primilor oameni 1stramosesc2) E& co"!ta i" i"ca&carea $oru"cii &ui Dum"e*eu !i im o&"a'irea !u%&etu&ui, care !-a i"(e$artat (e 2aru& (um"e*eie!c3 Teo&o0ia orto(o=a i"te&e0e $ri" (acatul stramosesc caderea mostenita" adica stricaciunea" moartea si (atimile . Pri" !tricaciu"e !e i"te&e0e %a$tu& ca sufletul s-a supus trupului si impreuna cu el a devenit izvorul continuu al stricaciunii Bdescompunerii8. 9ctivitatea psihica depinde mult de procesele fiziolo$ice. <andurile noastre sunt sovaielnice, notiunile nedesavarsite, iar cu$etarile $resite, caci trupul cel putrezitor ingreuiaza sufletul si locuinta cea pamanteasca impo'areaza mintea cea plina de gri%a ,I"te&e$ciu"ea &ui So&omo" M, 4C-4H.3 ;iind in trup, sufletul lucreaza prin creier si este strans le$at de trupul care se descompune mereu in elementele componente3 A!t%e&, substantele hranitoare care vin odata cu hrana, in procesul metabolismului, se transforma in produsi metabolici daunatori si se elimina din or$anism. Sa "e ami"tim ce !$u"e S%a"ta E'a"02e&ie1 cele ce intra (e gura nu intra in inima ,Mc3 D, 4M.3 I" ca* co"trar, !e $ro(uce o i"to=icare3 Ce&u&e&e ro!ii a&e !a"0e&ui ,eritrocite&e. !e "a!c i" ma(u'a o!oa!a, "u traie!c mai mu&t (e 4AF (e *i&e, iar (u$a aceea mor3 Dre$t >cimitir+ &e !er'e!te !$&i"a3 Stratu& !u$erior a& $ie&ii "oa!tre ,e$i(emia. !e (e!cuamea*a !i !e re%ace mereu3 I" !%ar!it, u&timu& e=em$&u # sc!izofrenia ,(e &a 0rece!cu& sc!izo (e!$ic, (!ren H co"!tii"ta.3 La aceasta boala se observa scindarea sentimentelor si a $andurilor, dedublarea activitatii psihice, instrainarea persoanei de lumea incon:uratoare si ruperea inlauntrul ei. De %a$t, %i*io&o0ia uma"a are &a a*a &u$ta cu (e!com$u"erea, $a"a i" mome"tu& ca"( 'iata io&o0ica !e 'a !%ar!i o (ata cu $utre*irea cor$u&ui3 Nu i"tam$&ator S%a"tu& Gri0orie Teo&o0u& a "umit !u%&etu& purtator de +oit)

HID

La i"ce$ut, omu& a %o!t c2emat &a "emurire, i"!a "oi 'om muri cu totii3 I" S%a"ta Scri$tura !e !$u"e1 Dumnezeu a zidit (e om s(re nestricaciune si /-a facut du(a c!i(ul fiintei 0ale. *ar (rin (izma diavolului moartea a intrat in lume si cei ce sunt de (artea lui vor a1unge s-o cunoasca ,I"te&e$ciu"ea &ui So&omo" A, AE-AC.3 8oartea ne tine strans sub stapanirea diavolului, cel ce are stapanirea mortii ,E'rei %" 4C-4H., si domneste si peste cei ce nu pacatuisera ,Rom3 H, 4C.3 Pana la sfarsitul veacurilor, viata omeneasca este strans le$ata de pamant. Co"c&u*ia e!te urmatoarea1 $ri" moarte # &a tara"a cea %ara c2i$3 De!%acerea &e0aturii (i"tre tru$ !i !u%&et ,moartea %i*ica. e!te cea mai mare rea&itate !i %i"a&u& ce& mai tra0ic a& 'ietii $ama"te!ti3 9ceasta clipa ramane necunoscuta si inevitabila. &n fata ei toti sunt e$ali. barbati si femei, cuviosi si pacatosi. Pacatosii nepocaiti sunt pedepsiti si cu moartea sufletului ,'e*i ca$, II.3 Pe lan$a aceasta, fiinta omeneasca este stapanita de patimi si de aici - predispozitia la suferinte si durere, precum si atractia fata de placerile pacatoase) Puteri&e !i ca$acitati&e !u%&etu&ui au $rimit o a&ta i"tor!atura3 .atimile au de'enit o a doua natura a omului) Ele au eliminat miezul emotiilor si al sentimentelor lui, i-au acaparat dorinta, mintea si :udecata proprie. Patimile au intunecat sufletul si sentimentele, au violat mintea, au slabit vointa. .atimile nu ocolesc pe nimeni) 6rmele lor se intrezaresc chiar si la copiii care nu au pacate personale. Fericitu& Au0u!ti" a o !er'at cum u" $ru"c i& $ri'ea cu i"'i(ie $e %rate&e !au (e &a$te, $e care mama &-a &uat $rimu& ca !a-& a&a$te*e3 eseori, pruncii fac nazuri, din $elozie fata de alte persoane, pentru ca toata atentia sa fie indreptata asupra lor+ la fel, umbla cu siretlicuri cand vor sa obtina ceva. Patimi&e "e co"(uc cu a/utoru& %actori&or %i*io&o0ici, $!i2ici, !ocia&i etc3 A$o!to&u& Pa'e& (e!co$era a(e'aratu& &or ro&3 Iata (oar trei citate1 = @ri1a de tru( sa nu o faceti s(re (ofte # e!te 'or a (e a nu implini pofta trupului, adica cerintele e<cesi'e ale organismului ,Rom3 4E, 4C.3 0a bem si sa mancam" caci maine vom muri! ,I Cor3 4H, EA. # acea!ta e!te %i&o!o%ia !i psi+ologia +edonismului ,(u$a care $&acerea e!te !co$u& !i u"u& ce& mai mare a& 'ietii.3 = ,ovarasiile rele strica obiceiurile bune ,I Cor3 4H, EE., # ace!tea arata imoralitatea societatii, capacitatea de a distruge principiile morale) 9stfel, caderea 1stricaciunea, moartea si patimile2 il leaga pe om de lumea materiala, il supune la pacate si permite dia'olflor sa-l stapaneasca) Pacatu& !i !u%&etu& !-au ame!tecat i"tre e&e, ca $&ea'a !i 0rau& i"tr-u" cam$3 Para%ra*a"( S%a"ta E'a"02e&ie, 'om !$u"e ca (acatul nu a lasat in suflet (iatra (e (iatra ,Mt3 AC, A.3 Si, i"trucat a&terarea "aturii uma"e !e ra!$a"(e!te a!u$ra tuturor urma!i&or &ui A(am, caderea este boala mostenita a omenirii) Ea determina oboseala, orice neputinta a trupului, boala, necazul si moartea. .acatul stramosesc este inceputul metafczic al neputintelor trupesti, sufletesti si duhovnicesti, al suferintelor si al mortii oricaruia dintre noi, precum si ale copiilor nostri3 HIJ

A!a cum (i"tr-u" i*'or otra'it cur0e a$a rea, tot a!a !i "atura a&terata a omu&ui (i" E(e" re$ro(uce ce'a care i !e a!eama"a3 Fiecare (i"tre "oi e!te "u (oar ro(u& $ro$rii&or $ari"ti, ci !i !omo sa(iens a& "eamu&ui io&o0ic3 &ata de ce, incepand cu momentul conceperii si pana la moarte, suntem prizonierii diferitelor impre:urari triste. in pacate, nimeni nu poate ocoli acest pahar amar. Pacatul sau virtutea se rasfran$e in mod nevazut si lasa o pecete asupra omenirii in $enere. Putem sa inrautatim sau, invers, cel putin partial, sa indreptam in noi inclinatiile patimase ale $eneratiilor precedente si sa lasam aceasta mostenire urmasilor. Di" $u"ct (e 'e(ere cre!ti", !u"tem co$iii &ui A(am !i ai E'ei, suntem vinovati fara de vina. Nime"i (i" "oi "u a $acatuit i" rai, cu toate ace!tea, toti a'em (e a %ace cu $acatu& !tramo!e!c3 I" ce %e& !e ra!%ra"0e e& a!u$ra oame"i&or e!te o tema cu totu& a$arte3 Di" "umeroa!e&e ei a!$ecte 'om e'i(e"tia (oar u"u& # consecinta medico-(si!ologica a caderii stramosilor. Acea!ta "e 'a a/uta !a i"te&e0em care !u"t cau*e&e !u%eri"te&or co$ii&or3 Prima me"tio"are i &ica (e!$re o&i o 0a!im i" ca$ito&u& E (i" Cartea Facerii ,!eco&u& a& Q@I-&ea i39r3.3 Cu'a"tu& 1boala* "u !e %o&o!e!te i" te=te&e i &ice3 &ntrucat Eva nu s-a cait de $reseala ei, omnul umnezeu spune. Foi inmulti mereu necazurile tale, mai ales, in 'remea sarcinii tale; in dureri 'ei naste copii, atrasa 'ei fi de catre barbatul tau si el te 'a stapani ,Fac3 E,4I.3 Bo0atia !ema"tica a ace!tei a%irmatii e!te i"e$ui*a i&a3 Pe de o parte, Niditorul prezice ca prin fapta sa Eva s-a condamnat pe sine si pe fiicele ei la o soarta $rea. Toate problemele de sanatate ale femeii Cmodificarea organismului in tim(ul (ubertatii" bolile ginecologice" necazurile din tim(ul menstruatiei" graviditatii" nasterii si ala(tarii" durerile de mama in (rocesul educational" meno(auzaD sunt un ecou al pacatului stramosesc. Ca iata intru faradelegi m-am zamislit si in (acate m-a nascut maica mea" !tri0a $rorocu& Da'i(, (a"(u-"e a!t%e& u" e=em$&u (e $ocaire ,P!3 HF, I.3 Du$a a%irmatia S%a"tu&ui Gri0orie (e NS!!a, a Cu'io!i&or Ma=im Marturi!itoru& !i E%rem Siru&, daca nu ar fi e<istat (acatul stramosesc" oamenii s-ar fi inmultit altfel" intr-un mod necunoscut noua" in orice caz fara (atima tru(ului" fara boli si gri1i. %fantul &oan <ura de 9ur sustine ca, pana la cadere, stramosii nostri duceau in rai o viata feciorelnica, erau ca in$erii, nu erau impovarati de nevointe trupesti si nu simteau nevoia apropierii fizice. Casatoria" care i"c&u(e !i "a!terea (e co$ii, a i"ce$ut (i" c&i$a a&u"0arii (i" E(e"3 Bi"ei"te&e!, acea!ta "u i"!eam"a ca orice oa&a %emeia!ca e!te re*u&tatu& "emi/&ocit a& $acatu&ui $er!o"a& a& E'ei3 0 asemenea concluzie ar fi nedreapta si practic ar ne$a influenta Proniei lui umnezeu, a oamenilor, a demonilor si a pacatelor noastre personale asupra sanatatii. Cu toate ace!tea, %a$ta $rimei %emei a (e"aturat "atura %emi"i"a i" 0e"ere, i"trucat E'a a (e'e"it mama tuturor celor 'ii ,Fac3 E, AF.3 Orice %emeie, i"tr-o oarecare ma!ura, !imte acea!ta (i!tru0ere a i"te0ritatii "aturii !a&e3 Cum !e ma"i%e!ta ea? HIM

I" $o%i(a rea&i*ari&or me(ici"ii, mu&te o&i !$eci%ice %emei&or !u"t 0reu !au c2iar im$o!i i& (e a %i tratate, (uc &a i"'a&i(itate !i !curtea*a co"!i(era i& 'iata3 @om i"(ica (oar a"oma&ii&e (e*'o&tarii or0a"e&or 0e"ita&e &a %emei, i"%&amatii&e !au o&i&e $reca"ceroa!e, tumori&e ma&i0"e !au e"i0"e, (i!%u"ctii&e me"!trua&e, !arci"i&e e=trauteri"e, (ere0&ari&e $!i2o!e=ua&e3 (enumitul psiholo$ si psihiatru $erman Ernst 7rechmer a delimitat le$atura dintre reactiile isterice de frica si viata sexuala. -ofta se<uala neim(linita se manifesta (rin nevroze3 Sa'a"tu& (e!crie u" ca* a$roa$e ti$ic3 I" urma ca!atoriei !urorii mai mici, !ora cea mare, care era o %ata atra"a, a intrat intr-o stare de supraincordare, de $elozie si de suparare. 0data, cand se plimba, s-a speriat de niste cai care si-au rupt zabalele si a avut din senin un acces de isterie. -u i se mai intamplase niciodata sa reactioneze asa atunci cand se speria. 9cum insa, orice moment de enervare sau de frica, fiind in le$atura cu nesatisfacerea vietii sexuale, ii provoca isterie. E3 Bret!c2mer !u &i"ia ca tinerele, si femeile in $enere, sunt predispuse isteriei se<uale mai mult decat barbatii. Pri"tre cau*e&e ce& mai (e! i"ta&"ite a&e ace!teia, e& e"umera iu irea "eim$arta!ita, ca!"icia reu!ita a !urorii !au a u"eia (i"tre $riete"e, 0e&o*ia, certuri&e cu ar atu& iu it, ca!"icia "e(orita !au "e%ericita, %rica (e a rama"e i"!arci"ata, 0reutati&e i"tam$i"ate i" re&atii&e i"time1 *n unele din cauze o im(ortanta ma1ora o are (artea tru(easca a atractiei se<uale" iar in altele" (artea (si!ica. Du$a a%irmatii&e !criitoru&ui ru! @3 F3 O(oe'!Rii, cu o tanara se intampla lucruri ciudate atunci cand scopul principal al vietii ei este acela de a se casatori cat mai repede. Pe"tru a ati"0e !co$u& (orit, ace!teia i !e (a o e(ucatie u"a, e!te i"e im racata, e!te !coa!a i" &ume, i !e im$u"e !a !e roa0e &ui Dum"e*eu3 I" acea!ta !ituatie, dorinta de a se casatori pune stapanire pe viata nefericitei3 >u e de mirare ca pentru ea orice femeie de'ine un dusman personal, iar prima calitate a unui barbat este dorinta lui de a se insura) .langeti si blestemati pe oricine altcine'a, dar numai pe aceasta biata tanara nu) Stu(ii"( a"oma&ii&e com$ortame"tu&ui !e=ua&, $!i2a"a&i!tu& 0erma" Bare" 9or"i a e'i(e"tiat o tra!atura !$eci%ica a caracteru&ui %emi"i" # ne'oia ne'rotica de iubire) Acea!ta !e caracteri*ea*a $ri" i"c&i"atie e=ce!i'a $e"tru (ra0o!te, (ec&aratie !i !$ri/i", $ri" !e"!i i&itatea e=a0erata $ro'ocata (e &i$!a ce&ui cautat3 Pri"tre !im$tome&e ace!tei o&i !e "umara obsesia de a se casatori" gelozia" ura si dusmania isterica fata de dezamagirea in (artener" (ofta se<uala si li(sa de (retentii" frica nemotivata de a il res(inge si de a ramane singura3 Du$a B3 9or"i, ne'oia ne'rotica de iubire este in legatura cu incapacitatea de a iubi cu ade'arat, iar frica de a pierde iubirea este o trasatura specifica psi+icului feminin) Ea a !e!i*at ca (e ce&e mai mu&te ori %emei&e !u"t cu$ri"!e (e (i%erite temeri1 frica de a ramane fata batrana" de a se casatori nereusit sau de a se (ierde in fata barbatului iubit" nelinistea referitoare la (osibilitatea de a avea sau nu co(ii" frica de a vatama organele genitale in momentul ince(erii vietii se<uale" frica de a nu (utea duce sarcina (ana la ca(at sau de a muri in tim(ul nasterii. HDF

B3 9or"i a co"!u&tat o o&"a'a care !e temea %oarte mu&t !a "u moara &a "a!tere3 Prici"a ace!tei temeri era urmatoarea1 i"ca (i" co$i&arie i!i urmari!e mu&ti a"i cu %rica mama ca "u cum'a !a rama"a i"!arci"ata3 Daca i !e i"tam$&a !a o !er'e $e !tra(a o %emeie 0ra'i(a, !imtea o (ori"ta $ato&o0ica (e a o &o'i i" $a"tece3 Norma& ca acum !e temea ca "u cum'a !a i !e i"tam$&e !i ei ce'a a!ema"ator3 %imtindu-se discriminate, unele femei a:un$ din invidie fata de barbat pana la dorinta de a-si schimba sexul, avand complexul masculinizarii. Pe $rimu& $&a", !e !ituea*a aici o!ti&itatea %ata (e ar at, (urerea a!cu"!a $ro'ocata (e $o*itia &ui $ri'i&e0iata3 Acea!ta ami"te!te (e (u!ma"ia &ucratoru&ui %ata (e !u$erioru& &ui, (e i"cercarea (e a-i $ro'oca (au"e !i (e a-& !ica"a $!i2ic3 I" &i"ii 0e"era&e, ima0i"ea "e e!te cu"o!cuta; o o !er'am &a mu&te %ami&ii3 Du$a B3 9or"i, invidia inconstienta 1o lipseste pe femeie de posibilitatea de a-si descoperi calitatile. C+iar si sentimentul de mama este primit ca o po'ara. La "i'e& !ocia&, e'a&uarea !e rea&i*ea*a e=c&u!i' (i" $u"ctu& (e 'e(ere a& $o*itiei ar ati&or i" !ocietate3 Di" acea!ta cau*a, %emeia e!te "e'oita !a-!i recu"oa!ca, 'ra"(-"e'ra"(, "e!i0ura"ta3 De aici, te"(i"ta (e a-!i com$e"!a $re/u(icii&e $e !eama $er!oa"e&or (i" /ur, i"'i(ia !i ura %ata (e %emei&e care au !ucce! $e $&a" !e=ua&, !e"time"tu& acut a& (e%ecte&or rea&e !au ima0i"are a&e tru$u&ui ei, &ame"tari (e 'iata "e%ericita, co!maruri&e, (i!%u"ctia cic&u&ui me"!trua& ,>i"tar*ieri&e+, 2emora0ii&e uteri"e >$e %o"( "er'o!+ !i %ri0i(itatea.3 U"e&e %emei !u%era (e !teri&itate, a%ectiu"e $e care atat a$ro$iatii, cat !i !trai"ii &e-o re$ro!ea*a3 Sa "e ami"tim (e >rusinea ster(iciunii+ Cu'ioa!ei A"a, mama Fecioarei Maria3 %terilitatea in$reuiaza si mai mult relatiile dificile din familie, slu:este ca motiv pentru adultere si divorturi. e cele mai multe ori, femeia se simte nefericita si umilita, mai ales cand nu este inteleasa si sustinuta de barbat. 9lte femei nu pot sa duca sarcina cu bine pana la capat. %unt chinuite de. vome Buneori permanente8, salivatii abundente, edeme, hipertonie, convulsii etc. 6neori apar nelinistea, insomniile, frica nemotivata, depresia, care poate a:un$e pana la incercari de sinucidere. "u parere de rau, sunt multe cazuri de avorturi spontane. Ele se suporta $reu, atat moral, cat si psihic. 9 treia cate$orie de femei refuza in mod artifccial sarcina sau o intrerup, cauza din care, de cele mai multe ori, sunt 1rasplatite* cu remuscari ale constiintei si cu boli $inecolo$ice. Se !tie ca "ici u" co"trace$ti' "u 0ara"tea*a !uta &a !uta e'itarea !arci"ii !au a mo&i$!irii cu o&i (ermato-'e"erice3 &n cazul conceperii unui copil nedorit, 1neplanificat*, din pacate, finalul este avortul, cu toate consecintele pe care le implica acesta C(rocese inflamatorii sau c!iar oncologice ale uterului" ale ovarelor" ale vaginului" !emoragii" (eritonita" sterilitate" traume (si!ice etcD3 6neori, complicatiile care apar in urma contraceptivelor si a avorturilor sunt considerate in mod $resit ca boli aparute de la sine si femeia ramane nedumerita si se intreaba cu ce a $resit ea de au lovit-o atatea necazuri. Pe"tru a-i ame&iora !tarea !a"atatii, !e a$e&ea*a &a (i%erite meto(e, $ri"tre care !e "umara !i meto(e&e e=otice, %oarte HD4

co!ti!itoare, !i $arame(ica&e ,"etra(itio"a&e.3 I" ace!t tim$, cau*a tuturor $ro &eme&or !e a%&a i" %ata "oa!tra3 Ri!cu& com$&icatii&or create (i" cau*a re&atii&or 2aotice !i a %o&o!irii $ro(u!e&or co"trace$ti'e %ara citirea ate"ta a $ro!$ectu&ui3 E=i!ta i"!a u" !ir (e o&i Cstenocardia" infarctul miocardic" !i(ertonia" diverse anomalii ale inimii" ciroza si marirea ficatului" migrenele etc3. care i"ter*ic %o&o!irea co"trace$ti'e&or 2ormo"a&e3 ar uneori femeile 1nu vad* intentionat toate acestea, caci tratamentul psiholo$ic este mult mai usor decat schimbarea modului de viataC K333L O$eratii&e 0i"eco&o0ice, (e re0u&a, !e i"!criu i" cate0oria ce&or (i%ici&e3 Pe &a"0a com$&icatii&e care $ot a$area, e&e traumati*ea*a %oarte mu&t %emeia (i" $u"ct (e 'e(ere $!i2ic3 Ace!tea !u"t o$eratii (e e=tra0ere a %atu&ui !i i"ter'e"tii c2irur0ica&e i" urma carora %emeia rama"e !teri&a3 Exista si o cate$orie de femei care nu pot naste pe cale naturala. &n aceasta situatie se apeleaza la operatia cezariana. Ea nu este in sine un pacat, in schimb este insotita de riscul unor complicatii $rave. C2iar !i i" ce&e mai mo(er"e c&i"ici, "u i"tot(eau"a !e reu!e!te &a orice i"ter'e"tie o !tetrica&a !a !e e'ite !cur0eri&e, traume&e, i"%ectii&e !i a&te o&i a&e mamei !i a&e co$i&u&ui !au c2iar moartea am i&or3 Du$a "a!tere 'i" a&te "eca*uri1 !e !c2im a cor$u&, (ar "u !$re i"e, a$ar o e*itatea !i e(eme&e, !e i"%&amea*a $a"a &a (urere 0&a"(e&e mamare, &i$!e!te !au (i!$are &a$te&e; i" tim$u& a&a$tarii or0a"i!mu& $ier(e ca&ciu& "ece!ar, %a$t care (uce &a carierea (i"ti&or3 Femei&e !u%era (e (ureri i" *o"a a (ome"u&ui !i a $eri"eu&ui, (e co"!ti$atie, (e tra"!$iratie etc3 "ontinuand discutia despre soarta femeilor, vom aminti ca intotdeauna apar multe $ri:i in cresterea pruncilor, in conducerea $ospodariei. -u este un secret ca cea mai mare parte a acestor $ri:i cade pe umerii femeii. I" ace!t !e"! !u"t a(e'arate $ro'er e&e1 >Copiii mici nu te lasa sa dormi, iar cu cei mari nu poti adormi !au >u este mama care a nascut, ci cea care a crescut copilul) Mu&te "eca*uri $ro'oaca !i me"o$au*a3 Rare !u"t ca*uri&e ca"( ea (ecur0e "orma&, %ara com$&icatii a&e o&i&or $!i2ice !au !omatice, %ara (e'iatii $!i2ice3 6nele femei refuza cate$oric sa accepte venirea batranetii. Ele primesc menopauza ca pe o nenorocire foarte mare, o lovitura puternica si semn al imbatranirii. e aici vin 1enervarea*, isteriile, depresia, $andurile de sin$uratate si de viitor intunecat. %ituatia se a$raveaza si mai mult din cauza barbatilor care sustin le$ea stupida a inferioritatii femeii, le$e care o umileste pe aceasta si care ii lezeaza insemnatatea si demnitatea3 Acea!ta e=$&ica i"tr-u" %e& "emu&tumirea %emei&or i" ceea ce $ri'e!te $o*itia &or !ocia&a ,!er'itoare, me"a/era, (a(aca etc., $recum !i i"ce$uturi&e &u$tei $e"tru (re$turi&e &or3 -emultumirea sociala si psihosexuala creata de sexul puternic, este una din cauzele refuzului indeplinirii datoriei de sotie Badulterele, divorturile etc.8 si de mama Bcontraceptivele, avorturile, sterilizarea etc.8. HDA

9cestea sunt unele din problemele duhovnicesti-morale si medicalo-psiholo$ice cu care se confrunta femeia. Ele au patruns in viata noastra ca o consecinta a pacatului stramosesc. 9supra barbatului pacatul s-a rasfrant altfel. E& ,$acatu&. i-a a%ectat ace!tuia "u atat !a"atatea, cat ro&u& !i $o*itia &ui i" u"i'er!3 Iata (e ce, i" com$aratie cu %emei&e, o&i&e ar ati&or !u"t mu&t mai $uti"e ,$ro!tatite, a(e"om (e $ro!tata .3 Bar atu&ui E'ei, Dum"e*eu ii (a ma!ura i"(re$tarii i"tr-u" a&t %e&1 - &lestemat 'a fi pamantul pentru tine" Cu osteneala sa te +ranesti din el in toate zilele 'ietii tale" @pini si palamida iti 'a rodi el si te 'ei +rani cu iarba campului" #n sudoarea 'ietii tale iti 'ei manca painea ta, pana te 'ei intoarce in pamantul din care esti luat caci pamant esti si in pamant te 'ei intoarce ,Fac3 E, 4D-4M.3 @om me"tio"a ca A(am "u e!te &e!temat, i"!a &ocu& !ta i&irii oame"i&or e!te &i$!it (e i"ecu'a"tarea (um"e*eia!ca3 De aici $ro'i" catac&i!me&e "atura&e, "e"orociri&e eco&o0ice, &i$!a (e %erti&itate a $ama"tu&ui !au roa(a $uti"a, $erico&e&e (i" $artea a"ima&e&or !a& atice !i a microor0a"i!me&or, care $ot ra!$a"(i (i%erite o&i !i c2iar uci(e3 Ace!tea, $recum !i a&te cata!tro%e "e %ac 'iata !i mai 0rea3 La [u(ecata (e A$oi, U"i'er!u& 'a %i (i!tru! i" i"tre0ime !i !e 'a crea o "oua &ume ,'e*i A$oc3 A4, C-H.3 Pe &a"0a toate ace!tea, viata omului este insotita de munca $rea. Pana la cadere, 9dam a fost chemat sa lucreze si sa in$ri:easca raiul. 9cum el este condamnat sa-si casti$e 1painea*. 9 munci 1in sudoarea fruntii* inseamna a depasi dezama$irile si esecurile, a lupta neincetat pentru propria existenta si pentru a satisface necesitatile celor apropiati. A!a(ar, am a"a&i*at $e !curt co"!eci"te&e me(ica&e !i $!i2o&o0ice a&e ca(erii $roto$ari"ti&or3 S-ar $area ca !e"ti"ta [u(ecatoru&ui Cere!c e!te $e!te ma!ura (e a!$ra3 Toti urma!ii !u"t co"(am"ati, i"tr-o oarecare ma!ura, &a ceea ce am ami"tit ce'a mai !u!3 U"ii 0a"(itori re&i0io!i co"!i(era ca omu& e!te o 0re!ea&a a &ui Dum"e*eu, ca E& &-a creat i" *a(ar !i ca (ia'o&u& a ie!it i"'i"0ator3 Ar %i %o!t corect !a cre(em acea!ta (aca Dum"e*eu i-ar %i $u! $e $roto$ari"tii "o!tri i" %ata !ortii (e "ei"'i(iat !i i-ar %i &a!at i" 'oia &or3 I"!a Zi(itoru& a $roce(at a&t%e&) 8ai intai, 7l l-a blestemat pe sarpe, l-a lipsit de impartasirea cu 7l, i-a +arazit c+inul 'esnic in focul iadului ,Fac3 E,4C.3 I" a& (oi&ea ra"(, E& a facut fagaduinta 'enirii 8antuitorului ,Fac3 E, 4H.3 >Pentru aceasta %-a aratat ;iul lui umnezeu ca sa strice lucrurile diavolului* ,I Ioa" E, J., !$u"e A$o!to&u& Ioa" Teo&o0u&3 #isuse, Cel ce esti .astor &un al oilor *ale, nu ma da ispitei sarpelui, nici nu ma lasa in pofta satanei ca samanta putre%unii este intru mine, cerem "oi i" ru0aciu"ea (e !eara a S%a"tu&ui A"tio23 De ce I& "umim "oi $e Dom"u& Ii!u! 9ri!to! Ra!cum$aratoru& !i Ma"tuitoru& "o!tru? Pe"tru ca E& prin Du+ul Cel 'esnic @-a adus lui Dumnezeu pe @ine* ,E'rei M, 4C., L-a HDE

mi&o!ti'it $e Tata& Cere!c !i i-a im$acat $e oame"i cu E&3 9ri!to! a luat asupra-@i durerile noastre si cu suferintele noastre @-a impo'arat- prin ranile Lui noi toti neam 'indecat- si Domnul a facut sa cada asupra Lui faradelegile noastre ale tuturor ,I!aia HE, C-I.3 >ielul lui umnezeu a dat %an$ele Lui pentru noi pe "ruce, %i-a dat %ufletul pentru sufletele noastre si Trupul pentru trupurile noastre. %fanta &nviere a lui @ristos a biruit moartea, care a incetat sa mai fie sfarsit al vietii omenesti. I" &ocu& mortii 'e!"ice !i a& 02ee"ei, cre!ti"u& e!te c2emat !a mo!te"ea!ca i"'ierea !i 'iata 'e!"ica i" im$aratia Ceruri&or3 I" !c2im u& !tricaciu"ii i !-a $romi! "e!tricaciu"ea, iar i" !c2im u& $atimi&or, "e$atimirea , irui"ta a!u$ra &or.3 Pentru a dobandi mantuirea se cere o lucrare comuna, din partea lui umnezeu si a omului. Ca"( i"cercam !a im$&i"im $oru"ci&e i &ice, a'em i" $er!oa"a Ma"tuitoru&ui $e A/utatoru& !i Ocrotitoru& "o!tru3 Ca&ea ma"tuirii i"ce$e (e &a Taina Eotezului. Acea!ta tai"a "imice!te $acatu& !tramo!e!c !i toate $acate&e $er!o"a&e !a'ar!ite i"ai"te, a&u"0a (emo"ii3 A!t%e&, !e i"&atura $acatuirea mo!te"ita a %irii "oa!tre, i"!a "u !i co"!eci"te&e $acatu&ui !tramo!e!c ,!tricaciu"ea, moartea !i $atimi&e.3 Pri" Taina >irun$erii "i !e im$arta!e!c (aruri&e S%a"tu&ui Du2 "ece!are $e"tru &u$ta (e mai (e$arte cu $acatu& !i co"!eci"te&e &ui3 Pri" %povedanie, Dum"e*eu i& iarta $e ce& ce !e caie!te cu a(e'arat, ii (a i"ecu'a"tarea Sa !i i& u"e!te cu S%a"ta Bi!erica3 Pri" Tai"a %fantului >aslu, Dum"e*eu ii 'i"(eca $e cre!ti"i (e o&i !i ii iarta3 Taina &mpartasaniei BEuharistia8 e!te ra"(uita $e"tru ca 2aru& S%a"tu&ui Du2 !a "e !%i"tea!ca !i !a "e u"ea!ca cu Dum"e*eu $ri" Tru$u& !i Sa"0e&e &ui 9ri!to!3 Pri" Taina -untii, Dum"e*eu i"ecu'a"tea*a %ami&ia !i $e ti"eri $e"tru co"ce$erea, "a!terea !i cre!terea co$ii&or3 Si, i" !%ar!it, $ri" Taina Preotiei, ce& a&e! $e"tru !&u/irea Bi!ericii $rime!te u" (ar (eo!e it !i (re$tu& (e a !a'ar!i tai"e&e i!ericii3 Eiserica 0rtodoxa nu ramane indiferenta fata de suferintele omenesti. Ea ii orienteaza pe fiii si pe fiicele %ale pe calea cea dreapta. Na!terea (e $ru"ci e!te co"!i(erata (aru& ce& mai mare a& &ui Dum"e*eu, iar ro(u& $a"tece&ui, mo!te"irea !i ra!$&ata Lui ,P!3 4AI, E.3 A$o!to&u& Pa'e& !$u"e ca femeia 1se 'a mantui prin nastere de fii, daca 'a starui cu intelepciune in credinta, in iubire si in sfintenie* ,I Tim3 A, 4H.3 Pri" urmare, relatiile intime dintre soti care sunt binecuvantate de umnezeu nu constituie un pacat si o piedica pentru mantuirea sufletului. Prin aceasta se intareste opinia nou-testamentara despre chinurile din timpul nasterii. Efortul educatiei copiilor, desi este in stransa le$atura cu necazurile mamei, imbo$ateste foarte mult sufletul femeii3 U"a (i"tre ce&e mai c&are (o'e*i i" ace!t !e"! e!te :ertfirea mamei, renuntarea deplina la sine in numele copilului. Acea!ta co"!tituie adevarata scoala a indreptarii si educarii tuturor fiicelor Evei. Iata ce !$u"e S%a"ta Scri$tura (e!$re i"te&e$tu& re0e So&omo"3 Doua %emei au 'e"it &a e& ca !a &i !e %aca (re$tate3 E&e &ocuiau i" aceea!i ca!a !i ama"(oua "a!cu!era i" aceea!i *i3 Noa$tea, ca"( i" ca!a "u !e mai a%&a "ime"i, u"eia (i"tre %emei i-a murit $ru"cu& !i ea &-a a!e*at &a"0a cea&a&ta %emeie, iar $e co$i&u& ce& 'iu &-a &uat &a"0a ea3 Dimi"eata, ca"( !-a HDC

tre*it, %emeia a o !er'at i"0ro*ita ca &a"0a ea era u" co$i& mort !i !trai"3 Bi"ei"te&e! ca a i"'i"uit-o $e 'eci"a !a ca i-a %urat co$i&u&3 Mame&e !-au i"%ati!at i"ai"tea re0e&ui, ca ace!ta !a &e %aca (re$tate3 Fiecare (i" e&e cre(ea ca are (re$tate3 Dar cum $roce(ea*a re0e&e? E& %ace, am !$u"e i" terme"i co"tem$ora"i, u" %e& (e e=$erime"t $!i2o&o0ic1 Dati-mi o sabie- *aiati copilul cel 'iu in doua si dati o %umatate din el uneia si o %umatate din el celeilalte" S$u"a"( ace!tea, ime(iat !e $ro(uce o mi"u"e1 mama cea a(e'arata %ace u" 0e!t (e o %rumu!ete rara1 1%i a raspuns femeia al carui fiu era viu re$elui A caci i se rupea inima de mila pentru fiul ei. V9ogu-ma, domnul meu, dati-i ei acest prunc 'iu si nu-l omorati"K &ar cealalta a zis. V@a nu fie nici al meu, nici al ei, taiati-l"K &n acest fel, re$ele %olomon a descoperit care din ele era mama adevarata a copilului. El le-a pus intr-o situatie-limita, le-a verifccat sentimentele materne. 9devarata iubire de mama s-a dovedit a fi nobila si cura:oasa, ea a rupt toate lanturile si s-a :ertfit in numele copilului. "restinismul a adus indreptatiri insemnate si in privinta sexelor. El a interzis obiceiurile pa$ane si satanice, care umileau demnitatea femeii. Eiserica lupta pentru respectarea femeii, pentru compatimirea neputintelor ei fiziolo$ice si psihice. Pe"tru $a!trarea $acii !i a &i"i!tii e "e'oie (e i"te&e0erea moti'e&or, a cau*e&or care $ro'oaca co"%&icte, "er'o*itate !i a&te "ei"te&e0eri3 Nu i"tam$&ator 9postolul Pavel porunceste femeii sa se supuna barbatului, sa se teama sa-l neca:easca si sa piarda increderea lui, iar barbatului, sa-si iubeasca sotia si s-o ocroteasca ,E%e!3 H, AA- EE.3 Iar A$o!to&u& Petru !$u"e1 1Foi barbatilor, de asemenea, traiti intelepteste cu femeile 'oastre, ca fiind fapturi mai slabe, si faceti-le parte de cinste, ca unora care, impreuna cu 'oi, sunt mostenitoare ale +arului 'ietii, asa incat rugaciunile 'oastre sa nu fie impiedicate * ,I Petru E, D.3 De o icei, $e umerii %emeii ca( toate 0ri/i&e !i tre uri&e ca!"ice3 "and mama, sotia sau fiica arata $ri:a, atentie si impart impreuna cu barbatul necazurile acestuia, toate durerile lui se micsoreaza. "aci el, ca fiu al lui 9dam, este nevoit sa duca o viata plina de $reutati si suferinte. Ele ii formeaza duhul si inlatura patimile. ;ara toate acestea, cresterea duhovniceasca este imposibila. Autocu"oa!terea, "e'oi"ta a!cetica !i mora&a !e a!eama"a cu mu"ca &ucratoru&ui care &ucrea*a $ama"tu&3 Sa "e ami"tim trei (i"tre $i&(e&e e'a"02e&ice1 a semanatorului" a semintei cazute in (amant si a grauntelui de mustar ,Mc3 C, 4- EC.3 &n$ri:irea virtutilor sadite in suflet, lupta neincetata cu $andurile pacatoase Biarba cea rea8 si cu demonii, ferirea de arsita patimilor, $ri:ile le$ate de stran$erea 1roadelor duhovnicesti*, iata nevointa chinuitoare, dar plina de har. A!a(ar, medicamentul impotriva pacatului este harul lui umnezeu, cum se spune si in ru$aciune. 1intotdeauna 'indecand cele bolna'e si umpland cele secate) Dum"e*eu "e ocrote!te (e u"e&tiri&e (ia'o&u&ui !i (e orice rau, E& e!te Doctoru& !u%&ete&or !i a& HDH

tru$uri&or "oa!tre, e!te I*'oru& "emuririi !i Ca&ea care "e (uce &a Dum"e*eu-Tata&3 >Domnul Dumnezeu este binecuvantat: binecuvantat este Dumnezeu" zi de zi, ca"ta $rorocu& Da'i( ,P!3 ID, AF.3 Ma"tuitoru& "e arata ca&ea iruirii $acatu&ui !i co"!eci"te&e &ui "e0ati'e3 Iar A$o!to&u& Pa'e& 'or e!te i" "ume&e tuturor cre!ti"i&or1 = legea du!ului vietii in 3ristos *isus m-a eliberat de legea (acatului si a mortii= *ar daca 3ristos este in voi" tru(ul este mort (entru (acat: iar Du!ul" viata (entru dre(tate ,Rom3 J, A !i 4F.3 (amane ca noi sa facem ale$erea. >Sa $re!u$u"em+, 'a !$u"e !ce$ticu&, cita"(u-& $e I'a" Barama*o'1 0olidaritatea in (acat a oamenilor o inteleg" inteleg si solidaritatea in razbunare" dar nu o inteleg (e cea in (acat im(otriva co(ilasilor si daca este adevarat= ca ei sunt solidari cu tatii lor in faradelegile acestora din urma" atunci" desigur" dre(tatea nu este din lumea aceasta si eu nu (ot sa o inteleg. a, ne este $reu sa intele$em acestea. ar mai bine sa meditam impreuna. &ar pentru a inlesni intele$erea vom apela din nou la %fanta %criptura si la %fanta Traditie. &n nici o alta parte nu vom $asi un raspuns mai potrivit. Aici, $e &a"0a (e!co$eriri&e (um"e*eie!ti, 'om 0a!i !i c2eia tai"ei o&i&or !i a mortii, a !a"atatii !i a "emuririi3 Tot aici 'om a%&a (e ce Pro"ia &ui Dum"e*eu i"0a(uie !a !u%ere co$iii, ca"( ei !u"t i"ca %ara (e $acat+3

"0-T&-69(E9 L9. %uferintele copiilor si caile lui umnezeu. E "E >0( "0P&&& -E)&-0)9T&, E "E %6;E(9 "0P&&&, espre pacatele parintilor si bolile copiilor
,Di"1 7.). Norin, De ce sufera copiii, E(itura So$2ia, Bucure!ti, AFFI.

Bi"e ar %i (aca ai a/u"0e &a $ari"te&e Iu!ti" Par'u, &a $ari"te&e Da'i( (e &a Sa(i"ca, &a $ari"te&e Pa"te&imo" (e &a Tur"u, &a $ari"te&e 02ero"tie $uiu (e &a Caraima", &a A"to"ie Lita (e &a ma"a!tirea Pa"te&imo" (e &a Si&i!tea-Gume!ti Te&eorma"3

HDI

Ioa" Ia"o&i(e i" )Deti"utu&-$ro%et+1 ANTI9RIST )I!toria e co"%ru"tarea (i"tre i"e 8i r5u, (i"tre Dum"e*eu 8i !ata"a, (i"tre 9ri!to! 8i a"ti2ri!t3 Pcatul, satana #i antihrist se afl !n necurmat ofensiv de a stp'ni lumea, de a o duce spre iad. iad istoric #i ve#nic, iad spiritual #i material. @irtutea, 2aru& 8i 9ri!to! &u$t5 "eco"te"it spre a sfini lumea 8i a o conduce spre rai. rai $e $5m7"t 8i 6" ceruri, rai 6" (u2 8i 6" materie3 <" acea!t5 5t5&ie "u 6"tot(eau"a 6"'i"0 cre8ti"ii, ci !u"t 8i e$oci (e trium% a"ti2ri!tic3 <" acea!t5 5t5&ie nu !ntotdeauna sunt bine delimitate forele virtuii de forele pcatului, ori slu:itorii lui umnezeu de slu:itorii satanei. 9ntihrist folose#te #i masca binelui spre a-i !n#ela pe oameni. A"ti2ri!t "u e u" om $5c5to!, ci e u" om (emo"i*at, 6" care r5u& (e'i"e co"ce$:ie 8i ac:iu"e a"ti2ri!tic5 8i a"tiuma"53 9ntihrist are ur con#tient !mpotriva lui @ristos, fiindc @ristos nu %-a !nchinat satanei #i n-a vrut s devin !mpratul unei lumi pctoase #i mincinoase3 Su"t mai mu&te %or:e a$oca&i$tice ce !e (e!%58oar5 6" i!torie - desfr'nata, #arpele, balaurul A dar toate transmit puterea lor ;iarei cu numrul RRR # ace!ta e!te A"ti2ri!tu&3 For:e&e a"ti2ri!tice !e recu"o!c $ri" %a$tu& c5 !u"t mi"ci"oa!e, re&e, 'iciate, "ecre(i"cioa!e, coru$te, tira"ice, $&i"e (e ur5, (e "e&e0iuire 8i (e &a!%emie3 De cea&a&t5 $arte, cre8ti"5tatea %ormea*5 %or:e&e 2ri!tice 6" &u$t5 cu $5catu&, !ata"a 8i a"ti2ri!t3 Ele mrturisesc adevrul, iubirea, dreptatea, frumuseea, bucuria ve#nic, credincio#ia #i slava lui umnezeu. Birui":a &or e a!i0urat5 (e $uterea &ui 9ri!to! Dum"e*eu3 Pcatul a viciat fiina duhovniceasc #i material a oamenilor, ptrunz'nd !n societatea lor, !n istoria lor #i !n natura lor. Pri" $5cat omu& a $ier(ut comu"iu"ea cu Dum"e*eu 8i a r5t5cit %ie $ri" $ro$rii&e erori uma"e, %ie $ri" i!$itirea !ata"ic53 Pcatul este individual, este comunitar #i este politic, de aceea #i pedepsele sunt personale, comunitare #i politice3 P5catu& ti"(e !5 orie"te*e, !5 or0a"i*e*e 8i !5 !t5$7"ea!c5 &umea3 P5catu& $er!o"a& e!te 0ra' 6" $ro%u"*ime, (ar "u are !u$ra%a:5 mare3 Pcatul organizat, legalizat i gu'ernamental preia toat $ravitatea pcatului personal #i-i adau$ orizont lar$, tinz'nd s corup #i s piard lumea toat. %uferinele cele mai cumplite ale lumii sunt cele comunitar-politice #i atra$ #i cele mai $rave pedepse.

HDD

Cre8ti"i!mu& o$u"e $5catu&ui cur5:irea, 'irtutea 8i !%i":e"ia, (ar !$re a 6"%ru"ta %or:e&e or0a"i*ate a&e $5catu&ui, cre(i":a tre uie !5 %ie mai &ucr5toare, mai $uter"ic5 8i mai co"'i"05toare (ec7t te"ta:ii&e $5catu&ui3 Lupta se d la modul individual, comunitar #i politic. Bi!erica "u !e $oate re*uma &a $5catu& $er!o"a&, ci tre uie !5 (i!$u"5 (e co"ce$te&e 8i mi/&oace&e &u$tei cu $5catu& comu"itar 8i $o&itic3 Re!taurarea &umii e u" $roce! com$&e= 8i com$&et $ri" irui":a &ui 9ri!to! 6" toate $&a"uri&e 8i (ime"!iu"i&e 'ie:ii3 @ristos a biruit lumea A aceasta este nde:dea lumii. Sata"a e!te $rima creatur5 ce !-a o$u! &ui Dum"e*eu3 P5catu& ori0i"ar a 6"ce$ut $ri" i!$itirea omu&ui (e c5tre !ata"a3 %atana a iscat !n om eul*, tent'ndu-l cu or$oliul #i plcerea #i ispitindu-l s se despart de umnezeu. A8a a a/u"! omu& >eu %5r5 Dum"e*eu+, !au c2iar >eu 6m$otri'a &ui Dum"e*eu+3 uhul satanic ispite#te din afar pe om, se strecoar !ntr-un $'nd #i !n cele din urm umple omul !n toat fiina lui sufleteasc #i trupeasc. Oame"ii !ata"i*a:i %o&o!e!c ma0ia "ea0r5, (ar (e mu&te ori "u mai au co"8tii":a !ata"i*5rii &or, a c2iar 6& "ea05 $e !ata"a, 6"!5 !%7r8itu& &or e!te "e u"ia 8i !i"uci(erea3 %atana a:un$e s stp'neasc omul, apoi !l face agent al su, al rului comunitar #i al rului politic. Omu& !ata"i*at e!te u" $erico& !ocia&, cu&tura&, $o&itic 8i !$iritua&3 Sata"i*area co&ecti'5 8i or0a"i*at5 $o&itic e!te u" mo"ume"t (e r5utate, ce !e a!emuie8te !%atu&ui !ata"ic (i" ia(, o8tiri&or (emo"i&or 8i or(i"ii (emo"ice (i" ia(. %atanizarea a:uns stare de lege, de ordine i de gu'ernare creeaz o atmosfer satanic, o pseudo-spiritualitate #i o modalitate de vieuire satanic3 Su"t a!t5*i or0a"i*a:ii ome"e8ti !ata"i*ate ce r5!$7"(e!c !ata"i!mu&3 %atanizarea e mai rea dec't p$'nismul. C7"( %or:e&e !ata"ice a/u"0 !5 cucerea!c5 $uterea 6" &ume, e&e 68i %ac o#tiri ca !5 &e a$ere, le$i care !5 &e or0a"i*e*e, ideolo$ii care !5 &e /u!ti%ice #i chiar reli$ii ca s-i !n#ele pe oameni. Gu'er"area $uteri&or !ata"ice se :ustific prin starea de pcat #i necredin 8i ea are o (urat5 core!$u"*5toare ico"omiei $ro'i(e":ia&e, $ri" care &umea 68i 'a $&5ti r5t5ciri&e ei $7"5 ce !e 'a $oc5i 8i 'a rei"tra 6" r7"(uia&a (um"e*eia!c5 a 'ie:ii3 Cre8ti"ii nu trebuie s lase forele satanice s cucereasc puterea+ iar (ac5 au cucerit-o, ei tre uie !5-8i or0a"i*e*e %or:e&e 8i !5 o 6"'i"05 6" "ume&e &ui 9ri!to!3 Cre8ti"i!mu& e!te 'e02ea 8i $uterea !%7"t5 care r5!$u"(e (e m7"tuirea &umii3 ?i 'ai (e cre8ti"ii ce "u core!$u"( !%i"tei mi!iu"i ce &e e!te 6"cre(i":at5, c5ci Dum"e*eu 'a ri(ica 8i (i" $ietre $e a&:i a&e8i ai S5i, care !5-I *i(ea!c5 <m$5r5:ia9ntihrist este un om, #i anume un om politic ce 'a stp!ni lumea descretin!nd-o, sataniz!nd-o i pierz!nd-o.

HDJ

A"ti2ri!t e $er!oa"5, dar fenomenul antihristic e social-politic. 9ri!to! e!te 8i E& $er!oa"5, (ar cre8ti"i!mu& e!te %e"ome" 0e"era&-uma"3 &at cele dou poziii, cele dou lumi #i cele dou persoane ce stau fa !n fa !n confruntarea apocaliptic. @ristos #i antihrist. A"ti2ri!t are "eamu& !5u, o#tirea !a, filozofii !5i, activi#tii !5i, le$ile !a&e, spiritualitatea !a, cu&tura !a, ci'i&i*a:ia !a, lumea sa, aliaii !5i, to'ar58ii !5i (e &ucru, !&u0i&e !a&e, spionii !5i, c5&5ii !5i, metodele !a&e 8i este plin de !nelepciune, iscusin #i putere. El #tie s fie #i frumos, i bun, i omenos, spre a induce lumea !n eroareK4L3 El convin$e #i pe unii cre#tini, p'n ce-i va pierde, cci el nu sufer pe @ristos. 9ntihrist e ofensiv, cuceritor #i revoluionar. E& %o&o!e8te aurul ca *eu 8i ca $utere, minciuna ca ar$ument 8i ca$ca"5, tirania ca $uvernare3 El #tie s dizolve prin libertate, s anuleze prin egalitate #i s stp'neasc prin putere) %abia e ar$umentul su suprem. ucide pe toi cei ce nu i se supun. Ur58te a(e'5ru&, (ra0o!tea, (re$tatea 8i toate 'a&ori&e ce 'i" (e &a Dum"e*eu3 9ntihrist e spiritul caiafic perpetuat !n istorie prin uciderea lui @ristos3 Pentru antihrist, &uda #i "aiafa sunt sfini, iar @ristos este trdtorul. A"ti2ri!t !e 'rea $e !i"e ce"tru& &umii, $ri" a&u"0area 2ri!toce"tri!mu&ui3 Pe mu&:i !%i":i 6i 'a !i&i e& !5 i !e 6"c2i"e, (ar tot "u-8i 'a a!i0ura $uterea3 Puterea &ui e to&erat5 (e ico"omia (um"e*eia!c5 $e"tru a !e re!$ecta &i ertatea omu&ui3 Puterea lui se explic prin pcatele #i necredina oamenilor, prin or$oliul de a stp'ni lumea #i prin ispitirea satanic. 0amenii au de ales !ntre a slu:i lui @ristos sau lui antihrist. Puterea &ui a"ti2ri!t are u" caracter &oca& 8i a&tu& u"i'er!a&, u" caracter tem$orar 8i a&tu& eter"3 B5t5&ia a$oca&i$tic5 e!te "ecurmat5 $7"5 &a irui":a %i"a&5 a Mie&u&ui3 Puterea &ui a"ti2ri!t e to&erat5 $e"tru o 'reme, iar 'remea aceea e!te 6" %u"c:ie (e tre*irea cre8ti"i&or, c5ci cre8ti"ii 'or !u%eri $7"5 ce 'or (e'e"i 're("ici (e 9ri!to!, a!eme"ea Lui, iruitori $ri" E&3 "re#tinii particip cu @ristos la m'ntuirea lumii, dup cum antihrist particip cu fiii !ntunericului la pierzania lumii. "re#tinii s nu uite c adesea fiii !ntunericului sunt mai !nelepi, mai vi$uro#i #i mai puternici dec't fiii luminii. "re#tinii s !nelea$ c neprihnirea lor, ener$ia #i puterea lor trebuie s dep#easc #i s !nvin$ pe a fiilor !ntunericului. "re#tintatea va triumfa prin @ristos. E& 'i"e !5 (e!5'7r8ea!c5 8i !5 %ac5 $o!i i&5 m7"tuirea &umii c5*ut5 6" $5cat3 9ntihrist va fi biruit de @ristos)3

,i"1 &oan &anolide, Detinutul .rofet, E(3 Bo"i%atie, AFFM.

HDM

TALCUIRI LA APOCALIPSA3 De!$re Arma02e(o" !i ere*ii&e im$aratiei (e o mie (e a"i1 MARTORII LUI IE9O@A, MESIANISMUL IUDAIC, SIONISMUL Pu &icat $e 'E ?eb %&'% W Cate0orii1 *udaism U Rabini" -arinti si invatatori" ,alcuiri ale te<telor scri(turistice" ,alcuiri la A(ocali(sa" Vremurile in care traim W Pri"t

Ar2im3 E'!e'io! @itti!1 TALCUIRI LA APOCALIPSA ,III. Omi&ia a $atru*eci 8i 8a$tea A$oca&i$!a BIO, II-2I8 Co"(am"area %iarei 8i a $ro%etu&ui mi"ci"o! 8i "imicirea armatei &or (e c7tre Me!ia # 9ri!to! ,Y&u$ta &ui Me!iaZ. ,4M,44-A4.3 Me!ia # 9ri!to! a$are cu armata Sa 6" 'e(erea &u$tei (eci!i'e ,4M,44-4I.3 U" 6"0er 'e!te8te "imicirea armatei $otri'"ice &ui Dum"e*eu ,4M,4D-4J.3 Fiara 8i %a&!u& $ro%et !u"t $ri"8i (e 'ii 8i aru"ca:i 6" marea cea (e %oc, 6" tim$ ce armata &or e!te "imicit5 cu totu& ,4M,4M-A4.3 <" omi&ia $rece(e"t5 "e 6"tre am ce a mai r5ma! (i" A$oca&i$!5, o(at5 ce am a/u"! &a ca$ito&u& a& 4M-&ea3 <"!5 $e m5!ur5 ce "e a$ro$iem (e !%7r8it, "i !e (e!co$er5 tot mai mu&te e'e"ime"te im$orta"te3 Le 'om me":io"a 6"c5 (e &a 6"ce$ut $ri" ceea ce au %u"(ame"ta&, $e"tru a "e %ace o i(ee (e!$re e&e, iar a$oi &e 'om a"a&i*a $e r7"(3 S5 "e 0r5 im, a8a(ar, Ys vedem sf#r$itulZ ce !e a$ro$ie3 M5 re%er (e!i0ur &a !%7r8itu& A$oca&i$!ei, acea!ta ca !5 "u a$ar5 'reo "e6":e&e0ere3 Cu $u:i"5 r5 (are, 'om 'e(ea 8i e'o&u:ia e'e"ime"te&or urm5toare3 Tre uie !5 !$u" cu a"tici$a:ie c5 aici a'em (e a %ace

HJF

cu u"a (i" $5r:i&e ce&e mai %rumoa!e a&e ace!tei !%i"te c5r:i3 9stzi ne vom preocupa !n modul concret de Vintrarea /n lupt a lui 8esiaW, moment at't de a#teptat. Ce a mai r5ma! !5 'e(em (i" A$oca&i$!5? a. Birui":a &ui 9ri!to! 6m$otri'a A"ti2ri!tu&ui ,4M,44-A4.3 . Dmpria lui @ristos de o mie de ani 8i co"(am"area, &a 6"ce$ut tem$orar5, iar a$oi (e%i"iti'5 a Sata"ei ,AF,4-4F.3 c. Fudecata universal B2G,II-IH8. (. Y)oua zidire ,crea:ie.Z 8i SCortul lui Dumnezeu cu oameniiR ,Nou& Ieru!a&im. ,A4,4AA,H.3 e. E$i&o0u& A$oca&i$!ei ,AA,I-A4.3 a. Birui":a &ui 9ri!to! 6m$otri'a A"ti2ri!tu&ui ,4M,44-A4.3 Acea!t5 $arte re$re*i"t5 o i"tro(ucere &a 6"trea0a !ec:iu"e a A$oca&i$!ei, 6"ce$7"( cu ca$ito&u& a& 4M-&ea, 'er!etu& a& 44-&ea 8i !%7r8i"( cu ca$ito&u& a& AA-&ea, 'er!etu& a& H-&ea3 Dn aceast seciune !n care vom intra acum este descris vedenia biruinei Dmpratului @ristos asupra 9ntihristului3 E!te u&tima &u$t5 cu $uteri&e 6"tu"ericu&ui ace!tui 'eac3 9ceste puteri sunt reprezentate de !mprai, milenari#ti, puternicii pm'ntului #i armatele credincioase acestora, toi fiind de partea fiarei. Birui":a &ui Me!ia # 9ri!to! a %o!t me":io"at5 (e/a cu a"tici$are, (u$5 o iceiu& S%7"tu&ui E'a"02e&i!t, 6" ca$ito&e&e $rece(e"te3 Tria(a !ata"ic51 a&auru& # %iara # $ro%etu& mi"ci"o!, $re05te!c armate $e"tru &u$ta cea (e $e urm53 Pe"tru ei re$re*i"t5 o c2e!tiu"e (e 'ia:5 8i (e moarte3 Lu$ta care 'a a'ea &oc 'a %i cea (e &a Arma02e(o"3 <"ai"te (e acea!t5 &u$t5 'a a'ea &oc (i!tru0erea Ba i&o"u&ui ce&ui 6":e&e05tor ,!im o&ic.3 Dn conflictul ce urmeaz sunt menionai !mpraii ce s-au supus fiarei, cei ce s-au fcut complici la ticlo#iile ei. 9ce#tia se adun a#adar !n :urul ei !mpreun cu puterile lor armate pentru a se apra, !ntruc't vd c puterea lor a !nceput s se clatine. Toat aceast coaliie a rului !l va rzboi pe >iel !n persoana credincio#ilor Lui. Este vorba aici de o lupt real, %e vor aduna cu adevrat armate, de o parte #i de alta, la locul numit 9rma$hedon, pentru a a:un$e s se lupte corp la corp, (spunsul este nu3 Lu$ta acea!ta a$are 8i 6" ca$ito&e&e $rece(e"te ca u" mo(e&3 De %iecare (at5 a'em im$re!ia c5 e!te 'or a (e u" co"%&ict (eo!e it3 <" rea&itate, 5t5&ia (e &a Arma02e(o" "u e!te (ec7t u"a !i"0ur5 8i $e acea!ta o 'om 'e(ea 6" ca$ito&u& a& AF-&ea3 Acea!t5 &u$t5 e!te !im o&ic5, 6"!5 re$re*e"tarea ei e!te ico"ic5 $e"tru a $utea %i 6":e&ea!53 9rsenalul armatei omnului #i al partizanilor %i ce Dl vor urma, este cu totul duhovnicesc. Lupta pe care o va duce >ielul este pur duhovniceasc. Este cel puin o nerozie s ne ima$inm c >ielul va avea nevoie s adune armate, s le !narmeze pentru a ataca apoi cu ele puterile antihristice, care, la r'ndul lor, sunt #i ele excepional de bine !narmate. Mie&u&, Dum"e*eu %ii"(, "u are oare $uterea (e a-i %ace HJ4

!5 (i!$ar5 (oar $ri"tr-o !u%&are? Ne 'om 6"toarce &a ace!t a!$ect c7"( 'om a/u"0e &a &ocu& re!$ecti', 6"!5 :i"em !5 acce"tu5m ace!te &ucruri 6"c5 (e acum, !ntruc't circul cele mai fanteziste pove#ti !n le$tur cu faimoasa lupt de la 9rma$hedon3 <" $ri'i":a acea!ta a$ar tot %e&u& (e co"%u*ii 8i "e6":e&e0eri a!u$ra e'e"ime"te&or (e atu"ci3 A8a-"umi:ii 8artori ai lui *e!ova $ro'oac5 8i ei mu&t5 co"%u*ie3 Ei au o viziune pur evreiasc asupra lui >esia, a#tept'nd ca El s fie un !mprat rzboinic ce va supune politic pe du#manii israeliilor, pentru a !nfiina !n cele din urm o !mprie la nivel mondial3 A8a(ar, ei $u" acce"t $e co"%&ictu& (e &a Arma02e(o", i"ter$ret7"(u-& 6" !e"! $ro$riu3 Dn acela#i fel se raporteaz #i la !mpria de o mie de ani a lui @ristos, precum #i la cea de a doua venire a Lui3 -ebunia #i nerozia lor ar putea constitui ni#te circumstane care s le mai absolve din vin, dac nu ar avea neru#inarea s slu:easc altor scopuri, ale evreomasoneriei #i sionismului. Dn pofida ridiculizrilor la care s-au expus prin dezminirile repetate ale previziunilor le$ate de evenimentele sf'r#itului, a cror dat au fixat-o cu mare exactitate, ei persist mai departe !n acest mod de a vedea lucrurile. 9epetai, repetai, iar /n final unii 'or crede) 9ceasta este metoda lor. S5 !$u"em c5 (e!crieri&e re%eritoare &a $re05tirea ace!tei &u$te ar %i 'a&a i&e 6" &iter5, 6"truc7t co"%&ictu& ca atare "u 'a %i (e!cri!3 A$are a8a(ar c5 6" &u$t5 'or %i a"tre"ate armate ce (i!$u" (e c5&5rime3 Ne $u"em 6"tre area1 Atu"ci c7"( 'a a'ea &oc ace& co"%&ict, !e 'a a$e&a &a c5&5re:i ca 6" 'ec2ime? Pe cai au &u$tat cei (i" Go&%? Lu$ta "u 'a %i c5&are, 'om $rimi r5!$u"!3 Atu"ci 6"!eam"5 c5 "e 6"(e$5rt5m (e ceea ce &a $rima 'e(ere $are c5 e!te !$u! &a mo(u& $ro$riu 8i i"tr5m 6" !%era !im o&i!mu&ui3 C7te (i" ce&e !$u!e !u"t re$re*e"t5ri !im o&ice 8i c7te re$re*i"t5 rea&itatea 6"!58i? Du$5 ce $utem cu"oa8te acea!ta? Fie acce$t5m c5 6" ace!t ca* a'em (e a %ace cu o e=$re!ie $ur !im o&ic5, %ii"( re(at5 o &u$t5 ce urmea*5 !5 ai 5 &oc 6" 'iitoru& 6"(e$5rtat, 6" co"(i:ii&e (i" 'remea a$o!to&u&ui # 6"truc7t, (ac5 e& ar %i !cri! acum, cu !i0ura":5 "u ar %i %o&o!it ima0i"ea c5&5re:i&or, ci u"a a(u!5 &a *i, ca e=$re!ie a u"ei &u$te $ur (u2o'"ice8ti # %ie, 6" ce& (e-a (oi&ea ca*, 'om acce$ta 6" &iter5 (e!crierea ei, %a$t ce "e 'a $u"e 6"tr-o 6"curc5tur5 %5r5 ie8ire3 -u intrai !ns !n astfel de detalii cu falsificatorii %cripturii. Ei se adreseaz de fapt unei lumi care nu #tie nimic despre ce !nseamn cu adevrat 9pocalipsa #i nici cele la care face ea referire. e aceea au efect demersurile lor. Dac5 :e! totu& cu a i&itate !u %orma u"ei $o'e8ti %rumoa!e, (e ce !5 "u $ri"(5 &a oame"ii !im$&i? S5 "e 6"toarcem 6"!5 u"(e am r5ma! cu cu'7"tu& "o!tru3 Re%erirea re$etat5 &a acea!t5 &u$t5 a !%7r8itu&ui, (e %iecare (at5 !u u" "ou c2i$, are &oc $e"tru a !e acce"tua c5 tot ce va avea loc !nainte #i dup lupta de la 9rma$hedon este cuprins !n :udecata lui umnezeu. Ceea ce a %o!t (e/a 'e!tit e!te $e $u"ctu& !5 !e 6m$&i"ea!c53 Orice 2ot5r7re a &ui Dum"e*eu !e 'a co"creti*a $7"5 &a urm53 &mportant pentru noi, sf'ntul Evan$helist ine s accentueze aceasta !n diverse chipuri, este c toate cele anunate vor avea loc. Timpul exact al desf#urrii lor !i aparine lui umnezeu. <" ace&a8i %e& a 'e!tit 8i (i!tru0erea Ba i&o"u&ui ce&ui 6":e&e05tor ,!im o&ic.3 C7"( i-a 'e"it tim$u&, $ur 8i !im$&u &-a (i!tru!3 Ace!t &ucru reie!e 8i (i"

HJA

or(i"ea ima0i"i&or $re*e"tate3 La %e& 'a %i 8i cu $uteri&e 6"tu"ericu&ui, "imicirea &or %ii"( 'e!tit5 (i" tim$3 Acum a !o!it tim$u& 6m$&i"irii ace!tei 2ot5r7ri3 <" ima0i"ea &u$tei, 'om 'e(ea c5 u" ro& %u"(ame"ta& 6& /oac5 C5&5re:u& A& 3 E& are toate caracteri!tici&e &ui Me!ia, ce !e re05!e!c 6" (e!crieri&e $ro%e:i&or (i" @ec2iu& Te!tame"t3 Aici !u"t !u &i"iate urm5toare&e &ucruri1 I3 Dum"e*eu &-a (e!em"at $e Me!ia mai 6"ai"te (e 'eci !5 %ie iruitoru& !ti2ii&or &umii 8i co"(uc5toru& ace!tei &umi, ce !e co"!i(er5 (e "e iruit3 II3 Acea!t5 &ucrare $urt5toare (e irui":5 a &ui Me!ia e!te c7t !e $oate (e co"%orm5 'oii &ui Dum"e*eu3 Biruitoru& 6m$&i"e8te 'ec2i&e $ro%e:ii re%eritoare &a irui":a &ui Dum"e*eu3 Eiruitorul, >esia, reprezint enipostazierea "uv'ntului Lui, adic a uneia din Persoanele %fintei Treimi A ;iul lui umnezeu -, care nu doar veste#te voia lui umnezeu, ci o #i duce la !mplinire3 Dum"e*eu e!te [u(ec5toru& 8i 'a &o'i r5u& c2iar 6" moa&e&e ca$u&ui3 [u(ecata &ui Dum"e*eu 8i &u$ta 6m$otri'a r5u&ui au u" "ume1 Ii!u! 9ri!to!3 III3 La ce&e re&atate (e/a (e!$re !em"i%ica:ia &u$tei ce urmea*5 a %i (e!cri!5 (e S%7"tu& E'a"02e&i!t, am mai $reci*a c7te'a a!$ecte3 Pe"tru a %ace mai $a&$a i&e ce&e (e!$re care 'or e8te, E'a"02e&i!tu& %ace a$e& &a ima0i"i3 Ima0i"ea tra"!mite "emi/&ocit ceea ce "u $oate cu'7"tu&3 Dn cazul acesta ne vorbe#te, a#adar, de lupt, de faptul c >esia A @ristos va desf#ura o campanie !mpreun cu !n$erii %i, pentru a %e rzboi cu puterile 9ntihristului. -u este cu adevrat o prostie s ne !nchipuim c !n$erii nevzui vor a:un$e s se rzboiasc cu armate vzute #i c va avea loc o lupt real dus cu sbii, sulie #i celelalte mi:loace de care mai dispuneau pe vremea aceea armatele, pentru a-i nimici pe du#manii lui umnezeu, Scri$tura !$u"e c&ar c5 Dom"u& i-ar $utea "imici doar (rintr-o suflare ,II Te!a&o"ice"i A,J.3 Are E&, a8a(ar, "e'oie !5 %ie 6"t5rit (e armate (e 6"0eri $e"tru a-& (o or6 $e A"ti2ri!t? Cel Ce (oart toate cu cuv#ntul (uterii 0ale ,E'rei 4,E., Care :i"e, a&t%e& !$u!, toate (oar $ri" $uterea cu'7"tu&ui S5u, are "e'oie (e u" cor$ armat im$u"5tor $e"tru a-& "eutra&i*a $e !ata"a 8i toate $uteri&e &ui 6"tu"ecate? <"!5 a&tce'a 'rea !5 acce"tue*e S%7"tu& E'a"02e&i!t atu"ci c7"( (e!crie ce&e ce urmea*5 !5 ai 5 &oc3 % nu ne lsm purtai de toate prostiile #i ne$hiobiile debitate de eretici, at'ta timp c't ei interpreteaz %criptura prin a sa dezlegare, adic plec'nd de la propria lor !nele$ere, !ntruc't Jtoat prorocia @cripturii cu a sa dezlegare nu se faceK ,II Petru 4,AF., a#a cum spune mai sus 9postolul Petru. De aceea au a/u"! 8i &a tot %e&u& (e "e02io ii 8i i"ter$ret5ri ar itrare3

&at de ce avem nevoie de !ndrumarea si$ur pus la !ndem'n de Tradiia noastr, !ntotdeauna !nluntrul Eisericii lui @ristos #i niciodat !n afara ei, a#a cum fac nenumrai eretici sub diverse nume.

Du$5 acea!t5 $arte i"tro(ucti'5, !5 'e(em te=tu& 6"!u8i1

HJE

S.i am vzut cerul desc!is $i iat un cal alb" $i Cel Ce $edea (e el se c!ema Credincios $i Adevrat $i ntru dre(tate 1udec $i d rzboi. *ar oc!ii /ui ca (ara focului $i (e ca(ul /ui steme multe" av#nd nume scris" (e care nimeni nu l $tie" fr numai 4l. .i este mbrcat n !ain vo(sit cu s#nge $i se c!eam numele /ui; Cuv#ntul lui Dumnezeu. .i o$tile cele din cer urmau du( 4l (e cai albi" mbrcai fiind n vison alb $i curat. .i din gura /ui iese sabie ascuit" ca s loveasc cu d#nsa neamurile. .i 4l le va (a$te (e ele cu toiag de fier $i calc teascul vinului m#niei $i iuimii lui Dumnezeu Atotiitorul. .i are (este !aina $i (este coa(sa 0a numele scris; 9m(ratul m(railor $i Domnul domnilor. .i am vzut un nger st#nd n soare $i a strigat cu glas mare" zic#nd tuturor (srilor celor ce zboar n mi1locul cerului; Venii $i v adunai la cina 8arelui Dumnezeu. Ca s m#ncai tru(uri de m(rai $i tru(uri de c(itani $i tru(urile celor tari $i tru(urile cailor $i ale celor ce $ed (e ei $i tru(urile tuturor celor slobozi $i celor robi" $i ale celor mici" $i ale celor mari. .i am vzut (e fiar $i (e m(raii (m#ntului $i o$tile lor adunate" ca s fac rzboi cu Cel Ce $ade (e cal $i cu oastea /ui. .i s-a (rins fiara $i odat cu ea" (rorocul cel mincinos care a fcut semnele naintea ei" cu care a amgit (e cei ce au luat semnul fiarei $i (e cei ce s-au nc!inat c!i(ului ei. De vii s-au aruncat am#ndoi n iezerul cel de foc care arde cu (iatr (ucioas. .i ceilali au fost uci$i cu sabia Celui Ce $edea (e cal" care ie$ea din gura /ui. .i toate (srile s-au sturat din tru(urile lorR.A$oca&i$!a ,4M,44-A4. P7"5 acum am a'ut $arte (e 0&a!uri 8i 6"0eri 'e"i"( (i" cer3 Putem 'e(ea cum ceru& !e (e!c2i(e 6"cetu& cu 6"cetu&3 La 6"ce$ut !-a (e!c2i! o $oart5 a &ui, $e"tru a 6"tre*5ri &au(a 8i !&a'a ce <i !u"t a(u!e &ui Dum"e*eu3 Mai t'rziu s-a deschis templul ceresc, pentru a se arta ce $'nde#te umnezeu despre oameni. 9cum, !n relatarea ce urmeaz, cerul se deschide #i mai mult. 9ceast deschidere nu se face pentru a satisface anumite curioziti omene#ti, ci pentru vdirea anumitor adevruri3 Acum !e 6m$&i"e8te %505(ui":a $e care Dom"u& a %5cut-o uce"ici&or S5i &a 6"ce$utu& c2em5rii &or3 Ace&a8i E'a"02e&i!t a co"!em"at-o 6" E'a"02e&ia !a1 SAmin" amin griesc vou; de acum vei vedea cerul desc!iz#ndu-se $i (e ngerii lui Dumnezeu suindu-se $i (ogor#ndu-se (este ?iul 5muluiR CIoa" 4,H4.3 A&t%e& !$u!, 'e:i 6":e&e0e c5, $ri" Ii!u!, Dum"e*eu a 'e"it cu a(e'5rat $e $5m7"t 8i mai a&e! acum, $ri" cea (e a (oua 'e"ire a &ui Me!ia, C5ruia Tat5& I-a 6"cre(i":at 6"trea0a Lui /u(ecat53 <" co"ti"uare "e e!te 6"%5:i8at Me!ia, a(ic5 Ii!u! 9ri!to!3 De!crierea are &oc 6"!5 6" $u:i"e cu'i"te, %ii"( %5cut5 cu c&aritate 8i e=$re!i'itate tocmai $e"tru a "u mai %i "e'oie (e o com$&etare u&terioar53 Ima0i"ea &ui 9ri!to! 6"%5:i8at5 aici e!te %oarte (i%erit5 (e ce&e (e $7"5 acum3 La !nceputul 9pocalipsei, &isus aprea !n mi:locul sfe#nicelor de aur ca >arele 9rhiereu "e conduce Eiserica #i pe fiecare membru !n parte ctre elul final3 <" co"ti"uare, a %o!t *u0r5'it ca un >iel fr de rutate #i bl'nd, a$oi ca u" Mie& Y/u"02iatZ 8i 6" ce&e (i" urm5 ca u" Mie& Yce !t5Z, a(ic5 u"u& /ert%it 8i 6"'iat3 9cum ne este !nfi#at ca un >iel plin de m'nie, despre care s-a vorbit de:a !n capitolul al IJlea, fiind consemnat !nfrico#area vr:ma#ilor Lui ce au !neles c vremea !n$duinei a trecut. Mie&u& !e tra"!%orm5 (e (ata acea!ta 6" co"(uc5toru& r5* oi"ic a& "e"um5rate&or o8ti cere8ti3 A"ti2ri!tu& a cre*ut c5-8i 'a %ace 6" co"ti"uare u"u& !5u $&ac, HJC

uci07"(u-i $e cei ce a$ar:i" Bi!ericii3 E& "u a 8tiut c5 a %o!t o u"ea&t5 a &ui Dum"e*eu 8i c5 acum e!te tim$u& !5 %ie /u(ecat3 >ielul nu mai apare cu chipul %u smerit de pe pm'nt. 9cum vine sub chipul cel !mprtesc, !ntruc't a venit vremea s-#i exercite aceast calitate. Noua Lui tr5!5tur5 e!te core&at5 cu 6m$5r:irea (re$t5:ii, $uterea 8i /u(ecata co"ce"tr7"(u-!e 6"tr-o !i"0ur5 $er!oa"53 S%7"tu& E'a"02e&i!t 'e(e ceru& (e!c2i!, iar aco&o $e YCu'7"tu& &ui Dum"e*euZ $roiectat $e!te 6"trea0a &ume3 Pe"tru acea!ta i !e (5 (aru& $ro%e:iei, ca !5 arate, !5 %ac5 acce!i i& !eme"i&or $e Cu'7"tu& Ce e!te (eocam(at5 a!cu"!3 "erul este !nchis !naintea celor necinstitori #i trupe#ti, !naintea celor ce sunt pm'nte#ti #i le$ai de cele de aici, nevr'nd s-#i ridice privirile spre cer #i a se !nla dincolo de ce este Jpraf, cenu i umbrK) De aceea !e !$u"e c5 $oart5 6" ei c2i$u& $5m7"tu&ui, %5r5 a mai $utea 6"c5$ea 6" ei c2i$u& ceru&ui3 Oric7t (e Y!$iritua&iZ ar %i co"!i(era:i ace8tia (e c5tre cei a!eme"ea &or, ei "u !u"t (ec7t "i8te i"8i Ysuflete$ti" ce cuget la cele (m#nte$tiR, &i$i:i (e %orme&e 'eacu&ui ace!tuia $5c5to! 8i 6"8e&5tor3 Me!ia Se arat5 ca u" C5&5re: $e u" ca& a& 3 E!te Ace&a8i Care &a 6"ce$utu& A$oca&i$!ei Sa venit ca un biruitor $i ca s biruieR3 Atu"ci "u era !ta i&it5 "ici &u$ta $e care urma !5 o (uc5, "ici irui":a (e care urma !5 ai 5 $arte3 De atu"ci 6"coace, 6"!5, a &5!at !5 !e 6"tre*5rea!c5 %a$tu& c5 &ucrea*5 ca u" trimi! a& &ui Dum"e*eu3 9ici, !n momentul acesta, este statornicit clar lucrarea Lui, care va fi :udecata. "u c't &isus %e descoper mai mult, cu at't mai vdit este, printre altele, calitatea Lui de Fudector, !ntruc't a fost pus Vspre cderea i ridicarea multoraW, dup cum a spus c'ndva Etr'nul %imeon, in'ndu-l !n braele sale ca Prunc ,Luca A,EC.3 Me!ia e!te Ce& cre(i"cio! 8i a(e'5rat, %a$t me":io"at (e!$re Dom"u& 8i 6" a&t5 $arte1 S8artorul Cel credincios $i adevratR ,A$oca&i$!a E,4C.3 E!te credincios "u $e"tru c5 E& cre(e, ci $e"tru c5 e!te cre*ut, 6"truc7t e!te 're("ic (e cre*are ca ci"e'a !5-8i $u"5 6"cre(erea 6" E&3 E& e!te 6"!5 8i adevrat, 6" a"tite*5 cu ce& Ycare dintru nce(ut este mincinosZ 8i Ytatl minciuniiZ, !ata"a, %iara, $ro%etu& mi"ci"o! 8i to:i urm5torii &or3 M5rturia, c2e*58ia (at5 (e E& are u" caracter !ta i&, 'e8"ic 8i "e!c2im at, $recum e!te 8i (um"e*eirea Lui3 E!te credincios $i adevrat" 6"truc7t cu'7"tu& Lui, cere!c %ii"(, "u are &e05tur5 cu um ra, cu %orma !au cu ima0i"ea, a8a cum e!te 6" ca*u& cu'7"tu&ui $5m7"te!c a& omu&ui3 Cu'7"tu& ome"e!c "u e!te cre(i"cio! 8i a(e'5rat, 6"truc7t $e"tru a !e e=$rima, %o&o!e8te um ra, %orma 8i ima0i"ea3 De aceea oame"ii "u !e $ot 6":e&e0e 6" $ro%u"*ime u"ii cu a&:ii, 6"truc7t "u $ot e=$rima 6"tocmai ceea ce 'oie!c 8i !imt3 <"tr-u" %e& !imt 8i 07"(e!c, 8i a&tce'a reu8e!c !5 tra"!$u"5 6" cu'7"t3 Dre$t $e"tru care 8i cei&a&:i 6i $rice$ $u:i", 6"truc7t u"a au(, 8i a&ta 6":e&e0, %5r5 ca !5 o %ac5 6" mo( i"te":io"at, iar acea!ta e!te &e0at5 (e "e$uti":a %u"ciar5 a cu'7"tu&ui ome"e!c (e a e=$rima totu&3 "uv'ntul ceresc, chiar #i atunci c'nd se face VcarneW, c'nd devine cuv'nt omenesc st'nd pe Vun cal albW, !#i vde#te, pentru cine are ochi s vad, curia, !nsu#ire simbolizat de culoarea alb, fiind vorba de o realitate ce vine din profunzimile existenei, fr s se amestece cu cele exterioare, ale acestei lumi, care ar putea s-i schimbe identitatea. Cu'7"tu& &ui Dum"e*eu e!te 6"tot(eau"a Sviu" $i lucrtor= $i strbate (#n la des(rirea sufletului $i a du!uluiR ,E'rei C,4A.3 Ci"e are urec2i $oate au*i cu'7"tu&

HJH

Cu'7"tu&ui ce& m7"tuitor, cu'7"tu& &ui Dum"e*eu, cu'7"t ce 6"a&:5 (e &a ce&e $5m7"te8ti &a ce&e (e Su!, cu'7"t ce e!te !$re Sveselirea inimiiR. (zboiul pe care urmeaz s-l poarte >esia este unul al dreptii #i al :udecii !ntru dreptate. Este sin$urul rzboi care este drept. Toate r5* oaie&e $5m7"te8ti, oric7t (e (re$te ar $5rea c5 !u"t, au tot %e&u& (e um re care &e 6"tu"ec5, c2iar (ac5 &a urm5 ca$5t5 !tr5&ucire3 "uv'ntul lui umnezeu, >esia A @ristos, a venit s restabileasc dreptatea desfiinat de 9ntihrist3 Atu"ci c7"( !$u"e c5 Yntru dre(tate 1udec $i duce rzboiZ, !e 6":e&e0e c5 arma Lui este dreptatea. (zboiul dus prin mi:loacele dreptii #i pentru restabilirea ei are un caracter pur duhovnicesc3 Aici "e !u"t ar5tate %e&u& 8i 6"!u8iri&e arme&or &ui Me!ia 8i, $ri" urmare, caracteru& S5u ce "u are "icio &e05tur5 cu caii 8i cu co"%ru"tarea tru$ea!c5, cor$ &a cor$, a8a cum "e !u0erea*5 ima0i"ea $ur ome"ea!c5 %o&o!it53 Am !$u! 8i ce'a mai 6"ai"te c5 e!te cu totu& "e u"e!c ca u"ii !5 'a(5 &ucruri&e "umai 6" &iter5, 8i "u 6" (u2, 6"t5ri"( a!t%e& $er!$ecti'a !io"i!t5 a!u$ra &ui Me!ia3 Me!ia ca <m$5rat e!te 8i [u(ec5tor !u$rem3 Fudecata !nseamn #i desfiinarea rului, care poate fi !ntrupat !ntr-un re$im politico-reli$ios #i !mbrcat sub haina le$alitii, plec'nd de la dreptul dat de putere. Nu e=i!t5 "iciu" ri!c ca Me!ia, 6" tim$u& /u(ec5:ii Sa&e, !5 %ie 6" 'reu" %e& "e(re$t, a8a cum !-a 6"t7m$&at 8i !e 6"t7m$&5 cu mu&:i ce !$u" !au c2iar (ore!c cu !i"ceritate !5 %ac5 (re$tate ce&or "e(re$t5:i:i3 Cei (i" urm5, 6" $o%i(a $o!i i&ei &or (i!$o*i:ii u"e (e a im$u"e (re$tatea, $ot a/u"0e 6" !itua:ia (e a im$u"e "e(re$tatea a !o&ut53 0mul nu poate vedea lucrurile !n toat profunzimea #i amploarea lor. >esia are ochi de foc. Privirea Lui seamn cu lumina focului, fiind ne!nchipuit de ptrunztoare #i av'nd puterea de a ine totul sub control. 9ltfel spus, ochiul Lui poate ptrunde, dintr-o parte !n alta, tot ce prive#te. El nu este !mpiedicat de ceea ce noi numim VtrecutW, VviitorW sau V'iteza de desfurare a lucrurilorW. Su"t oc2i ce cu"o!c ce&e a!cu"!e, '5(i"( ce&e "e'5*ute 8i t5i"uite a&e i"imii1 S1udector cugetelor $i g#ndurilor inimiiR ,E'rei C,4A.3 Oc2ii !u"t (e %oc 8i $e"tru c5 ar( tot ce e!te $5c5to!3 Pri" urmare, %ocu& (i" $ri'irea Lui $u"e &a 6"cercare, %ace '5(it5 tr5i"icia &ucruri&or ome"e8ti, re*i!te":a &or 6" %a:a /u(ec5:ii Lui3 Me!ia 'i"e ca Ce& Ce are o mare autoritate, %a$t e=$rimat $ri" coroa"e&e (e $e ca$u& Lui3 Fiecare coroa"5 !au !tem5 6"%5:i8ea*5 c7te o tr5!5tur5 6m$5r5tea!c5, a'7"( i"!cri$:io"at c7te u" "ume3 A8a o i8"uiau !5 $oarte $e atu"ci 6m$5ra:ii R5!5ritu&ui3 Pe coroa"e&e &ui Me!ia e=i!t5 6"!5 8i u" "ume "ecu"o!cut 8i (e to:i "e6":e&e!3 Necu"o!cut5 "u e!te %orma !a, a"ume cu'7"tu& ce 6"%5:i8ea*5 ace& "ume, co"!em"at (e E'a"02e&i!t $ri" YCuv#ntul lui DumnezeuZ3 "e se afl !n spatele acestui nume mintea omeneasc nu poate pricepe, !ntruc't Vnimeni nu poate cunoate pe (iulW ,Matei 44,AD., dec't numai celelalte Persoane ale %fintei Treimi. Orice "ume a& &ui Dum"e*eu "u re$re*i"t5 o ma"i%e!tare a e!e":ei Sa&e, a(ic5 ceea ce e!te E& 6" $ro%u"*ime, ci (oar o ma"i%e!tare 6" a%ar5 a &ucr5rii Lui3 De!$re Dum"e*eu !e $oate !$u"e c5 e!te /umin" Via" 0finenie" /ibertate" c5 e!te )estriccios" )esc!imbtor" )evzut" de )eneles3 Nu $utem 6"!5

HJI

(e%i"i ce e!te Dum"e*eu 6" e!e":a Lui3 Po&i"omia ,mu&:imea "ume&or Lui. !e re%er5 &a &ucr5ri&e Lui3 Ce e!te 6" e!e":5, 8tie "umai E& <"!u8i3 >esia A @ristos poart J+ain 'opsit cu s!ngeK) e ce, Dntruc't este vopsit cu Vcinstitul s!nge ieit din coasta @aW. Hmbrcat cu +ain 'opsit cu s!nge ne indic !ntruparea #i patima %a s'n$eroas. SAceasta face dovada firii omene$ti asumate (rin ntru(area ?iului lui DumnezeuR, !$u"e A"tim, Patriar2u& Ieru!a&imu&ui atu"ci c7"( t7&cuie8te ace!t $a!a/3 Fiu& &ui Dum"e*eu !e (5ruie8te &umii $ri" /ert%a !7"0eroa!5 a Crucii3 <" mo( $ara(o=a&, Me!ia, Ce& Ce co"(uce &u$ta, "u :i"e !a ia 6" m7"a Lui3 Ci !a ia a!cu:it5 8i cu t5i8 (u &u ie!e (i" 0ura Sa3 E!te 6"!5 oare $o!i i& ca ci"e'a !5 &u$te :i"7"(u8i !a ia 6" 0ur5? Doar $&ec7"( (e &a ace!te cu'i"te, 8i tot ar %i !u%icie"t !5 6":e&e0em c5 tot ce !e !$u"e aici are u" caracter !im o&ic3 9vem a#adar de a face aici cu lucruri mai profunde. JCci armele otirii noastre nu sunt trupetiK B&& "orinteni IG,48, spune 9postolul Pavel, fc'nd referire la lupta pe care o are de dus orice cre#tin. Dac5 ace!t &ucru e!te 'a&a i& $e"tru %iecare cre(i"cio! 6" $arte, cu at7t mai mu&t e!te $e"tru co"(uc5toru& &or3 9rma cea puternic a lui @ristos este cuv'ntul Lui, care nu este neputincios precum cuv'ntul omenesc. Graiu& Cu'7"tu&ui e!te (um"e*eie!c, a(ic5 atot$uter"ic3 Pri" cu'7"tu& Lui !-au *i(it ceruri&e 8i Stoate (rin 4l au fost fcuteR" toate !tau 8i !u"t :i"ute $ri" $uterea cu'7"tu&ui Lui3 Pe"tru acea!ta Sl va omor cu du!ul gurii 0aleR $e Scel fr de legeR ,II Te!a&o"ice"i A,J.3 Dl va nimici, a#adar, nu cu cuv'ntul %u, ci printr-o simpl suflare a $urii %ale. Pe cine, Pe cine altul dintre du#mani, dec't pe satana !mpreun cu puterile lui, "u c't cuv'ntul lui @ristos !#i vde#te mai mult puterea m'ntuitoare, fiind Vcu'!ntul 'ieii 'eniceW, m'n$'ietor, !ntritor, lumintor, sfinitor pentru cei care !l primesc, cu at't mai aspru #i necrutor se arat a fi cu du#manul #i tatl minciunii #i al oricrei ruti, cu satana #i instrumentele lui. Cu'7"tu& &ui 9ri!to! e!te $uter"ic ca (o0oarea !au ar8i:a !oare&ui ce 6"moaie &um7"area, 6"!5 6"t5re8te mocir&a, %5c7"(-o ca $iatra3 A8a (e "imicitor 'a %i 8i $e"tru %iar5 8i armate&e &ui, oric7te 'or %i ace!tea3 Cu'7"tu& &ui 9ri!to!, a!eme"ea u"ui toia0, $5!tore8te cu &7"(e:e oi&e Sa&e, Yc!em#ndule (e numeZ ,Ioa" 4F,E., a'7"( cu e&e, a&t%e& !$u!, o re&a:ie !tr7"!53 Ace&a8i cu'7"t, Yvz#nd lu(ul venindZ ,Ioa" 4F,4A., !e %ace Ytoiag de fierZ cu care 6i *(ro e8te ca$u&, omor7"(u-&3 9cesta este Vtoiagul de fierW prin care va restabili ordinea, vtm'ndu-i #i pun'ndu-i la respect pe cei ridicai !mpotriva Lui, a sfinilor #i a poporului %u. <" ca$ito&u& a"terior !-a 'or it (e!$re tea!cu& &ui Dum"e*eu, &ocu& u"(e 'or %i a(u"a:i !tru0urii m7"iei, a(ic5 $5c5to8ii 8i "eci"!titorii3 Me!ia are $uterea $e(e$!itoare (e a *(ro i !tru0urii3 Tot (e!$re o *(ro ire a !tru0uri&or e!te 'or a 8i aici, 6" %i"a&u& ima0i"ii re!$ecti'e, %ii"(u-"e 6"%5:i8at5 cam$a"ia mi&itar5 co"(u!5 (e Me!ia 6m$otri'a $uteri&or %iarei, $e"tru a 6m$&i"i $oru"ca (at5 (e Dum"e*eu ca e&e !5 %ie "imicite3 Lu$ta acea!ta 'a %i u" tea!c a& &ui Dum"e*eu3

HJD

9ntihristul a socotit c trebuie s fie conductorul #i stp'nitorul absolut al pm'ntului, cinste dob'ndit prin violen, teroare, !n#elciune #i minciun. Este evident c a uzurpat o putere care nu !i aparinea. De aceea tre uie !5 !e co"%ru"te acum cu Ce& $e a C5rui 2ai"5 'o$!it5 6" !7"0e, &a &ocu& u"(e tre uia at7r"at5 !a ia Sa, !t5 !cri!1 Y9m(ratul m(railor $i Domnul domnilorZ3 Ace!t "ume 6i a$ar:i"e &ui Dum"e*eu 8i 6" aceea8i m5!ur5 8i Fiu&ui3 St5$7"itoru& a !o&ut a toate 8i Dom"u&, Sdintru Care sunt toateR ,I Cori"te"i J,I 8i Co&o!e"i 4,4I., 'i"e !5-i arate A"ti2ri!tu&ui Ci"e e!te a(e'5ratu& Dom" a& &umii3 Precum e!te Co"(uc5toru& &or, a8a !u"t &a 6"%5:i8are 8i armate&e cere8ti ce 'i" !5 com$&ete*e 8i !5 cree*e u" ec2i&i ru 6" ima0i"ea &u$tei *u0r5'ite (e E'a"02e&i!t3 E&e !u"t 6m r5cate tot 6" a& , a'7"( $o(oa e 6m$5r5te8ti %5r5 (e cu!ur 8i caii &or !u"t a& i3 Toate ace!tea co"!tituie i"(icii a&e !%i":e"iei 8i cur5:iei &or cere8ti3 De %iecare (at5, !%7"tu& !criitor e'it5 !5 (e!crie !ce"e (e 'io&e":5, teroare, uci(eri 8i (i!tru0eri, atu"ci c7"( !e 6"t7m$&5 ca e&e !5 ai 5 &oc3 E!te !u%icie"t ca toate ace!te co"%&icte !au e'e"ime"te tra0ice !5 %ie me":io"ate 6"tr-u" mo( !im$&u, ca u"e&e ce a$ar:i" !%7r8itu&ui 8i "u merit5 o mai mare ate":ie3 Dac5 ci"e'a e!te (oritor (e !ce"e (e &u$t5 !7"0eroa!e, cu oame"i uci8i 8i a&te&e a!em5"5toare, $oate (e!c2i(e I&ia(a, u"(e a u"(5 a!t%e& (e &ucruri3 <" !$iritu& ce&or (e mai !u!, "u 'om trece &a a"a&i*area &u$tei (e &a Arma02e(o", $re!u$u!5 a %i o &u$t5 6"tre $uteri !tata&e3 ar ce !nseamn !n definitiv acest 9rma$hedon Cnu al Armag!edonului'" ntruc#t este un cuv#nt strin $i nu se declin n grece$te" (recum n cazul lui Was!ington" (e care la genitiv l lsm tot cu form de nominativ" s(un#nd; Was!ington n loc de Was!ington-uluiD, e'e"ime"t $&a!at 6" 'iitor, (e!$re care !-a 'or it at7t (e mu&t? Arma02e(o" !au Arma02e((o" ,cu (oi (e d. e!te 6" e!e":5 u" cu'7"t e'reie!c, 6"!em"7"( muntele din >e$hido, care, e&e"i*at, a (e'e"it Arma02e(o"3 <" rea&itate, ora8u& e'reie!c Me02i(o "u are "iciu" mu"te3 Dup cum menioneaz )echiul Testament, acolo au avut loc cu mult vreme !n urm lupte foarte s'n$eroase. -umele acesta a devenit a#adar simbolic, desemn'nd un rzboi cumplit de s'n$eros. R5* oiu& ace!ta "u urmea*5 !5 %ie (e!cri!3 De a&t%e&, "i !e 6"%5:i8ea*5 o ima0i"e !im$&5, 6" care to:i 'r5/ma8ii ca( 6"tr-o c&i$it5 !u !a ia :i"ut5 6" 0ur5 (e Me!ia3 S%7r8itu& ace!tui r5* oi e!te cu"o!cut, %ii"( 'e!tit (e c5tre u" 6"0er 6"c5 (e &a 6"ce$ut 6"tr-u" mo( (ramatic, (e u"(e'a (e !u!3 @e!tea "imicirii (e!5'7r8ite a armate&or %iarei 8i a a&ia:i&or ei a$are (e u"(e'a (i" mi/&ocu& ceru&ui, (i"tr-u" &oc at7t (e 6"a&t, cum ar %i 6"5&:imea !oare&ui3 Tot (i" ace& &oc !u"t c2emate $5!5ri&e !5 !e !ature (e mu&:imea ca(a're&or ce aco$er5 c7m$u& (e 5taie3 )or cdea toi potrivnicii supu#i fiarei, dimpreun cu cei care au crezut ei, av'nd parte de acela#i dezastru ca #i ea. Ei au !n$enuncheat !n faa fiarei #i au ludat-o. >uli au fcut acest $est pentru a scpa de moarte. &at !ns c nu au reu#it, fiind !n$enunchiai !n cele din urm de o moarte lipsit de orice mreie, speran ori a#teptare. Ei "u au a'ut "5(e/(i&e 8i a8te$t5ri&e cu care !-au 2r5"it !%i":ii 6" c2i"uri&e 8i moartea &or3 Aceia 8tiau c5 $58e!c $e ca&ea ce (uce &a &umi"a cea 'e8"ic53 Ace8tia, 6" !c2im , au mer! !$re 6"tu"ericu& 8i o!7"(a 'e8"ic53 Aceia, martirii, au murit &5u(7"( 8i iu i"(u-L $e Dom"u& Sdin tot cugetul $i sufletul lorR3 Ace8tia 8i-au (at !u%&etu& aru"c7"( &e!teme 8i 2u&e 6m$otri'a 6"8e&5toru&ui care i-a co"(u! &a $ier*are3

HJJ

S%7r8itu& &u$tei a %o!t ce& 'e!tit mai 6"ai"te3 To:i au c5*ut !u !a ia C5&5re:u&ui A& 3 G7"(i:i-'5 &a o armat5 care, oric7t (e mare 8i (e 6"armat5 ar %i, e!te &o'it5 6" $&i" (oar (e u"a (i" !u$er om e&e co"ce$ute (e omu& co"tem$ora" %5r5 (e mi"te !$re 0r5 irea "imicirii &ui3 Ce 'a r5m7"e (i" acea!t5 armat5? A !o&ut "imic3 Acea!ta ar %i ima0i"ea ce 6"%5:i8ea*5 re*u&tatu& &u$tei (e &a Arma02e(o"3 Ce re$re*i"t5 o om 5 atomic5 !au toate om e&e "e"um5rate a(u"ate &a u" &oc 6" %a:a &ucr5rii atot$uter"ice a u"ui cu'7"t (um"e*eie!c? 9#adar, toi au czut. ;iara #i profetul mincinos au fost prin#i de vii #i aruncai !n foc #i pucioas, J/n iezerul cel de foc care arde cu piatr pucioasK) Poate c5 u"ii mai !e"!i i&i !e 'or ar5ta (i" "ou "e(umeri:i 6" %a:a a!$rimii u"ei $e(e$!e at7t (e 0re&e3 Am $utea 'or i mu&t re%eritor &a ace!t $u"ct, 6"!5 "e &imit5m &a ce&e !$u!e cu a&t $ri&e/3 6n lucru este !ns clar. nu suntem noi mai milostivi dec't omnul, "are este iubirea prin excelen. 9ceast iubire ne-a avertizat adesea c exist #i dreptate, ce nu trebuie trecut cu vederea. Putem !5 "e 6"c2i$uim c5 u"a (i" m7i"i&e &ui Dum"e*eu e!te iu irea, iar cea&a&t5 (re$tatea Lui3 P7"5 acum, Dum"e*eu ?i-a ar5tat cu $ri!o!i":5 iu irea3 Dar !ata"a a 6"cercat !5-i co"'i"05 $e mu&:i c5 iu irea Lui e!te 6"8e&5toare3 A8a(ar, (u$5 ce am re!$i"!, &a 'remea ei, (ra0o!tea &ui Dum"e*eu, (e ce mai 'oie!c acum ca E& !5 8i-o arate (i" "ou? Dum"e*eu e!te iu ire, (a, (ar 8i (re$tate3 Am acce"tuat !u%icie"t ace!t %a$t cu a&t $ri&e/3 reptatea Lui impune ca de data aceasta s fie aruncai !n iad de vii cei mai mari tirani #i !n#eltori din istoria umanitii, 9ntihristul #i profetul lui mincinos. Pedeapsa lor va fi aruncarea de vii !n iadul cel de foc. E!te 6"%rico85tor (oar !5 cu0et5m &a o a!t%e& (e $e(ea$!5, 6"%5:i8at5 ome"e8te !u c2i$u& u"ui %oc (e $ucioa!5, a(ic5 a u"ui %oc %oarte $uter"ic3 A!t5*i, $e"tru o mai u"5 $erce$:ie a ace&ei rea&it5:i, am $utea %ace a$e& &a ima0i"ea %ocu&ui (i" ce"tru u"ei e=$&o*ii atomice3 Dns indiferent ce ima$ine am folosi pentru iad, el nu va putea fi nicidecum reprezentat !n realitatea lui tra$ic3 &adul reprezint una din cele mai cumplite #i mai ne!nchipuite stri la care s-ar putea $'ndi cineva, adic tot ce poate fi mai ru. Ia(u& e!te (e %a$t &i$!a &ui Dum"e*eu3 C7"( 'or im (e &i$!5, 6":e&e0em o (e$&i"5 8i (e!5'7r8it5 a !e":5 a &ui Dum"e*eu3 <" 'ia:a (e aici, Dum"e*eu Srsare soarele 0u (este cei ri $i (este cei buni: $i (lou (este cei dre(i $i (este cei nedre(iR ,Matei H,CH.3 Acea!ta e!te o $re*e":5 a &ui Dum"e*eu, %ie ea 8i i"(irect5, im$erce$ti i&5, c2iar 8i &a "i'e&u& !u%&ete&or ce&or "ecre(i"cio8i3 E& re'ar!5 (i" cer c5&(ur5 8i $&oaie, 'ia:5 8i !$era":53 <"c2i$ui:i-'5 ce ar 6"!em"a &i$!a !oare&ui 8i a $&oii3 @ia:a ar (e'e"i u" ia(3 U" 6"tu"eric 8i u" %ri0 a !o&ut ar 6m$5r5:i $e!te tot $5m7"tu&3 Toate %rumu!e:i&e $5m7"tu&ui, i"trate !u !t5$7"irea "o$:ii, 68i $ier( toat5 !tr5&ucirea, %rumu!e:ea, cu&oarea 8i %orma &or3 Ce $o:i (eo!e i $e 6"tu"eric? Nimic, (oar $ie(ici &a tot $a!u&3 Prime/(ii 8i 6"%rico85ri, e=i!te"te 8i 6"c2i$uite, 6"ce$ atu"ci !5-:i a$e!e !u%&etu&3 Ce !u"t toate ace!tea? Nimic, 6" %a:a "5(e/(ii c5 !e 'or (e!tr5ma o(at5 cu r5!5ritu& "oii *i&e1 SRsrit-a soarele $i s-au adunat $i n culcu$urile lor se vor culcaR ,P!a&mi 4FE,AE., a(ic5 'a (i!$5rea %rica, "e!i0ura":a, !itua:ii&e "ec&are, %a"ta!me&e 8i 6"c2i$uiri&e "o$:ii3 Ce 'a %i (ac5 &i$!e8te 6"!5 acea!t5 "5(e/(e, (ac5 &a ori*o"t "u mai a$are "ici u" r5!5rit, (ac5 6"tu"ericu& 68i 6"ti"(e $e"tru tot(eau"a !t5$7"irea !a? Dac5 ace!t 6"tu"eric 'e8"ic 6"!eam"5 !i"0ur5tate a !o&ut5, atu"ci c7t (e mare (e'i"e %rica? Doar 07"(u& &a ea, 8i te-ar $utea 6""e u"i3 Pe"tru ca ace!t cu'7"t a& meu, &e0at (e a !e":a &ui Dum"e*eu, !5 ca$ete u" caracter mai HJM

co"cret, v ro$ s-mi permitei s prezint aici !n c'teva cuvinte realitatea unei sin$urti absolute, a#a cum a fost ea zu$rvit de cineva trecut prin aceasta, !ntruna din !nchisorile !nfrico#toare ale re$imului dictatorial al 6niunii %ovietice. Cea mai 0rea $e(ea$!5 6" a8te$tarea mor:ii era i*o&area com$&et5 6" 6"c2i!ori !$ecia&e3 C7"( 'or im (e i*o&are, 6":e&e0em o (e!5'7r8it5 ru$ere (e toate ce&e (i" &ume, "e%ii"( $o!i i&5 a !o&ut "icio comu"icare cu ce&e (i" a%ar53 Nu !e $utea au*i "ici m5car u" *0omot, (e orice %e& ar %i %o!t3 Zi(uri&e erau cu totu& i*o&ate, $or:i&e a8i/(erea3 Nu $uteai !5 comu"ici $ri" !em"e cu "ime"i a%&at 6" ce&u&a (e a&5turi, $ri" ace& at7t (e cu"o!cut !i!tem mor!e3 Cu&oare&e (i" $u8c5rie erau aco$erite cu co'oare 0roa!e3 De:i"u:i&or "u &i !e a(re!a "icio(at5 'reu" cu'7"t, iar (e$&a!area &or (i"tr-o $arte 6" a&ta "u !e %5cea 6" 0ru$3 Erau muta:i u"u& c7te u"u&, 6"tr-o &i"i8te (e!5'7r8it53 "hiar de ar fi stri$at cineva, ar fi fost cu totul zadarnic. -imeni nu l-ar fi auzit. Prizonierii se !nele$eau !ntre ei prin $esturi ce aveau anumite semnificaii. Dn celul domnea o tcere de moarte. oar un bec puternic, de foarte muli \ai, ardea !n timpul nopii, zpcindu-te prin lumina lui puternic. Nu $uteai (ormi 6" "iciu" c2i$, "u $uteai !5 %ii cu ti"e 6"!u:i3 "ineva !i suprave$hea fiecare mi#care. -u !i era permis s te ocupi cu nimic. 0ric't de bun i-ar fi fost memoria, !n c'teva zile a:un$eai s pierzi cu desv'r#ire noiunea timpului, !ntruc't nu mai exista nimic care s mai fac dovada cur$erii lui. Pe"tru ti"e, "u e=i!ta aco&o *i 8i "oa$te, 6"truc7t (om"ea o &i$!5 (e mi8care 8i o !ta0"are cum$&it53 C7t (e mu&t :i-ai %i (orit !5-& 'e*i c2iar $e ce& ce te-a 6"tem"i:at 6"tr-u" c2i$ at7t (e i"uma"- "hiar #i unul ca acesta era mcar un chip de om pe care !l puteai vedea3 M7"carea o 05!eai 6"tr-u" reci$ie"t !$ecia&, 6"!5 ce& care o $u"ea aco&o "u $utea %i "ici e& '5*ut3 De!i0ur c5 6"tr-o a!t%e& (e !itua:ie, (e cum$&it5 i*o&are, m7"carea "u mai a'ea at7ta im$orta":53 Pur 8i !im$&u "u 6:i mai era $o%t5 (e ea3 Su%&etu& t7"/ea, era 6"%ometat (e a&te &ucruri3 C7"( treci $ri" a8a ce'a, "imic "u 6:i mai $oate !ati!%ace tru$u&3 Stai (e u"u& !i"0ur &a mo(u& a !o&ut3 G7"(uri&e 6"ce$ !5 :i !e 6"'7rt5 6" mi"te3 <"!5 $7"5 c7"(? Mi"tea 6"ce$e !5 !e tu& ure3 Ra:iu"ea "u 6"t7r*ie !5 ai 5 $arte (e $rima c&5ti"are cum$&it53 C7t 'a mai re*i!ta 6" acea!t5 &u$t5 cu %iara cum$&it5 a "e u"iei? Ce& ce a 6""e u"it (i"tr-o (at5, ce& ce 8i-a $ier(ut ra:iu"ea 6" tim$u& u"ei &o'ituri $rimite 6" mo( "ea8te$tat e!te %ericit3 Nu a 6":e&e! ce i !-a 6"t7m$&at 8i "ici "u 'a co"8tie"ti*a 'reo(at53 <"!5 ace&a care 'e(e "e u"ia a$ro$ii"(u-!e 6" %iecare *i tot mai mu&t (e e&, %5c7"( $re!iu"i tot mai mari a!u$ra mi":ii, 6"cerc7"( !5 a&tere*e 8i !5 (e!%ii":e*e ce e!te ome"e!c 6" e&, ra:io"a&itatea &ui, o, u"u& ca ace!ta e!te cea mai "e%ericit5 %5$tur5 (e $e $5m7"t3 C7"( 'or 'e"i !5-& ia ca !5-& e=ecute, "u 'a mai %i (e/a om3 -ici mcar un nebun fericit, ci un cetean al iaduluiC 0, fraii mei, fraii mei/ ac ne-am $'ndi mcar puin la realitatea ViaduluiW, c't de paradisiac ne-ar fi viaa A #i nu exa$erez A prin prezena tainic a lui umnezeu/ Omi&ia a $atru*eci 8i o$ta 9pocalipsa B2G, I-IG8 Co"(am"area Sata"ei. Dmpria de o mie de ani a lui @ristos.

HMF

Sata"a e!te &e0at $e"tru o mie (e a"i ,AF, 4-E.3 Prima !nviere. Cei 6"'ia:i 6m$5r5:e!c 6m$reu"5 cu 9ri!to! $e"tru o mie (e a"i ,AF,C-I.3 Sata"a, !&o o*it (i" "ou, co"(uce Go0u& 8i Ma0o0u& 6m$otri'a !%i":i&or3 U" %oc (i" cer 6& 'a "imici3 Sata"a e!te aru"cat (e%i"iti' 6" ie*eru& ce& (e %oc ,AF, D-4F. Omi&ia $rece(e"t5 a a'ut 6" 'e(ere u&tima !ec:iu"e a A$oca&i$!ei, (i" care "e-a mai r5ma! (e cercetat $artea re%eritoare &a irui":a &ui 9ri!to! a!u$ra A"ti2ri!tu&ui ,A$oca&i$!a 4M, 44-A4.3 Pri" acea!t5 omi&ie i"tr5m 6" cea (e-a (oua $arte a !ec:iu"ii care "e $reocu$53 . <m$5r5:ia (e o mie (e a"i a &ui 9ri!to!; co"(am"area tem$orar5 8i (e%i"iti'5 a Sata"ei3 I"tr5m acum 6" $artea cea mai (i!cutat5 8i mai (i%ici&5 a A$oca&i$!ei, mai cu !eam5 'er!ete&e 4-4F, care au $reocu$at $oate ca "iciu" a&t &oc a& A$oca&i$!ei $e t7&cuitorii ei3 <"ai"te (e a 6"ce$e 6"!5 orice (i!cu:ie a!u$ra c2e!tiu"ii (i" ace!t $ara0ra%, ar %i i"e !5 a!cu&t5m te=tu& 6"!u8i, at7t 6" ori0i"a& c7t 8i 6"tr-o re(are mai !im$&5, $e"tru a %i 6":e&e! (e c5tre to:i3 S.i am vzut nger (ogor#ndu-se din cer" av#nd c!eia ad#ncului $i lan mare n m#na lui. .i a (rins (e balaur" (e $ar(ele cel vec!i" care este diavolul $i satana" $i l-a legat (e el o mie de ani. .i l-a bgat (e el n ad#nc $i l-a nc!is $i a (ecetluit deasu(ra lui" ca s nu n$ele mai mult (e neamuri" (#n se vor (lini o mie de ani. .i du( acestea trebuie el s se dezlege (uin vreme. .i am vzut tronuri $i au $ezut (e ele $i 1udecat li s-a dat lor. .i am vzut sufletele celor tiai (entru mrturia lui *isus $i (entru cuv#ntul lui Dumnezeu $i care nu s-au nc!inat fiarei" nici c!i(ului ei $i nu au luat semnul (e fruntea lor $i (e m#na lor. .i au vieuit $i au m(rit cu 3ristos o mie de ani. *ar ceilali mori nu au nviat (#n nu se va sf#r$i mia cea de ani. Aceasta este nvierea cea dint#i. ?ericit $i sf#nt este cel ce are (arte ntru nvierea cea dint#i. -este ace$tia moartea cea de a doua nu are (utere" ci vor fi (reoi ai lui Dumnezeu $i ai lui 3ristos $i vor m(ri cu 4l o mie de ani. .i dac se va (lini acea mie de ani" se va dezlega satana din temnia lui. .i va ie$i s n$ele neamurile cele ce sunt n cele (atru ung!iuri ale (m#ntului" (e @og $i (e 8agog" s-i adune (e ei la rzboi" al crora numr este ca nisi(ul mrii. .i s-au suit (e latul (m#ntului $i au ncon1urat tabra sfinilor $i cetatea cea iubit. .i s-a (ogor#t foc de la Dumnezeu din cer $i i-a m#ncat (e ei. .i diavolul cel ce i n$ela (e ei s-a aruncat n iezerul cel de foc $i de (iatr (ucioas" unde este fiara $i (rorocul cel mincinos" $i se vor c!inui ziua $i noa(tea n vecii vecilorR. A$oca&i$!a ,AF,4-4F. Di%icu&tatea (e 6":e&e0ere corect5 a ce&or &a care !e %ace re%erire 6" ace!te 'er!ete im$u"e o a"a&i*5 mai e=ti"!5 a &or3 Pe"tru ace!t moti', "e cerem (i"ai"te iertare (ac5 ce&e e=$u!e 'or %i $rea &u"0i 8i $rea 0reu (e urm5rit3 C2e!tiu"i&e care im$&ic5 o a"umit5 (i%icu&tate 6" acea!t5 !ec:iu"e !u"t urm5toare&e1 a8 urata de o mie de ani a Dmpriei lui @ristos. HM4

b8 ezle$area satanei. c8 9#a-numita !nviere de-a doua, !n le$tur cu prima #i cu cea de-a doua moarte. <"truc7t ace!te c2e!tiu"i !u"t %oarte (i%ici&e, tre uie %5cut u" e%ort $e"tru a "i &e a$ro$ia, at7t c7t "e 'a $ermite 6":e&e0erea "oa!tr5 "e$uti"cioa!53 0ricum, nu intenionm s aducem vreo t'lcuire personal la cele de aici, potrivit minii noastre, ci s fim !n acord cu exe$ezele ortodoxe ale 9pocalipsei, adic cu duhul #i viziunea Eiserici noastre dintotdeauna3 Dac5 6" a"umite &ocuri 'om (e$58i a"umite &imite !au "e 'om a ate (e &a ce&e %i=ate acum, acea!ta 'a %i %5r5 (e 'oie 8i (e&oc co"8tie"t53 @a %i (i" "e$uti":5, ca atu"ci c7"( 'rei !5 co"(uci $e a&tu& $e o $otec5 6"tu"ecat5, 0reu (e !tr5 5tut, 8i mai a&e! 6"tr-o "oa$te %5r5 $ic (e &umi"5, c7"( %5c&ia 6:i e!te at7t (e !&a 5, 6"c7t cu u8uri":5 $o:i $ier(e oric7"( (rumu& 8i orie"tarea3 N5(5/(uim totu8i c5 6m$reu"5 cu a/utoru& 8i ru05ciu"i&e 'oa!tre 'om a/u"0e &a &ima"3 Am acce"tuat (i%icu&tatea ce "e !t5 6"ai"te 8i (i"tr-u" a&t moti'3 &$norana ce !i caracterizeaz pe muli dintre ortodoc#i !n chestiuni de credin #i %criptur le d multor eretici posibilitatea s-#i rsp'ndeasc rtcirile. )om %i "e'oi:i (eci !5 c&ari%ic5m a!$ecte ce !u"t cu"o!cute ce&or i"i:ia:i, 6"!5 cu totu& "ecu"o!cute 8i 0reu (e 6":e&e! ce&or ce "u au ar5tat a$&ecare c5tre Scri$tur5 8i, 6" 0e"era&, c5tre $ro &eme (e cre(i":53 Pri" urmare, !5 %im ierta:i cu a"tici$are $e"tru u"e&e e=$u"eri mai e=ti"!e ori re$eti:ii &a care 'om recur0e 6" mo( 'oit3 Pri" re$etarea (e (ou5 !au (e trei ori, a"umite a!$ecte !e 'or $utea %i=a mai i"e 6" mi"tea ce&or $re*e":i3 Ne re6"toarcem &a te=tu& "o!tru3 Ce "e !$u"e autoru&? 43 Sata"a e!te &e0at o mie (e a"i $e"tru a "u mai 6"8e&a "eamuri&e3 A3 Au %o!t a8e*ate tro"uri&e3 U"ii !tau $e e&e $e"tru a /u(eca3 E3 <m$reu"5 cu ei ,cu cei ce /u(ec5. !tau 8i cei care au %o!t /u"02ia:i 8i !u"t martiri ai &ui Ii!u! 8i $ro$o'5(uitori ai cu'7"tu&ui &ui Dum"e*eu3 @or 6m$5r5:i cu 9ri!to! $e"tru o mie (e a"i3 4. >ia de ani constituie prima !nviere. "ea de-a doua moarte nu are putere asupra celor trecui prin !nvierea cea dint'i, care vor fi preoi ai lui umnezeu #i ai lui @ristos #i vor !mpri cu El o mie de ani. H3 Cei&a&:i mor:i "u 'or re'e"i &a 'ia:5 6"ai"te (e 6m$&i"irea ce&or o mie (e a"i3 I3 Prima 8i cea (e-a (oua moarte3 D3 Sata"a e!te (e*&e0at 8i 6"8ea&5 "eamuri&e3 J3 Pri" &ucrarea !ata"ei, "eamuri&e !u"t ri(icate 6m$otri'a !%i":i&or 8i a ora8u&ui iu it, (ar !u"t "imicite3

HMA

M3 <" ce&e (i" urm5, (ia'o&u& e!te aru"cat (e%i"iti' 6" ie*eru& (e %oc3 <"ai"te (e a 6"ce$e a"a&i*area c2e!tiu"i&or (e mai !u! 8i &e05tura (i"tre e&e a8a cum a$ar 6" te=tu& !%7"t, e!te "ece!ar5 o i"%ormare orie"tati'5 a!u$ra &ui3 <"c5 (i" $rime&e 'eacuri a&e Bi!ericii "oa!tre, te=tu& ace!ta a& A$oca&i$!ei a co"!tituit o iectu& u"or (i!cu:ii a$ri"!e, (uc7"( &a tot %e&u& (e 6"(oie&i, co"tra(ic:ii, "e6":e&e0eri, c2iar 8i ere*ii ce $ot %i 6"t7&"ite $7"5 6" *i&e&e "oa!tre3 Principala cauz a acestor dificulti vine de la a#a-numita !mprie de o mie de ani a lui @ristos pe pm'nt, a#a cum apare !n textul nostru. &deea !mpriei de o mie de ani a lui >esia, dup cum ne informeaz cercettorii #i istoricii din domeniu, era cultivat de evreii binecinstitori, plec'nd de la profeiile despre >esia. Acea!t5 i(ee a$are ca u" mo(e& a& <m$5r5:iei &ui 9ri!to! (e!$re care 'or e8te ca$ito&u& a& AF-&ea (i" A$oca&i$!53 Exist !ns o diferen uria# !ntre ele, respectiv !ntre concepiile iudaice asupra !mpriei de o mie de ani a lui >esia #i concepiile cre#tine referitoare la !mpria lui @ristos. Deo!e irea (i"tre e&e e!te ca (e &a cer &a $5m7"t3 Ne$uti":a ome"ea!c5, $atimi&e ome"e8ti ce 6"tu"ec5 mi"tea 8i o (uc &a 6"8e&5ciu"ea $re:uirii (e !i"e, ame!tecu& (e i(ei !tr5i"e cu ce&e cre8ti"e etc3 au creat o a8a mare 6"curc5tur5, 6"c7t $e"tru mu&:i e!te (i%ici& !5 mai ai 5 o 6":e&e0ere corect5 a!u$ra ace!tei $ro &eme3 <" acea!t5 !itua:ie a/u"0 mai a&e! ereticii, ca u"ii ce au (re$t !i"0ur5 &umi"5 c5&5u*itoare $ro$ria &or mi"te auto"om53 S5 'e(em, 6"tr-o a"umit5 or(i"e, cum !tau &ucruri&e3 Mai 6"ai"te (e toate, !5 'e(em ce era me!ia"i!mu& iu(aic, ce co"ce$:ie a!u$ra 6m$5r5:iei &ui Me!ia $re!u$u"ea ace!ta3 esi$ur c lucrurile privitoare la mesianismul iudaic nu sunt simple #i unitare, !ntruc't #i acolo pot fi !nt'lnite multe nuane #i diferene de concepie. Putem !ns !ncerca s trasm o linie $eneral, dup cum urmeaz. Toate nuanele #i concepiile mesianice care au existat #i mai pot fi !nt'lnite !ntre evrei, de-a lun$ul veacurilor p'n astzi, conver$ !ntr-un sin$ur punct, acela c !mpria lui >esia este realizabil din punct de vedere istoric. Ce 6"!eam"5 acea!ta? Evreii sunt !ncredinai c >esia va veni !ntr-o bun zi pentru a pune bazele unei Dmprii reale. >esia va deveni !mpratul evreilor. %ediul !mpriei Lui va fi &erusalimul. >esia va fi un rzboinic cumplit #i un conductor de o#ti nemai!nt'lnit. )a or$aniza poporul evreu !n a#a fel, !nc't acesta va fi de ne!nvins. <i 'a irui $e to:i 'r5/ma8ii &ui I!rae& 8i, ca iruitor, 'a cur5:i $5m7"tu& Pa&e!ti"ei (e to:i cei ce "u !u"t e'rei3 Dmpria Lui >esia va fi recunoscut de toate statele. -u vor !nt'rzia apoi, desi$ur, ca toi ori aproape toi s devin prozelii ai evreilor, fiind atra#i la credina evreiasc. Dntre timp, templul lui %olomon, care astzi nu mai exist, se va ridica la o #i mai mare mreie dec't a fost, iar diferitele neamuri vor mer$e acolo pentru a se !nchina smerii, aduc'ndu-#i ofrandele lor, ca semn al unei profunde cinstiri #i preuiri3 <" tim$u& ace!tei 6m$5r5:ii, to:i 'or %i %erici:i 8i !e 'or ucura (e toate u"5t5:i&e HME

$5m7"tu&ui3 <" 6m$5r5:ie 'or i"tra (oar e'reii, iar (i"tre ace8tia "u to:i, ci "umai cei care au a8te$tat-o3 9ceast !mprie va dura o mie de ani. up trecerea acestor ani, morii vor !nvia, cei ri vor fi nimicii, iar cei drepi vor vieui !n veci !mpreun cu >esia, timp !n care &ehova !#i va face simit prezena printeasc printre ei. 9ceasta ar fi, !n mare, credina evreilor. <"truc7t !e !$u"e c5 (urata 6m$5r5:iei &ui Me!ia 'a %i (e o mie (e a"i, co"ce$:ia e'reia!c5 re%eritoare &a 6m$5r5:ia me!ia"ic5, c7t 8i toate ce&e&a&te co"ce$:ii 6"ru(ite, au c5$5tat "ume&e (e hiliasm. @iliasmul iudaic sau evreiesc are dou caracteristici. a8 Este cu totul pm'ntesc sau materialnic. b8 9vem de a face cu un hiliasm pur naional, ce !i prive#te doar pe evrei. A!t%e& (e caracteri!tici !e re05!e!c, 6" mare, 8i 6" sionism, un hiliasm evreiesc mai moder", cu e&eme"te $o&itice !au (e a&t5 "atur53 Mi8carea i"titu&at5 !io"i!m 8i-a $re&uat "ume&e (e &a mu"te&e ,(ea&u&. Sio"u&ui, 6" '7r%u& c5ruia e!te co"!truit Ieru!a&imu&, care 6" @ec2iu& Te!tame"t era (e!eori "umit 6" !e"! %i0urat Sio", (u$5 mu"te&e u"(e !e a%&5 !ituat3 9cest hiliasm evreiesc are o influen mai mic sau mai mare !n formarea diferitelor concepii hiliaste din spaiul cre#tin3 A8a-"umitu& 2i&ia!m cre8ti" are (ou5 %orme1 a8 Exista un hiliasm cu caracteristici pm'nte#ti, care se realizeaz istoric. Co"ce$:ia acea!ta !e !$ri/i"5 $e o i"ter$retare &itera&5 a te=tu&ui A$oca&i$!ei citit cu $u:i" 6"ai"te3 Dn esen, acest hiliasm este evreiesc, !mpnat !ns cu elemente #i terminolo$ie cre#tin. @iliasmul de tipul acesta, !n pofida deosebirilor date de feluritele sale nuane, !#i !nchipuie !mpria ca un loc !n care te vei bucura de toate bunurile pm'nte#ti, precum #i de acele plceri considerate acum pctoase, dar care atunci vor fi !n$duite. U" $romotor a& ace!tui 2i&ia!m 6m r5cat 6" 2ai"5 cre8ti"5 e!te co"!i(erat C2eri"t, u" co"tem$ora" a& S%7"tu&ui Ioa" Teo&o0u&3 A(e$:ii ace!tei co"ce$:ii 2i&ia!te au %o!t (i%eri:i eretici, $recum ebioniii" nazarinenii 8i a&:ii3 Cu ace!t %e& (e 2i&ia!m !-au co"%ru"tat mari teo&o0i cre8ti"i, cum au %o!t $atriar2u& Dio"i!ie a& A&e=a"(riei, Eu!e iu a& Ce*areei, @a!i&e ce& Mare, Gri0orie Teo&o0u&, Iero"im, Au0u!ti" 8i a&:ii3 . <" !$a:iu& cre8ti" mai e=i!t5 8i o a&t5 %orm5 (e 2i&ia!m, cu u" a!$ect mai !$iritua&i*at3 E& a %o!t re$re*e"tat (e oame"i !%i":i, u"ii (i"tre ei c2iar martiri ai &ui 9ri!to!, $recum a %o!t Iu!ti" Fi&o!o%u& 8i Martiru&, Tertu&ia", e$i!co$u& Meto(ie (e O&im$ 8i a&:ii3 E!te &e!"e (e 6":e&e! c5 'i*iu"ea ace!tor oame"i era $ur $er!o"a&5, "e%ii"( a(o$tat5 "icio(at5 (e Bi!eric53 Dim$otri'5, $e"tru a $u"e ca$5t (i!cu:ii&or, a"ti"omii&or 8i (i!$ute&or, Eiserica a os'ndit oficial hiliasmul la cel de-al treilea %inod Ecumenic3 <" ace!t %e& a %o!t i"ter*i!5 e=i!te":a 8i $u"erea 6" circu&a:ie a $5reri&or $er!o"a&e, %ie 8i

HMC

'e"ite (i" $artea u"or 5r a:i !%i":i, care $uteau (uce &a i"ter$ret5ri 0re8ite 8i &a a&te "e6":e&e0eri 6" Bi!eric53 Pro &eme&e create 6" Bi!eric5 (e co"ce$:ii&e 2i&ia!te au a'ut urm5ri a!u$ra recu"oa8terii aute"ticit5:ii c5r:ii A$oca&i$!ei, care a a8te$tat mu&t $7"5 !5 %ie acce$tat5 6" Nou& Te!tame"t, ca a'7"( aceea8i 'a&oare cu ce&e&a&te c5r:i3 De aceea "u e=i!t5 t7&cuiri 8i "ici omi&ii a!u$ra A$oca&i$!ei3 <" R5!5rit, c2e!tiu"ea 2i&ia!mu&ui a %o!t 6"tot(eau"a $rime/(ioa!5 (i" $rici"a ere*ii&or &e0ate (e e&3 Du$5 r5!$7"(irea cre8ti"i!mu&ui, co"ce$:ii&e 2i&ia!te 8i-au $ier(ut (i" $utere3 Dns de-a lun$ul timpului nu au lipsit ereziile diferiilor hilia#ti, care exist #i lucreaz p'n astzi. >ulte erezii au !mbri#at concepia unei !mprii pm'nte#ti a lui @ristos, de o mie de ani. Ea este susinut !n special de a#a-numiii >artori ai lui &ehova3 <"truc7t a!t5*i !u"t (e!tui cei care $romo'ea*5 o a!t%e& (e 'i*iu"e 2i&ia!t5, ar %i (e %o&o! !5 6"cerc5m creio"area u"ei ima0i"i (e a"!am &u a!u$ra ei, 6"tocmai cum o $romo'ea*5 a(e$:ii ei3 Co"ce$:ia 6m$5r5:iei (e o mie (e a"i a &ui 9ri!to! a a8a-"umi:i&or Martori ai &ui Ie2o'a !e !$ri/i"5 $e i"ter$retarea 6" &iter5 a te=tu&ui au*it &a 6"ce$ut, co":i"7"( ace&e e&eme"te e'reie8ti me":io"ate (e/a3 A'em (e a %ace, a&t%e& !$u!, cu u" 2i&ia!m !im:ua&, materia&i!t a& e&8u0u&ui, %5r5 "icio &e05tur5 cu (u2u& cre8ti" 6" a"!am &u, 6"truc7t e!te com 5tut 8i (e a&te co"%e!iu"i3 "u at't mai mult, el nu are absolut nimic !n comun cu 0rtodoxia. "onform >artorilor lui &ehova, @ristos va !nfiina o !mprie pm'nteasc de o mie de ani. Ea va avea o dubl $uvernare, una nevzut, !n cer, iar alta vzut, pe pm'nt. <" cer 'or $artici$a &a 0u'er"are cei 4CCFFF co"!em"a:i 6" A$oca&i$!53 Pe $5m7"t 'or 0u'er"a (re$:ii @ec2iu&ui Te!tame"t, a'7"(u-& ca $rim-mi"i!tru $e Patriar2u& A'raam, 6"co"/urat 8i (e a&:i (re$:i re"umi:i ai 'remii !a&e3 Este de remarcat faptul c $uvernarea ce-L va avea pe @ristos !n fruntea ei nu va avea !n componena sa, spre exemplu, niciun reprezentant al -oului Testament, fie #i evreu ca ori$ine, a#a cum erau apostolii3 Cre(e:i c5 !-a r7"(uit a!t%e& $e"tru a "u a$5rea certuri $e"tru 6"t7ietate, a8a cum co"!em"ea*5 E'a"02e&ii&e c5 !-a 6"t7m$&at 6"tre A$o!to&i? 0are nu ne spune nimic faptul c toi, dar toi conductorii acestei $uvernri vor fi evrei, Oricum, 0u'er"u& re!$ecti' !e 'a 6"0ri/i !5 *i(ea!c5 ca!e $e"tru a %i a8e*a:i &a &oc $otri'it to:i cei care 'or 6"'ia, 6"truc7t !e $are c5 Nou& Te!tame"t a %5cut o 0re8ea&5 !$u"7"( c5 'or 6"'ia to:i o(at53 U"(e 'or 6"c5$ea at7:ia oame"i? Ce 0u'er"are 'a $utea re*o&'a im$eca i& at7tea $ro &eme cet5:e"e8ti ori (e a&t %e&, c2iar 8i cu Patriar2u& A'raam 6" %ru"tea ei? (idicol toat aceast concepie, !ns, din pcate, la acest nivel s-a a:uns. <" orice ca*, 'or %i create, !e !$u"e, $remi!e&e $e"tru o 'ia:5 mi"u"at53 "ei a:un#i !ntr-o astfel de !mprie vor avea parte de toate plcerile ce se pot !nchipui, materiale #i trupe#ti, #i vor tri o via de basm. I"cre(i i& c7t (e 2i&are !u"t co"ce$:ii&e ace!tor oame"i, 6"c7t 6:i 'i"e !5 cre*i c5 trebuie s fie ori idioi, ori A !ntruc't si$ur nu sunt idioi A vor s-i idiotizeze pe ceilali spre a-#i atin$e scopurile, %a$t ce reie!e 6"(at5 &a i'ea&5 (ac5 te a$&eci a!u$ra S%i"tei Scri$turi3 S%7"tu& A$o!to& Pa'e& %ace re%erire cu mu&t5 tri!te:e &a o a!t%e& (e !itua:ie1 JC 'a fi 'reme c!nd /n'tura cea sntoas nu o 'or primi, ci dup poftele lor /i 'or grmdi lorui /n'tori, ca s le g!dile auzul) .i de la adevr auzul $i vor ntoarce" iar la basme se vor (lecaR ,II Timotei C,E-C.3

HMH

Ci"e'a ar $utea %i uimit cum $ot u"ii ce au $rete":ia c5 !tu(ia*5 Nou& Te!tame"t !5-& t5&m5cea!c5 6" 2a&u& ace!ta, 'i!7"( &a o 6m$5r5:ie $e"tru care i-ar i"'i(ia 8iGCora"u&3 9t't de musulman se arat a fi !nele$erea lor asupra -oului Testament3 Toate ace!tea ar %i 're("ice (e r7!, (ac5 "u ar a'ea $ur 8i !im$&u u" caracter tra0ic, 6"truc7t "ime"i "u !e $oate /uca cu &ucruri !%i"te, %a:5 (e care e8ti c2emat !5 ar5:i u" re!$ect (e!5'7r8it, (u$5 cu'7"tu& A$o!to&u&ui1 Scu fric $i cu cutremur" m#ntuirea voastr s o lucraiR ,Fi&i$e"i A,4A.3 @om trece acum &a a"a&i*area %iec5rei c2e!tiu"i 6" $arte (i" te=tu& care "e $reocu$53 Pri"(erea 8i 6"tem"i:area Sata"ei $e"tru o mie (e a"i <" te=tu& A$oca&i$!ei !e %ace re%erire &a &e0area Sata"ei 6" a(7"c tim$ (e o mie (e a"i, $e"tru a "u mai 6"8e&a $o$oare&e3 <"tem"i:area &ui 'a 6"ceta 6"!5 (u$5 o mie (e a"i3 Du$5 cum %iecare (i"tre "oi $oate 6":e&e0e, aici avem de a face cu o reprezentare iconic3 C7"( !e 'or e8te (e!$re c2eie, &a": 8i $ecet&uirea !ata"ei 6" a(7"c, e!te c&ar c5 te=tu& %o&o!e8te u" &im a/ ima0i!tic ,meta%oric. $e"tru a %ace mai u8or (e 6":e&e! u" e'e"ime"t (e "atur5 (u2o'"icea!c53 %atana este o fiin netrupeasc ce aparine lumii duhurilor. Ea nu poate fi le$at cu lanuri. A(7"cu& "u re$re*i"t5 o 6"c2i!oare materia&5, u" &oc u"(e ci"e'a $oate %i 6"c2i! 8i ie8irea $ecet&uit5 $e"tru a "u %u0i ce& 6"tem"i:at3 9d'ncul, !n cazul nostru, constituie o stare duhovniceasc ce nu poate fi !neleas cu mintea !n chip simplu, !ntruc't realitatea duhului #i cea a materiei sunt foarte diferite !ntre ele. Te=tu& "u "e !$u"e "imic (e!$re ce&e ce au $rece(at $ri"(erea !ata"ei3 Aici a$are a8a(ar u" 0o&, e'e"ime"tu& ace!ta %ii"( %5r5 &e05tur5 cu ce&e (i"ai"te3 Am !$u! (e!eori c5 A$oca&i$!a, ca 8i carte $ro%etic5, "u :i"e !eama cu !tricte:e (e !ucce!iu"ea e'e"ime"te&or 6" tim$1 trecut, $re*e"t, 'iitor3 C7"( 'or e8te (e!$re e'e"ime"te trecute, are 6" 'e(ere 8i e'e"ime"te&e 'iitoare care "u au a'ut 6"c5 &oc, iar atu"ci c7"( !e re%er5 &a ce&e 'iitoare !au $re*e"te, &e $oate 'i*a 8i $e ce&e trecute3 C7"( !e 'or e8te (e!$re &e0area !ata"ei, "u e!te me":io"at 8i %i=at timpul, a"ume c7"( a a'ut &oc ace!t e'e"ime"t !au c7"( 'a a'ea &oc3 Totu8i ace!t e'e"ime"t, ca rea&itate (u2o'"icea!c5, a avut loc de:a. Ceea ce "e a(uce 6" %a:5 A$oca&i$!a cu at7ta e=$re!i'itate "u e!te (ec7t cea&a&t5 %a:5 a mo"e(ei, cea $e care "u am '5*ut-o $7"5 acum3 S%7"tu& E'a"02e&i!t "e $re*i"t5 6" ace!t ca* u" e'e"ime"t a c5rui &atur5 "e'5*ut5 "e e!te (e!co$erit5 acum (e Dum"e*eu, (e8i mai e=i!t5 8i a&te !u0e!tii !au ma"i%e!t5ri c&are &e0ate (e e&, (u$5 cum 'om 'e(ea $e!te $u:i" tim$3 Prinderea satanei se !ncadreaz !n planul mai $eneral al iconomiei lui umnezeu, care ne este !nfi#at, am spune, icono$rafic. "'nd #i cum a avut loc le$area %atanei, La acea!ta !e %ace re%erire 6" S%i"te&e E'a"02e&ii, u"(e "i !e !$u"e c5 Dom"u& &-a &e0at $e !ata"a3 @om %ace a$e& &a c7te'a m5rturii3 C7"( Dom"u& a 'i"(ecat u" a"umit (emo"i*at, %ari!eii $&i"i (e i"'i(ie, $e"tru a mai mic8ora im$re!ia $ro(u!5 (e mi"u"e a!u$ra $o$oru&ui 8i $e"tru a-L ca&om"ia $e Dom"u&,

HMI

au 6"(r5*"it !5 !$u"5 "ici mai mu&t, "ici mai $u:i" c5 E& co"&ucrea*5 cu !ata"a 8i cu a/utoru& &ui i-ar %i !co! $e (emo"i3 At7t (e or i:i (e i"'i(ie 8i ur5 erau3 Dom"u& i-a $u! 6"!5 &a $u"ct cu &o0ica Sa "ecru:5toare, &a care "u au mai 6"(r5*"it !5 !$u"5 "imic, %ii"( &5!a:i %5r5 (e cu'7"t3 Ar0ume"te&e Lui au %o!t, a8a(ar, ace!tea1 43 Cum (oate e<ista m(ria 0atanei" dac dracii i alung (e draci2 4ste acest lucru n interesul satanei" c(etenia dracilor2 Desigur c nu. 5rice m(rie" continu Domnul" care se m(arte $i se divide n (ri antagonice nu (oate sta n (icioare" urm#nd s se destrame. Acela$i lucru este valabil $i n ceea ce (rive$te comunitile umane" ora$ele $i familia. Dezbinarea conduce la destrmare $i nimicire. A3 Dac eu scot demonii cu (uterea satanei" continu Domnul" atunci (ro(riile voastre e<orcisme" care i scot (e demoni" cu (uterea cui se fac2 ,ot cu conlucrarea $i a1utorul satanei2 Acestea vor fi (rin urmare 1udectorii rutii voastre. E3 ?a(tul c 4u scot demonii cu (uterea 0f#ntului Du! este o dovad c a venit 1udecata $i la voi. C3 Hns ' /ntreb; cum poate intra cine'a /n casa celui puternic i s-i ia tot ce are? *rebuie s fie mai puternic dec!t el, pentru a fi /n stare mai /nt!i s-l lege, imobiliz!ndu-l, i apoi s-i ia J'aseleK) 7ste e<act ce a fcut Domnul) L-a legat pe satana i i-a eliberat pe oameni, pe care acesta /i inea sub stp!nirea lui 18atei DP,P\PS i 8arcu [,P[-P52) C7"( cei 8a$te*eci (e uce"ici ai Dom"u&ui !-au 6"tor! 6"a$oi (e &a &ucrarea (e $ro$o'5(uire 6"cu"u"at5 (e !ucce! 8i %5cut5 tot &a $oru"ca Lui, I-au !$u! cu ucurie1 SDoamne" $i dracii se (leac nou ntru numele ,u. .i a zis lor; Vzut-am (e satana ca un fulger din cer cz#ndR ,Luca 4F,4D-4J.3 %atana a czut sub loviturile lui &isus. 6cenicii aveau lucrarea lor, !ns cel care scotea !n realitate dracii era numele lui &isus. "u puin timp !nainte de patima %a, omnul a spus. Jacum stp!nitorul lumii acesteia se 'a goni afarK B&oan I2,3I8. "e este acest VafarW, Este chiar ad'ncul unde va fi dus satana prin Patimile #i Dnvierea omnului. C7"( Dom"u& &e-a 'or it uce"ici&or cu $u:i" tim$ 6"ai"te (e a %i $re(at !t5$7"irii (e atu"ci, a !$u!1 Sst(#nitorul lumii acesteia s-a 1udecatR ,Ioa" 4I,44.3 St5$7"itoru& &umii ace!teia e!te !ata"a, %ii"( /u(ecat $ri" $uterea $atimi&or Lui3 A$o!to&ii &ui 9ri!to! 'or e!c (e!$re &e0area 8i o!7"(irea Sata"ei ca u&tim e'e"ime"t a& !%7r8itu&ui3 A$o!to&u& Pa'e& !$u"e, (e $i&(5, 6" E$i!to&a !a c5tre Co&o!e"i1 SDezbrc#nd nce(toriile $i domniile i-a vdit de fa" art#ndu-i biruii (e d#n$ii ntru d#nsaR ,Co&o!e"i A,4H.. Pe "ruce, !nceptoriile #i domniile, adic puterile demonice, au fost dezbrcate de putere, fiind !nvinse definitiv #i umilite !n mod vdit !n faa !ntre$ii lumi a duhurilor, purtai fiind ca ni#te !nvin#i, a#a cum fceau !n vechime !mpraii HMD

biruitori cu rivalii lor, duc'ndu-i !n spatele carelor lor de triumf, !n chip srbtoresc. <" E$i!to&a c5tre E'rei, e& !$u"e (i" "ou1 3ristos" (rin moartea 0a" l-a sur(at (e cel ce avea (uterea morii" adic (e diavolul ,E'rei A,4C.3 9ri!to! a (e'e"it om, !$u"e E'a"02e&i!tu& Ioa"" Sca s strice lucrurile diavoluluiR ,I Ioa" E,J.3 Pri" $re*e":a 8i &ucrarea Lui, (ar mai a&e! $ri" /ert%a Lui, i-a (e!%ii":at ace!tuia toat5 me8te8u0irea3 Pri" 6"tru$area Sa, Dom"u& &-a a&u"0at $e (ia'o& (i" cer3 Du$5 cum !e me":io"ea*5 6" ca$ito&u& a& 4A-&ea (i" A$oca&i$!5, 6m$&i"itoru& ace!tei 2ot5r7ri a %o!t Ar2a"02e&u& Mi2ai&, care &-a aru"cat $e ace!ta $ur 8i !im$&u $e $5m7"t3 Lucrarea diavolului a fost limitat de omnul prin harismele speciale date ucenicilor %i, oferite apoi Eisericii #i sfinilor %i de-a lun$ul veacurilor. J#at, dau 'ou stp!nire s clcai peste erpi i peste scorpii i peste toat puterea 'r%mauluiK BLuca IG,IO8. Ceea ce (ia'o&u& $utea %ace 6"ai"te (e 9ri!to! "u mai $oate %ace acum3 )enirea lui @ristos a !nsemnat de fapt nimicirea lui. e aceea satana Dl ur#te de moarte pe @ristos #i pe urmtorii %i. 9ntihristul #i toate instrumentele lui ce se vor arta #i aciona la sf'r#itul veacurilor vor constitui ultima manifestare a turbrii lui. <" 'e(e"ia re%eritoare &a 6"c2i(erea (ia'o&u&ui 6" a(7"c (e c5tre 6"0er a'em u" !im o&i!m a& &imit5rii ac:iu"ii &ui, 6"ca(rat 6" !im o&i!mu& 8i ico"ica 0e"era&5 a A$oca&i$!ei3 Ci"e'a 8i-ar $utea $u"e 6"tre area1 <" &oc !5 %i %o!t 6"c2i! aco&o, "u era mai i"e !5 %ie aru"cat 6" ia(, $e"tru a "e &i"i8ti 8i "oi o(at5 $e"tru tot(eau"a 6" $ri'i":a &ui? Dar c2iar 8i 6" ace!te co"(i:ii, %5r5 !5 %ie aru"cat 6" ia(, (e ce "u a %o!t :i"ut &e0at aco&o u"(e a %o!t $u!? Putea %i 8i acea!ta o re*o&'are3 Cre(e:i c5 &ui Dum"e*eu "u <i era cu $uti":5 ceea ce $7"5 8i mi"tea "oa!tr5 "e$uti"cioa!5 ar $utea 07"(i, c5ut7"( cea mai u"5 ca&e (e urmat? Dum"e*eu are 6"!5 $&a"uri&e Sa&e, $e care %ie "u "e e!te (e %o&o! !5 &e cu"oa8tem, %ie !e 'or (e!co$eri mai 6"co&o, (e 6"(at5 ce 'om a/u"0e &a 'er!etu& 4F (i" ca$ito&u& a& AF-&ea (e care "e ocu$5m3 Deocam(at5, ce $utem !$u"e cu certitu(i"e e!te c51 a8 %atana este le$at !n mod decisiv de ctre @ristos. -u mai este liber s fac orice !#i dore#te. b8 Le$area %atanei nu este absolut, ci limitat, !ntruc't !n felul acesta slu:e#te planului lui umnezeu. Dn cadrul Eisericii #i prin mi:loacele harului, pcatul, ca stare sau dispoziie aflat sub influena celui ru, este alun$at. C7"( 5&:i&e !au m&a8ti"i&e !eac5, (i!$ar 8i :7":arii3 P5catu& e!te m&a8ti"a3 <" acea!t5 m&a8ti"5 !e mi8c5 !ata"a3 9aru& Dom"u&ui !eac5 m&a8ti"a 8i 6" ace&a8i tim$ 6& a&u"05 $e !ata"a (i" i"ima omu&ui3 Di" mome"tu& 6" care Dom"u& a $5timit 8i a 6"'iat, (ia'o&u& e!te &e0at ca $utere ,dinami.A, ceea ce 6"!eam"5 c5 e=i!t5 $o!i i&itatea !5-i %ie &e0at5 8i &ucrarea ,energ!ia.E3 Ce 6"!eam"5 acea!ta? Dn Eiserica %a #i prin mi:locirea ei, @ristos a dat fiecrui credincios posibilitatea de a-l le$a cu putere pe diavol, folosind acele mi:loace oferite de El Dnsu#i, ce !l pot imobiliza pe satana3 Ca !5 %ie mai c&ar, '5 (au u" e=em$&u1 U" $rocuror !coate u" ma"(at (e are!tare $e"tru ci"e'a3 Ma"(atu& are $uterea (e a-& are!ta $e 'i"o'at3 C7"( ace!t ma"(at !e %i"a&i*ea*5 cu are!tarea, atu"ci $oru"ca e=ecutorie co":i"ut5 (e ma"(at "u e!te (oar u" act (e $utere, ci (e'i"e &ucrare3 F5r5 acea!t5 $oru"c5 ce are 6" !$ate o a"umit5 $utere 8i autoritate, are!tarea, ca &ucrare, e!te "e$uti"cioa!53 <" HMJ

'irtutea $uterii actu&ui, are!tarea a (e'e"it %a$t5, a(ic5 'i"o'atu& a %o!t $ri"! 8i 50at &a 6"c2i!oare3 %atana este le$at prin Tainele Eisericii noastre. % vedem, de pild, ce se !nt'mpl prin %f'ntul Eotez. a. Ne &e$5(5m (e !ata"a, re%u*5m !5 %im 6m$reu"5 cu e&, ie8im (i" r7"(uri&e &ui3 b8 -e unim cu @ristos. &ntrm !n r'ndurile celor care Dl urmeaz pe @ristos #i Di aparinem Lui. c. I"'oc5m S%7"ta Treime, 6" "ume&e C5reia "e 8i ote*5m3 (. Partici$5m &a moartea 8i 6"'ierea &ui 9ri!to!, urm7"(u-L, a&t%e& !$u!, $e Biruitor, ca $e U"u& ce 6& t7r58te 6" !$ate&e >caru&ui+ S5u $e !ata"a umi&it 8i 6"%r7"t (e%i"iti'3 e8 Primim 6n$erea %f'ntului uh #i suntem pecetluii ca robi ai lui umnezeu, "ruia Di vom aparine !n veci. Sata"a e!te, a8a(ar, &e0at3 -umai dac vrem noi, el poate avea o anumit !nr'urire asupra noastr. 9ltfel, suntem prote:ai de harul omnului3 S5 "e ami"tim (e acea !ce"5 im$re!io"a"t5 6" care Dom"u&, cu $u:i" 6"ai"te (e $atima Sa, 6i !$u"e &a u" mome"t (at A$o!to&u&ui Petru1 S0imone" 0imone" iat satana v-a cerut (e voi" ca s v cearn ca gr#ul. *ar 4u 8-am rugat (entru tine" ca s nu (iar credina ta: $i tu oarec#nd ntorc#ndu-te" ntre$te (e fraii tiR ,Luca AA,E4-EA.3 Este exact ceea ce face omnul, din cer, unde se afl, pe !ntrea$a perioad a limitrii puterii %atanei. Jpururea trind ca s se roage pentru d!niiK BEvrei J,2H8. e acolo, din cer, 9rhiereul nostru ve#nic %e roa$ s nu mai cdem !n m'inile satanei. Trebuie !ns ca #i noi s !mplinim partea ce ni se cuvine, lucr'nd !mpreun cu omnul la m'ntuirea noastr. Dum"e*eu are 6" 'e(ere a"umite $&a"uri, (e care "oi "u a'em cu"o8ti":53 El !n$duie %atanei !nsu#i s conlucreze fr s #tie la realizarea lor, chiar dac acesta este mi#cat doar de rutate #i numai ru vrea s fac. <m$&i"irea $&a"uri&or (um"e*eie8ti re$re*i"t5 6" %i"a& 8i o ru8i"are a Sata"ei, 6"truc7t 6& arat5 a %i (e$e"(e"t (e Dum"e*eu, tocmai (e Ce& (e Care a 'rut !5 !e ru$5, $e"tru a (e'e"i auto"om3 <" ceea ce "e $ri'e8te, totu& e!te !5 a'em 6"cre(ere 6" /u(ecata 8i 6" iu irea &ui Dum"e*eu, 6"truc7t E& 8tie %oarte i"e ce are (e %5cut3 <"!5 ace!t %a$t !5 "u "e &i"i8tea!c5 $7"5 6"tr-at7t, 6"c7t !5 a/u"0em tr7"(a'i 8i mo&e8i:i3 9postolul Petru ne !ndeamn. J(ii tre%i, pri'eg+eai pentru c proti'nicul 'ostru, dia'olul, ca un leu rcnind umbl, cut!nd pe cine s /ng+itK B& Petru H,M8. iavolul a fost le$at, !ns mai este !nc prime:dios, precum un c'ine m'nios inut !n lan3 % nu intrm !n zona sau !n spaiul lui de mi#care. 0 fiar, chiar rnit de moarte, mai este !nc prime:dioas. Nu te a$ro$ia (e ea $7"5 ce "u 8i-a (at u&tima !u%&are3 <" ca*u&

HMM

Sata"ei, "imicirea &ui 'e8"ic5 (e &a !%7r8it mai 6"t7r*ie3 De ace!t &ucru "u tre uie !5 "e 6"(oim3 P7"5 atu"ci, 6"!5, ate":ie3 Omi&ia a $atru*eci 8i "oua A$oca&i$!a ,AF, 4-4F.1 A"a&i*area temei omi&iei $rece(e"te3 <m$5r5:ia (e o mie (e a"i a &ui 9ri!to!3 <"'ierea1 6" mai mu&te eta$e !au (oar u"a 0e"era&5 $e"tru to:i? Co"ti"u5m a!t5*i cu a"a&i*area c2e!tiu"ii &a care am r5ma! 6" omi&ia $rece(e"t5, &e0at5 (e 6m$5r5:ia &ui 9ri!to! (e o mie (e a"i 8i mai a&e! (e !em"i%ica:ia 8i caracteru& 6"'ierii oame"i&or3 Tro"uri&e ce&or care 'or 6m$5r5:i 6m$reu"5 cu 9ri!to!

9ai(e:i !5 'e(em acum cu ate":ie ce *ice te=tu& 6"!u8i re%eritor &a 6m$5r5:ia &ui 9ri!to!1 .i am vzut tronuri $i au $ezut (e ele $i 1udecat li s-a dat lor. .i am vzut sufletele celor tiai (entru mrturia lui *isus $i (entru cuv#ntul lui Dumnezeu $i care nu s-au nc!inat fiarei" nici c!i(ului ei $i nu au luat semnul (e fruntea lor $i (e m#na lor. .i au vieuit $i au m(rit cu 3ristos o mie de ani. *ar ceilali mori nu au nviat (#n nu se va sf#r$i mia cea de ani. Aceasta este nvierea cea dint#i. ?ericit $i sf#nt este cel ce are (arte ntru nvierea cea dint#i: (este ace$tia moartea cea de a doua nu are (utere" ci vor fi (reoi ai lui Dumnezeu" $i ai lui 3ristos: $i vor m(rai cu 4l o mie de ani. Dac5 urm5rim te=tu& cu ate":ie, co"!tat5m c5 e=i!t5 o mu&:ime (e c2e!tiu"i a!u$ra c5rora ar merita !5 *5 o'im3 S5 &e &u5m &a r7"(, at7t c7t "e !t5 6" $uti":53 S%7"tu& Ioa" 'e(e tronuri. U"(e !tau e&e? Nu !e !$u"e &a mo(u& co"cret3 <"truc7t "u e!te me":io"at &ocu& &or, ce& mai !i0ur ar %i !5 acce$t5m c5 e!te 'or a (e cer, "e%ii"( 'or a aici (e /u(ecata %i"a&5 a oame"i&or3 Merit5 !5 remarc5m %a$tu& c5 "u !e %ace re%erire &a 'e"irea &ui 9ri!to! $e $5m7"t !$re /u(ecata 6"tre0ii &umi3 Pri" urmare, e!te 'or a (e u" e'e"ime"t care are &oc 6" cer3 Tron $re!u$u"e o a"umit5 autoritate 8i o (i!ti"c:ie !$ecia&5 acor(at5 cui'a3 Ci"e !u"t cei care au !tat $e tro"uri? Nu e!te $reci*at, ci !e 'or e8te &a mo(u& 0e"era&3 Totu#i, printre cei a#ezai pe tronuri sunt socotii aceia care L-au mrturisit pe @ristos, indiferent de urmri, mer$'nd p'n la mucenicie, precum #i cei care, !ntr-un fel sau altul, au propovduit cuv'ntul Lui. >artirii au fost :un$hiai cu sabia pentru cura:ul mrturisirii lor, iar aceast :un$hiere este expresia a slbticiei cu care autoritile de atunci au #tiut s primeasc mrturia lor. Numai (ac5 ar %i !5 cu0et5m $u:i" &a ce 6"!eam"5 cu a(e'5rat ace!t martiriu, 8i tot ar %i (e a/u"! !5 "e cutremur5m (e !5& 5ticia &ui3 C7"( !e 'or e8te (e /u"02ierea &or, "u 6"!eam"5, (e!i0ur, c5 to:i au %o!t omor7:i 6" ace&a8i c2i$3 Fo&o!im 6"!5 o a!t%e& (e e=$re!ie, Y/u"02ia:iZ, 8i IFF

atu"ci c7"(, (e $i&(5, 'or im (e cei ce !-au /ert%it $e"tru $atrie3 Nu 6"!eam"5 c5 to:i au %o!t m5ce&5ri:i, ci e!te o e=$re!ie $ri" care i"(ic5m %e&u& mor:ii &or "e%ire8ti 8i 'io&e"te !u%erite $e"tru :ar53 A&:i martiri au %o!t omor7:i 6" a&t c2i$ care, (e!i0ur, "u a %o!t mai $u:i" (urero!3 9ce#ti martiri nu s-au !nchinat fiarei #i nu au primit semnul pe m'na sau pe fruntea lor. Este accentuat !nc o dat marea importan a mrturisirii lui @ristos #i a cuv'ntului %u, precum #i cura:ul de a nu te pleca !n faa oricrei ameninri ce are drept el !nchinarea #i recunoa#terea fiarei ca umnezeu. Prin urmare, credincio#ii sunt !ntrii #i !ncura:ai pe fa a nu ceda, ci a mer$e !nainte, dac este nevoie chiar p'n la mucenicie. Ce&or ce au 8e*ut $e tro"uri &i !-a (at $uterea (e a /u(eca3 Ne a(ucem ami"te c5 6" R5!5rit $uterea 6m$5r5tea!c5 e=ercita 8i $uterea /u(ec5torea!c5 !u$rem53 Ci"!tea acor(at5 acum ce&or ce !tau $e tro"uri e!te a8a(ar u"a 6m$5r5tea!c5. ;aptul acesta este subliniat #i !n continuare, atunci c'nd se spune c Vau !mprit cu @ristosW. ;c'ndu-se prta#i puterii !mprte#ti, ei au dreptul s :udece. Fudec'nd, iau parte de:a la exercitarea puterii lui @ristos. De!$re $artici$area S%i":i&or A$o!to&i &a /u(ecata %i"a&5 6m$reu"5 cu 9ri!to! a%&5m (i" cu'i"te&e a(re!ate (e Dom"u& ace!tora1 SAmin griesc vou" c voi" cei ce ai urmat 8ie" ntru a doua na$tere" c#nd va $edea ?iul 5mului (e tronul slavei 0ale" vei $edea $i voi (e dous(rezece tronuri" 1udec#nd cele dous(rezece seminii ale lui *sraelR ,Matei 4M,AJ; Luca AA,EF.3 A$o!to&u& Pa'e& !$u"e c5 ace&a8i &ucru 'a %i 'a&a i& $e"tru to:i !%i":ii ,I Cori"te"i I,A-E.3 Nu $utem (e*'o&ta aici care e!te 6":e&e!u& mai tai"ic a& 6m$5r5:irii 8i a& /u(ec5:ii3 R5m7"em &a ace&e &5muri care au a'ut &oc (e/a3 To:i cei $ome"i:i mai !u! 'or 6m$5r5:i totu8i 6m$reu"5 cu 9ri!to!, tr5i"( 6m$reu"5 cu E& o mie (e a"i3 Cei&a&:i, care au murit, "u tr5ie!c ace8ti o mie (e a"i3 @ia:a acea!ta !au cei o mie (e a"i co"!tituie $rima 6"'iere 8i %erici:i !u"t cei care 'or a'ea $arte (e ea3 "ea de a doua moarte nu are nicio putere asupra lor. Dn rstimpul mileniului respectiv, ei vor fi preoi ai lui umnezeu #i ai lui @ristos, cu "are vor !mpri !mpreun. Por"i"( (e &a te=tu& "o!tru, !e (e!$ri"( c7te'a c2e!tiu"i ce merit5 a %i &uate 6" !eam5, Dac5 'om r5!$u"(e &a e&e, 'om $utea 6":e&e0e mai i"e acea!t5 rea&itate a 6m$5r5:iei (e o mie (e a"i3 <m$5r5:ia (e o mie (e a"i a &ui 9ri!to! a. -umrul IGGG. <"truc7t !e 'or e8te (e!$re 6m$5r5:ia (e o mie (e a"i a &ui 9ri!to!, $u"7"(u-!e 6" $ara&e& &e0area !ata"ei $e"tru acea!t5 $erioa(5 (e tim$ 8i !tarea ce&or mor:i care "u 'or a'ea $arte (e acei o mie (e a"i, 2ai(e:i !5 e=ami"5m !em"i%ica:ia "um5ru&ui 4FFF1

IF4

Dn 9pocalips sunt folosite o mulime de numere. 9proape de fiecare dat, ele constituie simboluri, nefiind a#adar folosite !n !nelesul lor obi#nuit3 S5 (5m c7te'a e=em$&e1 cum$5r (oi $e$e"i, ci"ci Ri&o0rame (e carto%i, trei m5turi 8i $&5te!c AFFF (e (ra2me3 <i (atore* cui'a HFFF (e (ra2me 8i "u &e 'oi retur"a tim$ (e I &u"i3 Am 6" a"c5 u" mi&io" 8i "u 6i 'oi !coate 'reme (e (oi a"i, iar (o 7"(a 'a %i (e 4CCFFF etc3 Ace!te "umere e=$rim5 (oar "i8te !ume 8i "imic mai mu&t3 C7"( !$u" Ytrei m5turiZ, 6":e&e0 trei m5turi, 8i "u a&tce'a3 Dar (ac5 6i !$u" cui'a1 s ai oc!ii n (ais(rezece, 'reau !5 !$u" c5 tre uie !5-8i 6"(re$te oc2ii 6" tot at7tea &ocuri !au c5 tre uie !5 %ie ate"t? ,A:i o !er'at cum a$are 8i aici ci%ra D, D]D^4C.3 C2iar (ac5 eu, $er!o"a&, a8 6":e&e0e &itera& ace!t &ucru, (e!i0ur c5 ce&5&a&t "u ar $utea $u"e 6" a$&icare a8a ce'a3 <"!5 "u m5 07"(e!c &a ace!t &ucru "ici eu, "ici ce& c5ruia 6i !$u", ci !$u" (oar c5 ar tre ui !5-8i 6"cor(e*e %oarte mu&t ate":ia $e"tru a $re6"t7m$i"a u" $erico& !au a&tu&3 Dn cazul de mai sus, numrul I4 exprim cu totul altceva dec't o valoare aritmetic. Dac5 !$u"em (e!$re ci"e'a c5 are mi"tea (e CFF, ce 6":e&e0em (e aici? ,-entru cei mai tineri" care nu $tiu de unde vine aceast e<(resie" facem (recizarea c n @recia" nainte s fie folosit Ailogramul ca unitate de msur (entru greutate" aveam ocaua" ce c#ntrea J&& de grame. 9ns o oca corect trebuia s aib e<act J&& de grame.3 Dac5 !$u"em, a8a(ar, cui'a c5 mi"tea &ui e!te (e CFF, 6":e&e0em c5 mi"tea, &o0ica &ui e!te cu totu& corect53 CFF 6"!eam"5, 6" ace!t ca*, ce'a (e!5'7r8it, %5r5 'reo &i$!53 Dn mod similar, pentru a se exprima diferite !nelesuri, !n 9pocalips sunt folosite numere cu !neles simbolic3 Am 'or it (e!$re 6":e&e!u& u"ora (i"tre "umere, cum ar %i1 D; E; H; 4A ori a&te&e, a8a c5 "u mai e!te "e'oie !5 re'e"im &a e&e3 Precum 8i 6" ca*u& a&tor "umere, a8a 8i ci%ra 4FFF e!te %o&o!it5 6" A$oca&i$!5 "u ca 'a&oare matematic5, ci !im o&ic5, 6"!em"7"( mult. Ace!t %a$t e!te ce'a o i8"uit 6" Scri$tur53 YA trit o mie de ani=3Z ,Ec&e*ia!t I,I., a tr5it a(ic5 cur0erea tim$u&ui ce&or o mie (e a"i3 Y.i i-a s(us ei; ?-te ntru mii de zeci de mii=Z ,Facere AC,IF.3 _i-am urat, a&t%e& !$u!, %iica mea, ca urma8ii t5i !5 %ie "e"um5ra:iGetc3 De a&t%e&, &a %e& %o&o!im 8i "oi ci%ra 4FFF 6" &im a/u& *i&"ic3 Ami"ti:i-'5 (e co&i"(e&e co$ii&or, c7"( !$u"eau1 iar gazda s triasc o mie de ani= 0 mie !nseamn, a#adar, o perioad !ndelun$at, nu ceva extins la infinit, dar nici prea puin. Plec'nd de la aceste !nelesuri, textul ne su$ereaz c aceast !mprie a lui @ristos va avea o durat mare. . La care !mprie a lui @ristos se face referire. <" te=tu& "o!tru !e 'or e8te (e!$re 6m$5r5:ia &ui 9ri!to!, 6"!5 care e!te acea!ta? <"truc7t 6" Nou& Te!tame"t !e 'or e8te (e!$re (ou5 6m$5r5:ii !au mai (e0ra 5 (e!$re (ou5 c2i$uri a&e ace&eia8i 6m$5r5:ii3 U"u& are u" caracter mai $5m7"te!c, cu (e!c2i(ere 6"!5 c5tre (e!5'7r8ire, 6m$&i"ire 8i 6"ai"tare !$re ce'a mai 6"a&t. Este vorba de ceea ce numim Eiserica lupttoare de pe pm'nt. Foarte &5muritoare 6" ace!t !e"! !u"t $ara o&e&e 6m$5r5:iei (e &a ca$ito&u& a& 4E-&ea a& E'a"02e&iei (u$5 Matei1 (arabola semntorului" neg!inelor" aluatului" gruntelui de mu$tar" negutorului etc3 e#i se vorbe#te despre !mpria cerurilor, localizarea ei pe pm'nt se !nele$e a fi o stare sau dispoziie duhovniceasc.

IFA

6n alt chip al !mpriei este pur ceresc, !mpria fiind Jpregtit de la /nceputul lumiiK pentru credincio#ii lui @ristos, binecuv'ntaii Tatlui ,Matei AH,EC.3 La ce 6m$5r5:ie %ace re%erire te=tu& "o!tru? De8i aici te=tu& "u e!te c&ar, !5 6"cerc5m !5-& %acem mai acce!i i&, $&ec7"( (e &a e&eme"te&e $u!e (e e& &a (i!$o*i:ie3 Aici !e 'or e8te, a8a(ar, (e tro"uri 8i (e sufletele ce !tau $e tro"uri3 <" tim$ ce !tau $e tro"uri, e&e /u(ec5, a(ic5 e=ercit5 o $utere 6m$5r5tea!c53 Di%icu&tatea a$are atu"ci c7"( !u"t 6"%5:i8ate ca tr5i"( 8i 6m$5r5:i"( cu 9ri!to!, tim$ 6" care cei&a&:i, cei mor:i, "u tr5ie!c mia re!$ecti'5 (e a"i3 )iaa celor ce !mpresc cu @ristos este numit Vprima /n'iereW. "aracterul !mpriei depinde de !nelesul dat cuvintelor au 'ieuit ori nu au 'ieuit, de !nelesul Vprimei /n'ieriW #i al Vcelei de a doua /n'ieriW. E!te a !o&ut "ece!ar !5 'e(em ce 6"!eam"5 $e (e-o $arte Yau vieuitZ, iar $e (e a&ta Ynu au vieuitZ3 Te=tu& (e &a 'er!ete&e C-I %ace re%erire "u &a to:i mor:ii, ci 6" mo( co"cret &a martirii &ui 9ri!to! 8i, (e!i0ur, "u &a to:i, ci &a o cate0orie a"ume (e martiri !au, (u$5 cum "e i"(ic5 ermi"ia, &a (ou5 %e&uri (e martiri ai &ui 9ri!to! (i" aceea8i cate0orie3 Ce 6":e&e0em $ri" acea!ta? <" te=t !e !$u"e1 Sam vzut tronuri $i au $ezut (e ele $i 1udecat li s-a dat lor. .i am vzut sufletele celor tiai (entru mrturia lui *isus $i (entru cuv#ntul lui Dumnezeu $i care nu s-au nc!inat fiareiR. Fie c5 e!te 'or a (oar (e !u%&ete&e ce&or Y/u"02ia:iZ, care au m5rturi!it $e"tru cu'7"tu& &ui Dum"e*eu 8i $e"tru 9ri!to! 8i "u !-au 6"c2i"at %iarei, %ie c5 e!te 'or a $e (e-o $arte (e !u%&ete&e martiri&or /u"02ia:i, iar $e (e a&ta (e cei ce "u !-au 6"c2i"at %iarei, (ar care (i" (i%erite moti'e "u au %o!t e=ecuta:i3 Dac5 ace!ta ar %i 6":e&e!u&, a'em (e a %ace atu"ci cu martiri ai &ui 9ri!to! 8i cu m5rturi!itori ai &ui 9ri!to!3 <" orice ca*, acea!ta e!te !i"0ura cate0orie (e !%i":i (e!$re care !e !$u"e cu t5rie c5 au !tat $e tro" 8i c5 /u(ec53 Ce 6"!eam"5 Yau vieuitZ? Dac5 !ocotim c5 Yau vieuitZ 6"!eam"5 6"'ierea &or (i" mor:i, atu"ci 9ri!to! a 'e"it $e $5m7"t 8i 6m$5r5:e8te3 P&ec7"( 6"!5 (e &a acea!t5 $5rere, a$ar ca %ii"( 6"'ia:i (oar cei care au m5rturi!it 6" 'remea %iarei ,a"ti2ri!tu&ui., %a$t care "a8te urm5toarea 6"tre are1 ce s-a nt#m(lat cu ceilali martiri $i sfini ai altor e(oci" dinainte de m(ria fiarei" a anti!ristului2 Iar ace8tia "u !u"t u"u& !au (oi, ci "e"um5ra:i3 Nu !u"t me":io"a:i $ri"tre cei ce !tau $e tro"uri "ici cei (oi!$re*ece A$o!to&i ai &ui 9ri!to!3 9ri!to! 6"!5 a !$u! c&ar 8i cate0oric1 Svoi" cei ce ai urmat 8ie" ntru a doua na$tere 1la naterea cea din nou2" c#nd va $edea ?iul 5mului (e tronul slavei 0ale" 'ei edea i 'oi pe dousprezece tronuri, 1udec#nd cele dous(rezece seminii ale lui *sraelR ,Matei 4M,AJ.3 De aici 6":e&e0em %oarte c&ar1

IFE

a. E& <"!u8i 'a !ta $e tro"u& !&a'ei ,ate":ie &a ace!t cu'7"t. &a na#terea cea din nou3 . Cei (oi!$re*ece A$o!to&i 'or !ta $e (ou5!$re*ece tro"uri $e"tru a /u(eca ce&e (ou5!$re*ece !emi":ii a&e &ui I!rae&3 Pe &7"05 cu'i"te&e Dom"u&ui, mai a'em 8i o m5rturie a A$o!to&u&ui Pa'e& care &e !$u"e cori"te"i&or; SAu nu $tii c sfinii vor s 1udece lumea2= Au nu $tii c (e ngeri vom 1udeca2R ,I Cori"te"i I,A-E.3 Co"%orm cu'i"te&or A$o!to&u&ui Pa'e& ce&ui (e Dum"e*eu i"!u%&at, $e tro"uri&e !%i":i&or 'or tre ui !5 %ie to:i cre8ti"ii cre(i"cio8i, 6"truc7t to:i !u"t c2ema:i &a !%i":e"ie, $ut7"( /u(eca &umea 8i $e (emo"i3 Ace8tia 'or /u(eca &a !%7r8it, 6"truc7t [u(ecata 'a %i o !i"0ur5 (at53 Du$5 [u(ecat5, "u 'a mai %i "e'oie (e e=ercitarea $uterii /u(ec5tore8ti3 E!te o "ero*ie !5 cre*i c5 6" 6m$5r5:ia &ui Dum"e*eu 'a mai %i "e'oie (e tri u"a&e3 De a!eme"ea, 6" te=tu& "o!tru, 'or i"(u-!e (e tro"uri, "u !e !$u"e c5 a %o!t a8e*at tro"u& !&a'ei &ui 9ri!to! # acea!ta !e !$u"e &a 'er!etu& a& 44-&ea, acce"tu7"(u-!e %a$tu& c5 aco&o 'a a'ea &oc [u(ecata # 8i "ici "u e!te me":io"at c5 tro"uri&e ar a$ar:i"e ce&or mai !u! $ome"i:i, !%i":i&or !au m5car A$o!to&i&or3 C7"( ar urma atu"ci !5 /u(ece S%i":ii A$o!to&i? Du$5 [u(ecat5? <" ca(ru& u"ui $roce! cu recur!? La astfel de concluzii neroade, ca s nu spun hulitoare, pot fi condu#i cei ce !#i pleac urechea la t'lcuirile ereticilor #i ale a#a-zi#ilor >artori ai lui &ehova3 A (oua c2e!tiu"e ce a$are 6" $a!a/u& cercetat (e "oi e!te %a$tu& c5 "u !e 'or e8te (e na#terea din nou &a care '-am !$u! !5 &ua:i ami"te3 Ce 'rea !5 6"!em"e na$terea din nou? Este vorba, a#adar, de o na#tere de la !nceput, adic de o rena#tere a creaiei odat cu prezena lui @ristos, preschimbarea ei !ntr-o Vnou creaieW, (e!$re care o !5 'or im $u:i" mai 6"co&o, 6"tr-u" a&t ca$ito&3 <" ace!t &oc "u !e $u"e $ro &ema u"ei 6"'ieri a mor:i&or, a tuturor ce&or a(ormi:i, ci (oar a u"ora r7"(ui:i (i"ai"te, care e!te i"(i!o&u i& &e0at5 (e $re*e":a &ui 9ri!to!3 A treia 6"tre are ce !e "a8te aici e!te $e!te ci"e 'a 6m$5r5:i 9ri!to! 6m$reu"5 cu martirii? Pe ci"e 'a /u(eca, 6"truc7t cei&a&:i mor:i "u 'or %i 6"'iat? A $atra 6"tre are e!te urm5toarea1 Foarte i"e, 9ri!to! 6m$5r5:e8te cu !%i":ii Lui3 Cum 'or $utea atu"ci VneamurileW, a(ic5 i(o&atrii, !5 'ie:uia!c5 6" acea $erioa(5 (e o mie (e a"i 6m$reu"5 cu <m$5ratu& 9ri!to! 8i cu cei 6m$reu"5 6m$5ra:i cu E&, cei ce !-au ar5tat !%i":i, !%i":ii martiri 8i m5rturi!itori? ?i i(o&atrii "u 'or %i $u:i"i, 6"truc7t (oar cei care !au $or"it 6m$otri'a Ieru!a&imu&ui !u"t "e"um5ra:i ca "i!i$u& m5rii3 A$oi, u" a&t a!$ect, (oar at7t (e $u:i"i cre(i"cio8i 'or %i atu"ci, c7t !5 %ie cu$ri"8i 6"tr-u" !i"0ur ora8? Pri" urmare, at7t 'e"irea &ui 9ri!to! ca <m$5rat !&5'it, 8i "u ca $ro%et !merit, i0"orat (e co"(uc5torii &ui I!rae& 8i (e $uter"icii $5m7"tu&ui, c7t 8i 'e"irea at7tor !%i":i !&5'i:i, "u a reu8it oare !5 &imite*e "um5ru& i(o&atri&or, ce& $u:i" at7t c7t cei (i"t7i !5 %i 6"c5$ut 6"tr-u" IFC

ora8 6" care to:i !5 %ie cre(i"cio8i? Acea!ta, (e!i0ur, 6" !itua:ia 6" care "u mai era 6"ce$5toru& r5ut5:ii, ce& care (i"tru 6"ce$ut a %o!t mi"ci"o! 8i 6"8e&5tor (e oame"i, a(ic5 (ia'o&u&3 &at c'te lucruri de ne!neles pot aprea plec'nd de la o concepie eretic, cu totul nepotrivit !nvturii curate precum cristalul a Evan$heliei despre Vnoua creaieW ce va avea loc odat cu cea de a doua venire a lui @ristos. A8a(ar, (ac5 :i"em !eama (e 6"'5:5tura !5"5toa!5 a Bi!ericii, $e (urata ace&ei mii (e a"i, a'em (e a %ace cu o 6m$5r5:ie 8i 6m$reu"5-6m$5r5:ire (u2o'"icea!c5 6m$reu"5 cu 9ri!to! 6" cer3 Am a/u"! acum &a o a&t%e& (e 6"tre are1 c#te nvieri vor avea loc2 @a %i 6" $ri"ci$iu o !i"0ur5 6"'iere, urmat5 a$oi (e a&te&e, 6" (i%erite %a*e, ceea ce 6"!eam"5 mai mu&te 6"'ieri !au 'a %i (oar u"a 0e"era&5 $e"tru to:i 6" ace&a8i tim$? S5 'e(em ce "e !$u"e Scri$tura re%eritor &a acea!ta? <" @ec2iu& Te!tame"t, mai e=act &a Pro%etu& Da"ii&, citim urm5toare&e1 S9n vremea aceea" scula-se-va 8i!ail" voievodul cel mare" cel ce st (este fiii (o(orului tu" $i va fi vreme de necaz cum n-a fost ca aceasta de c#nd a fost neam (e (m#nt (#n n vremea aceasta. .i n vremea aceea se va m#ntui tot (o(orul tu" care s-a aflat scris n carte. .i muli din cei ce dormeau n r#na (m#ntului se vor scula" unii la via ve$nic" iar alii la ocar $i la ru$ine ve$nic= .i tu mergi $i te odi!ne$te" c nc mai sunt zile $i ceasuri (#n la (linirea sf#r$itului: $i te vei odi!ni $i te vei scula ntru soarta ta" la sf#r$itul zilelorR ,Da"ie& 4A,4-A 8i 4A.3 Aici, 6" ace!t te=t, 'e(em c5 !e 'or e8te (e!$re o !i"0ur5 6"'iere3 Da"ii& 6"!u8i, care e!te a&e!u& &ui Dum"e*eu, 'a 6"'ia &a 6"'ierea cea (e o 8te, iar "u mai 6"ai"te3 Cu'7"tu& Dom"u&ui e!te mu&t mai c&ar 6" acea!t5 $ri'i":51 SCci ?iu al 5mului este" nu v mirai de aceasta. C vine ceasul ntru care toi cei din morm#nturi vor auzi glasul /ui. .i vor ie$i cei ce au fcut cele bune" ntru nvierea vieii: iar cei ce au fcut cele rele" ntru nvierea os#ndeiR ,Ioa" H,AJ-AM.3 Ceasul (e!em"ea*5 u" tim$ co"cret c7"( 'a a'ea &oc 6"'ierea tuturor, %5r5 e=ce$:ie3 <" a&t5 $arte, Dom"u& !$u"e1 S.i aceasta este voia ,atlui Celui Ce 8-a trimis (e 8ine" ca tot ce 8i-a dat 8ie" s nu (ierd dintr-nsul" ci s-l nviez (e el n ziua cea de a(oi. .i aceasta este voia Celui Ce 8a trimis (e 8ine" ca tot cel ce vede (e ?iul $i crede ntru 4l" s aib via ve$nic: $i 4u l voi nvia (e el n ziua cea de a(oi= )imeni nu (oate s vin ctre 8ine" de nu-l va trage (e el ,atl Cel Ce 8-a trimis (e 8ine: $i 4u l voi nvia (e el n ziua cea de a(oi= Cela ce mn#nc tru(ul 8eu $i bea s#ngele 8eu are via ve$nic: $i 4u l voi nvia (e el n ziua cea de a(oiR ,Ioa" I,EM-CF, CC, HC.3

IFH

Nu e!te im$re!io"a"t5, %ra:ii mei, acea!t5 6m$5trit5 re$eti:ie re%eritoare &a ziua cea de a(oi ca *i a 6"'ierii tuturor mor:i&or? Se !u &i"ia*5 c7t !e $oate (e c&ar %a$tu& c5 6"'ierea 'a a'ea &oc 6" u&tima *i a &umii ace!teia, a(ic5 atu"ci c7"( 'a %i cea (e a (oua Sa 'e"ire3 A$o!to&u& Pa'e& "e mai (5 6"c5 o 6"cre(i":are1 SCci aceasta grim vou cu cuv#ntul Domnului" c noi cei vii" care vom fi rmas ntru venirea Domnului" nu vom ntrece (e cei adormii. -entru c 9nsu$i Domnul" ntru (orunc" la glasul Ar!ang!elului $i ntru tr#mbia lui Dumnezeu" 0e va (ogor din cer" $i cei mori ntru 3ristos vor nvia nt#i. Du( aceea" noi cei vii" care vom fi rmas" vom fi r(ii m(reun cu ei" n nori" ntru nt#m(inarea Domnului n vzdu!: $i a$a (ururea cu Domnul vom fiR C* ,esaloniceni J"'L-'BD. <" a&t &oc mai a(au05 ce'a %oarte im$orta"t1 S*at" tain zic vou; C nu toi vom adormi" dar toi ne vom sc!imba ntr-o cirt" ntr-o cli(eal de oc!i" la tr#mbia cea de a(oi. -entru c va tr#mbia $i morii se vor scula nestricai $i noi ne vom sc!imbaR ,I Cori"te"i 4H,H4-HA.3 umnezeiescul 9postol ne !mprt#e#te acest adevr tainic c nestricciunea celor ce vor tri !n vremea celei de a doua veniri a omnului se va realiza dup !nvierea tuturor morilor, #i nu !nainte. Este exclus ca oamenii s vieuiasc !n starea lor obi#nuit vreme de o mie de ani !naintea Parusiei. -u se face nicieri referire la nestricciunea trupurilor mai !nainte de acest eveniment. @a e=i!ta, a8a(ar, (oar o 6"'iere (e o 8te3 @or i"( (e!$re 6"'iere, 6" ace!t ca* 6":e&e0em 6"'ierea tru$uri&or3 De ce 'or e8te te=tu& (e!$re Snvierea cea dint#iR2 Ce 'rea !5 !$u"5? 9t'ta timp c't exist doar o !nviere #i doar una va avea loc, cea dint'i !nviere nu poate fi dec't una duhovniceasc. espre acest fel de !nviere se vorbe#te foarte mult !n -oul Testament. <"'ierea $re!u$u"e e=i!te":a mor:ii3 ?i 6" $ri'i":a 6"'ierii (u2o'"ice8ti e!te &a %e&3 Pe"tru acea!ta e!te acce"tuat5 (e mu&te ori 6" Scri$tur5 rea&itatea 'ie:ii (u2o'"ice8ti 8i a mor:ii (u2o'"ice8ti3 Dum"e*eu e!te YCel Ce esteZ, Ce& Care are Yvia n 4l 9nsu$iZ ,Ioa" I,CJ.3 <" ace&a8i %e&, 9ri!to! e!te 8i E& 'ia:5 ,Ioa" 4,C.3 E!te Ynce(torul vieiiZ ,Fa$te E,4H.3 E!te Y(#inea vieiiZ ,Ioa" I,CJ. 8i Y(5t5tor (e 'ia:5Z ,Ioa" 4,AJ.3 Toate ace!tea %ac re%erire &a 'ia:a (u2o'"icea!c53 <"(e$5rtarea omu&ui (e Dum"e*eu &-au (u! &a moarte (u2o'"icea!c53 @e(em c5 !-a 6"t7m$&at ace!t &ucru cu cei 6"t7i *i(i:i3 Dum"e*eu &e-a !$u! cu t5rie1 SDin tot (omul care este n grdin s mn#nci. *ar din (omul $tiinei binelui $i al rului s nu m#ncai dintr-nsul" cci n ziua n care vei m#nca din el" cu moarte vei muriR ,Facere A,4I-4D.3

IFI

Se $oate o !er'a aici c5 cei (i"t7i *i(i:i "u au murit 6"(at5 (u$5 c5&carea $oru"cii, ci au trecut %oarte mu&:i a"i $7"5 &a moarea &or3 Atu"ci ce !e"! are e=$re!ia1 Ycci n ziua n care vei m#nca=cu moarte vei muriR2 <" *iua 6" care 'e:i m7"ca, 6" aceea8i *i 'e:i 8i muri? Nu !e 6":e&e0e aici c5 ar %i 'or a (e moartea tru$ea!c5, ci (e moartea (u2o'"icea!c53 Cea tru$ea!c5 a urmat mai t7r*iu3 Ace&a8i &ucru 6& 'e(em 8i 6" (arabola fiului risi(itor ,Luca 4H,EA.3 Fiu& "u era mort tru$e8te, ci (u2o'"ice8te3 S%7"tu& A$o!to& Pa'e& &e !crie co&o!e"i&or1 S.i (e voi care erai mori ntru (cate $i ntru netierea m(re1ur a tru(ului vostru" v-a nviat m(reun cu D#nsul C3ristosD" iert#ndu-v vou toate gre$ealeleR ,Co&o!e"i A,4E.3 9ici se face din nou referire la moartea duhovniceasc a acelora dintre cre#tini care, de#i au crezut !n @ristos, au lsat s intre !n sufletul lor pcatul ascuns sub tot felul de $re#eli. 9cest pcat a !nsemnat clcarea voii dumnezeie#ti #i a dus la desprirea de umnezeu. <" %i"a&, Dom"u& 6i !$u"e e$i!co$u&ui Sar(e&or1 S.tiu fa(tele tale" c ai nume c trie$ti" dar e$ti mortR ,A$oca&i$!a E,4.3 <":e&e!u& cu'7"tu&ui YmortZ e!te e'i(e"t (u2o'"ice!c+3 >?*7; 4 Arma02e(o" "u !e (ec&i"5 &a 0e"iti', ci a$are &a "omi"ati'3 Ace!t &ucru "u $oate %i tra"!$u! 6" ca*u& &im ii rom7"e, 6"truc7t !-ar tra(uce al Armag!edon" 6" &oc (e al Armag!edonului K"3trL3 A Dghijk ,0r3. ,(i"ami. ^ e!te $utere $ote":ia&5, ca 'irtua&itate K"3tr3L3 E uyzt ,0r3.,e"er02ia. ^ e!te o $utere $ote":ia&5 a%&at5 (e/a 6" &ucrare !au (e!%58urare K"3tr3L3 ,Di"1 9rhimandrit Evsevios )ittis, *alcuiri la 0pocalipsa, 'o&3 III, E(3 E0ume"ita.

IFD

Bo&i&e (u2o'"ice!ti a&e tim$uri&or "oa!tre 0dancul 'ietii omenesti este determinat nu doar de conditile e<terioare, ffzice si economice, ci, mai intai de toate, de alegerea moral-personala a constiintei) 0ici se gaseste radacina ontologica a omului; omul este o persoana, ce cauta sa dobandeasca adancul si scopul 'ietii) ,S%a"tu& Ioa" ,Ma=imo'ici. Dom"u& "o!tru Ii!u! 9ri!to! !$u"e1 ,C >u cei sanatosi au ne'oie de doctor, ci cei bolna'i) >u am 'enit sa c+em pe drepti, ci pe cei pacatosi la pocainta* ,Mc3 A, 4D.3 Scriitorii cre!ti"i ,(e e=em$&u, Cu'io!u& Ma=im Marturi!itoru&. !ta i&e!c o conexiune intre sanatate si faptele bune si cunoasterea lui umnezeu, precum si intre boala si pacat si necunoasterea lui umnezeu. A'a E'a0rie !u!ti"e ca !a"atatea !u%&etu&ui !e "ume!te ne(atimire Cbiruinta asu(ra (atimilorD3 La %e&, !$u"e !i S%a"tuI Muce"ic Meto(ie a& Patare&or1 ?rice faradelege sufleteasca este o boala- 0de'arul este sanatate, iar minciuna boala. Fiecare (i" "oi, c2iar (aca "e0am acea!ta, i"tr-o a"umita ma!ura !u"tem co"tami"ati (e $atimi3 Pe &a"0a o&i&e !omatice !i $!i2ice, e=i!ta !i o&i (u2o'"ice!ti3 Sim$tome&e &or %ormea*a o ima0i"e $e!trita, u"eori c2iar co"tra(ictorie3 U"a (i" caracteri!tici&e tra0e(iei (u2o'"ice!ti !e e=$rima $ri" %a$tu& ca omu& !au "u e ca$a i& !a (o a"(ea!ca, !au $ier(e !e"!u& 'ietii3 I" *i&e&e "oa!tre, multi oameni, fara sa excludem copiii si adolescentii, sufera din cauza pierderii propriului 1eu*, a sensului si a valorilor existentei lor. %ensul vietii devine stins si primitiv, iar stimulul vietii inert si veste:it. Experienta harica a nevoitorilor marturiseste ca fara le$atura interioara cu umnezeu lipseste sentimentul plinatatii e<istentiale, se surpa pilonii si scopurile 'ietii) Are &oc u"irea cata!tro%a&a a 'a&ori&or (u2o'"ice!ti cu 0oa"a (u$a u"uri&e materia&e, $e"tru care oame"ii acce$ta orice, c2iar !i crime&e mo"!truoa!e3 Pro &ema $ier(erii !e"!u&ui 'ietii !e a0ra'ea*a tot mai mu&t in lumea contemporana, in care omul de cele mai multe ori devine o rotita in marele mecanism al statului, isi pierde libertatea. >odul de viata care nu corespunde planului lui umnezeu reprezinta o existenta neautentica, ale carei urmari sunt tot felul de boli duhovnicesti. @om a"a&i*a, $e !curt, (oar u"e&e (i"tre e&e, (i" $er!$ecti'a $!i2o&o0iei !i a me(ici"ei cre!ti"e3 IFJ

ADORMIREA CONSTIINTEI Dereglarea du+o'niceasca este rezultatul trist al pacatului primilor oameni, care a lasat o amprenta adanca. 9dam si Eva A si prin ei intrea$a omenire A s-au ascuns B/8 de umnezeu cel 9totvazator si 9totstiutor in $radina Edenului ,Fac3 E, J., !-au a atut (e &a ca&ea 'ietii !i au urmat-o $e cea a mortii3 9semenea unor copii rataciti, ei 1s-au dus intr-o tara departata si acolo si-au risipit a'erea, traind in desfranari ,Lc3 4H, 4E.3 Cu'io!u& Iu!ti" ,Po$o'ici. !$u"e ca $ri" $acatu& !tramo!e!c oamenii au transferat centrul 'ietii lor din natura dumnezeiasca intr-o realitate care este in afara lui Dumnezeu, din e<istenta in nefiinta, din 'iata in moarte ei s-au indepartat de Dumnezeu si s-au ratacit in indepartarea intunecata si stricata a 'alorilor si a realitatilor ficti'e-) @om mai a(au0a ca !tramo!ii !-au $ome"it i" %ata "ece!itatii (e a ra!$u"(e (e co"!eci"te&e a&e0erii &or3 Si au 2otarat sa evite ceea ce nu (utea fi evitat1 sa se ascunda de sentimentul de responsabilitate si prin aceasta sa slabeasca conflictul din interior, nascut din constientizarea de cele savarsite. ar, fu$ind de responsabilitate, care este nedespartita de libertatea launtrica, stramosii au cazut intr-o robie si mai mare. I" urma ca(erii, A(am a i"ce$ut !-o 'a(a $e E'a "u ca $e o $er!oa"a a$ro$iata !i (ra0a, ca $e /umatatea !i a/utoru& &ui (u$a $oru"ca (um"e*eia!ca, ci ca pe o persoana raspunzatoare pentru $reselile lui. Sa &uam !eama &a u" (eta&iu !em"i%cati' (i" (i!cur!u& &ui A(am1 - (emeia care mi-ai dat-o sa fie cu mine, aceea mi-a dat din pom si am mancat ,Fac3 E, 4A.3 &n aceste cuvinte se intrezareste reprosul adus lui Dumnezeu ca nu i-a dat %umatatea potri'ita, ca a gresit in alegerea sa. Acea!ta a&e0ere "u mai e!te 1os din oasele mele si carne din carnea mea ,Fac3 A, AE., ci $ro"ume&e $er!o"a& 1ea*. A(am 'or e!te Creatoru&ui !au (e!$re E'a a$roa$e cu (i!$ret1 #ata aceea" 0 instrainare si o raceala uimitoare/ Putem (oar !a "e (am !eama ce %e& (e >(e*'i"o'atire+ ar %i a(u! A(am i" ca*u& i" care !otia &ui ar %i %o!t creata (i" >$ama"t+- &ntre soti nu mai exista relatia 1eu* A 1tu*, ci 1el* A 1ea*. Unitatea persoanelor lor este distrusa, pentru ca ea este posibila numai intre 1eu* A ,,tu*, si nu intre 1el* - 1ea*. 9devarata iubire vorbeste intotdeauna la persoana intai. Ace!t &ucru !e 'e(e i" $i&(a (e!$re %u& ratacitor3 I" (i!cutia cu tata&, %iu& ce& mai mare !e (e*ice (e %rate&e mai mic !i i& "ume!te 1acest fiu al tau ,Lc3 4H, AM-EA.3 Des(re ce fel de dragoste mai (oate fi vorba aici2 I" rea&itate, $rimu& om ii tra(ea*a "u (oar $e Dum"e*eu !i $e !otia !a, ci si pe el insusi, intrucat Eva este :umatatea lui cea mai buna. A!t%e&, !e i"%a$tuie!te o crima intreita. Tot asa procedam si noi cu cei dra$i noua. %entimentul de noblete a slabit, co"ce$tu& (e 0e"t&ema" a (e'e"it o raritate3 A!ta*i, i"ta&"im, mai (e0ra a, im$artirea re!$o"!a i&itatii !i a a'erii3 O "e(re$tate e'i(e"ta, u"eori, ia ma!ca 'u&0aritatii !i a

IFM

(e$ra'arii (e 0e"u&1 ,ot raul vine de la femeie: @aina nu e (asare" nici femeia nu e om: ?emeia este cel mai bun (rieten al omului. Eva procedeaza la fel ca si barbatul ei. Ea arunca toata vina pe sarpe, pentru ca el a mintit-o ,Fac3 E, 4E.3 Cu a&te cu'i"te, e& mi-a %urat &i ertatea, mi-a &uat $o!i i&itatea (e a 'e(ea $acatu&, m-a a(eme"it cu &i"0u!iri&e &ui3 "u toate ca sarpele nu a impus, ci doar a propus sa fie incalcata porunca. Fu0i"( (e re!$o"!a i&itate, A(am !i E'a au mer! im$otri'a &i ertatii &or &au"trice !i im$otri'a co"!tii"tei3 Moti'u& $ri"ci$a& a %o!t (ori"ta (e a-!i $a!tra "e'i"o'atia, (e a a!cu"(e %a$tu& !a'ar!it, "e$&acut !i !tri0ator3 Se $are ca, pe lan$a dorinta de a ne evidentia si de a ne dezvinovati cu pretul clevetirii altora, se ascunde frica de a recunoaste in noi ceea ce observam la altii. (efuzul de a-l considera pe un om prelungirea eului, iar pe sine 1prelungirea lui* ne 1elibereaza*, practic, de porunca evan$helica de a-l iubi pe aproapele ca pe noi insine. Pa"a a*i, oame"ii !e co"(uc (u$a acea!ta $oru"ca, i"!a $e cai 'ic&e"e !i mur(are3 U"a (i" e&e e!te un fel de anestezie, care se numeste adormirea constiintei) Pe"tru %iecare cre!ti" e&i erarea &au"trica (e $acat !i (e re!$o"!a i&itatea $e"tru e& !u"t (oua &ucruri (i%ici&e, u"eori (e "e!u$ortat3 E&e cer "e'oi"ta, e&e o &i0a &a im$&i"irea mu&tor ceri"te !i (e mu&te ori "oi i"cercam !a !ca$am (e $o'ara acea!ta3 0amenii care nu s-au pocait, constient sau inconstient, pro-povaduiesc o alta invatatura - libertatea pacatului) Le este mult mai usor sa traiasca sub povara pacatului decat sub cea a libertatii si a raspunderii pentru pacat. 10de'ar zic tie, !$u"e Mare&e I"c2i*itor i" roma"u& ?ratii Iaramazov" ca nu cunoaste sufletul omenesc alta gri%a mai c+inuitoare decat aceea de a gasi cui sa-i incredinteze mai degraba +arul libertatii cu care aceasta nefericita faptura se naste pe lume) >umai aceluia insa care 'a izbuti sa-i impace constiinta ii 'a fi dat sa puna stapanire si pe libertatea lui*. A!a cum "e i"'ata S%i"tii Pari"ti, 9ri!to! "umea constiinta (aras ,Mt3 H, AH-AI.3 Ea se impotriveste voii noastre si ii da in vilea$ pacatele. Sa "e ami"tim u" %ra0me"t (i" S%a"ta E'a"02e&ie care re&atea*a iertarea %emeii (e!%ra"ate3 Fari!eii au a(u!-o i"ai"tea &ui 9ri!to!, $e"tru ca i!$iti"(u-L !a-L $oata i"'i"ui (e i"ca&carea &e0ii &ui Moi!e3 Dar Ii!u! &e-a ra!$u"!1 ,Cel fara de pacat dintre 'oi sa arunce cel dintai piatra asupra ei ,I"3 J, D.3 *ar ei auzind aceasta" !$u"e mai (e$arte E'a"02e&ia, si mustrati fiind de cuget" ieseau unul cate unul= ,I"3 J, M.3 De &a ci"e !a ia!a? E'a"02e&ia "u $reci*ea*a ce !-a i"tam$&at i" !u%&ete&e ace&or oame"i3 Daca ei au i0"orat mu!trari&e co"!tii"tei, i"!eam"a ca au $&ecat (e &a 9ri!to!, iar $ri" acea!ta !i (e &a !i"e; (aca !-au $ocait, atu"ci ei !-au a$ro$iat (u2o'"ice!te (e 9ri!to!, au a$ucat (rumu& 0a!irii (e !i"e3 &n orice caz, umnezeu a dorit sa trezeasca in ei constiinta adormita, ca astfel, prin pocainta, sa se intoarca la umnezeu.

I4F

A'a Dorotei (e%i"ea constiinta ,,ca ce'a dumnezeiesc, un fel de gand, care asemenea scanteii cuprinde in sine si lumina, si caldura)).*3 Co"!tii"ta, a!eme"ea u"ui com$a! i"terior, "e a/uta !a (e&imitam i"e&e (e rau ca u" arometru, i"(ica 'remea !u%&ete&or "oa!tre3 Iar Dum"e*eu e!te martoru& !e"time"te&or "oa!tre !i !$ectatoru& i"imi&or "oa!tre ,"te&e$ciu"ea &ui So&omo" 4, I.3 Dum"e*eu a pus oc+iul sau peste inimile* "oa!tre ,Sira2 4D, D. !i (e aceea e!te "umit martor ,4 Te!3 A, H; 4F.3 &n calitate de voce a lui umnezeu, constiinta cere de la noi sa luam +otarari si sa actionam) Eiblia ne invata sa raspundem cu smerenie si e'la'ie lui umnezeu ,Rom3 4C, 4A. si oricui care ne cere socoteala despre nade:dea noastra ,4 Petru E, 4H.3 U" $er!o"a/ *0arcit a& &ui A3 S3 Pu!Ri" "ume!te co"!tii"ta fiara cu g!eare ascutite care raneste inima" oas(ete ne(oftit" interlocutor (lictisitor" creditor vulgar. U" a&t $er!o"a/ $u!Ri"ia", Bori! Go(u"o', recu"oa!te ca "imic, a%ara (e co"!tii"ta, "u e!te i" !tare !a "e &i"i!tea!ca (e tri!teti&e &ume!ti3 I"!a (aca 'a a$area %ie !i o !i"0ura $ata $e ea1 10tunci 'a fi o nenorocire" ca o buba sufletul 'a arde, iar inima se 'a umple de 'enin si in urec+i 'a rasuna mustrarea- @a fug, dar unde?)). >enorocit e cel in care constiinta e murdara. Cu ace!te cu'i"te, taru& i!i i"c2eie mo"o&o0u&3 Ace&ea!i i(ei &e i"ta&"im !i &a re"umitu& $!i2o&o0 au!triac @ictor Fra"R&1 constiinta este 1*u-ul dumnezeiesc, organul sensului, forul in fata caruia suntem raspunzatori si prin care umnezeu ne vorbeste. Dia&o0u& cu ea "u e!te o !im$&a co"'or ire cu "oi i"!i"e3 A %i om i"!eam"a a %i %ericit !i a %i ra!$u"*ator3

Ca !i atu"ci, i" E(e", a!ta*i adormirea constiintei se face prin calea denaturarii adevaratei realitati. -oi toti, copii ai protoparintilor nostri, 1ne suparam pe oglinda fiindca suntem urati*, a!eme"ea $er!o"a/u&ui (i" %a u&a &ui Bra&o'3 &ndreptatiri sunt foarte multe. asa au fost impre%urarile, asa am fost educat, 1nu am a'ut alta solutie* etc. %i subtilitatea lor nu cunoaste mar$ini. Reu!im !a co"tra*icem c2iar !i ce&e mai !%i"te $or"iri a&e !u%&etu&ui3
@om me"tio"a (oar trei e=em$&e1 in tim(urile noastre (oruncile evang!elice sunt mai degraba un ideal moral inde(artat decat o indrumare concreta in viata de zi cu zi. De aceea" im(linirea lor este ireala. )ici nu trebuie sa ne mai gandim la aceasta. Desi medicii nu-mi interzic" nu (ot sa (ostesc; mi-e frica sa nu ma simt slabit. 8-as ruga si as merge la biserica cu cea mai mare (lacere" dar nu am tim(. Caci trebuie sa lucrez" sa mai fac ceva (e acasa" sa citesc ziare" sa (rivesc televizorul si" in sfarsit" sa ma odi!nesc! 6iserica este un lucru bun" dar nu am tim( (entru ea. Ca"( i"cercam !a co"'i"0em a!t%e& (e $er!oa"e, (e mu&te ori, e&e !u"t (e acor( cu "oi, (ar oricum "u i"cearca !a %aca 'reo !c2im are3 9r$umentele lor acopera uneori I44

ale$erea constientizata din interior. +Daca nu asculta de 8oise si de (roroci" nu vor crede nici daca ar invia cineva dintre morti ,Lc3 4I, E4.3 Psiholo$ii au descoperit ca oamenii primesc cu placere laude, atribuind succesul pe seama eforturilor si capacitatilor lor. &ar insuccesului ii atribuie influentele factorilor exteriori. g+inionul, nerezol'area unei probleme, impre%urarile nefa'orabile, caracterul colegului, nesinceritatea partenerului) C&a!icu& america" a& $!i2o&o0iei !ocia&e Da'i( MSer! !u!ti"e ca, uneori" temandu-se de insucces" oamenii isi creeaza intentionat (iedici" c!i(urile insurmontabile" isi (regatesc din vreme retragerea; i" a/u"u& u"ei (i!cutii im$orta"te, !e (i!trea*a a$roa$e toata "oa$tea, i" &oc !a i"'ete $e"tru u" e=ame", $ier( tim$u& i" %ata ca&cu&atoru&ui etc3 %e pare ca nu exista piedici pe care sa nu le putem creaC pentru a ne indreptati. Partinirea propriului 1eu+ se opune adevaratei smerenii, se aseamana cu mandria si se manifesta in tendinta de a ne pri'i pe noi insine cu indulgenta) "ea mai mare parte din oameni isi supraapreciaza comportamentul, infrumuseteaza sau isi amintesc doar succesele, ca sa se ridice in fata propriilor ochi. aca o fapta nedorita nu poate fi uitata sau aplanata, se incearca, %ustificarea ei)

S%a"tuI Teo%a" Za'oratu& !cria (e!$re acea!ta i" %e&u& urmator1 ,?rice om se crede mult mai bun decat este el de fapt. 9fara de anumite situatii care sunt foarte rare, noi spunem. Ce rau am facut? 0mul contrazice constiinta. >u am nici o 'ina" si incearca sa $aseasca scuze.

&nclinatia in folosul propriului eu ie!e &a !u$ra%ata atu"ci ca"( incepe sa se compare cu cine'a. Dar A$o!to&u& Pa'e& "e i"'ata !a "u "e com$aram cu cei care !e &au(a !i"0uri, masurandu-se si asemanandu-se (e ei cu ei insisi ,II Cor3 4F, 4A.3 Cine este ca mine! Care suflet nu a simtit o miscare asemanatoare2" i"trea a S%a"tuI Teo%a"3 De o icei, pe oamenii pe care ii uram si care nu ne plac ii :udecam mai aspru si ii iertam mai $reu decat pe noi insine. e fapt, in spatele acestor fapte se ascunde mandria fariseica. *ti multumesc ca nu sunt ca ceilalti oameni" ra(itori" nedre(ti" adulteri" sau ca si acest vames. -ostesc de doua ori (e sa(tamana= ,Lc3 4J, 44-4A.3 U"ora &e-ar !ta i"e !a !$u"a1 >u sunt ca acest- fariseu, eu postesc de- trei ori pe saptamana- -oi slu:im intereselor amorului propriu, co"!i(era"( ta&e"te&e !au %a$te&e "oa!tre ra%i"ate !i im$eca i&e3 Cum a%irma D3 MaSer!, mu&ti co"!i(era $ro$rii&e (e%ecte (re$t I4A

"orme, iar 'irtuti&e ca $e ce'a rar i"ta&"it3 Acea!ta tra!atura "e0ati'a !e "ume!te efectul unicitatii false. Pe &a"0a ace!t e%ect, mai $utem me"tio"a !i efectul acordului fals. -e linistim cu faptul ca toti $resesc si exa$eram numarul celor care au $resit la fel ca noi sau chiar mai rau. De e=em$&u, a a!cu"(e (e !i"e 'iciu& %umatu&ui, a "u &ua i" !eama !%aturi&e me(ici&or !i a !&a i 'i0i&e"ta co"!tii"tei a/uta *ica&a1 >?umatul este daunator" dar nu e<ista nefumatori! Daca a!a !tau &ucruri&e, atu"ci re!$o"!a i&itatea %ata (e !i"e o ai "u "umai tu, ci !i o a"umita ma/oritate mitica3

"auza alterarii sufletului este iubirea de sine) Ea face nevazatori ochii duhovnicesti ai inimii si nu ne lasa sa ne vedem in lumina poruncilor lui @ristos. A(e'arata Lumi"a >lumineaza (e tot omul care vine in lume ,I"3 4, M.3 &n intuneric ramane cel ce spune ca vede, fiind de fapt orb ,'e*i I"3M,C4.3

0mul orbeste duhovniceste treptat3 La inceput, pacatul intuneca inima nesocotita* si nechibzuita cu noroiul si funin$inea faptelor, a cuvintelor, a $andurilor si sentimentelor pacatoase ,Rom3 4, A4.3 Du$a aceea, o %ace i"!e"!i i&a $e"tru &umi"a a(e'aru&ui !i $e"tru c2emarea a(e'aru&ui ,Mt3 4E, 4H.3 %i, in sfarsit, in inima invartosata 1constiinta arsa* savarseste 1cu nesat toate faptele necuratiei ,I Tim3 C, 4A; E%e!3 C, 4J-4M.3

Co"%orm u"or re*u&tate a&e cercetari&or $!i2otera$eutice, orice modalitate de a evita asumarea responsabilitatii dauneaza sanatatii psihice. "a rasplata pentru incercarile de a 1anestezia* sau chiar de 1a amputa* constiinta sunt dere$larea dispozitiei, incordarea interioara, nelinistea, dusmania, confuzia, sentimentul de vina si disperarea de a nu mai dori sa fim noi insine. Evitand asumarea responsabilitatii, oamenii devin mai su$estionabili, reactioneaza mai putin adecvat la anumite situatii, pierd sensul vietii/ Lor li se formeaza sentimentul acut de nea:utorare, de deznade:de si de pericol. De!i0ur, ce&e !$u!e !e re%era &a cei care co"!tie"ti*ea*a cat (e cat ca !a'ar!e!c o crima c2iar im$otri'a 'oi"tei &or3 6n om care este insensibil duhovniceste sau e$oist nu face altceva decat sa se bucure cat 1de bine* a reusit sa 1se minta*. Di" ace!t moti', Bi &ia "u i"cetea*a !a "e c2eme !a "e $a!tram co"!tii"ta curata1 .azeste-ti inima mai mult decat orice, caci din ea tasneste 'iata ,Pi&(e C, E.; 0'and cuget curat- ,I Petru E, 4I.3 %ensibilitatea si a$erimea constiintei sunt criteriile si$ure ale sanatatii duhovnicesti, iar nesimtirea ei este o boala $rava a sufletului.

I4E

A'a Dorotei "e i"'ata !a $a!tram co"!tii"ta curata %ata (e Dum"e*eu, %ata (e a$roa$e&e !i %ata (e &ucruri&e care "e i"co"/oara3 A $a!tra co"!tii"ta curata %ata (e Dum"e*eu i"!eam"a !a "e i"cercam cat (e mu&t I& iu im, Ii mu&tumim !i "e ru0am Lui, cat (e i"e im$&i"im $oru"ci&e Lui3 I"cercarea co"!tii"tei %ata (e oame"i "e $ermite !a i"te&e0em ma!ura iu irii "oa!tre %ata (e ei3 Pentru aceasta va trebui sa raspundem sincer daca nu-i mahnim, daca nu-i smintim si daca procedam cu ei intr-un fel in care nu ne-ar fi nici noua pe plac. Co"!tii"cio*itatea %ata (e &ucruri co"!ta i" a %i ate"ti !i 0ri/u&ii cu e&e !i i" a &e me"ti"e i" !tare u"a, a &e %o&o!i cu i"te&e$ciu"e, %ara a e=a0era3 Pri" tota&itatea re&atii&or cu Dum"e*eu, cu a$roa$e&e !i cu o iecte&e care "e i"co"/oara !e arata atitudinea pe care o avem fata de noi insine. cat suntem de critici si daca ne iubim, ce patima avem, daca ne in$ri:im de mantuirea noastra etc. Sata"a a !$u!1 Co1oc (entru co1oc! Ca tot ce are omul da pentru 'iata lui. ,Io' A, C. !i, i" $arte, are (re$tate3 El foloseste acest principiu ca pe o metoda si$ura, aproape $reu de refuzat pentru a rusina si a adormi constiinta prin moarte. orinta simpla si fireasca de a trai se izbeste de cerinta impunatoare a constiintei de a duce o viata sfanta. Putem rezista acestei lupte duhovnicesti numai daca ne %ertfim) >ii de mucenici care au patimit pentru credinta au nesocotit averile lor, numele, situatia in societate, libertatea, sanatatea si, in sfarsit, viata pentru a-L dobandi pe @ristos. Nu !i-a $a"0arit co"!tii"ta "ici noul mucenic pentru @ristos, soldatul Ev$heni (odionov. Ca&au& &ui, u" terori!t cece", a $o'e!tit urmatoare&e1 Pe 4E %e ruarie 4MMI, u" 0ru$ (e mi&itari ru!i a a/u"! i" ca$ti'itate3 Li s-a dat un ultimatum. 1Cine 'rea sa ramana in 'iata sa-si scoata crucea de la gat si sa se declare musulman. "and Ev$heni a refuzat, cecenii l-au batut crunt, mai ales in plamani si rinichi. "hinurile si bat:ocurile au durat trei luni. Ca !a i"te&e0em c2i"uri&e &ui E'02e"i, 'om cita (i" marturii&e u"ui cre!ti" care, treca"( $ri" 0ro*a'ii&e Gu&a0u&ui, a cartit im$otri'a &ui Dum"e*eu, "e!u$orta"( c2i"uri&e, (ar (u$a aceea !-a cait1 Cele mai grele nu sunt torturile) 7i te pot c+inui azi pe tine, iar maine pe altcine'a si astfel 'ei a'ea timp ca sa-ti re'ii) 7i, ca niste dia'oli, te urmaresc si 'or cu orice pret sa te faca sa minti sau sa-L +ulesti pe Dumnezeu) Cand esti torturat, dupa o ora-doua de c+inuri, durerea se micsoreaza) Dar dupa lepadarea de Dumnezeu, numai la gandul ca L-ai tradat, durerea nu trece) Durerea du+o'niceasca este mult mai c+inuitoare decat cea trupeasca) Ce sa faca omul ca dupa aceasta sa nu-si iasa din minti? >u-i ramane decat sa se roage) (ara rugaciune nu poti supra'ietui) E'02e"i a %o!t (eca$itat $e AE mai 4MMI3 Pe"tru o !uma mare (e a"i, cece"ii i-au aratat mamei morma"tu& &ui E'02e"i3 Ea &-a recu"o!cut (u$a crucea $e care %iu& ei o $urta3 Uimitor ca cece"ii "u au i"(ra*"it !a !coata crucea "ici macar (e &a u" mort3 &nsemnatatea $estului eroic al lui Ev$heni (odionov este ca el nu si-a incalcat constiinta, nu s-a dezis de credinta lui si a mamei lui. El avea doar IO ani si aparent I4C

un compromis cu constiinta ar fi fost o solutie mult mai 1rezonabila* 3 Cre(i"cio!ii marturi!e!c ca o ru0aciu"e ro!tita catre muce"icu& E'02e"i a(uce mu&t %o&o!3 ?di+neste cu sfintii, $ristoase, sufletul robului *au, acolo unde nu este nici boala, nici durere, nici suspinare, ci 'iata 'esnica" upa cum vedem, e greu sa nu ne pangarim constiinta. 6neori, reusim sa ne mintim si sa-L mintim si pe umnezeu chiar la Taina %povedaniei #nima omului este mai 'icleana decat orice si foarte stricata" Cine o 'a cunoaste? ,Ier3 4D, M., !e i"%rico!ea*a $rorocu&3 ar umnezeu cunoaste tainele inimii, ca sa rasplatesc fiecaruia dupa caile lui si dupa roada faptelor lui ,Ier3 4D3 4F.3 A!a(ar, mecanismele fugii de responsabilitate pentru faptele sa'arsite au luat nastere inca in gradina 7denului) I"tr-u" %e& !au a&tu&, e&e &ucrea*a i" %iecare om3 Cu a/utoru& &or, "oi cautam sa ne ferim de socuri si sa ne linistim constiinta, atunci cand incepe sa ne mustre3 aca simtim ca nu avem dreptate, dar nu dorim sa recunoastem aceasta, incercam sa ne convin$em ca totul va fi bine. ar, refuzand sa constientizam starea reala a lucrurilor si nedorind sa patrundem in lumea noastra interioara, noi, de fapt, fugim de Dumnezeu si de noi insine)

Re%u*a"( !a ra!$u"(em i" %ata &ui Dum"e*eu, "oi "e $ier(em i"ai"tea Lui, $ier(em co"tactu& cu a(a"curi&e !u%&etu&ui "o!tru3 9tunci, manati de iubirea de sine si ca sa nu ne mahnim de uratenia noastra, preferam sa nu ne privim in oglinda poruncilor dumnezeiesti) &ar cand ea insasi ne demasca, noi o respin$em sau chiar o hulim, asemanandu-ne astfel cu imparateasa $eloasa din povestea lui Pus=in. 10+, sticla rea si ticaloasa" 8inti numai ca sa-mi faci necaz) 5mul este subiectul res(onsabilitatii. E& rama"e ace&a!i atata tim$ cat ra!$u"(e (e %a$te&e &ui i" %ata co"!tii"tei, care e!te !$ectatoru& !i /u(ecatoru& "e'a*ut ,Rom3 A, 4H; II Cor3 4, 4A.3 (efuzul fatis sau ascuns de a raspunde pentru faptele personale are rolul unui resort care distru$e duhovniceste o persoana)3 ,Di"1 7.). Norin, De ce sufera copiii, E(itura So$2ia, Bucure!ti, AFFI.

Sacc!i'! de &o0 I4H

Prote!ta"tii i"trea a1 De ce !a %im orto(oc!i? Po!te( i" ORTODOQIE, PROTESTANTI, SECTE S !acc!i' o" %e ruarie A4, AF4A Preiau i"te0ra& artico&u& Protestanii !ntreab. e ce s fim ortodoc#i,. (e N3 M3, %o!t %o"(ator a& u"ei 0ru$ari $rote!ta"te >ic $hid ortodox de intrebari do$matice Acea!ta i"tre are, care $oate $area "e%irea!ca u"ui cre(i"cio! orto(o= , e!te %oarte im$orta"ta $e"tru u" a&tu&, care "u cre(e i" cre(i"ta orto(o=a !au are $rea $uti" (e a %ace cu ea3 Ca u" %o!t %o"(ator a& u"ei 0ru$ari $rote!ta"te (i" Grecia, acum co"'ertit &a Orto(o=ie, cre( ca merita !tra(a"ia (e a ra!$u"(e ace!tei i"tre ari c2iar $ri" $ri!ma e=$erie"tei trecutu&ui, ca $rote!ta"t !i a$ri0 &u$tator im$otri'a Bi!ericii Orto(o=e3 eci intrebarea este. cum vede un protestant 0rtodoxia, %i ce are nevoie pentru a o aprecia, I. &ma$inea ne$ativa a ortodoxiei Ca"( $a!torii $rote!ta"ti !e re%era &a Bi!erica Orto(o=a, o %ac a$roa$e i"tot(eau"a cu u" !$irit critic3 E!te o rea&itate ca, $ri" $ri!ma u"ui cre(i"cio! occi(e"ta&, ei 0a!e!c "umeroa!e a!$ecte care ii (era"/ea*a i" Bi!erica Orto(o=a3 9ai(eti !a aru"cam o $ri'ire &a cate'a &ucruri (e a*a care i& (era"/ea*a $e u" $ote!ta"t, (i" ceea ce o !er'a e&3 9. &$noranta 1multimii* Ca"( u" $rote!ta"t 'or e!te cu u" orto(o=, !i i"ce$e !a a(uca (i%erite ar0ume"te ,(i" Bi &ie, (e ce&e mai mu&te ori., i" ce&e mai mu&te ca*uri are i" %ata u" om cu totu& i0"ora"t1 u" om care >"u a 0u!tat+ cre(i"ta cre!ti"a, u" om care urmea*a or e!te cre(i"ta, "ici(ecum u" om cu cre(i"ta co"!tie"ta3 E!te a(e'arat ca orto(o= o i!"uit !tie mai $uti" (e!$re Bi!erica Orto(o=a, (ecat !tie (e!$re ec2i$a (e %ot a& %a'orita, &iteratura !trai"a, !tii"ta !auG u(i!m3 A!t%e&, $ri" oc2ii ace&ui $rote!ta"t, acea $er!oa"a "u 'a %i $ri'ita ca ci"e'a care "u !tie ce e!te aceea Orto(o=ie, ci ca u" re$re*e"ta"t a& Orto(o=iei- Atu"ci a$are acea atitu(i"e a %ari!ei&or (i" tim$u& Ma"tuitoru&ui care !$u"eau >mu&timea ace!ta care "u cu"oa!te &e0ea e!te &e!temata-+ ,Ioa" D, CM.3 E. eficientele unor clerici Pe u" $rote!ta"t !ca"(a&uri&e i" care e!te im$&icat c&eru& orto(o= i& co"'i"0 !i mai mu&t (e corectitu(i"ea a&e0erii &ui i" >orice a&tce'a i" a%ara (e Orto(o=ie+3 Pe"tru e&, %iecare $reot e!te u" >(u!ma"+, >u" !&u/itor a& ce&ui rau+, >u" &u$ 2ra$aret+, >imora&+ !i >e=$&otator+3 Dar ce& mai mu&t i& re!$i"0e atitu(i"ea %a"atica !i auto!u%icie"ta $e care mu&ti $reoti o a%i!ea*a %ata (e $rote!ta"ti3

I4I

". Lipsa de unitate in parohie I" tim$ ce cei mai mu&ti 0reci $rote!ta"ti !e ucura (e u"e re&atii !ocia&e i" co"0re0atii&e &or, i" ce&e mai mu&te $aro2ii orto(o=e 0rece!ti !e o !er'a e=act o$u!u&3 Cre(i"cio!ii $ar a %i !trai"i u"ii a&tora, iar acea!ta, $e"tru u" $rote!ta"t, e!te (o'a(a &i$!ei (e (ra0o!te cre!ti"a, ce'a $e care e& o 0a!e!te i"!a i" a(u"ari&e mi"oritare, u"(e %iecare !e cu"oa!te cu %iecare, iar re&atii&e !u"t mu&t mai a$ro$iate (atorita im$re/urari&or !ocia&e i" care !e 0a!e!c3 ". >odul de ru$aciune Prote!ta"ti 'a( ru0aciu"i&e orto(o=e ca >"e i &ice+3 Ei au re*er'e %ata (e icoa"e, $!a&mo(ieri, &aca!uri&e (e cu&t, !%i"te tai"e, 'e!mi"te $reote!ti, !&u/ e i!erice!ti, !%i"te ca"oa"e, etc3 Orice au %o!t i"'atati ca "u a$arti" mo(u&ui (e ru0aciu"e >$rotocre!ti"+, >!cri$turi!tic+, ei "u co"!i(era a %i $ractici cre!ti"e, ci >tra(itii ome"e!ti+3 Toto(ata, $e $rote!ta"ti ii (era"/ea*a (e*or(i"ea (i" 'iata !i !&u/ e&e Bi!ericii !i $urtari&e cre(i"cio!i&or, atat $reoti cat !i &aici3 Fii"( o i!"uiti cu 'iata (i!ci$&i"ata (i" mica &or comu"itate, $ri'e!c Orto(o=ia ca o >*o"a (e tra"*it+3 Di" ce&e !$u!e mai !u!, e!te &im$e(e ca $rote!ta"tii, (ar c2iar !i >orto(oc!ii+ (e a!ta*i e(ucati i" !$irit occi(e"ta& care-!i re!$i"0 cre(i"ta, !e re*uma &a >!im$tome&e+ 'i*i i&e, a(ica &a a$are"te3 Ei nu cauta sa cerceteze adancimile, sa observe ce anume se $aseste in partea nevazuta a ceea ce vad. %e rezuma sa ramana la suprafata si nu pot a:un$e la esenta. Ei 0e"era&i*ea*a i"tre0u& !i "u o !er'a com$o"e"te&e3 Ei atri uie "i!te $arametri cre(i"tei cre!ti"e, (ar "icio(ata "u !e i"trea a $e ei i"!i!i >ce 'a&oare au &ucruri&e (e!$re care i" $rote!ta"ti!m &i !-au !$u! ca !u"t tra(itii ome"e!ti?+3 Ca urmare, $rote!ta"tii "ici "u 'or !a i"cerce !a 'a(a &ucruri&e (i" $u"ctu& (e 'e(ere a& Orto(o=iei3 De a&t%e&, acea!ta ar %i !i"0ura ca&e $ri" care ar $utea !a 'a(a maretia Orto(o=iei3 Daca ci"e'a "u i"cearca !a-& i"te&ea0a $e ce&a&a&t, !a !e $u"a i" &ocu& &ui, "ici "u 'a $utea !a i"te&ea0a com$ortame"tu& ce&ui&a&t !au >!im$tome&e+(i" um ra a&e cre(i"tei &ui, a(a"cimi&e3 Ace!ta e!te moti'u& $e"tru care, i"ai"te (e a ra!$u"(e &a i"tre area >(e ce !a %iu orto(o=?+, am (orit mai i"tai !a arat ce a"ume i& re!$i"0e $e u"u& cu e(ucatie occi(e"ta&a (e Orto(o=ie3 De*'a&ui"( (e &a i"ce$ut moti'e&e care m-au ti"ut (e$arte (e Orto(o=ie, 'oi co"ti"ua $ri" a (e!crie ceea ce m-a %acut !a ma a$ro$ii (e cre(i"ta (re$t maritoare !i m-a (etermi"at !a $ara!e!c 0ru$area eretica $e care am creat-o i" i0"ora"ta mea !i !a ma u"e!c cu 9ri!to! i" Bi!erica Orto(o=a3 2. &zvorul credintei crestine Ce& mai im$orta"t &ucru care %ormea*a moti'u& !u%icie"t $e"tru ca ci"e'a !a %ie cre!ti" orto(o=, e!te (e a i"te&e0e !ur!a cre(i"tei3

I4D

U" $rote!ta"t e!te i"'atat ,iar e& a acce$tat %ara "ici u" %e& (e 'eri%icare !i (ocume"tare. ca !ur!a cre(i"tei cre!ti"e e!te S%a"ta Scri$tura !i "imic a&tce'a i" a%ara (e Scri$tura3 e fapt, un protestant chiar crede ca %fanta %criptura contine RR carti, fara a primi vreodata o explicatie de ce protestantismul a omis IG carti care sunt recunoscute de 0rtodoxie. Ca"( o a!t%e& (e $er!oa"a a%&a ca S%a"ta Scri$tura are i"ca 4F carti, !i ca S%a"ta Scri$tura NU e!te !i"0ura >!ur!a (e cre(i"ta cre!ti"a+, dar ca sursa credintei este viata vie a Eisericii in uhul %fant Bpe care noi o numim %fanta Traditie8, si ca -oul Testament a fost definitivat in secolul 4 d.@r., de catre Eiserica 0rtodoxa, acea $er!oa"a e!te, i" mo( i"e'ita i&, &a o ra!cruce3 Atu"ci i"ce$e !a !e i"tre e (aca ce'a "u e!te a(e'arat i" ceea ce $rote!ta"ti!mu& &-a i"'atat ca %ii"( >a(e'arat+ !i >"ei"(oie&"ic+3 Ba*a cre(i"tei !a&e e!te "imicita3 De'i"e e'i(e"t $e"tru e& ca e!te a !ur( !a re!$i"0a Bi!erica Orto(o=a care i-a daruit %fanta %criptura, un produs al Eisericii 0rtodoxe. Iar (aca acea!ta $er!oa"a cauta cu !i"ceritate a(e'aru&, i"ce$e !a i"(ra*"ea!ca !a $ri'ea!ca tre$tat &ucruri&e $ri" $u"ctu& (e 'e(ere orto(o= !i i"te&e0e (e ce >!ta&$u& !i teme&ia a(e'aru&ui+ e!te Bi!erica , 4 Tim E, 4H., !i "u S%a"ta Scri$tura3 Bi!erica Orto(o=a e!te, $ri" urmare, acea i!erica care are o TE>EL&E %T9E&L9 %& %0L& 9 ca sursa de credinta, in contrast cu protestantismul. Bi!erica !e !$ri/i"a $e 'iata (u2o'"icea!ca a !%i"ti&or care au marturi!it-o, cu $retu& 'ietii, (e-a &u"0u& i!toriei (e &a i"ce$uturi&e ei !i $a"a a!ta*i3 3. ovada istorica Cu"o!ca"( ace!tea, $rote!ta"tu& 'a i"ce$e $ro$ria !a cautare a Bi!ericii i!torice3 I"(i%ere"t (e mo(u& i" care %iecare cre(e ca ar %i %o!t mo(u& (e 'ietuire !i (e ru0aciu"e, !u"t !u%icie"te i*'oare i!torice i" !crieri&e cre!ti"e 'ec2i !i i" (e!co$eriri&e ar2eo&o0ice, care dovedesc ca primii crestini se ru$au precum crestinii ortodocsi de astazi si nu in precum protestantii. Exista marturii ale existentei sinoadelor, clerului, icoanelor, vesmintelor preotesti, cinstirea sfintilor si a moastelor, do$melor bine definite, %fintei Litur$hii, a %fintelor Taine precum spovedania, mirun$erea, existenta ru$aciunilor pentru cei adormiti, crucea, posturile, sarbatorile, s.a.m.d. Toate acestea au existat, inca de la inceputul crestinismului, cu schimbari minore pana in ziua de azi.Ca"( $rote!ta"tu& (e!co$era toate ace!tea (i" !ur!e 'ec2i, i!torice, atu"ci i!i (a !eama ca tot ceea ce i !-a !$u! (e catre &i(erii !ai a %o!t (oar o (e!criere %a&!a !i ar itrara a Bi!ericii Cre!ti"e $rimare; !i atu"ci i!i 'a (a !eama ca tot ceea ce (ete!ta!e i" Orto(o=ie ca %ii"( "e-!cri$turi!tic "e-a %o!t (at c2iar (e Dom"u& I"!u!i4. %uccesiunea apostolica Su iectu& ace!ta e!te &a %e& (e im$orta"t $e"tru a i"te&e0e (e ce "u $oti !a %ii cre!ti" i" a%ara Bi!ericii Orto(o=e3 Ca"( ci"e'a cercetea*a !ur!e&e cre!ti"e 'ec2i, atu"ci i"ce$e !a i"te&ea0a !i u"e&e 'er!ete (i" S%a"ta Scri$tura3 Atu"ci 'a i"ce$e !a i"te&ea0a ca Bi!erica %u"ctio"ea*a $e $ri"ci$iu& (i'i" a& !i"o(a&itatii !i ca ace!t $ri"ci$iu e!te 0ara"tu& u"itatii, I4J

coe*iu"ii !i !%i"te"iei i" 'iata Bi!ericii3 Atu"ci 'a i"ce$e !a i"te&ea0a ca i" Bi!erica &ui 9ri!to!, (e &a i"ce$ut, "ime"i "u a actio"at i" mo( ar itrar, %ara autoritate; (e &a i"ce$ut a e=i!tat ierar2ie !i autoritate, careincepe cu umnezeu Tatal, continua prin episcopii din fiecate cetate si se termina cu fiecare crestin. 9tunci se va trezi din letar$ia protestanta si va intele$e ca autoritatea episcopului nu este o nascocire omeneasca, ci o invatatura crestina de credinta. Atu"ci 'a i"ce$e !a !e i"tre e (e !ur!a (e autoritate a &i(eri&or $rote!ta"ti ,!i c2iar !ur!a (e autoritate a &ui i"!u!i, atu"ci ca"( e!te $a!tor.3 Ci"e, mai e=act, i-a (at autoritatea (e a %i (ea!u$ra ce&or&a&ti? Atu"ci 'a a'ea !ur$i*a !a (e!co$ere ca &iserica niciodata nu a apostaziat 1asa cum fusese informat2, (ar co"ti"ua !a ra* ata $ri" i!torie, i" comu"iu"e cu Dom"u& Ii!u! 9ri!to! !i i" Du2u& S%a"t3 Atu"ci 'a i"te&e0e ca a$o!to&icitatea e=i!ta -6>9& i" Bi!erica Orto(o=a, ca"( 'a (e!co$eri ratiu"i&e !i mi/&oace&e (i" $rea/ma Sc2i!mei $a$i!ti&or3 Drumu& !$re Orto(o=ie 'a %i u"u& %ara (e i"tor!3 H. (aspunsuri din experienta Toate ace!te i"%ormatii 'or (a ace!tuia !u%icie"te ra!$u"!uri 'ia i&e &a toate acu*e&e $e care &e a(ucea ca"('a Bi!ericii Orto(o=e3 A!t%e& 'a !e!i*a moti'e&e $e"tru atitu(i"ea auto!u%icie"ta o !er'ata &a mu&ti c&erici !i &aici3 Acum 'a i"te&e0e ca $ri"ci$iu& !i"o(a& ,u"(e "u e=i!ta o ierar2ie $irami(a&a cu $uteri a !o&ute, (e "ec&i"tit., e!te (e!c2i! &a "ei"te&e0eri !i co"%&icte (i"tre e$i!co$i $e $ro &eme "emateria&e3 Acum 'a i"te&e0e ca i"tr-u" !$atiu (e i"c2i"are (e!c2i! oricui e!te %ire!c !a e=i!te (e*or(i"e3 Si mai a&e!, ca i"tr-u" a!t%e& (e !$atiu, e!te "orma& ca $!eu(o-cre!ti"ii !i o$ortu"i!tii !a-!i 0a!ea!ca &oc3 Acea!ta $er!oa"a 'a i"te&e0e (e/a ca ace&ea!i &ucruri au e=i!tat (e &a i"ce$uturi&e cre!ti"i!mu&ui, !i ca o0oru& &ui 9ri!to! i"tot(eau"a a a'ut, !i i"ca mai are, (e!tu&a "e02i"aPa"a acum 'a %i i"'atat ce, !i cum, !a crea(a3 I" ace!t mo(, 'a $rice$e ca i" &oc !a critice co"(uita ce&or&a&ti e!te mai i"e !a-!i 'e02e*e $ro$ria 'iata !i co"(uita, !tii"( ca "icio(ata "u a %o!t, !i "ici "u e!te, a!a cum ar tre ui !a %ie i" %ata &ui Dume*eu3 Si ca, i" &oc !a a!te$te $e &a a&tii !a %aca $rima mi!care, e!te mai i"e !a-!i cree*e cercu& !au (e $riete"i (e o cre(i"ta cu e&3 De a&t%e&, e& "u e!te !cutit (e re!$o"!a i&itatea %ata (e cei&a&ti3 R. "larificarea do$matica U" $rote!ta"t !au "u, 'a 0a!i i"tot(eau"a i" Bi!erica Orto(o=a ce'a ce "u $oate %i 0a!it i" a&ta co"%e!iu"e3 )a $asi "0-%&%TE-T9 0<>9T&"9 E%9)9(%&T9.Deoarece, c2iar (aca u"ii !au a&tii, im$otri'a %irii, ar (ori !a co"!i(ere Orto(o=ia ca u" >i(o& &ume!c+, !u$erioritatea ei tot 'a %i e'i(e"ta, i" co"tra!t cu orice i(o& $&a!muit (e om, %ie %i&o!o%ic, re&i0ie !au i(eo&o0ie3 Doarece (oar i" Orto(o=ie e!te RE@ELATIA (um"e*eia!ca i" ceea ce $ri'e!te i"'atatura (e!$re 'iata !i ma"tuire3 oar in 0rtodoxie putem afla %&-<6(9 cale in care umnezeu poate fi cunoscut ca Persoana, precum si Persoana in &isus @ristos.

I4M

Doar i" Orto(o=ie $utem a%&a o meto(a (e $!i2otera$ie (o'e(ita ca u"a cu 'eri%icarea e=$erime"ta&a i" $er!oa"e&e !%i"ti&or3 oar in 0rtodoxie putem afla de ce umnezeu este Treimic si ce inseamna 1 umnezeu este dra$oste*. Doar i" Orto(o=ie $utem !imti &i ertate i" ru0aciu"e !i i"te&e0e /ert%a Ma"tuitoru&ui, %ara %rica (e u" (um"e*eu ra* u"ator3 oar in 0rtodoxie putem invata adevarul despre &ad si (ai si putem fi coplesiti de maretia dra$ostei dumnezeiesti. oar in 0rtodoxie putem $usta &mparatia "erurilor inca din viata aceasta, fara promisiuni desarte pentru viitor, care nu au nici un fel de fundament in viata rea&a3 Pe &a"0a toate ace!tea, toate i"'ataturi&e (o0matice orto(o=e au co"!i!te"ta !i $&e"itu(i"ea care "u $ot %i 0a!ite "icaieri i" a&ta $arte3 9ceasta este posibila pentru ca numai in 0rtodoxie revelatia dumnezeiasca nu este alterata3 Ca"( %o&o!im cre(i"ta orto(o=a ca ma!ura (e com$aratie, 'om descoperi ca orice ideolo$ie, sau oricare alta invatatura eterodoxa, este o ratacire. J. %fintirea vietii In final, pe masura ce omul se intareste in credinta ortodoxa si traieste ortodox, acel om se schimba in asemanare cu umnezeu si incepe sa-si priveasca viata si semenii intr-un mod cu totul diferit, intr-un mod care nu poate fi $asit nicaieri in alta parte. E& i"'ata !a !e /u(ece $e !i"e, "u com$ara"(u-!e cu >cei mai rai !i &e!temati ai &umii+, $e"tru a !e !imti $e e& >curat+ !i >'a! a&e!+, ci cu mo(e&u& PERFECT !i SFANT a& Dom"u&ui Ii!u! 9ri!to!3 O a!eme"ea com$arare 'a a(uce !mere"ie !i u" !e"time"t (e "ei"!em"atate a $er!oa"ei $ro$rii3 Ci"e 0a"(e!te a!a e!te $e >ca&ea cre!ti"a+, %ara a-!i mai /u(eca !eme"ii, ci $ri'i"(u-i $e toti cu (ra0o!te !i u"atate3 @a*a"(u-!i a$roa$e&e $acatui"(, "u-& 'a mai /u(eca, ci !e 'a um$&e (e i"tri!tare !i (urere, !tii"(u-!e $e !i"e $urtator (e %ire i"c&i"ata !$re $acat3 Stie ca "u (oar $e ace&a, (ar !i $e e& i"!u!i, $acatu& i& 'a $utea (uce i" 02ee"a3 De aceea !e 'a ru0a !i $ocai !i "u-& 'a /u(eca $e a$roa$e&e !au; (e aceea 'a 'e(ea ca(erea a$roa$e&ui !au ca %ii"( $ro$ria ca(ere !i 'a !u%eri $e"tru ma"tuirea %rate&ui !au3 e cate ori se va intampla sa mai pacatuiasca, nu va deznada:dui, ci se va $andi la milostivirea si dra$ostea lui umnezeu care a fost rasti$nit pentru cei pacatosi, nu pentru cei drepti, se va ridica iarasi si va continua lupta fiind mai intarit. @a cauta o re&atie $er!o"a&a cu %ratii !ai, $ri" u"icitatea care caracteri*ea*a %iecare %ii"ta uma"a, !i "u-i 'a $ri'i $ri" $ri!ma u"or mo(e&e !ta"(ar(i*ate, &e0a&i!te, (e co"(uita, mora&a !i 'iata3 De aceea, e& "u !e 'a !%ii !a ceara i"ecu'a"tare (e &a Dum"e*eu !i i" ace&a!i tim$ (e &a o $er!oa"a !%a"ta, care a&ta(ata i" 'iata a %o!t u" crimi"a&, u" "e&e0iuit3 IAF

Atu"ci "u-& 'a mai (era"/a "ici (e*or(i"ea (i"tr-o i!erica orto(o=a, ci !e 'a ucura (e &i ertatea (e e=$rimare a cre(i"tei a %iecarei $er!oa"e i" %ata &ui Dum"e*eu, %ara "ici u" %e& (e i(ei $reco"ce$ute3 E& 'a trece (i" !tarea ca*uta (irect i" 0ra(i"a Bi!ericii, $re%era"( !a !e a!e*e i" mi/&ocu& ei, i"tre %&ori&e ei !%i"te, $e"tru a &e !oar e !e'a &or (atatoare (e 'iata; !i a!t%e& 'a (o a"(i cu"oa!tere, (u$a cum ii 'a (arui Dum"e*eu3 Atu"ci 'a !imti $uterea &ui Dum"e*eu care cre!te %&ori&e (i"tr-o 0ra(i"a $erma"e"t 'a"(a&i*ata (e tot %e&u& (e 'iermi "ea(ormiti3 %i astfel aceasta persoana se va lumina, numai in Eiserica 0rtodoxa a omnului nostru, si-L va intalni pe omnul, asa cum este El si alaturi de El, facandu-se partas la viata in umnezeu. Pe"tru orici"e cu"oa!te, c2iar oricat (e $uti", maretia !i a(a"cimea cre(i"tei orto(o=e, !i mer0a"( cati'a $a!i $e ca&ea care (uce &a ma"tuire, im$reu"a cu !%i"tii !i 0u!ta"( (i" a$a 'ietii 'e!"ice, ace&a "u !e 'a mai i"toarce "icio(ata-

Am primit de la fratele ?oria urmatorul material pe care il postez integral"

Dupa cum probabil unora dintre Dvs am apucat sa va relatez intamplarea personal, am decis insa sa procedez si la asternerea ei pe ecranul monitoarelor" 5ersonal, fiind client al BCR, mi s+a propus de catre anga atii amintitei banci in cursul anului ())0 sa primesc un dispozitiv numit token cu a utorul caruia sa pot efectua tranzactii financiare prin telefon sau internet. Avanta ele fata de sistemul clasic de efectuare a platilor la g#iseu sunt net evidente, de genul comision perceput minim sau ine8istent, posibilitatea de initializare a platilor si in afara orelor de program a bancii si din orice tara a lumii, acces permanent la starea

IA4

finaciara a posesorului, eliminarea timpilor de asteptare de la g#isee si multe altele, pe care eu din lipsa de interes nici nu le+am retinut. Clic! pe" 'C(

Recunosc, am utilizat aceasta modalitate alternativa de plata si am beneficiat de facilitatile oferite de catre sistemul e+ban!ing, la momentul de fata isa reusind sa ma debarasez de aceasta inovatie menita sa ne inrobeasca. 5rimele semne de intrebare privitoare la onestitatea acestei mode bancare mi le+ am pus odata cu observarea faptului ca anga atii tuturor bancilor, nelimitandu+ne doar la BCR, promoveaza de cateva luni bune cu o asiduitate de nemaiantalnit 4+BA:@I:A+3<, ca o alternativa a viitorului la sistemul clasic bancar cu care de voie, de nevoie am fost obisnuiti de ceva timp. 1i care este partea rea& Coroborand aceste lucruri, pentru unii probabil marunte, cu scopul final al pecetluirii oamenilor si functionalitatea care i se va da microcipului implantat in corpul uman, ce va permite inc#eierea de tranzactii doar de catre posesorii acestora, bine ne putem da seama ca tinta principala la momentul de fata a elitelor finaciare este eliminarea banilor cas# de pe piata. Descriu in continuare o intamplare banala prin care am trecut, din care va veti putea face o impresie asupra conte8tului creat si presiunii e8ercitate de banci pentru ca oamenii sa se predea din proprie initiativa sistemelor alternative" Cu aproximativ o luna de zile in urma, la Agentia BCR din Bucuresti situata la intersectia dintre Sos.Panduri si Calea 13 Septembrie, intr o zi de luni, am intrat pentru a !ace niste operatiuni bancare. Aici am constatat ca din cele patru g"isee existente, cu publicul lucra doar unul singur, celelalte !iind inc"ise. #a rand asteptau nu mai putin de 1$ persoane, deci este clar ca se impunea suplinirea unicului g"iseu cu cel putin unul, daca nu c"iar cu toate trei. Povestirea continua% Persoanele erau nervoase, unele dintre ele devenind c"iar irascibile, cerand explicatii de la anga&atii bancii pentru umilirea la care erau supuse. Concomitent, in incinta bancii puteau !i observate o multime de anga&ate care se indeletniceau cu diverse, numai cu satis!acerea pretentiilor clientilor nu. 'n paralel, cativa o!iteri de credit, stand netulburati la birouri, o!ereau o solutie la toata nemultumirele a oamenilor( P#A)'#* *#*C)R+,'C*, apeland la diverse tactici de vanzari pentru ca oamenii sa primeasca acele token uri. 'nclusiv eu am !ost reintrebat in acest sediu de banca daca nu cumva doresc sa optez in sens !avorabil. Am reusit sa imi dau seama ca toata aceasta stare tensionata nu se datora acelor mici -!inantisti. care sunt stimulati prin comisionele primite si nici IAA

casieritelor care nu mai apareau la g"iseu, ci tocmai mai marilor sistemului bancar, aserviti scopurilor murdare ale masoneriei, care impun in cunostiinta de cauza o asemenea tactica in relatiile !ata de clienti. /reau sa mai !ac precizarea ca situatia din acea zi de luni nu a !ost determinata de vreo sedinta de inceput de saptamana la nivelul bancii sau vreo alta stare de exceptie, caci marea ma&oritate a oamenilor erau revoltati tocmai de !aptul ca in vinerea dinainte intampinasera aceeasi grava problema. #a catva timp dupa acel neplacut moment, am intalnit o cunostinta careia i am relatat cele ce mi se intamplasera, ast!el ca si acea persoana a putut de asemenea sa imi relateze o situatie oarecum asemanatoare, dar de aceasta data petrecuta intr o agentie0sucursala0!iliala a BR1, cand i s a replicat in mod desc"is de catre o anga&ata a acesteia ca va trebui sa accepte ideea ca in scut timp toate platile se vor !ace doar prin intermediul cardului. Iar, unii cititori probabil vor spune ca este este doar problema acelora care au ales sa lucreze cu bancile, care sunt in prezent in Romania institutii private. 4u le spun insa ca trateaza subiectul cu ma8ima indiferenta, iar prin lipsa de importanta pe care o acorda unui atat de grav subiect, nu fac decat sa se faca partasi 5R4DARII 6=6A<4 a intregii populatiei in fata scopurilor oculte urmarite prin lucrarea bancilor. :u uitati faptul ca toti an)a*atii institutiilor de stat au +ost constansi de catre autoritati prin act normati,# +ara ,oia lor# sa accepte primirea salariilor prin carduri, deci obligatoriu creanduli+se adiacent acestora si cont. Cata marsavie" i s+a dat in mod deliberat si gratuit obiect de activitate sistemului bancar coordonat dupa cum bine stim din afara tarii de catre consortii private patronate de catre elite financiare sioniste.2ezi"

Personalul din institutiile publice ,a primi salariul pe card# din -../

si multe alte surse mult mai e8acte, aceasta fiind prima care mi+a fost la indemana. 5e de alta parte si pensionarii sunt ademeniti spre acceptarea cardurilor pentru primirea pensiilor, una din tactici fiind imputinarea factorilor postali si supraancarcarea cu atributii a acestora, ceea ce duce uneori la intarzieri in onorarea platilor prin 5osta Romana. In momentul de fata in tara e8ista peste -0 milioane de titulari de depozite si mereu suntem avertizati si pregatiti mental spre primirea crizei de lic#iditati, IAE

astfel ca prin dotarea aproape a intregii populatii cu carduri si prin sporirea numarului de utilizatori de e+ban!ing, sa se poate in sfarsit sa se declare imposibilitatea de a se mai elibera bani cas# pentru tranzactii, ele putand fi realizate in continuare in mediul virtual nesting#erit, caci banii e8ista, dar nu ni+i pot da. 1e va urmari in viitorul apropiat ca prin comisioanele in crestere aplicate pentru operatiunile la g#iseu, cei ramasi neafiliati sistemului sa vina singuri de bunavoie si sa solicite permisiune de a fi acceptati. 1a nu cumva sa credem ca aceste intentii ale lor nu ne vor afeca pe noi datorita faptului ca nu toata lumea va accepta aceste sisteme> In acelasi tip de capcana pot intra si persoanele care poseda vec#iul buletin de identitate cu termen de valabilitate nelimitat sau carte de identitate cu termen de e8pirare peste ,), B) sau /) de ani Cambele sunt situatii de e8ceptie pentru persoanele in varstaD nu cunosc cu e8actitate varsta de la care se aplicaE si care s+au gandit ca nu vor fi putea fi constansi de aplicarea te#nicilor biometrice. 6ocmai prin aceste cartele de material plastic prin intermediul carora avem sau vom avea acces la banii sau valoarea banilor nostri, mai mult ca sigur se incearca I: 5R4Z4:6 impunerea metodelor biometrice de securizare de catre cea mai mare banca din Romania, BCR, care este cel mai agresiv angrenata in ducerea la indeplinire a scopurilor mai sus prezentate Ccu toate ca in trecut in Romania de a se emiteau de catre I:A !"0 a lansat primul card cu cip emis in (omania

si BRD BRD a lansat primele sale carduri cu cip asemenea carduri cu cip1.

IAC