CUVIOSUL PAISIE AGHIORITUL DESPRE RUGACIUNE

*** Despre rugciune al aselea volum din colecia Cuviosul Paisie Aghioritul. Cuvinte duhovniceti, aprut la editura Evanghelismos n luna august 2013, a fost lansat miercuri, 2 septem!rie 2013, la li!rria "ophia din #ucureti, fiind primul eveniment al $roiectului %Cri eveniment n tlcuirea prinilor notri.

Rugaciunea este impreuna-v r!irea cu Dumne"eu Fericiti sunt toti cei care au prins legatura cu Baza cereasca
- Gheronda, ce inseamna pentru Sfintia Voastra rugaciunea? - Trimit semna#$ cer a%ut r& Cer c ntinuu a%ut r 'e #a Hrist s$ 'e #a (aica D mnu#ui$ 'e #a S)inti$ pentru mine si pentru cei#a#ti& Daca nu v i cere$ nu-mi v r 'a& &mi aduc aminte ca in timpul ra'!oiului civil ne(au incercuit o mie sase sute de ra'vratiti) *oi eram numai o suta opt'eci de soldati, fortificati in spatele unei stanci) +aca ne(ar fi prins, ne( ar fi omorat) Eu incercam sa fi,e' antena pentru a lua legatura cu -entrul, dar nu reuseam, caci se rupea din pricina rafalelor de foc) .ocotenentul striga la mine/ asa astea acum! "ino aici si a#uta sa tragi vreo lada de grenade) 0poi se ducea sa faca inspectie la mitraliere) De in'ata ce p#eca$ a#ergam iarasi #a statia 'e transmisie& Pana 'a'ea e# r'ine#e$ eu incercam sa insta#e" antena$ 'upa care 'a'eam iarasi )uga sa a%ut$ ca sa nu se mai enerve"e$ in ce#e 'in urma cu # pata si cu un #emn am )i*at antena si am reusit sa prin' #egatura& Am spus ' ar ' ua cuvinte& A ) st 'ea%uns& A ' ua "i 'imineata a venit aviatia si ne-a sa#vat) Este, oare, putin lucru ca o suta opt'eci de !ar!ati sa fie incercuiti de o mie sase sute si in cele din urma sa se salve'e1 Din aceasta sa-ti 'ai seama 'e marea misiune a m na+u#ui$ 'e a a%uta cu rugaciunea& (irenii spun, !e fac calugarii? De ce nu ies in lume ca sa a"ute societatea?# Ca si cum ar spune unui te#egra)ist, !e faci acolo cu statia de transmisie? $as-o, ia o pusca si %ino sa ne luptam& Nu ne ) # seste #a nimic #egatura cu t ate !a"e#e mi#itare 'in #ume$ 'aca nu avem #egatura si c ntactu# cu Dumne"eu$ ca sa cerem si sa primim a%ut r 'e #a E#& -ericiti sunt t ti cei care au prins #egatura cu .a"a cereasca si sunt c nectati$ prin ev#avie$ cu Dumne"eu&

'ristos ne da posi(ilitatea sa %or(im cu )l

$ %heronda, nemultumirea si durerea mea cea mare este pro&lema rugaciunii. 'a a(lu (oarte in urma. Ce sa (ac) - Oriun'e te-ai a)#a$ sa v r!esti 'esc+is #ui Hrist s$ (aicii D mnu#ui$ Ingeri# r$ S)inti# r& Sa #e spui t t ceea ce vrei& Sa "ici, 'ristoase al meu, *aica Domnului, stii intentia mea# +"uta-ma&# Ast)e#$ simp#u si cu smerenie$ sa v r!esti mereu cu ei 'espre rice te pre cupa$ 'upa care sa r stesti rugaciunea, Doamne ,isuse 'ristoase, miluieste-ma&# $ %heronda, ma rog cu mintea imprastiata. - Can' te r gi$ sa te gan'esti cu cine v r!esti& V r!esti cu Dumne"eu/

Oare$ mic #ucru este acesta0 Unei pers ane imp rtante cu cata atentie ii v r!este cineva/ &a aminte ca sa nu spuna vreo prostie, desi din cand in cand i se incurca lim!a din pricina sfielii) Ei, daca cineva ia aminte atat de mult cand vor!este cu un om, cu cat mai atent tre!uie sa fie atunci cand vor!este cu +umne'eu1 Ve"i$ c+iar si un c pi# mic$ atunci can' merge sa-i v r!easca tata#ui sau sau vreunui varstnic$ merge cu s)ia#a& Si 'aca mai vrea sa v r!easca si invatat ru#ui sau$ 'e care se si teme putin$ atunci cu si mai mu#ta s)ia#a se apr pie 'e e#& Iar n i v r!im cu Insusi Dumne"eu$ cu (aica D mnu#ui$ cu S)intii si sa nu ne 'am seama0 $ %heronda, inainte de a veni la manastire, consideram monahismul totuna cu rugaciunea. Acum insa rugaciunea mi se pare o corvoada si o consider lucrarea cea mai grea si mai o&ositoare. ( 2e pomenesti ca esti filosof3 &ti place sa vor!esti si nu o!osesti sa converse'i cu oamenii) -u 4ristos insa, -are !inevoieste sa vor!easca cu tine, iti vine greu sa vor!esti si te o!oseste) *u este, oare, acesta un lucru necuviincios1 Este ca si cum ar spune cineva/ *h, acum tre&uie sa merg sa vor&esc cu imparatul. +u am che(, dar ce sa (ac) "oi merge. Hrist s ne 'a p si!i#itatea sa v r!im c ntinuu cu E# prin rugaciune$ iar n i sa nu vrem0 Este in)ric sat r/ Si mai ciu'at este )aptu# ca Hrist s vrea sa v r!im cu E# ca sa ne a%ute$ iar n ua ne vine greu& $ %heronda, cad mereu in vor&ire desarta si apoi ma mahnesc. - Nu este mai !ine sa v r!esti cu Hrist s0 Ce#ui care v r!este cu Hrist s nici 'ata nu-i pare rau& Desigur$ v r!irea 'esarta este patima$ 'ar 'aca pui in va# are 'u+ vniceste$ ea p ate 'eveni pricina pentru rugaciune) 5nora le vine greu sa vor!easca) 2u insa ai o putere inlauntrul tau si un im!old de a vor!i) +aca vei pune in valoare duhovniceste aceasta, ti se va sfinti sufletul) Stra'uieste-te sa v r!esti cu amenii ' ar ceea ce este a!s #ut necesar si sa v r!esti mereu cu Hrist s& Can' vei incepe c nv r!ire smerita cu E#$ nuti vei mai 'a seama ce se intamp#a in %uru# tau1 atat 'e mu#t vei )i atrasa si asa nespusa 'u#ceata vei simti& $e mine chiar si convor!irile duhovnicesti ma o!osesc, in timp ce in rugaciune simt multa odihna) 6ugaciunea este impreuna(vor!ire cu +umne'eu) 5neori ii fericesc pe cei care au trait in vremea lui 4ristos, pentru ca &l vedeau si &l au'eau pe 4ristos &nsusi si puteau sa(& vor!easca) +ar ma gan'esc ca n i suntem cu mu#t mai )ericiti 'ecat ei$ pentru ca aceia nu puteau sa 'iscute mu#t cu E#$ in timp ce n i putem v r!i neincetat cu E# prin rugaciune&

Dorinta arzatoare pentru rugaciune

$ %heronda, cum tre(uie sa ma rog? - Sa te simti ca un c pi# mic$ iar pe Dumne"eu sa-L simti ca pe tata# tau si sa-L r gi pentru t t ce ai nev ie& 7or!ind astfel cu +umne'eu, dupa aceea nu vei mai voi sa te de'lipesti de langa El, pentru ca numai in +umne'eu afla cineva siguranta, mangaiere si nespusa dragoste impreunata cu dumne'eiasca gingasie) Rugaciune inseamna sa-L !agam pe Hrist s in#auntru inimii n astre si sa-L iu!im cu t ata )iinta n astra&

,a iu&esti pe -umne.eul tau din toata inima ta, din tot su(letul tau, cu toata puterea ta si cu tot cugetul tau-./, spune "fanta "criptura) -and omul &l va iu!i pe +umne'eu si va avea partasie cu El, nu(l va impresiona nimic pamantesc) +evine ca un ne!un) $une(i unui ne!un cea mai !una mu'ica si nu(l va misca sufleteste) 0rata(i cele mai frumoase picturi si nu le va da nici o importanta) +a(i cele mai !une mancaruri, cele mai !une haine, cele mai !une parfumuri si nu va lua aminte la ele, caci traieste in lumea lui) T t ast)e# si ce# care are partasie cu #umea cereasca$ s-a a#ipit 'e ce#e 'e ac # si nu p ate )i smu#s pentru nimic in #ume& Asa cum nu-# p ti 'e"#ipi pe c pi# 'in !rate#e mamei sa#e$ t t ast)e# nu-# p ti 'e"#ipi 'e rugaciune pe mu# care a inte#es n ima ei) Ce simte pruncu# in !rate#e mamei sa#e0 Numai ce# care simte pre"enta #ui Dumne"eu$ iar pe sine se ve'e ca un c pi# mic$ va putea inte#ege asta& 0m cunoscut oameni care, atunci cand se roaga, sunt ca niste copii mici) "i daca i(ar au'i cineva cum vor!esc cand se roaga, ar 'ice ca, intr(adevar, sunt copii mici) +aca ar mai vedea si ce miscari fac, chiar ca ar 'ice ca au inne!unit) Asa cum a#earga c pi#u#$ i# apuca pe tata# sau 'e maneca si-i "ice, 0u stiu cum, dar fa-mi ceea ce-ti cer$ cu aceeasi simp#itate si in'ra"nire I# r aga si acesti ameni pe Dumne"eu& $ %heronda, dorinta pentru rugaciune se poate naste din nevoia sentimentala de a nu (i singur, de a (i mangaiat) ( "i daca se naste dintr(o nevoie sentimentala !una pentru +umne'eu, oare nu este !una0 Se ve'e ca tu esti imprastiata si numai #a nev ie a#ergi #a rugaciune& -ireste$ pentru aceasta Dumne"eu inga'uie 'i)erite#e nev i si greutati$ ca sa a#ergam #a E#& .ine este insa ca 'in 'rag ste sa a#erge c pi#u# #a tata# sau #a mama #ui& &nchipuieste(ti un copil, care, desi stie cat de mult il iu!esc parintii lui, si el totusi sa fie impins cu sila sa mearga in !ratele mamei sau ale tatalui sau) Dumne"eu este un Parinte iu!it r si ne iu!este& De aceea tre!uie sa asteptam cu in)#acarare sa vina vremea rugaciunii si sa nu ne mai saturam sa v r!im cu E#&

Nev ia 'e rugaciune ,a simtim rugaciunea ca pe o necesitate

$ %heronda, nu prea am credinta si ma simt tare neputincioasa# - Stii ce sa )aci0 Sa te agati 'e Dumne"eu asa cum se agata c pi#u# 'e gatu# tata#ui sau si sa-L strangi atat 'e tare$ incat sa nu te p ata 'e"#ipi 'e E#& Numai atunci vei simti siguranta si putere&

$ %heronda, simt nevoia sa ma sprr#inesc de -umne.eu, dar imi vine greu. - Sa-ti ri'ici maini#e in sus& Ast)e# incet-incet se v r #ungi si te vei agata 'e Dumne"eu& $ %heronda, atunci cand nu am destul timp si ma gra&esc la rugaciune, nu cumva (ur din timpul pe care tre&uie sa$l dau lui /ristos) ( 4ristos este !ogat si, oricat ai fura tu, El tot nu saraceste) Tu insa in )e#u# acesta esti in pier'ere& Hrist s nu are tre!uinta 'e rugaciunea n astra$ ci n i avem nev ie 'e a%ut ru# Lui) *e rugam pentru ca asa comunicam cu +umne'eu -are ne(a creat) Iar 'aca nu v m )ace$ v m ca'ea in maini#e 'iav #u#ui si atunci2vai 'e n i/ Ai va"ut ce spune S)antu# Isaac Siru#0 0u ne %a cere socoteala Dumnezeu pentru ca nu am facut rugaciune, ci pentru ca nu am a%ut partasie cu )l si in felul aaesta am dat drepturi dia%olului si ne-a chinuit-1/. $ %heronda, cum sa a#ung sa iu&esc rugaciunea) - Sa simti rugaciunea ca necesitate& Asa cum trupu# are tre!uinta 'e +rana ca sa traiasca$ t t ast)e# si su)#etu#$ tre!uie sa )ie +ranit ca sa traiasca& Daca nu va )i +ranit$ s#a!este si m are 'u+ vniceste& $ %heronda, de ce ne %ine greu sa ne rugam? - Pentru ca nu simtim rugaciunea ca pe necesitate& -el care nu intra in noima rugaciunii, ca sa o simta ca pe o necesitate, o considera ca o corvoada si se aseamana copilului fara minte care se intoarce de la sanul mamei sale si de la toata dragostea ei cea dulce, a8ungand astfel !olnavicios si pipernicit)

2ugaciunea inseamna siguranta

$ %heronda, si cum sa a#ung sa simt rugaciunea ca o necesitate) - Tre!uia sa )i mers si tu in ra"! i ca sa ne putem inte#ege& In armata$ in vreme 'e ra"! i$ can' eram in #egatura c ntinua si 3in neintrerupta con%or(ire deschisa cu Centru#$ aveam mai mu#ta siguranta) -and comunicam din doua in doua ore, simteam o nesiguranta) &ar cand comunicam numai de doua ori pe 'i, dimineata si seara, atunci ne simteam fara spri8in) Cu cat mai mu#t se r aga cineva$ cu atat mai mu#ta siguranta 'u+ vniceasca simte& Rugaciunea inseamna siguranta&

Daca ne a)#am in #egatura c ntinua si in neintrerupta con%or(ire deschisa cu Dumne"eu$ v m preintampina rice rau& O'ata$ intr-un aut !u" era un m na+ 456 care se ruga cu ochii inchisi) 2oti ceilalti calatori credeau ca doarme) .a un moment dat un camion, care venea din directie opusa, s(a i'!it de un stalp de curent electric, iar masinile care veneau din am!ele directii s(au ciocnit intre ele, pricinuindu(se mare pagu!a) 0uto!u'ul insa s(a aflat la cativa metri de drum, ca si cum ar fi fost luat de o mana neva'uta, si niciunul din( tre pasageri nu a patit nimic) 6ugaciunea monahului i(a salvat) $ %heronda, adeseori mirenii intrea&a cum sa se o&isnuiasca sa se roage. ( Uite$ mai 'emu#t$ unii care v iau sa 'evina m na+i si aveau un caracter aspru$ mergeau si se nev iau pe stanci a!rupte$ in pesteri$ in m rminte#e inc+inat ri# r #a i' #i sau in # cuinte#e 'em ni# r& Ac # treceau printr- mu#time 'e prime%'ii 7 se temeau ca nu cumva sa se 'esprin'a stanca$ ur#au 'em nii etc& -$ si )rica ii si#ea sa strige neincetat, 'ristoase al meu, *aica Domnului& Si ast)e# au ' !an'it !isnuinta cea !una a rugaciunii neincetate) Asta"i$ 'at rita 'istractii# r 'e n apte$ 'r guri# r etc$ mu#ti 'intre cei care c n'uc masina isi pier' c ntr #u# asupra # r insisi& Asa ca mu# se 'uce #a serviciu si nu stie 'aca se mai int arce sanat s acasa sau se va tre"i sc+i# 'it in vreun spita#& Aceasta nu-# si#este sa spuna mereu, 'ristoase al meu, *aica Domnului0 Daca mirenii ar )i pus in va# are prime%'ii#e prin care trec$ ne-ar )i intrecut pe n i$ m na+ii$ in rugaciune si ar )i evitat si prime%'ii#e& La C #i!a mea a venit cineva ) arte ma+nit pentru ca 'in neatentie a # vit un c pi# cu masina& Sunt %ino%at spunea e#& 3e rugai in acel ceas?$ #-am intre!at& 0u mi-a raspuns& 0u esti atat de %ino%at ca ai lo%it copilul, i-am spus, pe cat esti de %ino%at ca nu te rugai# "i i(am povestit urmatorul ca' pe care il aveam in vedere sa i(l spun) Am cun scut un )uncti nar care a%unsese #a ina#te masuri 'e virtute& R stea neincetat Rugaciunea #ui Iisus #a serviciu$ pe 'rum si peste t t un'e mergea& Rugaciunea ii 'evenise 'e-sine#ucrat are 486 si 'in c+ii #ui curgeau #acrimi 'e ' * # gie si 'e vese#ie& La !ir u# un'e #ucra$ u'a +artii#e cu #acrimi& +in aceasta pricina se gandea sa(si lase serviciul si sa iasa la pensie) 0 venit la -oli!a mea ca sa ma intre!e ce sa faca) :+u pleca, i(am spus, iar cand te vor intre&a colegii tai de ce plangi, tu sa le spui0 1'i$am adus aminte de tatal meu2. Intr- "i$ in timp ce c n'ucea$ i-a sarit 'intr- 'ata un c pi# in )ata masinii& Desi #-a aruncat cat c # ca pe un titire"$ t tusi c pi#u# nu a patit nimic& L-a pa"it Dumne"eu$ pentru ca in ace# ceas mu# acesta se ruga&

*o(ilizare pentru rugaciune

- Gheronda, %a fi raz(oi? ;

- V i )aceti rugaciune0 Eu 'in primavara pana-n t amna )ac m !i#i"are pentru rugaciune 7 )ara "g m t -$ ca sa ne mi#uiasca Dumne"eu si sa evitam m !i#i"area si ra"! iu#) 0m avut o vestire <9=/ 3aceti multa rugaciune, ca sa (ie impiedicati turcii, deoarece in duminica de 45 octom&rie, intentionea.a sa ne loveasca. S#ava #ui Dumne"eu ca pana acum ne-a pa"it (aica D mnu#ui1 sa na'a%'uim ca ne va pa"i si 'e acum inainte& $ %heronda, acum, ca a trecut prime#dia care urma sa se a&ata aici, sa ne mai rugam pentru aceasta) - E*ista$ are$ pe #umea aceasta vreun # c un'e sa nu )ie ra"! i0 Ce 'i)erenta este intre aici si acolo0 Si cei 'e acolo$ un'e acum este ra"! i$ sunt )ratii n stri& *u ne tragem noi, toti oamenii, din 0dam si Eva1 +ar familia noastra s(a de'!inat) 5nii sunt aici, altii acolo) Cu rt ' csii suntem )rati si 'upa trup si 'upa 'u+$ in timp ce cu cei#a#ti suntem )rati numai 'upa trup& Prin urmare$ e*ista un m tiv in p#us pentru care tre!uie sa ne rugam cu mai mu#ta 'urere pentru aceia$ 'e arece ei sunt mai c+inuiti& $ %heronda, in aceasta vreme, cand %recia trece printr$o situatie di(icila, (ac multa rugaciune cu metanierul, dar ma gandesc si la (aptul ca mantuirea %reciei nu depinde de metanierul meu. ( Nu spun ca mantuirea Greciei 'epin'e 'e metanieru# tau$ insa )aptu# ca te gan'esti mereu #a greutati#e prin care trece Grecia$ inseamna ca te ' are pentru patria ta si ceri interventia #ui Dumne"eu$ singuru# Care p ate a%uta& Sa va rugati sa ri'ice Dumne"eu ameni 'u+ vnicesti$ (aca!ei496, pentru ca e,ista mare nevoie de astfel de oameni) A venit vremea sa se #upte !ine#e cu rau#$ pentru ca )ara'e#egea au )acut- #ege si pacatu# m 'a& Can' veti ve'ea nen r ciri in Grecia$ can' statu# va 'a #egi neg+i a!e si va e*ista insta!i#itate genera#a$ sa nu va temeti$ caci Dumne"eu va a%uta<>=) $ Din ceea ce spuneti, Gheronda, inseamna ca tre(uie sa lasam toate si sa ne incredintam cu toata puterea rugaciunii# - Dar mai incape 'iscutie pentru aceasta0 T ata #umea )ier!e ca intr-un ca"an& .iserica$ statu#$ t ate neamuri#e se a)#a intr- mare tu#!urare) "i cum vor evolua lucrurile, nimeni nu stie) +umne'eu sa "e milostiveasca3 Ca#ugarii tre!uie sa )aca mu#ta rugaciune& Si 'aca cumva s-au apucat 'e tre!uri pamantesti$ sa se preasca si sa se int arca #a rugaciune& Cat puteti$ sa va rugati cu smerenie pentru #ume$ care a 'at mu#te 'repturi vic#eanu#ui si 'in aceasta pricina se c+inuieste) "a nu uitati ca ne(am facut monahi ca sa ne mantuim sufletele noastre si ca sa a8utam lumea cu rugaciunea) "a ne straduim sa devenim monahi !uni, sa facem rugaciune si metanii pentru noi insine si pentru lume, deoarece monahul cu acestea a8uta)

>

Pentru ca Dumne"eu sa ne au'a 4atimile sunt paraziti care impiedica dumnezeiasca impreuna-%or(ire
$ %heronda, atunci cand ma cuprinde antipatia, inima mea poate lucra rugaciunea) ( Cum sa #ucre"e inima ta rugaciunea$ can' ai in#auntru patimi0 Iata$ ia un ca!#u ruginit si #eaga-# cu te#e) nu#& Te p ti inte#ege0 -ace scurtcircuit$ tiuie& .a fel si omul, cand are inlauntrul sau rugina, patimi, face scurtcircuite in viata duhovniceasca? singur se scurtcircuitea'a) Tre!uie sa ia aminte #a man'rie$ #a eg ism$ #a v ia pr prie$ #a !ra"nicie& Pentru ca$ 'aca este stapanit 'e acestea$ nu este cu putinta sa-# cercete"e Haru# #ui Dumne"eu$ asa incat sa se p ata ruga& Tre!uie sa-si curete 3ca!#uri#e: #ui ruginite$ ca sa 'evina !un c n'uct r si sa p ata c munica cu Dumne"eu& Si cu cat mai mu#t se va curata 'e patimi$ cu atat mai mu#t va sp ri in rugaciune& Patimi#e sunt para"iti care impie'ica 'umne"eiasca impreuna-v r!ire& Daca nu sunt in'epartati para"itii$ cum va putea c munica mu# cu Dumne"eu0 .a 2ransmisiuni, cand cineva avea para'iti, ii spuneam/ ,emnalul tau 1.ero2, semnalul tau 1unu2 678. "eri(icati si repetati9 semnal neinteles) +in pricina para'itilor nu se au'ea celalalt) 2re!uia ca semnalele sa fie mai sus de :trei@) .a semnalul :cinci@ se au'ea foarte !ine si comunicarea mergea ceas) 0ltfel, striga, striga, dar nu se au'ea, pentru ca nu era !ine conectat) Tre!uia ca mai intai sa c necte"e emitat ru# cu recept ru# statiei #ui si ap i sa se c necte"e #a aceeasi )recventa cu Centru#& T t asa si pentru a ne c necta cu Dumne"eu$ tre!uie sa reg#am emitat ru# n stru #a 'rag ste si recept ru# #a smerenie$ pentru ca sa ne au'a Dumne"eu si sa-L au"im si n i& Aceasta este )recventa #a care #ucrea"a Dumne"eu, Drag ste-Smerenie) Amul tre!uie sa lucre'e, pe cat ii sta in putinta, astfel incat sa prinda aceasta frecventa) 0tunci va avea legatura cu +umne'eu si mintea lui va fi mereu la El) Bie ca sa do!anditi aceasta legatura dumne'eiasca3 0min)

,nteresul personal impiedica comunicarea cu Dumnezeu

$ %heronda, mi$ati spus ca tre&uie sa$mi incarc &ateria cu cele duhovnicesti. Cum se (ace aceasta) ( Sa cu#tivi no(letea duho%niceasca, marinimia$ ca sa )uga cat c # interesu# pers na#& Interesu# pers na# impie'ica rugaciunea$ pentru ca-# 'esparte pe m 'e Dumne"eu, creea"a i" #are) "tii ce inseamna i'olare1 Este ca si cum ti(ar spune +umne'eu/ +u te inteleg, copilasul meu!. $ %heronda, un monah poate (i consecvent (ata de indatoririle lui duhovnicesti 6:8, dar sa (ie lipsit de #ert(irea de sine si de dragoste (ata de (rati)

( "igur ca poate) Daca se gan'este numai #a sine$ p ate )ace rugaciuni$ nev inta mare etc$ 'ar sa ai!a si parere ina#ta 'espre sine si sa )ie in'i)erent )ata 'e cei#a#ti& Insa )acan' ast)e#$ va ramane t t'eauna sarac& $entru ca, cu cat mai mult se preocupa cineva de el insusi, nu pentru ca sa(si de'radacine'e patimile, ci ca sa faca ceea ce(i convine, ceea ce(l multumeste, cu atat nu sporeste in rugaciune) $ Adica si la ascultare si in toata purtarea ta sa (ii asa cum tre&uie. ( &n toate) Ca sa ai #egatura cu Hrist s$ tre!uie ca Hrist s sa Se 'i+neasca in t ata viata ta& Iar Hrist s Se 'i+neste atunci can' i# 'i+nesti pe apr ape#e tau in sensu# ce# !un& +e aceea accentue' no(letea duho%niceasca, "ertfirea de sine# $entru ca, 'aca cineva )ace ce#e 'u+ vnicesti si nu ia aminte #a ce#e#a#te$ a'ica #a %ert)irea 'e sine etc$ atunci nu are nici un ) # s 'in t ate in'at riri#e 'u+ vnicesti pe care #e #ucrea"a&

-and am intrat in viata de o!ste <10=, fiind frate incepator, m( au pus a8utor de trape'ar) 0tunci un !atranel de opt'eci de ani, cu totul sla!it, mi(a cerut sa(i duc la chilie niste supa) -and terminam ascultarea, mergeam si(i duceam supa) &ntr(o 'i m(a va'ut un frate care mi(a 'is/ +u$l invata asa, pentru ca apoi iti va cere mereu a#utorul si nu te va mai lasa sa te odihnesti9 n$o sa mai poti sa$ti (aci nici macar canonul. ,tii ce am patit eu) Am mers odata sa$l a#ut, pentru ca era racit, si dupa aceea n$am mai scapat de el. ;atea mereu in perete, tac$tac. 13a dragoste, imi spunea, si adu$mi un ceai2. 13a dragoste si vino de ma intoarce putin2. +u trecea mult timp si iar tac$tac in perete0 13a dragoste si pune$mi o caramida calda 64482. Caramida$ceai, caramida$ceai. Cand sa mai apuc sa$mi (ac cele duhovnicesti) 'i$am iesit din (ire. Au"i ce spune0 in)ric sat r/ A'ica !atrane#u# ace#a sa su)ere$ sa geama$ sa-i ceara ceva ca sa-i usure"e su)erinta$ iar e# sa nu vrea sa-# a%ute$ ca sa nu-si intrerupa in'at riri#e 'u+ vnicesti& 0ceste lucruri n(au nici o noima) Dai mult ar fi cantarit la +umne'eu :caramida(ceai@ decat metaniile si rugaciunile pe care le faceaE dupa toata randuiala) Pe 'eparte "icea, Doamne ,isuse 'ristoase, miluieste-ma& iar pe 'e a#ta, $asa-ma in pace& $ %heronda, cum poate avea cineva &inecuvantarea lui -umne.eu) ( Can' mu# se inru'este cu Dumne"eu$ atunci si Dumne"eu ii 'a !inecuvantarea Sa& A#t)e# cum sa i- 'ea0 Ca sa-i )ie ca#cata in pici are !inecuvantarea0 .ucrul acesta l(am F

trait) -and am mers in "inai <12=, era mare seceta) +e multi ani nu plouase nici o picatura de apa si din aceasta cau'a o duceau greu si manastirea si !eduinii care traiau langa ea) Donahii facusera rugaciune pentru ploaie, insa fara nici un re'ultat) -and a venit vremea curatarii maslinilor <13= am mers si eu sa a8ut) +upa ce !eduinii au curatat maslinii, monahii au luat crengile groase pentru manastire, iar pe cele su!tiri le(au lasat intr(o margine) .e'uinii i-au rugat pe m na+i sa #e 'ea # r crengi#e su!tiri$ ca sa #e ) # seasca #a aprinsu# ) cu#ui$ pentru pregatitu# +ranei si pentru inca#"it in timpu# n pti# r can' este ) arte )rig& Dar m na+ii nu au vrut sa #e 'ea si 'in aceasta pricina !e'uinii au p#ecat ma+niti& A ' ua "i$ can' !e'uinii au venit 'in n u ca sa #e ceara$ eu )acusem 'e%a #egaturi t ate crengi#e su!tiri si #e-am 'at pe t ate& Atunci un !e'uin !atran mi-a spus, 3u esti un om (un# Va ploua# Si intr-a'evar$ pana sa a%ung #a manastire$ a inceput sa p# ua$ si inca a p# uat mu#t& Rugaciunea !e'uinu#ui a 'esc+is ceruri#e& Nu am p vestit nimanui atunci aceasta intamp#are&

Dumnezeu nu asculta rugaciunea celui mandru

$ %heronda, dupa ce$am (acut un gest urat, gandul imi spune ca rugaciunea mea nu este placuta lui -umne.eu. ( Daca gan'u# acesta vine 'in a'evarata smerenie si spui, ,l intarat pe Dumnezeu cu purtarea mea urata, atunci simti 'umne"eiasca mangaiere& Daca insa te ma+nesti in c+ip eg ist si spui, !um am a"uns eu in aceasta stare? nu primesti mangaiere$ pentru ca/ Dumnezeu celor mandri le sta impotri%a-.5/. Dumne"eu nu ascu#ta rugaciunea ce#ui man'ru$ pentru ca man'ria este "i'& Pentru ca rugaciunea n astra sa )ie au"ita$ tre!uie sa iasa 'in inima infranta si smerita -.6/. Atunci can' spunem cu mu#ta smerenie, Dumnezeul meu, in halul in care sunt, cum sa ma auzi?, in'ata ne au'e .unu# Dumne"eu& $ %heronda, de ce uneori, cand am vreo ispita, nu ma pot ruga) ( Daca ai ispita si nu p ti )ace rugaciune$ sa stii ca e*ista in#auntru# tau eg ism si s#ava 'esarta& Si ispita va ramane pana ce se va scar!i mu# 'e sine insusi& De in'ata ce se va scar!i$ va a%uta si Hrist s$ iar ispita va trece& $ %heronda, <l rog pe -umne.eu sa ma a#ute sa ma slo&o.esc de o&ra.nicie, dar nu vad nici un re.ultat. - Can' cineva se nev ieste si se r aga$ 'ar nu se ve'e nici un re"u#tat$ inseamna ca e*ista )ie eg ism$ )ie man'rie$ )ie pre'isp "itie spre man'rie$ care impie'ica Haru# #ui Dumne"eu sa #ucre"e prin mi%# cirea rugaciunii& Orice cerem in rugaciune$ .unu# Dumne"eu ne 'a$ 'aca avem smerenie si simtirea pacat seniei n astre& 10

$ %heronda, si ce sa (ac atunci cand <l rog cu durere pe -umne.eu sa ma slo&o.easca de o neputinta si (ac si nevointa cuvenita, dar nu ma a#uta (iindca am mandrie) - Sa ceri anticipat iertare 'e #a Dumne"eu) "a spui/ Dumnezeul meu, mandria mea e cea care impiedica a"utorul 3au, dar, 3e rog, lumineaza-ma sa inteleg ce tre(uie sa fac, ca sa-mi (iruiesc neputinta# Din c#ipa in care vei accepta ca ai man'rie si ca 'e aceea nu ce'ea"a acea neputinta$ Dumne"eu te va instiinta si 'e un'e vine$ ca sa te nev iesti sa tai pricini#e& $ %heronda, cum tre&uie sa simt in timp ce ma rog) ( Sa simti in c+ip smerit$ ca sa te a%ute Dumne"eu& Ce# smerit nu are v ia sa$ ci )ace ascu#tare 'e v ia #ui Dumne"eu si pa"este p runci#e Lui& +e aceea si +umne'eu asculta rugaciunea lui si(i daruieste !inecuvantari ceresti) Cu cat mu# I# ascu#ta mai mu#t pe Dumne"eu$ cu atat si .unu# Dumne"eu i# ascu#ta pe e#& G70 56D0H <1= uca 10,2>) 7e'i i 'atei 22,3>? 'arcu 12,30) <2= 7e'i "fantul &saac "irul, Cuvinte Ascetice, Cuvantul =>. <3= Dai tar'iu am aflat ca a fost insusi "taretul) < = +espre rugaciunea de(sine(lucratoare ve'i p) 19F) <9= S-a spus in n iem!rie ;<=5& Vestirea nu a ) st meneasca$ ci 'umne"eiasca <;= "upranumele de Daca!eu i s(a dat lui &uda, conducatorul rascoalei iudaice care a avut loc n 1;; i4r) mpotriva lui 0ntioh al &7(lea Epifanis (, si urmasilor lui) Daca!eii s(au distins pentru luptele lor pentru credinta parinteasc si pentru li!ertate) G7e'i <, << i l<< 'aca&ei?. <>= "(a spus n 1FC1 <C= *umerele inseamna gradul de acustica) <F= &ndatoririle duhovnicesti sunt/ rugciunea cu siragul de metanii, metaniile, studiul duhovnicesc etc, pe care monahul le face in chilie, in afara slu8!ei randuite in !iserica) 0cestea se fac si de catre mirenii care se nevoiesc n lume) <10= .a "fanta Danastire Esfigmenu n 1F93 <11= &n trecut se folosea in loc de termofor o caramida incal'ita) <12= &n septem!rie 1F;2

11

<13= &n fe!ruarie 1F;3 <1 = <acov ,;? < Petru 9,9) 7e'i si Pilde 3,3 <19= Psalmul 90,1F Gdin/ Cuvi su# Paisie Ag+i ritu#$ Despre rugaciune, Editura Evanghelismos, #ucuresti, 2013H

Greutati#e in rugaciune Ace'ia i# netre!niceste pe m

$ %heronda, ce di(erenta e@ista intre acedie si trandavie) ( Ace'ia este #enevia 'u+ vniceasca$ in timp ce tran'avia se rap rtea"a si #a su)#et si #a trup) #ine este insa sa nu fie nici una) De ace'ie si 'e tran'avie se m #ipesc une ri si su)#ete#e care au mu#te c n'itii pentru viata 'u+ vniceasca$ care au sensi!i#itate$ marinimie& Diav #u# nu prea are ce sa-i )aca unui m in'i)erent& Insa un m sensi!i#$ 'aca se va ma+ni$ este cuprins ap i 'e ace'ie& Tre!uie sa a)#e ce #-a ma+nit si sa in)runte situatia 'u+ vniceste$ pentru a-si regasi cura%u# si a-i p rni m t ru# 'in n u& Sa ia aminte sa nu #ase rani nevin'ecate$ pentru ca 'upa aceea se va inc v ia 'in pricina # r) Ist virea 'u+ vniceasca$ care in c ntinuare a'uce cu sine si pe cea trupeasca$ i# netre!niceste& Te 'uci #a me'ic si acesta nu-ti gaseste nimic$ pentru ca vatamarea a pricinuit- ispitit ru#& Pe cate su)#ete care au marinimie si sensi!i#itate #e va' netre!nicite/ $ %heronda, ma simt istovita si nu$mi pot (ace deloc indatoririle duhovnicesti. *are aceasta sa mi se traga din o&oseala sau din trandavie) ( *u spune/ 4entru pacatele mele cele multe mi se im(olna%este trupul, sla(este si sufletul meu) Nu este ! sea#a trupeasca$ ci ist vire su)#eteasca& Iar aceasta este mai rea 'ecat ! sea#a trupeasca& &stovirea sufleteasca il scoate din u. pe om, care devine ca o masina ale carei piese sunt !une, insa are motorul de'mem!rat) $ %heronda, vad ca, desi la inceput iu&eam cele duhovnicesti, acum nu mai pot (ace nimic) ( +e ce nu poti face nimic1 *u ai putere1 Eu vad ca ai) *u(ti aduci aminte cum mai demult, cand se 'idea manastirea si lucrai toata 'iua la constructii, cate nevointe duhovnicesti faceai1 $ %heronda, nu cumva este de vina (aptul ca sunt prinsa cu tot (elul de tre&uri) ( (ai 'egra!a este 'e vina )aptu# ca ai s#a!it nev inta& Cauta sa te ca#esti$ sa iu!esti asce"a& Eu, cu 8umatate de plaman, stii cate metanii fac1 *u pot sa(ti spun) *umai atata iti spun/ ca atunci cand fac rugaciunile cu siragul de metanii si cu inchinaciuni, cand imi o!oseste o mana, fac cruce cu cealalta) 2oate acestea ti le spun din dragoste) A#tii nu au c n'itii#e pe care #e ai tu si stii cum se nev iesc$ cum se #upta0 2u esti !una de comando) 12

-um de te(ai delasat in asa hal1 Eu ma v i ruga pentru tine$ 'ar$ ca sa te a%uti$ tre!uie ca si tu sa )aci ceva& Ai inte#es0 In ce#e 'u+ vnicesti tre!uie sa te 'aruiesti cu t tu# pe sineti si atunci vei a'uce r ' si in ascu#tarea ta& $ %heronda, uneori, cand sunt in chilie ma cuprinde acedia. ( In c+i#ie nu te r gi$ nu citesti0 Pe cat p ti$ sa nu #asi sa treaca timpu# )ara sa )aci ceva& Nu te p ti ruga0 Atunci citeste ceva care sa te a%ute in ace# timp& A#t)e# 'iav #u# p ate e*p# ata starea ta apasat are si te p ate ist vi cu 'esavarsire&

Sa nu taiem )rang+ia
$ %heronda, dupa ce toata .iua stati de vor&a cu atata lume, seara sunteti istovit, insa dimineata pe chipul ,(intiei "oastre nu se mai vede nici o urma de o&oseala, ci sunteti luminos. Cum se e@plica asta) ( Ei, eu nu tai franghia<2=) $ %heronda, uneori, cand din pricina ascultarii nu merg la Pavecernita si sunt (oarte o&osita, imi spun0 ,a ma intind putin si voi rosti Augaciunea lui <isus, dar in cele din urma ma ia somnul si nu (ac nimic. ( *u asa, !inecuvantato3 C+iar si atunci can' esti ) arte ! sita$ sa nu te intin"i pe pat )ara sa )aci rugaciune& Sa spui un Sfinte Dumnezeule si Psa#mu# >?$ sa saruti ic ana #ui Hrist s si a (aicii D mnu#ui$ sa )aci semnu# crucii pe perna ta si ap i sa te cu#ci& Sa pui ceasu# sa sune cu ra inainte 'e a incepe s#u%!a$ ca sa te sc #i si sa-ti )aci can nu#) Este tre!uinta 'e si#ire$ 'ar s- simti ca necesitate$ sa te si#esti cu t ata inima ta& %Pe datatorul de &una voie il iu&este -umne.eu-7/. $ ,i atunci cand nu am deloc ravna) ( Sa te si#esti pe tine insati sa )aci ceva 'u+ vnicesc& Sa te ingri%esti ca in )iecare "i sa )aci putin stu'iu si putina rugaciune& Stu'iu#$ rugaciunea$ psa#m 'ia sunt vitamine care ii tre!uiesc su)#etu#ui in )iecare "i& Sa nu #asam sa treaca "iua )ara sa )acem rugaciune& &mi aduc aminte ca in ra'!oi, atunci cand treceau mai multe 'ile fara sa atacam, trageam in aer cateva focuri de arma) +aca nu faceam asa, dusmanii ar fi 'is/ :aceia dorm@ si ne(ar fi luat prin surprindere) .a fel sa facem si in nevointa duhovniceasca) Daca vre 'ata ne simtim ist viti si nu ne mai putem in'ep#ini t ate in'at riri#e n astre 'u+ vnicesti$ sa nu taiem )rang+ia$ a'ica c municarea cu Dumne"eu$ ci sa )acem macar cateva metanii$ cateva siraguri 'e

13

rugaciuni& A'ica sa tragem vre ' ua ra)a#e$ ca sa nu ne r !easca tanga#ac+i& &ar dupa ce ne vom reveni, sa incepem iarasi nevointa noastra dupa randuiala) Atunci can' cineva isi #asa ce#e 'u+ vnicesti$ 'aca nu )ace macar cateva metanii$ vreun sirag 'e rugaciuni$ se sa#!aticeste& Tre!uri p ate )ace$ rugaciune insa nu) Va' m na+i care )ac t t )e#u# 'e tre!uri )ara prire si #asa stu'iu# si rugaciunea& 'ai s-o fac si pe asta, hai s-o fac si pe cealalta si renunta #a rugaciune$ iar in ce#e 'in urma se sa#!aticesc$ 'evin ca mirenii& 0m va'ut argati care o 'i intreaga, de dimineata pana seara, puteau sa stea in soare si sa ciopleasca sau sa taie lemne, insa intreita plata sa le fi dat si nu puteau sa stea in !iserica o 8umatate de ceas, ci ieseau afara si fumau) 0m o!servat lucrul acesta) Can' mu# nu se r aga$ se 'epartea"a 'e Dumne"eu si 'evine ca ! u#, munceste$ mananca si ' arme& Si cu cat se 'epartea"a 'e Dumne"eu$ cu atat mai anev i ase 'evin #ucruri#e& I se raceste inima$ 'upa care nu se mai p ate ruga 'e# c& Iar ca sa-si revina$ tre!uie sa i se inm aie inima$ sa inceapa p cainta$ sa se cutremure&

Sa ai 'isp "itie sa incepi

$ %heronda, de ce am nepasare) ( *e(psare1 $entru ca iti lipseste psarea) Se ve'e ca nu te-ai in'u#cit 'e ce#e 'u+ vnicesti& $ %heronda, dupa o perioada de nepasare, ma a#uta sa incep treptat nevointa) Adica intr$o .i sa (ac un sirag de &oa&e de rugaciuni, a doua .i doua etc) ( Ca sa pui inceput !un$ tre!uie sa ai 'isp "itie sa incepi si sa te si#esti putin pe tine insati& C+iar 'e-ar )i cineva )rant 'e ! sea#a$ 'aca se va si#i putin pe sine$ ! sea#a va trece si se va simti !ine& Aceasta mica stra'anie pe care )ace are mare imp rtanta$ pentru ca Dumne"eu nu asteapta 'ecat 'isp "itia n astra pentru ca E# sa p ata interveni& "i aceasta este ceea ce ne va mantui, dumne'eiasca interventie) $ %heronda, chiar si atunci cand am timp, tot nu am po(ta sa (ac cele duhovnicesti. ( Ei, se intampla cateodata sa avem aceasta lipsa de dispo'itie, insa este tre!uinta de putina silire) Can' cineva este in'ispus$ 'e !icei nu are p )ta 'e mancare$ 'ar se ) rtea"a si mananca& Are sau nu are p )ta$ mananca ceva us r #a inceput$ pentru ca a#tceva nu-i primeste st macu#$ si incet-incet ii vine p )ta& Cum sa se puna pe pici are 'aca nu va manca0 Asa si tu$ nu tre!uie sa te #asi pe tine insati pra'a tran'aviei$ pentru ca te vei

'istruge& Sa incepi cu +rana 'u+ vniceasca us ara$ ca sa-ti revii treptat& Sa te stra'uiesti putin cate putin ca sa incepi& $ Cu adevarat, %heronda, imi este (oarte greu sa$mi incep indatoririle duhovnicesti. ( +a, pentru ca uleiurile tale sunt inghetate) Sa )aci putine metanii$ putin stu'iu$ putin @Doamne ,isuse ca sa ti se inca#"easca inima& Sa spui, @Voi face numai cinci metanii& Daca-ti va p rni m t ru#$ 'upa aceea nu-# vei mai putea pri$ ci va tre!ui sa-# )rane"i&

Sa-i 'am su)#etu#ui +rana pe care ' reste

$ %heronda, atunci cand nu am po(ta de cele duhovnicesti, cum sa pun inceput) - Sa )aci un #ucru 'u+ vnicesc care te mu#tumeste si ast)e# iti va veni p )ta si pentru ce#e#a#te& Sa intin"i masa 'u+ vniceasca si vei a)#a ce a#ege p )ta ta& Vrei sa citesti putin0 Vrei sa )aci un sirag 'e Doamne ,isuse0 Vrei sa )aci un Parac#is0 Vrei sa citesti #a Psa#tire sau sa )aci cateva metanii0 Daca nu ai p )ta 'e nimic$ ei$ atunci iti tre!uie !ataie& $ %heronda, pot sa incep de la lucru de mana) ( $oti, dar in acelasi timp sa rostesti si -oamne <isuse. $ -ar nu cumva, (acand ceea ce ma multumeste, (ac voia mea) - Ascu#ta$ in ce#e 'u+ vnicesti tre!uie sa-i 'am su)#etu#ui +rana pe care ' reste si cere e# singur& Asa se in'u#ceste$ se +raneste si este in'emnat sa )aca mai mu#te nev inte 'u+ vnicesti& 7e'i, atunci cand ne im!olnavim si organismul cere ceva, ii dam ceea ce cere, ca sa ne facem !ine) -and eram mic m(am im!olnavit de anemie si ceream sa mananc lamaie) $arintii mei, nestiind daca am voie sa mananc lamaie, nu mi(au dat, ci asteptau sa vina medicul) &n cele din urma, cand a venit medicul, mi(a recomandat sa mananc lamaie, pentru ca organismul meu avea nevoie de vitaminele pe care le contine lamaia) $ %heronda, in aceasta perioada, pentru a in(runta nepasarea, m$am straduit sa respect un program. - E !un pr gramu#$ insa mai intai tre!uie sa intre in #ucrare inima si ap i pr gramu#& $ %heronda, n$ar (i &ine sa$mi randuiti ,(intia "oastra un program) ( $rogramul pe care ti(l randuiesc este sa faci lucrul duhovnicesc care te multumeste) Sa nu te strese"i$ ci sa cercete"i 'e ce )e# 'e +rana 'u+ vniceasca are nev ie su)#etu# tau si pe

19

aceasta sa i- 'ai& Can' simti nev ia sa canti$ sa canti1 can' te atrage stu'iu#$ sa citesti1 can' te atrage Rugaciunea #ui Iisus$ sa r stesti Rugaciunea& "a faci orice alt lucru duhovnicesc doresti, numai sa nu te constrangi pe tine insati) -red ca ai inteles) Sa pr ce'e"i in )e#u# acesta acum$ #a inceput$ pana ce ti se va in'u#ci su)#etu#$ 'upa care vei intra intrran'uia#a 'u+ vniceasca care te va trage 'e #a sine& *u te nelinisti, caci, cu 4arul lui +umne'eu, va porni motorul tau si vei alerga)

Sa ne rugam 'in marinimie

$ %heronda, cum va mai puteti ruga cand sunteti atat de o&osit) ( $e mine rugaciunea ma odihneste) "i am va"ut ca numai rugaciunea i# 'i+neste cu a'evarat pe m& Can' ea se )ace 'in inima$ a#unga si ! sea#a si s mnu# si ) amea$ pentru ca su)#etu# se inca#"este$ 'upa care nu mai vrei nici sa ' rmi$ nici sa mananci& Traiesti intr- stare mai presus 'e )ire si te +ranesti in c+ip 'i)erit1 te +ranesc ce#e 'u+ vnicesti& - Gheronda, nu am dragoste de rugaciune# - Inca nu ti s-a inca#"it inima si rugaciunea nu se )ace 'intr- nev ie #auntrica& Le )aci pe t ate sec$ mi#itareste& Cum iti incepi rugaciunea0 $ <ncep, %heronda, cu gandul ca tre&uie sa ma rog pentru mine si pentru toti. ( 0h, ce ciudata mai esti3 La tine t tu# e cu 3tre(uie# 3re(uie sa ma rog, tre(uie sa fac cele duho%nicesti, tre(uie, tre(uie8$ si te " resti& Este !ine ca e*ista in#auntru# tau aceasta putere$ 'ar sa incepi cu un gan' smerit$ cu 'urere& Sa te stra'uiesti sa te ' ara inima si atunci nu te vei " ri$ ci vei simti !ucurie$ va e*ista in#auntru# tau vese#ie& $ %heronda, simt in su(letul meu o constrangere. +u e@ista inlauntru meu intraripare duhovniceasca. ( 2e !ucuri cand te rogi1 Di se pare ca te 'oresti putin) $ornesti cu marinimie sa faci ceva, dar, fara sa(ti dai seama, intra si putin egoism) ,a (ac atatea metanii, spui, sa (ac atatea siraguri de -oamne <isuse, sa maresc numarul de metanii, sa maresc numarul de rugaciuni. Si t ate acestea nu #e )aci pentru 'rag stea #ui Dumne"eu sau pentru cineva care are nev ie$ ci ' ar asa$ ca sa )aci mu#te$ sa te s)intesti& 0dica nu spui cu smerenie/ -e vreme ce -umne.eu a spus0 13iti s(inti2-5/, voi (ace si eu ce pot, ci mergi cu o logica seaca/ Bre&uie sa ma s(intesc. - Gheronda, cum sa ma fortez sa ma rog? - De ce sa te ) rte"i sa te r gi si sa nu te r gi 'in marinimie0 $ ,i cum sa (ac asta, %heronda) - Daca te vei gan'i #a !ine)aceri#e #ui Dumne"eu$ te vei gan'i si #a Dumne"eu$ #a .ine)acat ru# tau$ si vei c nstienti"a nerecun stinta si pacat senia ta$ 'upa care vei cere 1;

mi#a Lui& Can' simte cineva mari#e !inecuvantari a#e #ui Dumne"eu$ se intareste$ i se inca#"este inima si a%unge si #a rugaciunea neincetata&

Raspan'irea in rugaciune
$ %heronda, cand imi (ac rugaciunea la chilie, stau tare nelinistita ca nu cumva vreo sora sa deschida usa si ast(el sa$mi pricinuiasca raspandire. ( Eu, daca sunt in stare de rugaciune si deschide cineva usa, pre)er sa ma # veasca cu securea in cap$ 'ecat sa ma va'a in acea c#ipa can' ma r g& Este ca si cum ai "!ura si vine unu# si-ti taie aripi#e& V i nu ati trait inca stari 'u+ vnicesti in vremea rugaciunii ca sa inte#egeti cat i# c sta pe cineva sa-# 'eran%ati in timp ce se r aga& Nu ati simtit aceasta partasie cu Dumne"eu$ can' mu# se ri'ica arecum 'e pe pamant& Daca ati )i avut ast)e# 'e e*periente$ i-ati )i respectat pe cei#a#ti can' se r aga) +aca ar fi e,istat aceasta sensi!ilitate duhovniceasca, ati fi cugetat/ !um sa-l intrerup pe celalalt in %reme ce se roaga?# 0ti fi inteles ce mare pagu!a ii pricinuiti si ati fi luat aminte) Nu spun sa #uati aminte cu stres si cu si#ire$ ci cu respect )ata 'e ce# care c munica cu Dumne"eu& Dar 'aca nu e*ista aceasta sensi!i#itate 'u+ vniceasca$ sa e*iste ce# putin sensi!i#itatea #umeasca$ in sensu# ei ce# !un& "a va o!isnuiti sa !ateti la usa si sa spuneti cu voce tare/ Pentru rugaciunile ,(intilor Parintilor nostri, -oamne <isuse /ristoase, 3iul lui -umne.eu, miluieste$ne pe noi!, ca celalalt sa poata sta linistit si nu sa fie mereu cu frica ca se deschide usa) A#tceva este sa ma a)#u in stare 'e veg+ere 'u+ vniceasca si a#tceva e sa stau mereu ne#inistit ca nu cumva cineva sa-mi 'esc+i'a usa& Asta ! seste$ te "'r !este& $ %heronda, se poate ca vreo sora sa (aca aceasta din simplitate) ( *u este simplitate ca o sora sa !ata in usa alteia si, fara sa auda Amin, sa deschida si sa intre inauntru) Da mir ca faceti una ca aceasta3 "e poate ca cealalta sora sa planga in rugaciune si sa nu vrea sa fie va'uta) Eu, cand merg la vreo chilie vecina si aud ca citesc slu8!a 7ecerniei, stau si un ceas afara in frig si spun -oamne <isuse, ca sa nu(i intrerup si sa taie din slu8!a) -um sa deschid usa cand ii aud psalmodiind1 -um sa intru1 Daca intru$ este ca si cum as avea 'reptu# s- )ac& Se p ate ca aceia sa-mi 'ea acest 'rept$ insa eu nu )ac aceasta& Vine 'in eg ism$ ca si cum eu sunt cineva si nu tin c nt 'e ce#a#a#t& Sa e*iste aceasta sensi!i#itate #auntrica& Adata, cand eram la "inai, am va'ut doi copii de !eduin, un !aiat si o fetita, rugandu(se pe drum cu com!oloiul<9=) 0tunci eu m(am oprit si m(am retras incet, asteptand sa(si termine sarmanii copilasi rugaciunea si a!ia apoi sa(mi continui drumul, pentru ca nu e,ista alta trecere) $ %heronda, de indata ce incep sa ma rog, imi vin in minte o&ligatiile care mi$au ramas neindeplinite la ascultare. ( *ici eu, cand am o!ligatii neimplinite, nu ma pot linisti) +e aceea, daca vrei sa nu ai raspandire in vremea rugaciunii, sa(ti pui in randuiala repede o!ligatiile tale si numai dupa aceea sa incepi rugaciunea, spunand in mintea ta/ ,pre deose&ire de su(letul meu, toate se a(la in &una randuiala. <a sa ma ingri#esc sa$l pun in randuiala si pe el. $ %heronda, ma gandesc ca, daca as (i avut vreo greutate in viata, aceasta m$ar (i a#utat sa sporesc in rugaciune. 1>

- Ce v r!esti0 Tre!uie sa )ie ra"! i$ ca sa-L cauti pe Hrist s0 O stare 'u+ vniceasca e*teri ara !una este cea mai !una c n'itie pentru stare 'u+ vniceasca #auntrica !una) 6ugaciunea cere ca cel ce se roaga sa fie neraspandit in cele e,terioare si aran8at in cele launtrice) Neraspan'irea a%uta mu#t in viata 'u+ vniceasca&

Trimiteti s mnu# #a cei care nu p t sa ' arma

$ %heronda, de ce motaiesc atunci cand ma rog) ( Nu traiesti intens& Ai s#a!it nev inta$ iar acum mergi impinsa 'in spate& +aca esti nelinistita din cau'a unei pro!leme care te preocupa, mai poti sa dormi1 7e'i, unul din recunostinta fata de !inefacatorul sau poate sa nu doarma o noapte intreaga, ca sa faca ruga( ciune pentru el) +upa aceea tre!uie sa cugete/ ;ine, pentru omul care mi$a (acut &ine am privegheat, dar pentru -umne.eu, Care ,$a rastignit pentru mine, nu pot sa priveghe. ca sa$ < (ac pe plac)) $ %heronda, se poate ca toropeala sa provina din sla&iciune trupeasca) - Da$ une ri t r pea#a vine si 'in ist vire$ 'in +ip tensiune sau 'in +ip termie etc& Sa a)#e )iecare pricina si sa pr ce'e"e ca atare& $ %heronda, cum se poate sa$l ia somnul pe cineva, desi se roaga cu durere pentru o pro&lema) ( Daca$ intr-a'evar$ e*ista 'urere pentru acea pr !#ema$ atunci nu-# prin'e s mnu# pe m& Este nev ie insa sa se si#easca putin pe sine& Daca atunci can' se r aga este in c+i#ie$ sa arunce putina apa pe )ata$ ca sa p#ece s mnu#& $ 'a cuprinde motaiala la privegheri. Ce sa (ac) ( "(o 'dro!esti) &n !iserica omul motaie pentru ca se linisteste sufleteste si o!oseste trupeste) +ar cand te straduiesti sa nu te ia somnul, atunci acesta cedea'a si pleaca) +esigur, dupa vreo doua(trei ceasuri iarasi motai, insa somnul acesta este greu si(l alungi cu mai multa greutate) +ar cu staruinta este alungat si el) +aca pleaca primul si al doilea tren al motaielii, s(a terminat, somnul a plecat) $ %heronda, se poate ca la o priveghere sa ma straduiesc si doua ceasuri ca sa alung somnul. ( +e ce nu(l trimiti la spitale, la psihiatrii1 "a spui/

1C

Dumnezeul meu, daruieste somn tuturor celor care nu pot dormi, fie pentru ca sufera, fie pentru ca au ner%ii incordati# Sa )aci 'in s mn ta!#eta si s- trimiti$ prin rugaciune$ tutur r ce# r care nu p t ' rmi si se c+inuiesc$ sarmanii$ iar tu "i si n apte sa-L s#avesti pe Dumne"eu& <1= 0l doilea tropar de la Darimurile $araclisului Dare si Dic al $reasfintei *ascatoare de +umne'eu) <2= "taretul se refera la comunicarea cu +umne'eu, la rugaciune) <3= << Corinteni :,C. < = 4 Petru 1,1;) 7e'i si .evitic 20,> si 20,2;) <9= A!iect constituit din margele Gchihlim!ar, sticla, metal etc)H insirate pe ata sau prinse pe un lantisor su!tire, care sunt legate la capete printr(un nod) 0ceste margele sunt miscate incet cu degetele de la un capat la altul, ca o indeletnicire placuta in vreme de plictiseala)

Gdin/ Cuvi su# Paisie Ag+i ritu#$ Despre rugaciune, Editura Evanghelismos, #ucuresti, 2013H

1F