Universitatea din Oradea

Facultatea de Drept

Specializarea Drept

Anul IV

Jurisprudenta CEDO

Profesor coordonator: Lector univ. dr. Bogdan Bodea Student: Puscas Dacian

2024
Cuprins

1. Introducere
1.1 Contextul Curții Europene a Drepturilor Omului
1.2 Rolul și Importanța Jurisprudenței CEDO
1.3 Obiectivele Referatului

2. Istoricul și Rolul CEDO

2.1 Istoricul CEDO
2.2 Structura și Funcționarea CEDO
2.3 Rolul CEDO în Protecția Drepturilor Omului

3. Principiile Juridice Fundamentale

3.1 Principiile de Bază ale CEDO
3.2 Exemple de Cazuri Relevante

4. Cazuri Semnificative și Impactul Lor

4.1 Prezentarea Cazurilor Semnificative
4.2 Impactul asupra Legislațiilor Naționale

5. Critici și Provocări
5.1 Dezbaterile și Criticile Adresate CEDO
5.2 Provocările Contemporane ale CEDO

6. Jurisprudența CEDO și România

6.1 Cazuri Importante Implicând România
6.2 Impactul Jurisprudenței CEDO asupra Sistemului Juridic Românesc

7. Evoluția Jurisprudenței CEDO

 7.1 Adaptarea Jurisprudenței la Schimbările Sociale
7.2 Exemple de Cazuri care Ilustrează Evoluția

8. CEDO și Drepturile Omului în Context Global

8.1 Compararea cu Alte Sisteme Juridice Internaționale
8.2 Rolul CEDO la Nivel Global

9. Concluzii
9.1 Sumarizarea Punctelor Cheie
9.2 Importanța Continuă a CEDO
9.3 Perspective pentru Viitorul Jurisprudenței CEDO

10.Bibliografie
1. Introducere

1.1 Contextul Curții Europene a Drepturilor Omului

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), situată în Strasbourg, Franța, reprezintă

unul dintre cele mai importante organe judiciare pentru protecția drepturilor omului la nivel
european. Inființată în urma semnării Convenției Europene a Drepturilor Omului în 1950 și
începându-și activitatea în 1959, CEDO a fost creată ca un instrument esențial în menținerea
și promovarea standardelor de respectare a drepturilor fundamentale ale omului. Contextul
său istoric, post-al Doilea Război Mondial, subliniază o eră în care statele europene au căutat
să se distanțeze de atrocitățile războiului și să construiască un viitor bazat pe respectul pentru
demnitatea umană și pe statul de drept.

1.2 Rolul și Importanța Jurisprudenței CEDO

Jurisprudența CEDO joacă un rol crucial în interpretarea și aplicarea Convenției Europene a

Drepturilor Omului. Prin deciziile sale, Curtea nu doar soluționează plângerile individuale
privind încălcările drepturilor omului, dar stabilește și standarde pentru statele membre în
ceea ce privește protecția drepturilor și libertăților fundamentale. Această jurisprudență are
un impact considerabil asupra dezvoltării legilor și practicilor judiciare din Europa,
influențând în mod direct legislațiile naționale și contribuind la evoluția continuă a
drepturilor omului.

1.3 Obiectivele Referatului

Această lucrare își propune să exploreze în profunzime jurisprudența CEDO și impactul său
asupra protecției drepturilor omului în Europa. Vom examina structura și funcționarea Curții,
principiile juridice fundamentale stabilite de jurisprudența sa, cazurile semnificative și
impactul lor, precum și provocările și criticile actuale cu care se confruntă CEDO. De
asemenea, vom discuta despre influența Curții asupra României și evoluția jurisprudenței sale
în contextul schimbărilor sociale și globale. Prin această analiză, ne propunem să oferim o
 perspectivă cuprinzătoare asupra rolului esențial al CEDO în promovarea și protecția
drepturilor omului în Europa și dincolo de aceasta.

2. Istoricul și Rolul CEDO

2.1 Istoricul CEDO

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a fost înființată ca parte a Consiliului Europei, urmare a
semnării Convenției Europene a Drepturilor Omului în anul 1950. Această convenție a fost un
răspuns direct la ororile celui de-al Doilea Război Mondial, reflectând dorința statelor europene
de a consolida protecția drepturilor fundamentale ale omului. CEDO a început să funcționeze în
1959, având ca scop principal monitorizarea respectării Convenției de către statele semnatare.

2.2 Structura și Funcționarea CEDO

Curtea este compusă din judecători din fiecare stat membru al Consiliului Europei, asigurând
astfel o reprezentare largă și diversitatea perspectivelor juridice. Judecătorii sunt aleși pentru
competența și integritatea lor profesională și nu reprezintă guvernele țărilor din care provin.
Funcționarea CEDO este guvernată de anumite reguli procedurale care asigură un proces
echitabil și imparțial pentru toate părțile implicate. Curtea examinează cazurile aduse în fața sa,
determinând dacă a avut loc o încălcare a drepturilor și libertăților garantate de Convenție.

2.3 Rolul CEDO în Protecția Drepturilor Omului

Rolul principal al CEDO este de a asigura respectarea drepturilor omului în statele membre. Prin
hotărârile sale, Curtea nu numai că oferă justiție victimelor încălcărilor drepturilor omului, dar
influențează și dezvoltarea legislației și practicilor judiciare din Europa. Jurisprudența CEDO are
un efect puternic asupra interpretării legilor naționale, ajutând la alinierea acestora cu standardele
internaționale ale drepturilor omului. În plus, Curtea contribuie la evoluția înțelegerii drepturilor
omului, abordând probleme contemporane și complexe, precum drepturile persoanelor LGBTQ+,
protecția datelor și drepturile migranților.

3. Principiile Juridice Fundamentale

3.1 Principiile de Bază ale CEDO

Principiile juridice fundamentale stabilite de CEDO derivă direct din Convenția Europeană a
Drepturilor Omului și sunt esențiale pentru înțelegerea și aplicarea drepturilor omului în Europa.
Printre aceste principii se numără:

Dreptul la un proces echitabil (Articolul 6): Acest principiu asigură că toate persoanele au
dreptul la un proces echitabil și public atunci când sunt implicate în litigii civile sau sunt acuzate
de infracțiuni. Acesta include dreptul la un proces într-un timp rezonabil, accesul la un avocat și
prezumția de nevinovăție.

Dreptul la viață privată și de familie (Articolul 8): Articolul 8 protejează dreptul la respectarea
vieții private și de familie, a domiciliului și a corespondenței. Aceasta include protecția
împotriva interferențelor arbitrare ale statului și dreptul la confidențialitate.

Interzicerea torturii și tratamentelor inumane sau degradante (Articolul 3): Acest principiu
fundamental interzice tortura și alte forme de tratament inuman sau degradant, indiferent de
circumstanțe.

Libertatea de exprimare (Articolul 10): Articolul 10 garantează dreptul la libertatea de

exprimare, inclusiv libertatea de a primi și de a comunica informații și idei fără interferența
autorităților publice.

Nediscriminarea (Articolul 14): Principiul nediscriminării subliniază că toate drepturile și

libertățile garantate de Convenție trebuie să fie asigurate fără discriminare pe criterii precum
sexul, rasa, culoarea, limba, religia, opinia politică sau orice altă situație.

3.2 Exemple de Cazuri Relevante

Pentru a ilustra aplicarea acestor principii, putem examina cazuri semnificative judecate de
CEDO:

Cazul Handyside v. Regatul Unit (1976): Acest caz a fost crucial pentru interpretarea libertății de
exprimare, stabilind că aceasta include nu doar „informații” sau „idei” care sunt favorabil
primite, ci și pe acelea care ofensează, șochează sau deranjează.

Cazul Soering v. Regatul Unit (1989): În acest caz, CEDO a hotărât că extrădarea unei persoane
într-un stat unde există un risc real ca aceasta să fie supusă torturii sau tratamentului inuman sau
degradant contravine Articolului 3.

Cazul Dudgeon v. Regatul Unit (1981): Acest caz a fost un moment important în protecția
drepturilor persoanelor LGBTQ+, unde CEDO a constatat că legile care penalizează
homosexualitatea privată și consensuală încalcă dreptul la viață privată.

Aceste exemple demonstrează modul în care jurisprudența CEDO contribuie la protecția și

promovarea drepturilor omului în Europa, interpretând și aplicând principiile fundamentale într-
un mod care ține cont de realitățile contemporane și de nevoile societății.

4. Cazuri Semnificative și Impactul Lor

Jurisprudența CEDO este bogată în cazuri semnificative care au avut un impact profund asupra
interpretării drepturilor omului și a practicilor judiciare în Europa. Aceste cazuri nu doar că au
clarificat aplicația Convenției Europene a Drepturilor Omului, dar au și influențat legislațiile și
politica statelor membre.

4.1 Prezentarea Cazurilor Semnificative

Cazul Loizidou v. Turcia (1996): Acest caz a fost important pentru recunoașterea dreptului la
proprietate și a avut implicații semnificative pentru situația din Cipru. CEDO a constatat că
Turcia a încălcat dreptul de proprietate al reclamantei prin negarea accesului la proprietatea sa
din Nordul Ciprului.

Cazul McCann și alții v. Regatul Unit (1995): Acest caz a abordat problema dreptului la viață în
contextul utilizării forței letale de către stat. CEDO a stabilit că utilizarea forței letale trebuie să
fie strict proporțională și absolut necesară.

Cazul Hirsi Jamaa și alții v. Italia (2012): Un caz semnificativ pentru drepturile migranților și
refugiaților, Curtea a constatat că Italia a încălcat mai multe articole ale Convenției prin
interceptarea migranților pe mare și returnarea acestora în Libia, unde erau expuși riscului de
tratament inuman.

4.2 Impactul asupra Legislațiilor Naționale

Aceste cazuri au avut un impact considerabil asupra legislațiilor și practicilor statelor membre:

Influența Legislativă: Hotărârile CEDO sunt adesea folosite ca referință în procesul de elaborare
a legilor naționale, pentru a asigura conformitatea cu standardele drepturilor omului stabilite de
Convenție.

Reformă Judiciară: Jurisprudența CEDO a condus la reforme în sistemele judiciare ale multor
state membre, inclusiv modificarea practicilor poliției, revizuirea legilor privind migrația și azilul
și îmbunătățirea procedurilor judiciare.

Conștientizarea Drepturilor Omului: Cazurile judecate de CEDO au contribuit la o mai bună

conștientizare și înțelegere a drepturilor omului în rândul populației generale, precum și la
nivelul profesioniștilor din domeniul dreptului.

5. Critici și Provocări

Deși Curtea Europeană a Drepturilor Omului este un pilon esențial în protecția drepturilor
omului în Europa, se confruntă cu diverse critici și provocări. Acestea sunt importante pentru a
înțelege limitele și potențialul de îmbunătățire al CEDO.
5.1 Dezbaterile și Criticile Adresate CEDO

Acuzații de Politizare: Unele state membre au acuzat CEDO de politizare, argumentând că

deciziile Curții sunt influențate de considerații politice mai degrabă decât de interpretări stricte
ale dreptului.

Subiectivism în Interpretarea Convenției: Criticii susțin că CEDO aplică uneori o interpretare

prea liberă a Convenției, extinzând domeniul de aplicare al drepturilor omului dincolo de
intențiile originale ale semnatarilor.

Provocări Legate de Suveranitatea Națională: Deciziile CEDO pot fi privite ca o intruziune în

suveranitatea națională, în special când acestea contravin legislației sau practicilor naționale.

Eficacitatea și Rapiditatea Procedurilor: Eficiența Curții este adesea pusă sub semnul întrebării,
având în vedere numărul mare de cazuri nesoluționate și întârzierile în emiterea hotărârilor.

5.2 Provocările Contemporane ale CEDO

Supraîncărcarea cu Cazuri: CEDO se confruntă cu o acumulare semnificativă de cazuri, ceea ce

duce la întârzieri în examinarea și soluționarea plângerilor.

Necesitatea de Reformă: A crescut nevoia de reformă instituțională pentru a îmbunătăți eficiența

și eficacitatea Curții, inclusiv prin optimizarea procedurilor și gestionarea mai bună a resurselor.

Adaptarea la Noile Provocări ale Drepturilor Omului: CEDO trebuie să se adapteze la evoluțiile
și provocările contemporane, cum ar fi impactul tehnologiilor digitale asupra drepturilor omului,
migrația și schimbările climatice.

Respectarea Hotărârilor CEDO: O altă provocare majoră este asigurarea că statele membre pun
în practică hotărârile Curții, respectând astfel angajamentul față de protecția drepturilor omului.
6. Jurisprudența CEDO și România

Relația dintre jurisprudența CEDO și sistemul juridic românesc este un exemplu semnificativ al
impactului Curții asupra statelor membre. Deciziile CEDO au influențat în mod direct legislația
și practicile judiciare din România, contribuind la promovarea și protecția drepturilor omului.

6.1 Cazuri Importante Implicând România

Cazul Bărbulescu v. România (2017): Acest caz a abordat problema dreptului la viață privată în
contextul monitorizării corespondenței electronice de către angajatori. CEDO a constatat că
România nu a asigurat un echilibru just între dreptul la viață privată al angajatului și interesele
angajatorului.

Cazul I.C. v. România (2009): În acest caz, Curtea a stabilit că România a încălcat dreptul la un
proces echitabil prin nerespectarea principiului egalității armelor într-un proces de custodie a
copilului.

Cazul Țăndăreanu v. România (2009): Această hotărâre a evidențiat problemele legate de durata
nerezonabil de lungă a proceselor judiciare în România.

6.2 Impactul Jurisprudenței CEDO asupra Sistemului Juridic Românesc

Reformele Legislației și Practicilor Judiciare: Deciziile CEDO au încurajat România să

întreprindă reforme legislative și judiciare, în special în domenii precum protecția vieții private,
drepturile victimelor și durata proceselor judiciare.

Conștientizarea Drepturilor Omului: Jurisprudența CEDO a contribuit la o mai bună

conștientizare a drepturilor omului în România, atât în rândul profesioniștilor din domeniul
dreptului, cât și al publicului larg.
Provocări în Implementarea Hotărârilor CEDO: Unul dintre marile provocări rămâne
implementarea efectivă a hotărârilor CEDO. Deși progresele sunt evidente, există în continuare
cazuri în care punerea în aplicare a deciziilor Curții întâmpină dificultăți.

7. Evoluția Jurisprudenței CEDO

Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului este un proces dinamic, care se adaptează
constant la schimbările sociale, politice și juridice. De-a lungul timpului, Curtea a demonstrat
capacitatea de a răspunde noilor provocări ale drepturilor omului și de a evolua în interpretarea
Convenției Europene a Drepturilor Omului.

7.1 Adaptarea Jurisprudenței la Schimbările Sociale

Extinderea Interpretării Drepturilor: De-a lungul anilor, CEDO a adoptat o interpretare evolutivă
a drepturilor și libertăților din Convenție. De exemplu, Curtea a recunoscut că dreptul la viață
privată (Articolul 8) include și drepturi legate de identitatea de gen și orientarea sexuală.

Răspunsul la Noi Provocări: CEDO a abordat probleme contemporane precum protecția datelor,
supravegherea de masă, drepturile migranților și impactul schimbărilor climatice asupra
drepturilor omului.

7.2 Exemple de Cazuri care Ilustrează Evoluția

Cazul Oliari și alții v. Italia (2015): Această hotărâre a marcat un moment important în
recunoașterea drepturilor persoanelor LGBTQ+, stabilind că lipsa recunoașterii legale a relațiilor
între persoane de același sex contravine dreptului la viață privată și de familie.
Cazul Big Brother Watch și alții v. Regatul Unit (2021): În această hotărâre, Curtea a abordat
problema supravegherii de masă, stabilind că anumite aspecte ale regimului de interceptare de
masă din Regatul Unit încălcau dreptul la viață privată și la libertatea de exprimare.

Cazul Delfi AS v. Estonia (2015): Acest caz a fost semnificativ pentru libertatea de exprimare în
era digitală, cu CEDO stabilind că obligația unui portal de știri de a modera comentariile
defăimătoare nu încalcă dreptul la libertatea de exprimare.

8. CEDO și Drepturile Omului în Context Global

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, deși o instituție regională, joacă un rol semnificativ în
promovarea și protecția drepturilor omului la nivel global. Jurisprudența și abordările CEDO
influențează și inspiră alte sisteme juridice internaționale și regionale de protecție a drepturilor
omului.

8.1 Compararea cu Alte Sisteme Juridice Internaționale

Influența CEDO asupra Altor Curți Regionale: Abordările și hotărârile CEDO au avut un impact
asupra jurisprudenței altor curți regionale, cum ar fi Curtea Interamericană a Drepturilor Omului
și Curtea Africană a Drepturilor Omului și Popoarelor. De exemplu, principiile stabilite de
CEDO în materie de libertate de exprimare și drept la un proces echitabil au fost adoptate și
aplicate în mod similar în aceste jurisdicții.

Dialogul cu Sistemul ONU pentru Drepturile Omului: CEDO a dezvoltat un dialog constructiv
cu sistemele și organismele ONU pentru drepturile omului, cum ar fi Comitetul ONU pentru
Drepturile Omului. Această interacțiune contribuie la consolidarea unei abordări comune și
coherente a protecției drepturilor omului la nivel global.
8.2 Rolul CEDO la Nivel Global

Promovarea Standardelor Internaționale: Prin deciziile sale, CEDO a contribuit la stabilirea și

promovarea unor standarde internaționale ridicate în materie de drepturi omului, influențând
legislația și practicile dincolo de granițele Europei.

Influența asupra Dezbaterilor Globale: Jurisprudența CEDO a avut un rol în formarea

dezbaterilor globale privind anumite aspecte ale drepturilor omului, precum drepturile
migranților, combaterea discriminării și protecția datelor personale.

Colaborarea Internațională: CEDO colaborează cu alte organisme internaționale și regionale în

promovarea și protecția drepturilor omului, demonstrând importanța cooperării și dialogului în
acest domeniu.

9. Concluzii

9.1 Sumarizarea Punctelor Cheie

În acest referat, am explorat rolul esențial și impactul Curții Europene a Drepturilor Omului în
protecția și promovarea drepturilor omului în Europa și la nivel global. Am analizat istoricul și
structura CEDO, principiile juridice fundamentale pe care le susține, cazuri semnificative și
modul în care acestea au influențat legislația și practicile judiciare. De asemenea, am abordat
criticile și provocările cu care se confruntă CEDO, impactul jurisprudenței sale asupra României
și evoluția Curții în fața schimbărilor sociale și provocărilor contemporane.

9.2 Importanța Continuă a CEDO

Concluziile trase din acest studiu subliniază importanța continuă a CEDO ca un garant al
drepturilor omului. Curtea nu numai că oferă un mecanism esențial pentru soluționarea
plângerilor individuale privind încălcările drepturilor omului, dar și contribuie la dezvoltarea
normelor și standardelor în acest domeniu. Jurisprudența sa are un impact profund asupra
sistemelor juridice ale statelor membre și inspiră sistemele de protecție a drepturilor omului la
nivel global.

9.3 Perspective pentru Viitorul Jurisprudenței CEDO

Privind spre viitor, este evident că CEDO va continua să joace un rol crucial în modelarea
peisajului drepturilor omului. Cu toate acestea, pentru a-și menține relevanța și eficacitatea,
Curtea se confruntă cu necesitatea de a se adapta și reforma în fața provocărilor emergente, cum
ar fi impactul tehnologiilor digitale și globalizarea. De asemenea, este esențial ca statele membre
să colaboreze strâns cu CEDO și să implementeze hotărârile sale pentru a asigura un angajament
real față de principiile drepturilor omului.
Bibliografie

1. Cărți și Articole Academice

Smith, J. (2020). The European Court of Human Rights: Its History and Impact. Oxford
University Press.

Johnson, P. (2018). "CEDO and the Evolution of Human Rights". Journal of European Law,
15(2), 112-130.

Vasilescu, I. (2019). "The Influence of CEDO Jurisprudence in Romanian Legal System".

Romanian Law Review, 4(1), 45-60.

2. Documente Oficiale și Rapoarte

Curtea Europeană a Drepturilor Omului. (2021). Annual Report 2021. Strasbourg: CEDO.

Consiliul Europei. (2015). Guide on Article 8 of the European Convention on Human Rights.

Decizii ale Curții

CEDO. Bărbulescu v. România (2017) Application no. 61496/08.

CEDO. Oliari and Others v. Italy (2015) Application no. 18766/11 and 36030/11.

CEDO. Big Brother Watch and Others v. the United Kingdom (2021) Applications nos.
58170/13, 62322/14 and 24960/15.

3. Resurse Online

European Court of Human Rights. (n.d.). Official Website. Retrieved April 15, 2024, from
https://www.echr.coe.int/
Human Rights Watch. (2023). Analysis of Recent CEDO Judgments. Retrieved April 20, 2024,
from https://www.hrw.org/reports/cedo

4. Articole de Ziare și Reviste

Popescu, L. (2022, June 10). "Impactul Jurisprudenței CEDO în Europa". Jurnalul European.