www.referat.

ro

Sincretismul tehnicilor artistice contemporane Sincretismul in arta americana

Evolutia artei din ultimul secol a creat numeroase controverse in randul creatorilor si al consumatorilor de arta. Inovatiile artistice au ajuns sa se dezvolte in asa o masura incat orice standarde au fost spulberate. Frumos-urat, estetic-insestetic, etic-ne etic, toti acesti termeni devin lipsiti de substanta cu cat formele de exprimare se afla intro permanenta goana dupa originalitate. Intrebarea ce este arta! persista in polemicile create pe aceasta tema cu atat mai mult cu cat se stie ca acesta evolueaza in conformitate cu epocile si contextele sociale. Se observa o pluralitate stilistica- formule ce apartin trecutului sunt readaptate in formule moderne. "n exemplu in acest sens il constituie #ostavangarda care a sustinut superioritatea valorilor traditionale. $cest fapt duce la instaurarea unei stilistici eclectice. $rtele traditionale- pictura, sculptura, grafica, arhitectura- nu mai sunt incadrate in granitele lor firesti ci interfereaza mereu cu mijloace de exprimare diferite creand un sincretism artistic, o imbinare care demonstreza o evolutie ascendenta a artei plastice. Este evident faptul ca in ziua de azi arta este inclinata in mod deosebit spre satisfacerea intelectul privitorului in defavoarea spiritului. $cesta este fortat sa paraseasca atitudinea de simplu privitor si sa intre intr-o stare de reflectie asupra mesajului transmis. %esigur, receptorul trebuie sa aiba capacitatea si disponibilitatea de a intelege scopul mamifestarii artistice, in caz contrar atitudinea sa se va rezuma in cel mai bun caz la indiferenta ori, din dimpotriva, va simti o puternica repulsie fata de ideea de arta contemporana. $semeni oricarui domeniu si in ara tehnologia isi face simtita prezenta din ce in ce mai fervent. %e fapt, putem afirma faptul ca arta contemporana isi datoreaza forma actuala tocmai evolutiei tehnologiei. Impactul puternic pe care l-a avut informatica ori arta video, a modificat modul de gandire si conceptiile creative in domeniul artei. Sensurile in care artistii contemporani se pot exprima, sunt practic nelimitate. #roiectele acestora poseda aceeasi ambivalenta asemeni tehnicilor din acre se inspira in mod direct. Influenta tehnologiei asupra artei care ii este contemporana se exercita in limitele pe care aceasta le circumscrie intre real si imaginar.

#utem afirma ca $merica ofera artistilor plastici o libertate toatala de gandire si exprimare. Infuzia de valori din domeniul artei ori stiintei care au emigrat din Europa de teama celui de-al doi-lea &azboi 'ondial, a dus la formarea unor vaste centre culturale. $ici, artistii plastici europeni au avut ocazia sa exprime prin creatia lor ceea ce pe continentul natal le era interzis. 'ai mult, artisti originari si de pe alte meridiane si-au putut etala produsele artistice intr-un mediu lipsit de constrangeri. 'ai mult decat atat, apetitul americanilor pentru nou le deschidea artistilor calea catre recunoastere. In acest context al sincretismului artistic contemporan evidentierea creatiei unor artisti contemporani este binevenita, secolul (( rezervandu-ne zeci, daca nu sute de nume valoroase in acest context artistic.

&udolf Stingel

&udolf Stingel s-a nascut in )*+, la 'erano, Italia. S-a stabilit la -ew .or/ unde isi desfasoara activitatea, dar are o resedinta si in 0olzano, Italia. &enumitul artist de origine italiana, &udolf Stingel si-a dedicat opera explorarii psihicului uman in contact fizic cu opera de arta. Isi propune abordarea unor notiuni autentice si de context intr-o maniera unica. $rtistul urmareste disjunctia dintre real si imaginar speculand impactul pe care il va avea opera de arta asupra receptorului. El experimenteaza o varietate de spatii si subiecte cu scopul de a fi nonfigurativ. El apeleaza la o forma de sincretism intre pictura pe panza si arta conceptuala. In cadrul temelor sale favorite se distinge ironizarea diverselor curente artistice cum ar fi spre exemplu foto-realismul. In acelasi timp el protesteaza impotriva utilizarii defectuase a spatiului expozitional. 1 alta ironie la adresa conceptului oricine poate fi artist , a fost publicarea unei mici carti 2)*3*4 in care demonstra faptul ca pictura realizata cu un mixer si o arma cu aer comprimat nu are nimic de a face cu emotiile ori talentul artistic. Stingel este deosebit de apreciat pentru abordarile sale critice si riguroase in domeniul picturii. "n minimalist convins, adept al conceptualismului si al performanceului, Stingel utilizeaza o gama larga de materiale neconventionale cum ar fi textile, cauciuc si polistireni, evocand constant intentia de a produce un mediu artistic inclinat spre puritate. 5a una din expozitiile sale, intr-un articol din 6he -ew .or/ 6imes 7iaristul scria8 9reme de :; de ani opera lui<&udolf Stingel= a sedus ochiul, demonstrand mai presus de toate, ce constituie pictura, ce reprezinta ea si mai ales de

cine este conceputa. $rtistul a avut un deosebit succes cu o instalatie formata din panouri de aluminiu pe care le filma, si in care privitorii erau invitati sa le zgarie. 6recerea sa de la abstractionismul monocrom pe care il aborda in lucrarile sale timpurii din anul )*3>, la autoportretele supradimensionate din :;;,, incarcate de melancolie in care abordeaza subiecte figurative si reproducerea fotografica. Stingel se vrea a fi multivalent si ambitios, insistand pe constanta radicalitate in ceea ce priveste pictura, in toate formele ei. Scopul sau este acela de a-l castiga de partea sa pe privitor implicandu-l in actul artistic. "n alt exemplu extras din opera sa il reprezinta o serie de picturi de aur tapet. 1 compozitie formata din repetarea sistematica a unui modul, un model reprodus mecanic, aparent identic, formand un ansamblu omogen. %upa o examinare mai atenta a intregului se pot observa erorile de executie, erori care fac dovada unei creatii umane care individualiteaza prin imperfectiunile sale fiecare model, desi fac parte dintr-un tot unitar. #ractic, lucrarea e o reprezentare a modelului biologic, desi autorul apeleaza la decoratiuni banale. %iversitatea materialelor de care Stingel se foloseste in opera sa vrea sa inspire receptorului conceptul arte povera . %e fapt, el doreste o demistificare a artistului, prezentandu-l in timpul activitatii creatoare. $uriul modelelor e un semn al decadentei, insa Stingel urmareste o perturbare a modernismului monocrom si o readucerea in atentia publicului a artei decorative. Scopul autorului este acela de a identifica propriul spatiu locativ cu cel expozitional, iar in ceea ce-l priveste stabilirea ierarhiei dintre opera de arta si context. In :;;,, Stingel a fost selectat pentru 0ienala ?hitne7 de la 'uzeul de $rta din -ew .or/.

@eith Edmier

@eith Edmier este un sculptor de origine americana. $merican sculptor. Edmier se situeaza la intersectia dintre motivatia personala si interesul publicului. El creaza calea prin care receptorul apeleaza la fondul comun de memorie si informatii istorice. $ colaborat si cu Aoll7wood-ul folosindu-si imaginatia in crearea efectelor speciale. In prima faza lucrarile sale interpreteaza cpilaria si inocenta din perspectiva unui adult.$peland la tehnica re-colectionarii ca principala metoda de expresie, el re-printeaza fotografii pe care le-a imortalizat in vremea propriei copilarii8 Strutul din 0roo/esfield

Boo , %imineata Sf. 9alentin , 6argul renascentist-&egele &ichard - toate din perioada )*>,-)**C. Fotografiile au o tenta unitara ca imagine, si o oarecare opacitate, ca si cum in cazul fiecareia dintre ele fotograful a tinut in mod accidental degetul pe lentila. $ceasta utilizare frustranta a unor imagini rebut demonstreaza interesul autorului pentru propria biografie pe care o vrea ascunsa, necunoscuta publicului larg. Donform acestei conceptii, in )**,, aduce un omagiu cascadorului Evel @nievel. 'onument dedicat spiritului adolescentin pentru care eroii sunt reali, niste modele demne de urmat catre care tinzi, barbatii adevarati . 5a un moment dat al evolutiei sale artistice Edmire a intercalat personalitati istorice cu propriul trecut. Da exemplu, Eill #eters 2)**>4 este o sculptura de marmura care imbina maniera clasica a executiei si cultura pop. 5ucrarea evoca o iubire din propria adolescenta, peste care se suprapune imaginea vedetei de cinema a anilor F>;, Farah Fawcett. $lt exemplu este lucrarea 0everl7 Edmier-)*,> 2)**34 care denota o si mai mare apropiere de propriile trairi. Statuia o reprezinta pe mama sa iar materialul folosit este o rasina transparenta. #ersonajul este invetmantat intr-un costum de dama roz, marca Dhanel si prezinta o sarcina in stadiu terminal. 6ransparenta statuii ne permite sa observam fatul, imaginea artistului inca nenascut. Dostumul Dhanel este similar celui purtat de Eac/ie @enned7, sotia presedintelui asasinat, in ziua tragediei. &eferindu-se la simbolurile culturale americane si la narcisism, Edmire intruneste in arta farame de istorie spre a fi judecate de publicul privitor. In acelsi timp el expune eceste figuri in ipostaze personalizate cu care receptorul se poate identifica, urmarind trairea subiectiva. $tractia lui Edmier pentru formele naturale si interesul sau pentru fiinta umana se regasesc in uriasii nuferi 9ictoria &egia inmuguriti 2)**34, simboluri ale masculinului si femininului, pentru realizarea carora autorul a folosit rasina de poliester, silicon de cauciuc, acrilice, poliuretanice si otel.

#entru a putea crea lucrarea intitulata D7cas revoluae bulbil , @eith Edmier apeleaza la ajutorul GraphicstudioFs 2un studio specializat in efecte speciale pentru filme4 si la specialistii din cadrul universitatii de geologie. Du ajutorul acestora a reusit sa readuca in stare lichida o roca vulcanica 2bazalt4 si sa ii dea forma dorita. Floarea a fost modalata din rasina si pictata manual si atasata suportului de lava. Edmire a gandit acest proiect vreme de cativa ani. Ideea manipularii lavei topite ia venit in Aawaii unde a studiat efectul pe care il are intalnirea lavei cu o planta vie. a observat ca datorita umezelii lava pastra imprimat negativul plantei dupa racire sau macar o urma a acesteia. D7cadele sunt forme de viata vegetale care au supravietuit in aceeasi forma milioane de ani. "n fapt neobitnuit e modul lor de reproducere alternativ. %esi sunt de ambele sexe, plantele se pot reproduce prin generarea unor lastari de acelasi sex. $deseori, sculpturile lui Edmire fac aluzie la sexualitate- fie ea feminina ori masculina- fiind o simbolizare a renasterii, a reanoirii.

%aniel Edwards

%aniel Edwards are ca scop demascarea grotescului ce defineste fascinatia americanilor pentru celebritati, obsesia societatii de a viola cele mai ascunse taine ale starurilor. $rtistul ironizeaza dorinta oamenilor de a citi mereu cate o stire oricat de triviala in legatura cu o persoana ce apare la televizor. Edwards a ridiculizat un mare numar de 9.I.#-uri printre care 1prah ?infre7, 0ritne7 Spears, #aris Ailton, Ailar7 Dlinton ori #rintul Aarr7. $rtistul da dovada de o fina ironie in lucrarea sa 'onumentul #ro9iata- nasterea lui Sean #reston in care o reprezinta pe 0ritne7 Spears nascand asemeni unei wal/irii pe o blana de urs, desi se stie faptul ca artista a suferit o operatie de cezariana. In cazul lui #aris Ailton sculptorul apeleaza la o alta perspectiva, total opusa nasterii. 9edeta este prezentata in coma alcoolica, tinand intr-o mana un telefon, iar in cealalta un pahar golit. 5anga ea se afla reprezentat catelul ei chiwawa, Dlopotel, singura fiinta care ii este ce adevarat apropiata. In varianta finala, lucrarea intitulata $utopsia lui #aris Ailton va avea abdomenul decupat si umplut cu polimer reprezentand intestinele victimei. sculptura se vrea a fi un mesaj impotriva abuzului de alcool si a exemplului negativ pe care il reprezinta teribilismul acestor staruri denaturate. Doronita ce se afla pe capul divei ii subliniaza statutul de printesa capitalista. %ar poate fi si o paralela la moartea printesei %iana care a murit din cauza unui sofer beat. 'icul chiwawa poate fi si o trimitere la ogarul zeitei $rtemisH%iana, ocrotitoarea castitatii si vanatorii- desigur un simbol al valorii invers-proportionale. "n alt exemplu este statuia care il infatiseaza pe printul Aenr7.Sculptura in marime naturala il prezinta pe Aarr7 intins pe spate, tinand intr-o mana un medalion cu chipul mamei sale, avand banuti pe pleoape, capul sprijinit pe o biblie si un vultur plesuv la picioarele incaltate cu cizme de razboi.

"rechile ii lipsesc- o referire la o amenintare unui lider al militiei irachiene conform careia, in cazul in care il prinde pe acolo o sa i-l trimita inapoi bunicii sale, &egina Elizabeta a II-a, fara urechi. 6urnate in bronz, urechile lui Aarr7 sunt vandute la licitatie pe site-ul E-0a7. Donform acestei amenintari statuia a fost intitulata 'onument memorial al razboiului din IraI- 'oartea printului Aerr7, martirul din 'a7san . 6rebuie mentionat ca ironia nu ii este adresata printului Aarr7, ci Dasei &egale 0ritanice care si-a impus vointa impotriva deciziei tanarului. Spiritul printul Aarr7 trebuie sa fi murit in ziua in care i s-a spus ca nu se va putea inrola. Dam la asta se refera monumentul. #e un alt plan se situeaza lucrea numita #rimul caca a lui Suri Druise- august )3 :;;, , o mica stateta de bronz reprezentand excrementele unui copil. Stralucitoare, acestea se afla pe un suport de lemn lacuit, cu o placuta aurita pe care scrie data. Suri Druise este fiica actorilor 6om Druise si @atie Aolmes. %esigur, lucrarea se doreste o critica la adresa mass-media care bombardeaza publicul cu stiri intime si insignifiante ridicandu-le la statutul de 0rea/ing--ews numai pentru ca sunt implicate persoane foarte importante in viziunea publicului. #rotestul impotriva presei care se hraneste din astfel de subiecte sordide si incurajeaza receptorii sa fie interesati de ceea ce li se prezinta este evident. "n astfel de personaj mentinut in atentia publicului in mod artificial este si 1prah ?infre7 care nu a scapat nici ea de ironia muscatoare a artistului. Edwards ne prezinta imaginea unui sarcofag figurativ de aur. Dapacul o reprezinta pe 1prah asemeni unei regine egiptene. 6otusi sensul poate fi interpretat si in alt mod. #rivitorul nu poate vedea mainile modelului si privit de distanta, forma sarcofagului aminteste de 9enus din ?illendorf. Doafura circulara lasa impresia unui cap supradimensionat, lipsa mainilor si picioarele unite cu o forma fusiforma ne trimite in mod clar la artefactul magdalenian. 5ucrarea se numeste Sarcofagul lui 1prah . -u e greu sa ne imaginam cateva scenarii care sa explice motivatiile acestei sculpturi. Se poate referi la declinul vedetei, ori poate la stralucirea cu care se prezinta in public. -u ar fi exclus ca lucrarea sa se refere chiar la statutul de zeita a televiziunii- faraonii erau considerati zei coborati pe pamant. $r fi exagerat sa il consideram misogin, desi lucrarile sale se refera indeosebi la figuri feminine din show-biz. $re victime si in lumea politica, e adevarat, tot femei. 0ustul prezidentia al lui Ailar7 &odhman Dlinton- #rima femeie presedinte a Statelot "nite ale $mericii o infatiseaza pe fost prima doamna a S.".$. %enumirea are doua sensuri. Intr-adevar, este un bust, autorul desavarsind numai capul, umerii si pieptul personajului care insa e reprezentat cu sutien. -u e greu de observat bustul doamnei

Dlinton. 6otusi sensul sculpturii este faptul ca artistul e un sustinator al ideii de femeie presedinte, un concept fara sanse de izbanda in S.".$.

Se poate considera ca acesti artisti americani fac dovada libertatii americane. E bine de stiut faptul ca arta are un refugiu in care sa poata germina si rodi la reala ei valoare. $m ales acesti trei artisti din acelasi motiv desi sunt extrem de diferiti. Fiecare din ei demonstreaza un lucru extrem de iportant. &udolf Stingel a incercat sa distruga gaunosul concept conform caruia oricine poate face arta . @eith Edmier a demonstrat prin munca sa faptul ca arta figurativa poate inca sa prezinte concepte abstracte, subtile si totusi sensibile. Iar %aniel Edwards duce o lupta neobosita impotriva prostului gust, miturilor false si ideilor preconcepute. Fiecare dintre ei si-a asumat o misiune plina de responsabilitate. $r fi un lucru bun ca exemplul lor sa fie urmat de cat mai multi artisti contemporani.