Ana maria zahariade

28)-scena politica este ocupata de schimbarile dramatice legate de cucerirea puterii de catre comunistii romani si de daramarea lumii vechi. -succesul lor a fost garantat prin teroare si violenta, de protectia trupelor sovietice de

ocupatie, ceea ce nu inseamna ca nu s-au bucurat si de un anumit support popular(promisiunile erau seducatoare !) -momentele care structureaza acest proces sunt modelate si de dedesupturile luptei pentru conducere, care se desfasuara in interiorul partidului intre aripa autohtona si cea moscovita -statul devine unicul proprietar, investitor si promotor, functionand dupa princpiile centralizatoare ale stalinismului economic care incep sa se aseze si ele. 32)-momentul 1952 este crucial si paradoxal. Pe de o parte, arhitectilor li se acorda o importanta speciala in cadrul sistemului econimic si institutional al noului stat. Pe de alta parte, tocmai prin acest nou sistem institutional centralismul stalinist patrude intreaga practica : 1) investitia este total manipulata de partid si nu ma exista niciun mecanism de piata care sa o ajusteze ; 2)concurenta profesionala libera este emasculata de diriijismul institutional 3)invatamantul si proiectarea sunt supuse ideologiei politice, care se substituie adesea discursului profesional ; 4)libertatea de expresie este inchisa in interiorul realismului socialist, care desemneaza stilul zilei -practic se consfiinteste controlul politic la toate nivelurile, de la educatie la teorie si practica -se construieste astfel un nou sistem de bariere care ramane nemiscat pana la acderea comunismului,doar proliferand si devenind tot mai complicat -anul 1952 marcheaza astfel o fractura in natura practicii profesionale si inceputul unei noi epoci, cu noua ei logica.(logica politica) 33)-se mai poate vorbi de libertate de creatie in acest climat ? - ce fel de arhitectura vor proiecta ei printre firele incalcitei retele care conecteaza activitateade constructie cu politicul ? -dealungul perioadei comuniste aceasta politica economica prezinta o mare continuitate;numai formularile se schimba. 34)una dintre temele ideologice tari vine din retorica noului, caracteristica discursului communist: un nou active, un nou resentimentar. El implica lichidarea urmelor societatii capitaliste bazate pe exploatare si inlocuirea ei cu un nou mediu construit dub egida satisfacerii nevoilor materiale si spirituale ale oamenilor muncii, prin acoperirea necesarului de locuinte . -metafora ,des utilizata, are o dubla semnificatie : santierul este imaginea graitoarea a unei societati noi, pozitive (35) si avantate, sub care e usor de ghicit substratul de educatie ideologica.
1

36)- dezvoltarea armonioasa a tarii constituie un subiect ideologic fundamental, alauri de stergerea diferentelor dintre centru si periferie 41)-legea investitiei din 1980 este doar perdeaua de fum cae ascunde noua directie pe care o iau banii publici, in acelasi an se trambiteaza cu fast inceperea lucrarilor la Casa poporului. 43) in martie 1971 ceausescu critica aspru extravagantele si tendinta spre risipa a arhitecturii industriale, prea monumentala si folosind materiale de fatada prea scumpe. El spune clar ca edificiile industriale nu sunt opere de arta care trebuie admirate ; rolul lor este de a crea cadrul corespunzator si conditiile necesare pentru ca oamenii muncii sa creeze ei opere de arta in domeniul (44) productiei de bunuri materiale, care sa starneasca admiratie, atat in tara cat si in strainatate. -acesta este inceputul declinului. 50)- ideea pragmatica a ORASULUI SOCIALIST e pusa in opozitie cu orasul capitalist. Acesta din urma este prezentat ca rezultatul respingator al dezvoltarii haotice a unei societati bazate pe exploatare, cu diferentele scandaloase intre centru si periferie 68)- noile centre civice cu program si imagine relativ asemanatoare iau locul vechilor nuclee istorice ; adesea supradimensionate, ele rar intretin vreun dialog cu restul structurii urbane. 83) politicul marcheaza sfarsitul modernismului si al urbanismului liber, in aceasi masura in care ipune un control total centralizat in proiectarea urbana-finalmente si de arhitectura. Acest postmodernism neostalinist devine tot mai puternic pentru a-si gasi implinirea intr-un restalinism absolut , al carui punct de cotitura poate fi plasat in anul 1980, odata cu Legea investitiilor, lansarea oficiala a lucrarilor la noul centru civic al bucurestiului si, implicit cu debutul distrugerii sistematice a mostenirii arhitecturale si urbane. - am rezut ca sesimul din 1977 reprezinta un important punct de inflexiune pentru drumul care la luat arhitectura noastra. Nu mai cred. Acest episod tragic si mai presus de vointa umana nu a fost decat catalizatorul(pretext) unui proiect politic, un proiect in puterea oamenilor. In fond, reconsstructia dupa cutremur ar fi putut lua orice alta forma. Asa ca, oricat de tare ar fi zgandarit cutremururl Bauwurm-ul ceausescu, noua forma a peirsajului arhitectural pe care o indica era decisa politic de mult. -mai important este sa ne itrebam daca in conditiile de continuu control politic asupra practicii arhitecturale mai ramane ceva loc si pentr vocea profesiunii , sau daca arhitectii au fost numai niste bieti pioni in jocul politic de-a lungul intregii perioade comuniste. 84)- urechea politicului pare dispusa sa auda vocea profesiunii Devenea evident ca Ceausescu nu mai avea nevoie de pozitii critice ; avea nevoie doar de executanti tacuti si ascultatori 90)centrul civic este doar o metonimie pentru intreaga evolutia a arhitecturii comuniste. 120) o speie noua de arhitectura oculta isi face paratia pe scena deschisa . parti uriase ale investitiei publice sunt directionate fara rusine catre construirea ambientului public-in-folosinta2

privata al liderului : centrul sau civic si Casa sa privata a poporului , dambovita sa, orasul sau propriu, tara sa personala -numeroase institute sunt fortate sa contribuie la lucrarile centrului civic, toate trusturile de constructii din tara se inregimenteaza pentru lucrari,inclusiv studentii si militarii in termen,intreaga tara este obligata sa plateasca tribut intr-un fel sau altul. Aproape intreaga arhitectura devine oculta :este construita pentru lider si generata de visurile sale aberante, nu exista nici teme de propiectare si nici restrictii financiare, nici nu exista alt beneficiar. (cladirile de apartamente din centrul civic ar fi trebuit sa raamana nelocuite,un fel de decor,) -totul este proiectat si executat sub semnul secretului 121) povestea centrului civic Momentul volatil.totul a inceput ca un zvon dupa cutremurul din 1977. Momentul inocentei.presedintele a cerut regandirea orasului. 126) 18 colective s-au coagulat in jurul principalilor arhitecti. Toate propunerile aveau o trasatura comuna : oate erau supradimensionate. -in noimebrie 1977 machetele au fost prezentate liderului care, dupa toate probabilitatile, nu a inteles o iota din argumentele profesionale. Un proiect mult mai simplu si mult mai apropiat de ceeea ce s-a realizat mai tarziu a fost propus de echipa lui cezar lazarescu. El a introdus ideea unei singure cladiri 143) Toate temele urbane, teritoriale si stilistice ale stalinismului se regasesc in suita de legi si directive ale anilor 1970-80 si care nu sunt decat, ori primitive reglementari urbane, generalizate la scara tarii, ori diverse restrictii ale libertatii de creatie si gandire. -asistam la ridicarea unui stalinism post-stalinism al carui apogeu este constructia centrului civic din bucuresti. Totul o demonstreaza : investitia irationala,sistematizarea satelor,demolarile masive prin care memoria orasului este intr-adevar stearsa si inlocuita cu blocurile in care urma sa locuiasca (144) in 1990 90-95% din pop bucurestiului, centralismul extrem, maniera oculta de trasmisie a indicatiilor , cerinta confuza a unei monumentalitati decorative, pe care nici el si nici anturajul lui nu reusesc s-o articuleze altfel decat prin vechea sintagma a formei nationale. Multi arhitecti pararsesc tara, iar cei care raman sunt redusi la conditia de slujitori cu abilitati tehnice, chemati sa execute ordinele singurului arhitect profesiunea de arhitect nu este doar nationalizata ;spatiul ei de msicare este pur si simplu devastat. Proiectul comunist in beton se traduce prin istoria unei traume a profesiunii Lucian boia : comunismul a fost o capcana a istoriei si , ca orice capcana, e mai usor sa intri decat sa iesi ( la mythologie scientifique du communisme, op. cit)