Istoria dreptului romnesc

Referat.clopotel.ro

Referat.clopotel.ro

OBIECTUL ISTORIEI DREPTULUI ROMNESC

Istoria dreptului rom !esc studia"# e$olu%ia dreptului pe teritoriul %#rii !oastre. Cum dreptul este &! corela%ie cu statul' a fost !ecesar s# a!ali"#m (i a!umite pro)leme importa!te di! e*iste!%a statului. +#c !d parte di! cate,oria (tii!%elor despre societate' istoria dreptului romnesc pre"i!t# i!terdepe!de!%e cu (tii!%ele istorice- istoria Romniei' arheologia' paleografia' epigrafia' sigilografia' heraldica' numismatica' arhivistica' genealogia' etc. Istoria dreptului rom !esc se folose(te de datele fur!i"ate de alte (tii!%e care su!t co!siderate au*iliare di! perspecti$a discipli!eigeografia pe!tru c# mediul ,eo,rafic este u! factor importa!t &! de"$oltarea societ#%ii. filologia &!truc t etimolo,ia (i e$olu%ia cu$i!telor &! timp a/ut# la &!%ele,erea tra!sform#rii co!ceptelor. etnografia deoarece se ocup# cu studiul $ie%ii popula%iilor.

NECESIT0TE0 STUDIERII ISTORIEI DREPTULUI ROMNESC

Studiul istoriei dreptului romnesc este importa!t di! mai multe pu!cte de $edere. Mai &!t i pe!tru c# se pu!e pro)lema et!o,e!e"ei (i a parcursului istoric al poporului rom !' iar dreptul' ca fe!ome! de suprastructur#' se &mplete(te or,a!ic cu $ia%a social1eco!omic# (i politic#. U! al doilea moti$ pe!tru care se impu!e studierea istoriei dreptului rom !esc este acela c# al#turi de dreptul roma! co!stituie alfa)etul (tii!%ei dreptului. Pri! i!termediul acestei discipli!e are loc familiari"area cu termi!olo,ia /uridic#' reali" !d sem!ifica%ia aparte a u!or co!cepte care au sem!ifica%ii diferite fa%# de $or)irea cure!t#. 2! al treilea r !d' f#r# a cu!oa(te e$olu%ia istoric# a i!stitu%iilor de drept' !u se pot &!%ele,e &! toat# ple!itudi!ea lor. 2! fi!e' aceast# discipli!# rele$# &! )u!# m#sur# specificul !a1 %io!al al dreptului rom !esc.

PERIODI30RE0 ISTORIEI DREPTULUI ROMNESC

Periodi"area istoriei dreptului poate co!stitui moti$ de co!tro$erse. 0ceasta cu at t mai mult cu c t &! (tii!%ele istorice e*ist# discu%ii &! ceea pri$e(te calificarea (i clasificarea timpului istoric. Utilitatea periodi"#rii !u este !umai didactic#. Limitele ''timpurilor4 /uridice se &!trep#tru!d p !# la epoca lui CU30 (i co!di1 %io!ea"# etapele posterioare.

Referat.clopotel.ro

2! opi!ia !oastr# putem $or)i de urm#toarele perioade0!tic# 5prerom !easc#6 o Dreptul dac o Dualismul /uridic di! Dacia' pro$i!cie roma!# Dreptul feudal o Ius valahicum 5$ec7iul drept cutumiar1a,rar6 o Le,iuirile scrise Pra$ilele )iserice(ti Pra$ilele dom!e(ti 5secolul89II6 2!ceputul reform#rii dreptului 5secolul89III:886 Dreptul moder! 5de la Cu"a 9od# la ;<=>6 Dreptul co!tempora! o capitalist 5;<=>:;<?@6 o comu!ist 5;<?@:;<@<6 o re$e!irea la dreptul democratic 5;<@<:6

Titlul I

D R E PT U L ANT I C
Capitolul I

D R E P T U L A E T O 1 D 0 C1
;.;.

CONTE8TUL ISTORICO1POLITIC

Lipsa surselor de i!formare asupra societ#%ii dace !u este a)solut#. cu toate c# su!t ''destul de $a,i (i co!fu"e4 permit totu(i co!turarea u!ei ima,i!i. De(i di! secolul I9 &. Br. societatea dac# a fost or,a!i"at# &! u!iu!i de tri)uri' !u se poate sus%i!e c# acestea repre"e!tau de/a o or,a!i"are politic# statal#. P !# &! /urul a!ilor @=:CD &. Br. !u putem $or)i de e*iste!%a u!ui stat dac pe!tru c# au fost multe disco!ti!uit#%i. Pe temelia u!it#%ii de !eam' cultur#' ci$ili"a%ie spiritual# 2 (i eco!omic#' BUREBIST0 a &!temeiat statul dac ce!trali"at (i i!depe!de!t care i1a supra$ie%uit &! limite teritoriale restr !se. 0cest stat a co!ser$at multe eleme!te di!
1

U!ul (i acela(i popor a fost de!umit diferit de ,reci (i de roma!i- cele dou# cu$i!te' get (i dac' su!t si!o!ime perfecte. 2 Se pare c# spiritualitatea dacilor ati!sese u! !i$el destul de ridicat de $reme ce &! doctri!a lui 30MOL8IS se pu!eau marile &!tre)#ri pere!e ale fii!%ei uma!e.

Referat.clopotel.ro

or,a!i"area !ucleelor prestatale e*iste!te' pe care de altfel !u le1a desfii!%at' ci doar le1a limitat atri)u%iile &! fa$oarea puterii ce!trale a re,elui. Succesiu!ea re,ilor daci se &!trerupe dup# DECEB0L 5;DE6' &! urma cuceririi roma!e. Dacii li)eri' adic# cei r#ma(i &! afara st#p !irii roma!e' !u au reu(it s# reco!stituie statul dac ce!trali"at.
;.=.

ORA0NELE CENTR0LE 0LE ST0TULUI D0C

Puterea suprem# &! stat era de%i!ut# de re,e. I!stitu%ia re,alit#%ii a ti!s s# de$i!# ereditar3. Pri!cipiul eredit#%ii !u era a)solut &!truc t puteau $e!i la succesiu!ea tro!ului fra%ii re,elui (i marele preot. Re,ele era conductorul militar (i judectorul suprem' dar putea fi (i mare preot. disocierea puterii re,ale de cea reli,ioas# !u era u! pri!cipiu o)li,atoriu' )a dimpotri$#' ele puteau fi reu!ite u!icefal. 2! cadrul statului dac' autoritatea reli,ioas# a$ea u! rol deose)it de importa!t &!truc t &! spiritualitatea dacic# se co!sidera c# at t puterea re,elui' c t (i le,ile su!t de ori,i!e di$i!#. 2! e*ercitarea atri)u%iilor re,ele era a/utat de u! corp de sfet!ici' supus $oi!%ei sale. Di! pu%i!ele i"$oare istorice ele se deduce i!direct faptul c# terito1 riul statului era &mp#r%it &! u!it#%i admi!istrati$1teritoriale' dar (i fap1 tul c# au e*istat dou# cate,orii de dregtori locali- cei care e*ercitau atri)u%ii di! ordi! admi!istrati$' iar al%ii care de%i!eau coma!da ar1 matelor aflate pe teritoriul statului.
;.>.

INSTITUFII GURIDICE

Cutuma a fost primul i"$or de drept. Statul presupu!e dreptul' de1 ci dacii tre)uiau s# ai)# re,uli /uridice. R#m !e desc7is# pro)lema le,ilor scrise' atestate de u!ele surse literare care afirm# c# re,ele BUREBIST0 pe!tru co!solidarea statului a ela)orat le,i cu u! pro!u!1 %at caracter reli,ios.
3

BUREBIST0 (i DECEB0L erau fii de re,i.

Referat.clopotel.ro

1.3.1. Proprietatea la geto-daci

Se pare c# datorit# modului lor de or,a!i"are &! obti steti 5de $eci!#tate6' proprietatea a fost comun asupra p#m !tului a,ricol' apelor (i p#(u!ilor. S1a opi!at de aseme!ea c# pe l !,# p#m !turile !e7ot#r!icite ar fi putut e*ista (i tere!uri 7ot#r!icite' care ar fi ser$it altor scopuri dec t a,riculturii.
2! ce pri$e(te casa' o,rada' u!eltele de mu!c#' cire"ile (i turmele de a!imale' acestea au fost private. 1.3.2. Capacitatea juridic a per!oa"elor

Societatea ,eto1dac# !u s1a a)#tut de la structura tipic# a!ti1 c7it#%ii' difere!%ii!d persoa!ele &! cate,orii sociale. No)ilii 5tarabostes sau pileati6' formau )a"a de ale,ere a re,ilor (i a preo%ilor. Oame!ii de r !d 5comati sau capilati6 a$eau capacitate /uridic# restr !s# se pare !umai &! ceea ce pri$e(te dreptul pu)lic- ac1 cesul lor la dem!it#%ile de re,e (i preot !u era posi)il. De !otat c# ei !u erau o cate,orie dispre%uit#. 0 treia cate,orie o formau scla$ii 5daoi6 atesta%i &! !um#r mic. Caracterul patriar7al al scla$iei presupu!e u! re,im diferit de cel clasic. 0(adar' ei erau folosi%i de re,ul# la acti$it#%ile domestice. iar ro)ul era asimilat u!ui mem)ru i!ferior al familiei.
1.3.3. #a$ilia

I!forma%iile su!t co!tradictorii- dup# u!ii a!tici familia la ,e%i era poligam. 2! sc7im) BOR0FIU (i O9IDIU' )u!i cu!osc#tori ai societ#1 %ii ,eto1dacice' !u au sem!alat !imic despre o e$e!tual# poli,amie. Mai mult' Columna lui Traian pre"e!t !d sce!e di! $ia%a ,eto1daci1 lor &!f#%i(ea"# fiecare )#r)at dac &!so%it de o si!,ur# femeie.
Nu putem co!clu"io!a c# a e*istat o e$olu%ie a i!stitu%iei c#s#toriei de la poli1 ,amie la mo!o,amie sau c# s1au cu!oscut am)ele forme 5cet#%e!ii &!st#ri%i practi1 c !d poli,amia' iar cei de r !d mo!o,amia6. Poli,amia a co!stituit o form# a c#s#1 toriei la diferite popoare. este importa!t c# &! c7iar culmea ci$ili"a%iei' familia dac# a fost mo!o,am#' situa%ie co!form# cu ec7ili)rul )io1psi7ic al fii!%ei uma!e.

Referat.clopotel.ro

Cumprarea soiei co!stituie o caracteristic# (i ea &!t l!it# la alte popoare' acolo u!de so%ia co!tri)uia pri! mu!c# proprie la $e!iturile familiei. 0cest o)icei s1a p#strat p !# &! "ilele !oastre la H trgul de fete4 de pe Mu!tele A#i!a. So%ia se afla su) autoritatea (i puterea )#r)atului' put !d fi pedep1 sit# c7iar cu moartea de c#tre )#r)at pe!tru i!fidelitate. +amilia era patriliniar 5desce!de!%a copiilor se sta)ilea &! primul r !d dup# tat#6 (i patrilocal 5so%ia se muta &! casa so%ului6.
Capitolul II

DU0LISMUL GURIDIC 2N D0CI0

2.1. %rga"i&area ce"tral

De(i teritoriul Daciei !u a a/u!s &! &!tre,ime su) st#p !irea roma!#' i!flue!%ele ci$ili"a%iei roma!e' s1au ma!ifestat (i di!colo de pro$i!cia imperial#. Doi &mp#ra%i au reor,a!i"at succesi$ Dacia roma!#- B0DRI0N 5;;C:;>@6 &! urma u!ei r#scoale &mparte teritoriul &! trei pro$i!cii 5 Inferior' uperior (i !orolissensis6' iar M0RCUS 0URELIUS 5;E;:;@D6 p#strea"# "acia !orolisensis' dar creea1 "# "acia #pulensis (i "acia $alvensis.
2.2. %rga"i&area local

Localit#%ile ur)a!e erau colonii sau municipii. Coloniile'erau ce!tre ur)a!e pu1 ter!ic roma!i"ate. U!ele colo!ii se )ucurau de ius italicum' deci locuitorii lor !u pl#teau impo"it. $unicipiile(a$eau o co!di%ie i!ferioar# colo!iilor' locuitorii lor )ucur !du1se de u! statut /uridic i!termediar &!tre cet#%e!ii roma!i (i pere,ri!i' dar difere!%a di!tre ace(tia &!cepe s# se estompe"e cu timpul. Cu o si!,ur# e*cep%ie)' ora(ele di! pro$i!cia Dacia au fost $ec7i a(e"#ri ale auto7to!ilor. Or,a!i"area (i co!ducerea ora(elor era asem#!#toare cu celelalte ora(e di! im1 periu. Co!ducerea ora(elor era auto7to!# (i se e*ercita de cet#%e!ii roma!i pri!tr1 u! conciliu 5asem#!#tor se!atului roma!6' cu atri)u%ii de coordo!are a acti$it#%ii admi!istrati$1fiscale.
' (

Dro)eta' Potaissa' Romula. Porolissum' Dier!a' Ti)iscum' Mal$a. ) Si!,ura colo!ie e*clusi$ roma!# a fost Ulpia Traia!a Sarmise,etusa.

Referat.clopotel.ro

$agistraii superiori erau ale(i timp de u! a! (i a$eau atri)u%ii e*ecuti$e (i /udiciare. Cea mai mare parte a popula%iei di! Dacia tr#ia la sate' or,a!i"ate fie dup# sis1 temul roma! &! pagus 5situate pe teritoriile depe!de!te de colo!ii6 (i vicus 5cele1 lalte sate6' fie &! forma lor tradi%io!al# a o)(tilor s#te(ti.
2.3. *i!te$ele de drept di" Dacia ro$a"

Cu toate c# or,a!i"area Daciei s1a f#cut su) form# tipic# de pro$i!cie roma!#' totu(i dreptul roman s-a aplicat %n mod difereniat' co!comite!t cu dreptul auto7to! (i cu ius gentium. "reptul roman s1a aplicat &! raporturile di!tre cet#%e!ii roma!i' &!s# s1au ela)o1 rat (i !orme /uridice !oi 5 edictele ,u$er!atorilor6 %i! !d seama de co!stitu%iile im1 periale (i de ma!datele imperiale &! care se preci"au i!struc%iu!i pe!tru ,u$er!ato1 rii pro$i!ciali. 2! raporturile di!tre )#(ti!a(i s1a aplicat dreptul autohton. 2!s# dreptul roma! a a$ut o &!r urire co$ r(itoare asupra dreptului auto7to!' dar (i dreptul roma! Hs1a adaptat4 la ceri!%ele $ie%ii auto7to!ilor' tra!sform !du1se' $ul,ari" !du1se. 2! raporturile di!tre cet#%e!ii roma!i (i celelalte cate,orii de locuitori ai Daciei roma!e s1a aplicat dreptul popoarelor 5ius gentium6.
2.'. Capacitatea juridic a per!oa"elor

Cetenii romani a$eau urm#toarele drepturi- de a do) !di (i tra!smite proprie1 tatea' ius conubii 5de a se c#s#tori dup# le,ea roma!#6. ius comercii 5de a de$e!i creditor (i de)itor6. de a i!te!ta ac%iu!i &! /usti%ie' ius sufragii 5de $ot6. ius honorum 5de a fi ales6. ius milit& 5de a slu/i la oaste etc.6. 'atinii erau situa%i pe o po"i%ie i!termediar# &!tre cet#%e!ii roma!i (i pere,ri!i. Ideea u!ei cet#%e!ii i!ferioare a co!ti!uat &!s# s# e*iste pe!tru colo!iile &!fii!%ate de roma!i &! teritoriile cucerite. !eregrinii( I!i%ial !o%iu!ea de pere,ri! se co!fu!d# cu cea de str#i!. Pere,ri!ii o)i(!ui%i erau &!$i!(ii ale c#ror cet#%i au co!ti!uat s# e*iste di! pu!ct de $edere politic. Pere,ri!i formau masa cea mai !umeroas# a locuitorilor imperiului. ei au primit cet#%e!ia roma!# pri! )dictul din *+* al &mp#ratului C0R0C0L0' cu e*cep%ia pere,ri!ilor deditici. !eregrinii deditici co!stituiau acea cate,orie de pere,ri!i ale c#ror cet#%i au fost desfii!%ate ca urmare a re"iste!%ei &!$er(u!ate pe care au opus1o cuceritorilor. clavii( Dup# cucerirea roma!#' scla$ii au de$e!it proprietatea &mp#ratului' dar cu timpul au trecut &! proprietatea persoa!elor /uridice 5ora(e' cole,ii' temple6' dar (i &! proprietatea persoa!elor fi"ice. Socotit u! lucru' scla$ul era lipsit de orice per1

Referat.clopotel.ro

so!alitate /uridic#' !eput !d fi su)iect de drepturi (i o)li,a%ii /uridice' st#p !ul s#u put !d s# &l $ !d#' s# &l pedepseasc# (i c7iar s# &l omoare. +ii!d co!siderat u! lu1 cru' le,#tura sa cu o scla$# era co!siderat# o doar simpl# stare de fapt( Colonii( Erau oame!i li)eri' dar de fapt apropiat de statutul scla$ului.
2.(. Dreptul !ucce!oral

Pere,ri!ii deditici !u puteau do) !di !imic pri! testame!t (i !ici !u puteau face testame!t 5potri$it le,ii roma!e !u a$eau capacitate testame!tar#6. Dar solda%ii roma!i' care &!totdeau!a s1au )ucurat de pri$ile,ii' puteau s#1(i i!stituie ca mo(te!itori persoa!e pere,ri!e sau lati!e(
2.). +udecata

2! perioada imperiului ma,istra%ii ale(i &! adu!#rile populare au fost &!locui%i de fu!c%io!ari admi!istrati$i !umi%i de &mp#rat. 2! fru!tea piramidei admi!istrati$e (i /udec#tore(ti se afla &mp#ratul' ca (ef al statului (i /udec#tor suprem' urm !d prefec%ii pretorului (i apoi ,u$er!atorii sau (efii de pro$i!cie. Gudecata are u! caracter pu)lic' este etati"at#' solu%io!area cau"ei reali" !du1se de c#tre or,a!ele statului( Au$er!atorul putea s# aplice (i pedeapsa capital# 5ius gladii6. 2! liti,iile di!tre u! cet#%ea! roma! (i u! pere,ri!' acesta di! urm# era socotit pe durata procesului ca (i c !d ar fi fost cet#%ea! roma!.
2.,. #a$ilia -i c ! toria

2! epoca clasic#' familia roma!# se a*a &! /urul puterii lui pater familias. Ulterior' odat# cu dimi!uarea puterii lui pater familias' &! locul rude!iei a,!atice' se impu!e defi!iti$ rude!ia de s !,e 5 cognatio6 at t pe li!ie masculi!#' c t (i pe li!ie femi!i!#. 2!c# di! a!ul ;;@ se recu!oa(te dreptul de mo(te!ire &!tre mam# (i copil. C t pri$e(te c#s#toria' dac# la &!ceput a fost cu!oscut# doar c#s#toria sine manu' mai t r"iu' dup# r#")oaiele pu!ice' s1a impus (i cstoria cum manu 5f#r# putere p#ri!teasc#6' so%ia p#str !du1(i le,#turile de rude!ie cu $ec7ea familie' si!,ura co!di%ie a &!c7eierii ei fii!d afectatio matrimonii 5dori!%a de a se c#s#tori6 (i honor matrimonii 5co!$ie%uirea matrimo!ial#6. 'egea $icia pre$edea c# dac# o cet#%ea!# roma!# se c#s#torea cu u! pere,ri!' c#s#toria !u era $ala)il# (i copilul do) !dea situa%ia precar# a tat#lui.
2... Proprietatea

Referat.clopotel.ro

2!trea,a Dacie cucerit# a de$e!it proprietatea depli!# a &mp#ratului 5 dominium6' tra!sformat# &! ager publicus' ca toate pro$i!ciile ocupate &! acela(i mod 5a a$ut loc o co!fiscare efecti$# a teritoriilor ocupate6. 2! aceast# situa%ie cet#%e!ii roma!i !u puteau do) !di o proprietate imo)iliar# depli!#' ci !umai o posesiu!e (i u"ufruct. 0cestei situa%ii i s1a adus u! corecti$- pri!tr1o fic%iu!e /uridic# la ci!ci mari ora(e s1a acordat calitatea de Hsol roma!4' astfel cet#%e!ii roma!i au putut do) !di (i u! drept de proprietate imo)iliar# depli!#' de tip roma!. Dreptul de proprietate imo)iliar# li s1a recu!oscut (i pere,ri!ilor di! Dacia1roma!#' &!s# !umai acelora care do) !deau ius comercii.
2./. %0liga1iile

,bligaia este defi!it# ca u! raport /uridic &! care o parte !umit# creditor poate s# cear# altei persoa!e !umit# de)itor s# dea' s# fac#' sau s# !u fac# ce$a' su) sa!c%iu!ea co!str !,erii statale.

Referat.clopotel.ro

10

Capitolul III

+ORM0RE0 DREPTULUI ROMNESC

>.;.

PREMISELE

3.1.1. P r !irea Daciei de c tre ro$a"i Roma!i"area rapid# (i i!te!si$# a Daciei' fe!ome! ire$ersi)il' a co!ti!uat &! perioada mi,ra%iilor c !d datorit# riscurilor la care a fost supus# popula%ia daco1 roma!# de la ora(e' mai puter!ic roma!i"at#' s1a deplasat spre %i!uturile rurale i!flue!% !d defi!iti$ i!clusi$ asupra dacii li)eri. Scurta $ia%# pe care Dacia a dus1o su) st#p !irea Romei a fost roma!# su) toate aspectele' a(a &!c t ceea ce !umim roma!i"area Daciei a fost u! proces istoric comple* !u !umai eco!omic1social' ci (i li!,$istic' et!ic (i cultural' mai ad !c aici dec t &! Aalia ori &! Breta!ia 50l. BUS0R6. 0cea romanitas li!,$istic# (i et!ic# i!clude me!talitatea roma!# ci$ili"at# (i cultura roma!#. ar,ume!te de ordi! lo,ic' precum (i do$e"i ar7eolo,ice' mo!etare' li!,$istice (i et!o,rafice co!duc la co!clu"ia c# de fapt retra,erea roma!# di! Dacia su) 0URELI0N 5=C;: =C=6 a co!stat doar di! plecarea le,iu!ilor' a aparatului fu!c%io!#resc (i e$e!tual a popula%iei &!st#rite. Marea mul%ime' micii me(te(u,arii' !e,ustorii' plu,arii (i p#storii au r#mas pe loc co!ti!u !du1(i e*iste!%a pe teritoriul $ec7ii Dacii. Se impu!e &!s# preci"area c# Do)ro,ea a co!ti!uat s# fac# parte di! Imperiul roma! p !# &! secolul 9II' mai precis p !# &! a!ul ED=' ora(ele po!tice Bistria' Tomis' Callatis p#str !du1(i i!stitu%iile lor tradi%io!ale. 2! timpul lui DIOCLEFI0N 5=<?: >DI6' care a re$itali"at imperiul' a de$e!it pro$i!cie aparte su) !umele de ScJt7ia.

Dreptul care a ,u$er!at raporturile &!tre cei r#ma(i !u putea fi dec t u!ul roma! $ul,ar impre,!at de cutumele locale tolerate de sistemul /uridic lati!' la fel ca &! perioada st#p !irii roma!e.
3.1.2. 2"cre-ti"area daco-ro$a"ilor Dup# edictul de tolera!%# di! >;>' cre(ti!ismul s1a r#sp !dit repede &! tot Im1 periul roma!' mai ales la ora(e' u!de comu!ica%iile (i sc7im)ul de idei &!tre oame1 !i s1au reali"at cu mare u(uri!%#. E!cla$e de p#, !i au mai r#mas la sate. !aganus 5pro$i!e de la pagus : sat6 desem!ea"# locuitorii localit#%ilor rurale care au r#mas p#, !i' adic# practica!%i ai cultului "eilor. Pe teritoriul !ostru cre(ti!ismul a p#tru!s &!c# di! secolul I pri! apostolul 0NDREI &! Do)ro,ea (i a uce!icilor apostolului P09EL &! !ordul Du!#rii. Cre(ti!area &! mas# a plu,arilor' p#storilor' me(te(u,arilor' de aseme!ea s1a reali"at &! secolulI9 (i &!ceputul secolului 9' pri!

Referat.clopotel.ro

11

i!termediul misio!arilor $e!i%i &! Dacia di! dreapta Du!#rii (i di! ScJt7ia Mi!or u!de e*istau ora(e )i!e cre(ti!ate (i care a$eau de/a episcopii. Procesele de formare (i cre(ti!are a rom !ilor au fost comple*e' &!delu!,ate' desf#(ur !du1se paralel (i sus%i! !du1se reciproc' poporul rom ! fii!d si!,urul popor !#scut cre(ti!' ceea ce se $a reflecta (i &! sistemul /uridic. 3.1.3.

I"3lue"1a cre-ti"i!$ului a!upra dreptului cutu$iar

2! m#sura &! care cultura rom !ilor Hs-a ivit prin conjuncia vitalismului dacic cu nevoia roman de claritate- o conjuncie a etosului i a logosului4' u!ul di!tre lia!turi a fost cre(ti!ismul' )a"# a spiritualit#%ii rom !e(ti. Dreptul cutumiar rom !esc a fost a(adar co!struit pe preceptele cre(ti!e.
;. =. >. ?. I. Di!tre i!flue!%ele cre(ti!ismului asupra dreptului cutumiar ami!timIne.istena oricrei urme de poligamie &! cadrul familiei daco1roma!e (i rom !e(ti' &!c7eierea c#s#toriei potri$it ca!oa!elor )iserice(ti' su!t do$e"i certe ale eleme!tului cre(ti! &! i!stituirea maria/ului (i a familiei. piritul de solidaritate la !i$elul o)(tii (i p#strarea &!delu!,at# a primatului dreptului de proprietate de$#lma(# su!t le,ate de preceptele cre(ti!e' c7iar dac# proprietatea de$#lma(# a e*istat (i a!terior cre(ti!ismului. !rocedura de judecat' sistemul probator &! mod deose)it' pedepsele su!t puter!ic i!flue!%ate de credi!%a cre(ti!#. 'egitimitatea ca (i e.ercitarea prerogativelor domnitorului se reclamau de la di$i!itate. 2!tre /iseric (i statele romneti a e*istat o legtur simbiotic materiali"at# pri! spri/i! reciproc. 3.1.'. Daco-ro$a"ii -i epoca $igra1iilor Dup# str#mutarea admi!istra%iei (i armatei roma!e &! sudul Du!#rii' )#(ti!a(ii au re$e!it la $ec7ile lor forme de or,a!i"are : obtea vicinal- teritorial sau steasc. O)(tile s#te(ti s1au co!stituit pe $#ile r urilor (i &! depresiu!ile !aturale. Locuitorii lor' %#ra!i &! totalitatea lor' tr#iau o $ia%# patriar7al#. Stratificarea socia1 l# &!cepuse s# apar# (i era co!sfi!%it# pri! le,i !escrise sau cutume. 9itali"area fe!ome!ului de autoritate' cu cate,oriile sale de rela%ii pe care le implic# co!duce la despri!derea de mem)rii o)(tii a u!ei persoa!e sau u!ui ,rup mi!oritar care $a c rmui. 0(a s1a &!t mplat (i &! acea perioad#' c !d o)(tile s#te(ti

Referat.clopotel.ro

12

(i co!federa%iile au fost co!duse de c#pete!ii cu compete!%e militare (i admi!istrati$e. Su!t premisele sociale care $or co!duce la apari%ia u!or forma%iu!i sociale mai puter!ice 5cne0ate' voievodate6 di! care se $or !a(te $iitoarele state feudale. procesul istoric firesc a fost fra,me!tat de mi,ra%ia popoarelor. Popoarele mi,ratoare &! mome!tul p#tru!derii lor erau &! fa"a de or,a!i"are ,e!tilic# sau tri)al#' i!ferioar# formei de or,a!i"are a auto7to!ilor. Ocupa%ia lor de )a"# era /aful' iar popula%iile &!$i!se erau supuse la plata tri)utului 5 dijma' adic# o parte di! produsele c mpului (i $ite6. Dup# retra,erea aurelia!#' teritoriul Daciei $a cu!oa(te mi,ra%iile vi0igoilor' hunilor' ostrogoilor' gepi0i' avarilor' slavilor' bulgarilor' ungurilor' pecenegilor' cumanilor (i ttarilor. Di!tre toate popoarele mi,ratoare' sla$ii au a$ut cea mai mare &!r urire asupra daco1roma!ilor.

>.=. SISTEMUL NORM0TI9 9ICIN0L

Or,a!i"at# &! o)(ti teritoriale $ici!ale sau s#te(ti' popula%ia auto7to!# roma!i"at#' aflat# &! pli! proces de formare al poporului (i al lim)ii rom !e' (i1a fu!dame!tat e*iste!%a social# pe u! sistem !ormati$ eleme!tar. La )a"a lui' &! lipsa u!ei autorit#%i statale care s# edicte"e !orme /uridice (i s# asi,ure aplicarea lor' a stat o)iceiul /uridic 5cutuma6' format di! $ec7ile !orme ,eto1dacice (i di! !or1mele dreptului roma! $ul,ar. 2! pri$i!%a ,e!e"ei suprastructurii /uridice a comu!it#%ilor $ici!ale rom !e(ti s1au purtat co!tro$erse &! literatura de specialitate cu pri$ire la aceast# pro)lem#.

3.2.1. %rigi"ea
1(*(+(+(

dreptului cutu$iar ro$4"e!c

Teoria originii tracice a dreptului cutumiar romnesc

S1a sus%i!ut c# dreptul trac st# la )a"a dreptului !ostru co!suetu1 di!ar. ar,ume!te- proprietatea de$#lma(#' dreptul de protimisis' tes1 tame!tul' mo(te!irea' r#spu!derea colecti$#' cojurtorii' raptul %n vederea cstoriei.
1(*(+(*(

Teoria originii latine a dreptului cutumiar romnesc

Ori,i!ea e*clusi$ roma!# a dreptului cutumiar rom !esc a fost ar,ume!tat# pri! !imicirea total# a ,eto1dacilor de c#tre roma!i' deci si!,ura realitate /uridic# ce a r#mas a fost cea roma!#. Doar

Referat.clopotel.ro

13

Hreminiscena slbit4 a $ec7ilor le,i roma!e a reu(it s# se p#stre"e &! co!(tii!%a politico1/uridic# a poporului rom !' care a fost Haltoit4 de i!flue!%ele /uridice di! dreptul )i"a!ti! (i sla$. Cu$i!te precum- judector' jude' domnie' femeie' fiu' fiic' frate' sor' nepot' cumnat' de o mare rele$a!%# /uridic#' atri)uie $ec7iului !ostru drept u! caracter roma!.
1(*(+(1(

Teoria originii daco-romane a dreptului cutumiar romnesc

La ori,i!ea dreptului !ostru cutumiar stau cutumele ,eto1dacilor care au fost &!r urite de le,ile roma!e' afirm !d c# Hlegile romane au %nceput s se strice i s se schimbe de ctre daci4.
3.2.2. Pri"cipalele
1(*(*(+(

i"!titu1ii juridice

Conducerea comunitilor vicinale

Co!ducerea comu!it#%ilor $ici!ale era asi,urat# de c!ea" : ales i!i%ial' ulterior fu!c%ia de$i!e ereditar# : a/utat de u! co!siliu restr !s- Hoamenii buni i btrni ai satului4 (i &! a!umite situa%ii de adu!area &!tre,ii o)(ti' Hgrmada satului4. Pro)lema c!e"ilor a fost discutat# &! literatura istorico1/uridic#. S1 au impus dou# co!clu"ii- i!stitu%ia c!ea"ului a fost o i!stitu%ie Hfundamental a noastr4 sau Hgeneral romneasc4' de(i a fost cu!oscut# (i la alte popoare sla$e. apoi c!e"ii au fost o cate,orie de fru!ta(i (i /udec#tori ai satelor rom !e(ti. 2u0ii erau ma,istra%i ale(i de comu!itatea o)(tii pe!tru a &!depli!i at t fu!c%ii militare' c t (i /udec#tore(ti. Cu$ !tul pro$i!e di! lati!escul jude.. 3oievodul st#p !ea u! %i!ut mai mare &! care puteau i!tra mai multe c!e"ate. El co!ducea oame!ii la r#")oi' de aceea i s1a spus $oie$od' ceea ce &! lim)a sla$# &!seam!# co!duc#tor de oaste.
1(*(*(*(

Rude!ia

Referat.clopotel.ro

14

putea fi de s !,e' pri! alia!%# (i spiritual# 5care cupri!de &!rudirea re"ultat# di! participarea la Tai!ele Bisericii : !#(ia de cu!u!ie (i cea de )ote" : (i rude!ia c$asip#, !# a fr#%iilor : fr#%ia de cruce' fr#%ia de lapte etc.6.
1(*(*(1(

+amilia

se pre"e!ta ca o familie l#star' &! sistem patrili!iar (i patrilocal' cu aspecte de e!do,amie $ici!al# (i e*o,amie patro!imic#.
0ceste tr#s#turi ale familiei deose)esc familia rom !easc# de cea ,erma!ic#' sla$#' )ul,ar#' peci!e,# sau cuma!#' ceea ce a!ulea"# sus%i!erile c# poporul rom ! s1ar fi format &! sudul Du!#rii.
1(*(*(4(

!roprietatea

2! pri$i!%a proprietii se p#strea"# de la ,eto1daci' spre deose)ire de popula%iile mi,ratoare' caracterul devlma.
1(*(*(5(

istemul pedepselor

se caracteri"ea"# &! ese!%# pri! )l !de%e' pedeapsa cu moartea !u se aplica. ec7i$ale!tul ei era i",o!irea $i!o$atului di! comu!itate (i care &!sem!a moarte civil. Se mai practica e*pu!erea $i!o$atului la opro)iul pu)lic 5strigarea peste sat sau la hore6. u!eori 7o%ul era purtat pri! sat cu lucrurile furate. Nu se pedepsea furtul pe!tru co!sumul pe loc 5furtul cu burta6.
1(*(*(6(

Gudecata

2! pri$i!%a judecii' a or,a!i"#rii /udec#tore(ti' di! docume!tele pe care le a$em la dispo"i%ie 5u! docume!t s r)esc di! ;;<@6 putem tra,e urm#toarele co!clu"iia.6 2u0ii' cne0ii' jupanii 5i!difere!t de de!umire6 au a$ut o compete!%# de /udecat# ,e!eral#. ).6 2! ca"ul comiterii u!or fapte ,ra$e' ace(tia /udecau asista%i de sfatul oamenilor buni i btrni.

Referat.clopotel.ro

15

c.6 2! ca"urile deose)ite' al#turi de c#pete!ia o)(tii (i oame!ii )u!i (i )#tr !i' particip# la /udecat# (i grmada satului. LEAE0 FKRII 5 I7
3#'#8IC7$6

>.>.

>.>.;. I39O0RELE DREPTULUI +EUD0L Su) al doilea aspect' formal' i"$oarele dreptului &! feudalism au fost dou#- cutuma (i le,ea. Dreptul cutumiar rom !esc este u! drept popular' propriu u!or comu!it#%i s#te(ti li)ere dar care !u a r#mas !iciodat# f#r# perspecti$e de !oi de"$olt#ri 5N. IORA06. Rom !ii au !umit aceste forme cutumiare legi cu &!%elesul de !orm# !escris#. C. NOIC0 a deslu(it se!sul pro$e!ie!%ei (i sem!ifica%iei cu$ !tului de le,e- le,ea ca !orm# !escris# pro$i!e di! lati!escul religio' a le,a di!#u!tru pri! credi!%# (i co!(tii!%# ceea ce la roma!i era mos : o)icei' pe!tru c# la roma!i le. &!sem!a !umai le,ea scris# (i care deri$# di! cu$ !tul legere' care ce &!seam!# a citi.
3.3.2. *e$"i3ica1ia

"o1iu"ii ius valachicum

Ius 3alahicum L valachorum 5dreptul rom !esc6 este sistemul de re,leme!tare cutumiar# a $ie%ii sociale care s1a me!%i!ut mult dup# formarea statelor tipic feudale rom !e(ti. 2! cele mai $ec7i docume!te rom !e(ti lati!e(ti' &!deose)i &! Tra!sil$a!ia' el poart# de!umirea de mos' modus' consuetudo' ius' ritus' le.. &! docume!tele di! perioada feudalismului de"$oltat se co!sem!ea"# $ec7imea aprecia1 )il# dreptului cutumiar. 2! actele &! sla$o!#' lim)a oficial# a ca!celariilor di! Estul Europei' cutuma rom !easc# este !umit# 0a9on sau o)icei.
3.3.3. Caracterele

lui ius valahicum

Referat.clopotel.ro

16

;. =. >. ?. I. E.

7nitar din punct de vedere geografic. 7nitar din punct de vedere social. Este &! pri!cipal u! drept de caracter rural. Complet i comple.. )lastic i receptiv. Re0istena i trinicia obiceiului pmntului.
Titlul II

DREPTUL +EUD0L
eciunea I

INSTITUFIILE DREPTULUI PUBLIC

Capitolul +

DOMNUL. 9OIE9ODUL' PRINCIPELE MI AU9ERN0TORUL TR0NSIL90NIEI

1.1. Do$"ia

5 i"!titu1ie ce"tral a dreptului cutu$iar ro$4"e!c

Dom!ia este o i!stitu%ie ori,i!al# (i auto7to!#' atri)ute ce deri$# di! procesul de formare al statelor feudale rom !e(ti. Nu putem !e,a' de(i am su)li!iat ori,i!alitatea (i auto7to!ia sa' i!flue!%ele )i"a!ti!e asupra i!stitu%iei ca atare. N#sc !du1se ca popor cre(ti!' a$ !d mitropolii &!c# di! ;>I< (i respecti$ ;?D;' fu!dame!tarea di$i!# a puterii politice de c#tre )i"a!ti!i !u putea s# !u i!flue!%e"e co!cep%ia rom !easc# asupra dom!iei- puterea era co!siderat# ca fii!d de sor,i!te di$i!#.
+(+(+(

Caracteristicile domniei

2! F#rile Rom !e dom!ia a fost absolutist. Dom!ul a fost si!,ur st#p !itor' lipsit de u! or,a! de co!trol' &!s# !u a fost despot 50. D. 8ENOPOL6' atri)utele fii!du1i relati$i"ate pri! sfatul dom!esc' adu!area st#rilor (i o)iceiul p#m !tului.

Referat.clopotel.ro

17

Puterea dom!ului a fost personal' indivi0ibil (i netransmisibil &! ple!itudi!ea sa. C7iar (i &! situa%ia &! care F#rile Rom !e au de$e!it $asale pri! oma,iile prestate su$era!ilor puterilor mai mari' ele !1au de$e!it %#ri $asale de drept. pe!tru c# vasalitatea era nominal. 9asalitatea s1a purtat asupra persoa!ei dom!ului (i !u a dom!iei &! ,e!eral.

+(+(*(

uccesiunea la tron

2!temeietorii %#rilor au creat di!astii 5B0S0R0BII (i MUM0TINII6' &!s# cu e*cluderea desce!de!%ei femi!i!e. 0$ !d &! $edere !ecesitatea co!ducerii %#rilor de c#tre capa)ili' s1 a ame!dat pri!cipiile ereditii pure (i simple (i cel al primogeniturii pri! impu!erea pri!cipiului mi*t electiv-ereditar. Dar cum orice re,ul# are (i e*cep%iile ei' se mai cerea co!di%ia ca prete!de!tul la tro! Hs nu fie %nsemnat4' respecti$ i!firm' &mpre/urare care &l f#cea !edem! de a ocupa o aseme!ea fu!c%ie &!alt#. Dar (i e*cep%ia are e*cep%iile ei. Pri!cipiul electi$1ereditar &mp#m !te!it a fost &!c#lcat &!c# di! secolul al 89I1lea c !d a &!ceput s# ai)# acces la tro! orice mare )oier 5e*emplu MO9ILEMTII (i C0NT0CU3INII6. Potri$it dreptului o)i(!uiel!ic dom!ul era ales pe $ia%#. Pri!cipiul a fost (i el &!c#lcat su) presiu!ea puterii otoma!e. Pri!cipiul a fost a)olit &!cep !d cu a!ul ;C;; &! Moldo$a (i cu a!ul ;C;E &! Fara Rom !easc#' &!cep !d epoca fa!ario%ilor.
+(+(1(

#socierea la domnie

0 e*istat &! F#rile rom !e i!stitu%ia asocierii la dom!ie. 0(a de e*emplu' MIRCE0 CEL BKTRN asocia"# la dom!ie &!ai!te de ;?;@ pe fiul s#u MIB0IL' 0LE80NDRU CEL BUN asocia"# la dom!ie pe fiul s#u ILIE' iar MTE+0N CEL M0RE pe fiul s#u BOAD0N. 0socierea la

Referat.clopotel.ro

18

dom!ie a fii!%at (i &!tre fra%i 5e*. fiii lui 0LE80NDRU CEL BUN6. Era de fapt o i!i%iere &! tai!ele (i tre)urile dom!iei ale $iitorului dom!.
+(+(4(

Regena i locotenena domneasc

Dac# dom!ul era mi!or' )ol!a$' &! imposi)ilitate de a co!duce %ara' lipsea di! scau!' &! ca" de fu,# a dom!ului' de ma"ilire' se utili"a re,e!%a' 5c t timp dom!ul a fost ales de %ar# (i popor locote!e!%a dom!easc#6. Re,e!%a (i locote!e!%a dom!easc# desem!ea"# toate cate,oriile de loc%iitori dom!e(ti. Di! a doua /um#tate a secolulal 89I1lea' re,e!%a las# locul locote1 !e!%ei dom!e(ti' datorat# &! pri!cipal fu,ii dom!itorului ori ma"ilirii acestuia de c#tre turci.
+(+(5( ;.;.I.;.

!rerogativele domniei

PREROA0TI9ELE LEAIUITO0RE 0seme!ea &mp#ra%ilor )i"a!ti!i' dom!ul era u!icul le,iuitor' &!truparea terestr# a $oi!%ei lui DUMNE3EU. 0ctele !ormati$e pe care le emitea se !umeau hrisoave' ae0minte (i legturi. dom!ul putea 7ot#r& (i si!,ur &! ce pri$e(te !oile !orme de drept' putea modifica (i o)iceiul p#m !tului sau a pra$ilelor de/a e*iste!te.
;.;.I.=.

PREROA0TI9ELE E8ECUTI9E Toate atri)u%iile e*ecuti$e erau co!ce!trate &! m !a dom!ului. Puterea a)solut# a dom!ului era dimi!uat# &! rela%ia cu Biserica.

PREROA0TI9ELE GUDECKTOREMTI Dom!ul era /udec#torul suprem al F#rii. Gudeca &! ultim# i!sta!%#' dar (i putea prelua spre /udecare orice cau"#' fie de !atur# ci$il#' fie de !atur# pe!al#' ce se afla pe rolul dre,#toriilor. Bot#r rile sale erau defi!iti$e' !efii!d supuse c#ilor de atac. Si!,ur dom!ul putea s# re$i!# asupra 7ot#r rilor.
;.;.I.>.

Referat.clopotel.ro

19

+u!c%ia /udec#toreasc# era e*ercitat# de multe ori cu oste!ta%ie' pe!tru c# de ea depi!dea p#strarea presti,iului dom!iei (i a tro!ului. Erau situa%ii c !d co!dam!a c7iar la moarte f#r# do$e"i (i procedur# /udiciar#' dar erau (i situa%ii c !d ,ra%ia c7iar fapte ,ra$e.
1.2. 6oie7odul8

pri"cipele8 gu7er"atorul Tra"!il7a"iei

+(*(+(

3oievodul

2! Tra!sil$a!ia a e*istat o auto!omie pro!u!%at#. De altfel &! &!tre, re,atul ma,7iar !umai Tra!sil$a!ia a r#mas or,a!i"at# ca $oie$odat. Tra!sil$a!ia !u a putut fi or,a!i"at# ca u! pri!cipat &! cadrul re,atului ma,7iar' !eco!topi!du1se !iciodat# depli! cu re,atul U!,ariei. De(i $oie$o"ii Tra!sil$a!iei erau depe!de!%i de re,ele U!,ariei' fii!d !umi%i de acesta' &! mod co!sta!t ei au militat pe!tru &!l#turarea domi!a%iei ma,7iare. 2!tr1ade$#r &! a doua /um#tate a secolulal 8III1lea (i primul p#trar al secolul al 8I91lea' Tra!sil$a!ia mai f#cea parte di! re,atul U!,ariei doar formal' $oie$o"ii de$e!i!d ade$#ra%i co!duc#tori ai %#rii' deose)it# de U!,aria. 0cce!tuarea te!di!%ei auto!omiste a Tra!sil$a!iei fa%# de re,atul U!,ar se materiali"ea"# mai &!t i pri! co!solidarea i!stitu%iei pri!cipale' $oie$odatul.

Se $or i!stitui (i &! Tra!sil$a!ia' ade$#rate di!astii $oie$odaleL0CN+I' CS0NI' N0N.

+(*(*(

!rincipele

2! &mpre/ur#rile deose)ite ca urmare a de"astrului de la Mo7acs 5;I=E6' re,atul ma,7iar &(i &!cetea"# e*iste!%a' astfel c# Tra!sil$a!ia se ema!cipea"# complet' tra!sform !du1se &! pri!cipat auto!om su) su"era!itatea Por%ii otoma!e 5;I?;6. 2! acest fel Tra!sil$a!ia &(i de"$olt# (i mai mult propriile i!stitu%ii /uridico1politice.
+(*(1(

:uvernatorul

Dup# alu!,area turcilor de su) "idurile 9ie!ei 5;E@>6 (i &!c7eierea p#cii de la Narlo$it"' Curtea imperial# $ie!e"# &(i

Referat.clopotel.ro

20

&!dreapt# pri$irile spre Tra!sil$a!ia' at t pe!tru po"i%ia sa strate,ic# c t (i pe!tru )o,#%iile ei. Su!t trimi(i ie"ui%i pe!tru a co!$i!,e pe ardele!i s# accepte protec%ia &mp#ratului. Re,leme!tarea raporturilor di!tre Tra!sil$a!ia (i Curtea de la 9ie!a este cupri!s# &! "iploma leopoldin di! ? decem)rie ;E<;' care de$i!e o ade$#rat# co!stitu%ie a Tra!sil$a!iei.
Capitolul II

ORA0NI30RE0 TERITORI0L10DMINISTR0TI9K Ori,i!ea u!it#%ilor admi!istrati$1teritoriale este di!ai!tea statelor feudale. 9ec7ile o)(ti s#te(ti' $ici!ale' or,a!i"ate &! c!e"ate (i $oie$odate 5%#ri6 au stat at t la )a"a co!stituirii !oilor state feudale rom !e(ti' c t (i la )a"a or,a!i"#rii admi!istrati$1teritoriale. 2udeul' di! lati!escul judicius' care &!seam!# &! cea mai reu(it# traducere scau! de /udecat#' ca u!itate admi!istrati$1teritorial# a fost cu!oscut# su) aceast# de!umire la &!ceput doar &! Fara Rom !easc#. 0t t &!fii!%area c t (i 7ot#r!icirea acestora a fost prero,ati$a dom!ului. Mi !umirea c#pete!iei /ude%ului era tot atri)utul dom!iei ca sim)ol al puterii a)solute a dom!ului pe &!tre, teritoriul %#rii. 2! Moldo$a su)di$i"iu!ea admi!istrati$ teritorial# a Moldo$ei' ec7i$ale!t# cu cea di! Fara Rom !easc# a fost inutul. De!umirea c#pete!iei %i!utului a $ariat &!s#. 2! %i!uturile &! care e*istau cet#%i importa!te' c#pete!ia se !umea prclab' &! cele de la mar,i!ea %#rii 5%i!uturi de ,ra!i%#6 se !umeau staroti' iar pe!tru celelalte %i!uturi c#pete!iile s1au !umit ca (i &! Fara Rom !easc#' adic# sude. Tot ca o remi!isce!%# a $ec7ilor forme de or,a!i"are prestatal#' sem!al#m (i &! Moldo$a c# teritoriul s#u a fost &mp#r%it &! dou# mari pro$i!cii- ;ara de us (i ;ara de 2os.
2.1. %rga"i&area

ad$i"i!trati7-teritorial a Tra"!il7a"iei ,rgani0area romnilor

*(+(+(

Referat.clopotel.ro

21

0sem#!#rile fire(ti' pe depli! e*plica)ile &!tre districtele rom !e(ti ca i!stitu%ii politico1admi!istrati$e (i c!e"atele' $oie$oda1 tele rom !e(ti' ca i!stitu%ii social1politice' pot co!duce la ideea ide!1 tit#%ii c!e"atelor teritoriale sau a u!iu!ilor de o)(ti cu districtele. 2! Tra!sil$a!ia $oie$odal#' cu prelu!,iri &! perioada pri!cipatului auto!om se cu!osc !umeroase districte rom !e(ti' r#sp !dite pe &!tre, cupri!sul Tra!sil$a!iei.
*(+(*(

,rgani0area sailor i a secuilor

Ori,i!ea scau!elor celor dou# et!ii colo!i"ate de re,ii ma,7iari pe la mi/locul secolului al 8II1lea &! Tra!sil$a!ia tre)uie pri$it# difere!1 %iat' de(i colo!i"area lor s1a reali"at &! acela(i timp (i &! acela(i scop. Pe c !d secuii' la a(e"area lor &! Tra!sil$a!ia mai tr#iau &! forme de or,a!i"are ,e!tilic# 5&!tre cea tri)al# (i pe !eamuri6' sa(ii erau or,a!i"a%i &! o)(ti cu o structur# comple*# 5o)(ti simple (i u!iu!i de o)(ti6' colo!i"area ultimilor a durat circa u! secol. Nici sa(ii (i !ici secuii !u cu!o(teau &!s# la $e!irea lor &! Tra!sil$a!ia' i!stitu%ia politico1admi!istrati$# a scau!elor. SC0UNELE SKSEMTI Potri$it tradi%iei co!sem!ate &! scris &! $remea a(e"#rii secuilor &! Tra!sil$a!ia' au fost colo!i"a%i (i sa(ii di! +la!dra (i di! Sa*o!ia. "iploma #ndrean 5/ula de aur6 di! ;==?' re,leme!tea"# raporturile eco!omice' sociale' politice' militare' /uridice (i admi!i1 strati$e di!tre re,alitate (i sa(i. Se forma astfel o comu!itate a colo!i(tilor cu o lar,# auto!omie politico1admi!istrati$#.
=.;.=.;.

SC0UNELE SECUIEMTI Societatea secuiasc# era or,a!i"at# ca (i alte popoare )ul,aro1tur1 cice. Erau (ase !eamuri (i c te patru ramuri &! fiecare !eam. Co!du1 c#torul militar al secuilor se !umea cpitan scunal sau locotenent. Pe l !,# &!datoririle militare' el &!depli!ea (i atri)u%ii admi!istrati$e (i /udec#tore(ti' pre"id !d adu!#rile ,e!erale (i scau!ele de /udecat#.
=.;.=.=.

Referat.clopotel.ro

22

0l doilea dre,#tor al scau!ului era judele scunal' ales de locuitorii di! scau!. 0l#turi de c#pita! e*ercita atri)u%ii /udiciare.
*(+(1(

,rgani0area ungurilor

Ae!e"a comitatelor' !ucleul di! care s1au de"$oltat acestea a fost cetatea 5castrum6. Co!duc#torul cet#%ii' castelanul' era la &!ceput (i co!duc#torul comitatului. Nu toate cet#%ile re,ale au de$e!it ce!tre de comitate' !u s1au format comitate &! /urul tuturor cet#%ilor re,ale. Comitatele erau a(e"ate la &!ceput pe cursul i!ferior sau mi/lociu al apelor. Se impu!e preci"area c# acestea au fost or,a!i"ate pe r !d &! m#sura cuceririi 0rdealului de c#tre re,alitatea ma,7iar#' pe de o parte' iar pe de alt# parte' co!fi,ura%ia acestora a fost mereu sc7im)at# &! fu!c%ie de modul &! care a reu(it admi!istra%ia ma,7iar# s# se or,a!i"e"e. Comitele !umea pe vicecomite. Comitatele erau co!duse de u! comite suprem' !umit de re,ele U!,ariei. ele de fapt de$i! comitate se!ioriale' !o)iliare' !e mai ser$i!d i!teresele re,ale.
2.2. Re-edi"1a

do$"ea!c

Ce!trul politico1admi!istrati$ al %#rilor rom !e(ti a ,ra$itat &! /urul re(edi!%ei dom!e(ti. Sta)ilirea ei s1a f#cut &!totdeau!a di! ra%iu!i politice (i admi!istrati$e' !iciodat# la &!t mplare. +#r# &!doial#' prima ra%iu!e a co!stituit1o ap#rarea re(edi!%ei de prime/diile r#")o1iului' dar la aceasta s1au ad#u,at (i altele 5de"$oltarea ora(elor' a(e"area ei pe c t posi)il mai spre ce!trul %#rii6. Pe l !,# re(edi!%a dom!easc# stator!ic#' au e*istat (i altele secu!dare' de u!de dom!ul admi!istra %ara. Pe!tru Fara Rom !easc# re(edi!%ele dom!e(ti au fost laC mpulu!,' Curtea de 0r,e(' T r,o$i(te' Bucure(ti. 2! Moldo$a re(edi!%ele dom!e(ti au fost la- Baia' Sucea$a' Ia(i.

Referat.clopotel.ro

23

Multe ora(e mai apar &! docume!te ca (i curi domneti 5Roma!' Neam%' B rlad6. 2! ce pri$e(te Tra!sil$a!ia' re(edi!%a $oie$odal# sau pri!ciar# !u era sta)il#. 9oie$o"ii (i pri!cipii co!duceau de la cur%ile lor. Totu(i 0l)a Iulia poate fi co!siderat# pri!cipala re(edi!%# a e$ului mediu. 0u mai fost re(edi!%e (i &! alte ora(e- De$a' Turda' Si)iu' Ba%e,' Bistri%a' Oradea (i c7iar Lipo$a.
2.3. T4rgurile

-i ora-ele

2! Moldo$a ele au fost cu!oscute su) !umele de t r,uri' iar &! Fara Rom !easc# (i Tra!sil$a!ia su) !ume de ora(e. De(i po"i%ia ,eo,rafic# a %#rilor rom !e(ti' pericolele reale la care au fost e*puse' !e!um#ratele r#")oaie purtate pe teritoriul lor' !u au creat co!di%ii fa$ora)ile de"$olt#rii ora(elor' totu(i e*iste!%a acestora &!c# &!ai!te de formarea statelor i!depe!de!te !u poate fi co!testat#. 2! pofida ,reut#%ilor' !ecesit#%ile eco!omice' sc7im)ul i!ter! (i e*ter! de marf#' tra!"itarea acestora pri! %#rile !oastre au impus de"$oltarea t r,urilor (i a ora(elor. Iat# ordi!ea $ec7imii lor medie$ale 5dup# N. IORA06- Baia' Roma!' Trotu(' Bac#u' Sucea$a' +oc(a!i' Bu"#u' Ruc#r' Dra,osla$e' C mpulu!,' B rlad' Boti!' Aiur,iu. 0cela(i lucru se poate spu!e (i despre $ec7iul p#m !t rom !esc al Tra!sil$a!iei. Toate ora(ele &(i datorea"# e*iste!%a u!ei imi,ra%ii or#(e!e(ti str#i!e' c#ci !ici u!,urii !1au &!temeiat ei &!(i(i $reo o)(te or#(e!easc#. Cele mai multe ora(e au fost &!fii!%ate de sa(ii. #dministraia oraelor 0dmi!istra%ia ora(elor' &! am)ele %#ri rom !e' se reali"a pri! dou# cate,orii de or,a!e i!difere!t de !atura acestora- u!ele alese de locuitori ai ora(elor (i alte or,a!e impuse de dom! sau de persoa!a c#ruia &i apar%i!ea sau i se cedase ora(ul di! partea dom!itorului.

Referat.clopotel.ro

24

,rganele eligibile erau judele (i prgarul &! Fara Rom !easc#' iar &! Moldo$a oltu0ul (i prgarul. Or,a!ul superior al acestora era adunarea general a orenilor care se &!tru!ea cel pu%i! o dat# pe a! c !d ale,ea or,a!ul de co!ducere. 2! Tra!sil$a!ia statutul /uridic al ora(elor era preci"at &! di$erse acte scrise !umite carte. De o)icei se )ucurau de o relati$# auto!o1 mie &! sc7im)ul co!ti!,e!telor de militari care se recrutau di! respecti$ul ora( (i a impo"itelor pe care le ac7itau re,alit#%ii ori &mp#ratului.
2.'. *atele

Nu e*ist# &! $oca)ularul ar7aic !ici u! cu$ !t pe!tru forma%iu!i mai mari de co!$ie%uire social#. El !u cu!oa(te di! $remuri str#)u!e dec t satul (i cetatea 5N. IORA06. 2! Moldo$a (i Fara Rom !easc# p#m !tul de mo(te!ire' r#mas de la str#)u!i se c7eam# mo(ie' c#ci mo( &!seam!# at t )u!ic' c t (i str#)u!ic. De aceea %#ra!ii li)eri care !u erau depe!de!%i de !ime!i &! afar# de admi!istra%ia ce!tral# se !umeau moneni. Procesul de tra!sformare a o)(tilor $ici!ale &! u!itatea admi!istra1 ti$# a satului a fost &!delu!,at (i comple*. Dou# su!t eleme!tele fu!1 dame!tale care caracteri"ea"# tra!sformarea o)(tilor &! sateteritorialitatea (i stator!icia. Categorii de sate atele libere : asupra lor dom!ul &(i e*ercita doar o autoritate pu)lic# deoarece co!ducerea admi!istrati$# apar%i!ea o)(tii satului' adic# Hoame!ilor )u!i (i )#tr !i4. 0cest sfat al o)(tii a$ea loc &! "ilele de s#r)#toare (i cu respectarea u!or ritualuri )i!e cristali"ate. Locuitorii lor se !umeau r#"e(i &! Moldo$a (i mo(!e!i &! Fara Rom !easc#. =.?.=. atele aservite
=.?.;.

Referat.clopotel.ro

25

Dup# cum tr#dea"# de!umirea' acestea depe!de!te' cu u! alt statut /uridic dec t cele li)ere. Satele aser$ite erau dom!e(ti' )oiere(ti (i m#!#stire(ti. =.?.=.;. atele domneti puteau fi (i ele de dou# feluri- u!ele care apar%i!eau dom!ului ca persoa!# fi"ic#' do) !dite pri! mo(te!ire sau pri! cump#rare (i fa%# de care dom!ul se comporta ca u! st#p ! feudal. altele apar%i! !d i!stitu%iei dom!iei. =.?.=.=. atele boiereti. +#r# &!doial#' &!c# &!ai!te de co!stituirea statelor feudale' multe di! sate au fost aser$ite sau cump#rate de mari familii feudale. 2! )a"a lui ius eminens' dup# co!stituirea statelor feudale' dom!ul le1a recu!oscut aceste drepturi de proprietate asupra satelor. =.?.=.>. atele mnstireti erau proprietatea m !#stirilor (i erau admi!istrate de egumenul m#!#stirii. Brisoa$ele de imu!itate pri$i!d satele m#!#stire(ti erau mai lar,i dec t &! ca"ul satelor )oiere(ti. =.?.>. lobo0iile erau o cate,orie de sate ce se co!stituite &! secolele 8I9:89III fie pe p#m !t dom!esc' fie m#!#stiresc L )oieresc' di! $oi!%a dom!ului pe!tru scopuri precis determi!ate. 0cestor colo!i(ti li se acordau pri! 7risoa$e dom!e(ti scutiri la d#ri (i de mu!ci datorate proprietarului tere!ului pe u! a!umit timp determi!at' de la u!ul la "ece a!i' cu e*cep%ia )irului (i a &!datoririlor militare.
Capitolul III

ORA0NI30RE0 +ISC0LK
3.1. Tr

! turile ge"erale ale !i!te$ului 3i!cal

P !# la co!stituirea %#rilor rom !e !u se poate $or)i de o or,a!i1 "are fiscal#' de u! sistem de o)li,a%ii cu toate c# (i a!terior co!stituirii acestora locuitorii erau datori fa%# de c#pete!iile c!e"atelor (i $oie$odatelor cu a!umite d#ri &! !atur# (i &! mu!c#. Ca (i tr#s#turi ,e!erale ale sistemului fiscal medie$al rom !esc putem rele$a urm#toarele-

Referat.clopotel.ro

26

;. Pri!cipiul solidaritii fiscale' potri$it c#ruia &! u!it#%ile fiscale' r#spu!derea pe!tru plata d#rii este solidar# at t &!tre co!tri)ua)ili c t (i pe!tru birarii de /ude%. =. +iscalitate e.cesiv' domi!a%ia otoma!# asupra F#rilor rom !e i!flue!% !d &! mod !emi/locit cua!tumul d#rilor. >. #bu0ul i arbitrariul au caracteri"at &!trea,a acti$itate fiscal#' at t &! ce pri$e(te sta)ilirea d#rilor' c t (i &!casarea lor.
3.2. I"!titu1iile

3i!calit 1ii

De importa!%# mai mare &! or,a!i"area fiscalit#%ii au fost- te"aurul %#rii' c#mara dom!easc#' $isteria statului. Te0aurul era o form# rudime!tar# a fi!a!%elor statului ce se co!1 stituia di! depo"itarea u!or o)iecte de $aloare deose)it# &! locuri )i!e p#"ite. El repre"e!ta o re"er$# la care dom!ul recur,ea !umai &! ca"uri e*treme. Cmara domneasc co!stituia o i!stitu%ie particular# a dom!ului. La &!ceput' s1a ide!tificat cu $isteria statului' $e!iturile particulare ale dom!ului co!fu!d !du1se cu cele ale %#rii. 2! secolul al 891lea cele dou# i!stitu%ii s1au desp#r%it. 3isteria statului a fost i!stitu%ia cea mai importa!t# a sistemului fi!a!ciar1fiscal pe!tru c# e$ide!%ia toate datele pri$i!d reparti%ia d#rilor' &!cas#rile efecti$e a acestora' c t (i c7eltuielile ce se efectuau.
3.3. Categoriile

de d ri

>.>.;. "rile %n natur sau dijmele domneti 50eciuial &! Fara Rom !easc#' deseatin &! Moldo$a6 au co!stat &! perceperea de c#tre dom!itor &! !atur# a u!or produse 5cereale' $ite' produse a!imaliere6. Cele mai importa!te au fost oieritul' goostina' stupritul' vinriciul. 2!cep !d cu secolul al 89I1lea au fost tra!sformate &! )a!i.

Referat.clopotel.ro

27

$uncile sau slujbele erau prest#rile &! mu!c# fa%# de dom!ie la co!struirea de drumuri' cet#%i' poduri' mori' ,#"duirea curierilor dom!e(ti' procurarea de cai curieri. 2!cep !d cu secolul al 89III1lea mu!cile puteau fi r#scump#rate &! )a!i. >.>.>. "rile %n bani' cu!oscute su) !umele de dare' dajdie (i apoi bir repre"e!tau impo"itul perso!al aplicat la u! mome!t dat tuturor cate,oriilor de locuitori ai %#rii' &! fu!c%ie de cate,oria social#' di! care f#ceau parte. De(i scuti%i la &!ceput' di! secolul al 89I1lea au pl#tit )ir (i )oierii' dar scutirea de )ir a fost cu!oscut# &! special pe!tru )oierii cu dre,#torii (i curte!i. D#rile &! )a!i pe!tru %#ra!i au crescut co!sta!t. Datorit# fiscalit#%ii e*cesi$e' %#ra!ii practicau e$a"iu!ea pri! fu,#' dar sarci!a celui fu,it era preluat# de colecti$itate. >.>.?. 8araciul repre"e!ta o)li,a%iile )#!e(ti fa%# de Poarta otoma1 !#. Dac# la &!ceput 7araciul era mai mult sim)olic' a$ !d &! pri!cipal o sem!ifica%ie politic# 5apro*. >.DDD de ,al)e!i L a!6' la sf r(itul secolul al 89I1lea a a/u!s la ;II.DDD de ,al)e!i. >.>.I. !echeurile erau diferitele daruri f#cute sulta!ului (i cur%ii sale' do) !di!d caracter de co!sta!%# au ap#sat (i ele co$ r(itor asupra co!tri)ua)ililor. >.>.E. $ucarerul mare (i mucarerul mic au repre"e!tat o po$ar# uria(# &! perioada &! care p#strarea dom!iei ori cump#rarea ei a de$e!it u! fapt o)i(!uit. Sumele de )a!i erau de1a dreptul e*or)ita!te. >.>.C. !restaiile %n natur c#tre turci au co!stat &! predarea a!ual# c#tre Poart# a u!ui !um#r importa!t de cai' )oi' oi' (oimi' precum (i de mari ca!tit#%i de u!t' cear#' miere etc. Mai e*istau presta%iile oca"io!ale &! cereale' fura/e etc. &! perioada campa!iilor militare ale turcilor.
>.>.=.

Or,a!i"area fiscalit#%ii fii!d u!a di! cele mai importa!te compo1 !e!te ale statului ca i!stitu%ie /uridic# 5pri! i!termediul ei se reali"au $e!iturile statului6 a fost mereu &! ate!%ia dom!ilor' &!cerc !du1se diferite reforme pe!tru &m)u!#t#%irea acesteia su) dou# aspecte

Referat.clopotel.ro

28

ese!%iale- &! primul r !d pe!tru o)%i!erea u!or $e!ituri tot mai mari' iar &! al doilea r !d pe!tru e$itarea e$a"iu!ilor fiscale. Reforma fiscal# a lui M0TEI B0S0R0B' cu!oscut# su) !umele de reforma talerului' a co!stat &! urm#toarele: &!f#ptuirea u!ui recensmnt fiscal am#!u!%it. : apoi aceast# sum# re"ultat# a fost reparti0at pe /ude%e' &! fu!c%ie de capacitatea sta)ilit# pe fiecare /ude%' care la r !dul s#u o reparti"a pe sate' cate,orii sociale (i pe ,ospod#rii. 0lte reforme fiscal# au fost reali"ate &! Moldo$a de 0NTIOB C0NTEMIR 5;E<I:;CDD' ;CDI:;CDC6 (i de CONST0NTIN BRNCO1 9E0NU &! Fara Rom !easc#. 2! pri!cipal ea a co!stat &! aceea c# toate d#rile de reparti%ie di! partea $isteriei au fost co!ce!trate &! u!a si!,ur# ce tre)uia ac7itat# &! patru rate a!uale 5sferturi6. De o importa!%# mare pe!tru sistemul fiscalit#%ii a fost reforma lui CONST0NTIN M09ROCORD0T &! cursul a!ilor ;C><:;C?;. Reforma lui a fost de su)sta!%#' importa!te su!t urm#toarele: dre,#torii fiscali au fost retribuii. : a fost desfiinat pri!cipiul solidarit#%ii fiscale. : au primit scutire de d#ri m#!#stirile' clerul (i marii )oieri. : de(i d#rile au fost m#rite' categoriile de d#ri au fost reduse. 2! ce pri$e(te sistemul fiscal di! Tra!sil$a!ia' preci"#m c#pri!cipala o)li,a%ie fiscal# era fa%# de stat' sta)ilit# &! fu!c%ie de $e!itul c#m#rii. La &!ceput a fost &! !atur#' dar ulterior s1a tra!sformat &!tr1o dare &! )a!i. : o alt# cate,orie de d#ri era aceea pri$i!d darea pe pmnt' ce se ac7ita &! fu!c%ie de suprafa%a de p#m !t folosit#. Ulterior aceast# dare fu!ciar# s1a tra!sformat &!tr1u! fel de cens anual. : au mai fost cu!oscute (i subsidiile e.traordinare pe!tru ca"uri deose)ite. :
Capitolul I3

Referat.clopotel.ro

29

GUSTIFI0
'.1. %rga"i&area
4(+(+(

judec torea!c

2ustiia i sarcinile ei

Co!ceptul de /usti%ie &! se!sul cel mai lar,' i!clude at t sistemul or,a!elor acreditate cu &!f#ptuirea ei' c t (i acti$itatea desf#(urat# de aceste or,a!e.
4(+(*(

,rgani0area judectoreasc

U!a di! formele fu!dame!tale de acti$itate a fiec#rui stat este acti$itatea de &!f#ptuire a /usti%iei' de re"ol$are a co!flictelor de drept ap#rute. 0ceast# acti$itate s1a reali"at (i &!ai!tea co!stituirii statelor rom !e(ti la !i$elul o)(tilor s#te(ti' care di! multe pu!cte de $edere se pre"e!tau ca e!tit#%i c$asistatale. Pe!tru &!%ele,erea e$olu%iei acti$it#%ii de &!f#ptuire a /usti%iei su!t !ecesare c te$a clarific#ri' pri! pre"e!tarea c tor$a coordo!ate ese!%iale le,ate de formele fu!dame!tale de acti$itate ale statului (i or,a!ele care &!f#ptuiesc aceste acti$it#%i. 2! fru!tea ierar7iei or,a!elor /udec#tore(ti se afla dom!ul 5re,ele' pri!cipele6' moti$ pe!tru &!trea,a acti$itate de /urisdic%ie o de!umim justiie domneasc. Preceptele cre(ti!e' dup# care puterea $i!e de la DUMNE3EU' &i fu!dame!ta po"i%ia de /udec#tor suprem. Datorit# !um#rului mare al cau"elor' dom!ul !u putea /udeca toate prici!ile (i de aceea a creat u! sistem de or,a!e /udec#tore(ti care pri! dele,area compete!%elor &!f#ptuiau /usti%ia. Competena material !u era strict delimitat#' dar se a$ea totu(i &! $edere specificul cau"ei raportat la atri)u%iile de a!sam)lu ale dre,#torului respecti$. La !i$elul /ude%elor (i %i!uturilor' compete!%a ,e!eral# o a$eau prclabii' iar &! Olte!ia banii' dar mai a$eau drept de /udecat# (i su)alter!ii acestora- vornicii (i bniorii.

Referat.clopotel.ro

30

La !i$elul satelor li)ere' ca u! eleme!t de co!ti!uitate a $ec7ilor o)iceiuri $ici!ale' pe!tru cau"e de mai mic# importa!%#' au co!ti!uat s# /udece oamenii buni i btrni. 0ceste cau"e se termi!au de o)icei pri! &mp#carea p#r%ilor. 2! Tra!sil$a!ia' datorit# istoriei sale difere!%iate' or,a!i"area /udec#toreasc# era mult mai comple*#. 2! perioada $oie$odatului e*istau i!sta!%e de /udecat# ale statului feudal ma,7iar' dar (i i!sta!%e rom !e(ti. Mi u!ele (i altele au fost cu!oscute su) de!umirea de scau!e 5sedes iudiciaria6. : : : : : : #( Instanele de judecat ale voievodatului transilvan au fost< La !i$elul dome!iului feudal e*istau instanele domeniale &! care !o)ilii laici sau ecle"ia(ti &!f#ptuiau /usti%ia &! fu!c%ie de diplomele de pri$ile,ii de%i!ute' aplic !d c7iar pedepse capitale. La !i$elul comitatelor erau instanele comitatense' de!umite sedes nobiliares. La !i$elul ora(elor erau instane oreneti' compuse di! judele oraului (i jurai 5ale(i a!ual de cet#%e!ii ora(elor6. Instanele ecle0iastice. Instana voievodal 5scau!ul de /udecat# a $oie$odului sau a $ice$oie$odului6. Instana suprem a Curii maghiare.

/( Instanele de judecat ale principatului transilvan 2! perioada pri!cipatului or,a!i"area /udec#toreasc# de$i!e (i mai comple*# ca urmare a do) !dirii auto!omiei. Pri!cipele de$i!e i!sta!%a suprem# a/utat de iude. curiae' fu!c%ie asem#!#toare $or!icului. Cum &!s# pri!cipele !u /udeca dec t &! ca"uri e*treme 5spre deose)ire dom!6' &! fapt /usti%ia suprem# era e*ercitat# de Tabla !rincipelui pre"idat# de primarius iude.. I!sta!%ele de /udecat# su!t: Tabla principelui (i primarius iude.' /udecau ca"uri de &!alt# tr#dare (i c#ile de atac e*ercitate &mpotri$a 7ot#r rilor scau!elor de /udecat#.

Referat.clopotel.ro

31

: : : :

caunele de plas 5pre"idat de pretor6. caunul cetii 5pre"idat de c#pita!ul cet#%ii6. caunele steti 5pre"idat de /udele s#tesc6. caunul stpnului de moie. C( Instanele de judecat transilvane sub habsburgi 2! perioada domi!a%iei 7a)s)ur,ice s1a me!%i!ut &! ,e!eral $ec7ea or,a!i"are /udec#toreasc#' dar s1a sta)ilit cu e*actitate compete!%a material# (i perso!al# a fiec#rei i!sta!%e' reali" !du1se ierar7i"area se$er# a i!sta!%elor de /udecat#. 2! ce pri$e(te i!sta!%ele compuse e*clusi$ di! eleme!te rom !e(ti' &! districtul Ba%e,ului a$em sem!alat# o i!sta!%# local# pre"idat# de castelanul de Ba%e,' alc#tuit# di! ;= c!e"i' E preo%i (i E oame!i de r !d. 2! districtul +#,#ra(ului' scaunele de /udecat# erau compuse di! E:@ sau ;= )oieri ca jurai-asesori. 2! u!it#%ile teritorial1admi!istrati$e s#se(ti' care s1au )ucurat auto!omie' or,a!i"area /usti%iei s1a f#cut tot pe pri!cipii auto!ome' scau!ele de /udecat# fii!d compuse la &!ceput di! persoa!e !umite de re,e' iar apoi di! or,a!e alese de aceste comu!it#%i. 2! sistemul or,a!elor /udec#tore(ti medie$ale e*istau dou# cate,orii de i!sta!%e speciale- cele or#(e!e(ti (i cele ecle"iastice.
4(+(1(

Instanele ecle0iastice

Gusti%ia laic# a coe*istat cu cea ecle"iastic# s#' pu! !du1se pro)lema compete!%elor 5u!ele le,iuiri scrise au pre$#"ut co!trolul /udiciar reli,ios asupra celui laic- !ravila de la :ovora' ;E?D6. Pri!cipiile /usti%iei ecle"iastice su!t;. 2! ce pri$e(te compete!%a dup# persoa!#' preo%ii puteau fi /udeca%i de i!sta!%ele )iserice(ti. =. 2! pri$i!%a compete!%ei dup# materie' a r#mas &! sarci!a /usti%iei ecle"iastice s# /udece cau"ele strict le,ate de $ia%a reli,ioas#.

Referat.clopotel.ro

32

>. Nu a fost e*clus# &!s# du)la /udecare' adic# at t de i!sta!%ele ecle"iastice' c t (i de cele laice' complet !du1se reciproc (i $erific !1 du1se reciproc. 0(adar era co!sacrat# at t separarea' c t (i coopera1 rea celor dou# cate,orii de i!sta!%e. ?. 2! dome!iile feudale )iserice(ti (i m !#stire(ti' potri$it imu!it#1 %ilor /udiciare acordate de dom!itor' /usti%ia se &!f#ptuia de c#tre i!sta!%ele ecle"iastice' cu e*cep%ia u!or i!frac%iu!i co!siderate ,ra$e. I. Mi &! /usti%ia ecle"iastic# e*ista o ierar7ie a i!sta!%elor 5cu diferite ,rade de compete!%#6. Situa%ia a fost asem#!#toare (i &! Tra!sil$a!ia.
'.2.

Procedura de judecat

Proces &! lim)a rom !# pro$i!e di! lati!escul processus ce de1 sem!ea"# acti$itatea de &!ai!tare. Pri! i!termediul ,losatorilor di! secolul al 8II1lea' terme!ul processus s1a ,e!erali"at' desem! !d ceea ce &!%ele,em ast#"i pri! proces' adic# o acti$itate desf#(urat# de or,a!e /udiciare a!ume desem!ate' cu participarea p#r%ilor' &! co!formitate cu le,ea &! scopul re"ol$#rii prici!ilor 5ide!tificarea (i tra,erea la r#spu!dere a celor care se fac $i!o$a%i6.
4(*(+(

,biectul procesului

Pe!tru desf#(urarea u!ui proces este !ecesar# e*iste!%a u!ui co!flict de drept !#scut pri! &!c#lcarea u!or dispo"i%ii cutumiare sau le,ale care ocrotesc a!umite $alori sociale 5$ia%a' proprietatea etc.6 0(adar' era !ecesar# e*iste!%a u!ui liti,iu' a u!ui co!flict &!tre p#r%i. Liti,iul e*iste!t (i dedus /udec#%ii purta !umele de glceav' pricin' treab. 2! dreptul cutumiar !u se f#cuse &!c# deose)ire &!tre procesul pe!al (i ci$il (i de aceea re,ulile de desf#(urare erau la fel.
4(*(*( !rile

din proces

Referat.clopotel.ro

33

Su)iec%ii procesului feudal purtau diferite de!umiri- reclama!tului i se spu!ea jeluitor' prigonitor' u!eori pr' iar p r tului prigonit. %nvinuit sau %nvinovit se !umea cel care comisese o i!frac%iu!e. 2! Tra!sil$a!ia reclama!tul se !umea actor' iar p r tul reus. 2! pri!cipiu' parte &! proces putea fi orice persoa!#' feudalismul recu!osc !d capacitatea /uridic# tuturor oame!ilor. Capacitatea de e*erci%iu era &!s# limitat# &! ca"ul %#ra!ilor depe!de!%i (i a ro)ilor doar la procesele a$ !d ca o)iect starea lor de depe!de!%#. Ro)ii (i %#ra!ii depe!de!%i puteau fi repre"e!ta%i &! proces de st#p !ii lor. +emeia c#s#torit# era asistat# de so%. 2! sc7im) a$eau capacitate depli!# de e*erci%iu femeia ma/or# !ec#s#torit# (i $#du$ele.
4(*(1(

Chemarea %n judecat

Sesi"area i!sta!%ei de /udecat# se f#cea pri!tr1o plngere verbal ori scris !umit# pr sau jalb. 2! trecutul mai &!dep#rtat pl !,erea se f#cea pe cale oral#' dar &!cep !d cu secolul al 89II1lea &! Tra!sil$a!ia (i cu secolul al 89III1lea &! celelalte %#ri rom !e pl !,erea scris# se ,e!erali"ea"#. Potri$it dreptului feudal tra!sil$#!ea!' ac%iu!ea de sesi"are a i!sta!%ei se apropia de ceri!%ele le,ale actuale.
4(*(4(

=i.area termenului de judecat

Primi!d pl !,erea' i!sta!%a sta)ilea terme!ul de /udecat# 5pu!ea sorocul' sorocea prici!a6. Cum &!s# era tradi%io!al# (i procedura accelerat#' procedura de ur,e!%# (i pro$i"orie datorit# !ecesit#%ii i!ter$e!%iei rapide a autorit#%ilor' multe prici!i se solu%io!au pe calea crilor de volnicie pri! care i!sta!%ele 5mai ales dom!itorul sau )a!ul6 &!deose)i &! materie fu!ciar#' &(i materiali"au 7ot#r rea f#r# o /udecat# co!tradictorie. P r tul efecti$ era ate!%io!at pri! cartea de $ol!icie despre 7ot#r rea luat#' urm !d ca acesta s#1(i $alorifice e$e!tualele ap#r#ri ori drepturi pe calea u!ui !ou proces.

Referat.clopotel.ro

34

4(*(5(

Citarea

Citarea p#r%ilor (i a martorilor &! procedura o)i(!uit# de /udecat# se reali"a pri! cartea de soroc care era &!m !at# acestora pri! apro0i sau vtafi. Dac# procesul se am !a di! cau"a !epre"e!t#rii p#r%ilor acestea puteau fi aduse la i!sta!%# pri! slu/)a(i dom!e(ti' urm !d s# pl#teasc# treapdul &! Fara Rom !easc# sau ciubotele &! Moldo$a' adic# toate c7eltuielile oca"io!ate de aducerea lor &! i!sta!%#.

4(*(6(

istemul probator

U! pri!cipiu fu!dame!tal al procesului era acela ca p#r%ile s# &(i do$edeasc# sus%i!erile' respecti$ ac%iu!ile ci$ile sau pe!ale cu care a fost sesi"at# i!sta!%a. Simpla afirma%ie a p#r%ilor !espri/i!it# de alte pro)e !u putea co!ducea la c (ti,area procesului. Mi/loacele de pro)a%iu!e cu!oscute &! dreptul feudal au fostm#rturisirea' /ur#m !tul p#r%ii' declara%iile 5m#rturiile6 martorilor co/ur#torii' )lestemul (i cartea de H)lestemO' &!scrisurile' pre"um%iile (i cercetarea la fa%a locului. Dreptul !ostru cutumiar nu a fcut nici o ierarhi0are a mi/loa1 celor de pro)#. Nu era mai co!clude!t u! &!scris' dec t o declara%ie de martor. O a doua preci"are care se impu!e este aceea c# recunoaterea p r tului sau a f#ptuitorului f#cea do$ada dreptului' !emai1 fii!d ca"ul admi!istr#rii (i a altor pro)e.
4(*(>(

$artorii

Martorii !u su!t p#r%i &! proces' dar au cu!o(ti!%e despre fapte pe care p#r%ile sau i!sta!%a le co!sider# co!clude!te &! solu%io!area cau"ei. $rturia de grup era mai rele$a!t# pro)ator (i de aceea mi/locul de pro)a%iu!e cel mai utili"at au fost cojurtorii.

Referat.clopotel.ro

35

La ori,i!i conjurtorii erau persoa!e di! i!timitatea (i u!i$ersul social al &mprici!a%ilor care cu!o(teau o)iectul (i !atura co!flictului' fii!d i!teresate &!tr1o re"ol$are dreapt# (i ,lo)al# a cau"ei &! $ederea u!ei co!$ie%uiri armo!ioase. Cojurtorii /urau c# cele afirmate de partea care i1a adus erau sau !u ade$#rate' ei de fapt Hd#deau le,ea4. Co!di%ia lor se apropia de cea a martorilor. Num#rul lor sta)ilit de i!sta!%# pe!tru a depu!e /ur#m !t &! fa1 $oarea u!ei p#r%i era de E sau ;=' dac# ace(tia co!firmau sus%i!erile' partea ad$ers# putea aduce u! !um#r du)lu pe!tru a com)ate pe co/ur#torii di! ta)#ra ad$ers#. ''Crile de blestem4 erau de fapt !i(te &!scrisuri pri! care se i!$oca puterea lui Dum!e"eu' care s# pedepseasc# !u doar pe cel ce depu!e /ur#m !t fals' ci (i familia (i rudele sale. 4(*(?( @nscrisurile 2!scrisurile su!t mi/loace de pro)# &! co!%i!utul c#rora se arat# fapte (i &mpre/ur#ri co!clude!te pe!tru solu%io!area prici!ii. Ele puteau s# ema!e de la autorit#%i statale' )iserice(ti' dar (i de la particulari. Purtau diferite de!umiri- 7risoa$e' "apise' dresuri' c#r%i' urice. Era cu!oscut# (i procedura reconstituirii lor &! ca" de pierdere sau distru,ere. Di! practicarea /usti%iei ordalice s1au !#scut mai &!t i e*presiile de Htrecere pri! foc (i ap#4 sau Hpu!erea m i!ii &! foc4 (i apoi au fost preluate &! $oca)ularul )asmelor (i po$e(tilor.
4(*(A(

8otrrile instanei

Era posi)il ca dup# sesi"area i!sta!%elor procesul s# se termi!e pri! &mp#carea p#r%ilor. I!difere!t de pro)ele admi!istrate' odat# i!ter$e!it# tra!"ac%ia p#r%ilor procesul &!ceta. Si!,ura e*cep%ie era situa%ia crimi!alilor !otorii' &! care de(i i!ter$e!ea compo"i%ia p#r%ilor' totu(i &!$i!uitul era co!dam!at. I!sta!%ele pro!u!%au o 7ot#r re- carte de judecat sau anaforB.

Referat.clopotel.ro

36

Dreptul !ostru feudal !u a cu!oscut autoritatea bunului judecat' adic# acea i!stitu%ie potri$it c#reia dup# epui"area c#ilor de atac 7ot#r rea !u mai poate fi modificat#. Reluarea procesului !u se putea face dec t dup# ac7itarea u!ei ame!"i c#tre dom!itor. 0me!da se !umea 0avesc 5Moldo$a6 sau prad 5Fara Rom !easc#6. Pu!erea &! e*ecutare a 7ot#r rilor se f#cea de c#tre i!sta!%# sau de alte persoa!e ale autorit#%ii statale.
'.3. I"3rac1iu"i

-i pedep!e

P !# la reali"area pri!cipiului le,alit#%ii i!crimi!#rilor (i al pede1 pselor : nullum crimen sine lege- nulla pCna sine lege' ela)orat de Cesare BECC0RI0 5secolul al 89III1lea6' ast#"i pre"e!t &! toate le,isla%iile pe!ale moder!e. +aptele de o mare ,ra$itate &!dreptate &mpotri$a u!or $alori fu!dame!tale ale societ#%ii au fost co!siderate i!frac%iu!i su) diferite de!umiri- fapt' fapt rea' greeal mare' vin' vinovie' pcat. Di!totdeau!a cele mai ,ra$e fapte au fost cele &!dreptate &mpotri$a co!duc#torului statului (i a temeliei or,a!i"#rii sociale' apoi cele &mpotri$a $ie%ii (i a i!te,rit#%ii corporale' propriet#%ii' li)ert#%ii persoa!ei' a familiei etc. Dreptul cutumiar sci!da di7otomic i!frac%iu!ile &! mari 5,ra$e6 (i mici 5u(oare6. Limitele di!tre acestea !u $or fi preci"ate dec t &! dreptul pe!al moder!. De aici (i posi)ilitatea i!terpret#rilor (i a)u"urilor di! partea celor c7ema%i s# le aplice.
4(1(+(

Infraciuni %ndreptate %mpotriva conductorului statului

?.>.;.;. @nalta trdare 5hiclenie' viclenie' vicleug' hainie6. Su)iec%i ai acestei i!frac%iu!i erau de o)icei )oierii care &!c#lcau /ur#m !tul de credi!%# (i care ac%io!au pe!tru &!sc#u!area altui dom!. Tot hiclenie este co!siderat# fu,a )oierilor di! %ar#.

Referat.clopotel.ro

37

'e0majestatea a co!stat &! sti!,erea adus# o!oarei' adus# co!duc#torului statului pri! i!sultarea sau calom!ierea sa. 0ceast# i!frac%iu!e se mai !umea sudalm sau hul. ?.>.;.>. ,sluhul co!sta &! !eascultarea fa%# de poru!cile dom!e(ti. Tot oslu7 era socotit# (i !e&!depli!irea o)li,a%iilor de c#tre %#ra!ii depe!de!%i fa%# de st#p !ii feudali. ?.>.;.?. Clpu0enia 5etim. turc#6' co!st# &! falsificarea mo!edei )#tut# de dom!itor.
?.>.;.=. 4(1(*( ?.>.=.;.

Infraciunile contra vieii

,morul 5Hmoarte de om4' Hucidere46 co!sta &! suprimarea $ie%ii u!ui om sau a mai multor oame!i (i a fost co!siderat# o i!frac%iu!e ,ra$#' Ho fapt# mare4' moti$ pe!tru care' compete!%a de a1l /udeca re$e!ea &! e*clusi$itate dom!ului. ?.>.=.=. !aricidul co!sta &! suprimarea $ie%ii p#ri!%ilor' copiilor sau a fra%ilor so%iei. Era co!siderat# o i!frac%iu!e deose)it de ,ra$# (i pedepsit# pri! ardere de $iu. 4(1(1( Infraciuni contra integritii corporale 2! aceast# cate,orie i!trau rnirile simple cu palma sau cu toiagul' precum (i sluirile de orice fel.
4(1(4(

Infraciuni contra proprietii

?.>.?.;. =urtul 5Hfurti(a,4' Hfurtu(a,46 co!sta &! luarea u!ui mo)il di! posesia altei persoa!e &! scopul &!su(irii pe !edrept. aceasta a fost i!frac%iu!ea cea mai frec$e!t# &! E$ul Mediu. Nu se pedepsea furtul de consumaie momentan 5furtul cu burta6 di! li$e"i sau $ii. 2! sc7im)' era mai ,ra$ pedepsit Hfurtul de fa%#4. ?.>.?.=. Tlhria 5H/af4' H/ac4' Ht l7u(a,46 este furtul pri! $iole!%#. Datorit# ,ra$it#%ii se pedepseau (i ,a"dele celor care s#$ r(eau astfel de fapte' &! situa%ia &! care cu!o(teau &mpre/urarea c# cei ,#"dui%i comit astfel de i!frac%iu!i.

Referat.clopotel.ro

38

@nclcarea hotarelor co!sta &! distru,erea' mutarea (i !esocotirea sem!elor de 7otar. ?.>.?.?. Incendierea caselor i holdelor sse pedepsea deseori !umai pecu!iar pri! plata du)l# sau tripl# a pa,u)ei.
?.>.?.>. 4(1(5(

Infraciuni %mpotriva moralei

?.>.I.;. Rpirea de fat sau de femeie. Co!sta &! lipsirea efecti$# a acesteia de li)ertate pri! tra!sportarea $ictimei di!tr1u! loc &! altul (i H!eci!stirea4 5$iolarea6 $ictimei. ?.>.I.=. educia co!sta &! scopul &!tre%i!erii de raporturi se*uale. ?.>.I.>. odomia co!sta &! raporturi se*uale &!tre persoa!e de acela(i se*. i!frac%iu!e rar# &! istoria medie$al# a poporului !ostru. ?.>.I.?. Curvia sau desfrnarea. 0t t rela%iile co!/u,ale di! afara c#s#toriei c t (i cele di! afara co!cu)i!a/ului !otoriu' care era u! fapt imoral dar totu(i !esa!c%io!at de societate' erau co!siderate ca i!frac%iu!i (i pedepsite ca atare. Erau mai aspru pedepsite femeile. ?.>.I.I. Incestul 5Hamestecare de s !,e46 co!sta &! rela%ii se*uale fire(ti &!tre persoa!e care potri$it o)iceiului p#m !tului !u se puteau c#s#tori' datorit# ,radului de rude!ie. 4(1(6( Infraciuni care %mpiedicau %nfptuirea justiiei

3icleugul sau %nelciunea co!sta &! falsificarea &!scri1 surilor pri! pl#smuirea sau alterarea acestora &! scopul de a produce diferite co!seci!%e /uridice. Era pedepsit (i u"ul de fals' respecti$ utili"area u!or &!scrisuri false. ?.>.E.=. Neascultarea co!sta &! !esupu!erea la e*ecutarea u!ei 7o1 t#r ri /udec#tore(ti' a poru!cilor dom!e(ti cu $aloare /urisdic%io!al#. >.E.>. 2urmntul mincinos 5Hm#rturia str m)#4' Hlim)a str m)#46 co!sta &! fapta martorului care d#dea declara%ii mi!ci!oase ori !u spu!ea tot ce (tie &! le,#tur# cu o)iectul procesului &! care era c7emat ca martor. Se pedepsea cu H,loa)a4' respecti$ fiecare martor mi!ci!os era o)li,at la predarea a trei )oi.
?.>.E.;.

Referat.clopotel.ro

39

3rjitoria co!sta &! practicarea de procedee oculte sau de ma,ie. Era pedepsit# !u !umai dac# pri! ea se aducea ati!,erea i!tereselor de stat' ori reali"a Hstric#ciu!ea4 oame!ilor.
>.E.?. 4(1(>( ?.>.C.;.

Infraciunile %ndreptate %mpotriva religiei

)re0ia co!sta &! a)aterea co!(tie!t# de la preceptele Bisericii oficiale. 2!s# firea rom !ului fii!d lipsit# de fa!atism reli1 ,ios 5B. P. B0MDEU6' !u s1au co!statat ca"uri de ere"ii sa!c%io!ate. dimpotri$#' e*ista tolera!%# fa%# de alte reli,ii. ?.>.C.=. #posta0ia repre"e!ta p#r#sirea co!di%iei de c#lu,#r (i rei!trarea &! $ia%a laic#. ?.>.C.>. Ierosilia sau sacrile,iul &!sem!a profa!area $alorilor )iserice(ti- furturile di! )iseric#' &mpreu!area trupeasc# &! )iseric#' &!tre%i!erea de raporturi i!time cu ci!ul mo!a7al.
'.'. R

!pu"derea. R !pu"derea colecti7

2! me!talitatea popular# ideea /usti%iei pri$ate' !u e*ista. N#scut popor cre(ti!' (i1a fu!dame!tat e*iste!%a pe precepte )i)lice. Pasul fu!dame!tal &! ''etati"area4 /usti%iei l1a co!stituit i!crimi!a1 rea la !i$elul o)(tilor a faptelor ,ra$e. Dup# co!stituirea statelor feudale acest proces s1a amplificat f#r# &!s# a face a)strac%ie de re,ulile sta)ilite pe cale cutumiar#. Urmare a &!%ele,erii pri! plata u!ei sume de )a!i sau a tra!sferului de )u!uri mo)ile ori imo)ile di! proprietatea f#ptuitorului c#tre $ictim# sau rudele sale' se r#scump#r# $i!a (i astfel are loc e*o!erarea de r#spu!dere. Compo0iia s1a practicat pe scar# lar,# &! istoria dreptului rom !esc. 2! e$ul mediu rom !esc se cu!osc dou# forme de r#spu!dere pe1 !al# colecti$#- r#spu!derea solidar# a o)(tii (i r#spu!derea familial#.
4(4(+(

Rspunderea solidar a obtii

Referat.clopotel.ro

40

2!ceputurile oficiali"#rii /usti%iei s1au datorat mai &!t i ideii de solidaritate' !#scut# la !i$elul o)(tii &! primul r !d di! !ecesit#%i de autoap#rare a colecti$it#%ii.

O)iceiul p#m !tului a co!sfi!%it pri!cipiul c# sarci!a descoperirii autorilor !ecu!oscu%i care au comis fapte pe!ale re$e!ea colecti$it#1 %ii. 2! ca"ul &! care autorii !u erau descoperi%i (i pri!(i' era a!tre!at# r#spu!derea pe!al# solidar# a &!tre,ii colecti$it#%i' pri! o)li,area acesteia la plata duegubinei 5o ame!d# su)sta!%ial#6. Pri!cipiul o)li,ati$it#%ii descoperirii (i pri!derii i!fractorilor' precum (i predarea lor autorit#%ilor s1a do$edit foarte eficace' &! u!ele "o!e cum ar fi Moldo$a sau Olte!ia' e*ti!" !du1se asupra a ;= sate $eci!e cu locul u!de s1a comis i!frac%iu!ea. 0utoritatea statal# fii!d i!teresat# &! ide!tificarea autorilor' a acceptat aceste !orme cutumiare relati$e la r#spu!derea colecti$#' (i de(i pri!cipiul !u a fost preluat &! pra$ile' el s1a aplicat co!sta!t ,e!erali" !du1se la &!tre, teritoriul %#rilor i!clusi$ &! Tra!sil$a!ia.
4(4(*(

Rspunderea familial

Di! !ecesit#%i politice' pe!tru co!solidarea puterii dom!e(ti (i pe!tru e$itarea tr#d#rilor' &! )a"a prero,ati$elor a)solute pe care le a$eau u!ii dom!i (i1au permis c7iar &mpotri$a o)iceiului p#m !tului ca &! ca"ul s#$ r(irii u!or i!frac%iu!i de tr#dare s# pedepseasc# !u !umai persoa!a care a comis aceast# i!frac%iu!e' ci &!trea,a familie. C7iar dac# astfel de ca"uri au fost multe' o)iceiul p#m !tului (i le,iuirile scrise au co!sfi!%it re,ula r#spu!derii pe!ale i!di$iduale.
4(4(1(

Rspunderea personal

U! aspect importa!t al e$olu%iei dreptului pe!al este aplicarea i!di$idual# a pedepselor' pri!cipiu co!sacrat de dreptul cutumiar rom !esc. 0ceast# trecere de la sistemul pe!al primiti$ &! care erau pedepsite ,rupuri de persoa!e' familii' rude' pe!tru fapta u!ui si!,ur $i!o$at arat# pro,resul fu!dame!tal &! dreptul pe!al. Dac# la aceasta mai ad#u,#m trecerea la le,alitatea pedepsei' a$em ima,i!ea clar# a e$olu%iei dreptului pe!al &! ,e!eral. Istoria le,alit#%ii pedepsei poate

Referat.clopotel.ro

41

fi pri$it# di! perspecti$a a dou# aspecte importa!te- &! primul r !d su) aspectul preci"#rii ei &! !orme de i!crimi!are (i &! al doilea r !d su) aspectul i!di$iduali"#rii ei. Su) primul aspect' su!t !ecesare urm#toarele preci"#ria6 Nu &!totdeau!a !ormele cutumiare sau le,ile feudale au pre$#"ut cum a!ume se pedepsesc a!umite cate,orii de i!frac%iu!i. 0ltfel spus' pedepsele erau l#sate la latitudi!ea celui a)ilitat s# /udece astfel de fapte. )6 Multe di! pedepsele pre$#"ute erau e*cesi$e' !ee*ist !d u! raport ec7ita)il &!tre fapt# (i pedeaps#. 0(a' de e*emplu' simplul furt sau adulterul puteau fi pedepsite cu moartea. c6 Pedepsele pre$#"ute de cutume sau pra$ile erau diferite &! multe ca"uri &! fu!c%ie de situa%ia social# a f#ptuitorului. Su) cel de al doilea aspect al i!di$iduali"#rii pedepselor' !ici cutumele (i !ici pra$ilele scrise !u preci"au criterii &! fu!c%ie de care s# se fac# i!di$iduali"area &! co!cret a pedepselor 5&! afar# de co!di%ia social# a f#ptuitorului6.
'.(. Pedep!ele
4(5(+( ?.I.;.;.

!edepsele corporale

!edeapsa cu moartea. Di!tre modalit#%ile pedepsei cu moartea pe!tru )oieri cele mai utili"ate au fost sp !"urarea (i decapitarea. ?I.;.=. $utilarea' form# de pedeaps# receptat# di! dreptul )i"a!ti! &! dreptul !ostru cutumiar' co!sta &! scoaterea oc7ilor' t#ierea m i!ilor' picioarelor' lim)ii' !asului sau a or,a!ului se*ual. ?.I.;.>. @nfierarea co!sta &! &!sem!area $i!o$atului cu fierul ro(u' pe diferite p#r%i ale corpului. ?.I.;.?. /taia mai era cu!oscut# (i su) !umele de Hcertare a trupului4' era u!a di!tre cele mai frec$e!te pedepse. U!eori se aplica pe uli%a satului.

Referat.clopotel.ro

42

4(5(*( ?.I.=.;.

!edepse privative de libertate

,cna co!sta &! mu!c# sil!ic# &! sali!e. Pedeapsa cu oc!a putea fi pe timp limitat sau pe $ia%#. ?.I.=.=. Temnia co!sta &! pri$area dreptului de proprietate &! locuri de dete!%ie special ame!a/ate. ?.I.=.>. :rosul era o &!c7isoare &! care %i!eau aresta%i pre$e!ti$ 5&!ai!te de a fi /udeca%i6. Boierii aresta%i pre$e!ti$ erau %i!u%i &! $isterie sau c#m#rile dom!e(ti pe!tru mai mult# si,ura!%#. ?.I.=.?. urghiunul co!sta &! i",o!irea f#ptuitorului di! localitatea sa de domiciliu' put !du1i1se sta)ili e$e!tual u! domiciliu for%at 5de e*emplu la o m !#stire6.
4(5(1( ?.I.>.;.

!edepse pecuniare

"uegubina. 2!cep d cu secolul al 89II1lea' !o%iu!ea &!sem!# pedeaps# pecu!iar# se aplica u!ei colecti$it#%i. ?.I.>.=. :loaba co!sta &!tr1o ame!d# care se pl#tea dom!iei fie &! )a!i' fie &! !atur#. Ea se mai !umea Hcertare cu )a!i sau cu do)itoc4. ?.I.>.>. Confiscarea era o pedeaps# ce se materiali"a &! scoaterea di! patrimo!iul $i!o$atului' a u!or )u!uri' ori c7iar totalitatea acestora (i pierderea lor &! patrimo!iul dom!iei sau al $ictimei.

Referat.clopotel.ro

43

eciunea II

INSTITUFIILE DREPTULUI PRI90T

Capitolul + PERSO0NELE

Co!ceptul de perso!alitate /uridic# : capacitatea /uridic# ,e!eral# a persoa!ei de a a$ea drepturi (i o)li,a%ii : a(a cum este defi!it &! "ilele !oastre este re"ultatul u!ei e$olu%ii istorico1/uridice. Co!%i!utul s#u a fost i!disolu)il co!e* cu muta%iile ce s1au produs la !i$elul societ#%ii 5muta%ii dislocatoare ,e!erale6.
1.1. Categoriile !ociale

Mi di! perspecti$a co!ceptului de capacitate de folosi!%#' forma%iu!ea social eco!omic# a feudalismului a repre"e!tat u! pro,res fa%# de societatea a!tic# &!truc t sfera capacit#%ii de folosi!%# a fost mult mai mare. Dreptul cutumiar rom !esc a recu!oscut capacitatea de folosi!%# tuturor oame!ilor' cu toate c# &! Fara Rom !easc# (i Moldo$a a e*istat cate,oria social# a ro)ilor' a c#ror capacitate de folosi!%# a fost redus# foarte mult' fii!d apropiat# di! pu!ct de $edere /uridic cu cea a scla$ilor. Re%i!em &!s# c# !o%iu!ea de om ca i!di$id social a fost aceea(i cu cea de persoa!# &! se!s /uridic 5cu capacitatea de a fi su)iect cu drepturi (i o)li,a%ii6. 0(adar &! pri!cipiu tuturor oame!ilor li s1a recu!oscut capacitatea de folosi!%#. Ca pri!cipiu &!s# re%i!em ca o prim# difere!%iere a capacit#%ii de folosi!%# a persoa!elor' criteriul aparte!e!%ei la o a!umit# cate,orie de stare social#' &! fu!c%ie de dime!siu!ile mi/loacelor de produc%ie pe care le a$eau &! proprietate. Disti!,em astfel diferite po"i%ii /uridice &! fu!c%ie de &!ti!derea capacit#%ii de folosi!%#: No)ilii feudali.

Referat.clopotel.ro

44

: : : :

Clerul. Or#(e!ii. F#ra!ii li)eri. Io)a,ii (i /elerii.

+(+(+( Nobilii

feudali DboieriiE

Cate,oria social# a !o)ililor feudali 5)oierii6 &(i are sor,i!tea &!c# di! perioada feudalismului timpuriu' &!ai!te de co!stituirea statelor feudale rom !e' pri! despri!derea di! r !dul mem)rilor o)(tilor. Ei su!t acei maiores terr& 5&! Fara Rom !easc#6' potentes viri 5&! Moldo$a6 ori nobiles &! Tra!sil$a!ia atesta%i docume!tar &! ;=?C &! "iploma cavalerilor ioanii. Erau de fapt fru!ta(ii primelor or,a!i"a1 %ii politice1teritoriale rom !e(ti' a c#ror proprietate se $a tra!smite di! ,e!era%ie &! ,e!era%ie. Cate,oria cea mai $ec7e de )oieri a fost a acelora de di!ai!tea co!stituirii statelor feudale. Dup# co!stituirea statelor feudale !um#rul )oierilor a crescut pri! crearea acestora de c#tre puterea ce!tral# ca urmare a da!iilor f#cute de dom!itor sau re,e. Mi &! ca"ul acestei cate,orii calitatea de )oier se do) !de(te pri! !a(tere (i mo(te!ire ca (i situa%ia )oierilor ori,i!ari' cu proprietatea mo(te!it#. 2! dreptul !ostru co!suetudi!ar !u s1au co!statat dispo"i%ii foarte precise &! ce pri$e(te statutul /uridico1politic al )oierilor' co!ceptul de )oier &! si!e fii!d lipsit de ri,oarea defi!i%iilor /uridice. Ierar7i"#rile )oierilor su!t relati$e' pe!tru c# ra!,ul acestora este diferit de la o etap# la alta dar (i pe!tru c# situa%ia politico1/uridic#' pri$ile,iile au fost diferite &! fu!c%ie de autoritatea dom!easc#. Su) dom!i mai sla)i autoritatea )oiereasc# a fost mai mare' (i i!$ers. Pri! reformele lui CONST0NTIN M09ROCORD0T s1a dat u! statut aparte )oierimii. 0u fost co!sidera%i )oieri !umai cei afla%i &! dre,#torii sau care fuseser# &! dre,#torii' precum (i desce!de!%ii lor' fii!d &mp#r%i%i &! trei cate,orii.

Referat.clopotel.ro

45

;. Primii ;= dre,#tori' p !# la vel-comis 5cel care &!so%ea pe dom! c !d se deplasa c#lare6. =. Dre,#torii de la marele serdar 5primul su)alter! al marelui sp#tar6' p !# la clucer 5cel care str !,ea "eciuiala6. >. $a0ilii( Raport !d co!di%ia social eco!omic# a !o)ilimii feudale la cate1 ,oria /uridic# a capacit#%ii de folosi!%#' putem les!e co!stata c# acesteia i se recu!o(tea o lar,# capacitate de folosi!%#. Ca st#p !i de p#m !turi' ca dre,#tori' !o)ililor1)oierilor li s1au recu!oscut toate drepturile pu)lice (i toate drepturile pri$ate.
+(+(*(

)piscopatul

)piscopatul 5&!altul clerul6 a$ea acelea(i drepturi pu)lice ca (i )oierii' particip !d su) di$erse forme la co!ducerea statului 5ca mem)ri ai sfatului dom!esc' (i ai adu!#rii %#rii' ai co!siliului re,al6' )e!eficiau de pri$ile,ii /urisdic%io!ale' at t ca p#r%i &! proces' c t (i ca /udec#tori &! pro)leme de familie' i!frac%iu!i co!tra reli,iei etc. 2! Tra!sil$a!ia statutul /uridic al clerului rom !esc ortodo* a fost i!ferior celui care slu/ea reli,iile recepte 5acceptate6' reli,ia ortodo*# fii!d doar tolerat#. +(+(1( ,renii 'ocuitorii oraelor se )ucurau (i ei de o situa%ie pri$ile,iat#' drepturilor lor pu)lice erau co!sem!ate &! pri$ile,ii speciale' iar cele pri$ate erau stator!icite de c#tre cutume care preci"au actele de comer% pe care puteau s# le fac# (i pri$ile,iile lor comerciale ce co!stau &! ta*ele pe care le percepeau la i!trarea m#rfurilor &! ora(e 5vama mare6 (i cu oca"ia $ !"#rilor 5vama mic6' ta*e care se &mp#r%eau &!tre dom!ie (i comu!itatea or#(e!easc#. 2! Tra!sil$a!ia' pri$ile,iile or#(e!e(ti $ariau dup# cate,oria di! care f#ceau parte respecti$ele ora(e. cele li)ere a$eau repre"e!ta!%i &! dieta %#rii' cele !o)iliare erau supuse /urisdic%iei comitatelor di! care f#ceau parte' iar cele ta*aliste erau o)li,ate s#1(i pl#teasc#

Referat.clopotel.ro

46

pri$ile,iile. 2! ,e!eral popula%ia rom !easc# p#tru!dea cu mare ,reutate &! ora(ele tra!sil$#!e!e (i c7iar (i &! aceste situa%ii era me!%i!ut# &! po"i%ie de ple)e or#(e!easc#' ma/oritatea pro$e!i!d di! r !durile io)a,ilor. +(+(4( ;ranii ;ranii liberi dispu!eau de o proprietate pe care o mo(te!eau di! mo(i1str#mo(i &! de$#lm#(ie' di! care puteau ie(i cer !d partea lor Hc t se $a ale,e4. P#m !tul de$#lma( co!stituia la ori,i!e o pro1 prietate alodial mo(te!it# di! str#mo(i sau u!a donativ' pe care &!s# urma(ii do!atarului urmau s# o st#p !easc# &! i!di$i"iu!e' aseme!ea propriet#%ilor mo(te!ite. Numele su) care %#ra!ii li)eri su!t cu!oscu%i &! docume!te este $ariat- moneni' r0ei' judeci' megiei' cne0i etc.' dar ori,i!ea lor este u!itar#' e*plic !du1se pri! tra!sform#rile o)(tilor s#te(ti care &! parte au reu(it s#1(i p#stre"e i!depe!de!%a &! lupt# cu p#tura de st#p !itori feudali &! co!ti!u# asce!siu!e. Dac# &! perioada feudalismului timpuriu %#r#!imea li)er# di! o)(tile s#te(ti era ma/oritar# fa%# de %#r#!imea aser$it#' &! perioada feudalismului de"$oltat raportul se i!$ersea"#- %#r#!imea depe!de!t# de$i!e ma/oritar#. De!umirile p#turii aser$ite su!t multiple- vecini' rumni' rani' iobagi' sraci' slugi' erbi' jeleri' poslujici' coloni. Dreptul pe care proprietarul &l a$ea asupra (er)ului se tra!smite (i asupra urma(ilor acestuia &! paralel cu desfii!%area posi)ilit#%ii de str#mutare a (er)ilor de pe u! dome!iu pe altul. 0cest drept de strmutare se materiali"a di! pu!ct de $edere /uridic &! prero,ati$a st#p !ului de a1(i re$e!dica (er)ii (i desce!de!%ii lor oriu!de s1ar fi refu,iat. F#ra!ii depe!de!%i se puteau c#s#tori &! mod le,al' femeia lu !d po"i%ia so%ului' c#s#toria !u era co!di%io!at# de ase!time!tul st#p !ului de mo(ie. 2! materie de capacitate patrimo!ial#' (er)ul a$ea asupra p#m !1 tului pe care &l lucra' !umai u! drept de folosi!%# (i !u de proprietate' dar a$ea o)li,a%ii &! !atur#' mu!c# (i u!eori &! )a!i fa%# de proprie1 tarii dome!iilor pe care lucrau. F#ra!ii depe!de!%i a$eau u! drept de

Referat.clopotel.ro

47

proprietate perso!al# asupra ,ospod#riei sale (i asupra &m)u!#t#1 %irilor f#cute pe sesia lucrat#- moara pe care a co!struit1o' li$ada pe care a s#dit1o' locul pe care l1au cur#%it etc. Bucata de p#m !t pe care o lucrau (er)ii se !umea &! Moldo$a (i Fara Rom !easc# delni' iar &! Tra!sil$a!ia sesie. cei care posedau o su)di$i"iu!e mic# de sesie' a$eau o situa%ie precar#' (i formau o p#tur# deose)it# a %#r#!imii aser$ite' aceea a jelerilor 5inFuilini6. 2! m#sura &! care io)a,ul a$ea u! drept de proprietate perso!al# i se recu!o(tea capacitatea de e*erci%iu corespu!"#toare pe!tru a putea participa la tra!"ac%iile cotidie!e- $ !"area produselor' cump#rarea u!eltelor de care a$ea !e$oie. Starea de depe!de!%# a (er)ilor era perpetu#' dar st#p !ul putea s#1i eli)ere"e &! sc7im)ul u!ei sume de )a!i. Ea mai putea lua sf r(it pri! c#derea &! ro)ie a io)a,ului' &! care ca" o stare mai rea 5 capitis deminutio ma.imaE se su)stituia celei a!terioare.
+(+(5(

Robii

P#tura cea mai de /os a popula%iei aser$ite o formea"# ro)ii' su!t co!sidera%i mai mult o)iecte dec t su)iecte de drept. 2! Fara Rom 1 !easc# (i Tra!sil$a!ia ro)ii erau !umi%i %i,a!i' iar &! Moldo$a at t %i,a!i c t (i t#tari 5ro)i &! Moldo$a p !# &! secolulal 891lea6. 2! Tra!sil$a!ia p !# &! secolulal 8III1lea p#tura ro)ilor !umi%i &! docume!te servi ancill&' era alc#tuit# di! cele mai de /os eleme!te ale %#ra!ilor aser$i%i' iar dup# !#$#lirea t#tarilor' %i,a!ii adu(i de ace(tia au a$ut o po"i%ie care oscila &!tre cea de %i,a! (i scla$. Pri$i%i ca lucruri ei su!t &! ,e!eral co!sidera%i imo)ile pri! desti!a%ie' do$ada re"ult# di! faptul c# &! docume!tele di! Tra!sil1 $a!ia' ro)ii su!t pome!i%i al#turi de celelalte )u!uri !emi(c#toare 5mo(ii' $ii' p#duri6' iar &! Fara Rom !easc# (i Moldo$a &!str#i!#rile de ro)i erau supuse dreptului de preempiune. Ro)ii care s#$ r(eau delicte puteau fi preda%i de st#p !ii lor p#r%ii $#t#mate pri!tr1u! fel de abandon no.al' iar dac# u! ro) omora u!

Referat.clopotel.ro

48

altul era fie dat &! sc7im)ul acestuia' fie co!dam!at la moarte dac# era recidi$ist. 2! ca"ul &! care delictele s#$ r(ite de ro)i pre"e!tau o ,ra$itate deose)it#' erau /udeca%i &! sfatul dom!esc. 2! fapt' situa%ia ro)ilor !u se deose)e(te prea mult de cea a scla$ului a!tic' cu e*cluderea dreptului st#p !ului de a omor& scla1 $ul. Ei puteau fi $ !du%i1cump#ra%i sau sc7im)a%i de c#tre st#p !' cu sau f#r# familie f#r# a se putea opu!e u!or aseme!ea tra!"ac%ii. De(i teoretic ro)ii se puteau c#s#tori' &! fapt u!iu!ea lor !u a$ea o $aloare le,al# (i de aceea copiii de ro)i puteau fi desp#r%i%i de p#ri!%ii lor' iar so%iile de so%. Ro)ii puteau fi eli)era%i de c#tre st#p ! pri! acte.
1.2. I"capacit 1ile

E*erci%iul capacit#%ii /uridice cu!o(tea u!ele limit#ri' datorit# $ rstei' se*ului' st#rii me!tale etc. 2! sistemul cutumiar rom !esc' i!capacitatea datorat# $ rstei lua sf r(it odat# cu c#s#toria' c !d ti!erii i!trau &! r !dul oame!ilor. Pu)ertatea (i !u)ilitatea !u erau sta)ilite la o a!umit# $ rst#' ci ca (i &! co!cep%ia sa)i!ia!# se fi*a de la ca" la ca"' e*iste!%a lor materiali" !du1se &! dreptul de a lua parte la 7ora satului ce desc7idea posi)ilitatea ale,erii parte!erului de $ia%#. 3rsta &!ai!tat# !u co!stituia o dimi!uare a capacit#%ii /uridice. Persoa!ele i!capa)ile di! cau"a st#rii me!tale se aflau su) supra$e,7erea p#ri!%ilor (i &! lipsa acestora &! tutela )u!icilor sau a fra%ilor mai mari. De(i potri$it cutumelor rom !e(ti femeia era socotit# i!ferioar# )#r)atului' totu(i dac# aceasta do$edea capacit#%i aprecia)ile sau era mai )o,at# dec t so%ul' se situa pe acela(i pla! social cu acesta. Dreptul cutumiar f#cea (i o alt# deose)ire referitoare la capaci1 tatea /uridic#- &!tre pmnteni L oamenii pmntului L romni (i strini. Cu toate acestea cutumele rom !e(ti s1au ar#tat foarte uma!e fa%# de str#i!i' recu!osc !du1le li)ertatea cultului reli,ios (i dreptul de a face comer%.

Referat.clopotel.ro

49

trinii puteau o)%i!e &mp#m !te!irea pri! )oierire ca urmare a u!or ser$icii aduse statului sau pri! c#s#toria cu o p#m !tea!#' dup# ce &! preala)il &m)r#%i(ase reli,ia $iitoarei so%ii. Dup# do) !direa &mp#m !te!irii str#i!ii do) !deau toate drepturile ci$ile (i politice. Str#i!ilor li se aplica le,ea lor !a%io!al#' dar dup# c t se pare' &! lips# de desce!de!%i' succesiu!ea re$e!ea statului.
1.3. Nu$ele

Pri!tre criteriile fu!dame!tale de ide!tificare a persoa!elor' !u1 mele (i domiciliul de%i! &!t ietate. Numele persoa!ei este eleme!tul de ide!tificare a omului &! familie (i societate' di! cele mai $ec7i timpuri. !renumele a fost eleme!tul i!i%ial de ide!tificare' pe!tru c# patro!imicul : !umele de familie' a fost folosit doar &! acte de stare ci$il#' adic# este folosit &! dreptul moder!. Re,imul o!omastic pri$i!d filia%ia le,itim# di! perioada predomi!#rii !umelui mic este atestat docume!tar pri! frec$e!%a e*presiilor- Hfiul lui ...4' Hfiica lui P4. 2! ce pri$e(te domiciliul' el se ide!tific# cu locui!%a sta)il#' de re,ul# locurile de !a(tere. Re,ula ,e!eral# a fost c# so%ia se muta la domiciliul )#r)atului' dar a fost cu!oscut# (i situa%ia Hm#rit#rii )#r)atului4. Docume!tar' !umele apare u!it cu locul de domiciliu 5de e*- +RKFILK di! Mu$i%a' B0RBUL di! Mu,ure(ti...6.
Capitolul II

OBLIA0FIILE
2.1. Co"!idera1ii ge"erale

Sc7im)ul de produse di!tre persoa!e' circula%ia )u!urilor' &!deo1 se)i dup# descompu!erea o)(tilor s#te(ti' (i cristali"area propriet#%ii pri$ate au fost realit#%i ce tre)uiau s# se ,#seasc# (i &! drept.

Referat.clopotel.ro

50

Tot &! ideea de ec7itate s1a !#scut (i i!stitu%ia delictului sau c$asidelictului ca i"$or al o)li,a%iei' &! se!sul c# dac# pri!tr1o fapt# a omului 5direct# sau i!direct#6 se cau"ea"# altuia u! pre/udiciu' atu!ci acela care a cau"at pre/udiciul la cererea celui pre/udiciat este o)li,at la repararea lui. 0(adar diferitele &!t mpl#ri' fapte (i le,#turi di!tre oame!i' $oite (i !e$oite' de o a!umit# importa!%# (i cu a!umite co!seci!%e &!cep s# do) !deasc# sem!ifica%ii /uridice' de$e!i!d raporturi /uridice. Dup# cum am rele$at supra' o)li,a%ia este raportul de drept &! care o persoa!# !umit# creditor' are posi)ilitatea de a preti!de celeilalte p#r%i' !umit# de)itor' s# e*ecute presta%ia de a da' a face' sau a !u face' iar &! ca"ul !ee*ecut#rii ei s# recur,# la for%a de co!str !,ere a statului. 2! dreptul !ostru cutumiar' i"$oarele o)li,a%iilor au fost contractul (i delictul.

2.2. Ele$e"tele co"!tituti7e ale co"tractului

=.=.;. SUBIECTELE

Su)iecte ale co!tractului de $ !"are1cump#rare puteau fi orice persoa!e care a$eau capacitatea /uridic# !ecesar#' &!tre care s# se reali"e"e acordul de $oi!%e' dar potri$it dreptului cutumiar' &! ca"ul $ !"#rii u!ui p#m !t al casei p#ri!te(ti' &! )a"a dreptului de preemiune 5protimisis6 era !e$oie (i de co!sim%#m !tul preala)il al rudelor (i $eci!ilor. 2! ca" co!trar ace(tia puteau cere a!ularea co!tractului' restitui!d pre%ul cump#r#torului 5Haruncarea banilor46.
=.=.=. OBIECTUL CONTR0CTULUI

O)iectul co!tractului puteau fi at t )u!uri imo)ile' c t (i mo)ile' dar cum pri!cipala )o,#%ie era p#m !tul' ma/oritatea co!tractelor a$eau acest o)iect. O)iectul co!tractului tre)uia s# fie u! )u! in comercium' adic# s# poat# face o)iectul comer%ului. Mi &! E$ul

Referat.clopotel.ro

51

Mediu erau lucruri care !u puteau face o)iectul comer%ului 5e*. teritoriul %#rii' sceptrul dom!itorului6. Bu!urile furate (i apoi $ !dute' de re,ul#' se restituiau proprie1 tarului' mai ales c !d era $or)a de )iserici' iar cump#r#torii de rea credi!%# erau sa!c%io!a%i. ,biectul contractului' i!difere!t de !atura lui' tre)uia s# fie determi!at sau determi!a)il. Criteriile folosite !u erau &!s# &!tot1 deau!a precise (i i!$aria)ile.
=.=.>.

PREFUL

U! alt eleme!t al co!tractului este preul. 0cesta putea fi sta)ilit &! )a!i' &! lucruri sau &! )a!i (i lucruri. +aptul este les!e de &!%eles' dac# a$em &! $edere &mpre/urarea c# &! acea $reme mo!eda' c7iar dac# e*ista' era totu(i o raritate' !u era u! )u! aflat &! casa fiec#ruia.
=.=.?.

CONSIMFKMNTUL PKRFILOR

2! fi!e' u! alt eleme!t al co!tractului era consimmntul prilor. 0cesta tre)uia s# fie !e$iciat de dol' eroare sau $iole!%#' oferta $ !"#rii (i acceptarea ei tre)ui!d s# se reali"e"e &! depli!# cu!o(ti!%# de cau"#. 0(a se e*plic# faptul c#' &! c7ip stereotip' &! docume!tele $remii' apar preci"#rile c# $ !"area s1a f#cut Hfr %mpresurare sau asuprire4' ori Hde bun voie i nesilit de nimeni4.
=.=.I.

PROBIBIFII L0 9N30RE

Tot la fel' co!tractul de $ !"are1cump#rare era &!,r#dit de u!ele pro7i)i%ii' cum ar fi: &! Tra!sil$a!ia era !ecesar (i consimmntul membrilor de familie pe!tru reali"area $ !"#rilor de imo)ile. : era !ecesar consimmntul rudelor i vecinilor' &! situa%ia &! care fii!%a dreptul de preem%iu!e. : moiile !u puteau fi $ !dute f#r# %#ra!ii depe!de!%i. : se i!ter"icea cump#rarea bunurilor furate.

Referat.clopotel.ro

52

: &! ca"ul u!or )u!uri de $aloare era !ecesar consimmntul domnului sau al regelui' dup# cum am preci"at la capitolul dreptului emi!e!t al su$era!ului 5ius eminens6.
=.=.E.

+ORM0 CONTR0CTULUI

C t pri$e(te forma co!tractului de $ !"are1cump#rare' acesta era co!siderat $ala)il &!c7eiat pri! simplul acord de $oi!%# al p#r%ilor' !efii!d !ecesar# forma scris# a acestuia sau &!c7eierea &! fa%a auto1 rit#%ilor. Dar pe!tru a se putea face do$ada acestuia ori c !d era !ecesar co!sim%#m !tul dom!ului 5re,elui6' actele co!statatoare ale co!tractului se &!c7eiau de o)icei &! fa%a autorit#%ilor su) forma &!scrisurilor su) sem!#tur# pri$at# &!t#rite cu pece%ile martorilor.
=.=.C.

PUBLICIT0TE0

!ublicitatea co!tractului de $ !"are1cump#rare' ca de altfel a tuturor cate,oriilor de co!tracte pe care le $om preci"a mai /os' se reali"a pri! aldma' adic# a u!ei petreceri cu )#utur# la care participau martori a!ume ale(i ori &!t mpl#tori' pe!tru a se p#stra mai )i!e &! ami!tire &!c7eierea co!tractului (i pri! darea m i!ii.

=.>. 2NCBIRIERE0
De(i !u a a$ut r#sp !direa co!tractului de $ !"are1cump#rare' contractul de %nchiriere a fost pre"e!t &! $ia%a eco!omic# medie$al#' cutumele rom !e(ti re,leme!t !du1l su) i!flue!%a dreptului roma!. Co!tractul de &!c7iriere se pre"e!ta su) diferite forme- &!c7irierea lucrurilor' a for%ei de mu!c# sau a u!or lucr#ri &! se!sul co!tractelor de a!trepri"#. O alt# form# a co!tractului de &!c7iriere (i cu o aplica)ilitate mai frec$e!t# era co!tractul de arend. Se are!dau diferite )u!uri' cum ar fi- tere!uri ara)ile' li$e"i' p#(u!i' cr (me. Boierii sau persoa!ele are!dau drepturi re,alie!e 5dom!e(ti6 cum ar fi- mi!ele' oc!ele' $#mile.

Referat.clopotel.ro

53

=.?.

CONTR0CTELE RE0LE

Di!tre contractele reale' adic# acele co!tracte pe!tru a c#ror for1 mare pe l !,# acordul de $oi!%# al p#r%ilor este !ecesar# (i remiterea material# a lucrului' care este o)iectul presta%iei u!eia di!tre p#r%i' folosite &! E$ul Mediu (i re,leme!tate de cutum#' me!%io!#mco!tractul de depo"it' &mprumutul (i co!tractul de sc7im). +rec$e!t practicat era contractul de depo0it. E*plica%ia r#sp !dirii lui re"id# &! i!certitudi!ile (i !esi,ura!%ele societ#%ii medie$ale datorat# pericolelor de tot felul. 0cesta era (i moti$ul pe!tru care pieirea )u!urilor pri! for%# ma/or#' ca" fortuit !u implica !ici o r#spu!dere di! partea depo"itarului (i !ici a mo(te!itorului acestuia. 2! sc7im)' era i!ter"is depo"itarului s# foloseasc# ori s# co!sume )u!ul l#sat &! depo"it' r#spu!" !d de riscurile pieirii acestuia di! culpa sa. Contractul de schimb' co!st !d &! tra!sferul propriet#%ii u!ui )u! &! sc7im)ul altui )u! de la o parte co!tracta!t# la alta' a fost utili"at &! E$ul Mediu rom !esc. Cutuma i1a dat o re,leme!tare asem#!#1 toare co!tractului de $ !"are1cump#rare. 2! ,e!eral' o)iectul co!1 tractului de sc7im) co!sta &! tere!uri' mo(ii' sate' ro)i' pr#$#lii' %#ra!i depe!de!%i etc. Erau determi!ate de !ecesit#%i eco!omice pe!tru o mai )u!# admi!istrare a acestora. Contractul de %mprumut 5comodat6 s1a practicat frec$e!t odat# cu apari%ia mo!edei. 2mprumuturile de )a!i &!so%ite de stipularea u!ei do) !"i erau str !s le,ate de acumularea capitalului comercial (i c#m#t#resc. O particularitate a co!tractului de &mprumutului de )a!i era aceea c# restituirea se putea face (i &! ec7i$ale!t' adic# pri! )u1 !uri imo)ile ori mo)ile' raport !du1se $aloarea la sumele de )a!i &mprumutate. O)iceiul p#m !tului !u a plafo!at cua!tumul do) !1 "ilor. Contractul de donaie este u! co!tract cu titlu ,ratuit pri! care u!a di!tre p#r%i tra!smite u! drept di! patrimo!iul s#u &! patrimo!iul celeilalte f#r# a primi u! ec7i$ale!t. 0(adar o parte &(i m#re(te patrimo!iul s#u' iar cealalt# &(i dimi!uea"# patrimo!iul 5s#r#ce(te6.

Referat.clopotel.ro

54

Dup# cum am mai preci"at' li)eralit#%ile erau frec$e!te &! E$ul Mediu. Ele se f#ceau de c#tre co!duc#torul statului sau de c#tre persoa!e particulare' a$ !d ca o)iect at t )u!uri imo)ile' c t (i )u!uri mo)ile. 0u fost situa%ii &! care o)iectul u!ui astfel de co!tract erau patrimo!ii &!tre,i. Specificul li)eralit#%ilor co!sta &! aceea c# &! ,e!eral acestea se reali"au &! scopul fidelit#%ii depli!e (i pe!tru slu/)e credi!cioase ori pe!tru ser$icii militare.
2.(. Delictele

Mi &! societatea feudal# pe!tru aceste fapte era a!tre!at# r#spu!derea. Nu este $or)a despre o r#spu!dere co!tractual#' deci &! )a"a u!ui co!tract &!c7eiat &!tre p#r%i' ci de o r#spu!dere e*traco!1 tractual# !umit# r#spu!dere delictual#. Re$e!i!d la delicte ca i"$or al o)li,a%iilor' putem rele$a situa%iile &! care pe!tru uciderea sau sc7ilodirea u!ei $ite se ducea alta &! sc7im) sau se pl#tea &! )a!i' pe!tru i!ce!dierea u!ei case di! !e,li/e!%a focului f#cut pe!tru cur#tur# $i!o$atul era o)li,at la de"d#u!are. Tot la fel' &! ca" de $#t#mare di! culp# a u!ei persoa!e' autorul era o)li,at la de"d#u!area celui $#t#mat. 2! ce pri$e(te r#spu!derea co!tractual#' potri$it cutumelor rom 1 !e(ti' aceasta era redus# la damnum emerges' 5repararea pa,u)ei efecti$ produs#6' !u (i la lucrum cessans 5)e!eficiul !ereali"at6. Rspunderea delictual $i"a (i ea repararea pa,u)ei' dar cum &! aceast# materie !u putea fi $or)a !umai de pa,u)# material#' ci (i de pa,u)e morale' cua!tumul' &!ti!derea acesteia' era l#sat# de re,ul# la &!$oiala p#r%ilor.

2.). 9ara"1ia o0liga1iilor

Referat.clopotel.ro

55

2! $ederea e*ecut#rii o)li,a%iilor &!tocmai (i la timpul stipulat &! co!tract' co!tractele erau &!t#rite de diferite ,ara!%ii. 2! dreptul feu1 dal ,ara!%iile erau de dou# feluri- perso!ale (i reale. :araniile reale' ca de altfel (i cele perso!ale' d#deau o si,ura!%# c# de)itorul $a e*ecuta co!tractul a(a cum a fost co!ceput. Ele a$eau ca o)iect diferite )u!uri imo)ile sau mo)ile ce ser$eau drept ,a/' &! $ederea asi,ur#rii e*ecut#rii co!tractului. Pe l !,# tere!uri' sate etc. erau co!siderate ca (i ,ara!%ii reale (i familii de io)a,i. 2! situa%ia &! care la scade!%# co!tractul !u se o!ora' )u!ul ,a/at 5)u!ul ,ara!tat6 trecea &! proprietatea creditorului. :araniile personale erau acele ,ara!%ii pri! care se ,ara!ta de c#tre ter%e persoa!e !umite c7e"a(i care se a!,a/au &! !umele de)ito1 rului fa%# de creditor c#' &! situa%ia &! care acesta !u putea e*ecuta co!tractul' ele perso!al se o)li,au la e*ecutarea co!tractului. E*plica%ia ,ara!%iilor perso!ale o ,#sim &! se!time!tul de solidaritate ce caracteri"a diferite familii (i &! E$ul Mediu.

Capitolul III RUDENI0. +0MILI0. MOMTENIRE0 3.1. Rude"ia

Pri!cipial' rude!ia ca le,#tura e*iste!t# &!tre dou# sau mai multe persoa!e' era sta)ilit# &! fu!c%ie de aparte!e!%a la u! a!umit !eam. 0ceasta se f#cea fie pe cale !atural# pri! !a(tere' fie pe cale artificial# pri! &!fiere. U!ele aspecte deose)ite pre"e!ta rudenia spiritual ,e!erat# de actele sacramentale. Li!ia de rude!ie este (irul de persoa!e &!tre care e*ist# rude!ie. Ea se poate pre"e!ta su) dou# forme- dreapt# (i colateral#.

Referat.clopotel.ro

56

1(+(+(

Rudenia natural

Rude!ia !atural# sau rude!ia ''de s !,e4 era sta)ilit# patrili!iar- &! pri!cipal dup# tat#' ''apoi dup# mam# (i !umai &! lipsa tat#lui opera doar rude!ia dup# mam#4. Nu tre)uie s# se &!%elea,# pri! aceasta c# rude!ia dup# mam# era ocultat# 5$". impedime!tele la c#s#torie6' ci c# &! comu!itate desce!de!%ii se defi!eau drept fii 5fiicele6 lui G . Aradele de rude!ie ce se socoteau ca apropiate' deci cu efecte &! ceea ce pri$e(te impedime!tele la c#s#torie (i $oca%ia succesoral#' erau p !# la cel de1al (aptelea sau c7iar al optulea.
2! li!ie dreapt# ,radul se calculea"# dup# !um#rul !a(terilor i!ter$e!ite' iar &! li!ie colateral# tot dup# acela(i criteriu' &!s# se ''urc#4 p !# la asce!de!tul comu! (i se co)oar# de la acesta p !# la cel care i!teresea"#. Rude!ia &! li!ie colateral# este le,#tura de rude!ie di!tre dou# persoa!e care' f#r# de a depi!de u!a de alta' au u! autor comu!. Su!t &! rude!ie colateral# fra%ii &!tre ei' $eri(orii primari &!tre ei etc.

2! ca!oa!ele )iserice(ti' iar apoi &! cele pra$ilele laice 5care le1au a$ut ca reper pe cele di!t i6' au fost a!ali"ate &!tr1u! mod mi!u%ios &!rudirile posi)ile' preocupare ce a a$ut ca reper sta)ilirea pro7i)i%iilor la c#s#torie.
1(+(*(

Rudenia prin alian

Rude!ia pri! alia!%# sau afi!itatea este determi!at# de c#s#torie. So%ii cu toate c# !u su!t rude' &!tre fiecare &! parte (i rudele celuilalt sau &!tre rudele lor se creea"# o a!umit# le,#tur#' o apropiere cu efecte &! pla! moral (i reli,ios. 0stfel' cu titlu de e*emplu' socrii erau asimila%i cu p#ri!%ii 5L. P. M0RCU6.
1(+(1(

@nfierea

Se mai !umea (i luare de suflet. 2!fierea ca ''imitare a firii4' a fost &! perioada medie$al# destul de restr !s folosit# &!truc t familiile a$eau u! !um#r mare de copii. 2! pri!cipal dou# moti$e st#teau la

Referat.clopotel.ro

57

)a"a acestei forme de &!tre,ire a filia%iei- lipsa mo(te!itorilor (i caritatea celor mai &!st#ri%i 5fa%# de $reo rud# mai s#rac#' de re,ul#6. Copiii &!fia%i se )ucurau de acelea(i drepturi (i o)li,a%ii ca (i cei re"ulta%i di! c#s#torie' !ef#c !du1se !ici cea mai mic# deose)ire &!tre efectele filia%iei !aturale (i cele artificiale. 2! Tra!sil$a!ia &!fierea era !umit# adopiune. ide!tic# &! ese!%# cu cea e*iste!t# &! celelalte dou# %#ri rom !e(ti 5L. P. M0RCU6.
1(+(4( @nfrirea

Co!stituia tot o form# de rude!ie artificial# (i &m)r#ca di$erse forme cu efecte multiple. Biserica a ma!ifestat mereu opo"i%ie la a!umite tipuri de &!fr#%ire' de"a$uarea f#c !du1se at t pri! ca!oa!e' c t (i pri! le,iuirile laice. Moti$ele care au stat la )a"a i!ter"icerii &!fr#%irii erau ,e!erate de faptul c# pe de o parte presupu!ea ritualuri 5c$asi6p#, !e' iar pe de alt# parte cei ''&!fr#%i%i4 !esocoteau faptul c# de$e!iser# astfel rude (i se c#s#toreau &!tre ei. Cu toat# &!temeiata opo"i%ie eclesial#' aceast# form# de rude!ie artificial# a cu!oscut o mare popularitate &! e$ul mediu. Ca forme' ami!tim &!fr#%irea- de moie' de cruce' 0iuatecilor' lunatecilor. @nfrirea de moie presupu!ea $oca%ie succesoral# reciproc# (i eludarea dispo"i%iilor protimisisului' totodat# a$ea co!seci!%e (i &! pri$i!%a retractului succesoral (i este atestat# docume!tar. Celelalte forme su!t pre"e!tate doar &! folclor (i tradi%ii- fria de cruce era specific# 7aiducilor 5A7. CRONF6. 0iuatecii su!t cei !#scu%i &! aceea(i "i' iar lunatecii cei !#scu%i &! aceea(i lu!#. Efectele erau deci at t patrimo!iale' cei &!fr#%i%i a$ !d $oca%ie succesoral# u!ii fa%# de al%ii' c t (i spirituale su) forma i!terdic%iilor la c#s#torie 5L. P. M0RCU6.

Referat.clopotel.ro

58

1(+(5(

Rudenia spiritual

Este ,e!erat# de &mp#rt#(irea u!or Tai!e ale Bisericii- Bote"ul (i Nu!ta. Mai precis' i!trarea &! comu!itatea cre(ti!# se f#cea pri! )ote"are' pe!tru credi!%a !eofitului depu! !d m#rturie !a(ii' care de$e!eau p#ri!%i spirituali. Rude!ia aceasta determi!a le,#turi foarte puter!ice' superioare c7iar pater!it#%ii fire(ti' !aturale. O prim# co!seci!%# este &! pla!ul la &!c7eierii c#s#toriei' calculul ,radelor de rude!ie ce atr#,eau impedime!te fii!d acela(i cu cel de la rude!ia !atural#. Pater!itatea spiritual# impu!ea ri,ori at t !a(ilor 5ocrotirea' &!drumarea celor )ote"a%i ca (i )ote"area copiilor fi!ilor6' c t (i fi!ilor 5ascultare' cadorisire6. +orme mi!ore de &!fr#%ire' !ere,leme!tate oficial' au fost fria de cristelni 5copiii )ote"a%i &! aceea(i ap# erau co!sidera%i fra%i6 (i fria de lapte 5copii al#pta%i de aceea(i doic#6 5L. P. M0RCU6. &!s# ele !u a$eau !ici o rele$a!%# /uridic# sau spiritual#. Se poare o)ser$a arm#tura de rude!ii care le,a persoa!a &! societate. Scopul di$erselor &!rudiri era dat de !ecesitatea omului ar7aic de a !u fi &!co!/urat de du(ma!i.
3.2. #a$ilia

+amilia p#stra o structur# ar7aic#' de tip i!do1europea!' a$ea urm#toarele caractere;. ''/utuc4. =. patrilocal. >. patrilinear. S1a o)ser$at c# structura pre"e!tat# a fost o particularitate a familiei rom !e(ti' fii!d determi!at# de $ia%a a,rar1pastoral# medie$al# (i era deose)it# de comu!itatea cas!ic# patriar7al#' 0adruga' o)i(!uit# &! u!ele "o!e la popula%ia sud1du!#rea!#.

Referat.clopotel.ro

59

+amilia se &!temeia &! urma c#s#toriei' care &! toat# perioada de la a!tic7itatea t r"ie (i p !# &! epoca moder!# s1a &!c7eiat &! e*clusi$itate &! form# reli,ioas# pri! s#$ r(irea Tai!ei Nu!%ii. 2! co!cep%ia rom !easc#' ca de altfel la alte popoare' c#s#toria era o compo!e!t# a ciclului $ie%ii' o)li,atorie aseme!ea mor%ii. Di! pu!ct de $edere /uridic' c#s#toria era re,leme!tat# de re,ulile ca!o!ice ortodo*e. Co!siderat# o Tai!# 5sacramentum6' c#s#toria c#dea su) i!cide!%a le,ii )iserice(ti care de altfel re,leme!ta toate raporturile familiale.C#s#toria se &!c7eia' su) i!flue!%a Bisericii' de re,ul# pe $ia%#. 2! co!formitate cu &!$#%#tura cre(ti!#' doar prima cu!u!ie este o Tai!# 5adic# %i!e de sacralitatea u!iu!ii co!/u,ale6' a doua (i a treia su!t &!,#duite pe!tru !eputi!%a firii omului' &!s# !u!ta cea de a patra ''este dup# mora$urile porce(ti4 5Sf. 90SILE CEL M0RE6. Raporturile di!tre so%i' de(i erau domi!ate de pri!cipiul i!e,alit#%ii se*elor' ar,ume!tat &! mod ero!at (i reli,ios' !u erau despotice. E*ista doar o preemi!e!%# a )#r)atului- ''C sunt datori cei
dup lege luai %n cstorie a avea unul ctre altul deopotriv dragoste i credin %ntre dnii- %ns brbatul a fi cu otcrmuirea i muerea cu supunerea 4 5pitac dom!esc' ;@;I' $". PC' p. =D=6.

+amilia rom !easc# a pre"e!tat o depli!# u!itate de re,im /uridic &! toate pro$i!ciile istorice datorit# aplic#rii acelora(i !orme' cupri!se &! !omoca!oa!ele (i pra$ilele pe care Biserica Ortodo*# di! toate aceste pro$i!cii le1a folosit pe!tru re,leme!tarea pro)lemelor le,ate de $ia%a de familie.
1(*(+(

Impedimentele la cstorie

Impedime!tele la c#s#torie su!t &mpre/ur#ri a c#ror e*iste!%# &mpiedic# &!c7eierea c#s#toriei. O)ser$area lor era de datoria clericului &! fa%a c#ruia se &!c7eia c#s#toria. 2!c7eierea u!ei c#s#torii &! pre"e!%a impedime!telor era sa!c%io!at# cu a!ularea c#s#toriei. Necercetarea st#rii $iitorilor so%i (i a e$e!tualelor impedime!te co!ducea la sa!c%io!area clericului pri! !ormele &! materie cu o pedeaps# $aria)ila &! fu!c%ie de ,ra$itatea co!seci!%elor u!ei astfel

Referat.clopotel.ro

60

de casatorii' a!ume' de la )a!ala ame!d# p !# la pedeapsa caterisirii 5e*cluderii di! cler6 sacerdotului. Impedime!tele la c#s#torie se &mpart &! mai multe cate,orii' &! fu!c%ie de o)iectul lor. O prim# cate,orie are &! $edere ,radul de &!rudire al $iitorilor so%i' e*ist !d pri! urmare impedime!te ca rude!ia !atural# sau rude!ia spiritual#' starea )isericeasc#' c#s#toria a patra' co!sim%#m !tul p#ri!%ilor' reli,ia' et!ia. Rudenia natural era impedime!t i! li!ie dreapt# la i!fi!it' iar &! li!ie colateral# p !# la ,radul al optulea i!clusi$.
Cercet#rile ,e!etice relati$ rece!te au do$edit posi)ilitatea ridicat# de produ1 cere de accide!te ,e!etice &! ca"ul &! care &!tre p#ri!%i e*ista o &!rudire apropiat# 5p !# la ,radul opt Q6. 0ccide!tele pot a$ea ca urm#ri fie di$erse malforma%ii a!atomice' fie afec%iu!i )iolo,ice ori psi7ice.

2!fierea fii!d ''imitare a firii4 d#dea !a(tere la raporturi &!tre &!fietori (i &!fia%i ca &!tre asce!de!%i (i desce!de!%i &! li!ie dreapt#. Rudenia spiritual 5!#(ia la )ote" sau la cu!u!ie6 era pri$it# de multe ori ca fii!d mai importa!t# dec t cea trupeasc# 5Si!odul de la Trulla!' ca!o!ul I>6. Aradele rude!iei spirituale se calculau &!tocmai ca (i cele ale rude!iei !aturale.
1(*(*(

'ogodna

2!ai!te de &!c7eierea c#s#toriei putea s# ai)# loc lo,od!a 5!umit# %ncredinare6' care presupu!ea o arvun (i ritualuri specifice ce atr#,eau ate!%ia asupra faptului c# aceasta a$ea $aloarea u!ei promisiuni de cstorie. Ruperea lo,od!ei determi!a plata u!ei desp#,u)iri pe!tru !e&!c7eierea c#s#toriei (i co!sta de cele mai multe ori &! restituirea du)lului ar$u!ei primite la &!c7eierea lo,od!ei. P !# la &!c7eierea c#s#toriei' lo,od!icii o)i(!uiau s# se $i"ite"e 5H$ederea &! fii!%#46' s# discute pla!urile de $iitor 5Hurmarea de $or)#46. Raporturile i!time erau pro7i)ite p !# la do) !direa st#rii de c#s#torit.

Referat.clopotel.ro

61

Cu aceast# oca"ie se sc7im)au i!elele' urma o petrecere' iar u!eori lo,od!icul d#dea fetei sau familiei acesteia cpara' o suma de )a!i ami!tit# supra cu $aloare de ar$u!# me!it# s# c7e"#(uiasc# &!c7eierea c#s#toriei.
1(*(1( Hestrea Patrimo!iul dat la &!c7eierea c#s#toriei &! posesia (i u"ufructul )#r)atului cu scopul sus%i!erii sarci!ilor c#s#toriei &l co!stituia "estrea.

U! alt mod de defi!ire 5(i de aici corte,iul de co!seci!%e6 e*ista &! sistemul cutumiar' &! care dota repre"e!ta dreptul la partea de a$ere p#ri!teasc# dat at t de tra!smiterea patrimo!iului &! familia %#r#!easc#' c t (i de munca depus# &! ,ospod#ria p#ri!%ilor' dar (i o evaluare economic a rosturilor c#s!iciei cu o persoa!# 5M. 0. ABERM0N6. Liti,iile pri$itoare la succesiu!i erau astfel i!e*iste!te &!truc t &mp#r%irea a$erii a$ea loc &!ai!te de decesul p#ri!%ilor' c !d ace(tia erau &!c# &! putere. 2!"estrarea fetei de c#tre p#ri!%i o e*cludea de la mo(te!ire' !eput !du1se raporta dota la masa succesoral# : testat# ori !u : pe!tru a )e!eficia al#turi de ceilal%i succesori de o &mp#r%ire e,al# a patrimo!iului defu!ctului p#ri!te. 2! acest ca" dota co!stituia partea de mo(te!ire ce i s1ar fi cu$e!it fetei. Totu(i ea era c7emat# la succesiu!e &! lipsa fra%ilor. ,bligaia de a &!"estra re$i!e- p#ri!%ilor' fra%ilor 5&! situa%ia predeced#rii celor di!t i6' r#pitorului fetei 5femeii6' $i!o$atului de siluire. Era co!str !s s# &!"estre"e (i cel care se f#cea $i!o$at de ceea ce !umim ast#"i seduc%ie. totu(i' desfr ul li)er (i i!te!%io!at al fetei !u atr#,ea respo!sa)ilitatea )#r)atului. 2! cutuma popular#' familiile $iitorilor so%i co!tri)uiau deopotri$# la &!temeierea !oului c#mi!. Se pare c# &!"estr#rile erau e,ale. !u era e*clus ca u!eori )#iatul primeasc# u! fo!d de o $aloare mai mare dec t fata. Di! a!ali"a comparati$#' de1a lu!,ul timpului co!%i!utul "estrei este acela(i.

Referat.clopotel.ro

62

P#m !tul co!stituia o)iect al "estrei' &!s# cu a!umite particularit#%i. Boierii &!"estrau i cu bunuri imobiliare. F#ra!ii d#deau !umai &! u!ele re,iu!i fetelor u! fo!d fu!ciar. di! secolul al 8I81lea are loc ,e!erali"area o)iceiului ca (i fetele s# fie &!"estrate cu p#m !t' &!cep !d cu secolul 88 aceasta de$i!e o re,ul#. 2! sistemul popular 5credem c# !u !umai %#ra!ii au procedat astfel6' cu c t fata de m#ritat era mai ur t#' cu at t "estrea era mai mare. &! e$ul mediu europea! apusea! se spu!ea c# formosa virgodimidium dotis R. De remarcat faptul c# !u ti!erii &(i sta)ileau propor%ia "estrei di! totalul patrimo!iului p#ri!tesc' ci p#ri!%ii erau aceia care perfectau &!%ele,erea ''eco!omic#4. Dac# a(a se petreceau lucrurile &! secolul 88' !u altfel tre)uia s# se &!t mple &! $eacurile a!terioare' mult mai patriar7ale (i pater!aliste. I!alie!a)ilitatea "estrei este o caracteristic# a $ec7iului drept. De aici re"ult# caracterul imprescriptibil al fo!dului dotal 5D. 0LE80NDRESCO6. Restituirea "estrei se a!ali"ea"# &! fu!c%ie de culpa re%i!ut# la desfacerea c#s#toriei. 9i!o$atul de destr#marea c#s#toriei era sa!c%io!at (i ci$il- culpa )#r)atului determi!a restituirea dotei 5u!eori (i a darurilor de nunt (i a beneficiului 0estrei6' &! $reme ce $i!a femeii atr#,ea pierderea "estrei (i darurile primite de la so%ul ei. pri!cipiul se poate urm#ri de la dreptul cutumiar p !# la cel scris' cupri!" !d pre$ederi c$asiide!tice.
1(*(4(

"ivorul

De(i c#s#toria era pri$it# ca o u!iu!e i!disolu)il# de c#tre cutumele rom !e(ti' totu(i' di$or%ul era admis &! ca"uri ,ra$e' iar spre fi!ele E$ului Mediu. Odat# cu desfacerea c#s#toriei' )u!urile
:

''O fat# frumoas# are "estrea pe /um#tate Sasi,urat#T4.

Referat.clopotel.ro

63

do) !dite &! timpul c#s#toriei erau &mp#r%ite fie pe cale amia)il#' fie &! fa%a i!sta!%elor de /udecat#. Recstorirea' &! special a $#du$ei' de(i !u era )i!e $#"ut# de o)iceiul p#m !tului' era totu(i tolerat#.
3.3. ;o-te"irea
1(1(+( :eneraliti

Mo(te!irea era ,u$er!at# de acelea(i dispo"i%ii i!difere!t de cate,oria social#- !u se cu!osc !orme aparte care s# ,u$er!e"e aparte mo(te!irea pe!tru !o)ili sau pe!tru %#ra!i. Dreptul o)i(!uiel!ic a sta)ilit re,uli care au reu(it s# asi,ure coi!teresarea mem)rilor familiei la m#rirea (i co!solidarea patrimo!iului str#mo(esc. Urm#ri!d s# cree"e ceea ce mai t r"iu se $a !umi bunul de familie' cutumele rom !e(ti sta)i1lesc regula ultimogeniturii- casa p#ri!teasc# re$e!ea fiului cel mai mic' care &!s# era o)li,at s# co!tri)uie la co!struc%ia caselor fra%ilor mai mari (i s#1i &!,ri/easc# (i s#1i &!morm !te"e pe p#ri!%i. De cele mai multe ori patrimo!iul p#ri!%ilor era &mp#r%it &!ai!te de decesul acestora. 0cest sistem' care producea efecte c !d a!tecesorii erau &!c# &! putere' co!ducea la de multe ori la i!e*iste!%a sau la tra!(area f#r# pro)leme a liti,iilor pri$itoare la succesiu!i. Cum am preci"at de/a' mo(te!irea a$ea re,uli u!itare at t pe!tru proprietarii feudali' c t (i pe!tru %#ra!ii li)eri' ale c#ror propriet#%i !u se deose)eau de ale celor di!t i' pri! ori,i!e' ci doar pri! suprafe%ele st#p !ite' c t (i pe!tru %#ra!ii di! o)(tile aser$ite' cu deose)irea c# fo!dul fu!ciar st#p !it de ace(tia di! urm# !u co!stituia u! drept de proprietate' ci u!ul de folosi!%# 5u! fel de ius utendi6. De cele mai multe ori patrimo!iul p#ri!%ilor era &mp#r%it &!ai!te de decesul acestora. 0cest sistem' care producea efecte c !d a!tecesorii erau &!c# &! putere' co!ducea la de multe ori la i!e*iste!%a sau la tra!(area f#r# pro)leme a liti,iilor pri$itoare la succesiu!i.

Referat.clopotel.ro

64

Deose)it de ceea ce se l#sa ca patrimo!iu succesi)ililor era partea sufletului' care co!stituia cota di! mo(te!ire l#sat# pe!tru &mpli!irea datoriilor cre(ti!e(ti dup# moarte- pome!iri (i pome!i. Mo(te!irea putea fi le,al# sau testame!tar#.
1(1(*( $otenirea

legal

$otenirea legal desem!a succesiu!ea care se f#cea &! lipsa $reu!ui testame!t al defu!ctului 5ab intestat6. 2! aceste co!di%ii erau c7ema%i la s# culea,# patrimo!iul lui de cuius &! urm#toarele clase de mo(te!itoria6( $otenitori legitimi< I descendeni I ascendeni I colaterali Desce!de!%ii su!t cei co)or tori &! li!ie direct# di! acela(i autor comu!. 2!tre ei' cei mai apropia%i trec &!ai!tea celor mai &!dep#rta%i. Dar' dac# u! desce!de!t de primul ,rad a murit &!ai!tea lui de cuius' copiii lui $i! pri! repre"e!tare' &! co!curs cu u!c7ii (i m#tu(ile. Desce!de!%ii &(i &mp#r%eau )u!urile per capitas' iar dac# u!ul di! ei decedase a!terior lui de cuius' (i l#sase urma(i' mo(te!irea se &mp#r%ea pe tulpi!i pri! repre"e!tare (i apoi pe capete. Copilul din afara cstoriei 5copilul !atural6 $e!ea !umai la succesiu!ea mamei sale (i a rudelor acesteia 5(i reciproc6' !u (i a tat#lui. @nfiatul se )ucura de acelea(i drepturi ca (i copilul re"ultat di! c#s#torie. 0sce!de!%ii 5p#ri!%ii' )u!icii (i str#)u!icii defu!ctului6 &!l#turau &! ,e!eral pe colaterali de la mo(te!ire. Colateralii cu $oca%ie succesoral# erau at t cei pri$ile,ia%i 5fra%ii (i surorile6' dar (i cei ordi!ari p !# la ,radul I9 5$eri(orii primari6. b6( oul supravieuitor. Drepturile succesorale ale so1%ului supra$ie%uitor !u pot fi pre"e!tate cu preci"ie. Cota ce &i re$e!ea $aria &!tre U (i V di! masa succesoral#.

Referat.clopotel.ro

65

c6( #utoritatea public 5dom!ul6 cule,ea mo(te!irea &! lipsa testame!tului sau a rudelor lui de cuius. Mo(te!irea f#r# succesori de$e!ea desherent' adic# trecea &! patrimo!iul dom!ului' ulterior al dom!iei. 2! pri!cipiu !u se f#cea deose)ire &!tre se*e' dar &! Fara Rom !easc# (i &! re,iu!ea +#,#ra(ului 5&!tre secolul89 (i secolul89II6 re,ula e,alit#%ii se*elor a fost ate!uat# de pri$ile,iul masculi!it#%ii. !rivilegiului masculinitii impu!ea ca desce!de!%ii de se* masculi! s# mo(te!easc# mo(ia p#ri!teasc#' iar fetele urmau s# fie &!"estrate fie de p#ri!%i sau dup# moartea acestora de c#tre fra%i. Pri!cipiul feudal al masculi!it#%ii putea fi &!s# eludat pri! practica %nfririi de moie : i!stitu%ie des &!t l!it# &! Fara Rom !easc#' pre"e!t# u!eori (i &! Tra!sil$a!ia. Pe!tru e$itarea prdalicii 5trecerea succesiu!ii pe seama dom!iei &! lipsa urma(ilor de se* masculi!6 se recur,ea la fic%iu!ea /uridic#' solicitat# dom!ului' a preschimbrii fetei &! )#iat. U!eori se recur,ea la H%nfrirea4 desce!de!%ilor de se* diferit' tat#l H&!fr#%ea fetele cu feciorii4 Hca s# fie fra%i la u! loc !edesp#r%i%i4' ceea ce a$ea drept efect crearea u!ui drept e,al la succesiu!ea p#ri!%ilor. Dac# defu!ctul l#sa &! urma sa copii di! mai multe c#s#torii' succesiu!ea se &mp#r%ea &!tre to%i copiii s#i. Mo(te!irea le,al# a erbilor a$ea ca o)iect &! toate cele trei F#ri Rom !e !umai )u!urile mo)ile (i amelior#rile 5$ii' pla!ta%ii' mori etc.6 pe care ei le aduseser# mo(iei pe care ace(tia lucraser#. fo!dul fu!ciar apar%i!ea proprietarului feudal. Mo(te!irea (er)ului era &mp#r%it# dup# re,ulile dreptului comu!' iar &! ca"ul &! care acesta murea f#r# urma(i' patrimo1!iul s#u re$e!ea st#p !ului de mo(ie. De(i dreptul cutumiar !u cu!o(tea alte re,uli de succesiu!e pe!tru !o)ili (i altele pe!tru %#ra!ii li)eri' totu(i &! Tra!sil$a!ia dup# cucerirea ma,7iar# au ap#rut pe cale cutumiar# u!ele !orme specifice feudale' reluate apoi de dreptul scris' ce urm#reau co!ser$area fo!dului fu!ciar mo(te!it &! st#p !irea familiilor

Referat.clopotel.ro

66

!o)iliare (i asi,urarea tra!smiterii pe li!ie masculi!# a )u!urilor do!ati$e primite de la re,e &! $ederea &!depli!irii u!or ser$icii militare. De aceea' se impu!e pe o scar# lar,# &! materie succesoral# pri!cipiul masculi!it#%ii' /ustificat mai ales pri! co!sidere!te militare- Hfemeile i fetele nu obinuiesc i nu pot s osteasc cu armele i s lupte cu dumanii4.
1(1(*( $otenirea

testamentar

uccesiunea testamentar apare dup# co!solidarea propriet#%ii i!di$iduale &! cadrul o)(tilor s#te(ti' iar folosirea testame!tului pe scar# di! ce &! ce mai lar,# mer,e paralel cu procesul de descompu!ere a o)(tii (i a disolu%iei treptate a propriet#%ii de$#lma(e. U! factor care a i!flue!%at e*ti!derea folosirii testame!telor a fost cel reli,ios' care &!dem!a pe credi!cio(i s# lase da!ii l#ca(urilor de cult' &! special m !#1stirilor' &! scopuri spirituale : slu/)e pe!tru iertarea p#catelor (i odi7!a sufletului. De(i pri!cipiul li)ert#%ii de a dispu!e de patrimo!iu re"ulta di! !ormele dreptului cutumiar' totu(i u!eori el este reafirmat cu oca"ia /udec#rii u!or procese de c#tre dom! sau de c#tre episcopat' &!t#ri!du1i astfel eficacitatea (i pe cale de precede!t /udiciar. Testame!tul era cu!oscut &! docume!te su) !umele de carte' 0apis' diat. Cele mai $ec7i testame!te s1au f#cut pe cale oral#' Hcu lim)# de moarte4. Testame!tul putea fi &!tocmit (i &! scris ca u! act solem!' fie fa%# de martori' al c#ror !ume $aria' fie &!ai!tea autorit#%ii de stat 5dom!ul' $oie$odul Tra!sil$a!iei' sfatul dom!esc6 sau )iserice(ti. Di! dori!%a de a p#stra )u!urile de familie' testatorul folosea adesea substituia fideicomisar pri! care persoa!a i!stituit# ca mo(te!itoare era o)li,at# s# p#stre"e )u!urile primite (i la moartea sa s# le tra!smit# u!ei ter%e persoa!e !umit# su)stituit. Jerbii puteau s#1(i &!tocmeasc# u! testame!t !umai cu pri$ire la )u!urile cas!ice' f#r# prea mare $aloare eco!omic#' (i la i!$e!tarul

Referat.clopotel.ro

67

lor a,ricol' de &m)u!#t#%irile aduse de ei mo(iei 5case' pla!ta%ii' $ii etc.6 (i asupra c#rora a$eau u! drept de folosi!%#. Ei !u puteau dispu!e &! fa$oarea u!or ter%i deoarece &! acest fel ar fi adus u! pre/udiciu proprietarului feudal. 2! sc7im)' aseme!ea amelior#ri treceau &! temeiul dreptului cutumiar succesorilor lor le,ali pe!tru c# &! astfel de situa%ii i!teresele st#p !ului de mo(ie !u erau (tir)ite.
1(1(4(

$otenirea monahilor

Mo(te!irea mo!a7ilor co!stituia o e*cep%ie de la re,ula c# mo(te!irea se desc7ide mortis causa. Ruperea de lume care o presupu!ea mo!a7ismul determi!a moartea civil. 9l#dicilor 5episcopi' ar7iepiscopi' mitropoli%i6' f#c !d o)li1,atoriu parte di! ci!ul mo!a7al' li se aplicau (i lor aceste dispo"i%ii' cu preci"area c# succesiu!ea re$e!ea scau!ului ar7ieresc ultima dat# ocupat. 0ceste pre$ederi !u erau altele dec t cele sta)ilite de ca!oa!ele Bisericii Ortodo*e (i le,iuirile )i"a!ti!e.

Referat.clopotel.ro

68

Titlul III

DE L0 CUTUMK L0 PR09ILK 'egea ca $oca)ul# era u"itat# c7iar &!ai!te de apari%ia codific#rilor' &! paralel cu cea de obicei 5sau drept' dreptate6. U!itare ca se!s' cele dou# cu$i!te a$eau etimolo,ii diferite- cel di!t i pro$i!e di! lati!escul le.' &! $reme ce cel de1al doilea este sla$o!. 0)ia &! secolul al 89II1lea codurile de le,i oficiale proprii %#rilor rom !e(ti. Pro)lema i!e*iste!%ei dreptului !u se poate pu!e 5 ubi societas- ibi ius Q6 c#ci este (tiut c# &!ai!tea le,ilor scrise apare o)iceiul /uridic. De altmi!teri docume!tele timpului atest# e*iste!%a u!ui ius valahicum dup# care se c rmuiau raporturile sociale sau liti,iile di!tre oame!i. Ne$oia codific#rii : de tip )i"a!ti! : s1a impus dato1rit# mai multor factori- social1politici' )iserice(ti' ,eo,rafici (i culturali. Dac# dreptul )i"a!ti! receptat pri! pra$ile $e!ea &! co!flict cu dreptul $ec7i !escris' acesta di! urm# a$ea pre$ale!%#- ''giudeul giudec cteodat i %mpotriva pravilei- pentru acest obicei al locului((( ( 'ucrurile se fac dupre cum iaste obiceiul locului- mcar de are fi %mpotriva pravilei P O. Pe!tru Tra!sil$a!ia' situa%ia este mai comple*# &!truc t pe teritoriul $oie$odatului s1au aplicat &! paralel mai multe sisteme de drept. De su)li!iat c# formele (i fo!dul /uridic ale dreptului o)i(!uiel!ic rom !esc au fost acelea(i &! toate pro$i!ciile locuite de rom !i. P !# la adoptarea codurilor auto7to!e au fost folosite ma!ualele de drept )i"a!ti! ca (i cule,erile de !omoca!oa!e' care au i!flue!%at $ec7iul drept rom !esc p !# &! secolul al 8I81lea.
Celor mai $ec7i le,iuiri scrise' at t celor )iserice(ti propriu1"ise c t (i celor !omoca!o!ice ori laice' su) i!flue!%a sla$# li s1au spus de c#tre rom !i pravile. ;. SINT0AM0 0L+0BETICK 0 LUI M0TEI 9L0ST0RES' La te*tul ori,i!al al intagmei' diferi%i copi(ti' c7iar rom !i' au mai ad#u,at (i alte piese le,islati$e' precum (i come!tarii. Ma!uscrise ale intagmei' at t &! lim)a

Referat.clopotel.ro

69

,reac#' c t (i &! lim)a sla$#' se p#strea"# (i ast#"i &! diferite )i)lioteci di! %ara !oastr#. =. PR09IL0 S+INFILOR 0POSTOLI MI S+INTELOR SOBO0RE MI 0LTOR S+INFI PKRINFI Este u! !omoca!o! alc#tuit &! ,reac#' tradus &! sla$# (i &! rom !#. a circulat su) form# de ma!uscrise' care s1au p#strat la !oi !umai &! lim)a sla$# (i su!t cu!oscute su) diferite !ume di!tre care me!%io!#m>. +R0AMENTE DE PR09ILK 2N LIMB0 SL09K Su!t cu!oscute mai multe ma!uscrise ale acestei cule,eri. Pra$ila de la 0cademie poart# titlul de Nomoca!o!' adic# H&!drept#tor de le,e4' cupri!" !d pe scurt !ravilele ale Sfi!%ilor 0postoli' ale Sf !tului 90SILE CEL M0RE (i ale Sfi!telor Si!oade. ?. NOMOC0NONUL LUI M0NUIL M0L08OS are ca autor pe !otarul mitropoliei di! Te)a Boe%iei (i este alc#tuit &! a!ul ;IE;. Caracteristica ma!uscriselor acestui !omoca!o! co!st# &! marea lor di$ersitate' c7iar (i a celor ,rece(ti. I. BE80BIBLUL LUI CONST0NTIN B0RMENOPULOS ILOR' ;>?I a fost alc#tuit la ;>?I' la Tesalo!ic' de c#tre u! /udec#tor. 0cest !omoca!o! s1a r#sp !dit repede &! &!tre, Imperiul Bi"a!ti!' fii!d apoi tip#rit la ;I?C' la Paris (i NWl!' pe!tru ca apoi la ;@>D s# de$i!# le,e a statului ,rec. 0 fost tradus i!te,ral (i &! lim)a rom !# la &!ceputul secolulal 8I81lea. E. Pra$ilele tip#rite Prima pra$il# tip#rit# &! secolulal 89I1lea este !ravila de la Ieud 5Maramure(6. Se co!sider# c# a fost tip#rit# la Bra(o$ de c#tre diaco!ul CORESI &! a!ul ;IE>. Secolul al 89II1lea se e$ide!%ia"# &! mod cu totul aparte pri! tip#rirea marilor pra$ile rom !e(ti' &! pri!cipal laice. 2! ;E?D este tip#rit# !ravila de la :ovora 5a fost tip#rit# &! m !#stirea cu acela(i !ume6 sau !ravila cea $ic' o traducere &! lim)a sla$o!# reali"at# de MIB0IL MO80 5MO80LIE6. Poart# de!umirea de "repttoriu de lege. Este de fapt o le,iuire )isericeasc#. re,leme!tea"# Spo$eda!ia (i 2mp#rt#(a!ie' C#s#toria etc.

Iat# (i care su!t i"$oarele /uridice scrise ale materiei-

Referat.clopotel.ro

70

;. ST0TUTELE FKRII +KAKR0MULUI' ;ID@

Codificarea cu!oscut# su) acest !ume a fost ,e!erat# de r#scoalele rom !ilor di! teritoriul omo!im 5;ID>' ;ID@6 (i care &!tre altele au cerut e*pres dreptul de a codifica le,ile cutumiare. Redactate &! lim)a lati!#' lim)a oficial# a ca!celariei tra!sil$a!e' ceea ce do$ede(te faptul c# ele !u au fost !ecesare popula%iei rom !e(ti care &(i cu!o(tea dreptul cutumiar' ci pe!tru a fi folosite de dre,#tori. Cupri!d &!tr1o form# !esistemati"at# diferite ramuri de drept 5ci$il' pe!al' de procedur#6. Termi!olo,ia asem#!#toare cu cea folosit# &! Fara Rom !easc# de!ot# caracterul u!itar al $ec7iului drept rom 1!esc.

=. TRIP0RTITUL LUI XERBYC3I' ;I;C Oper# a u!ui !o)il ma,7iar. Tip#rit la 9ie!a' &! a!ul ;I;C' este u!ul di! r#spu!surile !o)ilimii la r#scoala lui A7eor,7e DOG0 5Z ;I;?6' di! care cau"# s1a spus c# a fost scris cu Hs !,e de io)a,4. Este compus di! trei p#r%i' de u!de &i $i!e (i !umele. Di! pu!ctul de $edere al dreptului rom !esc este deose)it de importa!t# partea a treia' care cupri!de dreptul scris (i o)iceiurile di! Tra!sil$a!ia. La ;II> acest mo!ume!t /uridic a fost supus u!ei modific#ri' reali"ate de profesorul de la 9ie!a' Marti! BODEN0RIUS' tripartitul de$e!i!d [uadrupartit. Marii feudali au a$ut tot i!teresul s# &i &!t r"ie i!trarea &! $i,oare &!truc t pri! Tripartit li se limitau prero,ati$ele. De altfel' codul a fost co!siderat doar o simpl# cule,ere cu caracter pri$at. La ;E;< se reali"ea"# prima codificare de drept procesual &! Tra!sil$a!ia' oper# a lui Aa)riel BETBLEN- Iuridici procesus specimen. >. C0RTE ROMNE0SCK DE 2N9KFKTURK' ;E?E Titlul complet al le,iuirii este Carte romneasc de %nvtur de la pravilele %mprteti i de la alte giudee . Rod al am)i%iilor imperiale ale dom!itorului moldo$ea! 90SILE LUPU 5;E>?:;EI>6' repre"i!t# cea di!t i le,iuire laic# rom 1!easc#' p#str !d &!s# u! caracter reli,ios datorat epocii 5compete!%a i!sta!%elor eclesiastice de a /udeca felurite prici!i pri$itoare la familie' i!crimi!area pe!al# a ere"iilor (i a $r#/itoriei etc.6. Dup# docume!tele p#strate' aplicarea ei s1a f#cut &! foarte pu%i!e ca"uri. Cu toate acestea este de remarcat

Referat.clopotel.ro

71

r#sp !direa ei pe &!tre, teritoriul locuit de rom !i' aspect $ala)il (i pe!tru IL. 2!tre sc#derile primelor dou# le,iuiri rom !e(ti' IL (i CR' me!%io!#m c# ele su!t doar !i(te traduceri de le,i str#i!e. Di! acest mome!t asist#m' p !# ast#"i' la eroarea adopt#rii de le,i !epotri$ite. ?. 2NDREPT0RE0 LEAII' ;EI= Titlul complet al le,iuirii este @ndireptarea legiei cu "umne0eu care are toat judecata arhierKsca i %mparatKsca de tLte vinele preoeti i mireneti. Co!tempora! (i ri$al al lui 90SILE LUPU' M0TEI B0S0R0B 5;E>=:;EI?6 : u!a di!tre fi,urile cele mai impu!#toare ale $oie$o"ilor rom !i' a tip#rit &!ai!tea omolo,ului s#u moldo$ea! o pra$il# )isericeasc#' i!suficie!t# &!s# pe!tru re,leme!tarea $ie%ii societ#%ii feudale rom !e(ti- !ravila de la :ovora' ami!tit# supra. IL apare ca o replic# la CR' &!s# tre)uie remarcat# fidelitatea cu care &i reproduce co!%i!utul- ;=I> di! cele ;=I? de articole. Spre deose)ire de CR' IL are u! caracter mult mai profu!d reli,ios dat de pre$ederile sale care i!clud (i re,leme!t#ri tipice )iserice(ti. de aceea se mai !ume(te (i !ravila cea $are. Dup# docume!tele ce !e1au par$e!it' IL s1a &! destul de pu%i!e ca"uri. 2!s# circula%ia ei las# &! um)r# aplicarea. Este dem! de su)li!iat faptul c# pra$ila este &!c# par%ial &! $i,oare &! le,isla%ia )isericeasc# ortodo*# pri! a!umite pre$ederi care de fapt reproduc ca!oa!e Bisericii R#s#rite!e. I. CONSTITUFIILE 0PROB0TE' ;EI> CONSTITUFIILE COMPIL0TE' ;EE< La ;EI> dieta Tra!sil$a!iei edictea"# #pprobat& constitu-tiones regni Transilvani& et partium 8ungari& 5le,ile adoptate &!tre ;I?D (i ;EI>6. 0ceea(i diet# la ;EE< edictea"# Compilat& constitutiones regni Transilvani& et partium 8ungari& 5le,ile adoptate &!tre ;EI> (i ;EE<6.

Referat.clopotel.ro

72

E. DIPLOM0 LEOPOLDINK' ;E<; Dat# &! ;E<;' co!sacr# faptul c# le,ile ce ,u$er!au pri!cipa1tul r#m ! &! $i,oare (i su) !oua st#p !ire' austriac#' a Tra!sil$a!iei. +ire(te' s1au i!trodus modific#ri &! co!so!a!%# cu i!teresele 7a)s)ur,ice &! ceea ce pri$e(te or,a!i"area politico1admi!istrati$#' i!troduc !du1se i!stitu%ii ca- ,u$er!atorul 5&! locul pri!cipelui6' Au)er!iul' Ca!celaria aulic#' Te"auriatul. C. SOBORNICESCUL BRISO9' ;C@I Edictat de 0le*a!dru C. M09ROCORD0T' Heste cel mai importa!t act !ormati$ i!ter! p !# la Codul Calimach. Cele dou# p#r%i ale te*tului tip#rit au la )a"# dou# a!aforale de Sfat de o)(te 5so)or' de u!de de!umirea de So)or!icescul 7riso$6. Or,a!i"ea"# u! !ou re,im al sc7im)urilor (i "#lo,irilor de mo(ii' cu o m#sur# foarte importa!t#i!ter"icerea da!iilor de la s#raci la )o,a%i (i puter!ici4 cu e*cep%ia ca"urilor &! care se do$edea o le,#tur# de rude!ie. De aseme!ea' a re,leme!tat Hdi! !ou SPT statutul c#s#toriei ro)ilor &!tre ei (i cu oame!ii li)eri4. Se poate spu!e c# acest Briso$ ''co!stituia o reform# a Dom!iei lumi!ate &! acord cu )oierii repre"e!ta%i pri! Sfatul de o)(te l#r,it4. @. PR09ILNICE0SC0 CONDICK' ;C@D Oper# a i!teresului reformator al dom!itorului fa!ariot de ori,i!e ,reac# 0le*a!dru IPSIL0NTI 5;CC?:;C@=' ;C<E:;C<C' Fara Rom 1 !easc#. ;C@E:;C@@' Moldo$a6. 2! ea se amestec# o)iceiul p#m !tului cu dispo"i%ii )i"a!ti!. Este o le,iuire tipic feudal#' dar se &!tre$#d &! cupri!sul ei (i ,erme!ii !oilor pri!cipii de drept (i politolo,ie care se $e7iculau pri! Europa' respecti$ ideile lui MONTES\UIEU (i BECC0RI0. Le,ea &!s# este &! pri!cipal de i!spira%ie cutumiar#. Ea ap#r# proprietatea feudal#' re,leme!tea"# &! mod am#!u!%it di/ma (i claca. Mo!opolurile se!ioriale se )ucur# de o ate!%ie deose)it#. Di! pu!ct de $edere al i!stitu%iei mo(te!irii' a co!sacrat pri!cipiul masculi!it#%ii. Docume!tar s1a do$edit c# ea a fost aplicat# doar &!

Referat.clopotel.ro

73

trei ca"uri. Teoretic a r#mas &! $i,oare p !# &! a!ul ;@;@' c !d a fost a)ro,at# de Codul Caragea. <. LEAIURE0 C0R0AE0' ;@;@ ''Re&!oie(te mai pe lar, procedeul lui IPSIL0NTI (i amestec# dreptul )i"a!%ului (i o)iceiul p#m !tului4. ''Este tot u! cod ,e!eral SPT &! care se /u*tapu! patru coduri speciali"ate- ci$il' pe!al' procedur# ci$il# (i procedur# pe!al#4. Mome!t importa!t al culturii /uridice rom !e(ti' tr#dea"# sf r(itul perioadei feudale. 0lc#tuit# di! eleme!te de drept )i"a!ti!' dar (i di! multe eleme!te de cutum# rom !easc#. Lu !d e*emplul Moldo$ei' dom!itorul C0R0AE0 a dispus ca patru )oieri Hcu (tii!%# (i pra*is la ale pra$ilelor4 s# se preocupe de &!tocmirea u!ei le,iuiri c t mai )u!e pe!tru ca s# se fac# cu des#$ r(it# &!tre,ime (i cu )u!# deslu(ire. Di!tre ace(tia' doi au fost ,reci (i doi rom !i. Dup# &!tocmire a fost citit# cu ate!%ie de dom!' iar pri! pitacul di! ;@;C s1 a co!$ocat sfatul %#rii pe!tru a o a!ali"a. S1a tip#rit at t &! ,rece(te' c t (i &! rom !e(te. 0 r#mas &! $i,oare p !# la ;@EI' c !d a fost pus &! $i,oare Codul ci$il rom !. Le,iuirea Cara,ea este o reali"are deose)it# pe!tru $oca)ularul /uridic rom !esc' &!truc t s1au depus str#dui!%e mari pe!tru o traducere c t mai e*act# a te*tului ,rec &! care a fost co!ceput#. 0t t te*tul rom !esc' c t (i cel ,recesc s1au p#strat &! ma!uscrisele oficiale. Laco!ismul cu care tratea"# a!umite pro)leme reflect# &!tru totul me!talitatea $remii dar (e poate e*plica (i pri! aceea c# &! ese!%a lor acele c7estiu!i erau cu!oscute. ;D. CODUL C0LIM0CB' ;@;C
0 fost pe !edrept calificat drept o ''oper# cu des#$ r(ire )i"a!ti!#' f#r# de amestec de o)iceiuri /uridice rom !eS(tiT4. 0ceast# oper# le,islati$# a fost co!siderat# a fi o traducere &! lim)a ,reac#' cu toate c# s1a preluat !umai sistemati"area Codului ci$il austriac di! ;@;;.

Codul lui Calimach i!tr# &! $i,oare la ;@;C' &! Moldo$a' su) dom!ia lui Scarlat C0LIM0CB. 0 cu!oscut o si!,ur# edi%ie (i aceea &!

Referat.clopotel.ro

74

lim)a ,reac#' str#i!# deci &! cea mai mare parte' at t &mprici!a%ilor' c t (i /udec#torilor. 0 fost &! $i,oare p !# la ;@EI. ;;. REAUL0MENTUL ORA0NIC' ;@>;:;@>= Re,ulame!tul Or,a!ic a fost co!ceput de c#tre )oierimea auto7to1 !# su) stricta supra$e,7ere a ocupa!tului rus de la ;@=@:;@>? 5Pa1 $el NISELE++' coma!da!tul trupelor ruse(ti fusese direct implicat6. I!trodus &! la u! i!ter$al de u! a! &! cele dou# pri!cipate rom !e(ti : Fara Rom !easc# 5;@>;6' Moldo$a 5;@>=6 : a fost p !# &! ;@I< o $erita)il# co!stitu%ie. 0ceast# le,e fu!dame!tal# ''a co!tri)uit la mo1 der!i"area (i omo,e!i"area structurilor sociale' eco!omice' admi!is1 trati$e (i politice4 &!cepute &! decadele precede!te.

Referat.clopotel.ro

75

BIBLIOAR0+IE
IH3,#R) ;. #cte judiciare din ;ara Romneasc D+>>5 I+>?+E' ed. A. Cro!% e( a.' Ed. 0cademiei R. S. R.' Bucure(ti' ;<C>. =. C0NTEMIR' Dimitrie' "escrierea $oldovei' trad. Petre Pa!drea' Ed. Mi!er$a' Bucure(ti' ;<@;. >. Carte romneasc de %nvtur I+646' ed. crit.' Ed. 0cademiei R. P. R.' Bucure(ti' ;<IE. ?. Codul Calimach' ed. crit.' Ed. 0cademiei R. P. R.' Bucure(ti' ;<I@. I. Constituiile #probate ale Transilvaniei' Sed. a II1aT' trad. 0l. Berlea' 9. Motropa' Ioa! N. +loca' Ed. Dacia' Clu/' ;<<C. E. Crestomaie pentru studiul istoriei statului i dreptului R( !( R.' $ol. II' =eudalismul I' Ed. 0cademiei R. P. R.' Bucure(ti' ;<I@. C. DICULESCU' 9l.' 3iaa cotidian a ;rii Romneti %n documente( +?MM I +?4?' Ed. Dacia' Clu/1Napoca' ;<CD. @. "ocumenta Romaniae 8istorica- 0 D$oldovaE' I $ol.. B D;ara Rom- neascE' C $ol.. C DTransilvaniaE' ; $ol.. Bucure(ti' ;<EE :;<CC. <. "ocumente privind istoria Romniei- 0 D$oldova6' ;; $ol.. B D;ara Romneasc6' ;> $ol.. C DTransilvaniaE' E $ol.. Bucure(ti' ;<I;:;<ED. ;D. @ndreptarea legii I+65*' ed. crit.' Ed. 0cademiei R. P. R.' Bucure(ti' ;<I=. ;;. 'egiuirea lui Caragea' ed. crit.' Ed. 0cademiei R. P. R.' ;<II. ;=. $anualul juridic al lui #ndronache "onici' ed. crit.' Ed. 0cademiei R.P.R.' Bucure(ti' ;<I<. ;>. $anualul legilor sau aa numitele Cele ase cri adunat de pretutindeni i prescurtat de vrednicul de cinstire pstrtorul de legi i judector %n alonic Constantin 8armenopulos' trad. Io! Peret"' Ed. Cartea Rom !easc#' Bucure(ti' ;<=;. ;?. !ravila cea mic Dde la :ovoraE' &! $ol( Colleciune de legiuirile vechi i cele noui care sNaO promulgat de la + ianuarie +?>5 i pn la finele anuluP +??5' $ol. III' ed. &!,ri/. Mi7ai Bu/orea!u' Tipo,rafia 0cademiei Rom !e 5La)oratori] Rom !]6' Bucuresc]' ;@@I. ;I. !ravila ritorului 'ucaci' Ed. 0cademiei R. S. R.' Bucure(ti' ;<C;. ;E. !ravilniceasca condic' ed. crit.' Ed. 0cademiei R. P. R.' Bucure(ti' ;<IC. ;C. Te.te romneti din secolul al Q3I-lea( !ravila lui Coresi' ed. crit.' Ed. 0cademiei R. S. R.' Bucure(ti' ;<@=. C7R
7RI- TR#T#T)- "IC;I,N#R)- #RTIC,')- $,N,:R#=II

Referat.clopotel.ro

76

;. =.

0A0PIE' 9.' !roblema jurtorilor la romni' Ia(i' ;<><. 0LE80NDRESCO' Dimitrie' ).plicaiunea teoretic i practic a dreptu- lui civil romn' tomul 9III' partea I' Conveniile matrimoniale' ed. a II1a' re$.' corect. (i m#rit#' Ed. Socec R Co.' Bucure(ti' ;<;E. >. BENE9ISTE' ^mile' 3ocabularul instituiilor indo-europene' $ol. I' )conomierudenie- societate' trad. Da! Slu(a!sc7i' Ed. Paideia' Bucure(ti' ;<<<. ?. BERECBET' Ar.' "reptul bi0antin i influena lui asupra legislaiei vechi romneti' Ia(i' ;<>; :;<>=. I. Idem' 'egtura dreptului bi0antin i romnesc' $ol. I' partea I' I0voadele' 9aslui' ;<>C. E. BERECBET' Ar. Mt.' !articularitile conjurtorilor la romni dup documentele slave' C7i(i!#u' ;<=I. C. BOC0' ierom. 0rse!ie' Crarea @mpriei' Ed. Episcopiei 0radului' 0rad' ;<<I. @. BOLO90N' Sori!a Paula' =amilia %n satul romnesc din Transilvania( # doua jumtate a secolului al QIQ-lea i %nceputul secolului QQ' Ce!trul de Studii Tra!sil$a!e R +u!da%ia Cultural# Rom !#' Clu/1Napoca' ;<<<. <. BRKDE0NU' Sal$ator 0.' Noiuni introductive la materia succesiunilor( Regimurile i conveniile matrimoniale- f. ed.' f. loc.' ;<?C. ;D. C0RREL' 0le*is' ,mul- fiin necunoscut' trad. L. Busuiocea!u' Ed. Tedit +. 3. B.' Bucure(ti' f. a. ;;. CNDE0' 9ir,il 5coord.6' 7n veac de aur %n $oldova D+641I+>41E' 2!trepri!derea Editorial1Poli,rafic# Mtii!%a R Ed. +u!da%iei Culturale Rom !e' C7i(i!#u : Bucure(ti' ;<<E. ;=. CERNE0' Emil' MOLCUF' Emil' Istoria statului i dreptului romnesc' Casa de Editur# (i Pres# ''Ma!sa4 S. R. L.' Bucure(ti' ;<<E. ;>. CIULEI' A7eor,7e' CIULEI' A7eor,7e A.' "reptul romnesc %n /anatul medieval' Ed. Ba!atica' Re(i%a' ;<<C. ;?. COSTKCBEL' 9.' P0N0ITESCU' P. P.' C030CU' 0.' 3iaa feudal %n ;ara Roneasc i $oldova Dsecolele QI3 IQ3IIE' Ed. Mtii!%ific#' Bucure(ti' ;<IC. ;I. CRONF' A7eor,7e' "reptul bi0antin %n rile romne( !ravila $oldovei din +646' &! ''Studii4' a!ul I8' !r. I L ;<I@. ;E. CRONF' A7eor,7e' Instituii medievale romneti( @nfrirea de moie( 2urtorii' Editura 0cademiei' ;<E<. ;C. D0NIELOPOLU' Aeor,e' ).plicaiunea Institutelor lui Iustinian' $ol. ;' Imprimeria Statului' Bucuresci' ;@<<. ;@. D09IDOALU' Lasc#r' Repertoriu de formulare juridice' ed. a III1a re$.' ad. (i complet.' Ed. +orum' Bucure(ti' f. a. ;<. DENSUMI0NU' Nicolae' "acia preistoric' Sed. a II1aT' Ed. Meridia!e' Bucure(ti' ;<@E.

Referat.clopotel.ro

77

=D. DIMITRESCU' A7. D.' "ota %n vechile noastre legiuiri' &! 0+DB' a!ul I9' !r. ; := L ;<?=. =;. DGU90R0' Nea,u' @ntre ,rient i ,ccident( ;rile romne la %nceputul epocii moderne D+?MM I+?4?E' trad. Maria Carpo$' Ed. Buma!itas' Bucure(ti' ;<<I. ==. EMERIT' Marcel' 'a femme en 3alachie pouvait-elle hKriter S' RBSEE' I91 _me a!`e' a ; :> L /a!$ier1mars ;<=C. =>. E9DONIMO9' Paul' Taina iubirii( finenia unirii conjugale %n lumina tradiiei ortodo.e' ed. a II1a re$#"' trad. A. Moldo$ea!u' Ed. ''C7ristia!a4' Bucure(ti' ;<<<. =?. +IROIU' Dumitru 9.' Istoria statului i dreptului romnesc' Ed. +u!da%iei ''C7emarea4' Ia(i' ;<<=. =I. +LOC0' ar7id. Ioa! N.' "in istoria dreptului romnesc' $ol. II' Carte romneasc de %nvtur de la pravilele %mprteti i de la alte giudeae- Iai- +646' Si)iu' ;<<>. =E. Idem' ,riginile dreptului scris %n /iserica ,rtodo. Romn Dstudiu istoriccanonicE' Si)iu' ;<E<. =C. Idem' Canoanele /isericii ,rtodo.e' Si)iu' ;<<>. =@. +OTINO' Aeor,e' Influena bi0antin %n vechiul drept romnesc' &! $ol. ,magiu prof( C( toicescu' e*tras' ''Buco$i!a4 I. E. Torou%iu' Bucure(ti' ;<?D. =<. Idem' 2ustinian %n lumina vechii culturi juridice romneti' &! 0+DB' a!ul II' !r. = :? L;<?D. >D. Idem' !agini din istoria dreptului romnesc' Ed. 0cademiei R. S. R.' Bucure(ti' ;<C?. >;. AEORAESCU' 9ale!ti! 0l.' !reemiunea %n istoria dreptului romnesc( "reptul de protimisis %n ;ara Romneasc i $oldova' Ed. 0cademiei R. S. R.' Bucure(ti' ;<EI. >=. Idem' /i0anul i instituiile romneti pn la mijlocul secolului al Q3III-lea' Ed. 0cademiei R. S. R.' Bucure(ti' ;<@D. >>. AEORAESCU' 9ale!ti! 0l.' STRIB0N' Petre' 2udecata domneasc %n ;ara Romneasc i $oldova( +6++ I+?1+' partea I' ,rgani0area judectoreasc' $ol. I' +6++ I+>4M' Ed. 0cademiei R. S. R.' Bucure(ti' ;<C<. >?. ABEORABIU1BRKDET' Io!' Istoria dreptului romnesc' ed. a II1a re$i". (i ad#u,.' Ed. Tipocart' Bra(o$' ;<<?. >I. AIR0RD' Paul +r`d`ric' $anuel KlKmentaire de droit romain' C1me `d.' re$.' au,m.' Paris' Li)raire 0rt7ur Rousseau' ;<=?. >E. ARISELINI' +ra!cesco' @ncercare de istorie politic i natural a /anatului Timioarei' pref.' trad.' !ote Costi! +e!e(a!' Ed. +acla' Timi(oara' ;<@?. >C. B0NA0' 9ladimir 5resp. de $ol.6 e( a.' Istoria dreptului romnesc' $ol. I' Ed. 0cademiei R. S. R.' Bucure(ti' ;<@D. >@. Idem' "reptul cutumiar' Ed. +u!da%iei HC7emarea4 Ia(i' ;<<>.

Referat.clopotel.ro

78

><. Idem' "rept privat roman( Tratat' Ed. Didactic# (i Peda,o,ic#' Bucure(ti' ;<CC. ?D. Idem' 'e "roit :Kto-"ace' &! :esselschaft und Recht im griechischrTmischen #lterum' teil =' 0bademie19erla,' Berli!' ;<E<. ?;. B0UDRc' Gea!' Indoeuropenii' trad. 0urora Pe%a!' Ed Teora' Bucure(ti' ;<<@. ?=. BERLE0' 0le*a!dru' tudii de istorie a dreptului' $ol. II' "reptul de proprietate' Ed. Dacia' Clu/1Napoca' ;<@I. ?>. BOPRTE0N' Doi!a' Cstoria i obiceiurile ei pe 3alea #mpoiului' &! ''0pullum4' !r. =C:>D L ;<<D:;<<>. ??. IORA0' N.' faturi pe %ntunerec( Conferine radio D+A16I+A1?E' $ol. II' Ed. Mi!er$a' Bucure(ti' ;<<E. ?I. IORA0' Nicolae' Istoria romnilor' $ol. I' partea a II1a' igiliul Romei' Ed. Mtii!%ific# (i E!ciclopedic#' Bucure(ti' ;<@@. ?E. M0CRE0' M.' 3iaa %n "acia roman' Bucure(ti' ;<E<. ?C. M0RCU' Li$iu P.' Istoria dreptului romnesc' Ed. Lumi!a Le*' Bucure(ti' ;<<C. ?@. M0RI0N' S. +l.' Nunta la romni( tudiu etnografico-comparativ' ed. crit.' Ed. ''Arai (i Suflet : Cultura Na%io!al#4' Bucure(ti' ;<<I. ?<. M08IM' Ia!cu' )tnogene0a romnilor i a altor popoare europene privite prin prisma geografiei istorice' Ed. Moldo$a' Ia(i' ;<<I. ID. MOLDO90N' pr. Ilie' Teologia iubirii' = $ol.' Ed. Episcopiei 0l)a Iuliei' ;<<E. I;. MOTOTOLESCU' Dumitru D.' "arurile dinnaintea Nunii %n dreptul 3echiu romnesc comparat cu cel Romano-/i0antin i lav' Tipo,rafia ''Co!$or)iri Literare4' Ia(i' ;<=;. I=. MUNTE0NU' Eu,e!' MUNTE0NU' Lucia1Aa)riela' Uterna latinitas( $ic enciclopedie a gndirii europene %n e.presie latin' Ed. Polirom' Ia(i' ;<<E. I>. NOIC0' Co!sta!ti!' Rostirea filosofic romneasc' Ed. Mtii!%ific# (i E!ciclopedic#' Bucure(ti' ;<CD I?. ONIMOR' 9ictor' Istoria dreptului romn pentru anul I( al facultii de drept- Dcurs de licenE' ed. a II1a' Tipo,rafia +o!dul C#r%ilor +u!duare' Clu/' ;<=I. II. ORO9E0NU' Mi7ai T.' Istoria dreptului romnesc i evoluia instituiilor constituionale' Ed. Cerma' Bucure(ti' ;<<=. IE. P0SCU' Mtefa!' 3oievodatul Transilvaniei' $ol. I' Ed. Dacia' Clu/1Napoca' ;<@E IC. PR90N' 9asile' :etica( , protoistorie a "aciei' ed. &!,ri/.' !ote' com. (i postf. Radu +lorescu' Ed. Meridia!e' Bucure(ti' ;<@=. I@. PERET3' Io!' Curs de drept bi0antin' partea I' I0voarele bi0antine' Ed. Socec R Co.' Bucure(ti' ;<;D. I<. Idem' Curs de istorie a dreptului romn' edi%ia II1a' $ol. II' ;<=@.

Referat.clopotel.ro

79

ED. PETRU' D.' Conceptul de etnie' Ed. Mtii!%ific# (i E!ciclopedic#' Bucure(ti' ;<@D. E;. PLOPU' Aeor,iu' !ri alese din dreptul privat ungar( I I "reptul familial material( II I "reptul ereditar' Tipo,rafia +o!dul C#r%ilor +u!duare' Bucure(ti' ;<=?. E=. POPESCU' 0!icu%a' Instituia cstoriei i condiia juridic a femeii %n ;ara Romneasc i $oldova %n secolul Q3II' &! ''Studii. Re$ist# de istorie4' tom =>' !r. ; L ;<CD. E>. POPO9ICI' Paul' Regimul matrimonial al bunurilor soilor din secolul Q3III pn la Codul civil' &! ''Studia U!i$ersitatis 9asile Aoldi(4' !r. ;D L =DDD. E?. Idem' Regimul juridic matrimonial %n lumina pravilei lui 3asile 'upu' &! ''Teolo,ia4 !r. > L =DDD. EI. Idem' Regimul matrimonial al bunurilor soilor %n lumina pravilelor secolului Q3II' comu!icare (tii!%ific#' 0rad' =DDD. EE. Idem' "ota %n dreptul bi0antin' &! curs de pu)licare. EC. Idem' Hestrea %n ius valahicum' &! curs de pu)licare. E@. Idem' =amilia %n vechiul drept romnesc' &! curs de pu)licare. E<. Idem' "e la cutum la pravil' &! curs de pu)licare. CD. PRED0' Co!sta!ti! 5coord.6' )nciclopedia arheologiei i istoriei vechi a Romniei' $ol. II' "I'' Ed. E!ciclopedic#' Bucure(ti' ;<<E. C;. RUSSU' I. I.' 'imba traco-dacilor' ed. a II1a re$#". (i ad#u,.' Ed. Mtii!%ific#' Bucure(ti' ;<EC. C=. RKDULESCU' 0!drei' !agini inedite din istoria dreptului romnesc' Ed. 0cademiei R. S. R.' Bucure(ti' ;<<;. C>. Idem' Norme privitoare la adunarea materialului pentru cunoaterea vechiului drept nescris' &! ''Buleti! Mtii!%ific' C' Mtii!%e istorice' filosofice (i eco!omico1/uridice' (tii!%a lim)ii' literatur# (i art#4' tom I' !r. = L;<?<. C?. Idem' #semnri %ntre ideile primitive ale poporului din /retania i ale poporului romn' &! ''Memoriile sec%iu!ii istorice Sale 0cademiei Rom !eT4' seria III' tom 8I' mem. II' Re,ia M. O.' Imprimeria Na%io!al#' Bucure(ti' ;<>;. CI. S0CERDOFE0NU' 0.' arcinile tiinelor au.iliare ale istoriei' &! ''Re$ista ar7i$elor4' !r. ; L ;<EE. CE. S0CBEL0RIE' O$id' $otenirea monahilor %n vechile noastre ornduiri juridice' &! re$. ''Alasul Bisericii4 CC. S0CBEL0RIE' O$id' STOICESCU' Nicolae 5coord.6' Instituii feudale din rile romne( "icionar' Ed. 0cademiei R. S. R.' Bucure(ti' ;<@@. C@. SCURTU' Ioa!' BU30TU' A7eor,7e' Istoria romnilor %n secolul QQ D+A+?I +A4?E' Ed. Paideia' Bucure(ti' ;<<<.

Referat.clopotel.ro

80

C<. ST0BL' Be!ri B.' Contribuii la studiul satelor devlmae romneti' ed. a II1a re$#".' $ol. II' tructura intern a satelor devlmae libere' Ed. Cartea Rom !easc#' Bucure(ti' ;<<@. @D. ST0BL' Paul B.' Triburi i sate din sud-estul )uropei( tructuri socialestructuri magice i religioase' trad. 9iorica Nicolau' Ed. Paideia' Bucure(ti' =DDD. @;. ST0NCIU' Laura' Cstorie- moralitate i condiia femeii %n vi0iunea colii ardelene' &! ''0p$ll$m. 0cta M$sei 0pulle!sis4' !r. >? L ;<<C. @=. STKNILO0E' pr. Dumitru' Teologia dogmatic ortodo.' $ol. III' Ed. I!stitutului Bi)lic (i de Misiu!e al Bisericii Ortodo*e Rom !e' Bucure(ti' ;<C@. @>. MOTROP0' 9aleriu' Introducere i bibliografie la istoria dreptului romnesc' Tipo,rafia ''Cartea Rom !easc#4' Clu/' ;<=C. @?. MTREMPEL' Aa)riel' Copiti de manuscrise romneti pn la +?MM' Bucure(ti' ;<I<. @I. TODER0MCU' Io!' 7nitatea romneasc medieval' $ol. ;' Ed. Mtii!%ific# (i E!ciclopedic#' Bucure(ti' ;<@@. @E. FIABILIU' Iola!da' ocietate i mentalitate in ;ara Romneasc i $oldova( ecolele Q3 IQ3II' Ed. Paideia' Bucure(ti' ;<<C. @C. 9G0' A7eor,7e' Instituii de drept din ;ara =graului %n secolul Q3I' te"# dr.' Clu/1Napoca' ;<C<. @@. 9ULCKNESCU' Romulus' )tnologie juridic' Ed. 0cademiei R. S. R.' Bucure(ti' ;<CD. @<. 8ENOPOL' 0. D.' Istoria romnilor din "acia roman' ed. a I91a' $ol. I' "acia anteroman - "acia roman i nvlirile barbare( 5+1 %nainte de 8r( I+*AM' $ol. I9' ed. 0 I91a' Istoria modern Dde la $atei /asarab i 3asile 'upu pn la fanarioi- +611 I+?*+E' ed. a I91a' Ed. E!ciclopedic#' Bucure(ti' ;<@I' ;<<>. <D. 3OTT0' Co!st. Ar.' 9KITE0NU' Ema!oil R.' =ormular-agend %n materia actelor de notariat i a aciunilor judiciare cu formularele respective G ' Ed. Remus Cioflec' Bucure(ti' ;<?E.

Referat.clopotel.ro

81

CUPRINS
%0iectul i!toriei dreptului ro$4"e!c .........................................................3 Nece!itatea !tudierii i!toriei dreptului ro$4"e!c......................................3 Periodi&area i!toriei dreptului ro$4"e!c...................................................3 D R E P T U L G E T O - D A C.......................................................4 1.1. Co"te<tul i!torico-politic......................................................................' 1.2. %rga"ele ce"trale ale !tatului dac.......................................................( 1.3. I"!titu1ii juridice...................................................................................( ;.>.;. Proprietatea la ,eto1daci...................................................................E ;.>.=. Capacitatea /uridic# a persoa!elor....................................................E ;.>.>. +amilia..............................................................................................E D U A L I S M U L J U R I D I C N D A C I A.............................7 =.;. Or,a!i"area ce!tral#............................................................................C =.=. Or,a!i"area local#...............................................................................C =.>. Sistemele de drept di! Dacia roma!#..................................................@ =.?. Capacitatea /uridic# a persoa!elor.......................................................@ =.I. Dreptul succesoral...............................................................................< =.E. Gudecata...............................................................................................< =.C. +amilia (i c#s#toria..............................................................................< =.@. Proprietatea..........................................................................................< =.<. O)li,a%iile..........................................................................................;D F O R M A R E A D R E P T U L U I R O M N E S C ..............11 3.1. Pre$i!ele..............................................................................................11 >.;.;. P#r#sirea Daciei de c#tre roma!i....................................................;; >.;.=. 2!cre(ti!area daco1roma!ilor..........................................................;; >.;.>. I!flue!%a cre(ti!ismului asupra dreptului cutumiar........................;= >.;.?. Daco1roma!ii (i epoca mi,ra%iilor..................................................;=

Referat.clopotel.ro

82

3.2. *i!te$ul "or$ati7 7ici"al...................................................................13 >.=.;. Ori,i!ea dreptului cutumiar rom !esc...........................................;> >.=.;.;. Teoria ori,i!ii tracice a dreptului cutumiar rom !esc............;> >.=.;.=. Teoria ori,i!ii lati!e a dreptului cutumiar rom !esc..............;> >.=.;.>. Teoria ori,i!ii daco1roma!e a dreptului cutumiar rom !esc. .;? >.=.=. Pri!cipalele i!stitu%ii /uridice.........................................................;? >.=.=.;. Co!ducerea comu!it#%ilor $ici!ale..........................................;? >.=.=.=. Rude!ia ...................................................................................;? >.=.=.>. +amilia ....................................................................................;I >.=.=.?. Proprietatea..............................................................................;I >.=.=.I. Sistemul pedepselor.................................................................;I >.=.=.E. Gudecata...................................................................................;I 3.3. Legea = rii >iu! 7ala?icu$@ 3.3.1. I&7oarele dreptului 3eudal................................................................1) >.>.=. Sem!ifica%ia !o%iu!ii ius $alac7icum.............................................;E >.>.>. Caracterele lui ius $ala7icum.........................................................;E INSTITUIILE DREPTULUI PUBLIC...............................................17 Do$"ul. 6oie7odul8 Pri"cipele -i 9u7er"atorul Tra"!il7a"iei..............1, ;.;. Dom!ia : i!stitu%ie ce!tral# a dreptului cutumiar rom !esc.............;C ;.;.;. Caracteristicile dom!iei..............................................................;C ;.;.=. Succesiu!ea la tro!.....................................................................;@ ;.;.>. 0socierea la dom!ie...................................................................;@ ;.;.?. Re,e!%a (i locote!e!%a dom!easc#.............................................;< ;.;.I. Prero,ati$ele dom!iei.................................................................;< ;.;.I.;. Prero,ati$ele le,iuitoare......................................................;< ;.;.I.=. Prero,ati$ele e*ecuti$e.......................................................;< ;.;.I.>. Prero,ati$ele /udec#tore(ti.................................................;< ;.=. 9oie$odul' pri!cipele' ,u$er!atorul Tra!sil$a!iei............................=D ;.=.;. 9oie$odul...................................................................................=D ;.=.=. Pri!cipele....................................................................................=D ;.=.>. Au$er!atorul ..............................................................................=D %rga"i&area teritorial-ad$i"i!trati7 .....................................................21 =.;. Or,a!i"area admi!istrati$1teritorial# a Tra!sil$a!iei........................=; =.;.;. Or,a!i"area rom !ilor................................................................=; =.;.=. Or,a!i"area sa(ilor (i a secuilor.................................................== =.;.=.;. Scau!ele S#se(ti..................................................................== =.;.=.=. Scau!ele Secuie(ti...............................................................==

Referat.clopotel.ro

83

=.;.>. Or,a!i"area u!,urilor.................................................................=> =.=. Re(edi!%a dom!easc#........................................................................=> =.>. T r,urile (i ora(ele............................................................................=? 0dmi!istra%ia ora(elor.........................................................................=? =.?. Satele.................................................................................................=I Cate,orii de sate..................................................................................=I %rga"i&area 3i!cal .....................................................................................2) >.;. Tr#s#turile ,e!erale ale sistemului fiscal......................................=E >.=. I!stitu%iile fiscalit#%ii........................................................................=C >.>. Cate,oriile de d#ri............................................................................=C +u!ti1ia ........................................................................................................3A ?.;. Or,a!i"area /udec#toreasc#...............................................................>D ?.;.;. Gusti%ia (i sarci!ile ei................................................................>D ?.;.=. Or,a!i"area /udec#toreasc#.......................................................>D ?.;.>. I!sta!%ele ecle"iastice.................................................................>= ?.=. Procedura de /udecat#.......................................................................>> ?.=.;. O)iectul procesului.....................................................................>> ?.=.=. P#r%ile di! proces........................................................................>> ?.=.>. C7emarea &! /udecat#................................................................>? ?.=.?. +i*area terme!ului de /udecat#..................................................>? ?.=.I. Citarea.......................................................................................>I ?.=.E. Sistemul pro)ator......................................................................>I ?.=.C. Martorii......................................................................................>I ?.=.@. 2!scrisurile..................................................................................>E ?.=.<. Bot#r rile i!sta!%ei....................................................................>E ?.>. I!frac%iu!i (i pedepse.........................................................................>C ?.>.;. I!frac%iu!i &!dreptate &mpotri$a co!duc#torului statului............>C ?.>.=. I!frac%iu!ile co!tra $ie%ii............................................................>@ ?.>.>. I!frac%iu!i co!tra i!te,rit#%ii corporale...................................>@ ?.>.?. I!frac%iu!i co!tra propriet#%ii...................................................>@ ?.>.I. I!frac%iu!i &mpotri$a moralei....................................................>< ?.>.E. I!frac%iu!i care &mpiedicau &!f#ptuirea /usti%iei......................>< ?.>.C. I!frac%iu!ile &!dreptate &mpotri$a reli,iei................................?D ?.?. R#spu!derea. R#spu!derea colecti$#................................................?D ?.?.;. R#spu!derea solidar# a o)(tii...................................................?D ?.?.=. R#spu!derea familial#................................................................?; ?.?.>. R#spu!derea perso!al#...............................................................?; ?.I. Pedepsele...........................................................................................?= ?.I.;. Pedepsele corporale...................................................................?=

Referat.clopotel.ro

84

?.I.=. Pedepse pri$ati$e de li)ertate.....................................................?> ?.I.>. Pedepse pecu!iare......................................................................?> INSTITUIILE DREPTULUI PRIVAT...............................................44 Per!oa"ele....................................................................................................'' ;.;. Cate,oriile sociale.............................................................................?? ;.;.;. No)ilii feudali 5)oierii6..............................................................?I ;.;.=. Episcopatul.................................................................................?E ;.;.>. Or#(e!ii......................................................................................?E ;.;.?. F#ra!ii........................................................................................?C ;.;.I. Ro)ii...........................................................................................?@ ;.=. I!capacit#%ile.....................................................................................?< ;.>. Numele..............................................................................................ID %0liga1iile....................................................................................................(A =.;. Co!sidera%ii ,e!erale........................................................................ID =.=. Eleme!tele co!stituti$e ale co!tractului...........................................I; =.=.;. Su)iectele...............................................................................I; =.=.=. O)iectul co!tractului..............................................................I; =.=.>. Pre%ul......................................................................................I= =.=.?. Co!sim%#m !tul p#r%ilor.........................................................I= =.=.I. Pro7i)i%ii la $ !"are................................................................I= =.=.E. +orma co!tractului.................................................................I> =.=.C. Pu)licitatea.............................................................................I> =.>. 2!c7irierea..................................................................................I> =.?. Co!tractele reale........................................................................I? =.I. Delictele............................................................................................II =.E. Aara!%ia o)li,a%iilor.........................................................................II Rude"ia. #a$ilia. ;o-te"irea...................................................................() >.;. Rude!ia..............................................................................................IE >.;.;. Rude!ia !atural#.........................................................................IC >.;.=. Rude!ia pri! alia!%#....................................................................IC >.;.>. 2!fierea........................................................................................IC >.;.?. 2!fr#%irea.....................................................................................I@ >.;.I. Rude!ia spiritual#.......................................................................I< >.=. +amilia...............................................................................................I< >.=.;. Impedime!tele la c#s#torie.........................................................ED >.=.=. Lo,od!a......................................................................................E; >.=.>. 3estrea........................................................................................E=

Referat.clopotel.ro

85

>.=.?. Di$or%ul......................................................................................E> >.>. Mo(te!irea.........................................................................................E? >.>.;. Ae!eralit#%i.................................................................................E? >.>.=. Mo(te!irea le,al#.......................................................................EI >.>.=. Mo(te!irea testame!tar#.............................................................EC >.>.?. Mo(te!irea mo!a7ilor.................................................................E@ DE LA CUTUM LA PRAVIL.......................................................69 ;. Statutele F#rii +#,#ra(ului' ;ID@..................................................C; =. Tripartitul lui Xer)Wc"i' ;I;C......................................................C; >. Carte rom !easc# de &!$#%#tur#' ;E?E..........................................C; ?. 2!dreptarea le,ii' ;EI=..................................................................C= I. Co!stitu%iile apro)ate' ;EI> ........................................................C= Co!stitu%iile compilate' ;EE< .....................................................C= E. Diploma leopoldi!#' ;E<;............................................................C> C. So)or!icescul 7riso$' ;C@I..........................................................C> @. Pra$il!iceasca co!dic#' ;C@D.......................................................C> <. Le,iurea Cara,ea' ;@;@................................................................C? ;D. Codul Calimac7' ;@;C................................................................C? ;;. Re,ulame!tul Or,a!ic' ;@>;:;@>=............................................CI BIBLIOGRAFIE...............................................................................76

Referat.clopotel.ro

86