Zalmoxis (ori Salmoxis, Zamolxis, Zamolxe, Samolxis) a fost considerat de muli autori romni ca i zeul suprem din panteonul

geto-dacic. Unii consider chiar c a facilitat convertirea geto-dacilor, privii ca strmoii neamului romn, la cretinism; aceast teorie este mai ales vehiculat de mediul cretin-ortodox romn, fiindc ar arta predispoziia romnilor pentru cretinism.[1] Aceast idee se afl n opoziie cu opinia mai multor cercettori mai receni cu metode mai tiinifice care afirm c religia geilor ar fi fost politeist, precum erau i religiile celorlalte popoare indo-europene i c geii nu reprezint excepia istoric.[2] n afar de discuia despre monoteismul sau politeismul geilor mai exist o a dou discuie care privete caracterul htonic, subpmntesc, sau uranian, celest, al zeitii. Toate discuiile despre Zalmoxis pornesc de la un text al istoricului antic Herodot care l menioneaz cnd vorbete despre gei. Alte surse sunt mai ales Strabon i Iordanes care, chiar dac adug multe amnunte, l copiaz pe Herodot, dup cum arat tnrul cercettor Dan Dana care i-a dedicat teza sa de doctorat lui Zalmoxis, opera care este pn acum cea mai complet existent despre acest subiect.[3] Herodot spune c unii i spun lui Zalmoxis i Gebeleizis,[4] ceea ce a provocat discuii ntre savani ca s se tie dac chiar este un alt nume pentru Zalmoxis sau dac este numele unei alte zeitii confundat de Herodot cu Zalmoxis. Vasile Prvan, probabil ca s salveze monoteismul get, a afirmat c unii cercettori atribuie n mod arbitrar geto-dacilor (tracii de la nord de munii Haemus - munii Balcani) culturi i zeiti care au fost specifice numai tracilor sudici aflai sub influena grecilor, fcnd de Gebeleizis un zeu specific trac.[5] ns, rudenia geilor i tracilor rmne subiect de alte discuii