Moara cu noroc

De Ioan Slavici Comentariu literar

Ioan Slavici (1848-1925). Este unul dintre cei mai mari scrii-tori ardeleni si clasic al literaturii romane alaturi de Eminescu, Creanga, Caragiale. S-a nascut la Siria, a studiat la Berlin si Viena ara a-si inali!a studiile . " cola#orat la re$ista % Con$or#iri literare & condusa de 'itu (aiorescu si la !iarul % 'im)ul & din Bucuresti. *)era + a scris nu$ele adunate-n di erite $olume (nu$ele din )o)or), amintiri (% ,nc-isorile mele &, % .umea )rin care am trecut&), romanul % (ara &. " in intat re$ista % Vatra& im)reuna cu /eorge Cos#uc si ,...Caragiale. * mare $aloare literara a re)re!entat nu$ela % (oara cu noroc & in care este oglindita societatea ardeleneasca de la s arsitul secolului al 0,0-lea si ince)and cu secolul al 00-lea a$and ca tema de!umani!area )rin ina#utire. Nuvela este creatie e)ica culta, in )ro!a de intindere medie, mai mica decat romanul dar mai mare decat sc-ita sau )o$estirea cu un singur ir e)ic si numar redus de )ersona1e. "ccentul este )us )e trasaturile )ersona1ului si )e e$olutia acestuia. "ctiunea )oate ii im)artita )e momente ale su#iectului, )ers)ecti$a narati$a se caracteri!ea!a de o#icei )rin naratiune la )ersoana a ,,,-a, naratorul ind omniscient si omni)re!ent. E2ista mai multe ti)uri de nu$ele, acestea se caracteri!ea!a du)a tematica + istorice, )si-ologice, naturaliste. ,n unctie de curentul literar caruia le a)artin, nu$elele )ot ii romantice, realiste, )o)oraniste, etc. % Moara cu noroc este o nu$ele realista, )si-ologica, )re!entand as)ecte din societatea ardeleneasca de la ince)utul secolului al 00-lea, in acelasi tim) accentul este )us )e anali!a )si-ologica a )ersona1ului )rinci)al care se degradea!a su# )uterea #anului.

3u$ele moara cu noroc de ,oan Sla$ici a a)arut in $olumul de de#ut % 3o$ele din )o)or&, din 1881 si s-a #ucurat de o larga a)reciere critica. ,oan Sla$ici construieste o opera literara bazata pe cunoasterea sufletului omenesc, cu un )uternic caracter moralizator conce)tia lui iind un argument )entru iubirea de oameni. Compozitia si structura nuvelei 3u$ela este realista, de factura clasica, a$and o structura $iguroasa unde iecare e)isod aduce elemente esentiale si a#solut necesare )entru irul e)ic, con lictul se des asoara liniar si ascendent, a)tele iind distri#uite in cele 17 capitole res)ectanduse ordinea cronologica a des asuririi actiunii si sunt integrate de cu$intele rostite de #atrana la ince)utul si inalul o)erei + % omul sa ie multumit cu saracia sa, caci, daca e $or#a, nu #ogatia ci linistea coli#ei tale te ace ericit & si % -Se $ede c-au lasat erestrele desc-ise 456 Simteam eu ca nu are sa iasa #ine7 dar asa le-a ost dat &. Conflictul social si psihologic se des asoara intre aceste doua )lanuri etice, relie and un destin tragic )re$i!i#il a lat in c-iar )ro un!imile su letului omenesc. Constructia subiectului ctiunea nuvelei se de ineste )rintr-o constructie epica riguroasa, un singur plan narativ , care se re era la de!umani!area lui /-ita din cau!a lacomiei )entru #ani, o intriga bine evidentiata #a!ata )e $alorile morale si setea nesta)anita de im#ogatire, in cadrul careia se mani esta un conflict interior ()si-ologic) si unul e!terior (social). Conflicte + intre /-ita si .ica Samadaul, intre /-ita si "na, intre .ica Samadaul si arendas, intre .ica si 8intea. "erspectiva narativa este )re!entata de naratorul omniscient si omni)re!ent si de naratiunea la )ersoana a,,,-a a unor a)te $erosimile, la care )artici)a )ersona1e )utine, dar constituie solid, cu )uternice trasaturui de caracter moti$ate de irea si structura morala a iecaruia dintre ele. Modalitate narativa se remarca, deci )rin a#senta marcilor ormate ale naratorului, de unde reiese distantarea acestuia de e$enimente. #ema o constituie consecintele ne aste )e care lacomia )entru #ani o e2ercita asu)ra indi$idului, -otarandu-i destinul )e masura a#aterilor de la )rinci)ile etice undamentale ale su letului omenesc. .a #a!a ei se a la con$ingerea autorului ca goana du)a #ani

!druncina ti-na si amaraste $iata omului, generea!a numeroase rele, iar in cele din urma duce la )ier!anie. Incipitul nu$elei il constituie a)tul ce se $a do$edi )ro$idential, rostit de #atrana soacra a lui /-ita, atunci cand a la de intentia ginerului de a lua in arenda -anul % (oara cu noroc & + % - *mul sa ie multumit cu saracia sa, caci, daca e $or#a, nu #ogatia, ci linistea coli#ei tale te ace ericit &. Momentele subiectului $ %!pozitiunea Ci!mar de meserie, /-ita se saturase sa car)easca % ci!mele oamenilor &, mai ales ca acestia o#isnuiau sa um#le % toata sa)tamana in o)inci ori desculti, iar daca 9umineca e noroi, isi duc ci!mele in mana )ana la #iserica &. &elatiile temporale si spatiale + Spatiul actiunii este real, o !ona geogra ica din "rdeal, la -anul (oara cu noroc, a lat la o rascruce )e unde treceau turme de )orci s)re si dins)re ,neu, loc im)ortant )entru a aceri si comert. (utandu-se la (oara cu noroc cu sotia, soacra si cei doi co)ii, /-ita de$ine re)ede cunoscut de % drumetii mai um#lati &, a acerile mergeau #ine. "na este % tanara si rumoasa &, % rageda si su#tirica &, % s)intena si mladinoasa & il iu#ea )e #ar#atul ei, % inalt si s)atos & , se intelegeau #ine si erau ericiti. 8orcarii cu a)ucaturi )rimiti$e, iorosi la in atisare, #anditii, sta)ani de turme sau -otii si ucigasii )latiti, alcatuiesc lumea ce se )erinda )e la (oara cu noroc. Intriga $ ,nce)e odata cu a)aritia la -an a lui .ica Samadaul, un sim#ol al raului , des)re care /-ita a lase ca, desi % tot )orcar si el&, est:e % om cu stare, care )oate sa )lateasca grasunii )ierduti ori )e cei urati &. 9e rica lui .ica % tremura toata lunca &, deoarece era % om as)ru si neindurat &, care stia toate in undaturile, cunostea )e toti oamenii #uni, dar % mai ales )e cei rai&. 8orcar )rice)ut, el recunostea % urec-ea grasunului )ri)asit si in oala cu $ar!a &, dar discret si tacut in )ri$inta tre#urilor care nu-l )ri$eau in mod direct .ica a cerut, autoritar, sa a le cine e carciumarul, caruia i se )re!inta cu agresi$itate + % -Eu sunt .ica Samadaul ;... multe se !ic des)re mine, si dintre multe, multe $or i ade$arate si multe scornite.& El accentuea!a a)tul ca este )ericulos - % nimeni nu cutea!a sa ure, #a sa-l ereasca 9umne!eu )e acela, )e care as crede ca-l )ot #anui & - si ii )retinde lui /-ita sa-l in orme!e des)re tot ce se intam)la, % cine um#la )e drum, cine trece )e aici, cine ce

!ice si cine ce ace &. /-ita este co)lesit de ganduri negre, )entru ca simte )ericolul care-l )andeste daca se su)une lui .ica, dar si riscul si mai mare daca-l re u!a. Desfasurarea actiunii $ Confictul psihologic se amplifica treptat, )e masura ce /-ita se im)lica in a acerile necinstite ale lui .ica, /-ita isi cum)ara doua )istoale, isi ia inca o sluga, )e (arti, % un ungur inalt ca un #rad & si doi catei, )e care-i )une in lant ca sa se inraiasca. "na $ede ca #ar#atul ei este ingandura, se instrainea!a de ea si de co)ii, se acuse % tot mai ursu! &, se ener$a din nimic, % nu mai !am#ea ca mai <nainte &, iar ea se temea sa-l intre#e ce are, deoarece el se mania cu usurinta. /-ita isi da seama ca la (oara cu noroc % nu )utea sa stea nimeni ara $oia lui .ica &, iar el isi dorea sa stea aici numai % trei ani, sa ma )un )e )icioare &si, )entru )rima oara, el se gandeste ca ar i ost #ine % sa n-ai#a ne$asta si co)ii & si sa )oata s)une + % 8rea )utin imi )asa ;&. .acom de #ani , /-ita este gata % sa-si )una )e un an, doi, ca)ul in )rime1die & , ener$andu-se ca se simte legat )e de o )arte de amilie, )e de alta de Samadau. Venit la -an, .ica a mangaiat cainii, s)re dis)erarea lui /-ita, care-si da seama ca este total li)si de a)arare. .ica ii da carciumarului semnele turmelor lui si-i )orunceste lui /-ita sa-i s)una ce turme treceau )e acolo, cum arata )orcarul, ca de nu % mi ac rand de alt om la (oara cu noroc&. "nei ii )area % om rau si )rime1dios&, mai ales ca il $edea )latind mai mult decat consuma. 8e la -an se a#ateau din ce in ce mai des 1andarmii de la ,neu, si dintre toti, lui /-ita ii )lacea de ca)itanul 8intea, singurul cu care carciumarul ar i indra!nit sa $or#easca % mai )e ata&. ")roa)e de S .9umitru, .ica soseste la -an im)reuna cu Bu!a=u)ta, cu Saila Boarul si cu =aut, sta de $or#a cu oamenii in carciuma si-l intrea#a )e /-ita daca stie cand $ine arendasul e$reu du)a c-irie, a)oi $rea sa 1oace cu "na, iar /-ita o indeamna + % >oaca, muiere 7)arca are sa-ti ia ce$a din rumusete&, dar candi si $ede ne$asta im#u1orata de )lacerea 1ocului iar )e .ica strangand-o in #rate si sarutand-o, /-ita % ier#ea in el & ros de gelo!ie si ranit in orgoliul de sot. Samadaul ramasese la (oara cu noroc )entru ca % are o $or#a cu arendasul&, dar noa)tea, tre!ita de latraturile cainilor, "na il $ede $enind la -an dins)re ?undureni. " doua !i, 8intea le s)une ca noa)tea trecuta, arendasul usese )radat, #atut de a#ia se mai tinea in )icioare si ca acestuia i se )aru

ca , desi a$usese etele aco)erite, unul dintre cei doi tal ari ar i ost .ica. /-ita ii s)une lui 8inte aca .ica dormise la -an si ca nu )lecase nicaieri, ci a#ia in dimineata aceea )arasise -anul. ,n drum s)re ,neu, 8intea ii destainuie ca usese to$aras cu .ica, urasera niste cai si usesera inc-isi im)reuna, a)oi se certasera atat de tare, incat el il uraste de moarte si 1ura ca se $a s)an!ura daca im)lineste )atru!eci de ani si nu o sa-l do$edeasca )e .ica. .a -an soseste o doamna im#racata-n doliu cu un co)il, intr-o trasura #oiereasca trasa de trei cai si cu un ecior )e ca)ra, langa $i!itiu. "c-itand consumatia, emeia ii da "nei o #acnota ru)ta la un colt si, la rugamintea -angitei de a-i da alta, tanara % scoate !am#ind o )unga mare si )lina de -arti noi noute, luo una dintre ele si i-o dete, a)oi se gati de )lecare&. .a ,neu,/-ita de)une marturie mincinoasa, el 1ura % )e )ane si )e sare& ca nu stia de ce Samadaul il cauta )e arendas si declara ca % .ica a stat toata noa)tea la carciuma&. ,ntorcandu-se cu 8intea la -an, gasesc )e drum casura #oiereasca ara cai, )e iar#a $ad un co)il mort, iar s)re mie!ul no)tii, 1andarmii gasesc cada$rul % unei emei tinere, im#racate in negru & si un #ici, cu care ii usese legate mainile. Biciul era al lui .ica, 8intea il cunoaste #ine, iar acasa la Bu!a- =u)ta este gasita o )arte din argintaria urata de la arendas. 8rocesul are loc la *radea-(are si marturiile tuturor duc s)re sacri icarea lui Bu!a-=u)ta si Saila Boarul care au ost si condamnati )e $iata. 9u)a )roces, /-ita se simte oarte $ino$at )entru ca 1urase stram# si s)use, cu lacrimi in oc-i + % ,arta-ma "no ; 456 ,arta-ma cel )utin tu, ca ci eu n-am sa ma iert cat tim) $oit rai )e ata )amantului&. (acinat de remuscari, /-ita isi com)atimeste co)ii % Sarmanilor mei co)ii, 456 $oi nu mai a$eti, cum a$usesra )arintii $ostri un tata om cinstit. 456 'atal $ostru e un ticalos &. Sla$ici reali!ea!a o anali!a )si-ologica )ro unda a lui /-ita, ramantarile interioare, !#uciumul si setea )entru #ani de$in din ce in ce mai c-inuitoare. 8rima intalnire a lui /-ita cu .ica du)a )roces, este in ricosatoare )entru carciumar. Samadaul ii $or#este des)re % dulceata )acatului & si-i relatea!a cum a in a)tuit )rimul omor din cau!a ca nu a$ea #ani sa cum)ere niste )orci care-i usesera urati, cum a doua oara a ucis % ca sa ma mangai cu mustrarile )entru cel dintai &, iar acum simte o ade$arata )lacere. ,i destainuie lui /-ita ca un om )oate i sta)anit numai daca ii desco)eri )unctul

sla#, iar cel mai )ericulos de ect este sla#iciunea )entru o singura emeie. "lu!ia lui .ica este clara, sugerand ca sla#iciunea cea mai mare a lui /-ita este iu#irea )entru "na si simtindu-se umilit in orgoliul lui de #ar#at, carciumarul se gandeste- a cata oara @- sa-l duca )e Samadaul la s)an!uratoare. .ica ii daduse -angiului #ani insemnati, ca acesta sa-i sc-im#e )rin negustorie si sa li se )iarda urma. /-ita se -otaraste #rusc sa-l demaste, ia toate #acnotele insemnate si se duce cu ele la 8intea, care )lanuieste sa-l )rinda )e .ica in lagrant. 8intea ii da ina)oi #ani #uni, dar carciumarul nu-i s)une ca 1umatate din #ani sun tai lui, recu)erandu-si ast el intreaga suma. /-ita isi gaseste scu!e )entru lacomia care-l sta)aneste + % -"sa m-a lasat 9umne!eu ; Ce sa-mi ac daca e in mine ce$a mai tare decat $ointa mea ;@ 3ici cocosatul nu e insusi $ino$at, ca are cocoasa in s)inare+ nimeni mai mult decat dansul, n-ar dori sa n-o ai#e &. ,n sa)tamana 8astelui, #atrana )leaca im)reuna cu co)ii sa )etreaca sar#atorile la niste rude din ,neu, iar "na insista sa ramana la #ar#atul ei acasa, stricand ast el )lanurile sotului. .ica se ener$ea!a ca nu-l gaseste singur )e /-ita si i!#ucneste + % S"a te ereasca 9umne!eu de oamenii care au sla#iciune de $reo muiere &. 9e aceea .ica il s atuieste )e /-ita sa )lece unde$a si sa-l lase singur cu ne$asta lui, ca sa se $indece de sla#iciunea )e care o a$ea )entru emeie + % -"re sa-ti $ie greu acu odata, 456 de aici inainte esti lecuit )e $ecie. 'u $e!i ca ea mi se da de #una $oie +asa sunt muierile &. "unctul culminant $ Consolandu-se ca un las, % asa mi-a ost randuit &, /-ita acce)ta sa )lece si se gandeste ca se $a intoarce )e inserat cu 8intea si-l $or )rinde )Ae Samadaul cu #anii insemnati asu)ra lui, reusind ast el sa-l duca la s)an!uratoare. "na, de!amagita de com)ortamentul sotului ei si cre!and ca n-o mai iu#este, se arunca-n #ratele lui .ica, du)a care il roaga s-o ia cu el, intucat ii era rusine sa mai dea oc-ii cu sotul ei. Samadaul o res)inge cu inndi erenta si-o s atuieste sa se im)ace cu /-ita. Deznodamantul $ 8intea este )uternic im)resionat de a)tul ca /-ita isi sacri icase ne$asta )entru a-l )rinde )e .ica + % 'are om esti tu, /-ita 456. Si eu il urasc )e .ica 7 dar n-as i )utut sa-mi arunc o ne$asta ca a ta dre)t momeala in cursa cu care $reau sa-l )rind &. "1unsi in a)ro)ierea satului, 8intea, im)reuna cu (arti si cu inca

doi 1andarmi, il $ad )e .ica )lecand in goana calului de la -an si )ornesc in urmarirea lui. /-ita se indrea)ta s)re (oara cu noroc cu gandul sa-si inc-eie socotelile cu ne$asta-sa. Cand in -an au na$alit .ica si =aut, % "na era intinsa la )amant si cu )ie)tul )lin de sange cald, iara /-ita o tinea su# genunc-i si a)asa cutitul mai adanc s)re inima ei &. =aut isi descarca )istolul in cea a lui /-ita, care % ca!u ara sa mai )oata a la cine l-a im)uscat &. Samadaul da ordine to$arasilor sai sa gaseasca #anii carciumarului, a)oi sa dea oc -anului. .ica incearca sa uga, dar calul era o#osit de atata alergatura si atunci se -otaraste sa treaca raul inot, dar acesta se um la de la )loaie. Simtindu-se sleit de )uteri, .ica ar $rea sa se tarasca )ana la (oara cu noroc, unde ar i tre#uit sa se a le calul lui /-ita, sa-l ia si sa-si )iarda urma. 8intea il !areste insa la lumina ocului )us la -an si striga atat de tare % incat rasuna toata $alea&. "u!indu-i glasul, .ica % isi tinti oc-ii la un ste1ar uscat ce stetea la de)artare de $reo cinci!eci de )asi, scrasnind din dinti, a)oi isi incorda toate )uterile si se re)e!i inainte&. 8intea il gasi % cu ca)ul s aramat la tul)ina ste1arului& si, ca sa nu a le nimeni ca-i sca)ase din nou, de data asta de initi$, ii im)inse tru)ul in $alurile raului. 'inalul nu$elei este re)re!entat, ca si inci)itul, de cu$intele #atranei, care se intorsese si statea cu co)ii )e o )iatra, )langand cu lacrimi amare soarta nemiloasa + ( ) se vede c)au lasat feres) trele deschise *+, Simteam eu ca nu are sa iasa bine - dar asa le)a fost dat. /un cunoscator al psihologiei umane, a randuielilor rurale, a datinilor, obiceiurilo si superstiilor, ,oan Sla$ici este neindurator cu cei care se a#at de la principiile fundamentale ale moralei si)si pedepseste persona0ele )ro)ortional cu greselile sa$arsite de acestea. ?ocul din inalul nu$elei este sugesti$ )entru ne$oia de a i purificat locul acela de toate relele ce se infaptuisera la carciuma Moara cu noroc. 9eoarece este o s)ecie epica de intindere medie, cu un singur plan narativ, un conflict consolidat, o intriga bine evidentiata cu persona0e putenic conturate, unele dintre ele com)le2e, o)era literara % (oara cu noroc & de ,oan Sla$ici este o nuvela. Introspectia si observatia psihologica )e care Sla$ici le mani esta in sindarea )ersona1elor, )recum si )ede)sirea e2em)lara a acestora, de inesc o)era ca nuvela psihologica.

1imba0ul artistic. *)era lui ,oan Sla$ici are un )ro und caracter )o)ular, atat )rin tematica, )rin conce)tia morala, cat si )rin dragostea lui )entru su letul omenesc. El este un ade$arat maestru in construirea dialogurilor si a monologurilor interioare, )rin care sondea!a su letul omenesc, anali!ea!a reactiile, trairile interioare, gandurile )ersona1elor. 9esi a ost acu!at de olosirea e2cesi$a a regionalismelor, stilul lui Sla$ici are o oralitate asemanatoare ca aceea a lui Creanga, dand im)resia de % s)unere& a intam)larilor in ata a unui auditoriu, mai ales ca si el inter$ine deseori in naratiune ie )rin e!climatii sau interogatii retorice, ie )rin proverbe si zicatori. ,oan Sla$ici reuseste sa comunice cu claritate ideile, sa ormule!e cu o concizie clasica trasatura unui )ersona1, sa descrie un )eisa1 cu mi1loace sim)le, intr-o faza sobra,, ara ornamente inutile, $aloarea lim#ii literare constand tocmai in % li)sa de stil &. ,n conclu!ie, lim#a1ul artistic este original )rin vigoare, sobritate, spontanietate si oralitate, ,oan Sla$ici iind initiatorul )ro!ei realiste in literatura romana, solida )rin dragostea lui )ro unda )entru oameni + % ,n gandul meu rostul scrierii a ost intotdeauna indrumarea s)re o $ietuire )otri$ita cu irea omeneasca & (% .umea )rin care am trecut &).