Economia n .apte lec.ii Gnduri pentru cei de azi .

i cei de mine

Ludwig von Mises Economia n .apte lec.ii Gnduri pentru cei de azi .i cei de mine Cu o postfa.a de Murray N. Rothbard Traducere de Dan Cristian Comanescu

Ludwig von Mises Economic Policy. Thoughts for Today and Tomorrow Free Market Books, Irvington-on-Hudson, NY, 1995. 2006 Bettina Bien Greaves. The Trade Cycle and Credit Expansion: The Economic Consequences of Cheap Money 1978 Liberty Fund, Inc. Translated and published online with the permission of Mrs. Bettina Bien Greaves on behalf of the Estate of Mrs. Ludwig (Margit) von Mises. Murray N. Rothbard The Essential von Mises 2009 Ludwig von Mises Institute. Edi.ie ngrijita .i prefa.ata de Tudor Smirna. 2010 Institutul Ludwig von Mises Romnia pentru ntregul volum. mises.ro ISBN 978-973-0-09607-1 Institutul Ludwig von Mises Romnia mul.ume.te membrilor .i donatorilor sai pentru generozitatea cu care au facut posibila apari.ia acestei car.i .i n special sus.inatorilor: Lumini.a Petrulian, Centrul de limbi straine FIDES

n acest volum: Ludwig von Mises Politici economice. Gnduri pentru cei de azi .i cei de mine Ciclul economic .i expansiunea creditelor: consecin.ele economice ale banilorieftini Murray N. Rothbard Ludwig von Mises pe n.elesul tuturor

Cuprins Prefa.a 9 Cuvntnainte 19 1. Capitalismul 25 2. Socialismul 39 3. Interventionismul 57 4. Infla.ia 73 5. Investi.iilestraine 91 6. Politici .iidei 107 7. Ciclul 121 Postfa.a 135

Prefa.a

n decembrie 1998, student fiind la ASE, am descoperit ntr-o librarie din ora.ul meu natal o car.ulie de Ludwig von Mises, nume pe care parca l zarisem prin vreun paragraf marginal din manualul de doctrine economice. Habar nu aveam ca tocmai ma ntlnisem cu o carte mica, doldora de idei mari. Concizia, claritatea, coeren.a, .armul re.inut .i anvergura cu care Mises ofera cele .ase conferin.e argentiniene care sunt nucleul acestei car.i m-au facut sa n.eleg ca exista un mod economic de gndire .i o tradi.ie admirabila (.coala austriaca de economie) n care acesta a fost cultivat cu rigurozitate. ntlnirea cu Mises m-a structurat .i mi-a redat interesul pentru o .tiin.a pe care institu.ia de nva.amnt la care eram nscris ratase sa mi-o predea. Margit von Mises vorbea despre reac.ia auditoriului ca la o adiere de aer proaspat. Eu am avut o experien.a ca trecerea brusca de la ntuneric la lumina: nu eu stateam prost cu deduc.ia .i limba engleza ci Keynes era confuz .i intelectualmente necinstit, nu eu eram incapabil sa n.eleg matematicile modelelor macro, ci economi.tii mainstream ofereau de regula un amestec de .arlatanie, incoeren.a .i falsitate. Am n.eles atunci ca un economist e cu totul altceva dect un manager, contabil, tehnolog, inginer social sau func.ionar din vasta organigrama de stat. Dar ce este un economist .i care sunt problemele sale specifice? Lec.iile misesiene ar trebui sa-l ajute mult pe cititor n lamurirea acestei chestiuni, mai ales acum, cnd celor .ase conferin.e argentiniene din 1958 li s-a alaturat memoriul despre ciclul economic pe care Mises l-a pregatit n 1946 n calitate de consultant pentru un

12 Economia n .apte lec.ii grup de oameni de afaceri. Aceasta inedita rotunjire cu cea mai integranta, definitorie .i actuala dintre ariile de studiu ale .colii austriece de economie a facut ca volumul de fa.a sa fie intitulat Economia n .apte lec.ii, nume care aminte.te de binecunoscuta Economie ntr-o lec.ie a lui Henry Hazlitt. Au trecut doisprezece ani de cnd am citit de la cap la coada cartea lui Mises. Revenind la ea, ma bucur sa rentlnesc aceea.i harta a chestiunilor economice, desenata minimalist de Mises, nsa cu suficiente .i surprinzatoare detalii. Mises nu a fost n primul rnd un popularizator, asemenea lui Hazlitt, cu toate ca putem vedea din aceasta carte ct de bine o facea. El poate fi numit fara prea multe ezitari unul dintre cei mai mari economi.ti ai lumii .i adevarata sa valoare este reprezentata de lucrari ca Ac.iunea umana, nsa nu obosea niciodata sa aminteasca importan.a popularizarii adevarurilor economice n rndul ncepatorilor .i al oamenilor cu orientari mai pu.in savante. S-ar putea spune ca Mises vedea raspndirea ideilor economice sanatoase, fara de care cooperarea sociala are mult de suferit, ca pe o ntreprindere capitalista, adica produc.ie de masa pentru nevoile maselor. Astazi s-ar bucura probabil sa vada attea focare de austrianism raspndite n toata lumea, mult mai multe dect n 1958 .i cu o notabila prezen.a n fostele .ari socialiste, a caror sistem economic fusese condamnat de Mises nca din 1920. Teoreticianul socialist Oskar Lange l-a ironizat pe Mises, sugernd sa i se ridice o statuie n holul ministerului polonez al planificarii centrale, pentru sprijinul pe care l-a adus prin critica sa la rezolvarea finala a problemei calculului economic n socialism. Acea statuie a lui Mises nu s-a facut, n schimb economiile socialiste au clacat .i n prezent exista n lume peste o duzina de institute purtnd numele lui Ludwig von Mises, unul chiar n Polonia. S-ar putea ntreba cineva, ct de actuale mai sunt conferin.ele lui Mises din moment ce socialismul lui Lange sau Lenin a fost discreditat? Despre ce ne-ar vorbi Mises azi, daca l-am invita sa conferen.ieze n Romnia? Eu cred ca ar vorbi despre cum ar fi putut arata o Romnie cu adevarat capitalista, despre cum am ratat privatizarea generalizata a activelor statului imediat dupa revolu.ie, care ne-ar fi scutit de foarte multe probleme ulterioare: de .omaj .i de

Prefa.a 13 gaurile negre din industrie, de infla.ia necesara pentru a le astupa, de hora sinistra a arieratelor .i a sectorului privat subfinan.at n favoarea celui public, de criza perpetua din medicina, transporturi, energie, educa.ie. Despre cum pensionarii ar fi avut batrne.i prospere daca am fi ncetat prompt schema Ponzi a pensiilor de stat .i am fi adoptat sisteme concuren.iale de pensii private bazate pe investirea capitalului .i nu pe redistribuirea taxelor. n fine, despre ct de pa.nica .i prospera ar putea fi o .ara n care nivelul fiscalita.ii ar fi mai apropiat de 5% dect de 70%. Impresionantul capitol despre socialism, n.eles ca sistem de planificare centralizata a ntregii economii, poate ar avea un caracter mai degraba didactic, dar cele despre interven.ionism, infla.ie .i ciclu ar fi n plina actualitate. Criza mondiala pe care o traim este explicata de teoria misesiana a ciclului economic. Acela.i sistem bancar exonerat de domnia legii proprieta.ii private este nucleul expansiunii monetare peste care au proliferat alte institu.ii financiare derivate, producnd iara.i distorsiunea la scara planetara a structurii de produc.ie: crend discrepan.e majore ntre ceea ce .i doresc consumatorii finali sau ct sunt dispu.i sa a.tepte nainte de a consuma .i ceea ce anticipeaza mul.i antreprenori sus.inu.i de sistemul bancar. Mises ar vorbi probabil despre falimentele generalizate care sunt necesare pentru lichidarea proiectelor investi.ionale eronate, ca o condi.ie pentru reluarea unei cre.teri economice sanatoase, nsa ar observa ca exact punctul nevralgic de unde ar trebui sa nceapa lichidarea, sistemul bancar cu ale sale active toxice, este men.inut artificial pe linia de plutire prin transferarea pierderilor catre actualele .i viitoarele bugete de stat. Erorile sunt multiplicate exponen.ial prin transformarea crizelor financiar-bancare n crize ale datoriilor publice. La moda sunt falimentele statelor, iar solu.ia proiectata la nivel interna.ional este transferarea responsabilita.ii suverane catre entita.i suprastatale. Uniunea Europeana se afla ntr-un moment cheie al dezvoltarii sale: pentru a putea gestiona crizele statale trebuie sa ob.ina controlul fiscal asupra statelor membre. Pentru ca aceasta tranzi.ie sa fie ct mai lipsita de diziden.i afla.i n pozi.ii relativ sustenabile, organismele financiare europene .i interna.ionale, precum FMI-ul,

sunt interesate ca toate statele viitoarei uniuni fiscale suprastatale sa fie ndeajuns de ndatorate. Miza prezen.ei FMI-ului n Romnia n ultimii ani nu este att salvarea aparen.elor de stabilitate financiara .i cau.ionarea conglomeratelor bancare straine cu expunere locala, urmarite de clasa politica .i de bancheri, ct cre.terea ndatorarii napoiatei Romnii pna la niveluri similare cu statele mature ale Europei: de la aproximativ 25% din PIB, Romnia trebuie sa ajunga la datorii de 75% sau chiar peste 100% din PIB. Mul.i ar spune ca probabil a.a trebuie sa se ntmple din moment ce intrarea n Uniunea Europeana a fost cea mai buna .ansa acordata Romniei. Mises ar raspunde ca pentru a fi europeni nu avem nevoie de Uniunea Europeana, ba ar fi chiar necesar sa ne dezbaram de ea. Ne-ar aminti lec.ia investi.iilor straine, ar observa ca muncitorii romni din straintate sunt deja importan.i investitori straini n Romnia .i ca ar fi mult mai convenabil, pentru cei rama.i .i pentru cei pleca.i, sa se creeze condi.iile unei productivita.i crescute n .ara. Ne-ar spune ca acest lucru se poate face cel mai bine prin instituirea liberului schimb nengradit de acorduri protec.ioniste, prin libertatea circula.iei capitalurilor, prin eliminarea reglementarilor minu.ioase ce sufoca produc.ia, printr-o fiscalitate minimala care sa atraga rapid investitorii straini .i, n fine, prin evitarea finan.arii din fonduri publice, europene sau na.ionale, care, prin condi.iile impuse .i direc.iile preferen.iale n care sunt alocate, nu fac dect sa redirec.ioneze resursele materiale .i energiile umane de la utilizari alternative mai urgente .i importante. Mises ar repeta ca dimensiunea teritoriala mica este un garant al liberta.ii economice: o .ara de dimensiuni mici, care depinde de comer.ul exterior, va fi obligata sa renun.e la politicile interven.ioniste .i sa adopte unele liberale pentru a-.i asigura un loc favorabil n diviziunea interna.ionala a muncii. Acest lucru nu near mpiedica sa luam ceea ce este bun .i admirabil de la Uniunea Europeana, lucruri ce .in de tradi.ia europeana a liberta.ii .i respectului pentru proprietatea privata, dar, n spirit universalist, ne-ar feri de ngradirea liberta.ii n grani.ele Uniunii. Tradi.ia europeana a liberta.ii nu exclude dreptul de secesiune, fie teritoriala, fie lingvistica, fie educa.ionala. Mises observa n alta parte, referitor la multina.ionalismul specific Europei de Est, ca libe

ralizarea nva.amntului, adica desprinderea completa a statului din sfera educa.iei, este o condi.ie prealabila a bunei n.elegeri .i cooperarii economice n teritorii cu popula.ie de mai multe na.ionalita.i. ntr-adevar, controlul etatist al educa.iei nu este important doar pentru o na.ionalitate majoritara n tentativa rau inten.ionata de a inculca minorita.ilor limba .i valorile sale cu for.a, ci .i pentru elitele de stat n controlul formarii min.ilor .i caracterelor celor mici sau tineri. Acesta este un motiv n plus pentru care, n spirit misesian, educa.ia ar trebui dezetatizata complet, adica ar trebui ca statul sa nu mai redistribuie impozite catre nva.amnt .i sa excluda practicile acreditarii sau acordarii de bonuri educa.ionale (vouchere). Aceste bonuri sunt n primul rnd garantul pastrarii unui anumit nivel de redistribu.ie a resurselor. Apoi, voucherele nseamna impunerea unui cadru supervizat de stat. Acest aranjament nu poate dect sa compromita, dupa re.eta dinamicii interven.ioniste prezentate n carte, ncercarea de a crea o pia.a libera a educa.iei. ntr-un asemenea cadru, institu.iile private care doresc sa ofere altceva dect ceea ce este impus de curricula ministeriala sunt sufocate, legal .i economic. Astfel, institu.iile de nva.amnt, private sau publice, nu pot concura dect pentru a fi cele mai bune fabrici de diplome cu linia de produc.ie specializata n satisfacerea criteriilor inerent etatiste impuse de reglementatorul central al educa.iei. n plus, orice e.ec va fi pus pe seama relativei liberalizari din domeniu .i analizele exper.ilor educa.ionali vor recomanda invariabil rentoarcerea la nva.amntul public, complet etatizat. Adagiul misesian dupa care libertatea este indivizibila nseamna ca respectul pentru institu.ia proprieta.ii private trebuie sa fie neadulterat, inclusiv n domeniul educa.iei. O moneda unica, ar spune Mises, este utila pentru eficientizarea comer.ului .i calculului economic interna.ional, nsa ceea ce trebuie sa ne dorim nu este o moneda unica europeana, ci o moneda unica universala .i libera de interven.ia autorita.ilor statale. Nu moneda Euro ar trebui sa fie .inta unei .ari libere, ci moneda pe care pia.a libera a ales-o de-a lungul istoriei .i care nu a fost nlaturata din prim-planul afacerilor interna.ionale dect cu eforturile seculare ale autorita.ilor interven.ioniste: aurul. Iar acest metal pre.ios nu ar trebui readus n circuitul monetar ntr-un co. valutar alaturi

de monede na.ionale compromise, a.a cum sugera de curnd .eful Bancii Mondiale solu.ie care ar permite iara.i folosirea aurului ca .ap ispa.itor pentru relele banilor de hrtie , ci pur .i simplu ca moneda de sine statatoare, independenta de orice aranjament etatist. Produsele financiare moderne, precum cardurile de credit .i pla.ile prin internet, ar observa Mises, ar face astazi cu att mai u.oara revenirea la utilizarea monetara a aurului, daca s-ar dori acest lucru. Dar Mises nici macar nu ar insista pe revenirea monetara anume a aurului, ci pe crearea unui cadru institu.iunal sanatos n care pia.a sa .i aleaga moneda pe care .i-o dore.te. Acest cadru ar con.ine cel pu.in libertatea produc.iei private de moneda .i a concuren.ei ntre diversele monede, n conjunc.ie cu rea.ezarea sistemelor bancare .i financiare n rigorile ordinii neadulterate a proprieta.ii private. Acest ultim lucru ar nsemna abolirea legisla.iei puterii liberatorii pentru monedele de stat .i dispari.ia privilegiului rezervelor frac.ionare pentru institu.iile bancare, adica a puterii acestora de a crea moneda din nimic. Recitindu-le acum, mi dau seama ca simplele prelegeri ale lui Mises ofera deschideri spre cele mai actuale solu.ii oferite de economi.tii .colii austriece de economie. Nu numai teoriile sale la care posteritatea a adaugat doar note de subsol (cum i place sa aminteasca prietenului meu Cristian Comanescu) sunt bine reprezentate n aceasta carte, dar am avut iara.i ocazia sa constat ct de aproape ajunsese Mises de concluzia, att de specifica autorilor mai recen.i, ca democra.ia, ca sistem politic al celui mai luminat tip de stat minimal, poarta n ea germenul propriei distrugeri. Mai nti, vorbind despre interven.ionism .i aratnd cum controlul pre.ului laptelui lasa mai mul.i consumatori fara lapte dect nainte, pu.in mai lipsea ca Mises sa arate cum se formeaza doua clase tipice de dependen.i: acei consumatori care au nevoie de puterea discre.ionara a statului pentru a stabili cine capata .i nu capata lapte .i acei producatori care au nevoie de acela.i decret de stat prin care se stabile.te cine produce .i nu produce lapte. Or, aceste clase dependente de stat, intrate n logica intereselor speciale descrisa n lec.ia a .asea, se pot permanentiza n exploatarea profitului politic .i redistribuirea costurilor catre restul societa.ii. Daca politicile interven.ioniste nu sunt adoptate de catre majoritate din

necunoa.tere, adica din hranirea unor idei false n perspectiva universalista .i idealist-democratica a lui Mises , ci ntr-o cinica .i prea buna cuno.tin.a de cauza, n perspectiva particularist-minoritartribalista a intereselor speciale , atunci e cazul sa ne gndim serios la posibilitatea distrugerii democratice a civiliza.iei. ntr-adevar, n lumina dezvoltarilor teoretice ulterioare din .coala austriaca, privitoare la folosirea sistemului democratic pentru liberul acces pe pia.a produc.iei de rele politice de catre cei mai abili n cumpararea voturilor cu promisiunea exproprierii prin taxe din ce n ce mai mari .i schemelor redistributive din ce n ce mai totalitare , este greu de vazut cum o conducere democratica n maniera misesiana a statului minimal poate fi altceva dect accident istoric. ntr-a .asea lec.ie Mises pare ca este la un pas de aceasta concluzie. Ceea ce trebuie nlaturat n acest caz nu sunt doar ideile economice proaste, ci .i infrastructura prin care aceste idei ajung sa domneasca sistematic .i pe care Mises o considera un c.tig permanent al liberta.ii democra.ia nsa.i ca sistem politic. n finalul volumului de fa.a, cele .apte lec.ii misesiene sunt completate de o concentrata biografie intelectuala a autorului, publicata ini.ial de Murray Rothbard n 1973. Prin caldura, stralucire .i luciditate, aceasta scurta lucrare clasica e depa.ita doar de exhaustiva biografie misesiana a lui J.G. Hlsmann. Profunzimea istorica .i accentul pus pe praxeologie .i pe metoda marginalista, aplicate ndeosebi la teoria monetara, recomanda eseul ca pe o necesara lectura timpurie pentru to.i ncepatorii de orientare misesiana. Tudor Smirna Membru fondator Institutul Ludwig von Mises Romnia

Cuvntnainte

Cartea aceasta reflecta pe deplin pozi.ia fundamentala a autorului, cea pentru care Ludwig von Mises a fost .i nca mai este admirat de urma.ii sai intelectuali .i detestat de adversari.... De.i fiecare din cele .ase lec.ii poate fi apreciata ca un eseu independent, armonia lor de ansamblu prilejuie.te cititorului o satisfac.ie estetica similara celei pe care o ncercam n fa.a unui edificiu arhitectonic bine nchegat. Fritz Machlup, Princeton, 1979 Spre sfr.itul anului 1958, cnd so.ul meu a fost invitat de Dr. Alberto Benegas-Lynch sa faca o calatorie n Argentina .i sa sus.ina acolo un ciclu de conferin.e, am fost rugata sa-l nso.esc. Cartea aceasta con.ine, n scris, cele ce a spus so.ul meu sutelor de studen.i argentinieni care au participat la acele conferin.e. Am sosit n Argentina c.iva ani dupa ce Pern fusese silit sa paraseasca .ara. El guvernase distructiv .i distrusese complet fundamentele economice ale Argentinei. Succesorii lui nu erau cu mult mai buni. .ara era pregatita pentru idei noi, iar so.ul meu era de asemenea pregatit sa le ofere.

Lec.iile lui au fost rostite n limba engleza, n enorma sala de conferin.e a Universita.ii din Buenos Aires. n doua camere alaturate cuvintele lui erau talmacite simultan n spaniola, pentru studen.i care le urmareau n ca.ti. Ludwig von Mises a vorbit fara nici un fel de ocoli.uri despre capitalism, socialism, interven.ionism, comunism, fascism, politici economice .i pericolele dictaturii. Tinerii aceia, care-l ascultau pe so.ul meu, nu .tiau multe despre libertatea pie.ei sau despre libertatea individuala. Dupa cum am scris nMy Years with Ludwig von Mises, cu privire la mprejurarea aceea, Daca cineva ar fi ndraznit pe atunci sa atace comunismul sau fascismul a.a cum facea so.ul meu, poli.ia ar fi dat buzna .i l-ar fi re.inut imediat, iar adunarea ar fi fost mpra.tiata . Auditoriul a reac.ionat ca .i cum s-ar fi deschis o fereastra, .i prin ea ar fi patruns n camere o adiere de aer proaspat. El vorbea liber, fara nici un fel de note. Ca de obicei, .i ordona gndurile dupa numai cteva cuvinte, notate pe o buca.ica de hrtie. .tia exact ce anume dorea sa spuna .i, ntrebuin.nd termeni relativ simpli reu.ea sa.i comunice ideile unui auditoriu nefamiliarizat cu opera lui, astfel nct cu to.ii n.elegeau exact ce anume li se spunea. Lec.iile au fost nregistrate, iar aceste nregistrari transcrise ulterior de un secretar de limba spaniola, al carui manuscris dactilografiat l-am gasit printre documentele postume ale so.ului meu. Lectura acelor pagini, mi-a evocat amintirea vie a entuziasmului deosebit cu care au primit acei argentinieni cuvintele so.ului meu. .i mi s-a parut, n calitate de ne-economista, ca lec.iile acestea, rostite n fa.a unui auditoriu sud-american nespecializat, erau mult mai u.or de n.eles dect multe dintre scrierile mai teoretice ale lui Ludwig von Mises. Am considerat ca ele con.ineau att de mult material valoros, attea gnduri importante astazi .i n viitor, nct ar trebui facute accesibile marelui public. Deoarece so.ul meu nu-.i revizuise niciodata transcrierile lec.iilor sale n vederea publicarii lor n volum, sarcina aceasta a ramas n seama mea. Am fost extrem de atenta sa pastrez intact sensul fiecarei propozi.ii, sa nu schimb nimic din con.inut .i sa pastrez toate expresiile pe care so.ul meu le utiliza adesea .i cu care cititorii sai sunt att de familiariza.i. Singura mea contribu.ie a fost sa rnduiesc laolalta propozi.iile .i sa elimin unele dintre micile expresii pe care

le ntrebuin.am uneori ntr-o discu.ie informala. Daca tentativa mea de a converti aceste lec.ii ntr-o carte a reu.it, este numai datorita faptului ca, n fiecare fraza, auzeam vocea so.ului meu, l auzeam vorbind. Amintirea lui ramasese vie n mine, vie n ce prive.te felul cum demonstrase limpede nocivitatea .i pericolul unei guvernari prea extinse, n ce prive.te felul lucid .i inteligibil n care prezentase diferen.ele dintre dictatura .i interven.ionism; n ce prive.te felul patrunzator .i spiritual n care invoca diverse personalita.i istorice; n ce prive.te felul cum cu numai cteva cuvinte reu.ea sa readuca la via.a vremuri de mult apuse. Doresc sa ma folosesc de acest prilej pentru a-i mul.umi bunului meu prieten George Koether pentru felul cum m-a secondat n aceasta ntreprindere. Experien.a sa editoriala .i familiaritatea sa cu teoriile so.ului meu au fost de un real folos n pregatirea acestui volum. Sper ca lec.iile acestea nu vor fi citite numai de speciali.ti, ci .i de numero.ii admiratori ai so.ului meu din rndurile noneconomi.tilor. .i sper din tot sufletul ca aceasta carte sa devina accesibila .i celor tineri, ndeosebi liceenilor .i elevilor de colegiu din lumea ntreaga. Margit von Mises, New York, iunie 1979.

1 Capitalismul

Expresiile figurative pe care le ntrebuin.am genereaza adesea nen.elegeri. Referindu-se la marii industria.i moderni .i la liderii marilor firme de afaceri, oamenii vorbesc, de pilda, despre regele ciocolatei , sau al bumbacului, sau al automobilului. Terminologia pe care o ntrebuin.eaza indica faptul ca ei nu vad, practic, nici o diferen.a ntre capii industriilor moderne .i regii feudali, ducii sau seniorii de altadata. De fapt, nsa, diferen.a e foarte mare, fiindca un rege al ciocolatei nu diriguie.te ctu.i de pu.in: elserve.te.El nu domne.te peste teritorii cucerite, independent de pia.a .i de clien.ii sai. Regele ciocolatei sau regele o.elului, sau regele automobilului, sau orice alt rege al industriei moderne depinde de industria n care activeaza .i de clien.ii pe care-i serve.te. Regele acesta trebuie sa-.i asigure bunavoin.a supu.ilor sai, consumatorii; el .i va pierde regatul de ndata ce nu mai este n masura sa furnizeze clien.ilor sai servicii mai bune la costuri mai scazute dect rivalii sai. Cu doua sute de ani n urma, nainte de nflorirea capitalismului, statutul social al unei persoane era fixat, de la un capat la altul al vie.ii sale; l mo.tenea de la parin.i .i apoi ramnea neschimbat. Daca se na.tea sarac, sarac ramnea, iar daca se na.tea bogat senior sau duce atunci .i pastra ducatul .i proprietatea corespunzatoare pna la sfr.itul zilelor. Ct despre produc.ie, industriile primitive de procesare existau aproape numai pentru beneficiul celor avu.i. Majoritatea popula.iei (nouazeci la suta sau chiar mai mult din popula.ia Europei) lucra pamntul .i nu venea n contact cu industriile de procesare, orientate

catre ora.e. Sistemul acesta rigid, al societa.ii feudale, a prevalat n cea mai mare parte a Europei, vreme de multe secole la rnd. nsa, pe masura ce popula.ia rurala sporea, a aparut un surplus de persoane relativ la pamnt. Pentru acest surplus de popula.ie, oameni lipsi.i de averi mo.tenite, nu era destul de lucru n agricultura .i nici nu le era cu putin.a sa se angajeze n industriile de procesare; mai marii ora.elor i mpiedicau s-o faca. Numarul acestor proscri.i continua sa creasca .i nimeni nu .tia ce sa faca cu ei. Ei erau proletari , n n.elesul deplin al termenului, proscri.i pe care guvernan.ii nu puteau dect sa-i trimita fie n case de munca .i binefacere, fie n aziluri pentru saraci. n anumite par.i ale Europei, mai cu seama n .arile de Jos .i n Anglia, aceste categorii de persoane au devenit att de numeroase nct, prin secolul al XVIII-lea, reprezentau o adevarata amenin.are la adresa men.inerii sistemului social existent. Astazi, cnd discutam despre condi.iile similare existente n India, sau n alte .ari n curs de dezvoltare, nu trebuie sa uitam ca, n Anglia secolului al XVIII-lea, condi.iile erau cu mult mai precare. Pe atunci, popula.ia Angliei numara .ase sau .apte milioane de suflete, dar din aceste .ase sau .apte milioane de oameni, mai mult de un milion, probabil doua milioane, nu erau dect asemenea proscri.i sarmani, carora sistemul social existent nu le oferea nici o posibilitate. Soarta care urma sa fie rezervata acestor proscri.i reprezenta una din marile probleme cu care se confrunta Anglia, n secolul al XVIII-lea. O alta problema majora era lipsa de materii prime. Britanicii erau sili.i sa-.i puna, n mod ct se poate de serios, urmatorea ntrebare: ce vom face n viitor, cnd padurile noastre vor nceta sa ne mai asigure lemnul necesar pentru industrii .i pentru ncalzirea caselor noastre? Pentru clasele stapnitoare, situa.ia era disperata. Oamenii de stat nu .tiau ce sa faca, iar aristocra.ia aflata la putere era lipsita de orice idei cu privire la mbunata.irea condi.iilor existente. n aceasta situa.ie sociala ngrijoratoare s-au ivit nceputurile capitalismului modern. O parte dintre acei proscri.i, dintre acei oameni saraci, au ncercat sa organizeze mici ateliere, n care se puteau produce anumite lucruri. Aceasta a fost o inova.ie. Ace.ti inovatori nu produceau bunuri scumpe, destinate exclusiv claselor superioare; ei produceau bunuri mai ieftine, pentru uzul tuturor. .i aceasta a fost

originea capitalismului, a.a cum l cunoa.tem astazi. A fost nceputul produc.iei de masa,care este principiul fundamental al industriilor capitaliste. n vreme ce vechile industrii de procesare, care-i serveau pe oamenii nstari.i din ora.e, nu produceau dect aproape exclusiv pentru a satisface cererile claselor de sus, noile industii capitaliste au nceput sa produca lucruri accesibile pentru oamenii de rnd. Era produc.ia de masa, destinata sa satisfaca nevoile maselor. Acesta este principiul fundamental al capitalismului, a.a cum exista el astazi n toate .arile care se bucura de un sistem dezvoltat de produc.ie n masa: marile firme de afaceri, care sunt .inta celor mai fanatice atacuri ale a.a-numi.ilor stngi.ti, produc aproape exclusiv pentru a satisface dorin.ele maselor. ntreprinderile care produc exclusiv bunuri de lux, pentru cei avu.i, nu pot atinge niciodata dimensiunile marilor firme de afaceri. Iar astazi, persoanele care lucreaza n marile fabrici sunt .i pricipalii consumatori ai produselor realizate n asemenea fabrici. Aceasta este diferen.a fundamentala existenta ntre principiile capitaliste de produc.ie .i cele feudale, din vremurile trecute. Cnd oamenii presupun, sau pretind, ca exista o diferen.a ntre producatorii .i consumatorii produselor marilor firme, ei comit o eroare grava. n magazinele universale americane, pute.i auzi sloganul consumatorul are ntotdeauna dreptate . .i acest consumator nu este altul dect cel care produce n fabrici aceste bunuri, comercializate n magazinele universale. Cei ce gndesc ca puterea marilor firme este enorma comit, de asemenea, o eroare, deoarece marile afaceri depind n ntregime de patronajul celor ce le cumpara produsele: chiar .i cea mai mare ntreprindere .i pierde puterea .i influen.a, de ndata ce .i pierde clien.ii. n urma cu cincizeci sau .aizeci de ani, n mai toate .arile capitaliste se spunea despre companiile feroviare ca sunt prea mari .i prea puternice: ca ele formeaza un monopol; ca nu este posibil sa intre cineva n competi.ie cu ele. Se afirma ca, n domeniul transporturilor, capitalismul ar fi atins deja un stadiu n care devenea autodizolvant, deoarece eliminase competi.ia. Ceea ce treceau cu vederea ace.ti oameni, era faptul ca puterea companiilor feroviare depindea de capacitatea lor de a servi consumatorii mai bine dect orice alta metoda de transport. Desigur, ar fi fost ridicol ca cineva sa rivalizeze cu aces

te mari firme feroviare construind nca o cale ferata, paralela cu cea veche, deoarece aceasta era suficienta pentru a satisface necesita.ile existente. nsa, foarte curnd, s-au ivit alt fel de rivali. Libertatea de a intra n competi.ie nu nseamna ca po.i reu.i imitnd sau copiind, pur .i simplu, exact ce au facut al.ii naintea ta. Libertatea presei nu nseamna ca ai dreptul sa copiezi textul scris de altul .i sa dobnde.ti astfel succesul pe care celalalt l merita pe deplin, datorita realizarilor sale. Ea nseamna ca ai dreptul sa scrii ceva diferit. Libertatea de a intra n competi.ie cu firmele de cai ferate, de pilda, nseamna ca e.ti liber sa inventezi ceva, sa faci ceva care va pune n dificultate caile ferate, astfel nct competitivitatea lor sa devina foarte precara. n Statele Unite mijloacele de transport care au rivalizat cu transportul feroviar autobuze, automobile, camioane .i avioane au determinat pierderi importante pentru caile ferate, care s-au vazut aproape complet nfrnte n domeniul transportului de calatori. Dezvoltarea capitalismului consta n ob.inerea de catre to.i a dreptului de a servi clien.ii mai bine .i/sau mai ieftin. .i aceasta metoda, acest principiu, a transformat ntrega lume, ntr-un interval de timp relativ scurt, facnd cu putin.a o cre.tere fara precedent a popula.iei. n Anglia secolului al XVIII-lea, din roadele pamntului nu puteau trai dect .ase milioane de oameni, la un nivel de trai foarte redus. Astazi (1958 n. tr.), peste cincizeci de milioane de persoane se bucura de un nivel de trai mult mai ridicat chiar .i dect acela al persoanelor nstarite din secolul al XVIII-lea. .i nivelul de trai din Anglia zilelor noastre ar fi, probabil, nca .i mai ridicat, daca nu s-ar fi irosit o mul.ime de energie britanica n episoade ce s-au dovedit a fi, din numeroase puncte de vedere, aventuri politice .i militare care se puteau evita. Aceasta este realitatea cu privire la capitalism. Astfel, daca un englez sau, mai general, orice alta persoana, din orice .ara de pe mapamond le spune astazi prietenilor sai ca este un adversar al capitalismului, i se poate da o replica minunata: .tim ca popula.ia acestei planete este acum de zece ori mai numeroasa dect n epoca precapitalista; .tim ca to.i oamenii care traiesc azi se bucura de un nivel de trai mai ridicat dect acela al stramo.ilor tai, din epoca precapitalista. Dar cum putem .ti daca tu e.ti acel unu din zece, care

ar fi supravie.uit n absen.a capitalismului? Simplul fapt ca traie.ti astazi dovede.te succesul capitalismului, fie ca pui sau nu mare pre. pe propria ta via.a . n ciuda tuturor beneficiilor care i se datoreaza, capitalismul a fost atacat .i criticat cu furie. Este necesar sa n.elegem originea acestei antipatii. Este un fapt ca ura de capitalismnus-a nascut n mijlocul maselor,nicin mijlocul muncitorilor n.i.i, ci n rndurile aristocra.iei posesoare de pamnturi clasele superioare, nobilimea britanica .i cea continentala. Ace.ti oameni repro.au capitalismului o mprejurare neplacuta pentru ei: la nceputul secolului al XIX-lea, salariile sporite platite de industria.i muncitorilor for.au aristocra.ia rurala sa plateasca salarii la fel de ridicate muncitoriloragricoli. Aristocra.ia a atacat industriile criticnd nivelul de trai al maselor de lucratori. Desigur, din punctul nostru de vedere, nivelul de trai al muncitorilor de pe atunci era extrem de scazut; condi.iile din vremea capitalismului timpuriu erau absolut .ocante, dar nu din cauza ca nou dezvoltatele industrii capitaliste i-ar fi lezat pe muncitori. Persoanele angajate pentru a munci n fabrici cunoscusera deja, n prealabil, un nivel de existen.a practic subuman. Vechea poveste bine cunoscuta, repetata de sute de ori, care afirma ca fabricile angajau femei .i copii .i ca aceste femei .i ace.ti copii ar fi trait n condi.ii satisfacatoare nainte de a lucra n fabrici, este unul din marile falsuri ale istoriei. Mamele care lucrau n fabrici nu aveau cu ce sa gateasca; ele nu .i paraseau caminele sau bucatariile pentru a merge sa lucreze n fabrici, ele mergeau n fabrici deoarece nu aveau bucatarii, sau, daca aveau bucatarii, nu aveau ce sa gateasca n ele. Iar copiii nu soseau din a.ezaminte de copii confortabile. Ei erau nfometa.i .i aproape mor.i de inani.ie. .i toata vorbaria despre a.a numitele orori de nedescris ale capitalismului timpuriu poate fi respinsa cu ajutorul unei singure statistici: tocmai n anii n care s-a dezvoltat capitalismul britanic, tocmai n perioada numita, 1830, tocmai n acei n Anglia, Revolu.ia Industriala, n anii 1760 ani, popula.ia Angliei s-a dublat, ceea ce nseamna ca sute sau mii de copii, care nainte ar fi murit, au supravie.uit .i au crescut, pentru a deveni barba.i .i femei.

Fara ndoiala, condi.iile din vremurile de mai nainte erau foarte nesatisfacatoare. Afacerile capitaliste le-au mbunata.it. Tocmai acele manufacturi timpurii sunt cele care au purtat de grija lucratorilor, fie direct, fie indirect, prin exportarea de produse .i importarea de hrana .i materii prime din alte .ari. n mod repetat, istoricii capitalismului timpuriu au falsificat istoria pentru a ntrebuin.a un cuvnt ct se poate de binevoitor. Circula o anecdota, foarte posibil inventata, care l privea pe Benjamin Franklin. Se povestea ca Ben Franklin ar fi vizitat o .esatorie de bumbac n Anglia .i ca proprietarul manufacturii i-ar fi spus, plin de mndrie: Privi.i, fabricam produse de bumbac pentru Ungaria . Benjamin Franklin, privind n jur .i vazndu-i pe lucratori mbraca.i deplorabil, ar fi replicat: De ce nu produce.i cte ceva .i pentru proprii dumneavoastra angaja.i? Dar acele exporturi despre care vorbea proprietarul .esatoriei nsemnau tocmai ca el produceantr-adevarpentru proprii sai angaja.i, deoarece Anglia trebuia sa-.i importe toate materiile prime. Nu exista bumbac nici n Anglia, nici n Europa continentala. Exista un deficit de hrana n Anglia, a.a ca hrana trebuia importata din Polonia, din Rusia .i din Ungaria. Aceste exporturi constituiau pla.ile pentru hrana importata, care facea cu putin.a supravie.uirea popula.iei britanice. Exista numeroase exemple, culese din istoria acelor vremuri care pot ilustra atitudinea nobilimii .i a aristocra.iei fa.a de muncitori. Doresc sa citez numai doua. Primul se refera la faimosul sistem britanic cunoscut sub denumirea de Speenhamland. Este vorba de un sistem prin care guvernul britanic le platea tuturor muncitorilor care nu c.tigau salariul minim (stabilit de oficialita.i), diferen.a dintre salariile pe care le primeau .i acest salariu minim. n felul acesta, aristocra.ia rurala era scutita de necazul produs de necesitatea de a plati salarii mai mari n agricultura. Nobilimea continua sa plateasca salariile tradi.ionale reduse, iar guvernan.ii le suplimentau, determinndui astfel pe lucratori sa nu paraseasca muncile agricole .i sa nu-.i caute slujbe n sistemul manufacturier urban. Optzeci de ani mai trziu, dupa expansiunea capitalismului din Anglia n Europa continentala, aristocra.ia rurala europeana a reac.ionat, din nou, mpotriva acestui nou sistem de produc.ie. Junkerii prusaci din Germania, pierzndu-.i numero.i lucraori n

beneficiul industriilor capitaliste, care ofereau salarii mai bune, au inventat un termen special pentru a desemna problema:Landflucht parasirea regiunilor rurale. Iar n parlamentul german, ei discutau cum poate fi stavilit acestrau, caci a.a era evaluata situa.ia, din punctul lor de vedere. Prin.ul Bismarck, faimosul cancelar al Reichului german, a afirmat ntr-un discurs: Am ntlnit un om la Berlin, un om care lucrase cndva pe mo.ia mea, .i l-am ntrebat: De ce ai parasit mo.ia; de ce ai plecat de la .ara; de ce locuie.ti acum la Berlin? .i, dupa spusele lui Bismark, omul ar fi raspuns: N-ave.i a.a frumoaseBiergartenn sat, cum avem aici, n Berlin, unde po.i sa stai jos, sa bei bere, .i sa ascul.i muzica. Desigur, aceasta poveste era spusa din punctul de vedere al prin.ului Bismarck, patronul, care nu coincidea cu punctul de vedere al tuturor angaja.ilor sai. Ace.tia se angajasera n industrie deoarece industria le oferea salarii sporite .i le ridica nivelul de trai la cote fara precedent. Astazi, n .arile capitaliste, exista o diferen.a relativ mica ntre nivelurile de trai al a.a-ziselor clase superioare .i, respectiv, al celor inferioare; ambele se bucura de hrana, mbracaminte .i adapost. Dar n secolul al XVIII-lea .i mai devreme, diferen.a ntre reprezentantul clasei de mijloc .i reprezentantul clasei inferioare era ca omul din clasa de mijloc avea ncal.aminte, pe cnd cel din clasa inferioara nuavea. Astazi, n Statele Unite, diferen.a ntre omul bogat .i omul sarac este adesea diferen.a dintre un Cadillac .i un Chevrolet. Este posibil ca Chevrolet-ul sa fie cumparat la mna a doua, dar, n esen.a el asigura acelea.i foloase posesorului: va putea .i el sa circule cu automobilul dintr-un loc n altul. Mai mult dect 50% din popula.ia Statelor Unite este formata din persoane care locuiesc n case .i apartamente care le apar.in. Atacurile mpotriva capitalismului n special n legatura cu salariile mai ridicate pornesc de la presupozi.ia falsa ca salariile ar fi, n ultima instan.a, platite de altcineva dect de angaja.ii din fabrici. Este, desigur, normal ca economi.tii .i studen.ii n economie sa distinga ntre muncitor .i consumator .i sa analizeze aceste roluri separat. Dar, n realitate, fiecare consumator trebuie, ntr-un fel sau n altul, sa c.tige banii pe care-i cheltuie, iar imensa majoritate a consumatorilor se compune tocmai din aceia.i oameni care lucreaza, ca angaja.i, n ntreprinderile care produc lucrurile pe

care ei le consuma. n regim capitalist, ratele salariale nu sunt stabilite de o clasa diferita de cea a persoanelor salariate; este vorba deunii .i aceia.ioameni. Nucorpora.ia hollywoodiana este cea care stabile.te salariul vedetei de cinema, ci oamenii care platesc biletele de intrare la film. .inuantreprenorul care organizeaza un meci de box este cel care satisface cererile enorme ale boxerilor renumi.i, ci persoanele care platesc taxele de vizionare a meciului. Distinc.ia dintre patron .i angajat este o distinc.ie care se face n teoria economica, nu una care se observa n realitate; aici, patronul .i salariatul sunt, n ultima instan.a, una .i aceea.i persoana. n multe .ari exista persoane care gndesc ca este foarte injust ca un om care trebuie sa sus.ina o familie cu mai mul.i copii sa c.tige acela.i salariu cu un altul, care nu se ntre.ine dect pe sine nsu.i. Dar ntrebarea nu este daca patronului ar trebui sau nu sa-i revina o mai mare responsabilitate pentru marimea familiei salariatului. ntrebarea pe care trebuie sa o punem n acest caz este urmatoarea: E.ti dumneata, ca individ, gata sa plate.timai multpentru ceva, sa zicem pentru o pine, daca .i se spune ca omul care produce aceasta pine are .ase copii? O persoana sincera va raspunde, cu siguran.a, negativ, spunnd: n principiu a. face-o, dar n fapt, daca ar costa mai pu.in, mai degraba a. cumpara pinea produsa de omul fara copii. Realitatea este ca, daca cumparatorii nu-i platesc patronului suficient pentru ca acesta sa-.i poata plati angaja.ii, devine imposibil ca afacerea sa sa continue. Sistemul capitalist nu a fost numit capitalism de catre un adept al sau, ci de catre un individ care-l considera cel mai rau dintre toate sistemele istorice, cel mai greu blestem cazut vreodata asupra omenirii. Omul acesta era Karl Marx. Cu toate acestea, n-avem motive sa respingem termenul lui Marx, deoarece el descrie limpede sursa marilor progrese sociale, facute cu putin.a de capitalism. Aceste progrese sunt rezultatele acumularii de capital; ele se bazeaza pe faptul ca oamenii, de regula, nu consuma tot ce produc, ci economisesc .i investesc o parte din acest produs. n legatura cu aceasta problema circula o serie de nen.elegeri .i pe parcursul acestor prelegeri voi avea prilejul sa ma opresc la cele mai importante nen.elegeri vehiculate n legatura cu acumularea de capital, utilizarea capitalului, .i avantajele universal raspndite care se pot dobndi de pe urma aces

tei utilizari. Ma voi referi la capitalism ndeosebi n lec.iile privitoare la investi.iile straine .i n cea privitoare la cea mai critica problema politica a zilelor noastre, infla.ia. .ti.i, desigur, ca infla.ia nu exista doar n aceasta .ara. Ea constituie astazi o problema n ntreaga lume. Un fapt adesea trecut cu vederea, referitor la capitalism, este acesta: economiile aduc beneficii tuturor celor doritori sa produca sau sa c.tige salarii. Cnd un om dobnde.te o anumita cantitate de bani sa zicem, o mie de dolari .i, n loc sa-i cheltuie, i ncredin.eaza unei banci de economii sau unei companii de asigurari, banii ajung n minile unui antreprenor, un om de afaceri, care va avea astfel posibilitatea sa ini.ieze un proiect pe care mai nainte nu-l putea ini.ia, deoarece capitalul necesar nu era disponibil. Ce va face acum omul de afaceri cu acest capital suplimentar? Primul lucru pe care trebuie sa-l faca, prima utilizare pe care trebuie s-o dea acestui capital suplimentar, este sa angajeze muncitori .i sa achizi.ioneze materii prime ac.iuni prin care va determina o cerere suplimentara pentru muncitori .i materii prime, precum .i o tendin.a de cre.tere a salariilor .i a pre.urilor la materii prime. Cu mult nainte ca cel care a economisit, sau antreprenorul, sa ob.ina vreun profit din toate acestea, muncitorul neangajat, producaorul de materii prime, fermierul .i salariatul ajung cu to.ii sa ia parte la beneficiile noilor economii. Cnd va dobndi antreprenorul ceva de pe urma proiectului depinde de configura.ia viitoare a pie.ei .i de capacitatea sa de a anticipa corect configura.ia viitoare a pie.ei. Dar att muncitorii, ct .i producatorii de materii prime, .i ob.in beneficiile imediat. S-a vorbit mult, cu vreo treizeci sau patruzeci de ani n urma, despre politica salariala , cum i s-a spus, a lui Henry Ford. Una din marile realizari ale domnului Ford a fost ca platea salarii mai mari dect al.i industria.i sau alte ntreprinderi. Politica sa salariala a fost numita o inven.ie , dar nu este suficient sa afirmam ca aceasta politica nou inventata a fost rezultatul liberalita.ii domnului Ford. O noua ramura de afaceri, sau o noua fabrica ntr-o ramura de afaceri deja existenta, trebuie sa atraga muncitori dinalteslujbe, din alte par.i ale .arii, sau chiar din alte .ari. .i singura cale pentru a ob.ine acest rezultat este sa li se ofere muncitorilor salarii mai mari pentru munca

lor. A.a s-au petrecut lucrurile n vremurile de nceput ale capitalismului, .i a.a se petrec nca .i astazi. Cnd manufacturierii din Marea Britanie au nceput sa produca .esaturi de bumbac, ei au oferit lucratorilor salarii mai mari dect cele pe care le primisera nainte. Desigur, un mare procentaj din ace.ti lucratori nu primisera nimic nainte .i erau dispu.i sa accepte orice suma li se oferea. Dar, n scurt timp, pe masura ce se acumula din ce n ce mai mult capital .i se dezvoltau din ce n ce mai multe ntreprinderi, ratele salariale au crescut, determinnd cre.terea fara precedent a popula.iei britanice la care m-am referit. Evocarea plina de dispre. a capitalismului de catre unii oameni, care-l prezinta ca pe un sistem destinat sa-i navu.easca pe cei boga.i .i sa-i saraceasca pe cei saraci, este gre.ita de la un capat la celalalt. Teza lui Marx privitoare la sosirea socialismului se baza pe ipoteza ca muncitoriideveneaumai saraci, ca masele deveneaumai lipsite de mijloace de subzisten.a .i ca, n cele din urma, ntreaga avu.ie a unei .ari avea sa se concentreze n minile ctorva oameni, sau chiar ale unui singur om. Iar apoi masele de muncitori saracite se vor revolta .i vor expropria boga.iile proprietarilor avu.i. Conform acestei doctrine a lui Karl Marx, n cadrul sistemului capitalist nu poate exista nici o .ansa, nici o posibilitate de mbunata.ire a condi.iilor de trai ale muncitorilor. n 1864, adresndu-se Asocia.iei Interna.ionale a Muncitorilor, n Anglia, Marx sus.inea ca opinia conform careia sindicatele ar putea mbunata.i condi.iile celor ce muncesc este absolut gre.ita . El numea politica sindicala, de solicitare a unor rate salariale mai ridicate .i a reducerii programului de lucru, conservatoare conservatorismul fiind, desigur, cel mai peiorativ termen din vocabularul lui Karl Marx. El sugera ca sindicatele ar trebui sa-.i fixeze un .el nou,revolu.ionar: anume de a ispravi n ntrgime cu sistemul salarial , a.eznd socialismul proprietatea de stat asupra mijloacelor de produc.ie n locul sistemului proprieta.ii private. Daca privim n urma, ndeosebi la istoria Angliei ncepnd din 1865, constatam ca Marx s-a n.elat n toate privin.ele. Nu exista nici o .ara capitalista occidentala n care condi.iile de trai ale maselor sa nu fi cunoscut mbunata.iri fara precedent. Toate aceste progrese, din ultimii optzeci sau nouazeci de ani, s-au facutn ciudapronosti

curilor lui Karl Marx. ntr-adevar, sociali.tii marxi.ti credeau ca nivelul de trai al muncitorilor nu va putea fi niciodata ameliorat. Ei acceptasera o teorie falsa, faimoasa lege de fier a salariilor lege care afirma ca salariul muncitorului n regim capitalist nu poate depa.i cantitatea necesara pentru subzisten.a lui, astfel nct sa poata presta servicii n ntreprindere. Marxi.tii .i sus.ineau teza dupa cum urmeaza: daca ratele salariale ale muncitorilor cresc, ridicnd salariile deasupra nivelului de subzisten.a, atunci muncitorii vor avea mai mul.i copii; .i ace.ti copii, odata intra.i n rndurile for.ei de munca, vor spori numarul lucratorilor, pna la pragul dupa care ratele salariale vor scadea, readucndui pe muncitori la nivelul de subzisten.a la acel nivel minimal de supravie.uire, abia suficient pentru a mpiedica popula.ia sa moara de inani.ie. Dar aceasta idee a lui Marx, mparta.ita .i de mul.i al.i sociali.ti, se bizuie pe o imagine a muncitorului aidoma celei utilizate pe buna dreptate de biologi pentru a studia via.a animalelor, de pilda a .oarecilor. Daca sporim cantitatea de hrana disponibila pentru organisme animale, sau pentru microbi, atunci mai mul.i dintre ace.tia vor supravie.ui. Iar reducndu-le hrana, le vom reduce numarul. Dar omul este diferit. Pna .i muncitorul n ciuda faptului ca marxi.tii nu recunosc acest lucru are dorin.e omene.ti, altele dect hrana .i reproducerea speciei. O cre.tere a salariilor reale nu determina doar o cre.tere a popula.iei, ci .i, nainte de orice,o mbunata.ire a nivelului mediu de trai. Iata de ce ne bucuram astazi de un nivel de trai mai ridicat n Europa Occidentala .i n Statele Unite dect n .arile n curs de dezvoltare, de pilda din Africa. Este necesar sa insistam, nsa, asupra faptului ca acest nivel de trai mai ridicat depinde de capitalul real investit. A.a se explica diferen.a dintre condi.iile existente n Statele Unite .i cele din India; metodele moderne de combatere a bolilor contagioase au fost adoptate .i n India ntr-o anumita masura, cel pu.in .i efectul a fost o cre.tere fara precedent a popul.iei, dar, deoarece aceasta cre.tere a popula.iei n-a fost nso.ita de o cre.tere corespunzatoare a volumului de capital investit, consecin.a a fost o cre.tere a saraciei.Prosperitatea unei .ari este direct propor.ionala cu volumul de capital investit pe individ.

Sper ca pe parcursul urmatoatelor lec.ii voi avea prilejul sa analizez mai ndeaproape aceste probleme .i ca voi reu.i sa le clarific, deoarece anumite expresii cum ar fi capitalul investitper capita necesita explica.ii mai degraba amanun.ite. Dar va trebui sa ne amintim ca, n materie de politici economice, nu exista miracole. Ve.i fi citit multe articole n presa .i ve.i fi auzit multe discursuri despre a.a-numitul miracol german redresarea Germaniei dupa nfrngerea .i distrugerea ei n cel de al doilea razboi mondial. Dar n-a fost vorba de nici un miracol. A fost vorba de aplicareaprincipiilor economiei libere de pia.a,a metodelor capitalismului, cu toate ca acestea n-au fost aplicate complet, n toate privin.ele. Orice .ara poate genera miracole economice asemanatoare, de.i trebuie sa insist asupra faptului ca redresarea economica nuprovine din miracole; ea este consecin.a politicilor economice sanatoase .i provine din adoptarea acestora.

2 Socialismul

Ma aflu aici la Buenos Aires, invitat de Centro de Difusin de Economa Libre. Oare ce nseamna economa libre? Ce nseamna, oare, sistemul acesta al liberta.ii economice? Raspunsul e simplu: este vorba de economia de pia.a, este vorba de sistemul n care cooperarea indivizilor n cadrul diviziunii sociale a muncii este realizata prin intermediul pie.ei. Pia.a aceasta nu este un loc; este unproces, este modul n care, prin vnzare .i cumparare, prin produc.ie .i consum, indivizii contribuie la mersul de ansamblu al societa.ii. Analiznd acest sistem de organizare economica economia de pia.a ntrebuin.am expresia libertate economica . Foarte frecvent oamenii nu-i n.eleg sensul, creznd ca libertatea economica este complet separata de alte liberta.i .i ca aceste alte liberta.i pe care ei le socotesc mai importante ar putea fi prezervate chiar .i n absen.a liberta.ii economice. n.elesul liberta.ii economice este acesta: individul este n masura saaleagafelul n care dore.te sa se integreze n ansamblul societa.ii. Individul .i poate alege cariera, el este liber sa faca ceea cedore.tesa faca. Toate acestea nu trebuie, desigur, interpretate n sensul pe care atta lume l mprumuta astazi cuvntului libertate; trebuie interpretate, mai degraba, in sensul ca, gra.ie liberta.ii economice, omul este eliberat de constrngeri naturale. n natura nu exista nimic care sa poata fi numit libertate, exista numai regularitatea legilor naturii, carora omul trebuie sa le deaascultare, daca dore.te sa-i izbuteasca ceva.

ntrebuin.nd termenul libertate, a.a cum se aplica el fiin.elor umane, avem n vedere numai libertatean cadrul societa.ii. Totu.i, astazi, mul.i considera ca liberta.ile sociale sunt independente unele de altele. Cei ce se autointituleaza astazi liberali revendica masuri politicediametral opuse acelora pe care liberalii din secolul al XIX-lea le sus.ineau n programele lor. A.a numi.ii liberali de azi mparta.esc ideea, foarte raspndita, ca libertatea de expresie, de gndire, libertatea presei .i a religiei, libertatea de a nu fi arestat fara judecata a.adar toate aceste liberta.i pot fi prezervate n absen.a a ceeace se nume.te libertate economica. Ei nu realizeaza ca, ntr-un sistem din care pia.a este absenta, n care guvernul dirijaza totul, toate aceste alte liberta.i sunt iluzorii, chiar daca iau forma de legi .i sunt consemnate n constitu.ii. Sa ne oprim la una dintre liberta.i,libertatea presei. Daca guvernul are n proprietatea sa toate tiparni.ele, el va stabili ce se tipare.te .i ce nu se tipare.te. .i daca guvernul este proprietarul tuturor tiparni.elor .i stabile.te ce se tipare.te .i ce nu se tipare.te, atunci posibilitatea de a tipari contraargumente de orice fel, ndreptate mpotiva ideilor promovate de guvern, devine, practic,inexistenta. Libertatea presei dispare. .i la fel stau lucrurile cu toate celelalte liberta.i. ntr-o economie de pia.a, individul este liber sa-.i aleaga orice cariera dore.te, sa-.i aleaga modul sau propriu de integrare n societate. ntr-un regim socialist, nsa, lucrurile nu stau la fel: cariera sa e stabilita prin decret guvernamental. Guvernul poate ordona persoanelor pe care nu le agreaza, carora nu dore.te sa le permita sa locuiasca n anumite regiuni, sa se mute n alte regiuni .i n alte locuri. .i guvernul este ntotdeauna n masura sa justifice o asemenea decizie, declarnd ca planul guvernamental necesita prezen.a cutarui ceta.ean eminent la cteva mii de kilometri distan.a de loculn care este el nedorit de cei afla.i la putere. Este adevarat ca libertatea de care se poate bucura cineva ntr-o economie de pia.a nu este o libertate perfecta din punct de vedere metafizic. Dar o libertate perfecta nu exista. Libertatea are sens numai n cadrul societa.ii. Teoreticienii dreptului natural din secolul al XVIII-lea n frunte cu Jean Jacques Rousseau credeau ca pe vremuri, n trecutul ndepartat, oamenii s-ar fi bucurat de ceva

numit libertate naturala . Dar n epoca aceea ndepartata indivizii nu erau liberi, ci se aflau la bunul plac al oricui ar fi fost mai puternic dect ei. Celebrele cuvinte ale lui Rousseau: Omul s-a nascut liber .i este pretutindeni n lan.uri poate ca suna bine, dar, n fapt, omulnuse na.te liber. Omul este la na.tere un sugar foarte plapnd. Fara protec.ia parin.ilor sai, fara protec.ia oferita parin.ilor sai de societate, el ar fi incapabil sa supravie.uiasca. Libertatea n societate nseamna ca un om depinde de ceilal.i n aceea.i masura n care ceilal.i depind de el. Societatea n regimul economiei de pia.a, n condi.ii de economa libre , nseamna o situa.ie n care fiecare i serve.te pe conceta.enii sai .i este n schimb servit de ei. Oamenii .i imagineaza ca exista n economia de pia.a patroni independen.i de bunavoin.a .i concursul celorlal.i oameni. Ei .i imagineaza ca marii industria.i, oamenii de afaceri, antreprenorii sunt adevara.ii patroni ai sistemului economic. Dar este o iluzie. Adevara.ii patroni ai sistemului economic sunt consumatorii. .i cnd consumatorii nceteaza de a mai patrona anumite afaceri, acei oameni de afaceri sunt fie sili.i sa-.i abandoneze pozi.ia preeminenta din cadrul sistemului economic, fie sa-.i adapteze ac.iunile dorin.elor .i ordinelor consumatorilor. Una din cele mai cunoscute propagatoare ale comunismului a fost Lady Passfield, al carei nume de fata era Beatrice Potter, .i care .i-a c.tigat reputa.ia .i datorita so.ului ei, Sidney Webb. Aceasta lady era fiica unui afacerist bogat .i, n tinere.e, a lucratca secretara a tatalui ei. n memoriile sale ea scrie: n ntreprinderea tatalui meu, toata lumea trebuia sa dea ascultare ordinelor tatalui meu, patronul. Doar el avea de dat ordine, dar lui nu-i ordona nimeni nimic . Aceasta perspectiva este una foartelimitata. Tatal eiprimeaordine de la consumatori, de la cumparatorii produselor sale. Din nefericire, ea n-a reu.it sa vadaacesteordine; ea n-a reu.it sa vada ce se petrece ntr-o economie de pia.a, pentru ca nu o interesau dect ordinele date in interiorul biroului sau fabricii tatalui ei. Orice problema economica am aborda, nu trebuie sa uitam cuvintele marelui economist francez Frdric Bastiat, care .i-a intitulat un stralucit eseu Ce qu on voit et ce qu on ne voit pas ( Ceea ce se vede .i ceeea ce nu se vede ). Pentru a n.elege felul cum opereaza un sistem economic nu trebuie sa ne oprim numai la lucruri care se vad,

ci suntem nevoi.i sa ne ndreptam aten.ia .i catre lucruri ce nu pot fi percepute direct. De pilda, un ordin dat de patron unui func.ionar din birou poate fi auzit de to.i cei prezen.i n ncapere. Ceeace nu se aude sunt ordinele primite de patron de la clien.ii sai. De fapt, n sistemul capitalist, patroni sunt, n ultima instan.a, consumatorii. Nu statul este suveran, ci popula.ia. .i dovada suveranita.ii consumatorilor este ca ei audreptul de a fi nesabui.i. Acesta este privilegiul suveranului. El are dreptul de a comite gre.eli, nimeni nu-l poate mpiedica sa le comita, dar trebuie sa plateasca, desigur, pentru gre.elile sale. Afirmnd suprema.ia consumatorului, sau suveranitatea sa, nu afirmam ca el nu face gre.eli, ca ar fi un om care .tie ntotdeauna ce este mai bine pentru el. Consumatorii cumpara sau consuma, adesea, lucruri pe care nu s-ar cadea sa le cumpere sau sa le consume. Dar ideea ca ar exista o forma de guvernare capitalista, capabila de a-i mpiedica pe oameni sa-.i provoace ei n.i.i neplaceri, controlndule consumul, este falsa. Guvernul imaginat ca autoritate paterna, ca tutore universal, este ideea celor ce favorizeaza socialismul. Cu c.iva ani n urma, in Statele Unite, guvernul a ncercat un a.a numit nobil experiment . Experimentul acesta nobil a luat forma unei legi, care interzicea cumpararea .i vnzarea bauturilor acoolice. Este cu siguran.a adevarat ca mul.i oameniconsuma brandy .i whiskey n exces .i ca este posibil sa-.i provoace ei n.i.i neplaceri procednd astfel. O parte din autorita.ile Statelor Unite se opun chiar .i fumatului. Exista, desigur, mul.i oameni care fumeaza excesiv .i o fac n ciuda faptului caar fi mai bine pentru ei sa nu fumeze. Problema care se pune aici depa.e.te cu mult cadrul discu.iei economice: ea scoate n eviden.a adevarata semnifica.ie a liberta.ii. Sa admitem ca a-i mpiedica pe oameni sa-.i provoace singuri neplaceri consumnd alcool, sau fumnd n exces, ar fi benefic. Dar ndata ce am admis asta, al.ii vor spune: Oare corpul este totul? Oare nu este mintea umana cu mult mai importanta? Oare nu este mintea adevarata nzestrare a omului, advarata calitate umana? Acordnd guvernului dreptul de a controla ce consuma corpul uman, de a stabili daca cineva are sau nu dreptul sa fumeze .i daca are sau nu dreptul sa bea, nu mai putem replica nimic celor ce spun: Mai importante decat corpul sunt mintea .i sufletul, .i omul .i provoacasie.i

mult mai mult rau citind car.i necorespunzatoare, ascultnd muzica proasta, sau vizionnd filme nerecomandabile. De aceea, este datoria guvernului de a mpiedica popula.ia sa comita aceste gre.eli . .i, dupa cum .ti.i, vreme de multe secole guvernele .i autorita.ile credeau ca acesteasunt,ntr-adevar, datorii ce le revin. Asta nu se ntmpla numai n epoci de mult apuse. De curnd, Germania a cunoscut un guvern ce considera ca este datoria sa guvernamentala sa distinga ntre picturile de buna .i de proasta calitate ceea ce nsemna, desigur, buna .i proasta calitate n accep.iunea unei persoane care, n tinere.e, fusese respinsa la examenul de admitere la Academia Vieneza de Arte; buna .i proasta calitate n accep.iunea unui pictor de car.i po.tale, Adolf Hitler. .i exprimarea unor puncte de vedere despre arta .i pictura, diferite de cele ale Supremului Fhrer, a fost interzisa prin lege. Odata ce am admis ca este datoria guvernului sa ne controleze consumul de alcool, ce mai putem replica acelora care afirma ca supravegherea car.ilor .i ideilor este cu mult mai importanta? Libertatea nseamna, de fapt,libertatea de a gre.i. Acest lucru trebuie sa-l re.inem. Este cu putin.a ca felul n care conceta.enii no.tri .i cheltuiesc banii .i .i traiesc vie.ile sa ne para aspru criticabil. Putem fi ncredin.a.i ca ceea ce fac ei este absolut nesocotit .i rau, dar, ntr-o societate libera, exista multe cai pe care oamenii .i pot raspndi opiniile despre felul n care conceta.enii lor ar trebui sa.imodifice stilul de via.a. Se pot scrie car.i, se pot scrie articole, se pot .ine discursuri; doritorii pot chiar predica la col.ul strazii .i n multe .ari a.a se .i ntmpla. Dar einutrebuie sa impuna supravegherea poli.ieneasca altor oameni pentru a-i mpiedica sa faca anumite lucruri, numai pentru ca ei n.i.i nu doresc sa lase acestor al.i oameni libertatea de a le face. Aceasta e diferen.a dintre sclavie .i libertate. Sclavul este .inut sa faca ceea ce i ordona superiorul, pe cnd ceta.eanul liber .i aceasta este semnifica.ia liberta.ii este n masura sa-.i aleaga propriul mod de via.a. Se poate, desigur, abuza de sistemul acesta capitalist .i se abuzeaza de catre unii. Este posibil, desigur, sa se comita fapte care nu s-ar cuveni comise. nsa, daca aceste lucruri se bucura de aprobarea majorita.ii, nemul.umitul dispune oricnd de o cale pentru a ncerca sa modifice opinia conceta.enilor sai. El poate utiliza persua

siunea, poate ncerca sa-i convinga, dar nu poate ncerca sa-i for.eze cu ajutorul puterii, al puterii poli.iene.ti guvernamentale. ntr-o economie de pia.a, fiecare om, servindu-.i conceta.enii, se serve.te pe sine nsu.i. La aceasta se refereau autorii liberali din secolul al XVIII-lea, vorbind despre armonia intereselor corect n.elese ale tuturor grupurilor .i ale tuturor indivizilor. .i aceasta doctrina a armoniei intereselor este cea care a suscitat opozi.ia sociali.tilor. Ei vorbeau despre un conflict ireconciliabil de interese ntre diverse grupuri. Ce nseamna asta? Cnd KarlMarx n primul capitol alManifestului Comunist, micul pamflet cu care .i-a inaugurat mi.carea sa socialista pretindea ca exista ntre clase un conflict ireconciliabil, el nu-.i putea ilustra teza cu alte exemple dect acelea referitoare la condi.iile societa.ii precapitaliste. n epocile precapitaliste, societatea era divizata n grupuri de stari sociale ereditare, care n India purtau numele de caste . ntr-o societate a starilor sociale omul nu se na.tea, spre exemplu, francez; el se na.tea ca membru fie al aristocra.iei franceze, fie al burgheziei franceze, fie al .aranimii franceze. n cea mai mare parte a Evului Mediu, condi.ia lui era pur .i simplu de serv. .i n Fran.a, servitutea nu a disparut complet pna dupa Revolu.ia Americana. n alte par.i ale Europei a disparut chiar mai trziu. nsa cea mai rea forma de servitute a existat .i a continuat sa existe chiar .i dupa abolirea sclaviei n coloniile britanice de dincolo de Ocean. Individul .i mo.tenea statutul social de la parin.i .i l pastra de-a lungul ntregii sale vie.i. Apoi l transfera copiilor sai. Fiecare grup avea privilegiile .i dezavantajele sale. Grupurile cel mai sus plasate aveau numai privilegii, cele mai de jos, numai dezavantaje. .i nu exista alta cale pe care omul sase poata elibera de povara dezavantajelor legale care-l apasau, din cauza statutului social, dect lupta politica mpotriva celorlalte clase. n asemenea condi.ii se putea vorbi despre un conflict ireconciliabil de interese ntre proprietarii de sclavi .isclavi , deoarece dorin.a acestora din urma era de a se elibera de condi.ia de sclavi. nsa aceasta nsemna o pierdere pentru proprietari. De aceea este indiscutabil ca trebuia sa existe un conflict ireconciliabil de interese ntre membrii diferitelor clase.

Nu trebuie sa pierdem din vedere faptul ca, n vremurile acelea cnd societa.ile ntemeiate pe statut erau predominante n Europa, ca .i n coloniile americane fondate apoi de europeni oamenii nu se considerau pe ei n.i.i lega.i n vreun fel anume cu celelalte clase din aceea.i na.iune; ei se sim.eau cu mult mai solidari cu membrii propriei lor clase din alte .ari. Un aristocrat francez nu-i privea pe francezii apar.innd claselor inferioare ca pe conceta.enii sai; ace.tia alcatuiau prostimea pe care o dezagrea. El i privea ca egali numai pe aristocra.ii din alte .ari Italia, Anglia .i Germania, spre exemplu. Efectul cel mai vizibil al acestei stari de lucruri era ca aristocra.ii din ntreaga Europa utilizau aceea.i limba. .i limba aceasta era franceza, o limba care, n afara Fran.ei, ramnea nen.eleasa de alte grupuri sociale. Clasele mijlocii burghezia aveau propriul lor limbaj, n vreme ce clasele inferioare .aranimea utilizau dialecte locale, adesea necunoscute altor grupuri de popula.ie. Acela.i lucru se poate spune despre felul n care se mbracau oamenii. Calatorind prin Europa anilor 1750, se putea ntlni, de la o .ara la alta, mbracaminte de obicei asemanatoare n cazul claselor superioare, aristocratice, .i diferita n cazul claselor de jos. ntlnind pe cineva pe strada, .i dadeai imediat seama dupa mbracaminte carei clase i apar.inea, ce statut social poseda. Este dificil de imaginat ct de diferite erau condi.iile de atunci, n compara.ie cu cele de astazi. Sosind din Statele Unite n Argentina .i ntlnind un om pe strada, nu-i pot ghici statutul social. Nu pot decat banui ca este ceta.ean argentinian .i ca nu face parte dintrun grup apasat de restric.ii legale. Acesta este unul dintre efectele capitalismului. Desigur,n regim capitalist exista .i diferen.e. Exista diferen.e de avu.ie, diferen.e pe care n mod eronat marxi.tii le echivaleaza cu vechile diferen.e care-i separau pe oameni ntr-o societate bazata pe statut. Diferen.ele din snul societa.ii capitaliste nu sunt acelea.i cu cele din snul societa.ii socialiste. n Evul Mediu .i n multe .ari chiar mult mai trziu o familie putea fi aristocrata .i putea de.ine averi importante, putea fi o familie de duci vreme de sute .i sute de ani, independent de calita.ile, talentele, caracterul sau morala sa. Dar, n condi.iile capitaliste moderne, exista ceea ce sociologii au numit n termeni tehnici mobilitate sociala . Principiul activ al acestei

mobilita.i sociale, dupa sociologul .i economistul italian Vilfredo Pareto este la circulation des lites (circula.ia elitelor). Este vorba de faptul ca ntotdeauna exista n vrful scarii sociale persoane care sunt bogate .i importante din punct de vedere politic, dar aceste persoane aceste elite sunt mereu altele. Toate acestea sunt perfect adevarate ntr-o societate capitalista. Darnuerau adevarate .i pentru o societate precapitalista, bazata pe statut social. Familiile considerate cndva marea aristocra.ie a Europei sunt .i astazi acelea.i familii, sau, sa spunem, sunt descenden.ii familiilor care au fost fala Europei cu 800 sau 1000 de ani n urma. Cape.ienii de Bourbon care vreme foarte ndelungata au stapnit aici in Argentina erau deja o casa regala in secolul al X-lea. Regii ace.tia stapneau teritoriul cunoscut astazi sub numele de Ile-de France, extinzndu-.i regatul din genera.ie n genera.ie. Dar, ntr-o societate capitalista, exista o continua mobilitate saracii mboga.indu-se .i descenden.ii celor boga.i pierzndu-.i averile .i devenindsaraci. Am vazut astazi ntr-o librarie, pe una din strazile centrale din Buenos Aires, biografia unui om de afaceri att de proeminent, att de important, att de caracterisic pentru marele capital european din secolul al-XIX-lea nct, chiar .i n aceasta .ara, ndepartata de Europa, libraria oferea exemplare ale biografiei sale. ntmplator l cunosc pe nepotul omului acesta. El poarta nca numele bunicului sau, .i are dreptul la acela.i titlu de noble.e pe care bunicul sau care .i ncepuse cariera ca fierar l-a dobndit cu 80 de ani n urma. Astazi nepotul lui este un fotograf sarac n New York. Alte persoane, sarace pe vremea cnd bunicul acestui fotograf devenea unul dintre cei mai mari industria.i n Europa, se afla azi la crmele industriei. Fiecare este liber sa-.i schimbe statutul social. Iata diferen.a dintre sistemul ntemeiat pe statut .i sistemul capitalist de libertate economica, n care nimeni nu poate da vina dect pe sine, daca nu ajunge n pozi.ia pe care o vizeaza. Cel mai celebru industria. al secolului XX este pna astazi Henry Ford. El a nceput de la cteva sute de dolari mprumutate de la prieteni .i n foarte scurta vreme a dezvoltat una din cele mai importante mari firme de afaceri din lume. .i asemenea cazuri se potdescoperi cu sutele n fiecare zi.

n fiecare zi, New York Times tipare.te note lungi despre persoanele care au decedat. Daca parcurge.i aceste note, pute.i ntlni numele cte unui eminent om de afaceri care .i-a nceput cariera ca vnzator de ziare pe la col.urile strazilor din New York. Sau care a nceput ca func.ionar .i a sfr.it ca pre.edinte al aceleia.i firme bancare n care a lucrat pe treapta cea mai de jos. Desigur, nu to.i oamenii pot atinge aceste pozi.ii. Nu to.i oameniidorescsa le atinga. Exista persoane mai interesate de alte chestiuni, .i acestora le stau astazi la dispozi.ie alte cai, care erau inaccesibile n vremea societa.ii feudale, n epocile societa.ii bazate pe statut. Sistemul socialist, pe de alta parte, interzice aceasta libertate fundamentala de alegere a carierei proprii. n regim socialist, exista o singura autoritate economica, .i aceea are dreptul sa controleze toate deciziile referitoare la produc.ie. Un fapt caracteristic pentru vremurile noastre este ca pentru acela.i lucru se utilizeaza mai multe denumiri. Un sinonim pentru socialism .i pentru comunism este planificarea . Cnd se refera la planificare, oamenii n.eleg desigur, planificarecentrala, adicaun singur plan elaborat de guvern un plan care mpiedica planificarea efectuata de oricine altcineva, n afara de guvern. O doamna britanica, care este .i membra a Camerei Superioare, a scris o carte intitulataPlan or No Plan, o carte destul de populara n ntreaga lume. Ce nseamna titlul car.ii sale? Cnd spune plan , ea n.elege doar tipul de plan preconizat de Lenin, Stalin .i succesorii lor, cel care reglementeaza toate activita.ile, pentru ntreaga popula.ie a unei na.iuni. Deci, aceasta doamna se refera la un plan central, care exclude toate planurilepersonale pe care indivizii .i le-ar putea face. Titlul eiPlan or No Planeste de aceea o iluzie, o mistificare; alternativa nu este planificare centrala sau lipsa de planificare, alternativa este planul atotcuprinzatoral unei autorita.i guvernamentale centrale saulibertatea indivizilor de a-.i face propriile lor planuri, de a planifica pentru ei n.i.i. Individul .i planifica el nsu.i cursul vie.ii, n fiecare zi, schimbndu-.i planurile cotidiene oricnd dore.te. Omul liber .i face zilnic planuri menite sa raspunda nevoilor sale; el afirma bunaoara: Ieri mi faceam planul sa lucrez toata via.a la Cordoba . Astazi el afla despre condi.iile mai bune din Buenos

Aires .i .i schimba planurile, zicnd: n loc sa lucrez la Cordoba doresc sa merg laBuenos Aires . .i acesta este n.elesul liberta.ii. Este cu putin.a sa se n.ele, este cu putin.a ca mergnd la Buenos Aires sa constate n cele din urma ca a facut o gre.ala. Este cu putin.a ca el sa fi gasit condi.ii mai bune la Cordoba, dar planurile .ile-a facut el nsu.i. Supus planificarii guvernamentale, el este ca soldatul n armata. Soldatul n armata nu are dreptul de a-.i alege garnizoana, sau locul unde .i va ndeplini serviciul militar. El trebuie sa asculte de ordine. Iar sistemul socialist dupa cum .tiau .i admiteau Karl Marx, Lenin .i al.i lideri sociali.ti este extinderea serviciului militar la ntregul sistem de produc.ie. Marx vorbea despre armate industriale , iar Lenin cerea organizarea tuturor sectoarelor po.ta, fabrica .i celelalte industrii dupa modelul militar . De aceea, n sistemul socialist, totul depinde de n.elepciunea, talentele .i nzestrarile celor ce alcatuiesc suprema autoritate. De ceea cenu.tie supremul dictator sau comitetul sau nu se va .ine seama. Dar cunoa.terea acumulata de omenire n ntreaga ei istorie nu este dobndita de fiecare; am acumulat de-a lungul secolelor o asemenea cantitate enorma de informa.ii .tiin.ifice .i tehnologice nct este omene.te imposibil unui individ sa le cunoasca pe toate, fie el orict de nzestrat. To.i oamenii sunt diferi.i, ei sunt inegali. A.a vor fi ntotdeauna. Exista persoane mai nzestrate ntr-un domeniu .i mai pu.in n altul. .i exista oameni cu darul de a fi deschizatori de drumuri, de a schimba orientarea cunoa.terii. n societa.ile capitaliste asemenea oameni sunt cei care determina progresul tehnologic .i pe cel economic. Daca unui om i vine o idee, el va ncerca sa gaseasca alte cteva persoane suficient de lucide pentru a realiza valoarea ideii sale. Unii capitali.ti, care ndraznesc sa priveasca n viitor, .i care ntrevad posibilele consecin.e ale unei asemenea idei, vor ncepe sa o exploateze. Al.ii vor spune, la nceput: Sunt nebuni ; dar .i vor schimba parerea cnd vor constata ca ntreprinderea pe care o numisera nebuneasca nflore.te .i consumatorii sunt bucuro.i sa-i cumpere produsele. n regim marxist, pe de alta parte, suprema instan.a guvernamentala trbuie sa fie convinsa de valoarea unei asemenea idei, na

inte sa fie adoptata .i dezvoltata. Lucrul acesta poate fi foarte dificil de realizat, deoarece numai un grup de persoane aflate la conducere sau nsu.i dictatorul suprem are puterea de a lua decizii. .i daca aceste persoane din motive de lene, vrsta naintata, sau pentru ca nu sunt din cale afara de nva.ate .i de inteligente sunt incapabile sa patrunda importan.a ideii celei noi, atunci noul proiect va fi abandonat. Putem alege exemple din istoria militara. Napoleon era cu siguran.a genial n probleme militare; el avea, nsa, o problema serioasa .i inabilitatea sa de a o rezolva a culminat, n cele din urma, cu nfrngerea .i exilul sau n singuratatea insulei Sf. Elena. Problema lui era cum sa cucereasca Anglia. n acest scop, el avea nevoie de o flota pentru a traversa Canalul .i s-au gasit persoane care sa-i spuna ca de.ineau solu.ia acestei traversari, persoane care n epoca navelor cu pnze izbutisera sa ajunga la noua idee a navelor cu aburi. Dar Napoleon n-a n.eles aceasta propunere. Avem, apoi, faimosulGeneralstabal Germaniei. nainte de primul razboi mondial, corpul de ofi.eri superiori germani se bucura de reputa.ia universala a unei n.elepciuni militare de nedepa.it. De o reputa.ie similara se bucura echipa generalului Foch, n Fran.a. Dar nici germanii nici francezii care, sub conducerea generalului Foch i-au nvins mai trziu pe germani n-au realizat importan.a avia.iei pentru scopuri militare. Corpul ofi.erilor superiori germani afirma: Avia.ia este numai pentru destindere, zborul este un moft al persoanelor fara ocupa.ie. Din punct de vedere militar, numai zepelinele sunt importante , iar francezii erau de aceea.i parere. Mai trziu, n perioada dintre primul .i al doilea razboi mondial, a existat n Statele Unite un general convins de importan.a avia.iei pentru viitoarea conflagra.ie. Dar to.i ceilal.i exper.i din Statele Unite erau mpotriva lui. Nu i-a putut convinge. Daca trebuie sa convingi un grup de persoane a caror soarta nu este direct dependenta de solu.ia problemei, nu veireu.i niciodata. Faptul acesta ramne adevarat .i n cazul problemelor extraeconomice. Au existat poe.i, pictori, scriitori, compozitori care s-au plns ca publicul nu i-a n.eles, ceea ce le-a cauzat saracia. Desigur, aprecierile publicului pot fi inadecvate, dar cnd arti.tii n cauza afirmau: Guvernele ar trebui sa-i sus.ina pe marii arti.ti, pictori .i scriitori ,

ei comiteau o gre.eala considerabila. Pe cine ar putea sa nsarcineze guvernul cu sarcina de a decide daca un nou venit este ntr-adevar un mare pictor sau nu? Ar fi nevoit sa se bizuie pe judecata criticilor .i a profesorilor de istoria artei, care privesc mereu n urma, dar care foarte rar .i-au dovedit talentul de a descoperi geniul necunoscut. Iata marea diferen.a ntre un sistemde planificare .i unul n care oricine poate planifica .i ac.iona pe cont propriu. Este, desigur, adevarat ca marii pictori .i marii scriitori au trebuit sa ndure adesea dificulta.i considerabile. Ei au putut reu.i n arta, dar n-au c.tigat ntotdeauna .i bani. Van Gogh a fost cu siguran.a un mare pictor. El a avut de nfruntat greuta.i insuportabile .i, n cele din urma, s-a sinucis la trei zeci .i .apte de ani. n timpul vie.ii el a vnduto singura pictura,cumparatorul fiind varul sau. n rest, a trait din banii fratelui sau, care nu era nici artist, nici pictor. Dar fratele lui Van Gogh n.elegea nevoile unui pictor. Astazi (1958), un Van Gogh nu poate fi achizi.ionat cu mai pu.in dect una sau doua sute de mii de dolari. n regim socialist, soarta lui Van Gogh ar fi putut fi diferita. Vreo autoritate guvernamentala i-ar fi ntrebat pe c.iva pictori bine cunoscu.i (pe care Van Gogh cu siguran.a nici nu i-ar fi considerat arti.ti) daca tnarul barbat, pe jumatate sau n ntregime nebun, este ntr-adevar un pictor care merita sus.inut. .i, fara ndoiala, ei ar fi raspuns: Nu, el nu este un pictor; el nu este un artist; el este doar un individ care risipe.te vopseaua ; .i Van Gogh ar fi fost trimis ntr-o fabrica de lapte, sau ntr-un ospiciu de nebuni. De aceea, tot entuziasmul acesta, favorabil socialismului, al tinerei genera.ii de pictori, poe.i, muzicieni, jurnali.ti, actori, se ntemeiaza pe oiluzie. Spun asta pentru ca grupurile acestea se numara printre suporterii cei mai fanatici ai ideii socialiste. Cnd este vorba de a opta ntre socialism si capitalism ca sisteme economice, problema este oarecum diferita. Autorii sociali.ti n-au banuit niciodata ca industria, .i toate opera.iile ntreprinderilor moderne se ntemeiaza pe calcul. Inginerii nu sunt n nici un caz singurii care fac planuri pe baza de calcule, oamenii de afaceri o fac de asemenea. Iar calculele oamenilor de afaceri se ntemeiaza toate pe faptul ca, ntr-o economie de pia.a, pre.urile monetare ale bunurilor nu-l informeaza numai pe consumator, ele furnizeaza de

asemenea oamenilor de afaceri informa.ii vitale despre factorii de produc.ie, cea mai importanta func.ie a pie.ei nefiind numai de a determina costulultimeipar.i a procesului de produc.ie .i al transferului de bunuri n minile consumatorului, ci .i costurile acelor trepte de produc.ie care au condus aici. ntregul sistem al pie.ei este .inut laolalta de faptul ca exista o diviziune a muncii, calculata mental, ntre diver.i oameni de afaceri care rivalizeaza unii cu al.ii n licitarea factorilor de produc.ie materiile prime, ma.inile, instrumentele precum si a factorul uman de produc.ie, munca salariata. Genul acesta de calcule ale oamenilor de afaceri nu pot fi efectuate n absen.a pre.urilor furnizte de pia.a. n clipa cnd s-ar aboli pia.a este ceeace ar dori sociali.tii sa faca toate socotelile .i calculele inginerilor .i tehnologilor ar deveni inutile; tehnologii ne pot oferi un mare numar de proiecte care, din punctul de vedere al .tiin.elor naturalesunt deopotriva fezabile, dar pentru a stabili care din acele proiecte este cel mai avantajos, din punct de vedereeconomic,sunt indispensabilecalculele facute cu putin.a de procesul pie.ei. Problema la care ma refer aici este chestiunea fundamentala care opune socialismului calculul economic capitalist. Este un fapt ca acest calcul economic .i, de aceea, planificarea tehnologica, sunt posibile numai daca exista pre.uri monetare, nu numai pentru bunurile de consum, ci .i pentru factorii de produc.ie.Aceasta nseamna ca trebuie sa existe o pia.a pentru toate materiile prime, pentru toate bunurile semifinite, pentru toate uneltele si ma.inile, .i pentru toate felurile de munca .i de servicii umane. Descoperirea faptului acesta i-a lasat pe sociali.ti fara replica. Vreme de 150 de ani ei afirmasera: Toate relele lumii acesteia provin din existen.a pie.elor si a pre.urilor pie.ei. Ne propunem sa abolim pia.a .i, odata cu ea, desigur, economia de pia.a .i sa-i substituim un sistem fara pre.uri si fara pie.e . Doreau sa aboleasca ceea ce Marx numise caracterul de marfa al bunurilor .i al for.ei de munca. Confrunta.i cu aceasta noua problema, autorii sociali.ti, rama.i fara replica, au conchis n cele din urma: Nu vom aboli pie.ele cu totul; ne vom comporta ca .i cum pie.ele ar exista; ne vom juca de-a pia.a, asemenea copiilor care se joaca de-a .coala . Dar oricine .tie

ca, atunci cnd copiiise joacade-a .coala, ei nu nva.a nimic. Este doar o distrac.ie, un joc, .i te po.i juca de-a multe lucruri. Problema aceasta este foarte dificila .i complicata .i pentru a o lamuri pe deplin este nevoie de mai mult timp dect cel de care dispun eu aici. Am explicat-o pe larg n scrierile mele. n .ase lec.ii nu pot intra ntr-o discu.ie a tuturor aspectelor sale .i, de aceea, .in sa va sfatuiesc, daca va intereseaza problema fundamentala a imposibilita.ii calculului .i planificarii n socialism, sa citi.i cartea mea,Human Action,care este accesibila ntr-o excelenta versiune spaniola. Dar citi.i .i alte car.i, ca aceea a economistului norvegian Trygve Hoff care a scris despre calculul economic. .i daca nu dori.i sa ramne.i unilaterali, va recomand sa citi.i cartea socialista despre subiectul acesta, deosebit de apreciata, a eminentului economist polonez Oskar Lange, care a fost la un moment dat profesor la o universitate americana, pentru a deveni apoi ambasador polonez .i a se ntoarce mai trziu n Polonia. Probabil ma ve.i ntreba: Ce se ntmpla n Rusia? Cum rezolva ru.ii aceasta dilema? Aici problema se schimba. Ru.ii .i gestioneaza sistemul lor socialist n mijlocul unei lumi n care exista pre.uri pentru to.i factorii de produc.ie, pentru toate materiile prime, pentru totul. Ei pot de aceea sa ntrebuin.eze, pentru planificarea lor, pre.uriledin strainatate, ale pie.ei mondiale. .i, deoarece exista anumite diferen.e ntre condi.iile din Rusia .i cele din Statele Unite, rezultatul este foarte adesea ca ru.ii iau drept justificat .i recomandabil un lucru pe care americanii din punctul lor economic de vedere nu l-ar considera astfel, ctu.i de pu.in. Experimentul sovietic , cum a fost el numit, nu demonstreaza nimic. Nu ne spune nimic despre problema fundamentala a socialismului, problema calculului economic. Dar putem oare vorbi despre un experiment? Nu cred ca exista ceva de felul unui experiment .tiin.ific n sfera ac.iunii umane .i a economiei. Nu putem experimenta n sfera ac.iunii umane, deoarece un experiment stiin.ific cere sa repetam acelea.i opera.ii n condi.ii diferite, sau sa men.inem acelea.i condi.ii, modificnd eventual un singur factor. Spre exemplu, injectnd unui animal bolnav de cancer o anumita medica.ie experimentala, rezultatul poate fi dispari.ia cancerului. Testul se poate repeta cu mai multe animale de acela.i fel, afectate de aceea.i malig

nitate. Tratndu-le pe unele, dar nu .i pe altele, cu metoda cea noua, rezultatele pot fi apoi comparate. Toate acestea sunt irealizabile n sfera ac.iunii umane. Nu exista experimente de laborator privitoare la ac.iunea umana. A.a numitul experiment sovietic nu demonstreaza dect ca nivelul de trai este incomparabil mai scazut n Rusia Sovietica dect n .ara considerata de ntreaga lume ca fiind modelul capitalist: Statele Unite. Desigur, daca-i spune.i asta unui socialist, el va replica: Condi.iile sunt minunate n Rusia. .i Dvs. ve.i spune: Poate ca sunt minunate, dar nivelul mediu de trai este mult mai scazut. Atunci el va va raspunde: Da, nsa aminti.i-va ce vremuri teribile au trait ru.ii sub .ari .i ce razboi teribil au avut de purtat. Nu doresc sa discut aici daca o asemenea explica.ie este sau nu corecta, dar, daca negam ca au fost acelea.i condi.ii, negam faptul ca a fost vorba de un experiment. Trebuie, atunci, sa spunem (.i ar fi mult mai corect): Socialismul din Rusia nu a produs o mbunata.ire a condi.iilor de via.a ale omului de rnd comparabila cu cea cunoscuta n Statele Unite, n aceea.i perioada. n Statele Unite apare cte o noutate, cte o inova.ie, aproape saptamnal. Acestea sunt inova.ii generate de mediile de afaceri, deoarece mii .i mii de oameni de afaceri trudesc zi .i noapte pentru a gasi vreun produs care ar aduce un spor de satsfac.ie consumatorului, sau poate fi produs la un cost mai scazut, sau este mai bun.imai ieftin dect produsele existente. Ei nu procedeaza a.a din altruism, ci pentru ca doresc sa c.tige bani. .i rezultatul este o cre.tere aproape miraculoasa a nivelului de trai n Statele Unite, n compara.ie cu cel de acum 50 sau 100 de ani. n Rusia Sovietica nsa, lipsita de un asemenea sistem, nu exista o cre.tere comparabila. A.a nct persoanele care ne spun ca ar trebui sa adoptam sistemul sovietic comit o grava eroare. Mai este un lucru care trebuie men.ionat. Consumatorul american, individul, este deopotriva cumparator .i patron. Ie.ind dintr-un magazin n Statele Unite, po.i ntlni o inscrip.ie: Thank you for your patronage. Please come again. Va mul.umim ca a.i acceptat sa ne patrona.i. Va a.teptam din nou. Dar intrnd ntr-un magazin dintr-o .ara totalitara fie ea Rusia zilelor noastre sau Germania

regimului hitlerist vnzatorul .i se adreseaza: Trebuie sa-i fi recunoscator marelui conducator pentru ceea ce .i se da. n .arile socialiste, nu vnzatorul este cel care trebuie sa fie recunoscator, ci cumparatorul. Ceta.eanulnueste patron. Patron este Comitetul Central sau Oficiul Central. Acele comitete socialiste, acei lideri .i dictatori de.in suprema.ia, iar popula.ia trebuie pur si simplu sa le dea ascultare.

3 Interventionismul

Un dicton celebru, foarte frecvent citat, suna astfel: Guvernul este cu att mai bun cu ct guverneaza mai pu.in Nu cred ca aceasta este descrierea corecta a func.iilor bunei guvernari. Puterea politica trebuie sa faca toate lucrurile pentru care a fost menita .i pentru care este necesara. Puterea politica trebuie sa protejeze indivizii din .ara mpotriva atacurilor violente .i frauduloase ale raufacatorilor .i trebuie sa apere .ara de inamici straini. Acestea sunt func.iile care-i revin ntr-un sistem liber, n sistemul economiei de pia.a. Desigur, n regim socialist, guvernul este totalitar .i nimic nu ramne n afara sferei sale de jurisdic.ie. ntr-o economie de pia.a nsa, sarcina principala a puterii politice este de a proteja func.ionarea neobstruc.ionata a economiei de pia.a mpotriva fraudei sau violen.ei ivite din interiorul sau din exteriorul .arii. Cei ce resping aceasta defini.ie a func.iilor puterii politice vor spune, poate: Iata un om care ura.te guvernul . Nimic nu poate fi mai departe de adevar. Daca a. spune ca benzina este un lichid extrem de util, ntrebuin.at n foarte multe scopuri, dar, cu toate acestea, a. refuza sa beau benzina, sub cuvnt ca nu este destinata acestei ntrebuin.ari, nu a. fi du.manul benzinei .i nu s-ar putea spune ca urasc benzina. A. spune doar ca benzina este foarte utila pentru anumite scopuri, dar inadecvata penrtu altele. Daca afirm ca datoria guvernului este de a aresta pe criminali .i pe al.i raufacatori, dar ca nu este datoria sa sa patroneze caile ferate sau sa cheltuiasca bani pentru lucruri inutile, nu nseamna ca urasc guvernul; spun doar ca este adecvat n anumite privin.e .i inadecvat n altele.

S-a putut afirma ca n condi.iile din prezent nu mai avem o economie de pia.a libera. Astazi avem ceva numit economie mixta . .i, drept dovada a economiei noastre mixte , ni se arata numeroasele ntreprinderi de.inute .i operate de stat. Economia este mixta, ni se spune, pentru ca, iata, n attea .ari, anumite institu.ii telefonul, telegraful, caile ferate, bunaoara sunt de.inute .i operate de stat. Ca unele dintre aceste institu.ii .i ntreprinderi sunt operate de stat, este cu siguran.a adevarat. Dar faptul acesta singurnuschimba caracterul sistemului nostru economic. Nici macar nu nseamna ca avem de a face cu un pic de socialism ntr-o economie altminteri de pia.a, non-socialista. ntr-adevar, guvernul, opernd aceste ntreprinderi, este supus suprema.iei pie.ei, a.adar supus suprema.iei consumatorilor. Guvernul presupunnd ca opereaza de exemplu po.ta .i caile ferate trebuie sa angajeze oameni care trebuie sa lucreze n aceste ntreprinderi. Trebuie sa cumpere .i materii prime .i alte lucruri necesare pentru mersul acestor ntreprinderi. .i, pe de alta parte, statul vinde aceste bunuri .i servicii catre popula.ie. nsa, cu toate ca opereaza aceste institu.ii ntrebuin.nd metodele economiei libere de pia.a, rezultatul este, de obicei, un deficit. Desigur, guvernul este n masura sa finan.eze asemenea deficite cel pu.in a.a .i imagineaza membrii guvernului .i ai partidului aflat la putere. Cu totul altfel stau lucrurile pentru o persoana privata. Posibilitatea individului de a opera n deficit ceva este foarte limitata. Daca deficitul nu este eliminat n cel mai scurt timp .i ntreprinderea nu devine profitabila (sau nu-.i demonstreaza, cel pu.in, capacitatea de a elimina pierderile, evitnd agravarea n continuare a deficitului), individul da faliment .i trebuie sa puna capat ntreprinderii sale. Dar situa.ia guvernului este diferita. Guvernul poate opera n deficit, deoarece are puterea de a prelevaimpozitede la popula.ie. .i atta vreme ct contribuabilii sunt dispu.i sa plateasca impozite sporite pentu a permite guvernului sa-.i opereze n pierdere ntreprinderea cu alte cuvinte, ntr-un mod mai pu.in eficient dect o institu.ie privata .i daca publicul va accepta aceste pierderi, atunci, desigur, ntreprinderea va continua sa func.ioneze. n ultimii ani, cele mai multe state au sporit numarul institu.iilor .i ntreprinderilor na.ionalizate n a.a masura ca deficitele au ntrecut cu mult impozitele ce pot fi colectete de la ceta.eni. Ce urmea

za n cazul acesta, depa.e.te cadrul expunerii de astazi. Urmeaza infla.ia, subiect de care ne vom ocupa mine. Am atins problema numai pentru ca economia mixta nu trebuie confundata cu problema interven.ionismului, despre care vom discuta asta seara. Ce este interven.ionismul? Interven.ionismul apare cnd guvernul nu-.i limiteaza activitatea la prezervarea ordinii, sau cum se mai spunea cu vreo suta de ani n urma la produc.ia de protec.ie . Interven.ionismul nseamna ca guvernul dore.te sa faca mai mult, ca dore.te sa intervina n mersul pie.ei. Daca cineva obiecteaza spunnd ca nu se cade ca guvernul sa se amestece n afaceri, i se va raspunde frecvent: Dar guvernul se amesteca ntotdeauna obligatoriu. Se amesteca daca exista poli.i.ti pe strada, se amesteca cnd un tlhar sparge un magazin, sau cnd un altul este mpiedecat sa fure o ma.ina . nsa, vorbind despre interven.ionism, l definim ca fiind amestecul guvernului n treburile pie.ei. (Faptul ca guvernul .i poli.ia sunt .inute sa-i protejeze pe ceta.eni, inclusiv pe oamenii de afaceri .i, desigur, pe angaja.ii lor, mpotriva raufacatorilor locali sau straini, este, de buna seama, o ndatorire necesara, normala, pe care a.teptam sa o ndeplineasca orice guvern. Asemenea protec.ie nu nseamna interven.ie, deoarece singura func.ie legitima a guvernului este chiar produc.ia de protec.ie.) Ceea ce ne preocupa cnd analizam interven.ionismul este dorin.a guvernului de a facemai multdect presupune combaterea tlhariei .i a fraudei. Interven.ionismul nseamna nu numai ca guvernul abdica de la rolul sau de protector al mersului neobstruc.ionat al pie.ei, ci .i ca se amesteca n desfa.urarea diferitelor fenomene economice. Se amesteca n formarea pre.urilor, a salariilor, a dobnzilor .i a profiturilor. Guvernul .ine sa intervina pentru a-i for.a pe oamenii de afaceri sa-.i desfa.oare afacerile ntr-o maniera diferita de cea pe care ar fi ales-o, daca ar fi trebuit sa asculte numai de consumatori. Astfel, toate masurile inteven.ioniste ale guvernului sunt direc.ionate spre restric.ionarea suprema.iei consumatorilor. Guvernul .ine sa-.i aroge puterea sau, cel pu.in, parte din puterea care ntr-o economie libera de pia.a apar.ine consumatorilor.

Sa consideram un exemplu de interven.ionism, unul foarte popular n multe .ari, la care multe guverne recurg iar .i iar, mai ales n vremuri de infla.ie. Ma refer la controlul pre.urilor. De obicei guvernele recurg la controlul pre.urilor dupa ce au infla.ionat oferta de bani .i popula.ia a nceput sa se plnga de pre.urile n cre.tere, rezultate. Dispunem de numeroase exemple istorice faimoase, care ilustreaza e.ecul politicilor de control al pre.urilor, dar ma voi opri numai la doua, remarcabile pentru ca, n ambele cazuri, guvernele respective s-au dovedit ntr-adevar energice n impunerea, sau n ncercarea de a impune pre.urile pe care doreau sa le controleze. Primul caz celebru este cel al mparatului roman Diocle.ian, bine cunoscut, mai ales, ca ultimul mparat roman persecutor al cre.tinilor. mparatul roman din a doua jumatate a veacului al treilea nu dispunea dect de o singura metoda financiara .i anume, devalorizarea monedei (currency debasement). n vremurile acelea primitive, nainte de inventarea tiparni.ei de bani, chiar .i infla.ia era, daca se poate spune astfel, primitiva. Ea implica baterea frauduloasa de moneda alterata, mai ales din argint. Guvernul amesteca tot mai mult cupru n aliajul de argint, sfr.ind prin a modifica culoarea monedei .i a-i reduce considerabil greutatea. Rezultatul acestui proces fraudulos de batere a monedei .i cre.terea corespunzatoare a cantita.ii de bani era o cre.tere a pre.urilor, urmata de un edict de control al pre.urilor. .i mpara.ii romani nu prea .tiau de gluma cnd era vorba de impunerea respectarii legii; n ochii lor, moartea nu era o pedeapsa prea aspra pentru omul care ar fi ndraznit sa ceara un pre. mai ridicat. Ei au impus controlul pre.urilor, dar n-au reu.it sa men.ina societatea. Rezultatul a fost dezintegrarea imperiului roman .i a sistemului de diviziune a muncii. Cu 1500 de ani mai trziu, aceea.i devalorizare a monedei s-a produs n vremea revolu.iei franceze. De data aceasta, nsa, metoda utilizata a fost alta. Tehnologia pentru producerea banilor era de acum considerabil mbunata.ita. Pentru francezi nu mai era necesar sa recurga la baterea frauduloasa de moneda alterata: ei aveau la dispozi.ie tiparni.a. .i aceasta s-a dovedit extrem de eficienta. Din nou, rezultatul a fost o cre.tere fara precedent a pre.urilor. Nici impunerea pre.urilor maximale din vremea Revolu.iei franceze nu

s-a realizat utiliznd pedeapsa capitala, dupa metoda mparatului Diocle.ian. Tehnica de asasinare a ceta.enilor cunoscuse .i ea progrese. Vi-l aminti.i cu to.ii pe ilustrul doctor J. I. Guillotin (1738 1814), adeptul utilizarii ghilotinei. n ciuda ghilotinei, francezii au cunoscut .i ei e.ecul politicii pre.urilor maximale. n timp ce Robespierre nsu.i era condus spre ghilotina, poula.ia striga: Foutu, le maximum! ( S-a ispravit cu Maximul ). Am .inut sa amintesc toate acestea fiindca nu odata s-a spus: Controlul pre.urilor va deveni efectiv .i eficient ndata ce va fi nso.it de mai multa brutalitate .i de mai multa energie . Este sigur, nsa, ca Diocle.ian a fost foarte brutal .i nici Revolu.ia franceza n-a fost mai prejos. Cu toate acestea, masurile de control al pre.urilor s-au soldat, de fiecare data, cu un e.ec rasunator. Haide.i acum sa vedem care sunt motivele e.ecului acesta. Guvernul aude ca oamenii se plng de cre.terea pre.ului laptelui. .i laptele este cu siguran.a foarte important, mai ales pentru genera.ia n cre.tere, pentru copii. A.a ca guvernul decreteaza un pre. maximal pentru lapte, un pre. inferior pre.ului poten.ial, care s-ar stabili pe pia.a. Dupa care guvernul exclama: Sigur ca am facut tot ce era necesar pentru a asigura parin.ilor saraci posibilitatea de a cumpara tot laptele de care au nevoie, ca sa-.i hraneasca copiii. Dar ce se ntmpla? Pe de o parte, pre.ul scazut al laptelui spore.te cererea de lapte; persoanele care nu-.i permiteau sa cumpere lapte la un pre. mai mare, sunt acum n masura sa-l cumpere la pre.ul decretat de guvern. Pe de alta parte, unii dintre producatori .i anume aceia care produc laptele la costul cel mai ridicat deci a.a numi.ii producatori marginali sufera acum pierderi, deoarece pre.ul decretat de guvern nu le acopera costurile. Este aici o trasatura importanta a economiei de pia.a. Antreprenorul privat, producatorul privat, nu poate suporta pierderi pe termen lung. .i cum nu poate suporta pierderi producnd lapte, el .i restrnge produc.ia destinata pie.ei. Poate sa-.i vnda cteva vite la abator sau, n loc de lapte, poate sa vnda produse derivate, bunaoara smntna, unt sau brnza. A.a ca interven.ia guvernului asupra pre.ului laptelui are drept consecin.a mai pu.in lapte ca nainte .i cre.terea cererii de lapte, simultan. Unii oameni, dintre cei dispu.i sa plateasca pre.ul decretat de guvern, n-au de unde sa cumpere. Alta consecin.a este ca persoanele cele

mai preocupate se vor grabi sa fie primele la magazine. Vor avea de a.teptat afara. Cozile lungi de oameni, a.teptnd n fa.a magazinelor, apar ntotdeauna ca un fenomen obi.nuit n ora.ele unde s-au decretat pre.uri maximale pentru bunurile considerate de guvern importante. A.a s-a ntmplat pretutindeni unde pre.ul laptelui a fost controlat. A.a au pronosticat ntotdeauna .i economi.tii. Evident, numai economi.tii autentici, .i numarul lor nu este prea mare. Dar ce rezulta din controlul guvernamental al pre.ului? Guvernul este dezamagit. El dorea un spor de satisfac.ie pentru bautorii de lapte. Rezultatul este ca i-a nemul.umit. nainte sa se amestece guvernul, laptele era scump, dar oamenii aveau de unde sa-l cumpere. Acum a ramas numai o cantitate insuficienta de lapte disponibil. De aceea, consumul total de lapte scade. Copiii se vor mul.umi cu lapte mai pu.in, nu mai mult. Urmatoarea masura, la care va recurge acum guvernul, este ra.ionalizarea. nsa ra.ionalizarea nu nseamna dect ca unii privilegia.i capata lapte, pe cnd al.iinucapata deloc. Cine capata .i cine nu capata lapte se stabile.te, desigur, ntotdeauna, ntrun mod foarte arbitrar. Se poate ordona, de exemplu, sa primeasca lapte copiii n vrsta de pna n patru ani, iar copiii de peste patru ani, sau de peste patru .i sub .ase ani, sa primeasca numai jumatate din ra.ia copiilor de pna n patru ani. Orice ar face guvernul, faptul ca exista numai o cantitate mai mica de lapte ramne. A.a ca oamenii sunt .i mai nemul.umi.i ca nainte. Deci guvernul i ntreaba pe producatorii de lapte (caci nu are destula imagina.ie ca sa-.i raspunda singur): De ce nu mai produce.i aceea.i cantitate de lapte pe care o producea.i .i mai nainte? .i capata raspunsul: Nu putem, deoarece costurile de produc.ie sunt superioare pre.ului maximal stabilit de guvern. Acum guvernul studiaza costurile diver.ilor factori de produc.ie .i descopera ca unul dintre ace.ti factori este furajul. Bine, zice guvernul, acela.i control pe care l-am aplicat laptelui l vom extinde acum la furaje. Vom stabili un pre. maximal pentru furaje .i atunci ve.i fi n masura sa va hrani.i vacile la un pre. mai scazut, cu mai pu.ina cheltuiala. Totul va fi n regula; ve.i reu.i sa produce.i .i sa vinde.i mai mult lapte. Dar acum ce se ntmpla? Se repeta aceea.i poveste cu furajul .i, dupa cum banui.i, pentru acelea.i motive. Produc.ia de furaj sca

de .i guvernul este din nou confruntat cu o dilema. A.a ca guvernul recurge la noi anchete, pentru a afla ce se petrece cu produc.ia de furaje. .i prime.te de la producatorii de furaje o explica.ie aidoma celei prezentate de producatorii de lapte, mai nainte. A.a ca guvernul trebuie sa mai faca un pas, pentru ca .ine sa nu abandoneze principiul controlului pre.urilor. Stabile.te pre.uri maximale pentru factorii de produc.ie implica.i n produc.ia de furaje .i povestea se repeta. Simultan, guvernul ncepe sa controleze nu numai pre.ul laptelui, ci .i pe cel al oualor, al carnii .i al altor necesita.i. .i, de fiecare data, guvernul ob.ine acela.i rezultat, de fiecare data consecin.ele sunt acelea.i. Odata ce a fixat pre.uri maximale pentru bunurile de consum, trebuie sa le extinda mai departe la factorii de produc.ie .i sa limiteze pre.urile factorilor necesari pentru bunurile de consum afectate de controlul pre.urilor. .i astfel, ncepnd cu numai cteva pre.uri controlate, guvernul trebuie sa se retraga tot mai adnc napoi pe treptele superioare ale procesului de produc.ie, fixnd pre.uri maximale pentru tot felul de factori, inclusiv pre.ul muncii salariate, deoarece, desigur, fara controlul salariilor, politica de control al costurilor n-ar avea sens. Mai mult, guvernul nu-.i poate limita amestecul n treburile pie.ii numai la acele lucruri pe care le socote.te necesita.i vitale, de pilda lapte, unt, oua .i carne. n mod necesar, amestecul trebuie sa se extinda pentru a include bunurile de lux, fiindca altminteri, daca pre.urileacestoran-ar fi limitate, capitalul .i munca salariata ar abandona produc.ia de necesita.i vitale, reorientndu-se catre produc.ia acelor bunuri pe care guvernul le considera inutile, de lux. n felul acesta, interven.ia izolata, afectnd numai unul, sau cteva pre.uri ale bunurilor de consum, aduce dupa sine consecin.e .i este important sa n.eleagem acest fapt chiarmai pu.insatisfacatoare dect circumstan.ele care au determinat-o. nainte de amestecul guvernului, laptele .i ouale erau scumpe; dupa interferen.a guvernamentala, ele au nceput sa dispara de pe pia.a cu totul. Guvernul socotea aceste bunuri att de importante nct sa justifice interven.ia; .elul sau era o cantitate sporita .i o oferta sporita. Rezultatul a fost opus. Interferen.a cea izolata a adus dupa sine o situa.ie care din punctul de vedere al guvernului este chiarmai neplacutadect situa.ia dinainte, pe care guvernul urma

rea sa o mbunata.easca. .i, pe masura ce mult, tot mai mult, va atinge n cele din pre.urile, toate ratele salariilor, toate de sistemul economic, va fi determinat de lasocialism.

guvernul avanseaza mai urma punctul n care toate dobnzile, pe scurt tot ce .ine guvern. Am ajuns, desigur,

Ce v-am spus pna aici, explica.ia aceasta schematica .i teoretica, acopera cu precizie evenimentele care s-au petrecut n acele .ari unde s-a ncercat impunerea respectarii pre.urilor maximale, unde guvernele s-au dovedit suficient de ncapa.nate pentru a parcurge drumul, pas cu pas, pna la sfr.it. A.a s-a ntmplat n primul razboi mondial, n Germania .i n Anglia. Haide.i sa vedem ce s-a ntmplat n fiecare din aceste .ari. Ambele au cunoscut infla.ia. Pre.urile au crescut .i cele doua guverne au impus controlul pre.urilor. ncepnd de la cteva pre.uri, ncepnd numai de la lapte .i oua, ele s-au vazut nevoite sa avanseze mai mult, tot mai mult. .i cu ct avansau mai mult, cu att mai mare era infla.ia generata. .i, dupa trei ani de razboi, germanii n mod sistematic, ca ntotdeauna au elaborat un mare plan. L-au numitPlanul Hindenburg: erau vremuri cnd, n Germania, tot ce considera guvernul bun purta numele lui Hindenburg. Planul Hindenburg nsemna ca ntreg sistemul economic german urma sa fie controlat de catre guvern: pre.uri, salarii, profituri, ... totul. .i birocra.ia s-a grabit sa puna totul n practica. Dar, nainte sa reu.easca, s-a produs dezastrul: prabu.irea imperiului german, dispari.ia ntregului aparat birocratic, rezultatele sngeroase ale revolu.iei .i proiectul a fost abandonat. n Anglia nceputul a fost similar, nsa dupa o vreme, n primavara lui 1917, Statele Unite au intrat n razboi .i au furnizat Marii Britanii ndestulator toate cele de trebuin.a. A.a ca drumul catre socialism, drumul catre servitute, a fost ntrerupt. nainte de venirea lui Hitler la putere, cancelarul Brning introdusese din nou controlul pre.urilor n Germania, pentru motivele obi.nuite. Hitler a impus executarea acestei politici, chiar nainte de nceputul razboiului. ntr-adevar, n Germania lui Hitler nu exista ini.iativa sau ntreprindere privata. n Germania lui Hitler se practica un sistem socialist, diferit de cel rusesc numai n masura n care pastra terminologia .i etichetele sistemului liberei ini.iative. Existau

nca a.a numitele ntreprinderi private . nsa proprietarul nu mai era antreprenor, proprietarul era un responsabil de ntreprindere (Betriebsfhrer). Germania ntreaga era organizata ntr-o ierarhie de fhreri; era desigur, Marele Fhrer, Hitler .i, dupa el, tot fhreri, pna la numeroasele ierarhii de fhreri mai micu.i. .i responsabilul de ntreprindere eraBetriebsfhrer. Iar muncitorii ntreprinderii erau numi.iGefolgschaft, cu un cuvnt care desemna cndva suita unui senior medieval. .i tot poporul acesta avea de dat ascultare ordinelor emanate de o institu.ie cu un nume nspaimntator de lung: Reichsfhrerwirtschaftsministerium, la conducerea careia se gasea un bine-cunoscut grasan, pe nume Goering, acoperit de bijuterii .i medalii. .i din corpul acesta ministerial cu nume lung, soseau toate ordinele, pentru toate ntreprinderile: ce sa produca, n ce cantitate, de unde sa ia materiile prime .i cu ct sa le plateasca, cui sa vnda produsele .i la ce pre.. Muncitorii lucrau la ordin, ntr-o anumita fabrica, .i capatau salariile decretate de guvern. ntregul sistem economic era, a.adar, reglementat n detaliu de guvern. Betriebsfrherulnu avea dreptul sa pastreze profitul pentru sine; lui i revenea echivalentul unui salariu .i, daca .inea sa capete mai mult, putea, de exemplu, sa se plnga: Sunt grav bolnav, trebuie sa ma operez imediat .i opera.ia costa 500 de marci .i apoi trebuia sa-l ntrebe pe fhrerul de district(Gaufhrersau Gauleiter) daca e sau nu cu putin.a sa pastreze pentru sine mai mult dect salariul fixat. Pre.urile nu mai erau pre.uri, salariile nu mai erau salarii, erau numai termeni cantitativi ntr-un sistem socialist. Acum ngadui.i-mi sa va spun cum s-a prabu.it acest sistem. ntr-o buna zi, dupa ani de lupte, armatele straine au patruns n Germania. S-au straduit sa pastreze sistemul acesta economic dirijat de guvern, nsa brutalitatea lui Hitler era indispensabila pentru acest scop .i, n absen.a ei, obiectivul a trebuit abandonat. .i n vreme ce Germania trecea prin toate acestea, n timpul celui de al doilea razboi mondial, Marea Britanie se comporta aidoma Germaniei. Pornind de la controlul pre.urilor aplicat numai ctorva bunuri, guvernul britanic a ini.iat pas cu pas (aidoma lui Hitler pe timp de pace, naine de razboi) controlul unei par.i tot mai mari

din economie, atingnd, cam la finele razboiului, ceva de felul unui socialism aproape pur. Marea Britanie nu a fost adusa la socialism de guvernul laburist instalat n 1945. Marea Britanie devenise socialistan timpul razboiului, datorita guvernuluicondus de Sir Winston Churchill, n calitate de prim ministru. Guvernul laburist s-a mul.umit sa re.ina sistemul socialist, deja implementat de guvernul lui Sir Winston Churchill. .i aceasta, n ciuda unei opozi.ii populare considerabile. Na.ionalizarile din Marea Britanie n-au nsemnat prea mult; na.ionalizarea Bancii Angliei a fost doar nominala, deoarece Banca Angliei era deja, n totalitate, controlata de guvern. .i la fel stateau lucrurile cu industria o.elului .i caile ferate, cnd au fost .i acestea na.ionalizate. Socialismul se razboi , cum i s-a spus pentru a desemna strategia interven.ionismului pas cu pas na.ionalizase practic sistemul dinainte. Diferen.a ntre sistemul german .i cel britanic era neglijabila, ntruct persoanele care operau aceste sisteme erau, n ambele cazuri, numite de guvern .i erau .inute sa respecte n totul ordinele guvernului. Dupa cum am afirmat mai devreme, sistemul Germaniei naziste pastra etichetele .i termenii economiei de pia.a libere, capitaliste. Dar n.elesul lor era foarte diferit: erau, de acum, simple decrete guvernamentale. A.a stateau lucrurile .i cu sistemul britanic. Cnd Partidul Conservator a revenit la putere, o parte din controale au fost ndepartate. Asistam n prezent (1958) n Marea Britanie la confruntarea celor doua tabere: una favorabila men.inerii controalelor, cealalta favorabila abolirii lor. (Dar situa.ia din Anglia, nu trebuie sa uitam, este foarte diferita de aceea din Rusia.) O situa.ie similara ntlnim n .arile dependente de importul de hrana .i materii prime, care trebuie sa exporte, deci, produse manufacturate. ntr-adevar, n .arile puternic dependente de export, un sistem de control guvernamental pur .i simplu nu func.ioneaza. A.adar, n masura n care mai exista un rest de libertate economica (.i mai exista libertate substan.iala n .ari ca Norvegia, Anglia .i Suedia, de pilda) aceasta se ntmpla datoritanecesita.ii de a men.ine exporturile. Mai devreme am ales exemplul laptelui, nu pentru ca a. avea o preferin.a deosebita pentru lapte, ci pentru ca practic toate

guvernele majoritatea lor au reglementat n ultimii ani pre.urile laptelui, oualor sau untului. A. vrea sa ma refer n cteva cuvinte la nca un exemplu, controlul chiriilor. Daca guvernul controleaza chiriile, unul dintre efecte este ca cei care altminteri s-ar fi mutat din apartamente mari n altele mai mici, odata cu modificarea condi.iilor familiale, nu o vor mai face. Gndi.i-va, de exemplu, la parin.ii ai caror copii parasesc casa la vrsta casatoriei, sau cnd accepta o slujba n alt ora.. Asemenea parin.i obi.nuiau sa-.i schimbe apartamentul, mutndu-se ntr-unul mai mic .i mai ieftin. Necesitatea aceasta a disparut atunci cnd guvernul a impus controlul chiriilor. La Viena, n Austria, pe la nceputul anilor douazeci, cu un control al chiriilor bine mpamntenit, venitul proprietarilor unui apartament mediu nu depa.ea, datorita reglementarilor, pre.ul a doua calatorii cu mijloacele de transport n comun, aflate n proprietate publica. Dupa cum va pute.i imagina, lipsea orice incitativ care sa-i detemine pe oameni sa-.i schimbe apartamentele. .i, pe de alta parte, nici nu se construiau case noi. Am ntlnit condi.ii similare n Statele Unite, dupa al doilea razboi mondial .i n multe ora.e nici astazi lucrurile nu s-au schimbat prea mult. Unul din motivele principale ale marilor dificulta.i financiare prin care trec numeroase ora.e americane este controlul chiriilor .i deficitul de spa.iu locativ rezultat de aici. A.a ca guvernul a cheltuit milioane de dolari pentru construirea de case noi. Dar ce a determinat deficitul de spa.iu locativ? Deficitul a fost generat de acelea.i motive care au determinat deficitul de lapte, cnd pre.ul laptelui a fost controlat. Ceeace nseamna: daca guvernul se amesteca n treburile pie.ei, el va fi tot mai atras spre socialism. Acesta este .i raspunsul cu care-i ntmpinam pe cei care spun: Noi nu suntem sociali.ti, noi nu dorim ca guvernul sa controleze totul. n.elegem ca a.a ceva e rau. Dar de ce nu s-ar amesteca guvernul ctu.i de pu.in n treburile pie.ei? De ce nu ne-ar ocroti guvernul de o seama de lucruri care ne displac? Oamenii ace.tia vorbesc despre politica jumata.ilor-de-masura ( middle-of-the-road-policy ). Ceea ce le scapa lor este ca interven.ia izolata, adica interven.ia limitata numai la o mica parte a sistemului economic, aduce dupa sine o situa.ie pe care chiar guvernul .i per

soanele care au cerut interven.ia guvernului o vor socoti mai rea dect neplacerile pe care au dorit sa le nlature: popula.ia care a cerut controlul chiriilor este teribil de nemul.umita sa constate existen.a unui deficit de apartamente .i de spa.iu locativ. nsa deficitul acesta este tocmai rezultatul interven.iei guvernamentale, care a men.inut chiriile sub nivelul celor care ar fi fost stabilite pe pia.a libera. Ideea ca ar exista unal treileasistem ntre socialism .i capitalism, dupa cum afirma suporterii sai un sistem ndepartat, deopotriva, de socialism .i de capitalism, dar care re.ine avantjele .i evita dezavantajele fiecaruia, este curata prostie. Persoanele care cred ntrun asemenea mit .tiu sa devina ntr-adevar lirice, cnd prea-maresc minunile interven.ionismului. Putem afirma fara dificultate ca se n.ala. Interven.iile guvernului, n fa.a carora se nchina, aduc dupa ele efecte pe care nici chiar ei nu le agreeaza. Unul dintre subiectele la care ma voi referi este protec.ionismul. Guvernul ncearca sa izoleze pia.a autohtona de pia.a mondiala. El introduce tarife vamale, menite sa ridice pre.ul autohton al unui bun deasupra pre.ului existent pe pia.a mondiala, ceeace permite producatorilor autohtoni sa formeze carteluri. Apoi, cartelurile sunt atacate de guvern, care afirma: n asemenea condi.ii este necesara legisla.ia anticartel . Exact n aceasta situa.ie se afla cele mai multe guverne europene. n Statele Unite sunt .i alte motive pentru legisla.ia anti-trust .i pentru campania guvernului mpotriva spectrului monopolist. Este absurd sa vedem guvernul care face posibila apari.ia cartelurilor autohtone prin propriile sale interven.ii aratnd cu degetul catre pia.a .i zicnd: Iata ca sunt carteluri; de aceea interven.ia guvernului n treburile pie.ei este necesara . Ar fi mult mai simplu sa se evite cartelurile punnd capat amestecului guvernului n treburile pie.ei amestecului care face cu putin.a aceste carteluri. Ideea ca amestecul guvernului este o solu.ie la probleme economice conduce, pretutindeni, la situa.ii cel pu.in foarte neplacute .i adesea chiar haotice. Daca guvernul nu se opre.te la timp, el aduce instituirea socialismului. Cu toate acestea, amestecul guvernului n treburile oamenilor de afaceri ramne foarte popular. ndata ce cuiva nu-i place ce se

ntmpla n lume, el zice: Guvernul ar trebui sa faca ceva. La ce e bun guvernul? Guvernul trebuie sa se implice . .i aceasta este o reminiscen.a caracteristica a modului de gndire din vremuri trecute, din vremuridinaintealiberta.ii moderne, dinaintea guvernului constitu.ional modern, dinaintea guvernului reprezentativ, sau a republicanismul ui modern. Vreme de secole, a proliferat doctrina de toata lumea men.inuta .i acceptata ca un rege, un rege uns, ar fi mesagerul lui Dumnezeu; ca ar fi nzestrat cu mai multa n.elepciune dect supu.ii sai .i cu puteri supranaturale. Pna recent, la nceputul secolului XIX nca, oamenii suferind de anumite boli, a.teptau vindecarea de pe urma atingerii degetului regal. De obicei doctorii se descurcau mai bine; ceea ce nu-i mpiedeca sa-.i ndrume pacien.ii spre ncercarea tratamentul regal. Doctrina aceasta a superiorita.ii guvernului paternalist, a puterilor supranaturale .i supraumane a regilor ereditari, a disparut treptat sau cel pu.in a.a s-a putut crede. Apoi a revenit din nou. A fost un profesor german, pe nume Werner Sombart (pe care care l-am cunoscut foarte bine), a carui reputa.ie se ntindea n toata lumea, caruia numeroase universita.i i oferisera titlul de doctorhonoris causa .i care era membru de onoare al Asocia.iei economi.tilor americani. Profesorul acesta a scris o carte, aparuta .i n limba engleza, la editura Princetown University Press. E disponibila .i ntr-o versiune franceza .i probabil .i ntr-una spaniola cel pu.in a.a sper, ca sa pute.i verifica cele ce va spun. n cartea aceasta, publicata n secolul nostru, nu n ntunecatul Ev mediu, Werner Sombart, profesor de economie, spune simplu: Fhrerul, Fhrerul nostru se refera desigur, la Hitler prime.te ordine direct de la Dumnezeu, Fhrerul universului . M-am referit mai devreme la ierarhia fuhrerilor .i, n aceasta ierarhie, l-am men.ionat pe Hitler ca Fhrer Suprem . Dupa Werner Sombart, nsa, mai exista un Fhrer, nca .i mai sus, Fhrerul universului. .i Dumnezeu, spunea el, i ordona nemijlocit lui Hitler. Desigur, profesorul Sombart adauga, foarte modest: Nu .tim cum comunica Dumnezeu cu Fhrerul. Dar, faptul n sine e de netagaduit .

Acum, .innd seama ca o asemenea carte poate fi publicata n limba germana, limba unei na.iuni cndva elogiata ca na.iunea filozofilor .i a poe.ilor , .i ca ea este tradusa n engleza .i n franceza, nu vom mai fi surprin.i daca .i un mic birocrat se considera pe sine mai n.elept .i mai bun dect conceta.enii sai .i dore.te sa se amestece n toate cele, chiar daca el este doar un mic birocrat .i nu ilustrul profesor Werner Sombart, membru onorific peste tot. Exista remedii pentru a.a ceva? A. zice ca da, exista un remediu. .i remediul acesta este puterea ceta.enilor; ei trebuie sa mpiedice instalarea unor asemenea regimuri autocratice, care se pretind mai n.elepte dect ceta.eanul obi.nuit. Aici este diferen.a fundamentala ntre libertate .i servitute. .arile socialiste .i-au revendicat termenul dedemocra.ie. Ru.ii numesc sistemul lor o democra.ie populara; vor sa spuna, probabil, ca poporul este reprezentat n persoana dictatorului. Eu cred ca unui dictator, lui Juan Peron, aici n Argentina, i s-a dat raspunsul corect n1955, cnd a fost alungat n exil. Sa speram ca tuturor dictatorilor, de pretutindeni, li se va da o replica similara.

4 Infla.ia

Daca oferta de caviar ar fi la fel de abundenta ca .i cea de cartofi, atunci pre.ul caviarului adica raportul de schimb ntre caviar .i bani sau ntre caviar .i alte bunuri s-ar schimba considerabil. n cazul acesta ne-am putea procura caviar cu sacrificii mult mai reduse dect cele necesare azi. n mod analog, ca urmare a unui spor al cantita.ii de bani, puterea de cumparare a unita.ii monetare scade .i odata cu ea scade, de asemenea, cantitatea de bunuri ce pot fi ob.inute n schimbul unei unita.i monetare. n secolul al XVI-lea, odata cu descoperirea .i exploatarea resurselor americane de aur .i argint, cantita.i enorme de metal pre.ios au luat drumul Europei. Rezultatul acestei cre.teri a cantita.ii de bani a fost o tendin.a generala de cre.tere a pre.urilor n Europa. n mod analog, astazi, cnd vreun guvern spore.te cantitatea banilor de hrtie, rezultatul este o tendin.a de scadere a puterii de cumparare a unita.ii monetare .i astfel pre.urile cresc. Numim aceastainfla.ie. Din nefericire, att n Statele Unite ct .i n alte .ari, exista persoane care prefera sa nu atribuie infla.ia cre.terii cantita.ii de bani, ci, mai degraba, sa o atribuie cre.terii pre.urilor. Totu.i, nu s-a ridicat niciodata vreo obiec.ie serioasa mpotriva interpretarii economice a rela.iei dintre pre.uri .i cantitatea de bani, sau a raportului de schimb dintre bani .i alte bunuri, marfuri .i servicii. Cu mijloacele tehnologice de azi, nimic nu e mai simplu dect sa confec.ionezi buca.i de hrtie cu anumite inscrip.ii monetare tiparite pe ele. n Statele Unite, unde toate bancnotele au acelea.i

dimensiuni, nici macar nu este mai costisitor pentru guvern sa tipareasca o hrtie de 1000 de dolari, mai degraba dect una de un dolar. Nu este vorba dect de o procedura de tiparire care necesita n fiecare caz acela.i consum de hrtie .i cerneala. n secolul al XVIII-lea, cnd s-au facut primele ncercari de a emite bancnote cu statutul de mijloace legale de plata a.adar note bancare ce trebuiau acceptate n tranzac.iile comerciale la rnd cu monedele de aur .i argint guvernele .i na.iunile au crezut ca bancherii de.in anumite secrete care i fac capabili sa creeze boga.ie din nimic. Cnd guvernele din secolul al XVIII-lea ntmpinau dificulta.i financiare, guvernan.ii .i imaginau ca numirea unui bancher iscusit n calitate de administrator al finan.elor guvernamentale este de ajuns pentru a-i scapa de toate problemele. C.iva ani nainte de Revolu.ia franceza, cnd monarhia se afla n dificulta.i financiare, regele Fran.ei a cautat un asemenea bancher iscusit, ca sa-l numeasca ntr-o func.ie importanta. Omul gasit era, din toate punctele de vedere, diametral opus guvernan.ilor francezi de pna atunci. Mai nti, el nu era francez, ci strain, un elve.ian din Geneva, pe nume Jacques Necker. n al doilea rnd, el nu era membru al aristocra.iei, ci simplu om de rnd. .i, lucru chiar mai important n Fran.a secolului al XVIII-lea, nu era catolic, ci protestant. A.a ca Monsieur Necker, parintele celebrei Madame de Stal a devenit ministru de finan.e, .i toata lumea a.tepta de la el sa rezolve problemele financiare ale Fran.ei. Dar, n ciuda ncrederii considerabile de care s-a bucurat Monsieur Necker, cufarul regal a ramas gol cea mai mare gre.eala a lui Necker fiind ncercarea sa de a sprijini financiar razboiul de independen.a al coloni.tilor americani mpotriva Angliei, fara a ridica impozitele.Cu siguran.a, nu aceasta era calea de rezolvare a problemelor financiare ale Fran.ei. Nu exista nici o solu.ie miraculoasa a problemelor financiare ale unui guvern; daca are nevoie de bani, trebuie sa-i procure prelevnd impozite de la ceta.eni (sau, n cazuri excep.ionale, mprumutndui de la persoane care dispun de bani). nsa multe guverne, ba chiarmajoritateaguvernelor sunt ncredin.ate ca mai exista o metoda pentru a-.i procura banii necesari: pur .i simplu tiparindu-i. Daca guvernul .ine sa faca un lucru benefic daca dore.te, bunaoara, sa construiasca un spital calea de urmat pentru ridicarea

sumei necesare finalizarii acestui proiect este prelevarea de impozite de la ceta.eni .i construirea spitalului din veniturile astfel colectate. n cazul acesta nu va urma o revolu.ie deosebita a pre.urilor, fiindca ceta.enii platind impozitele sunt constrn.i sa-.i reduca cheltuielile, atta timp ct dureaza colecta guvernamentala de bani destina.i spitalului. Contribuabilul este silit sa-.i restrnga consumul, investi.iile, sau economiile. Guvernul, facndu-.i intrarea pe pia.a n calitate de cumparator, se substituieceta.eanului individual: ceta.eanul cumpara mai pu.in, guvernul cumpara mai mult. Sigur ca guvernul nu cumpara ntotdeauna acelea.i bunuri pe care le-ar fi cumparat ceta.enii; dar n ansamblu, nu rezulta nici o ridicare a pre.urilor ca urmare a construirii unui spital de catre guvern. Am ales n mod deliberat exemplul acesta cu spitalul, fiindca uneori se spune: Nu este totuna daca guvernul .i aloca banii pentru scopuri bune sau rele . Voi presupune aici ca guvernul utilizeazantotdeauna banii pe care i-a tiparit pentru atingerea celor mai nobile scopuri cu putin.a scopuri care se bucura de consim.amntul nostru, al tuturor. Procedez astfel fiindca ceea ce numim astazi infla.ie nu este consecin.afeluluicum sunt cheltui.i banii guvernamentali, ci a caii pe care guvernulob.ineace.ti bani, o consecin.a pe care majoritatea popula.iei de pretutindeni nu o considera benefica. De exemplu, fara a recurge la infla.ie, guvernul poate utiliza bani colecta.i din impozite pentru a face noi angajari sau pentru a spori salariile celor deja angaja.i de stat. n consecin.a, oamenii ace.tia, ale caror salarii s-au marit, au posibilitatea sa cumpere mai mult. Cnd guvernul spore.te salariile angaja.ilor sai pe seama impozitelor prelevate de la ceta.eni, contribuabilii pot cheltui mai pu.in, pe cnd angaja.ii guvernamentali pot cheltui mai mult. n ansamblu pre.urile nu vor cre.te. nsa, daca guvernul nu recurge la prelevari de impozite n acest scop, utiliznd n schimb bani proaspat tipari.i, nseamna ca unii oameni vor dispune acum de mai mul.i bani, n vreme ce restul popula.iei continua sa dispuna de aceea.i cantitate ca .i mai nainte. A.a ca beneficiarii banilor nou tipari.i vor intra n competi.ie cu cei ale caror resurse bane.ti au ramas neschimbate. .i, dat fiind ca nu exista mai multe marfuri dect nainte, de.iexistabani mai mul.i pe pia.a .i dat fiind ca exista acum persoane care pot cumpara mai

mult azi dect ieri rezultatul va fi un spor al cererii pentru aceea.i cantitate constanta de bunuri. A.a ca pre.urile vor tinde sa creasca. Faptul acesta este inevitabil, indiferent de utilizarea data banilor nou-crea.i. .i mai important este ca tendin.a aceasta de cre.tere a pre.urilor se va manifesta pas cu pas; nu este vorba de o cre.tere generala a unui a.a numit nivel al pre.urilor . Nivelul pre.urilor este o expresie metaforica a carei utilizare trebuie ntotdeauna evitata. Evocnd nivelul pre.urilor oamenii .i nchipuie un lichid al carui nivel urca sau coboara odata cu varia.iile sale cantitative, pastrnd nsa o aceea.i nal.ime n orice punct al recipientului. Dar n cazul pre.urilor, nu poate fi vorba de un asemenea nivel . Pre.urile nu se modifica nici n aceea.i masura, nici n acela.i timp. Exista ntotdeauna pre.uri care se modifica mai repede, urcnd sau cobornd naintea altora. Lucrul este explicabil. Sa ne oprim, de exemplu, la cazul func.ionarului de stat care a primit banii cei noi, proaspat adauga.i la oferta monetara. Oamenii nu cumpara astazi exact acelea.i bunuri .i n acelea.i cantita.i ca .i ieri. Banii cei noi, tipari.i de guvern .i introdu.i pe pia.a, nu vor fi utiliza.i pentru a cumparatoatetipurile de bunuri .i servicii. Banii sunt cheltui.i pentru anumite bunuri, ale caror pre.uri vor cre.te, n vreme ce alte bunuri vor continua sa-.i pastreze pre.urile dinaintea patrunderii pe pia.a a banilor cei noi. A.a ca, odata declan.ata, infla.ia va afecta n mod diferit grupuri diferite ale popula.iei. Acele grupuri care au primit banii cei noi naintea altora beneficiaza de un c.tig temporar. Cnd guvernul recurge la infla.ie pentru a sus.ine un razboi, el trebuie sa achizi.ioneze muni.ii, a.a ca industriile producatoare de armament .i muncitorii angaja.i n acestea sunt cei dinti care vor capata banii nou-crea.i. Aceste grupuri se bucura acum de o pozi.ie deosebit de favorabila. Profiturile .i salariile lor cresc; industria lor cunoa.te un avnt. De ce? Fiindca ace.ti oameni au capatat primii banii cei noi. .i, cu mai mul.i bani la dispozi.ie, ei fac acum cumparaturi. Producatorii de muni.ii cumpara de la alte persoane, care produc .i vnd marfurile de care au ei nevoie. Ace.tia formeaza un al doilea grup. .i al doilea grup considera infla.ia o mare binefacere pentru afacerile sale. De ce nu? Nu e

oare minunat sa vinzi mai mult? Proprietarul unui restaurant din vecinatatea fabricii de muni.ii, spre exemplu, va spune: E minunat! Muncitorii de la fabrica de muni.ii dispun acum de mai mul.i bani; mult mai mul.i dintre ei sunt acum clien.ii mei; cu to.ii patroneaza restaurantul meu; iar eu sunt ct se poate de ncntat. Proprietarul restaurantului nu vede nici un motiv sa nu se bucure. Situa.ia este aceasta: veniturile celor dinti beneficiari ai banilor au sporit .i ei .i pot permite, n continuare, sa cumpere numeroase bunuri .i servicii n condi.iile dinaintea infla.iei, corespunzatoare fostei configura.ii a pie.ei. Iata de ce pozi.ia lor este deosebit de favorabila. Astfel, infla.ia se propaga pas cu pas, de la un grup de popula.ie la altul. .i to.i cei carora banii nou crea.i le parvin n faza timpurie a infla.iei beneficiaza de ea, fiindca achizi.ioneaza, nca, anumite bunuri la pre.urile corespunzatoare fostei configura.ii a raportului de schimb ntre bani .i alte marfuri. Mai exista nsa .i alte grupuri ale popula.iei la care banii cei noi ajung trziu, mult mai trziu. Ace.tia sunt cei afla.i n pozi.iidefavorabile. nainte ca banii cei noi sa le parvina .i lor, ei se vad sili.i sa plateasca pre.uri mai mari pentru anumite bunuri, daca nu chiar pentru toate bunurile pe care inten.ionau sa le cumpere, n vreme ce venitul lor a ramas practic neschimbat, sau, n orice caz, nu a sporit propor.ional cu pre.urile. Iata, bunaoara, situa.ia din Statele Unite n vremea celui de-al doilea razboi mondial; pe de o parte, infla.ia i favoriza pe lucratorii angaja.i n produc.ia de muni.ii, industria muni.iilor .i pe producatorii de armament, defavoriznd, pe de alta parte, alte segmente ale popula.iei. Iar cei mai napastui.i de infla.ie erau profesorii .i preo.ii. Preotul, dupa cum .ti.i, este o persoana deosebit de modesta care sluje.te Domnului .i care nu se cade sa vorbeasca prea mult despre bani. n mod similar, profesorii sunt persoane devotate misiunii lor, .inute sa gndeasca mai mult la educa.ia tinerilor dect la propriile salarii. n consecin.a profesorii .i preo.ii s-au numarat printre cei mai defavoriza.i de infla.ie, iar slujitorii .colii .i ai bisericii au realizat printre cei din urma ca sunt ndrepta.i.i la mariri de salarii. Cnd consiliile parohiale .i asocia.iile profesorale au sfr.it, n cele din urma, prin a descoperi ca .i salariile acestor oameni devota.i

se cuvin marite, pierderile anterioare, deja suferite de ei, au ramas nendreptate. Multa vreme, oamenii ace.tia au trebuit sa-.i restrnga cumparaturile, sa-.i diminueze consumul de hrana mai buna .i mai scumpa .i sa achizi.ioneze mai pu.ina mbracaminte fiindca pre.urile crescusera deja, pe cnd veniturile lor salariale nu sporisesa nca. (Astazi situa.ia s-a modificat considerabil, cel pu.in n cazul profesorilor). Deci, infla.ia afecteaza ntotdeauna n mod diferen.iat diferite segmente ale popula.iei. Pentru unele infla.ia nu este chiar att de daunatoare; ba unele doresc chiar ca ea sa continue, acestea fiind primele care profita de pe urma ei. n cursul urmatoarei expuneri, vom vedea cum aceasta asimetrie a consecin.elor infla.iei influen.eaza n mod decisiv politicile generatoare de infla.ie. n urma modificarilor produse de infla.ie, apar grupuri favorizate .i grupuri de profitori direc.i. Nu utilizez aici termenul profitor ca sa repro.ez ceva acestor oameni, deoarece, daca exista un vinovat, acela este guvernul care a generat infla.ia. A.a ca, ntotdeauna, se gasesc oameni carefavorizeazainfla.ia, n.elegnd naintea altora ceea ce se petrece. Profiturile deosebite care le revin lor sunt consecin.a inevitabilei asimetrii a procesului infla.ionist. Guvernul poate socoti ca infla.ia ca mijloc de colectare de fonduri este preferabila prelevarii de impozite, care este ntotdeauna impopulara .i dificila. Nu odata, n numeroase .ari mari .i bogate, legislatorii au discutat luni de-a rndul, cautnd forma optima de prelevare a impozitelor necesare acoperirii cheltuielilor sporite cerute de parlament. n cele din urma, epuiznd diferitele metode de colectare a sumelor prin impozitare, ei au conchis ca cea mai buna solu.ie ramne, probabil, infla.ia. Desigur, cuvntul infla.ie a fost ocolit. Politicianul aflat la putere, cnd opteaza pentru infla.ie, nu spune niciodata: Am optat pentru infla.ie . Metodele tehnice ntrebuin.ate pentru a provoca infla.ia sunt att de complicate nct ceta.eanul de rnd nu sesizeaza nceputul ei. Una dintre cele mai dramatice infla.ii din istorie a fost cea cunoscuta de Reichul german, dupa primul razboi mondial. Ea nu s-a manifestat deosebit de spectaculosn timpulrazboiului. Infla.ia deduparazboi este cea care a adus cu sine catastrofa. Guvernul n-a

afirmat: Ne ndreptam catre infla.ie . El s-a mul.umit sa mprumute bani, pe o cale extrem de ocolita, de la banca centrala. Guvernul n-a trebuit sa ntrebe banca centrala de unde ia banii furniza.i. Banca centrala pur .i simplu i-a tiparit. Astazi, tehnica infla.iei este complicata de existen.a depozitelor la cerere (checkbook money). Tehnica este alta, dar rezultatul acela.i. Dintr-o trasatura de condei guvernul creaza banidiscre.ionari(fiat money), sporind astfel cantitatea banilor .i a creditelor. Guvernul nu are dect sa dea un ordin pentru a dispune de bani proaspat crea.i. La nceput guvernului nu-i pasa ca unii oameni vor fi pagubi.i, sau ca pre.urile vor cre.te. Legislatorii exulta: Sistemul acesta este minunat! Dar minunea sufera de o slabiciune fundamentala: nu poate sa dureze. Daca infla.ia ar putea continua la nesfr.it, ar fi inutil sa le cerem guvernan.ilor sa nu recurga la ea. Dar, daca exista un lucru sigur referitor la infla.ie, acela este ca, mai devreme sau mai trziu, ea trebuie sa nceteze. Este o politica ce nu poate dura. Pe termen lung, infla.ia trebuie sa nceteze odata cu prabu.irea monedei; se ajunge la o catastrofa, de felul celei petrecute n Germania anului 1923. La 1 august 1914 valoarea dolarului era de 4 marci .i 20 de pfenigi. Noua ani .i trei luni mai trziu, n noiembrie 1923, dolarul era cotat la 4,2 trilioane de marci. Cu alte cuvinte, marca nu mai valora nimic. Ea ncetase de a mai avea orice valoare. Cu c.iva ani n urma, un autor celebru, John Maynard Keynes, scria: Pe termen lung, to.i suntem mor.i . Trebuie sa admit cu regret ca avea, incontestabil, dreptate. Dar ntrebarea este: Ct de scurt sau lung va fi termenul scurt? n secolul al XVIII-lea, o faimoasa doamna, Madame de Pompadour se pare ca ar fi spus: Aprs nous le dluge ( Dupa noi potopul ). Madame de Pompadour a fost suficient de norocoasa ca sa se stinga din via.a n temen scurt. nsa succesoarea ei n func.ie, Madame du Barry a supravie.uit termenului scurt .i a fost decapitata pe termen lung. Pentru multa lume termenul lung devine rapid termen scurt cu att mai scurt cu ct se prelunge.te mai mult infla.ia. Ct poate sa dureze termenul scurt? Ct poate banca centrala sa continue infla.ia? Probabil ca atta timp ct oamenii au convingerea ca guvernul, mai devreme sau mai trziu, dar cu siguran.a nu prea

trziu, va nceta sa tipareasca bani, punnd capat astfel reducerii valorii fiecarei unita.i monetare. Cnd oamenii nu mai cred lucrul acesta, cnd realizeaza ca guvernul va continua la nesfr.it .i nu are nici un fel de inten.ie sa nceteze, atunci ei ncep sa n.eleaga ca mine pre.urile vor fi mai mari dect azi. Atunci ncep sa cumpere la orice pre., provocnd asemenea cre.teri dramatice ale pre.urilor, nct sistemul monetar se prabu.e.te. Revin la cazul Germaniei, pe care l-a urmarit ntreaga lume. Destule car.i descriu ce s-a ntmplat atunci. (De.i nu sunt german, ci austriac, am privit totul din interior: n Austria, condi.iile nu erau prea diferite de cele din Germania; nu erau prea diferite nici n multe alte .ari europene.) Vreme de mai mul.i ani, germanii au crezut ca nu sunt confrunta.i dect cu o infla.ie temporara, care nu va ntrzia sa nceteze. A.a au crezut aproape noua ani, pna n vara lui 1923. Apoi, n cele din urma, au nceput sa aiba ndoieli. Cum infla.ia continua, oamenii au socotit mai n.elept sa cumpere tot ce era disponibil, mai bine dect sa-.i pastreze banii n buzunar. Mai mult, .i-au spus ca nu e bine sa dea bani cu mprumut, ci, din contra, ca cel mai bun lucru e sa fi datornic. A.a ca infla.ia a continuat, auto-ntre.inndu-se. .i ea s-a prelungit n Germania exact pna n 20 noiembrie 1923. Masele luasera banii rezulta.i din infla.ie drept bani adevara.i, dar au sfr.it prin a constata ca situa.ia se schimbase. Catre finele infla.iei, n toamna lui 1923, fabricile germane plateau muncitorilor salariul zilnic n avans, diminea.a. .i muncitorul se prezenta la fabrica cu so.ia, careia i ncredin.a pe loc salariul toate milioanele pe care le primea. .i doamna se grabea spre cel mai apropiat magazin, ca sa cumpere ceva, indiferent ce. Ea n.elesese lucrul pe care l .tiau, de acum, cu to.ii ca marca .i pierde 50% din puterea de cumparare peste noapte, de la o zi la alta. Banii se topeau n buzunarele oamenilor ca ciocolata pe o soba fierbinte. Aceasta ultima faza a infla.iei germane n-a durat mult; dupa cteva zile, ntreg co.marul luase sfr.it: marca .i pierduse orice valoare .i a trebuit introdusa o noua moneda. Lordul Keynes, omul care a spus ca pe termen lung suntem cu to.ii mor.i, face parte dintr-un lung .ir de autori infla.ioni.ti din secolul XX. Cu to.ii au scris mpotriva etalonului aur. Atacnd la

rndu-i etalonul aur, Keynes l-a numit o relicva barbara . Astazi, cei mai mul.i considera ca e ridicol de a mai discuta posibilitatea unei ntoarceri la etalonul aur. n Statele Unite, bunaoara, e.ti privit mai mult sau mai pu.in ca un visator daca spui: Mai devreme sau mai trziu Statele Unite vor fi silite sa se ntoarca la etalonul aur . .i totu.i, etalonul aur poseda o calitate incomparabila: cantitatea de bani, n condi.iile corespunzatoare etalonului aur, este independenta de politicile guvernelor .i ale partidelor politice. Acesta este avantajul sau. Este o forma de protec.ie mpotriva guvernelor risipitoare. n condi.iile corespunzatoare etalonului aur, cnd guvernului i se cere sa cheltuiasca bani din nou, ministrul de finan.e poate raspunde: .i banii de unde i iau? Spune.i-mi, mai nti, unde gasesc eu banii pentru aceasta noua cheltuiala . ntr-un sistem infla.ionist, nimic nu este mai simplu pentru politicieni dect sa ceara imprimeriei guvernamentale sa le furnizeze orict de mul.i bani au nevoie ca sa-.i realizeze proiectele. n condi.iile unui etalon aur, o politica guvernamentala sanatoasa are mult mai multe .anse. Liderii pot spune popula.iei .i politicienilor: Nu putem face acest lucru fara sa ridicam impozitele . n regim infla.ionist nsa, popula.ia capata obiceiul sa priveasca guvernul ca pe o institu.ie care dispune de mijloace nelimitate: statul .i guvernul par atotputernice. Daca, de pilda, popula.ia .i dore.te o noua re.ea de .osele, guvernul este .inut sa o construiasca. Dar de unde va lua guvernul suma de bani necesara? S-ar putea spune ca astazi .i chiar mai de mult, n vremea administra.iei McKinley n Statele Unite, Partidul Republican s-a pronun.at pentru o politica mai mult sau mai pu.in favorabila banilor sanato.i .i etalonului aur, pe cnd Partidul Democrat a favorizat infla.ia, desigur, nu infla.ia monedei-hrtie, ci a monedei-argint. Pe de alta parte, cel care prin anii 1880 a respins prin veto acordarea unei sume reduse circa 10.000 de dolari solicita.i de Congres pentru ajutorarea unei comunita.i care suferise un dezastru, a fost pre.edintele democrat Cleveland. .i pre.edintele Cleveland .i-a justificat atitudinea scriind: De.i este datoria ceta.enilor sa asigure sus.inerea guvernului, nu este datoria guvernului sa asigure sus.inerea ceta.enilor . Iata o fraza pe care orice om politic ar trebui sa o afi.eze n biroul sau, pentru a o arata celor ce vin sa ceara bani.

Ma simt oarecum stnjenit de necesitatea de a simplifica aceste probleme. Exista o sumedenie de chestiuni complexe legate de sistemul monetar .i n-a. fi scris volume ntregi despre ele, daca ar fi att de simple pe ct ncerc sa le prezint aici. Dar ideea principala este aceasta: o cre.tere a cantita.ii de bani aduce dupa sine scaderea puterii de cumparare a unita.ii monetare. Acesta este lucrul de care sunt nemul.umi.i oamenii ale caror afaceri private sunt afectate defavorabil. Se plng de infla.ie cei care nu beneficiaza de pe urma ei. Daca infla.ia este att de rea .i oamenii n.eleg lucrul acesta, de ce a devenit ea pretutindeni aproape un mod de via.a? De boala aceasta sufera chiar .i unele dintre cele mai bogate .ari din lume. Statele Unite sunt astazi, cu siguran.a, cea mai bogata .ara din lume, cu cel mai ridicat nivel de trai. Daca ve.i calatori prin Statele Unite, ve.i constata nsa ca se vorbe.te ntr-una despre infla.ie .i despre necesitatea de a-i pune capat. Dar se vorbe.te numai, nu se ac.ioneaza. Iata cteva fapte: dupa primul razboi mondial, Marea Britanie s-a rentors la paritatea antebelica a lirei fa.a de aur. Concret, aceasta a nsmnat o supraevaluare a lirei. A.a ca a sporit puterea de cumparare a fiecarui salariu. ntr-un regim de pia.a neobstruc.ionata, salariul nominal, exprimat nbani, ar fi scazut pentru a compensa acest fenomen, fara ca salariilerealeale muncitorilor sa aiba ceva de suferit. Nu avem timp, aici, sa discutam cauzele acestui proces. Dar sindicatele britanice nu erau dispuse sa accepte ajustarea ratelor salariale la noua putere de cumparare sporita a unita.ii monetare; a.a ca salariilereale au crescut considerabil n urma acestei masuri monetare. A rezultat o catastrofa dureroasa pentru Anglia, o .ara predominant industriala, care trebuie sa importe materii prime, bunuri semifinite .i marfuri alimentare vitale, .i sa exporte produse manufacturate pentru a plati ceea ce importa. Odata cu ridicarea valorii interna.ionale a lirei, pre.ul bunurilor britanice a crescut pe pie.ele straine, iar vnzarile .i exporturile s-au redus. De fapt, practicnd aceste pre.uri, Marea Britanie s-a auto-eliminat de pe pia.a mondiala. Cu sindicatele nu se putea discuta. Cunoa.te.i puterea de care dispune astazi un sindicat. El are dreptul, de fapt privilegiul, sa recurga la violen.a. A.a ca o hotarre sindicala nu este, sa zicem, mai pu.in importanta dect un decret guvernamental. Un decret guver

namental este un ordin a carui executare este supravegheata de aparatul nsarcinat cu aceasta misiune n numele puterii de stat: poli.ia. Cel ce nu respecta un decret guvernamental are de a face cu poli.ia. Din nefericire, exista astazi, aproape pretutindeni, o a doua putere n masura sa utilizeze for.a: sindicatele. Sindicatele determina salariile, a caror respectare o impun apoi recurgnd la greve, cu un rezultat similar celui produs de guvern atunci cnd decreteaza o rata minima a salariilor. Nu ma voi opri acum la problema sindicatelor; ma voi ocupa de ea mai trziu. Am .inut doar sa men.ionez ca politica sindicala este de a for.a ratele salarialedeasupranivelului la care s-ar stabili pe o pia.a neobstruc.ionata. Rezultatul este ca o parte considerabila a for.ei poten.iale de munca nu va mai putea fi utilizata dect de catre persoane sau industrii dispuse sa suporte pierderi. .i, dat fiind ca ntreprinderile nu pot suporta pierderi la nesfr.it, ele vor fi constrnse sa .i nchida por.ile .i lucratorii vor deveni .omeri. Stabilirea ratelor salariale deasupra nivelului pe care l-ar atinge pe o pia.a neobstruc.ionata implica, de fiecare data, neutilizarea unei par.i considerabile din for.a de munca poten.iala. n Marea Britanie, rezultatul impunerii de catre sindicate a unor rate salariale ridicate a fost cronicizarea .omajului, prelungit ani de-a rndul. Milioane de muncitori au ramas fara slujbe .i cifrele de produc.ie au scazut. Exper.ii n.i.i erau contraria.i. n aceasta situa.ie, guvernul britanic a recurs la o masura de urgen.a, pe care o considera indispensabila: adevaluatmoneda. Urmarea a fost ca puterea de cumparare a salariilor, la care sindicatele .ineau att de mult, s-a modificat. Salariilereale,a.adar echivalentul n bunuri al salariilor, s-au redus. Muncitorul nu mai putea cumpara acum la fel de mult ca nainte, chiar daca ratele nominale ale salariilor ramasesera neschimbate. S-a crezut ca n felul acesta ratelerealeale salariilor vor putea fi readuse la nivelul corespunzator pie.ei libere, facnd .omajul sa dispara. Aceea.i masura devaluarea a fost adoptata de numeroase alte .ari, printre care Fran.a, Olanda .i Belgia. O .ara a recurs chiar de doua ori la aceasta masura ntr-un an .i jumatate. Este vorba de Cehoslovacia. Era, am putea spune, o metoda camuflata de a n.ela puterea sindicatelor. Dar succesul nu a fost cu adevarat pe masura a.teptarilor.

Dupa c.iva ani, oamenii, muncitorii, chiar .i sindicatele, au nceput sa n.eleaga ce se petrece. Au nceput sa n.eleaga ca devaluarea monedei adusese dupa sine reducerea salariilor reale. Sindicatele aveau puterea necesara pentru a se opune. n numeroase .ari ele au inserat o clauza suplimentara n contractele salariale, care stipula ca salariile trebuie sa creasca automat, odata cu pre.urile. Aceasta s-a numitindexare. Sindicatele devenisera con.tiente de importan.a indexarii. A.a ca metoda sus-men.ionata de reducere a .omajului adoptata de Marea Britanie n 1931 .i preluata ulterior de majoritatea guvernelor mai importante aceasta metoda de vindecare a .omajului este astazi neputincioasa. Din nefericire, n 1936, n a sa carteThe General Theory of Employement, Interest, and Money,lordul Keynes a ridicat aceasta metoda aceste masuri de urgen.a ncercate n 1929-1933 la rang deprincipiu, de orientare fundamentala a politicilor economice. El a justificat, ntr-adevar, metoda spunnd: .omajul este rau. Daca dori.i ca .omajul sa dispara trebuie sa recurge.i la infla.ia monedei . El n.elegea foarte bine ca ratele salariilor pot fi prea ridicate n raport cu pia.a, adica prea ridicate pentru a justifica decizia patronilor de a-.i spori numarul angaja.ilor n mod profitabil, a.adar prea ridicate din punctul de vedere al ntregii popula.ii salariate, fiindca ratele salariilor impuse de sindicate, depa.ind nivelul pie.ei, i mpiedicau pe unii din cei dornici sa c.tige un salariu sa ob.ina slujbe. Keynes afirma, ntr-adevar: .omajul n masa, prelungit an dupa an, constituie cu siguran.a o situa.ie extrem de neplacuta . Dar n loc de a sugera ca ratele salariale pot .i trebuie ajustate la condi.iile pie.ei, el pretindea ca: Daca se devalorizeaza moneda .i muncitorii nu sunt suficient de inteligen.i ca sa priceapa lucrul acesta, ei nu se vor opune unei scaderi a salariilor reale, atta vreme ct ratele salariale nominale ramn neschimbate . Cu alte cuvinte, lordul Keynes pretindea ca, daca omul prime.te aceea.i cantitate de lire sterline astazi ca .i naintea devalorizarii monedei, el nu va realiza ca, de fapt, acum prime.te mai pu.in. Pentru a spune lucrurilor pe nume, Keynes propunea n.elarea muncitorilor. ntr-adevar, n loc sa declare fara ocoli.uri ca ratele salariale trebuie ajustate la condi.iile pie.ei fiindca, altminteri, parte din for.a de munca va ramne inevitabil neutilizata el spunea:

Utilizarea deplina a for.ei de munca poate fi atinsa numai practicnd infla.ia. Sa-i n.elam pe muncitori . Cel mai interesant ramne, nsa, faptul ca, la vremea publicarii teoriei sale generale (General Theory), n.elaciunea devenise deja imposibila, deoarece oamenii devenisera deja con.tien.i de importan.a indexarii. nsa dezideratul utilizarii depline a for.ei de munca a ramas. Ce nseamna, oare, utilizarea deplina a for.ei de munca? Ea .ine de o pia.a neobstruc.ionata a minii de lucru, a.adar, o pia.a nemanipulata de sindicate sau de guvern. Pe o asemenea pia.a, ratele salariale pentru fiecare tip de munca prestata tind spre nivelul la care oricine .i dore.te o slujba o poate ob.ine .i orice patron poate angaja to.i muncitorii de care are nevoie. La o cre.tere a cererii de mna de lucru, rata salariilor va tinde sa creasca, iar atunci cnd este nevoie de muncitori mai pu.ini, rata salariilor va tinde sa scada. Singura metoda de atingere a deplinei utilizari a for.ei de munca este men.inerea unei pie.e neobstruc.ionate a minii de lucru. Aceasta propozi.ie este adevarata pentru orice fel de presta.ie n munca .i pentru orice fel de marfa. Ce face un om de afaceri care dore.te sa-.i vnda marfa la un pre. unitar de 5 dolari? Cnd nu reu.e.te sa vnda la pre.ul cerut, expresia ntrebuin.ata n jargonul afaceri.tilor americani este: theinventorydoesnot move ( stocul nu se mi.ca ). Dartrebuiesa se mi.te. Omul de afaceri nu poate pastra marfa, fiindca trebuie sa cumpere ceva nou; moda se schimba. A.a ca va reduce pre.ul. Daca nu .i poate vinde marfa cu 5 dolari, va trebui sa o vnda cu 4. Daca n-o poate vinde cu 4, va trebui sa o vnda cu 3. Daca nu vrea sa dea faliment, nu are de ales. Este posibil sa suporte pierderi, nsa pierderile acestea se datoreaza faptului ca a anticipat gre.it capacitatea pie.ei de a absorbi produsul sau. La fel stau lucrurile cu mii .i mii de tineri care vin zilnic la ora., din mediile rurale, cu inten.ia de a c.tiga bani. Lucrul acesta se petrece n toate .arile industrializate. n Statele Unite, ei vin la ora. n ideea ca vor c.tiga, sa zicem, 100 de dolari pe saptamna. Lucrul se poate dovedi imposibil. .i, daca cineva nu poate ob.ine o slujba platita cu 100 de dolari pe saptamna, va trebui sa se mul.umeasca cu numai 98 de dolari pe saptamna, sau chiar mai pu.in. Dar daca cineva s-ar ncapa.na sa pretinda a.a cum procedeaza sindicatele o suta de dolari pe saptamna sau nimic , atunci s-ar putea

sa fie silit sa ramna .omer. (Pe mul.i nu-i deranjeaza situa.ia de .omer, fiindca guvernul acorda .omerilor ajutoare de .omaj pe seama angaja.ilor care platesc impozite speciale n acest scop uneori aproape la fel de ridicate ca .i salariile pe care le-ar primi n caz ca s-ar angaja.) Fiindca exista un grup de oameni care cred ca utilizarea deplina a for.ei de munca este de neatins n absen.a infla.iei, infla.ia este acceptata n Statele Unite. .i oamenii .i pun problema: Oare este preferabila o moneda sanatoasa nso.ita de .omaj, sau infla.ia nso.ita de utilizarea deplina a for.ei de munca? Felul acesta de a pune problema este fundamental viciat. O punere corecta a problemei ncepe cu ntrebarea: Cum poate fi mbunata.ita situa.ia muncitorilor .i a celorlalte grupuri ale popula.iei? Raspunsul este: garantnd o pia.a neobstruc.ionata a minii de lucru .i realiznd astfel dezideratul de utilizare deplina a for.ei de munca. Dilema este urmatoarea: Vor fi ratele salariale determinate de pia.a, sau vor fi ele determinate de presiunile .i violen.ele sindicale? Dilemanueste daca sa alegem infla.ia sau .omajul. Aceasta falsa alternativa o ve.i ntlni n Anglia, n .arile industrializate europene, .i chiar n Statele Unite. .i unii vor spune: Privi.i, chiar .i Statele Unite practica infla.ia. De ce n-am proceda .i noi la fel? Tuturor acestor persoane ar trebui sa li se raspunda, nainte de orice: Unul dintre privilegiile omului bogat este ca .i poate permite sa se comporte nechibzuit mult mai mult timp dect omul sarac . .i aceasta este situa.ia Statelor Unite. Politica lor financiara este deosebit de gre.ita .i continua sa se nrauta.easca. Poate ca Statele Unite .i pot permite sa se comporte nechibzuit ceva mai mult timp dect alte .ari. Lucrul cel mai important care trebuie re.inut este ca infla.ia nu cade din ceruri, ea nu este o calamitate naturala sau o boala care se raspnde.te ca ciuma. Infla.ia este o politica economica o politica economica deliberata, ini.iata de persoane ce recurg la infla.ie deoarece considera ca este o alternativa mai pu.in rea dect .omajul. nsa adevarul este ca, pe termen nu prea lung, infla.ianuvindeca .omajul.

Infla.ia este o politica economica. .i o politica economica se poate schimba. A.a ca nu exista nici un motiv sa ne nclinam n fa.a infla.iei. Daca infla.ia este privita ca un rau, atunci va trebui sa i se puna capat. Va trebui sa se echilibreze bugetul guvernului. Desigur, este necesar ca opinia publica sa sprijine aceste masuri; .i este necesar ca intelectualii sa-i ajute pe ceilal.i sa le n.eleaga. Daca exista suportul opiniei publice, atunci este cu siguran.a posibil ca reprezentan.ii ale.i ai poporului sa abandoneze politicile infla.ioniste. Nu trebuie sa uitam ca pe termen lung este probabil, ba chiar sigur, ca vom fi cu to.ii mor.i. Dar pe termen scurt, ct dureaza via.a, s-ar cuveni sa ne gospodarim treburile pamnte.ti n modul cel mai chibzuit cu putin.a. .i una dintre masurile necesare n acest scop este abandonarea politicilor infla.ioniste.

5 Investi.iilestraine

Anumi.i1 oameni considera ca programele favorabile liberta.ii economice ar fi negativiste. Ei spun: Ce vre.i, de fapt, voi liberalii? Sunte.i mpotriva socialismului, mpotriva interven.iei guvernamentale, mpotriva infla.iei, mpotriva violen.ei sindicale, mpotriva tarifelor protec.ioniste....Voi spune.i nu tuturor lucrurilor. A. spune ca aceasta formulare a problemei este superficiala .i partinitoare. Pentru ca este posibila formularea unui program liberal ntr-un modpozitiv. Daca cineva spune: Sunt mpotriva cenzurii , el nu este negativist, el esten favoareadreptului autorilor de a hotar singuri ce anume doresc sa publice, fara ca guvernul sa intervina. Acesta nu este negativism, aceasta este chiar semnificatia liberta.ii. (Desigur, cnd folosesc termenul liberal , cu privire la un sistem economic, l n.eleg liberal, n sensul sau vechi,clasic.) Astazi, cea mai mare parte a oamenilor considera ca discrepan.ele puternice ntre nivelele de trai din diferite .ari sunt inacceptabile. Acum 200 de ani, condi.iile de trai n Marea Britanie erau mult mai rele dect sunt astazi n India. Dar in anii 1750 britanicii nu-si spuneau subdezvolta.i sau napoia.i , deoarece nu erau n masura sa compare condi.iile de trai din .ara lor cu cele din .ari n care acestea erau mai bune. Astazi, to.i oamenii care nu au atins nivelul mediu de trai din Statele Unite cred ca ceva este n neregula n legatura cu propria lor situa.ie economica. Multe dintre aceste .ari .i spun .ari 1 Traducerea acestui capitol a fost realizata n colaborare cu Octavian Vasilescu si Laura Dima.

n curs de dezvoltare sau supradezvoltate.

.i, ca atare, cer ajutor .arilor a.a-zis dezvoltate

Permite.i-mi sa va explic care este situa.ia n realitate. Nivelul de trai este mai scazut n a.a-numitele .ari n curs de dezvoltare, deoarece c.tigul mediu pentru acela.i gen de munca este mai scazut n aceste .ari dect este n alte .ari din Europa Occidentala, Canada, Japonia .i, mai ales, din Statele Unite. Daca ncercam sa gasim motivele existen.ei acestei diferen.e, trebuie sa n.elegem ca ea nu se datoreaza unei inferiorita.i a muncitorilor sau a altor categorii de salaria.i. Predomina, printre anumite grupuri de muncitori nordamericani, tendin.a de a considera ca ei sunt mai capabili dect al.i oameni a.adar ca ei ncaseaza salarii mai mari dect al.i oameni numai gra.ie propriului lor merit. Ar fi necesar .i suficient ca un muncitor american sa viziteze o alta .ara sa zicem Italia, de unde provin mul.i muncitori americani pentru ca sa descopere canucalita.ile sale personale, ci condi.iile din S.U.A. fac posibila c.tigarea de catre el a unor salarii mai mari. Daca un sicilian emigreaza n Statele Unite, el poate foarte curnd sa ajunga sa c.tige acele salarii care sunt obi.nuite n Statele Unite. .i, daca acela.i om se rentoarce n Sicilia, el va descoperi ca vizita sa n Statele Unite nu l-a nzestrat cu acele calita.i care sa-i permita sa c.tige, n Sicilia, salarii mai mari dect conceta.enii sai. Aceasta situa.ie economica nu poate fi explicata nici sus.innd existen.a vreunei inferiorita.i a antreprenorilor din afara Statelor Unite. Este cert ca n exteriorul Statelor Unite, Canadei, Europei Occidentale .i al unei par.i din Asia, echipamentul fabricilor .i metodele tehnologice utilizate sunt, n general, mult inferioare celor folosite n Statele Unite. Dar, aceasta nu se datoreaza ignoran.ei antreprenorilor din .arile nedezvoltate . Ei .tiu prea bine ca fabricile din Statele Unite .i Canada sunt mult mai bine echipate; de asemenea, ei .tiu tot ce este necesar sa .tie referitor la tehnologie sau, n caz contrar, au ocazia sa afle tot ceea ce au nevoie din manualele .i revistele tehnice care raspndesc acest tip de cuno.tin.e. Repet: diferen.a nu consta n inferioritate personala sau n ignoran.a. Diferen.a consta n oferta de capital, n cantitatea de bunuri de capital disponibile. Cu alte cuvinte, volumul de capital in

vestit pe unitatea de popula.ie este mai mare n a.a-numitele .ari avansate dect n .arile n curs de dezvoltare. Un om de afaceri nu poate plati un muncitor cu mai mult dect suma adaugata de munca acestui angajat la valoarea produsului. El nu poate sa-l platesca cu mai mult dect sunt consumatorii dispu.i sa platesca pentru muncaadaugatade acest muncitor individual. Daca l plate.te mai mult, capitalistul nu .i va recupera cheltuielile de la consumatori. El va suferi pierderi .i, dupa cum am aratat de attea ori, .i dupa cum toata lumea .tie, un om de afaceri care sufera pierderi trebuie sa-.i schimbe felul n care face afaceri, sau sa dea faliment. Economi.tii descriu acesta situa.ie spunnd ca ratele salariale sunt determinate de productivitatea marginala a muncii . Acesta este doar un alt mod de a exprima ceea ce am spus anterior. Este cert ca nivelul salariilor este determinat de masura n care munca oamenilor spore.te valoarea unui produs. Daca un om munce.te cu unelte mai bune .i mai eficiente, atunci el poate realiza ntr-o ora mult mai mult dect un om care munce.te cu instrumente mai pu.in eficiente. Este evident ca o suta de oameni, muncind ntr-o fabrica americana de pantofi nzestrata cu cele mai eficiente unelte .i ma.ini, produc mult mai mult n acela.i interval de timp dect o suta de cizmari din India, care trebuie sa munceasca cu unelte nvechite, ntr-un mod mai primitiv. Patronii din aceste .ari n curs de dezvoltare .tiu foarte bine ca utilajele mai bune ar face ntreprinderile lor mai profitabile. Ei ar vrea sa construiasca fabrici mai multe .i mai bune. Singurul lucru care i mpiedica sa o faca este lipsa capitalului. Diferen.a dintre .arile mai pu.in dezvoltate .i cele mai dezvoltate este o func.ie de timp: britanicii au nceput sa economiseasca capital mai devreme dect orice alta na.iune: de asemenea, ei au nceput sa acumuleze capital .i sa l investeasca n afaceri. Deoarece au nceput mai devreme, nivelul de trai din Marea Britanie era ridicat atunci cnd toate celelalte .ari europene aveau nca un nivel de trai scazut. Treptat, toate celelalte .ari au nceput sa studieze condi.iile britanice .i nu le-a fost prea greu sa descopere motivul boga.iei Marii Britanii. Astfel, ele au nceput sa imite metodele engleze.ti de a face afaceri.

Din moment ce celelalte .ari au nceput cu ntrziere .i deoarece britanicii nu au stopat investi.iile de capital, s-a perpetuat o mare diferen.a ntre condi.iile din Anglia .i cele din celelalte .ari. Dar s-a ntmplat ceva care a facut ca avantajul ini.ial al Marii Britanii sa dispara. S-a ntmplat cel mai important eveniment din istoria secolului al nouasprezecelea .i nu doar n istoria unei .ari anume. Acest mare eveniment a fost dezvoltareainvesti.iilor straine, n cursul secolului al nouasprezecelea.n 1817 marele economist englez Ricardo considera nca de la sine n.eles faptul ca un capital se putea investinumain interiorul grani.elor unei .ari, ca posesorii de capital nu vor ncerca sa-l investeasca n strainatate. Dar, cteva decade mai trziu, investi.iile de capital peste grani.a au nceput sa joace un rol de cea mai mare importan.a n afacerile din ntreaga lume. Fara investi.iile de capital ar fi fost necesar ca na.iunile mai pu.in dezvoltate dect marea Britanie sa nceapa cu metodele .i tehnologiile cu care ncepusera .i Britanicii, la nceputul .i n mijlocul secolului optsprezece .i, ncetul cu ncetul, pas cu pas ntodeauna mult sub nivelul tehnologic al economiei britanice sa ncerce sa imite ceea ce facusera britanicii. S-ar fi scurs multe, multe decenii, nainte ca aceste .ari sa atinga nivelul de dezvoltare tehnologica pe care Marea Britanie l atinsese cu o suta de ani .i mai bine naintea lor. Dar marele eveniment care a ajutat toate aceste .ari a fost dezvoltarea investi.iilor straine. Investi.iile straine nsemnau ca posesorii de capital britanici investeau acest capital britanic n alte par.i ale lumii. Mai nti au investit n acele .ari europene care, din punctul de vedere al Marii Britanii, sufereau de un deficit al capitalului .i erau napoiate n dezvoltarea lor. Este un fapt binecunoscut ca n majoritatea .arilor europene, precum .i n Statele Unite, caile ferate au fost construite cu ajutorul capitalului britanic. Dumneavoastra .ti.i ca acela.i lucru s-a ntmplat n aceasta .ara, n Argentina. Companiile de gaz lampant din toate ora.ele Europei erau, de asemenea, britanice. La mijlocul anilor 1870, un scriitor .i poet britanic .i critica compatrio.ii. El spunea: Britanicii .i-au pierdut vechea lor vigoare .i nu mai au nici o idee noua. Ei nu mai sunt o na.iune conducatoare sau importanta n lume . La care Herbert

Spencer, marele sociolog, raspundea: Uita.i-va la continentul european. Toate capitalele europene beneficiaza de iluminare stradala pentru ca o companie britanica le aprovizioneaza cu gaz lampant . Aceasta se ntmpla, binen.eles, n ceea ce ne apare noua a fi vremea ndepartata a iluminatului cu gaz. Raspunznd n continuare acestui critic britanic, Herbert Spencer adauga: Spune.i ca germanii sunt mult naintea Marii Britanii. Dar privi.i la Germania. Pna .i Berlinul, capitala Reich-ului german, capitalaGeist-ului, ar fi n ntuneric daca o companie de gaz britanica nu ar fi invadat .ara, iluminndui strazile . n acela.i mod, capitalul britanic a dezvoltat caile ferate .i multe ramuri industriale n Statele Unite. .i, binen.eles, atta timp ct o .ara importa capital, balan.a sa comerciala este, dupa cum o numesc non-economi.tii, defavorabila . Aceasta nseamna ca exista un exces de importuri relativ la exporturi. Motivul balan.ei comerciale favorabile a Marii Britanii era faptul ca ntreprinderile britanice trimiteau o mul.ime de tipuri de echipament n Statele Unite, iar aceste echipamente nu erau platite prin nimic altceva dect prin ac.iuni ale corpora.iilor americane. Aceasta perioada a istoriei Statelor Unite a durat, cu aproxima.ie, pna n anii 1890. Dar cnd Statele Unite, cu ajutorul capitalului britanic .i mai apoi cu ajutorul propriilor lor politici procapitaliste .i-au dezvoltat propriul lor sistem economic ntr-un mod fara precedent, americanii au nceput sa-.i rascumpere capitalul reprezentat de ac.iunile pe care cndva le vndusera strainilor. Acum Statele Unite aveau un surplus de exporturi relativ la importuri. Diferen.a a fost platita prin importarea prin repatrierea, cum a numit-o cineva titlurilor de valoare americane. Acesta perioada a durat pna la primul razboi mondial. Ce s-a ntmplat mai departe este o alta poveste. Este povestea subsidiilor americane pentru .arile beligerante n timpul, ntre .i dupa cele doua razboaie mondiale: mprumuturile .i investi.iile Statelor Unite n Europa s-au adaugat ajutoarelor strategice de razboi, ajutorului strain, Planului Marshall, hranei ce era trimisa peste ocean .i altor subven.ii. Accentuez aceasta deoarece oamenii cred, uneori, ca este ru.inos sau degradant sa aiba capital strain lucrnd n .ara lor. Trebuie sa realizam ca, n toate .arile cu excep.ia Angliei, investi.ia

de capital strain a jucat un rol considerabil n dezvoltarea industriilor moderne. Atunci cnd spun ca dezvoltarea investi.iilor straine a fost cel mai mare eveniment istoric al secolului al nouasprezecelea, trebuie sa ne gndim la toate lucrurile care nu ar fi existat daca nu ar fi existat nici o investi.ie straina. Toate caile ferate, porturile, fabricile .i minele din Asia, .i Canalul Suez, precum .i multe alte lucruri din emisfera vestica, nu ar fi fost construite daca nu ar fi existat investi.iile straine. Investi.iile straine sunt facute anticipndu-se ca ele nu vor fi expropriate. Nimeni nu ar investi nimic daca ar .ti dinainte ca cineva i va expropria investi.iile. n momentul n care aceste investi.ii straine au fost facute, n secolul al nouasprezecelea .i la nceputul secolului douazeci, nu se punea problema exproprierii. nca de la nceput, anumite .ari au aratat o anumita ostilitate fa.a de capitalul strain, dar cea mai mare parte a lor au realizat ca pot ob.ine un enorm avantaj din aceste investi.ii straine. n anumite cazuri, aceste investi.ii straine nu erau facute direct de capitali.ti, ci indirect, ca mprumuturi oferite unui guvern. Astfel, guvernul era cel care folosea banii pentru investi.ii. Acesta a fost, de exemplu, cazul Rusiei. Din motive pur politice, francezii au investit n Rusia, n cele doua decade dinaintea primului razboi mondial, aproximativ douazeci de miliarde de franci aur, mprumutndui mai ales guvernului rus. Toate marile realizari ale guvernului rus de exemplu, calea ferata care leaga Rusia de la Mun.ii Ural, prin ghe.urile .i zapezile Siberiei, pna la Pacific au fost construite mai ales cu capital strain, mprumutat guvernului rus. Va da.i seama ca francezii nu s-au gndit ca, ntr-o buna zi, va exista un guvern rus comunist, care pur .i simplu va declara ca nu va onora datoriile facute de predecesorul sau, guvernul .arist. ncepnd cu primul razboi mondial, s-a declan.at o perioada de razboi deschis la nivel mondial, mpotriva investi.iilor straine. Din moment ce nu exista nici un mijloc de a mpiedica un guvern sa exproprieze capitalul investit, nu exista, n ziua de azi, practic, nici o protec.ie legala pentru investi.iile straine. Capitali.tii nu au prevazut aceasta. Daca posesorii de capital din .arile exportatoare de capital ar fi realizat acest lucru, toate investi.iile straine ar fi luat sfr.it acum patruzeci sau cincizeci de ani. Dar capitali.tii nu au crezut ca orice

.ara poate fi att de imorala nct sa-.i renege datoriile, sa exproprieze .i sa confi.te capitalul strain. O data cu aceste evenimente a nceput un nou capitol n istoria economica a lumii. O data cu sfr.itul mare.ei perioade care a fost secolul al nouasprezecelea, cnd capitalul strain a ajutat, n toate col.urile lumii, la dezvoltarea metodelor moderne de transport, de manufactura, minerit .i agricultura, a nceput o noua era, n care guvernele .i partidele politice l considerau pe investitorul strain ca fiind unexploatator , care ar trebui expulzat din .ara. Ru.ii nu au fost singurii care au pacatuit prin acesta atitudine anti-capitalista. Aduce.i-va aminte, de pilda, de exproprierea cmpurilor petrolifere americane din Mexic, .i de toate acele lucruri care s-au ntmplat naceasta.ara (Argentina) .i pe care nu este nevoie sa le mai discut. Situa.ia din lumea contemporana, creata de sistemul de expropriere a capitalului strain, consta fie din exproprierea directa, fie din exproprierea indirecta prin controlul ratelor de schimbvalutar, sau prin discriminarea fiscala. Aceasta este mai ales o problema a .arilor n curs de dezvoltare. Sa ne gndim, de exemplu, la cea mai mare dintre aceste .ari: India. Sub ocupa.ia britanica, capitalul britanic predominant capitalul britanic, dar .i capitalul din alte .ari europene a fost investit n India. Dar britanicii au exportat spre India nca ceva, care merita men.ionat n acest context; ei au exportat n India metodele moderne de combatere a bolilor contagioase. Rezultatul a fost o cre.tere extraordinara a popula.iei indiene .i o amplificare corespunzatoare a problemelor acestei .ari. n fa.a unei situa.ii din ce n ce mai grele, India a ales exproprierea ca mijloc de rezolvare a acestor probleme. Dar ea nu practica ntotdeauna exproprierea directa; guvernul i har.uia pe investitorii straini, mpiedicndu-i sa-.i desfa.oare investi.iile, ntr-un asemenea mod nct ace.tia erau for.a.i, n cele din urma, sa-.i vnda afacerile. India ar fi putut, binen.eles, acumula capital printr-o alta metoda: prin acumularea autohtona de capital. Dar India este la fel de ostila acumularii autohtone de capital, pe ct este .i fa.a de capitali.tii straini. Guvernul indian spune ca vrea sa industrializeze India, dar el .i propune de fapt doar sa creeze ntreprinderisocialiste.

Acum c.iva ani, faimosul om de stat Jawaharlal Nehru a publicat o colec.ie de discursuri. Cartea a fost publicata cu inten.ia de a face investi.iile straine n India mai atractive. Guvernul indian nu se opune investi.iilor strainenaintede a fi facute. Ostilitatea apare doar atunci cnd capitalul estedejainvestit. n aceasta carte citez cuvnt cu cuvnt din ea domnul Nehru spunea: Binen.eles, dorim sa socializam. Dar nu ne opunem ntreprinderilor private. Dorim sa ncurajam n orice mod ntreprinderea privata. Dorim sa promitem antreprenorilor care investesc n .ara noastra, ca nu i vom expropria sau socializa mai devreme de zece ani, poate chiar mai trziu . .i el credea ca aceasta este o invita.ie de a veni n India! Problema dupa cum .ti.i este acumularea autohtona de capital. n toate .arile exista astazi impozite foarte mari asupra corpora.iilor. De fapt, corpora.iile sunt impozitate de doua ori. Prima data, atunci cnd profiturile corpora.iilor sunt impozitate din greu, apoi cnd dividendele pe care societa.ile le platesc ac.ionarilor sunt impozitate din nou. .i toate acestea n mod progresiv. Impozitarea progresiva a venitului .i a profiturilor nseamna ca exact acea parte a veniturilor pe care oamenii ar fi economisit-o .i investit-o este confiscata prin impozitare. Sa ne oprim la exemplul Statelor Unite. Acum c.iva ani, exista un impozit pe profiturile excedentare , care nsemna ca din fiecare dolar c.tigat, o corpora.ie pastra doar optsprezece cen.i. Cnd ace.ti optsprezece cen.i erau plati.i ac.ionarilor, cei care aveau un numar mare de ac.iuni trebuiau sa plateasca, suplimentar, un impozit ce putea ajunge la un procent de .aizeci, optzeci sau chiar mai mult din dividende. Dintr-un dolar ob.inut profit, ei pastrau aproximativ .apte cen.i .i nouazeci .i trei de cen.i mergeau la guvern. Din acest procent de nouazeci .i trei, cea mai mare parte ar fi fost economisita .i investita. n schimb, guvernul i folose.te pentru cheltuieli curente. Aceasta este politica economica a Statelor Unite. Cred ca am aratat clar ca politica economica a Statelor Unite nu este, pentru celelalte .ari, un exemplu de imitat. Aceasta politica a Statelor Unite este mai mult dect gre.ita, esteiresponsabila. Singurul lucru pe care l-a. adauga este ca o .ara bogata .i poate permite mai multe politici gre.ite dect o .ara saraca. n Statele Unite, n ciuda tuturor acestor metode de impozitare, exista nca o anumita acumu

lare adi.ionala de capital .i investi.ii n fiecare an, .i de aceea exista nca o tendin.a catre mbunata.irea nivelului de trai. Dar, ntr-o mul.ime de alte .ari, problema este foarte critica. Nu exista sau nu exista suficienta economisire autohtona, .i investi.ia de capital din strainatate este serios diminuata de faptul ca aceste .ari sunt n mod deschis ostile investi.iilor straine. Cum pot ei vorbi despre industrializare, despre necesitatea de a dezvolta noi fabrici, de a mbunata.i condi.iile .i de a ridica nivelul de trai, de a avea nivele mai ridicate ale salariilor, mijloace mai bune de transport, daca aceste .ari fac lucruri care vor avea exact efectul opus? Ceea ce fac politicile lor economice de fapt este sa mpiedice sau sa ncetineasca acumularea capitalului autohton .i sa puna obstacole n calea capitalului strain. Rezultatul final este cu siguran.a foarte rau. O astfel de situa.ie trebuie sa dea na.tere unei pierderi a ncrederii .i exista acum, n lume, tot mai multa nencredere n investi.iile straine. Chiar daca na.iunile interesate ar fi pe punctul sa-.i schimbe imediat politicile .i ar face toate promisiunile imaginabile, este foarte ndoielnic ca ele ar putea, din nou, sa convinga capitali.tii straini sa investeasca. Exista, binen.eles, anumite metode de a evita aceasta consecin.a. Una dintre acestea ar fi de a stabili anumite statute interna.ionale, .i nu doar acorduri, care ar scoate investi.iile straine de sub jurisdictiile na.ionale. Na.iunile Unite ar putea face aceasta. Dar Na.iunile Unite sunt doar un loc de ntnire pentru discu.ii fara folos. Realiznd importan.a enorma a investi.iilor straine, realiznd ca numai investi.iile straine pot produce o ameliorare a condi.iilor politice .i economice mondiale, s-ar putea ncerca sa se intreprinda ceva pe planul legisla.iei interna.ionale. Aceasta este o problema de tehnica juridica, pe care o men.ionez numai pentru ca situa.ia nu este fara speran.a. Daca lumea ar dori cu adevarat sa faca posibila ridicarea nivelului de trai al .arilor n curs de dezvoltare la cotele celui american, atunci acest lucru s-ar putea realiza. Este necesar doar sa n.elegemcumse poate el realiza. Lipse.te un singur lucru pentru a face .arile n curs de dezvoltare la fel de prospere ca Statele Unite:capitalul .i, binen.eles, libertatea de a-l utiliza .innd cont de disciplina pie.ei .inude disciplina

guvernului. Aceste .ari trebuie sa acumuleze capital autohton, .i trebuie sa faca posibila sosirea capitalului strain. n ceea ce prive.te dezvoltarea economisirii interne, este necesar sa men.ionam nca o data ca economisirea interna facuta de popula.ie presupune o moneda stabila. Aceasta implica absen.aoricarui tip de infla.ie. O mare parte a capitalului utilizat n ntreprinderile americane este proprietatea muncitorilor n.i.i .i a altor oameni cu mijloace modeste. Miliarde .i miliarde de depozite ale caselor de economii, de obliga.iuni, .i de poli.e de asigurare sunt utilizate n aceste ntreprinderi. Astazi, pe pia.a monetara americana nu bancile, ci companiile de asigurare sunt cei mai mari creditori. .i banii companiilor de asigurare sunt nu legal ci economic vorbind proprietatea persoanelor asigurate. n Statele Unite, practic toata lumea este asigurata, ntr-un fel sau altul. Condi.ia prealabila pentru o mai mare egalitate economica n lume este industrializarea. .i aceasta este posibila numai prin cre.terea investi.iilor de capital, prin cre.terea acumularii de capital. A.i putea fi uimi.i ca nu am men.ionat o masura care este considerata o metoda de prim rang pentru industrializarea unei .ari. Ma refer la protec.ionism. Dar tarifele vamale .i controlul ratelor de schimb valutare sunt exact mijloacele dempiedicarea importului de capital .i a industrializarii .arii. Singurul mod de a accentua industrializarea este de a dispune de mai mult capital. Protec.ionismul poate numai sa deturneze investi.iile dintr-o ramura de activitate ntr-alta. Protec.ionismul, prin el nsu.i, nu adauga nimic la capitalul unei .ari. Pentru a deschide o noua fabrica avem nevoie de capital. Pentru a moderniza o fabrica deja existenta avem nevoie de capital, nu de un tarif vamal. Nu inten.ionez sa discut aici ntreaga problema a liberului schimb sau a protec.ionismului. Sper ca marea majoritate a manualelor dumneavoastra de economie o prezinta ntr-un mod corect. Protec.ia vamala nu schimba situa.ia economica a unei .ari ntr-una mai buna. .i,cu siguran.a,nici sindicalismul nu o poate schimba n mai bine. Daca condi.iile de via.a sunt nesatisfacatoare, daca salariile sunt mici .i daca salariatul dintr-o .ara prive.te catre Statele Unite, cite.te despre ceea ce se ntmpla acolo, daca el vede n filme cum

locuin.a unui american mediu este dotata cu tot confortul modern, el ar putea fi invidios. El are perfecta dreptate sa spuna: Ar trebui sa ne bucuram de acelea.i condi.ii . Dar singurul mod de a le ob.ine este printr-o cre.tere a volumului de capital. Sindicatele folosesc violen.a mpotriva antreprenorilor .i a oamenilor pe care i numesc spargatori de greva. n ciuda puterii .i a violen.ei lor, sindicatele nu pot, totu.i, face astfel nct salariile tuturor salaria.ilor sa creasca continuu. La fel de ineficiente sunt .i decretele guvernamentale care fixeaza salarii minime. Ceea ce sindicatele produc(daca reu.esc sa ridice salariile) este un .omaj permanent, de durata. Dar sindicatele nu pot industrializa .ara, ele nu pot ridica nivelul de trai al muncitorilor. .i acesta este punctul decisiv: Trebuie sa n.elegem ca toate politicile unei .ari care dore.te sa-.i mbunata.easca nivelul de trai trebuie sa fie orientate catre o cre.tere a ratei capitalului investit pe locuitor. Aceasta investi.ie de capital pe cap de locuitor este nca n cre.tere n Statele Unite, n ciuda tuturor politicilor gre.ite de acolo. .i acela.i lucru este valabil n Canada .i n anumite .ari din Europa Occidentala. Dar, din nefericire, capitalul este n scadere n .ari ca India. Citim zilnic n ziare ca popula.ia globului se mare.te, poate cu 45 de milioane de suflete sau chiar mai mult pe an. Cum se va termina acest proces? Care vor fi rezultatele .i consecin.ele sale? Aminti.iva ce am spus despre Marea Britanie. n 1750, britanicii credeau ca 6 milioane de suflete constituie o suprapopulare extraordinara a Insulelor Britanice .i ca se ndreptau catre foamete .i epidemii. Dar, n ajunul ultimului razboi mondial, n 1939, 50 de milioane de oameni locuiau n Insulele Britanice .i nivelul de trai era incomparabil mai bun dect fusese n 1750. Acesta era efectul a ceea ce numim industrializare un termen oarecum nepotrivit. Progresul britanic a fost determinat de cre.terea investi.iilor de capital pe cap de locuitor. Dupa cum am spus mai nainte, exista doar un singur mod n care o .ara poate sa ajunga prospera: daca cre.te capitalul, atunci cre.te productivitatea marginala a muncii .i efectul va fi acela ca salariile reale vor cre.te. ntr-o lume fara bariere n calea migra.iei ar exista o tendin.a catre o egalizare globala a nivelului salariilor. Daca astazi nu ar exista

bariere n calea migrarii, probabil ca 20 de milioane de oameni ar ncerca sa ajunga n Statele Unite n fiecare an, pentru a ob.ine salarii mai mari. Afluen.a acestora ar reduce salariile n Statele Unite, ridicndu-le n celelate .ari. Nu am timp sa dezvolt prea mult aceasta problema a barierelor n calea migrarii. Dar, vreau sa spun ca mai exista .i o alta metoda de a egaliza ratele salariale la scara ntregii lumi. Aceasta metoda, ce func.ioneaza n condi.iile absen.ei liberta.ii de migrare, estemigrarea capitalului. Capitali.tii au tendin.a de a se muta n acele .ari n care exista for.a de munca disponibila din plin .i n care munca are un pre. rezonabil. .i, prin faptul ca aduc capital n aceste .ari, ei produc o tendin.a de ridicare a ratelor salariale. Aceasta tendin.a a func.ionat n trecut .i va func.iona, la fel, n viitor. Cnd capitalul britanic a fost ini.ial investit n, sa spunem, Austria sau Bolivia, ratele salariale n aceste .ari erau mult, mult mai mici dect n Marea Britanie. Dar aceasta investi.ie suplimentara a dat na.tere unei tendin.e de ridicare a ratelor salariale n aceste .ari. Este un fapt binecunoscut ca imediat ce, de exemplu, United Fruit Company a investit n Guatemala, rezultatul a fost o tendin.a generala de ridicare a ratelor salariale, ncepnd cu salariile pe care United Fruit Company le platea, care i-au silit apoi .i pe ceilal.i patroni sa plateasca, de asemenea, salarii mai mari. Din aceasta cauza, nu exista absolut nici un motiv sa fim pesimi.ti n ceea ce prive.te viitorul .arilor nedezvoltate . Sunt ntru totul de acord cu comuni.tii .i cu sindicatele, atunci cnd ace.tia spun: Este nevoie sa cre.tem nivelul de trai . De curnd, ntr-o carte publicata n Statele Unite, un profesor spunea: Astazi, avem suficient din toate cele necesare; de ce ar trebui ca oamenii sa mai lucreze din greu? Avem deja de toate. Nu ma ndoiesc ca acest profesor are de toate. Dar exista oameni n alte .ari, de asemenea mul.i oameni .i n Statele Unite, care doresc .i ar trebui sa aiba un nivel de trai mai bun. n afara Statelor Unite n America Latina .i, nca mai mult, n Asia .i Africa toata lumea dore.te sa vada condi.iile de trai din propria sa .ara mbunata.indu-se. Un nivel de trai mai ridicat aduce cu sine, de asemenea, nivele mai ridicate de cultura .i de civiliza.ie.

A.adar, sunt total de acord cu .elul ultim, de ridicare a nivelului de trai pretutindeni. Dar nu sunt de acord cu masurile preconizate pentru atingerea acestui scop. Ce masuri vor duce la ndeplinirea acestui obiectiv? Nu protec.ionismul, nici interven.ia guvernamentala, nu socialismul .i cu siguran.a nici violen.a sindicatelor (eufemistic numita negociere colectiva, care, n fapt, este negocierecu pistolul la tmpla). Pentru atingerea acestui obiectiv, n viziunea mea, nu exista dect o singura solu.ie! Este o metoda lenta. Anumi.i oameni ar putea spune ca este prea lenta. Dar nu exista scurtaturi catre un paradis terestru. Este nevoie de timp .i de munca. Dar nu de chiar att de mult timp pe ct cred oamenii .i, n final, egalizarea se va produce. n jurul anului 1840, n partea de vest a Germaniei n Swabia .i Wrtemberg, care era una dintre regiunile cele mai industrializate din lume se spunea: Nu vom putea niciodata atinge nivelul britanicilor. Englezii au nceput mai devreme, .i vor fi ntotdeauna naintea noastra . Treizeci de ani mai trziu, britanicii spuneau: Acestei competi.ii germane nu i putem face fa.a, trebuie sa facem ceva n legatura cu ea . n acel moment, binen.eles, nivelul german de trai cre.tea rapid .i era, nca de pe atunci, apropiat de cel britanic. .i astazi, venitul pe cap de locuitor al Germaniei nu este deloc n urma celui al Marii Britanii. n centrul Europei, exista o mica .ara, Elve.ia, pe care natura a nzestrat-o foarte modest. Nu are mine de carbuni, nici minereuri .i nici resurse naturale. Dar populatia de acolo, de-a lungul secolelor, a urmat ncontinuu politici economice capitaliste. Ace.ti oameni au atins cel mai nalt nivel de trai din Europa continentala, iar .ara lor este considerata unul dintre marile centre de civiliza.ie ale lumii. Nu vad de ce o .ara precum Argentina care este mult mai mare dect Elve.ia, att teritorial ct .i n privin.a popula.iei nu ar atinge acela.i nivel de trai ridicat, dupa c.iva ani de politici economice sanatoase. Dar dupa cum am subliniat politicile trebuie sa fie sanatoase.

6 Politici .iidei

n epoca iluminista, pe cnd nord-americanii .i dobndeau independen.a .i, c.iva ani mai trziu, cnd coloniile spaniole .i portugheze se transformau n .ari independente, n Occident predomina o stare de spirit optimista. Pe vremea aceea to.i filozofii .i oamenii de stat erau pe deplin convin.i ca omenirea traia nceputurile unei noi epoci de prosperitate, de progres .i libertate. n zilele acelea oamenii anticipau ca noile institu.ii politice guvernele reprezentative constitu.ionale instituite n .arile libere din Europa .i America vor func.iona ntr-un mod ct se poate de benefic .i ca libertatea economica va mbunata.i necontenit condi.iile materiale de trai ale omenirii. .tim bine ca parte din aceste a.teptari au fost excesiv de optimiste. Este, desigur, adevarat ca lumea a cunoscut, n secolele al XIX-lea .i XX, o mbunata.ire fara precedent a condi.iilor economice, care a facut cu putin.a ca o parte mult mai mare a popula.iei sa se bucure de nivele de trai cu mult mai ridicate. Dar mai .tim de asemenea .i ca multe dintre speran.ele filozofilor din secolul al XVIII-lea au fost crunt zdruncinate speran.e ca nu vor mai fi razboaie .i ca revolu.iile nu vor mai fi necesare. Aceste a.teptari nu s-au realizat. Pe durata secolului al XIX-lea, a existat o perioada cnd razboaiele scazusera att n intensitate ct .i ca numar. Dar secolul XX a adus cu sine o rena.tere a spiritului razboinic .i putem afirma, fara riscul de a ne n.ela prea mult, ca este foarte posibil sa nu ne aflam nca la capatul ncercarilor prin care trebuie sa treaca omenirea. Sistemul constitu.ional care s-a nascut la finele secolului al XVIII-lea .i la nceputul secolului al XIX-lea a dezamagit omenirea.

Majoritatea oamenilor inclusiv a scriitorilor care s-au ocupat de aceasta problema par sa creada ca nu exista nici un fel de legatura ntre fa.eta economica a problemei .i cea politica. Astfel, ei tind sa analizeze pe larg declinul parlamentarismului al guvernarii de catre reprezentan.ii poporului ca .i cum acest fenomen ar fi complet independent de situa.ia economica .i de ideile economice, care determina activita.ile oamenilor. Dar aceasta independen.a este inexistenta. Omul nu este o fiin.a care sa posede, pe de o parte, o fa.eta economica .i, pe de alta parte, una politica, fara nici un fel de legatura ntre cele doua. n fapt, fenomenul numit declin al liberta.ii, sau al guvernarii constitu.ionale .i al institu.iilor reprezentative, este consecin.a unei modificari radicale n sfera ideilor economice .i politice. Evenimentele politice sunt consecin.ele inevitabile ale modificarilor survenite n politicile economice. Ideile care i-au calauzit pe oamenii de stat, pe filozofii .i pe avoca.ii care, n secolul al XVIII-lea .i n prima parte a celui de al XIX-lea, au dezvoltat fundamentele noului sistem politic, porneau de la premisa ca, ntr-o .ara, to.i ceta.enii cinsti.i mparta.esc acela.i .el ultim. Acest .el ultim, caruia to.i oamenii decen.i ar trebui sa i se dedice, ar fi bunastarea ntregii .ari .i, de asemenea, bunastarea altor .ari liderii ace.tia morali .i politici fiind pe deplin convin.i ca o na.iune libera nu urmare.te cotropirea. Ei concepeau rivalitatea partidelor ca pe un lucru natural, considernd ca este perfect normal sa existe diferen.e de opinie privitoare la modul optim de gestionare a treburilor unui stat. Persoanele care mparta.eau idei similare despre o problema cooperau, iar aceasta cooperare purta numele de partid. Dar structurile de partid nu erau permanente. Ele nu depindeau de pozi.ia indivizilor n ansamblul structurii sociale. Ele se puteau modifica atunci cnd oamenii aflau ca pozi.iile lor ini.iale se bazau pe premise sau pe idei eronate. Din acest punct de vedere, mul.i priveau discu.iile desfa.urate n campaniile electorale, .i apoi n adunarile legislative, ca pe un factor politic important. Discursurile membrilor unei legislaturi nu erau privite doar ca declara.ii menite sa comunice lumii ce dore.te un partid politic. Ele erau privite ca ncercari de a convinge grupurile cu pareri diferite ca ideile vorbitorului sunt mai

corecte, mai favorabile bunastarii tuturor, dect cele formulate de preopinen.i. Discursurile politice, editorialele din ziare, pamfletele .i car.ile erau scrise pentru a convinge. Erau pu.ine motive pentru a crede ca cineva nu putea convinge majoritatea daca propria sa pozi.ie era absolut corecta .i daca ideile sale erau sanatoase. Acesta era punctul de vedere adoptat de catre cei ce scriau regulile constitu.ionale .i de catre corpurile legiuitoare de la nceputul secolului al XIX-lea. nsa toate acestea presupuneau ca statul nu se amesteca n condi.iile economice ale pie.ei. Presupuneau ca to.i ceta.enii mparta.esc un singur ideal politic: bunastarea ntregii .ari .i a ntregii popula.ii. .i tocmai aceasta este filozofia sociala .i economica pe care a nlocuit-o interven.ionismul. Interven.ionismul a raspndit o filozofie foarte diferita. Conform ideilor interven.ioniste, datoria guvernului este de a sus.ine, a subven.iona .i a privilegia grupurile speciale. Ideea oamenilor de stat din secolul al XVIII-lea era ca legislatorii au anumite idei speciale despre binele comun. Dar ceea ce ni se ofera astazi, ceea ce vedem astazi n realitatea vie.ii politice, practic fara nici un fel de excep.ie, n toate .arile lumii n care nu exista pur .i simplu o dictatura comunista, este o situa.ie n care nu mai exista partide politice n vechea accep.iune clasica, ci doargrupuri de presiune. Un grup de presiune este un grup de persoane care doresc sa ob.ina pentru ele nsele un privilegiu special, pe seama restului popula.iei. Acest privilegiu poate consta ntr-un tarif vamal care sa afecteze importurile generatoare de rivalitate, ntr-o subven.ie, n legi care sa-i mpiedice pe al.ii sa intre n competi.ie cu membrii grupurilor de presiune. n orice caz, el le asigura grupurilor de presiune o pozi.ie speciala. Privilegiul le ofera lor ceva care li se refuza, sau ar trebui sa li se refuze altor grupuri, conform ideilor grupului de presiune. n Statele Unite, sistemul bipartit de pe vremuri pare sa fi supravie.uit. Dar, acesta nu este dect un camuflaj al situa.iei reale. n fapt, via.a politica din Statele Unite aidoma celei din toate celelalte .ari este determinata de lupta .i aspira.iile grupurilor de presiune. n Statele Unite mai exista nca un Partid Repulican .i unul Democrat, dar n fiecare din aceste partide exista reprezentan.i ai

grupurilor de presiune. Ace.ti reprezemtan.i ai grupurilor de presiune sunt mai interesa.i sa coopereze cu reprezentan.ii acelora.i grupuri de presiune din partidul rival dect cu al.i membrii din propriul lor partid. Ca sa va ofer un exemplu, daca discuta.i cu persoanele din Statele Unite care sunt ntr-adevar la curent cu cele ce se petrec n Congres, ele va vor spune: Omul acesta, acest membru al Congresului, reprezinta interesele grupurilor producatoare de argint . Sau va vor spune ca un altul i reprezinta pe cultivatorii de gru. Desigur, fiecare din aceste grupuri de presiune reprezinta, n mod necesar, o minoritate. ntr-un sistem bazat pe diviziunea muncii, fiecare grup special care urmare.te privilegii trebuie sa fie o minoritate. Iar minorita.ile nu au niciodata posibilitatea sa ob.ina ceea ce doresc, daca nu coopereaza cu alte minorita.i similare, cu alte grupuri de presiune similare. n adunarile legislative, ele ncearca sa alcatuiasca coali.ii ntre diverse grupuri de presiune, astfel nct sa poata deveni majoritare. nsa, dupa un timp, aceste coali.ii se pot dezintegra, deoarece exista probleme asupra carora este imposibil sa ajunga la o n.elegere cu alte grupuri de presiune, astfel nct urmeaza formarea altor coali.ii ntre grupurile de presiune. Este ceea ce s-a ntmplat n Fran.a, n 1871, ntr-o situa.ie care istoricii au numit-o declinul celei de a Treia Republici fost declinul celei de a Treia Republici; a fost pur .i simplu a faptului ca sistemul grupurilor de presiune nu este unul care sa se poata utiliza cu succes pentru guvernarea unei .ari pe . N-a o exemplificare mari.

Avem, n legislaturi, reprezentan.i ai cultivatorilor de gru, ai crescatorilor de vite, ai mineritului de argint .i ai petroli.tilor, dar nainte de orice, ai diverselor sindicate. Doar un singur lucrunueste reprezentat n parlament: na.iunea ca ntreg. Sunt numai c.iva care iau partea na.iunii ca ntreg. .i toate problemele, chiar cele ce .in de rela.iile externe, sunt abordate din perspectiva intereselor grupurilor speciale de presiune. n Statele Unite, unele din cele mai pu.in populate state sunt interesate de pre.ul argintului. Dar nu este vorba de ntreaga popula.ie a acestor state. Cu toate acestea, de multe zeci de ani, Statele Unite cheltuiesc sume considerabile de bani, pe seama contribuabililor, pentru a achizi.iona argintul la un pre. mai ridicat dect cel al pie.ii.

Un alt exemplu: n Statele Unite doar o mica parte din popula.ie lucreaza n agricultura; restul popula.iei este alcatuita din consumatori care n general nu sunt .i producatori de produse agricole. Politica Statelor Unite, cu toate acestea, este de a cheltui miliarde .i miliarde de dolari pentru a men.ine pre.urile produselor agricole deasupra pre.urilor poten.iale de pia.a. Nu se poate spune ca aceasta politica favorizeaza o minoritate restrnsa, deoarece interesele agricole nu sunt nicidecum uniforme. Fermierii specializa.i n produse lactate nu sunt interesa.i de men.inerea unui pre. ridicat la cereale; dimpotriva, ei ar prefera un pre. scazut la acest produs. Fermierii specializa.i n produse avicole doresc un pre. redus pentru nutre.ul pasarilor. Exista numeroase interese speciale incompatibile n cadrul acestui grup. .i cu toate acestea, diploma.ia abila a manevrelor politice din Conges face cu putin.a ca anumite grupuri restrnse sa dobndeasca privilegii pe seama majorita.ii. Un caz deosebit de interesant n Statele Unite este cel al zaharului. Poate ca doar un american din cinci sute este interesat de ridicarea pre.ului la zahar. Probabil ca 499 din 500 doresc reducerea pre.ului la zahar. Cu toate acestea, politica Statelor Unite este dedicata, prin tarife vamale .i alte reglementari speciale, ridicarii pre.ului la zahar. Aceasta politica nu este daunatoare doar intereselor acelor 499 care sunt consumatori de zahar; ea creaza de asemenea, pentru Statele Unite, o problema de politica externa extrem de dificila. .elul politicii externe este cooperarea cu toate celelalte republici americane, dintre care unele sunt interesate n vnzarea de zahar catre Statele Unite. Ele ar dori sa vnda cantita.i mai mari de zahar. Aceasta mprejurare ilustreaza felul cum interesele grupurilor de presiune pot determina chiar .i politicile externe ale unor .ari. De ani de zile numero.i autori din ntreaga lume scriu despre democra.ie, despre guvernul reprezentativ, popular. Ei se plng de neajunsurile acesteia; dar democra.ia pe care o critica ei nu este dect acel tip de democra.ie n care politica ce guverneaza .ara esteinterven.ionismul. Astazi i putem auzi pe unii spunnd: n prima parte a secolului al XIX-lea, n adunarile legislative ale Fran.ei, Angliei, Statelor Unite .i ale altor .ari se .ineau discursuri despre marile probleme

ale omenirii. Se purtau lupte mpotriva tiraniei, pentru libertate .i pentru cooperarea cu toate celelalte .ari libere. Dar acum adunarile legislative au devenit mai pragmatice! Sigur ca am devenit mai pragmatici; astazi oamenii nu mai vorbesc despre libertate: ei vorbesc desprepre.uri mai ridicate la alune. Daca acesta este pragmatism, atunci sigur ca adunarile legislative s-au achimbat considerabil, dar nu n bine. Aceste schimbari politice, consecin.e ale interven.ionismului, au redus considerabil puterea na.iunilor .i a reprezentan.ilor lor de a rezista aspira.iilor dictatoriale .i manevrelor tiranice. Reprezentan.ii din adunarile legislative, a caror singura grija este sa satisfaca alegatorii care doresc, de pilda, un pre. ridicat la zahar, lapte .i unt, .i un pre. scazut la gru (ob.inut prin subven.ii guvernamentale), nu pot reprezenta popula.ia dect ntr-o maniera extrem de inadecvata; ei nu pot reprezenta niciodatantregulelectorat. Alegatorii care agreaza asemenea privilegii nu realizeaza ca exista, de asemenea, .i oponen.i care solicita masuri contrare .i care i mpiedica pe reprezentan.iilor sa atinga un succes deplin. Acest sistem duce, de asemenea, la cre.teri nencetate ale cheltuielilor publice, pe de o parte, .i spore.te, pe de alta parte, dificultatea prelevarii de impozite. Reprezentan.ii acestor grupuri de presiune solicita numeroase privilegii speciale pentru interesele lor, nsa nu doresc sa-.i ncarce sus.inatorii cu poveri fiscale prea grele. Ideea ca legislatorul reprezintanuntreaga na.iune, ci numai interesele speciale din districtul n care a fost ales, n-a apar.inut fondatorilor sistemului modern de guvernare constitu.ionala, din secolul al XVIII-lea, ci este una din consecin.ele interven.ionismului. Ideea originara era ca fiecare membru al corpului legislativ trebuiesa reprezinte ntreaga na.iune. El nu era ales ntr-un district anume dect fiindca acolo era cunoscut .i desemnat de oamenii care aveau ncredere n el. Dar nu exista inten.ia ca el sa acceada la guvernare pentru a dobndi ceva anume pentru alegatorii sai, pentru ca el sa solicite .i sa determine, prin aceasta, o .coala sau un spital nou, sau un azil un spor considerabil de cheltuieli guvernamentale n districtul sau. Politica grupurilor de presiune este explica.ia faptului ca este aproape imposibila stoparea infla.iei, pentru toate guvernele. ndata

ce oficialita.ile alese ncearca sa restrnga cheltuielile statului, sa le limiteze, cei ce sus.in interesele speciale, cei ale caror avantaje provin din segmente speciale ale bugetului, declara ca unanumitproiect nu poate fi realizat, sau ca unaltul trebuie realizat. Desigur, dictatura nu este o solu.ie pentru problemele economice, dupa cum nu este nici pentru problemele liberta.ii. Un dictator poate face ini.ial tot felul de promisiuni, dar, fiind un dictator, el nu se va .ine de promisiuni. n schimb, el va suprima imediat libertatea de expresie, astfel nct ziarele .i parlamentarii sa nu poata reaminti opiniei publice dupa zile, luni sau ani ca afirma.iile sale din prima zi de dictatura sunt diferite de cele de mai trziu. Vaznd declinul liberta.ii survenit astazi n attea .ari, gndurile ni se ndreapta catre dictatura teribila la care a fost supusa recent o .ara de propor.iile Germaniei. A.a se face ca lumea vorbe.te astazi despre decaderea liberta.ii .i despre declinul civiliza.iei. Unii afirma ca, n cele din urma, toate civiliza.iile trebuie sa se prabu.easca n ruine .i sa se dezintegreze. Exista sus.inatori eminen.i ai acestei idei. Unul dintre ei era profesorul german Spengler, iar un altul, mult mai bine cunoscut, istoricul englez Toynbee. Ei afirma ca civiliza.ia noastra este, de acum, batrna. Spengler obi.nuia sa compare civiliza.iile cu plantele, care cresc .i cresc, dar a caror via.a .i atinge n cele din urma sfr.itul. La fel stau lucrurile, spune el, .i cu civiliza.iile. Asemuirea metaforica a civiliza.iilor cu plantele este ntru totul arbitrara. Mai nti, pentru ca este foarte dificil sa distingem, n istoria omenirii, diverse civiliza.ii independente. Civiliza.iile nu sunt independente; ele sunt interdependente, ele se influen.eaza unele pe altele nencetat. De aceea, nu putem vorbi despre declinul unei anumite civiliza.ii a.a cum vorbim despre moartea unei anumite plante. Dar chiar .i daca respingem doctrinele lui Spengler .i ale lui Toynbee, ramne nca o compara.ie foarte raspndita: compara.ia ntre civiliza.iile decadente. Este cu siguran.a adevarat ca, n secolul al doilea e.n., Imperiul Roman cultiva o civiliza.ie extrem de nfloritoare, ca n acele par.i ale Europei, Asiei .i Africii aflate sub domina.ie romana, exista un grad foarte nalt de civiliza.ie. Exista, de asemenea, un foarte nalt grad de civiliza.ieeconomica, ntemeiata pe un anumit grad de diviziune a muncii. De.i ne apare ntru totul

primitiva, n compara.ie cu nivelul nostru de trai contemporan, ea era totu.i remarcabila. Ea a facut cu putin.a cel mai nalt grad de diviziune a muncii atins vreodata naintea capitalismului modern. Nu este mai pu.in adevarat ca aceasta civiliza.ie s-a dezintegrat, ndeosebi n secolul al treilea. Aceasta dezintegrare survenita din interiorul Imperiului Roman i-a facut pe romani neputincio.i sa reziste agresiunilor externe. De.i agresiunile nu erau mai rele dect cele carora le rezistasera romanii n mod repetat n secolele anterioare, ei nu le-au mai putut face fa.a dupa cele ntmplate n cadrul imperiului. Ce anume se ntmplase? Care era problema? Ce a determinat oare dezintegrarea unui imperiu care, n toate privin.ele, atinsese cel mai nalt grad de civiliza.ie care a existat vreodata naintea secolului al XVIII-lea? Adevarul este ca elementul care a distrus aceasta civiliza.ie antica a fost unul similar, aproape identic cu pericolele care amenin.a civiliza.ia noastra astazi: pe de o parte era interven.ionismul, iar pe de alta,infla.ia. Interven.ionismul Imperiului Roman consta n faptul ca politicile sale, urmndu-le pe cele grece.ti, care le precedasera, nu se ab.ineau de la controlul pre.urilor. Acest control al pre.urilor a fost moderat, practic nensemnat, deoarece vreme de secole nu a urmarit sa reduca pre.urile sub nivelul pie.ei. Dar cnd infla.ia a nceput, n secolul al treilea, sarmanii romani nu dispuneau de mijloacele noastre tehnice de sporire a masei monetare. Ei nu puteau sa tipareasca bani, ci erau sili.i sa deterioreze compozi.ia monedei, iar acest sistem infla.ionar era cu mult inferior prin mijlocirea tiparni.ei moderne poate distruge celui actual, care valoarea monedei fara dificultate. Dar era suficient de eficace pentru a determina acelea.i rezultate pe care le-ar fi produs controlul pre.urilor, deoarece pre.urile pe care le tolerau autorita.ile au ramas acum inferioare pre.urilor poten.iale ale diverselor bunuri, determinate de infla.ie. Rezultatul a fost, desigur, ca volumul de hrana furnizat ora.elor a scazut, iar ceta.enii ora.elor s-au vazut sili.i sa se ntoarca la .ara .i la via.a de agricultori. Romanii n-au n.eles ctu.i de pu.in ce se ntmpla. Nu aveau cum sa n.eleaga. Ei nu dezvoltasera instrumentele mentale necesare pentru a interpreta problemele diviziunii muncii .i

consecin.ele infla.iei asupra pre.urilor pie.ei. nsa faptul ca aceasta infla.ie monetara, ca aceasta deteriorare a monedei este un lucru rau, faptul acesta l cuno.teau desigur foarte bine. n consecin.a, mpara.ii au decretat legi mpotriva acestor fenomene. Existau legi care interziceau locuitorilor ora.elor sa se mute la .ara, dar asemenea interdic.ii erau ineficiente. Oamenii nu aveau nimic de mncare la ora. .i piereau de inani.ie; nici un fel de lege nu-i putea mpiedica sa paraseasca ora.ul .i sa se ndrepte, din nou spre agricultura. Ora.eanul nu mai putea sa lucreze ntr-o industrie urbana de procesare, ca artizan. .i, dupa dispari.ia pie.elor din ora.e, nimeni nu mai putea cumpara nimic acolo. Constatam astfel ca, ncepnd din secolul al treilea, ora.ele romane au intrat n declin .i ca diviziunea muncii a devenit mai pu.in intensiva dect fusese nainte. n cele din urma, a aparut sistemul medieval al gospodariilor autarhice, a.a numitele villa , men.ionate n legile de mai trziu. De aceea, daca unii compara condi.iile de azi cu cele din Imperiul Roman .i afirma: Ne a.teapta aceea.i soarta ei nu vorbesc ntru totul fara temei. Se pot gasi anumite aspecte similare. Dar exista de asemenea .i diferen.e enorme. Aceste diferen.e nu .in de structurile politice care predominau n partea a doua a secolului al treilea. Pe vremea aceea, cte un mparat era asasinat n medie la fiecare trei ani, iar asasinul sau, sau cel care-i cauzase moartea, i devenea succesor. Dupa al.i trei ani, n medie, pe noul mparat l a.tepta aceea.i soarta. Cnd n anul 284 Diocle.ian devenea mparat, el a ncercat ctva timp sa reziste declinului, nsa fara succes. Exista diferen.e enorme ntre condi.iile de astazi .i cele care existau n vremea romanilor, diferen.e care .in de faptul ca masurile care au determinat dezintegrarea Imperiului Roman nu erau premeditate. Ele nu erau, a. spune, rezultatul unor doctrine reprobabile sistematizate. Prin contrast, nsa, ideile interven.ioniste, socialiste .i infla.ioniste din vremurile noastre au fost urzite .i sistematizate de catre scriitori .i profesori. .i ele sunt predate n colegii .i universita.i. A.i putea spune: Astazi situa.ia este mult mai rea . Eu a. raspunde: Nu, nu este mai rea . Este, cred eu, mai buna, fiindca ideile pot fi combatute prin alte idei. n vremea mpara.ilor romani nimeni nu punea la n

doiala dreptul guvernului de a stabili pre.uri maximale .i caracterul benefic al acestor politici. Nimeni nu contesta lucrurile acestea. Dar astazi, cnd avem .coli .i profesori .i car.i care le recomanda, realizam perfect ca este vorba de o problema care trebuie discutata. Toate ideile acestea daunatoare de care suferim astazi, care au determinat caracterul att de nociv al politicilor noastre, au fost elaborate de catre reprezentan.i ai mediilor academice. Un ilustru autor spaniol scria despre revolta maselor . Trebuie sa fim extrem de precau.i cnd alegem termenii pe care-i ntrebuin.am, deoarece revolta aceasta nu a fost facuta de mase: a fost facuta de intelectuali. Iar intelectualii ace.tia, care au dezvoltat aceste doctrine, nu faceau parte din rndul maselor. Marxismul pretinde ca doar proletarii au idei bune .i ca mintea proletara a zamislit socialismul, nsa to.i autorii sociali.ti, fara excep.ie, erauburghezi, n accep.iunea socialista a termenului. Karl Marxnua aparut din rndurile proletariatului. A fost fiu de avocat. El n-a trebuit sa munceasca pentru a putea merge la universitate. El a studiat la universitate n acelea.i condi.ii n care studiaza astazi fiii oamenilor nstari.i. Ulterior, pentru tot restul vie.ii sale, el a fost sus.inut de prietenul sau Friedrich Engels, care manufacturier fiind facea parte din cea mai rea categorie de burghezi , conform ideilor socialiste. n limbaj marxist, el era un exploatator. Tot ce se ntmpla n zilele noastre n sfera sociala este rezultatul unor idei. Cele bune .i cele rele. Ceea ce este necesar este ca ideile rele sa fie combatute. Trebuie sa combatem tot ceea ce ne displace n via.a publica. Ideilor eronate trebuie sa le substituim idei mai bune. Trebuie sa respingem cu argumente doctrinele care promoveaza violen.a sindicala. Trebuie sa ne opunem confiscarii proprieta.ii, controlului pre.urilor, infla.iei .i tuturor relelor acestora, de care suferim. Ideile .i numai ideile pot lumina ntunericul. Ideile acestea trebuie aduse n aten.ia publicului, ntr-un mod care sa-l convinga. Trebuie sa-i convingem pe oameni ca aceste idei sunt cele corecte .i nu cele gre.ite. Marea epoca a secolului al XIX-lea, marile realizari ale capitalismului, au fost rezultatul ideilor economi.tilor clasici, ale lui Adam Smith .i David Ricardo, ale lui Bastiat .i ale altora.

Nu avem nevoie de nimic altceva dect de nlocuirea ideilor rele prin idei mai bune. Aceasta, sper .i cred, va fi realizarea tinerei genera.ii. Civiliza.ia noastra nu este condamnata la pieire, cum afirma Spengler .i Toynbee. Civiliza.ia noastra nu va fi cucerita de spiritul Moscovei. Civiliza.ia noastra trebuie sa supravie.uiasca .i va supravie.ui. Va supravie.ui gra.ie ideilor mai bune dect cele ce guverneaza astazi cea mai mare parte din lume, iar ideile acestea mai bune vor fi dezvoltate de tnara genera.ie. Cosider ca un semn foarte bun este faptul ca, n vreme ce acum cincizeci de ani, practic nimeni n lume nu avea curajul sa spuna nimic n favoarea unei economii libere, avem astazi, cel pu.in n cteva .ari avansate, institu.ii care sunt centre de propagare a liberta.ii economice, cum ar fi, de exemplu, acest Centro din .ara dumneavoastra, care m-a invitat la Buenos Aires, ca sa rostesc cteva cuvinte n acest mare ora.. Nu puteam sa spun multe despre lucrurile acestea importante. .ase lec.ii pot reprezenta foarte mult pentru un auditoriu, dar ele nu ajung pentru a dezvolta ntreaga filozofie a unui sistem economic liber .i, n nici un caz, pentru a dovedi falsitatea tuturor neroziilor care s-au scris n ultimii cincizeci de ani cu privire la chestiunile economice de care ne ocupam. Sunt extrem de recunoscator acestui centru pentru ca mi-a oferit posibilitatea de a ma adresa unui auditoriu att de distins, .i sper ca n c.iva ani numarul celor ce sus.in ideile liberta.ii n .ara aceasta .i n alte .ari va cre.te considerabil. Eu nsumi am deplina ncredere n viitorul liberta.ii, att politic ct .i economic.

7 Ciclul

Ciclul economic .i expansiunea creditelor: consecin.ele economice ale banilorieftini Observa.ii preliminare1 Autorul acestei expuneri este pe deplin con.tient de limitele ei inerente. Pe de alta parte, singura modalitate mai satisfacatoare de abordare a problemei ciclului economic presupune redactarea unui tratat cuprinzator, care sa mbra.i.eze toate aspectele economiei de pia.a capitaliste. Bhm-Bawerk obi.nuia sa spuna lucrul acesta ntrun fel la care nu pot dect sa subscriu necondi.ionat: Orice teorie a ciclului economic, care .inte.te la ceva mai mult dect o crpaceala rudimentara, nu-.i va gasi locul dect n ultimul sau penultimul capitol al unui tratat unde se analizeaza totalitatea problemelor economice. Numai sub aceasta rezerva mi iau sarcina sa prezint membrilor comitetului urmatoarea schi.a simplificata. 1 Versiune prescurtata a unui memoriu, datat 24 Aprilie 1946, redactat de Ludwig von Mises, n calitate de consultant, n limba engleza, pentru un grup de oameni de afaceri si publicat postum, sub titlul The Trade Cycle and Credit Expansion: The Economic Consequences of Cheap Money , n L. von Mises,On the Manipulation of Money and Credit, P. Greaves, Jr., ed. (Dobbs Ferry, NY: Free Market Books, 1978).

Cele doua tipuri de credite Orice discu.ie serioasa a problemei expansiunii creditelor trebuie sa nceapa de la distinc.ia ntre doua tipuri de credite: creditele reale (commodity credit) .i creditele de circula.ie (circulation credit). Creditele reale sunt transferuri de economii, din minile celui care a economisit ini.ial, n minile antreprenorilor care inten.ioneaza sa utilizeze aceste fonduri n procesul de produc.ie. Cel care a economisit ini.ial a pus deoparte bani, ab.inndu-se de la consumul imediat pe care i l-ar fi permis cheltuirea sumei respective pe bunuri de consum. El i transfera debitorului sau putere de cumparare, permi.ndu-i, a.adar, acestuia sa achizi.ioneze, din economiile neconsumate, bunuri destinate produc.iei viitoare. Cantitatea de credit real este, n consecin.a, strict limitata de cantitatea economiilor, adica, de ab.inerea de la consum. Suplimentarea creditelor nu este posibila dect n masura n care se acumuleaza economii suplimentare. ntregul proces este independent de puterea de cumparare a unita.ii monetare. Creditul de circula.ie este cel acordat din fondurile bancare special create n acest scop. La acordarea unui mprumut banca tipare.te bancnote, sau i deschide debitorului un credit ntr-un cont de depuneri rambursabile la cerere. Este un credit creat din nimic. Este echivalentul unor bani discre.ionari (fiat money) nou crea.i, a.adar al infla.iei directe, nedeghizate. Este vorba de o cre.tere a cantita.ii substitutelor monetare (money substitutes), despre care putem afirma ca sunt acceptate .i cheltuite de public exact ca .i cum ar fi bani propriu-zi.i (money proper). Creditul de circula.ie spore.te puterea de cumparare a debitorilor. Ace.tia patrund pe pia.a factorilor de produc.ie cu o cerere sporita, o cerere care n-ar fi existat n absen.a bancnotelor sau depozitelor bancare nou-create. Cererea adi.ionala induce o tendin.a generala de cre.tere a pre.urilor marfurilor .i a ratelor salariale. n vreme ce cantitatea de credit real este rigid limitata de cantitatea de capital acumulata anterior din economii, cantitatea de credit de circula.ie nu depinde dect de conduita mediilor bancare. Spre deosebire de creditul real, creditul de circula.ie poate fi expandat.

n absen.a creditului de circula.ie, o banca nu .i-ar putea extinde mprumuturile dincolo de limitele depozitelor pe care i le-ar fi ncredin.at [n acest scop] cei ce au economisit. Creditul de circula.ie este cel care le permite bancilor sa acorde mprumuturi nelimitate, un proces apreciat uneori, n mod surprinzator, ca fiind mai liberal . Tendin.a inevitabila de cre.tere a pre.urilor marfurilor .i a salariilor nu este singura consecin.a a expansiunii creditelor. Ea afecteaza, de asemenea, rata dobnzii. Prezentndu-se sub forma unei cantita.i suplimentare de bani oferi.i spre mprumut, expansiunea creditelor genereaza o tendin.a de scadere a ratelor dobnzii, sub nivelul pe care l-ar fi atins pe o pia.a a fondurilor de mprumut nemanipulata. Popularitatea de care se bucura o asemenea politica printre .arlatani .i impostori nu se datoreaza doar cre.terii infla.ioniste a pre.urilor .i a ratelor salariale pe care o induce, ci, n egala masura, .i efectului sau de diminuare, pe termen scurt, a ratelor dobnzii. Acesta este, azi, instrumentul principal al politicii banilor ieftini, sau u.or de procurat (cheap or easy money). Rolul pre.urilor, al ratelor salariale .i al dobnzii Rata dobnzii este un fenomen de pia.a. ntr-o economie libera, configura.ia determinata de pia.a a pre.urilor, a ratelor salariale .i ale dobnzii, este cea care orienteaza activita.ile antreprenoriale catre acele linii de produc.ie n care pot satisface dorin.ele consumatorilor, n maniera cea mai adecvata .i mai pu.in costisitoare. Pre.urile factorilor materiali de produc.ie, ratele salariale .i ale dobnzii pe de o parte .i, pe de alta parte, pre.urile anticipate ale bunurilor de consum sunt elementele luate n calcul de omul de afaceri, atunci cnd .i planifica activitatea viitoare. Bizuindu-se pe rezultatul acestor calcule, omul de afaceri stabile.te daca un proiect sau altul este sau nu rentabil. Presupunnd, nsa, ca datele pie.ei de la care pornesc calculele sale sunt falsificate de interferen.e guvernamentale, rezultatul va fi n.elator. Indu.i n eroare de opera.ii aritmetice efectuate cu cifre necorespunzatoare, antreprenorii adopta proiecte care nu raspund celor mai urgente dorin.e ale consumatorilor. Dezacordul acestora

din urma se manifesta clar atunci cnd produsele capitalului malinvestit se dovedesc imposibil de vndut pe pia.a, la pre.uri convenabile. Avem de a face, n acest caz, cu a.a numitele afaceri proaste . n cazul cnd, n condi.iile unei economii neobstruc.ionate de amestecul guvernamental n datele pie.ei, un anumit proiect se dovede.te neprofitabil n urma examinarii sale [de catre antreprenori], aceasta constituie o dovada ca, n condi.iile existente, consumatorii prefera executarea altor proiecte. Faptul ca o anumita ntreprindere este neprofitabila nseamna ca poten.ialii consumatori, cumparatorii produsului rezultat, nu sunt dispu.i sa restituie antreprenorilor, care au suportat costurile factorilor complementari de produc.ie necesari, cheltuielile efectuate, fiind, pe de alta parte, dornici sa cumpere alte produse, a.adar dispu.i sa acopere cheltuielile antreprenorilor pentru utilizarea [adecvata a] acelora.i factori. Pe scurt, consumatorii suverani .i exprima preferin.ele for.ndu-i pe producatori sa-.i ajusteze activita.ile pentru a le ndeplini dorin.ele cele mai stringente. A.adar, consumatorii determina o tendin.a de expansiune a industriilor profitabile .i de restrngere a celor neprofitabile. Se poate afirma ca elementele care mpiedica imediat executarea anumitor proiecte sunt configura.ia pre.urilor, ratele salariale .i ale dobnzii. Dar este o eroare grava sa se creada ca, numai prin reducerea acestora, activita.ile productive ar putea fi stimulate. Limitele care afecteaza volumul produc.iei sunt impuse de raritatea (scarcity) factorilor de produc.ie. Pre.urile, ratele salariale .i ale dobnzii, nu sunt dect indicatori ai gradului acestei rarita.i. Am putea spune ca sunt un fel de semnale. Prin intermediul acestor fenomene de pia.a, societatea i aten.ioneaza pe antreprenorii care planifica adoptarea unor anumite proiecte: Nu va atinge.i de cutare factor de produc.ie; el este nsemnat cu semnul care arata ca este destinat ndeplinirii unei alte dorin.e, mai stringente [a consumatorilor]. Expansioni.tii, cum .i spun astazi adep.ii infla.iei, nu vad n rata dobnzii dect un obstacol ridicat n calea amplificarii produc.iei. Daca .i-ar da osteneala sa fie consecven.i, ei ar trebui sa traga o concluzie similara .i cu privire la pre.urile factorilor materiali de produc.ie .i la ratele salariale. O reducere cu 50%, prin decret guvernamental, a ratelor salariale, fa.a de cele determinate de o pia.a

neobstruc.ionata a for.ei de munca, ar crea, de asemenea, o aparen.a de profitabilitate, pentru un numar de proiecte care altminteri, pe temeiul unui calcul efectuat cu ajutorul datelor actuale ale pie.ei, ar parea neprofitabile. Aser.iunea conform careia nivelul ratelor dobnzii mpiedica o mai ampla expansiune a produc.iei nu are nici un motiv de a fi mai ntemeiata dect aser.iunea ca nivelul ratelor salariale produce acela.i efect. Faptul ca expansioni.tii nu extind ra.ionamentul lor eronat dincolo de ratele dobnzii, pentru a include .i pre.urile bunurilor primare .i pe cele ale minii de lucru constituie, n sine, o dovada ca ceea ce-i ghideaza este emotivitatea .i pasiunea, nicidecum ra.unea lipsita de patima. Ei sunt mna.i de resentimente, de invidia pentru ceea ce cred ei ca dobnde.te bogatul. Oamenii ace.tia nu realizeaza ca, punnd n cauza dobnda, ei amenin.a economiile maselor largi de popula.ie, ale de.inatorilor de obliga.iuni .i de poli.e de asigurari. Efectele manipularii politice a dobnzii Expansioni.tii nu se n.ala afirmnd ca expansiunea creditelor aduce cu sine un avnt exploziv al afacerilor (booming business). Ei gre.esc nsa nesocotind faptul ca o asemenea prosperitate artificiala nu poate dura .i va sfr.i inevitabil printr-un declin abrupt (slump), o depresiune generalizata. Atunci cnd rata dobnzii determinata de pia.a este redusa prin expansiunea creditului, multe proiecte care nainte erau socotite neprofitabile capata o aparen.a de profitabilitate. Antreprenorul care .i asuma executarea lor va trebui sa constate nsa, ct de curnd, ca a luat n calcul date eronate. El a socotit pornind de la pre.urile factorilor de produc.ie corespunzatoare datelor pie.ei din faza timpurie a expansiunii creditelor. Acum nsa, ca urmare a acestei expansiuni a creditelor, pre.urile respective au crescut. Proiectul nu mai pare att de promi.ator ca nainte. Fondurile omului de afaceri au devenit insuficiente pentru achizi.ionarea factorilor de produc.ie necesari. Daca expansiunea creditelor ar nceta, el ar fi silit sa renun.e la planurile sale. Pe de alta parte, atta vreme ct bancile continua expan

siunea creditelor, furniznd antreprenorilor bani u.or de procurat , ace.tia nu vad motive de ngrijorare. Ei mprumuta tot mai mult. Pre.urile .i salariile cresc exploziv. Toata lumea este fericita .i convinsa ca, de acum, omenirea a depa.it definitiv condi.ia suparatoare impusa de raritate, atingnd, n fine, prosperitatea ve.nica. n fond, toata aceasta uimitoare boga.ie este fragila, un castel cladit din nisipul iluziilor. Ea nu poare dura. Nu exista nici un mijloc de a substitui bunurilor de capital inexistente bancnote .i depozite bancare fictive, acolo unde este nevoie de ele. Lordul Keynes, ntrun moment de inspira.ie lirica, ne asigura ca expansiunea creditelor este bagheta magica necesara pentru miracolul ... transformarii pietrelor n pine 1. Din pacate, miracolul acesta, privit mai ndeaproape, nu este mai pu.in ndoielnic dect orice alt truc din repertoriul fachirului indian. Nu exista dect doua alternative n primul caz, bancile expansioniste se cramponeaza pna la capat, cu ncapa.nare, de politicile lor .i nu nceteaza de a furniza afaceri.tilor banii de care au nevoie pentru a-.i continua proiectele, n ciuda costurilor de produc.ie supuse cre.terilor infla.ioniste. Ele sunt hotarte sa acopere permanent cererea tot mai mare de credite. Cu ct firmele de afaceri solicita credite mai multe, cu att li se ofera mai multe. Pre.urile .i ratele salariale cresc exploziv. Cantitatea de bancnote .i de depozite [bancare] cre.te nelimitat. n cele din urma, publicul n.elege ce se petrece. Oamenii realizeaza ca nu se va pune capat produc.iei unei cantita.i tot mai mari de substitute monetare .i ca, de aceea, pre.urile vor continua sa creasca n ritm accelerat. Oamenii n.eleg ca, n aceasta situa.ie, devine o prostie sa pastrezi bani. Pentru a nu se numara printre victimele scaderii puterii de cumparare a monedei, ei se precipita sa cumpere bunuri la orice pre., indiferent daca au sau nu nevoie de ele. Orice bun este preferabil banilor. Astfel apare fenomenul cunoscut n Germania anului 1923, cnd Reichul a dat un exemplu clasic de expansiune nelimitata 1Paper of the British Experts, April 8, 1943.

a creditelor, sub numele de Flucht in die Sachwerte, precipitarea asupra valorilor reale. ntregul sistem monetar se prabu.e.te. Puterea de cumparare a monedei se tope.te pna la anulare. Oamenii recurg la troc, sau la utilizarea unui alt tip de moneda, straina sau autohtona. Criza se declan.eaza. A doua alternativa presupune ca bancile sau autorita.ile monetare devin con.tiente, naintea omului de rnd, de pericolele implicate ntr-o expansiune nelimitata a creditelor. Ele pun capat, de buna voie, politicilor de suplimentare a cantita.ii de bancnote .i depozite bancare, ncetnd sa mai satisfaca solicitarile mediilor de afaceri pentru credite adi.ionale. Atunci se declan.eaza panica. Ratele dobnzilor ating cote excesive, ca urmare a nevoii acute de bani resim.ite de numeroase firme, amenin.ate cu falimentul. Pre.urile scad brusc, atunci cnd firmele amenin.ate ncearca sa ob.ina fonduri aruncndu-.i stocurile pe pia.a, la pre.uri de nimic. Activita.ile productive se restrng, muncitorii sunt disponibiliza.i. Expansiunea creditelor conduce deci, n mod inevitabil, la o criza. n ambele cazuri, produc.ia amplificata exploziv, n mod artificial, are soarta pecetluita. Pe termen lung, ea este sortita colapsului. Efectul pe termen scurt, perioada de prosperitate, se poate prelungi uneori mai mul.i ani la rnd. n acest rastimp, autorita.ile, bancile expansioniste .i agen.iile lor de rela.ii cu publicul sfideaza n mod arogant avertismentele economi.tilor .i se mndresc cu aparentele succese ale politicilor lor. nsa, cnd vine sorocul cel amar, ei se spala cu to.ii pe mini. Prosperitatea artificiala nu poate dura, deoarece diminuarea ratei dobnzii, fiind de natura pur tehnica, fara nici un temei n configura.ia reala a datelor pie.ei, a falsificat calculele antreprenoriale, genernd iluzia ca anumite proiecte promit sa fie profitabile cnd, de fapt, cantitatea disponibila a factorilor de produc.ie era, dintru nceput, insuficienta pentru finalizarea lor. n.ela.i de socoteli falsificate, oamenii de afaceri .i-au extins activita.ile dincolo de limitele permise de resursele de boga.ie ale societa.ii. Ei au subevaluat grosolan gradul de raritate al factorilor de produc.ie, supraestimndu-.i capacita.ile productive. Pe scurt, ei au irosit bunuri de capital rare, malinvestindu-le.

Am putea compara ntreaga clasa antreprenoriala cu un constructor care .i-a luat sarcina sa ridice o cladire, dispunnd de o cantitate limitata de materiale de construc.ie. Daca omul nostru supraestimeaza aceasta cantitate, el va concepe un plan pentru a carui execu.ie mijloacele de care dispune se vor dovedi insuficiente. El va supradimensiona lucrarile de amenajare a terenului .i funda.iile .i va descoperi abia mai trziu, pe masura ce construc.ia avanseaza, ca i lipse.te materialul necesar finalizarii structurii. nsa, aceasta descoperire trzie nu este originea necazurilor sale. Ea nu face dect sa dezvaluie erori comise n trecut. Ea matura iluziile, punndu-l pe constructor n fa.a crudei realita.i. Nu se va insista niciodata ndeajuns asupra acestui punct, deoarece publicul, mereu n cautare de .api ispa.itori, este, de regula, gata sa dea vina pe autorita.ile monetare .i pe sistemul bancar pentru declan.area crizei. Vina lor ar fi ca, punnd capat expansiunii creditelor, au produs o presiune defla.ionista asupra comer.ului. Este, desigur, adevarat ca autorita.ile monetare .i bancile poarta responsabilitatea orgiilor expansioniste .i a exploziei economice artificiale rezultate de aici, de.i opinia publica, gata sa aprobe ntotdeauna, din toata inima, masurile infla.ioniste, n-ar trebui sa uite ca responsabilita.ile nu le apar.in numai altora. Acestea fiind spuse, criza nu este o consecin.a a renun.arii la politica expansionista. Ea este urmarea necesara .i inevitabila a unei asemenea politici. Singura ntrebare care se pune, atunci, este daca trebuie continuat expansionismul pna la colapsul final al ntregului sistem monetar .i de credit, sau daca trebuie sa i se puna capat mai devreme. Cu ct i se pune capat mai devreme, cu att mai pu.in grave vor fi daunele produse .i pierderile suferite. Opinia publica judeca total gre.it fazele ciclului economic. Explozia artificiala nu nseamna prosperitate, afacerile bune fiind doar aparen.a n.elatoare. Prada iluziilor, oamenii sunt indu.i n eroare; se acumuleaza malinvesti.ii .i se consuma c.tiguri aparente dar ireale, ceea ce revine, practic, la consumarea capitalului real. Depresiunea este procesul necesar de reajustare structurala a activita.ilor productive la configura.ia reala a datelor pie.ei, adica, la oferta de bunuri de capital .i la evaluarile publicului. Aceasta nseamna ca depresiunea este primul pas pe calea ntoarcerii la norma

litate, nceputul nsanato.irii .i fundamentul prosperita.ii reale, ntemeiate pe produc.ia efectiva de bunuri .i nu pe nisipurile mi.catoare ale expansiunii creditelor. Creditele adi.ionale sunt binevenite ntr-o economie de pia.a numai n masura n care ele reflecta o cre.tere a economiilor publicului larg, nso.ita de cre.terea derivata a cantita.ii de credite reale. A.adar, conduita publicului este cea care furnizeaza mijloacele necesare pentru investi.ii adi.ionale. Daca publicul nu furnizeaza aceste mijloace, atunci ele nu pot fi create prin magia vreunui truc bancar. Rata dobnzii, a.a cum este determinata pe pia.a fondurilor de mprumut, nesupusa manipularilor politicii banilor u.or de procurat , exprima disponibilitatea popula.iei de a renun.a, n prezent, la consumul unei par.i din venitul efectiv c.tigat, .i de a aloca aceasta parte unei extinderi a proceselor de produc.ie. Este un semnal adecvat, dupa care se ghideaza oamenii de afaceri atunci cnd decid ct de mult sa-.i extinda investi.iile .i ce proiecte corespund sau nu volumului real de economii .i de capital acumulat. Politica de reducere artificiala a ratei dobnzii, sub cota ei de pia.a poten.iala, i mome.te pe antreprenori, ademenindu-i sa adopte anumite proiecte care nu se bucura de aprobarea publicului. ntr-o economie de pia.a fiecare membru al societa.ii .i spune cuvntul sau n determinarea cantita.ii de investi.ii adi.ionale. Nu exista nici un mijloc de a n.ela ve.nic publicul prin manipularea ratei dobnzii. Mai devreme sau mai trziu, dezacordul publicului cu politica de supra-expansiune devine manifest. .i atunci, structura suspendata n aer a prosperita.ii artificiale se prabu.e.te. Dobnda nu este produsul ma.ina.iunilor unor exploatatori lipsi.i de scrupule. Decontarea bunurilor viitoare prin compara.ie cu bunurile prezente este o categorie permanenta a ac.iunii umane, ce nu poate fi abolita prin masuri birocratice. Cta vreme vor exista oameni care prefera un mar disponibil astazi unui mar disponibil peste 25 de ani, va exista dobnda. Nu conteaza daca societatea este organizata pe baza proprieta.ii private asupra mijloacelor de produc.ie, a.adar capitalista, sau pe baza proprieta.ii publice, a.adar socialista sau comunista. ntr-adevar, pentru orientarea afacerilor unui guvern totalitar, dobnda, adica evaluarea diferita a bunurilor prezente fa.a de cele viitoare, joaca acela.i rol ca .i n capitalism.

Desigur, ntr-o economie socialista, oamenii sunt lipsi.i de mijloacele exprimarii .i impunerii propriilor lor judeca.i de valoare .i numai judeca.ile de valoare ale puterii politice conteaza. Unui dictator nu-i pasa daca masele aproba sau nu volumul [de resurse] alocat de el consumului curent sau pe cel alocat investi.iilor adi.ionale. Daca dictatorul investe.te mai mult, reducnd asfel mijloacele disponibile pentru consumul curent, popula.ia trebuie sa mannce mai pu.in .i sa nu comenteze. Nici o criza nu se declan.eaza, deoarece supu.ii n-au nici un mijloc sa-.i manifeste insatisfac.ia. ntr-un sistem de pia.a nsa, cu democra.ia economica ce l caracterizeaza, suprema.ia o de.in consumatorii. Cumparnd sau ab.inndu-se sa cumpere, ei hotarasc pierderile sau profiturile antreprenoriale. Acesta este criteriul ultim al activita.ilor productive. Finalul inevitabil Este esen.ial sa n.elegem ca ceea ce determina declan.area crizei economice este dezaprobarea de catre public a ntreprinderilor expansioniste, induse prin manipularea ratei dobnzii. Colapsul edificiului ridicat din car.i de joc este o manifestare a democra.iei procesului de pia.a. n zadar se obiecteaza ca publicul agreaza politica banilor ieftini. Masele sunt induse n eroare de aser.iunile pseudo-exper.ilor, dupa care banii ieftini pot asigura prosperitatea fara nici un fel de cost. Ace.tia nu n.eleg ca investi.iile nu pot fi extinse dect n masura n care se acumuleaza capital suplimentar, prin economisire. Ei sunt indu.i n eroare de pove.tile de adormit copiii nascocite de utopi.tii monetari (montary cranks), de la John Law .i pna la maiorul C. H. Douglas. nsa realitatea nu este o poveste de adormit copiii; ceea ce conteaza este atitudinea oamenilor. Daca popula.ia nu este dispusa sa economiseasca mai mult, reducndu-.i din consumul curent, atunci mijloacele unor extinderi substan.iale ale investi.iilor lipsesc. Aceasta nseamna ca ele nu pot fi furnizate prin tiparirea de bancnote sau prin mprumuturi acoperite numai de o trasatura de condei n conturile bancare.

Referitor la situa.ia rezultata din presiunea expansionista, exercitata ani de-a rndul asupra comer.ului de politica ratelor dobnzii artificial scazute, trebuie sa fim pe deplin con.tien.i ca ncetarea acestei politici va dezvalui pagubele produse. Atunci, infla.ioni.tii incorijibili vor protesta vehement mpotriva a.a zisei defla.ii .i vor face din nou reclama vechiului medicament, infla.ia, rebotezata anti-defla.ie. Dar politica expansionista este cea care a generat raul. Punndu-i capat, raul a devenit pur .i simplu vizibil. Ea trebuie oricum sa nceteze, mai devreme sau mai trziu .i cu ct nceteaza mai trziu, cu att mai grave sunt pagubele cauzate de explozia artificiala a produc.iei. n situa.ia de acum, dupa o lunga perioada de reducere artificiala a ratei dobnzii, ntrebarea nu este cum sa evitam complet dificulta.ile procesului de redresare, ci numai cum sa le reducem la un minimum. Daca nu vom pune capat la timp politicilor expansioniste, printr-o ntoarcere la bugete echilibrate, prin ncetarea mprumuturilor guvernamentale de la bancile comerciale .i daca pia.a nu va fi lasata sa determine ratele dobnzii, atunci nu ne ramne dect scenariul german din 1923.

Postfa.a

Ludwig von Mises pe n.elesul tuturor de Murray N. Rothbard n lumea1 politicii .i a ideologiei ni se prezinta adesea numai doua op.iuni .i suntem apoi ndemna.i sa ne facem alegerea n acest cadru fixat. n anii 1930, stnga politica ne spunea ca trebuie sa alegem ntre comunism .i fascism, ca acestea sunt singurele op.iuni deschise noua. Astazi, n lumea economiei americane contemporane, suntem .inu.i sa alegem ntre pia.a libera a monetari.tilor .i keynesienilor .i sa atribuim o mare importan.a cantita.ii exacte cu care guvernul federal ar trebui sa sporeasca oferta de bani sau nivelului precis al deficitului federal. Practic uitata este o a treia cale, mult superioara ciorovaielilor marunte generate de mixtura monetar-fiscala a politicilor guvernamentale. Caci aproape nimeni nu mai reflecteaza la o a treia varianta: eradicarea oricarei influen.e sau a controlului guvernamental de orice fel, asupra ofertei de bani sau, n general, asupra oricarei par.i a sistemului economic .i a tuturor par.ilor sale mpreuna. Aceasta este calea neglijata a pie.ei autentic libere: o cale ce 1 Acest studiu, publicat initial cu titlul ,,The Essential von Mises n colectia Br amble Minibooks (Lansing, MI, Oakley R. Bramble, 1973), a fost numit cel mai bun rezumat disponibil al vietii si operei marelui economist (n. ed. la ed. rev. incl usa n Ludwig von Mises, Planning for Freedom, South Holland, Ind., Libertarian Press, 1980). Traducerea a fost efectuata dupa originalul din 1973 si coroborata cu versiunea revazuta de autor, disponibila online la: http://mises.org/books/ev m. pdf. Traducere de Dan Cristian Comanescu. Publicat cu permisiunea Ludwig von Mises Institute, Auburn, Ala.

a fost deschisa .i pentru care s-a luptat singur o via.a ntreaga un economist redutabil, distins .i de o uimitoare creativitate: Ludwig von Mises. Nu este o exagerare sa se afirme ca daca lumii i va fi dat vreodata sa-.i depa.easca emana.ia etatista sau, pur .i simplu, daca profesiei de economist i va fi dat vreodata sa se ntoarca la o dezvoltare sanatoasa .i corecta a analizelor economice, ambele vor trebui sa abandoneze mocirla contemporana .i sa pa.easca spre acel .inut nalt pe care Ludwig von Mises ni l-a facut accesibil. I. .coala austriaca Ludwig von Mises s-a nascut la 29 septembrie 1881, n ora.ul Lemberg, pe atunci parte a Imperiului Austro-Ungar, unde tatal sau, Arthur Edler von Mises, un distins inginer constructor, angajat al cailor ferate austriece, locuia temporar. Educat la Viena, Mises se nscrie, n pragul acestui secol, la Universitatea vieneza, unde va absolvi dreptul .i economia. Moare la 10 octombrie 1973, la New York. Mises s-a nascut .i s-a format n epoca de aur a faimoasei .coli austriece de economie .i, de aceea, n.elegerea contribu.iilor sale vitale pentru gndirea economica nu poate fi separata de tradi.ia acestei .coli, pe care a studiat-o .i a asimilat-o. Catre a doua jumatate a secolului al XIX-lea devenise clar ca economia clasica , al carei apogeu fusese atins n Anglia cu David Ricardo .i John Stuart Mill, se nnamolise grav n cteva pacate fundamentale. Pacatul cel mare era ncercarea economiei clasice de a-.i ntemeia analiza pe clase , mai curnd dect pe ac.iunile indivizilor. Drept rezultat, economi.tii clasici n-au reu.it sa ofere explica.ia corecta cu privire la for.ele care determina valorile .i pre.urile relative ale bunurilor .i serviciilor; de asemenea, ei n-au reu.it sa analizeze ac.iunile consumatorilor, determinan.ii-cheie ai activita.ilor producatorilor din sfera economica. Fixndu-se pe clase de bunuri, economi.tii clasici n-au reu.it, de exemplu, sa rezolve paradoxul valorii : faptul ca pinea, de.i extrem de utila ca suport al vie.ii , avea o valoare scazuta pe pia.a, pe cnd diamantele, un lux .i deci numai un moft, raportat la supravie.uirea omului, aveau o valoare foarte ridicata pe pia.a. O

data ce este clar ca pinea e mai utila dect diamantele, de ce este ea att de jos cotata pe pia.a? Din nefericire, deznadajdui.i n fa.a acestui paradox, economi.tii clasici au decis ca valorile sunt fundamental scindate: pinea, de.i superioara diamantelor ca valoare de utilizare , era, din cine .tie ce motiv, inferioara ca valoare de schimb . Plecnd de la aceasta scindare, genera.iile ulterioare de scriitori au denun.at economia de pia.a ca fiind responsabila pentru gre.eala tragica de a direc.iona resursele gre.it, catre produc.ia pentru profit , gndita n opozi.ie cu mai benefica produc.ie pentru utilizare . Nereu.ind sa analizeze ac.iunile consumatorilor, economi.tii clasici n-au putut ajunge sa explice satisfacator ce anume determina pre.urile pe pia.a. Dibuind dupa o solu.ie, ei au sfr.it din nefericire prin a conchide ca (a) valoarea ar fi ceva inerent ncorporat n bunuri; (b) ca valoarea trebuie sa fi fost conferita acestor bunuri prin intermediul proceselor de produc.ie .i (c) ca sursa ultima a valorii este costul de produc.ie, sau chiar cantitatea de ore-munca implicata n produc.ia n chestiune. O asemenea analiza, la care a subscris Ricardo, a dat na.tere mai trziu concluziei perfect logice a lui Karl Marx, dupa care, o data ce ntreaga valoare este produsul cantita.ii de ore-munca, rezulta ca ntreaga dobnda .i profitul ob.inut de capitali.ti .i patroni trebuie sa fie plusvaloarea , pe nedrept extrasa din adevaratul venit al clasei muncitoare. Dupa ce au gazduit n acest fel marxismul, ricardienii au ncercat n replica sa justifice o parte din profituri, ca fiind rezonabil c.tigate pe seama productivita.ii echipamentului de capital; dar marxi.tii au putut avansa n mod justificat contraargumenul dupa care .i capitalul este munca ncorporata sau nghe.ata , a.a nct salariile ar fi trebuit sa absoarba n ntregime sumele ncasate n urma produc.iei. Nu numai ca economi.tii clasici ofereau o explica.ie nesatisfacatoare pentru a justifica profitul. n plus, analiznd partea din sumele ncasate rezultate din produc.ie exclusiv n termeni de clase , ricardienii nu erau n masura sa vada ntre salarii , profituri .i rente dect o continua lupta de clasa ; pe muncitori, capitali.ti .i proprietarii funciari ei i considerau angrena.i ntr-un razboi etern, purtat pentru ca fiecare sa-.i ob.ina partea ce i se cuvenea. Gndind numai n termeni de agregate, ricardienii au separat n chip tragic

problema produc.iei de cea a distribu.iei , aceasta din urma fiind conceputa ca prilej de conflict ntre clase combatante. Ei au fost sili.i sa conchida ca salariile sporeau numai pe seama profiturilor .i rentelor mai scazute, sau viceversa. Din nou, ricardienii gazduiau sistemul marxist. Astfel, fixndu-se pe clase mai curnd dect pe indivizi, economi.tii clasici nu numai ca au fost sili.i sa abandoneze orice analiza a consumului .i sa explice n mod eronat valoarea .i pre.ul; ei nici macar nu au putut aproxima o explica.ie a sistemului de pre.uri ale factorilor individuali de produc.ie: ale unita.ilor specifice de munca, de pamnt sau de bunuri de capital. ncepnd cu a doua jumatate a secolului al XIX-lea, deficien.ele economiei ricardiene se vadeau a fi tot mai grave. Teoria economica nsa.i intrase ntr-o fundatura. S-a ntmplat de multe ori n istoria inven.iilor umane ca descoperiri similare sa fie facute n acela.i timp, pe cai total independente, de oameni afla.i la mari distan.e unii de al.ii .i n condi.ii diferite. Solu.ia multora din paradoxurile men.ionate mai sus a aparut n mod cu totul independent .i n forme diferite, n acela.i an, 1871: au gasit-o William Stanley Jevons n Anglia, Leon Walras la Lausanne, n Elve.ia, Carl Menger la Viena. n acel an, s-a nascut teoria economica moderna sau neoclasica . Solu.ia lui Jevons .i noua sa viziune economica erau fragmentate .i incomplete; mai mult, el a avut de nfruntat prestigiul enorm pe care economia ricardiana l acumulase n restrnsa lume intelectuala a Angliei. Ca urmare, Jevons a avut o influen.a redusa, atragndu-.i pu.ini discipoli. Sistemul lui Walras a avut de asemenea o influen.a redusa la vremea aceea; dupa cum vom vedea n cele ce urmeaza, el a renascut, mai trziu, pentru a sta din nefericire la baza erorilor microeconomiei actuale. De departe cea mai remarcabila solu.ie dintre cele oferite de cei trei neoclasici a fost cea a lui Carl Menger, profesor de economie la Universitatea din Viena. Menger a fost fondatorul .colii austriece . Munca sa de pionierat a fost n ntregime fructificata n importanta opera sistematica a stralucitului sau student .i succesor la Universitatea din Viena, Eugen von Bhm-Bawerk. Opera monumentala a lui Bhm-Bawerk, scrisa n cea mai mare parte n anii 1880 .i culminnd cu cele trei volume intitulate Kapital und Kapitalzins

(trad.engleza: Capital and Interest, 1959), este produsul de maturitate al .colii austriece. Au mai existat .i al.i mari economi.ti creatori care au contribuit la .coala austriaca pe durata ultimelor doua decenii ale secolului al XIX-lea, n deosebi cumnatul lui Bhm, Friedrich von Wieser .i, ntr-o anumita masura, economistul american John Bates Clark; nsa Bhm-Bawerk i-a ntrecut pe to.i. Solu.iile austriece la dilemele teoriei economice, datorate lui Menger .i Bhm-Bawerk, erau cu mult mai cuprinzatoare dect cele ale ricardienilor, fiind ntemeiate pe o epistemologie total diferita. Austriecii .i-au centrat fara gre. analiza pe individ, pe individul care ac.ioneaza, facndu-.i alegerile pe baza preferin.elor .i valorilor sale, n lumea reala. Pornind de la individ, austriecii .i-au putut ntemeia analiza activita.ilor economice .i a produc.iei pe valorile .i dorin.ele consumatorilor individuali. Fiecare consumator ac.ioneaza conform ierarhiei de preferin.e .i valori alese de el nsu.i, iar aceste valori sunt cele care interac.ioneaza .i se combina pentru a forma cererile consumatorilor, care alcatuiesc baza .i direc.ia tuturor activita.ilor productive. ntemeindu-.i analiza pe individ, a.a cum este acesta situat n lumea reala, austriecii au n.eles ca activitatea productiva se bazeaza pe anticiparile referitoare la satisfacerea cererii consumatorilor. Astfel, a devenit clar, pentru economi.tii austrieci, ca nici o activitate productiva, indiferent daca antreneaza munca sau orice al.i factori de produc.ie, nu poate conferi valoare bunurilor .i serviciilor. Valoarea consta n evaluarile subiective ale consumatorilor individuali. Pe scurt, a. putea sa-mi consum treizeci de ani de munca .i alte resurse trudind la perfec.ionarea unei triciclete gigantice cu aburi. Daca, pe de alta parte, oferind-o pe pia.a, nu se gase.te nici un consumator care sa achizi.ioneze aceasta tricicleta, ea este lipsita de valoare economica, indiferent de efortul gre.it direc.ionat pe care l-am investit n ea. Valoarea este evaluarea consumatorilor, iar pre.urile relative ale bunurilor .i serviciilor sunt determinate de domeniul .i de intensitatea evaluarilor .i dorin.elor consumatorilor pentru produsele respective. Fixndu-se clar asupra individului mai curnd dect asupra claselor largi, economi.tii austrieci au rezolvat cu u.urin.a paradoxul valorii , care i pusese n ncurcatura pe clasici. ntr-adevar, pe pia.a

nici un individ nu este pus vreodata n fa.a alternativei de a alege ntre pine ca o clasa .i diamante ca o clasa. Economi.tii austrieci aratasera ca valoarea atribuita de cineva unei unita.i date va fi cu att mai mica cu ct este mai mare cantitatea deci numarul de unita.i dintr-un bun pe care l poseda. Omul care se tra.te prin de.ert, lipsit de apa, va atribui o valoare sau utilitate extrem de ridicata unei cani cu apa, pe cnd acela.i om, ntr-un ora. cum este Viena sau New York, cu apa din bel.ug n jurul lui, va atribui o valoare sau o utilitate foarte scazuta oricarei cani date. Astfel, pre.ul pe care el va fi dispus sa-l plateasca pentru o cana cu apa n de.ert va fi cu mult mai mare dect n New York City. Pe scurt, individul care ac.ioneaza este pus n pozi.ia de a alege n termeni de unita.i specifice, sau margini ; descoperirea austriaca a fost denumita legea utilita.ii marginale descrescatoare . Motivul pentru care pinea este cu att de mult mai ieftina dect diamantele este ca numarul de pini disponibile este cu mult mai mare dect numarul caratelor de diamant: astfel, valoarea .i pre.ul fiecarei pini vor fi cu mult mai mici dect valoarea .i pre.ul fiecarui carat. Nu exista nici o contradic.ie ntre valoarea de utilizare .i valoarea de schimb ; data fiind abunden.a pinilor respective, fiecare pine este mai pu.in utila pentru individ dect fiecare carat de diamant. Aceea.i analiza centrata pe ac.iunile individului, .i deci pe analiza marginala , a rezolvat .i problema distribu.iei venitului pe pia.a. Economi.tii austrieci au demonstrat ca fiecare unitate dintrun factor de produc.ie, fie ea de capital fix, de pamnt sau de diverse tipuri de munca, este pre.uita pe pia.a libera pe baza productivita.ii sale marginale : pe scurt, este vorba de ct de mult contribuie efectiv acea unitate la valoarea produsului final, cumparat de consumator. Cu ct este mai mare oferta , deci cantitatea de unita.i dintr-un factor de produc.ie dat, cu att mai mica tinde sa fie productivitatea sa marginala .i deci pre.ul sau; .i cu ct este mai mica oferta, cu att mai mare tinde sa fie pre.ul sau. Astfel, austriecii au aratat ca nu exista nici o lupta de clasa oarba .i arbitrara, sau vreun conflict ntre diversele clase de factori; mai curnd, fiecare tip de factor contribuie armonios la produsul final, menit sa satisfaca cele mai intense dorin.e ale consumatorilor n modul cel mai eficient (adica n modul cel mai pu.in costisitor relativ la resurse). Fiecare unitate, din fiecare factor,

dobnde.te deci produsul sau marginal, propria sa contribu.ie particulara la rezultatul produc.iei. De fapt, daca s-ar putea vorbi de vreun conflict de interese, el nu s-ar manifesta ntre tipurile de factori, ntre pamnt, munca .i capital, ci ntre ofertan.ii rivali ai aceluia.i factor. Daca, de exemplu, cineva ar descoperi un nou furnizor de minereu de cupru, sporul ofertei ar cobor pre.ul cuprului; aceasta n-ar putea dect sa favorizeze beneficiul .i veniturile consumatorilor .i pe cele ale factorilor de munca .i capital complementari implica.i. Nemul.umirea ar putea aparea numai printre proprietarii minelor de cupru existente, care ar constata declinul pre.ului la produsul lor. Austriecii au aratat astfel ca pe pia.a libera nu exista nici un fel de separa.ie ntre produc.ie .i distribu.ie . Valorile .i cererile consumatorilor determina pre.urile finale ale bunurilor de consum, bunuri achizi.ionate de consumatori, care stabilesc direc.ia activita.ii productive .i astfel determina pre.urile unita.ilor de factori implicate: rata salariilor individuale, rentele .i pre.urile echipamentului de capital. Distribu.ia venitului este pur .i simplu o consecin.a a pre.ului fiecarui factor. Astfel, daca pre.ul cuprului este de 20 cen.i pfundul .i un proprietar vinde 100.000 de pfunzi de cupru, proprietarul va ob.ine 20.000 de dolari care i se distribuie . Daca salariul cuiva este 4 dolari pe ora .i lucreaza 40 de ore pe saptamna, atunci va ob.ine 160 de dolari pe saptamna ..a.m.d. Ce putem spune despre profituri .i despre problema muncii nghe.ate (n echipament)? Din nou, pornind de la analiza individului, Bhm-Bawerk a n.eles ca o lege fundamentala a ac.iunii umane este voin.a fiecarei persoane de a-.i ndeplini dorin.ele .i obiectivele sale ct mai repede posibil. Astfel, fiecare persoana va prefera bunuri .i servicii n prezent, mai curnd dect sa a.tepte sa ob.ina aceste bunuri dupa un interval de timp, n viitor. Pasarea din mna va fi ntotdeauna mai pre.ioasa dect o singura pasare pe gard. Aceasta preferin.a de timp este faptul fundamental .i primordial carei face pe oameni sa nu-.i investeasca ntregul venit n echipament de capital, nct sa-.i sporeasca astfel cantitatea de bunuri ce va fi produsa n viitor. ntr-adevar, ei trebuie sa se ngrijeasca mai nti sa consume bunuri acum. Dar fiecare persoana, n diverse condi.ii .i culturi, are o rata diferita a preferin.ei de timp, a preferin.ei pentru bunuri acum fa.a de bunuri mai trziu. Cu ct este mai mare

rata preferin.ei de timp, cu att mai mare este propor.ia din venitul lor pe care o vor consuma acum; cu ct este mai mica rata, cu att mai mult vor economisi .i vor investi n produc.ia viitoare. Existen.a preferin.ei de timp este cea care determina dobnda .i profitul; iar gradul .i intensitatea preferin.elor de timp sunt cele ce vor determina ct de ridicate vor fi rata dobnzii .i cea a profitului. Sa consideram, de exemplu, rata dobnzii pe un mprumut. n Evul Mediu .i la nceputurile perioadei moderne, filozofii scolastici ai bisericii catolice erau n felul lor excelen.i economi.ti .i anali.ti ai pie.ei; dar unul dintre lucrurile pe care nu l-au putut explica sau justifica niciodata a fost simpla percepere de dobnda pe un mprumut. Ei au reu.it sa n.eleaga cum se c.tiga profiturile pentru investi.ii riscante, nsa nva.asera de la Aristotel, ntr-un context ncarcat de conota.ii negative, ca banul este sterp .i neproductiv. A.adar, cum putea fi justificata simpla dobnda pe un mprumut (n absen.a riscului de a nu fi rambursat)? Incapabili sa gaseasca raspunsul, biserica .i scolasticii s-au discreditat n ochii oamenilor pragmatici, condamnnd orice dobnda pe mprumut sub numele de camata pacatoasa . Bhm-Bawerk este cel care a gasit pna la urma raspunsul, ncorporat n conceptul de preferin.a de timp. ntr-adevar, atunci cnd un creditor mprumuta 100 de dolari unui debitor, primind n schimb 106 la un interval de un an, cei doi oameni nu schimba acelea.i lucruri. Creditorul ofera 100 de dolari ca un bun prezent , bani pe care debitorul i poate utiliza n orice clipa, ncepnd din prezent. nsa debitorul i da n schimb creditorului nu bani, ci o poli.a, perspectiva de a primi bani de acum ntr-un an. Pe scurt, creditorul i ofera debitorului un bun prezent , pe cnd debitorul i da creditorului numai un bun viitor , bani pentru care creditorul va trebui sa a.tepte un an, nainte sa-i poata utiliza. .i cum factorul universal al preferin.ei de timp face bunurile prezente mai valoroase dect bunurile viitoare, creditorul va trebui sa perceapa, iar debitorul sa fie dispus sa plateasca, o prima pentru bunul prezent. Acea prima este rata dobnzii. Ct de mare va fi acea prima depinde de ansamblul ratelor preferin.elor de timp ale fiecarui agent de pe pia.a. Aceasta nu este totul, pentru ca Bhm-Bawerk a mers mai departe, aratnd ca preferin.a de timp determina rata profitului n afaceri n acela.i fel: de fapt, el a aratat ca rata normala a profitului n afa

ceri este rata dobnzii. ntr-adevar, cnd munca sau pamntul sunt utilizate n procesul de produc.ie, faptul crucial este ca ele nu au de a.teptat pentru banii lor pna cnd bunul este produs .i vndut consumatorilor, a.a cum ar avea n absen.a patronilor capitali.ti. Daca nu ar exista patroni capitali.ti, atunci muncitorii .i proprietarii ar trebui sa trudeasca luni .i ani fara plata, pna cnd produsul final automobilul, pinea sau ma.ina de spalat va ajunge sa fie vndut consumatorilor. Dar capitali.tii furnizeaza importantul serviciu de a economisi cu anticipa.ie bani din venitul lor .i astfel de a-i plati pe muncitori .i pe proprietari acum, n timp ce ace.tia lucreaza; capitali.tii ndeplinesc o func.ie foarte importanta: ei a.teapta pna cnd produsul final este vndut catre consumatori .i abia atunci .i primesc banii. Aceasta diferen.a dintre bunul n prezent .i bunul n viitor este cea pentru care muncitorii .i proprietarii sunt mai mult dect dispu.i sa plateasca capitali.tilor profitul sau dobnda cuvenita. Pe scurt, capitali.tii se afla n pozi.ia creditorilor care economisesc .i platesc bani n prezent .i apoi a.teapta beneficiul lor ulterior; muncitorii .i proprietarii sunt ntr-un fel debitori ale caror servicii .i vor aduce roadele numai dupa o anumita data n viitor. Din nou, rata normala a profitului n afaceri va fi determinata de nivelul diverselor rate ale preferin.ei de timp. Bhm-Bawerk a spus toate aceste lucruri .i altfel: capitalurile fixe nu sunt pur .i simplu munca nghe.ata ; ele sunt de asemenea timp (.i pamnt) nghe.ate. Iar explica.ia profitului .i a dobnzii poate fi gasita n elementul crucial care este timpul .i n preferin.a de timp. De asemenea, Bhm-Bawerk a facut sa avanseze enorm analiza economica a capitalului; ntr-adevar, n contrast nu numai cu ricardienii, ci .i cu cei mai mul.i economi.ti de astazi, el a n.eles ca acesta nu este pur .i simplu o masa omogena sau o cantitate data. Capitalul este o structura, o re.ea laticeala complexa care poseda o dimensiune timp; iar cre.terea economica .i sporul productivita.ii nu provin dintr-un adaos doar la cantitatea de capital, ci .i la structura-timp a acestuia pentru a edifica procese de produc.ie tot mai lungi . Cu ct este mai mica rata preferin.ei de timp a oamenilor, cu att mai mult sunt ei dispu.i sa sacrifice consumul prezent n favoarea economisirii .i investi.iei n aceste procese mai lungi, din care vor rezulta

venituri considerabil mai mari, sub forma de bunuri de consum, la un moment dat, n viitor. II. Mises .i teoria economica austriaca :

Theorie des Geldes und der Umlaufsmittel Tnarul Ludwig von Mises .i-a nceput studiile la Universitatea din Viena n 1900, ob.inndu-.i doctoratul n drept .i economie n 1906. Curnd el s-a dovedit unul dintre cei mai straluci.i participan.i la seminariile organizate cu regularitate de Eugen von BhmBawerk. Odata format n tradi.ia austriaca, Mises a sfr.it prin a considera ca Bhm-Bawerk .i economi.tii austrieci mai vrstnici nu mersesera destul de departe: consecin.ele ultime ale analizei lor nu fusesera atinse .i de aceea teoria economica austriaca prezenta nca lacune importante. Drumul este, desigur, acela.i n orice disciplina .tiin.ifica: rezultatele noi apar.in studen.ilor .i discipolilor care se bizuie pe mo.tenirea lasata de marele lor maestru. Prea adesea nsa mae.trii resping sau nu reu.esc sa aprecieze valoarea rezultatelor ob.inute de succesorii lor. n particular, lacuna majora sesizata de Mises era analiza banilor. Este drept ca economi.tii austrieci lamurisera analiza pre.urilor relative, att pentru bunurile de consum, ct .i pentru to.i factorii de produc.ie. Cu toate acestea, nca de pe vremea economi.tilor clasici, banii fusesera totdeauna lasa.i deoparte, nefacnd obiectul analizei care mbra.i.a restul sistemului economic. Att pentru economi.tii austrieci mai vrstnici, ct .i pentru ceilal.i neoclasici din Europa .i America, aceasta disjunc.ie se men.inea, iar banii .i nivelul pre.urilor erau tot mai mult analizate separat de restul economiei de pia.a. Astazi culegem roadele nefericite ale acestei deplorabile separa.ii, din care a rezultat disjunc.ia curenta dintre micro .i macro -economie. Micro-economia este, cel pu.in n linii mari, ntemeiata pe ac.iunile consumatorilor .i producatorilor individuali; dar cnd economi.tii ajung la bani, ne gasim deodata arunca.i n .ara ireala a agregatelor fictive: masa monetara, niveluri ale pre.urilor , cheltuieli .i produs na.ional .

Desprinsa de baza ferma a ac.iunilor individuale, macroeconomia a facut salturi de la un nivel de eroare la altul. Pe vremea lui Mises, nca din primele decenii ale secolului al XX-lea, aceasta separa.ie artificiala s-a dezvoltat rapid n opera americanului Irving Fisher, care a construit teorii complicate despre nivelurile pre.urilor .i viteze , fara nici o ntemeiere pe ac.iunea individuala .i fara a ncerca n vreun fel sa integreze aceste teorii n corpul sanatos al micro analizei neoclasice. Ludwig von Mises .i-a propus sa anuleze aceasta ruptura .i sa ntemeieze teoria economica a banilor .i a puterii lor de cumparare (nefericit numita nivelul pre.urilor ) pe analiza individului .i a economiei de pia.a, elaborata de .coala austriaca: el se ndrepta catre o mare teorie integrata, ce avea sa explice toate componentele sistemului economic. Mises a atins aceasta monumentala performan.a n prima sa lucrare fundamentala: Theorie des Geldes und der Umlaufsmittel (1912, trad. engl.: The Theory of Money and Credit, 1934). Aceasta este rezultatul uimitor al unei creativita.i patrunzatoare, demna de nsu.i Bhm-Bawerk. Teoria economica alcatuia n fine un ntreg, un corp integrat de analiza, ntemeiata pe ac.iunea individuala; de acum nainte nu mai era necesara nici o separa.ie ntre bani .i pre.urile relative, ntre micro .i macro. Viziunea mecanicista a lui Fisher, a rela.iilor automate care s-ar stabili ntre cantitatea de bani .i nivelurile pre.urilor, a vitezelor de circula.ie .i ecua.iilor de schimb a fost explicit demolata de Mises, din perspectiva unei aplica.ii integrate a teoriei utilita.ii marginale la cererea .i oferta de bani ca atare. Concret, Mises a aratat ca, a.a cum pre.ul oricarui alt bun este determinat de cantitatea disponibila .i de intensitatea cererilor consumatorilor pentru acel bun (cereri care se bazeaza pe utilitatea marginala pentru consumatori), tot astfel, pre.ul sau puterea de cumparare a unita.ii monetare este determinat pe pia.a n exact acela.i fel. n cazul banilor, cererea este o cerere a cuiva de a-i de.ine sub forma de de.inere monetara (n portofelul sau sau la banca, a.a nct sa-i poata cheltui mai devreme sau mai trziu pe bunuri sau servicii utile). Utilitatea marginala a unita.ii monetare (dolar, franc sau uncie de aur) determina intensitatea cererii pentru de.ineri monetare, iar interac.iunea ntre cantitatea de bani disponibila .i cererea pen

tru ei determina pre.ul dolarului (adica ce cantitate de alte bunuri se poate cumpara n schimbul unui dolar). Mises era de acord cu teoria clasica a cantita.ii de bani dupa care o cre.tere a ofertei de dolari sau de uncii de aur duce la o cadere a valorii sau a pre.ului banilor (adica o cre.tere a pre.urilor celorlalte bunuri sau servicii); dar el a rafinat enorm aceasta abordare bruta .i a integrat-o n analiza economica generala. Mai nti, Mises a aratat ca aceasta tendin.a nu este n nici un caz propor.ionala; o cre.tere a ofertei de bani tinde sa determine o scadere a valorii acestora, dar ct de mare este ea, ori chiar faptul ca ea se manifesta sau nu efectiv, depinde de ce se ntmpla cu utilitatea marginala a banilor .i deci cu cererea publicului de a de.ine bani n de.ineri monetare. n continuare, Mises a aratat despre cantitatea de bani ca nu cre.te uniform n masa ei: cre.terea este injectata ntr-un punct al sistemului economic .i pre.urile vor cre.te numai pe masura ce banii noi se raspndesc n pulsa.ii prin ntreaga economie. Daca guvernul tipare.te bani .i i cheltuie, sa zicem, pe agrafe de prins hrtii, ceea ce urmeaza nu este pur .i simplu o cre.tere a nivelului pre.urilor, cum ar spune economi.tii din afara .colii austriece; ceea ce urmeaza este mai nti ca venitul producatorilor de agrafe .i pre.urile agrafelor cresc, .i apoi urmeaza pre.urile furnizorilor industriei de agrafe ..a.m.d. Astfel, o cre.tere a ofertei de bani modifica pre.urile relative, cel pu.in temporar, .i se poate solda chiar .i cu o schimbare permanenta a veniturilor relative. Mises a reu.it de asemenea sa arate ca o idee timpurie .i de mult uitata a lui Ricardo .i a succesorilor sai imedia.i este n ntregime corecta: anume ca, lasnd de o parte utilizarile industriale sau pentru consum ale aurului, o cre.tere a ofertei de bani nu implica nici un beneficiu social de vreo natura oarecare. ntr-adevar, n contrast cu factori de produc.ie precum pamntul, munca .i capitalul, a caror cre.tere va aduce cu sine o produc.ie suplimentara .i un standard de via.a mai ridicat, o cre.tere a ofertei de bani nu poate dect sa dilueze puterea de cumparare a acestora; ea nu va spori produc.ia. Daca peste noapte s-ar furniza n chip miraculos fiecaruia o cantitate de bani care sa o tripleze pe cea existenta cu o zi nainte n portofel sau n contul sau din banca, societatea nu s-ar gasi ntr-o stare mai buna. nsa Mises a aratat ca marea atrac.ie pe care o exercita infla.ia (o cre.tere a cantita.ii de bani) se datoreaza tocmai faptului ca nu fi

ecare capata banii cei noi n acela.i timp .i n aceea.i cantitate; n schimb, guvernul .i beneficiarii favori.i ai achizi.iilor sau subsidiilor sale sunt primii care capata banii cei noi. Venitul lor cre.te nainte ca multe pre.uri sa se ridice; pe cnd acei neferici.i membri ai societa.ii care primesc banii cei noi la sfr.itul lan.ului (sau care nu-i mai primesc deloc, cum este cazul pensionarilor) pierd, deoarece pre.urile bunurilor pe care le cumpara cresc nainte ca ei sa poata beneficia de un spor de venit. Pe scurt, atrac.ia pentru infla.ie provine din faptul ca guvernul .i alte grupuri economice pot beneficia de ea tacit, dar efectiv, pe seama categoriilor de popula.ie lipsite de putere politica. Infla.ia o expansiune a ofertei monetare este, dupa cum a aratat Mises, un proces de impozitare .i redistribuire a averii. n desfa.urarea unei economii libere de pia.a, nestingherita de cre.teri ale ofertei monetare induse de guvern, n general pre.urile vor scadea , pe masura ce oferta de bunuri .i servicii cre.te. Iar scaderea pre.urilor .i costurilor a fost ntr-adevar marca binevenita a dezvoltarii industriale n cea mai mare parte a secolului al XIX-lea. Aplicnd banilor teoria utilita.ii marginale, Mises a fost nevoit sa elucideze o problema pe care majoritatea economi.tilor o credeau de nedepa.it, a.a-numitul cerc austriac . Economi.tii puteau constata cum pre.urile la oua sau la cai sau la pine sunt determinate de utilita.ile marginale respective; dar, spre deosebire de aceste bunuri care sunt cerute pentru a fi consumate, banii sunt ceru.i .i .inu.i n de.ineri monetare cu scopul de a fi cheltui.i pe alte bunuri . De aceea, nimeni nu poate cere bani (.i deci ei nu au utilitate marginala pentru nimeni) dect n cazul n care banii existau dinainte, cu pre.ul .i puterea lor de cumparare pe pia.a. Dar, n acest caz, cum am putea explica convingator valoarea banilor pe temeiul utilita.ii lor marginale, daca cererea pentru bani presupune de la nceput o valoare preexistenta a banilor? Mises a depa.it cercul austriac prin a.a-numita teorema a regresiei , unul dintre cele mai importante rezultate teoretice ale sale; ntr-adevar el a aratat, n mod logic, ca se poate parcurge n sens invers aceasta componenta timp a cererii de bani, pna n ziua ndepartata cnd bunul ntrebuin.at pentru bani nu ndeplinea func.ia banilor, ci era un articol de troc, util n felul lui specific; pe scurt, pna n ziua cnd bunul utilizat pentru bani (de exemplu aur sau argint) era cerut numai pentru calita.ile sale de bun

consumabil .i direct utilizabil. Astfel, Mises nu numai ca a completat explica.ia logica a pre.ului sau a puterii de cumparare a banilor, dar descoperirea lui are .i alte implica.ii importante. ntr-adevar, ea arata ca banii nu puteau sa apara la origine dect ntr-un singur fel: pe pia.a libera, .i anume din cererea directa pe acea pia.a pentru un bun util. .i aceasta nseamna ca banii nu puteau la origine sa fi aparut nici n urma proclamarii vreunui bun drept bani, nici printr-un contract social ad-hoc. Ei n-au putut dect sa evolueze pornind de la un bun de utilitate generala .i valoros n sine. Carl Menger aratase deja ca aceasta modalitate de apari.ie a banilor este probabila, dar Mises este cel care a stabilit necesitatea absoluta a acestei origini legate de pia.a a banilor. nsa acest fapt are .i el implica.iile sale. ntr-adevar, el arata, n contrast cu perspectiva celor mai mul.i economi.ti de ieri .i de azi, ca banii nu sunt pur .i simplu unita.i arbitrare sau buca.i de hrtie definite de guvern: dolari , lire , franci , etc. La origine ei au aparut, cu necesitate, ca un bun util: aur, argint sau orice altceva. Unitatea originara de calcul .i schimb nu era francul sau marca , ci gramul de aur sau uncia de argint. Unitatea monetara este n esen.a o unitate de greutate dintr-un bun cu valoare specifica, produs pe pia.a. Nu este de mirare ca toate numele date astazi banilor: dolar, lira (pound), franc, ..a.m.d. au aparut la origine ca nume pentru etaloane de greutate de aur sau argint. Chiar .i n haosul monetar de astazi, documentele statutare ale Statelor Unite nca mai definesc dolarul ca o frac.iune dintr-o uncie de aur. Aceasta analiza a lui Mises, combinata cu demonstra.ia inevitabilelor inconveniente sociale legate de cre.terea ofertei de dolari .i franci produ.i arbitrar de guvern, indica o modalitate de separare totala a guvernului de sistemul monetar. ntr-adevar, ea arata ca esen.a banilor este o greutate de aur sau argint, ceea ce nseamna ca este ntru totul posibil sa ne ntoarcem la o lume n care asemenea greuta.i vor fi din nou unita.i de calcul .i mijlocul schimburilor monetare. Un etalon-aur, departe de a fi un feti. barbar sau vreun alt instrument arbitrar n minile guvernului, trebuie n.eles ca fiind capabil sa ofere bani produ.i numai pe pia.a .i care nu pot face obiectul tendin.elor inerent infla.ioniste .i redistributive ale guvernelor coercitive. Banii sanato.i, neguvernamentali, ar nsemna o lume n

care pre.urile .i costurile ar scadea din nou, ca efect al sporurilor de productivitate. Aceste rezultate nu epuizeaza contribu.iile lui Mises din monumentala sa lucrare Theorie des Geldes und der Umlaufsmittel. ntradevar, Mises a demonstrat de asemenea rolul sistemului bancar n oferta de bani, aratnd ca un sistem bancar liber, adica liber de controlul .i de dictatura guvernamentala, nu ar avea drept consecin.a expansiunea banilor generatoare de infla.ionism salbatic, ci, din contra, bancile ar fi silite de cererile de plata sa aplice o politica monetara riguroasa, sanatoasa, neinfla.ionista. Majoritatea economi.tilor s-au pronun.at n favoarea sistemului bancar centralizat (controlul sistemului bancar de catre o banca guvernamentala, cum este Sistemul Federal de Rezerve n SUA) considernd ca este necesar ca guvernul sa impuna restric.ii tendin.elor infla.ioniste ale bancilor private. Dar Mises a aratat ca rolul bancilor centrale a fost exact opus: ele au eliberat bancile de restric.iile severe impuse asupra activita.ilor lor de pia.a libera, stimulndu-le ntr-o expansiune infla.ionista a mprumuturilor .i depozitelor. Sistemul bancar centralizat este .i a fost ntotdeauna un instrument infla.ionist destinat sa elibereze bancile de constrngerile pie.ei .i acest fapt era bine cunoscut, de la nceput, ini.iatorilor sai. O alta realizare importanta consemnata n Theorie des Geldes und der Umlaufsmittel a fost eliminarea unor anomalii, straine individualismului , care se strecurasera n conceptul austriac de utilitate marginala. ntr-adevar, n contradic.ie cu propria lor metodologie fundamentala, centrata pe ac.iunile individului, economi.tii austrieci ncercasera, pe urmele versiunilor teoretice Jevons-Walras, sa faca din utilitatea marginala o cantitate masurabila matematic. Pna astazi, toate manualele de economie explica utilitatea marginala cu ajutorul a.a-zi.ilor utili , unita.i ce ar putea fi, chipurile, adunate, nmul.ite .i supuse altor opera.ii matematice. Daca studentul simte ca este lipsit de sens sa spuna eu atribui acestui pfund de unt o valoare de 4 utili , atunci el nu se n.ala. ntemeindu-se pe ideea colegului sau de la seminarul lui Bhm-Bawerk, cehoslovacul Franz Cuhel, Mises a infirmat definitiv ideea ca utilitatea marginala ar putea fi cumva masurabila, aratnd ca ea .ine de o ierarhizare strict ordinala, n care individul .i a.aza valorile corespunzator ierarhiei

preferin.elor sale ( prefer pe A lui B .i pe B lui C ), eliminnd astfel orice unitate sau cantitate imaginara de utilitate. nsa, daca nu are sens sa spunem ca individul poate sa-.i masoare propria utilitate , atunci, cu att mai mult, nu are sens ncercarea de a compara utilita.ile ntre diferite persoane din societate. .i totu.i acesta este felul n care etati.tii .i egalitari.tii s-au straduit sa foloseasca teoria utilita.ii de-a lungul acestui secol. Daca se poate spune ca utilitatea marginala a unui dolar, corespunzatoare fiecarui om, scade pe masura ce el acumuleaza mai mul.i bani, atunci nu se poate spune oare, de asemenea, ca guvernul poate spori utilitatea sociala deposedndu-l pe bogat de un dolar cu valoarea att de mica pentru el .i oferind dolarul saracului, pentru care acesta are o valoare mare? Demonstra.ia lui Mises, conform careia utilita.ile nu pot fi masurate, elimina complet argumenta.ia n favoarea politicilor egalitariste de stat, ntemeiate pe teoria utilita.ii marginale. .i totu.i, de.i n general economi.tii adera verbal la ideea ca utilitatea nu poate fi comparata ntre indivizi, ei nu se sfiesc n continuare sa compare .i sa adune beneficii sociale .i costuri sociale . III. Mises despre ciclul economic n Theorie des Geldes und der Umlaufsmittel se gaseau deja cel pu.in rudimentele unei alte realizari deosebite a lui Ludwig von Mises: explica.ia ndelung cautata a misteriosului .i tulburatorului fenomen care este ciclul economic. nca de la nceputurile dezvoltarii industriei .i a economiei de pia.a avansate, catre sfr.itul secolului al XVIII-lea, s-a observat ca economia de pia.a este supusa unei serii, aparent interminabile, de perioade de avnt economic, urmate n alternan.a de crize, expansiuni care uneori degenereaza n infla.ie necontrolata, sau n panica acuta nso.ita de depresiuni. Economi.tii ncercasera deja sa ofere unele explica.ii, dar chiar .i cele mai reu.ite dintre acestea erau marcate de un pacat fundamental: nici una nu ncerca sa integreze explica.ia ciclului economic .i analiza generala a sistemului economic cu micro teoria pre.urilor .i a produc.iei. De fapt lucrul nu era u.or de facut, deoarece analiza economica ge

nerala imagineaza o economie de pia.a care tinde catre echilibru , fara .omaj, cu erori minime de previziune, etc. De unde atunci seria necurmata de expansiuni .i contrac.ii economice? Ludwig von Mises este cel care a n.eles ca, o data ce economia de pia.a ca atare nu poate sa conduca singura la o recuren.a necontenita de expansiuni .i contrac.ii, explica.ia trebuie cautata n afara pie.ei, ntr-o interven.ie venita din exterior. El .i-a construit solida teorie a ciclului economic pe trei elemente, nepuse n legatura pna atunci: 1. Demonstra.ia ricardiana a felului n care guvernul .i sistemul bancar practica n mod obi.nuit expansiunea banilor .i a creditelor, propulsnd pre.urile n sus (boom economic) .i cauznd o scurgere de aur .i, n consecin.a, o contrac.ie a banilor .i a pre.urilor (contrac.ie economica). Mises a realizat ca acesta este un model preliminar excelent, cu toate ca el nu explica de ce n aceste condi.ii expansiunea afecteaza profund sistemul economic, sau de ce este depresiunea inevitabila. 2. Un alt element a fost analiza capitalului .i a structurii produc.iei datorata lui Bhm-Bawerk. 3. Al treilea element a fost demonstra.ia faptului ca o incongruen.a ntre rata naturala a dobnzii (adica rata dobnzii n absen.a imixtiunii creditului bancar n expansiune) .i rata efectiv practicata la mprumuturile bancare afecteaza semnificativ sistemul productiv .i pre.urile, dupa cum a aratat austriacul suedez Knut Wicksell. Pornind de la aceste trei teorii importante, dar pna la acea data separate, Mises a construit marea sa teorie a ciclului economic. n cadrul economiei de pia.a armonioase .i care func.ioneaza fara sincope, apare o expansiune a creditelor bancare .i a banilor, ncurajata .i promovata de guvern .i de banca sa centrala. Pe masura ce bancile .i sporesc oferta de bani (numerar sau depozite) acordnd mprumuturi din banii nou crea.i firmelor de afaceri, ele mping rata dobnzii sub rata naturala a preferin.ei de timp, i.e. sub rata pie.ei libere ce reflecta propor.iile liber consim.ite de public dintre consum .i investi.ii. Pe masura ce rata dobnzii este redusa artificial, firmele intra n posesia banilor noi .i extind structura de produc.ie, sporind capitalul investit, mai cu seama n procesele de produc.ie extinse : proiecte de durata sporita, echipament, material industrial brut, ..a.m.d. Banii cei noi sunt utiliza.i pentru a licita salarii mai mari,

precum .i alte costuri sporite, .i a transfera astfel resursele n aceste investi.ii extinse , sau de ordin superior . n aceste condi.ii n care muncitorii .i al.i producatori primesc banii cei noi, preferin.ele lor de timp ramnnd neschimbate, ei vor continua sa cheltuiasca conform vechilor propor.ii. Dar aceasta nseamna ca publicul nu va economisi destul pentru a achizi.iona noile investi.ii de ordin superior, facnd inevitabil colapsul acestor afaceri .i investi.ii. Recesiunea sau depresiunea apare atunci ca o ajustare inevitabila a sistemului de produc.ie, prin intermediul careia pia.a lichideaza suprainvesti.iile nesanatoase, corespunzatoare expansiunii infla.ioniste, .i revine la raportul consum/investi.ie preferat de consumatori. Mises a integrat astfel, pentru prima oara, explica.ia ciclului economic .i analiza microeconomica generala. Expansiunea infla.ionista a banilor efectuata de sistemul bancar dirijat de guvern genereaza suprainvesti.ie n industriile producatoare de capital .i subinvesti.ie n industria de consum, iar recesiunea sau depresiunea este procesul necesar prin care pia.a lichideaza distorsiunile expansiunii, revenind la sistemul liber de produc.ie, orientat spre servirea consumatorilor. Ciclul se ncheie cnd acest proces de ajustare este perfectat. Concluziile privitoare la masurile politice ce rezulta din teoria lui Mises sunt diametral opuse practicilor curente, fie acestea keynesiene sau postkeynesiene . Daca guvernul .i sistemul sau bancar practica creditul infla.ionist, recomandarile ce decurg din aceasta perspectiva sunt (a) de a stopa numaidect avntul infla.ionist .i (b) de a nu interveni n recesiunea de ajustare, de a nu sus.ine nivelul ratelor salariale, pre.urilor, consumului .i investi.iilor nesanatoase, ngaduind astfel procesului necesar de lichidare sa-.i desavr.easca lucrarea att de repede .i de lin pe ct este posibil. Exact aceea.i recomandare este aplicabila unei economii care se afla deja n recesiune.

IV. Mises n perioada interbelica Theorie des Geldes und der Umlaufsmittel este lucrarea care l-a propulsat pe tnarul Ludwig von Mises n primele rnduri ale gndirii economice europene. Un an mai trziu, n 1913, el a devenit profesor la Universitatea din Viena, iar pe ntreaga durata a anilor 1920 .i la nceputul anilor 1930, seminarul vienez al lui Mises a devenit lumina calauzitoare a tinerilor economi.ti de elita din ntreaga Europa. n 1928, Mises a publicat versiunea dezvoltata a teoriei sale a ciclului economic, Geldwertstabilisierung und Konjunctur Politik (trad. engl. Monetary Stabilisation and Cyclical Policy n volumul On the Manipulation of Money and Credit, 1978); iar n 1926 el fondeaza prestigiosul Institut Austriac pentru Cercetarea Ciclului Economic. Dar, n pofida excelentei reputa.ii a car.ii .i a seminarului sau de la Universitatea din Viena, realizarile cu totul remarcabile consemnate de Mises n a sa Theorie des Geldes und der Umlaufsmittel nu au fost niciodata ntr-adevar recunoscute sau acceptate de economi.tii profesioni.ti. Aceasta respingere este indicata de faptul ca, la Viena, Mises a ramas ntotdeauna privatdozent, adica prestigiosul sau post la Universitate nu era remunerat (el ncasa taxe modeste direct de la studen.i). Adevaratul sau venit l dobndea n calitate de consilier economic la Camera Austriaca de Comer., func.ie pe care a de.inut-o din 1909 pna n 1934, cnd a parasit Austria. Motivele pentru neglijarea generala a rezultatelor lui Mises sunt de cautat n problemele de traducere .i, mai adnc, n cursul pe care l-a urmat profesia de economist dupa primul razboi mondial. n lumea insulara a universitarilor englezi .i americani nu avea impact nici o lucrare netradusa n engleza; .i, n mod tragic, Theorie des Geldes und der Umlaufsmittel nu a fost tradusa n engleza pna n 1934, cnd era prea trziu, dupa cum vom vedea. Germania nu se bucurase niciodata de o tradi.ie economica neoclasica; ct despre Austria nsa.i, .coala austriaca intrase n declin, un declin simbolizat de dispari.ia n 1914 a lui Bhm-Bawerk .i de decesul deja inactivului Menger, curnd dupa razboi (1920). Ortodoxia revendicata de la Bhm-Bawerk respingea vehement progresele lui Mises .i ncorporarea banilor .i ciclurilor economice n analiza austriaca realizata de el. Acesta este

motivul pentru care Mises s-a vazut silit sa-.i creeze propria .coala neo-austriaca de studen.i .i discipoli. n Anglia .i Statele Unite limba nu era singura problema. Sub influen.a letala .i necontestata a neo-ricardianului Alfred Marshall, Anglia nu se aratase niciodata ospitaliera fa.a de gndirea austriaca. Iar n Statele Unite, unde ideile austriece se implantasera mai temeinic, n anii urmatori primului razboi mondial asistam la un declin dureros al nivelului de teoretizare economica. Cei doi exponen.i ai economiei austriece n Statele Unite, Herbert J. Davenport de la Universitatea Cornell .i Frank A. Fetter de la Universitatea Princeton, ncetasera amndoi sa contribuie la teoria economica, nca din timpul primului razboi mondial. Prin acest vacuum teoretic din anii 1920 .i-au croit drum doi economi.ti, n mod hotart straini de riguroasa .i neviciata teorie economica austriaca, ambii contribuind la formarea .colii de la Chicago : Irving Fisher, de la Universitatea Yale, cu a sa teorie cantitativa mecanicista .i care pune accentul pe oportunitatea manipularii banilor .i creditului de catre guvern pentru ridicarea .i stabilizarea nivelului pre.urilor; .i Frank H. Knight de la Chicago, cu accentul sau pus pe dezirabilitatea .arii imaginare a competi.iei perfecte .i cu negarea timpului ca element important n analiza capitalului .i preferin.ei de timp, n determinarea ratei dobnzii. Mai mult, lumea economica, odata cu lumea teoriei economice, se arata tot mai pu.in ospitaliera pentru punctul de vedere al lui Mises. Mises a redactat fundamentala sa lucrare Theorie des Geldes und der Umlaufsmittel n amurgul perioadei caracterizata de un relativ laissez-faire .i de etalonul aur care prevalase pna la primul razboi mondial. Curnd razboiul va inaugura sistemele economice att de familiare noua astazi: o lume a etatismului, a planificarii guvernamentale , a interven.ionismului, a banilor dirija.i, a infla.iei .i hiperinfla.iei, a prabu.irilor monetare, a tarifelor vamale .i a schimburilor supuse controlului guvernamental. Ludwig von Mises a reac.ionat la ntunecarea lumii economice din jurul sau printr-o via.a de mare curaj .i integritate personala.

Ludwig von Mises nu a fost vazut vreodata nclinndu-se n fa.a vnturilor schimbatoare pe care le .tia nefericite .i dezastruoase; nici schimbarile economiei politice, nici cele din cadrul teoriei economice nu-l puteau clinti defel de la urmarirea adevarului .i expunerea lui, a.a cum l vedea el. ntr-un omagiu adus lui Mises, economistul francez Jaques Rueff1, binecunoscut avocat al etalonului aur, se refera la intransigen.a lui Mises, observnd pertinent: Cu entuziasm neobosit, cu ncredere inepuizabila .i curaj, el (Mises) nu a ncetat niciodata sa denun.e motivele eronate .i neadevarurile oferite drept justificare pentru cele mai multe din noile noastre institu.ii. El a demonstrat n cel mai literal sens al cuvntului ca aceste institu.ii care pretind sa contribuie la bunastarea oamenilor sunt sursele imediate ale dificulta.ilor .i suferin.elor .i, n ultima instan.a, cauzele conflictelor, razboaielor .i persecu.iilor. Nimic nu l poate ndeparta ctu.i de pu.in de la calea dreapta .i dificila pe care l ndruma ra.iunea sa incoruptibila. n epoca noastra de ira.ionalitate, el a ramas o persoana ata.ata ra.iunii pure. Cei care l-au auzit vor fi fost adesea uimi.i de orizonturile spre care erau condu.i de for.a ra.ionamentelor sale, locuri pe unde ei, cu prea omeneasca lor .ovaiala, nu ndraznisera niciodata sa pa.easca. 1 Jacques Rueff, The Intransigence of Ludwig von Mises , n Mary Senholz ed., On Freedom and Free Enterprise: Essays in Honour of Ludwig von Mises, Princeton, New Jersey, D. Van Nostrand, 1956, pp.15-16.

V. Socialismul .i calculul economic Economi.tii austrieci au favorizat ntotdeauna, implicit, politicile de pia.a libera; dar, n lumea calma .i relativ libera a sfr.itului de secol nouasprezece, ei se puteau nca deroga de la sarcina elaborarii unei analize explicite a liberta.ii .i interven.iilor guvernamentale. nsa Ludwig von Mises, activnd ntr-un mediu de etatism .i socialism accelerat, .i-a concentrat for.a analitica .i pe teoria economica a interven.iilor .i planificarii guvernamentale, n paralel cu dezvoltarea n continuare a teoriei ciclurilor economice. Articolul sau din 1920, Die Wirtschaftsrechnung im Sozialistischen Gemeinwesen (trad. engl. Economic Calculation in the Socialist Commonwealth, 1934), a avut efectul unui detonator: el a demonstrat pentru ntia oara ca socialismul nu este un sistem viabil ntr-o economie industrializata; ntr-adevar, Mises a aratat ca o economie socialista, lipsita total de sistemul de pre.uri al pie.ei libere, nu permite calculul economic ra.ional al costurilor sau alocarea eficienta a factorilor de produc.ie pentru cele mai solicitate utilizari. De.i din nou netradusa n limba engleza pna n 1934, demonstra.ia lui Mises a avut un impact enorm asupra sociali.tilor europeni care, decenii de-a rndul, au ncercat sa o infirme .i sa avanseze modele viabile de planificare socialista. Mises .i-a dezvoltat analiza ntr-o cuprinzatoare critica a socialismului, Sozialismus (1922) (trad. engl.: Socialism: an Economic and Sociological Analysis, 1936). Dar nainte de a fi traduse n engleza devastatoarele sale critici, n lumea economi.tilor americani s-a raspndit vestea ca socialistul polonez Oskar Lange ar fi respins argumentul lui Mises, dispensndu-i pe ceilal.i sociali.ti de sarcina confruntarii nemijlocite cu propria contribu.ie a autorului. Confirmarea dramatica a tezei lui Mises a adus-o adncirea falimentului binecunoscut al planificarii economice comuniste n Rusia .i Estul Europei tot mai puternic industrializate dupa al doilea razboi mondial nsa demonstra.ia sa propriu-zisa este .i astazi, practic, uitata. Daca socialismul este impracticabil, la fel stau lucrurile .i cu actele specifice de interven.ie guvernamentala n mersul pie.ei, pentru care Mises obi.nuia sa ntrebuin.eze numele de interven.ionism .

ntr-o serie de articole scrise n anii 1920 .i grupate apoi n volumul Kritik des Interventionismus (1929) (trad. engl.: A Critique of Interventionism, 1977), Mises a criticat .i respins definitiv numeroase masuri economice etatiste. Socialismul .i interven.ionismul fiind deopotriva neviabile, ne ramne liberalismul laissez-faire adica economia de pia.a libera. Analiza meritelor liberalismului clasic este dezvoltata n remarcabila lucrare Liberalismus (1927) (trad.eng.: The Free and Prosperous Commonwealth, 1962), unde Mises pune n eviden.a strnsa interdependen.a dintre pacea interna.ionala, liberta.ile civile .i economia de pia.a libera. VI. Mises despre metodologia .tiin.ei economice Toate acestea au facut ca Mises sa fie socotit, n anii 1920, criticul cel mai redutabil al etatismului .i socialismului .i avocatul eminent al doctrinei laissez-faire adica al economiei libere de pia.a. Nu era nsa de ajuns pentru fecunditatea .i creativitatea unui intelect ca al sau. ntr-adevar, lui Mises nu-i scapa faptul ca teoria economica nsa.i, chiar n forma ei austriaca , nu era pe deplin sistematizata .i nici nu poseda fundamente metodologice elaborate corespunzator. Mai grav, teoria economica se dovedea tot mai vulnerabila n fa.a ispitei noilor metodologii viciate: este vorba ndeosebi de institu.ionalism , practic o negare n bloc a economiei teoretice, .i de pozitivism care, tot mai nver.unat, ratacea n tentativa de a construi economia pe temelii comune cu .tiin.ele fizice. Metodologia economi.tilor clasici .i a austriecilor mai vrstnici nu era inadecvata, dar incursiunile lor metodologice au ramas adesea rapsodice, insuficiente pentru a constitui sistemul, explicit .i con.tient asumat, capabil sa .ina piept noului val de pozitivism .i institu.ionalism. Mises a purces la ntemeierea filosofica .i metodologica a economiei, sistematiznd .i desavr.ind astfel metodele .colii austriece. De aici a rezultat mai nti Grundprobleme der Nationalkonomie (1933) (lucrare tradusa n engleza mult mai trziu, n 1960, cu titlul Epistemological Problems of Economics). O data cu declinul institu.ionalismului, dupa cel de-al doilea razboi mondial, profesia

de economist se vedea, din nefericire, practic integral confiscata de pozitivism. ndeosebi mpotriva acestui curent ce nchipuie pe om, n maniera .tiin.elor fizice, asemenea pietrelor sau atomilor, .i-a orientat Mises critica metodologica, respingndu-l n Theory and History (1957) .i apoi n The Ultimate Foundation of Economic Science (1962). n viziunea pozitivista, menirea teoriei economice este de a consemna regularita.ile statistice, cantitative, ale comportamentului uman, formulnd pe aceasta baza legi apte de a furniza previziuni .i de a fi verificate prin noi probe statistice. Evident, o asemenea metoda este n armonie totala cu ideea economiei guvernate .i planificate de ingineri sociali , din tagma celor care-i privesc pe oameni ca .i cum ar fi vorba de obiecte fizice nensufle.ite. Dupa cum noteaza Mises n prefa.a lucrarii sale Epistemological Problems, aceasta abordare .tiin.ifica .i propune sa: ...studieze comportamentul fiin.elor umane n concordan.a cu metodele ntrebuin.ate de fizica newtoniana pentru studiul masei .i al mi.carii. Pe baza acestei abordari a.a-zis pozitive a problemelor umane, ei planuiesc dezvoltarea ingineriei sociale , o noua tehnica la dispozi.ia .arului economic al viitoarei societa.i planificate, pentru manipularea oamenilor vii, a.a cum tehnologia i permite inginerului manipularea materialelor nensufle.ite.2 n contrast cu asemenea idei, Mises a elaborat metodologia numita de el praxeologie sau teoria generala a ac.iunii umane, pornind de la doua surse: (1) analiza individualista, logico-deductiva, a economi.tilor clasici .i austrieci , .i (2) filosofia istoriei datorata .colii sud-vest germane , a.a cum a fost elaborata n pragul secolului al XX-lea ndeosebi de Rickert, Dilthey, Windelband .i de prietenul lui Mises, Max Weber. Esen.a praxeologiei misesiene este omul care ac.ioneaza: fiin.a umana individuala, nchipuita nu ca o piatra sau un atom ce se mi.ca guvernat de legi fizice cantitativ determinate, ci ca o fiin.a nzestrata cu aspira.ii proprii, scopuri .i .eluri 2 Ludwig von Mises, Epistemological Problems of Economics, Princeton, Van Nostra nd, 1990, p.V.

pe care ncearca sa le atinga .i cu idei despre felul cel mai nimerit n care o poate face. Pe scurt, Mises, n contrast cu pozitivi.tii, afirma ireductibilitatea con.tiin.ei umane ca dat ultim, ireductibilitatea intelectului uman care adopta proiecte .i se straduie sa le duca la bun sfr.it n ac.iune. Realitatea ac.iunii astfel n.elese este stabilita prin introspec.ie, ca .i prin contactul cu celelalte fiin.e umane n activitatea lor. O data ce oamenii .i ntrebuin.eaza libera voin.a ac.ionnd n lume, comportamentul rezultat nu poate fi nicidecum cuantificat n legi istorice cantitative. De aceea, este zadarnica .i n.elatoare pentru .tiin.a economica tentativa de a stabili legi statistice previzibile .i corela.ii referitoare la activitatea umana. Fiecare eveniment, fiecare act este unic .i diferit n istoria umana, rezultat al ac.iunii .i interac.iunii libere a persoanelor: a.a fiind, previziunile statistice sau testele teoriilor economice ramn lipsite de sens. Daca praxeologia nlatura ideea ca ac.iunile umane ar putea fi prinse n capcana legilor cantitative, cum este totu.i posibila o .tiin.a economica? Mises raspunde ca .tiin.a economica, ca .tiin.a a ac.iunii umane, trebuie sa fie .i este foarte diferita de modelul pozitivist al fizicii. ntr-adevar, dupa cum au aratat economi.tii clasici .i cei austrieci, .tiin.a economica se poate ntemeia la nceput numai pe cteva axiome evidente .i larg acceptabile, axiome stabilite prin introspec.ie n nsa.i natura .i esen.a ac.iunii umane. Implica.iile logice ale unor asemenea axiome vor fi adevarurile .tiin.ei economice. Un exemplu de asemenea axioma fundamentala este existen.a ac.iunii umane ca atare: faptul ca oamenii au .eluri, ac.ioneaza pentru a le atinge, ac.iunea lor se desfa.oara cu necesitate n timp, ei adopta curent ierarhii de preferin.e ..a.m.d. De.i netraduse pna destul de trziu dupa al doilea razboi mondial, ideile metodologice ale lui Mises au patruns n lumea anglofona n forma diluata pe care le-a dat-o fostul student .i adeptul de atunci al doctrinei sale, tnarul economist britanic Lionel Robbins. Studiul acestuia, Essay on the Nature and Significance of Economic Science (1932), n care autorul .i exprima recuno.tin.a deosebita fa.a de Mises, a trecut multa vreme, n Anglia .i Statele Unite, drept lucrarea de referin.a n chestiuni de metodologie economica. Dar insisten.a lui Robbins pe esen.a .tiin.ei economice, conceputa ca studiul alocarii mijloacelor rare n scopuri alternative, nu depa.ea o forma su

prasimplificata .i diluata a praxeologiei. Lipsita cu totul de analiza patrunzatoare a naturii metodei deductive, ca .i de cea a diferen.elor existente ntre teoria economica .i specificul istoriei, n condi.iile absen.ei prelungite a traducerilor din opera originala a lui Mises, lucrarea lui Robbins n-a putut .ine piept nte.irii asaltului pozitivist. VII. Human Action Formularea metodologiei adecvate pentru .tiin.ele economice era, desigur, un lucru util .i binevenit; construc.ia efectiva pe acest fundament .i utiliznd aceasta metoda a ntregului corp de analiza economica era cu totul altceva, o sarcina cu mult mai dificila. n mod normal, este de necrezut ca un acela.i om ar putea sa duca ambele sarcini pna la capat: a.adar, sa elaboreze metodologia .i apoi sa dezvolte sistemul ntreg al .tiin.ei economice pe aceste fundamente. .innd seama de bilan.ul deja att de bogat al realizarilor lui Mises (la acea vreme), va fi parut incredibil ca ar putea sa duca la capat el nsu.i aceasta nespus de redutabila .i dificila misiune. .i cu toate acestea, izolat .i singur, parasit de aproape to.i adep.ii sai, n exil la Geneva ca refugiat din Austria fascista, ntr-un climat general .i profesional ostil tuturor idealurilor, metodelor .i principiilor sale, Ludwig von Mises a izbndit. n 1940, el publica lucrarea monumentala Nationalkonomie, veritabila ncununare a operei sale, lucrare uitata cu toate acestea instantaneu, ntr-o Europa frnta sub povara temerilor de razboi. Din fericire, Nationalkonomie avea sa cunoasca o versiune extinsa, n 1949, n limba engleza, cu titlul definitiv Human Action. Human Action este o construc.ie remarcabila n sine; iar faptul ca a fost finalizata ntr-un climat att de riguros nefavorabil i adauga o dimensiune exemplara pu.in obi.nuita. Human Action este izbnda; este ntregul economic, cladit pe axiome praxeologice neviciate, ntemeiat riguros pe analiza omului care ac.ioneaza, pe individul a.a cum ac.ioneaza n lumea reala, animat de .elurile sale. Este .tiin.a economica dezvoltata ca disciplina deductiva, pe firul implica.iilor logice ale existen.ei ac.iunii umane. Pentru autorul acestor rnduri, care s-a bucurat de privilegiul de a

citi cartea cu ocazia publicarii, ea a nsemnat schimbarea cursului vie.ii .i al ideilor. Caci ea con.inea acel sistem de gndire economica pe care unii dintre noi l visasera, dar pe care l socoteam de neatins: o .tiin.a economica ntreaga .i ra.ionala, a.a cum se cuvenea sa fie, dar nca nu era. O asemenea teorie oferea Human Action. Dimensiunile excep.ionale ale reu.itei lui Mises pot fi masurate .i pornind de la faptul ca Human Action nu este doar ntiul tratat de economie scris dupa primul razboi mondial n tradi.ia austriaca; este vorba despre primul asemenea tratat general, fara echivalent n orice tradi.ie. ntr-adevar, dupa primul razboi mondial, teoria economica n-a ncetat sa se fragmenteze, farmi.ata n buca.i .i buca.ele de analiza neintegrata; economi.tii ncetasera de a-.i organiza disciplina coerent, n ntreguri deductive integrate, comparabile cu realizarile antebelice datorate unor nume ilustre precum Fetter, Clark, Taussig sau Bhm-Bawerk. Astazi nca, singurii scriitori care mai ncearca sa prezinte o imagine de ansamblu a disciplinei sunt autorii de manuale elementare: prin lipsa lor de coeren.a ei reu.esc numai sa releve stadiul nefericit pe care l-a atins teoria economica. Dar Human Action a indicat calea de ie.ire din mla.tina incoeren.ei. Pu.ine lucruri se mai pot adauga (aici) despre Human Action, a.a nct din multele contribu.ii amanun.ite care sunt de gasit n marele corpus economic, vom scoate pe scurt n eviden.a doar cteva. Cu toate ca Bhm-Bawerk descoperise .i accentuase preferin.a de timp pentru a explica dobnda, el nsu.i nu reu.ise sa-.i a.eze n ntregime teoriile pe acest temei, lasnd chestiunea preferin.ei de timp ncurcata. Frank A. Fetter a fost cel care a clarificat .i rafinat teoria, stabilind explica.ia dobnzii exclusiv pe baza preferin.ei de timp, n remarcabilele dar prea neglijatele sale scrieri din primele doua decenii ale secolului. n esen.a, viziunea lui Fetter despre sistemul economic admitea ca utilita.ile .i cererile consumatorilor determina pre.urile bunurilor de consum, ca venitul factorilor individuali de produc.ie este determinat de productivitatea lor marginala .i ca toate aceste venituri sunt decontate apoi prin rata dobnzii sau preferin.a de timp, creditorul sau capitalistul fiind beneficiarul decontului. Mises a reanimat analiza uitata a lui Fetter, aratnd, n continuare, ca preferin.a de timp este o categorie praxeologica necesara, .innd de ac.iunea umana, .i integrnd apoi teoria dobnzii datorata

lui Fetter, cu teoria capitalului a lui Bhm-Bawerk .i propria sa teorie a ciclurilor economice. Mises a elaborat .i o foarte necesara critica a metodei matematice .i statistice la moda n economie, un sistem derivat din opera neo-clasicului elve.ian Leon Walras, o metodologie care a eliminat, practic, limba curenta .i logica verbala din teoria economica. Continund tradi.ia explicit anti-matematica a economi.tilor clasici .i austrieci (dintre care mul.i posedau o pregatire matematica temeinica), Mises a eviden.iat faptul ca ecua.iile matematice sunt folositoare numai pentru descrierea .inutului imaginar, static .i din afara timpului al echilibrului general . ndata ce parasim aceasta Nirvana pentru a analiza indivizii care ac.ioneaza n lumea reala, o lume a timpului .i anticipa.iilor, a speran.elor .i erorilor, matematica devine nu numai inutila, dar .i teribil de n.elatoare. Mises a aratat ca nsa.i utilizarea matematicii n economie este parte din eroarea pozitivista care i trateaza pe oameni asemenea pietrelor, creznd n consecin.a ca, precum n fizica, ac.iunile umane ar putea fi cumva reprezentate cu precizia matematica ce descrie traiectoria unui proiectil n zbor. Mai mult, deoarece actorii individuali nu pot vedea .i estima dect n termeni de diferen.e substan.iale, utilizarea calculului diferen.ial, cu presupozi.iile sale despre modificarile cantitative infinit mici, este vadit inadecvata studiului ac.iunii umane. Utilizarea func.iilor matematice implica .i faptul ca toate evenimentele de pe pia.a sunt reciproc determinate ; ntr-adevar, n matematica, daca x este func.ie de y, atunci y este, n acela.i mod, func.ie de x. Determina.iile reciproce de acest fel pot fi ntru totul legitime n cmpul de investiga.ie al fizicii, unde nu lucreaza un agent cauzal unic. Dar, n sfera ac.iunii umane, agentul cauzal exista .i este unic : ac.iunea animata de scopuri a individului. Teoria economica austriaca arata, de pilda, ca sensul cauzal este de la cererea consumatorilor la pre.urile factorilor de produc.ie .i n nici un caz n direc.ia contrara. Metoda econometrica , la fel de pre.uita, care aspira sa integreze modelarea matematica cu evenimente statistice, este de doua ori inadecvata: ntr-adevar, orice utilizare a statisticii pentru a stabili legi previzibile presupune ca n sfera ac.iunii individuale se pot descoperi, ca n fizica, anumite constante confirmabile, legi cantitative

invariabile. nsa, dupa cum subliniaza Mises, nimeni nu a descoperit pna acum macar o singura constanta cantitativa a comportamentului uman .i nici nu pare probabil sa o gaseasca cineva, data fiind voin.a libera inerenta fiecarui individ. Aceea.i eroare alimenteaza obsesia curenta pentru previziunile economice .tiin.ifice .i Mises respinge categoric aspira.ia vana, de vrsta venerabila .i incurabila ce are la baza o asemenea gre.eala fundamentala. Bilan.ul trist al previziunilor econometrice din ultimii c.iva ani, cu ntregul echipament de calcul computerizat modern adaugat a.a-ziselor modele econometrice sofisticate, nu este dect nca o confirmare a uneia dintre numeroasele concluzii patrunzatoare stabilite de Ludwig von Mises. n mod tragic, cu excep.ia unor fragmente metodologice, n perioada interbelica n lumea anglofona a patruns numai un singur aspect din analiza economica misesiana, .i acela filtrat. Pe baza teoriei sale asupra ciclurilor economice, Mises anticipase o depresiune, ntr-o vreme cnd, prin anii 1920, n plina New Era, majoritatea economi.tilor, inclusiv Irving Fisher, proclamau un viitor de prosperitate indefinita, garantata de manipularile bancilor centrale guvernamentale. .ocul marii depresiuni a adus cu sine, mai ales n Anglia, un viu interes pentru teoria ciclurilor economice elaborata de Mises. Interesul a sporit cu sosirea la London School of Economics a distinsului discipol al lui Mises, Friedrich A. von Hayek, a carui proprie elaborare bazata pe teoria misesiana a ciclului economic a fost rapid tradusa n engleza, la nceputul anilor 1930. Este perioada n care la seminarul lui Hayek de la London School se forma o pleiada de teoreticieni ai ciclului austriac, printre care: John R. Hicks, Abba P. Lerner, Ludwig M. Lachmann .i Nicholas Kaldor; promotorii britanici ai teoriei lui Mises, precum Lionel Robbins .i Frederic Benham, publicau explica.ii misesiene ale marii depresiuni din Anglia. Contribu.iile studen.ilor austrieci ai lui Mises, ca Fritz Machlup .i Gottfried von Haberler, ncepeau sa fie traduse .i Robbins ngrijea, n fine, n 1934, traducerea lucrarii lui Mises, Theorie des Geldes und der Umlaufsmittel. n 1931, Mises publicase propria sa analiza n Die Ursachen der Wirtschaftskrise ( The Cause of the Economic Crises , n vol. On the Manipulation of Money and Credit, 1978). Totul parea sa indice, n acea prima jumatate a anilor 1930, ca teoria misesiana a

ciclului economic se va impune, caz n care restul teoriei economice a lui Mises nu putea sa mai ntrzie prea mult. America suferea de lentoare n asimilarea teoriei austriece, dar influen.a enorma pe care o avea n aceasta .ara economia britanica ar fi asigurat de buna seama .i aici raspndirea teoriei ciclurilor economice. Primul rezumat al doctrinei Mises Hayek pe aceasta tema a fost prezentat n Statele Unite de Gottfried von Haberler3 .i, curnd dupa aceea, economistul Alvin Hansen mbra.i.a .i el teoria austriaca. Pe lnga teoria ciclului economic, teoria austriaca a capitalului .i a dobnzii era reanimata ntr-o serie de articole remarcabile publicate n America de Hayek, Machlup .i mai tnarul Kenneth Boulding. Parea tot mai evident ca viitorul apar.ine economiei austriece .i ca Ludwig von Mises va dobndi, n fine, recunoa.terea att de meritata, dar niciodata atinsa. Dar, n pragul victoriei, s-a produs dezastrul sub forma faimoasei revolu.ii keynesiene. Ca focul de preerie, noua justificare .i ra.ionalizare a infla.iei .i a deficitelor guvernamentale furnizata confuz .i incomplet de John Maynard Keynes n a sa General Theory of Employment, Interest and Money (1936) a invadat lumea economica. Lipsita de popularitate, .tiin.a economica era, pna la Keynes, un stavilar mpotriva infla.iei .i a deficitelor bugetare; de acum nsa, narma.i cu jargonul keynesian cvasi-matematic, nebulos .i obscur, economi.tii se puteau avnta ntr-o coali.ie populara profitabila, alaturi de guvernele .i politicienii interesa.i sa.i consolideze influen.a .i puterea. Economia keynesiana era armura intelectuala croita fidel pe masura statului razboinic-asisten.ial (Welfare-Warfare State) modern, a interven.ionismului .i etatismului vast .i atotputernic. Conformndu-se unei practici curente n .tiin.ele sociale, keynesienii nu s-au ostenit sa respinga teoria misesiana; ea a fost pur .i simplu uitata, maturata n goana revolu.iei keynesiene, al carei nume se justifica astfel. Teoria ciclurilor economice elaborata de Mises, mpreuna cu tot restul doctrinei economice austriece, se varsau fara multa discu.ie n gaura memoriei orwelliene, fiind de acum pierdute pentru economi.ti .i restul lumii, deopotriva. 3 Vezi Gottfried von Haberler, ,,Money and the Business Cycle , n Quincy Wright, ed. Gold and Monetary Stabilization, Chicago, University of Chicago Press, 1932, pp. 43-47. Textul lui Haberler ramne, nca, una dintre cele mai bune introduceri n analiza misesiana a ciclului economic.

Dintre simptomele acestei uitari masive, cel mai dureros ramne, probabil, dezertarea adep.ilor cei mai capabili ai lui Mises: s-au abandonat keynesismului nu numai studen.ii din Anglia ai lui Hayek, Hansen ce avea sa devina curnd liderul keynesian american, ci .i austriecii, de la care se putea a.tepta mai mult .i care s-au grabit spre naltele posturi economice din Statele Unite, pentru a forma acolo aripa keynesiana moderata. Dupa lasarea n urma a frumoaselor perspective din anii 1920-1930, numai Hayek .i mai pu.in cunoscutul Lachmann au ramas fideli tradi.iei austriece .i nentina.i. Izolat, n mijlocul acestui dezastru n care se prabu.eau speran.ele sale, pe buna dreptate mari, Ludwig von Mises lucra la desavr.irea impresionantei structuri care este Human Action. VIII. Mises n America Persecutat n Austria sa natala, Ludwig von Mises avea sa fie unul dintre numero.ii exila.i europeni de seama. El s-a ndreptat mai nti spre Geneva, unde a predat la Institutul Superior de Studii Interna.ionale, din 1934 pna n 1940; aici s-a casatorit cu ncntatoarea Margit Sereny-Herzfeld, n 1938. Doi ani mai trziu, Mises sosea n Statele Unite. .i, n vreme ce nenumara.i exila.i europeni sociali.ti .i comuni.ti erau invita.i n lumea academica americana, printre noii beneficiari ai naltelor posturi numarndu-se .i fo.tii sai adep.i, Mises nsu.i era neglijat .i uitat. Adept al individualismului, ostil compromisurilor .i nregimentarii, Mises .i-a vazut accesul blocat spre institu.iile de nva.amnt superior, acelea.i care se mndreau cu ata.amentul lor la principiul liberei cercetari a adevarului . Cu toate acestea, ducndu-.i traiul din mici subven.ii oferite de o funda.ie, la New York, Mises a reu.it sa publice n 1944 doua noi lucrari remarcabile, scrise n limba engleza: Omnipotent Government .i Bureaucracy. Omnipotent Government arata ca regimul nazist, departe de a fi ceea ce analiza marxista curenta numea cea mai nalta treapta a capitalismului , nu era altceva dect o forma de socialism totalitar. Bureaucracy furnizeaza o analiza extrem de pertinenta a diferen.ei fundamentale ntre managementul pentru profit .i cel bi

rocratic, sco.nd n eviden.a gravele ineficien.e ale birocra.iei, inerente .i inseparabile de orice activitate guvernamentala. Ramne o pata ru.inoasa .i de neiertat pe obrazul lumii academice americane faptul ca Ludwig von Mises nu .i-a putut gasi nici un post universitar integral .i platit. Dupa 1945, el a ramas simplu Visiting Professor la Graduate School of Business Administration, la Universitatea din New York. n aceste condi.ii, tratat adesea ca ceta.ean de categoria a doua de autorita.ile universitare prestigioase, nconjurat n mare parte de oportuni.ti superficiali, limita.i la o specializare n contabilitate sau administra.ie financiara, Mises a rennodat firul seminariilor sale saptamnale, att de faimoase n trecut. n mod tragic, speran.a de a forma o pleiada de tineri economi.ti influen.i i era interzisa ntr-un asemenea post, la fel cum era .i perspectiva de a reedita stralucitul succes al seminariilor vieneze. Departe de a se resemna n aceste mprejurari triste .i nefericite, Ludwig von Mises a .tiut sa imprime .inuta necesara seminariilor sale. Aceia dintre noi care l-am cunoscut pe Ludwig von Mises n anii petrecu.i la New York University nu l-am auzit rostind nici un singur cuvnt ncarcat de amaraciune sau resentimente. ntotdeauna amabil .i binevoitor, Mises se straduia sa ncurajeze orice posibila scnteie creatoare la studen.ii sai. n fiecare saptamna el propunea un .uvoi de proiecte de cercetare. Fiecare lec.ie a sa era asemenea unui giuvaier atent me.te.ugit, bogata n investiga.ii patrunzatoare .i schi.nd totodata viziunea sa economica globala. Studen.ilor care ascultau tacu.i .i covr.i.i, Mises obi.nuia sa le spuna, privindu-i cu licarirea sa caracteristica de umor: Nu va fie teama sa vorbi.i. .ine.i minte ca orice a.i spune pe aceasta tema .i indiferent ct de gre.it ar fi, exact acela.i lucru a fost deja spus de vreun economist eminent. n ciuda acestui cul de sac n care se afla, Mises a reu.it sa formeze o mna de studen.i la seminarul sau, capabili sa continue tradi.ia austriaca; mai mult, seminarul sau a sfr.it prin a deveni punctul de atrac.ie al multor studen.i din regiunea New York, care l frecventau cu fidelitate saptamna de saptamna. Dupa seminar, mergeam, cu aceea.i ncntare, la un restaurant local, palida reflexie a localului vienez n care se prelungeau altadata ntrunirile faimosului MisesKreis. Aici Mises se transforma ntr-un .uvoi nesecat de observa.ii patrunzatoare .i anecdote cuceritoare; iar noi .tiam bine ca acele

anecdote .i nsa.i atmosfera .i persoana lui Ludwig von Mises poarta cu ele Viena de altadata, din vremuri mult mai nobile .i mai pline de farmec. Aceia dintre noi care au avut privilegiul de a frecventa seminarul lui Mises de la New York University au n.eles fara dificultate cum reu.ea el sa fie nu numai un mare economist, ci .i un mare profesor. n ciuda situa.iei create atunci, Mises reu.ea sa transmita singur semnalul luminos al liberta.ii, al doctrinei laissez-faire .i al teoriei economice austriece, ntr-o lume pu.in ospitaliera. Am vazut ca productivitatea lui Mises s-a prelungit, neistovita, n Lumea Noua. .i, din fericire, s-au gasit destui binevoitori pentru a traduce lucrarile sale clasice .i pentru a le publica pe cele noi. Ludwig von Mises a fost focarul mi.carii libertariene n America postbelica, ghidndune .i stimulndu-ne pe noi to.i. n ciuda ostilita.ii mediilor academice, astazi se reediteaza practic toate lucrarile lui Mises, la cererea studen.ilor .i a urma.ilor sai intelectuali n ale economiei. n ultimii ani, chiar din rndurile strnse ale economi.tilor universitari, un numar tot mai mare de studen.i avansa.i .i de tineri profesori au mbra.i.at tradi.ia austriaca .i misesiana. .i aceasta nu numai n Statele Unite; caci lucru mai pu.in cunoscut prin intermediul studen.ilor .i colegilor sai, Mises a jucat un rol de seama dupa razboi n ntoarcerea Europei Occidentale de pe drumul colectivismului catre o economie de pia.a fie .i numai par.ial libera. A.a s-a ntmplat n Germania Federala, datorita impactului intelectual considerabil al lui Wilhelm Rpke, studentul lui Mises din zilele vieneze. n Italia, pre.edintele Luigi Einaudi, vechi coleg al lui Mises n ale economiei libere de pia.a, a jucat un rol-cheie n propulsarea .arii dincolo de socialismul nflorit de-a binelea dupa razboi. Iar adeptul doctrinei lui Mises, Jacques Rueff, a fost principalul consilier economic al generalului Charles de Gaulle n batalia curajoasa .i purtata fara nici un ajutor din afara pentru o revenire la etalonul-aur. Ca un ultim simbol al vigorii sale spirituale inepuizabile, Mises a continuat sa conduca seminarul de la New York University n fiecare saptamna, nentrerupt, pna n primavara lui 1969, cnd s-a retras, nendoielnic cel mai vrstnic profesor activ din Statele Unite, la 87 de ani, nca ager .i energic.

IX. Ie.irea din impas; speran.e de viitor Tot mai multe indicii ndrepta.esc speran.a ca ndelungata izolare a ideilor .i contribu.iilor lui Ludwig von Mises se apropie rapid de sfr.it. ntr-adevar, n anii din urma, contradic.iile interne .i consecin.ele dezastruoase ale nefericitei cai urmate n .tiin.ele sociale .i n politica au aparut tot mai evident4. n Europa de Est, bine cunoscuta incapacitate a guvernelor comuniste de a-.i planifica economiile a condus tot mai mult la o mi.care catre pia.a libera. n Statele Unite .i n lumea occidentala, elixirul keynesian .i infla.ionist .i vade.te esen.a falimentara. Politica guvernamentala post-keynesiana a Statelor Unite se lupta fara spor sa controleze infla.ia aparent permanenta care nu nceteaza nici n perioadele de recesiune, sfidnd astfel nva.atura economica conven.ionala. Prabu.irea politicilor keynesiene, cuplata cu insuficien.ele evidente ale teoriei corespunzatoare, tulbura tot mai evident ntregul stabiliment. Risipa enorma generata de cheltuielile guvernamentale .i de administra.ia birocratica pune ntr-o lumina tot mai pu.in favorabila faimosul dicton al lui Keynes, dupa care nu conteaza daca guvernul cheltuie resursele pentru bunuri de produc.ie sau pentru construirea de piramide. Prabu.irea neajutorata a ordinii monetare interna.ionale determina guvernele post-keynesiene din ntreaga lume sa penduleze de la o criza la alta ntre doua solu.ii nesatisfacatoare: rate de schimb flexibile pentru monede discre.ionare sau rate fixe de schimb sus.inute de controlul tranzac.iilor valutare, care handicapeaza comer.ul exterior .i investi.iile. Criza keynesianismului trebuie n.eleasa n contextul mai mare al crizei etatismului .i interven.ionismului n gndire .i ac.iune. n Statele Unite, liberalismul etatist modern s-a aratat incapabil de a face fa.a crizei pe care au creat-o conflictele blocurilor militare na.ionale, finan.area, con.inutul, personalul .i structura .colilor publice .i op.iunea spinoasa ntre permanentizarea infla.iei .i 4 Pentru o interpretare filozofic a ostilita.ii generale .i a desconsiderarii lui Ludwig von Mises, cf. Murray N.Rothbard, Ludwig von Mises and the Paradigm of Our Age , n Modern Age (Fall, 1971), p.370-379.

rezisten.a publica tot mai nver.unata fa.a de povara taxelor pradalnice. Att pretextul binefacator, ct .i cel razboinic ale Statului Providen.a modern (Welfare-Warfare State) sunt tot mai contestate. n sfera teoriei exista o mi.care tot mai redutabila mpotriva ideii ca suntem facu.i pentru a servi drept materie prima unei elite de tehnocra.i .tiin.ifici pentru ingineria lor sociala. Ct despre ideea ca guvernul trebuie sa hraneasca artificial cre.terea economica a .arilor nedezvoltate .i avansate deopotriva , ea se afla de asemenea n pierdere rapida de viteza. Pe scurt, pretutindeni, n toate sferele de gndire .i ac.iune, etatismul modern combatut o via.a ntreaga de Ludwig von Mises nfrunta asediul ritmic .i amplificat al criticilor .i deziluziilor. Oamenii refuza sa mai accepte pasiv decretele .i dictatura administratorilor suverani autoproclama.i. Dar problema este ca lumea nu-.i poate croi un drum de ie.ire din emana.ia etatista n lipsa unei alternative viabile .i coerente. nca nu am reu.it sa realizam pe deplin ca aceasta alternativa ne-o ofera Ludwig von Mises: ca el ne ofera calea de ie.ire din impasul crizelor .i dilemelor ce au lovit lumea moderna. O via.a ntreaga, el a prezis .i a indicat motivele deziluziilor noastre de azi .i a construit calea alternativa pe care o putem urma. Nu este de mirare ca n 1973, pe cnd mplinea 92 de ani de via.a remarcabila, tot mai mul.i oameni descopereau .i adoptau aceasta cale. n prefa.a din 1962 a traducerii n limba engleza a lucrarii sale Liberalismul, Mises scria: Cu treizeci .i cinci de ani n urma, pe cnd ncercam sa ofer un sumar al ideilor .i principiilor filosofiei sociale cunoscute sub numele de liberalism, nu ma amageam cu speran.a de.arta ca relatarea mea ar putea sa mpiedice catastrofa iminenta catre care ne ndreptau fara gre. politicile adoptate de na.iunile europene. Nu-mi propuneam atunci dect sa ofer unei minorita.i reduse de oameni dispu.i sa gndeasca ocazia de a nva.a ceva despre aspira.iile .i realizarile liberalismului clasic, netezind astfel drumul rena.terii spiritului liberal dupa prapadul ce avea sa vina.5 5Ludwig von Mises, The Free And Prosperous Commonwealth: An Exposition of the

n omagiul pe care i l-a nchinat lui Mises, Jacques Rueff scria: Ludwig von Mises a prezervat fundamentele unei .tiin.e economice ra.ionale nva.atura sa a raspndit semin.ele regenerarii ce vor rodi ndata ce oamenii vor ncepe din nou sa prefere teoriilor ademenitoare pe cele adevarate. Atunci va sosi ziua cnd economi.tii vor realiza ca Ludwig von Mises merita admira.ia .i recuno.tin.a lor.6 Exista tot mai multe indicii ca dezghe.ul .i prabu.irea etatista vor fi ntr-adevar urmate de o regenerare .i ca minoritatea celor dispu.i sa gndeasca, vizata de Mises, spore.te rapid. Daca ar fi sa ne gasim cu adevarat n pragul unei renvieri a spiritului de libertate, atunci o asemenea rena.tere va fi ncununarea vie.ii .i gndirii unui om minunat .i nobil. Ideas of Classical Liberalism, Princeton, Van Nostrand, 1962, pp. vi-vii. 6Rueff, op. cit., p. 16.

Despre carte Pentru bolnavii de colectivism, o cura cu gndirea lui Ludwig von Mises constituie una dintre pu.inele .anse de nsanato.ire. Seria de conferin.e pe care publicul romnesc o are acum n fa.a este cea mai scurta carte sigura despre adevarurile economice. Din acest motiv, ea reprezinta un aliat pre.ios al spiritelor libere .i un du.man al bigotismului intelectual. Horia-Roman Patapievici Ludwig von Mises ramne cel mai eminent economist al tuturor timpurilor, nainte .i dupa care logica ac.iunii umane ntr-un sistem bazat pe diviziunea spa.io-temporala intensa a muncii se reduce la note de subsol. n particular, el a facut posibila n.elegerea democra.iei ca paravan politic al domniei falsificatorilor de bani .i mai general a dinamicii maligne a mijloacelor politice moderne ca dimensiune inerenta aceleia.i dezlan.uiri programatice a patimii achizitive .i derivatelor ei care, ntr-o lume contrafactuala de ngeri .i demoni libertarieni , ar fi dat direc.ia capitalista de dezvoltare a ordinii proprieta.ii private. Dan Cristian Comanescu

InstitutulRomniafondat 2001 Institutul Ludwig von Mises - Romnia (http://mises.ro) a fost fondat n anul 2001 pentru cercetarea comparativa a aranjamentelor institu.ionale din perspectiva filosofiei politice .i economice a proprieta.ii private .i a valorilor .i tradi.iilor liberta.ii. Institutul urmare.te dezvoltarea conceptelor de cooperare .i armonie sociala, libertate, prosperitate, dreptate, la nivelul evolu.iei actuale a acestor concepte n .coala austriaca de drept .i economie. Prin studierea .i promovarea paradigmei praxeologice, care se mplete.te n mod firesc cu etica proprieta.ii private, Institutul sugereaza un aranjament social care s-ar putea numi liberalismul coerent . n aceasta ordine a proprieta.ii private maniera etatista de a face lucrurile este nlaturata din sfera sanata.ii, educa.iei, monedei, transporturilor, comer.ului .i activita.ilor economice n general, dar .i din domeniul protec.iei sau al justi.iei. n cadrul institutului se .in cursuri educative (Car.i mici, idei mari) .i seminarii de cercetare avansata (Seminarul Mises), se fac traduceri dupa texte fundamentale (Ac.iunea umana) sau articole .i se raspndesc rezultatele prin mijloace online (Publica.ia Ordinea proprieta.ii private) .i tiparite (Colec.ia Praxeologie .i societate).

Titluri publicate de Institutul Ludwig von Mises Murray N. Rothbard Ce le-a facut Statul banilornostri?

Romnia

Ce le-a facut Statul banilor nostri? este fara ndoiala cea mai buna carte de introducere n problematica monedei scrisa vreodata. Ce sunt banii? Cum apar ei si la ce sunt utili? Ce sunt si cum functioneaza bancile? Care-i rolul Bancii Centrale? Si mai ales care-i rolul Statului n toata aceasta afacere? sunt doar cteva dintre ntrebarile la care Murray Rothbard raspunde magistral att pe gustul celui mai exigent specialist, ct si pe ntelesul oricarui om inteligent, dispus sa-si puna mintea la contributie pentru a ntelege realitatile care l nconjoara. Si raspunsurile nu sunt garantat parte a locurilor comune, mbcsite, neclare si fals sofisticate ale discutiilor monetare (si economice, n general) cu care cititorul romn este obisnuit. Ca moneda este o marfa ca toate celelalte si nu simbol , conventie sociala sau atribut al suveranitatii nationale ; ca, prin urmare, ea ar putea fi furnizata la fel de bine n acelasi regim cu rosiile, ciocolata si guma de mestecat la piata; ca bancile opereaza cu rezerve fractionare nu fac distinctia ntre depozite si credite, dnd cu mprumut inclusiv resursele pe care ar trebui sa le tina la vedere fiind prin aceasta inerent falimentare; ca Banca Centrala nu este altceva dect temelia acestui deloc onorabil aranjament etatist-bancar; ca n plus, ea nu faciliteaza dect exproprierea unei mari parti a populatiei prin taxa ascunsa a inflatiei, n beneficiul statului si al clientelei acestuia; ca, att istoric ct si teoretic, cel mai viabil sistem monetar a fost, si ramne, etalonul aur clasic toate acestea, si multe altele, devin clare dupa lectura micului tratat rothbardian. Postfata lui Jrg Guido Hlsmann completeaza fericit analiza, satisfacnd si curiozitatea doritorilor de analiza aplicata la realitatile recente. Sistemul Monetar European si Euro sunt evaluate, prelungind perspectiva rothbardiana, si sunt descoperite a fi deficitare.

Ludwig von Mises Birocratia si imposibilitatea planificarii rationale n regimsocialist Imposibilitatea calculelor de rentabilitate n cadrul monopolurilor coercitive condamna la haos economic att socialismul global, ct si presupusele ntreprinderi legitime ale statului minimal sau limitat, ncepnd cu protectia etatista a proprietatii. n ciuda eforturilor lui Mises de a salva ceva din onorabilitatea si perspectivele unor insule de birocratie statala de taifunul propriului sau argument, ndreptat initial doar mpotriva socialismului de tip sovietic, cititorul atent al acestei carti va desprinde singur concluzia ineluctabila la care aveau sa ajunga cercetatorii critici ai logicii actiunii politice, ncepnd de la Murray N. Rothbard si Antony de Jasay: orice stat presupune ordinea proprietatii private, pe care tinde sa o paraziteze pna la pulverizarea ei n cel mai abject razboi legalizat al tuturor mpotriva tuturor. Dan Cristian Comanescu Desi Birocratia (1944) a fost pentru Mises prilejul unei completari a discutiei initiate n articolul din 1920 despre calculul economic n societatea socialista si expandate ulterior n Socialismul. O analiza sociologica (1922), ea poate la fel de bine sluji ca punct de pornire n aceasta discutie. Mai ales ca, n prezent, realitatea istorica pune naintea observatorului nu att cazuri de socialism sau capitalism ct mai apropiate de forma pura, ct, cu precadere, sisteme interventioniste, mbcsite tocmai de spiritul birocratic, magistral evocat de Mises n rndurile acestei lucrari. Mihai Vladimir Topan

Jess Huerta de Soto Moneda, creditul bancar .i ciclurile economice Aparitia n limba romna a tratatului de economie Moneda, creditul bancar si ciclurile economice scris de Jess Huerta de Soto este un eveniment stiintific de exceptie pentru publicul academic si pentru publicul larg din Romnia. Lucrarea se pozitioneaza n traditia Scolii austriece de drept si economie si abordeaza magistral problemele fundamentale ale teoriei economice si monetare. Putem gasi n cele aproape noua sute de pagini ale lucrarii analiza juridica a confuziei dintre institutia depozitului la vedere si a mprumutului la termen, istoria activitatii bancare nca din antichitate, operatiunile complexe implicate de activitatile bancare de depozitare si de intermediere financiara, expunerea teoriei capitalului si a dobnzii si binenteles, expunerea teoriei austriece a ciclului economic. De asemenea, lucrarea cuprinde critica teoriilor monetariste si keynesiste, iar la final avanseaza o propunere de reforma a sistemului monetarbancar. Tratatul lui Jess Huerta de Soto este necesar oricui doreste sa si cladeasca o cultura economica sanatoasa. Iar acum, mai mult dect oricnd, efortul remarcabil al profesorului Jess Huerta de Soto da roade: cartea se dovedeste un ghid foarte util al crizei actuale.

Titluri n curs de apari.ie la Institutul Ludwig von Mises - Romnia Ludwig von Mises Ac.iunea umana Murray N. Rothbard Etica liberta.ii Hans-Hermann Hoppe Democra.ia: idolul cu picioare de lut

Centrul de limbi straine FIDES Centrul de limbi straine FIDES (www.fidescentre.ro) este prima .coala particulara de limbi straine nfiin.ata n Romnia dupa decembrie 1989. Centrul s-a dezvoltat cu repeziciune .i s-a impus prin calitatea .i amploarea activita.ii sale. Dupa 20 ani de experien.a n domeniu, Centrul FIDES continua sa fie lider n domeniu, bucurndu-se de o larga recunoa.tere na.ionala .i interna.ionala. Centrul organizeaza cursuri de limbi straine n .ara .i n strainatate, pentru persoane fizice .i institu.ii, la sediul propriu .i la sediul companiilor: toate limbile straine, toate nivelurile, limbaj standard .i limbaje specializate. FIDES .i perfec.ioneaza n continuu tehnicile de predare, metodele .i materialele, mereu n concordan.a cu standardele educa.ionale europene. Programele .i metodele de predare / nva.are sunt flexibile .i adaptabile .elurilor cursantului sau institu.iei. Centrul FIDES ofera servicii de traducere .i interpretariat. Prin agen.ia sa de turism, FIDES Travel, centrul organizeaza cursurile n strainatate dar .i voiaje culturale, sejururi .i ofera servicii de ticketing - www.fidestravel.ro.