dlf"-*{?a!

|im Keith

CONTROLUL MASETOR
Ingineria congtiinfei umane

Traducitor: Crina Boitor

Pentru locuitorii

planetei a noua

Dupi publicareacir{ii mele Controlul minfii, Controlulglobal" am fost contactat de multe persoane care defin informalii noi privitoare la controlul fiinfei umane, atat cercetitori in domeniu cit qi persoane care sunt convinse cd au fost abuzate de citre agenliile secretegi de citre alte organiza{ii. A devenit astfel evidenti unei dezvoltiri qi completiri a cercetirilor gi concluziilor necesitatea mele inifiale. Rezultatul s-a materializat in carteade fagi. Ca de obicei, am fost ajutat substanfial de prieteni, de divergi de citre cititori. Doresc prin cercetitori in domeniu gi de asemenea aceasta si aduc mulgmiri indeosebi familiei mele, care tolereazi cu unor multe rebdareorelemeletirzii de lucru qi stilul de viafi necesar cercetiri precum gi editorilor mei, cirora le sunt proftrnd asemenea recunoscitor.

,Ce norocoqi sunt conducitorii fiindci oarnenii nu gindesC'

AdolfHitler

CUPRINS

CAPITOLUL 1 Originile controlului

...........7 Capitolul l. Originile controlului.. C a p i t o l u l 2 . I n u m a n i t a t es u b m a s c ap e r f e c 1 i u n i i . . . . . . . ' . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . " . 9 '.....'........18 Capitolul3. indobitocirea prin invillmAnt.. '..".."27 Capitolul4. Institutul Tavistock..... Capitolul5. Inoculareaideologiei.. Capitolul6. Pervertireasexualitilii .........30 ........44

Agenlii eiitelor mondiale sunt de mult timp angajali intrun rizboi impotriva omenirii. Licomia este principala motiva{ie a acestui razboi, o li.comie care cuprinde intreaga planetd gi toli locuitorii ei; dar recent s-a ndscut o filosofie care si justifice aceasti li.comie. Este vorba despre principiul manipulirii maselor, care are ca si scop final, controlul fieclrui aspect al vielii - inclusiv alterarea percep!iei omului asupra realitalii inconjuratoare si asupra lui insuqi. Deqi clorin{a de a controla estecunoscuti inci din zorii istoriei umanitilii, se poate vorbi despre un focar important emergent in Germania celei de-a doua jumitlli a secolului XIX. Pe mlsuri ce aceasti tari se dezvolta tot mai mult din punct de vedere industrial gi militar, devenind cea mai mare putere a Europei, se desfhgura simultan gi o revolutie in gdndirea filosofici gi gtiinfificn germani, o revolulie carein mod paradoxal seva raspdndi Ia nivel global cauzdnd schimbdri tehnologice pozitive, dar gi coruperea a nenumS.rate generatii. Conform uneia dintre surselenoastre: brusci de la o reiativi. slabiciune politicl la statutul ,,Trecerea de putere mondiali gi de la insecuritate economici ia prosperitate s-a dovedit a fi o mare presiune asupra viefii publice precum si asupra caracterului populafiei Germaniei. Rispindirea filosofiei materialiste era generalizati in intreaga lume la data respectivi, iar dorinta de putere nu se limita doar la granila Germaniei, efectul ei coroziv fiind extrem de puternic mai ales intr-o !ard.care nu era obiqnuit[ cu puterea".' Un efect al acestei transformiri, a acestei ,,idolatrii a puterii", a fost o transformare negativa a psihologiei gi a gtiinlelor inrudite cu aceasta. Spre sfArgitulsecolului al XIX-lea, paradigmele umaniste sunt inlocuite cu o filosofie gtiin{ifici care este folosita nu pentru o inlelegere profundd a omului, ci pentru a justifica un nou feudalism 9i a se constitui intr-un mijloc efectiv de control. lnclinarea psihologiei citre materialism a fost inlesniti in mare

C a p i t o l u l 7 . C I A g i c o n t r o l u lf i i n l e i u m a n e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5 3 Capitolul8. Estabrooksgi candidatulmanciurjan............................68 Capitolul 9. Camera de groazda doctorului Cameron....................85 Capitolul 10. Implanturile electronice9i Dr. Delgado..........."..........89 .'.....100 Capitolul ll. Devenind un robot... 109 Capitolul 12. |ollyWest giCentrul pentrucombatereaviolenlei...... ......112 ocu1te........... Capitolul 13. Legaturi .-...12L contro1u1ui................. Capitolul 14. Consolidarea Capitolul 15. Rizboiui de gherili contra minlii.............................124 128 Americii: ProiectulMonarch............. Capitolul I 6. Emanciparea .......135 Capitolul 17. Claudia Mui1en......... ...........142 Ty1or............. Capitolul 18. Brice ......146 Capitolul 19. Katherine Sullivan.... despre Monarch......................158 relatarilor 20. Evaluarea Capitolul abu2uriIor.................... .....164 Capitolul2l. Ascunderea al Ininfii......' electronic .......167 Controlul Capitolul22. .......186 Capitolul23. inchisoareamin[ii.... .......192 Capitolul24. Rizboiul electromagnetic......'...... Persinger...... Capitolul 25. Planul ........196 Capitolul26. Rizboiul din domeniul paranormal.........................199 electronicl a oamenilor.................. Capitolul 27. Conectarea .......207 Capitolul23. TehnologiaDreamscape.................. Capitolul 29. O lume cu un singur creier............ .....218 ......226

EPILOG...... Publicalii..-.

........................23s ........................237

Clontrolul mqselor

parte de opera psihologului german Wilhelm Maximilian Wundt. Wundt era profesor de filosofie la Universitatea din Leipzig. in 1875 a pus bazele primului laborator de psihologie, ac{iune care ptni la urmd avea si rlstoarne orientarea umanistd a psihologiei. E interesant ci existi dovezi care atestl faptul ci bunicul lui Wundt fhcea parte din societateasecreti a Iluminafilor, fiind astfel foarte plauzibil ca gi herr profesor sd faci parte din acestgrup. lA[rndt, a respins-categoric nodiulea--ca qmulare*un suflet fi o q_ellr-nfgllqpf,s-fq,1rdn.Dincolo de aspectui fizic care il deosebea de restul viguitoarelorplanetei,el considera ci omul nu estealtcevadecit un animal. Aceste idei impartagite de Wundt, se datorau influenlei deosebite a puternicului gurerr]1lgqlglelCt din gdndirea germanl, care a inceput cu Schopenhauerin prima parte a secolului XIX, fiind ulterior exaltat de ci,tre Karl IVIarx. UrmAnd aceasti linie de gAndire, o perspectivi in psihologie care a devenit cunoscuti sub numele de structuralism, Wundt a pretins ca toate cercetirile psihologice si se ba-e-e strict pe studiul reactiilor gi funcliondrii corpului. Adevirul despre om, sustinea Wundt, poate fi stabilit dgal_pgn_lqiiloace rUggallisigle: misurare, analiz6,gi diseclia corpului. Dupi ce Wundt a infuzat gtiinlele psihologice qq_abordarea sa materialisti, mulli oameni de gtiinfi gi o mare parte a membrilor clasei conducitoare, trateze fi infele umane ca au-aiggt-ruI94dLce-surlr-indreE4liti-s5. pe niqte bucili de carne, gi ca un plan general de acliune chiar au inceput si faci acest lucru. Doctrina psihologici a materialismului s-a rispAndit rapid cu ajutorul a cel pulin d.SUazCel_sjJatru.delaboratoare create de cdtre studengiilui wundt, intre anii 1883 gi 1893.Existau mai mulli acolili ai sii care intoxicau cu ac domenii cp11gxqprecum4liinfele edlrealiarBJe. Paradigma materialista a lui Wundt va infec_taqp_gi gindirea_celor mai mulli psihologi, psihiatri, educatori gi ,oJoiogi influen[i care i-au urmat in secolul XX.2 \l4rl dintre cei care au urmat linia trasatd de_eitre Wundt a fiost lusul Ivar-rPgtrovici Eavrov. pavrov o serie de cerceti,ri in d-onngn:lgllsrciJor de-conrror, " "-i..tu.t

un ciine, simultan sunAndun clopolel. Dupi multe repetiri, se putea stimula salivaliadoar prin stimulul auditiv al clopogelului. Alte experimente efectuate de citre Pavlovimplicaurecompensarea cdinilor cu mAngdierisau pedepsireaacestoraprin provocarea durerii. Folosind acest gen de abordiri, Pavlov a dezvoltat tgoria s,aiesprq reflexelecondilionate. El a demonstratc6 animalelesunt motivate prin modele de rS.spunsuri condilionate,gi ci aceasti qial. Rezultatele condilio nare p4.1[jgdusa_in msd 3r1rfi lui Pavlov nu au trecut neobservate de cltre iqgl4sr_tt-sasiali co_4lelnlq_delti cu acesta, nici de cdtrec-dce_ aye4rsi ii urmeze.
Note: l. N,,Grmany-History Since 1850'l EncyclopediaAmericana. New York: AmericanaCorporatiom, 1963. 2. Lionni Paolo. The Leipzig Connection. Sheridan,Oregon: Delphian Press, i988;,Grmany-HistorySince1850"; Wood, Samuel World 9i EllenGreen.The of Psychology, a treia edilie, www.prentincehall.calwood; Weiten, Wayne. ,,A new Sineceis Born: The Contributions of Wundt and Hall'i Psychology: Themes and Vaiations.Atreia edi1e, http://psychology.wadworth.com/book

CAPITOLUL 2 Inumanitate sub masca perfecf iunii

utirizdnd in principarc6ini pentru aceste studii' In experimentul d.eveni, d; faimos,pavlovhri.nea

O laturi a manipuladi-erntridi, dezavuati odata cu trecerea timpului, este filosofia gi tehnica :ggeniei(N. tr. ,,teorie care preconizeazd, ameliorarea popula{iilor umane prin misuri genetice; pirinlilor, sterilizarea, alegerea interzicerea procredriietc.,folositl de rasigtigi fascigti gi cu scopulde a crea viefui pe pamant,doar o rasapuri de oameni").Aceasta de a ,,perfectiona" esteincercarea omul prin mijloace genetice: incrucigare selectivi, sterilizare, celorconsiderati manipulare a materialului biologic,gichiaruciderea necorespunzitori. Studiul eugenieiigi are originile in Germania,undevain cea de-adouajumitate a secolului XIX, fiind alimentatde preocupirile

10

Controlul maselor

Jim Keith

11

r4rssefii e!!9_to_Lkish privind pu{tatqa rasiald arian6. Rudolf Virchow, patolog gi politician, a iniliat in l87i un recensimant al etniilor, lqqiillld--c,? majoritatea germanilor provin dintr-o descendenti purl, nordici. Rezultatele studiilor sale nu au confirmat aceasti teorie. Conform lui Virchow s*o-lgiiq e,r,4inceperea nordicizi.rii populaliei germane decizute.l Popularitatea teoriilor eugenice a crescllt tot mai rnult in Anglia, prin munca lui BEI_eis-_Galton, ve4$or,al lui QhafIeEDariuin. in 1869, Galton a publicat cartea Hereditary Genius (N.tr Geniul ereditar), pe care profesorul de antropologie Darydd Greenwood, de la Universitatea Cornell, a considerat-o ,,o dare de seami, total imparliaii, privind aristocratia ereditari, care a devenit primul document modern al migcdrii eugenicecontefilporandi Qqlto_n a fost cel care a lansat dezbalejea-janAlgq!ve$usdohAndit'l care continui in forfa gi in timpurile noastre, argumentdnd pentru prevaienta caracteristicilor innascute asupra abilitililor dobAndite. Qaltptrera de parere ci rasa uman5, pa3te fi imbunitiliti plin incruci$are sglectivi =:_._* si extermina_rgac,elqr ngpolrivlli. Gaiton a afirmat la un moment dat ci doregte ca e.ggenia sd 4."lli ,ggUglg,viltorului'1 in perioada urmitoare, cu ajutorul demersurilor precum lrglectul G.-eao4plqr__Uman, care igi propune descifrarea intregului ADN, speranla lui pare cd incepe sI se concretizeze. Teoriile lui Galton au fost parlial influentate de cercetarea arborelui genealogic al familiilor nobiie din Anglia. El a observat ci persoanele pline de succes sunt inrud.ite (o teorie aristocratici a inteligenlei). Pe baza acestei convingeri, a agezatdin punct de vedere teoretic, aristocralia pe un piedestal genetic, pledAnd pentrL o societatestratificati, sau un sistem al castelor;at6t in r\nglia, cAt si la nivel global. insigi originea numelui acestei teorii tradeazi orientarea sa. Galton a derivat cuvAntul e_Eggltcdin termenul grecesc,,eupenes,, ceea ce inseamni .ncg! blne'l Aceastd ridicare in slavi u .1"ir"1.,, privilegiate, a fost unul din principaiele lxotive pentru care eugenia a gisit un suport substan{ial din partea aristocrafilor, atdt a celor din Europa cit gi a celor din America. Astfel erau justificate gi parazitareamajoritilii oamenilor desconsiderarea (a maselor) care

le erau,in opinia lot inferioaregi nimic altcevadecdto turmi de animale.2 - il-e!Cl-1904 au fost infiinfate, la Colegiul Universitifii din i"-?"U! L29 u in societate. de Eugenie Londra,catedrele 9i Eugenie fost fondat LaboratorulGalton pentru studiul nafionalal eugeniei. i! aAUl-l 905. i n SUA-.Eas-\iliaSo-ekefelcr-qi--Q-ql4 elq au infi i nlat Harbor,New York, Ia Cold Springs Oficiul inregistrlrilor Eugenetice geqetica(nimeni n-q.mai unde gi in prezentqgstudj34_ig_qgntingalg gltgenie), indrizne-ge qi ii qp-ir1-i * igjlul_ 19f2 s-a desfhguratprimul Congres Internalional de Eugenie, Ia Universitatea din Londra, prezidat de rectorul t_ universit i1 Qbellg! -P4r w! n. {icg ,i:i,- . ulg,ilt t iftple1ci" erg91[ql t_" p-r-e$edinli ai congresuluierau: Primul lord al amiralitilii, \l{!ryJ-qn ebgrchill M. vorr Gruber (profesor de igieni la Universitateadin al Societdliiinternalionale Munchen),Qr. Alfred Ploetz(pregedinte W. Eliot (preqedinteonorific al pentru igiena rasiali), C-harles Universitilii Harvard), gi inventatorul telefonului, A-lexander GrahamBell. - Al doilea CongresInternalionalde Eugenies-a desfhgurat in I-I.484 pentru comer!, american de Secretarul 1921,sponsorizat Universitilii Clark, al Colegiului Smith 9i al gi rectorul de Hqg,r-gr in aceaperioadl ai eugeniei Alli suslinitori Carnegie. Institutului carevor fi prezenli ulterior pe scenacontrolului maselor- includeau mulli membrii ai Societilii Americanede Est, in specialfamiliile Dullesgi Harriman. au fost Otn tg07 panein 1960.maimult de i00.000persoane Este puli n p robabi I sterilizate eugenetic i gpcitel-Q*dg {aledhluA. al nazigtilor, si fi fostposibilein lipsateoriilor caacliunileeugenetice eugeniei.Acesteteorii au fost popularizatede citre savan{iiqi mass americanesi britanice. media britanici, gi finanfatede interesele de cercetare in laboratoarele efectuate Acliunile brutalealenazigtilor, rizboi tnondial, s-au doilea de-al in cel concentrare de lagdrele 9i oameni.a de la sutede mii soldatcu victime evaluate .- Sllrdiile--elgqlel!1qe-g-e-rnune au fost organizate 9i finanfate gi par di-q-me-dicinA, rii-Lo-r bancar de citre Fundalia &-oskefeller Institutului substanliale burse au acordat gi politicl. Acegtia in_4us-trie

12

Controlulmaselor

.Iim Keith

::::tilil: Insi in trib_snat, Vander pefeq,cu:slut_alr_ftLr;;l;;.r* rispunzand cu greuint luUfe

.ur",ouguboi* rl vehicula,d;; y".:l^u, ;;.P;':ilffi

de Psihiatrie Kaizerwilherm precumsi Institutuluide Antroporogie, Eugenieqi Ereditatedin Munchen.Acestadin urmd a fost condus de citre psihiatrul fascistelvelianErnst Rudin in subordinea cul se aflau Otmar Verschuergi Franz J. Kallmann. Ig_!93-2. E.nrt Rudin a fost numit pregedinte al Federatiei mondiale a eugeniei. Fiaanlarcacercetdrilordin domeniul eugenieiq fqqt-Cpqtdt_4_de IIer i:rG erman_ia, e,aue.Roekefe dq _alungul . a"t a -J-Aoruu}[o i " fiind invocatargumentulci rdzboiulnu ar -r!-ondial, trebui si fie un impedimentpentru qq$et4reaStirntr6S4. Studiiiedin cadrul Instituturuipentru eugenieKaizerwilhelm au fost finantate inrlral de -c_atre Gustevlqslpn von Bohlen und Hatbach, qeful trustului de armament rcrr'rpp,gi de citre Jagrqs L'_o--qb' din familia de bancheriKuhn-Loeb. lui Loeb,fam,ia Rtrde]e peruurr--ergt partenerr de afaceri ai rui wilriam Rockefelr.er in &_!gq&_ul!qry Acestia au facilitat [.rru."u in afaceri a unor membrii ai familiei Harriman din SUA; de asemene"pur"*r. implicali in domeniuleugeniei.s Deginu secunosc preamulte despre ceea ces_a petrecutin acea perioadl in laboratoarele germanein domeniul qgilrahdgimental si qpahriierglqrtdui, existi totugi unele indiciiig_igg3 a fost arsi_elidirea Reichstagului german. Conform binecunoscutei stratageme de_a gasi * +up ispigitor, un pacient d-ezechilibrat rlental, olandezuli4ari'us Van der Lubbe, a fosr arestatgi acuzatpentru aceastiincendiere. Rapoartele prin*rrr.. il caracterizau pe Van der Lubbeca fiind o

13

procedee-de,par",eu#IJ:,::x*:::::n:ff ":*r"#

van der Lubbe fl-::t"'u: qi apoiexecutat. " ulterioareau revelat Evenimentele itl:"t-d"-nat au fost cei care Reichstagul. au incend.iat ltlzistii Nu este ":o^Ii:u

eqelle-"!,."Iau Apoi ;::H?,tT,l!;;H?-+:*:tt acerut si bruscin apatie'

In cea de_apatruzeci. gi.douazi a procesului, Van der Lubbe a manifestatbrusc o schimbare ..."..uUiia. A 1".;;;,;# ,;

tot agacum s-a petrecutgi cu numerogilapi ispasitori, in perioada urmdtoare.6 Dupd ce Hitler a preluat controlul in Germania, structura organizalionali a lui Rudina fostincorporati,ajungand astfel si faci parte din mecanismulmaginii politice naziste. Rg4i" a fost numit qEIA.EI gi echip a lui sau aliturat ; eful gqcjclallr naziote_{e,lgEg4_Ilr O-peraLiunii Ereditatea-prezidafa de Himglgr, grup care avea s[ instituieinfamelelegi naziste alesterilizirii. Unul dintre angajaliilui Rudin a fostlo-se_f Mcngele, cunoscutgi ca,,ingerulmor{ii'] care adevenitcomandant medicalla Auschwitz, unde a efectuatacele ingrozitoareexperimenteinumane asupra prizonierilor. ip_1-9_!6,a apdrut programul care a precedat faimoasa operafiSn_e__ClA de contp! al minqii MKULTRA, lansat de ci.rre Institutul de psihiatrie din statul New york, fgndat_,-dc csgsdiul n. Institutul era supervizatde lqprymjl Masonerieide Rit ci.tre D r. No Ian D.C. Lewi s, repre_ze n!ant\d_ qp-g14!iy gl _mas oneri ei pentru cercetirile despredemenlia praecox(l.l.tr. schizofreniade mai tdrziu). Programul a fost condus de citre winfred overhulser, un francmasonimportant, gi supervizatde citre spitalul sfdnta Elisabeta din washington,D.c., unde aveausd se desfhqoare multe din experimentele de control al minlii aleCIA. i!-!943, Overhulsera devenitpresedintele comitetului OSSpenqq_opelu! unul Adefalql_ui", dintre pl1g1glg_progfgmg, pg{fq*g$rAlUl $ingr instituit de citre agenfiile americane de informa[ii. in anul 1936,asistentul lui Ernst Rudin, Dr. Franz Kallmann, dupi ce a fost demascat in Germaniaca fiind pg jumdtateevreg,a emigratin SUA,ulde_g&:4at Departamentulde Genetici Medicala al Institutului de Psihiatrieal statuluiNew york, fiind de asemenea fi!an1a1,{9S4_ftq membri Ritului Scolia n. in prefala studiului si,u despreschizofrenie,finanlat de ci.tre francmasoni, Kallman scria ca cei afectalide aceastd. boali erau ,,o sursadin cale proveneau mulli criminali neadaptagi ... de cea mai joasi speli. Cliar gi cei mai devotaliidealurilor de libertate ... ar I urai--{e-ri-qi!l daci acegtianu 4r, n0ai_exista'l in continuare acefr adiuga: ,,Am rezerve cu privire la necesitatea unor programe

*'

14

Controlul maselor

Jim Kefth

i5

eugenice diferite pentru statele democratice gi cele fasciste N!, eltsli diferenle biologice sau sociologice intre un schi-zofrenic democratic si unu,l dintr-qn stat totalitar'li ' Dupi cel de-al doilea razboi mondial, Otmar Vershuer _ cel care a furnizat fondurile necesarepentru experimentele lui Mengele la Auschwitz, a fost angajat de citre Biroul de Studiu ar Ereditatii .- vershuer gi Kallmann au participat ra fond.area Societd{ii Americane de Genetici Umana, care este in continuare activi.. Kallmann a fost ales director al acestei organizalii, pozilie pe care a ocupat_o pini in 1965. SocietateaAmericani de Geneticr umana e51e principarul responsabil pentru actualul proiect de 3_ qiliar4e d_"_ dqlqii_d"fruirr,t Proipplu!_G^plquttlyi,flman - cu sediul la Cold Springs Harbour, centru istoric al studiului american al eugeniei,care ocupi in prezent atenlia mass mediei.

Uma1g.fod+ de sltre-Ror\gfeliga in Darlemarc_a. iui n,,ain,

Meritianalizati.reia(iadintreps{liCt_f i.a_bI4qg_ic,1g1_euge.rr-ie. Corpul principal de controi in domeniul psihiatrieil"-arrgriu "rt" Asocia{ia Nalionaii Britanica pentru Sinitate Mentali (Nefr4FI), infiin{atd i1t 7944, gi condusi inilial de citre Montagu Norman, care era instabil psihic, antgrigJ conducd.nd banca Angliei. Acest grup se intxlnea ini(ial la regedinla lui Norman, situati. in Londra, unde acestagi ministrul nazist al economiei Hjalmar schacht se intdlniserr in anii 30 pentru a pgne Il cale finanlarea lui Hitlqr. NAMH reprezinti o redenumire gi cosmetizarenecesari pentru relaliile cu publicul, a consiriurui Nalional de Igieni Me'ture, urru dintre primele organizatii care a suslinut energic programele de eugenie la nivel mondial, grup care a colaborat amplu cu adeplii germani ai eugeniei,inainte de cel de-al doilea rrzboi mondial. putem observa cd aglusful_i_aglltg! psihjqlrie -{e !fite!i. {gscinde direct

dtl, rylit\{4le slts-rioare dedrc_4t-e_esgqql% la fd ;;;

oamenilor politici din SUA, formatori de opinie in lara lor, provin din familii care se manifestau activ in favoareaeugeniei. - in 1948,NAMH gi-a unit forlele cu ONU si Institutul Thvistock, institut rezultat dintr-o colaborare indelungatd intre psihiatrii gi agenliile britanice de spionaj. NAMH si Tavistock au organizat un congres Internafional al senetetii Mentale,la Minrsterur Sa"natatii ai'

maioritatea

Mondiaida Sinitilii Mentale, Londra.Aici a fostinfiinlati Federa{ia in domeniul psihologiei, cu scopul de a coordonaopera{iunile Mondiale a fost ales al Federa(iei la nivel mondial. Ca pregedinte Reese, care erade asemenea generalul de brigadl Dr. ]ohn Rawlings qi conducatorul Institutului Thvistock.Co-pre;edinte era Frank ofilerul medical gef al Fundati"i Vqgy,_gfgq{g1ig Fremont-Smith, a programului finan(arecareulterior aveasi fie principalasursa-de NAMH CI4_de sontrolal minlii, MKULTRA. Printrevigepregedintii gi de la Institutul pro-eugenie psihiatrul activistul se numirau profesorulCyril Burt; Dr. Hugh Crichton-Miller, unul Tavistock, psihiatrugi autol Sir David Henderson, dintre fondatoriiTavistock; (Psihiatria gi imbunitllirea Bettermenf chiatryandRace al lucrlrii Ps7 SocietSliipentru rasei);Lord Thomas|eevesHorder, preEedintele Familiali; Asocialiei pentru Planificarea a a Marii Britanii Eugenie Ei psihiatrul suslinitor al nazismului, Carl G. fung, care a fost gi psihologul familiei Dulles; Dr. Winfred Overhulser,reprezentant de Rit Scqlian gi Dr. Alfred Frank Tredgold,ce ficea a! \_4,aqoqgggi parte din Comitetul pentru Sterilizaredin cadrul Ministerului Snnitdliidin Anglia. s-aumascal DeEiorganizaliile 9i activigtiice promovaueugenia lui Hitler, miasmalagirelor de concentrare bine dupi infrAngerea plutea inci asupra subiectului. Aceleagi programe ce linteau persoane cu aceleagi elim14arq4-jndiv?ilqr_iqferiqry_4q-g-o_ntinuat, in funclie sau cu succesorii lor. {ctiyfual-in, -bAo-urilq-faruiliei pJntm Eugenies-a metamorfozatin Societ-atea AgkfellerfLrua, Sociale.s Socie-tat-@+erltnr-StudiulBiologiei Degi au fost linute secretfali de cAinii de pazi ai mijloacelor de eugenienu au cele mai influente ale mass media, p;ogrgmelefhrd consimllmdnt fost niciodati aqg!4te, programele de sterilizare fiind aplicategi in prezentin multe ![ri. Doar recent a iegit la iveali informa{ia ci programelede sterilizarea celor considerati necorespunzitori saucomportamental genetice din punctde vedere pala !n anii )!f!, contilujlt s-a_g{9te gi-in Fra{a in Seandjlavja 1u In acelagi timp, iUtir-ilehmiia.treia au continuatsafie implementate programemasivgde sterilizare$.ri consimlimAnt. Practicarea eugenieia continuat gi in Australia,unde pesteo

16

Controlulmaselor

Jim Keith

17

incepdnd rpie {e femej cu ,,dizabilitili mentale"au fost sterilizate c-uanul 199L.Comisia pentru Drepturile Omului 9i Oportuniti(i Egale a descoperit 1043de opera{iide sterilizare cn agfost ef-egtuate dintre care ds4r_Lz au fost aprobate de un tribunal,conform legilor Australiei.Esteposibil ca numirul acestor opera{iisi fi fost de f4pt de,,c6tevaorj'l doar operatiile maimare,deoarece au fostinregistrate careau fost efectuate prin intermediulcaselor de asiguriri.e * jl l2l-!,judecdtorul Curlii Federale, GerhardGesella estimat ce-irdeeqtsll ultimilsr aqi", intre i00.000 ;i 150000 de,,persoane g1 v,e_qltLqi_gqizute_4u f_o,st,sterilizate in cadrul unor programe cu fi4anlarefederali in SUA.Gesella declarat ci ,,un numlr indefinit" de persoane sterilizate au fost ,,constrAnse ilegal" si accepte ' sterilizarea.ro - Unul dintre primele grupuri linti ale sterilizirii in SUA a fost populatla nativi aqlericane. Conform cu cele spuse de Ruthan Evanoff,intr-un articol intitulat ,,Dreptulla reproducere ;i sdnatatea Ia loculde munca". Perqnsamb[q celpU_U25% dintre femeilenative aflatela vdrstaprocreirii au fost sterilizate, degipopulafiatotali a indienilor estemai mici de un milion. Rapoarte recente estimeaza ci procentulde sterilizare in cazultribului Cheyenne de nord, este {e 80o/o.'r O justificaredesinvocati pentru practicarea curenti a eugeniei este eli4inarea violenlei din societate. La ora actuala,milioane de dolari sunt alocali pentru cgr-=c"e!C% -mod3litdlilor de control aJigl-e-qlgi prin-glUloacegenetice.in 1992,un raport comun a fost redactatde citre AcademiaNalionali de $tiin{d impreuni cu Consiliul Nalional de Cercetare, intitulat ,,intelegerea gi prevenirea violen{ei". Printre instituliilecareau finantatacest raport senumiri. Centrul pentru Controlul Bolilor,Departamentul de ]ustifieal SUA gi FundaliaNafionali de $tiinin. Acestraport1eqg_!q4ndi ca trebuie efectuate mai multe studii asupra,,factorilorgenetici9i biologici implicali in infracliunile violente",sjsgfnqd de asemenea ci. rata mai marea criminalitilii in rdndulbirbagilorde culoare sedatoreazi t2 unei predispozigii genetice. $i in Anglla existi preocupiri similare. Recent,Ministerul Sinntllii a demaratcercetirilepentru studiul unei aga-zise a ,,gene

X'l Conform publicalieiLondonSunday delicvenlei" numiti ,,Fragil gl1r_CidCry-ce una din 259 de femei deline genaproblemi st Times, Fragil X, care cauzeazio lipsi a proteinelorin creier,degenerdnd intr-un comportamentantisocial.Oficialii din domeniul sinitilii pldnuiesc extinsepentru ca femeile initiereaunor cercetlri in mas-a caredelin aceastigeni si fig-Ayedizate.$i convjNgli ayerlezq,'3
Note: 1. Hillel and Henry. Of PureBlood.New York: PocketBooks, 1997 2. Tweedy, Michael, "Francis Galton: The Man and his Science," Universitl 'A Look Back at Eugenicsi' The of Calgary Course Notes;Reilly, Phillip R. GeneLetter, Volume i, issue 3, at www.geneietter.org/;Lapon, Lenny. Mass Murderers in White Coats (From Harvard to Buchenwald:A Chronologyof Phychiatry and Eugenics);Kuhl, Stefan. The Nazi Connection-Eugenics, American Racism, and German National Sociaiism. New York: Oxford 3. 1994 UniversityPress, to Assassinationl'E/R, From Eugenics Chaitkin, Anton, "British Psychiatry: octombrie7,1994. Lapon Chaitkin of ThoughtControl, Meerloo, JoostA.M. TheRapeof the Mind: ThePsychology New York: World PublishingCompany,1956 Menticide,and Brainwashing. Chaitkin Chaitkin; Reisman, Pbd., Judith A. Kinsey: Crimes and Consequences. Arlington, Virginia:The Institutefor Media Education,Inc., 1998;"Editorid: Ernst rudin, 1874-1952:' American Iournal of Medical Genetics,volumul 67, numirul 4; Chaitkin, Anton, "Population Control, Nazis, and the U.N.!" "More Than i,000 OZ Girls/Young Women Illegally Sterilized" by Michael Perry,decembrie15, 1997,Reutersnewsservice

^
5. 6. 7. 8.

9.

1 0 . Mehler, Barry, "In GenesWe Trust: When ScienceBows to Racism,"Center

il.

for the Study ofPsychology, ThePublic Eye,martie 1995 Evanoff, Ruthann, "Reproductive Rights sna Occupational Healthi' revista WIN, fragment nedatat t2. "Recent FDA Decision Highlights Ethical Issues in Drug Research On

t 3 . Neill, Patricia, "Mass Testing for 'Delinquency' Gene," Parascope,la www.

parascope.com/main.htm

Childrenl' PeterR. Breggin,M.D., fragmentneatribuit

Jim Keith

19

CAPITOLUL 3 indobitocirea prin invifimint

A existat un asa-numit ,,bau-bau" ideologic care a subminat educatia americand in primii ani ai secolului XX, avindu-l ca lider al migcarii pe Daniel Coit Gilman, primul pregedinteal Universiti{ii ]ohns Hopkins si al Institutului Carnegie. Gilman a studiat la Universitateadin Berlin intre 1854 gi 1855, in perioada cdnd a predat acolo si Wilhelm Wundt. D3p3 Gi]Aar], viziunea materialista q_lpi Wundt as-Up,ramin{iifi sufletuh'i - chiar a lipsei acestuia - va domlna gAndirea celor mai influenti pedagogi amqqlaqt. Bezultatui a fost ci imediat dupi. aceea,cjgli au fost conSiderali ca semlnind cgjgggll_de laborator, buni de pugi in acvarii de studiu, caracterul lor fiind modelat dupi bunul plac al ,,educatorilor" totalitariqti. Gdndirea lui Gilman a mai fost influenli de inci o ramurd a filosofiei germane: acesta era_membru i{r socie_tatea _skLtll6 Bones. Skull & p_ones qculti, carerealizeazl.periodicritualuri, esteo socie_!a!g avAndu-gi sediul la Universitatea Yale, gi care a fost denumitd ,,cea mai puternica organizatie din SUA1 Pare incredibil, dar este posibil ca Skull & Bones si fie o faladi a celei mai ascunsedintre organizaliile secrete,glanU_me Ilurninatii. Organizafia germani de la care Skull & Bones a imprumutat carta dupa care se ghideazi, a apirut la un an dupa ce grupul lui Adam Weishaupt a fost alungat din Bavaria, Ei, mai mult, una din inscripfiile aflati in sanctum sanctorum al membrilor soiietntii de la Yale este aproape identic formulatl cu o ceremonie citata in cartea Dovezi ale conspira{ieit, o lucrare timpurie care condamna actiunile Iluminalilor, scrisdde Robison. La fel qa IlUmilati!, iniliafii Skull & Bones se referi la grupul lor ca fiind ,,Ordinuli' (p.oof, of Conspiracy). De la infiin{area sa, aproximativ 2500_Berla_4ne au fost admise i.n ace4q!4 glupare secreti, condusi de la centru de un mic grup de familii apar{indnd Organizaliei de Est. printre acestease numari familiile all;n, Bundy, Gilman, perkins, Wadsworth, phelps 9i LoJ. Au fost incluse apoi gi arte familii care s-au imbogifit in secolele

Payne, XVIII gi XIX, printre care llargiman, Davison,Rockefeller, treilea grgp - carenu Mai existi gi u.r1-al Pillsbury ;i Weyerhauser. faceparte din organizalie - 9i care acfioneazi cgj4,tgggdlqr intre londoneze. Acestgrup include Skull & BonesEicercurilefinanciare familiile {arb-g1g, Sqhiff,Guggenheimqi Meyer. Firi indoiali cea mai mare influenfl exercitati de Skull & Bones asupra lumii se realizeazi pfiq-i-ntcrmediulpoliticii. De la i_nqgpulql seqolqluucaru0LAmedttja fost preluatdde citre membrii impgrtaqJi ai ordinului, membrii ai familiilor Harriman, Bundy, Taft, Stimson,Bush gi altele,care delin acum controlul asupraei. ci massmedia nu va recomandsi vi faceliiluzii in speranla Totuqi, aceste lucruri. puterii va facelarg cunoscute aservitd Conform datelor wemii, membrii Skull & Bones au preluat conducerea Universitilii Yalespresfirgitul secoluluiXVIII in timp ce Daniel Coit Gilman predaacolo,iar de atunci se poateconstata c4.lgl!-raglglii-UniversitdgiiYale sunt fie membrii ai ordinului, fie apropiali ai acestora. UniversitateaYaleimpreuni cu Skull & Bonesau furnizat din de-s ecuritatej n pIi n recru! i pel! I u sglyi-ciile ag_eggill,o1 ary_erlecLg existdndchiar un club al membrilor acesteisocietili sadn1-l_CfA secrete, conform Buletinuluipentru informaredeschisi.Termenul jargon al CIA insemnAnd spion. Ini{ial era de ,,spook- fantom6", un membru al unei folositi la Yalepentru a desemna fapt o expresie din campus.2 societiti secrete Dupi ce a devenitrectorulUniversitifii JohnsHopkins,Daniel un alt specialistformat de Wundt, care,deloc Coit Gilman a angajat intimplator, era gi membru al Skull & Bones.Estevorba despreG. Stanley laboratoruluide psihologie Hall, carea preluatconducerea Americani al universitilii. De asemenea a fondatgi Asocia{ia acesta de Psihologieqi jurnalul American de Psihologie qi q ildrum4t cq{Leg_F1&b!-D-er{ey-pdagsgprom otor-a.lNoii Ordini Mondiale gi membrq_al FabiSq. fniScari! qcrallg!9 al acestui Dewey, carea devenitulteriorcelmai influentprofesor secol,a studiatde asemenea Morris, filosof de cu GeorgeSylvester orientarehegeliani care igi luase doctoratul la Universitatea din Berlin cu aceeagi fost prlqlre primii profesorica gi Gilman D_Syg"u

20

Controlul nzaselor

Jim Keilh

2l

care au promovat S-e{a ca Pe un mecanism pentru creareaunei ordini mondiale socialiste gi ca pe un fbrum menit sl intireasci nu un loc unde si se inve{e despre cei trei .c_qq_fuLm]lalea _mgsfle_r, ,,R'( N.tr. citiRe, scrieRe 9i aRitmetica) Ltl-U29-,Dgfygy-a declarat: ,,Copii caregindesc individuai.sqic{glmoIrr4 unei societali colective, care apare atunci cAnd toli indivizii sunt interdependenli'i Una din cauzelesuccesuluiinregistrat de sistemul de ,,educalie progresivd' aLlui Dewey este sg9!jsey9*4_fnaU-tgf[ a lui Rockefeller g.i-eamegie.Timp de multi ani, Dewey a fost pregedinteleonorific al ), infiintati in 1857.Acest grup a fost fondat ini{ial de un lobby al profesorilor, dar ulterior s-a aliniat repede la portocaliul afig psiho-politic ai ,,educatiei progresive" - un termen care sunl foarte frurhos da-r c:.re ascqnde dq fapt u\ modus operandi (N.tr. mod de operare) al tehnicilor *.-spllare a creierului promovate de citre sovietici. Spre sfirgitul secolului NEA acliona conform directivelor lui Dewey, sus{inAnd p{g!!irea. n.a4selgl cu* gcopul _t_q4nsformirii acestora intr-o unitate .q4l_eb!9, conform viziunii socialiste Fabiene referitoare Ia o lume unici. Il4gqpc!! aLl{_E4diq.l93a recunostea cd ,,Aceasti indulgenli libertini aflati deja pe cale de dispariiie trebuie distrusi in totalitate, iar noi to!i, inclusiv,,proprietarii" trebuie si fim supusi unui control social accentuat'l Aceasti viziune a unei lumi unice persistl in continuare in materialele curente ale NEA, in prezent fiind plasati in contextul unei viziuni ,,liberale'iGrupul adopti mai nou urmltoarea declaratie de intenlie in cadrul revisteiNEA: ,,profesorul ... poate ."*ffi foarte mult pentru a pregiti inimile gi minlile copiilor pentru clgpg13lgx gl r$glggelg4glgbela ... b:erful organizatiiior care vor trebuie sa se afle gcoala,profesorul asigura @ gi invllimintul organizat."l Un alt student american al lui Wundt a fost fames McKeen Cattell, care i-a fost gi asistent lui Wundt in Leipzig, intre anii 1883-86. Cattell a fost profund influenlat de catre Francis Galton, fondatorul eugeniei. iq-1gqt, Cuttell a preluat departamentul de psihologie al Universitilii Columbia, gi gi-a petrecut restul vielii rispindind -doctritr. tri Wundt qi a euge-nieiprin intermediul a

de el.a nenumlraterevistegi lucriri editategi scrise cu de impreuni Acegtia, alli malgrialigti inspiralie wundtianlgi gljzerg.! n antate=, de Rqck feller, CarII ggre persoane i n favo-are agl-qb i inducry gi allii carelrnlgauspreoprimarea $i XX. i1 in secolul educaqiaSUA complet !g@Le, au remodelat Pl l pe carel-au urmat a culminat cu sjlualia de azi a educalieiirt in caremajoritateaabsolvenlilorde liceu sJqt S_U,Llamjlla-fl,tuturor, persgAggna[ahete carenu sunt in staresl facl nimic altcevadecit salede televiziune. si spuni doar ,,da"lui Big Brothergi ecranelor societatea, Din punctul de vedereal celor ce vor sa controleze existamulte avantajeale faptului ci populalia este menlinuti la un nivel ridicat de prostie,clci cu cdt o persoanaestemai pulin la contrglulvenitdin exterior. mai susceptibili cu atAteste inteligent[, in_plgzg$, unul dintre principaleleprogramecare se ocup[ poarti o diversitatede nume, cu slgj31gg_glglglglglp{q e_ducqlie efcienta), Educaliauniversald, precumMasteryLearning(inva\area sauEducaliaorientatdsprerezultat,care CorpulcomunaI educaliei sunt denumite generic Gg"\_499(N.tr. lelurile mileniului trei). de cltre B_ill Aceste legi au fost legiferate Clirtoqidg9;t iutbeftii-!*i caresuslggau gertj pglrata e9ucat,iei Ag*efeUCr auprodus !-q!9.{_e a Educaliei, lucririle de AsociafiaNa{ionald Gja_ls-?Q00. Promovate plan educa{ional 2000 ca fiind programul Goais se refera la ,,un bazat pe teoriile controlului d" @ gi terapia realitdliil' Astfel, sJglgl programului este pur 9i simplu ' gcolare pe carele doresc in loc ca eleviisi deprindi abilitetile majoritateapirinlilor, Goals 2000 gi derivaliile sale pun accent vielii de familie" gi pe ,,abilita;ilede adaptarela viald", ,,educafia mediului". ,,gestiunea $uatd ir=l it timp ce "cqdet"t. "t sunt favorizatediversetendinle ,,de cooperare'linclusiv ilg@u iqginte.a gngjdgi caresa pregiteascd eugeniei terenulin favoarea gi a libertinismului, csp-ilslui, homosexualitnlii cum ar fi acceptarea gi avortulca formi de contraceplie. carea fostadoptat din cadrulGoals2000 Unul dintre programele in 40 de state ne poate oferi o idee privitor lg$gfqlfdgg4iCi" in scurt timp. Estevorba despre aqacum va arataaceasta 4!Sg11c3ne

22

Controlttl maselor

Jim Keith

23

- programul ,,parinfii ca profesori" (PAT), o denumire mult mai adecvatapentru acestafiind ,,profesoriica parin{i". Conform acestui program, fieearui copil i se asociazi u-nsgfugl9oual, dupi carepoate fi urmirit intreaga via1i, in timp ce un ,,educator parental" viziteazl, elevul acasdde minim opt ori pe an, pentru a verifica daci mlmica gi taticul ii dau lui junior tranchilizantele qi daci igi fac datoria de a-l programa pe acestaca si devina un robo{ei cuminte. O alta ramuri a programului Goals 2000 este,,Op;iuneaOregon" care a fost adoptati la data de 5 decembrie 1994 in unanimitate de voturi de citre cabinetul Clinton gi membrii grupului de congresmeni din Oregon. Acest program a fost dezvoltat de administralia fogtilor guvernatori ai statului Oregon, Mark Hatfiled gi Neil Goldschmidt, fiind redactat sub conducerea lui Neil Goldichmidt, Inernbru al Cllntslgl Trllaterale. Printre cei care au suslinut acestplan se numiia

adiclie mai periculoase decAtcocaina. Acesta produce de asemenea, o gami largi de efectesecundare,inclusiv greali, insomnie,.stoparea creEterii,ticuri nervoase gi potenliale leziuni pe creier. - O estimare actuali a numirului copiilor drogali cu Ritalin este intre trei gi cinci procente, adicl peste doui milioane de coPii! Deoarecemajoritatea copiilor cirora li se administreaze Ritalin sunt dintre elevii de sex b3.igi, se estimeaza ca intre tA{laplgegttc gi PaisPrezeee masculin din scoliledin S.U.A.intre virsta de gase 4ni prin cu Ritalin. legumi intoxicare sunt aduqi la stadiul de Acest medicament este administrat datoriti unei P1ggPry funclioniri proaste a creierului care ii face pe copii si fie ,,!iperkinetici" sau,,hiperactivi'1 in cele mai multe cazuri, -c!p!Lqg$t a_f eg!g{tq[{e_g!ry_p19fesor!i,careinmajoritateacazurilornusunt calificali absolut deloc si puni un asemeneadiagnostic medical. citrehuie sifie re-olvrte Principaleleprobleme cares-epresupune cu ajutorul medicamentelor sunt clasifi cate ca fi ind .{entia-defi eitari (ADD), 9i Atenlia deficitari datoratl hiperactivititii (ADHA). in fapt, nu s-a dovedit nrSfgdate gq qce!te_4&g!!Cg existi s,i-altur-tdeva {gcilin imaginalia bolnava a a$a-zi$ilor medici gi sociologr, fiind in schimb o combinalie de probleme destul de comune la copii, incluzind incapacitatea de concentrare, nervozitatea, neastAmpir, intreruperea celorlalli gi probleme disciplinare. De asemenea,Blt anom;ll i i cerebgdla soci ate cu s:a degqS$Ia!=fxiste.nlg-Weunei ADF_D, degi s-a demonstrat 4pArilia unor tulburiri de 4PD" pe-,rin relalie cugn-ele funclionare a creierului, i@, a administrare indelungatS. fr^.l"sului Ritalin gi a at_or caz-wi de

Selafii-lxlerrrc, 3LB-aner lt4gndje]e, ai @rs fundatiei Carnegie RAND.Unul dintrescopurile $i ai Corporaliei

principale ale Opliunii Oregon este tfanzilia lirri a copiilor din gcoli spre viitoarele locuri de munci, perioada de ucenicie fiind asigurati de cltre marile corporalii. O alt5. prevedere a programului Oregon stipuleazi ca to.ti copiii nisculi in acest stat si fie centralizati intr-o uriasi bazl de date. Toli pirinlii care asteapti un copil trebuie s5.urmeze cursuri de formare parentala. Dgg*cs gopilu_lmgge_!4co_ala.profesorii gi

administratoriivotefectuuuiritJ.do-mirifl"-pro,*ltlet9l4r""
d4q[- familia este potrivitl fentru a cre$te=c-op$fl. Familiile care sunt considerate ca fiind necorespunzitoare, saucaremanifesti. un cgryrp_grtament,,negliienrprivjnddezvoltarea'lpotfi dqstr-1r_qq-teQre dlgpq{e_apel iar copii trimigi la casade-espii sau la alte institutii aflatesub tutela statglui.s -- ConlucrAn planurilor decplfrolsqcial, probabil d la r ealizarea cel mai distructiv curent in cadrul instituliilor educationale este dlstribgifgl.F _ryg9i,a_medicaggl_t{of llqe- elevi. Aceste medicament., in speciii egf"t"-ttcjlR{atr,-*"i i"ioiite in mod curentpentru copiii din gcolile din SUA.Ritalin,un stimulentfoarte periculos, genereazd., conform Oficiului pentru Reglementarea Administrarii Medicamentelordin S.U.A. (DEA) fenomene de

r. - Slrylg4ele pe care.ed te
ale pot de fapt si nu aibl nimic de-a facecu defectecongenitale cu o seriede alli factori creierului,precumse susline, fiind asociate mai putin misteriogi, printre care: nutr;ilie, furnizati de pirinli fie prea siraci, fie I P-Io-4EtA. iresponsabili, sau manipulali ei ingigi cu privire la o alimenta{ie corecti; incurajali de ojndustrie aliment , focalizata pe comercializareaunor produse ieiine.4i-akagitgare(in esenli cancerigene adevirate substanle llturi plinedeindulcitori,chimicale,

24

Controlul masektr

Jim Keith

25

atter&ntarapid;3i,!;$qdq;';";##*tTtri'iT'ii,:
cuvAntul ,,pauzl!"nu va puteafi o ac{iune disciplinari eficienti. -, _ C.grrlql1gl {gdgs al pe!4_!lgr cu copii. Economia este asrfel structurataincdt ambii plrinli de reguli trg-bqrq*q4 fie sclavi cu 4ormi iotreagi, rimanind pufin timp pentru contactulcu copiii, indiferentde laudele aduse sistemului de Rapegate Bill(N.tr.ur"ri. r"

si pesticide), in locul unor alimentesanitoase gi nutritive. Z4h;1tr!, p-S$jgldglg_e13diqy!-gl11$-i-Si pot fi un factor cheie in declangarea proceselor etichetate ca ADD sauADHD. z- lbleyfZfClgx jf celgb[q_-rtr{.lo4ce media. Se estrmeazi ci copii petrec in medie gaseore pe zi in fa{a caiculatoruluisau a televizorului, fapt care p{ovoacaintentiog4t o {!4qi4uq1ga duratei 4!e$rci. stimulii vizuaii ce seschimbala un intervalde trei pdni la cinci secunde, slinnuleaziintenlelrat agitalia,iqdqg4ldU1copilului oreaelic-d-risp-uns la reclamelerespective. Ne mai mirrm oare ca acesticopii nu semai pot focaliza? 3 - un alt aspect negativar culturii media pop esteahrrndenla de c:g[1g11sexualgi ytolerla irnaginilql risplndite prin televiziune, tlme-igqlllrdc9-extre_rqde_violente, cum ai fi Mortal Kombat,gi supra-saturatlcu versurlplng_{qalo-lea1e @, gi aluzii seIq4le.Existi multe stgdii care demonrtr""re iuot"r .a introducereateleviziunii in cadrul unei comunitd(i are dryp!-gftgt agbhg 3e!9l9lde \aolen{i, in decurs de cdliva ani. Vd pot oferi un exemplu privitor la orientarea curenta a mijloacelor media care au in vizor copiii. La un moment dat, agteptand intr-un birou, am fost surprins si descoparo imagine a_u:reifemeicomple_f goalein timp ce risfoiam o_revistnde binzi aeunate-nuruaa", pe carenu o mai vizusem d. -,.rltl urriffit. de mine gandul de a condamnanuditateafemininn, dar astfir de imagini pot ajunge sa-deyreze-sp.pilulajgns la v6.rsrapubertilii, iruurajandJiberrinismul, de genurceruipromovat de Hulh Hefnea el insusiun acolital lui Alfred Kinsey, sus{inator al eugeni-ei. I -Earniliile care au imbrdliqat ideile personajulu! Dr. spock sgg_qglg$glrygy_4_. sunt o alti sursade probleme i., .. p.ii,.ft. disciplinacopiilor. Pentru copiii a c5ror model esteTupac, Ice-T, KISS sau Marilyn Manson, a ciror fants "

sexuale in carea fost implicatBill Clinton). Situaliadin scandalurile familiile cu un singurpirinte estede obiceiqi mai rea. 6 - Practic,existi o problemi cu insigi natura invilimdntului publ i c, care n1{gggrqjs4zi copii sn__14y4-e_gi I 4_ff !99 T_!a creativ, gentru-..L-se--anfqrmacu mqdiul qxlerlor c.Lii-isfuclriteazi Eu personal nu agdori si mai indur inci aseminitor gge! i,n_qh!so1i. o data condiliile inregimentirii gi imobilizdrii - stdnd la o masir inconfortabill, cu miinile indoite gi gura inclegtati timp de mai zi - condilii, pe careIe suportdcopiii in ;colile multe ore,in fiecare nu asfi delocincdntatsi fiu din nou forlat sipublice.De asemenea, de moarte,pe care mi tArisc ochii gi si memoreztexteplictisitoare Date nici un adult normal nu le-arciti weodati daci ar aveade ales. circumstanle, nu estede mirareci oricecopil cu o brumi fiind aceste de inteligenli 9i energies-ar revoltas,iar trage insistentcu ochiul 5 sprelocul unde igi line tatil sduarma de vAndtoare. sunt qq9tg4b,-caqzebgele. ale dezvoltlrii sindromului Acestea pentruJare ADD gi ADHD in gcoli,srmptorne gggpforg_{q4_9p9n49lt!i. Un exemplu g4icg"$er{-e Slelin sJ_cs_Ltg_{t intoxic[rii copiilor cu medicamente s-a dramaticprivind rezultatele petrecut pe ?0-apr{rg_l-999, in Littleton, Colorado, unde doi tineri in pelerinenegreau ucis rAndpe rAnd i2 dintre colegiilor iar apoi gi-au pus capit vielii. Eric Harris, unul dintre acegtitineri, fusese respinsla inrolareain marind doar cu cinci zile in urmi, {up-aee-la rgglutalg-eu-efl a! ci i-au fqslllgietlse-antidepresiv: fl uvoxamine un compus chimic asemindtor Ritalin-ului. q@gjaulglex, noastre Revista Americanl de Psihiatrieprecizeazici,,Observaliile (Luvox)in tratamentuldepresiei confirmi eficacitatea fluvoxaminei dar sugereazici acestmedicamentpoate induce diversemanii la pacienlicirora li s-auadministratdozenormale." Raportulmedicolegala ardtatcd Harris prezentaun nivel ridicat de Luvox in circuitul sanguinin momentulclnd qi-aimpugcat colegii,iar prieteniilui au medicamentului declarat in ci acesta incercasl renunlela folosirea 7 ziieleanterioare atentatului. Nu existi nici un indiciu cum ci aceasti intoxicare cu medicamente a elevilor se va diminua in viitor, ci se intrezireste chiar contrariul.

26

Connolul maselor

intr-o adresi trimisi de iames Basco citre Asocia(ia Nationala a Consiliilor Scolare, acesta afirmi: ,,Pot vedea in bila mea de cristal ci pfojescrii-secolrrhri XXI nu vor fi pregdtili in instituteie de educatie cum se petrece acum, ci mai degrabi in rlr_s_titlJl-e_fqrmate dilL_t1-,qg4e e_4ugg(le,gredicjnl si farmacig. O buna "4!o_algqgr_ parte din pregltirea dascililor va fi dedicati insuqi{:qjsihol_ogiei profesor $i plho_far_macologiei,care vor jgrpulernici pe fig.q4Ig_ s4__adlqtnisgsz-s_lqg4ige;1lgltg care sI influenteze invltarea si comportamentele legate de invalare'l 8 Nici nu am fi surprinqi daci 'educaliei s-ar petrece aga ceva, fiindci raspA.ndirea progresive" nr,l a1g9_A!g9l_e4g5SI9C" r1daad! reg;irne[qleg elevi]q r Note: 1. Sutton,Antony C. Americai SecretEstablishment. B1llings, Montana: LibertyHouse Press, i986;Lionni,Paolo. The Leipzig Connecfion. Sheridan, Oregon: Delphian Press, 1988; Millegan, Kris,"TheOrderof Skull& Bonesj' Parascope, la wwrv.parascope.com/main.htm; Robinson, of a John.proofs Conspiracy. LosAngeles: Western islands, 1967 "George 2. Goldstein andSteinberg, Bush, Skull& Bones andthe NewWorlc Order: A NewAmerican View," Internationai Edition Whitepaper; Millegan, parascope Kris,"TheOrderof the Skull& Bones," la www.parascope.com/
main.htm 'A Samuelson,Eric, Brief Chronology of Collectivismj' October 1997; Sutton; Lionni; Stormer,john. NorreDare Call It Treason...25years Later. Liberty Bell Press:Florrisant,Missouri, 1992;Allen, Gray. The Rockefeller File. SealBeach,California:'76 Press,1976
A

CAPITOLUL4 Institutul Tavistock

Institutul Tavistock este unul din focarele importante ale Influenla sa se faceresim{ita prin mass-media' c-ontxdului-maselor. instituliile gtiinfifice, corporalii, guverne 9i armatl' Se spune ca 999ryte e rcpr ezrnti oJglabal4fe--1!!I9- Jqlvrc,r!l*e-, Tavistock, car laordinul 1921 in creat fost a bryte4-iSCji.ingfrluJele {e pgihiatrie, I.rrstitutul-JRegal al- e&S-eq{gr Internationale' RIIA rye14-b-rrlqr (cunoscutgi sub numele de ChathamHouse)' RIIA esteugul din fondat de grupului britanic @' componentele Rhodes' Grup ul Masa i mpe{ q!!slu! englezI i !q tp {gle. !q3!9!'- Q-eqrlRotundi, ce are o mullime de filiale, a'Qg!-qsl-me!-?1x!gsusfit1ilor' in acestsecol'4ggl-ggye5g rnpfrdielgnls Tavistockfunclioneazi

i"bu^.'"o.slbvenl*lgr jat:{"_f:gjll'"t:$:t"3tle:ssqrsde
W,rr.r"f a" fr."r q!g!i!oe

substanliale silbve.tlii ni. gii -"tto? aTtor

5.
o.

Sutton;Lionni "Sinister Oregon Plan Underway to Control Children & Familiesl,paul Richmond-Srgft f lngsla www.sightings.com Scanlon,Dana S., "Menticide Against the Children of America," The New Federalist. mai 13. 1996 Weller, Robert, "25 May Be Dead in School Shootingi' Associatedpress, April 20, 7999;American Journal of Psychiatry, September,i99i; KCNC News4, Denver,Colorado,mai 4, 1999;Reuters newsservice, May 6, 1999 Basco,lames, citat in Packard,\/ance. ThePeople Shapers. Nov york: Bantam Books,i977

britanice' Fiind initial condusde ofilerul al serviciilor secrete incd de foslggjectat maiorul John Rawlings,Institutul Tavistock? la inceput ca qqls,nllU-qdAnalar pentru conltglglssglslplanetar un termen inventatde Reese' folosind ,,trupe de goc psihologlqd', A;affirrup; de $ocin halatealbede laboratorseramifici precum un pentru a implementa organizalii diverse penetrAnd planetar, evantai organizafiei' productivede citre strategi politici considerate ai sertgLtlg s-qt-t-e!e agen.ti Nucleul Tavistock este format de hidrei psihiatdei cu c1petele teazS' ftulglryqgi, carecolabo Uqg1199, ia-urel-rqandial, pentru a atingedoui scopuri: (i) O otdi"" qo"414 in care statelenalionale sunt ""i.a abolitegi existi un singurcentrude controltotalitar' , sau folosind (2) Simultan, conlrolul psiholog o metodl liberl: (n't. traducere in termenulinventatde ei, ,,societry'' oficiale Pini 9i materialele de structurare exacti a relatiilorsociale). global controlul spre sa or*ienla!:ea aleInstitutului Tavistockrecunpsc I al mintii oamenilor.

7.

8.

28

Controlulmaselor

.lim Keith

29

psihologul german Kurt Lewin, unul dintre !f-ggql-f$2, creatorii relelei serviciilor secreteamericane,OSS, precursorul CIA, a preluatde la Reese conducerea InstitutulrriTavistock. Lewin a fost unul dintre p.!!qti_ US11nitori ai UliijZanlra-rrr1glar pentru reprogramarea atat i, folosindun modus operandimai mult decAt similar dteen"lgi!0g!o"i. ,,OrdoAb Chao", itl,;,e11l.\np d*"ptt n-ksp;k pt il te" . Teorialui Lewin a constituit origineagi definireaconceptului prezentat in carteaFutureShock(n.t. $ocul viitor), scrisi.de Alv4 degiToflier promoveazi. &flSf,gqla-bqatsr-a,lln$itulului Thvistoek, ideea ci deconstruclia culturali. actuali giaducerea tuturor indivizilor la unul 9i acelagi nivel estedoar ceyaaccideota!. N.uc_stg aga. Perspectiva adusd in discutie, avAnd semni.turaInstitutului Thvistockeste o metodologierecurenti pentru controlul minlii la nivel global gi programareculturali in secolul XX. Aeeasfa*dsprogramqre qfldlvidului in vederea @re, se realizeaz:a prin induce-tea_,accstuia intr-o stare puternica de Egc ob!!ng!Agri! traumatizareqi torruri. Dr. Wiliiam Sargentde la Institutul Thvistock, despre carese spuneca la datarespectivr lucra qiincadrulp_rggrsrnultl_CJ{dg_.ptli-o!_gelle|gg^!!JgA,in carteasa din 1957, Battlefor the Mind - A physiology of Coversion and Brain-washing (Bataliapentru minte - o fiziologiea conversiei elaborata pebazateoriilor lui Lewin,declara: Sispalariicreierului) ,,Unor oameni cirora ie-a fost suficientde mult perturbati functionarea creierului,prin inducerea intention4ti sauaccidentali. q-f4slt--13{nier-sa-u=Sseg;F{e{-Li}*ggggJgq.gbqqrygloaseidei. - Cel mai frecvent rezultat provocat de asemenea perturbi.ri, este t&i il o sugestibilitate mtriti. cadrul-grupurilor sunt uneori caracterizatede $ani,f9stdrile-in tW", gi apar cel mai adeseain timpul r@,9i in generalin perioadel"a;-;;..
pglgol,care mdresc anxietateagi prin urmare sugestibilitatea la nivel individual si de masi."

gi apoi in continuareorientareamilitari. Ageniii de la Tavistock au infiltrat agen{iilesecreteamericane,institutele de psihiatrie, ferm politice,convertindu-le industria,massmedia 9i organismele spreindeplinireascopurilorde control globalurmirite de organizalia mami.2 unor aufostprezenlila fondarea Agenliprovenilidela Tavistock Comportamentale precumCentrulpentru$tiin{e institulionale centre de la Stanford, $coalaSloande al Institutuluide Cercetare Avansate Afacerilorde Ia MIT, $coalawharton de Finanle gi Administrarea de Institutul pentru Cercetiri Sociale Pennsylvania, la Universitatea Tavistock Michigan,precum 9i alte localii. Releaua ia universitatea Corporalia a influen{at de asemenea 9i grupuri precum Esalen, Hudson RAND, Institutul 9i FundaliaHeritage' il @ul dintre plglgl!]g-esenfiale ale Institutului Tavistock cg-intenlia de s-fgge constitueo rnterventiela nirc posibj.L ins-taurarea Npii-Qtdinl-.Msndiale vizut| ca un intreg unde j9-erp@qr-e*aidlurd-ul-qi- va -d!sp arca $i posihiIi taten lib e-tlglgq de q gandi_llbe1vs,g_q4ulqti.Acest plan a fost pus in aplicarede care sponsorizeazl nalionalede antrenament, citre Laboratoarele prosramele de,,intilnir-e' 9l--rS:.ttlltliZ.1gl,--4-"-SfgP, implicate relgnstruirea e: qi aPo1I in distrugerea p eig,onnljgg!--l4d1udua"le |.@"'d"'"igrqpuIui.Seestimeazacimilioanedeoameni inclusiv cSi-nralrnglti au fost supugi acestui gen de ,,procesare", d-trrlre--gglldssalqrli-qqrpgr-atillo-rsloieiali*di4-D-eBartamentul de sgiJgggA-Ug*Sf$19:-:gt]g3.lilnstitutulNatinn2l2lFducaliri' O"gi tl se face reclami ca fiind mijloace pentru eliberare sunt 9i o programelede sensibilizare personall gi organizafionali, lider la norruele unealti eficientd pentru @ gupUlCi, precum a fost demonstratfiri tlgadl, prin utilizareaunor la nivel de grup in cazurile secteilui charles metodeasemlnatoare 3 Manson Eia lui Jim|ones. in publicaliile sale, Institutul Thvistock este invariabil pgrt-retizat. ca ,g fi-ild organizalie non.politici, insi minciuna este unul din proiectelerecentealeorganiT4liei eyl{e{Itq.Drept exemplu, cu este SMARTCARDS,un program pilot realizatin colaborare

-- In ti mpul celui de-a!{gllgqtazb oLmondial, Institutul .Ibvisto ck a coordonatDirectoratulbritanic de rizboi psihologic, pistrAndu_

Jim Keirh Universitatea Metropolitana Manchester, ig 4gme]q Comisiei pg-r_opsne. Acest proiect careare drept sgp i.rygstqgt.u-.11llegului rqt_9r,rg-pg1rongblygi_pgfqqeqe,inclusivstudiile,cursurileabsolvite gilocurilesale de muncdpe un singurcardde identitate, sedesfijoara t.l prezentm eu.op , cu scopul de a facilita crearea -unui s,EJqlsggrrplslqlqgrdial _striet eqntrpl4! Ql_reglqrteltat.4
Note: years of the TavistockClinic. London, l. Dicks, Henry Victor. England: l1[1 Routledge& K. Paul, r970; worfe, L., "The Tavisrockroots of the Aqriarian Conspiracyl" EIR, iunie 5, I9g7; Coleman,Dr. john. Conspirator\Hiirarchy, of !h1 .St.ory the Committeeof 300. Carson City, Nevada: America west Publishers, 1992;"Tavistock-The BestKept Secret in America,'attavinstitute. org/index.htm 2. chaitkin, Anton, "British psychiatry:From Eugenics to assassination,,'ElR, octombrie 7, 1994;Steinberg,leffrey,,. Antici-patorydemocracy,:Sritrirt Tavistock Institute brainwashedNewt." EIR, ianuarie 12, 1996 3. "Will You Allow Child to Be SpiritualiyMolested?l'The NewFederalist 4. EDRU, Educational Development and Review Unit white paper of the TavistockInstitute

31

CAPITOLUL 5 Inocularea ideologiei

qi*trgl-e care* ne modelea?5 viata se n se pe deplin. Aceste perspective ingelitoare sunt proiectate asupra popurutlffin dtugsg qtjgace de gomunicarq, dar in primul rdnd prin telera_zlire, fadts,flmejrrtisticq, ?iare,revistegi internet. Edward Bernays,prieten apropiat al lui H.G.Wells,unul din paqreglaa-tii Noii ordini Mo-ndiale, ne ofera o mostri a unui model de gAndireelitistd referitor la subiectulc'ggg]ulrl1-pftn mass_!le.dia. Bernaysa redactatmai multe lucrdri: Crystallizing p"bli, Oiio,

efcienti*metodi de"esnt+oldescoperitd vreodata este pur gi ,,-ptr. managementul informatiei. Aceastr tehnici consti. in ascunderea i{rformatiei, rispAndirea de informalii false ,",, -1d"rirrfo.i-"4 atreql&nalg_gCtrt.e astfel incdt gll"tgg cu care_avem de_a face

Nu ni sespune decit c3Cqjg-91_dolgsSjqglig. probabil ceamai

(Cristalizarea oPinieipublice) (1928), Propaganda(1928) Si The (1955). in Engineeringof Consent(lngineria consimfamdntului) Bernays scria: carteasa,Propaganda, ,,Pe misura ce civiliza{ia devine tot mai complexi, au fost inventate gi dezvoltate lgllgg!4q_lg$rce prin care poate fi prin inresimentati opini3-,pu_b&i. Prin prisi-iiiisi-tr7Ere, intermediul telefonului,al telegrafului,al radioului gi al avialiei, ideile pot fi rispAnditerapid, chiar simultan, de-a lungul intregii Americi. Nevoia pentru uqgllIn*i_n"iZtbil este din ce in ce mai mult demonstratll' gusturileformate,ideile sugerate ,,, Mj$rle ne sunt modelate, gi suntem guvernati,in principal de-aameqfd_esplg_Ege nicj nrr am lndiferentde atitudinilepe careo persoana alege si le eq?_{Lrgs{3$. condilie,esteun fapt bine stabilitca in fiecare adoptefali de aceastd act al vie{ii zilnice (fie acesta din sferapolitici sau ceaa afacerilor, a conduitei sociale sau a gindirii etice), sunlcm-dominal1-de_f4 care reprezinti o fracliune infimi @, din cele 120 de milioane de locuitori cAt numiri populalia lirii. gi Acegtia sunt o mdni de oameni celg__l!g9ggr_o_!$e&_ gr_e4lale qe1lAggri?elrzi t!2alele sociale masele. Eisunt cei caretrae s , carecortroleazaminteapublica,cei carestlpAnesc fortelesociale $i creeazinoi metodede a supltlgji ghidalumeal' Bernays era departe de a dezaprobaaceasti manipulare, susfinand trebuiesi fie controlate ci masele pr_in propagandi: gi gi inteligenti congtienti a comportamentuiui ,,Manipularea opiniilor organizate ale maseloresteun elementimportant intr-o societate democratici. C-gi care manipuleazi acest mecanism nevizut aI societifii constituieuqsysro u4ic,_r!1ry-i!.il legi41fullui, careesteadevnrata putereco rrqa$I_q' are_di:rjara Bernaysa participat de asemenea li la p:gtggl4fegplogramglor c. Nu estedeloc surprinzi.torca el UCficane ae r;zt'"i p. a fost pus la conducerea reqelei de comunicalii CBS in perioada timpurie a acesteia. Eaetqgl-cucial carepermite controlul mass-mediagi folosirea ei drept instrument de propagandi estedreptul de proprietatetip r-n-auapol. U.n procent de 989odin cele 1700de ziare cotidiene din

u'

32

Controlulmeselor

Jim Keith

33

SUA sunt delinute de llei,g!4in de L5 co-rB_Sfalii, iar Time Inc. are aproximativ4096din incasi.ri.Cele trei mari re{elede televiziune: I ABC, CIBS gi NBC inci delin majoritatea audienlei. Ac[iuneamonopoluluiesteconsolidatiprin qjlgggg_dg_eengol aditionale includ apartenenfa gefilor li sistqe&glgqante. Acestea gi editorilor mass-media la grupuri precum C_onsiliul de Relatii q E4tqr_e-Skull_& .Bsqeq, Q94 isi_a Jr i Ia1e1q!4 9i gr qp_91,!t_d-q-rU erg. Mulli din membriiacestor organiza{ii facpartedin altegrupiri elitiste inrudite,acestea fiind sociale, politicesaude afaceri, qslryI4ndg$&l unor acliuni cogle411e a conducltorilor din umbri. desfi$urarea Calitatea de membruin una saumai multedin aceste organizalii este practic necesaripentru a puteaaccede Ia celemai inalte niveleale succesului in Occident. Ne vine astfelin minte declaraliafollulurdirccLtoralCiA*Wlltiam CSI-by, degi la momentul respectivel vorbea desprecomunitatea agenti ilor secrete americane: ,,Din punct de vederesocial, cAt qi profesionalacestea sunt grupate, formind o_fraleqrl3te_peeeduita. Membrii lor mininci impreuni la restaurantele lor favorite,dau petrecerila care sunt aproape doar ei invitali, familiile lor sunt inrudite, astfelincAt nu trebuie si fie tot timpul cu garda sus. in aceqt, jgp3f-l_-din q,rgdqe_ qg_r! g: _qral_g]qll d_e_ Iuqsa__abiSnuiQ form dndu 9i astfel g_vlz!g! e r11et og3!3 jtgp1e_?qcster lumi. Viala 4gbli pe care 4gggbg-dlstorsi o triiesc devine norma de referinti.pentru ei, acegtia ajungtld si pr_iveasci de su_s_-spre via{a restului cetile-nilor'i2 ScriitorulG.William Domhoff afirmi. urmitoarelein carteasa. ThehigherCircles(Cercurileinalte): ,,Elita puterii a creat gi dezvoltatdomeniul extraordinar al relaliilor publice la o scari impresionanti. Unii dintre primii practicanti ai acestei arte au ajutat la imbunitalirea imaginii industriaqilor gi bancherilorlipsi{i de scrupule, allii s-auspecializat in modelarea imaginii companiilorgi mentalitaliirelativla acestea. Din punct de vedere dspg4eotS.rtele func{ional, de rela{iicu,p-ublicul a marilor companii, in cooperarecu fi-rmelegigant specializate in relalii cu publicul (care deservesc corporafiile),aq_dCygruL-un sl$g.m,. d--e_ gyg4lzary_rrngdig!al clas elor superioare, alertAnduse $i

contracardnd cea mai micd remarcd sau publicalie care li se pare suspecta. Q,r4;!{p1, opinia public4 epte foarte bine monitorizatl', evident cu ajutorul experlilor gi oamenilor de 9tiinll din domeniu^ social din universitilile finanfate de cltre marile corporalii gi fundalii. dur {e sunt contracarate Opiniile care ies din tipare,odatd detectate,
++-

..."' de mqtgllalesc un braraj Infiltrarea mass-medieide citre agenliile secretea inceput in ceade-a cu formareatrusturilor de presi americane concomitent Una dintre primeleoperaliunide control douajumitate a secolului. ale mijloacelormedia a fost lansati in 1919 incununatede succes (Societatea Americani de Radio) de citre RCA odati cu crearea Electric and Trust,General MorganGuaranty Westinghouse, Si United apropiatal in 1929,David Sarnoff,un colaborator Fruit Company. RCA. La scurt Institutului Tavistock,a fost numit la conducerea serviciile secrete hritanice au demaratoperafiunea timp dupl aceea, New York,subcomandalui Sir din c-li{ir9a-ReA Neag-ri'in ,Camera (nume de cod: ,,Neinfricatul") William Stephenson Si a generalului Marlborough Churchill, rudi cu Winston Churchill. Generalul aveasi fie cooptat ulterior la foldarcaOqanizaliei Macy, C_hurchill careva fi folositi {gpt_lpgryglg4gu gp-eraliunileClA-decon-trol al minlii MKULTR-A.Toatecele trei televiziunimajore americane suntramuri ale RCA.a a intrat intr-o noui etapi in anii 1930, @ p.s!t-r9!-o-gic" . ar d @fa@ lui Christopher . Conform pentru mo4glqrea of Coercion($tiin;a constrdngerii): Simpson,autor al cirlii Science deunit,formatdin birbali gifemeicare ,,Eierauuncercremarcabil impirtiEeau anumite concepfiiimportanteprivitoareIa cercetarea cggde-fqgmassmediadrept comunicirii prin massmedia.Aceqtia q1-grqrymelll-pqltr-g lr3gggementut soctat, o*gfnq3 ce poate fi ulili4g-!! cadrul ggdliglglui soci4l;abordarealor considerind ci gi anchetelor' datele experimentelor rezultatele in special cantitative, de conlinut sunt mijloace sondajele cieopinie gi analizacantitativa in ce relevi ceeace estecomunicarea, servindapoi aplicirii acesteia cadrulmanagementului social".s -maniPtrla'e mass-medin in perioada cind p-rograxnele-de

34

Controlul maselor

Jim Keith

35

{nantate de Rockefeller se desf}gurau la capacitatemaximi, Biroul de Servicii Strategice gi Biroui Informaliilor de Rlzboi au inceput rac-Ig:t_t_{,e3_zcelor mai buni gi mai strilucitori" dintre intelectuaiii americani p entru i4{i.-e_r_q1 lg_qfacerile spionaj ului, p recum gi p entru infiltrarea agentilor in pozilii puternice in mass-media, politica gr-ggg54e{i. O cercetare a efectivului personalului de la Biroul Informaliilor de Rizboi care activa in domeniul mass-media la inceputul anilor'50 relevi urmitoarele date: .\gda_ctorii dela Time, Look, Fortune gi alte cotidiene, editorii revistelor Holiday, Coronet, Parade gi Saturday Review, editorii de la Denver Post, Times-Picayune din New Orleans qi altele; directorii de la Viking Press,Harper & Brothers gi Farr, Straussgi Young; doi cAgtigitori ai premiului Oscar gi un de{inltor a doud premii Pulitzer; pregedintele consiiiului de administra{ie al CBS gi o duzini de vicepregedinli ai unor refele cheie; persoana care redacta discursurile pregedintelui Eisenhower; editorul ediliilor internationale ale revistei Readeri Digest; cel pulin gaseparteneri ai unor mari agenlii de publicitate; gi o mullime de cercetitori importanli din domeniul gtiinlelor sociale ..., Eefuloperafiunilor de

de furnalismde la universitatea columbia 9i fondatorurRevistei de IurnalismColumbia."6 i-n-anii 50. mass-mediaanericani era legqtq {!1qct de CIA, agentiafurnizdnd informalii ziarigtilor,in schimbul propriilor lor informalii procurate la nivel intern sauin afarallrii. Reporteriierau angajalide citre cIA pentru a liwa instructiuni Ei bani contactelor precum gi pentru a urma linia trasatade agenliein comunicatele lor. cIA a creat un program pentru agenli ce urmarea d.ezvoltarea abilithlilorde reporter. Este practic imposibil si determinlm cu exactitate numirul jurnaligtiloramericanicaresunt in momentul de fatd pe statele de plati alecIA qi a altoragenlii,cu atatmai pulin pe acela al asociatilor caredoar oferi din cind in candanumiteinforma{ii.intr-un articol sqrsjnl-!/7 pentru RollingStone, Bqrnsteinaproximanum[rul Ca-rl acestora in aceape*riol4.a Ia,_4-40. Bernsteinconstalaexisten{aunq!-1e14!!i d9 lunga durati a

re3lg jlggTygr.,1rr$ i nt19-1nr 2,trlr"" ;;;ii'il-g ! 12t! il_res

co Iit

agsfiei-cr': re{eauaBS fostul director CIA, William Paley,Allen CBSEitotodati membrual CFR Dulles(fiind prietencu pregedintele CBSNewsintre 1954gi (Consiliulde RelaliiExterne)),preqedintele juca rolul de legituri 1961,membru Ei el in CFR. Sig Mickelson, al lui Paleycu CIA, folosind o linie telefonici directi cu Agenfia. de $tiri erau li* ei in legiluri cq-C-IA, D_ggElgrii-S:-gezentatorii lui Bernstein. conform aprecierilor Ziaristul scria ci ,,De-a lungul aniior, releaua CBS oferea pentru angajaliiClA, inclusiv cel pulin un corespondent acoperire asociali;de asemenea gi cAfivacorespondenli externbinecunoscut varianta, 6nali--a din furzuza-gtre, CIA, oglslgndg.--nepgbliEa!9 intre gefulbiroului $frilor; stabilindun canalformal de comunicare corespondenlilor permilind ca rapoartele gi agenlie din Washington regulatde cltre CIA' CBS...slfie monitorizate - NewYorkTimes Arthur HaysSulzberger, publicistul acestuia, 9i pentru acoperire CIA, a asigurat membrual CFR,asociatfrecventeu ceipu{in zeceagenliCIA intre anii 1950gi 1960. - Editorul gef al publica\iei The WashingtonPosf, Katherine Graham,nrembruin CFR,eraprieteni apropiatla directorilorCIA. mai mulf reportericarelucraucu CIA. a angajat Duilesgi Casey, * Henry Luce,fondatorulpublica\illor Time gi Lfe,era pl1glgn faptul cl unii c.11 directorul-CIA,Allen Dulles,trecdndcu vederea dintre reporteri sii participau la gedinlelede informare ale CIA. o viali dubli, fiind Time-Lift ducea C.D. fackson, vicepregedintela simultan gi o figuri importanti in cadrul op,eraliunilo1-4m.ericane de psihologic. 142!oi a postului de televiziune CIA, agqg(ig_{e*1tiri Conform dosarelor ABC a fost folositd ca atoperLqdeeitre agenlii CIA in anii 60. Bernstein ci Eiurmitoareleagenliidegtiri au furnizat a constatat Evening Saturday acoperireagentilor CIA: New YorkHerald-Tribune, Press, United Press Posf,ziareleScripps-Howard qi Hearst,Associated lnternational, Miami Herald. Mutuald,Reuters deDifuzare Sistemul $ realize-az{pri+ detine{ea O alti modalitatede control a CIA sedtrq-._!q_ is-:g9-7, New York Times a u !qp1-!0fil93gg_!ggs_g_!oe3!g. declarat cl CIA delineapeste50 de stalii de radio, agenlii de gtiri, revisteqi ziare,majoritateaaflindu-se pe.s,te hotare.Multe agenlii

36

Controlul masellr

Jim Kefth

37

@trylq

o miede cir{i Q!4, $i peste 4" ageq!.i

sponsorizate saq produse nemijlocit de catre CIA, au fost publicate de editorii americani. Avdnd in vedere aceasti implicare masivi, ar fi oare prea mult sa considerim cd mass-media americana, acest bastion al libertilii gi independenlei, face de fapt jocurile CIA? O altl modalitate de influentare a opiniei publice esteConsiljul P"Ul.t!a!ii, o agenfie non-guvernamentali scutiti de plata impozitelor gi taxelor, a1 c{rgi membrii fac in mare misuri parte

ajl lgry{g,n*ttttt

de Consiliul Publicitilii, se numari @a glyg1rrS11luglg, inclusiv ,,Pacea mondiall prin legea mondiali" gi diverse ,,declaratii de interes public" ca{e prom_oveaziNa1ir4-!le Unite. $i institutele de sondaje contrib-uie la _1g[uqq]!area 9gr11ei pg!!ice; s-a demonstrat ci. intrebarile din cadrul chestionarelor s1t4j$&l_ale4luite_ i n ci t sL le cbJinaregpgqilri Ie do r i te si chh r mai mult, acestea sunt angajate in_ nlelipglgfga_dirgqt? a datglor sletisqge in favoarea beneficiarului cercetirii. in timpul recentei invazii sAngeroasea SUA in Iugoslavia, sondajele aritau cd un procent de 73% din americani sustin aceasti acfiune, in timp ce un

(qLB). Printrepro gramel esusf inute Ul_191"e

rg$j

chiar opusul, adici doar_ojrcime din americani erau de acord cu bombardamentele. $i gtiu cu siguranta ci eu nu mint... Probabil cel mai infam exemplu de manipulare a mass-mediei s-a desfhgurat dupi asasinarea pregedintelui american Iohn F. Kennedy. S-a emis atunci un proces verbal ai CIA datat I aprilie 1967, pe tema utilizirii ,,resurselor"agen{iei din cadrul mijloacelor media pentru ,,contracarareacriticismului la adresa raportului Warren' referitor la asasinarealui John F. Kennedy, o crimi pe care mulli cercetitori o plaseazi de fapt in cadrul agenliilor secreteamericane. pJl$f eitedalif4ilede-,respsts_illg_spilgeJe"acriticilorprivitoare la mugamalizarea din cadrul raportului Warren, su&e:ata-dsCIA, au fost mai multe stratageme inclusiv afirmalia-c+eercetirdetrnora di4!1q c riti cirrau gregite, ca iye4g lntqr_ese iq.ce prjve$te fi nan g!a1-egi cI conspiragie ,,o despre care se 99$Iglgrgrg4raBa,rlrlUi_\4larren,

""on.

i ut e&gC4_de_r4l! i_cu ni g g! i, Inatca tq pr Let e_i ryrpre_un

ar fi imposibilde ascuns'l consideria aveao atit de mareanvergurd aparitiei in vremurile de dinai-Ilte4 se petreceau Desigurci acestea u4,,nebun ca fiind unei a Perso44e @ conspiraJion!st". probabil in ultimul an, un alt exemplude raanipulare-:ne-dia penal, dosar de la un Clinton Bill ca I-a salvat pe preqedintele in timpul ca ,,Rapegate'i datoritl incidentuluice aveasafie cunoscut Starr in Raportul numiti Broaddrick, Clinton, lui audierilor fuanita de corespondentul ca ,,|aneDoe #5" a fost intervievati in extenso NBC, Lisa Meyers.Broaddrick a afirmat ci in i98I, Bill Clinton a vioiat-o intr-o camerl de hotel din Arkansasunde lucra pentru candidala postul de campanialui electorali la data Ia care acesta din moment incredibili' declaraqie o nu este Aceasta guvernator. qi in alte 9s4zia-fosJacuzatde--viol 9i hir{uire -sexual6 ce C-lilt-.on dil trecut, prima de care gtim petrecindu-sein timpul studiilor Oxford din Anglia in anii 60. Au existatmai salede Ia Universitatea mulli martori autentici care confirmau acuzaliilelui Broaddrick, inclusiv sora medicall care i-a ingrijit rinile provocatein timpul NBC a finalizatinterviul cu Broaddrickinaintede violului declarat. dut @t audierii preqedintelui, incheierea fiind prgcesului, ulterior povestea impiedicatipini dupl terminarea in acest media. qi mijloace de alte pr"r""t"ta d" WtrStr*t l""rnal, fel, Cp:rgfesulti publicul am lui Clinton cu funclia de corecti desprecompatibilitatea Lmagine pregedinte. N{anagementul media nu este intotdeauna neapirat atAt de dramatic. Simplul divertisment ,,circul",parte a sintagmei istorile ,,piine $i circ" esteo altl modalitate eficienti. \3T:149"" at difgrtirmentnlrri, u,, irrPortante distras atenlieoliniei publicede laproblemecu adevarat a boglliei pe precumsalaeia, drgplgtilgo-!.lui, distr-i-butlg -e-chitabile reprez,entareapoliticicorectipentru mareamasi a oamenilor _glob, de citre elite. Aceastaeste una din principalele $i coqtrq.!_ul_m_edia utiliziri ale televiziunii, care in csen(i este o-rgls ajreEg3ldei - Precumaccentuarea sexualitilii, q@' violenla;i@ulati.

38

Clontrolul maselor

Jim Keitlt

39

Referitor la djstragereaatenfiej opinieipullleade citre rnedia, un bun exemplu in aceasti privinli este iEpjg=pp_liJicd.a afro_ agllq{_p elII u _bq!_i s_t atrl_edc are_qee, npn] i ca_$l_pqlillge care a f., sr qglrtit"ili de elemente mult mai pu{in periculoase pentru ordin"" existentl, gi anume cqtgra_rgglg9le_&p_l drogurile $i -sportui, pregitind tinerii de culoare si-gi ia locul in lume ca dependen$ de droguri sau in calitate de aga-ziqiSteppin Fetchits (personay .o-i.." sintetizeazi trisiturile negative ale afro_americanilor). lurnalistul fohn Swinton - unul d.intre cei mai respectati profesionigti din brangi la data respectiva- a crescris succint ,iruu1iu, cu ocazia unui toast la clubul de presi New york, in anul lqq3. S,winlst a spusatunci: ,,in momentul de fald al istoriei ameriiane nu exista o presa independenti in su$. $i voi gi eu, cu tolii gtm uE^tu. lviE",-,.I dintre voi nu ar indrizni si-gi scrie propriile opinii sincere, cici daci. vreunul dintre noi ar avea curajul si faci u..urtu se gtie de dinainte ci asemeneacuvinte nu ar vedea lumina tiparurui. Eu sunt pldtit siptimanal pentru a nu-mi exprima opinia sinceri in ziarur la care lucrez. $i majoritatea dintre voi sunte{i pletili simiiar pentru acelagilucru, iar daci vreunul dintre voi ar fi suficient de nebun si_ 9i scrie pirerea sinceri,,acestaar ajunge pe strizi ciutdndu_gi un ait loc de munci. Daca mi-ag permite si pubric weo opinie sincera si adevirati la ziarul la care rucrez,in mai pulin de 24 d.e oreagrimane fhri slujba." ,,lieabaj-ryli$ilor

e tahistoscopic uudibil, inresistrarea inversi, Esie intrebuin{eazd M-edia tipiriti precum 9i alsiehn&i. iqEgl$ e gi simbolismul. de imagini mesajeleinglobate, asocieriie Iati cAtevaexemple verificate de utilizare a subliminalelor: -in aqul 1956, Compania Britanici a Audio-Vizualului a. transmis !La,mqsalslbljminal in timpul difuzirii unui program de televiziune care era programat la ora respectivi. CAnd s-a terminat programul, mai mulli teiespectatoriau fost intervieva{i fiind intrebali daqq qu qbseryat ceva neobignuit la acel program. Doar citeva persoane au raspuns afirmativ, iar 9i mai puline au putut identifica mesajul subliminal care a fost transmis. Desigur ci acestanu esteun indiciu privitor Ia faptul ci mesajul subliminal nu a al'ut succes;cel , doar sa cglgglg-trntaIglafelg r0 fie influenlat la nivel subconqtient. -in luna sgrtembrie a anului 1957,vicepregedintele unei societili unui grup in fala a declarat Vicary americane de publicitate, James de ziarigti ci publicitatea suhlimina-li-a fost te$aglcu-succes. Timp de gasesiptimdni, mai multe mesaje subliminale care si ii faci pe oameni sa bea Coca Cola gi si manAncepop-corn au fost prezentate in fala a 45.699 de spectatori la un cinematograf. SJrbliminalele e:au gtelg-1gpid, Jigp 4S -tq. tjgg 39j99u"4e cu durata de 1/3000 p.Lsle dintr-o secundS,la fiecarecinci secunde,pe toati durata filmelor- S-a raportat ulterior ca vdnzarile de pop-corn au crescut cu aproape 60 t' de procente, iar vAnzirile de Coca-Cola cu aproape20 de procente. -Aproximativ la aceeagi datl la care Vicary fbcea aceasti declaralie,postul de televiziune din Los Angeles, KTLA a anun(at ci v3 difuza mesaie subliminale pe postulsiu. Pentru a linigti publicul, televiziunea a precizat ci programele in care se vor difuza mesajele subliminale vor fi anunlate inainte de difuzare' 9i ci cel pulin inilial nu vor avea conlinut publicitar. Directorul general al postului de televiziune, Lew Arnold a afirmat: ,,Vom proiecta mesaje culn ar fi: ,,inroleaza-te in armati' sau ,,facefi donalii pentru organizalii caritabile'i Urmitorul pas va fi probabil ci vom aborda promovareapropriilor programe. Dupi aceea gi aspectul subliminalelor cu conlinut comercial gi am sentimentul

Thlentele,potenfialul gi vie{ile noastre sunt tc

Nol!g$e4!gps_14!Ilg,erjyl :gl car"i?aglroiit" El!gl_dal,4"]

-

a, gi sd_qr . v3noa3lng_pepgru{ penrrua-$icdqtiga piinea de zi cu zi. Si eu si voi, gtim cu totii aceste lucruri, deci ce--e_q!g'-cl+ qlggtl-anebu'nie,j ta qslern-peoffuo4resajn dege_n denti ?!" .NslsuaIqm i11g5g4ggglgl" oeryglllo-r scenei. !:gi1i din spatele

rep.ru.rt"rr.5, ,ed.fti-"r", ,Efffi

estes4 distruga adevdrul, sa minti deschis,

suntem cu totii nigte prostituate intelectua#sggPrie!{T

a!._ora'

o alte strategiemass-mediafolositi in a doua jumdtate a secoluluiXX o constituie{nesajere subliminale.Existi. rnai multe metodeprin caremesajele su6riminale pot fi inoculatein co'tinutul

l!i

40

Controlul maselor

.lim Keith

41

ci aceastase va petrece doar dupi o perioadi indelungata." Oricum, conform cu o declaratie de presa a teieviziunii, proiectarea mesajelor subliminale a fost anulatd chiar inainte de a incepe. 12 De asemenea, in 1957, postul de radio WTWO din Bangor, Maine a inceput difuzarea unor mesaje subliminale in cadrul reclamelor.Conlinutul mesajuiui era urmitorul: ,,dacdai auzit acest mesaj, scrie o scrisoarecitre WTWO'] gi a fost difuzat de rnii de ori timp de 1/80 dintr-o secundl in decurs de o luni. Experimentul a fost considerat nereugit, deoarece nu s-a constatat nici o cregterea volumului scrisorilor, dupi cum a declarat postul. r3 La data de 19 ianuarie 1958, un mesaj sublirninal care nu a fost divulgat, a fost afigat pe ecranul teievizoarelor de 352 ori in timpu, unui program al refelei CBC-TV. Un purtifor de cuvint al CBC a declarat ca experimentul nu a fost considerat concludent. la in 1958, anumite ,,spoturi fantomf' sub pragul audibil au fost emise in timpul programelor radio. Printre posturile de radio care au rulat astfel de spoturi se numiri WCCO din Minneapolis; WAAF din Chicago; KLTI din Longview, Texas;Kol din Seattle Ei KYA din San Francisco. 15 mai multi cercetitori din domeniul rnass-mediasi de la in 195_3, departamentul de sociologie al Uryygcilifiilndiana au rulat diverse subliminale atAt la televiziunile prin cabiu cdt gi la postul WTTV in Bloomington, Indiana. Numele Universitilii din Indiana, apare surprinzitor de deSin cadrul cercetirilor asupraconlaplqlf4nirselor, aici fi ind baza operatlurilerr_sexologuhdAlfred Kinsry_dcspre care vom vorbi in capitolul urm5.tor, zg_q?repryZeutind -de qsemenea si unterende_1e_c1g!aqep94!ru9y44g_helrilqi_rnerlultqr_J_olsq.,u -otiuulio"ulesublirninale. nu a ri.mas Efectul t*qitlor neremarcatde agentiile secreteamericane.Existi anumite documente care atesti faptul ci CIA, de exemplu, a cercetat modul de utilizare a subliminalelor inci drnl-958, sau poate chiar mai devreme. intrun document pa4ial declasificat din ianuarie 1958 putem citi: ,,esteposibil ca proiecfiiie subliminale sa poata fi utilizate pentru a mal&slljgtrtie tlqqlqle, cglq 3i_!_::qEpu!c- te (parte gtearsi d'in documentul original)'1 Martin A. Lee,intr-un articol din revista Hlgh Times, cita un agent CIA anonim: "s-a luat in considerare gi faptul

prin folosireapercepliilor rezultgtg-potitrce o-b1!ne cl s-ar -pu1eq 17 subliminalela rafi o gi TV': a comunicaliilor, - conform unei declarafii a comisiei Federale au reclamat telespectatorii cu pulin inaintede crlciunul anului 1973, inserareaintr-o reclami a unui mesaj aproapeinstantaneucare "Ia-1i9i tu' (Getit).18 spunea a - i"E9+, un telespectator a Canalului1l din Rome,Georgia, vizut cevaapirlndrapid pe ecranin timp cepriveaserialulBatman. Deoarecea inregistrat filmul pe video-recorderulsiu, a oprit imagineain momentul flashului,gi a vizut o scenacu protestatari cria " Menti neli IegeaavOrlUlUi careaveatl-ilrnallAlancarle pe ea19,s iq vigoare'lte - in anul-1977, 600 de copii au ajunsla spital in faponia'Peste a4imatePokettgn' dupi ce au urmirit popularul serial de desqne C-op1lj:gg!!3g rg!y1+l!ii 9i in cel pulin unul din cazuri' pacientula ci motivul a fost o-gggq[cltduratade i.*i"t ta t.tpire. Sepresupune fotosensibili' un fenomende "epilePsie 20 minqfe carea declangat . Conform unui raport, ain cauzatuminii st ca fiind similar "rnediciidin Tokyo ... au descrisefectuldesenelor hipnozei". carei-ar in afari de cliza ep-ilgptici, Existl gi o alti posibilitate nu au mulli pe care posibilitate pe unii dintre copii, o fi putut afecta a scris un articol -. luat-o in considerare. @v, s-a referit la unde 1977 in februarie , nteer, in revista militari-Odc 'tasete silenlioase". japonezi cu anumite experimente ftcute de ci jaPonezii suslinea Chernishev @i$pfqgaefe suPrapuse peste muzici' u-*Sqqlglef jqlq 9$dlrgcvqnle i n fr a-io-ag, -itltr mesaje ce po-tfr fololilggenttu:gtmlol de doctorul rus victor descrisa fost a o tehniceaseminitoare de la Institutul Tehnic Baumann din Moscova.intr-o Solntsev, un virusdelalgulator a descris Solntsev publicaiiemilitarl ruseasci, douazeci fiecare Ia afi'at este 9i cinci nu,mitvirus 666. Acestvirus emilind monitor, caclrepe un display vizual, fie televizor sau este ds transl hipnotici' Daca expunerea culori careinduc o star-e este nu Acest lucru cardiScl. prelungiti., poateapireachiar-aritmia fiind un fapt carea fost confirmat9i doar o fanteziea lui Solntsev,

42

Controlul maselor

Jim Keith

43

de alli oamenide qtiin{i. S-asugerat ci Virus-ul 666 poatefi folosit pgntru a influentasubliminalgindirea $i percepf,iile privitorului.20 - O alti tehnici subliminalisecretleste descriside un inforrneior alautorului,carea ales si rimdni anonim.Acesta a scrisurmitoarele, la datade 14 aprilie 1999: "M-am intors la facultate pe perioada verii pentru a-mi continuastudiilepentrulucrarea de licenli in domeniulmass-media sperind pentru o weme sI intru in domeniul producliei TV gi de film, pentru a deveniregizorAm dat acolopeste nigtetehni,cieni TV carediscutaudespreun zvon pe careil auziserd privitor llumgg precr! sgbli1lngl@. gi eu eram in Deoarece domeniultehnologiei TV in acea vreme,m-am aliturat disculieilor, impins fiind de curiozitate. Dupi cum au descris-o tehnicieniirespectivi, CadrulFractionat este un proces foarte similar cu lnle1alea_da5tea_L .ilaqr-:adru sffbls.inal-lntl:un ilgl. In acestultim caz,qn*qadlu al filmului este slDs-qiinlocuitcu reclami serrcu o sugeslie. Degiacestcadru nu este p.Iggro!1g!S!g!! te afecteazila nivel subcon$tientqi in final jli a.glgj!_Sbf9g!r{ q{ fac_i_ceea ciruia i s-a ficut reclami sau_vrei ce s--a sggglgt. insd in cazulCadrului Fracfionat, nu se inlocuia un cadru complet al filmului, er_se inlocuiau.-doarcAtev,a din cele ciqqi sute de linii ale ecranului TV (ceeace face mai greu de detectatmesajul subliminal). SurprizaestecI atr-.acele;j-efeqt ca gi metodaclasicd! Fiind interesat de mesajele subliminale, despre carediscutasem foarte mult la cursurile urmate la facultate,am intrebat daci existi. vreo dovadl a acestor zvonuri.Unul dintre tehnicienia afirmat cu certitudine cd, a avzit ci metoda fuseseexperimentatala KIRO TV canalul7 din Seattlel' La fel ca gi in cazul mesajelor subliminale, majoritatea informafiilorreceplionate prin mijloacele mass-media sunlllestinate gi si qe rnotiveze ne faci prizonieri,cpgflg! flri sd fim conitienli. Ei Iati ce scriaprofesorulNoam Chomskyin lucrarea sa Chronicles oJ (Cronica D issent : dezacordului) "Sistemulnostru lucreazi foarte diferit $i mult mai eficient (decAtsistemulcommunist). Este u4-_91$9!q griva! de prop_?gqnd6, incluzdndmass-media, jurnaligtii gi in generalparticiparea largi a

mai risirite Elementele a populaliei. a pirfii educate intelectualitelii, grupuri, cei care au accesla mijloacelemedia,inclusiv din aceste educalional, gi carecontroleazlaparatul pentru intelectuali, revistele 'tomisari". Acestaeste fuglldgr ar trebui de fapt si fie denumili de doctrine sistem un pjtllEg: -Ftreori,

sunt dispuqi si recunoasci chiar cei--Earc-coutrcleazi existenfamanipul[rii, a$acum a frcut D-eyd&ckefellgf'-9and-s-a in iunie, 1991: ComisieiTrilaterale adresat "Noi suntem recunoscitori ziarelor The WashingtonPost,The New York Times, Time Magazine gi altor mari publicalii ai ciror gi gi-aurespectalpromisiunea la intAlnirilenoastre directoriauasistat fbcutl de a menline discrelia timp de aproape40 de ani. 4,r=!;[st imposibil pentrg noi s1 le dgvglterrlllatul-prtvllarl4jllle-agx fi-f"st derinjali de lumina puternici a publicitilii de-a !ufi.-l.e;* lungul acestorani. insi lumea esteacum m{ sofisticatlsiJregaliti
> 4

Suveranitatea rata lumii e!!g a bancherilor transnationali a unei elite intelectuale 9i

unui auto-determinism nafional practicat in s:ggg$e de@t trecute."2r secolele nu a fosteasinguri un instrument lnsamass-media Da,desigur. DomnuleRockefeller, pentrudumneavoastrd, suficient 9i nici pentru si recurgeli9i necesar deci A fost lumi. ceiialticonducltori ai acestei Ia altemijloacede control.
Note: l. Bagdikian, Ben, "The 50,26,20... Corporations That Own Our Medial'

J. A

5.

Extra!, iunie 1987 Men: My Life in the CIA' Coiby,Wiiliam (cu PeterForbath).Honorable New York:Simonand Scuster,1978 New York:VintageBooks,"70 Domhoff, G. William. TheHigher Circles. Hierarchy:Th9 Coleman,Dr. fohn. Conspirator's :St9ryof the Commi.ttee 1992;Chaitkin' of 300.CarsonCiry Nevida: America WestPublishers, EIR' Anton, "British Psychiatry: From Eugenics to Assassination," octombrie 7, "94 & Research Communication of Coercion: Science Simpson,Christopher. New York: Oxford University Press' Psyihological Waifare, 1945-1960. t994

Jim Keith
Ibid. Overbeck,Ashley, "Spooky News: A Report on CIA Infiltration and Manipulation of the Mass Media," Parascope at www.parascope.com/ main.htm; "|ournalism and the CIA: The Mighty Wurlitzerl' NameBase Newsliae No. 17,aprilie-iunie 1997 8. Constantine,Alex.Virtual Government, CIA Mind ControlOperations in America. Venice, California: FeralHouse, 1997 9. Parkes,Eric, "Subliminal Stimuli: Sleep,Obey, Sexi' MindNet Journal, Vol. l, No. 52,at visitation.com/mindnet/MN16A.htm 10. "Subliminal Projection:' 1977, Information bulletin of the Federal Communications Commission 11. Human Rights Law lournal, "Freedomof the Mind as an International Human Right Issuej'Vol. 3, No. l-4 12. Elliston,|on, "The SubminalScares," Parascope la www.parscope.com main.htm 13.'SubliminalProjection' 14. Ibid. 15. Ibid. r6. Ibid. 17. Gafford, Richard, "The Operational Use of Subliminal Perception," Studies in Intelligence,primivara 1958 (CIAs previously classified journal); Lee,Martin A., "11e CIAs SubliminalSeduction,'High Times, februarie 1980. 18. "Subliminal Projection' 19. "TV Station Zaps Viewers with Subliminal Abortion Messagelj' Paranoia,iarna I994I 199 5 20. Thomas, TimothyL. "TheMind HasNo Firewalll' Parameters,primivara, 1998, U.S- Army War College Quarterly; http://conspire.Lycos.com/ curren39.html 21. "The InvisibleHand of the Media."WorldInternet NewsDistributary Source, http://thewinds.org/index.html 6. 7.

45

Kinsey a studiat la Institutul BusseyIa Harvard in anii 1920 - pe vremea cind infloreau cercetdrileeugenice- apoi s-a mutat pentru a preda la UniversitateaIndiana, unde r$ur.a-sa-pllyjl9r la deconstructia culturali avea sn decimeze in ceb din urmi @,aiutandl@t'

la' ,expu-nerii roduceriicel I r i r-gp culturalfumilia di!_d_oltt"tiul plgglamaree_ mental.

Conform biografului |ames Jones, Kinsey, intotdeauna era ,,unul dintre nortretizat in presi ca un familist conservator, teoreticienii qggn-iei inainte de cel de-al doilea rizboi mondial". inferioard' si fie sterilizate Acestaa recomandatca o parte3 ,,claselor pentru a se obtine un fond genetic mai bu'I. Printre prietenii lui arrylg1.1nf:tul 399!f _.1q1{"tt, Kin sey se numira $i Dt -E!req-C alt capitol, in-rglatie*9U go-nlrslul despre care vom vorbi intr-un minfii. In multe privinle ceea ce se desftgura in laboratorul lui Ktrsey amintea foarte mult de ceeace avealoc la data respectivi in de psihiatrie ale agenliilor secrete. laboratoarele - O altl personalitatecare l-a influenfat pe Kinsey a fost Dr. Hermann Muller, un coleg de-al siu de la UniversitateaIndiana. si primeasci fonduri de la Rockefeller incepus_g Muller, IA!9.JDJ225 a beneficiatde prin intermediul Consiliului National de Cer-cqtar, in cadrul munca pentru a-9i continua in L932, bursaGuggenheim a Creierului departamentuluide genetici al Institutului de Cercetare de Kaizer Wilhelm din Berlin, o mstitutie de as care Rudin, lui Erqst Muller studiasesub indrumarea $.ockefeller. avease devine $eful Soci -lgien! Raslqli. Unul din a celor indezirabili din de exterminare beneflcjilepoliticii lui Rudin punct de vedereereditar,a fost ci furniza continuu creiereDroaspete pentru divizia de cercetare a creierului de la Institutul Kaizer Wilhelm.' ln cartea sa,TheHuman Agenda (Problemaumand), Roderick Gorney afirma: ,,Metoda mai radicali de intervenlie genetici este numiti pozitivi'. Acestaeste o propunere mai ambilioasi 9i mai ,,eugenie controversati, promovati printre algi de cdtre Hermann Mullel

CAPITOLUL6 Pervertireasexualititii

Un alt soldat loial devotat cauzei subjugirii maselor a fost r, co-autoral lucririi de.referinli Sexual Behaviorin the Human MaIe (Comportamentul sexualla barbat),gi al altor volume.Una dintre lgetodglemai pulin c"unoscute de contr i, este drrt.ggglg moralititii traditionale deviantei. si normalizarea

46

Controlul maselor

Jim Keith

47

... pentru a elimina defectele care suslinea rgple4ggglg4_qclqct-rye 'talitalizuBerioare'i cu ... gi pentru a mari ngmlrg! {e persoane ar fi .191."1 Una dintre modaiitilile de a realizaacesta i "!9t Et (gi pistrate de in care si fie celulele eventual ovule) 4g__qpglmi reproductivealeindivizilor cu oJAnilatc_exeepllAnala. inteli gen {i s3u ayAlddgntq-dceleb-ite. Ulterior, aceste celulear putea fi folosite de persoane careigi dorescsi aibi copii mai inzestrafi decdtcei carear rezultadin combinarea propriilor gene. Unii au obiectat afirmind cd oameniinu vor si igi substituie de bunivoiepropriilecelule sexuale gi "presupunerea caracteristici cu ale altora.Muller respingea absurdi ci oameniiar trebui forlafi,iar nu inspira{i, pentrua seangaja intr-un proces de imbunitltire geneticil El subliniagi ... cuplurileaparent "normale"... ar alege si foloseascl aceasti. modalitate, pentru a avea celpulin un copil ..." De asemenea, separecnli o_cultistul Aleiste glet-cj!.at yizitat o_gglqcare inqgq4te.gs T!g,!g1qq Abbey tn14!gJ, carea cu pulin timp inainte de moarteasa in 1955.Degi nu s-a stabilit ci Kinseya folosit lucr5.rile lui Crowleydrept surs[ a cdrlilor sale, ei aveauprieteni gi cunogtin(e comuneprecum regizorulKenneth Anger,nazistulamerican George Sylvester Viereckgi francezul Rene Guyon.2 KennethAnger a afirmatci: ,,(insey era obsedatde ideea procurarii jurnalului sexual al g.rtit (C.gy]91')... Pentru a obtine bani pentru cercetare \n"rfi 9i pentru a continua si beneficieze de sprijinul universititii, Kinsey avea cercetiriipentrua-givalidaobsesia nevoiede scuza permanentl (porecla lui Prok pentru sex.Oricum sloganul lui Kinsey)"Fi tot ce poli mai bine gi lisl-i pe ceilal$ si. reactioneze dupi cum doresc" pareo variafiunea maximei lgi-Crowley"Fi ceeace wei'l Iar daci publicul americansI a$astaulucrurile, md intreb ctun ar reactiona al Marii Ee-stii?' afleci r@ rizboiul psihologic Ceamai eficientd armi a !g-i(ilsey p-entru finantat de"Bggke-feller, a fost studiul sellalititii americane, cel mai faimosvolum fiind excesiv liudatul studiu,Comportamentul sexual la barbat,p*Uti.ft_f" _gry!._L%_8. Imediat dupa lansare,s-auvdndut peste 200.000 in doui luni, in special d{oritd3gclamei de exemplare

facutede citre mass-media fi de citre famiiia Rockefeller.a Rene Wormser, inspector in cadrul Comitetului Reesecare fundaliilenon-profita afirmatin anul 1954: investiga "Flndaqia Rockefellera oferit urmitoarea explicalieprivind a devenit salecu studiilelui Kinsey:in 1931,,organrzalia conexiunile . fiziologiei in domeniul al studiilor sistematic interesatide suportul arii in aceste sexual"... Activitateaacesteia gi a comportamentului 'tomitetul pentru de interesa fost in primul rdnd in legituri cu in domeniulsexualititiia ConsiliuluiNationalde Cercetare cercetare prin (NRC)'] ciruia, pAni.jnl954, Fundetini-a acordat1 755.000-$, pini Ia 240.000$. de la 75.000$ variind sume burseanuale, fonduri au fost incepAndcu anul 1941,o mare parte a acestor studiilor Doctorului Kinsey,o subvenlieseparatifiindu-i acordate acordatidirect lui Kinsey... Munsadin cadrulNRC a produsunele reTultatede o valoare notabili- ... Oricum "bestsellerul"ciruia i s-a ficut atAtde multl publicitatederivatdin studiile lui Kinsey, materialulnegtiinlificpe careDr. Kinseyl-a strins, a constituit baza pentru o reformdsociali gi infraclionall."s autorul al cirfii Kinsey: Crimes P I"dith A.&itmu", urmitoarele: (Kinsey legiiSiconsecinfe),scrie : incdlcarea Consequences "Cercetarea s-audovedit oblinutede Kinsey, cantlt* ast&-l mass-media pelfecte pentru utilizeze si ca Rockefeller Pentru -atitudinile si qlrmportalLentel-e-qgglale: q-'-@ 9:!:9P!lil" prin comuni.gtgl in qyrsl, fapt ce oamenilor g_&$_s.ht*b"t. slne 9i a looralei a co4fqldgi 4e.' a provocat re!Ilnggle4-14$r-ta!ii, ntelor sexualedeviante. publice precum gi am2!!fi9a-rq c-o.mgQllgrye "Managementul social" de acest gen a fost Pentru Rockefeller ryodalitateade a schimbastilql ig14!3li-amer-te4,prin intermediul numea "modele de imperechere"
e

comportamentul umari'.u sexual 'tercetareacantitativi. cifrele Problemaprincipali privind 9i pentru oblinutd'de Kinseyeste faptulce a@ a.se potrivi cu scopurilesal:. Cei careau studiatmetodele 9i datele ob$nute de Kinsey - care se pretind a fi o definilie a sexualitllii normalein America- au constatat ci printre subiecliisi'i eraufoarte

48

Controlul maselor

,lim Keith

49

rlulte persoa11s se!.uele, deschise pentrrrperversirrni plostitutielau molestaresexuali infantili. Acegti devianti au constituit conform unor cercetitori, o treime din totalul subiecfilor.K-ins_qy i.:acuantificat inbazalui de date cqfjnd11aepntion no:maldin rdndul populaliei. in plus,studiilelui Kinseys-aubazatin marepartepe vgrluntari. Cu gaseani inainte de publicareavolumului lui Kinsey,p$rhglgggl a punctat cd "in orice studiu in care datele sunt Abra-harn-Maslow oblinute de la voluntari, va exista o preponderenti. a p-ersoanelqr d.qmiIr4!oqr9, agresive prin urmare se va regisi u.4 procen!nerealist 9i gi mult mai mare de cazuri de lipsd a virginitifii, masturbare, promiscuitate, homosexualitate, etc.la nivelulegantionuluil'7 Directorul Institutului Kinsey, paul Gebharda descrisastfel abordarea lui Kinsey: "La Indiana StateFarm,nu am avut nici un plan de egantionare - a c4re_comisesqlq_g,rftgqlgni Oe sexuali., gi, dupi o vreme chiar i-am excluspe cei cu delicte +alure sexuale comune (de ex. act sexualcu un minor) gi ne-am ind.reptat efiorturilespre ai rare ... in primel" rtudiiul"l.I*[rli, l cdnd multe din interviuri au fost ftcute la instituliile corec{ionaie din Indiana,D:. Kinseynu a considerat detinutii ca fiind un grup separatcare ar trebui diferenfiat fali de populalia globali; el a ..S!!gt acestei nstitutii ca fi i n d rezer voarej_qp gtqnl!4li_subieqi, eFiilu gubiecti captivi. Acest punci d" ;;d;;" a implicat faptul ci nu existi o diferenlierein volumul din 1948intre persoanele care au fost in inchisoare9i cele care nu au fost ... mareamajoritatea grupului delinulilor a fostinclusin cercetare, asiduu, frrd weun plan - pur gi simplu am intervievattofi voluntarli idnd de egantionare si s-aepuizatacest grup, am abordatal{i delinuli cam la intimplare ... Kinsey... niciodati ... nu a linut o evidenfi a procenturui refuzurilor (proporfia a celor care au fost solicitali pentru un interviu si au refuzat)."8

..!r_tp"i.
Asistentii care l-au ajutat in studiile sale au fost selectali dintre studenli tineri, atdt birbali cit gi femei, cdrora li s-a cerut, inainte de a seaIituraechipei,s@pdniladatainterviului. O alti cerinli era sd fie. filmail jn_filae-.cu_caracler sexual sapli6il

(chipurilepentru cercetare) in mansarda lui Kinsey. WardellPomeroy, carea lucrat cu Kinsey, Psihologul declara ci gi gtiinll ar fi uimit nu ar credece eminenli oamenide au ,,Publicul muncagi a apirut la institutdin timp in timp, pentru a-i examina gi cares-auoferit inaintede a plecasi fie fotografiali vorbi cu Kinsey, de naturi explicitsexuald."e in ipostaze Cercetirilelui Kinseyau inclusobservarea sexualitdlii infantile, gi qi manuall orali a organelor genitale ale copiilor, stimularea atingeriiorgasmului de cltre copii. cronometrarea lui Reisman, Conform cu spusele Kinseyafirmi ci cel ,,Raportul pre-adolescenli" au fost supugi pulin ,,317 experimentirii sexuale de catreadulli, gi confirmareaa cel pulin 2035 cazuride experimentare asupra copiilor a fost recunoscutl ulterior de citre Gebhard gi in Sex Therapy(Probleme Pomeroy,citali in lucrareaEthical Issues eticein terapiasexuald)."r0 de filme a lui Kinseyseaflaugi inregistriri cu copii in colecqia gi actesexuale filmali in timpul actului sexual, intre adulli gi copii. Directorul Institutului Kinsey,Paul Gebharda scrisurmitoarelein l98l: ,,Din moment ce actul sexualcu un minor esteilegal,a trebuit si ne bazlm pe alte sursede date. Unele surse au fost plrinfii, majoritatea cu studii superioare, caregi-auobservat copii gi au luat notitepentru noi. Alte surseau fost educatoarele de la gridinile sau profesorii. Allii au fost birbalii homosexuali interesali de copii mai mari, dar totugi pre-puberali. Una din sursele de informalii a fost un birbat care a avut multe contactesexualecu copii gi careavAnd inclina[iigtiinlifice,a !inut inregistriri detaliate a fiecirui act sexual. Unele din aceste surseau ata$atrapoartelorlor scrisesau verbalegi fotografii,gi in cdtevacazurigi filme ... Tehnicileimplicaucontacte adult-copil, in principaloralesaumanuale."rr Multi ani dupJlgglaborarea sacu Kinsey,Gebharda recunoscut cu o candoarerar intilniti printre ilgpgiilgglgli' ,,Noiam fost...pulin spusimorali,chiarcriminali.Ca exemple ce tmoralitateputem menliona retuzul nostru de a intorma so{ia ci soful ei are ... o boali venerici activi, gi refuzul de a le spune pirin{ilor ci copilul Ior prezinti manifestiri sexual deviante

50

Controlul maselor

Jim Keith

51

importante.U" e"emplu de act crirml esterefuzul nostru de a cooperacu autorititile pentru prindereaunui pedofil pe carel-am intervievat gi careeraciutat pentru viol gi ucidere a unui copil."t2 Fiind considerateo descrierea vielii sexualein America, informaliile din studiul lui Kinsey e@elor. S-a raportat astfel cd 95o/odin birbalii americani incilcaseri legile referitqareIa sexualitate, suficient cAt si poate ajunge in inchisoare, 857o avuseseri raporturi sexuale inainteacisitoriei, 69%o frecventaseri prostituate , 45o/ocomiseseri adult er, 37o/o avuseseri. contacte homosexuale,iar I7o/o avuseseri contacte sexuale cu animale.in zilele noastreaceste cifre nu par chiar agade gocante, fiind chiar credibile,dar in 1948au cdzutca o hombl asu iei

pgbllce.
Conform declaratiilor din acea weme, .@" qr a_naucit" natiun . Motivul rt"rpt"r .rnt*ir*ii "t" gtiau cI informalia pe care a furnizat-o raportul Kinsey nrr se pg!5iveacg_propgl_percgpl!_e asupramoralei gi comportamentului sexual.Statisticilelui Kinsey e.raq glggite $i gre$iteau rimas. Studii recenteasuprasexualitilii in SUA aratd c6 qj in qgggslngerioadide EexuaLtale-_jbertini',ciflele privind homosexual_i!4le4, devianga 9i pJggtlgu{4gl rucLmqgq_r}q!g sp_Ioj&_4e_ gele_da!q{e_K!!_sey. Un studiu recent efectuatde centrul de Cercetare a opiniei publice de la Universitateadin Chicagoa aritat cE 83o/o din americani au avur contactesexualecu un singur partener saunu au avut deloc contact sexualin anul precedent, iar jumitate dintre subiecli au avut acelagi partenersexualin ultimii cinci ani.13 Printre altele,Reismanafirmi.: "De-a lungul ultimilor 50 de ani, datele furnizate de Kinsey au cauzatschimbiri enormein ce privegte legile,medicina,gtiinfa, educa{ia,schimbiri care au constituit "marele model" urmirit de Kinsey inci de la inceput. Daggvul_CforlUlCt_lSaqiy_$r extensiv din punct devederelegal,educalionalgipolitic dea continuain$eliciunea gi,dea suprima incercirile de aduceadevirul la iveali estedaterat mul$mii de institulii rnuU!4pg1p!!4are privitoare la sexualitateatdt in suA cat gi cele extinsela nivel global datoritd Na{iunilor unite. Acesteedificii se sprijini in totalitate pe fgndglla falseuu

in timp ce se deruleazi o mullime de programe lg$g-lurjltjgl de miliarde gi care se oeupi cu ce inghit fonduri guvernamentale pe falsele studiul sexualitilii gi reproducerii umane, bazAndu-se concluzii ale lui Kinseyi"a lansate de Institutul Kinseya fost un,qrup de Un4ji4-.sng9!ile "intdlnird' numit'Tehliqa Atitudinii Sexuale(S4.R),care a pregltit de persoane incepdLnd cu anii 80.GeorgeLeonarda cel pulin 60.000 experienfa sain cadrulSAR: scrisurm[toareledespre "S4ura1_ia senzoridi a culminat in noaptea de sAmbiti cu un eveniment multi-media denumit F-korama ... in intuneric ... imagini ale unor fiinle umane - gi uneori chiar gi animale in toate actele sexualeimaginabile, acompaniatede angajdndu-se strigite, gifAituri, gemete, strigite, toate acesteaacompaniatede uvertura concertului pentru vioard al lui Ceaicovski.$aptesprezece ore, au fost proiectate filme care rulau simultan ... Dupi cAteva pe perete patru imagini, un cuplu normal, unul homosexual,unul lesbian gi unul animal. Subiecfii erau goi ... A$_qia$L ca-devin

dsz@arbut-les-s-gqr"ie?

IUa.-@lgig-rg

corespunzitoare ... iar sortezactelepe careIe vedeamin categoriile apoi nu imi mai puteamaminti care.rrndeaFarlinea. Nu estefiresc ca eu si fac aceste discriminiri? Am ciutat indicii. Nu era nici unul. Aqggspg!-lI m5.simt riu. in curind amrealizat ci pentru a evita ameleala gi vertijul trebuiasi renunf la incercarea de a discrimina gi pur gi simplu sI mi abandonezexperienlei ... Djelgnfllle!!{.u care mrrltevieti au fost ruinate, nu erau doar lipsite de importanfi, ba chiar deveneauinvizibile. I@ -eraLor4lLt ..r1fu_!g_rylr1g Dar, pe misuri ce conduceamspre casi, am inceput si "lgl_ggry mi simt pUlin in neregule.Efag:-Sgsj$-fi pdcilit fost ... de orooriul meu risouns conditionatde-a lua ceamai deschisipozitie-... indiferentde sentimentele mele mai profunde ... iubireanu fusese mentionatd nici micar o singuri dati in intreg week-endul."ts * O alti realizarea a lui Kinsey a fost fortarea tribunalel_otprin i-no+aglg!-brnait4i" a ceea ce fusese pAni atunci considerat pervers,sd mic$oreze pentru perversignlsexualegi si pedepsele accepte homosexualitatea in armati,ca fiind normali.

52

Controlul maselor
Landis, Bill. Anger. New York: Harper Collins, 1995,citat in Reisman Reisman Wormser, Rene. Foundatiorr. New York: The Devin-Adair Compahy, 1958, citat in Reisman 6 . Reisman 7 . Maslow Abraham, Test for Dominace-Feeling (Self-Esteem) in Colege Women, 1940,citat in Reisman Gebhard, Gagnon, Pomeroy,Christenson. SexOfenders. New York Bantam Books, 1965,citat in Reisman o New York: Pomeroy,Wardell. Dr. Kinsey and the Institutefor SexResearch. Harper & Row New York, 1972, citat in Reisman;Reisman 1 0 . Reisman tl Letter of Paul Gebhard, Kinsey Institute Director, to Judith Reisman, datat la martie I I, 1981 in SexTherapyand Research, Masters,Johnson gi Kolodny, Ed. Ethical Issues Reproductive Biology Research Foundation, Conference. Boston: Littie, Brown and Company,1977 t 3 . Reisman; Lively gi Abrams. The Pink Swastika.Keiser, Oregon: Founders Publishing Corporation, I 997 t 4 . Reisman 15. Leonard, George,"The end of Sex,"Esquire,December,1982,citatin Reisman 16. Buck, Pearl, citat de |onge, Alex. The Weimar Chronicle:Prelude to Hitler. New York: New American Library, 1978 3. 4. 5.

Kinsey a creat o discontinuitatein moralitatea americani, pdnl la punctual in care aproapeorice act sexual a devenit in pr .ez.gnt acceptabil.Schimbareaso{iei, divorlul imediat, schimbarea partenerilor(swinging), ilustrareaa actelorsexuale in massmedia, homosexualitateagi sado-masochismulsu{!.-plgmovate r1-[lld normale. La fel ca majoritateaacfiunilor intreprinse d" r1rgg!!jgg&!i, existi mai multe motive pentru aceasta. r - Unul din ele esteclgleA_Ungi_AEiet4i ", asa-zise supra-saturatide sex, droguri, TV (forma moderni de 'pAine gi circ", astfelincit manipulatorii nu intAmpind nici o impotrivire din parteaulgi_9!eq1!9ra!*degeda0. z - Un alt motiv estesepal4Iga3etghd_sqgal de p:qe&a!e, astfel flcdnd mai ugoari instituirea sterilizdrii gi contracepliei, inclusiv avortul, lg niyelul-rnaselor'l 3 - Un alt scop erte Sjr..gereu-familiei ca nucleu al societifii, deschizindastfelugaunei mai mari posibilitili de intervgg[!95pc:lali 9.1-!sauP.ulare. Degi estepericulossi aritim aceasta in zilelenoastre, cAndin numele ,,eliberirii sexuale',orice lesbiandpoate aveapropriul si.u show de televiziune,fg$* te lpte No"a Ordrle MondiulA si spre euqeniesunt in prirlg!_yal al 4gqltului_,petttrod-t:trug"r"" *lorib 4tq_4q!q9qt"t sexl4ite$i. Aceasti.abordarea fost exegrplificati de nazr$ti,pentru care, conform lui Learl -Bu_ck, ,,Iubirea era de modi veche, sexul fiind modern. Ig*adrul-prsp-a&&dejlor, nazigtii au restauratastfel in propaganda lorl'16 ,,dreptulla dragoste" Rizboiul impotriva sexualitilii normale - gi pentru controlul - continui qi astizi. maselor
Note: l. Reisman, Phd., fudith A. Knsey: Crimes and Consequences. Arlington, Virginia: The Institute for Media Education, Inc., 1998; Chaitkin, Anton, "British Psychiatry: From Eugenicsto Assassinationl'EIR, October 7, 1994; Jones,fames.Kinsey: A Public/Private ly'e, New York: W W. Norton, 1997; Abrams, Kevin E., "Kinsey, RocKeller and the Nazi Doctorsj'Alberta Report, iunie 29, 1998 2. Reisman

CAPITOLUL 7 CIA gi controlul fiinfei umane

Orice studiu privind controlul trebuie si atragi pregnant atenlia asupra programelor agenliilor americane de spionaj. GgeralullMillias.Donomn *\Mild3ill'' (poreclit,,Bill cel Nebun') esteconsiderata fi prima-persoanS. care iqgUUI1940 a atrasatenlia asuprangesgilllii unei divizii americanede rdzboi caresi aibi drept infiinlarea Biroului pentru ttSgB1!9L_dJ$Bi94ic. Astfel seexPhce Coordonarea (COI) care in 1a4), a devenit Serviciilor Strategice Biroul de Servicii Strategice(QSS). inci de la inceputurile sale, COI a fost o operaiiune din umbri coodgsi de Doggvan, guvernul avAndfoarte puline de spuscu privire la.modglin careerau utilizate foq{grjle alocateacestuia. Este foarte posibil ca Donovan si fi fost influenfat gi de alte

54

Controlul maselor

Jim Keith

55

aspectein afari de simpla intuilie a necesitilii unui birou de in lucrareasa'Ihe Search spionaj.Qo5rform cu Jojrn-Marks-, for the Manchurian Candidate (in cautarea candidatului manciurian), clandestine suslinute de agenlii britanici ,,Ex]-s1-e-q1a.]o-!..!-y=g,r^&r Franklin de spionajin Statele Unite,l-a determinatpe pregedintele de a luat numele Rooseveltsi infiinleze organizalia care in-I94? carei-au pus la dispozifie englezilor OSS... InvilXnd din experienla pe carele delineau, lor experienli,gi probabiltoatesecretele intreaga Donovan a infiinlat o intreagi organizalieintr-un domeniu carenici nu existase anterior." p*gEjigfueIAASS, auinceputcercetirile_peglru dqscoSerirea unui ,,drog al adevdfuluicare si fie utilizat lq intefpgatorii, precum gi intr-un domeniu care avea si fie denumit ult^9figl*Can-didatul V_e"gjgrltg'Sggsll,thg6j1riprogrqmalipti&-hlpn-qzi,denumirea nume apirut in fiind derivati dintr-un roman de ficliune cu acelagi anul 1959). Birorrl OSS,condusde Donovan a fost inchis in anul 1945, cgnducereaopt:rafiunilsl serviciilor secretefiind preluatl de Allen (elA). Biroul de Spionaj D:d!g!" ti d,e_4ge-&re-*C.-en!ral_n .de Spiq_nej privind cercetirile rtranipqlareaminlii al CIA acontinuat $i $tiinfific ulttgo, punAndu-sefoarte mult acEenlulpltdtaacea-drogqjlgr. ln f-azele incipiente,s-autrecut in revisti cercetirile mai multor spitale din intreaga lari privitor la efeqlgl dlq$+filor, pentru a,.puteafi aplipelgf n-gaftulo"p-e-r-aJi_ggllolsecrete.r privind plggfam_ele de contr-o]-al-slintii, Degi responsabilitatea inifiate in America la inceputul anilor 50, ii tcvine in totalitate Agen[iei Centrale de Spionaj,aceasti asociererggori practic mai multe ac[iuni anterjoareoperafiunilorCIA. Acesteprograme+_&$ mull*g1g1dewe.me, d.9arcreastavizihil; a unui val care inc,epus-e algbritnnicilor, americanil-or odati cu egffgf$gggkjgP$ttJ-atrig le. Toate avAndloc cu ;i na?iltr_ qi glRolg&,il SUA,printre cei mai finantarealui Rockefeller proeminenlr:gggfu1i4rl4ului, senumlrau familiile de pe CoastadF Est.Harriman si Dulles. Familia lui {yelell Harriman, 4embri a ordinului Skull & fuseseBLpr-omotor alcauzsi eugsniei inci de la inceputul S.t, secolului. Fiind definitorul majoritar al actiunilor bincii Union

la gn sustinitor activ al ascensiunii Bank,Harriman erade asemenea jn Harriman a fost numit putere4lui$itler in Germania- anul-1951, ajungind astfel intrSecuritate, al_agentiei_Bilateralede director serviciilor secrete asgpra atit influenli uq-p9$-Sltalfrc cu o mare americane cAt gi asupra celor britanice. Impreuni cu partenerii sii de afaceri,Allen Silqhn Foster Dulles, provenind de asemenea dintr-un mediu puternic in favoarea eugeniei, flarriman a fost ' pdncipalulrcsponsahil pentru amplificarea eforturilor americanein precum 9i ce privegteo-ggaliunile de rizboi desqhls9i p-sihologic, ci!$i-gg-giugerg-snre'' prelll'-varea pentru -qgglqr-i9qtlrlloe!4li9te fi, a ConsilitduiBelaliilor,' r4li-!49ajns$ re.prezenta Aceastaldee E$grqg,' Allen Dulles, primul director al CIA, a fost in multe moduri penultimul reprezentantal infiltririi politice' Eamilia sa era unul dintre pumir*sqslinitori ai piqciril.internalionale i-rufavoarea strAnseleglturi financiare E[lazigtii. Unii dintre eugenrei,av-qnd membrii familiei Dulles se cisitoriseri cu descendenliai familiilor elve$ene Prevost gi Mallet, cg-b- qohbolars-err,familia regali bg!U:Eg, fuseseri_spionide ta"lieeondiali ai puterilor euroPene timp de sute de ani, afirmdndu-sedespreei ci agfost 9i cei careau ajuta!-[introcl3cerea masonerieide rit scolial in !t119!9-Untte. PoateiEl-mai-important adjuvant in cursa lor citre Putere a fost faptul ci la sfArsitulEirnClg! rizboi lSondial, Allen 9i fohn FosterDulles au fost recrutali de citre un pelEsn4lllpsit de scrupule, s , ,,9olonelul" Edward House (carede fapt nu deginea nici un grad in armati). ln timpul conferinlei doi frali au fost acceptalineoficialin cadrului de pacede la Paris,c-ei Fra(ii Dulles au fost cei care au grupului Masa Rotun44--R-tro-{es. R-eblii iniliat r.amqa-aJtericani a grupului, gi anume Co.qs-d!g!_d9 er, Morga{r' lernard E-xIgte, sqbJentionat de familii B,aJgc_h,P_39![1qb-q-rgSl-al!i1 it igi0, Allen Dulles a fost numit prim-secretaral Ambasadei Americane de,lg-Bqrlin, gi apoi, probabil datoriti legiturilor pe care le avea familia sa, ace-gte a preluat conducerea serviciilor secreteamericaneintr-o lari de o importanli strategici cruciali, gi anume Elvefia. DUllesa fost geful biroului din Berna, Elvefia,la ingepuql_..4ilor 40, pglreadgig-eatq g[eqq-e,!q LSD-ului erau oficial

56

Controlul maselc.tr

Jim Keith

57

descoperite de citre Dr. Albert Hoffman,care lucra pentru 4ga-zis S_g1doz. de la in acelagi timp, inJagirelede concentrare -laboelp1fgl_e aflateIa doar 200de mile depirtare, nazi$tii realizauasupra D-Aghau, detinufilor e&.gg!Sqq!gi9 gaL!-rolal minli! utilizind mescalini gi alte droguri. F-1a[ele lui AIIen, John Foster Dulles, a fost numit direetor Sef al influentei"firme de avocaturaSullivan Ei Cromwell. Unul dintre clienlii acestora, iq:ig-lpul-ascensiunii la putere a nazigtilor, a fost faimoasa corporafie din industria chimici, I,G_,__Earben, care a j9tde -eitre.famiiia Warburg, parteneri de h_ .Qtt Sg!fusa-p.a11t ceri c" f"-i1lg&qqkefelLer.Earbena fuzionat ulterior cu firma de p.lo-dusepetroliereaacestora din urm6, Sgqdgd"gil din New |ersey, infiinldnd apoisutede carte-luri internationale. iq esfnli erauaceeagi incheierea celui de-al doilearizboi mondial, pregedintele ftgg. Dupa companiei Standard Germany, Emil Helfferich, a declarat in fala tribunalului cn fqndufllCSlandard-Qilfuseserifolositepentru a pliti rglgltitolont.ritoiSq caresupravegheau activitatea de Ia Auschwitz. F.xqerimentqle de.Eontrol a! minfii realizatede citre CIA au itfloril-aptiin-19t7, BLUEBIRD, prin care il.e4g!-prolqctului se urmirea o_,,modificare ugor.influenlabi,l,ia personalitnlii'l in acestscop testindu-se q-ge!0e.lg4_dl9guri, sub supravegherea o-[1grului de secgrila e_, Morse Allen. Tot la data respectivd, Marina SUA derula gi ea, propgille,Sale experimentecu droguri, in cg4lgl Proiectql-gi-CfldITER, o operaliune prin care se urmi.rea descoperirea unui,,drogal adevirului'lin]950, in cadrulproiectului BLIJEBIRD, s-a folosit LSD-ul pentru anchetarea unor presupugi agenli dublii gi a unor prizonierilor de rizboi nord-coreeni,iar Mbrse Allen i-a solicitatgefului siu, Paul Gaynor permisiuneade a achizifiona pentru agentie un ag-a-numit dispozitiv de ,,electrosggll'l carefusese construit.la.unspital din Richmond,Virginia. proiectelorde control al minfii, In spriiinul-finan{irii necesare Nelson Rockefellera fuzionat tgg-..graricorporalii federale,ddnd gi Bu'istarii (HEW). 1ii,Educaliei Acesta din urml impreuni: cu subsidiarasa, 9i anume Institutul Na{ional de Sinitate Mentali aB*f-ondat ulterior programul precum gi altgproiecte de control al minlii aleCIA, ABII$IAKI, la inceputurile lor. lrintre celelalteorganizafiicare s-au implicat in
g

mglg4glg1-dg-ltS3lPgla{-q cercetar-qa !n gagi la data respectivi se Nalionali pentru $tiin![, Fundafia Apiririi, Ministerul numdrl: Ministerul Muncii, Rdzboi, de Veteranilor al de Biroul Administrare Institutul Nalional gi invildmintului, Educaliei Ministerul Senete$i, de Sinitate Mentali qi Administrafia de Asistenli pentru Aplicarea Legii. Surselede fo'lduri pentru operaliunile de control condusede citre cIA gi-allg*ereltii aulost gi continui si fie foarte nurneroase, unei caracatile. ranqillglliile acestoraimpdnzind totul, .asemenea Dulles au fondS.t $tfel cu impreuni Allen Rockefeller Familia Uman la Stanford, Ecosistemului So.iet"tea pentru Investigarea o sursi de fonduri imense pentru acest gen de cercetare.Printre subventiipentru operaliunile organizaliilecareofereaude asemenea Fulda1ia Macy 9i Fondul numirau se al minlii, CIA -dp eo4lrol dintre clien{ii programului unul dupi Geshickter,denumit astfel MKULTRA, Charles Geshickter. O :lti* sursi de fonduri a fost infiinfati la sfdrqitulanihr 50 de cdtre FundatiaH-Smith Richardson, EugeneStetson.Acesta u4r:l din membrii sgcieti[ii Skull &-Bsne-s, Bgsh, la Brown qdl4lnl5llatjy.-lqt,PfgSCqtt. era viqe-pregedintele BrothersHarr:ig11, una dintre ceb-mai influente binci private din lume la data respectivi. 3 in continuare urmeazi ojistl a primelor exBerimentemajore vor fi insolite de de-fqltrokl mipgi realizatede citre CIA. Acestea Cercetarea pentru scurte descrieri, alcituite de citre Subcomitetul Umane, a9a $tiinlifice gi a Sinit5lii pe lAngi Comitetul de Resurse ale Congresuluiemisein cum reiesedin mai multe procese-verbale
--#'

antJt tv / /:

* MKDELTA: se Pare ci acestaa fost primul proiect inifiat de bio-chimice substanlelor privind utilizarea CIA in octombrie,1952, Esteposibil ca proiectulsl nu fi fost pentru operafiuniclandestine. niciodati implementatla nivel oficial. MKULTRA: acestaa fost un proiect ulterior lui MKDELTA' pe la sfirgitulanilor iniliat in aprilie,1953, gi cares-aincheiatundeva 60, probabil,dupi 1966.Programula analizatdiversemetode de control al comportamentului uman, printre metode numarAndu-se gi utilizareadrogurilor. MKNAOMI: Acestproiecta inceputin anii 50 9i s-aincheiatin

58

Controlul maselctr

Jim Keith

59

1969, fiind posibil un urma$al programuluiMKDEI,TA.Scopulsiu era acela de a stocadiverse substanfe toxicegi letale,in acelagi timp dezvoltAnd gi instrumentatia necesaripentru dispersarea acestora. MKSEARCH:Aparentproiectula fostun urma$al programului MKULTRA, carea inceputin 1965gi s-aincheiatin 1973. Obiectirul proiectului a fost acelade a dezvoltametodelede manipularea comportamentuluifiin1ei umane intr-o manieri previzibili prin intermediulutilizirii drogurilor. MKCHICKWIT Acestase pare ci a fbcut parte din proiectul MKSEARCH, obiectivul siu fiind acelade a identifica noi tipuri de droguri descoperite in Asia gi Europa,precum gi de a obtine egantioane gi informalii privitoarela acestea. MKOFTEN: $i acestprogram se pare'ci. a ftcut parte din proiectul MKSEARCH, scopul siu fiind acelade a testa efectele comportamentale9i toxicologice ale anumitor droguri asupra animalelor gi fiinlelor umane. intr-un document strict secret, gi anume ,,Raport citre conducere, personalul medical, PROIECTUL ARTICHOCKE (porliune qtears5. din documentul original), EvaluareaRolului I & S, 25 ianuarie,1952"se punea urmdtoarea intrebare:,,Este posibil s5. obtinem controlul asupraunui individ pani in punctul in care acesta s[ asculteorice ordin al nostru, chiar gi impotriva voinlei sale,treci.nd chiar qi pestelegile fundamentaleale naturii cum ar fi instinctul de conservare?" intr-un momentde sinceritate, adresAndu-se absolvenlilor de la Universitatea Princeton in 1953, directorulcIA, Allen Dulres, avorbit timp de doul ore despre,,bitilia pentru a deline controlul asupra minlii oamenilorl' Acestaa afirmat ci rizboiul se didea in primul rind pe frontul indoctrinirii, atdt prin cenzuri cat gi prin tehnicile de rela$icu publicul,iar mai apoi,un alt front mai specializat gi de o importanli cu atit mai cruciali era,,spilarea creierului,'gi ,,alterarea proceselor" mentalela nivel individual.a Folosindu-se de justificarea faptului cI programele comuniste de control al minfii erau mai avansatedecat corespond.entul lor american,proiectul MKULTRA a fost pus in vigoare la doar trei zile dupi discursuldirectoruluiDulles.La origini doar un program secundar pe ldngi proiectul ARTICHOCKE, MKULTRa a piimit

ulterior fonduri in valoarede 300.000de dolari, dobAndindapoi in calitatede program de acoperireconlinAnd valenleultra-secrete, multe subdivizii, gi fiind specializat in cercetiri in domeniul controlului minlii. Marea majoritate a programelor MKULTRA au fbri a existanici un document cu privire fost in totalitate ascunse, ele.Totugi, si aflemai nimic despre publicul neajungAnd la acestea, cu privire la MKULTRA' sunt suficient pulinele documenteexistente de ingrozitoarepentru afurnizamaterial pentru sutede filme horror de duzini - oferind astfel credibilitatepovestirilor monstruoase cu privire la tehnicilede control al minlii carecontinui si iasl la suprafali. Coordonatorulgef al programelorCIA de control al minlii a La vArsta fost SidneyGottlieb,doctor in bio-chimie,de Ia CalTech. a agenfiei, tehnice diviziei a ajunsla conducerea de 33 de ani, acesta programuluiMKULTRA, impreuni cu cele149 fiind coordonatorul de localii experimentaledin universitifi, spitale,inchisori 9i unitili militare din toatl !ara,pdni in anul 1973.Degirelativ neindemAnatic toate acestea gi foarte balbait, straniul doctor Gottlieb comPensa fiind un mare amator de dansuri populare 9i invilAndu-i pe colegii in liri cu el din cilitoriile sale sii noi Einoi miEciri pe carele aducea indepirtate. Urmeazi in continuare un extras dintr-un raport tipic al lui Gottlieb,l 1 mai, 1953:! . . [9ters] Proiectului. Locaqia RAPORTPRIVIND SUBIECTUL: intreagazi (D.. 1. Astizi, stenografula observatexperimentele sacitre... lEters]) . . . [Eters] a inaintatdejapropunerea generalia sterii curentea proiectuluiconsti intr-o 2. Imaginea serie atent alcituiti de cinci experimentemajore. in cea mai mare parte a anului, un mare grup de subiec{i (aproximativ 100) au fost iar in lunile care supugiunor proceduri de scanare 9i standardizare, vom colectaun numir marede date, urmeazi, pinl pe I septembrie, astfel incAt acestecinci experimentesd se incheie in I septembrie. Cele cinci experimente sunt dupi cum urmeazd: (N reprezinti numirul total de subieclisupugiexperimentului). induseprin hipnozd; ExperimentulI - N-18: Stiri de anxietate a seincheiapAni la datade I septembrie. prin hipnozi a capacitilii Experimentul 2 - N-24: Amplificarea

x[

60

Controlul maselor

.lim Keith

6l

de invdfaregi reamintire a unui text scris de complexitatemare,a se incheiapdni Ia datade I septembrie. Experimentul3 - N-3 Rdspuns in starede hipnozi cuantificat cu ajutorulpoligrafului;a seincheiapdni la datade 15 iunie. Experimentul4- N-24: Amplificarea prin hipnozl a capacitilii de observare gi reamintirea unui aranjament complex de obiecte fizice. Experimentul5 - N-100: Rela{ia gi gradul dintre personalitate de susceptibilitate la hipnozi. 3. In anul careurmeazl (1 septembrie, i953 - I iunie, 1954), ne vom concentraasupraurmitoarelor aspecte: Experimentul 6 - Problema codului Morse, accentul cdzind asupra subiecfilor cu un IQ relativ mai mic decAt voluntarii din cadruluniversitilii. Imaterialgters] Experimentul 7 - Reamintireainformaliilor primite in starede hipnozl prin intermediulunor semnale specifice exacte. ......[gters]vor inaintaplanuri detaliate de cercetare cu privire Ia toate experimentele carenu au fost inci documentate. Printre experimentele autorizatede Gottlieb se numS.rd gi cele ale doctorului Harris Isbell,carese aflala conducerea Centrului de Cercetarea Fenomenelor de Dependenll, din Lexington, Kentucky. Utilizlnd sgLiecli de_ggloare dependenlide heroini drept carne de tun, Isbella testatpesteopt sutede sub chimicepsiho-active, care ii fuseseri furnEate direct de citre Gottlieb. ffia*t unuiu dintre experimente, Isbell le_-ainoculat subieclilor de patru ori dgq4.qolgtali de LSD,leintrempt, timp de LL-zlle, trezindu-i cu electrogocuriatunci cdnd adormeau.in cadrul unui alt experiment, Isbell a legat noui subiecfi de patul de spital, introducindu-le termometre la nivel rectal, injectindu-le doze masivede psilocibin, iar apoi le-a introdus o lumini puternici in ochi pentru a verifica dilatareapupilelor,infepdndu-iin mod repetatla nivelul articulaliilor pentru a verifica timpul de rispuns al sistemului nervos. Subieclii din camerade torturi a lui Isbell erau apoi gratifica{icu dozazilnici de heroini. in 1952, Gotliebb a colaborat cu agentul guvernamental responsabil cu problema George stupefiantelor, White, inscendndu-i

acestuia..Ojgrattugea-Mdp1gtt-Clls!3lti Atit in New York, cit 9i in mai multe clidiri erau astfeldecorateincit si semene san Francisco, cu bordelurile, unde prostituateleii atrigeau pe birbali, drogAndu-i apoi cu LSD ftri gtirealor. In majoritateacazurilor,victimelor li se didea si beao biuturi confinind LSD,9i in cel pulin uncaz, victima a inhalat LSD carei-a fost pulverizatin fafi Ia toaleti, chiar inainte ca. in actul sexualpropriu-zis.Extrem de minulios, si seangajeze acesta White observa prin oglindi, victimele care nu blnuiau nimic, in timp ce stitea pe o toaleti portabili 9i beaumartini. de CiA, realizate La fel ca in cazulmajoritlfii referirilor la testele decit mult-5n31mult qga-alru!-lQg-49-lqt ci, 4-fost sepoate presuPune ql ultim ci cred personal Eu lelul reiesedin documentele*gxistente. luj Wh1le era acelade a ob$ne informalii compromilitoare despre politicieni,prin intermediul mai marii lumii interlopegipoatedespre la data respectivl, mult expirati de deja acestei stratageme s qi prostitufiei' prin intermediul drogurilor al manipular-ea Allii participan!! !n cadrul proi.e-ctuluiMKULTRA 9i al programelor care i-au urmat au fost rqcrutgti- din -ldndurile a aproxim-ativcinci mii de nazigtladqidin Germania, imediat dupi incheierea celui de-al doilea rdzboi mondial, prin intermediul PAPIRCLIP. Printre acegtiase operaliunii clq4{9q1_in9._PrqleE!ul_ numiri: - Sr-! Jau,lqeck un expert nazist in ce priveqtedrogurile cu efectde sterilizare,chimist gefla fabricaI.G. Farben' - TheodoreWagner-Jauregg, Kurt Rarh 9i Hans Turnit, care 9iau continuat aitfel cercetirile de pe timpul rizboiului, cu prMre la otrlvuri extrem de puternice,ca de exempluSarin 9i Tabun. - Qfilerqf SS,.genqral Walter Schieber,specialistin arme de sistemulnervosrizboi chimic Aigazecareafecteazi - Dr.-Huburtus Strughold' care a activat in cadrul proiectului MKUL-T_RA -ci1 gi la NASA. Conform unui raport al Agenliei israeliene din 1995: de telegrafie al unui om ,,Datoriti dezviluirilor privind trecutul sAngeros de gtiinli german recent decedat,oficialitilile plinuiesc inlS:turarea numelui alestuia de pe un panou dedicatofilerilor avialiei SUA. ln 1993,la pulin timp dup6 dezviluirile privind trecutul respectivului om de gtiinfi, portretul acestuiaa fost inliturat de pe un panou de

s'

62

Controlul maselor

,Iim Keith

63

onoareal eroilor din domeniul medicalde la Universitatea de Stat din Ohio. H_uburtus adusin secret decedatiq"!986,fusese Str-ughold, iq a4u! !1a5, ca si lucrezein cadrul programului spalial,degiacesta eradat in urmirire plntru 1 fi judecat la p*ro-ggsul de la Nuremberg. Biblioteca$colii de Medicini Aerospaliali de la BazaAeriani de la Boorks, Texas,fusesedenumitl in onoarealui Strughold,cel care ajutasela co_ns_lruirea costumelorpresurizateutilizate de cdtre astronauli, precum gi a capsulelor americane. In calitatede spaliale director al Institutului pentru Medicina Aviaticl a fo4elor aeriene din Germanianazisti, Strugholdparticipase in 1942lao conferinll la care se discutasedespredl"g9g ,,expe1!1nente" pe fiinge umane. Printre experimentele Ia cares-a ftcut referiresenumirau gi tortura gi ucidereadelinulilor din lagirele de concentrare de la Dachaul'6 In mod curios, o_g!g__&g$11q,9-a -MKUIIRA consta din rgp,r,e1elt3l!iiMasonerieideRltSq_q!,qr,careanteriorsubvenlionaseri cercetirilein domeniuleugeniei, a psihiatrieigi a controluluiminlii pind cel pufin in anii 30.Doctorul de la MKULTRA, RobertHanna Felix,fusese direcforulcercetirilorpsihiatrice in cadrul Masoneriei gi de Rit Scogi_1n de asemenea director al Institutului Nalional de Sinitate Mentali. Felix era geful direct al doctorului Harris Isbell, carea fost deja menlionat in relalie cu MKULTRA. U-nalt mason celebruimplicat in proiectulMKULTRA a fost Dr. Parrl Hocf;, finanlat de citre Centrul de Chimie al Armatei. Membru al Societilii Americanede Eugenie, Hoch era director de cercetareimpreund cu un a.tprougtot-al eugeniei,nazistul Franz Kallman, in cadrul Institutului Psihiatric al statului New York pe ldngi UniversitateaColumbia. Ceilalli participanlila programele de control al minlii erautot soi-rldefascigi a_me{gaglplfni_49 careiEi diduseri seama ci 94dlqry era mijlocul perfect prin careigi munca in cadrul agen$ilor secrete puteaindeplini propriile dorinle criminale.7 cadrul proiectuluiMKULTRA f.t"t." a.-""iite l@in se numirau: chgsllx cerelllli, inclusiv lobotomia; utilizarea go-curilor electrice.$i chimice; **fg_$Igs"l"i asupra fiinlelor umane, inclusiv foamea,frica, oboseala, incarcerarea gi tortura; analizainfluenlei narcoticelor; analiza scrisului; dggrlglggq in subpragulaudibil gi cu dlverse contactcu ultrasunetele, cu sunetele

vibralii; tehnici de interogatoriu; droguri care ii fhceaupe pacienfi gi si vorbeasci, induciLndu-leapoi amnezia)pIy_4rjq-_qen7orl4-li inclusiv diviziunea rlldlatiilg; c.g-ryqti-ri-genslice ,,gec"tl9-qom!gl"; genelor gi crearea de mutafii; percepliile extrasenzoriale;diverse ului ; evaluarea p ersonalitili i ; cqnluzli g4lgdg__{e*spgl 4Lq .-4--cterpr gaq3le__pfq conlrol^la distanli; iTplglgri cerebralegi electrozi; utilizarea prostituatelor in calitate de agenfi; produse hormonale gi gla{rdularei gaze;otrivuri; substanle narcotice care puteau fi gi droguri, inclusiv LSD, amfetamine,morfini, nicotini, pulverizate; barbiturice, heroini, cocaini qi cloroform, ciuperci psihedelice, au -fost pulin pglfg. diqtfg-pLogramele*MKuLllRA Cel marijuana. pentru copii. Aceasta este o vastl sub-diviziune special reali1ate_ a experimentelorMKULTRA care in cea mai mare parte au fost de citre Agenfie.E ocultatecu succes in cadrul unuia dintre primele experimente MKULTRA, pe strizile oraguluiNew York, r44giniguJevilede agen{iiconduceau, cat ej4p3$g4!-Eodi6Eate, rispindindjn atqg! etfgg-8nz nespecifi care con{inea probabil mari cantitifi de LSD. Drogul respectiv pulverizat in_st4tiile de -{nettgu d.in New York, a fost de asemenea documentafia existentl nemenlionAnd efectele.Au mai fost de asemenea cazuri in care un gaz nei4galjfrq4ta-fost difuzat de pe podul Golden_Gate din SanFrancisco. CIA era congtienti de faptul ci cercetirile intreprinse erau ilegalegi prin urmare 9i-a avertizatangaja[iisi plstreze secretulcu privire la aceasta. CIA, generalulLyman a emis Ig-19-5-2,-igq11ectorul un raport de ordin intern in care avertizaci,,estenecesariadoptarea unor misuri de precaulie, nu doar pentru a proteja operaliunile pentru a nu fi divulgateunor forle striine, dar de asemenea gi pentru a le ascundede ochii publicului american in general.Aducereala cunogtinta altora a faptului cd Agenlia este implicati in activitili non-eticegi ilicite ar aveaserioase repercusiuniin cercurile politice gi diplomatice, prejudiciiindeplinirii de asemenea serioase aducdnd e scopurilorDroDuse." _---^ ' gi ilegale" Esteposibilcauna dintre acele,,activit6fi non-etice si fi fost eliminareavedeteide cinema gi televiziune,activistul politic Paul Robeson.Pe lingi implicarea sa in lupta pentru drepturile negrilorin SUA,Robeson gi pentru migcarea a militat de asemenea

64

Controlul maselor

Jim Keith

65

hotareconduside personalitili de independenlia coloniilorde peste Nehru.in primivara anului 1961, gi Jawharlal precumfomo Kenyatta qu trei siptimini inainte de egeculoperafiuniiCIA de a risturna Robesona vizitat Moscova, guvernulcubanez,numiti ,,Bayof Pigs", qi suslindndde asemenea gi interviuri, unde a avut diverseintilniri mai multe discursuri.Urmltoarea oprire de pe itinerariul sau era Cuba, unde aveaprogramati o intdlnire cu Fidel Castro,iar apoi pllnuia si seintoarci in Statele Unite pentrua-gicontinuaactivitatea drepturilor dedicati apiririi omului. careseaflauimpreuni cu Conform declaraliilor unor persoane de bine dispus'lin urma unei el in Rusia,\qbes-onera ,,neobignuit Robeson s-asimlit bruqc p_etreceri surprizi la un hoteldin Moscova, Astfel, acesta a dq p4r.q4q-!a. cqprlllde .Uq-atac extrem-d-e*p,uJq|l1lg plecatde unde se afla gi a incercatsi se sinucidi, tiindu-gi venele. a fost ulterior internatIa spitalulPriory din Londra,unde Robeson ore i s-auadministratun.,numir de 54 de intr-un interval de 36_de gedinle gocuri n-u.gi-a mairevenitnieisdati de electrice. Robeson de pe urma bizaruluiacces de ,,paranoia" saua gocurilorelectrice. oficiali a inaintato cerere in prezent, i4 19p9,fiul lui Robeson gi rusepentru a i sepune britanice, americane citre agenliilesecrete referitoare ia vizita tatilui siu la secrete la dispoziliedocumentele gi precum la tratamentul medicalsuferitde acesta. El crede Moscova cl simptomele pe care Ie manifesta tatll siu sugglg44 -c_ifqsese HZ, otrivit de CIA cu o substanti chimicl psiho-a_cliv4_numiti. pentru a-$i pentru a-l impiedicasi ajungi la Havanagi de asemenea incheia astfel brusc activitalea,ca o forll ce era in cadrul migcirii pentru drepturile omului. Robeson|r. invoci faptul ci mai fuseseri gi alle inc_ercari-de a-i curma viafa.tatilui slu, sustinind de asemenea ce 4qt_d!gg iqqlqr:i care l-au tratat la Londra aveau de asemenea legituri cu progl4mul MKULTzut. 'o MKULTRA a suferit ulterior o reformi administrativi, fiind s-adesfhgurat astfelpAni in anul rg:dSgumi@gi MKULTRA se numi.ra gi unul privitor 1973.Printre s=qbjroieEtsle (ESP)in la paranormalgi la utilizareapercepliilorextra-senzo-riale proiectul a fost intrerupt in 1973, scopuride spionaj.Se spuneci pAni in anul acestuia dar existddocumentecareatesti continuarea t' 1994.

in 1977, a fost convocat un Comitet ales de Senat pentru cercetiri privitoare la serviciilesecretecare si incerce sl arunce lumini asupratenebrosuluiproiect MKULTRA. Sg!$gd iargard Kennedy,care a depus marturie in fala respectivuluicomit, declari urmitoarele: ,,Probabilfaptul cel mai revoltitor a fost acelaci nu se gtia numirul de subiecliumani asupra cirora serealizaserl experimente. Toate dosarele privitoare la aceste activitili au fost*drstrusrin lanugrl-e._lJft, la ordinul directorului de atunci al CIA, Richard Ilel1g$ In pofida unor anchete stiruitoare atdt din partea Subcomitetului pentru Sinitate cAt gi a Comitetului de Cercetarea ServiciilorSecrete, nu a fost divulgati nici o inregistrare gi nici o informafiedespreaceasta. Nimeni - nici micar un singur om - nu igi amintea nimic, nici directorul CIA care ordonasedistrugerea documentelotnici coordonatorul oficialal programuluiEinici unul dintre subalterniiacestuia ..." 12 Declarafiafostului ofi1erCIA, Miles Copelandvine sI confirme propriameabinuiali ci proiectulMKULTRA a avuto intinderemai vasti decAtne-am putea imagina, din care ne1-3mj$Ieziri!_doar o-lsinuseuEsdme. intr-un interviu luat de ziaristul ]ohn Marks, Copelandspunea:,,Sub-comitetul numit de Congrescare a flcut cercetiri in aceastiprivin{i, a descoperit doar o infimi partedin ce
a fost." 13

Esteposibil ca gi dr. SidneyGottlieb,un alt coordonatordin umbri al programului MKULTRA, desprecaream vorbit deja,si fi murit tiiat exactde sqbta-pg :-q{g-el insugi a.ridicat=o.in 1999-, erau pe rol mai *.tlt.-p-ro."se intentatede victimele care solicitau si fie compensate pentru experimentele realizateasupralor de citre C[A. Conform unor persoane carevorbiseri cu Gottlieb,ac-gqta suspecta c-o-ndgggeaClA de la data respectivi ce aveade gAndsi il oferege el dt.p_llgljgqlftrr pentru atrocitilile sivirgite in cadrul MKULTRA. E*isti unele speculalii ci Gottlieb nu era dispus si. igi asumevina in numele Agenliei gi ci era sata si de? in vileag tolgl*DaLca dt"=i"ta-plgt., Gottlieb moare pe data de l0 martie, 1999- un ta adevd rat no:_o-g p.g-at ru A g-e_$i-g. Degi informaliile dezviluite cu privire la proiectelede control al minlii ale CIA constituiedoar o micd parte a cercetirii,

66

Controlulmaselor

.lim Keith

67

sunt o rugine pentru intreaganaliune 9i ar fi totuEitoate acestea de fapt trebuit ca CIA si fie demult desfiinlati, a$l calq-Lrqgre--.Ce sa' Se gtie ISILL IS$:gy cu pu{in timp inainte de asasinarea ci inci de la infiinlarea sa, CIA s-a folosit de cetifenii americani de control al minlii realizatein cadrul ei, pentru experimentele precumgi pentru altetipuri de mutilarea fiinlei fira voia sa.Aceste au distrusvia{a,trupul 9i mintea a nenumirate fiinte, experimente structurii totul evidentpentru a serviscopurilorRizboiulgi RPce 4!programelor in cadrul ci a estimat Congresul militar-industri4lq. de persoane, asupraa 23.000 firfl(Ufffie r-"" tealizaiexperimente asociate dar datoriti faptuluici ceamai marepartea documentelor programuluiau fost distruse,estedificil de inlelescum anumeau Cu siguranfi' si ajungi la nigte date atAtde precise. putut acegtia o mulli cercetitori in domeniu ar spunecI cifra este sub-estimare grosolania ororilor petl--ecute. Esteevidentcade-alungul istorieisale, QIA a fostprintre primii minfii, despre qtiinle a controluiui secrete pus unei bazele careau unei mass-medii care s-au frcut doar aluzii foarte vagi in cadrul aflatesub controlul elitelor.Anumite cercetiri mai atentesugereazi cu mult faptulci s-a aiunsIa tehnici de control extremde*gv3!!g!e, peste ce ar fi Agenliaweodati dispusi si recuno-elca. -Cl4::_C."1& care i-au urmat, cum ar fi Agenlia Nalionali drept mijloace de asigurare nu trebuie considerate de Securitate, l-q-n.tyel a securitilii poporului american, .i gtr:$ggpl planetarpentru cei carevor si-gi menlind dominalia asupralumii. in principal, acesteagenfii pro-4_ov,gg{ 4out i$gqgl_e personale inclusiv implementarea planurilor pentru realizarea al9 -g!i1-e,l9r, resurselorgialte egp$_gl:-g_q9!g,o_lglgl,tStlgl,.,amonopol in masi la nivel mondial. forme_dgdecimare
Note: 1. Marks, Iohn. The Search for the Manchurian Candidate: The CIA and Mind Control; Bowart, Walter. Operation Mind Control. New York: Dell, 1977; 23 Cannon,Martin, "Mind Control and the American Governmentl'Lobster Billings,Montana:Liberty Establishmerrt. Secret 2. Sutton,Antony C. America's House Press,1986;Sutton, Antony C. Wall Streetand the Riseof Hitler. Seal, Press,1976 Beach, California:'76 3. Colby, Gerard. Thy WilI Be Done. Cltat in Constantine, Virtual Government,

4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11.

12.

I3. 14.

CIA Mind Control Operationsin America. Venice, California: Feral House, 1997;Ross,M.D., Dr. Colin, "11e CIA and Military Mind Control Research: Building the ManchurianCandidate," discurs!inut la Ninth Annual Western Clinical Conference on Trauma and Dissociation, April 18, 1996;Krawczyk, Glenn, "Mind Control Techniquesand Tacticsof the New World Order," 1993; Bowart; Constantine;George Bush: The Nexzs, decembrie-ianuarie Unauthorized Biography; Chaitliin, Anton. Treasonin America. New York: New Benjamin Franklin House, 1984; Pincher, Chapman. Too Secret,Too' Long. New York: St.Martini Press,1984;Editors of the ExecutiveIntelligence Review. Dope, Inc. Washington, D.C.: EIR, 1992; Lee and Shlain. Acid Dreams.Grove Press:New York, 1985;Lyttle, Thomas,"Blot Artj' un interviu condus de Mark Westion. Paranoia, iarna 1995196; Stevens,lay. Storming Heaven. New York: Harper & Row, 1987. Marks; Chaitkin, Anton. Treason in America; Pincher;Chaitkin, Anton, "PopulationControl, Nazis and the U.N.!"; Marks Brandt, Daniel, "Mind Control and the Secret Statg" Prevailing Winds, numirul 3 Stevens, Jay Constantine; Cannon; Lee and Shlain.Acid Dreazs. New York: Grove Press, I 985 Chaitkin, Anton, "British Psychiatry: From Eugenics to Assassinationl' EIR, octombrie7,1994 Bowart; Lee and Shlain; Human RightsLaw Journal,"Freedom of the Mind asan InternationalHuman RightsIssue," Vol.3, No. l-4; Constantine; Ross Citatin Matrix l/l Val Valerian, ed., 1992 'poisoned Rhodes,Tom, "U.S. Robeson with mind-bending drugi' Sunday Timesof London, martie 14, 1999 Ross; Cannon; Chaitkin, Anton, "British Psychiatry: From Eugenics to Assassination';Constantine; "LSD, the CIA, and Your Brain: Midnight Climax," Lycaeum Drug Archives; interviu cu Walter H. Bowart, Iulie i6, 1995,condusde Will Robinsongi Marilyn Coleman ProjectMKULTRA, the CLts Program of Research in BehavioralModifcation, ]oint Hearing Before the Select Committee on Intelligence and the Subcommittee on Health and Scientific Research of the Committee on Human Resources,United StatesSenate,ninety-fifth Congress, August 3, 1977,U.S. Government Printing Offi ce. Washingfon, D.C.; 1977 Marks "Stanley Glickman LSD Overdosel' The Observer, februarie 14, 1999; MKULTRA: CIA Mind Control de Jon Elliston, pscpdocs@aol.com:; Cockburn, Alexander gi St. Clair, )effrey, "CIAs Sidney Gottlieb: Pusher, Assassin& pimp," pressreleasefrom Counter Punch

Jim Keith

69

CAPITOLUT 8 Estabrooksgi candidatul manciurian

La cumplna dintre secole, neurologul Morton Prince a abordat subiectul pacieglilor cu personaliteti multiple sau conform termenului de acum consacratin psihiatrie, Tulburarea de Identitate

sunt conptiente una de cealaiti. A trecut ceva weme pdna ce se va observa ca aceasti. informalie pqqte fi folositi intr_-u4 anumit mod. Unul dintre cei care au luat in considerare descoperirile lui Prince, a fost cadrul universitar de la Rhodes,D{Gg91g1n:labrooks, pregedinteleDepartamentului de Psihologie al Universitdfii Colgate, Idnga Buffalo, New York. Estabrooks avea contacte cu majoritatea figurilor proeminente din psihologia acestui secol gi a intreprins cercetS.ripentru toate departamentele serviciilor militare secrete americane. Estabrooks a fost printre primii care au realizat ci prin hQtgrd po_tfi 91e4!i agen{i gi asasini controlati de serviciile secrete, inoculdndu-li-se inclusiv r"g"rltl profund negative. $i practic, degi pare incredibil, experimentele sale bazate pe utilizarea hipnozei in spionaj au apS.ruti1 p-1_1gr--g,l1a-4bo! mondia-I. t" tg20, ta H" , Estabrooks s-a implicat in cergetarea ""li fgnpgne19{__de_Spg[isln,dar Ia scurt timp gi-a indreptat din nou atenlia spre hipnozi gi fol_o_sirea ei pentru iq.Alelg4tbgr"!1j3tbitru. Estabrooks gi-a dat seama destul de devreme ci daci tulburarea de personalitate multipl[ poate fi vindecati prin hipnozi., atunci inseamni ci gi personalitilile multiple pot fi createin acelaqifel.

O-issgiativa. Prince credeaci o persoa"ap*t" uil'fiiT-multe personalitilidiferite carefuncfioneazd, in acelaqi timp, gi glre _tu

in_J29_, Estabrooks a fost r,r-it-eiirultant Expert la Secretariatul de Rizboi, fiind in leglturi cu Laboratorul de Cercetare al Marinei, in acelagi timp purtind o c-orespondenli intensacu |. EdgarHoover. in anii de mai tdrziu, Estabrooks va lucra gi cu CIA.r intr-un articol scris de Estabrooks,in 197i, putem citi urm[toarele: "Una dintre aplicaliilecelemai fascinante, dar in acelagi timp cslg-ma!-pgl1cul9gle alehipnozeisereferdla utilizareasain domeniul

militar. Acestaesteun domeniu cu caresunt familiarizat,f,indci am tgsat chiar eu ISgomqldaql_e pentru tehnicile folosite de SUA in timpul q doul rdZ_bo*ars mondiale. Comunicareape timp de rlzboi esteintotdeauna ditatoarede dureri de cap.Codurile pot fi sparte. Un spion profesionistciruia ii oferi bani poate rimAne de partea ta, sau nu. Propriii oamenipot s6 aibi o loialitatede neclintit,dar totugi modul lor de rationamentesteintotdeauna discutabil.pe de 'turierul altl parte, hipnotic" esteo solulieunicl. Am fost implicat in pr.getir"" ea acesteisarcini, in timpul celui de-al doilea rizboi mondial. unul dintre cazurile incununate de succes a fostcelal unui cdpitanal corpului de Armati Auxiliar pe careil vom numi George Smith.c[pitanul smith a urmat Iuni de pregitire. Era un subiectexcelent, dnr-aui$i didea seamade aceasta. I-am indepirtat prin su,ges-tig pqs1l!-ipnotiqd, oriceamintire ci a fost hipnotizat.intai am solicitatcorpului de Armatd Auxiriar sI il chemepe cipitan la Washingtongi si-i spuni ci au nevoiede un raport despre echipamentul mecanic al diviziei X, stafionati la Tokyo. Smith a primit ordin si plece cu avionul in dimineala urmdtoare,si. ia raportul qi sI se intoarcl de indati. Respectiyele ordine i-au fost transmisefund in.stareade veghe.Aceasti.poveste era tot ce gtiacongtientgi astaa gi relatatso{ieigi prietenilor.Apoi i-am indus o stare.de hipnozd profundi qi i-am transmis _ prin viu grai - qn_rngsa.ij4qpollA1rt care trebuie dus direct la sosireasa in |aponia ungi anume colonel - si spunem ci numele lui era Brown - din cadrul serviciilorsecrete militare.In afari de mine, colonelul Brown ela singura persoandcare il putea hipnotiza pe capifanul Smith. I-am spuscipitanului careera @ sub hipnozi: "PAndla ordine ulterioare de la mine, {9ar qolgn-e.-l-ul Brown $i eq !-q p-utem hipnotiza. Vom folosi un cod de semnaliiaie "luna esteneacoperitf: OlcandJereuziaceasti expresie de la mine sau colonelul Brown vei cidea intr-o starede hipnozi profunda',. CAnd cipitanul Smith s-a trezit, nu aveanici o amintire conqtielti cu privire Ia ceea ce sepetrecuse in starea de transl. Tot ceea ce qtia era ci. trebuia si meargi la Tokyo pentru a prelua un raport despre divizie.Cdnd a ajunsacolo,Smith s-a prezentat la Brown, carel-a hipnotizat cu codulsemnal. Subhipnozi, Smithi-a transmismesaiul

rs'

70

Controlul maselor

Jim Keith

7l

meu gi a primit un altul, ca raspuns.Cdnd a fost trezit, i s-a dat raportulgi s-aintors acasicu avionul.Aici l-am hipnotizatdin nou, gi mi-a livrat mesajulde la Brown,careseaflain siguranli, ingrop4t infailibill'2 jn qubconqtientul s4g.AcestsistemesteP-factic adAnc multiple personalilililor crearea Estabrooks a scris gi despre pentru uz militar: aceasti "in timpul celui de-aldoilearizboi mondial,am exersat vom numi pe il care de marinl vulnerabil, tehnici cu un locotenent atenti a specialigtilordin Marini' ap fones. Sub supravegherea lqi separatp9ls9l4{3.!gg 194$.-in fgnes A 9i JonesB. JonesA, cel carefuseseun soldat ,,normal"in cadrul marinei, a devenit astfel doctrina comunistl, complet diferit. Acum propoviduia" altcineva, in rAndul grupirilor in care credea sincer. Era foarte apreciat gi prin urmarei s-au ficut aspremustriri gi apoi a fost comuniste, llsat la vatri de citre armati, careera implicati in toatd povestea, iar el a devenitmembru de partid cu actein reguli. )oterul a fost inilial prezentl in congtiinla cea de-a doua personalitate, Jones-B, acest|onesa fost instruit atent prin sugestii. soldatului.SlrUh*ipnozl, toate gAndurile profundi, carecunogtea |gnesB era personalitatea lui |ones A, era un americanpatriot gi era ,,setat"sd nu spunl nimic in timpul stirii de veghe.Tot ceeace a trebuit si fac a fost si loial hipnotizezsoldatul,si intru in contactcu fonesB, americanul gi astfelaveamo sursi de informalii direct din tablra comunistl."3 - Estabrookscontinul si vorbeasci in extenso despre clggreg in cartea sa dip 1943, Hypnotism, contro e,sasinilor impreuni cu RichardLockridge au (Hipnotism).iIt"1945, Estabrooks, (Moarte o carte de fic{iune numiti Death in theMind scosla vdnzare in roman sepovesteEte cum le-a adusmari cdgtiguri. tn minte),care hiFnozi tlalsformat aliafi prin i-au pe9i lazry.titi-au eaptqrat 9fiterii in agenfidubli. a lui Degi opinia generall a psihologilorla data experimentelor putea fi incilcati nu prin utilizarea Estabrooks era ci voinla omului aveao pirere diferiti. ,,De fapt - scriael - cred hipnozei,Estabrooks ci putereahipnotizatoruluiestenelimitati - sau mai degrabi este ingriditi doar de limitirile inteligenleigi scrupulelorpe careacesta le are'is

intr-un interviu pentruEvening Bulletin din Providence, Rhode Island, Estabrooksvorbea despre creareaprin hipnozi a unor disocieriiperso-n_alilg$i. spioni prtgltogx El a afirmat ci aceasta gtinlifico-fantasticl posibilitate este literaturi ... Estecevaces-a ,,nu a7i jn cqntln uary._Eu r ealiz4t gi se rggli z,e cul_-p i' a"m_fi Dup5.cum a indicat,Estabrooks nu era singurulcare,,ofhcea"" timpuri. MorseAllen scriaci. in aceastiperioadi de debut in acele a cercetirilorCIA, a incercat si ,,.. .ia o stareexistentia egoului- ca un partenerde joaci imaginar din copilirie - gi sa-l construiasci, intr-o personalitateseparati, necunoscuti celei dintii'i Ulterior Ailen va lucra cu aceasti,,nouf' personalitate gi ii va ,,comanda" sI indeplineascS. anumite sarcini desprecare prima personalitate si nu gtie nimic. Ar exista o scurgerede informalii inevitabili intre cele doua personalitili, in specialin timpul somnului, dar daci hipnotizatorulera suficientde priceput,puteasi construiasci gi valvede siguranti caresi impiedicesubiectul scenarii de acoperire si acfioneze in dezacord cu sine.6 in vdrstl de 28 ani, a intrat ig -g4r9_l2$g[*4lgp, intr-o banci din Copenhaga a impugcat mortal doi angajaliai 9i bincii. CAnd a fost interogat,Hardrup a mirturisit c5.el a comis crimele,dar ci a fosthipnotizatde citre un complice, Bjorn Schouw - Nielsen. Hardrup a fost gisit vinovat de omucideregi inchis, iar programatorullui, Schouw-Nielson a fost gi el glsit vinovat gi condamnat la inchisoare pe viati. 7 Despre f4brica$:_a asasi-n{qr controlat!! mental ne spune gi colonelul William Bishop, carea fbcutin 1983urmitoareledeclaralii cerceti.toruluiGary Shaw: ,,Astfel am colaboratcu CIA dupi rizboiul din Coreea.Mi s-a administrat orice drog cunoscut.Cadrelemedicalece lucrau cu agentiaau descoperit ci la unii subieclio varietatede droguri igi atingeaufoarte bine efectul scontatin combinaliecu hipnoza (puterea hipnotici a sugestiei). La fel a fost gi cazulmeu. Declarcu toataconvingerea, gi experienla cunogtinfaci aceasta nu estedoar posibili, dar chiar sedesflgoariin prezent. Nu am inteles niciodati de ce am fost selectatchiar eu. Erau multi factori emolionali sau psihologici care erau implicali in

72

Controlulmaselor

Jim Keith

73

paranoia antisocial' subieclilorprecum:comportamentul selectarea qceasti cind ln.si sau rudimente ale acesteia 9i aEamai departe' - este programale- sau in lipsa unui alt termen' indoctrinare John Doe pentru a indepliniti, ei ar pqtea-si Jolo-sqa-scl -subiectul Smlth Subiectuluiprogramat l.r.ql.a"lk91g-pl" p" G;"rge 9i fane lor' programul i s-ar furniza toate informllilie privind localizarea careil zilnic, etc.Apoi esteimplantat in mintea lui trLblocaj mental' aceastimisiune' impiedici si-gi aminteascidespre alesin Probabilcl pesteo lunl sauun an rareori un an' mai o voce rostitde aceaperioada- telq{onglqgne V-4jiYug1.Eg va fi declanqa 19gjgglol" pe carejohn Doe o recunoagte.-eZ-lq1"u absolut bo.,ou*.orn-itecrima, seva intoarce acasi Eiryr ig*yg-Agpti al memoriei gterscomplet" grrl-r-ic. -insi Esteun spaliu Uneori existi o problgg1i,la carenu i-au gisit rezolvarea' de armi' mie mi s-aintdmplatacum - vid fe!e,nume' locuri' focuri ralionall' Am mersinapoipentru pentrucarenu am nici o explicalie se intimpll ei explicauci aceasta gedinqe, i"-progru*are. in aceste aceste alungate din timp in timp, nu e cevaingrijoritor, doar trebuie amintiri. Am cunoscut oameni care gi-au pierdut gradat vlzul' sau de a-9ifolosi corzilevocale'Unii aveau parlial auzul,saucapacitatea aceste constipaliecronici. Cauzanu fi zici, Ci*iltr-gl'oggl' deoarecedevenit am Eu fiziologic' UJqgjiry.gryAk s-au extins 9i la nivel motive evidente,nu vreau si intru in detaliil' ;p"t "it"t;i.bin cq a dat publicitilii aceste informafii' * L3--eAIev.a. ^zilg dupf,-. desintalnitl Ia cei care colonelul Bishop a ng4t cg_iafa$t, o cauztr treburilor murdare ale agenliei'8 ui,rnia t.t-i* asuPra conform datelor pe care la avem,incepandcu al doilea rlzboi mondial,pqihiatriicarelucraupentruagenliilesecreteamericane 9e compartimenteze personalitilile .up"iili sliisoelezg $r_ "ruo de posibilii interogatori subiecliior, s-6 es-cu.ndi-.iforma{iiatit fala in amintirea subiectului cnt gi ialn de Jiectul insigi 9i si insere,ze Iajumltatea secolului, Estabrooks, Datoriti lui George "*r"g#. a fost completi'e .*"fr@b,gi9i^C.e4dddclcl$anciurian Dupl cum s-a presupus' existi dovezi ci' Candidatul a fost folosit pe teren. Poate Manciurian al lui GeorgeEstabrooks

BrggedinteluiJohn F' cel mai important exemplu este asasinarga is-03' Lee Harvey Oswald' care' conform Kenne{it La..A..fioie-mbrie de fapt un instrument al dovezilor ar fi fost on ,,u'u'in singur"' era altele' 9i poate c[ alosJ io4"to, care probabil includ CIR' Mafia 9i ucidi pe ]FK' s1-1 Lro_g53-ngt d _,__,^-. ^^t mar ^.. cel Thornley, intr-o scrisoareadresatl mie de citre Kerry Atsugi' acesta japonezit bun prieten al lui Oswald delabazanavali a scris: contactat de citre David ,,Spre sfdrgitul anilor 70 am fost noul al marinei' Bucknell,care mi-a spusci a fost in escadronul menfionatci poreclasa impreunl cu Oswald 9i cu mine' CAnd a mi-am adus aminte cine era Bucknell un era ,Castorul Buctcy", din dotareintr-un mod om mare,cu dinli lali careigi purta gapca amuzant de o incercarede a Bucknell m-a intrebat daci imi aminteam inteligenlei militare' fi recrutali (Bucknell, Oswald 9i eu) in cadrul imi amintesccind neNu imi aminteam. Apoi m-a intrebat daci rimAne intre noi"' am intAlnit toli trei, iar Oswalda sPusci "acesta in Bucknell a spuscl se petrecea Mi-am amintit foarte clar aceasta' drum sprelocul unde sedesfigurarecrutarea' toli trei mergeamintr-adevir, mi-am amintit cum in timp ce de radar' in aceeaqidirecgiespre centrul bazei' indepirtindu-ne auzitein difuzoare9i ni numeleOswald,Bucknellgi Thornley au fost escadronului'Ajungdnd s-a comunicat sa ne prezentim la birourile L'T'A'' un satelital aici, ni s-a comunicui se prezentim la centrul "e bazeimarineiEI Toro undeeramstalionali' cimltiria 9i in timp Bucknell a spusci el Ei Oswald practicau se intrebau daci sunt chemali pentru acest ce purtau o conversalie, carenu aveam lucru. Oswaldseindoia, fiindcl 9i eu am fost chemat' nimic de-afacecu asta. intrci atunci cAndam ajunsla baz| am intrat Bucknell sPunea soldali mulli cu mai un mic amfiteatrusausall de lecturi' impreuni aflau un clpitan de fallse in de la alte unitifi. Conform cu Bucknell Bucknella (flat-top)' marinl gi un civil hispaniccu o frizurl periu!6 pentru cMf pe fo-st sgJprinssa-tvad^iggglpitan fiind ca un cilelug carel-a prezentatca fiind ,,domnul B"'

j$

74

Controlul maselor

Jim Keith

75

Domnul B. a spuscd ,,Avemmotive si credemci noul guvern revolufionar al lui Castroa fost infiltrat de agenfisovietici"(Acestea se petreceau ia sfrrgitul lui mai sau inceputullui iulie l!99, chiar dupi Revolulia anului nou, inainte ca Fidel Castro si ,,devina comunist". imi amintescci cinevaa ficut aceastiafirma{ieintr-un curspe carel-am urmat,dar nu imi amintesc qi contextul). Domnul B. a spusci. am fostadunalideoarece suntemcunosculi cagiadmiratoriai regimuluilui FidelCastro. DupI cum imi amintesc vag,ideea eraci FidelCastroavea nevoiede ajutorulnostrupentrua scipa de aceiagenti.Eram solicitatisi ne inscriemvoluntar pentru un programde contra-spionaj! Suntsigurci m-agfi inscrisvoluntar.Dupi cdteimi amintesc am fost refuzatpe motivul ci era deja stabilit sa plec intr-o misiunein estuldepirtat,incepdnd cu luna iunie,iar programulde antrenament se desfhgura in SUA insi nu inainte de a semnanigtehdrtii prin careautorizamsi particip in cadrul programelor agenliilorsecrete. Bucknella consemnat in detaliu acestevenimentextraordinar in ziuaurmitoare gi candne-arnintdlnit in SanFrancisco la sfirsitul anilor 70 mi-a citi aceste note. Voluntarii au fost intervievaticateunul, dupi prelegerea iniliali. Bucknella spusc5. avea un bunic din parteamameinumit E.H.Hunt, pe careI-a trecut la referinfe pe formularul de recrutare. Domnul Bpareauimit gi a intrebat,,Cine este E.H. Hunt?,'Bucknell i_aexplicat. Domnul B. a exclamatgi a rAs.ErllgfdHuala fost al doilea la calsandesuU la operafiunea,Golful p orcilor,'. -&n Bucknellnu a mai fost contactatweodatdin legituri cu acest programgi nici eu. Bucknella spusci operaliunilesub acoperire ale escadronului de control aerian al marinei erau asiguratede inteligenla militari, iar acumil suspectam pe oswald ci dejaera un agentin inteligenla militari carepretindea ci estemarxist in timpul recrutirilor fhcute de Domnul B, fapt care i-a sporit calificirile pentru programul Domnului B. In perioadacAnds-aupetrecuttoateacestea am inceputsi am putql!:ce, de reguli inainte saadormi' halucua[ii-aucliliv.q Thorneleycredeci. in timp ce era in armati a fost supusunor

i elperimentede control al minfii li cn r.s-aimplantatIa poate ca ghidat de la distanfl. Se al minlii de un dispozitiv lgntrol sausepoatesi fi fost intr-adevar rc"tty.a fie pur gi simpluparanoic, supusunor experimente.ro Alte persoaneinformate din domeniu sugereazici Lee Harvey Oswald se poate si fi fost o persoani supusl controlului mental. Agentul de contrainformalii al armatei qi CIA, $erman Kimsey a scosIa lumini in anul 1975 ceeace gtia despreOswald. Potrivit unui interviu Iuat lui Kimsey,de citre jurnalistul Hugh MacDonald de programat seucida,precumun medium la o gedinqi er-a ,,Oswald spiritism. Apoi mecanismuls-a defectatti Oqggl4 e d-eyg,lielggle firn direclie'l Desigur a fost g ,,cgingidenli" faptul ci pericu-lqasd *"tit di".u"t" itimii la trei siptimdni dupi interviu.rr Ki*_r-qZ_u in raportul Warren,esteconsemnatfaptul ci Oswalda locuit la gi aveao slujbi. Silvainainte de asasinat, psihiatrul cubanezFrancisco la spitalul unde lucra Silva.Estede remarcat.e 9&g a colaboratin in implant cerebral.r2 domeniulgtiinlific cu RobertHeath,specialist erau in anturajul lui Lee Printre personajeleintunecate care Harvey Oswald era gi David Ferrie, consideratde citre procurorul districtului New Orleans, lim Garrison, url participant cheie in conspirafia asasinirii.Ferrieera pilot principal la EasternAirlines, pdnl cand gi-apierdut slujbaavAndorientiri homosexuale. gi asociat Ferrieera implicat puternic in activiti(i anti-Castro, cu qeful mafiot CarlosMarcello gi cu membrii ai CIA. Un agentCIA i-a spus lui Victor Marchetti, fost asistentexecutiv al directorului adjunct al CIA, ci Ferrie era un agent sub contract pentru CiA la cd Ferrieavearesentimente inceputul anilor 60. Sepresupune Pentru de la Golf of Pigs, invaziei din Cuba dupi egecul F. Kennedy 9i fohn mai mulli martori igi amintescci l-au auzit pe Ferrievorbind despre pregedintelui. asasinarea Primul contact dintre Ferrie gi Oswald probabil s-a produs in an in care in acelagi 1954in cadrul Patruleicivili aerianl Louisiana, Oswalda devenitfoarteinteresatde comunism.ln ziua cind avut loc asasinatul avocatullui Marcello I-a vizitat pe Ferriepentru a-i spune cl in portmoneullui Oswalds-a gisit legitimaliade biblioteci a lui Ferrie.

76

Controlul maselor

Jim Keith

77

Acestelegituri devin gi mai ciudate.Ferrie practicahipnoza, gi se presupuneci. gi-a folosit abilitdlile pentru a face cuceriri homosexuale. Unul dintre companioniide cilitorii ai lui Ferrie,]ack Martin a declarat ci Ferr,ie l-a prograg5lt prin hipnozape Oswald, ca sa-lucidi pe Kennedy. Separeci Ferrle*e{q|qp!.qt_lii+,m-agia neagri" gi era un inalt preot al Bisericii catolicevechi apostolice din America de Nord, ai cdrei membrii au fost cercetafide Garrisonpentru implicarein asasinarea pregedintelui. Bisericaapostolici poateci era - aceasta - o filiali a Ordinului Templierilorde Orient, estedoar o speculalie legati de BisericaCatolici Gnostici. in mod sigur nu esteceeace se in{elege prin parohiacatolicrobignuiti. conform cu cercetitorul Loren Coleman,,,ln cadrul acestei bisericise indeplineauritualuri ce implicau sacrificii de animale gi ingerareasAngelui. in timpul ultimelor siptimini petrecute de Lee Harvey Oswald in New orleans,acesta a participatla numeroase intalni.riritualistein locatii privateimpreund cu David Ferrie."tv:gffggft'erviciile secrete gi cgEglclgsg;ga!, apar mereugi mereu in-iiGi.Eti dFu,ii.rcetut acest subiect. !_erriea fost gisit mort in apartamentul siu in 22 februarie 1967,c?nd dep14e.amirturie despreasasinarea lui Kennedy.S_au gisit doui bileteprin careFerriedeclara ci s-asinucis, dar_m_edicul lggistdin New orleans a constatat moarteaca fiind cauzenaturale, producdndu-se o hemoragie cerebrald.r2 i.4 1969 a fost publicaE c@&:!,controlali\ scrisi de jurnalistul Arthur Ford sub pseudonimul Jincoln Lawrence'l Ford suslinea ci aveaca gi sursi de informalii un agentdin cadrul agenliei,care i-a dat detalii despretehnglsglq B$IE--"E-DjM, adici. qgrtrcLlrrffaEerebn I ! ipno!! c_p11p. unde radio gi disolutia m emori ei p_{il $Ulqgq_e tehnologie care a fost foiositi pentru _-ele_ctlonice, a-l programape oswald. Lincoln Lawrence scriacd Ei uci*asullui Oswald er fi, fost programat mental. Evaluareapsino)6g#'-i tui |ack Ruby de citre mai mul$ doctori este plina de semnificatii. conform cu Dr. walter Bromberg,psihiatru gi director clinic al spitalului Psihiatric din Pinewood,New York, Ruby era ,,montat si fie un luptitot sd atace'.Tot Bromberg a sustinut ca ,,categoric este..

in gindirea sa care nu esteparte integrantl din structura *g_U1gsgi mentali originali'i asociat de psihiatrieclinici psihologgi profesor Dr. RoySchafer, gi psihologie la UniversitateaYale,spuneadespreRuby ci .S-gpqre s-ar ci nu simte ci are controlul ac$unilorJui, ca gi cum acestea produceuneori independentfa{i de congtiinlalui". Dr. Manfred S. Guttmacher, ofi,ter medical gef la Curtea Supremi din Baltimore,a insinuat ci-erclegulhllRuby afost vit!15rat pe carenu le divulgd.'a prin mijloace .t -,--.*___Poate cea mai convingdtoare dovadd despre folosirea unui fratelui lui loh-n F. Keruredy, candidat manciurian, a fost asasjn^arga careera ln acel moment un candidat important Rgbelt F. Ker-rnedy, Degi cazullui Kennedyeste in cursaelectorali pentru pregedinlie. gi probabil a implicat o sa, destul de labirintic in complexitatea ceeace faceca mascarea evenimentului de catre serviciile secrete, aspecte. aflareaadevirului si fie dificili, totugi voi puncta cAteva Despre posibilitateaca Sirhan si fi fost un asasincontrolat mental, precizim ci acesta a suferit o traumi. cerebrali cind era angajatca jocheu de antrenamentin 1966,accidentcareprobabil ci l-a ficut mai ugor de hipnotizat. $tim ci a primit tratament de la mai mulli doctori. Terry.Welch' un prieten de Ia hipodromul unde lucra, a relatat cl psrsonalitatea-luiSirhaes-*sehimbatcomplet in Daci a fost efectuati.weo opera{iepe creier in acea ageqp-er,ioad[. ri perioadi, a.fostposibilsi i seimplanteze in creier ca acestlucru sl atragi aten[ia. Sirhan a dispirut timp de !Eil$1d in anul 1967,fari a informa gg1stituio opo-rtunitate intenlia lui, interval carepule_l familia despre plo&r4rn-area lui. S-a constatatci excelenti pentru a se desfbgura dupi intoarcerealui in Los Angeles,a inceput si lnanifesteinleres pqnlry igubislq, pasiunepe carenu o aveainainte. efectuati de poligi,ain camera lui Sirhan a scos Pe"-rctrezitia Ia iveali @, c-e {!e.13!?&!94!-rgzaqrqeieai trimiteau materialeprin pogti, gi se presupuneci Sirhan a fost gici apropiatde membri! -din-gruparea-Pr.scesul, scientolo o miEcare cu caregi CharlesMansona alrrt legituri. Cercetitorul Johnfudgene relevl ci Sirhana participatla petrecerice au avut loc la domeniu[qi

78

Controlulmaselor

Jim Keith

79

Pp-lanski, F.Kennedy unde era prezentgi Manson,iar Robe_rt -Boman cu o zi inainte de a fi omorAt. a-glli!-agasalg&le!*i Mai multe persoanecare l-au vlzut pe Sirhan dupi ce l-a ucis pe Kennedy au sesizatcomportamentul siu, acestapirdnd a t hipnotizat. Cdnd a fost chestionatde citre avocatulcare i-a fost desemnat din oficiu, Sirhan a spus.,,Nu imi amintescprea multe despreimpugcituri, domnule, eu am tras?Ei, da, mi se spuneci eu am fost. Imi amintesccL eram la Hotel Ambasador, gi beamcocktail Tom Collinses. M-am amelit.Am mersinapoila magina meapentru a plecaacasi.insi erampreabeatca si conduc. M-am gAnditci mai bine si g[sescnigte cafea.Urmitorul lucru pe care mi-l amintesca fost ci cinevamd strd.ngea de gdt gi un tip imi risucegtegenunchiul.'s Persoana vinovati de hipnotizarealui Sirhanpoatefi Bill Bryan, pregedintele Institutului American de Hipnozi, care s-a liudat cd a lucrat pentru CIA, gi in anul 1968a spusci Sirhan a fost pacientul siu. De asemenea segtieci Bryanl-a hipnotizatpe Albert De Salvo, "sggrumdtoruldin Boston"]iiiGfeiiri F"De Sitvouau foit gesitein agenda lui Sirhan.t6 Pe 2 iunie 1958,Sirhan a fost vizut la sediul de campaniea lui Kennedy,din Los Angeles.Cand a fost intrebat daci are nevoie de ajutor, acestaa aritat spre un voluntar nou care era ali.turi. Acest voluntar era Khaiber Khan, care se inscrisese in campaniecu o zi inainte.Khan, necunoscutpAni in acelmoment echipeilui Kennedy, e;a un agentoperativ CL!, carea participat in mai multe actiuni ale CIA de-a lungul anilor, inclusiv c?_agg+! in ristur-rlareaguvernului iranianin I q53. In ziua impugcirii lui Kennedy,Khan a fost vizut conducAnd pg_MichaelWayne Ia Hotelul Ambasador,care a fost vizut mai dewemecu Sirhan.Waynea fost identificat de mai mulli martori ci a fugit din dependinla hotelului dupi ce au avut loc impugciturile, avAndasupralui cevace pirea a fi o pugci. Atunci cind a fost interogat despre Sirhan dupi moartea lui Kennedy,Khaiber Khan a.dat rispunsuri ce au dus sp_rgargielQlsS. Apoi a fost lisat singur cu investigatorii poliliei, probabil datoritd rolului in operaliunilesecrete. Ne putem ugorimaginace probleme ar fi int6.mpinat politia din L.A. dacdar fi implicat CIA in asasinatul

Iui Robert F. Kennedy. ,,fati in rgchia cu Esteposibil si fie relevantgi faptul cd faimoasa dupi impuEcarea imediat Ambasador Hotelul din a fugit care buline" impugcat!"a l-am Noi lui Kennedy,strigAnd,,Noi l-am impugcat! fost identificatdpar{ial de citre doi martori ca fiind fiica lui Khaiber Khan,Shirin Khan.rT lncercirile agenliilor secretede a crea candidatul manciurian Wisconsin, continui. l-naprilfe19p4,in timp cestudiala Universitatea ca fiind recomandat s-a care Dan Harr a fost abordat de un birbat intr-un program recrutor pentru CIA. Fiindu-i ofertati inscrierea ci au incercat credea Harr aceasti refuzat special,Harr a Propunere. abiliti$lor in tehnici sl-l racolezedatoriti inteligenlei remarcabile, qi probabil gi datoriti abuzuluipe carel-a triit cAnderacopil. Bunicul din partea mamei era ofi1er civil gef la fabrica de munilie Badger, Wisconsingi probabil ci a lucrat Pentru CIA, conform la Baraboo, spuselorbunicii. Harr considera ci Baraboo era una din localiile Paperclip. unde s-a desflguratoperaliunile Pr-oi,-e-9!gl Spresfirgitul anului i985 Harr aveanevoiede bani. I-a telefonat omului de la CIA, a fost recrutat in agenlie gi in anul 1986 9i-a petrecut cam-jupifate din sfrrgiturile de siptdmind lj! o ,,fermi' lingi Fairfax,Virginia. Degi localia era o fermi funclionali, existau NOC (acoperire pentru ceeace Harr denumegte Eicameresubterane neoficiald)pentruprglg-clglg j!9g99us"9i,,O;iod'. Harr spune ci ,,Pegasus era opralgSl ,,respondenlilor programa{i"iar prion semnificaagenlii operalionali,vdnitorii... La localia NOC am fost antrenatin folosireaarmelor,am dobdndit gihacking,folosireamijloacelor calculatoare cunogtinleampledespre de comunicafie gi tehnici de evitare. Unele amintiri sunt oarecum piste neclare,deoareceau fost ulterior ,,qterse", 9i au fost suprapuse fost antrenat". false,degimai de[in abilitilile in caream Harr a intrat in Marini in ianuarie 19879i a Ca o acoperire, electronici. A fost transferat la Insula Mare in pregitirea parcurs lingi Vallejo, California, care crede ci era o baztrde submarinecu existAndo prezenti numeroasaa personalului ,,proiectespeciale", CIA gi NSA. Figade serviciumarcheaziaceastiperioadi cu,,toPcoduri numerice. secret", avdndata$ate

s'

80

Controlul maselor

Jim Keith

81

Harr afirmi ca nu are nici o amintire a ceeace s-a petrecutla InsulaMare.El credeci in aceastiperioadi a trecut prlggqdilloryIg probabil la Spitalul penlgli, o parte desflgurdndu-se $i programar_e_ Naval Oakland. Una din operaliunilein care a fost implicat se numegte,,,Bedrock-StalematdlUn fost militar carea fost implicat inprggra_mulde (el credeci numeleproiectului esryn11ggllC_qilqrpolitici din La-os informalii. Harr era ,,Banda neagrll')a decissi faci publiceaceste gi alli doi ,,respondenfiprogramafi" au fost ,,activafi s[ opreasci scurgerile'i Dupi ce s-a rinit la genunchi,Harr gi-a amintit p.rogr4marea sgplig-enl4li ce s-aprodusla SpitalulNaval Oa$and: ,,imi amintesc ci eram legat de un scaun.Mina mea dreapti era intoarsi gi pe degeteerau manqoanede cauciuc din care iegiau nigte fire. In mini intra o perfuzie. imi amintesc auzind numele drogurilor pentotal_de sc_opolamini. so{ig, nebutal gi xanax.Stroboscoapele gi boxele functionau sincron, aproximativ o datd pe secundi, cu exceplia cazului cAnd mi se spunea ceva, cAnd ritmul era foarte rapid. Cred'ci. aveamo bandi metalici in jurul piciorului stAng,iar gocuriconcomitent uneori qimleam cu lumina stroboscopici. Ei imi puneauintrebiri gi imi dideau indicalii. ,,8i",cred ci erau un doctor OConnor... Imi amintescuneledin luprurile pe carele-am vizut proiectate pt ecran.Erau poze diferite - cAini care se imperecheau, pirinfii tiiate, un film cu un sacrificiu uman gi canibalism, mei cu capetele cu flori, confinut obscen,magini, animale gi imagini amestecate, altele.Din nou gi din nou. gg!"ft *",_hg-s]JgL De asemenea lin minte ci am simfit ceva ca un sicriu. Era gi intuneric total era umplut cu api caldi. Dupi o weme ryL{gmlei1rn cg.lrnd dgg un:g], doar plutind, ftri un trup. $i aici existaulumini stroboscopke-$i-Eax".Parci mi simleam drogat atunci. O weme am fost intr-o cameri mici, unde nu se afla decdto-gauri in podea. Luminile clipeauneincetatiar zilelese transformauin ore, iar orele in zile. Nu mai aveamnici un sim! al timpului'l Harr a fost lisat la vatri dupd 23 luni, durata pentru care s-a inrolat fiind de gase ani. S-aintors in oragulnatalin Wisconsin, dar

era, dupl spuselefamiliei gi prietenilor, cClrsva-!ch4lb-9l_|3l?-'& i-liaintede a se inrola. Acum aveanigte plreri de,,extreme cl4q_g1q de mili$e a comunitilii'i El credeaci aceste dreaptl, cregtinfanatice, pentru a aveaacoPerire inoculate orientiri i-au fost 9i pentru a Putea spionagrupurile de orientaredreapta. inapdiafSes"-Harr s-atrezit brusc intr-un restaurantcarenu ii era familiar in Madison,Wisconsin.O femeiepe carenu o cunottea stltea in fala lui. Ea a spus,,Bine,te-ai intors",s-a ridicat 9i aplecat. Mai tirziu a gisit urma unui Ec Pe g11br-a!9i a unei punclii goldul drept. Pini in ziua de azi Hart se striduiegte si-;i aminteascitoate detaliile a ceeace i s-aintAmplat dupi recrutarealui de citre CIA.te Un proiect de control mental aseminitor estedescrisde un.fost gi 1 CIA-care a fost comandantul mgrnbg-e!-l4lglig91_191M-arinei In cartea ,,O radiografie a programelor secrete unei echipe SEAL' de control al minlii" vorbegtedespre ProiectqllQpen Eyel(Ochi (9.9h:-pi) se referi la deschigi) in care termenul ,,Clpeg-EySsl' subiecfiicontrolali mental. ,,Aceasti parte este dedicatl operafiunii Open Eyes.Un grup spitalele9i centrelede imigrare predeterminatde agenfi impAnzesc amintiti mai sus-Apoi operaliunea pentru pentru a gisi candidafi sau localizim indivizii {inti, care nu!r--e}giesi aibi rude aprop-lale prieten.tfearle buni. Acegtia sunt apoi supuqi b"lp""ZgLpf9fu41gq njyglglJl unde estestabilit de c6tre psihiatrii gi ofilerii operativi la ce anume ar putea fi folosit fiecaredintre subiecli. Daci candidatul va fi completatin figa are un coeficientde inteligenli ridicat, acesta lui, numiti,,call fiIe". Daci subiectulareun coeficientde inteligenli mai marede 120' ii va fi ata$atun semnal cod la nivelul unu al hipnozei, un cuvdnt de fundal sistematicd sau o cifri. Apoi vom intreprinde o cercetare referin[e ulterioare. pentru ob$nute, cu datele dosar gi seva creaun Daci nu existi rude, subiectulva fi mutat in altl locafie unde sevor q!r-r-g$ile ale-,subieetului. desfrguraaltetestePentru a afla purrctele unde ii vo.Lfiigrplantatein dpj-d-e-biBggze Acestaesteadusla nivelul msgp;je diverseordine m Lugiqni. Daci dupi ce a fost eliberat subiectul reline acesteordine gi sarcini implantate la nivelul doi de hipnoza, 9i le indeplineqte'

s'

82

Controlul maselor

Jim Keith

83

vA p."rrmi o .notiftcane]de-rechemare,de la o persoani care va fi introdusi de noi. Pasulurmitor esteqiyglgll1glllq.[@g?d, careva fi o_r-emo4elare 3:9t-t199:-f=91?lit4i. Subiectuluii seva spunecI tot ceeace face pentru ,,prietenii"sii estein reguli, chiar dacdar intra in conflict cu legile existente. El va credeci estecapabilsi indeplineasci toate ordinele noastregi va fi din nou eliberat in viala lui normali. (To1i subieclii trebuie sI treaci.prin aceste trei nivele pAni si fie eliberali pe teren!)" Cg-qgJ, so.eficientuldeinteligenf i, cu atit mergegi -"-qlcrqai*mare p-r--qgamar-e,amai-dslarle! Daci acestcoeficiente suficientde mare, vom aduce subiectul lg_Fglrnesau la una din numeroaselecentre din USA sauCanada.(,,Spitaluldoctorilor" diri Dallas esteunul din centrelenoastreprincipale). Aici, subiectulva fi hipnotizat la nivelrrl patru, unde ng13 ma,i p@ (acestlucru se va realiza la unitatea medicall de la Ferml - unul dintre spitalelenoastre.Daci va avea de indeplinit o misiune importantS., programarease va realiza la ansamblulStonyMountain").L..Lnryglul_Etruse.pglglgggqcr1-e diverse programe in creierul subiectului. Orice comandi este acceptate la acestnivel. La acest nivel se-poate modelao personalilate qgplet naui, o istorie personali rescrisi, iar subiectulpoatefi ftcut sl creadi.orice estenecesar pentru a duce la indeplinire sarcinacare ii va fi incredinfati. Ii vor fi date o noui viali gi o noul identitatein alt stat gi orag.Va aveacarnetde gofer, magina,cont bancar,pagaport, carduri, certificatul de nagtere gi toate mirunligurile - precum poze alefamili-qi(care_nu existi in realitate).Subiectul9i pacientul(unul 9i acelagi) areacum un programde indeplinit (carecredec-i-esleallui), gi estepregitit pgntru n@. La aceststadiu,este ataqat sauo.secven(i, creierdri raqqgjllrArt.h.i" numer_icisauo cglggndi_vocel4.Acestaestede reguli cunoscut ca gi declangator, careva activasubie-ctdsi-a{ioneze. Via[a subiectului continui ca o viala normali gi uneori jn_deplrqeasci chiarfolositoarecelorlalti,pgl3-.,g3$..15e_*cgl-e*.Sgplgglamele rrnplan!!,e la nivelul patru de hipnozi; cdnd esteactivat dpclangatorul subiectuldevinede nerecunoscut. Nu existi o amintire

in subcongtient a weunei hipnoze. Daci subiectul a infrptuit o acliune violenti, acestanu va percepeci el a fbcut acea acfiune. Doar psihiatrii care cunosc aceasti fug-1u coryp=ojleqgeqLti " vor puteagisi piste caresi duci dincolo de nivelelede subcon$lfigqt control unu gi doi. de nivel 1-5, gi am fost Am asistatpersonalla programarea supusla programareade nivelul trei. Daci subiectulareun IQ ridicat (de preferinli in jurul valorilor 130-140), poateasimilarapid toati informalia careii estefurnizati. TsalegrUpglle patriotice,grupurile de muncitori obiqnuili precumgi muncitorii din corporaliile mari (firme ce au contractecu guvernul) ag printJ.gei cel pulin ugul saudq!.-s.gbi9_cli "|1ggtcptardl p:glecglelear iygE implici intotdeauna un grup violent din cadrul unei comuniti$. Inci4entd_AKQ era clar un rezultat al Proiectului Clear Eyes.Grupul lui Tom Valentino estemecanismul declanEatorpentru Open Eyes. $i Waco era un grup gen Open Eyescare aveao sarcini specificl de indeplinit. Randy Weaverera programat mental, insi a devenit un subiectscipat de sub control. Nu trebuie Robert Hunt era un agent carea fost pus in agteptare. sl agteptim mult pXni sI-l vedem pe Bob Hunt indeplinindu-gi adeviratul siu scopfinal. Trebuiesi amintim ci existi mai multe niveleprin careserviciile igi duc la indeplinire sarcinile.VI amintifi fonestown?-U.4gl secrete deoarecea existat in glup un subiect diq-tl9-g-qqftl1-alual@Da gen Clear Eyes.CAnd a inceput si tragi pe pisti, a devenit autodistructiv Persoanacare a fost ucisi (CongresmanulLeo Ryan) a a fo-st gtiut ci estevorba de o operaliuneguvernamentali.Clear Ey-es mai.pgleau agry_{_Qrrn*:s-frecventrn izohtn) din greqeald!\g g"_ ogl_qlqelgfil". &llgdrpgi erauprogramali cel pufin pini la nivelui trei. Au fost doar trei morfi atribuite cianurii, restul au fost omoruri prin impugcare. Acum estemai clar modul lor de lucru. Suntbucuros ci am ieEitcu bine din asta."2o

84

Controlul maselor CAPITOLUL 9 Camera de groazila doctorului

Note: l. Ross, M.D., Dr. Colin, "The CIA and Military Mind Control Research: Building the Manchurian Candidatej' discurs linut la Ninth Annual Western Clinical Conference Aprilie 18, 1996 on Trauma and Dissociation, 2. Estabrooks,G.H., "Hypnosis Comes of Age,"Science Digest, aprlie l97l 3. Ibid. 4. Estabrooks,Dr. George, citatin Human Rights Law lournal, "Freedom of the Mind as an International Human Rights Issue," Vol.3, No. 1-4 s. Ibid. 6. Restak,Richard M. The Brain: TheLast Frontier. NewYork:WarnerBookslTg 7. Lawrence,Lincoln, gi Thomas, Kenn. Mind control,Oswald eb JFK WereWe Controlled?Kempton, Illinois: Adventures Unlimited Press,1997 8. Russell,Dick.The Man Wo Knew TooMuch. NewYork: Carrol & Graf,"92 9. Estabrooks,Dr. George,citat in Human Rights Law Journal 10. Thornley, Kerry, coresponli cu autorul, august30, 1997 11. Constantine, Alex. PhysicDictatorsftrp.Portland, Oregon: Feral House, "95 12. Bowart, Walter, "Leading Psychiatrist Blows Whistle on Profession:proves 50+ Yearsof Mind Control", MindNet Journal,Vol.l, No.94, www.visitations, com/mindnet/MN I 6A.HTM; Ross 13. Craig, |ohn S.,"jFK Redux: The Sinister World of David Ferrie,"Steamshovel Press, Toamna 1995; Coleman, Loren, "The Occult, MIBs, UFOs ano AssassinationsJ' The Conspiracy Tracker, Decembrie 1985; citat in Constantine, Psychic Dictatorship in the U.S.A.;Greenfield,Rev.Dr. Allen H. Greenfield,"The SecretHistory of Modern Withcraft," manuscris nepublicat care se afli in posesiaautorului 14. Lawrence 15. Kaiser,Robert Blair. R. F. K. Must DreI New York: Grove press, 1970 16. williams, Day, ed. sirhan sirhan is Innocent of the Assassinationof Senator Robert Kennedy. "Facts About the Kennedy Assassination."Carson CiW, Nevada:1998 17. Ibid. 18. Perry, Ma,ary. The Ultimate Evil. New York: Bantam Books, l9g7; Indge, fohn, "Poolside with John ltdge," Prevailing Winds, nedatat;Bresler,Fenton. Who Killed lohn Lennon?New York St. Martin's Press,1989 19. Harr, Dan, "CLA Programming," MindNet lournal, Vol.l, No. 47, www. visitations.com/mindneVMN I 6A.htm 20. Bowart, Walter, "Operation Open Eyes:DisaffectedSpook Spills SEAL Mind Control Experiencesi MindNet I ournal, Y ol. l, No. 72, www.visitations.com/ mindnet/MNl6A.htm

Cameron

Pentru a scapa de problemele privind jurisdicfia, multe din experimenteleCIA din perioada Programelor MKULTRA au fost' in C3g5!5-i-q!e_lnr!striine. Printre primele finanliri au desfbgurate fost ceaa lui |amesTyhurst carein 1951a frcut parte din comitetul de supervizarea pLoiec-tglgI_ARTICHOKE li BLUE-BIRD. Tyhurst a condus cerceteriasupraefgctelorLSD asupraa peste300 pacienli la Spitalul Hollywood din VancouverEia fost sPrijinit cu fonduri de citre Comitetul de cerceterigi apirare canadian.$i Abram Hoffer gi au beneficiatde fonduri de la Humphrey Osmond in Sakatchewan, efectelorLSD-ului.t CIA pentru cercetarea a schimbirilor comportamentald' era experimentale ,,Studii un alt program inifial de control al minlii al ClA, desfigurattot in Canada,cplllactut X-33fiind atribuit lui Dr. Donald O. Hebb de la McGill in 1951.Au fost studiate{"glg".e-999?gll4la Universitatea lor, primii subiectivoluntari fiind gi izp-larea in tl-fr'l .i studenli ai universitifii. Dupi izolare prelungita, multi subiecti au ajuns la punctul in care4gmaillblilgteaudiferenta dintre stareade veghe$i ceade somn. Pltntre cet" mrl mac$ au,fust

nnaaateaeCn fi mt

Dr.a fost Acest

gi Fundalia Gershickter.Cameron a studiat la Ospiciul Regaldin Glasgow,Scofia, cu savantul eugenist Sir David Henderson. Mai tirziu a preluat departamentul de psihiatrie a Institutului Allen Memorial de la UniversitateaMcGill din Montreal, care era de ler. Directorul CIA Allen sprijinrt de banii lui& asemenea Dulles a etichetatAllen Memorial ca fiind ,,o buni sursade goareci umani de laborator" ln perioada anilor 1950 Cameron cu siguranle nu a fost un cercetetor de mdna o doua; a fost unul dintre cei mai influenli psihiatrii la nivel global. El a fondat filiala canadiani a Federafiei

86

Controlul maselor

Jim Keith

87

mondiale de sinitate mentali, impreuni cu generalulde brigadi de la Tavistock,John RawlingsReese. Cameron a dgven!!plege_dintele a numeroaseorganizagiiimportante de psihiatrie, inclusiv al unor organizatii din Canada, SUAsaumondiale. Se.pare ci Dr. Camerons-apliat Ia arciSnuUrelgB4lg!& .Ordo gi era hotirAt si transformepacienli - unii din ei suferind @" de afecliunipsihiceminore,precumnervozitate saudepresie ugoari - igombl, utilizin_dtehnici teribile. Printre alteledrogapacienlii cu Thorazine,Nubutal gi Seconal gi apoi iilig cu amfetamine.Dupi. aceea le erau adminis-[4!e, $ocuri electricela voltajede 40 de ori mai mari decAtceleconsiderate sigurede majoritateaexper$lor din acea perioadi. Apoi pacienfii erau duqi in saloanelor lor gi l_ega1i, iar timp 30 zllg erau supugiunui procesnumit ,,psychicdri .qqmandi pgllg),repetilia unor comenzi, cu cuvinie selectate din profilurile Ior psihologice.Pacien{iierau supugiprivirii senzorialepAni la 65 ,il",t@i cu ajutorul medicamentelor, timp de siptimini. Cameron se intreba ,,daci modelele de comportament ale adullilor p*fi tlglqSprintr-un procesfiziologic caresi atacereteaua neuronali. Sepoate ca adullii si devini virtual firi nici un model"? Pot fi ei readugi Ia o stare de copildrie neurologici gi psihologicl, pentru o scurtl perioadi de timp, iar apoi si fie introduse noi modelecomportamentale?"2 Cu alte cuvinte, Cameron-intleprindea cev,anu foarte diferit fagi de abordarea-Goals2000 ce este folositd actualmente in invdtimiLntul din SUA. este unadin multelepersoane careigi aminteqte I-i4-daA&Donatd ci a fost tratati de cdtre Dr. Cameron.Experienlaei a fost descrisi de citre Dr. Colin Rossintr-o prelegere Ia a Noua Conferin(aAnuali Clinici din Vesta Traumei9i Disocierii,in aprilie 1996: arri cind a mers la UniversitateaMcGill pentru a -E3 avea.2_5 fi tratati pentru o depresieugoari post-traumatic[. A implinit 26 ani in perioadacdnd era spitalizati,din Martie pani Ia inceputul lui septembrie, cAnda fost internati, a primit 102 1963.ln perioada tratamente ECT (terapie electro-convulsivi), folosindu-se rn"tod" Paige-Eusell, in care butonul esteapisat de gaseori intr-o qedinti

de tratament,in loc de o singurl dati. I s-a mai prescrisoptzecide zile de barbiturice qi neurolepticecareinduc somnul. Dispun de fapt nu doar de mlrturia ei, ci qi de dosarul medical semnat de Ewen cameron, impreuni cu inregistririle efectuatede asistentecare Prin urmare ceeace vl prezint nu SUntZvonurl' cOnfirmdacestea. estevorba de dosarul real. Acestedocumenteau fost prezentatede CIA la solicitareacurfii. cu o stare psihica echilibrati ea devine Qintr-g pg19-g,ana depr-igrati. Starea ei di sinitate s-i degenerateintr-un mod dramatic. Aiq!g3!d- l" incontinenfi urinari gi fecali, fiind total ne 4eZgleqt4!!, nu putea si spuni cine este-sau 4nul in ear,e sogul.insl gradat 9i-a revenit. La afl3lqr_nq-;l39lgle@Spii:gxu momentul externlrii estetrimisi acasi si trliasci cu copii 9i solul ei, si-$i reia viala sexuali alituri de soful ei - insi ea nu slia cugl se toaleta.Nu c_oIdUcA In.ssina*siciteasci.si giteasci sags,i-f_9lqs_e_4scd bine cine dar 4g s4g-Prea numai ci nu-qtia ce implici sexualitatea, i9i Treptat so[' de conceptul estesoful ei, gi nici micar nu intel-gEa revine din punct de vedereneuro-fiziologic,9i dupi multe luni de treptati, ajungein punctual in carea fost invlfati sifaci recuperare omleti. lnainte de astaera o mami 9i o gospodinecomPetenti' Cind copii ies afari si sejoace,ea nu i$ignintea 4upi 30 secunde,unde gi astfel ;i-a construit o harti a zonei, in care infige sS4g-ace$1i3, pioneze pentru a marca unde se joaci copii ei. Altfel, ar intra in panici gi nu gi-ar da seamace sepetrece."3 - Mary este o alte persoanl care iqi amintegteci a fost violati de plocedurile de spilare a creier,uluicondusede Dr. cameron. Ea in 1947,la scurt timp dupi ce tatil s-a nlscut in Halifax,Canada, ei a pdrisit armata. copiliria gi-a petrecut-o in ontario, canada. lgi amintegtecLa fost luati din casaei de mai multe ori, pentru experimentede control mental. Ea credeci acesteexperimenteau avut loc in partea de nord a statului New York 9i la bazacanadiani Uplands, de lingi Ottawa, Canada. Experimentelese desfigurau intr-o clidire numiti ,Casa de joacii Mary spune ci aici, intr-o cameri care aveaziduri dar nu aveatavan, l.-3&gtjrnP!343l,Plin ochilqr' Igi carea fost fixat in spatele n-giundispozitive ,i.c,

88

Controlul maselor
Shlain. Acd Dreams. New York: Grove Press, 1985; Constantine, Alex. Psychic Dictatorship itr the U.S.A. Portland, Oregon: Feral House, 1995; Thomas, Gordon. lourneT Into Madness:The True Story of SecretCIA Mind Control and Medical A&use. New York: Bantam Books, 1989; Victorian, Armen, ,,United States, Canada, Britain: Partners in Mind Control Operations,"MindNet, Vol. l, No. 81, visitations.com/mindnet/MNl6A. htm; Chaitkin, Anton, ,,British Psychiatry: From Eugenicsto Assassination," EIR, Octombrie7,1994 Ross, M.D., Dr. Colin, "The CLA and Military Mind Control Research: Building the Manchurian Candidate,"discurs finut la Ninth Annual Western Aprilie 18, 1996 Clinical Conference on Trauma and Dissociation, "Ewen Cameron and the Sleep Room," The Fifth Esfafe television show, CanadianBroadcasting Corporation,Ianuarie6, 1998;Bronskill,Jim,"Mind Games,"Ottawa Citizen, Septembrie 13, 1997;Maclean's,Martie 13, 1991; Cockburn, Alexander 9i St. Claia feffrey, " CIAs Sidney Gottlieb: Pusher, Assassin & Pimpi' declaralie pentru presi de la Counter Punch la www. newsun.com/Counter.html

mai amintegteci era slllpgldele in 1gr, curentul electric trecdnd p_rintrupul ei, frcdnd-o si aibi spasme. ,,Eraoribil, fiindci eram conqtientd, dar ei controlaucorpul meu, gi nu ii puteamopri. Era ca gi cum eramun robot." Mary relateazd cum a suferit electrogocuri, privare senzoriali, a fost drogate $i abuzatesexual.A spus ci aceste experimentei-au distrusvia{a.Cisniciei s-a destrdmat cAndaveadoudzeci de ani gi nu a putut intemeiao alti relaliadin acelmoment.In 1986a suferit o cidere nervoasicompleti. iq_g"nrj-I99_0, i s-audeclansat in memorie uneleamintiri parfiale despreea, ce implicau electrogocuri in spitale,gi astfel s-a sim(it incurajati si investigheze ceea ce s-apetrecutincopiliria ei. A mers la biblioteca locall gi a citit o cartedespre experimentele MKULTRA in care erau gi poze ale lui Dr. Cameron. Cd-nda vizut poza lui Cam-e_pn 4,ft$ it_r4futa de qn val de aminriri. A devenit isterici qi a crenrt cI o si moari. " in 1991,revista Maclean\ a precizatcl guvernul Mulroney a desemnat o comisieformati dintr-un singur avocat(un membru conservator invins, GeorgeCooper din Halifax... loial regimului caredelinerispunsulla viitoarea lui...) pentru a investiga plingerile a noud victime a lui Dr. Cameron. Noui dintre m!!l^g -{e.p_95soane despre.care segtieci au fostabuzate. Coopera recomand.at cafiecare victimi si fie despigubitdcu 100.000$, insi. nu pentru ci guvernul a flcut cevagregit,ci ca ,,o expresiea sentimentgluide solidaritate pentru evenimentele cares-aupetrecutcu inten{ii bune,dar careau avut urmiri nefaste. Camerons-a retrasdin camerasa a ororilor in 1964,gi a murit de atacde cord in timpul unei ascensiuni montanein 1967. in cele din urmi CIA a reugitsdstabileasci o in[elegere financiara cu ciliva dintre oamenii a ci.ror vie(i au fost distruse de Cameron gi acolilii
sai. a Note: l. Dr. Colin Ross interviu, Duminici, Aprilie 6, 1997 la CKLN-FM 8g in Toronto, Canada. Interviu condus de Wayne Morris 2. Bowart, Walter. Operation Mind Control. New York: Dell, 1977; Lee and

3.

4.

CAPITOLUL TO Implanturile electronice gi Dr. Delgado

in anul I8& doi cercetitorigermanipe nume Hitzig gi Fritsch au stimulat cu impulsuri electricecreierul unui ci.ine,demonstrAnd ci diferite regiuni ale creierului erau centrii ale func$ilor motorii. Aper!g1g!,2.,_&eb"-tJ Bartholow din America, a demonstratdupi patru ani, ci acestfapt g-ra omului. Panela sfArqitul valahilEtjn..cazul secolului, Germanul Fedor Krause putea si faci g hgte elecqlce sistematici a creierului uman, folosind pacienli congtienli care sufereau opi.ufii p" creier.r a Un alt pionier al cercetirilor despre s_tiplr_lgrea-electrici creierului fort \&1t". Rrdolphl&S, care gi-a inceput cercetirile " gocurilor electriceprin ace ESB in anii 1930,prin administrarea sub$ri carepenetraucraniul pacien$lor. un neurochirurg Ia lntre anii 194{ gi 1950,-..!Vi!der-.Penfield, Universitatea McGill, a efectuatexperimente de stimulareelectrici a creierului asupra pacienlilor care erau operali pe creier. Una din descoperirilelui Penfield era ci aplicareaelectricitifii asupra

90

Controlul maselor

Jim Keith

9l

pacienlilor in starede veghepJiteajldUgeamintireaunor evenimente trecute.2 lrygpOd-q.!,9i9, Departamentul de Psihiatrie 9i Neurologie a Universitilii Tulane a condus experimente{g-lmplant4re a unor glgqlo,z| in creierul pacienlilor. Conform unui raport al echipei de acolo, ,,Prin implantareaelectrozilor irl arii+redeterminate ale ganduri gisentimente, creieruluipacienfilor,capabilisi-gi aminteasce am reugitsi faceminestimabile observaliide lungi durati..."3 Alli pionieri ai cercetdriistimulirii directe a creierului au fost Robert G. Heath, de la $coalade Medicini a Universitifii Thlane,in New Orleans gi colaboratorulsiu Dr. RusselMonroe. lncepind cu su,sfinufifinanciar de citre CIA gi,armati, au implantat 1n-q!_1250, injectarea 125de electroziin creierelesubiecfilor,gi ag experim-entat d_e droguri direct in creier,prin intermediul unor tuburi mici; aceste droguri includ LSD,psilocibini gi mescalinl.Una din rgcom@rJle memorabile ale lui Heath, a fost ci lobotomia ar tre-buiefectuati nu doar ca o misuri terapeuticl, ci gi pentru a ugura munca cercetitorilor. a ll citam pe Heath: ,,Mai demult puteam lisa electrozii in creier doar pentru citeva zile; stiteam treji toati noaptea fbcAnd inregistriri. Dupi ce ne-am rafinat metodeleam inceput si lislm ani, astfelincit pacienlii sl poati fi restimulali cdnd electroziicAqiva cu simptomelereapar.In celedin urmd vglq-4ezvoltag q!!4gg!qlor i care poate furniza o stimulare sursedc energie interna continui."s Heath gi Monroe au demonstratci prin implantareaelectrozilor o varietatede stdri in creierul subieclilor p@e qi frica, senzalii inclusiv de emo(ionale, bunistare, senzalii rrentale -"4# sexuale, precum gi controlarea memoriei gi halucinatii create 4l!ifi.i"! Acesteemo{ii gi gAnduri, createselectivde citre cei care aveauacces la butonul ce induceacurentul electric,puteaufi folosite iLmanlera lui Peylov,pentru recompensisaupedeapsi.s ' Heath arealizatun experimentasupraunui subiectdenumit ,,B-19", un birbat tAnir homosexual. Heath a incercat tratarea homosexualitdliiprin inserareaelectrozilorin creierul siu, inclusiv

ig septum, unul din centrii plicerii din creier. Cind Heath activa electrozii, birbatul experimenta ceva similar cu un orgasm lent' Pacientuluii se aritau filme pornograficecu conlinut heterosexual in timp ce electricitateastribitea electrozii, Pentru a redirecliona orientirile sale de plicere qi a bascula interesul sexual dinspre bnrbali sprefemei.In celedin urml birbatului i s-a dat posibilitatea controlului asupraimpulsurilor electrice;intr-o perioadl de trei ore Apoi' a apisat butonul de peste1500de ori, pentru a aveaorgasme. ani de22 in virstl prostituatl o Tulane i-a fost adusi la Universitatea ce fbcea alebirbatului, in timp gi au fost inregistrateundelecerebrale 7 sexcu ea. pena-in1976,Heathconstruise qq-,'stimulatorcere\rl] 4S:!!!at releade mici electroziinserafi printr-o qastimulezfflgqric lg!il in spatelecraniului, sub cerebel.Primeleversiuni ale stimulatorului includeaubaterii ce erau purtate de citre pacient in buzunal iar la modeleleulterioarebateriile erau implantatein abdomen.s Heath nu era singura persoani care se gAndeasi foloseasci imp[glu_1i_pe*tg.:9ntr9_1. fo-tgsq, Curtiss Sbafer,ce muncea ca inginer electricianii Norden-Ketay,frcea urmitoarea recomandare la Conferinla Nalionali de Electronici din Chicago' ShafersPunea: in domeniul bio-controlului va fi insigi 9gl' "Vtilqe-cucgdle sn gdn{9qs-9.3,-c,4-L4divizi' Subieclilor controlali ng lg va-f,.p-e-r-4!sLa cAtevaluni dupi na$tereun chirurg va implanta un dispozitiv ia cranirrl fiecirui ropil, electrozii ajungind la diferitele zone ale {esutuluicerebrall' senzorialeqi activitateamusculari ale subiectului ,,Percep{iile de semnalebio-electricecare v.orputea fr modificarcs sunt emisede-stafiicontrolatede statl'e gi-au manifestatde timpuriu interesulpentru Agengiilesecrete posibilitateastimulirii electricedirecte a creierului. lntr-un raport al prgrscu,lsj_g4 din cadrul proiectului cIA MKULTRA, datat din punct de vederebiologic octombrie 1960se spune:,Cercetarea asupra localizirilor din creier esenfiale pentru condi$onare 9i control in cazul animalelor a fost finalizate... agdemgrytrate s?ccii de f":g!41!4g1gqlgg!.ol & -control la distantl !e rng! .rytr-lte-

92

Controlul maselor

Jim Keith

93

animale.Cercetirile curente izeazd.imbunitifirea tehnicilorj' Un raport al unei ech_ipe de cercetitori_aCIA cdtre directorul adjunct al agen{ieidin ?J aprilie lq6l stipula:,,ln pr."enl credemci suntemaproapede a dezvoltaug_glstgp+rototipprin carecAinii pot fi c-ondugi pe teren chiarinafara razeiizuale, la o anumiti distanli fali de operator...ln plus fali de valoareapractici operativi, acest fenomen ellg-e_Cnedg J1!|e in cercetareadin donreqiglStiin[elor c-o*4qP*o*rl4!qenIale. Dr. (nume gtersdin documentul original) aplici exploateazi cunogtinlelenoastredin acest 9i domeniu gi asiguri date pentru dezvolt^,eat$gr aplic-dii )'ritoare lgq4lei, in domeniile generale ale celnportamenfulrJi rrman,qvalqare indirecti gi metode auxiliarein interogatoriui' Dr-Jose -lvlanuelSodriquez Delgado, de origine hispanici, care a studiat medicina gi a predat fiziologia la Madrid, este o figurr important in cadrul primelor cercetiri ale cIA din domeniul sa$Jolutuirnatal. Delgado estecel carea,perfegligqatsfiuoceiyerul, .un dispozitiv-els,c.Fonic minuscul care este i4qplanfal in. gqg!.erul aggl-llgr sag animalelor gi tra,Irsmite impulsuri electricedirect la .o,

' ig'
Delgado a venit in sUA in r950 pentru a lucra la Universitatea Yale,unde va rim6.nepentru mai mult de 20 de ani. fuangatde A_foS! printre care Qficiul InteligenfeiNavale,care maisqlk-erg@i4i, erafolosit de regulepentru a canalizafondrrri:le-ClA.Spredeosebire de glufqi dintre cercetitorii de 14periferia dope_niuluicontrolului comportamental, care ciutau altonimitatea, suntem familiarizali in bund mdsuri cu cerceti.riletimpurii ale lui Delgado,deoarecea subiect,ControlutryiUlti;Spre_q acest -e"b!gt o carte despre Societate precum gi ,!W, alte monografii mai putin cunoscute. Intr-un r@ intitulat ,.Intervenfia omului in funcfiile intracerebraldi p.-e!gll4grelata ci: .....am iqg_epg! sn influenlim iar cercetarile gtiinlifice au @i, stabilit ci: mecanismele intracerebrale !-utem experimenta cu responsabile pentru iui[Sr_e-a*dgzvoharea qi men{inereaunor func[ii comportamentale 9i mentale.. .ega ![4lgarl_prcyocare, de departe,

este B.osibilitateacA pglg!-Sghlittri =isl Frrfin.partial - func$ile menlalel' ln aceeagi monografie Delgado spune ci a-rnvggtet!04_Dd!e cereh'ale. Un asemeneadispozitiv a fosf tipgdje-implanturi 'stlmulatorul radio" care Bgedgceajrnpulsuri electrice Ei care putea fi controlat prin unde radio. "StiJrurlatorul+rqgasa.bil" a fost un alt tip de.implant pentru creier. Qelgado spr:neacd "avantajulstimulatorului programabil il reprezintl.faptul cd estea+to:suficient gi nu estedependentde undele radio, prin urmare mobilitateasubiectuluinu estelimitati, fiind un argument important pentru posibilele aplicalii a acestuidispozitiv pentru terapiaambulatorie.' - Un alt tipdestimoceiver ertg:afugJgrul radq. Subiecfii cirora li s-a implantat acestdispozitiv sunt, conform spuselorlui Delgado, echipafi cu electrozi modificali, atagafipentru a se realizaacordiri care sF$Lata$A[e tng, formind an-sanobluriwmittrheuibntlcs permanent--creierului Administrarea - substaqelor.lhimice este efectuati cu o pompd chemotrodicrispecialconceputd, caremisoari 40X18 mm in greutatede doar 18 grame; pompa consti in doui compartimente de plastic separatede o membrani elastici. Un compartiment esteumplut cu lichid spinal sintetic sauo alti solulie care trebuie injectati, iar celilalt compartiment este umplut cu Hydrozoan.Cind estetrecut un anumit curent electricprin al doilea compartiment,estedegajatun gaz,a cirui presiunefaceca substanla chimici si fie injectati prin chemotrod.r0 Intr-un interviu, Delgadoa spusci: "Creierul esteca un ocean prin care puteam naviga fbri a aveavizibilitate, gi si ajungem la I destinafiebazA'ndu-ne pe ghidareainstrumentelor."r 'ghidarea Ceeace arein vedereQelgadocind fg-lpsegte tersenrrl in$rumentelor" este blSgarea"-ganiuJui$bjectului .intr.p EUlci.-de h.qr,bralglet"lic care are fie un ac lung hipodermic ry1lgl ataEate (pentru stimulare chimicd) sau unelec$od.sub;ire de olel careeste gi=Llegat la-zeci de-fire. Se poate ajusta pozilia capului lateral gi vertical pini cind acul sau electrodul sunt pozilionate intr-o-gauri care-afosf datnanterior incraniul"2

I
I

L\

94

Controlul maselor

Jim Keith

95

La scurt timp Delga<lq.a mai apirut Cu un di"noziliy, un stimoceiver transdermal care oferd informalii despre reac{iile subiectutuila stimuli electrici sau chimici. Delgadodeclara; "Noul sistem descrisaici estebazat pe.implan a unui mic instrUment, frri baterii, ca.re es_te alimentat dp ene{g_ia c4ptati tC4g$dgfgal, $i este capabil s{ slimuleze tret-gggg_diferite ale crrprului, pqrrn$ld-eglEqluldq la_d!$qnla.. .."'3 Dr. Colin Ross descrie un alt experiment efectuat de citre Delgado: "El...descrieo.rlp_v.alie_tehnici la un"-b*iiat de ll..?ni care aveair4plan_lati elecfozi fifi_geqq motiv terapfiutic.Inainte erau necesarefire care sI conectezecutia transrnititorului direct la electrozii care erau infipfi prin craniu. in cazul acestuibiiat de li ani, fose Delgado -a{atrdit cum sd sonstruiasci_untransmi(itor la 4istanfi, ffuasisaife=nsroie de fire. El descriesug apa$aun gcest blflqg.gt transmifg.fqglgi,_1q1 beia!:el9_era_:rarmal, ineeBea sale, si se intrebc daci estebd.iatsau Qq-fic*gpfuz*a$rpraidentitilii gi fati si doreasci si secisitoreasci cu |ose Delgado.Apoi apasi alt buton gi acestcomportamentdisparebruscl'ra Acesteinovalii din domeniul implanturilor cerebralesunt de f"lg_"-" al cerceJirilor lui Dr. Delgado,care ulterior "i*U".iplgt a@i. Descoperirileimportante ale tehnicii care au apirut dupi aceeasunt descrisein carJea--,contunicarea transdermald cujgJtg-ts-flttsi a creierul", p$l&g$jgt[Z!. Deja Dr. a reugit se_cpnecteZe D_eleado implanturile cerebralelry:.1 Aceasti. monografieconsemneazi: ,,Cel mai interesant aspect al stimoceiverului transdermal eslg capacitateade a e@ sinlultane g!9J"lg!4_ol..I!!rale, prin urmare permifind stabilirea unor {eed-back-uri gi a programel,orde excitare-la cerere, cu ajutorul computerului. a a electronice, p,gtj:6p:rt!4$ .o*p.i-a{isBq4tivelor Ug=g!_gp circuitele necesarepentru ql'_!glc calculator, car-goateJ$oplutet rFlutuii+T"-icest fel, ar+uiea fi creat un nou instrument autos_uficient, ca-pabil si+rimeaselsa analizeze$i si trimiti informalia

jnapoi la creier, si stabileasca legiturl-artificide intre zone ale feedcreierului intre car-e -ulexisti-legattui-inlrrod normal, si of-ere back funcfional gi programe de stimulare la aparifia unor modele pre-determinate." ali cu Mai departe lucrarea continui: ,.Explorareatransd posibilitili: urmitoarele doui sensuria creierului, oferi de durati, cu scopul t.gEG telectroencefal@pl@g_g d""ggg!1g5izafeqomegel-e-fizielogicf-farmec*ol-ogilegipslho-logice, in cazul subieclilor carenu sunt internali z. Sl-iprdarealleEtnqe de dutate a.creierglui pe$uJ.iqflsenta rispunsurile autonomesomaticegi comportamentalesau pentru a fisni-a ilf{Ur$atia direc! la receptoriisenzoriali ai creierului 3. Cgmunicareadnfre creier-$rqoqputer in ambele sensuri pentru st&iljfgq-lggiturllo_r intracerebrale-arfificiale gi a -cirqu-ltelor de feed-back a programelor de :!!glare -lg-cerqe; a. Aglitatiialiaicerma$ declan4ate d9 lggdeleleelectricepre-detgnninafel'rs Multe articolede popularizarea lui Delgadogi a muncii lui qq fac s4 credemcn plincjpalul luiscop Pe careil urmlrea era reabilitarea celor bolnavi mental saufizic. Lrsang."Sl3-.ste-"d""etul. Delgado efa !D.-,mA$rIgl +l=coptralulul.surprins-in-fl8rant. De exemplu la ex.Pg!!!rcnteP@ Delgado a^efecJuat insuli din arhipelagul aglgale. Obazi a acestorexperimenteera o gibon in populafie de maimufe o unde Delgado menlinea Be-rmude, electronice, electrice folosind dispozitive libertate,avend-implantrui a acestorprimate, ca gi penltu t6 qnui-domino. cum ar demola-piesele Delgados-a reintorsin Spatliaqatallinanii 1970,unde+primit din Madrid' de profesorde fiziologiela Universitatea de fafAdi pogggl A.cpaliruralexpdnentele cggrbig$ ttg!-$i in Spania,degi aceste cergglirinu au fost publicate.Conform raportului unui doctor care era prieten cu Delgado, u1ul din experimenteleintreprinse.era $i4Slerea gr.rje$i !a qamenii in vdrsli Pentru a Ploduee-olg4sme continue. I7 s-e_ICal_e ln anii 1980, Delgado a schimbat orientarea cercetirilor lui.

96

Controlul maselor

Jim Keith

97

$uncind in cameracu numirul 100de la spitalul Ramony Cajaldin Madrid, a inceput sI cerceteze 1i a modelelor rydi4glg3_A?t-9lggi_ei creierului in urma emisiilor elg.c_tro.mEgnetice. D5:lgadoa spus: ,, Mai trebuie efectuate multe cercetiri. Cp-tslderind g! ylitoarele descoperiri,sun!c-anvinsci.vpmputea6iecliiae.lliv:itatea_aqqrmali x rreierulrri onrrrluifhrgngijloc-i1q4 -opg{{iei saua medicamentelor."rs Intr-un interviu, Delgadoa declarj{ ga @e p..gntru coqtrolulminlit(lt"S!.i'"nde**i pot fi-utilizatepe o raze {q.l&i&I@ilu." E interesant ci o*gggle a nucleului cercetdrilor lui Delgado era genetica,fiindci a descoperit electromasnetice _-----.. ci cimpurile de frecvenli ioagi {pot mo{r$_ca structura ,!pI.{I Delgado spunea noastri asupra geneticii este foarte mirginiti in ci ,,inplegereamomentul p rezent. D. :Ld+Se_ pglerr-r__plojlree*-lggtellllg!4lq cu

g-pogEur', p.ryb:FiLelisjiler vom puteafo!o.!iaceaslitehnicd pentruaprodqce6chimbiriq-o-mportamentalgL'j9SumarizAnd filosofia sa,D^elgado rem-arca: ,,Aceastlcunoagtere noui esteaga de importanti incdt cred ci-ar trSbujsn-schfunberadical concepfia sistemului nostru educational, care crede in sfinfenia indivizilor, considerind ci un individ existi inci de la nagtere. Aceastl credinli nu esteadevirati. Iat aeeasti$tiio!f,ya deqgnstra eroarea democrafiei,caresusliq.e-_dfeptUg_[q omului; aceasticredinp a democraqiei nu esteadevd.ratd. Deqarecghoi_f-o:mjLm ac_est_individ, newind diferenfelepe carele ii construim creierul,lnqi..jfaegnqvrdnd do1ip. qqu. le f gsp!tgqm:'2' Fiind un vizionardefacturi orwelliani, P-glggdg_qpg+_.q,,Privind ci tele-inreerstrarea .ilytilor, pgpreve&a s a creierului vor fi larg folosite."22 % Un alt cercetitor care s-a specializatin lpplanturlle cerebrale este D_fllggf!-I4eSkgy, care in 1968 a s_qris.un material intitulat - T:l""iAtrfu: bio-medical,i.. Mackay spunea: ,,Printre mullimea de instrumente(p&sitg3ai sunt transmititoareleradio miniaturale care qgll[itghitite, pgttate,saupJur gi simplu implantateatAtla oamenicdt gi la animale.Acestea permit studiul slmullan al comportamentului gi funcliilor fiziologice.&gul observafiiloresteprea larg, gi vom da

Posibilitilile sunt limitate aoagie-inagis{ia exemple... doar cAteva cercetitoruluil'23 qllgll2?_p, in revista de drept Crimd Siiustilie !a*9lp"tgl a fost pubficat un articol semnat de Barton L. Ingraham gi Gerald la olseuaresli electronice dispozitivelor W. Smith, intitulat; Folosirea .eryItelul cQgpo-rla.Arcntului-uman Siposibileleaplicalii in reabilitare. putem citi: In acest articol control. Si va face posibili- o !9lgole&i4dgihb "lg$llgglaluoBiar, alternativi Ia inqhisg3le. Dezvoltarea sistemelor de telemetrie a putea facgcomportamentului o@! posibili curind in uman, firl a exista contact direct. Prin intermediul dispozitivelor s_d menlingm o supraveshere Dermanenti. telemetrice,uf{go:fE! sat fift Pqltru aJdcg$a 1-ggbtgd+iqi gi*jgYp&b-electronic Astfel va fi posibil Egrertitam selectat, comportamentul controla Qi la distanti, flri we-un controlul @tg$de Posibileleimplicali pentru criminologie gi sistemulde c5g)@t-fizrc. corecliea acestordispozitivetelemetriceestpextrerndeimportanti'24 rarU"itt"i O tgt*pd , a fost efectuati o,rnlerygnfiq de citre o-eE[ipn dp q pentru influenta co_mportameftjul-p.qjdaJilsr pS4g!9$3gtAEIA, la inchisoareaBien Hoa ldngl Saigon,und erau detagalica parte a infamului.ProgramPhoenix.Membrii suspecliai Frontului Nalional de Eliberareau fost adugi in aceasti inchisoare l{r unul din acesteexperimente,trei gi s.a lncepul e-xp-erimentarea. prizonieri au*fost anesteziali,iar. apoi li s-au implantat-electrozi in eleier. CAnd s-au trezit au fost duqi intr-o incipere unde erau la vedere culite. Au fost observali de citre Psihiatrii in timP.-ce electrozii trimiteau curent in creierul lor. Ei-ggtgu ce prizonierii o vor lua razna gi sevol uci{e un-iipe al$i cu cutitele,furnizind astfel onpti-suculenti in-rapoartelepsihologilor CIA. Spre dezamlgirea intap s-eir@1ze{it Prizonieriicu electrozi -lg.lu s-aprodusaceasta. iar corpurile sumar prin-impugcare, agJg5l-qegflJali nefglA,sitori; axs.-doctorii de la Universitatea IuSUA. in anul |97-2jgTackso_n, copiilor*de- culoare, Mississippi implantau electrozi iq*creier-u-I"

98

Controlul maselor

Jim Keith 7. 8. 9.

99

in-v_4rsta de:gggp comportamentul dedoar 5 ani, c-uscop_ul qi raport Inlr-un al Dr. Peter R. Breggin _,,hiperactiv" ,,agresivl'. putem citi ci ,,Erauimplantali electrozi in creierul lor, care au fost inciilzi[i ps$$lalgpi regiunile din creier carc-controleazi emofiile g_i intelectul."26 pesi a fosl uqseereflbins+fftrat, lehqolggla -implanqr.ll-or cErebnle pentru qA4!rcbil-.lqeAtal a continuat s[ fie imbunet4ite de-alungul acestuisecolgi contingl gtlfie aplicati $i in zile]enoastre . Unul din centrele unde continul aceste cercetiri esteU-nlyglgtateaMidjgan, C_entrul pentru T . Conform informafiellostati pe pagina lor de internet, ,,centrul a fost fondat pentru a obgine resursele necesare pentru a veni in intdmpinarei cererilor crescinde pentru ;g1gr9--9.gyte cu substratsiliconic fabricatela Universitatea Michigan, Centrul pentru Circuite Integrate. Aceste sonde sunt destinatepentru iggirttur." qil.u" S sistlqmqlui nervos central." Note:
l. Morgan, fames P., "The First Reported Case of Electrical Stimulation of the Human Brain," fournal of the History of Medicine at www3.oup.co.uk/ jalsci/scope/;Zimmerman, M., "Electrical Stimulation of the Human brainj' Human N eurobiology, 1982 Project Open Mind "StereotaxicImplantation of Electiodes in the Human Brain: A Method for Long-Term Study and Treatmentj' Health, John, Fontana, Department of Psychiatryand Neurology, Tulane University School of Medicine Heath, Robert G. interviu nedatatla Omni;Cannon, Martin,'Mind Control and the American Governmentj' Prevailing Wi nds, 1994;Human RightsLaw lournal, "Freedom of the Mind as an International Human Rights Issues,', Vol.3, No. l-4; Ross,M.D., Dr. Colin, "The CIA and Military Mind Control Research:Building the Manchurian Candidatej' discurs [inut la Ninth Annual Western Clinical Conference on Trauma and Dissociation, Aprilie 18,1996 Heath Cannon, Martin, "Mind Control and the American Governm ent),prevailing Winds, 1994; Human Rights Law lournal,'Freedom of the Mind as an International Human rights Issues";Ross,M.D.

Ross Heath Citat in Constantine, 1Jex. Psychic Dictatorship in the U.S.A.'Portland, Oregon: Feral House, 1995 10. Delgado, Dr. fose, "Man's Intervention in Intracerebral Functions, New Haven, Connecticut: Department of Psychiatry,Yale Universiry School of Medicine, 1967 I l. 12. 13. 14. 15. New York: Ballentine Boola, 1979 Packard,Yance. ThePeopleShapers. Packard Delgado; Packard Ross Delgado, Lipponen, Weiss,del Pozo, Monteagudo, gi McMahon, "Two-Way Transdermal Communication with the Brainj'a co-operativepublication of the Medical University of Madrid, Spain, gi Yale University Medical School, 1975 Packard Coresponden{i cu grupul de cercetareSpanishNosMan, Aprilie 1999 McAuliffe, Kathleen,'The Mind Fields,"Omni, 1985 NosMan Corespondenlicu grupul Spanish

16. t7. 18. t9. 20. McAuliffe

zt.

Deglado, Dr. fose, citatin Human RightsLaw lournal,"Freedom of the Mind as an International Human Rights Issue,"Vol. 3, No. l-4 22. Delgado, fose, "Radio Stimulation of the Brain in Primates and Man," New Haven, Connecticut Department of Psychiatry Yale university School of Medicine, 1969 Mackay, Dr. Stuart, citat in Krawc)rzyk,Glenn, "Mind Control Techniques and Tactics of the New World Order, Nexus, Decembrie-Ianuarie 1993 24. Ingraham qi Smith, "The Use of Electronics in the Observation and Control of Human Behavior and its Possible Use in Rehabilitation and Controll'
25.

2. 3.

4.

Crime and Jwtice,1972 'ClA's Sidney Gottlieb: Pushe! 25. Cockburn, Alexander gi St. Clair, Jeffrey, Assassin& Pimpi' declaraliepentru presadela CounterPunch 25. "Recent FDA Decision Highlights Ethical Issues in Drug Research On Childrenl Peter R. Breggin, M.D.

5. 6.

Jim Keith CAPITOTUL 11 Devenind un robot

101

in arrii-19-5-0$i-r960 America, care suporta deja povara programelor de eo_ntrol a ,,revolufiei rnental, a ryranlpulqii mqS-ia, serutalg*.a lui Kinsey, era pregititl pentru inci o op_eraliune restructu_rareasocietdlii cu ajutorul drogurilor 4,r,r-.rbilioasi: psihedelice gi a misticismului. Degipareilogic Ia prima privire,rispindirea LSD-uluiin lume, acompaniat de o inj_ectare de religie mistici, se potrivegte chiar bilrg cu intenlia Noii Ordini Mondialg - 9i asugeniei - de con11s[ at p_opulaliei gi creareaunei lumi ,,post-tehnologice'1 Considerind ci planetaestesuprapopulatigi c5.resursele seimpufineazi datoriti folosirii lor de citre mase,vizlgnarii sociali distopieni, reprezentali d-g.S."i Clubgl,delaRona, au trimbilat repetatci 49 bp.l!!o.c(gi solulia estereintoarcerea la un misticism primitiv - cel putin pentru majoritate a populaliei lumii. $i acestprimitivism, gonform .malgg viziunii lor, putea fi implementat prin fo&life" dlogrrrilol gi x misticismului. - in mod straniu se pare ci LSD-ul este un sub-produsal ocultismului german. Conform cu cipitanul Alfred Hubbard (un agent tip ,,|ohnny Appleseedal LSD-ului"), $r_ogula apirut cu cAlivaani inainte de descoperirea oficiali de citre Albert Hoffman, in cadrul B[Bi-proiect intreprins de membrii grupului antropozofic al-lulSudolf Stciner - un desce$llental grupului teosofic ocult a - pentru gisirea Istoria doegg l]"*gV "tgl:ptlgl-, 1_gag_ii': d_ggumentati a LSD-ului insi incepemult mai tirziu. Cel mai important su$sitog a drogirii cu acid in America, a Hg$ey, nepotul imperialistului britanic ThomasHuxley, e{a!|":U unul din fondatorii_Mesgi Rotundg _Rhojes.Thomas Huxley, de materialisti, in timpul vielii cafiind,,bu!{ogql eracunoscut .orientare luj pg_wj_1Li datoriti eforturilor saledg p atac3pe cei ce seopuneau sincer al grenocidului -darwinismului, gi era un*ay,o_cat aborigenilor australieni, pe motiveeugenice.

-AldousHuxley a fost colaboratorde o viall cu Arnold Toynbee, careera in*g!$ligUnstitutului Regalpentru Afaceri Interiralionale gi comandantulDiviziei de Cercetare a inteligenlei a,Me-reiSotrurde, britanice.lnengllgZl intr-un dialog purtat cu Kei Wakzizumi de la UniversitateaKyoto Sangyo, Toynbeespunea: ,,SUntindreptalit-sn previd ci o dictaturi qg,{r-4bli estecalea prin carevom evitasi fim diqgugi de un r4_z!oi atogric,gi daci voi trli si vdd aceasta, voi fi pe de-a-ntregul optimist, deoarece nu trebuie si ne agteptimci aceastidictaturi si fie permanenti...Mi tem insi cI estSpulinprohahil ci va fi instaurati ptlg-plgpl-iA1lq11Ua sauchiar prin neirrpotrivjrea marii majoritigi a oamenilor.Estemai probabil si fie imptrsi maioritegi, *_o minoritate flri scrupule,qficienti gi f@eolggie saudigie. Cred ci umanitatea va acceptao dictaturi duri, sirrlilarAcelei 4 lui Lenjn,.cape un riu mai mic decit autodistrugerea sau continuarea unei anarhii care va duce tot-laauto.xterminare.Daca majoritateaopozanti va accepta aceastidictaturi pentru motivelede mai sus,cred ci va facealegerea corecti." HgXley a fost influen{at de socialistul de tip Eabian 9i al Noii Ordini Mondiale, H. G*.l{_eils, autor te.ot_9llg!4gjrnportant al cirlii Conspirafiadeschisd Ei altor volume sarc detaliazi LrteUJiile grupirilor ce promoveaz5_Nqqa O:dlp$p_ndia_li. Wellsa fost gefui inteligen{eibritanice in timpul p_rimuluirizboi mondial, gr_epr,q-pus 'cleareitunui ,,crgieruni firi a exagera, este_oi4ee similari internetglgidin ziua de-_azi careva funcliona ca q,.Bo!t!93_!ginl!j: Este cunoscut faptul ce_Ilqxley era membru a cultului ,Copii Soarelui",o grupare mistici p_en1ru_cqpii a- MeSeLBglUgLedin Anglia; probabil ci acestcultjmpnfegegte mai mult decAtnumele cu grupareagermani Sonnenkinder, termenul era folosit pentru a selectaJi de vedere rasial, eugegetic, puddjLpulet &E!S!A-so.piii, ai;razigtilor germani, Lebensborn. Aceasti legituri estesugeratigi de alteaspecte, pe lAngi numele comun. PJinlrc nglnb-Ciienglezi ai grupirii Copiilor $q4relui, s-a aflat gi fAscistul Sir Oswald illqsls{, agentul din cadrul serviciilor seclejqbritanice GeorgeOrwell gi Guy Burgess. Bqg"*3foqt unql

102

Controlul maselor

Jim Keith

103

inalte" homosexuale" din fondatorii,,francmasoneriei 9i a,,sodomiei ai I cambridge' precum 9i r"lnul dintre fondatorii trP"Citt"; un agent plitit de releaua anglo,-germane' co-r_rfrerieipro-44ziste igte]igeltei private a familiei Rothsqhild 9i in fine, qi - rolul slu cel mai faimos - a fost fl-ry=l pentru sovietici. Printre alli membrii au fost spionii sovietici Blunt, ai Cab-alei aposlglice hogrosexuale, ririsuri rispunzitori pentru in mare fost gi care au Maclean, Philby coqlpr,O&itFrea inteligentelvesticede citre sovietici care a inceput in anii 1930. t-xley a fost un colaboratoral maioruluilohn Rawling Reese autorul cirgii influente Q bravd lume noud. Printre la-Tavistock, -dC in carte esteidesa-slrgcturcilsocierifii prezentate alte idei eueegiqe prin hrinirea prin tuburi, a pembrilor gtego=r,llloilgferiqare ale societllii, qt!dg-.!g t"t&ati cantitateaoptimi de oxigen in timpul intgligen(a.' dezvoltirii fetale,pgnJ5g3_!-e_ 1gduce carteade non-ficfiunece ea o Ig.O-brgvdlume noud revizuitd, scria: continuareaa primei cirli, Reese ela a co_tlrolului o ryondial....Dictatorii "S".glq 441_..,_v1fi vor puteasI furnizeze rostul deoarece de tip vechi nu igi vor mai avea lor sqfic-ieqti pdine, circ,, destule nUacqle $i misJge. susp-ugilor e{ucagiava funcliona cu adevirat - cu Sub o 4cbtud-ttiintifici, regg!4tsl ci cei mai mulli blrba1i gi femei vgl3jglgg re iub*qcn Se pare ci nu qg fie supusi gi qq-1o-1visaniciodata la-o-revolugie. estenici un motiv pentru careo dictaturi gtiinlificn riguroasi sii fie vreodati risturnati". Huxley a venitdin-Anglia in SUA la pufin timp dupi ce au fost A fost urmat de publicateprimele descoperiridespreLSD, in 19{19. prielgr-rql siu D-r.Ilumphreyosmond care,o dati ajuns in America 4$gcput imediat se pune umirul Ia programele MKULTRA inclusiv lq.gonvertireaprietenului siu la acid - in timp ce Huxley ce implicau dr-ogarea cu demara zecide proiecte mistiEo-reltgloase Huxley a fost prieten qi cu George r!?, qlf!_oggglgglgt"fglrtale. Fstabrooks, care. a pus bazelecgll*sagl4glJ_o_!!=Iplglirnglgal qi a personalitlli,!.9jg:4jpl" instalatecu ajutorul blp.lggi, 9i a lucrat cu PJh4rch,unul din primii cercetitori ai eQc,lglglguqgqtllgr A_q{{Uu

"]gg_":*ggaeltg*eSUP_r_aoamenilor. Desigur ci !!u1[ey era_ggggtjent de efectele distribuirii gi consumului larg al LSD-ului. El scria cd: ,,Si ne gdndim acum la raoalt fel de drog - care nu esteincd descoperit,dar care probabil estechiar dupd col! - un drsg eapabil CAfg_c_a_gamenii fulgti in situalii cind in mod normal s:ar_simfi. qrizerabil.Un astfelde drog ar fi o binecuvAntare, dar o binecuvlntare incircati cu pericolepolitice importante. AstgurArrd accesul liber la u_qdrogirclensiv cu efect euforic, qg Sictatar ar putea reconcilia i4treaga populafie a unui stat, intr-un caz in care nici o fiinfi aceastireconciliere..."2 4alianaldn-uar trebui si accepte Huxley era gi pr;p!911u1pionului important al CIA, -I,gUis Jolyon AcelagiHuxley @t, care se ocupa de programe de c-ontro]qn;iqtal. a fost responsabil pentru .formafgi_-e-_?ggt__dg_pg_[9ane care au continuatapoi plg?g!41!!!glreligiei misticegi a acidului,printre care Alen \4btfs",!Qg-Kesey, membrii ai grupului muzical Grateful Dead, g!antropologulGregoryBateson, carea fost ,,organizator psihologic" pentru OSS.Cu.Erlul de persganeconvertite direct sau indirect de citre Aldous Huxley, olntreaggggggl4ie a.fost dezriddcinati din punct de vederemental. Sprijinind ideeaci Huxley aveau un alt plan de lucru, decdtacela dq a ilumina America pAni la stadiul de Buddha,un memorandumal FBI din 1968avansa ideeaci-lerry Garcia,liderul formaliei Grateful Dead, era folosit ,,pentru a canaliza nemultumirilc g,rebeliunea tinerilor in direclii benigne gi mai pulin ameninfitoardl Nu se gtie daci Garciae1qgq jugitor con$tientin aceasticanalizare.3 Tirnothy Leary, Acolitul cel mai influent al lui Huxley a fost-D.r. carein anii 1950a beneficiatde oFt finan&rride la Institutul Na{iona, pentru Slnitate Mentali, o_ conductl pentru alocareade fonduri de citre CIA. Leary a fost impins spre LSD de citre bunul siu prieten, agqnlul CIA Frank Barron. Intr-un interviu pentru revista High Timesdin februarie 1978,L;eary a spus: ne uitim inapoi, multe lucruri care credeam ci sunt ,,Daci accidentalenu au fost aga. tlt1eag -ffg9_-q_L$Dils! a fost slgnsgrizali inilialde-Cle, c4lq 3rg principalul merit. Eu nu ag fi.

*'

104

Controlul maselor

Jim Keith

105

fost astizi aici, daci nu ar fi existatviziuneagi prestigiul psihologilor de la ClA, prin urmare si muliumim Agengieipentru ci este cu adevirat inteligentii' Cerctatorul din domeniul coqlrolului mgg_t{,Walter Bowart, l-a intervievat peLeary inanul 1970,acestguru alas-irlului avdnd Iucruri interesante de declarat despre legd_tqra lui cu CIA. La intrebarea,Credeli ci membrii CIA au fost implicali in activitatea grupului dumneavoastridin anii 60?'i Leary a rispuns,,Bineinleles. Pq{g_pun ci 807odin mitcirile $i deciz_rjle pe carele-am luat miau fost sugerale de oameniai CIA...lubescCIA! Iqculpe careil fac ei estemai bun decdtcel al FBI-ului. llai bun decit al poli$ei din Saigon,a lui Franco,sau a poliliei israeliene.S,untde o suti de ori mai b_uni decdtKGg. Deci se reduce la intrebarea:pentru cine wei sd. lucrezi?Yankees sauDodgers?"Bowart ar fi putu si rispundi ci Leary ar flputut pur gi simplu si ,,iasf' din joc, in loc si ame{easci o intreagi.generalie. De-a lungul interviului Leary continua si laude ClA. lntrebat dq:n a_fost de ani buni." fglosit dg cltre_ClA,Ieaqra spus,,$tiam-asta intr-o incercare dea-l incolli, Bowartl-a intrebat ,,Eraiconstient ci ai fost folosit de citre CIA?' Learys-aretras: ,,Stai,cand spui CIA, esteca 9i cum spui ,,negrii'l..$l!alrt .a "fo_sgfolosit ai acestei -deagentiai serviciilor secrete !iri." lntrebat din nou dacn i;i-rlaclea_searra ci lucra pentru ClA, Learya f_ost j-4 g1qggonsliegtun agenl forpt si rispundi, .Qa, e-r314 94, dqr__$l s-untun agental lui Nixon! Am ficut tot ce mi-a stat in puteresi-l debarcpe Nixon!" Apoi Bowart a intrebat ,-D3g1Jucra1i pentru CIA? Directorul adirgqt iq_lgllanuri i1i plite$tececurile? " func(ioneazi si .Ngg1!9.1!reabAle Eliic_um aceste lucruri" a fost Jfspunsul lui Leary..l,{ujl!lp!-ggggn_de la alte intrebiri ce privesc 4&cedlg.D_qqlq intrebfile ce privescoameni sau_fapte..."a Dupi interviu, Sowarj cit gi numerogiprieteni ai lui Leary care erau prezenti au fot de acord ci ,,ac-e5!a rule.ste-acelagi om pe care l-au cunoscut inainte si fie la inchisoare.Nu putem spune ci s-a

schimbat datoriti brutalite$i din inchisoare,sau din cauzafaptului ci a fost supuspresiunilor gi torturat." BpWarta spus:,,Primul gind ce mi-a venit in minte dupi ce l-am vizut pe 4grg!__Leary a fost ci este victi.Ba-urrui program secret de -contrql neqtal implantat in inchisoare." E$t{ informalii suplimentareci insu$i Leary a fost goarecele. de-lab.glalgr-al mult-iubitei sale,,agenfiilBowart relateaz,iintimp ce era inchis la inchisoareaFolsom,lui I eary i-a fost interzis contactul cu erteriorul pentru o perioadi de timp; conform sofiei sale]oanna (Harcourt-Smith) Leary, cAnd intr-un final i-a fost permis si-l viziteze, tCarf-parea.rgdical schimbat grpul ii era ras, era palid $Lp!!p_dsJgg4ei. Aceasti informalie a fosl confirmatd de un fost delinut care i-a spus lui Bowart ci in perioada in care nu a putut comunica cu sofia sa, lUi-Lgagl i-au fq,stadministrate droguri care esteun astfelde drog care ptgdgc_q-ttle igduceau-&!Se_-,-44g!be islgligi - 9j Qrt ti""t_19-rro!4repentru a-r distruge person a. " pe Lgary s-a intors in celula sa .cu capul rars, care se vedeau.!!n:Li ,lbasrdl Acelagi fost definut adiuga: ,,lntr-o zi a venit inapoi in e. Capul ii era celuli cu linii pe cap.Erau linlt fqe$-'e. raqsl-@Iuarcat cu acestelinii albastre llaSale precis qi cu atenlie. L-am intrebat pentru ce erau liniile. Mi-au spusci urma si-i faci o lobotomie.Voiau si-i infigi in craniu, culite de spart gheafa.Credea ci o si fie grozav. Lauspnlat completcreierul.Leary spunea,O si fie cel mai grourlvlucru ce mi s-a intAmplat. Toati viafa am trecut prin asta,uneori urci, uneori cobori, dar acum o si fiu la fel de inteligent, i. Extraordinar!"s aar nu o sarnai si. f del Agentul care s-a ocupat inifial de Leary probabil ci a fost Mirhael Hollingshead,un prieten englezal lui Aldous Huxley. La inceput Hollingshead i-a procurat lui Leary acid, 9i conform cu informa{iile de atunci, Leary il idolatriza.8 Uagl din sustinitorii importanfi a lui Leary a fost William mogtenitoral petrolului din Goll nepot ai ,,Billy" Mellqq"lJilgbeo,ck, ogrului de afaceriAndrew Mellon, gi lroker Pentru diverseinterese R. Eundafiilefamiliei Mellon fi all fost de mult folositeca gi eandepentru distribuirea banilor CIA,

106

Controlul maselor

Jim Keith

107

iar citiya-rlsgbgi-aifamiliei flceau parte din inteligenlaamericani. Tatil lui Hitchcock a fost colegde facultatecu David BrBce,unul din directorii inteligenlei britanice din domeniul tehnologiilor. In timp ce cgnduqeaC_IA ca gi director, Richard Helms, cel care a conceput MKp-ILRA, era prieten apropiat al familiei Mellon, la fel ca gi AverellHarriman. FlitphEock a fost ceLUrai tUarqinvestitor in Resorts InIgUalional, un consor(iuce reuneao seriede intereseclandestine, inclusiv inteligenla britanici gi gefii mafioli Tibor Rosenbaumgi Meyer Lansky. Uqii cercetitori consideri Resuts International ca 8ig4_oparte din organizafiilecare au sponsorizatuciderealui |ohn F. Kennedy.T Plintre cei care au fost implica{i iA rasplndirea mondiali a LSD:rlui, s-au numirat gi cipitanul Alfred M. Hubbard, de la OSS, oameni de la Trezorerie, de la Biroul Federalal Narcoticelor,FflA, gi - qe_pfggr-tpl149,--_It4afa, carea jucat rolul unui ,,fohnny Appleseed al LSD-ului'l Ffubbard, carea luat prima dati LSD in 195-1 gi l-a ciliuzit pe Aldous Huxley in ceade-adoua experimentare a sacu mescalini, a distribuit tq nivel.glolal imense cantiti{i a acidului de{inut de CIA. In timp ce rispindea LSD-ul, Hgbbard frcea gi raidqri asupra :,+ gUttt.. *U"tfl fiind probabil un elitist carecredeaci acidul este destinatdoar claselor superioare. Iq= D6& Ia apogeul etapei hippie, Hubbard s-a aliturat ca investigator,celui mai mare grup de cercetare in domeniul militar, Inglifutul de Cercetare Stanford (SRI). Acesta s-a petrecut Ia solicitareaasociatuluila Institutul Tavistock,Willis Harmon, in acel timp fiind director al centrului sRI pentru stgdiul politicilor sociale, gi desprecaresegtieci aexperimentatcu LSD. SRt a 1o", 6ortd{ in L9!6, de agen[i de la Institutul Tavistock, iar primele contracteau fost ob;inute de la ministerul apiririi. SN primise dejabani dg$ 3grqe pentru cercetare in domeniul arm.elor ebinice, precum gi pentru presupusul pr_o_leg!.-Slaky, ce lintea gggglglg!. ca armi, a co g1.n311ry ndigilo qr y.lare r meteo 9i $:gf cutremure ds pimant controlate.Bazade datea SRI esteconectati cu bazelede date a peste2500 de_ alte otganizatii, inclusiv cu ClA, Bell Telephone,U.S.Army Intelligence,Oficiul Inteligengeinavale,

scria urmltoarele lui Hubbard: BAND , $4-ryard9! MIT. Harmon ii curente qnor -rqi$cdri -so'ciale,Cercetirile noastre asupra care dlu*g?-i educaliei indici ce loJgqiggilggtllllor prevalenti ft59 un pritttt. iioaenlii membrii ai Noii-stangr'.4gse-@qfeEqqr-i ss pare ci sunt o arml intenlionat indreptati spreschimbare @ -pQ-lugn tendinlg SuntempreocuPalisi evaluim semnificatiaacestor educatiape termen lung. in aceastidirec{ie ar fi i.o"oa. afgcteazd calitateadumneavoastride agent beneficdacl am lua in considerare specialde investigafie,ce are accesla-daterelevanlecarenu sunt in disponibile i' r49-d,,o!,iqnrritdrogurilor" 'printre qine ar fi putut si promoveze,,folosirea Ei, studenlii membrii ai Noii Stingi?" Cu Siguranli Harmon nu se gindea ci estevorba desprecomunigti' Mie imi suni mai mult ca o propunere careuzeazLde limbajul subinleles, pentru a realiza ,,schimbarea Politicf'de Hnbharrf a fost angajat pe post-de Paralan' ca 9i agent securitate la SRI. De fapt adevaratelelui manevre se desfigurau sub auspiciilg Programului Altefn4livg-Ylitoare, un "program de ci Hubbard are propria strategieinstitu[ionali' care ne reamintegte sastrategiecorporatisti{qgiedr"ptalideriipoliticigioameniide de LSD.8 spre-consumul af?-c.eri nu s-a mirginit la fenomenul Dgglrqa"AggtJ-l -cu.--LSD la d. *tt adulli. in cadrul materialelor prezentate "Ig9lft-."tarii de ceade xl&a convenlie Anuali 9i Program $tiinlific al societilii 1964' mai irtl3 Bi,ologici,care a avut loc la Los Angeles' P,qi-biatrie. putem citi: cu ,,1g ?-fiPg--P9!E!L-99piia spitalului de stat Creedmore ,rr, ,to-et de 450 paciengi,cu virste intre 4 9i-15-ani' am cercetat rlspunsurile unora din acefti coPii lgcid}}l lisereic ai-Iry{tSlpgri in domeniile de psihiatrie, psihologie 9i biochimie. La i"r"ai " 2ilnic r Sl-r.UML formate din biieli li s;ge{mini511x1 IlGg.rpori (care este derivatul-metilat'al'ISD) sau pgl-o9ibini"' !glg:p"t medicalia era administrati saptimanal dar in cele din urmi a fost zilnic pentru perioadede pani la citeva luni' Dozajul adfrtiryi-sIgte a rlmas constant,t5o-mcgJsD, psilocibini 20 mg zilnic' sauUML

108

Controlul maselor

12 mg zilnic, toate fiind impirfite in doui doze. Durata medie a tratamentuluia fost de 2 pani la 3 lunil'e Nu estenecesarsi mai comentim pe larg despre-agnitudinea programelor de drogare cu LSD ti rcgrganizarca-u0i&tici.a psihicului amencan 4r4_en1i". 60. Variatele rezultate ale acestei opera{iuni - distrugerea insemnati a activismului politic in SUA; na$terea grypgq{efdgJ&ppjes cu capul varzi; ce-te,_de punk Gen X, aliena{i 9i si impotenfi dln pqqct de vederepolitic; fetiglsmulbandclor pentru dloguri, inSadrul*eqlutl.gaagsta'l atit ahi cAtEide culoare - sunt 4gqtqrli ale gficacititii a acestui program de pacificare,cu bitaie lungi.
Note: 1. EIR, volumul 14, numirul 23; Lockhart, Robin Bruce. Reilly:The FirstMar. London: Penguin Boola, 1987;Pincher, Chapman. TooSecret,?oo long. New yorlc St. Martins P_ress, 1984; Lively and Abrams. The pink swastika: Homoseiuality in the Nazi partv. publishing Keiser, Oregon:Founders Corporation, 1995; White, Carol. The *iw O_11t<!tes Qonspnagy.New Yorlc Nlw Benjamin Franklin House, rggO; Editors of E!! Washington, D.C. : EIR, t99i; Desmond, edrian. tiuxley: n;D;"ilI .D,"p:,Iac. Dkciple. London: Michael foseph, 1994; Costello, John. Mask of Tfearn"ry, ipii, iiii, & Betrayal. New York Warner Books,lggg 'The 2. Huxley, Aldous, Doors ofPerceptioni Collected Essays. New yorlc Harper and Brothers, 1958 3. Dope, Inc.:Lee gi Shlain. Acid Dreams. New york Grove press, l9g5; White, Carol. N!y'_Da!k AgesConspiacy. New york New Benjamin Franklin House, l9g4; !rc Ross,M.D., Dr. Colin, "T_lgCIA and Military Mind Cbntrol Research: Suila;ns th; Ma-nchurian candidatel'diicurs linut ra Ninth Annual western cri"i."fC"ri.r"."* on Trauma and Dissociation, Aprilie lg, 1995

CAPITOLULT2 violenlei |olly Westgi Centrul pentru combaterea

Maiorul de avialieLouis lolyon West-,lolly'' s-ainscrisdevreme in calitate de co-consptetgr*. lg__p:qgramul*Clfu ---M_KU-I,II$.{,,: degi mai toate activitifile lui in cadrul acestuiprogram sunt bine mascate.in cel mai faimos eveniment al carierei sale, in timp ce era pregedinteleDepartamentului de Psihiatrie de la Universitatea Oklahoma,we.st"a_iqie.ctalgjt_gJg]hnJ-nc.r-nit-IJEka'eg*9.-dp_?i"mare de LSD, intr-un experiment care era destinat sl arunce lumini asupra comportamentului animalelor. Deloc surprinzitor, Tusko s-a prlbugit la plmAnt intr-o starede stupoare,gi in timp ce incerca si readuci elefantul in simfiri, folosind o mul$me de substanle, maiorul arufiffirafe. West a locuit in Haight - Ashbury, 9i se in*y.ata3nqlqt_.126J, presupuneci era implicat intr-un p5gr9g$g slg5lierea grupurilor Aceastase petreceala data la care de hippr:lgmediul _lo:_aatiy, chimigtii de la CIA sepresupuneci., colaboraupentru a pune bazele unor laboratoarepentru producereade LSD in Bay Area, gi putem doar speculaceeace aveain plan West.t Westa fost in fruntea Departamentuluide Psihiatriela UCLA, qi director al Institutului de Neuro-Psihiatrie pAnI la moartea sa, in in I 999. Ir1:!g!__1!l3, iu- ti:rrgu!*guy,erni"rillui. Ronald Reagancrearea a ceeace el numea C,el!5olpq"tfu California, W_eg!-agfgpus Vrolenlgi, care aveasi fie localizat intr-o bazi Slgdiul Si Reducerea adresati de racheteNike dezafectati,din California. Intr-o scrisoare directorul de sinitate din cadrul Biroului citre Dr. J.M.Stubblebine, de Planificarea Sinitdlii diqjslatulC"alifomia,Westscria: ,,lntr-o locafie izolati dar potriviti, vor putea fi efectuate a plggr_aryelorexperimentale de mo$ficare stud!! ggqrpa,r4tive a-jomportamentului indezirabil".West spuneacI existi o serie de factori care.inclini spre un comportament violent, printre care ,,sexul (la blrbat), virsta (in adolescenli), etnia (de culoare) gi mediul urbanl' pecareintenliona adetaliatgiproiectele intr-o netisecreti, acesta

5. 6.

8. 9.

B,:."{'-Y?1,-." "Timothy Leary and the CIA or The Spy Who Came In From the (Ergot)Mold" rbid. constantine, Alex- virtual Government. cla Mind contror optations in America. V9.4ice, California: FeralHouse,1997; Bowart,Walter. Manusciis nepublicat, citatin constantine; Bowart,"Timothy Learyand the cIA or TheSpywho came in From the (Ergot)Mold" Leeqi Strlairy Dope, Inc.;Interviucu walter H. Bowart, Iulie 16,1995, condus dewill Robinson qi Marilyn Coleman constantine; coleman,Joln. conspiratory' of ll.teyrchy:The storyof the committee 300.Carson City,Nevada: AmericaWestpublishers, 1992 psychiatry, RecentAdvances_in proceedings Biological the of the 196 Annual uonventronand Scientificprogram of the Societyof Biologicalpsychiatry 'Nervous Los 'Autonomic Angeles, volumul 7, Mai 13, 1964. SIyr,.- f{..rpoii.r-in Hospitalized ChildrenTreated with LSDand UML.

I l0

Controlul maselor

Jim Keith

lll

El spuneacd:,,...+cum esteposibil si inregistrim si le demareze. in cazul subiec[ilor care au @.sderului libertate de migcare,prin implantare*egdg-tr-9-iggr-e-lglelnor-9lCelrqzi Ele minusculi, gi prin folosireatehnicilor de mg-4i!oliz.4qeledjs--t.enfn. la scari mare, ce ar nu sunt inci adecvatepentru o supraveghere actelorde violenfi. O sarcindmajori a grupului permite detectarea va fi si conceapiun astfelde test..." asupra persoanelor West plinuia si aplice gi a\q m^e1oge elor chimice, aj utorul substanf violente: ca9gal-e-a-cu 4pgg$Bentru Centrul avea schimbareastirilor emofionaleli cltggtgi3_pg'gg*igr. cu polilia statului California, celedoui avAndo bazit si colaboreze de datecomuni caresi rymireascdcopiii ,,pre-dglicventi" P9l!ry a-i ce este avapBremieri ceea o trata inainte de a deven_i"q&gtiyyi*glgnJi, -*" '' -- ----:*---aglj!_gg pentru ceea ce fuce plggqatrrul*Jcllllu!9!

d@''

profesor clinic asociat la Institutul de D:_"1$_d*o:-. _Z.jfe-rs!gjn, criticiilui WgllL. Neuropsihiatriede la UCLA, a fog_t-.unu!din ,,Avem se spuneaZiferstein. ,,fleclinul ecolglu-c_ in miini o noul situafie", ilte+qifici; esteinevitabil faptul cl din cein cemai mulli oameniftri rlujb. 'tor trece dircolo de limitalegii pentlu,a-_Ei s4fisftcgnevoile. Procentulcelor caresunt siraci ajungeprobabif ll30o/o... $i odatl ce acegti307osunt convingi ci procesuldemocraticnu funclioneazdgi pentru ei, vsl {9,y9_lidlqpggji $i,vof_r-ccurge-l,a-ru-anlf-e-qg-rj*y1glgnte. In mijlocul lor se manifesti tot mai mult radicalismul gi existi o anumiti aroganfi printre de$nulii de culoare gi cei de origine hispanici, pe care oficialii inchisorilor o gdsesc inacceptabili.

asumatun rol de mijlocitor pentru CIA, intotdeaunaieqindin fa![ in cazurile de interven{ii psihiatricj de nivel int, pentru disqugg-1ea f---.:-:-altora, sauin cazulvreunui interviu scosdin mAneci cAnd r-Eu1a1i9i ngenlia dorea sd minimalizeze daunele.WgsJl:L911gl!"*_.p*9_|g:k lui Lee Harvey Oswald,gi a constatatcaBUby" dupi asasinarea \uby, eia intr-o ,,stareparanoldi manifestati prin iluzii, halucinalii vizuale gi auditive gi tendinfe suiiidare." Probabil cl acestdiagnostic a fost influenfat de insistenla cu care ngby afrrma ce existeo c , gi de faptul ci inclusiv practic implora autorite$le, deoarece era o problemi pe procurorul gef al raportului Warren, Earl Warren, si asculte lui privitor la cine infiptuise omorul. versiunea In corespondenla la care a aYut acces jurnalistul Lincoln Lawrence,&bJ-.9:Iig, ei au gesi! nt$tem ,,... ca si-mi incep povestea, ... Am fost folosit Pentru a-l reduce ifrleJree+S::$ffernfP&ll"i la ticere pe Oswald.Am pigit intr-o capcani in momentul cAndam pus piciorul pe rampd in aceaduminici dimineala." Tot Ruby scria: ,,motivul pentru caream merspAni la capit este ci eu gtiam ci sunt perfect nevinovat,igel mLauj4scexaltotul-a$a cuq 1gfrc_ui;o;cu siguranfi ci era un motiv foarte puternic pentru sllor intoarce.S.A- (Ameriga V":l5lgg3li"t_r-izboiului aceasta. Ei vor gti ci doar un singur fel .tt. plt"qd" dg S_qd) "."Sti ".4i! de oameniva faceagaceva. . . aceiatrebuie s@

llpgqr-"1' s.T!-*_topt
parePulin exagerati, Daci ideeaimplicirii nazigtilorin asasinat atunci recomando analizi minulioasd a DtrH3g{gtlUlTorhitt.' Ruby gi-a incheiat scrisoareaspunind ci: "restul depinde de tine. Pofi fi de ajutor intr-un anume mod. Ellglgll*-ei-urmiresc

p:*g_tlgQygagqto'*it4ttlg.,fglqqsx._eefpds-nsi.Sefolosescde - ceea ceadevenit Aideunnousettehnologic elg3llglIl+l-Ps-tbr-al"ric

cunoscutsub numele d" pglo-,"h"ologlg Sub mascamodificirii orice,de la drogulterorii terapeutice a comportamentului,ei folosesc

se-miiav!!g,Ygaje.geglcdiqliileme.le-s-e-vo-radev-eril'
ln final, nimeni nu a ascultatce aveade spusRuby,cu exceplia jurnalistei D-qrgthvKilqalle.c leputln limp dqpi interviul luat lui Ruby.$i Ruby aveasi moarl la scurt timp din care acestacredeacn 13.fosI nJ-eetatin cauza-[fiffffiTeif*rJ organrsm.' Spre sfrrgitul vielii sale, West s-a asociat cu Re{eaua de

'Igsle'
Degi suslinuti de Reagan,ideea centrului pentru eradicarea a pf:_tt*I totugi-.993999!glin violenlei nu.I3*ggnsretizat, dar acesta saca pregedinte. dosarul siu curent,pAni la alegerea Dupi ingroparea Centrului impotriva Violenfei, West gi-a

xn

Jim Keith Congtientizare a Cultului, fondat6. d. dgggg"-"totql"Tgd",P$n9k, carel-a suslinutpe RonaldReagan la momentul la carea fostavansati. ' ideeacentrului impotriva violenfei. 5
Note: l. Interviu cu Walter H. Bowart, Iulie 16, 1995,condus de Will Robinson gi Marilyn Coleman 'Delinquency' 2. Neil, Patricia, "Mass Testing for Gene',Parascopeat www. parascope.com/main.htm; Krawczyk, Glenn, "The New Inquisition: Cult Awarenessor the Cult of Intelligence?i Nexus,octombrie/noiembrie 1994 3. Torbitt, William. Nomenclature of an AssassinationCabal, republicat de Torbitt 9i Thomas/ NASA, Nazrs, and fFK. Kempton, Illinois: Adventures Unlimited Press,1996 4. Lawrence,Lincoln, qi Thomas Kenn Mind Control, Oswald 6 IFK WereWe Controlled?Kempton, Illinois: Adventures Unlimited Press,1997

I 13

Krawczyk

CAPITOLUL T3 Legituri oculte

Este greu de supra-estimatrolg_l_re-ligiei4i-al ocultismului in istoria controlului asupralumii. Acestaesteunul dintre mijloacele prin care sunt modela$ fanaticii, care nu mai sunt in misuri si evaluezelucrurile in mod corect, gi care astfel pot fi deturnafi in folosul scopurilor celor care ii controleazi. in multe grupuri religioasesau oculte, sl.area de zotnli g mrn$! eqfrjr__qlate estechiar tK*49-!tltrare, iar PrqblgqB,,elimiqdrli" victimelor controlului minlii nu estela urma urmei o problemi atAtde mare de weme ce membrii cultului $t-aupierdut adesea a fogtilor prieteni qi a familiei. O scanarerapidi a istoriei cultelor in ultimii ani ne reveleazd anumitelegituri 9i ramifiQii'itmnifiiative, dintre caremd.voi referi la cAteva in aceasticarte. Unprimexempludeiltgl.&are:*QlA",in.*c"_adr"Ul*"t$-r$is.ult.in ultimii ani estecazulmigci.rii lui Jim |ones,Templul.O^amenilor, degi

nici un cuvAntcu privire la aceste dedesubturiintunecaten-a ajuns la urechile membrilor, in cadrul intilnirilor obignuiteale grupului. Evanghelistul |im fonesgi-ainceput activitateaca membru al Friliei impicirii conduse a"_g".tqg R"r*!J, care i-a pletit studiile la Colegiul Butler din Indianapolis.Existl datedin carereieseci Frilia i-a finanfatprima cilitorie in Brazilia,in 1961.La data respectivl,. |onesle-a declaratbrazilienilor ci se afla in slujbaserviciilor secrete ale marinei gi ci ambasada SUA ii oferea cazare gi masi pe durata gederiisale. in timp ce se afla in Brazilia, ]ones a fhcut curse regulate citre Belo Horizonte, logul Flde_se_afla*q9dg!_el$Jlirlrqgiuue, intorcindu-se apoi in Statele Unite, cu o sumi inexplicabili de 10.000dolari careapiruseri pe neagteptate. Separe ci |ones ftcuse mai mult decit simpla munci de misionar.Potrivit unei surse,Jones a ftcut parte dintr-o opqqgflqqe. ClA--O--incercara-d,e*isturnane a g"I9r"d$ Al i11"ltgg d"_qud, distr ibuind pli agte* -tt_ltar.nind r j_"_ygljlg*1. p e durata gederiisale.' "iljrylF Existi afirma[ii care susfin ci una dintre surselemai vechi de finanfareale lui fonespentru munca saa fost rgbigg!]4gglig !4s, care i-a furnizat gi o bisericl in Indianapolis.Davis fusesemembru in consiliul Fundaliei Familia Americani, grupul fondator al Relelei de Recunoagtere a Cultelor 9i a lucrat in calitatede preot la infamul Centru de CercetareFenomenului de Dependenfi Lexington al Institutului Nalional pentru Sinitate Mental6, unde se realizaserd cercetiri in cadrul proiectului MKULTRA. 2 s-amutatimpreunicuadepliisii totmai numerogi la Ukiah, |ones California, unde rapoarteleale unor fogti adepfi nemulfumili din grupul siu afirmi ci aqllpfa.co_n&ree4ieig3gj&gate expgimente de mp$jfi.gqf9-4_cgnpgllgsg$g\ri. Potrivit cercetitorului cultului Templul Oamenilor,Michael Meiers: ,,Nu existi documenteconcludentecu privire la experimentele de inceput a1eTemplului in ce privegteprivarea senzoriali, dar se gtie ci |ones ila impnrfigit din experien[asa.lui Donald-.De5"""r", c?.rq1&lAsitlghlica pentru a o indo_gtrin3 pe Patlicia Hearst,prin 3 proceduri de spilare a creieru.h*i."

114

Controlul maselor

Jim Keith

115

De asemenea, conform cu Maiers, ,,TomGrubbs,psihologla Universitatea cu aga-zisa California, era responsabil ,,cutie':Grubbs, gi directorul gcolii din Jonestown, careera de asemenea se ocupase personalde iuglpefqAd_eqli"fr_elt-g"p-.ttir-rgq!glgl"dgprrl'-41-e_q-e_5r.4-q1ia1i alelui fonesl' ln Ukiah, fones a devenit pregedinteal juriului districtual, gi a lucrat cu mul$ colaboratoribogafi,inclusiv persoane avAndlegituri cu agenliilemilitare gi de informalii. Grupul Jones, de asemenea s-a infiltrat gi a preluat controlul asupraSpitaluluide statMendocino,ca parte a unui proiect-pilot al guvernului pentru a evaluafezabilitatea acliunii de externare a pacienlilor bolnavi mental. in urma unei reduceri a fondurilor acordatede stat pentru instituliile psihiatrice, cei mai mulli dintre pacien(ii de la Mendocino au fost eliberali in custodiaTemplului Oamenilor.a in 1971, Templul Oamenilor s-a mutat la San Francisco, unde fones gi mul$ dintre adeplii sii se spuneci s-au integrat ftri probleme ca parte a maqiniriei politice a lui ferry Brown. |_o-nes a devenit geful Comisiei de Urbanism a oragului San Francisco,gi r;g&lgit depallamentul de amen+jefe. ul ora-gului pentru a r,ecruta Printre cei mai importanli suslinitori ai lui |ones se numira gi familia Layton, al clrei membru principal, Dr. LawrenceLaird Layton, se mutase din Germania in America dupi al doilea rizboi mondial. Layton a lucrat l" lnf:juJ_J{gbggr, 9i a fost geful echipei de Cercetareprivind 4g:lg*Chi*ie_Sl le_ql"Jtge. de la Dugway Proving Grounds din Utah, unde Armata efectuacercetiri cu privire la efectele LSD-ului.So{ia lucrase pentru '" ".* lui LAvtonJva" Cfe t" Uni*riiiatta Berkeley. Potrivit dog-lgruJgi biblioteg_gi _ColinRoss, ,,... sarcina ei ca.-

gherill careaveausdfie utilizafi in operaliuniledin Angola i ntre 1973 qi L975.fones a primit ajutor de la ambasada SUA din Gesrgetown gi sediul CLA din zoni. Se spune ci care era de asemenea G_uyana,

tg!"f

-h,ls_t!gng_ _c_*u Cind-conqreslnanul Leo Ryan a incercat si . ".1"9!Iigq_p--"JrJlg**lg. au incercat investigheze cazul|onestown,membri ai em.basadp-i-SUA sl-l impiedice. Aceasti sarcini a fost in cele din urmi ldsatd la latitudinea adep$lor lui fones.s Decesele de la Tonestown au fost un caz de ..suicid asistat" oficial din Guyana, 80-90 7o duc la_-extrels.Pgtr-iyit p31g-logului diqlqe yls-tlgle.+v.qau-ggtgg.grsaspslg"dp,.-eqe .p-q*c--glP. Alte-yicliqe fuqgqglg-9trg4gg.laJe. sau impugcate. Q!*llor:uilitel-aneueurli citre *g adjunct al consilierqlui pnfiu_securitatea g-a"-qrdAn4lde nafionali, Zbigniew Brzezinski
relevante dilp!{lq!_dg.-yederepolitic corpul persoalelor decedatel' $i fnrmele de identificate-de pe

qI4 ry{.t di1c_9gggtgqllg3tr$L "g! "$!'_ La copii erau disciplin3li :igt_9gg!_g!o{

fonestown,

g4.Iln l_pn-e-sp-o-qibit si fi supravieluitdistrugerii campusului Eq-tg cafind Jim Jones eraatAtde Templului Oamenilor.Co'nul ide.utificat cabil,de-qf descompusincAteraneidentifi S:Uregq44_ci.Lq9lg_clil4rl c4{4vru nu purta pe piept taluajeledistinctit'e qle]U,ilo39q, La:xaminarea probelor, concluzia este simpli, in mod cert,
a fost
$la

iggtiluttfut-df+sihtatrie, $i crimglekugutrisau-siluqidgrileau avut

e este mass-me lqq p-r_9b+!rl_er"S5.r.oF"Js-cest-fapt-Iar jgmplicelaascunde{g,f i!&f t-!etilloq.r_9[v",a4!9-f3Ji!ppgblic.6 - Institglql_Esalen.situat la Bie Sur. gste un grup de tip New prlul dintre lgg * _g*jlgtit1rg1.1g_ dq,-cpn-e-xiuqiinteresa4te. a fost .Aldous,Huxley. sustinito$L -p{qgr.pgl @t_srqguigi. pentru intoxicarea lumii cu LSD. Primul se-m-Lllar cu privire la potenlialul uman de la Esalena fost condusde citre Willis Harmon

fuseseaceeaaeagnegl{elEtu1g9lgltlileJ^q;lqggrt:+:s_d9.!!ar}ga
careimprumutaseri ::9"s:gg!itq!gce Eig-gglg"loq.pcrsqanelor acele clrfi, rapollrnd totul citre CIA]'
Un alt dm t"tma pastorului fones a fost infiinlat apoi in Guyana, la fosta localie a 3:.gfq9!g!I*_Shd9!n, care se presupunea fost o tabiri de antrenamentCIA pentru luptitorii de

eradoarqn--s-!s-rp-l-t{-hlpl9!.c.are de-laisqt&qlil=-4e..-c-.e=rs.Blarqslaufod,
gi membrli grgpqlui siu au suslinut un concert la Qb.arles,-Mgnsonhaotice care au avut loc apoiEsaleneJlllgiJilsiaailtsdeerirsele

'povegti--qiq{4!d' pecare vorbegte despp.q lizic_i_ar,r-uJ.la-Ak-sarfatti

116

maselor Controlul

Jim Keith

y7

ci filo?ofia ocuJli le:A_eU*Zrt..la din BigSur,gianume In.s.!i!utg_!pqalen oragului San Diego. !* ftJ Cati cu mqlte.altedlgp4f3$e-atunci erqq-stci ds in fondata Chile catrcuazr$tii f.ugaryq4re Aljsbfusese qnd se.11195g-9"pg" ,ear-e-!ac fi"rlg-+lg.!ge "a4epge."l4Jggshprds*lile gjsetjgl"q"tttrIrnlsi. fa-rfattispune: -.ppffuetsjii d" "A4.gltt_4-i.l!t", p-14l'tj1lg-i_,P^o-4;ta,Ra,iulgi, spSifr-ajmericiiln gaagl unadintreaceste lq.fsalen, inclusivunii membridin grupulnostruca Dr.IsbLLil[y legituri s-a realizat pfi-n_.intermediul internetului -S__e-q.y.gf,Ul*lseb Aricadin Chilel' Naranjo la primulseminar participaseri liCJaudio al.,yltimului site i Po--gtg-Bqiului este_o*gqrnpanir.-nici, gi sovietici c-4re ag,fost ' enumeri oficialii de asemenea $t&tti Sp-l.gStat, avind-unsingur angaiat,.inEden Prairie, Minnesota. Ca la Eqelgn t0:,,ValentinM. -!a sJarnilul-asd.orjz0 Si-ia.qeBululanilslo coincidente izbito , g43fgpJg!gg[!9r cge u!!129afi-sprylq.g!e Berezhkov, Yuri A. Zamoshkin, Andrey A. Kokoshin,Henrikas qfgll-te-dq9pgsgslarestes;i9gfifglpplicarionsJnternationalc-orps, Vlail PI VladimirM, Kuznetsoy, VictorM. Pogostin, Jushkevitshus, s.1 ), -scrisinvers). O alti Kagnach ey-ev,.tosephGoldini a. $ilstanueste. complef coincidente-este faptul c6.SAJC igi are,s9{1r{Llglglb, California, qA..alr calg..sqspu{re implicatein fost.. -Ugad1q!r9*ge4q-o-g,ref9 in aprgpjereRancho.S.anta Fe. fos!.rgEmbrq ple_?s+!e esfglghg"Allegk, la Esalen, al consiliului -rusii S.{,-!C...'_qg1g. s_ogi_e1$gg-.![a!Ba a unui grup numit Network Erhard. .lui Wer-ner {!1eqtgral-jaslitsli-ei l&9k-1 f"tlfit""t"t_qg_ Solutions,care,la.-r6.ndul sig, {9!in9 o corFp4.ltie*$umitaInterNIC. i"tteti Rockefeller faimos r $ia-deyeqlt Aces-t grup-arein sarcinasatoate ad{gsglpSlte:uluiw-ebdepelnternet. OZN,ig-gp._ggjgl13$,r_il-e_p*e_3areacesteale-frceau.Dggna_!_as-sett, Printre membri i *Cetqllislql_de-_."$j$iniSl131ie _.e,1 $$.I.9 r. care s-ainfiltratin gr-up*rd*lu:LMack, fostfnAfrlalde spune ci acqgtg-a numlri:$irectorulNSA-BobhF.RayInman"p.re"sgr_n^_ii"g-e]l-eJ1l_qlin P.lsl$."is,sli.:CJA.' re_?g{v--Aj[A--Dow.ning; Abimembrii de marci.ai SAIC sunt William - Bis_e*riqa U3 $figqrii, a Revcrendul,ui .!o_{t"M.ygng_*Mgonr (pan Casey,&qql_fgl'elE!$ n la), fg-r.Iqlditect"o_r.al. .QIA f ohn Deutch, r4g@t inci de la inceputurile saletgggu!-sgansecu Agen[ia fostul secretar L4ird, Donald Kerr, fostul director dAp.a:-arii-N,Ielvin Qen$rale'delnlo:stalrrjiqS-qf_e.ea-d-eSudCelpulinpatrudintre af Lgb.9r319"pluiNalional Los Alamos gi William Perry, geful p:lmitaepjitie-ilui.ryIpqtaufosteftg4dsrsati in sfri;1qilegllgre MinisteruluiApnririi.SALCefo-$.ir,4pljegliinqnqmite*expg{imente cg dfggtorul fondatoral KCIA. Unul dintre cele mai influente americane, age$iile--de-in-fsrnalii *.,IaggIg t" dtsBlrfd]rureggesu aiutoare inl$.gdua=s:JelA in numele ale lui Moon,_B,_o Hi^"Pa-k, suplav-eghe-r-e-a-.fnediaalafi indasiguratl,conformcercetitoruluifim ci a frcut numeroase drumuri la AgenliaNafionali KCIA,sespune Schnabel, de citre Louis |olyon West. deSecuritate dela FortMeade, Maryland. San Diego eQte cu siguranteun focar fierbinte al industriei de Blseriga este extrem debogatigideinfluenti,avd,nd cel tq!-\4o-on spionaj americane, underse-crgedngnteazlaperaliuni, cel pulin pulin.600 defilialela I'ltimanumiri,toare. Prtntre achiziliileaotahile CitXlrtS-t, tim.it+ rtrest*'i. Tot aici lgi qre lgcalia pgnctul de g4lgMqql d,e_pp1e ziarul Wshin&tnn-Tiucs, 3legrupului men\iondm care se afi1mi d_e-Spte peste recunoa$te un miliard ci l-a costat de dolari, Universitatea si r'-----a '.'*
mandatarpeJaCk Connecticut,carel-a angajatd-rept {$ p$dgep_o_r!, E. Thomas,fostuUaiunct al gefuluipersonaluluipentru Agenliei de Infqrm-aJii a.Ayr4lieiSUA.8 - _i5.r luna ma{tig: intre data de ?-3qi 25, !997,19.d,g.g.r.eehi numit Poarta Raiului, s-au cu fenobarbital gi vodci, in Rancho SantaFe, o suburbiea -siqucls g3_"-"*ste.*,una ale iulHal-Puthotr pentru dintre-s-ursele-de-f.nanlareexpg.rimcnlele sale timpUUt- d-e-_,ySder.-ela ..distar]fal realizate la Institutul de Cercetare de la Stanford. legnturn interesanti cu Poarta Raiului esteinaintati de Qdti. gl.J_o.In_Lrrdge.|udgeaafi citrec-e-sget{tgf rmatcl,ggentgbgglg$$, CrA gialAgen{iei Spirggflat in"servicirrl Britanicede Informatii, Ign ca-r-e locgia.lgigpgflgi dielanfd de grupuJ"Poarta}ar.-ululafost de

118

Controlul maselor

Jim Keith

119

aqemenea un nggbr.+ ?l gr.gpglui. Care ar fi scopul fondirii gi manipulirii u4ui gruP ca Pqarta Raiului?La.ftl ea $ TempluJPoporulur, qn aslfel dq glqp g putea

ent ru ru gggip4ryi9J6.J qfpf i u-4gpdsi-sat-smplu pent fin_tg_sreelaiul a E@_tlg:lery sg3ri !:r1r^l+tge probabil, grrjlgrgnjgigsjnrc.p-e!tru -lqanipulareaskeirooice li 4s9.1
s19p-rin. in1911nqd_i_ul. dlogrrrilor. e g:rupurisatanice Ag$tt"-d".lgegg3Eii_par si fi -irr_fi-ltr*".unele pe caretot ele le-ay cle.alll S!.cagggbborgaze. Acesttip de grupuri i.gqgp Bi:g4cUlglsa!en,-191{1te ta;eaFara.inI 9t(6.odatecu na$tere.q d-e A4tqn LaV-ey-IaVey a studiat criminologia la SanFranciscoCity College,gi a lucrat in laboratorul de criminalistici al SFPD.Potrivit jurnalistei Linda Blood, acestaa menlinut in continuare o relafie ci cordiali cu SFPD....U.l^glgglglalbrlleyey mi:a spusde asemenea 4c-tiyaJjitU t"g_fgqr*rlator $ie din sursesigurefaptul ci ageq!."q.qtanist-a

,,Sunt foarte fericit ci lucrez cu Fundafia Heritage gi cu alte Adeviralii socialigtide orientareFabiani igi grupuri de genul acesta. pun acum speranlelein noua migcarede extremi dreapti pentru a y.r-r_9"-e.ggl1u, suslineuneledintre ideilelor mai radicale.T.ifnp"4gpel!g" g t e upJribloc eiconstan p op*l,qt-Rb{itp.ry a fost s,u.pqs referitor la cum au decursde fapt lucrurile pe platformeleindustriale. Toate acesteasunt adevirate, dar .rezu|!4lg!-effcllv 3lprppSgandgi a fost acelade a 4emor4izapgzulalit stirii economiei.Aceasti demoralizareestenecesari pentru a-i face :---:'-;F o pe oagren{.giaciepGtanumitealegeridificile. Dagi qu 9xis1{.g1ci vor si le planificarq'pgnlfu vjitoc sau dac.l" -girCUmSCrip-lii -anumtlg la o scari care va generaun haos $ocial blochezgprog[esul,.aceasta populatieigbre este in_prgzrt gruj.g-i maginat. Perspectivele qqmhre. de a se face ceva in arryig4Le sunt Exj-stn"-p-p--qibilitatea interiorul oragelor,4gf,tn-gflngtpjil glg$ltse:tor.:mc$ora gi bazade r0 pro-duc$srasci.dea- 49s3s!e-L4.ge-qpta eonvulsii sociale." a fost un membru de v-a.ze a}'B,iseusufut-S-aten, Mieb.ae-l-Aqg!,ro carea fondat ulterior un grup al siu,ift4plulluiSet. Aquino,la data intririi sale in grupul lui LaVey, eg:pegial,st-milifar in domeniul sp-iqgei@ic. "ln tgZ:. a devenit ofiler executiv la Batalionului 306 specializatpe Operafiuni Psihologice, de la Fort MacArthur din California. Sepresupuneci qi al$ membri ai armatei, ai serviciilor de spionaj gi informa{ii militare au fost implicafi in cadrul grupdrii TqluplulluiSet; ul-ofit3r in re?ervi al un ofi1erde la contrarlarinei americaneiun eipitan,de LaPsyops, informafii gi.un maior in rezervi al Armatei. 'r Aguiaq gi a[$.membri ai grupirii sale se presupuneci ar fi fost implicati in-ggleslelgaJopiilor"-de-lal3ntrulde..Dezv-oltare a
i!ll_

tlgllt{r,r loterPol. grup- nu{n-it in-ainte de Biserica-lui Satan" Lavey a cpndus qr-r'.9gg"l.Mqgic", ai cirui membri erau destul de departe de stilul -satanist.in conformitate cu b_lqgi?-t[]ui LaVcy, Burtqn. W-SU.g, p{inlrc.acettia-se numari: un antropolog,gryfglgl.&Jhl9, .Qolumbia pregedinteal Nqii $coli pen1ry Cerqg!4rg$gqial.n;Jn_ E!,Berkeley,. mjliardar -qcWaldg pederaslielp_feminisra membrd-a Adunlrii Politice Naliq4ale a Femeilor precum gi mai mql!! -ang4jaJiai D-gLertanentului."-de.-Polilie din San Francisco [S,FPD)-]{.glfe afirmi cl, -qq-! nai.inleres-antsgstb$ al grupului era mogtenitorul producere imperiului a armiunentului Vickers. . . .- de --,:. Degi nu gtiu exact care dintre membrii familiei Vickers a fost implicat in grupul lui LaVey,istoria familiei estegriitoare in aceastl privinli. $-if P:.qcr *t socialistFabian'membru in l[cke$-Hal I s51s. afirmdndu-seci esteggxhlu in-esnsiliul dire_elor.al agenfiei N1U.-Q, siu, Socrul Sir Peter Vickers lucrat a la hfilq$.ig.,e-"4.e,spio"pai.*Ml6. proiectul Institutului de Cqrcetare de la Stanford, ,,schimbarea t--, I*"ei"ii O-ului'l o acliune cu o viditi-ifrfluenfi din-parfea Tevtsto.ekCa si-l citim pe Vickers Hall, depinAndu-gi P3oiectutqi plgpggizge cu privire la_c1gqre-g 9muigryIn_ un i c:

9gp!g!g"4S-le-A-u.nvjs-IresidiodinSan.Francisco.Acestaestedoar t1ry! di{rtr-un flir al cazurilor de ahr'- atearmateiincadrul centrelor al minorilot s-au m-ilitare-dezi. I$Lestigatii-ale*eaz.-qrilo-r-.de,ahuz fbcut la: WeqtPqinJ,.!9r1-Dix,Fort l.eavenworthgi la Fort ]ackson. pentru acuzaliide abuzinclud: un centru Alte centrede zi investigate un birbat a fost condamnat de zi al Marinei din Philadelphia(unde

120

Controlul maselor
Meiers, Michael. Citat in Constantine, Ale:r- Virtual Government. Venice, California: Feral House, 1997 4. Ross;Constantine; Krawczyk 5 . )udge; Krawczyk; Constantine; Ross;White 6. |udge; Krawczyk; Constantine Sarfatti,Jack, 7. Doc Hambone, John Mack listat la www.io.com/ToTEhambone; "Sarhtti's llluminati: In the Thick of ltll' MindNet lournal, Vol. 2, No.2A, www.visitations.com/mindneVMNl6A.htm; Editors of EIR. Dope, Inc.' Washington, D.C.: EIR, 1992;listat pentru Esalenls Doc Hambone 8 . Brandt, Daniel, "Cults, Anti-Cultists, and the Cult of Intelligence,"NameBase NewsLine,numirul 5, aprilie/iunie 'Heaven's Gate!" de J.P. Essene, la www.whatshotin.com; 9. Sightings, Constantine; Schnabel,Iim. Remote Viewers:The SecretHistory of America\ Psychic Spies. New York: Dell, 1997; Knight, Robert, "Heaven's Gate to Higher (Income) Sourcesi la website-ul Earthwatch 10. Coleman, |ohn. Conspirators' Hierarchy: The Story of the committeeof 300. Carson Ciry Nevada: America West Pulihers, 1992;Blood, Linda. The New New York Warner Books, 1994 Satanists. 1 1 . "Re: Former ToS Member on Satanic Crimei postat la secfiuneagtirilor pe alt.mindcontrol tl New Zork$ Warner Boola, 1994;Goldston, Blood, Linda. TheNew Satanisfs. Linda, ,,Army of the Night," San fose Mercury News, iulie 24, 1988 3.

l1.gr-gi ani d_9 inghisoare pentru abuz asupracopiilor), doui centrede zi ale Air Force,precum gi o gcoali primari a Ministerului Apiririi 12 din Panama. ne descriece a gdsit atunci cAnd a Mn la fala locului Ia Presidio: 9f-e_c-1ue1.gjlygqllggtie qnlri bqncir de beton din spateleclidirii bazei .!-4*r.gggrp-ru,l militare de spionaj de la Presidio,cggnlglg,fli-ntS!-btul9lfq\dui,l jun! vg,plilg,llr ro$u cu indrizneali p-e -qr'rpslelg. Buncareledin beton armat ceau fost utilizatecu mai multe deceniiin urmi pentru adlpostirea armelor de artilerie, a,ufost transformate*in cevaEenar

,q-!-eEserllsElise. ellg'f Csejpjg'19_i-Btng*bgl9llssl\fl"ei"!3-ssyi4*Sl

s-!!$43s.utse, vopsitecu-rogu,_are 4garal giapoi5glBce"arlE-ga
au fos! .?poi ba$It qu.-v,g-ps-ea negru -inchis. Urrper-eEesteacoperitcu q 'nh cif{gl e 6F6.c un si ol,^I di avolului-r i-a]!e.dggg!e-o cube. lr-gglll]it perd*o-s'ejii.d-eqlp;l$e afli snp4tn g,n-{e e-s"1-e_,9xpi}qsShJ]-gj lggrn, -se umpluta"cugsnoaie$i-b*rgeni*artialar$i. 91L9"99.!e. PS-gercleledin fali,.sub fereastracare di spre clidirea Bazei de Spionaj a Armatei, se afli o pentaqrami imensi- interiorul insi-eerc. ia-qp.t., acolo u4de luryina qoareluin11,pa!pitlqqde in intuneric, o*ggghilun1 esteacoperiti de inperytg subformi circul..a.ri c_9+.ta qt npgru, aparent un .a_ltar lgma.frefilo"rin alb_ Snairud_imentar. Alituri seafli befigoare parfumateparfial arse." ,,ln[r-q al6_-cag$Slig .nefolositi mai incolo pe Lincoln Boulevard,pulgm-v9de.4gn*deq-e.p-_c_U-igggiggefu L,$ahgcuoctrii pe tot p9I9!919 exterior al clldirii de"beton. Uqile I$:lSLggg!", buncarului sunt inchisecu lacit ... qheni nu arevoie si.intre-aicil'
Note: l. |udge, |ohn, "The Black Hole ofGuyanal Secretand Suppressed, fim Keith, Ed. Portland, Oregon: Feral House, 1993; Krawczyk-bl"nrr, .;Th. N"* Inquisition: Cult of Intelligence?,"part 2, Nexus, Decembrie 1994/Ianurie 1995;Ross,M.D., Dr. Colin, "The CIA and Military Mind Control Research: Building the Manchurian candidateJ discurs tinuila Ninth Annual westerh Clinical Conferenceon Trauma and Dissociation, 04, 1996 2. White, Carol. The New Dark Ages Conspiracy.New york: New Benjamin Franklin House, 1980

CAPITOLUL T4 Consolidarea controlului

in timpul administraliei Nixon, organizafiile psihiatrice gi politice gi-au unit eforturile pe mai multe fronturi. Richard Nixon gi membri ai personaluluisiu s-auintdlnit cu agenfii Administraliei de Asistenli pentru AplicareaLegii (LEAA) de pe lingi Ministerul de ]ustifie, precum gi cu Dr. Bertram Brown, directorul Institutului implicati in Na{ional de Sinltate Mentall. LEAA a fost de asemenea precum pqli$e.nalionali gnei.forfe penlrg {p 9i in -c.rqge-a dapc{lp rnsx ptggatireeffa$,elg"r_p3ff ru$itm+iik.derezboi, qianurne-Operalir

CebJelgl,'c.e;gi--age;*HEg$+.dgg.Plo!._ !g--ns-o-4*tn*e.dibilJEAA*l:gse*L jg$ar.ee-,celqL35tute de SqrylSte in 4orugniulpsihiatrieialeInstit-utulsiNafionat proiectq 'qgticii eflasdlr:sg:gL9-o-g!-r-9.1F!-9!-qr--o$Jo1-izaya Mg$-al.a,liNl!{H), di1e9t1 1 !_EAA. tsiutre"-A&iecfe se numera: $uplavegherea c,a{ea elPgllmente -privindmodifi psihologice, copiilorcu probleme

122

Controlul maselor

Jim Keith

123

cqsrpgrBsgtitglul-ti$lbglhir-u_rgia,programededf Wf g-ggg!g!3 iqqlssiy_dlggi c,4r9.j_4ds99g\l lu--lac.hisori, ggleali 9i $gfi 4,es.F*ai.m6,precumgip-roglgpoc-dgg+F{r,r94tJr!t_9i9gtr_s;p_qq{i,_unii ofi.c iali au inceput .s L9"-60, cel pulin a _qe.ntrclszJ" !f i$-AS.ula,Ug-Ulyglsgperficial, excesrrl .de "el al agenliilor secretegi al altor agenlii oficiale in ce privegteexperimentele realizateqi@ipgblea gamenilo.f a&q!Jg!9J_a.me;icane de lngrijp_rqr_,.la.n!u-gl..peg{rlal. ipformalii cu privire la acestcontrol au fost exprimateintr-o adresi {!n.aau_!196f. ,,Raportul inspectorului general cu privire la lqqpgg'lllgg p*iectului M,I(UUIRA' (a) C-eqqe-1qldg in domeniul _lgenipulirii comportamentului uman sunt conside5alg de multe*aqlggileg lg--dom_eniul medicigii al lip:jf*q de etica, prin $l -CelU9niilor,concrs.cafiind p.r-qtes.iorral uj{ng-e{gglggh&4tlicipanlil,qrprofesionrgi-1r,r"c-adr-ulprogr.amului

.:: el!9. gl tn pe_rlcol. ".!i&l.p_-u L4cerlq-g4glsslaagA.

faptul ci LEAA va intrerupe finanlareain domeniul psilochirurgiei de fonduri pentru alteprogrameprivind gi acordarea 9i de asemenea uman de citre organiza{iecomportamer-fului mgdf,trEea $ Nu s-a intAmplat nimic de 4!9!t g9!I, LpAA-sont-in*u0-+-4 fi"1nig*ZS--Proqtu{["I. d"-.o"ttol 3!-pp{?.c.9-.{Ilg,o,^rlq.q}e4]+lui. -La Psnirenciarulde*Slal,.4$0-qrq-dinAlab-ama,.auawl-lae=Eg!-gElilr' de la 50 de operatiuni d-e.psihoehirulgrg Cq-nfsrm,..-c-u-Dr"-Sa&n Universitatea .,Fisk,este vorba despre lgbotomll eIS"gIgltSjWa I politici de culoare. activistilor 71 ..I7?J, a fost lanqati in Senat o-audierc cu privire la carea avut @leAge4ietcentualede.Infor'rna{ii' in conformitate ca efect gfigiltarea progrrmelor cu fostulagentCIA. Vltioi Marchefti. Pentrua asigurasupravieluirea gi"&n-dgri-d9*"-tnanlare,acegti maeqtri ai proBriilor*.Brales!9"1qlglg, in mare Parte controlului..mintii au fost nevoili sd igi abandoneze gtiinlifice gi militare gi si seascundi mai adinc. laboratoarele

(b) tjne[e dlnge y9q!9-3cliyitili,ridici probleme legale!4plicite

asupra Un -fsarte auchetei .el"*Br-obabr1,.,&! "-e-ongresuluiq-g-o-Ep9ll4mqltglula-fost-fa.ptdci de mani operatjunilor cretetor.iirespectiviAu..-inp-9Pg!-,sg--l.Ulr"ez@ efectuat dealtetrucu4.Sau activrtitilgjrriltr-oyarietate mascindu-si qi din penitenciare asuPra4ellpUlilo.r *$i..pacientilor -elpgdnsesle ga.-Pr-oleEteze; in q,{rora iq$il-$eje.-psihiatrice, 4g-lE-gra-nglgis fqlosinduintederllola$utui, plll rAegiDularea-tilondarcaslfuIor.. lor; sag:scg331n!1_ proiectele acoperire;-e-g!1g li se de ele.drept rnefiei ori, .gri@lor .t!q_Lcg_pIlgtl-9-j@!elg p_opulalii. efeqtgate ciale Ssupraunei_ neofi _dg*-ge_nIrel-al-.mintii iltggg$le, In virtutea pipfrlf! -see.re!u!ui, eggflll SL!4stri!-grlut-xrci a maforitateun documentJ:3r-e erlutea-serviJrept4isti. Mar,ea conexe a $-ale docqme.g141iS,tj:feltp.qf-e 9i!a.p-1-o-isq!e.ls !-a..tvtKUl.I}a mai fhcut umanenu au Jg*-dtsfrga, 9iinfarqiimaniPulatorlelmirJii e-siLe-{Sa oL",trSlggCtgulu"de-ale53jn.111g3Jsrl6eundgJg4len!.S-af iljgbg_e,sliusile-ner{arre.-olgr_"!i:gil-ede+!sIe!4lxgln!!ag&st nu c.4-r"slimcnt .Je. l degp;e*:gllS il_Sg{f\{ "*nor.proiecte Astfel desprssle. .gfl-a. *"trcit.c"it qti" "i*ig, acettiaputAndsqtsgp' a-atgpeulea, i gu-r. fr ptuitorilor li*seas I[i9gti

Jim Keith totul Ggygr.nul+Seelagru$!19-r-de14r$r-ma!ii s-au fhcut ci nu vid

125

p-a-ZU"f tq1teile-' dS-.bsilqerg -a drepluri lor omului, sau in uneledi$, ch"i?I-aflqp-gtingel si priveasci cu incintare,firi si migteun deget.
Note: l. Martin, Harry V., gi Caul, David, "Mind Controli' Napa Sentinel, l99l 2. Constantine, Alex, "The False Memory Hoax: CIA Connections to Mind Control Cults] Paranoia,iarna anilor 95/96

CAPITOLUL 15 Rizboiul de gherili contra minfii

A,rlqata de Eliberare Simbionezi (grupul revolulionar care a ripit-o pe.mogtenitoarea PaffyHearstin 1974(SLA)), a fost fondatd undevalep-eriferiaserdeiil,or-secletp-SU-A, Liderul grupului, Donald DeFreeze, cunoscutsub numelede,Cinque",a fost angajatin calitate eu Tulburirile 4e-infomatoraHtit de -eitre IJnitatea-responrabriln rnentului i_.Deparra intre anii ,Puhlice, -de" .Ppliti,e,-._diU_ Irq_s_.._AngBles iar apoi a fruntea ajuns in Asocialiei Culturale a Negrilor -1967-1969, de Lainchisoarea,ingelitor intitulati, Unitatea Medicall Vacaville. C-grcetitorul Alex Constantin a afirmat despre aceastaci era ,,o gnitafe suh acolrelirr"de control al $intii gu finanfarc.de-la CIA prin intermediul SRI3 La Vacaville,lui DeFreeze i s-au aplicat procedee de modificare a comportamentului. Documentatele existente mentioneazl ci, pfr.ntre tehnicile pract eat ilrlelAreade-implanturielectronicein c.rqier fi lohelornia. Asociafia Culturall a Negrilor era condusi de Colston Westbrook, us-agent_Q_14_ nggtu, e{p g{Ljn_llzb_airrl. psihol ogic, careparticipase din cadrul Operaliunii Phoenixgi la la.asasinatele pro-gremul.-d-e-.-co-ntrol al.minlii-din Vietnam. Se presupuneci cel care il controla pe Westbrookera agentul CIA William Herrmann, omul care avusese primul ideea infiinfirii centrului de combatere a violenfei pe care Louio.lolyon West l-a adus la apogeupedurata g:vernnriiJtg$Bgtr inealifornia.'

rcg-&CSSCtl, o veterani intre cercetitorii conspirafiei' a qaun agentcTA, ColstonWestbrook,an*enat intrebal ,,C1rnse-face ioJebg.iciie-riab-qt-p sthql--ogicli iodo.tti narea t r upelor de asasini grUpUlui qllelgliSt a fost ales pentru s@ntul Remiro 9i Nancy care aveasi devin!-ulterior mi$lareaSlA'? |oseph Ling Perry, membrii activi importanli in cadrul SLA speeializati. in domeniul 'acticilor -militarq:Si al -relqticii p-entru prezentarea guri. Amindoi justf .c*nri! e@o oPe-rafrilor, inoculati erau conservatori ca orientare politici' cirqr'a le--fusese ca posibil F.ste -aiungi rai". in pp-litiCa*,_dreg_lfei-zi__gt _e_ornunist, gansfornarea--lor in ,,radicaligti" si fi fost ajutati de aceleapi iuslrrrmenfe chimice li nsihicedgeg-ntrolpe care agenliilesecrete azi zi de zi' din lara noastr{ Jeutilizeazi $i le-experinrente Bill gi Emily Harris impreuni cu Angela Atwood, au lucrat aDepartamentului la secliadenarcotice impreunicao,,echipidegoc" qi'.nr d"s-r" gtibillptisl vini lalay de Poli$e din statul Indiana. ,tea, in.vara anuhri1922? RussellLittle 9i Robyn Steiner,prieteni la cataraml in anii studenliei la Universitateadin Florida, au venit qi ei impreuni din Florida Ia Oakland, in vara lui'72. Deqi inainte nici,un interesin ceprivegte niclqnul-dintre@ si lucrezecu colston imediat nsglii-sauprizenierii, ambii au inceput la Centrul Medical de la Vacaville. Westbrook qi Donald DeFreeze pentru a-i atrage pe toli in folosite fost au C_S$,ijlOacA.de-control sLA gi in celedin urmi chiar sprepropria lor moarte in Los Angeles? unui prizonier din Soledad Potrivitlui Blussell,in marti<+1974, din membrii conducerii trei de citre iga-gfetit-atedCgdv..add' arrnateiSLA."2 inchisorii, cu-cgsdilia 9.iSe-alltqre \4osfenitoarea=inperiulElHearstJePfte-dc-elt-re sLA' a fost 16 care au sgpgsi unor astfel comenteazS' intr.un ata-zls -eQpil-9ubs-titut"' transformaJ-.o are la activ multe care cel cazul ei rnariogelallAJouls-ls-lyan-West' cazuri de manipulare -tnpntali: asemenea ..din partea mediului sau ale ,sjtuatiile de -" d" 9e cunoa$tesubiectul' p-ot fu$ qitu4ii-d-eviali profirnd ,difer;te spre o integrarea pgrJurb4functiils carejn-crod*noru0al-9Ber-9azi prin pers-onaiitllii. Indivizii suFu$iLaastfelde fo{e se pot".adapta

126
#t-"e

Controlul maselor

Jim Keith

127

-identitatel'3 di socierq,.generdnd ug3bgl'f{o sauo pseudo Potrivit lui West, ,,PatriciaHearst, rdpiti de citre membri ai Armatei de EliberareSimbioneziin februarieI 974,a fost-brutalizati, violati, tsfluratigi forgtisipartiqipe la acfiuni ilegale,inceplnd cu j"qfu!-baug-ar pentru care a fost ulterior (in opinia noastrd in mod eronat)condamnati. Bipirea traumatizanti gi ulterior, celgdqui luni ds torturf, au produgin g?_o.slarellelretes*mo{iorral gi respectarea C*rinlelorqiagteptirilor implementatesubteroarede catrecei careo fineauprizonieri. pe o perioadi de mai ,, in urma unor alte teume prelr,rngite multe luni @ i:a fost rr,rrltiplicatn i-rrTania(alter ego-ul ei) gi ulterior in (alter ego-ul) learl (mai pulin cunoscut publicului). Tania a fost doar un rol constrini si se manifestesub pedeapsa cu moartea. Insi la scurt timp dupl arestarea lui Heart de citre FBI, PSa.rl a fost cea care ulterior a reprezentatpseudoidentitatea-df.sEpperite in urma examinirilor psihiatrice de ci,tre cjgeva din echipanoastrd.in acestcaz au fost de asemenea extrem de vizibile anumite simBjsne-crooic-de PTSD (Tulburare posta traumatici datorati stresului)". Potrivit doctorului Colin Ross,Iim Jones gilempl,ul Poporului ag-&qlie $ralu*kgabrn cu SLA. .li'nJones era bun la relaliile cu publicul. Cind Patty Hearst a fost ripiti, el!:_aprezentattui Wjll!-amRandolphHearstun program de+romorare-alrnor colecte/dena1ii, pentru a pliti riscumpirarea citre SLA. Acegtiacereau cevade genul 170de milioane de dolari de la Hearstpentru eliberarea lui Patty.|im foness-aoferit si infiinleze acestfond, dar Hearsta refuzat.-Ulterior, SLA a wut de asemenea ca a9ggta-S3-d.oneze alimentesiracilor a ciror re_-y-q!g1ie, ci, sus{ineau_ei o_gepr-gzjntl. Prin urmare a fost infiin{at un comitet de distribuire a produseloralimentare,finangat de citre William RandolphHearst. Conform acestei cir{i, produselealimentareau fost distribuite la modul ci Iim |onesajunsese si controlezeintregul mechanism.prin urmare a.infiltrat oameni de la Templul Poporului printre oamenii siraci gi firi adipost aslfelincili4freaga rlAqcare a fost distribuiti ia r-etee_dq$aEe-pri, fiind in mod constant preluati de citre cei de la Templul Poporului care apoi o aduceauinapoi la punctele de

distribulie. ,t$frlc,a dqal a sa,sea-E$gdin cantitatearespectivi a fos-slterilaoamenilor,regul fiind sustrasde Templul Poporqlui.s @a dintre penoanele care au supraviefuit-tragiculuiincident de la Iorestown a relatat ce-gris{egul lui Patty:He,arst,StevenWeed fuq-e-se-lascrliul Templului Poporului din Ukiah, fiind vizut discutind qgjfgllug! inainte de ripirea acesteia.6 cu |im Jones gasim: din 1-0ianuarie -1976, Intr.unraportai A;sptiated Press grupare ... o numiti FH"ul @ Q:ganiza[ia $ecreti I Armatei (S.AO.) ... la inceputul anilor 1970,dupi cum de finanfare afirmi ,,SanDiego Unioni Acestaeste--un.alt.exemplu guyernas*ntali-a unorgr-up"6ri4olitice-anti=culturald' implicate in actede-terrorism. QrupareaS,AO., o divizie a grupului WeatherUnderground,a fost implicatn in luptedeghedhlaldvsl nrhan,indusiv omo+ripire, bomlardament $i ileendiere, fiind(paEiyil 4II o -l4frzqtrqgluli pr-SiecbLe in interior qi finarrtati,dln exterior, avAnd drept scop i4g4gr4rg3 gqlli-$islbotaid. " ... Acesteacte au fost sancfionate de citre cea mai puternici gi mai respectati Agenfie Nafionald de Aplicare a Legii: FBI. San Diego Union susline ci S.A.O. a fost ghidati gi finanlati de citre Howard Berry Godfrey, cel care a ,,achitat cheltuielile a recrutat noi membri, a furnizat explozivi,gi a ales armateisecrete, obiectivelel' Gndfre* a-fost.-un jnforma&r-platit .al FB[-ului care la fondareaS.A.O.din ordinul FBI. asistase
Note: Building M.D., Dr. Colin, "The CIA and Military Mind Control Research: l. Ross, the Manchurian Candidatei' discurs finut la Ninth Annual WesternClinical 'Why on Trauma and Dissociation,aprilie 18, 1996;Brussell,Mae, Conference Was Patty Hearst Kidnapped?"Paranoid WomenCollect Their Thoughts. Joan Rhode Island: ParanoiaPublishing,1996;Constantine' D'Arc, ed. Providence, CIA Mind Control Operationsin America. Venice' Nex. Virtual Government, California:FeralHouse,1997 2. Brussell Change and the Treatmentof Personality 5. West,Louis folyon, "Pseudo-Identity in Victims of Captivity and Cultsi it Dissociation:Clinical and Theoretical 1994 S.].gi Rhue,J.W, eds.Guilford Press, Perspectives,Lynn, 4. West 5. Ross 6. rbid.

Jim Keith

129

CAPITOLUT T6 Emanciparea Americii: ProiectulMonarch

Una dintre problemele asociate cercetirii privind metodele ascunsede control este evidenti: incercim practic si dezgropim programe care sunt secrete fiind menite si rimini astfel. Din acestmotiv, de multe ori nu mai rimine nici o pisti care si poati. fi urmati, iar cerceti.torul trebuie si-gi croiasci drum printr-un hefi$ de informagii contradictorii gi relatiri ale unor persoane, care gi sunt lipsite de substanli nu corespundde loc sistemelornoastre actualede crezuri. Adeseaesteo sarcinndificiln si separim faptele de ficgiunegi realitatea de iluzie saudezinformare. Dupi ce programeleCIA de control al minfii au fost retezate de labazd ca proiecteoficialein anii 1960gi 1970,documentele scrise au devenit din ce in ce mai pufine. LegeaLibertitii Informafiei, prin intermediul cireia ne-am putut forma o imaginecel pulin parfiali a ceea ce s-apetrecutin timpul epocii MKULTRA, a ajunsin prezent si ne dezamigeasciin totalitate. Suntemastfelnevoifi si recurgem doar la informalii gisite in urma investigaliiloaunelecontradictorii iar alteleclar ingelitoare.Determinareaadevirului devine dificili, gi esteevident ci existi multe domenii ce trebuiesccercetate, pentru a ne perfecliona in ceeace privegtegradul nostru de cunoagtere in materiede programede control al min[ii pentru careva fi nevoiede ani de zile si le ingelegem gi si le clarificim. Un domeniu de cercetare care necesiti inci clarificare gi definire esteceeace a ajunssi fie cunoscutsub numele de Proiectul MONARCH. Pedatade 25 iunie l992,la ceade-apatraConferinfi, Regionali Anuali de Est cu tema Abuzul SiPersonalitatea Multipld, ce a avut loc in Alexandria, Virginia, psihologul Dr. Corydon Hammond, a linut o cuvAntare in fala unui public format din psihologi de profesie. Titlul conferintei era: ,,Hipnoza in cazul persoanelorcare suferd de personalitate multipla (MpD): Abuzul ritualic", fiind una dintre primele prezentiri publice care pare si dezviluie un vast teritoriu necunoscut in domeniul cercetirilor

privind controlul minlii. Dr. Hammond gi-a inceput expunerea cu un comentariu privind prevalenlacazurilor de tulburiri de personalitate multipli la persoanele care,apparent,suferiseri de abuzuri ritualice sub mAna unor manipulatori care utilizaseri metode de control al minlii. EI a prezentatpropriile sale eforturi de a infelegece se petrecusein acestesitualii, rezultateobflnute prin intervievareaaltor psihologi 9i psihiatri din (ari care se confruntaserl cu astfel de cazuri. Dupi cum a afirmat Hammond, fhri a le induce acestora propriile saleidei, a verificat datelediscutAndgi cu alli profesionigtiin domeniul acesta sinitifii, comparind cazurile,pAndcAnd a avut intuifia faptului ci inlelegefoarte bine ce seintAmpli. Hammond a declarat ci in aproapedoui treimi din cazurile existentede abuz ritual, victimele fuseseri supusela acfiuneaunei tehnologii extrem de dezvoltatede control al minfii, sugerind ci existi o ampli regea de utilizatori ai acestuigen de practici. Aceastd observafie estein acordcu propria meaconvingereci CIA, incepAnd din anii 1940,a lucrat mult timp la creareaunei gtiinfe secretede control al mintii, care ieseabia acum Ia iveali. Ceeace $tim despre MKULTRA estedoar vdrful aisbergului. Adesea,pacienlii vin pe o ,,filieri geneticdi' fiind persoane programate de citre pirinfii lor, care sunt implicafi in anumite practici de cult, cum ar fi satanismul,sau in diverseprograme ale agen[iilor secrete. Hammond spunea ci: ,,atunci cind incepi sa gisegti aceleagi informafii extrem de ezotericein diferite stateti in liri diferite, din Florida pani in California, incepi si i{i faci o idee cum ci sepetrece cevala o scari foarte mare,dispunandde o foarte bund coordonare gi un excelentsistemde comunicare9i structurare.Prin urmare, eu am pornit de la o atitudine neutre, negtiind ce si cred despreasta, gi am ajuns intr-un final si cred cu stiruin{i ci abuzul ritual este real gi ci oamenii carespun ci nu existi sunt fie naivi, la fel ca gi cei carenu vroiau si creadi ci in existenfaHolocaustului,fie au o minte pervertiti." Potrivit lui Hammond: ,,Eipractic iau un copil gi incep cu forma debazda procesului.Aceasta i se aplicdnu doar prin diverseforme

130

Controlulmaselor

Jim Keith

131

de abuz,cum esteabuzulsexual,dar de asemenea 9i prin altemetode invifandu-i pe degete, goareci pentru cum ar fi si-i apliceo capcani apoi pe pirinli: ,,Si nu intrali in camerl decatdupl ce copilul se opregtedin plans.Numai atunci mergeti 9i o dali jos." Seincepecu forme mai rudimentare de abuz la aproximativ doi ani 9i jumitate ani 9i sau gase gi apoi se trecela artileria grea,pe la virsta de gase o apoi urmeazi care dupi in adolescenli jumitate, continuAnd adultl. periodici la vArsta reprogramare Practic programarea decurge la modul urmitor: copilul este legat de o masl de operafie, de obicei gol, avind o perfuzie la nivelul capului intravenoasi la un bra! gi mai multe fire ata$ate proiecteaziapoi Li se encefalogramei' varialiile pentru a monitoriza ca fiind rogie, sau o lumini intermitenti, cel mai adeseadescrisi uneori albl saualbastri. Demerol ...Apot, De celemai multe ori li seadministreazil,cted, acegtiadescriu aparilia unei dureri intr-una dintre urechi, dreapta in general,generati de introducereaunui ac; apoi aud nigte sunete ciudate, dezorientantein urechearespectivi, in acelaqitimp cu o stimulare vizuali astfel inclt creierul sI emitl unde pe o anumiti frecvenli cavzati de lumina care pulseazi cu o anumiti vitezl ..Apoi, dupl o perioadi corespunzltoareacceslrii unei anumite stiri la nivelul creierului, se incepe Programareaorientati citre autodistrugeregi injosireafiinfei'i Hammond spune ci multe dintre cazurile de tulburiri de personalitatemultipli, au legituri cu CIA 9i cu unitllile militare. Acestadescrie o pacienti care mergeala o ,,9coali de cult", unde ori pe siptimini. participala gedinlede control al min[ii de cAteva felul de maqinirii ... la tot conectati era unde intr-o incipere ,,Intra Apoi, dupi ce intra intr-o stare modificati de congtiinli urmiritd de ei, nu mai era necesarimonitorizareacu ajutorul tomografului, avind deja plasafi anumili electrozi pe corP, unul introdus in interiorul vaginului de exemplu 9i patru pe caP.Alteori, electrozii erau plasali in alte p[r!i ale corpului. Apoi incepeau,spunindu-i: ,,Egtisuplrati pe cinevadin grupl' Iar ea rispundea: ,,Nu, nu sunt" violent. Acegtiacontinuau si-i spuna gi ei ii induceauun electrogoc Apoi lucru pini cAndse supuneagi nu ii mai contrazicea. acelagi

mai departe:,,$i pentru ci egtifurioasi pe cinevadin grup" treceau sau ,,Atunci cAnd egti furioasi pe cineva din grup, o si ili rinegti propriul cory'', iar ea rispundea: ,,Nu', gi apoi, cu electrogocuri, ii repetau,din nou gi din nou: ,,inlelegi?"La un moment dat, le rispundea:,,Da,dar nu weau'gi electrogocurile continuaupini. ce era de acord.$i apoi, acegtia plusau:,,Osi ili faci riu !ie, o si te tai cd un cufit. ingelegi?" Atunci ea poate spunea:,,Da'l ,,Nu te credem"gi ii induceauun alt electrogoc de siguranfi.,,Mai repeti o dati totl' $i astfelavealoc procesul." Fataspuneacd de obicei pirea ci dupi ce treceaucam treizeci de minute, acegtiaiegeau la o pauzdde o ligari sau a$acevagi apoi se intorceau. Uneori treceaudin nou in revisti tot ce se spusese gi apoi se opreausaualteori,recapitulau ce ficuseri gi apoi treceau la altcevanou. Separeci gedinfele durau intre treizecide minute gi trei ore iar pacienta estima ci aveauloc cam de trei ori pe siptlmAni. Programarea sub influenta drogurilor, intr-o staredeterminatl de o anumiti frecvenfi a undelor cerebrale, cu zgomotelecarese auzeau intr-o ureche,in timp ce ei manipulatorii vorbeauin cealalti ureche, de obicei urecheastAngi, asociati emisfereidrepte, emisferanonrafionali a creierului, necesitao focalizaregi o concentrarefoarte intensi, deoareceuneori trebuiau si memorezegi si repete totul, cuvdntcu cuvdnt,pentru a nu fi pedepsi{i,pentru a nu suportaun alt qi alte lucruri careli se mai ficeau ... Uneori erau supugi electrogoc unor proceduri standardde hipnozi. Alteori, treceauprin privarea senzoriali care gtim cd facesI i se amplifice oricui sugestibilitatea. Cercetirile sugereazd ci sugestibilitatea per ansamblu apirutd in urma privirii senzoriale totale cregtefoarte mult." Hammond a ajuns si creadi ci existi mai multe nivele de programarein fiin1apacien[ilorcu carea lucrat,gi carepot fi accesate cu ajutorul literelor alfabetuluigrec.DegiHammond nu menlioneazd. aceasta, esteposibil ca asocierile respective sI fi fost derivatein mare dintr-un tratat clasic de eugenie,BraveNew World (O noud lume minunatd) de Aldous Huxley. Urmeazi in continuare,unele dintre aceste asociericu literelerespective: - primul nivel, ALPHA, reprezinti controlul minlii in general, bazanivelului de programareal subiectului,fiind caracterizatde o

132

Controlul maselor

Jim Keith

133

mentali la nivelul de memoraregi de separarea mai buni capacitate creierului. emisferelordreapti 9i stangi a - nivelul BETA se pare ci reprezinti Programareasexuali gi inhibiliilor morale. distrugerea - GAMMA este un nivel care oferl proteclie sistemului de gregitd. controlal minlii, prin iluziegi direclionare - DELTA este nivelul de programare al asasinilor,inclusiv a ucigagilorantrenali pentru a realizasacrificii ritualice. - THETA este numit nivelul ,,ucigaquluipsihic'i Potrivit lui Hammond, ,,$ti1i, n-am auzit in viala mea aceasti asociere de termeni. N-am auzit niciodati cuvintele ,,ucigag"gi ,,psihic" in dar atunci cAndauzi oameni in diversestiri, 9i teraPeulii asociere, ii intreabi ,Ce esteTheta?"iar pacienfii rispirnd: ,,ucigaqiipsihici", intr-un final ajungi sLcrezici existl chiar un sistembine structurat gi foarte rispAndit. Aceasti convingere apare in urma credinfei Ior in existentaunor abilitnli gi puteri psihice, inclusiv capacitatea de a comunica psihic cu propria lor ,,mamf', inclusiv in propria de a-i cauzacuiva in mod psihic un anewism cerebralcare capacitate moartea. s[-i provoace - OMEGA estenivelul de programarela care se impune autodistrugerea,gi are drept scop manipularea subiectului astfel incAt acestasi se sinucidi atunci cAnd ajunge si fie interogat sau cAtrd incepeterapia. Hammond crede cd acest tip de program a fost inilial creat de CLA gi in specialde citre Dr. L. Wilson Greene,al cirui nume adevirat era Greenbaum,afirml Hammond. Printre numele de coo utilizatepentru programare,senumiri GreenTreegi Ultra-Green. Hammond descrieun procesde programareauto-destructivi: ,, operafiunea se numea ,Green Bomb]' B-O-M-8. Sunt multe sincronicitifi, cum ar fi aceljoc de cuvinte despreDr. Greenbaum, numele siu adevdrat.ln cazul desprecare vi relatez,programarea a avut loc prima oari la vArstade noui ani, doar ci se refereala pentru amnezie.,,Daci i1i amintegtivreodati Era o sugestie altceva. ceva despreUltra-Green gi Green Tree, o sd innebunegti.O si te transformi intr-o legumi gi o si fii inchisi intr-un spital pentru totdeauna."Iar apoi, in final, sugestiaadiugati, ,,gi va fi mai ugor

si te sinucizipur gi simplu decAtsi !i se petreacd agaceva,daci ili amintegtivreodatd." Prin urmare, trei ani mai tirziu la virsta de doisprezece ani, acegtia au utilizat un fel de interogatoriu cu amidol de sodiu pentru a incercasi vadi daci pot si spargi bariera.Nu au reugit.Agaci au legat-odin nou, injectAndu-io substanli cares6-i induci un gen de' paralizie,i-au injectat LSD ... gi au reintirit toate sugestiile.Apoi i-au ficut acelagi lucru la virsta de gaisprezece ani." Una din localiile de aplicarea programelorde control al mintii este,dupi spuselelui Hammond, undeva in sudul statului Utah. Church?" $i-a intrebat ,Vi mai aduceli aminte de grupareaProcess Hammond auditoriul. ,,Sotialui Roman Polanski,SharonThtea fost ucisd de familia Manson, care aveaulegituri cu gruparea Process Churchl' Multe personalitili de la Hollywood erau membri ai grupului iar apoi, din documente reiese,cd prin 1978, acegtiaau intrat in anonimat gi apoi au dispirut cu totul. Dar acum o duc foarte bine undeva in sudul Utah-ului. Avem un dosar foarte cuprinzitor la Departamentul Securitifii Publice din Utah, care atesti: faptul ci s-au mutat acolo,la nord de Monument Valley,au cumpirat un fel de fermi din aceleapentru filmiri in degert,gi sunt foarte atenfi, astfelincdt foarte pufini pot si piriseasci grupul gi nimeni nu poate qi-auschimbatqi numele,careconline acum un intra. De asemenea termen cheie, fundafia. Agasenumesc,,Funda!ia". Afirmaliile lui Hammond despreabuzurileritualice careau loc in statul Utah sunt suslinute de un document pe care l-am primit in anul 1999.Era o copie a unui raport autorizatde Glenn L. Pace, un Administrator Generalal Bisericii Mormone (consilier adjunct in cadrul episcopiei central) avind drept scop,,lntirirea comitetului membrilor bisericii'i Deginu sunt mormon - de fapt nu sunt membru al nici unui grup religiosorganizat- membrii bisericii l-au expediat citre mine. Conform raportului, pe copertaciruia seaflascriscu litere mari de victime ale ,,Exemplarunic", domnul Paces-a intilnit cu qaizeci abuzului ritualic in statul Utah. Pacespuneurmitoarele: ,,Numirul

134

Controlul maselor sacrificatchiar propriul copil. Cu fiecarestrat succesivse nasc alte probleme cirora trebuie si le faci fa1d."t Si fie oare raportul lui Peacechiar o descriere a ceea ce se petrece?$i Hammond si aibi dreptatecu privire la acestcontrol al minfii pe scari largd careare loc pe nevizute gi neauzite? Problema principall cu mi.rturia lui Hammond estefaptul ci e dificil sdaduci dovezi concretein sprijinul afirma{iilor sale?Cu toate acestea, gtim totugi ci descrierilemultor persoane carecred ci au fost victime ale unor programede control al minfii coincid cu informatiile dezvlluite de Hammond.
Note: 'Ritualistic L Pace, Bishop Glenn L., Child Abuse," memo la Strengthening Church MembersCommitteeof Mormon Church, iulie 19, 1990

lor ar ajungesl fie de doul sautrei ori mai mare dacdnu m-aglimita de victime la o singuri intAlnirepe siptlmdni. ... Dintre celegaizeci cu carem-am intilnit, $apte sunt de sexmasculiniar cincizeci 9i trei opt sunt copii'l sunt de sexfeminin. Dintre acestia Abuzurile au avut loc in urmitoarele locuri: Utah (37), Idaho (3), California (4), Mexic (2), 9i alte locagii(14). Cincizeci gi trei dintre victime locuiesc in prezent in statul Utah. Toli cei gaizecisunt membri ai Bisericii Mormone. Patruzecigi cinci dintre victime afirmI ci au fost martorii gi / sau au participat la sacrificii chiar de umane.Majoritatea au fost abuzali de citre rude gi adesea citre plringi. Cu tolii au ajuns si sufere de probleme psihologice gi majoritatea au fost diagnosticali cu tul,buriri de personalitate multipll saucu o alti formi de tulburare disociativll' Pace continui: ,,Nu pretind ci am cunogtinli de severitatea problemei.Tot ce gtiu este ci m-am intdlnit cu 60 de victime. PresupunAnd ci fiecarereprezinti un grup de 13 persoane,avem de-afacepracticcu implicareaaTSO de oamenichiar aici la Wasatch Front (in Utah). Evident,i-am vizut doar pe cei careau venit si cear6 ajutor.Majoritatea au vdrstecuprinse intre douizeci gi patruzecide presupun ani.De asemenea ci fenomenul serispdndegte in proporlie geometrici gi sunt oripilat cAnd mi gAndesc la numirul celor care acumsunt doar copii sauadolescenfi." Pace vorbegte apoiin aminunt despre ceseafli in minteaacestor victime ale unor ritualuri, gi anume informalii care fac trimitere mai mult la modul de manipulare al agenliilor secretedesprecare vorbegte Hammond, decAtde Satanism efectiv: par vini la suprafali in straturi succesive. si De ,,Amintirile exemplu,prima amintire poatefi a ceeaa unui incest;apoi,acegtia igi amintescnigte mantii gi lumdniri; apoi realizeazicl tatii saumama, ori ambii pirinli erau de fagi in momentul abuzului. Un alt strat il reprezinti amintirea faptului ci au vizut gi alli oameni rini{i gi chiar ucigi.Apoi igi amintescci au vizut chiar bebelugimurind sub ochii lor. Un alt strat esterealizareafaptului ci au participat ei ingiqi la acele sacrificii. Una dintre cele mai dureroaseamintiri poate fi aceea ci gi-au

CAPITOLUL 17 ClaudiaMullen

In martie 1995,Clg4ia Mullen a depusmirturie in fala unui comjtet prezidentialinsircinat cu investigarea experimentelorlegate de_Ua_dielg-g-19p--v_e,rnulqidupicelde.aldoilea.rizboimqndial.Eaa declaraturmitoarele in fap comisiei: 'lslr-ejqiilgS7 Si tr984,am devenit o m4,liqpeti a guvergului fiind implicati intr--.uq al cirui scop era -c*o.I$rglgl--1g14!ii B,ragr-a_m g.i-.creareaslionulgi-pedect, prin utilizarea d9 substanlechimice, jzo-lareintancuricuapi, jpnezg"+oc.rulelectrice' r.g{t-eFt,dfpggrl"h PrlYaredeJomn, procedeede spilare a.creierului" ab-ru-rcrhal.-fizic, emal,ionat4tsexual. Am fost astfel exploatale_gnj!.Ilg4;g9g-timp din via$ gi singura explicalie care mi s-a 4g-ePto*aPg-!rci-deeenii oferit a fost aceeaci ,,scopulgguzl mijloaceleilgi ci ,,!mi ser-veam tglg_in lgplq. tq curajoasi impotriva comunismului." Cu privire la situafia mea,pot spunepe scurt ci 4ce-qtr31qg-!g3rl_g_f1"-q_o_pi[n varstg de $apteani carefusese deia abuzat,amplificindu-mi apoi suferinta d_l..oL.*dg-grice.imagina{ie.Paltga ge? mai tristi este ci gtiu sigur

136

Controlul maselor

Jim Keith

87

p_-r-o_g5qn9lo1 C_-lA.d.e.eontrol al miafii spunindci ,,pentru.a.gbl-in9 g-aJ.mai multefondruidin diverse surse pentruproiectele deiradiere

lui era si seamplificefactorii coercitivi si control al mintii", sugestia g. g5_9_gg?.93!.!glgi.El spuneaci,,pJqcqsultrebuie pus in {plkare cn!.agi 5apid, scip4nd apoi'dcstibk.1i_$p,.ni ne iqtqarqem Eer_e-a"sa -sp laj@es".amintiril' continuat ,,Totcemi-agdori acumar fi si pot spuneci 9_Llg.$" " n-a fost decAtun vis pe caretrebuie sil uit. Dar ar fi o maregregeali qi de asemenea o minciuni. Impreund cu nenumlrati alli copii, am fost supusi tuturor acestor atrocitili sub devizaingelitoarea apiririi patriei. Datoriti efectelor cumul3tealeSp-qggr, UlgrgdbliL-qgbsg$1e .lr:1qiS9$ggg1L jg&_rJqt4-.fqfeluldealtesuferinlefi zicc_tipsihice, ng-mAts.ut!_c"ap_abila-sa"um:ncescAia:resapotriamniciodatLropii. Esteabsolutevident ci nimic din toate acestea nu era necesarsi se petreaci. Nici nu ar fi avut loc nimic daci s-ar fi solicitato aprobare oficiali. A.cun, singurul mod prin careputem ciuta teribilul adevir pen{u q;l,1duce le lgmlne estesi punem la@e rime"' de.-spre proie.cte, aceste sub ghidafeaunei-ale loatgdosalelor Comisii Prezidenlialede Cercetarea Operaliunilor.de Control al Min[ii. al-acestei{iri .a'e drenfJJlsi gtie care ,Qrg.dSa""f.geare-cetafean pent-ru. sunt.fqptelq a fgeediferentainfr.ereatita*e$tfu[fu+ne" Doar aga putem faceca a$acevasi nu semai intdmple niciodati. in concluzie, tot ce vd pot oferi esteceeace am spusastizi aici - adevirull'2 Ahsfia--Urutten igi amintegte ci ungl dintlg tgft1_olreni gll_v-ern4mer.$ali--aveaqu-accesl$.aliaqliii*p.ppnc.aI4ito..:t-a]d, qi q3d {e pe q9.4U-{1, Wolf, terapeutaClaudiei Mullen, spunea:"E-14 iiunci cind am vizutn-inreg{strare-rri&o cu unul dintre specraligtii gi l-am auzit Qll.- i1 c"gnlrolul minfii, D.f.'P-qnaid _Ery-an-Cameron -lll,lttiif e$igtqgySgg.gg.irr_c-.e-ap_a_snscqde,si_fi e,q1gg4sqplqsd adresindu-sg Urtgipacientecu-apeJatfutLfetila".t Am!4y[!3! sgp-ai"ad ftri cneisqi$i in.capcanibirbafi. Pg!93.9o_glirya. Ulterior, in timpul unui interviu la radio, Claudia Mullen 4easeama_.Nefolgp--e-?-m_d9.as9m94eagide_-o_c,ameriqsglrnsi.Ave4ll a continuat dpscriereaororii prin care trecuse gi care, conform a-in-qg.p_ur plgggsl*de-gmilinese{$ah. 4oarnoul ani cin_d afirmaliilor ei, a a$ltlg*c"illkegniiJ9524i-t98ft: {m auzit asqmitg conwersilii dirpi" u"?i-pu.t4g1ent alagentieinunrit-eRDla alteciteva locafii din vecini.tatea "Am-fosllgslatf,laj[.rlane 9i care amaflatulteriorci,inseamnl B,i_r9gld9..C3:eetar"e_giDezvoltare.,' oragului New Orleans,9i apoi, la un moment dat, 4g""hptirakisuntLa un moment dat,Qlaudia l-a auzitpe q4u.l dintremedicij.Ur6_"t - Droiectullimh'ella care E*g*sat@

cn ng-amfost-singlra. 4g*rmr*{_o,_!_! nenumi ra!i ?lti copi i in .s itualia gipAnd acum gigi pgea n-q-4 $i"ri! i$-,qiufglrdqgqg$, 4,m pus deja Iq -d!qp*oz!!ie tqate informaliile posibile, inclusiv_cpnversatii pe care l-e-3g1 a.uzitintre cei rS.spunzitori pentru aceasta. Datoriti memoriei nelefotograf.ce,pot seva descriutotul in aminunt; clhlefji_afoganfa gq-n11o!eze ,ccLorrmpiicali.Eisaulasgtuiigurt 96yo.-r -fi-91p4!..j1i_-qq !{r-r-i Degi proceQul de reamintire*?_ac_estoj-Cgg_glliti !_go_!de.-4un1_lgintea. 4C-,S.R,S$gr^tf JgEit*de.Rericolenicipentru-mite-Si-"8-i.c-ipentru mea,considerci esteun risc pe caremeriti. si q!11asuml' fu1iti-ae-laudiaMullen a afirmat ci Dr. Sidney Gottlie-bimpreuni cu al$ memlr! ai TgD, s4u.,D-ivizia Tehnico-gtiinlificia CIA' au fost cgi all hplFit_ebuz.il,.de_ care a sqferit. - -c-g1e igf mi-au spusci trebuie se fiu testati de nigtedoctori ,,-b .1958, foarte importanli ai Societilii de Ecologieumani gi am fost sfttuiti si cooperez.D. e.gsemenea in -rglAg_9p\lq ,sa-UgpliJretr-.pg_Aimeni jgo:ryge ochi 9i.si g1e sgggjlgginle rici un *ng1g9,-9t1e{g!99c elq."!l_plo_ig"S!_ fq,a4_e--qsqret. To_4te_aces,tea pentru a ma-ftqe.si uit. Bineinples insi, agacuqi fac m3jgrltaleg copiilor, am -freUl.St\igr Eiem lirr.u|minle c-itdp mull qm pututi'gi mlrturia continui: 9P.-qsul ,,Sid-Gottliebmi-a spus ci acum s]tnl.p-regafitipentru marele A, (Proiectul ARTICHOKE)l' ,,ln a4ul care-aurmat, m-au dus undevain Maryland ...p._e;r.tru jevcdsle-qgxuall'_Claqdia 4JS!a,f qimsa"satblac-hAlhelii-{!n.purre1 spulg-'-c.9.ggges_taafo$p*_ts$.Ialirfedinparteac-elor.de[3_C-IA-pentru a*eiur1g9"Jl,*= .9g!_S!--grdt!*-o*f, ciali de rang iqalt ai . 4Se.nli.ilor guvernanentale +i SgF d .!g,9titqt9!or academicegi ai fundaliilor. Scopul lor era c.atunci candlggdgile programelor de contr"olal

deploieclglMKULTRA urmate 9i de e gS:gti!_"IS_1_ol4$igbe3", to-at-e-"eelclalteSggt^qg,f,qg!.9l9,{--gg-9r*el!-scoB.Amfostdusicu

138

Controlul maselor

Jim Keith

139

mi s-ar. fi i+tA{rglatgeya .Ei4Efijspepulsl-mi-amkrtese'gs-e !g&{ft dlueriing.rozitoare.Astfel ar fi trebuit si cer ajutorul doctorilor,-elci aista'ei'-erau .doctoriicei"buni'i Mi lllgEpusese_c-e-dg3l_-e_i.mA"pot pentru orice. Nu aveamnici invilaseri ci doctorii aveaurispunsul de fiecaredati cind mi trimiteau un motiv si nu-i cred deoarece peptrqe.r4i 1rezi. $.-o,qg.r"i eleqtrleQ Ns -4p,rgg.gl_2..i-lg ci sunt o fetili cuminte, ci acum m-am vindecat. acasi imi spuneau r+ti".gl_-!i-1pg: ,,Ma1na llf-?.-93*"sgsgstiite: ta r-ru Ie i"U.G, t.-"-"dj;;#;i 9i o si mi simt bine, ci o si crescmare gi o si am mul$ copii. Nu migt4ng-"ta*l-u.te wea, ii &ci prea probleme, muite eqqi un copilfoarte sti. $ansi ; nu griarn-ei-*u-esilp ot acea am dat seama ci im i .r.4p-1s3$, req:y*tse!-e3gij1-u-,qelu'e,nilp,r,^yr_c!,qa-i$e{uEipqUarUati." o avsacopii rri-ciodala:' ,,Ta!ilmeqadoptiv erafoartebolnav gia murit cdnderammici,ini[iah a Potriut Claudiei Mu!!er, o parte din programarea"ei Prin_ urmare, a+..f"o-s-tiqyijati si fiu atraside birba$ mai in vArsti, fost realizati intr.o-rrnitate.eixg-pentrubnie$4iJete, condusi de un fi.ind incurajati si fiu prietenoasi cu ei. Apoi,cdndam crescut mai gef al.Centrului Medicalal Universi' ilii Trdane.Apoi, p-Isg!4tm.area rnare, aryr-frglJriudsi,ge.Jerfn"dqp_i.-cqrn spuri.eaq ei gi acqlo3,In fopt la terminarea liceului ia-1968, iar pAni la data a continuat ' - . .pAni +,.ltecllgfi bliaigu-v-9{n!rhi-gi,ai.agenfie-i.(gJA),c-q.d.dlgri, Qlo-grufi programatl in asocierecu peste o sute de ea fusese respectivi, r-eIari ai universititilor9i dirs*fnri.ai.unorfuqdatii.prfi;_ Eu. personalitigipublice. t99telces.tee ci daci l4 un momentdat, p_ub-v,_enfiile in-sp..eranla Maioritatsa acestorlucruri ii erau,total necunoscutepana pe 1 v.or,_ Buyetnamentale. incepe i. cAnd,a fost.atacati.gi.violati in propria .saqas octombrie,199-2, si ii sustini pentru a-gi continua proi".t.l.-4;,rte_ Pg-geg$ttb"aftafi nevoig si ,!r-e-gc-i ,,A_..fppt dol ani $i iumitate pAni si fim era scopul lor princifal. lroieelele trebuiau si continue cu orice programaflla*o-inflligarei' afirmi Claudia"."4iin tot.acesttimp am cost. Prin urmare, au inslruit mai multe fete tinere pentru a merge fbcut terapie,acelafiind momentul in care au inceput si-mi revini pe teren. Eu am fost trimisi timp de trei siptimdni la o bazn din amintirile...tl"tr*,@-qise-iulq3rg{-iull-:gl-lgc Maryland' 4ree!0.$aui-ani gi acolo am fost instruitd pentru prima i m ediatapar diverse-flashar-eee u4dg-alos,gb gzaljnJreun-&l,, dgodati cum si satisfacbirbalii din punct de vedere ,"*,r"1. huch-"ri. Noi am mers in mai multe locuri din vecinitatea oragului ,,Am*Errticipat -{9ci la,nru&Lfu reminar, un curs .depregitire. anterior.Unul din locurile unde am fost New Orleansunde fusesem E-.t3,9-apqls, fetife--d*oate..varstele,chiar gi mai mici decdt mine, care a devenit acum poligon de instrucgieal poli$ei, e o fosti unitate adqlqqc-ente .qi femei.".tinele.Eram fiecare date in grija cuiva gi gi ne-au lisat si intrim si aruncim o privire. Mi,=amamintit atungi timp de trei siptimanr, 4e*.uinui{at.tot felul de lo.i,rri. pentru ei gi de inciperea in care fusesem: brrtsc.deU-niversitateadin-Tulane a fos.t un $uces.Efa_uggqlgcl_g-I4 numit Imaginative ner-ea;h ,,9"*g1-a 301'l puteam descriecum arati perelii, tot, 9i binein{eles (cercetareimaginativi).Trqbuiar.siii dea un nume p-9bu,ru^giouiu foarte multe lucruri arltau la fel ... exacta9acum le descriseseml' si co,mpleteze pentru ci nu puteau si @i, asgpra-ei la Claudla-Mullen spnne.ces-au fbc-ul^exB.Glingnle pur gi simplu ce ficeau acolo. un progran! Era din fPuna catgggia igi EdgewoodArsenal, 9i ci relatareaei poate fi verificati deoarece .MKllUfa-*rpgsrclZa gi eq eram subiectut cu num.irul 3. Imi careerauacolo la data respectivi. mai multe persoane aminteqte amintesc cn qwaefgg3le-s6te. un nuq1i.r. Ni s-a dat voie si. ne ,,Laun moment dat, cinevadintre cei careverificau informaliile alegemgi cdte un nume iar dupi trei saptemani m-au trimis acasi. furnizate de mine a audiat mai multe persoane.De cdtevaori erau blT{*l"trmat' ciEwia mea.e3isbs4Sgglillper-ip. .4ic chiar oamenipe caremi-i aminteamdin copilirie gi careigi aminteau gglrtrol, g" U"ri.r"t"-""* rrr fu"ction"u, cici i"iat_Aara gi ei de mine, doar ci mi lineau minte ca fiind,,Crystal Stone",

trqfr_ql, cu avionul - cu avioanemilitare, la diferite unitdli din {ard. Am fost dusi la d115:;9g.lgcgEl, in pidure - dintre toate, cred ci la Iu]g$*-u fost cel mai riu. Acolo am guferit,eleptlosocudintensive, gll foq! in i?gl4r,ez.ileintregi, Ffg ,e mi se permitd se dorm; jmi ata$aue]ectrozi qi dege,--v-_e"d_e_*g-cp*tnggg-!g*gCgm, i."i",p.ggg**"

"rtfet

140

Controlul mqselor

Jim Keith

141

acesta era numele folosit in timpul experimentelor..i, Clasdia Muller afirmi cd dg^qtoglrlliduey*Gaglieb a fost implicat in..p-rql+f&qrgfeASj :. oipqepAn{ de -le.v*a-ru.ta. de-onf.ani Ei pAni l-a.$aisqrezece ani - 9pt ani dc zile. Imi spung-4_9ip.g,ocup-l cu cre$terea caprelor..." ReferitorlaE;,ven Cameron:,,Mai veneaugi al$i acolo,in calitate de consr''ltanfiJ' ... Atunci mi chemauinapoi la Tulane,unde se afla ,CameraMan' (Birbatul cu aparatulde hhat, cum ii spunea ea), Cameron.Aeerutaa apirut cam prinlg60, cAn{ aveirrr.cam-9-sau l0 3ni. I-a ipceput gtitgamu,hpe aeolo,ca si va{i, c_are 9 nlvelul optim al si nu fie prea -"r., f"rrt*.a ffioiiffn1i -inpulsurilor electrice, e-lqqqroc-uleze circuitelenervoase; trgbureSi pgr intelieenti-ffggq " P-*I9-q--s-tlglit-e.p-sontnrsalie-..1' De asemenea, aceasta igi amintegtemulte despre D-r".Greene. de Heath, cred ci el era persoanacu cea mai mare "dituri autoritate,sau cum vrefi sl_i spunefi. Ere'gtr l]lgdic ggrman. Liam era prenumelelui, dar nu-i pricea si-i spui J..ai br. Greene. "rtf.r Era geful unitilii EdgewoodArsenal, gi ucolo avea gi biroul ... in Fort Dietrich, Maryland dar veneala Tulane destul je des gi lucra cu Dr. Heath la diverseproiecte.Mi:a$.Bg$'o-dati'.cind ayamcam

gi chiar am timp dir-ectqrsl a{junc! al CIA. L-am intilnit adesea, si le zic: ajunssi ne tutuim. De multe ori, coordonatoriiimi spuneau

g"*Blg;1.b"-S&,Pq.,'Bt. ilq^a ,-l&shiuldlBineinfeles, ean4"is-.Efu Ctg"

streazit mea,4e{,$.q.as-iglrlau-totu$i.gflrltl.iiinregi l-e-fYpiu:Ct4.partsa qu-rpa dar-grif.efaEcslle-flnar. .,-q.h-rarinainteie N.u$t-iunps,eni. g3-ageut unde scopulclar-e_{a fi ginry-g-9"_lg{_e-n, Cela-de-a-pdnde i"*.gggq-en\+njtapsJss[alitare, lrjg a g-v,,-e-a--a--igggig!Bt9---v:deo a fostabuzat un copilcare cu acesta. $pgaeraci nimeninu igi dorea gl.inoeenti, pentru care atunciera fetite pure timp. V,roiau.o mult birbalii prima oari. Agace-ls-isylFu altemoduri de a satisfaEe ... sex-a-nal, oral,toatecelelalte pr-imdsraprcieclslA4lghoke, ,1g_cqdlul Do-seruluiJmbrella, gra s,e-gegereze amnezie$ al cirui -ESop4e.glehnrci Apoi erau MKDEL.IA_9i 4g.jlggtar.g 3 49teeta${ui".6*".minciur-ri. -MKM9-MlSAre*-ss--osqp"aq,-qurizboiulbiologicQ$gradeau"igtrc - 4-:.a-v-g-au _elsPur-Bg -_$_l rpslg-s!3glgple--cinci nici ceamai_micn egtihel q.sa-elb_4 _i4eq. seintamplnin car dqobicei Eq-Aecg-enl-saJad-a."se
mi-au spus cum luau copii erau zone foarte sirace. De asemenea, gi l_a dgTenlsfve inepSiegginbldinEast New Qrjeans ii exptrngau gopii 9r1u dCJeS4li. Nu aveaunici un motiv si faci asta,deqarege dejgrgtardali.dar woiau oricum si vadi ce anomalii o si sedezvolte intimpl' ClaudiaMullen a fostimpuscati. La datade 23 octombrie1997, dispozitiv legati la un de respiralieartificiali 9i a fost Lqn! de-zile qirJi,.i11..mgi la datapublicdrii acestei cbiar in_p.r-e_qgpt, 1,-trebuie l.9pin continuare si fie supusi unor intervengiichirurgicale. Gede ci $iE pine-a.foslcelsare-aatacaro.-dar nu poate sl vorbeasci despre astape durata procesului.s
r ry

{ng[(g!a dintre personalitdlile salemultipre;pove-s_!g4 sa ... crun .4Junse.9e si fie impliqat-@i ei ee-afla_fu115;_qq -l"gid-"-9plt9ntr4{,e-!qQfrr$it"l;t;b-"j"l"iN"zi$tiiiiomoriserdsora il inch-is-eseri li Pe-el intr;sn lag{rde concentrar. Acoloil intilqise
Pe-Inggfut-MortillMeneele). care dewenice pra,,t cx,,. r: -r:^^

i, de"&e[,r,a spus .Wl.Allpt-SgkSL

foarte mult si priveasci t" acestuiaA..rt" pg 1j ""p.ii*"rrtele .9s9ni..galle cazuri. Dr".Greene spuneaci fusese inchis la a. cincisprezece "air," ani ... dar la sf'rgitul rdzboiului,St_4tglg Unite au cerut

traasjerulld_p_'qf e"e-eqanr.eg_glulitlggtg.*urr*g1iii.r.""*io.o'r*i;

$cultateade medicini qi acum il tii;;, ;tru aceste qxpqlime.p_te., Claudia Mullen igi amintegtein conlinuare, ,,Nu aveaunici un motiv si creadi ci era necesar sdimi ascundi ceva.Discutaudespre diverseproiecte,despre tot felul de altelucruri, la celucreazi,de unde erau,chiar igi spuneaupe nume intre ei. De altfel, pe serviete.M-am intilnit "lr.",r..uro*"1, 9i cu gichard _Helms, cel care *rrit "..fort

Note: "Mind Control Survivors'Testimony at the Human Radiation Experiments l. Hearingsi'CKLN-FM radio, iulie I, 1997 2. Ibid. 3. Bronskill, Jim, "Mind Gamesi Ottawa Citizen, septembrie 13,1997 4. Mullen, Claudia, interviu condus de Will Snodgrasspentru CKLN-FM radion, iulie 15, 1997,Toronto, Canada;"Mind Control Survivors'Testimony at the Human Radiation Experiments Hearings" 5. Mullen, Claudia, corespondenfi cu autorul, martie 5, 1999,gi mai 20,1999

Jim Keith

143

CAPITOLUL18 Brice Tylor

in cadrul ritualurilor.gi apoi ingerat,.c.onform crgdislgi_grupuJui

*--..*-9fi-..'-.--F.

ci aceastale conferea mai mqlta Blr.t_ere p,ar.t-icipanlilor:4glo,.*t

profund-tr.aumati.zantfr .ur. ".+lgienf*di.*uogdei,a*afoar-e, " le.am-reprimatimpreuni cu multe alte traume."

Sunt gi alli presupugi supravieluitori ai programelor guvern:rmentale decontrol al minfii careauvenit sd-gispuni povestea. una dintre aceste persoaneestecunoscuti sub B5Egudonimurrrice Thylor' Niscutiin 195r, Taylor vorbegtefbri ezitrri desprefaptul ci esteo victimi.a progra,melor de control,nental ale c.trA,degiintr-o disculie cu autorul, a-I[iggflgit giji,-estgle4mi_c; in jlna_zi, r tsalejsforma{iite dinmintea ei vor iegibruscla iveali, coplegind-o. igi aminteqte ci in urma u_.nui Tgdgr accident auto din anul izbjt. cu capul*de.parbriz, memda_a inceput sd-i I 9-S-5,.,cdnd-. s.:a" rertp,a'"odatacu numercaseiasburi din p-e.rio-ad-apr-ogram.irii gi a gri.sf g"nilor.sub hipaozi. @ft*:_incepui sn tgg"y"e4qze "gg.tgr?psB! -c.ere-$ip-d*pragra!CIczg A fost in terapie zilnic, timp de Easeani, perioadi in care a plitit conform unei estimiri, cam 300.000 de dolari pentru recuperare. a scipa de coqtrold menJa.l.lqtl o inqqlcare .d.e Ibylor-gi-a pgl3Sit-CQtul Si copji, dggprecare crede ci sqnlin.continuarexictime -ale-pro$a:nfuii. tq p-fgzent,Taylor mi-a relatat cn Sgggsgilejtrdrrse fiicgi-ci irr vi"rsta de dg!r!ze9! dq anj 4u inceput si cf,rrezs,ea_ fi-nd a-sliminl-@ni.s-eliygara este nevoitf,;d si piel!9's*cg@. , Brice Taylor povestettecd inci din copilirie, personalitatea i_a fost gradat limitati de citre tatdl ei. Cre"de_ei u fort o victimi a Siji credeci pe tot-pare\u..-s"ul s.spilarier*e..fuS_t--alg-zatn Qr,i.ce.Taylor mai multe bazemilitare, printre careEdwardsAFB; llpr,o"gramaLiJa Twenty-NinePalmsgiBazaNavali PointMagu.aPrintretehnicile care afirmi ci au fost folositeasupraei senumiri pguereasgnzg@ prin q$3*{se.I?-{9a"tr.a,$"numrtcle*rjrcdpgril.olitoare':"prggqlg_g-dlg.e tehnoloeii de manioularevizualtsi sgngr.a. Aceastaafirmi c{"g fost pJ-ag&matib; _q-qi*ry9-llg.lq*qglii,incluzindbazaderacheteBarking Sandsdin Hawaii gi Institutul de Neuro-psihiatrie al Universitilii UCLA unde au fost folositeasupraei@e alteJnetode computeri?ffi, totul sub ti"sgnole p-rg-c-ufll-$i suprave gherealui Lou_is g. gt.' -lp-lygl -W" ei era o celebritatede Ia Holly,,stipinul" B&o:-tp"!1!gaz1.ci chiar il dezviluie. era_.."mub As_esta ma_i_ tl1{t 94, t:gryl-qglqg g-vedsti dc. p,e_ ecran.,D_q' marele{ec_dt fept,_0bsle glgg-{ggr-r*un bpbb&aLrlu, alescu inteligen!5. Am fost martorilapaflicipare.asa la dgllttle gtruist.lp-cblgI3o al ci.ruiscop secreteraIg4llglg!]glgil.

jhier_leggtqi U-jg."a,cglogLrol_stra!e&-f_qer_te..ig{u9tl_en4!d

" o.t-rarrs-fo{ma intr-o sclav-i controlatimental.Taylorcredecd inci decanderamici, a fostvdnduti caprostituati, fiind forositipentru r.nateriale pornografice. De asemenea afirmi ceh $,gela-baptisla_de dgmlnicala ca{enprgea-cinilerami.r" p."omr li rl-i t b_lt.f9tpr".ti.uq ., "-a.rdoi Intr-o scurti. reamintirea experien(elor ei, Thylpf relate:azd: rug[Stryetie ,,Prig1a a S t 9f ingeputglunol lbuggii-ingr,ozitoare iggi$Rgcle*wllgi!.or in_-care eram niolati $i i""#a,4Fta," de doui ori pe an.a.aqdfelg$Cl "".ori dopi sautqej!+ni",-.9;3j-v-o*{!?t 4y9a

plogJsniriiqi cds.4fo,lp it de.rehgcjhflA de_dil;r;;; p""ii"

directecu CasaAlbel'6 Igi amintegteci atunci cind a iAplinit-gaisprezeceani,-viitorul ei soi-i-a fhcut..g gqrprize,ducAnd-o cu trenul sd vizitezegridina zoologici din SanDiego.eybr spuneci odatg.grc-ati in tren, a fost dusi intr":gq Sp.Sr.p3rlin.$..Briya[usde se afl?_tggpffIiye^vedqta, qg-palitician biqe-cuooscut impreuni cu doi alfi bdrbati. ,,4F aygt jntimpce.ceilal;ip.rive,4ul'7 I3p-o_rl11iselgde-.9J1-fi_9-'c"4-r-e., \&deta r-espgg!ly_?*t3. da!*g"ll1rnuqe; -S14pli19.. ,,Aceastaera lUIe dinqg p,g119l4tt4i1. *tle multiple, g1rqe_r?.-,,ydetall. lui personald ale lui Hugh d-e*ggbi?J ..:' t&J[*Ja mai mslte.di$t,rgp9Lt"9c--egle -un apartament l uxos cu ggg lo c t" f"":.dt**lS9} nge[e5, a.v lu -f inf .fg5est5_q.-{.9 itg.,imprejur, unde se vedeauluminile strilucitoare ale oragului." pgtfiytt relatirii lui Taylor, 9A-ge-Jaf"q$Iitua in coglpania membrilor,,turmei de $obolani"a celebrititilor de la Hollywood.s Taylor spuneci devenisedeja q s_clavi Ajunsi lq"-"-e-f*a_add$,

t44

Controlul maselor

Jim Keith

145

t rpi,.3.:_=41-o_C9!*g931C9$ial", fi ind folositd p9,pes!_dg._9giig. $i iugirie se{ugli pgltru gefii guvernului.gi alte personalitifi.de talie mondiald. Mai spune de asemenea ca a.ry1jp"ffipq$ sl-dfgpt uman de inreeisll'aJe" pentru.dlpsztarea continutului ,,4ispozitiv g:qmentetoJ.i9crcte, -datpritl memoriei -salefotografice.Aceasta p-en_tru ca{Sp&gjy.*;gg nl:i un suport fizic de i4registrarecu $upUl dq conspirato-ri -4crilql intentieeste aceea de instaura o NoudOrdineMondiali de tip fascist. programati pentru a "oferi sSfvic"ri4e Sllor susfine ci a_iqs]!. nalqras-qxuali-malmultorp-oliticieni:... -4gI &$ fo!9sifAfo-artede.s*prinl968dep,oliticieni de marcd ... pe care&e.:U1e.Nalionali..deSecuritate i:a asiguratcifind integrati in proiectul Monarch ... ofereamnivsJul cel'mai inalt de-securitate. Ni"eU ae controt m in cazulmeuhggr^r'ta ajunsese h c4rgqe'. fapluf -c-q pg"team fi folositi in cazul acestor lideri avdndfunclii la cel ,;gg!ui!ate nafionali' &r[la eu sll8u constienti "{911?iilel! nl"vgJ @!al" &ylpr spute* e4--a""-f-s.st* !a- Alcatraz si la alte localii unde se realizauprocedee de contfol r-nental. De asemenea, mai afirmi ci s-a prostituat gi in companiamai multor pregedinfi.t0 ,,Nu gtiu daci CIA era saunu la curent cu aceasta, daf.C_l-i-Sta_Ul grup de oglneni pglernici $i inflrrenti. pe care ii voi num!;Qp4g[!!gl, qndwgA_ipsecret"quvernul.Consiliulaveade_a,sgl4-e.q*gg._agces gf g_f la serviciilqmele gi g-,gqglog$;nat pentru a ilfluentlqFhversiy mai qr*iglqglali gi -g9_v.glnuluipent-ru a-i se.rvip9 qi. lbh$loreiib.davarf 9t99ite1g4p1o-!5ieple?t$h{ig,9.Sgugpvern... *_CIAe1auaq1fg!-f gi-CI1felgria-cu {"":i_r"t studiaprofilul psiholosic al gemqrrr!,qr place g$Slr.t-3t.e_ce e,caresUnlaplefedldelel,orsexuale, si E_egq le Srs_.jg_lorpreferateprecumsiqrieeitsinfars4liicare ilglgiiypelfu medlsi dq salq n-!c!miqar Putg?! fi folgsilglggELejinfi:n{a,in tu erauconstienli.Qglgtliul rg["pm$anla, oferindu-mi instrucliuni atenti a persoanei!int6) cu-r4-si jx4cte (toatebazatepe investigarea gg.q i-4gb.1acr-_c*U,lp*SA_l_r1-? port, eg tip de atitudine sexuali si abordez ..._e54g3*gq5^Uylq_tgqi precum li cand era cel mai bine si le folosesc, spun. _Cpnri[ul elabora intotdeauna g._AlretFgis_specifici-9i nu mi trimiteauniciodatdnepregltiti la cineva."rr

-tjthrl .Sl.arshine T"ylsr a scris chiar gi o* luto!-!qgr-af-e-..-ayasd (Lumina s.telelor), scrisi su! Jqrma-de-roman-defictiuoq-.gggt;.u a spune ea, 9i in luna-mai o-e{g!fls 49-p*o*s..r}ll-e"a-suagli-l*4s-cal9$ni.e. mai completi o l qgglSl*lggg a terminat de. redactat descriere ad,evfuul m-a a experienlelot ei, nqnita.. Mullutnesc--atnintkilar:, eliberat.t2 Poatecea mai convingdtoarevalidare a amintirilor lui Taylor dtn domeniului controlrrlti tnin{ii, vine din partea qercetitortrlrri.

yAzs.!-o--pe la o tt&lEf jgy*t, caqe -JhyJor !$-i sJ,njli!Sqlq."_si__e js*Estllleg3.Je@i. despre ptlg!sl9.39.se5jglete.J-alm"_serrnss c-g.e-pil*e,g,4jgg!ro1ru4!.!lsp-qg-4eset-e-9sg4-q1e-,,una
dintrenenumtatqlgJggelt&ef .'p-qgA-r9-le*Le?!ge-fqp*e-qqg9{l-1din se tocut tor de muncel'-P:in!f.e--alle. do"vezi.fiz.i,cs Coac[gl]g -V+!!qy, numlqi mai mult-eggpggp,de Be"sp.:gtrlei,desprecare afirmi ci au electrice. deatm c-ugo-guJi fost prqdpg-e Careesteadevirul desprece i s-apetrecutlui BriceTaylor?intrei esteincredibili, revoltitoare gi nu se incadreazd, adevlr, povestea in ceea ce numim de obicei realitate. Datoriti detaliilor extrem de neobignuiteale povegtii ei c3ge!-e3gi-.proeretuarca-Si*cpfllE9lul celebritlti si pgliFgieni, 1m f*!Sl$3li si -mr ii r3Fgi de 1ryj nglt_edim crezarede la bun inceput. Totugi existi o problemi in aceastd privinfi: vg$iDAcu^ea, iti dai seamaci nu este nici o urmi de ei. minciuni in cuvintele
Note: 1. Taylor, Brice, interviu telephonic cu fim Keith, decembrie 19' 1998 California: Flatland' 2. Bowart, WH. Operation^Mind Control. Fort Bragg, .'SPecial Report:-Mind 1994; interviu cu Do., Trainor, septembrie' 1998; discurs Control Goes Public",Chicago Healih Television,1998;Taylor, Bric,e, pentru Global Sciences Conference,Daytona, Beach,Florida' 1998 3. bowart; "special Report: Mind Control Goes PubliC' 4. rbid. 5. Taylor, Brice. "Naming The Names,"prezentafievideo, 1998 6. Bowart 7. Ibid. 8. rbid. 9. Bowart: Tavlor, Brice. "Naminq The Names" 10. Taylor,'Brke. "Naming The Names"; Taylor, Brice, interviu telefonic cu autorul, decembrie 19, 1998 ll. Bowart I2. Taylor, Brice, cu Patrick Stone.Starshine.Carbondale, Illinois: Brice Taylor Conferenc Foundation, 1995;Taylor, Brice, discurs Pentru Global Sciences

Jim Keith

147

CAPITOLUL 19 Katherine Sullivan

un inginer in electronicl, tehnicl 9i chimie carelucra fusesg-144!-gi, fusesetrimis de citre CIA pentru pentru AT&T. Ea spuneci acesta in calitatedetranslator de asemenea hotare,participind misiuni peste

lainfama gryr4tl*lg$,,
direct, far|ezititi, cu un u$oraccent KatherineSullivanvorbe$te sudic, oferind detalii foarte aminun(ite, care contureazdo poveste daci ceea incredibili.Ascultind-o,nu te poli ablinesi nu te gdndegti cespunenu seapropiede o varianti cam devianti de science-fiction. Dar ugurinla cu care femeia rispunde la intrebirile care i se pun, Aga ci in celedin precum gi atitudinea ei sinceri sunt dezarmante. chiar adevirul. ce spune este temi ci ceea ajungi si te urm6, c6 a realizat ci esteceva foarte in nereguli Sullivan relateazd gi-a .n ru pr"" ur" dat seama ea clnd cu tgpibllg. tlt "tqit in timp ce seafla in Fusese nlscuti in 12!5, dar doar in anul 199-0, terapie pentru co-dependenli impreuni cu fiica sa, a inceput si-gi aminteasci cum a fost abuzati sexual Ei torturati de citre tatil ei, precumgi anumite experienleprivitoare la abszurfuitualicesivirgite asupra ei. Ulterior, la un spital din Dallas, Texas,Sullivan a descoperit ceeace consideri ci esteun alt nivel al programirii. A inceput si-gi aminteasci ci -199implemen*ase*,pm$iu!.a{gg CIA dc l.ip "a-sasilr', care crede ci a revenit neagteptatla suprafall in timpul terapiei, medicalegi pe ceilal$ {icind-o si incerce sI le ucidi pe asistentele membri ai personalului. Sullivan spune ci amintirile privitoare la programareade tip asasini-au apirut cu mult inainte sl gtie ceva desprecontrolul minfii realizatde agenliile secretegi c[ reaclia sa total6. lntr-un tArziu totugi, nu a mai putut si iniliali a fost negarea se impotriveasci amintirilor agacga-trebuit-se-recunoascifafi de ani in cadrul unor elglg$i ce fusesefolosita control al mintii. de operatiuni suvernamentale A--# In anii care au urmat, Sullivan qi-a amintit mult mai multe detalii privitoare la programareasuferiti. A ajrrnssi creadi chiar ci gi grupuri a fost o victimi a membrilor CIA, NSA gi altor persoane de intereseincl de-l4Jirsta.{egas,e saugapteani. Conform mirturiilor lui Katherine,principalul programator

in Statele Unile. Katherine mai spuneEicd@l Ea crede ci tatll ei fusesb Pennsylvania. Egib-sagsisedip-Rea4igg, ei era ,,cu siguranldo qi mama ci programatinci din copilirie multipla'i fiind programati in aceastidireclie. personalitate Sullivana afirmat ci line minte cl in copilirie,,mai eraudoul rude, de sexmasculin,careeraugi ei implicafi in acliyilatitecri-minale care includeau ogggljJ![urtrlg-li-9lgii , @, la care participau q$L=oas*Ii'] pornografie infantile, inregistrfri a unor tialitate, comerereUzareaiegab vrdeo cu divers,e eqte pirli ale corpului plstrate in formaldehidl in recipientede sticli 9i multe altele.in jurul vArsteid.gP! .gt, tata a inceput si mi obligesi fiecaresipt5.mini, de obicei vlgt !!gPI9a sl""I@p-g.$.in privesc terorizati cum el impreunl cu asocialiisii si Astfel, trqbuia incepAnd intru crimi, oruIg$i-!0g$hLtrr-s,rup-flinF-umane-*.' ! De obiceiii acuzaupe adulli ci sunt cqb-ebelusi si-p m-a condilionat si ajung si cred ,,triditori" fapt care de asemenea ci ,,daci vorbesti,mori'. Am fost obligati si ingerezmici bucili de carne crudl din corpurile victimelor ucise,9i de obicei m[ forlau si consum excremente,si beau urini 9i singe uman de asemenea ... in care presirau de multe ori opiu' De mai multe ori, am fost de fo4ati si ingerezpor{iuni de creieruman."r asemenea Conform mlrturiei lui Katehrine Sullivan,tatil ei era unul din Angleton, cel care Jequq. sfbtuitorii infiordtorului agglt*C.IA,-Jqme;. ea, 4 fqst amintegte igi a programat-o de altfel Ei pe ea. Ulterior, comggig -laCasaAlbl, intr-un loc numit de ofelitl dreptettilT4l4e ^-{.:!! ,,PinnsylvaniaAvenue,nr. 1600",sau Cdsu{a,Oraqul ffit"t*toti i se spuneaOz sau God (Dumnezeu), de Smarald.Pregedintelui iar ea a fost condiqionatl si sereintoarci la casa Albi spuneaceasta, unui porumbel cilitorl' asemenea Un alt programator a fost misteriosul Dr. Black (sau Dr' Schwartz,doctorul negru), un birbat inalt cu plrul negru 9i cre!

tryul: p.ittcut"luri$til1o Itt

148

Controlul maselor

Jim Keith

149

care vorbea fluent germana 9i care era in principal interesat de studiul fenomenelorde violenli. Katherinespuneci Dr. Black a fost ci aveadrept o personalitate majori in copildriaei 9i igi amintegte birou un vagon de tren negru. Nu igi amintegtetotugi daci vagonul era funclional saunu. Sullivan afirmi cI r+gll dintre cei care oo3lgla-rncnfalrra Henry-XhEinget despre care spune, ,,in continuare il iubesc pe Henry Kissinger, degiar trebui si fiu ultragiatdde ceeace mi-a fbcut, inci nu am reugitsi am aceastlstarede furie fafi de ell'Ea afirmi ci Kissingera fost unul dintre pulinii manipulatori care nu a violat-o, ci era ,,un om foartesingur,un geniu' care,,suferea de pe urma unei dureri ascunse". in mod straniu,inci il respectioarecumdeoarece,,a fost sincercae1;p.IigAlosl' Sullivan crede ci lgEl*ttg!1 ii considerApe cei din claselede iqs-drept.aqinalp!-gl}ede munci, gi ci sunt hotirdgi sd ii extermine pe cei careaparlin aqa-ziselor raseinferioar".SjE*Lb estecrearea qgg@ unde dggrs3.lsLlwjfgl si poati fi practicati in mod deschis,gi unde diverseacte criminale cum ar fi pqdq-fl elegale. lia;i.b"esriallt"ate.a"sa.fi Sullivan esteconvinsese glgg$Ji!!91bgfref se afld in fruntea piramidei in ce privegtecontrolul internalional, ia.xArful vArfiriui" cum spune ea, remarcdnd ci rn-e,mbriigrupului se asociazi in Frincipabntre ei, cultivind astfelo pentalitate sectanti in rindurile lor. Printre alte grupuri in care a fost implicati Katherine Sullivan. Saudesprecarea auzit, senumiri,: ,,care opereazi sub I - @ &!qhq\f, supravegherea FundalieiFord, precum gi a Fundaliilor Rockefeller qi Rothschild,cu scopullreeri unui g risic" z_- Frilia NeagE6,,,care are lgrdturi-direqle 9if*!.gg1qa4ufcu ServiciileAmericanede Contraspionaj, cu CIA, etc." Orciinul DfagSnulur_de Aur, cu Asia, cu America;un ,,legituri 3 grup restrAns, de eliti, cu o mare puterepoliticil' S.tar Rising(Rlsiritul SteleiNegre),,,careseconsideri a i. - B-!a_gk fi opusulOrdinului GoldenDawn (Risiritul de Aur)"

q - NOWD (Ordinul Nazist pentru Dominarea Lumii), ,,unul dintre grupurile de cercetarecare planifici in mod activ p-rg-lua_rea (un guvern neo-nazist) care si fie controlu^lr.rLla".nivel..m,ondiat realizatl pini in anul 2000" Publici (sau) Politici a Tuturor Naliunilor, t - PLAN ,,Eliberarea care opereazi conform unor sisteme de crezuri gi planuri in de tip Orwellian prezentati in 1984" conformitate cu societatea organizalie noui, mai simplisti, de orientare Organizalia, ,,o V radical teroristi, avAnd mulli membri gi baza in Alabama qi Mississippi" 5f - Cavalerii Armurii de Aur, ,,un sub-grup de eliti al FrI{iei Negre" 9 - Codul,,,o organizafiealcituiti din 4iyer*i-medjgni din lumea intre agi de tiplcultsiJrey- agsjl la - Societatea Luminii Interioare,,,un grup metafizic,mistic; una dintre principalele cinci familii ale Ilumina$lor" ry- Misterele Occidentului, ,,o organizafieoculti, de asemenea, cinci familii ale IluminaEilor" una dintre p,lincipalele 11- BNO, ,,(Noul Ordin al Celor Curajogi) - un grup al noii generalii politic active a Ilumina$lor, avind convingeri inovatoare, mai-rad,kale gi planuri pentru a crea o societaternondiali de tip Orwellian" l)- Wolffen, ,,o organizalie secreti subterani neo-nazisti, care il idolatrizeazi pe Hitler, activind in Germania de West, cel pufin parfial; este o organizalie de tip paramilitar, care utilizeazl' arme semi-automategi care participi Ia diversejocuri de rizboi avind drept scoppreluareacontrolului asupraaltor !iri" / 5 - Trandafirul firi Spini, ,,un cult satanistlocal, careactiveaziin sud-vest" caresegtieci la ora actuali i;i aresediul r 5- Frltia Miinii, ,,despre in Louisiana;grup criminal ocult local" in l!"afia,insemnind Ordinul Austriac al iC - {OR-sau St acestei asocialiia fost acelade a-i aducepe liderii Reich-ului..Scopgl lirilor lumii la anumile locafii unde si fie invilali si ili amplifice activitateau.qdelgr cercbraledetip tetha.Odati ajungiacolo,acegtia

150

Controlulmaselor

Jim Keith

15-

nazisti caresusline eraurecrutalipentru a facepartedintr-o grupare formareaunui guvern mondial unic.2 Noii Ordini Mondiale, Una dintre ahordirile utilizatein favoarea afirmi Sullivan,estepronlovareaadoririi,lui Gaia. Ea mai spuneci va fi prinjipalul e, MgiEgJLa, p_r"I tri eeq "s.""s "t Noua Ordine Mondiali. glgn utilizat pentru u*Xlg4l.qrlrjlieicitre va deschidecalea &S!3, impreuni cu a@ini" Dentrua@' r, carefac parte L Ea afirmi ce existemulti adoral@i din organizalia ocultdOrdinul GoldenDawn,carearemulli membr: D.C. in Washington, convinsIci a participat la sacrificiile ritualerealizate Sullivan este ci de tatil ei, inci de la vdrstade patru ani. Mai spunede asemenea mai era inci o fetile a lui dintr-o cisitorie ulterioard,caregi ea a fost abuzati sexualde el. Esteconvinsi ci le-a traumatizat,impreuni cu mul$ alli copii, pentru a le controlapersonalitatea, divizind-o, pentru a aveamai mulli ,,alter-ego" in scopulcontrolului minlii. Sullivan mai afirml de asemenea ci is-au indus,.amintirifalse Si precum gi operaliunile cqrrfgzd_pentru_g3qop-qllleea ce i sefbcuse, in care fuseseimplicati. pSglru-g-go$ama, manipulatorii s-au folositde droguri, hipnozi gi arme cu gocurielectrice, precumgi de realitatea virtuali, ficdnd si-i fie aproape imposibilsi i9i deaseama de propria programarementali. Lista operaliunilor secretein care Katherine Sullivan crede ci a fost implicati qgLe*lgggi:contrabandi cu stupefiantegi minori, se{v:ic:i!-derurierat pentru anumite informafii, programarea copiilor, inliturarea de cadavre,filme pornografice,torturi gi interogatorii, actesexuale politicienilor de cu divergidemnitari politici, seducerea sexfeminin gi a soliilor de politicieni. A fost la un moment dat utilizati 9i pe post de gardi. de corp, sub numele de ,,Plain fane" (Doar |ane), 9i igi amintegteci era imbricati intr-o fusti gi bluzi maro. Katherine crede ci avantaju^ ei in aceasti funclie era ci nu putea fi identificati drept angajata^ nici unei agenlii. A mai fost de asemenea folositi pentru operalirrnr 493!glbgt, 9i igi aminte$tecum a strecurato substanli otrivitoare

in blutura unui intreg grup de tineri, posibil intr-o alti !ari. Q[d @da_de agsr13t era si zgirie 93$9Ir.!--PriqJuina-cu urac care din pogeti gi careera imbibat cu o otravecu ac[iunefoarte ii iegea rapidi. ani, instructajul Sullivan continul: ,,La virsta de optsprezece eracomplet.Am fost prezentati gi altor meu in ce privegteasasinatul, caremi s-aspusci senumea,,Iluminagii". membri ai unei organizafii Apoi a trebuit s1lgx 3!utu: glgl_rgrup_relrgiqs -contrq!4!-4gental'1 Pe durata unei perioade de trei ani gi jumitate, pesteprogramarea o alta,mai religioasi,axati pe cuvintele meaanterioari, s-asuprapus viali spirituali. Mai apoi,personalitatea cheie:Dumnezeu,supunere, pfufi aproapecompletseparate. meade bazdafost implr{iti in {=o-!ri sexual,in foartemult abuzatd Pentruci in timpul copiliriei fusesem specialde una din rudelemelede sexfeminin, anumitepir{i separate ale personalitifii mele fuseserdastfel condilionate pentru a oferi femeilor.Acestaera un alt avantajpe careil oferea ,,serviciisexuale" compania mea, atAt tatilui meu cit gi altora care beneficiaude pe sofiile,politicienilor, sarcina-de-a urma mea. Uneori, ave-qpn,servi" majoritatea Din cite imi amintesc, local cAt mai extins. atit la nivel 9i (daci nu toate chiar) erau t. La ritualurile lor erau men{ionafi mai mul$ zei $i zeite,de rang mai mic, dar ,,zeitated'principall senumea,dupl cite 9tiu, ,,Ra'i3 ,,Mai multe femeiseadunauin jurul pranzului,in gridini private sauinciperi previzute cu luminatoarepentru a pFctica divinalia 9i pentru a realiza anumite rlqgglgi <!4!p_gfeeo-roman. Acestea se imbricau cu tot felul de vegminteciudate,gi obignuiau sl bea un lichid transparent,cu o consistenli gelatinoasi, in care plreau si pluteascd nigte particule gilbui care ,,striluceau' in bitaia soarelui' era ,,elixirul viegii'l ci lichidul acelaciudat gi transparent Ele spuneau ln urmi carncu doi ani, in timp ce risfoiam o$SlgTegMarrs referitoare la c$g4le$ileligfule de tip, rrew-age, Pentru a-mi valida amintirile, am descoperitcareeraadeviratul ingrediental ,,elixirului viefii" - sperma! m^ulli.nolitigieni ,,Credci oamenii al fi extrem* tggqllta lfle -c1 s.unt-de&PlPigagt care merg duminica la 9i.[d9r!. g1.spc-ie-tgtii

152

Controlul maselor

Jim Keith

153

biserici, iar apoi seaduni pentru afagtlcaglugUlg4tqaluli Bggine (La adunirile membrilor de sex feminin, am fost adesea Qsrete. forfati si intrelin raporturi sexuale de tip lesbiancu participantele.) Nu am fost deloc surprinsl si vid cn llillqrylQblgg-a-aqe?gt u[ Albi, cu mai mul$ sAe iq ya&Lhpdului 4s.-Qsi.ciun-de.laCasa ani in urm[!" ritualuri, Sullivana identificat foarte multi participanfi la aceste in Washington,D.C., unii dintre ei politicieni faimogi sau soliile acestora, dar mi-a cerut si nu le divulg identitatea.Mi-a furnizat de asemenea o descriere a unei lungi ceremoniioculte careigi amintegte ci erapracticati la aceste intdlniri. din locurile Unul unde crede cd a fost gondilionati se mrnea sauFortireata, undea suferitanumiteintervenfiichirurgicale $coala pe creier.Mai eraugi al1icopii acolo,in zonecaresechemauA, B, ti C, precum gi in aga-numita,,cameride joaci'. Acolo igi amintegte c_urn cpdlglagjndggg1g$i in scopul operaliunilor guvernamentale, iar printre metode senumira Eisfigiereaunor ursulefi de plug. O alti bazi, igi amintegteci se afla in Reading Pennsylvania. Era o clidire cu multe sceneimense,ca la teatru. Katherine spune ci a fost dusi acolo la v6.rsta de opt ani gi ci a fost forfati si ucidl oameni imbricafi ca nigte ,,vagabonzi'1 ,,in continuare refuz si cred ci am omorit oameni la vdrsta aceea", afirmi Katherine,implicand ci esteposibil si fi fost doar o punere in sceni; o falsi crimi avdnd scopul de a o traumatiza.Acestloc, impreuni cu o alti localie unde Sullivancredeci a fost programati, au fost aproximativ identificate in zonaReading. Un alt loc unde avealoc programareaa fost Coffeesville, Maryland. Acolo a fost luati de la gcoali gi dusi la o locatie unde seaflau mai multe remorci gi pavilioane.in acestloc, i s-a fbcut instructailL! fiind invifati cum si se comporte in preajma &-ttp*."*4g'l demnitarilor. Conform lui Sullivan,a fost programatdde personalulNASA, in diverselocalii, inclusiv Huntsville, Alabama;Houston, Texas;Cape Canaveral,Florida; gi BazaAir Force Goddard, lAngi Washington, D.C.La Goddard,spuneci programatoriierauimbrdcali in uniforme
'J-3

cagi in serialulStarTrek pentru a le induceconfuziecelorprogramafi, $i pentru a le discredita amintirile. Katherine igi amintegteci la Ia o casci legatl la un calculator,un fel de Goddard a fost conectatd virtuale, iar cdnd inchidea ochii ii al unei realitili generator sistem apireau diverseimaginil' Sullivan mai vorbegte despre o presupusi m.eto4n Ce c l care implica o reali sau imaginari cllitorie inter-dimensionali. Ea mai afirmi ci cqi de la NAS$ "erau@mporald',1i in,,eilalcltLutapgi in aceste progr:une, Copii implica{i pufinlanivelme$ali irf tinp-rel citeaucirfile SF pentru copii ale lui MadeleineLEngle, printre care aventurile tn timp), in caresunt descrise Ei Wrinkle in Time (O breSd unor copii carecilitoresc in timp. Sullivancredecd cei de la NASA giuni gi ci incearci si giseascl mentale'l acesttip de programare,,mi-a alteratprofund procesele Iq 1991- in mod interesant,inainte de dezviluirile doctorului Hammond cu prMre la descoperirilesale in domeniul controlului avAndpe ele chiar gl min[ii - Katherinemi-a trimis anumite desene, la concluziaci existaucinci sister.qe data,spreconfirmare.Eaajunsese descriere foarte aseminito are cu o ggqlpaieJle-conjr*al-al minlii, P ceaa lui Hammond de mai tArziu. ,O alte formi de verificare importanti pentru mine", afirmi cd mi-am amintit gi chiar am notat tipgfr-ls.de"pragralrlafe ea, ,,este sufgrile (alpha,beta,delta,theta gi omicron) in vara anului 1991,cu Atunci cAnd mul$ ani inainte ca cineva sI dezviluie toate acestea. am primit gi confirmarea din partea unor surse independenteci programeleexistl gi ci sunt folosite exact aqacum imi aminteam, si fi am fost foarte deprimati gi supiratn ... Al fi wut ca toateacestea fost doar in imagina{iamea!"4 - Alfa, afirmi ea,esteprogramareadebaz6. - Beta, care mai este numitd 9i ,,Barbie"este programareade tip sexual (ea crede ci acesttip de Programarea fost inventati de nazistulKlausBarbie). - Delta este programareade tip militar, implicind o stare de loialitategi supunere.

154

Controlul maselor

Jim Keith

155

- P_.rogrernglgilIqlta caremai estenumiti fl-?agasl!gl!!4r9'l_ti implici programareaenergie,i mgntale in scopul uciderii telepatice. 9i al influentirii evenimentelor.Ea a mai realizat de asemenea vr-zgalizau-la-dirtanli, careesteposibil si fi fost un sub-setal acestui tip de programare. - Qm.ip:q, spuneea, era un tip specialde programarepentru j-e-cont'ol almi$lii irnplementate de Mafia. Pg$melg Katherinea mai descrisSiabetehnici de programarecarecrede ci sunt folosite,inclusiv electro$ocur{aU-Vslukapului gi al coloanei vertehrale, -s1lgClggld' in zona.g4tului gi igiJctarea unui drog asemi.n6.tor cu drogul sud-americanculare, care inducea paralizia, astfelci nu semai putea migca,dar era totugi capabili si gindeasci gi si simti. Conform lui Sullivan, tatil siu se specializase intr-o tehnicl numiti ,,programareade tip lcod' care afirmi ci avea loc in apropierea Universitdfii TehniceGeorgia.Acolo, copiii erau impingi citre dezvoltarea unei personalitifi multiple fiind introdugi intr-un fel de cocon din hArtiede sugativi unde searuncaupesteei gAndaci. Uneori copii intrau intr-o starecatatonici, dar nu li se permitea si rimAni astfel,afirmi Sullivan. Semai foloseau de asemenea unelenumerede cod in asociere cu acliunile celor de la CIA. Cltg:ero indica un caz sau un agent ,,inactiv"..Naegri" era un cod folosit pentru proiectelebio-chimice in timp ce .BJrdcage' se refereala o locagieunde erau depozitate arme biochimice. Sullivan igi amintegte ci subiecfii erau adeseori p{gg$gatl c!+_ajutorulmuzicii, al unor instrumente .cu coarde, folosindu-se a3Umite qucgesiunide nete fi versuri. Muzica formaliei Beatles a fost utilizati cel mai des, dar gi Pink Floyd (,,folositi gi pentru programarea temporali a celor de la NASA') gi The.\Alho, in special anumite fragmentedin opera rock,Iommy'i $ijl4ggle erau folosite pentru programare,in special,,Vrijitorul din Oz" gi desenulanimat ,,Alicein lara minunilor". Printre proiectelela carei9i amintegte ci a participat saudespre carea auzit senumdri: S-e.abase (sauC- Base), Goldilocks,Massacre.

Sandstone,Royal India, Dot Purple sau Deep Purple, Larkspur, Marigold, Z-Bomb,Top Hat, Messiah,Overlord, Chronic Headache, Fire and Ice,DeltaBlue,DeepBlue,Blowfish Cod" f"ilsuf. a fost un ictimelor controlului sistemspecialcreat pentru a induce amne minfii. Exista gi un sistemcomputerizatnumit Brandon. ,Goldstar gi Mongoosesespuneci frceau parte dintr-un OperationsSystems" proiect al lui GeorgeBush; ,,TheLinlC' se pare ci era o operafiune realizatdde NSA gi NASA in cooperare;Centipedeeste un sistem de separare a informaliei in cadrul CIA gi al Agenliei Nafionale de Existagi un prggraql dSContf.ql"al Securitate. -mlqtiilumit,,Heavetrr's cirui scop era crearea al Getdl @la11e__innrintea pelgaanei.De asemenea Llensia,fbrl nici o legituri cu organizalia dqg&lg"t"t" a victimelor cu un IQ cu acelagi nume, era un p*{-o_grqm Pax Romanagi genial in cadrul unor metode tip ,,brain-storming". The Plan erau mune de cod cu referirela programul arian. PlgiS:Sl$;rl pentru cel seocupade j@ea {".ryggd+"" al, in timp ce proieqllll ,,KSys of Solomonl aegl treilea rezbol m ofereainformaliidecodpe!tIg$Sidul*.49o-q!r!iptic. t i Conform lui Sullivan.CIA ti rcCg "".oop.rut - f}.a"d .hi"r r.hi-b d *c,gl9-agg$ii ""i Printre erauantrenafiin Rusia- de$iagenliileeraude fapt adversare. Mink, gi Ermine. codurile KGB se numiri: Dark Chocolate,Sasha, in cadrul codului numeric al celor de la CIA, minus unu, minus doi gi minus trei serefereaula KGB. de DalSullivan igi amintegteci exista o localie in--apropiere care fusese las unde se afla un OZ]L ggbf,a!:gggli&hi$g_1i., 9i fie transportat acolo,fie construit chiar in locul respectiv.Conform la bazi 19_h_!9!9gia aveau spuselor ei, OZN-urile constru prezent existi mai nazisti din-eeklgl-deilea razboi InglIlial. in rfr[llE baze operative secretepentru OZN-uri, dintre care una in mun{ii Himalaia gi o alta subacvatici,in apropierede Hawaii. In interiorul OZN-ului se aflau .oamg! care- ar6.tau c? f".":" extrateregtrii",respectiva navd fiind folosite pg$_q-i ogent se creadL ci au fost ripili de extratere$tri. Datorite lludirogeniei tatllui ei,.Kg$erine aaflat,si*ace$i*e5fietglg$tri"lau

156

Controlul maselor

Jim Keith

157

1|";! .I*ti pentru prima oari in laboratoarelegermane in timpul celui de-al doilea rizboimondial, in cadrul unor experimenteasupra embrionului tunan.EajUUmr.*eJopjii" pe acegtifalgiextrateregtri gi spuneci eisuntchiar-programati sdcreadi ci sunt afa ceva. Sullivan afirmi ci a intdlnit mul$ din acegtiCopii, inclusiv un biiefel care vorbea englezi gi o limbi numiti ,,trilateralf' care era compusi din multe clicuri gi gesturi simbolice.Ea mai spune de asemenea ci a intdlnit mai mul$ descendenfi ai acestormutanti, una din caracteristicilelor distinctive fiind aceea ci mulli dintre ei sunt parlial ragi in cap gi au o tunsoaremai speciali, avind forma unui ,,cuibde pisiri'l Sullivan crede ci 9-c9p!{9ZN -gllorsl al e+tratere$lilotl!!9i esteacelade u pregeti ome"irea i. Ea spuneci, a auzit mai multe disculii desprepos_ibilitatea rrgeri11}Aziilalsedg_glLgli cqre s@ia, astfel ca oamenii si accepte ugurali iqstagS^a5.gp so-ntroluluitotal. Conform spuselor lui Sullivan, mai existe li .alte_nlanud Npii Qrdini Mondiale, inclusiv tllilig3lge trgsihilepentru instaq,re.rea evanshelistilorcrestini pentru a propovidui credinp in ,,ziua judeciliil' sau-in-"ailele de pe urmfl Katherinemai spuneci a ajuns si creadi ci qi*SIDA a fost special creatl pentru a se conforma Apocalipsei biblice.O alte posibilitatedespre cares-a vorbit a fost as.asinarea pre$edintelui, caresi le ofere ocaziacelor de la FEMA si preia controlgl $i si.instaureze totalitarismul in intreaga1ari.s - Analizind afirmaliile lui Katehrine Sullivan, putem vedea ci modul in care descrie anumite aspecteale Noii Ordini Mondiale este destul de asemdnitor cu literatura conspirationisti de compilafie. Aceastane sugereazl faptul ci povesteaei a fost oarecumcontaminati de lucririle altora;de fapt, la un moment dat, Sullivanchiar men{ioneazd cd a citit cevascrisde evanghelizatorul gi sustinitorul teoriei conspira{iei, scriitorul TexeMarrs. Totugiaceasta nu dovedegte ci ea nu esteo victimi a controlului min[ii. In ce privegtedovezilede ordin fizic, intr-o scrisoarecaremi-a fost adresati, Sullivan afirmi ci: ,,Am mai multe urme rotunde, mici, de culoare albi, pestetot, in zona antebrafelor, a brafelor gi

a picioarelor. Acesteaprovin de la agqe-l-e c.q"_pggq! eleg"t_r19*e. Este posibil sd mai am astfel de urme gi pe alte p6r!i ale corpului dar eu nu le pot vedea.(Un investigator,ofiler de polilie din Atlanta a gi a confirmatci ceva, verificataceasta, frri caeu s5.-i spuncl area$a De persoana prezinti intr-adevir urme de armecu qocurielectrice). pielea pe parteastdngi a capului gi in zona sprdncenelor, asemenea, imi estedecolorati,din cauzaunei arme cu gloanleoarbecu care tata trigea in mine ... Nu am prea multe probe materiale,deoarece cam tot la zeceani, supravegbglelul-nqegig"! 3"tg9tpgg!v6, mi ob_ll_ga s:{ arunc-efectivsau si dau tot ce aveam,lnclusiv lenjeria de palj_bijuteriile $i si incep tstul din nou de la zero. Cred ci aceasta eleJoaafu lloldea*ssasiguacAls+a-qq9z-eic!odov-ad6."6 O alti formi de verificarepe care KatehrineSullivan i-a pus-o la dispozilie autorului esteo lqqgi lista de noiile folosite de tatll ei pe carele preda:aparent personali. pentrucursurile orededezvoltare cu Din acestenotile reiese foarte clar ci acestae51fa.q1llr_ariz-at iiozof,ee, avind subliniate multe diverse caneeplepsihologice sicitate interesante.El chiar mengioneaz|@i, in lsihiatrie, munca a chirurqiei gi a terapiei cg_$ggCdslectrice-' doctorului |ose Delgado precum gi ,,sacrificiulcopiilor practicat in referirela ,,reconditionarea mentali din De asemenea,face vechime". subliminale Rusia"$i la ,,tehn-icile $i montaiulTV'i In mod evident, tatil ei gtia destulde multe despretehnicilede control al minfii. Sullivan a mai pus la dispozilie gi o copie a unei scrisori din partea unui procuror din statul Georgia (al cirui nume nu doregte si il menlionezgi ii respectaceastidorinfi) careconfirmi faptul ci tatil ei a fost arestatpentru molestareasexuali a fratelui ei vitreg. procurorul afirmi urmitoarele: ,,Suntconvinscd am fi in scrisoare, cigtigat procesulpentru ci dovezileimpotriva lui erauzdrobitoaregi parlial acuzatiile':7 recunoscuse de asemenea acesta Igairte {e- a apirea in fata instanfel plalStS-aSiaueis.
Note: 1. Sullivan, Katherine, "Like Father, Like Daughter" la Mind Control Forum la www.mk.net/ -mcf/resrc-hm.htm, CAHRA; CKLN interviu la Mind Control Forum

Jim Keith
t.

159

5. 6. 7.

"Questionnaire for Survivors Abused Over the Age of Eighteenl februarie 21,1993,copieoferiti autorului de KatherineSullivan Sullivan, Katherine, "Like Father,Like Daughter" Katherine Sullivan, corespondenli cu autor, martie 23,1999 CKLN Katherine Sullivan, corespondenli cu autor, martie 23, 1999 Scrisoarede la un notar public din Gergia, nume ascunsla cerere,datat la ianuarie 30, 1990,citre mama Katherinei Sullivan

CAPITOLUL 20 Evaluarea relatirilor

despre Monarch

Problemain ce privegteevaluarearelatirilor multor presupuse psihologiciin sine.Aceasta victimealecontroluluiminlii este terapia estein esenleun processubiectivprin carepacientul esteinfluenlat de terapeut gi invers. Estevorba despreun proces intim in cadrul ciruia doul persoane colaboreazi in speran{a vindecirii pacientului gi aducerii la iveali a adevirului cu privire la ce i s-a intAmplat. Uneori acestscopnu esteatins. in unele cazuri,esteposibil ca versiuneapresupuselor victime si fi fost influenlati de relatirile altora. Acegtiaajung astfel si se raportezela lucruri care poate le-au citit altundevasau le-au auzit de Ia al$i. Prin urmare, daci nu se depisteaziaceste lucruri, un caz de abuz sexual din copillrie poate fi transformat intr-o intilnire cu un politician de marci desprecare se afirmi ci a sivirgit totul. Datoriti unui cogmardin copilirie in carea visat ci esteinconjurat de adoratori ai lui Satanaimbricali in robe negre,subiectul poate i s-aintAmplatefectiv.Clienlii tatilui ajungesi fie convinsce aceasta care poate era agent de asiguriri ajung astfel si fie identifica(i ca avAnd toatetrlsiturile membrilor societelii Illuminati. Chiar qi Dr. Colin Ross,un bine-cunoscutcercetatorin ce prive$teproblema tulburirii de personalitatemultiple gi controlul minlii recunoa$te cazurilorestedificild: ci evaluarea doar ascultAnd povestea pacientului ... ,,Nupoli si-1i dai seama

nu pofi spunedin prima daci e adevlrati saufalsi. Cu altecuvinte,ai nevoiede probe adilionalecaresi dovedeasci daci s-apetrecutsau nu in realitate.Mai alesin ultimii cinci ani, am invilat cl oamenii au amintiri extrem de detaliate,credibile gi pline de emofii reale ... dar ci sunt la fel de multe ganse ca evenimentele respective si fie reale sau si nu fi avut loc niciodati. Am lucrat cu persoanecare aveauamintiri foarte elaboratecu enorm de multe detalii dar care s-audoveditintr-un final ci nu s-auintimplat niciodati. Nu pofi fi niciodati sigur."t Nuexistdnici urmide indoialici nul|i oameniaufostfttimele programelor de contro_l_Aljg-iUtit_{_al abq?gdgf ritujr_lice- in opinia mea chiar mult mai mulli decit s-a spusweodatl - existi de gi multe persoane asemenea careseproclami victime alecontrolului minfii, dar mie relatirile lor nu imi par in intregimecredibile. Tot a$acum existi criminali la indigo, separeci sunt gi vlglrmda 1gglgo careasociazi problemelepe carele au cu povegtilealtora,fie acegtia victime saunu. Un exemplu de un posibil caz de amigire gi contaminare a amintirilor unei presupuse victime a controlului minlii estepovestea '80 lui Pat Murgess.In anii ea a suferit o depresiepost-partum in urma aducerii pe lume a celui de-al doilea fiu al ei. Anterior acestui eveniment,se pare cd Burgessa dus o viali normaln frrn a suferi de weo problemi psihologici. Plingdndu-se de depresie,Murgess a contactat-o pe hipno-terapeutaAnn Marie Bauman, care de-a lungul a mai multe gedinfe a ajuns si creadi ci a descoperitcel pufin treizeci de personaliti$ diferite in profunzimile psihicului lui Murgess.ConsiderAndcd era necesari pregitirea unui terapeut mai experimentatin tulburirile de personalitatemultiple, Bauman a trimis-o pe Burgess la Dr. Bennet Braun, gef de clinici la bine cunoscutul centru medical Rush PresbyterianSt. Luke's Medical a fost internati la Centerdin Chicago. ln luna martie 1986,Burgess clinicalui Braun. Pe durata terapiei, Braun i-a prescris acesteiadoze mari de substanlepsiho-active,inclusiv Halcion, despre care si gtie ci in unele cazuri poate induce halucinafii. Braun a ajuns si creadi ci a descoperitintr-un final chiar trei sute de personalitili ascunsein

160

Controlulmaselor

Jim Keith

16l

gi cd femeiafusese conducitoareaunui cult satanic fiinfa Iui Burgess, la nivel mondial implicat in multe crime, canibalism,viol gi alte acte violente.Segtieci Braun credeade mult in existenlaunui uriag cult satanicimplicat in programede control al minlii gi abuz ritual, 9i ci Papa i-a spus acesteia la un moment dat, potrivit lui Burgess, sexualpe fiul ei. Burgess era conducitorul cultului gi ci il abuzase a celor de la FBI dar auzindu-i povegtile, a solicitato investiga{ie direclie. nu faci nimic in aceasta au deciss5. aceEtia in vArstl de trei 9i cinci ani, au Ambii copii ai lui Burgess, fost internaqi la spital pentru examinare, administrAndu-li-se inchigiin secliade trei ani in terapie, medicamente 9i petrecindu-gi psihiatrie infantili a spitalului. d fostexternati.A ajuns Burgess Dupi doi ani gitrei luni in spital, astfel la concluzia cl aceaconvingereci fusesemembri criminalS a unui cult satanic era rezultatul medicamentelorcare ii fuseseri gi care ii alteraserimodul de a gindi, toate in relaliecu prescrise MPD de paranoicia doctoruluiBraun9i a departamentului viziunea judecati qi pe spitalul doctorul la RushPresbyterian. Burgess a dat in intre pirli pentru 10,6milioane Braun,ajungdndu-se la o inlelegere inci practici de dolari. Clinica lui Braun a fost inchisi, dar acesta psihiatria la Rush. Un fapt care s-a aflat doar recent este acelaci inci autorizalie si practicepsihiatriala datainceperii Braunnu avea terapieicu Burges,gi ci a ob$nut-o doar la un moment dat, ulterior. in mod oficial impotriva doctorului Braun StatulIllinois s-a sesizat cerind si ii fie revocati autorizafia.2 Un alt exemplude un cazde posibili amigire l-am men{ionatin carteamea Mind Control, World Control (Controlul minfii, controlul Iumii). Este vorba despre lucrarea The Illuminati Formula Used Tbtal Mind Controlled Slave (Formula to Create an Undetectable iluminalilorpentru a creaun sclavperfectcontrolatmentalcarenu poatef detectat) de Fritz Springmeiergi CiscoWheeler careconline multe detalii care mie nu imi par credibile. Narafiunea acestora seamini cu o ingiruirede povegtihorror pe o bazi fundamentalist cregtini, flri a se{ine cont preamult de probe,credibilitatesauchiar posibilitate.Dupi publicareaprimei melelucriri, am ob$nut o lungi inregistrarecu CiscoWheelercaremi-a confirmat in multe privinle

pirerea pe careo am despre povestea ei. Wheeler, careigi incadreazd relatarea pe fundaluluneiputernice credintereligioase cregtine, credeci provinedintr-o familie ai cirei membri au fost timp de multe generafiisatanigti, gi ci tatil ei era masondegradul33gimaremaestru al societitiisecrete a iluminalilor. Ea esteconvinsi cd acesta esteun programatoral minfii in slujba guvernuluiimplicat in contrabandd cu droguri in timpul rdzboiului din Vietnam. El a fost unul dintre cei careau adunat kilogramelede heroini depozitatein trupurile celor decedalitrimigi in lari sprea fi ingropali. ,,Scopulacestuilucru", spuneWheeler,,,a fost distrugerea fundamentului familiei. Cultura drogurilor a fost de fapt adeviratul scopal rizboiului din Vietnam." Lisind la o parte,,structura celulei familiale" giscopulrizboiului din Vietnam,Wheelersusfine ci la sfirgitul anilor'40, iluminalii au fhcut un plan pentru a infiltra bisericile. inleleseriputerea ,,Acegtia lui Dumnezeudin biserici,gi trebuiausi giseasciun mod pentru a seinfiltra in biserici gi a zdrobi forla saspirituali, putereaSfAntului Duh care lucreazi,in bisericll' Tatll ei, spune Cisco, a fost folosit pentru a servi acestui scopgi astfels-acisitorit cu o femeiecarenu era membrl a secteiiluminalilor gi nici nu fhceamagie neagri, dar proveneadintr-un mediu cregtin,astfelcd i-a asigurataccesul in cercurile fundamentaliste. La fel ca gi mulli algi, Wheeler crede ci a fost traumatizati gi condigionatd incd de pe wemea cind seaflain pdntecele matern gi ci, ,,lavdrstade 18 luni, fiind programator, tatil meu imi puteacontrola ficatul,rinichii, bitiile inimii, pulsul gi respirafia." Ulterior, spuneea, a devenito jucirie sexualipentru mai marii lirii. Conform spuselor lui Wheeler,programarea a avut loc in China,la bazamaritim[, la inchisoarea Alcatraz,la Presidio,la castelulScotty'sdin California, din 9i la Spitalulde boli mintale gi SpitalulmasonicDorenbecker Oregon. Wheeler estimeazi ci in proiectul MKULTRA au fost inclugiun total de 10 milioanede copii. ,,Am participat Ia intilnirile la vXrf ale familiei regalebritanice, in scopurile organizatiei iluminafilor", relateazS, aceasta.Primul pregedinte americancareigi amintegte ci a abuzat-o a fostEisenhower. De asemenea este convinsici a suferitproceduride controlal minlii

162

Controlul maselor

sub supravegherea infamului Dr. Greene,carespuneci estede fapt doctorul nazistiosef Mengele,careopereazisub un nume fals.Thtil ei, spuneea,a fost adjutantul lui Mengele. in ce privegte cirlile pe care le-a publicat impreuni cu Springmeier, Wheeler spune,,,Daci ar fi distribuite de o edituri, Illuminati le-ar cumparape toate gi ar aveadrepturi asupralor, iar astfel ne-ampierdetoatecir(ile." Ca si inlelegemmai bine modul in care Wheelera ajuns sd creadici a fostvictima unui abuzprin procedee de controlal minlii, si ne glndim cI aceasta a fostin terapie impreuni cu altepatru femei caretoate credeauca fuseserS. programatecam in acelagi interval de timp cam de acelagi persoane. Aceasta spune,,,in cadrul procesului de vindecare, primul lucru pe carea trebuit'si-l recunoagtem fali de noi ingine a fost acelaca toate suferim de MPD [Tulburarede personalitate multiplil, de DID [Tulburarede identitatedisociatd], gi ci provenim din familii care au practicat satanismul timp de generaliiintregi." ln plus, la fel ca gi multe alte amintiri legate de controlul minfii, de abuzuri ritualice gi de faptul ci. a fost juciria pregedintelui Eisenhower, versiunea lui Cisco Wheelercu privire la istorialumii esteo lungl predici cregtini despresfirgitul vremurilor gi dupi cdte pot si imi dau seama, lipsiti de orice dovadi. Esteevidentci Cisco Wheelercredein ceea ce spune- nu md indoiesc de sinceritatea ei dar amintirile ei sunt atAtdevagi 9i de generale in ceprivegtedetaliile, incit nu conlin nici mlcar o urmi de o dovadi oricare ar fi aceasta, sauchiar o relatare clt de cAtcredibili. Bineinleles, acest fapt nu este neapirat de importanli majori pentru acceptarea relatirii ei intr-o eri in care se pare ci jumltate din populalie credeci extrateregtrii colaboreazS. cu guvernul american in baze subterane,dar pentru mine estecevavital. Degi probelesunt spaimaanumitor cercetitori, pentru a accepta asemenea rapoarteca fiind veridice,trebuiesi ne bazl,mneapirat pe dovezi. imi pare evident ci Cisco Wheeler a avut unele probleme in via{i gi ci aceleproblemeesteposibil chiar si-gi fi avut origineain anumiteproceduride control al min(ii. Nu excluddin start aceasti posibilitate. Dar ideeaesteci nu a dovedit in nici un mod faptul

163 ci a fost subiectul procedurilorde control al minfii sauci cIA sau Illuminati sunt responsabili 3 pentru asta. Din nou, nu vreau sd spun cI to{i cei care cred cd au fost controla{imental saucarecred ci au fost victime ale unor abuzuri ritualiceseamigescsinguri.Departede mine acest gdnd,dupi cum reiese gi din timpul investitpentru redactarea cirlii de fafi. cied insn ci multe dintre aceste persoane sunt intr-adevir victime,gi cr existi o lume subterand carese ocupi cu controlurminlii gi cu abuzurire ritualice,carea fost doar parfiar dezviruiti pani in prezent.Totugi, cazarica acestea trebuiesdfie evaluatecu atenfiein mod individual. Acceptarea fiecrrei relatdrifrrd nici o obiec(ie, chiar gi a cerormai strigitoarela cer gi evidentparanoice, a$acum fac mulli cercetitori, duce la discreditarea cazurilor de abuz gi control al minlii careau avut intr-adevlr loc. Estede asemenea important si realizim ci aceasti contaminare a relatrrilor victimelor atit realecat gi imaginare, poatefi chiar o modalitate dediscreditare a adevirului.Asocierea dedetaliifantastice acestorcazuri, conexiuniledintre agen{iilesecrete gi extrateregtri9i agamai departe, arunci o umbri de indoiali asupra cazurirorreale de abuz. Aceastaeste ,,confuzia,'provocati despre care vorbegte Katherine sullivan ti allii. Nu estemai pu{in adevirat ci traumeie, abuzurilegiprogramarea mentali dezorienteazi victimele,caredevin astfelconfuze'nu mai pot stabiricu exactitate sursainformafiilor, aga cumse intdmpli in multe cogmaruride acest gen. ln concluzie,existdmulte relatiri privind cazuride contror ai minlii careimi par credibile, gi de asemenea mulli martori alecdror mirturii stauin picioarela o analizi amdnuntiti.
Note: l' Interviul Dr. colin Ross, expusduminici, apririe6, 1997ra cKLN-FM gg in Toronto, Canada.Interviu condus de Wayne Morris 2. Dateline, televiziuneaNBC, octombrie ZA. tSgS 3' wheeler, cisco, interviu de 5o1dus wayne Morris pentru cKLN-FM radio, Toronto,Canada, Octombrie 5, t99g

Jim Keith

fril lrilrll
i]lri]rll
It

ffiiil

tilil ttitil

Jim Keith

rcs

CAPITOLUL 21 Ascundereaabuzurilor

cazurileefective folositepentru a ascunde Una dintre strategiile de pseudofelul tot fali in aduci se de control al minlii estesi grup este care si negec[ existi aqaceva.Un asemenea specialigti a cdror psihiatri de grup un False, sindromuluiAmintirilor Fundatia misiune este aceeade a dovedi ci abuzul ocult 9i controlul minlii Deginu existi indoiali ci unele sunt doar nlscociri ale imaginafiei. cazuridecontrol al minlii gi abuz ritualic sunt imaginate9i ca au loc false,existi totugimulte dovezicarearati ci asemenea multe acuzaqii abuzuri au avut loc intr-adevlr. Totugi nimeni nu analizeazl documenteleCIA privitoare la MKULTRA, cici fundalia respectivi arechiar scopulde a demonstraci nu despreastaestevorba. Cercetitorul in domeniul controlului minlii Walter Bowart a afirmat urmitoarele cu privire la Fundalia Sindromului Amintirilor esteo ac[iunepusi in sceni de Agenlia Centrali de False: ,,aceasta Informalii. Ea are drept scopmanipulareacomunitifii medicaledin te menlin gi psihiatriei.Pentrua te discredita, domeniulpsihologiei intr-o starede teami gi teroarei' Componenlafundaliei este griitoare. Mulli dintre psihiatrii din consiliul de administralieal grupului au leglturi cu operaliunile de control mental ale CIA sau cu armata. Aceste persoanesunt citate de tribunal in cazurileunde estenecesaridiscreditarea adesea t acuzaliilor de abuz sexualritualic Aicontrolul minfii. Unul dintre membri iniliali ai grupului, Martin T. Orne, un cercetitor finanlat la un moment dat prin prograrnul MKULTRA gi prin agenfiile militare esteangajatal Laboratorului de Psihiatrie Orne era prieten 9i Pennsylvania. Experimentali de la Universitatea primul cercetitor in domeniul creirii unui cu GeorgeEstabrooks, candidat manciurian controlat prin hipnozi, acestaliuddndu-se in fala cercetitorului John Marks ci el era tot timpul Ia curent cu privire la progreseleCIA in domeniul controlului mental. Unele

dintre cerceti.rile inifialeale lui Orne, inclusivstudiul amneziei post hipnotice au fost finanlate din Fondul pentru Ecologie Umani, o sursi de direclionarea banilor CIA la Universitatea Cornell.HEF a finanlatnumeroase experimente majorede controlal minfii in lumea intreagi, inclusiv cele ale infamului Ewen Cameron de la Institutul Memorial Allen din Montreal. 2 Orne a fost convocatpentru a o examinape Patfy Hearstdupi ce Armata de EliberareSimbionezi,o unealti a agentieia fost redusi la ti.cere de LAPD. De asemenea gi Robert laz Liftom, fondator al Fondului pentru EcologieUmani gi infamul psihiatru MKULTRA, Louis folyon West au fost de asemenea convocafipentru a o evalua pe Hearst.O alti personalitate carea fost solicitati pentru a o analiza pe PattyHearsta fost o profesoari. pensionarl de la Berkeley, doctor MargaretSingercaregi eaftcea partedin consiliul de administralieal Funda$eiSindromului Amintirilor False. Singerficuse experimente pe prizonierii americanidin timpul rizboiului cu Coreea, la Institutul de Cercetare al Armatei Walter Reeddin Maryland, in anul 1950. Fondatorul FMSF, Ralph Underwager director al Institutului de Terapii Psihologicedin Minnesota gi redactor al unei reviste intitulate Problemelegatede acuzafiilede abuz infantil, esteun alt membru al grupului careesteposibil si aibi gi el un os de ros. Se spunecd Underwagera afirmat intr-un interviu acordatunui ziar din Amsterdamci era ,,vointalui Dumnezeu" caadulgi si aibi raporturi sexualecu copiii. Ulterior in Franfa,Underwagera depusmirturie in favoarea membrilor cultului Copiii lui Dumnezeucarepromovau pedofilia,suslinind ci acegtia nu erauvinovali de abuzarea copiilor. 3 Povestealui Peter gi Pamela Freyd, directorii executivi ai fundaliei estefoarte semnificativi. Familia Freyd a fost acuzatede abuzsexualde citre fiica lor, Jennifer, careesteprofesorde psihologie la UniversitateaOregon. PamelaFreyd l-a chemat drept martor pe propriul ei psihiatru, doctor Harold Lief, gi el membru in consiliul de administralieal FMSF.Concluziaacestuia a fost c5,|ennifer nu fuseseabuzati. Lief a fost maior al Corpului Medical al armatei gi membru al corpului didactic al Universitilii Pennsylvania la data la

t66

Controlul maselor

finanlate care universitateaera implicati in anumite experimente De asemenea de guvernin domeniulmodificirii comPortamentale. gi pe doctorul Orne in studiile saleprivind programarea l-a asistat hipnotici. a a victimelor controlului minlii de discreditare o alta strategie gi a terapeulilor care investigheazisubiectul sunt acuzatiile in instanli. in 1998,guvernul federal a dat-o in judecati pe fudith psihologtexan, acuzind-o de implantareintenfionati a Peterson, unor amintiri falseclienlilor ei pentru a prelungi durata terapiei. de fraudi prin Doctor Petersona mai fost de asemeneaacuzatd' clienlilor facturilede faptuluici expediase din cauza corespondenli guvernul audiase clrli, platl prin po$te.La data publicirii acestei firi a o convocala doar pacienlii nemulpmili gi avocafii acestora, o careavuseseri saupe clienlii acesteia audieri pe doctor Peterson victime ale presuPuse experienli pozitivl cu ea. Anterior, aceleaqi de Slnitate 9i Retard fraudeiinaintaserlpldngerila Departamentul in de Sinitate al statuluiTexas. Mintal precumgi Ia Departamentul a Peterson doctor aceste organisme, de urma investigaliilor realizate s fost glsiti nevinovati de acuzaliileaduse.

CAPITOLUL22 Controlul electronical mintii

Note: l. Constantine,Alex, "The FalseMemory Hoax: CIA Connections to Mind Control Cultsl' Paranoia.Iarna anilor 95/96 2. Constantine; Ross,M.D., Dr. Colin, "The CIA and Military Mind Control Research: Building the Manchurian Candidatei' discurs qinut la Ninth Annual Western Clinical Conference on Trauma and Dissociation, aprilie 3. 4. 5. 1 8 .1 9 9 6 Constantine New York: Warner Books,l994 Constantine;Blood, Linda' The New Satanists. Alan Scheflin la CKLN-FM profesorul cu Morris, Wayne, Prefatela interviul 1998 radio, Toronto, Canada,iunie 22,

Un uriag pas inainte in ce privegte dotirile tehnice in domeniul controlului minlii a fost descoperirea faptului ci e-nergia fi poate electromagnedce *folosita.*pentnr*a...influenla*a.JAni -$au a.omori;f,jnfe um"an-e*Ja"disfanta. Faimosul om de gtiin{i Nikola Teslaa fost unul dintre primii oamenii care a aprofundat efectele electromagnetismuluiasupra organismului uman, fiind urmat de E.L. Chaffeegi R.U. Light in 1934 cu descoperiream,onogtafdui, ,,o metode de control la distan{i a stimulirii electricea sistemului nervos". ln acelagian, omul de gtiinli rus Leonid L. Vasilieva scris articolul ,,Evaluare critici a metodei hipogenice'i cu privire Ia descopeririledoctorului I.F. Tomashevsky 9i a cercetirilor sale in domeniul influent,irii 11-{i_stan$_a creierului cu ajujorul undelor radio. Vasiliev scria: ,,pentru a controla stareasubiectului in afara laboratorului, in cadrul unui alt set de experimente,s-a folosit un aparatradio ... Nu s-au realizatmulte experimente de aceste gen,dar rezultateleobginutearati ci metoda de utilizare a semnalelorradio amelioreazd substanlialposibilitilile experimentale." lntr-o alti parte a lucririi, Vasilievadiuga: "Tomashevsky [I.F. Tomashevsky, un faimos fiziolog rus] a realizatprimul experiment cu un subiectla distanli de una sau doui inciperi, in condiliile in In alte cazuri, care participantul nu gtia gi nici nu binuia aceasta. transmifitorul nici nu seafla in aceeagi incipere gi altcinevaobserva comportamentul subiectului. Experimenteleulterioare la distanle considerabileau fost reugite ... unul dintre acesteafiind realizat a fostrespectati parlial la distanli. .S:g"rti".!qg"t"te {9,a_4do1mi in interval de un minut." Un alt cercetitor al potenlialului cimpului electromagnetic in 1930 a fost profesorul E. Cazzamalli.Cazzamallia bombardat su=bier:ti.icu-r:gderadie-VHF iar apoi a,,anuntat o lume ifiail"-ira ci acegtia aveau halucinaliisubinfluenlaundeloroscilatorii."r

168

Controlulmaselor

Jim Keith

169

Andrija Puharich a fost un alt prim cercetitor al efectelorenergiei electromagnetice, care a aprofundat efectele undelor radio asupra animalelor. Acesta a lucrat la Universitatea Northwestern, la sfdrgitul anilor'40. in 1948, Puharich a infiintat un laborator numit Fundalia de Electrobiologie tyt_gg39!gq4.?, intr-un loc pe care cu modestie il numea, ,,un hambar intr-o pldure''' in apropiere de Camden, Maine. Nu era nici pe departe un hambar, avind o suprafali de 30 m x 15 m, cu pivnili gi etaj. Se spune ci fuseseun depozit al armatei in timpul celui de-al doilea rinboi mondial. Printre asociatii lui.Puharich Ia Masa Rotundi se afla gi Warren

S. McCulloch,unul din fondatorii te-q{eiciberleticii, carelucrase iu spitalul Bellevue Hospital din New York. McCulloclr fusege turilor cerebrale electronice qi riu al al implanturi un sus q_!_gsjin4ler lilgpgliu realizase multe conferinle finan{ate de Fundalia Josiah Macy, fr., un canal de distribulie a fondurilor CIA pentru cercetlrile in domeniul controlului minlii. Un alt asociatal lui Puharichera Igrrn $3ys Hammond, desprecare se spuneca a fost singurul elev interesat de utilparea al lui Nikola Tesla.Hays era de asemenea pentru a influenla minteaomului. electromagnetismului Dupi desfiinfarea organizaliei lui Puharich, acesta I-avizitatdes pe m4esllrulinginerigl-gociale, {ldous Hq4[ey la Tecate,in Mexic, unde se studiau.efectele_ql9gllg{f.iiasupraorganismului uman. in 1954,Puharicha fost gi el angajatde Centrul de Arme Chimice gi FTiogi." al armatei,de la Fort Detrick, Maryland, pentru cercetdri Acesta a aprofundat efecteledrogurilor privind efgsjelelp-ubi. la Fundalia pentru CercetarePermanenti, finantati de Sandoz Works.3 Chemical Printre realizirile lui Puharich se numiri pgglggnui tehnice al' fost tip dq*tqrple4_de$esggfu, ale carui speci,fi_catii in cadrul unei conferin.te gggpiU4lg_dq44. ifr.E@rie_1987, despre electro-magnetism, Puharichigi descriaastfelinvenlia:,,Am reugit si dezvoltim unjisggzililldej$ul$re care incape intr-un d;nte. C.t ajutorul unui mic releu de emisie-receplie, am reuEitsi auzim totul foarte clar, dar din nefericire inyendiaa fost imediat p1191_gu.b secbes!$ de o agenlie.guvernamentali. Dar in ce privegte

componenta hard,problema a fostrezolvatii'Este posibilcaimplantul dentarradio sdfie incd utilizat.in numirul siu din 5 februarie, 1996, reyistaChemical and Engineering News(Noutdfiin domeniulchimiei Si al inginerier)publici un articol intitulat ,,Un profesor din Hong Kong di in judecati Statele Unite pentru manipulareprin controlul rPi4!ii1:a ,,Ziarul South ChinaMor ningPost apublicatin datade25ianuarie un articol din carereiese ci un profesorasistent de la Universitatea de $tiinga gi Tehnologiedin Hong Kong a intentat un proces in valoarede 100 de milioane de dolari impotriva guvernului Statelor Unite cu acuzalia.a !Eg&_rt jgplg$"t. Iu i*l$gtar, micro-cipuri " avaru|$gtlggp cpglroluJmintii. Huang Si Ming afirmi cl aceste dispozitivei-au fost implantatein timpul unei interventii dentarein alul-_!99lin timp ce era student la universitateadin Iowa, conform ziarului Morning Posf,reporter PatriciaYoung.Un alt student de la universitatea Iowa careasemeni lui Huang era tot de origine chinezi., comiseseun omor in rnasi iar polilia federali, afirmi Huang, ii implantase dispozitivul la nivel dentar pentru a vedea daci gi el fusese implicat. ,,Profesorulchinez afirmi c5.a suferit o amnezie similari cu rtldtggr"l &lrgmer carel-a impiedicatsl maipredea.Acestaspune ci fenomenul a incetat dg3l =!g".! cind a solicitat asistenldlegali, pentru intentareaprocesului.ln afari de StateleUnite esteacuzati, 9i Universitateade $tiinli gi Tehnologiedesprecare se afirml ci a fost implicati in cqntinuareaopera;iunilor de control al mintii. De asemenea, se soliciti despigubiriin valoarede un milion de dolari din parteaacuzalilorpentru ,,lipsastandardelor etice". mai carei-au fost suslineci.unul dintre dispozitivele ,,Huang implantate in dinte ii poate citi gA!4glile si de asemeniiiinduce mental anumite cuvinteatunci cind doarme.Un al doileadisooziti pozltlv, credeel, tJansmiteimaginile, pe care el le vede,unui receptorcare le inregistreazi. I)iSpoziti-vul de control al min{ii, spuneel, il poate impingesdcomiti fapte-oreldl Oferi in aceastiprivinli doui.exemple dintre careunul nu poatefi menlionat in acestgen de revistil' Huang nu este singurul care se plAnge de implantarea unor

170

Controlulmaselor

Jim Keith

171

dispozitivede control al minlii la nivelul dinlilor. Iati povestea lui

Pend-E.'
pe caremi-am flcut-o, arita ,,Laun moment dat, o radiografie prezenta ulgl obigct_.de m-qlaf i1f_pAflg_$agga.a,craniului, sub birbie, in mugchii gitului. iqgi-199',q, am reugit in celedin urmi si il scot gi am intrebat multi doctori daci esteposibil si fi cizut acolo in timpul unei extractii. Acegtiaau rlspuns ci esteposibil dar totugi sunt $ansefoarte mici. Majoritatea au fost de pirere ci p9n:lraglg:tglgqs_c g_le!. 4iq exterio r- Am t rim is radio grafia cdtre Dr. Simsgi acesta m-a operatpentru a indepirta respectivul obiect. -inci Ciudat esteci in urma acestei operafii m1 s-11n-ai descoperit un gPiect de dimensiuni foarte mici [a+i:re$l_qnglui. Dupi ce a examinatradiografiamea, Dr. Leer m-a sunat si mi intrebe daci mi-am rupt vreodatl umlrul sau dacl am fost vreodati afectatde o explozie. I-am rS.spuns ci nu. Acestami-a spuscI motivul pentru carem-a intrebat a fost acelaci radiogrqfianrilg lo_q1lp__qlufprezen{a t*g5gp in um_irulmeu sting, ca gi in cazul unei operafii la umi.r. Dupi gtireamea,nu mi-am rupt niciodati nici un os gi am sunat-o gi pe mama mea si o intreb. Ea a spusci nu am fost niciodati operat in copilirie. Aceasti parte esteun mister total." luni de torturd (careuneori era insuportabili), ,,in primelegase am mers la dentist spunAndu-ici sintt_dureri-m.arl sub protezacaremi fusesepusi in urmi cu cdtevaluni. Acestaa indepirtat proteza dar durereaa continuat. Aga ci am consideratin mod gregitci era de vinl zona gdtului. Peradiografiegi la tomograf sevedefoarte clar ci wkllntre gg-@!ie {in!!i mgi -qstefogles{t4rcilqr,$i Persoanele cirora le-am cerut pi.rerea au spus ci este lUEqiUAAle. vorba probabil de un efectde interferenli cu metalul."s O descriere a unei intdlniri carea alrrt Ioc pe 22 mai 1963in biroul profesoruluiZinoviev,la Ministerd ado."1iffiffi gi gpvlgllcdne oferl mai multe detalii cu privire Secundare din U_4ggnea Ia nivel$latinsde-cereeg!*q.r-li rpgi in domeniul electromagneticii. In timpul unei gedinte cu al$ 16oamenide gtiinfi, profesorul Artemov a vorbit despre ceeace el numea ,,un dispozitiv de influenlare a minlii'l Ar-temov spunea cn il viito$!-_4plgpjat, un element de

de dimensiunea unui tranzistor electromagnetic transmisie-receplie gi energiamentali. El radio va fi folosit pentru a$i.pgb creativitatga dispozitiv{{a construite ci primelemodeleale acestui mai spunea o"GGffii aveauolmensluneaunul computer,.,ar ln p-rezenr mai portabile.6 Sovieticii au mai cercetat de asemeneagi anumite aplicalii Prin angl 1260, q3LpgltL hglgqg.eale energiei electromagnetice. ci a fost abordat deCIA.Zaret specialistulMilton Zaret igi amintegte daunelor oculare lucrasela un proiect al Air Forcepentru evaluarea radar 9i cu microunde. potenlialein cazultehnicieniloraparatelor Dar CIA era interesati de chestiuni mai ezoterice.Acegtiai-au pus asupra comportamentului intrebiri cu privire la efect_ukn-icroundelor p entru operatiuqi de qllllzari-iuman gi la posibilitatqA rugouqdelor slatare agfierulsi. Ulterior, ig-elgl-Lgfs acegtiai-au dezviluit in Moqc_o_va cele din urmi lui Zaret scopul lor: Ambasjldf 9U_4_dS_!g pe radiafii careei Ie erabombardaticu microundede citre rugi cu

tttffi
Zaret a fost pus la curent cu p-tglgglg!f1!4ora, un Program motivului guvernamentalin curs care aveadrePt scop descoperirea gi posibil, deturnarea daci era ambasada pentru care rugii radiau respectivelorcercetiri pentru scopurile personaleale celor de la CIA. in cadrul unuia dintre experimenteleproiectului Pandora, mai mul$ cimpanzei erau iradiafi cu microunde' Coordonatorul programului a concluzionatci ,,se pare ci existi un Potential de exercitarea unui anumit grad de control asupracomportamentului uman prin intermediul unor microun4g-delgl$ ftgiygli. El a studiul ulterior al efectelormicroundelor in solicitat de asemenea scopuri militarel' Zaret a realizat gi el anumite teste iar concluzia lui a fost cd credeauci fascicolulde ,,oricarear fi fost motivele ruqilor, aceEtia T unde aveas6 modifice comportamentulpersonaluluiambasadei." Recomandirile lui Zaret au fost simple. Guvernul american trebuia si le ceari rugilor si inceteze iradierea angajalilor sii. si fie pus la trebuia de asemenea Personaluldin cadrul ambasadei loc de avusese fapt carenu cesepetrecea, curentcu ceea Ai asemenea

172

Controlul maselor

Jim Keith

173

si li se ofere alegereade a se transfera altundeva. Zareta fost asigurat ci sugestiile sale aveau sa fie urmate. Dar aceastas-a petrecut doar intr-o singuri privinli. Pregedintele Lyndon ]ohnson a trimis o solicitare citre rugi cerind ca acegtiasi incetezecu emisia radia{iilor. Qerereasa a fost ignorati. Personalul ambasadei u=a-foo!- qi-clodati informat ci ficea subiectul unor radialii electromagnetice gi nici ci_testele medicale

i4i:."9.&lg_t 9q.r-nu11i {!1t1eei eryuif.eg11i {e prop_lgmgLaredicale la nivelul prezenta o singerare Walter Ambasadorul grave. f. Stoessel
ochiului gi a fost diagnosticat cu o boali sanguini similari cu leucemia. Cei doi ambasadori anteriori de*cgda-sg-ra lLmbii 4e cancer. au mai descoperit de asemeneaceea de Stat TesteleDepartamentului ce ei descriau ca un nivel ,,ugor ridicat'al globulelor albe in cazul a o treime din angaja{ii testali dar de fapt nivelul li4focitelor era cu 40% yaj_rya!.q d_elal nivelul_normal. Mai mulli copii ai angajalilor ambasadeiau fost diagnosticali cu-boli la nivel sanguin. Acegtiaaveau si afle care este sursa bolii lor doar in anul 1972, cdnd ziaristul Jack Anderson a dezviluit mai multe detalii privind,,semnalul Moscova'l Un posibil pro@rs secundar al pro,lgggglqliggdora este faptul ci in 1961 Dr. Allen Frey a afirmat ce @i aggilg de citre fiinlele . umane degi aceasti. descoperire a fost discreditati de mulli oameni de gtiinli ca fiind un caz de zgomot de fond. Experimentul lui Frey a fost ulterior descris in detaliu de iames C. Lynn intr-un articol intitulat Efecte auditive Si aplicalii ale microundelor:8 ,,Fl.J--3_4gs-c_ogerit.ca-.subieg!!!!!q4ni_-erBu$ilaf recvenlede 1310 MHz gi 2982 MHz l-a o densitate medie a electriciti{ii de 0.4 pAni la 2 mW lcm2 p9je9p9gs--s,ctza{ii-aidilr-vedescrise ca bAzdituri sau ciocinituri... Densitateade virf a electriciti{ii a fost de ordinul a 200 pdni la 300 mWicm2 gi frecvenla repetiliei pulsului a variat intre 200 gi 400 H2... Frey s-a referit la acest fenomen auditiv ca fiind un sunet RF (Frecvenli Radio). Senzaliaapareainstantaneu la densitili medii de impact ale electricitifii, cu mult sub pragul necesarpentru daune cunoscute la nivel biologic ai pdreau si provini din interiorul sau din partea din spatea capuluil' r0

lui Frey. importantealedescoperirii Au existatmai multe efecte in lucrareasa ,,Rispunsulsistemuluiauditiv uman la modulaliile in carevggpoat! explica,,modul acesta electromagnetice", energiei Printre alte domenii de r[11sryfqqCigl!g fnr4!g4-!gbl99!slui." s1_fie gi ataculuide cord in{uctia de asemenea Frey, a aprofundat cercetare rr p4n Inlg3gdiul unei unde electromagneticePrintre membrii personaluluiimplicat in proiectul Pandora se numirau gi nazigti adugi in lari prin opera{iuneaPaperclip cel care a iradiat 7000 de ca de exemplu Dr. Dietrich Beischer, ale undelor membri ai forlelor navalecu nivele foarte periculoase al Forlelor de Cercetare Laboratorului la baza electromagnetice, Florida. Eeischerpul qi Navale gi Aerospalialede la Pensacola, sglrlluanisparut*i! anlfl"1977iar toatedatelecu privire la munca 9i sas-auevaporat. existen{a in implanturi spaniolisuslinca specialistul Anumili cercetatori e proiectul Pandora. a fost gi el implicatin Dr. foseDelgado cerebrale, in i972, Ministerul Apiririi a emis un raport intitulat ,,Comportamentul violent controlat - URSS'I care prezenta 500 de studii ale sovieticilor cu privire la S4rzar91_:gscilallilor electromagneticg{9 -fr:cv93$ ultrainalte (SHF)." ,,SHF pot fi se utilizate ca o tehnici de modifiEare-a-c.omportamentUlui-uma-n', in raport. spunea ,,S-ademonstratci existi efecteatAt lg4le rit 9i non-letale. in cazul anumitor intervale de expunerenon-letale,s-au produs 12 concrete." anumitemodificiri comportamentale In acelagian, Centrul American de Cercetare9i Dezvoltare a EchipamentelorMobile ale Armatei a emis un studiu intitulat ,,Analiza microundelor pentru rizboiul electronic." Raportul dezbitea utilizarea unor sisteme de emisie a microundelor care si fie folosite Pentru transportatecg-dt4orul unor 9ary1-9-4n-e, r. Raportul sugeraci dati fiind i
starea curenti a armamentului, nu exista ni-ci o modalitate de l3 protqclie impotriva utilizirii unui asemeneasistemAproximativ la aceeagidata, inginerul electronist Tom Jaski realiza experimente utilizind un oscilator de putere micl, care

174

Controlulmaselor

Jim Keith

175

subieclilor. transmitea undeintre 300gi600de MHz pentruiradierea alternanla Prin incerciri repetateacegtiaau reugit si detecteze gi la aceste frecvenle,,individuale"aceiagi undelor electromagnetice un gen de pulsaliein zona subiecliau afirmat ci au experimentat creierului,{iuit in urechigi dorinla ciudatl de a-i mugcape cei care conduceau experimentuli"a Odati cu progresul cercet[rilor in domeniul controlului mental,potenfialulinfluenlirii directegi precisea creieruluiuman cu ajutorul microundelor a devenit evident.Atit guvernul american s31911 i ze cAt gi cel sovietic au_qtg.dr..$ d1l/gp, Ehrylggl_ pr rI _c311 I subliminale directi a anrrmitor emotii come,pzi transmisia Si lnesaje, inmintea-s11biec{ilor Printre multe alte careignoraucomplet aceaqta. proiecte,Ministerul Apiririi a finanlat cercetirile lui J.F.Schapitz, gare.in L9JA, a propus utilizarea r : lio in asociere cu c--gngolulliPnoti: vademonstra ci investigatii", scriaSchapitz, ,,in cadrulacestei ,,se afirmafiilehipnotizatoruluipotfitransmise@l -creiegrlui---umarr prin intermediul energiei electromagnetice modulate,firi utilizareanici unui dispozitiv tehnic de receptare sau de codare a mesajelorgi firl ca persoanaexpusi acesteiinfl_uenle si aila+osimrarca ae a conrota co"stient influxul informalional..." ,,Al doilea experiment era menit sqindgeq _qJgeglli*blLqgtice cu privire la acliuni simple cum ar fi pirisirea laboratorului pentru a achiziliona un anumit produs, care aveausi fie declangate intrun anumit moment sugeratanterior, de un anumit cuvdnt sau de o anumiti imagine. Subieclii urmau si fie ulterior intervievali. Este gi si considere posibilca acegtia si i9i ralionalizeze comportamentul ci au realizataceaacliune de buni voiel' lui Schapitznu au fost niciodate Rezultatele experimentelor puseIa dispoziliapublicului.ts Dr. Andrew Michrowski a scris ci, ,,in mod potenfial, Lg.1_2.8, putea fi introdus in sistemulmental al subiectului 1p1gggg..grye-ar respectivul input fiind prelucrat de biosistemla fel ca datele/ lj!!i, efectele generate la nivel intern. Cuvintele, frazele, imaginile, senzafiile, de 9i emoliilear puteafi,l4lo*duse $Iqct gi experimentate

la subiecti4 r4!!!atg de stiri, coduri, emo{ii, gdnduri gi idei generate nivelintern"ro 9i o metodi Lfaglg5$1eA.gp5ilk-g6 a fost brevetatun ,,aParat la distanlii undelor cerebrale pentru @ea Inventatorul siu a fost Robert G. Malech, din New York. Conform brevetului de invenfie, estevorba despreun ,,aparatgi o metodi de aglecfare-dela-clislanli, a undelor cerebraleale subiectului. Prin de diverse anumitesemnale electromagnetice intermediulacestuia, frecvenle sunt simultan transmise citre creierul subiectuluil' Degi invenliei" din brevetpoatefi oarecruntehnici cajargon, ,,descrierea totuqi relativ inleleasi de cercetitorul interesat: ,,Prezentainvenlie se referi la un aparat gi la o metodi de monitorizare a undelor cerebrale in care toate componentele aparaturii utilizate se afli Ia distan!6 faln de subiectul testat. Mai puse in operare pentru 5.-s-unt precis, e$ltetoqe {e i"alti fre. a transmite energie electromagnetici de diverse frecvenle cltre in intregime gglg{ul agite ?nt ?are sunt capabilesg.lg sauoriceportiunea acestuia." subiectului de diversefrecven{epenetreazi craniul subiectului, ,,Semnale pentru a prod1r"qg cor,nbi$indu-.se afecti-ndcreierul acestuia, a-utde radiagia activitilii electrice modulati de ce este 4: t+"te*pti naturalea creierului.Unda de interferen[i modulatees!.!il:etl4J][Igls-e o stalieaflati la distanli unde de gg!g[,la de creiergi receplionatn este dempddafi, gi apoi prelucrati pentru a furniza UI-gtg-qL.-{ pasivaa Pe l6ngl monitorizarea ale subiec,lUlgL undelor cerebrale -.--<=* pot gi p-rocesel" undelor sale cerebrale, lggolggt g-ale -subiectului fi afectatede transmitereacitre creier de semnalecompensatoare, printr-un emifitor. Aceste semnale pot fi derivate din undele gi procesate."l7 receptate cerebrale finanfatdiversecercetiri proiectul fiind condus de in domeniul armelor electJgm4gnetiq:, in bioingineriemedicali. Partealeului i-a tt&u-elTd, specialist revenit Institutului Forlelor Armate de Cercetare in Domeniul Radiobiologiei,din Bethesda,Maryland, care a realizat cercetiri pe animale mici gi chiar pe insugi Byrd. Acestawoia si vadd daci

176

Controlulmaselor

Jim Keith

t71

puteau fi utilizate pentru a influenla sau undele electromagnetice vii. cerebralia organismelor antrenaactivitatea spuneByrd,,,amreugit transmisia electromagnetici', ,,Folosind frecvenle. Am lovindu-le cu aceste si paralizim practic animalele, plsirilor si actMtatea creierului determinam reugit, in-vitro, si au fost Efectele de opioide secretate. scadi cu 80 la suti cantitatea aryglg1! anihilat gi P_BgLic reversibile. gLom non-letale tS-:np-o-far'1 ci, ,,efectul ar fi asemlnitor cu un pistol electricl' Byrd sugereazi patru ani, dar a fostinchis Programullui Byrd trebuiasadureze dupl doi ani. Byrd consideri cd nu a fost din cauz| cd,cercetarea a fost cu adevlrat exceplionali. Am fi nu a avut succes:,,Lucrarea construit chiar gi o armi cam intr un4ltl' nu a fost intrerupti, ci a fost purSi Byrd consideri ci lucrarea trans,fotmati iffr- un-!&iesLsesrpt. simplu pJglgli-dg-etsileyL$i numerogi alli Aceasti afirmalie nu estegreu de crezut, deoarece cercetltori in domeniul energiei electromagneticerelateazl. ceva ejractqdnd similar: gi anume cn Eu&calo,r era preluati de altcin-evai.-c[!_gate. incep_e-.ausi,o!$$19zult{9_gatisf Chiar gi o publicalie destul de conservatoarecum este InternationalReviewof the Red Crossa recunoscutin anul 1990 plroritatga to! mai J.lJcll'gllg9' in domeniul ,,a_r1qg[-or intitulat de noi arme cu unui articol rizboiului. Autorii ,,Dezvoltarea operaredigitali' afirmau: au in fiinla umand de undeleelectromagnetice ,,Efectele-induse fost cunoscute,degi in mod imperfect, dg tttgh timp gi au fhcut de asemeni subiectul"unor cercetiri continue.fu frrncliejlqfrecvenla de emisie, de-,gngrgia radiati, dg&flga qi folositn, de gLo*dglilalga dgeta pulsurilor utilizate radiafia electromagnetici direclionati asupracorpului uman pglg-ggnera c44!g cauzAnd 4$gd rqllpase sau chiar rngs!!flcerile_Uivelulslfgctqrti mqlerU-lare _a lesuturilor ltinse. Aproape toate ti.rile industrializate gi in special mariLepuJeri au intreprins o muncl de cercetare in acestdomeniu cu,sgopulde ectivelefenomenepelrl{g d3gng..qateriqle q3gvlCtirne a utiliza resp au demonstratci U4-p,uls+utr-rniqde nicrqundA ar .H!$gp..Testele

puteafi utilizat drept aglqirpentru anihilareasauchiar ucidereaunui adversar. AStizi este posibili generarea unui puls foarte puternic (intre 150 gi 3000megahertzi), cu un nivel energetic de cdteva sute de megawali. Utilizdnd sisternsgs a!I9!g_!p9g]_qd4tate, aceste generatoare ar puteain principiu sega!l4&.-lq_9 {istanle de cdteva sgle de metri, s.q0c1gn1a.-enqrgig--plnrru g-&g i rn3g. Totugi este important si mentionlm c[ efectele letalesau incapacitate la care ne-amputeaagtepta de la un sistemde armecareutilizeazd, aceast6. tehnologie, pot fi produseqi la niveleenergetice mult mai scizute. Utilizdnd p lingip iul concentrilrj_&_qAml magne_li c care p ermi te controlul geometriei prin intermediul unor sisteme de antene lintei specialproiectate in acestscop,g.nery!.em$ po,{te fi concentratd asupra_unor suprafele foartemici ale trupului uman, de exemplula *b-gZagggIfigi, unde nivele energeticerelativ scizute pot prod_use sfe-c;-e-"letelel' itrl2Zi, departamentul de gtiri al ITV aprezentato emisiune cu privire la primul caz cunoscut de utilizare a subliminalelor motiv al aparentului -glqgplice pe cAmpulde lupti gi la ,,adevi.ratul ilogic atac kamikazeal trupelor irakieneasupraoraguluiparasita^ Al-Khafi... 12mile la sudde granilaKuweitian5...." Conformpostului ITV irakienii lansaseriun atac strategic menit si distrugi o stafie radio FM carefusese instalati in Al-Khafi de citre Departamentul de Operaliuni Psihologice american. Degistaliap;@gi tr4nsmitl mesaje depropagandiamericanidetip ,jTokyo Rosd'soldagii irakieni dezertoriau afirmat .n ud.drut*l r.op p. era transmiterea "l unor ,,noi tiourr_degcsaJc_iub-liminalede inalte &hnologie sub f"t*" la o frecvenld ,,rq""t. t ""or ultra inalti'. Conform postului ITV degi @ne ryEete neeative transmise impreuni cu.Irogramareg audibili realizatl,de psihologii de la PsyOpserau perceputecu claritate de qrinteasubconstienti a soldalilor irakieni. A.SS tegglg-lg" " un s:englgg$ inducdndu-le puternic de_ teama **ogE"tgryJet,
gi disperare in minte." '8 -hgrrl:sgl, a fost brevetati o ,,metodi de inducere a unor

lt[l
i78 Controlulmaselor Jim Keith 179
t$:fdS q-ot-tltiigli mentale, emolionale gi fizice' inclusiv o activitate in fiinla umanii' de cdtre inventatorul acesteia -"-r,td*p"cifici Robert A. Monroe. Monroe, care in ptezent nu mai este in viald' a fost un prim practicant a ceeace se nume$te,ytzualizarea la distanli" sau calatoriile extra-corporale, fiind fondatorul Institutului Monroe din Charlottesville, Virginia. Se spune ci acestaa avut legituri cu CIA. '9 Descrierea invenfiei lui Monroe menlioneaza c[ pot fi induse stiri specifice de congtiinli ,'prin generarea unor semnale audio stereo cu o anumiti formi de undd'9i cl,,potrivit invenliei' r1n9gl'

anumite sub forma EEG-ului, p9! i-rSplezu9g2este qgf{g-gege de,frecvenli sub numele cunoscute r@e, a urechiiumane;' purfatoi iare seaflain gamade perceplie invenlieiniliali cu o ,,metodi9i un Monroe a continuataceastd care se pare ca aparat de-igdCggt.-AJ{Lqr 9!3lld94!qd:J9qq!4$4" '?o esteo formi noui 9i imbuniti{iti a dispozitivuluiinilial' Rap.*orlulde--ErsJebngtogie.al-F.srFlor.Aeriene$-UApublicain 1982un avertismentin carese spuneaci: ,,cimpurjle-4eladl4lii cU o noui 9iputernici amenin[are frecvegg4lq{ig-(RF$" pot rePrezenta tot RFR9i inlelegerea militar ...Experimentele personalului la adresa sugereazl mai ampli a creierului ca fiind q1"q-rgan,gledialeltrt11c in4usgelectromagnetice cdmpuri aceste ci serioasi probabilitatea de asemenea po1fi distrucllv.edaci sunt utilizate cu q4.$,9.4p.p^rcEr-s 9i a aproximativ in plus' trecerea pot generaun aggstlglgpg$aBg!. poateduce creierului] nivelul p"rin la 100de miliamperi mioggld [de fiind inci o aluziela efectul , aceasta ta stop caraiae e i RFR4gpgle4de scanare rapid Un sistem arme. al acestor instantaneu i' zolli exti4sn atpi!4Lq im.qbjlizq.sau cbiar ueicletqate.flintele-afl Articolul continui: ,,Nu existi indoiali cu privire la e{istenfa unor dispozitive radiaqiicu frecvenli radio. de control al mullimilor care folosesc dispozitivese alaturi Ei completeazl dezvoltareaunor asemenea caresunt bine cunoscute gi pq.b..q2i.-d-e'gn-4."e-b-f-r,afS5ii 35*g1gle-sonice de Apirare gi sunt chiar enumeratein CatalogulEchipamentelor un V-q!]59[e, numiri se acestea din anul 1983. Printre britanice noc!"qrne $i dispozitiv pe baza de infrarogu care cauzeazlcecitate.

Squawk Box sauSoundCurdler folositede Statele Unite in Vietnam. SquawkBox a fost proiectatpentru !1!duce o genzalie dq ameleali li greali victimelor. Esteo.'armi.{lgecligaala astfelincdt pe misuri ce oamenii sunt atingi de efegLulinvizibil, spai4a $i con&?tu r" prin mullim" ... i&3I"1 19.84,Ministerul Apararii a IygpAnder.q o1do14t ca toatedescrierile gi referirilela ,,arme cu underadio"safe lrri. 2r inliturate din cataloguldepartamenlr' in 1993,Institutul Nalional de Justi{ie, o filiali a Ministerului de Justilie, emiteao recomandare in ,,Iniliativareferitoare la armele non-letale". Acesta indica faptul ci statul gi departamentele de polilie locali din America @me psihotronice, .lggl911gg!.!S9-qt 4te dtrput.tt. d" .or t" cetd{enilor americani u.@g1e1t&4]' o descriere atdt de vagi incit includeagi certurilefamiliale.Raportul afirma: ,,sevor realizacercetaripe termen scurt pentru adoptarea tehnologiei militarecares a legii...inclusivarme cu laser,microunde$i argreelectronagu-etice". Ziarul Washington Postpreciza:,,Pentagonul gi Ministerulde iustilie au convenitsl inarmeze forlelecivilede aplicare a legiicu tehnologie militari de ultimi ori, inclusivarmenon-letale mai pulin obignuite." Aceasti noui abordarea modului de aplicarea legii a fost dezbituti in cadrul unei cgnferi$Llecrete carea durat trei zile,cu privireIa utilizarea gicarea avutloc la Laboratorul armelornon-letale de Fizici Aplicati de la Universitatea fohn Hopkins din Maryland. Conferinla a fost sus{inuti de colone_lul Alexander,manager f-o-hn*B, (psihotronice) deprogrampentruarmele deIaLaboratorul non-letale Nalional Los Alamos.La intilnire a participatgi pfocuroru!_gglg"l ai impreuni cu al$ reprezentanti f"lg!Ig"",specialist in armament, departamentelor de polilie federali gi locali. Conferinlaa acoperit radig tehnologia cu*und-e o gami largi de subiecteinclusiv a;4gglg acustic5, qu microundede inalti tensiune, sinteza tehnologia vocal[ de inalti frecvenli in gi aplicareacdmpurilor electromagnetice domeniularmelornon-letalel' US Air Force a instalat generatoa{e_Cg._I]lislggrrllgJb-ilg,ltl S-aafirmatci scopulgeneratoarelor tgns:Uge pr racbqlgJgaer-opqrtaJe. d; unde dirtr.tg.rea componentelorde ca6il-lor, temperatura "o

ll

iii
r
l
I

180

Controlulmaselor

generatl fiind capabili si distruga structura microcipurilor, dar generato teoretic aceste are ar+glg s4 Splgggii gtructur4-,peglg!{ setrsrbila a fiintelel-llmjrne.22 au Ne punem acum intrebarea daci armeleelectrolnagnetice gi au fostdejafolosite asupra oamenilor. trecutde fazaexperimentali utilizatein experimente asupraunei populalii Au fost oare acestea negtiutoare, la fel cum s-au folosit gi drogurile 9i alte forme de MKUTTRA? modificare comportamentall in cadrul pfor-eglg,lqi Practicmii de persoane credci a$aeste. Acestea din lumeaintreagd fie in scopuri afirmi ci asupralor s-au folosit arme electronice, experimentale sau chiar cu scopul de a-i rini. {uqiru! mare al crrdovezile,gxist_ente cuprivire-la-testele accslatlgbleri, asCUt4gi.rile guvernamentale precumgi credibilitatea p-ersogne multo'raseme4ea cale fac aceste afirmalii sugereazi cu tirie Blilizarea.3xglga a respectivelor arme asupracivililor. Una dintre persoanele care crede cd a fost iradiat{ cu unde electroniceestel![q,4!4$,]{4pk intr-o scrisoaredeschisi domnul Mack igi descrie e4p_erienla dupi cum urmeazl: gofer un fost de tir, acum pensionat. _P-fSblggrqle_meLe ,,Sunt
ag_lnqgput in toamna anului 1987 cdnd am inchiriat o cameri in Seattle, Washington. Chiriagul vecin avea anumili vizitatori care

l8l in gatj'auspusei la un momentdat.Bineinleres canu am un microfon fizic acolo.Ei insinuaucd pot recepliona ceeace spun.Toateacestea pireau imposibile.Datoritdtuturor dezviluirilor pe carele-am aflat de-alungul anilor,gtiuci aceste lucruri sunt adevirateindiferentde ce ar credealtii." ,,lntr-o noapte, a lq_ut4elut c-olglgi-ycrlebra1e.Aceasti ,otti g$ih& ficdnd parte "r$q din sistemul nervos central. C:f!0re*eI,9gl";eflg, ."r" trece prin coloanavertebrali.a fost activat,fapt carea indus unjpas{nlgruLelul cqlpglqi fzic." ,,puteaqchiar sl.m Osul omoplatului l.ggpl$ri. estefoartesensibil la durere.S-auhotirat si md faci sr pleci" ucolo gi chiar au reugitaceasta inaintesI expireluna.,, ,,Existl o modalitate prin care o persoandpo3l-9_-Ag-!g_faqUl-a @ylaunanumitpurtdtordefrecven!i'radiomodulati gi aceasta s-a intdmplatcat timp am locuit acolo.lnainte saplec am

Jim Keith

incercausi se fereasclde mine. Mi se pirea ci aud din camerasa cu privire la-eg!jC!ik*mg_!e. Nu gtiu cum acegtia at_unrte_ggmenta$i reu$eau si mi faci si aud anumitelucruri gi chiarsi igi deaseama ce aud. Degi pare ciudat, era ca qi cum cgl*l,mgu:[u4g[iglr_a-pg post.de anteni iar eu recepfionam anumitelucruri, nu la nivel subliminalci
#

lu:rY"f,My'
.$Eia!l cdnd vin 9i cXnd plec qi chiar vorbeau despre asta. Tot timpul cind mi aflam in hotel ii auzeam vorbind despre ce fac. Puteau si-gi dea seama de aproape tot ce fhceam cAnd eram in camera mea 9i in respectivaclidire. Mi gindeam ci folosescweun dispozitiv de supraveghere." ,,I-am auzit flcdnd diverse afirmalii despre ceea ce fbceau cum

indTl vagjunge ar fi: ,,Durereq ,,Existio Eta]e-q-distanla.4e._I0mi

oglindi bidireclionali in hol" sau ,,Haide(i sa il testiml un microfon ,Jbate acesteale-am auzit i""i;;;t;tffi;;re

lntr:9at:"1!:-:ttJffi*re-.-e'141'Jh'_'iaq!anterior.",,eJwgu dpgi" a raspuns gefulhotelului. cattimp amstatacoro numi-au?iuzat dureri extrem de mari. Referitorla controlul comportamentuluigi al mintii: nu preaare rost sdstimulezio persoanidaci nu poli obline de la ea un rispunsvizualsauaudibil,iar ei oblineaucu siguranli de la mine un rlspuns audibil: injuritura aferenti.,, ,,Cum cred eu ci se procedeazi.: un g!!419r d.e frecventi fgdrp-neEgddari este emis de ra o utt@t pe o frecven{i mai joasi. Acesta traverseazi coloana vertebrali qi ZqIe- c.apuluisubiectului.Purtitorul este modulat de natura ele ctrom agnet ici a proces ul ui aW^$rl".y=o*+ i rii g! da lgEul i nterior al victimei.cimpurile procesului sunt iniarcateinapoi pe frecventa purtdtoare.cred ci anumitecimpuri nedoritesunt filtrate la punctul de receptie. Dacd atacatorilor nu le place rispunsul primit atunci acegtiavor transmite q&jtigdJgrc1lls cu ajutorul unei frecvenle p$!a!ga1e care si-i cauzezesuferinli subiectului. Astfel apare controlul comportamentului gi al minfii, dar mai sunt multe alte elemente implicatel' ,egpg.tt5gtg5gtpg! lS"tuqgbje pentru a generadiverse_ripuri de rispqpgri prin modulareaunei unde radio purtitoare cu diverse

182

Controlulmqselor

Jim Keith

183

durerela nivel ald$v Eicranial-9ichiar ftggyg4g-4gigglgerqre: suu Ei p9t si co.ttolete d.p dureri card)ase,tort-ut{qi.m-oatte. Un sunetfoarte puternic poatefi auzit irfZgga-dn a!s9$-gl!o;a. sonori poate fi foarte ascufiti' cauzAnd Modulalia tp.*g,g-Eapului. Se valuri de durere. Pot apareastfel dureri inteqpeljr livel ocu-lar. considerdci durereaatroce care produce o senzalieinlepdtoare de incilzire foarte intensl este cauzatdd" uibtglg**91999]9!9. termici. in timpul procesului tg!ql!4ld9l!gr.y9gs-e.4f e receptoritror poarti un gen de dialog interior oameni unii citire, gAndire sau de sau sub-vocalizare. @!g3 g{gpg:oglgctrici 9i poate ac{ionape pqqtde conductorl' a fost inregistrate ,,Sub-vocalizarea dircel din zona gatului de asociat citre cercetitori.Acegtiapgt capla cimpul elbctromagnetic despreidei pe adpgutruintslrt. De multe ori i-am auzit comentAnd care le exprimasemdoar interior. Pot cauzai-nlepelrilea*lqgxhilor i4 zona gl-ggg{-la nivelul umirului sau ai gdtului 9i de asemenea in fiecarenoapte mugchiuluicardiac.Sunt monitorizatpermanent. nevoiede un 1apispigitor suntimpiedicatsi dorm. Atacatoriiaveau gi m-au gisit pe mine..."23 pentru a-gitestapracticechipamentul ceti{ean britanic, afirmi 9i ea ci a fost victima Iglk", ryglg a drept linti deoarece unui atac electronic.Credeci a fost aleasa in anul i984. Dupi inaintai o plAngereimpog!aa-p-o!i1-i.9-iJo:4!9 i-au fost tiiate in care de hir{uire evidente cazuri numeroase a fost atacatifizic de la bicicletl,i-a fost sparti maginagi cauciucurile casa de doud ori. a urmat altceva. ,,A aparutungjggblllg$: qg!-ggglio,ll Acum din cauza unui nelocuibild imi devenise "q$ggg infrqsrroete careau fost gtiu ci estevorba desprerljCrounde+ilserr de torturi' intr-o cameri inclperea transforma pentru a-mi folosite Cullen susline ci a fost hlrluiti cu ajutorul 'glgi-Sl14et Ju

seama dea p.bgtig lg."gqh!_"._" Yn"!g1]!1{g9l-i imposibilqqlq!

dilr ce parte venea.Zgomotul pirea si seintensificecglllSgjlq4Ca urechii,in pe pat ... Reverberalia era cea mai puternicl in spatele Tffiosului mastoidiancare conline spalii mici pline cu aer. M4 dureauochii qi simteamo qg!4!gdC-q9a!n gi interferenll la nivelul frun!iiJ' in mod repetat Femeiaa fost obligati si igi schimberegedinla
4:>-'--

in anii careau urmat. Ea spunecd: ,,uneorieramatit de furioasi ca trebuiasi plec din propria mea casi incdt mi intorcearn in miez de noapte,doar ca sI glsescun crimpei de linigte,dar dupi zecesau doui.zeci de minute,asaltulelectronic incepea din noul' in legituri cu una dintre localii, aceasta afirml: ,,Cred ci sursa qg4lglgi era apartamentulde deasupra,sau daci nu, inseamni ci. acegtia dispun de microtehng!_ogiep,q111ry a_q9qq4-de aparaturachiar iqloculqlavieiirnei. Toateacestea aveau loc la etajul l l. In apropiere nu seaflanici o clidire atatde inalti gi apartamentul de deasupra era locuit de ingrijitorul blocului ... in ziua in cares-aupetrecuttoate acestea, am vizut un brrbat careseprefhcea ci doarmeintr-o magina rogieparcati,pe trotuarul din fala intririi in clidire. Am simfit o teami instinctivi faln de el, dar mi-am impus si nu fiu paranoicr. Doui siptimini mai ti.rziu, in timp ce fugeamsi prind autobuzul, am privit in spate gi l-am surprinsascunzandu-se dupi o camioneta ca si nu-l vld." Cullen mai spune:,,cucevatimp in urmi., cind locuiam intr_o garsonieri,intuifia mi-a spusla un momentdat sd privescpe vizor. Am vizut atunci cum un birbat asemdnitorcu un detectiv,imbricat intr-un pardesiu, tocmai ii didea acestuia o cutie ciudati cu ni$te u"t"""" re.i." air futic portocaliu in fiecarecol1.Nu au vorbit delocintre ei, gi chiar s-auasigurat cd nu ii vedenimeni...La pugin timp dupi aceea l-am intAlnit in timp ceduceain mini S_aglgga 1rrgi gi pirea destul de afectat ci l-am vizutl' Trcllg$lg3ld, Intr-o zi, in timp ce ReginaCullen era in gridini, ,,Am sim(it btott tglqj41iEg!:-PlilglPjga a cirui traiectoriea frcut un fdgdit ciy4+,t.Pirea si vini de dupi gard. Am fost atit de inspiimintalE' incit nu am mai putut si dorm acolo.Cam un an mai tlrziu, in timp ce stiteam in fa[a geamuluicu perdelele trase,s--ajetrecutacelagi l"JIu ti t"lgl1g$ a fosl p_ulve4!-zal_1nqlg!gp9u. DA?;A;Gasra" = :. unda invizibili a venit de undevade susdin afaragrddinii,exactdin zona de unde in anu!*1286aplruse g__rrc.-gl!ede grosirp,gg unui citre fereastra biii melel' g:.! indr_eptati 'Cullendescrie doudtipuri de asaltelectronic. ,,Primultip de siiptome includesentimentul ciudatcdemisfera dreapti pi ceagtingi a creierului sesepari,gi cd intre eleseformeazd

184

Controlulmaselor

Jim Keith
2.

lg5

o cupoli, ca9i cum anumitepirli alecapuluiqi fe{eimeles-arrearanja spalial,ca gi intr-o picturi cubisti. Am chiar o-$CMali,sde.pgrozitate parci mi se umfl6 nasul, gi trisiturile felei imi sunt foarte a-feje-1, clar definite.Cebe=aldoilealrp de simptomeinclude sentimentulci gi'nri"simt -caiatrurn ruplor' Fiecare respiralie ,,de---a!ia-pot-respira mi-e uscati, de parcl ag fi in degert.Nu lipsegtenici omniprezenta ura durere_derap, qghli care mi usturi, oboseala.senzatia gi coplegitor de ajlglU.Jgchile_cicatrici care mi dor un sentiment oprimare,ra!!e!g sr nggl$Elgl'24 Existd $i alte mirturii care suslin existenla atacurilor Este vorba despre posibile victime care au observat .glecgoni.rce anumiteechipamente suspecte in zoneleinvecinatelocuinfei lor. Mai multe relatiri de acestgen a.g&$-jndos4fieki'de Asocralia-pg$ru referitor la supravegherea QggSglglg&$tonaH,in proiectul acestora electronici, al cirui scopestedocumentarea $i dp"vilti".r r"".rrtrilg1 Unite. @fuz prin controlul minlii in Statele Una dintre persoanelela care se face referire in Proiectul privind Supravegherea Electronici afirmi ci a discutatcu vecinul ei caresuslineacl estegfterde.iBjb-rmdli EicI lucreazdpent-ru-O f,1mi de tehnolqgie-glaliale.Acestai-a spusci estein misiune timp de un an in clidirea respectivi. Ulterior, s-a dovedit ci respectivulnu era un angajatal armatei. Atunci cind pretinsul ofi1erde la informafii s-a mutat, sursa noastri a intrat in apartamentulsiu gi a gisi!-Un dispozitivriemirimea unui cup e. De asemenea, mai e;gjle_q._::gegla" in pereteledin dreptul apartamentului siu. O alti presupusl victimi a hirfuirii electronice a vizut pe geamulcaredidea in apartamentulvecin,g cJ+lig gri de aproximativ rrq metru gi jumitate inilfime. Din cutie ie$eao_Lggtiliorientati in dUgglg3lelgloeltului slu Conform acesteia, cutia era activati de un bdrbatla costum carea tresirit surprinsvizind ci esteobservat.2s
Note: 1. Wall, fudy, "Synthetic Telepathyi' Paranoid Women Collect Their Thoughts, foan D'Arc, ed. Providence, Rhode Island: Paranoia Publishing, 1996; Vasilieg Leonid L., citat in Lawrence, Lincoln, and Thomas, Kenn. Mind Control, Oswald dz JFK Were We Controlled?Kempton, Illinois: Adventures Unlimited Press,1997

Cannon, Martin, "Mind Control and the American Governmentl' prevailing Winds, 1994 'Ratting 3. Milner, Terry out Puharich," at Doc Hambone, www. io.com/ToTEhambone 4. Welsh, Cheryl. Mind Control is No Longer Science Fiction, Volumul 2. Davis, California: Citizens Against Human Rights Abuses, 1997 5 . Constantine,Alex.Virtual Government.Yenice California: FeralHouse,lggZ 6. Lawrence 7. Citat in Constantine, Nex. Psychic Dictatorship in the U.S.A. portland, Oregon: Feral House, 1995 8. Kaufer, Scott,'The Air Pollution Kaufer, Scott, "The Air Pollution you Cant See," New Times,March 6, 1976 9. Wall; Constantine, Alex. PsychicDictatorship in the II.S.A.; Coresponden{i de grupul NosMan 1 0 . Lin, fames C. Microwave Auditory Efects and Applications. Springfield, Illinois: Charles C. Thomas, 1978 I l . Cannon; Lin; Wall 12, Constantine, Nex. Virtual Goyernment 1 3 . Wall 14. Cannon 1 5 . Robert O. Becker. The Body Electric. New York William Morrow 1985; Welsh 16. Welsh 'Apparatus 1 7 . U.S.Patent 3,951,134, and Method for Remotely Monitoring and Altering Brain Wavesi apriie 2O, 1976 'High 18. Tech Psychological Warfare Arrives in the Middle East," ITV News Bureau,Ltd.l99l t9. Porter, Tom, "Government Researchinto ESP & Mind Controli MindNet lournal, Vol.l, Nr. 45, www.visitations.com/mindnet/MNl6A.HTM 'Method 20. U.S.Patent 5,356,368, of and Apparatus for Inducing Desired States of Consciousnessl'octombrie 18, 1994; U.S. Patent number 5,213,562,"A Method of Inducing Mental, Emotional and Psysical States of Consciousness, Including SpecificMental Activity, in Human Beingsi nrai25,1993 2t. Kennard, Peter,"Field of Nightmaresi The Weekend Guardian,februarie2-3, l99l 22. Baker,C.8., "New World Order & ELF Psychotronic Tn*.tyi YouthAction Newsletter,decembrie, 1994;Microwave News,martie/aprilie 1998;Ayiation Week,iamarie 19, 1998 23. 'Re: Assault by remote Technology methodsi declarafie dati de Martin C. Mack, nedatati 24. Cullen, Regina, "The Traveling Torture Chamber: Microwave Harassment, Gangsterism and Freemasonry? Paranoid Women Collect Their Thoughts. foan D'Arc, Ed. Providence,Rhode Island: ParanoiaPublishing, 1996 25. Microwave Harassment and Mind-Control Experimentation, publicat de Association of National Security Alumni, Electronic SurveillanceProject

Jim Keith

187

CAPITOLUL 23 inchisoarea mintii

carcinogene gi virugi. $i corespondenta mea beneficia de un tratament similar. Eram in permanenld asaltat fizic Ai verbal; chiar mi ameninlau cd imi vor omori pirinlii daci spun cuiva ceva despre toate acestea." Fratus crede ca aceste metodg d9 \gglgjre erau folosite pentru a-l face si igi piar{a gontrolul, oferindu-le astfel o justificare pentru a-l pune la carceri in izolare unde aveasi sufere lucruri chiar qi mai teribile. ,,Odatd izolatl' relateazd Fratus, ,,aq_lneeputsa_mi qejqlelgple lucruri extre{q!g_c-r_q{1te.Mi simleam dezorientat, mi se pirea ci celula gi podeaua din jurul meu dobdndeau o inftligare suprarealistl, ca gi cum ag fi fost sub influenla unui drog halucinogen. Uneori sufeream de d.ureri dg..qp intense gi insomnie siptimdni la rdnd dupi aceea ... Apoi am inceput si-1ecepligqez,sat1si.3ud, anumite sunete de frecvente foarte inalte. l-aJel_ca-$l-zgomotul narezit al le*levizorului. Volumul sau intensitatea frecvenlelor era variabile, unele fiind atAt de in{epatoare incdt mi flceau efectiv si md urc p e p eref i. $i d4g[ i m i_aco p eream urg:-btlg*gg :_a!a,S sq_eu_degglgle, sunetele acelea erau tot acolo gi chiar se amplificau. Era ca 9i cum urechile mi se transformau in inciperi cu ecou, iar sunetele iegeau in exterior." Atunci cAnd s-a plAns, a fost aruncat intr-o alti celuli, de data aceastafiri haine, saltea,hdrtie igienici sau api de biut. Dupi cinci luni de hi.rtuire, Fratus spune cd tg$llla a escaladat pini la un punct in care gi el recunoagteci ce s-a intdmplat ar suna nebunesc pentru oricine nu este familiarizat cu nivelul curent al tehnologiei de control al minlii. jlggpgl_-se,"qy4 tot felu! de "A* ugg!t.lulS:ZgS_1. ,,Tonul gi timbrul acestora varia foarte mult: de la groase gi sinistre ca voci ascufite ca in deseneanimate, la voci foarte +

inci de la inceputurile acestorcercetiri, inchisorile au reprezentat o sursl de ,,furaj uman" gata pregititi pentru experimente. Iar aceste fapte nu au rimas intotdeauna secrete. lilg(a lames V. Benett, la data respectivi directsr la Departamentului lnchisorilor din Statele Unite, incuraja psihiatrii gi sociologii si foloseasci aceasti ,,uriagi. oportunitate" reprezentati de 24.000 de prizonieri neajutorali. Acesta spunea: ,,Aici in Washington, suntem neribditori sa vedem cum veli folosi aceast6, ocazie... din propria voastri iniliativi, poate un mic experilqg1rt-qu unul cu_..-sociopali."r m_!$ulq!qni,s_aq ly_19_71, directorul inchisorilor din California, a propus misuri ample de implementare a neurochirurgiei pentru prizonierii violenfi. Aceasta nu inseamna ci acest gen de interven{ii nu s-au realizat gi anterior. De exemplu, in 1968, unui grup de trei prizonieri de la Vacaville Medical Facility le-a fost mutilati o parte a emisferelor cerebrale, separe intr-o incercarede a le domoli impulsurile violente.2 ig L9La, un prizonier de Ia inchisoarea de Stat din Arizona a scris in ziarul New York Times despre un plggram de elg[o-qg3gri practicat in inchisoare cu scopul de a descurajaactivitilile,,avocalilor locali" gi a radicaligtilor politici. Termenul folosit de prizonierul , respectiv pentru acestprogram era ,,medicamentullui E_d!S_onl in luna octombrie 198_8, David Fratus, un prizonier in vdrsti de 38 de ani de la Inchisoarea de Stat din Utah, care isplgea acolo o condamnare intre unu gi cinci ani pentru jaf de gradul doi, a trimis o scrisoare deschisi in care igi descria experienlele, protestAnd impotriva torturii la care era suspus. Acesta afirma ci in urmi cu unsprezece luni avuseseo altercalie cu un alt prizonier, fapt care crede el, era motivul pentru care se instituise impotriva lui un pTograLm de-!9-ItqrA$,Stql-al_igd prin procedee de control al minlii. Relatarealui Fratus estedetaliati gi credibili. Conform scrisorii sale, ,,zi de zi, acegtiaveneau la mine cdnd mincam, imi aruncau mincarea pe jos gi md ameninlau ce mi vor otrivi cu substanle

inapoi Ia normal. grJgg alg g19J elllgli negative,iar apoi reveneau ci 9i cum le-agfi ascultatin Auzeam aceste voj|@glglggi cigti. Reugeau si le mixezegi si le combinecu tonurile de diferite frecvenle,incAtsecreaun zgomotde fond atdt de discordantauditiv incAtsimleamcd imi smulgefectivsufletuldin minel' asupra Fratuscredeci in celedin urml au ajunssi foloseasci

188

Controlul maselor

Jim Keith

189

Practic, eravorbadespre Iui gi oaehnologie mai avansati. glg4qgr gi chfar *a__sp"parr*l dupi putea s{*1no_p1i.!orizeze .glutg@care printr-o cum spuneel, gudg:ile clefuiUk-fiz.iotogice. ,,Separe ci simpli apisare pe buton, puteau si imi ripeasci brusc intreaga energiegi motiva{ie,iar apoi puteamdoar si stauintins pe spategi sl mi uit pe pereli, ca o fantomi. Uneori mi lisau in stareaasta de pat'l ftri si fie nevoiede vreun siptlmAni intregi - efectiv,,legat de a mi plimba pulin prin mijloc fizic pentru asta,lipsit de energia cameri." folosite pentru Fratus descrie o listi de efectedevastatoare c[ oricui i-ar fi slibirea trupului gi a psihicului siu, qi recunoagte dificil si accepte faptulci gefiiinchisoriiar to{,tura astfelprizonierii. De asemenea, in sprijinul relatirii sale,afirmi ci a vorbit cu. un consultant legalcarei-a spusci primiseplingeri similaregi de la alli definufi.Atunci cAndFratus a intentatproces impotrivapersonalului medical,mai mulli definufi i s-aualiturat, ofe,rind lor $i ei relatarile pelsolglejSre J1lu &bitor de aseminitoare cu cazul-Lui-Eratus. l"S"!te, un detinut in vArsti de patruzeci gi gase de ani sfg de la Inchisoarea de Statdin Utah, careocupase celulade lingi cea a lui Fratus,descrieextremde coerentgi detaliat,propriul travaliu sqfer_it diqgrqza g,ceea ce el credeci a fost utlliZarea_qln.e_ilehnologii intr-o declaralie din data de 1l iulie @n1ii. 1991,LaSalleafirma urmd.toarele: ,,Timp de aproximativcinci ani am fost supusacliunii unui d!gpo_z1t!vlnq{ghnologii caremi 94u.4 flcea si aud voci cq urecheainternl, ca gi cum ag fi avut boxe la nivelulcapului..." ,Vocile pe care le auzeamgg3g rg-139g$-le gg41dfuele gi chiar lri prin intermediul unor impulsuri electrice - p_edepseau agitoare, atunci cAnd nu cooperamgi nu rispundeam a$a cum voiauei ..." ,,Uneorimi chinuiau atat de tare incdt "siq!93.p1-ci g'pglA:, eg-t-g gi imens mi trage un magnet spre podea, astfei {ga,111a11Tetal pot ridica delocdin pat ... incAtnu mi alZ-eam joasesauinalte in div-ersede frecvenle ,,Adesea Semnslg gi interferenlele ureche Ia fel ca unui post de televiziune."

LaSalle descrie multe alte efecte gi in prezent, inclusiv o s-enzatie de mdncirime gi 1b11lli resimfitela nivelul urechii interne, s-em-4ale_e[qgtrice variind de la frecvenfejoase la frecvenle inalte, precum 9i un asqlte_lectronic atdt de intensincdt estepur 9i simplu imobilizat.Vorbegte de asemenea in detaliudespre vocile din capul siu, in principal rroc_i care sunt uneori _d_e*@mei, intrerupte de voci masculineautoritare. Aceste voci ii spun c[ va fi pedepsitdaci nu coopereazigi cd este pedepsitpentru actelesale rele din trecut. Un factor griitor, spuneLaSalle esteacelaci vocile folosesc uneori numele personaluluimedical sau al supraveghetorilor, ori al unor delinuli cu carearefoarterar contact, gi ar fi destulde improbabilsi segdndeasci Ia ei. intr-o alti declaralie, un alt delinut de la inchisoarea de Statdin Utah, F13nkMoxlgy,caregi el era incarceratintr-o celuli invecinati. cu ceaa lui Fratus, afirmi cdgi el a fost,,supus influenfeiunui anumit dispozitivsaua unei tehnologiicareil frceasi audi voci,cagi cum ar fi avut nigteboxeimplantatein creier." Moxley mai afirma Eici ,,existi mulli delinuli aici Ia Secliade Securitate Maximi de la lnchisoarea din Utah, asupracrrora s-a folosit ace@ Ia r11v_el mental, dar datoriti metodelorfolosite,foartepulini sunt aceia careau curajulsi vorbeascidespre astai' RtgLl3rygr, 9i el un delinut de Ia Inchisoarea de Statdin Utah, a afirmat intr-o declara{ie din data de l0 iUqlg_ ci a suferit un l_991, aparentasaltelectronicai ci gtiep_ersonal-_cq! alli delinu{i pulin gaqe c1{e se plAngeaude cevasimilar. Varner spunea:,,sunetele pe care le aud in urecheainterni au_ frecvenle foarte stridente, asemenea unor liuituri printre care uneori aud-$i ygti ... Atunci cind pot distingevocile,aud lucruri referitoare la trecutul meu' iar ,,aceste voci r?spund uneql qindurilor mele_." Verner vorbegte gi el despre,,sunete stridentepe tonuri joase gi inalte,careimi tiuie in urgclrigi despre de presiune ,,o senzatie la acestnivell' Intr-o declarafiedatati 10 iunie, 1991,un alt delinut de la inchisoarea de Statdin Utah, famesF.G_ardner, a depusgi el mlrturie cu privirela modul in carea fosthirluit prin intermediulunor tehnici

190

Controlulmaselor

Jim Keith

l9l

de control al minfii. Gardnerdescriediversesimptomecauzatde un unui dispozitiv sauale unei gen de asaltelectronic,inclusiv,,efectele meu,9i careimi spuneau in capul voci tehnologiicaremi ficea si aud -dgt9*99-."p teribile Eio ce si fac."Gardner a suferit de asemenea pdnl in punctul in capului, nivelul prestqn la de sgnzatte de a m?-lifestallgggry,qfJlqrent g4tre{n de care srglgg,ilggglgl .. - Acest procesde comunicare la nivel mental descrisaici ag_resiv intr-o anumiti era generatcu siguranlI $r1lgf$glegglgsg3pLdtg{pr Odati misuri, deoarece i@ggde"-. "gglle o altercafie, vocile m-au avertizat cl alli delinuli cu care avusesem erau delinugii cine exact spus mi-au Vocile atace. si mi de gdnd aveau gi unde aveausl se ascundi. Toateinformaliilgau fost corecte,9i in halucinafiel' nici un mod nu agfi putut si am o asemenea Experienfalui David Fratusgi a altor delinuli de la inchisoarea de Stat din Utah nu este nicidecum singulari. Multi alli de[inufi au intentat proceseimpotriva sistemului de detenlie,plingindu-se ci au fost supugitorturii electronice,iar unele descrieri prezinti o asemlnareizbitoare cu declaraliile celor de la inchisoareade Stat resPinsesistematic din Utah. foate acesteactiunl fiind cuno$tinlele Totuqi, date de ttibu"ul:qiD4-g4$9!q9!9te. inregistratein domeniul de care dispunem cu privire la progresele precum9i similaritatea agenlii, alte de citre CIA minlii controlului 9i acestordelinuli, plAngerilelor par foarte credibile.Ele declaragiilor clar faptul ci tehnologiile de control mental sunt foarte sugereazi a folositein prezentin cadrul inchisorilor americane. America nu este singura lari unde au fost folosite tehnici de control mental gi s-au realizat experimente asupra prizonierilor. ln august1971,in Anglia a fost iniliat un experimentde utilizare a torturii gi privirii senzorialeasuPraprizonierilor politici irl?&zL. psihice-Pel$44e-q!9 au rimas cu sechele Mul{i dintre acegtia 9i glii in timp incercat ce algi au nqurrit in timpul experimentelor, cLi_qr-eg si.se-sinucidi pentru a sclpa de torturl. ln urma protestelormai multor grupuri de apirare a drepturilor omului, inclusiv Amnesty International,mai mulli prizonieri care suferiseri acestetorturi au s fost eliberali definitiv.

Mai existi gi alte confirmi.ri privind utilizarea dispozitivelor de torturi electronicl. Ziarul Electromagnetics News,detaliazi o informalieinifial prezentatdin LondonObserver,pe t3 ianuarie1990. Conform articolului,,,Electronic Intelligence, o companie britanici, a instalato-Sameri de tortur i, prevS.zuti cu unenerator de zgomot de fond cu ufflglsxonor setatla IL Hz - gl*.lJ_A* poatledt$LW :grygl@". cq Aceasti incipere a fost amenajati ;:.# la sediul Filialei Speciale din Dubai. Numiti ,,Casa de distraclie", camerade torturi utllizeazi de asemenea gi o_luminl stroboscopici,, setati gi aceasta la I I Hz, tigd_qlgctontz4Ja cu generatorr,rlC_e zgomot dE fond, efectulcombinat al acestora fiind acelade a facepe oricine intri in celuli si implore in genunchi iertarea,dupi numai cdteva clipe." echipamentulpoarti numele ,Conform ziarului The Observer, de ,,Echipament de Dezorientare a Prizonierilor". Compania ElectronicIntelligence estecondusi de trei fogti poliligti londonezi iar contractul in valoarede 1 milion de lire implici instalareaunui echipamentde ascultare gi a unor camerevideo ascunse in camerele 6 gi celulelede la sediul Filialei Speciale."
Note: l. Mitford, Iessica. Kind 6 UsualPunishment 2. Packard,Yance. ThePeopleShapers. New York: Bantam Books, 1977 3. DiSpoldo, Nick, iA,rizona'sClockwork Orange Bill," Ney York Times, iunie 4. 5. 20,1974 Russell-Manning, Elizabeth. Mind Control in U.S. Prison System. San Francisco:Self-published,1996 Victorian, Armen, "United States, Canada,Britain: Partnersin Mind Control Operationsj' MindNet, Vol.1, Nr. 81, visitations.com/mindneVMNl6A. HTM 'Electronic torture Chamber of Dubai's Special Branch," Electromagnetics News, fragment din ziar nedatat

6.

Jim Keith

D3

CAPITOLUL 24 Rizboiul electromagnetic la sedesfbqura La mijlocul anilor 1970r@ despre U"it" gilffi_-ea Sovietici' deqi detalii scaralargi in Statele ani mai tirziu' Pe 30 Octombrie acestrlzboi se vor afla doar cAgiva caredezvlluie ci semnale 1976,NewYorkTimesapublicat un raPort Sovieticl' fapt carea radio de undl scurti auiost emisedin Uniunea in generalin intreaga i"ir"r.rp, comunicaliileradio 9i celeelectronice 3,269i 17'54mega intre lume. Semnalulradio, cu frecvenlevariabile datadicentenaruluiStatelor in 4 iu.l!e-!97fu1a hertzi, a fost declangat au urmat' Semnalul Unite gi a continuat si fie emis in anii care lAngl Kiev' de la un transmititor local de {n?rePuteresituat provenea un biriit Datoriti *od--rii, semnalul radio producea i.g*rrr". neoficial unei ciocinitori, de aici provenind numele unic asemenea ruseascd'' de ..Ciocinitoare.a Robert Peck' exflernrluiin electromagnetism Dupi spusele altceva.aflat orige acoPeri ,,Semnalulesteatdt de puternic incit comunlcaltt de canalele in lungimea sa de undi. Inilial a apirut in de urgenF frecvenlele pe l" internllionale ale ONU, inclusiv i"'insensulci zborurilortransoceaniceec"mcioca"itoare frecvenfelor'Semnalul sarefrecvenlelecruciale ;iT-aleiazi spectrul nafiuni' de cu cheltuieli imensede la un total curent $aPte lume'' din radio "rt" "-i, care -- suslin celemai puterniceFPte transmifitoare p" i" primele difuzari ale Ciocinitorii rusegti,cel pufin treizeci de citre sovietici,care de centresimilare de transmisieau fost create bandl de frecvenlepericuloasl' emit semnalein aceeaqi La pulin timp dupl ceciocinitoarea ruseasci",i"t:1":.te:3:ti:

,,Cind sovieticiiau inceputsdemitl in 4 iulie 1976cu staliade l9[regclugli, unde de joasi frecvenli (ELF), agenliilede informalii din SUA au fost luate prin surprindere de aceasti noul tehnologie. Imoulsurile ELF sovieticesunt de aceeasifrecyeng_qa_jrqlglgC ggpL. Nimeni nu gtia care era scopul acesteinoi tehnologii.Eu am emis ipoteza ci aceasta era o noul a!Sr4 4e control careputea interferacu undelecerebrale ale unei fiinle umane.Impreuni cu Bob Beck,am organizatun experimentcarea demonstratfbri tigadi c5, transmisiile sovieticilor puteauintr-adevir influenta creierul uman, Sehimbari corrportamentale. Am 9i prin urmare puteau in4gc_e raportataceste descoperiri la serviciilesecrete din SUAiaggflnport a fosl imediat clasificat.O comisie a CIA a prezentatpregedintelui Carterun raport caresusfinea cd descoperirile noastre nu sebazeazl pe dovezi. Acum, cinci ani mai tirziu, toate descoperirilenoastre au fost confirmate de diverseagenlii ale guvernului SUA.Mai mult, au mers cu un pas in fafi gi au-demonstratci o anumitd_Aggvegfi ELF (clasificati) poatecauzacancer.Am repetataceste experimente gi am vizut ci aceasta eraadevirat....Osinguri frecvenfiELFputea producecancerull'2 Tot Puharichspuneain altl parte ci: ,,Forfelearmate aerieneale SUA au identificat patru frecven{e in acestcompusarmonic emis de sovieticiprin atmo;m, p . Intentia era o gchimbse e con$tiinfei intregii umanitifi. Undele d_e extrem de joasi frecvengi p@1, inclusiv cugca Faraday Nimic nu poateopri sauatenuaaceste semnale." sauoceanul. Referindu-se la sine cu personaa treia, spunea: ,,Dr. Puharich gi Robert Beck au realizat un echipament de receptiecareputeamisura aceste unde gi efectullor asupracreierului de l,$z omenesc.Experimentelelor au demonstrat ce qggnal puteapenetracu ugurinfi pere(ii de cupru ai cugtii Faraday. La fel se petrecea gi la fggggg4a.6,6,ceeain careemiteausovieticii.Aceasti frecvenld produceadeoresie. Frecvenlade 7,83 Hz iqducca o starede bine. Acestaestea$a-

1950' a comentat periferia spionajului incl de la inceputul anilor 1983: anul in urmitoarele despresemnalulsovietic,

Dr.

numitargSg pulsulplanetei. Jglumann, Undele de 10,80 Hz pot genera cg@t.Din

misuritorile efectuate a reiegit ci sovieticii ng- g1nrtgagniciodati pe

194

Controlul maselor

Jim Keith

195

ci pentru omenire'" frecvenlabenefi descopeririunor oficiali aceste a prezentat Puharich Dr. Cind nu l-au crezut! Atunci a americanidin domeniul militar' acegtia Carter' preqedintelui redactatun raport secretcarea fost inmAnat din Trudeau ministru directoruli inteligenqei franceze'primului gi altor demnitaridin lirile vestice' Canada pentru a-l reduce Atunci au fost luatemisuri de citre guverne New York' unde eraucelemai multe Ia tlcere. Casasadin Ossining, A fugit pentru li tiyl rezultateale experienlelora fost incendiati' "ELF semnalele viali in Mexic- De aici a continuatsd supravegheze (5'340MH.z) gi armonicilesuperioare rusegti Washington' a fost Prin intermediul contactelor sale din 9i nu au mai fost aranjati o intilnire cu CIA' S-aajunsla un consens ci'r!i! Programul probleme cu CIA - mai pulin publicareaacestei pentru frecvenfe (prescurtarea estenumit acum ELF g.rlr"rnurrr.rrtal program de cercetarea ioarte joase) iar Marina a demarat un subiectului,doi ani mai tArziu! dezvoltatintr-o carte' cu Raportul secrd-allui Fuharich a fost aparifia ei in ultimii un contractde editura Dell, dar editura a blocat pqlru ani; intre timp atacul sovi4ic--cq!ti[q[' -t3l-pg,b]!t"l Lqfgl" esteinfoJmat gesprea undelor flggntrol4ti prin intermediul @e in prezentde citre guvernul ELF.Cercetiri intensrvJiunt efectuate acestorunde asupra ,o,ao, Unite pentru a afla ca1gjuntefeqtele sunt similare oamenilor. Acestecercetariale electromagnetismului asupra efectuate 1950 cu droguri' din anii secrete experimentelor o anumitl a identificat nimic' Dr' Puharich fop,rlaliei carenu blnuia cancerulla 9oareci".' produce care frecvenfl ELF careesteun agent undi de frecvenli e.ert"-und. nffp4-f,-bllliale' Lungimile de

gi au construit emitatoare uriage in Australia gi Africa; acum fiind implicafi, totul a devenij._clasificq!_Ei nu mai poli spunq nimic pe aceastdtemi. $i nu se mai pot obline informalii reale de la nici o agenlie guvernamentali. Mai gtiu ci toate sunt implicate in aceste proiecte. Cunosc oameni care conduc acesteproiecte, etc. Cind sunt la ananghie de obicei vin gi mI contacteazi. $i-qgea ce le spun devine clasificat ca gi secret.O nebunie curati."a jal-gi La.1a Degi StateleUnite nu au recunoscut nic lor estesub atac electromug"ti. diit partea unei puteri streine,separe cd au rispuns cu aceeagimonedi, conform cu cercetdrile lui Puharich. Stefan Rednip, un jurnalist care locuiegte in Anglia, a relatat ci a a\,'ut acces I a do c um ente secrete p r ivind pjsgrarlulc-l ceuo_magnetic americ4S de:rumit OFeratiusa Pique, care implica emiterea de semnale electromagneticein ionosferl, pentru a ricoga in Europa de Est, cu preci.dere asupra instalaliilor nucleare amplasateaici. [Beck Qea_-gaf__receUe qi mai mare dezvoltare din rizboiul electromagnetic este constr ui rea prgtgg_lujui_HAARPin silbiticie, in AIaska. Aceastl instalalie HAARP din Alaska este cea mai mare statie de emisie electromagnetici din lume, formati din 180 de antene de emisie, cu o putere radio estimati de 72.000 de ori mai decAt urmatorul transmilator, din punct de vedere al puterii. Proiectul estecrea{ia Phillips Lab de la US Air Force, Laboratorul de cercetiri navele gi Oficiul de cercetiri navale. Degi a fost p;ggnglg_ga fiinc un instrument pentru cercetareaionosferei, FIAARP se pare ci are o rnullime de_glg_gpll93lt! pqLqntiale, inclusiv controlul meteo gi emisii electromagnetice care pot fi folosite pentruioiliolarea unor populatii numeroase.
-

L_J-L-

iry-e1s-e-qmi!1to.":" aconstruit a. mile.Guvernul Io"ra;ffi6.ooo undele a pentru {gg-llecliona Australia-gialte,lqc-atii in AfricadeSud,

nici un scut care si opreasci EUl tna6tGt* - i;. N" existi semnale."3 aceste 1987' din septembrie electromagnetism La o conferinli despre a sPus: Puharich din Plin in rlzboiul ELF ,,...in 1981,guvernulSUA a intrat

Estre interesant de remarcat ci un civil care monitorizeazl. activitatea transmisiilor HAARP obr!ilili*acestea u'., .oi*I, " pJgls.cucrimelein masi din Littleton, Conform lui Knet Colorado. Steadman, ,,LJnmaxim al transmisiilorHAARP s-a produs intre 10.40PDT 9i 1.20PDT. impugciturileau inceputintre orele 11.00 si 11.30 PDT'is

Note: 2. Davis' Fiction,Yolumul i.'--w.rrr,, cheryl. Mlrldcontrol isNo Longerscience Robert'The Beck' 1997; Abuses' nilrtt' ri";"" citizens California: ";;i;;; Body Electric,l985
2. -_- ^_. ^r\T^^nr^"ac in r\irire "successful Treatment of Neoplasms in Mice Puharich, M.D., LLD, Andrija,

3.

I
I

4. 5.

for Effecti' sixth ozone with Gaseous sopro*ia. eiion with a Rationale Mai 22-26'1983 Association' Ozone International ,nt WortJCongr"r, of ELF Wavesl'copie a'unei Puharich' Dr' Andrila':A Way to PeaceThrough of Astra' Upland' inregistriri distrlUuita ia Uriderstanding Coivention martieResearch' Borderland of California, Noiembrie 6, lg82' The lournil aprilie 1983 Welsh Wilderness'" Wake-Up CaIl Smith, |erry, "HAARP-The Beastin the Alaskan lmembers'aol'com/ Orbit'httptt Ameica,mai/iunie r SSgtKtnt Steadman'la phikent/orbit/orbit.html

CAPITOLUL25 Planul Persinger angaiat psiholog $i neuro-psihiatru Dr. Michael Persinger,

activeazi in Ia Universitatea Laurentian din Ontario' Canada' domeniuldevirfalcercetlriiefectelorelectromagnetismului aflat in Comitetul de decizieal -|uru!31j9i asupraminfii. Persinger, a fost finanlat de Marini 9i se o.*ro Sindromul FalselorAmintiri, .--_----g, c" .".r.fril'-' El Jefectuat cercetiri :top1" eflct;lor presupune, asupracreieruluiin cadrul unui proiect ce radialiei electromagnetice Daniel includeunelearmealePentagonului"conform cu cercetltorul de finaq[ate sunt mele nu Brandt. Persingerspuneaci 'Cgrcet4rile din SUA.Toli banii Pentru studiile asupraoamenilor cltre interesele Singura td*Ii ib a. ani au fost finantatede salariulmeu ca profesor. unitel' statelor de Marina finanlare (de 10.000$) a fost acordatl

se.afli $ @ Printie tgglkg*-l"iftrsinger uu fos: riPili de extatere$tr- oqi s--1u"-intdlnit subiecgl# i@ lu!-Durngezeu, folosind o casci asemlnitoare cu cea [6g-gei

D7 pentru motocicligti, echipatd cu solenoizi pentru a emite semnale electromagn"ti." p.l!@_f-nt"li ai creierului. ,,ln celedin urmd, spunea Persinger,exgllgg umane este determinati de ceea ce se*intimpll in.creier. Iai experimentarea lui Dumnezeupoate fi generati de un proces care nu are nimic de-a face cu faptul daci Dumnezeuexisti saunu." jurnalistul britanic Ian Cotton a testat,,casca In anul 1993, lui Persinger"in cursul cercetirilor intreprinse pentru o carte despre cregtinismulevanghelic. Echipa lui persingersuna din clopoqele in timp ce creierul lui Cotton era iradiat, acestadin urmd relatind: ,,Mi aflam aliniat cu mai mulli cilugiri tibetani solemni, cu capul acoperit cu o glugi maro. $i eu eram cdlugir tibetan, gi mi-am dat seamaci dintotdeaunaeram aga."r Articolul lui Persinger, intitulat,,Despre posibilitateaaccesirii directe a oricirui creier uman prin ilduc_ereaunor algoritmi fT4@ici'l publicat in Abilitdli perceptuale si motricein iunie 1995,seadancegte in posibilitili de control alemin{ii chiar mai avansate. Acoperite de un limbaj gtiin[ific debordant,se afli cheilepentru a infelegecdt de departes-aajunscugonitolzarea gijqluenllea rry$ii, in ultimii ani. Articolul afirmi ci neuro-stiinta contemporani a descoperitci I rin carecreierul /s F opereaz6.. Persingerspune ci acestecoduri pot fi stimulate prin ,,re{elede comunicaremoderne" gi c[ ,qA3IS gJ9 gste cupl.at la_beAda-ingus6alernp_e.raturii creierului p-oatepeimite ca toate geierete umane_si fie influentate de o subarmor-r,icl a cdrei g4qri aejceleglgJarrazi h iurul valor u o abaterede 0,1 Hz." Acesteeg(fuLri",,sunt determinat" d"*gg!g**1,:r*g: adicd este sqeqfigfie@ispecfr gi servegte peste caresesuprapun caun substrat toatefenomenele careinfluenleazi factorii neuro-comportamentalil' Persinger afirml ci ,O extrapolare logici spre o bazi neuropsihici a congtiinfei" este ci ,,acea variafie aleatoare a sunetelor" din cadrul matricelor poate fi diferiti in cazul unor creiere diferitdl Cu alte cuvinte indivizii pot fi identificati &rpi c@alerezultatelorcreieruluilor.,,Identificarea acestorsecvenle pot permite de asemenea direct la procesele accesul

.Iim Keith

198

Controlulmaselor
Note: 'Alien Blackmore, Susan, Abduction: The Inside Story," New Scientist, l. 1lll9l94; Daniel Brandt, Mind Control and the Secret State; persinger, Michael, corespondenti cu Wes Thomas, l/6/99; Royte, Elizabeth, "The Altered State,"Ne? York Times Magazine, septembrie 29, 1996; Nichols, Mark, "The God Machine," reista MacLean, ianuarie 22,1996 2. Persinger,Michael, "On the Possibility of Directly AccessingEvery Human Brain by ElectromagneticInduction of FundamentalAlgorithmsl' Perceptual and Motor Skills.iunie 1995

neuro-cognitive cele mai complexe' a!ocic!9--e!L-gi!0!ul-eului experigq!91.(.-:-o1iu congtiinta umani $i agregatulrep-rezentarilqr itt cadrul creieruluil' .@uidd -:i:]:: de Persinger'Pg!99Il3 cuvinte, folosindu-se te]r,nicile subliniate
- - 3 :

cnnflliin,fa li simtul@i-pqt fuqteglal aCcs'ete*Si Eryi persoane. lucru acelaqi este Practic p.im millglr-;-; elgstlg$qruglgg' modificqle

unui individ poatefi complet modelatl cu a spuneca personaiitatea intr-o concordanll cu cercetirile 9i cu undele electromagnetice, folosea mijloace mai afirma[iile lui Dr. Ewen Cameron' care insi conqtienlei' primitive pentru $tergerea a studiat "Aplicalii ale cimpurilor ci declara Persinger mai mici de slabea ciror intensitatee de obicei "1".tro-"g-netice cercetlri'' 'estesi iSentific-e'10 miligrame(1 microT). Scopulacestei din sistemelorreprezentalionale codurile de bazi pentru fffiil creierul umanl' Folosind informalia astfel oblinuti' 'gjlgljEprindirectaintroduainformalieiincreier...Premisa a cadrului neuro-electric !g.]!-ig"3 fundamentall este.a ]"pfilg cu un stimul real produceexperienle generatde senzorila conG-ctul identicein absenlaaceluistimull' emo ne spuneca expgrientele' Persinger introdusi in creierul p6.n-a$!fic&l virtuala stare -"''tlli este G"" aitrtt-q gu.:a-eIlglioare. Lucrul cel mai insplimAntitor

CAPITOLUL 26 Rizboiul din domeniul paranormal

acestoramplitudini persinger un.*u?Tivelul ".*gi!pq!la^ mdicslde (generate global de sistemele cu semnalele celor asociate u4'potenlialcare comunicalii)... in ultimeledoul deceniia aplrut este A.g!lpgl!941!!gl era improbabil, dar acum estemarginal fezabll. 6 de populaliei majoritatea de il4gettla direct f.uoueiLea*t.l1pL-iqe cu informaliei neurale generarea lru...prin toli membrii afla scufundali l"@ se care in specieii'
rersrngcr lur Persinger parte' mesaJul lui la o parte,mesajul Lisand tot limbajul pretenlios la t#"gsE4 mental fi controlatl poate este ci intreaga rasi umanl

penuu-@ @* rggl-glo!4' ional4-Pe etat op !

et rnPl i n:fo;Psry9
actp cimilar

-r--r ^ ^^^+^-

^-^ll+,,'lini

Dupi afirmaliile lui Andrija Puharich, un proiect secret al Marinei careseocupade cercetarea puterilor?algnelrlele. ajneeput inj94-8, fiind denumitlrolgglg!Piryi". Acestproiect a fost condus de RexfordDaniels;un alt participant a fost colonelulde armati |ack Cooney,geful diviziei medicalea Proiectului armelor pentru forlele speciale. BinecunoscutulrlggdlglgPelgl_Hurkq s s-a numirat printre cei testali in cadrul proiectului Marinei.r Iql-252,3uharch a prezentatPentagonuluio cercetare, posibil un subprodusal acestuiprogram, in anul L952, cu titlul ,,Despre posibilele aplicalii ale pcrcepgiilor extrasenzoriale in rizboiul p_slbglgglg'l$i, c.q mul!-*il?intea_ceregirilor-sovieti ce mai bine cunoscute,a informat Armata, Forlele aeriene 9i Marina despre posibilitateafolosirii capacitifilor paranormalein cadrul rizboiului asupraminlilor.2 Autoritifile statelor comuniste, in-qlusivarmata gi KGB erau angajateintr-un ,.T_-+a--.prosram de cercetare canacititilor .... .-.a ' utilizirii --r--_::-' i+*r," Pg+gllqel_e_gggg" controtut ment"l d inga d!a34rjjJ!60. Dr. Milan Ryzl a spus ci ,,Cu cAgiva ani inainte a fost demaratun proiectin URSSpentru a foloslilelepatia pentru indqElr:LnareqjUe-

-q.,',"Io, u',ffiu "*S"*1,!-.

gr"p,*'@ "

200

Controlul maselor

Jim Keith

Z0l

poateinduce indivizilor adoptarea doctrinei politice qi atitudinilor socialedorite, s5 [-9.$-Sgg$ig4ede ceeace se_pgtryggi' Conform cu un raporJ6qnlidqnlial al-CLAiin U6J, ,,directorul Biroului de serviciutehnical CIA (ulterior devenindDivizia Serviciul Tehnic) a devenit interesatde afirmaliile unor cercetitori conform cirora domeniul paranormal era o realitate. Ofilerii serviciului tehnic a contactat curind pe Stephen I. Abrams, directorul de la UniversitateaOxford, Anglia. laboratorului de parapsihologie a pregitit un raport in care concluzionaci existenlafenomenelorparanormalea fost demonstratddar acestea sunt inci pulin infelesesau controlabile. Acest raport a fost citit cu interes dar nu a produs nici un efect in deceniulurmitor."a ijll974, RobertMonlroea fondat Institutul Monroe, situatldngi Charlottesville,Virginia, pentru a cercetavl4rSglSllgJblanf4. Printre persoaneleremarcabileasociatecu vedereaIa distanli care au fost antrenatela Monroe - dintre care aproapetoli au devenit celebrii prin intermediul emisiunii radio Art Bell - se numi.ri Courtney Brown, fohn Alexander, Albert Stubblebine gi foseph McMoneagle.Monroe, pe lingl faptul cI a fost autorul a numeroase cirli despreclldtoriile saleextra-corporale, a,f,qstvice-pregedinte al retelei dej,lfuziuqe MBS. furnalistul Carl Bernstein a 4ezyalgl!_q? Iv[$:&1g1gcpp95-i1e-pentru ageoliiClA. Conform cu spuselelui Andrija Puharich,Monroe i$i induce?abilit4ea de a cdHtor Degi esteun fapt neconfirmat,dupi spusele cercetitorului Tom Porter,Robert Monroe estefiul lui ]amesMonroe, careera director executivla S_orietatea. ecologici urnani, un intermediar al CIA, gi agentprimar pentru fi nanfareaMKUITRA. It4gtrpela-strperyizat personal pe infamul Dr. EwenCamgrsn.s La inceputul anilor D70, a inceput cercetareaa ceea ce va devenicunoscutca "vederea - - ' _ - PSIla distanti" la Institutul de Cercetiri Slanford(SRI).Proiectul a fostdemarat de Harold E. Puthoff Scanate --"Hal" (un fost inginer la NSA) gi de citre Russell Targ.Intermediarul CIA pentru finantarea experimentelordela SRIeraHarold Chipman,

zis "Orwell", fost gef de stalie CIA, care se gtie ci se ocupa de toate cercetdriledin domeniul controlului mental care se desfbgurau in zonaBay Area, in aceaperioadd.Fonduri suplimentareveneaugi de la Departamentul $tiingeCognitive al furnizorului pentru apirare SAIC, ulterior asociat circumstanlial cu grupul suicidal Heaven's gi guru, Werner Erhart.6 Gate,gi cu fostul scientologist Folosind ca sgbjg$ri&lgstalgl.@precum allii, s@ era si determine =.apacitatea $i In-rri subiectilor de aSilitori in afaracorpului fizic ai eil.id.entifice irr4spdrtale, in speciallocalizirile gi caracteristicile amplasamentelor militare strdine.T Principalii participanli ai Proiectului Scanate, atit oameni de gtiinli cit gi mediumi, erau membrii ai Bisericii Scientologice L. Ron Hubbard. Uneledin fondurile destinate pentru cercetirile de la SRI se presupun ci au venit gi de la u$JneErbu_angniailBisgricii Sgry"tglggg". Harold Puthoff era un OperttingThetan AI"s 3J,pentr.t a folosi terminologia grupului, in timp ce Ingo Swannera clasificatd in ierarhiabisericii ca $QbggZ, la aceltimp fiind cel mai inalt rang disponibil. Citem din hfglnrile hisericii: ,,in acedsti stare spirituali este posibil pentru thetan [,,spirit'] pe limba scientologicil si delini capacitifi spirituale complete,libertate,independenli gi senini.tate, pentru a fi eliberat de ciclul nesfbrgital nagterii gi morfii, gi a fi congtient in afara trupuluiJ' $i Pat Price avea rangul de OT, iar Swann a spus ci paisprezece membrii ai Bisericii scientologicecu rangul ,Clear" un nivel inferior faii de OT - au participat gi ei la programul Scanate. Din acel moment, $gaq! a iegit de sub waja bisericii lui Hubbard gi a participat la program in cadrul altui grup secundar,

d:.]ll@'
Nu este deloc surprinzitoare conexiunea Scientologiei cu distanti. Conform materialelor experimentele - de vedere PSI la pu6licate,Bisericalui Hubbard a fost implicati inci de la inceputul anilor 1950,in,,exteriorizarea"individului fagi de corpul fizic,9i se pare ci au reugit cel pulin cilitorii extracorporale,conform unor

202

Controlul maselor

Jim Keith

203

documenteale lui Hubbard,ginutedepartede ochii noilor veni!i.8 s!9!9 pentru vederea Psi la distanli din proiectul Scanate, includ tocatii ain zusia $i submarinelor , precum gi lqcalizarea sovietice.In unul din experimente Swann impreuni cu alli cinci subiecli de la SRI au cobordt la adAncimea de 600 de metri intr-un vehicul submersibilpentru a testaabilitatealffi obiectelorpe plafonul oceanic. Cdnd a fost rugat si sondezeo bazdmilitari secreti subterani din Virginia, Pat Pri-ce a dat urmitoarele informafii: Pebirou sunt hirtii cu etichetele: Flytrap; Minerva; pe peretele biroului dinspre nord sepoate citi: OperaliuneaPoll - gi un cuvAnt indescifrabil; dosarele din birou au numele:Cueball,14 Ball, 8 Ball, Rackup;gi unul denumit Hayfork sau Heystack;personalul format din Col. R.| Hamilton, Maj. Gen. GeorgeR. Nash,Major John C. Calhoun. CAnd un ofi,tercu securitateaal guvernului a citit rezultatele lui Price, i-a spus, ,,Ei bine, se pare ce nu mai disti i Consultantul din cadrul serviciilor secrete|oseph A. Ball a evaluat rezultateletestirilor extrasenzoriale de la SRI gi a concluzionatci. produc manifestlri extrasenzoriale suficientde precisepentru a ,,se justificaposibileaplicaliiulterioare..." Se pare ci s-a continuat, cel pulin judecdnd dupi descrierile lui Swanna proceselorde vederePSI la distanfi, publicatein cartea Sdrut de la revedere Pdmdntului.lo Dupi ce Thrg a participat la programul Scanate,a devenit directorul Centrului pentru libertnli umanein Berkeley, California. O parte din atribuliile lui Targ la acestcentru era intervievareaEi consiliereafogtilor membrii ai cultului, o slujbi interesanti pentru un om care era un fizician. Centrul a fost fondat de citre Elmer gi DeannaMertle - gi-au schimbatnumele apoi in Al gi feannie Mills - cares-au ocupat anterior de relafiile cu publicul pentru I1q Jones Ir_&*plgl Oamenilor. Targ s-a aliturat Centrului pentru libertifi umanela patru luni de la orgia mor{ii petrecuti la }onestown. O alti conexiuneintri gcanategTqrlplul Oamenilor esteKeith Harary. Dupd ce o perioadi a fost cercetltor asociatin psihiatrie,

Harary s-a mutat la SanFranciscopentru a consilia fogti membrii ai cultelor , in specialfogtii adepli ai Templului Oamenilor.Un an mai tArziu Harary s-a aliturat lui Puthoffgi lui Targ in cercetirile asupra la SRI.tt vederii la distanli efectuate

abil'tgge-lgi$lltgq!#l@ti

ci i-aadus probabil

in cele djn urmi glmQartea. Dupi o intilnire cu agenlii Oficiului Inteligenleinavalegi ai NSA in iulie-125, Price a zburat la SaltLake City,pentru o scurti viziti de trei ore la fiul siu- De aici a zburatla Las unde s-a intAlnit la aeroport cu prietenii sii Frank 9i Sherry. Vegas, Pricele-a spusanterior prietenilor sii ci daci se-vaiolamPblev1c-u el , informaliile despreexperimentelede la SRI si fie inminate lui Hal Puthoff, fapt ce sugereazici sesimleain pericol. un om s-a ciocrlille rl'3upa Qfordse cazaIa Hotelul-SJardgs!, A doua zi l-a sunat riuElletregandu-sgil-cg4e-r3. aceea sim(indu-se pe prietenul siu Frank , din camera de hotel pentru a-i spune ci in muqchii spatelui 9i respira se simlea riu, cu cramPestomacale, cu greutate.Frank a venit sl-l vizitezepe Price, care dldea semne ci se simte mai bine. Frank a plecat,dar cAnds-a intors mai tirziu, noaptea,Price era rigid, uitindu-se in gol. Price era calm, dar fafa ii era rogie.,Cred ci acum mi simt bine'l i-a spusprietenului siu, insi imediat corpul a inceput si i se arcuiasci,9i s-a auzit guierulmorlii. gi a chemat doctorul, dar Price a Frank a incercat si-l resusciteze si ajungi la el't2 murit inainte ca acesta de-afacemai pulin SRI a fost implicat in alteproiectecareaveau cu capacitilile paranormale,9i mai mult cu purul control mintal' In 1975 asistentul gtiinfific al secretarului Marinei, Dr' Sam Koslov' evalua proiectelede cercetareale SRI cind a observato.jUiZiUne a cercetirilor $[! numiti ELF Si controlulMintal, ELF desemnAnd ,ilF.l.ctromagnetice de joasi frecvenll. Koslov a fost iritat de deschisda controlului mental 9i a ordonat ca aceasti recunoa$tere Insi conform de SRIpentru Marini si inceteze. efectuate cercetdrile in continuare'r3 cu diverserapoarte,cercetirile s-audesfigurat vizibil a cercetirilor dela SRI,s-amirit finanfarea Dupi succesul vederii la distanll' gondgla Wrsb -tt1^:: pentru experimentarea a vederii la distanfd,inceput in 1977 proiect mai vechi de cercetare

204

Controlul maselor

Jim Kefth

20s

gi demarat de Lt. Skip Atwater de la Detagamentul de exploatarea sistemelorarmatei (SED).Atwater a oblinut aprobarea de a stringe un mic grup de mediumi pentru a ob$ne informalii despreinamic. Dupi consultareacu SRI, Atwater a recrutat persoanedin armati, marini Ei din sectorul privat. Gondola Wish nu a durat mult, dar recrulii carepromiteauau fost direcfionagispreSRI pentru evaluare. Dupi ce Atwater a pirisit armata in 1987,a devenit director de cercetare la Institutul Monroe. La fort Meade, sediul NSA, s-a desftgurat p@LGrill $Jn, intre anii 1978 gi 1983, condus de generalulEdmund Thomson, supervizat de Defence Intelligence Agency. Proiectul a fost coordonat de citre |ack Verona, fizician in domeniul nuclear, geful Directoratului gtiinlific Ai tehnic al DlA. Verona a derulat gi p,roiectulSleepin ce privea folosireaofensivi a armelor cu microunde. Programul Grill Flame dispuneade trei persoanecare puteau vedeala distanli: Ken Bell, |oseph McMoneagle9i Mel Riley,gi era supervizat de una din personahte$lecheie ale controlului mintal de la CLA,Dr. Louis |olyion ,,Iolly'West. Programul de cercetare a vederii PSIla distanli de la SRI a fost comasat in 1979cu programul Grill Flame. Cind Thomsona pirisit Grill flamein 1981, programul a fost preluat de Comandamentulpentru securitategi informalii al US Army. (INSCOM) ln 1983,Grill Flamea devenit Center Lane, denumire cares-a pistrat pini in 1985. Proiectul era supervizatde gefirl INSCOM, generalulAlbert Stubblebine, cisitorit cu psihiatrul gi ufologul Rima Laibow.Au fost recrutategi alte persoane cu capacitdfiparanormale, inclusivcipitanul Ed Dames,cipitanul Bill Ray,cipitanul paul Smith gi CharleneCavanaugh ca analist civil angajatde INSCOM. Aceste persoane au fost antrenatela Institutul Monroe cu sesiunipersonale cu Ingo Swann.Stubblebine gi-adat demisiadin Grill Flamein r9g4, fiind inlocuit de generalulHarry soyster.Mai tdrziu stubblebinea devenit presedintelecompaniei ,prtu:t."_p_r.:f".h, fondati de Ed Dames,careseocupa tot de domeniul vederii la distanli. Finanfareade citre armati a programului center Lane a fost

intrerupti in 1985, iar programul a fost redenumit Sun Streak controlul fiind transferatla Directoratul gtiinlific Ai al informaliei al DIA. Cpg4Crile&$-GauJrin Programul a inceput si foloseascS, Conform cu Ed r4{Sde lggle, precum ceflde ie Ix{gtggdiUni. anul 1988au arstrei in de citre Pentagon evaluiLrii in timpul James, distrugltoare de documentein timp ce distrugeaudocumente. in jurul anului 199-t,-Sttg9gg4k a fost redenumit Star Gate gi a fost mutat de la Fort Meade Ia o localie secreti. $eful de filiali Star Gate pdni in 1993,cXnd a fost Dale Graff a fost Ia conducerea DIA a cdrui nume nu estedivulgat. inlocuit de un specialist Dupi o evaluarenegativi ficuti de Institutul American de Cercetare,insircinat cu aceastain i995, se Pare ci programul a fost oprit. insi Paul Smith, specialistin agenliile secretegi vedere la distangi este de pirere ci programul continud, fiind mai adinc clasificat de cltre SAP (Programul de acces special) la nivelul limitat). LIMDIS (acces Ed |amesa pirisit programul Sun Streakin 1988,9i s-a ataqat ceseocupacu,,dezinformare grupului numit @, stratesici' si cu actiuni anti-narcotice. Una din dezinformlrile poate fi prCzenlalui, f&4g-yizibili in comunitatea-de rjil@ ai paranormalului gi ozenisticii.r2 Sglg{Alo-1.i in ultimii ani proiectele agenfiilor secretecare se ocupi cu vedereala distanfi au fost detaliate in cel pufin o duzini de cirfi scrise de participantii la acesteprograme. &!g-rexpe4i!1-Pot fi auziti aDroapepeste tot, la radio sau televiziune, oferind un intt" cercetirile CIA in domeniul controlului mintal gi "*I["m cele mai nebunegticonvingeri gi idei care circuli in comunitatea cercetitorilor paranormalului 9i a fenomenelorOZN - totul , de la ,,fa!ade pe Marte" la autostopigtiextratereqtriicare au luat cometa Hale-Bopp - fiigd putine informa[ii despreimplicarea guvernului in controlul mintal de masi. Au apirut comPanuca cluperclle'care si obgni informalii prin intermediul "@ vederii la distanli, saucareantreneazicandida[i pentru dobAndirea vederii PSIla distanli. lnsi intotdeaunaCIA 9i alte agenfiiau folosit credinlele ocultigtilor, ufologilor 9i cercetitorilor paranormalului'

206

Controlul maselor

pentru a-gi indeplini mai departeplanurile lor. Interesant, Maiorul Ed Dames, care este capabil si vadi la distanli, a declaratla o emisiunerecenti la Art Bell cl a locuit odatd in Littleton, colorado gi cunogtea Liceul columbine unde au avut loc in 1999crime prin impugcare masive.Damesa anuntat la respectiva emisiune cd'afacerea saPsi-Tech careseocupi cu vederea la distanli a sponsorizat adici cursuri de vederela @, distanfi pentru elevii de la liceul chatfield, gcoali carea preluatelevii de la columbine, dupi ce au avut loc impugciturile. Esteregretabil ci Damesnu a,yizut" oragulLittleton, inainte ca impugciturile si se produci; saupoateci l-a vizut.
l. 2. Milner, Terry. Ratting out puharich. cirat din cartea nepubli catit,1996 constantine, Alex. virtual Government. cIA Mind control operations in .,psychic America. Venice, California: Feral House, 1997; Wilhelm, John, Washington Posf, august 7,1977;McRae,Ron. Mind Wars, tg}4 !nnng?;' Ryd, Dr. Milan, citat in oatrander gi schroeder. psychic Discoveries Behind the lron Curtain. New York:Bantam Books, 1970 'Parapsychology Kress,Dr. Kenneth A., in Intelligence: A personal Review and Conclusionsl' Studiesin Intelligence,iarna 1971 'Government Porter, Tom, Research into ESp & Mind Control"; Brown, Cymil Voyage.New York Dutron, 1996; McMoneagle, 99*j1"y: ]oseph. Mind rrek. charlottesville, Virginia: Hampton Roads, 1993; s.ri"uu"r, -New fr". psychic Remoteviewers:TheSecret History of Amerlca's york,'6eil, spies. r997 Constantine; McRae; Sarfatti, Jaclq"In the Thick of it," cltatinDoc Hambone bio la werner Erhard la www.io.com/%TEhamboni; Dickson, paul. Think Tanks.New York Ballentine Book, l97t; SAIC website Wilhelm wlhelm; Theology dt Practice of a c-ontemporary Religion: scientology. Los Angeles:Bridge Publications: 1998;Constantine Wilhelm Ibid. Constantine Milner, Terry. "The Death of Pat price," Doc Hambone, www. io.com/%TEhambone Wilhelm constantine; schnabel, lim. Remote viewers: The secret History of America,s PsychicSpies, New york: Dell, 1997;Emerson, Steven. SecretWaniors.New York G.P. Putnam'sSons, lggg; Kress;Trull., O., "Op.i",i", il;;,U^S. Intelligenceand PsychicSpiesi parascope at www.parascope.com/main.htm; 'Parapsychology Elliston, fon, in Intelligencel parascope atwww.parascope. com/main.htm

CAPITOLUL 27 electronici a oamenilor Conectarea

Agenliile de informalii in asociere cu institutele gtiinlifice se gribesc in momentul de fa16si C.reeze @ inJreagaperceptie intermediul acestuia, Prin !Bt9ti9-de-g$tol. ,sulranealitilii.lurnei-Dcrsoane esteinlocuiti de{lalJa,. atelE.aleasi de manipulatori. Mijloacele de atingere a acestuiscop sunt furnizate de accesulgi controlul minfii umanecu ajutorul calculatorului. gi controlul minfii a inceput'cu - Primul pas pentru accesarea Un prim experiment a fost u@. realizarea finanlat de CIA in 1975,cu o sumi de 100.000de dolari pe an. Conform unui articol din ziarul SanDiegoUnion,intitulat,,Finanlare CIA pentru un proiect al spitalului local", anumite ,,spitalul de Copii gi Centrul de Sinitate realizeazA ce unii numesc ceea pentru a dezvolta experimentefinanlatede CIA un detector de minciuni extrem de sofisticatcare sondeazi in mod pe electroniccreieruluman.Timp dedoi ani s-aurealizatexperimente diverqivoluntari, majoritateamembri ai personalului,administratori nimic ;i prieteni. Agenlia a cerut din start spitalului si nu vorbeascd in consiliul despreproiect. Totuqidirectorul spitalului qi al$ membri gi lede administralieau decisulterior ci nu sunt de acordcu aceasta lor. munca au spuscelor de la CIA ci vor sl poatl vorbi liber despre sunt realizatela Centrul Pentru Vorbire, Auz ,,Experimentele Dr' gi Neuro-memorie al spitalului, de citre directorul de cercetare, ceam puteanumi "risPur.tsuli impliciLceea Albert Larvrence. Acestea evocatevizual" inregistrate electronic pe baza undelor cerebrale gi apoi analizate de un calculator.Subiecfii rispund la imaginea anumitor chipuri careaparpe ecran.Unele sunt chipuri familiare, altele nu. Chipurile familiare "uo.i @ diferit de.chipurilenefamiliare,iar computerulpoatesi-qi deaseama de diferen{i chiar daci subiectulnu sPunenimicl' Conform cu directorul proiectului, acuratetea identificirii ci computerizatea-{i!g7". Acesta a menfionat de asemenea

3. 4. 5.

6.

7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14.

208

Controlul maselor

Jim Keith

ZOg

rezultatele experimentelor vor fi combinate cu alte experimente clinicede la Spitalulde Copii. ' Separe ci SanDiego nu a fost singurul loc unde s-aurealizat experimente de misurare a undelor cerebralepe copii. i3-L2E3, Centrul Medical de Pediatrie din Boston algvglalgjghnologie qrel-e-fglpi" care afoatte avansatlpentru .redareaactivit de monitorizate si fie afi$ati video sub forma unei hirfi topografice" 2 tehnicieni. lntr-un articol intitulat ,,Ne vedem mAine!", WashingtonPost scria in 1984despreo conven[iea Societilii Viitorul Lumii. Autorul relata: ,,Probabil elementul cel mai surprinzitor a fost prezentat de inginerull44es B. Bealcarea vorbit desprethnica-ed-S!94499 9i carene poateajuta si transmitem informalii de Ia un creier la altul... Acestaa menlionat dispozitivecarepot fi pozilionate Ia nivel ocular pentru a imbunitifi vedereasau in urechepentru a stimula auzul, carefunclioneazi din exterior,gi altemaqinlrii stimulatoarecardiace carepot inducetot felul de reacfii de lavomi la hohotede ris. Practic, g1gl esteo qlrpg[ggl3lsctrochimici, fiind afectatde cdmpu;ile de f-rp-cvsnli*joasassses!$dejelvizgere. De exemplu stareacopiil',ar hiper-activi pare si se inrlutifeut.n p11n,IPotgI. !Id.!!&tn.]Ldin filmulBrainstormincare imaginile mentaleale tgleuzgl. Fantezia sunt efectivtransferatepe bandi pentru a fi transmise unei persoane creierului altcuiva,vor fi in curand o req!l$e, a afirmat Beal..l'3 a fost de o prioritate maximi pentru @ daci judecim dupi vestice cdt $!,C-sllge, atlt aggglii!: de informafii informafiile pusela dispoziliapublicului cu privire la un dispozitivde control mental inventat d" tJttt_Iggltglgou fl Q"1ghgt&ygqgye-tt de la Agademia de la ameninfitorul Departamentde Psiho-corec{ie, cercetitorii 1991, gi Moscova. ln Chris Morris au ]anet Medicalidin fost martorii unei demonstraliicareimplica ul] dispozitiv carereugea sggligg.-ggurite dr11 mintea unei persoanealcituind apoi ,,o putea a minlii" care fi folositi pentru !tr:Cje subliminalegi imagine i lui gi Smirnov Kavasovets i-a fost ulterior aritat de Dispozitivul

citre familia Morris ziaristului David Shukman la sediul CIA din Langley,Virginia, acesta realizAndo realizare video a demonstraliei. El spune ci echipamentulnu este,,foarteimpresionant".Sunt doar cAteva dispozitivecomputerizate. Dar rezultatele echipamentuluiau fost impresionante. Chris Morris a fost cobaiul,avAndcdliva electrozipringi pe cap. La activarea echipamentului, pe ecranul calculatorului au apS.rut mai multe cuvinte. Shukman spune ,,fiecare cuvAntera alcltuit din cel pulin saselitere. Nu toate aveausens,dar majoritateaseminau foarte mult cu cite un cuvint: ,,Deambutt... |ovotree...Christoph... Ficknell... Borotty... Bainstar..l"' Morris a privit ecranul qi ,,lumina monitorului s-a reflectat in ochii sli. Acesta s-a striduit din risputeri si le interpretezein fracliunea de secundi care au durat pdni au dispdrut...S-adovedit totugi cd ynai. era qi un alt strat ascunsal sondlrii. Citeva zile mai tdrziu, cdnd am revizionat casetaam descoperitci inlfesgyi. nlele semai aflau intercalate gi alte cuvinte plinse.pe;rLcadnmare "iZlhile a durgt 4gaLa*l.aiquezecea parte dintr-o secundi. Acestea aveauun ton mai sinistru:,,armat... atac... apIrare... armi."" Conform inventatorilor, c.q$ntele aveau de fapt scopul de at-e-ttig. e..fbg"lge-gll$sa gi .de a distrage. ne$+lulgi congtient in t i mp_. ce d 1s;r oz_i!1gl sondg_gro fu nzim ea reacliilo r i nco4q{!g!tg*ele subiectului. Dupi douizeci de minute, ruqii au descircatun grafic tridimensional care prezentarela{iile dintre trei factori diferili din viata lui Morris, inclusiv stareasa de anxietate,sinitatea, familia, relalia cu tatll siu gi locul de munci. l4gtuE_agnsiderat cd analiza este atdt de corecti incit le-a cerut si pistreze confidentialitatea. Smirnov qi Kavasovet.uo r.r*@te analizei,puteaualege,,strategia optimi de tratament." Smirnov si Kavasovets vorbesc de asemeneadespre analiza grupurilor etnice gi chiar a anumitor firi, din punct de vedere al problemelor gi punctelor lor vulnerabile. In grma analizei, seErt e@c e de rezp-ly-?Ie $?g*qbgl g+eser.bare a re-s pectivelg; p-{_o-bl9Ine, agen$ilorsecrete Conform cercetitoruluiShukman:,,cercurile

210

Controlul maselor

tehnici a fost aplicataasupraanumitor din Vestcred cl o asemenea unitifi sovieticedin Afganistan.Literatura gtiinlificd care existain cercetiriextremde activein aceastl practicdespre domeniuvorbegte privinli gi dat fiind grqrchlscizslnilruPglar{ytd1toare le-a fost cu siguranfl folositorun dispozitivcaresl Ie amplificeperformanlele. intr-o sergentdlfUarmatasoyieticdmi-a confirmat aceasta IJn.f-osJ Acesta disculiepe caream purtat-ola Minsk, in luna februarie, -199!. de exemplu ar fi grele curn ne-a spusci iLainte de misiuni extrem de el,impreuni cu colegiisii, trebuiauuneori tip comando operaliunile intunecati unde priveau la anumite forme si intre intr-o camer:i ciudatel"'a nigte,,zgomote proiectate pe un ecrangi ascultau colorate - in 1990,a fost brevetatun djspozitiv rxrmit .$ste!s-d9-4na[ze bioEAg!9tl$'. Acestaera alcituit dintr-o casci specialproiectati pentru a analiza instantaneu cimpul magnetic al creierului sau orice alti parte a corpului prin fibri opticd. Conform brevetului de de iegire sunt procesatesub forma unui afiqaj invenlie, ,,semnalele sau a unei inregistriri care redi tiparul sau structura cimpului s magneticemanat"de creier saude alti porfiune a trupului. in ce privegteinterfafa dintre fiinfele umane QinovaJS:"qta unui microcipdin siliconcarestimuleazi gi calculato?eestecrearea fhri sd ii produci daune, reugind si individpal_5 o@e.pelyg4si un rispuns neuronal. genereze Proiectat de doctorii Peter Fromherz gi Alfred Stett de la Institutul de Biochimie Max Planck din Munchen, ryierocipul de iBpuls:rri neurorrale xtilizand silicon senereazl si receptioneazd impulsuri. carePot traduceaceste "g".ulegggbqfi" pot si transmiti un intreg microcipuri Teoretic, respectivele in mintea subiectului care nu o adeviratdsimulare acestuia a realitdlii nimic, oferindu-i binuies-te 6 prin intermediul cablurilor la careesteconectat. -r l4_gr4uarie 1991,Dr. Stuart Hameroff de la Universitateadin de simu Arizona a indicat pg.sibilitatea posibil in afara corpuluiuman.Hameroffspunea moduleaflate caeste ca congtiinfaumani si depindi de anumi[i ,.polineri-litoschckfiti aseminitori unui microcomputer rti n. i rltedorul.cehrklE*iflgi.ci

si@ql-lcuologic-uman,,in.adrului6iJiFm-g&tronicede

Ul existi un concept referitor la viala ,,de dupi 2000" care afirmi ci p..roteinele citosc ale creierului ar putea fi sintetizate intrq&-m9dfur-arsclalcare poate manifesta chiar funclia cognitive.', o nofiune destul de asemini.toarecu modelul Frankenstein,intr_ adevir. un borderou confindnd cheltuielile guvernamentalepe anur 1992, aratd'ci Biroul de Cercetiri Navale a fost finantat pentru cercetiri intr-un domeniu destul de asemindtor care implica un melanj intre computeregi mintea umani. Acegtiaau fost impricali neuronale artificiale'l emuldnd

Jim Keith

procesare a informafiei" precum gi intr-o ,,integraremulti-modalfl ,,Raportulfinal de cercetare include studii teoreticesi experimentale ale integririi perceptualemulti-modale gi exprimarea acesteiain ceeace pare si fie un comportament cu co auton0at. lgpgl programului este acela de a inlelege integrarea perceptuiif-gi proceselede control la un nivel care s{-Bermrti Plgiectarea-Juror gi sistemc-de*-ssperyiaare-a,acfslora:' @ S-aurealizatde asemenea cgcettri $i in dopeniUl_plaSliCit$li relativ la rnodificarea comportamentului. Oirrcolo de ._neurongld' jargonul aproapeneinte,[glb1l,_se afln potentialul unor 4gg,!g5!grle rtt".t,tr"r" ."-pl@fiin1elor umane i1p_lg, fald de modelarearealizatd, in prezent prin intermediul propagandeiEi a pliblls$gfri precum gi a altor mijloacemai pulin subtile.7 uimitoare este crearea unui aga numit Q__"tte _t"*Ie ,,gnplificator al inteligentei'lintr-o lucrare intitulatd,,Tehnologia simbionicdqi educalia"prezentati in l9g3 la intalnirea anualda Asocia{iei americane pentru Cercetlri in Domeniul Educafiei, Glenn F.cartwright de la Departamentulde psihologieqi consiliere Educalionali de la UniversitateaMcGill a afirmat ci ,,concluziile cercetirilor arati faptul ci descoperirile_qiere in domeniul educafiei -pf ,gsbut54jlb.a_!9g folosindmijlqase-qbimlqs_qC3lggIglrcg:'Acesta"ad,i-g"tupoi' ,,In viilor va fi posibil si construim amplificatoare de inteligen!5 mai sofisticatecare si reprezinte e;tensii .i+Jerpeale propriului

212

Controlul maselor

vor fi mult mai postru creier. Aceste d1Egtlf"*,9tlp:togii,t" csngglgte vg1p!ea! de azi ziua din puternicedecAtcomputerele 9i atAt pentru datele de intrare cit 9i pentru direct Ia clei.g5q!-gman, F.le toate abilitilile intelectualepe care amplifica iegire. vor datelede acum le considerim ca fbcAnd parte din activitatea inteligenti a diggg?ilife,,r-ninlisimbioLi-c*9' fiinlei umane.Vom puteanumi aceste de interdependenfi (simbiotic + bionic) datoriti relaliilor strAnse carevor existacu siguranli intre ele 9i propriul nostru creier.intr-o anumitl misurd, asgtea ne vor face9i pe noi fiinJeliolicel'Lisind pe mine me ingrljorea inteligengei, la o parte amplificarea anumite funclii acesttip de dispozitivev.orfi folosite umhri. s iq-J999*agsnlia-Reulers a transmis urmitoarea stire:,,un dispozitiv c@.pgn Sletg-ra permis unor persoaneparalizatesi scrie cuvinte pe un ecran de calculator.Doi pe un monitor prin intermediul unor pacienfiau reugitsi scriemesaje electroziimplantali in creierul lor de cercetitorii de Ia Universitatea nemli gi americaniau Emory din Atlanta...in prezent,cercetatorii pozilionat electrozimici pe capul pacienfilorpentru a inregistra semnalelecreierului. Odati ce pacienlii inva!6 s[ controlezeastfel ei pot chiar 9i si scriemesajeJ'e cursorulcalculatorului, din domeniul neurologiei au implantat ln ,,Cercetitorii fapt care le-a in neocor-tgrgl motor a doui persoane, dispozitiv -Lun monitor decalculatordo3l.gandindusi opereze permisacestora de la Institutul de Tehnologiedin Kennedy Dr. Philip R. sg]la as!a... Georgiain colaborarecu UniversitateaEmory aUfaeut unllgPlant carepoatefi utilizat pentru @ 9i pentru calculatoare pentru procesare -uno,r= ajry -qceste sqgrlaipMini-senzorul de inregistrareeste gi de control. operatii ulterioari acoperit de un strat de sticli la care sunt atagafianumili factori care stimuleazi. cregtereanervilor gi care permit neuronilor din Iegituri funclionale cu senzorul. zona implantului si stabileascS. Intervenlia neurochirurgicali asupra celor doi pacienli a fost realizat|de Dr. Roy Bakayde la Emory. Electroziiau fost implantali

Zt3 cortexul in motor l6ngi regiuneacarecontroleazd migcdrilebrafului/ fetei. .{glbii p4gien! _e1qu.pqr3Jiza1i, incapabili si se migte sau sd vorbeasci.Primul pacientcarea avut implantul timp de doui luni qi jumitate, inainte si moari de sclerozi laterali, a invifat si controleze semnalele timp de gapte ziledupi principiul pornit - oprit'i Cel de_al doilea pacient,caresuferiseun accidentvascularin urma unui atac cerebral,are deja implantul de qase luni." ro '90, Prin anii ideeacontrolului elect{q4lg_al fi_inlelor umaneera destul de deschismentionatl in documentelemilitare, cum ar fi de exemplulucrareaThe Revolutionin Military Afairs and conflict short of War (Revolufiain domeniulmilitar $ conflictele armate)de Seven Mets gi JamesKievit publicati de Colegiul Armatei Americane in 1994.Una dintre revelaliilecirfii o reprezintl ideeaci ,rnedifcarea c-o{lPg4gmSnUlui este o componenti cheie a instauririi picii" 9i ci o.asemeneamodificare yr*&_difegliogati ag-upra pgpqrylu_i ame.rican. Aceasta va avealoc, afirmi autorii prin intermediul unor sistemeenergeligglireclggfe, al ciror princip4l avantaies tul ci existenta lor poatefi ,,negati'l pe interval un \galizandrr r-rssqoze 4*5-ag! Mets EiKievit sunt foarte direcfi in ceprivegteposibilitelile nelimitate inerente,,modulirii perceptiei"prin utilizareap-sihotehnoIogiilo r. O, riciry_9[!991!gpgimpotr iva .4E estui ati"J-r-r.ejltgl va fi i{g$$gt ,,prin utilizareaunor bazede dateintegrateale agenliilor'l apoi inclusin-categoria computerizat' ,,simulirilor de personalitate care vor fi utilizate pentru ,,a dezvolta,a structura si a direcliona campanii de manipulare-pSlbSlgg$a pentru fiecarepersoanii rr Lucrarea New World Vistas (Noi perspective mondiali) a fost publicati ir l25 de Consiliul de Administrare gtiinfifici a Forlelor Aeriene SUA. in acest raport, itc@l plgggsulgi-biglgg!-c"putemciti',,i,'rEitFe-ium6tateasecolu,lui.2l, seva manifestapractic o exploziede informalii in domeniul neuroqtiintei. Pini atunci, vgln 3junge s_a intelegem foa l clrm functionea?i creierul umirq, cllgLc@lgazi diverselefun4ii ale corpului gi cum poatefi manipulat (atit in senspozitiv c1t 9i in sensnegativ) @romagnetici ," to, dezvolta foarte mult, iar acesteunde vor fi modulate qi focalizate

.Iim Keith

214 pgl{I!-a

Controlulmaselor

Jim Keith

215

interfera cli -Irupgl-uman intr-un mod care si permiti i$piedicarel migcirilor musculare voluntare, controlul emoliilor transnoitsreadggJgFstiL (9i deci a acliunilor), pr-oducereasomnului, sau pe termen lung, scurt interferenElcu memoria pe termen qi *ereerca altuia... ggllgIgIggunui set de experien{e va fi posibil runducem anumite mesajede o ,,De asemenea inalti fidelitate trupului urnan, fbcand astfelsl creasci posibilitatea manifestlrii suggstiilp:.-'ascunse4i'a-ildica+iilor Psihologice'Atunci giga de intensitate mare din garJra .und @ llg$Zflgr lel'egtetr"'rul uman,areloc o-lqlgJariatiede temperaturi. bt*gi a lesutului atins' Aceasta este asociatl .o o..-."putti* a produce guru!! pentru Expansiuneaeste Stgg!-5!113pldi agusticl. Prin utilizareaEUU-BgLpglsalpliirar trebui si fie posibill caresI fie audjhil. u. .r."."u ""U.a*p Astfel,s-ar putea transmite l!9qd9 unor adversariintr-un mod care si le displaci profundi' amintesc - Alte realizirimenfionate in lucrareaNew World Wsfas ,,conceptul de de Elgtg3-Sl--sim&ga unor realitifi 3.$ifi.giale: speculativdar de destul este experienle rrnrcryre g_g!gr_f!g electromagnetice Teoriamoderni a dispersiei totuqifoarteinteresant. in creierul uman ridici ideea ca @t care pot fi folosite pentru anumite sgnnnale-reflectate pj]te g_enera a sistemului nervos de excitare gradul corect de estimi destul " central. Conceptul care se afli la baza acestui ,,EEG la distanfi' este dispersia unui potenfial de acliune sau a unui ansamblu de principale ale sistemuluinervos potenlialede acfiune pe traseele ajunge si inlelegemmodul cum sunt vom ci central. Presupunind abilitilile noastre,va deveniposibil si ducem impregnategi accesate departe mai concept acest li sa dgpl&& u!=sg1-4-":.tgq494l"-111l-o

in continuarefs{aegfhgSSj-SgAfieli dominantd si in viitorl' Lucrarea vorbegte despre necesitateaprincipali ca SUA si va fi nevoiede rdmAni in continuareo super putere.Pentru aceas-ta Aceastava implica d"r"ottu**i ,dornina'e^ inforJnalipn_al{'. legat prin s?telit sau IIC care va acliona ca un centru de procesaresi control. IIC v4 mgnilqriza

fostimpl"rt$,@... prs93*-qsrel4le-a
microcipul are doud funclii. In primul r6.nd,aceeade a-conecta iqdlU_dtdlqItC, credndo interfali directi intre utilizator si resursele (colectarea instantanee a datelorgi arhivl). in esenli, informalionale microcipul transmite informalia procesati 4ebJlc citre utilizator. in al doilea rdnd, cipul creeazeo_.ilqagiM generati pe in bazasolicitirii utilizatorului... calculator
,,Una dintre tehnicile care realizeaz1,aceastaeste ,,o combinafie de procese mentale gi imagini vizuale dezvoltate in laborator.

Iqs,titutul a construit ygt_ !9 &bglqgle din--eahfornia

gi care eglggl care consumi pgJini gne-rgie procesul de gAndjre analqglce-e-gsiglulu!-uman... Perfeclionarea acestui cip ar p.ulea : oferi un punct de pornire pentru r1gggglgstgg5eb53t caresdfie legat la_toate suprafetele senzoriale ale creierului, doar la nu ochil' Lucrareafaceqi cdtevaolservati_i: ,,Implantarea unor -dispozitiv4 intr-o fiinli umani ridici chestiunide qrdin etic Ai.social. preocupiri reprezinta Totugi,aceste un semnalde alarmi atilzi, fut1pjgslpaleste posibil si nu.rnai fie o problerna.Ey.9luir4-{ejui" 4U."Sli*j@. De exemplu,armatacerein prezentsoldalilor vaccinarea obligatorie (de exemplu,vaccinul antigripal). ln lumea civilizati, oamenilor Ii se implanteazi inimi mecanicegi alte organe.Societatea a ajuns si accepte majoritatea acestor implanturi cafiind o realitatea vielii. Pini in anul 2025,esteposibilca tehnologiamedicali si dispuni dejade caresi le permiti oameniloravAndun membru TlgrggiPurtryIygg.se amputat si controleze membrul artificial sau chiar rnrcIoctpl$i ogter caresi le permiti orbilor sl vadl. P-opulafia civili va accepta cel mai probabil irylglt"r"" are si le .ip"ti r """r omiti reprezentantilor l3 armateisi apereinteresele na{ionale." lRt]*i

{Pl!!gs"

':z

Un alt dg-cumentmilitar intitulat ,Operaliuni informatice: o un studiu caremerge ,,este noui abilitateofensivf'publicat in 199-6-, pe linia unei directive din partea personalului de la conducerea Air Force referitoare la examinareaconceptelor,a capacitililor gi Unite pentru a rdmine tehnologiilor de carevor aveanevoie Statele

216

Controlul maselor

Jim Keith

217

.- in 1982, l-,uru*thyigrdick a scris o carte despre .chinurile secrete americane. s$11ggdf.eacaEuliect experimentalal agengiilor Degi acesteinformalii nu au fost verificatein totalitate, elementele adi$onalementionatein aceastd cartene fac si credemci spusele lui 13 Burdick nu au fost doar o amigire. Aceastascria: ,,dig anuLL-9J3, Agenfia de Cercetiri Avansate a Ministerului Apiririi s-a folosit de eforturile combinate ale Institutului de Tehnologie din Massachusetts, a Universitilii din New York, a Universitilii California din Los Angelesgi a Agenliei Na{ionaleSpa{iale si Aeronautice,qi a Centrului de Cercetare Ames din Moffett Field din California p@ta, prin desci frar" P-qgt-4prul illegat "@ faptul ci proiectul era secret,deqireporterii au fost evacualidin sala unde avealoc intilnirea, de citre o persoani care s-a legitimat ca fiind de la CIA. ',@) .es,!-e mulrmai sensibila decdt EES.-knse.felggrama).M[G_e_..fostrealizatl. pentru prima datd in computerizati a literaturii de specialitatearatd cd 1968. O analizd, existi pufine publicalii cu prMre la MEG, deoarece estecu siguranti clasificatl ca fiind unproigl;Irif.tsggt (Agenlia in refeaua-AR.PA Proiectelorde Cercetare Avansati)."

implanturi gi alte forme de manipulare,putem spune ci u_Lpleg a Am ajuns la un punct nnde stind[.t,-di&unbrlpq!-dSja fq_sJ-t"1-erut. sau vo-r--rgu$i'in eurand s5.controleze in tstalitate,rnodrilnersfrg de percp.plie-4supeLrcidtAl[Ei vor puteachiar si fie stipdnii realite$i in totalitate, iar nqi si nu $tim cd qandurilesi perceptiile pe noastre, ci ne sunt dictate dinlr:o_s-urseceteriasrA. c?Le-]g 4yeIlryglli!, Conform unui articol din New York TimesdigJlg& Bgleaga ii lucreazi in prezent la un dispozitiv britanica de feleco u! microc_ry implantatin nervul optic din spatele numit QoulCatcher, qqlriului, care in rela$ecu prqgramareagenetic4sg"USggilaEizgzg qi s{.integistreze toale{Ardurile unei persoan,te1.cel&de.-gllil4e Conform cu Dr. Chris Winter de la Releauabritanici de ac-qa;_(3. Telecomunicalii,acesteinforma{ii vor fi stocateintr-un computer central. Informafiile vor fi de asemeneatransmise persoanei, dintr-o sursi computerizatl,exterioari pentru a-i induce acesteia o experientd i Printre alte posibile efecte ale lui Soul ,,extrasenzoJ$lf -{--Lji--.-'*
Catcher se numiri si imnlantul microcinului unei nersoane intr-rrn

!ggg*gt, la alta.15

transferAndastfelintreagaexperieqli de la o persoani

Un alt aspectal tehnologiei, scria Burdich 1s1*I9ggs " un dispozitivcarepElglgz: @ic),

ifnagini halucinante dilgct pe retini. Atunci cind imaginile sunt proiectate, subiectii prezinti aceleagirispunsuri fizice ca qi in cazul administrerii ryLCIgg. Acegtia intre ryJ@ferenla imagtgtle_pfgleqtatede.rrngtna_li Je4l!!ate. FOCUS a fost dezvoltat la Institutul de Neuropsihiatriede la UCLA, de Ron Siegel. Psiholog experimentat, acesta speri sdreuseasci la un moment dat recuperarea informafiei imagisticela voinfi, inclusiv imaginile din stareade vis cu ochii deschigi, somn gi halucinaliil' DeqiBurdick nu men(ioneazd trebuie si afirmim ci Siegel aceasta, coresponda descu expertulCIA in controlul minfii Louis |olyon West.ra EvaluAnd informaqiile de mai sus, este evident ci dat fiind njyelul,tAaolosicrtins in materie de computere, electronici,

Note: l. Scar, Leu "ClA Funds Project At Hospital Herei The San Diego Union, septembrie 24, 1977 2. "Brain Electrical Activity Mapping," U.S. Patent 4,408,616,octombrie ll. 1983 3. Kernan, Michael, "SeeYa Tomorrow! At the World Future Society,It's AU in the Mind," The WashingtonPosf,iunie 13, 1984 4. Shukman, Daid. TheSorcerer\Challenge; Elliot Dorinda i4, Subliminal Dr. Strangelove" 5. "Biomagnetic Analyticd System Using Fiber-Optic Magnetic Sensorsj' patent numerul4,951,674. August 28, 1990 6. Physical ScienceLetters, august21, 1995,citat in Constantine, Nex. Virtual Government: CIA Mind Control Operationsin America. Venice, California: Feral House, 1997 7. U.S. Government Funding for Neural Networks Research, May 1992 8. Cartwright, Glenn F., "symbionic Technology and Education," cercetare gtiin{ifici prezentati la American Educational Research Association at Montreal, Canada,aprilie. 1983 9. "Computers Now Unlock the Mind," Reuters news service, obtinut la Millennium Frontier disculie in grup online, www.newpower.org

Jim Keith
1 0 . "Brain Implants That Allow 'Willful Thinkingl Principles of Psychobiology,
InteractiveStudy Guidefor the Allied Neurosciences 1 1 . Metz gi Kievit. "The Revolutionin Military Afairs and Conflict Short of War". US Army War College, 1994 t z - New World Vrsras, United States Air Force Scientific Advisory Board, Ancillary Volume, iunie 1996 1 3 . Osborne, Bethel, Chew, Nostrand, Whitehead, "Information Operations: A New War-Fighting Capabilityi' o cercetaregtiinlificd prezentatela Air Force 2025.August 1996 li Burdick, Dorothy. Such ThingsAre Known. New York: Vantage Press,Inc. 1982;Constantine 1 5 . "The Coming Melding of Mind and Machine,"New YorkTimes,S-25-98

219

CAPITOLUL 28 Tehnologia Dreamscape

Unul din cele mai fascinante cazuri de control mental, din perspectiva victimei, estefurnizat de o femeienumita ]oanne ,,foJo" Carey,o artisti in vdrsti de 57 ani care locuiestepe un vas ancorat in Florida. ]ojo esteo femeie inteligenti care scrie cu luciditate gi detasare despre ceea cei s-aintAmplat ei, gi mai multor persoane din aceea$i vecinetate, in ultimii ani. Estesemnificativci. doamnaCarey esJ-e__qg_f,gg!.3IffiAt__4"1-,CJA" 9i a lucrat la,,Biroul francez"in Statele Unite intre anii 1959-60, Qiesteo activisti de 35 ani in domeniul drepturilor omului. - PentruCareytorturaa inceputin 1995. in timp ce era intr-o disputi cu fostul ei so! gi unii din prieteni, inclusiv un fost judecitor din Louisiana, ega_incelg! re ,,ggde" amenin$r:i la viafa ei. Careydescrieaceste ameninliri ca un ,,sistem s-onolbdggIAf,S-p" care cuprindea clidirile din zoni. Ulterior, amenin{Irile au luat fo_rma ungl "S_c_e_lfa4i care erau rulate de cinci ori in timpul zilei ief_SoaptcajnEgxtiruru, sag,-gas-e. ingrozind-o gi sd doarmi.. Vg!S_u*."ig!algg3" spuneauci sunt,,DEA nellsind-o s,iPatrulamaritimd". in martie 1995,in timp ce qgJip{ea ca fiind drogati, vocile s-au

transformat intr-un interogatoriu care se desfigura bnllclgengl' Alti dati, pglryJgci carejucau un scenariuelaboratceriau ca ea sa piriseasci zona,cu vasul,ameninlAnd-ocu violenla fizici daci nu lucruri gi si aqtepte ia cdteva cererilor.I s-aspussd-Ei seconformeazd. un vas al Patrulei Maritime si vini Ei si o ia. Mai tdrziu i s-a spus sub chila vasului pentru ,,a afla de unde s@e vin vocile".Carey relateazl cl de curdnd o alti femeies-a inecat de se audevoci inaiLte curdnd in aceazoni. Si aceastifemeiea in-ceput Careyremarcaci 9i o alti victimi a a" t" ,sDg&". De asemenea " Candy controlului mental, |onesaproapeci s-a inecat. Mai tirziu, i-s.a spus-ga-Yaveni cineva cu o arme 9i vocea Acest asaltcontinuu, continua cu: ,,$tii ceeace trebuie si faci cu ea". impreuni cu privareade somn a@c si disociere,dupd propriile spuse.Un prieten a vizitat-o pe vas 9i in timp ce se afla acolo, Carey gi-a pierdut cunoqtinla. Prietenul a transportat-o la spital, unde Carey s-a trezit intr-o stare isterici, in cap. fiind copleqiti de vocile pe carele auzea fiind a ctizelor", Careya fost internati la o ,IJnitatede stabilizare aveam ci relateaz| Ea ,,Nu supravegheatipentru a nu se sinucide. nici o idee ci acestaera doar inceputul unui coqrnarinfernal care avease [ini trei ani gi noui luni - qi ci vor urma incd doui sute de ,apropieri" de pragul morfiiJ' a ln timp- c-ese-4fla Ia urgen!6, interogatoriul intra-ce:rgbral evenimente q@at, cerAndu-i ,,sl ,,toarnd' oameni, organizalli, oamenii implica(i - atuncinu din viala mea,toateaminuntele despre gtiam ci ,,turna" se referi la deconspira.Ei mengionauo persoani, un grup sauo organizalie,deexemplu....filialalocali a unui grup ce Printre suslineadrepturileomului - aPoi ,,imi atacau' gAndurile'" unor sunetele carecredeci i-au fost inseratein minte erau 9i sunetele fost au prietenii ei ei. cd sunt pisicile $i pisici torturate.I sespunea ameninfali gi i s-aspusci daci nu igi va line gura,acegtiprieteni vor fi omorX{i. Carey spune ci ,,scenarii similare s-au desfbguratin fiecare noaptein decursde 17 zlle,timp de ore intregi. Timp de o siptimAni' totul a fost acompaniat de sunete holografice 3 D ce sugerauo

220

Controlul maselctr

Jim Keith

221

acliune de ,,rdpird' - a.lf.zsqlggqg-1up de oameni careintrau in spital gi cereausi le fiu predati lor (erau birbali, dar nu i-am vizut) mi se spuneaci. urmau si mi urce intr-un vas,iar cind ajungemin Curentul Golfului mi vor lisa incitugati intr-o barci pneumatici, iar apoivor scufunda barca. ...M-am speriat teribil - acestea aveau ca scopsi mi lini in camera de urgenle mi s-aspuscI oameniierau DEAI ,,agen!i Dupi ce Careya fost externati de la urgente,s-a intofs pe vasul ei. I s-a dat un ultimatum si, pirlseasci, zona,iar pentru prima dati , in ceeace crede ci era o incercarede a o forla si-gi piriseasci vasul.Carey relateazlci i s-a spusci va fi gocati si ci "vom faceci si fie, clar...$ocu,ti carevariau de la intepiJuri de ace,lllmpuns_4lgri de albine imi loveau capul. M-au scufundat;i mai adAnc in acest minteameaciutAnddoar Soc, supraviefuirea- memoria era slabi. - fiind gtearsi - incelogati de timpl' "Multe interogatorii vizau ceeace aveam"valoros" despreorice - gi "informaliile" pe care le delineam cu privire la alte persoanesi unde iqi lineau lucrurile de valoare." Carey spune ci "existe un 'timbai' c a ceeace auzeam (cel pu[in 2-3, pinl la 8-I2 impulsuri simultane).Era implicati p.rogramarea neuroW; multe cuvinte cu dublu sens sau cuvinte care fonetic denoti alte cuvinte, uneori in alte limbi...Iln sun.t ae frecventam acompaniaceeace se petrecea in fundal - mai multe tonuri simultane- ca un fel de cortini sonori similari cu zgomotul multor motociclete care gonescin ploaie. probabil cl se foloseauqgg1gfugrstorsrolare a vocii". Unele din impulsurile sonoreesteposibil si fi fost unde lineute.atq.faujgr - careambele pot transmite infrasunete. - atragerea+iscenariile Existi dg2ui pirti aceea cesepetrecea erau evident un impuls extern - vocile carelipau - probabil infrasunete, ca intr-un efectde ecou...deasemenea tehnotogiide control qe.Igblaljadio$,ipaotice gi"E DOM, Disolulia electronici a memoriei. ,,Se folosegtehipnoza, probabil metodele de dubli inductie Erickson - repetifia programirii. negative, sugestia negativi qi

o constanti. Sunt folositezi de zi, din f,xiciiesteasemenea gen,e-ra"rea qi hi-tech,doar ci aici ca un telefonobscen zori gi pdni in seari.Este nu poli inchide niciodatl, oriundeai merge... riuticioas-e, ,Cuvintele auzite- lgomeala - su4t,!,4!g!dgegllr4 (atAtla nivel fizic cAt s&S_glqgmtli"tp_afg,bqljoqoriloarg Eir41-e_s-9 de cea mai joasd speli Sglt-abg!4tiuexuale bineinleles). qi mental alcituite menitesi faci pe oricinesi-gi piardi cumpitul. Suntspecial s@lUlefUler se-.,.g-speti', c4Ud astfel atunci Oricine deline un echipament de sunet nu foarte sclzo@ce. gi un manual de diagnozi psihiatrici DMS-IV poatesi complicat alcituiasci asemenea ,,scenarii"care si fie in acord cu simptomele unei victime inocente proiectindu-leapoi asuPra pentru diagnostic, careajungeintr-un final si innebuneascil' La un moment dat, iq-gALJ$25, a trebuit si steatoati noaptea undeva in curtea spitalului in timp ce o:nce-de"blrbat i-a citit ,,o biografiefoarte negativisti' desprepropria ei viafi. Dimineafa i s-au spusurmitoarele cuvinte:,,nu ai ficut ceeace [i-am spussi faci, prin urmare {i vom-g1g lg33g3g39!d Ei o comolie c-erebralil'Carey spuneci,,nici nu mi-a pdsatgi am mers si-mi iau o cafea'ln timp - ca 9i cum a9 fi ce stiteam pe coridor a@6 fost impugcati in inimil' Personalulclinicii a chemat o ambulanli gi Carey a fost dusi din nou la spital unde ,,bitiile inimii p[reau sl dansezein ritmul unei mazurci rusegti".Acolo, un aparat cu rezonanli magnetici i-a misurat anumifi parametri 9i apoi a fost ci a fost doar un atacde panici. externati spundndu-i-se a fost in ,,9oc'1 Careyspunecl timp de luni de zile dupi aceasta ,,Cind a venit vara, interogatoriul a continuat pe o noui direciie ce gindescinainteca eu si gtiu igi dau seama mi sepirea ce acegtia gAndurijncinieqte,fapt aceste aceasta. Apoi au inceput t-@!mi se zile dupi aceea de caremi-a dat din nou o starede goc luni spuneace o si fac chiar inainte si o facl' Carey spunecl a auzit apoi prqbabil 1000de ,,scenarii"diferite care ii sunau in minte, inclusiv ug sclglg_ 4gspre un contqct e.xg"tgleg gi unul in carecredeci a fost conectati la creierul unui d"tnn-,.* dintre pu{inele experienfeplicute in mijlocul tuturor

Controlul maselor acestora a fost cAndam sim(it ci sunt in addncul unui oceanfoarte frumos, un spatiu infinit, simlindu-m[ una cu oceanul,plini de linigte si de bucurie. Eram acolo cu un delfin pe nume ,,Anessa". Delfinul existr cu adevlrat - a plecat d.era centrur de cercetare a Delfinilor din Grassy Key chiar inainte si loveasci uraganul Andrew Am auzit astadin alte surse.Asupralui s-auaplicatdiverse transplanturigi implanturi (bineinfeles, nu existi nici un document caresi atesteaceasta, cici nimeni nu ar faceagaceva)... probabil in referitor la comunicarea inter-specii, cu @us proiectullui |ohn Lilyde la Air Fo...ffii"1iu Primilor Pilo$. Am citit mai multe despreproiect am statde vorbd 9i cu persoanecare gtiu despre el. Mulgi dintre membrii personalului lpageriLSP inaintesi ,,ia contact cu delfinli" ... unii dintre derfinii 9i

222

Jim Keith

223

de la fanustgglX"1r_ittp1qat[q91q.

accesulinter-cere6Tal (toate acestedate pot oot fi n gisi gisite si in dosarelelui Lily). Careycontinua,,,in urmi cugp!exyqg!iv_1520de ani, membrii unui trib transferatdin Hmong (Vietnam) au inceput si moard de pe urma unor cosmaruri (weo doui.zeci de persoane). Esteposibil safi murit ca efectal tehnicilor de control al minlii in de vis". ,,starea in septembrie 7995, Carey a intrerupt tratamentul cu medicamentele psihiatrice care ii fuseseri prescrise, intr_o incercare de a-gi da seamadirect de ceea ce i sepetrece.A imprumutat murte cirli de la biblioteci qi, ajutati. de o echipdde cercetare, a citit tot ce se putea desprecontrolul mintii, precum qi multe materialecare in mod normal nu sunt accesibile publicului larg. _ Ea spune ,,Am risfoit lucririle lui D$dg_de la__SJanford qi am descoperit o.r.:T:t ca acesta,.traducea"undelecerebrale ci in cuvinte. inci - . w ' iT inaintecamuncasasdfieetichetatidrept,,strict secret". Acestaa fost conceptul pe cares_au bazatcei de la proiectul ]anus carelucrau cu co@9-[Lin-asociere cT gandur;t" firntei e. Astfel am aflat qlLrn lgltea_cineva si gtie ce gindesc eu Ei si nrelucreze-u..le_gAnd[![!1i.r,t" ." rett.ce. banJ-"neuronii

dreptreaclie la alli de=Ifini

lar Egitglga unurgegd lnatntede congtte inJinpreal la nivel chimic, poatefi accesatid9 g1rcog1pgter-inainte respectivi si i$i dea.seama,si devind conqtienti de c4--persoana propriile salegAnduri!" Careycredeci aceastltehnologieestebazainterfetelordin ziua de azi pentru pilotare automati gi spuneci odatdce a inlelesaceasta, mai crede ci respeglglya a realizat ce i se intAmpli. De asemenea teh4glggie esteprobabil conecta[i la un sistem fle.supraveghgr..-e-p.-r..r.3 satelit. Careycontinui: ,,It{etodele{e interogatoriu au fost identificate de un fost expert in operaliuni psihologicedin LegiuneaAmericani. foarte locall (acum pensionat) ca fiind de-tip-*esf+ergan', aseminitoarecu celeale KGB-ului, spunind cl ,,9isimplul gind la aqacevail inspiimdnti teribil'?' ce s-a Petrecut,a$ Carey speculeazl:,daci ar fi sl caracterizez din presiratl cu elemente spuneci e o comb!!qg,e-!qqg4qB*-elglA, mafia italiani in combinaliecu experfii chinezi in citirea gindurilor. de la imnlantareaunorgfurduri ire.rnintea AceEtia a:pg!91 facegllc_e undeva la mijloc gs)'grruluL Le'i!9ktl|elg1Ng"ii-QdiglMlndiale. sunt totul".Practicintreagaeconomie aflindu-seideeadebaztr:,,banii arrneJrocletah care a$a-numite mondialdrisci sf fie loviti de aceste ar pl,t_ea aducerizboiul 9!ri11qi !1 yrj]ocul unei mi4istiri, sauchiar caresi dureze50 si facdrqltlgg destulde rezervati..'Chiar deani de acumincolo.$i astae o estimare gi un maestr u Zen ar ajungesi seurce pe pereli de supirare 9i si dea tratament..1' cu pietre dupl pisiri dac| ar fi supusunui asemenea znna a flrii' care aceea din * Conform lui Carey,ea nu e singura, ,,audevoci'i ,,Am fost supusi unui interogatoriu intensiv cu privire la citeva gJine-Jitualicd' care au avut loc in Big Pine Key,despre mi-au spusnumeleunui carenu gtiudecit ces-aspusIa gtiri.Acegtia gase luni mai tdrziu arestat fost a blrbat ,Iont': Un om cu acestnume pentru ucidereaunei femei insircinate gi a soplui ei -..deci gtiauasta ld....e@tit cu sase luni inaintede arestarea N-am nici cea mai vagit prolah$l ?s-upra lui aceasti tehnolog-ie. idee daci e vinovat saunu.

224

Controlul maselctr

Jim Keith

225

,,Undelinut de la KeyWesta afirmatcI aEuzit,,demoni" inainte @e:lgide pe proprietarul barului Rum Runner gi de a rini llli trei oameni". ,,Lafel a spusgi Louise,in urmi cu o lun6,i&iqle_qilp,sinueidf' prin inec la Key Colony Beach". ,,Lafel gi un biiat din cadrulproiectuluiMarathonHousingcare prin ,89-'90spuneci agzit demoni gi apoi a llgnit din Key Westpe bicicleti,lovindu-sede doui maqini..." ,,Existi mult mai multe relatiri privitoare lp aceste,,voci" ... pe blrcile b6ntuite din Key West, in urnele funerare; unii oameni spun ci au auzi! ilgeri"pe-8u![nezeu Thtdl,pe Iisus,diavoli ... Toate acestea provin probabil din regeug-:Wi ..1'l Bill Burke din Clovis, New Mexico, este o altl persoani.care crede ci. are date despretehnologia de control al minlii aflati in posesiaguvernului SUA.El credeci acegtia sefolosescasupralui de o teh+ologi" i "u-riti Burke esteun fost soldat al for(elor marinei, acum in vdrsti de patruzecigi gasede ani. in urmi cu douizeci de ani, Burke a fost internat la un spital din California, orasul Barstow pentru o durere la glezn6.Acestaa petrecut trei zile in spital gi la un moment dat s-a trezi ci cineva incearcdsi ii insereze ga in na.s-. Ulterior, acasi fiind, cind r* tr"rit intr-o zi, in fala lui se aflau patru birbali in uniformS..Se pare ci gr_a o holggne, sau o pro_1e4!g_9n_entali, dar perfect totugi p;i1g ci este real6. Burke credecL in timp ce se afla la spital, i s-au implantat mai multe dispozi!1veel99_151nice de control c_ar.e pot p=roiectajnagini co{rputeri?atqdirect in mintea sa. Proiecliile au inEput la t[i luni dupi operafieqi de atunci il tortureazi zilnic. Proiecliile mentale, despre care crede ci sunt generatede o tehnologiedin gama.",Dreamscapd' sunt diverse.Este asaltatde de cuvinte insultitoare, 3s_gatrdqisinscigage, i k.uaj:jk:tronice, de semi-transparente ,,imagini carepar la fel de realeca si noi.', !gi constanti in zona capului, pgcnit..'i in urechi, i Simte o Pfesiu.ne UlqflA$fi la nivel muscular $i il alte-zoneale corpului precum si 'sen-zafia de gocelectric.

Burke crede ci cei careil monitorizeazdqi il manipuleazi sunt angajali ai firmei Goldstone Tracking Station si ai Laboratoarelor cu reactie(JPL).Credede asemenea pentru studiul motoarele ci la interaclioneazl cu creierul gi se afli un computer care care este |PL victimeloracestui control al minlii. folositpentru monitorizarea Cum ar putea cineva sI igi dea seamacare este cu adevirat am puteapresupune situaliaunui om ca Bill Burke?La prima vedere, ci Burkea fostvictima unor inchipuiri gi nu a manipulirii guvernului. Dar existi anumite dovezicareridici mai multe semnede intrebare. estecercetatd de mult in primul rnrd, tqhrologi" d"rqrire d nu prea timp, gi de weme ce acesttip de proiectesunt strict secrete, existi posibilitateaca cinevasi afle atAtde multe detalii, in afari de existdgi dovezimai unelesclpiri insignifiante.Dar pe lA.ngiaceasta, izbitoare. ln sprijinul relatirii lui Burkevine faptul ci implanturile despre care vorbegte chiar par si existe. Burke mi-a furnizat rapoartele in 1-9q5 de Departamentul medicalereferitoarela radiografiirealizate de Radiologie de la Centrul Medical Regional din Clovis, New Mexico. Printre concluziile rapoartelor medicale se numiri Ei aparenj urmitoarea concluzie : creierulprezintd,,anqm:ilgflolmaLtiuni pdrlii a osului timpanal, itt_jp"t"! superioare observate tetalice inspre dreapta".De asemenea ,,sepoate observa ogo3[igne foarte mici din ce pare a fi un obiect metalic in zona articula{iei AC" a

uJgilrutui. irir-on

intr-un alt raport afirmi:,,zona prezintn cgrpqi-rUetalee-srrnine". craniuluiprezinti medicaldin datade 18 mai, 1998sespune:,,baza mai multe forma{iuni provenind dintr-un corp strlin."2
Note: l. Carey,foanne, corespondenfi cu autorul, decembrie 16-decembrie20' 1998 2. Burke, Bill. corespondenlicu autorul,decembrie18, 1998;Raport medical de Michael P. Nachtigd, M.D., noiembrie 18, 1995; Raport medicat de Dr. S.T. Haider, M.D., the Department of Radiology, Plains Regional Medical Center, Clovis, New Mexico, noiembrie 9, 1998;Raport medical autorizat de Andrew ). Stansberry,P.A.-C qi Doyle B. Hill, D.O., ianuarie 1, 1998;RaPort B. Moss,M.D., mai 18, 1998 Medical de James

"tt

,uffiffiffi,

se a piciorului o-r-ad!og13rfe

Jim Keith

227

CAPITOTUL29 O lume cu un singurcreier

Iganii30.-ti-G-\Aelts, agent al serviciilor secretebritanice 9i teoretician al unei guverniri unice,a propus un plan de control al minlii careseparecd estefructificat in prezent,la inceputulsecolului 21, prin creareaInternetului. intr-un discurs linut ig npiembrie 1936, la InstitutulRegal de RelaliiExterne, Wellsa vorbit despre idea sa referitoare la ceeace el numea o "enciclopedie mondiala'iWells spunea: "Vreausi vi vorbesc despreceva,o noui organizalie sociald, o noui institulie - pe carepentru moment o uom numi Enciclopedia mondiali Aceasti Enciclopedie mondiali ar reprezenta fundamentulde gindire al fieclrui om inteligentde pe planeti ... O asemenea Enciclopedie ar juca rolul unei Biblii ne-dogmatice in cultura lumii. $i ar putea faceceeace organizaliileintelectuale, atAt de imprigtiate gi de dezorientate, nu reugesc si facd.Ar fi ca un liant mentaluniversal... I-ar facepe oamenisi seinteleagiunii pe ceilalli ... Ar fi ca o super-universitate. Mi refer aici practic la ualgqier unic, nimic mai pufin. $i intr-un firul,du.i ri r" i*pli4gtF ryrt tuturor celorcaresunt !s'v@asupra la conducerea administraliilor,a celor carecontroleazirizboaiele, comportamentul maselor, a celor care hrinesc, pun in migcare, infometeazigi ucid popoareintregi ... O asemenea enciclopedie s-ar putearispindi asemeniunei reteleneuronale,qn slglgg_df-control conectAndu-Ipe tofi intelectualii lumii prin Tg{at ta nrvel_global, intermediulintereselor comunegi a unitd{iicooperante, oferindu-liseun sim! tot mai puternical proprieidemnitlti, informind oamenii ftri si recurgi la presiuni sau la propagandi, ghidAndu-i fbri si fie tiranici." lntr-un raport personalscrisin aceeagi luni, Wellsa fost pulin mai sincer: "Universitilile gi organizaliileintelectuale din lumea intreagi ar trebui si opereze c4 g pqlilie a gAndurilor."r controlul gdndurilor il reprezinti "rt.ffie

Internetul. Degi la o primi vedere,posibilitateaunui mediu de comunicare egalitar care si mullumeasci atAt indivizii cAt qi apalgntalibertatea giganlii massmedia pare cevanemaipomenit, ..r_qj iluz_o-rie. Internetului poatefi tranzito4_e Una dintre probleme este faptul cd impreunl cu capacitatea de rispAndire a informafiei pretutindeni gi aproape instantaneu, datoritd flexibilitngiisaletehnice,Internetul prezintl de asemenea gi de_g!_l!g-b_-_$i to-ate sursele pq1-gnt1{ul p:""_q{p majore $q 1 {evo-rg_pl-Lnele. gi Datoriti conexiunilor interfefei la cel &_14eru04re_depe mai inalt nivel tehnologic, este foarte probabil ca televiziunile din lumea intreagi, radioul, computerele gi media scrisi si fie toate absorbitein miruntaiele acestuigigant numit Internet. Toateaceste sursede informalie gi comunicares@-o oferind ocaziaexerciti.rii unui control @, nemirginit asupra informafiilor difuzate, asupra conversaliilor private gi in celedin urmi, asupragindurilor oamenilor. Internetul facesi fie poribill @"" 'granifele . Probabil ci a continutului comFqic informafionale Iarg deschise" ale Internetului agacum sunt ele in prezentsi fie doar ceya-lls4pqgf. Este posibil ca in curdnd si intre in funcliune un pjgg11g, d.9rngg{gllz?re gi reglementare tot mai mare, precum gi o ad&glg_lqei agresivi a tehnicilor de control al minlii, agacum a previzut Dr. Persinger. CindNBCai Microsoft au lansatin comun MSNBC, o tentativi de combinareintre televiziunegi de Internet, prezentatorulde gtiri a afirmal "Nu putem lisa o intreagi @ generalie - practic un intreg segmental populaliei - si ne scape printre degete pe Internet, de unde si ia informalii fuq ca acgslglse fie controlatel'2 Nici chinezii nu s-au lisat mai prerosin ce privegtestabilirea clari a necesitifii controlului Internetului. Xia Hong, responsabil guvernamentalpentru monitorizarea relelei, a afirmat: "Internetul reprezintdo importanti inova{ietehnici clreia trebuiesi i seadauge inci un element, qi anume controlul. Aceasti noui autostradi informa[ionall necesiti un centru de control al traficului' Mai este

228

Controlul maselor

Jim Keith

229

de asemenea nevoie d" ppl4$tf-dqeAC_rilatr., iar utiliz_ato_.rii trebuie sdaibd@,Acesteasuntcerin!eledebaz5,pentru 3 oricemediu controlat." Sd fie aceasti idee ca lglgrrclul poate fi fgfosit pg;r-!p o ngi marc sup-ay.eghere:"publicrilrridoarparanoia din partea mea?Si examinim atunci ejnq sunt cei care controleazi in prezent acest mediu de propagarea informaliei, @. Pentru moment, calea principall de control a Internetului este reprezentatid" asupra,,inregistririi domeniilor", cheia ryglul citre aceasti. vasti retea.Numele de domenii sunt inregistratesub forme de numere de protocol de internet gi pini recentacestea erau proprietatqa filmei Network rso-.!qdiq11s Inc.,,o filiali a Fundaliei Nagionalede $tiinle finanlati 4S_ggyq!. in wemea cind firma NetworkSolutions Inc. eraceacareinregistraI-P-urile, acesta eraun serviciupublic gratuit.Dar in plezentnu mai esteaga. Acum, bra{ul lung al agen[iiloramericane de informalii a captat fluxul liber al informaliei - inregistrareaunui nume de domeniu incepe acum de laglnglgg:$e dolarlpe an. Aceastade cind firma Network Solutions a fost cumpirati de o alti companie,Sgieqlifc un grup menlionat anterior in 4ry]r."trg4!-l4grnational _Corp., aceaste carte in rel4lgJu sinuclCed 4 masi ale grupului Heaven's Gate. SAIC este ogpqge a unei cglqpegr gililar.e_1n{qq11!{ecu douizeci de mii de angajali.Peste907odin veniturile sale de 1,9 miliarde de dolari de pe qnul 1994 aa fost obtinuti din contracte guvernamentale. Printre cei 23__dq_ rnembrl, ai consiliului de administralieai SAIC senumiri: Amiral BobbyInman, fog!!ryqtOr (NSA); fostul e4jglgt arcIA EiqSl+l4genjiei Nalionalede Securitate secretar al apiririi din timpul mandatului pregedintelui Nixon, Melvin Laird; generalulMax Thurman, cel carea comandatinvazia din Panama;iar printre fogtii membrii se numir6: fostul director C[A, Robert Gates;secretarul apiririi, William perry gi directorul CIA, JohnDeutch. Printre prgiectele de care s-a ocupat recent Scientific ApplicationsInternationalcorp. senumiri cleareagi implepgentarea

t*hnologica.a.Si-stemrilui-gM"de-comanda $r"."contrql al armatei gi sistemelor de computere a mijloacelor renovarea de comunicatie bazelorde date ale poliliei Ia nivel ale Pentagonului- gi actualizarea nalional, de stat gi local. Cu alte cuvinte SISC, este implicati in infrastructurii computerizateaintregii !Iri. aclfralizarea IaracumSAl@etr.dui. Conform cercetitorului ]esseHersh: '50 '60 gi era un complex ,,Elita aflati la conducere in anii militar-industrial.Mai apoi, aria largi de acoperirea televiziunii '60 gi proliferareaulterioari a mass-medieielectronicein din anii '80 anli'70 gi au dus la dizolvareaacestuicomplex care a ajuns si se manifeste in structura interioari a aproape tuturor aspectelor societilii noastre. Economia de rizboi s-a transformat cu succes intr-o economie informafionali. Tehnologia militard gi sistemele de comunicalii militare controleazi 9i opereazd in prezent aproapetoate relafiile noastresociale,gi politico-economice.Acest amalgam de mijloace media, un conglomeratal puterii este acum prezentat'tonsumatorului"ca fiind magistrala informalionali sau "Internetul'l'a Daci se pare improbabil ca Big Brother sd se preocupede comunicarea cu cetifenii derind prin intermediul Internetului,atunci ce spuneti de faptul cl gqJrelnul_ggag" l*fli*:tn moglg441_ea mllqagglgl-de-Eomr$icare civile gide afacerila o scari inimaginabili? glectronicqsunt interceptate de citre maj in intreagalume, r4esajele multe agenlii de spionajcondusede NSA subnumele de opgrafiunea E*CJEION.Un documentcunoscutsubnumelede acordg!UKUSA semnat in anul 1948 de SUA, Marea Britanie, Australia, Canadaqi suU Noua Zeelandi stabilegteilS+lare@ forma unui sistemalcituit din sta{ii de receplielocalizatein Yakima, Washington;SugarGrove,WestVirginia; Norwenstow in Cornwall, Anglia; Waihopai,Noua Zeelandi gi Geraldton,Australia. Sta{iile de receplie din care este alcituit sistemul ECHELON sgASgC?A conlinutgl informaliilor difuzate de mijloacele media electronicedin intreagalume. ECHELON se focalizeaz|in principal pe comunicaliile non-militare, civile gi de afaceri, inclusiv e-mail-

230

Controlul maselor

Jim Keith

Z3l

uri, convorbiri telefonice, comunicafii prin fax gi telex.Interceptarea se realizeazl, in principal prin monitorizarea comunicaliilor companiilorinternalionaledetelefonie, asatelililordetelecomunicagii gi comunicaliicivileprecumgi asupra comunicaliilor transmise prin cablurilede sub oceancitre transmititoarele cu microunde. ECHELON utilizeaztr computerecare incorporeazi sisteme{e recu[roastere vocali $i sir4bolislici care scaneazl.in figeate mtnut milioane ds.mgsaje gi identifici diversecrrvinre+iftazerbeie, inclusiv denumiri comerciale, adrese de pogti electronici, numerede telefon gi fax care prezinti" interespentru membri agenliilor de informalie din SUA,MareaBritanie,Canadagi Noua Zeelandi.Dupi I ocalizarea acestor frazegi se,lectarea mesajelorcarele conlin, ele sunt transmise citre analigtii din lara care a solicitat interceptarea. Conform unui analist,Amnesty International gi Green Peace sunt dgui din {intele IUiECHELON. ,,Ca si fac o comparafie','a afirmat un fost ofiter NSA, ,,si. spunemci oricine poatesi introduci un cuvint cheieintr-un motor de ciutare pe Internet primind inapoi zecide mii de rispunsuri in citeva secunde.Ei, bine, ggide&Jarf au la dispozilie o tehnici cu r4.ultm4i"p-qrformanti {994t un.om obiEnuiti'5 tuturor mijloacelor de comunicare - gi practic a tuturor interactiunilor, inglpsiy agglor de,la nivel^de"pereeftft" nd - es-te o stmtegie'p.e ternren li a manipulatorilor care fost a facilitati in ultimii ani prin crearea lgpg gtiinlei interdisciplinarea ciberneticii. Prezentprin intermediul ei, ingridindu-ne libertate a zi de zi tot @!g53ic,i, mai mult, ca un yirus cu acfiunerapidi. Termenul' ,,cibernetici:' a fost inventat de Norbert Viener, profesor de matematici la MIT care a fost implicat in aqa-numita operalionali gi Dinamica sistemelor, C_ercggle lucrAndin serviciul -.SUAin timpul celui de-aldoileardzboimondial. Ciberneticaeste in principal gtiinla teoriei informaliei, fiind aplicati in prezent asupra intregii lumi. Teoria ciberneticii a fost mai intdi proiectatd ca o modalitate de gestiune a rlzboaielor, dar experienta a aratat cI disciplinele gi structurile vitale pentru

unui rizboi erau practic aceleagi ca gi celeutilizate intreprinderea de guvern pe timp de pace. Abordarea cibernetici a evoluat, iar cum ar fi RAND Corporation, anumite grupuri trans-disciplinare Mitre gi Ramo-Wooldridge(carea devenitulterior TRW) au urmirit si o transformepentru a servi la controlul societilii gi al naturii in de asemenea bqgS infi.inlgii ciberrreticareprezentat sine.C._onceptul Agentiei Naliorrale-deSecuritate,care estein prezentc9q ma! pale aggnJie" de informalii !e pe planeta. Atat de mare esteimpqrlAnta ilformatiei inrcpinia celor caredorescsi controlezelumel Conform unuia dintre cei carea inovat gtiinla ciber.neticii, ].W profesional cunoscut sub numele de dinamica ,,domeniul t_o-Ig$gr, sistemelor (sau cibernetici) s-a dezvoltat mult in ultimii treizeci Ei cinci de ani, avind in prezent operatori tot mai mulli in lumea combini teoria,metodelegi filozofia intreagi. Dinamica sistemelor pentru necesarl gi in ce privegteschimbareaJnediului, nlggaff5s$ dar de asemenea polttigg, economiS,medicina, ir,rgineqia.-9i alte domenii. Dinamica sistemeloroferi o bazi comuni carepoatefi aplicati in orice punct modul cum evolueaziin unde vrem si inlelegep qiSgj-dluenteql. timp lucrurilei' ciberneticea fo-s-1-rgsfig{!p,lfl! dupe Unul din experimentele lider de orientare marxisti, a fost ales Alende, ce doctor Salvador pregedin{eal statului Chile. La fel ca gi Castro, {leqde a inifiat nafionalizarea.industriei, a-bincilor gi a societifilor principale din Chile. Dar Alende nu era un simplu agricultor primitiv 9i reprezenta prin urmare un pericol pentru lumea occidentall.Acestai-a solicitat

si- i oferegggg[!.*fu r*c--.-Stafford:eers ctg.rtsJ$egulgr*br-i.tan

ggslrp-q?-{.e-.4 economiei firii. Chile are multe resursenaturale dar care au fost intotdeaunaexploatatede marile puteri industriale, ce au lisat in urmi doar cAteva rimlgile pentru conafionalii sii. Beersa adunatin jurul siu un grup de oameni de gtiinll extrem de califica[i in domeniul ciberneticii, lansAndceea ce el a numit sistem PIote.ggLgXhMA al cirui obiectiv era ,,instalareaunui pi"li-ittut de informalii gi reglementiri a economiei industriale' Acest sistem avea se demonstrezeprincipalele caracteristici ale

232

Controlul maselor

Jim Keith nivelul populafiei" in aceasti betelie pentru minfile oamenilor. El menfiona 9i o abordarece integra cercetiri biologice,sociale,fizice gi matematice intr-o tentativi de controla comportamentului uman. RichardHelmsconsidera ci utilizarea teorieimodernea informaliei, a teoriei automatismuluigi a conceptuluide feedback, esteextremde folositoarepentru o tehnologiede control a comportamentuluicare utilizezedate de intrare informalionale drept agenfi cauzi...l' s6, Altundeva, Helms scria: ,,Cjbelgsl!!:apoate fi utilizatl pentru caracteruluiunui copil, pentru inoculareade cunogtinle mod-elarea gi tehnici, comasareaexperienlei, stabilirea unor modele de comportament social...toate funcfiile care pot fi catalogatedrept il' c CtU.tqsli.gg"iijrynglgi- pr.actic creierul unigla caresereferea H.G. Wells- ducela crearea unei lumi regulatede tip interventionist, ag!-de-ln-aeAdati incdt majoritateamaqin4fulcare au login culise omul obignuit. Printre strategiile de control lglu4-_gblglglr-de posibile gi folosite efectiv de elitele lumii cibernetice se numlri cntrolgb!me$491,co.ntrolulfonduluimo r,cgnqglgkl:rglei ti .o"t-lllrpi"igi !g!!99. Atenlia miriti pe care administragia Clinton o acordl mijloacelormedia gi sondajelor de opinie precum gi a manipulirii acestora reprezinti in esenli o abordarecibernetici incipienti. Aceasta a permis instituirea in Statele Unite a unui fel de f4p.gism. eiber-aetic_ -g-19-ili.ndl'" unde intervengiileviolente Ia nivel gi atunci cind semanifesti, estedoar in rareori necesare lglgnsunt scopulrelaliilor cu publicul. se apropie de indeplinirea scopului lor- Este &bg-f"!gi$t gi agenliilesecrete posibil chiar si il fi atinsdeja.i1prg79gt, guvernele prin nu numai ci sunt capabilesilronitorize_ze,mqsaje-letransmise qe"ye4a. intermediul computeruluigi a altor medii, eryq!. tl risputls,,ul elpolional al electoratuluicu ajutorul sondajelorde opinie 9i a altor tehnici. Pot gi chiar intenfioneazi si utilizezenass media pentr.ua ne pentru a ne modif,ca-op-isdle uggipula pent4l a ne spila creier-g1e, ig dire4ia doriti ds-ei gi pentru a ne vinde ca pe nigte sclavisprea profita de noi la maxim. Agacum reieseqi din versiuneasatirizati a (Relatare de lumii din lucriri cum ar fi, Report from Iron Mountain

gestiuniicibernetice gi si contribuiela procesul de luarea deciziilor, pAfuA.-t fi,in-{. Programul a reprezentato aplicalie i.n.l*$erlgl{l. f masivi a rispunsului de tip cibernetic pentru imbunitifirea structurilor industriale, ajutind fabricile si se auto-analizeze constantprin intermediul unui dispecercentral prin care treceau toatecomunica{iileJ' P-roiectul Cybersynutiliza trei componenteprincipale: Cybernet, careera qgleldegecusoral.r$e.rnetului de azi,un J mijloc prin careoameniide afacerigi guvernulputeaucomunicagi seputeauconsultaintre ei in refea. pentru qrqnitorizarca 2- Cyberstride, pro.gramele---:recesare cqgrpaniilor jndividuale precum gi a_e,cogo-I!gr_ per ansamblu precum gi pentru semnalizarca..zonelor imbunititiri carenecesitau saucareaveauprobleme. ? - Chaco, un model comouterizatal economieichiliene care realizasimuliri,efectivg-ale,u4o1-s*c-e_nallipoten{iale. Scopullui Cybersynera acelade a monitoriza, de a disecagi de arealizapredicfii cu privire Ia economiastatului Chile; indSggtdnd funglroniri, practic la fel cum tgate obstacolele din _lga bgryl_sal*e sefacein prezentin multe 1lri. Problema este ci sisl-eqd.,9ybergyn_a-jqncligl4lgea-bbe. Acestaa ajuns si reprezinteo amenin{arela adresalumii capitaiiste. proiectuldemonstrativallui Dupdcum s-aprevizut, AllendegiBeers, ar fi putut si reprezinteo Iovituri uriagi in ce priveqterelaliile cu publicul ale lumii comuniste. Sespune.e H""ty Kirri"g"r fott 4 " cllg a intervenilp:$Igjglg Lung ltqClu!_9Ipgllsg$:Salvator - probabil de agenlii CIA - gi Cybersyna fost Allende a fost asasinat anulat. Se pare ci agenlia de informalii gtia exact ce face, existAnd uneleindicii cum ci la datarespectivlgi acegtia studiaucibernetica. - Conform lucririi lui 4gru=Ke_ele-r, Secretand Suppressed (Secret suprimat), Helms a scris despre un asemenea ,,RiJihard tip de Si '60, pe cdnd era director de planificare sistem la mijlocul anilor la CIA. Acesta a vorbit despre ,,o abordare sofisticati a modului de codare a informaliei, in vedereatransmiterii citre tinte de la

't'

234

Controlulmaselor

pe Muntele de Fier) Si Silent Weapons for Quiet Wars (Arme tacute pentru rdzboaietn liniSte), cibernetici pentru gestiunea abordarea intregii lumipoate duceInpglplChgple-rn. Extrapoldnddepeurma progreselortot mai rapide din ultimul secol,este evident .e 4gg cei ce dorescsi fie liberi nu fac nimic cAt mai repede-in Ufrulp1ii 4sgazscldc-ani-ebla, conducitoare va atinge controlul1olal asupra minlii gi trupului intregii omeniri. 6
Note: 1. Wells,H.G. citat in White, Carol. TheNewDark Ages Conspiracy. New York:The New Benjamin Franklin House,1980 2. Brokaw,Tom, citat in Pouzzner,Daniel. The Architectureof Modern Political Pow er, http:I I I www.douzzer. ai.mit.edu: 8080/conspiracy.html 3. "The GreatFirewallof China" by GeramieR. BarmEgi SangYe,revistaWired 4. Hersh, fesse, 'The Internet Complex," Prevailing Winds, ntmilrul 4; King, "Doubleplusungood! BradleyJ., The SpecterofTelescreening)' Parascopeztwww. parascope.com/main.htm *Explosing 5. Hagar, Nicky, the Global Surveillance System," Covert Action 'tpies Like us,"Connected, Quarterlyonline,www.w2ldocs2/c/covertaction.ttml; decembrie16, 1997, la www.telegraph.com.u\ "Listeningln] Village Vest,Jason, Voice, august 12-18, 1998 6. Helms, Richard, citat in Bowart, WaTter. OperationMind Control. New York: Dell Books, 1978/; Friedman,Georgegi Meridith. The Future of War-Power, Technology, and American World Dominance.1996;Beer,Stafford.Brain of the. Firm. 1986;Wiene! Norbert. TheHuman Useof Human Beings-Cybernetics and Society.1954;Silent Weaponsfor Quiet Wars, Secrefand Suppressed, ed. Jim Keith, Feral House

EPILOG

Iati-l acum pe Q4g*ktrljjqg, privat de EiBkASLIfupuL siu, idcntifici. -etl c.arg-se rg[91g!fifq*Ugdgs- Lai nstinctele-animalt-cc
de imaginielectronice o succesiune i este s" asupt onceptla C, transmisecreierului siu. Esteo imagine difuzirconstruitade stipdnii sli al cirei scopestesi nu il lasein nici un cazseperceaPirealitatea intergrediul unui tub sau a efectivi. @ D-u-4ge,zgu[ electronice. conexiuni 9[q-!e][t19fl!e-lS-Sgatele unei unei cortine electroniceiar atunci cAnd tragem cortina il gdsim pe Vfq:tgglCgbelA, manipulatorul mass mediei,ciberneticianul,cel de vis. carea lesut lumea aceasta in aceste gi din ororile descrise Dupi cum reiese Pagini,odate cu aparilia tehnologiilor avansatepentru controlul min{ii 9i al oamenilor, ne aflim pe marginea unei pripistii. Am ajuns la un moment in istorie in caremanipulatorii sunt deja capabilisi priveze umanitatea gi de pulina libertate care i-a mai remas,inllnluindune pe to!i, intru implinirea scopurilor lor parazite.Am ajuns la un cuiva,poatefi punct in caredestinul umanitilii Poatefi Proprietatea de lut. bulgire simplu ca un modelat $i ln StateleUnite are loc o revolulie instituiti de manipulatori, ai ciror agenli au asimilat filozofia materialisti 9i imorali ca ni$te adevirafi ucenici ai unor monftri Precum Cameron 9i Delgado' Ei pun in aplicare tehnicile de control al mintii, 4e-supraveg-he{e avansali,computel]zerg-gi-do-c*tutelg,,qiulE-lgbll-olgf i!-{"-.pnrtot gry,care vor facellbg4glga-se-p41lliE;iti de sens9i inutill, doar un?uvint in vAnt iegit din gura unui biet dobitoc controlat mental. Acegtialanseazd noi gi noi atacuri asupravielii oamenilor in fiecare minut. Prin intermediul acestor tehnologii deopotrivi noi 9i vechi' Traditia a Pro-tes!1sunte$+rivall"de drep-qql-.4-eti. 4q " gAndi liber' din sustrase ,.rE".rita1ii individuale gi ideei dJ fbeitute" ne sunt datoriti multitudinii de minte, nt"a qt.tse aiq#&&.-iS-t-oi!g.$i anestezice cu caream fost injectafi, nu mglgimlim nimiq'

236

Controlul maselor

D.ggng:rorrqlg!$1Sa:Lo_prim+e cei carevor sddelini controlul, in cele din urmd, siffggr-i*oamgpj rapmti_yolfulobitocii. credqb gi cei care qu fo.statit de apatici i4cit au uitat cu desivdrgire_ci libertateapoateexistl. Eunu suntunul din aceia carecondamnitehnologia giproslivesc trecutul. Folosesc eu calculatorul Internetul. Dar sunt impotriva Ai 9i folosiriitehnologiei pentrucomiterea in permanenlldecrimeasupra gmq,titdfii. Dupi cum au ardtat gi informaliile prezentate in aceasti carte,de-a lungul istoriei, qoile tehnologii au fost folosite in folosul - celpulin controlullri autoritar flrd consideralie pentru presupusele in America drepturi ale omului. Daci nu wem ca qi copiii nogtri si triiascd intr-un vritqr atat de sumbr e*!184" aI-elea cevajggfensiv,atunci estemomentul si opunqq1-Ie"AillqnF m!$jlarii-pe{els staganii din-umbri.q impun asupranoastri. Oamenilor trebuie si li seaduci amintece d;3{tUlASgB nsi4lii $i trupului nostru esteavutia ceamai de nre!. Trebuie si informim populagia despre ptgglameldg_g$Lol care se d.CIflpd_de_c.el putin cincizeci 4e ani. T1g$9 sidemascim rygmelg_dg_colgol mental aflatein funcliune la ora actuall p.in almalg.lglte Eliglg4e, elpglllnentepslh:iatri-cq Trebuiesi.urmirim si punem [i meqS,rnedia. capit oriciror activitifi de acestgen. Acest control mental fascist trebuiesi devini un subiectfierbinte dezviluit intregii lumi, astfelci la simpleaparilie gi numai a ipotezeici ar puteaexistaun nou gende privare a libertilii noastre,revoltapublici si fie coplegitoare. Trebuie si forfim guvernul si ne puni la dispozi{ie toate documentele legate de controlul min(ii gi de experimentele in domeniu.Degi o mare parte din aceste doveziau fost distruse,cu siguranli cd inci mai existi o multime de documentegriitoare in acest sens. Trebuiesi preluim conducerea acestei lumi gi a propriilor noastrefiinte. Acum, ce ati citit aceasti carte, e vremea sI acfionim. Ca intotdeauna,nu vi sfituiesc si vi. aventurali in activiti{i ilegale gi violente.Tiebuiesi demascrmnaturacontrolului totalitar,tehnologia de manipularegi agenlii sii. Trebuiesi ne ferim de eventuale atentate viitoare la libertateaEi umanitateanoastri. Trebuiesi punem capit controlului maselorin cursul vie{ii noastre.