ALTE DOCUMENTE

Ploi ucigase Difuzarea comunicatului de presa CANTUL V Declaratie de iubire impozionul National !Curente si tendinte in "urnalismul contemporan! P#E A $ A#T$COLELE DE CACAT %anca Mondiala o tine pe&a ei' noi s&o tinem pe& a noastra( $ntroducere in Mass&media Am adus cenusa lui Ale)andru Drag*ici in #omania' ascunsa sub banc*eta masinii Ale)e & suflet de +inil ,editorial Marius Tuca-

Cautare

UNIVERSITATEA "TIBISCUS" TIMIsOARA

FACULTATEA DE JURNALISTIC

LUCRARE DE LICEN
Conducator stiintific:
TIMIsOARA 2007

UNIVERSITATEA "TIBISCUS" TIMIsOARA

FACULTATEA DE JURNALISTIC

LUCRARE DE LICEN
MANIPULAREA PRIN INFORMAIE
Conducator stiintific:
TIMIsOARA 2007 PLANUL LUCRRII ARGUMENT $NT#ODUCE#E CAPITOLUL I - INFORMAIA 1.1 Ce este informatia? 1.2 Opozitii informationale ./0 Cultura informatiei CAPITOLUL II - MANIPULAREA INFORMAIONAL 1/. Modalitati si tipuri de manipulare 1/1 Presa' c2inele de paza al Puterii 1/0 Presa ideala3 fara manipulare CAPITOLUL III - UTILIZATORII DE INFORMAIE

0/. $nfluenta mi"loacelor de comunicare 4n masa 0/1 Lumea informationala 0/0 Educatia ulilizatorilor 4mpotri+a manipularii CAP$TOLUL $V & tudiu de caz MAN$PULA#EA P#$N TELEV$5$UNE CONCLU5$$

A#6UMENT Manipularea opiniei publice prin informatie este unealta !normala! ,adica uzuala-/ #asp2ndirea globala a informatiilor totodata permite manipulare la scara larga ,CNN' .77.8 ziarele lui Murdoc* 1990-' dar ofera si instrumentele pentru a anula efectele respecti+e/ Cel mai influent instrument manipulati+ este tele+iziunea' care nu permite dec2t 4n masura foarte limitata selectia informatiei & adica +ezi ce se emite ,posturi TV cu pondere mare-' ce aleg altii pentru tine/ Pe de alta parte' 4n mediile mai desc*ise' oamenii tind sa&si aleaga informatia care !le con+ine!' deci cauta confirmari/ Cine comunica mai repede si mai bine e mai puternic( Acesta pare sa fie dictonul puternicilor lumii' 4n mileniul trei/ stiati ca politicienii si "urnalistii conduc societatile moderne informatizate: Ca mass&media a de+enit cel mai mare aliat al puterii politice' impun2nd norme si +alori pentru miliarde de oameni: Ca' 4n stiintele comunicarii' comunicarea politica prin mass&media reprezinta cel mai influent sistem de penetrare a mintii si a sufletului oamenilor simpli' atasati de buna+oie la diabolica telecomanda: Literatura despre fenomenul mass&media' at2ta c2t a aparut 4n #om2nia' 4nca nu a inclus materiale' contributii si documentatie referitoare la critica actiunii mediatice' la analiza acesteia 4n contactul si sub influenta politicii/ !6reata de tele+izor! ,la +ideomalaise' 4n fr/- resimtita de tot mai multi indi+izi are o cauza directa 4n relatiile dintre mass&media si politicieni/ Cine pe cine manipuleaza: Cine pe cine domina: Cu ce se alege consumatorul de stiri' dupa ce 4si in"ecteaza & la ore de ma)ima audienta & informatie politica prin media: Informatia este valuta forte a societatii moderne. Cei care conduc din umbra i cunosc valoarea. De aceea o manipuleaza cu abilitate pentru a-si face jocurile. a prezentam c!teva dintre re"ulile de joc si strate"iile manevrelor informationale. !Prima directi+a! pre+ede sa nu se actioneze niciodata direct/ e actioneaza 4nsa prin recomandari' sugestii' insinuari' 4ntr&un cu+2nt te fac sa crezi ce +or ei sa crezi/ $ar 4n final' daca pici 4n aceasta plasa si iei decizia catre care te&au 4ndrumat' +or spune3 e decizia ta libera' noi nu ti& am impus nimic/ Daca obser+ati cu atentie e+enimentele care se petrec +eti gasi peste tot e)emple 4n acest sens/ De pilda se +orbeste frec+ent de #ecomandarea Uniunii Europene nr/ ) din anul ;' de directi+a Consiliului Europei' etc/

<n fiecare moment fiecare este liber sa aleaga( Ei doar au gri"a sa creeze toate conditiile pentru ca oamenii sa nu aleaga 4n cunostinta de cauza/ De ce nu se actioneaza direct: =oarte simplu/ <n primul r2nd pentru ca forta !lor! sta 4n faptul ca actioneaza din umbra3 Cine ar putea rasturna o putere ne+azuta: Caci puterea noastra este una de felul acesta/ #ceasta strate"ie a actiunilor indirecte poate sa dea impresia celor care actioneaza n acest fel ca se respecta liberul arbitru al celorlalti si prin urmare nu vor trebui sa suporte consecintele actiunilor lor. $anipularea% caci despre manipulare vorbim n ultima instanta% este o actiune profund ne"ativa. &aptul de a actiona indirect nu numai ca nu i scuteste n totalitate de aceste consecinte% dar atra"e si alte fiinte n aceasta cursa% fac!ndu-le partase prin i"noranta% complicitate pasiva sau indiferenta. Pentru a iesi din "ocul prin care se manipuleaza oamenii' am +azut c2t este de important ca oamenii sa fie constienti ca pot alege 4n orice situatie/ Ori pentru a alege 4n cunostinta de cauza este necesar sa fii informat/ De aceea controlul informatiilor a fost una din preocuparile de baza ale gu+ernantilor din umbra/ &a pus la punct o retea foarte +asta de mi"loace de comunicare 4n masa/ $ass-media este un cuv!nt at!t de des utilizat nc!t si-a pierdut adevaratul sens. 'n orice act de comunicare e(ista emitator% receptor si relatie de feed-bac). 'n cazul nostru receptorul este clar definit - masa% nici macar nu se vorbeste de un ansamblu de fiinte umane% av!nd o constiinta si liber arbitru. *am!ne sa ne punem ntrebarea: cine este emitatorul? si cu ce intentie emite un anumit mesaj? Conteaza cine spune primul+ ,ustave -e .on scria n cartea /si0olo"ia multimilor: 1#m spus ca una din caracteristicile "enerale ale multimilor este e(cesiva lor su"estibilitate si am aratat c!t de conta"ioasa este osu"estie n r!ndul oricarei a"lomerari umane% care e(plica orientarea rapida a sentimentelor ntr-o directie determinata. Oric!t de neutra am presupune-o% multimea se afla ntr-o stare de e(pectativa atenta% favorabila su"estiei. /rima su"estie formulata se impune imediat prin conta"iune tuturor creierelor si stabileste de ndata orientarea care se transforma n act. 2otul va depinde de natura stimulului si nu ca n cazul individului izolat de relatiile ce e(ista ntre actul su"erat si cumpanirea rationala care se poate opune realizarii sale1. De aceea "uvernantii din umbra au construit un sistem foarte bine pus la punct prin care sa si asi"ure monopolul si nt!ietatea asupra informarii oamenilor. 'n prezent stirile lumii sunt monopolizate de c!teva mari a"entii de presa care au n spate mari finantatori masoni. 3iarele% televiziunea si radiourile din ntrea"a lume preiau stirile transmise de ele si fac acest lucru cu toata ncrederea

consider!nd ca aceste institutii cu recunoastere internationala sunt cele mai credibile surse. 4neori c0iar mai credibile dec!t faptele n sine. Daca cineva vrea sa transmita o informatie credibila, oficiala, recunoscuta% trebuie sa treaca prin aceste a"entii de presa. Daca nu reusesc sa dea tonul% intervin pe parcurs% cre!nd un fa"as n sensul dorit de ei. C!nd informatiile apar din surse asa zis neoficiale% adica nerecunoscute de ei pentru ca nu se afla sub controlul lor% se aplica planul .: informatiile sunt lasate sa se propa"e aparent liber% dar sunt distorsionate si atent monitorizate. 5unt amplificate anumite aspecte ntr-o directie dorita si minimalizate sau trecute voit cu vederea celelalte. /e parcurs sunt puse n functiune si mecanismele de feed-bac) prin sondaje de opinie sau crearea de spatii n care oamenii si pot e(prima opiniile referitor la un anumit subiect. 6u va faceti iluzia ca ele au rolul de a da oamenilor dreptul de a se e(prima. 5in"urul scop cu care sunt construite este de a vedea n ce stadiu se afla procesul si daca lucrurile s-au orientat pe fa"asul dorit. 7 ca si cum% neput!nd mpiedica apa unui r!u sa inunde o zona% tot ce poti face atunci este sa urmaresti care este tendinta naturala de scur"ere a apei si sa sapi fa"asuri prin care ea sa se scur"a astfel nc!t sa nu fii pus n pericol. 5unt numeroase e(emple n acest sens% poate cel mai evident este cel al crestinismului care se manifesta acum n lume n cea mai mare parte sub forma institutionalizata a .isericii. De cele mai multe ori institutia bisericeasca este pusa naintea preceptelor spirituale si istoria demonstreaza ca rolul acestei institutii a fost sa monopolizeze% apoi sa filtreze si sa distorsioneze nvataturile pe care Isus le-a daruit omenirii% si nu n ultimul r!nd sa ve"0eze ca orice aparitie de informatii ce nu corespund cadrelor stabilite sa fie blocata sau discreditata. #celasi rol l joaca n prezent si filmele% tot mai numeroase n ultima vreme care sunt presarate cu idei masonice: $atri(% #l cincelea element% 5tap!nul inelelor% 8arr9 /otter% 2ruman 50o:% 'nscenarea% 2eoria Conspiratiei% 5imOne% pentru a nu da dec!t e(emple mai recente. 2ot mai multi oameni ncep sa se trezeasca si sa si puna ntrebari. Oamenii cer raspunsuri si din punctul de vedere al "uvernului din umbra este mult mai bine sa le satisfaci aceasta curiozitate c!t mai rapid% dar ntr-un mod care sa nu le permita sa descopere adevarul. #stfel ei se asi"ura ca cei curiosi nu vor cauta mai departe% multumiti n or"oliul lor ca au avut acces la informatii prezentate ca fiind secrete% multumindu-se cu jumatati de adevaruri sau c0iar cu minciuni. /rivite nsa din afara si la nivel de ansamblu lucrurile se lea"a ntre ele si scot la

iveala adevarul% un adevar care este at!t de prezent peste tot n jurul nostru nc!t nici nu l mai vedem. #m subliniat p!na acum n acest te(t cuvintele recunoastere% oficial, credibil ntruc!t n zilele noastre oamenii ajun" sa creada automat ca un lucru este real sau adevarat doar pentru ca provine dintr-o sursa oficiala. Crearea de asa-zisi e(perti% "ata plini de or"oliu sa faca jocurile acestui "uvern din umbra care i influenteaza% uneori fara ca ei sa si dea seama% a fost necesara pentru a completa ceea ce s-a vrut sa fie un mecanism perfect de control al informatiilor. Caci atunci c!nd si aceasta creare de fa"ase esueaza% se apeleaza la discreditarea sursei sau a informatiilor respective. Traim 4ntr&o lume artificiala 4n care credibilitatea este foarte importanta/ O persoana agreata si tolerata de ei trebuie sa fie o persoana ireprosabila din punct de +edere al regulilor acestei lumi/ Cei care de+in constienti ca aceste reguli sunt de fapt reguli in+entate de oameni sunt e)clusi rapid/ e fac mari eforturi de a&i izola' fie fizic acolo unde se gasesc moti+e' fie social sau economic/

INTRODUCERE

/rin manipulare ntele"em actiunea de a influenta prin mijloace specifice opinia publica% astfel nc!t persoanele manipulate sa aiba impresia ca actioneaza conform ideilor si intereselor proprii. 'n realitate nsa ele preiau o parere ;ar"umentare% idee% evaluare< care nu le apartine% ci le-a fost indusa prin diferite mijloace. /rincipalele te0nici de prin care se realizeaza manipularea sunt zvonul% into(icarea% dezinformarea si propa"anda. 3vonul este definit ca o afirmatie prezentata drept adevarata fara a e(ista posibilitatea sa i se verifice corectitudinea. 3vonuile sunt puse n circulatie pentru ca au o dubla functie: de a e(plica si de a atenua anumite tensiuni emotionale. De e(emplu% calomnierea unei persoane are ca efect atenuarea urii care i se poarta. Circulatia zvonurilor este dependenta ce conte(tele sociale ;credibilitatea institutiilor sociale% sistemul de or"anizare si circulatie a informatiei formale% tipurile raporturilor de putere<% de trasaturile de personalitate ale indivizilor si de nevoile psi0osociolo"ice ale indivizilor si "rupurilor. 3vonurile tind sa se ajusteze intereselor individuale% apartenentei sociale sau rasiale% prejudecatilor personale ale celui care le transmite. Indivizii care propa"a zvonurile se confrunta cu dificultatea de a sesiza si de a retine n obiectivitatea lor elementele lumii e(terioare. /entru a putea sa le utilizeze% ei trebuie sa le restructureze si sa le ajusteze modelului lor de ntele"ere si intereselor lor proprii. Circulatia lor apare ca un sistem de canalizare a fricii si incertitudinii n fata unor situatii ambi"ue. De asemenea% circulatia lor este corelata cu forma% cantitatea% calitatea si credibilitatea informatiei oficiale sau formale. Cu c!t aceasta din urma este mai saraca% incompleta sau mai putin credibila% cu at!t se intensifica propa"area zvonurilor. Din acest motiv% n societatile totalitare care monopolizeaza informatia formala% zvonurile au o mare rasp!ndire. 4neori ele sunt lansate de mijloace de propa"anda ale statului totalitar pentru a promova anumite atitudini si comportamente mai "reu de obtinut prin utilizarea mijloacelor formale. Circulatia lor se restr!n"e atunci c!nd e(ista posibilitatea verificarii rapide a adevarului unei informatii. 2emele zvonurilor sunt: otrava ascunsa% complotul mpotriva puterii% crizele artificiale% teama de straini% rapirea copiilor% bolile conducatorilor% problemele sentimentale ale acestora% compromiterea financiara sau escroc0eriile lor.

-ansarea zvonurilor nu se face la nt!mplare% ci tin!ndu-se seama de asteptarile "rupurilor umane fata de situatia problematica pe care o traverseaza. /lec!nd de la aceste date ale situatiei% se lanseaza un mesaj c!t mai apropiat de ceea ce ar dori sa afle populatia la acel moment% indiferent c!t de departe de adevar este continutul enuntului respectiv. 'n acest conte(t% posibilitatea de diseminare a zvonului este cea mai mare. Ca principale tipuri de falsificari sau distorsiuni de mesaje care stau la baza zvonurilor amintim: dramatizarea% amplificarea proportiilor% a semnificatiilor% a detaliilor% ntretinerea celor transmise% redefinirea prejudecatilor si a mentalitatilor proprii se"mentelor respective de opinie pentru a crea un puternic fond emotional n scopul ecranarii p!na la disparitie a spiritului critic. 3vonul reuseste sa cucereasca o arie considerabila de ntindere n spatiul social ndeosebi n situatii de criza% pe care le si amplifica. O sursa de profesionisti poate c0iar provoca o criza sociala plec!nd de la zvonuri bine directionate si lansate la momente de ma(im impact asupra opiniei publice. 'n acest sens% $erton releva faptul ca zvonurile pot "enera ==predictia creatoare de evenimente==% atunci c!nd sunt folosite ca instrumente ale propa"andei. Into(icarea este definita de dictionarul *obert mai ales cu sensul de ==otravire==% dar tine si de domeniul neolo"ismelor: ==actiune insidioasa asupra spiritelor% tinz!nd sa acrediteze anumite opinii% sa demoralizeze% sa deruteze==. Ca neolo"ism semantic% ==into(icare== este de ori"ine militara. 7l este un sinonim al viclesu"ului de razboi% al subterfu"iului diplomatic% al mistificarii% diversiunii% tradarii% minciunii si al altor trucuri. 7l se aplica tuturor acestora% numai ca este rezervat doar unor planuri militare superioare: - al tacticii "enerale% adica al folosirii combinate a armelor de catre militarii de pe teren% n lupta - al strate"iei% al desfasurarii "enerale a razboiului - al politicii interne si n special e(terne. /utem spune ca into(icarea vizeaza adversa 1>21>s1?1@r rul. 7a consta n ai furniza acestuia informatii eronate% care l vor face sa ia decizii avantajoase pentru el si favorabile pentru tine. Into(icarea nu este rezervata nsa doar domeniului militar: un partid politic% o banca% un fabricant poate profita de pe urma into(icarii concurentilor. 5pre deosebire de dezinformare nsa% scopul ei este acela de a determina sa "reseasca una sau mai multe persoane% si nu o colectivitate.

Dezinformarea reprezinta orice inter+entie asupra elementelor de baza ale unui proces comunicational care modifica deliberat mesa"ele +e*iculate' cu scopul de a determina la receptori ,numiti tinte 4n teoria dezinformariianumite atitudini' reactii' actiuni dorite de un anumit agent social/ Acesta din urma nu trebuie sa fie neaparat dezinformatorul' el poate fi o institutie' o organizatie etc/ Ca realitate nemijlocita% dezinformarea are doua dimensiuni: una neintentionala% si alta intentionala% viz!nd un anumit se"ment de opinie. 5ub aspect intentional% dezinformarea poate fi analizata n functie de formele simbolice prin care sunt codificate informatiile din mesaj. Dupa cum se stie% codurile pot fi e(primate prin limbajul natural% limbajul non-verbal ;"esturi% mimica<% simboluri concrete ;culori% panouri% lumini< si simboluri abstracte specifice limbajului artificial ;elaborat stiintific<% precum: formule matematice% e(presii lo"ice etc. O alta modalitate intentionala prin care se actioneaza n sensul dezinformarii o constituie codificarea polisemantica a mesajului. $ultitudinea de semnificatii imanente enuntului "ener!nd o diversitate corespunzatoare de opinii se rasfr!n"e ntr-o diversitate de atitudini care mer" de la adeziune totala la refractarism. #cesta este primul pas pentru tensionarea relatiilor interpersonale. Dezinformare este eficienta atunci c!nd prezinta drept valori sociale fundamentale fie valori care i sunt favorabile sursei% fie valori mar"inale n raport cu interesele publicului caruia i se adreseaza. 'n acest mod% comunitatea este deturnata de la preocuparile ei majore% valorile sociale fundamentale sunt ne"lijate% iar "radul de competitivitate al respectivei comunitati scade. 2eoria dezinformarii include n aceasta cate"orie orice modificare deliberata a mesajelor n scopul cultivarii unui anume tip de reactii% atitudini si actiuni ale receptorilor% denumiti n mod "eneric% tinte. #cest tip de actiuni sunt produse% n mod obisnuit% de or"anizatii specializate% militare sau paramilitare. 7lemente ale actiunii de dezinformare sunt: a. comanditarii - cei care concep si proiecteaza continutul actiunii% tintele reale si cele potentiale ale activitatii. 7i pot fi: factori de decizie ;"uverne% state majore militare sau socio-profesionale< si "rupuri de presiune. 'n timp ce prima cate"orie se foloseste de servicii specializate% "rupurile de presiune se servesc si de ec0ipe ad-0oc de amatori care au mare eficienta n crearea si mentinerea confuziilor.

b. specialistii sunt cei care planifica secventele tactice ale actiunii si care coordoneaza toate modalitatile de tinere sub control a efectelor concrete ale mesajelor emise. 7i simuleaza toate cate"oriile de efecte pentru a reusi sa aiba sub control at!t efectele proprii% c!t si e(i"entele reproiectarii unor elemente de detaliu sub impactul actiunilor de contracarare ntreprinse de tinta. c. controlul - este piesa de le"atura ntre comanditari% care comanda A conduc actiunea si a"entii de influenta. /entru a stap!ni acea zona a spatiului social care le intra n raza de responsabilitate% controlorii recruteaza si ntretin o vasta retea de corespondenti% de obicei nu direct% ci prin intermediul unor terte persoane care joaca rolul de cercetasi. #cestia% alesi din r!ndul unor indivizi cu totul insi"nifianti% au rolul de a testa "radul de desc0idere spre colaborare a unei personalitati cu acces la date de importanta considerabila pentru comanditari si planificatori. d. agentii de influenta - se recruteaza din r!ndul acelora care se bucura de presti"iu n "rupul lor profesional si care urmeaza a fi dezinformat prin mesaje primite de la planificatori via controlori. /ractica de profil a demonstrat ca a"entii de influenta pot fi: - liderii de opinie din mediile intelectuale% care% din dorinta lor de a se lansa n actiune practica% accepta sa lanseze n spatiul social mesaje care par socante pentru publicul auto0tonB - un personaj apropiat factorilor de decizie - n "eneral acesta este compromis printr-un fapt verificabil% pentru a avea certitudinea unei colaborari mai lon"eviveB - sefii de asociatiiB conte(tul vietii asociative% specifice sistemelor pluraliste constituie un mediu favorabil pentru recrutarea si cultivarea a"entilor de influenta. /las!nd pe primul plan interese de ordin umanitar% protejate de un cadru normativ cu validitate internationala% dezinformatorul poate atra"e multi naivi n structurile asociatiei% care% profesional% sunt personalitati de referinta n domeniul lor de activitate. e. intermediarii se recruteaza dintre personalitatile influente n comunitatea respectiva pentru a juca rol de lideri de opinie si a"enti de influenta ai intereselor care stau n spatele mesajelor ce se emit cu un aer neutru si declarativ de pe pozitii ==independente==B f. releele - indivizi sau institutii care se dovedesc utili n amplificarea si pro"ramarea mesajelor care constituie continutul dezinformarii.

Ceea ce deosebeste dezinformarea de alte tipuri de comunicare este caracterul deliberat al actiunii si lansarea n circuitul informational a unor informatii partial adevarate n conju"area lor cu afirmatii false% fara indicarea vreunei surse care ar putea fi verificabila pentru autenticitatea celor emise. Cercetarile de teren au demonstrat ca rezultatele cele mai eficiente se nre"istreaza n domeniul mass-mediei% unde dezinformarea poate atin"e frontal toate se"mentele de opinie ale spatiului social. Diversitatea enunturilor% prin corelarea cu un spatiu ;audio% video% "rafic< limitat de inserarea ntr-o situatie informationala% determina% n mod inevitabil% o selectie a mesajelor. /ractica mass-media a relevat ca o sursa de distorsionare a mesajelor% cu efecte importante asupra calitatii informarii si care poate de"enera n dezinformare% o constituie utilizarea unor criterii neadecvate de selectare a informatiilor. Dezinformarea poate fi o componenta a propa"andei% dar aceasta nu se poarte baza niciodata doar pe dezinformare. Din perspectiva consecintelor sale sociale% dezinformarea se aseamana cu un alt fenomen manipulativ% zvonul. #cesta din urma% spre deosebire de dezinformare% nu are un caracter deliberat si nu presupune n mod obli"atoriu circulatia unor informatii false% ci doar dificil de verificat. 3vonul poate fi produs nsa de o actiune de dezinformare. Cintele pot fi at!t "rupuri sau se"mente ale societatii% c!t si indivizi% ntotdeauna lideri% de orice fel% care pot influenta decizional si actional "rupurile n care se afla. 7fectele dezinformarii depind% pe de o parte% de caracteristicile tintelor ;atitudine critica% personalitate% nivel intelectual% aspiratii% etc.<% iar pe de alta parte% de posibilitatea de a verifica informatiile ve0iculate. /ropa"anda este considerata o activitate sistematica de transmitere% promovare sau rasp!ndire a unor doctrine% teze sau idei de pe pozitiile unei anumite "rupari sociale si ideolo"ii% n scopul influentarii% sc0imbarii% formarii unor conceptii% atitudini% opinii% convin"eri sau comportamente. 'n sensul clasic% se constituie ca un subsistem al sistemului politic al unui partid% al unui "rup social sau al unui re"im de "uvernareB n prezent nsa% se dezvolta numeroase forme de propa"anda ;economica% te0nica% medicala% sportiva% culturala<% diferentiate dupa continut si prin raportare la profilul "rupului social care o initiaza% urmarind realizarea unor scopuri persuasive. Ca sistem% propa"anda dispune de: 1. o structura institutionala specializata ;aparat de conducere ierar0ica% centre de or"anizare% centre de studiu% proiectare si difuzare de mesaje<

2. ideolo"ie si valori aflate n corespondenta cu interesele si obiectivele "ruparii sociale pe care o reprezintaB acestea sunt luate ca referinta pentru pro"ramarea si realizarea propa"andei D. mijloace si metode de transmitere a mesajuluiB studiul sociolo"ic al acestora distin"e urmatoarele "rupuri mari de metode: afectiva - consta n or"anizarea mesajelor astfel nc!t acestea sa provoace trairi si adeziuni colective% mai ales de tip emotional. $ai nt!i se indica consecintele ne"ative ale unei optiuni personale provocate de o a"entie anume ;afectarea intereselor% amenintare a pozitiei individuale% mpiedicarea realizarii unor obiective personale importante etc< pentru a declansa reactia afectiva ne"ativa fata de aceasta si apoi se prezinta o alternativa diferita care ar avea numai efecte pozitive. #ccentul nu este pus pe ar"umentarea lo"ica sau prezentarea unor fapte relevante% ci pe acele informatii care au o profunda rezonanta afectiva.

- a faptelor care este concentrata pe transmiterea de fapte c!t mai concrete% saturate de amanunte relevante pentru persoanele ale caror optiuni ar urma sa fie modificate. #ccentul nu este pus pe fapte "enerale% ci pe cele personalizate si care dispun de potentialitatea descoperirii unei surprize de catre receptor. - persuasiva - presupune aplicarea re"ulilor retorice de or"anizare a discursului% mai ales prin utilizarea unor cuvinte saturate emotional. O alta distinctie importanta se face ntre propa"anda tactica ;proiectata pe termen scurt pentru obtinerea unor efecte imediate< si propa"anda strate"ica ;pe termen lun"% destinata formarii sau modificarii valorilor% atitudinilor de baza si conceptiilor proprii indivizilor si societatii.

CAPITOLUL I. INFORMAIA 1.1 C s! "#$%&'(!"()

Cuv!ntul informatie - preluat din latina ;informatio< prin intermediul limbii franceze ;information< - estepolisemantic% put!nd capata mai multe semnificatii ;uneori total diferite sau c0iar contradictorii<% ce sunt determinate de domeniile si conte(tele foarte variate n care este folosit. 'n afara ntelesurilor din limbajul comun% el are si alte sensuri% atribuite fie prin definirea sa ca termen ;stiintific sau te0nic< fie ca si concept n cadrul unor ramuri ale filosofiei sau al unor stiinte si te0nolo"ii al caror obiect de studiu este. 2ermenul informatie este le"at si de un proces informational ;succesiunea actiunilor prin care se informeaza< dar si de rezultatul acestui proces ;volum% varietatea de informatii obtinute< precum si de unelefenomene specifice ;fenomenul informational% e(plozia informationala% etc.<. De asemenea informatia a nceput sa fie considerata ca factor ontologic primordial% ce sta% mpreuna cu materia si ener"ia la ori"inea universului. Pentru ca sensul cu+2ntului informatie sa poata fi 4nteles corect' trebuie cunoscute si a+ute 4n +edere alte c2te+a concepte ,semnificatie' cunoastere' ade+ar' reprezentare' stimul mintal' eruditie' cultura'comunicare' redundanta' feedbac>' entropie' entro pie negati+a' s/a/- precum si regulile ,sau seturile de reguli- asociate acestora/. 6ici una din definitiile sau conceptele e(istente pentru informatie nu sunt unanim acceptate% fapt ce produce confuzii% ambi"uitati% si uneori c0iar pierderi economice. !$nformatie! este unul din cu+intele cel mai des folosite' de foarte multe ori abuzi+/ Diferite discipline stiintifice acorda diferite 4ntelesuri acestui termen' sau 4i asociaza omonime incoerente/ Cu toate ca de c2te+a decenii omenirea a pasit 4n era informationala' iar societatea a trecut de la societatea informationala lasocietatea cunoasterii' cu+2ntul informatie este folosit adesea fara a se da atentia cu+enita diferitelor sensuri pe care le poate capata/ Desi nu sunt sinonime' cu+intele cunostinte' informatii si date sunt adesea utilizate unul 4n locul altuia' produc2nd confuzii/1

'n ultimul timp% tot mai multi cercetatori si oameni de stiinta si pun ntrebarea daca este posibil de construit o teorie a informatiei unica% "eneral valabila. /e de alta parte% datorita presiunii e(ercitate n principal de impasul n care au ajuns cercetarile n unele domenii ;biolo"ie% psi0olo"ie% robotica% inteli"enta artificialaetc.<% se remarca tot mai multe ncercari de a mbina si de a suprapune diversele semnificatii si interpretari ntr-un sin"ur concept universal acceptat. e poate spune ca elaborarea a unui concept unic al informatiei se afla cam 4n acelasi stadiu 4n care se gasea elaborarea unui concept al energiei la mi"locul sec/ ?$?/ Desi acest concept era cunoscut de c2te+a secole' oamenii de stiinta au 4nceput sa 4nteleaga cum poate fi con+ertita o forma de energie 4n alta si sa scrie ecuatia acestor con+ersii numai prin anii @A9/ Aparenta contradictie 4ntre diferitele concepte ale informatiei e)istente astazi este cauzata de faptul ca ma"oritatea acestora sunt elaborate pentru un anumit domeniu' si' 4ntotdeauna' pentru a fi definita' informatia trebuie raportata la un sistem oarecare' propriu domeniului respecti+' cum ar fi ADN&ul' limba +orbita' computerele' etc/ <n limba"ul popular' cotidian' 4ntr&un sens larg' unanim acceptat de ma"oritatea +orbitorilor din orice limba' prin informatie se 4ntelege3 faptele si opiniile percepute sau obtinute n cursul vietii de zi cu zi direct de la o alta fiinta vie% din mass-media% din baze de date electronice si din toate tipurile de fenomene observabile din mediul nconjurator. lamurire asupra unei persoane% lucru sau domeniuB totalitatea materialului de informare si de documentareB izvoare% surseB cunostinte comunicate de altii sau obtinute prin investi"atii proprii ori cercetari personaleB cunostinte acumulate din lectura% rapoarte despre evenimente recente sau necunoscute anterior% materiale din ziare% din periodice sau din buletine de stiriB cunostinte dob!ndite prin studiu sau instruireB cunostinte deduse din observatii directe si e(perienta proprie.

#ceasta este sensul ori"inal al cuv!ntului care vizeaza n principal aspectul comunicativ si n acelasi timp% calitativ.D 'n ultimul timp% au intrat si n limba rom!na sensuri mai noi ori s-au adau"at la cele vec0i precizari noi: fiecare dintre elementele noi% necunoscute anterior% ale e(perientei ;fizice sau mentale< sau ale unui concept% n raport cu cunostintele prealabile% ce sunt cuprinse n semnificatia unui simbol sau unui "rup de simboluri ;te(t

scris% mesaj vorbit% ima"ini plastice% indicatie a unui instrument% date e(perimentale% partitura muzicala etc.< care produc sc0imbari ntr-un concept ;cum ar fi un plan sau o teorie<. actiunea cuiva de a ;se< informa sau de a comunica cunostinte% noutati% lamuriri% vesti% stiri% ndrumari% precizari etc.% unei persoane ;sau unui "rup de persoane< si rezultatul ei ;faptul de a sti ca mesajul este receptionat si nteles de catre destinatar<B comunicare% veste% stire% mesaj care pune pe cineva la curent cu o situatie noua sau mai vec0e% dar de care acesta nu avea stiinta nainte de a fi informat.@

1.2 O*%+"!"" "#$%&'(!"%#(, Dezvoltarea si implementarea relatiilor de piata au conditionat transformarea informatiei ntr-o marfa specifica. Cu ajutorul unei astfel de marfa% care are valoare nalta se realizeaza operatiuni de sc0imb% cumparare-v!nzare etc. 7ste important faptul ca orice subiect economic ;de stat sau antreprenoriat< in activitatea proprie efectueaza operatiuni de colectare% nre"istrare% stocare% prelucrare si transmitere a informatiei. /retutindeni s-au dezvoltat sistemele informatice% care au ca scop realizarea functiilor deservirii informationale a utilizatorilor at!t individuali% c!t si colectivi. 5e analizeaza modelul tridimensional al opozitiunilor informationale n cadrul carora se distin" trei nivele si care pot clasificate si n calitate de scopuri ale infractorilor informationali: date personaleB informatii corporative% care caracterizeaza concurenta dintre corporatii n vederea obtinerii secretelor comercialeB informatii "lobale% referitoare la reactiile ramurilor industriei% economiilor diferitelor re"iuni% tari% continente.

Opozitia informationala - reprezinta actiuni% orientate la atin"erea superioritatii informationale cu ajutorul nimicirii informatiei si sistemelor informatice ale concurentilor si asi"urarii securitatii resurselor informationale personale. /arte componenta a opozitiei informationale este terorismul informational% care poate fi definit ca un comple( de abuzuri intentionate cu sistemele informationale% cu retelele si componentele lor n scopul realizarii actiunilor teroristeE. Astfel' opozitia informationala si terorismul sunt legate direct cu structurile criminale' escrocii etc/ De mentionat faptul ca accesibilitatea te*nologiilor informationale contemporane' importul fara control' lipsa controlului necesar din partea statului ,standardizare si certificarea componentelor *ardBare si softBare- sporesc mult te*nologic potentialul distructi+ al abuzurilor/ /ractica activitatii sistemelor informationale dovedeste ca ele pot fi n calitate de obiecte% subiecte% mijloace de pre"atire si realizare ale infractiunilor de calculatoare.

/rin infractiune informationala se subntele"e un comple( de activitati ile"ale% orientate la accesul nesanctionat% primirea si transmiterea informatiei% sav!rsite cu utilizarea mijloacelor de calcul% telecomunicatii si soft:are. #stfel% la aceste infractiuni vor fi afiliate orice actiuni ile"ale% le"ate de prelucrarea% stocarea si transmiterea informatiei. 5e analizeaza tipurile de baza ale infractiunilor% n cadrul carora sunt evidentiate urmatoarele: infractiuni economice% le"ate de manipularea sistemelor informationale si a resurselor lor n scopul obtinerii unui profit economic: spionajul industrial% realizat cu ajutorul te0nicii de calcul si specialeB furtul si copierea de pro"rame ;pirateria<B furtul de serviciiB accesul nepermis la resursele informationale. ncalcarea drepturilor personale ale cetatenilor si a secretelor comerciale ale or"anizatiilor nestatale: formare si utilizarea seturilor de date incorecteB divul"area si utilizarea nele"itima a datelorB ncalcarea obli"atiilor formale% ce corespund normelor care definesc secretele profesionale% personale% comerciale. ncalcarea intereselor personale ale utilizatorilor sistemelor informatice.

'n tarile te0nolo"ic dezvoltate e(ista 1ile"alitatea computerizata1% n cadrul careia se evidentiaza trei "rupe de specialisti: 0ac)erii% care detin cunostinte vaste n domeniul te0nolo"iilor informationale si care le utilizeaza n scopul primirii accesului nesanctionat si realizarii actiunilor ilicite asupra resurselor informationale ;de stat sau comerciale<. /iratii% care se specializeaza n distru"erea protectiei de copiere a asi"urarii pro"ramate licentiate.F 'n calitate de scopuri ale acestor "rupari pot fi evidentiate urmatoarele: De nivel micro. 5e realizeaza de indivizi sau "rupuri mici si se caracterizeaza prin obtinerea unor rapide profituri materiale directe sau indirecte. #tin"erea scopului final se caracterizeaza prin sc0eme relativ simple% cu necesitarea unor resurse te0nice si financiare nensemnate. De nivel macro. /entru atin"erea unor astfel de scopuri% se utilizeaza un spectru lar" de actiuni% bazate pe utilizarea te0nicii moderne de calcul% telecomunicatii si asi"urarii pro"ramate speciale. #ceasta necesita

disponibilitatea de resurse financiare suficiente% accesul la cele mai noi te0nolo"ii informationale% si pot fi realizate numai de or"anisme puternice din punct de vedere financiar si te0nolo"ic. 5copurile principale macronivelului pot fi urmatoarele: obtinerea unor beneficii strate"ice n mediul de concurentaB influenta asupra proceselor de luare a deciziilor% le"ate de planurile de dezvoltare strate"icaB colectarea informatiei% ce constituie secret comercial etc. 'n ultimele decenii ale sec. GG% cresterea "radului de informatizare a proceselor industriale precum si a cresterii "radului de folosire a informatiilor n rezolvarea problemelor umane a facut ca informatia sa fie considerata ca o resursa economica% ntruc!tva e"ala cu alte resurse cum ar fi munca% materia prima si capitalul.> Aceasta perspecti+a scoate 4n e+identa faptul ca posesia' manipularea si folosirea informatiei poate 4mbunatati raportul cost&eficienta 4n multe procese fizice sau cogniti+e/ Ca resursa indi+iduala si sociala' informatia are c2te+a caracteristici ce o deosebesc de notiunea traditionala de resursa economica/ pre deosebire de alte resurse economice' informatia este practic nelimitata' a+2nd limite aparente impuse doar de timp si de capacitatea cogniti+a umana/ Aceasta caracteristica pro+ine din faptul ca informatia' ca resursa economica' difuzeaza natural ,se poate propaga singura-' rata de reproducere a informatiei este mai mare dec2t rata de consum si informatia nu sufera sc*imbari 4n cadrul tranzactiilor ,poate fi numai parta"ata' folosita 4n comun-/ <n acelasi timp' informatia este compresibila' at2t sintactic c2t si semantic/ Calitatea ei de a se substitui altor resurse economice' transportabilitatea cu o +iteza foarte mare' si abilitatea ei de a da un a+anta" celui ce o detine' stau la baza remodelarii unor industrii sociale ,cum ar fi cercetarea' educatia' acti+itatea editoriala' comertul- si c*iar a politicii/ Preocuparea sociala pri+ind administrarea resurselor informationale s&a e)tins 4n domeniul traditional al bibliotecilor si al ar*i+elor si' a cuprins si informatia organizatorica' institutionala si gu+ernamentala 4n ceea ce a capatat numele de 3 managementul resurselor informationale/ A doua perceptie a informatiei ,ce dateaza din aceeasi perioada-' este aceea de3 ser+iciu de prima necesitate' care a determinat dez+oltarea 4n 4ntreaga lume a unui nou segment a economiilor nationale3 sectorul de ser+icii informatice/ %eneficiind de a+anta"ele proprietatilor informatiei si

construind o perceptie a utilitatii si +alorii sale indi+iduale si sociale' acest sector furnizeaza o larga gama de produse si ser+icii informatice/

1.3 Cultura informati i 'n ultimii ani% atentia specialistilor s-a ndreptat tot mai mult spre ceea ce este cunoscut sub denumirea de cultura informatiei% cultura di"italH% cultura retelelor. Dar pentru a vorbi despre acestea este necesar sH vedem mai nt!i ce nseamnH cultura traditionalH n domeniul informHrii% ce presupune utilizarea efectivH a resurselor traditionale de bibliotecH. #sadar% ce abilitHti sunt necesare pentru accesul la colectiile tipHrite? 'n primul r!nd% abilitHti de citire% cunoastere a instrumentelor de acces si abilitatea de a evalua critic at!t instrumentele de acces% c!t si materialele re"Hsite cu ajutorul acestor instrumente. DouH elemente sunt importante aici: instruirea utilizatorilor n le"HturH cu interpretarea diferitelor elemente de informatie din catalo"ul pe fise si instruirea n privinta obtinerii informatiei din periodice% prin diferite instrumente de acces precum inde(urile pe subiecte% revistele de recenzii si inde(urile de citHri. $. C. Iilson aratH cH volumul mare de informatie disponibilH pentru utilizatori prin procesul de re"Hsire a informatiei cu ajutorul calculatorului i-a determinat pe specialisti sH e(tindH cultura traditionalH la mult mai cuprinzHtoarea culturH a informatiei. #ceasta pune accentul pe abilitatea utilizatorilor de a evalua critic informatia prin prisma autenticitHtii% a valorii si a caracterului sHu adecvat pentru procesul de rezolvare a problemelor.? 2oate elementele necesare utilizatorilor ntr-un mediu traditional de bibliotecH trebuie sH se re"HseascH si n cultura informatiei. Cultura di"italH necesitH nsH si competente suplimentare precum: culturH te0nicH ;abilitHti de utilizare a calculatorului<% culturH a retelelor% dar% mai ales% fle(ibilitate si adaptabilitate. Cultura informatiei a fost definitH ca 1abilitatea de a localiza% evalua si utiliza n mod efectiv informatia necesarH1.J Cultura informatiei% un produs al societHtii informationale% este c0eia pentru educatia permanentH si are o mare importantH n curriculum-ul din nvHtHm!ntul superior% mbunHtHtind mediul predHrii si nvHtHrii. 5-a spus c0iar cH 1este abilitatea de a supravietui n secolul al GGI-lea1. 1K Cultura di"italH a fost definitH drept cultura adecvatH pentru era Internetului si aceastH definitie trimite la numeroasele si variatele informatii disponibile pe Internet% la care utilizatorii au acces. 'nsH pentru a e(tra"e informatiile cele mai pertinente si cele mai fiabile din bazele de date% de pe site-urile :eb% utilizatorii

trebuie sH dispunH de o serie de criterii care sH i ajute la filtrarea surselor de informare. #ici trebuie sH intervinH specialistii domeniului care sH-i asiste pe utilizatori sau sH-i instruiascH n privinta unei metode sistematice de evaluare a fiabilitHtii surselor. /rintre criteriile de evaluare a continutului informational ar trebui sH se numere: mediul autoritHtii care emite informatiile% valoarea si stabilitatea informatiei si dacH site-ul oferH un continut nou sau o reflectare a unor continuturi vec0i.11 De asemenea% pentru a putea utiliza n mod eficient colectiile electronice% utilizatorii trebuie sH aibH cunostinte n le"HturH cu o serie de notiuni pe care le-a introdus Internetul: motoare de cHutare% limbaje. ,ilster a formulat o definitie a culturii di"itale n care aratH cH aceasta nseamnH 1dob!ndirea abilitHtii de a ntele"e si utiliza informatia n formate multiple dintr-o "amH lar"H de surse atunci c!nd este prezentatH prin intermediul calculatorului1.12 #bilitHtile necesare pentru a localiza surse de informare n format modern si abilitHtile de evaluare a acestora se dovedesc deci elemente esentiale pentru cultura di"italH. Cultura informatiei bazatH pe te0nolo"ia de retea ntr-un mediu n retea a fost denumitH cultura retelelor si definitH drept 1abilitatea de a identifica% accesa si utiliza informatie electronicH din reteaua informationalH11D. 7ducatia utilizatorilor pentru cultura retelelor a devenit pentru biblioteci un element critic al activitHtii lor si constH din douH aspecte: cunoastere a informatiei din retea si abilitHti pentru a localiza% selecta% evalua si utiliza informatia din retea. 4n lucru cert este cH% n mediul informational n retea% rolul bibliotecarului devine mai comple(% la sarcinile sale traditionale adHu"!ndu-se acum administrarea% re"Hsirea% analiza% or"anizarea si punerea la dispozitia utilizatorilor a informatiei din retea% bibliotecarul action!nd nu numai n calitate de intermediar% ci si ca partener al cadrelor didactice n scopul educHrii utilizatorilor studenti pentru cultura retelelor.1@ Despre cultura post&$nternet putem spune cC +a necesita e)tinderea abilitCtilor de a e+alua informatia' iar adaptabilitatea +a continua sC fie caracteristica personalC cea mai importantC pentru utilizarea efecti+C a instrumentelor digitale/ DezvoltHrile te0nolo"ice% nevoile de informare n continuH sc0imbare ale utilizatorilor determinH o restructurare a bibliotecilor% a modului n care bibliotecarii si desfHsoarH activitatea. 'n prezent% acestia trebuie sH prelucreze si sH

ec0ilibreze colectii de informatii nu numai tipHrite% ci si electronice. Ce s-a putut remarca n ultimii ani este o re"!ndire a flu(ului de activitHti% pro"rese n manipularea informatiei electronice% n accesarea si utilizarea acesteia pentru predare si nvHtare. 6evoia de a structura si or"aniza informatia% deci nevoia de instrumente avansate de acces% or"anizare% control devine tot mai acutH. .ibliotecile pot juca diverse roluri n educatia pentru cultura informatiei. Dintre acestea% foarte importantH se dovedeste contributia pe care bibliotecile o pot avea n dezvoltarea de instrumente de nvHtare si de acces la informatie. .ibliotecile pot% de asemenea% sH ofere sprijin pentru utilizarea resurselor de informare din retea si pentru crearea unor oportunitHti privind activitHtile de nvHtare n cooperare. #ceste douH directii se nscriu n rolul pe care bibliotecile l pot juca n domeniul educatiei la distantH prin intermediul retelelor. -a nivelul institutiilor de nvHtHm!nt superior s-au nre"istrat n ultimul timp tendinte spre o modificare a strate"iilor educationale. #cest proces este nsH dificil si cere timp% dar un aspect important l constituie faptul cH pentru realizarea acestuia este necesarH formarea de ec0ipe care sH includH cadre didactice% profesionisti din domeniul informHrii% specialisti n noile te0nolo"ii ale informatiei si specialisti n peda"o"ie. 5e contureazH astfel pentru bibliotecari posibilitatea de a facilita inte"rarea informatiei electronice n curriculum si de a oferi e(pertiza pe care o detin n cadrul activitHtilor de predare a abilitHtilor de informare. 'nvHtarea bazatH pe resurse cucereste tot mai mult teren si si dovedeste avantajele. Dar nu trebuie uitat cH aceasta trebuie sH se bazeze pe acces la toate tipurile de resurse informationale% at!t traditionale% c!t si moderne si% astfel% depinde si de implicarea furnizorilor de informatie. 'n spatiul scandinav se poate constata cH bibliotecile au nteles faptul cH trebuie sH-si asume un rol n initierea activitHtilor n ec0ipH cu institutiile de nvHtHm!nt si n introducerea pro"ramelor de calitate privind cultura informatiei la nivelul universitHtilor. 5copul cursurilor este sH-i facH pe studenti sH ntelea"H si sH-si asume responsabilitatea pentru ceea ce nvatH% sH-i ajute sH dob!ndeascH abilitHti sporite de a "!ndi critic si independent si de a rezolva diversele probleme cu care se confruntH si sH le ofere instrumente necesare pentru educatia permanentH.1E /e continentul nord-american e(istH numeroase e(emple de pro"rame destinate dezvoltHrii culturii informatiei% o serie de parteneriate ntre biblioteci si institutii de nvHtHm!nt superior% care aratH clar cH asemenea colaborHri sunt posibile si benefice pentru ambele pHrti implicate. Desi"ur% e(istH si dificultHti n derularea acestor pro"rame% precum infrastructura si resursele insuficiente% an"ajamentul n timp necesar pentru a dezvolta cursuri noi% aspectele le"ate de

cop9ri"0t% dar avantajele pe care le prezintH depHsesc aceste probleme. /rezentHm n cele ce urmeazH trei e(emple de astfel de parteneriate: - #rcada informatiei la 4niversitatea din Io:a% care constH ntr-un efort de colaborare ntre biblioteci% oficiul pentru te0nolo"ia informatiei si facultHti. 7ste o facilitate proiectatH pentru a sprijini utilizarea serviciilor electronice n cercetare% predare si n nvHtarea independentH. Include un an"ajament formal pentru cooperare si comunicare si functioneazH de la nceputul anilor 1JJK. & Programul er+iciile de $nformare Vancou+er de la Uni+ersitatea Vancou+er' care oferC instruire pri+ind te*nologia modernC pentru studenti' personal si facultate/ unt utilizate ateliere care pornesc de la ne+oi si e)istC' de asemenea' mini & ateliere bazate pe Beb/ - Cursul interdisciplinar de #plicatii pe Calculator de la Cole"iul 8unter% care se bazeazH pe eforturile de cooperare ntre un bibliotecar si un profesor pentru a preda studentilor aplicatiile pe calculator.1F 5-au avut n vedere nevoile utilizatorilor de a accesa resurse autentice si utile% ca si nevoia de a interpreta si aplica rezultatele si% n acest sens% a fost realizat un studiu n cadrul unui liceu din California. O ec0ipH formatH din membrii institutiei% cadre didactice si bibliotecari% au urmHrit problemele pe care elevii le nt!mpinau n accesarea si evaluarea informatiei. #poi% a fost stabilit un "rup de studiu al cHrui scop a fost 1sH mbunHtHteascH competenta elevilor privind cultura informatiei prin dezvoltarea unui repertoriu de strate"ii de cercetare% prin evaluarea criticH a informatiilor% prin sintetizarea si partajarea informatiei n modalitHti creative semnificative% prin ncorporarea te0nolo"iei n procesul de instruire1.1> 7valu!nd nivelul abilitHtilor pe care elevii le aveau% au fost detectate si zonele care necesitau atentie: evaluarea site-urilor :eb% determinarea calitHtii si credibilitHtii informatiei% utilizarea surselor de referinte specializate% compararea diferitelor surse care tratau acelasi subiect% redactarea lucrHrilor de cercetare ntr-o modalitate sistematicH% citarea surselor n mod corect% crearea biblio"rafiilor adnotate% evitarea pla"iatului etc. 5-a constatat cH si profesorii aveau nevoie sH-si mbunHtHteascH instruirea n aceastH zonH% iar printre solutiile formulate n urma rezultatelor studiului s-au numHrat: dezvoltarea unei secvente de instruire privind cultura informatiei pe parcursul curriculum-uluiB dezvoltarea si instituirea unor standarde de cercetare si a unor modele de citare% ca si dezvoltarea curriculum-ului si a asistentei pentru a-i sprijini pe elevi sH devinH mai instruiti n ceea ce priveste cultura informatiei.1?

Orice analizC a abilitCtilor de informare trebuie sC plece de la douC aspecte3 de ce sunt importante aceste abilitCti si cum pot fi ele definite/ <n ceea ce pri+este primul aspect' asa cum am mentionat mai 4nainte' aparitia di+erselor surse de informare electronice' a $nternetului etc/ ridicC o serie de probleme legate de stabilirea pro+enientei' acuratetei si a fiabilitCtii informatiilor' ca si probleme legate de cop;rig*t/ A+2nd abilitCtile de informare necesare putem face fatC tuturor acestor probleme/ O definire a abilitHtilor de informare ar trebui sH aibH n vedere at!t abilitHti precum cele de a fi capabil sH utilizezi o informatie% sH ntreprinzi o cercetare la orice ad!ncime sau comple(itate si sH demonstrezi aceste lucruri prin intermediul citHrilor si referintelor la materialele respective% c!t si abilitHti le"ate de ntele"erea modului n care informatia este produsH n lumea modernH% de evaluarea criticH a continutului si a validitHtii informatiei% apoi anumite idei practice despre cum este ac0izitionatH% administratH% diseminatH si e(ploatatH informatia n lumea actualH% n special cunostinte despre cum anumite "rupuri profesionale utilizeazH informatia la locul de muncH ;n afaceri% n lumea culturii si a artelor<.1J -a nivelul structurilor infodocumentare britanice s-a putut observa n ultimii ani o e(tindere a activitHtilor n domeniul dezvoltHrii abilitHtilor de informare% deoarece cercetHrile au arHtat cH% adesea% studentii pHrHsesc universitHtile fHrH abilitHtile necesare pentru a se descurca ntr-o societate bazatH pe informatie. 7ste limpede ca daca nu stii sa folosesti informatia esti astfel mult mai usor de manipulat. 'n urma unei analize comple(e a literaturii de specialitate% 5CO64;5tandin" Conference of 6ational and 4niversit9 -ibraries A Conferinta /ermanentH a .ibliotecilor 6ationale si 4niversitare< a identificat si propus un set de sapte abilitHti principale de informare% necesare pentru formarea unor persoane competente n ceea ce priveste cultura informatiei: 1. abilitatea de a recunoaste nevoia de informare. 2. abilitatea de a distin"e modalitHti n care 1lipsa1 de informare poate fi abordatH: - cunoasterea tipurilor corespunzHtoare de resurse% at!t tipHrite% c!t si non-tipHriteB - selectia resurselor cele mai adecvateB - abilitatea de a ntele"e aspecte care afecteazH accesibilitatea surselor. -. abilitatea de a construi strate"ii pentru a localiza informatia:

- pentru a dezvolta o metodH sistematicH adecvatH nevoiiB - pentru a ntele"e principiile construirii si "enerHrii bazelor de date. .. abilitatea de a localiza si accesa informatia: - pentru a dezvolta te0nici de cHutare corespunzHtoareB - pentru a utiliza te0nolo"iile informatiei si comunicHrii% inclusiv retele universitare internationaleB - pentru a utiliza servicii de inde(are si rezumare adecvate% inde(uri si baze de date de citHriB - pentru a utiliza metode de informare curentH. /. abilitatea de a compara si evalua informatia obtinutH din diferite surse: - ntele"ere a aspectelor ce tin de autoritateB - ntele"ere a procesului de recenzare n editarea stiintificHB - e(tra"ere adecvatH a informatiei care corespunde nevoii de informare. 0. abilitatea de a or"aniza% aplica si comunica informatia altor persoane n modalitHti corespunzHtoare situatiei: - sH se citeze referintele biblio"rafice n proiecte% teze etc.B - sH se construiascH un sistem biblio"rafic personalB - sH se comunice efectiv utiliz!nd mijlocul adecvatB - sH se ntelea"H aspecte le"ate de cop9ri"0t si pla"iat. 7. abilitatea de a sintetiza si construi pe baza informatiei e(istente% contribuind la crearea de cunoastere nouH.2K

6O27 L1M Mielu 5late' Psihologia mecanismelor cognitive ' Editura Polirom' $asi' .777' p/ DE

1 Funenburger' Gean&GacHues' Filosofia imaginilor' Editura Polirom' $asi' 199A' pp/ 0I&A9 0 Mel+in L/ De=leur' anda %all #o>eac*' Teorii ale comunicarii de masa ' Editura Polirom' $asi' .777' p/ EA A $acob' Dumitru' Cismaru' Diana Maria' Relatiile publice, eficienta prin comunicare' Editura comunicare/ro' %ucuresti' 1990' p/ J E CIWARS Intelligence Report/ Vol/ 1/ $ssue J' .77J' pp/ 0I&AE D Me;er' 6/ #/' The social organisation of the computer underground & Decalb' $llinois' .7J7 I Games Lull' Manipularea prin informatie' Editura Antet ?? Press' =ilipesti de T2rg' Pra*o+a' 1991' p/ A1 J M;oung C*ung Filson' To issect a Frog or esign an !lephant" Teaching igital Information #iterac$ through the #ibrar$ %ate&a$ 4n3 D0rd $=LA 6eneral Conference' Copen*agen' .77I' %oo>et I' p/ .1&.E 7 A progress report on information literac$" an update on the American #ibrar$ Association Presidential Committee on Information #iterac$ 3 =inal #eport' Marc* .77J .9 Kannelore %/ #ader' Facult$'#ibrarian Collaboration (n )uilding the Curriculum for the Millenium'the *S !+perience 4n Paper of the ,-th IF#A %eneral Conference' Amsterdam' .77J' %oo>et .' p/ 0A&A1 .. 6ilster! Paul' .1 $bidem' p/ 00 .0 McClure' C*arles #/' /et&or1 #iterac$" A role for #ibraries2 4n Information Technolog$ and #ibraries 34' 1 ,Gune .77A -' p/ ..E&.1E .A C*engren Ku' /et&or1 #iterac$" /e& Tas1 for #ibrarians on *sers !ducation 4n3 ,5nd IF#A %eneral Conference' %ei"ing' .77D' p/ JA&JJ .E C*ristina To+otM' Customer or refined student2 Reflections on the 6Customer6 Metaphor (n the Academic !nvironment and the ne& Pedagogical Challenge to the #ibraries and #ibrarians 4n ,7th IF#A Council and %eneral Conference Papers ' %oston' 199. .D Kannelore' %/ #ader' op/ cit igital #iterac$. /e& 0or1' Go*n File; L ons $nc/' .77I

.I =armer' Lesle;' Information literac$" a &hole school reform th approach 4n ,7 IF#A Council and %eneral Conference Papers' %oston' 199. .J Ibidem .7 %ainton' Tob;' Information literac$ and academic libraries" the SC8/*# approach 4n ,7thIF#A Council and %eneral Conference Papers' %oston' 199. 19 Ibidem

CAPITOLUL II. MANIPULAREA INFORMAIONAL ".1 Mo#alitati $i ti%uri # mani%ular Prin subinformare 4ntelegem informarea insuficienta si incompleta/ Ea poate aparea din mai multe moti+e' dar cel mai important dintre acestea 4l constituie prezentarea unui te)t incomplet/ Daca e)cludem din start posibilitatea ca "urnalistul sa fie pus' la modul constient' 4n slu"ba unor interese straine de institutia de presa 4n care 4si desfasoara acti+itatea' atunci singurele e)plicatii posibile pentru publicarea de te)te incomplete sunt fie lipsa de profesionalism a acestuia' fie alocarea unui timp insuficient pentru elaborarea materialului informati+/ ubinformarea se poate manifesta si din cauza unor politici editoriale incorecte pro+ocate de conflictul de interese sau prin selectarea gresita a subiectelor ce +or fi difuzate/ Dar !fie ca discutam despre un te)t incomplet izolat sau despre un 4ntreg sistem media' rezultatele sunt clare si ine+itabile3 ocultarea informatiei ce poate fi importanta pentru public' conduce in+ariabil la o scara de +alori eronata' p2na la decizii eronate ale publicului!. pre deosebire de subinformare' suprainformarea se produce doar la ni+elul institutiilor de presa/ Este ceea ce teoria americana a presei denumeste generic drept !pac> "ournalism!/ uprainformarea este un e)ces de informare 4n legatura cu anumite subiecte 4n detrimentul altora mai importante/ <n acest mod' subiectele cu ade+arat rele+ante pentru public sunt lasate 4n umbra' iar locul lor pe primele pagini ale ziarelor si 4n buletinele informati+e radiodifuzate sau tele+izate este luat de informatii obscure/ Prezentarea e)cesi+a a detaliilor nesemnificati+e' acapararea timpului de emisie cu stiri a)ate pe senzational si implicit alterarea treptata a preferintelor audientei' constituie un teren fertil pentru o manipulare permanenta' pe scara larga/ ubinformarea si suprainformarea sunt doua fenomene interdependente' care coe)ista si se genereaza reciproc/ O suprainformare pro+oaca de fapt o subinformare' iar o subinformare 4ntr&un subiect important lasa locul 4n buletinele de stiri suprainformarii/ Para&informarea si pseudo&informarea conduc si ele' finalmente' catre subinformare/ !Para&informarea se construieste prin senzationalism' acolo unde el nu e)ista/!1' iar pseudo& informarea se refera mai ales la obscurantism si la publicitatea mascata/ Alaturi de aceste modalitati alterate de informare' amestecarea informatiei

cu di+ertismentul conduce spre deformarea asteptarilor publicului de la programele difuzate/ <n timp' se creeaza un ade+arat cerc +icios din care nu mai e)ista scapare' pentru ca emisiunile care se bucura de o mare audienta si deci aduc beneficii economice' +or fi mentinute 4n grila de programe c*iar daca' continutul lor educati+ si informational se apropie de zero/ Asa cum de"a am e)emplificat' 4n peisa"ul actual al presei mondiale e)ista doua categorii de oameni implicati 4n creatia !produselor! "urnalistice/ Prima categorie este formata din proprietarii institutiilor de presa' iar a doua din "urnalisti/ =inantatorii sunt interesati 4n principal de latura economica a presei' adica de obtinerea de profit' iar "urnalistii sunt de cele mai multe ori constr2nsi sa asigure rentabilitatea institutiei 4n care lucreaza' c*iar daca trebuie sa se abata de la normele deontologice uni+ersal acceptate/ <n aceste conditii' responsabilitatea "urnalistului fata de public dispare' iar componenta educati+&informati+a a presei de+ine aproape ine)istenta/ <n postura de receptori ai mesa"elor transmise de mass&media se afla miliarde de oameni rasp2nditi 4n toate colturile lumii/ $ndiferent de nationalitate' cultura sau religie' acestia sunt bombardati cu o multime de informatii prin intermediul radioului' tele+iziunii sau presei scrise/ Desi nu toate mi"loacele de informare se afla 4n proprietatea unor magnati ai presei precum Turner' Murdoc* sau %erlusconi' acerba concurenta face ca si posturile publice sa copieze uneori formula aducatoare de profit a posturilor pri+ate/ si astfel' marea ma"oritate a populatiei planetei se +ede e)pusa unui format "urnalistic din ce 4n ce mai omogen' 4n ciuda di+ersitatii programelor' iar specializarea tot mai accentuata a acestora fragmenteaza potentialul public global 4n fractiuni' din ce 4n ce mai mici si mai izolate' care +or recepta mereu acelasi tip de mesa"' construit 4n functie de preferintele lor de"a stabilite/ Ascultatorul' telespectatorul' cititorul sau utilizatorul de $nternet receptioneaza zilnic o sumedenie de informatii din di+erse surse' dar' 4n mod parado)al' el nu de+ine mai informat/ si acest lucru se 4nt2mpla din cauza agresiunii informationale la care este e)pus/ Cele mai multe dintre informatii nu au nici o importanta pentru receptor' iar numarul lor mare conduce la suprainformare si implicit la subinformare/

Agresiunea informationala genereaza confuzie' banalizeaza e+enimentele importante si 4l pri+eaza pe om de pri+ilegiul de a alege 4n deplina cunostinta de cauza/ Notiuni precum ade+ar' minciuna' bine sau rau au dob2ndit de"a sensuri relati+e' iar omul postmodern al secolului ??$ nu mai reuseste sa faca distinctie 4ntre ele/ Agresiunea informationala' prin efectele sale' 4nlesneste misiunea manipularii 4n masa/ O populatie dezorientata si al carei ni+el de cultura se reduce la c2te+a informatii facile preluate din mass&media de+ine o tinta +ulnerabila pentru abilii manipulatori/ Un public agresat informational +a acorda o mai mare importanta aparentelor si' din comoditate' +a a+ea tendinta de a&si 4nsusi' 4n lipsa unei "udecati critice' di+erse idei prefabricate cu scopul de a&l manipula/ Cu alte cu+inte' agresiunea informationala este cea care pregateste terenul pentru manipulare' pentru ca 4ntotdeauna o minte slaba si obosita +a fi mai usor de mane+rat 4n sensul dorit/ Efectul cel mai +izibil la ora actuala' care a fost generat de ceea ce numim agresiune informationala' este importanta tot mai cresc2nda acordata imaginii despre lucruri' 4n detrimentul cunoasterii realitatii obiecti+e/ C*iar daca 4ncercarea de cunoastere a realitatii asa cum este ea se poate do+edi adeseori e)trem de dificila' iar uneori aproape imposibila' este inacceptabil pentru o minte lucida sa accepte si sa tezaurizeze' fara spirit critic' imaginile propuse de canalele mass&media/ Totusi' acest lucru se 4nt2mpla acum' 4n zilele noastre' si afecteaza toate relatiile interumane/ De aceea' !gu+ernele +or in+enta' fara 4ndoiala' minciuni mai sofisticate prin care sa&si "ustifice actiunile 4n propriul interes si sa manipuleze mi"loacele de informare/ <si +or 4nteti' de asemenea' eforturile de propaganda pentru a&si 4mbunatati imaginea globala/ Dar daca asemenea eforturi dau gres' ar putea suferi penalitati economice semnificati+e pentru acte care nemultumesc restul lumii!/0 <n aceste conditii' conflictele +iitorului se +or purta pe un teren foarte putin cunoscut si e)trem de impre+izibil' cel putin pentru neinitiati/ Peisa"ul actual al mass& media la scara globala este unul care 4nfatiseaza oportunitati nelimitate pentru manipulare/ C*iar daca din totdeauna au e)istat si actiuni sub+ersi+e' 4n trecut ma"oritatea ne4ntelegerilor dintre state erau rezol+ate e)clusi+ prin razboaie si dueluri desc*ise/ Astazi dimpotri+a' conflictele se rezol+a mai ales prin ocultarea informatiei reale fata de ad+ersar' fapt ce 4l pune pe acesta 4n imposibilitatea de a se apara/ Victoria poate fi astfel obtinuta cu un consum nesemnificati+ de resurse si cu costuri minime/

Un rol esential 4n acest "oc 4l are influentarea maselor si asigurarea buna+ointei !opiniei globale!/ Odata c2stigata simpatia marii ma"oritati a populatiei globului pam2ntesc' agresorul poate recurge la orice mi"loace de actiune' pentru ca toate +or aparea legitime 4n oc*ii miliardelor de spectatori/ si aceasta aparenta legitimitate poate fi obtinuta doar prin manipularea mi"loacelor de comunicare 4n masa si deci a "urnalistilor' precum si a celorlalti factori decizionali ce acti+eaza 4n domeniul mass& media/ Componenta economica a presei fa+orizeaza manipularea' si adeseori cei implicati 4n construirea de mesa"e "urnalistice uita din aceasta cauza de responsabilitatea pe care o au fata de public/ $ar cum consumul de informatie a de+enit' mai nou' o necesitate pentru multi dintre noi' agresiunea informationala' o +eritabila componenta a cotidianului' 4n fata careia suntem e)pusi ne transforma 4n tinte +ulnerabile 4n fata manipularii/ !Virtutile e)traordinare ale mass&media se constituie' parado)al' 4n tot at2tea puncte ne+ralgice' iar dependenta tot mai mare a omului de ceea ce 4i ofera mi"loacele de informare 4n masa reprezinta o ocazie propice si pentru manipularea informatiei/ $ar prin aceasta este posibil sa fie sc*imbate atitudinile' con+ingerile' trairile si comportamentul oamenilor fara a apela la mi"loace +iolente8 o realitate de ordinul e+identei poate capata cu totul alte dimensiuni fata de cele care 4i sunt proprii8 albul se poate transforma pe neobser+ate 4n negru si acesta 4n alb/!A

1/1 Presa' c2inele de paza al Puterii Mass&media a fost deseori considerata !cea de&a patra putere! 4n stat ,alaturi de e)ecuti+' legislati+ si "ustitie-' iar democratiile moderne au fost poreclite !democratii mass&media!/ Dar ce se ascunde 4n spatele acestor consideratii: Care este puterea reala de care dispune mass&media: Cum pot fi descrise functiile acesteia 4n conte)tul cooperarii cu celelalte organisme din cadrul sistemului intermediar si mai ales cu partidele politice: /olitica ar fi de neconceput n statele moderne de astazi fara mass-media. #ltfel dec!t n vec0ea #tena% cetatenii nu se mai aduna pe agora pentru a dezbate asupra deciziilor ce urmeaza a fi luate. /olitica este prezentata prin intermediul mass-media. Ceea ce stim despre politica din tara noastra am aflat de cele mai multe ori prin intermediul televizorului% al radioului si al ziarelor. $ass-media ocupa prin urmare un rol central n cadrul sistemului intermediar. Asociatiile si partidele au o acti+itate publica' ele 4ncearca permanent sa faca uz de mass&media/ Acesta este un alt argument care arata c2t de str2ns conectate si interdependente sunt aceste parti ale sistemului intermediar/ # fost odata ca niciodata o tara democratica cu doua mari partide care stap!neau poporul de pe fotoliile parlamentului. /arlamentul era numit de toti /rima /utere. 'nteleptii din partide si-au scris viziunile sub forma unor preafrumoase pro"rame% mesaje lor catre popor. si c!nd a venit vremea% poporul a ales cel mai bun dintre aceste pro"rameB iar acest partid a preluat puterea pentru patru ani% conduc!nd tara asa cum promisese. ,uvernul purta numele de # Doua /utere% si pentru ca totul sa fie c!t mai drept% justitia a devenit cea de a 2reia /utere% care avea "rija ca nimeni sa nu nsele pe nimeni. si pentru ca cetatenii din orase si din provincie sa afle ce avea de "!nd sa faca "uvernul% dar sa masoare si propunerile opozitiei din parlament% a trebuit sa e(iste si presa. #cest mijloc servea politicienilor la rasp!ndirea mesajelor lor. $ass-media din serviciul acestora erau asadar un fel de servitori% servitorii politicii. .inenteles ca acesti servitori mai aveau c!teodata ra"azul de a mai c!rcoti prin bucatarie sau la c!rciuma% dupa slujba de duminica% despre ce au mai facut stap!nii - iar acest lucru a primit numele de 1comentariu1. Dar toti acesti servitori stiau bine care era treaba lor oficiala - si anume stirile% si ce era distractie - opiniile personale.

/e scurt: $ass-media a nceput sa se ntelea"a ca 0eralzi si cronicari% ca pastratori ai valorilor democratice si uneori ca ;foarte< apreciatii bufoni ai tarii noastre. #stfel nc!t ei s-au auto-intitulat cu m!ndrie a patra putere% cu toate ca acest lucru nu statea deloc asa scris n Constitutie. Cam asta ar fi frumoasa fabula despre epoca de aur a democratiei% c!nd totul mai era nca at!t de simplu. ,uvernul conducea tara% opozitia era mereu mpotriva% curtile de justitie aplanau toate conflictele% iar presa aducea la cunostinta publicului Nall t0e ne:s t0at fit to printO ;asa suna celebrul moto care troneaza pe prima pa"ina a 6e: Por) 2imes<% pentru ca acesta sa stie cum mai stau treburile. Dar cum arata realitatea astazi? /ardon% "reseala de formulare: cum decur"e dezbaterea cu privire la realitate astazi? /artide n plina criza% "uverne care instrumentalizeaza mass-media. $ass-media ofera un potpuriu de stiri% opinii si divertismentB ea nu mai este interesata dec!t de cote de audienta. -a ora asta domneste 1jurnalismul pe bani1% politicienii vorbind c0iar despre un 1jurnalism de troaca1. $ass-media prezinta astazi numai stiri despre persoane% spectacole si scandaluri% ea vorbeste despre ceea ce astazi este considerat a fi politica simbolica% nu si despre lumea reala n care traim. $ass-media si-a pastrat redactiile de stiri% acestea trebuie sa contribuie cu propria cota de 1infotainment1. Qustitia i urmareste pe toti fara nici un rezultat sau da verdicte neesentiale. /ublicul este manipulat sau luat peste picior de toata lumea. 6u mai lipseste mult p!na c!nd toti vom deveni asemenea lui N$r. C0anceO din acel film celebru% care credea ca sc0imb!nd posturile de televiziune va putea ster"e toate situatiile neplacute care se nt!mpla n lumea reala. Care este morala acestei povesti? 5a nu ai ncredere n vec0ile fabule+ si nici n povestile n care presa apare ca servitor si nici n cele n care ea devine a patra putere n stat% o portavoce a cetatenilor de r!nd. 6imic din acestea nu a e(istat vreodata. 2otul a fost ntotdeauna cu mult mai complicat. -a fel de nencrezatori trebuie sa fim si fata de unele noi mituri stiintifice care vorbesc despre viitoarea putere multimedia sau despre politica C66-ului si a lui .erlusconi. O simpla privire n istoria mass-mediei arata ca nici macar .ismarc) nu s-a comportat cu mai multa virtuozitate n ceea ce privea manipularea massmediei si ca $ac0iavelli a anuntat toate acestea n 1/rincipele1. 1/olitica simbolica nu este nimic nou. #s dori totusi sa va ndrept atentia pe numarul mare de sc0imbarile concrete si mici% dar importante. /entru ca revolutiile adevarate sunt cu mult mai rare dec!t cred prota"onistii acestora. Ce se nt!mpla de fapt ntre partide% mass-media si public?1E

'ntrebarea de baza este urmatoarea: Cine decide ce se va afla pe a"enda politica? /artidele% mass-media sau publicul? 7(ista patru modele: Modelul top-down pleaca de la ipoteza ca actorii politici din cadrul partidelor si "uvernelor influenteaza prin deciziile lor lumea reala% nre"istr!nd feed-bac)ul populatiei si elabor!nd pe baza acestuia ordinea politica a zilei% pentru a o da mai apoi mai departe catre mass-media care% la r!ndul ei% o prezinta publicului lar". Modelul mediocratiei implica faptul ca mass-media este o parte esentiala din procesul de formare a opiniei publice% put!nd influenta astfel si pro"ramul politic. $ass-media nre"istreaza reactiile populatiei la deciziile politice din viata reala si le refracteaza at!t asupra lumii politice% c!t si asupra publicului. Modelul bottom-up postuleaza ca publicul - cetatenii% ale"atorii% opinia publica% poporul etc. - este cel care nre"istreaza problemele din lumea reala% influent!nd astfel opinia publica si astfel si mass-media. /ublicul este cel care si imprima% at!t direct c!t si indirect% opiniile asupra deciziilor luate de politicieni si partide asupra mass-mediei. Modelul biotop pleaca de la ipoteza str!nsei interdependente dintre oamenii politici si mass-media% publicul av!nd doar un rol de spectator. -ibertatea informatiei: premisa si e(presie a democratiei Democratia traieste din lupta dintre opiniile di+ergente/ Ea are ne+oie 4n general' la toate ni+elele societatii & 4n familie si la scoala' 4n asociatii si la ser+iciu & de un anumit climat social care sa fa+orizeze discutarea desc*isa a di+ergentelor de opinie/ ustinerea propriilor pareri trebuie tolerata si 4ncura"ata' la fel si constanta repetare a !de ce!&urilor/ Actiunile' care trebuie sa fie mereu desc*ise criticilor' nu trebuie sa porneasca de la directi+e care nu se bazeaza pe discutii si moti+atii prealabile' ci care pleaca de la argumente solide/ 7ste de la sine nteles ca aceste dezbateri trebuie sa aiba loc n public. Ce ar mai avea de c!sti"at opozitia% daca criticile sale la adresa "uvernului ar ram!ne ascunse dupa usi ferecate? #r"umentele lor nu ar mai avea nici un efect% pentru ca opozitia nu poate e(ercita presiuni asupra conducerii dec!t n momentul n care% prin critica publica% poate influenta ale"atorii. De abia c!nd un partid la putere se vede amenintat de niste ale"eri care s-ar putea sf!rsi neasteptat% abia atunci va lua n serios criticile opozitei% ale"atorii devenind astfel un fel de arbitrii ntre putere si opozitie.

Dar pentru ca ale"atorii sunt cei vizati n aceasta competitie dintre partide% partidele trebuie sa ajun"a cumva la ei. /remisa unei opozitii solide este de aceea sansa de a putea reprezenta n mod liber si public propriile convin"eri. /e de cealalta parte% si partidele la putere sunt obli"ate% pentru a-si pastra pozitia% sa contribuie la formarea opiniei publice% pun!nd la dispozitia acesteia propriile lor perspective si convin"eri. &unctia de control% de critica si de stimulare nu revine nsa doar opozitiei parlamentare% ci ntre"ii opinii publice. Caracterul public este determinat% n primul r!nd% de faptul ca oricine si poate aduce aportul la formarea opiniilor. 2oti trebuie sa aiba posibilitatea sa str!n"a informatii si sa contribuie la formarea opiniei publice. /e de alta parte% conceptul de 1opinie publica1 presupune si ca obiectul acesteia este de natura publica% si nu privata. Obiectul ei este asadar Nres publicaO n sensul cel mai lar" al termenului. De sfera publica apartin prin urmare toti cetatenii unui stat sau asociatiile de cetateni dintr-un stat preocupati de soarta societatii care si e(prima preocuparile n mod public sub forma de critici si atitudini de respin"ere sau de aprobare% ncerc!nd astfel sa influenteze procesul de formare a vointei politice. 7i constituie opinia publica. Dar pentru ca ntr-o societate pluralista e(ista de re"ula mai multe opinii n ceea ce priveste sfera publica% nu va e(ista niciodata o singura opinie publica general valabila% ci mai multe. Caracterul public al structurii democratice iese la iveala tocmai din aceasta pozitie independenta% aflata la polul opus aparatului statal. 'n democratie% toti au dreptul sa-si e(prime n mod liber opiniile politice. /rin acest lucru nu se ntele"e ca fiecare dintre noi are dreptul sa-si aiba propriile opinii personale. Opiniile proprii sunt mai mult% ele sunt fundamentul pe care este cladita participarea activa la viata publica. 'n acest punct% dreptul de libera formare si e(primare a opiniilor se afla n cea mai str!nsa le"atura cu dreptul la libera ntrunire si asociatie% precum si cu libertatea presei si a audiovizualului. #ceste drepturi au relevanta politica% pentru ca fara ele% dreptul de a participa la formarea opiniei publice nu ar mai putea fi realizat. 4n sin"ur individ nu poate sa faca propa"anda personala pentru opiniile sale n cadrul procesului de formare a opiniei publice. Opiniile lui vor capata relevanta politica doar atunci c!nd vor fi amplificate prin intermediul presei scrise% a radioului si televiziunii. 'n statele moderne% dezbaterile publice ar fi de neconceput fara instrumentarul mijloacelor de comunicare n masa. #sadar% dreptul fiecarui individ de a lua parte la formarea opiniei publice este urmat ndeaproape de necesitatea ca mijloacele de comunicare n masa sa fie libere de orice constr!n"ere statala.

Conducerea unui stat nu trebuie sa poata interveni n continuturile ziarelor sau a pro"ramelor de radio sau de televiziune. /artidele la putere nu trebuie sa renunte la utilizarea mijloacelor moderne de comunicare n masa pentru a-si e(plica politica% dar ele trebuie sa faca acest lucru adopt!nd rolul de simplu partener al altor partide n cadrul procesului de formare a opiniei publice% fara sa pretinda sa ocupe o pozitie privile"iata. #tunci c!nd puterea are ceva de spus% opozitiei trebuie sa i se dea posibilitatea sa ia si ea cuv!ntul. -ibertatea presei nu este asi"urata doar de blocarea interventiilor puterii sau de interzicerea cenzurii. Instantele publice trebuie sa se asi"ure si de faptul ca nici o parte a societatii nu va prelua monopolul asupra opiniei publice. /entru ca pericolul ascuns de mijloacele moderne de comunicare n masa este evident. 7le permit ca informatiile sa fie transmise unui numar mare de telespectatori% ascultatori sau cititori% fara ca toata populatia sa abia accesul asi"urat la aceste mijloace de comunicare n masa. 7(ista oameni care nu au bani nici de un ziar. Datorita pro"reselor te0nolo"ice s-a ajuns la o concentrare crescuta a tirajelor ziarelor% astfel nc!t diversitatea opiniilor s-a limitat n mod sensibil. Iar acest proces nu prea mai poate fi inversat. 3iarele 1bune1 trebuie sa se bucure de o anumita amploare. Or"anele le"islative au rolul sa mpiedice formarea monopolurilorB acolo unde aceste monopoluri e(ista% ele trebuie tinute sub control. 5tatul trebuie sa se asi"ure ca n redactiile ziarelor este respectat prin statut dreptul la libera e(primare al ziaristilor. Din fericire% aceleasi noi procedee de tiparire si multiplicare au dus si la cresterea numarului diversitatii publicatiilor re"ionale si locale% lucru care a condus la cresterea posibilitatilor de rasp!ndire a informatiilor si comentariilor cu iz politic. *asp!ndirea aparatelor de multiplicat a devenit astfel un factor politic de prim ran". si mai "reu poate fi evitata aparitia monopolurilor n domeniul radioului si al televiziunii. Investitiile de capital necesare precum si avantajele te0nice pe care le au aceste medii permit ca orice "rupare sa si poata "asi audienta n eter sau n fata ecranului 2 . De aceea% peste tot n acest domeniu au fost create re"lementari care sa asi"ure ca toate atitudinile prezente n societate sa poata fi proiectate si n eter sau pe ecranul televizoarelor. /rocesul de formare a opiniei publice trebuie sa decur"a% mai ales n radio si televiziune% ntr-o maniera pluralista% necesit!nd un control strict al ncercarilor de manipulare venite din partea "ruparilor aflate la putere. Cine doreste sa si e(ercite dreptul la libertatea opiniilor trebuie sa aiba posibilitatea de a fi informat cu privire la lucrurile de care este interesat. 6u poti sa-ti formezi propriile judecati daca nu stii despre ce este vorba. Cine este de acord

cu conceptul de cetatean activ politic care participa la formarea opiniei publice% accept!ndu-l ca sursa suverana a autoritatii statale% trebuie sa l informeze pe acesta asupra tuturor deciziilor politice care urmeaza a fi luate. #ceasta este cealalta fateta a libertatii presei si a opiniilor. 2oate lucrurile de interes public pe care trebuie sa le cunoasca cetatenii pentru a-si putea forma judecati politice justificate trebuie discutate n mod public. 6u vom putea nsa niciodata defini e(act lucrurile de interes public. #ici este vorba mai de"raba de stilul% bunul-plac si autodisciplina ziaristilor si mai putin de re"lementarile le"ale. .inenteles ca multi ziaristi vor profita de libertatile care le sunt oferite% mai ales atunci c!nd dezvaluie detalii din viata unui om politic. 2otusi% cei care si vor depasi atributiile n mod e(a"erat vor fi pedepsiti conform le"ilor n vi"oare% care nu trebuie nsa sa se transforme ntr-o 1botnita1 pusa presei% radioului si televiziunii. Cine pune pret pe informatie va trebui sa ia n calcul si problemele care se pot ivi ca urmare a abuzului de libertati. 5tatul trebuie sa se fereasca sa apeleze la cenzura pentru a preveni comiterea unor astfel de abuzuri% pentru ca astfel% libertatea presei s-ar putea cutremura din temelii. /entru ca - dupa cum a scris Rarl Qaspers - 1este incert daca adevarul iese la iveala prin uzul libertatii. 5i"ur este nsa ca prin cenzura% adevarul este pervertit1. Doar n aceste conditii se poate forma o opinie publica libera% care sa emita critici% sa controleze si sa dea impulsuri. 6umai ntr-o sfera publica functionala oamenii si pot contura judecati valabile% devenind capabili sa-si dovedeasca importanta politica n cadrul si n afara ale"erilor. Democratia si dezbaterile publice libere sunt doua fatete ale aceluiasi lucru. Opiniile nu se mai formeaza aproape deloc n mod spontan% ele sunt de cele mai multe ori create. /uterea% partidele si asociatiile au o Nactivitate publicaO. 5ocietatea pluralista ia la cunostinta o sumedenie de opinii publice% deseori controverse. Cine emite pretentia ca reda si reprezinta publica valabila% dorind sa impuna politicului anumite linii directoare% este suspectat ca prin apelul facut la aceasta unica opinie publica doreste sa dea o amploare necuvenita propriilor sale interese. /entru ca doar printr-un dialo" real% care sa puna fata n fata opiniile diver"ente% se poate ajun"e la o 1adevarata1 opinie publica. -iniile directoare din politica sunt formulate n cadrul societatii pluraliste mai putin prin intermediul dezbaterilor publice sau de catre o opinie publica e(primata la unison. 7le apar de obicei ca e(presie a unei serii de compromisuri care trebuie facute de diferitele puteri socio-politice din stat.

/arlamentul nu mai este astazi asa cum era el nfatisat n teoria bur"0eza% o adunare de persoane care discuta% care n cadrul unor discutii libere "asesc solutii pentru binele comunitatii% el este ultima instanta% locul n care sunt fi(ate compromisurile dintre fortele sociale si revendicarile comunitatii. #stazi% opinia publica nu mai este dominata de aportul la discutii al unor indivizi care reprezinta anumite interese politice% ci de luarile de pozitie ale puterii% partidelor si asociatiilor. Deciziile nu se iau nsa pe 1piata1 acestor informari publice% ele sunt deseori ne"ociate n spatele usilor nc0ise% astfel nc!t opinia publica nu mai poate nre"istra dec!t rezultatele finale. 2otusi nu trebuie subestimata puterea de influenta adesea cov!rsitoare pe care o au anumiti oameni politici% jurnalisti sau analisti importanti asupra procesului de formare a opiniei publice. Doar acele re"imuri care se supun atentiei opiniei publice iau n serios maturitatea politica a cetatenilor lor. si pentru ca at!t partidele c!t si asociatiile sunt astazi parte din autoritatea publica% si ele trebuie sa se desc0ida n fata opiniei publice. #stazi nu trebuie sa se mai discute doar la nivelul ale"atorilor si n parlament% ci mai ales n cadrul si ntre partide si asociatii% initiative civile si miscari sociale. 'n fata reflectoarelor% altfel ar putea sta lucrurile n ceea ce priveste partidele si asociatiile. .inenteles ca democratia moderna nu poate fi consolidata doar prin intermediul publicitatii.F Democratia% partidele si asociatiile au nevoie sa intre n sfera publica% accesibila tuturor. #ici% un rol central n cadrul democratiei l joaca presa% radioul si televiziunea% iar ele pot ndeplini acest rol doar daca prin intermediul lor% controversele publice si diversitatea opiniilor ies n mod clar la lumina. #stfel% cetateanul reuseste sa si modeleze comunitatea% democratia reusind sa-si nfi"a radacinile ad!nc n natiune. Opinia publica este instrumentul care controleaza ntrea"a masinarie politica. Comunitatea% care se bucura de acordul de principiu dintre instantele decizionale si opinia publica% a "asit acel fundament democratic% pe baza caruia poate fi desfasurata o politica liberala si consecventa.

2.- /resa ideala: fara manipulare Cultura epocii n care traim este relationata de media. Cultura ima"inii care s-a dezvoltat n modernitate presupune interrelationarea ima"inii% sunetului si cuv!ntului n forme care creeaza structuri semnificative. Cultura media se distin"e prin varietatea ei mbo"atita necontenit prin noi ameliorari te0nolo"ice% penetrarea ei n cele mai intime spatii ale antropolo"iei cotidianului% ale e(perientelor individuale si colective. -e"atura dintre cultura media si cultura de tip industrial% te0no-cultura% este evidenta prin replicarea unor modele de producere si reproducere care se re"asesc n mass-media.> Cultura a ima"inii% cultura media se adreseaza unui public foarte lar"% purt!nd n consecinta o diversitate de mesaje care nu se pot nscrie ntr-un sin"ur tipar. 7ste dificil sa clasificam cultura media ntr-un model care sa fie recunoscut n diversitatea sa% cultura media nu si propune o asemenea or"anizare% ci dupa cum se poate ilustra prin varietatea ei de forme% se orienteaza spre replicarea imediata% de aceea poate mai putin tipolo"izata a ramurilor ei. Ceea ce nu nseamna ca datorita caracterului ei de masa% cultura media nu este distincta prin specificitatea ei% pentru atin"erea careia se respecta formule% coduri si un limbaj adecvat. &aptul ca media se adreseaza tuturor are o deosebita importanta pentru modelarea ima"inarului colectiv si individual% daca ar fi sa ne referim doar la nevoia de informare% precum si la capacitatea mereu au"mentata de comentariu a informatiei pe care presa scrisa si cea audio-vizuala o detine n prezent. 5pecializarea survenita n capacitatea de informare a unui public "lobal n cazul televiziunilor internationale% implicit accesul la standarde internationale de informare si comunicare au condus la crearea unul alt tip de audienta culturala% ale carei asteptari sunt formate% modelate s trebuiesc deservite profesional.? Cultura media a dez+oltat de asemenea o latura a di+ertismentului care se gaseste implicit 4n calitatea si retetele de fabricare a informatiei' precum si crearea modului de obiecti+are al realitatii transmise audientei/ E)ista un spectator al culturii media' dispus sa preia totalitatea mesa"elor care sunt puse 4n circulatie' sa reproduca fidel continutul cultural si de di+ertisment al unei asemenea informari si modelari' si astfel sa traiasca si sa actioneze 4n conformitate cu aceste standarde de +iata uniformizate si reproductibile/ Artizanatul culturii traditionale' 4n care mesa"ul cultural era girat de o personalitate ori de o scoala ,4n care desigur e)istau diferente- a fost depasit/ $edia a nfiintat un mana"erialism cultural care provine din faptul ca directionarea culturii n aceasta arie de interes a unei majoritati de spectatori% este

data de obtinerea de profit. 5pectatorul unei asemenea culturi este un consumator% cultura media media se poate caracteriza n diversitatea ei de consumatorism% de impunerea unor standarde mai rela(ate ori mai acute de consumatorism cultural. Datorita faptului ca media are disponibilitatea de acces pe care a dezvoltat-o prin pro"resul si fiabilitatea te0nolo"iei% precum si "radului de audienta% cultura media produce o peda"o"ie culturala diferita de cultura traditionala% denumita de analistii culturali 1nalta1 ori de elita. 2rasaturile acestei peda"o"ii se remarca prin unificarea diferentelor care e(ista ntre indivizi% printr-un "rad sporit de conformism si de fabricare a consensului cultural% dar nu numai% datorat emotionalitatii pe care cultura media o 1redescopera1% readuc!nd-o din conditia de mar"inalitate la care au condamnat-o constr!n"erile societatii postmoderne.J *ec!sti"area dreptului la emotionalitate ni se pare unul din atuurile culturii media% desi"ur fiind vorba de cultivarea unei emotionalitati directionate% conforme si conformiste% controlata de modele% personaje% mituri% eroi ai culturii media care se distribuie n fime% seriale% tal)-s0o:-ri. /rezenta emotionalitatii n ima"olo"ia culturala media demonstreaza ca emotionalitatea a fost si continua sa fie reprimata de constr!n"erile unui cotidian orientat spre eficienta si capitalizare economica ori simbolica% iar pe de alta parte emotionalitatea produsa de mana"erii culturali este una artificiala% ndreptata spre potentarea efectelor de senzational% adica de ridicare al interesului cu nu importa ce mijloace% de multe ori cu cele ce se apropie de limita tolerabila. De fapt n multe ocazii cultura media a transferat limita cenzurabila% bucur!ndu-se de c!sti"area unor libertati care au fost consfintite de acceptarea majoritatii audientei. C!sti"area acestei majoritati este mult mai importanta dec!t alte considerente ale culturii nalte% de pilda% apartenenta la idealurile eroice% nationale% de rasa% ori de clivaj ntre diferite "rupuri ale societatii. Din acest un"0i% e(ista un mesaj democratic al culturii de masa% prin invitarea tuturor celor ce se revendica de la aceasta cultura sa participe la pastrarea si mbo"atirea ei.1K Cultura media cultiva evenimentul n imanenta sa. $odalitatea de reproducere a evenimentului n 1realitatea1 sa% de fapt descrierea interpretativa a respectivei realitati% ni se pare o caracteristica a culturii media care produce evenimente prin mediatizare. $odul de prezentare a evenimentului% de orice natura ar fir acesta% creeaza iluzia unei participari active a audientei care este transportata oricare punct al "lobului pentru a fi martora n viteza cu care se produc aceste evenimente la producerea si subminarea semnificatiilor acordate evenimentelor. 6u se poate contesta ca 1mediatizarea1 nu este un proces de importanta% n sine cultural% dar insistenta cu care audienta culturala doreste ;prin educarea care se face n acesta sens< ca procesul de mediatizare sa suplineasca interpretarea

personala a dus pe multi analisti% ncep!nd cu membrii scolii de la &ran)furt sa puna sub semnul ndoielii autenticitatea mesajului cultural al mass-media. Ideea ca prin mass-media are loc o manipulare concertata de interese obscure a majoritatii consumatorilor de cultura% ca n "eneral acestia nu mai au posibilitatea de a distin"e realitatea de ima"inile fictive care o construiesc n laboratoarele media% este adesea dezbatuta. 7ste discutabil daca se pot ale"e solutii radicale n aceasta privinta% fie de condamnare a manipularii prin mass-media% fie de subliniere a reactiilor unice% personalizate ale membrilor societatii.11 $edia ofera un teren bo"at pentru sustinerea unor reactii personale% c0iar daca marea masa a audientei aluneca si se conformeaza sustinerii unui consens realizabil fara o idealitate a transcendentului% acela al producerii si reproducerii trasaturilor de cultura de masa pe care cultura media o detine. Consecintele pe termen lun" a obedientei fata de standardele unei culturi de masa se recunosc n cultivarea unei emotionalitati a"resive% melodramatice% care recur"e la sabloane pentru a fi mai rapid perceputa si diseminata.12 #udienta culturii de masa se recunoaste ca fiind aparte fata de cea a unei culturi nalte% ori de elita% tot mai restr!nse% prin simbolurile acordate culturii propriu-zise. Cultura nu mai apartine unor "rupuri reduse% a unei clase% ci pretinde a apartine unei majoritati p!na acum nentrecute ca numar de consumatori. 7ste totusi discutabil daca apartenenta consumatorilor poate fi identificata ori considerata credibila ca atare% ori este doar o jucare de roluri pe care cultura de masa o ofera consumatorilor. O trasatura care a amplificat participarea a unor cate"orii diferite de spectatori este cea a distantarii de responsabilitate actului cultural. #cesta este considerat a se ncadra ntr-o marja mai lar"a a divertismentului% devreme ce nu mai detine trasaturile limitative ale culturii nalte% iar n acest caz% spectatorul se complace n a juca c!t mai multe roluri. Cultura media a transferat catarsisul din sfera limitata a specificitatii ei% pe seama unei emotionalitati accesibile si violente% neprelucrate simbolic% redate ca evidenta a unei vieti 1reale1% pentru a asi"ura accesibilitatea formelor de difuziune culturala. iabilitatea acestor forme este mult mai efemera dec!t formele culturii traditionale% dar pe de alta parte% cultura media inoveaza ntr-un ritm rapid% reproduc!nd formule ale culturii traditionale.1D Cultura mediei initiaza o noua alfabetizare culturala si dispune de o noua mpartire a spatiului privat vs. spatiul public. Despre noua alfabetizare pe care a initiat-o cultura media s-au ve0iculat numeroase opinii partizane% n sensul ca 1noua1 cultura% ori cultura de masa ar determina o desprindere de traditia culturala%

si ar pava drumul spre manipularea consumatorilor prin c0iar rasp!ndirea n absenta de standarde% care a atras de altfel numeroase critici.1@ #lfabetizarea culturala ncepe nsa de la mpletirea mijloacelor de propa"are culturala% de la ceea diseminarea altor mijloace de atra"ere a individului spre audienta% de satisfacere a impulsurilor sale% si prin acestea de e(trovertire. 6oua alfabetizare culturala nseamna o distribuire diferita a timpului liber% pe care l ocupa ntr-un mod or"anizat% d!nd individului impresia de participare sociala virtuala% devreme ce timpul folosit pentru participare este pro"resiv mai e(tins. Initierea consumatorului n noutatea culturii media este relativ usoara% difuzata rapid% ceruta n cele din urma de pro"resul te0nolo"ic% asadar oricine pretinde ca se poate izola de nevoia alfabetizarii% si creeaza dificultati de adaptare pentru lumea viitoare. Cu at!t mai mult cu c!t alfabetizarea n cultura media nseamna "arantarea accesului la procesele de simbolizare ale lumii actuale% procese la care participa o adevarata 1industrie1 ima"olo"ica% factorii de crearea si difuzare a opiniei. 6evoile create pentru consumul de cultura media sunt cele care trec pe primul plan aceste nevoi sunt considerate n primul r!nd culturale% datorita faptului ca participarea la actele culturii de masa i narmeaza pe consumatori nu doar cu un anume "rad de informatii% ci mai ales cu constiinta ca manifestarile culturii de masa sunt cele care depind de vointa lor% fapt de altfel contestabil% si ca ale"erea unei manifestari fata de alta ; ca n felul n care distribuit un meniu de pro"rame tv< este relativ e"ala din punct de vedere al formarii. Consumatorul de cultura de masa are impresia unei ale"eri virtuale e"ale ca valoarea n oricare sens s-ar ndrepta% totul poate fi la fel de folositor% deoarece totul poate fi continut n formula culturii de masa. #lfabetizarea poate fi nteleasa si n sensul de a ram!ne la un nivel de permanenta initiere pe care consumatorul sa l poata testa de fiecare data cu emotia noutatii. Cultura de masa nu si permite cel putin deocamdata sa transforme mijloacele ei n centre de rasp!ndire a unor cunostinte specializate. $odificarea spatiului public este obiectiv ndatorata culturii media. /e de o parte disponibilitatea consumatorului de a acorda tot mai mult timp fizic audientei culturale de masa si tot mai putin timp petrecut n societatea reala a oamenilor.1E /e de alta parte% fle(ibilitatea consumatorului care nu mai depinde de constr!n"eri severe% l determina sa urmeze tot mai aproape modelele distribuite de cultura de masa% datorita presiunii popularitatii acestora% transformata n consens al bunului "ust% mondenitatii% n cele din urma% eroism% model de reusita. 5patiul public invadeaza pe cel privat% iar forma adoptata este cea a seductiei% a ima"inii. C0iar daca anumite ima"ini nu plac ori nu convin% dorinta de a avea ima"ini

despre lume% despre sine ca si despre celalalt este imposibil de substituit n modernitate. 1F Omul are nevoie de ima"ine% ca premisa a educarii% comunicarii si compre0ensiunii sale. 7ste important sa vedem% nsa% ca si spatiul privat% considerat un loc "reu accesibil% cel putin n epoca premoderna% se desc0ide ima"inii% prin cultivarea jurnalelor ori scrierilor intime care produc o serie de ima"ini despre omului eliberat de dominatia reli"iei ori ideolo"iei. 5patiul privat al omului de azi este tot mai mult prefabricat de cel public% liniile de despartire dintre cele doua spatii fiind relativ sterse. Din in"erinta spatiului public cu cel privat se pot tra"e concluzii privind constructia de identitati determinata de influenta culturii de masa. Identitatea moderna este descrisa ca fiind discontinua% nemaifiind fondata de certitudinile imuabile ale "eneratiilor anterioare. Datorita vulnerabilitatii ideii nsasi de identitate% a cautarii autenticitatii% c!t si de faptul ca evolutia societatii postmoderne cere reformularea identitatii% cultura media poate oferi modele care si capata popularitatea ori sunt infirmate de ale"erea publicului. De la profesiunile de justitiar la cele de sportiv% identitatile sunt ntr-un continuu proces de tranzitie. /rin capacitatea de patrundere a mass-mediei n arii culturale conflictuale% identitatea celor mar"inali% reprimati% e(pusi este adusa spre cunoastere si spre ndreptarea conditiei ei precare. Identitatile multiculturale ori monoculturale au devenit subiecte de disputa ntre aparatorii culturii de masa si cei ai culturii elitiste. Omul ;post<modern poate sa si recreeze identitatea n functie de formulele identitare puse la dispozitie de cultura populara.
6O27 L1M Popescu' Cristian =lorin' Practica 9urnalismului de informare. Principii, reguli, provocari, Editura Uni+ersitatii !Lucian %laga!' ibiu' .777' p/ E. 1 Ibidem' p/ EA 0 Toffler' Al+in' Puterea (n miscare' Editura Antet' $asi' .77E' p/0AA A Vol>off' Vladimir' Tratat de dezinformare' Editura Antet' $asi' Postfata Dr/ 6*/ Arada+oaice' p/ 1E9 E +on Alemann' Ulric*' Parteien und Medien 4n3 8. Parteiendemo1ratie (n eutschland' %p%' %onn' .77I %abriel u.a. :ed.;,

D Faldemar %essonN6ott*ard Gasper' as #eitbild der modernen emo1ratie. )auelemente einer freiheitlichen Staatsordnung ' %p% %onn' .779' pp/ 09&AE

I Ale)ander' Geffre;' C/' eideman' te+en' Cultura si societate. e<bateri contemporane' Editura $nstitutul European' 199.' pp/ 110& 17I J Anderson' %enedict' Comunitati imaginate' Editura $ntegral' %ucuresti' 1999' pp/ I&E9' .AE&.J7 7 %oia' Lucian' Pentru o istorie a imaginarului ' Editura Kumanitas' %ucuresti' 1999' pp/ 07&71 .9 Anto*i' orin' Civitas imaginalis' Editura Litera' C*isinau' .77A' pp/ DA&.9A .. %ourdieu' Pierre' Spiritul practic' Editura $nstitutul European' %ucuresti' 1999' pp/ 111&100 .1 %oorstin' Daniel' Creatorii. 8 istorie a eroilor imaginatiei ' Editura Meridiane' %ucuresti' 199.' +ol/ 1' pp/ .I9&1D1 .0 Durand' 6ilbert' Structurile antropologice ale imaginarului ' Editura Uni+ers enciclopedic' 1999' $ntroducere pp/ 1.&D0 .A Marcus' 6eorge' =isc*er' Mic*ael' Anthropolog$ as Cultural Criti=ue' Uni+ersit; of C*icago Press' pp/ I&AE' ...&.0I .E #abinoB' Paul' 4n Writing Culture' edited b; Games Cliufforf and 6eorge E/ Marcus' Umi+ersit; of California Press' pp/ 10E&1D. .D Mucc*ielli' Ale)' ictionar al metodelor calitative (n stiintele umane si sociale ' Editura Polirom' $asi' 1991' pp/ 0A&0J

CAPITOLUL III. UTILIZATORII DE INFORMAIE 0/. $nfluenta mi"loacelor de comunicare 4n masa -ui 8arol -as:ell i se datoreaza sc0ema clasica a comunicarii: 1Cine?B Ce spune?B /rin ce canal?B Cui?B Cu ce efect?1 % reductibila la cvintetul: emitator mesaj - mijloc de comunicare - receptor - efect. 'n 1J@F -as:ell introduce ntrebarea suplimentara: 1Cum poate fi masurat efectul?1 si ulterior apar n teoria comunicarii si ntrebarile: 1'n numele cui? 1% 1/entru cine se comunica? 1 si 1Cu ce scop se comunica?1. $odelul -as:ell bazat pe studiul comportamentelor structureaza domeniile analizelor comunicarii% dupa cum urmeaza: - analiza medium-urilor informationale ;canale% te0nolo"ii<B - analiza mesajelor - a continutului comunicariiB - analiza de control asupra institutiilor care initiaza% dirijeaza% or"anizeaza mijlocirea comunicarii ;mijloacele de comunicare<B - analiza audientei ;structura publicului si receptarea mesajului<B analiza microsi macro-efectelor comunicarii de masa. Conceptul de informatie prezinta urmatoarele aspecte: aspectul sintactic% aspectul semantic ;semnificatia prin prisma conventiilor sociale<% informatia semantica intentionala ;sensul atribuit de emitator< si informatia semantica realizata ;sensul decelat de receptor< . 'n dimensiunile pietei informatiei si a interesului% sunt distinse rolurile de emitator si respectiv de receptor% precum si distributia rolurilor ntre mass-media% publicitate ;sfera politicului si economicului< si public. #nsamblul informational nu este reductibil doar la mass-media: mediul social ;"rupurile formale si informale<% comunicarea intra- si e(tra-"rup ;telefon% 5$5% e-mail<% precum si informatia on-line adau"!ndu-se ansamblului de mijloace de informare A comunicare ale societatii post-industriale. &unctiile mass-mediei sunt: monitorizarea realitatii social-politice pentru relatarea evenimentelor petrecute% interpretarea sensurilor profunde ale evenimentelor% de socializare ;-as:ell<% manipularea constienta a procesului politic ;,raber<% de divertisment ;Iri"0t<% de a conferi un statut% presti"iu% de a

consolida normele sociale ;-azarsfeld% $erton<% de mobilizare% articulare si coa"ulare a unor opinii care nu dispun de alte ve0icule comunicationale ;$cSuail<.1 .orde:ij) si an Raam indica urmatoarea matrice a comunicarii care relationeaza comunicarea dintre institutii si individ. #ccesibilitatea mediatica prezinta de asemenea semnificatii distincte: caracterul de inteli"ibilitate a mesajului trebuie sa prevaleze pentru ca forta si intensitatea mesajului sa nu se deprecieze. 4n alt element interesant al comunicarii este acela al denotatiilor si conotatiilor. Daca denotatiile constituie 1un surplus semantic1% uneori multiplu si variabil - denotatii secundare% conotatiile sunt semnificatii transcendente% care depasesc sfera pro(ima a denotatiilor si atin" dimensiuni simbolice comple(e specifice domeniului analizat si necesita evaluari "enerale sau variabile. 5tancu serb analizeaza formele de abatere de la informarea strict obiectiva% clasific!ndu-le n : persuasiune% manipulare% dezinformare si into(icare% mijloace folosite si n propa"anda de razboi. Ion .uc0eru deosebeste : manipularea punctuala% semi-punctuala si de durata si aminteste procedee specifice de manipulare prin televiziune: utilizarea posibilitatilor montajului pentru transformarea afirmatiei n ne"atie si invers% contopirea unor elemente incompatibile si distonante ;sunetul si ima"inea se contrazic<% minimizarea evenimentului prin plasarea sa ncadrata de evenimente minore% refuzul de reflectare a unei anumite realitati% asocierea unor evenimente% institutii si persoane cu elemente din cea mai joasa zona valorica.2 Din posibilitatile de difuzare a informatiilor tendentioase' $on %uc*eru precizeaza cele mai frec+ent 4nt2lnite3 doza"ul de ade+ar si minciuna ,prezentarea unui contra&ade+ar ne+erificabil-' +alorificarea accidentului 4n detrimentul esentialului ,estompat sa+ant-' comparatii ne"ustificate ,citate trunc*iate-' e)agerarea apocaliptica de fapte lipsite de importanta' sarcasm si persiflare pentru slabirea ade+arului' etic*etarea interlocutorului asociindu&l unui sistem de idei ce poate fi mai usor respins dec2t argumentele dezbatute' etc/ 4n alt aspect interesant n analiza persuasiunii l reprezinta urmatorul set de aspecte: sleeper effect-ul ;le"at de consolidarea n timp a unora dintre opinii e(primate si prin persuasiune% fara posibilitate nsa de "eneralizare<% ar"umentele pro modeleaza opiniile scepticilor% n timp ce ar"umentele pro si contra modeleaza opiniile optimistilor% timpul conserva ce s-a spus si nu cine a spus si convertirea

opiniei individuale debuteaza cu enuntarea unei noi opinii si nu cu distru"erea acelei vec0i . /entru eficienta comunicarii sunt necesare elemente care sa st!rneasca interesul% altfel spus% producerea de mesaje mediatice trebuie sa corespunda interesului publicului si sa mbine elemente cunoscute cu elemente av!nd caracter inedit ;suprapunerea celor doua repertorii limiteaza interesulB consumul mediatic revendica noutatea<. 2eorii privind macro-efectele comunicarii de masa: O 2eoria spiralei tacerii ;15c0:ei"espirale1<: porneste de la dependenta opiniei individuale de opinia dominanta e(primata de mass-media. 7lisabet0 6oelle-6eumann sintetizeaza astfel teoria: societatea ameninta cu izolarea pe devianti% indivizii se tem mai mult de izolare dec!t de eroare% indivizii evalueaza climatul favorabil sau defavorabil a propriei opinii% evaluarea conduce la un comportament actional ;e(primarea opiniei sau pastrarea n secret a opiniilor<. Indivizii care e(pun punctul de vedere dominant l mpartasesc cu usurinta% n timp ce indivizii care nu mpartasesc aceasta opinie se nc0id n tacere% de teama izolarii. 7. 6oelle-6eumann apreciaza ca e(ista un procent de circa 2KT de indivizi care si e(prima convin"erile cu fermitate c0iar si daca acestea sunt contrare opiniei dominante. #stfel% opinia publica reprezinta din aceasta perspectiva opinia ce poate fi declarata public fara risc de izolare si care induce comportamente actionale. /rin analiza efectelor televiziunii sunt definiti termenii de cumulare ;omniprezenta repetitiva mediatica... picatura c0inezeasca<% de consonanta ;alinierea la curente de opinii<% si de caracter public al informatiei ;aproba vorbesteB dezaproba - tace<. $ultiple aspecte sunt considerate meritorii n aceasta teorie% c0iar daca n sine teoria este contestata sau contestabila ca speculativa si imposibil de "eneralizat: dezvaluirea unor elemente ale comportamentului individual% sublinierea tendintei de uniformizare a mesajelor mediatice% realitatea efectelor mediatice% favorizarea inte"rarii sociale ;izolarea 1deviantilor1 sau reducerea lor la tacere ar naste coeziune sociala% precum si invers% opinia considerata minoritara creste n intensitate si se impune n detrimentul opiniei dominante speculate de mass-media% ceea ce de asemenea induce coeziune sociala<. 5pirala tacerii nu semnifica apriori o sc0imbare reala a intentiilor de vot n procesul electoral ;desi se constata si un asemenea fenomen<% ci mai de"raba o disimulare a opiniilor individuale n fata asaltului opiniilor ve0iculate de massmedia si de aderentii acestor opinii. #tunci c!nd este nsa vorba de o sc0imbare a

opiniei de vot si ea reprezinta o racordare la opinia dominanta nu ar fi vorba de ralierea cu c!sti"atorul ;1trenul victoriei1<% ci de teama de izolare si corelarea intentiei cu nevoia de armonizare cu propriul "rup social. Interesant este faptul ca indiferent de practica votului% dupa vot ale"atorii prefera sa pretinda ca au votat cu partidul c!sti"ator. Qustificarea nu trebuie "asita n ncercarea ale"atorului de a sari n trenul victoriei% ci mai de"raba n tendinta de disimulare si nesi"uranta pe care intervievatul o conserva n continuare. 6oelle-6eumann considera ca influenta este reciproca: 12onalitatea media precede o modificare n ceea ce priveste evaluarea climatului opiniei% care% la r!ndul sau% precede o modificare a atitudinilor. Comportamentul - disponibilitatea de a vorbi - se adapteaza evaluarii climatului opiniei% dar si invers% influenteaza evaluarile climatului opiniei% n cadrul unui proces de interactiune care creeaza spirala1.D 2eoria spiralei tacerii este alaturata teoriei 1band:a"on1 ;ralierea la c!sti"ator< si teoriei i"norantei cumulate a lui 5c0eff ;dificultatile de e(primare izoleaza% cre!nd impresii de apartenenta la devianta<. $ecanismul spiralei tacerii este totodata considerat procesul de consolidare a unei opinii fundamentate pe valori perene% contrar opiniei e(primate de mass-media si perceputa ca dominanta. &enomenul spiralei tacerii este o reactie la sc0imbarile care intervin n climatul opiniei. ondarea opiniei publice de maniera de a e+identia lipsa disponibilitatii la sinceritate si a tendintei de disimulare' prin confirmarea sensului 4ntrebarilor' poate fi realizata prin 4ntrebari desc*ise menite sa c2stige 4ncrederea interlocutorului si sub protectia anonimatului' acesta sa capete treptat 4ncrederea 4n a&si e)prima o opinie contrara curentului dominant/ Aplicabila 6ermaniei' fostelor tari comuniste' teoria spiralei tacerii permite constatarea ca sondarea opiniei publice reprezinta' 4n climate sociale traumatizate' o sfidare continua/ U 2eoria a"enda-settin": media nu poate fi desprinsa din conte(tul societal% astfel% rolul mass-mediei este unul de filtrare a problematicii si de stabilire a prioritatilor. 2eoria vizeaza o mass-media responsabila si activa ;c0iar de maniera unui 1activism1 media<. *eversul este atunci c!nd filtrarea mesajelor este impusa de politic% ceea ce induce modificari de ordin co"nitiv la nivel individual. *olul mijloacelor de comunicare n masa este acela de a ridica probleme de dezbatere cetatenilor si politicienilor% ierar0iz!nd deci problematicile n functie de prioritatea si importanta sociala. 4neori% lo"ica industriei de consum a comunicarii

difera fata de strin"enta realitatii% mass-media repliindu-se din necesitatea conservarii interesului si implicit a dependentei publicului consumator fata de aceste prioritati reale. De re"ula% nsa% mass-media impune a"enda si nu invers. Cercetatorii fenomenului au diferentiat : a"enda intrapersonala ;subiecte de importanta e(clusiv personala<B a"enda interpersonala ;subiecte de importanta "enerala<B a"enda comunitatii ;subiecte de interes "eneral<.

De&leur si -o:er9 considera : faptul ca mass-media semnaleaza o problema% o tema% ca realizeaza o constructie comple(a de informatii n jurul subiectului respectiv ar conduce la formarea sau c0iar la sc0imbarea atitudinilor% ceea ce influenteaza implicit si comportamentul actional. 2eoria a"enda-settin" a plecat de la -ippmann% care aprecia ca indivizii sunt dependenti de informatia de presa% c0iar daca ntre realitate si prezentarea mediatica e(ista distorsiuni. De aceea% semnalele presei aduc pe a"enda publicului si a politicienilor anumite prioritati care% altfel% ar fi intrat pe liste de asteptare. /ropa"anda de razboi americana din timpul celui de-al doilea razboi mondial a permis continuarea cercetarilor. #stfel% -e:in a aratat pasii sc0imbarii opiniei si comportamentului: dez"0etarea% sc0imbarea% n"0etarea. #lti autori apreciaza ca% daca sc0imbarea de atitudini si comportamente prin influenta mass-media este discutabila% importanta focalizarii pe eveniment nu poate fi nsa contestata. $cCombs si 50a: au semnalat corespondenta dintre importanta acordata unor evenimente de catre mass-media si public. Drept urmare% tratarea subiectelor corespunde marjei de interes pe care publicul o manifesta. Desi"ur% poate fi invocata si dependenta consumatorului de informatie si dorinta de a cunoaste un subiect p!na la epuizare% ceea ce naste nevoia de informatie suplimentara% construita piramidal. De fapt% curiozitatea este comuna at!t pentru reporter% c!t si pentru public.@ Cel ce lucreaza n bransa stie ce se cere% el nsusi baz!ndu-se pe opiniile individuale pro(ime si stabilindu-si prioritatile in functie de solicitarile rezonabile ale publicului. Dimensiunea comple(itatii realitatii sociale este astfel o"lindita prin intermediul vectorilor comunicarii. *eferitor la procesul electoral% se considera ca publicitatea electorala nu reuseste sa capteze atentia cetatenilor. Opinia individuala se consolideaza mai de"raba prin dezbateri informale ale cetatenilor% iar numarul celor ce se lasa antrenati de astfel de discutii creste pe

masura ce momentul ale"erilor se apropie. Cele doua a"ende ;respectiv a"enda media si a"enda cetatenilor< nre"istreaza n mod normal o usoara defazare% cetatenii dezbat problematica la o anumita distanta dupa producerea evenimentelor si mai ales% cu deosebire% dupa reflectarea lor n mass-media. 7(ista o dependenta evidenta a consumatorului de informatie% mai ales din mediul urban% de mesajul mediatic ;televizat% Internet<. 5imultan% individul resimte nevoia de orientare. $ass-media devine astfel purtatorul de cuv!nt a intentionalitatii cetateanului. Doua criterii sunt definite pentru a semnala cresterea n intensitate a unui subiect: atentia 2 este ma(ima si subiectul capteaza pro"resiv interesul. =ac2nd referire la campania electorala' De=leur si LoBer; au indicat ca 4n prea"ma alegerilor consumul mediatic creste simultan cu diferentierea alegatorilor dupa apartenenta la un grup social ,sau e)emplul #om2niei' dupa +2rsta-/ Presa raspunde propriului sau public' asa cum tele+iziunea 4ncearca sa nuanteze propriul mesa"/ Unii cercetatori considera ca sunt situatii c2nd presa scrisa "oaca un alt rol mediatic dec2t tele+iziunea ,opus acesteia-/ Cresterea consumului mediatic induce intensificarea comunicarii interpersonale si implicit ne+oia de informatie/ Astfel' agendarea cetatenilor depinde de caracteristicile lor specifice si de cota de interes acordata subiectului/ Teoria agenda&setting pri+este cu prioritate informatia politica sau de politici publice si procesul electoral sau conte)tul de interes cetatenesc cu specific local/ /entru probleme ce nu privesc sfera politica% optiunea devine dificila% interesul se mentine cu dificultate% receptorul resimtind nevoia de informare si prin surse alternative ;de re"ula presa scrisa sau pa"ina :eb a ziarului sau a postului de televiziune< sau% din contra% manifest!nd dezinteres pentru problema si abtin!nduse sa e(prime sau sa formuleze un punct de vedere. 7(ista situatii c!nd e(cesul de informatie deserveste cauza pe care o promoveaza ;mesajul mediat impus de politic<.E U 2eoria prapastiei co"nitive si a cresterii diferentiale a cunoasterii : nevoia de informare induce cresterea "radului de cunoastere. De aici si diferenta de necesitate a consumului mediatic% direct proportionala cu nivelul de educatie% de re"ula. /entru persoanele cu un nivel de cunoastere mai ridicat% profitul de cunoastere prin consum mediatic este ridicat. De unde% o suma de dependente evidentiate astfel: persoanele cu un nivel de educatie mai ridicat au o competenta de comunicare si de asimilare a comunicarii mai dezvoltata% decalajul de informare creste e(ponential pentru persoanele mai bine informate fata de cele cu un nivel scazut de informare% dimensiunea

comunicarii interpersonale are rol de sporire a nivelului de cunoastere ;persoanele mai informate e(pun un punct personal de vedere asupra problemelor de interes<% selectivitatea creste ;absorbtia unei informatii slabe calitativ nu mai prezinta interes pentru o persoana informata<% e(tinderea surselor de informare mediatica. 2otusi% este de semnalat faptul ca% pentru subiecte de interes "eneral% nivelul de educatie nu mai este at!t de revelator. De asemenea% sunt situatii c!nd interesul pentru un subiect nu indica neaparat si un nivel de educatie sporit. 7(ista persoane care manifesta desc0idere si interes pentru o problematica independent de formatia lor profesionala de baza sau c0iar si n conditiile unei pre"atiri medii.

D.2 L1' ( "#$%&'(!"%#(,( Lumea informatiei este un spatiu special de resurse' ce cauta sa&si defineasca modelele de stabilitate relati+a' desi m2ine acestea +or intra 4ntr&o noua etapa de sc*imbare/ Astfel' fenomenul informational' prin structurile si relatiile contemporane' +a tra+ersa toate tipurile de criza/ 4n sistem informational ec0ilibrat si eficient face ca toate comunitatile umane sa mpartaseasca nevoia de prosperitate% sa aspire la cresterea calitatii cercetarii si sa abordeze modern diferite componente ale productivitatii. 5tructurile biblioteconomice sunt% de asemenea% supuse sc0imbarilor% nu se recunosc vec0ile repere% evolutia lor este uluitoare% nsum!nd activitati diverse si fac!nd subiectul unor discutii controversate% considerate din un"0iuri e(treme.F /entru unii% 1bibliotecile sunt la rascruce1% iar pentru altii 1biblioteca de m!ine este moartea bibliotecilor1. 7ste nevoie% asadar% de crearea unei noi identitati pentru biblioteci. /entru aceasta% un rol important l are comunicarea "eneralizata% ntr-un univers bazat pe structuri desc0ise si fle(ibile% care sa mbine retrospectiva cu prospectiva% fac!nd din biblioteca un instrument e(trem de important pentru conservarea "!ndirii umane. #vem nevoie% nsa% de un mana"ement modern si competent% care sa evite o sc0imbare necontrolata si sa aiba n vedere o stare de ec0ilibru pozitiv n circuitele comunicarii. 'n ncercarea de a redefini biblioteca se tine seama de 1idealul cantitativ1% devenit o notiune irationala% lo"ica acumularii ridic!nd probleme imposibil de rezolvat. 'nsa nu se poate renunta la ideea de 1optim cantitativ1 care trebuie interpretata doar n str!nsa relatie cu un optim calitativ. Dezvoltarea uluitoare a Internetului si a pro"ramelor de informatizare a structurilor poate duce de asemenea la criza% datorita faptului ca permanent se impun modificari si readaptari n utilizarea resurselor si fructificarea potentialului nou creat% noile te0nolo"ii electronice contribuind la esentializarea lecturii% imprim!ndu-i mai multa mobilitate.> Un factor puternic de criza este' 4n mod sigur' +iitorul' 4n ciuda faptului ca asteptarile si obiecti+ele globalizarii sunt bine conturate' iar analiza proiectiilor din trecut a confirmat' 4n linii mari' ritmurile de dez+oltare ale formelor comunicarii/ Ne+oia de informatie a de+enit generala' iar ritmurile progresului impun' ca unica postura' pe cea de utilizator de informatii' prin care omul contemporan poate controla dimensiunea informationala a e)istentei/ <nsa flu)ul de informatii nu asigura' 4n mod necesar' progresul

cunoasterii' iar ritmul noilor te*nologii ar putea conduce la un public saturat' dar ignorant/ 4na dintre zonele pline de neprevazut a crizei utilizatorilor este accesul la informatie% operarea cu concepte noi% dezvoltarea si comple(itatea retelelor informatice% accesul la baze de date virtuale% toate acestea duc!nd la debusolarea unor cate"orii de cititori deprinsi cu modul traditional de lucru. -a cele de mai sus se adau"a - n viziunea autorului - criza profesiilor infodocumentare% care poate avea toate dimensiunile posibile% n timp si spatiu% atin"!nd o dinamica terminolo"ica e(trem de intensa% nsa numai activitatea de cercetare poate oferi sansa inte"rarii acestor profesii ntr-o structura unitara. Cu un scop bine definit ca fiind dob!ndirea e(celentei n activitatea bibliotecii publice% planificarea strate"ica aduce unele avantaje cum ar fi: a< informatii pentru procesul decizionalB b< informatii pentru repartizarea resurselorB c< atenuarea unor crizeB d< ncurajarea creativitatii personalului si cooperarea% etc. 2e0nolo"iile informationale au influentat profund e(istenta noastra si au n ultimul timp un impact tot mai mare asupra activitatii din biblioteci. 7ste prezentat nivelul la care s-a ajuns la acest moment din punct de vedere al interconectarii calculatoarelor ;Internet< si facilitatile pe care acest fenomen le aduce n planul le"aturii la resursele informationale. /rintre beneficiile introducerii te0nolo"iilor informationale n biblioteci se evidentiaza evolutia spre o biblioteca a viitorului n care se pune accent pe cunoastere si comunicare% resurse fundamentale pentru o era a economiei informatiei. /otentialul dezvoltat *&"# prisma evolutiei domeniului informational n biblioteci trebuie pus n valoare printr-o modificare a structurilor or"anizationale si prin ale"erea unei conduite mana"eriale adecvate.? Informatia electronica nu va nlocui documentele tiparite% ci va sustine si va e(tinde e(plozia de informatii% va creste lon"evitatea datelor. 2ot aici este abordata si problema selectiei documentelor pentru ac0izitii. C0iar daca biblioteca trebuie sa posede documentatia cea mai completa posibil% se distin" totusi si cate"orii de documente care suscita probleme privind ac0izitionarea sau difuzarea lor spre lectura ;lucrari ce propa"a ideolo"ii e(tremiste% de un anumit nivel moral% etc.<.

'n aceasta relatie un factor important este e(perienta personala a utilizatorului% av!nd un impact deosebit asupra formarii perceptiei. 7(perienta personala este influentata de alti factori: educatie% familie% mediul de activitate% presa% televiziunea% etc. 5-a remarcat o perceptie pozitiva din partea utilizatorilor asupra serviciilor informatizate. 'n viitor% perceptia publicului asupra serviciilor oferite de biblioteca se va sc0imba% propuls!nd-o n pozitia de centru cultural al comunitatii. 4n rol important n formarea perceptiilor si a e(pectantei utilizatorilor l are personalul bibliotecii% comportamentul profesional adecvat al acestuia. 'n capitolul cinci este prezentata automatizarea proceselor specifice bibliotecii: circulatia% catalo"area% ac0izitii% controlul serialelor% mprumutul interbibliotecar si accesul publicului la alte servicii. #utomatizarea este vazuta ca o forma noua de a e(tinde controlul asupra activitatii bibliotecare% de a o mbunatati si de a obtine o "ama c!t mai lar"a de servicii pentru public.J Pe l2nga a+anta"ele realizarii acestor sisteme interconectate sunt ridicate si problemele de standardizare si securitate ce apar/ Alte probleme ce apar 4n acest caz sunt3 bugetul' filtrarea informatiilor' digitizarea resurselor' competenta personalului bibliotecii/ Era digitala +a aduce 4n prim plan3 transferul electronic de informatii' fuzionarea resurselor informationale' colaborarea internationala pentru informarea unei audiente globale/ De"a sunt conturate concepte cum ar fi3 colectiile +irtuale' biblioteca *ibrida' ca rezultat al 4mbinarii a ceea este biblioteca si a ideilor noi ale acestei ere/ Orice ar fi' biblioteca +a continua traditia de a fi o fereastra spre cultura' +alori si traditii/

3.3 E#u&atia ulili'atorilor (m%otri)a mani%ularii 'n ultimele decenii% educatia utilizatorilor s-a conturat ca o nouH zonH de intensH cercetare si% de asemenea% ca o zonH de noi responsabilitHti pentru biblioteci si pentru specialistii din domeniul informHrii. 'ntrea"a comunitate de utilizatori ai structurilor infodocumentare se confruntH cu o cantitate de informatii n permanentH crestere si toatH aceasta masH de informatii este difuzatH si este disponibilH pe diverse suporturi: pe 0!rtie% pe CD-*O$-uri% online etc. #ceste aspecte i pun adesea n dificultate pe utilizatori atunci c!nd ei cautH informatii. Din acest motiv% structurile infodocumentare trebuie sH acorde n prezent o atentie tot mai mare educatiei utilizatorilor% mai e(act educatiei utilizatorilor pentru cultura informatiei. -iteratura domeniului a consacrat n ultimul timp spatii ample pentru prezentarea celor mai recente abordHri ale acestui subiect. #u fost realizate% de asemenea% multe instrumente care oferH posibilitatea de a nvHta despre sursele de informare relevante si despre modalitHtile de accesare a acestora. 2ermeni foarte des ve0iculati n lucrHrile de specialitate sunt: comportamentul utilizatorilor% nevoile utilizatorilor% pro"rame de instruire% cultura informatiei% cultura informatiei di"itale% cultura retelelor% practici informationale% abilitHti de informare etc. 7(traordinara dezvoltare cunoscutH de te0nolo"iile informHrii si comunicHrii a sc0imbat aproape radical societatea n care trHim si% implicit% mediul n care si desfHsoarH activitatea structurile infodocumentare. $ediul electronic are consecinte si asupra rolului profesionalismului din domeniul informHrii% dar si asupra pre"Htirii pe care acestia trebuie sH o aibH. 7i trebuie sH tinH pasul cu mediul informational aflat ntr-o continuH si rapidH sc0imbare% sH facH fatH nevoilor privind educatia continuH. 'n "eneral% abilitHtile necesare pe piata muncii n momentul actual sunt destul de diferite de cele din trecut. 'n domeniul biblioteconomiei si stiintei informHrii% te0nolo"ia informatiei a determinat n mod continuu o serie de sc0imbHri n privinta pre"Htirii specialistilor. #bilitHtile de manipulare a te0nolo"iilor multimedia si de lucru cu resurse n retea sunt foarte solicitate. 6evoile si comportamentul utilizatorilor s-au aflat mereu n atentia profesionistilor domeniului% dar acestor aspecte care necesitH mult studiu li se adau"H astHzi noi elemente aduse n scenH de sc0imbHrile te0nolo"ice: pro"rame de instruire n utilizarea resurselor electronice% formarea abilitHtilor privind te0nolo"ia informatiei% cunostinte de evaluare a colectiilor electronice.

Diversitatea suporturilor% cresterea cantitativH a colectiilor de documente% sistemele de re"Hsire si ultimele modalitHti de transfer al informatiei sunt elemente care pun numeroase probleme n procesul de cHutare a informatiei si care impun necesitatea educatiei utilizatorilor. #cest aspect a fost nteles la nivelul structurilor infodocumentare de foarte multH vreme. 4nele institutii au ntreprins actiuni n aceastH directie ncH de acum c!teva decenii% actiuni care fie continuH si n prezent% fie au fost ntrerupte pe parcurs din cauza lipsei de personal% de resurse financiare si de conditii or"anizatorice. /rin anii 1JJK% s-a accentuat nsH nevoia de a desfHsura actiuni destinate educatiei utilizatorilor% datoritH dificultHtilor pe care acestia le-au nt!mpinat n utilizarea informatiilor n format modern. #stHzi% este un lucru cert cH formarea utilizatorilor constituie o nevoie permanentH si e(istH numeroase indicii cH% n viitor% lucrurile vor sta la fel n aceastH privintH. 7ste necesar sH se sublinieze faptul cH educatia utilizatorilor trebuie perceputH ca un mijloc de a ajun"e la un anumit scop si nu ca un scop n sine. Despre acest concept s-a scris si s-a discutat mult% dar% n "eneral% a fost definit ca 1orice efort sau pro"ram care va "0ida si instrui utilizatorii actuali si potentiali n mod individual sau colectiv% cu scopul de a facilita recunoasterea propriilor nevoi de informare% formularea acestor nevoi% utilizarea efectivH si eficientH a serviciilor de informare% ca si evaluarea acestor servicii1 ;definitie formulatH de QacVues 2ocatlian% fost Director al /ro"ramului ,eneral de Informare al 4675CO<. 'n linii mari% educatia utilizatorilor include c!teva zone interconectate: informarea utilizatorilor% orientarea n bibliotecH% instruirea biblio"raficH si profilul utilizatorilor. Obiectivele unui pro"ram n acest sens ar trebui stabilite n functie de ultimele dezvoltHri n domeniu si av!ndu-se n vedere nevoile de instruire ale utilizatorilor. 'mbunHtHtirea pro"ramului se poate realiza n urma evaluHrii acestuia. Cele mai avantajoase modalitHti de instruire sunt considerate a fi demonstratia% abordarea practicH% foarte importante de dob!ndit de cHtre utilizatori fiind elementele de bazH privind folosirea sistemului de re"Hsire a informatiei. 'nsH% nainte de a initia pro"rame de educatie a utilizatorilor% structurile infodocumentare trebuie sH se preocupe de instruirea propriului personal n privinta folosirii noilor ec0ipamente si a noilor modalitHti de a desfHsura cercetHri ale literaturii. 8ans *aj C0opra a subliniat importanta pre"Htirii utilizatorilor n vederea utilizHrii noilor te0nolo"ii si a propus% n urma analizei rezultatelor unei anc0ete pe care a desfHsurat-o printre apro(imativ 1EK de specialisti din India de 6ord% c!teva zone esentiale care ar trebui sH fie acoperite de un pro"ram de instruire:1K

- infrastructura te0nolo"iilor informatiei ;elemente de bazH le"ate de soft:are si 0ard:are% servicii de bibliotecH si informare bazate pe te0nolo"ia informatiei% automatizarea bibliotecilor<B - te0nolo"ia telecomunicatiilor ;elemente de bazH privind retelele% posta electronicH% posta vocalH% te0nica teleconferintelor% multimedia<B - editarea electronicHB - CD-*O$-urile si bazele de date D D ;baze de date biblio"rafice% numerice% full-te(t<B - crearea de surse de informare electronice ;desi"n Ieb% catalo"area surselor electronice% elemente de bazH le"ate de 82$- si Q# #<B - serviciile de informare bazate pe Internet ;publicatii electronice% navi"are n retea% motoare de cHutare% servicii de baze de date bazate pe Ieb<B - sursele electronice online de informare ;baze de date online% bHnci de date online% cHutarea literaturii online<B - bibliotecile electronice ;conceptul de biblioteci electroniceA biblioteci di"italeA biblioteci virtualeB avantajele si dezavantajele lor<B - analiza cost-beneficiu ;economia cHutHrii online n comparatie cu cHutarea n baze de date pe CD-*O$<B - crearea de baze de date indi"ene ;metodolo"ii si te0nici% probleme si perspective<B - accesul public online la cataloa"e ;O/#C% $#*C<. 'n procesul de formare a competentelor de informare n societate% bibliotecile au potentialul pentru a deveni institutii de importantH fundamentalH% dar ele trebuie sH acorde o mai mare atentie acestor aspecte le"ate de instruirea utilizatorilor si sH dezvolte abordHrile e(istente ntr-o manierH sistematicH. De e(emplu% n ,ermania% e(tinderea activitHtilor privind educatia utilizatorilor si dezvoltarea bibliotecilor ca centre de informare se numHrH printre noile responsabilitHti ale bibliotecarilor. 'n aceastH tarH% activitHti promitHtoare n directia formHrii utilizatorilor au fost initiate n urmH cu apro(imativ trei decenii% dar foarte putine au fost realizate sau ncununate de succes% n parte datoritH resurselor insuficiente si lipsei unei dezvoltHri sistematice si sustinute a sarcinilor de predare n biblioteci. 'n anii 1J?K% aceste activitHti au fost reduse n aproape

toate bibliotecile% dar la nceputul anilor 1JJK au apHrut noi actiuni determinate n principal de nevoile sporite ale utilizatorilor pentru asistentH n utilizarea noilor sisteme de informare electronice.11 Cursurile de educatie a utilizatorilor s-au concentrat pe transmiterea abilitHtilor de folosire a anumitor sisteme de informare si adesea ele se bazau pe manualul producHtorului respectivului sistem si erau repetate la anumite intervale de timp. 8omann aratH cH cel mai important avantaj al acestei educatii pra"matice a utilizatorilor a fost nivelul relativ scHzut al c0eltuielilor cu personalul si or"anizarea% c0eltuieli necesare pentru realizarea cursurilor% dar cresterea numHrului sistemelor de informare disponibile si sc0imbHrile frecvente ale interfetelor cu utilizatorii au determinat aparitia unor cereri numeroase pentru pro"rame de instruire si astfel au iesit la ivealH si dezavantajele. /e lista acestora din urmH s-au adHu"at si potentialul motivational scHzut si lipsa posibilitHtilor de coordonare didacticH ntre diferitele cursuri.12 <n momentul actual' se doreste o 4mbunCtCtire a educatiei utilizatorilor 4n bibliotecile germane' prin orientarea acti+itCtilor spre noi concepte pedagogice si spre dez+oltCri strCine/ Noile abordCri sunt influentate de factori precum3 teoria curriculum&ului' modelele anglo&americane de culturC a informatiei' metodele de predare N 4n+Ctare centrate pe cei care 4n+atC' metodele si te*nicile de 4n+Ctare online/ 'n continuare% prezentHm douH pro"rame recente% dezvoltate n spatiul "erman: - -a .iblioteca 4niversitHtii din 8eidelber" a fost pusH n aplicare o actiune de predare modularH ale cHrei caracteristici sunt urmHtoarele: unitHtile de predare sunt mici ;1-2 ore<% module de predare sunt inte"rate n curriculum% se poate beneficia de instruire suplimentarH online% a fost adoptat un model dinamic de culturH a informatiei care oferH o bazH pentru dezvoltarea si reflectarea activitHtilor de predare. - 4n alt e(emplu este cel oferit de Departamentul de .iblioteconomie si Informare de la 4niversitatea de stiinte #plicate din 8ambur"% unde a fost dezvoltatH o abordare orientatH spre proiecte. Caracteristica principalH a acestei abordHri este utilizarea de probleme sau interese tematice individuale ca puncte de plecare pentru declansarea proceselor de nvHtare si% astfel% deprinderea competentelor privind cultura informatiei poate fi inte"ratH unor continuturi din alte domenii precum economie sau istorie. Cel care predH are un rol pasiv% limit!ndu-se la asistenta la cerere. /articipantii trebuie sH fie activi si sunt principalii responsabili pentru strate"iile adoptate si rezultatele obtinute.

-a nivel international au apHrut o serie de initiative individuale privind dezvoltarea educatiei utilizatorilor si se poate observa o mbunHtHtire a activitHtilor de predare desfHsurate de biblioteci% dar se simte nevoia unui sprijin institutionalizat din partea or"anizatiilor specializate din domeniu.
6O27 L1M McPuail' Denis' Finda*l' +en' Modele ale comunicarii ' pentru studiul comunicarii de masa' Editura Comunicare/ro' %ucuresti' 199. 1 %uc*eru' $on' Fenomenul Televi<iune ' Editura =undatiei #om2nia de M2ine' %ucuresti' .77I' pp/ 0D&A9 0 Van Cuilenburg' G/G/' c*olten' O/' Noomen' 6/F/ stiinta comunicarii' Editura Kumanitas' %ucuresti' 1999' pp/ DI&I9 A tancu' Valentin' toica' M/ Marcela' toica' Adrian' Relatii publice, succes si credibilitate, Editura Concept Publis*ing' %ucuresti' .77I' p/ 0D E serb' JJ tancu' Relatii publice si comunicare' Editura Teora' %ucuresti' 1999' p/

D toica' $on' Cri<a (n structurile infodocumentare. Sensuri si semnificatii contemporane' Constanta' Editura E) Ponto' 199.' pp/ .0&1E I $bidem' p/ EI J Paraus' Mi*aela' Tendinte manageriale (n biblioteca publica ' $asi' Editura %iblioteca Gudeteana !6*/ Asac*i!' 199.' pp/ .I&1D 7 $bidem' p/ IA .9 C*opra, Kans #a"' *ser education" training the librarians to use ne& technologies (n the developing countries 4n,7th IF#A Council and %eneral Conference Papers' %oston' 199. .. Komann' %enno' ifficulties and ne& Approaches (n *ser !duction (n %erman$ 4n ,7th IF#A Council and %eneral Conference Papers' %oston' 199. .1 $bidem

CAPITOLUL IV. STUDIU DE CAZ MAN$PULA#EA P#$N TELEV$5$UNE &enomenul manipularii nu a aparut n comunicarea de masa o data cu televiziunea% nsa dezvoltarea canalului audiovizual a ridicat aceasta problema la cote fara precedent. /rin diverse te0nici de manipulare% televiziunea poate crea adevarate pericole sociale. /rincipalele forme de abatere de la informarea obiectiva sunt: - * &s1(s"1# ( - 2 +"#$%&'(& ( - "#!%3"4(& ( - '(#"*1,(& ( P &s1(s"1# ( este actiunea prin care autorul unui mesaj sustine o idee% ncerc!nd sa convin"a auditoriul. /ersuasiunea nu contine intentionalitate ne"ativa ;nu ascunde fapte% ci le evidentiaza doar pe cele favorabile<B ea tine de forta ar"umentarii% de puterea de convin"ere a vorbitorului% de modul n care acesta este capabil sa-si puna ntr-o lumina c!t mai buna ideea sustinuta. Datorita structurii sale comple(e si a limbajului specific% care mbina forta cuv!ntului cu atuurile artei actoricesti ;tonul% mimica% e(presivitatea miscarii<% televiziunea are cel mai persuasiv tip de mesaj dintre toate mijloacele de comunicare n masa. Dezinformarea /rin dezinformare se ntele"e suprimarea brutala a oricarei obiectivitati ;si c0iar credibilitati< a mesajului. 5e considera dezinformare orice interventie asupra elementelor de baza ale unui proces comunicational care modifica deliberat mesajele ve0iculate cu scopul de a determina n r!ndul receptorilor anumite atitudini si reactii dorite. 'n cazul dezinformarii% nu se mai foloseste subtilitatea si poate sa nu mai e(iste iluzia de corectitudine. Cintele dezinformarii sunt n special liderii de opinie% care pot influenta decizional si actional "rupurile din care fac parte. Dezinformarea comunicationala poate fi punctuala ;printr-o stire sau emisiune anume< sau de durata ;sustinuta<.

Instrumentul principal al dezinformarii este 4 #+1&(. #ceasta mparte% dupa criteriile impuse de autoritati% toate componentele si semnalele realitatii precum si interpretarile faptelor n doua cate"orii: difuzabile si nedifuzabile% distorsion!nd n mod brutal realitatea. Dezinformarea este specifica re"imurilor politice totalitariste ;fasciste% comuniste% dictatoriale<% dar poate fi nt!lnita si n re"imurile democratice. #ici% nsa% e(ista concurenta ;celelalte posturi de televiziune sau jurnalistii independenti free-lancer< care poate dezvalui culisele nevazute si poate provoca scandaluri rasunatoare% care pot culmina c0iar cu rasturnarea "uvernarii ;de e(emplu afacerea Iater"ate<. I#!%3"4(& ( &orma de dezinformare% into(icarea consta fie n suprasaturarea surselor cu informatie falsa% n blocarea canalelor de comunicare cu mesaje mincinoase% diversioniste% fie pentru a pre"ati opinia publica pentru o lovitura de proportii% fie pentru a discredita un mesaj corect asteptat. Instrumentele sale de baza sunt zvonurile% b!rfele si comunicatele tendentioase. Into(icarea este operatia de 1(# s! +" & 1 a publicului n scopul acceptarii unei diversiuni majore sau pentru al face nencrezator% ostil n fata unui adevar care urmeaza a fi comunicat. /rin intermediul televiziunii% into(icarea poate produce adevarate razboaie ale ima"inii% din care iese nvin"ator cel care a investit cel mai mult n propria sa ima"ine si care a sabotat cel mai bine ima"inea celuilalt. 7(emplul cel mai apropiat n acest sens l reprezinta modurile n care au fost mediatizate de catre combatanti conflictele etnice si razboaiele din fosta Iu"oslavie. 2eleviziunea s!rba a produs un clip n care portretele lui .ill Clinton% $adeleine #lbri"0t% 2on9 .lair% 8itler erau mi(ate pe fondul zvasticii naziste% peste care scria Criminali de *azboi. -a r!ndul lor% aliatii au prezentat dramele refu"iatilor albanezi% ca efect al epurarii etnice% n paralel cu rememorarea atrocitatilor comise evreilor n la"arele de concentrare de la #usc0:itz. M(#"*1,(& ( $anipularea este varianta malefica a persuasiunii% fiind caracterizata de "#! #!"%#(,"!(! # 5(!"6( 41 71#( s!""#!(. /arafraz!ndu-l pe celebrul armator "rec #ristotel Onasis% se poate spune ca 1secretul manipularii este de a detine numai tu informatii1. /rin diferite tactici ;ncalcarea normelor deontolo"ice%

ascunderea% trunc0ierea sau deformarea faptelor obiective<% mesajul este transformat n minciuna ;totala sau partiala<% realitatea fiind astfel distorsionata. $icul ecran are o forta manipulatoare cu at!t mai mare cu c!t se bazeaza pe credibilitatea conferita de ima"ine ;4 ( 4 %'1, ( 6(+1! ,( ! , 6"+%& 41 %48"" ,1" s! 4%#s"2 &(! ( $" 6 &"2"4<. 2oate te0nicile de manipulare a indivizilor urmaresc declansarea si amplificarea proceselor de influentare a "!ndirii umane% av!nd drept scopuri finale: - '%2"$"4(& ( 4%'*%&!(' #!1,1" "#2"6"+",%& - "#! 5&(& ( ,%& 9# 5&1* - "#214 & ( s #!"' #! ,%& 2 (1!%&"!(!". s1*1# & # 4%#2"!"%#(!( $(!( 2

6oebbels' conducatorul campaniei de creare si promo+are a imaginii lui Kitler si a noii rase de arieni' a fost unul din cei mai buni specialisti 4n domeniul into)icarii opiniei publice prin intermediul presei si al cinematografiei/ Pentru a le insufla cetatenilor necesitatea de a sustine nazismul si de a distruge e+reii' el a impus proiectarea 4n toate cinematografele din 6ermania doar a documentarelor si a stirilor ce 4i promo+au ideile sale propagandistice' interzic2nd difuzarea oricaror altor filme si limit2nd spectatorilor astfel posibilitatea de a face comparatii ce puteau fi daunatoare ideologiei sale/ <n acest fel' 6oebbels urmarea sa obtina controlul total asupra modului de g2ndire' comportamentului si asupra sentimentelor indi+izilor' supunerea lor instincti+a si neconditionata 4n fata autoritatilor precum si crearea unui tip de cetatean incapabil sa ia decizii de unul singur/ /rocesul de recreare completa a unui individ este e(trem de comple(% el fiind a(at pe trei coordonate: & obtinerea controlului asupra comportamentului sau ,prin uniforme' limba" de lemn-8 - obtinerea controlului asupra "!ndirii sale ;prin ideolo"ia promovata<B

- obtinerea controlului asupra sentimentelor sale ;prin manipularea emotiilor individului si restr!n"erea spectrului sau emotional% fiind folosite drept instrumente : vina% frica% santajul% redefinirea sentimentelor<. 4n e(emplu de 16"#( "s!%&"4(1 l constituie cel al poporului "erman% care a fost n totalitate blamat pentru masacrele comise de catre nazisti n timpul celui deal doilea razboi mondial. Cel mai elocvent e(emplu al puterii mass-media si al modului n care manipularea opiniei publice a fost ridicata la nivel de 1 (&!(1 l constituie cel al Companiei 1*uderWampB &inn ,lobal /olitical #ffairs1% companie specializata n into(icarea si manipularea opiniei publice mondiale la cererea unui "uvern% stat sau partid politic anume care plateste pentru campanie. 5copul acestei institutii este construirea sau redefinirea ima"inii unor conflicte internationale n special prin intermediul televiziunilor% a ima"inii unor popoare sau etnii n functie de dorintele si interesele clientului. n 1JJD% compania a lucrat pentru Croatia% .osnia-8erte"ovina si opozitia din provincia Rosovo si% ntr-o perioada de 1? luni% le-a creat o ima"ine internationala puternica si e(trem de favorabila. Campania dusa a fost de mare amploare si% contra unor sume uriase% a inclus obtinerea si mediatizarea opiniilor favorabile ale celor mai nalti si importanti demnitari% oameni de afaceri si lideri de opinie din lume ;de talia presedintelui 54#<. 'ntrebat daca propriile sale credinte si datoria de a spune adevarul ca jurnalist nu intra n conflict cu ideile mediatizate% directorul acestei companii% Qames 8arff% si-a justificat actiunile cu mult cinism: 15untem profesionisti. #m fost an"ajati sa facem ceva si am facut. 6u suntem platiti ca sa fim morali.1 'n viziunea cercetarilor din domeniul psi0olo"iei sociale e(ista numeroase modalitati de educare a indivizilor pentru a putea rezista manipularii care au toate la baza analiza strate"iilor de remodelare a "!ndirii. #stfel% individul trebuie nt!i avertizat sa cunoasca mecanismele de manipulare ale diverselor institutii si sisteme pentru ca mai apoi sa poata sa reziste dezinformarii si presiunii e(ercitate si sa nu le cada victima. *ezistenta individului se poate face pe mai multe cai. #parent% solutia cea mai si"ura consta n izolarea totala a individului fata de societate. 'nsa omul este n primul r!nd o fiinta sociala% deci aceasta solutie nu poate fi "eneralizata tuturor indivizilor. O alternativa mai rezonabila izolarii este cea prin care individul continua sa traiasca n societate% dar se detaseaza emotional de anumite aspecte ale vietii. 6eajunsul detasarii consta n pierderea suportului social si afectiv al familiei si prietenilor% fapt ce amplifica sentimentul de sin"uratate ce poate "enera

manifestari de tip paranoic. Deoarece detasarea de societate% pentru a evita orice contact prin intermediul caruia am putea fi manipulati% e imposibila iar% pe de alta parte% implicarea totala% sincera si pasionala n viata sociala ne face vulnerabili la influenta artizanilor manipularii% sin"ura solutie viabila ram!ne adoptarea unei pozitii de mijloc% de alternare a celor doua stari ;astfel ca perioadele de traire la cote nalte sa fie urmate de intervale scurte de detasare% ce pot fi facute seara sau dupa nc0eierea orelor de serviciu<. trategiile de rezistenta la manipulare constau 4n3 1< Identificarea discontinuitatilor ;niciodata marile minciuni nu sunt perfecte% au ceva n nere"ula iar aparitia disonantei co"nitive este unul din cele mai bune semnale de alarma<B 2< Observarea normalitatii aparente ;cele mai eficiente te0nici de manipulare se bazeaza pe crearea unei aparente de normalizate obiectiva prin controlul informatiei<. 'n cazul accidentului nuclear de la Cernob!l% spre e(emplu% autoritatile au refuzat sa ofere informatii opiniei publice si% c0iar si atunci c!nd dezastrul n-a mai putut fi ascuns% au ncercat sa-l minimalizeze prin emiterea de comunicate false. 2estarea cazurilor se poate face printr-o minora ncalcare a re"ulilor impuse% pentru a observa consecinteleB daca reactia e disproportionat de mare si de violenta% atunci nseamna ca 1ceva nu este n re"ula1. D< Sesizarea falsei similaritati. #rtizanii manipularii nu se multumesc doar cu controlul total al victimelorB ei ncearca sa li se faca indispensabili si de ncredere% le capteaza atentia% afectiunea si respectul pentru a-i putea influenta apoi mai eficient. /entru a evita caderea n cursa lor% este necesara analizarea cu atentie a comportamentului noului 1prieten1% pentru a vedea daca supraliciteaza ntr-un anumit conte(t sau o directie anume% daca e(ista vreo diferenta ntre ceea ce spune si ceea ce face cu adevarat. @< Identificarea competentei aparente. &oarte multi manipulatori si creeaza cu atentie o "'(5"# 2 %(' #" *1! &#"4": 4%'* ! #!": s"51&" * "% pentru a-i "#!"'"2( pe cei cu care vin n contact% pentru a-i putea fascina si subju"a si mai tare pe novici. /entru a le evita intentiile% e bine sa nu cedam presiunii e(ercitate de manipulator si sa asteptam un timp pentru a judeca situatia 1la rece1. E< Sesizarea confuziei cognitive ;pentru a ascunde realitatea si obiectivele sale% manipulatorul apeleaza frecvent la analo"ii false% distorsiuni

semantice% etic0etari retorice% rescrierea istoriei<. 5olutia n acest caz consta n clarificarea ntelesurilor si a situatiilor neclare. F< Sesizarea confuziei emotionale ;manipulatorul e(ploateaza cele mai ascunse temeri si dorinte ale individului% vine n nt!mpinarea nevoilor emotionale ale acestuia pentru a-l cuceri si apoi subju"a<. De e(emplu% n re"imurile totalitare erau e(ploatate sentimentele de vinovatei si se practica santajul. 5olutia consta n detasare% n analiza lucida a situatiei la cel mai mic semn de disconfort psi0ic resimtit% n evitarea dezvaluirii "!ndurilor intime necunoscutilor% n evitarea tentatiilor. >< Jocul de-a alegerea ;apare n cazul n care manipulatorii% asemeni unor v!nzatori buni% nu se multumesc doar sa i determine pe clienti sa le cumpere unul din produsele oferite de ei% ci continua discutia cu ei pentru a crea o le"atura subtila cu acestia n scopul de a-i convin"e ca au facut cea mai buna ale"ere si ca sa-i determine sa le devina clienti permanenti<. ?< !"ndirea de grup ;succesul manipulatorilor pe scara lar"a depinde n primul r!nd de modul n care individul a fost cufundat n anonimatul masei de manevra. De aceea% indivizilor li se induce sentimentul fidelitatii neconditionate fata de "rupul lor social care e 1bun1% iar restul lumii e alcatuit din 1rai1% 1ticalosi1. $anipularea reuseste n conditiile n care se realizeaza controlul informatiilor concomitent cu izolarea "rupului de orice contact e(tern. 5olutia consta% n acest caz% n realizarea dialo"ului% a sc0imburilor libere de idei% n recunoasterea "reselilor% n constientizarea faptului ca n viata nu e(ista 1alb1 si 1ne"ru1% ci diverse nuante<. J< Structuri impersonale ;rezistenta colectiva e mult mai eficienta dec!t opozitia individuala% o minoritate put!nd lupta mult mai eficient mpotriva majoritatii dec!t un sin"ur individ. Daca o minoritate poate determina puterea sa accepte unele concesii% acest lucru i sporeste presti"iul<. E, ' #! , s* 4"$"4 2"$ &"! ,%& !"*1&" 2 *&%214!"" 2 ! , 6"+"1# . $anipularea opiniei publice ntr-un tal)-s0o:% dezbatere% documentar% anc0eta% n scopul partinirii uneia dintre partile implicate% se poate face prin darea cuv!ntului n majoritatea timpului reprezentantilor acelei parti% acordarea acestora a dreptului de a avea interventii mai lun"i si ntr-un spatiu de prezentare mai lar"% sublinierea actiunilor lor pozitive si minimalizarea faptelor benefice ale partii adverse etc. 7(ista trei elemente principale care concura la realizarea manipularii n cazul diverselor productii de televiziune:

(; M%2 &(!%&1, 7; C%'*%+"!"( *,(!%1,1" 4; S4 #(&"1, <2"s41!" " = '"s"1#""; M%2 &(!%&1, /rimul nivel la care poate ncepe manipularea este cel al moderatorului. Interventiile acestuia sunt vazute ca fiind constr!n"atoare% deoarece moderatorul impune subiectul A tematica de discutie% dar si ia cuv!ntul invitatilor% le acorda acestora o importanta diferita ce poate fi observata prin elemente de comunicare non-verbala ;tonalitate: ton respectuos% dispretuitor% politicos% a"asat etc<. 5tudii facute de sociolo"i au demonstrat faptul ca% de multe ori% moderatorul% autodefinindu-se drept purtatorul de cuv!nt al publicului% pune ntrebari care sa-i satisfaca doar propria curiozitate sau interesele sale% c0estiunile ridicate nefiind interesante pentru majoritatea telespectatorilor. $oralismul moderatorilor este% n multe cazuri% discutabil ;#ndre ,ide spunea: 1Cu sentimente duioase se poate face literatura proastaB cu aceleasi sentimente% n sc0imb% se obtine o audienta buna1<. #cesti moderatori au devenit manipulatori de constiinte care se fac purtatorii de cuv!nt ai unei morale tipic micbur"0eze ce spun telespectatorilor ce si cum sa "!ndeasca% care impun receptorilor propria scala a valorilor. O alta strate"ie de manipulare care poate fi abordata de moderator este mimarea lipsei de timpB el se foloseste de ceas pentru a lua cuv!ntul invitatilor sau pentru a-i ntrerupe tocmai c!nd se ajun"e n miezul problemelor% astfel pierz!nduse esenta si c0iar scopul dezbaterii. 'n cazul n care invitatii sunt persoane neobisnuite% cu stresul din fata camerelor de filmat ;sunt emotive sau au nevoie de un anumit timp pentru a-si ordona si e(pune ideile<% daca acestora% n loc sa fie ajutati de catre moderator spre binele discutiei% nu li se da cuv!ntul c!nd trebuie% li se da c!nd nu se asteapta% sunt repeziti cu amenintarea lipsei de timp sau ce "esturi nerabdatoare% pot sa se piarda si sa afirme lucruri contrar opiniilor lor. Cu c!t un moderator sau un lider de opinie are o credibilitate mai mare si un statut social mai ridicat ;conturat de nivelul de salarizare% frecventa participarilor la tal)-s0o:-uri% numarul de relatii cu I/-uri etc.<% cu at!t discrepanta dintre el si un invitat mai putin cunoscut% c0iar daca este e(pert ntr-un domeniu% este mai mare. Comunicarea nseamna dialo"ul% n nici un caz monolo"ul. $oderatorul sau reporterul trebuie sa-si nfr!neze tendinta de a iesi sau a se pune n evidenta si sa nu uite ca% de fapt% invitatul este cel aflat n atentia privitorilor. C%'*%+"!"( *,(!%1,1"

#l doilea nivel la care se poate realiza manipularea n cazul productiilor de televiziune - compozitia platoului - este determinant pentru modul de abordare al problemelor. 7(ista indivizi care nu sunt invitati de nimeni% precum si persoane care refuza orice invitatie. $odul n care este alcatuit cercul de invitati influenteaza inconstient modul de perceptie al telespectatorilor% absenta unuia sau a altuia dintre reprezentantii vreunei parti aflate la discutii av!nd o mare importanta n constructia perceptiei privitorilor. M(#"*1,(& ( *&"# *& + #!(& ( 2 + 48","7&(!( ( *(&!",%& Compozitia platoului ar trebui% teoretic% sa ofere ima"inea unui ec0ilibru democratic ntre parti. 4neori nsa% dreapta si st!n"a prezentatorului sunt folosite n scopul de a simboliza Dreapta si 5t!n"a politica% iar daca aceste doua parti nu sunt e"al reprezentate ;fie la nceputul emisiunii% fie pe parcursul ei se aduc mai multi invitati si sustinatori de una dintre parti<% se produce o deformare a perceptiei n favoarea uneia dintre "rupari% distorsiune influentata nu de calitatea ci de numarul invitatilor sustinatori. S4 #(&"1, 5cenariul% pe baza caruia moderatorul conduce dezbaterea A emisiunea si arbitreaza partile poate sa fie stabilit naintea nre"istrarii ;caz n care calitatea discutiei poate fi afectata% ncorsetata de ri"iditatea scenariului<. 6ici cealalta optiune nu este% nsa% lipsita de riscuriB n cazul n care moderatorul si traseaza scenariul n linii mari n urma discutiilor pre"atitoare cu participantii prezumtivi% prin care lasa loc si improvizatiei sau e(primarii libere n timpul emisiunii% discutia poate sa devieze ntr-un mod periculos. Oricum% nu trebuie uitata una din re"ulile tacite ale jocului si anume mentinerea limbajului n limitele politetii. M(#"*1,(& ( *&"# '">,%(4 #%#-6 &7(, 2 4%'1#"4(& Din ce n ce mai multi indivizi studiaza comportamentul semenilor lor% nainte de a intra n contact direct cu ei% pentru a afla c!t mai multe date% pentru a le cunoaste modul de actiune si pentru a-si mbunatati relatiile. Comunicarea non-verbala este un proces comple( care include omul% mesajul% starea sufleteasca% miscarile trupului si cei cu care se intra n relatie. Informatiile le"ate de aceasta comunicare foarte comple(a au ajuns sa fie studiate si nsusite de aproape toate persoanele publice sau aflate n functii de conducere ;fie mana"eri de ntreprinderi% fie politicieni% vedete de cinema sau de televiziune<. /rincipalele instrumente ale manipularii n dialo"uri si ne"ocieri sunt vocea% privirea% "esturile% pozitia corpului ;postura<% distanta si buzele.

Desi pare contradictoriu' +ocea este un element principal al comunicarii non&+erbale deoarece poate fi modulata pe o scara foarte larga/ Vocea se compune din 0 elemente esentiale' care pot capata un ni+el de +ariatie diferit 4n functie de modul 4n care le folosim3 - ritmul ;ce poate alterna de la ncet la rapid< - volumul ;care poate varia de la mic la mare< - tonul ;a carui "ama oscileaza de la ascutit la "rav<. De e(emplu% la o persoana care foloseste o voce cu un volum puternic% un ritm rapid si un ton "rav% sensul mesajului pe care l emite va fi ncarcat de emotii ne"ative% ca mania sau a"resivitatea. /entru a e(cela n comunicarea non-verbala% trebuie sa ne adaptam vocea conte(tului momentului si fata de interlocutor. /otrivit specialistilor% din totalul mesajelor% apro(imativ > T sunt verbale ;cuvintele<% D?T sunt vocale ;tonalitatea vocii% infle(iunea si alte sunete "uturale< si EET sunt mesaje non-verbale. /entru transmiterea informatiilor este utilizata cu precadere comunicarea verbala% n timp ce canalul non-verbal este folosit pentru e(primarea atitudinii interpersonale si% uneori% pentru a nlocui mesajele verbale. Impactul pe care elementele comunicarii l au n cadrul unui dialo" sau al unei dezbateri este urmatorul: cuvintele au posibilitatea cea mai mare de control% nsa au impact mai scazut fata de celelalte elementeB tonul vocii are un impact mai mare n cadrul procesului de comunicare iar posibilitatea de control este medieB simbolurile non-verbale au impactul cel mai mare n desfasurarea comunicarii interpersonale dar si posibilitatile cele mai reduse de control. #t!t limbajul trupului c!t si metalimbajul ;cuvintele si e(presiile care pot releva adevaratele atitudini si "!nduri ale unei persoane< pot trezi instinctul% intuitia% 1al >-lea simt1% presimtirea ca vorbitorul nu spune ceea ce "!ndeste. $etalimbajul permite indivizilor sa i manipuleze pe altii fara ca acestia sa-si dea seama. 'n conversatiile directe% efectul ma(im al cuvintelor nu depaseste >T. 5e spune ca noi auzim jumatate din ceea ce se spune% ascultam cu atentie jumatate din ce am auzit si ne amintim jumatate din ce am ascultat. 4n element de o mare importanta ntr-o dezbatere televizata l reprezinta forma si caracteristicile mobilierului din studio ;mese% scaune< si modul de asezare a participantilor. J%41, 2 *1! & 41 s4(1# 2"#!& '%2 &(!%& - "#6"!(!" C(&(4! &"s!"4( S '#"$"4(!"(

1.'naltimea spatarului 2. $obilitatea

D.'naltimea scaunului

@. #sezarea n pozitia competitiva fata n fata mai departe de masa de dezbateri

- este proportionala cu ran"ul si puterea ocupantului - n cazul n care e(ista% senzatia de putere este data de libertatea de miscare ntr-un scaun rotitor - n cazul n care nu e(ista% ea va fi compensata cu mobilitatea trupului% cu cresterea numarului de "esturi% fapt ce dezvaluie atitudini si sentimente ale intervievatului - este proportionala cu ran"ul si puterea ocupantului si are un efect psi0ic deosebit de puternicB amplasarea unui invitat pe un scaun mai jos dec!t cel al moderatorului va induce publicului o reactie psi0olo"ica inconstienta de a-l desconsidera pe acel individ% scaz!ndu-i din presti"iul sau & creeaza presiune asupra interlocutorului ,mai ales asupra celor neobisnuiti sa dea inter+iuri la tele+iziune- diminueaza mult presti"iul interlocutorului

Qocul de putere dintre moderator-invitati n functie de amplasarea la masa dezbaterilor P%+"!"( T"*1, 2 2"(,%5 C(&(4! &"s!"4" I#! #!"", '%2 &(!%&1,1" s15 &(! 1de colt1 - conversatie - coltul biroului este - realizarea unui dialo" ;interlocutorul prieteneasca% o bariera potentiala amical este amplasat n spontana - "rad bun de coltul mesei< colaborare - mpartirea teritoriala inutila 1de cooperare1 - similitudini n - at!t moderatorul - realizarea unui dialo" de ;invitatul sta orientare si cat si invitatul sunt la e"al la e"al l!n"a moderator< "!ndire de aceeasi parte a - uneori poate fi o violare barierei mascata a teritoriului - "rad ridicat de invitatului colaborare 1de atra"ere a unei a treia persoane1 ;moderatorul sta l!n"a alte persoane n timp ce unul dintre interlocutori sta e(act de cealalta parte a mesei - similitudini n orientare si "!ndire - strate"ia de a tine partea adversarului% n care adversarul este invitat - moderatorul pune ntrebari persoanei amplasate diferit de ceilalti n interesul unuia dintre invitati

1competitivdefensiva1

- competitie - defensiva - autoritate manifestata non verbal

- masa este o bariera - competitie de orice solida intre oameni natura - punctele de vedere - conflict desc0is de idei ar putea ram!ne neclintite - admonestare - relationare superioara fata de invitat - nu se doreste nici un fel de dialo" real - nu se doresc discutii sincere

1independenta1

- n care nu se doreste stabilirea nici unui tip de raport

- indiferenta - posibil ostilitate - "ranitele nu sunt ncalcate

J%41, 2 *1! & 2"#!& '%2 &(!%&-"#6"!(!" 9# $1#4!" 2 $%&'( ' s " &orma Caracteristici Ce su"ereaza si scopul Observatii folosirii ei patrata - mijloceste - convorbiri scurte% - partea dreapta este mai relatii de bazate pe dovezi ;fapte% cooperanta dec!t st!n"a competitivitate si e(emple< - opusul este partea defensive intre rezistenta - scoate n evidenta indivizi cu relatia superioracelasi statut subordonat social rotunda - folosita pentru - persoana de ran" mai mare & determina o convin"erea polarizeaza puterea ;dreapta atmosfera interlocutorilor are mai multa putere dec!t rela)anta' fara - atmosfera de discutie st!n"a< ceremonii destinsa & in+itatii sunt persoane de acelasi rang Drept- ordoneaza clar - folosita pentru - n "eneral% n centrul un"0iulara influenta influentarea cu ma(ima atentie sunt moderatorul si eficienta a invitatul amplasat n pozitie interlocutorilor opusa acestuia - tinta reala este invitatul amplasat e(act de cealalta parte a moderatorului

#petitul publicului pentru 1"s!%&"( "#s!(#!(# 1 este un fapt bine cunoscut. 'nsa doar cu putin timp n urma mana"erii si specialistii n comunicare au nceput sa se intereseze despre opiniile privitorilor referitoare la stirile televizate. 4n amplu sondaj international realizat de ,allup n 1J?F a relevat urmatoarele fapte: - doar 1 din @ subiecti considera ca marile institutii de stiri ;"en ..C sau 6.C< sunt credibileB - >JT dintre indivizii intervievati cred ca presa este 1cu adevarat profesionista1 si ca se preocupa sa-si faca c!t mai bine treaba. Un sonda" similar' realizat cu 0 ani mai t2rziu ,.7J7-' a indicat anumite modificari 4n perceptia publicului asupra modului 4n care tele+iziunea informeaza3 doar E@T dintre cei c0estionati au mai spus ca reporterii prezinta informatiile n mod obiectivB - @@T considerau ca presa este frecvent neobiectivaB peste doua treimi dintre ei ;F?T< au declarat ca jurnalistii tind sa favorizeze ntotdeauna una dintre partile implicate intr-un conflictB doar DDT erau de parere ca presa este independenta% majoritatea consider!nd ca ea este influentata de persoanele sau "rupurile politice puterniceB >>T blamau mass-media ca le invadeaza intimitatea.

2eleviziunea nu este 1%5,"#2( s%4" !(!""1 asa cum i place sa se autointitulezeB asupra ei intervine un comple( de factori care o determina sa deformeze si sa manipuleze ;constient sau nu< realitateaB din acest motiv o putem asemana mai de"raba cu o o"linda aburita a societatii. $a0atma ,and0i a surprins cel mai bine pozitia de mijloc a telespectatorilor: 16u vreau ca locuinta mea sa fie nconjurata din toate partile de ziduri si ferestre astupate. reau ca toate culturile si cunostintele din lume sa fie aduse si sa patrunda n casa mea intr-un mod c!t se poate de liber% nsa refuz sa ma las purtat de valul vreuneia dintre ele.

CONCLUZII /ro"resele care au avut loc n ultimul timp n majoritatea domeniilor cunoasterii au determinat transformHri comple(e la nivelul societHtii si al diverselor sale componente% inclusiv al structurilor infodocumentare. Dezvoltarea rapidH a te0nolo"iilor informHrii si comunicHrii a avut consecinte majore asupra activitHtilor din aceste structuri si a dus la o reconturare a misiunii lor n cadrul societHtii. 7lementul cel mai important n toatH aceastH transformare este reprezentat de necesitatea de a actiona n vederea dezvoltHrii capacitHtii utilizatorilor de a face fatH avalansei de sc0imbHri. Conceptul de educatie a utilizatorilor dominH majoritatea actiunilor pe care bibliotecile le ntreprind n aceastH directie. 7ducatia pentru cultura informatiei este o responsabilitate a tuturor furnizorilor de informatie. 7ste necesarH nsH abordarea strate"icH a acesteia si% de asemenea% colaborarea ntre specialistii din structurile infodocumentare si e(pertii din zona nvHtHm!ntului% a te0nolo"iei si a altor discipline% pentru dezvoltarea unor pro"rame care sH favorizeze cultura informatiei. #ceasta trebuie vHzutH ca un proces continuu care necesitH interactiunea tuturor pHrtilor implicate. DacH n prezent se poate remarca o amploare mai mare a acestor pro"rame de educatie a utilizatorilor la nivelul bibliotecilor din nvHtHm!nt% n viitor% se asteaptH punerea unui accent sporit pe cultura informatiei si n bibliotecile publice care au o responsabilitate majorH n domeniul educatiei adultilor. ocietatea rom2na e)perimenteaza 4n general aceleasi tendinte ca statele nou aderate la Comunitatea Europeana sau candidate la aderare/ Aspectele specifice sunt de asemenea rele+ante/ Cultura este un mare posesor de continut 4n #om2nia la fel ca peste tot 4n lume iar aceasta implica eforturi de a utiliza acest continut/ 7(ista institutii dornice de a dezvolta proiecte n aceasta directie dar acestea au nevoie de surse de finantare pentru a atenua aspectele le"ate de 1falia di"itala1% mai ales cele le"ate de accesul liber la instrumentele societatii informationale. De asemenea% te0nolo"ia nu trebuie sa ne"lijeze aspectele culturale pe masura ce se rasp!ndeste pe seama scaderii costurilor. 7(ista o nevoie cresc!nda ca institutiile culturale% n mod special muzeele% bibliotecile etc. sa paseasca n lumea di"itala unde accesul poate fi nelimitat. 4sur!nd accesul la informatie cu ajutorul noilor medii di"itale nu se va nre"istra o scadere a numarului de vizitatori ci din contra se va mari. $ultimedia este un instrument indispensabil pentru educatie iar

producatorii rom!ni de $ultimedia candidati la premiu au demonstrat interesul pentru acest tip de produs cultural. =iecare spatiu cultural are si un anumit specific/ ubiecte tabu 4n anumite culturi st2rnesc o sa+oare mediatica deosebita 4n alte spatii culturale/ Tendinta de uniformizare mediatica pro+ine de la faptul ca adesea indi+izii apeleaza la mass&media internationala' stirile de interes general' politic' ecologic sau cultural fiind canalizate si pe posturi de tele+iziune specializate accesibile prin cablul de tele+iziune/ 7(tinderea spatiului de comunicare interpersonala virtuala a nascut un consum cultural si informational prin intermediul e-mail-ului% a informatiei online si a forumurilor de dezbateri desc0ise. 7(plozia comunicatiei la distanta face ca informarea sa devina si mai facila si libera. 7(tinderea forumurilor de dezbatere creste sc0imbul de informatii care% ca nivel de informare% tinde sa depaseasca nivelul de e(primare si detaliere al televiziunii sau presei scrise. Dependenta de Internet si avalansa informationala reprezinta o sfidare care accentueaza prapastia co"nitiva. Cei informati devin mai informati% cei dezinformati devin mai dezinformati. 'ntr-o societate post-industriala n care informatia capata aceleasi valente precum capitalul sau resursele% apelul la mijloace moderne de comunicare interpersonala devine o necesitate. 7fectele inte"rate ale acestor transformari fac abia acum obiectul cercetarilor sistematice si al conversiei n teorie. Prin persuasiune 4ntelegem actiunea de a con+inge 4ntr&un mod sau altul pe cine+a sa faca sau sa aleaga un lucru/ Persoana care ia decizia o face de multe ori pe baza altor tipuri de argumente dec2t cele logice sau cele logico&corecte' fiind con+insa de !necesitatea! sau !importanta! aparenta a actiuni sau lucrului respecti+/ <n acest sens putem spune ca reclamele sunt persuasi+e/ Ni se spune zilnic' 4n fel si c*ip' ca ne trebuie un telefon mobil' un anume detergent' un anume medicament' produs cosmetic' o caseta' dar nu ni se demonstreaza cu argumente acest fapt/ Ce ne spun reclamele: <ntr&o forma simpla' directa' fac2nd apel cel mai adesea la trebuintele si la sensibilitatea noastra' ni se recomanda sa consumam ce+a/ Uneori 4nsa reclamele nu argumenteaza ideea de a consuma acel produs8 se 4nt2mpla ca ele sa contina si greseli logice regretabile/ De e)emplu' ni se spune ca3 ? prote"eaza 4mpotri+a cariilor pentru ca gustul sau dureaza foarte mult/ ,Este e+ident ca nu gustul ne prote"eaza dantura/ Q ofera un salariu pe +iata timp de 1E de ani/ ,De ce 1E de ani

este totuna cu +iata: Daca traim mai mult:- Trebuie sa bem 5 pentru ca un *ot a furat originalul si noi 4l putem gasi consum2nd mai multa bautura racoritoare/ ,Daca a fost furat originalul' oare ce suntem in+itati sa bem:Alteori ni se dau 4ndemnuri nepoliticoase de tipul3 Nu pri+i aici' casca oc*i c2nd cumperi( <ndemnul este lansat din partea unor organisme de prote"are a consumatorilor/ Este drept' greseala lor nu este de argumentare' ci de adresare' denot2nd lipsa de respect pentru consumator/ #eclama are 4nsa efecte persuasi+e/ e spune ca traim 4ntr&o perioada de e)plozie informationala' ca informatia ne asalteaza' fie ca +rem' fie ca nu +rem/ A 4ntelege caracterul persuasi+ al reclamelor face parte dintre instrumentele noastre de protectie 4mpotri+a comunismului' a proastei calitati' a modei cu orice pret' a sub"ugari noastre de catre producatorii de bunuri ,alimente' de +estimentatie' de di+ertisment 4n general-/ Manipularea mai poarta si numele de !+iolenta simbolica!/ Nu suntem batuti' bruscati' fortati sa credem sau sa facem ce+a/ Cunosc2ndu&se felul de a fi' specificul +2rstei sau alte particularitati' putem fi determinati sa credem ceea ce o persoana sau un grup de persoane si&a propus sa ne faca sa credem/ Daca am fi 4ntrebati cine ne&a influentat' am raspunde cu m2ndrie ca nimeni/ Pe asta mizeaza si cei care ne manipuleaza/ Pe *otar2rea noastra de a nu ne lasa !dusi de nas!' de a crede ceea ce +rem noi sa credem/ $ata c2te+a e)emple3 a- 5iaristul care face un comentariu este foarte cunoscut/ $ se preia punctul de +edere pentru ca este faimos' sau este de la un ziar sau de la o re+ista de prestigiu/ Este la moda/ Aceasta situatie poarta numele de efect de prestigiu al mass&mediei/ b- b- Ni se spune ca ma"oritatea oamenilor cred lucrul respecti+/ Noi nu +rem sa fim mai pre"os8 nu a+em taria unei opinii separate/ Este +orba de forta opiniei ma"oritare/ c- Ni se spune ca parintii au idei 4n+ec*ite/ Tinerii stiu ce +or/ Noi suntem tineri si nu putem fi de acord cu cei batr2ni/ Este +orba de folosirea unor mecanisme sau trasaturi psi*ologice pentru a obtine efectul dorit ,de cele mai multe ori alegerea unor produse-/

Din nefericire 4nsa' 4n manipulare suntem adusi 4n situatia de a +rea ceea ce au *otar2t altii ca trebuie' astfel 4nc2t ei sa&si atinga scopurile/ Ce este de facut' cum trebuie sa procedam pentru a rezista persuasiunii sau manipularii: ./ Cereti argumente/ <ntrebati sau 4ntrebati&+a singuri de ce oare: 1/ Analizati logic argumentele pe care le primiti/ 0/ <ncercati sa produceti contraargumente/ Daca ati reusit 'c2ntariti& le si +edeti daca sunt sau nu contradictorii/ A/ Nu +a grabiti sa decideti' dar nici nu taraganiti la nesf2rsit luarea unei *otar2ri/ E/ D/ fatuiti&+a cu o persoana a carei putere de decizie o apreciati/ fatuiti&+a cu o persoana 4n care a+eti 4ncredere' c*iar daca nu stie multe lucruri 4n domeniul respecti+/ Ea +a cunoaste optiunile' +alorile si trebuintele si se poate !pune 4n pielea +oastra!/

I/ Cautati cazuri asemanatoare/ $storia se repeta' desi multi considera ca n&ar trebui sau ca nu este asa J/ Nu toti cei care +a sfatuiesc sa faceti ce+a +or sa +a manipuleze/ 7/ Nu toti care +a determina sa faceti ce+a au si de c2stigat de pe urma acestui fapt/ .9/ #areori parintii +or raul/ Nu&i suspectati de manipulare/ Daca totusi o faceti' con+ingeti&+a prin toate mi"loacele ca asa este/ Discutati cu ei desc*is asemenea probleme/

ANE?E Ziua% 5OCI#- - $iercuri% J iunie 2KK@ Manual nou de !Competenta 4n mass&media! M2ine' Ministerul Educatiei si Cercetarii 4mpreuna cu Agentia de Monitorizare a Presei lanseaza manualul !Competenta 4n mass&media!' destinat ele+ilor de liceu/ Manualul face parte din programul ! istem integrat de mass&media pentru liceu! & Media $ ' finantat de Uniunea Europeana prin programul P*are 199.' care 4si propune sa dez+olte spiritul critic si sa consolideze rezistenta la manipularea prin media si publicitate 4n r2ndul ele+ilor de liceu/ El +a fi predat 4n cadrul cursului optional !Competenta 4n mass&media!' care ofera ele+ilor conceptele c*eie necesare pentru abordarea' 4n cunostinta de cauza' a mesa"elor din mass& media/ <n acelasi timp' manualul e)plica te*nicile de manipulare' persuasiune si propaganda' dar mai ales rele+a un minim 4ndrumar de protectie 4mpotri+a efectelor acestora' asa cum apar ele 4n mass&media si 4n publicitate/ Programul reediteaza manualul Mass&Media pentru liceu/ Prima editie a fost publicata de catre AMP 4n anul 1999' iar disciplina !Competenta 4n mass&media! a fost predata 4n peste J9 de licee din tara/ <n prezent' Media $ a format .19 de profesori de stiinte socio&umane din 4ntreaga tara care sa sustina predarea 4n continuare a acestui curs/ ,Mi*aela G$TEARomania Libera, ineri 11 Iunie 2KK@ M(#1(, 2 +"(&"s! Centrul de Informare al Comisiei 7uropene a "azduit ieri lansarea unui manual unic pentru elevii de liceu% 1Competenta n mass-media1% finantat de 4niunea 7uropeana prin pro"ramul /0are 2KK1. $anualul a fost conceput de jurnalisti si profesori pentru a-i ajuta pe liceeni sa-si dezvolte "!ndirea critica fata de mesajele primite din mass-media. #utorii% Ioan .uteanu% Dorina C0iritescu% .o"dan &iceac% 6icoleta &otiade% #n"ela 2esileanu si $ircea 2oma% e(plica elevilor te0nicile de manipulare% persuasiune si propa"anda si le ofera un ndrumar de protectie mpotriva efectelor acestora. 'n plus% liceeni pot afla mai multe despre meseria de ziarist si rolul acestuia n societate. Din anul scolar 2KK@-2KKE elevii care doresc pot urma optional un curs de competenta n mass-media pe baza manualului. 'n acest sens% 12K de profesori de stiinte socio-umane din toata tara au urmat cursuri de specializare n cadrul pro"ramului $edia 5I5. (#!"'(#"*1,(& : E, 6"" 9#6(!( 2 s*& ' s &"( 2

!Competenta 4n mass media!' materie optionalC pentru clasele de liceu .4C4*752I% 1K iun (MEDIAFAX) #"entia de $onitorizare a /resei si $inisterul 7ducatiei si CercetHrii au lansat% joi% la Centrul de Informare al Comisiei 7uropene n *om!nia% cea de-a doua editie a manualului 1CompetentH n mass media1% n cadrul unei 1Campanii de accinare #ntimanipulare1. $anualul face parte din pro"ramul 15istem inte"rat de mass media pentru liceu1 - $edia5I5% finantat de 4niunea 7uropeanH prin pro"ramul /0are 2KK1 5ocietate CivilH - Componenta 7ducatie CivicH% care si propune sH dezvolte spiritul critic si sH consolideze rezistenta la manipularea prin media si publicitate n rndul elevilor de liceu. #ceastH a doua editie a manualului% mbunatatita% cu o nouH "raficH% cuprinznd si caricaturi de Ion .arbu a fost publicatH la 7ditura 8umanitas 7ducational. -ucrarea tipHritH a apHrut la pac0et cu un CD ce contine cteva filmulete ce prezintH modalitatile prin care reclamele de la televizor ncearcH sH cucereascH potentialii cumpHrHtori. 1Din pHcate% la liceu nu prea se citeste presa. #sa cH am folosit si n manual foarte multe e(emple de la televizor% care este foarte bine cunoscut de toatH lumea1% a declarat $ircea 2oma% coordonator al proiectului. $anualul va fi predat n cadrul cursului optional 1CompetentH n mass media1% care oferH elevilor conceptele c0eie necesare pentru abordarea n cunostinta de cauzH a mesajelor din mass media. $anualul e(plicH si te0nicile de manipulare% persuasiune si propa"andH% dar mai ales oferH un ndrumar de protectie mpotriva efectelor acestora% asa cum apar ele n mass media si n publicitate. #lte capitole ale manualului se referH la elemente etice ale meseriei de ziarist: rolul lui% abaterile de la rol si posibile cauze% reflectarea minoritatilor n media etc. $ircea 2oma a declarat cH acest tip de materie se predH si n alte tHri ale 7uropei. 1#m furat o idee din ,ermania% unde aceastH materie se face n toate clasele% n FKT dintre scolile de acolo. -a ei% acest proiect a nceput prin anii =FK pentru cH aveau un ,oebels pe cHciulH1% a declarat $ircea 2oma.

Dorina C0iritescu% una dintre profesoarele care au participat efectiv la realizarea manualului a afirmat cH e(istH% ncepnd din 2KKK% 1destul de multi copii care opteazH pentru acest curs optional1 /rima editie a manualului a fost publicatH de cHtre #"entia de $onitorizare a /resei n anul 2KKK% iar disciplina 1Competenta n mass media1 a fost predatH n peste ?K de licee din tarH. 'n prezent% $edia5I5 a format 12K de profesori de stiinte socio-umane din ntrea"a tarH care sH predea n continuare acest curs. COMPETENRS <N MA &MED$A

#"entia de $onitorizare a /resei n parteneriat cu $inisterul 7ducatiei si CercetHrii a lansat astHzi manualul 1CompetentH n mass-media1. #cesta face parte dintr-un proiect finantat de 4niunea 7uropeanH prin pro"ramul /8#*7 si-si propune sH dezvolte spiritul critic si sH consolideze rezistenta la manipularea prin mass-media si publicitate n r!ndul elevilor de liceu. $anualul va fi predat de 12K de profesori. ;Radio Romnia Actualitati% Ora: 1D:KK% 1K iunie 2KK@< A $%s! ,(#s(! '(#1(,1, "C%'* ! #!( 9# '(ss-' 2"(" %ucuresti' .9 iun N#ompresN & La Centrul de $nformare al Comisiei Europene 4n #om2nia a fost lansat' "oi' manualul !Competenta 4n mass& media!/ $anualul face parte din pro"ramul 15istem inte"rat de mass-media pentru liceu1 - $edia5I5% finantat de 4niunea 7uropeanH prin pro"ramul /8#*7 2KK1 5ocietate CivilH - componenta 7ducatie CivicH% ce si propune sH dezvolte spiritul critic si sH consolideze rezistenta la manipularea prin media si publicitatea n r!ndul elevilor de liceu. 4n util instrument pentru t!nHra "eneratie - dupH cum l caracteriza .o"dan &iceac% redactor-sef la *om!nia liberH% coautor -% manualul va fi predat n cadrul cursului optional 1Competenta n mass-media1% care oferH elevilor de liceu conceptele c0eie necesare pentru abordarea n cunostintH de cauzH a mesajelor din mass-media. 'n acelasi timp% manualul e(plicH te0nicile de manipulare% persuasiune si propa"andH% dar mai ales relevH un minim ndrumar de protectie mpotriva efectelor acestora asa cum apar ele n mass-media si n publicitate. #lte capitole ale manualului se referH la elemente etice ale meseriei de ziarist: rolul ziaristului% abaterile de la rol si posibile cauze% reflectarea minoritatilor n media etc.

De mentionat cH pro"ramul reediteazH manualul mass-media pentru liceu% o primH editie fiind publicatH de cHtre #"entia de $onitorizare a /resei ;#$/< n anul 2KKK% iar disciplina 1Competenta n mass-media1 este predatH n peste ?K de licee din tarH. Asa cum a anuntat reprezentantul Ministerului Educatiei si CercetCrii ,MEC-' Eugen toica' manualul +a fi predat 4n licee 4ncep2nd cu anul de 4n+atam2nt 199A&199E de cCtre .19 de profesori de stiinte socio&umane din 4ntreaga tarC' optional/ Profesorii au fost formati 4n cadrul unui curs special de douC luni/ /rezent la lansare% directorul #$/% $ircea 2oma% a mentionat cH ideea i apartine% fiind 1furatH1 din ,ermania% unde un curs similar se predH pe tot timpul scolarizarii elevilor% manualul n cauzH action!nd ca un adevHrat 1vaccin mpotriva manipulHrii1.

Radio DeltaRFi: joi% 1K.KF.2KK@% ora 1D.KK A vineri% 11.KF.2KK@% ora >.DK si J.KK Din toamna% liceenii vor nvata care este rolul jurnalistului n presa si cum sa se apere de manipularea prin publicitate si mass-media. Agentia de Monitorizare a Presei 4mpreuna cu Ministerul Educatiei au lansat o noua editie a manualului de !Competenta 4n mass&media!/ E +orba de un curs optional studiat de"a 4n peste J9 de licee din tara/ Primul manual de acest gen a aparut 4n 6ermania & dupa cum precizeaza seful Agentiei de Monitorizare a Presei' Mircea Toma/

Ziua de Vest% E aprilie 2KK@ *+oala* mani%ularii nu $ )a mai ,tin# - de Ale) PTT#TsCON$U -icee din 2imisoara% Deta% Caransebes% *esita si #rad vor beneficia de oferta speciala X 4rmeaza un comunicat de ma(im interes pentru tara. 5!mbata% la 2imisoara% s-au servit doze consistente de vaccin. 1Campania de accinare #ntimanipulare1% pornita de #"entia de $onitorizare a /resei% n parteneriat cu $inisterul 7ducatiei% Cercetarii si 2ineretului% se spera ca% n cur!nd timp% va da roade. $ai e(act din septembrie.

;.< *evenind la cursul de formare de s!mbata de la 2imisoara% sa precizam si c!teva din temele dezbatute: 1$ass media la nceputul secolului GGI1% 1Consumatorul de mesaje transmise prin mass media1% 1$anipularea prin mass media1% 1/ublicitatea1% 1$inoritati n mass media1% 13iaristul si rolul lui n societate1. 2oate temele luate n discutie se vor re"asi n manualul 1Competente n mass media1 ;editia a II-a<% care va aparea n luna iulie. 5a precizam si ca de oferta speciala a #"entiei de $onitorizare a /resei au beneficiat% ntr-o prima etapa% apro(imativ ?K de scoli din tara. #venimentul $ilei de %est% -uni% E #prilie 2KK@ 7ditorial: P17,"41, de *adu Ciobotea Agentia de Monitorizare Mass&media organizeaza 4n aceste zile o seama de actiuni destinate ele+ilor/ =iind +acanta' mai multe institutii organizeaza actiuni destinate ele+ilor/ Cea amintita mai sus nu era' p2na acum' una dintre ele/ %a c*iar s&ar putea spune ca' adres2ndu&se ele+ilor' Agentia risca sa nu nimereasca un public tocmai a+izat' mai ales ca tema 4nt2lnirilor e reprezinta manipularea prin presa/ $ar' la capitolul cumparatori de presa' ele+ii nu reprezinta tocmai segmentul cel mai important/ Cu toate astea' ideea e foarte buna/ Cititorii de presa' ca si telespectatorii sau ascultatorii radio' nu apar din neant' stiind direct ce sa 4nteleaga din di+ersitatea de mesa"e care sosesc necontenit pe canalele mediatice/ <n cel mai bun caz' ei se formeaza singuri' folosind bruma de educatie din scoala' mult spirit autotidactic si oleaca de intuitie/ Dar aceste cazuri ram2n' totusi' e)ceptii/ Desi tuturor ni se pare ca am priceput totul si ca putem face comentarii sofisticate' ade+arul e ca ne aflam abia la 4nceput/ #eceptarea informatiilor +enite din mass&media se 4n+ata' cum se 4n+ata o limba straina' sau cum se 4n+ata regulile "ocului democratic/ O reala stabilitate mediatica nu e data de +reo lege' ci de puterea publicului de a alege/ Ca sa aleaga' trebuie sa aiba puncte de reper/ Alegerea lui reprezinta nu doar un gest de libertate' ci si o imagine a orientarii unei 4ntregi natiuni/ O natiune de gogosari ar citi' e+ident' ziarul salatei perfecte si ar +ota cu sosul acrisor/ Agentia de monitorizare a sesizat un lucru firesc' dar greu de realizat/ Acela ca un public a+izat se formeaza la +2rsta adolescentei si ca modul 4n care percepe primele articole si primele emisiuni de substanta poate influenta pentru multa +reme opiniile si comportamentul sau/ Atragerea ele+ilor 4ntr&o asemenea actiune este' 4nsa' o performanta/ Ea este egala cu atragerea lor 4ntr&o lume a responsabilitatii/ si +or fi e)trem de norocosi cei care +or 4ncepe sa dibuiasca fragmente de ade+ar prin mira"ul si prin beznele presei romanesti/ Ei +or afla ca nu e)ista alb si nu e)ista negru' dar ca e)ista forte' interese' presiuni' afirmatii cu doua taisuri' si mai ales orgolii/ si ca

nu s&a in+entat 4nca un mecanism care sa aduca la suprafata 4n fiecare zi tot ce ar trebui sa se afle 4n mod public' si nici unul care sa sanctioneze toate aberatiile +ietii romanesti' dar ca' dintre toate mi"loacele imperfecte si nu tocmai libere de e)primare' presa are cele mai mari sanse de a a"unge' 4ntr&o zi' +arianta cea mai acceptabila de ade+ar/ si asta depinde enorm de cititori/ !Competenta 4n mass&media! +a fi predatC optional 4n liceele din tarC Disciplina intitulatH 1Competenta n mass-media1 va fi predatH optional n liceele din tarH. #"entia de $onitorizare a /resei va reedita manualul 1$assmedia pentru liceu1% n cadrul unui proiect derulat n parteneriat cu $7C si finantat de 4niunea 7uropeanH prin pro"ramul /8#*7. 5copul proiectului este dezvoltarea spiritului critic al liceenilor fatH de mesajele din mass-media si publicitate si urmareste sH determine rezistenta la manipulare a consumatorului de media% precum si mbunatatirea capacitatii acestuia de a discerne ntre un mesaj ec0ilibrat si impartial si unul tendentios. 'n cadrul pro"ramului vor fi formati 12K de profesori de stiinte socio-umane din toatH tara% care vor preda aceastH disciplinH. #"entia de $onitorizare a /resei a publicat un manual de studiu ncH din anul 2KKK% iar disciplina a fost predatH n peste ?K de licee din tarH. #stHzi a nceput al treilea modul de pre"Htire a profesorilor% care urmeazH sH predea n licee din judetele 2imis% #rad% Caras 5everin% 8unedoara% $e0edinti si 5atu $are informeazH &'(IO &OM)*I' '+,-'.I,/,I ;D aprilie 2KK@< #venimentul $ilei de %est% Duminica% K@ #prilie 2KK@ P",1,( 9'*%!&"6( '(#"*1,(&"" de .ianca 2oma /rofesorii de la mai multe licee din 2imisoara snt invitati% la sfrsitul acestei saptamni% la un curs optional% intitulat 1Competenta n mass-media1% or"anizat de #"entia de $onitorizare a /resei% n cadrul actiunii 1Campania de accinare #nti-manipulare1. Cursul se desfasoara n cadrul unui proiect 15istem inte"rat de mass-media pentru liceu1 si este finantat de 4niunea 7uropeana% printrun pro"ram /0are. /roiectul are ca scop dezvoltarea spiritului critic al elevilor de liceu fata de mesajele din mass-media si publicitate. Or"anizatorii si coordonatorii proiectului spun ca n acest fel ncearca sa determine o asa-numita rezistenta la manipulare prin presa a consumatorului de media si mbunatatirea capacitatii acestuia de a discerne intre un mesaj media ec0ilibrat si impartial si unul tendentios. 2ot prin acest proiect% #"entia de $onitorizare a /resei va reedita manualul 1$ass-media pentru liceu1 si va forma 12K de profesori de stiinte socioumane din ntrea"a tara care sa predea acest curs.

#venimentul% Iasi% 2@ mai 2KK@ !Vaccinare!/ antimanipulare Din toamna' ele+ii de liceu +or a+ea 4n programa ore optionale de "urnalism' predate de .19 de profesori instruiti 4n cadrul Campaniei de +accinare antimanipulare' initiat de Agentia de Monitorizare a Presei si finantat cu fonduri PKA#E/ 4mbata' 4n sala de conferinte a Kotelului !Orizont! a a+ut loc cel de&al V&lea modul al campaniei' la care au participat 1. de profesori din $asi' %otosani' Neamt' ucea+a Vaslui si Vrancea/ !Ele+ii trebuie sa&si dez+olte spiritul critic si sa nu se lase manipulati de mass&media/ Acesta ar trebui sa fie rezultatul campaniei!' ne&a spus dna Nicoleta =otiade' coordonatorul proiectului/ ,=/ /-

+I+LIO.RAFIE

Lucrari generale

#lemann% 4lric0 von% 0arteien und Medien n: O. 0arteiendemo3ratie 4n (eutsc5land% .p.% .onn% 1JJ>

!abriel

u.a.

1ed.2,

Ialdemar .essonA,ott0ard Qasper% (as .eitbild der modernen (emo3ratie. 6auelemente einer frei5eitlic5en Staatsordnung% .p. .onn% 1JJK Ale)ander' Geffre;' C/' eideman' te+en' Cultura societate. e<bateri contemporane' Editura $nstitutul European' 199. #nderson% .enedict% +omunitati imaginate% 7ditura Inte"ral%.ucuresti% 2KKK #nto0i% 5orin% +ivitas imaginalis% 7ditura -itera% C0isinau% 1JJ@ .ainton% 2ob9% Information literac7 and academic libraries8 t5e S+O*-. approac5 n 9:t5I;.' +ouncil and !eneral +onference 0apers% .oston% 2KK1 .en)o% Otto% Informatie% eveniment% comunicare% 2ipo"rafia 4niversitatii% 2imisoara 1J?? .oia% -ucian% 0entru o istorie a imaginarului % 7ditura 8umanitas% .ucuresti% 2KKK .oorstin% Daniel% +reatorii. O istorie a eroilor imaginatiei% 7ditura $eridiane% .ucuresti% 2KK1 %ourdieu' Pierre' Spiritul practic' Editura $nstitutul European' %ucuresti' 1999 .uc0eru% Ion% ;enomenul ,eleviziune% 7ditura &undatiei *om!nia de $!ine% .ucuresti C0en"ren 8u% *etwor3 .iterac78 *ew ,as3 for .ibrarians on -sers #ducation n: 9<nd I;.' !eneral +onference% .eijin"% 1JJF C0opra, 8ans *aj% -ser education8 training t5e librarians to use new tec5nologies 4n t5e developing countriesn 9:t5 I;.' +ouncil and !eneral +onference 0apers% .oston% 2KK1 Cuilenburg' Van G/G/' c*olten' O/' Noomen' 6/F/ stiinta comunicarii' Editura Kumanitas' %ucuresti' 1999 De=leur' Mel+in L/' %all #o>eac*' Editura Polirom' $asi' .777' .77I anda Teorii ale comunicarii de masa ' si

Dobrescu' Paul' Alina %argaoanu & Mass&media & Puterea fara contraputere' Editura All' %ucuresti' 1991 Durand' 6ilbert' Structurile antropologice ale imaginarului ' Editura Uni+ers enciclopedic' 1999 &armer% -esle9% Information literac78 a w5ole sc5ool t5 approac5 n 9: I;.' +ouncil and !eneral +onference 0apers% .oston% 2KK1 &iceac% .o"dan% 2e0nici de manipulare% 7ditura 6emira% .ucuresti% 2KK1 ,ilster: /aul. (igital .iterac7. *ew =or3% Qo0n Iile9 W 5ons Inc.% 1JJ> 8annelore .. *ader% ;acult7-.ibrarian +ollaboration 4n 6uilding t5e +urriculum for t5e Millenium-t5e -S #>perience n 0aper of t5e 9?t5 I;.' !eneral +onference% #msterdam% 1JJ?% .oo)et 1 8omann% .enno% Difficulties and ne: #pproac0es n 4ser 7duction n ,erman9 n F> I&-# Council and ,eneral Conference /apers% .oston% 2KK1
t0

reform

Iacob% Dumitru% Cismaru% Diana $aria% &elatiile publice, eficienta prin comunicare% 7ditura comunicare.ro% .ucuresti% 2KKD $arcus% ,eor"e% &isc0er% $ic0ael% 'nt5ropolog7 as +ultural +riti@ue% 4niversit9 of C0ica"o /ress $cClure% C0arles *. *etwor3 .iterac78 ' role for .ibraries? n Information ,ec5nolog7 and .ibraries AB% 2 ;Qune 1JJ@ < McPuail' Denis' Finda*l' +en' Modele ale comunicarii ' pentru studiul comunicarii de masa' Editura Comunicare/ro' %ucuresti' 199. $e9er% ,. *.% 20e social or"anisation of t0e computer under"round - Decalb% Illinois% 1J?J Mielu' 5late' Psihologia mecanismelor cognitive' Editura Polirom' $asi' .777 $ucc0ielli% #le(% (ictionar al metodelor calitative 4n stiintele umane si sociale % 7ditura /olirom% Iasi% 2KK2 $9oun" C0un" Iilson% 2o Dissect a &ro" or Desi"n an 7lep0ant: 2eac0in" Di"ital Information -iterac9 t0rou"0 t0e -ibrar9 ,ate:a9 n: FDrd I&-# ,eneral Conference% Copen0a"en% 1JJ>% .oo)et >

-ull% Qames Manipularea prin informatie% 7ditura #ntet GG /ress% &ilipesti de 2!r"% /ra0ova% 2KK2 /araus% $i0aela% ,endinte manageriale 4n biblioteca publica% Iasi% 7ditura .iblioteca Qudeteana 1,0. #sac0i1% 2KK1 /opescu% Cristian &lorin% 0ractica jurnalismului de informare. 0rincipii, reguli, provocari, % 7ditura 4niversitatii 1-ucian .la"a1% 5ibiu% 1JJJ *abino:% /aul% n Criting +ulture% edited b9 Qames Cliufforf and ,eor"e 7. $arcus% 4miversit9 of California /ress 5tan% 5onia Cristina% $anipularea prin presa 7ditura 8umanitas% .ucuresti% 2KK@ 5tancu% alentin% 5toica% $. $arcela% 5toica% #drian% &elatii publice, succes si credibilitate, 7ditura Concept /ublis0in"% .ucuresti% 1JJ> 5toica% Ion% +riza 4n structurile infodocumentare. Sensuri si semnificatii contemporane% Constanta% 7ditura 7( /onto% 2KK1 serb% 5tancu% &elatii publice si comunicare% 7ditura 2eora% .ucuresti% 2KKK
Toffler' Al+in' Puterea (n miscare' Editura Antet' $asi' .77E To+otM' C*ristina' Customer or refined student2 Reflections on the 6Customer6 Metaphor (n the Academic !nvironment and the ne& Pedagogical Challenge to the #ibraries and #ibrarians 4n ,7th IF#A Council and %eneral Conference Papers' %oston' 199. Vol>off' Vladimir' Tratat de dezinformare' Editura Antet' $asi' Postfata Dr/ 6*/ Arada+oaice Funenburger' Gean&GacHues' Filosofia imaginilor' Editura Polirom' $asi' 199A 5anc' $oan' $nformatie si comunicare/ Aspecte psi*ologice si sociale/ Editura Dacia' Clu"& Napoca' 199E

DDD ' progress report on information literac78 an update on t5e 'merican .ibrar7 'ssociation 0residential +ommittee on Information .iterac7 : &inal *eport% $arc0 1JJ? DDD +IC'&S Intelligence &eport. ol. 2. Issue ?% 1JJ? Periodice Ciobotea% *adu P17,"41,": #venimentul $ilei de %est% -uni% E #prilie 2KK@ &.5% accinare1. antimanipulare% #venimentul% Iasi% 2@ mai 2KK@

Qitea% $i0aela% $anual nou de 1Competenta n mass-media1 Ziua% 5OCI#- $iercuri% J iunie 2KK@ /atrascanoiu% #le(% 6oala manipularii nu se va mai e>tinde, Ziua de Vest% E aprilie 2KK@ 2oma% .ianca% 0ilula Duminica% K@ #prilie 2KK@ impotriva manipularii: E!enimentul Zilei de Vest%

3anc% Ioan% Informatie si putere% n *apoca -niversitara% nr. 1-2% 1J?K% pp.E% 1 pa". ;1J?K< 3anc% Ioan% Informatia sociala% economie si societate informationala% n *evista de &ilozofie% nr.E-F% 1JJK% pp.DJ2-@KK% J pa". ;1JJK< 3anc% Ioan% $odalitati de comunicare umana% n 2ribuna% nr. 1@% F-12 aprilie 1JJE% p.J% 1 pa". ;1JJE 3anc% Ioan% Iustin -upu% erbal si nonverbal n comunicarea umana% 5tudia 4niversitatis .abes-.ol9ai% 5eries 7p0emerides% G-II% nr. 1A1JJ>% pp. ?J11E% 2F pa". ;1JJ><
UUU A fost lansat manualul !Competenta 4n mass&media!' %ucuresti' .9 iun N#ompresN

UUU !Competenta 4n mass media!' materie optionalC pentru clasele de liceu' %UCU#E T$' .9 iun :M! IAFA>;
XXX CO$/7276CY '6 $#55-$7DI#% ;&adio &om"nia 'ctualitEti% Ora: 1D:KK% 1K iunie 2KK@< XXX 1Competenta n mass-media1 va fi predatH optional n liceele din tarH% &'(IO &OM)*I' '+,-'.I,/,I ;D aprilie 2KK@< XXX Din toamna% liceenii vor nvata care este rolul jurnalistului n presa si cum sa se apere de manipularea prin publicitate si mass-media% Radio DeltaRFi: % joi% 1K.KF.2KK@% ora 1D.KK A vineri% 11.KF.2KK@% ora >.DK si J.KK XXX $anual de antimanipulare% 7levii nvata despre meseria de ziarist% &omania .ibera, ineri 11 Iunie 2KK@

CUPRINS ARGUMENT.................................................................................................. .......2 $NT#ODUCE#E/////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// ////////////////D

CAPITOLUL I INFORMAIA///////////////////////////////////////////////////////////////////////.0 1.2 Ce este informatia?...........................................................................................1D 1.D Opozitii informationale.....................................................................................1F ./A Cultura informatiei////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////19 CAPITOLUL II - MANIPULAREA INFORMAIONAL ////////////////////////////1J 1/. Modalitati si tipuri de manipulare/////////////////////////////////////////////////////////////////////1J 1/1 Presa' c2inele de paza al Puterii////////////////////////////////////////////////////////////////////////01 1/0 Presa ideala3 fara manipulare/////////////////////////////////////////////////////////////////////////////A9 CAPITOLUL III INFORMAIE..................................@> 0/. $nfluenta mi"loacelor de comunicare 4n masa////////////////////////////////////////////////////AI 0/1 Lumea informationala///////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////EA 0/0 Educatia ulilizatorilor 4mpotri+a manipularii////////////////////////////////////////////////////EI CAP$TOLUL $V & tudiu de caz MAN$PULA#EA P#$N TELEV$5$UNE//D0 CO6C-43II.................................................................................................... ........>> #67G7............................................................................................................ ........?1 UTILIZATORII DE

.I.-IO,*#&I7.............................................................................................. .......?J C4/*I65........................................................................................................ ........JD