Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs 10 - Psihologia Reclamei Si Publicitatii
Curs 10 - Psihologia Reclamei Si Publicitatii
2.
3.
4.
vanzarea.
2.
3.
4.
5.
Diferitele modalitati de actiune, dar comune prin scopul lor final si prin
mecanismele generale prin care actioneaza, publicitatea si reclama sunt doua
fenomene care se imbina organic in practica vanzarii marfurilor si consumarii
serviciilor. Intr-adevar, actiunea de convingere a masei de consumatori se realizeaza,
in comertul modern, atat prin actiuni publicitare, menite sa stimuleze dorintele de
consum si sa le transforme in veritabile puncte de declansare a comportamentului de
consum, prin crearea imaginii pozitive a produsului popularizat, cat si prin actiuni de
reclama, menite sa grabeasca decizia de cumparare a consumatorului, punand in
actiune resorturi intime ale personalitatii sale. O corelare stiintifica a campaniilor
publicitare cu actiunile de reclama reprezinta, in ultima instanta, o trecere fireasca de
la o actiune mai generala si mai putin specifica, la una bine circumscrisa.
S-a vazut pe parcursul mai multor ani ca publicitatea ex-sovietica s-a apropiat
mai mult de publicitatea colectiva decat de cea competitiva.
Totodata, in ultimii ani, s-a personalizat din ce in ce mai mult. Ea a inceput sa
utilizeze majoritatea suporturilor cunoscute: presa, afisul, panoul rutier, radioul,
televiziunea etc. Insa aceasta publicitate nu este orchestrata si formulele sale se
caracterizeaza prin concizie.
Incontestabil, puterea publicitara in Rusia e inteleasa din ce in ce mai bine si
functia sa de animator si reglator al vanzarilor este din ce in ce mai recunoscuta.
Dar agentul publicitar occidental se plange inca de insuficienta si neadaptarea
suporturilor publicitare, exista cate o Agentie Centrala de Publicitate: Agpol in
Polonia, Presto in Ungaria, Bulgarrek-lama in Bulgaria etc..
Dezvoltarea gustului, care se manifesta in tarile din Est pentru studierea pietii,
pentru marketing, pare a fi o evolutie in economia lor catre o satisfacere mai mare a
consumului.
S-a mentionat, ca publicitatea moderna este o consecinta a marii industrii.
Odata cu dezvoltarea productiei de tehnici a trebuit echilibrata cererea cu oferta.
Publicitatea care indeplineste un rol social, trebuie sa-si vada drepturile sale
compensate de datorii. Ea nu joaca un rol moralizator, nu acesta este scopul ei, dar
cert este faptul ca ea se supune unor reguli ale Statului, care este protectorul
individului.
Deci publicitatea trebuie:
1. Sa fie veridica, adica sa se sprijine doar pe argumente reale/adevarate
2. Sa nu sustina decat produsele care au utilitate reala
Deci, agentul publicitar trebuie sa fie un comerciant loial, el nu este un moralist.
Daca comparam masa publicitara sincera si care prezinta un folos social pe de o parte
cu cea de calitate rea, ultima va fi mult mai putin apreciata.
BIBLIOGRAFIE
1. Barthelemy, A., A travers le monde de la pubicite, Stock, 1972.
2. Benoit, J., Decentralisation a laffiche. Strategie de communication
publicitaire, Paris, 1989
3. Bleustein-Blanclet, M., La rage de convaincre, Paris, 1970
4. Cadet, A., Cathelat B., La publicite, Paris, 1968
5. De Plas, B., Verdier, H., La publicite, Paris, 1982
6. Lagneau, G., La sociologie de la publicite, Paris, 1983
7. Mattelart, A., La publicite, Paris, 1990
8. Mucchiello, R., Psychologie de la publicite et de propagande, Paris, 1970
9. Pruna, T., Psihologie economica, Bucuresti, 1976
10. Todoranu, D., Psihologia reclamei, Cluj, 1935
11. Victoroff, D., Psychologie de la publicite, Paris, 1970