Sunteți pe pagina 1din 119

dlf"-*{?a!-

|im Keith

CONTROLUL

MASETOR

Ingineria congtiinfei umane

Traducitor: Crina Boitor

Pentru locuitorii

planetei a noua

Dupi publicareacir{ii meleControlul minfii, Controlulglobal" am fost contactat de multe persoanecare defin informalii noi privitoare la controlul fiinfei umane, atat cercetitori in domeniu cit qi persoanecare sunt convinse cd au fost abuzatede citre agenliile secretegi de citre alte organiza{ii. A devenit astfelevidenti necesitateaunei dezvoltiri qi completiri a cercetirilor gi concluziilor mele inifiale. Rezultatul s-amaterializat in carteade fagi. Ca de obicei, am fost ajutat substanfial de prieteni, de divergi cercetitori in domeniu gi de asemeneade citre cititori. Doresc prin aceastasi aduc mulgmiri indeosebi familiei mele,caretolereazi cu multerebdareorelemeletirzii delucru qistilul deviafi necesarunor asemeneacercetiri precum gi editorilor mei, cirora le sunt proftrnd recunoscitor.

,Ce norocoqi sunt conducitorii fiindci oarnenii nu gindesC'

AdolfHitler

CUPRINS

Capitolul l. Originile controlului

Capitolul 2. Inumanitatesub mascaperfec1iunii ' ".9

Capitolul3. indobitocireaprin invillmAnt

7

'

'

18

 

'

"

"27

 

30

44

Capitolul4.

Institutul Tavistock

Capitolul5.

Inoculareaideologiei

Capitolul6. Pervertireasexualitilii

Capitolul 7. CIA gicontrolulfiinlei umane 53

Capitolul8. Estabrooksgicandidatulmanciurjan

Capitolul 9. Camerade groazda doctorului Cameron

.'

 

68

85

"

89

100

109

112

.-

12L

124

128

135

142

146

Capitolul

10.Implanturileelectronice 9i Dr. Delgado

Capitolul

ll.

Devenindun robot

Capitolul 12. |ollyWest giCentrul pentrucombatereaviolenlei

Capitolul

13.Legaturiocu1te

Capitolul

14.Consolidareacontro1u1ui

Capitolul

15.Rizboiui de gherili contra minlii

Capitolul

I 6. EmancipareaAmericii: ProiectulMonarch

Capitolul

17.ClaudiaMui1en

Capitolul

18.BriceTy1or

Capitolul

19. KatherineSullivan

Capitolul 20. EvaluarearelatarilordespreMonarch

Capitolul2l. Ascunderea abu2uriIor

Capitolul22. Controlul electronical Ininfii

Capitolul23.

Capitolul24.

Capitolul 25. Planul Persinger Capitolul26. Rizboiul din domeniul paranormal

Capitolul 27. Conectareaelectronicl a oamenilor Capitolul23. TehnologiaDreamscape Capitolul 29. O lume cu un singur creier

'

'

inchisoareamin[ii Rizboiul electromagnetic

158

164

167

186

192

196

199

207

218

226

EPILOG

23s

Publicalii

-.

237

CAPITOLUL 1 Originile controlului

Agenlii

eiitelor mondiale

omenirii.

un rizboi

impotriva

sunt de mult

Licomia

timp

angajali intr-

este principala motiva{ie

a acestui razboi, o li.comie care cuprinde intreaga planetd gi toli

locuitorii

li.comie. Estevorba despreprincipiul manipulirii maselor,care are

ca si scop final, controlul fieclrui aspectal vielii - inclusiv alterarea

percep!ieiomului asuprarealitalii inconjuratoare si asupralui insuqi.

Deqi clorin{a de a controla estecunoscuti inci din zorii istoriei umanitilii, se poate vorbi despre un focar important emergent in

Germania celei de-a doua jumitlli a secolului XIX. Pe mlsuri ce

aceasti tari sedezvolta tot

gi militar, devenind cea mai mare putere a Europei, se desfhgura

simultan gi o revolutie in gdndireafilosofici gi gtiinfificn germani, o

revolulie carein mod paradoxalseva raspdndiIanivel global cauzdnd

schimbdri tehnologice pozitive, dar gi coruperea a nenumS.rate

generatii.Conform uneia dintre surselenoastre:

ei; dar recent s-a ndscut o filosofie care si justifice aceasti

mai mult din punct de vedereindustrial

la statutul

de putere mondiali

s-a dovedit a fi o mare presiune asupra viefii publice precum si

asupra caracterului populafiei Germaniei. Rispindirea filosofiei

materialiste era generalizati in intreaga lume la data respectivi, iar

dorinta de putere nu se limita doar la granila Germaniei, efectul

ei coroziv fiind extrem de puternic mai alesintr-o !ard. care nu era

obiqnuit[ cu puterea".'

efect al acesteitransformiri, a acestei ,,idolatrii a puterii",

a fost o transformare negativa a psihologiei gi a gtiinlelor inrudite

cu aceasta.SpresfArgitulsecolului al XIX-lea, paradigmeleumaniste

sunt inlocuite cu o filosofie gtiin{ifici care estefolosita nu pentru o inlelegereprofundd a omului, ci pentru a justifica un nou feudalism

9i a seconstitui intr-un mijloc efectivde control.

lnclinarea psihologiei citre materialism a fost inlesniti in mare

,,Trecerea brusci de la o reiativi. slabiciune politicl

gi de la insecuritate economici ia prosperitate

Un

8

Clontrolul mqselor

parte de opera psihologului german Wilhelm Maximilian Wundt.

Wundt era profesor de filosofie la Universitatea din Leipzig. in

1875 a pus bazele primului laborator de psihologie, ac{iune care

ptni la urmd aveasi rlstoarne orientarea umanistd a psihologiei.

E interesantci existi dovezi care atestl faptul ci bunicul lui Wundt

fhceaparte din societateasecreti a Iluminafilor, fiind astfel foarte

plauzibil ca gi herr profesor sdfaci parte din acestgrup.

lA[rndt, a respins-categoric nodiulea--ca qmulare*un suflet fi o q_ellr-nfgllqpf,s-fq,1rdn.Dincolo de aspectui fizic careil deosebeade

restulviguitoarelorplanetei,el consideraci omul nu estealtcevadecit un animal. Acesteidei impartagite de Wundt, se datorau influenlei deosebite a puternicului gurerr]1lgqlglelCt din gdndirea germanl,

carea inceput cu Schopenhauerin prima partea secoluluiXIX, fiind

ulterior exaltat de ci,tre Karl IVIarx.UrmAnd aceasti linie de gAndire,

o perspectivi in psihologie care a devenit cunoscuti sub numele de

structuralism,Wundt a pretins ca toate cercetirile psihologice si se ba-e-e strict pe studiul reactiilor gi funcliondrii corpului. Adevirul

despre om, sustinea Wundt, poate fi stabilit dgal_pgn_lqiiloace rUggallisigle:misurare, analiz6,gi diseclia corpului. Dupi ce Wundt

a infuzat gtiinlele psihologice qq_abordareasa materialisti, mulli

oameni de gtiinfi gi o mare parte a membrilor claseiconducitoare,

trateze fiinfele umane ca

au-aiggt-ruI94dLce-surlr-indreE4liti-s5.

de carne, gi ca un plan general de acliune chiar au

inceput si faci acestlucru. Doctrina psihologici a materialismului s-a rispAndit rapid cu

ajutorul a cel pulin d.SUazCel_sjJatru.delaboratoare create de cdtre studengiilui wundt, intre anii 1883gi 1893.Existau mai mulli acolili ai sii care intoxicau cu ac domenii cp11gxq precum4liinfele

edlrealiarBJe. Paradigma

gindirea_celor mai mulli psihologi,

influen[i carei-au urmat in secolul XX.2

pe niqte bucili

materialista a lui Wundt

va infec_taqp_gi

psihiatri, educatori gi ,oJoiogi

\l4rl

dintre cei care au urmat

linia trasatd de_eitre Wundt a fiost

" "-i

tu.t

o serie de cerceti,ri in

principar c6inipentru faimos, pavlov hri.nea

lusul Ivar-rPgtrovici Eavrov. pavrov

d-onngn:lgllsrciJor de-conrror, utirizdnd in

acestestudii' In experimentul d.eveni, d;

un ciine, simultan sunAndun clopolel.Dupi multe repetiri, se puteastimula salivaliadoar prin stimulul auditiv al clopogelului. Alte experimenteefectuatedecitre Pavlovimplicaurecompensarea cdinilor cu mAngdierisau pedepsireaacestoraprin provocarea durerii. Folosind acestgen de abordiri, Pavlova dezvoltattgoria s,aiesprqreflexelecondilionate.El a demonstratc6 animalelesunt motivate prin modelede rS.spunsuricondilionate,gi ci aceasti condilionarep4.1[jgdusa_in msd 3r1rfi qial. Rezultatelelui Pavlov

nu au trecut neobservatede cltre iqgl4sr_tt-sasialico_4lelnlq_delticu

acesta,nici de cdtrec-dce_aye4rsi

Note:

ii urmeze.

l.

N,,Grmany-History Since 1850'l EncyclopediaAmericana. New York:

AmericanaCorporatiom,1963.

2.

Lionni Paolo.TheLeipzigConnection.Sheridan,Oregon: Delphian Press, i988;,Grmany-HistorySince1850";Wood,Samuel 9i EllenGreen.TheWorld of Psychology,a treia edilie, www.prentincehall.calwood; Weiten, Wayne. ,,A new Sineceis Born: The Contributions of Wundt and Hall'i Psychology:

Themesand Vaiations.Atreiaedi1e,http://psychology.wadworth.com/book

CAPITOLUL

2

Inumanitate

sub masca perfecf iunii

O laturi a manipuladi-ern€tridi,dezavuati odata cu trecerea

timpului, este filosofia gi tehnica :ggeniei(N. tr. ,,teorie care preconizeazd,ameliorareapopula{iilor umaneprin misuri genetice; alegereapirinlilor, sterilizarea,interzicereaprocredriietc.,folositl de rasigtigi fascigticu scopulde a creagi viefui pe pamant,doaro rasapuri de oameni").Aceastaesteincercareade a ,,perfectiona" omul prin mijloace genetice:incrucigareselectivi, sterilizare, manipulareamaterialuluibiologic,gichiarucidereacelorconsiderati necorespunzitori. Studiuleugenieiigi are originile in Germania,undevain cea de-adouajumitate a secoluluiXIX, fiind alimentatdepreocupirile

10

Controlul maselor

r4rssef ii e!!9_to_Lkish privind pu{tatqa rasialdarian6. Rudolf Virchow, patolog gi politician, a iniliat in l87i un recensimant al etniilor, lqqiillld--c,? majoritatea germanilor provin dintr-o descendenti purl, nordici. Rezultatele studiilor sale nu au confirmat aceasti

teorie.

populaliei germane decizute.l Popularitatea teoriilor

Anglia, prin munca lui BEI_eis-_Galton, ve4$or,al lui QhafIeEDariuin.

in

Greenwood,

de la Universitatea Cornell, a considerat-o ,,o dare de seami, total

imparliaii, privind aristocratia ereditari, care a devenit primul

document modern al migcdrii eugenicecontefilporandi Qqlto_n a fost

cel

in

noastre, argumentdnd pentru prevaienta

caracteristicilor innascute asupra abilitililor

era de parere ci

sglectivi * =: si extermina_rgac,elqr ngpolrivlli.

moment dat ci doregte ca e.ggeniasd 4."lli ,ggUglg,viltorului'1 in perioada urmitoare, cu ajutorul demersurilor precum lrglectul

G.-eao4plqr Uman,care

speranlalui pare cd incepesI seconcretizeze.

Conform

lui

Virchow

s*o-lgiiqe,r,4inceperea nordicizi.rii

mai

rnult

in

eugenice a crescllt tot

1869, Galton a publicat cartea Hereditary Genius (N.tr Geniul

ereditar), pe care profesorul de antropologie Darydd

care a lansat dezbalejea-janAlgq!ve$usdohAndit'l care continui

forfa

gi in

timpurile

dobAndite. Qaltptr-

rasa uman5, pa3te fi imbunitiliti plin incruci$are

Gaiton a afirmat la un

igi propune descifrarea intregului ADN,

Teoriile lui

Galton au fost parlial

influentate de cercetarea

arborelui genealogic al familiilor nobiie din Anglia. El a observat

ci persoanelepline de successunt inrud.ite (o teorie aristocratici

a inteligenlei). Pe baza acesteiconvingeri, a agezatdin punct de

vedereteoretic, aristocralia pe un piedestalgenetic,pledAnd pentrL

o

societatestratificati, sauun sistemal castelor; at6t in r\nglia, cAtsi

la

nivel global. insigi originea numelui acestei teorii tradeazi orientarea sa.

Galton a derivat cuvAntul e_Eggltcdin termenul grecesc

ceeace inseamni .ncg! blne'l Aceastd ridicare

privilegiate, a fost unul din principaiele lxotive pentru care

eugenia a gisit un suport

erau justificate

substan{ial din partea aristocrafilor, atdt

a celor din Europa cit gi a celor din America. Astfel

desconsiderarea gi parazitareamajoritilii oamenilor (a maselor) care

,,eupenes,, in slavi u .1"ir"1.,,

11

le erau,in opinia lot inferioaregi nimic altcevadecdto turmi de

Jim Keith

animale.2

- il-e!Cl-1904

au fost infiinfate, la Colegiul Universitifii din

Londra,catedreledeEugenie 9i Eugeniein societate.i"-?"U! L29 u fostfondatLaboratorulGaltonpentru studiulnafionalal eugeniei. i! aAUl-l905. in SUA-.Eas-\iliaSo-ekefelcr-qi--Q-ql4e€lq au infi inlat Oficiulinregistrlrilor EugeneticeIaColdSpringsHarbor,NewYork, undegiin prezentqgstudj34_ig_qgntingalggeqetica(nimeni n-q.mai indrizne-ge qi ii qp-ir1-igltgenie),

Congres Internalional

de Eugenie, Ia Universitatea din Londra, prezidat de rectorul

erg 91[ql t_"t_ Qbellg! -P4 rw!n. {icg -

universiti1ii,

* igjlul_

,:-

19f2 s-a desfhguratprimul

. ulg,ilt t iftple1ci"

p-r-e$edinliai congresuluierau:Primul lord al amiralitilii, \l{!ryJ-qn

ebgrchill M. vorr Gruber (profesorde igieni la Universitateadin Munchen),Qr. Alfred Ploetz(pregedinteal Societdliiinternalionale pentru igiena rasiali), C-harlesW. Eliot (preqedinteonorific al Universitilii Harvard), gi inventatorul telefonului, A-lexander GrahamBell.

- Al doileaCongresInternalionalde Eugenies-a desfhguratin 1921,sponsorizatde Secretarulamericanpentru comer!,I-I.484 Hqg,r-gr gi de rectorul Universitilii Clark, al Colegiului Smith 9i al InstitutuluiCarnegie.Alli suslinitori ai eugenieiin aceaperioadl - carevor fi prezenliulterior pescenacontrolului maselor - includeau mulli membrii ai Societilii Americanede Est,in specialfamiliile DullesgiHarriman. Otn tg07panein 1960.maimult de i00.000persoaneaufost sterilizate eugenetic igpcitel-Q*dg {aledhluA. Este puli n probabiI caacliunileeugeneticealnazigtilor,si fi fostposibilein lipsateoriilor eugeniei.Acesteteorii au fost popularizatede citre savan{iiqi mass media britanici, gi finanfatede intereseleamericanesi britanice. Acliunilebrutalealenazigtilor,efectuatein laboratoareledecercetare 9i lagdrelede concentrarein cel de-aldoilearizboi tnondial,s-au soldatcuvictimeevaluatela sutedemii deoameni.a

.- Sllrdiile--elgqlel!1qe-g-e-rnuneau fost organizate 9i finanfate

bancarde citre Fundalia&-oskefeller gipar

in_4us-triegipoliticl.AcegtiaauacordatbursesubstanlialeInstitutului

rii-Lo-rdi-q-me-dicinA,

Controlul maselor

dePsihiatrieKaizerwilherm precumsiInstitutuluideAntroporogie, Eugenieqi Ereditatedin Munchen.Acestadin urmd a fostcondus de citre psihiatrul fascistelvelianErnst Rudin in subordinea cul se aflau Otmar Verschuergi Franz J. Kallmann.Ig_!93-2. E.nrt

Rudin a fost numit

Fiaanlarcacercetdrilor din

e,aue.Roekefe IIer i:rG erman_ia,dq

12

pregedinte al

Federatieimondialea eugeniei.

domeniul eugenieiq fqqt-Cpqtdt_4_de

_alungul . a"t a " -J-Aoruu}[o

i

rdzboiulnu ar trebuisi fieun

eugenieKaizerwilhelm

Bohlen und

Jagrqs

-r!-ondial,fiind invocatargumentul ci

impediment pentruqq$et4rea- Stirntr6S4.

Studiiie din cadrulInstituturui pentru

au fost

Hatbach, qeful

L'_o--qb'din familiade

peruurr--ergt

finantate inrlral de -c_atreGustevlqslpn von

trustului de armament rcrr'rpp,-gi de citre

partenerr de

Acestia au

bancheri Kuhn-Loeb. Rtrde]elui Loeb,fam,ia

afaceri ai rui wilriam Rockefelr.er in

facilitat [.rru."u

in afaceri a unor

din SUA; de asemene" pur"*r.

&_!gq&_ul!qry

membrii ai familiei Harriman

implicali in domeniul eugeniei.s

Deginu

secunoscpreamultedespreceeaces_apetrecut in acea

laboratoarele germane in

domeniulqgilrahdgimental si

perioadl in

qpahriierglqrtdui, existi totugiuneleindicii-

ig_igg3 a fost arsi_elidirea

olandezul

Reichstagului german. Conform

i4ari'us

+up ispigitor, un pacient

Van der Lubbe, a fosr

binecunoscutei stratageme de_ a gasi*

d-ezechilibrat rlental,

arestatgi acuzatpentru

il caracterizau pe Vander Lubbeca fiind o

aceastiincendiere. Rapoartele prin*rrr

y".:l^u,

in

.ur",ouguboi*

rlvehicula,d;;

;;.P;':ilffi ::::tilil:

Insi

rispunzand cugreuint

trib_snat, Vander luUfe pefeq,cu:slut_alr_ftLr;;l;;.r*

In ceade_apatruzeci. gi.doua

zi a procesului, Van

" uUiia.

a manifestat brusc o schimbare

;::H?,tT,l!;;H?-+:*:tt

van der Lubbe " fl-::t"'u:

ulterioare au

Reichstagul. Nu este

der Lubbe

,;

A 1".;;;,;#

eqelle-"!,."Iau Apoiacerutsi

in apatie'

brusc

qiapoi executat. Evenimentele

ltlzistii au fost cei care au incend.iat

revelat itl:"t-d"-nat

procedee-de,par",eu#IJ:,::x*:::::n:ff

":o^Ii:u

":*r"#

.IimKeith

13

tot agacum

urmdtoare.6

Dupd ce Hitler a preluat controlul in Germania,structura organizalionalialui Rudinafostincorporati,ajungandastfelsi faci

partedin

s-apetrecutgi cu numerogi lapi ispasitori,in perioada

mecanismulmaginiipoliticenaziste. Rg4i"

a fost numit

; eful g qcjclallr naziote_{e,lgEg4_IlrqEIA.EI gi echipa lui sau aliturat

O-peraLiuniiEreditatea-prezidafa de Himglgr,

instituieinfameleleginazistealesterilizirii.

grup care aveas[

Unul dintreangajaliilui Rudinafostlo-se_fMcngele,cunoscutgi ca,,ingerulmor{ii'] careadevenitcomandantmedicallaAuschwitz, unde a efectuataceleingrozitoareexperimenteinumane asupra prizonierilor. ip_1-9_!6,a apdrut programul care a precedat faimoasa

operafiSn_e

Institutul de psihiatrie din statul New york, fgndat_,-dccsgsdiul lqprymjl Masonerieide Rit n. Institutul era supervizatde ci.tre Dr. NoIan D.C. Lewis, repre_zen!ant\d_qp-g14!iygl _masoneriei pentru cercetirile despredemenliapraecox(l.l.tr.schizofreniade

mai tdrziu). Programula fost condusde citre winfred overhulser, un francmasonimportant, gi supervizatde citre spitalul sfdnta

Elisabetadin washington,D.c., undeaveausdsedesfhqoaremulte din experimenteledecontrol al minlii aleCIA. i!-!943, Overhulsera

devenitpresedintele comitetului

dintre pl1g1glg_progfgmg, pg{fq*g$rAlUl $ingr

agenfiileamericanedeinforma[ii.

ClAde

contp! al minqii MKULTRA, lansat de ci.rre

OSSpenqq_opelu! Adefalql_ui",unul

instituit de citre

in anul 1936,asistentullui Ernst Rudin,Dr. FranzKallmann,

dupi cea

emigratin SUA,ulde_g&:4at Departamentulde Genetici Medicala

al Institutuluide Psihiatrieal statuluiNew york, fiind de asemenea

fostdemascatin Germaniacafiind pgjumdtate evreg,a

fi!an1a1,{9 S4_ftq membri Ritului Scolian.

in prefala studiului si,u despreschizofrenie,finanlat de ci.tre francmasoni, Kallmanscriacaceiafectalide aceastd.boali erau ,,o

sursadin caleproveneaumulli criminali neadaptagi

joasi speli. Cliar gi cei mai devotaliidealurilorde libertate

de ceamai

ar

I urai--{e-ri-qi!ldaci acegtianu 4r,n0ai_exista'lin continuare acefr

adiuga: ,,Am rezervecu privire la necesitateaunor programe

*'

14

Controlul maselor

eugenice diferite pentru stateledemocratice gi cele fasciste

eltsli

democratic si unu,ldintr-qn stattotalitar'li

N!,

diferenle biologice sau sociologice intre

un

schi-zofrenic

'

cel de-al doilea razboi mondial, Otmar Vershuer _ cel

carea furnizat fondurile necesarepentru experimentelelui Mengele

la Auschwitz, a fost angajat de citre Biroul de Studiu ar Ereditatii

Dupi

Uma1g.fod+

de sltre-Ror\gfeligain Darlemarc_a.iui n,,ain,

.- vershuer gi Kallmann au participat rafond.areaSocietd{iiAmericane

de Genetici Umana, care estein continuare activi

alesdirector al acesteiorganizalii, pozilie pe care a ocupat_opini

in 1965.SocietateaAmericani de Geneticr umana e51eprinciparul

responsabil pentru actualul proiect de 3_qiliar4e

Kallmann a fost

d_"_ dqlqii_d"fruirr,t

Proipplu!_G^plquttlyi,flman - cu sediul la Cold Springs Harbour,

centru istoric al studiului american al eugeniei,careocupi in prezent atenlia massmediei.

Meritianalizati.reia(iadintreps{liCt_f

i.a_bI4qg_ic,1g1_euge.rr-ie.

Corpul principal de controi in domeniul psihiatrieil"-arrgriu

Asocia{ia Nalionaii Britanica pentru Sinitate Mentali

infiin{atd i1t7944,gi condusi inilial de citre Montagu Norman, care

grup

se intxlnea ini(ial la regedinla lui Norman, situati. in Londra, unde

acestagiministrul

in anii 30 pentru a pgne Il calefinanlarea lui Hitlqr.

(Nefr4FI), "rt"

era instabil psihic, antgrigJ conducd.nd banca Angliei. Acest

nazistal economiei Hjalmar schachtseintdlniserr

NAMH

reprezinti o redenumire gicosmetizare

necesaripentru

relaliile cu publicul, a consiriurui Nalional de Igieni Me'ture, urru

dintre primele organizatii care a suslinut energic programele de

adeplii

germani ai eugeniei,inainte decelde-aldoilea rrzboi mondial. putem

observa cd aglusful_i_aglltg! !fite!i. -{e psihjqlrie

{gscinde direct

eugenie la nivel mondial, grup care a colaborat amplu cu

dtl, rylit\{4le slts-rioarededrc_4t-e_esgqql%la fd

;;;

maioritatea

oamenilor politici din SUA, formatori de opinie in

din familii caresemanifestauactiv in favoarea eugeniei.

lara lor, provin

- in 1948,NAMH

gi-aunit forlele cu ONU si

colaborare indelungatd

Institutul Thvistock, intre psihiatrii gi

organizat

un

institut rezultat dintr-o

agenliile britanice de spionaj. NAMH si Tavistock au

congres Internafional al senetetiiMentale,la Minrsterur Sa"natatii ai'

Jim Kefth

Londra.Aici afostinfiinlati Federa{iaMondiaidaSinitilii Mentale, cu scopulde a coordonaopera{iunilein domeniulpsihologiei, la nivel mondial.Ca pregedinteal Federa(ieiMondialea fost ales generaluldebrigadl Dr. ]ohn RawlingsReese,careeradeasemenea qi conducatorulInstitutului Thvistock.Co-pre;edinteera Frank Fremont-Smith,ofilerul medicalgefal Fundati"i Vqgy,_g fgq{g1ig careulterioraveasi fie principalasursa-definan(are-a programului CI4_desontrolalminlii, MKULTRA. PrintrevigepregedintiiNAMH se numirau psihiatrul gi activistul pro-eugeniede la Institutul Tavistock,profesorulCyril Burt; Dr. Hugh Crichton-Miller,unul dintrefondatoriiTavistock;SirDavid Henderson,psihiatrugiautol allucrlrii Ps7chiatryandRaceBettermenf(Psihiatriagiimbunitllirea rasei); Lord Thomas |eeves Horder,preEedinteleSocietSliipentru EugenieaMarii Britanii Ei aAsocialieipentruPlanificareaFamiliali; psihiatrul suslinitor al nazismului,Carl G. fung, care a fost gi psihologulfamiliei Dulles; Dr. Winfred Overhulser,reprezentant a! \_4,aqoqgggi de Rit Scqliangi Dr. Alfred Frank Tredgold,ce ficea parte din Comitetul pentru Sterilizaredin cadrul Ministerului Snnitdliidin Anglia. DeEiorganizaliile 9i activigtiicepromovaueugenias-aumascal bine dupi infrAngerealui Hitler, miasmalagirelor de concentrare plutea inci asupra subiectului. Aceleagiprograme ce linteau elim14arq4-jndiv?ilqr_iqferiqry_4q-g-o_ntinuat,cu aceleagipersoane

in funclie sau cu succesorii lor. {ctiyfual-in, -bAo-urilq-faruiliei

i5

AgkfellerfLrua,

Socie-tat-@+erltnr-StudiulBiologieiSociale.s Degiau fost linute secretfali de cAiniide pazi ai mijloacelor celemai influenteale massmedia,p;ogrgmele-de eugenienu au fostniciodati aqg!4te,programelede sterilizarefhrdconsimllmdnt fiind aplicategi in prezentin multe ![ri. Doar recenta iegit la iveali informa{iaci programelede sterilizarea celor considerati necorespunzitoridin punctdevederegeneticesaucomportamental 1u contilujlt s-a_g{9tein Seandjlavja gi-in Fra{a pala !n anii )!f!, In acelagitimp, iUtir-ilehmiia.treia aucontinuatsafieimplementate programemasivgde sterilizare$.ri consim limAnt.

Societ-atea pJntm Eugenies-a metamorfozatin

Practicareaeugenieia continuatgi in Australia,unde pesteo

16

Controlulmaselor

rpie {e femejcu ,,dizabilitili mentale"au fost sterilizateincepdnd c-uanul 199L.Comisiapentru DrepturileOmului 9i Oportuniti(i Egalea descoperitcnagfostef-egtuate1043deopera{iide sterilizare dintrecareds4r_Lzaufostaprobatede un tribunal,conformlegilor Australiei.Esteposibilcanumirul acestoropera{iisi fi fostdef4pt

de,,c6tevaorj'lmaimare,deoareceaufostinregistratedoaroperatiile

careaufostefectuateprin intermediulcaselordeasiguriri. e

l2l-!,judecdtorul Curlii Federale,GerhardGesella estimat ce-irdeeqtsll ultimilsr aqi",intre i00.000 ;i 150000 de,,persoane

g1 v,e_qltLqi_gqizute_4uf_o,st,sterilizatein cadrul unor programe cu

fi4anlarefederaliin SUA.Gesella declaratci ,,un numlr indefinit"

de persoanesterilizateau fost ,,constrAnseilegal" si

sterilizarea.ro

*

jl

accepte

'

- Unul dintre primelegrupuri linti alesterilizirii in

SUAa fost

populatla nativi

Evanoff,intr-un articol intitulat ,,Dreptulla reproducere ;i sdnatatea

Ialoculdemunca".Perqnsamb[qcelpU_U25%dintrefemeilenative

aqlericane.Conform cu cele spuse de Ruthan

aflatela vdrstaprocreirii au fost sterilizate,degipopulafiatotali a indienilorestemai mici de un milion. Rapoarterecenteestimeaza

ci

{e 80o/o.'r

O justificaredesinvocatipentrupracticareacurenti a eugeniei esteeli4inarea violenlei din societate.La ora actuala,milioane de dolari sunt alocali pentru cgr-=c"e!C% -mod3litdlilor de control aJigl-e-qlgiprin-glUloacegenetice.in 1992,un raport comun a fost redactatde citre AcademiaNalionali de $tiin{d impreuni cu ConsiliulNalionalde Cercetare,intitulat ,,intelegereagi prevenirea violen{ei".Printreinstituliilecareaufinantatacestraportsenumiri. Centrulpentru ControlulBolilor,Departamentulde ]ustifieal SUA

giFundaliaNafionali de $tiinin. Acestraport 1eqg_!q4ndicatrebuie efectuatemai multe studii asupra,,factorilorgenetici 9i biologici implicali in infracliunile violente",sjsgfnqd de asemenea ci. rata maimareacriminalitilii in rdndulbirbagilordeculoare sedatoreazi uneipredispozigiigenetice. t2 $i in Anglla existi preocupiri similare.Recent, Ministerul Sinntllii a demaratcercetirilepentrustudiulunei aga-zise ,,genea

procentulde sterilizarein cazultribului Cheyennede nord,este

Jim Keith

17

delicvenlei"numiti ,,Fragil X'l ConformpublicalieiLondonSunday

Times,st

FragilX, carecauzeazio lipsi a proteinelorin creier,degenerdnd intr-un comportamentantisocial.Oficialii din domeniul sinitilii pldnuiescinitiereaunor cercetlriin mas-a extinsepentrucafemeile caredelin aceastigeni si fig-Ayedizate.$iconvjNgli ayerlezq, '3

gl1r_CidCry-ceuna din 259de femei deline genaproblemi

Note:

1. Hillel and Henry.Of PureBlood.New York:PocketBooks,1997

2. Tweedy, Michael, "Francis Galton: The Man and his Science,"Universitl

of Calgary Course Notes;Reilly, Phillip R. 'A Look Back at Eugenicsi' The GeneLetter, Volume i, issue3, at www.geneietter.org/;Lapon, Lenny.Mass Murderers in White Coats (From Harvard to Buchenwald:A Chronologyof Phychiatry and Eugenics);Kuhl, Stefan. The Nazi Connection-Eugenics, American Racism, and German National Sociaiism. New York: Oxford

UniversityPress,1994

3. Chaitkin,Anton, "British Psychiatry:From Eugenicsto Assassinationl'E/R,

octombrie7,1994.

^ Lapon

5. Chaitkin

6. Meerloo, Joost A.M. TheRapeof theMind: ThePsychologyof ThoughtControl, Menticide,and Brainwashing.New York:World PublishingCompany,1956

7.

8. Chaitkin; Reisman,Pbd., Judith A. Kinsey: Crimes and Consequences. Arlington,Virginia:TheInstitutefor MediaEducation,Inc.,1998;"Editorid:

Ernst rudin, 1874-1952:'American Iournal of Medical Genetics,volumul 67, numirul 4; Chaitkin, Anton, "Population Control, Nazis, and the U.N.!"

9. "More Than i,000 OZ Girls/Young Women Illegally Sterilized" by Michael

Chaitkin

Perry,decembrie15,1997,Reutersnewsservice

10. Mehler, Barry, "In GenesWe Trust: When ScienceBows to Racism,"Center

for the Study ofPsychology,ThePublicEye,martie 1995

Evanoff, Ruthann, "Reproductive Rights sna Occupational Healthi' revista WIN, fragment nedatat "Recent FDA Decision Highlights Ethical Issues in Drug ResearchOn Childrenl' PeterR. Breggin,M.D., fragmentneatribuit

il.

t2.

t3.

Neill, Patricia, "Mass Testing for parascope.com/main.htm

'Delinquency'

Gene,"Parascope,la www.

Jim Keith

19

CAPITOLUL 3 indobitocirea prin invifimint

A existat un asa-numit ,,bau-bau" ideologic care a subminat

educatia americand in primii ani ai secolului XX, avindu-l ca lider

al migcarii pe Daniel Coit Gilman, primul pregedinteal Universiti{ii

]ohns Hopkins

Universitateadin Berlin intre 1854 gi 1855, in perioada cdnd a

predat acolo si Wilhelm Wundt. D3p3 Gi]Aar], viziunea materialista q_lpi Wundt as-Up,ramin{iifi sufletuh'i - chiar a lipsei acestuia - va domlna gAndireacelor mai influenti pedagogiamqqlaqt. Bezultatui

a fost ci imediat dupi. aceea,cjgli

cgjgggll_de

a studiat la

si al Institutului

Carnegie. Gilman

au fost conSideralica semlnind

laborator, buni de pugi in acvarii de studiu, caracterul

lor fiind modelat dupi bunul plac al ,,educatorilor"totalitariqti.

Gdndirea lui Gilman a mai fost influenli

de inci

o ramurd a

filosofiei germane: acesta era_membru i{r socie_tatea _skLtll6 Bones. Skull& p_ones esteosocie_!a!gqculti, carerealizeazl.periodic ritualuri, avAndu-gisediul la Universitatea Yale,gi care a fost denumitd ,,cea

mai puternica organizatiedin SUA1 Pareincredibil, dar esteposibil ca Skull & Bones si fie o faladi

a celeimai ascunsedintre organizaliile secrete,glanU_meIlurninatii.

Organizafia germani

carta dupa care se ghideazi, a apirut la un an dupa ce grupul lui

Adam Weishaupt a fost alungat din Bavaria, Ei, mai mult, una din

inscripfiile

de la Yale este aproape identic formulatl

cartea Dovezi ale conspira{ieit,o lucrare timpurie care condamna actiunile Iluminalilor, scrisdde Robison.La fel qa IlUmilati!, iniliafii

Skull & Bones se referi la grupul lor ca fiind ,,Ordinuli' (p.oof, of Conspiracy).

de

la

care Skull

&

Bones a imprumutat

aflati

in

sanctum sanctorum al membrilor

soiietntii

cu o ceremonie citata in

De la infiin{area sa,aproximativ 2500_Berla_4ne au fost admise

grup de

i.nace4q!4 glupare secreti, condusi de la centru de un mic

familii apar{indnd Organizaliei de Est. printre acestea se numari

familiile all;n, Bundy, Gilman, perkins, Wadsworth, phelps

Au fost incluse apoi gi arte familii care s-au imbogifit

9i

LoJ.

in secolele

XVIII gi XIX, printre care llargiman, Davison,Rockefeller,Payne,

Pillsbury ;i Weyerhauser.Mai existi gi u.r1-altreileagrgp - carenu

faceparte din organizalie - 9i careacfioneazicgj4,tgggdlqr intre Skull& Bones Ei cercurilefinanciarelondoneze.Acestgrup include

familiile {arb-g1g, Sqhiff, Guggenheim qiMeyer.

Firi

indoiali cea mai mare influenfl exercitati de Skull &

Bonesasupralumii se realizeazipfiq-i-ntcrmediulpoliticii. De la i_nqgpulqlseqolqluucaru0LAmedttja fostpreluatddecitre membrii impgrtaqJiai ordinului, membrii ai familiilor Harriman, Bundy, Taft,Stimson,Bushgi altele,caredelin acumcontrolul asupraei. Totuqi,nu va recomandsi vi faceliiluzii in speranlaci massmedia aservitdputeriivafacelargcunoscuteacestelucruri. Conform datelorwemii, membrii Skull & Bonesau preluat conducereaUniversitilii YalespresfirgitulsecoluluiXVIII in timp ceDanielCoit Gilmanpredaacolo,iar de atuncisepoateconstata c4.lgl!-raglglii-UniversitdgiiYalesunt fie membrii ai ordinului, fie apropialiai acestora. UniversitateaYaleimpreuni cu Skull & Bonesau furnizat din pI i n recru! i pel! I u sglyi-ciile ag_eggill,o1 ary_erlecLg de-securitate j n sadn1-l_CfA existdndchiar un club al membrilor acesteisocietili secrete,conform Buletinuluipentru informaredeschisi.Termenul ,,spook - fantom6",jargon al CIA insemnAndspion.Ini{ial era de fapto expresiefolositi la Yalepentruadesemnaun membrual unei societitisecretedin campus.2 Dupi cea devenitrectorulUniversitifii Johns Hopkins,Daniel Coit Gilman a angajatun alt specialistformat deWundt, care,deloc intimplator,eragi membrual Skull& Bones.EstevorbadespreG. StanleyHall, carea preluatconducerealaboratoruluide psihologie al universitilii.De asemeneaacestaa fondatgiAsocia{iaAmericani de Psihologieqi jurnalul Americande Psihologieqi q ildrum4t cq{Leg_F1&b!-D-er{ey-p€dagsgpromotor-a.lNoii Ordini Mondiale gimembrq_al fniScari! qcrallg!9FabiSq.

Dewey,careadevenitulteriorcelmaiinfluentprofesoralacestui secol,a studiatde asemeneacu GeorgeSylvesterMorris, filosofde orientarehegeliani careigi luasedoctoratulla Universitateadin Berlincu aceeagiprofesoricagiGilman D_Syg"ufostprlqlre primii

Controlul nzaselor

20

care au promovat S-e{a ca Pe un mecanism pentru creareaunei

ordini mondiale socialiste gi ca pe un fbrum menit sl intireasci .c_qq_fuLm]lalea_mgsfle_r, nu un loc unde si se inve{e despre cei trei ,,R'( N.tr. citiRe, scrieRe 9i aRitmetica) Ltl-U29-, Dgfygy-adeclarat:

,,Copiicaregindesc individuai.sqic{glmoIrr4 unei societalicolective, careapareatunci cAndtoli indivizii sunt interdependenli'i Una din cauzelesuccesuluiinregistrat de sistemul de ,,educalie

progresivd' aLlui Dewey este sg9!jsey9*4_fnaU-tgf[a lui Rockefeller g.i-eamegie.Timp de multi ani, Dewey a fost pregedinteleonorific

), infiintati in 1857.Acest

al

grup a fost fondat ini{ial de un lobby al profesorilor, dar ulterior

s-a aliniat repede la portocaliul

ai ,,educatiei

progresive" - un termen care sunl foarte frurhos da-rc:.re ascqnde

dq fapt u\

*.-spllare

secolului NEA

p{g!!irea. n.a4selglcu* gcopul _t_q4nsformirii acestora intr-o

afig psiho-politic

modus operandi (N.tr. mod de operare) al tehnicilor

a creierului promovate de citre sovietici. Spre sfirgitul

acliona conform directivelor lui Dewey, sus{inAnd

unitate

.q4l_eb!9, conform viziunii socialisteFabienereferitoare Ia o lume unici. Il4gqpc!! aLl{_E4diq.l93a recunostea cd ,,Aceasti indulgenli libertini aflati deja pe calede dispariiie trebuie distrusi in totalitate, iar noi to!i, inclusiv,,proprietarii" trebuie si fim supusiunui control socialaccentuat'l

Aceasti viziune a unei lumi

unice persistl in continuare in

materialele curente ale NEA, in prezent fiind plasati in contextul

unei viziuni ,,liberale'i Grupul adopti mai nou urmltoarea declaratie

de intenlie in cadrul

foarte mult pentru a pregiti inimile gi minlile copiilor pentru

clgpg13lgx gl r$glggelg4glgbela

b:erful organizatiiior care vor

asigura @ trebuie sa se afle gcoala, profesorul

gi invllimintul organizat."l

Un alt student american al lui Wundt a fost fames McKeen

Cattell, care i-a fost gi asistent lui Wundt

1883-86.Cattell a fost profund influenlat de catre Francis Galton, fondatorul eugeniei. iq-1gqt, Cuttell a preluat departamentul de psihologie al Universitilii Columbia, gi gi-a petrecut restul vielii rispindind -doctritr. tri Wundt qi a euge-nieiprin intermediul a

revisteiNEA: ,,profesorul

poate ."*ffi

in Leipzig, intre anii

Jim Keilh

2l

nenumlraterevistegilucriri editategiscrisedeel.a Acegtia,impreuni cu alli malgrialigtide inspiraliewundtianlgi persoane in favo-are a gl-qbgljzerg.! nantate=,de Rqck feller, CarIIggre giallii care lrnlgau spreoprimarea $i inducry i

!g@Le,

Pl l pe carel-au urmat a culminat cu sjlualiade azia educalieiirt S_U,Llamjlla-fl,tuturor,in caremajoritateaabsolvenlilordeliceusJqt

persgAggna[ahete carenu sunt in staresl facl nimic altcevadecit si spuni doar,,da" lui BigBrothergiecranelorsaledeteleviziune. Din punctulde vedereal celorcevor sacontrolezesocietatea, existamulte avantajeale faptului ci populaliaestemenlinuti la un nivel ridicat de prostie,clci cu cdt o persoanaestemai pulin

inteligent[,cuatAtestemaisusceptibililacontrglulvenitdin exterior.

au remodelat complet educaqia-i1 SUA in secolul XX.

in_plgzg$,

unul dintre principaleleprogramecarese ocup[

cu slgj31gg_glglglglglp{q e_ducqliepoarti o diversitatede nume,

precumMasteryLearning (inva\areaefcienta),Educaliauniversald, CorpulcomunaI educalieisauEducaliaorientatdsprerezultat,care

sunt denumite genericGg"\_499(N.tr.

Acestelegi aufostlegiferatedecltre B_illClirtoqidg9;t

Ag*efeUCr auprodus !-q!9.{_e gertj pglrata e9ucat,ieicaresuslggau

Gja_ls-?Q00.PromovatedeAsociafiaNa{ionalda Educaliei,lucririle se referala programulGoais2000ca fiind ,,un plan educa{ional

d" @

gi terapia realitdliil' Astfel, sJglgl programului estepur 9i simplu

lelurile mileniului trei).

iutbeftii-!*i

bazat pe teoriile controlului

' in loc caeleviisi deprindiabilitetilegcolarepecarele doresc majoritateapirinlilor, Goals 2000 gi derivaliile sale pun accent

pe ,,abilita;ile de adaptarela viald",,,educafia vielii de familie" gi

,,gestiuneamediului". $uatd

sunt favorizatediversetendinle "cqdet"t. ,,de cooperare'linclusiv "t ilg@u gngjdgi caresapregiteascdterenulin favoareaeugenieiiqginte.a csp-ilslui,cum ar fi acceptareahomosexualitnliigia libertinismului, giavortulcaformi decontraceplie.

Unuldintreprogrameledin cadrulGoals2000careafostadoptat in 40 de statene poateoferi o idee privitor lg$gfqlfdgg4iCi" 4!Sg11c3neaqacum va arataaceastain scurt timp. Estevorbadespre

ir=l it timp ce

22

Controlttl maselor

- programul ,,parinfii ca profesori" (PAT), o denumire mult mai adecvatapentru acestafiind ,,profesorii caparin{i". Conform acestui

program, fieearuicopil i seasociazi u-nsgfugl9oual, dupi carepoate

fi urmirit

elevul acasdde minim opt ori pe an, pentru a verifica daci mlmica gi taticul ii dau lui junior tranchilizantele qi daci igi fac datoria de a-l

programa pe acestaca si devina un robo{ei cuminte.

O altaramuri a programului Goals2000este ,,Op;iunea Oregon"

care a fost adoptati la data de 5 decembrie 1994in unanimitate de voturi decitre cabinetulClinton gimembrii grupului decongresmeni din Oregon. Acestprogram a fost dezvoltat de administralia fogtilor

guvernatori ai statului Oregon, Mark Hatfiled gi Neil Goldschmidt, fiind redactat sub conducerea lui Neil Goldichmidt, Inernbru al

Cllntslgl Trllaterale. Printre cei care au suslinut acestplan senumiia

intreaga via1i, in timp ce un ,,educator parental" viziteazl,

@rs

Selafii-lxlerrrc,3L B-aner lt4gndje]e,ai

fundatieiCarnegie $i ai CorporalieiRAND.Unuldintrescopurile

principale ale Opliunii Oregon estetfanzilia lirri a copiilor din gcoli spreviitoarele locuri de munci, perioada de uceniciefiind asigurati de cltre marile corporalii.

Oregon stipuleazi ca to.ti

- O

alt5. prevedere a programului

copiii nisculi in acest stat si fie centralizati intr-o uriasi bazl de

date. Toli pirinlii care asteapti un copil trebuie s5.urmeze cursuri

de formare parentala.Dgg*cs

gopilu_lmgge_!4co_ala.profesorii gi

administratoriivotefectuuuiritJ.do-mirif l"-pro,*ltlet9l4r""

d4q[-familia estepotrivitl fentru a cre$te=c-op$fl. Familiile care

suntconsideratecafiind necorespunzitoare,saucaremanifesti.un

cgryrp_grtament,,negliienrprivjnddezvoltarea'lpotfidqstr-1r_qq-teQre

dlgpq{e_ apel iar copii trimigi la casa de-espii saula alte institutii aflatesubtutelastatglui.s

-- ConlucrAnd la realizareaplanurilor decplfrolsqcial,

probabil

cel mai distructiv curent in

este dlstribgifgl.F

medicament.,in speciii egf"t"-ttcjlR{atr,-*"i

curentpentrucopiiidin gcoliledin SUA.Ritalin,un stimulent foarte

periculos, genereazd.,conform Oficiului pentru Reglementarea Administrarii Medicamentelordin S.U.A. (DEA) fenomene de

cadrul instituliilor educationale

llqe- elevi. Aceste i"ioiite in mod

_ryg9i, a_medicaggl_t{of

Jim Keith

23

adiclie mai periculoasedecAtcocaina.Acestaproduce de asemenea,

o gami largi de efectesecundare,inclusiv greali, insomnie,.stoparea creEterii,ticuri nervoasegi potenliale leziuni pe creier.

- O estimare actuali a numirului copiilor drogali cu Ritalin esteintre trei gi cinci procente,adicl pestedoui milioane de coPii!

Deoarecemajoritateacopiilor cirora li seadministreazeRitalin sunt

b3.igi, se estimeaza ca intre tA{laplgegttc dintre elevii de sex

masculindin scoliledin S.U.A.intre virsta de gasegi PaisPrezeee 4ni sunt aduqila stadiul de legumi prin intoxicare cu Ritalin.

Acest medicament

este administrat

datoriti

unei P1ggPry

funclioniri proaste a creierului care ii face pe copii si fie

,,!iperkinetici" sau,,hiperactivi'1 in cele mai multe

a_f eg!g{tq[{e_g!ry_p19fesor!i,careinmajoritateacazurilornusunt

cazuri, -c!p!Lqg$t

calificali absolut deloc si puni un asemeneadiagnostic medical.

Principaleleproblemecares-epresupunecitrehuie sifie re-olvrte

cu ajutorul medicamentelor sunt clasifi cateca fiind .{entia-defi eitari

(ADD),

fapt, nu s-a dovedit nrSfgdate gq qce!te_4&g!!Cg existi s,i-altur-tdeva {gcilin imaginalia bolnava a a$a-zi$ilormedici gi sociologr,fiind in schimb o combinalie de probleme destul de comune la copii, incluzind incapacitateade concentrare, nervozitatea, neastAmpir, intreruperea celorlalli gi probleme disciplinare. De asemenea, Blt

s:a degqS$Ia!=fxiste.nlg-Weunei anom;ll ii cerebgdla sociate cu

4PD" pe-,r-ADF_D, degi s-a demonstrat 4pArilia unor

9i Atenlia deficitari datoratl

hiperactivititii

(ADHA).

in

tulburiri

de

funclionare a creierului, i@,

in relalie cugn-ele

caz-wide administrare indelungatS. a fr^.l"sului

Ritalin gi a at_or

r.

- Slrylg4ele pe care.ed

te

pot de fapt si nu aibl nimic de-a facecu defectecongenitaleale

creierului,precumsesusline,fiind asociatecu o seriedealli factori maiputin misteriogi,printrecare:

I - P-Io-4EtA.nutr;ilie, furnizati

de pirinli

fie prea siraci, fie

iresponsabili,sau manipulali ei ingigicu privire la o alimenta{ie corecti; incurajali de ojndustrie aliment , focalizata pe comercializareaunor produse ieiine.4i-akagitgare(in esenli adeviratellturi plinedeindulcitori,chimicale,substanlecancerigene

24

si pesticide), in locul unor

p-S$jgldglg_e13diqy!-gl11$-i-Si pot

proceselor etichetatecaADD sauADHD. z- - lbleyfZfClgx jf celgb[q_-rtr{.lo4cemedia. Se estrmeazi ci

copii petrecin medie gaseore pe zi in fa{a caiculatoruluisau a

{!4qi4uq1g a duratei

televizorului, fapt carep{ovoacaintentiog4t o

4!e$rci.stimulii vizuaiiceseschimbala un intervalde trei pdni la cinci secunde,slinnuleaziintenlelrat agitalia,iqdqg4ldU1copilului

oreaelic-d€-risp-uns la reclamelerespective.Ne mai mirrm oareca acesticopii nu semai pot focaliza?

Controlul masektr

alimentesanitoasegi nutritive. Z4h;1tr!,

fi un factor cheie in declangarea

3 - un alt aspectnegativarculturii mediapop esteahrrndenlade

c:g[1g11sexualgi ytolerla irnaginilql risplndite prin televiziune,

tlme-igqlllrdc9-extre_rqde_violente, cum ai fi Mortal Kombat,gi

@,

supra-saturatl cu versurlplng_{qalo-lea1e

gi aluzii seIq4le.Existi multe stgdii caredemonrtr""re iuot"r .a

introducerea televiziunii in cadrul unei

agbhg 3e!9l9lde \aolen{i, in decursde cdliva ani.

comunitd(i are dryp!-gftgt

un exemplu privitor la orientareacurenta a

mijloacelormedia care au in vizor copiii. agteptandintr-un birou, am fost surprinssi

a_u:reifemeicomple_f goalein timp ce risfoiam o_revistnde binzi

aeunate-nuruaa", pe carenu o mai vizusem d. -,.rltl urriffit. de mine gandulde a condamnanuditateafemininn, dar astfir de

imagini pot ajunge sa-deyreze-sp.pilul- ajgns la

iruurajandJiberrinismul, de genurceruipromovat de Hulh Hefnea

elinsusiun acolital lui

Vd pot oferi

La un moment dat, descopar o imagine

v6.rsrapubertilii,

eugeni-ei.

AlfredKinsey,sus{inatoral

I -Earniliile care au imbrdliqat ideile personajulu! Dr. spock

rygy_4€ sunt o alti sursade probleme i.,

Manson, a ciror fants

"

p.ii,.ft.

sgg_qglg$gl

disciplinacopiilor.Pentrucopiii a c5ror model esteTupac, Ice-T,

KISS sau Marilyn

atter&ntarapid;3i,!;$qdq;';";##*tTtri'iT'ii,:

cuvAntul ,,pauzl!"nu vaputeafi o ac{iunedisciplinari eficienti. -, _ C.grrlql1gl {gdgs al pe!4_!lgr cu copii. Economia esteasrfel

structurataincdt ambii plrinli de reguli trg-bqrq*q4 fie sclavi cu

4ormi iotreagi, rimanind pufin timp pentru contactul cu

indiferentdelaudeleadusesistemuluideRapegate