LIMBA ROMANA , CLASA A VII-A , LITERATURA Genul Liric Textul "X" scris de "Y" apartine genului epic , deoarece

autorul isi exprima in mod indirect sentimentele , prin intermediul personajelor , predominand naratiunea si dialogul . Genul Epic Textul "X" scris de "Y" aparine genului liric , deoarece autorul isi exprima in mod direct sentimentele si gandurile , cu ajutorul figurilor de stil si al imaginilor artistice . Structuri narative Insertia este un procedeu narativ care consta in includerea unei povestiri (A) in interiorul alteia (B) . e numeste si povestire in rama . A ! , ! inclus in A Inlantuirea repre"inta un procedeu de legare a secventelor intr#un text narativ , constand in dispunerea cronologica a evenimentelor , a intamplarilor , unele dupa altele . e reali"ea"a prin juxtapunere (marcata grafic prin virgula ) sau prin jonctiune cu ajutorul conectorilor (la inceput , apoi , dupa aceea , ... , in final) . Alternanta este procedeul narativ prin care sunt pre"entate alternativ doua povestiri . A $#########% B Figuri e !til Alegoria este figura de stil alcatuit dintr#un sir de metafore , comparatii , personificari , formand o imagine unitara pentru a pre"enta o notiune a!stracta prin mijloace concrete . &iper!ola este figura poetica prin care se exagerea"a intentionat proportiile , prin marire sau prin micsorare , pentru a mari expresivitatea . 'numeratia consta in insiruirea pe mai multi termeni referitori la aceeasi tema , avand scopul de a trage atentia asupra aspectelor descrise . (epetitia repre"inta folosirea succesiva a unui sunet , cuvant sau grup de cuvinte pentru a impune atentiei o imagine semnificativa , o idee , un sentiment , o actiune sau un o!iect . 'pitetul este un grup de cuvinte sau cuvant care exprima insusiri deose!ite ale o!iectelor . 'xemple de epitete ) # 'pitet cromatic ("(iarna) sura") # 'pitet auditiv ("clinc*et (de clopotel)") +omparatia consta in alaturarea a doi termeni pe !a"a unor insusiri comune , cu scopul de a

evidentia caracteristicile primului termen . ,ormula ) T- . / . T0 , unde T- este primul termen , / repre"inta cuvantul de legatura (de o!icei "ca") , iar T0 al doilea termen . 1ersonificarea este figura de stil prin care se atri!uie insusiri sau manifestari omenesti o!iectelor , animalelor sau elementelor naturii . 2etafora consta in denumirea unui o!iect , a unei insusiri , a unei actiuni cu ajutorul unei comparatii din care lipseste termenul comparat . Inversiunea este procedeul artistic prin care se sc*im!a ordinea fireasca a cuvintelor (expresiilor) , cu intentia de a o!tine efecte poetice . Mi"l#ace e i$%#gatire ale v#ca%ularului 2ijloace interne 3erivarea este mijlocul intern de im!ogatire al voca!ularului , prin care sunt adaugate la radacina sufixe si prefixe . +ompunerea lexicala este mijlocul de im!ogatire al voca!ularului , prin care se formea"a cuvinte noi , alaturand sau unind termeni diferiti . +onversiunea ( c*im!area valorii gramaticale) este mijlocul intern de im!ogatire al voca!ularului , prin care se formea"a cuvinte noi prin trecerea de la o partea de vor!ire la alta . 2ijloace externe Imprumuturile din alte lim!i #####% In lim!a romana , exista cuvinte imprumutate din alte lim!i (engle"a , slava , france"a) sau mostenite din lim!a latina, formate mai apoi in interiorul lim!ii prin mijloace interne . &icti#nare inonimele sunt cuvintele care au forma diferita si inteles identic sau asemanator . Antonimele sunt cuvintele care au forma diferita si inteles diametral opus . 4monimele sunt cuvintele care au aceeasi forma si inteles diferit . 4mografele sunt cuvintele care se scriu la fel , dar se accentuea"a diferit . 4mofonele sunt cuvintele care se pronunta la fel , dar se scriu diferit . +uvintele polisemantice sunt cuvintele care au mai multe intelesuri . 5nitatile fra"eologice sunt grupuri sta!ile de doua sau mai multe cuvinte , avand sens unitar si referindu#se la un singur aspect al realitatii . ,ormulele (cliseele internationale) sunt unitati fra"eologice care circula in majoritatea lim!ilor si au un caracter cultural . N#tiuni e '#netica ,onetica studia"a sunetele unei lim!i . unetele lim!ii romane sunt ) vocalele , semivocalele si consoanele .

3iftongul este grupul de sunete , format dintr#o vocala si o semivocala care se pronunta intr#o singura sila!a impreuna . Triftongul este grupul de sunete , format dintr#o vocala si doua semivocale , care se pronunta impreuna . &iatul este format din doua vocale alaturate , pronuntate in sila!e diferite . MORFOLOGIA I( VERBUL Ver%ul e!te partea e v#r%ire 'le)i%il* care e)pri$* ac+iunea, !tarea !au e)i!ten+a( Categ#rii gra$aticale ,$#r'#l#gice# $# ul # ti$pul # per!#ana # nu$*rul # iate.a C#n"ug*rile # I ,-a-/ a c0nta, a $0nca # a II-a ,-ea-/ a ve ea, a t*cea # a III-a ,-e-/ a 'ace, a !pune # a IV-a ,-i1 -2-/ a citi, a 3#t*r2 Cla!i'icare 4( &up* 2n+ele!/ a- pre icative ,au 2n+ele! e !ine !t*t*t#r 5i '#r$ea.* !ingure pre icat ver%al-/ B*iatul cite5te( %- nepre icative,nu au 2n+ele! e !ine !t*t*t#r 5i nu p#t '#r$a !ingure pre icat ver%al-/ # c#pulative ,nu au 2n+ele! e !ine !t*t*t#r 5i intr* 2n alc*tuirea unui pre icat n#$inal al*turi e un nu$e pre icativ-/ El e!te elev( # au)iliare ,a"ut* la '#r$area un#r $# uri 5i ti$puri c#$pu!e/ a 'i, a avea, a v#i-/ El a $er! la 5c#al*( 6( &up* p#!i%ilitatea e a avea '#r$e pentru t#ate per!#anele/ a- per!#nale ,au '#r$e pentru t#ate per!#anele-/ a !crie, a citi, a lucra, a c#%#r2( %- i$per!#nale ca !en! 5i uniper!#nale ca '#r$* ,au '#r$* nu$ai pentru per!#ana a III-a, !ingular-/ ninge, pl#u*, !e cuvine, tre%uie, !e 2nt0$pl*, a l*tra, a $erita, a a"unge, a r*$0ne ,e)(/ R*$0ne cu$ a$ !ta%ilit(-( 7( &up* p#!i%ilitatea e a avea un c#$ple$ent irect/ a- tran.itive ,per$it un c#$ple$ent irect-/ a !pune, a ve ea, a citi ,e)(/ v* ceva1 v* pe cineva-( %- intran.itive ,nu per$it un c#$ple$ent irect-/ a $erge, a !e g0n i( Ver%e intran.itive 4( Ver%e e $i5care/ a $erge, a 'ugi 6( Ver%e i$per!#nale/ pl#u*, tun*, ninge 7( Ver%e uniper!#nale/ tre%uie, !e cuvine

8( Ver%e re'le)ive/ a !e g0n i, a-5i a$inti 9( Ver%e c#pulative/ a 'i, a eveni, a a"unge, a 2n!e$na :( Ver%e la iate.a pa!iv* M# urile ver%ului # per!#nale/ in icativ, c#n"unctiv, c#n i+i#nal-#ptativ, i$perativ # neper!#nale/ in'initiv, gerun.iu, participiu, !upin Ti$purile a- in icativ/ # i$per'ect # per'ect !i$plu # per'ect c#$pu! # $ai $ult ca per'ectul # pre.ent # viit#r # viit#r anteri#r %- c#n"unctiv/ # pre.ent # per'ect c- c#n i+i#nal-#ptativ/ # pre.ent # per'ect - in'initiv/ # pre.ent # per'ect Ver%ele la $# uri per!#naleau 'unc+ie !intactic* e pre icat ver%al !au pre icat n#$inal( La $# urile neper!#nale, ver%ele au 'unc+ie !intactic* e/ !u%iect, nu$e pre icativ, atri%ut, c#$ple$ent( Anali.a ver%el#r 4( Felul 6( C#n"ugarea 7( &iate.a 8( M# ul 9( Ti$pul :( ;er!#ana <( Nu$*rul =( F#r$a &iate.ele ver%ului Ver%ul are trei iate.e/ activ*, pa!iv*, re'le)iv*( &iate.a activ* >N#r#cul ne caut* el pe n#i(((? El a plecat la 5c#al*(

La iate.a activ* ac+iunea e!te reali.at* e !u%iectul gra$atical ,care p#ate 'i e)pri$at !au nee)pri$at-( Ac+iunea ver%ului !e p#ate r*!'r0nge a!upra unui #%iect ,c#$ple$ent irect-( E)e$plu/ Elevul a !cri! te$a( Ver%ele la iate.a activ* p#t 'i la $# urile per!#nale ,la #rice ti$p- !au neper!#nale( &iate.a re'le)iv* >;e uli+a !atului !e repe.ir* t#+i 'l*c*ii(? La iate.a re'le)iv* ac+iunea e!te reali.at* 5i !up#rtat* e !u%iect( Apar+in ace!tei iate.e nu$ai ver%ele 2n!#+ite e pr#nu$e re'le)ive, '*r* 'unc+ie !intactic*, av0n r#lul e $arc* gra$atical* a ace!tei iate.e( ;r#nu$ele !tau, e #%icei, 2naintea ver%ului, ar 5i up* ace!ta ,gerun.iu/ g0n in u-$*- 5i !e anali.ea.* 2$preun* cu ver%ul( ;r#nu$ele re'le)ive p#t 'i 2n ca.urile acu.ativ !au ativ( II( SUBSTANTIVUL Su%!tantivul e!te partea e v#r%ire 'le)i%il* care enu$e5te #%iecte( Cla!i'icare 4( &up* 2n+ele!/ a- c#$une %- pr#prii 6( &up* '#r$*/ a- !i$ple/ gr* in*, 'l#are, Ia5i %- c#$pu!e/ # prin al*turare cu crati$*/ cal- e-$are # prin al*turare cu %lanc/ Mi3ai Vitea.ul # prin c#nt#pire/ %ine'acere, %un*!tare # prin a%reviere/ FMI, O;C, O@N Su%!tantivele c#lective !unt !u%!tantive cu '#r$* e !ingular 5i 2n+ele! e plural/ tineret, +*r*ni$e, tu'i5, ar$at*, grup, $ul+i$e( Su%!tantive e'ective e nu$*r/ # cu '#r$* nu$ai e !ingular/ aur, lapte, '#a$e, unt, Olt # cu '#r$* nu$ai e plural/ icre, !pag3ete, %lugi, Bucegi Su%!tantivele $#%ile !unt !u%!tantive ,nu$e e 'iin+*- cu # '#r$* pentru $a!culin 5i alta pentru 'e$inin/ prin+ A prin+e!*, g0!c* A g0!can, unc3i A $*tu5*( Su%!tantivele epicene !unt !u%!tantive care au # !ingur* '#r$* pentru $a!culin 5i 'e$inin/ c*$il*, ci#ar*, $ai$u+*, 5#%#lan( Categ#rii gra$aticale a- genul/ # $a!culin/ un A #i ,p#$# 'e$inin/ una A #u* ,'at*# neutru/ un A #u* ,ta%l#u-

%- nu$*rul/ # !ingular ,p#$, elev*, crei#n# plural ,p#$i, eleve, crei#anec- ca.ul/ # n#$inativ 4( Su%iect/ Elevul !crie( 6( Nu$e pre icativ/ Fratele $eu e!te elev( 7( Atri%ut ap#.i+i#nal/ ;rietena $ea, Maria, e!te elev*( # genitiv/ 4( Atri%ut !u%!tantival genitival/ Caietul elevului e!te n#u( 6( Atri%ut !u%!tantival prep#.i+i#nal/ Atacul c#ntra lui Vict#r a '#!t vi#lent( 7( Nu$e pre icativ/ C*r+ile erau ale Mariei( 8( C#$ple$ent in irect/ R#$0nii au luptat 2$p#triva u5$anil#r( 9( C#$ple$ent circu$!tan+ial e l#c/ ;l#aia !-a l*!at ea!upra #ra5ului( :( C#$ple$ent circu$!tan+ial e ti$p/ Ei au venit 2n "urul pr0n.ului( <( C#$ple$ent circu$!tan+ial e $# / Ei 2naintau c#ntra v0ntului( =( C#$ple$ent circu$!tan+ial e cau.*/ &in cau.a p#leiului, $a5inaa erapat( # ativ/ 4( Nu$e pre icativ/ Ge!tul lui a '#!t c#ntrar a5tept*ril#r( 6( Ap#.i+ie/ I-a$ at v*rului $eu, lui Va!ile, # carte( 7( C#$ple$ent in irect/ I-a$ tri$i! %unicii $ele # 'elicitare( 8( C#$ple$ent circu$!tan+ial e l#c/ El nu !t* l#cului( 9( C#$ple$ent circu$!tan+ial e cau.*/ A 2nt0r.iat at#rit* tra$vaiului( # acu.ativ/ 4( Atri%ut !u%!tantival prep#.i+inal/ Fl#rile e tei au c*.ut( 6( Nu$e pre icativ/ Cartea e!te '*r* c#pert*( 7( C#$ple$ent irect/ L-a$ v*.ut pe c#legul $eu( 8( C#$ple$ent in irect/ A$ v#r%it e!pre p*rin+ii $ei( 9( C#$ple$ent e agent/ ;r#%le$a a '#!t re.#lvat* e tata( :( C#$ple$ent circu$!tan+ial e l#c/ S-a a5e.at 2n %anc*( <( C#$ple$ent circu$!tan+ial e $# / Venea ca v0ntul( =( C#$ple$ent circu$!tan+ial e cau.*/ N-a venit e tea$*( B( C#$ple$ent circu$!tan+ial e !c#p/ M* preg*te!c pentru e)a$en( # v#cativ/ V#cativul e)pri$* # c3e$are a re!at* cuiva pentru a-i atrage aten+ia a!upra unei c#$unic*ri( E)e$plu/ Vin# aici, %*iatC M# el e anali.* >&e treci c# ri e ara$*(((? e ara$* D !u%!tantiv !i$plu, c#$un, 'e$inin, !ingular, e'ectiv e plural, ca. acu.ativ, atri%ut !u%!tantival prep#.i+i#nal L#cu+iuni !u%!tantivale >;atria e!te a ucerea-a$inte e .ilele c#pil*riei(((? a ucerea-a$inte D a$intirea

L#cu+iunile !u%!tantivale !unt grupuri e cuvinte cu !en! unitar ec3ivalente cu un !u%!tantiv( Tr*!*turi # nu !e p#t anali.a !eparat # nu !e p#t eclina # au '#r$e e !ingular 5i e plural # p#t pri$i artic#l # !e anali.ea.* ca un !u%!tantiv Func+ii !intactice a- !u%iect/ M* c3inuiau p*rerile e r*u( %- nu$e pre icativ/ Vacan+a a r*$a! # a ucere-a$inte( Sc3i$%area cla!ei gra$aticale # !u%!tantive pr#venite in a "ectiv/ t0n*rul, r#5ul, v#inicul, un %*tr0n # !u%!tantive pr#venite in pr#nu$e per!#nale/ eul # !u%!tantive pr#venite in pr#nu$e re'le)ive/ !inele, !inea # !u%!tantive pr#venite in nu$eral car inal/ #iul, !uta, $ia, .ecele, un trei # !u%!tantive pr#venite in ver%/ !cri!ul, $0ncatul, !u'erin ul, v#r%itul # !u%!tantive pr#venite in a ver%/ apr#apele, %inele, r*ul, greul # !u%!tantive pr#venite in prep#.i+ie/ # c#ntr* # !u%!tantive pr#venite in inter"ec+ie/ #'ul, 3#pul, '05ul III( ;RONUMELE ;r#nu$ele e!te partea e v#r%ire 'le)i%il* care +ine l#cul unui !u%!tantiv( ;r#nu$ele per!#nal e!e$nea.* per!#anele care particip* irect !au in irect la actul c#$unic*rii( Func+ii !intactice 4( Su%iect/ N#i preg*ti$ un !pectac#l( 6( Nu$e pre icativ/ # n#$inativ/ Elevul e!te el( # acu.ativ/ Fl#rile !unt pentru ea( # genitiv/ C*r+ile !unt ale lui( 7( Atri%ut pr#n#$inal prep#.i+i#nal/ Ei au v#r%it cu re!pect e!pre ea( 8( C#$ple$ent irect/ A$ v*.ut-# pe ea( 9( C#$ple$ent in irect/ # ativ/ I-a$ at cartea( # acu.ativ/ Se %i.uie pe $ine( :( C#$ple$ent e agent/ Cartea e!te !cri!* e el( <( C#$ple$ent circu$!tan+ial e $# / Enva+* ca $ine( =( C#$ple$ent circu$!tan+ial e l#c/ S-a a5e.at l0ng* el( B( C#$ple$ent circu$!tan+ial e ti$p/ A$ !#!it up* el( &ativul p#!e!iv &ativul p#!e!iv e!te e)pri$at prin '#r$ele neaccentuate ale pr#nu$elui per!#nal(

&ativul p#!e!iv eter$in*/ # un !u%!tantiv/ $0na-+i al%* # un a "ectiv/ al%a-+i $0n* # un ver%/ Fi-a$ a!cultat !'atul( Func+ie !intactic*/ atri%ut pr#n#$inal ,2n ca.ul ativ-( Atunci c0n !e leag* prin crati$* e # pr#p#.i+ie, are 'unc+ia !intactic* e c#$ple$ent circu$!tan+ial/ El !t* 2nainte-i( &ativul etic &ativul etic !e e)pri$* prin '#r$ele neaccentuate ale pr#nu$elui per!#nal( E)e$plu/ Mi 5i-l lu* 5i $i +i-l tr0nti((( &ativul etic nu are 'unc+ie !intactic*( ;r#nu$ele per!#nal cu val#are neutr* # !e e)pri$* prin '#r$ele neaccentuate ale pr#nu$elui per!#nal 2n ativ 5i acu.ativ # apare 2n e)pre!ii/ A at-# 2n %ar*( Sc3e$* e anali.* 4( ;er!#ana ,I, a II-a, a III-a6( Nu$*rul ,!ingular, plural7( Ca.ul ,n#$inativ, genitiv A nu$ai la per!#ana a III-a, ativ, acu.ativ, v#cativ A nu$ai la per!#ana a II-a8( Genul ,$a!culin, 'e$inin, neutru A nu$ai la per!#ana a III-a9( F#r$a ,accentuat*, neaccentuat* A nu$ai 2n ativ 5i acu.ativ:( Func+ia !intactic* ;r#nu$ele per!#nal e p#lite+e ;r#nu$ele per!#nal e p#lite+e e)pri$* re!pectul 2n rela+iile intre #a$eni( Func+ii !intactice 4( Su%iect/ &u$nealui a plecat( 6( Nu$e pre icativ/ Cartea e!te a u$neav#a!tr*( 7( Atri%ut pr#n#$inal/ Invita+ia u$neaei $i-a '*cut pl*cere( 8( C#$ple$ent irect/ L-a$ c3e$at pe u$nealui( 9( C#$ple$ent in irect/ V* #'er u$neav#a!tr* ace!te 'l#ri( :( C#$ple$ent e agent/ Ceaiul e!te preg*tit e u$nealui( <( C#$ple$ent circu$!tan+ial e $# / El cite5te ca 5i u$neata( =( C#$ple$ent circu$!tan+ial e l#c/ Nu !tau $ult la u$neata( ;r#nu$ele re'le)iv ;r#nu$ele re'le)iv +ine l#cul +ine l#cul #%iectului a!upra c*ruia !e e)ercit* ac+iunea ver%ului, e)pri$0n i entitatea 2ntre #%iect 5i !u%iectul ver%ului(

;articularit*+i # are nu$ai ca.urile ativ 5i acu.ativ # are '#r$e pr#prii nu$ai pentru per!#ana a II-a # acu.ativ/ !e, -!1 ativ/ 25i, -5i # la per!#ana I 5i a II-a, r#lul e pr#nu$e re'le)iv 2l 2n epline!c '#r$ele neaccentuate e ativ 5i acu.ativ ale pr#nu$elui per!#nal # pr#nu$ele re'le)iv neaccentuat p#ate 'i '#l#!it !ingur !au 2n!#+it e pr#nu$e accentuat/ $* ap*r pe $ine, 2$i a uc $ie Func+ii !intactice 4( Nu$e pre icativ/ R#a ele erau pentru !ine( 6( Atri%ut pr#n#$inal/ Lau a e !ine nu e!te %un*( 7( Atri%ut pr#n#$inal , ativ p#!e!iv-/ E5i pu!e c*ciula pe cap( 8( C#$ple$ent irect/ Eu $* tre.e!c evre$e( 9( C#$ple$ent in irect/ Munce5te pentru !ine( :( C#$ple$ent e agent/ C#nvin! e !ine 2n!u5i, nu !e $ai te$ea( <( C#$ple$ent circu$!tan+ial e $# / Se 2n+elegea e la !ine c* va veni( =( C#$ple$ent circu$!tan+ial e l#c/ El # apr#pie e !ine cu 'iecare .i( ;r#nu$ele 5i a "ectivul pr#n#$inal p#!e!iv ;r#nu$ele p#!e!iv e)pri$* i eea e p#!e!ie, 2nl#cuin at0t nu$ele p#!e!#rului, c0t 5i pe cel al #%iectului p#!e at( Caracteri!tici # e 2n!#+it e artic#l p#!e!iv genitival care 25i !c3i$%* '#r$a up* genul 5i nu$*rul #%iectului p#!e at # nu are '#r$e pentru genitiv !i ativ !ingular # la genitiv, ativ plural apar '#r$ele al#r $ei, al#r t*i, al#r n#5tri, al#r v#5tri # !u%!tituie nu$ele p#!e!#rului ,ac#r 0n u-!e 2n per!#an* 5i nu$*r- 5i !e ac#r * 2n gen, nu$*r 5i cat cu #%iectul p#!e at # la per!#ana a III-a plural nu are '#r$* pr#prie, !e '#l#!e5te pr#nu$ele per!#nal l#r En n#$inativ 5i genitiv/ ;r#nu$e per!#nale/ eu, tu, el, ea, al lui, a ei ;r#nu$e p#!e!ive/ al $eu, al t*u, al !*u, a !a Func+ii !intactice 4( Su%iect/ Ai n#5tri !unt cei $ai %uni( 6( Nu$e pre icativ/ ;*$0ntul e!te al al#r $ei( 7( Atri%ut pr#n#$inal/ Re.ultatele al#r n#5tri !-au $# i'icat( 8( C#$ple$ent irect/ I-a$ 2nt0lnit pe ai !*i ac#l#( 9( C#$ple$ent in irect/ A$ plecat cu ai $ei la $unte( :( C#$ple$ent e agent/ Scri!#area e!te tri$i!* e ai $ei( <( C#$ple$ent circu$!tan+ial e $# / Eu a$ pr#ce at ca ai $ei(

=( C#$ple$ent circu$!tan+ial e l#c/ V#i $erge la ai $ei( B( C#$ple$ent circu$!tan+ial e ti$p/ A$ venit up* ai $ei( A "ectivul p#!e!iv eter$in* un !u%!tantiv, !e ac#r * 2n gen, nu$*r 5i ca. cu ace!ta 5i !u%!tituie nu$ele p#!e!#rului, cu care !e ac#r * 2n per!#an* 5i nu$*r( F#r$ele !unt i entice cu ale pr#nu$elui p#!e!iv, cu e#!e%irea c* artic#lul p#!e!iv genitiv nu $ai e!te #%ligat#riu( E)e$plu/ # Ai $ei p*rin+i au plecat( # ;*rin+ii $ei au plecat( Func+ie !intactic*/ atri%ut a "ectival ;r#nu$ele 5i a "ectivul pr#n#$inal e$#n!trativ ;r#nu$ele e$#n!trativ aratp ep*rtarea !au apr#pierea #%iectului ,2n !pa+iu !au 2n ti$p- !au i entitatea ace!tuia cu el 2n!u5i !au un alt #%iect( Cla!i'icare 4( &up* 2n+ele!/ a- e apr#piere/ ace!ta, acea!ta, *!ta %- e ep*rtare/ acela, aceea, *la c- e i entitate/ acela5i, aceea5i - e i'eren+iere/ *!t*lalt, cel*lalt, ce!t*lalt 6( &up* alc*tuire/ a- !i$ple/ ace!ta, acela, al* %- c#$pu!e/ ce!t*lalt, cel*lalt F#r$e p#pulare/ *!ta, aia, *la, *!t*lalt F#r$e regi#nale/ ai!ta, i!ta, ai!talalt F#r$e !i$pli'icate/ cel, cea, cei, cele Caracteri!tici # !e eclin*, !c3i$%0n u-5i '#r$a up* gen, nu$*r, ca. # nu are categ#ria gra$atical* a per!#anei # evine a "ectiv e$#n!trativ Func+ii !intactice 4( Su%iect/ Ace!ta e!te 'ratele $eu( 6( Nu$e pre icativ/ # n#$inativ/ C#legul $eu e!te ace!ta( # acu.ativ/ Cartea e!te pentru ace!ta( # genitiv/ Stil#ul era al celuilalt( 7( Atri%ut pr#n#$inal prep#.i+i#nal/ # acu.ativ/ Cartea e la ace5tia e!te n#u*(

# genitiv/ Ca!a in !patele ace!tuia e!te a $ea( # ativ/ Reu5ita gra+ie ace!tuia i-a inc0ntat( 8( Atri%ut pr#n#$inal genitival/ Re.ultatele cel#rlal+i !unt $ai %une( 9( C#$ple$ent irect/ L-a$ !unat pe acela( :( C#$ple$ent in irect/ # ativ/ I-a$ v#r%it celuilalt( # acu.ativ/ A$ i!cutat e!pre ceilal+i( <( C#$ple$ent circu$!tan+ial e $# / El a pr#ce at ce acela( =( C#$ple$ent circu$!tan+ial e l#c/ S-a a5e.at l0ng* acela( B( C#$ple$ent circu$!tan+ial e ti$p/ A a"un! 2naintea celuilalt( C0n pr#nu$ele e$#n!trativ nu $ai 2nl#cuie5te un !u%!tantiv, ci 2l eter$in* 5i !e ac#r * 2n gen, nu$*r 5i ca. cu ace!ta, evine a "ectiv pr#n#$inal e$#n!trativ( E)e$ple/ A$ alt#it $*rul cel %*tr0n( ,artic#l e$#n!trativCel e ac#l# e!te c#legul $eu( ,pr#nu$e e$#n!trativA urcat cu #ile pe cel $unte( ,a "ectiv e$#n!trativFunc+ie !intactic*/ atri%ut a "ectival Sc3e$* e anali.* # 'elul , e apr#piere, e i entitate, e ep*rtare1 !i$plu, c#$pu!# genul ,$a!culin, 'e$inin# nu$*rul ,!ingular, plural# ca.ul ,n#$inativ, genitiv, ativ, acu.ativ, v#cativ# 'unc+ia !intactic* ;r#nu$ele 5i a "ectivul pr#n#$inal inter#gativ ;r#nu$ele inter#gativ apare 2n pr#p#.i+ii inter#gative 5i +ine l#cul !u%!tantivului a5teptat ca r*!pun! la # 2ntre%are( F#r$e/ CareG CineG CeG C0tG C0+iG C0teG F#r$e ca.uale/ CuiG C*ruiG ;e careG C*r#raG ;e cineG Al cuiG C*ruiaG Func+ii !intactice 4( Su%iect/ Cine $-a c3e$atG 6( Nu$e pre icativ/ # n#$inativ/ Ce e!te elG # genitiv/ A cui e!te !cri!#areaG # acu.ativ/ ;entru cine e!te carteaG 7( Atri%ut pr#n#$inal prep#.i+i#nal/ &e care %#$%#ane ai ale!G 8( Atri%ut pr#n#$inal genitival/ A cui c#lec+ie e $ai reu5it*G 9( C#$ple$ent irect/ ;e cine a5tep+iG :( C#$ple$ent in irect/

# ativ/ Cui ai tele'#natG # acu.ativ/ Cu care ai v#r%itG <( C#$ple$ent e agent/ &e cine ai '#!t rugatG =( C#$ple$ent circu$!tan+ial e l#c/ La cine ai !tatG B( C#$ple$ent circu$!tan+ial e ti$p/ Enaintea cui ai a"un! la petrecereG 4H( C#$ple$ent circu$!tan+ial e $# / ;recu$ cine ai pr#ce atG 44( C#$ple$ent circu$!tan+ial e cau.*/ &in cau.a cui ai 2nt0r.iatG # care, ce, c0+, c0t*, c0+i, c0te/ au val#are e a "ectiv pr#n#$inal inter#gativ c0n 2n!#+e!c un !u%!tantiv pe care 2l eter$in* 5i cu care !e ac#r * 2n gen, nu$*r 5i ca. 5i au 'unc+ie !intactic* e atri%ut a "ectival(

;r#nu$ele 5i a "ectivul pr#n#$inal relativ ;r#nu$ele relativ !e '#l#!e5te nu$ai 2n 'ra.* 5i e!te ele$ent e rela+ie 2ntre regent* 5i !u%#r #nat*, p*!tr0n u-5i 'unc+ia !intactic* 2n pr#p#.i+ia !u%#r #nat*( F#r$e/ # !i$ple/ care, cine, ce, c0t, c0+i, c0te # c#$pu!e/ ceea ce Func+ii !intactice 4( Su%iect/ A$ citit acea!t* carte care a '#!t intere!ant*( 6( Nu$e pre icativ/ Spune-$i ce a evenit &an( 7( Atri%ut a "ectival/ A$ a'lat ce carte ai ale!( 8( Atri%ut pr#n#$inal/ Ace!ta e!te r#$anul 2n paginile c*ruia $-a$ reg*!it( 9( C#$ple$ent irect/ A$ cu$p*rat cartea pe care $i-ai rec#$an at-#( :( C#$ple$ent in irect/ Iat* caietul c*ruia i-a$ !c3i$%at c#perta( <( C#$ple$ent e agent/ Itiu e cine ai '#!t certat( =( C#$ple$ent circu$!tan+ial e $# / Itiu precu$ te p#r+i( B( C#$ple$ent circu$!tan+ial e l#c/ N-a$ a'lat l2ng* cine !-a $utat( 4H( C#$ple$ent circu$!tan+ial e ti$p/ A$ a'lat up* cine a !#!it( 44( C#$ple$ent circu$!tan+ial e cau.*/ Nu 5tiu e ce te-ai !up*rat( ;entru a !ta%ili 'unc+ia !intactic* a pr#nu$elui relativ in !u%#r #nat*, !e 'ace a%!trac+ie e pr#p#.i+ia regent*, iar 2n !u%#r #nat* !e pune 2ntre%area p*r+ii e pr#p#.i+ie care eter$in* pr#nu$ele relativ( ;r#nu$ele 5i a "ectivul pr#n#$inal negativ ;r#nu$ele negative apar 2n pr#p#.i+ii cu ver%ul la '#r$* negativ* 5i +in l#cul un#r !u%!tantive in pr#p#.i+ia a'ir$ativ* c#re!pun.*t#are( Cla!i'icare a- !i$plu/ ni$ic, ni$eni %- c#$pu!/ nici unul, nici unii, nici una, nici unele

F#r$e ca.uale/ ni$*nui, nici unuia, nici un#ra ;r#nu$ele negativ ni$ic e!te invaria%il( Func+ii !intactice 4( Su%iect/ Ni$eni nu a r*!pun!( 6( Nu$e pre icativ/ # n#$inativ/ El pare ni$eni( # genitiv/ Crei#nul nu e!te al ni$*nui( # acu.ativ/ Ca #ul nu e!tepentru nici unul intre ei( 7( Atri%ut pr#n#$inal genitival/ Scri!#area nici uneia intre 'ete n-a a"un!( 8( Atri%ut pr#n#$inal ,acu.ativ-/ Felicitarea pentru ni$eni nu a '#!t at0t e e$#+i#nant* pentru el( 9( C#$ple$ent irect/ Nu a$ cu$p*rat ni$ic( :( C#$ple$ent in irect/ # ativ/ Nu-i au ni$*nui reptul e a $* in!ulta( # acu.ativ/ Nu a$ i!cutat cu ni$eni e!pre v#i( <( C#$ple$ent e agent/ El nu a '#!t a"utat e ni$eni( =( C#$ple$ent circu$!tan+ial e l#c/ Nu !-a a5e.at l0ng* ni$eni( B( C#$ple$ent circu$!tan+ial e ti$p/ N-a !#!it up* ni$eni( 4H( C#$ple$ent circu$!tan+ial e $# / Nu cite5ti ca ni$eni( 44( C#$ple$ent circu$!tan+ial e cau.*/ Cearta intre ei n-a '#!t in cau.a ni$*nui( A "ectivul pr#n#$inal negativ eter$in* un !u%!tantiv, cu care !e ac#r * 2n gen, nu$*r 5i ca.( Func+ie !intactic*/ atri%ut a "ectival E)e$plu/ Nici un elev nu a venit( ;r#nu$ele 5i a "ectivul pr#n#$inal e 2nt*rire ;r#nu$ele e 2nt*rire, '#l#!it a!t*.i nu$ai ca a "ectiv pr#n#$inal$ 2n!#+e5te un !u%!tantiv !au un pr#nu$e per!#nal cu !c#pul e a preci.a per!#ana e!e$nat* e ace!ta( A "ectivul e 2nt*rire 2n!#+e5te un !u%!tantiv !au un pr#nu$e, in!i!t0n a!upra l#r( A "ectivul e 2nt*rire !e ac#r * 2n gen, nu$*r 5i ca. , ac* eter$in* un !u%!tantiv- 5i !e ac#r * 5i 2n per!#an* , ac* eter$in* un pr#nu$e-( E)e$ple/ Ele 2n!ele au plecat( C#piii 2n5i5i au luat 3#t*r0rea( En!e5i 'etei i !e p*ru!e curi#!( IV( NUMERALUL

Nu$eralul e!te partea e v#r%ire 'le)i%il* care e)pri$* un nu$*r, eter$inarea nu$eric* a #%iectel#r !au #r inea ace!t#ra prin nu$*rare( Cla!i'icare 4( Nu$eral car inal/ a- pr#priu-.i!/ # !i$plu/ .er#, unu, .ece, !ut*, $ie, $ili#n, $iliar # c#$pu!/ #i!pre.ece, cinci.eci %- c#lectiv/ a$0n #i, tu!trei c- $ultiplicativ/ 2n #it, 2n.ecit - i!tri%utiv/ c0te #i, c0te trei e- 'rac+i#nar/ #i$e '- a ver%ial/ # at*, e #u* #ri 6( Nu$eral #r inal/ pri$ul, al #ilea Structur* C#$punere ,pr#ce ee-/ 4( C#nt#pire/ #u*.eci, trei.eci, tu!trei 6( Al*turare cu %lanc/ #u* $ii, # !ut* .ece 7( J#nc+iune/ #u*.eci 5i patru Val#are/ # !u%!tantival*/ Trei pleac*( # a "ectival*/ Trei c#pii pleac*( Categ#rii gra$aticale # genul , i'eren+iat la nu$eralele unu, #i, a$0n #i, c0te unul, tu!trei# nu$*rul ,au '#r$e e !ingular 5i plural nu$eralele !ut*, $ie, $ili#n etc(, unu nu are '#r$* e plural, #i, trei((( nu au '#r$e e !ingular# ca.ul ,n#$inativ, acu.ativ/ cei #i1 genitiv, ativ/ cel#r #i1 genitiv cu prep#.i+ia a/ caietele a #i intre ei1 ativ cu prep#.i+ia la/ a$ at la trei intre eiV( A&JECTIVUL A "ectivul e!te partea e v#r%ire 'le)i%il* care e)pri$* 2n!u5irea unui #%iect( Cla!i'icare &up* 2n+ele! 4( A "ective pr#priu-.i!e/ a- varia%ile ,25i $# i'ic* '#r$a up* genul, nu$*rul 5i ca.ul !u%!tantivului-/ # cu # ter$ina+ie 5i #u* '#r$e 'le)i#nare/ $are, ulce, ver e, rece, !u%+ire ,v0nt rece, ap* rece, #c3i reci, pl#i reci# cu #u* ter$ina+ii 5i #u* '#r$e 'le)i#nare/ gre#i, i%aci, vi#i, a$*rui ,%*iat vi#i, 'at* vi#aie, c#pii vi#i, priviri vi#aie# cu #u* ter$ina+ii 5i trei '#r$e 'le)i#nare/ viu, lung, $#l0u, lu$e!c ,p*r lung, !tra * lung*, !t0lpi lungi, clipe lungi-

cu #u* ter$ina+ii 5i patru '#r$e 'le)i#nare/ al%, cele%ru, u$an, apu!ean ,act#r cele%ru, $a)i$* cele%r*, ten#ri cele%ri, c*r+i cele%re%- invaria%ile ,cu aceea5i '#r$* in i'erent e gen, nu$*r, ca.-/ %leu, prec#ce, gri, r#. 6( A "ective pr#venite in alte p*r+i e v#r%ire ,prin !c3i$%area val#rii gra$aticale-/ # pr#n#$inale ,p#!e!ive, e 2nt*rire, ne3#t*r0te, e$#n!trative, negative, relative, inter#gative# participiale/ te$a !cri!* # gerun.iale/ putere cre!c0n * # a ver%iale/ a!e$enea #a$eni &up* '#r$* 4( Si$ple/ 'ru$#!, %l0n 6( C#$pu!e/ cu$!eca e, n#r -a$erican Gra e e c#$para+ie 4( ;#.itiv/ 2nalt 6( C#$parativ/ a- e !uperi#ritate/ $ai 2nalt %- e egalitate/ la 'el e 2nalt c- e in'eri#ritate/ $ai pu+in 2nalt 7( Superlativ/ a- relativ/ # e !uperi#ritate/ cel $ai 2nalt # e in'eri#ritate/ cel $ai pu+in 2nalt %- a%!#lut/ # e !uperi#ritate/ '#arte 2nalt # e in'eri#ritate/ '#arte pu+in 2nalt A "ective '*r* gra e c#$para+ie/ !uperi#r, in'eri#r, anteri#r, $a)i$, $ini$, #pti$, c#$plet, viu, $#rt, ve5nic, principal, eplin, unic( Func+ii !intactice 4( Su%iect ,nu$ai c0n e!te !u%!tantivi.at-/ Lene5ul $* enervea.*( 6( Nu$e pre icativ/ @iua era 'ru$#a!*( 7( Atri%ut a "ectival/ A$ citit # carte intere!ant*( 8( C#$ple$ent in irect/ &in r#5u !-a '*cut pali ( 9( C#$ple$ent circu$!tan+ial e ti$p/ El cun#!c e $ic( :( C#$ple$ent circu$!tan+ial e $# ,cu a ver% c#$parativ-/ El era $ai $ult 2n r*.ne+ ec0t al+ii( <( C#$ple$ent circu$!tan+ial e cau.*/ Nu le-a pri$it e rele ce erau( L#cu+iunea a "ectival* L#cu+iunile a "ectivale !unt grupuri e cuvinte cu !en! unitar, av0n val#area unui a "ectiv( Cla!i'icare 4( L#cu+iuni a "ectivale varia%ile/ pe!te pici#r, tra! e p*r, t#t unul 5i unul

6( L#cu+iuni a "ectivale invaria%ile/ e !ea$*, e trea%*, 'el e 'el, cu capul 2n n#ri VI( A&VERBUL A ver%ul e!te partea e v#r%ire ne'le)i%il* care e)pri$* caracteri!tica unei ac+iuni( Cla!i'icare 4( &up* 2n+ele!/ a- e $# / a5a, %ine, repe e %- e l#c/ ac#l#, eparte, "#! c- e ti$p/ $0ine, a!t*.i, c0n va 6( &up* !tructur*/ a- !i$ple/ %ine, ieri, "#! %- c#$pu!e/ nici# at*, evre$e, up*-a$ia.* 7( &up* r#l/ a- inter#gative ,'#l#!te 2n e)pri$ara 2ntre%*rii 2n pr#p#.i+iile inter#gative-/ un e, c0n , cu$, c0t, 2nc#tr# %- relative ,utili.ate 2n 'ra.*, leag* !u%#r #ata e pr#p#.i+ia regent*-/ un e, c0n , cu$, c0t, 2nc#tr# c- ne3#t*r0te ,nu au in ica+ii preci!e e!pre circu$!tan+*-/ c0n va, altun eva, #riun e, #ricu$ - negative ,neag* circu$!tan+a e)pri$at*-/ niciun e, nic*ieri, nici# at*, nicicu$, nicic0n e- pre icative ,au 'unc+ie !intactic* e pre icat ver%al, c0n !unt ur$ate e c#n"unc+iile c*, !au, !*-/ 'ire5te, e!igur, p#ate, negre5it, p#!i%il, i$p#!i%il, n#r$al 8( &up* pr#venien+*/ a- pr#priu-.i!e ,$#5tenite-/ !u!, nu, $ai %- pr#venite in alte p*r+i e v#r%ire, prin !c3i$%area val#rii gra$aticale/ # in !u%!tantive care e)pri$* ti$pul/ n#aptea, iarna, lunea # in a "ective/ 'ru$#!, rapi , puternic # in pr#nu$e relativeKinter#gative/ ce, c0t Gra e e c#$para+ie 4( ;#.itiv/ %ine 6( C#$parativ/ # e !uperi#ritate/ $ai %ine # e egalitate/ la 'el e %ine # e in'eri#ritate/ $ai pu+in %ine 7( Superlativ/ # relativ/ cel $ai %ine # a%!#lut/ '#arte %ine A ver%ele pr#n#$inale A ver%ele pr#n#$inale pr#vin in r* *cini pr#n#$inale( Func+ii !intactice

4( ;re icat ver%al/ Fire5te c* a priceput( 6( Nu$e pre icativ/ Cu$ e!te c#pilulG 7( Atri%ut ver%al/ Eta"ul e "#! a '#!t inun at( 8( C#$ple$ent circu$!tan+ial e l#c/ Va c*l*t#ri eparte( 9( C#$ple$ent circu$!tan+ial e ti$p/ A.i a$ cu$p*rat $ere( :( C#$ple$ent circu$!tan+ial e $# / Mergea repe e !pre 5c#al* L#cu+iunea a ver%ial* L#cu+iunile a ver%iale !unt rupuri e #u* !au $ai $ulte cuvinte care, 2$preun*, 2n epline!c r#lul unui a ver%( L#cu+iunile a ver%iale p#t 'i '#r$ate in/ # !u%!tantiv, a "ectiv !u%!tantivi.at, participiu, nu$eral !au a ver% cu una !au $ai $ulte prep#.i+ii/ e i$inea+*, e #%icei, 2n gra%*, cu e-a !ila, pe e r#!t, in n#u, pe neg0n ite # !u%!tantiv, pr#nu$e !au a ver%, repetat cu una !au $ai $ulte prep#.i+ii/ .i cu .i, clip* e clip*, r0n pe r0n , in ce 2n ce # in p*r+i e v#r%ire e acela5i 'el/ c#lea-valea, ici-c#l#, vr0n -nevr0n VII( ;RE;O@IFIA ;rep#.i+ia e!te partea e v#r%ire ne'le)i%il* care $arc3ea.* rap#rturi e !u%#r #nare 2n ca rul pr#p#.i+iei, leg0n atri%utele !au c#$ple$entele e cuvintele pe care ace!tea le eter$in*( Cla!i'icare 4( &up* alc*tuire/ a- !i$ple/ cu, la, pentru, in %- c#$pu!e/ e pe la, pe la, e l0ng* 6( &up* ca.ul cu care !e c#n!truie!c/ a- cu acu.ativ/ e l0ng*, pe!te, in %- cu genitiv/ c#ntra, a!upra, 2$p#triva c- cu ativ/ gra+ie, $ul+u$it*, c#ntrar L#cu+iunea prep#.i+i#nal* L#cu+iunile prep#.i+i#nale !unt grupuri e cuvinte cu val#are e prep#.i+ie( En alc*tuirea unei l#cu+iuni prep#.i+i#nale intr* cel pu+in # prep#.i+ie 5i # alt* parte e v#r%ire/ # un !u%!tantiv/ 2n 'a+a, in cau.a, 2n l#c e # un pr#nu$e/ cu t#t # un a ver%/ 2n a'ara, e-a lungul, 2nainte e VIII( CONJUNCFIA

# #

C#n"unc+ia e!te un in!tru$ent gra$atical care 'ace leg*tura 2ntre/ #u* p*r+i e pr#p#.i+ie e acela5i 'el 5i care nu epin una e alta , #u* !u%iecte, #u* nu$e pre icative, #u* atri%ute, #u* c#$ple$ente#u* pr#p#.i+ii care nu epin una e alta !au 2ntre # pr#p#.i+ie !u%#r#nat* 5i pr#p#.i+ia pe care # eter$in*

Cla!i'icare 4( &up* '#r$*/ a- !i$ple ,!unt '#r$ate in ele$ente i entice 2n plan $#r'#l#gic-/ 5i, nici, c*, eci, !* %- c#$pu!e/ ca !*, 2nc0t !*, cu$ c* 6( &up* 'unc+ia pe care # 2n epline!c/ a- c##r #nat#are ,'ac leg*tura 2ntre #u* p*r+i e pr#p#.i+ie !au 2ntre #u* pr#p#.i+ii care nu epin un e e alta-/ # c#pulative/ 5i, nici # i!"unctive/ !au, #ri, 'ie # a ver!ative/ ar, 2n!*, ci, iar # c#nclu!ive/ eci, a5a ar %- !u%#r #nat#are ,'ac leg*tura 2ntre #u* pr#p#.i+ii, intre care una e!te epen ent* e cealalt*-/ c*, !*, 'iin c*, ac*, e5i, e, 2nc0t, e#areceE)e$ple/ B*iatul era cu$inte 5i retra!( A cule! 'l#ri al%e 5i par'u$ate( A cu$p*rat caiete 5i c*r+i( ;leca!e, ar !-a 2nt#r!( A 2nv*+at !* !crie 5i !* citea!c*( L#cu+iunile c#n"unc+i#nale L#cu+iunile c#n"unc+i#nale !unt grupuri e cuvinte cu val#area e c#n"unc+ie( Cla!i'icare 4( L#cu+iuni c#n"unc+i#nale c##r #nat#are/ a- c#pulative/ precu$ 5i, c0t 5i, ci 5i, at0t((( c0t 5i %- a ver!ative/ nu$ai c* c- c#nclu!ive/ prin ur$are, e aceea, 2n c#nclu.ie, a5a c*, 2n c#n!ecin+* 6( L#cu+iuni c#n"unc+i#nale !u%#r #nat#are/ '*r* !*, up* cu$, 2n ti$p ce, 2n vre$e ce, in cau.* c*, in pricin* c*, cu !c#pul !*, pentru ca !*, 2n ca. c*, cu c#n i+ia !*, cu t#ate c*, $*car c*, 2nc0t !*( IL( INTERJECFIA Inter"ec+ia e!te # parte e v#r%ire ne'le)i%il* !peci'ic* li$%ii v#r%ite ,!tilului c#l#cvial-( Cla!i'icare

4( &up* !tructur*/ a- !i$ple/ VaiC @*uC O'C U'C %- c#$pu!e/ M# #r#nc-tr#ncC Bing-%angC C#tc# acC Teleap-teleapC 6( &up* #rigine/ a- pr#priu-.i!e/ A3C AuC V*leuC %- #n#$at#peice ,i$it* !unete 5i .g#$#te in natur*-/ Bu'C Tr#ncC Ma$-3a$C MiauC c- pr#venite in alte p*r+i e v#r%ire/ F#cC EnainteC Func+ii !intactice 4( Su%iect/ &e eparte !e au e/ Ci#cC Ci#cC Ci#cC 6( ;re icat ver%al/ Mai aca!*C 7( Nu$e pre icativ/ E!te vai e elC 8( Atri%ut/ Malal e)e$pluC 9( C#$ple$ent irect/ A$ au.it/ %u'C :( C#$ple$ent in irect/ &*-i ceaC 6. +omplement circumstan7ial de mod) 1orni lipa#lipa8 SINTALA

1artea gramaticii care se sta!ile9te regulile :m!in;rii cuvintelor :n propo"i7ii 9i a propo"i7iilor :n fra"e se nume9te !inta)*( 1ropo"i7ia este o comunicare scris; sau spus; cu un singur predicat. 1ropo"i7ia principal; are :7eles de sine st;t;tor. 1ropo"i7ia secundar; explic; 9i :ntrege9te :n7elesul propo"i7iei ce se leag; de aceasta printr#un element de rela7ie. 1ropo"i7ia su!ordonat; depinde din punct de vedere grammatical de alt; propo"i7ie, :ndeplinind func7ia unei p;r7i de propo"i7ie a regentei sale.

SUBIECTUL E!te partea principal* e pr#p#.i+ie e!pre care !e !pune ceva cu a"ut#rul pre icatului( I Clasificare: -. simple) Andreea c<nt;. 0. multiple) Ana 9i 2aria au plecat la scoal;. =. compuse) ,loarea#soarelui a r;s;rit. II Clasificare:

su!iect exprimat su!iect neexprimat) #inclus) 1leca7i8 >eni7i m<ine8 #su!:n7eles) 'u plec la 9coal;? vin la ora -=)@@. Su%iectul p#ate 'i e)pri$at prin/ su!stantiv comun) Iepurele a fugit. su!stantiv propriu) Adina :nva7;. adjectiv) B;tr<nul se sprijin; :n c<rje. pronume personal) 'l scrie. de polite7e) 3umneavoastr; citicti. posesiv) Al meu a c<9tigat. de :nt;rire) Ansu9i a m;rturisit adev;rul. interogativ) +ine a citit carteaB relativ) Ctiu cine m#a c;utat. demonstrativ) Acela este el. negativ) Dici unul nu 9tie. ne*ot;r<t) Altul a :nv;7at. numeral cardinal) 3oi merg. ordinal) Al doilea merge. ditri!utiv) +<te doi au plecat. colectiv) Am<ndoi :nva7;. frac7ionar) 4 treime au plecat. ver!# infinitiv) A :nv;7a este !ine. supin) 3e citit este frumos. interjec7ie) Trosc8 e au"i acolo.

3up; felul :n care su!iectul este sau nu autorul ac7iunii, exprimat; de predicatul ver!al, se disting dou; feluri de su!iecte) # su!iectul logic # su!iectul gramatical u!iectul grammatical este partea de propo"i7ie care r;spunde la :ntre!area cineB sau ceB 1us; predicatului ver!al. An propo"i7ia E,lorile sunt culese de copii.F# su!iectul gramatical este su!stantivul EflorileF. u!iectul logic este autorul real al ac7iunii exprimate de predicatul ver!al. +artea este citit; cu pl;cere de elev. G su!iectul grammatical este su!stantivul cartea.

;RE&ICATUL

1redicatul este partea principal; de propo"i7ie care arat; caracteristica su!iectului. (;spunde la :ntre!;rile +e faceB +e esteB +um esteB.

Clasificare:

-. predicat ver!al 0. predicat nominal

Predicatul verbal

1redicatul ver!al poate fi exprimat prin) a) indicativ pre"ent) B;iatul cite9te o carte. (diate"a activ;) imperfect) 'l se g<ndea la examen. (diate"a reflexiv;)

perfect simplu) Tu citi9i repede scrisoarea. perfect compus) Tu ai cump;rat o carte. mai mult ca perfect) >oi admiraser;7i:ndelung aceste roc*ii. viitorul I) 'u voi cump;r o roc*ie. viitorul II) Tu vei fi v;"ut spectacolul. viitorul popular) Tu o s; mergi la teatru. !) conjunctiv pre"ent) 'u sa citesc aceast; carte. perfect) 'u s; fii citit aceast; carte. c) condi7ional optativ present) A9 citi aceast; carte. perfect) A9 fi citit aceast; carte. d) imperativ )+ite9te8 +iti7i8 (diate"a activ;) pal;#te8 p;la7i#v;8 (diate"a reflexiv;) ,ii respectat8 ,i7i respecta7i8 (diate"a pasiv;) e) locu7iuni adver!iale) ,;r; :ndoial; voi :nv;7a. >alorile ver!ului Ea fiF) -. ver! copulativ) 'l este student.(1.D.) 0. ver! predicative) 2;rul este pe mas;. =. ver! auxiliar(ajut; la formarea modurilor 9i timpurilor compuse)) a) indicativ) 'u voi fi c<ntat. !) conjunctiv perfect) ; fi c<ntat. c) condi7ional perfect) 'u a9 fi c<ntat. d) infinitiv perfect) A fi c<ntat. . ;re icatul N#$inal 1redicatul nominal este partea principal; de propo"i7ie care arat; o :nsu9ire sau atri!uie o calitate su!iectului. 'ste format dintr#un ver! copulativ, la mod personal, 9i unul sau mai multe nume predicative.( a fi. D1) a se naste, a r;m<ne, a se numi) v!. +opulative 1redicatul nominal poate fi exprimat prin) #su!stantiv) 'l este elev. #adjectiv) 'l este frumusel. #numeral cardinal) 'i sunt doi. #numeral ordinal) 'l este al doilea. #numeral colectiv) 'i sunt am<ndoi. #numeral distri!utiv) 'i sunt c<te doi. #numeral frac7ional) 'i sunt o jum;tate. #numeral multiplicative) Haptele este :ndoit. #pronime personal) Acesta este el. #pronume posesiv) Acesta este al meu. #pronume demonstrativ) 'l este acesta. #pronume relativ) 1ro!lema este cine :nva7;. #pronume ne*ot;rat) 'l este altul.

#pronume negativ) Acolo nu este nici unul. #ver! la infinitiv) Ac7iunea este a c<nta. #ver! la supin) Ac7iunea este de c<ntat. #interjec7ie) unetul este trosc8 #adver!) 2ersul este agale. #locu7iuni ver!ale) 'ste f;ra :ndoial; !ine s; :nve7i.

ATRIBUTUL

'ste partea secundar; de propo"i7ie care arat; :nsu9irea unui o!iect determin<ndu#l, se nume9te atri!ut.

Atri!utul se exprim; prin) u!stantiv) 1erdelele se mi9cau u9or su! adierea v<ntului. 1ronume) 'a :ns;9i a pictat acest ta!lou. Hocutiune pronominal;) Acel nu 9tiu cine sun; mereu la telefon. Dumeral) A doua dintre concurente a c<9tigat locul :nt<i. Adjectiv) ,rumoasa 4ana a ajuns procuror. Atri!ut multiplu) 1erdelele al!e de m;tase din camera mea se mi9cau u9or. Atri%ut a "ectival

Adjectiv propriu#"is cu func7ia sintactic; de atri!ut adjectival poate fi la orice grad de compara7ie. Atribute acordate

Dumeral cardinal)An fa7a mea mergeau doi tineri. Dumeral ordinal) 1rima !anc; este li!er;. Dumeral multiplicative) +<9tigul :n"ecit a fost nea9teptat. Dumeral distri!utive) An noapte r;suna din c<nd :n c<nd c<te o c*emare, urmat; de c<te trei fluier;turi. Dumeral colectiv) Am<ndoi copiii au adormit :n fotoliu. Adjectiv pronominal de :nt;rire) 'levul :nsu9i a compus acest c<ntec. Adjectiv pronominal posesiv) B;iatul meu 9i prietena sa au plecat la mare :n sta7iunea Deptun. Adjectiv pronominal demonstrativ) +asa aceasta este nou;. Adjectiv pronominal reflexiv) Hauda de sine nu miroase a !ine.

Adjectiv pronominal ne*ot;r<t) ,iecare t<n;r dore9te s; se afirme. Adjectiv pronominal interogativ) +are carte :7i placeB A "ectiv pr#n#$inal relativ/ ItiuKcare carte 2+i placeK( Adjectiv pronominal negativ) An diminea7a senin; de var;, nici un nor nu era pe cer. >er! la participiu) Hec7ia citit; cu aten7ie 9i :nv;7at; e u9oar;. >er! la gerun"iu) 'l apuc; p<inea cu m<ini tremur<nde.

Atri!ut su!stantival

'ste exprimat prin) u!stantiv comun simplu) +artea copilului este pe mas;. u!stantiv comun compus) 3in7ii unui c<ine#lup l#a mu9cat. u!stantiv propriu simplu) +amera 4anei este ordonat;. Hocu7iune prepo"i7ional;) Banca din spatele clasei este li!er;. Dumeral cardinal) (;spunsul celor doi a fost correct. Dumeral ordinal) Banca celui de#al treilea este ocupat;. Adjectiv) Hucrurile din jurul celui *arnic str;lucesc.

Atri!ut pronominal

Atribute neacordate e exprim; prin) 1ronume) personal) +amera lui este ordonat;. demonstrativ) +asa acestora a fost demolat;. de polite7e) +;l;toria dumnealor a fost anulat;. posesiv) >ictoria alor no9trii este de neuitat. relativ) 1arisul este ora9ulI ale c;rui !ulevarde sunt minunateI. interogativ) A c;rui elev este carteaB ne*ot;r<t) (;spunsul tuturor a fost !un. negativ) Du mi#a pl;cut r;spunsul nici unuia.

Atri!ut ver!al 'ste exprimat prin) Infinitiv) 1l;cerea de a c<nta este a mea. upin) 'xerci7iul de re"olvat a fost u9or. Jerun"iu) >;d copacii :nfrun"iind :n gr;din;. 1articipiu) +artea citit; mi#a pl;cut.

Atri!ut adver!ial

'ste exprimat prin) Hocu7iune adver!ial; de loc) +asa din dreapta este a mea. Hocu7iune adver!ial; de mod) Alergatul de jur#:mprejur l#a o!oist. Hocu7iune adver!ial; de timp) Du 9tiu ce#7i aduce "iua de m<ine.

Atri!ut interjec7ional 'ste exprimat prin) Interjec7ie) unetul EciocF l#am au"it. Ha u9; se au"eau !;t;i) !oc, !oc8

COM;LEMENTUL

1artea secundar; de propo"i7ie care determin; un ver!, adjectiv, adver!. Clasificare: -. +omplemente circumstan7iale)a) +omplement circumstan7ial de loc !) +omplement circumstan7ial de mod c) +omplement circumstan7ial de timp d) +omplement circumstan7ial de scop e) +omplement circumstan7ial de cau";

0. +omplemente necircumstan7iale) a) +omplement direct !) +omplement indirect

+omplemente circumstan7iale +omplementul circumstan7ial de loc (+.+.H) 'ste exprimat prin) # su!stantiv) +;7elul alearg; :naintea copilului.(comun simplu) 1isicul st;tea f;r; fric; :n fa7a c<inelui#lup. (comun compus) 2a9ina s#a oprit :n dreptul lui 2i*ai. (propriu simplu) Avioanele au "!urat deasupra +ur7ii de Arge9. (propriu compus) # pronume) +<inele alearg; :naintea lui. (pronume personal) >oi merge7i :n dreptul acestora. (pronume demonstrativ) +opilulu se juca :n jurul alor s;i. (pronume posesiv) c;pat :n grajd, calul nu s#a oprit :naintea nim;nui. (pronume tele str;lucesc deasupra tuturor. (pronume ne*ot;r<t) Aceasta este cameraI :n care am locuit.I (pronume relativ) +;tre cine alerag; copilulB (pronume interogativ) # locu7iune prepo"i7onal;) 'u locuiesc aproape de ora9. # numeral) 'u plec la cei doi. (numeral cardinal) 'u plec la cel de#al doilea. (numeral ordinal) 'u merg la am<ndoi. (numeral colectiv) 'u m; duc la o "ecime. (numeral frac7ional) 'u merg la c<te doi. (numeral distri!utiv) # adjectiv) 'u merg la cel *arnic.

negativ)

+omplementul circumstan7ial de mod 'ste exprimat prin) # adver!) 'u :nv;7 r;u. # su!stantiv)'u :nv;7 cu spor. # pronume) 'u scriu ca el . # numeral) 'u :nv;7 ca cei doi. # adjectiv) 'u scriu ca cei *arnici. # ver!) 'u scriu c<nt<nd. +omplementul circumstan7ial de timp 'ste exprimat prin) # su!stantiv) Tu ai sosit la 9coal; :naintea colegilor.

# # # # # #

adver!) Ast;"i voi pleca la mare. locu7iune adver!ial;) Tu ai sosit acum. adjectiv) 4 , cunosc de t<n;r;. ver! la infinitiv) 1<n; a veni voi, era lini9te :n cas;. ver! la gerun"iu) Intr<nd :n casa, te#a v;"ut. ver! la perticipiu) Acestea "ise, 9i#a pus tur!incasu! cap 9i s#a culcat.

+omplementul circumstan7ial de scop +omplementul circumstan7ial de scop se exprim; prin) Jenitiv) Doi am mers :n excursie :n scopul document;rii. Acu"ativ) 'l a venit la noi :n control. Hocu7iune su!stantival;) 2edalionul mamei :l port spre aducere aminte. 1ronume interogativ) Ha ce ai venit la 9coal;. 1ronume relativ) CtiuI la ce s#a dus p<n; la maga"in.I Adver!) 3e aceea 7i#a spus totul, ca s;#l ier7i. >er! la infinitiv) Am fost la !i!liotec; pentru a lua o carte. >er! la supin) 1ro!lema 7i#a fost dat; spre re"olvat. +omplementul circumstan7ial de cau"; +omplementul circumstan7ial de cau"; se exprim; prin) u!stantiv) A lipsit de la 9coal; din pricina !olii. Hocu7iune su!stantival;) A pl<ns mult din pricina p;rerilor de r;u. 1ronume personal) D#a venit la 9coal; din cau"a lui. 1ronume demonstrativ) Ai :nt<r"iat din pricina acestuia. 1ronume posesiv) unt sup;rat din pricina alor mei. 1ronume ne*ot;r<t) Ai fost pedepsit din cau"a altuia. 1ronume relativ) +unosc fapteI din cau"a c;ruia ai fost pedepsit. 1ronume interogativ) 3in pricina cui ai :nt<r"iatB Dumeral) Ai :nt<r"iat din cau"a celor doi. Adjectiv) Ai :nt<r"iat din cau"a celui lene9. 3ativ) D#a reu9it la examen gra7ie preg;trii sla!e din timpul anului. Acu"ativ) Tremuram de fric;. >er! la infinitiv) 'l a fost arestat pentru a fi furat o p<ine. >er! la gerun"iu) ,iind atent a :n7eles totul. >er! la supin) Du mai putea de o!osit.

+omplemente necircumstan7iale +omplementul direct 'l r;spunde la :ntre!;rile pe cineB ceB 'ste partea secundar; de propo"i7ie care dtermin; un ver! tran"itiv la mod personal sau nepersonal sau o interjec7ie. 'ste exprimat prin) u!srantiv) Tu cite9ti cartea. Hocu7iune su!stantival;) 'l are o !un; 7inere de minte. 1ronume personal) H#ai c*emat pe el. 1ronume demonstrativ) >oi admira7i pe aceste. 1ronume posesiv) 'u :i v;d pe ai t;i. 1ronume ne*ot;r<t) Tu :i cuno9ti pe to7i. 1ronume negativ) Du cump;r nimic. 1ronume relativ) Iat; omulI pe care :l admir.I 1ronume interogativ) 1e cine ai :ntre!atB Dumeral cardinal) I#ai v;"ut pe doi dintre copii. Dumeral ordinal) H#ai cump;rat pe primul. Dumeral colectiv) I#am v;"ut pe tustrei. Dumeral frac7ional) 'l a luat o "ecime din total. Adjectiv) Al respect pe cel *arnic. >er! la infinitiv) 'l 9tie a vor!i rom<ne9te. >er! la gerun"iu) Aud c<nt<nd pe undeva. >er! la supin) Tu ai terminat de re"olvat exerci7iul. Interjec7ie) 3eodat; am au"it) !uf8 +omplementul indirect +omplementul indirect este partea secundar; de propo"i7ie care nume9te o!iectul c;ruia i se atri!uie o caracteristic; sau o :nsu9ire. 'ste exprimat prin) u!stantiv) # Jerun"iu) >ulturul s#a aruncat asupra puilor. # 3ativ) 3au puilor c<teva !oa!e de porum!. # Acu"ativ) 'l :9i aminte9te de copil;rie. 1ronume) # Jerun"iu) >oi a7i luptat contra lui. # 3ativ) Ai dau lui cartea. # Acu"ativ) 2; g<ndesc la el. Dumeral) # Jerun"iu) 'i au luptat :mpotriva celui de#al doilea. # 3ativ) 1rimului :i dau cartea. # Acu"ativ) Tu te temi de primul. Adjectiv) # Jerun"iu) 'i au luptat contra celui *arnic. # 3ativ) +elui *arnic i se cuvine aceste premiu. # Acu"ativ) 2; !ucur de cel *arnic.

>er! la infinitiv) 'l s#a !ucurat de a afla aceast; veste. >er! la gerun"iu) Tu te#ai plictisit au"ind aceea9i mu"ic;. >er! la supin) 'l era gata de plecat. Adver!) ' !ine de copilul ascult;tor. Interjec7ie) Bravo vou; Prescurtari 4(SB-!u%iectiva 6(;R-pre icativa 7(AT-atri%utiva 8(C&-c#$ple$entiva irecta 9(CI-c#$ple$entiva in irecta :(CT-te$p#rala <(C@-c#$ple$entiva cau.ala =(CNS-c#$ple$entiva c#n!ecutiva B(CT-c#n iti#nale 4H(CV-c#nce!iva 44(N;-nu$e pre icativ 46(ASA-atri%ut !u%!tantival ap#.iti#nal 47(ASG-atri%ut !u%!tantival genitival 48(CCL-c#$ple$ent circu$!tantial e l#c 49(CCM-c#$ple$ent circu$!tantial e $# 4:(CCT-c#$ple$ent circu$!tantial e ti$p 4<(CCC-c#$ple$ent circu$!tantial e cau.a 4=(CCS-c#$ple$ent circu$!tantial e !c#p 4B(C(Ag-c#$ple$ent e agent 6H(SASu%iect 64(AA-atri%ut a "ectival 66(A;-atri%ut pr#n#$inal ,Felul propozitiilor I. 3upa structura, propo"itiile pot fi) #simple) Alexandru mananca #compuse) oare stralucitor ma mangaie cu ra"ele calde. II. 3upa aspectul predicatului, prapo"itiile pot fi ) #afirmative ) Afara ploua cu galeata. #negative) Dimeni nu lipseste asta"i de la scoala. III. 3upa scopul comunicarii, propo"itiiile pot fi) #enuntiative #propiu#"ise) Asta"i avem Hatina #optative) Ar fi fost !ine daca ar fi luat -@ #imperative) +opiati textul de la pagina K888 #interogative #propiu#"ise) +at este ceasulB #optative) 'a ar fi plecat de la ora de mateB

I>.3upa rapoturile sintactice propo"itiile pot fi) #regente) ( determinate de propo"itii su!ordonate ) Am plecatI pentru ca tre!uia sa ajung la timpI #su!ordonate) ( determina o propo"itie regenta ) # coordonate) ( de acelasi fel ) 3uapa ce mi#am facut tema si am manacat,I am venit la tine. >. 3upa inteles propo"itiile pot fi) #principale) ( au inteles de sine statator ) #secundare) ( depinde de intelesul altei propo"itii ) +ine se scoala de dimineat"a departe ajunge.

Powered by http://www.e-referate.ro/ Adevaratul tau prieten