CLDRI NAVALE I MAINI DE FOR CU ABUR

CURS NR.1 INSTALAIA DE FOR CU ABURI LA BORDUL NAVELOR MARITIME Generaliti Rolul instalaiilor de or! la "ordul na#elor este a$ela de a %une &n 'i($are %ro%ulsoarele) $are reali*ea*! ora ne$esar! de%las!rii na#ei %rin a%!+ A#,nd &n #edere a%tul $!) 'a(inile %rin$i%ale de %ro%ulsie se di erenia*! &ntre ele) din %un$t de #edere al %rin$i%iului de un$ionare) %ute' $lasi i$a instalaiile na#ale du%! $u' ur'ea*! instalaii de or! $u a"ur. instalaii de or! $u 'otoare $u ardere intern!. instalaii de or! $u tur"ine $u /a*e. instalaii de or! $u 'otoare ele$tri$e. ato'i$e+ in,nd $ont de a%tul $! ie$are dintre instalaiile de or! enu'erate au at,t a#anta0e $,t (i de*a#anta0e) ale/erea lor se a$e un$ie de ti%ul na#ei) de%lasa'entul (i destinaia a$esteia+ 1n e%o$a a$tual! $ea 'ai lar/! olosin! au $!%!tat2o instalaiile de or! $u 'otoare $u ardere intern!+ Cu toate a$estea) at,t &n 'arina $o'er$ial! $,t (i &n $ea 'ilitar!) instalaiile de or! $u a"uri au o lar/! r!s%,ndire+ 1n /eneral) instalaiile de or! $u a"ur au o $o'%onent! si'%l! (i) &n linii 'ari) sunt or'ate din- $!ld!ri (i3sau tur"ine $u a"uri) 'e$anis'e) a%arate (i instalaii au4iliare de ser#itudine+ S$5e'a de %rin$i%iu este %re*entat! &n i/+6+

Dis%unerea instalaiei de or! $u a"ur) la "ordul na#ei) %oate i !$ut! du%! $u' ur'ea*!a7 2 liniar 2 atun$i $,nd $!ld!rile sunt dis%use &n %ro#a 'a(inilor de %ro%ulsie.

"7 2 e(alonat 2 $,nd un anu'it nu'!r de $!ld!ri sunt dis%use &n %ro#a unei 'a(ini de %ro%ulsie) (i sunt ur'ate de un alt nu'!r de $!ld!ri $are ali'entea*! o 'a(in! de %ro%ulsie dis%us! du%! a$easta. $7 2 'i4t 2 $,nd $!ldarea (i 'a(ina de %ro%ulsie sunt dis%use &n a$ela(i $o'%arti'ent. d7 2 $o'"inat 8 $,nd instalaia de or! are &n $o'%onen! at,t 'a(ini $u a"ur $,t (i 'otoare $u ardere intern! sau tur"ine $u /a*e+ C!n"i#eraii ter$!#ina$i%e &ri'in# &r!%e"(l #e &r!#(%ere a a)(r(l(i Una din st!rile de a/re/are a a%ei este starea /a*oas! su" or'! de a"ur+ A"urul se o"ine $a ur'are a des !(ur!rii a dou! %ro$ese de trans or'are ter'odina'i$!) (i anu'e- e#a%orarea (i #a%ori*area+ Evaporarea $onstituie %ro$esul de trans or'are a a%ei &n #a%ori la su%ra aa li$5idului+ Mi($area "ro9nian! a %arti$ulelor de a%! este $ara$teri*at! de #ariaia &n 'odul (i sensul #ite*ei lor) ast el &n$,t unele %!r!ses$ a%a) tre$,nd &n s%aiul li"er :$ele $u #ite*e 'ari7) iar altele se trans or'! din nou &n a%!+ ;ro$esul #aria*! dire$t %ro%orional $u te'%eratura luidului (i $u su%ra aa e4%us! 'ediului e4terior+ Vaporizarea $onstituie %ro$esul de trans or'are a a%ei &n #a%ori &n toat! 'asa luidului+ A%ar "ule de a"ur &n 'asa luidului) $ara$teri*ate %rin 'i($!ri #iolente la su%ra aa de se%araie luid 8 aer) nu'it! o/lind! de #a%ori*are) iar o %arte din a$este "ule tre$ &n s%aiul de a"ur+ ;ro$esul de #a%ori*are se des !(oar! la o %resiune $onstant! (i %oate i des$ris &n dia/ra'a < 8 V %re*entat! &n i/+ = +

Cur"a A> se nu'e(te $ur"a li$5idului sau $ur"a li'itat! in erioar! (i $ur"a B> se nu'e(te $ur"a a"urului saturat us$at sau $ur"a li'itat! su%erioar!+ ;un$tul > se nu'e(te %un$t $riti$) $ara$teri*,nd %ara'etrii la $are luidul tre$e instantaneu &n a"ur su%ra&n$!l*it ;un$tul 6 dese'nea*! &n$e%erea %ro$esului de &n$!l*ire a luidului %,n! la te'%eratura de ier"ere+ ;un$tele = (i ? dese'nea*! a%ariia %ri'ilor #a%ori+ 1n %un$tul @ a%are a"urul saturat u'ed) $onin,nd %i$!turi ine de luid antrenate de #a%ori+ Ca ur'are a $re(terii te'%eraturii) %i$!turile de luid din a"ur se #a%ori*ea*!) or',nd a"urul saturat us$at+ 1n %un$tul A a%are a"urul su%ra&n$!l*it $are nu 'ai $onine %i$!turi de a%! (i $are %entru o a$eea(i %resiune %re*int! o te'%eratur! 'ai 'are de$,t a"urul saturat din %un$tul B+ 1n a$east! dia/ra'! de #a%ori*are inter#ine noiunea ter'odina'i$! de titlu ) $are %oate i inter%retat! $a %re*ent,nd /reutatea a"urului us$at dintr2un C/ de a"ur u'ed+ ;ro$esul de trans or'are a $!ldurii &n lu$ru 'e$ani$ se reali*ea*! %rin inter'ediul unei instalaii de or! $u a"ur+ S$5e'a de %rin$i%iu a unei ast el de instalaii este redat! &n i/+ ?-

;ro$esul se $ara$teri*ea*! %rin ur'!toarele eta%e de lu$ru- $!ldarea este ali'entat! $u a%! de $!tre %o'%a 6) a%a se &n$!l*e(te) se #a%ori*ea*!) a"urul trans or',ndu2se tre%tat din a"ur saturat u'ed &n a"ur saturat us$at. a"urul saturat us$at intr! (i se destinde &n $ilindrul 'a(inii $u a"ur ?) %rodu$,nd lu$ru 'e$ani$) du%! $are iese din $ilindru) intr! &n $ondensatorul @) a#,nd %ereii re$i (i &n$e%e s! se $ondense*e+ A%a re*ultat! din %ro$esul de $ondensare este %reluat! de %o'%a 6 (i re ulat! la #olu' $onstant) du%! $are $i$lul se re%et!+ A$est $i$lu este $unos$ut su" denu'irea de ciclul Rankine. Cl#area na'al * +enerat!r #e a)(ri C!ldarea na#al! este un s$5i'"!tor de $!ldur! unde are lo$ &n$!l*irea si3sau #a%ori*area a%ei) la %resiune si te'%eratur! $onstant!) de $!tre $!ldura o"inut! %rin arderea unui $o'"usti"il) %rin e e$tul ter'i$ al $urentului ele$tri$ sau %rintr2o rea$ie nu$lear!+ 1n ser#i$iul 'arin) o lar/! r!s%,ndire au $!%!tat2o ur'!toarele ti%uri de $!ld!ri6 8 i/nitu"ulare 8 sau $!ld!ri $u /a*e in tu"uri $unos$ute (i su" denu'irea de $!ld!ri tu"ulare. sunt $ara$teri*ate de a%tul $a au #olu' 'are de a%!+ La a$est ti% de $!ld!ri) /a*ele o"inute &n %ro$esul $o'"ustiunii sunt diri0ate %rin interiorul tu"urilor ier"!toare a $!ror su%ra a! e4terioar! este a$o%erit! de $!tre a%!. = 8 a$#atu"ulare 8 sau $!ld!ri $u a%! &n tu"uri $unos$ute (i su" denu'irea de $!ld!ri tu"uloase 8 au un #olu' 'i$ de a%!+ La a$est ti% de $!ld!ri) a%a $ir$ul! %rin interiorul tu"urilor ier"!toare) iar /a*ele arse %rin e4teriorul a$estora+ Rolul $!ld!rilor la "ordul na#ei este a$ela de a %rodu$e a"uri) saturai sau su%ra&n$!l*ii) ne$esari %entru satis a$erea ne#oii de ener/ie+ 1n a$est sens) sunt %rodu(i a"urii ne$esari un$ion!rii 'a(inilor %rin$i%ale (i un %lus de 6= 8 =DE %entru un$ionarea 'e$anis'elor (i a%aratelor au4iliare+ A"urul %rodus la "ord este $onsu'at &n 'a(inile %rin$i%ale de %ro%ulsie. 'a(inile 'e$anis'elor au4iliare de ser#itudine. 'a(inile 'e$anis'elor de %unte. instalaiile de &n$!l*ire a &n$!%erilor na#ei. instalaiile de stins in$ediu . instalaia de &n$!l*ire a tan$urilor de $o'"usti"il. instalaiile de &n$!l*ire a a%ei 'ena0ere (i %entru "u$!t!rie) et$+

La "ord) a"urul se o"ine &n $ele dou! ti%uri de $!ld!ri) $onstruite su" or'a $!ld!rilor %rin$i%ale (i au4iliare+

In"talaiile a(,iliare ale %l#rii Calitatea a"urului %rodus &n $!ldare este $u at,t 'ai "un! $u $,t a$easta $onine o $antitate 'ai 'are de $!ldur!) a$u'ulat! de la $o'"usti"ilul ars &n o$ar+ A$u'ularea unei $antit!i 'ari de $!ldur! se o"ine nu'ai &n $ondiiile &n $are) $o'"ustiunea se reali*ea*! $u o de/a0are 'a4i'! de $!ldur!) $ir$ulaia a%ei este $ore$t asi/urat!) iar su%ra aa de &n$!l*ire a $!ld!rii %er'ite (i asi/ur! o "un! trans'itere a $!ldurii+ ;entru a se asi/ura $ondiiile unei "une un$ion!rii) $!ldarea este %re#!*ut! $u ur'!toarele instalaii au4iliare de ali'entare $u a%!. de ali'entare $u $o'"usti"il de distilare a a%ei %entru ali'entaie+ Fie$are dintre a$este instalaii are &n $o'%onen!- tu"ulaturi) ar'!turi) 'e$anis'e) a%arate au4iliare) a%arate de '!sur!) $ontrol (i su%ra#e/5ere+ Cara%teri"ti%ile &rin%i&ale ale %l#ril!r ;rin$i%alele $ara$teristi$i ale $!ld!rilor na#ale (i staionare sunt de inite du%! $u' ur'ea*!De"itul $!ld!rii;rin de"itul $!ld!rii se &nele/e $antitatea de a%! $are este trans or'at! &n a"ur $u anu'ii %ara'etri) &n unitatea de ti'%+ 1n te5ni$! sunt olosite ur'!toarele de iniri ale de"ituluia7 8 de"itul no'inal al $!ld!rii 8 este notat $u FDG (i re%re*int! de"itul 'a4i' de #a%ori $e %oate i %rodus de $!tre $!ldare) &n 'od %er'anent) %e ti'%ul e4%loat!rii a$esteia+ E4%ri'area de"itului no'inal este dat! de relaiaDHIu3 i4 2 iaa JC/35K unde2 I H $antitatea de $!ldur! util! a$u'ulat! de $!ldare.

2 i4 H $oninutul de $!ldur! al unui C/ de a"ur saturat $u titlul 4) la %resiunea din $!ldare. 2 iaa H $oninutul de $!ldura al unui C/ de a%! de ali'entare la intrarea sa &n $!ldare.

2 i4 2 iaa H $antitatea de $!ldur! a$u'ulat! de ie$are C/ de a%!) %entru a se trans or'a &n a"ur $u titlul 4 la %resiunea din $!ldare + "7 8 de"itul nor'al al $!ld!rii 8 notat FDnorG 8 re%re*int! o #aloare de $ir$a LDE din de"itul no'inal al $!ld!rii (i $ores%unde unei #alori o%ti'e a randa'entului a$esteia+ Dnor H D 4 LD36DD JC/35K $7 8 de"itul 'ini' al $!ld!rilor 8 se notea*! $u FD'inG 8 (i re%re*int! #aloarea $elui 'ai redus de"it $u $are %oate un$iona $!ldarea) %entru o %erioad! nede init! de ti'%) !r! $a a$easta s! su ere deterior!ri+

d7 8 de"itul s%e$i i$ al $!ld!rii 8 este notat F ds G 8 (i re%re*int! ra%ortul dintre de"itul no'inal al $!ld!rii (i su%ra aa de &n$!l*ire a a$esteia+ ;entru deter'inarea de"itului s%e$i i$ se olose(te relaia - ds HD3A 4 6DDD JdaN3'M5K+ De"itul s%e$i i$ al $!ld!rii este $ara$teristi$a %rin $are se %oate a$e o $o'%araie real!) &ntre di#erse ti%uri de $!ld!ri) &n $e %ri#e(te $a%a$itatea de #a%ori*are a a$estora+ 1n $e %ri#e(te $!ld!rile na#ale) de"itul s%e$i i$ de #a%ori este $u%rins! &ntre =D2==DC/3 'M5 + -re"i(nea #e l(%r( ;resiunea de lu$ru a $!ld!rilor este $ara$teri*at! %rin a7 8 %resiunea no'inal! 8 este notat! $u F ; n G (i re%re*int! %resiunea de lu$ru 'a4i' ad'isi"il!) $are este luat! &n $al$ul la %roie$tarea $!ld!rii+ A$easta este %resiunea $u $are $!ldarea intr! &n e4%loatare. "7 8 %resiunea no'inal! de re/i' 8 notat! $u F ;r G 8 re%re*int! %resiunea 'a4i'! a a"urului &n $!ldare) 'eninut! la o #aloare $onstant! %e ti'%ul $,t $!ldarea un$ionea*! la un re/i' nor'al de lu$ru+ Valoarea %resiunii no'inale de re/i' se sta"ile(te anual) %rin ins%e$iile de Re/istru) &n ur'a #eri i$!rii st!rii &n $are se /!se(te $!ldarea+ 1n /eneral) %resiunea no'inal! de re/i' este 'ai 'i$! $u a%ro4i'ati# AE de$,t %resiunea no'inal! (i se deter'in! $u relaia%r = D)NA 4 %n . J"arK $7 8 %resiunea de utili*are 8 notat! $u F ;u G 2 re%re*int! #aloare %resiunii %e $are o au #a%orii &n 'o'entul ie(irii a$estora din su%a&n$!l*itorul $!ld!rii. d7 8 %resiunea de %ro"e 8 se notea*! $u F ;5 G 8 (i re%re*int! %resiunea 'a4i'! la $are sa !$ut %ro"a 5idrauli$! a $!ld!rii+ U*ual la $!ld!rile na#ale %resiunea de %ro"e este de 6)A ori 'ai 'are de$,t %resiunea no'inal! a $!ld!rii adi$!;5 = 6)A 4 ;u . J"arK

.e$&erat(ra a)(r(l(i 1n /eneral te'%eratura este de init! $a o '!ri'e de stare) $are de ine(te /radul de &n$!l*ire a unui $or%+ Te'%eratura a"urului /enerat de $!ldare este luat! &n dis$uie at,t %entru a"urul saturat $,t (i %entru $el su%ra&n$!l*it) du%! $u' ur'ea*! a7 8 te'%eratura a"urului saturat 2 t s 2 re%re*int! te'%eratura a"urului $are se a l! &n do'ul $!ld!rii . #aloarea a$estei te'%eraturii de%inde de %resiunea din = 6DD 4 @ ;r $!ldare (i se deter'in! $u relaia- t s JOCK unde -

2 t s 2 te'%eratura a"urului saturat sau te'%eratura de ier"ere a a%ei la %resiunea din $!ldare :OC7 .

2 ;r 2 %resiunea no'inal! de re/i' : ;a 7+

A"urul saturat) la r,ndul s!u) %oate i- saturat u'ed 8 atun$i $,nd $oninutul s!u de a%! este 'ai ridi$at (i saturat us$at 8 atun$i $,nd u'iditatea sa a dis%!rut $o'%let (i a"urii sunt $o'%let us$ai+ Pradul de us$are este re%re*entat de titlul #a%orilor Q. /radul de u'iditate se notea*! $u R. &ntre a$estea e4ist! relaia Q S RH6+ C,nd Q H 6 nu a#e' u'iditate) de$i R HD (i a"urul este saturat us$at. C,nd R H 6 a#e' nu'ai u'iditate 8 a%a . iar $,nd Q are #alori $u%rinse &ntre D (i 6 a"urii sunt saturai u'e*i+ 1n $a*ul &n $are) de e4e'%lu) $onsider!' $! a#e' un a"ur $u titlul Q H T=) /radul s!u de u'iditate este R H =L) $eea $e &nsea'n! $! &n $a*ul unui C/ de a"ur saturat u'ed) T=E sunt a"uri saturai us$ai (i =LE a%! :u'iditate 7+ A#,nd &n #edere $ele de 'ai sus) se %oate tra/e $on$lu*ia $!) &n /eneral titlul #a%orilor :Q7 re%re*int! %ro$entul de a"ur saturat us$at dintr2un C/ de a"ur+ A"urul saturat u'ed este un a'este$ de a"ur saturat us$at (i a%!) la te'%eratura de saturaie+ "7 8 a"urul su%ra&n$!l*it 8 este a"urul a $!rui te'%eratur! este 'ai 'are de$,t te'%eratura de saturaie) $ores%un*!toare %resiunii la $are se a l!+ Di erena dintre te'%eratura de su%ra&n$!l*ire (i $ea de saturaie este $unos$ut! $a iind 8 /radul de su%ra&n$!l*ire+ Te'%eratura no'inal! a a"urului : t a 7 8 de ine(te #aloare te'%eraturii #a%orilor su%ra&n$!l*iii) '!surat! la ie(irea din su%ra&n$!l*itor) la de"itul no'inal al $!ld!rii+ S(&ra/aa #e 0n%l1ire a %l#rii Su%ra aa de &n$!l*ire a $!ld!rii este $onstituit! din a$ea su%ra a! 'etali$!) $are a$u'ulea*! $!ldura ne$esar! trans or'!rii a%ei &n #a%ori $u anu'ii %ara'etrii+ Su%ra aa de &n$!l*ire a $!ld!rii este or'at! din-

U 2U
2

a7 8 su%ra aa de &n$!l*ire %rin$i%al! 2 : U> 7 8 este su%ra aa 'etali$! s%!lat! %e de o %arte de /a*ele arse iar %e de alt! %arte de a%a $e ur'ea*! a i trans or'at! &n a"ur+ 1n $o'%onena a$estei su%ra ee se &nt,lnes$- su%ra aa de &n$!l*ire $are a$u'ulea*! $!ldura %rin radiaie (i $ea $are a$u'ulea*! $!ldura %rin $on#e$ie+ Cal$ulul su%ra eei %rin$i%ale de &n$!l*ire se a$e $u a0utorul relaiei U> = Ur + U$ J'MK) under

H su%ra aa de &n$!l*ire %rin radiaie.

H su%ra aa de &n$!l*ire %rin $on#e$ie + A$u'ularea $!ldurii %rin radiaie este !$ut! de $!tre su%ra aa situat! &n i'ediata a%ro%iere a o$arului &n ti'% $e &n$!l*irea %rin $on#e$ie este reali*at! de $!tre su%ra eele situate 'ai de%arte de o$ar) de $!tre /a*ele $are %!r!ses$ o$arul. "7 8 su%ra aa de &n$!l*ire au4iliar! 8 este su%ra aa 'etali$! $are a$u'ulea*! $!ldura de la /a*e %entru a reali*a o 'ai "un! #a%ori*are a a%ei din $!ldare+ A$east! su%ra a! este or'ata din su%ra eele de &n$!l*ire a %re&n$!l*itorului de aer) a e$ono'i*orului) a su%ra&n$!l*itorului de a"uri (i a altor ele'ente) $are %arti$i%! &n 'od indire$t la %ro$esul de #a%ori*are+
C

Ran#a$ent(l %l#(rii Noiunea de randa'ent al $!ld!rii e4%ri'! ra%ortul dintre $antitatea de $!ldur! trans'is! a%ei) %entru a se #a%ori*a la %ara'etri nor'ali de lu$ru si $antitatea de $!ldur! de/a0at! &n o$ar) %rin arderea total! a $o'"usti"ilului &n unitatea de ti'%I6 = D:io iaa 7 ) a#e' Da$! d : o iaa 7 $ = Ci4 Ii J EK) unde D H de"itul de a"ur al $!ld!rii JC/35K.

C H$onsu'ul de $o'"usti"il JC/35K+ La $!ld!rile %re#!*ute $u su%ra&n$!l*itor) %entru o"inerea a"urului su%ra&n$!l*it) randa'entul se deter'in! $u relaiaD : 7 + Dsi :ie ii7 $si = io iaa C4I i JEK )unde H ental%ia a"urului la intrarea &n su%ra&n$!l*itor + A#,nd &n #edere $ele %re*entate) se %oate tra/e $on$lu*ia $! randa'entul $!ld!rii re%re*int! /radul de e$ono'i$itate al $!ld!rii) indi$,ndu2ne $,t! $antitate de $!ldur! a$u'ulea*! $!ldarea &n ti'%ul %ro$esului de #a%ori*are) din $!ldura dis%oni"il!+ A(a $u' se %oate o"ser#a din relaiile de $al$ul) randa'entul $!ld!rii $re(te atun$i $,nd se reali*ea*! un de"it 'ai 'are de a"uri la a$ela(i $onsu' de $o'"usti"il sau da$! la a$ela(i de"it se $onsu'! 'ai %uin $o'"usti"il+ Randa'entul $!ld!rilor na#ale are #alori $u%rinse &ntre- D)TA2 D)NA+
i

i H ental%ia a"urului la ie(irea din $!ldare J>V3C/K. i H ental%ia a%ei de ali'entare J>V3C/K. Ii H %uterea $alori i$! in erioar! a $o'"usti"ilului J>V3C/K. I6 H $!ldura util a$u'ulat! de $!tre $!ldare J>$al35K.
o aa

i 2i
2

H ental%ia a"urului la ie(irea din su%ra&n$!l*itor.

C!n"($(l #e %!$)("ti)il Noiunea de $o'"usti"il : C 7 este re%re*entat! de $!tre $antitatea de $o'"usti"il $are este ars! &n o$arul $!ld!rii) &n unitatea de ti'%) %entru a reali*a #a%ori*area a%ei+ Consu'ul de $o'"usti"il se e4%ri'! &n C/ %e or! :C/357 (i #aria*! $u $antitatea de a"uri /enerat! de $!ldare+ ;e '!sur! $e $reste de"itul de a"uri) $re(te (i $onsu'ul de $o'"usti"ilD: 7 C = io iaa $ 4 Ii . JC/35K

;entru un de"it $onstant de a"ur) $onsu'ul de $o'"usti"il $re(te odat! $u s$!derea te'%eraturii a%ei de ali'entaie $are %!trunde &n $!ldare+ De ai$i re*ult! ne$esitatea %re&n$!l*irii a%ei de ali'entaie la o te'%eratur! $,t 'ai a%ro%iat! de te'%eratura de #a%ori*are+ 1n $a*ul $!ld!rilor na#ale) un$ie de ti%ul a$estora) $onsu'ul de $o'"usti"il este $u%rins &ntre- C H ADDW=DDD C/35+ Ca&a%itatea #e 'a&!ri1are a %!$)("ti)il(l(i Ca%a$itatea de #a%ori*are a $o'"usti"ilului :U7) re%re*int! $antitatea de a"ur o"inut &n $!ldare %rin arderea unui Cilo/ra' de $o'"usti"il+ Ca%a$itatea de #a%ori*are %oate i- /eneral! (i de a"ur nor'al+ Ca%a$itatea /eneral! este dat! de ra%ortul UH D3C+ A$east! $ara$teristi$! nu %oate i olosit! %entru $o'%araia $!ld!rilor (i &n s%e$ial a $elor $u %ara'etri di erii+ 1n un$ie de $a%a$itatea de #a%ori*are) %entru $o'%araia di#erselor ti%uri de $!ld!ri se olose(te noiunea de $a%a$itate de #a%ori*are de a"ur nor'al+ ;rin a"ur nor'al se &nele/e a"urul saturat us$at $u te'%eratur! de 6DDOC (i %H6 "ar) o"inut din a%! a $!rei te'%eratur! iniial! a ost de DOC+ La %resiune s%e$i i$!) un C/ de a"ur saturat us$at $onine a%ro4i'ati# B@D >$al+ ;entru deter'inarea $a%a$it!ii de #a%ori*are de a"ur nor'al se oloses$ ur'!toarele relaii de $al$ulD:io iaa 7 Uan = C 4 B@D . J>$al35K sau i iaa Uan = Co4 B@D J>/3>/K 1n $a*ul $!ld!rilor na#ale $a%a$itatea de #a%ori*are a $o'"usti"ilului are #alorile- UH 6DW6= >/ a"ur3>/ $o'"usti"il+ .en"i(nea ter$i% a /!%ar(l(i Tensiunea ter'i$! a o$arului: 7 8 este o $ara$teristi$! a $!ld!rii $are ne d! in or'aii asu%ra $antit!ii de $!ldur! de/a0at! %rin arderea $o'"usti"ilului &n o$ar (i $are re#ine ie$!rui 'etru $u" din #olu'ul o$arului+ ;entru deter'inarea tensiunii ter'i$e a o$arului se olose(te relaia = C 4 Ii 3 V J>$al3 '? 4 5K) unde C 8 $antitatea de $o'"usti"il JC/35K Ii 2 %uterea $alori$! in erioar! a $o'"usti"ilului JC03C/K V 2 #olu'ul o$arului J ' K Valoarea tensiunii ter'i$e a o$arului di er!) un$ie de ti%ul $!ld!rii) du%! $u' ur'ea*!B ? %entru $!ld!rii a$#atu"ulare 2 = :6)A T7 4 6D J>$al 3 ' 5 K
B ? %entru $!ld!rii i/nitu"ulare 2 = :D)A D)L7 4 6D J>$al 3 ' 5 K A$este li'ite ale tensiunii ter'i$e sunt de initorii %entru sta"ilirea di'ensiunilor o$arului+ U*ual %entru a %utea s! a#e' o i'a/ine asu%ra intensit!ii s$5i'"ului de $!ldur! din o$ar este ne$esar s! a%el!' la $ara$teristi$a de 8 tensiune ter'i$! a su%ra eei de &n$!l*ire %rin radiaie &n unitatea de ti'%+ J>$al3 '= 5K r = Ir 3 U r Cara%teri"ti%a #e +re(tate a %l#rii
?

Cara$teristi$a de /reutate a $!ld!rii :/7 8 e4%ri'! ra%ortul dintre /reutatea $!ld!rii 2 $u sau !r! a%! 8 (i de"itul orar de a"ur al a$esteia+ / H P $ 3 d JC/ 3 C/K ) unde2 P $ H /reutatea $!ld!rii $u sau !r! a%! JC/K. 2 D H de"itul orar de a"uri al $!ld!rii + A$east! $ara$teristi$! ne %er'ite s! a$e' $o'%araiile ne$esare &ntre $!ld!rile na#ale+ Cerinele te5ni$e (i de e4%loatare i'%un $a %entru $!ld!rile na#ale) $ara$teristi$a de /reutate s! ie $,t 'ai 'i$!+ Cla"i/i%area %l#ril!r $arine 1n s$o%ul e#idenierii di erenelor dintre di#ersele ti%uri de $!ld!ri 'arine este ne$esar s! se a$! $lasi i$area a$estora+ U*ual a'"ele ti%uri de $!ld!ri sunt $lasi i$ate din ur'!toarele %un$te de #edere6+ Du%! destinaie 8 $!ld!rile se &'%art &n $!ld!ri %rin$i%ale 8 destinate s! %rodu$! (i s! ali'ente*e $u a"uri 'a(inile de %ro%ulsie din dotarea na#ei. $!ld!ri au4iliare 8 $unos$ute (i su" nu'ele de $aldarine) sunt destinate s! %rodu$! a"uri %entru un$ionarea 'e$anis'elor au4iliare ale na#ei) atun$i $,nd a$easta se a l! &n staionare+ =+ du%! #aloarea %resiunii a"urului /enerat 8 $!ld!rile se &'%art du%! $u' ur'ea*! $!ld!ri $u 0oas! %resiune 8 la $are %resiunea de lu$ru este 'ai 'i$! de 6A "ar. :;$ X6A "ar7 $!ld!ri de 'edie %resiune 8 %rodu$ un a"ur $u o %resiune $u%rins! &ntre 6A (i =N "ar :;$H 6AW=N "ar7 C!ld!ri de &nalt! %resiune 8 atun$i $,nd %resiunea de re/i' a $!ld!rii este 'ai 'are de ?D "ar+ @+ Du%! 'odul $ir$ulaiei a%ei &n $!ldare 8 se &nt,lnes$ ur'!toarele ti%uri de $!ld!ri2 $u $ir$ulaie natural! 8 la $are $ir$ulaia a%ei &n interiorul $!ld!rii se a$e !r! a0utorul #reunui a%arat. C!ld!rile $u $ir$ulaie natural! la r,ndul lor se &'%art &n $!ld!ri $u $ir$ulaie natural! lent! 8 la $are) &n interiorul $!ld!rii) a%a $ir$ul! $u o #ite*! oarte 'i$!. C!ld!rile $u $ir$ulai natural! a$$elerat! 8 la $are $ir$ulaia a%ei &n interior se a$e $u o #ite*! 'are+ Cir$ulaia natural! lent! este s%e$i i$! $!ld!rilor i/nitu"ulare) iar $ir$ulaia natural! a$$elerat! este %ro%rie $!ld!rilor a$#atu"ulare+ 2 $!ld!ri $u $ir$ulaie arti i$ial! 8 &n $are $ir$ulaia interioar! a a%ei este reali*at! $u a0utorul unor %o'%e s%e$iale A+ Du%! 'odul &n $are este reali*at tira0ul 8 e4ist! 2 $!ld!ri $u tira0 natural 8 la $are aerul ne$esar or'!rii a'este$ului de $o'"usti"il %!trunde &n o$ar ) &n 'od natural !r! a0utorul unor 'e$anis'e sau instalaii de ser#itudine + 2 $!ld!ri $u tira0 arti i$ial 8 la $are aerul destinat arderii este li#rat de $!tre #entilatoare sau su lante +

Curs =

Cl#ri i+nit()(lare C!ldarea i/nitu"ular! 8 sau la$!ra &n tu"uri 8 a ost olosit! %entru %ri'a dat!) &n ser#i$iul 'arin) &n anul 6LD?) &n An/lia) de $!tre SY'in/ton) %entru a li#ra a"urul ne$esar 'a(inii $are a$iona *"aturile 'ontate %e na#a FC5arlotte DundasG+ C,i#a ani 'ai t,r*iu) &n 6LDT) in/inerul a'eri$an) Ro"ert Fulton) $onstruie(te %asa/erul FCler'ontG %ro%ulsat $u 'a(ini $u a"ur+ Du%! a$este date de re erin!) &n ser#i$iul 'ariti') olosirea a"urului &n$e%e s! ie tot 'ai e4tins!+ ;resiunea a"urului %rodus &n $!ld!rile a$elor ti'%uri era $u%rins! &ntre 6)A2A "ar+ 1n$et dar si/ur) &n$e%e 'oderni*area $onstru$iei $!ld!rilor a%t $e du$e la $re(terea de"itului (i a %resiunii a"urului /enerat+ 1n a$est sens) se %oate ar!ta $!) &n$e%,nd $u anul 6LTD) au &n$e%ut s! ie $onstruite $!ld!ri de or'! $ilindri$!) $are au = %utut /enera a"ur $u o %resiune de 6=daN3$ + 1n$e%,nd $u anul 6N6D) $!ld!rile au &n$e%ut s! ie %re#!*ute $u su%ra&n$!l*itoare de a"ur) a%t $e a dus la $re(terea randa'entului $!ld!rii (i al instalaiilor de or! $u a"uri) &n /eneral+ ;e '!sur! $e te5nolo/ia %rodu$erii unor 'ateriale de $onstru$ie $u $alit!i su%erioare a a#ansat) de*#oltarea $onstru$iilor na#ale a $!%!tat un nou a#,nt du$,nd) &n 'od i'%li$it) la %er e$ionarea $ontinu! a $onstru$iei $!ld!rilor $u la$!r! &n tu"uri+ C!ld!rile $u la$!r! &n tu"uri sunt $onsiderate a i $!ld!ri $u #olu' 'are de a%!+ Din a$east! $ate/orie a$ %arte /eneratoarele de a"ur de $onstru$ie 'ai #e$5e) $are sunt $unos$ute su" ur'!toarele denu'iria7 8 $!ld!ri ti% lo$o'oti#!. "7 8 $!ld!ri $u la$!r! dire$t!. $7 8 $!ld!ri $u la$!r! &ntoars!+ For'a $onstru$ti#! a a$estor ti%uri de $!ld!ri este %re*entat! &n i/+ 6

'

Datorit! a%tului $! a$este $!ld!ri au un #olu' 'are de a%! &n ra%ort $u su%ra aa de &n$!l*ire) ele %ot %relua) relati# $u destul! u(urin!) #ariaiile "ru(te de sar$in! de s$urt! durat!+ Cu toate a$estea) sunt $ara$teri*ate %rintr2o 'are inerie ter'i$! (i un ti'% lun/ de %unere &n un$iune la re$e+ C!ld!rile i/nitu"ulare sunt /eneratoare de a"ur $u %resiune (i %rodu$ie 'oderate $are oloses$ %entru ali'entaie a%a de $alitate 'edie+ Ase'enea $!ld!ri) $,nd sunt de 'ari di'ensiuni) %ot i olosite %entru %rodu$erea a"urului ne$esar 'a(inilor de %ro%ulsie) dar) $el 'ai adesea)) sunt olosite %entru %rodu$erea a"urului ne$esar 'a(inilor au4iliare (i ser#i$iilor 'ena0ere+ O $!ldare au4iliar!) nu'it! &n li'"a0 $o'un $aldarin!) este $onsiderat! a$eea $are nu %rodu$e a"uri %entru a$ionarea 'a(inilor de %ro%ulsie $i nu'ai %entru ser#i$iile au4iliare eseniale %entru situaia na#ei %e 'are+ Ase'enea ser#i$ii sunt+ A$ionarea %o'%elor %entru r!$ire) un/ere) trans er (i ser#i$iu $o'"usti"il) siste'ul de &n$!l*ire $o'"usti"il) 'a(ina $,r'ei et$+

C!ldarea %entru ser#i$ii 'ena0ere nu %rodu$e a"uri %entru 'a(inile de %ro%ulsie (i ni$i %entru ser#i$iile eseniale $i nu'ai %entru ser#i$iile 'ena0ere de (i %ort+ Este %osi"il $a) uneori) o $!ldare au4iliar! s!2(i e4e$ute rolul s%e$i i$ atun$i $,nd na#a se a l! %e 'are) iar atun$i $,nd na#a se a l! &n %ort s! &nde%lineas$! rolul s%e$i i$ $!ld!rilor %entru ser#i$ii 'ena0ere+ La "ordul na#elor) dintre $ele trei ti%uri de $!ld!ri i/nitu"ulare) $ea 'ai lar/! r!s%,ndire au $!%!tat2o $!ld!rile $u la$!r! &ntoars!+ Cl#ri i+nit()(lare !ri1!ntale U*ual) $!ld!rile i/nitu"ulare olosite la "ordul na#elor sunt $lasi i$ate &n dou! /ru%e %rin$i%ale- $!ld!ri ori*ontale (i $!ld!ri #erti$ale+ Din /ru%ul $!ld!rilor ori*ontale $u $ea 'ai lar/! r!s%,ndire a$ %arte $!ld!rile- $u la$!r! &ntoars!) Uo9en 8 Vo5nson) Ca%us) E$ono'i$e) Co$5ran) Blo$) et$+ 1n $ele $e ur'ea*! #o' lua &n dis$uie $!ld!rile $u la$!r! &ntoars!) $unos$ute (i su" nu'ele de S$ot$5 "oiler+ Cl#area %( /la%r 0nt!ar" ;roie$tul ori/inal al a$estor $!ld!ri a r!'as nes$5i'"at %entru o oarte lun/! %erioad! de ti'%+ Iniial) $or%ul $!ld!ri a ost $onstruit %rin nituire+ 1n e%o$a 'odern!) $onstru$ia %rin nituire a ost &nlo$uit! de $onstru$ia %rin sudare+ ;resiunea de lu$ru a a$estui ti% de $!ldare a $res$ut de la A)A "ar &n 6LLD) %,n! la #alori 'ai 'ari de =6 "ar &n e%o$a 'odern!+ Constru$ti#) un ase'enea ti% de $!ldare este %re*entat &n i/+ =+ ;rin$i%alele $o'%onente ale $!ld!rii $u la$!r! &ntoars! sunt- an#elo%a) %eretele rontal (i $el dorsal) urnalele) $a'erele de ardere) tu"urile (i le/!turile lun/i (i s$urte+

6+ An#elo%a $!ld!rii An#elo%a sau $or%ul $ilindri$ al $!ld!rii $onst! dintr2un &n#eli( 'etali$) $are or'ea*! s%aiul %entru a%! (i a"ur al $!ld!rii+ An#elo%a %oate i $onstituit! din unul sau 'ai 'ulte tronsoane $ilindri$e) $on e$ionate din ta"l! de oel 'oale de $!ldare+ 1'"inarea tronsoanelor &ntre ele) %entru or'area unui tot unitar) se reali*ea*! %rin nituire sau sudare+ 1n un$ie de dia'etrul $!ld!rii) un tronson %oate i $onstruit dintr2 o sin/ur! sau 'ai 'ulte oi de ta"l! din oel de $!ldare+

in,nd $ont de a%tul $! &n /eneral) $!ld!rile na#ale $u la$!r! &ntoars! au lun/i'i $u%rinse &ntre =)A2?)A 'etri) (i dia'etre de =)A2A 'etri) an#elo%a $!ld!rii este $onstruit! din trei tronsoane) ie$are dintre a$estea iind a"ri$ate din =2? oi de ta"l!+ La $onstru$ia $!ld!rilor 'oderne este olosit! din $e &n $e 'ai 'ult 'etoda de sudare a ta"lelor (i tronsoanelor &n detri'entul &'"in!rii %rin nituire+ Atun$i $,nd &'"inarea se a$e %rin sudare) $erina de Re/istru i'%une o sudare de Clas! I+ =+ ;ereii $!ld!rii C!ld!rile i/nitu"ulare sunt %re#!*ute $u doi %erei 8 unul rontal (i altul dorsal) $are li'itea*! s%aiul de a%! &n %lan lon/itudinal+ At,t %eretele rontal $,t (i $el dorsal %ot i $onstruii) %e &n!li'ea lor) dintr2o sin/ur! oaie de ta"l! de oel de $!ldare sau din 'ai 'ulte oi de /rosi'i #aria"ile+ 1n a$est sens) u*ual) la $onstru$ia %eretelui rontal se &nt,lnes$ trei *one &n $are se oloses$ ta"le de /rosi'i di erite. du%! $u' ur'ea*! *ona %l!$ii su%erioare 8 unde /rosi'ea ta"lei este relati# redus!. &n ta"l! nu se %ra$ti$! ori i$ii) iar *ona este su%us! nu'ai la e ortul de %resiune. *ona %l!$ii 'i0lo$ii 8 este *ona $ea 'ai soli$itat!. /rosi'ea ta"lei este 'ai 'are de$,t a $elei su%erioare. &n %la$! sunt %ra$ti$ate o serie &ntrea/! de ori i$ii $u s$o%uri di erite. %la$a este su%us! la e orturi di ereniate. *ona %l!$ii in erioare 8 olose(te o ta"l! de /rosi'e e/al! $u a %l!$ii su%erioare. %la$a este denu'it! (i F%eretele o$aruluiG 8 &ntru$,t de a$easta se i4ea*! tu"ul de la$!r! al $!ld!rii+ ;eretele dorsal al $!ld!rii este $onstruit din trei %l!$i de oel) $u /rosi'i #aria"ile de %,n! la ?D ''+ A'"ii %erei sunt lan(ai de 'aniera de a %er'ite 'ontarea &ns%re interior) &n $a*ul i4!rii %rin nituire (i &n e4terior) %entru i4area %rin sudare+ Prosi'ea %l!$ilor din $o'%onenta lor este aleas! &n un$ie de #aloarea %resiunii de lu$ru a $!ld!rilor (i de nu'!rul le/!turilor de susinere+ ?+ Tu"ul de la$!r! 1n %ra$ti$! este denu'it F urnalG (i este $o'%onenta $!ld!rii &n $are are lo$ arderea $o'"usti"ilului+ Din $au*a %ro$esului de ardere tu"ul de la$!r! este su%us la tensiuni ter'i$e deose"it de %uterni$e) $are se 'ani est! %rin dilat!ri (i $ontra$t!ri alternati#e+ Tu"ul de la$!r! este $onstruit) din oel s%e$ial) su" or'a unui $ilindru $u dia'etru $u%rins &ntre TAD26=DD '' (i su%ra a! ondulat!+ 1n i/+ ? sunt %re*entate di#erse ti%uri de ondulaii 8 :#irole7) (i distana dintre a$estea+ U*ual) a$east! distan! este $u%rins! &ntre =DD 8 =?D'') iar /rosi'ea ta"lei) $are este a"solut $onstant!) %entru di#erse ti%uri de $!ld!ri) are #alori $u%rinse &ntre N2== ''+ Nu'!rul urnalelor 'ontate la o $!ldare de%inde de dia'etrul a$esteia+ ;entru $!ld!rile 'arine $u dia'etrul 'ai 'are de =)A ' sunt s%e$i i$e dou! urnale) &n ti'% $e %entru $!ld!rile $u dia'etre $u%rinse &ntre ?)A2A ') nu'!rul urnalelor este de trei) &n

ti'% $e $!ld!rile $u dia'etre 'ai 'ari de A 'etri sunt %re#!*ute) u*ual) $u $,te %atru tu"uri de la$!r!+ Lun/i'ea u*ual! a tu"urilor de la$!r! este de =ADD'') iar i4area lor se a$e %rin nituire sau sudare) $u un $a%!t %e %eretele rontal al $!ld!rii (i $u $el!lalt %e %eretele rontal al $utiei de o$+ La $!ld!rile $u la$!r! &ntoars! tu"urile de la$!r! sunt &ntotdeauna de'onta"ile+ 1n $a*ul &n $are tu"ul este nituit &n $a'ere de ardere) i4area %e %eretele rontal al $utiei de o$ se a$e %rin inter'ediul unei lan(e ter'inat! &n F/,t de le"!d!G a(a $u' se #ede &n i/+ @ a

Di'ensiunile l!$!rii sunt alese %entru a %er'ite e4tra/erea tu"ului de la$!r! %rin des$5iderea %ra$ti$at! &n %eretele rontal al $utiei de o$ 8 i/+ @ " At,t $onstru$ia $,t (i 'odul de i4are a urnalului ine $ont de a%tul $!) a$esta este su%us la e orturi ter'i$e deose"ite $reate de a%tul $! &n interiorul s!u are lo$ arderea $o'"usti"ilului (i &n e4terior este &n$on0urat de a%!+ @Cutia de o$ $utia de o$ este o %relun/ire a tu"ului de la$!r! &n $are se $ontinu! (i se s ,r(e(te %ro$esul de ardere+ Cutia de o$ se e4e$ut! din 'ateriale oarte "une $ondu$!toare de $!ldur!) (i $u 'are re*isten! la te'%eraturi &nalte) u*ual) din oeluri s%e$iale sau $u%ru+ Cutia de o$ a$e le/!tura &ntre urnal (i tu"urile de u' : ier"!toare7) a#,nd rolul de a asi/ura &ntoar$erea dire$iei de $ur/ere a /a*elor s%re $o(+ Este &n$on0urat!) &n e4terior) de a%a din $!ldare (i este o su%ra a! de &n$!l*ire a a$esteia+ Cutia de o$ este e4%us!) tot ti'%ul $,t $!ldarea se a l! &n un$ie) la e orturi ter'i$e (i de $o'%resie 'oti# %entru $are $onstru$ia a$esteia i'%une o atenie deose"it!+ Detaliile $onstru$ti#e ale di#erselor $utii de o$ sunt %re*entate &n i/+ A+ Constru$ti# o $utie de o$ se $o'%une dina7 8 %erete rontal 8 6 8 a $!rui %arte su%erioar! este %la$a tu"ular! %entru i4area tu"urilor ier"!toare.

"7 8 %erete dorsal 8 = 8 de $are) %rin inter'ediul antretoa*elor) se a$e i4area de %eretele dorsal al $!ld!rii.

$7 8 %ereii laterali 8 ? 8 au rolul de a asi/ura &n$5iderea er'eti$! a $utiei (i de a %er'ite le/!tura $u $or%ul $ilindri$ al $!ld!rii. d7 8 %artea in erioar! 8 @ 8 asi/ur! &n$5iderea $utie &n %artea in erioar! (i &n unele $a*uri) susine #atra de $!r!'id! re ra$tar!+ La unele $!ld!ri) &n e4terior) sunt 'ontate F%i$ioareG de susinere a $utiei &n %artea in erioar!. e7 8 %artea su%erioar! 8 A 8 %oart! denu'irea de F$erul $utiei de o$G (i &n$5ide $utia &n %artea sa su%erioar!+ ;e a$easta sunt 'ontate o serie de le/!turi s$urte) de $are se i4ea*! F $oroaneG) %entru susinerea $utiei &n %artea su%erioar!+ Tot &n $erul o$arului 8 $utiei de o$ 8 se 'ontea*!) %rin &n(uru"are) do%uri u*i"ile 8 $are sunt ele'ente de %rote$ie a $!ld!rii atun$i $,nd a$easta r!',ne !r! a%!+ A#,nd &n #edere rolul (i e orturile la $are este su%us!) $utia de o$ este $on e$ionat! din ta"l! de oel 'oale de $!ldare $u /rosi'i de %,n! la @? ''+ ;eretele dorsal al $utiei de o$ se $onstruie(te $u o oare$are &n$linare a! de %eretele rontal 8 a(a $u' se %oate #edea &n i/+ B 8 %entru a %er'ite o des%rindere 'ai u(oar! a "ulelor de a"uri) $are se or'ea*! &n ti'%ul un$ion!rii $!ld!rii+

Ri/idi*area $utiei de o$ (i a &ntre/ului ansa'"lu F o$arG) a#,nd &n #edere i'%ortana (i /reutatea sa) se a$e at,t &n %lan #erti$al $,t (i &n %lan ori*ontal) %rin le/!turi lun/i (i s$urte+ La $!ld!rile $u la$!r! &ntoars!) nu'!rul $utiilor de o$ este e/al $u $el al urnalelor+ E4$e%ie de la a$east! nor'! o a$ $!ld!rile $u o su%ra a! de &n$!l*ire 'ai

= 'i$! de 6BD ) &n $a*ul $!rora) la o $utie de o$ sunt ata(ate dou! urnale + A+Tu"urile $!ld!rii Totalitatea tu"urilor ier"!toare) 'ontate &ntr2o $!ldare i/nitu"ular! $u la$!r! &n tu"uri) sunt nu'ite (i e#i de u' 8 (i $onstituie %artea %rin$i%al! a su%ra eei de &n$!l*ire a $!ld!rii+ Constru$ti#) e#ile de u' sunt de dou! eluri 8 ordinare (i tirante+ Tu"urile ordinare 8 nu'ite (i si'%le 8 sunt destinate s! asi/ure trans'iterea $!ldurii /a*elor arse) &n dru'ul lor s%re $o() a%ei din $!ldare) &n ti'% $e) tu"urile tirante 8 nu'ite (i de le/!tur! 8 &n a ara rolului de trans'itere a $!ldurii &l 'ai au (i %e a$ela de ri/idi*are a le/!turii dintre $ele dou! %l!$i tu"ulare+ 1n 'od nor'al) la $!ld!rile na#ale $u la$!r! &ntoars!) e#ile de u' au dia'etre $u%rinse &ntre BD2ND '' (i o /rosi'e a %eretelui de ?2@)A'') &n $a*ul e#ilor ordinare (i de A2N '') la e#ile tirante+ Din totalul nu'!rului de e#i) 'ontate &n ase'enea $!ld!ri) BD2TDE &l re%re*int! e#ile ordinare (i ?D2@DE e#ile tirante+ Fi4area e#ilor de u') &n %l!$ile tu"ulare) se a$e %rin 'andrinare 8 $a*ul e#ilor ordinare. &n iletare (i asi/urare $u %iuli! (i $ontra%iuli!) la e#ile tirante. sudare ele$tri$! &n $a*ul a'"elor ti%uri de e#i+ 1nainte de a i introduse &n $!ldare) e#ile se de$!les$ la a'"ele $a%ete) se e4%andea*!) $u a0utorul unui dorn) la $a%!tul $are r!',ne &n e4terior) %,n! la dia'etrul ne$esar) du%! $are) se lustruies$ %,n! la 'etalul al") &n e4terior) &n *ona $are intr! &n %l!$ile tu"ulare (i se un/ $u ulei de in iert+ Dis%unerea e#ilor &n %la$a tu"ular! se a$e de a(a 'anier! &n$,t e#ile tirante s! o$u%e *ona %eri eri$! a a$esteia+ La $!ld!rile 'oderne) i4area e#ilor de u' &n %l!$ile tu"ulare se a$e %rin sudur! ele$tri$!+ ;rin a$east! 'etod! se e4$lud olosirea $elor dou! ti%uri de e#i 8 ordinare (i tirante) se $re(te re*istena $onstru$iei (i durata de olosire a e#ilor (i %l!$ilor tu"ulare iar o%eraiunea de 'ontare este 'ult 'ai ra%id! (i 'ai %uin $ostisitoare+ Modalit!ile de i4are a tu"urilor &n %l!$ile tu"ulare sunt %re*entate &n i/+ T

'

B+ Le/!turile $!ld!rii Le/!turile $!ld!rii $onstau din "are de oel $u lun/i'i di erite) $are au rolul de a reali*a (i 'enine) %entru o %erioad! nede init! de ti'%) ri/idi*area $!ld!rii+ U*ual) &n $!ld!rile i/nitu"ulare e4ist! ur'!toarele ti%uri de le/!turia7 8 le/!turile lun/i 8 sunt "are de oel $u se$iune rotund! (i lun/i'e "ine deter'inat!) dis%use &n s%aiul su%erior al $!ld!rii) $u rolul de a reali*a (i &nt!ri le/!tura dintre %eretele rontal (i $el dorsal al $!ld!rii+ Le/!turile lun/i 8 nu'ite (i tirani 8 sunt &n/ro(ate la $a%ete (i sunt %re#!*ute $u ilet+ Introdu$erea tiranilor &n $!ldare se a$e &n 'od si'ilar $u introdu$erea tu"urilor ier"!toare+

1n iletarea se a$e si'ultan &n a'"ii %erei) iar $a%etele ies &n a ara a$estora (i sunt asi/urate $u %iulia (i $ontra%iulia+ "7 8 le/!turile s$urte 8 sunt "are de oel sau $u%ru $u se$iune rotund! $u ilet la a'"ele $a%ete) destinate s! asi/ure i4area unor ele'ente $onstru$ti#e ale $!ld!rii &n interiorul s!u) la o anu'it! distan!) $onsiderat!) relati#) s$urt!) unele de altele (i s! le 'enin! &n a$east! %o*iie) %entru o %erioad! nede init! de ti'%+ Le/!turile s$urte 'ai sunt nu'ite (i 8 antretoa*e 8 (i asi/ur! - le/!tura $utiilor de o$ &ntre ele) le/!tura a$estora $u %eretele dorsal (i $u $or%ul $ilindri$ al $!ld!rii+ La i4area %eretelui dorsal al $utiei de o$ $u %eretele dorsal al $!ld!rii) in,nd $ont $! unul dintre %erei este &n$linat a! de $el!lalt (i $! &n %lan trans#ersal) antretoa*ele se introdu$ %er%endi$ular) %entru i4are este ne#oie s! se oloseas$! (ei"i su" or'! de %an! $are s! asi/ure str,n/erea nor'al! a %iulielor+ Modul de i4are a le/!turilor lun/i (i s$urte este %re*entat &n i/+ L +

Unele le/!turi s$urte sunt %re#!*ute $u $anale $entrale de $ontrol) $u dia'etrul de A2L'') %e toat! lun/i'ea sau nu'ai la $a%ete) $are au rolul de a a#erti*a ru%erea unei le/!turi+ A#erti*area $onst! &n a%tul $!) %rin ru%tur! &n $anal %!trunde a"ur sau a%! $are ies &n e4teriorul $!ld!rii (i %ot i o"ser#ate de $!tre o$5ist+ Le/!turile s$urte sunt su%use la e orturi deose"it de 'ari) iar ru%erea uneia dintre ele du$e la $re(terea sar$inii %e $elelalte) %rodu$,nd de or'area $or%ului $!ld!rii &n *ona a e$tat!+ La $!ld!rile 'oderne) i4area le/!turilor se a$e %rin sudur!+ T+ Ca'era de u' Este destinat!) %rin $onstru$ie) s! asi/ure %e toat! durata olosirii $!ld!rii) tre$erea /a*elor arse s%re $o(ul $!ld!rii+ S%aiul $a'erei de u' este deli'itat de %ereii a$esteia) $are sunt $on e$ionai din ta"la de oel $u /rosi'i $u%rinse &ntre ?2A '') (i $are sunt i4ai %rin (uru"uri %e %eretele rontal al $!ld!rii+ Ca'era de u' asi/ur! (i %rote$ia ne$esar!) $ontra /a*elor arse) a *onei su%erioare a %eretelui rontal s%!lat! la interior de a"ur+ De ase'enea) a$easta este %re#!*ut! $u $a%a$e de #i*it!) $u des$5idere &n %lan #erti$al) $are %er'it $ur!irea tu"urilor de u' (i &nlo$uirea lor) atun$i $,nd este $a*ul+ Ca'era de u' se $ontinu! $u $o(ul na#ei) iar la unele $!ld!ri na#ale) la "a*a $o(ului) &n $a'era de ardere se 'ontea*! 8 e$ono'i*orul %entru a%! 8 al $!rui rol este a$ela de a $re(te te'%eratura a%ei de ali'entare) %rin $a%tarea unei %!ri din $!ldura a lat! &n /a*ele de e#a$uare+ Ca'era de u' 0oa$! un rol deose"it de i'%ortant &n reali*are (i 'eninerea unui tira0 $ores%un*!tor) %entru "una un$ionare a $!ld!rii+ 1n a$est sens) este ne$esar! asi/urarea unei "une etan(eit!i a %ereilor $are or'ea*! $a'era de u'+

L+ Vatra de $!r!'id! Vatra de $!r!'id! are rolul de a asi/ura %rote$ia ne$esar! 'etalului $!ld!rii &n a$ele *one unde te'%eratura este deose"it de ridi$at!+ Zonele $u ase'enea te'%eratur! sunt lo$ali*ate &n %artea in erioar! a $utiei de o$) unde $ir$ulaia a%ei este oarte lent! (i de$i) r!$irea su%ra eelor $alde este 'ult &n/reunat!+ Vatra este $on e$ionat! din $!r!'id! re ra$tar! a(e*at! %e un %at de %!',nt re ra$tar &n a'este$ $u ul/i de a*"est+ N+ Ori i$ii de #i*it! Ori i$iile de #i*it! sau de ins%e$ie sunt des$5ideri %ra$ti$ate &n $or%ul $!ld!rii) a$o%erite $u $a%a$e de'onta"ile) %rin inter'ediul $!rora %ot i !$ute ins%e$ii (i3sau di#erse lu$r!ri de re%araii (i &ntreinere+ Ori i$iile de #i*it!) %ra$ti$ate &n $or%ul $ilindri$ al $!ld!rii) au or'! o#al! $u di'ensiuni de ?DD2@DD ''+ ;entru a se %re#eni sl!"irea re*istenei $or%ului) &n *ona ori i$iilor) a$estea se e4e$ut! de 'aniera $a a4a 'i$! a ori i$iului s! ie %aralel! $u a4a $!ld!rii+ 1n *ona in erioar! a $or%ului $!ld!rii sunt %ra$ti$ate ori i$ii %entru $ur!irea s%aiului de a%!) a $!ror di'ensiuni sunt 'ai 'i$i de$,t $ele ale ori i$iilor de ins%e$ie+ 1n$5iderea ori i$iilor de #i*it! se a$e $u a0utorul auto$la#elor) $are se i4ea*! $u a0utorul unor (uru"uri (i an$ore) $a &n i/+ N

Montarea auto$la#ei se a$e din interiorul $!ld!rii) %e a $!rei su%ra a! interioar! se str,n/e) %rin inter'ediul (uru"urilor (i an$orelor de i4are+ ;entru a se asi/ura etan(area ne$esar!) &n $analul %ra$ti$at %e su%ra aa e4terioar! a auto$la#ei se 'ontea*! o /arnitur! s%e$ial!) de or'! eli%ti$!) $on e$ionat! din Clin/5erit ar'at uns! $u /ra it sau MoliCote) %entru a %re#eni arderea (i li%irea %e su%ra eele de $onta$t+ 6D+ ;rin$i%iul de un$ionare a $!ld!rii $u la$!r! &ntoars! 1n $a*ul $!ld!rilor $u la$!r! &n tu"uri su%ra aa de &n$!l*ire este $onstituit! din su%ra eele tu"ului de la$!r!) a $utiei de o$ (i a tu"urilor ier"!toare+ C!ldura de/a0at! %rin arderea $o'"usti"ilului) &n tu"ul de la$!r! (i &n $utia de o$) este %arial trans'is! dire$t tu"ului de la$!r!) iar o alt! %arte este a$u'ulat! de /a*ele arse $are %!trund &n $utia de o$+ Ai$i are lo$ arderea ulti'elor %arti$ule de $o'"usti"il) $are nu au %utut s! ard! &n urnal+ 1n a$est 'od $utia de o$ a$u'ulea*! $!ldura at,t din arderea $o'"usti"ilului $,t (i de la /a*ele arse a late &n interiorul s!u+ Din $utia de o$ /a*ele arse %!trund &n e#ile de u') $u $are intr! &n $onta$t dire$t (i le $edea*! o 'are $antitate de $!ldur!+ Cu a$east! o$a*ie $!ldura este trans'is! a%ei) $are &n$on0oar! tu"urile %rin e4terior (i a$easta se &n$!l*e(te &n 'od $ontinuu+ ;rin &n$!l*ire la un 'o'ent dat) a%a a0un/e la te'%eratura de ier"ere :saturaie7 $ores%un*!toare %resiunii din $!ldare (i &n$e%e s! se #a%ori*e*e+ Va%orii de a%! se a$u'ulea*! &n %artea su%erioar! a $!ld!rii) nu'it! 2 $a'era de a"uri 8 $are este situat! deasu%ra o/lin*ii de #a%ori*are [+

Cantitatea de a"uri /enerat! de $!ldare $re(te %e '!sur! $e se $ontinu! $o'"ustia. odat! $u $re(terea $antit!ii $re(te (i #olu'ul de a"ur) &ntr2un s%aiu r!'as a%ro4i'ati# $onstant+ At,ta ti'% $,t &n $!ldare se %rodu$ a"uri) !r! s! se $onsu'e) %entru a a#ea lo$ &n #olu'ul $a'erei de a"uri) a$e(tia se $o'%ri'! !$,nd $a %resiunea din $!ldare s! $reas$!+ ;e '!sur! $e $re(te %resiunea &n $!ldare #a $re(te (i te'%eratura de ier"ere a a%ei (i $antitatea de $!ldur! ne$esar! #a%ori*!rii+ 1n a$est el la a$ela(i $onsu' de $o'"usti"il #o' a#ea un %ro$es 'ai redus de #a%ori*are+ Atun$i $,nd %resiunea a"urului din $!ldare atin/e #aloarea %resiunii de re/i') %oate i %us! &n $o'uni$aie $u $onsu'atorii %rin$i%ali de a"ur+ Du%! $onsu'area unei $antit!i oare$are de a"ur) %resiunea din $!ldare s$ade+ ;entru a 'enine o %resiune $onstant!) este ne$esar $a &n $!ldare s! se %rodu$!) &n a$eea(i unitate de ti'%) o $antitate de a"ur e/al! $u $antitatea de a"ur li#rat! de $!tre a$easta+ C!ld!rile $u la$!r! &ntoars! %re*int! ur'!toarele a#anta0e au (i 'enin un randa'ent ridi$at 8 $ir$a BA2TAE $5iar &n $ondiii de #ariaii de re/i'. au o e4%loatare (i &ntreinere si'%l!. oloses$ %entru ali'entaie a%a !r! $ondiii deose"ite de $alitate. au un #olu' 'are al $a'erei de a"ur. %er'it o"inerea unui a"ur $u $oninut redus de u'iditate+ Fa! de $ele relatate) $!ld!rile $u la$!r! &ntoars! %re*int! ur'!toarele de*a#anta0e ne$esit! ti'% &ndelun/at %entru ridi$area %resiunii.

$' . /enerea*! a"uri $u %resiune relati# redus!) $ir$a 6A26B au un de"it redus de a"uri) $ir$a T2L t35. din $au*a #olu'ului 'are de a%!) %re*int! %eri$ol 'are de e4%lo*ie. au o /reutate 'are) $ir$a 6A C/ 'etal la 6 C/ a%! et$+ La na#ele 'oderne s2a renunat la olosirea a$estui ti% de $!ldare $a (i $!ldare %rin$i%al!+
Cl#ri $(ltit()(lare C!ld!rile 'ultitu"ulare) $unos$ute (i su" denu'irea de $!ld!ri Fe$ono'i$eG) au dou! sau trei urnale ondulate $one$tate la o sin/ur! $a'er! de ardere) sau la o #atr! de $era'i$! re ra$tar! &n$5is! &ntr2o $ar$as! $onstruit! din oel 'oale de $!ldare+ C!ld!rile au ost $onstruite &n ulti'a %arte a anilor \AD (i au ost olosite %entru a /enera a"urul ne$esar 'e$anis'elor au4iliare (i %entru ser#i$ii neeseniale la "ordul tan$urilor %etroliere de ti% #e$5i) (i di'ensiuni 'edii) %re$u' (i la "ordul $ar/ourilor+ C!ld!rile 'ultitu"ulare au ost %roie$tate s! ai"! o rat! de #a%ori*are $o'%ara"il! $u a $!ld!rilor $u la$!r! &ntoars! de a$eea(i di'ensiune+ 1n /eneral nu sunt %re#!*ute $u su%ra&n$!l*itor (i au o %resiune de lu$ru situat! &n 0urul #alorii de 6= "ar+ U*ual) la a$est ti% de $!ld!ri) ra%ortul dintre lun/i'e (i dia'etru este de ?3=+ C!ld!rile de 'are $a%a$itate %ot a0un/e (i la o lun/i'e de B 'etri (i un dia'etru $ores%un*!tor+ ;,n! de $ur,nd) a$este $!ld!ri au ost olosite %entru a /enera a"urii ne$esari at,t %entru 'a(inile de %ro%ulsie $,t (i %entru ne$esit!ile au4iliare+

daN 3

Odat! $u olosirea $o'"usti"ililor /rei) $u #,s$o*itate 'are) la arderea &n 'otoarele na#ale) la "ordul na#elor a &n$e%ut s! ie li'itat! ne#oia de a"ur la o%eraiunile de &n$!l*ire a $o'"usti"ilului (i %entru satis a$erea ne#oilor 'ena0ere+ 1n a$est 'od) la "ordul na#elor $u 'otoare de %ro%ulsie s2a renunat la olosirea $!ld!rilor i/nitu"ulare de 'are $a%a$itate) iar %entru %rodu$erea a"urului de 0oas! %resiune sunt olosite $!ld!rile $u a%! &n tu"uri) adesea $u du"l! e#a%oraie+ ;entru $ar/ourile e$5i%ate $u 'otoare sunt olosite o nou! /eneraie de $!ld!ri ori*ontale) de 'i$i di'ensiuni $are &nlo$uies$ $aldarinele $on#enionale de ti% #erti$al+ Cele 'ai des utili*ate sunt $!ldarinele de ti% F$o'%a$tG dotate $u un /rad ridi$at de auto'ati*are+ C!ldarinele de ti% F$o'%a$tG sunt unit!i $o'%lete %entru /enerarea a"urului) &n $are) $!ldarea (i $o'%onentele sunt 'ontate %e o "a*! $o'un!+ Fie$are $o'%onent &n$or%orat &n %roie$tul /eneral are $alitatea (i $a%a$itatea %entru asi/urarea un$ion!rii sale s%e$i i$e+ U*ual) $!ld!rile F$o'%a$teG au o $a%a$itate de $ir$a 6ADDD C/ a"ur35 (i o %resiune de lu$ru de %,n! la 6T)A "ar+ Cl#rile i+nit()(lare 'erti%ale C!ld!rile i/nitu"ulare &n $onstru$ie #erti$al! sunt) &n /eneral) olosite $a (i $!ld!ri au4iliare :$!ld!rine7 $u rolul de a urni*a a"urul ne$esar $onsu'atorilor au4iliari de la "ordul na#ei+ C!ld!rile au4iliare se &nt,lnes$ at,t la "ordul na#elor $are %entru %ro%ulsie oloses$ 'a(ini de or! a$ionate $u a"uri) $,t (i la na#ele $are sunt dotate $u 'otoare $u ardere intern!+ 1n %rin$i%iu) $!ld!rile au4iliare urni*ea*! a"ur saturat olosit &n instalaiile de &n$!l*ire) de stins in$endiu) de a$ionare a 'a(inilor au4iliare de %unte) et$+ Ale/erea $!ld!rilor se a$e &n un$ie de $erinele de a"ur ale na#ei) de"itul a$estora iind $u%rins &ntre ADD26ADDD C/35 sau $5iar 'ai 'ult+ ;resiunea a"urului /enerat &n $!ld!rile au4iliare este $u%rins! &ntre A2=L "ar+ A#,nd &n #edere a$este #alori) a"urul %oate i olosit la a$ionarea /ru%urilor ele$tro/ene (i a 'e$anis'elor de %unte de 'are %utere+ La "ordul na#elor o lar/! r!s%,ndire au $!%!tat2o ur'!toarele ti%uri de $!ld!ri #erti$ale i/nitu"ulare+ Cl#area %( e'i /ier)t!are tran"'er"ale Este un ti% de $!ldare #erti$al! de 'are e i$ien!) $u o $onstru$ie si'%l!) a"ri$at! %rin nituire+ Constru$ti# $!ldarea arat! $a &n i/+ 6D

A(a $u' se #ede) an#elo%a $ilindri$! a $!ld!ri este %lasat! %e %osta'ent du%! a4a sa #erti$al!+ 1n interiorul an#elo%ei este i4at!) %rin nituire) $a'era de ardere a $!rei or'! este $ilindri$! sau u(or $oni$!) iar &n interiorul a$esteia sunt %re#!*ute dou! sau trei tu"uri) $u dia'etru 'are) %entru $ir$ulaia a%ei+ Tu"urile de a%! sunt

dis%use %e dire$ia de s$ur/ere a /a*elor arse s%re $o(ul na#ei (i au un du"lu rol- a$ela de a de*'e'"ra /a*ele (i de a le $a%ta o $,t 'ai 'are $antitate de $!ldur!+ ;artea su%erioar! a $a'erei de ardere are o or'! %lat! sau u(or $on$a#! (i tre"uie s! ie 'eninut!) %entru ri/idi*are) $u a0utorul unor tirante) de %artea su%erioar! e4terioar! a an#elo%ei+ Ri/idi*area $!ld!rii %e %osta'ent este asi/urat! de /rosi'ea du"l! a 'aterialului) or'at! %rin &'"inarea dintre $a'era de ardere (i an#elo%!) (i i'ediat su" a$easta %rin 'ontarea unui inel $on e$ionat din $ornier $are &'"ra$! %artea in erioar! a $!ld!rii %rin e4terior+ C!ld!rile de a$est ti% $onstruite &n ulti'a %erioad! de ti%) sunt %re#!*ute $u 'ai 'ult de 6B tu"uri trans#ersale %entru $ir$ulaia a%ei) sunt 'ontate &n /eneral) %e na#ele %re#!*ute $u 'otoare Diesel (i /enerea*! a"uri $u %resiune de lu$ru de $ir$a T "ar+

Curs ? Cl#ri a%'at()(lare Peneralit!i 1n $a*ul $!ld!rilor a$#atu"ulare a%a $ir$ul! %rin interiorul tu"urilor ier"!toare iar /a*ele arse &n e4teriorul a$estora+ C!ld!rile $u a%! &n tu"uri re%re*int! re*ultatul $er$et!rilor (i str!duinelor $onstru$torilor de a %rodu$e $!ld!ri $are s! $ores%und!) &n 'ai 'are '!sur!) $erinelor %entru satis a$erea ne$esarului de or! la "ordul na#elor+ A#,nd &n #edere a$est de*iderat) $onstru$torii au ur'!rit stri$t tendina de %er e$ionare a $!ld!rilor na#ale $u a%! &n tu"uri+ Din %un$t de #edere istori$) e#oluia $onstru$iei $!ld!rilor a ost deose"it de di#ersi i$at!+ Iniial) $!ld!rile a$#atu"ulare au ost olosite $a /eneratoare de a"ur la "ordul na#elor 'ilitare (i nu'ai ulterior a$estea au $!%!tat o lar/! r!s%,ndire la "ordul na#elor $o'er$iale+ Constru$ti# (i un$ional &ntre $!ld!rile i/nitu"ulare (i $ele a$#atu"ulare e4ist! di erenieri $onstru$ti#e unda'entale+ Ti%uri de $!ld!ri a$#atu"ulare C!ld!rile a$#atu"ulare sunt $onstruite intr2o di#ersitate de ti%uri 'oti# %entru $are) s2a reali*at o $lasi i$are a a$estora &n s$o%ul re$unoa(terii $u u(urin! a $!ld!rilor olosite &n instalaiile de or! de la "ordul na#elor+ Constru$ti#) $!ld!rile a$#atu"ulare sunt &'%!rite &n $!ld!ri triun/5iulare 8 nor'ale (i e$ranate. $!ld!ri $ilindri$e 8 nor'ale (i e$ranate+ 1n $ate/oria $!ld!rilor triun/5iulare intr! $!ld!rile de $onstru$ie 'ai #e$5e) %re#!*ute $u $el %uin ? $ole$toare+ Denu'irea #ine de la or'a de triun/5i a o$arului $onstruit &ntre $ele trei $ole$toare ale $!ld!rii+ C!ld!rile $ilindri$e sunt $!ld!ri $u dou! $ole$toare) unul su%erior (i altul in erior &ntre $are este $onstruit o$arul a $!rui or'! este a%ro4i'ati# $ilindri$!+

C!ld!rile $ilindri$e &ntrunes$ unele $alit!i $are le a$ %re era"ile $!ld!rilor triun/5iulare+ 1n /eneral) &n instalaiile na#ale de or! $u a"uri au $!%!tat o lar/! utili*are ur'!toarele ti%uri $onstru$ti#e de $!ld!ri6+ 8 $!ldarea triun/5iular! nor'al! si'etri$! $u dou! $ir$uite de /a*e+ A(a $u' se #ede din i/+ 6- $!ldarea are dou! $ole$toare in erioare de a$elea(i di'ensiuni (i doua $ir$uite de /a*e+

Un alt ti% de $!ldare triun/5iular! este $el %re*entat &n i/+ =a $!ldarea are $ele dou! $ole$toare in erioare de di'ensiuni di erite (i un sno% de tu"uri ier"!toare $u un nu'!r 'ai 'i$ de tu"uri a%t $e %er'ite 'ontarea su%ra&n$!l*itorului &n a$east! se$iune $!ldarea este nu'it! Fasi'etri$!G &ntru$,t) a! de a4a $entral! de si'etrie a$easta este asi'etri$!+

1n i/+ =" este %re*entat! o $!ldare triun/5iular! asi'etri$! e$ranat! $u un sin/ur $ir$uit de /a*e+ C!ldarea are dou! $ole$toare in erioare $u dia'etre di erite (i &n lo$ul unui sno% de tu"uri ier"!toare este 'ontat un e$ran or'at din dou! r,nduri de tu"uri al!turate+ Rolul e$ranului este a$ela de a %re#eni tre$erea /a*elor %rintre tu"urile sale (i de a le ora s! trea$! %este tu"urile ier"!toare) &n dru'ul lor s%re $o(+ C!ldarea %re*entat! &n i/+ =$ este $unos$ut! su" denu'irea de $!ldare triun/5iular! asi'etri$! e$ranat!) $u un sin/ur $ir$uit de /a*e (i $u su%ra&n$!l*itorul dis%us &ntre sno%urile tu"urilor ier"!toare+ C!ldarea este %re#!*ut! $u trei $ole$toare in erioare $u dia'etre di erite (i $u un e$ran or'at din dou! r,nduri de tu"uri al!turate+ Un alt ti% de $!ld!ri a$#atu"ulare) &nt,lnit re$#ent la "ordul na#elor) sunt $!ld!rile $ilindri$e+ A$est ti% de $!ld!ri au $!%!tat o tot 'ai lar/! utili*are &nlo$uind $u su$$es $!ld!rile triun/5iulare+ 1n i/+?a este %re*entat! o $!ldare $ilindri$! si'etri$!) nor'al!) $u dou! $ir$uite de /a*e+

Vatra o$arului este a(e*at! dire$t deasu%ra $ole$torului in erior+ O $!ldare $ilindri$! asi'etri$! este %re*entat! &n i/+? " + A$easta este o $!ldare asi'etri$!) e$ranat!) $u un sin/ur $ir$uit de s$ur/ere a /a*elor arse (i $u su%ra&n$!l*itor de a"uri 'ontat %e dire$ia de s$ur/ere a /a*elor+ 1n a ara s$5e'elor de $!ld!ri %re*entate) at,t triun/5iulare $,t (i $ilindri$e) &n %ra$ti$! se &nt,lnes$ (i alte ti%uri re*ultate &n ur'a di#erselor $o'"inaii $onstru$ti#e+ Cir%(laia a&ei 0n %l#are Peneralit!i Buna un$ionare a $!ld!rii este &n 'are '!sur! in luenat! de $!tre 'odul &n $are este reali*at! $ir$ulaia a%ei (i a a'este$ului a%! 8 a"ur &n interiorul $!ld!rii+ C!ldura de/a0at! &n o$ar %rin arderea $o'"usti"ilului tre"uie s! ie a$u'ulat! de

$!tre su%ra aa de &n$!l*ire a $!ld!rii (i $edat! &n ti'% o%ti') a%ei %entru trans or'area a$esteia &n a"ur+ in,nd $ont de a%tul $! su%ra aa de &n$!l*ire este %e de o %arte &n$!l*it! de /a*ele arse (i %e de alt! %arte r!$it! de a%!) a$esteia tre"uie s! i se asi/ure o r!$ire $ores%un*!toare %entru a se e#ita su%ra&n$!l*irea (i arderea+ R!$irea su%ra eei de &n$!l*ire se reali*ea*! %rintr2o $ore$t! $ir$ulaie) natural! sau arti i$ial!) a a%ei &n $!ldare+ Cir$ulaia natural! a a%ei &n $!ldare Cir$ulaia natural! a a%ei &n $!ldare a%are $a ur'are a a%ariiei di erenei de /reut!i s%e$i i$e ale a%ei) &n di#erse %un$te de2a lun/ul su%ra eei de &n$!l*ire+ A%ariia di erenei de /reut!i s%e$i i$e este ur'are a s$5i'"ului de $!ldur! %rodus &n 'asa a%ei) $,nd %arti$ulele de a%! 'ai $alde (i u(oare din i'ediata #e$in!tate a su%ra eei de &n$!l*ire) se de%lasea*! &n sus) iar lo$ul lor este luat de %arti$ulele de a%! 'ai re$i+ 1n a$est 'od &n 'asa a%ei din $!ldare a%are o 'i($are as$ensional!+ Preutatea s%e$i i$! a a%ei : a 7 este 'ai 'are de$,t /reutatea a'este$ului a%! 8 a"uri : a' 7 a%t $e du$e la a%ariia unei ore) $are i'%une a%ei (i a'este$ului a%! 8 a"ur o $ir$ulaie as$ensional!+ Fora este nu'it! 8 i'%uls de $ir$ulaie (i se deter'in! $u a0utorul relaiei -

Ie = U: a a'7

J"arK

Un $ontur ele'entar de $ir$ulaie $onst! dintr2un tu" de as$ensiune (i altul de $o"or,re a a%ei+ in,nd $ont de a$est lu$ru se %oate $on$lu*iona $!) $ir$ulaia natural! a a%ei este deter'inat! de &n$!l*irea neuni or'! a a$esteia &n di erite tu"uri din $onstituena $!ld!rii+ 1n i/+ T este re%re*entat 'odul &n $are are lo$ $ir$ulaia natural! a a%ei &n $!ld!rile a$#atu"ulare+ 1n a$est ti% de $!ldare %o'%a de ali'entaie li#rea*! a%a %rin inter'ediul %relun/itorului tu"ului de ali'entare :67 dis%us %e toat! lun/i'ea $ole$torului su%erior :=7) unde a%a %roas%!t introdus! este se%arat! de restul a%ei din $!ldare %rin inter'ediul se%aratorului :?7+

;rin inter'ediul tu"urilor $o"or,toare :@7 a%a a0un/e &n $ole$torul in erior :A7+ A%a de ali'entare) $u te'%eratur! redus!) %e ti'%ul $o"or,rii) $ontinu! s! se &n$!l*eas$! (i a0un/e &n $ole$torul in erior la o te'%eratur! $u $ir$a 6D ]C 'ai 'i$! de$,t te'%eratura de ier"ere $ores%un*!toare %resiunii din $!ldare+ Din $ole$tor) su" e e$tul %resiunii $oloanei de li$5id) a%a %!trunde &n tu"urile as$ensionale :B7 unde %ri'e(te o 'are $antitate de $!ldur! a0un/,nd %,n! la te'%eratura de ier"ere

:saturaie7+ Bulele de a"ur) &'%reun! $u a%a $are nu sa #a%ori*at) a0un/ &n $ole$torul su%erior) tre$ %rin 'asa a%ei (i se a$u'ulea*! &n %artea su%erioar! a $ole$torului+ A%a $are nu s2a #a%ori*at &n %ri'ul $ir$uit) %rin inter'ediul tu"ului $o"or,tor :ne&n$!l*it7 :T7) %!trunde &n $ole$torul e$ranului :L7+ De ai$i) a'este$ul a%! a"uri %!trunde &n $ole$torul su%erior %rin inter'ediul tu"ului ur'!tor :N7 (i al %resiunii $oloanei de a%! din tu"ul $o"or,tor+ ;ri'ul $ontur de $ir$ulaie) a(a $u' se #ede in i/+ T este or'at din ulti'ele r,nduri de tu"uri &n$!l*ite ale sno%ului $on#e$ti# (i %ri'ele r,nduri de tu"uri ale a$eluia(i sno%+ Cel de2al doilea $ontur este or'at din tu"urile de $o"or,re ne&n$!l*ite) dis%use du%! e$ran (i tu"urile e$ranului+ C!ld!rile a$#atu"ulare se $onstruies$ $u $ontururi de $ir$ulaie) $are dis%un de tu"uri $o"or,toare &n$!l*ite (i ne&n$!l*ite) %entru a nu se %rodu$e #a%ori*area &ntre/ii $antit!i de a%! &n tu"urile as$ensionale+ Este deose"it de i'%ortant $a tu"urile as$ensionale) a late &n *one $u te'%eraturi ridi$ate) s! ie r!$ite &n interior de un a'este$ a%! 8 a"uri) $are s! $ir$ule %rin tu"uri $u o #ite*! 'ai 'are de D)? '3s+ Cir$ulaia natural! a a%ei &n $!ld!rile a$#atu"ulare este $ara$teri*at! de ra%ortul dintre $antitatea de a%! intrat! &n tu"urile ridi$!toare &n unitatea de ti'% (i $antitatea de a"uri o"inut! &n tu"uri &n a$eea(i unitate de ti'%+ Ra%ortul se notea*! $u C (i %oart! denu'irea de 8 /rad de $ir$ulaie+

> = P a%! 3 P a"ur

la $!ld!rile na#ale a$#atu"ulare > este $u%rins &ntre A (i ?D $eea $e &nsea'n! $!) din &ntrea/a $antitate de a%! $are $ir$ul! %rin tu"urile as$ensionale) &n ti'% de o or!) nu'ai a A2a %,n! la a ?D2a %ate se trans or'! &n a"uri) iar restul se 'enine su" or'! de a%!) %entru a r!$i tu"urile (i a %re#eni arderea a$estora+ 1n $a*ul &n $are >H6) toat! $antitatea de a%! e4istent! &n $!ldare se trans or'! &n a"uri) iar r!$irea tu"urilor nu 'ai este asi/urat!) lu$ru inter*is %entru $!ld!rile $u $ir$ulaie natural!+ Cir$ulaia natural! o%ti'! se o"ine &n $!ld!rile &n $are /radul de $ir$ulaie >^A) &ntru$,t) &n ase'enea $ondiii &n interiorul tu"urilor as$ensionale este %re*ent! &n %er'anen! o %eli$ul! de a%!+ Atun$i $,nd C este $u%rins &ntre 6 (i A) &n interiorul tu"urilor se or'ea*! do%uri de a"uri $are du$ la a%ariia de or'aiilor lo$ale (i $5iar la arderea a$estora+ 1n interiorul tu"urilor as$ensionale e4ist! ris$ul a%ariiei %ro$eselor de se%arare a a%ei (i a"urului a%t $e du$e la a#arierea a$estora+ ;re#enirea a$estui nea0uns se asi/ur! %rin 'onta0ul tu"urilor as$ensionale su" un un/5i X6T] a! de #erti$ala lo$ului+ Cir$ulaia a%ei este lent! &n $!ld!rile na#ale i/nitu"ulare (i a$$elerat! &n $ele a$#atu"ulare) Cir$ulaia arti i$ial! a a%ei &n $!ldare Pa"aritul (i /reutatea $!ld!rii sunt ele'ente de initorii %entru $!ld!rile na#ale+ ;entru a se %utea $onstrui $!ld!ri de &nalt! %resiune $u /reutate (i /a"arit redus sau a%elat la soluia $ir$ulaiei a%ei &n $!ldare+ A$est ti% de $ir$ulaie) reali*at $u a0utorul unor %o'%e) %oate i uni$! sau re%etat!+ Atun$i $,nd >H6) $ir$ulaia a%ei &n $!ldare este uni$! &ntru$,t a%a introdus! &n tu"uri a$e un sin/ur $ir$uit . %e la un $a%!t al tu"urilor intr! a%a) iar la $el!lalt ies a"uri+ C!ld!rile $u $ir$ulaie arti i$ial! au o #atr! de $!r!'id!) au o 'are su%ra a! de &n$!l*ire (i un /a"arit redus+ C!ld!rile au un #olu' oarte 'i$ de a%! a%t $e a$e $a ti'%ul ne$esar %entru ridi$area %resiunii s! ie de nu'ai A2B 'inute $o'%arati# $u ?D2BD 'inute %entru $!ld!rile $u $ir$ulaie natural! a$$elerat! (i $u B2=@ ore la $!ld!rile $u $ir$ulaie natural! lent!+ C!ld!rile la $are /radul de $ir$ulaie al a%ei > este $u%rins &ntre A (i L) adi$! a$olo unde din &ntrea/a $antitate de a%! introdus! &n $!ldare) &n unitatea de ti'%)

nu'ai a A2a %,n! la a L2a %arte se trans or'! &n a"uri) restul a%ei re%et,nd $ir$ulaia) sunt $onsiderate a i $!ld!ri $u $ir$ulaie a a%ei re%etat!+ A$est ti% de $ir$ulaie se &nt,lne(te la $!ld!rile a$#atu"ulare $u $onstru$ie s%e$i i$! deose"it! a! de $ele &n $are $ir$ulaia a%ei se a$e natural+ A%a de ali'entare) li#rat! de %o'%a de $ir$ulaie) %!trunde &n tu"uri &n stare a%! a"ur (i a0un/e &n $ole$torul su%erior unde are lo$ se%ararea a"urilor de a%!+ A"urii sunt tri'i(i &n su%ra&n$!l*itor) iar a%a din $ole$tor este as%irat! de %o'%! (i retri'is! &n $ir$uit+ A%a de ali'entaie a $!ld!rii A%a %entru ali'entaia $!ld!rii este $onsiderat! a i a$eea $are este destinat! s! ie introdus! &n $!ldare+ S!rurile $oninute de a%!) du%! #a%ori*area a$esteia) r!',n &n $!ldare (i $ontri"uie la $re(terea $on$entraiei de s!ruri &n a%a din $!ldare+ 1n a%a %ota"il!) $oninutul de s!ruri este de a%ro4i'ati# D)D=E sau D)= /ra'e3litru+ Da$! a$east! $antitate s2ar de%une uni or' %e su%ra eele de &n$!l*ire ale $!ld!rii ar or'a un strat $u /rosi'ea de D)=''+ 1n realitatea %ra$ti$! de%unerea s!rurilor este 'ai a$$entuat! &n *onele &n $are #a%ori*area este 'ai %uterni$!) u*ual) &n %ri'ele tu"uri+ ;entru $a a%a %ota"il! s! ie a%t! %entru ali'entarea $!ld!rilor) a$easta tre"uie s! ie tratat! &n #ederea eli'in!rii sau neutrali*!rii s!rurilor+ U*ual) $!ld!rile a$#atu"ulare 'ariti'e oloses$ %entru ali'entaie a%a %ro#enit! din $ondens) &n %ro%orie de NAE (i a%a tratat! &n %ro%orie de AE+ Indi erent de %ro#enien!) a%a de ali'entaie tre"uie tratat! &n totalitatea sa+ A%a de ali'entaie se deose"e(te oarte 'ult de a%a din $!ldare) 'ai ales din %un$t de #edere al $on$entraiei de s!ruri+ Indi$ii de $alitate) at,t %entru a%a de ali'entaie $,t (i %entru a%a din $!ldare) sunt $ara$teri*ai %rin a7 8 duritate te'%orar! 8 indi$! %re*ena "i$ar"onailor de $al$iu (i 'a/ne*iu $are) %rin ier"erea a%ei) se des$o'%un (i or'ea*! $ar"onai indisolu"ili+ Car"onaii se de%un or'! de n!'ol) &n s%aiul de a%! al $!ld!rii) !r! s! %arti$i%e la or'area $rustei+ "7 8 duritatea %er'anent! 8 $ara$teri*ea*! %re*ena sul ailor (i a $lorurilor de $al$iu (i 'a/ne*iu $are %e ti'%ul ier"erii a%ei se %!strea*! di*ol#ai &n 'asa a$estora (i $ontri"uie la or'area $rustei+ Co'%onentul $el 'ai %eri$ulos este
= 7 $are or'ea*! de%uneri solide la sul atul de $al$iu :/i%sul su%ra aa s%aiului de a%!. $7 8 duritatea total! 8 este indi$ele $are &nsu'ea*! #aloarea durit!ii te'%orare (i %er'anente+ Se '!soar! &n /rade de duritate 2 d 2 6]dH6D '/ CaOH T)6@'/ M/O 6]d:STAS7H 6]d:/er'an7H6)TLB]d: ran$e*7H6)=A6]d:en/le*7 O a%! $u duritatea de 6D] are un $oninut de 6DD'/ s!ruri de $al$iu (i 'a/ne*iu %er litru+ A%a este $onsiderat! 'oale atun$i $,nd s!%unul a$e s%u'!) iar $,nd nu a$e s%u'! este $onsiderat! dur!+ Cara$teri*area a%ei se a$e du%! $u' ur'ea*!A%a $u duritateD2@]d 8 duritate oarte 'i$! @2L]d 8 duritate 'i$! L26B]d 8 duritate 'edie 6B2?D]d 2 dur! %este ?D]d 8 oarte dur!

CaS O

d7 salinitatea 8 $ara$teri*ea*! %re*ena (i $oninutul de $loruri- de sodiu :NaCl7)

= (i de 'a/ne*iu :M/Cl=7 e4istente &n a%!+ Salinitatea a%ei de $al$iu se '!soar! &n /rade Brandt :]Br7+ Un litru de a%! $u salinitatea de 6] Br $onine 6D '/ de $loruri+ Salinitatea nor'al! a a%ei din $!ldare este de ?D ]Br %entru $!ld!rile $u %_?D "ar) AD] Br %entru %H 6T 8 ?D "ar) LD]Br %entru %X6T "ar+ La $!ld!rile i/nitu"ulare salinitatea 'a4i'! H 6DDD ]Br. e7 2 $oninutul de o4i/en di*ol#at &n a%! 8 este indi$ele $are ne in or'ea*! asu%ra $antit!ii de o4i/en di*ol#at &ntr2un litru de a%!+ A$esta este e4%ri'at &n 'ili/ra'e (i are i'%ortan! deose"it! %entru a%a de ali'entaie a $!ld!rilor de &nalt! %resiune) unde o4i/enul $orodea*! %uterni$ 'etalul. 7 2 nu'!rul "a*i$ 8 re%re*int! $antitatea de 5idro4id de natriu :NaOU7 $oninut! &ntr2un litru de a%!. /7 2 nu'!rul os ati$ 8 re%re*int! nu'!rul de 'ili/ra'e de an5idrid! os ati$!

:CaC l 7

:; = OA7 $oninut! de un litru de a%!.

57 2 indi$ele de 5idro/en :%U7 8 ne indi$! $on$entraia ionilor de 5idro/en &n a%!) iind unitatea de '!sur! a rea$iei a%ei Atun$i $,nd - %U H T)D 8 a%a este neutr!. %UXT)D 8 a%a este a$id!. %U_T)D 8 a%a este "a*i$!+ M!surarea #alorii se a$e $u a0utorul 5,rtiei indi$atoare sau $u a0utorul unui %U2 'etru+ Deter'inarea al$alinit!ii se a$e %rin '!surarea $antit!ii de enol talein!+ ;entru 'eninerea $alit!ii a%ei ) la "ord) tre"uie s! se e4e$ute tratarea a$esteia at,t &n $!ldare $,t (i &n a ara ei+ Tratarea a%ei &n a ara $!ld!rii A%a de ali'entaie) &nainte de a %!trunde &n $!ldare) este su%us! la o%eraii de iltrare 'e$ani$! sau $5i'i$! %entru a i se &'"un!t!i $alit!ile+ ;rin iltrare 'e$ani$!) din $oninutul a%ei se eli'in! i'%urit!ile de ti%ul /r!si'ilor (i de alt ti%+ O%eraiunea de iltrare se a$e &n "as! sau &n %uul $ald) unde sunt 'ontate iltre $a%a"ile s! rein! /r!si'ile din a%!+ Basa este un tan$ $u se$iune dre%tun/5iular! &'%!rit &n dou! $o'%arti'ente %rin inter'ediul unui %erete ori*ontal+ ;artea de sus este &'%!rit! &n $in$i $a'ere &n $are sunt 'ontate dia ra/'ele (i sitele %ri'elor trei $a'ere unde are lo$ se%ararea solidelor de a%!) iar &n ulti'ele dou! $a'ere sunt 'ontate iltre $u $o$s %rin $are se a$e e%urarea /r!si'ilor+ Din ulti'a se%araie) a%a se s$ur/e &n &n$!%erea in erioar! de unde este as%irat! de %o'%ele de ali'entaie+ Filtrarea $5i'i$! are &n #edere tratarea a%ei $u a0utorul unor rea$ti#i $5i'i$i) $are rea$ionea*! $u s!rurile din a%! (i or'ea*! alte s!ruri indisolu"ile) $are se de%un %e undul $!ld!rii su" or'! de n!'ol (i $are %oate i e4%ul*at %rin e4tra$ii de und+ ;entru tratare sunt olosii rea$ti#i $5i'i$i de o lar/! di#ersitate al $!ror rol este) &n /eneral) a$ela de a trans or'a (i redu$e la 'ini' duritatea te'%orar! (i %er'anent! a a%ei+ 1n a ara $!ld!rii) a%a de ali'entaie 'ai %oate i tratat! $u su$$es (i %rin o%eraiile de %relu$rare ter'i$!+ ;ro$edeul $onst! din #a%ori*area a%ei de 'are &n instalaii) s%e$ial 'ontate la "ord) %entru distilare+ O alt! 'etod! de tratare a a%ei de ali'entare este reali*at! %rin o%eraia de de/a*are) $are $onst! &n %ul#eri*area a$esteia &n 'od $ontinuu %entru eli"erarea /a*elor di*ol#ate 8 o4i/enul (i dio4idul de $ar"on+ De/a*area se reali*ea*! &n a%arate s%e$iale nu'ite de/a*oare) $are sunt s%e$i i$e instalailor %entru ali'entarea $!ld!rilor $u %resiune 'ai 'are de ?D "ar (i &nlo$uies$ "asa sau %uul $ald+ De/a*oarele sunt tan$uri $ilindri$e %re#!*ute $u dis%o*iti#e de

%ul#eri*are a a%ei (i $u $anale s%e$iale de e#a$uare a /a*elor) $are %ot i 'ontate &n interiorul sau e4teriorul $o'%arti'entelor de $!ld!ri+ Tratarea a%ei &n $!ldare A%a din $!ldare) de(i a ost tratat! &nainte de intrare) 'ai %!strea*! o 'i$! $antitate de s!ruri ale durit!ii te'%orare sau %er'anente $ara$teristi$e $are) $u ti'%ul) %ot $re(te (i de#eni %eri$uloase %entru $!ldare+ ;entru redu$erea la 'ini' a a$estui ris$ se i'%une $ontinuare o%eraiilor de tratare (i &n interiorul $!ld!rii+ A$est trata'ent $onst! din introdu$erea &n $!ldare a unor rea$ti#i $5i'i$i) $are s! intre &n rea$ie $u s!rurile $oninute &n a%!) &n ur'a $!rora s! re*ulte s!ruri solu"ile $are se de%un %e undul $!ld!rii su" or'! de n!'ol+ Ca rea$ti#i $5i'i$i sunt olosite su"stane s%e$ial %re/!tite %entru &nde%!rtarea s!rurilor $are dau de%uneri+ ;rin tratarea a%ei din $!ldare) duritatea a$esteia) &n ti'%ul un$ion!rii %oate a0un/e la 'ai %uin de D)6]d+ ;entru tratare) &n $ele 'ai 'ulte $a*uri) rea$ti#i sunt di*ol#ai &n instalaii situate &n a ara $!ld!rii de unde sunt as%irai $u %o'%a de ali'entaie+ Cantitatea de rea$ti# se ale/e un$ie de duritatea a%ei din $!ldare) deter'inat! %rintr2o anali*! %reala"il! (i de re$o'andarea !$ut! de a"ri$ant) %entru nu'!rul de /ra'e %er ie$are 'etru $u" de a%! din $!ldare+ Duritatea (i $eilali indi$i de $alitate ai a%ei de ali'entaie ) (i a $elei din $!ldare) tre"uie 'eninui la #alori sta"ilite de nor'ele instru$iunilor de e4%loatare+ A$estea se $ontrolea*! (i se deter'in! %rin anali*ele *ilni$e ale a%ei+ Coninutul de s!ruri (i n!'olul din $!ldare se eli'in! %rin e4tra$iile de su%ra a! (i de und+ Cu a$east! o$a*ie) din $!ldare se eli'in! (i o anu'it! $antitate de a%! $are se $o'%letea*! $u a%a tratat! &n a ara $!ld!rii+ Controlul $alit!ii a%ei ;entru a se asi/ura un trata'ent $ore$t al a%ei de ali'entare (i a $elei din $!ldare este ne$esar s! se asi/ure un $ontrol ri/uros al $alit!ii a$estora (i ale/erea unei $antit!i e4a$te de rea$ti#i $5i'i$i+ Este de'n de reinut $!) nu'ai $ontrolul %eriodi$ al $alit!ii a%ei de ali'entare %er'ite o"ser#area la ti'% al de%re$ierii a$esteia+ De%re$ierea $alit!ii a%ei are lo$) &n s%e$ial) $a ur'are a a'este$!rii a$esteia $u a%a de 'are+ ;!trunderea a%ei de 'are &n $ir$uitul a%ei de ali'entare %oate a#ea lo$ $a ur'are a s%ar/erii tu"urilor $ondensorului. in iltr!rii &n tan$urile de de%o*it. e4e$ut!rii unor 'ane#re /re(ite) et$+ La na#ele 'oderne anali*a a%ei de ali'entare (i a $elei din $!ldare se a$e) &n la"oratorul %entru anali*e) $u a0utorul unei truse $o'%a$te) &n /eneral) de $!tre O ierul 'e$ani$ III) iar re*ultatul se &ns$rie &n re/istrul %entru anali*e+ A%a din $!ldare i'%uri i$at! $u a%a de 'are tre"uie &nde%!rtat! din $ir$uit) %rin e4tra$ia total! a $!ld!rii) &n $!ldare se #a introdu$e a%a $urat! du%! de%istarea (i &nde%!rtarea $au*elor $are au dus la i'%uri i$are+ Inter%retarea re*ultatelor test!rii Inter%retarea $ore$t! a testelor !$ute asu%ra a%ei $!ld!rii dau in or'aii $onsidera"ile asu%ra a $e se %etre$e &n 'asa a$esteia) &n $ondens (i &n /eneral) &n &ntre/ul siste' de a%!+ 6+ 8 starea $lorurilor 1n $a*ul &n $are testul indi$! o $re(tere ra%id! a $lorurilor din a%!) &n $o'%araie $u #aloarea nor'al!) se #or lua ur'!toarele '!suri se #a '!ri re$#ena e4tra$iilor %,n! $,nd $antitatea s!rurilor di*ol#ate (i de$i) (i ni#elul $lorurilor #a s$ade su" ni#elul 'a4i' ad'is.

 da$! ni#elul $lorurilor este 'ai 'are de$,t $el ad'is se #a '!ri re$#ena e4tra$iilor (i $antitatea de a%! e4tras! %,n! $e ni#elul s$ade su" #aloarea 'a4i' ad'is!. da$! ni#elul $lorurilor este e4$esi#) de e4e'%lu de trei ori 'ai 'are de$,t $el 'a4i' ad'is) &nsea'n! $! ni#elul solidelor este ne%er'is de 'are %entru a se $ontinua un$ionarea $!ld!rii+ 1n a$est sens $!ldarea #a i o%rit! (i i se #a a$e e4tra$ie total!+ Se re$o'and! de%istarea sursei de $onta'inare (i eli'inarea ei+ ;entru s%!larea interioar! a $!ld!rii de $onta'inani se #a olosi a%a dul$e du%! $are) $!ldarea se #a u'%le %,n! la ni#elul no'inal $u a%! distilat!. da$! $itirile $lorurilor se 'odi i$! "rus$ dar $eilali %ara'etri r!',n $onstani) se %oate a%re$ia $! rea$ti#ul de testare nu este $ore$t 8 nu are Ft!riaG ne$esar!+ ;entru a #eri i$a $alitatea rea$ti#ului :nitratul de ar/int7 este ne$esar s! se a$! o anali*! a %ro"ei de a%! $u rea$ti# #e$5i (i una $u rea$ti# nou) du%! $are se #or $o'%ara re*ultatele+ Re*ultatele si'ilare #or indi$a a$eea(i $alitate a $elor doi rea$ti#i+ =+ 8 al$alinitatea a%ei Al$alinitate a%ei din $!ldare %oate s! $reas$! din oarte 'ulte 'oti#e) dintre $are a'inti' olosirea %entru testul de al$alinitate a unui rea$ti# $u Ft!rieG inade$#at!. e4e$utarea unor trata'ente $5i'i$e adiionale a%ei din $!ldare. olosirea) %entru ali'entarea $!ld!rii a a%ei de%o*itat! &n tan$uri $i'entate sau a unei a%e $u $oninut ridi$at de al$ali) et$+ Ur'ele des$re(terii &n al$alinitate a a%ei %ot i o"ser#ate da$! $onta'inarea a%ei s2a %rodus $a ur'are a olosirii unor al$ali %entru %re$i%itarea 'a/ne*iului. o s$!dere a os ailor (i o $re(tere $ores%un*!toare a solidelor di*ol#ate (i a ni#elului de $loruri 8 toate &n a$ela(i ti'%. redu$erea ni#elului tuturor $onstituenilor a%ei) %rin e4tra$ii de und nu nu'ai al al$alilor. rea$ti#ul olosit a a#ut o Ft!rieG in$ore$t!+ ?+ 8 solide di*ol#ate Deter'inarea ni#elului de solide di*ol#ate &n a%a din $!ldare este %osi"il de reali*at %rintr2o 'etod! ra%id! de &nre/istrare a $re(terii sau des$re(terii ni#elului de $onta'inani+ 1n $a*ul &n $are testarea $5i'i$! $o'%let! a a%ei din $!ldare se a$e la inter#ale re/ulate de ti'% (i &n $!ldare este asi/urat! 'eninerea unei re*er#e de al$alinitate) atun$i testarea $ondu$ti#it!ii sau a di*ol#!rii solidelor %oate i olosit! $a un 'i0lo$ ra%id de &nre/istrare a s$5i'"!rilor din siste'+ U*ual) a$easta %oate i o %ro$edur! de ur/en!+ @+ 8 $ur!irea iniial! Este deose"it de i'%ortant $a su%ra aa de &n$!l*ire a unei $!ld!ri noi s! ie $urat! li"er! de de%uneri de %iatr! sau de alt /en+ 1nde%!rtarea a$estor de%uneri se a$e %rintr2o tratare $5i'i$! %re2iniial!+ O ase'enea o%eraiune se des !(oar! du%! $u' ur'ea*! de/resarea $u su"stane al$aline %entru a &nde%!rta re*iduurile de %etrol (i /r!si'i. olosirea a$idului $itri$ %entru eli'inarea s$alei (i a ru/inii. olosirea a$idului $itri$ diluat :sla"7) %entru %re#enirea re%re$i%it!rii o4idului de ier. neutrali*area 8 %entru a se eli'ina e4$esul de a$i*i (i s%!larea $u a%!) %entru eli'inarea tuturor sus%ensiilor de $onta'inani di*ol#ai.

 %asi#i*area 8 %entru a o"ine un strat 'a/neti$ de %rote$ie %e &ntrea/a su%ra a! 'etali$! a $!ld!rii+ Un ase'enea %ro$es %oate i e4e$utat la inter#ale de %atru 8 $in$i ani) %entru eli'inarea o4i*ilor de ier (i $u%ru) $are se %ot a$u'ula &n $!ldare %rin $oro*iune &n siste'ul de a%!+

C(r" 2 Ar$t(ra 3i a%%e"!riile %l#rii Peneralit!i ;rin ar'!tura $!ld!rii se &nele/e totalitatea dis%o*iti#elor dis%use %e $ole$toare &n s$o%ul de a asi/ura "una un$ionare a $!ld!rii (i de re/lare a %ro$eselor $are au lo$ &n a$easta+ Ar'!tura $!ld!rii in$lude #al#ulele %rin$i%ale (i au4iliare %entru a"ur su%a%ele de si/uran! #al#ulele %entru ali'entare $u a%! #al#ulele %entru e4tra$ie de su%ra a! (i de und alar'ele de ni#el 'ini' (i 'a4i' de a%! 'ano'etrele ro"inetele de aerisire) $ontrol (i drena0 indi$atoarele ni#elului de a%! siste'ul de %rodu$ere a s$,nteii (i a%rindere siste'ul de su lare a tu"urilor instru'ente de '!sur! (i $ontrol 1n /eneral ar'!tura $!ld!rii este nu'it! /eneri$ Fa$$esoriiG (i are i'%ortana deose"it! &n un$ionarea (i $ontrolul $!ld!rii %re$u' (i &n 'eninerea a$esteia &n de%lin! si/uran!+ Fun$ionarea si/ur! a $!ld!rii %oate i o"inut! nu'ai da$! ar'!turile sunt alese de $alitatea lor+ La 'ontarea ar'!turii se #a a#ea &n #edere un$iile %e $are a$estea le &nde%lines$ (i %o*iia &n $are sunt 'ontate+ Su%a%e de si/uran! Rolul su%a%elor de si/uran! este a$ela de a %re#eni a%ariia su%ra%resiunii &n $!ldare a%t $e a$e s! ie $onsiderat! $a dre%t $ele 'ai i'%ortante dintre ar'!turi+ ;entru $!ld!rile i/nitu"ulare $a (i %entru $ele a$#atu"ulare de 'edie %resiune sunt olosite su%a%e de si/uran! de ti% Co$C"urn (i su%a%e de si/uran! $u des$5idere de 'are $a%a$itate+ A$este su%a%e au o $a%a$itate 'are de tre$ere a a"urului $o'%arati# $u #e$5ile ti%uri de su%a%e ar'ate $u re/ulator $u ar$) $onsiderate a i su%a%e FordinareG+ 1n $a*ul su%a%elor de 'are $a%a$itate) su%ra aa $erut! este de nu'ai =3? din su%ra aa $al$ulat! %entru su%a%a Fordinar!G &n ti'% $e) %entru su%a%ele $u des$5idere de 'are $a%a$itate su%ra aa de tre$ere %oate i redus! la 0u'!tate din su%ra aa

su%a%ei ordinare+ 1n a$est sens) dia'etrul tu"ulaturii de drenare a a"urului %re$u' (i dia'etrul des$5iderii %ra$ti$at &n an#elo%a $!ld!rii are #alori $ores%un*!tor reduse+ Val#ulele de a"ur ale $!ld!rii C!ld!rile na#ale sunt dotate $u o serie de #al#ule al $!ror rol este a$ela de a %une (i de a s$oate din le/!tur! $!ldarea $u 'a/istrala %rin$i%al! sau au4iliar! de a"uri+ U*ual) %e $!ld!rile %rin$i%ale sunt 'ontate ur'!toarele #al#ule #al#ula %rin$i%al! %entru a"ur saturat 8 'ontat! %e $ole$torul de a"ur al $!ld!rii) are rolul de a uni $!ldarea $u 'a/istrala %rin$i%al! de a"ur. #al#ula %rin$i%al! %entru a"ur su%ra&n$!l*it 8 'ontat! %e $ole$torul su%ra&n$!l*itorului de a"ur) a$e le/!tura &ntre a$easta (i 'a/istrala de a"ur su%ra&n$!l*it+ #al#ula au4iliar! %entru a"ur saturat 8 dis%us! i'ediat du%! #al#ula %rin$i%al! 8 $one$tea*! tu"ulatura au4iliar! %entru a"ur $u $ole$torul $!ld!rii+ Toate #al#ulele %re*entate anterior sunt $onstruite ast el &n$,t s! %er'it! tre$erea a"urului nu'ai &ntr2un sin/ur sens 8 de la $!ldare s%re $onsu'ator+ U*ual) %rin$i%alele #al#ule %entru a"ur olosite la $!ld!rile i/nitu"ulare sunt de ti% su"ar 2 ridi$are $u (uru" ) &n ti'% $e %entru $!ld!rile a$#atu"ulare sunt olosite #al#ule de ti% $u #entil de reinere+ Val#ulele $u #entil de reinere sau $u auto &n$5idere 'ontate %e $!ld!rile a$#atu"ulare a$ionea*! $a un dis%o*iti# de si/uran! %entru %re#enirea %ierderii a%ei din $!ldare) atun$i $,nd dou! sau 'ai 'ulte $!ld!ri se a l! &n $o'uni$aie) (i la una dintre ele are lo$ un a$$ident de s%ar/ere a tu"urilor+ Val#ulele de sto% olosite la $!ld!rile i/nitu"ulare au or'! dre%tun/5iular!) sunt $onstruite din oel turnat (i a au #entile de tre$ere $are lu$rea*! %e un s$aun $on e$ionat din /un'etal+ 1n $a*ul #al#ulelor olosite %entru a"ur su%ra&n$!l*it) $a%a$ul (i s$aunul sunt $on e$ionate din 'etal Monel) iar $or%ul #al#ulelor &n toate $a*urile tre"uie s! ie %re#!*ut $u un siste' $ores%un*!tor de drenare+ Val#ulele %rin$i%ale de sto% ale $!ld!rilor a$#atu"ulare 'ontate %e $ole$torul de e#a$uare al su%ra&n$!l*itorului) lu$rea*! &n $ondiii de &nalt! te'%eratur!) (i %resiune res%e$ti# @AD]C (i BD "ar+ Datorit! a$estor $ondiii de lu$ru) #al#ulele tre"uie s! ie $onstruite din 'ateriale $ores%un*!toare+ Atun$i $,nd te'%eratura de lu$ru este de %este @=A]C) la $onstru$ia #al#ulelor se olose(te oel aliat $u D)AE 'oli"den %entru a se asi/ura re*istena ne$esar! la te'%eratur! a $a%a$ului (i a s$aunului #al#ulei+ Cele 'ai u*uale ti%uri de #al#ule %entru a"uri) olosite la $!ld!rile i/ni (i a$#atu"ulare) sunt %re*entate &n i/+ 6+ Modul &n $are se a$e i4area s$aunelor &n $or%ul #al#ulelor este %re*entat! &n i/+ = du%! $u' ur'ea*!a7 8 s$aunul este $on e$ionat $u un u(or o$ de 'onta0) este %resat la re$e &n $or%ul #al#ulei du%! $are 'ar/inile $ar$asei sunt $io$!nite %este s$aun+ "7 8 s$aunul) %re#!*ut $u /uler la %artea sa su%erioar! (i $u ilet e4terior in este &n(uru"at &n $or%ul #al#ulei+ $7 8 s$aunul (i /5idul su%a%ei sunt $on e$ionate dintr2o sin/ur! %ies! (i este i4at &n $or%ul #al#ulei $u a0utorul unor "olturi a%t $e2l a$e 'ai u(or de'onta"il (i &nlo$ui"il+ Val#ulele de ali'entaie Au rolul de a %une $!ldarea &n le/!tur! dire$t! $u tu"ulatura sa de ali'entaie $u a%!+ ;entru asi/urarea unei ali'entaii e i$iente) &n ori$e $ondiii de stare) $!ld!rile na#ale sunt %re#!*ute $u $,te dou! $a%ete de ali'entaie 8 unul %rin$i%al (i altul se$undar+ Fun$ional #al#ulele de ali'entaie %ot i-

 si'%le 8 %er'i,nd tre$erea a%ei &n a'"ele sensuri. (i $u reinere 8 %er'it tre$erea a%ei nu'ai &ntr2un sin/ur sens de la %o'%a de ali'entaie s%re $!ldare+ Constru$ti# #al#ulele de ali'entaie sunt %re*entate &n i/+ ?+ Un $a% de ali'entare este or'at dintr2o #al#ul! si'%l! (i una de reinere) %entru a se asi/ura tre$erea a%ei nu'ai de la %o'%! s%re $!ldare 8 lu$ru reali*a"il) &n $a*ul #al#ulelor si'%le) nu'ai atun$i $,nd

%resiunea din tu"ulatura de ali'entaie este 'ai 'are de$,t %resiunea din $!ldare+ 1n a$east! situaie a%a %!trunde &n $ole$torul su%erior al $!ld!rii asi/ur,nd ali'entarea $ontinu! a $!ld!rii+ Atun$i $,nd %resiunea din tu"ulatur! s$ade e4ist! ris$ul $a a%a din $!ldare s! se s$ur/! &n sens in#ers) lu$ru deose"it de %eri$ulos %entru $!ldare+ ;entru a se %re#eni ase'enea a$$idente %e l,n/! #al#ula si'%l! se 'ontea*! (i o #al#ul! $u #entil de reinere+ Ventilul #al#ulei de reinere are %osi"ilitatea s! se de%lase*e nu'ai &n %lan #erti$al %entru $! %i$iorul a$estuia /lisea*! &n ori i$iul s%e$ial %ra$ti$at &n $a%a$ul #al#ulei+

Fi/+? Ar'!turi din $o'%onena $a%ului de ali'entaie U*ual) unele $!ld!ri 'oderne sunt %re#!*ute $u #al#ule %entru ali'entaie $are au 'ontate &n a$ela(i $or% at,t #entilul de reinere $,t (i #entilul #al#ei) iar altele oloses$ #al#ule %re#!*ute $u un sin/ur #entil $are reali*ea*! at,t reinerea $,t (i &n$5iderea #al#ulei+ S$5e'a de %rin$i%iu a unui $a% de ali'entaie $u a%! este %re*entat! &n i/+ ?a+ Val#ulele %entru e4tra$ia de su%ra a! (i de und Rolul #al#ulelor de e4tra$ie este a$ela de a asi/ura e4e$utarea) &n 'od %ra$ti$ sau %er'anent) a e4tra$iilor de su%ra a! (i de und+ ;rin e4tra$ia de su%ra a! se &nde%!rtea*! din $!ldare /r!si'ile a$u'ulate %e su%ra aa o/lin*ii de #a%ori*are (i se 'enine un anu'it %ra/ de salinitate a a%ei+ Val#ula e4tra$iei de su%ra a! 8 %re*entat! &n i/+ @ 8 este 'ontat! %e $ole$torul su%erior al $!ld!rii (i are #entilul $onstruit su" or'! as$uit!) %entru a se reali*a o 'ai "un! re/lare a de"itului de a%! $e tre"uie sa se s$ur/! %rin #al#ul!+

S%re deose"ire de a$easta) #al#ula e4tra$iei de und are rolul de a %er'ite &nde%!rtarea din %artea in erioar! a $!ld!rii a de%unerilor $al$aroase su" or'! de

',l) $,t (i olosirea %arial! sau total! a a%ei din $!ldare atun$i $,nd situaia o i'%une+ O ast el de #al#ul! 8 i/ura A 8 este 'ontat! &n %artea in erioar! a $ole$toarelor de a%! ale $!ld!rii (i este 'ane#rat! 'anual atun$i $,nd se e4e$ut! e4tra$iile+

Ro"inetul de aerisire (i de $ontrol U*ual) ro"inetele sunt ar'!turi olosite %entru 'odi i$area se$iunii de tre$ere a luidelor+ 1n siste'ul instalaiilor de $!ld!ri se oloses$ di#erse ti%uri de ro"inete) $are se deose"es$ &ntre ele du%! ti%ul $onstru$ti# al or/anelor de &n$5idere+ Ast el) deose"i'a7 8 ro"inetele $u $e% - $oni$) $ilindri$ sau s eri$. "7 8 ro"inetele $u sertar %an! sau sertar %aralel. $7 8 ro"inetele $u reinere) $u #entil sau $u $la%et!. d7 8 ro"inete de re/lare) $u #entil) $u a$ sau $u $la%et! luture+ ;ri'ele trei ti%uri de ro"inete sunt nu'ite 8 ro"inete de tre$ere+ ;entru utili*are) ro"inetele tre"uie s! &nde%lineas$! ur'!toarele s! &n$5id! si/ur (i etan() atun$i $,nd sunt des$5ise s! o%un! o re*isten! $,t 'ai redus! la tre$erea luidului) s! %oat! i u(or de'ontate (i re%arate %rin &nlo$uirea sau re%ararea unor $o'%onente) s! ie u(or 'ane#ra"ile (i s! ai"! o re*isten! $res$ut! la $,t 'ai 'ulte 'ane#re de &n$5idere 8 des$5idere+ Cel 'ai adesea) $a ro"inete %entru aerisirea $!ld!rilor sunt olosite ro"inetele $u $e% 'ontate &n %artea su%erioar! a $ole$torului de a"uri+ Aerisirea se a$e &n s$o%ul eli'in!rii totale a aerului din interiorul $!ld!rii+ Ro"inetul) de$i) are rolul de a %une &n $o'uni$aie s%aiul $ole$torului su%erior $u at'os era &n 'o'entul u'%lerii $!ld!rii $u a%!) &n a*a iniial! a ridi$!rii %resiunii (i &n ti'%ul /olirii a%ei din $!ldare+ Ca ro"inete de $ontrol sunt olosite) &n /eneral) tot ro"inete $u $e% 8 i/+ A+ De re/ul! ase'enea ro"inete sunt 'ontate %e $!ld!rile de 0oas! %resiune &n dre%tul ni#elului de a%! 'ini' (i a $elui 'a4i' ad'is &n $!ldare+ La unele $!ld!ri i/nitu"ulare se 'ai &nt,lnes$ (i un al treilea ro"inet 'ontat &n dre%tul ni#elului 'ediu :nor'al7 al a%ei &n $!ldare+

La des$5iderea ro"inetelor) %rin tu"ulaturile $one$tate la ele se #a o"ser#a $e anu'e iese 8 a%! sau a"ur+ C!ld!rile 'oderne de 'edie (i &nalt! %resiune nu sunt dotate $u ase'enea ro"inete de $ontrol+ 1n $a*ul &n $are totu(i) a$estea e4ist!) #or i olosite la deter'inarea ni#elului a%ei &n $!ldare $,nd nu'ai sunt alte %osi"ilit!i de sta"ilire a ni#elului+ A%arate de '!sur! (i $ontrol ;entru a asi/ura (i ur'!rii %ro$esul nor'al de un$ionare a $!ld!rii) a$easta tre"uie s! ie dotat! $u o serie de a%arate %entru '!sur! (i $ontrol al %ara'etrilor+ S$o%ul a$estor dot!ri este a$ela de a su%ra#e/5ea (i deter'ina %resiunea a"urului &n $!ldare. ur'!ri (i '!sura ni#elul a%ei &n $!ldare. deter'ina $onsu'ul orar de $o'"usti"il. '!sura de"itul de a"uri al $!ld!rii) te'%eratura a"urului) a aerului (i a $o'"usti"ilului %re$u' (i a /a*elor de e#a$uare+ A#,nd &n #edere $ele de 'ai sus) se %oate s%une $! a%aratele de '!sur! (i $ontrol ne a0ut! s! 'enine' %ara'etrii $!ld!rii &n anu'ite li'ite un$ionale si/ure (i e$ono'i$e+ Din $ate/oria a%aratelor de '!sur! (i $ontrol a$ %arteIndi$atoarele de ni#el Au rolul de a indi$a &n 'od idel (i &n %er'anen! ni#elul a%ei &n $!ldare+ U*ual) in,nd $ont de i'%ortana lor deose"it!) $!ld!rile na#ale sunt dotate $u dou! indi$atoare de ni#el $are lu$rea*! &n a$ela(i ti'% (i %er'it ur'!rirea (i $o'%ararea ni#elului de a%! din $!ldare &n ori$e 'o'ent+ Fun$ionarea indi$atoarelor de ni#el se "a*ea*! %e %rin$i%iul #aselor $o'uni$ante &n $are se /!se(te a$ela(i li$5id+ Montarea indi$atoarelor de ni#el se a$e de 'aniera de a %er'ite $a o"ser#area ni#elului o%ti' al a%ei &n $!ldare s! se /!seas$! la 0u'!tatea indi$atorului+ Ni#elul 'ediu tre"uie s! se a le la o &n!li'e de $ir$a 6AD 8 6TD '' deasu%ra ni#elului ulti'ului r,nd de tu"uri) &n $a*ul $!ld!rilor a$#atu"ulare (i deasu%ra ni#elului $erului $utiei de o$ la $!ld!rile i/nitu"ulare+ La $!ld!rile triun/5iulare) indi$atoarele de ni#el se 'ontea*! %e $a%a$ul rontal al $ole$torului de a"ur) si'etri$ a! de a4a #erti$al! a a$estuia (i la a$ela(i ni#el+ La $!ld!rile na#ale sunt olosite ur'!toarele ti%uri de indi$atoare de ni#ela7 2 $u sti$l! $ilindri$! 8 or'at dintr2o o sti$l! de ni#el de or'! $ilindri$! i4at! $u $a%etele &n dou! (tuuri de "ron* $are %rin inter'ediul unor ro"inete a$ le/!tura $u s%aiul de a%! (i a"ur al $!ld!rii+ Sti$lele $ilindri$e au lun/i'ea $u%rins! &ntre ?DD 8 @DD'') dia'etrul de 6= 8 =D '' (i au %erete $u /rosi'ea de ?''+ Indi$atoarele de a$est ti% 8 i/+ Ta8sunt s%e$i i$e $!ld!rilor de 0oas! %resiune 8 su" 6A "ar "7 8 $u sti$l! %lat! 8 i/+ T" 8 oloses$ sti$le de ti% Clin/er) $are %ot a#ea di'ensiuni di#erse dar au or'e identi$e+ Sti$la are una din su%ra ee neted! iar alta $u $anale triun/5iulare+ Su%ra aa neted! este 'ontat! s%re e4teriorul indi$atorului) iar $analele de %e su%ra aa o%us! asi/ur! o nuan! 'ai &n$5is! la $uloare) din $au*a re ra$iei lu'ini) a%t $e %er'ite o 'ai "un! $itire a ni#elului a%ei &n $!ldare+ Sti$la este i4at! &ntr2o ra'! 'etali$! %re#!*ut! $u un $anal $u l!i'ea de 6T'' (i lun/i'ea de =DD'' %rin $are se a$e su%ra#e/5erea sti$lei de ni#el+ ;e ra'a e4terioar! sunt 'ar$ate trei se'ne distin$ti#e $ores%un*!toare ni#elelor - 'ini') 'ediu (i 'a4i' de a%!+ Indi$atoarele de ni#el $u sti$le %late sunt olosite la $!ld!rile $u %resiunea de re/i' de %,n! la AD "ar+ Sti$lele sunt $on e$ionate $u l!i'i de =D '' sau ?@ '') (i

$u lun/i'i $u%rinse &ntre =@D (i =LD''+ La 'ontare se #a ur'!rii e4e$utarea unei str,n/eri uni or'e a (uru"urilor de i4are alt el sti$la se #a s%ar/e i'ediat du%! &n$!l*ire+ $78 $u %l!$i de 'i$! 8 sunt olosite %entru $!ld!rile $u %resiune no'inal! 'ai 'are de AD "ar+ Sunt oarte ase'!n!toare $u indi$atoarele $u sti$l! %lat!. di erena &ntre a$estea $onst! &n a$eia $! &n lo$ de sti$l! se oloses$ %l!$i $u 'i$!) $are asi/ur! o 'are re*isten! la %resiuni (i te'%eraturi+ d7 8 indi$atoare de ni#el de la distan! 8 sunt olosite la $!ld!ri a$#atu"ulare 'oderne &n s$o%ul de a %er'ite o "un! su%ra#e/5ere a ni#elului de a%! de la %lat or'a la $are o$5istul &(i a$e $artul+ Un ase'enea indi$ator de ni#el este %re*entat &n i/+ L+ A(a $u' se #ede din s$5e'!) $oloanele de a%! sunt or'ate din dou! tu"uri $o'uni$ante $u ni#eluri di erite) $are sunt e$5ili"rate de $!tre $oloana unui alt li$5id $u /reutate s%e$i i$! 'are+ ;resiunea $oloanelor de a%! asu%ra li$5idului /reu se 'odi i$! odat! $u #ariaia ni#elului a%ei in$olore (i #a os$ila &ntr2un indi$ator de ni#el $ores%un*!tor $u #ariaia ni#elului+

Cel 'ai adesea la $!ld!rile na#ale se utili*ea*! indi$atoare de ni#el de ti%ul $elui %re*entat &n i/+N

1n a$east! instalaie %artea in erioar! a indi$atorului %,n! la 0u'!tatea sti$lei de ni#el) este u'%lut! $u 8 tetra$lorid 2 + Tetra$loridul este un li$5id in$olor) o"inut din re*iduuri %etroliere a $!rui /reutate s%e$i i$! este H 6)L C/ 3d'` (i $are %entru o 'ai "un! #i*i"ilitate se a'este$! $u %ra de %ilitur! ro(ie+ Ni#elul a%ei din $!ldare $ores%unde ni#elului indi$at &n "raul din st,n/a+ Ori$e $re(tere a ni#elului de a%! &n $ole$torul $!ld!rii deter'in! o $re(tere a ni#elului a%ei &n "raul st,n/ al instalaiei du$,nd la $re(terea %resiunii 5idrostati$e asu%ra tetra$loridului din de$antor+ ;e ti'%ul su%ra#e/5erii un$ion!rii a$estui indi$ator de ni#el se #a ine $ont de a%tul $! instalaia) &n &ntre/i'e) tre"uie s! ie etan(!. se &nt,r*ie %uin #ariaia ni#elului de a%! &n sti$la de ni#el $o"or,t! %e ti'%ul #ariaiilor "ru(te de sar$in! ale $!ld!rii. indi$atorul nu un$ionea*! atun$i $,nd sti$la de %e $!ldare este s%art! sau se a$e %ur0area sti$lei. indi erent de /radul sau de %re$i*ie %er'anent se #a a$e $o'%araie $u indi$atorul de ni#el de %e $ole$tor+ Veri i$area indi$atoarelor de ni#el A(a $u' s2a s%e$i i$at) la $!ld!rile i/nitu"ulare de 0oas! %resiune) $a indi$atoare de ni#el sunt olosite sti$le de ni#el $ilindri$e) $are sunt 'ontate %e $!ldare &n unul din 'odurile %re*entate &n i/+6D+

;entru #eri i$area indi$atoarelor de ni#el %ro$edura ado%tat! este o un$ie de 'odul &n $are a$estea sunt 'ontate %e $!ldare+ 1n $a*ul &n $are sti$la de ni#el se a l! &n le/!tur! dire$t! $u a%a din $!ldare $a &n 'onta0ele :a7 (i :"7) %entru a #edea da$! ro"ineii sti$lei sunt &n "un! stare &nt,i se &n$5id a'"ii ro"inei (i a%oi se des$5ide ro"inetul de %ur0!+ Du%! a$eea $u %ur0a des$5is!) se des$5ide &nt,i ro"inetul su%erior) a%oi $el in erior) %er'i,ndu 2 se %ur0area sti$lei %rin /olirea a%ei+ 1n a$est 'od se #eri i$! "una un$ionare a ar'!turilor (i indi$area $ore$t! a ni#elului a%ei &n $!ldare+ 1n situaia &n $are 'onta0ul sti$lelor de ni#el este $el re%re*entat &n %o*iiile :$ 7 (i :d7 e4istena unor tu"ulaturi ( ia unor ro"inei su%li'entari '!res$ ris$ul ridi$!rii de e$tuoase a ni#elului de a%!+ ;entru #eri i$area $oloanelor de a%! &n %ri'ul r,nd se %ro"ea*! $one4iunile in erioare %rin &n$5iderea ro"inetelor A (i B (i des$5iderea ro"ineilor C) D (i E. da$! a%a $ur/e li"er %rin ro"inetul de %ur0! :E7 $one4iunea este &n ordine+ 1n e#entualitatea &n $are una din $one4iuni nu este &n ordine) se a$e o testare &n$ru$i(at! %entru deter'inarea ro"inetului de e$t+ ;entru a$easta se &n$5id ro"ineii A (i D (i se las! des$5i(i ro"ineii C) B (i E du%! $are se &n$5id ro"ineii C (i B l!s,nd des$5i(i %e A) D (i E+ 1n $a*ul 'onta0ului %re*entat &n i/+ :d7 8 sti$la 'ontat! %e o $oloan! $u %artea $entral! %lin! 8 #eri i$area se a$e $a &n $a*ul 'onta0elor de la :a7 (i :"7 + Re#i*ia ar'!turilor indi$atoarelor de ni#el Re#i*ia ar'!turilor sti$lelor de ni#el tre"uie s! se a$! $el %uin la ie$are ins%e$ie a $!ld!rii+ Cu a$east! o$a*ie tre"uie s! ne asi/ur!' $! ori i$iile de tre$ere din ro"inete) tu"ulaturi (i $oloane sunt li"ere de o"stru$ii+ M,nerele ro"inetelor tre"uie s! ie %o*iionate de 'anier! $a atun$i $,nd sunt &n %o*iie #erti$al!) &ns%re &n 0os 8 i/+ N+ 8 a$easta s! re%re*inte %o*iia lor nor'al! de lu$ru 2 a%! (i a"ur des$5is 8 %ur0! &n$5is!+ 1n situaiile &n $are sti$lele sunt %re#!*ute $u #al#ule (i nu $u ro"inete) se #or ins%e$ta indi$atoarele de F&n$5is3des$5isG+ Ori$e ',ner de ro"inet $are a ost olosit) tre"uie re%us i'ediat %e %o*iia sa nor'al! de lu$ru+ Sti$lele de ni#el) $5iar da$! nu se s%ar/) du%! o un$ionare &ndelun/at! de#in 'ate (i nu 'ai asi/ur! o $itire $ore$t! a ni#elului a%ei din $!ldare) 'oti# %entru $are) din ti'% &n ti'%) a$estea tre"uie s! ie &nlo$uite+ La 'ontarea unei sti$le noi tre"uie s! ne asi/ur!' $! a$easta are lun/i'ea $ore$t!+ O lun/i'e %re 'are %oate restri$iona sau $5iar "lo$a $one4iunea $u a"urul) iar o sti$l! %rea s$urt! %oate o"tura %artea in erioar!+

Mano'etre (i ter'o'etre 1n 'area lor 'a0oritate) un$ionarea 'ano'etrelor olosite la $!ld!rile 'arine se "a*ea*! %e %rin$i%iul Burdon+ Constru$ti# un ast el de 'ano'etru este %re*entat &n i/+ 66+ Co'%onenta %rin$i%al! a 'ano'etrului o $onstituie un tu") $on e$ionat din "ron* sau oel ino4ida"il a $!rui se$iune trans#ersal! are or'! o#al! (i $are este &ndoit su" or'a unui ar$+ Unul din $a%etele tu"ului este &n$5is iar $el!lalt este %us &n le/!tur! $u $a'era de a"ur a $!ld!rii+ Su" a$iunea %resiunii interioare) tu"ul tinde s! se &ndre%te deter'in,nd $a%ul tu"ului = %rin %,r/5ia ? s! a$ione*e se$torul dinat @ &n 0urul a4ei A+ Tot se$torul dinat @ r!su$e(te (i roata dinat! B %e a4ul $!reia se a l! a$ul indi$ator T) $are se #a o%ri $u #,r ul &n dre%tul unei #alori 'ar$ate %e $adranul 'ano'etrului+ Atun$i $,nd 'ano'etrul nu se a l! su" %resiune indi$atorul tre"uie s! se s%ri0ine %e un (ti t 'ontat s%e$ial+

Este oarte i'%ortant s! i' si/uri $! (ti tul este i4at (i r!',ne la %o*iie+ Au ost $a*uri $,nd li%sa a$estui (ti t a %er'is a$ului indi$ator s! &n$ea%! un al doilea $ir$uit %e $adranul 'ano'etrului (i ast el s! indi$e o #aloare als! 8 'ai 'i$! 8 a %resiunii $,nd de a%t) $!ldarea se a la &n situaia unei %eri$uloase su%ra %resiunii+ ;unerea 'ano'etrului &n le/!tur! $u $!ldarea se a$e %rin inter'ediul unui tu") de or'! s%iral! sau si on) u'%lut $u $ondensat) %entru $a &n 'ano'etru s! nu %!trund! dire$t a"urul (i s!2l &n$!l*eas$! ne%er'is+ Mano'etrele nu tre"uie s! ie ier"ini %e ti'%ul un$ion!rii u*ual $onstru$ia 'ano'etrelor este !$ut! s! asi/ure un /rad de %re$i*ie e/al $u 6E din #aloarea 'a4i'! &ns$ris! %e s$al!+ Monta0ul 'ano'etrelor se a$e &n %o*iie #erti$al!) e4$e%t,nd 'odele s%e$ial $onstruite) (i tre"uie s! ie $ontrolate &n 'od re/ulat %entru e4a$titatea indi$aiei+ ;entru '!surarea te'%eraturii di#er(ilor %ara'etrii ai $!ld!rilor sunt olosite ur'!toarele ti%uri de ter'o'etrea7 8 ter'o'etre $u 'er$ur 8 sunt ter'o'etre de sti$l!) de di#erse ti%uri $onstru$ti#e) introduse &n ar'!turi 'etali$e de %rote$ie $ontra s%ar/erii+ Ter'o'etrele $u 'er$ur se oloses$ la '!surarea te'%eraturilor de %,n! la LAD] C+ ;este a$east! #aloare e4ist! ris$ul ier"erii 'er$urului+ ;entru a se %re#enii a$est nea0uns (i %entru a se '!rii %la0a de '!surare %,n! la #alori de AAD]C)

deasu%ra 'er$urului se introdu$e a*ot la o %resiune de 6D "ar+ Indi$aiile a$estor ter'o'etre nu %ot i trans'ise la distan!. "7 8 ter'o'etre 'ano'etri$e 8 au or'a %re*entat! &n i/+ 6= (i %ot trans'ite indi$aii e4a$te de te'%eraturi %,n! la o distan! de $ir$a BD 'etri a! de lo$ul '!sur!rii+

A$este ter'o'etre un$ionea*! %e %rin$i%iul #ariaiei %resiunii &n ra%ort $u te'%eratura 'ediului din interiorul 'ano'etrului tu"ului (i a ele'entului ter'i$+ Tu"ul le4i"il $a%ilor este li%it $u un $a% la ele'entul ter'i$ (i $u $el!lalt la 'ano'etrul $are are $adranul /radat &n /rade Celsius+ Ele'entul ter'i$ &n un$ie de li'itele te'%eraturii de '!surat se %oate u'%le $u luide $a- s%irt) 'er$ur et$+ Odat! $u $re(terea te'%eraturii ele'entului ter'i$) luidul a lat &n interiorul s!u #a%ori*ea*! intens a%t $e du$e la $re(terea %resiunii $are se trans'ite 'ano'etrului+ $7 8 %iro'etre ter'oele$tri$e 8 sunt olosite %entru '!surarea te'%eraturilor &nalte+ Fun$ionarea a$estora se "a*ea*! %e a%tul $!) &n %un$tul de &'"inare %rin li%ire a dou! 'etale di erite) &n ti'%ul &n$!l*irii ia na(tere un $urent ele$tri$ a $!rui #aloare #aria*! $u te'%eratura+ A(a $u' se #ede din i/+6@ un ast el de ter'o'etru este or'at dintr2un ter'o$u%lu :67 $ondu$tori ele$tri$i :=7 (i un /al#ano'etru :?7 al $!rui $adran este /radat &n /rade $enti/rad+

d78 %iro'etre o%ti$e 8 sunt olosite %entru '!surarea te'%eraturilor oarte &nalte 8 %,n! la 6LDD]C 8 &n o$arul $!ld!rii sau &n alte %un$te ale $ir$uitului /a*elor arse+ A$este %iro'etre se %ot 'onta la distane a%re$ia"ile a! de 'ediul a $!rui te'%eratur! tre"uie s! o indi$e) ne iind ne$esar un $onta$t dire$t &ntre a$estea+ M!surarea se a$e %rin $o'%ararea ener/iei de radiaie+ Ca etalon %entru $o'%araie se olose(te ila'entul unui "e$ ele$tri$ $are) %rin re/larea $urentului %oate radia &n 'od di erit %er'i,nd $o'%ararea intensit!ii lu'inii radiate de $or%ul &n$!l*it+ Alar'e %e ni#el 'ini' de a%! (i o%rirea $o'"usti"ilului So$iet!ile de $lasi i$are i'%un $a la $!ld!rile 'arine s! e4iste siste'e de alar'! %entru ni#el 'ini' de a%!+ La $!ld!rile a$#atu"ulare sunt ne$esare dou! ast el de alar'e &n ti'% $e) la $!ld!rile i/nitu"ulare o sin/ur! alar'! este $onsiderat! a i

su i$ient!+ E$5i%a'entele tre"uie s! ie $a%a"ile s! a$ione*e &n siste' de alar'are o%ti$ (i sonor (i s! o%reas$! auto'at ali'entarea $u $o'"usti"il a ar*!torului atun$i $,nd ni#elul de a%! din $!ldare s$ade su" o anu'it! #aloare %redeter'inat!+ A#,nd &n #edere $antitatea redus! de a%! e4istent! &n $!ld!rile a$#atu"ulare %re$u' (i rata de #a%ori*are oarte ridi$at! este ne$esar $a) %entru %re#enirea unor a#arii deose"ite) %entru ni#el 'ini' de a%! s! e4iste un siste' de alar'are+ Me$anis'ul de alar'! %entru ni#el 'ini' de a%! (i o%rire a $o'"usti"ilului %oate i 'ontat at,t &n interiorul $ole$torului de a"ur $,t (i &n e4teriorul a$estuia+ ;entru 'onta0ul e4terior sunt ne$esare $one4iuni %entru a"uri (i a%! $u $ole$torul+ Iniial) a$est 'e$anis' o%eraional $onst! dintr2un lotor $one$tat la o #al#ul! $u a$+ Ventilul #al#ulei este inut %e s$aunul sau %rin a$iunea lotorului atun$i $,nd ni#elul a%ei se a l! deasu%ra ni#elului 'ini' %er'is+ 1n e#entualitatea $! ni#elul a%ei s$ade la un ni#el 'ini' %eri$ulos) #entilul #al#ulei des$5ide (i %er'ite a"urului din siste' s! trea$! %rintr2o alar'! sonor! (i s! &n$5id! ali'entarea ar*!torului de $o'"usti"il+ O alar'! de ni#el 'ini' de a$est ti% este %re*entat! &n i/+ 6A+

La $!ld!rile 'oderne ase'enea siste' de alar'! (i &ntreru%ere a ali'ent!rii $u $o'"usti"il este %arte inte/rant! a siste'ului de ali'entare $u a%!) $are nu'ai este a$ionat de $!tre a"ur $i de $!tre &ntreru%!toare ele$tri$e sau relee %neu'ati$e (i sunt o%erate %rin a$iunea unor 'e$anis'e de ti% lotor 'a/neti$) instru'ente de %resiune di erenial! (i $a%a$itoare de ti% ni#el+ Su l!toare de unin/ine ;entru 'eninerea su%ra eelor de &n$!l*ire a $!ld!rilor la stare $urat! %eriodi$ a$estea tre"uie s! ie su late %entru &nde%!rtarea de%unerilor de unin/ine $are se &nt,lnes$ &n toate %asa0ele de tre$ere a /a*elor arse+ Su l!toarele de unin/ine tre"uie s! ie 'ontate &n %o*iii $on#ena"ile ast el $a toate su%ra eele de &n$!l*ire) tu"uri) su%ra&n$!l*itoarele) e$ono'i*oarele (i &n$!l*itoarele de aer s! %oat! i 'eninute &n $ondiii de $ur!enie+ Se re$o'and! $a su larea de%unerilor de unin/ine s! se a$! la $el %uin 6= ore+

O%eraiunea de $ur!ire este e4e$utat! %rin inter'ediul 0eturilor de a%! sau aer de &nalt! %resiune) $are a$ionea*! ast el &n$,t s! a$o%ere toate %!rile de &n$!l*ire+ Su l!toarele de unin/ine olosite la $!ld!rile i/nitu"ulare 8 %re*entate $onse$uti# &n i/+6B) sunt situate &n $a'erele de ardere) iar du*ele) $on e$ionate din oel &nalt re*istent la te'%eratur!) sunt dis%use ast el &n$,t) atun$i $,nd nu sunt &n o%eraiune s! %oat! i retrase &n $ar$asa de %rote$ie+

A$east! $ar$as!) &n /eneral este un tu" este un tu" $are tre$e %rin s%aiul de a%! situat &ntre %eretele dorsal al $!ld!rii (i %eretele dorsal al $utiei de o$ (i este) &n a$est el) "ine r!$it+ 1n $a*ul $!ld!rilor a$#atu"ulare su l!toarele de unin/ine oloses$) la el) aer sau a"ur de &nalt! %resiune (i %ot i a$ionate 'anual sau auto'at+ Su l!toarele $u o sin/ur! du*! retra$ta"il! 8 %re*entate &n i/+ 6B) u*ual) sunt instalate &n o$are (i &n alte *one $u te'%eratur! ridi$at!+ Ele'entul de susinere a du*elor 'ulti%le este %rote0at %,n! la retra$tare (i este %us &n %o*iie de su lare %rin inter'ediul unui siste' $u (uru" !r! s ,r(it du%! $are) se o%erea*! $a'a $are a$ionea*! su%a%a de ad'isie a a"urului+ Un/5iul de su lare este $ontrolat %rin or'a $a'ei iar 0etul %uterni$ de a"ur este diri0at nu'ai %e dire$ia dorit!+ A$est ti% de su l!toare este oarte e i$ient &n ser#i$iu (i are o durat! de olosire oarte lun/! $5iar (i &n $ele 'ai di i$ile $ondiii de lu$ru+ Val#ula de distri"uie este inut! &n$5is! de $!tre %resiunea a"urului iar &n!li'ea de re ulare este un$ie de %resiune nu'ai %e ti'%ul o%eraiilor de su lare. /arniturile se s$5i'"! u(or) $u /arnituri 'etali$e) &n ti'%ul un$ion!rii $!ld!rii) iar toate $o'%onentele sunt $on e$ionate din alia0e 'etali$e re*istente la te'%eraturi &nalte+

Ele'entul de susinere a du*elor 'ulti%le este %rote0at %,n! la retra$tare (i este %us &n %o*iie de su lare %rin inter'ediul unui siste' $u (uru" !r! s ,r(it du%! $are) se o%erea*! $a'a $are a$ionea*! su%a%a de ad'isie a a"urului+ Un/5iul de su lare este $ontrolat %rin or'a $a'ei iar 0etul %uterni$ de a"ur este diri0at nu'ai %e dire$ia dorit!+ A$est ti% este oarte e i$ient Kn ser#i$iu (i are o durat! de olosire oarte &ndelun/at! $5iar (i &n $ele 'ai di i$ile $ondiii de lu$ru+ Val#ula de distri"uie este inut! &n$5is! de $!tre %resiunea a"urului iar &n!li'ea de re ulare este un$ie de %resiune nu'ai %e ti'%ul o%eraiilor de su lare. /arniturile se s$5i'"! u(or) $u /arnituri 'etali$e) &n ti'%ul un$ion!rii $!ld!rii) iar toate $o'%onentele sunt $on e$ionate din alia0e 'etali$e re*istente la te'%eraturi &nalte+ A$este su l!toare %ot i a$ionate 'anual sau auto'at+ 1n $a*ul &n $are $ar$asa su l!torului tre$e %rin %ereii o$arului du*a este su%us! la te'%eraturi oarte ridi$ate) $5iar (i $,nd este retardat!) a%t $e a$e ne$esar! 'ontarea unei $one4iuni de aer dire$t de la #entilatorul %entru r!$irea $ar$asei+ Folosirea siste'ului de su lare $u aer i'%li$! e4istena unui $o'%resor %entru aer $are s! li#re*e $ir$a ?)A '`de aer %e 'inut la o%resiune de L26@ "ar) (i o "utelie $u $a%a$itate de ?)A'` aer+ Controlerul (i su l!toarea de a$est ti% este %re*entat &n i/+6T+

Su$$esiunea o%eraiilor &n$e%e %rin rotirea 'anual! a #al#ulei %entru ali'entarea $u aer. ter'inaia o%erailor se a$e auto'at atun$i $,nd $ontrolerul %rin$i%al a $o'%letat $i$lul %entru toate unit!ile de su lare de su lare. a ost o%rit! un$ionarea $o'%resorului (i a ost de$lan(at! alar'a sonor!+ Fie$are su l!tor este de ti% 'ulti 8 0et rotati# (i li#rea*! o serie de su l!ri $u aer $u durat! de o se$und!) ti'% &n $are ie$are ele'ent este rotit $u un/5i de 6T)A]+ 1n %erioada dintre su l!ri $o'%resorul resta"ile(te %resiunea de aer di "utelie ti'% &n ti'% de a%ro4i'ati# un 'inut+ Du%! a$easta) aerul de $o'and! re%une &n 'i($are $lin$5etul de $o'and! %entru de%lasarea %istonului) se &n$e%e rotirea ele'entului (i a$ionarea #al#ulei %entru aerul de su lare+ Controlerul de $o'and! dis%une de un 'e$anis' de rotire si'ilar al $!rui rol este de a re/la ali'entarea $u aer de $o'and! %entru o rotaie $o'%let! a ele'entului de su lare (i de a trans era ali'entarea $u aer la ur'!torul su l!tor+ Este oarte i'%ortant $a %e ti'%ul e4%loat!rii $!ld!rii) su l!torul s! o%ere*e nu'ai %e un ar$ de ND]+ U*ual) dere/larea a$estei #alori are lo$) &n s%e$ial) du%! e4e$utarea re%araiilor sau ins%e$iilor la $!ld!ri) $,nd su l!torul a ost de'ontat+ C,nd e4ist! du"ii asu%ra a$estei %o*iion!ri tre"uie s! se a$! re'edierile ne$esare $u %ro4i'! o$a*ie+

A$$esoriile interne ale $!ld!rii

A#,nd &n #edere $ondiiile deose"ite &n $are lu$rea*! $!ld!rile na#ale) %entru "una un$ionare) in interiorul a$estora sunt 'ontate o serie de a$$esorii $are %arti$i%! ne'i0lo$it la des !(urarea %ro$eselor i*i$e $e se des !(oar! &n $!ld!ri+ 1n $a*ul $!ld!rilor a$#atu"ulare) a(a $u' se #ede &n i/+ 6L) 'a0oritatea a$$esoriilor interne sunt 'ontate &n $ole$torul su%erior

A$$esoriile interne ale $!ld!rii sunt re%re*entate %rin a7 8 tu"ul $ule/!tor de #a%ori 8 a"urul %rodus %rin inter'ediul unui tu" $u o or'! s%e$ial! 'ontat &n %artea su%erioar! a $ole$torului de a"ur+ Tu"ul 'ai are rolul de a redu$e. %e $,t %osi"il) $antitatea de a%! din a"ur+ Constru$ia (i 'odul de i4are a tu"ului este %re*entat! in i/+6N+

Tu"ul este i4at $u %artea sa e4terioar! %re#!*ut! $u $rest!turi trans#ersale $u l!i'ea de L''. destinate $a%t!rii a"urului. la o distan! de LD'' a! de su%ra aa interioar! a $ole$torului+ 1n /eneral) dia'etrul tu"ului $ule/!tor #aria*! &ntre #alorile de 6BD2=LD'') (i este un$ie de $antitatea de a"ur /enerat! de $!ldare+ ;entru un 'onta0 (i &ntreinere u(oar!) tu"ul $ule/!tor este $onstruit din 'ai 'ulte tronsoane de or'! $oni$!. $on e$ionate din oel $u /rosi'ea de ?2@ ''+ "7 8 %la$a $al'ant! 8este $on e$ionat! din ta"l! de oel $u /rosi'ea de ?'') (i este olosit! $a 'i0lo$ i*i$ de asi/urare a unei distri"uii uni or'e a "ulelor de a"ur) %e toat! su%ra aa o/lin*ii de #a%ori*are (i %rin a$easta %re#enirea or'!rii $o$oa(ei de #a%ori*are+

La $!ld!rile na#ale 'oderne) %la$a $al'ant! are ori i$ii $u dia'etre $u%rinse &ntre L (i =='' (i este dis%us! su" o/linda de #a%ori*are la ad,n$i'i $u%rinse &ntre @D2 =DD''+ Nu'!rul total al ori i$iilor %ra$ti$ate este $u%rins &ntre @DDD(i BDDD+ Dis%unerea %l!$ii se a$e de 'aniera de a %rote0a &ntrea/a su%ra a! a o/lin*ii de #a%ori*are+ ;entru a %utea i introdus! &n $!ldare) %la$a $al'ant! este $on e$ionat! din 'ai 'ulte se$iuni $u di'ensiuni $are %ot tre$e %rin auto$la#a de la $ole$tor+ ;la$a $al'ant! asi/ur! redu$erea u'idit!ii a"urului de la LE) $a*ul $!ld!rilor !r! %la$! $al'ant!. la $ir$a =E) &n %lus) are rol de sta"ili*ator al ni#elului a%ei atun$i $,nd na#a este su%us! la ruliu) &'%iedi$,nd tre$erea ra%id! a a%ei dintr2un "ord &n altul asi/ur,nd ast el sta"ilitatea a%ei &n $!ldare+ $7 8 %relun/itorul tu"ului de ali'entaie 8 la $!ld!rile a$#atu"ulare ali'entaia $u a%! se a$e nu'ai &n $ole$torul su%erior+ Distri"uirea a%ei &n interiorul $ole$torului se a$e %rin inter'ediul %relun/itorului tu"ului de ali'entaie+ For'a (i 'odul de dis%unere a a$estui tu" de%inde de ti%ul $onstru$ti# al $!ld!rii+ Constru$ti#) %relun/itorul %oate i si'%lu sau "i ur$at iind dis%us %e toat! lun/i'ea $ole$torului) este %re#!*ut $u ori i$ii $u dia'etrul de A'' %entru s$ur/erea a%ei (i are $a%!tul o%us intr!rii a%ei o"turat+ Dis%unerea tu"ului %relun/itor se a$e in totdeauna $u ori i$ii &n 0os (i ni$iodat! &n *ona $entral! a $ole$torului %entru a se e#ita li%irea "ulelor de a"ur %e su%ra aa interioar! a %ri'elor r,nduri de tu"uri ier"!toare (i %rin a$easta arderea lor+ Tu"ul %relun/itor este $on e$ionat din 'ai 'ulte tronsoane din tu"uri de oel unite %rin lan(e) al $!ror dia'etre de%ind de $antitatea de a%! $e se introdu$e &n $!ldare iar i4area lui se a$e $u a0utorul unor $oliere %rinse de $ole$tor sau de tra#ersele %l!$ii $al'ante+ d7 8 se%aratorul a%ei de ali'entaie 8 se 'ontea*! &n $ole$tor a(a $u este %re*entat &n i/+ =D %entru a se e#ita $onta$tul dire$t dintre a%a de ali'entare (i "ulele de a"ur (i %entru a nu %er'ite %!trunderea "ulelor &n tu"urile $o"or,toare+ Se%aratorul este $onstruit dintr2o ta"l! de oel $u /rosi'ea de ?2@'') dis%us! %e lun/i'ea $ole$torului &ntre %relun/itorul tu"ului de ali'entaie (i $ole$torul $!ld!rii+ Un $a%!t al se%aratorului se i4ea*! de tra#ersa %l!$ii $al'ante iar $el!lalt de un $ornier) i4at %rin (uru"uri &n %eretele $ole$torului iar %artea sa in erioar! se i4ea*! du%! ulti'ul r,nd de tu"uri de $o"or,re (i &naintea $elor de as$ensiune+ 1n %artea in erioar! se%aratorul este %re#!*ut $u de$u%!ri %entru a %er'ite s$ur/erea a%ei atun$i $,nd se a$e /olirea a%ei+ e7 8 %,lnia e4tra$iei de su%ra a! 8 este 'ontat! &n $ole$torul su%erior $u s$o%ul de a redu$e $on$entraia 'are de s!ruri (i de a &nde%!rta /r!si'ile a late la su%ra aa o/lin*ii de #a%ori*are+ ;,lnia este $on e$ionat! di ta"l! de oel $u /rosi'ea de ?'') este 'ontat! &n $entrul $ole$torului la o distan! $u %rins! &ntre 6D2BD'' su" ni#elul 'ini' de a%!) (i %rin inter'ediul unei tu"ulaturi este %us! &n le/!tur! $u #al#ula de e4tra$ie+ Fun$ie de lun/i'ea $ole$torului) &n a$esta %ot i 'ontate una sau dou! %,lnii 8 i/+=6+

Fi4area a$estora se a$e %e tra#ersele %l!$ii $al'ante sau de tu"urile de ali'entare+ 7 8 *in$urile $!ld!rii 8 au rolul de a %rote0a 'etalul $!ld!rii &'%otri#a %ro$esului ele$tro$5i'i$ $e are lo$ $a ur'are a %otenialelor ele$tri$e di erite %e $are le are le au di#ersele 'etale olosite &n $onstru$ia $!ld!rii+ ;entru %rote$ia se 'ontea*! %l!$ile de *in$ ele$troliti$ $u di'ensiunile ?DD4?DD4=A '' sau ?DD46AD4=A '') $are la 'onta0 tre"uie s! a$! un "un $ontra$t $u 'etalul $ole$torului+ ;l!$ile de *in$ se 'ontea*! &n $utii din ta"l! %er orat!) %entru a %re#eni $!derea %arti$ulelor de *in$) &n tu"urile $!ld!rii) $a ur'are a des$o'%unerii %l!$ilor+

Curs A E,&l!atarea %l#ril!r na'ale Peneralit!i ;entru $a o $!ldare s! %oat! i %us! &n un$iune) du%! o o%rire oare$are) este ne$esar $a a$easta s! ie %re/!tit! s! a0un/! &ntr2o stare ter'i$! $are s!2i %er'it! a$est lu$ru+ La "ord) %re/!tirile %ot i !$ute ie %entru $a*ul &n $are $!ldarea se a l! du%! o s$urt! staionare) ie %entru $a*ul unei staion!ri &ndelun/ate sau du%! re%araii+ O atenie deose"it! se #a a$orda $elei de a doua situaii+ 1n $a*ul &n $are $!ldarea este des$5is!) &nainte de in$5idere) se #a %ro$eda la o ins%e$ie interioar! 'inuioas! %entru a ne $on#in/e $! toate a$$esoriile interne sunt "ine 'ontate (i i4ate ) $! nu sunt $or%uri str!ine (i $! su%ra aa interioar! este su i$ient de $urat!+ Du%! ter'inarea ins%e$iei se %ro$edea*! la &n$5iderea $!ld!rii) %rin 'ontarea auto$la#ei %e /arnituri noi (i se &n$e%e $ontrolul e4terior al instalaiei %ro$ed,ndu2se du%! $u' ur'ea*! se #eri i$! starea de i4are a $!ld!rii %e %osta'ent (i da$! a$easta are %osi"ilitatea de dilatare &n dire$iile %re#!*ute %rin $onstru$ie se &n$5id toate #al#ulele de %e $!ldare $u e4$e%ia ro"inetului de aer) $are tre"uie s! r!',n! des$5is+ Se $ontrolea*! starea (i 'odul de i4are al ar'!turilor $!ld!rii. Se #eri i$! starea *id!riei o$arului (i a altor dis%o*iti#e ale a$estuia. Se #eri i$! starea 'ano'etrelor (i a tu"urilor de le/!tur! $u $!ldarea. ro"inetele se i*olea*! se 'ane#rea*! &n a'"ele sensuri %entru a %utea i /ata de olosire &n $a* de ne#oie. Se a$e un $ontrol a'!nunit al $o'%arti'entului (i se &nl!tur! o"ie$tele str!ine) $are %re*int! %eri$ol de in$endiu. Se ins%e$tea*! starea a%aratelor (i a 'e$anis'elor au4iliare (i se %re/!tes$ %entru un$ionare. Se #eri i$! starea santinelor $o'%arti'entului) 'odul de un$ionare a 'i0loa$elor de stin/ere a in$endiilor (i starea &n$5iderii etan(e+ Du%! ter'inarea $ontrolului se &n$e%e u'%lerea $!ld!rii $u a%!) ast el &n$,t ni#elul de li$5id s! nu de%!(eas$! 63? din &n!li'ea sti$lei de ni#el+ Du%! &n$!l*ire a%a &(i '!re(te #olu'ul (i ni#elul &n sti$l! atin/e &n!li'ea ni#elului nor'al+ Ni#elul a%ei din $!ldare tre"uie s! asi/ure a$o%erirea $u a%! a $elor 'ai &nalte su%ra ee &n$!l*ite ale $!ld!rii+ ;e ti'%ul introdu$erii a%ei) ro"inetul de aer tre"uie s! r!',n! des$5is %entru a se asi/ura e#a$uarea aerului din $!ldare+ 1n $a*ul &n $are $!ldarea) a lata du%! o s$urt! staionare) a ost u'%lut! $u a%! %,n! la ro"inetul de aer) este ne$esar! /olirea %rin #al#ula e4tra$iei de und) a unei $antit!i de a%!) $are s! asi/ure un ni#el nor'al la sti$la de ni#el+ Este re$o'anda"il $a te'%eratura a%ei introdus! &n $!ldare s! ai"! #aloarea a%ro%iat! de te'%eratura $!ld!rii) %entru a se e#ita tensiunile ter'i$e &n 'etalul a$esteia+ ;e ti'%ul u'%lerii $u a%! se #or ur'!ri) de%ista si &nl!tura s$!%!rile de a%! %e la lan(e (i neetan(eit!i+ In situaia in $are $!ldarea se a l! du%! o staionare s$urt!) din %ro/ra'ul sau de %re/!tire li%se(te nu'ai se$#ena $ontrolului interior+ Ridi$area %resiunii la $!ldare Ridi$are %resiunii in $!ldare se %oate a$e &n ur'!toarele situaii de la re$e 8 $!ldarea se a l! du%! staionare (i are o %resiune e/al! $u *ero+

 de la $ald 8 $!ldarea este $ald! dar %resiunea este 'ai 'i$! de$,t %resiunea de re/i'+ 1n realitatea %ra$ti$! e4ist! $a*uri $,nd ridi$area %resiunii din $!ldare tre"uie s! se a$! &n situaii $,nd a7 8 na#a nu dis%une de ni$i un el de ener/ie 1n a$east! situaie) $u a0utorul unei %o'%e de ',n! se introdu$e 'otorin! &ntr2 un tan$ $u $o'"usti"il) $u $a%a$itatea de =DD2@DD litri) situat la o &n!li'e de =2@ ') a! de ni#elul %ul#eri*atoarelor+ Din a$est tan$) %rin inter'ediul unei tu"ulaturi) $o'"usti"ilul a0un/e) %rin $!dere) la %ul#eri*atoare+ A%rinderea $o'"usti"ilului se a$e $u e(tila a%rins!) introdus! %rintr2un ori i$iu s%e$ial %ra$ti$at) &n $a%a$) l,n/! %ul#eri*ator) $are este diri0at! %e dire$ia a4ei %ul#eri*atorului) %entru a%rinderea $o'"usti"ilului+ Du%! a%rindere) e(tila se s$oate din o$ar (i se introdu$e &ntr2un siste' de stin/ere 'ontat l,n/! $!ldare+ 1n situaia &n $are $o'"usti"ilul nu s2a a%rins se re%et! o%eraia+ C,nd $o'"usti"ilul %ul#eri*at s2a a%rins) $!ldura de/a0at! %rin ardere se trans'ite a%ei din $!ldare unde &n$e%e %ro$esul de #a%ori*are+ A"urul or'at se ridi$! &n s%aiul su%erior al $ole$torului (i $u $,t $antitatea sa $re(te)$re(te (i %resiunea &n $!ldare+ Atun$i $,nd %rin ro"inetul de aer iese a"ur) ro"inetul se &n$5ide+ C,nd %resiunea a"urului din $!ldare atin/e #aloarea de A2B "ar) se des$5ide u(or #al#ula au4iliar!) %rin $are se trans'ite a"ur la 'e$anis'ele au4iliare) se &n$e%e &n$!l*irea a$estora (i a%oi %unerea &n un$iune+ ;e ti'%ul ridi$!rii %resiunii &n a$est 'od) $el %uin %entru %ri'a a*! 8 %,n! la %ornirea 'e$anis'elor au4iliare 8 la $o(ul $!ld!rii se de/a0! o 'are $antitate de u' ne/ru) din $au*a li%sei sau insu i$ienei aerului %entru $o'"ustie+ "7 8 na#a dis%une de ener/ie ele$tri$! ;ro$esul de ridi$are a %resiunii &n ase'enea situaii $onst! din a$elea(i a*e $ara$teristi$e+ 1n %ri'a a*!) dis%un,nd de ener/ie ele$tri$!) %ot i olosite nu'ai 'e$anis'ele (i a%aratele au4iliare) $are %ot un$iona $u ase'enea ener/ie. $u' ar i %o'%a de $o'"usti"il) #entilatoarele (i %re&n$!l*itoarele de $o'"usti"il+ Fa*a a doua a %ro$esului de ridi$are a %resiunii &n$e%e odat! $u reali*area unei %resiuni de A2B "ar &n $!ldare (i %ornirea $elorlalte 'e$anis'e au4iliare $are un$ionea*! $u a"ur+ $7 8 na#a dis%une de a"ur &n ase'enea situaie %resiunea %oate i ridi$at! $u a0utorul a"urului e4istent la "ord) %ro#enit de la alte $!ld!ri sau $aldarine sau $u a0utorul a"urului %ri'it de la o alt! na#!+ Ca (i &n $elelalte situaii) ridi$area %resiunii) &n$e%e odat! $u a%rinderea $o'"usti"ilului li#rat de $!tre o %o'%! antrenat! de o 'a(in! %ri'ar! $e un$ionea*! $u a"ur+ ;re&n$!l*irea $o'"usti"ilului se a$e $u a"ur %relu$rat &n 'e$anis'ele au4iliare sau %ro#enit din tu"ulatura au4iliar! de a"ur+ ;ri'irea a"urului de la o alt! na#! se a$e %rin inter'ediul unor ra$orduri s%e$iale 'ontate %e %untea %rin$i%al!) &n a'"ele "orduri+ La $!ld!rile a$#atu"ulare) ti'%ul ne$esar %entru ridi$area %resiunii #aria*! &ntre ?D (i BD de 'inute) un$ie de #olu'ul de a%! al $!ld!rii+ 1n $a*ul $!ld!rilor i/nitu"ulare ti'%ul este $u%rins &ntre B (i ?D ore) &ntru$,t a$este $!ld!ri au un #olu' 'are de a%! (i o su%ra a! de &n$!l*ire relati# 'i$!+ La $!ld!rile 'oderne) %e ti'%ul ridi$!rii %resiunii se %ot arde =A2@DE din $onsu'ul 'a4i' de $o'"usti"il+ Ur'!toarea eta%!) du%! %unerea $!ld!rii &n un$iune) o re%re*int! %unerea $!ld!rii &n $o'uni$aie $u 'a(inile $are un$ionea*! $u a"ur+ ;entru a$easta este ne$esar! %re/!tirea tu"ulaturii 'a/istrale de a"ur $are) &nainte de a su%orta $ir$ulaia a"urului $u %ara'etrii de re/i') tre"uie adus! la o stare ter'i$! $,t 'ai a%ro%iat! de

re/i'ul de lu$ru+ 1n$!l*irea 'a/istralei de a"ur se a$e %rin des$5iderea %arial! a #al#ulei %rin$i%ale de a"ur) ast el &n$,t a"urul s! %oat! &n$!l*i tu"ulatura (i ar'!turile 'ontate %e ea+ Condensul or'at %e tu"ulatur! se s$ur/e %rin inter'ediul unei tu"ulaturi de %ur0are) %re#!*ute $u ro"inei) 'ontate &n anu'ite %un$te %e traseu+ 1n 'o'entul &n $are %rin %ur0i iese a"ur #iu) se $onsider! ter'inat! %erioada de &n$!l*ire a tu"ulaturii) %ur0ile se &n$5id (i #al#ula de a"ur se des$5ide $o'%let+ Da$! la a$eea(i 'a/istral! de a"ur sunt $one$tate 'ai 'ulte $!ld!ri a late su" %resiune) $one$tarea altei $!ld!ri se #a a$e nu'ai $,nd %resiunea sa de re/i' este 'ai 'are $u $el %uin D)A "ar de$,t %resiunea a"urului din tu"ulatura 'a/istral!+ 1n $a* $! nu se res%e$t! a$east! $ondiie) $!ldarea nu li#rea*! a"ur &n 'a/istral!) iar %resiunea #a tinde s! se e/ali*e*e &n &ntrea/a instalaie de $!ld!ri+ C,nd $!ld!rile au atins %resiunea de re/i' se i'%une #eri i$area un$ion!rii su%a%elor de si/uran! ie %rin 'ane#rare 'anual!) ie %rin $re(terea %resiunii $u $ir$a D)A2D)T "ar %este #aloarea %resiunii de re/i'+ Su%ra#e/5erea un$ion!rii $!ld!rii 1n 'o'entul &n $are $!ld!rile sunt $one$tate la tu"ulatura 'a/istral! de a"ur) se $onsider! $! a$estea %ot s! ali'ente*e %rin$i%alii $onsu'atori de a"ur de la "ord+ ;entru asi/urarea unei "une un$ion!ri a instalaiilor (i li#rarea a"urului %entru o %erioad! lun/! de ti'%) este ne$esar! reali*area unui %ro/ra' $ore$t de su%ra#e/5ere a un$ion!rii $!ld!rilor+ 1n ti'%ul un$ion!rii $!ld!rii un lo$ %rin$i%al &n o$u%! su%ra#e/5erea ur'!toarelora7 8 ali'entarea $!ld!rii $u a%! Su%ra#e/5erea ni#elului de a%! &n $!ldare (i 'eninerea lui la o #aloare $onstant! &n sti$lele de ni#el) $ade &n sar$ina o$5istului+ 1n $a*ul $!ld!rilor a$#atu"ulare) &ntreru%erea ali'entaiei $u a%! %entru o %erioad! de 62= 'inute du$e la e#a%orarea $o'%let! a a%ei din $!ldare (i la arderea a$esteia+ U*ual) ni#elul a%ei &n sti$lele de ni#el tre"uie s! os$ile*e u(or &n dre%tul se'nului de #aloare 'edie 'ar$at %e indi$atoarele de ni#el+ Da$! ni#elul a%ei r!',ne ne'i($at $o'uni$aiile sti$lelor $u $!ld!rile sunt &n undate) ast el $! &n sti$le e4ist! a%! dar &n $!ldare ni#elul este insu i$ient sau in#ers+ Controlul sti$lelor de ni#el se a$e %rin %ur0area a$estora la ie$are s ert de or! ti'% de =2? se$unde+ ;e ti'%ul %ur0!rii a%a tre"uie s! dis%ar! din sti$le) iar du%! &n$5iderea ro"inetului tre"uie s! rea%ar!+ Da$! din di#erse 'oti#e una dintre sti$lele de ni#el a ost s$oas! din u*) un$ionarea $!ld!rii nu'ai $u o sin/ur! sti$l! se ad'ite %entru o %erioad! de 'a4i' =D 'inute) ti'% $onsiderat $a su i$ient %entru &nlo$uirea sti$lei de e$te+ 1n $a* $! du%! $ele =D de 'inute $!ldarea a r!'as tot &ntr2o sti$l! de ni#el se #a %ro$eda la o%rirea $!ld!rii (i re'edierea a#ariei+ O $!ldare a$#atu"ular! %oate un$iona %este =D de 'inute nu'ai $u o sin/ur! sti$l! de ni#el) nu'ai $u $ondiia asi/ur!rii unei su%ra#e/5eri stri$te (i nu'ai &n $a*uri de or! 'a0or!) $,nd #iaa e$5i%a0ului (i a na#ei de%inde de un$ionarea $ontinu! a $!ld!rii+ La $!ld!rile i/nitu"ulare %ro"le'a ni#elului de a%! nu este la el de stri$t!) &ntru$,t a$estea au #olu' 'ai 'are de a%! (i un $onsu' 'ai 'i$ de $o'"usti"il+ La dis%ariia a%ei din sti$lele de ni#el ale $!ld!rii a$#atu"ulare a$easta se o%re(te i'ediat indi erent de ti'%ul $,t sti$la a r!'as !r! a%!+ in,nd $ont de a$est lu$ru) $on$lu*ia $are se tra/e este $! un$ionarea $!ld!rii !r! a%! la sti$lele de ni#el este stri$t inter*is!+ A$eea(i inter*i$ere se a%li$! (i %entru ali'entarea $u a%! a $!ld!rii a late &n ase'enea situaie+

1n a$east! situaie) $!ldarea se o%re(te se las! la r!$it (i se ins%e$tea*! la e4terior) %entru de%istarea e#entualelor de or'aii &n stru$tura sa 'etali$! (i nu'ai &n $a*ul &n $are a$estea nu au a%!rut) $!ldarea se ali'entea*! $u a%! (i se rea%rind o$urile+ "7 8 su%ra#e/5erea arderii Arderea $o'"usti"ilului &n $!ldare este sursa de $!ldur! $are asi/ur! #a%ori*area a%ei din $!ldare+ O ardere in$ore$t! redu$e randa'entul $!ld!rii) %rodu$e u' la $o( (i nu %rodu$e un a"ur $u %ara'etri nor'ali+ Condu$erea arderii este &n sar$ina o$5istului) $are tre"uie s! a$orde o atenie deose"it! un$ion!rii %ul#eri*atoarelor (i 'eninerea te'%eraturii $o'"usti"ilului la #alori de $ir$a LD2 ND]C) la ie(irea din %re&n$!l*itor+ Canalele interioare ale %ul#eri*atoarelor 'e$ani$e tre"uie s! ie 'eninute &n stare $urat!) %entru a %er'ite %ul#eri*area uni or'! a $o'"usti"ilului la o #aloare de $ir$a ?D"ar+ O"turarea $analelor de %ul#eri*are du$e la dere/larea arderii+ Te'%eratura $o'"usti"ilului 0oa$! un rol deter'inant &n des !(urarea arderii+ Da$! te'%eratura este s$!*ut! li$5idul de#ine #,s$os (i se &n/reunea*! tre$erea %rin $analele %ul#eri*atorului (i %ul#eri*area sa+ O "un! $o'"ustie se o"ine atun$i $,nd $o'"usti"ilul %ul#eri*at &n o$ar arde $o'%let (i &n ti'% util (i este $ara$teri*at de $laritatea /a*elor de $o(. $uloarea ro*! a /a*elor &n interiorul o$arului. atun$i $,nd se %ri#e(te %rin #i*or se #!d $lar $!r!'i*ile de %e %eretele o%us. */o'otul $onstant) !r! #i"raii) %rodus de %ul#eri*atoare+ Su%ra#e/5erea arderii se a$e %rin inter'ediul unui %eris$o%) 'ontat $u #i*orii &n dre%tul ie$!rei $!ld!ri) %rin inter'ediul $!ruia se %oate ur'!ri ila'entul unei l!'%i ele$tri$e dis%us! &n %artea o%us! $o(ului+ C,nd ila'entul se #ede $lar &nsea'n! $! /a*ele sunt trans%arente) %roduse &n ur'a unei $o'"ustii $ore$te+ Culorile /a*elor de la $o(ul na#ei ne dau in or'aii asu%ra naturii arderii) du%! $u' ur'ea*! /a*e trans%arente 8 ardere $o'%let! /a*e de $uloare &n$5is! 8 li%sa de o4i/en) ardere in$o'%let! /a*e de $uloare /al"en des$5is 8 e4$es de aer /a*e de $uloare al"! 8 a%! &n $o'"usti"il sau tu"uri s%arte Da$! &n ti'%ul un$ion!rii $!ld!rii a%ar s$!%!ri de a%! sau a"uri %e la di#erse &'"in!ri nu se #a %ro$eda la str,n/erea %iulielor (i nu se #or iniia re%araii sau &nlo$uiri de $o'%onente at,ta ti'% $,t $!ldarea este &n un$ie+ Da$! s$!%!rile nu %un &n %eri$ol #iaa e$5i%a0ului (i $!ldarea nu %oate i o%rit! %entru re%araii) s$!%!rile se ne/li0ea*! %,n! e4ist! %osi"ilitatea o%ririi $!ld!rii (i eli'inarea $au*elor+ Re/larea arderii &n o$arul $!ld!rii se a$e &n un$ie de indi$aiile 'ano'etrelor %entru %resiunea de re/i' $are) indi erent de situaie) tre"uie 'eninut! la o #aloare $onstant!+ ;resiunea a"urului nu tre"uie s! s$ad! su" TAE din #aloarea %resiunii de re/i'+ Ano'alii $are %ot a%!rea &n un$ionarea $!ld!rii 1n ti'%ul un$ion!rii $!ld!rilor na#ale %ot a%!rea eno'ene anor'ale $are i'%un luarea unor '!suri de ur/en!) %entru asi/urarea $ontinu!rii un$ion!rii sau i'%un o%rirea i'ediat! a a$esteia+ Fun$ie de /ra#itatea %eri$olului %e $are &l %re*int! %entru $!ldare) eno'enele anor'ale se &'%art &nFeno'ene anor'ale $are i'%un o%rirea i'ediat! a $!ld!rii 1n $ate/oria a$estor eno'ene intr!-

a7 8 %ierderea a%ei la sti$lele de ni#el 8 atun$i $,nd) din di#erse 'oti#e) a%a a dis%!rut $o'%let din sti$lele de ni#el se %oate %rodu$e arderea su%ra eelor 'etali$e ale $!ld!rii (i $5iar e4%lo*ia a$esteia+ ;ierderea a%ei se 'ani est! %rin2 li%sa a%ei &n sti$lele de ni#el. 2 a%ariia unor %ete ro(ii sau al"e de di#erse di'ensiuni &n stru$tura 'etali$! a $!ld!rii 2 to%irea do%ului de si/uran! a'%lasat %e $erul o$arului la $!ld!rile i/nitu"ulare 2 'iros s%e$i i$ de $au$iu$ ars 2 u' larea (i e4%lo*ia tu"urilor ;ierderea a%ei se %oate datora ur'!toarelor $au*e neatenia o$5istului &n undarea sti$lelor de ni#el %ierderea a%ei &n a ara $!ld!rii %rin tu"uri s%arte a%a de ali'entaie are o te'%eratur! %rea ridi$at! $a%ul de ali'entaie este "lo$at %o'%a de ali'entaie are o as%iraie (i o re ulare de e$tuoas!) et$+ 1n ase'enea situaie la "ord) se #or lua '!suri $a o%rirea i'ediat! a $!ld!rii ins%e$tarea a'!nunit! a su%ra eei de &n$!l*ire #i*i"il! %entru de%istarea e#entualelor de or'aii %unerea $!ld!rii la re$e da$! &n stru$tura 'etali$! a $!ld!rii nu au a%!rut de or'aii se ali'entea*! $!ldarea $u a%!) se a%rind o$urile (i se ine su" o"ser#aie stri$t! $o'%orta'entul $!ld!rii+ "7 2 su%ra&n$!l*iri lo$ale &n 'etalul $!ld!rii (i de or'area lui 1n $a*ul un$ion!rii anor'ale &n stru$tura 'etali$! a $!ld!rilor a$#a (i i/nitu"ulare %ot s! a%ar! su%ra&n$!l*iri lo$ale %eri$uloase si $au*ele $are du$ la ase'enea situaii sunt li%sa a%ei &n $!ldare. e4istena unor straturi /roase de $rust! %e su%ra aa de &n$!l*ire. ur'e de /r!si'i %e su%ra aa de &n$!l*ire. un$ionarea de e$tuoas! a unuia sau 'ai 'ultor %ul#eri*atoare a%t $e a$e $a la$!ra s! lo#eas$! dire$t &n su%ra aa de &n$!l*ire+ Su%ra&n$!l*irea lo$al! a 'etalului se 'ani est! %rin &nro(irea tu"ului de la$!r! la $!ld!rile i/nitu"ulare) a tu"urilor ier"!toare situate &n i'ediata a%ro%iere a o$arului la $!ld!rile a$#atu"ulare (i a %oriunilor 'etali$e din $or%ul $!ld!rilor+ 1n ase'enea situaii se i'%un ur'!toarele '!suri o%rirea o$urilor (i #eri i$area ni#elului (i $alit!ii a%ei sta"ilirea $au*elor $are au $ondus la a%ariia eno'enului (i &nl!turarea lor+ De or'area 'etalului su%ra&n$!l*it este s%e$i i$! $!ld!rilor i/nitu"ulare $are au su erit su%ra&n$!l*iri lo$ale nedes$o%erite la ti'%+ $7 8 s%ar/erea tu"urilor la $!ld!rile a$#atu"ulare 2 este un eno'en su i$ient de re$#ent) &n e4%loatarea $!ld!rilor na#ale) deter'inat de2 li%sa de a%! (i &n$!l*irea lo$al! a tu"urilor. 2 e4istena unui strat /ros de $rust! %e %ereii tu"urilor. 2 deran0area $ir$ulaiei a%ei &n $!ldare+ S%ar/erea tu"urilor este se'nalat! %rin-

 %re*ena &n 'od $ontinuu a a"urului &n /a*ele de e#a$uare din e(a%a'entul $!ld!rii. */o'ote s%e$i i$e s$!%!rilor de a"ur :(uier!turi7 &n *ona tu"ului ars sau s%art. a%ariia unor 0eturi %uterni$e de a"ur &n o$ar sau &n $a'era de u'+ Li%sa a%ei &n tu"uri este %rodus! de %ierderea a%ei din sti$lele de ni#el. 'onta0ul in$ore$t al sti$lelor de ni#el :%rea 0os7. li%sa %l!$ii $al'ante (i os$ilaiile 'ari ale na#ei+ Crusta /roas! %e %ereii tu"urilor este %rodus! de duritate ridi$at! a a%ei $a ur'are a netrat!rii $5i'i$e a a$esteia+ Deran0area $ir$ulaiei a%ei a%are atun$i $,nd "ulele de a"ur se li%es$ de %ereii tu"ului) &n lo$ s! $ir$ule %rin a$estea) &nr!ut!es$ trans erul de $!ldur! &n a$el lo$ (i %rodu$ arderea tu"urilor+ Cu $,t $ir$ulaia a%ei este 'ai intens! $u at,t 'ai "ine #or i r!$ite tu"urile+ U*ual) $el 'ai re$#ent) se s%ar/ tu"urile situate &n *ona ulti'elor r,nduri) din $au*a li%sei de a%!) %rodus! de 'eninerea unui ni#el s$!*ut &n sti$lele de ni#el+ 1n $a*uri 'ai rare) se %ot s%ar/e (i tu"uri situate &n *ona %ri'elor r,nduri) din $au*a li%irii "ulelor de a"ur %e su%ra aa lor interioar! sau $a ur'are a 'onta0ului /re(it al %relun/itorului tu"ului de ali'entaie+ Montarea a$estuia nu tre"uie s! ie !$ut! &n dre%tul tu"urilor de as$ensiune) &ntru$,t %resiunea 'are a a%ei de ali'entaie a$e $a "ulele de a"ur din %ri'ele r,nduri de tu"uri s!2(i redu$! #ite*a de de%lasare (i $5iar s! se li%eas$! de %ereii interiori ai a$estora+ S%ar/erea tu"urilor) indi erent de $au*!) i'%une o%rirea i'ediat! a $!ld!rii+ Du%! o r!$ire de $ir$a =@ ore) se des$5ide $!ldarea) se a$e deter'inarea tu"urilor a#ariate (i se %ro$edea*! la ta'%onarea lor+ ;entru deter'inarea tu"urilor s%arte se olose(te %o'%a de %resat tu"uri a $!rei %resiune este de L26D "ar (i se %ro$edea*! du%! $u' ur'ea*! se /ole(te $!ldarea de a%! (i se las! la r!$it. se sta"ile(te a%ro4i'ati# *ona (i nu'!rul tu"urilor s%arte. $,te un o' intr! &n $ole$torul su%erior (i &n $el in erior. tu"ul le4i"il de re ulare al %o'%ei de %resare se introdu$e &n $a%!tul unui tu" din %la$a tu"ular! a $ole$torului su%erior (i se &n$e%e %resarea a%ei+ Da$! 'ano'etrul de %e %o'%! indi$! o %resiune $res$ut!) tu"ul testat este "un.da$! %resiunea nu $re(te re*ulta $! a%a s$a%! %rin s%!rtura tu"ului+ 1n ulti'a situaie o'ul din $ole$torul in erior introdu$e un do% de le'n &n tu"ul a#ariat (i &l "ate $u $io$anul) !r! s!2l s%ar/!) %,n! $e a%ro4i'ati# 0u'!tate din lun/i'ea do%ului a %!truns &n tu"+ A$eea(i o%eraie se e4e$ut! (i la $a%ul tu"ului din $ole$torul su%erior+ Ta'%onarea tu"urilor se %oate a$e (i $u do%uri 'etali$e de or'! tron$oni$! $u o $oni$itate de 636D+d +So$iet!ile de $lasi i$are nu %er'it un$ionarea unei $!ld!ri) $are are un nu'!r de tu"uri ta'%onate 'ai 'are de 6DE din nu'!rul total de tu"uri (i $er e#idena a$estora + ;entru a$easta) se e4e$ut! o s$5i! $u dis%unerea tuturor tu"urilor &n %l!$ile tu"ulare (i 5a(urarea tu"urilor ta'%onate+ La $!ld!rile a$#atu"ulare) &nlo$uirea tu"urilor a#ariate nu %oate i !$ut! de$,t odat! $u &nlo$uirea total! a tu"urilor $!ld!rii+ O%eraiunea se a$e ) u*ual) du%! $e s2a de%!(it li'ita de6DE tu"uri ta'%onate+ Ris$ul un$ion!rii unei $!ld!ri $u un nu'!r de tu"uri ta'%onate 'ai 'are de$,t $el s%e$i i$at) este deose"it de 'are) &ntru$,t se deran0ea*! $ir$ulaia natural! a a%ei &n $!ldare (i a$easta este su%us! eno'enului de ardere (i e4%lo*ie+ d7 8 s%ar/erea tu"urilor su%ra&n$!l*itorului Cau*ele s%ar/erii tu"urilor la su%ra&n$!l*itor %ot i

 se%ararea su%ra&n$!l*itorului de $!ldare %e ti'%ul ridi$!rii %resiunii. tu"urile au de%uneri serioase de s$al! :$rust!7 $are i'%iedi$! trans erul de $!ldur!) (i se su%ra&n$!l*es$ %,n! la ardere. tu"urile sunt %uterni$ ata$ate de $oro*iuni &ntru$,t) %e ti'%ul staion!rii) su%ra&n$!l*itorul nu a ost &n totalitate /olit de a%!+ S%ar/erea tu"urilor este e#ideniat! %rin s$!derea %resiunii la 'ano'etrul 'ontat %e tu"ulatura de a"ur su%ra&n$!l*it. e4istena &n *ona su%ra&n$!l*itorului a */o'otului s%e$i i$ de s$ur/ere a a"urului %rin s%aii &n/uste+ La a%ariia a$estui eno'en $!ldarea se o%re(te i'ediat )(i se %ro$edea*! la ta'%onarea tu"urilor + Un su%ra&n$!l*itor %oate un$iona $u un nu'!r 'a4i' de 6DE tu"uri ta'%onate+ 1nlo$uirea tu"urilor la su%ra&n$!l*itor tre"uie s! se a$! inde%endent de starea tu"urilor la $!ldare+ e7 8 a%ariia isurilor &n $or%ul $!ld!rii Feno'enul este s%e$i i$ $!ld!rilor i/nitu"ulare (i se 'ani est!) &n s%e$ial) la lo$urile de &'"inare a tu"ului de la$!r! de %eretele rontal al $utiei de o$ sau de %eretele rontal al $!ld!rii+ Feno'enul se %rodu$e $a ur'are a #ariaiilor 'ari de re/i' ter'i$ %e ti'%ul un$ion!rii $!ld!rii. &n o$ar se introdu$e aer %rea re$e . &n %ri'a a*! de ridi$are a %resiunii) $!ldarea este &n$!l*it! in$ore$t. r!$irea "rus$! a $!ld!rii. su%ra&n$!l*irilor lo$ale ale 'etalului din stru$tura $!ld!rii neo"ser#ate la ti'%+ 1n $a*ul a%ariiei unor ase'enea eno'ene se iau ur'!toarele '!suri sto%area i'ediat! a $!ld!rii. se las! $!ldarea s! se r!$eas$! uni or' . se #eri i$! a'!nunit lo$ul &n $are au a%!rut isurile (i se iau '!suri de &nl!turare a a$estora + 1nl!turarea isurilor se a$e %rin sudare du%! o te5nolo/ie "ine sta"ilit!+ 1nainte de a se iniia sudarea se #or %ra$ti$a /!uri de li'itare a isurii (i se #a %relu$ra isura) %entru a %er'ite sudarea at,t din interior $,t (i din e4terior+ Feno'ene anor'ale $are %er'it un$ionarea da$! se inter#ine ur/ent %entru &nde%!rtarea lor 1n $ate/oria a$estor eno'ene) ur'!toarele sunt $onsiderate $a iind de initoriia7 8 %resiunea de re/i' $re(te %este #aloarea nor'al!+ Feno'enul se o"ser#! la 'ano'etrele $!ld!rii &n 'o'entul &n $are a$ul indi$ator de%!(e(te se'nul ro(u de %e $adran se'n $are indi$! %resiunea nor'al! de un$ionare a $!ld!rii+ A$est eno'en %oate i %rodus de2 neatenia o$5istului. 2 de e$tarea 'ano'etrului+ 1n ase'enea situaii se i'%un ur'!toarele '!suri se redu$e $onsu'ul de $o'"usti"il %rin o%rirea unor %ul#eri*atoare sau &n$5iderea %arial! a #al#ulelor de ali'entare. se &ntee(te ali'entarea $u a%! a $!ld!rii. se %ro"ea*! 'anual un$ionarea su%a%elor de si/uran!. se #eri i$! un$ionarea su%a%elor de si/uran!. se #eri i$! un$ionarea 'ano'etrelor %rin $o'%ararea indi$aiilor $u $itirile date de un etalon 'ontat s%e$ial %entru a$est s$o%+

;e ti'%ul un$ion!rii $!ld!rii este ne$esar s! se #eri i$e %eriodi$ 'odul de un$ionare a $elor dou! su%a%e de si/uran! 'ontate %e $!ldare+ A$este su%a%e sunt re/late s! de$lan(e*e di ereniat (i anu'e) una la o %resiune de D)A "ar %este %resiunea de re/i') iar alta la o %resiune $u D)T "ar 'ai 'are de$,t %resiunea de re/i'+ 1n $a*ul &n $are nu se e4e$ut! #eri i$area %eriodi$! a un$ion!rii su%a%elor a$estea %ot s! se "lo$5e*e (i &n $a* de a%ariie a su%ra%resiunii &n $!ldare e4ist! ris$ul s! nu un$ione*e) ast el $!) rolul de %rote$ie a $!ld!rii nu se reali*ea*!+ "7 8 ni#elul de a%! la sti$lele de ni#el s$ade anor'al ;e ti'%ul un$ion!rii $!ld!rii este %osi"il s! a%ar! $a*uri de s$!dere anor'al! a ni#elului de a%! la sti$lele de ni#el+ Ase'enea situaie %oate s! ie %ro#o$at! de neatenia o$5istului. %o'%a de ali'entaie un$ionea*! de e$tuos sau nu reali*ea*! %resiunea (i de"itul ne$esar de a%! $erut de re/i'ul $onsu'ului de a"ur. e4ist! un $onsu' %rea 'are de a"ur. $!ldarea are tu"uri s%arte (i a%a se %ierde &n a ara $!ld!rii. "lo$area $a%ului de ali'entaie %e des$5is (i s$ur/erea a%ei din $!ldare+ M!sura $are se i'%une &n ase'enea situaie este de a se $re(te a$$eleraia un$ion!rii %o'%ei de ali'entaie+ Da$! '!sura nu este e e$ti#! se o%re(te $!ldarea (i se $aut! 'oti#ele $are nu %er'it 'eninerea ni#elului de a%!+ C!ldarea nu se re%une &n un$ie !r! de%istarea (i eli'inarea $au*elor $are au %ro#o$at ase'enea eno'en+ $7 8 ni#elul a%ei &n $!ldare $re(te anor'al Un ni#el nor'al al a%ei &n $!ldare este $onsiderat a i atun$i $,nd) la sti$la de ni#el) a%a o$u%! a din &n!li'ea a$esteia+ De%!(irea a$estui ni#el este $onsiderat! a i o $re(tere anor'al! a a%ei &n $!ldare+ A$east! $re(tere %oate i $au*at! de neatenia o$5istului. $re(terea turaiei 'a(inii %ri'are de antrenare a %o'%ei de ali'entaie. a%ariia unor eno'ene anor'ale &n $!ldare+ 1n ase'enea $ondiii se i'%un '!suri $a redu$erea ali'entaiei $!ld!rii. %ur0area re%etat! a sti$lelor de ni#el. redu$erea o$urilor. redu$erea $onsu'ului de a"ur) et$+ &n $a* $! '!surile nu sunt su i$iente) se sto%ea*! $!ldarea (i se tre$e la de%istarea (i eli'inarea $au*elor $are au /enerat eno'enul+ d7 8 a%ariia e"oluiilor A$estea sunt eno'ene de ier"ere tur"urent! a a%ei &n $ole$toarele $!ld!rii (i 'ani est! %rin os$ilarea e4$esi#! a ni#elului la sti$lele de ni#el+ Feno'enul %oate i %ro#o$at de $oninutul ridi$at de i'%urit!i 'e$ani$e sau $5i'i$e &n a%a din $!ldare &n s%e$ial /r!si'i. des$5iderea "rus$! a #al#ulelor de 'ane#r! a $onsu'atorilor de a"ur %rin or'area unei di erene de %resiune &ntre $!ldare (i $onsu'ator (i e4tra/erea unei 'ari $antit!i de a"ur din $!ldare. $re(terea salinit!ii a%ei) &n s%e$ial &n a%ro%ierea o/lin*ii de #a%ori*are unde densitatea a%ei este 'ai 'are) iar tre$erea "ulelor de a"ur %rin o/linda de #a%ori*are este 'ult &n/reunat!+ ;entru a readu$e (i $5iar a e#ita or'area e"oluiilor se #a %ro$eda-

 la ie$are $art se #or e4e$uta e4tra$iile de su%ra a! (i de und) 'ai ales atun$i $,nd la sti$lele de ni#el a%a ur$! (i $o"oar! ra%id (i3sau se o"ser#! ulei. se redu$e turaia 'a(inilor) %rin &n$5iderea %arial! a #al#ulei de a"ur %e ti'%ul e4tra$iilor (i 'ai ales al e"oluiilor+ Da$! &n ur'a a$estor '!suri e"oluiile nu &n$etea*!) $!ldarea se o%re(te din un$iune (i se #or lua '!suri de e4e$utare a e4tra$iilor de su%ra a! (i de und+ La $!ld!rile 'oderne e4tra$iile se e4e$ut! la %resiune de re/i'+ E4tra$ia de und nu se a$e si'ultan la toate $ole$toarele in erioare) %entru a nu soli$ita %rea 'ult tu"ulatura de e4tra$ie (i %entru a nu %rodu$e o s$!dere %rea ra%id! a ni#elului a%ei &n sti$la de ni#el+ 1nainte de a se &n$e%e e4tra$ia de und) ni#elul a%ei &n $!ldare se ridi$! %,n! la a din &n!li'ea sti$lei de ni#el) iar %e ti'%ul e4tra$iei se #a ur'!ri) $a s! nu dis%ar! a%a din sti$lele de ni#el+ e7 2 s%ar/erea sti$lei de ni#el Este ur'are a a%tului $! sti$lele nu au ost &n$!l*ite su i$ient (i uni or' %e ti'%ul ridi$!rii %resiunii. sti$lele nu au ost 'ontate $ore$t &n ar'!tura lor a%t $e d! na(tere la tensiuni $are) %e ti'%ul dilat!rii) du$ la s%ar/erea sti$lei+ ;entru &n$!l*irea uni or'! a sti$lelor) %e ti'%ul ridi$!rii %resiunii) a$estea #or i %ur0ate din $in$i &n $in$i 'inute) ti'% de 62= se$unde+ Redu$erea tensiunilor interne &n sti$lele de ni#el are i'%ortan! deose"it! &n %!strarea inte/rit!ii a$estora+ ;entru a$easta) &naintea 'ont!rii unor sti$le noi) a$estea #or i introduse &ntr2un #as &n $are se /!se(te ulei 'ineral &n$!l*it la o te'%eratur! de LD2ND]C) %entru o %erioad! de =2? ore+ Du%! s$oaterea din ulei sti$lele se s%al! atent) $u a%! iart!) %entru &nde%!rtarea ur'elor de ulei) a%oi se 'ontea*! &n ar'!turile lor+ Str,n/erea (uru"urilor de la ar'!turi se a$e &n $ru$e) %ornindu2se de la $entru+ La s%ar/erea sti$lelor de ni#el se #or lua '!surile ur'!toare se &n$5id ro"ineii de i*olare a sti$lei) a! de $!ldare. se &nlo$uie(te sti$la s%art!) $u o sti$l! nou!) &n ti'% $,t 'ai s$urt %osi"il. su%ra#e/5erea atent! a ni#elului a%ei la sti$la a lat! &n un$iune) $are #a i %ur0at! $,t 'ai des %osi"il+ Nu se ad'ite un$ionarea $!ld!rii $u o sin/ur! sti$l! de ni#el %entru o %erioad! de ti'% 'ai 'are de =D de 'inute+ 1n $a*ul &n $are) din 'oti#e di#erse) nu se %oate &nlo$ui sti$la &n ti'% util) se sto%ea*! $!ldarea (i se iau toate '!surile %entru re'edierea a#ariilor+ Feno'ene anor'ale $are %er'it $ontinuarea un$ion!rii $!ld!rii su" o atent! su%ra#e/5ere Ase'enea situaii sunt $reate la a%ariia unor eno'ene $aa7 8 s$!derea anor'al! a %resiunii &n $!ldare Se $onsider! $a a$est eno'en se 'ani est! atun$i $,nd) %resiunea de re/i' nu %oate i atins! sau 'eninut!) de(i $ondiiile de ardere sunt res%e$tate (i "ine re/late) %entru un anu'it re/i' de un$ionare+ Cau*ele $are %ot %ro#o$a o ast el de situaie %ot i neatenia o$5istului. $!ldarea are tu"uri s%arte. su%ra aa de &n$!l*ire este 'urdar! (i nu se reali*ea*! un s$5i'" de $!ldur! nor'al. %entru ardere se olose(te un $o'"usti"il $u %utere $alori i$! in erioar!+

Re'edierea unei ast el de situaii) %e 'o'ent) se %oate a$e nu'ai %rin '!rirea $onsu'ului de $o'"usti"il+ ;entru eli'inarea $o'%let! a situaiei este ne$esar! o%rirea $!ld!rii (i $ur!irea interioar! (i e4terioar! a su%ra eei de &n$!l*ire a a$esteia+ "7 8 a"urul su%ra&n$!l*it are o te'%eratur! s$!*ut! Feno'enul are lo$ atun$i $,nd su%ra aa de &n$!l*ire a su%ra&n$!l*itorului este 'urdar!) $rust! la interior 8 unin/ine la e4terior+ Resta"ilirea $a%a$it!ii de $a%tare a $!ldurii se a$e %rin e4e$utarea o%eraiei de $ur!ire interioar! (i e4terioar!+ $7 8 arderea in$o'%let! a $o'"usti"ilului Este un eno'en $are %oate i deter'inat %rin anali*e $5i'i$e (i3sau %rin o"ser#area $ulorii u'ului de la $o(+ Cau*ele $are %rodu$ un ase'enea eno'en sunt te'%eratura $o'"usti"ilului este inade$#at! 8 &n /eneral s$!*ut! 8 %entru reali*area unei %ul#eri*!ri $ore$te. $o'"usti"ilul are un $oninut ridi$at de a%! (i i'%urit!i. %ul#eri*atoarele sunt &n undate. &n o$ar nu este li#rat! o $antitate de aer su i$ient! %entru or'area unui a'este$ o'o/en de $o'"usti"il. &n o$ar este introdus %rea 'ult $o'"usti"il $are) nea#,nd ti'% s! ard! &n &ntre/i'e) %!r!se(te o$arul su" or'! de %arti$ule ine de $uloare nea/r! odat! $u /a*ele arse+ ;entru a asi/ura arderea $o'%let! a $o'"usti"ilului se i'%un '!suri $a &n$!l*irea $o'"usti"ilului (i 'eninerea lui) la te'%eraturi $u%rinse &ntre LD2ND]C. %ur0area tan$ului de $o'"usti"il sau tre$erea $onsu'ului %e un alt tan$ &n $are e4ist! $o'"usti"il $urat. &nlo$uirea %ul#eri*atoarelor de $o'"usti"il. $re(terea de"itului de aer) introdus &n o$ar) %rin '!rirea turaiei su lantei. re/lare $onsu'ului de $o'"usti"il un$ie de ne$esarul de a"ur et$+ d7 8 su%ra&n$!l*irea %ereilor $!ld!rii Feno'enul se o"ser#! la &nro(irea %ereilor #erti$ali e4teriori ai $!ld!rii) %rodus! de %roie$tarea $o'"usti"ilului a%rins) de $!tre o %ul#eri*are &n$!r$at!) (i arderea a$estuia %e %ereii $!ld!rii. deteriorarea *id!riei o$arului (i a i*olaiei ter'i$e a $!ld!rii) et$+ Re'edierea nea0unsurilor %oate i !$ut! %rin re/larea %resiunii de %ul#eri*are a $o'"usti"ilului) re a$erea *id!riei o$arului (i a i*olaiei ter'i$e+ O%rirea $!ld!rii At,t %unerea &n un$iune $,t (i o%rirea $!ld!ri se a$e la dis%o*iia (e ului 'e$ani$+ ;entru o%rirea $!ld!rilor se %ro$edea*! du%! $u' ur'ea*! se &n$5id #al#ulele de %e tu"ulatura de $o'"usti"il $are du$ s%re %ul#eri*atoare. se o%re(te %o'%a :%resa7 de $o'"usti"il. se &n$5id #al#ulele %rin$i%ale (i au4iliare de a"ur. se ali'entea*! $!ldarea $u a%! %,n! $e ni#elul a%ei la sti$lele de ni#el a0un/e la a%ro4i'ati# a din &n!li'ea a$estora. se a$e o e4tra$ie de und %,n! $e ni#elul a%ei a0un/e la b din &n!li'ea sti$le de ni#el. se las! $!ldarea la r!$ire) lent! (i uni or'!) %rin &n$5iderea tuturor ori i$iilor $are lea/! o$arul $u e4teriorul+ Du%! o anu'it! %erioad! de ti'% a%a (i a"urul se r!$es$ odat! $u su%ra aa de &n$!l*ire a $!ld!rii+ Du%! r!$ire se #entilea*! o$arul (i se tre$e la $ur!irea a$estuia+

Odat! $!ldarea o%rit!) se tre$e la re'edierea de e$iunilor $onstatate dar $are nu au %utut i e e$tuate &n ti'%ul un$ion!rii+ Conser#area $!ld!rilor C!ldarea o%rit! %oate i 'eninut! &n stare de ne un$ionare %entru o %erioad! 'ai s$urt! sau 'ai lun/! de ti'%+ ;entru a$easta este ne$esar s! se iniie*e toate '!surile $are s! %rote0e*e $!ldarea $ontra $oro*iunii+ Este (tiut $!) $orodarea su%ra eelor 'etali$e este %rodus! de $onta$tul dire$t al a$estora $u u'iditatea (i dio4idul de $ar"on+ 1n staionare $!ld!rile %ot i %!strate %line $u a%! sau /oale (i us$ate+ U*ual) la o staionare de %,n! la ?D de *ile $!ldarea se %!strea*! %lin! $u a%! %,n! la ro"inetul de aerisire+ ;entru eli'inarea aerului din $!ldare este ne$esar s! se a%rind! o$urile (i s! se &n$!l*eas$! a%a %,n! $e %e ro"inetul de aer iese a"ur+ Du%! &n$5iderea ro"inetului se $onsider! $! &n $!ldare a r!'as nu'ai a%a) !r! aer+ 1n $a*ul &n $are staionarea $!ld!rii este 'ai 'are de ?D de *ile) a$easta tre"uie %!strat! /oal!) !r! a%!+ Us$area $!ld!rii se a$e %rin a%rinderea unui o$) %entru o %erioad! s$urt! de ti'%) du%! /olirea $o'%let! a a%ei+ ;entru %!strarea des$5is! a $!ld!rii su%ra aa intern! a a$esteia se (ter/e "ine $u $,r%e us$ate du%! $are) &n $ole$toarele $!ld!rii se introdu$ #ase $u #ar nestins $are are rolul de a a"sor"i u'iditatea di aerul r!'as &n $!ldare+ Su"stanele a"sor"ante tre"uie s! o$u%e nu'ai 0u'!tate din #olu'ul #aselor) %entru a nu se &'%r!(tia %rin $!ldare odat! $u '!rirea #olu'ului $a ur'are a a"sor"irii u'idit!ii+ ;entru $onser#area su%ra eei e4terioare a $!ld!rii se i'%une %iturarea $u 'iniu de ier a %oriunilor nei*olate ter'i$) din $ole$toare. un/erea $u %!$ur! sau $u #aselin! a e4teriorului tu"ului. un/erea $u un a'este$ or'at din ulei (i /ra it a s!niilor de susinere a $ole$toarelor. 'ontarea unor lan(e oar"e) %re#!*ute $u /arnituri de $au$iu$) &ntre lan(ele de $u%lare a ar'!turilor $!ld!rii. %iturarea $u 'iniu de ier a an#elo%ei $!ld!rii+ La $!ld!rile $are au o staionare 'ai lun/! de 6= luni) %entru asi/urarea $onser#!rii $!ld!rii este ne$esar! de'ontarea i*olaiei ter'i$e (i %iturarea su%ra eelor 'etali$e ast el de*#elite+ 1n toate $a*urile de $onser#are a $!ld!rii) te'%eratura din $o'%arti'ent nu tre"uie s! s$ad! su" L]C+ 1n 'od nor'al) &nainte de $onser#are) $!ld!rile sunt su%use unui %ro$es 'inuios de $ur!are+ De alt el) $ur!irea $!ld!rilor tre"uie s! se a$! la ie$are LDD ore de un$ionare at,t la e4terior $,t (i la interior+ Cur!irea e4terioar! a $!ld!rii se a$e %entru a &nde%!rta unin/inea (i $enu(a a$u'ulate %e su%ra eele e4terioare ale tu"urilor+ O%eraiunea se e4e$ut! $u %erii de s,r'! (i $u ra($5ete s%e$iale $on e$ionate din oel. du%! $are *ona se su l! $u aer sa $u a"ur su%ra&n$!l*it+ Cur!irea interioar! a $!ld!rii se a$e &n s$o%ul &nde%!rt!rii de%unerilor de %e su%ra eele 'etali$e+ O%eraiunea %oate i e4e$utat! 'e$ani$ sau $5i'i$+ Cur!irea interioar! a tu"urilor se a$e $u a0utorul unor %erii $ilindri$e de s,r'!) 'ane#rate $u a0utorul unor ti0e 'etali$e lanuri sau a4e le4i"ile antrenate de un 'otor ele$tri$+ U*ual) $ur!irea 'e$ani$! se a$e du%! $ur!irea $5i'i$!+

Curs B Ma3ini alternati'e %( a)(r na'ale ;rin$i%iul de lu$ru al 'a(inilor alternati#e $u a"ur Ma(inile alternati#e :$u %iston7 $u a"ur trans or'! ener/ia ter'i$! a a"urului &n ener/ie $ineti$!) olosit! la reali*area lu$rului 'e$ani$ dis%oni"il la e4tre'itatea ar"orelui $otit+ Ma(inile alternati#e $u a"ur na#ale &n e4%loatare tre"uie s! %re*inte- o si/uran! e4$e%ional!) o 'ane#ra"ilitate %er e$t! /reutate (i /a"arit reduse $onsu' s%e$i i$ de a"ur s$!*ut (i lu$r!ri de re%araii (i &ntreinere de #olu' $,t 'ai 'i$ (i la inter#ale $,t 'ai 'ari+ Trans or'area ener/iei ter'i$e a a"urului : %rodus de $a*an7 &n ener/ie $ineti$! are lo$ &n $ilindrul 'a(inii 6: i/+67 %rin de%lasarea %istonului =) datorit! di erenelor de %resiune %e eele a$estuia+

De%lasarea %istonului se trans'ite) %rin ti0a a$estuia ?) $a%ului de $ru$e (i "ielei $are %rodu$e rotirea ar"orelui $otit+ Distri"uia a"urului %e eele %istonului se reali*ea*! %rin siste'ul de distri"uie+ A"urul %roas%!t) $are #ine de la $a*an %rin $analul @) u'%le s%aiul situat deasu%ra %istonului) &n ti'% $e s%aiul situat dedesu"tul %istonului este %us &n $o'uni$are $u $analul de e#a$uare A+ Datorit! di erenei de %resiune $are se $reea*!) %e aa su%erioar! a %istonului a$ion,nd %resiunea ridi$at! a"urului %roas%!t) iar %e aa interioar! %resiunea s$!*ut!

%a

%e

a 'ediului

&n$on0ur!tor :%resiunea at'os eri$! sau a $ondensului7) %istonul este &'%ins &n 0os+ Da$! ali'entarea 'a(inii $u a"ur %roas%!t a a#ut lo$ %e toat! durata $ursei %istonului din %un$tul 'ort interior :;MI7 %,n! &n %un$tul 'ort e4terior :;ME7 se s%une $! 'a(ina lu$rea*! $u %lin! ad'isie+ 1n 'o'entul &n $are %istonul a atins ;ME) siste'ul de distri"uie &n$5ide le/!tura $analului @ $u a"urul %roas%!t (i des$5ide le/!tura lui $u $ondensatorul de e#a$uare+ 1n a$ela(i ti'% $analul A este %us &n le/!tur!) $u $ondu$ta de a"ur %roas%!t+ 1n elul a$esta se $reea*! o nou! di eren! de %resiune) $are a$ionea*! asu%ra %istonului de 0os &n sus) ridi$,ndu2l+ Da$! ad'isiunea a"urului durea*! %,n! $e %istonul atin/e ;MI) se asi/ur! (i %entru $ursa as$endent! %rin$i%iul un$ion!rii $u %lin! ad'isie+ S2a de'onstrat $! %oate i reali*at! o redu$ere si'itoare a $onsu'ului s%e$i i$ de a"ur) res%e$ti# o e$ono'ie de $o'"usti"il) da$! se &ntreru%e at,t ad'isiunea a"urului) $,t (i e#a$uarea sa) &nainte $a %istonul s! i a0uns la s ,r(it de $urs!+ A"urul %roas%!t din $ilindru $ontinu! s! e4er$ite %resiune asu%ra eei %istonului (i s!2l de%lase*e %,n! la s ,r(itul $ursei+ Cantitatea de a"ur r!',n,nd ins! $onstant!) %resiunea s$ade :a"urul se destinde7. 'a(ina se nu'e(te $u e4%ansiune+ De ase'enea) tot %entru a redu$e $onsu'ul s%e$i i$) a"urul este ad'is (i e#a$uat din $ilindru &nainte $a %istonul s! i atins %un$tul 'ort $ores%un*!tor+ 1n elul a$esta 'a(ina lu$rea*! $u a#ans la ad'isie (i e#a$uare+ ;ro$esul de lu$ru $are se des !(oar! &n s%aiile de deasu%ra (i de dedesu"tul %istonului unei 'a(ini alternati#e $u a"ur este or'at din %atru a*e- ad'isiunea :u'%lerea7) destinderea :e4%ansiunea7) e#a$uarea (i $o'%resiunea+ 1n dia/ra'a % 8 V : i/+?+=7 a$est %ro$es este re%re*entat %rintr2o %ere$5e de dia/ra'e- I arat! e#oluia a"urului in s%aiul de deasu%ra) iar II 2 in $el de dedesu"tul %istonului+ A$este dia/ra'e se nu'es$ dia/ra'e indi$ate (i se o"in $u un a%arat s%e$ial) nu'it indi$ator+ Mo'entele $ara$teristi$e ale %ro$esului de lu$ru sunt- 62 ad'isiunea anti$i%at! a a"urului in $ilindri-. =2 &n$5iderea ad'isiunii4? 5 &n$e%erea e#a$u!rii anti$i%ate a a"urului din $ilindru . @2 &n$5iderea anti$i%at! a e#a$u!rii a"urului+ ;oriunea din dia/ra'! $u%rins! &ntre %un$tele 6 (i = re%re*int! ad'isiunea) =2? destinderea) ?2@ e#a$uarea) iar @26 $o'%resiunea+

M!ri'ile t\ (i t\\ re%re*int! #olu'ele s%aiilor 'oarte) adi$! #olu'ele $are r!',n &ntre %iston (i $ilindru &n ;MI (i) res%e$ti# &n ;ME+ Volu'ul /enerat de de%lasarea %istonului din ;MI &n ;ME (i in#ers este #olu'ul util (i se notea*! Vu+ Volu'ul total al $ilindrului se notea*! Vt+

TI;URI DE MAcINI ALTERNATIVE CU ABUR NAVALE

Ma(inile $u a"ur olosite la %ro%ulsia na#elor sunt re#ersi"ile+ Ma(inile alternati#e $u a"ur instalate %e na#e se %ot $lasi i$a du%! $u' ur'ea*!+ 1n un$ie de $ara$teristi$ile $onstru$ti#e se $lasi i$!2 du%! dire$ia de de%lasare a %istonului in 'a(inile #erti$ale) ori*ontale (i o"li$e. 2 du%! nu'!rul $ilindrilor) &n 'a(inile 'ono$ilindri$e (i %oli$ilindri$e . 2 du%! elul dis%o*iti#ului utili*at %entru distri"uirea a"urului la $ilindri) &n- 'a(ini $u sertar i/+?) 'a(ini $u su%a%e : i/+@7 (i 'a(ini $u distri"uie $u erestre &n e$5i$urent : i/A7. la a$estea ad'isiunea a"urului se a$e $u sertar sau su%a%e iar e#a$uarea se a$e %rin ori i$ii) %lasate la $entrul $ilindrului) des$5ise de %iston. 2 du%! sensul de rotaie) &n- 'a(ini $u sens de rotaie la drea%ta :ar"orele $otit %ri#it dins%re %u%a s%re %ro#a se rote(te &n sensul 'i($!rii a$elor unui $easorni$7 (i 'a(ini $u sens de rotaie la st,n/a :ar"orele se rote(te &n sensul in#ers a$elor $easor2 ni$ului7+

1n un$ie de $ara$teristi$ile $ine'ati$e) (i anu'e du%! #aloarea #ite*ei 'edii de%lasare a %istonului se $lasi i$! &n - 'a(ini lente :

#' de

#' X? '3s7 (i 'a(ini ra%ide :

#' _?'3s7+
2 du%! #aloarea %resiunii nor'ale :

%a

%a 6@ d 6DA N 3 ' X

a a"urului %roas%!t urni*at de $a*an) &n- 'a(ini = 7 'a(ini de %resiune ridi$at! J K (i 'a(ini de %resiune inalt!:

%a H :6@+++?@7 d 6DA N 3 '=

%a

?@ d 6DA N 3 '= 7
2 du%! starea a"urului %roas%!t urni*at de $a*an)&n- 'a(ini $are lu$rea*! $u a"ur saturat (i 'a(ini $are lu$rea*! $u a"ur su%ra&n$!l*it. 2 du%! 'odul de e#a$uare a a"urului) &n- 'a(ini $u $ontra%resiune) la $are e#a$uarea a"urului din $ilindri are lo$ in at'os era J

%e H :6)6+++=)N7 d 6DA N 3 '=

K (i 'a(ini $u $ondensaie) la $are a"urul

este eli'inat &ntr2un $ondensator J K. 2 du%! 'odul de des !(urare a %ro$esului de lu$ru) in- 'a(ini $u %lin! ad'isiune (i 'a(ini $u e4%ansiune. la 'a(inile $u e4%ansiune) a$eea(i $antitate de a"ur %roas%!t este l!sat! s! se destind! &n unul) doi sau 'ai 'uli $ilindri : %ri'ul $ilindru se nu'e(te de &nalt! %resiune) ulti'ul) $are este le/at de $ondesator de 0oas! %resiune) iar $ei inter'ediari 8 de 'edie %resiune7+

%e H :D)6@L+++D)6NB76DA N 3 '=

La 'a(inile %oli$ilindri$e $u si'%l! e4%ansiune) dis%unerea $ilindrilor %oate i &n tande' i/+ B sau $o'%ound i/+T+ 1n un$ie de destinaie 'a(inile alternati#e se &'%art &n- 'a(ini %rin$i%ale) utili*ate la a$ionarea instalaiei de %ro%ulsie) (i 'a(ini au4iliare ) ne$esare a$ion!ri

/eneratoarelor) %o'%elor ) #entilatoarelor (i $elorlalte a%arate au4iliare de la "ordul na#ei+

Or+ane &rin%i&ale ale $a3inil!r alternati'e %( a)(r Cilindrul+ Cilindrul se e4e$ut! din ont! s%e$ial!:aliat! $u ni$5el) 'oli"den) #anadiu7 %rin turnare) dintr2o sin/ur! %ies! $u $utia de distri"uie+ 1n un$ie de '!ri'ea 'a(inii) $ilindrii au unul sau doi %erei+ Cilindrul $u %erei du"li : i/+L7 este or'at din $ilindrul e4terior 6) $ilindrul e4terior: $!'a(a7 =) (uru"uri de i4are ?) ele'ente de etan(are (i s%aiul de lu$ru A+ S%aiul de &n$!l*ire B) u'%lut &n %er'anen! $u a"ur ) are rolul de a e#ita $ondensarea a"urului &n s%aiul de lu$ru+ C!'a(a a#,nd o $onstru$ie si'%l! ) %oate i s$5i'"at! $u u(urin! &n $a*ul de%!(irii toleranelor de u*ur! + C!'a(a se e4e$ut! $u e4tre'itatea su%erioar! li"er!) %entru a %er'ite dilat!ri lon/itudinale+ Etan(area se reali*ea*! %rin introdu$erea &n $analele $ir$ulare de %e aa e4terioar! a $!'!(ii a unor inele din (nur de a*"est+ 1n %artea in erioar!) $!'a(a are un /uler inelar $u /!uri) %entru a se i4a $ilindrul e4terior+ Lun/i'ea $!'!(ii se ale/e ast el &n$,t se/'enii 'ar/inali ai %istonului s! de%!(eas$! e4tre'it!ile su%ra eei de lu$ru $u D)?'' la %artea de sus (i $u D)6'' la %artea de 0os) %entru a se e#ita or'area %ra/urilor de u*ur!+ Prosi'ea e a %eretelui $!'!(ii se %oate deter'ina $u relaia $onstru$ti#!-

eH

D\ S 6=+++6A'' ?BD S 6D %a

1n $are- Df este dia'etrul interior al $!'!(ii.

2 %resiunea de ad'isiune a a"urului+ Pru%ul %iston+ Pru%ul %iston este or'at din ur'!toarele %iese- %istonul $u se/'enii) ti0a) $a%ul de $ru$e (i /lisiera+ ;istonul : i/+N7 1n /eneral) este de or'a unui dis$+ Butu$ul dis$ului se i4ea*! &n ti0! (i $ontrati0!+ ;istoanele 'ari se e4e$ut! din oel %rin turnare) iar $ele 'i$i 8 %rin or0are+ Uneori %istoanele se e4e$ut! din dou! "u$!i- $a%ul (i $oroana : i/+6D7+ ;entru reali*area etan(eit!ii) &n $oroan! se 'ontea*! = 2 @ se/'eni+ Se/'enii se e4e$ut! din ont! %erliti$!+ Constru$ia $ea 'ai si'%l! a se/'enilor este re%re*entat! &n i/+6D+ A$e(tia sunt de se$iune dre%tun/5iular! (i %re#!*ui $u t!ietur! o"li$!+ Se utili*ea*! $ilindrii de &nalt! %resiune (i de 'edie %resiune+

%a

;entru $ilindrii de 0oas! %resiune se utili*ea*! se/'eni de ti%ul $elor din i/+66) unde $ele dou! inele 6 (i = sunt %resate s%re e4terior ) %rin inter'ediul ar$ului eli$oidal ?+ Ca%ul de $ru$e are rolul de a asi/ura o le/!tur! ri/id! $u ti0a %istonului (i) &n a$ela(i ti'%) o le/!tur! 'o"il! $u $a%ul "ielei : i/+6=7+ El %re*int! o su%ra a! su i$ient! %entru $a ora s%e$i i$! de re$are s! nu atin/! #alori %rea 'ari+

Plisiera :Fi/+6=7 este or'at! din dou! ri/le %ris'ati$e %er e$t %aralele (i ri/id i4ate de $ilindru+ ;entru "una un$ionare a siste'ului $a% de $ru$e 8 /lisier! este ne$esar! asi/urarea unei un/eri %er e$te+ Su%ra aa de /5ida0 a /lisierei se a$o%er! $u 'aterial anti ri$iune. se %re#!d %e ea (i $anale de un/ere+ Plisiera se 'ontea*! ast el $a la 'ar( &nainte) %resiunea $a%ului de $ru$e s! ie %reluat! de su%ra aa ei) iar la 'ar( &na%oi 8 de (inele de alune$are+ Biela : i/6?7+ Se e4e$ut! %rin or0are din oel aliat $u $ro') ni$5el (i 'oli"den+ Este or/anul $el 'ai soli$itat al 'a(inii+ De or'aiile "ielei dau u*uri neuni or'e &n la/!re+ Ar"orele $otit+ Se $onstruie(te din oel aliat+ ;oate i dintr2o "u$at! sau 'ai 'ulte "u$!i le/ate de lan(e : i/6@7+ Monta0ul $oturilor se a$e la $ald+ ;la$a de undaie Se e4e$ut! din ont! %erliti$! %rin turnare+ 1n $a*ul 'a(inilor 'ari se a$e din "u$!i asa'"late %rin "uloane+ ;rinderea ei de %osta'entul na#ei se a$e $u "uloane (i laine 'etali$e : i/+6A7+ 1n %la$a de undaie se /!ses$ la/!re de %at din oel) ont! sau "ron*+ Cu*ineii sunt e4e$utai din alia0e %e "a*! de staniu+

Sertarele de distri"uie+ Du%! or'!) se $onstruies$ sertare %lane) $ilindri$e sau de $onstru$ie s%e$ial!) $u $anal sau tri$o$5ili$+

La sertarul %lan : i/+ 6B7 $or%ul $ilindri$ %re*int! %e una din %!rile laterale o %la$!) denu'it! o/lind! %re#!*ut! $u trei ori i$ii) %e $are alune$! sertarul) de or'a unei $o$5ilii. sertarul e4e$ut! o 'i($are de du 8 te 8 #ino (i a$o%er! $u t!l%ile sale $ele trei ori i$ii+ Sertarul $ilindri$ : i/+6T7 &nlo$uie(te sertarul %lan) se /ri%ea*! u(or (i de#ine neetan(
A = T ) L d N 3 6D ' la utili*area a"urului $u %resiune 'ai 'are de

(i te'%eratur! 'ai 'are de B6A >+ 1n s$o%ul e#it!rii la'in!rii a"urului la des$5iderea (i &n$5iderea ori i$iilor de distri"uie a a"urului $a ur'are a #ite*ei reduse de de%lasare a sertarului &n

#e$in!tatea ;MI (i ;ME) s 8 au reali*at sertare de $onstru$ie s%e$iale) din $are $ele 'ai utili*ate sunt $ele $u $anale de o$olire (i $ele tri$o$5ili$e+

Su%a%e de distri"uie + Unele 'a(ini au &n lo$ul sertarelor de distri"uie su%a%e a$ionate $u $a'e+ Di#erse ar'!turi+ Val#a %rin$i%al! de 'ane#r!+ denu'it! (i #al#a re/istru) se 'ontea*! &ntre $a*an (i $ilindru de &nalt! %resiune+ ;entru a se u(ura des$5iderea #al#ei) ele'entul de &n$5idere este %re#!*ut $u %istonul $o'%resor 6+ ;entru &ntreru%erea ra%id! a ali'ent!rii $u a"ur) &n $a%ul #al#ei se o"i(nuie(te a se inter$ala $la%eta =) de re/ulatorul As%inal+ ;re*ena a$estui or/an este a"solut ne$esar!) deoare$e) la na#i/aie %e 'are 'ontat!) tan/a0ul iind %ronunat) eli$ea iese din a%! $u%lu re*istent s$ade (i 'a(ina &(i '!re(te turaia+ Val#a au4iliar! de 'ane#r! ser#e(te la %ornirea u(oar! a 'a(inii din ori$e %o*iie a ar"orelui $otit se inter$alea*! &ntre $a*an (i $ilindrii de 'edie (i 0oas! %resiune+ Ro"inetele de %ur0are ser#es$ la e#a$uarea a%ei de $ondensare din interiorul $ilindrului+ Su%a%ele de si/uran! asa'"late la %artea su%erioar! (i in erioar! a $ilindrilor) au dre%t s$o% e#itarea a#ariilor %roduse de a%a $ondensat!+

.(r)ine %( a)(r
CLASIFICAREA .URBINELOR CU ABUR

Tur"ina $u a"ur este o 'a(in! ter'i$! rotati#! in $are ener/ia %otenial! a a"urului %rodus &n instalaia de $!ld!ri este trans or'at!) 'ai &nt,i &n ener/ie $ineti$! (i a%oi &n lu$ru 'e$ani$ de rotaie) trans'is $u a0utorul liniei a4iale la %ro%ulsorul na#ei) sau %rin a$ionarea dire$t! a unui 'e$anis' au4iliar+ Ele'entele $o'%onente ale unei tur"ine ele'entare $u a"ur sunt %re*entate &n i/ura 6+ Ansa'"lul or'at dintr2o $oroana de a0uta0e (i un rotor se nu'e(te eta0 sau trea%t! de %resiune+ Din a$est %un$t de #edere) tur"inele %ot i 'onoeta0ate sau %olieta0ate+ 1n %ri'ul eta0 al unei tur"ine se &nt,lne(te noiunea de a0uta0) %entru $a in eta0ele su%erioare a0uta0ul s! ie si'ilar $u distri"uitorul+

;rin$i%iul de un$ionare a unei tur"ine ele'entare este ur'!torul-a"urul $are intra in $ole$torul de ad'isie) #enind %rin tu"ulatura de la $!ldare tre$e %rin a0uta0e) %rin s%aiile dintre %alete :$anale rotori$e7 rotind tur"ina du%! $are este e#a$uat %rin $ole$torul de e#a$uare+ Din %un$t de #edere ai 'odalit!ii de destindere a a"urului &n %aletele rotorului tur"inele %ot i $u a$iune (i $u rea$iune+ O $lasi i$are 'ai a'!nunit! a tur"inelor se %oate a$e du%! ur'!toarele $riterii a+ du%! destinaie :tur"ine %rin$i%ale) tur"ine au4iliare7. "+ du%! natura %ro$esului de destindere a a"urului &n %alete :tur"ine $u a$iune) $u rea$iune) $o'"inate7. $+ du%! 'odul de utili*are a ener/ie a"urului :tur"ine $u o trea%t! sau 'onoeta0ate) tur"ine $u tre%te sau eta0e de #ite*a) tur"ine $u eta0e de %resiune) tur"ine $u eta0e de %resiune (i #ite*a7.

d+ du%! dire$ia de $ur/ere a a"urului :tur"ine a4iale sau eli$oidale) tur"ine radiale $entri u/e (i $entri%ete7. e+ du%! 'odul de ad'isie a a"urului :tur"ine $u ad'isie total!) tur"ine $u ad'isie %arial!7. + du%! 'odul de e#a$uare a a"urului :tur"ine $u $ondensaie) tur"ine $u $ontra%resiune) tur"ine $u %ri*e inter'ediare $u a"ur7. /+ du%! #aloarea %resiunii iniiale a a"urului :tur"ine su%ra$riti$e) tur"ine $u &nalt! %resiune) tur"ine de 'edie %resiune) tur"ine de 0oas! %resiune7+ -RINCI-IUL DE FUNCIONARE .URBINA CU ACIUNE La a$este tur"ine ener/ia %oteniala a a"urului se trans or'! inte/ral &n ener/ie $ineti$! in a0uta0ele tur"inei) iar in s%aiul dintre %alete) ener/ia $ineti$! se trans or'a &n ener/ie 'e$ani$! $edat! 'ai de%arte ar"orelui tur"inei su" or'a de lu$ru 'e$ani$ de rotaie+ ;aletele 'o"ile de %e rotorul tur"inei $u a$iune sunt si'etri$e $a or'! $eea $e a$e $a s%aiul dintre %alete s! %re*inte o se$iune $onstant!+ Cea 'ai si'%l! tur"in! $u a$iune) tur"ina LAVAL) %D are o sin/ur! trea%t! de %resiune : i/+=7+ A"urul intr! &n a0uta0 la %resiunea du%! $are se destinde la % 6 %resiunea ) %!trun*,nd in s%aiul dintre %alete+ 1n a$ela(i ti'% #ite*a a"solut! a a"urului $re(te de la #aloarea D &n a0uta0 la #aloarea 6 la intrarea &ntre %aletele 'o"ile+ 1n $analul rotori$) a"urul &(i s$5i'"! dire$ia de $ur/ere ur'!rind or'a %aletelor (i e4er$it,nd asu%ra lor un $u%lu de rotaie+ La ie(irea dintre %alete %resiunea % = are a$eea(i #aloare $u $ea de a intrare &n a0uta0) dar #ite*a s$ade %an! a"urului la o #aloare = + Ceea $e este de re'ar$at la tur"ina $u a$iune este li%sa orelor a4iale+ .(r)ina %( rea%i(ne La a$east! tur"in! : i/+?7 destinderea a"urului se reali*ea*! at,t in a0uta0e) $at (i &ntre %aletele 'o"ile+ De a$east! dat! s%aiul dintre %alete are o se$iune #aria"il! datorit! or'ei asi'etri$e a %aletelor+ Ener/ia %oteniala a a"urului se trans or'! %arial &n ener/ie $ineti$! &n a0uta0ele tur"ine (i &ntre %aletele 'o"ile) iar a%oi se trans or'! &n ener/ie 'e$ani$! la ar"orele tur"inei+ 1n i/+ 6=+?+ se %re*int! %rin$i%iul de un$ionare %entru o tur"ina eta0%D $u rea$iune or'at! dintr2un sin/ur% 6) a"urul intra &n a0uta0 la %resiunea ) unde se destinde %,n! la %resiunea $,nd %!trunde &ntre %aletele 'o"ile) $ontinu,ndu2(i destinderea %,n! la ie(irea din % = + Variaia #ite*ei a"solute este a$eea(i tur"in! la o #aloare 'ai 'i$! a %resiunii $a (i %entru tur"ina $u a$iune+ Ceea $e este de re'ar$at la a$east! tur"in! este a%ariia unei ore a4iale &n dire$ia de $ur/ere a a"urului+ Ca ur'are a e4istentei a$estei ore tur"ina este %re#!*ut! $u la/!re a4iale) iar &n $a*ul

tur"inelor na#ale de %ro%ulsie a$east! or! a4ial! este %reluat! &n %arte de $!tre eli$e+ Deoare$e or'a a0uta0elor (i a %aletelor 'o"ile este ase'!n!toare) la a$est ti% de tur"ine a0uta0ele tre%telor ur'!toare se 'ai nu'es$ (i %alete i4e+ Constru$ti#) se i4ea*! &n $ar$asa tur"ine %alete $u dire$ia 'odi i$at! aa de %aletele 'o"ile de %e rotor) dar de $onstru$ie identi$!+ 1n do'eniul na#al tur"inele $u rea$iune se oloses$ %entru a$ionarea tur"osu lantelor la su%raali'entarea 'otoarelor $u ardere intern! sau la %ro%ulsia na#elor+ .URBINE -OLIE.A6A.E Ca ur'are a a%tului $! tur"inele $u a$iune (i $ele $u rea$iune au anu'ite li'ite un$ionale) a%ar soli$it!ri 'e$ani$e 'ari datorit! #ite*ei %eri e2 ri$e 'ari) $eea $e i'%li$! randa'ent s$!*ut+ ;entru a 'i$(ora #ite*a %eri eri$! este ne$esar! 'i$(orarea #ite*ei de intrare a a"urului &n $analele rotori$e+ 1n $a*ul tur"inelor $u a$iune a$est lu$ru se reali*ea*! %rin ra$ionarea #ite*ei a"solute a a"urului &n 'ai 'ulte #ite*e %e di erite eta0e ale tur"inei) %re$u' (i %rin ra$ionarea %resiunii de intrare a a"urului %e 'ai 'ulte tre%te de %resiune+ 1n %ra$ti$! se oloses$ at,t soluii uni$e :#ariind nu'ai una dintre '!ri'i7 $,t (i soluii $o'"inate+ 1n $a*ul tur"inelor $u rea$iune) redu$erea #ite*ei %eri eri$e se reali*ea*! %rin ra$ionarea %resiunii iniiale a a"urului &n 'ai 'ulte tre%te de %resiune+ 1n %ra$ti$a na#al! $ele 'ai utili*ate sunt tur"inele %olieta0ate : i/+ 6=+@7 $are se $lasi i$a &n- tur"ine $u a$iune $u tre%te de #ite*!) tur"ine $u a$iune $u tre%te de %resiune) tur"ine $u a$iune $u tre%te de #ite*a (i de %resiune. tur"ine %olieta0ale

$u rea$iune+

C!$&araie 0ntre $a3inile alternati'e %( a)(r 3i t(r)ine ;entru a $o'%ara $ele dou! ti%uri de+ 'a(ini ener/eti$e $are oloses$ dre%t luid 'otor2a"urul) se $onsider! a#anta0ele (i de*a#anta0ele tur"inei a! de 'a(ina alternati#!+

Tur"inele $u a"ur %re*int! ur'!toarele a#anta0e a! de+ 'a(inile alternati#e $u a"ur de"itul de a"ur $are lu$rea*! &n tur"in! este $onstant) $eea $e asi/ur! o &n$!r$are ter'i$! (i 'e$ani$! $onstant! a or/anelor tur"inei. li%sind 'e$anis'ul "iel! 'ani#el! (i re$area &ntre or/anele 'o"ile iind 'ult 'ai redus!) se $onstat! o u*ur! redus! a 'a(inii) o e4%loatare $o'od!) o un$ionare lini(tit!. #i"raiile trans'ise $or%ului na#ei sunt 'ult 'ai reduse. tur"inele se e4%loatea*! (i se &ntrein 'ult 'ai si'%lu de$,t 'a(inile alternati#e. datorit! #ite*ei 'ari de $ir$ulaie a a"urului) se reali*ea*! a/re/ate $u %uteri 'ari : s 8 au $onstruit a/re/ate a0un/,nd la AA DDDCg7. a$est a#anta0 este oarte i'%ortant %e na#ele 'ari de %asa/eri transatlanti$e ra%ide) %entru $are tur"ina este 'a(in! de %ro%ulsie de "a*!. /reutatea ra%ortat! la %uterea o"i(nuit! la instalaiile $u tur"in! $u a"ur %entru %uterii 'edii (i 'ai ales %entru %uteri 'ari este 'ult 'ai redus! de$,t &n $a*ul 'a(inilor alternati#e. %entru %uteri 'i$i) este 'ai 'are din $au*a /reut!ii 'ari a trans'isiei. randa'entul instalaiei $u tur"ine $u a"ur se situea*! &ntre $el al 'a(inii $u a"ur (i $el al 'otorului $u ardere intern!) (i anu'ea7 2 %entru 'a(ini alternati#e $u a"ur) h H6?i6TE. "7 8 %entru tur"ine $u a"ur) h H=Ai?=E. $7 8 %entru 'otoarele $u ardere intern!)h H?Ai@=E+ %reul de $ost al $onstru$iei instalaiei de or! $u tur"ine $u a"ur) al e4%loat!rii (i &ntreinerii este 'ult 'ai redus de$,t al instalaiilor $u 'a(ini alternati#e $u a"ur. &n %re*ent) tur"ina $u a"ur este sin/ura 'a(in! $are %oate i olosit! e$ono'i$ &n $a*ul instalaiilor nu$leare. tur"inele %re*int! o 'are si/uran! &n un$ionare (i ne$esit! 'ult 'ai %uine re%araii de$,t 'a(inile $u a"ur. tur"ina $u a"ur &'"un!t!e(te sta"ilitatea trans#ersal! a na#ei) $o"or,nd $entrul de /reutate al a$esteia 'ai 'ult de$,t 'a(inile $u a"ur $u %iston) $are) $e o"i$ei) sunt dis%use #erti$al+ .(r)inele %( a)(r &re1int (r$t!arele #e1a'anta7e la re/i'uri %ariale se 'i$(orea*! su"stanial randa'entul. datorit! #ite*ei 'ari de rotaie a tur"inei este ne$esar! o trans'isie $u roi dinate sau ele$tri$!. re#ersi"ilitatea $are ne$esit! e4istena unor tur"ine s%e$iale de 'ar( &na%oi) deoare$e tur"inele $u a"ur nu sunt re#ersi"ile. la na#ele de trans%ort) tur"ina de 'ar( &na%oi are $ir$a @DE din %uterea tur"inei de 'ar( &nainte. a$east! tur"in! '!re(te di'ensiunile de /a"arit ale tur"oa/re/atului (i $onsu'! lu$ru 'e$ani$ la 'ar( &nainte. tur"ina de 'ar( &na%oi %oate li%si &n $a*ul %ro%ulsiei tur"oele$tri$e sau la utili*area eli$elor $u %as re/la"il+

Or/anele %rin$i%ale ale tur"inelor $u a"ur Car$asa+ A$easta asi/ur! s%aiile etan(e &n $are se des !(oar! %ro$esele de lu$ru ale a"urului+ Are o or'! $ilindri$! sau $oni$!) $ores%un*!toare or'ei rotorului+ ;entru a asi/ura 'ontarea (i de'ontarea tur"inei) $ar$asa are un %lan de se%araie ori*ontal) $are o des%arte &n dou! %!ri- $or%ul (i $a%a$ul+ Cele dou! 0u'!t!i au "ride ori*ontale

'asi#e) $are se &'"in! %rin (uru"uri re*istente a(e*ate $,t 'ai a%roa%e de %ereii $ar$asei) %entru a 'i$(ora e e$tul de &n$o#oiere &n "ride+ Su%ra eele de $onta$t ale "ridelor se a0ustea*! $u 'ult! atenie) iar &ntre ele se a(ea*! /arnituri+ ;entru asi/urarea unei $,t 'ai "une etan(eit!i) su%ra eele "ridelor se un/ $u un 'asti$ s%e$ial) re$o'andat de &ntre%rinderea $onstru$toare+ Str,n/erea (uru"urilor se a$e $u a0utorul $5eilor dina'o'etri$e+ ;entru asi/urarea unei a(e*!ri $ore$te a $a%a$ului a! de $or%) "ridele au =2L %re*oane de %o*iie+ ;entru s$oaterea $a%a$ului) %e "rida su%erioar! e4ist! @2L (uru"uri de des a$ere+ Cor%ul se toarn! o dat! $u %aturile) &n $are se 'ontea*! la/!rele radiale (i de &'%in/ere+ De ase'enea) %entru i4area tur"inei %e %osta'ent) $or%ul este %re#!*ut $u t!l%i+ in,nd sea'a de dilatarea ter'i$! a $or%ului) %atul din %ro#a se s%ri0in! %e t!l%i 'o"ile) iar $el din %u%a %e t!l%i i4e : i/+ A7+ T!l%ile 'o"ile au su%ra eele de alune$are %relu$rate $u 'are %re$i*ie. a$este su%ra ee sunt unse %eriodi$ $u unsoare /ra itat!+ De ase'enea) au 'ontat un indi$ator %entru $ontrolul dilat!rii $or%ului la %re&n$!l*ire+ Materialele olosite %entru e4e$utarea $ar$aselor de tur"ine sunt %entru a"ur su" A6? > 8 ont!. la te'%eraturi 'ai 'ari se %rodu$ trans or'!ri stru$turale $are du$ la s$!derea re*istenei 'e$ani$e. %entru a"ur su" BN?> 8 oel $ar"on. %entru a"ur la te'%eraturi 'ai 'ari de BN? > 8 oeluri aliate $u $ro') ni$5el) 'oli"den sau #anadiu+

La $onstru$iile 'oderne) $ar$asele tur"inelor se e4e$ut! din oel turnat sau sudat) $eea $e %er'ite redu$erea /reut!ii $or%ului (i a %reului e4e$uiei+ Dia ra/'ele (i a0uta0ele inter'ediare+ Dia ra/'ele au rolul de a se%ara tre%tele de %resiune &ntre ele (i de a susine a0uta0ele tre%tei ur'!toare de %resiune+ O dia ra/'! : i/+B7 este or'at! dintr2un dis$ ?) $are $onstitue su%ortul a0uta0elor =) o o"ad! 6) $are a$o%er! a0uta0ele la %eri erie (i %iese de etan(are) $are se 'ontea*! %e %oriunea $e se asa'"lea*! $u ar"orele+ Unele dia ra/'e se e4e$ut! u(or "o'"ate s%re %artea de &nalt! %resiune %entru a a#ea o re*isten! 'e$ani$! 'ai 'are+ 1n $a*ul ad'isiei %ariale de a"ur) a0uta0ele sunt dis%use nu'ai %e o %arte din $ir$u' erin!+ 1n $a*ul tur"inelor $u %uteri 'ari) dia ra/'ele sunt or'ate din dou! 0u'!t!i de dis$) se%arate &n %lan ori*ontal+ ;entru 'ontarea dia ra/'elor &n $ar$asa tur"inei se e4e$ut! $aneluri &n $are intr! o"adale+ Dia ra/'ele se %ot e4e$uta $o'%let %rin turnare) %rin or0are $u a0uta0ele re*ate sau %rin sudare+

Dia ra/'ele turnate se e4e$ut! din ont!) $u a0uta0e din oeluri aliate) $are %rin turnare sun &n/lo"ate &n $or%ul dia ra/'ei+ ;entru a"ur la te'%eraturi 'ai 'ari de @T? 8 A6? > se oloses$ dia ra/'e or0ate din oel 8 $ar"on+ Du%! turnare) or0are sau sudare dia ra/'ele se su%un unui trata'ent ter'i$ de detensionare) iar a%oi se e4e$ut! %relu$rarea 'e$ani$!+ ;aletele 'o"ile (i %aletele dire$toare+ ;aletele sunt $ele 'ai i'%ortante (i &n a$ela(i ti'% $ele 'ai soli$itate %iese ale tur"inelor) %iese de $are de%inde &n %ri'ul r,nd randa'entul tur"inei+ 1n un$ie de destinaie) %aletele %ot i 'o"ile) 'ontate %e rotor) (i i4e :dire$toare7) 'ontate &n $ar$as!+ ;aleta : i/+T7 este or'at! din trei %!ri - $oada 6) $are ser#e(te %entru i4area &n rotor sau &n $ar$as!) %artea a$ti#! =) $are or'ea*! $analul de a"ur) (i #,r ul ?+ Se$iunea trans#ersal! a %aletei &n %artea sa a$ti#! se nu'e(te %ro ilul %aletei+ Mar/inile %ro ilului) un$ie de dire$ia de de%lasare a a"urului) se nu'es$ 'u$5ia de intrare) res%e$ti# de ie(ire+ ;aletele $u a$iune : i/+L a7 au %ro ilul a%roa%e si'etri$ :

j6 H j = 7+ ;ro ilul %aletelor $u rea$iune : i/+L "7 are un/5iul de intrare j6

'ai 'are de$,t un/5iul de ie(ire

'ult

j=

%entru a or'a un $anal $on#er/ent+

;aletele $u a$iune au o /rosi'e a%re$ia"il!) %e $,nd $ele $u rea$iune sunt relati# su"iri+ 1n!li'ea %aletelor #aria*! &ntre 6D'' la %ri'ele tre%te (i @DD'' la ulti'ele tre%te+ L!i'ea %aletelor este de 6@ 8 BD ''+ Nu'!rul de %alete %e o roat! %oate a0un/e la TDD "u$+ ;aletele se e4e$ut! %rin la'inare) iar la #,r (i la $oad! se re*ea*!+ La #ite*e %eri eri$e 'ari se re*ea*! (i s%atele %aletelor+ Modern) %aletele se e4e$ut! %rin %resare &n 'atri! sau %rin turnare de %re$i*ie $u 'odele u*i"ile+ ;entru 'i$(orarea #i"raiilor) #,r urile %aletelor se %rind $u "anda0 'etali$+ Materialul din $are se e4e$ut! %aletele tre"uie s! &nde%lineas$! ur'!toarele $ondiii- re*isten! 'e$ani$! la te'%eraturi &nalte. re*isten! la $oro*iune (i ero*iune :$ondensarea a"urului7. s! ie u(or de %relu$rat. s! ai"! %re de $ost redus+ ;entru %aletele $are lu$rea*! la te'%eraturi 'ari T=? > se utili*ea*! oeluri $ro' 8 ni$5el : Ni 6@E) Cr @ 8 6=E7+ ;entru te'%eraturi 'ai 'ari se utili*ea*! oeluri autenti$e $u 6= 8 6@E Ni (i 6@ 8 6BE Cr+ Rotorul+ Un rotor de tur"in! $u a"ur are ur'!toarele %!ri $o'%onente- ar"orele) dis$urile sau ta'"urul $u %alete 'o"ile) Flan(a de &'"inare (i inelele de &'%in/ere+ Din %un$t de #edere $onstru$ti#) rotorul %oate i $u dis$uri: i/+ N+a7) $u ta'"ur: i/+N+$7) sau de ti% $o'"inat : i/+N+"7+ Rotoarele se %ot e4e$uta &n ur'!toarele 'oduri-

 or0are dintr2o "u$at! 8 $,nd &ntre/ul rotor) e4$e%t,nd unele re%ere '!runte) $onst! dintr2o sin/ur! %ies! or0at!. $o'%use 8 $,nd rotorul este or'at din 'ai 'ulte %iese or0ate) de di'ensiuni 'ari) sudate &ntre ele. sudate 8 $,nd rotorul este sudat din %iese se%arate+ Tur"inele na#ale : &n s%e$ial $ele %rin$i%ale7 sunt de ti% ri/id) adi$! $u turaia de re/i' su" turaia $riti$! de re*onan!+

Rotoarele $u dis$uri se e4e$ut! din dis$uri se%arate) 'ontate %e ar"ore+ Dis$urile sunt %iese de "a*! ale rotorului %entru trans'iterea ener/iei 'e$ani$e de la %aletele 'o"ile la ar"ore+ Un dis$ are ur'!toarele %!ri : i/+6D7- o"ada 6) %e $are se i4ea*! %aletele @) "utu$ul ?) $u a0utorul $!ruia dis$ul se i4ea*! %e ar"ore. %,n*a dis$ului =) adi$! %artea dintre dis$ (i o"ad!+ Fi4area dis$urilor %e ar"ore se a$e %rin re*are) asi/urat! $u una sau dou! %ene+ Ar"orele rotori$ : i/+667 este una din %!rile $ele 'ai i'%ortante ale tur"inei. el un$ionea*! la te'%eraturi ridi$ate (i turaii 'ari+ La unul din $a%etele ar"orelui e4ist! inele $are %reiau &'%in/erea a4ial! (i o trans'it la/!rului de &'%in/ere+ La $el!lalt $a%!t e4ist! inelele $are %reiau &'%in/erea a4ial! (i o trans'it la/!rului de &'%in/ere+ La $el!lalt $a%!t e4ist! o %oriune tron$oni$! %e $are se i4ea*! lan(a ar"orelui redu$torului+ ;e ar"ore se i4ea*! (i li'itatorul de turaie 'a4i'!) iar %entru tur"inele de %utere 'i$! (i re/ulatorul de turaie+ Tot %e ar"ore se 'ontea*! (i trans'isia ta5o'etrului+ Rotoarele $o'"inate sunt olosite la tur"inele na#ale de %uteri 'ari+ ;artea de &nalt! %resiune se e4e$ut! din dis$uri 'ontate %e ar"ore) iar %artea de 0oas! %resiune se e4e$ut! $u ta'"ur+

Rotoarele se e4e$ut! din oeluri aliate $u $ro') 'oli"den) ni$5el (i #anadiu+ La e4e$uie se a$ord! o 'are atenie e$5ili"r!rii stati$e (i dina'i$e+ Etan(area tur"inelor+ Etan(area interioar! a dia ra/'elor se a$e %entru a &'%iedi$a tre$erea a"urului nedestins dintr2o $a'er! de %resiune &n alta+ Etan(area e4terioar! a lor se a$e %entru a &'%iedi$a ie(irea a"urului la %artea de &nalt! %resiune (i intrarea a"urului la %artea de 0oas! %resiune+ ;entru etan(area e4terioar! se oloses$ la"irini 'etali$i :$ei 'ai indi$ai7) la"irini $u inele $u $!r"une) etan(are 5idrauli$! $u o %ern! de li$5id+ Etan(area interioar! se a$e nu'ai $u la"irini+ Etan(area $u la"irini olose(te redu$erea %resiunii a"urului %rin la'inare) &n 'ai 'ulte $a'ere) or'ate ie$are dintr2o redu$ere (i o '!rire "rus$! a se$iunii de tre$ere+ E4ist! 'ai 'ulte $onstru$ii de la"irini- radiali : i/6=)a7) a4iali : i+6=)"7 (i $o'"inai sau radiali2a4iali: i/+6=)$7+ Cei 'ai olosii sunt la"irini radiali+ La"irinii radiali se %ot i4a ri/id sau elasti$+ 1n i/+6?)a este re%re*entat un la"irint ri/id+ Cuitele la"irintului sunt e4e$utate din ala'! 'oale (i sunt i4ate dire$t &n $or%ul dia ra/'ei+ Fi4area se a$e $u a0utorul unor s,r'e $u se$iune o#al!) introduse orat &ntre %erei $uitului+ Datorit! #alorii 'i$i a 0o$urilor radiale :D)= 8 D)@ ''7) ar"orele tur"inei %oate atin/e $uitele la"irinilor+ 1n lo$ul de atin/ere) &n ur'a re$!rii) ar"orele se dilat!) $eea $e a$$entuea*! eno'enul+ Din a$east! $au*! a%ar #i"raii %uterni$e &n tur"in! $are %ot %ro#o$a a#arierea ei+ E#itarea a$estor eno'ene se o"ine olosind la"irini elasti$i i/+6?)"+ A$e(tia sunt or'ai din se/'ente de inele %e $are sunt i4ate $uitele la"irinilor+ Bu$!ile de inel se a(ea*! &n lo$a(ele lor din dia ra/'e. ele se %resea*! %e ar"ore $u a0utorul unor ar$uri la'elare+ 1n la"irinii $are se oloses$ la %artea de 0oas! %resiune %entru a &'%iedi$a %!trunderea aerului) se tri'ite a"ur $u %resiune &nalt! de la ali'entarea %!rii de &nalt! %resiune+ ;entru tur"inele au4iliare se oloses$ siste'e de etan(are $u inele de $!r"une+ A$est 'od de etan(are se reali*ea*! $u a0utorul a ?2L inele) e4e$utate din $!r"une %resat) "o/at &n /ra it+ ;entru a %utea i 'ontat 'ai u(or ie$are inel $onst! din ?2B se/'ente str,nse $u a0utorul unui ar$+ Inele se a(ea*! &n su%orturi 'etali$e $are se 'ontea*! &n $utiile de etan(are+ Vo$ul radial al inelelor de $!r"une a! de ar"ore este redus+

La te'%eratura de re/i' 0o$ul se redu$e la *ero+ Datorit! %ro%riet!ilor lu"ri iante ale /ra itului) $onta$tul dintre inele (i ar"ore nu este d!un!tor+ Inelele de $!r"une nu se %ot olosi la #ite*e %eri eri$e 'ari) din $au*a u*uri 'ari+ Din a$ela(i 'oti# nu se %ot olosi la te'%eraturi 'ai 'ari de AT? >+ Se %ot a$e etan(!ri 'i4te olosind (i inele 'etali$e (i inele de $!r"une+ La/!re de s%ri0in+ Rotorul tur"inei se s%ri0in! $u usurile sale &n dou! la/!re de s%ri0in $are %reiau /reutatea rotorului) e orturile $are a%ar &n $a*ul ad'isiei %ariale a a"urului (i e orturile date de trans'isie. de ase'enea la/!rele au rolul de a i4a %o*iia radial! a rotorului a! de $or%ul tur"inei+ La/!rele de s%ri0in ale tur"inei un$ionea*! la #ite*e %eri eri$e 'ari ale ar"orelui :BD2LD '3s7 (i $u &n$!r$!turi s%e$i i$e 'ari+ A$este la/!re tre"uie s! %re*inte si/uran! 'are &n un$ionare) %ierderi de %utere %rin re$are 'i$i (i u*ur! redus!+ ;entru "una un$ionare a la/!rului se asi/ur! o $ir$ulaie %er'anent! de ulei) $are ser#e(te at,t %entru un/ere $,t (i %entru e#a$uarea $!lduri de/a0ate %rin re$are usurilor &n la/!r+ La/!rele de s%ri0in i/+6@ $onstau din ur'!toarele %!ri- $or%ul la/!rului @) $a%a$ul la/!rului 6) $u*inetul =) 'aterialul anti ri$iune ?) (uru"urile de &'"inare (i instalaia de un/ere a la/!rului+ Cu*ineii se e4e$ut! din "ron* sau oel $ar"on) iar su%ra aa interioar! se a$o%er! $u alia0e anti ri$iune) de e4e'%lu R 2 n L?+ %entru asi/urarea unui $onta$t $,t 'ai "un &ntre us (i $u*inet %e &ntrea/a lun/i'e a la/!rului) %relu$rarea %entru inisare a su%ra eei $u*inetului se e4e$ut! la strun/ $u $uit $u #,r de dia'ant+ 1ntre $u*inet (i us se las! un 0o$ %entru un/ere) a $!rei '!ri'e este- e H D)DD=J''K + Du%! 'odul de a'%lasare a $u*ineilor &n $or%ul la/!relor) a$estea %ot iri/ide sau $u auto$entrare+ La/!rele ri/ide au $u*ineii $ilindri$i la %artea e4terioar!) 'ont,ndu2se &n lo$a(urile $ilindri$e ale $or%ului (i $a%a$ului+ La &n$o#oierea ar"orelui &n la/!re iau na(tere %resiuni 'ari $are du$ la u*uri ra%ide+ La/!rele de auto$etrare au o su%ra a! s eri$! de s%ri0in a(e*at! &ntr2un lo$a( s eri$+ ;entru &n$o#oieri 'i$i al ar"orelui) $u*ineii ur'ea*! linia elasti$! a ar"orelui+ 1n a$est 'od se '!re(te si/urana &n un$ionarea tur"inei+

La/!re a4iale (i de &'%in/ere+ Tur"oa/re/atul natural are lai 'ulte la/!re a4iale de i4are (i un la/!r de &'%in/ere+ La/!rele a4iale de i4are se %re#!d &n ie$are $or% de tur"in! :tur"ina de &nalt! %resiune) tur"ina de 'edie %resiune (i tur"ina de 0oas! %resiune7 (i ser#es$ %entru a(e*area a4ial! %re$is! a rotorului a! de $or%ul tur"inei) %re$u' (i %entru %reluarea e orturilor a4iale $e a%ar &n ti'%ul un$ion!rii tur"inei+ La/!rul de &'%in/ere se 'ontea*! %e linia de ar"ori ) de o"i$ei du%! redu$tor) el %relu,nd &'%in/erea a4ial! a eli$ei+ La/!rul de &'%in/ere : i/+6A7 are un sin/ur inel de &'%in/ere 6) or0at dintr2o "u$at! $u ar"orele sau i4at %e a$esta+ ;e inel sunt a(e*ate B26= %erne de &'%in/ere =) $are se s%ri0in! %rintr2o arti$ulaie de $or%uri la/!rului ?+ La rotirea ar"orelui uleiul este antrenat &n s%aiile dintre inel (i %erne or',nd un il' de ulei+ 1n$linarea %ernelor se %rodu$e auto'at datorit! antren!rii uleiului+ ;ernele de &'%in/ere se e4e$ut! din "ron* os oros (i se a$o%er! $u un strat de 6)A 8 ='' de alia0 R 2 n L?+ ;relu$rarea %ernelor tre"uie s! se e4e$ute $u 'are atenie ast el &n$,t /rosi'ea lor s! nu di ere $u 'ai 'ult de D)D=''+ O di eren! de /rosi'e 'ai 'are du$e la su%ra&n$!r$area %ernei 'ai /roase) $eea $e %oate %rodu$e to%irea stratului de alia0 anti ri$iune+

Bi)li!+ra/ie 6 Ma(ini si instalaii na#ale 2 Con +dr+in/ Mariana ;anaites$u 2 Con +dr+in/ Viorel ;anaites$u Ed+ E4%onto Constana =DD6 = Ter'ote5ni$! (i 'a(ini ter'i$e 2 ;ro + dr+ do$+ in/+ Ba*il ;o%a 2 c+l+ in/+ Constana Vintil! Ed+ Dida$ti$! (i ;ed+ Bu$ure(ti 6NTT ? P5id de %re/!tire %ro esional! &n ter'oener/i 2 Dr+ in/+ ;a#el Bo$!nete 2 In/+ Fili% Rouadedeal Ed+ Te5ni$! Bu$ure(ti 6NLN @ Ca*ane $u a"ur 2 ;ro + cte an P5eor/5iu Ed+ Dida$ti$! (i ;ed+ Bu$ure(ti 6NBB A E4%loatarea $!ld!rilor na#ale 2 ce 'ariti' e4%ert $onsultant Ioan Andrei Toa$! Ed+ Muntenia Constana 6NNA