Revista Institutului Naţional Al Magistraturii

THEMIS
Revista Institutului National al Magistraturii

Concursul $colilor de
magistratur din Europa
THEMIS, Edi(ia a V-a
Lideri pentru 1usti(ie.
Primul program de
Leadership dedicat
tinerilor juriyti romni
Abaterea disciplinar n
varianta normativ a
exercitrii func(iei cu rea-
credin( sau grav
neglijen( prin nclcarea
normelor de procedur
Considerente cu privire la
oportunitatea utilizrii
unor elemente de
programare neuro-
lingvistic n cadrul
procesului penal
Hotrri ale Cur(ii
Europene a Drepturilor
Omului
Hotrri ale Cur(ii de
1usti(ie a Uniunii
Europene
N
u
m
r
u
l

2
-
3
/
2
0
1
0
Revistu Institotoloi Nu{ionul ul Mugistrutorii

Consultan(i ytiin(ifici
Beatrice Andresan-Grigoriu
Bogdan Dumitrache
Tamara Manea
Dragos Nestor
Roxana Rizoiu
Radu Rizoiu
Florin Streteanu
Coordonator colegiu de redac(ie
Alexandra Lncrnjan, procuror stagiar
Colegiul de redac(ie
Georgeta Raluca Ancuta, auditor de justitie
Georgeana Anton, auditor de justitie
Camelia Cleja, judector stagiar
Claudiu Drgusin, auditor de justitie
Ramona Ltea, auditor de justitie
Alexandra Lncrnjan, procuror stagiar
Ioana Poenaru, judector stagiar
Mdlina Vlase, auditor de justitie
Revista folosete pentru ilustrare grafic detalii de decoratiuni Art Deco care ne inconfoar in Institut.
Abrevieri
alin. alineatul
art. articolul
B. OI. Buletinul OIicial al Romniei
C.A. Curtea de apel
C.C. Curtea Constitutional
C. civ. Codul civil
CEDO Curtea European a Drepturilor Omului
CJCE Curtea de Justitie a Comunittilor Europene
C. pen. Codul penal
C. proc. civ. Codul de procedur civil
C. proc. pen. Codul de procedur penal
C. com. Codul comercial
C. muncii Codul muncii
C. Iiscal Codul Iiscal
C. proc. Iisc. Codul de procedur Iiscal
C.S.J. Curtea Suprem de Justitie
Dreptul Revista Dreptul
ed. editia
Ed. Editura
H.G. Hotrrea Guvernului
ICCJ nalta Curte de Casatie si Justitie
lit. litera
M. OI. Monitorul OIicial al Romniei
nr. numrul
O.G. Ordonanta Guvernului
O.U.G. Ordonanta de urgent a Guvernului
parag. paragraIul
PICCJ Parchetul de pe lng nalta Curte de Casatie si Justitie
pct. punctul
op. cit. opera citat
p. pagina
parag. paragraIul
S.U. Sectiile Unite
Trib. Tribunalul
Trib. Suprem (Iostul) Tribunal Suprem
urm. urmtoarele
vol. volumul
Coprins
EDITORIAL 5
THEMIS INFO
Concursul Scolilor de magistratur din Europa THEMIS, Editia a V-a 7
Schimburi europene: ENM INM 2010 13
ConIerinte si evenimente 15
Lideri pentru Justitie primul program de Leadership dedicat tinerilor juristi romni 26
Noutti editoriale 28
Studii. Comentarii
Georgeta Raluca ANCUTA, Aspecte privind expertizele criminalistice n sistemul judiciar romnesc 38
Dragos BUJOREAN, Principiul legalittii incriminrii n contextul inIractiunilor contra demnittii 40
Mihai CEPES, Somatia de plat n lumina dispozitiilor O.G. nr. 5/2001 53
Cristi DANILET, Independenta justitiei n statul de drept (II). Standardele de independent personal 63
Cristina Maria FLORESCU, Principiile rspunderii civile a judectorilor si procurorilor 74
Valentina GHERASIM PROCA, Dreptul de asociere n Conventia pentru aprarea drepturilor omului si a
liberttilor Iundamentale. Elemente de jurisprudent reIeritoare la constituirea si dizolvarea partidelor politice 86
Andra GHEBRI, Despre servitutea de trecere 98
Florina-Mihaela MALITA, Probele n dreptul comercial 105
Tamara MANEA, Abaterea disciplinar prevzut de art. 99 lit. h) din Legea nr. 303/2004, n varianta normativ
a exercitrii Iunctiei cu rea-credint sau grav neglijent prin nclcarea normelor de procedur 116
Teodor MANEA, Considerente cu privire la oportunitatea utilizrii unor elemente de programare
neuro-lingvistic n cadrul procesului penal 120
Elena-Aurora PRUN (DOGARU), Termenul rezonabil al arestrii preventive n lumina prevederilor
Conventiei europene a drepturilor omului. Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului 126
1urisprudentia
Camelia Laura CLEJA, Situatia deciziilor de neconstitutionalitate pronuntate n prima jumtate a anului 2010 146
Camelia Laura CLEJA, Situatia recursurilor n interesul legii din prima jumtate a anului 2010 156
Hotrri ale Curtii Europene a Drepturilor Omului, aprilie-noiembrie 2010 158
Hotrri ale Curtii de Justitie a Uniunii Europene n perioada aprilie-iulie 2010 188
Buletin Normativ
Sintez a principalelor acte normative publicate n Monitorul OIicial al Romniei (1 mai-31 decembrie 2010) 195
Legi cu caracter de extraneitate adoptate n perioada aprilie-iulie 2010 208
Acte internationale 209
IITORIAL
Avem nevoie de o revist a Institutului National al Magistraturii? Formatorii si auditorii au opinii care
ar trebui publicate? Observm deja c sunt o multime de alte canale, mai prompte si mai eIiciente, prin care
acestia si Iac cunoscute eIorturile de cercetare n domeniul dreptului. Se ntmpl, la Institut, lucruri notabile?
Noi credem c da. Este Institutul suIicient de cunoscut, si eIorturile auditorilor nostri valorizate? Poate
Institutul deveni un pol de cercetare stiintiIic, nepartizan si proIesionist, sub umbrela cruia s se desIsoare
dezbateri esentiale pentru sistemul judiciar romn?
Putem ngriji o revist a Institutului? Avem resursele pentru acest lucru? De ce avem nevoie, de Iapt?
De ce nu reusim, luni de zile, s punem pe piata ideilor aceast revist? Aici, rspunsurile pot Ii variate. Unii
vor spune ca da, dar. Altii, c da, desigur.
Noi credem c da, desigur. Avem nevoie, ns, de tot sprijinul pe care l putem primi.
V asteptm. Stiti unde. Stiti?
Redac(ia
THEMIS INFO
THEMIS INFO
Concursul Scolilor de magistratur din Europa THEMIS, Editia a V-a
7
THEMIS nr. 2-3/2010
Concorsol $colilor de mugistrutor
din Ioropu THIMIS, Idi{iu u V-u
n perioada 4 octombrie - 27 noiembrie 2010, Re(eaua European de Formare 1udiciar (REF1 /
E1TN) a asigurat desIsurarea celei de a cincea edi(ii a Competi(iei Interna(ionale THEMIS adresate viito-
rilor judectori si procurori europeni, Institutul National al Magistraturii din Romnia (INM) avnd deosebita
onoare de a gzdui, n intervalul 22 27 noiembrie a.c., etapa Marii Finale a evenimentului.
Reteaua European de Formare Judiciar este o organizatie international, cu sediul la Bruxelles, nIi-
intat la data de 13 octombrie 2003, care cuprinde institutiile responsabile cu pregtirea n domeniul judiciar
din Uniunea European. Institutul National al Magistraturii este membru cu drepturi depline al REFJ/EJTN
ncepnd din 2007.
Competitia international THEMIS, organizat n cursul acestui an sub egida EJTN, are ca principal
obiectiv crearea unui cadru Iavorabil dezvoltrii relatiilor proIesionale ntre participanti, viitori magistrati, pre-
cum si ntre acestia si Iormatorii diIeritelor institutii europene de proIil mprtsind aceleasi valori n domenii
care presupun aplicarea direct a normelor de drept international.
Prima editie a acestui concurs international, de o important major sub aspectul Iormrii unei constiinte
europene asupra proIesiei de magistrat n rndul auditorilor de justitie, s-a desIsurat n anul 2006, la Bucuresti
si a Iost organizat la initiativa Institutului National al Magistraturii (INM), avnd ca partener Centrul de Studii
Judiciare din Portugalia (Centro de Estudos Judiciarios - CEJ). La eveniment au Iost invitati s se nscrie repre-
zentanti ai tuturor scolilor de magistratur europene membre ale REFJ/EJTN si/sau ale Retelei de la Lisabona
din cadrul Consiliului Europei. A doua editie a avut loc la Lisabona, la sediul CEJ, n cursul anului 2007, cea
de a treia Iiind gzduit n luna septembrie a anului 2008 de INM la sediul su din Bucuresti. A patra editie a
THEMIS, derulat n cursul anului 2009 la Lisabona, a Iost ultima organizat conIorm structurii initial promo-
vate de ctre cei doi membri Iondatori INM si CEJ, ntr-o singura etap.
Datorit succesului din ce n ce mai mare de care s-a bucurat acest proiect nc de la data conceperii
sale, n ultimii ani a avut loc o crestere exponential a numrului institutiilor interesate s participe la eveni-
ment. AstIel s-a ajuns de la 4 tri participante n 2006, 11 tri n 2007, 15 tri n 2008, la 17 tri participante n
2009. Toate aceste editii anterioare au Iost organizate n parteneriat si Iinantate de ctre cele dou scoli de ma-
gistratur initiatoare INM si CEJ, beneIiciind totodat de sprijinul Retelei Europene de Formare Judiciar,
precum si al Consiliului Europei, prin a sa Retea de la Lisabona.
Pentru anul 2010, dat Iiind amploarea pe care a cunoscut-o competitia, precum si eIorturile bugetare
sporite pe care organizarea acesteia le implic n acest context, cele dou institutii Iondatoare (INM, CEJ) au
decis s o includ, inclusiv sub aspectul Iinantrii, n catalogul programelor de Iormare al EJTN, n scopul
adaptrii si extinderii Iormatului actual al proiectului.
n aceste circumstante, n 2010, desi elementele consacrate ale proiectului au Iost mentinute, Competitia
THEMIS a Iost organizat n dou etape: dou SemiIinale si o Mare Final, categoriile de concurs Iiind
urmtoarele:
Cooperare international n materie penal;
Cooperare international n materie civil;
Interpretarea si aplicarea Conventiei europene a drepturilor omului;
Etic si deontologie judiciar.
THEMIS INFO
8
THEMIS nr. 2-3/2010
Prima semiIinal, grupnd categoriile Cooperare international n materie penal si Etic si deontologie
judiciar, s-a desIsurat n perioada 4 9 octombrie 2010 la Barcelona (Spania), cu participarea a 13 echipe (11
pentru prima categorie si 2 echipe pentru cea de a doua) provenind din 12 state diIerite Bosnia &
Hertegovina, Bulgaria, Finlanda, Franta, Germania, Italia, Macedonia, Olanda, Polonia, Portugalia, Romnia,
Ungaria.
n cadrul acestei semiIinale, Institutul National al Magistraturii a asigurat participarea unei echipe n ca-
drul componentei Cooperare international n materie penal, Iormat din Alexandra Lncrnjan, Ioana Poenaru
si Mdlina Vlase si coordonat de dl. procuror Tudorel SteIan, Iormator cu norm ntreag al INM. Echipei
noastre i-a Iost decernat Premiul Juriului.
Echipa Romaniei participant in cadrul sectiunii
Cooperare international in materie Penal - Barcelona
Cea de a doua semiIinal, grupnd categoriile Cooperare international n materie civil si Interpretarea
si aplicarea Conventiei europene a drepturilor omului, s-a desIsurat n perioada 12 16 octombrie 2010 la
Roma (Italia), cu participarea a 12 echipe (3 pentru prima categorie si 9 echipe pentru cea de a doua) provenind
din 9 state diIerite Belgia, Franta, Germania, Italia, Olanda, Portugalia, Romnia, Slovacia, Spania.
n cadrul acestei semiIinale, Institutul National al Magistraturii a asigurat participarea unei echipe n ca-
drul componentei Interpretarea si aplicarea Conventiei europene a drepturilor omului, Iormat din Georgeana
Anton, Claudiu Drgusin, Ramona Ltea si coordonat de dna. Roxana Rizoiu, Iormator cu norm ntreag al
INM. Echipa noastr a obtinut Premiul pentru cea mai bun lucrare scris.
THEMIS INFO
9
THEMIS nr. 2-3/2010
Echipa Romaniei participant in cadrul sectiunii CEDO - Roma
Numrul total al echipelor participante a Iost de 25, iar cel al statelor reprezentate n cadrul celor dou
semiIinale a Iost de 15 Belgia, Bulgaria, Bosnia & Hertegovina, Finlanda, Franta, Germania, Italia, Macedo-
nia, Olanda, Polonia, Portugalia, Romnia, Slovacia, Spania, Ungaria.
Echipele cstigtoare la Iiecare sectiune au Iost desemnate de cte un juriu international care a evaluat
att lucrrile scrise, ct si prezentarea oral a acestora, dup cum urmeaz:
Etic yi deontologie judiciar
Gilles BOURDIER procuror, Iormator al Ecole National de la Magistrature din Franta (ENM) si direc-
tor de studii europene n cadrul acesteia
Ignacio SANCHO GARGALLO judector al Curtii de Apel din Barcelona, Spania
Agustin AZPARREN LUCAS judector al Curtii de Apel din Asturia, Spania
n cadrul acestei sectiuni, primele dou clasate au Iost echipele Italia 1 si Portugalia 1.
Interpretarea yi aplicarea Conven(iei europene a drepturilor omului
Barbara GOETH coordonator al Departamentului Drept Penal International, Ministerul Federal de
Justitie
Armando DÀLTERIO Prim-procuror al Parchetului Campobasso, Italia
Biagio CIMINI magistrat, expert n cooperare international n cadrul Reprezentantei permanente a
Italiei la Bruxelles
n cadrul acestei sectiuni, primele dou clasate au Iost echipele Germania 3 si Olanda 1.
THEMIS INFO
10
THEMIS nr. 2-3/2010
Cooperare judiciar interna(ional n materie civil
Christian SCHERNITZKY procuror, Director adjunct al Departamentului de Iormare din cadrul Mi-
nisterului Federal al Justitiei, Germania
RaIIaele SABATO judector al Curtii din Napoli, Italia
Francisco Jose MARTIN MAZUELOS judector al Curtii de Apel din Huelva, Spania
Vit PESTUKA responsabil cu Iormarea proIesional a magistratilor, Academia de Justitie din Repu-
blica Ceh
n cadrul acestei sectiuni, primele dou clasate au Iost echipele Italia 2 si Portugalia 2.
Cooperare judiciar interna(ional n materie penal
Luis PEREIRA Iormator de drept european si drept international, Director al Departamentului de rela-
tii externe al Centrului de Studii Judiciare (CEJ) din Portugalia
Pedro Luis GARCIA MUNOZ judector al Curtii de Apel din Barcelona, Spania si Iormator n drept
penal al Spanish Judicial School
Jorge OBACH MARTINEZ magistrat, Iormator al Escuela Judicial Consejo General del Polder
Judicial, Spania
n cadrul acestei sectiuni, primele dou clasate au Iost echipele Germania 4 si Olanda 2.
Italia 2 i Portugalia 2, dou dintre echipele finaliste la Roma
La Marea Final a competitiei, desIsurat anul acesta la Bucureyti, au concurat, n domeniul coope-
rrii interna(ionale n materie penal, un numr de opt echipe, reunind echipele clasate pe primele dou po-
zitii n cadrul Iiecreia dintre cele patru sectiuni ale concursului. AstIel, statele europene reprezentate n aceast
ultim etap au Iost: Germania, Italia, Olanda, Portugalia.
Reteaua European de Formare Judiciar a Iost reprezentat n cadrul Marii Finale, pe toat durata sa,
de ctre Secretarul General al Retelei, dl. judector Victor HALL, care a si moderat lucrrile acesteia. Alturi
de domnia sa, la eveniment a participat Directorul Institutului National al Magistraturii, dl. judector dr.
THEMIS INFO
11
THEMIS nr. 2-3/2010
Constantin BRANZAN, care, cu prilejul ceremoniei de deschidere a competitiei, a adresat cuvinte de ncura-
jare si apreciere tuturor participantilor si a subliniat, totodat, importanta derulrii unor astIel de evenimente
pentru cooperarea international n domeniul Iormrii magistratilor, precum si interesul constant al Institutului
n sustinerea unor astIel de activitti.
ConIorm Regulamentului Competitiei THEMIS, participantii la Marea Final au avut ca prim sarcin
elaborarea unei lucrri scrise pornind de la o problematic de cooperare judiciar international n materie pe-
nal, comun tuturor celor opt echipe concurente, problematic indicat acestora de ctre Juriu imediat dup
ceremonia de deschidere a Marii Finale. Pentru pregtirea acestei lucrri scrise, echipele au avut la dispozitie
dou zile, timp n care au lucrat intens la sediul INM, punndu-li-se la dispozitie toate resursele necesare obti-
nerii unor rezultate optime.
n zilele urmtoare, pornind de la cazuri practice distincte (n total patru) transmise de membrii juriului
cu dou sptmni naintea debutului ultimei etape a competitiei, participantii au sustinut public dezbateri
orale, acelasi caz practic Iiind discutat, sub aspectul argumentelor pro si contra, de ctre dou echipe diIerite.
Totodat, la sIrsitul Iiecrei zile de lucru, Iiecare echip a completat si a naintat Juriului cte o fiy de
observa(ie cu privire la Iiecare dintre dezbaterile n care nu a Iost implicat si la care a asistat pe parcursul zilei
respective. Scopul completrii acestei Iise a Iost acela de Iurnizare de Ieed-back constructiv, prin exprimarea
opiniei participantilor cu privire la dezbaterea observat, precum si prin indicarea unei posibile metode alterna-
tive de abordare.
Lucrrile Marii Finale s-au derulat sub atenta supraveghere a unui juriu interna(ional alctuit din spe-
cialisti n domeniul cooperrii judiciare internationale n materie penal, desemnati de Reteaua European de
Formare Judiciar, de Reteaua de la Lisabona, precum si de statele membre care au avut onoarea de a gzdui
etapele competitiei din acest an - Italia, Romnia si Spania, astIel:
Robert BLAND procuror, Crown Prosecution Service, Marea Britanie
Emil DECHEV judector al Curtii regionale din SoIia, Bulgaria
Frederique DUBOST - Departamentul Documentare si Cercetare al ENM, Franta
Mihai UDROIU judector, Iormator al INM
Diana UNGUREANU judector, director adjunct al INM
De la stanga la dreapta. Constantin Bran:an, director al INM,Jictor Hall,
Secretar General al EJTN,Juriul Marii Finale Emil Dechev, Mihai Udroiu,
Frederique Dubost, Diana Ungureanu, Robert Bland
THEMIS INFO
12
THEMIS nr. 2-3/2010
Juriul a evaluat n ansamblu perIormanta participantilor, att pe baza raportului scris, a dezbaterii susti-
nute, precum si a Iisei de observatie completate, avnd n vedere urmtoarele criterii: a) originalitate; b) modul
de raportare la cazurile relevante ale Curtii Europene de Justitie si ale Curtii Europene a Drepturilor Omului; c)
standarde europene n domeniul eticii si deontologiei judiciare; d) analiza aproIundat a celor mai recente dez-
bateri europene att n domeniul eticii, ct si n domeniul dreptului comunitar; e) anticiparea unor viitoare solu-
tii; I) gndirea critic; g) abilittile de comunicare; h) claritatea, atractivitatea si consistenta.
Avnd n vedere aceste criterii de evaluare, precum si prestatiile echipelor pe toate cele trei paliere, Ju-
riul Marii Finale a desemnat drept cytigtori ai Edi(iei a V-a a Competi(iei Interna(ionale THEMIS 2010
una dintre echipele olandeze - Olanda 2 si a acordat acesteia Marele premiu, constnd ntr-o vizit de studiu
n cadrul uneia dintre institutiile europene de proIil. Pe urmtoarele pozitii s-au clasat Germania 3 (locul II) si
Italia 2 (locul III).
Statul de provenien( al echipei desemnate cytigtoare, Olanda, va avea op(iunea de a gzdui
Marea Final a Competi(iei n cursul anului urmtor.
Cu ocazia ceremoniei de nchidere a celei de a V-a Editii a Concursului THEMIS, Secretarul General al
EJTN, dl. Victor Hall, a tinut s adreseze Ielicitri clduroase pentru proIesionalismul cu care a Iost sustinut
organizarea Marii Finale de ctre partea romn si s multumeasc, pe aceast cale, pentru ospitalitate si cola-
borarea deosebit:
,Am invtat multe in cursul acestui an i vom avea oca:ia s discutm despre aceste invtminte in ca-
drul urmtoarelor intalniri ale Retelei, pentru a de:volta i mai mult, in viitor, acest eveniment. Cu toate aces-
tea, va fi dificil s gsim o ga:d atat de cald, de prietenoas i de primitoare precum Institutul National al
Magistraturii. A fost o experient minunat s ne bucurm de atat de mult atentie i grif pe parcursul acestei
sptmani. Pentru aceasta, noi, colectivul EJTN, adresm multumiri din adancul sufletului'` - Jictor Hall,
Secretar General al EJTN
Feed-back-uri ale participantilor la evenimentul THEMIS 2010, precum si inIormatii reIeritoare la ur-
mtoarea editie a Competitiei vor Ii disponibile pe site-ul Retelei Europene de Formare Judiciar
http://www.ejtn.net/News/ n perioada imediat urmtoare.
THEMIS INFO
Schimburi europene: ENM INM 2010
13
THEMIS nr. 2-3/2010
Schimbori eoropene: INM - INM o1o
Un numr de 68 de auditori de justi(ie yi 13 formatori provenind din 12 (ri europene Belgia,
Bulgaria, Germania, Grecia, Italia, Luxemburg, Macedonia, Portugalia, Romnia, Spania, Ungaria au
participat, n perioada 6 - 11 decembrie 2010, alturi de 82 de auditori justi(ie yi 13 formatori francezi, la
evenimentul intitulat ,Sptmna Europa", organizat de $coala Na(ional de Magistratur din Bordeaux,
Fran(a (cole Nationale de la Magistrature - ENM). Acest proiect a luat nastere n anul 1998, la initiativa
ENM, n colaborare cu Scoala Judiciar din Barcelona, Spania.
n contextul deschiderii ctre spatiul juridic european si al constientizrii importantei cooperrii judici-
are internationale, n general, si la nivel european, n special, programul si-a propus, n Iiecare an, abordarea
unor teme de interes privind instrumentele judiciare de cooperare international, precum si practica judiciar
comparat, cele dou domenii de activitate speciIice Iiind Cooperarea judiciar internajional n materie ci-
vil si Cooperarea judiciar internajional n materie penal.
Institutul Na(ional al Magistraturii (INM) este partener n cadrul acestui proiect din anul 2005,
implicndu-se activ n organizarea anual a acestuia, n temeiul unei conventii bilaterale ncheiate cu ENM.
AstIel, editia din 2010 a reprezentat o continuare a programelor similare derulate n anii 2005, 2006, 2007,
2008 si 2009, desIsurndu-se n consens cu cele trei principii identiIicate ca esentiale pentru Iormarea initial a
magistratilor: Iormare practic, Iormare social, Iormare european.
Etapele derulrii evenimentului din acest an au Iost urmtoarele: n perioada 15 - 20 noiembrie 2010, o
delegatie alctuit din 6 auditori de justitie si 2 Iormatori Irancezi au eIectuat o vizit de studiu la sediul INM
din Bucuresti, iar n perioada 6 - 11 decembrie 2010, o echip a Institutului Iormat din 6 auditori de justitie si
2 Iormatori romni s-a deplasat la Bordeaux, la sediul principal al ENM. Ambele etape ale programului au avut
un predominat caracter practic, temele abordate de participanti reiesind din experienta practic acumulat de
acestia.
Institutul National al Magistraturii a Iost reprezentat n cadrul proiectului de ctre dou echipe, astIel:
una Iormat din auditorii de justitie Apopi Delia, Jlase Mdlina yi Jlase Aadina, coordonat de doamna Ior-
mator Cabriela Florescu, a participat n cadrul componentei Cooperare fudiciar international in materie ci-
vil, iar cealalt, Iormat din auditorii de justitie Mihai Bernea, Marian Chiriac yi Daniel Jale, coordonat de
doamna Iormator Olitia Micloyin, a participat n cadrul sectiunii Cooperare fudiciar international in mate-
rie penal.
n prima etap a programului, desIsurat ntre 15 si 21 noiembrie a.c., care a presupus deplasarea a cte
unei delegatii Iranceze n Iiecare dintre cele 11 state partenere, au participat n total 82 de auditori de justitie si
15 Iormatori Irancezi, obiectivul urmrit Iiind acela de Iamiliarizare a acestora cu organizarea si Iunctionarea
celorlalte institutii europene responsabile cu Iormarea magistratilor, partenere n program.
Schimburile de experient din acest an au avut ca tem central violentele intraIamiliale, privite att din
perspectiva cooperrii judiciare n materie civil, ct si din cea a cooperrii judiciare n materie penal, auditorii
de justitie participanti la eveniment asigurnd realizarea unor procese simulate n vederea prezentrii aspectelor
procesuale speciIice Iiecrui sistem judiciar reprezentat n cadrul programului.
Organizarea acestor procese simulate a permis viitorilor judectori si procurori participanti la program
ntelegerea tratamentelor judiciare aplicabile violentelor intraIamiliale n Iiecare dintre statele partenere
reprezentate.
THEMIS INFO
Schimburi europene: ENM INM 2010
14
THEMIS nr. 2-3/2010
n cadrul ,Sptmnii Europa", derulat ntre 6 si 11 decembrie a.c. la Bordeaux, prezenta domnului
Antonio JITORINO, Iost comisar european pentru justitie si aIaceri interne si actual coordonator al activittilor
de Iormare n plan international din cadrul ENM, a reaIirmat importanta dimensiunii europene si internationale
a Iormrii magistratilor.
Editia din 2010 a acestui eveniment international a Iost organizat, pentru prima dat, sub egida Re(elei
Europene de Formare 1udiciar (REF1/E1TN), n cadrul Programului de Schimburi ntre Autoritti Judici-
are, Iapt care a subliniat relevanta acestui proiect pentru Iormarea viitorilor magistrati europeni, mai ales n
lumina ,Programului Stockholm.
THEMIS INFO
ConIerinte si evenimente
15
THEMIS nr. 2-3/2010
ConIerin{e i evenimente
Alegeri CSM 2010 - Bucureyti, 23 iunie 2010
Miercuri, 23 iunie 2010 a avut loc la Bucuresti, la Hotel Residence Arc de Triomphe, conIerinta ,Ale-
geri CSM 2010. Programul ,Alegeri CSM 2010 este realizat prin colaborarea dintre Initiativa pentru o
Justitie Curat (IJC) un proiect al Societtii Academice din Romnia (SAR) si al Fundatiei Freedom House
Romnia, Iinantat de US Embassy, prin programul Granturile pentru Democratie si dintre Fundatia Friedrich
Ebert si Fundatia Konrad Adenauer.
Proiectul si propune crearea unui mecanism transparent de comunicare si dezbatere a problemelor sis-
temului judiciar si a solutiilor posibile, dezvoltarea capacittii membrilor CSM de a reactiona eIicace la pro-
blemele sistemului judiciar, cresterea responsabilittii membrilor CSM Iat de corpul magistratilor si Iat de
societate. BeneIiciarii proiectului sunt candidatii pentru Iunctia de membru al CSM, asociatiile de magistrati din
Romnia si sistemul judiciar n general.
Invitatii de onoare la aceast conIerint au Iost Excelenta Sa Mark H. Gitenstein Ambasador al State-
lor Unite ale Americii n Romnia si Excelenta Sa Andreas von METTENHEIM Ambasador al Germaniei n
Romnia. La conIerint au mai participat presedinti ai curtilor de apel, procurori generali de la parchetele de pe
lng curtile de apel, reprezentanti ai Parchetului General, naltei Curti de Casatie si Justitie, Consiliului Su-
perior al Magistraturii si Ministerului Justitiei.
Totodat, n aceast toamn a avut loc si lansarea oIicial a site-ului www.alegericsm.ro, ca principal
instrument de inIormare si dezbatere public n cadrul alegerilor pentru CSM.
Seminarul franco-romn ,Eficacitatea 1usti(iei- Bucureyti, 28 iunie 2010
Luni, 28 iunie 2010, n Aula Magna a Bibliotecii Centrale Universitare din Bucuresti a avut loc semina-
rul Iranco-romn cu tema ,EIicacitatea Justitiei, ntlnire ce a avut ca principal scop nlesnirea unui dialog pri-
vind principalele diIicultti si obstacole ce pot aprea n procesul de implementare a unei justitii eIiciente.
Seminarul s-a desIsurat sub naltul patronaj al Ministrului Irancez al Justitiei, doamna Michele Alliot-Marie.
n deschiderea sesiunii de dezbateri au luat cuvntul Ministrul romn al Justitiei, dl. Ctlin Predoiu,
dl. SteIan Deaconu, consilier prezidential, Excelenta Sa dl. Henri Paul, Ambasadorul Frantei n Romnia si
dl. Flavius Baias, Decanul Faculttii de Drept a Universittii Bucuresti si Iostul Presedinte al Asociatiei Franco-
Romne a Juristilor.
Seminarul a Iost structurat n trei ateliere tematice, respectiv ,EIicacitatea justitiei si coerenta constitu-
tional, ,EIicacitatea si o justitie combatant (o justitie care nu iart pe nimeni), ,EIicacitatea si sistemul judi-
ciar structurat (o justitie care nu uit pe nimeni), beneIiciind de prezenta unor nume importante de pe scena ju-
ridic romneasc dar si Irancez. La dezbateri au participat: dna. proI. Simina Elena Tnsescu, noul prese-
dinte AFRJ si membru CSM, dl. Robert Badinter, senator, Iost Ministru al Justitiei, Iost Presedinte al Consiliu-
lui Constitutional Irancez, dl. Eric de MontgolIier, Procuror al Republicii de pe lng Tribunalul din Nisa,
dl. Laurent le Mesle, Prim Avocat General de pe lng Curtea de Casatie, Iost consilier al Presedintelui
Republicii pe teme de Justitie, dl. proI. Valeriu Stoica, Iost Ministru al Justitiei si dl. Cristian Prvulescu,
Presedinte al Pro Democratia. Printre invitati s-au numrat membri ai corpului magistratilor din Romnia si din
Franta, avocati, membri ai corpului diplomatic, precum si membri ai societtii civile.
Vorbind despre raportul ntre justitie, n dublul ei rol de putere n stat si serviciu public, si eIicienta
acestui sistem, dl. proI. Valeriu Stoica a identiIicat vulnerabilittile puterii judectoresti la nivelul institutiilor
reprezentative CSM, INM, ICCJ, Ministerul Public. n ceea ce priveste CSM-ul s-a pus problema dac acesta
THEMIS INFO
16
THEMIS nr. 2-3/2010
are atributiile necesare pentru a-si ndeplini rolul de garant al independentei justitiei, dac este oportun s preia
atributii n ceea ce priveste bugetul justitiei si dac este necesar o evaluare atent a echilibrului ntre membrii
CSM magistrati si membrii CSM din societatea civil. Au Iost puse n discutie probleme precum ezitarea CSM
de a actiona n domeniul disciplinar, capacitatea Iragil a acestuia de a construi politici publice n domeniul
justitiei si posibilitatea nIiintrii unui departament de experti n politici publice n cadrul INM. Dl. Valeriu
Stoica a sustinut nevoia consolidrii pozitiei INM-ului si a pstrrii duratei de 2 ani a cursurilor n cadrul INM,
precum si necesitatea reducerii competentei ICCJ n alte domenii dect cel al casatiei.
Seminarul s-a ncheiat ntr-o not de optimism pentru evolutia justitiei n Romnia, existnd speranta c
noile transIormri vor ncheia procesul de reIorm.
Institutul Na(ional al Magistraturii - prezent yi perspective, Bucureyti, 30 iunie 2010
Miercuri, 30 iunie 2010, CSM a organizat conIerinta cu tema ,Institutul National al Magistraturii pre-
zent si perspective, n scopul identiIicrii solutiilor optime ameliorrii situatiei resurselor umane din cadrul
sistemului judiciar si eIicientizrii pregtirii proIesionale initiale a auditorilor de justitie prin prisma experientei
dobndite de la nIiintarea Institutului si pn n prezent.
Potrivit unui comunicat al CSM, ,maniIestarea a Iost onorat de prezenta doamnei judector Lidia
Barac, secretar de stat la Ministerul Justitiei, a domnilor proI. univ. dr. Valeriu Stoica si proI. univ. dr. Flavius
Baias, a celor care au coordonat prestigiosul Institut National al Magistraturii n calitate de directori doamna
judector Dana Iarina Vartires, proI. univ. dr. Marilena Uliescu si a domnului Mihai Selegean. Evenimentul a
Iost moderat de doamna judector Florica Bejinaru presedintele Consiliului Superior al Magistraturii. Gazda
acestei reuniuni a Iost Institutul National al Magistraturii, reprezentat de domnul judector Constantin Brnzan,
Director al institutului, doamna Diana Elena Ungureanu si domnul Dragos Nicolae Dumitru, Directori adjuncti.
n cuvntul de deschidere al acestei maniIestri, doamna judector Florica Bejinaru presedintele Con-
siliului Superior al Magistraturii sublinia: ,Dincolo de evalurile anuale ale calittii recrutrii si Iormrii initiale
realizate n cadrul INM si CSM, o radiograIie a activittii acestuia, dup 5 ani de activitate n coordonarea Con-
siliului Superior al Magistraturii, cu evidentierea mplinirilor, dar si a vulnerabilittilor existente, constituie un
proces Iiresc, care ne ajut s identiIicm oportunittile de dezvoltare ale Institutului National al Magistraturii.
Independenta justitiei se aIl n legtur direct cu gradul de proIesionalism al ntregului personal din sistemul
judiciar, indice de calitate esential al Iunctionrii acestuia. ProIesionalismul judectorilor si procurorilor are ca
premis o riguroas selectie a celor care doresc s devin magistrati, completat printr-o Iormare initial de ca-
litate, n vederea exercitrii Iunctiei de judector sau procuror.
Lipsa acut a resurselor umane si implicatia pe care acest Iactor o are asupra calittii actului de justitie
determin azi necesitatea analizrii cu maxim responsabilitate a duratei optime pe care cursurile de pregtire a
viitorilor magistrati trebuie s o aib, a modului n care componenta practic a pregtirii auditorilor de justitie
trebuie s prevaleze, precum si a naltului proIesionalism al Iormatorilor. Magistratura trebuie s reprezinte o
proIesie atractiv pentru absolventii de studii juridice, ns aceast conditie se realizeaz n conexiune cu asigu-
rarea de ctre autorittile statului a unui statut stabil magistratilor si a unor conditii decente de exercitare a pro-
Iesiei, n acord cu standardele europene.
ConIerinta si-a propus s gseasc solutii pentru optimizarea politicii de recrutare si pregtire teoretic
si practic a viitorilor magistrati, cu consultarea conducerii prezente si anterioare a Institutului National al
Magistraturii, a unor reprezentanti de marc ai mediului universitar, Iormatori ai INM, conductori de instante
si parchete. n acest an, se mplinesc 5 ani de cnd activitatea Institutului National al Magistraturii este coordo-
nat de Consiliul Superior al Magistraturii.
Doamna ProI. univ.dr. Marilena Uliescu, Director al Institutului n perioada 2001-2004, a remarcat n
alocutiunea sa c: ,Institutul National al Magistraturii este o stare de spirit, este chintesenta reIormei sistemului
judiciar romnesc. Aici trebuie s se pun baza real a reIormei justitiei.
Consiliul Superior al Magistraturii si Institutul National al Magistraturii au prezentat liniile directoare
de mbuntjire a recrutrii yi formrii inijiale a magistrajilor n data de 7 decembrie 2010, n cadrul unei
dezbateri organizate n Aula INM. ManiIestarea a vizat continuarea demersurilor pentru mbunttirea standar-
THEMIS INFO
17
THEMIS nr. 2-3/2010
delor de calitate n domeniul recrutrii si Iormrii initiale a magistratilor, rezultate din dezbaterea ,Institutul
National al Magistraturii pre:ent i perspective`, care a avut loc la data de 30 iunie 2010.
Cele trei grupuri de lucru constituite cu ocazia dezbaterii initiale (Programele de formare initial in ca-
drul Institutului National al Magistraturii, Durata colari:rii in cadrul Institutului National al Magistraturii i
Recrutarea magistratilor) au Iormulat propuneri de modificare a dispozi(iilor actuale care reglementeaz
recrutarea yi formarea ini(ial a magistra(ilor:
1. Referitor la recrutarea magistra(ilor
pentru concursul de admitere la INM modiIicrile propuse vizeaz, pe de o parte, introducerea unor
noi probe de concurs sau creterea ponderii acelor probe de concurs care au drept scop verificarea
abilittilor necesare exercitrii profesiei de magistrat, cu mentinerea standardelor de exigent a probe-
lor de veriIicare a cunostintelor juridice, iar pe de alt parte, modificarea unor dispo:itii vi:and organi-
:area i desfurarea concursului, necesare pentru remedierea disfunctionalittilor aprute la ultimele
concursuri.
pentru recrutarea yi formarea ini(ial a magistra(ilor recruta(i conform art. 33 din Legea
nr. 303/2004 modiIicrile propuse vizeaz:
(a) garantarea unor standarde de recrutare adecvate pentru toti magistratii nou recrutati, indiIerent
de conditiile de accedere n magistratur, prin uniformi:area modalittilor de recrutare pentru
cele dou categorii de candidati pentru functia de fudector sau procuror (candidati cu experi-
ent n proIesii juridice si candidati Ir experient n proIesii juridice);
(b) revi:uirea programului de formare initial a magistratilor astfel recrutati, pentru a se asigura
nsusirea competentelor speciIice exercitrii Iunctiei si modiIicarea statutului acestei categorii de
magistrati n perioada Iormrii initiale;
(c) verificarea insuirii competentelor specifice exercitrii functiei la finali:area perioadei de 6 luni
de formare initial.
2. Referitor la durata, structura yi curricula formrii ini(iale n cadrul INM
n cadrul grupurilor de lucru au Iost conturate cteva propuneri preliminare, care vor Ii analizate si dez-
voltate printr-o mai larg consultare si implicare a Iormatorilor INM (inclusiv a tutorilor de practic).
Propunerile Iormulate n grupul de lucru au pornit de la necesitatea men(inerii duratei actuale a
cursurilor INM de 2 ani (avnd n vedere si durata Iormrii initiale n majoritatea statelor europene), idee re-
zultat din dezbaterile care au avut loc la 30 iunie 2010.
Ca urmare, discutiile n cadrul grupurilor de lucru ,Durata Iormrii initiale n INM si ,Programul de
Iormare initial al INM s-au concentrat pe modificarea structurii perioadei de formare ini(ial yi a
curriculei INM, modiIicri care au un dublu scop:
accentuarea caracterului practic al Iormrii initiale n cadrul INM;
accentuarea componentei Iormative care vizeaz dezvoltarea abilit(ilor yi competen(ele specifice
func(iei de magistrat, nsuyirea normelor deontologice, conytientizarea rolului profesional yi a
apartenen(ei la profesie.
Propunerile detaliate au Iost supuse dezbaterii sistemului judiciar, Iiind postate deja pe paginile de in-
ternet ale CSM si INM si, ulterior, vor constitui baza modiIicrilor regulamentare pe care le va initia Consiliul
Superior al Magistraturii pentru cresterea gradului de proIesionalism n sistemul judiciar romnesc si mbun-
ttirea modului de Iunctionare a Institutului.
THEMIS INFO
18
THEMIS nr. 2-3/2010
Demersul Consiliului Superior al Magistraturii se nscrie pe linia recomandrilor cuprinse n rapoar-
tele de monitorizare ale Comisiei Europene din cadrul MCV, privind :
necesitatea ca ,recrutarea tinerilor magistrati (...) s se fac cu mentinerea unui inalt grad de exi-
gent, care s asigure posibilitatea functionrii eficiente a acestora in cadrul sistemului;
,cresterea capacittii INM n ceea ce priveste Iormarea initial si continu si luarea de msuri n ve-
derea garantrii unor standarde proIesionale adecvate pentru toti magistratii nou recrutati, de
exemplu prin extinderea obligativittii de a promova examenul de capacitate la toti candidatii recru-
tati, indiIerent de modul de accedere n proIesie.
Conferin(a ,Hotrrile pronun(ate de Curtea European a Drepturilor Omului m-
potriva Romniei. Analiz, consecin(e, autorit(i poten(ial responsabile. Aplicarea
procedurii hotrrilor-pilot pentru disfunc(ionalit(i sistemice Bucureyti, 21 oct. 2010
n data de 21 octombrie 2010, la sediul Academiei Romne, a Iost organi-
zat ConIerinta cu tema ,Hotrrile pronun(ate de Curtea European a
Drepturilor Omului mpotriva Romniei. Analiz, consecin(e, autorit(i
poten(ial responsabile. Aplicarea procedurii hotrrilor pilot pentru disfunc-
(ionalit(i sistemice, n cadrul creia a Iost lansat lucrarea ,Hotrrile CEDO
n cauzele mpotriva Romniei din perioada 1994-2009.
Evenimentul a Iost promovat de Centrul de Studii de Drept European
(CSDE) al Institutului de Cercetri Juridice din cadrul Academiei Romne,
Asociatia Forumul Judectorilor din Romnia si Editura Universitar.
ConIerinta a Iost deschis de dl. conI. univ. dr. Mihai Sandru, director al Centrului de Studii de Drept
European (CSDE), si de dl. academician dr. Cristian Hera, vicepresedintele Academiei Romne, care au subli-
niat importanta si utilitatea acestui demers, prin amploarea si diversitatea temelor abordate.
Dl. judector Dragos Clin (Curtea de Apel Bucuresti) a prezentat lucrarea ,Hotrrile CEDO n cau-
zele mpotriva Romniei din perioada 1994-2009 Analiz, consecinte, autoritti potential responsabile, ar-
tnd c aceasta reprezint un demers exclusiv stiintiIic, n ncercarea de a se vedea consecintele care s-au pro-
dus ca urmare a condamnrii Romniei si ce schimbri legislative ar Ii necesare.
S-au adus n prim plan tipurile de cauze n care s-au constatat nclcri ale Conventiei (cauze repetitive
de tip Brumrescu, Pduraru, Sabin Popescu, Viasu etc.), precum si autorittile identiIicate ca Iiind potential
responsabile pentru aceste condamnri, indicndu-se consecintele produse de hotrrile pronuntate de Curte,
respectiv dac legislatia a Iost modiIicat si cu ce eIicacitate.
n continuare, dl judector Ionut Militaru (Judectoria Sectorului 6 Bucuresti) a prezentat statistici reIe-
ritoare la numrul condamnrilor pronuntate mpotriva Romniei, pe materii (civil si penal), la repartizarea
culpelor exclusive sau comune, concluzionndu-se c
responsabilittile sunt concurente ntre cele trei puteri
(legislativ, executiv si judectoreasc) ori ntre dou
dintre acestea (legislativ si judectoreasc, legislativ
si executiv, executiv si judectoreasc).
Totodat, n cadrul conIerintei a Iost lansat
platIorma site-ului www.hotararicedo.ro, al crui
motor de cutare va identiIica Iiecare spet, n Iunctie
de cuvinte sau expresii, cu posibilitatea sortrii
rezultatelor alIabetic, cronologic sau n Iunctie de
pertinent, site ce va deveni Iunctional n luna
decembrie 2010, iar din ianuarie 2011 va contine si hotrrile pronuntate de CEDO n anul 2010, ulterior juris-
prudenta Iiiind actualizat la cteva zile de la pronuntarea de noi hotrri de ctre Curtea european.
THEMIS INFO
19
THEMIS nr. 2-3/2010
Din perspectiva nclcrii drepturilor recunoscute de
Conventie, d-na judector Bianca Tndrescu (Curtea de
Apel Bucuresti) a vorbit despre dreptul de acces la justitie,
subliniind c, dup art. 1 din Protocolul nr. 1 al Conventiei,
nclcarea art. 6 este cea mai des ntlnit.
De asemenea, s-au nvederat principalele situatii care
pot obstacula dreptul de acces, cum ar Ii cuantumul taxelor de
timbru, excluderea posibilittii de a se veriIica validitatea
titlului statului, nepronuntarea asupra unui capt de cerere,
neexecutarea unei hotrri, anularea unei hotrri ca urmare a
exercitrii unei ci de atac extraordinare de ctre un tert.
n concluzie, d-na judector a subliniat c dreptul de acces este un drept Iundamental, care, datorit ju-
risprudentei Curtii, a cptat reglementare legal.
La rndul su, d-na judecator Beatrice Ramascanu (Tribunalul Bucuresti) a avut o interventie pe tema
,Aplicarea procedurii hotrrilor-pilot pentru disIunctionalitti sistemice. Obligatiile pozitive ce revin statelor
la executarea hotrrilor CEDO, n cadrul creia s-a prezentat mecanismul acestei proceduri, precum si aplica-
rea sa mpotriva Romniei.
AstIel, s-a nvederat c hotrrile-pilot adoptate de Curtea European a Drepturilor Omului au menirea
de a identiIica acele probleme juridice controversate cu care se conIrunt n mod constant un numr mare de
justitiabili care se adreseaz Curtii de la Strasbourg.
n aceast procedur, Curtea se pronunt asupra unei situatii care a generat un val de cereri si care relev
o problem structural a sistemului de drept, indicnd msurile generale ce trebuie luate pentru a elimina inad-
vertentele sistemice si structurale care determin numrul Ioarte mare de cereri.
n cauza Maria Atanasiu i altii c. Romaniei, a crei solutie s-a pronuntat la data de 12 octombrie 2010,
Curtea a invocat cele peste 1.000 de plngeri avnd ca obiect restituirea imobilelor nationalizate de statul romn
si cauzele n care Romnia este Irecvent condamnat pentru diversele nclcri ale Primului Protocol aditional
la Conventia european pentru aprarea drepturilor omului si a liberttilor Iundamentale.
Odat cu declansarea procedurii, toate cauzele aIlate pe
rolul Curtii Europene a Drepturilor Omului avnd acest obiect au
Iost suspendate pn cnd autorittile statului romn vor adopta
msurile legislative, administrative si bugetare care vor Ii impuse.
S-a atras atentia c, n ciuda zecilor de hotrri prin care
Curtea s-a pronuntat asupra ineIicientei mecanismului de acordare
a compensatiilor pentru imobilele nationalizate de statul romn, nu
s-au realizat progrese semniIicative n privinta reIormrii si
consolidrii cadrului legislativ n materie.
Concluzia care s-a desprins n cadrul acestui eveniment are
n vedere Iaptul c toate autorittile trebuie s si asume rspunderea pentru modul n care au aplicat dispozitiile
Conventiei si s depun eIorturi sustinute pentru a evita n viitor aceleasi nclcri ale drepturilor omului, singu-
rul actor care si pstreaz nevinovtia Iiind ntotdeauna justitiabilul.
THEMIS INFO
20
THEMIS nr. 2-3/2010
Conferin(a ,Identificarea autorit(ilor responsabile pentru condamnrile suferite
de Republica Moldova yi Romnia la CEDO. Rspunderea magistra(ilor, Chiyinu, 22-
23 octombrie 2010
n perioada 22-23 octombrie 2010, la Chisinu, a Iost organizat Con-
Ierinta cu tema ,Identificarea autorit(ilor responsabile pentru condam-
nrile suferite de Republica Moldova yi Romnia la CEDO. Rspunde-
rea magistra(ilor.
Evenimentul a Iost promovat de Institutul pentru Drepturile Omului
din Moldova (IDOM), Asociatia obsteasc ,Juristii pentru Drepturile
Omului, Centrul de Studii de Drept European (CSDE) al Institutului de
Cercetri Juridice din cadrul Academiei Romne, Asociatia Forumul
Judectorilor din Romnia, Revista Forumul Judectorilor si Editura Univer-
sitar, cu sustinerea Iinanciar a PNUD Moldova si a Fundatiei IRZ din
Germania.
n cadrul conIerintei au Iost sustinute prezentri de ctre judectori
romni si moldoveni, precum si de ctre practicieni ai dreptului, dezbaterile
Iiind moderate de dl. Ion Guzun, coordonator de proiecte n cadrul Institutu-
lui pentru Drepturile Omului din Moldova.
De asemenea, evenimentul s-a bucurat si de participarea d-nei Olga
Kudeshkina (ex-judector din Federatia Rus) n privinta creia Curtea European a Drepturilor Omului a
pronuntat o hotrre Iavorabil, apreciind c statul rus a nclcat dreptul la liber exprimare ocrotit de art. 10
din Conventie.
Dl. judector Dragos Clin de la Curtea de Apel Bucuresti
(Ioto), coordonator al lucrrii ,Hotrrile CEDO n cauzele mpotriva
Romniei din perioada 1994-2009 Analiz, consecinte, autoritti
potential responsabile a prezentat tema ,Autorit(ile responsabile
pentru condamnrile suferite de Romnia n fa(a Cur(ii Europene
a Drepturilor Omului, artnd c paleta acestor condamnri este
extrem de variat, constatndu-se nclcarea de ctre Statul Romn a
majorittii drepturilor si liberttilor prevzute de Conventia European
a Drepturilor Omului si de Protocoalele aditionale: nerespectarea dreptului de a nu Ii supus la tortur ori la
tratamente inumane sau degradante, nerespectarea dreptului la libertate si la sigurant, nerespectarea dreptului
la un proces echitabil (sub aspectele accesului la instant, neexecutrii hotrrilor judectoresti deIinitive, lipsa
unei motivri adecvate a hotrrilor judectoresti, nerespectarea principiului securittii raporturilor juridice ca
urmare a recursului n anulare promovat de Procurorul General sau a jurisprudentei contradictorii a naltei Curti
de Casatie si Justitie, durata procedurii, lipsa audierii n recurs, nerespectarea, de ctre instant, a prezumtiei de
nevinovtie, judecarea unor civili de ctre instantele militare, posibilitatea procurorului de a dispune internarea
medical psihiatric a unei persoane, existenta regulii unanimittii, ce impune ca o actiune n revendicare s
poat Ii introdus doar de toti coproprietarii unui bun, indiIerent de situatia de Iapt, judecarea unui litigiu n
absenta prtilor, reIuzul unei instante de a audia martorii unei Iapte penale, lipsa de independent si impartiali-
tate), atingeri aduse dreptului la respectarea vietii private si de Iamilie, a domiciliului si a corespondentei,
nerespectarea liberttii de exprimare, nerespectarea liberttii de asociere, nerespectarea dreptului la un recurs
eIectiv, nerespectarea interdictiei discriminrii, nclcarea dreptului la respectarea bunurilor, nerespectarea
liberttii de circulatie etc. De asemenea, s-a mai nvederat c, n materie civil, din totalul de 584 de hotrri de
condamnare, n majoritatea s-a constatat nclcarea dreptului la un proces echitabil si a dreptului de proprietate,
prevzute de art. 6 din Conventie si art. 1 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventie, acestea culminnd cu
pronuntarea hotrrii-pilot mpotriva Romniei, n cauza Atanasiu, Poenaru si Solon, n cuprinsul creia Curtea
a atras atentia c, n ciuda zecilor de hotrri prin care s-a pronuntat asupra ineIicientei mecanismului de
acordare a compensatiilor pentru imobilele nationalizate de statul romn, nu s-au realizat progrese semniIicative
n privinta reIormrii si consolidrii cadrului legislativ n materie.
THEMIS INFO
21
THEMIS nr. 2-3/2010
n ceea ce priveste materia penal, s-a artat c instanta
european a constatat nclcarea unui spectru extrem de generos
de drepturi si libertti Iundamentale consacrate de Conventia
European, pronuntnd, n perioada 1994-2009, condamnarea
Romniei ntr-un numr de 100 de cauze, dintre cele 114 aduse
n Iata instantei de la Strasbourg, iar cele mai Irecvente condam-
nri s-au axat pe nclcarea art. 3, art. 5, art. 6, art. 8 si art. 10 din
Conventie. Acestea nu sunt ns singurele, Iiind aduse spre
analiza Curtii, cu consecinta constatrii atingerii aduse si altor
drepturi si libertti, dintre cele conIerite de: art. 2; art. 7; art. 13, singur sau coroborat cu art. 8 si cu art. 3; art.
14 combinat cu art. 3, art. 6, art. 8 si art. 13; art. 34 din Conventie; art. 1 si 2 din Protocolul nr. 7; art. 2 din
Protocolul nr. 4 si art. 3 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventie.
Totodat, s-au expus principalele tipuri de cauze mpotriva Romniei si autorittile potential responsa-
bile pentru aceste condamnri, precum si statistici reIeritoare la repartizarea culpelor exclusive sau comune,
concluzionndu-se c responsabilittile sunt concurente ntre cele trei puteri (legislativ, executiv si judecto-
reasc) ori ntre dou dintre acestea (legislativ si judectoreasc, legislativ si executiv, executiv si judecto-
reasc).
Din perspectiva Republicii Moldova, n cadrul prezentrilor ,Cerin(ele
procedurale la judecarea cauzelor constatate la CEDO n cauzele mpotriva
Moldovei si ,Autorit(ile poten(ial responsabile pentru condamnrile
Moldovei la CEDO, dl. av. Vladislav Gribincea (Ioto), presedintele Asociatiei
Obstesti ,Juristii pentru Drepturile Omului, a trecut n revist principalele cauze
n care s-au pronuntat condamnri, relieInd o palet larg de nclcri ale
prevederilor conventionale (de exemplu, neexecutarea hotrrilor judectoresti,
lipsirea de libertate, desIiintarea hotrrilor judectoresti irevocabile, detentia n
conditii precare, maltratarea, neanchetarea maltratrilor, nesanctionarea cuvenit
a maltratrilor, aIectarea liberttii de exprimare prin examinarea deIectuoas a
pricinilor privind deIimarea, prin sistarea activittii unui ziar, prin cenzura la compania public a audiovizua-
lului, vtmarea liberttii de ntrunire si asociere prin suspendarea partidelor, neautorizarea sau ntreruperea
ntrunirilor, Iie prin sanctionarea pentru participarea la ntruniri, termenul nerezonabil de judecare a cauzelor,
lipsirea nejustiIicat de proprietti prin anularea privatizrilor, anularea licentelor).
De asemenea, n cadrul prezentrii ,Aprrile formulate de state. Dificult(ile ntmpinate n cau-
zele mpotriva Republicii Moldova sustinut de ctre Agentul Guvernamental al Moldovei, s-a subliniat diIi-
cultatea colaborrii cu autorittile judectoresti, ca urmare a Iaptului c acestea nu Iurnizeaz relatiile solicitate.
n continuare, d-na judector Roxana Maria Lctusu (Judectoria Sectorului 4 Bucuresti) a sustinut un
expozeu pe tema ,Libertatea de exprimare n jurispruden(a CEDO, subliniind caracterul esential, ntr-o
societate democratic, al dreptului la exprimare, ce include si posibilitatea rspndirii de inIormatii care so-
cheaz sau oIenseaz, ns cu respectarea anumitor limite impuse chiar de art. 10 din Conventie, respectiv secu-
ritatea national, integritatea teritorial, aprarea ordinii, protectia snttii sau a moralei, a reputatiei sau drep-
turilor altora, garantarea autorittii si impartialittii puterii judectoresti. Din aceast ultim perspectiv s-au
prezentat cauzele n care Curtea a analizat limitele liberttii de exprimare cu privire la autoritatea judecto-
reasc, sens n care s-a concluzionat c atitudinea si activitatea magistratilor poate constitui o preocupare
legitim a presei, ns criticile nu trebuie s depseasc anumite limite si, mai ales, s nu se bazeze pe simple
aIirmatii, astIel nct s aduc atingere bunei administrri a justitiei si credibilittii de care trebuie s se bucure
aceasta. De asemenea, libertatea de exprimare a Iost examinat si prin prisma obligatiei de rezerv ce trebuie s
caracterizeze comportamentulul magistratilor, n sensul c acestia au ndatorirea de a se abtine n cazuri
justiIicate de la anumite actiuni, ns au dreptul de a aduce n discutia public disIunctionalittile sistemului
judiciar, cu scopul corijrii acestora.
THEMIS INFO
22
THEMIS nr. 2-3/2010
Ca o reIlectare a celor sustinute mai sus, d-na Olga Kudeshkina
(Ioto), n calitate de Iost judector, exclus din magistratur pentru
opiniile exprimate n legtur cu starea justitiei din Federatia Rus, a
mprtsit celor prezenti experienta sa n acest sens, nvedernd c,
dac sunt nclcate principiile independentei, impartialittii si
inviolabilittii judectorilor, drepturile si liberttile cettenilor,
judectorii au dreptul, dar si obligatia, de a dezbate deschis aceste
probleme, aceasta ntruct independenta si impartialitatea nu
reprezint un privilegiu personal, ci conditia necesar pentru
ndeplinirea Iunctiei.
Desigur, activitatea magistratului nu este dincolo de orice rspundere. Opera de nIptuire a justitiei tre-
buie s rspund unor exigente Iundamentale, concretizate n principii de baz, cum sunt: legalitatea, asigurarea
accesului la instant, garantarea unui proces echitabil, publicitatea procesului, respectarea prezumtiei de nevi-
novtie etc., n lipsa crora justitia poate deveni o cauzatoare de prejudicii, premis a rspunderii civile a ma-
gistratilor.
Dl. dr. Dieter SchlaIen, judector german implicat n mai multe proiecte n acest domeniu, a prezentat
aspecte de drept comparat n domeniul rspunderii magistratilor n dreptul german si n Romnia, rspunderea
magistratilor n cazuri de nclcare a dreptului comunitar, reglementri din proiectul de lege elaborat de Minis-
terul Justitiei si de Consiliul Superior al Magistraturii din Romnia privind rspunderea magistratilor.
Rspunderea magistratului, aspecte de drept comparat, temeiu-
rile, cazurile de tragere la rspundere, atributiile si limitele inspectiei
judiciare au Iost analizate si n cadrul materialului intitulat ,Considera-
(ii asupra rspunderii materiale a magistra(ilor prezentat de ctre
d-na judector Paula Andrada Cotovanu de la Curtea de Apel Pitesti
(Ioto). n esent, s-a artat c numai rspunderea penal a judectorului
sau procurorului pentru o inIractiune svrsit n cursul procesului,
stabilit printr-o hotrre judectoreasc deIinitiv, poate constitui
Iundamentul antrenrii rspunderii materiale a judectorului sau
procurorului, si numai n msura n care aceast inIractiune este n
raport de cauzalitate cu eroarea judiciar generatoare de prejudiciu. De asemenea, s-a apreciat c art. 99 lit. h)
din Legea nr. 303/2004, republicat, cu modiIicrile si completrile ulterioare, att n Iorma actual, care pre-
vede rspunderea disciplinar pentru nerespectarea normelor de procedur cu rea-credint sau din grav negli-
jent, ct si n Iorma completat propus prin proiectul de modiIicare a legii, ce propune extinderea acestei rs-
punderi si pentru nerespectarea normelor de drept material, deschide calea unui control administrativ al hotr-
rilor judectoresti pronuntate, ntruct cercetarea unei astIel de abateri presupune eIectuarea unei analize pe
Iond a solutiei stabilite printr-o hotrre judectoreasc, n aIara cilor de atac prevzute de lege. Aceasta ar
urma s Iie Icut ntr-o procedur administrativ si de ctre un organ administrativ Consiliul Superior al
Magistraturii, prin Inspectia judiciar, ajungndu-se, pe cale indirect, la instituirea unei instante extraordinare
care ar nIptui justitia n aIara sistemului instantelor judectoresti.
n plus, despre organizarea, activitatea si cazuistica n materie a Colegiului
Disciplinar de pe lng Consiliul Superior al Magistraturii din Moldova, a relatat
domnul Nicolae Rosca (Ioto), presedintele acestui Ior.
Interventii cu anumite precizri, constatri si propuneri concrete n timpul
dezbaterilor pe marginea subiectelor abordate au avut domnul Dumitru Visternicean
(Ioto), Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii din Republica Moldova,
doamna Raisa Botezatu, vicepresedinte al Curtii Supreme de Justitie, presedinte al
Colegiului Penal al Curtii Supreme de Justitie, Vladimir Brasoveanu, judector la
Judectoria Centru, mun. Chisinu, membru al Colegiului Disciplinar, dl. Ionut
Militaru, judector la Judectoria Sectorului 6 Bucuresti, alti vorbitori.
Concluziile care s-au desprins n cadrul acestui eveniment se circumscriu necesittii de a avea o aborda-
re sincer, echidistant cu privire la motivele si autorittile responsabile pentru condamnrile la CEDO ale
Romniei si Republicii Moldova, de a le aduce la cunostinta public, ntruct numai n acest Iel se poate ajunge
la responsabilizarea tuturor Iactorilor implicati n buna Iunctionare a societtii.
THEMIS INFO
23
THEMIS nr. 2-3/2010
Conferin(a interna(ional ,Medierea n Uniunea European. Stadiu yi perspective,
Bucureyti, 29 octombrie 2010
Rezolvarea conIlictelor, altIel dect prin justitia traditional, a devenit o necesitate ntr-o societate sl-
bit prin caracterul complex al normelor sale de Iunctionare si prin individualismul membrilor si.
GEMME (Grupul European al Magistratilor care sustin Medierea) este o asociatie european, nscut
dintr-o initiativ Irancez, care si propune s reuneasc magistrati din diIerite state ale Uniunii Europene plus
Elvetia, Liechtenstein, Norvegia si Islanda, magistrati care consider c o justitie eIicient si paciIicatoare im-
pune inclusiv promovarea si dezvoltarea de modalitti alternative de solutionare a conIlictelor, n special
medierea.
Sectiunea romn a GEMME, cea mai tnr echip national a GEMME Europa, s-a implicat recent n
proiectele asociatiei europene si este alctuit din 24 judectori si procurori romni. Membru asociat al
GEMME este Asociatia Centrul de Mediere Craiova.
Pornind de la rapoartele privitoare la volumul imens
de cauze aIlate pe rolul instantelor din Romnia (practic
orice Iel de litigiu ajunge n instanta de judecat) si a duratei,
de destule ori nerezonabile, de solutionare a acestora,
ConIerinta international ,Medierea n Uniunea Euro-
pean. Stadiu yi perspective', desIsurat la 29 octombrie
2010 la Bucuresti, sub organizarea GEMME - Sec(iunea
Romn, Consiliului Superior al Magistraturii, Ministe-
rului 1usti(iei, Institutului Na(ional al Magistraturii,
Consiliului de Mediere, Academiei Romne, Universit(ii
Creytine Dimitrie Cantemir Bucureyti yi Editurii
Universitare, sustinute de partenerii media Adevrul
Holding, Avocatnet.ro, Centrul de Studii de Drept European, Revista Forumul 1udectorilor, Agerpress
yi Asocia(ia Forumul 1udectorilor din Romnia, si-a propus s Iac o prezentare a modului n care medie-
rea Iunctioneaz cu adevrat n statele membre ale Uniunii Europene, precum si o prezentare a perspectivelor,
n vederea promovrii si aplicrii sale pe scar larg.
ConIerinta a adus, Iat n Iat, pentru prima dat n Romnia, n Aula Magna a Universittii Crestine
Dimitrie Cantemir, peste 400 de proIesori universitari, judectori, procurori, avocati, mediatori, oameni politici.
Au luat cuvntul, n ordinea expunerilor: d-na Corina-Adriana Dumitrescu, Rectorul Universittii
Crestine Dimitrie Cantemir, dl. Dragoy Clin, reprezentantul GEMME - Sectiunea Romn, vicepresedinte
GEMME, dl. Gavin Lightman, Presedintele
GEMME, d-na Florica Bejinaru, Presedintele
Consiliului Superior al Magistraturii, dl. Constan-
tin Brnzan, Directorul Institutului National al
Magistraturii, d-na Alina Bica, Secretar de stat,
Ministerul Justitiei, d-na Anca Ciuc, Presedintele
Consiliului de Mediere, dl. Ruben Murdanaigum,
Secretarul general adjunct al GEMME, d-na
Beatrice Brenneur, Vicepresedinte GEMME, dl.
Michel Brenneur, mediator, GEMME Sectiunea
Irancez, dl. 1aime Octavio Cardona Ferreira,
Iost Presedinte al Curtii Supreme de Justitie din
Portugalia, reprezentantul GEMME Sectiunea
portughez, d-na Anne Martien van der Does, Vicepresedinte GEMME, dl. Isidro Nierola Gimnez repre-
zentantul GEMME Sectiunea spaniol, d-na Dessislava Djarova, judector, SoIia, reprezentantii GEMME
Sectiunea bulgar, d-na Isabelle Bieri, judector, reprezentantul GEMME Sectiunea elvetian, d-na Gabriela
THEMIS INFO
24
THEMIS nr. 2-3/2010
Calbureanu, d-na Katalin Barbara Kibedi, membru n Comitetul Director al Asociatiei Nationale a Magis-
tratilor Pensionari din Romnia, dl. Constantin Adi Gavril, Director general al Centrului de Mediere Craiova,
dl. Ren Constant, judector, reprezentantul GEMME Sectiunea belgian, d-na Cerasela Tnsescu,
ESSEC Romnia, dl. 1acques Salzer, proIesor universitar dr. Paris si d-na Sanda Lungu, judector, Curtea de
Apel Craiova, GEMME Sectiunea romn. Moderatorul conIerintei a Iost ziaristul Corina Drgotescu.
n cuvntul de deschidere, Presedintele Consiliului
Superior al Magistraturii, doamna judector Florica
Bejinaru, a precizat Iaptul c ,prin promovarea modalitti-
lor alternative de solutionare a conIlictelor se degreveaz
rolul instantelor de judecat, ncrcate peste msur n
aceast perioad, att ca urmare a numrului de dosare n
continu crestere, ct si pe Iondul unei problematici n
domeniul asigurrii resurselor umane necesare bunei
Iunctionri n aceste conditii. ConIorm datelor prezentate n
cuprinsul Raportului intermediar de monitorizare realizat n
cadrul proiectului CSM privind stabilirea volumului optim
de activitate, pentru 2011, se estimeaz o crestere a volu-
mului de activitate la instante dup cum urmeaz: la nivelul curtilor de apel, pe materii, volumul de activitate va
creste, astIel: cu 20 (cauze civile), 50 (cauze comerciale), 30,6 (cauze administrativ si Iiscale), 20 (liti-
gii de munc si asigurri sociale). Aceast situatie va necesita suplimentarea schemelor actuale de personal cu
132 posturi de judector; la nivelul tribunalelor, volumul de munc estimat pentru 2011 va creste astIel: 33
(cauze civile), 35 (cauze comerciale), 20 (cauze penale). Aceast situatie va necesita suplimentarea sche-
melor actuale de personal cu 334 posturi de judector; la nivelul judectoriilor, volumul de munc estimat pen-
tru 2011 va creste astIel: 35,58(cauze civile), 26,67 (cauze penale) si cu 20 (cauze mixte). Aceast situa-
tie va necesita mrirea schemelor actuale de personal cu 187 posturi de judector.
ncurajarea Iolosirii pe scar larg a acestor modalitti de solutionare a cauzelor va contribui att la de-
grevarea rolului instantelor si parchetelor, la economisirea timpului alocat solutionrii cauzelor si, nu n ultimul
rnd, la o mai bun gestionare a resurselor existente si directionarea acestora spre domeniile prioritare.
Reprezentantul Ministerului Justitiei, doamna secretar de stat Alina Bica a artat c, pentru pregtirea
sistemului judiciar, Ministerul Justitiei a elaborat, dup ample consultri cu toti Iactorii responsabili, dar si cu
societatea civil Strategia pentru de:voltarea fustitiei ca serviciu public 2010-2014. Unul dintre obiectivele
asumate prin strategie este consolidarea institutiei medierii, tinndu-se cont de Iaptul c importanta medierii, ca
alternativ la procesul n instant, depseste granitele create de nevoile sistemului judiciar.
Stabilirea acestui obiectiv a pornit de la dezideratul degrevrii instantelor de numeroase cauze prim
tint a aplicrii medierii, dar si de la perspectiva deplinei integrri europene, si nu n ultimul rnd, de la impor-
tanta rolului social si educativ al acestei institutii. n noul Cod de procedur civil a Iost instituit obligativitatea
pentru instanta de judecat de a recomanda prtilor solutionarea conIlictului prin mediere. n cadrul noului Cod
de procedur penal, n scopul desIsurrii cu celeritate a procesului penal, a Iost reglementat posibilitatea
renuntrii la pretentiile civile, a recunoasterii de ctre inculpat a pretentiilor prtii civile, precum si a ncheierii unei
tranzactii sau a unui acord de mediere.
Aceste prevederi se adaug celor cuprinse n Legea nr. 202/2010 pentru accelerarea solutionrii proce-
selor. Ministerul Justitiei a rspuns pozitiv propunerilor Iormulate de mediatori si a preluat n aceast lege c-
teva prevederi menite s Iac cunoscute avantajele medierii prtilor aIlate n dispute deja judiciare si s le ncu-
rajeze a apela la dialog. Mai nti, n cauzele comerciale si n divorturi, recomandarea judectorului adresat
prtilor de a apela la mediere va dobndi un eIect obligatoriu, cu privire la participarea prtilor la sedinta de in-
Iormare. Dup sedinta de inIormare, n Iunctie de capacitatea mediatorului de a le capta atentia si ncrederea,
prtile vor decide dac vor urma medierea sau dac revin la instant.
THEMIS INFO
25
THEMIS nr. 2-3/2010
Doamna judector Batrice Brenneur, viceprese-
dinte al Grupului European al Magistratilor care sustin
Medierea (GEMME) a artat c Tribunalul din Tarascon
(le Tribunal de grande instance) a obtinut premiul
,Balanta de Cristal acordat de Uniunea European
pentru practica sa de mediere n materia dreptului
Iamiliei.
Tribunalul din Bobigny a inovat o alt practic:
procedura obligativittii ndrumrii prtilor spre inIor-
mare asupra medierii naintea oricrei audieri n Iata
judectorului de dreptul Iamiliei (JAF) este n mod siste-
matic ordonat si prtile accept s mearg la mediere n
aproape 80 din cazuri. Aceast practic va Ii generalizat pentru toti judectorii specializati n materia
dreptului Iamiliei (JAF) din cadrul Tribunalului din Paris (Tribunal de grande instance).
O practic interesant a aprut, n aprilie 2009, de la judectorii de proximitate specializati (fuges de
proximite du ressort) din cadrul Curtii de Apel Paris. AstIel, chiar de la momentul nregistrrii cauzei, greIa in-
stantei propune prtilor s se adreseze Forumului drepturilor de pe internet, organism parapublic asociativ creat
n mai 2001 cu sustinerea puterii publice, pentru a proceda, naintea oricrui termen de judecat, la o tentativ
de conciliere prin intermediul su.
Doamna Katalin - Barbara Kibedi, mediator, membru al Comitetului director al Asociatiei Nationale
a Magistratilor Pensionari din Romnia a precizat c recomandarea medierii n cauzele n care ea este posibil
att din punct de vedere legislativ, ct si Iaptic, trebuie s se realizeze de ctre magistrati prin nteleapta cump-
nire a tuturor elementelor relevante pentru alegerea uneia sau alteia dintre modalittile de solutionare a conIlic-
telor. n ce priveste reactia altor corpuri proIesionale privind procedura de mediere, este de concluzionat c or-
ganizarea de ntlniri, seminarii, conIerinte cu invitarea acestora, si dovedeste utilitatea ca Iiind un prilej de a
se exprima opiniile, reticentele, obiectiile Iat de aceast solutie alternativ pentru rezolvarea conIlictelor, iar
pentru mediatori posibilitatea de a muta accentul de pe perceperea lor ca adversari pe piata concurential, pe
evidentierea utilittii de a deveni colaboratori ntr-o societate care astzi oricum e marcat de convulsii si con-
Ilicte pe toate palierele, n toate domeniile, cu eIecte negative pe care toti le resimtim. Ar Ii de dorit ca promo-
varea medierii s Iie perceput sub aspectul unuia dintre eIectele ei largi, beneIice,
si anume ca un ndemn spre cultura dialogului, deIicitar n zilele noastre, desi din
timpurile strvechi omul a dovedit o aplecare ctre armonie si nu ctre conIlict.
Drept concluzie a conIerintei, doamna Sanda Lungu, judector la Curtea
de Apel Craiova, GEMME Sectiunea romn a mentionat c promovarea
ntelegerii reciproce ntre prti este de natur a armoniza relatia cetteanului cu
societatea n care trieste, iar modalittile alternative de solutionare a litigiilor
trebuie s ptrund eIicient n sistemul judiciar si n modul de gndire al partici-
pantilor la acest sistem, din orice pozitie s-ar situa acestia, Iie c sunt justitiabili,
avocati ori magistrati.
THEMIS INFO
Lideri pentru Justitie primul program de Leadership dedicat tinerilor juristi romni
26
THEMIS nr. 2-3/2010
Lideri pentru Justi(ie - primol progrum de
Leudership dedicut tinerilor joriti romni
Corina Rebegea
Coordonator de proiecte
Programul Statul de Drept Europa de Sud-Est
Fundatia Konrad Adenauer
Ideea proiectului Lideri pentru 1ustijie s-a nscut n urm cu doi ani n ncercarea de a sprijini eIorturile
de reIormare a sistemului de justitie din Romnia, n primul rnd prin recunoasterea si promovarea importantei
noii generatii de tineri proIesionisti n drept. Integritatea, responsabilitatea, spiritul de initiativ, viziunea pe
termen lung, toate sunt elemente cheie pentru consolidarea statului de drept si pentru ideea de Leadership
eIicient si au devenit componentele principale ale programului.
n martie 2010, Programul Statul de Drept Europa de Sud-Est mpreun cu Dan Stoica lansau primul
si nu e prea mult dac spunem si singurul program de Leadership dedicat exclusiv tinerilor juristi romni.
Fiind un program care vizeaz n mod concret viitoarea generatie de proIesionisti din justitie, Lideri pentru
1ustijie a Iost recunoscut ca atare si a beneIiciat de la nceput de sprijinul Presedintiei Romniei si al Ministe-
rului Justitiei.
Programul va pregti astIel n Iiecare an un grup 15-20 de tineri talentati, care nteleg importanta valori-
lor si a integrittii si care vor promova principiile statului de drept n activitatea lor. Pe scurt, i pregtim pentru
a deveni adevrati lideri n domeniul lor.
Mai mult dect att, la sIrsitul programului de training tinerii participanti vor Iace parte dintr-o retea de
alumni la nivel national care va continua s transmit viziunea si valorile comune ctre comunitatea proIesio-
nal din care Iac parte.
Cine sunt tinerii lideri pentru justi(ie?
Programul se adreseaz att studentilor n ultimul an, masteranzilor si doctoranzilor, ct si tinerilor ju-
risti aIlati n primii ani de carier, indiIerent de proIesia juridic aleas. n programul de anul acesta particip 18
astIel de tineri, alesi n urma unei selectii riguroase ce a avut loc n noiembrie-decembrie 2009.
Prima etap a selectiei a constat n analiza unei aplicatii scrise cuprinznd o scrisoare de motivatie, un
curriculum vitae si un eseu cu tema ,My Iirst 90 days as Romanian Minister oI Justice, toate n limba englez.
A urmat apoi un interviu cu initiatorii proiectului si experti n resurse umane. Am urmrit ca tinerii selectati s
Ii dovedit o motivatie solid de a participa n program, s demonstreze integritate, s Ii Iost implicati social, si
nu n ultimul rnd s aib potential de lider. Am cutat, de asemenea, ca tinerii care particip n acest program
s nteleag ideea de Leadership responsabil, motivat etic si s si asume Ioarte serios implicarea n proiecte cu
un impact real asupra sistemului de justitie.
Ne bucur Iaptul c participantii alesi provin din toat tara si au interese si proIesii diIerite (magistrati,
avocati, studenti, consultanti, reprezentanti ai unor organizatii neguvernamentale). Lucrul care i uneste este do-
rinta de a imprima o directie proaspt, bazat pe proIesionalism si valori etice, reIormei sistemului de justitie.
n 2010, selectia pentru a doua generatie de tineri lideri pentru justitie va urmri aceleasi coordonate.
Procesul de trimitere a aplicatiilor si de preselectie va avea loc n septembrie-octombrie 2010, urmnd ca inter-
viurile s se desIsoare n noiembrie si decembrie. Programul de training, vizitele si ntlnirile vor Ii organizate
n perioada Iebruarie-iulie 2011. Asteptm si anul acesta ct mai multe aplicatii de la tineri interesati s se im-
plice activ n reIorma sistemului de justitie din Romnia.
THEMIS INFO
Lideri pentru Justitie primul program de Leadership dedicat tinerilor juristi romni
27
THEMIS nr. 2-3/2010
Ce ofer programul Lideri pentru 1usti(ie?
Programul cuprinde sase sesiuni de training, dar si o serie de vizite si ntlniri cu reprezentanti ai unor
institutii importante, cum ar Ii Curtea Constitutional, Parchetul General, Ministerul Justitiei etc. La sIrsitul
programului participantii au oportunitatea de a participa la o vizit de studiu de o sptmn n Germania.
n cadrul sesiunilor de training participantii si vor consolida cunostinte Iundamentale privind statul de
drept si vor discuta despre provocrile reIormei sistemului de justitie cu proIesionisti din domeniu (judectori,
ministri ai justitiei, secretari de stat etc.). Mai mult, cu ajutorul unor traineri proIesionisti, participantii vor do-
bndi un set de abilitti absolut necesare unui bun lider de la construirea unei viziuni si stpnirea unor teh-
nici de prezentare si comunicare, pn la management de proiect si mentorship.
Programul nu se rezum ns la acestea. n cadrul programului, participantii elaboreaz si implemen-
teaz un proiect de grup n care vor Iace proba cunostintelor si abilittilor dobndite si si vor testa n egal m-
sur capacitatea de a produce un impact social msurabil.
Perspective yi oportunit(i
Ne dorim ca prin acest program s inIluentm n mod pozitiv atitudini si conduite, s dezvoltm aptitu-
dini de lider, dar si capacitti si modalitti de actiune prin care participantii s devin adevrati agenti ai schim-
brii. Programul va continua pe parcursul mai multor ani, consolidnd astIel reteaua de tineri lideri si lrgind
masa critic ce va produce schimbarea asteptat. Mai mult, prin intermediul unor internshipuri si a contactelor
cu institutiile relevante, tinerii absolventi ai programului vor putea inIluenta si contribui n mod direct la politi-
cile, strategiile si deciziile din sistemul de justitie.
Avem convingerea Ierm c investitia n tineri va redeIini procesul de constructie a noii elite din justi-
tia romneasc.
THEMIS INFO
Noutti editoriale
28
THEMIS nr. 2-3/2010
Noot{i editoriule
Drept penal. Partea general - Curs pentru studenjii anului II, ed. a II-a,
Lavinia Lefterache, Ed. Universul 1uridic, Bucureyti, 2010
Cursul de drept penal se adreseaz n principal studentilor din anul II ai Faculttii de Drept din cadrul
Universittii Bucuresti.
Prezentarea institutiilor prtii generale a dreptului penal se Iace din perspectiva doctrinei, dar si juris-
prudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg (sunt citate 55 de hotrri), instantelor comu-
nitare de la Luxembourg (sunt citate 13 hotrri), jurisprudentei Curtii Constitutionale (sunt citate 21 de hot-
rri) si jurisprudentei instantei supreme din Romnia, n uniIicarea practicii judiciare (sunt citate 31 de hot-
rri). Cursul analizeaz, de asemenea, modul n care se prezint modiIicrile legislative n domeniul penal prin
Legea nr. 286/2009 (Noul Cod penal). Prezentarea teoretic este nsotit de jurisprudenta instantelor nationale
si comunitare, precum si de date statistice privind Ienomenul inIractional din Romnia, astIel nct cursul este
destinat si acelora care doresc s cunoasc evolutia dreptului penal, precum si modul de interpretare a instituti-
ilor sale n spatiul juridic european.
Curs de drept privat comparat, Aurel Bonciog, Ed. Universul 1uridic, Bucureyti, 2010
Cursul de drept privat comparat este o lucrare complex care porneste de la un principiu comparativ
pentru a transmite cunostinte si idei Iolositoare oricrui jurist, nu numai pentru cultura sa general, ci pentru o
ntelegere a unui Ienomen care atrage tot mai multi cercettori, mai ales c organisme si organizatii dintre cele
mai diverse actioneaz pentru uniIicarea legislatiilor. Datele istorice nu sunt ignorate: cititorul poate aIla cnd a
devenit Vaticanul subiect de drept international, cum a reusit Biserica, n special cea de Rsrit, s impun
dreptul roman n Rusia, n Balcani, la noi etc. El aIl nu numai cum au creat glosatorii noi principii de drept,
dar si cum a inIluentat ideologia Revolutiei Iranceze continutul dreptului si Iorma lui de exprimare, care este azi
Iorma generalizat de sistematizare a dreptului. Mai vrea cineva s vad cum aprea Legea celor 12 table, codul
lui Theodorich, legea salic? E simplu: poate cerceta anexele.
Eseu asupra clasificrii bunurilor n dreptul civil,
Cornelia Munteanu, Ovidiu Ungureanu, Ed. Universul 1uridic, Bucureyti, 2010
,ntre un Cod civil si o natiune se Iormeaz un cuplu, ia nastere o cstorie. Nimic asemntor pentru o
lege, chiar o mare lege. Relatia unui Cod civil cu natiunea sa cere un plus de romantism: este ntr-un Iel chiar o
relatie de dragoste (J. Carbonnier).
Asa ne si explicm emotia pe care o ncercm acum la zenitul Codului de la 1864. Acest Cod civil nu
este un cod printre multe altele. El pstreaz memoria trecutului si Iace parte din istoria noastr; el poart
amprenta predecesorilor nostri.
THEMIS INFO
Noutti editoriale
29
THEMIS nr. 2-3/2010
Despre drept yi ytiinja dreptului, ed. a II-a, Mihail Albici,
Ed. Universul 1uridic, Bucureyti, 2010
Cartea este construit pe sistemul Ioarte rspndit n unele tri denumit ,in a nutshell (n traducere
mot a mot ,ntr-o coaj de nuc) care este de Iapt o metaIor ce abordeaz o anumit tem n chintesenta sa.
Oricine vrea s ia contact cu un anumit domeniu sau s si reaminteasc anumite lucruri apeleaz la o astIel de
lucrare. Prima parte a lucrrii, intitulat ,Despre drept, este consacrat evolutiei n timp a dreptului, precum si
unor institutii esentiale precum proprietatea, succesiunile, relatiile de Iamilie s.a. Cea de a doua parte cuprinde
problematica stiintei dreptului romnesc ca parte integrant a sistemului de drept romano-germanic. Sunt
prezentate componentele stiintei dreptului, prezentare care porneste de la premisa c dreptul este att un produs
al vietii sociale, ct si al vointei umane.
Dicjionar de dreptul consumului, 1uanita Goicovici, Ed. C.H. Beck, Bucureyti, 2010
Lucrarea reprezint primul inventar, realizat n spatiul dreptului romn al consumului, al conceptelor
Iundamentale si derivate uzitate n noua ramur de drept purtnd acest nume. Principalul su merit este acela de
a Iacilita parcurgerea terminologiei de specialitate, relativ complex, celor care, n calitate de magistrati,
avocati, membri ai asociatiilor de consumatori, consilieri juridici, angajati ai organismelor administrative
nsrcinate cu protectia consumatorilor, se conIrunt cu necesitatea cunoasterii acestor termeni. Nu n ultimul
rnd, lucrarea si propune s suscite, n persoana doctoranzilor, masteranzilor si studentilor n stiinte juridice
vocatia de juristi specializati n dreptul consumului. Dictionarul cuprinde un numr de aproximativ 400 de
deIinitii, nsotite de explicarea coordonatelor esentiale si a mecanismului tehnic pe baza cruia notiunile n
cauz Iunctioneaz. Este de mentionat tripla surs de terminologie utilizat: termenilor beneIiciind de o
deIinitie legal (1) li se adaug notiunile teoretizate de doctrina de specialitate, pe suportul solid oIerit de
solutiile pretoriene din sisteme de drept precum cel Irancez, de pild (2), cu adjonctiunea termenilor mprumu-
tati dinspre dreptul civil clasic, la care dreptul consumului recurge, cu mai mult sau mai putin candoare, ca
Iond terminologic de drept comun (3).
Combaterea evaziunii fiscale yi frauda comunitar, Ioana Maria Costea,
Ed. C.H. Beck, Bucureyti, 2010
Lucrarea propune n prima parte o analiz de detaliu a inIractiunilor din Legea nr. 241/2005 ce urmea-
z dou directii: pe de o parte, prezint normele Iiscale ce constituie conduita legal cadrul normativ speciIic,
urmate de o analiz a textului de incriminare continutul inIractiunii. n a doua parte, raportat la incidenta tot
mai mare a procedurilor bugetare comunitare n spatiul romnesc, lucrarea trateaz aspecte privind msurile si
competentele n protectia intereselor Iinanciare ale Uniunii Europene. Sunt astIel analizate dispozitiile principa-
lelor acte normative n domeniu, precum si aspecte de practic institutional.
Relevanja penal a plngerii prealabile, Angelica Chiril,
,,(.) Pe baza unei documentri temeinice, a unei capacitti remarcabile de analiz a Ienomenelor juri-
dice, autoarea a reusit s sintetizeze aspectele Iundamentale ale temei abordate si s prezinte o lucrare
valoroas, cu multiple idei noi, care constituie contributii personale la cunoasterea mai proIund a domeniului
cercetat.
Dup o analiz substantial a conceptului si a multiplelor implicatii ale plngerii prealabile, autoarea
examineaz pe larg natura juridic a plngerii prealabile, subliniind dublul caracter al acestei plngeri. Intere-
sante si valoroase sunt si explicatiile autoarei asupra caracterului plngerii prealabile (caracterul obligatoriu,
personal, indivizibil si netransmisibil), ca si asupra limitelor n care poate Ii Iolosit plngerea prealabil.
THEMIS INFO
Noutti editoriale
30
THEMIS nr. 2-3/2010
Trecnd la o cercetare aproIundat a relevantei penale a plngerii prealabile, autoarea examineaz pe
larg rolul plngerii prealabile ca temei al rspunderii penale, precum si solutiile care se impun n cazul cnd
lipseste plngerea prealabil ori cnd are loc retragerea plngerii sau mpcarea prtilor.
Deosebit de interesante si temeinic documentate sunt si reIlectiile cu caracter istoric si de drept compa-
rat ale autoarei. De asemenea, sunt valoroase si datele din vechiul drept romnesc (.).
Dreptul de dispozijie al sojilor asupra bunurilor ce le aparjin, n diferite regimuri ma-
trimoniale, Cristina-Mihaela Crciunescu, Ed. Universul 1uridic, Bucureyti, 2010
,,Lucrarea doamnei dr. Cristiana-Mihaela Crciunescu abordeaz un domeniu vast al dreptului civil si al
dreptului Iamiliei, anume acela al conditiilor n care sotii pot dispune de bunurile ce le apartin, att n regimul
actual al reglementrii legale, cu numeroase si importante elemente de noutate, ct si n alte regimuri matrimo-
niale, ngduite si de prevederile noului Cod civil. Aspectelor de drept autohton li se adaug, sporind
considerabil interesul lucrrii, analiza unor regimuri matrimoniale existente n alte sisteme de drept.
Prin bogtia aspectelor nItisate, prin precizia si rigoarea tratrii, prin Iinetea analizei, prin claritatea si
logica expunerii, ca si prin contributiile originale pe care le cuprinde, lucrarea reprezint o deplin si, am zice,
strlucit izbnd a talentului si pasiunii. (ProI. univ. dr. Marilena Uliescu)
Dreptul urbanismului, ed. a V-a, Mircea Du(u,
Editia a V-a a primului manual romnesc de Dreptul urbanismului aduce dezvoltri ale continutului
ideatic, mbogtiri jurisprudentiale si actualizarea legislatiei n domeniu, sporind astIel interesul stiintiIic si
utilitatea practic pentru cei crora li se adreseaz: studenti, specialisti n materie, practicieni ai dreptului,
publicului larg. Partea general abordeaz elementele de ordin teoretico-conceptual ale ramurii de drept (obiect
de reglementare, caracteristici, principii, izvoare, Iunctii, deIinitie) iar n partea special sunt expuse aspecte cu
un pronuntat caracter practic (planiIicarea si regulamentele de urbanism, regulile de urbanism, regimul juridic
al certiIicatului de urbanism si al autorizatiilor de constructie, protectia mediului urban, contenciosul de
urbanism).
1ustijia administrativ yi contenciosul administrativ-fiscal, Octavia Maria Cilibiu,
Tema cercetrii lucrrii se situeaz n materia controlului respectrii cerintelor principiului legalittii cu
privire la actele administrative dintr-un sector Iundamental al administratiei publice, si anume cel al Iinantelor
publice. Lucrarea si propune cercetarea sistematic, din perspectiva studiului interdisciplinar, al ,odiseei
reglementrii justitiei administrative si contenciosului actelor de impunere Iiscal.
Procedurile de prevenjie a insolvenjei: concordatul preventiv yi mandatul ad-hoc. Re-
organizarea judiciar, Arin Octav Stnescu, Simona Maria Miloy, $tefan Dumitru, Otilia
Doina Milu, Ed. Universul 1uridic, Bucureyti, 2010
Aceast lucrare, realizat de un grup de avocati si economisti, cu totii practicieni n insolvent, se dores-
te a Ii un ndrumar practic, att pentru managerii ntreprinderilor aIlate n diIicultate Iinanciar, ct si pentru cei
care actioneaz n domeniul larg al recuperrii creantelor, Iie ei avocati, consilieri juridici, reprezentanti ai
creditorilor sau practicieni n insolvent. Am dorit s crem posibilitatea unei mai bune ntelegeri a actelor
normative noi, care reglementeaz situatia ntreprinderilor aIlate n diIicultate, dar si a conceptiilor si principii-
lor cuprinse n ,Ghidul pentru restructurarea extrajudiciar a obligatiilor societtilor comerciale, elaborat de
expertii Bncii Mondiale dup consultri cu reprezentantii Asociatiei Romne a Bncilor, ai Ministerului
Justitiei, Ministerului Finantelor Publice si ai Uniunii Nationale a Practicienilor n Insolvent din Romnia.
THEMIS INFO
Noutti editoriale
31
THEMIS nr. 2-3/2010
Societji comerciale. Solujii profesionale de la A la Z,
coordonator ytiin(ific prof. univ. dr. Smaranda Angheni,
edi(ie ngrijit de Oliviu Crznic, Ed. C.H. Beck, Bucureyti, 2010
Prima editie a compendiumului ,Societti comerciale, coordonat de proI. univ. dr. Smaranda
Angheni, reprezint un Ioarte util ghid practic n domeniu, reunind legislatia relevant pentru a oIeri utilizatoru-
lui inIormatii ct mai detaliate. Lucrarea este structurat pe teme grupate n ordine alIabetic, asemenea unui
dictionar, si cuprinde lmuririle necesare cu privire la cele mai importante aspecte practice pe care le poate
ntlni cititorul.
Dicjionar juridic romn-francez, francez-romn, ed. 2, Diana Dniyor,
Lucrarea de Iat constituie un instrument de lucru util care permite nsusirea corect a terminologiei ju-
ridice romne si Iranceze. Se adreseaz studentilor, dar si proIesionistilor, traductori sau juristi, care doresc
s-si aproIundeze cunostintele sau care trebuie s lucreze cu termeni pentru care simpla traducere nu este
suIicient. n plus Iat de prima editie, prezenta este mbogtit cu aproximativ 9.000 de termeni si expresii, cu
reIerire ndeosebi la dreptul contractelor speciale si dreptul obligatiilor, autoarea aplecndu-se cu precdere
asupra: contractelor numite si contractelor nenumite, contractului de vnzare-cumprare, promisiunii de
vnzare, contractelor de servicii, contractului de mandat, contractelor de locatiune, contractului de antrepriz,
contractelor de schimb, contractelor de restituire si contractelor aleatorii. n ceea ce priveste obligatiile,
corpusul poart asupra rspunderii, teoriei contractelor, cvasi-contractelor, stingerii obligatiilor, obligatiilor
complexe, circulatiei obligatiei.
Drept financiar yi fiscal european, Dan Drosu $aguna, Mihaela Tofan,
Fr ndoial c activitatea Uniunii Europene nu este posibil Ir un cadru Iinanciar propriu, care s
cuprind reglementrile necesare constituirii, alocrii si gestiunii resurselor Iinanciare adecvate. UE a trebuit s
gseasc si s-si constituie resurse Iinanciare pentru punerea n practic si derularea politicilor comunitare.
Controversele privind problemele Iinanciare si Iiscale au vizat o gam variat de aspecte legate de resursele
Iinanciare proprii ale comunittilor, dezechilibrul bugetar, ntinderea competentelor atribuite institutiilor
comunitare. La nivel european s-a dezvoltat un cadru normativ speciIic, care s precizeze modul de derulare a
relatiilor dintre state n legtur cu constituirea, gestionarea si controlul executrii patrimoniului propriu al
Uniunii. Evolutia acestui sistem de reglementri este analizat pe parcursul lucrrii, argumentndu-se aparitia
unei ramuri noi de drept si n dezvoltare: dreptul Iinanciar si Iiscal european.
Aoul Cod penal. Partea general yi Codul penal. Partea general n vigoare,
Ilie Pascu, Petre Buneci, Ed. Universul 1uridic, Bucureyti, 2010
n demersul de Iat s-a urmrit o prezentare comparativ a dispozitiilor noului Cod penal, partea genera-
l si ale Codului penal, partea general n vigoare, prin aducerea n prim plan a continutului noilor institutii,
precum si a elementelor de diIerentiere sau particularizare a celorlalte institutii reglementate n cele dou legi
penale generale.
THEMIS INFO
Noutti editoriale
32
THEMIS nr. 2-3/2010
Contractul de leasing, Sergiu Popovici, Ed. Universul 1uridic, Bucureyti, 2010
,Lucrarea reprezint o contributie valoroas adus tematicii abordate, sub numeroase aspecte:
aducerea n planul literaturii juridice din Romnia a unor idei noi si interesante, de natur s pro-
moveze o nou viziune asupra contractului de leasing;
mbinarea demersului teoretico-analitic cu o bogat jurisprudent, pentru Iundamentarea ct mai
riguroas a ideilor enuntate;
Iormularea de interpretri nuantate, clasiIicatoare si concluzii proprii n multe probleme din litera-
tura de specialitate consacrat temei de cercetare;
manier de structurare si redare a temei cercetate, n toat complexitatea continutului si eIectelor
ei. (Conductor stiintiIic, ProI. univ. dr. Radu I. Motica)
Adopjia - Drept romn yi drept comparat, Oana Mihil,
MonograIia ,Adoptia drept romn si drept comparat este o prezentare, din perspectiva teoriei si prac-
ticii judiciare, a unui Ienomen deosebit de complicat, dar si Irumos, care este adoptia.
Factorii de natur politic, social, cultural si psihologic genereaz gradul de complexitate al Ienome-
nului, iar deasupra tuturor se situeaz responsabilitatea imens de a respecta interesul superior al copilului.
Totodat, adoptia poate avea si rolul de liant al Iamiliei. Aceast perspectiv trebuie privit din punctul de
vedere al copilului, care urmeaz s intre ntr-un mediu Iamilial caracterizat de o normalitate social, precum si
din punct de vedere al adoptatorului, care prin realizarea adoptiei si poate ndeplini menirea ca printe.
Lsnd la o parte controversele strnite, prevalenta adoptiei n societatea noastr si constientizarea eIec-
telor acesteia au crescut n ultimii ani datorit schimbrilor socio-politice la nivel national si international. n
ceea ce priveste adoptia international, pe lng probleme diverse, precum cele psihologice, socio-economice,
socio-politice si chiar legale, cu care se conIrunt printii naturali si cei adoptatori, intervin si diIerentele
culturale, rasiale, lingvistice. Analiza prevederilor conventiilor internationale n materia drepturilor copilului si
adoptiei, dar si a prevederilor particulare reIeritoare la adoptie din dreptul comparat a Iost Icut cu scopul de a
analiza evolutia legislatiei interne reIeritoare la adoptie, dar si de a sugera unele modiIicri ale acesteia, pentru
ca pe viitor legislatia n materie s Iie uniIormizat, mai ales n privinta statelor membre ale Uniunii Europene.
Contencios constitujional - Curs pentru masterat carier judiciar,
Cristian Ionescu, Ed. Universul 1uridic, Bucureyti, 2010
Lucrarea ,Contencios constitutional aprut sub egida Academiei Oamenilor de Stiint din Romnia si
pe care o recomandm specialistilor practicieni, precum si studentilor, masteranzilor si doctoranzilor, si
propune s analizeze pe larg Iundamentele teoretice si legitimitatea controlului constitutionalittii legilor.
Suprematia Constitutiei presupune ntr-o logic Iireasc controlul constitutionalittii actelor juridice subordona-
te autorittii Legii Iundamentale. Dac admitem c vointa suveran a poporului este exprimat la nivel
principial n Constitutie, se impune de la sine si concluzia c veriIicarea constitutionalittii legilor se ntemeiaz
tot pe vointa natiunii, ndrepttit s-si controleze agentii, crora le-a transmis vremelnic si sub conditie
atributele autorittii publice. Pe aceast cale se veriIic dac legea exprim cu adevrat vointa suveran a
poporului sau doar vointa interesat a agentilor acestuia.
THEMIS INFO
Noutti editoriale
33
THEMIS nr. 2-3/2010
Mica Reform n 1ustijie - Legea nr. 22/21 comentat,
Daniel Atasiei, Horia Ti(, Ed. Hamangiu, Bucureyti, 2010
Lucrarea analizeaz modiIicrile aduse prin legea ,micii reIorme Legea nr. 202/2010 privind unele
msuri pentru accelerarea solutionrii proceselor, Codului de procedur civil, Codului de procedur penal,
precum si altor acte normative. Comentnd dintr-o perspectiv practic modul n care aceste dispozitii legale
trebuie aplicate, autorii au pregtit un ghid pentru practicieni, att pe termen lung, dup ce aceste dispozitii vor
intra complet n vigoare, dar si pe termen scurt, analiznd aplicarea n timp a dispozitiilor legii noi. Nu n
ultimul rnd, lucrarea Iace o analiz critic a dispozitiilor legii, oIerind, unde este cazul, propuneri de lege
ferenda, si analizeaz n ce msur dispozitiile Legii nr. 202/2010 se coreleaz cu legislatia existent, respectiv
cu noile coduri adoptate.
Evaziunea fiscal yi splarea banilor - Legea nr. 241/25 - comentariu pe articole.
Practic judiciar, Nicoleta Cristuy, Ed. Hamangiu, Bucureyti, 2010
Lucrarea de Iat, ajuns la cea de-a doua editie, reprezint o analiz a dou dintre cele mai rspndite in-
Iractiuni economice, respectiv evaziunea Iiscal si splarea banilor. Au Iost incluse aici numai solutii din
perioada 2007 si pn la zi, hotrri care evidentiaz att probleme de drept material si de drept procesual din
activitatea instantelor, ct si situatiile tranzitorii aprute prin adoptarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea si
combaterea evaziunii Iiscale. Pe lng jurisprudenta de ultim or, noutatea acestei editii este dat de comenta-
riul pe articole al Legii nr. 241/2005, n care sunt prezentate pe larg inIractiunile de evaziune Iiscal si cele n
legtur cu evaziunea Iiscal, prin conturarea obiectului juridic si a celui material, a subiectului activ, a
pedepselor aplicate, precum si a cauzelor de reducere a acestora sau a celor de nepedepsire.
Drept civil. Curs selectiv. 1este gril, ed. a 5-a, revizuit yi adugit,
Gabriel Boroi, Liviu Stnciulescu, Ed. Hamangiu, Bucureyti, 2010
Lucrarea, aIlat la a cincea editie, este revizuit si actualizat n raport de modiIicrile legislative n ma-
terie aprute pn la data de 1 septembrie 2010, reprezentnd, n Iapt, un studiu selectiv al disciplinei dreptului
civil, ce are n vedere att aspectele teoretice, ct si pe cele de practic judiciar. Cartea contine si 517 teste
gril, n conIormitate cu programele de studiu, asemntoare celor care vor Ii prevzute n subiectele de
examen. Cursul este conceput n primul rnd pentru pregtirea examenului de licent, dar l recomandm, n
egal msur, si celor care sustin diIerite examene de admitere si deIinitivat n proIesiile juridice.
Formulare comentate. 129 de cereri yi acjiuni n litigiile de munc yi asigurri sociale
Carte + CD, Amelia Farmathy, Ed. Hamangiu, Bucureyti, 2010
Lucrarea este un ghid practic despre cum s ne adresm instantei n litigiile de munc si de asigurri so-
ciale. Cum ntocmesc cererea de chemare n judecat? Unde o depun? Cine m-ar putea reprezenta n proces? Pe
ce (probe) m bazez? Cum m pot apra? Cum Iormulez singur o ntmpinare? Ce termene trebuie s respect?
Ct m cost, de Iapt, un proces? Am dreptul la despgubiri? De la cele mai simple litigii nerespectarea
obligatiei de inIormare, nepredarea carnetului de munc, acordarea pensiei de urmas si pn la conIlicte
juridice de amploare contestarea deciziei de concediere, neplata salariilor, rspunderea patrimonial a
salariatului, nulitatea contractului colectiv de munc, suspendarea grevei, contestarea deciziei de pensionare
veti gsi aici toate tipurile de cereri, actiuni si ntmpinri pentru a v apra corect drepturile n Iata justitiei.
CD-ul alturat cuprinde toate modelele de actiuni si ntmpinri n Iormat editabil, gata de completat si utilizat
n orice tip de proces.
THEMIS INFO
Noutti editoriale
34
THEMIS nr. 2-3/2010
Contractul de depozit yi varietjile acestuia,
Rada Postolache, Ilioara Genoiu, Stelu(a Ionescu, Marinela Manea, Manuela Ni(,
Lucrarea analizeaz problematica depozitului lato sensu, pe domenii esentiale de relatii sociale, regle-
mentate juridic. A Iost structurat n patru capitole: contractul de depozit civil, contractul de depozit n dreptul
comercial, contractul de depozit bancar si Iormele pe care le mbrac depozitul n dreptul procesual.
Dreptul Uniunii Europene n domeniul concurenjei. 1urisprudenja recent a Curjii
de la Luxemburg, Diana Ungureanu, Ed. C.H. Beck, Bucureyti, 2010
Lucrarea prezint cele mai relevante decizii din jurisprudenta recent a Curtii de la Luxemburg n mate-
ria dreptului concurentei, sistematizate pe principalele teme de discutie n acest domeniu. Culegerea oIer
selectia Iragmentelor relevante din hotrrile cele mai importante care au ca domeniu concurenta, nsotite de
extrase din legislatia Uniunii Europene la care se Iace reIerire n cauzele prezentate. n plus, pentru a Iacilita
utilizarea Iiecrei decizii, cauzele cuprind cte un scurt rezumat al problematicii abordate n respectiva decizie,
comentariul principalelor probleme de drept solutionate, precum si trimiteri la jurisprudenta si doctrina
relevante sub aceste aspecte.
Metacriminologie, ed. 2, Iancu Tnsescu, Gabriel Tnsescu, Camil Tnsescu,
Metacriminologie constituie o manier diIerit de tratare a aspectelor metodologice, de interpretare a
problemelor criminologice traditionale, a semniIicatiei conceptelor n noua conjuctur social-economic si
politic a lumii (reIeritoare la structura eIectiv a crimei si statutul participantilor), de deIinire a atitudinii
statului n orientarea ctre identiIicarea si eradicarea Ienomenului criminal, de a pune de acord tezele crimino-
logice principale cu deIinirea rolului personalittii criminale n cadrul realittii sociale, a experientei si a
practicii criminale.
Convenjia european a drepturilor omului. Comentariu pe articole, ed. 2,
Corneliu Brsan, Ed. CH Beck, Bcuureyti, 2010
La cinci, respectiv patru ani de la aparitia primei editii a lucrrii ,Conventia european a drepturilor
omului. Comentariu pe articole, reeditarea si readucerea ei la zi s-au impus cu necesitate absolut. Noua editie
pe care o propunem cititorilor este elaborat la sugestia pertinent a Editurii C.H. Beck ntr-un singur volum, n
care sunt tratate att drepturile substantiale reglementate de Conventie, ct si, n ordinea strict a textelor
(art. 19-59), procedura n Iata Curtii, executarea hotrrilor si celelalte probleme legate de regimul juridic al
tratatului international care este Conventia: notiIicare, rezerve, denuntare, intrare n vigoare, dup care sunt
tratate drepturile si liberttile garantate prin protocoalele aditionale la Conventie.
nregistrarile audio yi audio-video, Adrian Petre, Ctlin Grigoray,
ValoriIicnd lucrarea ,nregistrrile audio si audio-video, mijloace de prob n procesul penal, tiprit
de editura C.H. Beck n anul 2008, coautorii Adrian Petre si dr. ing. Ctlin Grigoras si propun s trateze
detaliat locul detinut n cadrul sistemului probator de nregistrrile audio si video si de realizare a expertizei
judiciare n materie. Prima parte a monograIiei a suportat completri n ceea ce priveste aspecte rezultate din
jurisprudenta CEDO, precum si unele consideratii reIeritoare la redimensionarea acestor mijloace de prob n
conceptia redactorilor Proiectului noului Cod de procedur penal. Partea a doua a lucrrii abordeaz problema-
THEMIS INFO
Noutti editoriale
35
THEMIS nr. 2-3/2010
tica de mare actualitate a expertizei judiciare n materie, expunnd specialistilor din domeniul dreptului si nu
numai, obiectivele expertizelor (stabilirea autenticittii, mbunttirea calittii imaginilor, analiza persoanelor si
a altor detalii, stabilirea locatiei si datei unei imagini, reconditionarea suportului magnetic sau digital pe care se
aIl imaginea) cu trimiteri punctuale la numeroase exemple practice, reIerindu-se, printre altele, si la noul rol pe
care expertul autorizat este chemat s-l joace n economia normativului Uniunii Europene sau n viziunea
Proiectului Codului de procedur penal.
1ehnica de redactare a minutei n procesul civil, Maria Dicu,
,Aceast carte se adreseaz tuturor judectorilor de judectorii, care abia si ncep activitatea sau care,
coplesiti de volumul mare de activitate, precum si de multitudinea de norme civile ce trebuie aplicate, nu mai au
suIicient timp s creeze structuri de solutii constante si crora mi doresc s le Iie un sprijin zilnic pretios. (...)
Legea medierii. Comentarii yi explicajii, ed. 2, George Flavius Pncescu,
Editia a doua a comentariilor si explicatiilor la Legea medierii nr. 192/2006 cuprinde o revizuire a textu-
lui primei editii, precum si a unora din opiniile exprimate. Lucrarea a Iost completat cu doctrin si practic
judiciar n materie, comentariul articolelor viznd att legislatia comunitar, ct si proiectul Noului Cod de
procedur civil si modiIicrile aduse acestei legi.
Infracjiuni prevzute n legi speciale. Comentarii yi explicajii, ed. 2,
Mihai Adrian Hotca, Maxim Dobrinoiu, Ed. C.H. Beck, Bucureyti, 2010
Lucrarea analizeaz norme de incriminare care sunt prevzute n alte acte normative dect Codul penal,
avndu-se n vedere att aspecte de ordin teoretic, ct si probleme din jurisprudenta instantelor nationale,
precum si unele hotrri ale Curtii Europene a Drepturilor Omului. n aIar de aducerea la zi a continutului
lucrrii, autorii au revzut unele prti ale acesteia si au inclus analiza unor inIractiuni care nu se regsesc n
editia anterioar, si anume inIractiunile contra intereselor Iinanciare ale Comunittilor Europene.
1ratat de drept procesual civil, ed. 5, Ioan Ley, Ed. C.H. Beck, Bcuureyti, 2010
Noua editie a Tratatului de drept procesual civil si propune, ca si cele precedente, o actualizare legisla-
tiv, doctrinar si jurisprudential Iireasc, indispensabil pentru orice lucrare didactic si stiintiIic. Un
obiectiv major a celei de-a V-a editii este reprezentat de necesitatea unor abordri sintetice privitoare la
principiile si institutiile Iundamentale preconizate de viitorul Cod de procedur civil.
Drept internajional public, vol. I, ed. 2, Raluca Miga Beyteliu,
Editia a 2-a a cursului universitar ,Drept international public, volumul I prezint o serie de abordri
mai recente, ce se impun cu privire la unele din institutiile sau conceptele tratate n cele sapte capitole ale
cursului. Unele dintre acestea sunt rezultatul progreselor nregistrate n activittile de codiIicare ntreprinse de
Comisia de Drept International a ONU, pe cnd altele reprezint reIlectarea, n planul dreptului international, a
unor realitti inconturnabile, intervenite n evolutia raporturilor din societatea international contemporan.
Dintre acestea: ProIilul juridic al actelor unilaterale ale statelor, conturat de Comisia de Drept International a
ONU (CDI), n vederea posibilei considerri a acestor acte n categoria izvoarelor Iormale ale dreptului
international; competenta universal a statelor de a urmri, judeca si condamna prin instantele nationale, autorii
THEMIS INFO
Noutti editoriale
36
THEMIS nr. 2-3/2010
unor crime internationale grave (cum ar Ii genocidul, crimele mpotriva umanittii, unele crime de rzboi ori
acte de terorism international), chiar dac acestia nu sunt proprii lor cetteni ori crimele nu au Iost comise n
teritoriul national ori mpotriva unui interes national direct; conditiile de exercitare de ctre state a protectiei
diplomatice, n beneIiciul propriilor cetteni ori al persoanelor juridice avnd nationalitatea statului, n lumina
noului Proiect de articole elaborat de CDI si propus spre dezbatere Adunrii Generale a ONU n 2006; deIinirea
actelor de piraterie comise asupra navelor sau aeronavelor n marea liber, n lumina dispozitiilor Conventiei
din 1982 privind dreptul mrii.
Hotrrile CEDO n cauzele mpotriva Romniei - 1994-29 - Analiz, consecinje,
autoritji potenjial responsabile, Dragoy Clin, Bianca Tndrescu, Mihaela
Vasiescu, Paula-Andrada Co(ovanu, Beatrice Ramaycanu, Ionu( Militaru,
Serena Militaru, Roxana Lctuyu, Lucia Zaharia, Lavinia Crciumaru,
Alexandra Lncrnjan, Ed. Universitar, Bucureyti, 2010
Utilitatea practic a culegerii de jurisprudent de Iat rezid n Iaptul c sunt tratate toate hotrrile de
condamnare pronuntate de Curtea european n cauzele mpotriva Romniei, de la data ratiIicrii Conventiei si
pn la 31 decembrie 2009, inclusiv cele nepublicate n Monitorul OIicial al Romniei si cele pentru care nu s-a
realizat o traducere neoIicial la care cei interesati s poat avea acces. Rezumarea hotrrilor si extragerea
argumentelor relevante din motivarea Curtii, cu riscul asumat de a aIecta, ctusi de putin, acuratetea textului
original, constituie totusi un avantaj deoarece culegerea permite parcurgerea n timp scurt a ntregii jurispruden-
te CEDO si devine un instrument util n biblioteca oricrui teoretician sau practician al dreptului, deziderat
cruia i serveste si modul n care a Iost conceput indexarea dup cuvinte cheie, cu trimitere la toate cauzele
relevante din perioada 1994-2009.
Codul de procedur civil, edi(ie ngrijit yi prefa(at de Prof. univ. dr. Viorel Mihai
Ciobanu - membru al Comisiei de elaborare, Ed. C.H. Beck, Bucureyti, 2010
Codul de procedur penal, edi(ie ngrijit yi prefa(at de jud. Mihail Udroiu -
membru al Comisiei de elaborare, Ed. C.H. Beck, Bucureyti, 2010
Aoul Cod de procedur penal, Ed. Monitorului Oficial, Bucureyti, 2010
Aoul Cod de procedur civil, Ed. Monitorului Oficial, Bucureyti, 2010
Codul fiscal yi Aormele metodologice de aplicare,
edi(ie ngrijit yi prefa(at de Mihai Brgaru, Ed. C.H. Beck, Bucureyti, 2010
Curierul fiscal nr. 7/21, Ed. CH Beck, Bucureyti, 2010
Revista Acta Universitatis Lucian Blaga nr. 1/29,
Revista roman de drept privat nr. 2/21 - Anul Jiorel Mihai Ciobanu, Marian
Nicolae, Mircea Dan Bob, Ed. Universul 1uridic
Siudii
Concniarii
STUDII. COMENTARII
Aspecte privind expertizele criminalistice n sistemul judiciar romnesc
38
THEMIS nr. 2-3/2010
Aspecte privind expertizele criminulistice
in sistemol jodiciur romnesc
Georgeta Raluca Ancuta
Auditor de fustitie
Actualul Cod de procedur penal, prevede la art. 119 alin. (1), c ,dac exist experti medico-legali sau
experti oIiciali n specialitatea respectiv, nu poate Ii numit expert o alt persoan, dect dac mprejurri deo-
sebite ar cere aceasta. Alineatul (2) din acelasi articol prevede c ,atunci cnd expertiza urmeaz a Ii eIectuat
de un serviciu medico-legal, de un laborator de expertiz criminalistic sau de orice institutie de specialitate,
organul de urmrire penal sau instanta de judecat se adreseaz acestora pentru eIectuarea expertizei.
Privind dincolo de acest text de lege si ntrebndu-ne cine are dreptul si obligatia de a eIectua o exper-
tiz criminalistic ajungem la un singur rspuns: statul.
Expertizele criminalistice pot Ii eIectuate de ctre Institutul National de Expertize Criminalistice, Insti-
tutul de Criminalistic din Inspectoratul General al Politiei Romne din cadrul Ministerului Internelor si
ReIormei Administrative si de ctre Institutul de Tehnologii Avansate din cadrul Serviciului Romn de
InIormatii.
n Hotrrea Guvernului nr. 368/1998 se prevede c Institutul National de Expertize Criminalistice
I.N.E.C. este institutie public cu personalitate juridic, aIlat n subordinea Ministerului Justitiei si Liberttilor
Cettenesti.
Din interpretarea actualei reglementri a Codului de procedur penal se concluzioneaz c legea oblig
magistratii s apeleze la un expert lipsit de independent n raport cu Guvernul. Avem n vedere cauza
Mirilashvili c. Rusia (Hotrrea 6293/04 din 11 decembrie 2008, parag. 191) unde s-a constatat nclcarea art. 6
parag. 1 ntruct judectorul intern nu a avut libertatea de a decide cu privire la competenta unui martor expert
desemnat de parte. Cu alte cuvinte, magistratii romni nu au posibilitatea de a alege ca expertiza s Iie eIectuat
de ctre un expert independent romn sau strin.
Este adevrat c art. 120 alin. (3) C. proc. pen. las posibilitatea prtilor de a numi cte un expert reco-
mandat de Iiecare, care s participe la eIectuarea expertizei. La Iel, O.G. nr. 75/2000 privind autorizarea exper-
tilor criminalisti prevede, la art. 7 alin. (1), c ,expertii autorizati, numiti de organele judiciare, la cererea pr-
tilor, particip personal la eIectuarea expertizelor prin observatii cu privire la obiectul expertizei, modiIicarea
sau completarea acestuia, veriIicarea si completarea materialului necesar pentru eIectuarea expertizei, precum si
prin obiectii la raportul de expertiz, adresate organului judiciar. (2) ,Participarea expertilor autorizati numiti
de organele judiciare se consemneaz n partea introductiv a raportului de expertiz ntocmit de expertul
oIicial.
Actuala legislatie nu las posibilitatea prtilor din proces de a avea dreptul la un expert criminalist inde-
pendent care s prezinte un raport de expertiz. Ar trebui s avem n vedere cauza Bonisch contra Austria
(Hotrrea 8658/79 din 6 mai 1985, parag. 33, 34) n care Curtea a constatat o nclcare a art. 6 parag. 3 lit. d)
(egalitatea armelor) din cauza Iaptului c expertul acuzrii a avut o pozitie avantajat n comparatie cu martorul
inculpatului.
De asemenea, n cauza Mirilashvili c. Rusia mai sus citat, CEDO a constatat Iaptul c expertului prtii
i s-a permis doar s exprime opinii cu privire la concluziile expertilor desemnati de procuror s eIectueze ex-
pertiza audio si nu i s-a permis participarea nemijlocit la eIectuarea acesteia.
Chiar n cazul n care exist ndoieli asupra exactittii concluziilor raportului se poate dispune o nou
expertiz (art. 125 C. proc. pen ), dar si aceasta va Ii ntocmit tot de ctre stat.
Un procedeu care nu este Ioarte des uzitat de organele judiciare romne este audierea expertului. Aceas-
t metod d posibilitatea organelor judiciare si a prtilor de a adresa nemijlocit ntrebri expertului. Din
punctul de vedere al Curtii Europene a Drepturilor Omului nu este nicio diIerent ntre expert si martor, primul
Iiind considerat un ,martor stiintiIic. n Codul de procedur penal, la art. 128 alin. (3) se prevede c expertul
STUDII. COMENTARII
Aspecte privind expertizele criminalistice n sistemul judiciar romnesc
39
THEMIS nr. 2-3/2010
are obligatia de a depune jurmnt (n cazul n care este chemat de procuror/instant), prin urmare este pasibil
de svrsirea inIractiunii de mrturie mincinoas, prevzut de art. 260 C. pen. n cazul n care concluziile unui
raport de expertiz ntocmit de ctre INEC/ Institutul de Criminalistic/ Institutul de Tehnologii Avansate con-
travin obiectiunilor ulterioare Iormulate de ctre un expert independent ales de parte, instanta are posibilitatea
de a chema ambii experti n instant pentru a Ii audiati. AstIel, declaratiile celor doi ,martori stiintiIici au ace-
easi valoare probatorie, chiar dac obiectiunile ulterioare ntocmirii raportului, Iormulate de un expert indepen-
dent, nu se numr printre mijloacele de prob.
Chemarea expertilor n Iata procurorului/judectorului pentru a depune mrturie este important si prin
prisma ,calittii rapoartelor de expertiz, n sensul c nu oIer inIormatii inteligibile si persoanelor care nu
sunt pregtite n domeniul respectiv. Se poate sustine c raportul de expertiz cuprinde demonstratii stiintiIice.
PerIect adevrat. Dar acestea trebuie explicate, detaliate de asa manier nct s conving persoanele care nu au
pregtirea din respectivul domeniu. Or, de cele mai multe ori, rapoartele de expertiz eIectuate n tara noastr
nu dezvolt ntr-un limbaj accesibil rationamentul care a dus la o anumit concluzie, astIel c nu se poate veri-
Iica exactitatea rezultatului. Prin urmare, este inadmisibil s se porneasc de la ideea c respectivele concluzii
reIlect adevrul n msura n care explicatiile oIerite nu au o Iort persuasiv. n numeroase cazuri, judecto-
rul, procurorul, prtile si aprtorii se rezum doar la a Iace reIerire la concluziile raportului de expertiz, deoa-
rece ,considerentele acestuia nu oIer inIormatiile necesare si convingtoare.
Fcnd o comparatie ntre actualul Cod de procedur penal si codurile din trile europene se observ c
aceasta acord posibilitatea instantei/procurorului de a Iace apel la experti independenti. Spre exemplu, n
Codul de procedur penal eston, la art. 95 alin. (2) se prevede c ,pentru desemnarea unui expert, organele
judiciare pot alege de preIerint un expert judiciar sau un expert certiIicat oIicial dar orice persoan ce posed
cunostintele necesare poate de asemenea s Iie numit expert; in Codul de procedur moldovean, la art. 142
alin. (3) se prevede c ,n calitate de expert poate Ii numit orice persoan care posed cunostinte necesare
pentru a prezenta concluzii reIeritoare la circumstantele aprute n legtur cu cauza penal si pot avea impor-
tant probatorie pentru cauza penal; Codul de procedur polone:, la art. 195, precizeaz c ,pe lng expertii
permanenti ai curtilor, orice persoan recunoscut a avea suIiciente cunostinte ntr-un domeniu particular poate
Ii obligat s actioneze ca expert. Cu usurint se poate observa c n toate trile europene monopolul de stat n
domeniul expertizelor criminalistice nu este permis.
Mai trebuie avute n vedere si dispozitiile art. 11 din O.U.G. nr. 34/2000 privind D.N.A. ct si dispo-
zitiile art. 10 alin. (4) din Legea nr. 508/2004 privind D.I.I.C.O.T care permit acestor parchete desemnarea unor
experti din institutii publice sau private romne sau strine, organizate potrivit legii, precum si a expertilor
individuali autorizati sau recunoscuti, potrivit legii. Este evident c atunci cnd dosarele vor ajunge n Iata in-
stantei, judectorul si prtile nu vor avea posibilitatea de a solicita serviciile unui expert independent. Dar ce n-
seamn ,potrivit legii'? ConIorm art. 4 din O.U.G. nr. 75/2000: ,dobndeste calitatea de expert criminalist au-
torizat persoana care (.) cunoaste limba romn. Aceast reglementare de multe ori nu si gseste justiIicare.
Spre exemplu, n cazul expertizei armelor de Ioc si a munitiilor care urmeaz a Ii Icut de un expert strin nu
este necesar cunoasterea de ctre acesta a limbii romne din moment ce toate actele dosarului ce urmeaz a Ii
puse la dispozitia acestuia pot Ii traduse n limba matern a expertului. Aceast prevedere poate Ii privit si ca o
capcan legislativ implementat tocmai pentru a nu se da posibilitatea s se apeleze la experti strini.
Articolul 172 alin. (4) din noul Cod de procedur penal prevede c ,Expertiza poate Ii eIectuat de ex-
perti oIiciali din laboratoare sau institutii de specialitate sau de experti independenti autorizati din tar sau din
strintate, n conditiile legii. Specialistii care Iunctioneaz n cadrul organelor judiciare sunt asimilati experti-
lor oIiciali. Aceast prevedere, chiar dac corespunde cerintelor europene, Iace trimitere tot la sintagma ,po-
trivit legii, analizat n paragraIul anterior. Mai mult dect att, exist o serie de analize care nu pot Ii eIectuate
de ctre expertii criminalisti oIiciali deoarece nu au o serie de programe de calculator sau baze de date cores-
punztoare. Este cu att mai paradoxal cu ct aceste metode si programe de calculator au Iost create de ctre
specialisti romni recunoscuti ca experti independenti de ctre organele judiciare din alte tri si solicitati de
ctre acestea.
Conditia impus expertilor strini de a cunoaste limba romn pentru a avea posibilitatea s eIectueze o
expertiz criminalistic ridic semne de ntrebare si din perspectiva liberei circulatii a serviciilor (art. 56, 57
TFUE), dar acest subiect va Ii tratat n urmtorul numr al revistei.
STUDII. COMENTARII
Principiul legalittii incriminrii n contextul inIractiunilor contra demnittii
40
THEMIS nr. 2-3/2010
Principiol legulit{ii incriminrii
in contextol inIruc{ionilor contru demnit{ii
Drago Buforean
Procuror stagiar
1. Introducere
1.1. n termenii primului alineat
1
al articolului 7 din Conventia european a drepturilor omului
2
, nimeni
nu poate Ii condamnat pentru o actiune sau o omisiune care, la momentul la care a Iost comis, nu constituia
inIractiune conIorm dreptului national sau international. Este modalitatea de consacrare conventional a
principiului legalittii incriminrii si pedepsei, unul dintre pilonii dreptului international.
n jurisprudenta Curtii
3
, principiul legalittii incriminrii oblig autorittile legislative ale statului s le-
giIereze prin texte precise, lipsite de echivoc. InIractiunea trebuie s Iie clar precizat; altIel spus, pornind de la
deIinirea actiunilor sau omisiunilor care angajeaz rspunderea penal, trebuie s Iie posibil deIinirea actiuni-
lor sau inactiunilor care angajeaz rspunderea penal, chiar dac aceast deIinitie este dat de instantele care
interpreteaz dispozitia n cauz
4
.
Asa cum a Iost conceput si interpretat el de ctre organele Conventiei, principiul legalittii incriminrii
si pedepselor apare ca un principiu cardinal al dreptului penal, unul dintre Iundamentele statului democratic. n
deIinitiv, acest principiu este o aplicare particular a principiului Iondator al oricrui stat de drept, acela de a
avertiza nainte de a lovi
5
. Principiul legalittii este o protectie mpotriva arbitrariului, ceea ce explic Iorta sa
de consacrare si, corelativ, slbiciunea unor eventuale limitri.
Elementul de baz al oricrei analize pe care judectorul national si, n subsidiar, cel european trebuie s
o Iac n acest context este acela de a observa dac, la momentul la care o persoan acuzat c a comis Iapta,
exista deja o dispozitie legal care pedepsea Iapta respectiv si dac pedeapsa aplicat nu a depsit limitele
stabilite prin aceast dispozitie.
1.2. Asa cum s-a observat, determinarea sIerei ilicitului penal apare ca o caracteristic suveran a drep-
tului national. Instrumentul european las libere statele s caliIice dac o actiune sau omisiune constituie
inIractiune, determinnd totodat si elementele sale constitutive. Curtea a artat c, Ir nicio ndoial, Conven-
tia permite statelor contractante, n ndeplinirea rolului lor de aprtoare ale interesului public, s deIineasc
ceea ce constituie o Iapt penal, deci ,inIractiune si s mentin sau s stabileasc o distinctie ntre dreptul
penal si dreptul disciplinar
6
.
Pe de alt parte ns, nu orice norm juridic poate Ii considerat lege n sens conventional. Termenul
,drept, asa cum este Iolosit n art. 7 parag. 1 si asa cum a Iost el interpretat de ctre instanta european,
corespunde celui de ,lege care se regseste si n alte dispozitii ale Conventiei. El acoper att normele de drept
Materialul a Iost prezentat n cadrul Concursului de reIerate CEDO, editia 2010.

1
Articolul 7: Nici o pedeaps Ir lege:
,1. Nimeni nu poate fi condamnat pentru o actiune sau o omisiune care, in momentul in care a fost svarit, nu constituia infractiune, potrivit
dreptului national sau international. De asemenea, nu se poate aplica o pedeaps mai sever decat aceea care era aplicabil in momentul
svaririi faptei.
2. Pre:entul articol nu va aduce atingere fudecrii i pedepsirii unei persoane vinovate de o actiune sau o omisiune care, in momentul svaririi
sale, era considerat infractiune potrivit principiilor generale de drept recunoscute de natiunile civili:ate.`
2
n continuare, Conventia.
3
Curtea European a Drepturilor Omului.
4
Kokinakis c. Grecia, Seria A, nr. 260A, 25.05.1995.
5
J.F. Renucci, Tratat de drept european al drepturilor omului, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2009, p. 305.
6
X c. Spania, Com. EDH, Hotrrea din 9 aprilie 1996, nr. 25399/1994.
STUDII. COMENTARII
41
THEMIS nr. 2-3/2010
,de origine legislativ, ct si pe cele jurisprudentiale, cu conditia ns a ndeplinirii ,a dou criterii calitative,
si anume cele de accesibilitate yi previzibilitate
7
.
n ceea ce priveste accesibilitatea legii, asa cum s-a artat
8
, trebuie ca ,legea s fie suficient de accesi-
bil`. AltIel spus, cetteanul trebuie s poat dispune de inIormatii suIiciente, tinnd seama de circumstantele
cauzei, n legtur cu normele juridice aplicabile ntr-un caz dat. Pe de alt parte, legea trebuie ,enuntat cu
suficient preci:ie` astIel nct o persoan s Iie capabil s prevad ,cu un grad de exactitate re:onabil`,
tinnd seama de circumstantele cauzei, consecintele ce pot decurge dintr-un act determinat comis de ea.
Notiunea de previzibilitate, explicat de Curte, depinde mult de continutul textului n cauz, de dome-
niul lui de aplicare, de calitatea destinatarilor n anumite situatii speciale, asa cum se va vedea, de interpretarea
dat unor dispozitii constitutionale. Curtea Ioloseste un criteriu practic, respectiv ntrebuintarea de ,sfaturi
lmuritoare din partea unor proIesionisti ai dreptului, pentru a evalua n mod rezonabil dup circumstantele
cauzei consecintele ce pot rezulta dintr-un act determinat
9
.
1.3. Lipsa de previzibilitate a legii, asa cum a Iost ea constatat n majoritatea cauzelor deduse solutio-
nrii Curtii, izvorste n general din modul neclar n care norma legal a Iost redactat. Totusi aspect mai
putin remarcat pn acum aceast situatie a normei juridice poate s apar nu doar din modul n care aceasta a
Iost redact ci, n anumite circumstante, si ca eIect al modului n care aceasta a Iost consacrat legislativ.
Introducerea n sistemul de drept pozitiv a unor norme juridice ca urmare a unei decizii a Curtii Constitutionale,
n contextul unui Iundament legislativ Iragil, Iace ca, n anumite situatii, norma penal astIel incriminat s Iie
lipsit de previzibilitate, reIlectndu-se n practica judiciar prin solutii contradictorii.
1.4. Asa cum artam mai sus, Curtea conIer ,legii un sens material. Pe de alt parte, remarcam Iaptul
c statele sunt cele care, n ndeplinirea rolului lor de aprtoare ale interesului public, au responsabilitatea de a
deIini Iaptele care constituie Iapte penale, distingnd sIera ilicitului penal de alte Iorme de rspundere juridic.
n acest context este de remarcat Iaptul c deciziile Curtii Constitutionale n sistemul legislativ romnesc au
putere de lege, impunndu-se tuturor subiectelor de drept. Totodat, trebuie artat c modul de Iunctionare a
instantei constitutionale a evidentiat unele situatii juridice complicate, a cror solutionare nu a Iost gsit nc.
Avem n vedere n special insuIicienta reglementare prin textul Iundamental a rolului Curtii Constitutionale n
statul de drept romn si a eIectelor pe care deciziile acestei instante le produc.
Articolul 147 alin. (1) din Constitutie, reglementnd eIectele pe care deciziile instantei de contencios
constitutional le produc, arat c ,dispo:itiile din legile i ordonantele in vigoare, precum i cele din regula-
mente, constatate ca fiind neconstitutionale, ii incetea: efectele furidice la 45 de :ile de la publicarea deci:iei
Curtii Constitutionale dac, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dup ca:, nu pun de acord prevederi-
le neconstitutionale cu dispo:itiile Constitutiei.`
10
.
Textul constitutional citat are n vedere normele legale n vigoare la data sesizrii Curtii
11
. Reglementa-
rea constitutional nu se reIer ns si la situatia n care instanta de contencios constitutional ar constata ca
neconIorm cu dispozitiile Constitutiei un act normativ prin care se abrog o dispozitie de incriminare
12
.
Consecintele acestei situatii au putut Ii deduse doar pe cale doctrinar.
n logica interpretrii dispozitiilor legale n vigoare, la trecerea a 45 de zile de la publicarea deciziei n
Monitorul OIicial al Romniei, dac legislatorul nu intervine, norma juridic constatat neconstitutional si
nceteaz pentru viitor orice eIecte, ceea ce ar echivala cu reactivarea normei abrogate. ntr-o astIel de ipotez
ns, instanta de contencios constitutional se transIorm ntr-un legiuitor pozitiv, lucru care, asa cum s-a artat,
este incompatibil cu statutul si atributiile stabilite prin Constitutie si legea sa de organizare. Stabilirea politicii
7
S.W. c. Regatul Unit, CEDH, Hotrrea din 22 noiembrie 1995, parag. 35.
8
Sundav Times c. Marii Britanii, Hotrrea din 26 aprilie 1979.
9
Cantoni c. Franta, CEDH, Hotrrea din 15 noiembrie 1996, parag. 35.
10
n acelasi sens merge si Legea de organizare si Iunctionale a Curtii Constitutionale nr. 47/1992 republicat, n art. 31 alin. (3). ,Dispo:itiile din
legile i ordonantele in vigoare constatate ca fiind neconstitutionale ii incetea: efectele furidice la 45 de :ile de la publicarea deci:iei Curtii
Constitutionale, dac, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dup ca:, nu pune de acord prevederile neconstitutionale cu dispo:itiile
Constitutiei.`
11
Articolul 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 republicat.
12
Este situatia Legii nr. 278/2006 privind dezincriminarea insultei si calomniei, ale crei dispozitii au Iost declarate neconstitutionale prin Decizia nr.
62 din 16.01.2007.
STUDII. COMENTARII
42
THEMIS nr. 2-3/2010
penale este atributul exclusiv al legislatorului, neexistnd un mandat constitutional implicit de legiIerare n
materie penal
13
.
Trebuie artat totusi c, n Iapt, conIorm art. 3 din Legea nr. 47/1992 republicat
14
, Curtea Constitutio-
nal are libertatea de a-si stabili singur competenta si nici o autoritate public nu o poate contesta. Un astIel de
demers nu apare ns ca avnd o legitimitate constitutional solid, Iapt care, asa cum vom vedea, se rsIrnge
asupra practicii judiciare n mod negativ, genernd solutii contradictorii, lipsind norma legislativ astIel
reactivat de unul dintre atributele sale Iundamentale, previzibilitatea.
n jurisprudenta Curtii Constitutionale, una dintre deciziile care au strnit printre cele mai multe contro-
verse n acest sens este Deci:ia nr. 62 din 18 ianuarie 2007, prin care se constatau ca neconstitutionale
dispozitiile Legii nr. 268/2006, prin care se abrogau insulta si calomnia. Este o decizie emis n cadrul activit-
tii de control al constitutionalittii normelor legale n vigoare si ale crei eIecte, interpretate n lumina art. 7 din
Conventie, par a creiona conturul unei noi legturi dintre judectorul penal si organul legislator.
Modul n care cele dou inIractiuni au Iost reincriminate, precum si eIectele produse prin acest Iapt oIe-
r baza argumentativ pentru a arta
15
c dispozitia conventional european pune la ndemna judectorului
penal national un nou instrument de lucru, insuIicient observat pn acum. n temeiul art. 7 din Conventie, n
anumite circumstante, asa cum se va vedea, judectorul penal national este ndrepttit s constate c o norm de
incriminare penal edictat de puterea legislativ n cadrul activittii sale de legiIerare nu poate Ii considerat
,lege n sens conventional, pentru a Ii aplicat la un caz determinat. Prin aceasta, judectorul penal se vede
nvestit cu un nou atribut, acela de a cenzura redactarea Iormal a legii din domeniul penal. Este un pas trecut
neobservat pn acum dar care, n anumite conditii, poate deveni semniIicativ.
2. Scurt istoric al unei rela(ii sociale complicate
2.1. n dreptul penal romn, cele dou inIractiuni contra demnittii
16
au avut o evolutie legislativ si-
nuoas, Icnd de-a lungul timpului obiectul unor reglementri diIerite, n care au Iost operate modiIicri n
principal la nivelul pedepselor, al naturii si al cuantumului acestora.
17
ncepnd cu 1994, anul ratiIicrii de ctre Romnia a Conventiei, incidenta inIractiunilor de insult si
calomnie n cadrul delictelor de pres a avut un impact negativ n cadrul organismelor conventionale, Iiind
considerat, n special prin natura penal a sanctiunilor, o Iorm de limitare a liberttii de exprimare a presei,
contravenind art. 10 din CEDO, privitor la libertatea de exprimare.
n Raportul privind respectarea de ctre Romania a obligatiilor asumate in cadrul Consiliului Euro-
pei
18
din 1997 se rennoia chiar solicitarea ,de a vedea aceste articole [205 i 206 din Codul penal -
n.n.]abrogate sau cel putin modificate, in aa fel incat s nu mai constituie un obstacol in calea liberttii
presei.`
19
13
Mandatul constitutional de legiIerare n materie penal, atunci cnd exist, este Iormulat explicit de ctre legiuitorul constituant. n dreptul romn,
se ntlneste o singur astIel de situatie, n cazul inIractiunii de nalt trdare, comis de presedinte. Dac o astIel de incriminare ar exista, iar
legiuitorul ar abroga-o, Ir a o nlocui, Curtea Constitutional ar putea, n baza principiului constitutional al legalittii incriminrii si pedepsei, s
constate neconstitutionalitatea legii de dezincriminare, interventia Curtii avnd ca eIect reincriminarea Iaptei (a se vedea F. Streteanu, Tratat de drept
penal, Partea general, vol. I, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2008, p. 50).
14
Articolul 3 din Legea nr. 47/1992 republicat: ,|.|(2) n exercitarea atributiilor care i revin Curtea Constitutional este singura n drept s
hotrasc asupra competentei sale. (3) Competenta Curtii Constitutionale, stabilit potrivit alin. (2), nu poate Ii contestat de nici o autoritate
public.
15
Chiar dac indirect n cazul de Iat;
16
Articolul 205. Insulta ,(1)Atingerea adus onoarei ori reputatiei unei persoane, prin gesturi sau prin orice alte mijloace, ori prin expunerea la
batjocur, se pedepseste cu amenda. (2) Aceeasi pedeaps se aplic si n cazul cnd se atribuie unei persoane un deIect, boal sau inIirmitate care,
chiar reale de-ar Ii, nu ar trebui relevate.
Articolul 206. Calomnia ,AIirmarea sau imputarea n public, prin orice mijloace, a unei Iapte determinate privitoare la o persoan, care dac ar Ii
adevrat, ar expune acea persoan la o sanctiune penal, administrativ sau disciplinar, ori dispretului public, se pedepseste cu amenda penal de la
250 lei la 13.000 lei.
17
n esent este vorba despre o evolutie, n sensul nlocuirii sanctiunii cu pedeapsa nchisorii prin pedeapsa amenzii. ModiIicri mai semniIicative
privesc modul de realizare a inIractiunii de calomnie si au Iost introduse prin Codul penal din 1997.
18
Respect des obligations et engagements contractes par la RoumanieRapport, Conseil de lÈurope. L'Assemblee Parlamentaire, 24.04.2007,
http://assembly.coe.int
19
n acest sens raportul arta c ,|.| anumite dispozitii ale Codului penal, n vigoare la ora actual sunt inacceptabile si pun serios n discutie
exercitiul liberttilor Iundamentale, n special, |.| articolele 205 si 206, |.| relativ la insult si la calomnie, care constituie o atingere adus
liberttii presei.
STUDII. COMENTARII
43
THEMIS nr. 2-3/2010
De asemenea, n Iata Curtii Europene, Romnia a Iost condamnat n mai multe rnduri, pentru inciden-
ta celor dou norme penale n cazul delictelor svrsite de ctre jurnalisti n exercitarea proIesiei lor. ntr-o
astIel de hotrre se arta chiar c , [.] aplicarea pedepsei inchisorii pentru o infractiune in domeniul presei
nu este compatibil cu libertatea de exprimare a furnalitilor, garantat de art. 10 din Conventie, |.| prin
insi natura sa, o astfel de pedeaps are, fr indoial, un efect descurafant.
20
n mod indiscutabil, modiIicrile legislative care au avut ca obiect cele dou articole din Codul penal au
Iost consecinta receptrii negative a acestora la nivelul organismelor europene, n special datorit aplicrii lor n
cazul delictelor de pres. Prin O.U.G. nr. 58/2002
21
a Iost nlturat pedeapsa cu nchisoarea pentru svrsirea
inIractiunii de insult, aceasta urmnd a Ii sanctionat doar cu amenda penal. Prin acelasi act normativ,
cuantumul pedepsei cu nchisoarea a Iost diminuat, pentru svrsirea inIractiunii de calomnie, Iiind mai apoi
complet nlturat prin Legea de aprobare a ordonantei de urgent
22
, aceasta urmnd a Ii pedepsit si ea doar cu
amenda penal.
Totusi, n ciuda acestor modiIicri, mentinerea incriminrii penale a acestor delicte, chiar n lipsa unor
sanctiuni privative de libertate, a Iost considerat, n continuare, ,un obstacol in calea liberttii presei, iar
prevederile art. 205 si 206 din Codul penal au Iost n Iinal abrogate prin Legea nr. 278/2006
23
, ca parte a
obligatiilor asumate de Romnia n cadrul Consiliului Europei, sub monitorizarea Consiliului de Ministri.
2.2. Un moment important n evolutia legislativ a celor dou norme penale l reprezint Deci:ia nr. 62
din 18 ianuarie 2007
24
a Curtii Constitutionale din Romnia. Prin aceasta, instanta de contencios constitutional
a admis exceptia de neconstitutionalitate invocat n cadrul unui proces penal n curs si a constatat ca neconsti-
tutionale dispozitiile actului normativ de abrogare a celor dou inIractiuni, cu eIect de reactivare a acestora n
sistemul de drept pozitiv.
n justiIicarea mandatului su, Curtea a artat c dispozitia constitutional
25
nu excepteaz de la contro-
lul Curtii dispozitiile legale de abrogare iar prevederile legale care au Iormat obiectul abrogrii continu s
produc eIecte dup decizia Curtii Constitutionale.
Inventarul argumentelor Iolosite de Curtea Constitutional pentru a demonstra neconstitutionalitatea
abrogrii articolelor privind insulta si calomnia din Codul penal acoper 7 puncte. S-a artat astIel c abrogarea
art. 205 si 206 C. pen. si, prin consecint, dezincriminarea insultei si calomniei au creat un vid de reglementare
iar acest vid de reglementare nu mai permite ocrotirea juridic real si adecvat a demnittii onoarei si reputati-
ei persoanei, contrar dispozitiilor constitutionale care garanteaz demnitatea omului ca valoare suprem.
Pe de alt parte, dac acest Iapte, capabile s lezeze grav demnitatea si onoarea uman, nu ar Ii descura-
jate prin mijloacele dreptului penal, atunci ele ar conduce la reactia de facto a celor oIensati si la conIlicte
permanente, de natur s Iac imposibil convietuirea social.
S-a mai artat c posibilitatea ca persoanele vtmate s obtin prin intermediul instantelor judectoresti
daune morale n cadrul procesului civil nu reprezint o ocrotire real iar rspunderea patrimonial pentru
prejudiciile aduse prin insult si calomnie nu asigur o protectie juridic adecvat ntruct dezonoarea este prin
natura sa ireparabil, demnitatea uman neputnd Ii evaluat n bani si nici compensat prin Ioloase materiale.
Un alt argument avea n vedere liberul acces la justitie, sustinndu-se c absenta unei ocrotiri reale a
demnittii umane ncalc acest principiu, precum si pe cel al dreptului la un proces echitabil si la un recurs
eIectiv, n msura n care garantarea acestor drepturi presupune nu doar posibilitatea de a se adresa unei instante
judectoresti, ci si de a beneIicia de mijloace adecvate ocrotirii dreptului nclcat, corespunztor gravittii si
periculozittii sociale a vtmrii ce s-a produs.
20
Cauza Cumpn i Ma:re contra Romania, cerea nr. 33.348/96, Hotrrea din 17 decembrie 2004, parag. 115.
21
Ordonanta de urgent a Guvernului nr. 58/2002 privind modiIicarea si completarea unor dispozitii din Codul penal reIeritoare la inIractiuni contra
demnittii si inIractiuni contra autorittii, precum si a unor dispozitii din Codul de procedur penal, publicat n M. OI. nr. 351 din 27 mai 2002.
22
Legea nr. 160/2005 de aprobare a O.U.G. nr. 58/2002.
23
Articolul I pct. 56 din Legea nr. 278/2006 pentru modiIicarea si completarea Codului penal precum si pentru adoptarea altor legi, publicat n
M. OI. nr. 601 din 12 iulie 2006.
24
Privitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006 pentru modiIicarea si completarea Codului penal.
25
Articolul 146 din Constitutia Romniei: ,Curtea Constitutional are urmtoarele atributii: (.) d) hotrste asupra exceptiilor de neconstitutionali-
tate privind legile si ordonantele, ridicate n Iata instantelor judectoresti sau de arbitraj comercial; exceptia de neconstitutionalitate poate Ii ridicat
si direct de Avocatul Poporului.
STUDII. COMENTARII
44
THEMIS nr. 2-3/2010
Pe de alt parte, n motivarea Deciziei Curtii Constitutionale se retine c prevederile Constitutiei Rom-
niei, cele ale Conventiei pentru aprarea drepturilor omului i a liberttilor fundamentale si ale Pactului
international cu privire la drepturile civile i politice arat c exercitiul liberttii de exprimare trebuie s aib n
vedere protectia reputatiei sau a drepturilor altora; drept urmare, nu exist nicio incompatibilitate ntre principi-
ul liberttii de exprimare si incriminarea insultei si calomniei, care s impun dezincriminarea acestor
inIractiuni.
2.3. Fragilitatea suportului argumentativ, precum si a celui legislativ pentru un asemenea demers a Iost
remarcat imediat. n chiar cuprinsul motivrii deciziei au Iormulat opinie separat doi judectori ai Curtii care
au sesizat viciile legislative pe care o asemenea modalitate de reintroducere n dreptul pozitiv a unei norme
penale abrogate le implic.
S-a artat c, printr-o astIel de decizie, Curtea Constitutional si depseste mandatul constitutional, n-
truct ,Parlamentul este organul repre:entativ suprem al poporului roman i unica autoritate legiuitoare a
trii iar legea Iundamental ls la libera apreciere a legiuitorului mijloacele juridice prin care se poate realiza
protectia diIeritelor relatii sociale. Decizia Curtii Constitutionale ar transIorma-o ntr-un legislator pozitiv, drept
care nu i este conIerit nici de Constitutie si nici de propria lege organic
26
.
2.4. n mod inevitabil, o astIel de decizie a Curtii Constitutionale, bazat pe un Iundament legal att de
Iragil, a strnit o polemic aprins n rndul literaturii juridice de specialitate, dublat imediat de o practic
judiciar la Iel de controversat, n care pot Ii identiIicate orientri contradictorii, chiar diametral opuse, aspect
sesizat, pe bun dreptate, ca inadmisibil.
3. Receptarea doctrinar
3.1. Doctrina de specialitate a Iost aproape unanim n a critica decizia Curtii Constitutionale, acuznd
instanta de contencios constitutional Iie de lips de consistent si temeinicie a argumentelor, Iie de inconsec-
vent Iat de propria jurisprudent sau chiar de substituire a puterii legislative.
S-a artat astIel c instanta constitutional reduce demnitatea uman la statutul unui drept al omului.
AltIel spus, este conIundat demnitatea omului cu dreptul omului la demnitate, onoare si reputatie
27
.
S-a artat, de asemenea, Iaptul c demnitatea omului este un atribut inerent al Iiintei umane. Prin sim-
plul Iapt c exist, Iiinta uman, n abstract, este nzestrat cu demnitate si ratiune. Nimeni si nimic nu poate
atinge sau distruge aceast caracteristic esential a speciei umane si ar Ii o eroare s se conIunde demnitatea
omului, ca valoare suprem, potrivit art. 1 alin. (3) din Constitutie, si dreptul omului la respectarea vietii
private, incluznd dreptul la onoare, reputatie, demnitate, care constituie n acelasi timp o limit a liberttii de
exprimare, potrivit art. 26 si art. 30 alin. (6) din legea Iundamental.
Un alt repros adus deciziei Curtii Constitutionale a Iost acela c absolutizeaz arma penal, Iapt care es-
te o eroare Iundamental. Este adevrat c, n principiu, arma penal este cea mai aspr dintre cele din arsenalul
de care dispune statul. Totusi, acest Iapt nu nseamn c nu exist valori Iundamentale care si-ar pierde acest
statut prin Iaptul c nu ar Ii aprate penal. Prin Iaptul c orice atingere adus oricrui drept Iundamental, sub
orice Iorm si orict de mic, ar trebui reprimat penal, s-ar crea o societate pur represiv, adic tocmai
contrariul drepturilor omului, banalizndu-se represiunea penal dar si valorile dorite a Ii protejate social.
Pe de alt parte, autorul citat arat c instanta de contencios constitutional ,svarete o greeal incali-
ficabil atunci cand arat c, in dreptul roman, protectia extra-penal a onoarei, demnittii i reputatiei sunt
insuficiente.
28
Cadrul juridic nu se limiteaz la art. 998 si 999 C. civ., ci include si Decretul nr. 31/1954
privitor la persoanele Iizice si juridice si, n acelasi timp, ,este absurd i ilogic a se afirma c de:onoarea este
ireparabil, iar demnitatea uman nu poate fi evaluat in bani i nici compensat prin foloase materiale. Ar
re:ulta c orice form de rspundere furidic i orice sanctiune (inclusiv penal) in ca:ul de:onoarei ar fi
26
Opinia separat exprimat de Presedintele Curtii Constitutionale, judectorul Ioan Vida si de judectorul Kozoskar Gabor.
27
Corneliu Liviu Popescu, Reincriminarea insultei i calomniei, n Noua Revist de Drepturile Omului nr. 1/2007.
28
Ibidem.
STUDII. COMENTARII
45
THEMIS nr. 2-3/2010
inutil, cat timp de:onoarea este ireparabil, iar scopul rspunderii furidice este tocmai repararea prefudiciu-
lui i reprimarea autorului faptei ilicite
29
.
Fat de argumentul Curtii Constitutionale privind nclcarea art. 30 alin. (8) din Constitutie, autorul a
remarcat Iaptul c ,prin insi deci:ia sa, Curtea Constitutional a depit cu mult prevederile acestui text,
chiar aa cum ea a considerat c trebuie interpretat, deoarece art. 205 i art. 206 C. pen. nu vi:ea: numai
insulta sau calomnia prin pres, ci prin orice modalitti de comitere
30
. Reincriminarea general a insultei si
calomniei, deci si n aIar de modalittile prin pres, realizat de Curtea Constitutional, excede evident
continutul art. 30 alin. (8) Iraza Iinal din Constitutie, orict de sever ar Ii interpretat acesta.
Un ultim aspect avut n vedere de autorul criticii deciziei Curtii Constitutionale se reIer la Iaptul c in-
stanta de contencios constitutional ,ii ignor cu o suveranitate regal propria furisprudent anterioar
contrar
31
. AstIel, prin Decizia nr. 200/1999
32
reIeritoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 205 C. pen. Curtea Constitutional a respins exceptia de neconstitutionalitate a art. 205 C. pen. n motivarea
acestei solutii ns, jurisdictia constitutional a statuat expres c ,Legiuitorul este (.) singurul in msur s
decid incriminarea sau de:incriminarea insultei (.).
3.2. ntr-o alt abordare critic a deciziei Curtii Constitutionale s-a artat c ,dispo:itiile anali:ate din
Legea nr. 278/2006 repre:int o simpl optiune de politic penal a legiuitorului, care poate fi criticat sau
sustinut, dar care trebuie s rman considerat ca atare. In nici un ca: [.] nu se poate anali:a aceast
problem pe terenul constitutionalittii, aa cum, din pcate, a fcut Curtea Constitutional
33
. Autorul a
remarcat, totodat, c ,aceast deci:ie se inscrie ins pe linia unei furisprudente recente, prin care Curtea
Constitutional are tendinta de a-i depi rolul de legiuitor negativ dand instructiuni legiuitorului cu privire
la faptele pe care acesta ar trebui s le incrimine:e.
34
. Nu poate Ii pus la ndoial importanta valorilor n
discutie ntr-o societate democratic, dar mentionarea lor n Constitutie, chiar cu caliIicarea de valori supreme,
nu este suIicient, prin ea nssi, s genereze un mandat implicit de legiIerare n materie penal. n baza
principiului minimei interventii, chiar atunci cnd suntem n prezenta unei valori constitutionale, protectia
oIerit de dreptul penal nu va privi orice act susceptibil de a-i aduce atingere, ci doar actiunile ce constituie un
atentat grav la valoare.
Fat de argumentul instantei de contencios constitutional, privitor la Iaptul c abrogarea textelor din
Codul penal privitoare la insult si calomnie contravine prevederilor art. 6 si 13 din Conventie privind accesul
la justitie si necesitatea crerii unui recurs eIectiv s-a artat c nu trebuie pus semnul egalittii ntre eIectivitatea
recursului si natura penal a acestuia. De altIel, n cazul nclcrii unor drepturi de natura celor n discutie,
normele penale nu sunt de natur s asigure, prin ele nsele, o reparatie eIectiv si adecvat, aceasta realizndu-
se n realitate prin mijloace civile de protectie. De aceea, exigentele decurgnd din prevederile art. 13 sunt pe
deplin satisIcute de remediile garantate de Codul civil si Decretul nr. 31/1954.
n aceeasi ordine de idei, art. 21 din Constitutie nu consacr un drept de acces la o justitie penal pentru
orice atingeri aduse unui drept sau interes legitim, ci dreptul de a se adresa unei instante n vederea activrii
unor mijloace eIicace de protectie a dreptului nclcat, ceea ce este pe deplin realizat prin accesul la remediile
de natur civil.
3.3. O opinie contrar celor exprimate, aparent minoritar, este cea a proIesorului Ion Muraru care,
ntr-un studiu n Analele Universittii Bucureti
35
, arat c dispozitiile constitutionale si gsesc aplicare si
garantare si prin dispozi(iile penale, apreciind, Ir a intra n dezbateri polemice, c ,prin aceast decizie,
Curtea Constitutional a restabilit starea de normalitate constitutional si legal..
29
Ibidem.
30
Ibidem.
31
Ibidem.
32
Publicat n M. OI. nr. 58 din 8 Iebruarie 2000.
33
F. Streteanu, De:incriminarea infractiunilor de insult i calomnie. Neconstitutionalitate (C.C., Deci:ia nr. 62 din 18 ianuarie 2007). Not critic,
n Caiete de drept penal, nr. 1, ianuarie-martie 2007, p. 128.
34
Ibidem.
35
ProI. Ion Muraru, Protectia demnittii omului ca valoare constitutional, n Analele Universittii Bucuresti, nr. 10/2007.
STUDII. COMENTARII
46
THEMIS nr. 2-3/2010
3.4. Mai trebuie amintite n contextul discutiei, observatiile proIesorului Valerian Cioclei
36
care, Ir a
se lansa n analiza eIectelor deciziei n discutie, observ doar aparitia unui dezechilibru de protectie juridic
ntre diverse incriminri penale ca urmare a dezincriminrii insultei si calomniei.
4. Receptarea jurispruden(ial
4.1. n mod evident, controversa doctrinar nu putea s nu se reIlecte si n solutiile jurisprudentiale pro-
nuntate de instantele de judecat nvestite cu solutionarea unor inIractiuni de insult si calomnie.
Pornind de la decizia Curtii Constitutionale criticate, au Iost pronuntate solutii practice care mbrtisea-
z Ir rezerve teza reincriminrii celor dou inIractiuni, pe cnd altele, dimpotriv, au apreciat c decizia
instantei de contencios constitutional este lipsit de orice eIect sub aspectul reactivrii acestora.
De asemenea, este de observat si o orientare diIerit a unor instante de judecat care, Ir s se reIere n
mod direct la eIectele deciziei n discutie, au nlturat art. 205 si 206 C. pen., invocnd aplicarea direct a
dispozitiilor conventionale, e drept, n contextul liberttii de exprimare a presei.
4.2. ntr-o decizie de spet
37
, analiznd eIectele deciziei Curtii Constitutionale, Judectoria Sectorului 5
arat c ,Deci:ia Curtii Constitutionale, determinand, prin efectele sale, suspendarea efectelor normei furidice
declarate ca fiind neconstitutionale, face ca de la data publicrii sale in Monitorul Oficial al Romaniei, [.] s
reintre in vigoare dispo:itiile art. 205 i 206 din Codul penal, ceea ce echivalea: cu incriminarea din nou a
faptelor de insult i de calomnie.
Aceast situatie nu duce, ins, la insuirea de ctre Curtea Constitutional a rolului de legislator po:i-
tiv care revine exclusiv Parlamentului [.].
Fat de aceste dispo:itii, instanta constat c in pre:ent este din nou incriminat infractiunea de insul-
t.`
La rndul su, ntr-o alt decizie
38
, instanta de control judiciar, Tribunalul Ialomita, a apreciat ca legal
si temeinic solutia instantei de Iond de condamnare a inculpatilor pentru svrsirea inIractiunilor de insult si
calomnie, apreciind c decizia Curtii Constitutionale, prin eIectele sale (suspendarea eIectelor normei juridice
declarate ca Iiind neconstitutionale), Iace ca, de la data publicrii sale n Monitorul OIicial, s reintre n vigoare
dispozitiile art. 205 si art. 206 din Codul penal, ceea ce echivaleaz cu incriminarea din nou a Iaptelor de insult
si calomnie.
A existat si o alt categorie de hotrri ale instantelor care, Ir a mai Iace vreo discutie pe marginea
eIectelor deciziei Curtii Constitutionale, au pronuntat solutii de achitare n cauzele privind insulta si calomnia,
solutionndu-le pe Iond, ceea ce, n Iapt, echivaleaz cu mbrtisarea de ctre acestea a teoriei reincriminrii
celor dou inIractiuni, ca urmare a publicrii n Monitorul OIicial a deciziei de admitere a Curtii Constitutiona-
le
39
.
4.3. La Iel de mare este si numrul solutiilor contrare, prin care s-a opinat n sensul c declararea ca ne-
constitutional a legii de abrogare a inIractiunilor de insult si calomnie nu conduce la reincriminarea acestora,
n lipsa unei interventii legislative a Parlamentului.
n acest sens, ntr-o decizie de spet
40
, instanta de control judiciar, respectiv Tribunalul Alba, apreciind
c n mod corect Parchetul de pe lng Judectoria Alba si mai apoi Judectoria Alba au dispus, respectiv au
mentinut, solutia de nencepere a urmririi penale pentru svrsirea inIractiunilor de insult si calomnie, a artat
c Legea nr. 47/1992 care reglementea: organi:area i functionarea Curtii Constitutionale nu confer
36
ProI. Valerian Cioclei, Despre unele simetrii create prin modificarea Codului penal, n Curierul judiciar nr. 10/2006.
n articolul artat autorul observ c, din punctul de vedere al simetriei dintre ultraj si purtarea abuziv, disparitia variantei tip de origine (insulta), de
la ultraj, produce un Ilagrant dezechilibru de protectie. Mai clar, n timp ce, pe de o parte, Iolosirea de expresii jignitoare sau, altIel spus, insulte, Iat
de o persoan, de ctre un Iunctionar public n exercitiul atributiilor de serviciu este pedepsit, pe de alt parte, insultarea Iunctionarului public aIlat
n exercitarea atributiilor de serviciu, de ctre o persoan oarecare, nu are nicio relevant din punct de vedere penal. Se creeaz astIel nu numai o
Ials simetrie, ca si o situatie anormal, Ir justiIicare ntr-o strategie de politic penal.
37
Jud. Sector 5, sentinta penal nr. 523/09.03.2007, deIinitiv prin neapelare.
38
Trib. Ialomita, decizia penal nr. 74/27.02.2007, pronuntat de n dosarul penal nr. 95/229/2006.
39
Jud. Hrlu, sentinta penal nr. 79/19.03.2009, pronuntat de n dosarul penal nr. 672/239/2006.
40
Trib. Alba, decizia penal nr. 2/15.01.2009, pronuntat n dosarul penal nr. 2462/176/2008.
STUDII. COMENTARII
47
THEMIS nr. 2-3/2010
acesteia puteri legislative, iar Parlamentul Romaniei, care este singurul organ legiuitor nu a adoptat o lege
care s reincrimine:e aceste infractiuni.
Prin urmare, nu se poate aprecia c cele dou infractiuni sunt reincriminate de drept, intrucat infracti-
unile se reglementea: prin legi organice de parlament, aa cum se prevede in art.73 alin. (3) lit. h) din
Constitutia Romaniei.
Neexistand deci o lege care s incrimine:e cele dou infractiuni, in mod corect s-a apreciat c in cau:
fapta nu este prev:ut de legea penal i, prin urmare, solutia de confirmare a neinceperii urmririi penale
este legal i temeinic, la fel fiind i solutia de respingere a plangerii intemeiat pe dispo:itiile art. 278
1
C. pen., adoptat de prima instant
41
. |s.n.|
4.4. Practica judiciar, asa cum am artat, a adoptat si o a treia solutie. n unele cauze avnd ca obiect
libertatea de exprimare a jurnalistilor, instantele, Ir a se reIeri la decizia Curtii Constitutionale, au nlturat de
la aplicare art. 205 si 206 C. pen., invocnd n mod direct preeminenta dispozitiilor conventionale Iat de
normele de drept interne contrare (subliniem c aceste cauze privesc domeniul determinat al liberttii de
exprimare a jurnalistilor). ntr-o cauz n care se acuza svrsirea unor inIractiuni de insult si calomnie de
ctre un ziarist prin intermediul presei
42
s-a artat c, Iat de speciIicul cauzei, existenta inIractiunilor de insult
si calomnie reclamate, prevzute si pedepsite de art. 205 si art. 206 C. pen., trebuie analizat n concordant cu
prevederile tratatelor internationale la care Romnia este parte, n special ale Conventiei europene a drepturilor
omului. n acest context, instanta a opinat c dreptul aprat de art. 10 din Conventie
43
cuprinde att libertatea de
opinie, ct si, ceea ce interesa cauza n discutie, dreptul de a primi sau de a comunica inIormatii sau idei sau
,libertatea de exprimare.
Dup ce s-a Icut o analiz a conditiilor de aplicare a art. 10 din Conventie s-a apreciat c jurnalistul in-
timat nu a actionat cu rea-credint iar articolele de pres incriminate trateaz un subiect de interes general,
similar cu cel analizat de Curtea European a Drepturilor Omului n alte cauze, inclusiv mpotriva Romniei.
AstIel, prin prisma art. 10 din CEDO s-a constatat c sanctionarea intimatului ar reprezenta o ingerint
nejustiIicat asupra liberttii lui de exprimare, si a Iost mentinut solutia procurorului de nencepere a urmririi
penale pentru svrsirea inIractiunilor de insult si calomnie prevzute de art. 205 si art. 206 C. pen.
5. Principiul conven(ional
5.1. Principiul conventional al legalittii incriminrii si pedepsei este consacrat n dreptul intern pe cale
constitutional si legislativ. Articolul 23 alin. (12) din Constitutie arat c ,Nici o pedeaps nu poate fi
stabilit sau aplicat decat in conditiile i in temeiul legii
44
. De asemenea, art. 2 din Codul penal romn
stipuleaz c: ,legea prevede care fapte constituie infractiuni, pedepsele ce se aplic infractorilor i msurile
ce se pot lua in ca:ul svaririi acestor fapte. Dup cum se observ, din modul n care au Iost redactate aceste
dispozitii legale rezult c nicio Iapt nu poate Ii considerat ca inIractiune dac nu exist o lege care s
prevad acest lucru (nullum crimen sine lege) si nicio sanctiune penal nu poate Ii aplicat dac ea nu era
prevzut de lege pentru Iapta comis (nulla poena sine lege). Legalitatea incriminrii si pedepsei apare astIel
ca una dintre cele mai importante limitri penale, reprezentnd principala garantie a securittii juridice a
cetteanului n Iata dreptului penal
45
.
Pe de alt parte, dup cum lesne se observ, dispozitiile de principiu artate nu se reIer ns la un alt
imperativ al legalittii: acela al redactrii normei penale cu suIicient claritate, astIel nct orice persoan s si
poat da seama dac o actiune sau o inactiune intr sub spectrul su. n aceste conditii, se pune problema
utilittii, mai precis a eIicientei acestor norme de principiu
46
.
41
Idem.
42
Jud. Sector 1, sentinta penal nr. 807/31.10.2008, pronuntat n dosarul penal nr. 17320/299/2008.
43
Privitor la libertatea de exprimare.
44
Dup cum se observ, dispozitia constitutional consacr explicit doar principiul legalittii pedepsei. Acest lucru nu trebuie ns s conduc la
ideea c legalitatea incriminrii ar Ii lipsit de Iundament constitutional.
45
F. Streteanu Tratat de drept penal. Partea general. Jol. 1, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2008, p. 36.
46
Remarcm Iaptul c, n conditiile unei redactri neclare a legii penale, aplicarea sa risc s Iie supus arbitrariului organelor judiciare. De altIel, n
toate regimurilor totalitare exist texte de incriminare generice, susceptibile s includ un numr nedeterminat de actiuni sau inactiuni. n aceste
STUDII. COMENTARII
48
THEMIS nr. 2-3/2010
n doctrina de specialitate s-a artat de altIel c imperativul de securitate juridic pe care principiul lega-
littii este chemat s l garanteze nu poate Ii realizat prin simpla existent a unei norme care incrimineaz
anumite Iapte. Norma de incriminare trebuie s ndeplineasc de asemenea si aceast conditie suplimentar,
aceea de a Ii redactat cu suIicient claritate, astIel nct orice persoan s si poat da seama dac o actiune sau
o inactiune intr sub imperiul su
47
.
Remarcm ns c, n lipsa unei sanctiuni juridice clare, dar mai ales n lipsa unei reglementri constitu-
tionale precise, imperativul clarittii normei de incriminare penal rmne, asa cum am artat, Ir nicio
consecint practic eIectiv.
5.2. n plan conventional, lipsa de precizie a cadrului legal national este suplinit printr-o reglementare
riguroas a crei aplicare este urmrit cu atentie sporit de organele conventionale.
Asa cum artam la nceput, art. 7 din Conventie
48
a Iost conceput ca un element esential al preeminentei
dreptului iar instanta european se arat deosebit de atent n ceea ce priveste tocmai consecintele principiului
legalittii, care intereseaz, pe plan national, concomitent, att pe legiuitor, ct si pe judector.
n conceptia autorilor Conventiei, nsusit de toate statele contractante, dispozitiile art. 7 au un caracter
absolut. Ele Iac parte din ceea ce doctrina de specialitate numeste le novaux dur (nucleul dur) al reglementrilor
tratatelor internationale n domeniul drepturilor omului, n sensul c statele semnatare nu sunt autorizate s
deroge de la prevederile lor. De altIel, art. 15 din tratatul international n discutie l enumer printre textele de la
care statele contractante nu se pot sustrage aplicrii lor, nici mcar n caz de rzboi sau de pericol public ce ar Ii
de natur s ameninte viata natiunii.
Aceast viziune pare a Ii nsusit si de Curtea European, care consider c garantiile consacrate de
art. 7 parag. 1 reprezint un element esential al preeminentei dreptului si ocup un loc primordial n sistemul de
protectie a drepturilor omului instituit de Conventie.
49
Instanta european conIer legii, asa cum artam, un sens material, incluznd n sIera acesteia att nor-
mele de drept ,de origine legislativ, ct si pe cele jurisprudentiale. Sunt incluse astIel toate normele care au
Iort juridic, si nu doar cele care au statutul de lege conIorm dreptului intern. Prin ,lege se poate ntelege att
actul normativ cu valoare normativ ce eman de la puterea legiuitoare, ct si o norm cu o Iort juridic
inIerioar legii n sens Iormal. Sunt cuprinse n notiunea autonom de ,lege att dreptul scris, ct si jurispru-
denta.
n contextul discutiei, este de remarcat c n Romnia, prin chiar dispozitiile constitutionale si ale legii
de organizare si Iunctionare a instantei de contencios constitutional, deciziile Curtii Constitutionale sunt
nvestite cu putere legislativ, n sensul n care se impun tuturor subiectelor de drept iar respectarea lor este
,general si obligatorie
50
.
Dincolo de acest sens material ns, Curtea identiIic si calittile pe care o dispozitie normativ trebuie
s le ndeplineasc pentru a putea avea valoare de lege n sens conventional
51
. Este vorba despre dou conditii
conditii, constatarea incidentei sau neincidentei acestora este lsat la liberul arbitru al celor care aplic legea, Iiind deschis astIel calea abuzurilor
judiciare. Spre exempliIicare, art. 166 alin. (2) din Codul penal romn, n redactarea de la data intrrii n vigoare, prevedea ca inIractiune ,propagan-
da sau intreprinderea oricrei actiuni pentru schimbarea ornduirii socialiste |s.n.|.
47
F. Streteanu, op. cit., p. 39.
48
Articolul 7. Nici o pedeaps Ir lege: ,1. Nimeni nu poate fi condamnat pentru o actiune sau o omisiune care, in momentul in care a fost
svarit, nu constituia infractiune, potrivit dreptului national sau international. De asemenea, nu se poate aplica o pedeaps mai sever decat
aceea care era aplicabil in momentul svaririi faptei.
2. Pre:entul articol nu va aduce atingere fudecrii i pedepsirii unei persoane vinovate de o actiune sau o omisiune care, in momentul svaririi
sale, era considerat infractiune potrivit principiilor generale de drept recunoscute de natiunile civili:ate.`
49
C.R. c. Regatul Unit, Seria A, nr. 335-C, Hotrrea din 22 noiembrie 1995.
50
n dreptul romn, Curtea Constitutional exercit controlul de constitutionalitate concret, a posteriori, al legilor n vigoare la data sesizrii, la
cererea uneia dintre prtile din proces, a procurorului sau a instantei de judecat. n exercitarea acestui atribut constitutional, Curtea Constitutional
emite decizii care, conIorm art. 147 alin. (4) din legea Iundamental, sunt ,general obligatorii, avnd putere pentru viitor.
n conIormitate cu art. 147 alin. (1) din Constitutie, n cazul admiterii unei exceptii de neconstitutionalitate, aplicarea dispozitiei legale constatat
ca Iiind neconstitutional este suspendat, puterea legiuitoare Iiind obligat ca n termen de 45 de zile s opereze modiIicarea normei legale
neconstitutionale. Dac n termenul de 45 de zile indicat, Parlamentul Romniei sau, dup caz, Guvernul nu opereaz modiIicarea, norma legal
neconstitutional si nceteaz pentru viitor orice eIect.
Dup cum s-a artat, att Constitutia Romniei, ct si legea de organizare a Curtii Constitutionale nu reglementeaz situatia n care Curtea se
pronunt cu privire la neconstitutionalitatea unei dispozitii legale de abrogare si la eIectele pe care o astIel de decizie le produce.
51
n special, n contextul legalittii incriminrii penale la care se reIer art. 7 din Conventie.
STUDII. COMENTARII
49
THEMIS nr. 2-3/2010
Iundamentale: accesibilitatea si previzibilitatea. Legea trebuie s Iie accesibil cettenilor si previzibil n
eIectele sale. Textul de lege trebuie s poat Ii cunoscut cu usurint, Iiind clar si precis. n lipsa acestor conditii
nu se poate vorbi despre caracterul de lege, n sens conventional, al unei dispozitii normative, cu att mai mult
al unei norme de incriminare penal.
n ceea ce priveste accesibilitatea si previzibilitatea, Curtea a artat
52
c, n primul rnd, ,trebuie ca le-
gea s Iie suficient de accesibil: cetteanul trebuie s poat dispune de inIormatii suIiciente, tinnd seama de
circumstantele cauzei, n legtur cu normele juridice aplicabile ntr-un caz dat.
n al doilea rnd, nu poate Ii considerat drept lege dect o norm enuntat cu suficient preci:ie pentru
a-i permite cetteanului s-si adapteze conduita cerintelor legale; Iolosindu-se dac este nevoie de sIaturi
competente, el trebuie s Iie capabil s prevad, cu un grad de exactitate rezonabil tinnd seama de circumstan-
tele cauzei, consecintele ce pot decurge dintr-un act determinat comis de el. Aceste consecinte nu trebuie s Iie
previzibile cu certitudine absolut. De altIel, desi certitudinea este de dorit, ea determin uneori o rigiditate
excesiv; or, legea trebuie s se poat adapta schimbrilor de situatie.
n ceea ce priveste determinarea previzibilittii normei juridice, asa cum artam, Curtea Ioloseste un cri-
teriu practic, respectiv posibilitatea de a se recurge la sIaturi caliIicate, artnd c si n aceste circumstante,
neclaritatea unei legi poate Ii compensat de existenta n dreptul intern al statului n cauz a unei practici
judiciare constante
53
.
5.3. Sintetic vorbind, asa cum a artat instanta european, conditia legalittii incriminrii are a Ii nde-
plinit ,atunci cnd individul poate s stie, pornind de la prevederea normei pertinente si, la nevoie, cu ajutorul
interpretrii date de jurisprudent, ce actiuni si omisiuni sunt de natur s-i angajeze responsabilitatea penal.
54
Or, pentru aceasta este esential ca legea s Iie, cum artam mai sus, clar si precis. Fr ndoial,
aceast claritate trebuie apreciat n lumina ,experientei juridice normale, iar instanta european admite o
anumit suplete n sensul n care o dispozitie legal putin neclar poate Ii considerat ca Iiind ,clar n cazul n
care o conIruntarea cu alte dispozitii ale legii sau diIerite interpretri jurisprudentiale permit previzibilitatea si
accesibilitatea normei n cauz
55
.
5.4. Problema care se ridic n contextul art. 205 si 206 C. pen. si pe care am ncercat s o subliniem es-
te aceea c reincriminarea unor norme penale, nu ca urmare a activittii de legiIerare a legislatorului n cadrul
atributiilor sale constitutionale, ci ca urmare a unei decizii a contenciosului constitutional, pe un Iundament
legislativ Iragil, nu rspunde cerintelor impuse de art. 7 din Conventie. Apare ca evident c, prin eIectele
contradictorii pe care le-au generat dup reincriminarea lor, cele dou articole n discutie nu sunt de natur a
ntruni cerintele de previzibilitate impuse de exigentele conventionale, pentru a putea Ii considerate temei legal
al incriminrii inIractiunilor.
n context mai larg, o astIel de problem sugereaz o nou pozitionare a judectorului penal Iat de in-
stanta constitutional si chiar Iat de legislator. Articolul 7 din Conventie creioneaz o nou relatie juridic n
care judectorul penal este ndrepttit a cenzura activitatea autorittii legislative sub aspectul clarittii redactrii
legilor penale, nlturnd, dac este cazul, de la aplicare normele care nu ntrunesc standardul conventional.
Ideea, insuIicient observat pn acum, pare se impune din ce n ce mai mult n legislatiile statelor europene.
52
Sundav Times c. Regatul Unit, Hotrrea din 26 aprilie 1979.
53
Markt Intern Jerlag Gmbh i Klaus Beerman c. Germania, Hotrrea din 20 noiembrie 1989.
54
Kokinakis c. Grecia, Seria A, nr. 260A, Hotrrea din 25 mai 1995.
55
F. Ost, Originalite des methodes dinterpretations de la CEDH, n M. Delmas Marty et autres, Raisonner la raison detat, PUF 1989, p. 418.
STUDII. COMENTARII
50
THEMIS nr. 2-3/2010
6. Concluzii
6.1. Prin el nsusi, controlul de conventionalitate a legii, n temeiul art. 7 din Conventie, nu este nou. n
Franta de exemplu, Camera Penal a Curtii de Casatie se orienteaz n aceast directie care const n eliminarea
oricrei incriminri a crei redactare nu este suIicient de exact
56
. Au aprut astIel unele decizii ale Camerei
penale a Curtii de Casatie
57
prin care se reIuza aplicarea n cazuri concrete a unor sanctiuni penale apreciate ca
Iiind ,trop larges` (prea largi). S-a artat astIel c ,orice interdictie
58
insotit de o sanctiune penal ale crei
limite sunt vagi constituie o inclcare a principiului legalittii in msura in care ignor imperativul previ:ibili-
ttii actiunilor`.
Curtea de Casatie Irancez a artat, de asemenea, c ,posibilitatea pe care o are fiecare persoan de a
aprecia dinainte legalitatea comportamentului su privitor la liberttile esentiale implic o formulare deosebit
de riguroas a incriminrii, ceea ce nu poate re:ulta decat din definitii legale clare i precise.
n Belgia, Curtea de Arbitraj
59
a constatat n mai multe rnduri neconstitutionalitatea unor texte de lege
din cauza caracterului imprecis al acestora. S-a artat astIel c expresii precum ,comunicatii aducand atingere
respectrii legilor sau ,atingere a securittii statului sunt att de vagi nct violeaz principiul legalittii n
materie penal
60
. De asemenea, n contextul de reglementare privind detinerea de stupeIiante pentru consum
propriu, s-a artat c Iormulrile ,cantitate in scopul folosirii personale
61
, ,folosire problematic sau ,deranf
public sunt lipsite de previzibilitatea cerut unei norme penale
62
.
AstIel de hotrri au Iost deja interpretate ca Iiind semnul din ce n ce mai evident c autorittile judicia-
re si gsesc n Conventia european a drepturilor omului mijloacele de a controla activitatea legislatorului
63
.
6.2. n Romnia, asa cum rezult din art. 20 din Constitutia Romniei, ,dac exist neconcordante intre
pactele i tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, i legile
interne, au prioritate reglementrile internationale, cu exceptia ca:ului in care Constitutia sau legile interne
contin dispo:itii mai favorabile.
Pe de alt parte, asa cum am artat deja, legislatia penal national consacr principiul legalittii incri-
minrii si pedepsei ntr-un mod insuIicient, n special sub aspectul clarittii normei de incriminare penal. Acest
Iapt, dublat de lipsa de claritate a dispozitiilor constitutionale s-a tradus, ntr-un context determinat, ntr-o
jurisprudent neunitar a instantelor de Iond n ceea ce priveste incidenta unor norme penale, Iapt care a Icut
ca norma astIel incriminat s-si piard caracterul previzibil, conducnd la nclcarea dispozitiilor conventiona-
le.
6.3. Modul n care sunt reglementate art. 205 si 206 C. pen. romn este departe de a ntruni standardul
conventional n materie de previzibilitate. Reincriminarea acestora ca urmare nu a interventiei legislatorului n
cadrul activittii de legiIerare a acestuia, ci ca urmare a interventiei Curtii Constitutionale a generat o interpre-
tare contradictorie din partea autorittilor judiciare, ajungndu-se ca, n domeniul extrem de sensibil al liberttii
cetteanului, s se pronunte solutii practice diametral opuse. Evolutia legislativ a celor dou norme penale este
un exemplu de imposibilitate a persoanei de a prevedea ,cu un grad de exactitate re:onabil` consecintele ce
pot decurge dintr-un act determinat comis de ea, chiar apelnd la ,sfaturi lmuritoare`. Marja de probabilitate,
care merge de la o sanctiune penal pn la ilicitul civil este n mod evident prea larg pentru precizia care
trebuie s caracterizeze o norm penal, chiar admitnd, asa cum s-a artat, c ,o preci:ie total i mecanic
este prin ipote: imposibil.
56
Este adevrat c deciziile pronuntate se reIer la un domeniul Ioarte special, cel al inIractiunilor de pres n contextul liberttii de exprimare.
57
Este vorba n principal de dou decizii prin care sunt nlturate de la aplicare o lege din 1931 si o alta din 1881, pentru nerespectarea principiului
incriminrii penale, datorit unor incriminri evazive.
58
De exprimare prin pres.
59
Instanta de control constitutional belgian.
60
Arrt 2003-069, du 14 mai 2003 de la Cour darbitrage Belge.
61
DeIinit ca Iiind acea cantitate de canabis care poate Ii consumat o singur dat sau n cel mult 24 de ore.
62
Arrt 2004-172, du 28 oct. 2004 de la Cour darbitrage Belge.
63
Dniele Mayer, Jers un controle du legislateur par le fuge penal, Recueil Dalloz, 2001, p. 1643.
STUDII. COMENTARII
51
THEMIS nr. 2-3/2010
6.4. n aceste conditii, revine judectorului penal sarcina, nedorit credem noi, de a restabili echilibrul
juridic, pe temeiul art. 7 din Conventie, prin nlturarea de la aplicare a dispozitiilor care nu ndeplinesc
standardul de claritate si precizie.
Insulta si calomnia devin doar un punct de plecare n a ilustra noul instrument pe care organismul euro-
pean l pune la ndemna judectorului penal, transIormndu-l ntr-un cenzor al legislatorului n ceea ce priveste
redactarea Iormal a normei penale. Ideea pare a Ii admis n mod implicit si de instanta european a drepturilor
omului atunci cnd statueaz c ,In acest context, functia de deci:ie incredintat furisdictiilor are in vedere
tocmai misiunea acestora ca, in cadrul actului de fustitie pe care-l infptuiesc, s risipeasc indoielile care ar
putea sub:ista cu privire la interpretarea unor norme legale, tinand cont i de evolutia vietii sociale curente.
64
Cu toate acestea, apreciem c implicatiile generate de art. 7 din Conventia european a drepturilor omu-
lui asupra relatiei dintre magistrat si legislator nu au Iost nc n totalitate sesizate, avnd n vedere c acestea
nu ies la lumina zilei dect ca urmare a unor hotrri nc izolate cum sunt cele ale Curtii de Casatie din Franta,
ale Curtii de Arbitraj din Belgia sau ca urmare a eIectelor unor decizii controversate ale Curtii Constitutionale
din Romnia.
Bibliografie
Studii yi tratate
Corneliu Brsan, Marius EItimie, Conventia European a Drepturilor Omului, Ed. Hamangiu,
Bucuresti, 2007;
Corneliu Brsan, Conventia european a drepturilor omului. Comentarii pe articole. Jol. I.
Drepturi i libertti, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2005;
Jean Franois Renucci, Tratat de drept european al drepturilor omului, Ed. Hamangiu,
Bucuresti, 2009;
Coord. Dragos Bogdan si Mihai Selegean, Jurisprudenta CEDO. Studii i comentarii, Institutul
National al Magistraturii, 2005;
Beatrice Ramascanu, Jurisprudenta CEDO in cau:ele impotriva Romaniei, Ed. Hamangiu, 2008;
Florin Streteanu, Tratat de drept penal. Partea general. Vol. I, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2008;
Florin Streteanu, De:incriminarea infractiunilor de insult i calomnie. Neconstitutionalitate
(C.C., Deci:ia nr. 62 din 18 ianuarie 2007). Not critic, n Caiete de drept penal, nr. 1 ianuarie
- martie 2007;
Corneliu Liviu Popescu, Reincriminarea insultei i calomniei, n Noua Revist de Drepturile
Omului nr. 1, ianuarie-martie 2007;
Ion Muraru, Protectia demnittii omului ca valoare constitutional, n Analele Universittii Bu-
curesti, nr. 10/2007;
Valerian Cioclei, Despre unele simetrii create prin modificarea Codului penal, n Curierul judi-
ciar nr. 10/2006;
Daniele Mayer, Jers un controle du legislateur par le fuge penal, Recueil Dalloz, 2001;
F. Ost, Originalite des methodes dinterpretations de la CEDH, n M. Delmas Marty et autres,
Raisonner la raison dètat, PUF 1989;
Marius Ctlin Predut, Insulta i calomnia. Constitutionalitatea i legalitatea incriminrii,
www.euroavocatura.ro.
64
Cantoni c. Franta, CEDH, Hotrrea din 15 noiembrie 1996, parag. 29.
STUDII. COMENTARII
52
THEMIS nr. 2-3/2010
Legisla(ie
Constitutia Romaniei, republicat n M. OI. nr. 767 din 31 octombrie 2003, Ed. All Beck, Bucu-
resti 2004;
Conventia European a Drepturilor Omului, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2007;
Codul penal, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2007;
Legea nr. 47/1992 privind organi:area i functionarea Curtii Constitutionale, republicat n
M. OI. nr. 502 din 3 iunie 2004
Legea nr. 278/2006 privind modificarea Codului penal precum i pentru modificarea i comple-
tarea altor legi, publicat n M. OI. nr. 601 din 12 iulie 2006;
Ordonanta de urgent a Guvernului nr. 58/2002 din 27 mai 2002 privind modificarea i comple-
tarea unor dispo:itii din Codul penal referitoare la infractiuni contra demnittii i infractiuni
contra autorittii, precum i a unor dispo:itii din Codul de procedur penal, publicat n
M. OI. nr. 351 din 27 mai 2002.
1urispruden(
C.C., Deci:ia nr. 62 din 18 ianuarie 2007, publicat n M. OI. nr. 104 din 12 Iebruarie 2007;
Deci:ia penal nr. 74/27.02.2007 pronuntat de Tribunalul Ialomita n dosarul penal nr.
95/229/2006;
Sentinta penal nr. 523/09.03.2007 pronuntat de Judectoria Sectorului 5;
Sentinta penal nr. 79/19.03.2009 pronuntat de Judectoria Hrlu, n dosarul penal nr.
672/239/2006;
Deci:ia penal nr. 2/15.01.2009, pronuntat de Tribunalul Alba n dosarul penal nr.
2462/176/2008;
Sentinta penal nr. 807/31.10.2008, pronuntat de Judectoria Sectorului 1, n dosarul penal nr.
17320/299/2008;
Arrt 2003-069, du 14 mai 2003 de la Cour dàrbitrage Belge;
Arrt 2004-172, du 28 oct. 2004 de la Cour dàrbitrage Belge;
X c. Turcia, Com. EDH, Hotrrea din 7 mai 1982, cererea nr. 8790/1979;
Cantoni c. Franta, CEDH, Hotrrea din 15 noiembrie 1996;
C.R. c. Regatul Unit, Seria A, nr. 335-C, Hotrrea din 22 noiembrie 1995;
Kokinakis c. Grecia, Seria A, nr. 260A, Hotrrea din 25 mai 1995;
Custeres, Deveaux i Turk c. Danemarca, nr. 1184/2003, Hotrrea din 9 mai 2006;
Sundav Times c. Regatul Unit, Hotrrea din 26 aprilie 1979;
Markt Intern Jerlag Gmbh i Klaus Beerman c. Germania, Hotrrea din 20 noiembrie 1989;
X c. Spania, Com. EDH, Hotrrea din 9 aprilie 1996, cererea nr. 25399/1994;
S.W. c. Regatul Unit, CEDH, Hotrrea din 22 noiembrie 1995;
Cumpn i Ma:re c. Romania, cererea nr. 33.348/96, Hotrrea din 17 decembrie 2004.
STUDII. COMENTARII
Somatia de plat n lumina dispozitiilor O.G. nr. 5/2001
53
THEMIS nr. 2-3/2010
Somu{iu de plut in lominu dispozi{iilor O.G. nr. g[oo1
Mihai Cepe
Auditor de fustitie
1. Considera(ii introductive
Prin adoptarea O.G. nr. 5/2001 legiuitorul a urmrit s acorde creditorilor o alternativ la procedura,
greoaie si ndelungat, a executrii creantelor, reglementat de Codul de procedur civil. n art. 1 al ordonan-
tei, la alin. (1), legiuitorul a subliniat domeniul de aplicare a ordonantei, instituind c ,,procedura somatiei de
plat se desIsoar, la cererea creditorului, n scopul realizrii de bunvoie sau prin executare silit a creantelor
certe, lichide si exigibile ce reprezint obligatii de plat a unor sume de bani, asumate prin contract constatat
printr-un nscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui nscris, nsusit de prti prin semntur
ori n alt mod admis de lege si care atest drepturi si obligatii privind executarea anumitor servicii, lucrri sau
orice alte prestatii`. Dezvoltarea raporturilor juridice comerciale care a caracterizat ultimul deceniu, amprenta
unei economii de piat n plin consolidare si expansiune, a dus la necesitatea adoptrii unor dispozitii legale
care s instituie o nou procedur de recuperare a creantelor, care s Iie caracterizat prin eIicient, simplitate,
celeritate, si mai ales prin existenta unor cheltuieli de judecat reduse, care s ncurajeze creditorii s apeleze n
justitie n vederea recuperrii creantelor. Romnia s-a alturat astIel unor state ca Franta, Italia, Germania, n
care aceast procedur era demult aplicat si nu cu putin succes.
Procedura somatiei de plat este o procedur special, deci derogatorie de la dreptul comun, de solutio-
nare a cererilor prin care se solicit obligarea debitorului la plata unei sume de bani, n msura n care sunt
ndeplinite anumite conditii
1
.
2. Sediul materiei
Actul normativ care reglementeaz procedura somatiei de plat l constituie O.G. nr. 5/2001, aprobat
cu modiIicri prin Legea nr. 295/2002 modiIicat si completat ulterior prin O.U.G. nr. 142/2002 si prin art. IV
din Legea nr. 195/2004, care a aprobat O.U.G. nr. 58/2003 privind modiIicarea si completarea Codului de
procedur civil.
3. Instan(a competent material yi teritorial
Competenta dup materie n domeniul somatiei de plat era stabilit n reglementarea initial dup cum
raportul juridic dedus judectii era de natur civil sau comercial. AstIel, art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 5/2001
prevedea c cererile, indiIerent de valoarea obiectului acestora, se depun la judectorie n cazul celor Iormulate
n materie civil, si la tribunal, n cazul celor Iormulate n materie comercial.
AstIel s-a creat o situatie neIireasc, n sensul c o cerere de emitere a unei somatii de plat n materie
comercial al crei obiect nu depsea valoarea de 1 miliard ROL se judeca la tribunal, n timp ce o cerere n
anulare Iormulat mpotriva acelei ordonante se judeca la judectorie, conIorm art. 8 alin. (2) din O.G. nr.
5/2001, coroborat cu art. 2 pct. 1 lit. a) C. proc. civ.
n consecint, ca urmare a necorelrii dispozitiilor legale, o hotrre pronuntat de tribunal era veriIica-
t ulterior pe calea cererii n anulare de ctre judectorie
2
.
1
Gabriel Boroi, Dana Boroi, Consideratii referitoare la procedura somatiei de plat, n Curierul Judiciar nr. 4/2002, p. 1.
2
Ana Maria Busuioc, Consideratii referitoare la procedura somatiei de plat subsecvent modificrilor aduse Ordonantei Guvernului nr. 5/2001 prin
Legea 195/2004, n Dreptul nr. 11/2004.
STUDII. COMENTARII
54
THEMIS nr. 2-3/2010
Odat cu aparitia Legii nr. 195/2004, problema stabilirii competentei materiale era transat clar. Din
dispozitia legal rezult c cererile privind somatia de plat al cror obiect nu depseste 1 miliard ROL n
materie comercial si 5 miliarde ROL n materie civil, sunt de competenta judectoriei. n cazul n care
obiectul cererii depseste aceste valori, competenta revine tribunalului.
Dac anterior aparitiei Legii nr. 195/2004, criteriul de stabilire a competentei materiale l constituia na-
tura raportului juridic dedus judectii, n prezent criteriul l constituie ctimea obiectului cererii
3
. Practica
judiciar nu a Icut dect s aplice aceste noi dispozitii modiIicatoare. n acest sens s-a constatat c n conIor-
mitate cu dispozitiile art. 2 din O.G. nr. 5/2001, competenta dup materie n solutionarea cererilor avnd ca
obiect somatia de plat apartine instantei competente s solutioneze Iondul cauzei n prim instant. n raport de
aceast dispozitie, n considerarea plenitudinii competentei materiale a judectoriilor n solutionarea petitiilor n
materie comercial al cror obiect are o valoare de pn 100.000 lei, Iat de dispozitiile Codului de procedur
civil, avnd n vedere valoarea pretentiei deduse judectii, solutionarea cererii este de competenta judectoriei
n circumscriptia creia se aIl sediul societtii debitoare
4
.
n ceea ce priveste competenta teritorial, avnd n vedere tcerea legii comerciale, aceasta va Ii re-
glementat de dreptul comun, respectiv de dispozitiile din Codul de procedur civil.
4. Aspecte incidente introducerii cererii privind soma(ia de plat
4.1. Taxa de timbru yi timbrul judiciar
Unul dintre avantajele recurgerii la procedura somatiei de plat este acela c, spre deosebire de o cerere
pentru recuperarea creantei introdus pe calea dreptului comun, unde taxa judiciar de timbru se calculeaz
raportat la valoarea obiectului cererii, n cazul procedurii speciale a somatiei de plat cererea se timbreaz cu o
tax de timbru Iix de 39 lei si 3 lei timbru judiciar
5
.
4.2. Caracterul contencios sau necontencios (gra(ios) al soma(iei de plat. Dispozi(ii
privind citarea pr(ilor
Caracterul contencios sau gratios al procedurii somatiei de plat a Iost un aspect ndelung dezbtut n
doctrina si practica judiciar.
Unii autori, avnd n vedere Iorma initial a O.G. nr. 5/2001, au considerat c somatia de plat instituie
o procedur necontencioas special, care se completeaz cu dispozitiile generale ale procedurii necontencioase
prevzute de Codul de procedur civil la art. 331-339, precum si cu dispozitiile procedurale contencioase, n
msura n care nu sunt potrivnice naturii necontencioase a cererii.
n argumentarea acestei opinii s-a artat c procedura somatiei de plat este o procedur sumar, grabni-
c, necontradictorie, care, prin Iinalitatea ei, se detaseaz de procedura contencioas. Un alt argument n
sustinerea caracterului gratios al somatiei de plat const n abrogarea de ctre legiuitor a art. 11
6
prin Legea nr.
252/2002 si introducerea art. 11
1
care, la alin. (2), Iace trimitere expres la dispozitiile materiei procedurii
necontencioase, prevznd c ,,prevederile art. 338 din Codul de procedur civil se aplic n mod corespunz-
tor``. Aceast opinie a Iost conIirmat si de o parte a practicii judiciare care a apreciat c, avnd n vedere
dispozitiile art. 11
1
alin. (1) din O.G. nr. 5/2001, si anume ,,ordonanta privind somatia de plat nu are autoritate
de lucru judecat privitor la Iondul raporturilor juridice dintre prti``, invocarea unor aprri care ar presupune o
cercetare a Iondului litigiului pentru stabilirea dreptului pretins, presupune o analiz care nu se poate eIectua pe
calea sumar a somatiei de plat
7
.
3
Trib. Bucuresti, sentinta civil nr. 8551 din 20 iunie 2002; Trib. Covasna, sentinta civil nr. 1125 din 25 septembrie 2002; n acelasi sens, a se
vedea Lucia Ut, Cristian Jora, Anali:a teoretic a practicii fudiciare in materia aplicrii dispo:itiilor O.G. nr. 5/2001 privind somatia de plat cu
modificrile ulterioare, n Revista de drept comercial nr. 7-8/2003.
4
Trib. Bucuresti, sectia a VI-a comercial, sentinta comercial nr. 4916 din 30 noiembrie 2005.
5
Articolul 3 lit. o) din Legea nr. 146/1997, publicat n M. OI. nr. 173 din 29 iulie 1997, privind taxele judiciare.
6
Articolul 11 din O.G. nr. 5/2001 stipula c ,,prevederile prezentei ordonante se completeaz cu dispozitiile Codului de procedur civil``.
7
C. A. Bucuresti, sectia a VI-a comercial, Decizia nr. 845 din 21 mai 2003, n Buletinul Jurisprudentei.
STUDII. COMENTARII
55
THEMIS nr. 2-3/2010
n sens contrar, alti autori, a cror opinie ni se pare justiIicat, au considerat c procedura somatiei de
plat este contencioas, chiar dac unele elemente o apropie de procedura necontencioas
8
.
n sustinerea acestei opinii s-au adus mai multe argumente. AstIel, s-a artat c prin intermediul acestei
proceduri se poate ajunge la stabilirea unui drept potrivnic Iat de o alt persoan, neIiind astIel ndeplinite
conditiile art. 331 C. proc. civ. Un alt argument l constituie posibilitatea prevzut de art. 4 alin. (4) din
ordonant, care conIer debitorului posibilitatea de a depune ntmpinare, de a Iormula aprri si de a depune
nscrisuri pentru combaterea celor sustinute de ctre creditori n cerere.
Totodat, legiuitorul, n Iorma actual a art. 4 alin. (2) din ordonant, prevede c, n toate cazurile, jude-
ctorul va dispune citarea prtilor n vederea solutionrii cererii, dnd astIel un proIund caracter contencios
cererii, instanta urmnd s procedeze la o ,,pipire`` a Iondului raportului obligational dintre prti. Din interpre-
tarea art. 10 alin. (2) al O.G. nr. 5/2001 se poate constata c simpla invocare de ctre debitor a unor aprri de
Iond nu conduce automat la respingerea cererii dect n situatia n care s-ar impune administrarea unor probe
inadmisibile pe procedura somatiei, ce ar presupune o cercetare a Iondului, neexistnd o similitudine cu art. 335
C. proc. civ. care prevede c ,,dac cererea prin nsusi cuprinsul ei sau prin obiectiile ridicate de persoanele
citate sau care intervin, prezint caracter contencios, instanta o va respinge``.
5. Citarea pr(ilor
Dac n varianta initial a art. 4 alin. (2) din O.G. nr. 5/2001, citarea prtilor nu era obligatorie dect n
cazul n care judectorul considera necesar pentru solutionarea cererii, n varianta actual citarea prtilor se
dispune n toate cazurile. Aceasta se va Iace potrivit dispozitiilor Codului de procedur civil reIeritoare la
citarea n pricinile urgente
9
.
La citatia debitorului se vor anexa n copie cererea creditorului si actele depuse de acesta si se va men-
tiona c pn cel mai trziu la termenul Iixat pentru nItisare acesta poate s depun ntmpinare.
n ceea ce priveste compunerea instantei ce solutioneaz cererea privind emiterea somatiei de plat,
aceasta este alctuit dintr-un singur judector.
6. ntmpinarea. Probe ce se pot administra
Depunerea ntmpinrii de ctre debitor nu este obligatorie, conIorm art. 4 alin. (4) din O.G. nr. 5/2001,
dar, n cazul n care se Iormuleaz, aceasta se va depune pn la primul termen de judecat Iixat pentru
nItisarea debitorului.
Apreciam c ntmpinarea trebuie s cuprind toate elementele prevzute de art. 115 C. proc. civ., cu
mentiunea c, avnd n vedere caracterul urgent al acestei proceduri, se poate administra doar proba cu
nscrisuri, mrturisirea judiciar
10
si, eventual, interogatoriul prtilor, conIorm prevederilor art. 4 alin. (2) din
O.G. nr. 5/2001
11
.
Prin ntmpinare, debitorul poate invoca exceptii de procedur, cum ar Ii exceptia de incompatibilitate
prin care acelasi complet de judecat a solutionat att cererea pentru emiterea somatiei de plat, ct si cererea n
anulare. AstIel, prin decizia civil nr. 598/24.09.2002 a Curtii de Apel Oradea s-a retinut c att cererea
naintat de creditor, ct si cererea n anulare Iormulat de debitor au Iost solutionate de Tribunalul Satu Mare,
prin acelasi judector, nclcndu-se prevederile art. 24 alin. (1) C. proc. civ.
12
.
De asemenea, debitorul poate invoca si exceptii de Iond, cum ar Ii exceptia lipsei calittii procesuale ac-
tive sau pasive a prtilor, exceptia lipsei capacittii de exercitiu a drepturilor procesuale etc.
8
G. Boroi, D. Boroi, op. cit., p. 1.; C. Leaua, B. Onica Jarka, D. Petre, Procedura special a somatiei de plat, n Dreptul nr. 1/2002, p. 4, 5; M N.
Costin, A. MiII, Aspecte de ordin procedural privind solutionarea litigiilor comerciale, n ,Revista de drept comercial nr. 12/2001, p. 20; S. Nicolae,
Procedura somatiei de plat in lumina Ordonantei Guvernului 5/2001 i a modificrilor aduse acesteia prin Legea nr. 295/2002, n Dreptul
nr. 9/2002, p. 10.
9
Respectiv art. 89 alin. (1) sau, dup caz, art. 95 alin. (3) C. proc. civ.
10
G. Boroi, D. Boroi, op. cit., p. 7.
11
Trib. Brasov, sentinta civil nr. 1278/C/09.04.2002, n L. Ut, C. Jora, op. cit., p. 198.
12
A se vedea Marian Voicu, Procedura somatiei de plat , n Revista de drept domercial nr. 6/2003, p. 184.
STUDII. COMENTARII
56
THEMIS nr. 2-3/2010
O alt problem care se pune este aceea dac debitorul, o dat citat, poate Iormula propriile pretentii Iat
de creditor, pe calea cererii reconventionale. Considerm c, avnd n vedere caracterul sumar si urgent al
procedurii somatiei de plat, raportat la dispozitiile art. 4 alin. (2) si art. 11 alin. (2) din O.G. nr. 5/2001,
Iormularea unei cereri reconventionale din partea debitorului este inadmisibil. n acest sens s-a pronuntat si
practica judiciar. AstIel, prin sentinta civil nr. 8031/2001, Tribunalul Bucuresti a respins ca inadmisibil
cererea reconventional a debitorului
13
. Pentru aceleasi ratiuni, considerm c, de asemenea, este inadmisibil
Iormularea, n cadrul acestei proceduri speciale, a cererii de interventie sau a cererii de chemare n garantie.
n ceea ce privete probele ce se pot administra n procedura somatiei de plat, legiuitorul, n art. 1 din
O.G. nr. 5/2001, Iace o enumerare a probelor admise pentru dovedirea creantelor ce constau n plata unor sume
de bani. Acestea sunt: contractul constatat printr-un nscris, statutul, regulamentul sau orice alte nscrisuri
nsusite de prti prin semntur ori n orice alt mod admis de lege.
Avnd n vedere c enumerarea acestora nu poate Ii considerat limitativ, ct vreme se Iace reIerire la
sintagma ,,orice alte nscrisuri``, apreciem c, mai ales n materie comercial, prin prisma dispozitiilor art. 46
C. com.
14
, sunt admise si alte nscrisuri, chiar si corespondenta electronic, care este caliIicat de doctrin ca un
nceput de dovad scris, pentru c nu poart semntura manuscris a prtii, prob ce poate Ii completat cu alte
nscrisuri
15
.
n concluzie, apreciem c, n aIar de proba cu nscrisuri, a mrturisirii judiciare si, eventual, cea cu in-
terogatoriul prtilor pentru lmuriri si explicatii, orice alte probe nu pot Ii admise n procedura somatiei de
plat.
7. Soma(ia de plat yi concilierea direct
O alt problem n legtur cu procedura somatiei de plat este aceea de a stabili dac n materie comer-
cial este sau nu necesar concilierea direct, n sensul art. 720
1
C. proc. civ.
Doctrina si practica judiciar au apreciat n mod constant c realizarea concilierii directe nu constituie o
conditie prealabil declansrii procedurii somatiei de plat, pentru mai multe ratiuni, dintre care cele mai
importante sunt urmtoarele:
n reglementarea dat de art. 3 din O.G. nr. 5/2001, legiuitorul nu se reIer si la dovada ndeplinirii
acestei proceduri;
concilierea direct presupune trecerea unui interval de timp ce ar aIecta realizarea cu celeritate a
creantei creditorului, scop urmrit de legiuitor prin instituirea somatiei de plat
16
;
procedura somatiei de plat instituie norme procedurale speciale Iat de Codul de procedur civil, ce
constituie norma general, astIel c aceasta este derogatorie
17
.
Mai mult dect att, instanta suprem a statuat c, n cazul n care ntr-o prim Iaz s-a recurs la proce-
dura somatiei de plat, ulterior nu mai este necesar ndeplinirea procedurii convocrii la conciliere ntr-o
eventual judecat a cauzei pe dreptul comun.
AstIel, ratiunea concilierii prealabile prevzute de art. 720
1
C. proc. civ., de a simpliIica si degreva jude-
ctile avnd ca obiect pretentii de natur Iinanciar ce pot Ii solutionate pe cale amiabil si ntr-un termen scurt,
este practic realizat si atunci cnd ncercarea de conciliere a reclamantei cu cealalt parte a avut loc n cadrul
unei proceduri, cum este cea a somatiei de plat
18
.
13
Ibidem.
14
Articolul 46 C. com. prevede c ,,obligatiile comerciale si liberatiunile se probeaz cu acte autentice, acte sub semntur privat, Iacturi acceptate,
telegrame, corespondent sau cu registrele prtilor``.
15
Bogdan Papadopol, op. cit., p. 99.
16
A se vedea G. Boroi, D. Boroi, op. cit., p. 5.
17
C.A. Galati, sectia comercial si de contencios administrativ, decizia nr. 319/2002, n Curierul Judiciar nr. 6/2002, p. 65, 66.
18
I.C.C.J., sectia comercial, Decizia nr. 3184 din 30 septembrie 2004.
STUDII. COMENTARII
57
THEMIS nr. 2-3/2010
8. Condi(iile de admisibilitate a cererii privind emiterea soma(iei de plat
Pe lng conditiile generale ale exercitrii oricrui mijloc procedural (Iormularea unei pretentii, intere-
sul, calitatea procesual si capacitatea procesual), cererea privind emiterea unei somatii de plat trebuie s
ndeplineasc cumulativ si o serie de conditii speciale de admisibilitate.
8.1. Creditorul trebuie s aib o crean( a crei obliga(ie corelativ s constea n nda-
torirea debitorului de a plti o sum de bani
Din interpretarea prevederilor art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 5/2001 rezult c este vorba de o obligatie pa-
trimonial civil sau comercial. AstIel, nu se poate recurge la procedura somatiei de plat pentru realizarea
unor creante ce ar intra n continutul raporturilor juridice ce Iac obiectul de reglementare al altor materii ale
dreptului, ca de exemplu, pentru drepturi salariale izvorte din contractul de munc, pentru plata pensiei de
ntretinere etc.
De asemenea nu prezint important izvorul obligatiei civile sau comerciale avnd ca obiect plata unei
sume de bani. Asadar, se poate recurge la procedura somatiei de plat Iie c este vorba de o obligatie contractu-
al, cum ar Ii obligatia cumprtorului de a achita pretul ctre vnztor sau obligatia chiriasului de a plti chiria
sau obligatia mprumutatului de a restitui mprumutul, Iie c obligatia are un alt izvor, cum ar Ii obligatiile
patrimoniale ce intr n continutul raporturilor juridice dintre asociatiile de proprietari sau locatari si membrii
acestora, sau cnd n urma unui accident de circulatie cauzat de Iapta culpabil a unei persoane, ntre victim si
vinovat s-a ncheiat un nscris prin care cel din urm se oblig la plata unei sume de bani
19
.
Dac creanta se reIer la orice alt Iel de bunuri, Iie ele chiar si Iungibile, debitorul nu poate Ii obligat la
plata ei pe calea somatiei de plat. AstIel, Judectoria Deva a retinut c ntre prti s-a ncheiat un contract de
vnzare-cumprare prin care debitoarea s-a obligat s vnd creditoarei 740 tone de sin de cale Ierat. n urma
derulrii raporturilor contractuale dintre prti, creditoarea a pltit n avans debitoarei suma de 100.000.000 lei
pentru a-i Ii livrat marIa, achitat cu ordinul de plat nr. 281/2004. ntruct debitoarea nu a nteles s livreze
marIa, creditoarea a solicitat, pe calea somatiei de plat, restituirea sumei pltite ca avans.
Instanta, constatnd c creditoarea este titulara unui drept de proprietate asupra mrIii cumprate, ce are
ca obligatie corelativ att transIerarea de ctre debitoare a dreptului de proprietate, ct si predarea mrIii, ceea
ce implic din partea debitoarei o obligatie de a Iace, a respins cererea privind emiterea unei somatii de plat,
pe motiv c nu ndeplineste conditiile art. 1 din O.G. nr. 5/2001, creditorul putnd cere Iie rezolutiunea
contractului, Iie obligarea debitoarei la ndeplinirea ntocmai a obligatiei asumate prin ncheierea contractului,
pe calea dreptului comun
20
.
9. Crean(a s fie cert, lichid yi exigibil
Creanta este cert atunci cnd existenta ei rezult din nscrisul constatator al creantei sau din alte acte,
chiar neautentiIicate, emanate de la debitor sau recunoscute de acesta. ntr-o situatie de spet, s-a considerat c
Iacturile Iiscale emise n temeiul contractului nu au Iost acceptate de debitoare prin semntura reprezentantului
su, astIel nct nu este ndeplinit conditia prevzut de art. 1 din O.G. nr. 5/2001 privind existenta unui nscris
nsusit de prti, care s releve o creant cert, lichid si exigibil
21
. De asemenea, s-a apreciat c n temeiul
contractului, creditoarea s-a obligat s pun la dispozitia beneIiciarului oIerta de pret pentru Iiecare comand
solicitat, debitoarea obligndu-se s plteasc lucrrile eIectuate pe baza Iacturilor emise de ctre creditoare.
Desi creanta pretins de ctre creditoare rezult dintr-un nscris nsusit de ambele prti, aceasta nu constituie o
creant cert, n conditiile n care Iacturile emise n executarea contractului nu au Iost acceptate la plat de ctre
debitoare, conIorm art. 46 C. com., n mod expres, prin aplicarea semnturii debitoarei, si nici n mod tacit, si
19
20
Ordonanta presedintial nr. 4111 din 23 decembrie 2004 a Judectoriei Deva.
21
Trib. Bucuresti, sectia a VI-a comercial, sentinta comercial nr. 3956 din 29 septembrie 2005.
STUDII. COMENTARII
58
THEMIS nr. 2-3/2010
nici nu au Iost nsotite de comenzile debitoarei n baza crora s-a procedat la executarea lucrrilor mentionate n
Iacturi
22
.
Creanta este lichid atunci cnd cuantumul acesteia este determinat prin actul ce o constat ori cnd este
determinabil prin actul respectiv sau prin alte acte emanate sau recunoscute de debitor. n acest sens:
,,deoarece prin clauze contractuale s-a stipulat achitarea contravalorii produselor conIorm Iacturilor emise, n
baza oIertei acceptate prin comand Ierm, iar creditoarea nu a Icut dovada comenzilor Ierme emise de
cumprtor, a livrrii eIective a produselor pentru care solicit plata si nici dovada nsusirii Iacturilor de ctre
debitoare, prin semnare sau n orice alt mod, nu exist o creant cert si nici lichid
23
.
Creanta este exigibil la mplinirea termenului stabilit pentru plat sau cnd debitorul este deczut din
beneIiciul acestui termen
24
. ntr-o decizie de spet s-a apreciat c un contract de leasing, chiar semnat si paraIat
de ctre debitoare, nu dovedeste prin el nsusi existenta unei creante certe lichide si exigibile, n conditiile n
care, potrivit dispozitiilor contractuale, n ceea ce priveste pltile, se Iace trimitere la un graIic de rambursare,
care ns nu a Iost depus, desi, potrivit art. 1169 C. civ., sarcina probei n acest sens i revenea creditoarei, iar
prin nedepunerea acestui nscris nu se poate veriIica nici certitudinea nici exigibilitatea creantei
25
.
n ceea ce priveste ndeplinirea acestor trei conditii, practica judiciar a artat n mod constant c nu se
poate vorbi de admisibilitatea cererii dect n cazul n care creanta le ntruneste cumulativ.
10. Obliga(iile s fie asumate printr-un contract constatat printr-un nscris ori de-
terminate potrivit unui statut, regulament sau altui nscris nsuyit de pr(i prin
semntur ori n alt mod admis de lege
Aceast conditie se reIer la mijlocul de prob prin care se poate dovedi creanta, astIel c pot Ii Iolosite
doar nscrisurile. Legiuitorul Iace n cuprinsul art. 1 din O.G. nr. 5/2001 o enumerare a nscrisurilor ce pot
constitui probe admise n dovedirea creantelor, cum ar Ii contractul, statutul, regulamentul. Apreciem c
enumerarea nu este una limitativ din moment ce legiuitorul Iace reIerire la sintagma ,,orice alte nscrisuri``.
Dac n materie civil, dovada nscrisuri este regula (art. 1192 C. civ.), acestea Iiind limitativ enumera-
te, n materie comercial obligatiile pot Ii dovedite si cu alte mijloace de prob dintre cele la care se reIer
art. 46 C. com., cum ar Ii Iacturile acceptate, corespondenta comercial, registrele comerciale tinute de prti etc.
AstIel, apreciem c avnd n vedere mijloacele moderne de comunicare a inIormatiei, pot constitui pro-
be admisibile n sensul art. 1 din O.G. nr. 5/2001 inclusiv corespondenta electronic care eman de la debitor
sau care este recunoscut de acesta, dac este coroborat cu alte nscrisuri, ca de exemplu: avizele de nsotire a
mrIii, corespondenta comercial, documente vamale
26
etc. Toate aceste nscrisuri trebuie nsusite de prti prin
semntur ori n alt mod admis de lege. Cu privire la acest aspect, n doctrin si practic s-au conturat dou
opinii diIerite.
AstIel, ntr-o prim opinie s-a precizat c simpla negare de ctre debitor a dreptului creditorului, Iie n
ceea ce priveste existenta creantei, Iie n ceea ce priveste executarea obligatiei de plat, duce la respingerea
cererii ntruct, n caz contrar, s-ar ajunge la o cerere asupra Iondului
27
.
ntr-o alt opinie, pe care o considerm justiIicat si la care ne raliem, s-a apreciat c sintagma ,,nscris
nsusit de prti`` nu trebuie s conduc la concluzia c ar Ii necesar ca prtul s nu conteste creanta, deoarece
chiar legiuitorul arat n art. 1 din O.G. nr. 5/2001 n ce const nsusirea nscrisului de ctre prti, si anume, n
principiu, semnarea lui sau o alt modalitate admis de lege.
De asemenea, mprejurarea c nu este necesar recunoasterea Iormal a datoriei de ctre debitor si c
simpla invocare a unor aprri de Iond de ctre acesta nu conduce, a priori, la respingerea cererii, rezult si din
interpretarea art. 10 alin. (2) din O.G. nr. 5/2001, ,prin contestatia la executare debitorul poate invoca aprri
22
Trib. Bucuresti, sectia a VI-a comercial, sentinta comercial nr. 2130 din 10 mai 2005.
23
Trib. Bucuresti, sectia a VI-a comercial, sentinta comercial nr. 4301 din 20 octombrie 2005.
24
Caracterul cert si lichid al creantei este reglementat de art. 379 alin. (3) si (4) C. proc. civ., iar art. 263 si 382 C. proc. civ. reglementeaz
exigibilitatea creantei.
25
Cristina Cucu, Ctlin Bdoiu, Somatia de plat in materie comercial. Practic fudiciar, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2006, p. 29.
26
A se vedea B. Papadopol, op. cit., p. 99.
27
A se vedea: Ana Maria Busuioc, op. cit., p. 33; B. Onica Jarka, D. Petre, op. cit., p. 7; Mona Lisa Belu Magdo, op. cit., p. 23.
STUDII. COMENTARII
59
THEMIS nr. 2-3/2010
de Iond mpotriva titlului executoriu, cu exceptia cazului n care a Iormulat, potrivit art. 8, cerere n anulare
mpotriva ordonantei de admitere a cererii creditorului``, care conduce la ideea c legiuitorul admite posibilita-
tea unor aprri de Iond n cadrul procedurii somatiei de plat, precum si posibilitatea de a ncuviinta cererea
creditorului, chiar dac s-au Iormulat aprri de Iond. Dac ns, n raport de sustinerile prtilor s-ar impune
administrarea unor probe inadmisibile n procedura somatiei de plat, cum ar Ii proba testimonial, proba cu
expertiz etc., pentru lmurirea aspectelor invocate, abia atunci cererea creditorului va Ii respins, urmnd ca
pretentiile acestuia s Iie solutionate pe calea dreptului comun
28
.
11. nscrisul s ateste drepturi yi obliga(ii privind executarea anumitor servicii, lu-
crri sau orice alte presta(ii
Si cu privire la aceast ultim conditie doctrina a avut o abordare diIerit.
AstIel, ntr-o opinie majoritar, s-a artat c nu prezint relevant mprejurarea care a generat nasterea
obligatiei debitorului de a plti o sum de bani, mai exact cauza obligatiei asumate de debitor. Prin urmare,
obligatia poate Ii contractual, cum ar Ii obligatia cumprtorului de a remite vnztorului pretul, obligatia
chiriasului de a plti chiria scadent
29
. De asemenea, obligatia debitorului de a plti o sum de bani poate izvor
dintr-un statut sau regulament, cum ar Ii cazul obligatiilor de plat a taxelor comune ce intr n continutul
raporturilor juridice dintre asociatiile de proprietari sau locatari si membrii acestora, sau chiar dintr-un delict
civil, cum ar Ii cazul obligatiei de a plti o sum de bani victimei unui accident, asumat c urmare a maniIest-
rii de voint a autorului Iaptei ilicite si consemnat ntr-un nscris semnat de acesta.
ntr-o alt opinie, ce-i drept singular
30
, se arat c obligatia la care Iace reIerire legiuitorul n continutul
art. 1 alin. (1) din O.G. nr. 5/2001 presupune n prealabil o obligatie de a Iace din partea creditorului si o
obligatie de a da din partea debitorului, constnd in transmisiunea propriettii asupra sumei de bani reprezen-
tnd pretul prestatiei, serviciului sau lucrrii. n sprijinul acestei opinii se argumenteaz c dac s-ar admite
posibilitatea extinderii exercitrii acestei actiuni si n alte cazuri dect cele privind executarea anumitor servicii,
lucrri sau prestatii s-ar ajunge la eludarea dispozitiilor privind timbrajul la valoare, ceea ce ar Ii de neconceput,
legiuitorul neputnd legitima printr-o norm juridic nclcarea alteia. AstIel, se opineaz c nu pot Iace
obiectul unor cereri privind emiterea somatiei de plat restituirea de mprumuturi.
Argumentarea nu este una convingtoare ct vreme pe calea dreptului comun orice actiune n preten-
tii evaluabil n bani se timbreaz la valoarea acestora, indiIerent de natura cauzei obligatiei, n timp ce pe calea
procedurii somatiei de plat taxa de timbru pltit este una Iix, n valoare de 39 RON.
12. Solu(ii pronun(ate de instan(
n solutionarea cererii creditorului privind emiterea somatiei de plat, instanta poate pronunta solutii di-
Ierite, n Iunctie de situatia dat, dup cum urmeaz:
a) ncheiere irevocabil, n situatia prevzut de art. 5 din O.G. nr. 5/2001, cnd creditorul primeste pla-
ta datoriei ori declar c este multumit cu ntelegerea asupra pltii. Aceast ncheiere constituie titlu executoriu,
conIorm art. 5 din O.G. nr. 5/2001.
b) ordonanta ce contine somatia de plat, termenul de plat si eventualele esalonri ale pltii, potrivit
art. 6
1
din O.G. nr. 5/2001, atunci cnd se constat c pretentiile creditorului sunt justiIicate total sau partial. n
acest caz, ordonanta poate Ii atacat cu cerere n anulare n termen de 10 zile de la nmnarea sau comunicarea
acesteia, doar ctre debitor. Potrivit art. 6 alin. (4) din O.G. nr. 5/2001, ordonanta se va nmna prtii prezente
sau se va comunica Iiecrei prti de ndat prin scrisoare recomandat cu conIirmare de primire.
Ordonanta prin care s-a admis cererea creditorului n tot sau n parte nu este deIinitiv, neregsindu-se
n niciunul dintre cazurile prevzute de art. 377 C. proc. civ. care prevede c: ,,Sunt hotrri deIinitive:
1. hotrrile date n prim instant potrivit legii, Ir drept de apel; 2. hotrrile date n prim instant care nu
28
A se vedea Viorel Mihai Ciobanu, Gabriel Boroi, Drept procesual civil. Curs selectiv. Teste gril. Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2009, p. 448.
29
30
A se vedea Ana Maria Busuioc, op. cit., p. 37, 38.
STUDII. COMENTARII
60
THEMIS nr. 2-3/2010
au Iost atacate cu apel sau chiar atacate cu apel, dac judecata acestuia s-a perimat ori cererea de apel a Iost
respins sau anulat; 3. hotrrile date n apel; 4. orice alte hotrri care, potrivit legii, nu mai pot Ii atacate cu
apel``. Aceasta va deveni deIinitiv si irevocabil prin neexercitarea, n termen de 10 zile, a cererii n anulare
sau prin admiterea ori respingerea acesteia.
n Iunctie de acest criteriu, ordonanta prezint unele particularitti, reIeritoare la puterea lucrului jude-
cat, aspecte ce vor Ii expuse pe larg la capitolul privind executarea silit n cazul procedurii privind somatia de
plat.
c) ordonant irevocabil, cnd instanta respinge cererea creditorului.
n cazul n care cererea creditorului a Iost admis doar n parte sau aceasta a Iost respins, acesta are la
ndemn posibilitatea de a Iormula o actiune pe calea dreptului comun pentru valoriIicarea creantei sale. O
astIel de ordonant are autoritate de lucru judecat doar cu privire la o nou cerere Iormulat tot pe calea
somatiei de plat si doar dac mprejurrile avute n vedere la pronuntarea ei au rmas neschimbate.
d) o sentint, cnd cererea creditorului a Iost anulat pentru motivele prevzute de art. 133 alin. (1)
C. proc. civ., sau ca netimbrat or insuIicient timbrat, conIorm art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 ori cnd
instanta si-a declinat competenta n Iavoarea altei instante de judecat, potrivit art. 158, 159 C. proc. civ.
13. Executarea silit
Ordonanta prin care s-a admis cererea creditorului n tot sau n parte prezint unele particularitti reIe-
ritoare la puterea lucrului judecat si la executarea silit, impunndu-se anumite distinctii n Iunctie de
modalitatea n care ordonanta a devenit irevocabil.
a) Ordonanta rmas irevocabil prin neexercitarea de ctre debitor a cii de atac speciIice acestei pro-
ceduri, respectiv a cererii n anulare, conIorm art. 9 alin. (1) din O.G. nr. 5/2001, are putere de lucru judecat
numai n ceea ce priveste declansarea unui litigiu de drept comun avnd ca obiect pretentiile pentru care
somatia de plat a Iost admis. n aceste conditii, debitorul va putea pune n discutie legalitatea si temeinicia
ordonantei cu ocazia punerii n executare silit, pe calea contestatiei la executare silit, conIorm art. 10 alin. (2)
din O.G. nr. 5/2001.
b) Ordonanta devenit irevocabil prin respingerea cererii n anulare conIorm art. 8 alin. (5) din O.G.
nr. 5/2001, are putere de lucru judecat att cu privire la declansarea unui litigiu de drept comun, ct si cu privire
la contestatia la executare n cadrul declansrii procedurii de executare silit.
Prevederile art. 11
1
din O.G. nr. 5/2001 trebuie interpretate n sensul c ordonanta privind emiterea so-
matiei de plat nu are putere de lucru judecat cu privire la pretentii de alt natur dect obligatii de plat a unor
sume de bani, conIorm art. 1, izvorte din aceleasi raporturi juridice.
Ordonanta privind emiterea somatiei de plat rmas irevocabil ntr-unul din modurile mai sus artate,
la cererea creditorului, va putea Ii nvestit cu Iormul executorie, constituind titlu executoriu.
Ca propunere de lege ferenda, opinm c legiuitorul, ntr-o reglementare ulterioar a procedurii somatiei
de plat ar trebui s elimine din continutul art. 9 alin. (2) prevederile reIeritoare la recurs, ct vreme aceast
cale de atac a Iost nlturat prin noul continut al art. 8 alin. (5) adus de Legea nr. 195/2004
31
.
O alt problem analizat n doctrin o constituie data de la care poate Ii pus n executare somatia de
plat nvestit cu Iormul executorie, avnd n vedere c n cazul admiterii somatiei debitorul este obligat s
plteasc suma datorat ntre 10-30 zile sau la un alt termen potrivit ntelegerii prtilor, ce se va socoti de la
rmnerea irevocabil a ordonantei potrivit art. 6 alin. (3) din O.G. nr. 5/2001. De asemenea, potrivit art. 6
1
, n
cazul creantelor reprezentnd obligatii de plat ale cheltuielilor comune si de ntretinere datorate asociatiilor de
locatari sau proprietari, instanta va putea esalona plata, la cererea debitorului
32
.
AstIel, s-a opinat c s-ar putea trece la executarea silit de ndat ce ordonanta a Iost nvestit cu Iormu-
l executorie, Ir a se tine seama de termenul de plat acordat debitorului potrivit art. 376 C. proc. civ.
ntr-o alt opinie s-a artat c punerea n executare a ordonantei se va putea Iace doar dup expirarea
termenului acordat debitorului pentru eIectuarea pltii iar n cazul esalonrii pe mai multe termene, punerea n
31
A se vedea Ana Maria Busuioc, op. cit., p. 39.
32
Idem, p. 40, 41.
STUDII. COMENTARII
61
THEMIS nr. 2-3/2010
executare se va putea Iace doar pentru obligatiile de plat devenite scadente, avndu-se n vedere prevederile
art. 381 C. proc. civ.
33
. n ceea ce ne priveste, achiesm la aceast ultim opinie.
n practic ns au existat si dezavantaje create prin aplicarea neunitar si incomplet a dispozitiilor
O.G. nr. 5/2001.
AstIel, punerea n executare a ordonantei a ridicat o alt serie de probleme, dat Iiind continutul art. 6
alin. (4) din O.G. nr. 5/2001, care prevede necesitatea comunicrii, prin scrisoare recomandat cu conIirmare de
primire a ordonantei prin care s-a admis somatia de plat. n acest sens, nalta Curte de Casatie si Justitie a
transat n mod deIinitiv aceast problem si a admis recursul n interesul legii promovat de Procurorul General
al Romniei, dispunnd c nu este admisibil cererea de nvestire cu Iormul executorie a ordonantei de
admitere n tot sau n parte a somatiei de plat, dac aceasta nu a Iost comunicat prin scrisoare recomandat cu
conIirmare de primire debitorului
34
. n aceast privint se impune s se aib n vedere c nerespectarea acestor
prevederi legale din O.G. nr. 5/2001 ar atrage, pe de o parte, nclcarea principiului disponibilittii si lipsirea
debitorului de posibilitatea de a se apra, iar pe de alt parte, ar crea posibilitatea invocrii nulittii relative a
actului, n cadrul unei contestatii la executare, n conIormitate cu dispozitiile art. 105 alin. (2) C. proc. civ. Ca
urmare, este necesar ca instanta de judecat, n exercitarea rolului activ, s veriIice n ce msur s-au respectat
dispozitiile att cu privire la comunicarea ordonantei, ct si cu privire la modalitatea n care aceasta s-a eIectuat.
14. Probleme practice
Practica judiciar este destul de ngduitoare cu ,recunoasterea Iacturilor, asimilnd acesteia si pltile
partiale si eventuale recunoasteri de debit prin procese-verbale de conciliere sau n orice alt modalitate
explicit. Cel mai Irecvent aceasta este dovedit prin aplicarea stampilei si semnturii pe Iacturi. Tot din
practic, dac exist un numr mare de Iacturi, somatia va Ii emis pentru toat suma chiar dac una-dou
Iacturi sunt doar semnate si/sau stampilate. Important este s existe n termeni clari sumei - debit si a prestrii
serviciilor/livrrii bunurilor din Iacturi. De asemenea, destul de important n aceast materie este existenta
unui contract n baza cruia s-au emis Iacturile.
Debitorul, la rndul lui, are la ndemn diverse mijloace de ,sicanare a reclamantului. Fr a intra n
motive si aprri clasice, ne vom limita, n ceea ce priveste aceast procedur la a observa calea speciIic
prtilor n aceast materie de a deturna somatia pe Iond. Se petrece acest lucru cnd instanta este ncredintat
c debitul nu este cert, lichid si exigibil, c el este nc n disput ntre prti din diverse motive (ntinderea lui,
exigibilitatea, aspecte legate de terti). De cele mai multe ori debitorul induce mai mult sau mai putin artiIicial
instantei convingerea c debitul nu este att de ,clar pe ct cere ordonanta si atunci cererea va Ii respins iar
creditorul trimis pe Iond. Lsnd la o parte situatiile ,elementare n care creditorul prezint doar niste Iacturi
nestampilate (Ir a avea mcar avizele de expeditie prin post), debitorul invoc deseori diverse compensri,
deIiciente ale bunurilor, solicit probe cu acte sau expertiz pentru a demonstra c debitul nu exist sau este
ntr-un cuantum mai mic dect cel solicitat. n aceste situatii, instanta constat c cerintele de celeritate ale
Ordonantei nu sunt ndeplinite si trimite creditorul pe calea actiunii n pretentii, unde se pot administra probe.
15. Concluzii
Concluzionnd, pe calea acestei ordonante nu sunt admisibile alte probe dect acte (care s demonstreze
caracterele mai sus enuntate ale creantei) iar orice dubiu insuIlat judectorului din acest punct de vedere, orice
alt necesitate de administrare a unui probatoriu ,clasic va duce la respingerea somatiei. Din pcate, nu mai
putin adevrat este c n ultima vreme, prevalndu-se de Iaptul c, n mod inexplicabil, creditorul nu are cale de
atac mpotriva sentintei pronuntate, multi judectori preIer s 'nu riste si resping Ioarte multe somatii
considernd c nu este destul de 'acoperit de acte pentru a obliga debitorul la plat. n multe situatii certe, n
care creditorul se asteapt negresit s cstige, judectorul se prevaleaz de un amnunt nesemniIicativ, inserat
33
Articolul 381 C. proc. civ. prevede c atunci ,,cnd printr-o hotrre s-a dat un termen de plat, executarea nu se poate Iace pn la sosirea acelui
termen``.
34
I.C.C.J., S.U., Decizia nr. 11 din 20 martie 2006.
STUDII. COMENTARII
62
THEMIS nr. 2-3/2010
n scop sicanatoriu de prt pentru a trimite dosarul pe Iond, pe actiunea n pretentii. n acest mod, judectorul
nu 'risc nimic, sentinta de respingere a somatiei neputnd Ii atacat cu vreo cale de atac.
Nu n ultimul rnd, apreciem c o lacun a Ordonantei este lipsirea uneia din prti de posibilitatea de
exercitare a cii de atac. Se creeaz un regim preIerential uneia din prtile n proces, ceea ce nu este n concor-
dant cu spiritul legii. n plus, dreptul esential la cel putin o cale de atac, credem noi, c este la loc de cinste n
orice materie.
Somatia de plat, Ir a Ii asadar Ioarte diIicil ca mod de abordare, creeaz uneori probleme deosebite,
mai ales c pe aceast cale avem de multe ori de-a Iace cu sume uriase de bani. Trebuie tratat cu atentie, Iiind
necesar nu att studierea textului de lege, destul de scurt de altIel, ct o experient de instant destul de bogat.
Bibliografie
Gabriel Boroi, Dana Boroi, Consideratii referitoare la procedura somatiei de plat, n Revista Curie-
rul Judiciar nr. 4/2002
Ana Maria Busuioc, Consideratii referitoare la procedura somatiei de plat subsecvent modificrilor
aduse Ordonantei Guvernului nr. 5/2001, prin Legea 195/2004, n Dreptul nr. 11/2004
Lucia Ut, Cristian Jora, Anali:a teoretic a practicii fudiciare in materia aplicrii dispo:itiilor O.G.
nr. 5/2001 privind somatia de plat cu modificrile ulterioare, n Revista de drept comercial nr. 7-
8/2003
C. Leaua, B. Onica Jarka, D. Petre, Procedura special a somatiei de plat, n Dreptul nr. 1/2002
M.N. Costin, A. MiII, Aspecte de ordin procedural privind solutionarea litigiilor comerciale, n Re-
vista de drept comercial nr. 12/2001
S. Nicolae, Procedura somatiei de plat in lumina Ordonantei Guvernului 5/2001 i a modificrilor
aduse acesteia prin Legea nr. 295/2002, n Dreptul nr. 9/2002
Marian Voicu, Procedura somatiei de plat, n Revista de drept comercial nr. 6/2003
Cristina Cucu, Ctlin Bdoiu, Somatia de plat in materie comercial. Practic fudiciar,
Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2006
Viorel Mihai Ciobanu, Gabriel Boroi, Drept procesual civil. Curs selectiv. Teste gril. Ed. C.H. Beck,
Bucuresti, 2009
STUDII. COMENTARII
Independenta justitiei n statul de drept (II). Standardele de independent personal
63
THEMIS nr. 2-3/2010
Independen{u josti{iei in stutol de drept {II)
Stundurdele de independen{ personul
Cristi Danilet
Judector
1. Independen(a judectorilor (independen(a personal)
ntruct justitia se realizeaz prin instantele judectoresti, alctuite din judectori, aceasta nseamn c
puterea judectoreasc se exercit numai prin instanta judectoreasc n persoana judectorului
1
, unicul purttor
al acestei puteri. Judectorul este cel mputernicit s cerceteze o cauz pentru a o clariIica, procednd astIel la o
judecat si apoi s pronunte o hotrre, Icnd astIel un act de dreptate.
Dar putem vorbi de o putere (sistem de organe ce beneIiciaz de Iorta pentru a Iace justitie, inclusiv prin
constrngere) si nu doar de autoritate, numai dac n plan organic independenta membrilor jurisdictiilor este
garantat si exercitiul puterii de a judeca este suveran
2
. Asadar, nu doar justitia per se, ca ramur a guvernrii,
trebuie s Iie independent de Executiv si de Parlament, ci si judectorii individuali au dreptul de a beneIicia de
independent n ndeplinirea ndatoririlor lor proIesionale.
Independenta judectorilor este unul dintre principiile Iundamentale ale organizrii si realizrii justitiei.
n aplicarea legii, independenta judectorilor exclude notiunea de ierarhie, subordonare. Avnd rolul de a transa
litigiile n mod obiectiv, conIorm legii, si Iiind o putere prin ei nsisi, judectorii nu pot primi ordine, instructi-
uni sau sugestii de nici un Iel cu privire la activitatea lor judiciar, nici din interiorul, nici din aIara sistemului
judiciar. Principiile internationale statueaz n mod explicit c judectorii trebuie s ia decizii n deplin libertate
si s actioneze Ir restrictie si Ir a Ii obiectul unor inIluente, incitri, presiuni, amenintri sau interventii
nelegale, directe sau indirecte, indiIerent din partea crei persoane vin si sub ce motiv
3
. Judectorul, n calitate de
detintor al autorittii judectoresti, trebuie s-si poat exercita Iunctia sa n deplin independent n raport cu
toate constrngerile/Iortele de natur social, economic si politic si chiar n raport cu alti judectori si n raport
cu administratia judectoreasc
4
. Independenta unei instante se apreciaz din acest punct de vedere att Iat de
executiv si de prti, ct si Iat de puteri exterioare, cum ar Ii mass-media.
Legislatia trebuie s postuleze independenta magistratilor, iar autorittilor publice trebuie s li se inter-
zic s le adreseze instructiuni reIeritoare la activittile lor jurisdictionale. Legea trebuie s prevad sanctiuni
contra persoanelor care vor s inIluenteze astIel pe judectori, recomand Consiliul Europei
5
.
Este important de realizat c principiul independentei judectorilor nu a Iost conceput n beneIiciul per-
sonal al judectorilor nsisi, ci pentru a proteja oamenii mpotriva abuzurilor de putere. Asadar, independenta
nu este un privilegiu al fudectorilor, ci un beneficiu al cettenilor. De aici nu rezult c judectorii, care sunt
independenti, ar putea actiona n mod arbitrar, prin solutionarea cazurilor n conIormitate cu preIerintele lor
personale, ci c datoria lor este i rmane aplicarea legii: singura supunere a judectorului trebuie s Iie Iat de
lege; de altIel, nimeni nu este deasupra acesteia. Iar judectorul nu este nici sclavul si nici stpnul legii, ci este
servitorul ei.
Din acest punct de vedere, Statutul Universal al Judectorilor debuteaz cu reglementarea independen-
tei nu ca un drept, ci ca o obligatie: ,Prin ansamblul activittii lor, judectorii trebuie s asigure dreptul oricrei
persoane de a beneIicia de un proces echitabil. Ei trebuie s ntrebuinteze toate mijloacele ce le stau la dispozi-
1
De aici rezult diIerenta dintre notiunile de ,autoritate judectoreasc, care cuprinde instantele judectoresti, Ministerul Public si Consiliul
Superior al Magistraturii, si ,puterea judectoreasc, care se reIer doar la instante.
2
Olivier Duhamel, Yvenes Many, Dictionnaire constitutionnel, Paris, PUF, 1992, p. 780.
3
Principiul ONU nr. 3.
4
Articolul 2 din Statutul Universal al Judectorilor.
5
Principiul 2 pct. 2 lit. d) din Recomandarea R (94) 12 privind independenta, eficacitatea i rolul fudectorilor.
STUDII. COMENTARII
64
THEMIS nr. 2-3/2010
tie pentru ca procesele s Iie rezolvate n sedint public, ntr-un termen rezonabil, n Iata unui tribunal
independent si impartial stabilit prin lege, n vederea determinrii drepturilor si obligatiilor n materie civil sau
a realittii acuzatiilor n materie penal
6
.
Magistratii au dreptul si sunt obligati s se asigure c regulile de procedur si drepturile prtilor sunt
respectate n domeniul protectiei individului spune si Principiul ONU nr. 6, iar acest lucru nseamn si c
judectorii au o responsabilitate major n aplicarea legislatiei interne si internationale reIeritoare la drepturile
omului.
De asemenea, pct. 5 si 6 din Declaratia Suva
7
dau n responsabilitatea judectorilor s asigure egalitatea
accesului la justitie, dar si un acces eIectiv la justitie prin aceea ca participantii s nteleag integral limba si
procedurile curtii.
Unele nclcri ale independentei sunt consacrate legal, chiar prin normele care reglementeaz statutul
judectorilor: numirea lor exclusiv de ctre puterea executiv sau legislativ, durata limitat a mandatului,
remuneratie necorespunztoare, reIuzul de a autoriza nIiintarea asociatiilor proIesionale. Deosebit de acestea,
se ntlnesc si alte Iorme de presiune: critici publice n scopul intimidrii din partea puterii executive sau a celei
legislative, detentia arbitrar a judectorilor, exercitarea de amenintri sau atacuri asupra lor ori Iamiliilor
acestora
8
. Acestea sunt comise nu doar de autorittile statului, ci deseori de ctre persoane private, n mod
independent sau cu complicitatea unor organizatii cum ar Ii cele criminale ori cartelurile de droguri.
Scopul pentru care judectorii trebuie s Iie independenti este tocmai realizarea unei justitii impartiale.
Pentru aplicarea sa n practic, documentele internationale consacr mai multe garantii, care trebuie examinate
cu privire la Iiecare membru din componenta tribunalului n discutie
9
.
2. Numirea judectorilor
10
2.1. Sisteme
Exist mai multe sisteme nationale de recrutare (numire) a judectorilor. n unele tri acestia sunt coop-
tati chiar de ctre corpul magistratilor, n altele sunt alesi de ctre populatie, iar n altele ei ocup postul prin
concurs, Ir amestecul vreunei puteri n aceast procedur. n cele mai multe state ei sunt numiti de ctre
executiv.
Dreptul international nu se limiteaz la un anumit mod de numire. Totusi, n aplicarea art. 24 din Pact
s-au maniIestat de ctre Comitetul pentru Drepturile Omului din cadrul ONU mari rezerve asupra sistemului de
alegere al judectorilor n unele state din SUA. AstIel, acesta a retinut c ,a Iost ngrijorat pentru impactul pe
care actualul sistem de alegere a judectorilor l poate avea, n cteva state, asupra implementrii drepturilor
garantate prin articolul 14 din Pact, si a salutat ,eIorturile depuse de cteva state n adoptarea unui sistem de
selectie bazat pe merite. Comitetul a mai recomandat ca sistemul ,de numire a judectorilor prin alegeri s Iie
reconsiderat, n vederea nlocuirii acestuia cu un sistem de numire bazat pe merite de ctre un organ indepen-
dent
11.
Trebuie evitat numirea unui judector pentru o perioad de prob, cu exceptia sistemelor legale n care
numirea judectorilor nu depinde de experienta n practic a acestora ca si conditie pentru numirea n proIesia
respectiv
12
.
6
Articolul 1 alin. (1) din Statutul Universal al Judectorilor, adoptat de Uniunea International a Magistratilor n 1999 la Taipei.
7
Declaratia cu privire la principiile independentei fudiciare i a accesului la fustitie a Iost adoptat la Primul Colocviu International Judiciar cu
privire la Drepturile Omului ce a avut loc la Suva n Fiji, 6-8 august 2004.
8
A se vedea, de exemplu, documentul ONU E/CN.4/2000/61, Raportul Raportorului Special privind independenta fudectorilor i a avocatilor,
p. 74; si ,Atacuri asupra fustitiei Hrtuirea i persecutarea fudectorilor i a avocatilor (Centrul pentru Independenta Judectorilor si a
Avocatilor (CIJL), Geneva), a zecea editie, ianuarie 1999 Iebruarie 2000, p. 499.
9
Comisia EDO, 18.12.1980, nr. 8603/1979, Crociani .a. vs. Italia.
10
n Decizia nr. 39/1996, Curtea Constitutional din Romnia a retinut c sistemul de exigente creat pentru numirea n Iunctie a magistratilor ,este
destinat reali:rii efective a principiului independentei fudectorilor i asigurrii in acelai timp a profesionalismului i prestigiului fustitiei".
11
Doc. ONU GAOR, A/50/40 (vol I), parag. 288 si 301.
12
Standardele IBA, pct.23a.
STUDII. COMENTARII
65
THEMIS nr. 2-3/2010
2.2. Criterii
Singurul criteriu de selectie trebuie s Iie unul obiectiv: aptitudinea proIesional a candidatului, nu re-
comandrile unor persoane inIluente, ale politicului sau ale publicului. Aceasta trebuie s vizeze integritatea,
pregtirea si competenta persoanelor recrutate. Declaratia de la Beijing prevede nc un criteriu, acela al
independentei persoanei, si impune ca pregtirea sa s constea n cea mai nalt caliIicare juridic
13
.
Orice metod de selectare judiciar trebuie s prevad garantii contra numirilor abuzive. n selectarea
judectorilor nu se va Iace nicio discriminare pe motive de ras, culoare, sex, religie, opinie politic sau de alt
natur, origine national sau social, avere, nastere sau statut; situatia n care exist solicitarea expres ca un
candidat pentru un post n domeniul judiciar s aib nationalitatea impus de tara interesat nu este considerat
discriminatorie
14
.
Sunt tri din lume unde s-au constatat nclcri ale independentei justitiei din acest punct de vedere. De
exemplu, n Sudan Ioarte putine persoane care nu sunt musulmani sau care sunt Iemei ocup posturi judiciare la
toate nivelurile
15
iar n Bolivia judectorii sunt numiti n Iunctie de apartenenta lor politic
16
2.3. Mecanism
Numirea judectorilor trebuie s constituie ea nssi un Iactor puternic pentru independent si nu poate
Ii lsat la discretia exclusiv a Executivului si a Legislativului. AstIel, s-a stabilit c n sistemele unde
judectorii sunt numiti sau demisi de ctre Presedinte sau Guvern cu aprobarea Parlamentului se ncalc totusi
independenta justitiei att timp ct aceste decizii nu sunt luate prin consultarea unei autoritti juridice indepen-
dente
17
.
Ca urmare, trebuie s existe un mecanism independent responsabil pentru recrutarea si sanctionarea dis-
ciplinar a magistratilor. Consiliul Europei prevede n mod expres c autoritatea competent n privinta selectiei
si carierei judectorilor trebuie s Iie independent Iat de Guvern si administratie
18
. Asociatia European a
Magistratilor sustine direct c selectia trebuie s Iie Icut de un corp independent care i reprezint pe judec-
tori
19
.
3. Durata yi stabilitatea mandatului
ConIorm normativelor internationale, judectorilor trebuie s li se garanteze perioada de exercitare a
Iunctiei pn la vrsta obligatorie de pensionare sau, dac sunt numiti pe o perioad determinat, pn la Iinalul
mandatului (permanenta existentei)
20
. n acest din urm caz, se consider c o durat sub 10 ani nu satisIace
conditia de independent
21
.
Judectorii numiti cu titlu permanent nu pot Ii revocati Ir un just motiv att timp ct nu au atins vrsta
pensionrii obligatorii. Aceste motive, care trebuie s Iie deIinite n mod precis de lege, pot Ii aplicate n trile
unde judectorii sunt alesi pentru o perioad determinat sau pot privi cazurile cnd judectorul este incapabil
s se achite de Iunctia sa judiciar ori a comis inIractiuni sau grave abateri disciplinare
22
. n Australia si Canada
sunt motive de revocare numai purtarea necorespunztoare si inaptitudinea n ndeplinirea ndatoririlor.
13
Punctele 14 si 15 din Declaratia de la Beijing
14
Principiul nr. 10 din Principiile de Baz ale ONU.
15
Doc. ONU GAOR, A/53/40 (vol I), parag. 132. Recomandarea a sasea din Declaratia de la Beirut prevede nlturarea din legi a discriminrilor
legate de Iemei pentru asumarea responsabilittilor judiciare.
16
Doc. ONU GAOR, A/52/40 (vol I), parag. 224.
17
n Zambia s-a propus modiIicarea Constitutiei cu privire la numirea judectorilor Curtii Supreme de ctre Presedinte sub rezerva ratiIicrii de ctre
Adunarea National, Ir nici un Iel de protectie sau cercetare de ctre o instant judiciar independent (Doc. ONU GAOR, A/51/40, parag. 202
pentru Zambia si Doc. ONU GAOR, A/52/40 (vol. I), parag. 379 pentru Slovacia.
18
Principiul I pct 2 lit. c) din Recomandarea (94) 12 a CoE.
19
Principiul 4 din Carta Judectorilor n Europa, adoptat de Asociatia European a Magistratilor, la 4 noiembrie 1997. Asociatia are ca membri
asociatii nationale din 38 de state europene.
20
Principiul ONU nr. 12 .
21
Raportorul Special privind independenta judectorilor si avocatilor, doc. ONU E/CN.4/2000/61/Add.1, Report on the Mission to Guatemala
|Raport privind misiunea n Guatemala|, parag. 169 lit. c).
22
Principiul 6 pct. 2 al Recomandrii (94) 12 CoE.
STUDII. COMENTARII
66
THEMIS nr. 2-3/2010
n anumite tri sunt prevzute proceduri de evaluare sau recertificare a judectorilor la diIerite intervale
de timp. n opinia Comitetului pentru Drepturile Omului, aceast practic este contrar art. 14 alin. (1) din
Pactul international cu privire la drepturile civile si politice.
De exemplu, n Peru judectorii pot Ii obligati s treac printr-o procedur de recertiIicare o dat la 7 ani
pentru a Ii autorizati s-si mentin postul. Comitetul pentru Drepturile Omului a considerat-o ,o practic ce
tinde s aIecteze independenta autorittii judectoresti, negnd stabilitatea mandatului
23
. Prin urmare, Comitetul
a recomandat ca ,cerinta ca judectorii s Iie recertiIicati s Iie revizuit si nlocuit printr-un sistem de
stabilitate a mandatului si supraveghere judiciar independent
24
. Tot astIel, n Lituania, Comitetul a constatat
c, desi existau ,dispozitii noi destinate s asigure independenta autorittii judectoresti, judectorii instantelor
districtuale sunt totusi supusi unei examinri de ctre puterea executiv dup cinci ani n Iunctie, pentru
asigurarea unei numiri permanente", astIel c a recomandat ca ,orice asemenea proces de examinare s se
reIere numai la competenta judiciar si s se desIsoare numai de ctre un organism proIesional independent
25
.
ncetarea din Iunctie poate avea loc, conIorm pct. 7 din Carta European privind Statutul Judectorilor,
ca urmare a demisiei, a inaptitudinii Iizice constatate prin expertiz medical, a limitei de vrst, a expirrii
mandatului prevzut de lege sau prin revocarea dispus ca urmare a nclcrii ndatoririlor impuse prin statut
26
.
Existenta vreuneia dintre aceste cauze, alta dect limita de vrst sau expirarea mandatului legal, trebuie s Iie
veriIicat de ctre organismul independent.
Standardele IBA prevd c legislatia reIeritoare la schimbri de termeni si conditii ale serviciilor judici-
are nu li se va aplica judectorilor n Iunctie la momentul cnd e aprobat legea respectiv dect dac
schimbrile mbunttesc termenii/conditiile serviciului (pct. 19 si 20a). n acelasi sens, se prevede c numrul
judectorilor de la instanta suprem ar trebui s Iie Iix si s nu poat Ii modiIicat prin lege (pct. 24). Nicio
schimbare reIeritoare la vrsta de pensionare nu poate avea eIect retroactiv
27
.
4. Inamovibilitatea judectorilor n cursul mandatului
Cea mai puternic garantie a independentei magistratilor este inamovibilitatea lor. Aceasta const n
aceea c ei nu pot Ii mutati prin transIer, delegare, detasare sau promovare Ir consimtmntul lor liber
(inamovibilitatea rezidentei) si c pot Ii suspendati sau eliberati din Iunctie numai n conditiile prevzute de
legea care le reglementeaz statutul (inamovibilitatea Iunctiei)
28
.
Desi Curtea European a Drepturilor Omului a statuat c numirea pe viat a judectorilor nu este nece-
sar
29
, s-a subliniat totusi c pe durata mandatului judectorii trebuie s se bucure de inamovibilitate. Curtea
consider c este respectat independenta judectorilor chiar n absenta reglementrii exprese a inamovibilittii
lor, att timp ct aceasta este recunoscut n Iapt si sunt respectate celelalte conditii impuse de art. 6 parag. 1.
Inamovibilitatea nu trebuie privit ca un privilegiu pentru judectori, ci mai degrab ca o garantie pentru
justitiabili. Pentru justitiabil, ea este o garantie c nu va putea Ii constituit o instant special, alctuit prin
deplasarea unor judectori anume alesi n scopul solutionrii procesului su
30
. De aceea, inamovibilitatea
trebuie s se aplice si cu privire la modul de desemnare a judectorilor n sectiile instantelor si cu privire la
repartizarea dosarelor si posibilitatea de schimbare a judectorului unei cauze. AstIel, exist regula potrivit
creia unui judector nu-i poate Ii ,luat o cauz Ir vreun motiv just (cum ar Ii o boal grav sau existenta
unui interes personal n cauz)
31
.
23
Este situatia din Peru, Doc. ONU GAOR, A/51/40, parag. 352.
24
Ibidem, parag. 364.
25
A se vedea doc. ONU GAOR, A/53/40 (vol. I), parag. 173.
26
A se vedea sectiunea reIeritoare la ,Rspunderea judectorilor.
27
Articolul 8 alin. (3) din Statutul Universal al Judectorilor.
28
Principiul inamovibilittii, consacrat de art. 125 alin. (1) din Constitutia Romniei a Iost deIinit pentru prima dat de Curtea Constitutional prin
Decizia nr. 375 din 6 iulie 2005 (publicat n M. OI. nr. 591 din 8 iulie 2005) cu ocazia declarrii neconstitutionalittii unor dispozitii din Legea
nr. 247/2005 privind reIorma n domeniile justitiei si propriettii. Curtea a stabilit dou deIinitii ale acestui principiu: ,judectorilor nu li se poate
modiIica, Ir consimtmntul lor, statutul n timpul exercitrii Iunctiei, respectiv ,acea stare de drept, care n garantarea independentei judectori-
lor, i apr de riscul de a Ii demisi, destituiti sau retrogradati la alte instante prin delegare, detasare sau chiar prin promovare, Ir consimtmntul
lor.
29
Curtea European a Drepturilor Omului, plngerea nr. 7360/76 n cauza Zand c. Austria, hotrrea Le Compte, Jan Leuven i De Mevere din 23
iunie 1981, seria A nr. 43, p. 24.
30
I. Deleanu, Tratat de procedur civil, vol. I, Ed. All Beck, Bucuresti, 2005, p. 56.
31
Pct. 2 lit. I) din Recomandarea (94) 12 CoE.
STUDII. COMENTARII
67
THEMIS nr. 2-3/2010
Pentru aplicarea acestor principii este necesar ca toate deciziile privind cariera proIesional a judectori-
lor s aib la baz criterii obiective, ncepnd cu meritul proIesional, lundu-se n considerare caliIicarea,
integritatea, competenta si eIicienta lor.
Dispozitii speciale exist n materia promovrii: Principiul ONU nr. 13 prevede c ,promovarea judec-
torilor, oriunde exist un asemenea sistem, ar trebui s se bazeze pe Iactori obiectivi, n special pe competent,
integritate si experient. Punctul 20 al Declaratiei de la Beijing adaug si conditia de independent. Factori
neadecvati, precum sexul, rasa sau etnia
32
, care nu sunt legati de meritele proIesionale ale judectorilor n
cauz, nu trebuie luati n considerare n scopul promovrii
33
. Carta Judectorilor n Europa, n principiul nr. 5,
prevede c promovarea judiciar trebuie decis de un corp independent care s i reprezinte pe judectori si s
aib n vedere principiile de obiectivitate, abilitate proIesional si independent a acestora.
Consiliul Europei prevede trei exceptii de la aplicarea principiului inamovibilittii: este permis mutarea
unui judector Ir acordul su cu titlu de sanctiune disciplinar; dac a Iost pronuntat n cazul unei modiIicri
legale a organizrii judiciare; si n cazul ncadrrii temporare, pentru a ajuta o instant nvecinat, caz n care
durata maxim a acestei ncadrri este strict limitat prin statut
34
.
Cu privire la desIiintarea sau restructurarea unei instante, pentru a nu Ii un motiv de concediere a unor
judectori, pct. 29 din Declaratia de la Beijing prevede c toti membrii curenti ai curtii trebuie s Iie renvestiti
n pozitia initial sau nvestiti ntr-o alt instant de statut si durat echivalente. Membrii curtii pentru care nu
poate Ii gsit o pozitie alternativ trebuie despgubiti integral.
5. Siguran(a financiar
5.1. Importan(a salarizrii
O remunerare corespunztoare a judectorilor este important, pe de o parte pentru a atrage persoane ca-
liIicate n domeniu si, pe de alt parte, pentru a reduce tentatia judectorilor de a ceda coruptiei si inIluentelor
politice sau altor inIluente necuvenite.
Sub acest aspect, Recomandarea nr. 94 (12) privind independenta, eIicienta si rolul judectorului ndru-
m, pe de o parte, ca puterea legislativ si executiv s se asigure c judectorii sunt independenti si c aceast
independent nu le este aIectat n niciun Iel (Principiul I, pct. 2), si, pe de alt parte, ca remuneratia judectori-
lor s Iie n concordant cu demnitatea si statutul lor (Principiul III, pct. 1 lit. b). De asemenea, Principiile ONU
de Baz ale Justitiei prevd la pct. 11 ca judectorii s dispun de remunerare corespunztoare, precum si de
pensii adecvate iar Uniunea International a Magistratilor statueaz c judectorul trebuie s primeasc o
remuneratie suIicient pentru a i se asigura o real independent economic, remuneratie care nu poate depinde
de rezultatele activittii judectorului
35
.
32
n ceea ce priveste reprezentarea minorittilor n proIesia juridic n Statele Unite, a se vedea raportul elaborat de Comisia Asociatiei Baroului
American, privind diversitatea rasial si etnic n cadrul proIesiei, intitulat Miles to Go 2000. Progress of Minorities in the Legal Profession
[Drumul de parcurs 2000. Progresul minorittilor in cadrul profesiei furidice]. ConIorm acestui raport, reprezentarea minorittilor n proIesia
juridic este semniIicativ mai redus dect n cele mai multe alte proIesii. Chiar dac dedicat n principal avocatilor, raportul contine si o subsectiune
privind autoritatea judectoreasc; a se vedea www.abanet.org/minorities
33
Recomandarea nr. (94) 12 a CoE subliniaz c ,toate deciziile reIeritoare la selectia si cariera judectorilor ar trebui s se bazeze pe criterii
obiective si c nu numai selectia judectorilor, ci si cariera acestora ,ar trebui s se bazeze pe merit, avnd n vedere caliIicrile, integritatea,
capacitatea si eIicienta; mai mult, deciziile reIeritoare la cariera judectorilor trebuie s Iie independente att de guvern, ct si de administratie
(principiul I.2.c).
34
Punctul 3.4 din Carta European privind Statutul Judectorilor
35
Articolul 13 din Statutul Universal al Judectorilor, adoptat de Uniunea International a Magistratilor n 1999, la Taipei.
STUDII. COMENTARII
68
THEMIS nr. 2-3/2010
5.2. Nivelul remunera(iei
La stabilirea remuneratiei trebuie s se tin seama att de importanta activittii lor, ct si de Iaptul c, de
regul, judectorilor le este interzis exercitarea altor Iunctii publice sau private. Prin Carta european privind
statutul judectorilor, Consiliul Europei subliniaz c nivelul remuneratiei trebuie Iixat n asa Iel nct s i
pun pe magistrati la adpost de presiunile care vizeaz s le inIluenteze sensul deciziilor, si n general
comportamentul jurisdictional, alterndu-le astIel independenta si impartialitatea. Remuneratia poate s varieze
n Iunctie de vechime, de natura atributiilor judectorului care le exercit cu titlu proIesional sau n Iunctie de
importanta sarcinilor impuse, apreciate n conditii de transparent. Statutul lor trebuie s prevad asigurarea
judectorului de proIesie mpotriva riscurilor sociale legate de boal, maternitate, invaliditate, btrnete si
deces
36
.
5.3. Nivelul pensiei
Si judectorii care se pensioneaz au un regim Iinanciar deosebit. Carta European privind Statutul Ju-
dectorilor mentioneaz: ,6.4. n mod special, statutul garanteaz judectorului care a mplinit vrsta legal
pentru ncetarea din Iunctie, dup ce a exercitat-o ca proIesie pe o perioad stabilit, plata unei pensii al crei
nivel trebuie s Iie ct mai apropiat posibil de acela al ultimei remuneratii primite pentru activitatea jurisdictio-
nal. Tot astIel, art. 13 alin. (3) si (4) din Statutul Universal al Judectorilor37 prevede: ,Judectorului i este
permis s ias la pensie si s primeasc o pensie corespunztoare categoriei sale proIesionale. Dup pensionarea
sa, judectorului nu-i va Ii interzis exercitarea unei alte activitti proIesionale n domeniul juridic pe conside-
rentul detinerii, n trecut, de ctre acesta, a Iunctiei de judector.
5.4. Modificarea salariilor
Problema se pune n legtur cu reducerea veniturilor judectorilor. Aceasta ar avea dou eIecte negati-
ve: pe de o parte, reducerea salariilor la un nivel minim ar Iorta judectorii s se retrag din tribunal (modalitate
indirect de revocarea a judectorilor), pe de alt parte, Irica de reducerea salariilor ar Iorta judectorii s caute
a se potrivi pretentiilor decidentilor politici (modalitate indirect de a constrngere judectorii n a pronunta
anumite solutii).
Standardele adoptate de IBA
38
prevd c pensiile si salariile judiciare ar trebui s Iie modiIicate con-
Iorm cresterii preturilor, independent de controlul executiv (pct. 14). n anumite tri
39
salariile judectorilor
sunt protejate mpotriva scderilor, desi mririle salariale pot depinde de puterea executiv si cea legislativ.
IBA accept c salariile judiciare nu pot Ii micsorate n timpul serviciului unui judector doar ca o msur
economic de interes public (art. 15b).
Sub acest aspect, relevm o spet din jurisprudenta instantei supreme canadiene. AstIel, n cauza
Manitoba Provincial Judges Assn. c. Manitoba (Ministerul Justitiei), Curtea Suprem Canadian a trebuit s
stabileasc ,dac si n ce mod garantia independentei judectoresti prevzut n sectiunea 11 litera (d) din Carta
Canadian a Drepturilor i Liberttilor limiteaz modalitatea si msura n care guvernele si organismele
legislative provinciale pot reduce salariile judectorilor instantelor provinciale.
40
Ca parte a planului su de
reducere a deIicitului bugetar, provincia adoptase legea privind reducerea salariilor n sectorul public, prin care
diminua salariile judectorilor provinciali si ale altor categorii de judectori pltiti din bugetul public n
provincie. n urma acestor reduceri salariale, numerosi acuzati au contestat constitutionalitatea procedurilor
deschise mpotriva acestora n Iata Curtii Provinciale, pretinznd c, n urma reducerilor salariale, instanta si
pierduse statutul de tribunal independent si impartial. Curtea Suprem a concluzionat c reducerile salariale ,ca
parte a unei msuri economice publice globale erau n conIormitate cu sectiunea 11 litera (d) din Cart,
36
Punctele 6.1 si 6.2 din Carta european privind statutul fudectorilor, adoptat sub egida Consiliului Europei, de ctre participantii la reuniunea
multilateral consacrat statutului judectorilor n Europa, organizat ntre 8 si 10 iulie 1998 la Strasbourg.
37
Statutul Universal al Judectorilor a Iost adoptat de Uniunea International a Magistratilor n 1999, la Taipei.
38
Standardele Minime de Independent Judiciar, adoptate de International Bar Association n 1982, la New Delhi.
39
De exemplu, Constitutia Australiei interzice reducerea salariilor judectorilor.
40
(1997) N.C.S. 3 Manitoba Provincial Judges Assn. vs. Manitoba (Ministerul Justitiei) p.5, reIerinte la
http://en.wikipedia.org/wiki/ProvincialJudgesReIerence si pe larg la http://scc.lexum.umontreal.ca/en/1997/1997rcs3-3/1997rcs3-3.html.
STUDII. COMENTARII
69
THEMIS nr. 2-3/2010
deoarece ,nu existau probe conIorm crora reducerile au Iost introduse pentru a inIluenta sau manipula puterea
judectoreasc.
41
Totusi, ceea ce constituia o nclcare a independentei judectoresti a Iost reIuzul guvernului
din Manitoba de a semna o recomandare comun ctre Comitetul de remunerare a judectorilor ,dac judecto-
rii nu erau de acord s renunte la contestarea juridic a legii prin care era impus reducerea salarial. Curtea a
considerat c prin aceasta guvernul ,a impus presiuni economice asupra judectorilor, astIel nct acestia s
accepte constitutionalitatea schimbrilor salariale propuse
42
. n opinia sa, ,componenta de sigurant Iinanciar
a independentei judiciare trebuie s includ protejarea capacittii judectorilor de a contesta legislatia care se
reIer la propria independent Ir o perceptie plauzibil a unei posibile sanctiuni Iinanciare din partea guver-
nului din acest motiv
43
.
6. Protec(ia judectorilor
Puterea de decizie pe care o au judectorii poate duce la emiterea de hotrri nepopulare. Pentru a m-
piedica declansarea unor represalii contra lor trebuie instituit un sistem de protectie.
La nivel fi:ic, judectorilor trebuie s li se creeze un spatiu de judecat corespunztor, unde s poat
exercita politia instantei, dar s Iie si asigurati c vor Ii mpiedicate actiuni negative din partea nemultumitilor,
exercitate asupra lor sau a Iamiliilor lor. Protectia trebuie asigurat, potrivit pct. 40 din Declaratia de la Beijing,
de ctre autorittile executivului. n acest sens, Principiul 3 pct. 2 din Recomandarea (94) 12 prevede c
,Trebuie luate toate msurile necesare pentru a veghea la securitatea judectorilor, mai ales prin prevederea
prezentei pazei n incinta tribunalelor sau prin protectia de ctre politie a judectorilor care ar putea s devin
sau care sunt victime ale unor amenintri grave
44
.
La nivel profesional ns, trebuie s i protejeze un organism independent de puterea executiv sau de
cea legislativ. Consiliul Europei recomand ca acest organism s Iie alctuit cel putin jumtate din judectori
alesi de colegii lor, astIel nct s se asigure cea mai larg reprezentare posibil. Orice judector care consider
c drepturile sale statuare sau, ntr-o manier mai general, independenta sa sau cea a justitiei sunt amenintate
sau nesocotite n vreun Iel, trebuie s aib posibilitatea de a sesiza acest organism, care s dispun de mijloacele
eIective n scopul de a remedia acest lucru sau a propune remedierea lui
45
. Organizatia LAWASIA sustine c n
componenta acestui organism ar trebui s intre doar reprezentanti ai celei mai nalte jurisdictii si ai proIesiilor
legale independente
46
.
Comitetul pentru Drepturile Omului a Iost ngrijorat c n Cambodgia Consiliul Suprem al Magistraturii
,nu era independent de inIluenta guvernului si c ,nc nu Iusese n msur s abordeze acuzatiile de
incompetent si comportament lipsit de etic. Date Iiind celelalte preocupri ale sale, inter alia cu privire la
Iaptul c Ministerul Justitiei emitea circulare obligatorii pentru judectori, Comitetul a recomandat statului
parte ,s ia msuri urgente pentru consolidarea autorittii judectoresti si pentru garantarea independentei sale,
precum si pentru a asigura solutionarea prompt a tuturor acuzatiilor de coruptie sau presiuni neavenite asupra
autorittii judectoresti
47
.
41
Idem, p. 12.
42
Ibidem. Comitetul de remunerare a judectorilor era un organism creat prin Provincial Court Act n scopul prezentrii de rapoarte privind salariile
judectorilor n Iata puterii legislative.
43
Ibidem.
44
H.G. nr. 719/2005 prevede 4221 posturi de gardieni pentru instante si 1.450 de posturi pentru protejarea judectorilor si procurorilor si a Iamiliilor
acestora, n cazul cnd au Iost amenintati.
45
Punctele 1.3 si 1.4 din Carta European privind Statutul judectorilor.
46
Punctul 8 din Declaratia de la Beijing.
47
Doc. ONU GAOR, A/54/40 (vol. I), parag. 299, 300
STUDII. COMENTARII
70
THEMIS nr. 2-3/2010
7. Rspunderea judectorului
7.1. Cu privire la rspunderea civil si penal, art. 10 din Statutul Universal al Judectorilor prevede:
,Cnd aceasta este admis, actiunea civil ndreptat mpotriva unui judector, precum si aceea n materie
penal, inclusiv arestarea, trebuie eIectuate n conditii ce nu pot avea drept obiect exercitarea unei inIluente
asupra activittii judiciare a acestuia.
Fiind paznicii independentei si cei care interpreteaz legea, judectorii nu pot Iace obiectul unor actiuni
disciplinare n baza simplei exercitri a Iunctiilor lor judectoresti, cu exceptia cazului n care comportamentul
nedemn al unui judector este dovedit. Mult mai important este Iaptul c judectorii nu pot Ii constrnsi s
lucreze sub amenintarea unei sanctiuni Iinanciare, a crei existent poate inIluenta, chiar inconstient, hotrrile
lor
48
. Erorile judiciare trebuie s Iie solutionate pe calea apelului, n spiritul respectrii jurisdictiei si a procedu-
rii, interpretnd, aplicnd legea sau evalund probele; celelalte erori judiciare care nu pot Ii ndreptate prin
acest mod trebuie s conduc, cel mult, la o actiune a prtii nemultumite mpotriva statului.
Judectorii trebuie s beneIicieze de libertate absolut pentru a se apra n cadrul actiunilor, corelate cu
exercitarea cu bun-credint a Iunctiilor lor, actiuni ndreptate direct mpotriva lor.
AstIel, Carta European privind Statutul Judectorilor, n paragraIele 5.1 si 5.2 prevede c ,nclcarea
de ctre un judector a uneia dintre ndatoririle expres stabilite prin statut (si una dintre obligatii este asigurarea
unui proces echitabil, aplicarea normelor de procedur n mod corect si ocrotirea drepturilor celor implicati
n.ns.) nu poate Ii sanctionat dect prin decizia, la propunerea, recomandarea sau cu acordul unui organ
jurisdictional sau unei instante alctuite cu cel putin jumtate dintre judectorii alesi, n cadrul unei proceduri
contradictorii n care judectorul poate Ii asistat pentru a-si asigura aprarea. Gravitatea sanctiunilor aplicabile
este precizat prin statut si aplicarea acestora este supus principiului proportionalittii. Decizia de aplicare a
sanctiunii pronuntate de o autoritate executiv, de un organ jurisdictional sau de o instant mentionat n acest
alineat poate Ii atacat cu recurs n Iata unei instante superioare cu caracter jurisdictional. Pe de alt parte,
,orice persoan trebuie s aib posibilitatea de a adresa unui organism independent, Ir un Iormalism excesiv,
reclamatii privind nereguli n Iunctionarea justitiei ntr-o anumit cauz. Acest organism poate, n cazul n care
o examinare prudent si atent a reclamatiei relev o nclcare ca aceea mentionat la punctul 5.1. din partea
judectorului, s sesizeze instanta disciplinar sau cel putin s recomande o asemenea sesizare unei anumite
autoritti care are, potrivit statutului, competenta de a o Iace.
ntr-o conceptie oarecum diIerit, Principiul ONU nr. 16 acord imunitate civil judectorilor: ,Fr a
aduce vreo atingere procedurii disciplinare sau dreptului de a Iace apel ori de a obtine o compensatie din partea
statului, n acord cu legile nationale, judectorii nu vor putea Ii actionati n judecat civil, pentru ndeplinirea
de acte abuzive sau pentru omisiuni n exercitarea Iunctiilor lor judiciare. Ceea ce, desigur, nu exclude
rspunderea statului pentru erorile judiciare.
n acelasi Iel, pct. 32 din Declaratia de la Beifing prevede c ,Fr prejudicierea vreunei proceduri dis-
ciplinare sau a vreunui drept de apel sau a unei compensatii de la stat, n concordant cu dreptul intern,
judectorii trebuie s beneIicieze de imunitate raportat la despgubiri monetare, la actiuni necorespunztoare
sau la omisiuni n exercitarea Iunctiilor lor juridice.
7.2. n caz de incapacitate proIesional si pentru comiterea de abateri disciplinare, mpotriva judectoru-
lui pot Ii luate anumite msuri. Se pune problema modalittii de stabilire a tipurilor de sanctiuni si a
organismului care s le aplice.
a. Ocrotirea independen(ei
Principiul 6 pct. 2 al Recomandrii (94) 12 solicit n mod expres ca aplicarea sanctiunilor s nu aduc
atingere independentei justitiei: este esential ca judectorii s nu Iie supusi unor msuri disciplinare datorit
opozitiei Iat de Iondul cauzei decise de judectorul n cauz. n ceea ce priveste Belarus, Comitetul pentru
Drepturile Omului a mentionat ,cu ngrijorare acuzatiile reIeritoare la demiterea a doi judectori de ctre
48
A se vedea Avizul 3 al Consiliului Consultativ al Judectorilor Europeni (CCJE) privind principiile si reglementrile care domin imperativele
proIesionale care se aplic judectorilor si n mod special deontologia, comportamentele incompatibile si impartialitatea, parag. 5.3.
STUDII. COMENTARII
71
THEMIS nr. 2-3/2010
Presedinte (.) deoarece n cursul ndeplinirii atributiilor judiciare ale acestora nu au reusit s impun si s
colecteze o amend impus de puterea executiv
49
.
b. Organ competent
n baza dreptului international, judectorilor supusi unor proceduri disciplinare trebuie s li se garanteze
o procedur legal corect n Iata unui organism competent, independent si impartial care trebuie s Iie sau s
Iie controlat de o autoritate independent de puterea executiv. Desi Comitetul pentru Drepturile Omului
consider c termenul ,independent din art. 14 alin. (1) al Pactului cere ca un comportament proIesional lipsit
de etic s Iie abordat de ctre un organ pe deplin independent de inIluenta guvernamental, din reglementarea
Principiilor nu rezult ns aceast cerint: principiul 17 se reIer numai la ,o procedur corespunztoare
50
si
principiul 20 recomand c deciziile din cadrul procedurilor disciplinare si de alt natur ,ar trebui supuse unei
examinri independente
51
.
Totusi, s-ar prea c, cel putin n temeiul Conventiei Americane a Drepturilor Omului, puterea legislati-
v poate deschide proceduri disciplinare mpotriva judectorilor curtilor constitutionale, cu conditia ca
organismul care stabileste acuzatiile s respecte n mod strict principiile independentei si impartialittii si ca
procedurile respective s Iie n conIormitate cu garantiile unei proceduri legale corecte stabilite la articolul 8
din Conventie.
IBA admite c Executivul ar putea participa la procedura disciplinar a judectorilor numai cnd este
vorba de plngerile adresate lor sau la initierea procedurilor disciplinare, dar nu si la adjudecarea unor aseme-
nea probleme. Puterea de a disciplina sau de a nltura un judector trebuie exercitat ntr-o institutie care s Iie
independent de Executiv
52
.
Principiul 6 pct. 3 din Recomandarea (94)12 propune statelor s constituie conIorm legii un organ spe-
cial nsrcinat s aplice sanctiunile si msurile disciplinare, att timp ct ele nu sunt examinate de un tribunal,
ale crui decizii trebuie s Iie controlate de un organ judiciar superior sau ca aceast autoritate s Iie ea nssi
un organ judiciar superior. Legea trebuie s prevad procedurile potrivite pentru ca un judector urmrit s
beneIicieze cel putin de toate garantiile unei proceduri echitabile prevzute de Conventie, de exemplu prin
prevederea posibilittii de prezentare a argumentelor sale ntr-un termen rezonabil si prin prevederea dreptului
de a rspunde la toate acuzatiile aduse contra lui.
Mult mai simplu, Carta Judectorilor n Europa prevede c organismul competent trebuie s Iie alctuit
din judectori, care s actioneze dup reguli prestabilite si nu ad-hoc (principiul nr. 9).
c. Motive
ConIorm principiilor nr. 18 si 19 al ONU, judectorii sunt supusi suspendrii sau eliminrii numai din
motive de incapacitate sau comportament care-i Iac necorespunztori pentru ndeplinirea ndatoririlor lor. Toate
procedurile disciplinare, de suspendare sau de demitere sunt determinate n conIormitate cu standardele
existente de conduit judiciar.
Principiul 6 pct. 1 din Recomandarea nr. (94) 12 prevede posibilitatea lurii de msuri dac judectorii
nu-si ndeplinesc obligatiile ntr-o manier eIicace si adecvat sau n caz de abateri disciplinare.
n Iine, potrivit principiului nr. 9 al Cartei Judectorilor n Europa, greselile judiciare sunt motivul sanc-
tionrii disciplinare a judectorului.
Oricum, Iundamentele nlturrii unui judector trebuie reglementate n mod clar n lege si pot Ii numai
motive inIractionale, neglijente vizibile si repetate sau legate de incapacitti psihice sau Iizice artate de el
nsusi, incompatibile cu Iunctia de judector
53
.
49
Doc. ONU GAOR, A/53/40 (vol. I), parag. 149.
50
,Orice acuzatie sau plngere Icut mpotriva unui judector, n ceea ce-i priveste capacitatea judiciar sau proIesional, va Ii luat n considerare
Ir ntrziere si n mod echitabil, dup o procedur adecvat. Judectorul are dreptul s rspund nvinuirilor si va Ii audiat n mod echitabil.
Examinarea cazului n stadiul su initial va Ii conIidential, cu exceptia cazului n care judectorul va solicita s se procedeze altIel.
51
,Deciziile din cadrul procedurilor disciplinare, de suspendare sau demitere ar trebui supuse unei examinri independente. Acest principiu nu se
aplic deciziilor instantei supreme si celor ale autorittii legislative n proceduri de destituire sau similare.
52
Punctul 4.a din Standardele IBA.
53
Punctul 29 din Standardele IBA.
STUDII. COMENTARII
72
THEMIS nr. 2-3/2010
d. Msuri
Doar Recomandarea (94) 12 prevede msurile care s-ar putea lua: desesizarea judectorului (aceast
msur este amintit ns si n Declaratia de la Beirut drept sanctiune pentru incompetenta judectorului);
atribuirea altor sarcini judectorului; sanctiuni pecuniare, cum ar Ii reducerea remuneratiei pe o perioad
determinat de timp; suspendarea.
8. Libertatea de exprimare yi asociere
Drepturile judectorilor la libertate de exprimare si asociere sunt esentiale ntr-o societate democratic
care respect statul de drept si drepturile omului. Dreptul la asociere proIesional al judectorilor trebuie
recunoscut pentru a permite judectorilor s Iie consultati mai ales asupra regulilor statutare ale acestora, asupra
eticii si a altor chestiuni, asupra problemelor justitiei si pentru a permite aprarea intereselor lor legitime
54
.
La Iel ca orice cettean, judectorii au libertatea de exprimare, credint, asociere si ntrunire, totusi cu
conditia ca prin exercitarea acestor drepturi s se comporte ntotdeauna astIel nct s pstreze demnitatea
Iunctiei, precum si impartialitatea si independenta autorittii judectoresti
55
.
Potrivit Principiului 9 ONU, judectorii sunt liberi s pun bazele si s se alture unor asociatii de jude-
ctori sau altor organizatii care s le reprezinte interesele, care s promoveze pregtirea lor proIesional si care
s protejeze independenta justitiei. Si Principiul 4 al Recomandrii nr. (94) 12 prevede c ,Judectorii trebuie
s Iie liberi de a crea asociatii avnd, singure sau n colaborare cu alte organe, sarcina de a conserva indepen-
denta lor si de a le proteja interesele.
Garantia de independent nu este doar obiectiv, ea este de asemenea subiectiv, n sensul c judecto-
rul trebuie s-si cultive propria independent. Ea trebuie s existe chiar n raport cu propria sa persoan.
Magistratii trebuie s se preocupe de aprarea independentei lor, evitnd orice act, orice cuvnt susceptibil s
arunce ndoial asupra impartialittii lor
56
.
9. Formare yi educa(ie
Una din conditiile de baz ale independentei este pregtirea proIesional. Formarea si educatia perma-
nent a judectorilor i va Iace nesantajabili, rezistenti la acte de coruptie si este esential pentru respectarea n
practic a drepturilor omului si a Iace dreptate cu celeritate.
Judectorului i revine ca obligatie Iundamental ndatorirea de a-si dezvolta calittile intelectuale si
morale care stau la baza conduitei independente si impartiale n judecarea Iiecrui caz. De aceea principiul
independentei judectorului se aIl ntr-o strns legtur cu principiul responsabilittii judectorului pentru
calitatea activittii sale proIesionale, iar echilibrul dintre aceste dou principii creeaz conditiile procesului
echitabil.
Principiul V.3.g al Recomandrii nr. (94) 12 a Consiliului Europei prevede ca ,judectorii s urmeze
toate etapele de pregtire proIesional necesare pentru a-si ndeplini atributiile ntr-o manier eIicient si
adecvat. Statele trebuie s adopte msuri eIective n acest sens si s ia msurile corespunztoare pentru a se
asigura c mai multi judectori beneIiciaz de Iormare corespunztoare. Declaratia de la Cairo prevede n
recomandarea nr. 3 c toate aspectele reIeritoare la studiul si programele de instruire, asigurate de stat, trebuie
supuse supervizrii judectoresti, si c programele de caliIicare se vor concentra att pe instruirea proIesional
si judiciar, ct si pe cea legat de dezvoltarea individual. Dar responsabilitatea pregtirii adecvate revine n
egal msur judectorilor nsisi si asociatiilor proIesionale de judectori, conIorm principiului 9 din Principiile
de baz. Formarea nu trebuie s priveasc doar dreptul national, substantial si procedural, ci si dreptul interna-
tional al drepturilor omului si programe de educatie privind contextul social
57
.
54
Articolul 12 din Statutul Universal al Judectorilor.
55
Principiul 8 din Principiile de baz.
56
W. GanshoI van der Meersch, Reflectii asupra artei de a fudeca i de a exercita functia fudiciar, J.T., 1973, p. 511.
57
Dac programe educationale precum, de exemplu, ,educatia privind contextul social ar trebui s Iie obligatorii pentru judectori si, n acest caz,
n ce mod vor rspunde judectorii pentru reIuzul de a participa este totusi o chestiune care a dat nastere la dezbateri n Canada a se vedea discursul
STUDII. COMENTARII
73
THEMIS nr. 2-3/2010
10. Publicitatea yedin(ei de judecat
Asigurarea publicittii dezbaterilor care se desIsoar n Iata judectorilor este o garantie a corectitudi-
nii si impartialittii judectorilor, a independentei acestora, contribuind totodat la promovarea ncrederii
cettenilor n administrarea justitiei
58
.
Articolul 6 din Conventia european a drepturilor omului permite instantei s decid desIsurarea dez-
baterilor n sedint secret dac dezbaterea public ar putea vtma ordinea sau moralitatea public sau prtile
si ar aprecia c astIel s-ar asigura o mai bun judecare sau administrare a probelor. n acest Iel, judectorul este
chemat s Iac o permanent analiz a interesului public si privat din cauz.
Cu privire la pronuntarea solutiilor, Curtea de la Strasbourg a retinut c pentru a Ii respectate exigentele
art. 6 din Conventie nu este absolut necesar ca pronuntarea s Iie Icut n sedint public, hotrrile putnd Ii
aduse la cunostint public si ntr-o alt modalitate, cum ar Ii, spre exemplu, depunerea hotrrii la greIa
accesibil publicului
59
.
11. Obliga(ia motivrii hotrrii
Este inerent notiunii unui tribunal competent, independent si impartial Iaptul c acesta trebuie s-si mo-
tive:e deci:iile. Principiul V pct. 3b) din Recomandarea (94) 12 arat c judectorii, cu exceptia cazului cnd
legea sau practica stabil dispun altIel, trebuie s-si motiveze decizia lor clar si complet, utiliznd termeni usor
de nteles.
n legtur cu acest aspect, Curtea European a sustinut, n cauza Higgins i altii, c aceast obligatie
,nu poate Ii nteleas ca necesitnd un rspuns detaliat la Iiecare argument, dar c ,msura n care se aplic
aceast sarcin de a motiva poate varia n Iunctie de natura deciziei si trebuie determinat tinnd cont de
mprejurrile cauzei
60
. Atunci cnd Curtea de Casatie nu a dat n hotrrea sa explicatii exprese si speciIice
asupra unei reclamatii conIorm creia curtea de apel nu a Iost impartial, Curtea a stabilit o nclcare a articolu-
lui 6 parag. 1
61
.
12. Importan(a independen(ei justi(iei
Pentru Iunctionarea adecvat a justitiei, independenta acesteia asigur impartialitatea judectorilor si,
astIel, obiectivitatea si corectitudinea solutiei pronuntate de ei.
n guvernrile moderne, un grad nalt de independent a justitiei se coreleaz cu stabilitatea politic,
respectul drepturilor omului si vitalitatea altor institutii democratice. AstIel, independenta are eIect si asupra
vietii sociale: ea este important pentru cresterea economic (studiile din Anglia) si pentru libertatea politic
62
(studiile din SUA).
Onorabilului Antonio Lamer, P.C., judector seI al Canadei, ,The Tension Between Judicial Accountabilitv and Judicial Independence. A Canadian
Perspective |Tensiunea dintre rspunderea judiciar si independenta judiciar: o perspectiv canadian| (Singapore Academy oI Law Annual
Lecture 1996 |Academia de lectur juridic anual, din Singapore, 1996|), publicat la www.sal.org.sg/lect96.html, discutie la p. 8, 9.
58
C.C., Decizia nr. 308 din 08.07.2004, publicat n M. OI. nr. 887/29.09.2004.
59
CEDO, Bcanu i SC R SA c. Romania, hotrrea din 3 martie 2009.
60
CEDO, Higgins i altii c. Franta, 1998, Rapoartele 1998-I, p. 60, parag. 42.
61
Idem, p. 61, parag. 43.
62
Aceasta din moment ce justitia solutioneaz conIlictele dintre oamenii politici, partidele politice, guvernare si cetteni etc.
STUDII. COMENTARII
Principiile rspunderii civile a judectorilor si procurorilor
74
THEMIS nr. 2-3/2010
Principiile rsponderii civile u jodectorilor i procororilor
Cristina Maria Florescu
Judector
Tribunalul Bucureti, Sectia a IX-a Contencios administrativ i fiscal
1. Considera(ii introductive
Conceptul rspunderii judectorilor este la Iel de vechi ca si Iunctia de judector, despre care cunoastem
c a precedat legile
1
. Rspunderea judectorilor trebuie s se Ii ridicat pentru prima dat n acele colectivitti
umane care au delegat Iunctia de a judeca unuia sau mai multor particulari. Mult timp s-a considerat c
persoanele erau supuse n mod direct judectii Lui Dumnezeu, interpretndu-se n mod restrictiv, considerm
noi, ndemnul din SI. Evanghelie a lui Marcu, ,nu judecati ca s nu Iiti judecati, n sensul c a judeca pe altii
era interzis. AstIel, cel care risca s judece trebuia s accepte si riscul de a Ii judecat el nsusi. Se considera c
era sanctionabil orice judector a crui hotrre era desIiintat. n Franta, acesta era obligat la amend. Mani-
Iestarea ostentativ a rspunderii era stigmatizarea public a judectorului care a pronuntat din eroare o
condamnare la moarte. El era obligat s srute trupul nensuIletit al celui condamnat pe nedrept, n semn de
reconciliere.
n Evul Mediu se considera c a Ii judector nseamn a uzurpa un atribut divin. Putem spune c aceast
aIirmatie si pstreaz esenta si n prezent, dat Iiind Iaptul c autoritatea conIerit de normele legale permite
judectorului s dispun de bunurile, onoarea, libertatea sau chiar de viata semenilor. De aceea, activitatea de
nIptuire a justitiei trebuie s rspund unor exigente Iundamentale, concretizate n principii de baz, cum
sunt: legalitatea, asigurarea accesului la instant, garantarea unui proces echitabil, publicitatea procesului,
respectarea prezumtiei de nevinovtie etc.
n msura nesocotirii acestor principii de baz, justitia se poate transIorma n contrariul su, cptnd
valenta unei activitti cauzatoare de prejudicii, premis a rspunderii magistratilor.
n zilele noastre, imaginea judectorului este omniprezent n cadrul dezbaterilor publice. n mod Irec-
vent este invocat rspunderea judectorului n expresii cunoscute cum ar Ii: ,judectorii trebuie s plteasc
pentru erorile lor, ,justitia trebuie s plteasc scump etc. n ciuda aparentei lor diversitti, sistemele
nationale care consacr principiul rspunderii magistratilor traduc o preocupare convergent, respectiv aceea de
a ncerca s gseasc un just echilibru ntre recunoasterea principiului rspunderii judectorilor si necesitatea de
a garanta independenta acestora si autoritatea hotrrilor judectoresti.
AstIel, Principiile Iundamentale ale Natiunilor Unite reIeritoare la independenta magistraturii stabilesc
la art. 16 c, Ir a aIecta procedurile disciplinare, dreptul la exercitarea cilor de atac ori de obtinere a unei
despgubiri din partea statului, judectorii nu pot Iace personal obiectul unei actiuni civile n despgubire
pentru abuz sau omisiune n exercitarea Iunctiilor judiciare.
De asemenea, art. 10 din Carta Universal a Judectorilor prevede c initierea unei actiuni civile, n tri-
le n care aceasta este permis, mpotriva unui judector trebuie s Iie reglementat numai n mprejurri care
garanteaz c independenta acestuia nu poate Ii inIluentat. Totodat, art. 5.2. din Carta European a Judecto-
rilor (1998) prevede c despgubirile pentru prejudiciul suportat n mod injust ca rezultat al unei decizii sau al
unui comportament al judectorului n exercitarea obligatiilor sale sunt garantate de ctre stat. Se poate
reglementa posibilitatea statului de a exercita actiunea n regres mpotriva judectorului pentru cauz de grav
si nescuzabil nclcare a regulilor care guverneaz exercitarea prerogativelor judiciare si urmnd o procedur
legal.
1
,Il y avait des juges avant quìl y et des lois (Portalis).
STUDII. COMENTARII
75
THEMIS nr. 2-3/2010
2. Principii la nivelul Consiliului Europei. Privire special asupra Conven(iei eu-
ropene pentru aprarea drepturilor yi libert(ilor fundamentale
La nivelul Consiliului Europei s-au stabilit principiile minime care trebuie s guverneze rspunderea
public pentru actele jurisdictionale, respectiv
2
:
a) principii care se raporteaz la cazurile n care prejudiciul este cauzat de nclcri ale obligatiilor de
ctre autorittile judiciare;
b) principii care vizeaz ipoteza n care prejudiciul nu este rezultatul nclcrii obligatiilor de ctre au-
torittile judiciare;
c) principii care sunt susceptibile de aplicare, indiIerent dac prejudiciul este eIect al nclcrii sau nu
al obligatiilor de ctre autorittile judiciare.
Vom analiza, n continuare, Iiecare dintre cele trei ipoteze indicate n precedent.
2.1. Principii care se raporteaz la cazurile n care prejudiciul yi gseyte originea n n-
clcri ale obliga(iilor de ctre autorit(ile judiciare
n ceea ce priveste prima situatie, literatura strin de specialitate a mentionat Iaptul c, reIeritor la acte-
le publice, altele dect cele jurisdictionale, se admite, n general, c trebuie asigurat repararea prejudiciilor
cauzate de acestea ca urmare a nerespectrii unei obligatii de ctre puterea public.
Atunci cnd este ns vorba despre actele jurisdictionale, numai nerespectarea anumitor obligatii deter-
minate este susceptibil s angajeze rspunderea public.
Totodat, trebuie s distingem ntre trei categorii de reguli: regulile comune hotrrilor judectoresti si
altor acte jurisdictionale; reguli specifice aplicabile numai actelor furisdictionale, altele dect hotrrile
judectoresti contencioase si regulile aplicabile numai hotrarilor contencioase.
2.1.1. Reguli aplicabile rspunderii publice, comune hotrrilor pronun(ate n materie conten-
cioas yi altor acte jurisdic(ionale
n cele dou ipoteze este vorba despre prejudicii cauzate de un act jurisdictional care constituie o ncl-
care a obligatiilor decurgnd din Conventia european pentru aprarea drepturilor si liberttilor Iundamentale
3
.
Prima vizeaz victima unei arestri sau detentii contrare art. 5 parag. 1-4 CEDO iar cea de-a doua ipotez
vizeaz persoana victim a unui act jurisdictional pe care CEDO l-a declarat contrar Conventiei.
a) Rspunderea n cazul prejudiciului suferit ca urmare a unei arestri sau a unei deten(ii n con-
di(ii contrare art. 5 parag. 1-4 din Conven(ia european a drepturilor omului
La nivel european s-a apreciat c mijlocul susceptibil de a concilia cel mai bine interesul sigurantei pu-
blice si drepturile Iundamentale ale omului trebuie s constea n recunoasterea dreptului oricrei persoane
victim a unei arestri sau detentii contrare art. 5 parag. 1-4 din Conventia european a drepturilor omului de a
obtine din partea autorittilor repararea integral a prejudiciului, ns exercitarea acestui drept nu trebuie s Iie
subordonat existentei unei hotrri prealabile a CEDO care s declare c actul jurisdictional n cauz constituie
o nclcare a dispozitiilor mai sus mentionate din Conventie
4
.
2
A se vedea M.P. Charlier, Responsabilites des pouvoirs publics et separation des pouvoirs, Conseil de lÈurope, Pouvoir judiciaire et responsabilite
publique pour les actes jurisdictionnels, Strasbourg, 1986, p. 131; J.-P. Marguenaud, La responsabilite des magistrats sous le regard de lEurope. les
apports de la Convention europeenne des droits de lHomme et de la furisprudence de la Cour, n Responsabilite des magistrats, textes reunis par S.
Gaboriau et. H. Pauliat, Presses Universitaires de Limoges, 2008, p. 109-123.
3
Pentru usurinta exprimrii, vom opera n continuare cu denumirea de ,Conventia european a drepturilor omului.
4
Articolul 5 parag. 5 din Conventia european prevede c orice persoan supus unei arestri sau detentii n conditii contrare dispozitiilor acestui
articol are dreptul la despgubire. n acelasi sens sunt si dispozitiile art. 9 parag. 5 din Pactul international reIeritor la drepturile civile si politice,
potrivit crora orice persoan victim a unei arestri sau detentii ilegale are dreptul la despgubire. Acest drept este prevzut nu numai atunci cnd
privarea de libertate s-a Icut n conditii de Iond sau de procedur incompatibile cu normele din dreptul intern, ci si atunci cnd arestarea sau detentia
nu se ncadreaz n vreunul din cazurile enumerate limitativ la parag. 1 al art. 5 din Conventie sau persoana privat de libertate nu a beneIiciat de
drepturile recunoscute la parag. 2, 3 si 4 ale aceluiasi articol. Spre deosebire de Conventie, art. 9 parag. 5 din Pactul international reIeritor la
STUDII. COMENTARII
76
THEMIS nr. 2-3/2010
Ct priveste dreptul de a obtine despgubiri n anumite cazuri de eroare judiciar, remarcm Iaptul c
acesta a Iost consacrat de art. 3 din Protocolul nr. 7 la Conventia european. AstIel, dreptul la despgubire n
cazul unei erori judiciare este supus ndeplinirii urmtoarelor conditii esentiale: persoana s Ii Iost subiectul
unei condamnri penale deIinitive; s Ii suIerit un prejudiciu ca urmare a acestei condamnri; condamnarea s Ii
Iost ulterior desIiintat, ntruct un Iapt nou sau o prob nou relev c a avut loc o eroare judiciar; nerelevarea
n timp util a Iaptului nou sau a mijlocului nou de prob s nu Iie imputabil n tot sau n parte persoanei
condamnate. Despgubirea se acord potrivit legii sau uzantei nationale a statului prt
5
.
b) Rspunderea n cazul prejudiciilor suferite ca urmare a unui act jurisdic(ional pe care Curtea
European a Drepturilor Omului l-a declarat contrar obliga(iilor decurgnd din Conven(ie
Ideea general care se degaj din Conventie este aceea c, atta vreme ct un act jurisdictional sau non-
jurisdictional al statului prt constituie o nclcare a Conventiei, revine statului prt obligatia de a lua
msurile care se impun pentru executarea voluntar si cu bun-credint a hotrrii care constat nclcarea.
Executarea hotrrii CEDO trebuie, de principiu, s aib loc n cadrul juridic intern. De asemenea, art. 50 din
Conventie prevede c executarea hotrrii impune nu numai mpiedicarea nclcrii, pentru viitor, ci si nltura-
rea acesteia.
Asadar, posibilitatea persoanei lezate de a obtine nlturarea nclcrii constatate de Curte si nlturarea
eIectiv a consecintelor acesteia depind de prevederile din dreptul intern. Dac dreptul intern prevede o atare
posibilitate, persoana lezat va avea interesul s sesizeze autorittile nationale competente. Dac chiar si dup
exercitarea acestei ci legale statul n cauz nu a pus capt consecintelor prejudiciabile, atunci persoana
interesat ar putea solicita Curtii satisIactie echitabil. Curtea nu este obligat s declare inadmisibil o cerere
de satisIactie echitabil cu care a Iost sesizat, pe motiv c reclamantul ar Ii putut introduce o atare cerere n
Iata instantelor nationale ale statului prt
6
. ns se poate ca, n baza dreptului intern, persoana lezat s nu aib
posibilitatea de a obtine nlturarea nclcrii si a consecintelor sale. ntr-o atare ipotez, persoana lezat nu are
alt posibilitate dect aceea de a sesiza Curtea European.
Suntem de prere c, n aceste conditii, ar trebui recunoscut dreptul la despgubire al oricrei persoane
victim a unui prejudiciu care si are originea ntr-un act jurisdictional pe care CEDO l-a declarat contrar
Conventiei, n msura n care cile de atac din dreptul intern sau natura nclcrii nu permit dect n mod
imperIect nlturarea consecintelor prejudiciabile ale acestui act. Totodat, cu titlu subsidiar, ar putea Ii
prevzut ca autoritatea national competent s acorde, dac este cazul, prtii lezate, o satisIactie echitabil.
2.1.2. Reguli aplicabile rspunderii fondate pe nclcri ale drepturilor, prin acte jurisdic(ionale,
altele dect hotrrile judectoreyti pronun(ate n materie contencioas
n cazul prejudiciului cauzat de un act jurisdictional, altul dect o hotrre judectoreasc pronuntat n
materie contencioas, se angajeaz rspunderea public dac prejudiciul si are originea n dolul sau culpa grav
a emitentului actului.
Se impun urmtoarele observatii: dolul este deIinit, n general, ca reprezentnd intentia de a cauza un
prejudiciu altei persoane. n ceea ce ne priveste, apreciem c n sIera notiunii de ,dol exist si alte Iapte
comise cu intentie, cum ar Ii intentia de a-si procura sau de a procura altei persoane un avantaj ilegal.
Cea de-a doua observatie vizeaz deIinitia notiunii de ,culp grav. Potrivit unei deIinitii care poate Ii
caliIicat drept traditional, culpa grav este culpa att de grosolan, nct ea nu ar Ii Iost comis de o persoan
rezonabil
7
. De asemenea, culpa grav este aceea pe care nu ar Ii comis-o persoana cu minim diligent.
drepturile civile si politice recunoaste dreptul la despgubire numai atunci cnd detentia a Iost ilegal, adic incompatibil cu normele de procedur
sau cu regulile de Iond din ordinea juridic intern.
5
H.J. Velu, Elements essentiels dun regime de responsabilite publique pour les actes furisdictionnels, n Conseil de lÈurope, Pouvoir fudiciaire et
responsabilite publique pour les actes furisdictionnels, Strasbourg, 1986, p. 96-98.
6
Cauza de Wilde, 1972.
7
H.J. Velu, op.cit., p. 111.
STUDII. COMENTARII
77
THEMIS nr. 2-3/2010
2.1.3. Reguli aplicabile rspunderii fondate pe nclcri ale drepturilor, prin hotrri judecto-
reyti pronun(ate n materie contencioas
Apreciem c hotrrea judectoreasc pronuntat n materie contencioas care a Iost desIiintat (n
sens larg) printr-o hotrre judectoreasc ulterioar deIinitiv sau irevocabil, ca urmare a nclcrii unei
norme juridice determinate este susceptibil s angajeze rspunderea statului Iat de victima prejudiciului n
cazul nclcrii Conventiei europene a drepturilor omului, n patru ipoteze, respectiv: cnd autorul actului a
comis dol; cnd nclcarea Conventiei europene constituie o culp grav; cnd nclcarea const n nesocotirea
art. 5 parag. 1-4 CEDO; cnd nclcarea Conventiei a Iost constatat printr-o hotrre a Curtii Europene a
Drepturilor Omului sau de ctre Comitetul de Ministri al Consiliului.
Rspunderea statului este n mod particular necesar mai ales n cazul n care nu exist ci de atac care
s permit supunerea hotrrii judectoresti contencioase unei jurisdictii superioare.
2.2. Principii care vizeaz cazul n care prejudiciul nu este rezultatul nclcrii obliga(ii-
lor autorit(ilor
Considerm, n acord cu o parte din doctrinarii strini
8
, c rspunderea statului pentru actele jurisdictio-
nale se poate angaja n dou cazuri de privare de libertate, respectiv, pe de o parte, atunci cnd ar Ii n mod
maniIest injust ca persoana lezat s suporte singur prejudiciul, n cazul detentiei neurmate de condamnare, iar
pe de alt parte, n cazul detentiei impuse de o condamnare deIinitiv care a Iost ulterior desIiintat urmare a
revizuirii.
Expresia ,detentie provizorie trebuie nteleas n sensul Recomandrii nr. (80) 11 a Comitetului de
Ministri al Consiliului Europei, adic o detentie anterioar unei hotrri de condamnare, autorizat sau ordonat
de autoritatea judiciar.
Conditia caracterului injust n care s-ar gsi persoana lezat n cazul n care ar trebui s suporte singur
prejudiciul permite s se aib n considerare o serie de elemente variabile care s poat determina despgubirea,
cum ar Ii Iaptul c persoana interesat a Iost achitat n lipsa probelor suIiciente, durata detentiei o detentie
Ioarte scurt ar putea s nu dea dreptul la despgubire, comportamentul victimei etc.
Totodat, n ceea ce priveste prejudiciul, trebuie tinut seama nu numai de circumstantele privind intere-
sul privat, ci si de circumstantele privind interesul public. AstIel, apreciem c s-ar putea angaja rspunderea mai
ales n cazul n care arestarea preventiv ar Ii urmat de o msur de aprare social, cum ar Ii iminenta
prescrierii actiunii penale
9
.
2.3. Principii general aplicabile, indiferent dac prejudiciul are sau nu ca origine o ncl-
care a obliga(iilor care revin autorit(ilor
2.3.1. Consecin(a participrii victimei la prejudiciu
Considerm c, n cazul n care prin culpa sa sau prin neutilizarea mijloacelor legale, victima a contribu-
it la cauzarea prejudiciului, acordarea despgubirii poate Ii redus sau respins. Este vorba despre aplicarea
concret a principiului nemo auditur propriam turpitudinem allegans.
2.3.2. ntinderea despgubirii
Despgubirea trebuie s Iie integral, iar determinarea cuantumului, a naturii prejudiciului si a Iormei de
despgubire tin de dreptul national. Este necesar s avem n vedere c, pornind de la principiul potrivit cruia
despgubirea trebuie s Iie integral, nu trebuie s deducem Iaptul c este necesar ca aceasta s constea
ntotdeauna ntr-o despgubire bneasc.
8
Idem, p. 118.
9
Idem, p. 119.
STUDII. COMENTARII
78
THEMIS nr. 2-3/2010
2.3.3. Interzicerea discriminrii
n mod logic, cettenia victimei, sexul, rasa, culoarea, limba, religia, opiniile politice si alte opinii, ori-
ginea social, apartenenta la o minoritate national, averea sau orice alt situatie nu pot lsa loc niciunei
discriminri n ceea ce priveste regimul rspunderii.
3. Principii consacrate n jurispruden(a Cur(ii Europene de 1usti(ie de la Luxem-
burg: rspunderea statelor pentru actele sau conduita instan(elor judiciare
na(ionale
3.1. Introducere
n decizia pronuntat n cauzele conexate C-6/90 si 9/90 Francovich
10
, Curtea European de Justitie a
statuat c principiul rspunderii statelor membre pentru prejudiciile cauzate indivizilor rezultate din nclcarea
normelor de drept comunitar este ,inerent sistemului Tratatului CE, ca principiu sui-generis de drept comuni-
tar. Decizia n cauza Francovich a Iost pronuntat urmare a introducerii unei actiuni n Iata instantei nationale
ndreptat mpotriva omisiunii Italiei de a transpune n dreptul national dispozitiile Directivei 80/987 privind
protectia angajatilor n cazul insolvabilittii angajatorului. ntruct directiva nu avea eIect direct, persoanele
prejudiciate aveau la ndemn numai posibilitatea de a solicita daune (action for damages). Ca atare, decizia
pronuntat n cauza Francovich stabileste dreptul general al indivizilor de a initia proceduri judiciare ndreptate
mpotriva actiunilor sau inactiunilor imputabile statului prin conduita institutiilor sale, care sunt n contradictie
cu unele prevederi ale dreptului comunitar si stabileste conditiile care trebuie ndeplinite pentru o atare
rspundere
11
.
n cauza Brasserie du Pecheur
12
, Curtea a statuat c statul rspunde pentru repararea pagubelor cauzate
prin constatarea unei nclcri suIicient de grave a unei norme de drept comunitar, cu repercusiuni asupra
drepturilor indivizilor si, totodat, a uniIicat conditiile angajrii rspunderii delictuale a Comunittilor si
statelor membre
13
.
3.2. Fundamentarea rspunderii. Studiu de caz: hotrrea pronun(at n cauza Kbler
Rspunderea statelor membre pentru actele autorittilor judiciare reprezint unul dintre cele mai contro-
versate cazuri de rspundere delictual din dreptul comunitar, ntruct se invoc argumente contrare
Iundamentate pe conceptul de imunitate absolut a statului sau pe independenta autorittii judectoresti ori pe
considerentul respectrii principiului autorittii lucrului judecat.
Curtea European de Justitie a stabilit posibilitatea angajrii rspunderii statului pentru hotrrile pro-
nuntate de instantele judiciare nationale, n cauza Kbler
14
.
10
Hotrrea din 19 noiembrie 1991, n cauzele conexate C-6/90 si C-9/90, Andrea Francovich i altii c. Republicii Italiene.
11
Directiva trebuie s conIere drepturi indivizilor, trebuie s existe posibilitatea de a determina continutul acestor drepturi si, totodat, trebuie s
existe o legtur de cauzalitate ntre omisiunea statului de a ndeplini obligatiile sale de drept comunitar si aparitia unui prejudiciu.
12
Hotrrea din 5 martie 1996, n cauzele reunite C-46/93 si C-48/93, Brasserie du pecheur c. Bundesrepublik Deutschland si The Queen c.
Secretarv of State for Transport, ex. parte.Factortame Ltd. e.a.
13
n ipoteza n care autorittile publice au competent discretionar, se poate repara prejudiciul dac regula nclcat vizeaz acordarea de drepturi
indivizilor, nclcarea normei de drept comunitar este grav si maniIest si dac exist o legtur de cauzalitate ntre nclcarea obligatiei care
incumb statului si prejudiciu. Totodat, prin aceeasi decizie s-a statuat c, n materia rspunderii pentru prejudiciile cauzate persoanelor, statul este
tratat ca o entitate unic, Ir a lua n considerare sursa de unde provine actul sau conduita generatoare de prejudicii, iar rspunderea statelor este
obiectiv, independent de probarea existentei unei culpe. n msura n care statul are o putere discretionar redus sau o atare putere lipseste,
rspunderea poate Ii angajat n cazurile n care poate Ii probat existenta unei nclcri suIicient de caracterizate a prevederilor dreptului comunitar.
nclcarea ,suIicient de caracterizat presupune existenta unei norme comunitare precise si clare care nu a Iost respectat.
14
Hotrrea din 30 septembrie 2003, Gerhard Kobler/Austria, C-224/01, Rec., p. I-3099. n Iapt, autorittile austriece au reIuzat s acorde
reclamantului, proIesor universitar, un spor prevzut de lege pentru vechimea n munc, cu motivarea c proIesorul nu lucrase ntreaga perioad de
15 ani numai n Austria, ci si n alte state membre. Reclamantul a contestat decizia n Iata Curtii supreme administrative din Austria, invocnd art. 39
CE, art. 7 din Regulamentul 1612/68 privind interzicerea oricrei Iorme de discriminare n domeniul liberei circulatii a Iortei de munc, conIorm
crora timpul petrecut n serviciul altor state membre ar Ii trebuit luat n calcul de ctre organele administrative din Austria la stabilirea vechimii
totale n munc. Instanta austriac a caliIicat sporul ca Iiind, de Iapt, un bonus de loialiate despre care a stabilit c nu poate constitui un tratament
STUDII. COMENTARII
79
THEMIS nr. 2-3/2010
Curtea a distins ntre rspunderea personal a judectorilor si rspunderea statului pentru actele emise de
autorittile judiciare nationale, aIirmnd c recunoasterea dreptului general la repararea prejudiciilor cauzate ca
urmare a erorilor judiciare comise de o instant national de ultim grad ar reprezenta un pas nainte pe calea
perIectionrii actului de justitie si ar contribui la sporirea ncrederii publice n actul de justitie. Curtea a retinut
c, de regul, respectarea principiului res fudicata nu poate exclude repararea pagubelor. Pentru ca respectarea
regulii res fudicata s Iie pus sub semnul ntrebrii, ntre actiunea Iormulat n Iata instantei nationale si aceea
care are ca obiect daunele-interese trebuie s existe o tripl identitate care se reIer la existenta unui obiect
comun, a acelorasi prti si a unei cauze. ns, n cazul analizat, cele dou actiuni nu au nici acelasi obiect si nici
nu implic aceleasi prti, ntruct obiectul unei actiuni n despgubire const n stabilirea rspunderii delictuale
si obtinerea daunelor-interese, iar nu invalidarea statutului de res fudicata al hotrrii judectoresti anterioare.
De asemenea, Curtea a stabilit c nu pot Ii retinute nici argumentele bazate pe independenta si autorita-
tea puterii judectoresti. n ceea ce priveste independenta judectorului, Curtea a subliniat c principiul
rspunderii supuse analizei vizeaz rspunderea statului, iar nu rspunderea personal a judectorului. n ceea
ce priveste autoritatea puterii judectoresti, Curtea arat c aceasta nu este diminuat ca eIect al punerii n
discutie, n mod implicit, a hotrrilor sale irevocabile, ntruct se poate considera c existenta unui drept la
actiune n cadrul procedurilor de tragere la rspundere a statului pentru aceste hotrri care permite, n anumite
conditii, repararea eIectelor prejudiciabile ale unei erori judiciare pot Ii privite ca o sporire a calittii unui
sistem legal si, n Iinal, a autorittii judectoresti. Adugm Iaptul c, desi principiile res fudicata sau indepen-
denta autorittii judectoresti au determinat sistemele legislative nationale s impun restrictii, uneori severe, n
privinta posibilittii de a angaja rspunderea statului pentru prejudiciul cauzat de erori judiciare, asemenea
consideratii nu au Iost de natur s exclud n totalitate posibilitatea antrenrii acestei rspunderi. n acelasi
sens, Conventia european a drepturilor omului, n special art. 41 permite Curtii Europene a Drepturilor Omului
s ordone statului care a nclcat un drept Iundamental s repare dauna provocat, o atare reparatie putnd Ii
acordat si atunci cnd nclcarea provine dintr-o hotrre judectoreasc pronuntat n ultim instant
15
.
Desi Curtea a admis c instanta suprem austriac, prin omisiunea de a Iormula o nou cerere pentru
pronuntarea unei hotrri preliminare, comisese o nclcare a dreptului comunitar, cu toate acestea a considerat
c nclcarea ,nu este nici maniIest, nici suIicient de grav pentru a antrena rspunderea delictual a statu-
lui
16
.
3.3. Competen(a n materia rspunderii statelor
n mod Iiresc, mai multe guverne ale statelor membre ale Uniunii Europene au sustinut c aplicarea
principiului rspunderii statelor pentru hotrrile judectoresti irevocabile poate prentmpina diIicultatea
desemnrii unei instante competente care s solutioneze litigiile cu privire la repararea prejudiciilor rezultate
din aceste hotrri. Curtea European de Justitie, n cauza Brasserie du Pecheur, la care ne-am reIerit mai sus, a
statuat c instantele nationale au competenta de a evalua situatia de Iapt din cauza dedus judectii si de a
decide dac sunt ndeplinite conditiile pentru angajarea rspunderii delictuale a statului. Regulile procedurale
din dreptul intern nu trebuie s presupun ndeplinirea unor cerinte mai stricte dect cele prescrise de dreptul
comunitar
17
si s nu Iac imposibil sau excesiv de diIicil exercitarea drepturilor conIerite de dreptul comuni-
tar
18
. De asemenea, Curtea a stabilit c revine instantei nationale competenta de a aprecia gravitatea nclcrii
normei de drept comunitar.
discriminatoriu. Curtea a stabilit c instanta national de ultim grad are obligatia de a Iormula un demers prejudicial n conIormitate cu art. 234
alin. 3 CE si cu principiile stabilite pe cale jurisprudential n cauza CILFIT (283/81, Rec., p. 3429).
15
CEDO, Dulaurans c. Frantei, 21 martie 2000, nepublicat, citat de CJCE n motivarea deciziei Kobler, parag. 49.
16
Contrar solutiei Curtii, n concluzii, avocatul general a apreciat c instanta suprem din Austria a comis o eroare care nu poate Ii scuzabil, ntruct
nu a cercetat dac decizia autorittilor administrative nu este abuziv n sensul depsirii limitelor general acceptate ale principiului proportionalittii
n dreptul comunitar. Pe larg cu privire la cauza Kobler, a se vedea Al. Dumitrescu, De la Francovich la Kobler. Evolutia furisprudentei Curtii
Europene de Justitie in materia rspunderii delictuale a statelor membre ale Uniunii Europene, n Revista Romn de Drept Comunitar nr. 2/2005,
p. 57-76.
17
Este vorba despre principiul echivalentei n dreptul comunitar.
18
Este vorba despre principiul eIectivittii n dreptul comunitar.
STUDII. COMENTARII
80
THEMIS nr. 2-3/2010
3.4. Condi(ii cu privire la rspunderea statelor
Cu privire la conditiile n care un stat membru este tinut s repare prejudiciile cauzate particularilor ca
rezultat al nclcrii dreptului comunitar
19
, Curtea a artat c acestea sunt n numr de trei, respectiv: norma de
drept nclcat s conIere drepturi particularilor, nclcarea s Iie suIicient de serioas, s existe o legtur
direct de cauzalitate ntre nclcarea obligatiei de ctre stat si prejudiciul suIerit de ctre persoanele lezate. n
mod logic, rspunderea statului pentru daunele provocate printr-o hotrre pronuntat n ultim instant care
ncalc o norm de drept comunitar este guvernat de aceleasi conditii. Cea de-a doua conditie, a nclcrii
suIicient de serioase a dreptului comunitar, necesit anumite nuantri.
La analiza ndeplinirii acestei conditii trebuie s se tin seama de speciIicitatea activittii jurisdictionale
si de exigentele legitime ale securittii juridice, n sensul c rspunderea statului n materia supus analizei
poate surveni numai n cazul exceptional n care judectorul a nclcat Ilagrant legea aplicabil. Pentru a
veriIica ndeplinirea acestei conditii, judectorul national trebuie s ia n considerare toti Iactorii caracteristici
situatiei de Iapt. Acestia includ mai ales gradul de claritate si precizie al normei nclcate, dac aceast nclca-
re a Iost intentionat, dac eroarea de drept era sau nu scuzabil, pozitia luat, eventual, de o institutie
comunitar si nerespectarea de ctre instanta n cauz a obligatiei de a Iormula o ntrebare preliminar conIorm
art. 234 alin. (3) TCE. n orice caz, o nclcare a legii comunitare va Ii suIicient de serioas atunci cnd
hotrrea n cauz a Iost dat cu nclcarea evident a jurisprudentei Curtii.
De asemenea, Curtea a stabilit Iaptul c sunt suIiciente cele trei conditii enumerate mai sus pentru a se
putea acorda particularilor un drept la despgubire, ceea ce nu nseamn ns c statul nu poate Ii tras la
rspundere n conditii mai putin restrictive, n situatia n care dreptul national permite acest lucru.
n concluzie, cerintele stabilite de legislatiile nationale n materia reparrii prejudiciilor nu trebuie s Iie
mai putin Iavorabile dect cele care privesc cererile similare interne si nu trebuie s Iie n asa Iel Iormulate
nct obtinerea reparatiei s Iie, n Iapt, imposibil sau extrem de diIicil.
4. Principii n lumina legisla(iilor na(ionale
4.1. Introducere
Principiile rspunderii civile proIesionale a magistratilor nu sunt consacrate n mod expres de legislatiile
nationale. Asa Iiind, urmare a cercetrii legislatiei, jurisprudentei si doctrinei nationale si strine am desprins
trei principii esentiale, si anume: asigurarea respectrii independentei judectorului, intangibilitatea principiului
autorittii lucrului judecat, imposibilitatea substituirii sistemului cilor de atac prin rspunderea civil a
magistratilor.
Apreciem c ar Ii oportun ca legiuitorul romn, ntr-o viitoare reglementare, s consacre n mod expres,
aceste principii, n scopul trasrii clare a liniilor directoare ale rspunderii, pentru a relieIa si a explica destina-
tarilor actului normativ att scopul rspunderii, ct si limitele acesteia.
4.2. Con(inutul principiilor
4.2.1. Asigurarea respectrii independen(ei magistratului
n general, toate statele europene moderne au recunoscut principiul independentei justitiei Iat de cele-
lalte puteri ale statului. Acest principiu a condus, mai mult sau mai putin, la limitarea rspunderii civile a
magistratilor
20
.
19
Pe larg, a se vedea Al. Dumitrescu, op. cit., p. 57-76.
20
Pe larg asupra problemei independentei si rspunderii magistratilor, a se vedea R. Errera, Sur lindependance et responsabilite des magistrats, n
Responsabilite des magistrats, textes reunis par S. Gaboriau et. H. Pauliat, Presses Universitaires de Limoges, 2008, p. 77-86.
STUDII. COMENTARII
81
THEMIS nr. 2-3/2010
Pentru unii practicieni si teoreticieni ai dreptului, aprarea independentei judectorilor ar Ii stirbit prin
mecanismul rspunderii. Pentru altii, dimpotriv, rspunderea constituie un mijloc de control al activittii
acestora.
Pronuntndu-se asupra constitutionalittii legii italiene care reglementeaz rspunderea civil a judec-
torilor
21
, act normativ care contine o prevedere similar cu aceea din art. 96 alin. (2) din Legea nr. 303/2004,
articol care reglementeaz dreptul de regres al statului romn mpotriva judectorilor si procurorilor care si-au
exercitat Iunctia cu rea-credint sau grav neglijent, Curtea Constitutional a Italiei a stabilit c acest drept de
regres nu ncalc Constitutia, motivnd c pentru garantarea independentei judectorilor sunt suIiciente limitele
angajrii rspunderii civile, prin introducerea notiunilor de ,culp grav si ,dol. Totodat, aceeasi instant a
stabilit c judectorilor le sunt aplicabile principiile stipulate n art. 28 din Constitutia italian care prevd c
Iunctionarii statului si persoanele juridice de drept public rspund n mod direct, potrivit legii civile, penale si
administrative pentru actele ndeplinite cu nclcarea legii.
n ceea ce ne priveste, apreciem c, de principiu, rspunderea civil proIesional a judectorului nu i
aIecteaz independenta, ct vreme legiuitorul nsusi reglementeaz garantii rezonabile sub aspect material si
procedural.
AstIel, deIinirea notiunilor de ,grav neglijent si ,rea-credint, coroborat cu inserarea unor norme
speciIice de procedur (n special privind competenta material) ar reprezenta garantii rezonabile n materia pe
care am supus-o cercetrii.
De asemenea, leguitorul trebuie s maniIeste maxim prudent n ceea ce priveste deIinirea notiunii de
,culp a magistratului. De pild, n Italia
22
, ca si n Franta, au existat proiecte legislative care prevedeau, ntre
altele, Iaptul c rspunderea judectorilor se poate angaja pentru culpa cea mai usoar. Proiectele au Iost ns
sortite esecului, tocmai pentru c nu oIereau garantia respectrii principiului independentei judectorilor.
Apreciem, la rndul nostru, c o atare solutie legislativ nu poate Ii acceptat ntruct ar crea riscul ca
simpla pronuntare a unei hotrri judectoresti, Iundamentat pe o apreciere strict personal a probelor sau
maniIest diIerit Iat de jurisprudenta deja consolidat, s poat antrena rspunderea civil a judectorului
23
. Cu
alte cuvinte, o atare conceptie ar nclca principiul liberei aprecieri a probelor, iar pe de alta, ar putea reprezenta
vrIul de iceberg al unei atitudini ostile ideii c magistratura trebuie s Iie si s rmn independent n raport
de celelalte puteri ale statului.
4.2.2. Asigurarea respectrii autorit(ii (puterii) de lucru judecat a hotrrilor judectoreyti
Caracterul deIinitiv si irevocabil al unei hotrri are drept corolar prezumtia legal de veridicitate. AltIel
spus, hotrrile judectoresti, chiar Iundamentate pe o eroare de drept sau de Iapt trebuie respectate, ca si legea
nssi. Aceast autoritate (putere)
24
si gseste Iundamentul n necesitatea de a pune capt unui litigiu.
Pornind de la aceste principii, se ridic problema de a cunoaste dac autoritatea de lucru judecat repre-
zint un obstacol pentru a se angaja rspunderea magistratilor.
n literatura strin de specialitate s-a retinut Iaptul c exercitarea unei actiuni n rspundere care vizea-
z un act jurisdictional cu autoritate (putere) de lucru judecat ar risca s implice o nou examinare a litigiului,
contrar caracterului deIinitiv si irevocabil al hotrrii. Recunoasterea unei atare posibilitti ar permite prtii care
nu a exercitat cile de atac s remedieze neglijenta sa pe aceast cale. De asemenea, printr-o hotrre din 17
21
Este vorba despre Legea nr. 117/13 aprilie 1988 privind rspunderea pentru daunele cauzate n exercitiul Iunctiilor judiciare si rspunderea civil a
magistratilor.
22
Proiectul de lege nr. 2869, prezentat Parlamentului italian la 11 decembrie 1996.
23
n mod similar, desi nu viza rspunderea civil, ci rspunderea disciplinar a procurorilor, n Romnia, la nivelul anului 2009, s-a initiat o
propunere legislativ cel putin primejdioas pentru statutul procurorilor. Propunerea avea ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 303/2004
privind statutul judectorilor si procurorilor si prevedea suspendarea din Iunctie a procurorului pentru o perioad de trei luni, pe parcursul unui an
calendaristic, dac a emis trei solutii de trimitere n judecat pentru care instanta a pronuntat, prin hotrre deIinitiv, achitarea condamnatu-
lui. Initiatorii au propus, de asemenea, ca procurorul s Iie eliberat din Iunctie, dac a Iost suspendat de dou ori ca urmare a inIirmrii solutiilor de
ctre instant prin hotrri deIinitive de achitare si ndeplineste conditiile pentru o nou suspendare. Consiliul legislativ si CSM au avizat negativ
propunerea legislativ. Exemplul este util si sub aspectul rspunderii civile.
24
Remarcm utilizarea n doctrina noastr att a termenului de ,autoritate de lucru judecat, pentru hotrrile penale, ct si pe acela de ,putere de
lucru judecat, pentru hotrrile civile. Totodat, remarcm Iaptul c si n materie civil (potrivit unor opinii) se Iolosesc ambii termeni, autoritatea
pentru hotrrile deIinitive, iar puterea pentru hotrrile irevocabile. Articolul 166 C. proc. civ. utilizeaz termenul de ,puterea lucrului judecat.
Pentru comentarii cu privire la acest articol, reIeriri la jurisprudenta national si a Curtii Europene a Drepturilor Omului, a se vedea, de exemplu,
G. Boroi, O. Spineanu-Matei, Codul de procedur civil adnotat, ed a 2-a, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2007, p. 360-380.
STUDII. COMENTARII
82
THEMIS nr. 2-3/2010
Iebruarie 1988, Tribunalul de mare instant din Paris a stabilit Iaptul c o hotrre judectoreasc deIinitiv nu
poate Ii readus n discutie printr-o actiune n rspundere a statului, ntruct nu este posibil s se aduc atingere
principiului autorittii de lucru judecat. Consiliul de Stat din Franta, n cauza Darmont
25
, a rspuns aceleiasi
probleme, statund c autoritatea de lucru judecat se opune rspunderii statului n cazul n care culpa grav a
magistratului ar rezulta din continutul unei hotrri judectoresti deIinitive
26
.
n cauza Esnault ns, Tribunalul de mare instant din Rennes a statuat c ,o hotrre judectoreasc
poate angaja rspunderea statului, dac mprejurrile n care a Iost pronuntat vdesc nerespectarea grav a
obligatiilor magistratului
27
. n acelasi sens a statuat si Curtea de apel din Paris n cauza Le Lav
28
.
n ceea ce ne priveste, vom Iace cteva nuantri ale problemei n discutie. n primul rnd, trebuie s
avem n vedere Iaptul c autoritatea de lucru judecat nu-si gseste aplicare dect atunci cnd este ntrunit tripla
conditie a identittii de cauz, obiect si prti. Or, de principiu, o actiune n rspundere nu implic o atare
identitate n raport cu hotrrea judectoreasc pronuntat de magistratul care a comis o Iapt culpabil. AstIel,
cele dou actiuni nu au acelasi obiect si nici nu implic aceleasi prti, ntruct obiectul unei actiuni n despgu-
bire const n stabilirea rspunderii delictuale si obtinerea daunelor-interese, iar nu invalidarea statutului de res
fudicata al hotrrii judectoresti anterioare.
O situatie special este aceea a invocrii culpei din cuprinsul considerentelor hotrrii. O parte a doctri-
nei Iranceze admite o atare posibilitate, artnd c prin invocarea culpei magistratului din cuprinsul
considerentelor s-ar respecta autoritatea n ceea ce priveste dispozitivul
29
.
Concludente sunt si aIirmatiile procurorului general Lemoine, care, n cauza Girv, sublinia: ,Principiul
lipsei rspunderii statului n materie judiciar este bine cunoscut. Dar dac i cutm Iundamentul, acolo i
gsim si limitele. Fundamentul este autoritatea hotrrilor judectoresti: ele sunt prezumate ireIragabil c spun
exact dreptul si c ele constat Iaptele, cu Iorta de adevr legal. ns, nu este justiIicat a permite ntregii opere
de nIptuire a justitiei s beneIicieze de aceast imunitate legal
30
.
4.2.3. Imposibilitatea substituirii cilor de atac prin rspunderea magistra(ilor
Cile de atac reprezint mijloace procedurale de a obtine desIiintarea (lato sensu), total sau partial, a
unei hotrri judectoresti
31
. Cile de atac oIer posibilitatea nlturrii greselilor cuprinse ntr-o hotrre,
acestea putnd Ii datorate prtilor care nu au inIormat n mod complet instanta ori nu si-au Icut aprri sau
chiar instantei de judecat, dac aceasta nu a avut rol activ, nu a apreciat n mod corect situatia de Iapt ori a
interpretat si aplicat legea n mod gresit
32
.
n prezent, practica din tara noastr si din strintate demonstreaz Iaptul c, pentru a rectiIica eroarea
magistratului, sistemul cilor de atac este cel mai Irecvent utilizat de prtile interesate. De aici si problema de a
cunoaste dac existenta si exercitarea cilor de atac exclud actiunea n rspunderea magistratilor. Considerm
c rspunsul de principiu nu poate Ii dect unul negativ, ntruct cele dou mijloace procedurale au Iinalitate
diIerit. AstIel, judectorul va trebui s cerceteze dac reclamantul a suIerit un prejudiciu care nu a putut Ii
reparat n totalitate sau nu a putut Ii reparat deloc prin promovarea cilor de atac. n situatia n care reclamantul,
desi avea la ndemn posibilitatea exercitrii cilor de atac, totusi a rmas n pasivitate, apreciem c actiunea
n rspundere ar putea Ii respins. Opinm c erorile de judecat n materie de aplicare a legii sau de evaluare a
mijloacelor de prob trebuie s Iac obiectul cilor de atac. Celelalte nclcri, care nu pot Ii redresate de
25
Darmont, 27 decembrie 1978, p. 542, D. 1979.
26
M. Dony, Le droit franais, La responsabilite des etats membres en cas de violation du droit communautaire. Etudes des droit communautaire et
de droit national compare, Ed. Bruylant, Bruxelles, 1997, p. 235-247.
27
Raportul de activitate a Consiliului Superior al Magistraturii din Franta pe anul 1999, p. 109.
28
n Iapt, prin hotrrea judectoreasc, instanta pentru cauze cu minori si de Iamilie a stabilit domiciliul minorului la mama sa, judectorul
omitnd s veriIice situatia social a mamei, iar Parchetul omitnd s inIormeze judectorul cu privire la raportul consiliului general reIeritor la
starea mamei, care, la scurt timp dup prountarea hotrrii de stabilire a domiciliului, si-a ucis Iiica. A se vedea Cour dàppel de Paris, 25 octombrie
2000, D.2001.580.
29
A se vedea si G. Kerbaol, La responsabilite des magistrats, Presses Universitaires de France, Paris, 2006, p. 19-21. n literatura noastr de
specialitate s-a argumentat c puterea de lucru judecat este atasat dispozitivului hotrrii, admitndu-se ns c dobndesc puterea de lucru judecat
si acele considerente care explic dispozitivul si se reIlect n acesta G. Boroi, Codul de procedur civil comentat i adnotat, vol. 1, Ed. All Beck,
Bucuresti, 2001, p. 463.
30
Curtea de Casatie a Frantei, 23 noiembrie 1956.
31
J. Vincent, S. Guinchard, G. Montagnier, A. Varinard, Institutions fudiciaires. Gens de fustice, 7e edition, Dalloz, Paris, 2003, p. 234-235.
32
V.M.Ciobanu, Tratat teoretic i practic de procedur civil, vol. II, Ed. National, 1997, p. 321.
STUDII. COMENTARII
83
THEMIS nr. 2-3/2010
aceast manier, cum ar Ii, de pild, nerespectarea termenului rezonabil pentru solutionarea procesului, ar putea
Ii remediate numai pe calea actiunii n rspundere.
Conchidem, asadar, c exercitarea cilor de atac nu poate mpiedica existenta unui prejudiciu, nici nu-l
poate remedia n totalitate. Acestea permit numai rectiIicarea erorii, ns nu presupun ntotdeauna repararea
integral a prejudiciului cauzat. Trebuie s avem n vedere si Iaptul c aceast corelatie dintre rspunderea
civil a magistratilor si exercitarea cilor de atac are un dublu sens: ea nu nseamn numai c rspunderea nu
este exclus prin promovarea cilor de atac, ci si c rspunderea n cauz nu poate si nu trebuie s Iie interpreta-
t si aplicat drept substitut al cilor de atac ori ca o nou cale de atac mpotriva hotrrii judectoresti. A
interpreta n sens contrar nseamn a nesocoti Ilagrant principiul autorittii lucrului judecat si a periclita
stabilitatea raporturilor juridice si ordinea de drept, n ansamblu.
5. Principii specifice sistemelor de common-law: imunitatea civil
5.1. Introducere
Spre deosebire de majoritatea sistemelor de drept europene, care au avut ca izvor legislatia civil napo-
leonian si au consacrat rspunderea civil proIesional a magistratilor, trile care Iac parte din sistemul de
common-law, cum ar Ii Marea Britanie, Cipru, Statele Unite ale Americii, Irlanda, Canada, etc. au stabilit pe
cale traditional jurisprudential regula imunittii civile.
5.2. Cazuri practice
5.2.1. Marea Britanie
Doctrina imunittii judectorilor s-a nscut la nceputul secolului al XVII-lea n Marea Britanie, cnd
lordul Coke a enuntat n cauzele Flovd v. Barker
33
si Case of the Marshalsea
34
argumentele acesteia: respecta-
rea principiului independentei judectorilor, nlturarea acuzatiilor continue la adresa acestora, asigurarea
respectului si ncrederii datorate autorittii judectoresti
35
.
n Marea Britanie, judectorii beneIiciaz de imunitate total n materie civil n ceea ce priveste actele
sau omisiunile n exercitarea Iunctiei, cu conditia s Ii Iost respectate normele de competent material si
teritorial. Trebuie ns Icut o distinctie ntre judectorii instantelor superioare, ale cror hotrri au valoare
de precedent judiciar
36
si judectorii instantelor inIerioare
37
. Magistratii instantelor ierarhic superioare sunt
protejati de imunitate ,absolut si universal, care acoper actele sau omisiunile realizate cu rea-credint, chiar
actele de coruptie, n timp ce magistratii de la instantele ierarhic inIerioare si vor putea angaja rspunderea
civil dac se probeaz c si-au depsit competenta si c au actionat cu rea-credint, aceste dou conditii Iiind
cumulative.
Problema rspunderii judectorilor instantelor ierarhic inIerioare a Iost clariIicat prin Justices of Peace
Act din 1997, n cuprinsul cruia s-a prevzut c nu poate Ii Iormulat nicio cerere de chemare n judecat
mpotriva unui judector pentru acte sau omisiuni ndeplinite n exercitarea atributiilor jurisdictionale sau n
legtur cu competenta sa (art. 51).
33
77 Eng. Rep. 1305 (1607).
34
77 Eng. Rep. 1027 (1612). n cauza Marshalsea (1613), judectorul care dispusese arestarea debitorului pentru neplata datoriei, Ir a Ii competent,
a Iost obligat la despgubiri. Se observ Iaptul c, atta vreme ct judectorul era necompetent, nu mai beneIicia de imunitate. Cu toate acestea, n
cauza ,Hammond v. Howall (1674), instanta a apreciat c pierderea imunittii nu se aplica n ipoteza n care erau vizati judectorii instantelor
ierarhic superioare.
35
n Australia, hotrrile judectoresti pot Ii criticate numai n sistemul cilor de atac. A se vedea, de pild, http://www.magistratescourt.vic.gov.au
(site consultat la 22.04.2006).
36
High Court oI Justice, Crown court, Curtea de apel, Camera Lorzilor, Privy Council.
37
Magistrate`s Court, County court.
STUDII. COMENTARII
84
THEMIS nr. 2-3/2010
Regula cunoaste si o exceptie, n sensul c poate Ii exercitat actiunea civil pentru actele sau omisiuni-
le ndeplinite cu nclcarea propriei competente, dac s-a probat c judectorul a actionat cu rea-credint
38
.
5.2.2. Statele Unite ale Americii
n anul 1806, n cauza Wise v. Withers
39
s-a recunoscut dreptul de a chema n judecat un judector care
si-a depsit limitele atributiilor. n cauza Randall v. Brigham (1869)
40
, Curtea Suprem de Justitie a SUA a
statuat c judectorii nu rspund civil, cu exceptia cazului n care actele au Iost ndeplinite cu rea-credint sau
n mod Iraudulos.
n anul 1872, Curtea Suprem, n cauza Bradlev v. Fisher
41
, a revenit asupra jurisprudentei anterioare si
a stabilit Iaptul c judectorii nu rspund civil nici pentru actele comise cu rea-credint sau n mod Iraudulos.
Cu alte cuvinte, judectorii nu rspund civil pentru actele lor judiciare, chiar dac acestea au Iost emise cu
exces de putere (de jurisdictie)
42
.
Trebuie subliniat distinctia ntre actele emise cu lipsa clar a puterii de jurisdictie, pentru care nu exist
imunitate si actele emise cu exces de jurisdictie, acestea din urm Iiind supuse imunittii
43
. n ipoteza n care
judectorul nu era competent, acesta va rspunde civil pentru abuse of process, chiar dac actul su jurisdictio-
nal a Iost pronuntat cu bun-credint
44
. De asemenea, judectorii nu pot invoca imunitatea pentru actele
judiciare care ncalc drepturile civile ale prtilor
45
.
n cauza Dvkes v. Hosemann
46
, aplicarea doctrinei imunittii a condus la respingerea unei actiuni civile
introduse mpotriva unui judector care a ncredintat copilul tatlui su, acesta din urm Iiul unui prieten
judector, hotrrea Iiind pronuntat Ir a Ii nstiintat mama copilului. n anul 1985, n cauza Martine: v.
Winner
47
, s-a retinut imunitatea unui judector care a avut o ntlnire cu procurorii cazului, Ir a cita inculpatul
si avocatii si.
n cauza Forrester v. White (1988), Curtea Suprem a statuat c judectorul este aprat de imunitate
numai dac actul este jurisdictional, iar nu si n conditiile n care actul este unul de administrare a justitiei
48
.
38
I. Campbell, La responsabilite des magistrats en Angleterre et Pavs des Gaulles, n S. Gaboriau, H. Pauliat, op.cit., p. 141-144.
39
7 US (3 cranch) 331 (1806), Judicial Immunitv vs. Due Process. When Should a Judge Be Subfect to Suit?, Cato Journal vol. 7, no. 2 (Fall 1987),
p. 466.
40
74 US (13 Wall.) 523, 535-36 (1869), Judicial Immunitv vs. Due Process. When Should a Judge Be Subfect to Suit?, Cato Journal vol. 7, no. 2
(Fall 1987), p. 466.
41
80 US (13 Wall.) 335, 351 (1872), Judicial Immunitv vs. Due Process. When Should a Judge Be Subfect to Suit?, Cato Journal vol. 7, no. 2 (Fall
1987), p. 466.
42
74 US 523 (1868), respectiv 80 U.S. 335 (1872) n G. L. Zerman, The Doctrine of Judicial Immunitv,
http://www.southdakotajudicialaccountability.com (09.04.2006).
43
Gregory v. Thompson, 500 F2d 59 (CA Arizona, 1974), R.A. HirschIeld, Judicial Immunitv is not Absolute, http://www.caught.net. (10.04.2006).
De pild, un judector va avea imunitate de jurisdictie n ceea ce priveste condamnarea unui inculpat pentru o inIractiune pe care acesta din urm nu
a comis-o, actul jurisdictional Iiind emis cu exces de jurisdictie, n timp ce un judector care nu ar Ii competent n materia respectiv nu s-ar bucura
de imunitate dac ar solutiona un proces penal
43
.
44
State use oI Little v. U.S. Fidelity & Guaranty Co., 217 Miss.576, 64 So. 2d 697, R.A. HirschIeld, Judicial Immunitv is not Absolute,
http://www.caught.net. (10.04.2006).
45
R. C. Waters, Tort and Insurance Law Journal Spr. 1986 21 n3, p. 509-516. AstIel, n cauza Mireles v. Waco, reclamantul l-a chemat n judecat pe
dl. judector Mireles solicitnd despgubiri. n luna noiembrie a anului 1989, dup ce reclamantul a Iost citat la primul termen de judecat si nu s-a
nItisat, judectorul prt l-a citat pe acesta cu mandat de aducere, ordonnd organelor de politie aducerea sa chiar si prin Iolosirea Iortei. Organele
de politie au executat msura dispus de judector si l-au luat cu Iolosirea Iortei pe reclamant din Iata unei alte instante unde se nItisase si l-au adus
n Iata judectorului prt. Instanta competent a statuat Iaptul c judectorul nu se bucura de imunitate n ceea ce priveste condamnarea sa la
despgubiri, dat Iiind Iaptul c actele judiciare nu au Iost ndeplinite cu respectarea capacittii sale judiciare (n sensul de atributii). Judectorul ar Ii
actionat ntr-o atare capacitate, dac ar Ii ordonat ca organele de politie s-l aduc pe reclamant Ir a le ordona s Ioloseas Iorta n mod excesiv.
46
776 F. 2d 942 (11 th cir. 1985), R.C. Waters, Judicial Immunitv vs. Due Process. When Should a Judge Be Subfect to Suit?, Cato Journal vol. 7,
no. 2 (Fall 1987), p. 462.
47
771 F 2d. 424 (10th cir. 1985), R.C. Waters, Judicial Immunitv vs. Due Process. When Should a Judge Be Subfect to Suit?, Cato Journal vol. 7, no.
2 (Fall 1987), p. 462.
48
De pild, judectorul recruteaz personalul. A se vedea, n acest sens, Stump v. Sparkman, 435 US at. 380, 98 S. Ct at. 1106, Mireles v. Waco, 112
S. Ct. 286 at 288 (1991), www.edcampbell.com (10.04.2006). n ceea ce i priveste pe furati, n cauza Bushell s-a stabilit c acestia beneIiciaz de
imunitate n raport cu actele adoptate cu ocazia ndeplinirii misiunii lor. n spet, n ciuda dezaprobrii autorittilor, juriul reIuzase condamnarea lui
William Penn (cel care mai trziu va Ionda Pennsylvania) si William Mead pentru rebeliune. Juratii Iuseser amendati si condamnati de o instant
superioar la nchisoare, ns au avut cstig de cauz n apel. De asemenea, s-a retinut c instanta care sanctionase juriul beneIicia la rndul su de
imunitate.
STUDII. COMENTARII
85
THEMIS nr. 2-3/2010
ReIeritor la procurori, jurisprudenta american a stabilit Iaptul c si acestia se bucur de imunitate n
materie civil
49
. Primele cauze n care s-a pus problema imunittii de jurisdictie a procurorilor au Iost Griffith v.
Slinkard
50
si Yaselli v. Goff
51
, reclamantul pretinznd despgubiri ntruct Iusese trimis n judecat n mod
Iraudulos. n ambele cazuri, actiunea n pretentii a Iost respins, Iiind invocat imunitatea. Curtea a retinut c
procurorul, n exercitarea atributiilor care i revin potrivit legii, se bucur de o atare imunitate chiar si n cazul
n care a dispus trimiterea n judecat a unei persoane pentru care instanta a pronuntat achitarea.
S-a mentionat, de asemenea, c imunitatea este absolut si c este bazat pe principii de politic public,
c atributiile procurorului trebuie exercitate cu curaj si independent. Ca atare, a permite justitiabililor s cheme
n judecat civil pe procurori ar conduce la mpiedicarea acestora de a-si exercita atributiile
52
. n acelasi sens a
statuat Curtea Suprem n anul 1976, n cauza Imbler v. Pachtman aIirmnd c rspunderea disciplinar a
procurorilor este suIicient pentru a garanta respectarea normelor
53
. n anul 1991, Curtea Suprem, n cauza
Burns v. Reed a statuat Iaptul c procurorii pot Ii chemati n Iata instantelor civile pentru Iaptele comise n
cursul investigatiilor penale, dar nu si pentru Iaptele si actele din Iaza judectii
54
.
ntr-o alt spet s-a ridicat problema dac poate Ii angajat rspunderea civil a procurorului care a su-
pravegheat activitatea de cercetare penal
55
. S-a retinut Iaptul c problema de a cunoaste dac un procuror se
bucur sau nu de imunitate absolut de jurisdictie depinde, n principal, de natura Iunctiei ndeplinite. S-a
stabilit c procurorii care ndeplinesc atributiile n Iata judectii se bucur de imunitate absolut de jurisdictie n
materie civil
56
. n ipoteza n care procurorul ndeplineste acte de urmrire penal, respectiv atunci cnd
supravegheaz sau conduce investigatiile penale, acesta pierde imunitatea de jurisdictie
57
. Asa Iiind, n cauza
respectiv s-a retinut c pentru actele ndeplinite n calitate de avocati ai acuzrii, procurorii se bucur de
imunitate de jurisdictie, iar nu si n ceea ce priveste actele de urmrire penal.
Imunitatea de jurisdictie a judectorilor americani a Iost criticat de o parte a doctrinei, artndu-se Iap-
tul c aceasta nu are temei legal, neIiind prevzut n Constitutia Statelor Unite, ci preluat din sistemul englez
de common-law
58
. S-a apreciat Iaptul c ar Ii mai potrivit s se prezume imunitatea atunci cnd actele ndeplini-
te de judector nu au nclcat n mod intentionat drepturile unui cettean si nu au nesocotit legalitatea citrii, a
audierii sau dreptul de a Iormula ci de atac
59
.
6. Concluzii
n ceea ce priveste rspunderea civil a magistratilor, majoritatea legislatiilor statelor moderne democra-
tice consacr dou mari tipuri de sisteme juridice: sistemele de tip anglo-saxon, n care prevaleaz imunitatea
civil si sistemele care admit rspunderea civil a magistratilor. n ceea ce priveste acestea din urm, recunoas-
terea principiului rspunderii magistratilor n materie civil s-a impus cel mai greu. Reticenta a Iost explicat
prin aceea c prtile, pur si simplu nemultumite de continutul hotrrilor pronuntate, pot aduce atingere
independentei judectorilor prin exercitarea n mod abuziv, n scop pur sicanator, a unor actiuni civile n justitie
n pretentii, avnd ca obiect repararea prejudiciilor cauzate prin actele jurisdictionale, dar prin continutul crora
s ncerce s repun n discutie Iondul litigiului si s ncalce autoritatea lucrului judecat. Pornind de la aceast
premis, toate sistemele democratice de drept care au consacrat rspunderea civil a judectorilor au admis c
aceasta necesit un regim juridic care s asigure repararea prejudiciilor cauzate justitiabililor si, n egal
msur, s protejeze procesul deliberrii, evitnd expunerea judectorului la manevre de intimidare, precum si
s asigure obligativitatea respectrii autorittii lucrului judecat a hotrrilor judectoresti.
49
E. S. Nunes, An Apprach to Prosecutorial and Judicial Wrongdoing, September 01, 2004, http://www.home.earthlink.net. (10.04.2006); E.S.
Nunes, Immunity, 16 February 2005, http://www.home.earthlink.net. (10.04.2006).
50
146 ind. 117, 44 NE 1001 (1896).18., http://www.Ia-ir.org. (20.04.2006).
51
12F2d396 (1926), http://www.Ia-ir.org. (20.04.2006).
52
Pearson v. Reed 6 Cal. App. 2d 277, 287, 44 P. 2d 592, 597 (1935), http://www.Ia-ir.org. (20.04.2006).
53
no. 74-5435 Supreme Court oI the United States 424 US 409, 96 S.Ct.984,47 L.Ed.2d 128, march 2, 1976, http://www.Ia-ir.org. (20.04.2006). n
spet, reclamantul, acuzat de omor, l-a chemat n judecat pe procurorul care a dispus trimiterea sa n judecat, acuzndu-l c si-a exercitat n mod
nelegal Iunctia, n sensul c si-a bazat acuzatia pe mrturii Ialse si c l-a supus privrii de libertate n mod nelegal. A solicitat despgubiri n cuantum
de 2,7 milioane USD. n cauz s-a aplicat principiul imunittii absolute a procurorului n ceea ce priveste trimiterea n judecat si sustinerea acuzrii
n Iata instantei.
54
S. Weinberg, Shielding misconduct. The law immuni:es prosecutors fron civil suits, http://www.publicintegrity.org. (10.04.2006). n sensul c si
martorii se bucur de imunitate de jurisdictie n sistemul de common-law a se vedea, de pild, cauza Briscoe v. La Hue (460 US.325,335, 1983).
55
United States Court Ior the Suthern District oI New York (1998), http://www.lawmall.com (10.04.2006).
56
Cauza Kalina v. Fletcher (1997). Faza judectii n procesul penal implic nu numai procesul ca atare, ci si toate actele procurorului ndeplinite
pentru pregtirea procesului, cum ar Ii prezentarea probelor n Iata juriului sau evaluarea si organizarea administrrii probelor naintea procesului.
57
Cauza Burns v. Reed, 500 US 478, 493, 114 L.Ed. 2d 547, 111 S.Ct. 1934 (1991), http://www.lawmall.com.
58
Aceast observatie a luat Iorma unei ecuatii: power immunity abuse oI power by the judges and danger Ior the people - G. L. Zerman, The
Doctrine of Judicial Immunitv, http://www.southdakotajudicialaccountability.com
59
R.C. Waters, Judicial Immunitv vs. Due Process. When Should a Judge Be Subfect to Suit?, Cato Journal vol. 7, no. 2 (Fall 1987), p. 473.
STUDII. COMENTARII
Dreptul de asociere n Conventia pentru aprarea drepturilor omului si a liberttilor Iundamentale
86
THEMIS nr. 2-3/2010
reptol de usociere in Conven{iu pentro uprureu dreptorilor
omoloi i u libert{ilor Iondumentule. Ilemente de jorisproden{
reIeritoure lu constitoireu i dizolvureu purtidelor politice
Jalentina Gherasim-Proca
Judector stagiar
1. Introducere. Partidele politice, protec(ia interna(ional a drepturilor omului yi
promovarea politicii democratice
Prin comparatie cu alte drepturi speciIicate de Conventia pentru aprarea drepturilor omului si a libert-
tilor Iundamentale, dreptul de liber asociere este n cea mai mare msur legat de valorile politice la care au
aderat n mod programatic Consiliul Europei si statele semnatare. Principiile politicii democratice impun drept
conditie sine qua non posibilitatea ca cettenii s Iormeze n mod liber asociatii n scopul de a-si urmri
interesele comune, iar printre acestea, interesele reIeritoare la activittile de ordin civic si politic joac un rol
Ioarte important. Regimurile politice democratice se ntemeiaz pe principiul participrii nengrdite a cetteni-
lor la viata politic, iar partidele, prin natura lor, sunt organizatii ce asigur pluralismul politic pe baze
asociative. Iat de ce, jurisprudenta CEDO cu reIerire la respectarea liberttii de ntrunire si asociere n cazul
partidelor politice (vzute ca tip particular de asociatii) constituie un subiect nsemnat, ce merit s Iie tratat n
mod distinct atunci cnd ne reIerim la raporturile de drept ce cad sub incidenta art. 11 al Conventiei.
ntr-o interpretare general, dreptul de asociere nu este legat neaprat de cettenia democratic, ci de
sensul primar al liberttii n societate sau de nssi existenta societtilor umane. Societatea nssi reprezint un
grup de indivizi asociati, indiIerent dac gruprile Iormate n mod natural posed un statut juridic sau nu. Nu
este asadar surprinztor Iaptul c acest drept este mentionat n mai multe declaratii internationale, la Iel ca si n
constitutiile nationale, chiar si atunci cnd nu este vorba de un consens general asupra Iormei regimului politic
(spre exemplu Declaratia Universal a Drepturilor Omului emis sub egida Organizatiei Natiunilor Unite, o
organizatie international ce nu si-a Iixat drept scop promovarea democratiei de tip liberal, ci mai curnd
rezolvarea pe cale pasnic a diIerendelor, oricare ar Ii regimul politic nsusit de statele din componenta ei).
Consiliul Europei ns este o organizatie international ce si-a propus s sustin consensul democratic n
Europa postbelic, mentionnd n Statutul su din 1949 atasamentul Iat de ,valorile spirituale si morale care
sunt (...) sursa real a liberttii politice si a statului de drept, principii care Iormeaz baza oricrei democratii
autentice. Ca urmare, asumndu-si rolul de garant international al drepturilor Iundamentale si de promotor al
practicilor democratice, Consiliul Europei a tradus aceste obiective n termeni juridici prin ,Conventia Euro-
pean a Drepturilor Omului. De aceea, drepturile mentionate n cuprinsul acestui document international
trebuie s Iie interpretate pornind de la experienta democratiei liberale occidentale si tinnd cont de detaliile
vietii politice n statele Europei postbelice si post-comuniste. n acest spirit trebuie s Iie interpretate si
asertiunile din preambulul Conventiei.
Dreptul de asociere cu reIerire la partidele politice nu Iace exceptie. Partidele pot Ii deIinite ca organiza-
tii indispensabile n regimurile constitutionale democratice de Iactur liberal deoarece asigur competitia
pentru sprijinul popular exprimat prin vot. Pluralismul politic, pe baza cruia se ediIic regimurile democratice
contemporane, recunoaste caracterul legitim si necesar al unei asemenea competitii, vzut ca unic alternativ
dezirabil la schimbarea politic violent si ca unic modalitate de a da consistent liberttilor cettenesti. Doar
prezenta unor multiple puncte de vedere si a unor organizatii care s sustin punerea lor n practic d cetteni-
lor, potrivit acestui punct de vedere, posibilitatea de a alege politicile pe care le consider necesare si de a
adopta, chiar si indirect, deciziile cele mai apropiate de interesele lor. Politica democratic, prin mecanismele
de reprezentare la care recurge, are drept eIect modiIicarea pasnic a politicilor guvernamentale si a regulilor
STUDII. COMENTARII
87
THEMIS nr. 2-3/2010
constitutionale cu asentimentul majorittii cettenilor, astIel nct opiniile si interesele opuse, ntotdeauna
prezente n orice societate, s nu duc la un conIlict violent, ci s Iie selectate n conIormitate cu reguli
previzibile, pentru a deveni obiective ale actiunii comune. n aceasta rezid valoarea politic a principiului
domniei legii (rule of law) pe care statele democratice sunt chemate s l asigure prin mijloace judiciare.
Din aceast perspectiv, libera exprimare a opiniilor si libera asociere sunt dou aspecte ale aceleiasi
Iunctii politice. Formarea de organizatii libere si autonome nu este posibil Ir libertatea de exprimare a
opiniilor politice, iar aceasta din urm nu poate Ii eIicient Ir sustinerea venit din partea unei grupri
asociative. AltIel spus, partidele politice sunt indispensabile pentru materializarea practic prin actiuni sustinute
a celor mai importante opinii n probleme de orice natur.
SpeciIicitatea partidelor politice Iat de alte grupri asociative similare tine de Iaptul c acestea concu-
reaz pentru obtinerea puterii politice. Partidele politice pot Ii deIinite ca organizatii durabile ce au ca scop
obtinerea si exercitarea puterii cu ajutorul sprijinului popular pe care se strduiesc s l cstige
1
. Fiind vorba de
asociatii politice, partidele apeleaz la sprijinul voluntar al membrilor si simpatizantilor, iar n cadrul regimuri-
lor democratice concureaz pentru obtinerea puterii exclusiv prin intermediul alegerilor.
Fiind vorba de organizatii ce urmresc detinerea puterii de stat este Iiresc ca statutul juridic al acestora
s Iie unul special, reglementat astIel nct s Iie n concordant cu sistemul constitutional si s respecte
conditiile unei competitii echitabile. Reglementrile reIeritoare la Iinantare, transparent, numrul minim de
sustintori, au tocmai acest rol.
Este necesar s trasm o linie de demarcatie clar ntre piedicile pe care le pot stabili statele pentru con-
stituirea partidelor politice si msura dizolvrii unor organizatii deja recunoscute. ReIuzul de a recunoaste
Iormarea unui partid politic din considerente de Iond echivaleaz cu constatarea ilegalittii obiectivelor sale sau
a mijloacelor de care intentioneaz s se Ioloseasc. n alte situatii, este vorba de considerente Iormale ce pot Ii
surmontate cu usurint. Dizolvarea survine, n schimb, dup ce se constat c o organizatie initial legitim si
legal nu mai actioneaz n conIormitate cu normele legale. Tocmai de aceea, deoarece restrictiile impuse
partidelor pot Ii utilizate pentru Iavorizarea unora dintre competitori sau pentru excluderea altora, astIel de
msuri ridic problema respectrii drepturilor Iundamentale si a principiilor democratice.
n ghidul privind interzicerea sau dizolvarea partidelor politice emis de Comisia pentru Democratie prin
Drept (Comisia de la Venetia), un organism consultativ al Consiliului Europei, adesea citat n hotrrile CEDO,
sunt mentionate urmtoarele prescriptii:
,1. Statele trebuie s recunoasc c oricine are dreptul de a se asocia liber n partide politice. Acest drept
trebuie s includ libertatea de a sustine opinii politice si de a primi sau rspndi inIormatii Ir interventia
vreunei autoritti publice si Ir s tin seama de Irontiere. Cerinta de nregistrare a partidelor politice nu va Ii
considerat n sine o violare a acestui drept.
2. Orice limitare a exercitrii drepturilor Iundamentale ale omului mentionate mai sus trebuie s Iie n
concordant cu prevederile Conventiei pentru protectia drepturilor omului si celelalte tratate internationale (...).
3. Interzicerea sau dizolvarea partidelor politice poate Ii justiIicat doar n cazul partidelor ce promo-
veaz utilizarea violentei ori Iolosesc violenta ca mijloace pentru a rsturna ordinea constitutional democrat,
subminnd prin aceasta drepturile si liberttile garantate de ctre Constitutie. Simplul Iapt c un partid promo-
veaz schimbarea pasnic a constitutiei nu ar trebui s Iie suIicient pentru interzicerea sau dizolvarea sa.
4. Un partid politic ca ntreg nu poate Ii Icut responsabil pentru comportamentul individual al membri-
lor si neautorizat de ctre partid n cadrul activittilor politice-publice sau ale partidului.
5. Interzicerea sau dizolvarea partidelor politice, ca msur cu consecinte deosebit de importante, trebu-
ie s Iie utilizat cu cea mai mare retinere. nainte de a cere organelor judiciare competente s interzic sau s
dizolve un partid, guvernele sau alte organe ale statului ar trebui s stabileasc, avnd n vedere situatia trii n
cauz, dac partidul reprezint un pericol real pentru ordinea politic liber si democratic sau pentru drepturile
indivizilor si dac alte msuri, mai putin radicale, ar putea preveni pericolul respectiv.
6. Msurile legale ndreptate ctre interzicerea sau dizolvarea partidelor politice trebuie s Iie o conse-
cint a unei constatri judiciare de neconstitutionalitate si trebuie s Iie tratate ca Iiind de natur exceptional si
guvernate de principiul proportionalittii. Orice astIel de msur trebuie s se bazeze pe dovezi suIiciente c
1
P. Brechon, Partidele politice, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2004, p. 30-32.
STUDII. COMENTARII
88
THEMIS nr. 2-3/2010
partidul n sine si nu doar membrii individuali urmresc obiective politice utiliznd sau pregtindu-se s
utilizeze mijloace neconstitutionale.
7. Interzicerea sau dizolvarea unui partid politic trebuie s Iie decis de Curtea Constitutional sau alt
organism judiciar adecvat, ntr-o procedur care s oIere toate garantiile procesuale, deschidere si un proces
echitabil.
2
Documentul citat anterior include ca anex un raport realizat la cererea Secretariatului General al Consi-
liului Europei pe baza unui studiu comparativ al legislatiei mai multor state la nivelul anului 1998, studiu
capabil s ilustreze varietatea constrngerilor legale impuse partidelor politice n toate Iazele existentei lor.
Avnd n vedere aceast imens variabilitate a practicii constitutionale, Curtii i revine un rol Ioarte important
n a stabili principiile generale de drept conIorme cu standardele politicii democratice acceptate la nivel
international.
Dup cum precizeaz titlul lucrrii, ne reIerim la ,elemente de jurisprudent deoarece nu vom realiza o
prezentare exhaustiv a jurisprudentei n materie, ci vom indica o serie de aspecte pe care le considerm Ioarte
importante.
Vom prezenta, pentru nceput, continutul art. 11, rezumndu-ne la analiza modului n care au Iost speci-
Iicate cuprinderea si limitrile dreptului de ntrunire si asociere, urmnd ca apoi s ne reIerim la elementele de
jurisprudent relevante pentru tema tratat. Am urmat aceast structur deoarece considerm c jurisprudenta
trebuie s Iie invocat doar atunci cnd textul Conventiei nu este suIicient de explicit sau cnd regulile ,simtu-
lui comun si interpretarea cu bun-credint a limbajului nu sunt suIiciente pentru ntelegerea normei. De multe
ori textul Conventiei vorbeste de la sine, poate Ii interpretat cu usurint, iar apelul la jurisprudent nu este
necesar. El poate Ii, n acest caz, chiar duntor spiritului Conventiei deoarece d impresia c textul este att de
obscur nct nu poate Ii nteles de ctre cettenii ale cror drepturi le apr sau c jurisprudenta se rezum doar
la explicarea unor aIirmatii Ioarte simple
3
. Este Iiresc asadar s ncepem cu modul n care sunt speciIicate
drepturile si limitele acestora n cuprinsul Conventiei, pentru a aduga apoi o serie de clariIicri ce rezult din
jurisprudenta Curtii.
2. Con(inutul art. 11 din Conven(ia pentru aprarea drepturilor omului yi a liber-
t(ilor fundamentale
2.1. Specificarea drepturilor garantate de ctre art. 11
ReIerindu-se la libertatea de ntrunire si asociere, textul Conventiei precizeaz n cuprinsul primului pa-
ragraI c ,orice persoan are dreptul la libertatea de ntrunire pasnic si la libertatea de asociere, inclusiv
dreptul de a constitui cu altii sindicate si de a se aIilia la sindicate pentru aprarea intereselor sale. Se poate
observa c speciIicarea dreptului la care ne reIerim include o singur exempliIicare ce Iace trimitere la sindica-
te, ca asociatii proIesionale ce au drept scop protejarea intereselor muncitorilor salariati, exempliIicare
considerat necesar pentru a sublinia n mod indubitabil caracterul legitim al acestei Iorme de asociere.
Ansamblul tipurilor de organizatii asociative ce cad sub incidenta art. 11 rmne ns nedeterminat, ceea ce
mreste Ioarte mult cuprinderea tipologic a dreptului garantat de ctre Conventie. Singurele limitri mentiona-
2
European Commision Ior Democracy through Law, Guidelines on Prohibition and Dissolution of Political Parties and Analogous Mesures,
Adopted by the Venice Commision at its 41th plenary session (Venice, 10-11 December 1999), CDL-INF (2000) 1, p. 4, 5.
3
Spre exemplu, Iaptul c partidele politice se numr printre asociatiile protejate de art. 11 nu ar trebui s Iie un subiect n legtur cu care s ne
Iundamentm opiniile pe jurisprudent mai mult dect pe textul Conventiei. Jurisprudenta nu Iace nimic altceva dect s constate o interpretare ce
tine de ,simtul comun: ,instanta european a retinut c art. 11 din Conventie evoc libertatea de asociere, inclusiv dreptul de a constitui mpreun
cu altii sindicate; termenul inclusiv spune Curtea arat n mod clar Iaptul c nu este vorba, n acest caz, dect de un exemplu, printre altele, al
Iormei pe care poate s o prezinte exercitiul liberttii de asociere. Din aceast mprejurare nu s-ar putea trage concluzia c prin mentionarea
sindicatelor (...) autorii acesteia ar Ii nteles s exclud partidele politice din domeniul de aplicare al art. 11 (C. Brsan, Conventia european a
drepturilor omului, Comentariu pe articole, vol. I, Drepturi i libertti, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2005, p. 812). La Iel, Iaptul c libertatea de
asociere implic Iormarea unei grupri cu un scop comun si prin liber consimtmnt rezult din sensul general acceptat al expresiilor utilizate n
Conventie.
STUDII. COMENTARII
89
THEMIS nr. 2-3/2010
te de primul paragraI tin de Iaptul c acesta distinge ,libertatea de ntrunire pasnic, ceea ce implic exclude-
rea oricrei Iorme de ntrunire ce are drept scop (sau d nastere unor) maniIestri violente.
Pornind de la analiza logico-lingvistic a enuntului amintit, trebuie s distingem, de asemenea, ntre ,li-
bertatea de ntrunire, sintagm prin care se poate ntelege libertatea de a Iorma grupri sau colectivitti cu
caracter temporar si care nu presupun reguli de organizare instituite explicit si ,libertatea de asociere, liberta-
tea de a Iorma asociatii sau de a Iace parte din acestea. Libertatea de asociere implic libertatea de ntrunire, dar
relatia reciproc nu este valabil deoarece simpla ntrunire (numit uneori si reuniune) nu reprezint o relatie de
asociere. Participarea la o reuniune nu presupune acordul exprimat Iat de scopurile grupului sau consimtmn-
tul Iat de actiunile ntreprinse n numele acestuia. Acelasi Iapt nu implic nici prezenta unor interese sau
opinii comune. Un subiect anume poate participa la o ntrunire n scopul de a se inIorma sau pur si simplu din
curiozitate, caz n care nu poate Ii vorba de o actiune de asociere. Pentru cazul particular al partidelor politice
merit s subliniem Iaptul c dreptul la ntrunire liber serveste n multe privinte activittii acestora (permite
exprimarea public a opiniilor si comunicarea cu alegtorii), Iiind, n mod indirect, strns legat de exercitarea
dreptului de asociere.
2.2. Specificarea limitelor acestor drepturi
ParagraIul al doilea, n concordant cu structura prezentat n cuprinsul Conventiei, prezint ratiunile
care justiIic ngrdirea exercitrii dreptului de liber ntrunire si liber asociere. Acestea sunt Iormulate, la Iel
ca si n cazul altor articole ale Conventiei ce speciIic drepturi Iundamentale, n termeni att de generali nct
este absolut necesar apelul la jurisprudenta Curtii pentru a-i stabili interpretarea. Spre exemplu, este imposibil
s stabilim a priori care sunt valorile si principiile morale la care se reIer sintagma ,protejarea moralei. n al
doilea rnd, este greu de determinat care sunt ,msurile necesare care pot Ii luate pentru restrngerea dreptului
de asociere astIel nct acestea s Iie compatibile cu valorile societtilor democratice, avnd n vedere c
practicile politice ce deIinesc democratia variaz de la stat la stat si nu exist un consens unanim asupra
,standardelor democratice. Textul Conventiei Iace reIerire la ,msurile necesare, ntr-o societate democratic,
pentru securitatea national, siguranta public, aprarea ordinii si prevenirea inIractiunilor, protejarea snttii
sau a moralei ori pentru protectia drepturilor si liberttilor altora (cerinte mentionate nu numai n cadrul
art. 11). Desigur, este vorba doar de msurile consIintite de lege.
n mod explicit se aIirm n continuare c eventualele restrngeri impuse ca urmare a exercitrii unor
proIesii legate de aprarea national, ordinea public sau diverse Iunctii administrative nu pot Ii considerate
nclcri ale drepturilor aprate de art. 11.
S-a aIirmat despre drepturile mentionate n cuprinsul art. 11 c au un caracter individual dar sunt exerci-
tate n mod colectiv
4
. Aceast observatie corespunde unui Iapt Iundamental ce conditioneaz interactiunile
sociale. O persoan ce Iace parte dintr-un grup anume trebuie s Iie privit concomitent din perspectiva
intereselor si actiunilor sale individuale si din perspectiva colectivittii din care Iace parte. Ea vine, de aseme-
nea, n sprijinul ideii c protectia international a drepturilor omului are ca obiect doar drepturi ale indivizilor.
Putem avansa ns mai mult pe calea acestei observatii pentru a stabili dac exercitarea drepturilor respective
implic un aspect colectiv relevant pentru clasiIicarea cauzelor n care este invocat art. 11.
n opinia noastr, se poate aprecia c, din punctul de vedere al naturii liberttilor n cauz, n timp ce
,libertatea de ntrunire pasnic se reIer doar la aspectul individual al drepturilor Iundamentale, pentru c nu ia
n considerare colectivitatea eIemer Iormat prin ntrunire, ci dreptul individual de a participa Ir constrngeri
la constituirea ei, ,libertatea de asociere presupune att un aspect individual, ct si unul colectiv, deoarece
asocierea implic n plus prezenta unor obiective colective comune determinate, un cadru institutional stabil si
desIsurarea unor actiuni n numele indivizilor asociati cu consimtmntul acestora, independent de actiunile ce
li se pot atribui n mod particular Iiecruia dintre ei.
Distingem pe baza acestor precizri ntre dreptul de a Iorma asociatii n mod nengrdit n virtutea unor
interese legitime, si dreptul de a adera la astIel de asociatii pentru indivizi sau categorii de indivizi, odat ce
4
V. Brbteanu, Dreptul de asociere in furisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, Ed. Lumen, Bucuresti, p. 21.
STUDII. COMENTARII
90
THEMIS nr. 2-3/2010
,dreptul de a exista al asociatiei este recunoscut. Ca exemplu, situatia n care un stat oarecare se pronunt
asupra dreptului ca un grup de persoane s nregistreze un partid politic este diIerit de cea n care acesta se
pronunt asupra dreptului pe care l detine un individ de a adera la o organizatie de partid deja constituit si
recunoscut.
3. 1urispruden(a CEDO relevant pentru constituirea yi dizolvarea partidelor po-
litice
3.1. Elemente generale de jurispruden( referitoare la exercitarea dreptului de asociere
n cazul partidelor politice
Practica instantei internationale a condus la Iormarea unei structuri de argumentare determinate n cu-
prinsul hotrrilor CEDO. Aceasta ncepe cu stabilirea ncadrrii n prevederile art. 11. Datorit naturii sale,
dreptul de liber asociere este privit de multe ori n conjunctie cu dreptul la liber exprimare. De aceea Curtea
are n vedere posibilitatea ca dreptul de asociere s Ii Iost restrns ca urmare a ncercrii statului de a mpiedica
exprimarea unor opinii politice pe care le consider nelegitime sau duntoare
5
. Apoi se stabileste dac a existat
sau nu o ingerint din partea statului. Dac se constat prezenta ei, se va stabili dac ingerinta a Iost justiIicat
pornind de la urmtoarele conditii: caracterul legal (,prevzute de lege), caracterul legitim (prezenta unui scop
legitim), caracterul necesar n cadrul unei societti democratice (,necesitatea Iiind interpretat n acest caz de
ctre Curte ca ,nevoie social imperioas).
Principiile de jurisprudent sustinute de Curtea European a Drepturilor Omului reIeritoare la activitatea
partidelor politice au n vedere un numr extins de restrictii ce pot Ii impuse de ctre statele nationale activittii
partidelor politice. Acestea se pot reIeri la Iinantarea partidelor politice de ctre stat |spre exemplu, cauza
Partidul Nationalist Basc (Parti Nationaliste Basque Organisation regionale dIparralde) c. Franta, Hotr-
rea din 7 iunie 2007, cererea nr. 71251/01
6
), apartenenta membrilor unor categorii proIesionale determinate la
vreun partid politic (cauza Rekvenvi c. Ungaria, Hotrrea din 20 mai 1999), reIuzul de a nregistra un partid
politic (cauza Partidul Comunitilor Nepeceriti i Ungureanu c. Romania, Hotrrea din 6 iulie 2005, cererea
nr. 46.626/1999), dizolvarea unui partid politic (cauza Partidul Comunist Unit din Turcia i ceilalti c. Turcia,
Hotrrea din 30 ianuarie 1998, cererea nr. 133/1996/752/951; cauza Partidul Socialist i ceilalti c. Turcia,
Hotrrea din 8 mai 1998, cererea nr. 20/1997/804/1007; cauza Partidul Liberttii i Democratiei [OZDEP] c.
Turcia, Hotrrea din 8 decembrie 1999, cererea nr. 23885/94; cauza Refah Partisi (Partidul Prosperittii) i
ceilalti c. Turcia, Hotrrea din 13 Iebruarie 2003, cererile nr. 41340/98, 41342/98, 41343/98 si 41344/98).
O categorie aparte de probleme este reprezentat de cauzele n care dreptul de asociere este legat doar n
mod indirect de activitatea partidelor politice. Spre exemplu, n cau:a Sorensen i Rasmussen c. Danemarca
(Hotrrea din 11 ianuarie 2006) a Iost pus n discutie dreptul de asociere n conIormitate cu propriile convin-
geri politice cu reIerire la o practic traditional admis de statul danez, anume aceea ca angajarea n munc s
poat Ii conditionat de apartenenta la un sindicat (closed-shop svstem) care, la rndul su, sprijin public
partide politice si particip la Iinantarea acestora. Dreptul de asociere priveste n acest caz nu numai interesele
sindicale, ci si activitatea partidelor politice, avnd n vedere Iaptul c cel care ader la organizatia sindical
particip indirect la activitatea unui partid politic. Al doilea reclamant n aceast cauz, Ove Rasmussen, a
acceptat s adere la sindicatul SID si nu a suportat vreun prejudiciu n aIar de Iaptul c obiectiile pe care le-a
exprimat Iat de constrngerea de a Iace parte dintr-o asociatie ale crei vederi si actiuni politice nu le accepta
au Iost ignorate. Cu toate acestea, Curtea a opinat c desi posibilitatea de a se angaja la un loc de munc ce nu
implica o ntelegere de tip closed-shop este speculativ, reclamantul ar Ii Iost concediat cu certitudine n cazul
n care ar Ii renuntat la statutul de membru al SID si de aceea a admis c Ove Rasmunsen ,a Iost aIectat n mod
individual si substantial. De asemenea, Curtea a retinut c desi exista posibilitatea ca acesta s Iac apel la
5
Cauza Refah Partisi (Partidul Prosperittii) i ceilalti c. Turcia, Hotrrea din 13 Iebruarie 2003, cererile nr. 41340/98, 41342/98, 41343/98 si
41344/98, parag. 88-89; cauza Partidul Comunist Unit din Turcia i ceilalti c. Turcia, Hotrrea din 30 ianuarie 1998, cererea nr. 133/1996/752/951.
6
n aceast cauz, Curtea a constatat inexistenta unei nclcri a prevederilor art. 11 pentru situatia n care reglementrile nationale nu permit
Iinantarea partidelor politice de ctre organizatii strine.
STUDII. COMENTARII
91
THEMIS nr. 2-3/2010
prevederile legale ce i-ar Ii permis s devin ,membru ne-politic, aceasta nu ar Ii garantat c reclamantul nu
mai trebuie s contribuie Ir s consimt la Iinantarea partidelor politice sprijinite de ctre sindicat, ceea ce a
constituit un argument n plus pentru a se stabili c dreptul de asociere reglementat de art. 11 a Iost aIectat
proIund n privinta ambilor.
Un alt exemplu relevant ilustreaz problema identiIicrii asociatiilor cu scop politic ce pot Ii considerate
partide politice. n cau:a Zhechev c. Bulgaria (Hotarrea din 21 septembrie 2007) Curtea a Iost chemat s
judece reIuzul statului bulgar de a nregistra o asociatie civic, pe motivul c aceasta ar avea obiective vdit
politice si ar trebui s se nregistreze ca partid politic. Hotrrea emis n urma judecrii cazului contribuie la
clariIicarea deIinirii pe care o capt n jurisprudenta Curtii conceptul de ,partid politic. n spet, ,Societatea
Civil pentru Interesele Bulgare, Demnitate National, Unire si Integrare pentru Bulgaria a reclamat Iaptul
c argumentele statului bulgar reIeritoare la scopurile sale politice care ar presupune nregistrarea sa ca partid
(modiIicarea stemei Bulgariei, promovarea Iormei monarhice de guvernmnt si a unirii tuturor bulgarilor) ar Ii
Iost nentemeiate, deoarece simpla existent a unor obiective de ordin politic nu ar Ii suIicient pentru caliIica-
rea unei organizatii drept partid politic. Curtea a validat acest argument, pornind de la o deIinitie a caracterului
politic al unei organizatii emis de ctre Curtea Constitutional
7
si a artat c, desi este justiIicat ca asociatiile
ce au posibilitatea de a participa la alegeri s Iie obligate s se nregistreze ca partide politice pentru a deveni
subiectul unor reglementri necesare reIeritoare la controlul Iinantrii si transparent
8
, nu este cazul asociatiei
amintite din Bulgaria, deoarece potrivit legislatiei bulgare asociatiile nu pot concura n alegeri. Obligatia de
nregistrare ca partid politic ar avea asadar ca eIect acceptarea de ctre Iondatori a unei Iorme juridice cu care
nu sunt de acord si a unor limitri nejustiIicate ale activittii asociatiei. Ca urmare, Curtea a considerat c
reIuzul nregistrrii a reprezentat o msur grav, ce nu poate Ii ,necesar ntr-o societate democratic, care
ncalc dreptul de liber asociere, asa cum este deIinit n Conventie.
Cauza Partidul Comunist Unit din Turcia i ceilalti c. Turcia a ocazionat o serie de clariIicri ale poziti-
ei Curtii Iat de interpretarea valorilor democratice mentionate n cuprinsul Conventiei, clariIicri ce au
nsemntatea unor principii generale. Curtea a stabilit c prevederile art. 11 trebuie s Iie interpretate n
conjunctie cu art. 10 si n cazul partidelor politice datorit rolului esential pe care acestea l detin n conservarea
pluralismului si ,n buna Iunctionare a democratiei. Curtea reaIirm c democratia este imposibil n absenta
pluralismului si c statul are rolul de garant al pluralismului si este obligat, ca atare, s asigure nu numai
organizarea de alegeri libere si corecte dar si conditiile de maniIestare liber a opiniilor politice. Exprimarea
acestor opinii este imposibil n absenta unei pluralitti de partide politice care s reprezinte curentele maniIeste
la nivelul populatiei iar aceast reprezentare nu ar trebui s se maniIeste doar la nivelul institutiilor, ci si n toate
sIerele vietii sociale, contribuind la dezbaterea public indispensabil ntr-o societate democratic.
Curtea a mai stabilit c ,democratia reprezint Ir ndoial un element Iundamental al ordinii publice
europene si c, dup cum o aIirm preambulul Conventiei, exist o legtur strns ntre Conventie si
democratie. Din aceste constatri decurge Iaptul c, n ceea ce priveste aplicarea prevederilor art. 11 partidelor
politice, statele semnatare nu posed dect o marj de apreciere redus, restrictiile pe care le impun n aceast
materie trebuind s Iie cerute de ratiuni convingtoare si imperative.
ReIeritor la obiectiile de jurisdictie ridicate de partea turc si la posibilitatea de a interpreta n sens res-
trns aplicabilitatea dreptului de liber asociere, Curtea a statuat: ,O asociatie, Iie ea un partid politic, nu se
situeaz n aIara domeniului de aplicare a Conventiei prin simplul Iapt c activittile sale trec n ochii autoritti-
lor drept atingeri aduse structurilor constitutionale ale unui stat si determin astIel luarea unor msuri
restrictive. Organizarea institutional si politic a statelor membre trebuie s respecte drepturile si principiile
nscrise n Conventie. Conteaz prea putin, n aceast privint, c sunt n cauz niste dispozitii constitutionale
sau doar legislative. Odat ce statul n cauz si exercit prin ele jurisdictia, ele se aIl n situatia de a se
supune Conventiei. De altIel, dreptul consacrat prin art. 11 s-ar vdi eminamente teoretic si iluzoriu dac nu
s-ar reIeri dect la nIiintarea unei asociatii, autorittile nationale putnd pune capt dendat existentei acesteia,
Ir s trebuiasc s se conIormeze Conventiei. Rezult de aici c protectia articolului 11 acoper ntreaga
7
ntr-o hotrre din 1992, Curtea Constitutional din Bulgaria stabilea pe bun dreptate c activittile politice speciIice partidelor implic
participarea direct la constituirea corpurilor prin intermediul crora, n concordant cu Constitutia, poporul exercit puterea (prin alegeri sau alte
mijloace democratice).
8
Cauza Gor:elik i ceilalti c. Polonia, Hotrrea din 17 Iebruarie 2007, cererea nr. 44158/98.
STUDII. COMENTARII
92
THEMIS nr. 2-3/2010
durat de viat a asociatiilor, dizolvarea lor de ctre autorittile unei tri trebuind, n consecint, s satisIac
cerintele paragraIului 2 al acestei dispozitii.
9
De asemenea, dup cum sublinia Corneliu Brsan, Curtea a evidentiat rolul determinant al partidelor po-
litice n modiIicarea structurilor statale si n inIluentarea regimului politic. ,Instanta european a retinut, de
asemenea, c datorit rolului pe care-l au n viata social-politic a unei tri partidele politice n Iapt, singurele
Iormatiuni politice ce pot s ajung la exercitarea puterii ntr-un stat ele au capacitatea de a inIluenta ansam-
blul regimului politic statal. Prin proiectele de model global de societate pe care le propun alegtorilor si prin
capacitatea de a realiza aceste proiecte, odat ajunse la putere, partidele politice se disting de orice alte organi-
zatii care activeaz n domeniul politic. Asa Iiind, partidele politice reprezint o modalitate esential de punere
n valoare a liberttii de asociere, necesar nsesi bunei Iunctionri a democratiei, astIel c orice msur luat
mpotriva lor de autorittile statale aIecteaz att exercitiul liberttii de asociere, ct si nivelul de dezvoltare a
democratiei n statul n cauz.
10
3.2. Elemente de jurispruden( referitoare la dizolvarea partidelor politice
n ceea ce priveste distinctia ntre restrictiile aplicabile constituirii partidelor politice si dizolvarea aces-
tora, trebuie s observm c dincolo de aspectul Iormal al acesteia este necesar s lum n considerare aspectul
Iactual al existentei unei perioade n care partidele pot Iunctiona n mod legal. Atunci cnd dizolvarea este
precoce, producndu-se nainte ca partidul politic s aib ocazia de a actiona eIectiv n spatiul public, situatia de
Iapt poate Ii asimilat cu cea a reIuzului de a nregistra partidul respectiv. Aceast observatie este important
pentru jurisprudent atunci cnd este necesar ca obiectivele exprimate implicit sau explicit de documentele
constitutive si titulatura partidului s Iie interpretate n contextul actiunilor ntreprinse de acesta.
Este si situatia cauzei Partidul Comunist Unit din Turcia i ceilalti c. Turcia, n care Curtea, desi a con-
statat c partidul n cauz a Iost dizolvat nainte chiar de a-si ncepe activitatea si c msura a Iost ntemeiat
doar pe statutul si programul partidului, a observat, de asemenea, c nu exist motive de a pune la ndoial
Iaptul c acestea exprim adevratele intentii ale partidului. Curtea a subliniat ns c unele dintre aIirmatiile
cuprinse n documentele constitutive care au justiIicat dizolvarea nu au avut ocazia de a Ii interpretate n
contextul actiunilor partidului, si ca atare trebuie s Iie considerate elemente ce tin de libertatea de exprimare
pentru care partidul nu ar Ii trebuit s Iie sanctionat. De asemenea, reIerindu-se la nclcarea prevederii legale
care interzice utilizarea apelativului ,comunist pentru a numi un partid politic, Curtea a artat c, avnd n
vedere caracterul Iormal al acesteia, recunoscut chiar de Curtea Constitutional, nu poate justiIica msura
dizolvrii. n ceea ce priveste a doua motivatie a dizolvrii, anume caracterul neconstitutional al recunoasterii
minorittii kurde ca partener politic, ceea ce ar Ii o lezare a unittii statului turc, Curtea a observat c este vorba
de extrapolri ce nu au o baz real. ,Curtea subliniaz c una dintre principalele caracteristici ale democratiei
rezid n posibilitatea pe care ea o oIer de a rezolva prin dialog si Ir recurgere la violent problemele cu care
se conIrunt o tar, si aceasta chiar cnd ele sunt incomode. Democratia se hrneste eIectiv din libertatea de
exprimare. Din aceast perspectiv, o Iormatiune politic nu poate Ii hrtuit doar pentru c doreste s dezbat
n mod public soarta unei prti a populatiei unui stat si s se integreze n viata politic a acestuia n scopul de a
gsi, respectnd regulile democratice, niste solutii care s-i poat satisIace pe toti actorii implicati. Or, judecnd
dup programul su, acesta era tocmai obiectivul TBKP n respectivul domeniu.
11
Aceeasi problematic este ilustrat n mod asemntor de cau:a Partidul Liberttii i Democratiei c.
Turcia, n cazul creia statul turc a supraestimat din nou caracterul neconstitutional si anti-national al solutiilor
de rezolvare pasnic a problemei separatismului kurd. Este si situatia cauzei Partidul Socialist i ceilalti c.
Turcia. De Iiecare dat, Curtea a subliniat c adoptarea unei pozitii care nu Iace nimic altceva dect s supun
dezbaterii publice opinii diIerite de cele prescrise de Constitutie sau de legislatia n vigoare nu contravine
principiilor democratice.
9
V. Berger, Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, Ed. Institutul Romn pentru Drepturile Omului, Bucuresti, 2008, p. 647.
10
C. Brsan, op. cit., p. 813.
11
V. Berger, op. cit., p. 648.
STUDII. COMENTARII
93
THEMIS nr. 2-3/2010
n cauza Partidul Refah (Partidul Prosperittii) i ceilalti c. Turcia dizolvarea a intervenit la mai multi
ani dup Iondarea partidului n 1983 si a avut ca motiv Iaptul c partidul ar Ii cptat o coloratur islamist,
transIormndu-se ntr-un ,centru de activitti contrare principiului laicittii. Interpretnd discursul public ce
putea Ii atribuit partidului, Curtea a constatat c proiectul politic al Refah implica instituirea unui regim ultra-
traditionalist, bazat pe normele moral-religioase islamice, un regim incompatibil cu politica democratic, ceea
ce justiIic ntrutotul msura restrictiv luat, msur care n viziunea Curtii rezulta dintr-o nevoie social
imperioas. ,Un regim bazat pe saria se delimiteaz net de valorile Conventiei, dac tinem seama, n special, de
regulile sale de drept penal si de procedur penal, de locul pe care l rezervm Iemeilor n ordinea juridic si
de interventia sa n toate domeniile vietii private si publice conIorm normelor religioase. Ct priveste sistemul
multijuridic, acesta ar introduce n raporturile de drept o distinctie ntre persoanele particulare, bazat pe religie,
le-ar categorisi potrivit apartenentei lor religioase si le-ar recunoaste drepturi si libertti nu n calitate de
indivizi, ci n Iunctie de apartenenta lor la o miscare religioas. Acest sistem nu poate Ii considerat compatibil
cu sistemul Conventiei deoarece, pe de o parte, suprim rolul statului ca garant al drepturilor si liberttilor
individuale si ca organizator impartial al exercitrii diverselor convingeri si religii ntr-o societate democratic
si, pe de alt parte, ncalc Ir ndoial principiul nediscriminrii indivizilor n ceea ce priveste beneIicierea de
liberttile publice.
12
Dincolo de examinarea detaliat a relatiei dintre religie si democratie n contextul ordinii publice euro-
pene, reIeritor la relatia dintre actiunile individuale ale membrilor de partid si partidul n calitate de colectivitate
solidar trebuie s Iie remarcat Iaptul c n opinia Curtii este necesar veriIicarea msurii n care aIirmatiile sau
actiunile membrilor de partid pot Ii imputate partidului ca ntreg. n ceea ce priveste nevoia social presant ce
ar justiIica o ingerint precum dizolvarea, aceasta ar Ii dovedit de evidenta plauzibil a unui risc iminent
pentru democratie si de existenta unor actiuni sau luri de cuvnt care oIer o imagine clar a unui ,proiect de
societate incompatibil cu o societate democratic (parag. 104).
3.3. Elemente de jurispruden( referitoare la restric(iile aplicabile constituirii partide-
lor politice
n jurisprudenta recent a CEDO, cu privire la mpiedicarea constituirii partidelor politice prin reIuzul
nregistrrii lor, un litigiu ce implic statul romn detine locul cel mai important. Este vorba despre cauza
Partidul Comunitilor (Nepeceriti) i Ungureanu c. Romania (Hotrrea din 6 iulie 2005, cererea
nr. 46.626/1999). Cauza la care ne vom reIeri n cele ce urmeaz este, de aceea, de maxim interes pentru
observarea modului n care jurisprudenta romneasc se conIormeaz principiilor enuntate de ctre instanta
european.
Sesizarea celor doi reclamanti, Iormatiunea Partidul Comunistilor (Nepeceristi) si Gheorghe Ungureanu,
a Iost naintat Comisiei Europene a Drepturilor Omului la data de 14 aprilie 1997, incriminnd nclcarea
art. 11 si 14 din Conventie de ctre statul romn prin respingerea cererii de nscriere a partidului, reIuz nteme-
iat, n opinia reclamantilor, pe un act de discriminare legat de opiniile politice ale membrilor Iondatori.
Tribunalul Municipiului Bucuresti respinsese cererea de nregistrare a Partidul Comunistilor (Nepeceristi) la 19
aprilie 1996, invocnd Iaptul c mai multe prevederi din statutul acestui partid contravin legislatiei romnesti.
n motivarea hotrrii, instanta retine, printre altele, urmtoarele aspecte: ,Examinnd actele depuse la dosar se
constat c n statutul de organizare si Iunctionare, la capitolul scopul urmrit de partid (...) se arat n Iinal c
acest partid actioneaz pentru cucerirea puterii politice spre a garanta instaurarea unei societti umane si
democratice. Att din statut, ct si din programul politic rezult c se urmreste instaurarea unui stat uman,
avnd la baz o doctrin comunist, ntelegndu-se c ordinea de stat si de drept actual, instaurat dup 1989,
este inuman si nu are la baz o real democratie. Prin aceasta se ncalc dispozitiile art. 2 alin. (3) si (4) din
Decretul-lege nr. 8/1989 care prevede c scopurile partidelor politice trebuie s se ntemeieze pe respectarea
suveranittii, iar mijloacele de realizare a scopului urmrit trebuie s Iie n conIormitate cu ordinea de drept si
de stat din Romnia. Recursul la Curtea de Apel Bucuresti si ncercarea de introducere a unui recurs n
12
Ibidem, p. 652.
STUDII. COMENTARII
94
THEMIS nr. 2-3/2010
anulare au avut un rezultat negativ, la Iel ca si contestatia n anulare, respins ca tardiv de Tribunalul Munici-
piului Bucuresti la data de 5 decembrie 1997.
Este de mentionat Iaptul c la cteva zile de la data respingerii cererii de nregistrare a Partidului Co-
munistilor (Nepeceristi), Decretul-lege nr. 8/1989 a Iost abrogat prin Legea partidelor politice nr. 27/1996, care
stabileste un nou cadru legal pentru constituirea si dizolvarea partidelor politice.
Statutul din 1996 al partidului aIirma respectarea suveranittii nationale, a integrittii teritoriale a statu-
lui, a ordinii de drept si a democratiei, sustinnd principiile pluralismului politic si statului de drept democratic.
Scopul partidului, enuntat n art. 1 al statutului, ar Ii Iosta acela de a apra interesele politice ale oamenilor
muncii prin mijloace legale: ,Pentru a asigura cresterea necontenit a nivelului de trai al celor care muncesc,
comunistii (nepeceristi) actioneaz, n cadrul si cu mijloacele legale, admise si permise tuturor partidelor,
pentru cucerirea puterii politice, spre a garanta instaurarea unei societti democratice si umane. Articolul 20 al
statutului stipula: ,|PCN| nu este continuator al Partidului Comunist Romn cu care nu are nicio legtur; el
reprezint prelungirea rezistentei antipeceriste de dinainte de 1989. Initiat si Iormat de ctre nepeceristi, |PCN|
precizeaz c nu i se cuvin nici meritele si nici criticile adresate Partidului Comunist Romn.
Curtea, examinnd caracterul legal al ingerintei recunoscute de ambele prti, a semnalat Iaptul c cerinta
legalittii implic nu numai existenta unei norme legale, ci si calitatea ei de a Ii accesibil si previzibil, Icnd
aluzie la caracterul destul de vag al prevederii din cuprinsul Decretului-lege nr. 8/1989 care, desi stipuleaz o
exceptie categoric n cazul partidelor de extrem-dreapta, nu mentioneaz partidele comuniste si Iace reIeriri
Ioarte generale la conceptiile contrare ordinii de stat si de drept (art. 1 din decret prevedea: ,n Romnia este
liber constituirea partidelor politice, cu exceptia partidelor Iasciste sau care propag conceptii contrare ordinii
de stat si de drept n Romnia). Pstrnd rezervele obisnuite reIeritoare la interpretarea dreptului intern, Curtea
a pornit ns de la premisa Iaptului c ingerinta a Iost prescris de lege.
De asemenea, examinnd legitimitatea scopului acestei interventii, Curtea a avut n vedere trecutul tota-
litar al Romniei si a acceptat c ingerinta a avut drept scop protectia securittii nationale si protectia
drepturilor si liberttilor celuilalt.
Dimpotriv, n aspectul decisiv al cauzei, cel legat de necesitatea interventiei n conditiile unei societti
democratice, Curtea nu a acceptat argumentele Guvernului Romniei care Iceau trimitere la luri de pozitie
ulterioare anului 1997 ale lui Gheorghe Ungureanu care ar Ii putut Ii considerate dovezi ale intentiilor subversi-
ve ale partidului, deoarece decizia de respingere a nregistrrii nu Iusese luat n Iunctie de acestea, si,
limitndu-se la analiza textelor cuprinse n Statut a constatat c ,acestea nu cuprind niciun pasaj care ar putea Ii
considerat chemare la violent, la revolt sau la orice alt Iorm de respingere a principiilor democratice, ceea
ce este un element esential ce trebuie luat n considerare, sau la dictatura proletariatului, asa cum sustinuser
reprezentantii Guvernului. Curtea si-a nsusit opinia Guvernului, potrivit creia intentiile anticonstitutionale ale
unui partid politic de Iactur extremist nu sunt vizibile ntotdeauna n programul su politic, ci pot aprea n
discursul public. ns prin msura reIuzului de a nregistra partidul a Iost mpiedicat observarea unor asemenea
eIecte. Curtea a constatat, asadar, absenta unei ,nevoi sociale imperioase si disproportionalitatea interventiei
autorittilor romne, sanctionnd nclcarea art. 11 din Conventie.
Concluzia evident ce rezult de aici este aceea c reIuzul de a nregistra un partid politic n absenta
unor probe indubitabile reIeritoare la scopurile si mijloacele neconstitutionale sau anti-democratice ce i pot Ii
atribuite, risc n mai mare msur dect dizolvarea propriu-zis s aduc atingere n mod nejustiIicat dreptului
de liber asociere aprat de art. 11 al Conventiei, deoarece este o msur prematur, ce nu permite observarea
judicioas a intentiilor partidului si ale membrilor si n concordant cu jurisprudenta CEDO. n aceste conditii,
riscul ca msura respectiv s Iie judecat ca disproportionat este deosebit de mare.
STUDII. COMENTARII
95
THEMIS nr. 2-3/2010
4. Concluzii. Cteva observa(ii cu privire la adecvarea legisla(iei romneyti n ra-
port cu jurispruden(a CEDO
Dispozitiile constitutionale, garantnd la art. 8 alin. (1) pluralismul n societatea romneasc, stabilesc
c acesta reprezint o conditie si o garantie a democratiei constitutionale. n privinta partidelor politice, la
alin. (2) al aceluiasi articol se stipuleaz n mod imperativ c acestea se constituie si Iunctioneaz doar n
conditiile legii, rolul lor Iiind acela de a contribui la deIinirea si la exprimarea vointei politice a cettenilor,
respectnd suveranitatea national, integritatea teritorial, ordinea de drept si principiile democratiei. Partidele
sunt mentionate explicit printre Iormele de asociere ce exempliIic libertatea de asociere n art. 40. Alineatul (2)
al articolului constitutional respectiv stipuleaz in extenso conditiile ce atrag neconstitutionalitatea partidelor si
a oricror alte organizatii: ,partidele sau organizatiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militeaz
mpotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranittii, a integrittii sau a independen-
tei Romniei sunt neconstitutionale. De asemenea, se precizeaz c o serie de categorii proIesionale
(judectorii Curtii Constitutionale, avocatii poporului, magistratii, membrii activi ai armatei, politistii si alte
categorii de Iunctionari publici stabilite prin lege organic) sunt obligate s respecte interdictia de a Ii membri
ai partidelor politice.
Cu reIerire la Constitutia Romniei din 1991 s-a emis opinia c prevederile acesteia ,sunt asemntoare
si concordante cu cele ale C.E.D.O.
13
, iar n ceea ce priveste subiectul abordat aici, putem considera c aceeasi
constatare se aplic si textului constitutional revizuit.
Legea partidelor politice nr. 14/2003 mentioneaz, n aIar de procedura nregistrrii partidelor (care se
Iinalizeaz cu dobndirea personalittii juridice de ctre acestea, si n care Tribunalul Municipiului Bucuresti
sau Curtea de Apel Bucuresti, ca instant de control judiciar, pot respinge cererile inadecvate), procedura
dizolvrii. Dizolvarea unui partid politic poate Ii decis prin hotrre a Curtii Constitutionale sau de ctre
Tribunalul Municipiului Bucuresti. Pentru cazul dizolvrii pe cale judectoreasc, art. 46 din lege indic
urmtoarele motive ,a) cnd se constat nclcarea prevederilor art. 30 alin. (7) si ale art. 37 alin. (2) si (4) din
Constitutie, de ctre Curtea Constitutional, precum si ale art. 3 alin. (3) si (4) din prezenta lege; b) cnd scopul
sau activitatea partidului politic a devenit ilicit ori contrar ordinii publice; c) cnd realizarea scopului
partidului politic este urmrit prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice; d) cnd partidul urmreste alt
scop dect cel care rezult din statutul si programul politic ale acestuia; e) ca urmare a inactivittii constatate de
Tribunalul Bucuresti conIorm art. 47 alin. (1); I) ca urmare a nendeplinirii obiectivelor stabilite la art. 1 si 2,
constatat de Tribunalul Bucuresti conIorm art. 48; g) ca urmare a aplicrii art. 26.
14
Unele dintre prevederile legale ce ntemeiaz pe Iond reIuzul statului de a acorda personalitatea juridic
unui partid politic sau dizolvarea lui sunt, si n cazul legislatiei romnesti, Ioarte generale, reIerindu-se la valori
politice si constitutionale, n asa Iel nct marja de apreciere si de evaluare a Iaptelor ce revine instantelor este
Ioarte larg. Chiar si atunci cnd sunt mentionate conditii cu caracter mai concret, precum ilegalitatea scopuri-
lor partidului sau Iaptul c acestea pot deveni contrare ordinii publice, evalurile realizate de ctre instante pot
varia considerabil.
n aceste conditii, este legitim s pornim de la constatarea c n domeniul de jurisdictie la care ne reIe-
rim, n prezent, conIormarea la normele Conventiei pentru aprarea drepturilor omului tine n mai mare msur
de instantele nationale competente dect de modul n care sunt redactate reglementrile legale.
ntr-un domeniu de jurisdictie care necesit concomitent decizie juridic si ntelegere a raporturilor poli-
tice, capacitatea de a sesiza spiritul jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, dincolo de detaliile
concrete ale hotrrilor emise de aceasta, este esential, la Iel ca si capacitatea judectorilor de a actiona
independent de constrngerile opiniilor sau asteptrilor venite din partea puterii politice instituite. Putem
presupune c si ntr-un regim politic n care mecanismele democratice Iunctioneaz ntr-un mod ideal, partidele
ce detin deja puterea politic ar putea ncerca s limiteze competitia n Iavoarea lor, ncercnd s exclud
partidele cu vederi opuse sub pretextul inadecvrii la principiile ordinii politice democratice.
13
D. Micu, Garantarea drepturilor omului in practica Curtii Europene a Drepturilor Omului i in Constitutia Romaniei, Ed. ALL, Bucuresti, 1998,
p. 117.
14
Legea Iace trimitere la textul Constitutiei din 1991, asadar anterior revizuirii din octombrie 2003.
STUDII. COMENTARII
96
THEMIS nr. 2-3/2010
Atunci cnd prevederi legale Ioarte generale sunt aplicate cu exces de zel pentru ca decizia rezultat s
se conIormeze unor opinii politice, chiar si dac acestea sunt general acceptate sau Iormeaz obiectul unui
consens politic, exist riscul ca o restrngere potential a drepturilor Iundamentale s se materializeze ntr-o
reactie disproportionat ce contravine jurisprudentei instantei europene. Cazul Partidului Comunistilor Nepece-
risti este o bun exempliIicare n acest sens. Dac Decretul-lege nr. 8/1989
15
, Iormulat sub presiunea unei
schimbri revolutionare a regimului politic, continea prevederi restrictive reIeritoare la libertatea de asociere,
artnd c pur si simplu exprimarea unor opinii poate Ii un motiv pentru a limita dreptul de asociere liber,
aceast norm rmnea nedeterminat n absenta unei interpretri a continutului sintagmei ,conceptii contrare
ordinii de stat si de drept. Instantele nationale si-au nsusit ns, la ctiva ani dup aceea, ntr-un climat de
relativ liberalizare politic, o interpretare exagerat a acesteia, generaliznd nejustiIicat pe marginea unor
documente statutare ce se Ioloseau de expresii la Iel de generale.
Ca principiu general, instantele nationale ar trebui s retin Iaptul c reIuzul nregistrrii unui partid po-
litic sau dizolvarea sa sunt msuri considerate radicale, extreme, ce trebuie s Iie justiIicate de nclcri ale legii
ct se poate de evidente, ce indic un pericol iminent pentru ordinea de drept democratic, pentru pluralismul
politic si pentru respectarea drepturilor Iundamentale. Se poate aprecia, de asemenea, c justiIicarea msurilor
restrictive are mult de suIerit, potrivit standardelor impuse de instanta european, atunci cnd partidelor n
cauz nu li se d posibilitatea de a-si desIsura activitatea, mcar pentru o perioad scurt de timp. De aseme-
nea, n absenta apelului explicit la violent, instantele trebuie s interpreteze Ioarte precaut prevederile statutare
sau lurile publice de pozitie ale partidelor care nu sunt conIorme cu opiniile dominante cu privire la regimul
politic sau la cadrul constitutional. Exprimarea si propagarea de ctre o organizatie a unor opinii neconIormiste
este vzut de ctre Curtea European a Drepturilor Omului ca un element indispensabil al pluralismului
politic, devenind un pericol pentru democratie doar n anumite situatii. De asemenea, n chestiunile de Iond,
pronuntarea asupra constitutionalittii poate Ii considerat o etap absolut necesar.
Bibliografie
Valentina Brbteanu, Dreptul de asociere in furisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omu-
lui, Ed. Lumen, Bucuresti, 2006
Corneliu Brsan, Conventia european a drepturilor omului, Comentariu pe articole, vol. I,
Drepturi i libertti, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2005
Vincent Berger, Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, Ed. Institutul Roman pen-
tru Drepturile Omului, Bucuresti, 2008
Pierre Brechon, Partidele politice, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2004
Remy Cabrillac, Marie-Anne Frison-Roche, Thierry Revet, Libertes et Droits Fondamentaux,
10
e
edition, Dalloz, 2004
Radu Chirit, Conventia european a drepturilor omului. Comentarii i explicatii, vol. II, Ed.
C.H. Beck, Bucuresti, 2007
15
,Pentru realizarea unei societti cu adevrat democratice n Romnia, asigurarea si aprarea drepturilor Iundamentale ale cettenilor si nIptuirea
principiului pluralismului politic, n temeiul art. 2 lit. a) din Decretul-lege privind constituirea, organizarea si Iunctionarea Consiliului Frontului
Salvrii Nationale si a consiliilor teritoriale ale Frontului Salvrii Nationale, Consiliul Frontului Salvrii Nationale decreteaz: art. 1.
n Romnia este liber constituirea partidelor politice, cu exceptia partidelor Iasciste sau care propag conceptii contrare ordinii de stat si de drept n
Romnia. Nici o alt ngrdire pe motiv de ras, nationalitate, religie, grad de cultur, sex sau convingeri politice nu poate mpiedica constituirea si
Iunctionarea partidelor politice. nregistrarea si Iunctionarea partidelor politice se Iac n conIormitate cu prevederile prezentului decret-lege.
STUDII. COMENTARII
97
THEMIS nr. 2-3/2010
European Commision Ior Democracy through Law, Guidelines on Prohibition and Dissolution
of Political Parties and Analogous Mesures, Adopted by the Venice Commision at its 41th
plenary session (Venice, 10-11 December 1999), CDL-INF (2000) 1
Nicolae Ecobescu, Mariana Nitelea, Manualul Consiliului Europei, Biroul de InIormare al Con-
siliului Europei la Bucuresti, Bucuresti, 2006
George Letsas, A Theorv of Interpretation of the European Convention on Human Rights,
OxIord University Press, 2007
Doina Micu, Garantarea drepturilor omului in practica Curtii Europene a Drepturilor Omului
si n Constitutia Romniei, Ed. ALL, Bucuresti, 1998
Alastair Mowbray, Cases and Materials on the European Convention on Human Rights, Second
edition, OxIord University Press, 2007
Frederic Sudre, Drept European i International al Drepturilor Omului, Ed. Polirom, Iasi, 2006
* * * Constitutia Romniei, republicat n M. OI. nr. 767 din 31 octombrie 2003
* * * Legea partidelor politice nr. 27/1996, publicat n M. OI. nr. 87 din 29 aprilie 1996, cu
modiIicrile ulterioare
* * * Legea partidelor politice nr. 14/2003, publicat n M. OI. nr. 25 din 17 ianuarie 2003, cu
completrile ulterioare
* * * Decretul-lege nr. 8/1989 privind nregistrarea si Iunctionarea partidelor politice si a
organizatiilor obstesti n Romnia, publicat n M. OI. nr. 9 din 31 decembrie 1989
STUDII. COMENTARII
Despre servitutea de trecere
98
THEMIS nr. 2-3/2010
espre servitoteu de trecere
Andra Ghebri
Expert asimilat fudectorilor i procurorilor
Institutul National al Magistraturii
1. n(elesul no(iunii. Sediu legal
Dezmembrmnt al dreptului real de proprietate, dreptul de servitute, constituit pe un anumit Iond n
vederea utilittii unui alt Iond apartinnd unui proprietar diIerit
1
, si gseste sediul legal n Codul civil romn, n
cuprinsul art. 576-643. Printre servitutile astIel reglementate, art. 616-619 C.civ. se opresc asupra dreptului de
trecere, dispozitiile art. 616 C. civ. acordnd dreptul proprietarului unui loc nIundat, care nu are nicio iesire la
calea public (Iond dominant), de a reclama o trecere pe Iondul vecinului su (Iond aservit), n vederea
exploatrii terenului propriu
2
, cu ndatorirea de a-l despgubi n proportie cu pagubele ce i s-ar putea ocaziona.
ntelesul notiunii de loc infundat este acela de loc nconjurat din toate prtile de alte Ionduri si care nu
are nicio iesire direct la calea public.
3
Desi textul art. 616 C. civ. se reIer la imposibilitatea absolut de a iesi
la calea public, el si gseste aplicarea si n cazurile n care iesirea la calea public ar prezenta inconveniente
grave sau chiar ar Ii periculoas.
4
AstIel, n mod constant, jurisprudenta n materie a admis c prin loc nIundat
se ntelege inclusiv acel Iond care, desi nu este n totalitate nIundat, are o iesire insuIicient, nesatisIctoare la
calea public, astIel nct atributul Iolosintei asupra acestuia nu s-ar putea exercita n mod corespunztor de
ctre proprietar, precum si situatia n care iesirea direct, pe o alt cale existent, ar aduce inconveniente grave
proprietarului Iondului dominant.
Cu titlu de exemplu, ntr-o decizie civil a Tribunalului Prahova nr. 631 din 25 aprilie 2003 din an-
samblul probator administrat n cauz s-a retinut c nu-si pot gsi aplicare dispozitiile art. 616 C. civ., ntruct
terenul reclamantilor are iesire la calea public. Faptul c intre drum i proprietatea reclamantilor exist o
diferent de nivel de 1 m nu constituie un suport suficient pentru crearea servitutii de trecere solicitate, acest
inconvenient putand fi inlturat chiar dac implic oarecare cheltuieli din partea reclamantilor, care i-au
asumat acest risc la cumprarea terenului, mai ales c pretul a fost mai redus, fiind vorba de un teren situat in
pant.
Pentru a se putea pretinde constituirea sau recunoasterea unui drept de trecere peste un Iond aservit
5
, es-
te necesar ca nIundarea Iondului dominant s nu Ii Iost opera proprietarului acestuia.
6
n cazul n care
nIundarea este rezultatul unei anumite conduite sau neprevederi a proprietarului nsusi, acesta nu mai este
1
Este de principiu c pentru instituirea unui drept de servitute este necesar ca cele dou Ionduri s apartin unor proprietari diIeriti a se vedea Trib.
Suprem, decizia nr. 1371/1983; Cnd terenul pe care se aIl constructia partajat a apartinut si apartine, n continuare, ambelor prti n indiviziune,
nu sunt ntrunite conditiile cerute de lege pentru instituirea unui astIel de dezmembrmnt al dreptului de proprietate. Faptul c prtile pot conveni
asupra modului de acces ctre locuintele proprii nu justiIic instituirea unui drept de servitute de trecere, de vreme ce Iiecare este proprietar pe cota-
parte indiviz din teren a se vedea Trib. Suprem, decizia nr. 1371/1983.
2
ntelesul notiunii de ,exploatare nu cuprinde si lucrrile de reparatie si de ntretinere a imobilelor, care necesit o trecere pe Iondul vecinului
pentru instalarea de schele sau scri Eugen Prescurea, Actiunile posesorii. Tratat teoretic i practic, Tg.Jiu, Institutul de arte graIice ,Gorjanul,
1997, p. 439.
3
Se apreciaz ca loc nIundat si Iondul care, pe celelalte laturi, se nvecineaz cu Iorme de relieI (de exemplu, rpe, dealuri abrupte etc.), care nu Iac
posibil iesirea la un drum public dect cu costuri Ioarte mari. Dac Iondul aservit este ngrdit, proprietarul acestui Iond nu poate Ii constrns s
desIiinteze mprejmuirea existent, dar el trebuie s suporte construirea unei porti si s remit o cheie proprietarului Iondului nIundat.
4
Dimpotriv, ori de cte ori locul are iesire la calea public pe un drum care, n anumite mprejurri, este impracticabil, dar care poate deveni
practicabil cu oarecare cheltuieli, textul nu si poate gsi aplicarea. Inconvenientele sau greuttile pe care le-ar prezenta trecerea la calea public
rmn la aprecierea instantei, care se va ntemeia pe o cunoastere temeinic a situatiei de Iapt a se vedea Trib. Suprem, decizia nr. 324/1971.
5
Codul civil nu prevede c, n vederea constituirii servitutii, cele dou Ionduri trebuie s Iie neaprat nvecinate.
6
A se vedea Trib. Suprem, decizia nr. 2788/1987.
STUDII. COMENTARII
99
THEMIS nr. 2-3/2010
ndrepttit s solicite drept de trecere peste terenul vecin. AstIel, n practica de specialitate s-a retinut
7
c in
ca:ul in care infundarea este re:ultatul faptului sau neprevederii proprietarului insui, cum ar fi imprtirea
unui loc ce nu era infundat intre mai multi proprietari, van:area fondului mai multor proprietari ori edificarea
unei cldiri de-a curme:iul ieirii, din toate acestea re:ultand un loc infundat, trecerea nu ar mai putea fi
cerut vecinilor fondului aa cum el se afla in starea initial.
8
ntr-o alt spet
9
, ca urmare a cercetrilor la Iata locului eIectuate de instant, aceasta a constatat c te-
renul proprietatea reclamantilor nu era infundat, ieirea acestora la calea public fiind asigurat direct din
terenul proprietatea lor, mai exact din curte prin cele dou prti, spre strad. Reclamantii nu aveau, ins,
posibilitatea de a afunge cu autovehiculul sau cu vehiculul cu tractiune de la casa lor de locuit la partea de
teren existent dup aceasta, deoarece intre locuint i gardul desprtitor dinspre un vecin exista un culoar de
numai 0,80 m, dar inspre terenul paratilor nu exista nici mcar un astfel de culoar. Asadar, reclamantii
solicitau, n realitate, o a doua iesire la calea public, peste terenul prrtilor, pentru a putea exploata partea de
teren rmas n spatele casei. ntruct situatia existent se datora chiar Iaptei reclamantilor care, dup cumpra-
rea terenului, si-au ediIicat casa de-a curmezisul acestuia, lsndu-si nspre terenul rmas n spatele casei un
culoar insuIicient pentru trecerea autovehiculului ori vehiculului cu tractiune, instanta a considerat c acestia nu
erau ndrepttiti s pretind de la prti vecini trecerea pe terenul proprietatea acestora.
Din dispozitiile art. 618 si art. 634 C. civ. reiese c trecerea trebuie constituit prin locul care ar pricinui
cea mai redus pagub proprietarului Iondului aservit, motiv pentru care acesta poate solicita schimbarea
traseului, dac servitutea constituit initial devine mpovrtoare. La stabilirea unei servituti de trecere trebuie
s se ia n considerare, asadar, inclusiv interesul proprietarului care urmeaz a suporta consecintele servitutii,
iar nu exclusiv interesul beneIiciarului dreptului de trecere. Numai astIel se poate garanta utilizarea netulburat
a servitutii si respectarea sa de bun-voie.
10
Desi legiuitorul nu reglementeaz dimensiunile drumului de servitute, lungimea acestuia se poate dedu-
ce din reglementrile existente, anume cea mai scurt cale posibil. n schimb, ltimea drumului de servitute
este lsat la aprecierea instantei n cazul n care nu ne aIlm n prezenta unei servituti conventionale, stabilite
de comun acord de ctre cei doi proprietari astIel nct s se poat asigura normala exploatare a Iondului
dominant, potrivit destinatiei acestuia, precum si ptrunderea unor autovehicule ale serviciilor medicale si ale
serviciilor publice de urgent (cum ar Ii, de exemplu, masinile pompierilor), conIorm Legii nr. 350/2001
privind amenajarea teritoriului si urbanismul.
2. Caractere. Dobndirea servitu(ii de trecere
Servitutea de trecere este o servitute rural, necontinu si, n principiu, neaparent
11
, neputnd Ii stabi-
lit prin destinatia proprietarului, ci doar prin titlu.
12
Ea nu poate Ii dobndit pe cale de uzucapiune, exercitarea
ei n Iapt timp ndelungat negenernd acest eIect art. 624 C. civ.
De la principiul consacrat de art. 625 C. civ., conIorm cruia nu se pot constitui prin destinatia proprie-
tarului dect servitutile continue si aparente, practica judectoreasc a admis c, n cazul unor servituti
necontinue si aparente, cum este servitutea de trecere pe drum marcat, vizibil, acestea pot Ii constituite prin
destinatia proprietarului, n cazul n care un proprietar dezmembreaz Iondul su si nstrineaz acea parte din
acesta spre care, anterior, era practicat o trecere. S-a recunoscut, astIel, c, n situatia n care prin ncheierea
7
A se vedea C.S.J., decizia nr. 572/1990.
8
n acest sens, Curtea de Apel Cluj, prin decizia civil nr. 481/A din 1 martie 2004, a respins ca neIondat apelul reclamantei, cu motivarea c, atunci
cand existenta locului nIundat se datoreaz Iaptei reclamantei, care, dup cumprarea terenului, si-a ediIicat o constructie n curmezisul terenului,
lsandu-si, n spatele casei un culoar insuIicient pentru trecerea cu un autovehicul, aceasta nu este ndrepttit s pretind, de la prtii vecini, o
servitute pe terenul acestora.
9
10
A se vedea C.S.J., decizia nr. 136/199 si C.S.J., decizia nr. 2617/1991.
11
Servitutea de trecere poate Ii aparent, atunci cnd se exercit pe un drum marcat, vizibil.
12
ntruct, potrivit art. 625 C. civ., destinatia proprietarului tine loc de titlu numai n privinta servitutilor continue si aparente, iar asa cum rezult din
exempliIicrile Icute prin art. 622 alin. (2) si (3) C. civ. servitutea de trecere nu este continu si aparent, ci necontinu si neparent, rezult c
atunci cnd proprietarul si scindeaz Iondul n dou terenuri, pstrndu-si o portiune de teren pentru iesire la drumul public si nu las semne vizibile
de construire a unei servituti de trecere care s greveze parcela nstrinat, nu se poate prezuma existenta vreunei servituti a se vedea Trib. Suprem,
decizia nr. 87/1978.
STUDII. COMENTARII
100
THEMIS nr. 2-3/2010
actului de nstrinare prtile nu au prevzut nimic reIeritor la servitutea de trecere, aceasta nseamn c ele au
nteles s nu modiIice starea anterioar a celor dou Ionduri, existnd prezumtia c ntelegerea de nstrinare
priveste si mentinerea servitutii de trecere.
13
Spre deosebire de alte servituti asa-zis legale
14
, servitutea de trecere nu este gratuit, avnd un caracter
oneros, proprietarul Iondului aservit Iiind ndrepttit s primeasc de la proprietarul Iondului dominant o
despgubire proportional cu prejudiciul care ar putea Ii cauzat prin stabilirea drumului de trecere. Ca regul,
prejudiciul const n lipsa de Iolosint a proprietarului Iondului aservit asupra portiunii de teren pe care se
constituie trecerea.
15
Despgubirea se Iixeaz, n principiu, prin bun ntelegere, iar n lipsa unei ntelegeri, pe cale judecto-
reasc, prin experti. Aceasta nseamn c proprietarul Iondului aservit nu poate Ii obligat s primeasc n
compensatie un alt teren.
16
O asemenea modalitate de despgubire nu poate Ii dispus de instant dect cu
acordul proprietarului Iondului aservit si cu autorizatia prevzut de lege, n cazul n care o astIel de autorizatie
este necesar.
17
Pentru acordarea despgubirii este necesar ca ea s Iie solicitat de ctre proprietarul terenului aservit,
neputnd Ii acordat din oIiciu de ctre instant. Despgubirea acordat poate consta Iie ntr-o sum global, Iie
ntr-o sum de bani acordat periodic si nu trebuie s Iie pltit n prealabil, nainte de stabilirea servitutii de
trecere.
Actiunea prin care se solicit plata despgubirilor de ctre proprietarul Iondului aservit este prescriptibi-
l, putnd Ii introdus n cursul termenului de prescriptie de trei ani, termen care ncepe s curg din momentul
n care se recunoaste exercitarea servitutii de trecere.
Servitutea de trecere este indivi:ibil, ntruct se constituie asupra ntregului imobil aservit si proIit n-
tregului Iond dominant. Atunci cnd Iondul aservit apartine mai multor coproprietari, constituirea servitutii
trebuie Icut avnd consimtmntul tuturor acestora. n schimb, constituirea servitutii n Iavoarea unui imobil
care apartine mai multor proprietari, cu acordul numai al unuia dintre acestia, este valabil, ntruct servitutea
proIit tuturor.
18
n cazul n care terenurile provin din mostenire, instantele au obligatia de a veriIica dac a existat un
partaj voluntar, legal sau judiciar, pentru ca actiunea n constituirea dreptului de servitute s Iie admisibil.
19
In
ipote:a in care se stabilete c prtile au titluri de proprietate legale pentru terenurile aflate in litigiu, urmea:
a se completa probele pentru a se stabili calea de ieire a reclamantului la drumul public, pe cel mai scurt
traseu i care este, totodat, i cel mai economicos pentru fondul aservit.
20
13
G.N.Nutescu, Teoria general a drepturilor reale. Teoria patrimoniului. Clasificarea bunurilor. Drepturile reale principale, Bucuresti, 1947,
p. 642-648.
14
Opinia majoritar n literatura de specialitate este n sensul nejustiIicrii clasiIicrii servitutilor n naturale si legale, avnd n vedere c n ambele
cazuri izvorul servitutii l constituie legea.
15
Despgubirea va trebui s Iie just calculat, echivalentul terenului luat din Iolosinta proprietarilor nsemnnd Iolosinta la pretul de circulatie.
Nimic nu se opune unei despgubiri n natur, prin schimb de terenuri, dac prtile cad de acord n acest sens si schimbul s-ar realiza cu respectarea
conditiilor prevzute de lege a se vedea C.S.J., decizia nr. 136/1994.
16
O decizie n sensul admisibilittii stabilirii despgubirilor prin acordarea de teren echivalent este decizia civil a Curtii de Apel Pitesti nr. 971/R
din 30 mai 2003, prin care s-a admis c acoperirea acestui prejudiciu se poate Iace si prin acordarea unei supraIete de teren n echivalent cu cea
ocupat de drumul de trecere, n conditiile n care n imediata vecintate prtul (proprietarul Iondului dominant) are teren proprietatea sa, iar
servitutea aIecteaz grdina reclamantei, trecnd chiar prin mijlocul acesteia. n Ielul acesta se acoper pagubele cauzate prin modul de stabilire a
servitutii de trecere. ntinderea si limitele terenului aIectat de despgubire au Iost stabilite conIorm expertizei tehnice eIectuate cu ocazia solutionrii
partajului dintre aceleasi prti.
17
18
ntr-o decizie mai veche a Tribunalului Suprem (nr. 385/1989) s-a apreciat c, n cazul n care prtile se aIl n indiviziune att asupra terenului,
loc nIundat, ct si a Iondului aservit, nu sunt ntrunite conditiile pentru constituirea dreptului de servitute de trecere, de vreme ce Iiecare este
proprietar pe o cot indiviz.
19
Este adevrat c actul de partaj voluntar n Iorm autentic prin care s-a constituit sevitutea are un eIect relativ, n sensul c produce eIecte juridice
numai ntre prtile contractante, ns apelantii ignor Iaptul c ei nsisi se ncadreaz n categoria avnzilor-cauz, Iat de care eIectele actului
opereaz ntocmai ca si pentru prti, dat Iiind calitatea lor de dobnditori cu titlu particular si cea de succesor universal a autoarei lor, calitti
rezultate din actele juridice a cror succesiune a Iost prezentat a se vedea Trib. Bucuresti, Sectia a III-a civil, decizia nr. 1915 A/01.06.2001
20
STUDII. COMENTARII
101
THEMIS nr. 2-3/2010
AstIel cum am precizat anterior, servitutea de trecere, Iiind necontinu si implicnd o ngrdire a carac-
terului exclusiv al dreptului de proprietate, nu poate fi dobandit decat pe ba: de titlu, conIorm art. 622 si
art. 624 C. civ.
21
Acest titlu poate Ii o conventie sau o hotrre judectoreasc obtinut n conditiile art. 616
619 C. civ.
3. Exercitare. Stingerea dreptului de servitute
Potrivit art. 635 C. civ., acela ce are un drept de servitute nu il poate intrebuinta decat dup cuprinde-
rea titlului su, fr a putea face, nici in fondul supus servitutii, nici in fondul pentru care servitutea este
infiintat, vreo schimbare impovrtoare celui dintai fond. Totodat, titularul dreptului de servitute nu-l poate
Iolosi dect n limita bunului su, Ir s poat solicita a Iace schimbri mpovrtoare Iondului aservit, iar
proprietarul Iondului servitutii nu poate scdea sau Iace incomod exercitarea servitutii de ctre titularul acestui
drept.
Dreptul de servitute Iiind recunoscut n scopul satisIacerii intereselor legitime ale proprietarului Iondu-
lui dominant, acest drept nu-si gseste justiIicarea dect in scopul pentru care a fost constituit servitutea, astIel
nct aceasta trebuie s nceteze
22
n cazul n care interesul a ncetat, sau s Iie modiIicat n cazul n care
conditiile de Iapt s-au schimbat.
n sensul modiIicrii servitutii, ntr-o cauz dedus judectii Tribunalului Suprem n anul 1987 s-a con-
statat c, la o dat anterioar, instantele i obligaser pe prti s permit trecerea reclamantilor pe terenul
proprietatea lor cu piciorul, vitele si carul, n perioada 15 septembrie - 23 aprilie, si cu piciorul tot timpul
anului. n lumina art. 616 C. civ., instantele au stabilit n mod corect situatia de loc nIundat a terenului
proprietatea reclamantilor. Dat Iiind ns caracterul de continuitate al activittilor zootehnice pe care le
comporta ntretinerea animalelor adpostite permanent n grajdul situat pe terenul nIundat, precum si cerinta
unor lucrri cel putin de pregtire a lucrrilor agricole de primvar pentru exploatarea terenului n conditii de
maxim eIicient, se impunea ca servitutea s Iie recunoscut nu numai cu piciorul, ci si cu vitele si carul, pe
tot timpul anului.
Discontinuitatea pe care o comporta astIel solutia instantei era de natur a modiIica, implicit, regimul
juridic stabilit prin hotrri judectoresti deIinitive pronuntate n alte cauze n raporturile cu ceilalti proprietari,
Iat de care s-a recunoscut o servitute cu caracter permanent.
Pe lng cau:ele generale de stingere a dreptului de servitute, comune tuturor drepturilor reale, Codul
civil reglementeaz, n art. 636 - 643, trei cau:e speciale de stingere a acestuia imposibilitatea material de
exercitare, confu:iunea
23
si neu:ul. n plus, dreptul de servitute se poate stinge prin exproprierea bunului
pentru utilitate public.
ConIorm art. 636 si 637 C. civ., servitutile incetea: cand lucrrile se gsesc in astfel de stare, incat
servitutea nu se mai poate exercita i ea renate dac lucrurile sunt restabilite intr-un chip incat servitutile s
se poat exercita.
24
21
M.Cantacuzino, Elementele dreptului civil, Iasi, 1992, p. 155.
Printr-o decizie a C.S.J. s-a decis c, n privinta servitutilor stabilite de lege, precum este dreptul de trecere n Iavoarea proprietarului unui loc
nIundat, titlul unei asemenea servituti l constituie art. 616 C. civ., astIel c nu este necesar pentru dobndirea ei dect de a se dovedi Iaptul c locul
este nIundat a se vedea C.S.J., decizia nr. 459/1994.
22
Interesul reclamantilor de a obtine sistarea servitutii de trecere a paratilor la pod prin incperile proprietatea lor exclusiv este fustificat nu
numai de starea conflictual de neconciliat dintre cele dou familii, generatoare de neincredere, suspiciune i insecuritate a bunurilor reclamanti-
lor, ci i de situatia obiectiv existent, creat dup sistarea strii de indivi:iune dintre prti, urmat de completa separare a celor dou
apartamente a se vedea Trib. Suprem, decizia nr. 1054/1989.
23
Art. 638 C. civ. prevede c orice servitute este stins, cand fondul ctre care este datorit i acela ce o datorete cad in aceeai man.
24
n cauz, servitutea a ncetat prin demolarea unei mori, ea nemaiputnd renaste (ca urmare a construirii noii mori) ntruct ea nu se mai poate
exercita datorit modiIicrilor aduse n amplasamentul constructiilor ediIicate ntre timp pe terenurile apartinnd prtilor, reamenajarea vechiului
canal de scurgere a apei prezentnd inconveniente grave pentru proprietarii Iondurilor aservite a se vedea C.S.J., dec.nr. 830/1992.
STUDII. COMENTARII
102
THEMIS nr. 2-3/2010
4. Posesia servitu(ii de trecere. Ac(iuni exercitate n materia servitu(ii de trecere.
Condi(iile admisibilit(ii ac(iunilor posesorii
Actiunile care pot Ii exercitate de proprietarii celor dou Ionduri n materia servitutii de trecere sunt ac-
tiunile confesorii, prin care se urmreste recunoasterea dreptului real de servitute (pot Ii introduse, asadar, de
proprietarul Iondului dominant mpotriva proprietarului Iondului aservit), actiunile negatorii, prin care se neag
existenta dreptului de servitute al unei persoane, urmrindu-se nlturarea pretentiei acesteia de exercitare a
dreptului de servitute (pot Ii exercitate de proprietarul Iondului aservit mpotriva proprietarului Iondului
dominant), dar si actiunile posesorii, aIlate la ndemna titularului servitutii n cazul n care exercitarea
dreptului su de servitute este tulburat. Actiunea posesorie poate Ii exercitat si de proprietarul Iondului
aservit, prin utilizarea creia acesta urmreste mpiedicarea unui tert de a dobndi un drept de servitute asupra
Iondului su.
25
ntruct n materia servitutii de trecere exercitarea actiunilor posesorii de ctre titularul servitutii ridic
cele mai multe probleme, ne propunem s insistm mai mult asupra acestora.
AstIel cum am mentionat anterior, din prevederile art. 624 C. civ. rezult c servitutile de trecere
neaparente pot Ii constituite numai prin titlu. n cazul n care titlul l constituie o conventie ncheiat ntre prti,
acesta nu poate Ii modiIicat, n sensul transIormrii lui ntr-o servitute legal si crend astIel o situatie mai grea
uneia dintre prti.
26
n cazul servitutilor de trecere aparente, posesia nu se poate dobndi Ir exercitiul eIectiv al acestora,
astIel c simpla eIectuare a lucrrilor care Iac posibil constituirea servitutii de trecere nu este suIicient, n
acest caz.
Posesia servitutilor de trecere nu poate Ii dobndit mai nainte ca proprietarul Iondului dominant s Ii
trecut pe terenul aservit (chiar dac a construit o poart n gardul desprtitor dintre cele dou Ionduri sau dac a
asIaltat drumul care Iace posibil trecerea). AstIel, posesia eIectiv a unor astIel de servituti Ioloseste titularilor
acestora la pstrarea lor, mpiedicnd stingerea prin neuz a servitutii.
n mod simetric, pierderea posesiei servitutii de trecere are loc prin ncetarea voluntar a actelor sau Iap-
telor omului care constituie existenta ei (de exemplu, neexercitarea dreptului de trecere pe durata unui an),
precum si prin schimbrile operate ntr-un Iond sau altul, schimbri care ar putea reprezenta un impediment n
ceea ce priveste exercitarea servitutii, neIiind necesar svrsirea unui act contrar, ca n cazul servitutilor
continue aparente. n cazul n care neuzul este urmarea unei imposibilitti temporare de exercitare, posesia se
pstreaz ca urmare a actelor izolate de Iolosint si prin urme neechivoce ale existentei servitutii (de exemplu,
un pod construit peste o ap).
27
n cazul pierderii posesiei servitutii de ctre proprietarul Iondului dominant, proprietarul Iondului aser-
vit, care are o posesie liber, nu are exercitiul actiunii posesorii, posesia sa neIiind una util.
Potrivit prevederilor art. 675 C. proc. civ., prin actiunile posesorii se apr numai servitutile continue si
aparente. Servitutile necontinue, aparente sau neaparente, cum sunt servitutile de trecere, nu pot Iace, n
principiu, obiectul actiunilor posesorii, deoarece posesia acestora este prezumat ntotdeauna a Ii cu titlu precar.
n cazul n care se dovedeste, ns, prin recunoasterea proprietarului, prin destinatia acesteia sau printr-un titlu
oarecare emannd de la proprietarul Iondului aservit sau de la autorul acestuia, c posesia nu este cu titlu
precar, actiunea posesorie poate Ii admisibil, cercetarea titlului n vederea caracterizrii posesiei Iiind necesa-
r. n concluzie, servitutea de trecere constituit prin titlu poate fi aprat prin actiunea posesorie, chiar dac
nu este continu i aparent.
28
Obiectul actiunii posesorii nu l constituie servitutea nssi, ci numai modul
exercitrii ei si locul pe unde a Iost exercitat.
25
Corneliu Brsan, Maria Gait, Mona Maria Pivniceru, Drepturile reale, Institutul European, Iasi 1997, p. 178.
26
Curtea Suprem de Justitie, prin decizia nr. 1123 din 19 iunie 1990, a statuat umtoarele: instanta de recurs, prin hotrrea pronuntat, stabilind o
servitute de trecere cu autoturismul, a transformat o servitute conventional intr-o servitute legal, ceea ce nu corespunde prevederilor Codului civil
i prefudicia: interesele paratilor, care ar fi obligati s demole:e o parte din constructiile anexe, s scoat pomi i s cede:e o parte mai mare din
teren. Potrivit art. 635 din Codul civil, acela ce are un drept nu-l poate intrebuinta decat dup cuprinderea titlului su, fr a putea face nici in
fondul supus servitutii, nici in fondul pentru care servitutea este infiintat, vreo schimbare impovrtoare celui dintai fond. In spet, servitutea de
trecere fiind stabilit definitiv prin conventie, respectiv prin actul notarial nr. 365/1951 incheiat la Notariatul de Stat Satu Mare, aceasta nu poate fi
modificat ulterior decat prin acordul prtilor, conditie ce se constat a nu fi intrunit.
27
Florin Scrieciu, Actiunile posesorii, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1998, p. 174.
28
Corneliu Brsan, Drept civil. Drepturile reale principale, Ed. ALL Beck, Bucuresti, 2001, p. 295.
STUDII. COMENTARII
103
THEMIS nr. 2-3/2010
Titlul poate Ii att un act autentic (de exemplu, o donatie), ct si un act sub semntur privat, dac
semntura si scrierea nu sunt contestate.
Titlul pe care se sprijin posesia unei servituti discontinue, cum este servitutea de trecere, trebuie s
emane de la proprietarul Iondului aservit sau de la autorul acestuia, actiunea posesorie neIiind admisibil n
sens contrar.
n cazul n care servitutea de trecere este aparent (maniIestndu-se, astIel, printr-un semn aparent, nee-
chivoc, sigur), actiunea posesorie este admisibil dac se Iace dovada c cele dou Ionduri au apartinut
aceluiasi proprietar si conventia prin care au Iost desprinse nu contine nicio mentiune relativ la servitutea de
trecere, ntruct, n aceast situatie, titlul pe care se ntemeiaz posesia este unul legal.
29
n ceea ce priveste actiunile posesorii justiIicate de existenta unui titlu constitutiv sau recognitiv al ser-
vitutii de trecere, acesta nu trebuie s Iie neaprat un nscris probatoriu, dar trebuie s emane, asa cum am mai
precizat, de la proprietarul Iondului sau de la autorul acestuia. Odat prezentat instantei, aceasta trebuie s Iac
o analiz sumar a titlului, cercetndu-se regularitatea lui aparent, precum si continutul acestuia, Ir a intra
ns n petitoriu.
30
Dovada existentei titlului poate Ii Icut inclusiv prin martori, n conditiile prevzute de art. 1191-1198
C. civ.
Odat dovedit titlul, se va analiza dac dreptul constatat constituie o servitute real sau un act de simpl
tolerant din partea proprietarului Iondului aservit ori un Iapt personal, cazuri n care actiunea posesorie nu este
admisibil. Titlul trebuie s determine n mod clar ntinderea servitutii, astIel cum a Iost exercitat de recla-
mant.
Actiunile posesorii sunt admisibile si n cazul servitutilor negative neaparente, posesia acestor servituti
constnd n abtinerea proprietarului Iondului aservit de a Iace tocmai ceea ce i este interzis prin titlul constitu-
tiv al servitutii (de a nu planta, construi, cultiva pe Iondul aservit).
n ceea ce priveste actiunea posesorie general n complngere reclamantul trebuie s Iac dovada,
pe lng titlul care-i Iace posesia util, c a posedat un an naintea constituirii titlului, conIorm prevederilor
art. 674 C. proc. civ. Binenteles, n ipoteza n care se pretinde o tulburare a nssi stpnirii asupra Iondului sau
atunci cnd se tgduieste chiar servitutea sau agravarea acesteia, actiunea n complngere este admisibil,
indiIerent de caracterul servitutii continu sau necontinu, aparent sau neaparent, ntruct, de aceast dat
se apr n Iond nsusi dreptul de proprietate.
n cazul n care reclamantul Iace dovada c servitutea a ncetat prin neuz sau altIel, prtul, posesorul
servitutii, poate pstra posesia dac, Iiind vorba de o servitute necontinu, va dovedi, pe lng posesia de un an,
si existenta unui titlu. Reclamantul poate dovedi ns c prtul a ncetat a mai avea o posesie util, posesie care
a devenit precar.
31
n ceea ce priveste servitutea de trecere la locul infundat, se impune clariIicarea urmtoarelor aspecte:
n primul rnd, trebuie precizat c natura exploatrii locului nIundat nu are nicio relevant, aceasta pu-
tnd Ii agricol, industrial, comercial etc., constituirea servitutii de trecere putnd Ii solicitat de oricine are
vocatia de a exploata Iondul respectiv, vocatie rezultnd dintr-un drept real asupra Iondului dominant
proprietate, uzuIruct etc. Solicitarea constituirii unui drept de servitute de trecere nu poate Ii Icut, n acest
caz, dect pentru circulatia persoanelor, a animalelor si a vehiculelor, la supraIata solului sau deasupra acestuia,
neputnd viza stabilirea pe terenul vecin a unor instalatii pentru transportarea apei, a gazului sau a
electricittii.
32
n al doilea rnd, pentru admiterea unei astIel de actiuni, este necesar ca reclamanul s Iac dovada Iap-
tului c Iondul su este nIundat si nu are iesire la calea public
33
, c a trecut cel putin un an pe Iondul prtului,
29
Idem, p. 293 n situatia n care un proprietar dezmembreaz Iondul su si nstrineaz partea din el spre care anterior era practicat o trecere se va
recunoaste existenta unei servituti de trecere n Iavoarea locului nIundat dac prin ncheierea actului de nstrinare prtile nu au prevzut nimic
privitor la servitutea de trecere. Aceasta semniIic mprejurarea c ele au nteles s nu modiIice starea anterioar creat de proprietar si c, prin
urmare, exista prezumtia c ntelegerea de nstrinare se reIer si la mentinerea servitutii de trecere.
30
n literatura de specialitate s-a apreciat c, n ipoteza n care titlul constituie un act sub semntur privat si se tgduieste semntura, se poate
proceda, n posesoriu, la veriIicarea acesteia.
31
F. Scrieciu, op. cit., p. 181.
32
E. Prescurea, op. cit., p. 423.
33
Idem, p. 429 nu ne aIlm n prezenta unui teren nIundat dac iesirea la calea public nu prezint dect inconveniente accidentale sau usor de
nlturat, sau dac trecerea se poate Iace printr-un teren viran al comunei aIectat prin natura sa nevoilor si Iolosintei locuitorilor.
STUDII. COMENTARII
104
THEMIS nr. 2-3/2010
printr-un anume loc, nainte de pretinsul act de tulburare, precum si a tulburrii suIerite
34
, Iiind indiIerent dac
nu i-au Iost stabilite n instant locul, traseul si cuantumul despgubirii pe care trebuie s o plteasc proprieta-
rului Iondului aservit.
35
n literatura de specialitate se Iace distinctia ntre nIundarea de Iapt (cnd proprietarul Iondului domi-
nant nu are nicio iesire la drumul public sau are o iesire insuIicient) si nIundarea de drept (cnd proprietarul
Iondului dominant are acces la calea public printr-o trecere care se exercit pe baza unui titlu contestat sau prin
toleranta vecinului pe Iondul cruia se exercit trecerea). Dintre acestea dou, numai nIundarea de Iapt conIer
trecerii pe un Iond caracterul unei posesii utile, susceptibil a Ii aprat pe calea unei actiuni posesorii, n cazul
nIundrii de drept reclamantul neIiind lipsit n mod real de accesul la drumul public.
n ceea ce priveste dovada tulburrii, proprietarul Iondului dominant nu poate exercita actiunea poseso-
rie mpotriva proprietarului Iondului aservit, dac acesta l mpiedic s se serveasc si de un alt Iond, dobndit
ulterior, sau dac l mpiedic s nchid trecerea printr-o barier sau poart sau dac le distruge, ntruct
proprietarul Iondului dominant este tinut s nu modiIice situatia lucrurilor pe Iondul aservit.
34
Idem, p. 274 nu constituie tulburare Iaptul proprietarului Iondului aservit de a nrdi si nchide terenul, dac i se dau chei proprietarului Iondului
dominant, dar numai dac ngrdirea si nchiderea s-au Icut pentru necesitate (paz) sau pentru simpla plcere a proprietarului Iondului aservit si nu
produce niciun prejudiciu sau doar o mic jen.
35
Exercitarea servitutii de trecere printr-un anumit loc determinat poate Ii dobndit, n acest caz, prin prescriptie.
STUDII. COMENTARII
Probele n dreptul comercial
105
THEMIS nr. 2-3/2010
Probele in dreptol comerciul
Florina-Mihaela Malita
Auditor de fustitie
Materia probelor n dreptul comercial are drept principiu guvernator libertatea probelor, ca un corolar al
liberttii contractuale. Pentru a rspunde cerintelor de securitate si celeritate a raporturilor comerciale, s-a
considerat c probele n materie comercial trebuie s ndeplineasc mai multe exigente: n primul rnd, proba
s Iac deplin credint, pentru a consolida creditul comercial; n al doilea rnd, s Iie usor de conIectionat
pentru a nu stnjeni celeritatea n circulatia bunurilor comerciale; l al treilea rnd, s Iie usor de administrat
pentru a asigura securitatea n justitie a cauzelor comerciale
1
.
Codul comercial traseaz liniile generale ale probelor n materie comercial, determinnd, n art. 46,
probele ce pot Ii administrate n cadrul unui litigiu comercial. AstIel, potrivit acestui articol, ,obligatiile
comerciale si liberatiunile se probeaz: cu acte autentice, cu acte sub semntur privat; cu Iacturi acceptate;
prin corespondent; prin telegrame; cu registrele prtilor; cu martori, de cte ori instanta judectoreasc ar crede
c trebuie s admit proba testimonial, si aceasta chiar n cazurile prevzute de art. 1191 C. civ. n Iine, prin
orice alte mijloace admise de legea civil.
La o analiz de supraIat a acestui articol se observ Iaptul c, pe lng mijloacele de prob reglementa-
te de legea civil, Codul comercial prevede si unele mijloace de prob speciIice materiei comerciale.
ReIeritor la domeniul de aplicare a acestui text, Ir ndoial c regulile speciIice prevzute de Codul
comercial n materia probelor se aplic litigiilor comerciale, cu mentiunea c avem n vedere nu doar acele
litigii ivite ntre comercianti, ci si acele litigii ivite ntre un comerciant si un necomerciant deoarece, potrivit
art. 56 C. com., dac un act este comercial numai pentru una din prti, toti contractantii sunt supusi, n ceea ce
priveste acel act, legii comerciale, aIar de cazurile n care legea ar dispune altIel. Prin urmare, si un necomer-
ciant poate s beneIicieze de avantajele liberttii probatorii din materia comercial, n situatia n care se aIl
ntr-un raport juridic comercial cu un comerciant
2
.
n analiza probelor din materia comercial voi proceda mai nti la examinarea regulilor privind probele
dreptului comun (nscrisuri si proba testimonial) si, ulterior, la examinarea probelor speciIice dreptului
comercial (Iacturi, registre comerciale, corespondent, mijloace moderne de prob, Ir a m opri ns si asupra
telegramelor din cauza incidentei reduse n practic a acestui mijloc de prob).
1. nscrisurile
n materie comercial nscrisurile au un rol mai redus ca mijloc de prob din cauza Iaptului c multitu-
dinea actelor juridice pe care le ncheie comerciantii si celeritatea ncheierii acestora i mpiedic s redacteze
nscrisuri si s-si preconstituie astIel mijloace de prob. Spre deosebire de dreptul comun, unde necesitatea
Iormei scrise este reclamat n mai multe operatii juridice, Iie ad validitatem, Iie ad probationem, n materie
comercial Iormalismul este diminuat, dar nu nlturat n totalitate
3
.
Este adevrat c un nscris, cuprinznd declaratiile Icute nainte de existenta vreunui proces, oIer ga-
rantii de sinceritate si exactitate, reprezentnd un important mijloc de prob, cu att mai mult cu ct sunt usor
de pstrat si de administrat n Iata instantei de judecat
4
. Cu toate acestea, n cazul n care un astIel de nscris nu
exist si acesta nu este cerut n mod imperativ de lege, pentru valabilitatea actului juridic pe care l constat si
nici pentru proba sa, raportul juridic intervenit ntre prti poate Ii probat cu orice alt mijloc de prob prevzut de
1
D.D. Gerota, Teoria general a obligatiilor comerciale, p. 157-157 apud Stanciu Crpenaru, Drept comercial roman, Ed. Universul Juridic,
2
S. Crpenaru, op.cit., p. 430.
3
Smaranda Angheni, Magda Volonciu, Camelia Stoica, Drept comercial, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2008, p. 311.
4
Gabriel Boroi, Drept civil. Partea general. Persoanele, Ed. All Beck, Bucuresti, 2002, p. 95.
STUDII. COMENTARII
106
THEMIS nr. 2-3/2010
art. 46 C. com
5
. Acest rationament a Iost adoptat si de Curtea Constitutional care, ntr-o decizie reIeritoare la
art. 4 alin. (2) din O.G. nr. 5/2001, a aIirmat c, cu toate c acest text omite s precizeze cum pot Ii probate
explicatiile si lmuririle la care se Iace reIerire, el nu contine ns nicio dispozitie expres de limitare a
mijloacelor de prob exclusiv la nscrisuri
6
.
Avnd n vedere c proba prin nscrisuri n materie comercial nu prezint particularitti deosebite Iat
de dreptul civil, nu voi insista n expunerea unor elemente deopotriv cunoscute.
2. Proba testimonial
Potrivit art. 46 C.com., obligatiile comerciale si liberatiunile se probeaz ,cu martori, de cte ori autori-
tatea judectoreasc ar crede c trebuie s admit proba testimonial, si aceasta chiar n cazurile prevzute de
art. 1191 Cod civil".
Cu alte cuvinte, regula n materie comercial este c proba testimonial este admisibil Ir restrictii.
Asadar, proba prin declaratiile martorilor poate Ii Iolosit att pentru dovedirea unui Iapt juridic stricto sensu,
ct si pentru dovedirea unui act juridic al crui obiect are o valoare ce depseste suma de 250 lei. Mai mult,
proba testimonial este admisibil n contra unui nscris, peste ceea ce cuprinde nscrisul sau pentru ceea ce s-ar
pretinde c s-ar Ii zis nainte, n timpul sau n urma ntocmirii nscrisului. Aceast dispozitie legal este
justiIicat de necesitatea Iacilitrii ncheierii actelor juridice comerciale, rapiditatea desIsurrii operatiunilor
comerciale mpcndu-se mai greu cu ntocmirea de nscrisuri pentru constatarea lor
7
.
S-a considerat astIel c depozitia martorului n materie comercial devine un mijloc de prob a crui
Iort probant este egal cu cea a nscrisurilor, din moment ce este admisibil si n contra sau peste cuprinsul
unui nscris
8
. Totusi, astIel cum rezult din art. 46 C. com., instanta judectoreasc nu este obligat s admit
proba testimonial la simpla cerere a prtii interesate, ci ea are posibilitatea s aprecieze, n circumstantele
concrete ale cauzei, concludenta acestei probe. n doctrin s-a considerat c judectorul poate respinge proba cu
martori atunci cnd Iaptul se constat din nsesi actele dosarului sau cnd, de exemplu, partea nu precizeaz ce
anume Iapte vrea s dovedeasc, sau cnd judectorul si-a Iormat convingerea din expertiza care a Iost ordona-
t
9
.
Regula stabilit de art. 46 C. com. privind admisibilitatea probei testimoniale poate Ii invocat n toate
litigiile comerciale, prin urmare si de ctre partea pentru care actul nu este comercial. Aceasta reiese din art. 56
C. com. care prevede c ,dac un act este comercial numai pentru una din prti, toti contractantii sunt supusi,
nct priveste acest act, legii comerciale, aIar de dispozitiile privitoare la persoana chiar a comerciantilor si de
cazurile n care legea ar dispune altIel. Acest articol reglementeaz Iaptele de comert unilaterale sau mixte
care sunt guvernate de legea comercial pentru ambele prti, chiar dac pentru una dintre ele operatiunea
juridic are caracter civil. Prin urmare, vor Ii aplicabile dispozitiile legii comerciale n privinta ncheierii si
executrii actului, a dovezii raportului juridic etc.
De la regula liberttii probei cu martori n litigiile comerciale Codul comercial instituie o restrictie prin
art. 55. Potrivit acestui articol, cnd Codul comercial cere proba prin nscris, proba testimonial nu poate Ii
admis dect n cazurile n care ea este permis si de Codul civil. Sunt vizate n acest caz numai acele situatii n
care legea comercial solicit Iorma scris ad probationem, nu si acele situatii n care Iorma este cerut ad
validitatem, deoarece n aceste ultime cazuri raportul juridic nu a luat nastere n mod valabil si, prin urmare, nu
se mai pune problema probei. Prin exceptie, este admisibil proba testimonial a unui act juridic comercial
pentru care legea cere Iorma ad validitatem n ipoteza imposibilittii de conservare a nscrisului, deoarece
Iorma scris a Iost respectat n momentul ncheierii actului juridic
10
.
5
ntr-o spet s-a considerat c s-a Icut dovada unui contract de Iurnizare a energiei electrice prin plata eIectuat, ns dovada cert a existentei
contractului a operat numai pe perioada la care s-a raportat aceast plat, iar nu si pe perioada ulterioar, cnd aceast plat anterioar reprezint doar
un nceput de dovad, conIorm art. 1197 C. civ. C.A. Bucuresti, sectia a VI-a comercial, decizia civil nr. 1457/2002 apud Ctlin Bdoiu,
Cristian Haraga, Obligatii comerciale. Practic fudiciar, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2006, p. 142.
6
C.C., decizia nr. 109/2003, apud Adriana Pena, Somatia de plat. Culegere de practic fudiciar, Ed. All Beck, Bucuresti, 2005, p. 55.
7
V.M. Ciobanu, G. Boroi, Drept procesual civil. Curs selectiv. Teste gril, Ed. C.H.Beck, Bucuresti, 2009, p. 261.
8
Maria Fodor, Probele in procesul civil, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2006, p. 313.
9
M.A. Dumitrescu, Manual de procedur civil, Librria Alcalay&Comp., Bucuresti, 1920, apud Maria Fodor, op.cit., p. 314.
10
Mihaela Tbrc, Drept procesual civil, vol. I, Ed. Univers Juridic, Bucuresti, 2008, p. 570.
STUDII. COMENTARII
107
THEMIS nr. 2-3/2010
Exemple de acte juridice pentru care legea comercial cere Iorma scris ad probationem si a crei ne-
respectare duce la imposibilitatea dovedirii lor prin alte mijloace de prob, inclusiv martori, sunt: contractul de
asociere n participatiune, contractul privind vasele comerciale, contractul de consignatie, contractul de
asigurare etc. Cazurile de exceptie n care, n general, astIel de acte pot Ii dovedite si prin martori sunt limitativ
prevzute de art. 1191 alin. (3), art. 1197 si art. 1198 C. civ., si anume: prtile s convin ca proba s se Iac cu
martori; s existe un nceput de dovad scris; s existe o imposibilitate de preconstituire a nscrisului sau o
imposibilitate de conservare a acestuia. Cu privire la primul caz de exceptie, s-a considerat c acordul poate Ii
att expres, ct si tacit (de exemplu, reclamantul propune proba testimonial, iar prtul nu se opune).
3. Facturile
n raporturile juridice comerciale, Iactura este mijlocul de prob cel mai des ntlnit, cu Iort probant
considerabil, deoarece de cele mai multe ori ea constat nsusi raportul juridic dintre prti.
Legislatia comercial nu deIineste Iactura si nici nu precizeaz mentiunile pe care trebuie s le cuprind.
S-a considerat
11
c, ntr-o acceptiune mai larg, Iactura reprezint un nscris ce consemneaz o operatiune
patrimonial, avnd calitatea de document justiIicativ si s-a Icut trimitere la Legea contabilittii nr. 82/1991
care, n art. 6 alin. (2), prevede c orice operatiune patrimonial se consemneaz n momentul eIecturii ei
ntr-un nscris care st la baza nregistrrilor n contabilitate, dobndind calitatea de document justiIicativ. Asa
cum voi arta, importanta ei n dreptul comercial este mult mai mare si depseste rolul de document justiIicativ.
Factura comercial a Iost deIinit ca un nscris sub semntur privat prin care se constat executarea
unei operatiuni comerciale. Fiind un nscris sub semntur privat, Iorta probant a acesteia este cea a unui
astIel de nscris, Icnd, prin urmare, dovad mpotriva emitentului si n Iavoarea destinatarului. Exist
posibilitatea ca Iactura s Iac dovada si n Iavoarea emitentului, dar numai n situatia n care Iactura a Iost
acceptat de ctre destinatar.
n doctrina de specialitate si n practica judiciar s-a considerat c acceptarea poate s Iie si tacit, nu
doar expres. Acceptarea expres presupune ca destinatarul s semneze cu mentiunea acceptat pe un exem-
plar al Iacturii, pe care l restituie emitentului. De asemenea, acceptarea este expres si n cazul n care
destinatarul conIirm Iactura printr-o scrisoare sau prin orice alt mijloc de comunicare
12
.
Acceptarea Iacturii este tacit atunci cnd ea poate Ii dedus din maniIestri de voint care atest vointa
de a accepta Iactura. AstIel, n practica judiciar s-a considerat c a operat o astIel de acceptare tacit a Iacturii
n cazul executrii pltii partiale de ctre destinatar, Icndu-se astIel dovada, mpotriva acestuia, cu privire la
mentiunile pe care Iactura le cuprinde, inclusiv cu privire la termenul de plat
13
. Alte exemple de acceptare
tacit sunt considerate revnzarea mrIii, depozitarea acesteia, emisiunea de cambii pentru plata pretului, plata
unui acont din pretul Iacturii
14
.
Cu privire la tcerea destinatarului, s-a considerat, prelundu-se regula din dreptul civil, c simpla tcere
a destinatarului nu poate avea valoarea unei acceptri tacite a Iacturii. Cu toate acestea, la Iel ca n raporturile
civile, s-a prevzut posibilitatea ca prtile, prin contractul ncheiat, s convin ca tcerea destinatarului s
constituie acceptare, dac ntr-un anumit termen de la primirea Iacturii, destinatarul nu Iace nicio obiectie
15
.
Privitor la tcerea destinatarului, am ntlnit n practica judiciar si o opinie contrar. Rationamentul ex-
pus era urmtorul: ,dispozitiile Codului comercial reIeritoare la Iacturi acceptate nu trebuie interpretate n sens
pur Iormal, material, al primirii Iacturilor, ci de acceptare si nsusire a operatiunilor pentru care au Iost emise
11
Gheorghe Ciolc, Drept comercial. Probe. Facturi acceptate, n Revista de drept comercial, nr. 9/2001, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2001, p. 148.
12
n practica judiciar s-a decis c Iaptul c Iactura a Iost expediat cu scrisoare recomandat nu echivaleaz cu acceptarea acesteia la plat,
semntura de primire a scrisorii recomandate neechivalnd cu acceptarea la plat a Iacturii C.A. Bucuresti, sectia a VI-a comercial, dec.
nr. 1214/2002 apud Adriana Pena, Somatia de plat. Culegere de practic fudiciar, Ed. All Beck, Bucuresti, 2005, p. 97.
13
C.S.J., sectia comercial, decizia nr. 3279/2001.
14
n acest sens, ntr-o spet, s-a apreciat c dovada existentei si neexecutrii obligatiei de ctre prt s-a Icut cu contractele depuse de ctre prt
la dosar, borderourile si situatiile de lucrri semnate de intimat, procesele-verbale de receptie a tmplriei metalice, de predare-primire a
obiectivului de investitii parcaj subteran, semnate de asemenea de intimata prt si cu Iacturile comunicate prtei si acceptate tacit de aceasta prin
executarea pltii partiale. Ca urmare, n mod gresit a Iost admis apelul declarat de intimata prt pe motivul inexistentei procesului-verbal de
receptie si n mod gresit s-a interpretat textul de lege n retinerea ca Iiind neacceptate Iacturile emise de recurenta reclamant n plata pretului
lucrrilor executate C.S.J. sectia comercial, decizia nr. 2973/2002.
15
S. Crpenaru, op.cit., p. 435.
STUDII. COMENTARII
108
THEMIS nr. 2-3/2010
Iacturile respective. Asadar, acceptarea la plat a Iacturilor poate Ii nu numai expres ci si tacit. Neacceptarea
Iacturilor poate rezulta din comportamentul debitorului, ulterior ncheierii operatiunii comerciale, respectiv
corespondenta purtat cu creditorul, reIuzul de plat al Iacturilor prin inserarea acestei mentiuni pe Iacturi si
restituirea lor creditorului etc. n conditiile n care debitorul, dup primirea Iacturilor, nu a actionat n vreun Iel,
se prezum c Iacturile au Iost acceptate tacit la plat
16
.
Nu pot Ii de acord cu o astIel de solutie deoarece nu poate Ii dedus din pasivitatea debitorului accepta-
rea tacit de ctre acesta a Iacturii; ideea este ca o atitudine activ s poat Ii interpretat ca o astIel de
acceptare. A i se impune debitorului o atitudine activ pentru a-si maniIesta dezacordul cu privire la acceptarea
unei obligatii decurgnd dintr-o Iactur mi se pare o sarcin excesiv si disproportionat si ntr-un total
dezacord cu regulile de drept civil care instituie regula c tcerea, prin ea nssi, nu are nicio valoare, cu
exceptiile prevzute de lege sau de prti.
Acceptarea Iacturii este esential pentru ca aceasta s aib Iort probant, n lipsa acceptrii acesteia,
dovada obligatiilor comerciale urmnd a Ii Icut prin alte mijloace de prob. n acest sens, n practica judiciar
s-a artat c Iacturile neacceptate prin semntur si/sau stampil, contestate de beneIiciar si necoroborate cu alte
mijloace de prob sunt lipsite de Iort probant. ntr-o cauz, instanta a apreciat c, lipsind datele de identiIicare
ale celui care a semnat Iactura, stampila beneIiciarului si orice dovezi din care s reias mputernicirea dat
acestei persoane de a contracta n numele beneIiciarului (comand, delegatie, aviz de nsotire a mrIii, proces-
verbal de nsotire a mrIii etc.) nu a existat o acceptare la plat nici explicit, nici implicit. n lipsa unei astIel
de acceptri, care a Iost contestat vehement de beneIiciar, Iacturile n litigiu nu au Iort probant
17
.
Pentru ca Iactura s poat Ii considerat acceptat, nu este suIicient simpla nmnare a acesteia, ca
instrumentum. Factura neacceptat si avizul de expeditie conIirmat de alt persoan juridic dect cea trecut n
documentele mentionate, nesubordonat acesteia din urm, nu Iac dovada raportului Iundamental care s poat
antrena obligarea la plat
18
.
Cu privire la Iacturi si la modul lor de acceptare s-au pus n practic mai multe probleme reIeritoare la
aplicarea sau neaplicarea pe Iacturi a stampilei si semnarea acestora. AstIel, majoritatea instantelor au ales s
dea o deosebit important stampilrii Iacturii de ctre beneIiciar.
AstIel, ntr-una dintre cauze
19
, s-a considerat c, avnd n vedere c la rubrica ,semntura de primire
nu exista nicio semntur si nici stampila societtii debitoare, iar pe celelalte dou Iacturi existau dou semn-
turi indesciIrabile, dar Ir aplicarea stampilei unittii, Iacturile n cauz nu pot avea Iort probant. Instanta a
considerat c predarea mrIii nu a Iost dovedit deoarece nu se poate Iace dovada c cei care au semnat sunt,
ntr-adevr, si salariatii debitoarei. Instanta a ,sanctionat reclamanta pentru nedovedirea pretentiilor sale,
artnd c ar Ii trebuit completat probatoriul cu alte elemente. A speciIicat Iaptul c Iactura Iiscal nu este
singurul act de livrare a mrIii, marIa putndu-se livra cu avize de expeditie, dispozitii de livrare, contract,
comenzi, chiar si corespondent ntre cele dou societti, elemente care duc la concluzia c raporturile contrac-
tuale au Iost stabilite cu un partener sigur. Or, reclamanta nu a mai depus niciun act n dovedirea pretentiilor
sale, obligatie care i revenea n temeiul art. 1169 C. civ.: ,cel ce Iace o propunere naintea judectii trebuie s o
dovedeasc.
Sunt de acord cu motivarea instantei, n sensul c raportul juridic dintre prti nu a putut Ii dovedit deoa-
rece nu avem niciun element care s ne conduc la ideea unei acceptri valabile a mrIii si, deci, a obligatiei de
plat, cu att mai mult cu ct semnturile de pe Iacturi erau indesciIrabile, neputndu-se stabili persoana care a
primit marIa.
Nu pot Ii ns de acord cu urmtorul rationament al instantei: ,Deci, greseala n livrarea mrIii n astIel
de conditii apartine societtii reclamante. Este de necontestat Iaptul c nu se pred o marI dect numai dac pe
semntura delegatului primitor se aplic stampila societtii, altIel predarea mrIii se Iace pe riscul Iurnizorului,
societatea ctre care s-a transmis marIa putnd s nu recunoasc niciun element de identiIicare a acesteia.
Consider c instanta a dat o prea mare important existentei stampilei, lipsa acesteia ducnd ipso facto la
lipsirea de Iort probant a Iacturii. Or, dac Iactura este semnat de o persoan ce poate angaja n mod valabil
16
C.A. Trgu-Mures, sectia comercial, decizia nr. 36/2009.
17
C.A. Bucuresti, sectia a V-a comercial, decizia nr. 1872/2003.
18
C.S.J., sectia comercial, decizia nr. 5227/2001.
19
C.A., sectia a V-a comercial, decizia nr. 1069/16.06.2003.
STUDII. COMENTARII
109
THEMIS nr. 2-3/2010
societatea, nu vd de ce s se considere c stampila i ddea Iorta juridic necesar, lipsa acesteia ducnd la
neprobarea raportului juridic. Exigenta existentei unei stampile este cu att mai inexplicabil cu ct n legislatia
romn nu avem o reglementare a stampilei, a modului ei de Iolosire, a importantei ei, iar posibilitatea conIec-
tionrii ei este aproape nelimitat, neIiind supus unor conditii restrictive
20
.
Pe acelasi rationament, ntr-o alt hotrre
21
, s-a considerat c Iacturile nu au Iort probant deoarece
lipsesc datele de identiIicare ale celui care a semnat Iactura, stampila prtului si orice dovezi din care s reias
mputernicirea dat acestei persoane de a contracta n numele prtului (comand, delegatie, aviz de nsotire a
mrIii, proces-verbal de receptie a mrIii etc.). n spet erau vizate dou Iacturi, dintre care una nu purta nici
semntura, nici stampila, nici datele de identiIicare ale semnatarului de pe versoul Iacturii, iar cealalt nu purta
dect o semntur indesciIrabil (Iat si verso), Ir stampila si datele de identiIicare ale autorului semnturii.
n alte hotrri
22
s-a apreciat c ,n lipsa aplicrii stampilei de ctre societatea debitoare, Iacturile Iiscale nu Iac
dovada acceptrii lor, neavnd valoarea probatorie a Iacturilor acceptate conIerit de dispozitiile art. 46
C. com., nedovedindu-se c persoana care a semnat de primire are si calitatea de reprezentant al debitoarei,
mputernicit s reprezinte societatea n cadrul raporturilor comerciale
23
.
n aceste cazuri, instantele, constatnd lipsa semnturii si/sau a stampilei de pe Iactur, au apreciat c
aceste Iacturi nu sunt Iacturi acceptate n sensul art. 46 C. com. si, prin urmare, pot avea Iort probant numai
prin coroborare cu alte mijloace de prob.
n practica judiciar s-a mai ntlnit si situatia n care Iactura este stampilat de o alt persoan dect cea
mputernicit n mod legal s reprezinte societatea sau este aplicat pe Iactur stampila unui alt departament al
societtii dect cel mputernicit n mod legal s primeasc Iacturile n cauz. n mod corect s-a apreciat c
aplicarea stampilei pe Iacturile Iiscale semniIic acceptarea lor si, deci, recunoasterea debitului, situatie n care
este lipsit de relevant contestarea calittii de administrator a semnatarului contractului, deoarece administra-
torii si pot delega competentele
24
. De asemenea, s-a apreciat c Iactura Iiscal este considerat acceptat chiar
dac, la receptia ei, a Iost aplicat stampila unui alt departament dect cel mputernicit s primeasc Iacturile,
deoarece legea nu conditioneaz aplicarea unei anumite stampile pe Iacturile receptionate si nici nu distinge
Iormalitatea acceptrii la plat a Iacturilor, neinstituind un Iormalism excesiv ntre comercianti, contrar ideii de
celeritate n derularea raporturilor juridice. Semnarea Iacturii trebuie s se Iac de ctre mputernicit, Iiind o
lips de diligent a societtii mprejurarea c Iacturile au Iost semnate de ctre terti neautorizati. Chiar si n
aceast situatie, aparenta relevat de semnarea Iacturilor Iace dovada recunoasterii lor
25
. Aceast solutie este
una corect deoarece trebuie s se dea prevalent aparentei n drept si bunei-credinte ale celui care intr n
raporturi comerciale cu o societate. A i se impune unui comerciant s studieze Registrul Comertului pentru a se
inIorma cu privire la cel care are calitatea de administrator ntr-o societate sau calitatea de a reprezenta valabil
societatea n relatiile comerciale este o sarcin excesiv si nejustiIicat, societatea Iiind cea obligat s depun
toate diligentele pentru a-si apra interesele si pentru a se asigura c nicio persoan nu contracteaz sau nu
actioneaz n numele ei, ns contrar intereselor sale.
Dintr-o analiz de supraIat a practicii judectoresti n materia probelor n dreptul comercial se poate
observa cu usurint Iaptul c Iacturile constituie regula n probarea raporturilor comerciale. Importanta lor
rezid si n Iaptul c ele, de multe ori, reprezint nsusi contractul ncheiat de prti
26
. AstIel, emiterea unei
20
n acelasi sens, sentinta comercial nr. 3254/02.08.2005 a Tribunalului Bucuresti, sectia a VI-a comercial: ,Nu reprezint nscris care atest o
creant cert, lichid si exigibil Iactura care nu cuprinde stampila Iurnizorului, data emiterii ori semntura reprezentantului beneIiciarului, astIel c
cererea de emitere a somatiei de plat este nentemeiat.
21
C.A. Bucuresti, sectia a V-a comercial, decizia nr. 1872/08.12.2003.
22
Trib. Bucuresti, sectia a VI-a comercial, sentinta comercial nr. 5019/09.12.2005 apud Cristina Cucu, Ctlin Bdoiu, Somatia de plat in
materie comercial. Practic fudiciar, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2008, p. 158.
23
n acelasi sens, sentinta comercial nr. 8677/23.06.2004 a Tribunalului Bucuresti: ,Factura Iiscal nu a Iost nsusit n mod valabil, astIel c nu
poate Ii angajat rspunderea acesteia, n conditiile n care Iactura Iiscal, desi semnat, nu are aplicat si paraIa, neIcndu-se dovada c persoana
care a semnat Iacturile n cauz putea reprezenta legal societatea.
24
Trib. Bucuresti, sectia a VI-a comercial, sentinta comercial nr. 3352/30.08.2005 apud Cristina Cucu, Ctlin Bdoiu, op.cit., p. 166.
25
Trib. Bucuresti, sectia a VI-a comercial, sentinta comercial nr. 2145/11.05.2005 apud Cristina Cucu, Ctlin Bdoiu, op.cit., p. 169.
26
n cazul n care ele nu sunt contracte, ele nu pot Ii considerate nici acte juridice unilaterale, ci simple mijloace de prob. ntr-o spet s-a artat c
Iacturile Iiscale nensusite de ctre cel cruia i se adreseaz nu pot Ii considerate acte juridice unilaterale deoarece ele nu sunt rezultatul unei vointe
juridice cu intentia de produce eIecte juridice, reprezentnd, n acest caz, doar un nscris constatator prin care emitentul pretinde de la destinatarul
Iacturii plata unei sume de bani determinat n baza unei conventii verbale sau scrise. Aceasta din urm reprezint contractul ncheiat ntre prti, iar
Iactura constituie doar un mijloc de prob n sensul art. 46 C.com. Jud. Slatina, sentinta civil nr. 5107/2009.
STUDII. COMENTARII
110
THEMIS nr. 2-3/2010
Iacturi de ctre Iurnizor/vnztor, cuprinznd elementele esentiale (numele prtilor, data nscrisului, artarea
cantittii si calittii mrIii, pretul mrIii, conditiile de predare) constituie oIerta de a contracta iar acceptarea
expres a Iacturii, prin semntur, reprezint, de Iapt, acceptarea oIertei, iar conIorm regulilor de drept civil, n
momentul ntlnirii oIertei cu acceptarea ei ia nastere contractul. Aceast opinie s-a reIlectat si n practica
judiciar unde, ntr-o decizie de spet, s-a speciIicat Iaptul c Iacturile Iiscale acceptate de debitor si atasate la
dosarul cauzei ca nscrisuri sub semntur privat Iac si dovada existentei actului juridic n sensul de negotium,
precum si a executrii operatiunii care constituie obiectul ei de ctre creditoare
27
.
Pornind de la aceast regul se poate da rspuns cu usurint unei probleme care s-a ivit n practic, si
anume aceea a valorii juridice a unor penalitti nscrise n Iacturi atunci cnd prtile raportului juridic comercial
nu au ncheiat un contract sub Iorma nscrisului unic. n principiu, clauza penal trebuie s mbrace, dup cum
rezult din interpretarea art. 1086 C. civ., ntotdeauna Iorma scris, chiar dac obligatia principal nu are
aceast Iorm. ntr-o astIel de spet
28
era vorba de niste Iacturi n care era mentionat plata de penalitti si care
au Iost acceptate prin semntura si sigiliul persoanei care era ndrepttit legal s asume obligatii n numele si
pentru persoana juridic comercial, iar instanta a concluzionat c suntem n prezenta unei clauze penale
productoare de eIecte speciIice. n aceast spet, instanta a insistat, ntr-un mod ct se poate de justiIicat,
asupra Iaptului c acceptarea trebuie s rezulte n mod nendoielnic, aIirmnd c ,simpla acceptare a Iacturii de
ctre destinatar nu semniIic prin ea nssi realizarea acordului de voint asupra clauzei penale deoarece
simpla tcere dedus din lipsa unor obiectiuni la primirea mrIii nu nseamn acceptarea tacit a penalitti-
lor nscrise n Iactur. Aceast observatie este Ioarte important deoarece, Ir ndoial, considerarea ca
acceptat a unei astIel de Iacturi duce la nasterea unei noi obligatii n sarcina debitorului, si anume aceea de
plat a unor penalitti; Iiind vorba de asumarea unei noi obligatii, aceast asumare trebuie s Iie constient si
nendoielnic.
n practica judiciar a Iost Iormulat si opinia contrar, considerndu-se c penalittile nscrise unilate-
ral n partea Iinal a Iacturii Iiscale nu reprezint rezultatul de voint al unei negocieri directe dintre creditor si
debitor si, n consecint, creanta nu are caracter cert
29
. S-a speciIicat
30
Iaptul c este necesar ca ntre prtile
litigante s se ncheie raporturi contractuale sub Iorma nscrisului unic, n care s se nscrie o clauz penal
privind sanctionarea prtii n culp pentru neexecutarea obligatiilor contractuale, inserarea n Iacturi de ctre o
parte a mentiunii c pentru ntrzierea la plat se aplic penalitti de ntrziere neconstituind o clauz penal, n
lipsa acordului prtilor exprimat de persoane ce sunt ndrepttite s angajeze prtile contractante
31
.
Consider c niciuna dintre cele dou opinii divergente nu trebuie absolutizate, ci este necesar a se vedea
dac penalittile speciIicate n Iacturile comerciale au Iost asumate n mod constient de ctre prti si Iac
obiectul unui acord de voint. Dac un astIel de acord exist, nu are important dac el este materializat ntr-o
Iactur, att timp ct, asa cum am artat, Iactura comercial poate constitui, n cele din urm, o conventie
comercial.
Desi Iactura este un mijloc de prob esential n materie comercial, cu important valoare probatorie, to-
tusi, nu trebuie s se treac la extrem, n sensul considerrii c n lipsa acesteia raportul juridic nu poate Ii
dovedit cu nimic altceva
32
. Din contr, n lipsa ei, dovada poate Ii Icut cu orice alt mijloc de prob prevzut
de art. 46 C. com., evident, cu exceptia cazurilor prevzute de lege.
27
Jud. Piatra Neamt, sentinta civil nr. 3346/02.10.2006 apud Simona Gina Pietreanu, Marcel Dumitru Gavris, Somatia de plat. Culegere de
practic fudiciar, Ed. Wolters Kluwer, Bucuresti, 2007, p. 65.
28
Trib. Botosani, sentinta civil nr. 627/2003.
29
Trib. Bucuresti, sectia a VI-a comercial, sentinta comercial nr. 5920/02.05.2007 apud Cristina Cucu, Ctlin Bdoiu, op. cit., p. 137.
30
C.S.J., sectia comercial, decizia nr. 3079/17.06.2003 apud Manuela Tbras, Rspundere contractual. Daune-interese. Culegere de practic
fudiciar, Ed. All Beck, Bucuresti, 2005, p. 342.
31
n acelasi sens, sentinta comercial nr. 96/2008 a Tribunalului Brila: ,Iacturile pe care reclamanta a nscris mentiunea c depsirea datei
scadente atrage penalizarea de 1 pe zi din valoarea Iacturii nu constituie conventia prtilor, deoarece Iactura este un instrument de plat a pretului
iar prta a semnat si aplicat stampila pentru primirea Iacturii si nicidecum nu s-a negociat clauza penal pentru care prta nu si-a exprimat vointa
de a plti penalitti de 1 pentru Iiecare zi de ntrziere n plata pretului ce Iace obiectul Iacturii. Mentiunea creditoarei-reclamante cu privire la
penalittile de ntrziere eIectuate pe Iacturi constituie o maniIestare de voint unilateral care nu are valoarea unei conventii si nu poate produce
eIectele juridice ale unui contract;
32
n acest sens, sentinta comercial nr. 13603/16.12.2004 a Tribunalului Bucuresti, sectia a VI-a comercial apud Simona Gina Pietreanu, Marcel
Dumitru Gavris, op. cit., p. 209: ,Desi Iactura Iiscal nu a Iost acceptat expres la plat, se poate retine ca dovedit obligatia de plat a unei sume,
prin raportare la comanda de transport nsusit de debitoare prin semntura reprezentantului su si la eIectuarea transportului, n msura n care
acestea din urm nu sunt contestate de debitoare.
STUDII. COMENTARII
111
THEMIS nr. 2-3/2010
4. Registrele
Registrele comerciantilor sunt deIinite ca Iiind acele documente care consemneaz operatiunile cu ca-
racter personal eIectuate de comercianti. Ele reprezint si principalul instrument de cunoastere, gestiune si
control al patrimoniului social, ndeplinind totodat si o Iunctie probatorie.
Forta probatorie a registrelor comerciale depinde de msura n care ele ndeplinesc conditiile legale.
AstIel, registrele neregulat tinute Iac prob numai mpotriva comerciantului, n schimb cele tinute n mod
regulat pot Iace prob si n Iavoarea comerciantului.
Sediul materiei l reprezint art. 50 C. com. care prevede c registrele comerciantilor, tinute n regul,
pot Iace proba n justitie ntre comercianti pentru Iapte si chestiuni de comert. Regimul juridic al registrelor este
unul special, derognd de la regula general potrivit creia ,nimeni nu-si poate constitui un mijloc de prob
pentru a se servi de el n eventualele litigii". Asa cum rezult din textul citat, pentru a Iace prob n justitie,
registrele comerciale trebuie s Iie tinute n Iormele prevzute de lege, s priveasc Iapte de comert si litigiul s
Iie ntre comercianti.
n doctrin s-a pus problema dac s se acorde valoare probatorie doar registrelor obligatorii sau s aib
o astIel de valoare si registrele Iacultative. O opinie a Iost Iormulat n sensul c doar registrele obligatorii pot
Iace prob n justitie iar cele Iacultative pot constitui, dac sunt regulat tinute, prezumtii n Iavoarea prtii care
le-a tinut
33
. ntr-o alt opinie se consider c registrele Iacultative au o valoare probatorie similar registrelor
obligatorii
34
.
Consider c aceast din urm opinie este una corect deoarece, n primul rnd, Codul comercial nu dis-
tinge ntre registre obligatorii si registre Iacultative si, n al doilea rnd, trebuie avut n vedere ratiunea
ntocmirii unor astIel de registre. Ele nu pot Ii considerate mijloace de prob preconstituite de ctre comercianti
deoarece ratiunea ntocmirii lor este tinerea evidentei operatiunilor eIectuate de ctre comercianti si nu constitu-
irea unor nscrisuri ce pot Ii eventual Iolosite, ulterior, ntr-un potential litigiu.
AstIel cum reiese din dispozitiile art. 50 alin. (1) si art. 54 C. com., instanta nu este obligat s ia n con-
siderare registrele comerciale, iar, pe de alt parte, este liber s le aprecieze continutul. S-a considerat si c
legea romn atribuie registrelor o Iort probatorie complet, n sensul c, independent dac sunt sau nu nsotite
sau ntemeiate pe existenta altor acte sau piese justiIicative, ele au putere probatorie. Pe de alt parte, lund n
considerare c Iorta probant a registrelor rezid n mrturisirea scris extrajudiciar a comerciantului, un
comerciant nu poate combate continutul registrelor sale, cu motivarea c mrturisirea este o prob deplin prin
ea nssi, pe care partea nu o poate nltura
35
.
n cazul registrelor nelegal tinute, art. 51 alin. (1) C. com. prevede c registrele pe care comerciantii sunt
obligati a le avea si care nu vor Ii tinute n regul si nici nvestite cu Iormula prevzut de lege, nu sunt primite
a Iace prob n justitie spre Iolosul celui care le-a tinut, iar art. 52 C. com. arat c registrele comerciantilor,
chiar netinute n regul, Iac prob contra lor. Din aceste dispozitii rezult c registrele netinute cu respectarea
legii pot Ii Iolosite ca mijloace de prob numai n contra comerciantilor, nu si n Iavoarea lor. Din aceleasi
ratiuni expuse mai sus, consider c si n acest caz, pot Iace prob n contra comerciantilor att registrele
obligatorii, ct si registrele Iacultative.
O alt dispozitie important este si cea prevzut de art. 52 ultima tez C. com., care prevede c partea
care doreste s se reIere la registre nu poate scinda continutul lor. Adic, partea care Ioloseste registrele
comerciale ca prob nu poate invoca o nregistrare care i este Iavorabil, cu omiterea altei nregistrri care i
este potrivnic. Aceast prevedere este una logic, n concordant cu regulile de drept civil. n cele din urm,
registrele comerciantilor sunt mrturisiri extrajudiciare si conIorm art. 1206 alin. (2) C. civ., mrturisirile sunt
indivizibile (mrturisirea ,nu poate Ii luat dect n ntregime mpotriva celui care a mrturisit"), prin urmare
este Iiresc ca si un registru comercial s aib un caracter de indivizibilitate
36
.
33
Codul comercial adnotat, Ed. Craiova, 1994, apud Maria Fodor, Probele in procesul civil, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2006, p. 205.
34
Gh. Buta, Jurisdictia comercial. Teorie i furisprudent, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2003, apud Maria Fodor, op. cit., p. 205; Nicolae Chera,
Obligatii comerciale. Studiu de doctrin i furisprudent, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2008, p. 193.
35
Maria Fodor, op. cit., p. 205.
36
n doctrina de drept procesual civil s-a exprimat si opinia potrivit creia regula indivizibilittii nu mai leag pe judector, ci constituie o simpl
ndrumare pentru judector, care va putea primi mrturisirea n totalitate sau n parte, judectorul avnd puterea de a aprecia dac ntreaga
STUDII. COMENTARII
112
THEMIS nr. 2-3/2010
Codul comercial are n vedere valoarea probatorie a registrelor ntre comercianti, nu si proba acestora n
litigiile dintre comercianti si necomercianti. Reglementarea unei astIel de ipoteze este cuprins n dispozitiile
art. 1183-1184 C. civ. Articolul 1183 C. civ. stabileste c registrele comerciantilor nu Iac credint despre
vnzrile ce cuprind n contra persoanelor necomerciante, iar art. 1184 prevede c registrele comerciantilor se
cred n contra lor. Rezult c registrele unui comerciant pot Ii Iolosite de ctre necomerciant ca prob mpotriva
comerciantului cruia apartin. ns un comerciant nu poate Iolosi registrele comerciale mpotriva necomercian-
tului, chiar dac aceste registre cuprind nregistrri privind obiectul litigiului.
5. Coresponden(a
Corespondenta poate Ii deIinit ca orice Iel de nscrisuri (scrisori, adrese, telegrame, note) intervenite
ntre comercianti, n scopul perIectrii, modiIicrii sau stingerii unor obligatii comerciale. Corespondenta a Iost
Iolosit cel mai adesea pentru ncheierea contractelor comerciale ntre absenti, Iiind un mijloc de prob speciIic
dreptului comercial. Asadar, ncheierea unui astIel de contract comercial poate s rezulte dintr-un schimb de
scrisori, telegrame, note etc. n acest caz, maniIestrile de voint ale prtilor care concur la realizarea
acordului de voint nu sunt materializate ntr-un singur nscris, ci n dou nscrisuri, care cuprind oIerta si
acceptarea oIertei.
n materie comercial, corespondenta Iace parte din categoria nscrisurilor sub semntur privat,
aplicndu-i-se astIel regulile stabilite de lege reIeritor la proba prin nscrisurile sub semntur privat. Aceasta
nseamn c dac nscrisurile expediate si primite de comerciant sunt semnate de ctre cel de la care provin, ele
Iac dovada deplin, chiar si atunci cnd legea comercial cere proba prin nscris. Corespondenta nesemnat este
considerat ca un nceput de dovad scris
37
.
O particularitate a acestui mijloc de prob n dreptul comercial const n aceea c are Iort probant nu
numai originalul scrisorii, ci si copia ei pstrat n registrul copier (art. 25 C. com.), ns copia Iace dovada
numai asupra continutului scrisorii si nu privind expedierea si primirea acesteia.
O problem studiat de doctrin
38
a Iost aceea reIeritoare la persoana creia i revine dreptul de a se Io-
losi de continutul scrisorii. S-a considerat c acest drept apartine destinatarului, dar se apreciaz c si
expeditorul are dreptul s invoce ca prob scrisoarea aIlat la destinatarul comerciant, deoarece, potrivit legii,
comerciantii sunt datori a pstra scrisorile trimise si primite tocmai pentru a exista posibilitatea de control
39
.
ReIuzul unei prti de a prezenta scrisoarea d nastere unei prezumtii simple n deIavoarea sa, c acea scrisoare
are cuprinsul pe care-l pretinde partea care a cerut nItisarea. n situatia n care destinatarul contest primirea
scrisorii, expeditorul este obligat s Iac dovada expeditiei ei prin post, neIiind suIicient s prezinte copia
scrisorii mpreun cu extrasul din registrul de iesire
40
. Dac destinatarul contest c plicul continea scrisoarea
respectiv, el trebuie s dovedeasc c a primit, sub acel numr, o alt corespondent.
6. Mijloacele moderne de prob
Mijloacele moderne de prob ncep s se bucure de o apreciere tot mai mare n activitatea comercial,
tocmai datorit avantajelor pe care le prezint: usureaz ncheierea si derularea tranzactiilor si simpliIic
Iormalittile existente, stabilesc un contact direct ntre prti, reduc necesitatea cltoriilor, reduc costurile
41
.
n acest context, notiunea de ,prob dobndeste valente noi, deoarece se reduce utilizarea si circulatia
actelor juridice n Iorma lor clasic, pe suport Iizic, putnd s apar sub Iorm de listing sau nregistrate pe
suporturi speciIice mediului inIormatic. Problema este c aceste noi tendinte nu-si gsesc nc un suport juridic
n reglementrile procedurale civile, singura dispozitie legal care Iace reIerire la aceste mijloace de prob este
recunoastere sau numai o parte din ea i inspir ncredere V.M. Ciobanu, Tratat teoretic i practic de procedur civil, vol. I, Ed. National,
37
Maria Fodor, op.cit., p. 200.
38
Ibidem.
39
Potrivit art. 30 alin. (1) C. com.: ,Comerciantii sunt datori a pstra, timp de 10 ani de la cea din urm viz, registrele pe care legea le impune a
tine, precum si scrisorile si telegramele primite".
40
Nicolae Chera, op.cit., p. 183.
41
D. Mazilu, Dreptul comertului international. Partea general, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2003, p. 246.
STUDII. COMENTARII
113
THEMIS nr. 2-3/2010
art. 720
1
C. proc. civ. Acest articol prevede c, n vederea concilierii directe n materie comercial, reclamantul
va convoca partea advers, comunicndu-i n scris pretentiile si temeiul lor legal, precum si toate actele
doveditoare pe care se sprijin acestea; convocarea se va Iace prin scrisoare recomandat cu dovad de primire,
prin telegram, telex, Iax sau orice alt mijloc de comunicare care asigur transmiterea textului actului si
conIirmarea primirii acestuia.
n materie comercial se Iolosesc demult si pe scar larg teleimprimatoare (telexuri si teleIaxuri), care
reproduc si transmit la distant cuvinte si imagini, Icnd astIel posibil o comunicare rapid, si de regul
direct, ntre cei interesati. n regimul juridic al probelor, actul juridic se materializeaz ntr-un nscris precon-
stituit, pe suport de hrtie, acesta reprezentnd instrumentul probatoriu cruia legiuitorul i acord cea mai mare
credibilitate ntruct pot Ii usor de veriIicat si se conserv n timp. Aparatele electronice Iac ns operatii Ir a
recurge sau a produce documente scrise, nlocuind suportul de hrtie prin suporti electronici cum sunt discurile
sau benzile magnetice, microIilmele etc.
42
.
Valoarea probatorie a probelor electronice, ca si a celorlalte mijloace de prob, urmeaz a Ii apreciat
liber de judector, n lumina principiilor generale n materie si tinnd seama de caracteristicile tehnice ale
acestora. n general, judectorii nu au o Ioarte mare ncredere n astIel de probe cu att mai mult cu ct nu au un
suport legal care s le permit admiterea unor astIel de probe si modalitatea de administrare a acestora n
procesul civil. S-a mai subliniat n doctrin c o mare diIicultate este si aceea de a asigura acuratetea probelor
electronice, nregistrrile electronice Iiind mult mai vulnerabile dect nscrisurile la modiIicri nedetectabile de
neproIesionisti, modiIicri care pot Ii intentionate sau nu
43
.
Pentru a asigura admisibilitatea probelor de acest gen ar Ii necesar ca instanta s aib certitudinea legali-
ttii, clarittii si aplicabilittii practice a acestor mijloace moderne de prob, adic garantia c ele nu sunt
IalsiIicate.
Problema care se pune n cazul actelor transmise prin mijloace electronice este imposibilitatea semnrii
unor astIel de acte. Potrivit normelor traditionale, nscrisul sub semntur privat nu cere o Iorm special, n
schimb semntura celui care se oblig trebuie s Iie olograI, neputnd Ii dactilograIiat sau litograIiat ori
nlocuit cu o paraI, sigiliu etc. Semntura reprezint un element de baz al nscrisului Iolosit ca mijloc de
prob, dovada autenticittii acestuia, garantia c provine de la cel care aIirm c mentiunile Icute i apartin
44
.
S-a ncercat o remediere a acestei deIiciente prin reglementarea semnturii electronice.
Potrivit art. 4 din Legea nr. 455/2001 privind semntura electronic, ,semntura electronic reprezint
date n Iorm electronic, care sunt atasate sau logic asociate cu alte date n Iorm electronic si care servesc ca
metod de identiIicare", iar ,semntura electronic extins reprezint acea semntur electronic care ndepli-
neste cumulativ urmtoarele conditii: este legat n mod unic de semnatar, asigur identiIicarea semnatarului,
este creat prin mijloace controlate exclusiv de semnatar, este legat de datele n Iorm electronic, la care se
raporteaz n asa Iel nct orice modiIicare ulterioar a acestora este identiIicabil".
Pentru asigurarea conditiilor de validitate a semnturii electronice sunt necesare dispozitive securizate
de creare si de veriIicare a semnturii si a unui certiIicat valabil din partea Iurnizorului de servicii de certiIicare,
lipsa acestuia ducnd la imposibilitatea asimilrii nscrisului n Iorm electronic cu nscrisul sub semntur
privat.
nscrisul n Iorm electronic cruia i s-a ncorporat sau asociat o semntur electronic extins, bazat
pe un certiIicat caliIicat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv si generat cu ajutorul unui dispozitiv
securizat de creare a semnturii electronice, este asimilat, n ceea ce priveste conditiile si eIectele sale, cu
nscrisul sub semntur privat (art. 5 din Legea nr. 455/2001). n doctrin s-a considerat c n cazul n care
exist ncorporat sau asociat o astIel de semntur, dar aceasta nu este o semntur electronic extins sau nu
are la baz un certiIicat caliIicat sau nu este realizat cu ajutorul unui mecanism securizat de generare a
semnturii, poate Ii asimilat, n ceea ce priveste conditiile si eIectele sale, cu un nceput de dovad scris si
poate Ii completat cu alte mijloace de prob pentru a Iace dovada raportului juridic respectiv
45
.
42
Florea Mgureanu, Inregistrrile electronice, mifloace de prob admisibile in procesul civil, n Revista de drept comercial nr. 10/2003, Ed.
Lumina Lex, Bucuresti, 2003, p. 59.
43
Idem, p. 61.
44
Florea Mgureanu, Semntura electronic. Admisibilitatea ei ca mifloc de dovad, n Revista de drept comercial nr. 11/2003, Ed. Lumina Lex,
45
Idem, p. 141.
STUDII. COMENTARII
114
THEMIS nr. 2-3/2010
Potrivit prevederilor art. 5 din acelasi act normativ, ,nscrisul n Iorm electronic, cruia i s-a ncorpo-
rat, atasat sau i s-a asociat logic o semntur electronic, recunoscut de ctre cel cruia i se opune, are acelasi
eIect ca actul autentic ntre cei care l-au subscris si ntre cei care le reprezint drepturile", iar dac, potrivit legii,
Iorma scris este cerut ca o conditie de prob sau de validitate a unui act juridic, un nscris n Iorm electroni-
c ndeplineste aceast cerint dac i s-a ncorporat, atasat sau i s-a asociat logic o semntur electronic
extins, bazat pe un certiIicat caliIicat si generat prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a
semnturii
46
.
ReIeritor la valoarea probatorie a unui nscris electronic cruia i s-a atasat, ncorporat sau asimilat o
semntur electronic, o idee Ioarte interesant mi s-a prut bine punctat, si anume aceea c includerea
nscrisului sub Iorm electronic n rndul celorlalte mijloace de prob nu duce n mod automat la asimilarea
celor dou categorii de semntur olograI si electronic urmnd ca semntura electronic s-si produc
eIectele numai atunci cnd aceasta prezint suIiciente garantii de natur s ateste integritatea mesajului transmis
si consimtmntul autorului ei
47
. Problema care se pune cu privire la semntura electronic nu este aceea dac
poate Ii primit ca mijloc de prob n procesul civil, ci stabilirea cadrului legal, asa nct s nu poat Ii contesta-
t de cel cruia i se opune, s poat Ii Iolosit ntr-o Iorm care s permit citirea si prelucrarea ei automat de
ctre cei interesati.
Reconsidernd toate aspectele mentionate mai sus, se poate aIirma c regimul probelor n materie co-
mercial este, ntr-adevr, unul mai permisiv dect cel din alte domenii ale dreptului. Cu toate acestea, consider
c nu este adaptat la exigentele lumii moderne si, mai ales, la exigentele celerittii si operativittii tranzactiilor
comerciale. Este adevrat c legislatia romn s-a adaptat si exigentelor comunitare, reglementarea semnturii
electronice Iiind o transpunere a unei directive europene, dar nu este suIicient pentru a garanta succesul noilor
mijloace de prob. Nu este suIicient reglementarea unei astIel de probe moderne, ci este absolut necesar ca s
existe si reglementri procedurale care s permit administrarea probelor respective n Iata instantei de judeca-
t. Or, Codul de procedur civil este departe de a cuprinde astIel de reglementri. O modiIicare a dispozitiilor
procedurale care s se plieze pe mijloacele moderne de prob se impune cu necesitate. n conditiile actuale, este
oarecum de nteles reticenta judectorilor de a ncuviinta asemenea probe n cadrul procesului, pentru c s-ar
aIla pe un teritoriu nereglementat de nicio norm procedural; or, administrarea unor probe presupune, n
esent, existenta unor ,reguli ale jocului prestabilite.
Bibliografie
Smaranda Angheni, Magda Volonciu, Camelia Stoica, Drept comercial, Ed. C.H. Beck, Bucuresti,
2008;
Ctlin Bdoiu, Cristian Haraga, Obligatii comerciale. Practic fudiciar, Ed. Hamangiu, Bucuresti,
2006;
Gabriel Boroi, Drept civil. Partea general. Persoanele, Ed. All Beck, Bucuresti, 2002;
V.M. Ciobanu, G. Boroi, Drept procesual civil. Curs selectiv. Teste gril, Ed. C.H. Beck, Bucuresti,
2009;
V.M. Ciobanu, Tratat teoretic i practic de procedur civil, vol. I, Ed. National, Bucuresti, 1996;
Stanciu Crpenaru, Drept comercial roman, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2007;
Nicolae Chera, Obligatii comerciale. Studiu de doctrin i furisprudent, Ed. Hamangiu, Bucuresti,
2008;
Gheorghe Ciolc, Drept comercial. Probe. Facturi acceptate, n Revista de drept comercial nr. 9/2001,
Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2001;
46
Necesitatea unei semnturi electronice a Iost subliniat si n practica judiciar: ,n corespondenta prin e-mail dintre prti nu este speciIicat exact
cuantumul debitului. Acest tip de corespondent nu poate Ii avut n vedere ca prob, Iat de dispozitiile Legii nr. 455/2001 privind semntura
electronic, ntruct nscrisului prezentat nu i s-a ncorporat, atasat sau asociat o semntur electronic extins Trib. Bucuresti, sectia a VI-a
comercial, sentinta nr. 1077/05.01.2007 apud Simona Gina Pietreanu, Marcel Dumitru Gavris, op. cit. , p. 219.
47
Florea Mgureanu, Semntura electronic. Admisibilitatea ei ca mifloc de dovad, n Revista de drept comercial nr. 11/2003, Ed. Lumina Lex,
STUDII. COMENTARII
115
THEMIS nr. 2-3/2010
Cristina Cucu, Ctlin Bdoiu, Somatia de plat in materie comercial. Practic fudiciar, Ed.
Hamangiu, Bucuresti, 2008;
Maria Fodor, Probele in procesul civil, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2006;
D. Mazilu, Dreptul comertului international. Partea general, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2003;
Florea Mgureanu, Inregistrrile electronice, mifloace de prob admisibile in procesul civil, n Revis-
ta de drept comercial nr. 10/2003, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2003;
Florea Mgureanu, Semntura electronic. Admisibilitatea ei ca mifloc de dovad, n Revista de drept
comercial nr. 11/2003, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2003;
Adriana Pena, Somatia de plat. Culegere de practic fudiciar, Ed. All Beck, Bucuresti, 2005;
Simona Gina Pietreanu, Marcel Dumitru Gavris, Somatia de plat. Culegere de practic fudiciar, Ed.
Wolters Kluwer, Bucuresti, 2007;
Manuela Tbras, Rspundere contractual. Daune-interese. Culegere de practic fudiciar, Ed. All
Beck, Bucuresti, 2005;
Mihaela Tbrc, Drept procesual civil, vol. I, Ed. Univers Juridic, Bucuresti, 2008.
1urispruden(
Curtea de Apel Trgu-Mures, sectia comercial, dec. nr. 36/2009;
Judectoria Slatina, sentinta civil nr. 5107/2009;
Tribunalul Brila, sentinta civil nr. 96/2008;
Tribunalul Bucuresti, sectia a VI-a comercial, sentinta comercial nr. 5920/2007;
Judectoria Piatra Neamt, sentinta civil nr. 3346/2006;
Tribunalul Bucuresti, sentinta comercial nr. 8677/2004;
C.S.J., sectia comercial, dec. nr. 3079/2003;
Curtea Constitutional, decizia nr. 109/2003;
Curtea de Apel Bucuresti, sectia a V-a comercial, dec. nr. 1872/2003;
Curtea de Apel Bucuresti, sectia a V-a comercial, dec. nr. 1069/2003;
Tribunalul Botosani, sentinta civil nr. 627/2003;
Curtea de Apel Bucuresti, sectia a VI-a comercial, decizia civil nr. 1457/2002;
Curtea de Apel Bucuresti, sectia a VI-a comercial, decizia nr. 1214/2002;
C.S.J. sectia comercial, dec. nr. 2973/2002;
C.S.J., sectia comercial dec. nr. 5227/2001;
C.S.J., sectia comercial, dec. nr. 3279/2001.
STUDII. COMENTARII
Abaterea disciplinar prevzut de art. 99 lit. h) din Legea nr. 303/2004
116
THEMIS nr. 2-3/2010
Abutereu disciplinur prevzot de urt. qq lit. h) din Legeu
nr. o[ooq, in vuriuntu normutiv u exercitrii Ionc{iei co
reu-credin{ suo gruv neglijen{ prin inclcureu normelor de
procedor
Dr. Tamara Manea
Consiliul Superior al Magistraturii
Inspectia fudiciar Serviciul de inspectie fudiciar pentru procurori
1. O hotrre pronuntat de Sectia pentru judectori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii
1
ne
prilejuieste ocazia de a relua
2
o tem care suscit n continuare controverse, respectiv aceea a antrenrii
rspunderii disciplinare a judectorilor si procurorilor n cazul exercitrii Iunctiei, inclusiv a nerespectrii
normelor de procedur, cu rea-credint sau din grav neglijent, dac Iapta nu constituie inIractiune.
De aceast dat, speta pune n discutie constitutionalitatea dispozitiei nscrise n art. 99 lit. h) din Legea
nr. 303/2004 privind statutul judectorilor si procurorilor, republicat.
3
2. Comisia de disciplin pentru judectori, n temeiul prevederilor art. 45 alin. (1) si ale art. 46 alin. (7)
din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicat si modiIicat
4
, a exercitat
actiune disciplinar, solicitnd sanctionarea judectorilor pentru nclcarea cu grav neglijent a normelor de
procedur civil, nscrise n dispozitiile art. 329 C. proc. civ., ntruct problema dedus judectii nu a Iost
solutionat n acord cu dezlegarea dat n interesul legii de ctre instanta suprem.
Dispozitiile art. 329 alin. (1) C. proc. civ. prevd c nalta Curte de Casatie si Justitie se pronunt asupra
chestiunilor de drept care au Iost solutionate diIerit de instantele judectoresti, iar alin. (3) al aceluiasi articol
statueaz c dezlegarea dat problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instante, Ir ca solutia s
aib eIect asupra hotrrilor examinate sau asupra prtilor din procesele n care au Iost pronuntate.
S-a retinut c libertatea judectorului de a actiona independent n toate cauzele, Ir a Ii aIectat de nicio
inIluent din aIar, consacrat de principiile Iundamentale privind independenta judectorilor prevzute att de
legislatia national, ct si de cea european, cu reIerire la Recomandarea nr. 94 (12) a Comitetului de Ministri
adoptat la 13 octombrie 1994, Principiile Iundamentale ale Natiunilor Unite privind independenta judectorilor
si Carta Universal, nu se aplic n situatia n care o instant este obligat s urmeze punctul de vedere al unei
instante superioare n materie de drept. Prin urmare, n cazul examinat, decizia pronuntat n interesul legii
trebuia aplicat Ir rezerve de ctre judectorii instantei de recurs pentru argumentele de mai jos.
Prin exceptie de la principiul nondevolutiv al recursului, n situatia hotrrilor care potrivit legii nu pot
Ii atacate cu apel, recursul exercitat n conditiile art. 304
1
C. proc. civ. trebuie valoriIicat ca o cale de atac
devolutiv. Aceasta deoarece, potrivit prevederilor art. 304
1
C. proc. civ., recursul declarat mpotriva unei
hotrri care, potrivit legii, nu poate Ii atacat cu apel, nu este limitat la motivele de casare prevzute n
art. 304, instanta putnd s examineze cauza sub toate aspectele, n tot complexul chestiunilor sale de Iapt si de
1
Hotrrea nr. 3/J/28 Iebruarie 2007 a Sectiei pentru judectori (nepublicat)
2
Tamara Manea, Rspunderea disciplinar a procurorilor pentru exercitarea functiei, inclusiv nerespectarea normelor de procedur, cu rea-
credint sau din grav neglifent, dac fapta nu constituie infractiune. Aspecte din practica adoptat in domeniul disciplinar, n Dreptul nr. 4/2007.
3
Legea nr. 303/2004 republicat n M. OI. nr. 826/13.09.2005, cu modiIicrile si completrile ulterioare.
4
Legea nr. 317/2004 republicat n M. OI. nr. 827/13.09.2005, cu modiIicrile si completrile ulterioare.
STUDII. COMENTARII
117
THEMIS nr. 2-3/2010
drept. Ca atare, are loc un control integral, n Iapt si n drept, asupra modului cum s-a desIsurat judecata
anterioar si asupra hotrrii pronuntate.
n cadrul examenului de legalitate exercitat asupra hotrrii primei instante, judectorii instantei de re-
curs aveau obligatia de a constata c dispozitiile legale aplicabile spetei au Iost interpretate prin decizia n
interesul legii ntr-un alt mod dect a Icut-o instanta de Iond si, ca atare, avnd n vedere caracterul obligatoriu
al hotrrii instantei supreme, trebuia s se conIormeze acesteia.
Faptul c judecata era n curs la momentul publicrii deciziei n interesul legii atrgea aplicabilitatea
imediat si Ir rezerve a dezlegrii date problemei de drept supuse analizei n spet, conIorm prevederilor
art. 329 alin. (3) C. proc. civ.
Fat de aceast situatie de Iapt, s-a apreciat c se justiIic ipoteza svrsirii unei abateri disciplinare n
sensul pronuntrii cu grav neglijent, n ntelesul art. 99 lit. h) din Legea nr. 303/2004 privind statutul
judectorilor si procurorilor republicat si modiIicat, a unei hotrri gresite.
Comisia de disciplin pentru judectori a considerat c n spet se poate vorbi despre existenta unei gre-
seli evidente si nendoielnice, ntruct o decizie pronuntat ntr-un recurs n interesul legii este obligatorie
pentru instante de la data publicrii ei n Monitorul OIicial, n toate cauzele aIlate n curs de solutionare.
3. Sectia pentru judectori a respins actiunea disciplinar retinnd c neaplicarea deciziei pronuntate n
interesul legii nu constituie o nclcare a normelor de procedur n sensul dispozitiilor art. 99 lit. h) teza a II-a
din Legea nr. 303/2004.
Incidenta normelor legale si aplicabilitatea lor la situatia de Iapt dedus judectii reprezint chestiuni de
judecat, Iiind rezultatul unui rationament logico-juridic si al unui proces de interpretare sistematic a dispoziti-
ilor legale incidente si, n consecint, atributul esential al activittii de judecat propriu-zise. Interpretarea
normelor legale si analiza aplicrii acestora n timp nu sunt reglementate ca norme de procedur, reprezentnd
opinia judectorului, Iundamentat n Iapt si n drept, Iormat n urma deliberrii, potrivit convingerii acestuia.
n cadrul rspunderii disciplinare nu se poate analiza legalitatea hotrrilor judectoresti pronuntate de
judectori, acestia rspunznd disciplinar numai pentru abaterile disciplinare prevzute de art. 99 din Legea
nr. 303/2004 .
4. n cauz s-a Iormulat opinie separat motivat pe ideea neconstitutionalittii textului art. 99 lit. h) din
Legea nr. 303/2004, n msura n care rspunderea disciplinar a judectorilor se circumscrie activittii de
judecat a acestora. S-a sustinut c admiterea ideii potrivit creia intr n sIera rspunderii disciplinare modul n
care judectorii interpreteaz si aplic legea, aduce atingere principiului independentei acestora consacrat de
dispozitiile art. 124 alin. (3) din Constitutia Romniei.
De asemenea, un alt argument a Iost acela c instituirea unui control administrativ asupra hotrrilor ju-
dectoresti nclc o alt dispozitie constitutional, respectiv cea nscris n art. 129 din Constitutia Romniei,
potrivit creia hotrrile judectoresti sunt supuse numai controlului judiciar n conditiile legii.
5. mprtsim opinia separat Iormulat n cauz pentru urmtoarele argumente:
5.1. Punerea n discutie, n cadrul rspunderii disciplinare, a modului de aplicare si interpretare a legii de
ctre judectori si procurori cu ocazia judecrii si, respectiv, solutionrii unor cauze, reprezint o atingere adus
independentei acestora.
Independenta magistratului este premisa statului de drept si garantia Iundamental a unei corecte jude-
cti. Aceasta presupune c nimeni nu poate interveni n deciziile si modul de gndire al judectorului sau
procurorului.
Independenta judectorilor este reIlectat n art. 124 alin. (3) din Constitutia Romniei, care dispune c
judectorii sunt independenti si se supun numai legii.
Independenta procurorilor este consacrat n mod expres de dispozitiile art. 64 alin. (2) din Legea
nr. 304/2004 privind organizarea judiciar, republicat
5
care prevd c ,n solutiile dispuse, procurorul este
independent, n conditiile prevzute de lege. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii, n
cadrul procedurii de veriIicare a conduitei judectorilor si procurorilor, interventia procurorului ierarhic.
5
Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciar, republicat n M. OI. nr. 827/13.09.2005, cu modiIicrile si completrile ulterioare
STUDII. COMENTARII
118
THEMIS nr. 2-3/2010
Asigurarea independentei judectorilor este impus, cu titlul de obligatie, statelor de principalele in-
strumente cu caracter universal si regional european.
Proiectul de la Bangalore al Codului de conduit judiciar 2001 adoptat de Grupul judiciar de ntrire
a integrittii magistratilor
6
, lund n discutie conceptul de ,independent a statuat c ,judectorul si va
exercita Iunctia judiciar independent, pe baza aprecierii proprii a Iaptelor, a interpretrii constiincioase a legii,
Ir inIluente din aIar, Ir a se lsa convins, Iortat, amenintat, Ir a permite amestecul, direct sau indirect,
din partea niciunor cercuri, indiIerent de motivul unui astIel de amestec.
Potrivit Principiilor de baz ale independentei sistemului judiciar
7
, ,judectorii trebuie s ia decizii n
deplin libertate si s actioneze Ir restrictie si Ir a Ii obiectul unor inIluente, incitri, presiuni, amenintri
sau interventii nelegale, directe sau indirecte, indiIerent din partea crei persoane vin si sub ce motiv.
n art. 1 al Statutului Universal al Judectorilor
8
se prevede c ,judectorul, n calitate de detintor al
autorittii judectoresti, trebuie s-si poat exercita Iunctia sa n deplin independent n raport cu toate
constrngerile/Iortele de natur social, economic si politic si chiar n raport cu alti judectori ori cu adminis-
tratia judectoreasc.
Principiul V pct. 3 din Recomandarea R (94)12 a Comitetului Ministrilor Statelor Membre ale Consiliu-
lui Europei
9
prevede printre responsabilittile judectorilor si pe acelea de ,a actiona n toate cauzele n deplin
independent si n aIara oricrei inIluente externe si ,de a hotr asupra cauzelor n mod impartial, conIorm
propriei evaluri a Iaptelor si a propriei interpretri a legii.
Potrivit art. 46 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 pentru organizarea judectoreasc, ,VeriIicrile eIectua-
te personal de presedinti sau vicepresedinti ori prin judectori anume desemnati trebuie s respecte principiile
independentei judectorilor si supunerii lor numai legii, precum si autoritatea de lucru judecat.
Avizul nr. 1 pct. 69 al Consiliului Consultativ al Judectorilor Europeni
10
, n asigurarea protectiei inde-
pendentei individuale a judectorilor recomand statelor care au sisteme de inspectie s limiteze competenta
acestora astIel nct veriIicrile s nu vizeze obiectul sau corectitudinea hotrrilor.
Curtea European a Drepturilor Omului, n cauza Hirschhorn c. Romania
11
a constatat c a existat o n-
clcare a art. 6 din Conventie, din punctul de vedere al nerespectrii dreptului la o instant independent si
impartial, din cauza, printre altele, si a imixtiunii judectorilor inspectori n procedura judiciar.
Din cele expuse mai sus reiese c activitatea judectorului, precum si cea a procurorului pot Ii veriIicate,
ns aceast veriIicare trebuie s se limiteze doar la domeniul exterior nIptuirii actului de justitie, neputnd
viza, sub nicio Iorm, activitatea jurisdictional.
De esenta activittii jurisdictionale sunt aIlarea propriu-zis a adevrului si pronuntarea hotrrii sau
adoptarea solutiei, dar si toate msurile de drept material sau procesual care slujesc, chiar si numai indirect,
aIlrii adevrului.
Domeniul ordinii exterioare cuprinde asigurarea desIsurrii regulamentare a activittii, Iorma exterioa-
r de ndeplinire a sarcinilor de serviciu si celelalte chestiuni, care sunt ndeprtate de esenta activittii
jurisdictionale propriu-zise.
Considerm c pentru a da eIicient principiului independentei judectorului si a procurorului n luarea
msurilor procesuale si pronuntarea hotrrii sau adoptarea solutiei, veriIicrile eIectuate n cadrul rspunderii
disciplinare nu trebuie s depseasc limitele ordinii exterioare. Admiterea contrariului ar nsemna limitarea
independentei judectorului sau procurorului de a lua decizii pe baza aprecierii proprii a Iaptelor si a interpret-
rii legii.
Existenta unui instrument de presiune, concretizat ntr-o incriminare de natur disciplinar, poate avea
consecinte asupra independentei judectorilor si procurorilor, consecinte care, n Iinal, se rsIrng asupra
independentei sistemului judiciar n ansamblul su.
6
Document disponibil pe site-ul www.unodc.org/pdI/corruption/bangalore/
7
Principiile de baz ale independentei sistemului judiciar (Principiile O.N.U), adoptate prin consens la cel de-al VII-lea Congres al O.N.U. n cadrul
reuniunii de la Milano din 26 august-6 septembrie 1985 si aprobate de Adunarea General a O.N.U. din 29 noiembrie 1985, document disponibil pe
site-ul http://www.unjr.ro/independenta-justitiei/
8
Statutul universal al Judectorilor, adoptat de Uniunea International a Magistratilor n 1999 la Taipei, document disponibil pe
http://www.sojust.ro
9
Document disponibil pe site-ul www.csm1909.ro
10
Avizul nr. 1 din 23 noiembrie 2001 al Consiliului Consultativ al Judectorilor Europeni, disponibil pe site-ul www.coe.int/legal proI
11
Hotrrea din 26 iulie 2007 disponibil pe portalul ECHR -http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/search.asp?skinhudoc-en
STUDII. COMENTARII
119
THEMIS nr. 2-3/2010
n dreptul intern, rolul de garant al independentei justitiei este atribuit constitutional
12
si prin legea or-
ganic
13
Consiliului Superior al Magistraturii. n atare conditii, apare cel putin neIiresc ca acest organ, prin
Inspectia judiciar, s eIectueze veriIicri ce vizeaz activitatea jurisdictional desIsurat de judectori si
procurori.
5.2. Admiterea ideii c activitatea de judecat este supus unui control exercitat de Consiliul Superior al
Magistraturii, care are atributii de ordin administrativ, echivaleaz cu instituirea unei alte ci de atac n aIara
celor prevzute de lege.
Potrivit dispozitiilor nscrise n art. 129 din Constitutia Romniei ,mpotriva hotrrilor judectoresti,
prtile interesate si Ministerul Public pot exercita cile de atac, n conditiile legii.
Principiul nr. 1 pct. 2 lit. a din Recomandarea R (94)12 a Comitetului Ministrilor Statelor Membre ale
Consiliului Europei statueaz c ,hotrrile judectoresti nu trebuie s Iie susceptibile de revizuire n aIara
cilor de atac prevzute de lege.
Prin urmare, hotrrile judectoresti si activitatea de judecat nu pot Ii veriIicate n alt cadru dect cel al
cilor de atac prevzute de lege.
n ceea ce priveste activitatea procurorilor este de remarcat Iaptul c, potrivit dispozitiilor nscrise n
Codul de procedur penal si a celor din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciar, msurile procesuale
si solutiile adoptate de acestia nu pot Ii veriIicate dect n cadrul si limitele date de principiul controlului
ierarhic sau de instantele de judecat.
Recunoasterea competentei Consiliului Superior al Magistraturii de a veriIica legalitatea si temeinicia
msurilor si solutiilor dispuse de procuror echivaleaz cu acceptarea delegrii ctre acest organ administrativ a
atributiilor pe care le au procurorul ierarhic si instantele de judecat n aceast materie, aspect ce contravine
dispozitiilor legale.
Inspectia judiciar, creia, n cadrul procedurii disciplinare, i revine competenta de a eIectua veriIicri,
nu Iace parte din structura ierarhic a Ministerului Public si, ca atare, nu-i pot Ii conIerite atributiile de control
ce vizeaz esenta actului de justitie nIptuit de procuror.
Pentru argumentele expuse mai sus, apreciem c textul art. 99 lit. h), n varianta normativ a nerespect-
rii normelor de procedur, aduce atingere unui principiu Iundamental al statului de drept, respectiv
independenta sistemului judiciar.
Avnd n vedere caracterul neconstitutional al textului n discutie, de lege ferenda propunem abrogarea
acestuia.
12
Constitutia Romniei publicat n M. OI., nr. 767 din 31 octombrie 2003
13
Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii
STUDII. COMENTARII
Oportunitatea utilizrii unor elemente de programare neuro-lingvistic n procesul penal
120
THEMIS nr. 2-3/2010
Considerente co privire lu oportonituteu otilizrii onor elemente
de progrumure neoro-lingvistic in cudrol procesoloi penul
Teodor Manea
Procuror stagiar
Trainer autori:at CNFPA
Potrivit art. 1 C. proc. pen., scopul procesului penal, care este n ultim instant elementul de baz al
justitiei penale
1
, se deIineste prin constatarea la timp si n mod complet a inIractiunilor, pentru ca orice
persoan care a comis o inIractiune s Iie tras la rspundere penal n concordant cu vinovtia sa, si nicio
persoan nevinovat s nu Iie pedepsit sau urmrit penal.
ReIlectri ale acestui deziderat apar de altIel si n alte reglementri ale Codului. Un exemplu l descope-
rim n art. 200, acolo unde se arat c obiectul speciIic al urmririi penale este strngerea probelor necesare cu
privire la existenta inIractiunilor, la identiIicarea Iptuitorilor si la stabilirea rspunderii acestora, tocmai pentru
a se stabili cu valoare de certitudine dac este cazul s se dispun trimiterea n judecat a nvinuitului sau
inculpatului, pentru a putea Ii tras la rspundere penal. De asemenea, tot n Iaza de urmrire penal, asa cum se
arat n art. 262 C. proc. pen., la momentul rezolvrii cauzei, procurorul, numai dup ce a constatat c au Iost
respectate dispozitiile privitoare la aIlarea adevrului, c urmrirea penal este complet si c probele au Iost
legal administrate, poate dispune trimiterea n judecat a inculpatului, pentru a asigura exercitarea justitiei
penale exclusiv asupra persoanelor care au svrsit inIractiuni.
Dup cum se poate deduce si din cele artate mai sus, la realizarea tragerii la rspundere concureaz o
serie de principii de maxim important, precum acela al rolului activ, principiul aIlrii adevrului, principiul
legalittii, principiul oIicialittii etc. Asa cum se arat si n literatura de specialitate, aceste principii sunt
interdependente, Iiecare dintre acestea cptnd continut prin prisma existentei celorlalte
2
.
Dintre acestea, principiul rolului activ este reglementat att n partea de nceput a Codului de procedur
penal, n art. 4, unde obligatia organelor de urmrire penal, precum si a instantelor de judecat de a se implica
n buna desIsurare a procesului penal este reglementat cu caracter general, precum si prin texte speciIice
Iiecrei Iaze n parte a procesului penal.
3
Cu privire la continutul acestuia, se arat cum o corect aplicare a sa implic totodat obligatia organe-
lor judiciare de a explica nvinuitului sau inculpatului, precum si celorlalte prti sau persoane implicate n
nIptuirea justitiei penale drepturile lor procesuale, s pun n discutia prtilor orice aspecte de a cror
clariIicare depinde justa solutionare a cauzei, s extind activitatea de judecat, precum si exercitarea controlu-
lui judiciar, n limitele legii, pentru asigurarea scopului procesului penal, dar si s dispun din oIiciu
administrarea de probe
4
care s duc la lmurirea cauzei sub toate aspectele
5
, precum si s asigure administra-
rea corect, legal, a probelor necesare, n cauz
6
.
1
Nicolae Volonciu, Alexandru Vasiliu, Codul de procedur penal comentat. Art. 1-61
1
. Regulile de ba: i actiunile in procesul penal. Competen-
ta, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2007, p.1.
2
Ion Neagu, Tratat de drept procesul penal, vol I, Ed. Global Lex, 2006, p. 108.
3
De exemplu, art. 202 C. proc. pen. intitulat ,Rolul activ al organului de urmrire penal, stabileste obligatia n acest sens att a procurorului, ct si
a organelor de cercetare n Iaza de urmrire penal; art.287 arat obligatia instantei, cu caracter general pentru Iaza de judecat, de a-si exercita
obligatiile n mod activ; art. 316 stabileste n sarcina procurorului, de data aceasta n Iaza de judecat, de a respecta aceste ndatoriri.
4
N. Volonciu, A. Vasiliu, op. cit., p.15.
5
n aplicarea acestor dictate ale principiului, Icndu-se interpretarea art. 200 C. proc. pen., n literatura de specialitate s-a artat c, desi din
continutul acestuia nu rezult expres, n obiectul urmririi penale se nscrie si identiIicarea victimei inIractiunii, activitate peste care nu se poate trece
n solutionarea att a laturii penale, ct si a laturii civile a procesului penal Ion Neagu, Tratat de drept procesul penal, vol. II, Ed. Global Lex,
2007, p. 32.
6
Necesitatea veriIicrii corectitudinii administrrii probelor, precum si a implicrii active n strngerea acestora reiese din multiple dispozitii legale,
cele mai relevante n acest sens, credem, Iiind acelea ale art. 218 alin. (1) C. proc. pen. unde se arat Iaptul c n activitatea sa de supraveghere
procurorul poate, n msura n care consider c este necesar, s asiste la eIectuarea oricrui act de urmrire penal sau s l eIectueze personal.
STUDII. COMENTARII
121
THEMIS nr. 2-3/2010
Pe trm probator, principiul rolului activ se ntreptrunde cu acela al aIlrii adevrului si cu necesitatea
respectrii legalittii.
AstIel, Codul prevede obligatia autorittilor judiciare de a lmuri cauza sub toate aspectele, tocmai ra-
portat la nevoia realizrii scopul procesului penal, dar sub necesitatea existentei unei temeinice acoperiri a
situatiei de Iapt n probele administrate n cauz.
n acelasi sens se arat Iaptul c este rolul organelor de cercetare, precum si al instantelor de judecat de
a administra toate probele incidente n cauz, Iie c acestea sustin acuzarea nvinuitului sau inculpatului, Iie c
sunt n Iavoarea acestuia, sau c ar avea incident n clariIicarea aspectelor ce tin de latura penal ori de latura
civil a cauzei.
De asemenea, n acelasi context, nu pot Ii respinse probe dect motivat, dac acestea nu sunt pertinente,
concludente si utile cauzei.
Pe acelasi plan se prevede n art. 63 alin. (2) C. proc. pen. Iaptul c nicio prob nu are valoare dinainte
stabilit, aprecierea Icndu-se de organul de urmrire penal sau de instanta de judecat, la momentul stabilirii
unei solutii. Ca o garantie n plus, probele obtinute n mod ilegal nu pot Ii Iolosite n procesul penal.
Existenta probelor capt astIel o valoare deosebit, n lipsa acestora, situatie cu care asimilm si even-
tualele ilegalitti n momentul administrrii lor, neputndu-se ajunge la o corect aIlare a adevrului.
n procesul de administrare a probelor, precum si n ntreaga activitate desIsurat cu ocazia cercetrii
unei cauze, o mare important o are modul n care reprezentantul autorittii judiciare, Iie c este organ de
cercetare, procuror sau judector, relationeaz cu prtile implicate.
AstIel, implicarea eIectiv a victimei inIractiunii, de exemplu, n svrsirea Iaptei, poate lsa asupra
acesteia urme adnci, care implic necesitatea adoptrii unei anumite atitudini Iat de acesta. Elemente
asemntoare pot Ii avute n vedere si atunci cnd se pune n discutie ascultarea martorilor sau luarea declaratii-
lor de nvinuit sau inculpat.
n literatura de specialitate, n evidentierea acestui aspect se arat Iaptul c Iorta probant a mrturisirii,
valoarea de adevr a depozitiilor unui martor, nu pot Ii apreciate n mod real si complet dac cei care eIectueaz
cercetrile nu cunosc mecanismele interioare de ordin psihic ce sunt Iundamentul mrturiei
7
si, am aduga noi,
dac nu pot comunica n asa Iel cu acestia nct s asigure aIlarea complet a adevrului.
Exemplele sunt multiple, n literatura de specialitate se arat c n comunicarea cu victimele minore ale
unei inIractiuni, de exemplu, este necesar s se asigure un cadru conIortabil, Iamiliar, iar recomandarea este ca
discutiile s Iie purtate de psihologi.
Este relativ usor de observat si necesitatea de a capta ncrederea martorilor, dar si a victimelor, n acele
ipoteze n care se simt amenintate de ctre nvinuit sau inculpat sau n care inIractiunea a avut un impact neIast
asupra acestora, n caz de viol de exemplu, sau de omor, tlhrie etc.
8
.
Avnd n vedere situatia special n care se aIl aceste persoane, mijloacele obisnuite de interactionare,
ct si de ascultare s-ar putea s nu Iie suIiciente, n demersul de descoperire a adevrului. n aceste cazuri este
7
Tudorel-Severin Butoi, Psihologie fudiciar. Tratat universitar, Pinguin Book, 2008, p. 95.
8
Prin Rechizitoriul nr. 1808/P/2008 al Parchetului de pe lng Judectoria Sectorului 6 Bucuresti au Iost trimisi n judecat mai multi inculpati,
acuzati de Iaptul c au Iormat o asociere n vederea comiterii de inIractiuni, prin intermediul creia au svrsit mai multe Iapte de Ials, nselciune,
tulburare de posesie, tlhrie, lipsire de libertate n mod ilegal si altele. n Iapt, s-a retinut c inculpatii, dup o alegere riguroas a victimelor,
concentrndu-se supra persoanelor n vrst sau persoane cu anumite nevoi sociale, si procurau acte de proprietate Ialse asupra imobilelor aIlate n
proprietatea acestora, dup care nstrinau acele apartamente. La reIuzul prtilor vtmate de a prsi locuinta se intervenea Iie n Iort, Iie, pe baza
actelor Ialse, se intenta actiune n revendicare. n actul de trimitere n judecat, relativ la starea victimelor, la pozitia psihic pe care o poate
determina implicarea acestora ntr-o inIractiune, procurorul arat urmtoarele:, F.V.: Pe acesta procurorul de caz l-a gsit acas, trind n conditii
modeste. Folosea un bec Ioarte slab pentru a nu consuma curent electric si purta ntr-un picior o jumtate de ciorap. Este om bun la toate pe la
diIerite biserici din cartier. Mai nti si plteste datoriile si din ce i rmne si ia de mncare. Vecinii spun c este extrem de onest. I s-au umezit
ochii yi au nceput s-i tremure buzele cnd, fiind vizitat de procuror i s-a adus la cunoytin( c nu mai este proprietar pe apartamentul su.
AIirm c primeste tot Ielul de teleIoane dubioase, Iiind ntrebat dac doreste s Iie angajat s vnd pliante la vrsta sa de peste 80 de ani. Se
veriIic probabil dac a decedat pentru a i se ocupa apartamentul. F.V. nu deschide usa la necunoscuti. (.) M.M:. A Iost luat de acas de persoane
care s-au pretind de la politie si sechestrat 3 luni de zile. A Iost abandonat n strad, noaptea, n plin cmp. Ct a Iost sechestrat apartamentul i s-a
vndut. Vecinii l-au lsat s doarm, iarna, pe saltele n usctoria blocului n care a stat. Acum e la azilul de btrni unde a Iost gsit de procuror cu o
pung de plastic n care si cra lucrurile. Vecinii s-au adresat politiei n repetate rnduri, care le-a comunicat c totul este n regul. M.M. o
recunoaste pe G. C., cea care dorea s se mute cu el n apartament pentru c, evident, l iubea.(..) $.V.: dup ce a Iost cu I.R. si G.C. pe la diIerite
restaurante, s-a ntors ntr-o zi acas si a constatat c apartamentul su are o alt us. Acum doarme pe beton n scara unui bloc sau pe la diversi
prieteni de pahar de altdat. Vine repetat la procuror s l ntrebe cnd si poate recupera apartamentul c nu are unde s doarm si i este Irig. Se Iac
demersuri pentru internarea lui ntr-un azil de btrni.' Rechizitoriul nr. 1808/P/2008 al Parchetului de pe lng Judectoria Sectorului 6 Bucuresti,
nepublicat.
STUDII. COMENTARII
122
THEMIS nr. 2-3/2010
nevoie de o atentie sporit, care porneste de la modul de adresare, continu cu atitudinea avut de reprezentan-
tul autorittii judiciare si se Iinalizeaz cu modul n care acesta interpreteaz att cele relatate, ct si gesturile,
mimica, persoanelor din Iata sa.
Relativ la aceste realitti, expunem n continuare cteva tehnici aproIundate relativ modern, pe care le
considerm Ioarte utile n interactiunea cu persoanele implicate n procesul penal, si care au Iost dezvoltate cu
ocazia aparitiei pe trmul psihologiei a unei discipline asociate acesteia numit NLP Neuro-Linguistic
Programming (Programare Neuro-Lingvistic)
9
. Acestea sunt Rapport, Ancora si cteva aspecte legate de
limbajul non-verbal.
Am relieIat mai sus scopul prevzut la art. 1 C. proc. pen. pentru a arta care este Iinalitatea spre care se
ndreapt acesta.
Am ilustrat apoi cteva elemente cu caracter sumar legate de principiul rolului activ, ntruct ceea ce
vom descrie excede limitelor normale ale prerogativelor si implicrii care este asteptat de la organele judicia-
re
10
, dar pot Ii ns exprimate prin cerintele acestui principiu, exempliIicnd sumar pe trm probator ntruct
conexiunile ce sunt Icute cu persoanele implicate n activitatea judiciar se Iac n primul rnd n acea zon.
Ulterior urmeaz s Iacem cteva consideratii cu privire la gradul de compatibilitate al unor astIel de
mijloace cu principiul legalittii administrrii probelor.
Raport
Conceptul de ,rapport se reIer la o stare emotional de conectare cu o alt persoan, la senzatia de
Iamiliaritate, de a Ii pe aceeasi lungime de und cu aceasta.
n NLP, strii de rapport i se acord o important Ioarte mare privind comunicarea interpersonal. Se
consider c atunci cnd ntre dou persoane exist rapport, relatia se deschide, comunicarea devine mult mai
onest si mai bogat. Or, o astIel de comunicare este esential n interactiunea dintre victim, martor, nvinuit
sau inculpat si autorittile judiciare.
Pentru a ntelege cum se poate obtine starea de rapport cel mai bine, este util apelarea la o serie de con-
cluzii oIerite de cercetri din psihologie. De pild, psihologul american Albert Mehrabian a realizat n 1971 o
serie de cercetri care arat c n comunicarea emotiilor si atitudinilor personale cuvintele au o pondere de doar
7, n timp ce calittile vocii au o pondere de 38 iar limbajul corpului de 55. Cu alte cuvinte, comunicm
emotiile si atitudinile noastre n primul rnd prin cum spunem ceva, nu prin ceea ce spunem.
Specialistii NLP se Iolosesc de astIel de cercetri pentru a sugera c cea mai bun cale de a crea rapport
cu o persoan este aceea de a copia calittile vocii sale si limbajul su non-verbal, o tehnic cunoscut ca
mirroring (oglindire). AstIel, vom vorbi cu aceeasi vitez ca si cealalt persoan, vom Iolosi acelasi volum de
vorbire, ne vom asuma aceeasi postur, vom Iolosi aceleasi gesturi ale minilor s.a.m.d.
n mod subconstient, persoana cu care interactionm va receptiona toate aceste asemnri la nivel non-
verbal, care comunic asemnri atitudinale. n mod constient, ceea ce ea va percepe si va simti este: ,aceast
persoan e ca mine, e pe lungimea mea de und, m va intelege. Chiar dac nu va sti exact de ce percepe si
simte acest lucru.
n zona comunicrii exist specialisti care predau si Iolosesc cu Ioarte mult raIinare moduri de a con-
strui rapport, Iolosind tehnici de mirroring, bazndu-se pe comunicarea non-verbal.
O idee Ioarte puternic sugerat de acestia este aceea c imitnd comunicarea non-verbal a persoanei
cu care interactionm si apoi modiIicnd gradual limbajul nostru non-verbal, o vom Iace pe cealalt persoan s
Iac instinctiv, la Iel, dintr-o tendint a ei de a pstra starea de rapport. O vom ghida subtil ntr-un alt limbaj al
corpului, ntr-o alt intonatie a vocii si, astIel, i vom schimba si starea emotional care tinde s Iie corelat cu
acestea.
9
NLP (Programarea Neuro-Lingvistic) este o disciplin psihologic preocupat de identiIicarea tiparelor de gndire, simtire, comunicare si
comportament uman care produc cele mai bune rezultate, n vederea nsusirii acestora de ctre oricine. A Iost Iondat n anii 1970` de ctre Richard
Bandler si John Grinder la Universitatea din CaliIornia, pornind de la modelarea a 3 psihoterapeuti de mare succes ai vremii: Fritz Perls, Milton
Erickson si Virginia Satir. Una dintre lucrrile Iundamentale n materie este Dilts, R., Grinder, J., Delozier , J., and Bandler, R. (1980). Neuro-
Linguistic Programming. Jolume I. The Studv of the Structure of Subfective Experience. Cupertino, CA: Meta Publications
10
Un citat, cu un puternic iz literar, dar interesant cu privire la interesul acordat n investigarea inIractorilor ar Ii urmtorul: ,I-am investigat cu ura si
nversunarea nsetatului de justitie, prioritar sub aspectul descoperirii adevrului, dar si animat de curiozitate stiintiIic' Tudorel-Severin Butoi,
Criminali in serie, Psihologia Crimei, Probos, 2003, p. 9.
STUDII. COMENTARII
123
THEMIS nr. 2-3/2010
Ancora
Un alt concept psihologic popularizat de NLP este cel de ,ancor. O ancor este o asociatie mental n-
tre un anumit continut inIormational si altul, sau un anumit continut inIormational si o emotie.
Mintea uman Iunctioneaz pe baz de asociatii ntre idei, evenimente, emotii, concepte s.a.m.d. O an-
cor nseamn, n Iapt, o astIel de asociatie care este Ioarte puternic, ca un drum parcurs de multe ori si bine
bttorit.
Consecinta este c atunci cnd n mintea noastr constient apare un element, el va trage automat dup
el un alt element cu care este asociat mintal. Un anumit obiect declanseaz automat a anumit emotie, un
anumit cuvnt declanseaz automat o anumit amintire, ele Iiind astIel niste ancore psihologice.
Conceptul de ,ancore este Iolosit deseori n psihologie n relatie cu gestionarea emotiilor. Se creeaz,
de pild, prin diverse tehnici o ancor ntre o anumit actiune si emotii pozitive, pentru a nlocui o ancor ntre
aceeasi actiune si o emotie negativ si a-i oIeri persoanei respective posibilitatea de a Iace usor acea actiune.
ns o aplicatie a ancorelor psihologice mult mai apropiat de zona relationrii dintre victim, martor,
nvinuit sau inculpat si autorittile judiciare este cea legat de memoria uman si amintire. Ancorele pot permite
revenirea n mintea constient a anumitor evenimente sau a anumitor detalii legate de acestea pe care initial
persoana nu putea s si le aminteasc.
Dac este identiIicat o ancor care are asociat cu ea numeroase inIormatii, prin Iolosirea ancorei res-
pective se va declansa amintirea automat a acelor inIormatii. Aceast ancor poate s Iie o propozitie cheie, un
obiect cheie prezent atunci cnd a avut loc un anumit eveniment, o persoan cheie, locul de desIsurare a
evenimentului.
Folosirea ancorelor nu nseamn altceva dect Iolosirea legilor naturale ale memorrii si amintirii in-
Iormatiilor pentru a aduce n mintea constient inIormatia dorit.
n conditiile n care anumite emotii negative asociate cu un eveniment pot deseori s duc la reprimarea
amintirilor, Iolosirea ancorelor psihologice este cu att mai util pentru a declansa un Ienomen opus, de
reamintire a evenimentelor si a detaliilor acestora care pot conta Ioarte mult din punct de vedere practic.
Schimbrile non-verbale
Tinnd cont de ponderea mijloacelor non-verbale de comunicare (vocea si corpul) n transmiterea emo-
tiilor si atitudinilor, devine evident utilitatea extraordinar a desciIrrii corecte a acestora.
Prin citirea si interpretarea eIicient a indiciilor lsate de limbajul non-verbal pot Ii deduse diverse emo-
tii si atitudini ale persoanei respective. Iar pornind de la acestea pot Ii deduse alte aspecte relevante, precum
prezenta unor minciuni n declaratiile sale sau probabilitatea ca persoana s svrseasc anumite actiuni.
ntelegerea comunicrii non-verbale nu este ns o sarcin usoar. ntre specialistii din domeniu exist
contradictii numeroase privind semniIicatia anumitor semnale non-verbale, la Iel cum exist multiple declaratii
despre modul corect de interpretare a numitor semnale, Ir un suport stiintiIic solid al acestora.
Exist ns si arii de consens, care merit explorate pentru utilitatea lor. O astIel de arie este ideea c
ceea ce e bine s ne trezeasc atentia n comunicarea non-verbal a unei persoane nu sunt trsturile acesteia, ci
modiIicrile ei. n special acelea subtile dar relativ bruste, ca reactie la un anumit stimul extern sau intern.
Spre exemplu, nu ne intereseaz att de mult postura unei persoane cnd discutm cu ea, ct Iaptul c
aceasta s-a schimbat atunci cnd i-am adresat persoanei o anumit ntrebare. Sau Iaptul c pozitia minilor ei
s-a schimbat cnd a nceput s vorbeasc despre o anume rud, sau Iaptul c a nceput s se Irece cu mna la
ochi cnd a Icut o anume aIirmatie.
Aceste mici schimbri de la nivel non-verbal sunt indicii c ntrebarea, ruda sau aIirmatia respectiv au
semniIicatii aparte pentru persoana cu care stm de vorb, declanseaz anumite stri emotionale care, la rndul
lor, declanseaz modiIicri inconstiente n limbajul trupului sau n calittile vocii.
STUDII. COMENTARII
124
THEMIS nr. 2-3/2010
Cu practic si cu o bun ntelegere a legturii dintre verbal, non-verbal si emotional, micile modiIicri
semniIicative de la nivel non-verbal la o persoan pot Ii depistate si pot Ii desciIrate, pentru a adapta comunica-
rea, modul de relationare cu persoana respectiv si a obtine rezultate dorite.
Dac am artat deja locul unde se gseste necesitatea utilizrii unor astIel de tehnici, vom ncerca mai
departe s atingem cealalt latur implicat, anume cea a legalittii.
Sub acest aspect, asa cum artam si mai sus, probele obtinute n mod ilegal nu pot Ii Iolosite n procesul
penal, potrivit celui de al doilea alineat al art. 64 C. proc. pen. n interpretarea acestui text de lege s-a artat n
doctrin Iaptul c, pe lng utilizarea violentelor, a tratamentului degradant sau inuman, a unor Ioloase
materiale etc., probele ilegale s-ar putea provoca si prin amgire sau inIluentare a persoanei care oIer declara-
tia
11
.
Cu alte cuvinte, sunt metodele artate mai sus de natur s produc aceleasi eIecte cu cele pe care
Curtea European a Drepturilor Omului le-a dat, de exemplu, actiunilor provocatoare ale unui agent al statu-
lui
12
, sau de natura celor pe care le genereaz practica att de criticat n doctrin si jurisprudent a citirii
declaratiilor anterioare ale persoanei, nainte de a i se lua o nou depozitie?
Dup cte se poate observa, am descris mai sus o serie de elemente care nu se constituie ele nsele n
mijloace de prob, n sensul procedural al cuvntului, anume cile legale prin care sunt administrate probele n
procesul penal si nici n probe propriu-zise.
Acestea pot ajuta prin dou aspecte. Primul se reIer la crearea unui grad ridicat de conIort, de sigurant
si ncredere, iar cel de al doilea are n vedere interpretarea anumitor reactii ale persoanei ascultate, n asa Iel
nc spusele acesteia s Iie ntelese cu mai mult acuratete.
n ceea ce priveste primul element, acesta nu poate duce n nicio situatie la aIectarea legalittii probei.
Mai mult dect att, avnd n vedere c n general atitudinea persoanelor, Iie acestea martori, prti v-
tmate, nvinuiti sau inculpati cu att mai puternic, este una de team, n general neIiind nicio cauz de bucurie
prezenta n Iata organului de anchet, crearea unei legturi cu acestea devine imperios necesar.
Tocmai de aceea, capacitatea de a utiliza aceeasi terminologie ca si interlocutorul, de a l determina sub-
constient s simt apropiere poate Ii nepretuit. Aceasta nu este altceva dect o oglindire a modului de audiere a
minorilor prin joac, doar c la un nivel mai subtil.
Raportndu-ne la Iaptul c astIel se poate ajunge nu numai la stabilirea unei legturi emotionale cu per-
soana ascultat, dar mai mult, la inducerea ctre aceasta a unei stri de bine, de conIort, concluzia nu poate Ii
alta dect c, total diIerit de obtinerea unei probe ilegale, ne aIlm n directia unei declaratii mult mai apropiate
de realitate dect n alte situatii.
Pe lng aceasta putem aduga si c n procedura penal exist o serie ntreag de garantii care, Iiind
menite s evite aspecte mult mai grave, precum obtinerea de probe prin violente, oIerirea de Ioloase, inerent se
constituie si bariere de protectie mpotriva unor eventuale ncercri de amgire. Facem reIerire aici la Iaptul c
sunt reglementate situatii n care ascultarea se poate Iace doar n prezenta unui aprtor
13
, la Iaptul c n cursul
urmririi penale aprtorul unei prti, precum si al nvinuitului, poate asista la orice act de urmrire penal
14
si
altele.
Discutnd despre cel de-al doilea aspect indicat, observm c, studiind starea n care se aIl persoana
ascultat, Iie aceasta martor, parte vtmat, nvinuit sau inculpat, miscrile acesteia, modul n care se maniIes-
t, modiIicrile n postur, gestic, organul judiciar poate ndrepta dialogul n sensul de a elucida acele puncte
ale strii de Iapt care au rmas n suspans.
Este evident c astIel de practic nu este de natur a aduce atingere principiului legalittii probelor. Aici
exist un dialog ntre dou persoane, Iiecare cu interesele proprii, sau cu temerile si crezurile sale, modul de
comportament al oricreia dintre acestea va inIluenta atitudinea viitoare a interlocutorului.
11
Nicolae Volonciu, Alina Barbu, Codul de procedur penal comentat. Art. 62-135. Probele i mifloacele de prob, Ed. Hamangiu, Bucuresti,
2007, p.12.
12
Corneliu Brsan, Conventia European a Drepturilor Omului, Comentariu pe articole, vol I drepturi si libertti, Ed. All Beck, Bucuresti, 2005,
p. 520.
13
Cazurile prevzute de art. 171 alin. (2) C. proc. pen.
14
A se vedea prevederile art. 172 alin. (1) C. proc. pen., precum si Decizia nr. 1086 din 20 noiembrie 2007 a Curtii Constitutionale, publicat n
M. OI. nr. 866 din 18 decembrie 2007.
STUDII. COMENTARII
125
THEMIS nr. 2-3/2010
AstIel, ascultnd partea vtmat a unei inIractiuni de tentativ de omor, procurorul poate observa dac,
n momentul n care pune o anumit ntrebare, aceasta reactioneaz, tresare sau dac devine inconIortabil cu a
descrie o parte din evenimente.
Problema este de acuratete a unor aspecte care sunt remarcate oricum si uneori involuntar. A scoate ast-
Iel de elemente n aIara licitului nseamn a reduce nejustiIicat mijloacele Iolosite n descoperirea adevrului.
Am artat mai sus Iaptul c aceste tehnici sunt de natur a da eIicient principiului rolului activ. Aceas-
ta pentru c, dup cte se poate observa, anumite elemente exced activittilor uzuale ale unei anchete, si lipsa
utilizrii lor nu ar putea n nicio situatie duce la o eventual casare a unei hotrri sau, de exemplu, la admiterea
unei plngeri introduse n temeiul art. 278
1
urmate de restituirea cauzei la procuror.
Totusi, eIectele se pot vedea n mai buna administrare a justitiei, n solutionarea cu acuratete a cauzelor
penale, prin justa aIlare a adevrului, precum si, pn la urm, n cresterea ncrederii justitiabililor, att n actul
de justitie, ct si n cei chemati la nIptuirea sa
15
.
Concluzionnd, astIel de metode utilizate n vederea realizrii scopului procesului penal pun mai com-
plet ca pn acum n valoare, sub umbrela principiului rolului activ al organelor judiciare, elementele de natur
s duc la aIlarea adevrului n cauzele penale.
15
O victim a unei inIractiuni de viol, la ndemnul de a merge si a depune plngere prealabil, a artat c nu doreste, pentru c are siguranta c nu va
Ii tratat corespunztor, c nu va gsi ntelegere, c va Ii obligat s suporte o procedur judiciar lung si care nu i va da satisIactie la sIrsit. Poate
c dac instantele si parchetele ar da mai mult atentie oamenilor nu s-ar ajunge n astIel de situatii.
STUDII. COMENTARII
Termenul rezonabil al arestrii preventive
126
THEMIS nr. 2-3/2010
Termenol rezonubil ul urestrii preventive in lominu
prevederilor Conven{iei eoropene u dreptorilor omoloi.
Jorisproden{u Cor{ii Ioropene u reptorilor Omoloi
Elena-Aurora Prun (Dogaru)
Procuror stagiar
1. Standardul european de protec(ie
Curtea european a drepturilor omului a artat nc din jurisprudenta sa de nceput
1
c art. 5 din Con-
ventia European a Drepturilor Omului, care ncepe prin aIirmarea dreptului Iiecrei persoane la libertate si la
sigurant, determin cazurile si conditiile n care este permis s se deroge de la acest principiu, cu deosebire n
vederea mentinerii ordinii publice, care impune reprimarea Iaptelor care constituie inIractiuni.
Dreptul la libertate si sigurant este un drept Iundamental si inalienabil, protejat de Conventia european
a Drepturilor Omului prin art. 5. Cu toate acestea, acest drept nu are caracter absolut, astIel c n anumite
situatii legitime, legale si obiectiv determinate, poate cunoaste limitri
2
. Scopul urmrit de acest articol este de
a asigura c nimeni nu este lipsit de libertate n mod arbitrar, adic s nu Iie sau s rmn privat de libertate
dect cu respectarea exigentelor impuse de parag. 1 al art. 5.
Exceptiile de la recunoasterea dreptului la libertate si sigurant, prevzute n art. 5 parag. 1 au caracter
limitativ si numai o interpretare restrictiv a dispozitiilor acestui articol este compatibil cu obiectul si scopul
Conventiei. AstIel, sunt prevzute urmtoarele cazuri de privare de libertate autorizat: detentia n urma unei
condamnri; arestarea sau detentia dispus printr-o ordonant judiciar n vederea garantrii executrii unei
obligatii legale; detentia preventiv, detentia unui minor aIlat n anumite situatii speciale; detentia unor
persoane bolnave sau aflate in stare de mare dificultate i detinerea strinilor, n vederea expulzrii. Orice alt
detentie care nu se ncadreaz n situatiile enumerate n art. 5 parag. 1 este ilegal.
n mai multe cauze, Curtea a artat c avantajele pe care le prezint detentia preventiv sunt cunoscute
si nu pot Ii negate: s mpiedice persoana suspect s Iug, s evite distrugerea unor probe, s mpiedice
svrsirea unor noi inIractiuni sau, eventual, s-l protejeze mpotriva Iuriei publicului sau a victimei. Dar
adversarii detentiei provizorii nu nceteaz s aIirme c aceasta prezint si numeroase inconveniente: reprezint
o atingere adus prezumtiei de nevinovtie, produce o ruptur de mediul Iamilial si proIesional si poate
constitui uneori un mijloc de presiune asupra inculpatului pentru a-l constrnge s mrturiseasc.
AstIel Curtea european a precizat care este principiul general n aceast materie n aIacerea Wemhoff:
,detentia preventiv trebuie s aib un caracter exceptional, starea de libertate fiind starea normal i ea nu
trebuie s se prelungeasc dincolo de limitele re:onabile independent de faptul c ea se va imputa sau nu din
pedeaps.
1
Cauza Wemhoff c. Germania, Hotrrea din 27 iunie 1968
2
Corneliu Brsan, Conventia European a Drepturilor Omului, comentariu pe articole, vol. I Drepturi i libertti, Ed. All Beck, Bucuresti, 2005,
p. 292.
STUDII. COMENTARII
127
THEMIS nr. 2-3/2010
2. Termenul rezonabil al arestrii preventive yi jurispruden(a CEDO
2.1. Considera(ii preliminare
Articolul 5 parag. 3 din Conventia european se aplic numai n cazul persoanelor arestate preventiv n
Iaza de urmrire penal, precum si n Iaza judectii n prim instant, si are ca scop garantarea dreptului la
libertate al unei persoane prin evitarea mentinerii acesteia n detentie pentru o durat de timp excesiv.
S-a pus astIel problema interpretrii notiunii de ,limite re:onabile". Aceast apreciere va Ii una in con-
creto, urmnd a se analiza circumstantele Iiecrui caz n parte. Pentru ntelegerea acestei notiuni trebuie
explicat legtura dintre ea limitele rezonabile ale detentiei preventive si dispozitia asemntoare cuprins
n art. 6 parag. 1 intervalul de timp rezonabil n care trebuie judecat o cauz. Cu privire la aceasta, Curtea, n
cauza Stgmller c. Austriei, noteaz c: ,dispo:itia din articolul 6 paragraf 1 se intinde asupra tuturor
fustitiabililor i are ca scop s ii protefe:e impotriva duratei excesive a procedurii, in materie penal, ea
vi:ea: in mod special s evite prelungirea pe o perioad prea mare de timp a incertitudinii cu privire la
soarta inculpatului. Articolul 5 paragraf 3 se refer la persoanele aflate in detentie preventiv. El cere o
diligent sporit pentru procedurile de acest tip. Tocmai din acest punct de vedere, intervalul prev:ut de
articolul 5 se deosebete de cel prev:ut de articolul 6. Pe de alt parte ins, chiar dac durata instructiei
penale nu depete limitele considerate re:onabile, cea a detentiei o poate face.
Aprecierea limitelor rezonabile ale unei detentii provizorii se Iace lundu-se n considerare circumstan-
tele concrete ale Iiecrui caz, pentru a vedea n ce msur ,exist indicii precise cu privire la un interes public
real care, fr a fi adus atingere pre:umtiei de nevinovtie, are o pondere mai mare decat cea a regulii
generale a fudecrii in stare de libertate` (cauza Labita c. Italia). n acest sens s-a pronuntat Curtea si n
cauzele Neumeister c. Austria si Stasaitis c. Lituania.
Dac motivele pentru care o persoan poate Ii lipsit de libertate sunt cam aceleasi n toate legislatiile
pentru conservarea probelor, pentru a mpiedica exercitarea de presiuni asupra martorilor sau victimei sau o
posibil ntelegere ntre inculpat si complicii si, ori pentru a proteja ordinea public n cazul inIractiunilor cu
puternic ecou n rndul comunittii, pentru a preveni svrsirea de noi inIractiuni sau pentru a mpiedica Iuga
acuzatului Curtea nu se multumeste s constate simpla invocare a lor de ctre instante, ci supunnd aceste
motive unui examen atent oblig instantele nationale s argumenteze cu probe motivele pentru care msura
arestrii preventive a Iost prelungit, demonstrnd astIel c au depus diligente speciale n desIsurarea procedu-
rii (cauza Jablonski c. Polonia).
Trebuie spus, n primul rnd, c persistenta motivelor plauzibile de a crede c persoana n cauz a svr-
sit o inIractiune este o conditie sine qua non a conIormittii lipsirii de libertate cu dispozitiile art. 5. Cu toate
acestea, dup o anumit perioad de timp, aceste motive nu mai sunt suIiciente pentru a justiIica privarea de
libertate (cauzele W. c. Elvetia si Stasaitis c. Lituania). Curtea va examina deci pertinenta celorlalte motive
invocate de instantele nationale. n plus, Curtea va cerceta dac procedura s-a desIsurat cu o diligent sporit
(cauzele Contrada c. Italiei si Barfuss c. Republica Ceh).
Potrivit Curtii, sub imperiul art. 5 parag. 3, atunci cnd decid cu privire la prelungirea lipsirii de liberta-
te, autorittile sunt obligate s analizeze n ce msur este suIicient plata unor garantii care s asigure
pre:enta persoanei in cau: la fudecat (Neumeister c. Austria). n cauza Wemhoff Curtea a precizat urmtoa-
rele: atunci cnd mentinerea n detentie este motivat doar de teama ca inculpatul s nu Iug, poate Ii ordonat
eliberarea lui dac este posibil obtinerea unor garantii care s asigure prezenta sa la judecat. Mrimea acestei
garantii nu trebuie evaluat doar prin raportare la prejudiciul suIerit ntruct aceast garantie tinde s asigure
prezentarea acuzatului la judecat si nu repararea prejudiciului; importanta sa trebuie deci apreciat prin
raportare, n principal, la persoana acuzatului, la resursele sale Iinanciare, la legturile sale cu persoanele care i
servesc ca si cautiune.
n situatia n care persoana este n stare de detentie, este esential ca instantele nationale s aprecieze da-
c termenul care a curs naintea judecrii acuzatului a depsit la un moment dat limitele rezonabile, adic acelea
STUDII. COMENTARII
128
THEMIS nr. 2-3/2010
ale sacriIiciului care, n circumstantele cauzei, ar putea n mod rezonabil s Iie impus unei persoane prezumate
a Ii nevinovat
3
.
Fiind una din valorile Iundamentale protejate prin dispozitiile Conventiei, n situatiile n care se aduce
atingere acestei valori, Curtea European a Drepturilor Omului exercit un control riguros. n primul rnd, este
vorba de atingerile provenite de la autorittile publice.
Pentru ca o msur privativ de libertate s Iie conIorm cu Conventia, ea trebuie s Iie luat n conIor-
mitate cu dreptul intern al statului n cauz si trebuie s poat Ii inclus n cel putin una din ipotezele prevzute
de art. 5 parag. 1.
Articolul 5 parag. 1 lit. c). ,Nimeni nu poate Ii lipsit de libertatea sa dect (...) dac a Iost arestat sau
retinut n vederea aducerii sale n Iata autorittii judiciare competente, atunci cnd exist motive verosimile de a
bnui c a svrsit o inIractiune sau cnd exist motive temeinice de a crede n necesitatea de a-l mpiedica s
svrseasc o inIractiune sau s Iug dup svrsirea acesteia.
Articolul 5 parag. 3 a consacrat institutia termenului rezonabil al arestrii preventive, prevznd c:
,Orice persoan arestat sau detinut, n conditiile prevzute de paragraIul 1 lit. c), trebuie adus de ndat
naintea unui judector sau magistrat mputernicit prin lege cu exercitarea atributiilor judiciare si are dreptul de
a Ii judecat ntr-un termen re:onabil (s.n.) sau eliberat n cursul procedurii. Punerea n libertate poate Ii
subordonat unei garantii care s asigure prezentarea persoanei n cauz la audiere.
Dispozitiile art. 5 parag. 3 se reIer numai la privarea de libertate dispus n temeiul art. 5 parag. 1
lit. c), cu care Iormeaz un tot unitar n privinta celui arestat n vederea aducerii sale n Iata autorittii compe-
tente, atunci cnd exist motive verosimile de a bnui c a svrsit o inIractiune sau cnd exist motive
temeinice de a crede n necesitatea de a-l mpiedica s svrseasc o inIractiune sau s Iug dup svrsirea
acesteia.
AstIel, Curtea European a considerat c avnd n vedere aceast legtur, o persoan condamnat n
prim instant si aIlat n stare de detentie n timpul judecrii propriului apel nu poate Ii considerat ca detinut
n vederea aducerii sale n Iata autorittii competente, atunci cnd exist motive verosimile de a bnui c a
svrsit o inIractiune pentru care a Iost condamnat
4
. O persoan condamnat n prim instant, Iie c a Iost sau
nu n stare de detentie pn n acel moment, se gseste n situatia prevzut de art. 5 parag. 1 lit. a), care
autorizeaz privarea de libertate a persoanelor pe baza condamnrii, chiar si nedeIinitive, pronuntate de ctre un
tribunal competent, caz ce presupune att o constatare a vinovtiei consecutiv stabilirii, potrivit legii, a
comiterii unei inIractiuni, ct si aplicarea unei pedepse sau a altor msuri privative de libertate.
2.2. Perioada de timp ce este luat n considerare n aprecierea termenului rezonabil
Momentul de la care ncepe s se calculeze durata termenului rezonabil dies a quo este cel la care
persoana acuzat este retinut sau arestat. Fosta Comisie a precizat ns c dreptul de a Ii judecat ntr-un
termen rezonabil sau eliberat n cursul procedurii nu poate Ii invocat de cel care, chiar dac ar Iace obiectul unei
ordonante de detinere preventiv, execut, n acelasi timp, o pedeaps privativ de libertate la care a Iost
condamnat, ntruct el se aIl n situatia prevzut de art. 5 parag. 1 lit. a) din Conventie.
SIrsitul perioadei ce trebuie luat n considerare dies ad quem - se raporteaz la momentul pronunt-
rii unei hotrri de condamnare n prim instant, chiar nedeIinitiv, sau la momentul punerii n libertate
5
.
Numai prin stabilirea momentului ce poate Ii considerat punctul Iinal al detentiei preventive poate Ii apreciat
dac durata acesteia este rezonabil. n cauza de nceput a activittii sale, Wemhoff c. Germania, Curtea si-a
Iixat jurisprudenta n materie. n raportul su, Comisia a emis avizul potrivit cu care momentul final al detentiei
preventive avut n vedere de art. 5 parag. 3 este acela n care acu:atul compare in fata instantei de fudecat.
Instanta european nu a Iost de acord cu aceast interpretare a textului, considernd-o restrictiv. n consecint,
a recurs la principiul general de interpretare a tratatelor internationale prin raportare la scopul lor n situatia de
3
Corneliu Brsan, op. cit., p. 358.
4
CEDO, Cauza B c. Austria, Hotrrea din 28 martie 1990.
5
CEDO, cauza Toth c. Austria, Hotrrea din 12 decembrie 1991; cauza Wemhoff c. Germania, Hotrrea din 27 iunie 1978; cauza Labita c. Italia,
Hotrrea din 6 aprilie 2000.
STUDII. COMENTARII
129
THEMIS nr. 2-3/2010
Iat, acesta Iiind asigurarea liberttii persoanei, si a considerat c ,,nu s-ar putea concepe de ce protectia pe
care art. 5 din Conventie caut s-o asigure persoanelor bnuite de svarirea unor infractiuni impotriva
detentiilor preventive prelungite in exces nu ar continua pan in :iua pronuntrii hotrarii i s-ar opri la
momentul deschiderii procesului. AstIel, instanta european a decis, cu valoare de principiu, c termenul Iinal
al perioadei de detentie preventiv la care se reIer art. 5 parag. 3 va Ii considerat :iua cand hotrarea de
condamnare a devenit definitiv sau aceea in care s-a statuat asupra fondului cau:ei, fie chiar numai in prim
instant. Perioada detentie n timpul procedurilor n apel sau recurs nu intr n discutie pe terenul art. 5
parag. 3; acestea vor Ii luate n considerare pe terenul art. 6 parag. 1, care are n vedere durata unui proces, n
ansamblul su.
n scopul analizei respectrii prevederilor art. 5 parag. 3 din Conventia european, la aprecierea duratei
totale a privrii de libertate vor Ii luate n considerare toate perioadele de timp n care o persoan a Iost arestat
pentru aceeasi acuzatie, n cazul n care ulterior punerii n libertate initiale a Iost rearestat
6
. Cu toate acestea,
Curtea European, n unele cazuri, desi existau dou perioade de privare de libertate, a constatat nclcarea
conditiilor art. 5 parag. 3 prin analiza separat a acestora
7
.
2.3. Principii generale privind examinarea duratei rezonabile a deten(iei preventive
Pentru a se convinge de existenta motivelor ce justiIic detentia preventiv, se poate spune c instanta
european utilizeaz dou criterii, ce necesit un examen minutios al circumstantelor Iiecrei cauze
8
.
Un prim criteriu este acela conIorm cruia motivele invocate de autorittile nationale competente spre a
mentine o persoan arestat n detentie preventiv trebuie s Iie suficiente i pertinente, n sensul c interesul
public al mentinerii ordinii, n cauza dat, trece naintea dreptului persoanei detinut la libertate.
Al doilea criteriu apare ca subsidiar primului: presupunnd c aceste motive sunt ,,pertinente si suIicien-
te, Curtea trebuie s examineze dac procedura urmririi nu a Iost prelungit cu perioade n care detentia putea
Ii evitat.
2.3.1. Temeiuri relevante yi suficiente
Curtea European a artat c termenul rezonabil nu poate Ii exprimat printr-un numr Iix de zile, spt-
mni, luni sau ani sau n diIerite perioade de timp, n Iunctie de gravitatea inIractiunii
9
.
ntr-o jurisprudent constant, instanta european a stabilit un prim principiu: caracterul re:onabil al
duratei detentiei preventive nu poate fi evaluat in abstracto, ci de la caz la caz, n Iunctie de trsturile speciIice
ale acestuia
10
. Mentinerea strii de detentie poate Ii justiIicat, ntr-un caz concret, numai dac exist indicii
precise n sensul unei necesitti reale si de interes public care, n poIida prezumtiei de nevinovtie, prevaleaz
asupra regulilor privind libertatea individual.
Autorittile judiciare nationale sunt datoare s se asigure c, ntr-o cauz determinat, arestarea preven-
tiv nu depseste o perioad rezonabil. AstIel, n acest scop si avnd n vedere respectarea principiului
prezumtiei de nevinovtie, ele trebuie s ia n considerare toate argumentele pro si contra unei necesitti de
interes public care s justiIice o exceptie de la regula liberttii individuale, consacrat n art. 5 si care s
constituie motivele pentru hotrrea autorittilor de a respinge cererea de punere n libertate.
Articolul 5 parag. 3 nu oblig autorittile sesizate cu o cerere de punere n libertate s rspund Iiecrui
argument invocat de persoana privat de libertate.
6
CEDO, cauza Yalcin c. Turcia, Hotrrea din 19 Iebruarie 2008, parag. 36-38.
7
CEDO, cauza Kemmache c. Franta, Hotrrea din 27 noiembrie 1991, parag. 46-48.
8
Corneliu Brsan, op. cit., p. 365.
9
CEDO, cauza Stogmuller c. Austria, Hotrrea din 10 noiembrie 1969.
10
CEDO, cauza Labita c. Italia, Hotrrea din 6 aprilie 2000; cauza W c. Elvetia, Hotrrea din 26 ianuarie 1993; cauza Contrada c. Italia,
Hotrrea din 24 august 1998; cauza Scott c. Spania, Hotrrea din 18 decembrie 1996; cauza Kudla c. Polonia, Hotrrea din 26 octombrie 2000.
STUDII. COMENTARII
130
THEMIS nr. 2-3/2010
2.3.2. Persisten(a motivelor plauzibile
O conditie sine qua non a legalittii mentinerii arestrii preventive este persistenta motivelor plau:ibile
de a bnui persoana arestat de a Ii svrsit o inIractiune, ns, dup un timp, ele nu mai sunt suIiciente. Curtea
trebuie s stabileasc dac alte motive luate n considerare de autorittile judiciare continu a legitima privarea
de libertate. Cnd acestea se dovedesc a Ii ,,pertinente si ,,suIiciente, ea va cerceta dac autorittile nationale
au depus o diligent deosebit n desIsurarea procedurii.
n cauza Pvrak c. Polonia
11
Curtea European a retinut c privarea de libertate a reclamantului (Iost pre-
sedinte al unei cooperative agricole, n vrst de 58 de ani, Ir cazier, si Ir a Ii acuzat de svrsirea unei
inIractiuni cu violent) care s-a ntemeiat pe necesitatea de a asigura buna desIsurare a procesului penal si
evitarea riscului ca acesta s se sustrag de la proces, a Iost justiIicat n Iaza initial, ns si-a pierdut relevanta
odat cu trecerea timpului. AstIel, s-a considerat c desi art. 5 parag. 3 din Conventie nu oblig autorittile s
elibereze o persoan n considerarea strii sale de sntate, totusi, la prelungirea msurii privative de libertate
trebuie s aib n vedere acest aspect la analiza necesittii continurii detentiei si a lurii unei msuri preventive
alternative, care s Iie apt s asigure prezenta reclamantului la proces.
Curtea European a considerat
12
c existenta si persistenta unor indicii temeinice cu privire la vinovtia
persoanei acuzate, precum si gravitatea inIractiunii nu justiIic n sine o detentie ndelungat. De aceea,
prelungirea arestrii preventive trebuie s se raporteze si la alte criterii ca: aprarea ordinii publice, riscul
exercitrii unor presiuni asupra martorilor si al realizrii unor ntelegeri ntre coacuzati, pericolul de a se
sustrage procedurilor, riscul svrsirii unor noi inIractiuni.
ReIeritor la aprarea ordinii publice, Curtea European a artat
13
c anumite inIractiuni, prin gravitatea
deosebit si reactia publicului, pot crea o stare de neliniste apt s justiIice temporar detentia preventiv, ns
acest Iactor poate Ii pertinent i suficient numai dac se bazeaz pe Iapte capabile s demonstreze c eliberarea
acuzatului tulbur, n mod real, ordinea public. Detentia preventiv si pierde legitimitatea dac ordinea
public nu este eIectiv amenintat, deoarece continuarea detentiei nu trebuie s serveasc pentru a anticipa o
pedeaps privativ de libertate.
n cauza Matskus contra Rusia
14
, Curtea a apreciat c autorittile nationale nu au oIerit argumente rele-
vante si suIiciente pentru a justiIica prelungirea privrii de libertate dincolo de un termen rezonabil, Iiind
nclcat art. 5 parag. 3 din Conventie. n Iapt, reclamantul a Iost arestat preventiv n perioada 21 martie 2002
14 septembrie 2004 sub acuzatia de luare de mit, svrsit n Iunctia avut n cadrul politiei, pentru motivul c
privarea de libertate este necesar pentru aducerea sa n Iata autorittilor competente. Chiar dac reclamantul
Iusese demis din politie n mai 2002 si trimis n judecat de mai bine de un an si jumtate, instanta a continuat
s Iac reIerire n motivarea privrii de libertate la calitatea sa de politist. De asemenea, pe perioada privrii de
libertate instanta a extins motivele acesteia, acordnd un rol preponderent gravittii acuzatiilor aduse mpotriva
reclamantului si/sau naturii inIractiunilor, dar nu a luat n considerare absolut deloc Iaptul c reclamantul are o
resedint statornic, reIerinte Iavorabile de la locul de munc, Iamilie, precum si Iaptul c nu era cunoscut cu
antecedente penale. Instanta european a artat c desi durata maxim a detentiei prevzute n dreptul intern nu
a Iost depsit, aceasta nu reprezint un element hotrtor n aprecierea rezonabilittii duratei arestrii preventi-
ve n sensul art. 5 parag. 3 din Conventie, avnd n vedere c aceasta se raporta numai la pedeapsa prevzut de
lege pentru acuzatiile aduse de ctre procuror si nu putea Ii revizuit pe cale judiciar.
n cauza Labita contra Italia, instanta european a constatat c, dac la luarea msurii arestrii preventi-
ve au existat suspiciuni rezonabile cu privire la svrsirea unei inIractiuni, n continuare nu au mai existat alte
motive pentru ca detentia s Iie prelungit, autorittile italiene nereusind s demonstreze c reclamantul, care
nu avea cazier judiciar si al crui rol n organizatia de tip maIiot a Iost prezentat ca minor (procurorul cernd o
pedeaps de trei ani), ar prezenta vreun pericol pentru ordinea public.
n cauza Z. contra Letonia
15
s-a retinut c motivele prezentate de ctre autoritti n considerentele hot-
rrii prin care a Iost prelungit privarea de libertate a reclamantului au Iost generale si abstracte, neIiind de
11
CEDO, cauza Pvrak c. Polonia, Hotrrea din 12 Iebruarie 2008, parag. 46-50.
12
CEDO, cauza Tomasi c. Franta, Hotrrea din 27 august 1992.
13
CEDO, cauza Letellier c. Franta, Hotrrea din 26 iunie 1991.
14
CEDO, cauza Matskus c. Rusia, Hotrrea din 21 Iebruarie 2008, parag. 59-65.
15
CEDO, cauza Z c. Letonia, Hotrrea din 24 ianuarie 2008, parag. 78.
STUDII. COMENTARII
131
THEMIS nr. 2-3/2010
natur s satisIac cerintele art. 5 parag. 3, ntruct desi autorittile nationale au Icut reIerire, n general, la
antecedentele penale ale reclamantului si la existenta pericolului de a svrsi noi inIractiuni, nu au artat cum
acestea pot constitui un pericol social serios care s justiIice privarea de libertate sau, n conditiile respectrii
prezumtiei de nevinovtie, de ce interesul public prevaleaz Iat de dreptul la libertate al persoanei.
ReIeritor la riscul exercitrii unor presiuni asupra martorilor si al realizrii unor ntelegeri ntre coacu-
zati, Curtea European a retinut c instantele nationale trebuie s justiIice acest temei al prelungirii detentiei,
dar c jurisdictiile nationale au apreciat n mod justiIicat acest risc prin raportare la natura inIractiunii de care
era acuzat inculpatul si extrema complexitate a cauzei
16
.
n cauza Tomasi c. Franta, Curtea European a constatat c a existat de la nceput un risc generic de a se
exercita presiuni (campanii de intimidare a martorilor, amenintrile la adresa unui coinculpat care se aIla la
originea acuzrii si care a ncercat s se sinucid), dar acestea s-au atenuat pe parcursul procedurii, pierzndu-si
din important odat cu trecerea timpului.
n cauza Dudek c. Polonia, n care s-a retinut c reclamantul a Iost arestat preventiv doi ani si opt zile
sub acuzatia de crim organizat, traIic de persoane si traIic de droguri, viol si tulburarea linistii publice, Curtea
European a considerat c autorittile au ntmpinat diIicultti n determinarea Iaptelor si a gradului de
responsabilitate al Iiecruia dintre cei treisprezece acuzati care au actionat n gruparea criminal. AstIel, s-a
acceptat c necesitatea de a obtine numeroase inIormatii din mai multe surse, coroborat cu descoperirea n
cursul investigatiei a unor noi suspecti au constituit suIiciente temeiuri pentru prelungirea detentiei reclamantu-
lui de-a lungul perioadei necesare pentru terminarea investigatiei, pentru ntocmirea rechizitoriului si
administrarea probelor propuse de acuzat. Curtea European a concluzionat c riscul presiunii asupra coacuzati-
lor si a martorilor era mare, avnd n vedere Iaptul c reclamantul era acuzat de traIic de persoane, droguri si
obtinerea de venituri din prostitutie, iar victimele erau deosebit de vulnerabile.
n cauza Debboubt alias Husseini Ali c. Franta s-a retinut c Iat de natura inIractiunii de care era acu-
zat reclamantul (apartenent la organizatii de tip maIiot) si de legturile personale ale acestuia cu multi martori,
teama autorittilor c, odat eliberat, va exercita presiuni asupra martorilor ori c va proceda la distrugerea
probelor a Iost justiIicat. Aceste aspecte au constituit motive pertinente si suIiciente pentru privarea initial de
libertate, dar acest caracter s-a pierdut, n mare parte, odat cu trecerea timpului si audierea martorilor. Curtea
European a artat c instantele Iranceze nu au motivat de o manier precis n ce msur eliberarea reclaman-
tului ar contribui la realizarea temerilor exprimate odat cu trecerea timpului.
Cel mai des invocat temei al privrii de libertate de ctre autorittile nationale este pericolul de a se sus-
trage procedurilor (cauzele Wemhoff i Neumeister). Acest temei nu poate Ii evaluat numai pe baza gravittii
pedepsei pe care acuzatul risc s o primeasc, ci lund n considerare o serie de alti Iactori relevanti care Iie
conIirm existenta acestui pericol, Iie l diminueaz, astIel nct s nu poat justiIica detentia preventiv
17
. Dac
gravitatea pedepsei la care acuzatul se putea astepta n caz de condamnare poate Ii n mod legitim retinut ca
Iiind de natur s l incite s se sustrag, riscul sustragerii descreste pe msura prelungirii detentiei, pentru c
imputarea duratei acesteia asupra pedepsei privative de libertate la care cel detinut poate aprecia c va Ii
condamnat este de natur s l Iac s considere aceast eventualitate ca mai putin de temut si s reduc tentatia
de a se sustrage. Alte circumstante precum caracterul celui interesat, moralitatea sa, domiciliul, proIesia,
resursele de care dispune, relatiile de Iamilie, legturile de orice Iel cu tara n care este supus urmririi penale
sau judectii pot Iie s conIirme existenta unui pericol de sustragere de la urmrire sau judecat, Iie s conduc
la concluzia c detentia provizorie nu se mai justiIic. Trebuie, de asemenea, tinut cont de Iaptul c pericolul de
Iug descreste odat cu timpul petrecut n detentie preventiv, astIel c un motiv ce initial justiIica luarea
msurii, odat cu trecerea timpului se poate s nu mai Iie suIicient pentru mentinerea n arest.
n cauza Lettelier c. Franta
18
Curtea European a artat c riscul nu se apreciaz numai pe baza gravit-
tii pedepsei la care este expus reclamantul, ci trebuie apreciat si pe baza unor elemente pertinente care Iie s i
conIirme existenta, Iie s l Iac s apar att de redus nct s nu mai poat justiIica detentia. n situatia n care
16
CEDO, cauza Wemhoff c. Germania, Hotrrea din 27 iunie 1968.
17
CEDO, cauza Jecius c. Lituania, Hotrrea din 31 iulie 2000, parag. 94; CEDO, cauza Ilifkov c. Bulgaria, Hotrrea din 26 iunie 2001, parag. 81.
18
CEDO, n cauza Letellier c. Franta, Hotrrea din 26 iunie 1991, parag. 35-53, n care reclamanta a Iost arestat preventiv doi ani si nou luni sub
acuzatia de complicitate la asasinarea sotului su, Iiind condamnat la trei ani de nchisoare.
STUDII. COMENTARII
132
THEMIS nr. 2-3/2010
singurul motiv pentru mentinerea detentiei este teama c acuzatul se va ascunde si nu se va mai prezenta
ulterior la proces, acesta trebuie eliberat dac este n msur s Iurnizeze garantii adecvate c se va prezenta.
n cauza Barfuss c. Republicii Cehe
19
Curtea European a constatat c starea Iinanciar precar a recla-
mantului, care era acuzat de obtinerea Irauduloas a unui numr mare de credite bancare si gravitatea pedepsei
pe care acuzatul o risca au constituit motive temeinice pentru privarea acestuia de libertate.
n cauza W. c. Elvetia
20
Curtea European a constatat c autorittile judiciare elvetiene au retinut n mod
ntemeiat existenta riscului de Iug (reclamantul si-a transIerat domiciliul n Monte Carlo, a cltorit des n
Germania, Anglia si n Statele Unite ale Americii, avnd numeroase legturi n aIara trii, a declarat n mai
multe rnduri c intentiona s se mute n Statele Unite ale Americii, dispunnd de un important capital n aIara
trii si de mai multe pasapoarte), precum si pericolul de a inIluenta aIlarea adevrului (acuzatul a ncercat s
stearg toate urmele inIractiunii IalsiIicnd sau distrugnd registrele contabile si ncercnd s inIluenteze
martorii), au constituit motive pertinente si suIiciente pentru privarea de libertate.
n cauza Pun:elt c. Republicii Cehe
21
instantele nationale au constatat c exist temeiuri suIiciente si re-
levante pentru a se considera c exist riscul de Iug, avnd n vedere c anterior petentul s-a sustras
procedurilor ascunzndu-se n Germania, c avea numeroase contacte proIesionale n aIara trii si c risca o
pedeaps relativ mare. Chiar si n situatia n care exist un pericol de sustragere de la proceduri, privarea de
libertate pentru o perioad de 5 ani si 11 luni nu ar putea Ii justiIicat pe temeiul art. 5 parag. 3
22
.
ReIeritor la riscul svaririi unor noi infractiuni, Curtea European a artat c un judector este ndrep-
ttit, n mod rezonabil, s tin seama de gravitatea consecintelor inIractiunilor pe care este bnuit c le-a
svrsit cel n detentie si s considere c exist riscul considerabil al repetrii lor. Simpla reIerint la anteceden-
tele penale ale unei persoane nu este suIicient pentru a justiIica un asemenea risc
23
.
Curtea a subliniat urmtoarele n cauza Mat:netter: un asemenea motiv este conIorm cu cerintele art. 5
parag. 3 atunci cnd din consecintele grave ale crimei sau delictelor svrsite si din caracterul acuzatului riscul
de a vedea asemenea Iapte repetndu-se este apreciat de judector ca Iiind considerabil.
n cauza Assenov c. Bulgaria, Curtea European a constatat c autorittile bulgare au stabilit n mod n-
temeiat c exist riscul ca reclamantul s svrseasc noi inIractiuni, Iat de Iaptul c acesta a svrsit peste 16
inIractiuni de tlhrie, unele dintre ele chiar si dup nceperea urmririi penale mpotriva sa si audierea de ctre
procuror.
n cteva cauze mpotriva Frantei (cu titlu de exemplu, Letellier) Curtea s-a pronuntat asupra unui alt
criteriu: protefarea ordinii publice, ea admitnd c n msura n care si dreptul national o recunoaste prin
gravitatea deosebit si prin reactia particular a opiniei publice, anumite inIractiuni pot suscita ,o tulburare a
societtii" de natur s justiIice o detentie preventiv, ns doar pe un termen limitat. n orice caz, ar trebui
demonstrat c punerea n libertate ar tulbura n mod real ordinea public, iar mentinerea msurii este legitim
doar atta timp ct ordinea public este eIectiv amenintat (cauza Kemmache c. Franta).
2.3.3. Diligen(a special n desfyurarea procedurilor
Un alt criteriu Ioarte important n aprecierea caracterului rezonabil al duratei detentiei preventive l
reprezint modul in care ca:ul a fost instrumentat de ctre autorittile fudiciare. n legtur cu aceasta, Curtea
si-a precizat opinia n cauzele Wemhoff c. Germania, B. c. Austria, Toth c. Austria (opinie conIirmat mai apoi
n mai multe hotrri mpotriva Italiei):
trebuie tinut seama de complexitatea cazului;
dac e adevrat c un acuzat retinut are dreptul la examinarea mai rapid a cazului su, aceasta nu tre-
buie s prejudicieze eIorturile magistratilor: de a lmuri toate aspectele de Iapt, de a Iurniza att aprrii, ct si
19
CEDO, cauza Barfuss c. Republica Ceh, Hotrrea din 31 iulie 2000, parag. 69.
20
CEDO, cauza W c. Elvetia, Hotrrea din 26 ianuarie 1993, n care s-a retinut c reclamantul a Iost acuzat de inIractiuni economice mpreun cu
alti sase complici, constnd n mai multe escrocherii n gestionarea a peste saizeci de societti, Iiind arestat patru ani si condamnat la unsprezece ani
de nchisoare.
21
CEDO, cauza Pun:elt c. Republica Ceh, Hotrrea din 25 aprilie 2000, parag. 76.
22
CEDO, cauza Erdem c. Germania, Hotrrea din 5 iulie 2001, parag. 44.
23
CEDO, cauza Muller c. Franta, Hotrrea din 17 martie 1997.
STUDII. COMENTARII
133
THEMIS nr. 2-3/2010
acuzrii ocazia de a prezenta mijloacele de prob si explicatiile pe care le consider necesare; n sIrsit, de a se
pronunta doar dup ce au reIlectat ndelung asupra existentei inIractiunii si a pedepsei.
trebuie tinut cont de eventualele desesizri ale magistratilor ce au instrumentat cazul, unii n Iavoarea
altora, aceasta putnd conduce ca n cauza Toth c. Austria la o constatare de violare; se iau n considerare
rapiditatea comunicrii dosarului ntre autorittile judiciare competente, perioadele de timp n care ancheta a
stagnat, ca si o eventual ncetinire a procedurii cauzat de lipsa eIectivului organelor de anchet, de lipsa
echipamentelor necesare (Tomasi c. Franta, W. c. Elvetia).
n msura n care temeiurile invocate de autorittile nationale au Iost relevante si suIiciente pentru a jus-
tiIica privarea de libertate, Curtea European trebuie s stabileasc dac autorittile nationale au depus o
diligent special n desIsurarea procedurii, care nu a Iost prelungit cu perioade n care detentia putea Ii
evitat.
Dac motivele pentru care o persoan poate Ii lipsit de libertate sunt cam aceleasi n toate legislatiile
pentru conservarea probelor, pentru a mpiedica exercitarea de presiuni asupra martorilor sau victimei sau o
posibil ntelegere ntre inculpat si complicii si, ori pentru a proteja ordinea public n cazul inIractiunilor cu
puternic ecou n rndul comunittii, pentru a preveni svrsirea de noi inIractiuni sau pentru a mpiedica Iuga
acuzatului Curtea nu se multumeste s constate simpla invocare a lor de ctre instante, ci supunnd aceste
motive unui examen atent oblig instantele nationale s argumente:e cu probe motivele pentru care msura
arestrii preventive a fost prelungit, demonstrnd astIel c au depus diligente speciale n desIsurarea
procedurii (cauza Jablonski c. Polonia).
Nu este obligatia persoanei private de libertate s probeze existenta unor temeiuri ce trebuie s conduc
la punerea sa n libertate. AstIel, instanta european a constatat o nclcare a art. 5 parag. 3 n conditiile n care
autorittile nationale au apreciat c se impune prelungirea duratei privrii de libertate a reclamantului atta timp
ct acesta nu a probat existenta unor circumstante exceptionale si nu a Icut dovada unor Iapte concrete care nu
justiIicau prelungirea detentiei
24
.
Prelungirea de trei ori a privrii de libertate prin utilizarea de Iiecare dat de ctre instant a unor Iormu-
lri identice (Iat de natura inIractiunii si de probatoriul existent), Ir a arta temeiurile pentru care se dispune
privarea de libertate, constituie o nclcare a prevederilor art. 5 parag. 3, ntruct d nastere la dubii cu privire la
caracterul justiIicat al msurii
25
.
n cauza Calmanovici c. Romania
26
(n care reclamantul era acuzat pentru svrsirea unei inIractiuni de
coruptie), Curtea European a considerat c, ntruct instantele romne au prelungit mandatul de arestare
preventiv a reclamantului printr-o Iormul global care privea n acelasi timp pe reclamant si complicele su,
Ir a rspunde argumentelor invocate separat pentru Iiecare dintre ei si Ir a se reIeri la situatia lor deosebit,
Ir a prezenta Iapte concrete privind riscurile aprute n cazul punerii n libertate a interesatului, nelund n
calcul msurile alternative si alegnd s se sprijine n principal pe gravitatea Iaptelor comise si s nu examineze
individual situatia reclamantului, autorittile nu au oIerit motive relevante i suficiente pentru a justiIica
necesitatea mentinerii n arest preventiv n timpul perioadei n cauz (trei luni si jumtate), nclcnd astIel
dispozitiile art. 5 parag. 3 din Conventie.
n cauza Taru c. Romania
27
(n care reclamanta este acuzat pentru svrsirea inIractiunii de nselciu-
ne si asociere n vederea svrsirii de inIractiuni, Iiind arestat pe o perioad de aproape un an), Curtea
reaminteste c art. 5 parag. 3 din Conventie nu poate Ii interpretat ca autoriznd o detentie preventiv n mod
neconditionat, ct timp nu depseste o anumit durat. Orice mentinere n detentie a unui acuzat, chiar si pentru
o scurt durat, trebuie s Iie justiIicat convingtor de ctre autorittile statului (Shishkov c. Bulgaria, 2003;
Muuc c. Moldova, hotrrea din 6 noiembrie 2007), iar argumentele pro si contra eliberare nu trebuie s Iie
,,generale si abstracte (Smirnova c. Rusia). Curtea consider c instantele romne, ca si n cauza Calmanovici,
nu au Iurnizat motive concrete care s justiIice necesitatea mentinerii n detentie a reclamantei, multumindu-se
s reproduc ntr-o manier stereotip textul art. 148 lit. h) C. proc. pen., respectiv ,,lsarea n libertate a
reclamantului prezint pericol pentru ordinea public, Ir a prezenta niciun element de Iapt cu privire la
24
CEDO, cauza Ilifkov c. Bulgaria, Hotrrea din 26 iunie 2001.
25
CEDO, cauza Mansur c. Turcia, Hotrrea din 8 iunie1995; cauza Lavents c. Letonia, Hotrrea din 22 noiembrie 2002.
26
CEDO, cauza Calmanovici c. Romania, Hotrrea din 1 iulie 2008, parag. 95-102.
27
CEDO, cauza Taru c. Romania, Hotrrea din 3 Iebruarie 2009, parag. 45-52.
STUDII. COMENTARII
134
THEMIS nr. 2-3/2010
pericolul presupus. De asemenea, Curtea a constatat c instantele au reIuzat s ia n considerare argumentele
prezentate de reclamant reIeritoare la situatia sa personal si Iamilial, neexaminnd situatia sa individual si
nu au discutat niciun moment posibilitatea de a adopta una dintre msurile alternative prevzute de lege, cum ar
Ii ca acuzatul s oIere garantii care s asigure prezenta sa la proces, nclcndu-se prevederile art. 5 parag. 3 din
Conventie.
n cauza Irinel Popa i altii c. Romania
28
Curtea European a observat c, pentru a justiIica necesitatea
prelungirii arestrii preventive a persoanelor n cauz, instantele interne au precizat n special Iaptul c
,,motivele initiale ale arestrii existau n continuare si c instrumentarea probatorie necesar, inclusiv cea a
aprrii, solicitat de prtile interesate, nu era Iinalizat. Curtea a reamintit c a constatat deja c procurorul nu
a Iurnizat motivele concrete pentru care considera c art. 148 alin. (1) lit. d), g) si h) C. proc. pen. se aplicau la
momentul arestrii Iiecrui reclamant, pentru ca instantele s poat, dup caz, Iace trimitere la acestea la
nceputul detentiei. Pe de alt parte, n msura n care instantele nu au prezentat niciun element n sprijinul
ipotezei riscului de obstructionare a anchetei, Curtea nu poate accepta ca simplul Iapt c probe n special ale
aprrii trebuie n continuare administrate s Iie suIicient pentru a justiIica mentinerea unei persoane n arest
preventiv (Becciev c. Moldova, pct. 59, hotrrea din 4 octombrie 2005). Curtea a evidentiat c, n toate
deciziile n cauz, instantele interne au prelungit arestarea preventiv a tuturor reclamantilor, mpreun, Ir o
examinare individual, prin ,,Iormule succinte, abstracte si cvasi-identice, pentru a nu spune stereotipe, omitnd
s precizeze modul n care criteriile n cauz se aplic Iiecreia dintre persoanele n cauz. Curtea a considerat
c o asemenea abordare nu este compatibil cu garantiile prevzute n art. 5 parag. 3 din Conventie n msura n
care permite mentinerea mai multor persoane n detentie Ir o examinare individual a motivelor care justiIic
necesitatea prelungirii detentiei (Svipsta c. Lituania, Calmanovici c. Romania, Dolgova c. Rusia 2 martie
2006), constatnd nclcarea dispozitiilor acestui articol.
n cauza Scundeanu c. Romania
29
, dup ce a reamintit principiile stabilite n jurisprudenta sa n materie,
Curtea European a observat c instantele interne nu au examinat n mod individual situatia reclamantului,
proIilul su personal si situatia sa Iamilial si nu au examinat niciodat posibilitatea adoptrii uneia dintre
msurile alternative prevzute de dreptul intern, desi art. 5 parag. 3 contine cerinta ca autorittile s tin seama
de asemenea msuri n msura n care se pot aplica situatiei n cauz, iar acuzatul oIer garantii privind
prezentarea la audiere (mutatis mutandins, Becciev, Letellier c. Franta, parag. 51, Calmanovici c. Romania,
parag. 98, 100, 101). AstIel, Curtea a considerat c autorittile romne nu au oIerit motive ,,relevante si
suIiciente pentru a justiIica necesitatea mentinerii reclamantului n arest preventiv pentru o perioad de un an
si dou luni, Ir s Ii Iost judecat pentru inIractiunile de care era acuzat, numai mentionarea strii de recidiv
neIiind suIicient pentru a justiIica o arestare preventiv pentru perioada n cauz si a constatat nclcarea art. 5
parag. 3 din Conventie sub acest aspect.
n cauza Stoican c. Romania
30
(n care reclamanta, Iost judectoare n Bucuresti, a Iost arestat n pe-
rioada 27 noiembrie 2001 14 mai 2002, conIorm primului mandat de arestare, respectiv, n perioada 11 aprilie
2002 20 decembrie 2002, conIorm celui de-al doilea mandat), Curtea a reiterat jurisprudenta sa constant
privind durata arestrii preventive, n special n ceea ce priveste prezumtia pentru punere n libertate, calcularea
perioadei de detentie si obligatia autorittilor de a oIeri ,,motive relevante si suIiciente pentru o detentie
prelungit (Wemhoff c. Germania, hotrrea din 27 iunie 1968, parag. 9; Negoescu c. Romania, hotrrea din 17
martie 2005; Bvkov c. Rusia, hotrrea din 10 martie 2009, parag. 61-64). Curtea a luat act de Iaptul c instanta
a prelungit perioada de detentie a reclamantei de sase ori si, respectiv, de nou ori, considernd c parchetul
avea nevoie de prelungire pentru a obtine mai multe probe (s examineze martori si s ntocmeasc expertize) si
c gravitatea inIractiunii si statutul reclamantei de judector ridicau o problem grav de ordine public. De
asemenea, Curtea a constatat c instanta nu a oIerit motive concrete n baza Iaptelor din spet pentru a explica
28
CEDO, cauza Irinel Popa i altii c. Romania, Hotrrea din 1 decembrie 2009, parag. 35-39. n cauz, cei cinci reclamanti, acuzati de svrsirea
unor inIractiuni economice, au Iost arestati initial pentru o perioad de 30 de zile, n conditiile n care nici procurorul care a luat msura, nici
instantele care au conIirmat arestarea n litigiu nu au precizat motivele si Iaptele care permiteau ntemeierea acestei msuri pe art. 148 alin. (1) lit. d),
g) sau h) C. proc. pen., ci s-au limitat n general la o simpl citare a dispozitiilor n cauz, ulterior Iiindu-le prelungite mandatele de arestare
preventiv.
29
CEDO, cauza Scundeanu c. Romania, Hotrrea din 2 Iebruarie 2010, n care reclamantul, acuzat de svrsirea inIractiunii de nselciune, a Iost
arestat preventiv pe o perioad de un an, dou luni si unsprezece zile (2 noiembrie 2001 13 ianuarie 2003), parag. 80-89.
30
CEDO, cauza Stoican c. Romania, Hotrrea din 6 octombrie 2009, parag. 39- 44.
STUDII. COMENTARII
135
THEMIS nr. 2-3/2010
modul n care eliberarea reclamantei ar prejudicia obtinerea probelor sau ar Ii contrar ordinii publice. AstIel,
lund act de Iaptul c, odat cu trecerea timpului, rationamentul instantelor interne nu a evoluat asa nct s
reIlecte evolutia situatiei si c acestea nu au veriIicat, n lumina circumstantelor cauzei, dac motivele invocate
initial erau n continuare valabile la stadii mai avansate ale anchetei, Curtea a precizat c doar printr-o decizie
motivat poate exista un control public al administrrii justitiei (Bvkov c. Rusia, parag. 65, 66) si a concluzionat
c prelungirea repetat a arestrii preventive a reclamantei ncalc prevederile art. 5 parag. 3 din Conventie.
n cauza Yalcin c. Turcia, Curtea European a considerat c respingerea tuturor cererilor de liberare
provizorie Iormulate de reclamant pe parcursul celor 41 sedinte de judecat, prin invocarea acelorasi motive, n
conditiile n care privarea de libertate s-a ntins pe o perioad de sase ani si jumtate, constituie o nclcare a
prevederilor art. 5 parag. 3.
ReIeritor la modul n care s-a desIsurat procedura n Iata autorittilor nationale, Curtea European a
artat
31
c trebuie s se tin seama de complexitatea cazului si c nu trebuie pierdut din vedere c, dac un
acuzat n stare de detentie are dreptul la tratarea cu prioritate si celeritate a cazului su, acesta nu trebuie s
duneze eIorturilor judectorilor de a lmuri toate aspectele de Iapt, de a da att aprrii, ct si acuzrii
posibilitatea de a-si Iurniza probele si argumentele si de a nu se pronunta dect dup o matur chibzuint asupra
existentei inIractiunii si a pedepsei. Trebuie avut n vedere volumul dosarului, prelungirea procedurii ntr-o
cauz nu Ioarte complex datorit conexrii acesteia cu o alt cauz de o mare complexitate viznd svrsirea
inIractiunilor de traIic de droguri de ctre o grupare inIractional
32
, numrul martorilor citati pentru a Ii audiati
si diligenta maniIestat de instant n aducerea martorilor
33
, complexitatea anchetei, numrul inculpatilor,
necesitatea administrrii unor mijloace de prob prin comisie rogatorie international
34
, atitudinea procesual a
reclamantului
35
. ReIeritor la acest aspect, n doctrin s-a remarcat c nu se impune ca reclamantii s aib o
atitudine de cooperare cu autorittile judiciare si nu pot Ii acuzati c proIit de prevederile legii nationale n
scopul aprrii propriilor drepturi.
De asemenea, trebuie tinut seama si de perioadele de timp n care ancheta a stagnat sau de lentoarea
procedurii. AstIel, n cauza Assenov c. Bulgaria, Curtea European a constatat c n intervalul septembrie 1995
- septembrie 1997 nu s-au strns probe noi, inculpatul Iiind interogat o singur dat n martie 1996 si trimis n
judecat de procuror n septembrie 1996, prin acest mod de desIsurare a procedurii de ctre autorittile bulgare
Iiindu-i nclcat dreptul garantat de art. 5 parag. 3 din Conventia european.
n cauza Tomasi c. Franta Curtea European a constatat c motivele invocate de autorittile Iranceze
pentru respingerea cererilor de revocare a arestrii preventive (gravitatea inIractiunilor, aprarea ordinii publice,
riscul exercitrii unor presiuni asupra martorilor, pericolul de sustragere de la anchet) au Iost pertinente, dar
si-au pierdut din important odat cu trecerea timpului. Analiznd modul n care s-au desIsurat procedurile
judiciare, Curtea European a artat c autorittile Iranceze nu au actionat cu promptitudinea necesar, c
ancheta ar Ii putut Ii scurtat n mod considerabil, n lipsa ntrzierilor nejustiIicate din noiembrie 1983 -
ianuarie 1985 si mai 1986 - aprilie 1988. n consecint, Curtea European a ajuns la concluzia c arestarea
preventiv a depsit o durat rezonabil ce nu putea Ii atribuit nici complexittii cazului si nici comportamen-
tului reclamantului.
n cauza Svipsta c. Lituania
36
Curtea European a admis c initial gravitatea inIractiunii de care era acu-
zat reclamanta putea legitima prin ea nssi privarea de libertate, dar c motivele invocate pentru justiIicarea
detentiei si-au pierdut din nsemntate odat cu trecerea timpului (cu att mai mult dup terminarea urmririi
penale), n special riscul ca reclamanta s mpiedice buna desIsurare a urmririi penale sau s inIluenteze
aIlarea adevrului, pe msur ce parchetul a descoperit elemente probatorii ce o acuzau. Or, Curtea European a
constatat c motivarea actelor procesuale prin care s-a dispus prelungirea strii de arest a rmas tot timpul
aceeasi si a devenit evident insuIicient pentru a satisIace exigentele art. 5 parag. 3 din Conventia european.
31
CEDO, cauza B. c. Austria, Hotrrea din 28 martie 1990, parag. 45.
32
CEDO, cauza Jan der Tang c. Spania, Hotrrea din 13 iulie 1995, parag. 75.
33
CEDO, cauza Tr:aska c. Polonia, Hotrrea din 11 iulie 2000, parag. 68.
34
CEDO, cauza B. c. Austria, Hotrrea din 28 martie 1990, parag. 45.
35
CEDO, cauza Kalashnikov c. Rusia, Hotrrea din 18 septembrie 2001, parag. 75.
36
CEDO, cauza Svipsta c. Letonia, Hotrrea din 9 martie 2006, parag. 111-113, n care reclamanta a Iost arestat preventiv doi ani, trei luni si
treizeci de zile sub acuzatia de a Ii organizat comiterea unei inIractiuni de omor, victima Iiind seIul unui departament din cadrul Agentiei Nationale
de Privatizare. Pentru aceast Iapt, reclamanta a Iost condamnat la douzeci de ani de nchisoare.
STUDII. COMENTARII
136
THEMIS nr. 2-3/2010
De asemenea, s-a retinut c perioada cuprins ntre 11 octombrie 2001, data sesizrii instantei, si 26 iunie 2002,
data audierii reclamantei n Iata primei instante, a reprezentat un ,,timp mort, neIiind eIectuat niciun act de
procedur. Curtea a constatat c motivele invocate de autorittile nationale nu sunt de natur s justiIice
detentia prelungit a reclamantei.
n cauza Zannouti c. Franta
37
Curtea European a constatat nclcarea art. 5 parag. 3 datorit lipsei de
diligent din partea autorittilor n desIsurarea procedurilor ce a dus la ncetinirea cursului procesului, si
anume: desemnarea unui expert n anul 1994 pentru eIectuarea unei expertize genetice privind victimele
incendiului din 1992, audierea concubinei reclamantului prezent la locul svrsirii inIractiunii abia n anul
1996 prin comisie rogatorie, Ir nicio explicatie cu privire la tardivitatea acestei initiative, eIectuarea primelor
conIruntri cu martorii abia dup doi ani de la svrsirea inIractiunii, neaudierea inculpatului arestat ntre 18
noiembrie 1994 - 14 mai 1996.
n cauza Contrada c. Italia
38
Curtea a constatat c reclamantul a Iost mentinut n detentie 40 de luni n
cursul urmririi penale si restul perioadei n cursul judectii n prim instant, iar parchetul a desIsurat o
activitate de investigatie Ioarte complex, audiind 250 martori (n special politisti si magistrati avnd competen-
te n lupta mpotriva maIiei) sau coinculpati pentru Iapte conexe, a eIectuat o comisie rogatorie international, a
audiat martori sub acoperire aIlati n penitenciarele din Roma sau Padova, au Iost eIectuate conIruntri, precum
si 30 de audieri ale acuzatului. n consecint, Curtea a constatat c autorittile italiene si-au Iondat n mod
rezonabil detentia preventiv pe motive pertinente si suIiciente si c procedura a Iost desIsurat Ir perioade
de inactivitate, neIiind nclcate dispozitiile art. 5 parag. 3 din Conventia european.
De asemenea, n cauza Pantano c. Italia
39
Curtea a considerat c durata total a arestrii nu poate Ii
apreciat ca Iiind excesiv, tinnd cont de gravitatea Iaptelor, de complexitatea cauzei ce a presupus o procedu-
r mpotriva organizatiilor maIiote, ndreptat mpotriva a 44 de persoane acuzate de svrsirea a mai mult de
saizeci de inIractiuni si care a presupus eIectuarea unui numr mare de acte de urmrire penal. Curtea a avut n
vedere natura Ienomenului criminalittii organizate si, n special, a celui maIiot, si a considerat c sunt necesare
msuri de precautie pentru protejarea sigurantei publice, prelungirea msurii arestrii preventive nedepsind o
durat rezonabil si neexistnd n cauz nicio aparent de arbitrariu.
ReIeritor la complexitatea cauzei, Curtea European a artat c procedura n materia cauzelor viznd
grupuri criminale organizate este un Iactor ce atrage o investigatie complex si de lung durat. Cu toate
acestea, nu poate Ii justiIicat nici n aceast materie o arestare preventiv de mai mult de cinci ani prin
raportare la exigentele art. 5 parag. 3 din Conventia european
40
.
De asemenea, s-a constatat lipsa de diligent a autorittilor n desIsurarea procesului penal, n conditii-
le n care persoana acuzat de svrsirea unei inIractiuni care se aIla n stare de arest a Iost audiat pentru prima
oar n cauz la mai bine de un an de la data trimiterii n judecat
41
.
37
CEDO, cauza Zannouti c. Franta, Hotrrea din 31 iulie 2000, parag. 44-47, n care reclamantul a Iost arestat preventiv cinci ani si douzeci de
zile sub acuzatia de distrugere prin incendiere urmat de moartea mai multor persoane, inIractiune pentru care a Iost condamnat. Autorittile
Iranceze au argumentat prelungirea strii de arest pentru a garanta prezenta celui acuzat la judecat, evitarea riscului de a se sustrage, lipsa unui
domiciliu, neexercitarea unei proIesii pe teritoriul Frantei, diIicultatea identiIicrii victimelor si a martorilor ca urmare a Iaptului c acestia locuiau
Ir Iorme legale, evitarea riscului de a se exercita presiuni asupra martorilor.
38
CEDO, cauza Contrada c. Italia, Hotrrea din 24 august 1998, parag. 45-68, n care reclamantul, care ndeplinea Iunctia de director adjunct al
serviciilor secrete civile pentru Sicilia si Palermo, a Iost acuzat de asociere la organizatii maIiote, Iiind arestat doi ani, sapte luni si sapte zile.
39
CEDO, cauza Pantano c. Italia, Hotrrea din 6 noiembrie 2003, paragr. 57-75, n care reclamantul a Iost arestat preventiv aproximativ doi ani si
nou luni pentru apartenenta la un grup maIiot.
40
CEDO, cauza Celefewski c. Polonia, Hotrrea din 4 mai 2006, parag. 40; CEDO, cauza Adamiak c. Polonia, Hotrrea din 19 decembrie 2006,
parag. 37.
41
CEDO, cauza Pvrak c. Polonia, Hotrrea din 12 Iebruarie 2008, parag. 52.
STUDII. COMENTARII
137
THEMIS nr. 2-3/2010
3. Termenul rezonabil al arestrii preventive n dreptul romn yi jurispruden(a in-
stan(elor romne n materie
3.1. Considera(ii preliminare
Dispozitiile art. 23 din Constitutia din 1991, care limitau durata arestrii preventive a inculpatului la 30
de zile, Ir a se Iace vreo precizare cu privire la Iaza procesual n care s-a dispus arestarea preventiv, au Iost
revizuite n urma reIerendumului din 18-19 octombrie 2000, astIel nct prin Legea nr. 429/2003 privind
revizuirea Constitutiei Romniei a Iost modiIicat art. 23 din legea Iundamental, n sensul reglementrii
institutiei termenului rezonabil al arestrii preventive.
Articolul 23 din Constitutia Romaniei consacr, n acord cu prevederile Conventiei, dreptul la libertate
individual. AstIel, n alin. (1) se prevede c libertatea individual si siguranta persoanei sunt inviolabile, iar n
alin. (2) prevede c perchezitionarea, retinerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai n cazurile si cu
procedura prevzut de lege. n alin. (5) dispune c n cursul urmririi penale arestarea preventiv se poate
dispune pentru cel mult 30 de zile si se poate prelungi cu cte cel mult 30 de zile, Ir ca durata total s
depseasc un termen rezonabil, si nu mai mult de 180 de zile. Alin. (6) al aceluiasi articol dispune c n Iaza de
judecat instanta este obligat, n conditiile legii, s veriIice periodic, si nu mai trziu de 60 de zile, legalitatea
si temeinicia arestrii preventive si s dispun, de ndat, punerea n libertate a inculpatului, dac temeiurile
care au determinat arestarea preventiv au ncetat sau dac instanta constat c nu exist temeiuri noi care s
justiIice mentinerea privrii de libertate.
Dispozitiile modiIicatoare aduse Codului de procedur penal prin Legea nr. 281/2003 privind arestarea
preventiv n cursul urmririi penale se ncadreaz n noile dispozitii ale Constitutiei revizuite, nu ns si cele
privind durata arestrii preventive dispuse de instant pentru care s-a adoptat o reglementare nou, ratiune
pentru care s-a intervenit prin O.U.G. nr. 109/2003.
n primul rnd, Iixndu-se termenul de 30 de zile numai pentru arestarea preventiv a inculpatului n
cursul urmririi penale, nseamn c durata arestrii preventive dispuse de instant sau aIlat n executare n
cursul judectii nu are o durat prestabilit de lege, aceasta Iiind aplicabil pn la solutionarea deIinitiv a
cauzei, dac nu s-a mplinit jumtate din maximul pedepsei prevzute de lege pentru inIractiunea supus
judectii si dac nu a Iost ntre timp revocat de instanta de judecat
42
.
Prin Legea nr. 281/2003 au Iost modiIicate prevederile art. 159 Cod proc. pen. n materia prelungirii
msurii arestrii preventive; astIel art. 159 alin. (13) Cod proc. pen. prevede c durata total a arestrii
preventive n cursul urmririi penale nu poate depsi un termen rezonabil, si nu mai mult de 180 de zile.
De asemenea, prin aceeasi lege au Iost introduse alin. (2) si (3
1
) la art. 160
h
C. proc. pen. potrivit crora
arestarea preventiv a inculpatului minor ntre 14 si 16 ani n cursul urmririi penale nu poate s depseasc, n
total, un termen rezonabil si n orice caz nu poate depsi 60 de zile, iar arestarea preventiv a inculpatului minor
mai mare de 16 ani n cursul urmririi penale nu poate s depseasc, n total, un termen rezonabil si n orice
caz nu poate depsi 90 de zile.
Pentru a exista o garantie si n cursul judectii cu privire la durata arestrii preventive pe un termen re-
zonabil, n sensul c va nceta n momentul n care s-a constatat c nu mai este necesar, att prin Constitutie,
ct si prin modiIicarea Codului de procedur penal s-a prevzut o procedur periodic de veriIicare a legalittii
si justiIicrii arestrii preventive la cel mult 60 de zile, instanta urmnd s-l pun n libertate pe inculpat dac
nu mai subzist temeiurile care s justiIice privarea de libertate a inculpatului (art. 160
b
C. proc. pen.). La
expirarea perioadei de 60 de zile, Ir ca instanta s Ii procedat la veriIicarea legalittii si temeiniciei msurii
arestrii preventive, aceasta nceteaz de drept |art. 140 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.|.
n ceea ce priveste institutia termenului rezonabil n materia judectii n prim instant, legislatia rom-
n nu Iace nicio precizare n acest sens. AstIel, pentru Iaza judectii n prim instant sunt aplicabile
prevederile art. 5 parag. 3 din Conventia European a Drepturilor Omului si jurisprudenta Curtii Europene n
aceast materie.
42
Grigore Theodoru, Tratat de drept procesual penal, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2008, p. 471.
STUDII. COMENTARII
138
THEMIS nr. 2-3/2010
3.2. Prelungirea msurii arestrii preventive
n lumina noilor reglementri aduse prin Legea de revizuire a Constitutiei, Legea nr. 281/2003, O.U.G.
nr. 109/2003 si Legea nr. 356/2006, prelungirea duratei arestrii preventive se dispune numai n Iaza de
urmrire penal. n Iaza de judecat, msura arestrii preventive, luat att n cursul urmririi penale, ct si n
cursul judectii, poate Ii mentinut
43
.
n situatia n care temeiurile care au determinat arestarea initial impun n continuare privarea de liberta-
te sau exist temeiuri noi care justiIic privarea de libertate, procurorul care supravegheaz sau eIectueaz
urmrirea penal poate Iormula propunere motivat de prelungire a msurii arestrii preventive, nainte de
expirarea duratei privrii de libertate dispus anterior n cauz |art. 155 alin. (1) C. proc. pen.|. Potrivit art. 155
alin. (2) C. proc. pen., propunerea de prelungire a arestrii preventive se solutioneaz de instanta creia i-ar
reveni competenta s judece cauza n Iond sau de instanta corespunztoare n grad acesteia, n a crei circum-
scriptie se aIl locul de detinere, locul unde s-a constatat svrsirea Iaptei prevzute de legea penal ori sediul
parchetului din care Iace parte procurorul care eIectueaz sau supravegheaz urmrirea penal.
Dac arestarea a Iost dispus de o instant inIerioar celei competente s acorde prelungirea, propunerea
se nainteaz instantei competente s judece cauza n Iond.
Potrivit art. 159 C. proc. pen., procurorul are obligatia naintrii dosarului la instant, mpreun cu pro-
punerea de prelungire a arestrii preventive, cu cel putin 5 zile nainte de expirarea duratei arestrii preventive,
dosarul putnd Ii consultat de aprtor. Propunerea de prelungire a arestrii preventive se solutioneaz n
camera de consiliu, de un singur judector, indiIerent de natura inIractiunii, n prezenta inculpatului a crui
asistent juridic este obligatorie si cu participarea obligatorie a procurorului.
Judectorul care a solutionat propunerea de luare a arestrii preventive nu este incompatibil s participe
la solutionarea propunerii de prelungire a msurii arestrii preventive, neputndu-se constata, n astIel de
situatii, lipsa de impartialitate obiectiv a judectorului datorit cumulului de Iunctii judiciare. De asemenea,
judectorul care a solutionat o propunere de prelungire a msurii arestrii preventive poate participa la solutio-
narea unei alte propuneri de prelungire a arestrii preventive. n aceste situatii nu se poate retine c ar exista o
aparent de lips de impartialitate a acestuia (testul subiectiv al impartialittii) Iat de natura analizei pe care o
Iace judectorul, care solutioneaz propunerea n Iunctie de datele existente n dosar la momentul pronuntrii n
cauz, iar nu raportat la datele care existau n dosar la momentul solutionrii propunerii de arestare preventiv
sau de prelungire a arestrii preventive, anterior dispuse, apreciind pe baze noi legalitatea, temeinicia, necesita-
tea sau proportionalitatea acestor msuri
44
.
Judectorul se pronunt asupra propunerii de prelungire a msurii arestrii preventive n termen de 24
de ore de la primirea dosarului, si comunic ncheierea celor lips de la judecat n acelasi termen |art. 159
alin. (7) C. proc. pen.|. Dac temeiurile care au determinat arestarea initial impun n continuare privarea de
libertate sau exist temeiuri noi care s justiIice privarea de libertate, judectorul poate admite propunerea
procurorului si dispune prelungirea msurii arestrii preventive pe o durat de cel mult 30 de zile, veriIicnd n
acelasi timp ca durata total a privrii de libertate n cursul urmririi penale s nu depseasc un termen
rezonabil si, n orice caz, nu mai mult de 180 de zile, sau poate dispune respingerea propunerii de prelungire a
msurii arestrii preventive ca nentemeiat. AstIel, trebuie motivat n concret existenta unor suspiciuni
rezonabile cu privire la svrsirea inIractiunii pentru care se eIectueaz urmrirea penal, existenta, la momen-
tul dispunerii solutiei, a vreunui caz prevzut de art. 148 C. proc. pen., caracterul necesar si proportional
45
al
prelungirii msurii privative de libertate cu scopurile urmrite (asigurarea bunei desIsurri a procesului penal,
mpiedicarea sustragerii nvinuitului sau inculpatului de la urmrirea penal, de la judecat sau de la executarea
pedepsei etc.). AstIel, n cauza Lelievre c. Belgia Curtea European a artat c prelungirea arestrii preventive
trebuie s apar ca ultima solutie ce se justiIic numai n cazurile n care toate celelalte optiuni disponibile sunt
insuIiciente. n cazul n care autorittile competente sunt chemate s se pronunte asupra caracterului rezonabil
43
Ion Neagu, Tratat de drept procesual penal, Partea general, Ed. Global Lex, Bucuresti, 2007, p. 499.
44
Mihail Udroiu, Ovidiu Predescu, Protectia european a drepturilor omului i procesul penal roman, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2008, p. 502.
45
CEDO, cauza Ladent c. Polonia, Hotrrea din 18 martie 2008, parag. 55.
STUDII. COMENTARII
139
THEMIS nr. 2-3/2010
al arestrii preventive, le revine obligatia de a veriIica dac nu exist msuri alternative care s nlocuiasc
privarea de libertate
46
.
ReIeritor la criteriile de apreciere a termenului rezonabil al msurii arestrii preventive, instantele trebu-
ie s se raporteze la jurisprudenta Curtii Europene n aceast materie. Prin legislatia procesual penal romn a
Iost stabilit o durat maximal a arestrii preventive n cursul urmririi penale (180 de zile, respectiv 60 sau 90
de zile n cazul minorilor), astIel c numai n situatii exceptionale s-ar putea retine depsirea termenului
rezonabil al arestrii preventive n cursul urmririi penale.
n situatia n care n dosarul de urmrire penal nu a mai Iost eIectuat niciun act procesual sau procedu-
ral sau dac riscul de sustragere de la proceduri, de inIluentare a martorilor, de distrugere a probelor nu mai
exist sau s-a estompat, dac durata arestrii preventive a expirat sau msura privativ de libertate nu mai este
proportional cu scopul urmrit sau nu mai este necesar pentru buna desIsurare a urmririi penale, judectorul
poate dispune respingerea cererii de prelungire a acesteia.
ncheierea prin care s-a solutionat propunerea de prelungire a arestrii preventive poate Ii atacat cu re-
curs de procuror sau de inculpat n termen de 24 de ore de la pronuntare, pentru cei prezenti, sau de la
comunicare, pentru cei lips |art. 159 alin. (8) C. proc. pen.|. Recursul se solutioneaz nainte de expirarea
duratei arestrii preventive dispuse anterior ncheierii atacate (dispozitie cu caracter imperativ
47
) si nu este
suspensiv de executare, ncheierea producndu-si eIectele si pe perioada solutionrii recursului.
3.3. Verificarea legalit(ii yi temeiniciei strii de arest dup sesizarea instan(ei prin re-
chizitoriu
Potrivit art. 160 C. proc. pen., cnd procurorul dispune, prin rechizitoriu, trimiterea n judecat a incul-
patului aIlat n stare de arest, dosarul se nainteaz instantei competente cu cel putin 5 zile nainte de expirarea
mandatului de arestare sau, dup caz, a duratei pentru care a Iost dispus prelungirea arestrii. Judectorul
cruia i este repartizat aleatoriu spre judecare cauza are obligatia s veriIice din oIiciu legalitatea si temeinicia
arestrii preventive, nainte de expirarea duratei arestrii preventive. VeriIicarea legalittii si temeiniciei
arestrii preventive trebuie eIectuat prin raportare nu numai la data expirrii ultimei prelungiri a msurii, ci si
la durata maximal a arestrii n cursul urmririi penale (180 de zile, respectiv 60 sau 90 de zile n cazul
minorilor). Judectorul analizeaz legalitatea si temeinicia arestrii preventive n camera de consiliu, Ir
citarea prtilor. Curtea Constitutional a retinut c aceast procedur ,,este n deplin concordant cu prevederi-
le art. 127 din Legea Iundamental, potrivit crora edintele de fudecat sunt publice, afar de ca:urile
prev:ute de lege, si nu aduce atingere n niciun mod dispozitiilor constitutionale invocate. Aceasta cu att mai
mult cu ct, potrivit alin. (4) al art. 300
1
C. proc. pen., ncheierea pronuntat de instant cu privire la mentinerea
arestrii preventive a inculpatului poate Ii atacat cu recurs, asigurndu-se n acest Iel posibilitatea inculpatului
de a se prevala de toate garantiile dreptului la un proces echitabil
48
.
n cazul sesizrii derivate, n urma casrii sau desIiintrii cu trimiterea cauzei spre rejudecare, analiza
legalittii si temeiniciei strii de arest se realizeaz n temeiul art. 300
2
C. proc. pen. raportat la art. 160
b
C. proc. pen., n sedint public, iar nu n temeiul art. 300
1
C. proc. pen. n camera de consiliu, care se aplic
numai la veriIicarea legalittii si temeiniciei strii de arest a inculpatului imediat dup sesizarea instantei prin
rechizitoriu.
Prezenta inculpatului asistat de avocat ales sau numit din oIiciu si a procurorului este obligatorie. Dac
inculpatul arestat se aIl internat n spital si din cauza strii snttii nu poate Ii adus n Iata judectorului sau
cnd, din cauz de Iort major sau stare de necesitate, deplasarea sa nu poate Ii posibil, legalitatea si temeini-
cia msurii arestrii preventive vor Ii examinate n lipsa inculpatului, dar numai n prezenta aprtorului, cruia
i se d cuvntul pentru a pune concluzii.
Curtea Constitutional a statuat c dispozitiile art. 300
1
C. proc. pen. nu ngrdesc exercitarea dreptului
la aprare. ,,De altIel, ca o garantie suplimentar a eIectivittii dreptului la aprare n cauzele penale, pe lng
dreptul prtii interesate de a Ii asistat de un avocat ales sau numit din oIiciu si obligativitatea organelor
46
CEDO, cauza Lelievre c. Belgia, Hotrrea. din 8 noiembrie 2007, parag. 97.
47
ICCJ, S.U., Decizia nr. 25/2008.
48
C.C., Decizia nr. 626/2006, M. OI. nr. 892 din 2 noiembrie 2006.
STUDII. COMENTARII
140
THEMIS nr. 2-3/2010
judiciare de a le aduce la cunostint acest drept de care nvinuitul sau inculpatul se poate prevala sau nu,
legiuitorul a instituit prin art. 171 alin. (2) si (3) C. proc. pen. obligativitatea asistentei juridice obligatorii, n
Iunctie de situatia deosebit n care s-ar putea aIla nvinuitul sau inculpatul ori n Iunctie de pedeapsa prevzut
de lege pentru inIractiunea svrsit. Prin urmare, dat Iiind situatia exceptional n care se aIl inculpatul
arestat, dup nregistrarea dosarului la instant, aceasta este datoare s procedeze la veriIicarea legalittii si
temeiniciei arestrii preventive, aplicnd dispozitiile reIeritoare la garantarea dreptului la aprare. Sub acest
aspect, nu se poate sustine c se ncalc dreptul la aprare, deoarece textul nu Iace trimitere si la art. 136
C. proc. pen., care reglementeaz criteriile de alegere a uneia sau a alteia dintre msurile preventive si scopul
acestor msuri. Articolul 136 C. proc. pen. se constituie ntr-o norm cu aplicabilitate general pentru toate
situatiile n care se dispune cu privire la luarea, revocarea, nlocuirea sau ncetarea vreunei msuri preventi-
ve.
49
n conIormitate cu prevederile art. 300
1
alin. (2) C. proc. pen., n situatia n care instanta constat c te-
meiurile care au determinat arestarea preventiv au ncetat sau c nu mai exist temeiuri noi care s justiIice
privarea de libertate, dispune prin ncheiere motivat revocarea arestrii preventive. Textul de lege vorbeste, n
mod eronat, de punerea de indat n libertate a inculpatului, aceast dispozitie Iiind lipsit n concret de eIect
prin caracterul suspensiv al recursului declarat mpotriva ncheierii prin care se dispune, n cursul judectii,
revocarea msurii arestrii preventive
50
.
Dac instanta constat c temeiurile arestrii initiale s-au schimbat sau c, desi exist probe din care re-
zult suspiciunea rezonabil c inculpatul a svrsit inIractiunea de care este acuzat, mentinerea msurii
arestrii preventive nu mai este necesar Iat de scopurile urmrite prin privarea de libertate sau c msura nu
este proportional cu scopurile urmrite, poate dispune, n baza art. 139 alin. (1) C. proc. pen., nlocuirea
msurii arestrii preventive cu msura obligrii de a nu prsi localitatea sau tara.
Cnd instanta stabileste c temeiurile care au determinat arestarea sunt necesare si suIiciente, Iiind de
natur a impune continuarea privrii de libertate sau c exist temeiuri noi care justiIic privarea de libertate, iar
msura este necesar pentru buna desIsurare a procesului penal n Iaza de judecat, dispune prin ncheiere
motivat mentinerea arestrii preventive.
n situatia n care pn la momentul pronuntrii instantei asupra legalittii si temeiniciei strii de arest n
temeiul art. 300
1
C. proc. pen. s-a mplinit termenul pentru care msura preventiv Iusese anterior dispus sau
dac a Iost depsit durata maxim a arestrii preventive n cursul urmririi penale, instanta trebuie s constate
c msura arestrii preventive a ncetat de drept, n baza art. 140 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. si s dispun
punerea de ndat n libertate a inculpatului.
Potrivit art. 300
1
alin. (4) C. proc. pen., ncheierea poate Ii atacat separat cu recurs n termen de 24 de
ore de la pronuntare pentru cei prezenti si de la comunicare, pentru cei lips. Recursul declarat mpotriva
ncheierii prin care s-a dispus mentinerea arestrii preventive nu este suspensiv de executare si se judec n
termen de 3 zile.
3.4. Verificarea legalit(ii yi temeiniciei strii de arest n cursul judec(ii
Potrivit art. 300
2
C. proc. pen., n cauzele n care inculpatul este arestat, instanta legal sesizat este da-
toare s veriIice, n cursul judectii, legalitatea si temeinicia arestrii preventive, procednd potrivit art. 160
b
.
n conIormitate cu aceste dispozitii, instanta are obligatia, n cursul judectii, de a veriIica periodic, dar nu mai
trziu de 60 de zile (respectiv 30 de zile n cazul minorilor ntre 14 si 16 ani si 40 de zile n cazul minorilor mai
mari de 16 ani), legalitatea si temeinicia arestrii preventive.
Dac instanta constat c arestarea preventiv este nelegal sau c temeiurile care au determinat aresta-
rea au ncetat sau c nu exist temeiuri noi care s justiIice privarea de libertate, dispune, prin ncheiere
motivat, revocarea arestrii preventive si punerea de ndat n libertate a inculpatului.
Dac instanta constat c temeiurile arestrii initiale s-au schimbat sau c, desi exist probe din care re-
zult suspiciunea rezonabil c inculpatul a svrsit inIractiunea de care este acuzat, mentinerea arestrii
preventive nu mai este necesar Iat de scopurile urmrite prin privarea de libertate, sau c msura nu este
49
C.C., Decizia nr. 48/2005, M. OI. nr. 163 din 23 Iebruarie 2005.
50
Mihail Udroiu, Ovidiu Predescu, op. cit., p. 506.
STUDII. COMENTARII
141
THEMIS nr. 2-3/2010
proportional cu scopurile urmrite, poate dispune nlocuirea acesteia cu msura obligrii de a nu prsi
localitatea sau tara.
Cnd instanta constat c temeiurile care au determinat arestarea impun n continuare privarea de liber-
tate sau c exist temeiuri noi care justiIic privarea de libertate, iar msura este necesar pentru buna
desIsurare a procesului penal n Iaza de judecat, dispune prin ncheiere motivat mentinerea arestrii
preventive.
n situatia n care n cauz nu s-a mai procedat la veriIicarea legalittii si temeiniciei arestrii preventive
n termenul prevzut de art. 160
b
alin. (1) C. proc. pen., respectiv art. 160
h
alin. (2) si (3) C. proc. pen., ori dac
nainte de pronuntarea unei hotrri n prim instant, durata arestrii preventive a atins jumtatea maximului
pedepsei prevzute de lege pentru inIractiunea pentru care inculpatul a Iost trimis n judecat, instanta va
constata ncetarea de drept a msurii arestrii preventive si va dispune punerea de ndat n libertate a inculpatu-
lui.
VeriIicarea legalittii si temeiniciei arestrii preventive se Iace n sedint public, cu participarea obliga-
torie a inculpatului arestat, asistat de un avocat ales sau numit din oIiciu, precum si a procurorului.
ncheierea poate Ii atacat separat cu recurs n termen de 24 de ore de la pronuntare, pentru cei prezenti,
si de la comunicare, pentru cei lips. Recursul declarat mpotriva ncheierii prin care s-a dispus mentinerea
arestrii preventive nu este suspensiv de executare si se judec n termen de 3 zile.
3.5. 1urispruden(a instan(elor romne n materia termenului rezonabil al arestrii
preventive
Pn la modiIicarea legislativ din anul 2003, jurisprudenta instantelor romne n materia termenului re-
zonabil al arestrii preventive a Iost aproape inexistent, desi dispozitiile Conventiei europene si jurisprudenta
Curtii Europene erau obligatorii nc din anul 1994
51
.
ncepnd cu anul 2003 instantele au Icut din ce n ce mai des reIerire la prevederile art. 5 parag. 3 din
Conventia european, n majoritatea cazurilor aceast reIerire avnd drept scop aprecierea caracterului rezona-
bil al arestrii preventive n Iaza de judecat
52
.
ntr-o cauz n care inculpatii au Iost trimisi n judecat n stare de arest preventiv pentru svrsirea in-
Iractiunii de traIic de droguri de mare risc, instanta de Iond, n baza art. 300
2
C. proc. pen. coroborat cu art. 160
b
C. proc. pen., a mentinut msura arestrii preventive a inculpatilor si a respins ca nentemeiate cererile inculpa-
tilor de nlocuire a msurii arestrii preventive, apreciind c temeiurile care au determinat arestarea initial a
acestora continu s existe si impun n continuare privarea de libertate. Pentru a dispune astIel, instanta de Iond
a avut n vedere ansamblul probelor administrate n cauz, din care rezult indicii temeinice c inculpatii au
svrsit inIractiunile pentru care sunt judecati, iar lsarea lor n libertate prezint pericol concret pentru ordinea
public, Iiind de natur s aduc atingere desIsurrii procesului penal n ceea ce priveste aIlarea adevrului,
avnd n vedere natura, modalitatea concret de svrsire a Iaptei penale, precum si datele reIeritoare la
persoana inculpatilor, unii dintre ei avnd antecedente penale. De asemenea, instanta de Iond a constatat c n
cauz subzist temeiurile avute n vedere la luarea msurii arestrii preventive, respectiv dispozitiile art. 148
lit. I) C. proc. pen., potrivit crora inculpatul a svrsit o inIractiune pentru care legea prevede o pedeaps mai
mare de 4 ani si exist probe c lsarea sa n libertate prezint pericol concret pentru ordinea public si nu s-au
constatat mprejurri noi care s nu mai justiIice mentinerea strii de arest preventiv. mpotriva ncheierii prin
care instanta de Iond a constatat legalitatea si temeinicia arestrii preventive a inculpatilor si dispus mentinerea
arestrii preventive, inculpatii au declarat recurs, motivat de Iaptul c nu mai exist temeiurile care au impus
luarea msurii arestrii preventive
53
.
51
Mihail Udroiu, Ovidiu Predescu, op. cit., 2008.
52
C.A. Bucuresti, sectia I penal, decizia nr. 1464/2003, publicat n Curtea de Apel Bucureti, Practic fudiciar penal 2003-2004, Ed. Brilliance,
2006, p. 223 si urm. n aceast cauz, instanta a apreciat c lipsa de operativitate existent n cauz nu poate Ii imputat inculpatilor, care au
recunoscut si regretat svrsirea inIractiunii, depsindu-se limitele rezonabile ale detentiei impuse de art. 5 parag. 3 din Conventie, ntruct cauza nu
este complex si n conditiile n care partea vtmat nu s-a constituit parte civil, instanta putea s se pronunte ntr-un termen rezonabil, inculpatii
Iiind arestati preventiv de un an de zile.
53
C.A. Bucuresti, sectia I penal , decizia nr. 128/31.01.2008, disponibil pe site-ul www.just.ro
STUDII. COMENTARII
142
THEMIS nr. 2-3/2010
Analiznd ncheierea recurat, conIorm art. 385
3
alin. (3) C. proc. pen., instanta de recurs, n baza
art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen. a respins n mod corect recursul inculpatilor, apreciind c subzist temeiuri-
le arestrii preventive, c veriIicarea legalittii si temeiniciei arestrii preventive s-a eIectuat n concordant cu
prevederile interne si ale Conventiei Europene si c nu s-a nclcat durata rezonabil a procedurilor sau
caracterul echitabil. De asemenea, n motivarea deciziei, instanta de recurs a invocat jurisprudenta CEDO
(Labita c. Italia, Neumister c. Austria), potrivit creia aprecierea limitelor rezonabile ale detentiei preventive se
Iace n raport de circumstantele concrete ale Iiecrui caz n parte. Apreciind caracterul rezonabil al duratei
arestrii preventive instanta de recurs a avut n vedere, n mod corect, complexitatea cauzei (traIic de droguri cu
un probatoriu laborios), cauzele care au determinat amnrile, eIorturile judectoresti de a lmuri toate aspecte-
le de Iapt, de a Iurniza att aprrii, ct si acuzrii mijloacele de prob si explicatiile pe care le consider
necesare.
n cazurile n care s-a constatat depsirea termenului rezonabil al arestrii preventive, jurisprudenta in-
stantelor nu are un caracter unitar cu privire la msurile ce trebuie dispuse n cauz.
AstIel, unele instante
54
, apreciind c n situatia n care se constat c a Iost depsit termenul rezonabil al
arestrii preventive prin raportare la criteriile stabilite de Curtea European, temeiurile care au determinat
arestarea preventiv nu subzist, ntruct s-a stins rezonanta social negativ produs de svrsirea Iaptei, iar
lsarea n libertate nu prezint pericol concret pentru ordinea public, au dispus revocarea msurii arestrii
preventive.
Alte instante
55
au dispus nlocuirea msurii arestrii preventive cu msura obligrii de a nu prsi locali-
tatea sau tara, constatnd c msura arestrii preventive depseste un termen rezonabil, tinznd s se transIorme
ntr-o executare anticipat a pedepsei.
AstIel, ntr-o cauz, avnd de solutionat recursurile celor doi inculpati, reIeritoare la depsirea limitelor
rezonabile ale duratei arestrii preventive, instanta de recurs a apreciat c ,,indiIerent de cazul prevzut la art.
148 alin. (1) C. proc. pen., ce a constituit temeiul de drept al arestrii celor doi inculpati, dup circa 2 ani de
detentie preventiv, consistenta acestor temeiuri se dilueaz, impunndu-se nlocuirea arestrii cu o alt msur
preventiv, neprivativ de libertate. Instanta de recurs n mod corect a admis recursurile inculpatilor si a dispus
nlocuirea msurii arestrii preventive cu o msur preventiv neprivativ de libertate. Pentru a dispune aceasta,
instanta de recurs a avut n vedere jurisprudenta relevant n materie a CEDO, potrivit creia pericolul sustrage-
rii de la judecat si al inIluentrii martorilor si a prtilor vtmate din dosar se reduc considerabil ca urmare a
deducerii probabile a duratei arestrii preventive din pedeapsa nchisorii la care inculpatul se asteapt a Ii
condamnat (cauza Neumeister c. Austria, hotrrea din 27 iunie 1968). De asemenea, a apreciat c, chiar dac la
momentul lurii msurii arestrii preventive, au existat probe c lsarea n libertate a inculpatilor prezint
pericol concret pentru ordinea public, dup trecerea unei ndelungate perioade de timp, acesta se risipeste ca si
riscul de presiune asupra martorilor (cauza Tomasi c. Franta, hotrrea din 27 august 1992)
56
.
n Iaza de urmrire penal instanta poate constata depsirea termenului rezonabil al arestrii preventive
cu ocazia analizei propunerii parchetului de a se dispune prelungirea msurii arestrii preventive, Iie cu ocazia
analizei cererii Iormulate de ctre inculpat n temeiul art. 139 C. proc. pen.
Depsirea termenului rezonabil al arestrii preventive poate conduce Iie la respingerea propunerii de
prelungire a arestrii preventive, Iie la nlocuirea msurii arestrii preventive cu obligatia de a nu prsi
localitatea sau tara.
n Iaza de judecat, instanta poate constata c, Iat de criteriile stabilite de Curtea European n materia
reglementat de art. 5 parag. 3 din Conventia european, este depsit termenul rezonabil al arestrii preventive
si s dispun nlocuirea msurii arestrii cu obligarea de a nu prsi localitatea sau tara.
Persistenta unei suspiciuni rezonabile c persoana arestat a comis o inIractiune, desi reprezint o condi-
tie sine qua non pentru legalitatea lurii, prelungirii si mentinerii strii de arest, nu mai este si suIicient dup o
anumit perioad de timp. n astIel de situatii, dac restul motivelor nu sunt pertinente si suIiciente pentru a
continua s justiIice privarea de libertate, dac privarea de libertate nu este proportional cu scopul urmrit sau
54
C.A. Apel Alba Iulia, decizia penal nr. 25/2005, comentat de L. Coras, Arestarea preventiv. Termenul re:onabil al msurii arestrii preventive
a inculpatului, n Dreptul nr. 9/2005, p. 203-206.
55
C.A. Bucuresti, sectia a II-a penal, decizia nr. 1978/2005, publicat de A. Nedelcu, I. Matei, D. Lupascu n Culegere de practic fudiciar -
2005, Ed. Universul Juridic, 2006.
56
C.A. Craiova, Sectia minori si Iamilie, Decizia nr. 87/06.06.2007 , disponibil pe site-ul www.just.ro
STUDII. COMENTARII
143
THEMIS nr. 2-3/2010
dac autorittile judiciare competente nu au depus o ,,diligent special n desIsurarea procedurii, instantele
trebuie s constate c, desi este satisIcut cerinta prevzut de art. 143 C. proc. pen. a existentei de probe sau
indicii temeinice cu privire la svrsirea unei Iapte prevzute de legea penal, temeiurile arestrii initiale s-au
modiIicat si nu au mai aprut temeiuri noi care s impun privarea de libertate.
Bibliografie
Doctrin
Corneliu Brsan, Conventia european a drepturilor omului, Comentariu pe articole, vol. I. Drepturi
i libertti, Ed. All Beck, Bucuresti, 2005
Anastasiu Crisu, Drept procesual penal. Partea general, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2007
Gheorghit Mateut, Durata arestrii preventive a invinuitului sau inculpatului in lumina Constitutiei
i a Conventiei Europene, n Dreptul nr. 3/1996, p. 37
Ion Neagu, Tratat de drept procesual penal. Partea general. Ed. Global Lex, 2007
Ovidiu Predescu, Conventia european a drepturilor omului i dreptul penal roman, Ed. Lumina Lex,
Bucuresti, 2006
Rodica-Mihaela Stnoiu, Ortansa Brezeanu, Andrei Constantin, Detentia preventiv i legislatia euro-
pean, n R.D.P. nr. 2/2003, p. 32
Mihai Selegean, Dragos Bogdan, Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, Ed. All Beck,
Bucuresti, 2004
Grigore Theodoru, Tratat de drept procesual penal, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2008
Mihail Udroiu, Termenul re:onabil al arestrii preventive, n revista Dreptul nr. 5/2007, p. 139
Mihail Udroiu, Ovidiu Predescu, Conventia european a drepturilor omului i dreptul procesual penal
roman, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2007
Mihail Udroiu, Ovidiu Predescu, Protectia european a drepturilor omului i procesul penal ro-
man,Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2008
Hotrri ale Cur(ii Europene a Drepturilor Omului
Assenov contra Bulgaria, Hotrrea din 8 aprilie 2004
Adamiak contra Polonia, Hotrrea din 19 decembrie 2006
B. contra Austria, Hotrrea din 28 martie 1990
BarIuss contra Republica Ceh, Hotrrea din 31 iulie 2000
Bouamar contra Belgia, Hotrrea din 29 Iebruarie 1988
Contrada contra Italia, Hotrrea din 24 august 1998
Calmanovici contra Romnia, Hotrrea din 1 iulie 2008
Celejewski contra Polonia, Hotrrea din 4 mai 2006
Debboubt alias Husseini Ali contra Franta, Hotrrea din 9 noiembrie 1999
Erdem contra Germania, Hotrrea din 5 iulie 2001
STUDII. COMENTARII
144
THEMIS nr. 2-3/2010
Irinel Popa si altii contra Romnia, Hotrrea din 1 decembrie 2009
Ilijkov contra Bulgaria, Hotrrea din 26 iunie 2001
Jecius contra Lituania, Hotrrea din 31 iulie 2000
Kalashnikov contra Rusia, Hotrrea din 18 septembrie 2001
Kemmache contra Franta, Hotrrea din 27 noiembrie 1991
Labita contra Italia, Hotrrea din 6 aprilie 2000
Ladent contra Polonia, Hotrrea din 18 martie 2008
Lelievre contra Belgia, Hotrrea din 8 noiembrie 2007
Lettellier contra Franta, Hotrrea din 26 iunie 1991
Matskus contra Rusia, Hotrrea din 21 Iebruarie 2008
Muller contra Franta, Hotrrea din 17 martie 1997
Pantano contra Italia, Hotrrea din 6 noiembrie 2003
Punzelt contra Republica Ceh, Hotrrea din 25 aprilie 2000
Pyrak contra Polonia, Hotrrea din 12 Iebruarie 2008
Stogmuller contra Austria, Hotrrea din 10 noiembrie 1969
Svipsta contra Letonia, Hotrrea din 9 martie 2006
Stoican contra Romnia, Hotrrea din 6 octombrie 2009
Scundeanu contra Romnia, Hotrrea din 2 Iebruarie 2010
Taru contra Romnia, Hotrrea din 3 Iebruarie 2009
Tomasi contra Franta, Hotrrea din 27 august 1992
Toth contra Austria, Hotrrea din 12 decembrie 1991
Trzaska contra Polonia, Hotrrea din 11 iulie 2000
Van der Tang contra Spania, Hotrrea din 13 iulie 1995
W contra Elvetia, Hotrrea din 26 ianuarie 1993
WemhoII contra Germania, Hotrrea din 27 iunie 1968
Yalcin contra Turcia, Hotrrea din 19 Iebruarie 2008
Z contra Letonia, Hotrrea din 24 ianuarie 2008
Zannouti contra Franta, Hotrrea din 31 iulie 2000
JUFISPFUDENTIA
JURISPRUDENTIA
Situatia deciziilor de neconstitutionalitate pronuntate n prima jumtate a anului 2010
146
THEMIS nr. 2-3/2010
Sitou{iu deciziilor de neconstito{ionulitute pronon{ute
in primu jomtute u unoloi o1o
Camelia Laura Clefa
fudector stagiar
n prima jumtate a anului 2010, Curtea Constitutional a solutionat o serie de exceptii de neconstitu-
tionalitate cu care a Iost nvestit si care se ncadreaz n controlul anterior si n controlul posterior, deopotriv,
pe care l exercit Curtea Constitutional.
n cele ce urmeaz vom trata cele dou situatii existente, respectiv:
Decizii ale Curtii Constitutionalitate de admitere a neconstitutionalittii actelor normative con-
trol anterior
Decizii ale Curtii Constitutionalitate de admitere a exceptiilor de neconstitutionalitate cu care a
Iost nvestit control posterior
Avem n vedere si Iaptul c solutiile stabilite de Curtea Constitutional devin opozabile erga omnes si
dobndesc aplicabilitate general odat cu publicarea lor n Monitorul OIicial al Romniei.
Decizii ale Cur(ii Constitu(ionale de admitere a
neconstitu(ionalit(ii actelor normative - controlul anterior
1) Deci:ia nr. 414 din 14 aprilie 2010 reIeritoare la obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I
pct.1, art. I pct. 6, art. I pct. 27 si ale art. I pct. 28 din Legea pentru modiIicarea si completarea Legii
nr.188/1999 privind Statutul Iunctionarilor publici (M. OI. nr. 291 din 4 mai 2010)
2) Deci:ia nr. 820 din 7 iunie 2010 reIeritoare la obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii
lustratiei, privind limitarea temporar a accesului la unele Iunctii si demnitti publice pentru persoanele care au
Icut parte din structurile de putere si din aparatul represiv al regimului comunist n perioada 6 martie 1945 - 22
decembrie 1989 (M. OI. nr. 420 din 23 iunie 2010)
privind unele msuri necesare n vederea restabilirii echilibrului bugetar (M. OI. nr. 433 din 28 iunie 2010)
privind stabilirea unor msuri n domeniul pensiilor (M. OI. nr. 433 din 28 iunie 2010)
privind unele msuri necesare n vederea restabilirii echilibrului bugetar (M. OI. nr. 433 din 28 iunie 2010)
6) Deci:ia nr. 1018 din 19 iulie 2010 asupra obiectiei de neconstitutionalitate a Legii privind integritatea
n exercitarea Iunctiilor si demnittilor publice, pentru modiIicarea si completarea Legii nr.144/2007 privind
nIiintarea, organizarea si Iunctionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modiIicarea si
completarea altor acte normative (M. OI. nr. 511 din 22 iulie 2010)
JURISPRUDENTIA
147
THEMIS nr. 2-3/2010
Decizii ale Cur(ii Constitu(ionale de admitere a
excep(iilor de neconstitu(ionalitate - controlul posterior
1) Deci:ia nr. 109 din 9 februarie 2010 reIeritoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor
O.U.G. nr. 159/2008 pentru modiIicarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea
Iunctiei de avocat (M. OI. nr. 175 din 18 martie 2010)
n motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia a sustinut c dispozitiile O.U.G.
nr. 159/2008, n aIara celor din capitolul V reIeritoare la asistenta judiciar, care reprezint singura justiIicare a
adoptrii unor modiIicri pe calea ordonantei de urgent, contravin prevederilor constitutionale ale art. 32
alin. (1), art. 53, art. 73 alin. (3) lit. h), art. 61 si art. 115 alin. (4). n esent, autorul exceptiei a artat c
ordonanta a Iost adoptat Ir respectarea conditiilor prevzute de art. 115 alin. (4) din Constitutie, fr a exista
o situatie extraordinar i fr ca urgenta s fie motivat in cuprinsul ordonantei.
Curtea Constitutional, examinnd exceptia de neconstitutionalitate, a retinut c, potrivit art. 115
alin. (4) din Constitutie, ,Guvernul poate adopta ordonante de urgent numai n situatii extraordinare a cror
reglementare nu poate Ii amnat, avnd obligatia de a motiva urgenta n cuprinsul acestora. ConIorm acestui
text constitutional, Guvernul poate adopta o ordonant de urgent numai dac urmtoarele conditii sunt
ntrunite cumulativ: existenta unei situatii extraordinare, reglementarea acesteia s nu poat Ii amnat si
urgenta s Iie motivat n cuprinsul ordonantei.
Mai departe, Curtea a observat c elementele cuprinse n nota de Iundamentare nu sunt de natur s jus-
tiIice adoptarea ordonantei de urgent, n conditiile stabilite de art. 115 alin. (4) din Constitutie. AstIel, n raport
cu obiectul criticii de neconstitutionalitate Iormulate, Curtea a retinut c, n preambulul ordonantei de urgent
supuse controlului, caracterul de urgent este determinat de oportunitatea, ratiunea i utilitatea reglementrii,
fr a se evidentia ins existenta unei situatii extraordinare a crei reglementare nu poate fi amanat.
Carentele n motivarea unei asemenea situatii impun concluzia c adoptarea reglementrii n cauz pe
calea unei ordonante de urgent nu ndeplineste exigentele impuse de textul constitutional mentionat, astIel c
dispo:itiile Ordonantei de urgent a Guvernului nr. 159/2008 privind modificarea i completarea Legii
nr. 51/1995 pentru organi:area i exercitarea profesiei de avocat sunt neconstitutionale.
2) Deci:ia nr. 269 din 16 martie 2010 reIeritoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor
art. II pct. 1, 2, 5, 9, 11 si 12 din Legea nr. 328/2006 pentru aprobarea O.G. nr. 39/2005 privind cinematografia,
astIel cum au Iost modiIicate prin punctul 8 al articolului unic din Legea nr. 303/2008 privind aprobarea O.U.G.
nr. 7/2008 pentru modiIicarea si completarea O.G. nr. 39/2005 privind cinematograIia, precum si pentru
modiIicarea Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea O.G. nr. 39/2005 privind cinematograIia (M. OI. nr. 265 din
23 aprilie 2010).
Pe de o parte, Curtea Constitutional a admis exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor legale
amintite, stabilind c sunt neconstitutionale n msura n care se reIer la bunurile mobile, proprietate a
persoanelor Iizice sau a persoanelor juridice de drept privat, aIlate n inventarul slilor si al grdinilor de
spectacol cinematograIic, apreciind c prevederile legale criticate ncalc dreptul persoanelor Iizice sau
persoanelor juridice de drept privat care au n proprietate bunurile mobile aIlate n inventarul slilor si grdini-
lor de spectacol cinematograIic, ntruct acestea trec, potrivit legii, n proprietatea privat a unittii
administrativ-teritoriale locale si n administrarea consiliilor locale ale acestora, Ir a se Iace distinctie n
privinta titularului dreptului de proprietate. Mai mult, Curtea Constitutional a apreciat c reglementarea
posibilittii ca, prin procedura de privatizare, bunuri ce au intrat n proprietatea public a unittilor administra-
tiv-teritoriale s poat Ii nstrinate ctre terti, prin vnzare-cumprare, ncalc Ilagrant principiul
inalienabilittii acestora, iar dispozitiile art. II pct. 11 din Legea nr. 328/2006 opereaz n mod discriminatoriu
si retroactiv deoarece permit accesul la procedura de privatizare numai titularilor contractelor de nchiriere care
aveau obligatia diIuzrii de Iilm cinematograIic, cu diIuzare constant si dac s-au respectat toate clauzele
contractuale. Or, la momentul reglementrii posibilittii ncheierii contractelor de nchiriere, persoanelor Iizice
sau persoanelor juridice nu li s-a impus vreo conditie special n privinta obiectului contractului de nchiriere,
JURISPRUDENTIA
148
THEMIS nr. 2-3/2010
avnd libertatea de a desIsura, n mod legal, orice activitate n incinta acelor spatii.
Pe de alt parte, Curtea Constitutional a respins ca nentemeiat exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. II pct. 1, 5 si 9 din Legea nr. 328/2006, astIel cum au Iost modiIicate prin pct. 8 al articolului
unic din Legea nr. 303/2008 privind aprobarea O.U.G. nr. 7/2008 pentru modiIicarea si completarea O.G.
nr. 39/2005 privind cinematograIia, precum si pentru modiIicarea Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea O.G.
nr. 39/2005 privind cinematograIia, exceptie ridicat de acelasi autor n acelasi dosar al aceleiasi instante de
judecat. Curtea a apreciat c dispozitiile art. II pct. 5 din lege reglementeaz modalitatea practic prin care
unitatea administrativ-teritorial preia n proprietate public si spre administrare bunurile mobile si imobile
prevzute la pct. 1-4 din actul normativ criticat, Ir ca prin aceasta s se poat sustine nclcarea principiului
autonomiei locale, prevzut de art. 120 alin. (1) din Constitutie. n sIrsit, dispozitiile art. II pct. 9, de asemenea
criticate, interzic autorittilor administratiei publice locale trecerea respectivelor bunuri imobile din domeniul
public n domeniul lor privat. Or, aceasta este o msur menit s asigure respectarea principiului inalienabilit-
tii propriettii publice.
3) Deci:ia nr. 415 din 14 aprilie 2010 reIeritoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor
cap. I ,Dispozitii generale" (art. 1-9), ale art. 11 lit. e), I) si g), ale art. 12 alin. (2), ale art. 13, ale art. 14 lit. c),
d), e) si I), ale art. 17, ale art. 38 alin. (2) lit. I), g) si h), ale art. 42 alin.(2), (3) si (4), ale cap. VI - ,VeriIicarea
averilor, a conIlictelor de interese si a incompatibilittilor" (art. 45-50) si ale art. 57 din Legea nr.144/2007
privind infiintarea, organi:area i functionarea Agentiei Nationale de Integritate (M. OI. nr. 294 din 5 mai
2010)
1. Curtea Constitutional a admis exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 14 lit. c),
d), e) si I) si ale cap. VI ,Jerificarea averilor, a conflictelor de interese i a incompatibilittilor`
(art. 45-50) din Legea nr. 144/2007 privind nIiintarea, organizarea si Iunctionarea Agentiei Nationale
de Integritate, constatnd c acestea sunt neconstitutionale. Curtea a constatat, avnd n vedere regulile
de procedur prevzute de Legea nr. 144/2007 si solutiile pe care le poate adopta Agentia, c anumite
activitti desIsurate de inspectorii de integritate au caracter jurisdictional. AstIel, n temeiul art. 46 din
Legea nr. 144/2007 si urmare a activittilor de cercetare si veriIicare, crendu-se o conIuzie ntre Iunctia
de anchet si cea de judecat, inspectorul de integritate pe baza liberei sale aprecieri n administrarea
probelor, printr-o procedur care nu respect contradictorialitatea decide c o parte din avere este ne-
justiIicat si prin urmare d un verdict, ,spune dreptul (iuris dictio), activitate permis numai
instantelor de judecat, potrivit art. 126 alin. (1) din Constitutie. Curtea a mai constatat c organele care
exercit aceste activitti nu sunt instante judectoresti si nu se supun normelor de organizare si Iunctio-
nare prevzute n cap. VI ,Autoritatea fudectoreasc" din titlul III ,Autorittile publice` al
Constitutiei, ntruct Iunctia de inspector de integritate este Iunctie public cu statut special, n conIor-
mitate cu prevederile art. 17 alin. (2) din Legea nr. 144/2007.
Totodat, n caracterizarea atributiilor jurisdictionale ale Agentiei, Curtea a constatat c acele ac-
tivitti de cercetare si de constatare, n temeiul crora este sesizat instanta de judecat, solicitndu-se
conIiscarea averii, sau organele de urmrire penal, nu se pot ncadra nici n modalittile de exercitare a
jurisdictiilor speciale administrative, deoarece nu sunt Iacultative, asa cum prevede art. 21 alin. (4) din
Constitutie, ci obligatorii.
De asemenea, Curtea a constatat c dispozitiile art. 46 din Legea nr. 144/2007 contravin preve-
derilor art. 23 alin. (11), art. 44 alin. (8) si (9), art. 124 alin. (2) si art. 126 alin. (2) din Legea
Iundamental, precum si celor ale art. 1 alin. (3) si (4) din Constitutie, potrivit crora Romnia este stat
de drept, n care drepturile si liberttile Iundamentale ale cettenilor sunt garantate, iar organizarea sta-
tului are loc potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor.
Mai mult, Curtea a constatat c atributiile exercitate de ctre Agentie n temeiul dispozitiilor
art. 14 lit. c), d), e) si I) si ale cap. VI ,Jerificarea averilor, a conflictelor de interese i a incompatibili-
ttilor` (art. 45-50) din Legea nr. 144/2007 privind nIiintarea, organizarea si Iunctionarea Agentiei
Nationale de Integritate sunt, la rndul lor, neconstitutionale, nclcnd prevederile art. 1 alin. (3) si (4),
JURISPRUDENTIA
149
THEMIS nr. 2-3/2010
art. 23 alin. (11), art. 44 alin. (8) si (9), art. 124 alin. (2) si art. 126 alin. (2) din Legea Iundamental. Es-
te vorba de atributiile Agentiei de a constata c ntre averea dobndit pe parcursul exercitrii Iunctiei
si veniturile realizate n aceeasi perioad exist o diIerent vdit care nu poate Ii justiIicat si de a sesi-
za instanta competent pentru stabilirea prtii de avere dobndit sau a bunului determinat dobndit cu
caracter nejustiIicat, a crui conIiscare o solicit; de a constata nerespectarea dispozitiilor legale privind
conIlictul de interese si regimul incompatibilittilor; de a dispune clasarea sesizrii, cnd diIerenta ntre
averea dobndit si veniturile realizate nu este vdit sau bunurile sunt justiIicate sau, dup caz, cnd nu
se dovedeste conIlictul de interese ori starea de incompatibilitate; de a sesiza organul de urmrire penal
dac exist probe sau indicii temeinice privind svrsirea unei Iapte prevzute de legea penal. Totoda-
t, ntregul cap. VI, din care Iace parte art. 46, reglementeaz procedura de veriIicare a averilor,
conIlictelor de interese si a incompatibilittilor.
2. Curtea constat c, pentru considerentele mentionate si raportat la aceleasi prevederi constitu-
tionale, dispozitiile cap. I ,Dispo:itii generale` (art. 1-9) din Legea nr. 144/2007 privind nIiintarea,
organizarea si Iunctionarea Agentiei Nationale de Integritate sunt neconstitutionale n msura n care
prevd competenta Agentiei de a eIectua acte de cercetare si de a ntocmi acte de constatare reIeritoare
la veriIicarea averilor, a conIlictelor de interese si a incompatibilittilor si de a sesiza, pe baza acestora,
instantele competente si organele de urmrire penal.
3. Curtea Constitutional a apreciat c obligatia de a se publica declaratiile de avere si de intere-
se pe paginile de internet ale entittilor unde persoanele care, n conIormitate cu prevederile legale, au
obligatia de a le depune, precum si transmiterea acestora ctre Agentie n vederea publicrii pe pagina
de internet a acesteia nesocotesc dreptul la respectul si ocrotirea vietii private, consacrat prin art. 26 din
Legea Iundamental, precum si prin art. 8 din Conventia pentru aprarea drepturilor omului si a libert-
tilor Iundamentale, prin expunerea nejustiIicat n mod obiectiv si rational, pe pagina de internet, a
datelor reIeritoare la averea si interesele persoanelor ce au, potrivit legii, obligatia de a depune declaratii
de avere si de interese, declarnd neconstitutionale dispozitiile art. 11 lit. e), I) si g), ale art. 12 alin. (2)
si ale art. 42 alin. (2), (3) si (4) din Legea nr. 144/2007, n msura n care prevd obligativitatea transmi-
terii declaratiilor de avere si de interese Agentiei n vederea publicrii pe pagina de internet a acesteia,
precum si obligativitatea publicrii lor pe pagina de internet a entittilor unde persoanele care, n con-
Iormitate cu prevederile legale, au obligatia de a le depune.
4. n ceea ce priveste dispozitiile art. 13, art. 17, art. 38 alin. (2) lit. I), g) si h) si art. 57 din Le-
gea nr. 144/2007 privind nIiintarea, organizarea si Iunctionarea Agentiei Nationale de Integritate,
Curtea a respins exceptia de neconstitutionalitate.
5. Pe de alt parte, Curtea a observat c n procesul de adoptare a Iormei actuale a Legii
nr. 144/2007 au existat situatii de incoerent si instabilitate, contrare normelor de tehnic legislativ,
prevzute n Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnic legislativ pentru elaborarea actelor normati-
ve, republicat n Monitorul OIicial al Romniei, Partea I, nr. 777 din 25 august 2004
1
. AstIel, dup ce
Legea nr. 144/2007 privind nIiintarea, organizarea si Iunctionarea Agentiei Nationale de Integritate a
Iost publicat n Monitorul OIicial al Romniei, Partea I, nr. 359 din 25 mai 2007, la nici o sptmn,
aceasta a Iost modiIicat si completat prin O.U.G. nr. 49/2007, publicat n Monitorul OIicial al Ro-
mniei, Partea I, nr. 375 din 1 iunie 2007, prin care au Iost modiIicate si completate 19 articole din
Legea nr. 144/2007, iar 3 alineate ale art. 39, art. 43 si art. 53 au Iost abrogate.
Mai mult, Curtea a apreciat c prin continutul ei, O.U.G. nr. 49/2007 pentru modiIicarea si com-
pletarea Legii nr. 144/2007 privind nIiintarea, organizarea si Iunctionarea Agentiei Nationale de
Integritate a aIectat drepturile si liberttile cettenilor, prevzute de Constitutie.
1
Republicat n M. OI. nr. 260 din 21 aprilie 2010.
JURISPRUDENTIA
150
THEMIS nr. 2-3/2010
De asemenea, Curtea a subliniat c prin Legea nr. 94/2008, de aprobare a O.U.G. nr. 49/2007,
legiuitorul a mai adoptat modiIicri la 16 articole ale Legii nr. 144/2007, iar la 8 articole au Iost introdu-
se noi alineate, iar prin O.U.G. nr. 138/2007, publicat n Monitorul OIicial al Romniei, Partea I,
nr. 843 din 8 decembrie 2007, aprobat prin Legea nr. 105/2008, publicat n Monitorul OIicial al Ro-
mniei, Partea I, nr. 375 din 16 mai 2008, au mai Iost modiIicate 4 articole din aceeasi lege.
6. De asemenea, Curtea a constatat c, potrivit art. 1 alin. (5) din Constitutie, ,In Romania, res-
pectarea [...] legilor este obligatorie` iar potrivit Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnic
legislativ pentru elaborarea actelor normative, republicat n Monitorul OIicial al Romniei, Partea I,
nr. 777 din 25 august 2004, tehnica legislativ asigur sistematizarea, uniIicarea si coordonarea legisla-
tiei, precum si continutul si Iorma juridic adecvate pentru Iiecare act normativ. n acelasi sens, art. 13
din aceast lege instituie principiul unicittii reglementrii n materie, iar potrivit art. 15, cu denumirea
marginal ,Evitarea paralelismelor`, n procesul de legiIerare este interzis instituirea acelorasi regle-
mentri n dou sau mai multe acte normative, iar n cazul existentei unor paralelisme, acestea vor Ii
nlturate Iie prin abrogare, Iie prin concentrarea materiei n reglementri unice.
Or, Curtea observ c n domeniul activittii de control al averii dobndite n perioada exercitrii
mandatelor sau a ndeplinirii anumitor Iunctii publice si de veriIicare a conIlictelor de interese, exist
reglementri paralele, si anume, pe de-o parte, Legea nr. 115/1996 pentru declararea si controlul averii
demnitarilor, magistratilor, a unor persoane cu Iunctii de conducere si de control si a Iunctionarilor pu-
blici, publicat n Monitorul OIicial al Romniei, Partea I, nr. 263 din 28 octombrie 1996, modiIicat si
completat prin Legea nr. 161/2003 privind unele msuri pentru asigurarea transparentei n exercitarea
demnittilor publice, a Iunctiilor publice si n mediul de aIaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei,
publicat n Monitorul OIicial al Romniei, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, iar, pe de alt parte,
Legea nr. 144/2007 privind nIiintarea, organizarea si Iunctionarea Agentiei Nationale de Integritate, po-
trivit creia activitatea de veriIicare privind averea dobndit n perioada exercitrii mandatelor sau a
ndeplinirii Iunctiilor ori demnittilor publice, dup caz, a conIlictelor de interese si a incompatibilitti-
lor se eIectueaz de ctre Agentia National de Integritate.
7. Este de semnalat si opinia separat a trei dintre judectorii Curtii Constitutionale (Nicolae
Cochinescu, Petre L:roiu i Augustin Zegrean), prin care acestia si exprim dezacordul cu solutia
adoptat de Curtea Constitutional cu votul majorittii membrilor si. n motivarea opiniei separate se
arat, n esent, c n mod gresit Curtea Constitutional si-a extins controlul si asupra constitutionalittii
altor prevederi din actul atacat, ceea ce putea Iace numai in ca: de admitere a exceptiei i numai dac
acestea, in mod necesar i evident, nu pot fi disociate de prevederile neconstitutionale mentionate in se-
si:are.
Pe de alt parte, n opinia separat se arat c dispozitiile art. 6, 7, 8 si 46 din Legea nr. 144/2007 sunt
constitutionale.
4) Deci:ia nr. 503 din 20 aprilie 2010 reIeritoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor
art. 29 alin. (5), art. 30 si ale art. 48 alin. (17) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor i a
Senatului si pentru modiIicarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorittilor administratiei
publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul
aleilor locali (M. OI. nr. 353 din 28 mai 2010)
1. Curtea Constitutional a subliniat perspectiva diIerit a criticii de constitutionalitate, si anume
cea a candidatilor independenti la alegerile parlamentare partiale. Curtea a constatat c dispozitiile
art. 48 alin. (17) din legea atacat sunt neconstitutionale, astIel Iormulat, textul de lege criticat avnd ca
eIect eliminarea din cursa alegerilor parlamentare partiale a candidatilor independenti, ceea ce ncalc
dreptul de a Ii ales, astIel cum este reglementat de art. 37 din Constitutie. Curtea a constatat c, desi
aceste dispozitii legale reglementeaz conditii concrete de participare si depunere a candidaturilor la
alegerile parlamentare partiale, acestea nu respect vointa constituantului, deoarece anuleaz ab initio
JURISPRUDENTIA
151
THEMIS nr. 2-3/2010
dreptul de a Ii ales al oricrui cettean romn care, ndeplinind cerintele constitutionale si legale n ma-
terie, ar dori s participe la alegerile parlamentare partiale n calitate de candidat independent.
Conditia ndeplinirii pragului electoral indic pentru partidele politice un anumit nivel de repre-
zentativitate n rndul corpului electoral, reprezentativitate impus de nsusi principiul suveranittii.
Pentru candidatii independenti ns o astIel de conditie ar Ii absurd, aceasta Iiind nlocuit cu cerinta
depunerii listelor de sustintori cuprinznd semnturile a minimum 4 din numrul total al alegtorilor
nscrisi n listele electorale permanente din colegiul uninominal n care candideaz, dar nu mai putin de
2.000 de alegtori pentru Camera Deputatilor si 4.000 de alegtori pentru Senat. Asadar, pentru alegerile
parlamentare generale, legiuitorul a prevzut o asemenea cerint preliminar, necesar la depunerea
candidaturii independentului, deci o dat cu exercitarea dreptului su de a Ii ales. La alegerile parlamen-
tare partiale ns legiuitorul omite a reglementa orice conditie pentru aceast categorie de candidati
electorali, dispunnd n sensul c n categoria competitorilor n aceast etap electoral se nscriu numai
partidele politice si organizatiile cettenilor apartinnd minorittilor nationale care la alegerile generale
au ndeplinit pragul electoral legal, individual sau ntr-o aliant politic ori electoral. Nu este vorba,
asadar, de impunerea unor limite sau de circumstantierea modalittii de exercitare a dreptului de a Ii
ales, ci chiar de anularea sa prin nerecunoastere, nereglementare legal.
2. n ceea ce priveste sustinerile de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 alin. (5) si ale
art. 30 din Legea nr. 35/2008, criticate sub aspectul cerintelor mult prea restrictive pe care le impun
candidatilor independenti pentru depunerea candidaturilor la alegerile parlamentare, Curtea Constitutio-
nal a constatat c sunt nentemeiate, Iiind vorba de o reglementare aplicabil n egal msur tuturor
candidatilor, Iie c apartin unei Iormatiuni politice, Iie c particip la alegeri n nume propriu.
art. 3 alin. (2) si art. 4 alin. (1) teza nti si alin. (2) din Legea nr. 90/2003 privind van:area spatiilor aflate in
proprietatea privat a statului sau a unittilor administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice
(M. OI. nr. 430 din 28 iunie 2010)
Curtea a constatat c Legea nr. 90/2003 reglementeaz, n ansamblul su, conditiile n care partidele po-
litice pot nchiria ori cumpra sediile n care si desIsoar activitatea de la unittile administrativ-teritoriale n
care se aIl acestea. n acest context, textele de lege criticate instituie obligatia pentru unittile administrativ-
teritoriale de a nstrina aceste imobile la solicitarea partidelor politice, la pretul de inventar.
Curtea a observat c o situatie asemntoare a mai Iost supus analizei Curtii Constitutionale si cu prile-
jul solutionrii exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor O.U.G. nr. 110/2005 privind vnzarea spatiilor
proprietate privat a statului sau a unittilor administrativ-teritoriale cu destinatia de cabinete medicale, precum
si a spatiilor n care se desIsoar activitti conexe actului medical. AstIel, prin Decizia nr. 870/2007, publicat
n Monitorul OIicial al Romniei, Partea I, nr. 701 din 17 octombrie 2007, Curtea a retinut c ,prin nlturarea
posibilittii autorittilor publice locale de a dispune n mod liber de bunurile aIlate n proprietatea privat a
unittilor administrativ-teritoriale, n sensul de a opta sau nu pentru vnzarea acestora, se ncalc n mod vdit
dreptul unittilor administrativ-teritoriale de exercitare a prerogativei dispozitiei, ca atribut ce tine de esenta
dreptului de proprietate. Ca urmare, Curtea a apreciat c a Iost adus o atingere dispozitiilor constitutionale
cuprinse n art. 44 alin. (1) si (3), precum si dispozitiilor art. 1 din primul Protocol aditional la Conventia pentru
aprarea drepturilor omului si a liberttilor Iundamentale.
Curtea a apreciat c, pentru identitate de ratiune, cele retinute n decizia mai sus amintit sunt valabile si
n prezenta spet, cu att mai mult cu ct art. 4 alin. (1) teza nti din Legea nr. 90/2003 Iixeaz pretul de
vnzare al imobilelor la valoarea de inventar a acestora, care este inIerior pretului de piat, Ir a da posibilita-
tea unittilor administrativ-teritoriale de a le nstrina la un pret ce ar depsi aceast valoare. Observnd c
solutia legislativ neconstitutional si extinde incidenta si asupra cuprinsului dispozitiilor art. 4 alin. (2) din
Legea nr. 90/2003, care prevede c ,partidele politice pot cumpra in municipiul Bucureti un spatiu pentru
organi:atia municipiului Bucureti i cate un spatiu pentru organi:atiile fiecrui sector al municipiului
Bucureti, destinat sediilor acestor organi:atii, la valoarea de inventar a acestora. Spatiul care urmea: a fi
astfel cumprat trebuie s fi fost detinut cu chirie cel putin 3 luni anterior intrrii in vigoare a pre:entei legi de
JURISPRUDENTIA
152
THEMIS nr. 2-3/2010
ctre partidul politic respectiv`, Curtea, n temeiul art. 31 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, urmeaz s se
pronunte si asupra acestor dispozitii de lege, constatnd c sunt neconstitutionale, pentru considerentele mai sus
artate.
art. 121 alin. (2) si ale art. 134 alin. (2) lit. g) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor i drepturile conexe
(M. OI. nr. 430 din 28 iunie 2010)
1. n ceea ce priveste dispozitiile art. 121 alin. (2) din Legea nr. 8/1996, Curtea a retinut c aces-
te prevederi exclud de la calculul cuantumului remuneratiei privind drepturile de autor si drepturile
conexe programele a cror retransmitere este obligatorie conIorm legii. Retransmiterea obligatorie a
acestor programe se Iace n baza prevederilor art. 82 alin. (1) din Legea audiovizualului nr. 504/2002,
publicat n Monitorul OIicial al Romniei, Partea I, nr. 534 din 22 iulie 2002. Programele a cror re-
transmitere este obligatorie Iac parte din asa-numitul pachet ,must-carrv`, adic acelea ,care trebuie
retransmise`. Consiliul National al Audiovizualului procedeaz la stabilirea listei posturilor pe baza
unor instructiuni interne. Operatorii de cablu sunt obligati s preia aceste programe, dar ei nu au obliga-
tia de a plti vreo sum de bani pentru preluarea acestor posturi, legea reIerindu-se strict doar la
posturile ,libere la retransmisie si fr conditionri tehnice sau financiare, ale radiodiIuzorilor privati,
aIlati sub jurisdictia Romniei |.|, precum si serviciile de televiziune a cror obligativitate de retrans-
mitere este stabilit prin acorduri internationale la care Romnia este parte . Analiznd coroborat
dispozitiile legale mentionate rezult c operatorii de cablu preiau n mod gratuit anumite programe, n
baza unei obligatii prevzute de lege, percepnd sume de bani lunare de la abonatii lor. AstIel, posturile
romnesti care au cea mai mare audient sunt preluate cu titlu gratuit.
Curtea constat c legiuitorul a vrut doar s se asigure c va exista un numr minim de posturi
retransmise capabile s reIlecteze realitatea romneasc, dnd expresie art. 31 privind dreptul la inIor-
matie si art. 33 privind accesul la cultur din Constitutie, acest lucru Iiind o conditie prealabil
desIsurrii activittii operatorilor de cablu. Pe aceste posturi de televiziune retransmise de operatorii de
cablu sunt transmise si opere ale unor autori iar n conditiile n care prevederile atacate exclud de la cal-
culul cuantumului remuneratiei privind drepturile de autor si drepturile conexe programele a cror
retransmitere este obligatorie conIorm legii, se ncalc prevederile art. 44 privind dreptul de proprietate
privat coroborate cu dispozitiile art. 53 din Constitutia Romniei.
2. n ceea ce priveste prevederile art. 134 alin. (2) lit. g) din Legea nr. 8/1996, Curtea
Constitutional a constatat c acestea ncalc dispozitiile art. 44 coroborate cu cele ale art. 53, precum si
pe cele ale art. 135 alin. (1) si (2) lit. a) si c) din Constitutia Romniei, deoarece legea nu instituie crite-
rii obiective care s justiIice Iaptul c remuneratiile negociate pentru drepturile conexe nu pot depsi o
treime din remuneratiile negociate pentru drepturile de autor cu aceeasi categorie de utilizatori.
Curtea a apreciat c stabilirea unor raporturi procentuale Iixe n ceea ce priveste remuneratiile
negociate pentru drepturile conexe care nu pot depsi o treime din remuneratiile negociate pentru drep-
turile de autor cu aceeasi categorie de utilizatori ncalc prevederile Constitutiei, iar restrngerea
exercitiului de proprietate prevzut de art. 44 nu se justiIic prin vreuna din situatiile prevzute la art. 53
alin. (1), situatie a crei existent ar Ii justiIicat si analiza ndeplinirii conditiilor prevzute la art. 53
alin. (2).
De asemenea, prevederile legale criticate ncalc aceste dispozitiile constitutionale reIeritoare la
economia de piat, ntruct prtile contractuale nu pot negocia remuneratiile cuvenite pentru drepturile
conexe, acest lucru intervenind n conditiile n care interpretarea unei opere poate Ii, eventual, chiar mai
valoroas dect opera nssi.
7) Deci:ia nr. 694 din 20 mai 2010 asupra exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I
pct. 184 din Legea nr. 356/2006 pentru modiIicarea si completarea Codului de procedur penal, precum si
pentru modiIicarea altor legi, reIeritoare la modiIicarea dispozitiilor art. 385
9
alin. 1 pct. 12 C. proc. pen. (M.
JURISPRUDENTIA
153
THEMIS nr. 2-3/2010
OI. nr. 392 din 14 iunie 2010)
Curtea a constatat c autorului exceptiei, condamnat Iiind pentru prima dat n apel, i-a Iost suprimat
accesul eIectiv la o cale de atac n Iata unei jurisdictii superioare, cu scopul de a contesta decizia prin care a Iost
declarat vinovat. AstIel, Curtea a apreciat c, desi acest examen poate Ii limitat din ratiuni ce justiIic un scop
legitim, restrngerea nu trebuie s goleasc reexaminarea de sensul, de esenta sa, altIel Iiind nclcat dreptul de
acces la justitie consacrat de art. 21 din Constitutia Romniei, care presupune posibilitatea concret de a uza de
toate mijloacele procesuale pentru aprarea unui drept sau interes legitim, inclusiv mpotriva unei condamnri
posibil incorecte, sens n care, potrivit art. 2 parag. 1 din Protocolul nr. 7 aditional la Conventia pentru aprarea
drepturilor omului si a liberttilor Iundamentale, "Orice persoan declarat vinovat de o infractiune de ctre
un tribunal are dreptul s cear examinarea declaratiei de vinovtie sau a condamnrii sale de ctre o
furisdictie superioar" ca aceasta s Iie de natur a mpiedica executarea unor msuri contrare dispozitiilor
Conventiei si ale cror consecinte apar ca potential ireversibile. Or, nlturarea din legislatia procedural
romn a posibilittii de a contesta pe calea recursului o hotrre cnd nu sunt ntrunite elementele constitutive
ale unei inIractiuni genereaz incapacitatea de reparatie a urmrilor pe care le-ar putea produce o condamnare
posibil eronat. Aceleasi ratiuni le consacr si Conventia pentru aprarea drepturilor omului si a liberttilor
Iundamentale n art. 13 reIeritoare la Dreptul la un recurs efectiv.
Asa Iiind, Curtea constat c autorul exceptiei trebuie s aib un acces nengrdit la o instant superioa-
r pentru a contesta o asemenea decizie. Chiar dac incidenta reclamat este situat pe trmul cii ordinare de
atac a recursului, Curtea constat c acest caz de casare presupune o evident stabilire eronat a Iaptelor n
existenta sau inexistenta lor, n mprejurrile n care au Iost comise, Iie prin luarea n considerare a probelor
care le conIirmau, Iie prin denaturarea continutului acestora, cu conditia s Ii inIluentat solutia adoptat. Or,
retinerea unei mprejurri esentiale Ir ca probele administrate s o sustin sau neretinerea unei mprejurri
esentiale, desi probele administrate o conIirmau, sunt ipoteze rezultate dintr-o real denaturare a acestora si care
justiIic pe deplin necesitatea mentinerii n legislatie a unei asemenea posibilitti de cenzur ce vizeaz aspecte
de evident lips a legalittii unei hotrri penale, care se circumscriu lato sensu n sIera principiului reIeritor la
dreptul la un proces echitabil si la un recurs eIectiv. Iat de ce, chiar dac motivul de casatie reIeritor la
ntrunirea elementelor constitutive ale unei inIractiuni atinge starea de Iapt, n drept el vizeaz modul judicios
n care latura de drept a cauzei a Iost rezolvat prin corecta interpretare si aplicare a legii si mai ales prin
evitarea oricrei nclcri a normelor de drept de natur a inIluenta rezolvarea cauzei. O asemenea analiz nu
echivaleaz ns cu transIormarea recursului ntr-o cale de atac prin care se examineaz cauza sub toate
aspectele. Dimpotriv, se mentine caracterul su de jurisdictie exercitabil numai n cazuri strict determinate
deIinite lato sensu ca violri ale legii, ducnd la o judecat care nu poart asupra Iondului, ci exclusiv asupra
legalittii hotrrii anterior pronuntate, legalitate ce va Ii validat doar ca urmare a aprecierii probelor deja
existente la dosar.
Pe cale de consecint, Curtea constat c, prin eliminarea posibilittii de a contesta pe calea recursului o
hotrre judectoreasc atunci cnd nu sunt ntrunite elementele constitutive ale inIractiunii, se nchide prtii
interesate calea valoriIicrii eIective a dreptului nclcat, sens n care dispozitiile art. I pct. 184 din Legea
nr. 356/2006 n ce priveste partea reIeritoare la modiIicarea dispozitiilor art. 385 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen.
contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 21 si ale art. 20 raportate la art. 13 din Conventia pentru aprarea
drepturilor omului si a liberttilor Iundamentale.
De asemenea, Curtea mai constat c argumentele prezentei decizii nu echivaleaz cu instituirea nelimi-
tat a unor alte ci de atac, chiar dac o pretins condamnare nelegal a Iost pronuntat n recurs, deoarece
legislatia procedural penal romn, ce cuprinde 3 grade de jurisdictie, este apreciat ca suIicient pentru a se
da garantie si eIectivitate drepturilor pretins nclcate.
JURISPRUDENTIA
154
THEMIS nr. 2-3/2010
8) Deci:ia nr. 723 din 1 iunie 2010 asupra exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 33
alin. (6) din Legea cadastrului i a publicittii imobiliare nr. 7/1996 (M. OI. nr. 416 din 22 iunie 2010)
Analiznd exceptia, Curtea constat c, prin adoptarea Legii cadastrului si a publicittii imobiliare
nr. 7/1996, sistemul de publicitate imobiliar al crtilor Iunciare s-a extins la nivelul ntregii tri. Cartea
Iunciar reprezint un registru public ce cuprinde evidenta juridic integral si exact a imobilelor, proprietatea
persoanelor Iizice si juridice din raza lor de cuprindere. De asemenea, este de mentionat caracterul real al
evidentei, prin care att prtile, ct si tertii interesati sunt n msur s cunoasc situatia juridic a unui imobil
n orice moment (proprietarul, sarcinile imobiliare, ipotecile, urmririle, indisponibilizrile, modalittile de care
sunt aIectate dobndirea dreptului, capacitatea prtilor etc.).
Dreptul de proprietate este cel mai complex dintre toate drepturile pe care o persoan le poate avea asu-
pra unui bun, pentru c el oIer titularului su exercitiul tuturor prerogativelor pe care legea le cunoaste. De
aceea, acesta reprezint un drept Iundamental absolut, prevzut, garantat si ocrotit de Constitutie n cuprinsul
art. 44 si 136, n limitele prevzute de lege.
n cuprinsul art. 33 din lege este prevzut posibilitatea rectiIicrii nscrierii sau modiIicrii situatiei ju-
ridice reale. Potrivit principiului simetriei juridice, ntruct rectiIicarea poate Ii major, reprezentnd un act
constitutiv de drepturi sau putnd avea chiar titlu executoriu, procedura de rectiIicare a nscrierilor n cartea
Iunciar trebuie instituit printr-o norm legal egal ca Iort juridic cu cea prin care s-a reglementat procedu-
ra de nscriere n cartea Iunciar, respectiv prin lege organic. Or, potrivit art. 33 alin. (6) din Legea nr. 7/1996,
,procedura de rectificare a inscrierilor in cartea funciar, a modificrilor i cea de indreptare a erorilor
materiale se va stabili prin regulament aprobat de directorul general al Agentiei Nationale". Cum textul de
lege criticat prevede ca procedura de rectiIicare s Iie stabilit printr-o norm cu o putere juridic inIerioar
legii organice, respectiv prin regulament aprobat de directorul general al Agentiei Nationale de Cadastru si
Publicitate Imobiliar, Curtea a apreciat c au Iost nclcate dispozitiile constitutionale ale art. 73 alin. (3)
lit. m), care prevd obligativitatea reglementrii prin lege organic a regimului juridic general al propriettii,
precum si ale art. 1 alin. (4) privind separarea puterilor n stat.
9) Deci:ia nr. 984 din 8 iulie 2010 reIeritoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 7
alin. (1) din O.U.G. nr. 168/2001 privind punerea in valoare a constructiilor :ootehnice de:afectate, destinate
creterii, ingrrii i exploatrii animalelor, precum i a fabricilor de nutreturi combinate de:afectate, si a
celor ale art. 10 din H.G. nr. 216/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor
O.U.G. nr. 168/2001 (M. OI. nr. 527 din 28 iulie 2010)
1. Examinnd exceptia de neconstitutionalitate, Curtea a constatat c asupra prevederilor art. 7
alin. (1) din O.U.G. nr. 168/2001, nainte de modiIicarea acestora, instanta de contencios constitutional
s-a mai pronuntat. Cu acele prilejuri, Curtea a retinut c textul de lege criticat instituia posibilitatea con-
siliilor locale de a opta, la expirarea termenului prevzut n contractul de atribuire n Iolosint gratuit
sau dup eIectuarea investitiilor prevzute n acest contract, pentru vnzarea bunurilor aIlate n proprie-
tatea privat a unittilor administrativ-teritoriale ctre asociatiile de cresctori de animale, cu sau Ir
personalitate juridic, sau ctre cresctorii de animale, persoane Iizice ori juridice. AstIel, Curtea a con-
statat c prevederile legale criticate, n acea Iorm, nu ngrdeau prerogativa dispozitiei dreptului de
proprietate, nstrinarea bunurilor Iiind subsecvent maniIestrii neechivoce a intentiei titularului drep-
tului de a le vinde.
n prezent ns, ca urmare a modiIicrii textului de lege criticat, Curtea a constatat c legiuitorul
priveaz proprietarul, n spet consiliul local, de dreptul de dispozitie asupra bunului, instituind astIel
pentru unittile administrativ-teritoriale obligatia de a nstrina ctre persoanele prevzute la art. 2 lit. c)
din O.U.G. nr. 168/2001, imobilele pe care acestea le-au avut n Iolosint gratuit, respectiv ,Iabrica de
nutreturi combinate, constructia zootehnic, terenul de sub acestea si incintele aIerente, la un pret echi-
valent cu 10 din valoarea contabil a acestora la momentul atribuirii n Iolosint gratuit, stabilit
potrivit normelor metodologice.
Curtea retine c situatii asemntoare au mai Iost supuse analizei Curtii Constitutionale cu prile-
jul solutionrii exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor O.U.G. nr. 110/2005 privind vnzarea
JURISPRUDENTIA
155
THEMIS nr. 2-3/2010
spatiilor proprietate privat a statului sau a unittilor administrativ-teritoriale cu destinatia de cabinete
medicale, precum si a spatiilor n care se desIsoar activitti conexe actului medical, sau a exceptiei de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) si art. 4 alin. (1) teza nti din Legea nr. 90/2003 pri-
vind vnzarea spatiilor aIlate n proprietatea privat a statului sau a unittilor administrativ-teritoriale
destinate sediilor partidelor politice. Prin deciziile anterioare Curtea a statuat c, prin nlturarea posibi-
littii autorittilor publice locale de a dispune n mod liber de bunurile aIlate n proprietatea privat a
unittilor administrativ-teritoriale, n sensul de a opta sau nu pentru vnzarea acestora, se ncalc n mod
vdit dreptul unittilor administrativ-teritoriale de exercitare a prerogativei dispozitiei, ca atribut ce tine
de esenta dreptului de proprietate, Iiind adus atingere dispozitiilor constitutionale cuprinse n art. 44
alin. (1) si (3), precum si dispozitiilor art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru aprarea
drepturilor omului si a liberttilor Iundamentale.
Pentru identitate de ratiune, cele statuate n deciziile mai sus amintite sunt valabile si n prezenta
cauz si, astIel, Curtea a constatat c prevederile art. 7 alin. (1) din O.U.G. nr. 168/2001 sunt neconstitu-
tionale.
2. n ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 10 din H.G.
nr. 216/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 168/2001,
Curtea a apreciat c aceasta este inadmisibil, deoarece, potrivit prevederilor art. 146 lit. d) din Consti-
tutie si art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constitutional decide asupra exceptiilor [.]
privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispo:itii dintr-o lege sau dintr-o ordo-
nant in vigoare, astIel nct o hotrre a Guvernului nu poate Iorma obiectul controlului de
constitutionalitate.
JURISPRUDENTIA
Situatia recursurilor n interesul legii din prima jumtate a anului 2010
156
THEMIS nr. 2-3/2010
Sitou{iu recorsorilor in interesol legii
din primu jomtute u unoloi o1o
Camelia Laura Clefa
Judector stagiar
n prima jumtate a anului 2010, pe calea recursurilor n interesul legii au Iost solutionate o serie de
probleme controversate n practica instantelor, n materie penal (procedur si drept substantial).
n acest interval de timp, activitatea naltei Curti de Casatie si Justitie se caracterizeaz printr-un numr
redus de dosare solutionate prin emiterea de recursuri n interesul legii, Iiind vorba doar de trei recursuri n
interesul legii, dintre care doar unul este publicat n Monitorul OIicial. Toate cele trei recursuri n interesul legii
declarate au Iost admise, n prima jumtate a anului 2010 neIiind respins niciunul.
Din situatia statistic existent pe site-ul ICCJ (http://www.scj.ro/stat202009.asp), rezult Iaptul c n
anul 2009, pe rolul Sectiilor Unite ale ICCJ se aIla un numr de 12 dosare, iar n cursul anului 2009 au Iost
nregistrate 26 de dosare, toate acestea (30 dosare) Iiind solutionate n cursul anului 2009.
n cele ce urmeaz vom trata cele dou situatii existente, respectiv:
1. Decizii ale naltei Curti de Casatie si Justitie prin care s-au solutionat recursuri n interesul legii, pu-
blicate n Monitorul OIicial al Romniei
2. Decizii ale naltei Curti de Casatie si Justitie prin care au Iost solutionate recursuri n interesul legii,
dar care nc nu au Iost publicate n Monitorul OIicial al Romniei
Avnd n vedere Iaptul c solutiile stabilite de nalta Curte de Casatie si Justitie devin opozabile erga
omnes si dobndesc aplicabilitate general odat cu publicarea lor, ne vom raporta mai nti la solutiile
publicate n Monitorul OIicial al Romniei.
Vom trata apoi solutiile de admitere a sesizrilor pentru pronuntarea unor recursuri n interesul legii ale
cror motivri nu au Iost nc publicate n Monitorul OIicial al Romniei, dar care au deja aptitudinea s
orienteze practica judiciar n materie, cu mentiunea c ele devin general obligatorii abia dup ndeplinirea
Iormalittii publicrii.
1. Decizii ale naltei Cur(i de Casa(ie yi 1usti(ie prin care s-au solu(ionat recursuri
n interesul legii, publicate n Monitorul Oficial al Romniei
Singurul recurs n interesul legii care a Iost publicat n Monitorul OIicial dintre cele solutionate n prima
jumtate a anului 2010 are ca obiect stabilirea calittii de parte vtmat ori de parte civil in ca:ul infractiu-
nilor prev:ute de Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, prin care se aduce atingere fondului forestier proprietate
privat a persoanei fi:ice sau persoanei furidice. Acesta a Iost solutionat prin Deci:ia Inaltei Curti de Casatie
i Justitie nr. 2/2010 si a Iost publicat n Monitorul OIicial al Romniei nr. 414 din 22 iunie 2010.
Necesitatea pronuntrii unei astIel de decizii s-a impus ntruct n practica instantelor de judecat s-a
constatat c nu exist un punct de vedere unitar n aplicarea dispozitiilor art. 105 cu reIerire la art. 10 din Legea
nr. 46/2008 privind Iondul Iorestier proprietate privat a persoanelor Iizice sau juridice. AstIel, unele instante
au considerat c, n cazul inIractiunilor silvice avnd ca obiect Iondul Iorestier proprietate privat a persoanelor
Iizice sau juridice, poate avea calitate de parte vtmat sau de parte civil numai proprietarul Iondului Iorestier
nclcat, pentru c prejudiciul a Iost cauzat n patrimoniul acelui proprietar, iar alte instante, dimpotriv, s-au
pronuntat n sensul c, n asemenea ipotez, au calitate procesual de parte vtmat ori de parte civil att
proprietarul Iondului Iorestier lezat, cu exceptia cazului cnd el nsusi este autorul Iaptei cauzatoare de prejudi-
JURISPRUDENTIA
Situatia recursurilor n interesul legii din prima jumtate a anului 2010
157
THEMIS nr. 2-3/2010
ciu, ct si ocolul silvic, respectiv directia silvic ce asigur serviciile silvice sau administrarea pdurii.
Analiznd cererea, nalta Curte de Casatie si Justitie a considerat c interpretarea corect este cea de-a
doua mentionat. A avut ca punct de plecare Iaptul c pentru exercitarea actiunii civile n procesul penal trebuie
ndeplinite, cumulativ, mai multe conditii, printre care: inIractiunea ce Iace obiectul actiunii penale s Iie
generatoare de prejudiciu material sau moral; s existe legtur de cauzalitate ntre prejudiciu si inIractiune;
prejudiciul s Iie cert si s nu Ii Iost reparat; s existe vointa de constituire de parte civil n procesul penal, si
c n solutionarea actiunii civile n procesul penal este aplicabil principiul disponibilittii, care permite persoa-
nei pgubite s aleag nu numai cadrul procesual n care s si realizeze pretentiile, ci si momentul exercitrii
actiunii civile n limitele admise de lege, procurorului si instantei de judecat neIiindu-le ngduit a limita n
vreun Iel dreptul titularului actiunii civile de a o exercita si nici a se subroga n drepturile persoanei vtmate, ci
doar trebuie s intervin, n ndeplinirea rolului activ, pentru a pune n vedere persoanei vtmate s precizeze
dac se constituie parte civil n procesul penal.
De asemenea, obiectul juridic multiplu al inIractiunilor silvice, constnd n relatiile sociale menite s
protejeze Iondul Iorestier, ca Iactor esential n mentinerea calittii mediului la un nivel optim, dar si cele care
garanteaz dreptul de proprietate, precum si subiectul pasiv principal al unor astIel de inIractiuni care, indiIe-
rent de Iorma de proprietate, este totdeauna statul, n calitate de reprezentant al societtii interesate n ocrotirea
Iondului Iorestier si asigurarea echilibrului ecologic, imprim acestei categorii de inIractiuni un speciIic
determinant n atribuirea pozitiei procesuale de parte vtmat ori de parte civil ocolului silvic, ca reprezentant
al statului, alturi de proprietarul Iondului Iorestier, ca subiect pasiv secundar, acestuia neputndu-i-se recu-
noaste o astIel de calitate cnd este subiect activ al inIractiunii silvice, concluzie ce se desprinde din dispozitiile
de ansamblu ale Codului silvic adoptat prin Legea nr. 46/2008, n care este reglementat obligativitatea
administrrii si asigurrii serviciilor silvice la toate pdurile, indiIerent de Iorma de proprietate, prin ocoale
silvice de interes public.
Prin urmare, nalta Curte de Casatie si Justitie a stabilit c n cazul inIractiunilor prevzute de Legea
nr. 46/2008 - Codul silvic, prin care se aduce atingere Iondului Iorestier proprietate privat a persoanei Iizice
sau persoanei juridice, calitatea de parte vtmat ori de parte civil o pot avea att ocolul silvic, n calitate de
reprezentant al statului, ct si proprietarul Iondului Iorestier, cu exceptia situatiei n care acesta din urm este
subiect activ al inIractiunii.
2. Decizii ale naltei Cur(i de Casa(ie yi 1usti(ie prin care s-au solu(ionat recursuri
n interesul legii, nepublicate n Monitorul Oficial al Romniei
1) n sedinta din 15 martie 2010, nalta Curte de Casatie si Justitie constituit n Sectii Unite, prin Deci-
zia nr. 1, a admis recursul n interesul legii declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lng nalta
Curte de Casatie si Justitie si a stabilit c, n Iaza de judecat, cererea de prelungire a dreptului de circulatie,
ntemeiat pe prevederile art. 111 alin. (6) din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice,
republicat, cu modiIicrile si completrile ulterioare, se va solutiona n conditii de publicitate, cu citarea
prtilor, conIorm prevederilor art. 290, 291 C. proc. pen., iar instanta de judecat se va pronunta prin ncheiere
motivat care poate Ii atacat odat cu sentinta sau decizia, conIorm art. 361 alin. (2) si art. 385
1
alin. (2)
C. proc. pen.
2) n sedinta din 15 iunie 2010, nalta Curte de Casatie si Justitie constituit n Sectii Unite, prin Decizia
nr. 3, a admis recursul n interesul legii declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lng nalta Curte
de Casatie si Justitie si a stabilit c, n interpretarea si aplicarea unitar a dispozitiilor art. 25
1
din Legea
nr. 32/2000 privind societtile de asigurare si supravegherea asigurrilor, cu modiIicrile si completrile
ulterioare, coroborate cu cele ale art. 24 C. proc. pen., n procesul penal Fondul de protectie a victimelor str:ii
are calitatea de parte responsabil civilmente i poate fi obligat singur, iar nu in solidar cu inculpatul, la plata
despgubirilor civile ctre persoanele pgubite prin accidente de vehicule neasigurate.
JURISPRUDENTIA
Hotrri ale Curtii Europene a Drepturilor Omului aprilie-noiembrie 2010
158
THEMIS nr. 2-3/2010
Hotrri ule Cor{ii Ioropene u reptorilor Omoloi
- uprilie-noiembrie o1o -
1. Interdic(ia de a folosi ovule yi sperm de la donatori n procedura fertilizrii in
vitro este nejustificat - S.H. yi al(ii contra Austria (cererea nr. 57813/00),
1.04.2010
Situa(ia de fapt
Reclamantii, pe de o parte, doamna S.H. si domnul D.H. cstoriti, si pe de alt parte, doamna H.E.-G.
si domnul M.G. de asemenea, cstoriti, (n continuare ,reclamantii), au sesizat Curtea European a
Drepturilor Omului (n continuare CEDO) pe data de 8 mai 2000, invocnd nclcarea art. 8 si a art. 14 din
Conventie, cu motivarea c legea austriac intern care interzice anumite tehnici medicale de procreare
artiIicial i mpiedic pe acestia s aib copii.
n ceea ce priveste situatia de Iapt, trebuie precizat c primii doi reclamanti suIer de boli care produc
inIertilitate, astIel nct pentru a avea un copil trebuia s recurg la o tehnic de Iertilizare ce presupunea, pe de
o parte, donarea de sperm (de la o alt persoan dect reclamantul, boala punndu-l pe domnul D.H. n
imposibilitatea de a produce spermatozoizi) iar pe de alt parte, Iertilizare in vitro cu gameti. n ceea ce i
priveste pe ceilalti doi reclamanti, doamna H.E. suIerea de o boal care nu i permitea s produc ovule, domnul
M.G. Iiind sntos din punct de vedere al aparatului reproductor, astIel nct perspectiva de a avea copii putea
Ii materializat doar prin Iertilizare in vitro, care implica implantarea unui ovul Iecundat n prealabil n uterul
Iemeii.
ntruct aceste tehnici de reproducere artiIicial erau interzise de Legea reIeritoare la procreerea artiIici-
al (Fortpflan:ungsmedi:ingeset:), reclamantii s-au adresat, la nivel intern, Curtii Constitutionale Austriece
care, avnd aceast competent, a decis c art. 8 din Conventia european a drepturilor omului este aplicabil
situatiei, ns statul, prin interzicerea respectivelor tehnici, nu si-a depsit marja larg de apreciere de care
dispune n acest domeniu, pstrnd n echilibru, pe de o parte, dreptul la viat privat al reclamantilor, iar pe de
alt parte, necesitatea de a preveni crearea unor relatii de Iamilie neobisnuite (unusual potrivit exprimrii
CEDO), necesitatea de a preveni riscul dezvoltrii unui comert cu materialele genetice necesare reproducerii,
riscul reproducerilor selective sau riscul exploatrii Iemeilor. ntruct anumite tehnici de reproducere cum ar Ii
inseminarea artiIicial) erau permise de legea austriac, instanta constitutional a analizat si incidenta unor
eventuale discriminri, ns a concluzionat prin a arta c situatia reclamantilor este diIerit de a altor persoane
care puteau recurge la alte tehnici de reproducere, discriminarea Iiind justiIicat, astIel nct art. 14 din
Conventie nu a Iost nclcat.
n drept
n solutionarea situatiei reclamantilor, CEDO a analizat modul n care este privit situatia procreerii arti-
Iiciale (de orice natur) n mai multe state, pe baza inIormatiilor din documentul intitulat ,Studiu privind
procreerea asistat medical si protectia embrionului uman n 39 de state (Consiliul Europei, 1998), Icnd
recurs si la alte instrumente ale Consiliului Europei (de exemplu - Conventia cu privire la drepturile omului i
biomedicina din 1997).
Constatnd c nu a Iost atins nc un ,teren comun la nivelul statelor membre cu privire la acest dome-
niu, Curtea a admis marja larg de apreciere de care dispune statul, ns si-a reaIirmat competenta de a analiza
proportionalitatea care trebuie pstrat ntre interventia acestuia si drepturile reclamantilor.
JURISPRUDENTIA
159
THEMIS nr. 2-3/2010
AstIel, mai nti Curtea a stabilit aplicabilitatea art. 8 din Conventie la spet, legea austriac interIernd
cu dreptul reclamantilor de a avea copii, aspect ce tine de viata lor privat.
Apoi, cu privire la ultimii doi reclamanti Curtea a constatat nclcarea art. 14 analizat mpreun cu art. 8
din Conventie. Pentru a ajunge la o astIel de concluzie, Curtea a combtut toate argumentele Guvernului prin
care se ncerca justiIicarea interdictiei tehnicilor de procreere necesare reclamantilor, pentru a avea un copil.
n esent, Curtea a artat c argumentele Guvernului sunt corecte, ns ele pot Ii Iolosite ntr-o disput
reIeritoare la necesitatea interzicerii totale a procreerii artiIiciale, ns din moment ce anumite tehnici de
procreere sunt permise, este evident c persoanele care le Iolosesc sunt Iavorizate prin comparatie cu reclaman-
tii. Nici argumentul relatiilor Iamiliale neobisnuite, nici cel al necesittii respectrii principiului mater semper
certa est, pater est quem nuptiae demonstrant nu pot Ii primite din moment ce existenta institutiei adoptiei este
o dovad c astIel de dezbateri sunt depsite. De asemenea, nici argumentele comertului cu materialele genetice
necesare reproducerii, riscul reproducerilor selective sau riscul exploatrii Iemeilor nu au relevant, acestea
putnd Ii combtute printr-o reglementare strict si prin aplicarea unor sanctiuni proportionale.
n ceea ce i priveste pe primii doi reclamanti, Curtea a constatat, de asemenea, nclcarea art. 8 analizat
mpreun cu art. 14 din Conventie, gsind nejustiIicat diIerenta de tratament la care erau supusi acestia, crora
le era interzis accesul la donarea de sperm pentru Iertilizare in vitro, n comparatie cu alte cupluri care puteau
recurge la donarea de sperm pentru Iertilizare in vivo (inseminare). De asemenea, Curtea a respins, din nou,
aceleasi argumente ale Guvernului prin care se ncerca justiIicarea ingerintei n viata privat a reclamantilor.
ReIeritor la aceast cauz, este de mentionat c au existat dou opinii separate, prima (a doamnei jude-
ctor Elisabeth Steiner) Iiind n dezacord cu nclcarea art. 14 analizat mpreun cu art. 8, reIeritor la al treilea
si al patrulea reclamant, iar cea de-a doua (a domnului judector Sverre Erik Jebens) Iiind n dezacord cu
nclcarea respectivelor articole Iat de toti reclamantii, considerndu-se c statul austriac nu si-a depsit marja
de apreciere n impunerea interdictiilor Iat de respectivele tehnici de procreere artiIicial.
2. Dreptul la alegeri libere nclcat de ctre autorit(i - Namat Aliyev contra
Azerbaijan (cererea nr. 18705/06), 8.04.2010
Situa(ia de fapt
Reclamantul, domnul Namat Aliyev, avocat de proIesie, a sesizat Curtea la data de 20 aprilie 2006, in-
vocnd, printre altele, nclcarea art. 3 din Protocolul nr. 1 la Conventie.
n sustinerea cererii sale reclamantul a artat c a participat la alegerile parlamentare din data de 6 no-
iembrie 2005, organizate n Azerbaijan, n calitate de candidat al unei coalitii din opozitie, situndu-se, potrivit
rezultatelor oIiciale, pe locul al doilea cu 2.001 voturi (14.19), pierznd n Iata candidatului partidului aIlat la
putere, care a obtinut 5.816 voturi (41.25).
Invocnd anumite neregularitti n procesul de votare (printre care presupuse voturi multiple, compor-
tamentul oIicialittilor, printre care si al unor asociatii guvernamentale, care au sprijinit candidatul partidului
aIlat la putere prin campanie electoral nainte si n timpul scrutinului, introducerea unor voturi suplimentare n
urn, descurajarea votantilor reclamantului prin metode de intimidare etc.), pentru care a produs si dovezi (peste
30 de mrturii, precum si nregistrri audio), reclamantul s-a adresat Comisiei Electorale Constituante (ConEC)
si Comisiei Electorale Centrale (CEC), organisme menite s vegheze la respectarea corectitudinii procesului
electoral, naintnd documentatia probatorie n original.
ntruct acestea nu i-au rspuns n termenul legal, reclamantul s-a adresat Curtii de Apel care, primind
cererea sa, a respins-o cu motivarea c reclamantul, cruia i revenea sarcina probei, nu a Icut dovada celor
aIirmate, iar documentele depuse n copie nu puteau Ii luate n considerare. Curtea Suprem a mentinut att
solutia, ct si motivarea.
JURISPRUDENTIA
160
THEMIS nr. 2-3/2010
n drept
Analiznd cererea reclamantului, CEDO a constatat nclcarea art. 3 din Protocolul nr. 1 la Conventie.
Pentru a ajunge la aceast solutie, Curtea a artat mai nti c, sub incidenta respectivului text conven-
tional, statele au obligatia de a organiza alegeri libere la intervale rezonabile de timp, iar acest text acoper si
dreptul de a vota, precum si dreptul de a Ii ales, care de asemenea trebuie s Iie asigurate n conditii de vot
secret, apt s permit exprimarea vointei cettenilor n alegerea corpului legislativ.
Avnd a se pronunta si cu alte ocazii asupra art. 3 din Protocolul 1 la Conventie, Curtea a artat c acest
text este unul dintre cele mai importante prevzute de Conventie, ntruct garanteaz n mod direct stabilirea si
mentinerea unor regimuri democratice care s asigure existenta statului de drept.
AstIel, n analiza oricror situatii de Iapt care intr sub incidenta acestui text, scopul Curtii este acela de
a se convinge de Iaptul c statul si-a ndeplinit obligatia de a organiza alegeri libere si corecte, cu respectarea
vointei alegtorilor.
Pentru a asigura respectarea textului n discutie, Curtea a precizat c statelor le incumb obligatii colate-
rale, cum ar Ii organizarea unui sistem eIicient prin intermediul cruia orice acuzatie reIeritoare la o presupus
incorectitudine a procesului electoral s Iie adus n Iata justitiei, avnd n vedere necesitatea ca respectiva cale
de atac s constituie un remediu eIicient.
Invocnd cauza Babenko c. Ucraina, Curtea a reamintit c, n conditiile n care o astIel de procedur n
Iata justitiei exist si a Iost utilizat la nivel intern, revine CEDO sarcina de a analiza dac solutia pronuntat de
instante a avut sau nu un caracter arbitrar. n acest context, Curtea nu s-a pronuntat asupra temeiniciei acuzatii-
lor reclamantului, admitnd c stabilirea situatiei de Iapt trebuie realizat de instantele interne care sunt mai
aproape de Iapte.
Totusi, constatnd c n Azerbaijan legea permitea sesizarea att a organismelor electorale (ConEc si
CEC), dar si a instantelor, proceduri utilizate de reclamant, Curtea a relieIat Iaptul c primele (ConEc si CEC)
au rspuns reclamantului la aproximativ 60 de zile dup data sesizrii, iar instantele au respins cererea acestuia
Ir a analiza Iondul sustinerilor, aceasta n ciuda unui dosar de dovezi suIicient de consistent nct s Iie apt s
conduc la determinarea instantelor s caute sau s solicite inIormatii suplimentare.
Pe de alt parte, Curtea a respins argumentul Guvernului potrivit cruia, chiar dac ar Ii Iost adevrate,
sustinerile reclamantului nu putea schimba rezultatul alegerilor, dat Iiind diIerenta numrului de voturi
obtinute de candidati, preciznd c n discutie nu se aIl dreptul reclamantului de a cstiga alegerile, ci dreptul
acestuia de a participa la un scrutin corect.
n consecint, Curtea a constatat c instantele interne au respins cererile reclamantului de o manier ar-
bitrar, acest aspect atrgnd ndoieli asupra corectitudinii procesului electoral.
n acest context trebuie precizat c instanta de la Strasbourg, n stabilirea acestei concluzii, s-a sprijinit
pe documente redactate de organisme internationale, respectiv pe Codul de bune practici in materie electoral
al Comisiei de la Venetia si pe Raportul final al misiunii de supraveghere a alegerilor electorale din
A:erbaifan, din 6 noiembrie 2005, ntocmit de Organizatia pentru Cooperare si Securitate n Europa (OSCE) si
de OIiciul pentru institutii democratice si drepturile omului (ODIHR).
3. Lipsa pronun(rii instan(ei n ceea ce priveyte transferul de(inu(ilor n alt stat -
Buijen contra Germania (cererea nr. 27804/05), 1.04.2010
Situa(ia de fapt
Reclamantul, domnul Jeroen Buijen, cettean olandez, a Iormulat o cerere la Curtea European a Drep-
turilor Omului n care s-a plns de nclcarea art. 6 din Conventie.
n Iapt, acesta a Iost arestat pentru suspiciune de import si traIic de substante narcotice la data de 20 no-
iembrie 2001. Potrivit procedurilor legale germane, procurorul i-a promis reclamantului, prin intermediul
reprezentantilor si legali, c n situatia n care va Iace o recunoastere complet a Iaptelor de care este acuzat va
sustine n ceea ce l priveste aplicarea art.11 din Conventia reIeritoare la transIerul detinutilor (n continuare
JURISPRUDENTIA
161
THEMIS nr. 2-3/2010
Conventia - ETS 112), articol care permitea transIerul reclamantului, dup condamnare, n Olanda si conversia
(mutarea) pedepsei sale, n acord cu prevederile respectivului act international. De asemenea, procurorul a mai
promis c nu va cere condamnarea sa la o pedeaps mai mare de 8 ani nchisoare.
n aceste conditii, reclamantul a recunoscut Iaptele att n Iata procurorului, ct si n Iata Curtii Regiona-
le din Lbeck (Landgericht), Iiind condamnat la o pedeaps de 8 ani nchisoare pe data de 26 august 2002, dat
la care hotrrea a rmas deIinitiv ca urmare a renuntrii la cile de atac.
Pe data de 28 august reclamantul a solicitat Ministerului Justitiei (autoritatea responsabil cu aplicarea
Conventiei - ETS 112) s Iie de acord cu transIerul su n Olanda, n baza art. 11 din Conventia susmentionat,
ns cererea i-a Iost reIuzat dup ce Procurorul General a precizat c este de acord cu transIerul, dar n
conditiile art. 10 din Conventie si numai dac autorittile olandeze dau asigurri c domnul Jeroen Buijen,
potrivit dreptului german, nu va putea Ii eliberat nainte de executarea a dou treimi din pedeaps. Ulterior, n
cadrul unei noi proceduri initiate de o nou cerere a reclamantului n Iata Ministerului Justitiei, procurorul de
caz a aIirmat c la momentul la care a Icut promisiunea nu cunostea diIerenta dintre art. 10 si art. 11 din
Conventia susmentionat. Bazndu-se pe aceast aIirmatie, Procurorul general a recomandat Ministerului
Justitiei transIerul detinutului n baza art. 10. Actul prin care a Iost Icut aceast recomandare a Iost atacat de
reclamant n Iata Curtii de Apel din Schleswig-Holstein (Oberlandesgericht), cu motivarea c recunoasterea sa
a Iost Icut exclusiv pe baza promisiunii procurorului de caz, ns cererea i-a Iost respins ca inadmisibil.
Reclamantul a Iost ulterior transIerat n Olanda, n baza acceptului su si n temeiul art. 10 din Conven-
tie, iar plngerea sa constitutional, Iormulat la data de 14 ianuarie 2005, n Iata Curtii Constitutionale
Federale Germane a Iost respins cu motivarea c acesta nu epuizase cile de recurs interne, competenta de a se
pronunta asupra unei cereri de redeschidere a procesului revenind instantelor inIerioare, att cu privire la
admisibilitatea acesteia, ct si cu privire la domeniul de drept incident, respectiv dreptul la un proces echitabil
sau principiul ncrederii legitime.
n drept
Analiznd situatia de Iapt, Curtea a constatat aplicabilitatea art. 6 din Conventie n situatia reclamantu-
lui, cu precizarea c, desi n mod normal procedurile ulterioare condamnrii, inclusiv cele privind transIerul
detinutilor, nu intr sub incidenta laturii penale a acestui articol, totusi, n spet, din cauza legturii strnse
dintre procedura penal si procedura de transIer, legtur consolidat de promisiunea Icut de procurorul de
caz, nu exist niciun motiv pentru o abordare Iormalist care ar eluda scopul art. 6. Drept urmare, Curtea l-a
declarat aplicabil spetei.
n acelasi timp, Curtea admite c decizia privind transIerul detinutilor are anumite componente care tin
de dreptul public, cum ar Ii aspectele legate de politica extern a statului, astIel nct sub acest aspect este
admisibil ca ele s nu Iie supuse niciunui control judiciar. Totusi, n spet, procedura de transIer era att de
strns legat de cea n urma creia Iusese condamnat reclamantul nct un astIel de argument nu poate Ii primit.
n ceea ce priveste sustinerea Guvernului potrivit creia nu ar Ii Iost epuizate cile de recurs interne,
sustinere a crei solutionare a Iost unit cu Iondul, Curtea a artat c nici Guvernul, nici Curtea Federal
Constitutional nu au indicat vreo jurisprudent n acest sens. Mai mult, aceasta a constatat c una dintre
cererile reclamantului a Iost declarat inadmisibil.
n acest context si, n conditiile n care nicio instant german nu s-a pronuntat pe Iondul sustinerilor re-
clamantului reIeritoare la transIerul su n Olanda sub incidenta art. 11 din Conventia reIeritoare la transIerul
detinutilor, Curtea a constatat, cu trimitere la cauza Moldovan i altii c. Romania, c dreptul de acces la instant
nu a Iost asigurat n Iapt.
JURISPRUDENTIA
162
THEMIS nr. 2-3/2010
4. Extrdarea unui mercenar israelian din Rusia n Columbia ncalc garan(iile
CEDO - Klein contra Rusia (cererea nr. 24268/08), 1.04.2010
Situa(ia de fapt
Domnul Gal Yair Klein, cettean israelian, a depus la Curtea European a Drepturilor Omului o cerere
prin care se plngea cu privire la nclcarea art. 3, art. 6 si art. 13 din Conventie.
n Iapt, pe data de 23 Iebruarie 2001 instanta penal a regiunii Manizales din Columbia (Ju:gado Penal
del Circuito de Mani:ales) l-a condamnat pe reclamant la 14 ani nchisoare pentru activitti legate de terorism,
pedeaps redus la 10 ani si 6 luni de ctre instanta superioar. Reclamantul a Iost ulterior dat n urmrire
general prin Interpol.
Pe data de 27 august 2007 membri ai Ministerului de Interne rusesc, asistati de oIiteri ai Interpol, l-au
arestat pe reclamant pe aeroportul Domodedovo din Moscova.
Procurorul general al Rusiei a emis un ordin de extrdare ctre Columbia, ordin atacat n instant de re-
clamant, cu motivarea, inter alia, c n respectivul stat este posibil s Iie supus la rele tratamente, tinnd cont si
de situatia existent, caracterizat de un rzboi civil.
Sustinerile reclamantului au Iost respinse, att la nivelul primei instante, ct si la nivelul Curtii Supreme
Rusesti, aceasta din urm motivnd decizia, n esent, prin Iaptul c autorittile columbiene dduser asigurri
c reclamantul nu va Ii supus relelor tratamente.
Curtea European a Drepturilor Omului a solicitat guvernului rus, n urma cererii reclamantului din 27
mai 2008 si n virtutea art. 39 din Regulamentul Curtii, s suspende procedura de executare a ordinului de
extrdare pn la noi dispozitii.
n drept
n analiza solicitrii Iormulate sub incidenta art. 3 din Conventie, tinnd cont de sustinerea reclamantu-
lui potrivit creia prin extrdare ar putea Ii supus relelor tratamente n Columbia, Curtea s-a sprijinit pe
documente internationale apte s releve situatia general din respectiva tar, tinnd cont de rapoartele unor
asociatii internationale de protectie a drepturilor omului, cum ar Ii Amnestv International sau de surse guver-
namentale cum ar Ii Departamentul de Stat al Statelor Unite.
De asemenea, Curtea a artat c sarcina probei posibilittii de a Ii supus relelor tratamente revine recla-
mantului, cu respectarea principiului dovedirii ,dincolo de orice ndoial rezonabil, ns o astIel de concluzie
poate s rezulte si din mai multe prezumtii convergente si suIicient de puternice.
n acest context, Curtea a constatat nclcarea art. 3 din Conventie prin ncercarea autorittilor ruse de a
executa ordinul de extrdare, concluzie motivat att de situatia general din Columbia, de situatia concret a
reclamantului raportat la o aIirmatie a vicepresedintelui columbian, potrivit creia reclamantul ar trebui ,s
putre:easc in inchisoare (aIirmatia a Iost retinut de Curte pe baza unei copii dintr-un ziar rusesc, Ir
indicarea sursei, ceea ce ridic cel putin o ndoial asupra veridicittii - n.n.), precum si de lipsa unei anchete
adecvate a autorittilor ruse, prin care acestea s determine dac ntr-adevr aIirmatiile reclamantului privind
riscul supunerii la rele tratamente n Columbia sunt ntemeiate sau nu.
n ceea ce priveste art. 41 din Conventie, Curtea a aIirmat c n lipsa oricror documente justiIicative nu
va acorda nicio sum drept compensatie, constatarea nclcrii Conventiei constituind o reparare suIicient a
prejudiciului reclamantului, n conditiile n care ordinul de extrdare nu Iusese pus n executare.
De asemenea, este de mentionat c n cauz au Iost exprimate dou opinii divergente (judectorii
Anatoly Kovler si Khanlar Hajiyev) reIeritoare, n esent, la absenta dovezilor pe baza crora s se poat trage
concluzia existentei riscului ca reclamantul s Iie supus la rele tratamente. n acest context, cei doi judectori au
adus ca argumente, printre altele, si Iaptul c, n ciuda constatrilor Curtii, nu au existat argumente temeinice
pentru a se pune la ndoial asigurrile date de Guvernul columbian, potrivit crora reclamantul nu va Ii supus
relelor tratamente.
JURISPRUDENTIA
163
THEMIS nr. 2-3/2010
5. Interdic(ia pentru parlamentarii moldoveni de a avea mai mult de o na(ionali-
tate nu este justificat - Tnase contra Moldova (cererea nr. 7/08), 27.04.2010
Situa(ia de fapt
Cererea priveste pe actualul ministru al Justitiei din Moldova, Alexandru Tnase. n urma scrutinurilor
care au avut loc n Republica Moldova, respectiv n lunile aprilie si iulie 2009, acesta a Iost ales deputat n
Parlamentul Moldovenesc. La data alegerilor recurentul avea dubl nationalitate, romn si moldoveneasc.
n anul 2008, anterior alegerilor parlamentare, a intrat n vigoare Legea nr. 273 n virtutea creia resorti-
santii moldoveni care detin si o alt nationalitate dect cea moldoveneasc si care au Iost alesi n Parlament
erau obligati s se angajeze ntr-o procedur care avea ca obiectiv renuntarea la cea de-a doua nationalitate.
La nivel european, att Comisia Consiliului Europei contra rasismului si intolerantei (ECRI), ct si Co-
misia de la Venetia si-au exprimat nemultumirea Iat de acest act normativ, n sensul c prevederile acestuia
erau contrare Conventiei Europene privind nationalitatea (CEN). Aceast conventie a Iost ratiIicat de Moldova
n anul 1999 si stipula Iaptul c persoanele care detin mai mult de o nationalitate beneIiciaz de acelasi
tratament ca si persoanele cu o singur nationalitate.
Curtea Constitutional a Iost sesizat de ctre presedintele partidului national-liberal din Moldova cu
privire la constitutionalitatea Legii nr. 273/2008. Prin hotrrea pronuntat n mai 2009, aceasta a statuat c
legea mai sus amintit nu este contrar Constitutiei ntruct nu mpiedic persoanele cu mai multe nationalitti
s accead la Iunctia de deputat, ulterior oIerind oportunitatea de a se conIorma cu legea prin renuntarea la
dubla nationalitate.
Pentru a-si putea exercita mandatul de deputat, reclamantul a initiat procedura de renuntare la nationali-
tatea romn, asa cum impunea Legea nr. 273/2008. n acest sens, reclamantul a naintat Ambasadei Romniei
o scrisoare prin care amintea Iaptul c a Iost obligat de legea intern s renunte la nationalitatea romn, dar si
rezerv dreptul de a retrage scrisoarea de renuntare n cazul n care Marea Camer (a CEDO) se va pronunta
asupra cererii sale. Lund n considerare aceast scrisoare Curtea Constitutional a validat mandatul de deputat
al reclamantului.
Reclamantul a sustinut c Legea nr. 273/2008 i-a nclcat dreptul de a se prezenta la alegeri libere si de
a-si exercita mandatul de parlamentar dac va Ii ales, n conditiile care asigur libera exprimare a opiniei
poporului cu privire la alegerea corpului legislativ. A invocat art. 3 din Protocolul nr. 1 si art. 14 (interzicerea
discriminrii) coroborat cu art. 3 din Protocolul nr. 1.
n drept
Articolul 3 din Protocolul 1 reglementeaz dreptul la alegeri libere si prevede c ,naltele Prti contrac-
tante se angajeaz s organizeze, la intervale rezonabile, alegeri libere cu vot secret, n conditiile care asigur
libera exprimare a opiniei poporului cu privire la alegerea corpului legislativ.
Prin concluziile sale, n Iata Marii Camere, Guvernul moldovenesc a reiterat teza cu privire la Iaptul c
prevederile din Legea nr. 273/2008 reprezint o ingerint n drepturile electorale ale reclamantului, dar aceasta
este justiIicat atta timp ct urmreste un scop legitim constnd n asigurarea loialittii deputatilor, protejarea
independentei si existentei statului si garantarea securittii acestuia.
Curta European a Iost pus n situatia de a Iace distinctia ntre loialitatea Iat de stat si loialitatea Iat
de guvern. n acest sens, Curtea a precizat c numai loialitatea Iat de stat poate s justiIice restrictiile privind
drepturile electorale, nu si loialitatea Iat de guvern. Curtea estimeaz c acest tip de loialitate nglobeaz, n
principiu, respectarea Constitutiei, a legilor, a institutiilor, a independentei si integrittii teritoriale. Dar, cu toate
acestea si avnd n vedere actualul context, notiunea de ,respectare se limiteaz la mprejurarea c orice
ncercare de a induce vreo schimbare n unul din domeniile de mai sus trebuie s se Iac ntr-o manier n acord
cu legislatia statului. Orice alt pozitie ar putea submina capacitatea deputatilor de a reprezenta punctul de
vedere al electoratului, n special al grupurilor minoritare. Faptul c deputatii moldoveni cu dubl nationalitate
ar dori s apere un proiect politic pe care unele persoane l consider incompatibil cu actualele principii ale
statului moldovean, nu nseamn c acesta este incompatibil cu regulile democratice. Unul dintre aspectele
JURISPRUDENTIA
164
THEMIS nr. 2-3/2010
Iundamentale ale democratiei este acela de a permite lansarea de propuneri si dezbaterea de subiecte politice
diverse, inclusiv de cei care contest modul de organizare actual al unui stat, cu conditia s nu urmreasc s
submineze nssi democratia.
Curtea a constatat c Legea nr. 273 si alte msuri de reIorm electorale au avut un eIect negativ asupra
opozitiei si a tuturor deputatilor (din opozitie) care detineau mai mult de o cettenie sau care ar Ii dorit s obtin
o a doua nationalitate. Atunci cnd autorittile impun restrictii semniIicative privind dreptul de vot sau de a
candida, si n special atunci cnd aceste modiIicri sunt Icute cu putin timp nainte de scrutin, Guvernul are
obligatia de a prezenta Curtii inIormatii relevante pentru a sustine aIirmatiile sale cu privire la scopul vizat prin
msura litigioas. n plus, n astIel de situatii, n cazul n care msura are consecinte grave pentru capacitatea
partidelor de opozitie de a participa eIectiv la procesul politic, este cu att mai imperativ ca Guvernul s
Iurnizeze elemente prin care s demonstreze c amendamentele la lege corespund motivelor legitime. n speta
de Iat Guvernul nu a Iost n msur s prezinte nici mcar un singur caz n care un parlamentar cu dubl
nationalitate ar Ii dat dovad de lips de loialitate Iat de statul moldovenesc. n aceste conditii, Curtea nu este
convins c scopul real al msurii a Iost acela de a asigura loialitatea parlamentarilor Iat de stat.
n ceea ce priveste proportionalitatea msurii, o imagine de ansamblu a practicii statelor membre ale
Consiliului Europei relev un consens cu privire la urmtorul punct de vedere: n cazul n care cettenia
multipl este permis, detinerea a mai mult de o cettenie nu ar trebui s Iie motiv pentru neeligibilitate n
Iunctia de parlamentar. Cu toate acestea, Curtea consider c practici mai restrictive pot Ii justiIicate, n special
pe considerente de ordin istoric sau politic speciIice. Avnd n vedere istoria Moldovei, a existat probabil un
interes special n aceast tar atunci cnd si-a proclamat independenta, de a lua msuri pentru identiIicarea
potentialelor amenintri pentru independenta si securitatea statului.
Cu toate acestea, interdictia privind detinerea de ctre parlamentari a multiplei nationalitti a Iost pus
n practic dup 17 ani de cnd Moldova a devenit independent si la 5 ani dup ce si-a relaxat legislatia
privind acceptarea dublei cettenii. n aceste conditii, Curtea consider mult prea putin convingtor argumentul
potrivit cruia aceast msur a Iost necesar pentru protejarea legilor, a institutiilor si a securittii nationale a
Republicii Moldova. Guvernul nu a explicat de ce aceste Irmntri n legtur cu loialitatea multinatio-
nalistilor, s-au ivit recent si de ce aceste probleme nu existau atunci cnd Republica Moldova a modiIicat pentru
prima dat legea n scopul de a permite dubla cettenie.
Curtea recunoaste c n prezent un numr mare de deputati detin dubla nationalitate (21 de deputati din
cei 101 alesi n aprilie 2009 detin dubl nationalitate) dar subliniaz c o mare parte a cettenilor au dubl
nationalitate, aceste persoane avnd dreptul de a Ii reprezentate de deputati care s sustin preocuprile si
opiniile politice.
n speta de Iat Curtea estimeaz c exist si alte mijloace de protejare a legii, institutiilor si securittii
nationale a Moldovei, n special sanctiunile pentru comportamentul ilegal sau ameninttor la adresa intereselor
nationale si la sistemul de acordare a certiIicatelor de securitate pentru acces la inIormatii conIidentiale.
n plus, Curtea a respins exceptia ratione materiae invocat de Guvern. Acesta a sustinut c dreptul de a
avea mai multe nationalitti, precum si dreptul de a dobndi o alt nationalitate nu sunt drepturi garantate de
Conventie. De asemenea, Guvernul a mai sustinut c prin hotrrea pronuntat de Camer s-a acordat o prea
mare important obligatiilor Moldovei n cadrul NEC. Curtea precizeaz c nu examineaz dreptul reclamantu-
lui de a avea dou nationalitti dar analizeaz restrngerea dreptului celui interesat de a-si exercita mandatul din
cauza dublei nationalitti, precum si compatibilitatea unor astIel de restrictii cu Conventia.
n ceea ce priveste trimiterile la NEC si la activittile altor organisme ale Consiliului Europei, Curtea a
declarat c doreste s sublinieze c trebuie s ia n considerare instrumentele si rapoartele internationale
pertinente, si n particular cele ale altor organe ale Consiliului Europei, pentru a interpreta garantiile oIerite de
Conventie si s determine dac exist n domeniul respectiv un standard european comun.
Se acord o important deosebit Iaptului c rapoartele internationale, mai ales cele ale ECRI si Comisi-
ei de la Venetia, au Iost unanime n ceea ce priveste critica si preocuprile cu privire la eIectul discriminatoriu
al legii. n sIrsit, Curtea aminteste c, potrivit jurisprudentei sale, o restrictie privind drepturile de vot nu poate
avea ca eIect mpiedicarea grupurilor de persoane de a lua parte la viata politic.
Avnd n vedere cele mai sus expuse, Curtea consider c dispozitiile care mpiedic deputatii alesi s
aib mai multe nationalitti sunt disproportionate, si n unanimitate constat c au existat nclcri ale art. 3 din
Protocolul nr. 1.
JURISPRUDENTIA
165
THEMIS nr. 2-3/2010
Curtea constat c exist o disput privind interpretarea corect a art. 21 parag. 3 din Legea nr. 273, a
crui Iormulare este neclar. Aceasta consider c nu este n msur s decid cu privire la interpretarea corect
a legislatiei nationale, aceasta Iiind o chestiune care priveste instantele nationale.
6. Refuzul autorit(ilor de a schimba identitatea etnic a reclamantului n actele
de identitate este contrar Conven(iei - Ciubotaru contra Moldova (cererea nr.
27138/04), 27.04.2010
Situa(ia de fapt
Reclamantul, Mihai Ciubotaru, este un cettean moldovean nscut n anul 1952 si locuieste n Chisinu.
Este scriitor si proIesor de limba Irancez.
n anul 2002, cnd reclamantul a solicitat schimbarea vechii crtii de identitate sovietice cu una moldo-
veneasc, el s-a prezentat ca Iiind de etnie romn. A decis s indice autorittilor doar c era de cettenie
moldoveneasc, dup ce a Iost avertizat c aceasta ar putea reprezenta o conditie ca cererea sa s Iie acceptat.
Imediat dup, reclamantul a solicitat autorittilor de stat competente nlocuirea identittii sale moldove-
nesti cu cea romneasc. Cererea sa a Iost respins pe motiv c mentiunea identittii romnesti nu Iigureaz n
certiIicatele de nastere si de cstorie ale printilor si; n consecint, era imposibil ca identitatea etnic romn
s-i Iie recunoscut. Reclamantul a denuntat aceste Iapte de mai multe ori diverselor autoritti, apoi s-a angajat
ntr-o procedur mpotriva autorittilor de stat competente. El a cerut modiIicarea identittii sale etnice n acte
deoarece considera c nu apartinea etniei moldovenesti. Cererea sa a Iost respins de tribunalul national pentru
acelasi motiv invocat de autorittile administrative de stat. Reclamantul a invocat nclcarea art. 8 din Conven-
tie deoarece autorittile au reIuzat s mentioneze n actele sale identitatea etnic romn.
n drept
Curtea reaminteste c identitatea etnic a unei persoane constituie, ca si n cazul numelui, al sexului, re-
ligiei, orientrii sexuale, un aspect esential al vietii private care se bucur de protectia art. 8. Constient de
natura proIund sensibil a problemelor ridicate n prezenta cauz, Curtea nu doreste s intre n miezul proble-
melor din societatea moldoveneasc privitoare la identitatea etnic. Aceasta si ntemeiaz rationamentul pe
legislatia Republicii Moldova si pe pozitia oIicial a autorittilor moldovenesti atunci cnd acestea se reIer la
,Moldova si la ,Romnia.
Ct despre Iaptul c autorittile moldovenesti au solicitat reclamantului s aduc dovezi privind originea
etnic a printilor si, Curtea nu contest dreptul Guvernului de a cere s se demonstreze existenta elementelor
obiective privind originea etnic. Ea este dispus s admit c autorittile trebuie s aib posibilitatea de a
respinge cererea unei persoane prin care solicit s-i Iie recunoscut apartenenta la o anumit etnie, atta timp o
asemenea cerere se bazeaz pe motive subiective si lipsite de Iundament.
Cu toate acestea, se pare c M. Ciubotaru s-a vzut mpiedicat de o conditie legal care l-a oprit s-si
sustin cererea. Dreptul si practica pertinente care reglementeaz nregistrarea identittii etnice genereaz
obstacole insurmontabile pentru persoanele care reclam o alt origine etnic Iat de cea recunoscut n trecut
printilor lor de ctre autorittile sovietice. ConIorm legii, reclamantul ar Ii putut s-si schimbe identitatea
etnic numai n cazul n care ar Ii demonstrat c unul dintre printi ar Ii Iost recunoscut cu etnie romn.
Asadar, n timpul perioadei sovietice, populatiei Moldovei i-a Iost atribuit n mod sistematic etnia moldove-
neasc, rare Iiind exceptiile de la aceast regul. n consecint, a-i cerere reclamantului s demonstreze c
printilor si le-a Iost recunoscut etnia romn, si avnd n vedere realitatea istoric a Republicii Moldova,
echivaleaz cu a impune reclamantului o sarcin exorbitant.
Curtea observ c cererea reclamantului se Iondeaz pe alte elemente dect perceptia sa subiectiv asu-
pra propriei origini etnice. El era n msur s aduc dovezi privind legturile obiective veritabile cu etnia
romn, cum ar Ii limba, numele si alti Iactori. Cu toate acestea, dreptul pozitiv moldovenesc nu permite s se
invoce niciunul dintre aceste elemente obiective.
JURISPRUDENTIA
166
THEMIS nr. 2-3/2010
AstIel, reclamantului nu i s-a examinat cererea de apartenent la un anume grup etnic n lumina dovezi-
lor obiective prezentate n sprijinul cererii sale.
Avnd n vedere circumstantele spetei, Curtea concluzioneaz c procedura pentru modiIicarea originii
etnice nu au Iost conIorm cu Conventia, prin urmare a Iost nclcat art. 8 privind viata privat.
7. Caren(e privind procedura de adop(ie - Moretti yi Benedetti contra Italia (ce-
rerea nr. 16318/07), 27.04.2010
Situa(ia de fapt
Reclamantii, Luigi Moretti, si sotia sa, Maria Benedetti Brunella, sunt cetteni italieni, care s-au nscut
n 1966 si, respectiv, n 1959 si care au resedinta n Lugo di Ravenna (Italia). Ei locuiau cu Iiica lor si un copil
adoptat de ctre d-na Benedetti. Ei au mai ngrijit temporar copii, care apoi au Iost adoptati de alte Iamilii.
Printr-un decret de urgent din 20.05.2004, un nou-nscut, A., a crui mam a ncetat s se mai ocupe de
el la cteva zile dup nastere, a Iost plasat temporar la domiciliu prin hotrre judectoreasc, pentru o perioad
de cinci luni, care a Iost prelungit pn n decembrie 2005. ntre timp a Iost deschis o procedur prin care
minorul A. a Iost declarat adoptabil.
La data de 26.10.2004 reclamantii au depus o cerere de adoptie special privind pe minorul A. n lipsa
unui rspuns din partea autorittilor, acestia au reiterat cererea n luna martie 2005. ntre timp, instanta a
declarat copilul ca Iiind adoptabil. La data de 19 decembrie A. a Iost ncredintat unei noi Iamilii n vederea
adoptrii, decizie care nu a Iost notiIicat reclamantilor. n aceeasi zi, copilul a Iost scos din casa reclamantilor
cu ajutorul politiei.
Instanta a respins cererea de adoptie a minorului A. Iormulat de reclamanti, motivnd c o alt Iamilie
a Iost aleas, avnd n vedere interesul superior al acestuia. Curtea de apel a anulat hotrrea primei instante de
judecat si a constatat, n special, c hotrrea de Iond nu a Iost motivat si a subliniat c cererea depus de
reclamanti ar Ii trebuit examinat nainte de a declara minorul ca Iiind adoptabil si nainte de a alege o nou
Iamilie pentru acesta. Prin expertiza solicitat de Curtea de apel se preciza Iaptul c minorul maniIest atasa-
ment Iat de ambele cupluri n cauz, dar c acesta prea c se integrase bine n a doua Iamilie. La data de
27.10.2006 Curtea de apel a motivat c o separare a minorului de a doua Iamilie nu ar Ii oportun deoarece ar
putea traumatiza minorul. Data rmnerii deIinitive a hotrrii de adoptie a lui A. nu a Iost precizat. Recla-
mantii au invocat nclcarea art. 8 din Conventie, motivnd c aplicarea eronat a legii si a regulilor de
procedur a atras o ingerint nejustiIicat n desIsurarea vietii de Iamilie.
n drept
n ceea ce priveste calitatea procesual activ a reclamantilor de a-l reprezenta n Iata Curtii pe minorul
A., se constat c domnul si doamna Moretti Benedetti nu exercit nicio autoritate printeasc asupra copilului,
c procedurile de adoptie au Iost respinse si c nicio procur nu a Iost semnat pentru ca ei s reprezinte
interesele lui A. n plus, Curtea a constat c n Iata instantelor interne minorul a Iost reprezentat de un tutore.
Prin urmare, ei nu au, din punct de vedere juridic, calitatea necesar pentru a reprezenta interesele copilului. n
consecint, partea cererii depuse n numele minorului A. a Iost respins ca Iiind incompatibil cu dispozitiile
Conventiei.
Curtea aminteste c existenta unei ,vieti de Iamilie" n conIormitate cu art. 8 nu se limiteaz la relatiile
bazate pe cstorie, ci poate ngloba si alte legturi Iamiliale de Iapt, ct si alte elemente de dependent
existente n plus Iat de legturile aIective. ConIorm jurisprudentei Curtii, determinarea caracterului Iamilial al
relatiilor de Iapt trebuie s ia n considerare un numr de Iactori, cum ar Ii timpul petrecut mpreun, calitatea
relatiilor si rolul asumat de adult Iat de copil. Curtea constat c timp de 19 luni (20 mai 2004 decembrie
2005) reclamantii au petrecut alturi de minorul A. etapele importante ale vietii acestuia, c au urmrit dezvol-
tarea sa social si c a Iost bine integrat n Iamilie. Avnd n vedere legtura strns stabilit ntre reclamanti si
minor, Curtea constat c exist o viat de Iamilie n sensul cu art. 8.
JURISPRUDENTIA
167
THEMIS nr. 2-3/2010
Articolul 8 nu garanteaz dreptul de a adopta, dar nici nu exclude obligatia statelor, n anumite circum-
stante, de a permite Iormarea legturilor de Iamilie. n acest caz era necesar ca cererea de adoptie special
Iormulat de ctre reclamanti s Ii Iost judecat ntr-un timp scurt. Curtea reaminteste c n spetele privitoare la
viata de Iamilie trecerea timpului poate avea consecinte iremediabile. Este regretabil Iaptul c cererea de
adoptie introdus de ctre reclamanti nu a Iost examinat nainte de declararea minorului A. ca adoptabil si, de
asemenea, c hotrrea pronuntat de instanta de Iond nu a Iost motivat. DeIiciente n desIsurarea procedurii
n cauz au avut un impact direct asupra dreptului la viata de Iamilie a celor n cauz, a crui respectare nu a
Iost asigurat de ctre autoritti. n consecint, Curtea a statuat cu sase voturi contra unu o nclcare a art. 8.
Curtea a obligat statul italian la plata sumei de 10.000 de euro ambilor reclamanti cu titlu de daune morale si,
respectiv, la plata sumei de 5.000 de euro pentru cheltuieli si taxe.
Contrar opiniei majoritare, d-na judector Isil Karakas a considerat c n prezenta cauz nu este aplicabil
art. 8 din CEDO, prin urmare nu a avut loc o nclcare a acestui articol. Faptul c minorul era integrat n Iamilia
reclamantilor, c acestia au asigurat dezvoltarea social a minorului (prin trimiterea la cres si plecarea ntr-o
cltorie cu minorul), c reclamantii au introdus o cerere de adoptie nu constituie destule elemente pentru a
stabili existenta unei relatii suIiciente pentru analizarea vietii de Iamilie. De altIel, reclamantii si-au ndeplinit
Iat de minor obligatiile care le reveneau conIorm dreptului intern. nainte de toate, acestia nu au obtinut
adoptia minorului, deci nu se poate vorbi de o relatie ntre un adoptat si un adoptator, care este de aceeasi natur
ca relatiile Iamiliale protejate de art. 8.
Reclamantii i-au asigurat minorului o ngrijire provizorie, dar aceast situatie nu poate constitui un drept
sau un avantaj la adoptie. A admite contrariul nseamn ca persoanele care asigur copiilor o ngrijire provizo-
rie s aib prioritate n cazul unei eventuale adoptii; or, n cauz trebuie s primeze interesul superior al
minorului.
Protectia copilului este mult mai important ca dorinta recurentilor de a-l adopta pe acesta, mai ales c,
potrivit actelor dosarului, minorul este bine integrat n cea de-a doua Iamilie si nu ar Ii echitabil ca s se
procedeze la o nou separare a acestuia.
Simpla legtur de Iapt existent ntre reclamanti si minor dublat de dorinta primilor de a-l adopta pe
acesta nu sunt suIiciente pentru a concluziona c exist o viat de Iamilie care s reclame protectia art. 8.
8. nclcarea dreptului la o procedur echitabil prin neanalizarea probelor n
aprare - Bulfinsky contra Romnia (cererea nr. 28823/04), 1.06.2010
Situa(ia de fapt
Reclamantul, cettean romn, nscut n 1979, la Bucuresti, era student n aprilie 2002 cnd a intrat n
atentia politistilor din cadrul Brigzii de Crim Organizat si Antidrog mpreun cu alti doi colegi, studenti,
pentru posesie de pastile de ecstasy n scopul comercializrii.
Procurorii din cadrul Parchetului de pe lng nalta Curte de Casatie si Justitie au autorizat inIiltrarea
pe lng reclamant a doi politisti sub acoperire denumiti cu numele de cod ,Toni si ,Sven si a unor colabora-
tori, denumiti ,Alex si ,Gotti, pentru a supraveghea activitatea suspect de traIic de droguri. La 29 aprilie
2002, cei trei studenti au Iost arestati ntr-un restaurant, dup o ntlnire perIectat de agentii sub acoperire,
lng ei Iiind gsit o pung cu circa 2000 de pastile de ecstasy.
Reclamantul si coinculpatii s-au aprat aIirmnd c sunt victimele unei nscenri si c drogurile nu le
apartineau. Au Iost ns trimisi n judecat si condamnati n 2003 de ctre Tribunalul Bucuresti la cte patru ani
de nchisoare pentru traIic de droguri.
Sentinta de condamnare s-a bazat n principal pe mrturiile agentilor sub acoperire, ale colaboratorilor
inIiltrati si pe declaratiile date de reclamant n timpul urmririi penale.
n apel, judectorii Curtii de Apel Bucuresti au majorat pedeapsa la cte 12 ani de nchisoare pentru Iie-
care inculpat. nalta Curte de Casatie si Justitie a respins recursul inculpatilor, sentinta rmnnd deIinitiv.
n drept, reclamantul a invocat art. 6 din Conventie, pretinznd c nu a beneIiciat de un proces echita-
bil, n special din cauza Iaptului c a Iost victima unei nscenri realizate de ctre politistii sub acoperire.
JURISPRUDENTIA
168
THEMIS nr. 2-3/2010
n drept
ConIorm jurisprudentei recente, Curtea a amintit c rolul su nu este acela de a determina dac unele
probe au Iost obtinute ilegal, ci s examineze dac aceste ilegalitti nu au condus la nclcri ale unor drepturi
protejate de Conventie. AstIel, Curtea trebuie s examineze calitatea hotrrilor nationale asupra pretinsei
nscenri pentru a se asigura c drepturile reclamantului au Iost protejate n mod corespunztor.
Curtea a reaIirmat existenta distinctiei ntre actiunea provocatoare a agentilor inIiltrati si Iolosirea legal
a tehnicilor de investigare sub acoperire, precum si obligatia instantei nationale de a examina n detaliu
situatiile n care un acuzat invoc Iaptul c o astIel de provocare a stat la baza svrsirii inIractiunii.
n cauz, pentru a stabili dac politistii sub acoperire s-au limitat la investigarea activittii inIractionale
n mod pasiv, Curtea a luat n considerare mai multe aspecte. AstIel, a retinut c att reclamantul, ct si ceilalti
condamnati nu erau cunoscuti cu antecedente penale, precum si Iaptul c nu s-au gsit droguri asupra reclaman-
tului sau n locuinta sa.
n analiza eIectuat vizavi de corectitudinea procedurilor, Curtea a retinut c instanta national s-a bazat
doar pe probele obtinute n timpul investigatilor. Instanta nu a rspuns cererii aprrii reIeritoare la implicarea
inIormatorului n aceste evenimente sau asupra cererii de a se ridica amprente digitale de pe pachetele de
droguri si punga n care se aIlau. Mai mult, instanta nu i-a audiat pe agentii sub acoperire, astIel c aprarea nu
a avut posibilitatea de a le adresa ntrebri. n lumina celor sustinute de aprare, instanta nu putea asigura
corectitudinea procedurii si egalitatea armelor, Ir s-i audieze pe inIormator si pe politistii sub acoperire.
Curtea nu poate statua c declaratia dat n Iata instantei trebuie s primeze celor Icute n timpul
urmririi penale, chiar dac acestea sunt n conIlict. Cu toate acestea, Curtea a considerat c motivarea tribuna-
lului prin care se justiIica prioritatea declaratiei Icute n Iata anchetatorilor este de natur a aIecta dreptul la
aprare.
n concluzie, Curtea a constatat c instantele nationale nu au examinat suIicient Iaptele sustinute de ap-
rare, existnd o nclcare a art. 6 parag. 1 din Conventie.
n ceea ce priveste celelalte sustineri ale reclamantului, reIeritoare la art. 3, 7 si 14, Curtea a considerat
c sunt doar o reiterare a celor examinate la art. 6.
9. nclcarea dreptului de a nu-yi dezvlui credin(a religioas - Grzelak contra
Polonia (cererea nr. 7710/02), 15.06.2010
Situa(ia de fapt
Reclamanti sunt Urszula Grzelak, sotul su, Czeslaw Grzelak, nscuti n 1969 si 1965, precum si Iiul lor
Mateusz Grzelak, nscut n anul 1991. Acestia locuiesc la Sobotka (n Polonia).
Al treilea reclamant a nceput s Irecventeze cursurile Scolii Primare numrul 3 din Ostrow
Wielkopolsky n 1998. ConIorm dorintei printiilor si, nu a participat la cursurile de religie. n ciuda dorintei
exprimate de ctre primii doi reclamanti, scoala nu a oIerit Iiului lor un curs alternativ de etic. Fiind singurul
elev care nu urma cursurile de religie, n timpul acestora Iiul reclamantilor si petrecea timpul n bibliotec ori
n clubul scolii sau era lsat pe coridor Ir niciun Iel de supraveghere.
ntruct reclamantii considerau c Iiul lor este discriminat si hrtuit Iizic si psihic de ctre ceilalti elevi
din cauza Iaptului c nu urma cursul de religie, l-au transIerat succesiv la alte scoli din oras. Reclamantii au
reiterat cu aceste ocazii cererea de a se i se asigura Iiului lor un curs alternativ de etic. I s-a rspuns ns c
acest lucru nu era posibil deoarece nu erau suIicienti elevi interesati de materie pentru a se putea tine cursul.
Reclamantii au naintat petitii cu un continut similar directiei de nvtmnt regionale, Ministerului
Educatiei, Avocatului Poporului si Presedintelui Republicii Polone.
Toate petitiile le-au Iost respinse. ReIuzurile au Iost motivate de lipsa proIesorilor caliIicati, de motive
Iinanciare si de numrul redus al elevilor interesati s urmeze un curs de etic.
Reclamantii s-au adresat Curtii Europene a Drepturilor Omului invocnd n principal art. 14 (interdictia
discriminrii) raportat la art. 9 (dreptul la libertatea gndirii, constiintei si a religiei) din Conventie, reclamnd
JURISPRUDENTIA
169
THEMIS nr. 2-3/2010
Iaptul c autorittile scolare nu i-au oIerit lui Mateusz un curs de moral, c nu i s-a trecut n carnetul de elev o
not la rubrica religie/moral si c acesta a Iost hrtuit si discriminat din cauza Iaptului c nu a urmat cursul
de religie.
n drept
Curtea a reiterat principiul conIorm cruia libertatea credintelor religioase cuprinde si un aspect negativ,
si anume dreptul unei persoane de a nu Ii obligat s si dezvluie credinta sau religia, precum si dreptul de a nu
i se impune s adopte o pozitie din care s rezulte dac are sau nu astIel de credinte. Asadar, art. 9 este deosebit
de important si pentru persoanele care nu au o credint religioas, cum era cazul celui de-al treilea reclamant.
Curtea a constatat, de asemenea, c dispozitiile actului normativ care prevedeau acordarea unor note la
materia ,religie-etic n evalurile scolare nu pot Ii considerate n sine o nclcare a art. 14 raportat la art. 9
din Conventie ct vreme nota constituie o inIormatie neutr reIeritoare la Iaptul c un elev a urmat unul din
cursurile oIerite de scoal. Totusi, o astIel de reglementare trebuie s respecte dreptul elevilor de a nu Ii
obligati, chiar indirect, s dezvluie credintele lor religioase sau lipsa acestora. Credintele religioase nu pot
constitui inIormatii menite s disting un individ n relatiile sale cu statul. Ele reprezint o problem de
constiint si pot Ii schimbate pe parcursul vietii unei persoane.
Curtea a considerat c n cazul de Iat lipsa unei note la materia ,religia-etic putea Ii interpretat de
ctre un observator obiectiv ca o dovad a Iaptului c al treilea reclamant nu a urmat cursul de religie si din
acest motiv putea Ii privit ca o persoan Ir credinte religioase. Cea mai mare parte a cursurilor de religie
cuprindea notiuni despre dogma catolic, astIel nct lipsa unei note la rubrica ,religie-etic avea n mod
inevitabil o conotatie speciIic si ducea la individualizarea persoanelor Ir credint religioas.
Aceast constatare are o semniIicatie deosebit ntr-o tar ca Polonia unde majoritatea populatiei este
adepta unei anumite religii.
Mai mult, Curtea a constatat c ncepnd cu 1 septembrie 2007, elevii care se aIlau ntr-o situatie simila-
r cu cea a celui de-al treilea reclamant s-au conIruntat cu o problem mai grav, ntruct modiIicrile
legislative aprute la aceast dat impuneau ca notele obtinute la educatie religioas sau etic s Iie incluse n
calcularea mediei Iinale obtinute de elevi la sIrsitul anului scolar sau la sIrsitul unui nivel de scolarizare.
Curtea a constatat c o astIel de regul va avea un impact deosebit asupra elevilor aIlati ntr-o situatie asemn-
toare reclamantului. Acestora le va Ii mai diIicil s-si mreasc nota Iinal ntruct nu vor putea urma cursul
optional dorit. O parte dintre ei s-ar putea simti obligati, mpotriva constiintei lor, s Irecventeze cursul de
religie n speranta de a-si mbuntti media.
Avnd n vedere aceste aspecte, Curtea a concluzionat c absenta unei note la rubrica ,religie-etic din
carnetul celui de-al treilea reclamant pe parcursul ntregii perioade de scolarizare a dus la o nejustiIicat
stigmatizare a acestuia. n aceste circumstante, Curtea a constatat c diIerenta de tratament ntre persoanele Ir
credint religioas care doreau s urmeze cursuri de etic si elevii care au urmat cursuri de religie nu a Iost n
mod obiectiv justiIicat si nu a existat proportionalitate ntre mijloacele Iolosite si scopul urmrit. Marja de
apreciere a statului a Iost depsit n aceast privint ntruct esenta dreptului reclamantului de a nu-si dezvlui
credinta religioas a Iost nclcat. Asadar, art. 9 raportat la art. 14 din Conventie a Iost nclcat n ceea ce l
priveste pe al treilea reclamant.
JURISPRUDENTIA
170
THEMIS nr. 2-3/2010
10. Amenin(rile proferate de ctre poli(iyti la adresa unui suspect cercetat pentru
rpirea unui minor constituie rele tratamente dar nu au adus atingere dreptului
la un proces echitabil - Magnus Gafgen contra Germania (cererea nr.
22978/05), 1.06.2010
Situa(ia de fapt
Reclamantul, Magnus GaIgen, un cettean german, detinut n prezent la nchisoarea Schwalmstadt din
Germania a invocat Iaptul c n timpul anchetei Iusese amenintat de ctre politisti cu rele tratamente n scopul
de a-l determina s mrturiseasc unde se aIla J., Iiul unor bancheri care Iusese rpit si c procesul care a urmat
acestei anchete nu a Iost echitabil.
n iulie 2003 reclamantul a Iost condamnat la nchisoare pe viat pentru rpirea si uciderea lui J., un co-
pil n vrst de 11 ani pe care la data de 11 septembrie 2002 l-a atras n apartamentul su unde l-a ucis prin
suIocare.
n continuare, reclamantul a adresat printilor lui J. o cerere de rscumprare. Acestora li s-a cerut s
plteasc suma de 1 milion de euro pentru a-si putea revedea Iiul. Pe data de 30 septembrie 2002, M. GagIen a
intrat n posesia recompensei, Iiind ns retinut de ctre politisti cteva ore mai trziu.
Pe data de 1 octombrie 2002, unul dintre politistii nsrcinati s l interogheze pe M. GaIgen l-a avertizat
c, n cazul n care nu mrturisea unde se aIla corpul lui J., va trebui s suporte suIerinte puternice. Politia a
recurs la aceast amenintare ntruct a considerat c viata lui J. era n mare pericol din cauza Irigului si a lipsei
de hran. n Iata acestor amenintri reclamantul a artat locul n care ascunsese cadavrul copilului. Politistii au
gsit corpul victimei la locul indicat, precum si alte elemente de prob, cum ar Ii urmele lsate de pneurile
masinii reclamantului.
n cadrul procedurii penale pornite mpotriva reclamantului, tribunalul regional a hotrt c mrturisirile
acestuia nu puteau Ii Iolosite n proces ntruct Iuseser obtinute sub constrngere. A admis ns ca probe
elemente obtinute ca urmare a declaratiilor luate sub constrngere.
La data 28 iulie 2003 reclamantul a Iost condamnat la nchisoare pe viat pentru lipsire de libertate si
omor. Tribunalul a considerat c, desi reclamantul a Iost inIormat la nceputul procesului cu privire la dreptul la
tcere si cu privire la Iaptul c niciuna din declaratiile sale anterioare nu va Ii retinut mpotriva sa, acesta a
mrturisit din nou svrsirea Iaptelor de care era acuzat. Constatrile tribunalului privind Iapta de omor au Iost
Iondate n principal pe aceste mrturisiri. Ele au Iost sustinute si de elementele de prob administrate ca urmare
a primelor declaratii ale reclamantului, precum si de probele obtinute n timpul supravegherii politienesti. Cile
de atac Iormulate de reclamant n Iata instantelor nationale au Iost respinse. n Iata Curtii, reclamantul a invocat
Iaptul c n timpul interogatoriului luat de ctre politisti a Iost supus torturii, Iiind astIel nclcat art. 3 din
Conventie. De asemenea, invocnd art. 6, a sustinut c dreptul su la un proces echitabil a Iost nclcat, n
special prin prisma Iaptului c n cursul acestuia au Iost Iolosite probe obtinute n urma declaratiilor date sub
constrngere.
n drept
Prin hotrrea din 30 iunie 2005 Curtea a decis c reclamantul nu se mai putea pretinde victima unei n-
clcri a art. 3 si c nu a existat o nclcare a art. 6. La data de 1 decembrie 2008, cauza a Iost trimis n Iata
Marii Camere.
n privinta art. 3, Curtea a admis Iaptul c politistii au actionat n scopul salvrii vietii unui copil. Cu
toate acestea, interdictia supunerii unei persoane la rele tratamente nu cunoaste nicio exceptie, nici chiar n
cazul n care este amenintat viata unei persoane. n cauz, Curtea a apreciat c amenintrile adresate reclaman-
tului cu scopul de a obtine de la acesta inIormatii sunt suIicient de grave pentru a putea Ii caliIicate drept
tratamente inumane n sensul art. 3 din Conventie.
ReIeritor la calitatea de victim a reclamantului, Curtea a remarcat c politistii vinovati de aplicarea re-
lelor tratamente au Iost condamnati la niste amenzi modice, care nu puteau avea eIectul disuasiv necesar pentru
JURISPRUDENTIA
171
THEMIS nr. 2-3/2010
a preveni svrsirea unor alte nclcri ale Conventiei. De asemenea, Iaptul c unul dintre cei doi politisti a
dobndit ulterior o Iunctie de conducere este o alt reactie a unor autoritti care nu au nteles pe deplin gravita-
tea nclcrii art. 3.
n ceea ce priveste repararea prejudiciului produs ca urmare a nclcrii art. 3 din Conventie, Curtea a
retinut c cererea de acordare a asistentei judiciare Iormulat de reclamant n vederea introducerii unei actiuni
n despgubire se aIl n Iata instantei de trei ani. Aceast stare de Iapt creeaz dubii serioase cu privire la
caracterul eIectiv al unei astIel de actiuni. Prin urmare, art. 3 a Iost nclcat.
n privinta art. 6 Curtea a reamintit c Iolosirea elementelor de prob obtinute prin nclcarea art. 3 pune
la ndoial echitatea procesului penal. n cauz a constatat ns c Iundamentul verdictului de vinovtie a Iost
reprezentat de declaratiile de recunoastere a Iaptei, date de bunvoie de ctre reclamant n cursul judectii.
n aceste mprejurri, Curtea a considerat c neexcluderea de ctre tribunalul national a probelor culese
ca urmare a mrturisirilor Icute sub constrngere de ctre inculpat nu a avut un rol important n pronuntarea
verdictului. Asadar, nu a existat o nclcare a art. 6.
11. Dizolvarea nejustificat yi refuzul de a nregistra din nou o comunitate religioa-
s - Martorii lui Iehova din Moscova contra Rusia (cererea nr. 302/02),
10.06.2010
Situa(ia de fapt
Cererea a Iost introdus de ctre comunitatea religioas a Martorilor lui Iehova din Moscova, Iondat n
1992 si de ctre patru dintre membrii si cu resedinta n Moscova.
Comunitatea Martorii lui Iehova exist n Rusia nc din anul 1891. Dup Revolutia rus din anul 1917
a Iost interzis n Uniunea Sovietic iar membrii si au Iost persecutati. Dup adoptarea, n anul 1990, a legii
privind libertatea constiintei si a organizatiilor religioase, comunitatea reclamant, care reprezint ramura
moscovit a Martorilor lui Iehova, a obtinut, n decembrie 1993, statutul de persoan juridic. n virtutea
regulamentelor sale, comunitatea avea drept scop ,practicarea si diIuzarea credintei sale, precum si desIsura-
rea unei activitti religioase care s propovduiasc numele lui Iehova Dumnezeu.
ncepnd cu anul 1995, ,Comitetul salvrii, o organizatie non-guvernamental apropiat Bisericii Or-
todoxe Ruse, a sesizat parchetul districtului cu cinci plngeri Iormulate mpotriva conductorilor comunittii
reclamante. n consecint, a Iost initiat o anchet penal. Aceasta a Iost ns abandonat, anchetatorul reco-
mandnd introducerea unei actiuni civile mpotriva comunittii reclamante cu scopul de a obtine dizolvarea sa
si interzicerea activittilor sale. O astIel de actiune a Iost introdus de ctre procuror n aprilie 1998.
Dup ce a audiat mai mult de patruzeci de martori si experti si dup de a examinat un numr important
de crti si documente religioase, tribunalul competent a respins plngerile ca Iiind neIondate. Parchetul a
declarat apel, care a Iost admis de tribunal, iar dosarul a Iost trimis spre reexaminare instantei competente (care
avea o compunere diIerit).
ntre timp, n octombrie 1997 a intrat n vigoare o nou lege privind libertatea constiintei si a asociatiilor
religioase (,legea privind religiile). Aceast lege impunea tuturor asociatiilor religioase care obtinuser
anterior statutul de persoan juridic s si conIormeze regulamentele de Iunctionare dispozitiilor sale si s
dobndeasc renscrierea pe lng departamentul de justitie competent. ntre 20 octombrie 1999 si 12 Iebruarie
2001, comunitatea reclamant a solicitat renscrierea sa de cinci ori, Ir succes. n august 2002, instanta intern
competent a constatat c reIuzul departamentului de justitie al orasului Moscova, Ir ns a dispune renscrie-
rea, considernd c reclamantii trebuie s introduc o nou cerere ntruct Iormularele puse la dispozitie n
acest scop suIeriser modiIicri.
Procesul civil declansat n 1998 contra comunittii reclamante s-a ncheiat n martie 2004 printr-o hot-
rre care dispunea dizolvarea sa si interzicerea deIinitiv a activittilor sale. Comunitatea a Iost gsit vinovat,
n principal, de urmtoarele Iapte: atragerea minorilor ntr-o asociatie religioas mpotriva vointei lor si Ir
consimtmntul printilor, constrngerea credinciosilor s ntrerup relatiile cu Iamiliile lor, atingerea adus
personalittii, drepturilor si liberttilor cettenilor, atingerea adus snttii cettenilor, ncurajarea sinuciderii
JURISPRUDENTIA
172
THEMIS nr. 2-3/2010
sau reIuzul asistentei medicale din motive religioase, n cazul persoanelor a cror viat este n pericol si
instigarea cettenilor s reIuze ndeplinirea obligatiilor lor civice. Reclamanta a Iost condamnat la cheltuieli de
judecat n valoare de 102.000 ruble. Desi a Iormulat recurs, acesta a Iost respins.
n drept, reclamantii au invocat articolele 9, 11 si 14 din Conventie, plngndu-se de dizolvarea comuni-
ttii si interzicerea activittilor sale, precum si de reIuzul autorittilor ruse de a o renregistra. Pe terenul art. 6,
reclamantii invocau, de asemenea, durata excesiv a procedurii de dizolvare.
n drept
n privinta dizolvrii comunittii reclamante (art. 9 privit n lumina art. 11) Curtea a amintit jurispruden-
ta sa anterioar potrivit creia libertatea gndirii, a constiintei si a religiei este una din Iundamentele unei
societti democratice, precum si un element vital care contribuie la Iormarea identittii credinciosilor dar care
este important si pentru atei, agnostici, sceptici sau indiIerenti.
Hotrrea instantelor ruse privind dizolvarea comunittii reclamante si interzicerea activittilor sale a
avut ca eIect mpiedicarea acesteia de a-si exercita dreptul de a poseda sau cel de a nchiria bunurile sale, de a
avea un cont bancar, de a angaja salariati si de a-si asigura protectia juridic, precum si pe cea a membrilor si a
bunurilor sale. Aceast hotrre era n conIormitate cu legea privind religiile si avea drept scop legitim
protejarea snttii si a drepturilor altuia n sensul art. 9 si 11 din Conventie.
Cu toate acestea, dup ce a examinat n detaliu argumentele autorittilor ruse, Curtea a considerat c de-
cizia de dizolvare a comunittii reclamante nu are o baz Iactual adecvat. Mai exact, instantele interne nu au
Iurnizat motive suIiciente si pertinente pentru a demonstra c reclamanta si-a Iortat adeptii s ntrerup
legturile cu Iamiliile lor, c a adus atingere drepturilor si liberttilor membrilor si sau ale tertilor, c i-a incitat
pe adeptii si la suicid sau la reIuzul de a primi ngrijiri medicale, c a adus atingere drepturilor printilor care
nu se numrau printre membrii si sau copiilor lor, sau c si-a ncurajat membrii s ncalce orice alt dispozitie
legal.
Constrngerile impuse membrilor si de ctre comunitatea reclamant, cum ar Ii rugciunea, propovdu-
irea credintei din poart n poart si anumite restrictii n ceea ce priveste activittile de timp liber nu sunt n
mod Iundamental diIerite de constrngerile analoge impuse de alte religii. Mai mult, concluzia jurisdictiilor
interne conIorm creia anumite persoane Iuseser Iortate s se alture comunittii, nu este sustinut de niciun
element. Faptul c reclamanta predica reIuzul transIuziilor sanguine chiar n caz de pericol nu este suIicient
pentru a determina aplicarea unei msuri att de radicale cum este interzicerea activittilor sale, avnd n vedere
Iaptul c dreptul rus las pacientilor libertatea alegerii n privinta tratamentului pe care doresc s l urmeze.
n consecint, dizolvarea comunittii a constituit o sanctiune excesiv de sever si disproportionat n ra-
port cu scopul legitim urmrit de ctre autoritti. AstIel, a avut loc o nclcare a art. 9, citit n lumina art. 11 din
Conventie.
n privinta reIuzului renscrierii comunittii reclamante (art. 11 coroborat cu art. 9 din Conventie),
Curtea a reamintit c posibilitatea de a constitui o persoan juridic este unul din aspectele cele mai importante
ale dreptului la libertatea de asociere, Ir de care acest drept ar Ii lipsit de orice sens. Comunitatea reclamant
a existat si si-a desIsurat activittile n mod legal nc din anul 1992. Ca urmare a adoptrii, n anul 1997, a
legii privind religiile, au Iost introduse mai multe cereri de renscriere, care au Iost respinse. Departamentul de
justitie din Moscova a actionat ntr-un mod arbitrar, omitnd n mod sistematic s precizeze de ce aprecia c
cererile de nscriere erau incomplete.
Curtea a stabilit, de asemenea, c desi legea privind religiile nu a supus renscrierea unor conditii de
Iorm speciale, a pretins comunittii reclamante s introduc din nou cererea de renscriere Iolosind noile
Iormulare.
A concluzionat Curtea c reIuznd renscrierea Martorilor lui Iehova din Moscova, autorittile moscovi-
te nu au actionat cu bun-credint si nu si-au ndeplinit ndatorirea de neutralitate si impartialitate Iat de
comunitatea reclamant.
n ceea ce priveste durata excesiv a procedurii de dizolvare, Curtea a constatat c inactiunea comunit-
tii reclamante a reprezentat cauza unei ntrzieri a procedurii de aproximativ sase luni. Totusi, autorittile sunt
responsabile c ntreaga procedur a durat circa cinci ani si jumtate. Articolul 6 parag. 1 a Iost asadar nclcat.
JURISPRUDENTIA
173
THEMIS nr. 2-3/2010
12. Refuzul autorit(ilor de a permite adoptarea unui copil pe motive de vrst -
Schwizgebel contra Suedia (cererea nr. 25762/07), 10.06.2010
Situa(ia de fapt
Reclamanta, Ariane Schwizgebel, este cettean suedez, nscut n anul 1957 si locuieste la Geneva. Fiind
celibatar, ea a depus n anul 1996 o prim cerere la autorittile din Geneva n vederea adoptrii unui copil
(adoptia de ctre o persoan necstorit Iiind posibil n dreptul suedez).
ntruct a Iost inIormat c cel mai probabil va primi un rspuns neIavorabil din partea autorittilor, re-
clamanta si-a retras cererea. A depus o nou cerere n anul 1998 la autorittile din Cantonul Jura unde si
mutase locuinta. n urma acesteia a obtinut autorizatia necesar din partea serviciilor sociale din Jura iar n anul
2000 a primit n ngrijire un copil vietnamez pe care l-a adoptat n iunie 2002.
n luna iulie 2002, reclamanta a solicitat autorizarea de a primi n vederea adoptiei un al doilea copil,
originar din America de Sud, n vrst de trei ani. Serviciile sociale au reIuzat acordarea acestei autorizri, reIuz
care a Iost conIirmat n justitie. Dup o nou mutare a resedintei la Geneva, reclamanta a solicitat autorittilor
acestui canton, n dou rnduri, autorizarea de a primi un al doilea copil. Aceste cereri au Iost de asemenea
respinse, respectiv n iulie 2004 si septembrie 2005. Actiunile n justitie Iormulate n acelasi scop au Iost de
asemenea respinse. n cadrul procedurii desIsurate ca urmare a ultimei sale cereri, reclamanta a declarat n Iata
autorittii cantonale c doreste s adopte un copil n vrst de 5 ani, pe ct posibil originar din Vietnam ca si
primul su copil.
Prin hotrrea prin care a respins recursul reclamantei, din data de 24 aprilie 2006, Curtea de Justitie a
Cantonului Geneva nu a avut n vedere nici calittile educative ale reclamantei si nici mijloacele sale Iinanciare.
A apreciat totusi c adoptarea unui al doilea copil ar putea aduce atingere situatiei primului, deja adoptat.
Curtea si-a exprimat totodat rezervele cu privire la disponibilitatea reclamantei de a se ngriji de nc un copil.
Prin decizia din data de 5 decembrie 2006 Tribunalul Federal a respins actiunea n contencios administrativ a
reclamantei. Pentru a pronunta aceast hotrre instanta a tinut cont de interesul superior al copilului, avnd n
vedere Iaptul c vrsta doamnei Schwizgebel era una naintat iar diIerenta de vrst ntre aceasta si copil (ntre
46 si 48 de ani) a Iost considerat excesiv.
Doamna Schwizgebel a reclamat la Curtea European a Drepturilor Omului Iaptul c autorittile suede-
ze i-au reIuzat dreptul de a adopta un al doilea copil din cauza vrstei sale (de patruzeci si sapte de ani si
jumtate la momentul Iormulrii ultimei cereri). Reclamanta pretindea, n principal, c este victima unei
discriminri n raport de Iemeile care pot, n zilele noastre, s aib copii pe cale biologic la aceeasi vrst,
invocnd art. 14 combinat cu art. 8 din Conventie.
n drept
Curtea a examinat mai nti dac reclamanta a Icut obiectul unei diIerente de tratament raportat la per-
soanele aIlate ntr-o situatie analog.
AstIel, a stabilit c nu a existat o diIerent de tratament prin raportare la Iemeile care puteau avea copii
pe cale biologic la aceeasi vrst (statul neavnd nicio inIluent asupra posibilittii unei Iemei de a avea sau nu
copii). Situatia este ns diIerit dac se compar cazul reclamantei cu cel al unei Iemei necstorite, dar mai
tinere, care, n aceleasi circumstante, ar solicita adoptarea unui al doilea copil. Asadar, reclamanta se poate
pretinde victima unei discriminri.
n continuare Curtea a analizat dac aceast diIerent de tratament avea o justiIicare obiectiv si rezona-
bil. AstIel, n cadrul procedurii privind adoptia celui de-al doilea copil, autorittile si-au motivat reIuzul prin
Iaptul c diIerenta de vrst ntre reclamant si copil era excesiv (ntre 46 si 48 de ani). Curtea a constatat c n
acest domeniu nu exist un numitor comun ntre sistemele juridice ale statelor membre: dreptul unei persoane
celibatare de a adopta un copil nu este garantat n toate aceste state.
n ceea ce priveste vrsta adoptatorului, precum si diIerenta dintre vrsta acestuia si cea a copilului, so-
lutiile adoptate diIer n mod considerabil de la un stat la altul.
Asadar, n lipsa unui consens n materie, Curtea a apreciat c autorittile suedeze beneIiciau de o larg
JURISPRUDENTIA
174
THEMIS nr. 2-3/2010
marj de apreciere si c legislatia n vigoare, ca si hotrrile pronuntate, sunt similare cu solutiile adoptate de
majoritatea statelor membre.
De asemenea, n cauz nu a putut Ii identiIicat nicio msur arbitrar: autorittile au luat decizii n ca-
drul unor proceduri contradictorii n cursul crora reclamanta si-a putut prezenta argumentele, care au Iost luate
n considerare de ctre autoritti.
Deciziile lor, amplu motivate, s-au bazat pe anchete aproIundate, realizate de ctre autorittile cantonale
si au avut n vedere nu numai interesul superior al copilului care urma a Ii adoptat, ci si pe cel al copilului deja
adoptat. De altIel, Curtea a subliniat c criteriul diIerentei de vrst ntre adoptator si adoptat a Iost aplicat de
ctre Tribunalul Iederal ntr-o manier Ilexibil, tinnd cont de toate circumstantele cauzei.
n aceste mprejurri, diIerenta de tratament impus doamnei Schwizgebel nu a Iost una discriminatorie,
astIel nct art. 8 raportat la art. 14 nu a Iost nclcat.
13. napoierea unui copil rpit de mama sa nu este n interesul superior al acestuia
yi nclc Conven(ia -- Neulinger yi Shuruk contra Elve(ia (cererea nr.
41615/07), 6.07.2010
Situa(ia de fapt
n 1999, dna Neulinger, cettean elvetian, s-a stabilit n Israel, iar n anul 2001 s-a cstorit cu Shai
Suruk. Fiul acestora, Noam Shuruk, s-a nscut n anul 2003 n Tel Aviv. Temndu-se c Noam va Ii trimis de
ctre tatl su ntr-o comunitate religioas pe care dna Neulinger a descris-o ca ultra-ortodox, radical si
binecunoscut pentru Ianatismul ei, aceasta a sesizat Tribunalul pentru Familie din Tel Aviv care, n anul 2004,
a impus o interdictie privind scoaterea lui Noam din tar pn la vrsta majoratului, l-a ncredintat mamei sale
si a decis ca drepturile printesti s Iie exercitate n comun de ambii printi. Ulterior, dreptul tatlui de a
mentine legturi personale cu Iiul su a Iost restrns ca urmare a unui comportament violent.
n Iebruarie 2005, printii au divortat, iar n luna iunie a aceluiasi an dna Neulinger a prsit n secret Is-
raelul, plecnd n Elvetia mpreun cu Iiul su. Printr-o hotrre din 30 mai 2006, Tribunalul pentru Familie din
Tel Aviv a stabilit c, avnd n vedere c domiciliul lui Noam Iusese anterior stabilit n Tel Aviv si c printii
exercitau n comun drepturile printesti, scoaterea acestuia din tar Ir consimtmntul tatlui su este ilicit n
sensul art. 3 din Conventia de la Haga din 25 octombrie 1980 asupra aspectelor civile ale rpirii internationale
de copii.
Instantele elvetiene au respins initial cererea tatlui viznd napoierea Iiului su n Israel, pe motiv c
exist un risc grav ca napoierea copilului s-l expun unui pericol Iizic sau psihic sau ca, n orice alt Iel, s-l
plaseze ntr-o situatie intolerabil, Iiind n prezenta unei exceptii de la principiul napoierii imediate a copilului,
conIorm art. 13 lit. b) din Conventia de la Haga.
Ulterior, Curtea Federal Elvetian a admis recursul tatlui, motivnd c articolul sus-mentionat a Iost
aplicat n mod gresit si a ordonat dnei Neulinger napoierea copilului n Israel.
Noam a Iost examinat periodic de un doctor ncepnd cu anul 2005, iar acesta a indicat Iaptul c o n-
toarcere brusc n Israel Ir mama sa ar constitui o traum serioas si ar cauza o tulburare psihic major
pentru copil. Avnd n vedere acest lucru, instanta din Lausanne a stabilit cu titlu provizoriu ca Noam s
locuiasc cu mama sa n Lausanne, a suspendat dreptul tatlui de a mentine legturi personale cu Iiul su si a
acordat exercitiul drepturilor printesti mamei.
JURISPRUDENTIA
175
THEMIS nr. 2-3/2010
n drept
Petentii au invocat prevederile art. 8 din Conventie, sustinnd n Iata instantei europene c napoierea lui
Noam n Israel ar constitui o ingerint nejustiIicat n dreptul lor la viat de Iamilie. Printr-o hotrre a Curtii
din 8 ianuarie 2009 s-a stabilit c nu exist o nclcare a articolului invocat. Pe 5 iunie 2009 cauza a Iost
transIerat la Marea Camer ca urmare a solicitrii petentilor.
n primul rnd, Marea Camer a mprtsit rationamentul Camerei conIorm creia art. 8 este aplicabil n
cauz, deoarece posibilitatea petentilor de a continua s locuiasc mpreun este un aspect Iundamental al vietii
lor de Iamilie, astIel nct obligarea napoierii copilului n Israel dispus de Curtea Federal Elvetian reprezin-
t o ingerint n acest drept. n continuare, Marea Camer a analizat dac aceast ingerint respect conditiile
prevzute de paragraIul al doilea al articolului 8.
AstIel, Marea Camer a stabilit, asemenea Camerei, c mama lui Noam l-a scos pe acesta n mod nele-
gal din Israel, avnd n vedere c exercitiul drepturilor printesti, inclusiv dreptul de a stabili domiciliul
copilului, era ncredintat ambilor printi. n plus, procednd astIel, dna Neulinger a nesocotit interdictia
scoaterii din tar a lui Noam care Iusese impus de instanta national tocmai ca urmare a cererii sale, lsnd
totodat Ir eIect dreptul acordat tatlui de a mentine legturi personale cu copilul.
Asadar, Curtea a considerat c dna Neulinger a comis o rpire n sensul Conventiei de la Haga, astIel n-
ct decizia Curtii Federale Elvetiene privind napoierea imediat a copilului n Israel, Iundamentat tocmai pe
aceast conventie, are o baz legal pertinent.
Marea Camer a mprtsit opinia Camerei conIorm creia ingerinta urmrea scopul legitim de a proteja
drepturile Iundamentale ale lui Noam si ale tatlui su, aspect ce nu a Iost disputat de prti.
n continuare, pentru a decide dac s-a asigurat un just echilibru ntre interesele concurente n cauz,
respectiv cel al copilului, cel al printilor si interesul public, avnd n vedere si marja de apreciere de care se
bucur statele n aceast materie, Curtea a considerat c trebuie s primeze interesul copilului. Acesta const n
dou componente: pe de o parte, mentinerea legturilor cu propria Iamilie, astIel nct acestea pot Ii aIectate
numai n circumstante exceptionale, iar pe de alt parte, asigurarea dezvoltrii copilului ntr-un mediu sntos,
deoarece un printe nu este ndrepttit de art. 8 din Conventie s ia msuri care ar prejudicia sntatea si
dezvoltarea acestuia. Interesul copilului poate, n Iunctie de natur si important, s prevaleze asupra intereselor
printilor. Acestea din urm, n special cel de a mentine contactul cu copilul, rmn totusi un Iactor important.
Principiul interesului superior al copilului este inerent si Conventiei de la Haga, care reclam napoierea
imediat a copilului rpit, cu exceptia cazului n care exist un risc grav ca napoierea s-l expun unui pericol
Iizic sau psihic sau ca, n orice alt Iel, s-l plaseze ntr-o situatie intolerabil, conIorm art. 13 lit. b) din Conven-
tia de la Haga. Curtea a stabilit c acest articol trebuie interpretat n lumina Conventiei, avnd n vedere si
caracterul special al acesteia de a Ii un instrument de ordine public european n ce priveste protectia drepturi-
lor omului.
AstIel, Curtea a considerat c sarcina sa nu este aceea de a se substitui autorittilor nationale competente
pentru a examina dac napoierea lui Noam n Israel l-ar supune unui astIel de pericol, ci mai degrab de a
stabili dac instantele nationale, n interpretarea si aplicarea Conventiei de la Haga, au respectat art. 8 din
Conventie, n special prin luarea n considerare a principiului interesului superior al copilului.
Curtea a statuat c din art. 8 al Conventiei reiese c napoierea unui copil nu poate Ii ordonat n mod
automat ori de cte ori este aplicabil Conventia de la Haga. Interesul superior al copilului, din perspectiva
dezvoltrii sale personale, va depinde de o serie de circumstante particulare, n special vrsta sa si nivelul de
maturitate, prezenta sau absenta printilor, mediul n care a Iost crescut si experienta acestuia. Pentru aceste
motive, interesul superior al copilului trebuie stabilit n Iiecare caz n parte. Aceast sarcin revine n principal
autorittilor nationale care se bucur de o anumit marj de apreciere, rmnnd totusi supuse controlului Curtii
care va determina n Iiecare caz n parte dac acestea au realizat o examinare aproIundat si complet a ntregii
situatii Iamiliale si a tuturor Iactorilor relevanti, n special cei de natur emotional, psihologic, material si
medical, precum si dac au realizat o evaluare rezonabil si echilibrat a intereselor tuturor persoanelor
implicate, pstrnd o preocupare constant pentru a gsi cea mai bun solutie pentru copilul rpit n contextul
unei cereri privind napoierea sa n tara de origine.
JURISPRUDENTIA
176
THEMIS nr. 2-3/2010
n acest sens, Curtea a considerat c pot Ii aplicate, mutatis mutandis, principiile stabilite n jurispru-
denta sa anterioar privind expulzarea strinilor. AstIel, pentru a evalua proportionalitatea unei msuri de
expulzare mpotriva unui copil care s-a stabilit n tara gazd este necesar s se aib n vedere interesul superior
al copilului si bunstarea acestuia, n special prin prisma diIiculttilor pe care le-ar ntmpina n tara de
destinatie, precum si consistenta legturilor sociale, culturale si Iamiliale att cu tara gazd, ct si cu tara de
destinatie. De asemenea, trebuie luate n considerare diIiculttile care ar Ii ntmpinate de membrii de Iamilie
care l nsotesc pe cel deportat.
AstIel, Curtea a observat c instantele elvetiene nu au Iost consecvente prin aceea c mai nti au res-
pins, apoi au admis cererea tatlui de napoiere a Iiului su. Potrivit rapoartelor de expertiz, exist ntr-adevr
un risc n eventualitatea ntoarcerii lui Noam n Israel si n orice caz, n opinia instantelor nationale, pentru a
evita o traum serioas aceasta nu s-ar putea realiza dect mpreun cu mama sa.
Curtea s-a declarat pregtit s accepte c dispozitia privind napoierea copilului se ncadreaz n marja
de apreciere recunoscut autorittilor nationale n aceast materie. Cu toate acestea, a considerat c dac o astIel
de msur este executat dup trecerea unui anumit interval de timp de la rpirea copilului, acest lucru poate Ii
de natur s pun la ndoial pertinenta aplicrii Conventiei de la Haga, aceasta Iiind n esent un instrument de
natur procedural, iar nu un tratat privind drepturile omului. Mai mult, conIorm acestui instrument, napoierea
unui copil nu ar putea Ii ordonat dac acesta s-a stabilit n noul su mediu. AstIel, Noam are cettenia elvetia-
n si a ajuns n Elvetia la vrsta de 2 ani. ConIorm sustinerilor petentilor, el s-a acomodat bine n aceast tar,
Irecventnd att o grdinit de stat, ct si o grdinit iudaic privat. n prezent, Noam merge la scoal n
Elvetia si vorbeste limba Irancez. Desi se aIl la o vrst la care are nc o capacitate semniIicativ de
adaptare, respectiv 7 ani, Curtea a opinat n sensul c o nou dezrdcinare ar avea consecinte serioase asupra
sa.
n plus, Curtea a observat c instantele nationale din Israel au impus restrictii n ceea ce priveste dreptul
tatlui de a mentine legturi personale cu copilul. Mai mult, Curtea a avut n vedere si sustinerile petentilor,
neinIirmate de ctre Guvern, conIorm crora tatl lui Noam s-a recstorit si a divortat dup numai cteva luni
de sotia sa, nsrcinat la acel moment, aceasta introducnd ulterior o actiune mpotriva acestuia pentru neplata
pensiei de ntretinere. Curtea si-a exprimat ndoiala c astIel de circumstante, n msura n care sunt dovedite,
pot conduce la bunstarea si dezvoltarea lui Noam. n plus, desi Camera nu a vzut niciun motiv pentru a se
ndoi de asigurrile date de autorittile nationale israeliene reIeritor la riscul declansrii unor proceduri penale
mpotriva dnei Neulinger, Marea Camer a observat c, potrivit unei scrisori din aprilie 2007 a Autorittii
Centrale Israeliene, posibilitatea ca dna Neulinger s nu Iie subiectul unor proceduri penale depinde de o serie
de conditii, cum ar Ii respectarea dreptului tatlui de a-si vizita copilul n mod supravegheat. Asadar, proceduri-
le penale nu ar putea Ii excluse ntrutotul, iar dac dna Neulinger ar Ii nchis acest lucru nu ar Ii n interesul lui
Noam, mama sa Iiind singura persoan Iat de care este legat. n eventualitatea pronuntrii unei pedepse
privative de libertate mpotriva mamei, Curtea a maniIestat reticent privind capacitatea tatlui de a avea grij
de copil, pe care nu l-a mai vzut de la plecarea acestuia, avnd n vedere comportamentul su din trecut si
posibilittile Iinanciare limitate. Asadar, dna Neulinger, cettean elvetian, avnd dreptul de a rmne n aceast
tar, nu a maniIestat un reIuz total nejustiIicat n privinta ntoarcerii sale n Israel.
Avnd n vedere toate aceste consideratii, Curtea nu a Iost convins c napoierea lui Noam n Israel ar
corespunde interesului superior al acestuia. n ceea ce o priveste pe mama acestuia, Curtea a considerat c n
situatia n care ar Ii obligat s se ntoarc n Israel ar trebui s suporte o ingerint disproportionat n dreptul
su la respectarea vietii de Iamilie. n consecint, Curtea a considerat c art. 8 din Conventie ar Ii nclcat n
privinta ambilor petenti dac decizia privind ntoarcerea lui Noam n Israel ar Ii executat.
JURISPRUDENTIA
177
THEMIS nr. 2-3/2010
14. Mecanismul privind ob(inerea liberrii condi(ionate este discriminatoriu fa(
de de(inu(ii care execut o pedeaps cu nchisoarea de lung durat - Clift con-
tra Marii Britanii (cererea nr. 7205/07), 13.07.2010
Situa(ia de fapt
Reclamantul, Sean CliIt, cettean britanic, a Iost condamnat la 18 ani de nchisoare n aprilie 1994 pen-
tru inIractiuni grave, inclusiv tentativ de omor. n martie 2002 a devenit eligibil pentru liberare conditionat si
Comisia pentru liberare conditionat a recomandat eliberarea sa. ConIorm legislatiei n vigoare la acel moment,
detinutii care se aIlau n executarea unei pedepse cu nchisoarea de peste 15 ani, erau obligati s obtin, pe
lng recomandarea Comisiei pentru liberare conditionat, acordul Secretarului de Stat pentru a Ii eliberati
anticipat. n schimb, detinutii care executau pedepse cu nchisoarea mai mici de 15 ani, precum si cei care
executau pedeapsa detentiunii pe viat aveau dreptul s Iie liberati conditionat doar pe baza recomandrii
Comisiei, Ir a mai Ii nevoie de acordul Secretarului de Stat n acest sens. n cazul dlui. CliIt, Secretarul de
Stat a respins propunerea Comisiei de liberare conditionat, pe motiv c eliberarea acestuia ar constitui un risc
considerabil pentru ordinea public. Dl. CliIt a Iost n cele din urm eliberat n martie 2004, cnd Secretarul de
Stat a aprobat eliberarea sa n urma unei noi propuneri a Comisiei.
ntre timp, dl. CliIt a introdus o actiune mpotriva primei decizii a Secretarului de Stat. n iunie 2003,
prima instant a respins actiunea sa. De asemenea, apelul dl. CliIt a Iost respins de instantele superioare.
Instantele nationale nu au considerat c diIerenta de tratament rezult din situatia dlui. CliIt, astIel nct s cad
sub incidenta interdictiei de a discrimina reglementat de CEDO.
n drept
Dl. CliIt a invocat n Iata Curtii Iaptul c detentia sa, subsecvent propunerii Comisiei de a Ii liberat
conditionat, ncalc drepturile garantate de art. 5 raportat la art. 14 din Conventie, datorit diIerentei de
tratament aplicat reclamantului n comparatie cu cea aplicat detinutilor care executau pedepse cu nchisoarea
mai mici de 15 ani sau pedeapsa detentiunii pe viat.
Curtea a subliniat Iaptul c protectia oIerit de art. 14 din Conventie nu este limitat la un tratament di-
Ierit bazat pe caracteristici care sunt personale, n sensul de a Ii nnscute sau inerente. Mai mult, termenul
,orice alt situatie din Iinalul acestui articol a primit un nteles Ioarte larg n jurisprudenta Curtii.
Curtea a stabilit anterior c aplicarea unui tratament diIerit detinutilor n ceea ce priveste liberarea con-
ditionat nu i plaseaz ntr-o ,alt situatie, atunci cnd aceast diIerent de tratament este justiIicat de
gravitatea inIractiunii. Totusi, acest caz se diIerentiaz prin aceea c dl. CliIt nu invoc o diIerent de tratament
bazat pe gravitatea inIractiunii, ci pe situatia sa de detinut aIlat n executarea unei pedepse cu nchisoarea care
depseste 15 ani. AstIel, desi este adevrat c durata pedepsei depinde ntr-o oarecare msur de gravitatea
Iaptei, pot exista si alti Iactori n acest sens, cum ar Ii de exemplu aprecierea judectorului cu privire la riscul pe
care-l reprezint reclamantul pentru ordinea public.
Avnd n vedere c n cauz se aplic o metod diIerit privind obtinerea liberrii conditionate n Iunctie
de durata pedepsei privative de libertate, Curtea a considerat c exist un risc ca, n cazul n care aceast
diIerent nu este justiIicat obiectiv, s Iie nclcate garantiile oIerite de art. 5 din Conventie pentru protectia
individului mpotriva arbitrariului. n consecint, Curtea a considerat c dl. CliIt se aIl ntr-o ,alt situatie n
sensul art. 14 din Conventie.
Pentru a ridica o problem pe terenul art. 14, tratamentul diIerit trebuie s se aplice persoanelor aIlate n
situatii analoge sau comparabile nu neaprat identice. Curtea a observat Iaptul c neacordarea acceptului n
vederea liberrii conditionate nu reprezenta o pedeaps suplimentar, ci doar reIlecta aprecierea c detinutul
respectiv reprezint un risc considerabil pentru ordinea public n cazul unei eliberri n avans. n ceea ce
priveste aprecierea acestui risc, nu exist o diIerent ntre detinutii ce execut pedepse cu nchisoarea de peste
15 ani si cei care execut pedepse cu nchisoarea mai mici de 15 ani sau pedeapsa detentiunii pe viat. Metodele
JURISPRUDENTIA
178
THEMIS nr. 2-3/2010
pentru aprecierea acestui risc sunt n principiu aceleasi pentru toate categoriile de detinuti. Curtea a concluzio-
nat c dl. CliIt poate pretinde c se aIl ntr-o situatie comparabil cu detinutii care execut o pedeaps cu
nchisoarea mai mic de 15 ani sau pedeapsa detentiunii pe viat.
n continuare, Curtea s-a artat dispus s accepte c diIerentele de tratament ntre categorii de detinuti
pot Ii justiIicate n mod obiectiv dac urmresc un scop legitim, respectiv protejarea ordinii publice, sub
conditia de a se demonstra c cei crora li se aplic un regim privind liberarea conditionat mai rigid prezint
un risc mai mare pentru ordinea public. Faptul c dlui CliIt i-a Iost aplicat o pedeaps determinat cu
nchisoarea, iar nu o pedeaps cu detentiunea pe viat, indic tocmai ideea c acesta prezint un risc mai sczut
n eventualitatea unei liberri conditionate. n aceste conditii, este Ioarte diIicil de ntrevzut o justiIicare
obiectiv pentru un sistem n care detinutii care execut pedepse de peste 15 ani sunt supusi unor conditii mai
rigide privind liberarea conditionat dect cei care execut pedeapsa detentiunii pe viat.
n ceea ce priveste existenta unei diIerente de tratament ntre detinutii care execut o pedeaps cu nchi-
soarea mai mare de 15 ani si cei care execut aceeasi pedeaps, dar cu o durat de pn la 15 ani, Curtea a
considerat c o aceasta se poate s nu Iie automat discriminatorie. Totusi, orice diIerent de tratament este
justiIicat doar dac atinge scopul legitim urmrit. n cazul dlui CliIt, Guvernul Marii Britanii nu a reusit ns s
demonstreze Iaptul c acordul Secretarului de Stat necesar pentru anumite categorii de detinuti era legat de
interesul pentru ordinea public.
n aceste conditii, Curtea a considerat c mecanismul privind liberarea conditionat care a Iost aplicat
dlui CliIt nu poate Ii justiIicat obiectiv. n consecint, Curtea a considerat c exist o nclcare a art. 5 raportat
la art. 14.
15. ntrzierea nejustificat n nregistrarea unei cstorii ncheiate n Rusia -
Dadouch contra Malta (cererea nr. 38816/07), 20.07.2010
Situa(ia de fapt
Reclamantul, Mazen Dadouch, este cettean maltez nscut n Damasc (Syria) n 1967 si n prezent locu-
ieste n Malta. n 1993 a dobndit cettenia maltez n urma unei cstorii cu o cettean maltez. Cstoria a
Iost ulterior anulat, ns reclamantul a pstrat cettenia maltez.
n iulie 2003 acesta s-a cstorit cu o rusoaic n Moscova. n iulie 2004 a Icut cerere la Registrul Strii
Civile n vederea nregistrrii cstoriei sale n Malta. Desi a prezentat cartea de identitate si pasaportul maltez,
Registrul Strii Civile i-a solicitat n mai multe rnduri s prezinte o adeverint de la Departamentul pentru
Cettenie care s ateste c este cettean maltez. n ciuda Iaptului c aceast cerint nu avea nicio baz legal,
dl. Dadouch a solicitat aceast adeverint. Cererea sa a Iost ns reIuzat. Pe data de 31 mai 2005, dl. Dadouch
a obtinut o decizie a instantei nationale care ordona directorului Registrului Strii Civile nregistrarea cstoriei
sub conditia depunerii de ctre dl. Dadouch a originalului actului de cstorie n limba rus, nsotit de o
traducere legalizat n limba englez. Pe 5 aprilie 2006, aceast decizie a Iost casat de curtea de apel, care a
considerat c Iaptul c dl. Dadouch avea pasaport emis de statul maltez nu reprezenta o dovad suIicient n
sensul detinerii cetteniei malteze.
Ulterior, dl. Dadouch a sesizat Curtea Civil n calitate de instant de control constitutional si a invocat
Iaptul c prin reIuzul nregistrrii cstoriei sale i este nclcat dreptul la viat privat. Din probatoriul
administrat de Guvern a rezultat Iaptul c solicitarea unei scrisori care s ateste cettenia nu era prevzut ntr-o
lege sau alt document similar, ci ntr-un regulament intern. n octombrie 2006, aceast instant a respins
cererea dlui. Dadouch, motivnd c art. 8 din Conventie nu a Iost nclcat, deoarece directorul Registrului Strii
Civile nu a reIuzat categoric s nregistreze cstoria, ci doar a solicitat documentatia necesar. Dl. Dadouch a
declarat apel la Curtea Constitutional, ns acesta a Iost respins.
n cursul procedurilor judiciare a Iost emis o circular adresat tuturor departamentelor guvernamentale
care prevedea Iaptul c detinerea unui pasaport emis de statul maltez reprezenta o dovad suIicient a cetteni-
ei. n data de 2 mai 2006, conductorul Departamentului pentru Nationalitate a conIirmat c dl. Dadouch este
cettean maltez. Pe 13 noiembrie 2006 cstoria sa a Iost nregistrat pe baza documentatiei depuse initial de
acesta.
JURISPRUDENTIA
179
THEMIS nr. 2-3/2010
n drept
Dl. Dadouch a invocat n Iata Curtii Europene a Drepturilor Omului Iaptul c prin reIuzul autorittilor
malteze de a nregistra cstoria sa timp de 28 de luni i-a Iost nclcat dreptul la viat privat prevzut de art. 8
din Conventie.
Curtea a considerat c nregistrarea unei cstorii, Iiind o consacrare a statutului civil al unei persoane,
intr n cmpul de aplicare al art. 8 parag. 1 din Conventie. n aceste conditii, ntrzierea de peste 28 de luni n
nregistrarea cstoriei dlui. Dadouch a Iost de natur s-i aIecteze n mod evident viata privat. AstIel, Curtea a
observat c n lipsa acestei nregistrri, devine Ioarte complicat din punct de vedere procedural, dac nu chiar
imposibil, ca persoana n cauz s solicite anumite beneIicii sociale sau Iiscale care deriv din acest statut.
n continuare, Curtea a analizat dac o astIel de ingerint n viata privat a reclamantului ndeplineste
conditiile prevzute de paragraIul al doilea al art. 8 din Conventie, respectiv este prevzut de lege, urmreste
un scop legitim si este necesar ntr-o societate democratic pentru a atinge scopul urmrit.
n primul rnd, Curtea a exprimat ndoieli cu privire la ndeplinirea de ctre legea intern a conditiilor
de accesibilitate si previzibilitate, ns nu a considerat necesar s se pronunte cu privire la aceste aspecte. n
plus, Curtea s-a declarat dispus s accepte sustinerea Guvernului maltez conIorm creia legislatia intern
privind nregistrarea unei cstorii urmrea scopul legitim de a impune o anumit rigoare si de a proteja
drepturile si liberttile celorlalti. n consecint, Curtea a analizat dac ingerinta poate Ii considerat necesar
ntr-o societate democratic.
n acest sens, Curtea a observat c, dincolo de problema legat de conIormitatea documentatiei depuse
de dl. Dadouch cu cerintele de Iorm, Guvernul nu a reusit s oIere o explicatie pentru a justiIica reIuzul
nregistrrii cstoriei dlui. Dadouch timp de peste 2 ani. Chiar si n situatia n care certiIicatul de cstorie
necesita o veriIicare mai amnuntit, aceasta putea Ii realizat cu mai mult celeritate.
n ceea ce priveste atestarea cetteniei dlui Dadouch, Curtea a Iost de prere c, din moment ce acesta
era n posesia unui pasaport emis de statul maltez, exista o prezumtie n sensul detinerii de ctre acesta a
cetteniei acestui stat. Dac autorittile nationale aveau motive s cread c dl. Dadouch a renuntat ntre timp la
cettenia maltez sau c a pierdut-o n alt mod, acestea erau obligate s veriIice acest aspect la departamentul
competent si ntr-un interval de timp corespunztor, iar nu s solicite unei persoane care prezint un pasaport
valabil emis de statul maltez s demonstreze Iaptul c nc detine cettenia acestui stat. n plus, Curtea a
observat c dl. Dadouch a ncercat s obtin o adeverint care s ateste cettenia sa, n ciuda Iaptului c aceast
cerint se ntemeia pe o baz legal precar, dar autorittile au reIuzat s-i emit acest document. n consecint,
Curtea a nlturat aprarea Guvernului conIorm creia ntrzierea s-a datorat chiar comportamentului dlui.
Dadouch care a declansat procedurile judiciare n cauz. De altIel, chiar Guvernul a recunoscut c procedura a
Iost prelungit mai mult dect era necesar.
n aceste conditii, Curtea a concluzionat c reIuzul autorittilor nationale de a nregistra cererea dlui
Dadouch timp de peste doi ani a reprezentat o ingerint nejustiIicat n dreptul acestuia la viat privat,
nclcndu-se astIel art. 8 din Conventie.
16. McFarlane contra Irlandei (cererea nr. 31333/06), 10.09.2010
Reclamantul, domnul Brendan McFarlane, cettean irlandez, a Iost arestat n 1975 n Irlanda de Nord, n
vederea executrii unei pedepse pentru participarea la un atentat cu bomb de care a Iost gsit vinovat IRA,
evadnd n 25 septembrie 1983. n decembrie 1983, n timp reclamantul ce se aIla n stare de evadare, n Irlanda
a avut loc o rpire de persoane, n cadrul creia, desi persoana rpit a Iost salvat, un militar si un politist au
murit n schimbul de Iocuri. n urma cercetrilor eIectuate la Iata locului, au Iost prelevate urme papilare care,
n urma analizei, s-au dovedit a Ii ale reclamantului. La data de 7 ianuarie 1984, un document intern (circular)
al politiei a Iost emis cu mentiunea c reclamantul era dat n urmrire cu privire la acuzatiile legate de rpire. n
ianuarie 1986, reclamantul a Iost arestat n Olanda si trimis n Irlanda de Nord pentru a executa pedeapsa din
care evadase. La eliberarea din nchisoare, pe data de 5 ianuarie 1998, autorittile irlandeze l-au arestat din nou
si au nceput demersuri pentru anchetarea cazului de rpire de persoane, care a avut loc n 1983. Ulterior,
JURISPRUDENTIA
180
THEMIS nr. 2-3/2010
reclamantul a Iost eliberat pe cautiune.
Decizia de a se dispune nceperea urmririi penale s-a bazat pe o declaratie dat de reclamant, potrivit
creia Iusese la locul unde s-au ntmplat evenimentele si pe amprentele digitale gsite. Totusi, obiectul pe care
Iuseser prelevate amprentele digitale a Iost pierdut de autorittile irlandeze, existnd doar raportul tehnic de
constatare a acestora, ntocmit la data prelevrii.
Reclamantul a introdus o actiune n Iata instantelor, solicitnd ncetarea urmririi penale. Desi cererea
de ncetare a urmririi penale a Iost admis n prim Iaz, de nalta Curte (High Court) n considerarea pierderii
probelor de ctre organele de politie, actiunea i-a Iost respins, n ntregime, de ctre Curtea Suprem (Supreme
Court) n martie 2006. n motivare s-a retinut c, desi durata procedurii judiciare a Iost semniIicativ, n
contextul ntreg al cazului, acesta nu reprezint o nclcare a dreptului su constitutional de a avea urmrirea
penal solutionat ntr-un termen rezonabil.
O nou cerere de a ncetare a urmririi penale, adresat Curtii Supreme, ntemeiat pe durata procedurii,
care este de natur s aIecteze echitatea procedurii, a Iost respins n ianuarie 2008. nalta Jurisdictie a admis c
durata procedurii este mare, ns aceasta nu aduce atingere echittii procedurii si, oricum, este justiIicat de
circumstantele cauzei.
Reclamantul a Iost achitat n iunie 2008.
Reclamantul a sustinut, pe de o parte, c durata actiunii penale deschise mpotriva sa de ctre autorittile
irlandeze (ntre 10 si 22 de ani, n Iunctie de modul de calcul) nu a Iost rezonabil, conIorm art. 6 parag. 1 din
Conventie, iar, pe de alt parte, c nu a avut la dispozitie o cale de atac eIicient n dreptul intern, n temeiul
art. 13 din Conventie, pentru a obtine despgubiri pentru prejudiciul cauzat de durata excesiv a procedurii.
Reclamantul s-a mai plns si sub aspectul nclcrii art. 6 parag. 3 lit. d) (motivnd c, urmare a duratei
procedurii, autorittile au pierdut probele cheie, singurele dovezi Iiind declaratiile sale date politiei) si al
nclcrii art. 8 parag. 2 (dreptul la respectarea vietii private si de Iamilie motivnd c arestarea si detentia sa
au constituit o interIerent disproportionat n viata privat si de Iamilie), ns acestea au Iost declarate
inadmisibile.
Solu(ia Cur(ii (Marea Camer) cu privire la art. 6
n ceea ce priveste durata procedurii, Curtea a considerat c perioada relevant ncepe de la data arest-
rii reclamantului, 5 ianuarie 1998, pn la data achitrii sale, 28 iunie 2008 (10 ani si 6 luni). Curtea a constatat
c ntreaga cauz a avut un caracter sensibil si complex, iar comportamentul reclamantului a contribuit oarecum
la durata procedurii, ns n conditiile n care legea i permitea s uzeze de anumite ci de atac. Aceste aspecte
nu pot ns justiIica durata total a procedurilor, mai ales c statul trebuie s trateze cu o celeritate special
procedurile penale ncepute la o perioad mare de timp dup un eveniment vizat, cum este cazul n spet.
Guvernul nu a oIerit explicatii convingtoare pentru anumite ntrzieri imputabile autorittilor, cum ar Ii durata
de timp pentru stabilirea datelor de audiere n Iata Curtii Supreme (13 luni si, respectiv, 11 luni) si o perioad
de 17 luni pn la adoptarea si redactarea hotrrii de ctre nalta Curte, care permitea Iormularea de ctre stat a
cii de atac. Instantele au obligatia de a se asigura c durata procedurii, conIorm art. 6, este respectat, iar
obligatia de a derula procedurile cu celeritate revine n primul rnd autorittilor competente.
n aceste conditii, Curtea a considerat c durata procedurii penale a Iost excesiv si a condus la nclca-
rea art. 6 parag. 1 din Conventie.
Sub acest aspect, Guvernul s-a aprat invocnd patru tipuri diIerite de ci de atac, n baza crora recla-
mantului ar Ii putut s i Iie recunoscut nclcarea art. 6 sub aspectul duratei excesive a procedurii si s i Iie
reparat prejudiciul.
Prima cale de atac invocat si cea mai important a Iost asa-numitul ,recurs constitutional. Curtea a
constatat c, desi se poate admite c dreptul constitutional la o durat rezonabil a procedurii exista din 1986,
totusi dreptul de a Ii despgubit pentru nclcarea lui se bazeaz pe o jurisprudent intern discutabil, din
1973, acesta din urm neIiind conIirmat printr-o jurisprudent n materie penal mai nou, Iapt necontestat de
JURISPRUDENTIA
181
THEMIS nr. 2-3/2010
Guvern. n plus, Curtea a artat c nu exist o procedur clar cu privire la aceast cale de atac, astIel nct, si
dac s-ar admite existenta ei n Iapt, totusi celeritatea procedurii nu ar putea Ii mai mare dect n actiunile
obisnuite, cum sunt si cele de care a uzat reclamantul si n care s-au dat termene la perioade Ioarte mari de timp.
O alt problem relevat de Curte se leag de cheltuielile judiciare care trebuiau Icute pentru a putea promova
un astIel de recurs constitutional, n conditiile n care reclamantul nu ar Ii putut beneIicia nici de asistent
juridic obligatorie, nici de scutire de taxe, cu exceptia unor situatii n care ar Ii ndeplinit anumite criterii
incerte. n aceste conditii, Curtea nu a recunoscut caracterul eIectiv al respectivei ci de atac.
n ceea ce priveste imunitatea judiciar a judectorilor pentru nclcarea dreptului de a avea cauza jude-
cat ntr-o durat rezonabil, invocat de Guvern, Curtea consider c aceasta, care exist la nivel
constitutional, nu exonereaz totusi statul de rspundere.
n consecint, Curtea a constatat nclcarea art. 13 din Conventie.
17. Sanoma Uitgevers B.V. contra Olandei (cererea nr. 38224/03), 14.09.2010
n cauz, societatea reclamant, Sanoma Uitgevers B.V. a crei activitate consta n publicarea si vnza-
rea de reviste, a Iost constrns s predea politiei niste IotograIii care nsoteau un articol despre cursele ilegale
de automobile.
Pe data de 12 ianuarie 2002 a avut loc o curs ilegal de autoturisme n orasul Hoorn. Unor jurnalisti
angajati ai revistei Autoweek, care strngeau material pentru publicarea unui articol reIeritor la cursele ilegale
de autoturisme, li s-a oIerit posibilitatea de a IotograIia desIsurarea cursei, cu conditia de a da asigurri c
identitatea participantilor nu va Ii divulgat. FotograIiile trebuiau retusate astIel nct autoturismele si persoane-
le implicate s nu poat Ii identiIicate, abia apoi Iiind salvate pe un CD-ROM. Cursa a Iost ntrerupt de venirea
politiei care, n cadrul cercetrilor eIectuate, nu a operat nicio arestare.
Ulterior, politia a suspectat Iaptul c una dintre masinile Iolosite la cursa ilegal a Iost Iolosit pentru a
se asigura scparea Iptuitorilor ntr-o alt inIractiune de tlhrie, care a avut loc pe data de 1 Iebruarie 2001. n
aceeasi zi, politia a ncercat s obtin CD-ROM-ul pe care se aIlau IotograIiile respective. Societatea reclaman-
t a reIuzat, ntemeindu-se pe necesitatea protejrii surselor jurnalistice. Procurorul a emis o autorizatie n baza
creia se ordona reclamantei s pun la dispozitie IotograIiile, precum si toate celelalte obiecte reIeritoare la
cursa ilegal. Redactorul seI al revistei a reIuzat s remit IotograIiile invocnd din nou obligatia pe care
jurnalistii si-o asumaser Iat de participanti n ceea ce priveste asigurarea anonimatului acestora. Pe data de 1
Iebruarie 2002 la 18.01, redactorul seI a Iost arestat si prezentat procurorului din Amsterdam, Iiind pus n
libertate la ora 22.00.
Sanoma Uitgevers B.V. a cerut procurorului, care a Iost de acord, s solicite interventia judectorului de
instructie. Desi a recunoscut Iaptul c nu avea competente legale n materie, acesta si-a exprimat o opinie Ir
Iort obligatorie, n sensul c necesitatea de a conduce ancheta penal trebuia s prevaleze asupra privilegiului
protectiei surselor.
Pe data de 2 Iebruarie 2002 la ora 01.20 dimineata, societatea reclamant a pus CD-ROM-ul respectiv la
dispozitia procurorului, maniIestndu-si din nou opozitia. Pe data de 15 aprilie 2002, societatea reclamant a
depus o plngere penal la tribunalul local (tribunal darrondissement) solicitnd ridicarea sechestrului,
restituirea CD-ROM-ului, emiterea ctre politie si parchet a unei dispozitii care s i oblige s distrug eventua-
lele copii, precum si datele existente pe DC-ROM, Iiind admise doar primele dou cereri.
Invocnd art. 10, societatea reclamant s-a plns de Iaptul c a Iost constrns s Iurnizeze politiei in-
Iormatii apte s permit identiIicarea surselor jurnalistice.
Prin hotrrea Camerei, s-a concluzionat n sensul nenclcrii art. 10 din Conventie, cu motivatia c au-
torittile olandeze aveau posibilitatea s pun n balant interesele care se aIl n conIlict, n conditiile n care
inIormatiile aIlate pe CD-ROM erau pertinente si utile, erau de natur s permit identiIicarea autorilor altor
inIractiuni anchetate de politie, iar autorittile nu au Iolosit respectivele inIormatii dect n acel scop.
JURISPRUDENTIA
182
THEMIS nr. 2-3/2010
Solu(ia Cur(ii (Marea Camer)
Curtea a artat c, n conditiile n care jurnalistii au promis participantilor la cursa ilegal c le va Ii pro-
tejat identitatea, autorizatia prin care reclamanta a Iost obligat s pun la dispozitia politiei CD-ROM-ul se
constituie ntr-o ingerint n libertatea reclamantei de a receptiona si comunica inIormatii n sensul art. 10 din
Conventie, ingerint care, n opinia Curtii (spre deosebire de Camer), nu era prevzut de lege.
AstIel, desi ingerinta avea o baz legal, discutia trebuie purtat cu privire la calitatea legii, n special
asupra garantiilor procedurale ce trebuie s existe mpotriva unei astIel de ingerinte. Curtea arat c autorizatia
prin care reclamanta era obligat s divulge sursele jurnalistice poate aduce prejudicii nu doar surselor, a cror
identitate este dezvluit, dar si revistei, a crei reputatie n Iata surselor viitoare potentiale poate Ii aIectat
negativ, precum si publicului care are interesul de a primi inIormatii comunicate din surse anonime.
Prima categorie de garantii cerute trebuie s includ posibilitatea ca o astIel de ingerint s poat Ii su-
pus controlului judiciar sau din partea unui organism decizional independent si impartial. Controlul trebuie
eIectuat de o entitate care s nu Iac parte din Executiv, s nu Iie legat de una dintre prti, s Iie nvestit cu
aptitudinea de a decide dac exist un interes public care impune protectia surselor jurnalistice, n Iaza anterioa-
r remiterii inIormatiilor, iar n caz contrar, de a mpiedica accesul la inIormatiile susceptibile s conduc la
divulgarea identittii surselor, n msura n care se depseste limita a ceea ce este necesar. n cazuri urgente, un
control independent, exercitat cel putin naintea consultrii si Iolosirii elementelor jurnalistice de ctre autori-
tti, ar trebui s Iie suIicient pentru a se putea determina dac se pune vreo problem legat de conIidentialitate,
precum si pentru a se putea cntri diversele interese aIlate n discutie. Orice control independent ulterior
transmiterii materialului jurnalistic, capabil s dezvluie identitatea surselor, ar submina nssi esenta dreptului
la conIidentialitate.
Judectorul sau alt organism independent si impartial trebuie deci s Iie capabil s eIectueze analiza ce-
rut nainte de divulgarea inIormatiilor. Decizia pe care trebuie s o adopte trebuie s Iie inIluentat de criterii
clare, printre care si problema de a cunoaste dac o msur mai putin invaziv nu ar putea Ii luat. Acesta ar
trebui s poat s reIuze emiterea unui ordin de divulgare, precum si s poat emite un ordin de divulgare
limitat, astIel nct conIidentialitatea surselor s Iie asigurat. n situatii de urgent este necesar s existe o
procedur prin care s se poat identiIica si izola inIormatiile care pot conduce la divulgarea surselor, nainte ca
acestea s poat Ii Iolosite de autoritti.
n Olanda, decizia respectiv este dat n sarcina procurorului, care este ,parte n cauz, din punct de
vedere procedural, astIel nct nu sunt respectate cerintele obiectivittii si impartialittii. Curtea mai arat c
nici interventia n procedura din spet a judectorului de instructie nu poate Ii considerat ca adecvat ntruct
acesta a avut doar un rol consultativ iar interventia sa a Iost Icut n aIara cadrului legal, dup cum el nsusi a
recunoscut. n consecint, acesta nu a avut niciun moment puterea de a emite o dispozitie prin care s admit
sau s resping cererea de autorizare a ridicrii CD-ROM-ului sau de a conditiona o astIel de preluare. n plus,
aceste deIiciente artate mai sus nu au Iost reparate nici de tribunalul local (,tribunal darrondissement), care
oricum nu mai putea mpiedica procurorul si politia s examineze IotograIiile salvate pe CD-ROM.
n concluzie, calitatea legii n discutie este deIicitar n ceea ce priveste existenta unor garantii legale
adecvate care s permit societtii reclamante s obtin o decizie obiectiv pentru a se stabili dac interesul de a
desIsura o investigatie penal trebuia s prevaleze Iat de interesul protejrii conIidentialittii surselor
jurnalistice.
Judectorul desemnat din partea Olandei, care a Icut parte din majoritatea care n Camer a decis c
art. 10 nu a Iost nclcat, a revenit asupra pozitiei sale si, n cadrul hotrrii emise de Marea Camer, a avut o
opinie concordant, achiesnd, cu argumente diIerite, la nclcarea respectivului text conventional.
JURISPRUDENTIA
183
THEMIS nr. 2-3/2010
18. Mangouras contra Spaniei (cererea nr. 12050/04), 28.09.2010
Apostolos Ioannis Mangouras era cpitanul vasului ,Prestige, care n timp ce naviga de-a lungul coas-
telor spaniole, n noiembrie 2002, a deversat n Oceanul Atlantic 70.000 de tone de combustibil pe care l
transporta din cauza unei conducte de ap deschise.
Deversarea ncrcturii a provocat o catastroI ecologic ale crei eIecte pentru Iauna si Ilora marine
s-au resimtit pentru mai multe luni, propagndu-se pn la coastele Iranceze.
O investigatie penal a Iost deschis iar reclamantul a Iost arestat preventiv, cu posibilitatea eliberrii
sub conditia pltii unei cautiuni al crei cuantum a Iost Iixat la 3.000.000 euro.
Domnul Mangouras a Iost retinut n stare de arest pentru 83 de zile, Iiind pus n libertate provizorie n
urma pltii cautiunii de ctre asiguratorii armatorului navei ,Prestige.
Ulterior, autorittile spaniole au permis ntoarcerea domnului Mangouras n Grecia, cu conditia ca auto-
rittile grecesti s supravegheze controlul periodic la care Iusese obligat n Spania trebuia s se prezinte la
Iiecare 15 zile la autorittile de control.
n prezent, procedurile penale deschise mpotriva domnului Mangouras sunt nc n derulare.
Invocnd art. 5 parag. 3 din Conventie, reclamantul a sustinut c suma stabilit drept cautiune a Iost ex-
cesiv de mare, Iiind stabilit Ir a se tine seama de circumstantele personale.
Solu(ia Cur(ii (Marea Camer)
Curtea a amintit c, n temeiul art. 5 parag. 3, cautiunea nu poate Ii impus dect n conditiile n care
starea de detentie este nc justiIicat iar autorittile trebuie s aib n vedere, pe de o parte, stabilirea unei sume
corespunztoare cu titlu de cautiune iar pe de alt parte, trebuie s se aprecieze dac pstrarea n stare de
detentie a persoanei vizate mai este sau nu indispensabil.
Domnul Mangouras a Iost privat de libertate pentru 83 de zile si a Iost eliberat la momentul depunerii
unei garantii bancare n cuantum de 3.000.000 euro. Pentru a stabili nivelul acestei sume instantele spaniole au
luat n calcul riscul ca reclamantul s se sustrag de la urmrire penal, apreciind c prezenta acestuia la proces
era esential. De asemenea, au mai luat n considerare, n aIara circumstantelor personale, gravitatea inIractiunii
de care era acuzat, impactul catastroIei produse n cadrul opiniei publice si mediul proIesional al reclamantului,
respectiv transportul maritim al mrIurilor petroliere.
n ceea ce priveste art. 5 parag. 3, Curtea a artat c trebuie luate n calcul noi realitti contemporane,
respectiv preocuparea crescnd si legitim reIeritoare la delictele legate de mediu, precum si tendinta de a se
recurge la msuri penale pentru asigurarea punerii n aplicare a dreptului european si international. Curtea a
reamintit c un nivel crescut de protectie a drepturilor omului implic, n acelasi timp, si o severitate crescut n
ceea ce priveste atingerile aduse valorilor Iundamentale ntr-o societate democratic. AstIel, nu se poate elimina
din ecuatia unei astIel de situatii mediul proIesional al activittii n cauz pentru a stabili cuantumul cautiunii,
n scopul de a-i asigura eIicacitatea.
Tinnd cont de natura exceptional a cauzei deduse judectii, precum si de prejudiciul de amploare cau-
zat mediului de ctre poluarea marin, este de nteles pozitia autorittilor judiciare care au adaptat cuantumul
sumei impuse drept cautiune la nivelul de rspundere incident n cauz, astIel nct s se asigure c cei respon-
sabili nu au posibilitatea de a se sustrage de la judecat, renuntnd la cautiune. Nu s-ar putea sustine c un
cuantum al cautiunii care ar Ii tinut cont doar de posibilittile reclamantului ar Ii Iost suIicient pentru a asigura
prezenta acestuia n Iata instantei.
n acelasi sens, Curtea a artat c, prin Iaptul c suma cu titlu de cautiune a Iost totusi pltit de asigura-
torul armatorului se demonstreaz c instantele spaniole au procedat corect atunci cnd au tinut cont si de
mediul proIesional al reclamantului, intuind Iaptul c acesta se aIl n anumite raporturi cu persoane capabile s
plteasc o astIel de sum.
n concluzie, instantele spaniole au tinut cont, n mod corect, de situatia reclamantului, n special de sta-
tutul su de angajat al unui armator, de legturile sale proIesionale cu persoane capabile s plteasc suma
stabilit cu titlu de cautiune, de nationalitatea sa, de domiciliu, de lipsa sa de legturi cu statul spaniol, precum
si de vrst. Tinnd seama de contextul special al cauzei si de consecintele de mediu si economice catastroIale,
JURISPRUDENTIA
184
THEMIS nr. 2-3/2010
instantele spaniole au procedat corect, lund n considerare gravitatea inIractiunii, pe de o parte, si amploarea
prejudiciului creat, pe de alta.
n consecint, Curtea a stabilit c nu a existat o nclcare a art. 5 parag. 3 din Conventie, solutia Iiind
adoptat cu o majoritate de 10 voturi contra 7 (n esent, opinia divergent a avut n vedere critica potrivit
creia instanta spaniol nu a tinut cont de circumstantele personale ale reclamantului iar cuantumul sumei este
extraordinar de mare pentru oricine, chiar si pentru angajatorul reclamantului si prin aceasta nejustiIicat).
19. Serguei Sakhnovski contra Rusiei (cererea nr. 21272/03), 02.11.2010
Reclamantul Serguei Sakhnovski este cettean rus nscut n 1979, care n prezent execut o pedeaps cu
nchisoarea n regiunea Novossibirsk din Rusia.
La data de 30 aprilie 2001 reclamantul a Iost arestat, Iiind bnuit de uciderea tatlui si unchiului su.
Trei zile mai trziu i-a Iost desemnat un avocat din oIiciu care s l reprezinte. n decembrie 2001 a Iost
condamnat la 18 ani de nchisoare pentru svrsirea inIractiunii de omor.
n octombrie 2003, n cadrul procedurii desIsurate n apel, n Iata Curtii Supreme, reclamantul nu a Iost
asistat de avocat iar prezenta sa a Iost asigurat prin videoconIerint. n noiembrie 2007, n urma admiterii unei
cereri de revizuire, Curtea Suprem din Moscova a reexaminat cauza n apel. Reclamantul a solicitat s Iie
prezent personal la audiere ns Curtea Suprem a considerat c prezenta sa nu era indispensabil si c partici-
parea eIectiv acestuia la proces se putea realiza prin videoconIerint. Prin urmare, pe parcursul procedurii
reclamantul a rmas n regiunea Novossibirsk, la circa 3000 km de Moscova. nainte de audiere instanta i-a
prezentat reclamantului avocata desemnat din oIiciu care urma s l reprezinte, acordndu-i 15 minute de
convorbire conIidential prin videoconIerint cu aceasta. n urma acestei convorbiri reclamantul a reIuzat s Iie
asistat de avocata desemnat, considernd c era necesar s aib o ntrevedere personal cu aprtorul su.
Instanta a respins cererea reclamantului si a procedat la examinarea cauzei.
Adresndu-se Curtii Europene a Drepturilor Omului, domnul Serguei Sakhnovski a invocat n drept n-
clcarea art. 6 parag. 1 si 3, pretinznd c procedura penal desIsurat mpotriva sa nu a Iost echitabil, n
special pentru c n anul 2002 nu a beneIiciat de asistenta unui aprtor iar comunicarea cu instanta s-a realizat
prin intermediul sistemului de teleconIerint. n plus, a sustinut c n cadrul procedurii din apel desIsurate n
anul 2007 nu a putut s Iie prezent personal la audieri si nici nu a putut comunica n mod eIectiv cu avocatul
su. La data de 15 ianuarie 2009, o camer a Curtii a constatat existenta unei nclcri a art. 6 parag. 1 si 3 din
Conventie.
Solu(ia Cur(ii (Marea Camer) cu privire la art. 6 parag.1 yi 3 lit. d) din Conven(ie
Curtea a amintit c, n cadrul procedurii desIsurate n Iata primei instante, cel acuzat trebuie s aib po-
sibilitatea de a participa personal la dezbateri, ceea ce nu este neaprat obligatoriu n Iata instantei de apel. Ct
despre Iolosirea videoconIerintei ca Iorm de participare la proces, aceasta nu este n sine incompatibl cu
notiunea de proces echitabil. Cu toate acestea, statul trebuie s se asigure c justitiabilul este n msur s
urmreasc procedura, c poate Ii audiat n lipsa unor obstacole tehnice si c poate comunica n mod eIectiv si
conIidential cu avocatul su.
n cauz, avnd n vedere complexitatea problemelor ridicate n apel n Iata Curtii Supreme, Curtea a
considerat c asigurarea asistentei juridice a domnului Sakhnovski era esential si c, n Iapt, aceasta nu a Iost
eIectiv, ci numai Iormal, pentru c reclamantul nu a putut comunica cu aprtorul su dect prin videoconIe-
rint si pentru o perioad mult prea scurt de timp. Acceptnd diIiculttile unui transIer al reclamantului la
Moscova, Curtea a considerat c ar Ii trebuit s se asigure acestuia o convorbire teleIonic cu ceva mai mult
timp nainte de audiere sau s i Iie desemnat un avocat din oIiciu local, care s aib posibilitatea s l viziteze
la centrul de detentie nainte de nceperea dezbaterilor.
Prin urmare, reclamantul nu a beneIiciat de o asistent juridic eIectiv n timpul celei de-a doua proce-
duri din apel, desIsurate n anul 2007, Iiind vorba de o nclcare a art. 6 parag. 1 si 3 lit. c) n cadrul procedurii
considerate n ansamblu.
JURISPRUDENTIA
185
THEMIS nr. 2-3/2010
20. $erife Yigit contra Turciei (cererea nr. 3976/05), 02.11.2010
Reclamanta, SeriIe Yigit, de cettenie turc, s-a nscut la data de 1954 si locuieste n localitatea
Islahiye. n 1976 s-a cstorit religios cu Omer Koc care a murit la data de 10 septembrie 2002. mpreun au
avut sase copii, dintre care ultimul, Emine, s-a nscut n anul 1990.
La data de 11 septembrie 2003 doamna Yigit a introdus o actiune care viza recunoasterea cstoriei sale
cu Omer Koc, recunoasterea acestuia ca tat al Iiicei sale si modiIicarea mentiunilor corespunztoare din
registrul de stare civil. Tribunalul competent a admis ultima cerere, dar a respins-o pe cea reIeritoare la
cstorie. Reclamanta a Iormulat o cerere la casa de pensii pentru ca ea si Iiica sa s poat beneIicia de pensie
de urmas si de asigurarea medical a lui Omer Koc. Cererea a Iost admis n privinta Iiicei sale, dar a Iost
respins n ceea ce o privea pe reclamant, din cauza nerecunoasterii legale a cstoriei ncheiate cu Omer Koc.
Reclamanta s-a adresat Curtii Europene a Drepturilor Omului, n Iata creia a invocat nclcarea art. 8
din Conventie ntruct autorittile turce au reIuzat s i acorde beneIiciul drepturilor sociale corespunztoare
partenerului su deIunct. Marea Camer a decis s examineze plngerea doamnei Yigit raportndu-se nu numai
la art. 8, ci si la art. 14 (interzicerea discriminrii) combinat cu art. 1 din Protocolul 1 (protectia propriettii).
Solu(ia Cur(ii (Marea Camer) cu privire la art. 14 combinat cu art. 1 din Protocolul 1
Curtea a amintit c natura civil sau religioas a unei cstorii ncheiate ntre dou persoane este o ca-
racteristic prin care oamenii se deosebesc ntre ei si care poate Iace obiectul unei discriminri, astIel nct
diIerenta de tratament la care a Iost supus doamna Yigit ar putea Ii interzis de art. 14.
Examinnd dac acesta a avut o justiIicare obiectiv si rezonabil, Curtea a observat mai nti c decizia
luat de autorittile turce urmrea un scop legitim, si anume ordinea public (cstoria civil avnd ca scop
principal protejarea Iemeii) si protejarea drepturilor celorlalti. n privinta raportului de proportionalitate ntre
scopul urmrit de autoritti si reIuzul acestora de a-i acorda reclamantei drepturile sociale de pe urma partene-
rului su deIunct, Curtea a retinut c, avnd n vedere legislatia turc ce ddea prioritate cstoriei civile,
doamna Yigit nu avea o sperant legitim de a beneIicia de aceste drepturi. n plus, regulile si modalitatea de a
ncheia o cstorie civil erau simple si accesibile si nu impuneau o sarcin excesiv celor interesati. n
concluzie, diIerenta de tratament la cre a Iost supus reclamanta a avut o justiIicare obiectiv si rezonabil,
astIel nct nu a existat o nclcare a art. 14 (interdictia discriminrii) combinat cu art. 1 din Protocolul 1.
Curtea a constatat mai nti Iaptul c reclamanta, partenerul su si copiii lor Iormau o Iamilie, astIel n-
ct acesta poate pretinde respectarea ,vietii sale de Iamilie. n continuare, Curtea a constatat c reclamanta si-a
putut desIsura viata de Iamilie n liniste, Ir ca aceasta s Iie aIectat de interventia autorittilor nationale, n
ciuda Iaptului c a ales ca regim matrimonial cstoria religioas.
Articolul 8 nu impune statelor obligatia de a recunoaste cstoria religioas sau de a instaura un regim
special pentru o anumit categorie de cupluri necstorite. n concluzie, nu a existat o nclcare a art. 8.
21. Perdigo contra Portugaliei (cererea nr. 24768/06), 16.11. 2010
Reclamantii, Joao Jose Perdigao si Maria Jose Queiroga Perdigao sunt cetteni portughezi care locuiesc
la Lisabona.
n anul 1995 le-a Iost expropriat un teren de circa 130.000 mp n vederea construirii unei autostrzi,
oIerindu-li-se drept despgubire suma de 177.987 euro. Reclamantii au contestat n instant aceast sum,
pretinznd despgubiri de peste 20 de milioane de euro, avnd n vedere beneIiciile pe care le puteau obtine n
urma exploatrii carierei de piatr aIlate n subsolul terenului. Expertizele eIectuate au evaluat terenul si aceste
beneIicii la suma de 4 milioane si, respectiv, 9 milioane de euro.
Instanta a respins cererea reclamantilor, considernd c beneIiciile pe care le puteau obtine nu trebuiau
JURISPRUDENTIA
186
THEMIS nr. 2-3/2010
luate n calcul la stabilirea despgubirilor, a stabilit valoarea acestora la suma de 197.000 euro si i-a obligat pe
reclamanti la plata unor cheltuieli de judecat de circa 300.000 euro. n anul 2007 Curtea Constitutional a
considerat c stabilirea unui astIel de cuantum al cheltuielilor de judecat poate aIecta accesul la justitie. Ca o
consecint a acestui Iapt, n anul 2008 Curtea de apel a pronuntat o hotrre prin care a stabilit c suma ce
trebuia pltit de ctre sotii Perdigo nu putea s depseasc cu mai mult de 15.000 euro suma care le-a Iost
acordat drept despgubiri. Reclamantii au achitat aceast sum de bani.
Adresndu-se Curtii Europene a Drepturilor Omului, reclamantii au invocat, n drept, nclcarea art. 1
din Protocolul nr. 1 ntruct cheltuielile de judecat la care au Iost obligati n cadrul procesului care a Iost
declansat ca urmare a exproprierii terenului lor aveau o valoare mai mare dect despgubirile acordate n urma
exproprierii.
Solu(ia Cur(ii (Marea Camer) cu privire la art. 1 din Protocolul 1
Dup ce a stabilit includerea cheltuielilor de judecat n cadrul notiunii de ,contributii, n sensul art. 1
din Protocolul 1 si a amintit principiile generale care guverneaz acest articol, Curtea a observat c, n cauz,
despgubirile primite de reclamanti n urma exproprierii au Iost absorbite n totalitate de cheltuielile de judecat
stabilite n procesul prin care se contestau tocmai aceste despgubiri. Curtea a artat c Ielul n care legislatia
portughez reIeritoare la cheltuielile de judecat a Iost aplicat n cazul sotilor Perdigo nu a condus la
realizarea unei proceduri de expropriere care s respecte ,bunurile reclamantilor: nu numai c acestia au Iost
deposedati de bunul lor, dar au mai trebuit s achite statului suma de 15.000 euro.
Curtea a considerat c diIerenta de natur juridic ntre obligatia statului de a acorda despgubiri n
urma exproprierii si obligatia justitiabilului de a plti cheltuieli de judecat nu mpiedic examinarea global
prin prisma art. 1 din Protocolul 1, pentru a se stabili dac suma pretins cu titlu de cheltuieli de judecat era
proportional cu scopul urmrit de ctre autoritti. Solicitnd n instant acordarea unei despgubiri att de mari
reclamantii si-au asumat riscul pltii unei sume considerabile cu titlu de cheltuieli de judecat. ns acest
comportament procedural al reclamantilor nu poate s justiIice Iaptul c le-au Iost pretinse cheltuieli de
judecat n cuantum att de ridicat, tinnd cont mai ales de suma de bani care le-a Iost acordat cu titlu de
despgubiri pentru exproprierea terenului lor. n consecint, reclamantii au avut de suportat o sarcin exorbitan-
t care a rupt justul echilibru care trebuie s existe ntre interesul general al comunittii si drepturile
Iundamentale ale individului. Prin urmare, a existat o nclcare a art. 1 din Protocolul 1.
22. Richard Taxquet contra Belgiei (cererea nr. 926/05), 16.11.2010
Reclamantul Richard Taxquet este cettean belgian nscut n anul 1957, n prezent ncarcerat n nchi-
soarea din Lantin, Belgia, pentru asasinarea n iulie 1991 a unui ministru de stat si pentru tentativa de asasinat a
nsotitoarei lui.
Actul de acuzare Iormulat mpotriva sa continea o expunere detaliat a investigatiilor politienesti si ju-
diciare eIectuate si arta Iiecare dintre inIractiunile retinute n sarcina acuzatului.
Procesul domnului Taxquet si a celor sapte coacuzati s-a desIsurat ntre 17 octombrie si 7 ianuarie
2004, timp n care au Iost audiati numerosi martori si experti. Pentru a pronunta verdictul a Iost nevoie ca juratii
s rspund la 32 de ntrebri Iormulate de presedintele curtii de jurati din Liege. ntrebrile erau identice
pentru toti acuzatii si laconice. Cele care l priveau pe reclamant trebuiau s stabileasc dac reclamantul era
vinovat de svrsirea Iaptelor retinute n sarcina sa si dac acestea au Iost comise cu premeditare. Juratii au
rspuns aIirmativ la toate ntrebrile iar domnul Taxquet a Iost condamnat la 20 de ani nchisoare.
Dup epuizarea cilor interne de atac reclamantul s-a adresat Curtii Europene a Drepturilor Omului, n
Iata creia a invocat nclcarea art. 6 parag. 1 din Conventie, sustinnd c dreptul su la un proces echitabil nu a
Iost respectat ntruct hotrrea de condamnare a curtii de jurati se baza pe un verdict de culpabilitate nemotivat
si care nu putea Iace obiectul unei ci de atac. La data de 13 ianuarie 2009 o camer a Curtii a constatat
existenta unei nclcri a art. 6 parag. 1 si 3 lit. d) din Conventie.
JURISPRUDENTIA
187
THEMIS nr. 2-3/2010
Solu(ia Cur(ii (Marea Camer) cu privire la art. 6 parag.1 yi 3 lit. d) din Conven(ie
Curtea a reiterat jurisprudenta anterioar potrivit creia absenta unei motivri n cazul verdictelor pro-
nuntate de ctre jurati nu constituie, n sine, o violare a dreptului la un proces echitabil. Cu toate acestea, att
condamnatul, ct si publicul trebuie s nteleag verdictul si s beneIicieze de garantii n acest sens. AstIel,
aceste garantii pot Ii asigurate atunci cnd presedintele curtii de juri le oIer juratilor ndrumri sau lmuriri n
ceea ce priveste problemele de drept sau elementele de Iapt sau atunci cnd acesta le adreseaz juratilor
ntrebri precise, lipsite de echivoc, de natur s sustin verdictul si s compenseze lipsa de motivare a acestuia.
n cauz, Curtea a concluzionat c nici actul de acuzare si nici ntrebrile adresate juratilor nu contineau
inIormatii suIiciente n ceea ce priveste gradul de implicare al reclamantului n svrsirea inIractiunilor care i se
imputau. AstIel, actul de acuzare nu stabilea care erau elementele retinute mpotriva celui n cauz iar ntrebri-
le adresate juriului erau laconice, identice pentru toti acuzatii si nu se reIereau la nicio circumstant concret si
particular care ar Ii putut s i permit reclamantului s nteleag verdictul de condamnare.
Acesta din urm nu avea posibilitatea s si dea seama care din probele administrate n timpul procesului
au Iost cele care au Iormat convingerea juratilor, s diIerentieze n mod cert contributia sa la svrsirea Iaptei
sau s nteleag caliIicarea juridic a acesteia si circumstantele agravante retinute. n Iine, sistemul belgian nu
prevedea posibilitatea Iormulrii unui apel mpotriva unei astIel de hotrri iar recursul viza numai legalitatea
acesteia, astIel nct nu era de natur a-l lmuri pe inculpat cu privire la motivele condamnrii.
ntruct reclamantul nu a beneIiciat de garantii suIiciente care s i permit s nteleag verdictul de
condamnare pronuntat mpotriva sa, procedura a avut un caracter inechitabil, contrar art. 6 parag. 1 din
Conventie.
JURISPRUDENTIA
Hotrri ale Curtii de Justitie a Uniunii Europene n perioada aprilie-iulie 2010
188
THEMIS nr. 2-3/2010
Hotrri ule Cor{ii de Josti{ie u Lnionii Ioropene
in perioudu uprilie-iolie o1o
1. Hotrrea din 13 aprilie 2010, Bressol y. a., C-73/08
Obiectul cauzei: Cerere de pronuntare a unei hotrri preliminare Cour constitutionnelle (Iost Cour
d'arbitrage) Belgia Interpretarea articolului 12 primul paragraI CE si a art. 18 alin. (1) CE coroborate cu
articolele 149 CE si 150 CE Limitare a nscrierilor de studenti nerezidenti la Iormri oIerite de universitti si
scoli superioare n domeniul snttii publice Principiul nediscriminrii JustiIicare si proportionalitate a
msurilor restrictive Mentinerea unui acces larg si democratic la nvtmntul superior de calitate pentru
populatia statului membru n cauz Risc de penurie de absolventi n sectoarele proIesionale respective, care
pune n pericol sntatea public
Hotrre: Articolele 18 TFUE si 21 TFUE se opun unei reglementri nationale, precum cea n cauz n
actiunea principal, care limiteaz numrul studentilor care nu sunt considerati rezidenti n Belgia si care se pot
nscrie pentru prima dat la proIiluri medicale si paramedicale din cadrul unor institutii de nvtmnt superior,
cu exceptia cazului n care instanta de trimitere, dup aprecierea tuturor elementelor relevante prezentate de
autorittile competente, constat c reglementarea mentionat se dovedeste justiIicat n raport cu obiectivul de
protectie a snttii publice. Autorittile competente nu se pot prevala de art. 13 parag. 2 lit. c) din Pactul
international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale, adoptat de Adunarea General a Natiunilor
Unite la 16 decembrie 1966, n situatia n care instanta de trimitere constat c Decretul din 16 iunie 2006 al
Comunittii Franceze de stabilire a numrului de studenti la anumite proIiluri ale ciclului I de studii din
nvtmntul superior nu este compatibil cu articolele 18 TFUE si 21 TFUE.
2. Hotrrea din 15 aprilie 2010, Handelsgesellschaft Heinrich Heine GmbH, C-
511/08
Obiectul cauzei: Cerere de pronuntare a unei hotrri preliminare BundesgerichtshoI Interpreta-
rea art. 6 alin. (1) a doua tez si alin. (2) din Directiva 97/7/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 20
mai 1997 privind protectia consumatorilor cu privire la contractele la distant Legislatie national care
permite suportarea de ctre consumator a cheltuielilor de expediere a mrIurilor n cazul retractrii
Hotrre: Articolul 6 alin. (1) primul paragraI a doua tez si alin. (2) din Directiva 97/7/CE a Parla-
mentului European si a Consiliului din 20 mai 1997 privind protectia consumatorilor cu privire la contractele la
distant trebuie s Iie interpretat n sensul c se opune unei reglementri nationale care permite Iurnizorului,
ntr-un contract ncheiat la distant, s impute consumatorului costurile de expediere a mrIurilor, n cazul n
care acesta din urm si exercit dreptul de retractare.
3. Hotrrea din 15 aprilie 2010, Barth, C-542/08
Obiectul cauzei: Cerere de pronuntare a unei hotrri preliminare VerwaltungsgerichtshoI Inter-
pretarea art. 39 CE si a art. 7 alin. (1) din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 al Consiliului din 15 octombrie
1968 privind libera circulatie a lucrtorilor n cadrul Comunittii Reglementare national care prevede o
indemnizatie special de vechime pentru cadrele didactice universitare si a crei incompatibilitate cu dreptul
comunitar, n versiunea anterioar, a Iost constatat prin Hotrrea Curtii din 30 septembrie 2003, Kbler (C-
224/01) Reglementare modiIicat care, prin Iaptul c prevede suspendarea termenului de prescriptie stabilit
JURISPRUDENTIA
189
THEMIS nr. 2-3/2010
pentru solicitarea indemnizatiei n cauz numai de la data hotrrii mentionate a Curtii, dezavantajeaz cadrele
didactice crora nu li s-a acordat aceast indemnizatie din cauza reglementrii anterioare incompatibile cu
dreptul comunitar
Hotrre: Dreptul Uniunii nu se opune unei reglementri precum cea din actiunea principal, care su-
pune unui termen de prescriptie de trei ani cererile de plat a indemnizatiilor speciale de vechime de care a Iost
privat un lucrtor care si-a exercitat dreptul la liber circulatie, anterior pronuntrii Hotrrii din 30 septembrie
2003, Kbler (C- 224/01), din cauza aplicrii unei reglementri interne incompatibile cu dreptul comunitar.
4. Hotrrea din 15 aprilie 2010, CIBA Speciality Chemicals Central and Eastern
Europe Szolgltat, C-96/08
Obiectul cauzei: Cerere de pronuntare a unei hotrri preliminare Pest Megyei Birosag Interpre-
tarea art. 43 CE si a art. 48 CE Reglementare national care prevede luarea n considerare, n vederea
stabilirii bazei de contributie pentru Iormare proIesional a unei ntreprinderi stabilite pe teritoriul national, a
costurilor cu salariile ale lucrtorilor ncadrati n munc la o sucursal stabilit ntr-un alt stat membru, chiar
dac ntreprinderea n cauz este obligat s suporte o sarcin echivalent, ca urmare a ncadrrii lucrtorilor
respectivi n acest alt stat membru
Hotrre: Articolele 43 CE si 48 CE se opun unei reglementri a unui stat membru, potrivit creia o n-
treprindere cu sediul n acest stat este obligat s plteasc o contributie precum contributia pentru Iormarea
proIesional, a crei valoare se calculeaz pe baza costurilor sale salariale, inclusiv a costurilor aIerente unei
sucursale a acestei ntreprinderi situate n alt stat membru, dac o astIel de ntreprindere este mpiedicat n
practic s beneIicieze, n privinta unei astIel de sucursale, de posibilittile prevzute de aceast reglementare
de reducere a contributiei mentionate sau s aib acces la aceste posibilitti.
5. Hotrrea din 4 mai 2010, TNT Express Nederland BV yi AXA Versicherung
AG, C-533/08
Obiectul cauzei: Cerere de pronuntare a unei hotrri preliminare Hoge Raad der Nederlanden den
Haag Interpretarea art. 71 alin. (1) si alin. (2) lit. (a) si lit. (b) al doilea paragraI din Regulamentul
nr. 44/2001 al Consiliului din 22 decembrie 2000 privind competenta judiciar, recunoasterea si executarea
hotrrilor n materie civil si comercial (,Bruxelles I) Raportul Iat de Conventia reIeritoare la contractul
de transport international de mrIuri pe sosele (CMR), semnat la Geneva la 19 mai 1956 Litispendent
Reguli de coexistent
Hotrre: Articolul 71 din Regulamentul (CE) nr. 44/2001 al Consiliului din 22 decembrie 2000 pri-
vind competenta judiciar, recunoasterea si executarea hotrrilor n materie civil si comercial trebuie
interpretat n sensul c, ntr-o cauz precum cea din actiunea principal, normele de competent judiciar, de
recunoastere si de executare prevzute de o conventie privind o materie special, precum norma de litispenden-
t prevzut la art. 31 alin. (2) din Conventia reIeritoare la contractul de transport international de mrIuri pe
sosele, semnat la Geneva la 19 mai 1956, astIel cum a Iost modiIicat prin Protocolul semnat la Geneva la 5
iulie 1978, si cea privind Iorta executorie prevzut la art. 31 alin. (3) din aceast conventie, sunt aplicabile, cu
conditia s prezinte un nalt grad de previzibilitate, s Iaciliteze o bun administrare a justitiei si s permit
reducerea la minimum a riscului aparitiei unor proceduri concurente si s asigure, n conditii cel putin la Iel de
Iavorabile precum cele prevzute de regulamentul mentionat, libera circulatie a hotrrilor n materie civil si
comercial si ncrederea reciproc n administrarea justitiei la nivelul Uniunii (favor executionis). Curtea de
Justitie a Uniunii Europene nu este competent s interpreteze art. 31 din Conventia reIeritoare la contractul de
transport international de mrIuri pe sosele, cu modiIicrile ulterioare.
JURISPRUDENTIA
190
THEMIS nr. 2-3/2010
6. Hotrrea din 6 mai 2010, Axel Walz yi Clickair SA, C-63/09
Obiectul cauzei: Cerere de pronuntare a unei hotrri preliminare Juzgado de lo Mercantil no. 4
(Barcelona) Interpretarea art. 22 alin. (2) din Conventia pentru uniIicarea anumitor norme reIeritoare la
transportul aerian international (Conventia de la Montreal), (Decizia 2001/539/CE a Consiliului, JO L 194,
p. 39, Editie special, 07/vol. 8, p. 112) Competenta Curtii Interpretarea art. 3 din Regulamentul (CE)
nr. 2027/97 al Consiliului din 9 octombrie 1997 privind rspunderea operatorilor de transport aerian n caz de
accidente Rspunderea transportatorilor aerieni n ceea ce priveste transportul aerian al pasagerilor si al
bagajelor acestora Limite n caz de distrugere, pierdere, avarie sau ntrziere a bagajelor Prejudicii
materiale si morale
Hotrre: Termenul ,prejudiciu, pe care se ntemeiaz art. 22 alin. (2) din Conventia pentru uniIicarea
anumitor norme reIeritoare la transportul aerian international, ncheiat la Montreal la 28 mai 1999, care
stabileste limita rspunderii operatorului de transport aerian pentru prejudiciul rezultat n special din pierderea
bagajelor trebuie interpretat n sensul c include att daunele materiale, ct si daunele morale.
7. Hotrrea din 20 mai 2010, Okresn soud v Chebu yi Republica Ceh, C-111/09
Obiectul cauzei: Regulamentul (CE) nr. 44/2001 Actiune a unui asigurtor la instanta de la domiciliul
su, avnd ca obiect obtinerea pltii unei prime de asigurare de ctre detintorul politei de asigurare domiciliat
n alt stat membru nItisarea prtului n Iata instantei sesizate Necontestarea competentei si aprare pe
Iond nItisare atributiv de competent
Hotrre: Articolul 24 din Regulamentul (CE) nr. 44/2001 al Consiliului din 22 decembrie 2000 pri-
vind competenta judiciar, recunoasterea si executarea hotrrilor n materie civil si comercial trebuie
interpretat n sensul c instanta sesizat Ir ca normele cuprinse n sectiunea 3 din capitolul II din acest
regulament s Ii Iost respectate trebuie s se declare competent n cazul n care prtul se nItiseaz si nu
ridic o exceptie de necompetent, o astIel de nItisare constituind o prorogare de competent implicit.
8. Hotrrea din 20 mai 2010, Commissione tributaria provinciale di Roma - Ita-
lia yi Emiliano Zanotti, C-56/09
Obiectul cauzei: Libera prestare a serviciilor Cettenia Uniunii Articolele 18 CE si 49 CE Re-
glementare national n materie de impozit pe venit Dreptul la deducere din impozitul brut n limita unui
procent Iix din totalitatea cheltuielilor privind educatia Curs universitar urmat n alt stat membru Impunerea
unei limite cantitative Deducere care nu depseste suma maxim stabilit pentru taxele si drepturile pltite
pentru prestatii similare Iurnizate de universitti publice nationale Impunerea unei limite teritoriale
Deducere care nu depseste valoarea maxim stabilit pentru taxele si drepturile pltite pentru prestatii similare
Iurnizate de universitatea public national cea mai apropiat de domiciliul Iiscal al contribuabilului.
Hotrre: Articolul 49 CE trebuie interpretat n sensul: c se opune unei reglementri nationale care
prevede posibilitatea contribuabililor de a deduce din impozitul brut cheltuielile pentru Irecventarea unor
cursuri de nvtmnt superior organizate de institutiile universitare situate pe teritoriul acestui stat membru,
ns exclude, n mod general, aceast posibilitate cu privire la cheltuielile privind educatia superioar suportate
ntr-o institutie universitar stabilit n alt stat membru; c nu se opune unei reglementri nationale care prevede
posibilitatea contribuabililor de a deduce din impozitul brut cheltuielile pentru Irecventarea unor cursuri de
nvtmnt superior suportate ntr-o institutie universitar privat stabilit n alt stat membru, n limita plaIonu-
lui Iixat pentru cheltuielile corespunztoare prevzute pentru Irecventarea unor cursuri similare organizate la
universitatea public national cea mai apropiat de domiciliul Iiscal al contribuabilului. Articolul 18 CE
trebuie interpretat n sensul: c se opune unei reglementri nationale care prevede posibilitatea contribuabililor
JURISPRUDENTIA
191
THEMIS nr. 2-3/2010
de a deduce din impozitul brut cheltuielile pentru Irecventarea unor cursuri de nvtmnt superior organizate
de institutiile situate pe teritoriul acestui stat membru, ns exclude, n mod general, aceast posibilitate cu
privire la cheltuielile privind educatia superioar suportate ntr-o institutie universitar stabilit n alt stat
membru; c nu se opune unei reglementri nationale care prevede posibilitatea contribuabililor de a deduce din
impozitul brut cheltuielile pentru Irecventarea unor cursuri de nvtmnt superior suportate ntr-o institutie
universitar stabilit n alt stat membru, n limita plaIonului Iixat pentru cheltuielile corespunztoare prevzute
pentru Irecventarea unor cursuri similare organizate la universitatea public national cea mai apropiat de
domiciliul Iiscal al contribuabilului.
9. Hotrrea din 20 mai 2010, Hoge Raad der Nederlanden - Trile de 1os yi
Modehuis A. Zwijnenburg BV, C-352/08
Obiectul cauzei: Apropierea legislatiilor Directiva 90/434/CEE Regimul Iiscal comun care se aplic
Iuziunilor, divizrilor, cesionrii de active si schimburilor de actiuni dintre societtile din diIerite state membre
Articolul 11 alin. (1) lit. (a) Aplicabilitatea acestui regim n privinta impozitului pe transIerul de proprietate
Hotrre: Articolul 11 alin. (1) lit. (a) din Directiva 90/434/CEE a Consiliului din 23 iulie 1990 privind
regimul Iiscal comun care se aplic Iuziunilor, scindrilor, cesionrii de active si schimburilor de actiuni ntre
societtile din diIerite state membre trebuie interpretat n sensul c avantajele prevzute de aceast directiv nu
pot Ii reIuzate persoanei impozabile care a urmrit, printr-un montaj juridic ce cuprinde o Iuziune de ntreprin-
deri, eludarea pltii unui impozit, precum cel care Iace obiectul actiunii principale, respectiv impozitul pe
transIerul de proprietate, din moment ce acest impozit nu intr n domeniul de aplicare al acestei directive.
10. Hotrrea din 1 iulie 2010, Povse/Alpago, C-211/10
Obiectul cauzei: Cooperare judiciar n materie civil Materia matrimonial si materia rspunderii
printesti Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 Deplasare ilicit a copilului Msuri provizorii privind
puterea de decizie printeasc ncredintare Hotrre judectoreasc prin care se dispune napoierea
copilului Executare Competent Procedur preliminar de urgent
Hotrre: Articolul 10 lit. (b) pct. (iv) din Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 al Consiliului din 27 no-
iembrie 2003 privind competenta, recunoasterea si executarea hotrrilor judectoresti n materie matrimonial
si n materia rspunderii printesti, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1347/2000, trebuie interpretat n
sensul c o msur provizorie nu constituie o ,hotrre de ncredintare care nu implic napoierea copilului, n
ntelesul acestei dispozitii, si nu poate justiIica un transIer de competent ctre instantele judectoresti din statul
membru spre care copilul a Iost deplasat ilicit. Articolul 11 alin. (8) din Regulamentul nr. 2201/2003 trebuie
interpretat n sensul c o hotrre a instantei judectoresti competente prin care se dispune napoierea copilului
intr n sIera de aplicare a acestei dispozitii, chiar dac hotrrea nu este precedat de o hotrre deIinitiv a
aceleiasi instante privind ncredintarea copilului. Articolul 47 alin. (2) al doilea paragraI din Regulamentul
nr. 2201/2003 trebuie interpretat n sensul c o hotrre pronuntat ulterior de o instant judectoreasc din
statul membru de executare, prin care se dispune cu titlu provizoriu cu privire la ncredintare si care este
considerat executorie potrivit dreptului din acest stat, nu poate Ii opus executrii unei hotrri certiIicate
pronuntate anterior de instanta judectoreasc competent din statul membru de origine si prin care se dispune
napoierea copilului. Executarea unei hotrri certiIicate nu poate Ii reIuzat, n statul membru de executare,
pentru motivul c, n urma unei schimbri a mprejurrilor intervenite dup pronuntarea sa, executarea ar putea
s aduc o atingere grav interesului superior al copilului. O asemenea schimbare trebuie invocat n Iata
instantei judectoresti competente din statul membru de origine, care ar trebui sesizat si cu o posibil cerere de
suspendare a executrii hotrrii sale.
JURISPRUDENTIA
192
THEMIS nr. 2-3/2010
11. Hotrrea din 1 iulie 2010, Gassmayr, C-194/08
Obiectul cauzei: Politic social Directiva 92/85/CEE Introducerea de msuri pentru promovarea
mbunttirii securittii si a snttii la locul de munc n cazul lucrtoarelor gravide, care au nscut de curnd
sau care alpteaz Articolul 5 alin. (3) si art. 11 pct. 1-3 EIect direct Lucrtoare gravid creia i s-a
acordat o dispens n perioada sarcinii Lucrtoare aIlat n concediu de maternitate Dreptul la plata unei
indemnizatii pentru asigurarea serviciului de permanent la locul de munc
Hotrre: Articolul 11 pct. 1-3 din Directiva 92/85/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind
introducerea de msuri pentru promovarea mbunttirii securittii si a snttii la locul de munc n cazul
lucrtoarelor gravide, care au nscut de curnd sau care alpteaz |A zecea directiv special n sensul art. 16
alin. (1) din Directiva 89/391/CEE| are eIect direct si creeaz, n beneIiciul particularilor, drepturi pe care
acestia le pot invoca mpotriva unui stat membru care nu a transpus directiva respectiv n dreptul national sau
care a transpus-o n mod incorect, drepturi pe care instantele nationale sunt obligate s le protejeze. Articolul 11
pct. 1 din Directiva 92/85 trebuie interpretat n sensul c nu se opune unei reglementri nationale care prevede
c o lucrtoare gravid creia i s-a acordat temporar o dispens din cauza sarcinii sale are dreptul la o remune-
ratie echivalent cu salariul mediu pe care l-a primit n cursul unei perioade de reIerint anterioare datei de
nceput a sarcinii, cu excluderea indemnizatiei pentru asigurarea serviciului de permanent la locul de munc.
Articolul 11 pct. 2 si 3 din Directiva 92/85 trebuie interpretat n sensul c nu se opune unei reglementri
nationale care prevede c o lucrtoare aIlat n concediu de maternitate are dreptul la o remuneratie echivalent
cu salariul mediu pe care l-a primit n cursul unei perioade de reIerint anterioare datei de nceput a concediului
respectiv, cu excluderea indemnizatiei pentru asigurarea serviciului de permanent la locul de munc.
12. Hotrrea din 8 iulie 2010, Bulicke, C-246/09
Obiectul cauzei: Directiva 2000/78/CE Articolele 8 si 9 Procedur national care reglementeaz
respectarea obligatiilor care decurg din directiv Termenul de introducere a actiunii Principiile echivalentei
si eIectivittii Principiul nediminurii nivelului protectiei anterioare
Hotrre: Dreptul primar al Uniunii si art. 9 din Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie
2000 de creare a unui cadru general n Iavoarea egalittii de tratament n ceea ce priveste ncadrarea n munc si
ocuparea Iortei de munc trebuie interpretate n sensul c nu se opun unei norme de procedur nationale potrivit
creia victima unei discriminri la angajare pe motive de vrst trebuie s sesizeze autorul acestei discriminri
cu o contestatie pentru a obtine repararea prejudiciilor patrimoniale si nepatrimoniale ntr-un termen de dou
luni, cu conditia, pe de o parte, ca acest termen s nu Iie mai putin Iavorabil dect cel reIeritor la actiunile
similare de natur intern n dreptul muncii, pe de alt parte, ca stabilirea punctului de plecare de la care
respectivul termen ncepe s curg s nu Iac practic imposibil sau excesiv de diIicil exercitarea drepturilor
conIerite de directiv. Este de competenta instantei nationale s veriIice dac sunt ndeplinite aceste dou
conditii. Articolul 8 din Directiva 2000/78 trebuie interpretat n sensul c nu se opune unei norme de procedur
nationale, adoptat pentru a pune n aplicare directiva respectiv, care are ca eIect modiIicarea unei reglemen-
tri anterioare care prevede un termen pentru a solicita o despgubire n caz de discriminare pe motive de sex.
JURISPRUDENTIA
193
THEMIS nr. 2-3/2010
13. Hotrrea din 15 iulie 2010, Purrucker, C-256/09
Obiectul cauzei: Cooperare judiciar n materie civil Competenta, recunoasterea si executarea hot-
rrilor judectoresti n materie matrimonial si n materia rspunderii printesti Regulamentul (CE)
nr. 2201/2003 Msuri provizorii sau asiguratorii Recunoastere si executare
Hotrre: Dispozitiile art. 21 si urm. din Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 al Consiliului din 27 no-
iembrie 2003 privind competenta, recunoasterea si executarea hotrrilor judectoresti n materie matrimonial
si n materia rspunderii printesti, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1347/2000 nu se aplic n privinta
msurilor provizorii n materia ncredintrii, care intr n domeniul de aplicare al art. 20 din regulamentul
mentionat.
14. Hotrrea din 29 iulie 2010, Brouwer, C-577/08
Obiectul cauzei: Egalitate de tratament ntre brbati si Iemei n domeniul securittii sociale Directiva
79/7/CEE Lucrtori Irontalieri Calculul pensiilor
Hotrre: Articolul 4 alin. (1) din Directiva 79/7/CEE a Consiliului din 19 decembrie 1978 privind
aplicarea treptat a principiului egalittii de tratament ntre brbati si Iemei n domeniul securittii sociale se
opune unei reglementri nationale n temeiul creia, pentru perioada 1984-1994, calculul pensiilor la retragerea
din activitate si al pensiilor pentru limit de vrst ale lucrtorilor Irontalieri de sex Ieminin, pentru aceleasi
posturi sau pentru posturi de aceeasi valoare, se baza pe salarii zilnice Iictive si/sau IorIetare inIerioare celor ale
lucrtorilor Irontalieri de sex masculin.
Dulciin
Nornaiiv
BULETIN NORMATIV
Sintez a principalelor acte normative publicate n Monitorul OIicial al Romniei (1 mai-31 decembrie 2010)
195
THEMIS nr. 2-3/2010
Sintez u principulelor ucte normutive poblicute
in Monitorol OIiciul ul Romniei
{1 mui-1 decembrie o1o)
Legea nr. 76 din 6 mai 2010 privind aprobarea O.U.G. nr. 109/2009 pentru modiIicarea si completarea Legii
nr. 571/2003 privind Codul Iiscal (M. OI. nr. 307 din 11 mai 2010)
Legea nr. 77 din 6 mai 2010 pentru modiIicarea O.U.G. nr. 149/2007 privind aprobarea unor msuri in
domeniul Iinantelor publice (M. OI. nr. 297 din 7 mai 2010)
Legea nr. 78 din 6 mai 2010 pentru modiIicarea si completarea Legii nr. 198/2008 privind serviciile consulare
pentru care se percep taxe si nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice si oIiciile consulare ale Romni-
ei n strintate (M. OI. nr. 307 din 11 mai 2010)
Legea 79 din 6 mai 2010 pentru completarea Programului national privind sprijinirea construirii de locuinte
proprietate personal, aprobat prin O.U.G. nr. 51/2006 (M. OI. nr. 300 din 10 mai 2010)
Legea nr. 81 din 6 mai 2010 pentru respingerea O.U.G. nr. 159/2008 privind modiIicarea si completarea Legii
nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea proIesiei de avocat (M. OI. nr. 300 din 10 mai 2010)
Legea nr. 82 din 6 mai 2010 pentru completarea art. 4 alin. (1) din O.U.G. nr. 85/2008 privind stimularea
investitiilor (M. OI. nr. 300 din 10 mai 2010)
Legea nr. 83 din 13 mai 2010 pentru modiIicarea si completarea Legii nr. 275/2006 privind executarea
pedepselor si a msurilor dispuse de organele judiciare n cursul procesului penal (M. OI. nr. 329 din 19 mai
2010)
Legea nr. 84 din 13 mai 2010 privind aprobarea O.U.G. nr. 116/2009 pentru instituirea unor msuri privind
activitatea de nregistrare n registrul comertului (M. OI. nr. 323 din 17 mai 2010)
Legea nr. 85 din 13 mai 2010 pentru modiIicarea si completarea O.U.G. nr. 86/2006 privind organizarea
activittii practicienilor n insolvent (M. OI. nr. 327 din 18 mai 2010)
Legea nr. 89 din 21 mai 2010 pentru aprobarea O.U.G. nr. 93/2009 privind unele msuri pentru ntrirea
controlului n scopul combaterii transporturilor ilicite de mrIuri (M. OI. nr. 351 din 27 mai 2010)
Legea nr. 90 din 21 mai 2010 pentru aprobarea O.U.G. nr. 128/2006 privind unele msuri pentru diminuarea
arieratelor bugetare (M. OI. nr. 348 din 26 mai 2010)
Legea nr. 91 din 21 mai 2010 privind aprobarea O.U.G. nr. 69/2009 pentru modiIicarea si completarea Legii
nr. 95/2006 privind reIorma n domeniul snttii (M. OI. nr. 348 din 26 mai 2010)
Lege nr. 92 din 21 mai 2010 privind aprobarea O.U.G. nr. 6/2010 pentru modiIicarea si completarea Legii nr.
143/2000 privind prevenirea si combaterea traIicului si consumului ilicit de droguri si pentru completarea Legii
nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substantelor si preparatelor stupeIiante si psihotrope (M. OI.
nr. 348 din 26 mai 2010)
BULETIN NORMATIV
196
THEMIS nr. 2-3/2010
Legea nr. 93 din 21 mai 2010 pentru aprobarea O.U.G. nr. 198/2008 privind modiIicarea si completarea
Codului penal (M. OI. nr. 351 din 27 mai 2010)
Legea nr. 95 din 21 mai 2010 pentru modiIicarea alin. (1) alin. art. 10 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic
(M. OI. nr. 350 din 27 mai 2010)
Legea nr. 97 din 21 mai 2010 pentru completarea art. 99 din Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoni-
ului cultural national mobil (M. OI. nr. 351 din 27 mai 2010)
Legea nr. 99 din 21 mai 2010 pentru modiIicarea alin. (1) al art. 24 din Legea nr. 295/2004 privind regimul
armelor si al munitiilor (M. OI. nr. 351 din 27 mai 2010)
Legea nr. 107 din 3 iunie 2010 pentru aprobarea O.U.G. nr. 4/2010 privind reglementarea unor msuri de
protectie social pentru anul 2010 (M. OI. nr. 375 din 7 iunie 2010)
Legea nr. 109 din 3 iunie 2010 privind completarea art. 3 din O.G. nr. 14/2007 pentru reglementarea modului
si conditiilor de valoriIicare a bunurilor intrate, potrivit legii, n proprietatea privat a statului (M. OI. nr. 375
din 7 iunie 2010)
Legea nr. 110 din 3 iunie 2010 privind respingerea O.G. nr. 8/2009 pentru completarea art. 21 din O.G. nr.
119/1999 privind controlul intern si controlul Iinanciar preventiv (M. OI. nr. 375 din 7 iunie 2010)
Legea nr. 112 din 16 iunie 2010 privind aprobarea O.U.G. nr. 5/2010 pentru nIiintarea, organizarea si
Iunctionarea Autorittii Nationale pentru Cettenie (M. OI. nr. 405 din 17 iunie 2010)
Legea nr. 115 din 24 iunie 2010 privind aprobarea O.U.G. nr. 12/2010 pentru completarea O.U.G. nr.
194/2002 privind regimul strinilor n Romnia (M. OI. nr. 429 din 25 iunie 2010)
Legea nr. 116 din 24 iunie 2010 pentru aprobarea O.U.G. nr. 16/2010 privind unele msuri de eIicientizare a
activittii de ntretinere a culoarului de Irontier, Isiei de protectie si a semnelor de Irontier (M. OI. nr. 429
din 25 iunie 2010)
Legea nr. 117 din 24 iunie 2010 pentru completarea alin. (2) al art. 1 din O.U.G. nr. 148/2005 privind
sustinerea Iamiliei n vederea cresterii copilului (M. OI. nr. 432 din 28 iunie 2010)
Legea nr. 118 din 30 iunie 2010 privind unele msuri necesare n vederea restabilirii echilibrului bugetar (M.
OI. nr. 441 din 30 iunie 2010)
Legea nr. 119 din 30 iunie 2010 privind stabilirea unor msuri n domeniul pensiilor (M. OI. nr. 441 din 30
iunie 2010)
Legea nr. 126 din 30 iunie 2010 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 19/2009 cu privire la rectiIicarea
bugetului de stat pe anul 2009 (M. OI. nr. 516 din 23 iulie 2010)
Legea nr. 127 din 30 iunie 2010 pentru aprobarea O.G. nr. 20/2009 cu privire la rectiIicarea bugetului
asigurrilor sociale de stat pe anul 2009 (M. OI. nr. 453 din 2 iulie 2010)
Legea nr. 128 din 30 iunie 2010 privind aprobarea O.G. nr. 13/2010 pentru modiIicarea si completarea unor
acte normative n domeniul justitiei n vederea transpunerii Directivei 2006/123/CE a Parlamentului European
si a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile n cadrul pietei interne (M. OI. nr. 453 din 2 iulie
2010)
BULETIN NORMATIV
197
THEMIS nr. 2-3/2010
Legea nr. 129 din 30 iunie 2010 pentru completarea art. 32 din O.U.G. nr. 88/1997 privind privatizarea
societtilor comerciale (M. OI. nr. 453 din 2 iulie 2010)
Legea nr. 130 din 30 iunie 2010 pentru modiIicarea art. 15 alin. (1) si (2) din Legea nr. 363/2007 privind
combaterea practicilor incorecte ale comerciantilor n relatia cu consumatorii si armonizarea reglementrilor cu
legislatia european privind protectia consumatorilor (M. OI. nr. 453 din 2 iulie 2010)
Legea nr. 132 din 30 iunie 2010 privind colectarea selectiv a deseurilor n institutiile publice (M. OI. nr. 461
din 6 iulie 2010)
Legea nr. 134 din 1 iulie 2010 privind Codul de procedur civil (M. OI. nr. 485 din 15 iulie 2010)
Legea nr. 135 din 1 iulie 2010 privind Codul de procedur penal (M. OI. nr. 486 din 15 iulie 2010)
Legea nr. 138 din 1 iulie 2010 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante (M. OI. nr. 452 din 2 iulie
2010)
Legea nr. 140 din 7 iulie 2010 pentru modiIicarea si completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul Iunctio-
narilor publici (M. OI. nr. 471 din 8 iulie 2010)
Legea nr. 141 din 12 iulie 2010 privind nIiintarea, organizarea si Iunctionarea Sistemului InIormatic National
de Semnalri si participarea Romniei la Sistemul de InIormatii Schengen (M. OI. nr. 498 din 19 iulie 2010)
Legea nr. 142 din 12 iulie 2010 privind aprobarea Ordonantei de urgent a Guvernului nr. 81/2007 pentru
accelerarea procedurii de acordare a despgubirilor aIerente imobilelor preluate n mod abuziv (M. OI. nr. 483
din 14 iulie 2010)
Lege nr. 144 din 12 iulie 2010 privind aprobarea Ordonantei de urgent a Guvernului nr. 20/2010 pentru
modiIicarea art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 36/2007 privind eIectuarea recensmntului populatiei si al
locuintelor din Romnia n anul 2011 (M. OI. nr. 496 din 19 iulie 2010)
modiIicarea si completarea Legii apelor nr. 107/1996 (M. OI. nr. 497 din 19 iulie 2010)
modiIicarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Iiscal (M. OI. nr. 490 din 16 iulie 2010)
Lege nr. 153 din 12 iulie 2010 privind modiIicarea Legii nr. 61/1991 pentru sanctionarea Iaptelor de nclcare
a unor norme de convietuire social, a ordinii si linistii publice (M. OI. nr. 496 din 19 iulie 2010)
Legea nr. 155 din 12 iulie 2010 a politiei locale (M. OI. nr. 488 din 15 iulie 2010)
Legea nr. 156 din 12 iulie 2010 pentru completarea art. 62 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic (M. OI. nr.
496 din 19 iulie 2010)
Legea nr. 157 din 12 iulie 2010 pentru modiIicarea si completarea Ordonantei de urgent a Guvernului nr.
27/2003 privind procedura aprobrii tacite (M. OI. nr. 496 din 19 iulie 2010)
Legea nr. 158 din 12 iulie 2010 pentru modiIicarea art. 26 din Legea Iondului Iunciar nr. 18/1991 (M. OI. nr.
496 din 19 iulie 2010)
BULETIN NORMATIV
198
THEMIS nr. 2-3/2010
Legea nr. 160 din 12 iulie 2010 pentru completarea art. 23 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului
de proprietate asupra terenurilor agricole si celor Iorestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii Iondului
Iunciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997 (M. OI. nr. 497 din 19 iulie 2010)
Legea nr. 161 din 12 iulie 2010 pentru modiIicarea art. 84 din Legea nr. 296/2004 privind Codul consumului
si a Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele ncheiate ntre comercianti si consumatori (M.
OI. nr. 497 din 19 iulie 2010)
modiIicarea si completarea Legii nr. 95/2006 privind reIorma n domeniul snttii (M. OI. nr. 501 din 20 iulie
2010)
Legea nr. 168 din 14 iulie 2010 pentru aprobarea Ordonantei de urgent a Guvernului nr. 34/2010 privind
unele msuri pentru ntrirea controlului n scopul combaterii transporturilor ilicite de mrIuri si de persoane
(M. OI. nr. 505 din 21 iulie 2010)
Legea nr. 169 din 14 iulie 2010 pentru modiIicarea si completarea Legii nr. 85/2006 privind procedura
insolventei (M. OI. nr. 505 din 21 iulie 2010)
Legea nr. 170 din 16 iulie 2010 pentru completarea art. 45 din Legea cadastrului si a publicittii imobiliare nr.
7/1996 si pentru modiIicarea art. 10' din Legea locuintei nr. 114/1996 (M. OI. nr. 507 din 21 iulie 2010)
Legea nr. 171 din 16 iulie 2010 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor silvice (M. OI. nr. 513 din 23
iulie 2010)
Legea nr. 172 din 16 iulie 2010 pentru modiIicarea si completarea Legii nr. 184/2001 privind organizarea si
exercitarea proIesiei de arhitect (M. OI. nr. 513 din 23 iulie 2010)
Legea nr. 175 din 16 iulie 2010 pentru modiIicarea Legii nr. 230/2007 privind nIiintarea, organizarea si
Iunctionarea asociatiilor de proprietari M. OI. nr. 502 din 20 iulie 2010
Legea nr. 176 din 1 septembrie 2010 privind integritatea n exercitarea Iunctiilor si demnittilor publice,
pentru modiIicarea si completarea Legii nr. 144/2007 privind nIiintarea, organizarea si Iunctionarea Agentiei
Nationale de Integritate, precum si pentru modiIicarea si completarea altor acte normative (M. OI. nr. 621 din 2
septembrie 2010)
Legea nr. 177 din 28 septembrie 2010 pentru modiIicarea si completarea Legii nr. 47/1992 privind organiza-
rea si Iunctionarea Curtii Constitutionale, a Codului de procedur civil si a Codului de procedur penal al
Romniei (M. OI. nr. 672 din 4 octombrie 2010)
Legea nr. 178 din 1 octombrie 2010 a parteneriatului public-privat (M. OI. nr. 676 din 5 octombrie 2010)
Legea nr. 180 din 14 octombrie 2010 pentru ratiIicarea Acordului dintre Guvernul Romniei si Guvernul
Republicii Cipru privind recunoasterea reciproc a caliIicrilor obtinute n nvtmntul superior pentru
continuarea studiilor n institutii de nvtmnt superior din cele dou tri, semnat la Bucuresti la 22 mai 2009
(M. OI. nr. 727 din 1 noiembrie 2010)
Legea nr. 181 din 14 octombrie 2010 pentru aderarea Romniei la Acordul privind nIiintarea si Statutul
Organizatiei de Drept Public European, ncheiat la Atena la 27 octombrie 2004 (M. OI. nr. 697 din 19 octom-
brie 2010)
BULETIN NORMATIV
199
THEMIS nr. 2-3/2010
Legea nr. 182 din 14 octombrie 2010 pentru ratiIicarea Acordului dintre Guvernul Romniei si Guvernul
Republicii Azerbaidjan privind cooperarea n domeniul prevenirii, limitrii si nlturrii eIectelor dezastrelor,
semnat la Bucuresti la 28 septembrie 2009 (M. OI. nr. 696 din 19 octombrie 2010)
Legea nr. 183 din 14 octombrie 2010 pentru ratiIicarea Acordului n domeniul securittii sociale dintre
Romnia si Canada, semnat la Ottawa la 19 noiembrie 2009 (M. OI. nr. 719 din 28 octombrie 2010)
Legea nr. 186 din 14 octombrie 2010 privind aprobarea Ordonantei de urgent a Guvernului nr. 35/2010
pentru modiIicarea si completarea art. 2 din Ordonanta de urgent a Guvernului nr. 19/2006 privind utilizarea
plajei Mrii Negre si controlul activittilor desIsurate pe plaj (M. OI. nr. 694 din 18 octombrie 2010)
pentru modiIicarea si completarea Ordonantei de urgent a Guvernului nr. 60/2009 privind unele msuri n
vederea implementrii programului "Prima cas" (M. OI. nr. 695 din 18 octombrie 2010)
pentru modiIicarea alin. (4) si (5) ale art. 263 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Iiscal (M. OI. nr. 699 din
20 octombrie 2010)
Legea nr. 190 din 14 octombrie 2010 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 4/2010 privind instituirea
InIrastructurii nationale pentru inIormatii spatiale n Romnia (M. OI. nr. 695 din 18 octombrie 2010)
Legea nr. 193 din 21 octombrie 2010 pentru aprobarea contului general anual de executie a bugetului de stat,
a contului anual de executie a bugetului Fondului national unic de asigurri sociale de sntate si a contului
general anual al datoriei publice, aIerente anului 2008 (M. OI. nr. 7 din 4 ianuarie 2011)
Legea nr. 194 din 21 octombrie 2010 pentru aprobarea contului general anual de executie a bugetului
asigurrilor sociale de stat pe anul 2008, precum si a contului general anual de executie a bugetului asigurrilor
pentru somaj pe anul 2008 (M. OI. nr. 712 din 26 octombrie 2010)
Legea nr. 196 din 22 octombrie 2010 pentru modiIicarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 85/2004
privind protectia consumatorilor la ncheierea si executarea contractelor la distant privind serviciile Iinanciare
(M. OI. nr. 723 din 29 octombrie 2010)
Legea nr. 197 din 22 octombrie 2010 pentru aprobarea Ordonantei de urgent a Guvernului nr. 113/2009
privind serviciile de plat (M. OI. nr. 724 din 29 octombrie 2010)
Legea nr. 200 din 22 octombrie 2010 pentru completarea art. 35 din Legea nr. 111/1996 privind desIsurarea
n sigurant, reglementarea, autorizarea si controlul activittilor nucleare (M. OI. nr. 720 din 28 octombrie
2010)
Legea nr. 201 din 22 octombrie 2010 pentru modiIicarea si completarea Ordonantei de urgent a Guvernului
nr. 103/2006 privind unele msuri pentru Iacilitarea cooperrii politienesti internationale (M. OI. nr. 718 din 28
octombrie 2010)
Legea nr. 202 din 25 octombrie 2010 privind unele msuri pentru accelerarea solutionrii proceselor (M. OI.
nr. 714 din 26 octombrie 2010)
Legea nr. 204 din 11 noiembrie 2010 pentru aprobarea Ordonantei de urgent a Guvernului nr. 44/2010
privind trecerea Inspectoratului de Stat n Constructii - I.S.C. din subordinea Guvernului n subordinea Ministe-
rului Dezvoltrii Regionale si Turismului (M. OI. nr. 765 din 16 noiembrie 2010)
BULETIN NORMATIV
200
THEMIS nr. 2-3/2010
Legea nr. 205 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea Ordonantei de urgent a Guvernului nr. 40/2010
pentru modiIicarea Ordonantei de urgent a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al
polurii (M. OI. nr. 765 din 16 noiembrie 2010)
Legea nr. 206 din 11 noiembrie 2010 pentru modiIicarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulatii a
cettenilor romni n strintate (M. OI. nr. 767 din 17 noiembrie 2010
Legea nr. 207 din 11 noiembrie 2010 privind completarea Legii nr. 273/2009 pentru modiIicarea Legii
nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurri sociale (M. OI. nr. 767 din 17 noiem-
brie 2010)
Legea nr. 208 din 11 noiembrie 2010 pentru modiIicarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 2/2000
privind organizarea activittii de expertiz tehnic judiciar si extrajudiciar (M. OI. nr. 784 din 24 noiembrie
2010)
Legea nr. 209 din 11 noiembrie 2010 pentru respingerea Ordonantei Guvernului nr. 1/2010 privind modiIica-
rea termenului pentru nIiintarea sectiilor de insolvent (M. OI. nr. 769 din 17 noiembrie 2010)
Legea nr. 211 din 11 noiembrie 2010 privind modiIicarea si completarea Legii organizrii si Iunctionrii
statisticii oIiciale n Romnia nr. 226/2009 (M. OI. nr. 765 din 16 noiembrie 2010)
Legea nr. 213 din 11 noiembrie 2010 privind modiIicarea art. 36 din Legea nr. 160/1998 pentru organizarea si
exercitarea proIesiunii de medic veterinar (M. OI. nr. 765 din 16 noiembrie 2010)
Legea nr. 215 din 11 noiembrie 2010 privind aderarea Romniei la Conventia international pentru simpliIi-
carea si armonizarea regimurilor vamale, adoptat la Kyoto la 18 mai 1973, si la Protocolul de modiIicare a
Conventiei internationale pentru simpliIicarea si armonizarea regimurilor vamale, adoptat la Bruxelles la 26
iunie 1999 (M. OI. nr. 865 din 23 decembrie 2010)
Legea nr. 217 din 11 noiembrie 2010 pentru aderarea Romniei la Conventia privind vmuirea centralizat,
reIeritoare la distribuirea costurilor de colectare nationale care sunt retinute atunci cnd resursele pro-
prii traditionale sunt puse la dispozitia bugetului Uniunii Europene, semnat la Bruxelles la 10 martie 2009 (M.
OI. nr. 791 din 26 noiembrie 2010)
Legea nr. 221 din 11 noiembrie 2010 pentru ratiIicarea Conventiei privind drepturile persoanelor cu
dizabilitti, adoptat la New York de Adunarea General a Organizatiei Natiunilor Unite la 13 decembrie 2006,
deschis spre semnare la 30 martie 2007 si semnat de Romnia la 26 septembrie 2007 (M. OI. nr. 792 din 26
noiembrie 2010)
Legea nr. 222 din 18 noiembrie 2010 pentru modiIicarea anexelor nr. 2 si 3 la Legea nr. 200/2004 privind
recunoasterea diplomelor si caliIicrilor proIesionale pentru proIesiile reglementate din Romnia (M. OI.
nr. 775 din 19 noiembrie 2010)
Legea nr. 223 din 18 noiembrie 2010 pentru modiIicarea art. 4 din Legea nr. 395/2005 privind suspendarea pe
timp de pace a serviciului militar obligatoriu si trecerea la serviciul militar pe baz de voluntariat (M. OI.
nr. 792 din 26 noiembrie 2010)
Legea nr. 224 din 25 noiembrie 2010 pentru aprobarea Ordonantei de urgent a Guvernului nr. 81/2010
privind ratiIicarea Memorandumului suplimentar de ntelegere (al doilea addendum la Memorandumul de
ntelegere) dintre Uniunea European si Romnia, semnat la Bruxelles la 20 iulie 2010 si la Bucuresti la 2
august 2010, la Memorandumul de ntelegere dintre Comunitatea European si Romnia, semnat la Bucuresti si
la Bruxelles la 23 iunie 2009 (M. OI. nr. 798 din 29 noiembrie 2010)
BULETIN NORMATIV
201
THEMIS nr. 2-3/2010
Legea nr. 225 din 25 noiembrie 2010 privind modiIicarea Legii nr. 14/2009 pentru ratiIicarea Acordului de
mprumut (Proiect privind completarea sprijinului Iinanciar acordat de Uniunea European pentru restructura-
rea agriculturii) dintre Romnia si Banca International pentru Reconstructie si Dezvoltare, semnat la Bucuresti
la 28 decembrie 2007 (M. OI. nr. 798 din 29 noiembrie 2010)
Legea nr. 226 din 25 noiembrie 2010 pentru denuntarea Acordului dintre Romnia si Spania privind recunoas-
terea reciproc a permiselor de conducere auto ale cettenilor romni si spanioli, n scopul preschimbrii,
semnat la Bucuresti la 1 septembrie 2004 (M. OI. nr. 798 din 29 noiembrie 2010)
Legea nr. 230 din 30 noiembrie 2010 pentru modiIicarea si completarea Legii nr. 678/2001 privind prevenirea
si combaterea traIicului de persoane (M. OI. nr. 812 din 6 decembrie 2010)
Legea nr. 231 din 7 decembrie 2010 privind aprobarea Ordonantei de urgent a Guvernului nr. 26/2010 pentru
modiIicarea si completarea Ordonantei de urgent a Guvernului nr. 99/2006 privind institutiile de credit si
adecvarea capitalului si a altor acte normative (M. OI. nr. 826 din 10 decembrie 2010)
Legea nr. 233 din 7 decembrie 2010 pentru modiIicarea si completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul
asigurrilor pentru somaj si stimularea ocuprii Iortei de munc (M. OI. nr. 831 din 13 decembrie 2010)
Legea nr. 234 din 7 decembrie 2010 pentru modiIicarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 119/1999
privind controlul intern si controlul Iinanciar preventiv (M. OI. nr. 831 din 13 decembrie 2010)
Legea nr. 235 din 7 decembrie 2010 pentru acordarea burselor de merit olimpic international elevilor premiati
la olimpiadele scolare internationale (M. OI. nr. 831 din 13 decembrie 2010)
Legea nr. 237 din 7 decembrie 2010 pentru modiIicarea Legii nr. 15/2003 privind sprijinul acordat tinerilor
pentru construirea unei locuinte proprietate personal (M. OI. nr. 831 din 13 decembrie 2010)
Legea nr. 238 din 7 decembrie 2010 privind declararea zilei de 15 ianuarie Ziua Culturii Nationale (M. OI. nr.
831 din 13 decembrie 2010)
Legea nr. 241 din 7 decembrie 2010 pentru modiIicarea art. 33 alin. (2) din Legea nr. 411/2004 privind
Iondurile de pensii administrate privat (M. OI. nr. 828 din 10 decembrie 2010)
Legea nr. 242 din 7 decembrie 2010 pentru completarea Legii nr. 52/2003 privind transparenta decizional n
administratia public (M. OI. nr. 828 din 10 decembrie 2010)
Legea nr. 243 din 7 decembrie 2010 pentru modiIicarea Legii nr. 111/1996 privind desIsurarea n sigurant,
reglementarea, autorizarea si controlul activittilor nucleare (M. OI. nr. 828 din 10 decembrie 2010)
Legea nr. 244 din 7 decembrie 2010 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 17/2009 pentru completarea
art. 3 din Ordonanta de urgent a Guvernului nr. 162/2008 privind transIerul ansamblului de atributii si
competente exercitate de Ministerul Snttii ctre autorittile administratiei publice locale (M. OI. nr. 828 din
10 decembrie 2010)
Legea nr. 245 din 7 decembrie 2010 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 9/2010 privind msuri
pentru diminuarea consecintelor restructurrii si reorganizrii unor societti nationale, companii nationale si
societti comerciale cu capital majoritar de stat din domeniul Ieroviar (M. OI. nr. 828 din 10 decembrie 2010)
Legea nr. 246 din 14 decembrie 2010 pentru aprobarea Ordonantei de urgent a Guvernului nr. 77/2009
privind organizarea si exploatarea jocurilor de noroc (M. OI. nr. 854 din 21 decembrie 2010)
BULETIN NORMATIV
202
THEMIS nr. 2-3/2010
Legea nr. 247 din 14 decembrie 2010 pentru modiIicarea si completarea Legii nr. 321/2009 privind comercia-
lizarea produselor alimentare (M. OI. nr. 844 din 16 decembrie 2010)
Legea nr. 248 din 14 decembrie 2010 pentru modiIicarea si completarea Legii nr. 260/2008 privind asigurarea
obligatorie a locuintelor mpotriva cutremurelor, alunecrilor de teren sau inundatiilor (M. OI. nr. 844 din 16
decembrie 2010)
Legea nr. 249 din 14 decembrie 2010 pentru modiIicarea si completarea Legii nr. 227/2006 privind prevenirea
si combaterea dopajului n sport (M. OI. nr. 857 din 21 decembrie 2010)
Legea nr. 250 din 14 decembrie 2010 privind ratiIicarea Conventiei pentru stabilirea Centrului Sud-Est
European de Aplicare a Legii, ncheiat la Bucuresti la 9 decembrie 2009 si semnat de Romnia la Bucuresti,
la aceeasi dat (M. OI. nr. 860 din 22 decembrie 2010)
Legea nr. 251 din 14 decembrie 2010 pentru ratiIicarea Acordului dintre Guvernul Romniei si Guvernul
Republicii Azerbaidjan privind cooperarea n combaterea criminalittii organizate transIrontaliere si a teroris-
mului international, semnat la Bucuresti la 28 septembrie 2009 (M. OI. nr. 854 din 21 decembrie 2010)
Legea nr. 252 din 14 decembrie 2010 privind ratiIicarea Conventiei Consiliului Europei pentru protectia
copiilor mpotriva exploatrii sexuale si a abuzurilor sexuale, adoptat la Lanzarote la 25 octombrie 2007 si
semnat de Romnia la Lanzarote la 25 octombrie 2007 (M. OI. nr. 885 din 29 decembrie 2010)
privind unele msuri Iinanciare n domeniul snttii (M. OI. nr. 844 din 16 decembrie 2010)
Legea nr. 254 din 14 decembrie 2010 pentru abrogarea Legii nr. 98/1994 privind stabilirea si sanctionarea
contraventiilor la normele legale de igien si sntate public (M. OI. nr. 848 din 17 decembrie 2010)
Legea nr. 255 din 14 decembrie 2010 privind exproprierea pentru cauz de utilitate public, necesar realizrii
unor obiective de interes national, judetean si local (M. OI. nr. 853 din 20 decembrie 2010)
Legea nr. 257 din 14 decembrie 2010 privind ratiIicarea Scrisorii de intentie semnate de autorittile romne la
Bucuresti la 16 iunie 2010, actualizat prin Scrisoarea suplimentar de intentie, semnat la Bucuresti la 29 iunie
2010, aprobate prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar International din 2 iulie 2010, si pentru
modiIicarea Ordonantei de urgent a Guvernului nr. 99/2009 privind ratiIicarea Aranjamentului stand-by dintre
Romnia si Fondul Monetar International, convenit prin Scrisoarea de intentie transmis de autorittile romne,
semnat la Bucuresti la 24 aprilie 2009, si prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar International
din 4 mai 2009, precum si a Scrisorii suplimentare de intentie, semnat de autorittile romne la data de 8
septembrie 2009 si aprobat prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar International din 21 septem-
brie 2009 (M. OI. nr. 35 din 14 ianuarie 2011)
Legea nr. 258 din 14 decembrie 2010 pentru modiIicarea si completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea
si Iunctionarea institutiei Avocatul Poporului (M. OI. nr. 847 din 17 decembrie 2010)
Legea siguran(ei digurilor nr. 259 din 14 decembrie 2010 (M. OI. nr. 857 din 21 decembrie 2010)
Legea nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice (M. OI. nr. 852 din 20
decembrie 2010)
privind unele msuri n domeniul Iunctiei publice, precum si pentru ntrirea capacittii manageriale la nivelul
serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din
BULETIN NORMATIV
203
THEMIS nr. 2-3/2010
unittile administrativ-teritoriale si ale altor servicii publice, precum si pentru reglementarea unor msuri
privind cabinetul demnitarului din administratia public central si local, cancelaria preIectului si cabinetul
alesului local (M. OI. nr. 872 din 28 decembrie 2010)
Legea nr. 265 din 22 decembrie 2010 pentru modiIicarea Ordonantei de urgent a Guvernului nr. 104/2001
privind organizarea si Iunctionarea Politiei de Frontier Romne si pentru abrogarea art. 4 alin. (4) din Ordo-
nanta de urgent a Guvernului nr. 105/2001 privind Irontiera de stat a Romniei (M. OI. nr. 872 din 28
decembrie 2010)
Legea nr. 267 din 22 decembrie 2010 privind aprobarea Ordonantei de urgent a Guvernului nr. 67/2010
pentru modiIicarea si completarea Legii nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive (M. OI. nr. 870 din
27 decembrie 2010)
pentru modiIicarea si completarea Ordonantei de urgent a Guvernului nr. 63/2007 privind regimul venituri-
lor ncasate de autorittile contractante pe parcursul licitrii si implementrii contractelor din cadrul proiectelor
ex - ISPA si PHARE Iinantate de Uniunea European (M. OI. nr. 870 din 27 decembrie 2010)
Legea nr. 270 din 22 decembrie 2010 privind modiIicarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea
si exercitarea proIesiei de avocat (M. OI. nr. 872 din 28 decembrie 2010)
Legea nr. 274 din 24 decembrie 2010 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante (M. OI. nr. 874 din
28 decembrie 2010)
Legea nr. 275 din 24 decembrie 2010 pentru aprobarea plaIoanelor unor indicatori speciIicati n cadrul Iiscal-
bugetar (M. OI. nr. 878 din 28 decembrie 2010)
Legea nr. 276 din 24 decembrie 2010 pentru modiIicarea si completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul
minim garantat (M. OI. nr. 888 din 30 decembrie 2010)
Legea nr. 277 din 24 decembrie 2010 privind alocatia pentru sustinerea Iamiliei (M. OI. nr. 889 din 30
decembrie 2010)
pentru modiIicarea si completarea Ordonantei de urgent a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contracte-
lor de achizitie public, a contractelor de concesiune de lucrri publice si a contractelor de concesiune de
servicii (M. OI. nr. 898 din 31 decembrie 2010)
Legea nr. 280 din 24 decembrie 2010 pentru modiIicarea si completarea Legii nr. 122/2006 privind azilul n
Romnia (M. OI. nr. 888 din 30 decembrie 2010)
Lege-cadru nr. 284 din 28 decembrie 2010 privind salarizarea unitar a personalului pltit din Ionduri publice
(M. OI. nr. 877 din 28 decembrie 2010)
Legea nr. 285 din 28 decembrie 2010 privind salarizarea n anul 2011 a personalului pltit din Ionduri publice
(M. OI. nr. 878 din 28 decembrie 2010)
Legea bugetului de stat pe anul 2011 nr. 286 din 28 decembrie 2010 (M. OI. nr. 879 din 28 decembrie 2010)
Legea bugetului asigurrilor sociale de stat pe anul 2011 nr. 287 din 28 decembrie 2010 (M. OI. nr. 880
din 28 decembrie 2010)
BULETIN NORMATIV
204
THEMIS nr. 2-3/2010
privind contractele de credit pentru consumatori (M. OI. nr. 888 din 30 decembrie 2010)
Legea nr. 289 din 28 decembrie 2010 pentru modiIicarea si completarea unor acte normative (M. OI. nr. 892
din 30 decembrie 2010)
Legea nr. 334 din 17 iulie 2006 privind Iinantarea activittii partidelor politice si a campaniilor electorale a
Iost republicat n M. OI. nr. 510 din 22 iulie 2010
Legea nr. 84 din 15 aprilie 1998 privind mrcile si indicatiile geograIice a Iost republicat n M. OI. nr. 350
din 27 mai 2010
Legea nr. 89 din 28 aprilie 1998, Legea apiculturii, republicat n M. OI. nr. 549 din 5 august 2010
Ordonan(a de urgen( nr. 44 din 12 mai 2010 privind trecerea Inspectoratului de Stat n Constructii - I.S.C.
din subordinea Guvernului n subordinea Ministerului Dezvoltrii Regionale si Turismului (M. OI. nr. 323 din
17 mai 2010)
Ordonan(a de urgen( nr. 45 din 19 mai 2010 pentru modiIicarea art. 1 din O.U.G. nr. 71/2009 privind plata
unor sume prevzute n titluri executorii avnd ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din
sectorul bugetar (M. OI. nr. 337 din 20 mai 2010)
Ordonan(a de urgen( nr. 46 din 19 mai 2010 privind unele msuri Iinanciare n domeniul snttii (M. OI.
nr. 352 din 27 mai 2010)
Ordonan(a de urgen( nr. 48 din 2 iunie 2010 pentru modiIicarea si completarea unor acte normative din
domeniul snttii n vederea descentralizrii (M. OI. nr. 384 din 10 iunie 2010)
Ordonan(a de urgen( nr. 50 din 9 iunie 2010 privind contractele de credit pentru consumatori (M. OI. nr.
389 din 11 iunie 2010)
Ordonan(a de urgen( nr. 51 din 16 iunie 2010 privind reglementarea unor msuri pentru reducerea unor
arierate din economie, precum si alte msuri Iinanciare (M. OI. nr. 413 din 21 iunie 2010)
Ordonan(a de urgen( nr. 52 din 16 iunie 2010 pentru modiIicarea O.U.G. nr. 196/2008 privind nIiintarea
activittii de derulare si gestionare a proiectelor de nIrtire institutional Iinantate de Uniunea European,
pentru care Romnia are calitate de donator de asistent tehnic (M. OI. nr. 425 din 24 iunie 2010)
Ordonan(a de urgen( nr. 53 din 16 iunie 2010 privind esalonarea pltii indemnizatiilor prevzute de Legea
recunostintei Iat de eroii-martiri si lupttorii care au contribuit la victoria Revolutiei romne din decembrie
1989, precum si Iat de persoanele care si-au jertIit viata sau au avut de suIerit n urma revoltei muncitoresti
anticomuniste de la Brasov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 (M. OI. nr. 428 din 25 iunie 2010)
Ordonan(a de urgen( nr. 54 din 23 iunie 2010 privind unele msuri pentru combaterea evaziunii Iiscale
(M. OI. nr. 421 din 23 iunie 2010)
Ordonan(a de urgen( nr. 55 din 23 iunie 2010 privind unele msuri de reducere a cheltuielilor publice
(M. OI. nr. 425 din 24 iunie 2010)
Ordonan(a de urgen( nr. 56 din 23 iunie 2010 pentru aprobarea unor msuri privind rambursarea datoriei
publice guvernamentale (M. OI. nr. 436 din 29 iunie 2010)
BULETIN NORMATIV
205
THEMIS nr. 2-3/2010
Ordonan(a de urgen( nr. 57 din 23 iunie 2010 pentru completarea unor acte normative din domeniul
Iinantelor publice (M. OI. nr. 436 din 29 iunie 2010)
Ordonan(a de urgen( nr. 58 din 26 iunie 2010 pentru modiIicarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind
Codul Iiscal si alte msuri Iinanciar-Iiscale (M. OI. nr. 431 din 28 iunie 2010)
Ordonan(a de urgen( nr. 59 din 30 iunie 2010 pentru modiIicarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Iiscal
(M. OI. nr. 442 din 30 iunie 2010)
Ordonan(a de urgen( nr. 60 din 30 iunie 2010 pentru modiIicarea si completarea O.U.G. nr. 63/2007 privind
regimul veniturilor ncasate de autorittile contractante pe parcursul licitrii si implementrii contractelor din
cadrul proiectelor ex-ISPA si PHARE Iinantate de Uniunea European (M. OI. nr. 443 din 1 iulie 2010)
Ordonan(a de urgen( nr. 61 din 30 iunie 2010 pentru modiIicarea O.U.G. nr. 113/2009 privind serviciile de
plat (M. OI. nr. 446 din 1 iulie 2010)
condamnrile cu caracter politic si msurile administrative asimilate acestora, pronuntate n perioada 6 martie
1945-22 decembrie 1989, si pentru suspendarea aplicrii unor dispozitii din titlul VII al Legii nr. 247/2005
privind reIorma n domeniile propriettii si justitiei, precum si unele msuri adiacente (M. OI. nr. 446 din 1
iulie 2010)
Iinantele publice locale, precum si pentru stabilirea unor msuri Iinanciare (M. OI. nr. 450 din 2 iulie 2010)
Ordonan(a de urgen( nr. 64 din 30 iunie 2010 privind modiIicarea si completarea Legii cadastrului si a
publicittii imobiliare nr. 7/1996 (M. OI. nr. 451 din 2 iulie 2010)
nIiintarea Agentiei Nationale pentru Locuinte (M. OI. nr. 446 din 1 iulie 2010)
regimul materiilor explozive (M. OI. nr. 449 din 2 iulie 2010)
Ordonan(a de urgen( nr. 68 din 30 iunie 2010 privind unele msuri de reorganizare a Ministerului Muncii,
Familiei si Protectiei Sociale si a activittii institutiilor aIlate n subordinea, n coordonarea sau sub autoritatea
sa (M. OI. nr. 446 din 1 iulie 2010)
Ordonan(a de urgen( nr. 69 din 30 iunie 2010 privind reabilitarea termic a cldirilor de locuit cu Iinantare
prin credite bancare cu garantie guvernamental (M. OI. nr. 443 din 1 iulie 2010)
Ordonan(a de urgen( nr. 72 din 30 iunie 2010 privind reorganizarea unor institutii din domeniul sanitar,
precum si pentru modiIicarea unor acte normative din domeniul snttii (M. OI. nr. 452 din 2 iulie 2010)
Ordonan(a de urgen( nr. 73 din 30 iunie 2010 pentru modiIicarea Legii nvtmntului nr. 84/1995 (M. OI.
nr. 448 din 1 iulie 2010)
Ordonan(a de urgen( nr. 74 din 30 iunie 2010 pentru modiIicarea unor acte normative din domeniul
educatiei si cercetrii (M. OI. nr. 448 din 1 iulie 2010)
Ordonan(a de urgen( nr. 75 din 30 iunie 2010 privind modiIicarea si completarea Legii concurentei nr.
21/1996 (M. OI. nr. 459 din 6 iulie 2010)
BULETIN NORMATIV
206
THEMIS nr. 2-3/2010
Ordonan(a de urgen( nr. 76 din 30 iunie 2010 pentru modiIicarea si completarea Ordonantei de urgent a
Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie public, a contractelor de concesiune de
lucrri publice si a contractelor de concesiune de servicii (M. OI. nr. 453 din 2 iulie 2010)
Ordonan(a Guvernului nr. 17 din 28 iulie 2010 pentru prorogarea unor termene prevzute de Ordonanta
Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tariIului de utilizare si a tariIului de trecere pe reteaua de drumuri
nationale din Romnia si de Ordonanta Guvernului nr. 8/2010 pentru modiIicarea si completarea Ordonantei
Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tariIului de utilizare si a tariIului de trecere pe reteaua de drumuri
nationale din Romnia (M. OI. nr. 535 din 30 iulie 2010)
Hotrrea Guvernului nr. 544 din 9 iunie 2010 pentru modiIicarea art. 79 alin. (3) din Regulamentul de
aplicare a Codului vamal al Romniei aprobat prin Hotrrea Guvernului nr. 707/2006 (M. OI. nr. 451 din 2
iulie 2010)
Hotrrea Guvernului nr. 575 din 16 iunie 2010 pentru actualizarea anexei la Legea nr. 339/2005 privind
regimul juridic al plantelor, substantelor si preparatelor stupeIiante si psihotrope, precum si a anexei la Legea
nr. 143/2000 privind prevenirea si combaterea traIicului si consumului ilicit de droguri (M. OI. nr. 509 din 22
iulie 2010)
Hotrrea Guvernului nr. 735 din 21 iulie 2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislatiei
privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale politistilor si ale Iunctionarilor publici cu statut special
din sistemul administratiei penitenciarelor, conIorm Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor msuri n
domeniul pensiilor (M. OI. nr. 527 din 28 iulie 2010)
Hotrrea Guvernului nr. 762 din 21 iulie 2010 privind conditiile de acordare, n mod gratuit, a asistentei
medicale, medicamentelor si protezelor pentru procurori, judectori, magistrati-asistenti, personalul de speciali-
tate juridic asimilat judectorilor si procurorilor, precum si pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul
instantelor si al parchetelor (M. OI. nr. 572 din 12 august 2010)
Hotrrea Guvernului nr. 768 din 23 iulie 2010 pentru modiIicarea si completarea Normelor metodologice
de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul Iiscal, aprobate prin Hotrrea Guvernului nr. 44/2004 (M. OI.
nr. 534 din 30 iulie 2010)
Hotrrea Guverrnului nr. 791 din 2 august 2010 pentru modiIicarea si completarea Normelor metodologice
de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul Iiscal, aprobate prin Hotrrea Guvernului nr. 44/2004, precum
si pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor art. III din Ordonanta de urgent a
Guvernului nr. 58/2010 pentru modiIicarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Iiscal si alte msuri
Iinanciar-Iiscale (M. OI. nr. 542 din 3 august 2010)
Ordinul Comisiei de Supraveghere a Asigurrilor nr. 5 din 17 mai 2010 pentru punerea n aplicare a
Normelor privind asigurarea obligatorie de rspundere civil pentru prejudicii produse prin accidente de
vehicule (M. OI. nr. 344 din 25 mai 2010)
Ordinul Comisiei de Supraveghere a Asigurrilor nr. 10 din 27 iulie 2010 pentru modiIicarea Normelor
privind Iorma si clauzele cuprinse n contractul de asigurare obligatorie a locuintelor mpotriva cutremurelor,
alunecrilor de teren sau inundatiilor, puse n aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a
Asigurrilor nr. 5/2009 (M. OI. nr. 538 din 2 august 2010)
Ordinul Ministerului Administra(iei yi Internelor nr. 108 din 4 mai 2010 pentru aprobarea Procedurilor de
suspendare a dreptului de utilizare a unui autovehicul prin retinerea certiIicatului de nmatriculare si a plcute-
lor cu numrul de nmatriculare (M. OI. nr. 330 din 19 mai 2010)
BULETIN NORMATIV
207
THEMIS nr. 2-3/2010
Ordinul Ministerului Administra(iei yi Internelor nr. 173 din 3 august 2010 pentru mputernicirea institutii-
lor preIectului n vederea constatrii contraventiilor si aplicrii amenzilor, conIorm art. 78 din Legea
nr. 273/2006 privind Iinantele publice locale si art. IV din O.U.G. nr. 63/2010 pentru modiIicarea si completa-
rea Legii nr. 273/2006 privind Iinantele publice locale, precum si pentru stabilirea unor msuri Iinanciare
(M. OI. nr. 564 din 10 august 2010)
Ordinul Agen(iei Na(ionale de Cadastru yi Publicitate Imobiliar nr. 528 din 28 iulie 2010 privind
abrogarea alin. (2) al art. 28 din Regulamentul privind continutul si modul de ntocmire a documentatiilor
cadastrale n vederea nscrierii n cartea Iunciar, aprobat prin Ordinul directorului general al Agentiei Nationa-
le de Cadastru si Publicitate Imobiliar nr. 634/2006 (M. OI. nr. 552 din 5 august 2010)
Ordinul Ministerul Finan(elor Publice yi Ministerul Muncii, Familiei yi Protec(iei Sociale nr. 727/1.100
din 14 mai 2010 privind constituirea unei baze de date cu privire la salariile si structura acestora pentru
personalul din sectorul bugetar si de abrogare a Ordinului ministrului muncii, Iamiliei si protectiei sociale si al
ministrului Iinantelor publice nr. 32/42/2010 pentru monitorizarea si controlul aplicrii prevederilor Legii-cadru
nr. 330/2009 privind salarizarea unitar a personalului pltit din Ionduri publice la nivelul institutiilor si
autorittilor publice ale administratiei locale (M. OI. nr. 337 din 20 mai 2010)
Ordinul ministrului justi(iei nr. 1.650/C. pentru aprobarea Regulamentului de organizare si Iunctionare a
Ministerului Justitiei (M. OI. nr. 455 din 5 iulie 2010)
Ordinul Ministerului Finan(elor Publice nr. 1990 din 15 iulie 2010 pentru modiIicarea si completarea
Ordinului ministrului economiei si Iinantelor nr. 2.219/2008 privind stabilirea personalului mputernicit s
constate contraventii si s aplice amenzile prevzute de Legea contabilittii nr. 82/1991 (M. OI. nr. 517 din 26
iulie 2010)
Contractul din 17 mai 2010 de asigurare de rspundere civil pentru prejudicii produse tertilor si autorizarea
asiguratorilor pentru practicarea asigurrii RCA (M. OI. nr. 344 din 25 mai 2010)
BULETIN NORMATIV
Legi cu caracter de extraneitate adoptate n perioada aprilie-iulie 2010
208
THEMIS nr. 2-3/2010
Legi co curucter de extruneitute udoptute
in perioudu uprilie-iolie o1o
Legea nr. 72 din 16 aprilie 2010 pentru aprobarea Ordonantei de urgent a Guvernului nr. 10/2010
privind ratiIicarea Scrisorii de intentie, semnat de autorittile romne la Bucuresti la 5 Iebruarie 2010 si
aprobat prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar International din 19 Iebruarie 2010, si pentru
modiIicarea Ordonantei de urgent a Guvernului nr. 99/2009 privind ratiIicarea Aranjamentului stand-by dintre
Romnia si Fondul Monetar International, convenit prin Scrisoarea de intentie transmis de autorittile romne,
semnat la Bucuresti la 24 aprilie 2009, si prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar International
din 4 mai 2009, precum si a Scrisorii suplimentare de intentie, semnat de autorittile romne la data de 8
septembrie 2009 si aprobat prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar International din 21 septem-
brie 2009
Legea nr. 73 din 16 aprilie 2010 pentru aprobarea Ordonantei de urgent a Guvernului nr. 11/2010
privind ratiIicarea Memorandumului suplimentar de ntelegere (primul addendum la Memorandumul de
ntelegere) dintre Uniunea European si Romnia, semnat la Bucuresti la 18 Iebruarie 2010 si la Bruxelles la 22
Iebruarie 2010, la Memorandumul de ntelegere dintre Comunitatea European si Romnia, semnat la Bucuresti
si la Bruxelles la 23 iunie 2009, si pentru completarea Ordonantei de urgent a Guvernului nr. 82/2009 pentru
ratiIicarea Memorandumului de ntelegere dintre Comunitatea European si Romnia, semnat la Bucuresti si la
Bruxelles la 23 iunie 2009, si a Acordului de mprumut, n sum de pn la 5.000.000.000 euro, dintre Rom-
nia, n calitate de mprumutat, Banca National a Romniei, n calitate de agent al mprumutatului, si
Comunitatea European, n calitate de mprumuttor, semnat la Luxemburg la 23 iunie 2009 si la Bucuresti la
18 iunie 2009
Legea nr. 101 din 3 iunie 2010 pentru ratiIicarea Acordului dintre Guvernul Romniei si Guvernul Re-
publicii Bulgaria privind cooperarea politieneasc transIrontalier n materie penal, semnat la Vidin la 19 mai
2009, si a Acordului dintre Guvernul Romniei si Guvernul Republicii Bulgaria privind nIiintarea si Iunctiona-
rea Centrului comun de contact de cooperare politieneasc si vamal, semnat la Vidin la 19 mai 2009
Legea nr. 102 din 3 iunie 2010 pentru ratiIicarea Statutului Agentiei Internationale pentru Energie Re-
generabil, deschis spre semnare la Bonn la 26 ianuarie 2009, semnat de Romnia la Bonn la 26 ianuarie 2009
Legea nr. 103 din 3 iunie 2010 pentru ratiIicarea Acordului dintre Guvernul Romniei si Guvernul Re-
publicii Letonia privind protectia reciproc a inIormatiilor clasiIicate, semnat la Bucuresti la 11 iunie 2009
Legea nr. 104 din 3 iunie 2010 pentru ratiIicarea Protocolului dintre Guvernul Romniei si Guvernul
Republicii Moldova, semnat la Bucuresti la 13 noiembrie 2009, la Acordul privind promovarea si protejarea
reciproc a investitiilor dintre Guvernul Romniei si Guvernul Republicii Moldova, semnat la Bucuresti la 14
august 1992
Legea nr. 105 din 3 iunie 2010 privind ratiIicarea Protocolului, semnat la Beirut la 15 aprilie 2009,
pentru amendarea Acordului dintre Guvernul Romniei si Guvernul Republicii Libaneze privind promovarea si
protejarea reciproca a investitiilor si a protocolului-anexa, semnate la Bucuresti la 18 octombrie 1994
BULETIN NORMATIV
Acte internationale
209
THEMIS nr. 2-3/2010
Acte internu{ionule
Protocolul nr. 14 la Conven(ia pentru aprarea drepturilor omului yi a libert(ilor
fundamentale, de modificare a sistemului de control al Conven(iei
La 1 iunie 2010, Protocolul nr. 14 la CEDO a intrat in vigoare, dup ce a Iost ratiIicat de ctre toate sta-
tele membre ale Consiliului Europei, Federatia Rus Iiind ultima care a depus instrumentele de ratiIicare, la 18
Iebruarie 2010, nainte de deschiderea ConIerintei Ministeriale de la Interlaken.
Protocolul nr. 14 a Iost elaborat pentru a garanta eIicienta sistemului european de protectie a drepturilor
omului garantat prin Conventie. Odat cu mrirea numrului de state membre ale Consiliul Europei, numrul de
cereri depuse la Curtea European a crescut vertiginos, depsind cu mult capacittile Curtii de a le examina. La
sIrsitul anului 2009, pe rolul Curtii se aIlau 119,300 de cereri pendinte.
Textul integral al Conventiei astIel cum a Iost ea amendat de protocoalele 11 si 14 poate Ii accesat pe
site-ul:
http://www.echr.coe.int/NR/rdonlyres/E7126929-2E4A-43FB-91A3-B2B4F4D66BEC/0/ROUCONV.pdI
Conven(ia european a Consiliului Europei privind protec(ia copiilor mpotriva ex-
ploatrii sexuale yi abuzurilor sexuale
Biroul de InIormare al Comisiei Europene la Bucuresti a dat publicittii joi, 1 iulie 2010, intrarea n vi-
goare a Conventiei europene a Consiliului Europei privind protectia copiilor mpotriva exploatrii sexuale si
abuzurilor sexuale.
Potrivit unui comunicat al Biroului de InIormare al Comisiei Europene la Bucuresti, 'acest text este
primul instrument International care atac toate Iormele de violent sexual ale cror victime sunt copii,
inclusiv abuzurile comise n snul Iamiliilor. Alturi de abuzurile sexuale, prostitutie si pornograIie inIantil si
participarea Iortat a copiilor la spectacole pornograIice, Conventia trateaz, de asemenea, atragerea ncrederii
copiilor n scopuri sexuale (grooming) si turismul sexual.
Textul integral al Conventiei poate Ii accesat pe site-ul:
http://conventions.coe.int/Treaty/Commun/QueVoulezVous.asp?NT201&CLENG
THEMIS (Bucuresti) ISSN 1584-9783

Revista Institutului Naţional Al Magistraturii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Revista Institutului Naţional Al Magistraturii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

THEMIS

Revista Institutului National al Magistraturii

Revistu Institotoloi Nu{ionul ul Mugistrutorii

Materialul a Iost prezentat n cadrul Concursului de reIerate CEDO, editia 2010.

S-ar putea să vă placă și