Adler-Psiho Scolarului Greu Educabil

CUVNT NAINTE
Alfred Adler este unul dintre membrii componeni ai faimosului triumvirat" al psihanalizei: FREUD AD ER !U"#$ Dac% &i'mund Freud dup% cum ne spune (liver )rachfeld* +n a sa introducere la A$ Adler* Menschenkenntnis (Cunoaterea omului) a fost* +n fond* un savant format +n spiritul ,tiinelor naturii* care a,tepta rezolvarea oric%rei probleme de psiholo'ie de la pro'resele +nre'istrate de fiziolo'ie* ,i dac% elveianul -arl.#ustav !un' era un fel de alchimist al psihicului* un panpsihist anistoric"* interesat de perspectivele parapsiholo'ice* Alfred Adler a fost* +n schimb* nu un teoretician* ci +n primul r/nd un realist ,i un pra'matic* un medic practician animat de vocaia de a.i a0uta pe semenii s%i s%.,i rezolve problemele e1isteniale* dificult%ile" mo,tenite din copil%rie$ 2e c/nd Freud profesa o psihanaliz% destinat% or%,enilor din marile a'lomer%ri urbane* iar !un' o psiholo'ie analitic%" a1at% pe e1plorarea sufletului primitivilor sau al oamenilor formai +n mediul rural* psiholo'ia individual%" a lui Adler este o ,J>sychologie fur Oberlehref" 3psiholo'ie $ pentru profesorii de liceu"4 din mediile populaiei ma0oritare$ A,a.numita psiholo'ie individual%" conceput% d56 Alfred Ad0er7 nu se limiteaz% cum s.ar putea crede la studiul individu8u9+zo9/t* privit +n sine* ci se e1tinde de fapt la +ntrea'a societate* omul normal fiind definit drept o fiin% animat% de un sentiment nativ de comuniune social , pentru ca +n cele din urm% s% fie privit ,i ca a'ent universal care are de +ndeplinit un rol +n -osmos$
LEONARD GAVRILIU
9endina infati'abil%* de fapt patolo'ic%* a unora de a obine ,i e1ercita puterea* de a dicta" celorlali* are la baza procesul incon,tient al +nlocuirii comple1ului de inferioritate" printr.un sentiment de superioritate" care* +ntotdeauna +n dramatic% opoziie cu sentimentul de comuniune social%* inte,te la supremaia personal%* la sub0u'area celorlali* la transformarea lor +n simple instrumente de satisfacere a voinei de putere$ Aceast% tendin% intolerabil% rezult% din structurarea eronat% a stilului de via%" al individului +nc% din primii :.; ani de via%* av/nd la ori'ine fie r%sf%area de c%tre p%rini a copilului* fie* dimpotriv%* detestarea acestuia* mar'inalizarea lui +n constelaia familial%$ 2otrivit concepiei lui Adler* mama este aceea c%reia +i revine misiunea model%rii copilului +n a,a fel +nc/t acesta s% nu devin% robul unui e'oism care mai t/rziu va c%uta s%.i +nrobeasc% pe toi cei cu care necesarmente vine +n contact social$ De aceea precizeaz% el cea dint/i +ndatorire a mamei este de a s%di +n con,tiina copilului sentimentul comuniunii sociale* culiv/ndu.i ideea fundamental% c% tr%ie,te +ntr.o lume +n care nu este altceva dec/t un om +ntre oameni$ Dac% mama 3p%rinii* +n 'eneral4 nu.,i +ndepline,te funcia de a.i forma pe copii +n perspectiva inte'r%rii sociale* atunci rolul acesteia trebuie asumat de 'r%dinia de copii 3,i* +n 'eneral* de ,coal%4* care are de corectat 're,elile comise de familie +n formarea viitorilor aduli ,i membri e'ali ai unei societ%i democratice$ < Al%turi de !ndividuaJ"sychologie in der#chule 3 eipzi'* =>?>4* subintitulat% @orlesun'en fur ehrer und Erzieher" 32rele'eri pentru cadrele didactice ,i educatori"4* ca ,i de alte c/teva c%ri ale lui Adler* cea de fa%* care reprezint% versiunea rom/neasc% princeps" a lucr%rii $ie #eele des sch%ehrer&iehbaren #chulkindes 3Aiinchen* =>BC4* constituie o contribuie esenial% a psiholo'iei abisale la cunoa,terea psihicului copilului ,i la practica psihopeda'o'ic% a remodel%rii acestui psihic +n cazurile +n care a suferit distorsiuni ,i alter%ri d%un%toare at/t pentru individ ca atare c/t ,i pentru societate$ "u f%r% 0ustificare =.a considerat Freud peAlfred Adler dup% vestita disiden%" din =>== mai mult Dm peda'o' de7/t un psihanalist$ 2sihanalizele" adleriene sunt prinEe1ceteir/colocvii psiho.peda'o'ice bazate pe o caracterolo'ie ori'inal% 3e1pus% sintetic
CUVNT NAINTE
+n Cunoaterea omului)', c/t ,i pe o maieutic% paideic% de un echilibru absolut remarcabil$ Fostul discipol al lui Freud nu pre'et% s% polemizeze pe un ton f%r% cusur cu p%rintele psihanalizei* ori de c/te ori o diver'en% ocazional% de punct de vedere i.o cere* dar uneori ne putem mira c% el nu observ% complementaritatea celor dou% concepii rivale$ -opiii.problem% de care Adler se ocup% +n aceast% carte provin de obicei din familii dezor'anizate* sunt b%iei ,i fete care se afl% uneori +n pra'ul delincventei 0uvenile sau al prostituiei* dac% nu cumva au ,i intrat +n vizorul" poliiei$ Autorul profeseaz% o psiholo'ie profund empatic%* si'ur% pe dia'nostice"* dublat% de o nu mai puin comprehensiv% peda'o'ie a delincventului in nuce( (ptica descifr%rii cazuisticii este la Adler una prin e1celen% social%: )*aga+ul ereditar al co"ilului precizeaz% el nu "re&int im"ortan, "entru noi( -actorul ereditar nu se e.teriori&ea& dac nu g sete la co"il "reg tit terenul social( /tunci c0nd solu,ionarea uneia din "roblemele co"ilului reclam sentimentul de comuniune social , constat m o e&itare caracteristic ( !ata1ne "e un teren solid2 nu ne r m0ne altceva de f cut dec0t s g sim cau&a "en,ru care sentimentul de comuniune social nu s1a de&voltat mlhod normal( 3u vom 4nt0lni e.travagan,i, co"i41 "roblem , nevrotici, alcoolici, "erveri se.ual, criminali sau candida,i la sinucidere la care s nu fie cu "utin, s demonstr m cu de"lin certitudine c cu dau 4nd r t din fa,a solu,ion rii "roblemelor vie,ii dec05 "entru ca nu au fost corect educa,i 4n sensul sentimentului de comuniune sociala( 6ste un "unct de vedere care trebuie re,inut( /ici st deosebirea fundamental dintre noi i alte coli "sihologice"7( Alfred Adler se dovede,te un interlocutor e1cepional +n dialo'urile psihopeda'o'ice pe care le susine* +n stil socratic* nu doar cu cadrele didactice ,i cu p%rinii 3+n 'eneral cu educatorii4* ci ,i cu copiii* adic% cu cei care reprezint% obiectul +nsu,i al actului educaional$ Acest Ulise al cunoa,terii metodice a omului a introdus +n psihanaliz% calul troian" al peda'o'iei ,i a cucerit.o +n beneficiul acesteia din urm%$ 8nstitutorii* profesorii* mai ales diri'inii* p%rinii* dar ,i educatorii de aduli din toate domeniile 3+ntreprinderi* armat%*+nchisori etc4* polii,tii* ca s% nu mai vorbim de scriitori* vor '%si +n c%rile marelui emul al lui Freud o bo'at% surs% de informaie despre psihicul
LEONARD GAVRILIU
omenesc ,i modalit%ile +n care acesta poate fi armonizat pe criteriile unei e1istene demne ,i utile pentru colectivitate$ Dac% unii e1e'ei l.au comparat pe Alfred Adler cu &ocrate* +n favoarea socratismului s%u fiind invocate +ndeosebi similitudini superficiale 3pasiunea cu care Adler ap%rea +n a'ora"* lipsa de entuziasm pentru e1primarea +n scris etc$4* +n realitate socratismul" s%u feste unul mai de ad/ncime* la el faimosul precept )cunoate1te"e tine nsuti capatand dimensiuni de natur social i devenind, cunatei-v 8mii "e al,i49:cesta este de altfel mesa0ul ma0or al +ntre'ii sale opere$ 2/n% ,i.simpla cunoa,tere de sine este condiionat% de descifrarea propriilor relaii sociale* ceea ce echivaleaz% cu cunoa,terea semenilor cu care avem de.a face ,i care au de.a face cu noi$ Adler este profund convins ,i ne convin'e ,i pe noi c% nici un om nu poate fi +neles f%r% a fi abordat prin prisma raporturilor intra ,i e1trafamiliale* lar' sociale$ &entimentul de comuniune social% este la el un imperativ valabil +n special pentru ale,ii unui popor* ai unei naiuni* ai unui 'rup oarecare Dac nu m gndesc dect la mine ! scrie el !" voi fi cu totul inapt de a rezolva problemele lumii". O#tic de care a$em %n prezent nevoie ca de aer curat$ -a mai toate c%rile lui Adler* cea de fa% este ,i ea un tezaur de +nelepciune ,i o lecie de optimism activ* de data aceasta pus +n slu0ba redres%rii copiilor deviani* cu stilul de via%" alterat de un e'oism devastator$
$r( ;6O3/<$ =/ ><!;!?
NOTE
= A se vedea Alfred Adler* Cunoaterea omului, traducere* studiu introductiv ,i note de dr$ eonard #avriliu* Editura Ftiinific%* )ucure,ti* =>>=$ ? -itat din capitolul 888 al c%rii de fa%* p$ ;:$ GH
2&8I( (#8A F-( ARU U8 #REU EDU-A)8
&RE'A()
opilul este tatl omului adult
Aa1ima de mai sus +,i demonstreaz% +ntrea'a sa valabilitate +n psiholo'ia individual%$ 2rimii patru sau cinci ani de via% +i sunt copilului de a0uns pentru a.,i completa com"ortamentul s u s"ecific i arbitrar le'at de impresiile tr%ite$ Acestea sunt determinate nu numai de valoarea dot%rii sale or'anice* ci ,i de fora ,i diversitatea stimul%rilor care acioneaz% din e1terior$ +ncep/nd cu aceast% perioad% are loc asimilarea ,i utilizarea e1perienei tr%ite* desi'ur nu +ntr.un mod capricios ,i +nc% ,i mai puin pe potriva unor pretinse le'i ale cauzalit%ii * ci +n funcie de stilul de via%$ (rice individ este* la urma urmei*determinat de structura stilului s%u de via%$ (e vectorii acestuia ascult% de acum +nainte* pe toat% durata e1istenei sale* sentimentele* emoiile* '/ndurile ,i faptele omului$ Astfel +,i +ncepe opera sa creatoare* stilul de via%$ +n vederea +nlesnirii activit%ii sale sunt elaborate re'uli* principii* tr%s%turi de caracter ,i o concepie despre lume$ Este stabilit% o schem% bine determinat% a apercepiei =* iar concluziile* aciunile proiectate sunt diri0ate +n consens cu aceast% form% ideal% final% la care se aspir%$ Este meninut doar ceea ce pe planul con,tiinei individului se dovede,te c% nu produce perturb%ri* +ncadr/ndu.se +ntr.o linie directoare dinainte fi1at%$ Restul este dat uit%rii* se dizolv% pe nesimite sau acioneaz% ca un model incon,tient care* +n cea mai mare parte* se sustra'e +nele'erii raionale$ 2rofilul ultim al acestei scheme* fie c% +nt%re,te liniile dinamice con,tiente* fie c% le anihileaz% sau le paralizeaz% prin reaciile sale* este +ntotdeauna =B J
AL'RED ADLER
determinat dinainte de c%tre stilul de via% structurat +n primii ani de e1isten%$ Aodelele stilului de via%* cum ar fi* de e1emplu* liniile de conduit% reprezentate de tr%s%turile de caracter* se construiesc +ntotdeauna ca urmare a unui +ndelun'at antrenament* +n vederea c%ruia pot fi reactualizate* at/t +n con,tiin%* c/t ,i +n incon,tient* vesti'iile unor amintiri +n 'eneral ne+nelese$ Dar nici asemenea amintiri ,i nici e1perienele tr%ite nu sunt acelea care constituie factorii determinani* ci determinant este tocmai stilul de via% care le.a dat o form%* le.a orientat ,i le.a utilizat +n felul care +i este propriu$ ( descifrare +ntr.o m%sur% suficient% a acestui proces permite sesizarea tandemului perfect al forei motrice a con,tientului ,i incon,tientului$ 8ar acordul acestor dou% instane nu este asi'urat dec/t +n cazul +n care sfera de ac,iune a stilului de via% nu este perturbat%$ Fie.ne +n'%duit s% lu%m +n considerare un anumit 'rad de probabilitate* domeniu +n care am +nv%at c/te ceva +n cursul e1perienei noastre +ndelun'ate* c/nd a trebuit s% ne mulumim s% oper%m doar cu c/teva se'mente de via% psihic%* recursul la probabilitate oferindu.ne totu,i posibilitatea formul%rii unor concluzii$ &e impune +ns% +ntotdea. una s% verific%m foarte minuios dac% aceste concluzii corespund sistemului com"letai vieii psihice a individului avut +n vedere$ Este un procedeu care r%spunde +ntru totul e1i'enelor dia'nosticului medical* caz +n care* de asemenea* suntem uneori obli'ai s% tra'em concluzii pe baza unei simptomatolo'ii pariale* limit/nd astfel sfera maladiei presupuse* p/n% c/nd un al doilea sau un al treilea simptom ne a0ut% s% stabilim un dia'nostic absolut e1act$ +n lucrarea de fa% am +ncercat* cu a0utorul tehnicii psiholo'iei individuale comparate"* s% definesc stilul de via% al colarilor greu educabili( Ducerea la bun sf/r,it a acestei sarcini necesit% cunoa,terea +n detaliu a tehnicii psiholo'iei individuale comparate ,i a soluiilor sale verificate?*ca ,i st%p/nirea la perfecie a artei interpret%rii$ -a ,i +n cazul dia'nosticului medical* nu ne putem lipsi nici aici de pro'noz%$ 2ronosticarea nu se poate 0ustifica dec/t dac% s.a dovedit c% toate manifest%rile se'meniale se armonizeaz% cu ansamblul* v%dind o dinamic% identic%$ Dintre acele tendine ,i aspiraii* similare p/n% la am%nunt* cele mai importante sunt: =:
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
=$ #radul de cooperare 3sentimentul de comuniune ,i interesul social4$ ?$ Aodul caracteristic +n care individul caut% s% obin% superioritatea 3securitate* putere* perfeciune* devalorizarea altora4$ Aceste forme de manifestare* invariabile* se pot diferenia +n ceea ce prive,te mi0loacele utilizate* dar nu +n ceea ce prive,te scopul 3finalismul psiholo'iei individuale4$ A%sura cura0ului sau a senti. mentului de comuniune manifestate* amprenta individual% a concepiei despre lume* caracterul util sau d%un%tor pentru colectivitate al actelor s%v/r,ite reflect% 'radul aptitudinii de a stabili contacte sociale$ &oluionarea mai mult sau mai puin reu,it%* +n spiritul epocii pe care o tr%im* a principalelor trei probleme de via% 3inte'rarea +n societate* profesiunea* dra'ostea4 sau 'radul de pre'%tire +n vederea soluion%rii acestor probleme de via% ne dezv%luie prezena constant% a sentimentului de inferioritate ,i a compens%rii ratate a acestuia* sentimentul de superioritate$ Acela care nu recunoa,te sau care nu a +neles caracterul unitar al stilului de via% nu va a0un'e* nici m%car cu concursul principiilor ri'uroase* ale psiholo'iei individuale* s% +nelea'% modul de formare a G simptomelo7nevroti'e$ Acela* +ns%* care ,i.a +nsu,it cum se euvine 7ceast%9+oirune trebuie s% ,tie c% a devenit capabil s% schimbe stilul de viat%* mrpur,i simplu simpomele$ ((@(( AA(A AyBA 7++ni propun9%vorbesc +n alt% parte despre dia'nosticul 'eneral ,i special +n cadrul psiholo'iei individuale comparate* despre tehnica ,i comportamentul consilierului peda'o'ic$
NOTE
Dr. !"#$%D !D"%$
= +n cel mai lar' sens al termenului* apercepia constituie suma e1perienei co'nitive e1istente la un moment dat la subiectul cunosc%tor* +n funcie de care acesta achiziioneaz%* mai mult sau mai puin sistematic* noi cuno,tine 3informaii4$ (3ota trad() ? A se vedea A$ Adler* -$ Furtmuller* I$ Ke1ber'* Ceil und *ilden, &rundlagen der %rzie'ungs(unst fir!rzte und )adagogen, .iinc/en" 01223 A4 Adler" *ndividualps+c'ologie in der ,c'ule- .orlesungen fur "e'rer und %rzie'er, Lei#5i6" 01214 /0ota trad.1
=;
INTRODUCERE
234" ,* ,%3%04" ,54
Ar fi c/t se poate de ispititor s% +mpodobim aceast% tem% cu frumoase 'hirlande verbale* cu o avalan,% de fraze sonore$ A, putea* de asemenea* +ntorc/ndu.m% la izvoarele civilizaiei* s% descriu efortul f%cut +n vederea f%uririi unei unit%i a oamenilor +n s/nul tribului* al poporului* al statului* al unei comunit%i reli'ioase$ A, putea ar%ta cum aceast% procesualitate a fost +n permanen% reprezentat% de o idee sau alta* de care omul era mai mult sau mai puin con,tient* idee referitoare la unitatea omenirii pe plan politic sau reli'ios$ "u o fac* +ns%L a, vrea mai de'rab% s% demonstrez c% tendinele care vizeaz% crearea unei unit%i a societ%ii omene,ti nu trebuie evaluate doar din punct de vedere moral*politic sau reli'ios*ci* +nainte de toate*din punctul de vedere al adev%rului ,tiinific$ A, dori s% fac s% rezulte faptul c% viaa psihic% a omului nu poate fi zu'r%vit% prin verbul a fi"* ci prin verbul a deveni"$ 9oi cei care s.au +nc%p%/nat s% descrie fra'mente* s% distin'% comple1e +n interiorul vieii psihice nu au pro'resat prea mult* dat fiind c% ei socot c% au de.a face cu un soi de ma,in%$ +n orice or'anism viu care tinde spre o form% ideal% '%sim o via% psihic% prin care acesta +,i croie,te drumul ce duce la biruirea dificult%ilor* dificult%i pe care ea este chemat% s% le +nfrunte pe acest p%m/nt* fie pe plan social* fie pe planul relaiilor dintre se1e$ Rezolvarea acestor dificult%i nu se obine +n acela,i fel ca rezolvarea unor probleme de matematic%$ Fapt este c% ele pot fi rezolvate corect* dar ,i incorect* eronat$ A, dori s% inserez aici o remarc% mar'inal%* +n =M
AL'RED ADLER
scopul de a v% atra'e atenia asupra faptului c% nu ne putem a,tepta la soluii cu totul ,i cu totul infailibile$ Desi'ur*oricine se poate str%dui s% obin% o asemenea soluie* scopul suprem fiind salv'ardarea 'enului uman$ -eea ce numim noi bun" trebuie s% aib% acest +neles pentru toi oamenii* iar ceea ce numim frumos" trebuie s% r%spund% aceluia,i criteriu$ "oiunea de societate este ad/nc +nr%d%cinat% +n limba0 ,i +n idei$ @om re'%si +ntotdeauna* +n toate formele de e1primare ale individului ,i ale masei* atitudinea lor fa% de comunitate$ "imeni nu poate evada din acest cadru social$ Aodul +n care se mi,c% aici fiecare constituie de fapt propria sa soluie la aceast% problem%$ Dac% soluiile corecte nu se realizeaz% dec/t +n raport cu comunitatea* se +nele'e c% +n interiorul sferei relaiilor umane se produc fenomene de rezisten% atunci c/nd cineva adopt% o soluie eronat%$ Acela care nu are le'%turi str/nse cu comunitatea* care nu se simte f%c/nd parte din +ntre'* care nu se simte la el acas% +n s/nul umanit%ii are totdeauna de suferit$ 8ndividul nu trebuie s% urm%reasc% doar avanta0ele pe care i le ofer% societatea* ci s% aib% +n vedere ,i inconvenientele* trebuind s% le accepte ca atare ,i s% le raporteze la propria.i persoan%$ -eea ce numim interesul pentru +ntre' nu constituie dec/t o latur% a acestei le'%turi str/nse cu ceilali* pe c/nd ceea ce numim cura0 este acea caden% pe care o simte +n el individul ,i care +i permite s% se considere un element al +ntre'ului$ &% nu ne l%s%m indu,i +n eroare de faptul c% lu%m +n considerare aspectele medii ale evoluiei actuale ,i c% semnal%m lacunele e1istente$ Aceasta ne impune noi sarcini pe planul devenirii noastre=$ "u trebuie s% privim e1istena omului ca pe o esen%* nu trebuie s% ne comport%m ca elemente statice ,i nici s% lu%m o poziie ostil% +mpotriva aspiraiei c%tre evoluieL este necesar s% privim dificult%ile ca pe ni,te probleme a c%ror rezolvare se identific% cu o cerin% a noastr% ,i care ne incit% la un optimism activ$ Au intrat +n istoria umanit%ii doar cei care au fost animai de un optimism activL ei au fost ,i vor fi factorii evoluieiL toi ceilali nu se afl% de fapt la locul lor* +nt/rziind mersul evoluiei$ Ei nu pot tr%i sentimentul fericirii a,a cum o pot face aceia care coopereaz% cu bun% ,tiin% la mersul istoriei$ &entimentul valorii provine de asemenea din le'%tura indestructibil% cu +ntre'ul ,i din participarea la opera timpului$ &unt concluzii care eman% din observaiile de psiholo'ie individual%* ele fiind rodul unei munci +ndelun'ate$ A fi nu este pur ,i simplu un fel de a vorbi* ci +nseamn% a fi o parte dintr.un =N
+ntre'* a te simi parte din acel +ntre'$ Faptul c% ,i ast%zi at/ia oameni +,i rateaz% e1istena ine de calea eronat% urmat% de personalitatea lor$ Acela care a a0uns s% sesizeze cone1iunea dintre faptele sociale nu va mai renuna din acel moment s% se arunce +n cursul care +nainteaz% pe drumul binelui societ%ii$ Dac% inem seama de c/t de r%u +nzestrat este de la natur% omul* este clar c% aceast% vieuitoare* redus% la ea +ns%,i* nu ar fi fost capabil% s% d%inuiasc%$ (ric/t de departe am cerceta +n istoria societ%ii* nu '%sim nic%ieri vreo urm% de individ care s% fi tr%it sin'ur$ -redina +n societate e1ist% dintotdeauna$ Faptul este perfect raional* dac% avem +n vedere sl%biciunea omului +n faa naturii$ (mul nu dispune de armele de care dispun celelalte vieuitoareL el nu are dinii carnivorelor* nu are coarne* nu are aceea,i rapiditate +n mi,c%ri* nu se poate c%%ra* nu poate zbura* nu are a'erime de v%z ,i de auz* cum au unele animale* nu dispune de un miros dezvoltat* avanta0e datorit% c%rora multe vieuitoare au posibilitatea s% atace ,i s% se apere* s%.,i asi'ure un loc pe aceast% biat% scoar% terestr%$ (mul nu dispune dec/t de or'ane slabe* pentru a c%ror inte'ritate at/t +n vederea conserv%rii vieii individului* c/t ,i a celei a +ntre'ului asocierea cu semenii a fost totdeauna necesar%$ 9ocmai din aceast% asociere +,i tra'e el puterea$ Dac% ne '/ndim la dimensiunile civilizaiei umane* vom +nele'e c% cei care au creat.o ,i au fost determinai s.o utilizeze nu erau suficient de puternici +n faa naturii$ Ei au fost obli'ai s% caute complemente* compensaii pentru ceea ce le lipsea$ (mul a trebuit s% +nvee s% +nvin'% natura* ca s% se poat% slu0i de ea$ Asocierea a fost cea mai mare ,i mai important% invenie a 'enului uman$ +n le'%tur% cu aceasta nu trebuie s% ne referim doar la om* pentru c% '%sim ,i +n re'nul animalelor vieuitoare mai slabe care se adun% +n 'rupuri spre a '%si protecie sau spre a v/na +mpreun%$ #orila* a c%rei for% o admir%m* ti'rul cel mai temut dintre animale* nu au nevoie de comunitate$ (mul* dac% e s% ni.= reprezent%m lipsit de tpate instru. mentele civilizaiei ,i de toate mi0loacele procurate datorit% inteli'enei lui* ar fi fost pierdut din prima zi* dac% s.ar fi aflat* +n afar% de orice cooperare cu semenii s%i* +n p%durea vir'in%$ (bservaiile noastre ne duc ,i mai departe$ -ele mai valoroase achiziii ale omului*+n cursul evoluiei* +i vin de la sl%biciunea sa$ Dac% ne '/ndim la modul s%u de via%* la durata 'enului uman* nu putem +nele'e supravieuirea omului dec/t av/nd +n vedere +n acela,i timp =>
A FRED AD ER
marele a0utor pe care i =.a adus constituirea comunit%ii$ F%r% +ndoial%* +n natura sa psihic% ,i +n constituia sa fizic% sunt date toate mi0loacele care fac posibil% aceast% asociere$ Dac% e1amin%m funciile or'anelor sale de sim* este clar c% ele servesc acestei le'%turi$ +n felul +n care fiecare +l prive,te pe cel%lalt se manifest% pre'%tirea pree1istent% +n acest sens$ De asemenea* felul +n care omul ascult% sau +n care vorbe,te tr%deaz% posibilit%ile comunic%rii cu semenul s%u$ @om +nele'e acum de ce at/ia oameni nu privesc* nu vorbesc sau nu ascult% cum s.ar cuveni s.o fac%O "u or'anele de sim ca atare intereseaz% aici* ci viaa instinctiva* +ntrea'a via% psihic% fiind canalizat% +nspre acele planuri +n care individul +,i afl% locul s%u al%turi de ceilali$ 9ocmai sl%biciunea or'anismului copilului este aceea care +l constr/n'e la aceast% le'%tur%$ Relaia su'arului cu mama sa este determinant% +n aceast% privin%$ Din aceast% relaie social%* +n care 6u4 su'arului sesizeaz% pe acel tu" al mamei* se dezvolt% toate posibilit%ile ,i aptitudinile$ Din acest fapt +nele'em c% mama are o misiune important%* anume aceea de a diri0a +n a,a fel dezvoltarea copilului +nc/t acesta s% poat% r%spunde mai t/rziu +n mod corect e1i'enelor vieii sociale$ -adrul fiind structurat* copilul va vorbi* va asculta ,i va privi +n raport de cele +nv%ate de la mama sa$ +n aceasta const% funcia primordial% a mamei$ a ob/r,ia sentimentului de comuniune se afl% mamele* iar datoria lor +n aceast% privin% trebuie s% fie sacr%$ Aecanismul acesta funcioneaz% +n permanen% ,i +n cele din urm% devine un automatism psihic care 'enereaz% forma de via% a copilului$ Dac% reflect%m la modul +n care are loc dezvoltarea limba0ului* funcie social% at/t de important%* putem +nele'e unde +,i pune societatea la lucru forele$ 9rebuie s% vorbesc a,a cum presupun c% fiecare ar trebui s% vorbeasc%* a,a +nc/t toi s%.= +nelea'%"$ -onstat%m adesea c% acolo unde mama a e,uat +n realizarea primei sale funcii* ea nu a reu,it s%.,i realizeze nici a doua funcie: e1tinderea sentimentului de comuniune al copilului fa% de alii* pre'%tirea copilului +n a,a fel +nc/t s%.,i +nt/mpine cum se cuvine semenii$ +n asemenea cazuri vom constata un interes deficitar pentru ceilali* iar starea aceasta va constitui principalul obiect al preocup%rilor noastre +n cartea de fa%$ Unde vom '%si noi posibilitatea dezvolt%rii sentimentului de comuniune* dac% aceast% relaie nu a fost realizat% +n primii ani ai copil%rieiO Acest deficit de interes fa% de ceilali a luat de.acum o 20
form%* are consisten%* un scop bine fi1at orienteaz% actele individului: s%.i tr%ie,ti viaa f%r% a te sinchisi de ceilaliL totdeauna s% iei ,i niciodat% s% nu dai$ +ncepe de acum s% acioneze sentimentul valorii$ +l va avea numai acela care se simte cu adev%rat la locul s%u$ Acela care nu a f%cut din sine o parte a +ntre'ului nu.= va cunoa,te$ Dac% ne '/ndim la cea mai important% facultate a omului* inteli'ena* putem spune: nu e1ist% inteli'en% privat%* nu e1ist% inteli'en% a individului* inteli'ena are o valoare 'eneral%"$ Ea nu s.a dezvoltat dec/t ca urmare a dezvolt%rii capacit%ii de +nele'ere a celorlali* ceea ce +nseamn% apropiere de ceilali* identificare cu ei* s% vezi cu ochii lor* s% auzi cu urechile lor* s% simi cu inima lor$ A +nele'e +nseamn% s% concepi un om* un eveniment +n felul +n care ne a,tept%m ca fiecare s%.i conceap%$ -hiar ,i aici ne +nsoesc controlul ,i 0udecata comunit%ii$ "u m% refer la moral%* la etic%* ale c%ror re'uli sunt 'enerate de sentimentul de comuniune$ "u putem numi moral* etic dec/t ceea ce este util comunit%ii$ Acela,i lucru +l putem afirma ,i +n ceea ce prive,te estetica$ -eea ce numim frumos trebuie s% aib% o valoare peren% pentru comunitate$ "u trebuie s% ne mire faptul c% putem 're,i$ Am fost +ntotdeauna 'ata s% ne recunoa,tem erorile ,i s% le corect%m$ -hiar dac% are loc o schimbare radical% +n idealul de frumos* cert este faptul c% se poate menine ca frumos ceea ce este a,a pentru eternitate ,i ceea ce se afl% +n concordan% cu noiunea noastr% de s%n%tate$ A, dori s% atra' atenia asupra puterii enorme a sentimentului de comuniune asupra individului* o putere capabil% s% f%ureasc% uniuni deJ o mai mare sau mai mic% importan%* curente naionale* politice ,i reli'ioase$ 2entru a stabili forme utile societ%ii* ne vom slu0i de acelea,i etaloane$ Drept valabile nu le putem recunoa,te dec/t pe acelea care se situeaz% pe planul utilit%ii 'enerale$ 2utem discuta mult +n le'%tur% cu cele e1puse mai sus* uneori fiind 'reu de dat un r%spuns e1act$ @iaa uman% este devenire$ -eea ce supunem ast%zi verific%rii nu constituie dec/t un punct de intersecie +n mi,carea etern% care tinde spre scopul formei perfecte$ -e se +nt/mpl% cu cei care nu acioneaz% +n cadrul societ%iiO -u cei la care nu se manifest% sentimentul de comuniuneO A, vrea s% intercalez aici urm%toarele consideraii: ceea ce un individ spune sau '/nde,te despre el +nsu,i este lipsit de importan%$ +n raza evalu%rii noastre nu pot intra dec/t actele* fapta$ &e poate +nt/mpla ca o persoan% oarecare s% se socoat% e'oist% ,i noi s% constat%m c% ea este ?=
AL'RED ADLER
capabil% de colaborare ,i de altruism$ Auli pot considera c% ei colaboreaz%* pe c/nd* la o e1aminare mai atent%* va trebui* din neferi. cire* s% constat%m c% nu este a,a$ "u +nseamn% c% respectivii mint +ntotdeaunaL am 're,i dac% am crede lucrul acesta?* iar erorile le'ate de aprecierea sau autoaprecierea vieii psihice a unui om 0oac% un rol mai nefast dec/t unele minciuni premeditate$ -um se s%v/r,esc aceste eroriO -um se e1plic% faptul c% efortul ner%bd%tor de a ne inte'ra +n colectivitate se desf%,oar% at/t de +ncetO -auzele sunt multiple$ ( mare parte din oameni au convin'erea c% este vorba de un proces care ne dep%,e,te$ Ace,tia sunt pesimi,tiiL ei nu contribuie c/tu,i de puin la evoluie* care nou% ni se pare funcia esenial% a vieii ,i care pretinde biruirea dificult%ilor$ +n le'%tur% cu acest fapt obi,nuiesc s% le prezint elevilor mei urm%toarea parabol%: +mi ima'inez c% str%mo,ii no,tri foarte +ndep%rtai* tr%ind prin copaci ,i poate mai av/nd coad%* se '/ndeau ce ar putea face pentru a.,i schimba c/t de c/t s%rmana lor via%$ -areva zice: a ce bun s% ne fr%m/nt%m* c/nd asta este peste puterile noastre ,i c/nd cel mai bine este s% r%m/nem +n copacii no,triO -e s.ar fi +nt/mplat dac% poziia unora ca acesta ar fi avut c/,ti' de cauz%O Fi ast%zi am tr%i +nc% prin copaci ,i ne.am fi p%strat coada$ -e s.a +nt/mplat* de fapt* cu cei r%ma,i +n copaciO Au fost e1terminai$ Acest proces de e1terminare are loc ,i +n prezent ,i este de o cruzime teribil%* lo'ica realit%ii fiind necru%toare$ Este ne+ndoielnic c% miriade de oameni s.au sacrificat pentru c% nu auE cobor/t din arborii lor$ Au fost e1terminate popoare* au fost distruse familii* pentru c% r%spunsurile lor la cerinele vieii erau necores. punz%toare$ 2rocesul acesta se desf%,oar% sub o form% disimulat%* a,a +nc/t rareori +i d%m de urm%L la a treia sau la a patra 'eneraie el poate s% a0un'% la cap%t f%r% ca nimeni s% ,tie de ce$ E1amin/nd mai +ndeaproape fenomenul* a0un'em la concluzia c% este imposibil de dat un r%spuns neadecvat cerinelor lo'ice ale vieii +n societate f%r% ca 're,elile s% fie pl%tite* fie c% este vorba de boli* de de'ener%ri 'rave* fie de atrofii psihice de tot felul$ Este limpede c% acestea sunt consecinele 're,elilor f%cute* apro1imativ +n sensul a ceea ce blameaz% Emerson atunci c/nd observ% c% noi vrem s% evit%m urm%rile 're,elilor ,i nu 're,elile +nse,i$ Am ar%tat c/nd ,i cum ia na,tere acest proces$ (rice om are atitudinea sa fa% de via%$ -oncepia despre lume nu este apana0ul filozofilor* orice om av/nd o asemenea 22
concepie* mai bun% sau mai rea$ 2e unii +i putem a0uta s%.,i +mbu. n%t%easc% viziunea despre lume ,i via%$ 2roblema este urm%toarea: cu ce concepie despre lume s.o +nlocuim pe aceea care ni se pare eronat%O &% fie una naional%* reli'ioas%* european%* asiatic%O "u avem preferine deosebite pentru nici una din ele$ &in'ura noastr% cerin% este ca o asemenea concepie despre lume s% fie a1at% pe sentimentul de comuniuneL +n aceasta const% esena filosofic% a psiholo'iei individuale$ "e str%duim s% facem din aceasta piatra un'hiular% a psiholo'iei pe care o profes%m* pe baza +nv%%mintelor trase din erorile comise de indivizi sau de mase$ "u putem fi de acord cu cei care cred c% totul ar fi salvat +n cazul +nl%tur%rii dificult%ilor$ &oluia nu poate veni dec/t din partea sentimentului de comuniune* +n care +,i are ori'inea fora creatoare a individului$ Aama este o mediatoare indispensabil% pentru via%L ea este aceea care trebuie s% cultive sentimentul de comuniune* s%.= c%l%uzeasc% ,i s%.= orienteze c%tre ceilali$ E1ist% +ns% puncte de trecere prime0dioase* unde dezvoltarea poate e,ua* ca de e1emplu atunci c/nd mama nu are un autentic spirit de cooperare* a,a +nc/t nu este deloc capabil% s% dezvolte sentimentul de comuniuneL sau c/nd nu coopereaz% dec/t cu propriul ei copil* nu ,i cu alii$ +n acest caz +,i lea'% at/t de str/ns copilul de d/nsa* +nc/t compromite evoluia ulterioar% a acestuia$ -ele semnalate mai sus reprezint% 're,eli capitaleL +ns% e1ist% ,i alte faze periculoase +n dezvoltarea copilului$ -opiii care se nasc suferinzi privesc lumea ca pe o @ale a pl/n'erii* nemanifest/nd nicidecum acea bucurie a cre,terii pe care o apreciem at/t de mult la copii$ Este* de altfel* de +neles de ce asemenea copii* cu tarele lor* care +,i simt corpul ca pe o povar% ,i care '%sesc c% viaa este dificil%* sunt mult mai interesai de propria.le persoan% dec/t ceilali$ Rezult% o stare psihic% panicard%: s% scape cine poateP 8ntervin tr%s%turi de caracter e'oiste* care +mpiedic% dezvoltarea sentimentului de comuniune$ Aceast% cate'orie de copii cu or'ane slabe prezint% un interes aparte* iar faptul nu surprinde* din moment ce orice or'anism uman este firav +n raport cu or'anismul altor animale$ E1ist%* apoi* o a doua cate'orie de copii* r%sf%aii* care nu manifest% interes dec/t pentru o sin'ur% persoan%* care trebuie s% le stea +n permanen% la dispoziie$ De +ndat% ce are loc des%v/r,irea stilului de via%* +n cel de al patrulea sau al cincilea an de e1isten%* acesta nu mai sufer% schimb%ri 23
AL'RED ADLER
radicale$ 9otul este asimilat de c%tre copii prin prisma stilului lor de via%: ei dispun de.acum de propria lor via%* aceea de a fi asistai de ceilaliL urm%resc succesul imediat*e,u/nd ori de c/te ori trebuie s% fac% eforturi personale$ "u.i nevoie s% insist asupra faptului c% asemenea copii dau chi1 +n faa unei noi situaii ,i c% orice schimbare pe planul vieii va provoca la ei apariia de tulbur%ri$ 2onderea copiilor r%sf%ai este enorm% ,i nu cred c% e1a'erez spun/nd c% ;C.QC la sut% din totalul copiilor sunt dependeni ,ilipsii de iniiativ%$ &tarea aceasta de dependen% se manifest% pe parcursul +ntre'ii viei* care pentru d/n,ii este mult prea 'rea$ "u v%desc nici o +ncredere +n ei +n,i,i$ E1tra'em din istoria Americii un fapt interesant* ilustrativ pentru cazul care ne preocup%$ +n r%zboiul hispano.american* &tatele Unite ale Americii aveau drept aliat pe 'eneralul #arciaB$ Era absolut% nevoie ca acestuia s% i se adreseze un mesa0* dar nu se ,tia unde poate fi '%sit$ Aesa0ul era deosebit de important ,i 'eneralului american nu i.a r%mas altceva de f%cut dec/t s% anune deschis c% avea un mesa0 pentru #arcia ,i c% dorea un voluntar care s% i.= transmit%$ Dup% o lun'% t%cere a ie,it din r/nduri un soldat* a luat plicul ,i a plecat$ +ntr.o ,coal% din America* elevii au primit* ca tem% de rezolvat +n clas%* s% arate cine era* dup% p%rerea lor* cel mai mare erou al timpurilor moderne$ Unul dintre elevi a scris: &oldarul +ns%rcinat cu mesa0ul pentru #arcia"$ Fi a dat urm%toarea e1plicaie: ma0oritatea ,i.or fi zis c% nu aveau cum s%.= '%seasc%* unii +,i vor fi spus c% sunt alii care pot face mai bine dec/t ei acea treab%* pe c/nd el nu a spus nimic* plec/nd +n misiune$ Era un om independent* pe c/nd ceilali se simeau slabi$ 8at%* a,adar* sursa tuturor relelor: un e1a'erat sentiment de inferioritate* lipsa de +ncredere +n forele proprii$ Aparin unei a treia cate'orii copiii detestai* c%rora le este peste putin% s% arate interes fa% de semeni$ Ei nu au +nv%at niciodat% c% e1ist% un semen al lor* un aproape$ E1ist% +n societatea noastr% o mulime de copii nedorii* nele'itimi* orfani* pentru care nu s.au creat condiiile de via% necesare* ca ,i copii cu un fizic ur/t* care +nele' de timpuriu c% nimeni nu.i prive,te cu pl%cere$ Este de +neles de ce printre criminali ,i beivi se afl% at/t de adesea oameni ur/i$ -e este drept* nu lipsesc nici din cei cu chipuri an'elice* care +n copil%rie au fost r%sf%ai$ Ei reprezint% un mare procenta0 de indivizi.problem%* care prin atitudinea lor ne demonstreaz% c% habar nu au ce este interesul pentru
24
aproapele lor$ &unt copii 'reu educabili* a c%ror concepie despre lume se rezum% +n a face le'e din propria lor voin%$ Ei a0un' s% +n'roa,e r/ndurile pun'a,ilor* ale va'abonzilor* ale celor f%r% ocupaie$ -u toii sunt demni de mil%* nefiind capabili s% coopereze pentru un el mai +nalt$ -e se va +nt/mpla c/nd se vor afla +n faa unor +ndatoriri mai importanteO &e va dovedi c% nu au spirit participativ$ "evroticii ,i alienaii fac tot ce pot ca s% ias% din cadrul comunit%ii* pentru c% +ndatoririle li se par insolubile$ Avem ,i aici de.a face cu manifestarea concepiei despre lume: pentru astfel de oameni ar fi potrivit% o planet% unde nimeni s% nu le prescrie +ndatoriri ,i unde totul s% le vin% pe tav%$ -riminalii sunt indivizi care nu ,tiu ce este interesul pentru aproapele* c%i%uzindu.se dup% ideea c% trebuie s% a0un'i c/t mai u,or ,i mai repede la succes* f%r% a te preocupa de soarta celorlali$ a aceast% cate'orie de indivizi constat%m absena cura0ului de a.,i asuma sarcinile vieii$ &unt ni,te dezertori de pe frontul vieii adev%rate$ Urmeaz% apoi candidaii la sinucidere* care ne demonstreaz% c/t de slab este interesul lor pentru cooperare* c/t de puin cura0 au +n faa 'reut%ilor vieii$ Datele statistice sunt departe de a ne dezv%lui +ntrea'a amploare a acestui r%u$ Facei s% creasc% preul 'r/ului ,i vei avea de +ndat% mai multe sinucideriL l%sai s% se deterioreze condiiile de locuit" ,i vei '%si o imens% mas% de oameni +nclinai spre latura antisocial% a vieii$ Dispoziia de a dezerta a unora este enorm%$ "u e1ist% o dezvoltare ideal% a sentimentului de comuniune ,i de aceea trebuie s% ni.= propunem ca el* nu din motive morale* sociale* caritabile* ci din motive ,tiinifice$ "u poi face +n via% 're,eli f%r% a pl%ti$ a fel se +nt/mpl% cu popoarele* c/nd nu au destul cura0 s% se revolte +mpotriva r%zboaielor* c/nd interesul lor pentru alte popoare nu este +ndestul%tor$ 8storia universal% este o +nl%nuire de evenimente nefericite determinate de astfel de carene$ "u a, vrea s% m% opresc aici mai +ndelun' asupra problemei dipsomanilor:* ci pur ,i simplu s% insist* +nainte de a +ncheia* asupra importanei dezvolt%rii sentimentului de comuniune$ +n nici o +mpre0urare a vieii nu putem face abstracie de sentimentul de comuniune$ A.am referit mai sus* +n treac%t* la funciile or'anelor de sim$ -u a0utorul acestora sentimentul de comuniune se manifest% la copil +n raporturile lui cu familia* cu fraii ,i surorile$ Acest sentiment este pus la +ncercare atunci c/nd copilul +ncepe s% frecventeze 25
A FRED AD ER
,coala$ -hiar din momentul +n care apare problema cole'ialit%ii intereseaz% m%sura +n care s.a dezvoltat la copil interesul pentru ceilali$ +nele'em prea bine de ce* atunci c/nd sentimentul de comuniune lipse,te* urm%rile sunt dintre cele mai 'rave* individul ne mai fiind capabil s% dea societ%ii ceea ce +i datoreaz%$ 2e de alt% parte* +ns%* se +nele'e c% nu putem considera copilul responsabil$ &e impune s% ne '/ndim la alte remedii peda'o'ice dec/t cele la care s.a recurs p/n% acum$ Rin/nd seama ,i de problema profesiunii* se pune +ntrebarea: -um m.a, putea face util +ntr.un domeniu de activitateO" 2entru c% de fapt nu e1ist% profesiune care s% nu fie util% celorlali$ 2roblemele dra'ostei ,i ale c%s%toriei pretind ,i ele un interes sporit pentru semeni$ -/nd individul nu se simte le'at de comunitate* manifest%rile distructive nu cunosc limite$ Ale'erea partenerului se va face +n funcie de voina de a domina sau* dimpotriv%* de dorina de a crea o uniune +ntre e'ali$ &entimentul de comuniune este necesar +n multiple situaii$ ucrurile stau la fel pe planul vieii popoarelor$ Un popor nu va putea pro'resa dec/t dac% nutre,te interes pentru comunitate$ Dac% prevaleaz% interesele e'ocentrice* poporul vecin va proceda ,i el +n acela,i mod$ "imerit ar fi s% avem o lozinc%* pentru c% lumii de azi +i plac lozincile$ &ocot c% principala concluzie a observaiilor de psiholo'ie* individual% este urm%toarea: datoria noastr% este s% ne dezvolt%m +n a,a fel* at/t noi +n,ine c/t ,i copiii no,tri* +nc/t s% devenim instrumente de pro'res social$
"(9E
Din c/te cunoa,tem* nimeni nu a remarcat adlerianismul" lui -onstantin "oica* de,i faptul este aproape o eviden% +n a sa $evenire 4ntru fiin, , unde r/nduri ca )e.ist 4ns o trea"t obiectiv a devenirii 4ntru fiin, ( <a,iunea de" ete acum "lanul sinelui subiectiv i 4ncearc s ob,in mai mult dec0t "ersoana individual ( 6a crede c "oate ob,ine inele ad0nc, comunitatea, 4n s0nul c ruia s fie "osibile "ersoanele ele 4nsele 4n,elese de ast dat cu genericul lor((( !ar e."resia ra,ional a acestei comunit ,i este D comunitatea istoric , ast &i statul"3Editura Ftiinific% ,i Enciclopedic%* =>N=*pp$ =:Q.=:M4 puteau fi semnate foarte bine de Alfred AdlerL dar ,i de b%tr/nul Ie'el* se +nele'e$ (3ota trad() ? E1cept/nd cazurile de mitomanie* unde minciuna are caracter patolo'ic$ (3ota trad) ?Q
=
-ali1to #arcia 3=NB? =NN>4* 'eneral care a luptat cu mult% ardoare +mpotriva dominaiei spaniole +n -uba* al%tur/ndu.se trupelor americane +n timpul r%zboiului din =N>N$ (3ota tmd() : De la dipsomanie S consum periodic masiv de b%uturi alcoolice* altern/nd cu intervaluri de abstinen%* caracteristic persoanelor dezechilibrate* de obicei ciclotimice$ Uneori subiecii care sufer% de aceast% nevoie irepresibil% de a in'era cantit%i e1a'erate de alcooluri este precedat% de o prelun'it% aur%" dipsomaniac% e1primat% +n st%ri de an'oas%* iritabilitate* melancolie$ +n timpul crizei propriu.zise pot s% survin% automaisme ambulatorii 3dispariii subite de la domiciliu4* e1hibiionisme* impulsuri criminale sau sinuciderea$ 2erioadele de dup% accese pot fi +nsoite de st%ri de depresie ,i de deliruri cu un coninut divers$ -omportamentul antisocial al acestor indivizi este adesea mai mult dec/t incomod ,i ei trebuie supu,i unei suprave'heri permanente$ (3ota trad()
I4 E7AGERAREA I.&ORTAN(EI &RO&RIEI &ER*OANE 8L)UD)RO,ENIA9
-ontinu/nd eforturile pe care le fac +n direcia dezv%luirii secretelor" psiholo'iei individuale* a, dori s% v% +nf%i,ez*+ntr.o suit% de conferine* modul +n care procedez* de re'ul%* atunci c/nd mi se prezint% cazul unui copil.problem%* al unui nevrotic sau al unui criminal$ De fiecare dat% caut s% descop%r bazele* punctele de pornire* s% stabilesc cauzele adev%rate ale aciunilor eronate ale unui astfel de om$ a cap%tul acestor consideraii vom a0un'e la +ncheierea c% toate cele +nt/mplate nu a trebuit s% se +nt/mple +n mod necesar* dar c%* date fiind circumstanele* faptele s.au petrecut$ +n definitiv* dac% reu,im s% ne transpunem +n sim%mintele copilului* s% '/ndim ca el* s% acion%m ca el* putem p%trunde rolul pe care acesta =.a 0ucat ,i ne vom spune: +n condiii similare* av/nd aceea,i concepie eronat% a superiorit%ii "ro"riei "ersoane, am fi acionat ,i noi apro1imativ la fel$ +n modul acesta o bun% parte de ceea ce ine de pedeaps% dispare* ceea ce nu este tocmai r%u$ -unoa,terea* comprehensiunea sporesc* fundamental fiind faptul c% putem stabili care sunt cone1iunile tuturor manifest%rilor ,i atitudinilor interioare ale copilului sau adultului cu stilul de via% al acestora$ &pre a v% da o idee c/t mai e1act% asupra modului +n care lucrez* voi descrie un caz nou pentru mine sau pe care l.am dat uit%rii ,i pe care +l voi supune analizei +n faa dumneavoastr%$ "u ,tiu +nc% nimic despre evenimentele +nf%i,ateL voi +ncerca s% urmez calea obi,nuit% a activit%ii mele de practician$ -u toate c% s.ar putea s% comit o 're,eal% ?>
AL'RED ADLER
care s% divul'e +n devans unele dintre concluziile e1punerii mele* nu voi descura0a$ Asum/ndu.mi acest rol* sunt con,tient de faptul c% apar asemenea pictorului sau sculptorului care* la +nceput*procedeaz% cu un anumit 'rad de incertitudine* potrivit cu e1periena pe care o posed%* cu talentul* pentru ca apoi s% se controleze* s% accentueze* s% ,lefuiasc% tr%s%turile schiate* spre a obine ima'inea dorit%$ Dup% cum putei vedea* proced%m cu totul altfel dec/t acei psiholo'i care* cu intenia de a se baza pe dimensiuni cvasimatematice* de +ndat% ce calculul nu le reu,e,te se str%duiesc s% identifice +n sfera eredit%ii cauzele insuccesului* f%c/nd responsabile procesele or'anice nu mai puin obscure* ori ali factori abia controlabili$ -um aceste procese ei nu le pot sesiza* spre marea lor satisfacie psiholo'ia se vede repede e1clus% de pe acest teren$ "e l%s%m p%'uba,i de asemenea concepii$ 2refer%m s% ne m%rturisim mai de'rab% erorile* dec/t s% apel%m la astfel de mi0loace$ "oi* +n schimb* datorit% instrumentului teoretic pe care +l utiliz%m* a0un'em la o mai bun% cunoa,tere a le'%turilor specifice cu +ntre'ulL suntem mai bine +narmai$ Detaliile nesemnificative nu ne intereseaz%$ Reu,im ca* pornind de la un element* s% putem tra'e concluzii privitoare la ansamblu* a,a cum +n istoria natural% cu a0utorul unui oscior se reconstituie o specieL sau cum* 0udec/nd dup% un'hiul unei ferestre* se deduce arhitectura unui edificiu$ -u toate acestea* suntem mult mai prudeni dec/t cei care vor s% +ntemeieze descrierea ,i +nele'erea vieii unui om pe propriile lor pre0udec%i$ &itu/ndu.ne pe o poziie de e1pectativ%* avans%m ipoteze ,i le corect%m succesiv* in/ndu.ne mereu treaz spiritul de observaie$ 2ropun/ndu.mi acum s% +nf%i,ez istoria unei viei care +mi era total necunoscut%* m% +ndoiesc c% peste dou% s%pt%m/ni* s% zicem* voi mai distin'e clar anumite tr%s%turi$ Dar* ca toi cei familiarizai cu principiile ,colii noastre de psiholo'ie* sunt si'ur c% voi a0un'e la acelea,i concluzii$ Aceast% certitudine a noastr% este semnificativ%* mai ales c/nd folosim ali termeni* ale'em alte ima'ini sau punem accentul* c/teodat%* pe alte elemente$ Resursa cea mai puternic% r%m/ne pentru noi luarea +n consi. derare a caracterului unitar al personalit%ii$ Este fapt bine stabilit c% orice copil intr% +n via% cu un sentiment de inferioritate ,i caut% s%.= compenseze$ +n acest sens el tinde la obinerea superiorit%ii ,i +,i desf%,oar% forele +n a,a fel +nc/t s% se simt% deasupra tuturor 30
dificult%ilor$ R%m/ne ca noi s% apreciem dac% el acioneaz% util sau inutil +n raport cu cerinele vieii$ A aciona util +nseamn% a slu0i ob,tea* a te situa la nivelul cel mai +nalt al sentimentului de comuniune* acolo unde dezvoltarea ,i pro'resul se dovedesc ca av/nd valoare pentru comunitate$ -%ut%m s% identific%m obstacolul care a provocat vreo deviereL c%ut%m s% definim problema care a prezentat mari dificult%i de rezolvare$ Dac% respectivele dificult%i continu% s% se manifeste +n atitudinea adultului* putem spune: +n cutare punct drumul vieii a suferit o perturbare ,i* +n consecin%* s.a dezvoltat o stare de spirit individual%* ca ,i cum cel +n cauz% nu ar fi fost atunci la +n%limea 'reut%ilor care se cereau +nvinse$ Atenia ne.o concentr%m asupra problemelor pe care individul le.a evitat$ Este clar c% nu.i putem atribui prea mult cura+( &e pune ,i o alt% +ntrebare: cum de s.a +nt/mplat ca respectivul s% nu se simt%* la un moment dat* la +n%limea problemelor vieiiO -um de s.a dovedit nepre'%titO E1periena acumulat% ne arat% c% +ntotdeauna este vorba de copii la care sentimentul de comuniune s.a dezvoltat insuficient* a,a +nc/t ei nu se simt ancorai pe un teren solid$ De aceea au ,i a0uns lesne la ezitare* la eschivare* mulumindu.se cu o soluie steril% la o problem% real%* atitudine care prin ea +ns%,i marcheaz% pre0udiciul adus celorlali$ &% trecem acum la aplicarea tehnicii noastre +n interpretarea unuia din aceste cazuri$ Antecedentele cazului pe care +l am +n vedere dateaz% de =C sau =? ani$ Am v%zut copilul cu pricina ,i* +n comunicarea ce mi.a fost +nm/nat%* am '%sit urm%toarea descriere: +mi permit s% propun ateniei dumneavoastr% acest caz* +ntreb/ndu.v% dac% poate fi remediat prin educaie$ Este vorba de un copil de == ani* bine dezvoltat* foarte cuminte acas% ,i la ,coal%* actualmente elev +n clasa +nt/i de liceu"$ Eficiena +n educaie pune ,i urm%toarea problem%: ce putem face +n materie de e,ec ,colarO -um s% se procedeze pe plan peda'o'ic +ntr.un asemenea cazO Evident c% se impune un dialo' cu elevul ,i c% trebuie s% recur'em la bunele e1emple* abin/ndu.ne de la m%suri punitive* a,a cum proced%m +ntotdeauna$ 2edeapsa nu are efectul scontat* dar fiind faptul c% stilul de via% s.a fi1at dup% al patrulea sau al cincilea an de e1isten% a individului ,i nu poate fi modificat dec/t prin autorecunoa,terea erorilor proprii$ -e putem realiza cu a0utorul dialo'uluiO 2utem* desi'ur* s% definim erorile care mineaz% stilul de viat%$ B=
A FRED AD ER
Dac%* +n cazul pe care +l prezent%m* avem de.a face cu struc. turarea eronat% a stilului de via% ,i dac% suntem +n m%sur% s% p%trundem $ mecanismul acestei erori* poate c% ,tiina noastr% ne va permite s%.= convin'em pe copilul respectiv c% el 're,e,te ,i c% 're,eala sa d%uneaz% celorlaliE$ "u este cu putin% s% faci o 're,eal% f%r% ca mai t/rziu aceasta s% fie dat% +n vilea'* ca s% nu spunem c% ea va fi pl%tit%$ -%ci nu trebuie s% pretindem c% +n acest anevoios proces de formare a unui mod de comportare 're,elile se pl%tesc* dar s% recunoa,tem c% nu se poate ca ele s% nu fie resim,ite de autorul lor$ "e num%r%m printre cei care sunt +ncredinai de importana recunoa,terii 're,elilorL de aceea proced%m la identificarea cauzelor* +ncerc/nd s% le facem transparente pentru cel interesat* spre a.= convin'e c% este necesar s% se schimbe* s% pro'reseze$ Adesea ni se obiecteaz%: -e facei atunci c/nd individul +,i recunoa,te 're,eala* dar f%r% a se corectaO" Dac% +,i recunoa,te efectiv 're,eala* dac% accept% determinismul ei ,i dac%* totu,i* persist% +n atitudinea sa* +n pofida pre0udiciului care rezult% de aici* suntem obli'ai s% tra'em concluzia c% nu a +neles chiar tot ce era de +neles$ Dar +nc% nu mi.a fost dat s% +nt/lnesc astfel de cazuri$ A.i recunoa,te cu adev rat 're,eala ,i a nu te schimba* este +mpotriva naturii umane* vine +n contradicie cu principiul conserv%rii vieii$ (biecia la care ne.am referit prive,te deci o pseudorecunoa,tere a 're,elii* nu este o recu. noa,tere fundamental%* +n care s% se fi realizat cu adev%rat o +nele'ere a cauzalit%ii +n plan social$ Dac% +n cazul pe care +l prezent%m avem +ntr.adev%r de.a face cu 're,eli* atunci le putem remedia prin educaie?$ A,adar* este vorba de o feti% +n v/rst% de == ani* bine dezvoltat%* cuminte at/t acas% c/t ,i la ,coal%* elev% de 'imnaziu$ Ea frecventeaz% clasa care corespunde v/rstei pe care o are$ 2utem conchide c%* +n m%sura +n care +n 0oc este rezolvarea celei de.a doua probleme vitale a omului* problema muncii* fata se afl% la locul ei$ "u am avea de f%cut nici o observaie serioas% +n ceea ce prive,te situaia acestei ,col%rie ,i am putea chiar susine c% nu se num%r% printre cei slabi de minte$ &e vorbe,te mult prea mult despre copiii cu asemenea metehne* ca ,i cum ei ar mi,una peste tot +n societatea noastr%$ &% vedem ce se spune mai departe +n comunicarea pe care am primit.o: $$$ -/nd* dimineaa* trebuie s% mear'% la ,coal%* ea este cuprins% de o nervozitate at/t de mare* +nc/t toat% lumea din casa are de suferit"$ 32
Fenomenul este frecvent$ Fcolii i se d%* +n aceast% cas%* o impor. tan% e1cesiv%$ +n consecin%* le'%tura cauzat% este lesne de p%truns: pe de o parte* ea este o elev% silitoare* pentru ca* pe de alt% parte* ,coala s%.i provoace o tensiune e1traordinar%$ Dar ne putem ima'ina aceast% feti% sub tensiune nervoas% ,i f%r% ca toi ai casei s% aib% de suferit din pricina ei$ 2rin urmare* de subliniat este tortura la care sunt supu,i cei din antura0$ 9ensiunea nervoas% a fetiei se e1plic% nu doar ca o consecin% a modului ei de a privi lucrurile* ci ,i ca urmare a inteniei din parte.i de a le atra'e celorlali atenia asupra 'ravit%ii situaiei$ &esiz%m aici dorina de a le demonstra celorlali dificultatea de speriat pe care o reprezint% pentru d/nsa ,coala$ -u toate acestea* +n pofida 'reut%ilor c%rora le face fa%* ea este +n fruntea clasei$ 9rece* totu,i* peste toate obstacolele ce.i stau +n caleP @om vedea* mai +ncolo* c% acest tip de om este dotat cu o deosebit% for% de e1pansiune$ $$$ -hiar de c/nd deschide ochii +ncepe s% smiorc%ie* pl/n'/n. du.se c% a fost trezit% prea t/rziu"$ -um vedem* ceilali trebuie s% ia parte p/n% ,i la trezirea ei din somn$ $$$ "ici pomeneal% s% fie 'ata pentru a pleca la vreme la ,coal%* +n loc s% se spele* s% se +mbrace* ea st% ,i pl/n'e"$ a drept vorbind* faptul acesta este surprinz%tor pentru noi$ "e.am a,tepta ca* cu toate 'reut%ile* fetia aceasta s% fie la ,coal% la ora e1act% a +nceperii leciilor$ &.ar putea ca +n comunicare cazul s% nu fie e1pus a,a cum se cuvine$ Dup% c/te cunoa,tem* ea este o elev% bun%$ Este de presupus c% respectiva remarc% tinde s% accentueze ,i mai mult semnificaia cazului$ Ai.a, permite s% pun aici* nu dintr.o vanitate de autor* un semn de +ntrebare$ Dorina mea ar fi s% cercetez dac% fetia aceasta avea obiceiul s% soseasc% cu +nt/rziere la ,coal%$ Desi'ur* +n cele ce urmeaz% vom avea prile0ul s% verific%m cum stau lucrurile +n aceasta privin%$ +n societatea noastr% nu este c/tu,i de puin posibil ca un elev s% vin% adesea cu +nt/rziere la ore ,i s% fie totu,i bun la +nv%%tur%$ $$$ Felul cum este piept%nat%* +ndeosebi* o face adesea s%.,i manifeste nemulumireaL nici o piept%n%tur% nu.i convine* p/n% ,i aceea care de obicei +i place ei cel mai mult"$ Faptul nu se e1plic% dec/t din dorina ei de a face s% creasc% tensiunea nervoas% prin dramatizarea acestei ceremonii a coafurii$ 33
AL'RED ADLER
@oina ei este aceea de a lovi puternic +n antura0 ,i a '%si un mi0loc prin care s%.,i atin'% scopul$ +ntrebarea este: cum de a a0uns fetia s% se foloseasc% de acest vicle,u'* spre a lovi +n cei apropiaiO &% nu mi se invoce* +n le'%tur% cu aceasta* feti,ismul p%rului"L numai o psiholo'ie ,chioap% fi1eaz% tot soiul de re'uli ,i se ine de ele* introduc/nd pur ,i simplu +ntr.o schem% se1ual% termeni str%ini* care nu ne spun mare lucru* +n fond* dar las% s% se strecoare pe furi, o rezonan% se1ual%$ 2siholo'ia pe care o profes%m are +n ea c%ldura vieiiL ea nu are nevoie de canoane* fiind un demers creator* +n vederea reconstituirii unei fiine vii$ Rin/ndu.ne departe de orice interpretare* vom recunoa,te pur ,i simplu c% fetia aceasta* d/nd dovad% de o mare perspicacitate* a '%sit +n antura0ul ei familial un punct slab* 'enerator de dificult%i$ $$$ 9impul trece ,i* +n sf/r,it* copila o ia la fu'%* f%r% s% fi luat micul de0un* pl/n'/nd ,i v%ic%rindu.se"$ "ici acest caz nu este rar$ Dac% mai +nainte mi.am e1primat o mic% +ndoial% cu privire la sosirea ei cu +nt/rziere la ,coal%* dac% am '/ndit c% era poate o e1a'erare de natur% s% pun% +n lumin% necazurile pricinuite celor din 0ur* confirmarea o '%sim +n e1presia timpul trece"$ a ,coal% trebuie s% fii la o anumit% or%* nu se poate admite c% lamentaiile copilului +ncep la ora cinci* ci mai verosimil este faptul c% ele +ncep la ora ,apte$ $$$ Am +ncercat s% elimin%m acest din urm% inconvenient 3piept%n%tura4* scurt/ndu.i p%rul"$ Dup% p%rerea noastr%* lucrul acesta este inutil$ 2e ea piept%n%tura o intereseaz% prea puin* principalul lucru const/nd +n crearea tensiunii +n antura0ul familial$ 2iept%n%tura nu este dec/t unul din multiplele mi0loace care +i stau la +ndem/n%$ @om vedea numaidec/t* de altfel* ce va face ea atunci c/nd piept%n%tura va fi scoas% din cauz%$ Dac% avem cumva vreun dubiu cu privire la inteli'ena acestei fetie* dubiul se va risipi$ 8ntervine aici e1amenul de psiholo'ie individual% cu privire la inteli'en% ,i sl%biciunile acesteia* a,a cum l.am recomandat$ @om vedea dac%* +n aceast% +mpre0urare nou% pentru d/nsa* ea dispune de stilul de via% pe care +l presupun operant la copiii inteli'eni* adic% dac% ea va '%si un nou mi0loc prin care s% a0un'% la acela,i scop$ $$$ Dar cu aceasta nu am f%cut mare lucru* pentru c% numaidec/t a ap%rut o problem% le'at% de fileul de p%r$ Fi v%ic%relile au re+nceput* de data aceasta cu privire la punerea fileului"$
34
8at%.ne* prin urmare* asi'urai de faptul c% fetia este inteli'ent%$ $$$ Faptul c% fetia se duce la ,coal% f%r% a.,i fi luat micul de0un are influena sa asupra comport%rii sale +n clas%* pentru c% nu e de crezut c% un copil poate fi astfel atent la lecii p/n% la ora =="$ -u alte cuvinte* aici se e1prim% +ndoiala c% un copil ar putea sa reziste la ,coal%* p/n% la ora ==* f%r% s% fi m/ncat dimineaa$ Dac%* +ns%* scopul ei adev%rat ar fi fost s% fie s%tul%* am fi +ndrept%ii s% admitem c% i.ar fi fost peste putin% s% stea fl%m/nd% p/n% la ora ==$ -opilul acesta are* +n realitate* un alt scop: vrea s%.,i e1aspereze antura0ul +n ceea ce prive,te problema mersului la ,coal%$ "u ,tiu dac% ar fi necesar s% mai tra'em ,i alte concluzii$ Am putea totu,i ad%u'a* dat% fiind situaia* c% fetia este roas% de ambiie* at/t acas% c/t ,i la ,coal% ea vrea s% fie obiectul ateniei tuturor$ Afl%m* pe deasupra* c% acas% este* de altfel* foarte ascult%toareL nu are dec/t un sin'ur defect: dore,te ca cineva s% se ocupe +n permanen% de d/nsa$ Umbl% dup% +ncuviinare din partea tuturor* +ntr.un mod nelalocul lui$ Dimineaa* c/nd trebuie s% mear'% la ,coal%* principala ei preocupare este: cum s% le ar%t eu p%rinilor cu ce 'reut%i e1traordinare m% luptO Este ceea ce am putea numi )l ud roenie"( Dac% am dori acum s% stabilim 'radul de cura0 pe care +l are acest copil* ar trebui s% raion%m +n felul urm%tor: ea caut% s% prezinte soluia la problema ei ca pe o fapt% vite0easc%$ Dar nu este aici vorba de un e1ces de cura0* deoarece* f%r% ca ea sa procedeze +n mod con,tientB* f%r% ca ea s% +nelea'% semnificaia actelor sale* din acestea va rezulta pentru d/nsa un anumit sentiment de securitate$ +ntr.adev%r* dac% +ntr.o zi nu va mai fi o elev% bun%* r%spunz%tori vor fi atunci p%rinii$ Acest proces al vieii omene,ti ar trebui s% fie mult mai bine +neles dec/t este +n prezent$ Este de prisos s% spunem c% avem de.a face cu un proces incontient( Desf%,urarea sa* pe care ne str%duim s% o sesiz%m cu mi0loacele '/ndirii* este racordat% la via%$ -u toii +i d%m curs* dar f%r% s% ni.= putem e1plicita$ "u.= putem +nele'e dec/t dac% +l conect%m la via%$ Am putea* de asemenea* s% afirm%m: fetia cu pricina nu prea are cura0$ Am putea* pe de alt% parte* s% ne referim la formarea sentimentului ei de comuniune social%: nimeni nu va pune la +ndoial% c% necazul pe care aceast% feti% +l provoac% familiei sale nu este mare lucru$ Este clar c% nu o intereseaz% dec/t s% capete cununa de martir%$ )a ea face ca B;
AL'RED ADLER
situaia s% fie ,i mai dramatic%* accentu/nd toate dificult%ile +nt/mpinate ,i postind p/n% la ora ==$ Este foarte atent% la 'loria personal% ,i* ca s% spunem a,a* nu se sinchise,te de persoana altora$ 2oate c% s.ar putea tra'e ,i alte concluzii$ A% consterneaz% faptul c% nu am cum s% le confirm* dar nu dispun de datele necesare$ "e.am putea pune* de e1emplu* +ntrebarea: +n ce condiii s.a format stilul de via% al acestei fetieO -are au fost amprentele primordiale care l.au marcat :* ce +mpre0ur%ri au concurat la formarea acestui stil de via%O Este* f%r% +ndoial%* o feti% ambiioas%* care ine s% se afle +n frunte$ Dac% ar trebui s.o fac* a, formula urm%toarea concluzie: este un copil unic la p%rini$ u/nd* pe de alt% parte* +n considerare importana pe care mama o d% alimentaiei* a, 'eneraliza* afirm/nd c% +n aceast% familie hrana 0oac% un rol neobi,nuit$ Am putea chiar s% mer'em p/n% acolo +nc/t s% spunem c% ne.o ima'in%m pe feti% sl%bu% ,i palid%$ -%ci.* dac% ar fi robust% ,i dolofan%* mama nu s.ar nelini,ti +n privina aceasta$ Dar toate aceste deducii nu au o valoare prea mare +n reconstituirea ima'inii acestui copil* noi formul/ndu.le doar cu titlu de e1erciiu* f%r% a le putea confirma$ -/teva cuvinte referitoare la tratamentul cerut de acest 'en de copil$ Fetia +n chestiune se bucur% de dominaia pe care a instaurat.o asupra familiei$ F%r% a o ,ti$ Ea pur ,i simplu savureaz% tortura* tensiunea pe care le provoac% celorlali$ Faptul nu trebuie s% ne induc% +n eroare$ -redei dumneavoastr% c% un multimilionar are +ntotdeauna +n minte totalul averii saleO Dar s% vedei c/t de furios este adesea atunci c/nd nu mer' toate dup% dorina lui$ Fetia aceasta se '%se,te +n aceea,i stare de spirit$ Ea este +n posesia dominaiei* dar nu tr%ie,te trebuina de a se bucura +n permanen% de aceasta$ +i este destul c% o posed%$ +n felul acesta +nele'em de ce +,i urmeaz% ea calea f%r% a se '/ndi la consecine* fiind cu totul preocupat% de 'reut%ile c%rora trebuie s% le fac% fa%$ Dac%* +ns%* ea ar deveni con,tient% de toate acestea* dac% am putea s% o facem s% +nelea'% c% e1a'ereaz% peste m%sur% problema aceasta banal% a ,colii* numai ca s se laude, ar fi un mare pro'res$ -u toate acestea* s.ar putea ca ea s% nu se +ndrepte$ Atunci poate c% ar fi cazul s% mer'em ,i mai departe ,i s%.i spunem vrede.n fa% c% este o l%ud%roas%$ &% o facem s% +mp%rt%,easc% convin'erea c% se laud% doar acela care crede c% prin el +nsu,i nu prea reprezint% mare lucru$ &e BQ
zbate s%.i deran0eze pe ceilali numai acela care nu crede c% prin aciunile sale rezonabile +,i poate dovedi +ndea0uns valoarea$ -/t prive,te fetia +n chestiune* putem adopta ,i urm%torul punct de vedere:**2e cuv/nt* tot ce faci e foarte bine$ Dar poate c% ar trebui s% faci +nc% ,i mai bine$ -eea ce faci arat% doar c% e,ti o feti% tare de,teapt%* care se pricepe cum s%.,i impresioneze familia"$ &pre a o convin'e* ar trebui s% recur'em la e1plicarea anumitor evenimente din viaa ei* s% apel%m la amintirile pe care le are ,i s%.i demonstr%m c%* dat% fiind situaia ei de copil unic la p%rini* au luat na,tere unele tendine care o conduc la 're,eli fatale pentru d/nsa$ 9rebuie s%.i spunem deschis: &unt lucruri obi,nuite* care se +nt/mpl% adesea copiilor unici la p%rini"$ Aceast% perspectiv% nou% va influena prin ea +ns%,i desf%,urarea comple1% a '/ndurilor ei$ Aciunile sale +i vor ap%rea 4n chi" manifest +n contradicie cu sentimentul ei de comuniune social%$ &e va controla ,i probabil c% vom asista la apariia urm%torului fapt: +n primele zile dup% ce.,i va fi f%cut familia s% intre +n obi,nuita stare de tensiune nervoas%* +,i va spune c% doctorul Adler ar pretinde c% fac asta pur ,i simplu ca s% m% fac interesant%"$ -/tva timp va continua poate cu aceste ma,inaii$ -hiar dac% nu s.ar +nt/mpla a,a* a, putea s.o admit* +n felul acesta s.ar a0un'e la un moment c/nd* +n plin% criz%* +,i va aminti de felul +n care i.am interpretat comportamentul ,i*drept urmare* unele din atitudinile ei vor disp%rea$ -hiar mai cur/nd* poate* de +ndat% ce se va trezi* dimineaa* ea va deveni con,tient% de situaie: Acum eu sunt pe cale s%.mi pun +n stare de a'itaie familia"$ Aceasta ar fi una dintre derul%rile simple ale unui astfel de tratament peda'o'ic$ Dar sunt posibile ,i alte c%i$ +n ce m% prive,te* le prefer$ +n cazul acesta* i.a, spune fetiei: Fcoala este lucrul cel mai important din viaa unui om* a,a c% tu ar trebui s% faci un t%r%boi ,i mai mare"$ 2rin e1a'erare* i.a, submina tendina spre astfel de acte$ 9rebuie s% faci un vacarm necontenit* pentru ca astfel s% scoi +n eviden% importana persoanei tale* pentru c% se vede c/t de colo c% nu te poi mulumi s% le atra'i celorlali atenia prin fapte folositoare"$ -um spune Taus;*e1ist% o sut% de metode potrivite de a demola buna p%rere" pe care o ai despre aciunile tale condamnabile$ &e poate* de pild%* scrie cu litere de.o ,chioap%* pe o pancart% a'%at% deasupra patului: +n fiecare diminea% trebuie s%.mi pun familia +ntr.o stare de nervi f%r% seam%n"$ Ea va face astfel +n mod con,tient* dar cu 37
A FRED AD ER
rea.credin%* ceea ce alt%dat% f%cea incon,tient* +ns% cu bun%.credin%$ +nc% nu mi.a fost dat s% v%d pe vreunul dintre bolnavii mei care s% urmeze povaa de pe pancart%$
"(9E
-um va reie,i* de altfel* de mai 0os* un stil de via%" eronat nu d%uneaz% doar semenilor purt%torului unui astfel de comportament antisocialei +n pofida aparenelor d%uneaz% +n primul r/nd sie,i ,i* de aici* cointeresarea respectivului +n restructurarea a,a.numitului stil de via%"$ (3ota trad() 7 -eea ce vrea s% spun% se refer% la faptul c% e1ist% ,i cazuri care nu pot fi remediate prin educa,ie, ci prin medica,ie( a Adler aceste dou% mi0loace sunt* nu de puine ori*con0u'ate$ (3ota trad() B )frei%illig",4n te1tul ori'inal$ (3ota trad() : A se vedea Alfred Adler* Cunoaterea omului, traducere* studiu introductiv ,i note de dr$ eonard #avriliu* Editura Ftiinific%* =>>=* capitolul Amprentele lumii e1terioare* pp$ ;>.MB$ (3ota trad() ; (tto Taus* unul dintre cei mai cunoscui adepi ai psiholo'iei individuale comparate"* profesate de Adler dup% desp%rirea sa de psihanaliza freudian%$ (3ota trad()
=
II4 ,COLARI RE&ETEN(I
-/nd avem de interpretat o referin% asupra unui ,colar 'reu educabil* nu ne intereseaz% +n mod special caracterizarea acelui copil$ &ocotim ca fiind tipice scurtele ,i ne+nsemnatele descrieri ,i le trecem prin filtrul e1perienei noastre spre a stabili p/n% la ce punct se +ndep%rteaz% ele de norm%* ori spre a '%si printr.o investi'aie personal% sinuozit%i suflete,ti ascunse ,i a determina ce poziie trebuie s% adopte educatorul care se conduce dup% optica psiholo'iei individuale$ -itind astfel de referine* nu va trebui s% pierdem din vedere faptul c% nu ne propunem s% analiz%m cutare sau cutare copil* +n mod concret$ -eea ce ne intereseaz% aici este s% relief%m anumite probleme$ "e intereseaz% s% vedem +n ce forme de via% se manifest% respectivele dificult%i$ * Avem de.a face cu o feti% +n v/rst% de nou% ani* care repet% clasa adoua"$ 8nformaiile de mai sus ne fac s% ne +ntreb%m dac% nu ne afl%m +n faa unui copil nu tocmai inteli'ent$ "u ,tim despre copil% nimic altceva dec/t c% +n clasa a doua a r%mas repetent%$ "u ,tim dac% nu cumva a repetat ,i clasa +nt/i ,i nici cum se comport%* de obicei* la ,coal%* dup% cum nu ,tim dac% din clasa +nt/i +n clasa a doua nu a trecut ca urmare a indul'enei ie,ite din comun a cadrului didactic$ Dac% lucrurile nu stau a,a* adic% dac% ,col%ria a trecut +n mod normal din clasa +nt/i +n clasa a doua* putem afirma cu certitudine c% nu avem de.a face cu o prost%nac%$ B>
A FRED AD ER
+n ceea ce prive,te deficitul de inteli'en%* +n cercul nostru e rar% tendina de a declara prost un copilL at/t de rar% este aceasi tendin% +nc/t adesea se fac erori +n sens contrar* consider/ndu.se c% prost%nac nu este dec/t un ,colar 'reu educabil$ 8ar a declara c% un el deficitar la capitolul inteli'en% este un copil normal nu este dec/t u din 're,elile cele mai insi'nifiante care se fac$ &pre a fi c/t mai scurt privire la aceast% problem%* a, dori s% v% supun ateniei o constatau obi,nuit%$ Dac% se dovede,te c% un copil are o v/rst% psihic% inferioar cu doi ani fa% de v/rsta sa biolo'ic%* atunci putem considera cL +ntemeiat% b%nuiala c% ne '%sim +n faa unui deficit de inteli'en% aceasta este e1plorarea inteli'enei$ 9rebuie s% +ntreprindem* pe de alt parte* un e1amen fizic serios pentru a ,ti dac% nu cumva copilul acest prezint% o +nt/rziere +n dezvoltarea creierului s%u endocrin* deci dac nu cumva 'landele sale cu secreie intern% nu funcioneaz% anormal constituind cauza perturb%rii dezvolt%rii intelectuale$ Acest e1amen trebuie f%cut de un medic e1perimentat$ El este acela care trebuie sa stabileasc% cum stau lucrurile cu creierul* dac% nu este vorba de ni,fe leziuni la acest nivel* dac% nu avem de.a face cu un copil hidrocefal microcefal* mon'oloid= etc$ "u m% pot ocupa aici de descrierea acesto st%ri patolo'ice* dar numai din 0u1tapunerea factorilor din cele doui cate'orii vom putea tra'e o concluzie +n le'%tur% cu faptul dac% copilu este sau nu veritabil +nt/rziat mintal$ -um cu aceste dou% metode nu ne descurc%m nici +n cazurile de debilitate mintal% u,oar%* am instituit , un al treilea e1amen* care se arat% decisiv c/nd e aplicat +n mod corec ,i de c%tre un psiholo' versat +n materie de psiholo'ie individual%$ Mi refer la faptul de a se stabili dac% acest copil are un stil de via%L pentn c%* +n cazul +n care copilul ,i.a fi1at un el care nu concord% cu acela a unui copil apro1imativ normal* dar* +n concordan% cu elul respectiv el procedeaz% +n mod inteli'ent* cu toate c% o face +ntr.un fel foar diferit de modul normal de a proceda* atunci avem de.a face cu un copi inteli'ent$ Anormal este doar stilul s%u de via%* pe c/nd inteli'ena es corespunz%toare$ Este ceea ce numim copii.problem%"$ +n una din aceste cate'orii trebuie noi s% clas%m fetia despre care am adus vorba mai sus$ +n acest caz nu poate fi nicidecum vorba despre un e1amen medical* ,i +nc% ,i mai puin de necesitatea verific%rii inteli'enei$ @erificarea aceasta este privit% la noi cu o anumit% circumspecie* 40
nimeni nu arat% o +ncredere absolut% +n eaL a,adar* problema care se pune este s% stabilim ce stil de via% are copila +n chestiune$ E1periena pe care am acumulat.o ne arat% c% astfel de copii sunt cel mai adesea copii r%sf%ai* care nu se +ncumet% s% acioneze din proprie iniiativ%L iar dintre toate materiile* aritmetica necesit% +n cel mai +nalt 'rad independena$ +n acest domeniu* +n afar% de tabla +nmulirii* nu ai nici un fel de certitudine* totul se bizuie pe combinaia independent% ,i liber%$ -unoa,tem c% +n mod deosebit copiii r%sf%ai sunt cei mai str%ini de '/ndirea independent%* dac% nu le.a fost e1ersat% +n mod special* +ntr.un fel sau altul$ E1ist%* +ns%* ,i un alt tip de copii* care* din cauza anumitor evenimente care au acionat asupra lor timp +ndelun'at* au fost cu totul descura0ai tocmai +n ceea ce prive,te aritmetica$ Ei au +nt/mpinat 'reut%i +nc% din start* r%m/n/nd +n urm% la +nv%%tur%* f%r% nici o +ncura0are la +nceputul activit%ii ,colare$ e lipse,te baza necesar% ,i de aici rezult% ,i descura0area pe care o tr%iesc$ "u am darul matematicii"$ Dac% vreun membru al familiei +mp%rt%,e,te acest punct de vedere* copiii ace,tia au +n faa lor un adept al teoriei eredit%ii$ &unt* +ns%* ,i alte cauze$ A, dori s% reliefez una din ele$ E1ist%* cu privire la fete* o pre0udecat% ap%s%toare$ Astfel* fetele au foarte des ocazia s% aud% spun/ndu.se c% se1ul feminin nu este dotat +n ceea ce prive,te matematica$ Desi'ur* ,tim ce +nseamn% un individ dotat$ Din moment ce copilul nu este prost* p%rerea noastr% este c% el poate duce la bun sf/r,it orice sarcin% ,colar%* cu condiia de a nu.i lipsi cura0ul$ "u vom rezolva problema dac% deinem pur ,i simplu informaia c% ,colarii cu un deficit de inteli'en% nu pot face nimic +n materie de aritmetic%$ "umeroase domenii speciale ale matematicii sunt mai bine +nelese de c%tre debilii mintali dec/t de oamenii normali$ Dar s% vedem ce se spune mai departe +n referin%: Directorul ,colii crede c% din punct de vedere intelectual fetia nu este la +n%limea cerinelor pro'ramei ,colareL recomandarea sa este ca ea s% urmeze un curs a0ut%tor"$ "u putem lua +n considerare acest punct de vedere$ 2%rinii e1prim% opinia c% fetia este normal% +n ceea ce prive,te inteli'ena"$ (pinia p%rinilor este destul de semnificativ%$ De re'ul% ei sunt primii care observ% orice +nt/rziere din punct de vedere intelectual* :=
AL'RED ADLER
chiar dac% nu +ntotdeauna au dreptate$ "u.mi amintesc nici un caz +n care p%rinii s% fi declarat c% un copil este debil mintal* iar acesta s% nu fi fost$ 2rin urmare*+n mod provizoriu* putem fi de acord cu p%rinii$ Ei sunt de p%rere c% motivul dificult%ilor const% +n lipsa de +ncredere +n sine a fetiei"$ +nclin s% susin opinia p%rinilor$ -eea ce am aflat p/n% +n momentul de fa% este c% ,col%ria nu se descurc% la aritmetic%$ Dac% ea reu,e,te +n chip acceptabil la toate celelalte materii de studiu* +nseamn% c% ,i.a trecut cu succes e1amenul de inteli'en%$ Faptul c% a r%mas +n urm% la aritmetic% nu implic% +n mod obli'atoriu un dia'nostic de debilitate mintal%$ 2%rinilor nu li se pare e1clus faptul ca fetia s%.,i utilizeze incapacitatea spre a atra'e atenia familiei asupra ei$ De altfel* familia se ocup% mult de feti%"$ 2e c/t ne amintim* noi am emis +nc% de la +nceput o ipotez% +n sensul c% avem de.a face cu un copil r%sf%at$ Este o particularitate a fetiei voina de a.,i menine a'reabila situaie +n care se '%se,te ,i se str%duie,te ca pe aceast% cale s%.,i atin'% scopul: s%.i sileasc% pe p%rini de a se ocupa de d/nsa$ Dac% ne putem +ncrede +n referina din care cit%m o mulime de fapte pledeaz% +n favoarea 0udiciozit%ii acesteia * vom afirma c%* pe de o parte* fetia nu are prea mult% +ncredere +n ea +ns%,i ,i c%* pe de alt% parte* este +n permanenta c%utare a unui spri0in$ Drept urmare* +ndepline,te condiiile cerute de un copil r%sf%at$ @edem numaidec/t c% ea are un stil de via%* c% are un scop* c% ar vrea ca p%rinii s%.i sar% mereu +n a0utor$ Am putea stabili cu destul% certitudine c% nu este o debil% mintal$ "u.i putem da dreptate directorului: copila nu are nevoie de un curs a0ut%tor$ &ora cea mare* ca ,i mezina* am/ndou% dotate* fac eforturi s%.i vin% +n a0utor"$ Avem acum o perspectiv% nou% asupra acestei copile* aflat% +ntre dou% surori dotate ,i independente$ -u apro1imaie* ne.am putea ima'ina ce s.a petrecut$ -/tva timp fetia aceasta era cea mai mic%* pentru ca apoi* deodat%* situaia s% se schimbe$ +n spatele ei a ap%rut o surioar% care i.a dat impresia c% voia s% i.o ia +nainte$ -a mezin%* ea nu izbutise s%.,i pun% sora mai mare +n umbr%$ Aici facem apel la e1periena pe care o avem +n ceea ce prive,te mezinii$ 8dealul lor este de a.i dep%,i pe ceilali* fie frai* fie surori$ Admitem c% a f%cut eforturi +n acest sens* +ncerc/nd s% realizeze o evoluie aproape normal%
42
at/t timp c/t nu a disp%rut acea speran% de a.,i e'ala sora mai mare$ "u a reu,it$ 9rebuie clasat% +n cate'oria acelor copii care ,i.au pierdut sperana de a.,i e'ala fraii mai mari ,i chiar de a.i +ntrece$ Ea a trebuit s% creasc% +n condiii a'ravate de sentimentul c% nu este e'ala celorlalte surori$ ( macin% un puternic sentiment de inferioritate$ Dac%* +n spatele ei* cea de.a treia sor% +i apare ca un nou du,man* cur/nd ea se consider% pierdut%* d% semne de disperare* +ndeosebi +n acele domenii +n care nu are ,ansa unui succes rapid* cum pare s% fi fost cazul la aritmetic%$ 8at% de ce referina cu privire la atitudinea fa% de aritmetic% se arat% a fi cea la care ne a,teptam$ Ea nu mai nutre,te nici o speran%$ Desi'ur* atitudinea elevei fa% de aritmetic% este nepotrivit%$ Dar unde este str%dania copilei pentru a se pune +n valoareO Efortul de a se pune +n valoare nu s.a pierdut* e1prim/nd* +ntr.un fel* tr%s%turile unei mezine$ a aritmetic% treaba nu mer'e* ba* pe c/t se pare* nici la celelalte materii* a,a +nc/t trebuie s% repete clasa$ 2unei7v% +n locul ei$ Dat fiind c% nu rezist% concurenei* renun%$ Dar trebuie s% '%seasc% alt% cale de a.,i dep%,i sora$ 2roblema este: unde ,i cum se va manifesta aceast% aspiraieO "u poate izbuti dec/t pe o cale care nu se dovede,te util% ,i care vizeaz% s%.i determine pe p%rini s% se ocupe +n permanen% de d/nsa$ 2%rinii au de furc% cu d/nsa* ea este copilul.problem%* aflat +n centrul ateniei$ (binem r%spunsul la +ntrebarea dac% este sau nu inteli'ent%$ -ine se +ndoie,te* s% se pun% la locul acestei copile* c%reia calea util% a aciunii +i este barat%$ -e +i r%m/ne de f%cut atunci c/nd nu e1ist% fiin% omeneasc% s% poat% tr%i dec/t +n sperana c% are vreo valoare* ca individO +n ce m% prive,te* a, proceda +n acela,i fel$ 9ra' cutez%toarea concluzie c% fetia aceasta acioneaz% inteli'ent +n vederea atin'erii unui scop eronat$ A te '%si +n centrul ateniei familiei nu constituie dec/t o superioritate fictiv%* un scop inutil$ ( superioritate veritabil% nu e1ist% dec/t pe terenul sentimentului de comuniune social%* +n domeniul simului comun$ -eea ce face ea iese din limitele simului comun* ceea ce directorul ,colii a +neles bine$ Dar de aici el a tras concluzia 're,it% c% fetia este debil% mintal$ Aodul ei de a fi +n familie este dominator ,i asocial$ Rar particip% la 0ocurile +n comun"$ Este tocmai ceea ce spuneam$ Efortul fetiei nu a disp%rut* ea e dominatoare* se str%duie,te ca toat% lumea s% se supun% sceptrului ei$ 43
A FRED AD ER
-/nd este vorba de comunitate* se eschiveaz%L nu este prezent% dec/t acolo unde deine rolul principal$ -/teva cuvinte pe tema tratamentului$ &unt convins c% se vor face +ncerc%ri ca fetia s% nu.,i mai inoportuneze at/t de mult p%rinii ,i s% fac% pro'rese +n +nv%area aritmeticii$ Av/nd* +ns%* +n vedere faptul c% fetia a abandonat orice speran% de a ine pasul cu surorile ei +n ceea ce prive,te lucrurile serioase sau de a.,i m%sura cu ele puterile* se impune s% o +ncura0%m +n aceast% direcie$ a drept vorbind* este formula cea mai important% care ne st% la dispoziie$ "u ne putem a,tepta ca felul ei de a fi* tendinele ei dominatoare* revendic%rile fa% de " rin,i s% se atenueze at/t timp c/t nu are o calc liber% pe care s% +nainteze +n mod folositor$ 9rebuie s%.i deschidem copilei un drum$ -red c% e1ist% p%rini care* f%r% s% +nelea'% acest punct de vedere* ar putea s% aib% oarecare succes +n reeducarea acestor copii$ "u punem deloc la +ndoial% faptul c% purtarea fetiei poate fi complet ameliorat%$ Am spus c% lucrul acesta ar putea fi reu,it chiar ,i +n cazul +n care cineva are o concepie absolut fals% despre acest copil ,i se refer%* s% zicem* la noiuni ce in de se1ualitate$ &e poate chiar* dac% el +,i dezvolt% teoriile* s.o +ncura0eze pe feti%* fie ,i spun/ndu.i: 2roblemele tale sunt destul de interesante pentru ca cineva s% se ocupe de ele"$ @a putea spune vrute ,i nevrute* cu condiia ca din toate acestea s% apar% acea raz% de speran% care s% lumineze sufletul copilului$ -opilul va mer'e +nainte* orbe,te* pe c/nd medicul care i.a aplicat tratamentul va 0ura c% metoda sa este cea bun%$ &untem ap%r%torii punctului de vedere potrivit c%ruia se impune s%.= +ncura0%m pe copil$ "u.i lucru u,or$ -e trebuie* +ns%* s% facem pentru aceastaO 9rebuie s%.= determin%m pe copil s% acioneze prin el +nsu,i* a,a +nc/t s% aib% convin'erea c% +,i poate rezolva problemele de aritmetic%* dob/ndind +ncredere +n sine +nsu,i ,i astup/nd bre,ele care s.au ivit +n aceast% +ncredere$ "u este suficient s%.= +ncura0ezi cu vorba* absolut necesar este s%.= aduci pe copil la nivelul celorlali$ Dac% fetia noastr% +ncepe s% lucreze ,i dac% +n opt zile va avea de dat un e1temporal* f%r% +ndoial% c% va e,ua$ )re,ele nu se las% astupate at/t de rapid$ Este necesar s% calcul%m timpul cerut pentru aceasta$ Aai trebuie s%.i l%s%m ,i o mar0% de protecie* s% nu.= obli'%m pe copil s% treac% un e1amen ca ,i cum s.ar afla de0a la nivelul celorlali* pentru c% altminteri influena educatorului asupra educatului se duce de r/p%$ @a fi e1trem de dificil s%.= mai poi dup% aceea +ncura0a pe copil$
44
-/nd se pune problema +ncura0%rii unei fiine umane* prima 'ri0% trebuie s% fie aceea a cre%rii unei situaii psihice saturat% de +ncredere$ 9rebuie s%.= aduci la o stare de receptivitate* cu alte cuvinte s%.i asi'uri +ncrederea din parte.i$ &% te compori fa% de el ca fa% de un prieten* s% nu.i manife,ti fa% de el superioritatea* +mpov%r/ndu.= pe copilL nu trebuie s% i te op ii cu asprime$ Dac% +l brutalizezi* s% nu te miri c% +n cele din urm% are notive s% dezerteze$ Este indispensabil s%.i aduci pe copii la raporturi amicale cu educatorul* l%r'indu.le cercul oamenilor +n care ei s% aib% +ncredere$ Fetia noastr% nu are +ncredere dec/t +n p%rinii ei$ a ,coal% 0oac% un rol nefast$ a drept vorbind* atenia ei este diri0at% e1clusiv spre p%rini$ Dac% cineva din afara familiei ar izbuti s%.i l%r'easc% cercul de interes pentru alte persoane* sentimentul ei de comuniune social% ar spori* +ncrederea ei +n oameni ar cre,te$ Ar disp%rea +n acest fel cel mai mare r%u* anume acela c% fetia aceasta nutre,te ideea c% nu se '%se,te loc pentru d/nsa dec/t +n familie* l/n'% p%rini$ Acest proces de c/,ti'are a +ncrederii trebuie s% precead% toate celelalte m%suri$ "e '%sim readu,i +n felul acesta la sursa ori'inar% a educaiei* unde funcia mamei a fost tocmai aceea de a c/,ti'a +ncrederea copilului ,i de a.i trezi interesul fa% de ceilali* interesul pentru problemele vieii* pentru a.,i crea un c%min +n interiorul societ%ii$ Este calea prin care copilul devine cura0os* independent* simindu.se un factor e'al cu ceilali$ Dac% recapitul%m faptele* spre a vedea eroarea de unde s.a dezvoltat la fetia noastr% aceast% inaptitudine* distin'em limpede faptul c% surorile ei s.au dovedit foarte dotate$ -onstatarea nu este una accidental% pentru fetia noastr%* ci una de fiece zi ,i de fiece ceas$ Ea are +n permanen% impresia c% nu este e'ala surorilor ei$ Aici apare clar eroarea fundamental% a copilei$ "u pot spune +n ce m%sur% celelalte dou% s.au dovedit dotate* dar pot ar%ta c% cea mare a suportat tra'edia de a avea la un momenP dat o sor%* dat fiind faptul c% +nainte de na,terea acesteia ea deinea o poziie nezdruncinat%$ 9ot a,a* pot s% ar%t ca fetia de care ne ocup%m nu a suportat u,or na,terea unei a treia copile +n acea familie$ Dac% ad%u'ai la aceasta caracterul ambiios al mezinilor* vei putea +nele'e c% fetia noastr%* care se ,i afla +n declin* a fost lezat% de na,terea aceleia care +i lua locul$ "e punem +ntrebarea: mama unde eraO &e pare c% toat% c%ldura matern% s.a distribuit mai ales celorlalte dou% fete$ 9entativa celei de.a :;
AL'RED ADLER
doua de a le eclipsa pe celelalte a fost resimit% +n mod deza'reabil de c%tre mam%$ Ea nu a reu,it* a,adar* s% cultive fetiei interesul pentru semenii s%i* pentru surori* pentru problemele vieii$ Ea a r%mas +n starea de dependen% +n care se '%sea ca su'ar* manifest/nd ,i azi tr%s%turi proprii unei fetie st/n'ace ,i nea0utorate$ Un al doilea caz: o feti%* +n v/rst% tot de nou% ani* care este nevoit% s% repete clasa a treia$ Din comunicarea f%cut% vedem c%* dat fiind faptul c% fetia a a0uns +n mod normal p/n% +n clasa a treia* nici ea nu este debil% mintal$ Anumite evenimente din viaa ei trebuie s% ne poat% e1plica pentru ce nu a fost +n stare s% absolve clasa a treia$ Ea trebuie s% fi a0uns la concluzia c% ,coala nu este un loc prea a'reabil$ -aracteristici particulare: tendina de a mini ,i de a fura"$ -/t prive,te obiceiul de a mini* precum ,i structura sa psihic%* se poate spune c% este v%dit c% trebuie ca +n prea0ma fetiei s% se fi aflat cineva de care ea se temea$ +n mod normal* toi copiii spun adev%rul* dac% se simt destul de puternici$ A0un'em la concluzia c% fetia nu se simte +n lar'ul ei$ @% ro' s% notai c% atunci c/nd auzii vorbindu.se de tendina de a mini a unui copil avem de.a face cu forma de e1presie a unui sentiment de sl%biciune$ Este vorba de o compensaie* spre a nu se da ocazia sentimentului de inferioritate s% se manifesteL copilul se manifest% ca fiind partea cea mai slab%* acela care trebuie s% se team% de cei pe care +i socoate mai puternici$ E1ist% dou% forme principale de minciun%: mai +nt/i minciuna provocat% de team%$ 9eama este o latur% a sentimentului de inferioritate$ -/nd cineva se simte destul de puternic* nu are nici un fel de team%$ E1ist%* +n al doilea r/nd* minciuna prin care mincinosul +ncearc% s% par% mai mare dec/t este +n realitate$ Avem de.a face ,i +n acest caz cu compensarea unui sentiment de sl%biciune ,i inferioritate$ 9endina spre fantazare se dezvolt% dintr.o stare de sl%biciune ie,it% din comun$ Dac%* +nt/mpl%tor* cineva ar vrea s% fac% distincie +ntre minciunile cu un scop precis ,i celelalte minciuni* el ar bate apa +n piu%* pentru c% nu e1ist% minciuni f%r% scop$ +n cazul care ne intereseaz%* trebuie s%.= '%sim pe acela de care se teme fetia$ &pun/ndu.se c% aceast% copil%* c%reia +i atribuim un foarte puternic sentiment de inferioritate* nu numai c% minte* ci ,i fur% ,i c% are +nclinaia de a brava prin tertipuri +n faa superiorit%ii altora* opinia :Q
noastr% se +nt%re,te$ &tructura psiholo'ic% a hoului este de +neles* dac% inem cont de faptul c% acesta se simte s%r%cit ,i c% +ncearc% s%.,i acopere deficitul prin +mbo'%ire$ El nu o face +ntr.un mod care ar conveni laturii utile a vieii*ci printr.un artificiu care seam%n% mult cu minciuna$ Furtul este ,i el o tentativ% de a.i sc%pa din m/n% celui puternic* un mi0loc viclean de a a0un'e e'alul lui$ Am ar%tat +n alt% parte c% prin furt nu ne putem demonstra niciodat% cura0ul$ @edem cu claritate care este latura caracterolo'ic% a furtului: copilul +,i manifest% +n acest fel la,itatea$ "u suntem +nc% +n m%sur% s% stabilim dac% un copil aflat +n aceea,i situaie nu ar mini$ Dar ,tim absolut si'ur c%* dac% fetia cu pricina ar avea putere* nu am sesiza dac% ea fur% sau minte$ Dac% +n acest caz ea ar fura ,i ar mini* am considera c% este debil% mintal$ Am +nele'e c% fetia trebuie s% aib% un puternic sentiment de inferioritate ,i c% se str%duie,te sa ias% din infernul acestuia prin mi0loacele celor slabi$ Dar copila acioneaz% +n mod inteli'ent* iar inteli'ena ei este de a,a natur% +nc/t am putea* dac% +mpre0ur%rile ne.ar permite.o* s%.i iert%m o minciun%* deoarece o '%sim conform% cu scopul: pioasa minciun%$ "u.i putem nim%nui ierta furtul dec/t dac% este aproape mort de foameL +n astfel de condiii* +l '%sim chiar 0ustificat$ 9otul trebuie +neles +n raport de +mpre0ur%ri$ a aceast% feti%* minciuna ,i furtul ne vor reine atenia de la bun +nceput ,i vom constata c% ea nu se simte +n apele ei$ 2%rinii tr%iesc desp%rii de la sf/r,itul r%zboiului"$ &ituaia aceasta o '%sim adesea +n cazul copiilor.problem%$ ( c%s%torie nefericit% este* desi'ur* foarte d%un%toare pentru copil$ At/t e1periena personal% acumulat%* ca ,i statisticile* confirm% faptul c% +n familiile dezor'anizate copiii se dezvolt% dificil$ 2rintre ace,ti copii '%sim un mare num%r de e,ecuri 'rave din punct de vedere peda'o'ic$ *! s.a acordat dreptul de a ale'e s% r%m/n% cu mama* dar ea a refuzat"$ &% ne reamintim ce am spus adineauri* c% mama nu a reu,it s% c/,ti'e +ncrederea copilei* e,u/nd +n prima sa funcie ca mam%$ &% vedem acum dac% fetia nu s.a +ndreptat spre tat%l ei$ Relaia afectuoas% a copilului cu tat%l constituie* +n toate +mpre0ur%rile* o faz% secund%$ Aai +nainte are loc ruptura cu mama$ Aceasta nu se poate +nt/mpla dec/t +n cazul +n care copilul are impresia c% mama nu a fost realmente o colaboratoare$ Adesea copilul are aceast% impresie +n mod ne+ndrept%it$ 47
AL'RED ADLER
Auli copii se +ndep%rteaz% de mam% atunci c/nd ea aduce pe lume un al doilea copil* deoarece consider% lucrul acesta ca pe o tr%dare ,i manifest% un spirit critic la adresa ei$ Este adesea punctul de plecare al dezvolt%rii defectuoase +n elaborarea stilului de via%$ &% vedem acum dac% tat%l a +nlocuit.o pe mam% +n +ndeplinirea celor dou% funcii$ +ntr.un mena0 marcat de divor lucrul acesta nu e u,or* mai ales c/nd afl%m c% tat%l nu prea dispune de timp liber$ Atunci ce posibilit%i e1ist% pentru l%r'irea sentimentului de comuniune social% pentru copilO Am fost informai c% fetia fur% ,i minte* semn c% respectivul sentiment este departe de a fi a0uns la un 'rad +nalt de dezvoltareL semn c% a crescut ca +ntr.o ar% inamic%$ Afl/nd c% fetia are rezultate proaste la +nv%%tur% ,i c% a r%mas repetent% +n clasa a treia* +nele'em c% nu =.a '%sit prea pl%cut pe dasc%l$ &e +nele'e c% dac% fetia +i socoate pe ceilali oameni drept du,mani ai s%i* atunci se '%se,te prins% +ntr.o capcan% din care nu va putea sc%pa doar prin propriile.i fore$ "e+ncrederea* animozitatea contra celorlali o fac s% nu aib% prieteni* s% nu considere c% o situaie nou% ar fi de sperat* iar la ,coal% nu se simte la locul ei$ 9oate aceste consecine sup%r%toare +l conduc pe copil la e,ecuri$ Ea crede a '%si +n toate acestea c% viaa este +n mod efectiv plin% de ostilitate$ Dup% cum ne putem ima'ina* va fi e1trem de 'reu s% '%sim o punte care s% ne duc% la sufletul ei$ -/te din aceste puni nu se vor fi ruptO Deocamdat% am delimitat terenul pe care suntem +ndrept%ii s% sper%m a '%si alte contribuii* confirm%ri* ori contradicii$ Dintotdeauna mama o trata cu prea puin% afeciune"$ Am aflat ceea ce ne puteam a,tepta s% afl%m$ Ea se poart% cu copila aproape cu aversiune$ Fetia este foarte ata,at% de tat%l ei* cu toate c%* date fiind delictele ei* el o pedepse,te adesea ,i o pune la punct"$ &e pare c%* +ntr.un anumit sens* avem aici de.a face cu o contradicie$ &% nu uit%m* dac% ne afl%m pe calea cea bun%* c% fetia aceasta nu are pe lume dec/t o sin'ur% fiin% +n care are* cel puin +n parte* +ncredere$ De aceea pedepsele corporale nu produc asupr%.i o impresie at/t de +nsp%im/nt%toare$ Dac% tat%l ar p%r%si.o* nu ar mai avea pe nimeni$ +n afar% de coreciile pe care i le aplic%* se pare c% tat%l are ,i laturile lui bune* a,a +nc/t +i apare fetiei mai atr%'%tor dec/t mama$ Atunci f%'%duie,te s% nu mai 're,easc%* dar totdeauna recidiveaz%"$ 48
&% admitem c% fetia* dup% corecie* nu promite s% se +ndrepte sau c% ar pretinde c% nu vrea s% se +ndrepte: care ar fi urmareaO Ar fi cu neputin% ca ea s% 0oace pe aceast% carte* pentru c% tat%l ,i.ar pierde atunci orice speran%$ 9oi copiii* toi adulii simt +n chip automat c% nu se mai poate face nimic cu o fiin% disperat%* c% aceasta reprezint% at/t pentru d/nsa* c/t ,i pentru ceilali cel mai mare pericol* deoarece se leap%d% de orice sentiment de comuniune social%$ +n practic% acesta +nseamn%: dac% +l aduc pe tata la disperare* el m% va arunca pe drumuri$ 9otu,i ea recidiveaz%$ &untem mai puin surprin,i dec/t tat%l* +ntruc/t ,tim: fetia este s%r%cu +mbr%cat%* scopul ei este s% termine cu s%r%cia$ &e simte inferioar%* nu +ndr%zne,te s% spun% adev%rul$ Am dori s% o facem s%.,i ima'ineze efectul pe care +l poate avea acas% o not% proast%$ -/nd punem o not% proast%* efectele acesteia se fac simite p/n% acas%* unde copilul va fi poate pedepsit* unde va fi consolat* f%c/ndu.i.se un cadou* unde este +n0urat profesorul* consecine pe care* din punctul de vedere al psiholo'iei individuale* nu le putem aproba$ De aceea suntem partizanii abolirii notelor* dat fiind faptul c% nu se poate prevedea rezultatul lor$ Dac% profesorul ine seama de situaia familial% a elevilor +n not%rile pe care le face* atunci lucrurile se simplific%* dar +n cazul acesta sistemul not%rii nu mai are nici o raiune de a e1ista$ +n cazul +n care.= +mpov%r%m pe copil cu note proaste* acas% el nu va avea pace$ Din motive profesionale* tat%l nu a mai inut.o pe feti% la el* ci a +ncredinat.o bunicilor$ Ace,tia nu au putut s.o in% mult% vreme"$ Ftim prea bine c% bunicii sunt +n'%duitori ,i bl/nzi cu copiii$ Fetia aceasta s.a n%scut +ntr.o zodie nefast%* c%ci p/n% ,i bunicii e,ueaz% +n str%daniile lor peda'o'ice$ +n afar% de aceasta* reaua reputaie care +l urm%re,te pe acest copil a0un'e f%r% +nt/rziere s% fie cunoscut% +n antura0ul s%u$ Aceasta duce la noi dificult%i$ Fetia* pe care toi o privesc cu ochi r%i* le r%spunde acestora cu aceea,i moned%$ @edei capcana +n care a c%zut$ Fi +nele'ei c/t de 'reu +i este s% ias% din aceasta$ Ftii prea bine c/t de 'reu le este adulilor s% fac% lucrul acesta* darmite copiilorP Ea s.a dus atunci la ni,te p%rini adoptivi +n 9$* unde tr%iesc ,i p%rinii ei buni" "u putem considera c% +n felul acesta situaia s.ar fi +mbun%t%it$ a mama nu vrea s% se duc%* tat%l ei bun nu are timp s% se ocupe de d/nsa* st% la ni,te p%rini adoptivi ,i se socoate deposedat% de sin'ura :>
AL'RED ADLER
fiin% +n care are +ncredere$ Este un copil frustrat$ a aceasta se adau'% ,i un al doilea factor: i se interzice s%.,i vad% mama$ Este una din cele mai mari 're,eli s% faci anevoioase sau imposibile relaiile copilului cu unul dintre p%rini$ Desi'ur* pot s% e1iste motive care s% 0ustifice o asemenea interdicie lipsa de onorabilitate* conduita imoral% *dar partea influent% ar trebui s% fac% +n a,a fel +nc/t cea de.a doua persoan% s% r%m/n% neatacat%* s% nu fie depreciat% +n ochii copilului$ A proceda altfel +nseamn% a aduce pre0udicii copilului pentru c% acesta este +mpins s% cread% c% are o descenden% mizerabil%L cu alte cuvinte* crede c% are acelea,i defecte ca acelea imputate persoanei +n cauz%$ +n pofida acestei interdicii* ea ,i.a vizitat p%rinii le'itimi ,i a profitat de vizit% spre a ,terpeli ni,te bani$ 8.a folosit cump%r/nd dulciuri* pe care le.a dat cole'elor ei"$ Aceste d%ruiri de bani furai sau de dulciuri cump%rate cu astfel de bani constituie o manifestare frapant% +n cazul furturilor comise de copii sau de puberi$ Demonstreaz% trebuina de a se l%uda* de a o face pe 'randomanii$ "e apare cu claritate ,i cel%lalt aspect al acestei atitudini* care ne arat% c% subiectul caut% s% se fac% iubit$ -/nd aceast% feti%* care se simte ea +ns%,i frustrat%* face altora cadouri* ni se prezint% o tr%s%tur% pe care trebuie s% o interpret%m: ea caut% afeciunea care i.a fost refuzat% de mam% ,i pe care tat%l i.a acordat.o doar din c/nd +n c/nd* dar este o afeciune e1trem de ameninat%$ Este o elev% sub orice critic%$ -e ar putea s% fac% spre a fi stimat%O "u.i r%m/ne altceva de f%cut dec/t s%.i c/,ti'e pe ceilali copii prin corupie$ Este ceea ce +ncearc% s% fac% acum: este +n c%utarea afeciunii* a dra'ostei* iar +n aceast% c%utare rezid% cel mai puternic impuls al acestei fetie: s% fure ,i s% le fac% daruri celorlali* spre a se face iubit%$ +n acest fel ea se simte mai bo'at%$ Este ,i aceasta o manier% de a aciona a celui slab$ Este un copil care nu are destul% +ncredere +n el +nsu,i ca s% spere c% va fi iubit de cineva$ Este o tr%s%tur% de caracter pe care o +nt/lnim ,i la aduli$ ** a fel a procedat cu banii luai pe v/nzarea unor ou%$ (u% pe care le.a subtilizat de la p%rinii adoptivi* pentru a le duce profesoarei* dispus% s% le cumpere"$ !oac% rolul celei care o aprovizioneaz% pe profesoar% cu articole alimentare$ "u ,tim dac% nu cumva voia ca +n felul acesta s%.i fac% un cadou$ 2oate c% a primit bani pentru acele ou%$ (ricum vor fi stat 50
lucrurile* a ,tiut s% aduc% un serviciu$ -u si'uran% c% nu ar fi cunoscut dorina profesoarei* dac% aceasta nu ,i.ar fi e1primat.o$ Delictele au a0uns la cuno,tina tuturor celor din ,coal% ,i de atunci fetia este ostracizat%$ "ici p%rinii adoptivi nu mai vor s% ,tie de d/nsa*deoarece +n repetate r/nduri au constatat furti,a'uri* +n special de alimente"$ "u cunoa,tem ce a f%cut ea cu aceste produse$ 2robabil c%* simindu.se frustrat%* are unele pusee de foame* asociate cu sentimentul de a fi abandonat%$ -/nd stai +n faa unei farfurii pline simi mult mai puin foamea dec/t +n faa unei farfurii 'oale$ &ituaia a devenit insuportabil%* tat%l dorind s% scape +ntr.un fel de feti%"$ &% se observe* +n acest caz* efectul de capcan% asupra fetiei$ 9at%l este lipsit de posibilit%i materiale"$ @om tra'e de aici ,i concluzia c% fetia nu se afl% +ntr.o situaie str%lucit% +n ceea ce prive,te alimentaia$ 8at% +nc% o observaie* deosebit de semnificativ%: -a urmare a lipsei de afeciune din partea mamei ,i a felului +n care este 0udecat% de antura0* copilul se afl% +n conflict cu toat% lumea$ Delictele sale pot fi* +n parte* e1presia unei revolte interioare$ +n orice caz* dat% fiind situaia +n care se '%se,te* adaptarea la societate a fetiei a devenit mai dificil%"$ Avei aici un foarte bun e1emplu al celui de al treilea tip de copii care prezint% un sentiment de inferioritate accentuat: cei +ncon0urai de ur%* nele'itimi* nedorii* orfani* infirmi$ 9oi ace,ti copii* pe drept sau pe nedrept* se simt adesea tratai cu ur%$ Avem datoria s% corect%m eroarea ,i s%.= facem pe copil s% +nelea'% c%* fie ,i +n cazul c% are dreptate* nu are nici un motiv s% cread% c% nu e1ist% oameni capabili de compasiune$ a fetia de care ne ocup%m acest sentiment al inferiorit%ii este parial atenuat de faptul c% tat%l ei are 'ri0% de d/nsa$ -u toate acestea* mare lucru nu poate face$ Ultima concluzie la care a a0uns +nelepciunea sa este aceea de a se descotorosi de copil%* ceea ce aceasta trebuie s% fi presimit$ Ea a fost mereu chinuit% de senzaia c% tat%l s%u nu avea suficiente resurse financiare spre a.i asi'ura e1istena$ 9ocmai de aceea se '%se,te ea +ntr.o capcan%* de unde prive,te cu du,m%me la oricine$ &entimentul ei de comuniune social% este atrofiat$ +n conse. cin%* vedem ap%r/nd pe primul plan anumite manifest%ri: minciuni* ;=
AL'RED ADLER
furturi* care nu sunt de bun au'ur pentru evoluia ulterioar%$ Dar tocmai am descoperit un factor care face ca acest caz s% aib% un pronostic mai puin sumbru$ Fetia este +n c%utarea afeciunii* teren pe care trebuie s% fie u,or s%.i c/,ti'i +ncrederea$ 2roblema care se pune este e1ercitarea primei funcii a mamei ,i de a.i trezi apoi un lar' interes pentru semeni $9rebuie s% o eliber%m de ideea 're,it% care o determin% s% cread% c% omul este funciarmente r%u$ acunele e1istente trebuie acoperite$ 9ras/nd astfel liniile directoare ale tratamentului* trebuie s% ad%u'%m c% fetia trebuie eliberat% din situaia ei prea ap%s%toare?$ Fetia las% impresia c% are o mare nevoie de afeciune ,i de a0utor"$ Aceasta confirm% ipoteza pe care am crezut de cuviin% s% o formul%m pe baza primelor informaiiL copilul caut%* f%r% a fi '%sit +nc% ceea ce caut%: nu ,i.a pierdut cura0ul$ A, +ncheia supun/ndu.v% ateniei o idee care mi.a venit citind r/ndurile de mai sus: fetia* a c%rei situaie este mizerabil%* cre,te suferind de fri'* de foame* ca ,i lipsit% de speran% ,i securitate +n ceea ce prive,te viitorul ei pe plan profesional* +ns% este +n c%utarea dra'ostei* a afeciuniiL care va fi* +n aceste condiii* deznod%m/ntulO "u e1ist% nimeni s% o prote0eze* nic%ieri nu afl% un cuib si'ur pentru d/nsa: va e,ua +n prostituie$ &% admitem c% fetia +,i pierde +ncrederea ,i nu mai sper% s% '%seasc% pe cineva care s% se intereseze de ea$ -/nd va cre,te* va da peste un b%rbat care se va apropia de d/nsa* duc/nd.o cu z%h%relul* f%c/nd parad% de afeciunea luiL cazurile acestea nu sunt rare ,i adesea conduc la prostituie$ &% admitem c% fetia pierde ,i ultimul rest de speran% de a '%si pe cineva cu care s% se +nsoeasc%$ Ea nu mai crede c% va '%si afeciune* cu ,coala mer'e prost* nu are un c%min*e silit% s% va'abondeze ,i poate s% dea u,or* din +nt/mplare* peste o band% care s% o duc% la ,coala crimei$ &au poate s% +ntreprind% ceva din proprie iniiativ%* c%ut/nd un c/,ti' care pare lesne de obinut$ &e las% antrenat% +ntr.o form% de delict ,i poate continua$ ipsit% de orice alt% posibilitate* poate deveni +n cele din urm% o hoa% calificat%$ -az +n care 0udec%torii ,i psihiatrii 0udiciari vor a0un'e la concluzia c% pentru delincveni +ndreptarea este un lucru 'reu ,i c% sunt necesare pedepse nemiloase$ +n disperarea de a '%si o posibilitate onorabil%* ea fur%* perfect con,tient% c% risc% +nchisoarea +n 52
cazul +n care va fi prins%$ Dar con,tiina +i este obnubilat% de ideea c% nu va fi prins%$ Dac% este* +n pu,c%rie va veni +n contact cu ali r%uf%c%tori* de la care va +nv%a noi moduri de a proceda$ ( dat% eliberat% din detenie* situaia i se poate +nr%ut%i$ -um s% sper%m atunci +ntr.o ameliorare a cazului eiO ( poate +ncura0a +n acest sens pedeapsaO 8mposibil$ A0utorul nu i.ar putea veni dec/t din partea unui serviciu +n stare s%.i ofere ceea ce noi credem c% +i este absolut necesar: e1plicarea erorilor a c%ror victim% este ,i o +ncura0are real%$ "umai a,a se poate veni +n a0utorul unei asemenea copile$ &.ar putea +nt/mpla ca un educator* c%reia i.ar fi +ncredinat% fetia* s% +ndeplineasc%* +n mod accesoriu ,i f%r% a o +nele'e* aciunea educaional% cea mai important%: s%.i dea acestei fetie cura0$
"(9E
-opii cu o +nf%i,are mon'olic%* hipotonici +n ceea ce prive,te musculatura ,i cu mari deficiene pe plan psihic$ (3ota trad() 7 &ituaie de stres* am spune azi* +n accepiunea dat% de 2aul Fraisse* care are +n vedere ansamblul conflictelor interpersonale sau sociale ale individului* pe fondul sentimentului de +ndoial% c% respectivele conflicte ,i.ar mai putea afla o rezolvare fericit%$ (3ota trad()
=
III4 UN TAT) CARE .&IEDICA DE:VOLTAREA *ENTI.ENTULUI DE CO.UNIUNE *OCIAL)
Referatul pe care +l am +n m/n% se distin'e prin caracterul s%u absolut laconic$ Dac% purced la interpretarea lui este pentru c%* +n 'eneral* nu dispun de referate mai detaliate$ (bli'aia noastr% este s% +nv%%m s% facem observaii av/nd drept punct de plecare referate condensate$ Ar trebui perfecionat% arta de a redacta o dare de seam%* un referat$ Am de f%cut o propunere +n aceast% privin%* +n cazul c% se va manifesta +ntr.o zi interes fa% de perfecionarea redact%rii referatelor: istoria detaliat% a unui copil.problem%* a unui criminal* a unui nevrotic* a unui alcoolic etc$ s% fie supus% ateniei unor emineni reprezentani a diverse ,coli de psiholo'ie* cer/ndu.le s% interpreteze cazul ,i s% ne indice mi0loacele +n vederea rezolv%rii acestuia$ -onfuzia care obscurizeaz% psiholo'ia din zilele noastre ar lua astfel sf/r,it e1trem de rapid$ "umero,i autori care* de obicei* nu e1celeaz% prin modestie* ar fi numaidec/t eclipsai$ Dar probabil c% va mai trece mult% vreme p/n% c/nd o asemenea propunere s% fie pus% +n practic%$ Acest interval de timp vrem s%.= folosim spre a ne e1ersa +n interpretarea cazurilor ,i +n arta de a citi o asemenea descriere caracterolo'ic%$ &untem deci,i s% '%sim mi0loacele cu a0utorul c%rora s% +ndep%rt%m sau s% modific%m erorile inerente stilului de via% al indivizilor$ Referatul de fa% prive,te un b%iat +n v/rst% de ,ase ani* care frecventeaz% clasa +nt/i a ,colii primare$ +ncepe dup% cum urmeaz%: Aai +nainte ca b%iatul s% tr%iasc% +n mi0locul familiei$$$"
54
Aceasta vrea probabil s% spun% c% a fost crescut +ntr.o cre,% sau +ntr.un orfelinat$ "e ,i vin +n minte ima'ini privind situaii analoa'e* favorabile sau defavorabile$ Era internat +ntr.un spital* iar dup% aceea a fost plasat la o doic%"$ &.ar +nele'e c% avem de.a face cu un copil nele'itim$ Fraza care urmeaz% ne.o confirm%: &.a n%scut +nainte de c%s%torie"$ +n pofida pro'reselor f%cute de le'islaia noastr%* nu avem aici de.a face cu o situaie cu totul indiferent%* deoarece* chiar dac% le'islaia mer'e p/n% acolo +nc/t +i pune pe picior de e'alitate pe copiii nele'itimi cu cei le'itimi* r%m/ne fapt c% asemenea copii +ncep prin a fi crescui de p%rini adoptivi$ Fie ,i numai acest lucru marcheaz% profund viaa unui copilL nu pentru c% el ar '%si acolo un antura0 mai r%u dec/t la p%rinii s%i le'itimi adesea este mai bun * ci pentru c% aceast% situaie social% este e1trem de semnificativ%$ "u credem c% atitudinea social% 'eneral% fa% de copiii ile'itimi ar putea s% in% pasul cu pro'resele +nre'istrate de le'islaie$ "ici acum nu este t/rziu spre a v% pune +n 'ard%* d/ndu.v% urm%toarea pova%: nu venii pe lume +n situaia de copii nele'itimi$ -ondiiile de via%: p%rinii sunt foarte s%raci"$ Aceasta ne face s% +nele'em c% b%iatul se afl% la propriii s%i p%rini* doar c% este n%scut +nainte de c%s%torie$ Ei o scot la cap%t v/nz/nd ziare$ At/t p%rinii c/t ,i cei patru copii* +n v/rst% de la un an ,i p/n% la ,ase ani* locuiesc +ntr.o sin'ur% +nc%pere* cu dou% paturi$ )%iatul doarme +mpreun% cu tat%l s%u$ &e pare c% acesta e tuberculos* are crize de astm ,i insomnieL +i sare and%ra din te miri ce ,i se descarc% pe pu,ti* b%t/ndu.="$ 2rin urmare* copilul +mparte acela,i pat cu tat%l lui ,i* pe deasupra* mai ,i +ncaseaz% lovituri din partea acestuia$ E prea de tot$ 9at%l are o aversiune v%dit% fa% de b%iat* simpatia sa +ndrep. t/ndu.se spre sora +n v/rst% de patru ani a acestuia* a doua n%scut%"$ "e confrunt%m aici din nou cu problema bine cunoscut% a b%iatului mai mare ,i a surorii mai mici$ Ftim c%* privit% +n sine* situaia b%iatului nu este pl%cut%* chiar ,i +n cazul +n care el nu ar avea de +nfruntat ,i alte dificult%i$ Este cunoscut c% al doilea n%scut se afl% ca +ntr.o competiie ,i c% se str%duie,te +ntr.una s.o ia +naintea primului.n%scut$ Dac% secundul este fat%* iar primul.n%scut este b%iat* starea de
55
AL'RED ADLER
competiie este ,i mai net%$ Fata resimte dureros privile'iul b%iatului ,i vrea s% demonstreze c% mai de'rab% ea merit% acest privile'iu ,i c% valoreaz% cel puin c/t valoreaz% b%iatul* dac% nu cumva mai mult$ +i vine +n a0utor natura* fetele dezvolt/ndii.se mai repede p/n% la =M aniL b%iatul nu cunoa,te fenomenul* r%m/ne +n urm% ,i suport% faptul ca pe un destin al s%u$ De aceea constat%m cel mai adesea c% asemenea b%iei analo'ia cazurilor este izbitoare sunt mai puin activi* +,i pierd u,or sperana ,i de obicei se silesc s%.,i +mplineasc% dorinele pe c%i ocolite$ Aceast% stare de lucruri poate fi de altfel modificat% de situaii intercurente$ -u totul altfel stau lucrurile cu sora$ Aceasta este nemaipomenit de ener'ic%* pus% pe fapte mari$ Dac% i se opune rezisten%* se +nc%p%/neaz% s% o spulbere* f%r% a se l%sa supus%$ De re'ul% se dezvolt% bine* este o ,col%ri% e1celent%* care denot% profunzime ,i iniiativ%$ De cele mai multe ori lucrurile mer' at/t de departe* +nc/t p%rinii +,i spun: ce p%cat c% b%iatul nostru nu este fat%* iar fata b%iat$ Dat% fiind frecvena acestei situaii* astfel de b%iei o sf/r,esc r%u* prezent/nd accentuate tulbur%ri nevrotice* devenind adesea criminali* beiviL suntem obli'ai s% ne +ntreb%m: ce sens are* +n consecin%* p%l%vr%'eala pe tema instinctelorO -e sens are s% vorbim de facult%i mintale +nn%scute* din moment ce primul.n%scut are aceast% +nf%i,are caracteorolo'ic% specific%* iar fata o are pe a ei$ &ituaia poate fi schimbat%* ea poate fi prevenit% cu a0utorul unei metode de educaie corect%* cu condiia de a fi identificate din timp asemenea situaii ,i de a nu se interveni brutal* prin procedee lipsite de 0udiciozitate$ -opilul relateaz% c% +n anul din urm% i s.a +nt/mplat de mai multe ori s% nu se +ntoarc% acas% mai devreme de miezul nopii"$ Dac% e1amin%m faptele din punctul nostru de vedere* putem tra'e lesne concluzia c% b%iatului nu.i prea arde s% stea acas%L altfel ar veni mai devreme$ Avem impresia c% el +ncearc% s% pun% o distan% +ntre d/nsul ,i casa p%rinteasc%$ @.am mai e1pus astfel de cazuri$ Dac% cineva pleac% de acas%* este semn c% nu se simte acolo +n apele lui$ Aai relateaz% c% poliia a pus m/na pe el nu mai puin de cinci
ori"$
A,adar* v% dai acum seama c% b%iatul nostru nu a fost cruat de soarta comun% rezervat% primului.n%scut* +n comparaie cu sora sa n%scut% imediat dup% d/nsul=$ &e adau'% la aceasta faptul c% situaia de acas% este* f%r% discuie* c/t se poate de rea$ ;Q
A cer,it prin prea0ma cofet%riilor ,i cinemato'rafelor"$ Acest mod de a proceda decur'e din sentimentul de umilin% pe care +l tr%ie,te$ -/nd b%iatul* lihnit de foame* fu'e de acas%* ce ar putea el s% fac% dac% nu s% cer,easc% ,i poate chiar s% fureO "u ne.ar mira s% se apuce de furat$ Avei +n faa dumneavoastr%* sub o form% pre'nant%* cazul dezvolt%rii unui copil dintre cei despre care am discutat anterior* caz determinat de raportul e1istent +ntre un b%iat prim.n%scut ,i o fat% +n situaia de a doua n%scut%$ -omportamentul la ,coal%"$ "i.= putem ima'ina cu u,urin%$ Dac% acest b%iat ar fi capabil* +ntr.un fel oarecare* de un bun randament ,colar* ar putea sc%pa cumva destinului s%u caracterolo'ic?$ -um nu a sc%pat* putem tra'e cu certitudine concluzia c% este un elev cu o situaie din cele mai proaste la +nv%%tur%* situat +n coada clasei$ &% vedem ce spune referatul: -opilul vine la ,coal% murdar* nesp%lat* cu chica v/nvoi* +n zdrene"$ +n ceea ce prive,te hainele flenduri te* poate c% nu el poart% r%spunderea* dar +n celelalte privine sunt +nclinat s% cred c% sora sa se va prezenta altfel c/nd va +mplini ,ase ani$ a ,ase ani s.ar cuveni s% te speli ,i s% te piepteni sin'ur$ "u st% o clip% locului"$ &% nu ai ast/mp%r la ,coal% este o crim%$ a ,coal% trebuie s% stai +n banca ta$ Acela care nu o face dovede,te prin conduita sa c% nu dore,te s% frecventeze ,coala$ Faptul de a sta +n banc%* la ,coal%* are o alt% semnificaie dec/t aiurea* +n via%: la ,coal% este vorba de o funcie social%$ Este atitudinea prin care se e1prim% le'%tura social% a unui copil cu ,coala$ A,adar* afl/nd c% nu poate sta lini,tit +n banca lui* putem deduce c% este lipsit de sentimentul de comuniune social%* c% nu.= intereseaz% institutorul* elevii ,i*+n 'eneral* ,coala ,i problemele ei$ -e face el +n cazul acestaO -u oarecare perspicacitate* cred c% putem 'hici$ &e plimb% prin clas%* +n timpul leciei +l apuc% c/ntatul ,i maimu%re,te r%spunsurile date de camarazii s%i"$ "u echivaleaz% acest comportament cu o fu'% de la ,coal%O Dar s% o ,ter'i de la ,coal% nu.i chiar u,or* e1ist/nd unele riscuri$ &e va trimite o +n,tiinare p%rinilor ,i toate forele poliiei ,i 0andarmeriei vor interveni ca s%.= readuc% la ,coal%$ "u poi sc%pa de asta$ Dar poi
57
ALFRED ADLER
+mpin'e lucrurile p/n% +ntr.acolo +nc/t s% fii e1matriculat$ Din acel moment nu mai ri,ti nimic$ -aut% '/lceava cole'ului de banc%* celorlali cole'i"$ +n felul acesta manifest% o lips% de interes pentru semenii s%i$ De altfel* iat% ce putem citi +n referat: * 0fr +mbr/nce,te pe toi cei care +i stau +n cale ,i se bucur% nespus c/nd vreunul dintre camarazii s%i cade"$ Fi +n acest caz lipsa de interes pentru semeni este manifest%$ Avem dreptul s% ne putem +ntrebarea: ce se va +nt/mpla atunci c/nd b%iatul acesta va dep%,i v/rsta de zece sau dou%zeci de aniO a ,coal% a tr%it e1periene din cele mai amareL la cer,it* de asemeneaL acas% nu are nici o mulumire$ Unde vor duce toate acestea* mai t/rziuO -red c% nu e 'reu de 'hicit$ &entimentul de comuniune social% +i lipse,te +n a,a m%sur%* +nc/t nu.i r%m/ne s% urmeze dec/t o sin'ur% cale* dat fiind ca dispune de o anumit% ener'ie se bucur% de r%ul altora* ba chiar +ncearc% s%.i pun% +n +ncurc%tur% pe ceilali: este calea crimei* a f%r%dele'ilor$ "u de mult* era c/t pe ce s% striveasc% de'etele unui cole'$ Folose,te +n mod obi,nuit e1presii vul'are$ De altfel e un b%iat iste* poate r%spunde cum se cuvine la +ntreb%ri ,i este foarte bun la aritmetic%"$ Acest din urm% aspect nu trebuie s% ne mire$ Este de +neles c% b%iatul acesta a fost mereu nevoit s% calculeze* fie banii ce.i ie,eau de pe urma cer,itului* fie preul alimentelor* al lucrurilor de care avea +n 'eneral nevoie$ Este 'reu s% vorbe,ti aici de un talent +nn%scut pentru calculL el pur ,i simplu a beneficiat de un bun antrenament +n aceast% privin%$ Dar e1erciiile lui de scris las% +n mod special de dorit* c/nd catadicse,te s% scrie"$ +n le'%tur% cu aceasta* a, +ncerca s% cercetez bine cum stau lucrurile: dac% nu cumva avem de.a face cu un copil st/n'aci$ At/t de a'er la minte ,i de dibaci* s% nu fie el* +ntr.adev%r* capabil s% reu,easc% +n toateO Fie.ne permis s% presupunem c%* pe l/n'% celelalte necazuri* el are de suferit povara unei m/ini drepte funcional insuficient%$ +n materie de desen* nu a dep%,it stadiul m/z'%lelilor"$ Aceasta pledeaz% +n favoarea ipotezei unui copil st/n'aci$ +nc% o remarc%* semnificativ%* pe c/t se poate: ;N
-opilul este de alt% naionalitate* ceea ce +i interzice intrarea +ntr.o ,coal% de stat"$ El este aproape de atin'erea scopului s%u: acela de a se vedea e1matriculat* institutorul se las% prins +n 0ocul copilului* +ndeplinindu.i dorina$ Fiind din nefericire de naionalitate ceh%* nu avem idee +n ce instituie l.am putea plasa$ Ar fi bine dac% ar fi crescut +ntr.o instituie de stat* dar nu este chiar at/t de si'ur c% s.ar '%si acolo cineva capabil s% +nelea'% cazul$ De,i de ?; de ani noi ne str%duim s% e1plicit%m raporturile din prima copil%rie ,i importana lor pentru dezvoltarea +n viitor a fiinei umane* nici o instituie nu a luat +n consideraie aceste date$ Dac% acest b%iat tr%ie,te cu sentimentul care a fost 'enerat +n el de e1perienele sale e1isteniale: totdeauna voi avea de.a face cu vreunul care s% m% dep%,easc%* niciodat% nu voi fi bun de ceva* trebuie s% m% strecor cum voi putea* nu se poate s% nu +ncerc s% m% sustra' cerinelor vieii prin vicle,u'uri nemiloase* atunci el va intra +n respectiva instituie cu aceea,i atitudine automatizat% ,i +n scurt timp va re+ncepe acolo acela,i 0oc ca mai +nainte$ @a fi la fel de descura0at* nea,tept/ndu.se s% '%seasc% o situaie pl%cut%* ca de e1emplu aceea de a fi premiat$ Ar vrea totu,i s% fie cel dint/i* ar vrea ca toi s%.= admire* dore,te cu ardoare s% se afle +n centrul ateniei$ +ntr.un fel a ,i a0uns la aceasta: +ntrea'a clas% se ocup% de d/nsulL a devenit* efectiv* cel mai important persona0$ -eea ce nu a putut realiza acas% unde sora este persona0ul cel mai important * a obinut la ,coal%$ A obinut lucrul acesta cu a0utorul unui subterfu'iu* prin aceea c% activitatea lui s.a canalizat +ntr.un sens inutil* prin faptul c% ,i.a fi1at un scop fictiv al superiorit%ii personale ,i c% urm%re,te acest scop$ +n prezent* statul +n +ntre'ul lui are a se preocupa ce este de f%cut cu d/nsul$ Reu,ita nu este mic%$ Dac% b%iatul ar catadicsi s% mediteze asupra a ceea ce se +nt/mpl%* el ,i.ar putea spune: dac% a, fi stat lini,tit +n banca mea ,i dac% noaptea a, fi primit* f%r% a cr/cni* pumnii tat%lui meu* cine s.ar fi ocupat de mineO 2/n% la un anumit punct b%iatul are dreptate$ "u putem t%'%dui faptul acesta ,i nu trebuie s%.= uit%m +n momentul +n care ne pre'%tim s% facem ceva pentru d/nsul$ Educatorul nu va izbuti nici el s% fac% s% dispar% de la acest b%iat tendina de a se pune +n valoare* cum nici o alt% ,coal% de psiholo'ie nu izbute,te$ -opilul vrea s% fie apreciat* iar tendina aceasta nu se las% +n%bu,it%$ 9rebuie s%.i oferim un drum spre latura util% a vieii$ 9rebuie s%.i fortific%m cura0ul* +n a,a fel +nc/t el s% se cread% capabil de a reu,i ;>
AL'RED ADLER
ceva folositor +n via%$ "efericirea lui const% +n aceea c% se crede absolut incapabil$ Un adept al ,colii freudiene ar putea spune: avem de.a face cu instincte atavice ale colectivit%ii primordiale* b%iatul dorind s%.,i ucid% tat%l$ -um nu se crede +n stare s% o fac%* +l +nfrunt% pe institutor$ Acesta +,i va face at/ta s/n'e r%u +nc/t va contracta o boal% 'rav% ,i poate va da ortul popii* caz +n care b%iatul +,i va fi atins scopul$ Dar lucrurile nu stau a,a$ Avem aici de.a face cu consecinele* nu cu +nceputul$ Este +n afar% de orice +ndoial% c% b%iatul s.ar fi bucurat s% 0oace un rol identic cu acela 0ucat de sora sa* dar calea i.a fost barat%$ "u este un b%iat r%u* ci unul bun* ca toi copiii la venirea lor pe lume$ A fost +mpiedicat s%.,i dezvolte sentimentul de comuniune social%* pentru c% nu s.a '%sit nimeni care s%.= trezeasc% +n el$ -are este persoana cea mai nimerit% +n acest scopO Aama$ Am aflat: b%iatul a stat mai +nt/i la spital* apoi la o pensiune* +nainte de a fi a0uns +n mi0locul alor s%iL copil ile'itim$ Doi ani mai t/rziu a venit pe lume o sor%* preferata tat%lui$ -ine ar fi trebuit s%.= +nvee pe copil c% pe lume e1ist% ,i alte fiine care sunt semenii no,triO "oi nu avem nici o +ndoial% asupra faptului c% el era capabil s% +ndeplineasc% rolul unei fiine socialmente utile$ Ar fi trebuit s% +nt/lneasc% pe cineva care s%.i fi deschis ochii asupra acestei realit%i$ "u este o sarcin% u,oar%* dar realizabil%$ Este vorba de e1ercitarea funciei primordiale care +i revine +n mod normal mamei* funcie pe care p/n% +n prezent nimeni nu a +ndeplinit.o fa% de el$ 9rebuie ca cineva s.o +nlocuiasc% pe mam% +n aceast% privin%* ca o persoan% s%.i dea impresia c% este aproapele s%u* +n care poate s% aib% +ncredere$ ucrul acesta o dat% admis* va trebui asumat% cea de.a doua funcie a mamei* care const% +n l%r'irea sentimentului de comuniune social% trezit ,i +n diri0area interesului copilului fa% de alte persoane$ +n primul r/nd spre tat%* despre care am aflat c% s.a dovedit inapt s% dezvolte sentimentul de comuniune social%* apoi c%tre surori* care nici ele nu au fost +n stare s%.= a0ute$ Arta noastr% const% +n a +nlocui mama +n realizarea celei de.a doua funcii pe care o are$ "u cred c% un '/nditor ne.ar putea repro,a c% +ncerc%m s% 'hicim" ,i c% +n arta 'hicitului am atins o anumit% de1teritate$ +n realitate consider ca pe o datorie de prim ordin a elevilor mei e1ersarea +n arta prezicerii$ Evident* nu este de comparat divinaia noastr% cu aceea pe care o practic% ocazional unii* prea puin versai +n arta psiholo'iei individuale* care +,i ima'ineaz% c% pronun/nd termeni ca QC
sentiment de comuniune social%" ,i supracompensare"*ori unitatea personalit%ii"* au prezis ceva +n sensul dat de noi acestei noiuni$ "u a v%zut dec/t clavirul* f%r% a cunoa,te ceva din arta de a c/nta la el$ 9oate marile pro'rese ale ,tiinei s.au realizat datorit% prezicerii$ Dac% cineva asociaz% cu mare 'reutate un semn cu un altul ,i se abine de la orice act creator* aceasta nu este nimic altceva dec/t o e1perien% steril%$ -eea ce unii numesc intuiie" poate c% nu este nimic altceva dec/t prezicere$ (ricine a f%cut studii medicale nu ar trebui s% se +ndoiasc% de faptul c% arta dia'nosticului este +n realitate divinaie e1act ca +n psiholo'ia individual% * evident bazat% pe o bo'at% e1perien%* le'at% de o +nele'ere a re'ulilor vieii omene,ti$ 2e temeiul e1perienei noastre* avem posibilitatea s% susinem c% suntem capabili s% tra'em concluzii cu privire la structura ansambluluiL c% putem deduce stilul de via% pornind de la amprentele l%sate de pa,i$ "u suntem infatuai +n a,a m%sur% +nc/t s% tra'em concluzii ferme pornind de la c/teva cuvinte izolate* dar ulterior vom putea '%si confirmarea tezei noastre sau* dimpotriv%* ne vom vedea obli'ai s% proced%m la corect%ri$ 2rimul mod de a proceda este propriu e1pertului +n materie de psiholo'ie individual%* pe c/nd al doilea mod este propriu debutantului$ &ervindu.ne de referate* cercet%m p/n% unde poate mer'e +nele'erea de c%tre noi a acestor copii$ 8storisirile sunt lacunare* pentru c% cei care le redacteaz% nu ,tiu cu e1actitate ceea ce ne intereseaz%$ +n asemenea cazuri dificultatea este mai mare dec/t atunci c/nd avem copilul +n faa ochilor* adus de p%rinii care ne pot da informaii +n le'%tur% ,i cu alte particularit%i$ +n aceste cazuri avem posibilitatea de a ne concentra +ntreb%rile asupra aspectelor care ne intereseaz%L anume: +n ce +mpre0urare dificil% ,i.au f%cut apariia defectele de caracter ale b%iatului ,i* +n al doilea r/nd* ce particularit%i prezenta copilul mai +nainteO 2utem a0un'e* cu o certitudine suficient de mare* la concluzia c% avem de.a face cu un copil care nu a fost +ndestul pre'%tit s% fac% fa% problemelor vieii$ )a'a0ul ereditar al copilului nu prezint% importan% pentru noi$ Factorul ereditar nu se e1teriorizeaz% dac% nu '%se,te la copil pre'%tit terenul social$ Atunci c/nd soluionarea uneia din problemele copilului reclam% sentimentul de comuniune social%* con. stat%m o ezitare caracteristic%$ 8at%.ne pe un teren solidL nu ne r%m/ne altceva de f%cut dec/t s% vedem cauza pentru care sentimentul de Q=
AL'RED ADLER
comuniune social% nu s.a dezvoltat +n mod normal$ "u vom +nt/lni e1trava'ani* copii.problem%* nevrotici* alcoolici* perver,i se1ual* criminali sau candidai la sinucidere la care s% nu fie cu putin% s% demonstr%m cu deplin% certitudine c% ei nu dau +nd%r%t din faa soluion%rii problemelor vieii dec/t pentru c% nu au fost corect educai +n sensul sentimentului de comuniune social%$ Este un punct de vedere ce trebuie reinut$ Aici st% deosebirea fundamental% dintre noi ,i alte ,coli psiholo'ice$
Me&in ui anga+a t 4n lu"t

( feti% +n v/rst% de patru ani$ "u este copil unic* ci o mezin%"$ -unoa,tem +ndea0uns caracteristicile mezinului$ @oi repeta* totu,i* c%* dat% fiind poziia sa +n familie* mezinul are tendina perma. nent% de a.,i urm%ri +nainta,ul ,i* dac% poate* s%.= dep%,easc%$ +nc% de la +nceput are un sentiment de inferioritate foarte pronunat ,i* fie ,i din aceast% cauz%* va avea dificult%i +n re'larea cursei sale +n societate* +nclinaia sa cea mai puternic% va fi aceea de a ne'li0a societatea* +n beneficiul unei superiorit%i personale$ Aceasta nu reprezint% +nc% un e,ec$ Dac% sperana nu.i este +n,elat%* copilul +,i poate p%stra echilibrul$ 2ierz/ndu.,i sperana* devine adversarul celorlali$ @a c%uta calea cea mai lesnicioas%* folosind subterfu'iileL va avea +n via% +nf%i,area celui torturat de acea pizm% proprie clasei nevoia,e$ +n cazul +n care simul autocritic este insuficient* iar subiectul nu a sesizat +n +ntre'ime importana societ%ii* vom identifica la d/nsul toate particularit%ile care se manifest% +n astfel de cazuri$ &% ne '/ndim la 8osif cel din )iblie* la basmele +n care este vorba de 2r/slea ,i vom +nele'e acea e1perien% secular% potrivit c%reia stilul de via%* structura psihic% a unui individ sunt influenate de faptul c% este mezin$ 9oi ceilali factori* luai la un loc* nu au aceea,i importan%$ El trebuie s%.,i supun% eventualele sale facult%i ereditare rolului de mezin* supun/ndu.se acelei le'i care +l 'uverneaz% de la +nceputul e1istenei sale$ Acest dinamism se poate manifesta pe latura util% a vieii* +n cadrul societ%ii* dar ,i pe latura inutil%* d%un%toare$ 2entru mezin ispita va fi mai puternic% dec/t pentru Q?
acela care* pe parcursul primilor patru sau cinci ani de via%* va fi tr%it +ntr.un echilibru mai stabil* nerecunosc/ndu.,i +ntr.o m%sur% at/t de izbitoare sl%biciunea ,i micimea$ Ea +,i su'e de'etul mare"$ -/nd ai patru ani* obi,nuina aceasta ar fi trebuit s% fie abandonat% de mult$ 9oi copiii pot s%.,i su'%* de altfel* +nt/mpl%tor* policele$ -onstat%rile pe care le avem de +nre'istrat sunt* f%r% +ndoial%* urm%toarele: antura0ul familial nu a reu,it s.o dezobi,nuiasc% pe copil% de nea0unsul acesta pe o cale pe care ea s% o fi acceptat$ Dac% se +ncepe o lupta +n acest scop* se va vedea c% fetia se an'a0eaz% s% o poarte: cu c/t mai mari eforturi vor face p%rinii s% o dezbare de prostul obicei* cu at/t vor reu,i mai puin$ )a chiar ea va +ncerca +ntr.una s% se fac% remarcat% prin 'estul ei$ 2oate c% o anumit% senzaie de '/dilare* care se r%sp/nde,te pe +ntrea'a suprafa% cutanat% a copilului* 0oac% aici un oarecare rol* altfel nefiind de +neles de ce duce ,i alte obiecte la 'ur%$ -opiii care +,i su' de'etul mare de la m/n% e1prim% prin acest 'est tendina lor belicoas%$ -u at/t mai si'ur putem face afirmaia c% 'estul respectiv nu reprezint% sin'urul mi0loc de care se servesc copiii pentru a.,i e1prima atitudinea belicoas%$ Dac% p%rinii +i cer copilului s%.,i formeze deprinderi de i'ien%* vei constata c%* +n cazul +n care nu s.a putut realiza un climat armonios +ntre p%rini ,i copil* acesta se va apuca s%.,i su'% policele$ (rice copil poate fi determinat s%.,i manifeste +n felul acesta opoziia$ Dac% p%rinii se intereseaz% +n mod deosebit de faptul ca micuul s% m%n/nce tot ce i se d%* acesta va ,i '%si un motiv de lupt%$ Dac% p%rinii in ca el s% stea cu re'ularitate pe oli%* vei constata c% se vor ivi cu aceea,i re'ularitate dificult%i le'ate de acest fapt$ Este una din cauzele pentru care anumite purt%ri rele ale copiilor persist%$ a fel stau lucrurile +n ceea ce prive,te masturbarea$ -azurile +n care masturbarea persist% la copii semnific% +ntotdeauna +nclinaia lor pentru lupt%$ ( alt% cauz%* poate chiar mai puternic%* se afl% +n mod si'ur +n raport cu circumstanele invocate mai sus$ Dac% un copil a fost lipsit de o situaie avanta0oas%* el va +ncerca prin toate mi0loacele s% redob/n. deasc% acea situaie* care +i +n'%duise s% se afle +n centrul ateniei$ E1periena le arat% c% anumite deprinderi rele atra' +n mod deosebit atenia p%rinilor$ -/nd un copil a observat lucrul acesta* va fi foarte 'reu s%.= dezobi,nuie,ti de un defect care* potrivit e1perienei sale personale* s.a dovedit avanta0os pentru d/nsul$ +n tendina sade a atra'e QB
AL'RED ADLER
atenia alor s%i* copilul mer'e p/n% la a accepta pedepsele* numai s% aib% +n continuare sentimentul c% el este buricul p%m/ntului$ +ndr%znim s% presupunem c% su'erea policelui este consecina unei lupte declan,ate de copil +mpotriva p%rinilor$ upt% determinat% probabil de faptul c% a fost lipsit de o situaie a'reabil% ,i c% el vrea s% rec/,ti'e cu orice pre acea situaie$ Evident c% trebuie s% a,tept%m ca aceast% ipotez% s% fie confirmat%$ Deocamdat%* +ns%* o vom admite cu titlul de i"ote& de lucru( "u uit faptul c% e1ist% ,i alte concepii referitoare la aceast% meteahn%$ Freudismul* bun%oar%* o consider% ca pe un demers se1ual$ Faptul de a.,i su'e policele ,i de a se masturba constituie pentru copil un mi0loc adecvat* care lui i se pare mai indicat dec/t alte mi0loace$ Doctorul evU* medic din "eV WorX* a adunat unele date +n le'%tur% cu aceasta* dar nu a putut descoperi nici cea mai mic% urm% de e1citaie se1ual%$ El susine c% avem de.a face cu copii care au obinut laptele matern f%r% efort* c% ace,ti copii nu au supt* deoarece laptele pur ,i simplu li se scur'ea +n 'ur%L drept urmare* aparatul lor de supt nu a funcionat* iar acum ei +ncearc% s%.= pun% +n funciune ,i de aceea +,i su' policele$ Este 'reu de +neles de ce ace,ti copii nu.,i pun altfel +n funciune aparatul de supt* su'/ndu.,i bun%oar% buzele ,i nu de'etul mare$ @a trebui s% a,tept%m rezultate mai e1acte ale observaiei* intrarea +n 0oc a multor altor elemente$ +n urma unor cercet%ri mai ample* e1periena ne.a dovedit c% sunt posibile ,i alte e1plicaii$ +n ce ne prive,te* r%m/nem la concepia psiholo'iei individuale* anume c% respectivul copil este +n toiul luptei ,i c% vrea s% se situeze +n centrul ateniei celor din 0uru.i$ Dac% reu,im s% confirm%m aceast% aseriune* vom demonstra c%* dintr.o sin'ur% lovitur%* psiholo'ia individual% a p%truns o mare parte din structura psihic% a individului$ +n caz de neconfirmare* va trebui s% ne corect%m concepia$ Ea +,i su'e policele +n pofida tuturor m%surilor luate"$ Dac% +ntr.adev%r a,a stau lucrurile* specialistul va putea s% emit% ipoteza c% este vorba de un copil anga+at 4n lu"t ( Ar mai putea s% e1iste totu,i o +ndoial%$ 2robabil c% o face din alte motive* pur ,i simplu lu"t0nd pentru acea pl%cere de a.,i su'e de'etulL +n afar% de orice +ndoial% este +ns% faptul c% avem de.a face cu un copil anga+at 4n lu"t ( 8ar adev%rul concepiei noastre nu este de confirmat pe terenul acestei metehne$ Adev%rul trebuie s% reias% din ansamblul vieii copilului* care Q:
ne arat% c% avem de.a face cu un copil an'a0at +ntr.o lupt%* a c%rui atitudine ostil% este e1primat% +n fiecare din 'esturile sale$ **+n ma0oritatea cazurilor* +ndeosebi c/nd este contrazis%* +,i v/r% de'etul +n 'ur%"$ Dup% c/te +nele'em* fetia este +n stare s% fac% ,i opoziie* dar care* dup% cum se vede* nu const% +n mare lucru$ Este de remarcat cu deosebire faptul c% atunci c/nd se afl% +n opoziie +,i v/r% ea de'etul +n 'ur%$ 2entru observatorul imparial aceasta +nseamn% o confirmare a ideilor noastre ,i dezminirea altor concepii$ a o c/t de mic% enervare* vomit%"$ Am f%cut cuno,tin% cu aceste vomismente +n cazul copiilor care au c%p%tat o mare de1teritate +n refuzarea hranei care li se ofer%$ Am putea admite c% fetia +n chestiune prezint% vreo tulburareB a aparatului di'estiv* ceea ce e1plic% u,urina cu care ea vomit%$ Aceasta ne arat% +n ce m%sur% +ntre'ul dinamism psihic a fost antrenat +n aceast% atitudine belicoas%$ Fetia noastr% dispune de mi0loace ofensive( @oma este unul dintre acestea$ Dac% fetia ar tr%i +nsin'urat%* nebizuindu.se dec/t pe ea +ns%,i* c%l%uzit% de foame ,i nevoia de iubire* nu am putea +nele'e de ce vomit% atunci c/nd ceva nu1i convine( Relaia cu societatea transpare aici cu claritate: c/nd fetia nu 0oac% rolul principal* ea se enerveaz%* +ncep/nd s% vomite* ca ,i cum ar vrea s%.i acuze pe ceilali ,i s% se r%zbune pe d/n,ii$ ( astfel de atitudine reprezint% un ra"ort social E nu +nseamn% altceva dec/t lupta copilului pentru recunoa,terea valorii lui$ Adesea refuz% s% m%n/nce"$ Fetia vomit/nd cu u,urin%* faptul nu.i poate l%sa indifereni pe p%rini$ $$$ c/nd este s% fac% baie* orice intervenie a p%rinilor care nu.i$ convine o pune pe feti% +ntr.o stare de enervare e1cesiv%: url%* se zbate* +i respin'e pe cei care +ncearc% s% o calmeze"$ Este un lupt%tor de prima m/n%$ Dac% ne.am fi +ndoit c% a,a stau lucrurile ,i am fi crezut c% este m/nat% +n actele ei de foame sau de trebuina de afeciune* de instinctele" ei* atunci c/nd url% ,i se zbate* ne.am fi mulumit cu e1plicaii superficiale$ +n ce m% prive,te* am +ncercat s% o calmez pe copil% povestindu.i un basm"$ ( +ncercare de a capta interesul copilei$ Ftim +n ce cate'orie este de clasat aceast% +ncercare$ Ea este 'enerat% de cea de.a doua funcie a 65
AL'RED ADLER
mamei* aceea de a.= determina pe copil s% colaboreze* s% se 0oace cu ceilali$ Dac% subliniez cuv/ntul cu"* p/n% ,i cel mai puin clarv%z%tor dintre cititori ar trebui s% +nelea'% c% aceasta reprezint% o +ncercare de a.= orienta pe copil spre societate* funcie care a fost deteriorat%$ "u m.am adresat direct fetiei"$ Este o strata'em% la care recur'em adesea$ ( facem cu luare aminte* deoarece copilul* dat% fiind atitudinea sa belicoas%* nu mai reacioneaz% +n mod obiectiv* ci subiectiv$ Dac% ar fi s% i ne adres%m direct* ar trece +n defensiv%$ )asmul i.= povesteam surorii ei* o feti% +n v/rst% de ,ase ani ,i 0um%tate"$ Este vorba de o feti% cu o purtare irepro,abil%$ 2utem presupune c% ea a reu,it s% se adapteze ,i c%* datorit% acestui fapt* este mai apreciat%L ar putea s% o eclipseze pe sora sa mai mic%* atunci c/nd aceasta din urm% +ncearc% s% o descump%neasc%$ @icle,u'ul de a se adresa surorii mai mari este bine ales* deoarece sora cea mic% +ncearc% s% o e'aleze +n toate privinele pe +nainta,a ei$ Fetia* enervat%* asculta totu,i cu atenie"$ Avem impresia c% sesiza cu inteli'en% coninutul basmului$ &untem +ndrept%ii s% presupunem c% fetia nu voia s% scape nimic din ceea ce poseda sora ei$ Fi ea avea nevoie de basme* de pove,ti$ &ituaia aceasta nu este deloc rar% la copiii an'a0ai +n lupt%$ Ea s.a potolit +ncetul cu +ncetul ,i +n cele din urm% s.a ar%tat profund interesat% de poveste"$ -ura nu este terminat%$ Fetia trebuie adaptat% la societatea ale c%rei le'i clare* tradiionale* ea le lezeaz%$ Este necesar s%.i +nt%rim sentimentul de comuniune social%* ceea ce putem realiza pe mai multe c%i$ Dar nu trebuie s% pierdem din vedere scopul: s%.= facem pe copil s% priceap% c% i.am p%truns mobilurile ,i c%.= eliber%m de sentimentul s%u de inferioritate$ Ace,ti copii +,i manifest% adesea sentimentele +ntr.un mod ridicol: Dac% sunt m/hnit%* este pentru c% nu voi avea niciodat% aceea,i v/rst% ca sora mea mai mare"$ Ei p%r%sesc terenul colabor%rii ,i al 0ocului colectiv ,i tind* pe c%i personale* s% devin% punctul de polarizare a ateniei antura0ului$ -eea ce are aici importan% este relaia individ.societate$ +n cazul discutat s.a p%c%tuit prin lipsa de acuratee peda'o'ic%* prin deficitele educaionale$ -red c% problema hr%nirii copilului se situeaz% aici pe primul plan: s.a pus un prea mare accent pe
66
problema alimentaiei$ +i sf%tuiesc pe p%rini s% nu.i fac% pe copii s% vad% ce importan% acord% ei acestei probleme$ (ri de c/te ori copiii se an'a0eaz% +n lupt%* atacurile lor vor avea astfel inte descoperite$ Un al doilea caz: -opil unic la p%rini* blazat$ )%ieel de trei ani,ori$ +n primii ani dup% na,terea acestui copil p%rinii s.au aflat +ntr.o stare pecuniar% deosebit de 'rea$ Ei nu.i puteau oferi copilului nici m%car strictul necesar"$ -ondiiile sociale intervin aici +ntr.un mod sup%r%tor$ -opilul poate c% nu sufer% prea mult din cauza aceasta* dat fiind c% niciodat% nu s.a aflat +n alt% situaie$ Dar viaa 'rea trebuie s%.i fi pus probleme$ &e adau'% la aceasta faptul c% p%rinii poate s.au pl/ns* +n prezena copilului* de situaia lor mizerabil%* trezind astfel +n el o perspectiv% sumbr% cu privire la viitor$ +n timpul ultimelor luni* condiiile de via% ale p%rinilor s.au ameliorat considerabil$$$" ( situaie nou% pentru d/nsulP $$ $,i*+n consecin%* ei voiau s%.,i scoat% dintr.o dat%p/rleala"$ Aceasta ar putea s% spun% c% +,i cople,esc copilul cu tot soiul de cadouri* de 0uc%rii* de zaharicale etc$ Respin'em ca nerecomandabil% o astfel de metod% de educaie$ 2%rinii +i aduc copilului 0uc%rii peste 0uc%riiL el nu manifest% interes pentru ele ,i*+n 'eneral* toate aceste lucruri +l las% rece"$ &e poate presupune c%* prin e1ces de 0uc%rii ,i de acadele* interesul copilului a sc%zut ,i c% el a a0uns la blazare* crez/nd c% totul i se cuvine$ &e poate +nt/mpla ca asemenea copii s% prefere s%.,i fabrice ei +n,i,i 0uc%riile* s%.,i confecioneze p%pu,ile* chiar dac% sunt foarte simple$ Aceste 0uc%rii +i intereseaz% adesea mai mult dec/t cele mai frumoase 0uc%rii din comer$ Este o educaie care +i +ndep%rteaz% pe copii de societate* c%reia nu.i consacr% nici un efort* tr%ind +ntr.o lume aflat% +n contradicie cu a noastr%$ Din aceast% lips% de interes* pe care ei o manifest%* rezult% +n chip automat faptul c% un asemenea copil nici nu vrea s% aud% a i se vorbi de ceva ,i c% probabil va evolua +ntr.un antura0 mai restr/ns* favorizat +n acest sens de atitudinea p%rinilor s%i$ "u va desf%,ura nici o activitate* dat fiind faptul c% nu s.a e1ersat +n aceast% direcie$ Aama socoate c% b%iatul este sensibil* pe c/nd eu susin c% este apatic"$ 67
AL'RED ADLER
Accept%m aceast% a doua caracterizare$ 2refer% s% se 0oace sin'ur* iar dac% este dus +n mi0locul altor copii* se arat% fie iritat* fie servil"$ 2ur ,i simplu nu este obi,nuit cu aceast% nou% situaie* care i se pare 'reu de acceptat* de unde iritarea sa$ &ervilitatea +,i '%se,te poate e1plicaia +n faptul c% nu se crede capabil de iniiativ%$ +nvins +n 0oc* el se refu'iaz% imediat +n poala mamei sale"$ "u rezist% c/nd este pus la +ncercare* ca urmare a unei 're,eli de educaie$ 2rintr.o suit% de e,ecuri* copilul acesta este smuls din an'rena0ul societ%ii$ 9oate situaiile el le resimte ca fiind dificileL copilul a fost crescut +n spiritul lipsei de iniiativ%* a fost modelat pentru situaii +n care totul se obine f%r% efort* ca +ntr.o ar% unde cur'e lapte ,i miere$ Eroarea acestei educaii este c% le bareaz% copiilor drumul spre societate$ 9ratamentul ar consta +n trezirea* la copil* a interesului pentru semenii s%i* pentru cerinele vieiiL cu alte cuvinte* copilul trebuie eliberat de sentimentul s%u de inferioritate ,i saturat de un optimism activ* care s%.= fac% s% +nelea'% c% este capabil s% rezolve toate problemele cu care se confrunt%$
;u"ta"rimului1n scut"entru dre"turile sale ereditare

)%iat +n v/rst% de cinci ani* primul.n%scut +ntr.o familie cu mai muli copii"$ &untem obi,nuii ca la primii.n%scui s% +nt/lnim o atitudine care traduce teama lor de a nu fi privai de situaia pe care o dein$ 2rimul. n%scut are o comprehensiune deosebit% +n ceeace prive,te condiiile puterii* ceea ce +l determin% s% o considere ca fiind lucrul cel mai de pre al vieii ,i s% +ncerce mereu s% pun% m/na pe ea$ Rar vei +nt/lni un om at/t de preocupat de re'lementarea e1istenei* cum este primul.n%scut$ &ecundul: este inamicul 0urat al re'ulilor ,i principiilor* un adversar al puterii instalate* pe care are tendina s% o atace$ "u va crede prea mult +n puterea ma'ic% a re'ulilor ,i le'ilor naturii$ +n toate circumstanele va avea tendina de a demonstra c% nu e1ist% re'uli fi1ate o dat% pentru QN
totdeauna$ +n consecin%* putem presupune c% b%ieelul nostru are* +ntr.o bun% m%sur%* simul puterii ,i c%* m%cinat de o anumit% +n'ri0orare* de teama de a nu se vedea dec%zut din drepturi* va +ncerca s% r%m/n% st%p/n pe putere sau s% o recucereasc%$ Din momentul +n care ,i.a pierdut orice speran% de a o recuceri* chiar dac% +n aparen% atitudinile lui se modific%* structura r%m/ne aceea,i$ Acela care +,i e1prim% re'retul ,i dezn%de0dea de a nu mai obine vreodat% puterea este acela,i tip de om* dar care are mai puin cura0$ &% vedem care din cele dou% aspecte +l caracterizeaz% pe b%iatul despre care discut%m$ Ambele aspecte* de altfel* au +n comun faptul c% traduc dorina puternic% de a se re'%si la +n%limea situaiei de prim.n%scut$ @om afla despre acest b%iat c% el vrea +ntotdeauna s% o fac% pe adultul* c% +l preocup% +n permanen% s% apar% +n faa surorii sale* a doua n%scut%* drept un model$ Atitudine care concord% cu concepia noastr%$ Din toate punctele de vedere* copilul se +ncadreaz% +n cate'oria de copii normali pe plan intelectual* manifest/nd o lar'% sfer% de interese ,i dispun/nd de o e1traordinar% ener'ie"$ &% nu pierdem din vedere faptul c% acest copil se afl% +ntr.o stare de permanent% tensiune spre a.,i p%stra poziia de comand%* spre a r%m/ne la c/rm%* ceea ce poate s% par% semnul unei voine e1trem de puternice$ "u suntem si'uri* +ns%* c% un b%ieel +n v/rst% de cinci ani merit% acest atribut de voin% puternic%$ El ar fi capabil s%.= doboare pe copil ,i s% sf%r/me piese de mobilier* fie ,i lucruri de pre* pe scurt* tot ce ar putea s%.i bareze calea"$ Aceast% atitudine trebuie raportat% la evenimente +n le'%tur% cu care copilul voia s% demonstreze c% el inea s% se menin% la c/rm%* dovedindu.ne c% sentimentul s%u de comuniune social% a avut de suferit$ Avem aici mai puin de.a face cu acea foame" ,i cu acea sete de iubire"* c/t cu c%utarea puterii$ "u sufer% de pe urma e1citaiilor sau impresiilor refulate* ci pur ,i simplu dezvoltarea sentimentului s%u de comuniune social% a fost obstacolat%$ Aceast% e1a'erat% c%utare a puterii este cu at/t mai de +neles cu c/t nu crede deloc +n el +nsu,i* iar* pe de alt% parte* are o sor% care +i calc% pe urme$ Dup% cum ,tim* +n rivalitatea dintre frate ,i sor%* aceasta din urm% este favorizat%* pentru c% se dezvolt% mai rapid dec/t b%iatul* a,a +nc/t acesta va avea de furc% dac% vrea s%.,i menin% poziia +n faa surorii* cea de.a doua n%scut%$ Au intrat +n 0oc ,i alte circumstane* deoarece sin'ur acest fapt nu ar fi fost determinant* at/ta vreme c/t b%iatul nu ,i.a pierdut sperana de a Q>
AL'RED ADLER
triumfa asupra surorii$ Dac% e disperat* va +ncerca calea vicle,u'ului$ 2rimul.n%scut a fost la un moment dat copil unic$ Aai t/rziu a pierdut aceast% poziie* f%r% ca schimbarea de situaie s% fi fost pre'%tit% dintr.o perspectiv% social%$ 9at%l s%u mi.a relatat c% copilul a fost tratat cu severitate la un moment dat"$ "u ,tim de c%tre cine a fost tratat cu severitateL probabil de c%tre tat%$ Aceasta ar ar%ta c% el este pornit +mpotriva tat%lui ,i c% +,i va diri0a atacurile +mpotriv%.i$ 9at%l susine c%* drept urmare a unei dezvolt%ri intelectuale ,i fizice s%n%toase* b%iatul are un surplus de ener'ie"$ Este vorba de dorina stimulatoare a puterii* de care tat%l nu are cuno,tin%$ Fi c% de aceea el are e1cese de e1uberan%$ 2/n% +n prezent copilul nu a avut nici una dintre bolile pe care le fac copiii"$ &.ar spune c% tat%l crede +n influena deosebit% a acestor boli asupra dezvolt%rii caracterului$ Dup% p%rerea mea* spre deosebire de copiii YinferioriZ* acesta trebuie considerat ambiios"$ Dac%* dimpotriv%* copilul s.ar simi si'ur pe d/nsul* el nu ar face asemenea eforturi$ "u este inferior"* ci victima unui sentiment de inferioritate"$ *! se prezint% +ntotdeauna tat%l drept model* acesta fiind un b%rbat dotat ,i atr%'%tor"$ 9at%l pare s% fie acela care d% tonul* ceea ce +l crispeaz% ,i mai mult pe b%ieel$ * ! se insufl% copilului ideea c% va a0un'e s% e'aleze personalitatea tat%lui"$ "u ni se pare un lucru 'reu de f%cut* dar asta pare s%.= +nsp%im/nte pe copil$ 9at%l este in'iner ,i se distin'e prin talent la desen ,i pictur%"$ (ferindu.se ca modele copiilor lor* muli p%rini cred c% +n felul acesta favorizeaz% dezvoltarea 0udec%ii ,i aciunii independente a acestora$ &e pune aici ,i problema de a stabili +n ce 'rad s.a dezvoltat sentimentul de comuniune social% al copilului$ 9oate celelalte cauze dispar* ca fiind secundare$ Acest sentiment nu are nimic de.a face cu ,tiinele naturale* cu foamea" ,i iubirea"$ 8mportant este aici scopul
70
de a se pune +n valoare ,i tocmai acesta determin% 'radul sentimentului de comuniune social%$ A, dori s% adau' aici c/teva observaii +n le'%tur% cu o obiecie a educatorului: * A,adar* cine este r%spunz%tor de faptul c% un pu,tiulic% +n v/rst% de cinci ani se enerveaz% din te miri ceO -ui s%.i atribuim respon. sabilitatea acelor crize 'astrice nervoase de care sufer% o feti% +n v/rst% de cinci aniO Am observat c% +n ma0oritatea cazurilor p%rinii +n,i,i +,i maltrateaz% copiii* nu chiar prin acte de brutalitate* ci* nee1cluz/nd o tandree foarte vie* prin atitudinea lor dezl/nat% ,i inconsecvent%$ 2e copii nu au dreptul s%.i educe dec/t cei care* +n afara cuno,tinelor necesare* au o inim% cald% ,i o profund% comprehensiune social%"$ A% simt obli'at s% reduc responsabilitatea p%rinilor$ 2entru c% dac%* bun%oar%* reu,im s%.i facem pe ace,ti copii s% pro'reseze* cultiv/ndu.le +ntr.o mai mare m%sur% sentimentul de comuniune social%* atunci p%rinii nu mai au nici o responsabilitate* iar sentimentul nostru de comuniune social% trebuie s% se preocupe de desc%rcarea p%rinilor de aceste dificult%i$ +n aceasta const% +nceputul practicii psiholo'iei individuale* +n pofida tuturor rezistenelor$ "e.am spus: nu e1ist% instan% capabil% s%.i scuteasc% pe p%rini de aceste dificult%i$ "oi suntem con,tieni de faptul c% nu putem +ndeplini sin'uri sarcina aceasta* ci pur ,i simplu dorim s% facem un +nceput ,i s% d%m o pild%$ Auli ne.au +ncura0at s% mer'em +n continuare pe drumul pe care am pornit$
"(9E
"u este vorba aici de o soart% implacabil%* cum s.ar putea crede lu/nd +n considerare accepiunea comun% a termenului* ci de soarta" celor care nu au avut norocul s% beneficieze de o educaie corespunz%toare* optimismul peda'o'ic al lui Adler fiind ne+ndoielnic$ (3ota tmd() 7 Este cunoscut faptul c% una din c%rile lui Adler poart% drept moto ada'iul lui Ierodot: )Caracterul omului este destinul s u"((3ota fracG$4 B )Minder%ertigkeit", +n te1tul ori'inal$ 3"ote trad() : Al doilea n%scut$ 3"ote trad)
=
M=
IV4 O .E:IN) R)*')(AT)
Fetia este +n v/rst% de == aniL tat%l a ie,it la pensie de la c%ile ferate* iar mama este casnic%$ Femeia aceasta a avut =: copii* din care ,apte sunt +n via%$ 2etronella este mezina"$ +n ceea ce ne prive,te* avem o concepie bine definit% referitoare la structura caracterolo'ic% a mezinului$ -unoa,tei cu toii* desi'ur* din )iblie* istoria lui 8osif* care ar fi dorit ca soarele* luna ,i stelele s% se +ncline +n faa lui ,i care poveste,te acel vis al c%rui sens este foarte bine +neles de c%tre fraii s%i$ Ei +,i lea'% fratele +ntr.un sac ,i +l v/nd$ e'enda aceasta este e1trem de instructiv%$ Aai t/rziu 8osif devine st/lpul +ntre'ii familii ,i chiar al +ntre'ii %ri* salv/nd un +ntre' popor$ 2r/sleaP= @ei constata adesea c%* +ntr.un fel sau altul* mezinul devine o personalitate marcant%* fie +n sensul bun* fie +n cel r%u la cuv/ntului* cumul/nd bo'%ie ,i putere$ "u cunoa,tem nimic precis cu privire la se1ul ,i relaiile celor =: copii$ 2utem +ns% spune c% mezinul este adesea deosebit de r%sf%at* datorit% faptului c% p%rinii se bucur% mult de a fi putut procrea* la v/rsta lor* acel copil 3+n afar% de cazul c% acesta +i contrariaz%4$ Aezinul cre,te +ntr.o ambian% cu totul deosebit% de a celorlali copii* pentru c% el este sin'urul care nu are succesor$ De unde situaia sa relativ privile'iat%$ -/t despre ceilali* ei tr%iesc acea tra'edie de a.,i vedea locul luat de un alt copil$ De o astfel de tra'edie mezinul este scutit ,i faptul se manifest% +n atitudinea sa$ Aezinul nu simte pe nimeni +n spatele s%u* este +n felul acesta asi'urat dinspre partea aceasta$ 72
E1tra'em din chestionar urm%toarele date: Ea are periodic chef de lucru* dup% care zelul ei scade"$ (ri de c/te ori vedei o astfel de instabilitate +n activitatea unui ,colar* putei fi si'uri c% avei de.a face cu un copil r%sf%at$ Un asemenea copil nu face pro'rese dec/t +n mod condiionat: atunci c/nd nu trebuie s% desf%,oare eforturi spre a le obine$ Dac% atmosfera c%ldu% ,i a'reabil% dispare* randamentul s%u scade$ Dac% un ,colar este sau nu un r%sf%at* dia'nosticul +l putem pune dup% carnetul s%u de elev$ -a orice bun medic practician* ne st% +n putin% s% dia'nostic%m acest tip de copil$ -opilul prefer% s% scrie* s% deseneze* precum ,i lucrul de m/n%"$ Este un copil al de1terit%ilor manuale$ Faptul +,i poate tra'e ori'inea dintr.un antrenament manual +ndelun'at$ Dat fiind faptul c% din prima copil%rie prezint% o tendin% de a se ocupa de lucrul manual putem de asemenea conchide c% este probabil st/n'aci* c% ,i.a com. pensat dificult%ile ,i c% ,i.a antrenat +n mod deosebit m/na dreapt%$ Dar aceast% a doua ipotez% este de luat +n seam% cu circumspecie* fiind lesne de confirmat sau de infirmat$ Aama ia ap%rarea conduitei rele a copilei"$ 8at% o mam% care ia ap%rarea copilului* chiar dac% critica are 0ustificare$ 8ntr%m astfel +n posesia confirm%rii c% fetia e r%sf%at%$ +,i distribuie u,or atenia"$ Aceasta ne arat% c% fetia are o sfer% lar'% de interes* c% vede ,i +nele'e totul ,i c% viaa o intereseaz% +ndeaproape$ Este vorba de un copil care nu ,i.a pierdut cura0ul* care nu d% +napoi* care nu este +nchis +n sine* ci caut% contactul cu lumea e1terioar%$ 8dentific%m aici o activitate social% care are loc poate pe un teren special* +n le'%tur% cu lucruri neimportante* dar baza este dat%$ Ea +ncearc% s% deturneze atenia celorlali* deran0/ndu.i"$ &e impune s% +nele'em c% acest copil este mereu preocupat s% stin'hereasc% procesul de +nv%%m/nt$ Faptul nu ne surprinde*deoarece ,tim c% asemenea copii r%sf%ai* dispun/nd de un anumit dinamism* dau curs liber tendinei lor dominante: s% procedeze +n a,a fel +nc/t s% a0un'% +n centrul interesului antura0uluiL din nefericire* +ns%* pe latura inutil% a vieii$ Fetia noastr%* de altfel* va mer'e destul de departe +n acest sens* dat fiind faptul c% '%se,te la mama ei spri0inul de care are nevoie$ 73
A FRED AD ER
Remarcabil% capacitate de +nele'ere"$ Dispare ,i cea mai mic% +ndoial% +n ceea ce prive,te interesul treaz al fetiei$ "u m.ar mira ca* la o e1aminare a inteli'enei* s% se constate c% nivelul ei intelectual se situeaz% deasupra mediei$ (bserv% +n mod independent ,i 0udicios evenimentele vieii de zi cu zi"$ &e confirm% faptul c% fetia dispune de un potenial de activitate care o +mpin'e s% se ocupe de toate cele ,i s% ia atitudine rezonabil% +n faa anumitor situaii$ -apacitate de reprezentare clar% a lucrurilor* copil +nzestrat* cu sim critic"$ "u vrem s% spunem c% simul ei critic o ia totdeauna pe c%i 're,ite$ Dac%* +nt/mpl%tor* are dreptate* admitem* cu toate acestea* c% fetia are o anumit% tendin% de a.i dep%,i pe ceilali$ &e apuc% cu cura0 de orice lucru nou"$ 2utem tra'e concluzia c% de +ndat% ce se apuc% de ceva nou +nainteaz% cu hot%r/re$ ( dat% +n plus* activismul ei iese +n eviden%$ &tilul de via% al acestei copile +ncepe a se contura: avem +n faa ochilor ima'inea unei fetie +ntreprinz%toare* interesat% de lumea din afara ei ,i care* cum este cert* are tendina de a se ridica deasupra celorlali$ -are o fi atitudinea ei +n mediul social al ,colii* +n faa +nv%%toruluiO Uneori* +n activitatea ei* este capricioas%"$ Avem aici confirmarea celor spuse anterior$ -/nd se recunoa,te c% treaba pe care a dus.o la +ndeplinire e reu,it%* se simte e1trem de +ncura0at%"$ Aanifest% dorina arz%toare de a fi aprobat%* voind s% 0oace un rol important"$ Este din nou un aspect care ne demonstreaz% cura0ul ei* spiritul de decizie$ 2esemne c% la ea acas% nu petrece zile mohor/te* deoarece ,tim c% mama sa +i ia ap%rarea$ +i place s% se in% de hot%r/rea luat%"$ -a toi cei care se simt puternici$ Ea deturneaz% asupr%.i atenia celorlali copii* tulbur/nd atmosfera de lucru a clasei"$ 74
&e poate presupune c% are de atins un scop* acela de a se situa +n centrul ateniei$ Aceasta nu.i reu,e,te dec/t tulbur/nd procesul de +nv%%m/nt$ Aanifest% tendina de a conduce"$ Aezina micul 8osif$ Dar nu prea dispune de calit%ile cerute pentru aceasta"$ De ce +i lipse,te darul de a conduceO -eilali copii i se opun* nu vor s% fie +n permanen% condu,i de acest bo de fat%$ Ea +nc% nu a a0uns la +nele'erea modului cum pot fi condu,i ceilali$ -u si'uran% c% +ntr.o zi va izbuti s%.,i +nsu,easc% darul de a fi conduc%tor$ &e e1prim% bine ,i vorbe,te cu u,urin%"$ -uv/ntul este ,i el un mi0loc prin care poi atra'e atenia celorlali asupr%.i$ Adesea vei remarca la copiii.problem%* la nevrotici sau la alienai aceast% iubire pentru cuv/ntL asemenea oameni vorbesc f%r% +ncetare$ (bservaiile de mai sus provin din perioada vieii de ,col%ri% +n cursul primar* pe c/nd cele ce urmeaz% dateaz% din perioada ei ca elev% la ,coala secundar%$ ** a +nceput nu s.a f%cut remarcat% +n mod deosebit* dar cu prile0ul primei plimb%ri 3o e1cursie4 cole'ii s.au pl/ns de bufonerii ,i de purt%ri st/n0enitoare din partea ei"$ -u acel prile0 ea de0a ,tia ce voia: s%.,i fi1eze un loc al ei$ De ce nu s.a f%cut remarcat% imediatO Faptul acesta pledeaz% +n favoarea iscusinei copilului: mai +nt/i trebuie s% vad% cum are de procedat$ De vreo dou%.trei s%pt%m/ni d% dovad% de un comportament de ne+n'%duit$ &tri'% +n timpul orelor de clas%* +,i p%r%se,te mereu locul din banc%* +i +n'hionte,te pe ceilali ,i +ncearc% s%.i deran0eze +n fel ,i chip"$ 2robabil c% aceast% conduit% +nseamn% c% ea avanseaz% +n tendina de a.i dep%,i pe ceilali$ +nele'em prea bine ce vrea ea s% obin% prin aceasta: s%.,i arate puterea* s% a0un'% s%.i domine pe ceilali copii$ -u ocazia unei compuneri* nici vorb% s% se apuce de lucru* iar c/nd i se face observaie* ia m/nioas% c%limara ,i +,i toarn% cerneal% pe m/ini* pur ,i simplu +,i spal% m/inile cu cerneal% ,i murd%re,te pupitrul"$ Dep%,e,te m%sura* comport/ndu.se ca un +nvin'%tor turbat care vrea s% demonstreze cu orice pre c% el este cel mai tare$ Dat fiind faptul 75
AL'RED ADLER
c% avem de.a face cu un copil inteli'ent* putem tra'e concluzia c% nu se simte +n lar'ul s%u la ,coal% ,i c% va trebui s% facem ceva mai mult pentru aceast% feti%$ Atitudinea adoptat% ne arat% c% ea ,i.a pierdut sperana de a putea 0uca un rol important +n ,coal%$ Este chemat% mama* care* furioas%* +,i pierde orice control* o tra'e pe fat% de p%r* o p%lmuie,te proste,te ,i +i r%suce,te braele"$ 2/n% ,i mama ,i.a pierdut cump%tul$ 9rebuie s% spunem c% nu este cea mai nimerit% metod% de a pedepsi ultima isprav% a fetei* e1teriorizarea dinamismului copilului$ De.acum +ncolo ea se va bucura numai dac% va reu,i s%.i scoat% din s%rite pe mam% ,i pe profesor$ Am citit nu demult un pasa0* +ntr.o bio'rafie a lui Rose''er* unde autorul poveste,te c% tr%ia o bucurie imens% c/nd* copil fiind* +,i putea aduce tat%l +n a,a hal de m/nie +nc/t acesta +l b%tea$ Aai t/rziu* +nele'/nd c% tat%l s%u +l iube,te* ,i.a schimbat atitudinea$ -opilul voia s% se asi'ure c% este iubit ,i c% se poate avea +ncredere +ntr.+nsul$ -/nd aceast% certitudine +i lipse,te face ,i pe dracu.n patru s% irite pe cineva* s%.= scoat% din r%bd%ri* p/n% a0un'e la rezultatul urm%rit$ Aceasta +i stimuleaz% fora proprie$ Directoarea ,i.a dat toat% osteneala s% o calmeze pe mam% ,i a dus imediat copilul +n clas%$ Fata nu a pl/ns* nu a ipat* avea o atitudine d/rz%"$ @edei* prin urmare* ce demonstraie +i face ea mamei: 9u e,ti prea slab%L sunt mai tare dec/t tineP" Abia a plecat mama ,i eleva este trimis% la directoare* deoarece face cu neputin% desf%,urarea leciei"$ 2rin aceasta* fata arat% c% nimic nu o impresioneaz%* c% nimeni ,i nimic nu o poate influena"$ +ntr.un anumit sens* fetia aceasta merit% admiraia noastr% ea are un temperament deosebit de puternic$ Dac% am putea canaliza aceast% putere e1traordinar% +ntr.un sens folositor* am face ceva bun$ Directoarea +i vorbe,te cu bun%voin% ,i copilul promite s% asculte* dar +n acela,i timp nu are deloc intenia de a.,i ine promisiunea"$ Fata +,i d% seama c% directoarea se intereseaz% de d/nsa cu simpatie$ Ea ar vrea s%.i fac% neap%rat pe plac directoarei ,i s% fie ascult%toare* dar de +ndat% ce se '%se,te +n clas% intr% +n 0oc mecanismul stilului ei de via%$ Unii autori +nclin% s% cread% c% aici este vorba de 76
ambivalen%?* pe de o parte copilul ar%t/ndu.se serviabil* iar pe de alt% parte nesupus$ "u trebuie s% ne reprezent%m psihicul omenesc +ntr.o manier% at/t de automatic%$ Evident* acest stil de via% mecanizat funcioneaz% potrivit unei scheme* dar +ntr.un mod care variaz% +n concordan% cu situaia$ -/nd se afl% +n faa directoarei*ea are impresia c% este vorba de o persoan% pe care a cucerit.o* pe c/nd +n clas% nu mai are aceea,i impresie$ Directoarea +i d% o sarcin% de +ncredere* aceea de a pune la zi calendarul cu file volante"$ Este unul din mi0loacele prin care poi s% calmezi un astfel de copil* mi0loc care are o semnificaie mai profund%: acela de a aciona asupra copiilor aflai +n c%utarea superiorit%ii$ +ncredinarea unei funcii de +ncredere +i poate lini,ti$ Dar eleva noastr% voia mai mult* voia s% fie mai presus dec/t ceilali copii ,i nu este de crezut c% se va potoli cu totul$ 2rofesoara intr% +n clas%$ Fata face observaia c% are ni,te bi'udiuri nemaipomenite$ Unde s.ar putea cump%ra asemenea bi'udiuriO" Aceasta +nseamn% e1primarea unei ostilit%i f%i,e$ E v%dit faptul c% eleva se afl% +ntr.o stare de lupt% deschis% cu acea profesoar%$ "umai o inamic% declarat% poate vorbi +n felul acesta$ -opiii din aceast% clas%* evident* sunt prea fra'ezi ca s% nu se amuze la asemenea remarci$ Dezordinea continu%$ a +nceput se putea crede c% fata pur ,i simplu voia s.o s/c/ie pe acea profesoar%* dar mai t/rziu le.a venit r/ndul ,i celorlalte"$ -a ,i primei profesoare* poate c% ,i celorlalte le era imposibil s% fac% pe placul elevei ,i s.o pun% din capul locului +n fruntea clasei$ 2e de alt% parte* vedem c% nu vom reu,i s%.= +ndrept%m pe acest copil dac% nu 'hicim numaidec/t ce dore,te$ "e va antrena +n aceea,i lupt% +n care i.a antrenat pe ceilali$ Ar fi o 're,eal% s% ne apuc%m s%.i repro,%m defectele$ 9rebuie s% iniiem o conversaie cu d/nsa* vorbindu.i de calit%ile pe care le are$ Felul de a o face depinde de individualitatea peda'o'ului$ **2e parcursul a dou% lecii de ,tiine naturale* directoarea a trebuit s% stea +n clas%* pentru a se putea desf%,ura procesul de +nv%%m/nt"$ 2uterea fetei noastre nu este suficient de mare ca s% se m%soare +n lupt% cu directoareaL de altfel cu aceasta din urm% pare s% se afle +n cele
77
A FRED AD ER
mai bune raporturi$ 2oate din respect* dar ,i din recuno,tina c% i.a luat ap%rarea$ 2rofesoara i.a trasat elevei c/teva sarcini: s% ,tear'% de praf materialul didactic* s% aduc% ap% etc* dar ,i +n aceast% situaie foarte repede ea a +nceput s% fac% nerozii* boac%ne"$ -azul ne incit% la meditaie$ Dup% cum am v%zut* ea e1ecut% +ntr.un mod satisf%c%tor cerinele directoarei$ Dac% o alt% profesoar% +i d% o sarcin%* nu se ale'e nimic$ Fi din acest fapt putem tra'e +nv%%tur%: felul +n care trebuie s% te apropii de acest copil$ -um constat* educaia modern% are tendina s%.= pun% pe copil +ntr.o situaie pl%cut%* put/ndu.se observa c% +ntr.o astfel de situaie un copil se comport% mai satisf%c%tor$ 2siholo'ia individual%* dimpotriv%* +ncearc% s%.= obi,nuiasc% pe copil s% nu.,i piard% echilibrul* chiar dac% se '%se,te +ntr.o situaie defavorabil%$ Dac% rememor%m condiiile +n care se formeaz% stilul de via% mecanizat* vedem c% acesta s.a structurat de a,a natur% +nc/t mama fetei trebuie s%.i creeze acesteia o situaie pl%cut%* ca s% poat% s%.i c/,ti'e +ncrederea$ 9rebuie* apoi* s% fac% din copil un partener social pentru viaa +n colectivitate$ "u ne putem sustra'e de la +ndeplinirea acestei funcii* care de fapt revine mamei: trebuie s% +ncepem cu aceasta ,i s% ne asi'ur%m simpatia copilului* pentru ca apoi s%.= inte'r%m +n societate$ Altfel nu vom reu,i$ a e1erciiile fizice eleva se arat% turbulent% ,i p%r%se,te r/ndul$ Este +nchis% +n vestiarL aici +mpr%,tie buc%ele de h/rtie pe 0os* apoi rochiile cole'elor$ Este cu neputin% s% o determini s% restabileasc% ordinea"$ Aereu +n lupt%$ +ns%,i directoarea este obli'at% s% parlamenteze cu ea +ndelun' p/n% c/nd fata s% se hot%rasc% s% str/n'% h/rtiile de pe 0os ,i c% pun% hainele +n ordine"$ Directoarea reu,e,te chiar s% o fac% s%.,i recunoasc% 're,eala ,i s% se umileasc%$ Alt% dat% reu,e,te s% schimbe la vestiar +nc%l%rile ,i ciorapii cole'elor ei de clas%$ ( fat% nu.,i '%se,te ciorapii ,i* evident* este suspectat% micua I$ "ici directoarea* nici profesoara nu o b%nuiesc c% ,i.ar fi putut +nsu,i ciorapii* dat fiind c% fata cu pricina este curat% ,i foarte corect +mbr%cat%$ "u.i lipse,te absolut nimic* nici +n ceea ce prive,te hrana* nici +n ceea ce prive,te vestimentaia$ A doua zi* MN
directoarea* mama elevei I$ ,i mama fetei p%'ubite insist% ca presupusa vinovat% s% m%rturiseasc% unde a ascuns ciorapii"$ 9rebuie s% spun c% fata nu prezint% tendina de a mini$ Ainciuna este incompatibil% cu modul ei de a fi* fiind un semn de la,itate$ +n astfel de +mpre0ur%ri se impune s% fii prudent* deoarece este posibil ca un alt copil s% fi ascuns ciorapii$ "e putem ima'ina +n ce m%sur% aceast% copil% trebuie s% se fi simit superioar% dac%* fie ,i o sin'ur% dat%* a fost suspectat% pe nedrept$ Am cunoscut cazuri +n care unele persoane au s%v/r,it numeroase furturiL o dat%* +ns%* acuzaia de furt nu a fost +ndrept%it% ,i era nostim de observat atitudinea celor care erau acuzate f%r% a fi vinovate: asistau la desf%,urarea anchetei* bucur/ndu.se de nedreptatea care li se f%cea$ Dat fiind c% instructoarea de 'imnastic% +,i declin% orice responsabilitate +n ceea ce prive,te securitatea elevei cu pricina* c/t ,i a altor eleve* directoarea asist% la lecie$ Ea declar% c% fata se comport% impecabil at/t +n ceea ce prive,te purtarea* c/t ,i corectitudinea e1erciiilor f%cute$ a lecia urm%toare fata este l%udat%* dar ea imediat +ncepe s% se fac% remarcat% prin str/mb%turi* pl/n'/ndu.se c% o doare un picior"$ Aodul acesta de lupt% este mai puin brutal dec/t acela despre care am vorbit anterior$ 8nstructoarea este de p%rere c% dac% eleva nu.,i face cum se cuvine e1erciiile trebuie s% capete cea mai proast% not%$ 2otrivit informaiilor furnizate de mam%* acas% fata ar fi izbucnit +n pl/ns$ Aama a consolat.o: as%* nu face nimicP"$ +n situaia aceasta aproape c% putem vorbi de o ocazie ratat%$ Este foarte 'reu s% '%se,ti +n cazul unui copil acea ocazie potrivit% care s% duc% la o ameliorare a comportamentului$ "u este e1clus ca fata s% fi suferit +ntr.adev%r din cauza piciorului ,i ca ea s% se fi '%sit de0a pe drumul cel bun$ 9ocmai +n aceast% situaie* ea a fost ameninat% cu cea mai proast% not%$ a lecia de stilistic% manifest% interes* spirit de colaborare* cu toate c% a fost trimis% la direciune din cauz% c% a deran0at prea mult desf%,urarea unei lecii"$ 2are interesat% de scriere ,i este cooperant%* poate pentru c% ,tie c% +n acest domeniu +i poate dep%,i pe ceilali$ &e vede c/t de colo c% +n M>
AL'RED ADLER
cazul +n care nu.,i poate atin'e scopul re+ncepe s% st/n0eneasc% procesul de +nv%%m/nt$ 2rofesorii de 'eo'rafie* de istorie* de limbi str%ine ,i de muzic%* in/nd seama de modul de e1primare al fetei* +i fac +n primele s%pt%m/ni recomandarea s% urmeze cursurile A 3mai dificile4"$ Afl%m* a,adar* c% acest copil nu urmeaz% cursurile A 3normale4$ Este* +n lumea +ntrea'%* una din chestiunile cele mai arz%toare ale reformei ,colare$ Aa0oritatea %rilor au decis s% or'anizeze cursuri A ,i cursuri )$ a cursurile A sunt +nscri,i copiii considerai cu o dezvoltare normal%* iar la cursurile ) cei care las% impresia unei dezvolt%ri mai lente* cursuri la care se ine seama de aceast% particularitate a copiilor$ Unele +nlesniri ale pro'ramelor ,colare fac ca aceste cursuri s% fie mai u,oare* pe potriva copiilor insuficient pre'%tii$ Dar nu trebuie s% pierdem din vedere defectele acestei reforme$ +n ceea ce m% prive,te* am impresia c% acei copii de la cursurile ) au sentimentul c% se situeaz% sub media dezvolt%rii$ "u rareori ei aud in0urii de felul acelora care spun c% ei ar urma ni,te cursuri de imbecili" etc$ Desi'ur* unii copii profit% de avanta0ele cursurilor )* dar pentru alii dezavanta0ele c/nt%resc 'reu$ -ercet%rile pe care le.am +ntreprins +n acest domeniu mi.au dovedit c% la cursurile ) sunt +nscri,i +n ma0oritatea lor copii.problem%* copii s%raciL ceea ce relev% un aspect deosebit de important$ Este vorba* de fapt* de copii mai puin pre'%tii pentru ,coal% dec/t alii$ 2roblema nu ,i.a '%sit +nc% soluia$ ipsurile acestei instituii sunt +nc% departe de a fi eliminate$ Este deosebit de important% opinia pe care ,i.o fac copiii cu privire la aceste cursuri$ 8nstitutoarea +i spune fetei c% ea ar fi putut urma cursurile A$ Dac% sesiz%m cum se cuvine stilul de via% al acestui copil* vom putea emite ipoteza c% se simte desconsiderat% prin faptul c% urmeaz% cursurile )$ Dezavanta0ele acestor cursuri trebuie s% ne dea de '/ndit +n ceea ce prive,te cazul concret al fetei de care ne ocup%m$ ucrul manual"$ Este lucrul pe care ea trebuie s% poat% s%.= e1ecute corect$ 2rofesorul de lucru manual relateaz% c% la o or% de lucru manual ea a oc%r/t cum i.a venit la 'ur% pe una dintre eleve* care era c/t pe ce s%.i substituie lucrarea: YA/r,avo* animal +mpuit* viicoZ* precum ,i alte e1presii imposibil de reprodus aici$ 2rofesorul de desen: o lucrare pe care i.am criticat.o$$$" NC
Fire,te* este aici un semnal de alarm% pentru noi: trebuie f%cut cevaP Din r%utate* +,i m/n0e,te +ntre'ul desen cu pasta de colorat* ca apoi s%.= fac% mici f%r/me$ 2rofesorul +ncearc% s.o pun% la punct"$ Rezultatul: @a veni el tata la ,coal% ,i n.o s%.i fie bine* nu vei mai avea chef s% m% plictise,tiP"$ * ! a catehismB: copila este catolic%* +ns% nu urmeaz% +nv%%m/ntul reli'ios$ 9otu,i ea asist% la curs ,i preotul i.a adresat +ntreb%ri +n mai multe r/nduri$ ( dat% a fost sin'ura elev% capabil% s% r%spund% +n mod corect la o +ntrebare$ Ea i.a povestit aceasta mamei* +ntr.o stare de bun% dispoziie$ a urm%toarea or% de curs* preotul a trimis.o la direciune pentru c% s.a dovedit +n'rozitor de r%u crescut%"$ "u ,tim ce se va fi petrecut +n intervalul dintre cele dou% ore de curs reli'ios* dar ,i +n acest caz fata a vrut s% se situeze +n centrul ateniei$ -onstat%rile directoarei: venind la direciune* ea s.a comportat deosebit de +ndatoritor"$ Eleva trebuia s% rezolve ni,te e1erciii la aritmetic% sau s% scrie* de e1empluL la +nceput totul mer'ea foarte bine* dar spre sf/r,it se apuca s% deseneze tot felul de fi'uri cara'hioase$ a +ntrebarea de ce nu.,i rezolv% e1erciiile* r%spundea: "u potP"$ Evident* avem de.a face cu un procedeu necinstit$ (ri de c/te ori nu ,tie ceva resimte un at/t de puternic sentiment de inferioritate +nc/t se vede obli'at% s%.= compenseze +ntr.un fel oarecare$ a sarcina de onoare despre care am pomenit 3punerea la zi a calendarului cu file volante4 s.au ad%u'at altele: si'ilarea de imprimate* serviciul de le'%tur% +ntre clasele vecine$ -u acele prile0uri p%rea cel mai dulce copil din lume* dar c/teva minute mai t/rziu* +n pofida f%'%duielii c% va sta cuminte* profesorii se vedeau silii s.o dea afar% din clas%"$ )iroul directoarei devenise pentru d/nsa un punct de atracie$ Dac% i se ia posibilitatea de a mer'e acolo ,i este trimis% +n alt% parte* tendina ei este de a a0un'e din nou la directoare* pentru c% acolo se '%se,te +ntr.o situaie a'reabil%$ Este cu putin% ca diri'inta s%.i vrea binele mai mult dec/t directoarea* dar totul depinde de felul +n care +nele'e copilul aceasta$ N=
AL'RED ADLER
Fata spune: YAama nu.i iube,te pe 'ran'uri* ea nu m% iube,te dec/t pe mineZ"$ Este rezultatul faptului c% mama o r%sfa% peste m%sur%$ Adesea ea +mi d% nu zaharicale* ori c/rn%ciori* ci 0ambon ,i alte d.alde astea"$ A, dori s% devin educatoare"$ Dorina aceasta nu ne surprinde* dat fiind faptul c% +n persoana unei educatoare ea pare s% identifice ima'inea unui st%p/n$ Dac% a, avea de.a face cu un copil r%u* nu l.a, mai scoate din b%t%i"$ 9rebuie s% m% +nscriu la un curs de dansL sora mea mi.a spus c% acolo a, putea s% m% bucur dup% pofta inimii$ Dar mama nu m% las%* spun/nd c% ea e +n stare s%.,i educe sin'ur% copilul* neav/nd nevoie de a0utorul altora$ ocul meu nu este +n strada [L pe list% eu sunt trecut% pentru ,coala din strada W"$ 9erenul ,colii din strada [ este suficient de e1plorat de d/nsa$ A ar%tat aici tot ce este ea capabil% s% fac%$ Are impresia c% ar putea str%luci mult mai mult la ,coala din strada W$ &unt minciuni pe care le +ndru'% pentru a se 'roz%vi* a.i intimida ,i impresiona pe ceilali$ Fata este trimis% la biroul directoarei ,i aceasta o +ntreab% ce pozn% a mai f%cut$ Ea +nt/rzie cu r%spunsul$ Dup% +ntreb%ri ,i +ncura0%ri repetate* se hot%r%,te s% vorbeasc% ,i spune adev%rul$ ( dat% a minit.o pe directoare$ 8nstructoarea de 'imnastic% raporteaz% c% fata susine c% ea ar fi tras.o de urechi* obli'/nd.o s% poarte un pansament$ Directoarea o intero'heaz% pe elev%* care +,i menine acuzaia$ Ea spune c% o va reclama pe instructoare p%rinilor* care vor cere e1plicaii diri'intei 3fata amenin% cu venirea la ,coal% a tat%lui ei4L diri'inta se va pl/n'e ,i p%rinii vor avea de furc% cu ea pentru c% au ofensat.o$ a un moment dat fata m%rturise,te c% s.a certat cu sora ei* care a lovit.o la ureche ,i c% de aceea poart% pansament"$ Este vorba de minciuna unei belicoase$ Ar vrea s% o +nfunde" pe diri'int%$ "u am putea invoca aici o minciun% din la,itate$ De fapt nu este vorba de o minciun%* ci de o def%imare$ Fata a mai minit o dat%: mama ceruse ca fiica sa s% stea +n fundul clasei* pentru a nu le deran0a pe celelalte eleve$ -eea ce s.a ,i f%cut$ A doua zi fata a venit cu o pereche de ochelari* vocifer/nd c% din ultima banc% nu vede ,i c% trebuie pus% +n prima banc%$ Aedicul fiind N?
+nt/mpl%tor acolo* a e1aminat.oL la curent cu cazul* el a lini,tit.o pe fata* spun/ndu.i c% nu.i dec/t o problem% de nervi ,i c% ar putea s% lucreze +n lini,te +n ultima banc%$ Dup% o e1aminare mai atent% ,i nu f%r% a mer'e c/tva timp pe c%i ocolite* directoarea a izbutit s.o determine pe elev% s% m%rturiseasc% faptul c% acei ochelari erau ai mamei sale$ 2%rerea mamei* +n chestiunea cu ochelarii* era cu totul alta"$ 2%rinii las% impresia c% s.au convins c% au un copil de nesuferit ,i recunosc a nu ,ti cum s% procedeze$ 9at%l spune c% mama ine partea fiiceiL mama spune c% ceilali copii* mai +n v/rst% dec/t d/nsa* +,i bruftuluiesc adesea sora* a,a +nc/t ea* mama* este sin'urul suflet pe care fata poate conta"$ 8at%.ne din nou +n faa problemei biblicului 8osif$ -azul nostru trimite la aceea,i e1plicaie$ Dintr.un referat al monitoarei: a unele lecii eleva se comport% impecabil* ca apoi s% re+nceap% s% tulbure procesul de +nv%%m/ntL de cele mai multe ori caietele ei sunt +n dezordine* dar temele ,i e1erciiile ,i le face +n mod satisf%c%torL +i place s% fie chestionat%"$ a leciile de muzic% este incapabil% s% in% acela,i ritm cu clasa* c/nt/nd ori prea repede* ori prea lent ,i se bucur% +n mod v%dit c% ne poate st/n0eni"$ Deosebit de fla'rante sunt lipsa ei de afeciune* ba chiar bucuria r%ut%cioas% cu care +,i tortureaz% cole'ele de clas%* ca ,i tendina de a voi s% 0oace +ntotdeauna cel mai important rol"$ -eea ce este suficient de semnificativ$ 2retenii* aro'an%* +n'/mfare* maliiozitate ,i minciun%$ +n 'eneral* +n momentul de fa% pare mai calm%* r%utatea ei p%r/nd +ntruc/tva +n re'res"$ 2rin urmare* de puin timp pare s% fi intervenit o ameliorare +n comportamentul elevei$ Aonitoarea de la lucrul manual relateaz%: se suie c%lare pe un scaun ,i cutreier% cu el clasaL dac% este ameninat% c% vor fi informai p%rinii* r%spunde: nu le pas%* nu mi.e fric% de ei* ba chiar nici de primar nu mi.e fric%P"$ a lecia urm%toare imita c/ntecul p%s%rilor* atr%'/nd instruc. toarei atenia asupra talentului ei"$ a temele de aritmetic% lucreaz% f%r% s% renune* fapt demn de remarcat* la a0utorul permanent al diri'intei"$
83
AL'RED ADLER
@rea s% aib% mereu pe cineva la dispoziie* pentru c% aceasta este o tr%s%tur% caracteristic% pentru copilul r%sf%at$ ( dat% a f%cut at/ta '%l%'ie la +nceputul orei$ +nc/t a fost imposibil s% se in% leciaL aler'a prin sala de clas%* +,i lovea cole'ele* le insulta$ a un moment dat a stri'at: Y+i +nfi' un cuit +n p/ntecePZ "ici ulterior nu s.a ar%tat mai binevoitoareL spunea: Y"u pot s% fac altfelZ"$ Aceea,i semnificaie: trebuie s%.i stin'heresc pe ceilaliL dac% nu 0oc primul rol* de alte roluri nu am nevoie$
6.amen ui in teligen,ei
+n 'eneral* din acest punct de vedere* se situeaz% deasupra mediei* +n avans fa% de v/rsta ei$ -apacitate de reprezentare foarte bun%$ o'ic% u,or defectuoas% +n ceea ce prive,te definirea noiunilor$ +n ceea ce prive,te cunoa,terea lucrurilor* u,oar% r%m/nere +n urm%L bun% la lucr%rile practiceL pare preocupat% de problemele de mena0$ Aemorie u,or sub medie$ $r( /F 2entru un asemenea copil de cea mai mare importan% ar fi internarea +ntr.o cas% care s.ar putea numi cas% de convalescen%$ -onsider o astfel de instituie ca pe un complement indispensabil instituiilor noastre de consultare ,i o cer de mult% vreme$ Este vorba de o cas% condus% de peda'o'i ,i psiholo'i calificai$ &tr%duina noastr% este de a modifica stilul de via% eronat al copilului* cu a0utorul p%rinilor ,i al diri'inilor$ "u este cu putin% ca asemenea copii s% fie schimbai +n zece minute$ Ar fi c/t se poate de nimerit ca eleva pe care o avem acum +n vedere s% nufie +n +ntre'ime l%sat% pe m/na mamei sale ,i ca cineva s% se ocupe +n mod special de d/nsa* dezv%luindu.i posibilit%ile de a se face remarcat% +ntr.un mod folositor$ 3Adres/ndu.se mamei4: @rem cu tot dinadinsul s% v% venim +n a0utor* dumneavoastr% ,i diri'intei$ Dac% vrei s% ,tii* +n fond acest copil ne place$ Este o fat% cu personalitate* dar +i place ei la ,coal%O MamaF Ea ar dori s% frecventeze ,coala din strada W$ $r( /F De ce prefer% ea acea ,coal%O N:
MamaF -rede c% la acea ,coal% nu ar avea de suferit din cauz% c% este o elev% foarte r%ut%cioas%$ $r( /F -um se comport% acas%O MamaF Este cea mai mic%* iar cei mai +n v/rst% o nec%0esc$ Am avut =: copii$$$ $r( /F @% felicitP MamaF ( 'ur% +n plus de hr%nit* nu conteaz%$ -ei mai mari o invidiaz%* nu o iubesc$ $r( /F Are prieteneO MamaF &i'ur c% daP $r( /F +n ceea ce ne prive,te* avem +ncredere +n acest copilL credem c% este o feti% capabil%$ @rea s% ocupe +ntotdeauna primul loc$ MamaF Ai s.a pl/ns adesea c% diri'inta nu st% de vorb% cu d/nsa$ Acas% e dr%'u% ,i adesea m% a0ut% la treburi$ $r( /F -um a fost educat%O -u severitateO MamaGHu copiii nu se poate s% nu fi sever$ $r( /F -red c% dac% acestui copil i s.ar e1plica lucrurile* nu ar fi r%u$ MamaF "u mer'e f%r% pedepse$ $r( /F 2ersonal '/ndesc c% dac% s.ar '%si aici cineva care s%.= +nelea'% pe copil* care s% se ocupe de el* care s%.i dea idei mai bune* +ntr.un cuv/nt* dac% copilul ar avea c/t de c/t societate* i.ar fi de folos$ Dac% suntei de acord* i.a, prezenta pe una dintre elevele mele$ MamaF Ea a ,i frecventat osocietate amical% pentru copii"$ $r( /F A, prefera ca ea s% se afle sub influena acelei tinere despre care am vorbit* +n afara ,colii$ Ar putea afla c/te ceva folositor de la d/nsa$ MamaF -red c% mi.am crescut bine copiii ceilali ,i cred c% voi reu,i s.o cresc ,i pe fata aceasta$ $( /F -ea mic% ar dori s% 0oace rolul cel mai important$ @% mai amintii povestea lui 8osifO Dac% +n prezent fata are dificult%i at/t de mari la ,coal%* nu se va putea obine nimic de la d/nsa cu b%ul$ Fii mereu amabil%$ Dac% acceptai* spunei.ne.o ,i v% vom trimite.o pe t/n%ra aceea$ MamaF -eea ce face ea la ,coal%* nu face dec/t +n 'lum%$ E1ist% acolo copii de oameni mai distin,i* care sunt sup%r%cio,i$ N;
AL'RED ADLER
$r( / 3dup% plecarea mamei4: Avei aici un e1emplu de aversiune fa% de sfaturile noastre$ 2entru moment trebuie s% ne situ%m pe o poziie de a,teptare$ 3Adres/ndu.se admirativ fetei4: -e domni,oar%P -redeam c% e,ti mult mai mic%$ 9u ai dori s% pari mereu mai mare* i.ar pl%cea s% stai +n v/rfurile picioarelor* ca oricine s% te poat% b%'a +n seam%$ Asta este caracteristic pentnGmezini: ei vor mereu s% se fac% remarcai$ 9u e,ti o elev% bun%* capabil%* am auzit spun/ndu.se despre tine c% e,ti inteli'ent%$ "u crezi c% ai putea mai de'rab% s% str%luce,ti prin cuno,tinele tale la leciiO Dac% reu,e,ti* +nseamn% c% vei reu,i ,i +n via%$ Atunci toat% lumea te va stima ,i te va iubi$ "u cumva ar trebui s% +ncerci imediat* ca s%.i faci pl%cere diri'intei taleO 9oat% lumea te va respecta atunci$ -e crezi* ai s% poi reu,iO Co"ilul 3tace tot timpul4$ $r( /F Ai putea deveni una din cele mai bune eleve$ -e ziciO "u ar fi bineO Ar fi dr%'u din partea ta s% +ncetezi lupta aceasta s/c/itoare$ Ar trebui s% ai totdeauna +n minte urm%toarele: nimeni nu m% obli'% s% fiu mereu +n primul plan ,i s% m% fac remarcat%L este mult mai pl%cut s% lucrez* pentru ca +n cele din urm% s% fiu iubit%* dar asta nu trebuie s% se +nt/mple neap%rat de la bun +nceput$ -/i suntei +n clas%O Co"ilulF B?$ $r( /F Diri'inta nu poate face pentru toate elevele ceea ce face pentru tine$ @rei s% o a0ui un picO 9e previn c% nu e u,or* dar cred c% vei reu,i$ @oi reveni peste o lun% ca s% v%d dac% +ntre timp ai reu,it sau dac% continui s% r%m/i m%sc%riciul clasei$ Co"ilul 3nici un r%spuns4$ $r( / 3dup% plecarea fetei4: +n fond* este un suflet tandruL a, fi putut.o face s% pl/n'%$ Evident* trebuie s% a,tept%m* spre a vedea cum vor evolua lucrurile$ 9rebuie s% v% atra' atenia asupra unui detaliu de tehnic%$ Am dob/ndit convin'erea c% a aduce pe un copil +n faa unei reuniuni de oameni poate avea o influen% benefic%$ 2entru copil aceasta +nseamn% c% dificult%ile lui nu sunt afacerea lui privat%* deoarece de ele se intereseaz% ,i str%inii$ 2robabil c% +n felul acesta este mai bine trezit sentimentul de comuniune social%$ Repet ,i iar repet: A% voi informa ca s% v%d cum v% comportai$ "u este o ameninare* ci certitudinea c% a,tept%m o schimbare pe care dorim ca acela care este +n cauz%* copilul* s% o +nelea'%$ E1ist% +n metoda noastr% o latur% artistic%* care nu se las% NQ
sesizat% +n mod ,tiinific$ Dac% pun de'etul pe ran%* e si'ur c% copilul m% va +nele'e* iar faptul de a.= inte'ra +n societate este un element esenial$ Fi +n aceast% privin%* desi'ur* pot fi formulate obiecii* cum ar fi$ de pild%* c%* observ/nd c% ne ocup%m de el* copilul ar putea deveni vanitos$ Remediul const% +n modul de a.i vorbi copilului$ A formula doar obiecii ,i a nu +ntreprinde nimic util* este a face concesii spiritului steril al timpului nostru$
"(9E
=
Erou care ,i +n basmele noastre +,i pune +n inferioritate net% fraii$ (3ota Referire indirect% la concepia freudian%$ (3ota trad() Form% de +nv%%m/nt reli'ios$ (3ota trad()
trad()
? B
V4 A,A;NU.ITELE CRI:E ALE &U-ERT)(II
Au fost formulate pl/n'eri +n le'%tur% cu o feti% de =: ani* care ar fi +nceput o serie de e1periene se1uale* ar fi disp%rut de acas% timp de zece zile* ca apoi s% fie re'%sit% nu departe de casa p%rinteasc%$ Antecedente: familie s%rac%* cu trei copii$ )%iatul cel mare* muli ani bolnav* +,i c/,ti'% acum e1istena ,i banii +i d% mamei sale* care are pentru d/nsul toat% consideraia$ 9at%l ,i fiul cel mare* mereu bolnavi* au avut adesea nevoie de +n'ri0irile mamei$ 9at%l nu poate lucra dec/t din c/nd +n c/nd$ "e putem ima'ina c%* +ntr.o situaie at/t de ap%s%toare* fetia nu se putea bucura de nici o atenie deosebit%$ Fi s.a mai n%scut ,i un al treilea copil* tot fat%* +n circumstane nefericite: tat%l ,i fiul erau atunci +n convalescen%* ceea ce nu i.a permis mamei s% se ocupe mai mult de mezina sa$ -eea ce reprezenta pentru fetia noastr% o situaie nespus de defavorabil%$ Aama nu se putea ocupa de d/nsa* a,a +nc/t avea impresia c% este l%sat% +n p%r%sire$ A crescut ca un co"il detestat, lipsit de c%ldura dra'ostei materne$ De fapt* +ntr.o anumit% m%sur% echilibrul s.a restabilit* dar fetia tr%ia cu ideea c% era dezavanta0at% +n comparaie cu fratele ,i sora ei$ 9at%l reprezenta +n cas% autoritatea necontestat% ,i copiii +l ascultau bucuro,i* cu toate c% era sever$ 2utem prevedea c% fetia aceasta se va dezvolta ca un copil de nesuferit* f%r% speran%$ Ea a b%'at de seam% c% nu era la fel de r%z'/iat% ca ceilali$ Un astfel de copil simte +n orice moment ceea ce descriem noi aici* iar stilul s%u de via% se impre'neaz% de aceste tr%iri$ Apare o circumstan% fericit%: are acum un diri'inte pe care +l iube,te multL +nflore,te* devine
88
una din cele mai bune eleve ,i i se prezice c% va a0un'e departe$ a v/rsta de =: ani este nevoit% s% treac la alt coal ( +ncepe nenorocirea: noul diri'inte nu +nele'e nimic din sufletul copiilor ,i o abordeaz% cu asprime$ Aceasta +n timp ce sin'urul ei suport moral era stima de care se bucura la ,coal%$ Datorit% sin'urului fapt c% diri'intele o trata f%r% afeciune* ea a +nceput s% se +ndoiasc% de ea +ns%,i* nu r%spundea la +ntreb%ri ,i primea note proaste$ A c%zut +n capcana care +i fusese pre'%tit%$ 2utem s% prezicem c% +ntr.o zi acest start nefericit va fi resimit$ Ea nu va pro'resa dec/t dac% va avea parte de afeciune ,i va fi elo'iat%$ Absenteaz% de la ,coal%$ Diri'intele face o anchet% ,i afl% c% frecventeaz% b%rbai tineriL se decide e1matricularea ei din ,coal%$ Adic% lucrul cel mai r%u din c/te se puteau face$ Reu,ita la ,coal% este ratat%* acas% se simte frustrat%* ce +i r%m/ne de f%cutO Arta psiholo'ului const% +n a se identifica cu situaia +n care se afl% aceast% fat%$ "e putem pune problema +n felul urm%tor: ce am face noi dac%* fiind o fat% +n v/rst% de =: ani* care se dore,te apreciat%* am tr%i +ntr.o familie care ne refuz% acea apreciereO "u e1ist% dec/t o cale: s% caui aprecierea la cei de se1 opus$ Ea a f%cut.o +ntr.un mod inteli'ent* de,i +n contradicie cu simul comun$ Ftiind c% fata este inteli'ent%* putem da un pronostic +n le'%tur% cu ce se va petrece mai departe* anume c% nu va '%si* pe calea pe care a apucat.o* aprecierea la care 0induie,te$ Amorez%ri de felul acesta nu reprezint% dec/t o reu,it% aparent%$ Acela care are o anumit% e1perien% +n observarea relaiilor amoroase ,tie c% astfel de raporturi* facile* duc +n mod necesar la e,ec$ Ea se prive,te ca pe un obiect* ca pe o 0uc%rie a b%rbatului$ Dac% continu%m s% ne transpunem +n situaia fetei* cum ar trebui s% proced%mO "u ne r%m/ne dec/t sinucidereaO Recuno,tina +i este refuzat% din toate p%rile$ De altfel* +n mai multe scrisori ea anun% c% +,i va lua viaa* iar faptul s.ar fi produs* dac% nu ar fi reinut.o o +mpre0urare fericit%$ "u avem voie s% consider%m ca act de la,itate faptul c% nu ,i.a realizat proiectulL mai de'rab% sinuciderea ar fi fost un act de la,itate$ Acest act are loc +ntr.o situaie de criz%* de furie* de descura0are$ Factorul care o +mpiedic% s% se sinucid% este situaia relativ favorabil% a familiei$ 2%rinii sunt oameni s%raci* ea ,tia asta* dup% cum mai ,tia ,i c%* oricum* ei o vor ierta$ Drumul acas% +i r%m/nea deschis ,i +n aceasta ea '%sea un fel de apreciere pentru propria.i persoan%$ A,adar* i.am fi putut spune mamei:**2limbai.v% puin prin 0urul casei N>
AL'RED ADLER
,i va vei re'%si fiica"$ 2entru c% ea nu avea de urmat alt drum$ Aama o va +nt/lni* +ntr.adev%r* +ntr.o zi ,i o va readuce acas%$ Ea recurse atunci la o consultaie psihopeda'o'ic%$ Acestei fete +nsetat% de a se pune +n valoare trebuie s% i se dea prile0ul de a fi apreciat%$ 9rebuie ,tiut care este cea mai bun% aptitudine a ei* +n vederea unei orient%ri spre o activitate util%L f%r% +ndoial% c%* +n ce o prive,te* este aptitudinea de a urma cursurile unei coli( 2siholo'ia individual% ne +nva% c% dac% un astfel de copil are impresia unui deficit de afeciune fa% de el* atunci +ntr.+nsul se dezvolt% un puternic sentiment de inferioritate* cu toate consecinele care decur' de aici +n direcia insuficientei pre'%tiri pentru viaa social%$ +,i pierde orice interes pentru familia sa ,i se constat% lesne lipsa sa de cura0$ Dac% nu ar tr%i un +mpov%r%tor sentiment de inferioritate* fata ar '/ndi: diri'intele nu m% +nele'e ,i poate c% trebuie s% fac eforturi mai mari$ Dar ea* dimpotriv%* se menine pe terenul ideii de a se face apreciat% cu orice pre$ Aceasta pare s%.i fi reu,it prin aventurile 'alante$ A, vrea s% st%rui aici asupra problemei pubert%ii* considerat% de unii drept o psiholo'ie a posedailor de c%tre diavol$ 9oate nenorocirile sunt atribuite 'landelor 'enitale$ Ar'umentul este ridicol$ Aceste 'lande funcioneaz% din ziua na,terii ,i chiar de mai +nainte$ 2ubertatea se caracterizeaz% prin ali factori: mai mult% libertate* mai multe posibi. lit%i ,i mai mult% atracie din partea tinerelor fete pentru se1ul opus$ -opiii sunt puternic stimulai de voina de a demonstra c% nu mai sunt copii$ a temperatura acestei st%ri de fapt ei +,i dep%,esc de cele mai multe ori scopul$ Fata dore,te s% fie apreciat% ca atare ,i crede c% nu poate '%si apreciere dec/t pe planul acesta$ 2ubertatea nu este o stare morbid%* ea nef%c/nd dec/t s% e1teriorizeze coninutul stilului de via%$ "imic nu se schimb%* fata cu pricina r%m/ne cum a fost$ "u am putea pronostica nici o schimbare$ Ea pur ,i simplu a renunat la un drum care i s.a p%rut blocatL at/ta tot$ 8mportant este s% semnal%m c% elementele care +i induc pe oameni +n eroare nu sunt fapte reale* ci rezult% din felul eronat +n care ei +nele' aceste fapte$ 9oi cei care cred c% viaa psihic% a omului este bazat% pe cauzalitate se +n,al%$ Fata de care ne ocup%m d% valoare de cauzalitate unui factor care* +n mod obiectiv*este neutru$ Afeciunea care i se refuz% devine deodat% cauz%L dac% fata se vindec%* acel deficit de afeciune nu mai este cauz%$ Ea nu se mulume,te +ns% s% ridice afeciunea refuzat% >C
la ran' de cauz%* ci +i prescrie urm%ri pe care ea +ns%,i le provoac%$ "u este absolut necesar ca* ne'%sind afeciune la diri'inte* s% o caute aiurea$ Aceasta este o 're,eal%$ Avem dreptate c/nd refuz%m s% credem +n efectul unei tendine native$ "oi inem cont de r%t%cirile vieii psihice a omului$ "u faptele intr% aici +n 0oc* ci opinia pe care ne.o facem despre ele$ 2siholo'ia individual% a f%cut acel pas decisiv care const% +n cercetarea posibilit%ilor de eroare ,i +n reducerea lor la minimum* cu a0utorul tratamentului$ -oncluziile trase de dou% fiine diferite pot fi fundamental diferite$ "u trebuie s% uit%m c% aceste realit%i psihice sunt 're,it +nelese ,i 're,it interpretate de c%tre ma0oritatea oamenilor$ 9rebuie s%.i d%m fetei posibilitatea de a dovedi c% este capabil% s% a0un'% ceea ce ei i se pare c% +i este interzis* adic% s% devin% o buna elev%$ 2e acest plan apar* iar%,i* alte dificult%i: cu astfel de antecedente* s% se vad% e1clus% din ,coal%P Aceasta pare s% +nsemne c% diri'intele nu este el +nsu,i capabil s% rezolve asemenea probleme$ -onsultaiile psihopeda'o'ice +i vin +n a0utor$ +n ,colile care dispun de un serviciu de consultaii psihopeda'o'ice elevii nu sunt e1matriculai ,i* mai mult dec/t at/t* nu e1ist% repeteni$ Dac% ni se prezint% un caz ca acesta ,i nu suntem capabili s%.= rezolv%m +n cadrul ,colii* atunci se pune problema ce este de f%cut$ "u v%d motivul pentru care copila ar constitui o ameninare pentru o alt% ,coal%$ &% nu uit%m ce 'reu sti'mat reprezint% e1matricularea pentru d/nsa$ 2oate c% mai simplu ar fi s% apel%m la e1periena cuiva competent +n materie$ 2oate c% am putea.o +ncredina pe fat% unui diri'inte care s% ,tie cum se procedeaz% +n asemenea cazuri$ 9rebuie f%cut totul spre a.i reda reu,ita pe care nu de mult o +nre'istra la ,coal%: din acel moment r%ul pubert%ii" va disp%rea$
VT4 CO&ILUL UNIC
!nstitutoareaF -opilul frecventeaz% clasa a patra$ -las% mi1t%$ Este +n clasa mea de doi ani$ +n primii doi ani a avut un alt institutor$ E copil unic la p%rini$ 9at%l ,i mama lui lucreaz%* iar copilul st% la bunic%.sa* pe care nu o ascult%$ Face ce.i trece prin cap$ "u prea audeL are o bun% memorie a cifrelor ,i ceva spirit critic$ &crie +n'rozitor$ De vreun an copilul este foarte vorb%re* foarte dezordonat ,i +i incomodeaz% pe toi ceilali* b%iei ,i fete$ At/t poveele binevoitoare* c/t ,i pedepsele +l las% indiferentL +n urma insistenelor pl/n'e* promite s% se +ndrepte* ca apoi s.o ia de la cap%t$ Anul acesta* aceea,i poveste$ +,i folose,te c%limara drept scuip%toare* spar'e capacele c%lim%rilor$ .am luat ,i cu binele ,i cu r%ul$ A.am pref%cut c% nu v%d ce face ,i c% puin +mi pas% de tururile lui de for%$ F%r% rezultat$ +ncearc% mereu s% se fac% remarcat +ntr.un fel oarecare$ -opiii au adunat la ,coal% bani pentru o mare e1cursie +n comun$ El a adus doar dou% coroane$ +n timpul recreaiei* copiii mi.au adus la cuno,tin% c% T$ are =Q coroane$ +i cer s%.mi dea banii* fiind nelini,tit% +n ceea ce prive,te proveniena lor$ R%spunsul lui: 8.am c/,ti'at la un 0oc de c%ri"$ 8.am spus c% mama sa ar putea lua banii de la direciunea ,colii* pentru c%* el fiind dezordonat* era mai bine s% nu ri,te s%.i piard% pe drumul spre cas%$ Aama nu s.a prezentat la ,coal%$ Ftiam prea bine c% b%iatul nu suflase nici o vorb% despre aceasta acas%* c%ci p%rinii s%i sunt oameni foarte cumsecade ,i adesea vin s% se informeze la ,coal% +n le'%tur% cu situaia fiului lor$ +n cele din urm% am >?
convocat.o oficial pe mam% la ,coal%$ Ea a r%mas stupefiat%* amintin. du.,i c% +n mai multe r/nduri +i disp%ruser% de acas% mici sume de bani$ De nenum%rate ori am observat c% dac%* la ,coal%* i se dovede,te c% a minit* +i arunc% o privire at/t de pustie +nc/t ai impresia c% te afli +n faa unui copil care prezint% o deficien% mintal%$ -opilul a avut prile0ul s%.,i vad% mama pl/n'/nd la ,coal%$ A fost admonestat cu tact* ca dup% aceea s% se +ntoarc% +n clas% ,i s% fac% n%zb/tii care i.au amuzat pe toi elevii$ Aama a fost pur ,i simplu +n'rozit% ,i spunea c% soul ei +l va omor+ +n b%t%i pe copil$ Am pov%uit.o ca deocamdat% s% nu.i spun% nimic soului$ A doua zi s.a prezentat tat%lL soia +i povestise totul ,i acesta nu.i aplicase nici o corecie copilului$ )%iatul arunc% responsabilitatea celor +nt/mplate pe unul mai +n v/rst% dec/t el* care l.ar fi +ndemnat s% fure$ Era vorba de un b%iat care nu frecventa ,coala public%* ci un curs privat$ $r( /F Am mai auzit lucruri de acest 'en ,i trebuie s% spun c% peste tot ,i +ntotdeauna e unul ,i acela,i c/ntec$ -% b%iatul este dezordonat: asta +nseamn%* probabil* c% e1ist% o persoan% care umbl% pe urmele lui ,i face ordine$ a ,coal% lucreaz% ,i nu lucreaz%$ Este stilul de via% al unui copil r%sf%at* cum ni se arat% ,i din alte tr%s%turi de caracter$ Ar trebui ca cineva s% se ocupe de el +n mod special la ,coal%* +n ceea ce prive,te faptul c% dore,te s% se fac% mereu remarcat* ar fi util s% ,tim +ndeosebi +n ce moment ,i.a manifestat el n%ravul 3furt4$ Aceasta* f%r% a se recur'e la improvizaii$ De doi ani mama a abandonat casa* iar copilul se '%se,te la bunic% ,i pare e1trem de nemulumit$ &e simte frustratL +i lipsesc o mulime din lucrurile pe care i le oferea mama$ 8dentific%m la el tr%s%turile de caracter ale cuiva care vrea s% se +mbo'%easc%$ Furtul este compensaia pentru ceea ce a pierdut$9rebuie s% inem seama de faptul recunoscut chiar de b%iat c% s.a aflat sub influena unui b%iat mai +n v/rst%$ "u e1ist% delincvent sau criminal care s% nu +ncerce s% se scuze* pentru ca f%r%dele'ea sa s% apar% +ntr.o lumin% mai bun%$ Faptul ne demonstreaz% c% b%iatul ,tie prea bine c% s.a +ndep%rtat de societate* de sentimentul comuniunii sociale$ A furat pentru c% voia s% lase impresia c% este matur$ "u a '%sit* dup% mintea lui* alt% cale$ Era obi,nuit cu mama sa ,i se afl% +ntr.o situaie 'rea$ )unica sa nu are fa% de d/nsul aceea,i atitudine ca mama$ E mai aspr%$ El lupt% cu b%tr/na$ +ntre ei se manifest% o tensiune plin% de ostilitate$ Un astfel de copil* obi,nuit s% >B
A FRED AD ER
se bizuie pe alii* se simte ca +ntr.o capcan%$ &tilul s%u de via% este de.acum fi1at ,i el caut% mereu o fiin% care s%.i dea sentimentul c% se ocup% de d/nsul$ Este ceea ce +i lipse,te$ 9ocmai din momentul c/nd a simit aceast% lips%* cred eu* a +nceput s% fure$ -e l.ar fi putut +mpiedica pe copil s% se apuce de furatO (cuparea unui loc onorabil la ,coal%$ ucru foarte 'reu de realizat +n cazul copiilor r%sf%ai$ Dac% un astfel de copil +,i propune s% obin% totul* ca la mama acas%* atunci avem de.a face cu un mod inteli'ent de a procedaL b%iatul nu este un prost%nac$ +n ochii institutoarei* el este dezonorat$ &.a obi,nuit s% creasc% +ntr.un climat de cald% simpatie$ &.a reu,it lini,tirea tat%lui ,i b%iatul crede c% prin aceasta totul a reintrat +n ordine$ Fiec%rei privaiuni ,i fiec%rei frustr%ri el le va r%spunde prin noi tentative de a se +mbo'%i$ "u cred c% b%iatul a +nceput s% fure abia de doi ani* ci mult mai demult$ -e o fi f%cut el cu b%nuii lui t%inuiiO 2esemne c% ,i.a cump%rat niscaiva zaharicale$ (!nstitutoareaF ,i.a cump%rat un c/rn%cior$4 -um de i.a venit ideea s% susin% c% un altul =.a +ndemnat la releO -um am putea ,ti dac%* +ntr.adev%r* unul mai mare =.a +ndep%rtat de calea cea bun%O Ar trebui s% o +ntreb%m pe mam%* dac% nu cumva ea =.a pus +n 'ard%* zic/ndu.i: "u te +nh%ita cu b%iatul acela* c% te.ar putea duce pe c%r%ri 're,ite"$ &au poate c% e1ist% cu adev%rat un b%iat mai +n v/rst%* care a ,tiut s%.= atra'% de partea sa$ Dac% de c/tva timp are bani asupr%.i* este de crezut c% are un alt scop$ 2oate c% voia s%.,i creeze un suport material*un fond$ Despre lucrul acesta trebuie stat de vorb% cu mama$ &e impune s% cunoa,tem ,i alte manifest%ri ale b%iatului* din acelea pe care le observ%m +ndeosebi la copiii r%sf%ai$ 2oate c% este fricos ,i nu poate sta sin'ur* a,a +nc/t este de +neles s% se +nsoeasc% cu un b%iat mai +n v/rst%$ ucrul acesta nu este absolut obli'atoriu* dar putem tra'e concluziile noastre$ 2oate c% noaptea ip% +n somn$ -eea ce mama ne.ar putea confirma sau infirma* dup% cum ne.ar putea spune dac% ,i mai +nainte copilul nu.,i manifestase tendina de a.,i +nsu,i ceea ce nu.i aparine$ Am avea nevoie* de asemenea* s% ne spun% c% nu prea +l intereseaz% ceilali ,i c% felul de a avea le'%turi cu ei nu este l%udabil$ "u este +n stare s%.,i fac% prieteniL dac% se 0oac% cu ceilali* vrea s% aib% +ntotdeauna primul rolL are tendina de a frecventa fie copii mai mici* fie mai mari dec/t d/nsul$ a copiii unici se +nt/lne,te adesea predilecia >:
pentru persoane mai +n v/rst%* deoarece ace,ti copii au tr%it mereu +n mi0locul unor oameni mai +n etate$ 9rebuie s% ne punem +n acord asupra modului de influenare a mamei$ De asemenea* trebuie s%.= determin%m pe copil s% fac% pro'rese la +nv%%tur% ,i s%.i stimul%m cura0ul$ Este necesar ca el s% aib% sperana de a putea 0uca aici un rol ,i de a se face remarcat$ @.a, sf%tui s% v% e1ersai +n ceea ce eu a, numi ra&a de ac,iune'( a copiii.problem% aceasta este +ntotdeauna redus%$ Un astfel de copil nu are o lar'% sfer% de aciune$ 9rebuie s% +ncerc%m s% i.o l%r'im* ceea ce nu este cu putin% dec/t dac% +i d%m mai mult cura0 ,i dac% el +nsu,i este +ncredinat c% se poate face util$ 9ocmai aceasta +i va da posibilitatea s%.,i modifice +n +ntre'ime raza de aciune* s% o amplifice$ +n sfera at/t de restr/ns% +n care se '%se,te +n prezent nu.i r%m/ne altceva de f%cut dec/t s% se +mbo'%easc% +n secret ,i s% recur'% la minciun% ca s% nu scad% +n propria sa stim% ,i atitudine$ !nstitutoareaF "u are note rele dec/t la scris ,i la orto'rafie* +ns% nu totdeauna$ a ,coal% e iubit* nu este ostracizat$ -u si'uran% c% cole'ii nu.= detest%$ "u a repetat niciodat% clasa$ Este un elev lent* dar +nva% destul de bine$ $r( /F 9rebuie ,tiut de ce elevul nu este mulumit de ,coal%$ Una din principalele cauze trebuie s% fie faptul c% vrea s% constituie mereu centrul atraciei$ Un astfel de copil reu,e,te lucrul acesta fie f%c/nd.o pe clovnul* fie trat/ndu.i pe ceilali cu bun%voin%$ +n ambele cazuri +n cauz% se afl% propria.le persoan%$ )%iatul nostru +ncearc% cu ,iretenie s% obin% tot ceea ce vrea$ -aut% ca prin farmecul s%u s% obin% tot ceea ce i se pare dezirabil ,i s.a antrenat +n acest sens din prima copil%rie* favorizat de atitudinea mamei sale* care =.a r%sf%at +ntotdeauna$ ?n diriginteF Am avut un elev care a a0uns s% fure$ .am surprins pe c/nd era pe cale s%.i fure altuia ;C de creiari$ Ai.a declarat c% ceilali copii aveau totul ,i c% el nu avea nimic$ 9at%l s%u* s%rac* nu.i d%dea nici o lecaie$ El ar fi vrut s% aib% de toate* ca ,i ceilali copii$ 8.am d%ruit vreo c/teva zeci de creiari* ca s%.,i poat% cump%ra ,i el ceva$ Am repetat de mai multe ori acest 'est ,i* de atunci* niciodat% nu am mai auzit ca acest copil s% fi furat ceva$ $r( /F "u dispunem de re'uli spre a optimiza un copil$ A%surile pe care le lu%m acioneaz% diferit asupra fiec%rui copil$ "u se poate s% aplic%m una ,i aceea,i m%sur% la cazuri diferite$ +n afar% de posesia celor >;
A FRED AD ER
?C.BC de creiari* copilul respectiv simte ren%sc/nd +n el un sentiment de solidaritate* care +l fortific% moral$ "u m.a, mira ca cineva s%.mi spun%: l.am b%tut ,i din acel moment nu a mai furat$ ucrurile acestea sunt prea comple1e ca s% le putem 0udeca +n mod simplist$ -eea ce +ncerc%m s% facem +nainte de toate este s% +nele'em copilul$ Respectivul copil tr%ie,te cu ideea c% el are un drept asupra a tot ceea ce e1ist%* iar asta i se cuvine imediat ,i f%r% efort$ Este o eroare pe care noi +ncerc%m s% o facem +neleas%* iar prin aceast% +nele'ere o facem s% dispar%$ !nstitutoareaF &ituaia familial% a copilului este bun%$ $r( /F #%sii*+n 'eneral* la dumneavoastr% +n ,coal%* copii s%raci +n clasele cu un ritm mai lent de +nv%are* ,i copii cu o situaie material% mai bun% +n clasele unde procesul de +nv%%m/nt este mai rapidO !nstitutoarea d% un r%spuns afirmativ$ $r( /F Dac% privii lucrurile mai +ndeaproape* nu vei '%si nici un sin'ur om care s% nu fi furat ceva +n viaa lui: fructe* dulciuri* ni,te ba'atele etc$ +n cercet%rile mele am +nt/lnit faptul aproape +ntotdeauna$ 3-%tre p%rini4: A, dori s% stau de vorb% cu acest b%iat$ Este cu putin% s%.= dezb%r%m de apuc%turile lui$ Dintr.un anumit punct de vedere* el mi se pare un copil deosebit$ "u v.a trecut prin minte c% are nevoie de tandreeO @% d% mereu de furc% cu c/te ceva* spre a putea fi +mpreun% cu voi$ El aude mereu c% nu ,tiu cine face nu ,tiu ce pentru d/nsul$ Avei 'reut%i cu el +n ceea ce prive,te alimentaiaO 3Aama spune c% mai de mult f%cea nazuri* dar c% acum m%n/nc% cum trebuie$4 $r( /F A fost bolnavO A urinat noaptea +n patO MamaF Are mereu o min% de om acrit* pentru c% mereu sufer% de stomac$ $r( /F Este fricosO +i este team% s% r%m/n% sin'urO A frecventat 'r%dinia de copiiO -e rol +i place s% 0oaceO /re "rietenii Iat lF Iabar n.avem$ "u.i fricos$ 2une* +ns%* +ntreb%ri proste,ti* +ntreab%: Aam%* asta ce esteO Dar aia ce esteO" Ftie prea bine despre ce este vorba* dar pur ,i simplu vrea s.o s/c/ie pe maic%.sa$ $r( /F -um +,i face temeleO e face sin'ur* ori are nevoie de a0utorO Iat lF Dac% cineva +i st% +n spate* totul mer'e de minune$ 2refer% societatea oamenilor care se poart% binevoitor cu d/nsul$ >Q
$r( /F Ftie s% +noateO Are vise an1ioaseO "u este superstiiosO +i place 'imnasticaO Iat lF Are o enorm% admiraie pentru nataieL o dat% +ns% s.a speriat ,i de atunci nu mai vrea s% +noate$ +i place mult 'imnastica ,i +n anul din urm% a f%cut +n mod re'ulat 'imnastic%$ "u are co,maruri ,i nu este an1ios$ Are +ntruc/tva fric% de mine* pentru c% sunt foarte nervos$ $r( /F Fii amabil cu d/nsul* plimbai.v% cu el* f%r% soia dumneavoastr%* pentru a putea le'a prietenie ,i a face cu a0utorul dra'ostei ,i al prieteniei ceea ce vrei s% facei* nu cu a0utorul fricii$$$ +n ceea ce prive,te dificult%ile +nt/mpinate la scris ,i orto'rafie* ai cercetat dac% nu cumva este st/n'aciO &.a n%scut* poate* st/n'aciO 32%rinii nu ,tiu s% fie st/n'aci$ &e constat% c% mama este st/n'ace$4 MamaF &e mai pl/n'e de faptul c% fiul ei a refuzat s%.= tr%deze pe acela care =.a +ndemnat s% fure ,i c% i.a dat un nume fictiv$ $r( /F "u se adun% ,i cu ali copiiO -um se +mbrac%O -um +,i face toaletaO -um se piapt%n%O Iat lF A avut un prieten mai +nainte* cu care se +nt/lnea* dar a murit$ MamaF -/nd se +mbrac%* trebuie s%.i tot dau 'hes* p/n% s% fie 'ata$ $r( /F "u e nevoie s% i se dea mereu 'hesL problema este mai ales aceea de a.= face independent* treptat ,i cu bl/ndee$ Dac% dorii* a, fi bucuros s% +ncerc s%.= influenez$ Aer'e cu dra' la ,coal%O &pune el ce vrea s% fie mai t/rziuO Este vanitosO +n ce poziie doarmeO +,i roade un'hiileO &e scobe,te +n nasO 32%rinii relateaz% c% e peste m%sur% de vani tos*$c% ar vrea s% se fac% t/mplar* c% uneori +,i roade un'hiile ,i c%* +ncolo* nu au mai remarcat nimic deosebit la el$ a ,coal% mer'e cu dra'$4 $r( /F Facei.= mai independent* ca s% dovedeasc% un mai mare interes pentru ,coal% ,i s%.,i c/,ti'e acolo o anumit% poziie$ Asta +l va feri de pa,i 're,ii$ "u.= ameninai ,i nu.i mai vorbii de abaterea lui$ Este curios s% vedem c% acest b%iat* care sufer% de stomac* ,i.a cump%rat salam$ "u.i mai facei repro,uri ,i +ncercai s% +l facei independent$ Avem aici ima'inea pur% a unui copil r%sf%at* puritatea ima'inii acesteia fiind voalat% de faptul c% b%iatul a fost instruit +n vederea libert%ii$ E1ist% o mare deosebire +ntre un copil +n permanen% suprave'heat ,i acela obi,nuit s% tr%iasc% sin'ur$ >M
AL'RED ADLER
3+ntre timp a intrat copilul ,i doctorul i se adreseaz% acestuia4: -e vrei tu s% faci c/nd vei fi mareO Co"ilulF @reau s% m% fac t/mplar$ $r( /F Fi ce vrei s% faci c/nd vei fi t/mplarO Co"ilulF &% tra' la rindea$ $r( /F -/i prieteni aiO Co"ilulF 9rei$ $r( /F Fi cu ce se ocup% eiO Co"ilulF -ur ( $r( /F Eu le.a, spune: -e se va ale'e din voi* dac% v% inei de releO"$ +i place s%.i urmezi +n ceea ce facO Co"ilulF "u$ $r( /F De ce te la,i t/r/t de ace,ti b%ieiO Ai se pare c% tu credeai c% nimeni nu va observa c% ai furat ,i c% +n felul acesta puteai s%.i cumperi ceva$ Ri.e fric%O E,ti cura0os* a,a c% trebuie s% ai cura0 ,i la ,coal%$ E,ti de.acum b%iat mare* trebuie s% faci tu +nsui totulL ,tii s% te +mbraci sin'ur* sau s% te speli* ori trebuie s% te a0ute mamaO @rei s%.i dai de lucru +n plus$ +ntruc/t ,tii de.acum s% faci tu +nsui totul* nu mai a,tepta s% te a0ute mama$ -um mer'e la scrisO F% un efort +n plus ,i o s% mear'% mai bine$ 3-opilul este ,i el st/n'aci* ca ,i mama$4 &% nu crezi c% au putut alii s% te fac% s% furiL asta.i o prostie$ "u trebuie s% te iei dup% alii$ Dup% o lun% te ro' s%.mi spui dac% faci totul sin'ur* dac% ai pro'resat la scris ,i dac% te mai la,i t/r/t de alii$ 3-opilul iese$4 -opiii st/n'aci au impresia c% nu sunt capabili s% rezolve problemele a,a cum le rezolv% ceilali$ Ei se str%duiesc s% lucreze cu m/na dreapt% ,i c/nd v%d c% nu prea mer'e +,i +nchipuie c% la ei lucrurile vor ie,i totdeauna pe de.a.ndoaselea$ -opilul st/n'aci poate fi identificat dup% o mulime de semne$ -/nd un copil are dificult%i la citit* scris etc* trebuie s% ne '/ndim c% avem probabil de.a face cu un st/n'aci$ +n ma0oritatea cazurilor 0um%tatea st/n'% a feei este mai bine dezvoltat% dec/t dreapta$ "umero,i st/n'aci prezint% dificult%i la scris ,i muli dintre d/n,ii renun% s% mai pro'reseze* scriind toat% viaa ilizibil$ Alii* dimpotriv%* +,i dau toat% silina ,i reu,esc s% aib% o cali'rafie ca de dreptaci$ &unt cei care ,i.au biruit inferioritatea ,i care* +n 'enere* au dob/ndit marea aptitudine de a triumfa asupra 'reut%ilorL ace,tia devin arti,ti etc$ Dac% vedei o scriere foarte frumoas% la unul care scrie cu m/na dreapt%* trebuie s% v% '/ndii c% poate el a fost st/n'aci$ Avem +n ora,? un num%r >N
de apro1imativ B;.;C la sut% st/n'aci$ 2oate c% ei nu o ,tiu* dar consecinele le sufer%$ @ei '%si un foarte mare num%r de copii st/n'aci at/t printre cei mai buni* c/t ,i printre cei mai r%i oameni* la naturile problematice* +ncep/nd cu arti,tii ,i termin/nd cu copiii.problem%$ +n cazul nostru* copilul este boln%vicios* r%sf%at de mama sa* bruscat de tat%* ceea ce +l face s% se refu'ieze ,i mai mult l/n'% mam%$ 9at%l ar trebui s% se pun% de acord cu ea +n ceea ce prive,te educaia copilului$ Recent a ap%rut o situaie pentru care el nu era pre'%tit$ E dus la bunica sa* cu care nu se poate +nele'e$ Ea este dornic% de lini,te$ a ,coal% b%iatul mer'e bine* dar* cu toate acestea*evadeaz%$ 2ro'reseaz% la +nv%%tur%* pentru c% poate s.o fac%$ -aut% o compensaie: stin'here,te procesul de +nv%%m/nt ,i +i amuz% pe copii$ Aceasta nu.i este de a0uns ,i are chef s% fure$ &% admitem c% s.a l%sat antrenatL dar de ce nu s.a l%sat antrenat s%.,i +mbun%t%easc% de pild% cali'rafiaO Are impresia c% nu este tratat cu aceea,i c%ldur% sufleteasc% cu care fusese obi,nuit odinioar%$ 2oate c% +n prezent se '%se,te +ntr.o situaie mai bun%* dar ,i.a pierdut cura0ul$ 2oate c% anterior nu a fost primit la ,coal% at/t de amabil ca ast%zi$ 9rebuie s% ne +ntreb%m dac% nu are nevoie de +ncura0are$ "u trebuie s% +l zorim* ci s% a,tept%m* s%.i d%m r%'azul necesar$ 2oate c% ar trebui s%.i spunem: @%d c% totul va mer'e bineP -onstat c% tu vei fi din nou printre cei mai buni elevi"$ El a dorit dintotdeauna ca institutoarea s% se ocupe de d/nsul$ Dac% s.ar mai purta +nc% o dat% a,a cum nu se cuvine* i.a, spune: "u merit% s% te ostene,ti* noi toi ne vom ocupa de tine"$ Asemenea afirmaie ar putea s%.= impresioneze$ Aodul +n care urmeaz% s fie "ronun,at , de"inde de individualitatea fiec ruia( +n ceea ce m% prive,te* poate c% a, face.o cu o nuan% de umor$
NOTE
= ?
&ublinierea traduc%torului$ Referire la @iena$ (3ota trad()
>>
VII4 CND &RA*LEA E DE*CURA<AT
Emilare Aani"$ Este v/rsta pubert%ii$ -unoa,tem c% aceast% problem% a fost tratat% +n diferite moduri* de la autor la autor$ Unii au fost +n stare s% presupun% c% la aceast% v/rst% copilul este posedat de diavol sau into1icat de vreo otrav% endocrin%$ Ast%zi* +ns%* ,tim c% nimic nu s.ar putea manifesta f%r% ca +n prealabil s% fi pree1istat sub form% latent%$ -apital este faptul c% +n momentul pubert%ii copilul are tendina de a demonstra c% este un adult* c% nu mai este copil$ Dac% m% str%duiesc s% dovedesc c% nu mai sunt un copil* voi dep%,i totdeauna m%sura* voi face 'esturi e1a'erate ,i voi +ncerca* prin toate mi0loacele* s%.i imit pe aduli +n toate manifest%rile lor$ &upoziia psiholo'ilor 3care nu sunt medici4* potrivit c%reia 'landele 'enitale nu se dezvolt% dec/t concomitent cu pubertatea* nu poate fi admis%$ Este mezinul dintre ali cinci copii* +n v/rst% de la ?Q p/n% la =M ani$ +n ,coala primar% a fost totdeauna printre primii* +ns%* de la intrarea sa +n liceu* prezint% o rela1are ,i risc% s% fie e1matriculat din ,coal%"$ Eforturile mezinului* at/t timp c/t se afl% +ntr.o situaie a'reabil%* sunt +ncununate de succes* dar dac% situaia se schimb%* b%'%m de seam% c% el nu a fost suficient de pre'%tit pentru aceasta$ El nu se poate adapta dec/t cu condiia de a fi primul dintre cei din frunte$ A trebuit s% repete clasa ,i de atunci nu pro'reseaz% dec/t cu mult% 'reutate"$ 100
F%r% +ndoial% c% tulbur%rile au +nceput mai devreme* anume la +nceputul intr%rii +n liceu$ "u suporta noua situaie$ iceul are propriile.i e1i'ene$ Ali profesori* care +nc% nu.= cunosc pe acest vechi faraon* nu.= trateaz% cu +ndestul% afeciuneL el este ofensat ,i sur'hiunit pe ultimul plan$ a ,coala primar% situaia sa era u,oar%* era bine v%zut* iar acum se love,te de dificult%i ,i nu mai pro'reseaz%$ &pune c% ,coala nu.i mai place* +ntruc/t +i aduce mai multe necazuri dec/t bucurii"$ -u toate c% e1primate altfel* acestea +nseamn% pentru noi acela,i lucru: el nu se simte +n apele lui dec/t dac% tr%ie,te o anumit% satisfacie ,i dac% poate fi primul$ iceul i se pare cu totul detestabil de c/nd unul dintre vechii cole'i de la ,coala primar%* care nu +nre'istrase succese deosebite* reu,ise s% nu repete clasa* devans/ndu.= astfel cu un an"$ Aezinul nu suport% ca un altul s% i.o ia +nainte$ El a parcurs un drum lun' p/n% c/nd i.a dep%,it pe ceilali ,i a luptat cu multe dificult%i$ &e pl/n'e de tratamentul r%u pe care +l suport% la ,coal%* arunc/nd cea mai mare parte a acestei 're,eli pe diri'intele s%u care* pe c/t s.ar p%rea* +i face* prin r%utatea sa* viaa 'rea"$ Deci este de a0uns s% nu.= r%sfei* pentru ca el s%.,i manifeste deodat% indispoziia$ Aama ne spune c%* +ncep/nd de la intrarea la liceu* s.a schimbat +n toate privinele* +n dezavanta0ul s%u"$ 2rima +ntrebare pe care ne.o punem +ntotdeauna este urm%toarea: +n ce situaii a dat el e1presie pl/n'erilor ,i +n ce +mpre0ur%ri s.au manifestat nea0unsurile saleO iceul poate fi considerat drept un test$ Faptul c% din momentul intr%rii la liceu el s.a transformat* este un indiciu c% nu a fost bine pre'%tit pentru aceast% situaie$ A doua +ntrebare este: cum se e1plic% faptul c% b%iatul prezint% o pre'%tire insuficient%O Ftim c% este vorba de un mezin ,i c%* +n 'eneral* acesta este r%sf%at$ 9rebuie* deci* +n e1amenul pe care +l +ntreprindem* s% c%ut%m s% confirm%m c% avem de.a face +n chip efectiv cu un copil r%sf%at$ El este nervos* iritabil$$$" -a oricine* se simte 0enat ,i +ntr.o situaie care +l cople,e,te$ =C=
AL'RED ADLER
$$$ foarte neast/mp%rat ,i*+n 'eneral* neascult%tor"$ Acum +nele'em de ce conduita sa acas% este at/t de rea$ At/ta vreme c/t un individ va cunoa,te +ntruc/tva succesul ,i va +nre'istra reu,ite* lucrul acesta se va repercuta ,i +n alte domenii$ Dac% b%iatul ar avea reu,ite la ,coal%* ele s.ar face remarcate ,i acas%$ 2utem compara comportamentul s%u cu acela al unui slu0ba, subaltern care este confruntat cu nemulumiri la serviciu* unde se afl% e1pus criticilor ,i in0uriilor ,i care* +ntors dup% aceea acas%* se ceart% cu nevasta ,i copiii$ -opilul ar vrea s% ocupe* cel puin acas% la el* poziia cea mai +nalt%$ Faptul acesta se e1prim% +n neascultarea sa$ 2otrivit informaiilor furnizate de mam%* el este bun* ,tie s% +,i cucereasc% antura0ul prin amabilitatea ,i tandreea lui"$ @ei +nt/lni adesea copii r%sf%ai foarte pricepui s%.i c/,ti'e pe alii ,i s%.,i atra'% afeciunea din partea lor$ El face totul pentru mama sa* c/nd o vede c% pl/n'e sau c% sufer%"$ Fiind distribuitor de tandree* ,i.a ,i atins scopul* anume tiranizarea ,i dominarea mamei sale$ De acum +ncolo el +,i poate demonstra tandreea$ Fi aici avem de.a face cu un mod inteli'ent de a aciona$ Dac% s.ar comporta cu duritate* poate c% ar fi pus +n pensiune* pentru ca familia s% nu mai aib% de suferit din aceast% cauz%L duritatea ad%u'/ndu.se slabului s%u randament ,colar* el ar pierde partida$ -onstat%m c% b%iatul acesta mai nutre,te o anumit% speran%* pentru c% altfel nu ,i.ar manifesta bun%tatea* tandreea$ 2entru d/nsul se impune s% p%streze favoarea mamei ,i s% '%seasc% un a0utor +n ea$ )un%tatea sa nu o socotim o virtute* ci un subterfu'iu reu,it* ca s% nu +ntind% coarda peste m%sur%$ 9at%l a p%r%sit domiciliul con0u'al de trei ani"$ 2robabil c% aceast% +mpre0urare a determinat schimbarea +n atitudinea sa la ,coal%$ 2lecarea tat%lui a putut s% coincid% cu perioada pre'%titoare pentru intrarea la liceu* plecare Jcare trebuie s%.= fi impresionat ad/nc$ 2oate c% a vrut s% plece +mpreun% cu tat%l* poate c% acesta este momentul +n care a +nceput noua situaie* tat%l pe care +l iubea 3de,i reprezenta atunci ,i el o barier% pentru copil4 era de.acum absentL ar voi* a,adar* s% 0oace rolul marelui Domn"$ Dup% opinia mamei* lipse,te din cas% o m/n% forte"$ =C?
8at% o informaie preioas% referitoare la stilul de via% al mamei: ea tr%ie,te cu convin'erea c%* +n situaia sa* o femeie este mult mai slab% ,i c% doar un b%rbat ar putea a0un'e la o soluie$ Dac% mi.a, permite s% susin aici c% mama e1prim% sentimentul ei de inferioritate nu numai prin aceasta* ci ,i faptul c% sub/nele'e: sunt prea slab%* nu a, izbuti"* muli nu ar +nele'e.o pornind de la simpla reflecie: lipse,te o m/n% forte pentru b%iat"$ Aama nu poate s% fac% altceva dec/t s%.,i arate suferina$ Ea susine c% nu o poate scoate la cap%t cu acest b%iat"$ De zece luni el doarme +n camera mamei"$ 2oate c% este un rezultat dob/ndit de el sau poate* dimpotriv%* mama are nevoie de prezena lui$ (ricum* faptul demonstreaz% un ata,ament puternic* +ns% e1cesiv* dac% luam +n considerare c% b%iatul are de0a =: ani$ 9rebuie totdeauna s% insi,ti pentru ca el s% se a,eze la mas%"$ Unul din semnele obi,nuite la copiii r%sf%ai este c% ei fac mofturi +n ceea ce prive,te m/ncarea$ El nu urmeaz%* +n 'eneral* sfaturile care i se dau$ +nt/rzie +n pat p/n% la ora nou% ,i a0un'e cu +nt/rziere la ,coal%"$ Aotivul este acela c% se '%se,te la o mare distan%" de ,coal%$ Dac% un copil +nt/rzie la ,coal%* avem +n aceasta indiciul c% raporturile sale cu ,coala sunt departe de a fi bune$ +n asemenea caz el nu se atin'e de micul de0un ,i readuce acas% adesea 'ustarea pus% +n 'hiozdan"$ Acesta este punctul sensibil al mamei* iar copilul* care =.a descoperit cu foarte mare e1actitate* o tortureaz% prin atitudinea lui$ Aama a insistat prea mult asupra importanei hranei* a supraevaluat.o* dezv%luindu.,i ea +ns%,i punctul sensibil* pe care copilul +l e1ploa. teaz%"$ Dac% ar fi s.o credem pe mam%* copilul nu prea minte* mai ales +n chestiuni de bani"$ Aama nu e1prim% o opinie foarte clar%* dat fiind faptul c%* totu,i* este vorba de minciuni$ Ambiia lui pare s% vizeze alte domenii"$ &e confirm% aici ceea ce cred c% am descoperit +ntr.un pasa0 anterior$ -opilul ar vrea* cu orice chip* s% fie primulL el nu.,i pierde sperana +n aceast% privin% ,i caut% mi0locul de a.,i atin'e scopul$ =CB
AL'RED ADLER
El este prim.solist +n corul unui mare templu"$ -onstat%m* prin urmare* c% a reu,it s% fie primul$ &e pune acum +ntrebarea: de ce nu este mulumitO 3&% not%m c% are un frate care este e1celent c/nt%re ,i care d% concerte$4 2robabil c% faptul c% a izbutit s% fie prim.solist +n corul unui templu nu +l satisface$ Ambiia sa este mai mare$ 2oate c% vrea s% a0un'% ,i mai sus$ Ar trebui s% i se dea o ,ans% ,i +n alte domenii$ +n aceste condiii s.ar putea s% se comporte corect ,i la ,coal%$ 8mportant este c% nu ,i.a pierdut sperana ,i c% el continu% cursa$ Dac% ,i.ar pierde complet cura0ul* ne.am putea a,tepta din parte.i la cele mai rele lucruri$ Ar putea deveni criminal sau s% se cufunde +n nevroz%$ Dac% consimim s% aprofundam problema* servindu.ne de informaiile de care dispunem p/n% +n prezent* ne vom '%si +ntr.o situaie relativ dificil%$ "u vedem nici un semn care s% ne permit% s% presupunem c% acest copil ezit% +n vreun fel$ "u.= '%sim a'resiv* deci mai probabil este c% nu va deveni un nevrotic$ Dac% ar fi fost mai activ* dac%* pe deasupra* ar prezenta tendina de a.i v%t%ma pe ceilali* de a da din coate mai a'resiv* am putea presupune c% ar putea s% +mbr%i,eze" o carier% de criminal$ Faptul c% minte +n chestiuni de bani nu este pentru noi o informaie suficient% +n acest sens$ Aai de'rab% am putea presupune c%* pierz/ndu.,i sperana* va deveni un nevrotic$ De c/tva timp se intereseaz% mai ales de biciclet%"$ 2r/sleaP Faptul c% ,tie s% ruleze bine pe biciclet% s.ar putea s%.= fac% s% cread% c% mai t/rziu va participa la curse cicliste$ Dorina lui cea mai mare este acum s% aib% o biciclet%$ 2otrivit informaiilor furnizate de mam%* el este cheltuitor"$ Dac% aceast% caracterizare se confirm%* am putea '%si aici o posibilitate de interpretare ,i s% tra'em concluzia c% acest b%iat ar fi capabil s% comit% furturi* +n cazul +n care ,i.ar pierde orice speran%$ El dispune de o sum% de bani destul de important%"$ 2robabil c% afirmaia este e1a'erat%$ Are c/iva prieteni care +nva% la o alt coal , dar pe care mama nu.i a'reeaz%"$ Este interesant de observat c% +,i caut% prieteni nu acolo unde a suferit e,ecuri* ci mai de'rab% acolo unde mai era +nc% +n plin% str%lucire$ A fost fericit +n timpul unei ,ederi la tat%l s%u* +n An'lia"$ =C:
Acolo* desi'ur* conduita lui a fost din cele mai amabile ,i politicoase* deoarece se afla +ntr.o situaie care +i era pe plac ,i povara ,colii nu.= mai ap%sa$ 2esemne pentru c% nu mai trebuia s% frecventeze ,coala"$ De un anumit timp ar fi mai puin dezordonat"$ 3-a urmare a unui tratament aplicat de dr$ @$4 Dezordinea este semnul copilului r%sf%at$ ( anchet% la ,coal% ne arat% c% +ntrea'a familie este probabil responsabil% de ne'li0ena acestui copil$ -u toii z%bovesc +n pat p/n% la amiaz%"$ A, dori s% v% +mp%rt%,esc o observaie care mi se pare foarte important%$ +n epoca noastr%* marcat% de necesitatea tat%lui de a munci intens* ceea ce +n cele mai multe cazuri face ,i mama* sunt rare ocaziile de a str/n'e r/ndurile familieiL de aceea mi se pare deosebit de important* pentru viaa ulterioar% a copilului* ca +ntrea'a familie s% se '%seasc% reunit% dimineaa* la ora M* pentru micul de0un 3in/nd seama de orarul ,colilor noastre4$ @ei constata c% acolo unde lucrul acesta nu se face* apar +n familie numeroase necazuri$ -opiilor care* de la cea mai fra'ed% v/rst%* nu au fost obi,nuii s% se reuneasc% +n 0urul mesei familiale* le va lipsi baza unei veritabile educaii sociale$ Este locul unde toat% lumea ar trebui s% converseze +ntr.o atmosfer% de bun% dispoziie* de veselie* s% discute deschis* dar nu pe teme criticabile sau pe tema slabelor randamente ,colare etc$ Acestea trebuie abordate +n alte momente$ @ei ,ti vreodat% s% apreciai +ndea0uns avanta0ul de a avea reunit% familia* la ora M dimineaa* pentru micul de0unO De dou%zeci de ani insist asupra acestui lucru$ R%spunsul este adesea un sur/s ne+ncrez%tor* muli reufuz/nd s% cread% +n acest sfat$ Am avut totu,i posibilitatea s% constat c% anumite dificult%i nu au fost de '%sit dec/t acolo unde nu e1ist% aceast% obi,nuin%$ Fire,te c% acela care zace toat% dimineaa +n pat* seara nu va putea adormi* lipsindu.i oboseala natural% de ri'oare$ -/nd auzim pe c/te unii pl/n'/ndu.se de faptul c% seara copiii lor fu' de acas% spre a.,i petrece timpul la c/rcium% sau la cinemato'raf* le putem imputa circumstana ar%tat% mai sus$ -u a0utorul acestui obicei* pe c/t de simplu* pe at/t de u,or de realizat* s.ar putea preveni o mulime de rele$ 2otrivit informaiilor furnizate de diri'inte* +ntrea'a familie minte ,i mi se pare indicat s% recept%m informaiile care provin de la =C;
AL'RED ADLER
aceasta cu o anumit% ne+ncredere* deoarece mama mi se pare c%* din fanfaronad%* nu spune adev%rul$$$" Dac% inem seama de cele spuse mai sus* nu '%sim c% fanfaronada mamei este mare lucru$ Este incontestabil faptul c% b%iatul este inteli'ent ,i c% are o voce frumoas%L probabil c% acestea reprezint% mult +n ochii mamei* dar eu nu a, vedea aici nici o fanfaronad%$ Deoarece toi profesorii sunt de acord c% b%iatul este mincinos* neatent* puturos ,i pref%cut"$ -aracterizarea este dur%$ Dac% este s% admitem c% este e1act%* ea nu este mai puin o critic% sever%$ )%iatul pare s% vad% +n toi profesorii s%i ni,te du,mani$ 2articularit%ile acestea reprezint% manifest%ri ostile corespunz%toare unei lupte permanente$ Dar ei toi au convin'erea c% b%iatul nu este prost ,i c% ar putea r%spunde e1i'enelor ,colii +n cazul +n care ar avea condiii mai buneL +n prezent nu r%spunde acestor e1i'ene"$ Atunci c/nd b%iatul acesta* care vrea s% se afle mereu +n frunte* se confrunt% cu o situaie 'rea* nu poate face fa% e1i'enelor ,colii$ #%sim aici tr%s%turile de caracter ale lupt%torului care se opune unei puteri superioare$ "umai la patru materii de studiu se arat% insuficient pre'%tit: matematic%* istorie* 'eo'rafie* reli'ie"$ Este surprinz%tor ca el s% nu reu,easc% +n ceea ce prive,te reli'ia* dar poate c% nu se +nele'e cu profesorul care o pred%$ 2rezint% interes 'radul +n care a r%mas +n urm% la +nv%%tur%$ -/t prive,te matematica* vei constata* +n 'enere* c% la aceast% materie au dificult%i copiii r%sf%ai$ E posibil* pe de alt% parte* ca el s% fie pe picior de lupt% cu profesorul respectiv$ "u.mi pot e1plica dificult%ile +nt/mpinate de acest copil la matematic% dec/t prin faptul c%* spre deosebire de alte materii* matematica face abstracie de orice re'ul%$ Aceast% materie lipsit% de orice re'ul% planeaz% +n spaiul liber=L trebuie s% a0un'i la o concluzie prin propria ta putere ,i prin combinaii$ Adic% un lucru de care sunt incapabili copiii r%sf%ai* pentru c% ei ar dori s% se spri0ine pe ceva* s% aib% un suport$ Acest suport l.ar putea eventual '%si +n re'ulile unei limbi str%ine* dar nu +n matematic%* de unde ,i frecventele e,ecuri ale acestor copii la materia respectiv%$ Este probabil ca e1aminarea inteli'enei* efectuat% recent* s% confirme faptul$ =CQ
E1aminarea inteli'enei arat% un coeficient +n 0urul a =CC"$ +n ceea ce ne prive,te* suntem convin,i c% b%iatul este inteli'ent$ &e pune* +n acest caz* +ntrebarea ce este de f%cut$ 9erapeutica decur'e +n mod automat din cele spuse mai sus$ 9rebuie apelat la cineva care s%.i c/,ti'e +ncrederea$ a cineva care* de asemenea* s%.= +ncura0eze ,i s%.i amplifice interesul fa% de cole'ii s%i ,i fa% de toate materiile de +nv%%m/nt$ &.ar putea discuta deschis cu d/nsul* con,tientiz/nd la el ceea ce b%iatul simte +n mod obscur c% nu mer'e +n comportamentul s%u$ Dup% un astfel de tratament b%iatul +,i va reduce ne+ndoielnic la minimum atitudinea sa eronat%$ &.ar putea* de asemenea* s% i se atra'% atenia asupra faptului c% e1ist% dificult%i ,i c% trebuie s% te dovede,ti puternic +n faa 'reut%ilor pe care le +nt/lne,ti$ "u va reu,i +ns% dec/t acel educator +n care copilul are +ncredere$ 2robabil c7% un prieten va reu,i mai bine +n acest caz* deoarece b%iatul le va stima pe femei tot at/t de puin ca pe propria.i mam%L iar* pe de alt% parte* ,tim c% el se comport% fa% de tat%l s%u +ntr.un mod cu totul diferit* atitudinea sa fiind a'ravat% din momentul +n care acesta din urm% nu s.a mai putut ocupa de copil$ Fratele s%u mai mare ar trebui s%.i c/,ti'e +ncrederea* ar trebui s%.i +nelea'% situaia +n ansamblul ei* cu toate corelaiile$ Ar trebui* f%r% a.= critica* s%.i propun% o nou% via%* ,ter'erea cu buretele a +ntre'ului trecut$ Ar trebui s%.i fac% e1plicit% dorina lui secret% de a deveni c/nt%re$ Ar trebui s%.= convin'% c% ,i.a pierdut interesul pentru ,coal% pentru c% a crezut c% nu va putea 0uca un rol +n domeniul muzicii$ Acest frate mai mare ar trebui* de asemenea* s% le cear% profesorilor s%.i acorde b%iatului un anumit r%'azL pentru c%* fie ,i dac% el reu,e,te s%.= redreseze* rezultarul ar fi ne'ativ +n cazul +n care b%iatul ar primi o not% proast%$ &labul s%u randament ,colar actual poate fi pus pe seama sentimentului de oprimare pe care +l tr%ie,te +n ,coal%$
NOTE
= Aseriune surprinz%toare* dac% ne '/ndim c% +ncep/nd cu cele patru operaii fundamentale ale aritmeticii*cu re'ula de trei compus%" ,i cu re'ula de trei simpl%"* matematica este 'uvernat% de tot felul de re'uli$ -e.i drept* +ns%* toate aceste re'uli nu se spri0in% pe procese vizibile +n natur%* nu au materialitatea" acestora* l%s/nd impresia planarii +n vid*+n convenional$ (3ota trad()
=CM
VIII4 DE-IL .INTAL *AU CO&IL;&RO-LE.)=
Este e1trem de important s% ne facem o idee prin noi +n,ine asupra unui caz de copil 'reu educabil* mai +nainte de a.= fi v%zut pe copil sau pe mam%$ @% voi e1pune istoricul unui caz ,i vei vedea cum fac eforturi s% tra' concluzii p/n% ,i din cea mai insi'nifiant% informaie: +n toamna anului =>=;* c/nd )$ a venit la 'r%dinia de copii* era copilul cel mai ne'li0at ,i mai arierat ce s.ar putea ima'ina* at/t din punct de vedere fizic* c/t ,i intelectual"$ 2utem deduce de aici c% nimeni nu s.a ocupat de d/nsul$ ( particularitate a dezvolt%rii intelectuale este aceea c% trebuie ca un copil s% se '%seasc% +n chip necesar +n relaie cu cineva care s%.i permit% e1ersarea spiritului$ Este subalimentat* r%u +n'ri0it* insuficient +mbr%cat* descul* cu toate c% suntem +n toiul iernii"$ Este vorba* pe c/t se vede* de un copil provenit dintr.o familie foarte s%rac%$ Avea ,i o +nt/rziere intelectual% foarte accentuat% ,i abia dac% putea s% vorbeasc%"$ Dezvoltarea limba0ului copilului nu poate avea loc dec/t +n condiiile unui raport social$ Dac% +i lipse,te acest raport* copilul nu.,i poate dezvolta limba0ul$ &e impune* de asemenea* s% ne punem +ntrebarea dac% nu cumva copilul este un deficient mintal$ "u este dec/t o ipotez% ,i trebuie s% ne continu%m cercet%rile cu pruden%* deoarece* emi/nd un astfel de =CN
dia'nostic* s.a terminat cu copilul$ Este de neiertat s% nume,ti prost%nac un copil care nu este a,a ceva$ -/nd s.a +ncercat s% se stea de vorb% cu d/nsul* s.a ascuns ,i a +nceput s% urle ,i s% se zv/rcoleasc%"$ Dac% cineva +ncearc% s% se apropie de d/nsul* ia poziie de ap%rare$ as% impresia c% aparine celui de.al treilea tip de copii: cei nedorii* nele'itimi sau infirmi$ &e vede c/t de colo c% +,i prive,te semenii cu ostilitate$ Este foarte la,$$$" ( fiin% nu are cura0 dec/t acolo unde se simte acas%$ 8.a atacat pe copii* lu/nd seama ca s% nu fie ,i el atacat de c%tre ace,tia$$$ a mas% avea nevoie s% fie a0utat* a,tept/nd s% fie hr%nit"$$$ 9rebuie s% recept%m cu rezerv% aceste informaii$ A,a sunt* +n 'eneral* copiii r%sf%ai* care prezint% dificult%i +n ceea ce prive,te hr%nirea$ Dar este posibil ca ,i aici s% avem de.a face cu o atitudine de ostilitate$ +ntr.adev%r* este cu putin% ca cineva s%.,i dea osteneala s%.= +ndoape pe un copil pe care nu.= iube,te* ca astfel s% termine mai repede cu el$ A,a se face c% acesta nu +nva% s% m%n/nce$ El +ns% adesea refuza hrana* cu toate c% era fl%m/nd"$ -opilul acesta se poart% ca +ntr.o ar% du,man%$ 9rebuie* +ns%* s% cercet%m atent dac% nu prezint% semne de deficien% mintal%$ De altfel* dup% o scen%* de care cei din 0urul copilului nu au inut nicicum seama* el s.a calmat ,i a +nfulecat cu l%comie m/ncarea"$ A,adar* nu st%tea chiar at/t de r%u cu m/ncatul$ Este un copil le'itim$ A +nv%at foarte t/rziu s% mear'% ,i s% vorbeasc%* dar p/n% acum nu a reu,it s% se e1prime corect"$ "e e1plic%m dificult%ile +n ceea ce prive,te limba0ul$ -/t despre mers* este necesar s% ne '/ndim la dificult%i or'anice$ 2oate c% ,i apariia dinilor este +n +nt/rziere* ceea ce face parte din dispersarea p%rinilor* ,i f%r% +ndoial% c% e1ista +n familie o persoan% care se ocupa de el$ 2oate o bunic%* o m%tu,%* o sor% mai mare* de care copilul putea dispune +ntr.o anumit% m%sur%$ +n aceste condiii* am putea tra'e concluzia noastr%* +nele'/nd atitudinea sa la 'r%dinia de copii$ Dac% concepia nu ni se confirm%* o vom modifica cu dra'% inim%$ $$$ ,i se revolta +mpotriva lor la cea mai mic% ocazie"$ &e pare c% membrii familiei nu l.au tratat cu prea mare duritate$ A se opune este un mi0loc de lupt%* iar +n faa unui antura0 deosebit de =C>
AL'RED ADLER
puternic un copil nu se revolt%$ 2oate c% mai +nainte se aflase +ntr.un mediu +n care era +ncon0urat de o anumit% afeciune* cum nu a fost cazul ulterior$ 9rebuie s% avem unele puncte de plecare pentru a ne putea continua cercet%rile$ ovea cu picioarele* se rosto'olea pe 0os* urla* apuca ,i tr/ntea tot ce +i ie,ea +n cale"$ -onstatarea aceasta vine s% +nt%reasc% ipoteza unui antura0 schimbat +n defavoarea copilului$ 2robabil c% a avut loc o schimbare de situaie$ -ele presupuse de noi se confirm%: mai +nt/i r%z'/iat* dup% aceea a fost ne'li0at* iar faptul acesta =.a adus +n stare de s%lb%ticie ,i ostilitate$ +,i ud% +n mod constant a,ternutul"$ 2robabil c% vrea ca cineva s% se ocupe de persoana lui ,i c% are tendina s% se fac% remarcat +ntr.un mod deza'reabil$ $$$ ,i +,i roade un'hiile"=$ @ei re'%si acest obicei la copiii +nc%p%/nai$ i se cere mereu s% nu.,i road% un'hiile* iar ei* continu/nd s.o fac%* +,i arat% prin aceasta opoziia$ %comia lui era at/t de mare +nc/t la 'ustarea de dup%.amiaz% uneori se repezea ,i le lua copiilor c/te ceva din m/n%"$ "u are un sentiment de comuniune social% prea dezvoltat ,i acest fapt se manifest% ,i prin 'esturile lui$ Avea un rahitism foarte accentuat ,i o mare r%m/nere +n urm% +n ceea ce prive,te dezvoltarea intelectual%"$ -onfirmare* deci* a presupunerilor noastre$ **"ici o urm% de sociabilitate* a,a +nc/t nu se +nele'ea cu nimeni"$ Acest comportament corespunde at/t tipului de copil r%sf%at* c/t ,i tipului de copil detestat$ -hinuia animalele"$ ( astfel de manifestare este de asemenea comun% celor dou% tipuri de copii menionate$ Astfel de copii vor s%.,i demonstreze puterea$ 2rindea mu,te ,i le strivea cu o bucurie aparte"$ +l vedei aici pe cel puternic +n faa celui slab$ @oia s% fie +ntotdeauna cel dint/i"$ 110
(pinia pe care am e1primat.o la +nceput se adevere,te$ 2oate c% anterior p%rinii s%i s.au aflat +ntr.o situaie mai bun%* ca apoi s% decad%L din acel moment el a fost lipsit de c%ldura familiei* de afeciune$ 2reocuparea lui permanent% este s% comande* iar dac% nu reu,e,te* +,i pocne,te camarazii* r%stoarn% mesele ,i scaunele* se tr/nte,te pe 0os ,i nu mai vrea s% ,tie de nimeni ,i de nimic"$ 9r%s%turi de caracter ale unui copil r%z'/iat* care nu concepe s% nu se afle mereu +n centrul ateniei$ +n prezent frecventeaz% cu pl%cere 'r%dinia de copii ,i +,i d% silina s% aib% +ntotdeauna asupra sa batista pe care i.am f%cut.o cadou"$ D% semne de adaptare* cum ne.o ,i arat% relaia amiabil% stabilit% cu educatoarea de la 'r%dini%$ -onstat%m c% aceasta a ,tiut s%.i c/,ti'e +ncrederea ,i s% reconstituie situaia a'reabil% +n care copilul a fost r%sf%at$ +n mintea lui aceasta se traduce cam +n felul urm%tor: 8at%.te +n pl%cuta situaie c%tre care tu tinzi dintotdeauna"$ De acum +ncolo trebuie s%.i fie trezit interesul pentru alte lucruri* care l.au l%sat rece p/n% +n prezent$ +l intereseaz% tot ceea ce vede aici$ Este fericit dac% i se dau ocupaii c/t de multeL de pild% s% hr%neasc% o pas%re* s% ude florile* s% m%ture* s%.i a0ute pe cei mai mici dec/t el s% se +ncale ,i a,a mai departe"$ &upoziia noastr%* potrivit c%reia ne.am fi putut afla +n faa unui caz de deficien% mental% +ncepe s% se clatine$ -opilul este adaptabil* s.a +mprietenit cu educatoarea ,i se comport% cu bun.sim$ Dia'nosticul de deficien% mental% mi se pare insuficient motivat ,i nu merit% s/ fie reinut$ &ituaia lui familial% este c/t se poate de trist%$ 9at%l s%u a murit de tuberculoz%L mama* muncitoare* nu se preocup% de educaia lui"$ -ine l.o fi r%sf%atO 2oate tat%l s%u* +nainte de a muriO Aama b%iatului a v/ndut lucrurile pe care i le d%dusem paltona,ul de iarn%*+nc%l%rile etc$ ,i ni =.a trimis din nou +n zdrene"$ 8ma'inai.v% situaia acestui copil detestat* crescut +ntr.o atmosfer% lipsit% de dra'oste ,i de c%ldur% 3+n +nelesul aproape propriu al cuv/ntului* dat fiind faptul c% i.a v/ndut paltona,ul de iarn%4$ Este mezinulL ceilali copii sunt +n v/rst% de =C*=; ,i => ani"$ 8at% ceea ce ne permite s% presupunem c% poate unul dintre ace,ti copii s.a ocupat +n mod special de mezin$ 2entru c%* +n ceea ce prive,te ===
AL'RED ADLER
dezvoltarea copilului* suntem obli'ai s% inem seama de faptul c% el este cel mai mic$ Dac% avem +n vedere faptul c% a fost r%sf%at* este cert c%* +n calitatea lui de mezin* dispunea de o anumit% putere$ Are trei +nainta,i ,i vrea s%.i imite$ Dar nu vrea ca ei s% dispun% de mai mult% putere dec/t d/nsul* ci el s% fie acela care se afl% +n frunte* mai ceva dec/t oricare din fraii s%i$ Adesea pl/n'e* dar numai c/nd +,i manifest% opoziia sau c/nd +l apuc% furia"$ 2l/nsul este o arm% deosebit de eficace$ Atunci c/nd copiii observ% c% prin pl/ns nu ne impresioneaz%* se opresc$ )%iatul nostru se slu0e,te de pl/ns pentru a se pune +n valoare$ Un cuplu de surdomui avea un b%iat care auzea ,i vorbea bine$ -/nd se lovea* pl/n'ea f%r% a scoate nici cel mai mic z'omot$ acrimile +i cur'eau pe obra0i* dar +ntr.o muenie total%$ +nele'em foarte bine lucrul acesta* +ntruc/t copilul ,tia c% z'omotul nu avea nici un efort asupra p%rinilor s%i$ 8dentific%m ,i aici amprenta l%sat% de antura0ul +n care se dezvolt% copilul$ *!ocurile lui preferate sunt 'imnastica ,i construciile"$ Este probabil ca acest copil s% nu fie nici at/t de ne+ndem/natic ,i nici +napoiat mintal$ )asmele lui preferate sunt Y&piridu,ulZ ,i YFrumoasa din p%durea adormit%Z$ A +ncerca s% tra'i +nv%%minte din basmele de acest fel este a.i pune serios mintea la contribuie$ +n cel dint/i este vorba de un vicle,u' de0ucat printr.un alt vicle,u'$ -/t despre preferina fa% de Frumoasa din p%durea adormit%"* ea ni se pare semnificativ%$ F%r% +ndoial% c% b%iatului +i place basmul acesta +ntruc/t e1prim% +ntruc/tva sperana de a.,i asi'ura succesul printr.un act de e1traordinar cura0$ -red c% materia acestor basme trebuie profund e1plorat%* spre a se stabili ce elemente +i impresioneaz% +n mod deosebit pe copii$ -unosc/ndu.= mai bine pe b%iatul nostru* am putea +nele'e mai e1act de ce +i plac lui +ndeosebi aceste dou% basme$ \iua +n amiaza mare el viseaz%"$ Dac% prin aceasta trebuie s% +nele' c% el se las% prad% reveriilor* faptul ne aminte,te de Frumoasa din p%durea adormit%" care* ,i ea* doarme$ -um s% '%sim noi un fir conduc%tor* care s% ne a0ute s%.= +nele'em mai +n profunzime pe acest copilO -u c/tva timp +n urm% el adormea din cauza sl%biciunii fizice* ceea ce ne f%cea s% ne temem c% +ntr.o zi nu se va mai trezi"$ ==?
2oate c% acea sl%biciune era +n le'%tur% cu ideea din Frumoasa din p%durea adormit%"$ Am motive s% cred c% un astfel de copil este mai interesat dec/t alii de somn* dat fiind c% +l pasioneaz% basmul la care ne.am referit$ 2e c/t se pare* copilul acesta a fost martirizat"$ 2esemne c% mama copilului nu fusese z'/rcit% cu b%t%ile$ 2este tot se simte respins ,i caut% s% atra'% atenia celorlali"$ Aceast% tr%s%tur% nu este proprie copilului martirizat care fu'e de ceilali ,i caut% totdeauna s% se eschiveze$ +n cazul de fa% avem de.a face cu un copil r%sf%at* care vrea s% capteze mereu atenia antura0ului$ audele sunt pentru el totul$ -/nd i se spune: YEi bine* )$* tu e,ti un b%iat comsecadePZ* ochii +i str%lucesc ,i* pentru moment* totul mer'e bine"$ -aracter de copil r%sf%at$ +ntr.o asemenea situaie* el este +n elementul lui: este scopul vieii sale* al str%daniilor lui$ Dac% +ncepe un lucru* +l duce p/n% la cap%t* iar dac% e l%udat* e fericit s% fac% +nc% pe at/t"$ 8at% calea pe care +l putei mobiliza pe b%iatul acesta$ Dac% lucreaz%* este +n primul r/nd pentru c% +n felul acesta este pus +n situaia de a fi l%udat ,i iubit$ 9rebuie de folosit aceast% situaie ,i s% continu%m s%.= facem s% +nelea'% c% este bine s% se fac% util* dar abin/ndu.ne de a.i adresa imediat laude$ Este suficient s%.i spunem: dac% procedezi a,a* ,i nu altfel* va fi c/t se poate de bine$ &e comport% ca un pu,tiulic% de doi ani* ba chiar o face pe bebelu,ul ,i pe prostul* numai ca s% fie m/n'/iat ,i r%sf%at"$ E @ei vedea nu rareori copii r%z'/iai ,i chiar ,i aduli care se comport% ca ni,te copila,i* mim/nd pelticia copiilor mici$ Ei re'ret% acea stare din trecut ,i ar dori s% revin% la ea* simindu.se atunci la fel de bine ca +n paradis$ 2robabil c% r%sf%ul b%iatului dateaz% din perioada +n care el a fost bolnav$ +n cursul unei boli survin st%ri 'rave c/nd nu se poate s% nu.= dezmierzi pe copil$ De aici se tra'e nevoia lui de a fi m/n'/iat* de a se face l%udat ,i iubit$ &e comport% +n consecin%* dar f%r% a fi con,tient de aceasta$ A,adar* e1plic/ndu.i cum stau lucrurile* am putea obine totul de la d/nsul$ @orbe,te foarte prost$ Este bine conformat* dar din c/nd +n c/nd sufer% de urechi"$ 2robabil c% este vorba de o otit% a urechii medii* nevindecat% complet$ Dac% nu a fost atins +n profunzime de aceast% boal%* s.ar putea ==B
AL'RED ADLER
ca el s% prezinte o mare sensibilitate +n ceea ce prive,te audiia ,i muzica* dat fiind faptul c% auzul s%u este probabil mai fin dec/t la ma0oritatea oamenilor$ Avem o confirmare +n le'%tur% cu aceast% maladie serioas% din prima sa copil%rie$ "u toi copiii fac otit% la urechea mi0locie$ +n acest caz am putea s%.i revel%m un nou domeniu de formare$ .am putea inte'ra +n societate prin intermediul unui cor* +n 'eneral prin intermediul muzicii$ Este +nt/rziat din punct de vedere intelectual* prezent/ndu.se ca un copil +n v/rst% de trei ani"$ )%iatul* care o face mereu pe copila,ul +n v/rst% de trei ani ,i las% impresia c%.i lipse,te inteli'ena* pe c/nd* +n realitate* are cinci ani* ne.ar putea l%sa impresia c% este un deficient mentalL trebuie* +ns%* +nainte a tra'e o concluzie* s%.= supunem unor test%ri temeinice$ +n 'eneral* nu reacioneaz% dec/t fa% de persoanele cu care este obi,nuit"$ 9r%s%tur% de caracter proprie copilului r%sf%at$ Randamentele sale ,colare pozitive nu sunt notabile dec/t +n domeniul e1erciiilor fizice* 'imnastica obi,nuita sau ritmic% fiind ocupaia sa favorit%* +n care a0un'e la rezultatele str%lucite"$ +nc% nu.mi permit s% conchid$ Rareori auzim vorbindu.se de copii deficieni mental care s% obin% rezultate remarcabile la 'imnastica normal% sau ritmic%$ A izbuti +ns% o mi,care sistematic% +n 'imnastic%* a a0un'e la reu,ite str%lucite ne arat% un dar al combinaiei de care nu dispune un deficient mental$
"(9E
= Aanifestare impulsiv% descris% +n psihopatolo'ie ,i psihiatrie sub denumirea de onicofagie( Are 8oc la copiii cu tulbur%ri de afectivitate 3emotivi* timizi etc$4*care tr%iesc +ntr.un mediu ostil* amenin%tor$ Unii psihanali,ti socot onicofa'ia un act care se +nscrie +n manifest%rile sadicorale ale anumitor copii 3autosadism4$ Dac% nu se intervine 8a timp cu remedii psihopeda'o'ice potrivite* obiceiul poate persista toat% viaa$ 3"ota trad$4
114
I74 O A.-I(IE CARE DUCE LA R)T)CIREA DRU.ULUI N VIAT)
8nstitutoarea ne e1pune urm%torul caz: A$ este +n v/rst% de nou% ani ,i este +n clasa a patra$ Este cea mai mic% dintre cinci copii* c/i sunt 8n familie$ Fraii ,i surorile ei au ?;* ?B*=; ,i =: ani$ Fata cea mare* m%ritat% de.acum* are un copil +n v/rst% de c/teva s%pt%m/ni$ +n situaia ei de mezin%* frumu,ic% ,i pl%cut%* A$ a fost deosebit de r%sf%at% de c%tre p%rini* frai ,i surori$ Educaia ,i suprave'herea ei au c%zut +ndeosebi +n sarcina frailor ,i surorilor* deoarece p%rinii lucrau toat% ziua$ 9at%l este slu0ba, la o cas% de comer ,i lipse,te de acas% +ntre ora M dimineaa ,i ora Q seara$ Aama e corsetier% ,i este de asemenea ocupat% toat% ziua$ a intrarea +n ,coal% fetia s.a f%cut remarcat% +n clas% +ntr.un mod c/t se poate de nepl%cut* prin flec%reli* prin neast/mp%r* printr.o atitudine e1a'erat de aro'ant%* prin lipsa sensibilit%ii* prin tendina la '/lceava ,i s%lb%ticia cu care +,i trata cole'ele$ 8nstitutoarea de la clasa +nt/i o menioneaz% adesea ca pe o copil% teribil%"* +ns% foarte inteli'ent% ,i* dup% chef* c/nd e1trem de muncitoare* c/nd de o lene e1asperant%$ Dat fiind c% o cunosc din clasa a doua* nu o pot acuza de tr/nd%vie$ Dimpotriv%* este foarte harnic%* este foarte bun% la compunere* ima'inaia +i este vie* se e1prim% bine* recit% la fel de bine* scrie cali'rafic ,i insist% asupra cur%eniei* ca rezultat al cochet%riei* trebuie s% o recunoa,tem$ +i place mult s% se fac% admirat%$ -/nd o tem% +i reu,ea +n mod deosebit* venea +n faa clasei cu caietul* ca s% mi.= arate: Eu am f%cut astaP"$ &e bucur% c/nd o lauzi$ Abordeaz% temele +ntr.un mod plin de de1teritate ,i +ndr%zneal%$ a ==;
A FRED AD ER
'imnastic% este foarte bun% ,i cura0oas%$ A +nv%at sin'ur% s% mear'% pe biciclet% ,i s% +noateL acum dore,te s% aib% o pereche de patine* spre a +nv%a anul acesta s% patineze$ 9endina ei de a se pune +n valoare este* +ns%* foarte puternic%* +mpin'/nd.o f%r% +ncetare la a se face remarcat%* lucru imposibil +ntr.o colectivitate de treizeci de copii$ Atunci ea tulbur% procesul de +nv%%m/nt* lu/ndu.le vorba din 'ur% celorlali* f%r% a se putea st%p/ni* de,i +n mai multe r/nduri a fost do0enit% pentru purtarea ei$ +nc% ,i mai puin +,i poate st%p/ni curiozitatea$ -/nd +i semnalez unei eleve vreo 're,eal% +n caiet* ea +,i p%r%se,te locul din banc%* spre a lua ,i ea cuno,tin% de 're,eala cole'ei$ ( atra'e +ndeosebi ceea ce este interzis$ Anul trecut directoarea s.a opus oric%rei de'hiz%ri +nainte de l%sata secului* ca s% nu se sperie copiii din clasa +nt/i* care era vecin%$ A doua zi* +n recreaie* A$ s.a dus la K$-$ ,i dup% c/teva minute s.a n%pustit +n clas%* de'hizat% +n diavol* flutur/nd +n aer o nuia* brusc/n. du.i pe copii ,i url/nd$ Am certat.o ,i am +ntrebat.o dac% nu era la curent cu interdicia de a se de'hizaL n.am obinut de la d/nsa nici un r%spuns$ (ri de c/te ori o iei la +ntreb%ri* se comport% la fel$ De notat este c% niciodat% nu te poate privi drept +n ochi$ Aanifest% semne de mare nelini,te dac%* +n timpul orei* o privesc c/t%va vreme$ +n cazul acesta +ntoarce ochii cu 0en%* arunc/ndu.mi din c/nd +n c/nd c/te o privire timid%* ca s% vad% dac% o mai privesc sau nu$ &% spunem* +n treac%t* c% nu este necinstit%$ Aama fetei susine c% fata nu minte niciodat%$ "evoia ei de a se pune +n valoare s.a manifestat +n mod izbitor +n urm%toarele +mpre0ur%ri: Anul trecut am avut o inspecie la ora de muzic%$ De mai multe ori p/n% atunci* ca m%sur% disciplinar%* A$ fusese dat% afar% de la acest curs* pentru p%l%vr%'eal% ,i alte feluri de a +ntrerupe mereu activitatea didactic%$ -u prile0ul inspeciei a fost ,i ea prezent%$ "eav/nd* din cauza absenelor* acela,i antrenament ca restul clasei* evident c% nu s.a putut distin'e$ Dar s% stea pur ,i simplu +n r/nd cu ceilali ,i s% fac% ce f%ceau ei* f%r% a se face remarcat%* nu era lucru suportabil pentru d/nsa$ +n timpul recreaiei ea s.a apropiat de inspectoarea care conversa cu cineva ,i a f%cut o piruet%* 'imnastica fiind domeniul +n care e1celeaz%$ +i place s% fac% farse$ Ai.a povestit* bun%oar%* c% +ntr.o zi a l%sat s% scape pas%rea dintr.o colivie pe care proprietarul o pusese +n curte* bucur/ndu.se c% acesta nu.= '%se,te pe autorul farsei$ 2retinde c% i se f%cuse mil% de acea pas%re care piuia$ 2e timpul vacanei* ca s% se amuze* a l%sat s% cad% cu totul oblonul din fier ==Q
al unei m%cel%rii de vizavi de casa +n care locuia$ -/nd m%cel%reasa a ie,it ,i i.a aplicat o corecie fetei* mama acesteia a ie,it la r/ndu.i din ma'azinul ei ,i a p%lmuit.o pe m%cel%reas%* ceea ce i.a adus un proces ,i o amend% de =C coroane$ Aama m.a ru'at s% fiu c/t se poate de sever% cu fata* care* acas%* o e1aspereaz%$ Este +nc%p%/nat% ,i ori de c/te ori mama +i spune s% fac% ceva +i r%spunde cu nu vreau* ,i 'ataP"* f%r% a ceda* +n 'eneral* dec/t cu fora$ Dac% femeia aceasta ar dispune de mi0loacele necesare* ar +ncredina unor copilul str%ini* ca s%.i dea o educaie corespunz%toare* deoarece p%rinii* cu comerul lor* nu se pot ocupa suficient de copil%$ -/t despre frai ,i surori* ei o respin'* cu toate c% o iubesc mult ,i sunt bl/nzi cu d/nsa$ a ,coal% ea se comport% la fel$ "u trece zi +n care s% n.o vezi b%t/nd o cole'% sau tr/ntind.o la p%m/nt f%r% nici un motiv$ Dou% fetie au ,i fost serios r%nite* din cauz% c% ea le.a izbit de perete sau de colurile b%ncilor$ 2e drumul la ,coal% le tra'e de p%r pe cole'e sau le amenin% cu s%puneala" la ie,irea de la ,coal%$ Din toate aceste pricini cole'ele nu o v%d cu ochi buni ,i se tem de ea$ Dac%* +n timpul orei* vreo vecin% +i cere s% stea lini,tit%* ea +i d% 'hionti* o pi,c% sau o love,te cu picioarele* pe sub banc%$ -onvocarea la ,coal% a p%rinilor nu a dat rezultate p/n% +n prezent$ &.a prezentat +ntotdeauna mama* iar aceasta arunc% vina pe tat%l fetei* care o r%sfa% din cale.afar% pe copil%$ "u am avut niciodat% prile0ul s% discut cu tat%l* +ns% mama fetei a promis s%.= aduc% azi la ,coal%"$ $r( /F +n e1punerea detaliat% cu privire la aceast% feti% a fost subliniat cu mult% precizie punctul central al dezvolt%rii ei$ Fetia manifest% o tendin% deosebit de marcat% c%tre o punere +n valoare r%u orientat%$ "i s.a f%cut cunoscut c% avem de.a face cu o mezin% ,i c% aceasta a fost r%sf%at%L r%sf%ul pare a ne e1plica de ce este at/t de mare tendina ei de a se pune +n valoare$ -a mezin%* ar dori s%.i dep%,easc% pe toi$ Dar +n afar% de randamentul ei ,colar bun* se constat% un at/t de mare num%r de lipsuri* +nc/t e,ti uluit$ +nele'em prea bine de ce comportamentul fetiei mer'e din r%u +n mai r%u$ Fetia se comport% ca +ntr.o curs% de prins ,oareci* neput/nd sc%pa de propria.i soart%L ea ar vrea s% fie punctul de atracie* dar* dat fiind faptul c% a acionat at/t de 're,it* pretutindeni se love,te de rezisten% ,i este incitat% s% continue$ A, dori ca* +n c/teva cuvinte* s% ar%t ceea ce m.a frapat +n aceast% e1celent% e1punere* referitor la linia dinamic% a copilului$ Este foarte v%dit% la ea tendina de a vrea s% le dep%,easc% pe cole'ele ei de ,coal%$
Hv. ir.
AL'RED ADLER
"u a obinut dec/t un succes parial ,i +ncearc% s% recupereze ceea ce a pierdut datorit% absenelor de la ,coal%* +n urma e1matricul%rilor* precum ,i a dificult%ilor pe care le are +n raporturile cu mama sa$ 2utem emite ideea c%* dac% ar fi prima din clas%* comportamentul ei s.ar schimba radical$ "u ea +ns%,i s.ar schimba* c/t situaia ei ar fi mai bun%L tendina ei de a se pune +n valoare nu suport% viaa de acas%* pe c/nd la ,coal%* cu cole'ele ei* se afl% pe picior de lupt%$ Aici ar vrea ea s% ias% biruitoare$ Este cu neputin% s%.= deturnezi pe acest copil din drumul s%u prin b%taie sau alte pedepse$ 2entru c% +n acest caz* ne+ndr%znind s% acioneze deschis +n dauna cole'elor sale* o face pe ascuns$ Ar fi* de asemenea* s%.i determin%m pe copil s% mint%$ -red c% adev%ratul motiv pentru care a dat drumul p%s%rii din colivie nu a fost* cum a declarat ea* mila* ci mai de'rab% o anumit% bucurie de a ataca bunul altuia$ +mpins% de acela,i motiv prive,te +n caietele cole'elor ei$ +n aceast% bucurie mali'n% pe care i.o provoac% 're,elile altora* ea +,i afl% superioritatea* crez/nd c% se situeaz% deasupra lor$ Dac% ar reu,i s% triumfe mereu* aceasta nu ar pre0udicia cu nimic viaa sa viitoare$ -u si'uran% c% nu va '%si pe nimeni care s%.i ofere mereu aceast% posibilitate$ 9rebuie intervenit spre a smul'e r%ul din r%d%cin%$ Este necesar ca fetia aceasta s% +nelea'% eroarea +n care tr%ie,te$ 9rebuie s% i se arate c% are tendina de a se situa mereu +n frunte ,i c%* nereu,ind s% o fac% pe planul aciunilor utile* +ncearc% atunci s% se pun% +n valoare pe planul aciunilor v%t%m%toare 3molest/ndu.i sau tiraniz/ndu.i pe ceilali4$ Aceast% e1plicaie* +ns%* nu trebuie s% ia forma unui repro,* pentru c% atunci ea va re+ncepe lupta$ Un copil de felul acestuia prezint%* +n caz de repro,* o stare de spirit care l.ar determina s% '/ndeasc%: De acum +ncolo o voi face ,i mai ,iP" -opiii vor* totu,i* s% demonstreze c% ei sunt cei mai puternici$ "u cred c% am putea elimina metehnele lor printr.o conversaie$ ( persoan% pe care nu o cunoa,te ,i care nu ine deloc de cercul relaiilor fetiei va trebui s%.i dea +ntr.o zi* prietene,te* unele povee* ar%t/ndu.i ce se petrece +n psihicul ei$ Fetia ,tie c% mama +i ia ap%rarea ,i nu ia +n serios amenin%rile ei$ Fiind inteli'ent%* cunoa,te limitele pe care un institutor nu le poate dep%,i ,i ,tie c% lucrurile nu vor fi duse p/n% la cap%t$ Am auzit afirm/ndu.se c% p%rinii* ca ,i fraii ,i surorile* o iubesc* dar* cu toate acestea* ea +i tortureaz%* fiind prea puin amabil% cu d/n,ii$ Fetia +ncearc% s%.i sub0u'e pe ceilali* dar nu izbute,te s% fac% +n +ntre'ime acest lucru cu fraii ,i surorileL de unde ==N
nevoia de a.i ataca$ Aereu ,i pretutindeni '%sim acela,i ritm ,i aceea,i structur%$ Amenin%rile mamei sunt complet inutile ,i brutaliz/nd fetia nu se va a0un'e la nici un rezultat$ Ea ,tie c% tat%l s%u* oricare ar fi situaia* va fi de partea sa$ De altfel* probabil c% el nu poart% +ntrea'a responsabilitate pentru educarea eronat% a copilului* ,i se ,tie c% mem. brii familiei arunc% unul asupra altuia aceast% responsabilitate$ Este necesar ca p%rinii s% fie consiliai* s% fie f%cui s% +nelea'% c%* +n fond* fetia nu este r%spunz%toare* +ntruc/t* p/n% atunci* nu f%cuse dec/t s% se conformeze unui stil de via% stabilit +n prima sa copil%rie$ "u ne.am putea a,tepta la o schimbare at/t timp c/t ea +,i va menine scopul eronat* adic% acela de a fi mereu cea dint/i ,i de a se situa totdeauna +n centrul ateniei$ -el mai bun mi0loc de a l%muri copilul* precum ,i pe mam%* ar fi s% o facem pe aceasta din urm% s% +nelea'% c% foarte adesea se constat% la mezini tendina de a voi s% se situeze pe primul plan$ $r( / 3adres/ndu.se p%rinilor4: -u copilul nu trebuie s% lupt%m* pentru c% adesea putem s% pierdemL totdeauna cei mai puternici sunt copiii$ Fetiei trebuie s% i se vorbeasc% cu bun%voin% ,i s%.i spunem c% dac% re+ncepe s% vrea s%.i domine pe ceilali* ceea ce se +nt/mpl% adesea la mezini* nu este mare scofal%$ Ar trebui s% o facem pe feti% s% +nelea'% de unde provine la d/nsa aceast% trebuin%* pe care ea +ns%,i n.o +nele'e* de a se '%si mereu +n centrul ateniei$ #fat "entru institutoareF &% priveasc% eventualele recidive ale copilului cu un sur/s comprehensiv ,i s%.i atra'% copilului atenia* n0um/ndu.i: -red c% iar%,i ai vrea s% te afli +n centrul ateniei"$ $r( / 3adres/ndu.se fetiei* care pl/n'e +ntr.una4:Ai vrea tu s% fii cea mai bun% elev% ,i s% reu,e,ti multe alte lucruriO E,ti o feti% inteli'ent%$ 9rebuie numai s% te debarasezi de obi,nuina de a.i sili pe ceilali s% se ocupe mereu de tine$ 9u e,ti cea mai mic% ,i vrei s% demonstrezi totdeauna c% tu e,ti st%p/na$ "u.i vina ta* o recunoa,tem* fiindc% asta li se +nt/mpl% des mezinilor$ Uite* tu scrii bine*e,ti bun% la 'imnastic%L oare trebuie s% le s/c/i ve,nic pe celelalte fetieO Ai un tat% bun* o mam% bun%L ai putea fi mulumit%L ai tu +ntr.adev%r nevoie s% fii mereu +n fa%O 9e asi'ur c% lacrimile tale sunt cu totul de prisos* pentru c% nu te afli aici ca s% fii pedepsit%* ci pentru a i se e1plica unde ai 're,it$ @rei s% demonstrezi c% acas% tu e,ti st%p/naL ce nevoie ai de astaO 9u ,tii tot at/tea c/te ,tiu alii$ Ar trebui* de asemenea* s%.i prive,ti pe ==>
AL'RED ADLER
oameni +n ochi ,i s% le demonstrezi c% nu ai nimic r%u pe con,tiin%$ &%.i spui: "u vreau s% domin* nu vreau s% m% fac deza'reabil%* nu vreau s%. i dau de furc% mamei* ca ea s% fie obli'at% s% se ocupe de mine"* +ncearc% s%.i faci pl%cereL vei reu,i* iar atunci +i vei spune: &unt poate o mezin%* +ns% toat% lumea m% iube,te"$ -e crezi* vei reu,i* ori vrei s% te compori ca unul care spune c/t tr%ie,te: 8a uite cine sunt euP"O Dup% o lun% voi reveni$
74 CO&ILUL DETE*TAT
I$ este un copil n%scut +nainte de termen 3la opt luni4"$ 9rebuie s% fim precaui +n ceea ce prive,te aceast% prim% informaie$ Un copil n%scut prematur* ,i +nc% la opt luni* nu este lesne de deosebit de un copil n%scut la termen ,i nici m%car nu este si'ur c% a,a stau lucrurile$ A, evita s%.= informez pe copil referitor la faptul c% s.a n%scut ori nu la termen$ De fapt* lucrul acesta nu are nici o importan%$ a v/rsta de nou% luni el a ,i +nceput s% mear'%* iar la un an a +nceput s% vorbeasc%$ 2rimul dinte i.a ap%rut tot la un an"$ Acest prim dinte ar fi trebuit s% apar% la v/rsta de ,ase luni$ Dinii ceilali au venit unul dup% altul* cu re'ularitate$ +ntre timp a avut ru0eol%$ Aama nu poate da alte informaii asupra altor eventuale boli* deoarece copilul a fost +ncredinat unei doici$ 2e atunci tat%l copilului era b%iat de pr%v%lie la o cafenea* pentru ca +n prezent s% tr%iasc% departe de cas% ,i s% pl%teasc% o pensie alimentar%$ Aama nu cunoa,te e1act situaia lui material%$ Era b%d%ran* brutal ,i alcoolic$ Aama nu a suferit dec/t de o sin'ur% boal%: o pneumonie$ Din cele aflate de la doic%* +n familie nu e1ist% nici o boal% ereditar%"$ +n ceea ce ne prive,te* nu lu%m +n serios condiiile ereditare c/nd este vorba de calit%ile intelectuale$ Aama copilului este m%ritat% cu un muncitor$ @iaa lor de familie ar fi satisf%c%toare$ Din aceast% c%s%torie s.au n%scut doi copii* =?=
AL'RED ADLER
din care unul a murit la v/rsta de un anL cel%lalt* care tr%ie,te* are trei ani"$ I$ a fost plasat la doic% +n localitatea T$ &oul doicii este montator +ntr.o uzin% de 'azL alcoolic* el este de o brutalitate e1cesiv%$ Doica ,i b%rbatul ei au un fiu +n v/rst% de =M ani ,i o feti% +n v/rst% de doi ani$ )%iatul cel mare nu.= prea +n'hite pe I$* +i caut% nod +n papur%* +l provoac%*+,i r/de de d/nsul*+l +mbr/nce,te ,i +l bate din te miri ce$ -el mic are un foarte r%u e1emplu +n b%rbaii din cas%* +ndeosebi c/nd soul doicii se +mbat%L se petrec atunci scene +n'rozitoare$ )eivul +,i bate femeia* +i bate pe copii ,i* pe c/t se spune* l.ar fi aruncat +ntr.o zi pe cel mic cum arunci o min'e"$ @edei* a,adar* ce +nseamn% s% fii un copil detestat"$ A.am putut convin'e personal de urmele ad/nci pe care le.au l%sat asupra copilului aceste impresii$ Unui b%ieel* care se 0uca +n nisip* i.am f%cut +ntr.o zi observaia s% fie atent s% nu.,i murd%reasc% pantalonii* pentru c% altfel mama sa o s%.= certe$ I$ al nostru a ad%u'at: Y9at%l meu adoptiv totdeauna ne.a certat* pe mama ,i pe mine* ,i chiar ne.a b%tut c/teodat% cu o cureaL atunci mama pl/n'eaZ$ -/nd tat%l era +n stare de ebrietate* toate intimit%ile vieii familiale se desf%,urau sub ochii lui I$ 2utem asocia aceasta cu faptul* declarat de mam%* c% b%iatul avea obiceiul s% se 0oace cu se1ul s%u"$ &unt manifest%ri foarte des +nt/lnite la copii$ Aama relateaz% o scen% +n care ea =.a '%sit +n pat* +mpreun% cu fratele lui* +n v/rst% de trei ani* I$ 0uc/ndu.se cu se1ul s%u ,i cu acela al fratelui ,i '/f/ind din pricina e1citaiei$ E1presiile copilului +n le'%tur% cu aceasta sunt +nsp%im/nt%toare$ Am remarcat c% I$ avea o oarecare tendin% s% chinuiasc% animalele: caut% pe la ferestre mu,te ,i lib/rci* ca s% le striveasc%$ ( dat% l.am '%sit +nfa,ur/ndu.,i ceva pe un de'et$ Apropiindu.m%* am v%zut c% era vorba de o r/m%* pe care aproape c% o omor+se ,i de care nu voia s% se despart%"$ 9orturarea animalelor semnific% la d/nsul o atitudine ostil% fa% de fiinele slabe$ &ocoate c% lumea ,i este du,m%noas%$ Din luna aprilie el se afl% la propria.i mam%* +ntr.un alt antura0$ Aama '%sindu.se internat% +n spital pentru patru s%pt%m/ni* I$ a fost dat la o cas% de copii +n localitatea #$* iar timp de dou% zile +ntr.o familie$ a ?; septembrie a intrat la 'r%dinia de copii$ Din punct de vedere fizic este firav* dar nu prezint% anomalii or'aniceL corpul +i este =??
acoperit de erupii* capul n%p%dit de parazii$ #r%dinia de copii l.ar fi trimis pe b%iat la spital* +n scopul de a.i indica mamei un tratament de administrat copilului* dar ea nu a urmat indicaiile medicilor ,i b%iatul nu s.a +ns%n%to,it$ Aama nu face o tain% din faptul c% nu.,i iube,te copilul"$ Un copil detestatL poate unul nele'itimO a cea dint/i +ntrevedere pe care am avut.o cu mama* aceasta mi.a spus s% fiu sever% cu copilul* pentru c% ,i ea +l pedepse,te ,i +i tra'e c/te o b%taie$ \icea c% trebuie s%.i vorbe,ti cu asprime* pentru c% de vorb% bun% nu +nele'eL aplic/ndu.i.se p/n% +n prezent asemenea tratament* copilului i.a intrat +n obi,nuin%L este* de altfel* un copil nele'itim* crescut de o doic%"$ Avem impresia c% mama +,i face r%spunz%tor copilul de faptul c% este nele'itim$ 2e mine m% respect%* dar pe soul meu +l iube,te mai mult dec/t pe mine$ +ndat% ce m% apropii de d/nsul* izbucne,te +n pl/ns$ +mi d% mereu de lucru$ Este nestatornic ,i neast/mp%rat ,i nici c/nd ai de lucru nu te las% +n pace$ Aai presus de orice +l enerveaz% t%cerea atunci c/nd ai de lucru sau +n timpul meselor$ &coate mici stri'%te* trop%ie* deplaseaz% scaunele cu mare t%r%boi sau d% cu pumnii +n mas% ca s% atra'% atenia asupr%.i"$ E aproape neverosimil$ "u ne putem ima'ina acestea dec/t +n cazul +n care pedepsele corporale sau an1ietatea i.ar provoca o e1citaie se1ual%$ Astfel de copii procedeaz% +n mod voluntar la provoc%ri* pentru a fi b%tui$ Ftim c% b%iatul este se1ualice,te e1citabil ,i s.ar putea s% aparin% acestui tip$ -/nd +i cer s% stea cuminte* r/de de mine ,i +i d% mai departe cu dezordinea$ Dac% nu.i dau atenie* se enerveaz% ,i o face ,i mai ,i$ Uneori f%r% motiv* se tr/nte,te pe 0os ,i pl/n'e"$ &e vede c/t de colo c% vrea s%.i provoace pe cei din 0ur$ Ftie el bine ce va p%i apoi$ Atitudinea lui de opozant ofer% +ntre'ii 'rupe de copii un e1emplu r%u$ +ntr.adev%r* dac% le ordon tuturor copiilor s% fac% ceva precis* I$ stri'%: Y"u* eu nu vreauZ"$ Este un comportament care t%lm%ce,te atitudinea lui de ostilitate* de copil care nu ,tie c% e1ist% pe lume ,i fiine care +i vor binele$ =?B
AL'RED ADLER
9ratez revolta lui altfel dec/t pe a altora* dar am +n 'rup% copii care +l imit%* crez/nd c% pot a0un'e la acela,i rezultat"$ ( astfel de conduit% este adesea conta'ioas% +n cazul copiilor care au un puternic sentiment de inferioritate ,i care caut% s% se pun% +n valoare$ -opiilor le este dra'% e'alitatea$ 2oate c% observat c% la ,coal%* atunci c/nd un copil le,in%* ali doi sau trei le,in% la r/ndu.le$ "u are sentimentul comuniunii sociale$ +i a/% pe ceilali copii* le ia 0uc%riile sau materialul de construcie* cu toate c% ,i el dispune de tot ce au ,i ceilali$ +i +mbr/nce,te* +i z'/rie ,i +i love,te f%r% motiv pe ceilali"$ &e comport% du,m%ne,te$ "oiunea de al meu ,i al t%u nu +i este prea clar%"$ "oiunile acestea nu pot fi clare c/nd e,ti lipsit de interes fa% de semeni$ Un e1emplu:I$ +i ia lui R$ fluierulL R$ vine la mine s% se pl/n'%* +ncerc s% aplanez lucrurile ,i +l pov%uiesc pe R$ s%.i +mprumute lui I$ fluierul s%u pentru c/tva timp$ R$ insist%* +ns%* ,i.,i revendic% drepturile* +i fac un semn lui I$* dar acesta se refu'iaz% cu fluierul +n cel mai +ndep%rtat cotlon al 'r%diniei$ 8ar c/nd* +n cele din urm%* se apropie de mine* se tr/nte,te pe 0os$ +i spun cu calm: YRidic%.te ,i d%.i acum fluierul lui R$* pentru c% ,i el vrea s% fluiere puin ,i dup% aceea i= +mprumut% din nouZ$ &in'urul rezultat al vorbelor mele este c% el +ncepe s% ipe* s% bat% din picioare ,i s% +ncerce s% m% loveasc%$ @%z/nd ce se petrece* +n 0urul nostru se adun% o mulime de copii* unii din ei dintr.o alt% 'rup%$ Deoarece insistenele mele au dat 're,* l.am luat +ntr.un loc retras din cl%dire$ -/nd s.a potolit* am +ncercat s%.= fac s% +nelea'% c% nici lui nu i.ar pl%cea ca un altul s%.i ia un lucru$ A avut o reacie imprevizibil%$ Dinii au +nceput s%.i cl%n%ne de parc% ar fi fost scuturat de fri'uri ,i tot restul zilei a r%mas l/n'% mine* de mai multe ori lu/ndu. mi m/na ,i s%rut/nd.o cu dr%'%l%,enie$ Aai t/rziu* discut/nd cu mama copilului* am aflat c% familia care +l crescuse +i luase toate cadourile* f%r% s%.i mai dea nimic +napoi"$ &cena aceasta* +n cursul c%reia el se comport% cu at/ta supunere ,i recuno,tin%* este foarte dubioas%$ 8 s.a luat* totu,i* fluierul ,i este 'reu s% +nele'i de ce este recunosc%tor$ 2oate c% ,i +n acel caz era e1citat din punct de vedere se1ual* sau poate era recunosc%tor c% nu a fost b%tutO =?:
(rele de odihn% au fost tulburate de I$ +n a,a fel +nc/t aveau ce p%timi micii s%i cole'i$ El scotea +n calmul ambiant stri'%te f%r% noim%* s%rea din pat ,i f%cea z'omot* vorbind de unul sin'ur$ "imeni nu putea adormi sau dormi"$ &e comport% ca un du,man plin de r%utate$ Aama ne d% urm%toarea informaie: I$ nu ,i.a udat niciodat% a,ternutul ,i mai c% nu sfor%ie$ Doarme +n acela,i pat cu tat%l s%u ,i +i place s% doarm% cu d/nsul"$ Faptul acesta pare s% confirme supoziia c% este e1citabil pe plan se1ual$ Familia mer'e la culcare la ora N$ -opilul are un somn a'itat* '/f/ie* iar uneori pare c% se +n%bu,%$ &e treze,te cu re'ularitate la o anumit% or% dimineaa ,i nu mai vrea s% doarm%$ 2%rinii folosesc toate mi0loacele* p/n% ,i b%taia* ca el s%.,i continue somnul$ Dac% e acas% la amiaz%* este pus s% doarm% cu fratele s%u* fiecare +ntr.un alt col al patului ,i* dup% ce cel mai adesea prime,te c/iva dupaci* adoarme$ Aceasta arat% o dat% mai mult c/t de inaccesibil este acest copil martirizat$ +ncerc s%.= influenez l%ud/ndu.i p/n% ,i cele mai mici reu,ite$ 2e moment reacioneaz% pozitiv* dar nu se simte +ndemnat s%.,i +mbun%t%easc% randamentul$ +n primele zile de la venirea lui la 'r%dini% am constatat c%* de,i se afla la o oarecare distan%* +,i +ntrerupea 0ocul dac% +l dezmierdam pe vreun alt copil"$ 9rebuie s% ne amintim c% +n acest caz se '%se,te +ntr.o situaie +n care el s.a impus de mai multe ori ,i care +i aminte,te situaia fratelui s%u* care este mai bine tratat dec/t d/nsul$ &t% ca +mpietrit* fi1/ndu.m% cu privirea$ A doua zi am reluat +n mod intenionat manevra* +n imediata lui apropiereL din nou I$ a r%mas ca paralizat* fi1/ndu.ne cu ochiiL constat c/t de mult +l impresioneaz% scena$ 2oate c% are le'%tur% cu lipsa lui de antrenament +n ceea ce prive,te concentrarea ateniei$ Aceast% lips% se manifest% +n tot ce face"$ 2utei din nou s% constatai c% funciile lui sunt insuficient de dezvoltate* din cauz% c% nu caut% s% comunice cu ceilali$ @orbe,te dezl/nat* f%r% a.,i or/ndui ideile$ Dac% se apuc% de m%turat* dup% c/teva secunde abandoneaz% ,i +ncepe s% arunce afar% p%pu,ile de la teatrul de marionete$ -hiar ,i +n timpul pr/nzului* la mas%* se face remarcat +ntr.un mod care ,ocheaz%L nu e1ist% pentru d/nsul s% stea lini,tit la mas%$ a +mbr%cat* ca ,i la dezbr%cat* are nevoie de a0utor$ =?;
AL'RED ADLER
+n ultimele zile am putut observa la el c% +nva% s% fac% deosebire +ntre ceea ce este drept ,i nedrept* +nver,un/ndu.se +ntr.un fel sau altul +mpotriva copiilor care comit 're,eli$ -aut% s%.i intre +n voie educatoarei* s% fie aproape de d/nsa$ "u sunt si'ur% c%* prin denunurile pe care le face* nu caut% s% obin% pedepsirea celui care a 're,it$$$ ui I$ +i place s% frecventeze 'r%dinia de copii$ Aama spune c% ar vrea s% mear'% la 'r%dini% p/n% ,i duminica$ +n primele zile a refuzat chiar s% se mai +ntoarc% acas% seara"$ &e vede limpede c% are o preferin% aparte pentru 'r%dinia de copii ,i nu m% +ndoiesc de faptul c% va face aici pro'rese +n direcia structur%rii sentimentului de comuniune social%$ 2l/n'ea mereu ,i se arunca pe 0os la vestiar$ "umai asi'urarea noastr% c% m/ine va putea s% vin% =.a determinat s% se ridice ,i s% mear'% acas%* +n compania unei fetie din vecin%tatea sa* al c%rui frate frecventeaz% ,i el 'r%dinia$ Frica lui de acas%" nu se mai manifest% at/t de izbitor* dar c/nd vine momentul plec%rii de la 'r%dini%* se nelini,te,te* pare tulburat"$ I$ face impresia unui copil de,tept$ Are o bun% percepie a lucrurilor* +n felul s%u* anim/ndu.= o mare dorin% de a fi activ$ Este 'eneros ,i +i place s% fac% daruriL mi.a dat* de e1emplu* o prun% din 'ustarea saL la puin timp a venit s%.mi mai dea una* spun/ndu.mi: YUite +nc% una* ca s% ai dou%Z$ +n 'enere* nu este z'/rcit"$ &unt fapte care dovedesc c% el +ncepe s% dob/ndeasc% un anumit sentiment de comuniune social%$ 9rece c/tva timp p/n% c/nd un copil de felul acesta s% +nceap% s% simt% ce +nseamn% c%ldura omeneasc%$ A,a ceva nu se poate realiza c/t ai bate din palmeL trebuie r%bdare ,i numai cu r%bdarea poi dep%,i ,i alte dificult%i peda'o'ice$ 9are a, vrea s% o +ntreb pe mam% dac% nu cumva el este cel care provoac% loviturile pe care le prime,te$ A, +ncerca* prietene,te* s% o fac s% +nelea'% c% trebuie s% 'enereze +n sufletul copilului sentimentul c% el are tot at/ta valoare ca toi ceilali$
7I4 CO&ILUL UNIC CARE VREA *) CO.ANDE
!nstitutorul #( relateaz% cazul unui b%iat +n v/rst% de == ani* care nu se +nele'e cu nimeni ,i care deran0eaz% sistematic procesul de +nv%%m/nt$ A furat de la mama sa ;C de creiari$ 2rincipala pl/n'ere se refer% la faptul c% nu poate fi +n compania altor copii f%r% a se certa cu ei* dorind ca el s%.i comande$ Este copil unic la p%rini$ Randamentul s%u ,colar este mediocru* cu toate c% pare inteli'ent$ "ici o informaie asupra situaiei familiei copilului$ -opil unic ,i r%sf%at din cauz% c% toi din familie se ocup% de d/nsul* nu poate avea contacte cu ceilali copii* fapt care a +mpiedicat dezvoltarea sentimentului s%u de comuniune social%$ +mi e1prim dorina de a sta de vorb% cu mama copilului$ Mama susine c% b%iatul are p%ri bune* dar c% se las% prea mult influenat de c%tre ceilali$ &unt zile c/nd nu vrea s% ,tie de nimeni ,i de nimic$ "i,te b%iei i.au raportat mamei c% el le.ar fi spus c% n.are chef s% fac% ceea ce +i comand% mama lui"$ Adesea +l prinde cu minciuna ,i +l pedepse,te$ Uneori +l plesne,te"* alteori +l priveaz% de lucrurile care fac bucuria lui$ ( anumit% perioad% s.a aflat sub +n'ri0irea unei doici* unde a fost bine tratat$ Acas% este +nc% ,i mai bine tratat* nelipsindu.i nimic$ Aai +nainte* c/nd era pedepsit* +,i cerea iertareL acum face mutre ,i r%spunde r%ut%cios$ +i place s% o fac% pe st%p/nul casei ,i are o tendin% spre fanfaronad%$ Actualul so al mamei nu este tat%l copilului* dar se poart% foarte binevoitor cu d/nsulL de altfel b%iatul nu ,tie c% nu este tat%l s%u adev%rat$ -/nd acesta e acas%* b%iatul chiar c% +,i face de =?M
AL'RED ADLER
cap* profit/nd de bun%tatea ie,it% din comun a b%rbatului$ 8nstitutorii l.au consiliat s% fie sever$ -opilul* pe de alt% parte* nu are prieteni* pentru c% nu s.ar putea +nele'e cu d/n,ii$ Este autoritar ,i ceilali nu.= iubesc$ +,i face leciile sin'ur$ +n s%pt%m/na din urm% a constatat c% +i lipseau ;C de creiari din portmoneu$ .a f%cut pe copil r%spunz%tor de furt$ Acesta a ne'at c% ar fi luat banii* dar mama i.a '%sit la d/nsul$ "U.,i d% seama de ce i.a furat el acei bani$ -opilului +i place s% schimbe ,i s% colecioneze diferite obiecte* cum ar fi chitane* poze* creioane etc$ Aama i.a cerut s% +nceteze cu aceste schimburi* promi/ndu.i* drept compensaie* ceva bani de buzunar s%pt%m/nal$ Asta i.a f%cut mare pl%cere$ +ncolo el este dr%'u* o a0ut% cu pl%cere* f%r% a.i pretinde ca ,i ea s%.= a0ute$ -/t prive,te visele* mama spune c% +ntr.o zi* pe c/nd f%ceau o c%l%torie cu vaporul* pe Dun%re* b%iatul a avut un co,mar$ @isul avea +n capul lui o at/t de puternic% impresie de realitate* +nc/t l.au '%sit pe puntea navei* c%%rat pe co, ,i mort de fric% s% nu cad% de acolo* e1act ca +n visul de 'roaz% pe care +l avusese$ -u acel prile0 ,i.a e1primat dorina de a se face c%pitan sau pilot de nav%* iar alt%dat% a spus c% i.ar face pl%cere s% comande pe tot vaporul$ Este econom$ Aama b%iatului se pl/n'e de obiceiul copilului de a mini ,i de nesociabilitatea sa$ Drept pedeaps%* adesea +l bate$ $iscu,ie cu mamaF -% a furat cei ;C de creiari* nu.i un cap%t de ar%L nu ar trebui s%.i mai pomenii de aceasta$ Ai procedat foarte bine d/ndu.i bani de buzunar$ Ftiind c% poate conta pe ace,ti bani* se va lini,ti$ +n locul dumneavoastr%* nu i.a, mai aplica nici o pedeaps% corporal%$ )%iatul crede c% prin minciunile ,i fanfaronadele lui va izbuti s% atra'% atenia celorlali ,i c% va deveni astfel punctul lor de atracie$ 8ndicat ar fi s% atenuai ,i chiar s% desfiinai orice pedeaps%* reduc/ndu.le treptat$ Ar trebui* de asemenea* s%.= facei s% se '/ndeasc% la viitorul lui* e1plic/ndu.i c% profesiunea de c%pitan de vapor* pe care el ,i.a ales.o din vanitate* nu este o ocupaie potrivit% pentru d/nsul$ Dac% m.a, '%si +n locul dumneavoastr%* nu l.a, mai cople,i at/t cu 'ri0a matern%$ &.a obi,nuit s% v% aib% mereu +n spatele lui$ Dac% +i place 'imnastica* l%sai.= s% o practice* ca s% se poat% +nt/lni +n felul acesta cu ali copii$ Eu l.a, face s% simt% c% nu mai e copil* ceea ce i.ar da mai mult% +ncredere +n sine$ Are impresia c% este stin'herit* c% i se pun bee =?N
+n roateL de aici se tra'e ultimul incident$ -opilul ar dori s% aib% sentimentul c% este cineva* s% se convin'% c% are rostul lui +n via%$ $r( / 3adres/ndu.se auditoriului* dup% ce mama a plecat4: Avem de.a face cu un b%iat care vrea s% se afirme* dar care este st/n0enit de comportamentul mamai sale$ $r/ 3adres/ndu.se copilului* care tocmai a intrat4: E,ti un bun matematicianP -e ai dori s% te faci mai t/rziuO Co"ilulF -%pitan de transatlantic$ A, vrea s% c%l%toresc la Iambur'$ $r( /F Ai putea.o face la v/rsta de =; sau =Q ani$ Aceasta +nainte de a deveni c%pitan$ 2/n% atunci trebuie s% +nvei o mulime de lucruri$ De ce +i place profesiunea de c%pitan de vaporO Ai fost pe vreun vaporO -e +i place acolo at/t de multO Co"ilulF C acolo "o,i s coman&i( $r( /F Dar +n momentul de fa% ce faciO De ce nu faci ceva care s%.i plac% mamei tale ,i care ,i la ,coal% s% te fac% preuitO Co"ilulF +i comand pe ceilali$ $r( /F Dac% vrei s% fii c%pitan* trebuie s% comanzi cu +nelepciune* pentru ca fiecare s% spun% c% este bine ce faci$ Dar +ntre copii* la ,coal%* nu e,ti c%pitan ,i nu.i bine s%.i comanzi$ "u +nele' de ce vrei tu s% comanzi la ,coal%$ E si'ur c% din cauza aceasta nu vei avea prieteni$ -opiii au dreptate* ei nu se afl% acolo ca s% le dai tu ordine$ Asta o vei face mai t/rziuL acum trebuie s% fii amabil* s% +ncerci s%.i faci prieteni$ -%pitanul este amabil cu pasa'erii ,i* de asemenea* trebuie s% ,tie s% fac% ,i alte lucruri* +n afar% de a comanda$ 9rebuie ca el s% aib% prieteni$ Dac% ceilali nu.= au la inim%* dac% +l detest%* nu.i vor asculta comenzile$ 9rebuie s% +nvei s% te compori c/t mai amabil cu ceilali copii$ A comanda este a o face pe l%ud%rosul$ +i place s% faci schimburi de obiecte ,i s% cumperi$ +i place s% fii cineva* ai vrea ca toat% lumea s% se uite la tine ca la un c%pitan$ -e.i aminte,ti tu* 'rozav* de pe vremea c/nd erai mic de totO Co"ilulF Am v%zut o dat% cum ni,te oameni ridicau un clopot sus +n clopotni%$ Aveam trei* ori patru ani$ $r( /F 9e.a interesatO Co"ilulF Ai.a pl%cut s% v%d cum f%ceau oamenii aceia ca clopotul s% a0un'% +n v/rful turnului$ =?>
AL'RED ADLER
$r( /F Ri.a pl%cut s% prive,te cum se ridic% cevaO Eu a, dori ca tu s% ai prieteni$ "u ai vrea s% frecventezi o asociaie de asisten%O Aama ta te va l%sa* poate* s% +nvei s% faci 'imnastic%$ 9otul poate fi +nv%at$ a asociaia de asisten% +i vei putea face temeleL ar fi c/t se poate de amuzant$ -e vrei s% faci cu banii pe care +i economise,tiO Co"ilulF &%.i am acolo* +n caz de nevoie$ $r( /F +i este team% c% ai s% te '%se,ti la anan'hieO -% ai s% pierzi totul ,i ai s% decaziO Dac% e,ti muncitor* este mi0locul cel mai bun ca s% nu cazi +n mizerie$ &% ,tii c% a avea bani nu +nseamn% cea mai mare si'uran%$ +i place s% o faci pe 'rozavul$ Co"ilulF Da$ $r( /F Ar trebui s% te la,i de acest obicei$ Dac% vrei s% a0un'i c%pitan* nu ai voie s% mini$ Aama ta ,i institutorul te iubesc multL dac% te pui pe treab% cum trebuie ,i devii un om cinstit* poi s% speri totul$ 8ar ca s% devii c%pitan* +i trebuie o bun% baz% de plecare$ @oi reveni dup% o lun% de zile ,i s%.mi poveste,ti atunci dac% i.ai ,i f%cut prieteni* dac% mai tulburi orele de lecii ,i dac% +nc% mai comanzi$
7II4 &RI.UL;NA*CUT DETRONAT
Am doi copii* +n v/rst% de ,apte ,i* respectiv* nou% ani$ +nc% nu pot s% emit o 0udecat% asupra felului +n care +nva% cel de.al doilea copil* dat fiind faptul c% el abia frecventeaz% clasa +nt/i"$ A,adar* avem aici doi b%iei* primul.n%scut ,i secundul$ Dup% constat%rile noastre* +ntr.o familie dat%* fiecare copil cre,te +n condiii diferite$ Este imposibil s% presupunem c% toi copiii din una ,i aceea,i familie se dezvolt% +ntr.o situaie identic%$ 2rimul.n%scut r%m/ne sin'ur timp de doi aniL fiind +n aceast% perioad% copil unic la p%rini* probabil c% st% +n centrul ateniei ,i este foarte r%sf%at$ +ntrea'a cas% se afl% la dispoziia lui$ Apoi* deodat%* apare un al doilea copil ,i situaia se schimb% total$ 2rimul.n%scut era obi,nuit s% poat% dispune de totul* ca un monarh$ )rusc* atenia mamei se concentreaz% asupra celui de al doilea copil*ea neput/nd s%.i mai consacre primului.n%scut tot at/t timp c/t +i consacra +n trecut$ -um nu este prea u,or s%.= pre'%te,ti pe acesta de venirea pe lume a unui al doilea copil* constat%m c%* +n mod efectiv* aceast% pre'%tire i.a lipsit$ 2rimul.n%scut se afl% +n faa unui e1amen dificil$ Auli copii aflai +n aceast% situaie se macin% de 'elozie* +ncep o lupt% s%lbatic% pentru a.,i asi'ura atenia p%rinilor ,i a restabili situaia favorabil% pe care o ocupau anterior$ &ecundul cunoa,te o cu totul alt% situaieL niciodat% nu a fost sin'urul copil$ Are +n faa lui unul pe care +l poate urma* pe care vrea s%.= urmeze* ba chiar pe care vrea s%.= a0un'% din urm%$ Un copil +mi m%rturisea: Dac% sunt at/t de m/hnit* este pentru c% niciodat% nu voi =B=
AL'RED ADLER
avea aceea,i v/rst% ca fratele meu" 3a se vedea povestea lui Essau ,i a luilacob4=$ 2rimul.n%scut tr%ie,te o adev%rat% tra'edie din momentul na,terii secundului$ Dac% auzim spun/ndu.se c% primul.n%scut tr%ie,te sub teroarea urm%ririi de c%tre secund* ba chiar sub teroarea ideii de a se vedea dep%,it de c%tre acesta ,i c%* +n aceste condiii* +,i pierde tot cura0ul* +nele'em c% aceast% atitudine este consecina unui automatism$ Un semn avertizator apare +n psihismul s%u* spun/ndu.i: Acest nou venit va acapara totul"$ Atitudinea va varia de la copil la copil$ Aceasta depinde* +n primul r/nd* de 'radul de dezvoltare pe care =.a atins* p/n% +n momentul schimb%rii de situaie* stilul de via% al copilului*de u,urina mai mare sau mai mic% de a.= modificaL +n al doilea r/nd* depinde de comportamentul secunduluiL +n al treilea r/nd* de comportamentul p%rinilor ,i* +n sf/r,it* de felul +n care a fost pre'%tit primul.n%scut ,i de nivelul sentimentului s%u de comuniune social%* de interesul manifestat de el fa% de semeni$ 9oate acestea sunt fapte semnificative* de care trebuie inut seama$ &% vedem acum cum se dezvolt% primul.n%scut de care ne ocup%m ai#i: Dimpotriv%* primul.n%scut este* dup% p%rerea mea* un tr0ndavJ@( 9r/nd%via denun% o atitudine ezitant%L putem deduce c% el crede c% nu mai poate pro'resa* pierz/ndu.,i cura0ul$ +,i +nchipuie c% pe latura folositoare a vieii nu va mai obine nimic$ Astfel* tendina sa de a se pune +n valoare se va manifesta pe latura stearp%$ 9r/nd%via lui semnific%: Aateria asta m% enerveaz% pentru c% trebuie s% muncesc ,i s% m% ocup de ea"$ ucrul poate s% par% curios* dar poate c% el a pus aici de'etul pe ran%* ar%t/nd care.i este aspiraia: s% atra'% c/t mai mult atenia asupra persoanei sale* s%.i ocupe c/t mai mult pe ceilali cu propria.i persoan%$ 9r/nd%via reprezint% repulsia pe care o simte fa% de rezolvarea problemelor sale* fiind o atitudine ,ov%ielnic%$ Dac% privii mai +ndeaproape stilul de via% automatic al copiilor lene,i* vei constata c% comportamentul lor difer% de acela al unui copil care are +ncredere +n el +nsu,i$ Adesea astfel de copii v% vor declara: "u m% socot mai dobitoc dec/t ceilali* ci aceasta nu m% intereseaz%"$ Dac% el s.ar a,tepta la o reu,it%* b%iatul nu ar fi un tr/ndav$ enea este semnul unei sc%zute preuiri de sine$ 2rin lene se manifest% tendina lui de a se #une +n valoare$ +n 'eneral* copiii tr/ndavi se afl% +n centrul ateniei ,i =B?
interesului celor care +i +ncon0oar%$ Ei ,i.au propus o munc% supli. mentar%: s% determine antura0ul s% se ocupe mai mult de persoana lor$ "u ne.ar mira ca* dialo'/nd cu un astfel de copil despre lenea lui* el s% ne r%spund%: @edei dumneavoastr%* eu sunt cel mai tr/ndav b%iat din clas%* +ns% toat% lumea se ocup% de mine ,i este mereu dr%'u% ,i amabil% cu mine$ @ecinul meu este foarte harnic ,i nimeni nu se ocup% de d/nsul"$ 9ra'e profit de pe urma puturo,eniei lui$ -ea mai mic% izb/nd% este imediat l%udat%L dac% nu reu,e,te* el spune +n sinea sa: Ehei* dac% nu ai fi lene,* ai putea fi cel mai bun"$ Este uimitor de v%zut +n ce m%sur% un copil tr/ndav se poate mulumi cu sentimentul c% ar putea fi mai bun$ Dar nici prin cap nu.i trece s% +ncerce$ +nt/lnim aici* o dat% +n plus* tendina de a se pune +n valoare pe latura steril% a vieii$ "ici un fel de predic%* fie binevoitoare* fie aspr%* nu a dat* p/n% +n prezent* rezultatul scontat"$ )%iatul i'nor% ceea ce se petrece +n el ,i acioneaz% potrivit propriului stil de via%$ Este ca ,i cum s.ar '%si +ntr.o capcan%$ Faptul c% se las% a/at arat% c% +ntr.adev%r vrea s% se '%seasc% +n centrul ateniei$ Unor copii le place cu tot dinadinsul s% primeasc% lovituri* tr%ind triumful de a.,i fi enervat tat%l$ Unii '%sesc chiar +n aceste lovituri pl%cere* o bucurie care uneori poate +mplica ,i un coninut se1ual$ El f%'%duie,te s%.,i dea silina s% lucreze mai mult"$$$ Dup% cum vedei* el ,tie s% spun% c% vreaP $$$"dar nu +ntreprinde nimic spre a.,i ine promisiunea$ +n timpul redact%rii unei compuneri ,colare se las% deturnat de la lucrul s%u de cine ,tie ce fleac"$ &ocoate c% nu se poate face apreciat prin munca sa ,i atunci urmeaz% o alt% cale$ +l intereseaz% toate cele* +n afar% de temele lui ,colare$ &pre a.= mobiliza la munc%* i.am cerut s%.mi raporteze ce a +nv%at el la ,coal% +n timpul zilei"$ +l vedem* prin urmare* din nou +n primul plan$ +n fiecare sear% st% de vorb% cu tat%l s%u* cu bunul DumnezeuP -/nd m% +ntorc seara acas%* nu.= v%d venind spre a.,i ine f%'%duina"$ 9rebuie ca tat%l +nsu,i s%.,i aminteasc% de datoria b%iatului$ =BB
AL'RED ADLER
"umai c/nd l.am +ntrebat de.a dreptul* mi.a r%spuns: YIato n.amPZ"$ Am v%zut mai sus c% el este +ncredinat c%.i va fi peste putin% s%i se fac% apreciat pe calea cea bun%$ 9rebuie +ncura0at ,i s% i se] demonstreze c% poate* chiar ,i +n ceea ce prive,te temele ,colare* s% se] situeze pe primul locL numai s%.,i dea osteneala$ Aateriile cele mai 'rele pentru d/nsul sunt 'ramatica* aritmetica7 ,i compunerea* pe care nu le poate suferi$ Un element suplimentar c%rei +i a'raveaz% sentimentul de inferioritate este poate faptul c% esteP st/n'aci$ Ar fi important s% se verifice dac% a,a stau lucrurile$ A, doriE s%.i atra' atenia asupra faptului c% printre copiii care prezint% dificult%i i la matematic% se '%sesc copii r%sf%ai* +n c%utarea unui spri0in$ "ul e1ist% materie de studiu care s% nu aib% o cheie care s%.i faciliteze] asimilarea$ +n ceea ce prive,te aritmetica* +ns%* nu e1ist% cheie$ ai aceast% materie trebuie lucrat +n mod independent ,i con,tient$ -opiitf r%sf%ai se dovedesc foarte prost pre'%tii +n materie de aritmetic%" Dez'ustul cu care se apuc% el de lucru dovede,te aversiunea fa de aceste materii$ 2are s% arate mai mult elan pentru ,tiinele naturale! 8.ar pl%cea ,i desenul* dar nu produce dec/t caricaturi oribile* lipsindu.i 0 f%r% +ndoial%* talentul"$ Este vorba* probabil* de un copil st/n'aciP **2oate sta ore +ntre'i a,ezat sau culcat* cu privirile aintite +n vidJJZ^ -el mai mare du,man al acestor copii* care au o at/t de slat preuire de sine* este timpul$ )%iatul a '%sit un mi0loc de a face s% treac timpul: el prive,te +n 'ol$ -u toate c% are la dispoziie c%ri ,i pe unele a +nceput s% citeasc%* nu a terminat de citit nici una"$ "ici r%bdare* nici perseveren%P "imeni nu se ocup% de d/nsulL nu a,teapt% nimic de la semenii s%i$ -aut% 0uc%rii* pe care +n scurt timp le p%r%se,te* f%r% s%.i fi f%cut] pl%cere"$ &ituaia social% a acestui copil* sau mai de'rab% a acestor copii* nu este str%lucit%* cu toate c% ei nu sufer% de foame$ -eea ce este mai trist +n viaa lor este* probabil* faptul c% +n timpul zilei se afl% la o cas% de copii"$ Avem aici o supoziie riscat%* c%ci noi sper%m c% tocmai +n] asemenea a,ez%minte b%iatul va fi mai bine +neles ,i +ncura0at$ =B:
Directoarea acestei case are o animozitate marcat% fa% de primul meu n%scut* deoarece ea este catolic% +nfocat%* pe c/nd noi suntem f%r% confesiune$ +mi spunea c% b%iatul minte* c% este perfid ,i la,* iar toate acestea s.ar datora faptului c% n.a primit o educaie reli'ioas%"$ "u ne +ndoim c% toate aceste particularit%i provin din lipsa sa de cura0$ 9rebuie s% m%rturisesc c% acest b%iat f%r% confesiune nu se va putea +ndrepta +ntr.o cas% de copii clerical% dec/t dac% acolo i se va cultiva cura0ul$ Dac% directoarea susine c% prezint% acele defecte pentru c% a fost crescut +n afara spiritului reli'ios* probabil c% ea nu are necesara competen% de a identifica punctul slab al acestui copil$ 9at%l adau'%: a drept vorbind* eu +nsumi am constatat toate aceste tr%s%turi de caracter +n0ositoare$ Ke c0nd cel mic nu are defecte ,i nu se vorbe,te de d/nsul dec/t +n termeni pozitivi* la adresa primului meu n%scut nu se formuleaz% dec/t critici"$ 9oate acestea demonstreaz% c% primul.n%scut a fost +mpins pe al doilea plan* de c%tre secund$ (are +n mod +nt/mpl%tor b%iatul cel mare s.a dezvoltat +ntr.un sens ne'ativ* iar secundul +ntr.un sens pozitivO -u si'uran% c% nu$ 2rimul.n%scut crede c% a fost iz'onit de c%tre secund din situaia sa de mai +nainte* care era pl%cut%* ,i cu c/t pierde din prietenie ,i dra'oste* cu at/t este mai descura0at$ &ecundul* care acum este +nvin'%torul* se simte +ntr.o situaie e1celent% ,i nu are nevoie s% se fac% remarcat +ntr.un mod penibil$
"(9E
= Esau*fiul lui 8saac ,i al Rebec%i* a v/ndut pe un blid de linte dup% cum citim +n )iblie dreptul s%u de prim.n%scut fratelui s%u 8acob* un apri' competitor$ (3ota trad()
7III4 .INCIUNA CA .I<LOC >E? ATI DA I.&ORTANT)
Am prile0ul de a v% prezenta povestea unui copil.probfem% a d mam% este de mai mult timp la curent cu concepia noastr%$ @ei ve care este poziia ei +n faa acestei probleme* dup% cum vei vedea +n 5 m%sur% +nele'erea ei ne a0ut%* cum -olaboreaz% ea cu noi* cu toate modul nostru de a proceda nu i se pare prea lesnicios$ Fiul meU* Filip* +n v/rst% de.nou% ani* este ceea ce se nume,te i v copil.0sroblem%"$ <L Aceasta +nseamn% c_ el +i face"'ri0i* c% fi d% mult% b%taie de a c% are un cbmportamem +n dezacord pii sentimentul de= cpmuniur social%$ "u ar avea nici Q raiune s% ne mai chinuim minteaJ ,0 s% caut s%. i educ%m pe copii dac% sentimentul de comuniune social% e1istei nu s. ar revolta +mpotriva metehnelor unor astfel de copii$ -/ndraama copilului ne spune c% acesta este nervos"* informaia aceasta nu este suficient%$ +n 'eneral* atunci c/nd oamenii folosesc aces termen ei vor s% spun% c% este vorba de un copil instabil* pe care nu ,tii cums%.liei$ A,* dori s% subliniez faptul c% +n nevroz% factorul cel nu important esteE sensibilitatea$ Aceasta nu se manifest% +ntotdeauna a atare* ci se poate manifesta prin consecinele ei$ @om vedea* +n cazul] copilului despre care discut%m* c% efectul sensibilit%ii se traduce la el prin tentativa de a.,i scoate +n relief propria.i persoan%$ Este ceea ce +n^ America* sub influena psiholo'iei individuale* se nume,te )su"eriori, com"let@'( Avem +ns% aici de.a face cu o a doua faz%* cu rezultatul unui] 136
inferiority com"le."7, adic% al unui sentiment de inferioritate$ Este de la sine +neles c% +ntre aceste dou% comple1e intr% +n 0oc o hipersensibilitate a copilului* datorit% c%reia el +,i tr%ie,te situaia ca pe un e,ec$ Drept urmare* va c%uta o ie,ire din respectiva situaie* va c%uta o compensaie* al c%rei rezultat va fi sentimentul de 'randoare$ Este +n'rozitor de nestatornic"$ 8at% confirmat faptul c%* +n situaia +n care se '%se,te* copilul nu mai reu,e,te s%.,i afle lini,tea$ "u mai +nva% deloc"$ 8nformaiile despre copii sunt haoticeL remarca1le mai sus este interpretativ% +ntr.un alt sens: nesimindu.se la +n%limea e1i'enelor ,colii* el nu mai face nici un efort la +nv%%tur%$ -u toate acestea nu este prost ,i uneori te surprinde prin 0udecata lui"$ 2utem +nele'e foarte bine lucrul acesta$ Am ,i presupus c% acest copil pur ,i simplu se crede slab fa% de e1i'enele ,colii$ 2oate c% se intereseaz% de alte probleme$ Dup% c/te cunoa,tem despre d/nsul*nu.= putem num%ra printre copiii cura0o,i$ Asemenea copii manifest% prea puin interes pentru semenii lor* concentr/ndu.,i interesul asupra propriei persoane$ "imic nu.i scap% din cele ce se +nt/mpl% pe strad%"$ -red c% muli psiholo'i moderni ar trece lini,tii pe l/n'% acest fapt* f%r% a.= lua +n seam%$ &untem +ndrept%ii s% presupunem c% avem de.a face cu un b%iat interesat de tot ceea ce e vizibil$ &e e1plic% +n felul acesta o mulime de lucruri$ Dac% e interesat de ceea ce ine de sfera vizualului* faptul este +n avanta0ul +nv%%m/ntului practic*copilul av/nd mai puin tendina de a asculta e1plicaiile teoretice$ ucrul acesta are importana lui pentru ,coal%* multe e,ecuri la +nv%%tur% av/ndu.,i temeiul +n acest mecanism$ Din acest fapt este de reinut c% e1ist% copii care tind s%.,i satisfac% +n primul r/nd interesele lor +n sfera vizualului$ Dac% reflectai asupra +ntreb%rii ce putem face dac% ne mulumim s% privim lucrurile* vei a0un'e la concluzia c% nu putem face mare lucru +n planul utilului ,i c%* +n orice caz* nu putem face mare lucru acolo unde s.ar putea manifesta sentimentul de comuniune social%$ @% vei '/ndi la desen* la pictur%* poate la o mai bun% +nele'ere a spectacolului lumii$ 2roblema nu este deloc simpl%* +ndeosebi dac% se accentueaz% sub acest aspect o latur% a vieii$ +n aceste condiii* de fapt* nu mai r%m/ne =BM
A FRED AD ER
suficient interes pentru celelalte necesit%i ale e1istenei ,i individul nu se mai poate dezvolta +n acest sens$ )%iatul nostru nu este pre'%tit cumL se cuvine pentru ,coal%* iar 're,eala nu este a saL dar el arat% un mareA interes pentru latura vizual% a lumii* pentru ceea ce este aparen% e1terioar%$ Dac% ne '%sim pe calea cea bun%* chiar ,i +ntr.o schi%J imperfect% a vieii lui putem spera s% '%sim confirm%ri ale supoziiilor noastre$ El ine minte tot ce spun adulii"$ &% reinem aceast% circumstan%* care ne arat% interesul s%u pent marile dimensiuni$ Deslu,im aici cu claritate tendina sa de a.,i di importan%* dorina lui de a fi mare$ 8ar cele auzite ,tie s% le repete +n mod corect* la momenti potrivit"$ +ncepem s% ne l%murim* +ntr.o oarecare m%sur%* asupra stilului via% al acestui b%iat +n v/rst% de nou% ani$ "e mai lipsesc confirm%rile ,i indiciile privitoare la varianta specific% acestui tip$ Dar este la,"$ Acest defect nu ne surprinde$ +i este fric% p/n% ,i de umbra lui ,i se fere,te de orice situaie periculoas%"$ "u are nici o +ncredere +n el +nsu,i$ Este de presupus c% mama saS0 are un rol +nsemnat +n dezvoltarea copilului$ "u este independent* nu se 0 str%duie,te s%.,i rezolve sin'ur problemele$ De altfel nu are nicidecum/ intenia de a se confrunta cu ele* dat fiind faptul c%* p/n% +n prezent* J^ fost obi,nuit s% o vad% pe mama sa rezol v/ndu.i.le$ Aai bine dec/t orie alt% ,coal% psiholo'ic%* noi vom putea constata c% avem de.a face cu un i copil r%sf%at$ Asemenea copii ne fac mari necazuri ,i ei +n'roa,%OP num%rul copiilor.problem%* al nevroticilor* al candidailor la sinucidere ! al beivilor* criminalilor* perver,ilor din punct de vedere se1ual$ Este] un fapt at/t de important +nc/t vreau s% adau'* totu,i* c/teva elemente ] ,i s% definim noiunea de copil r%sf%at* a,a cum o +nele'em noi$ 3Aamele spun adesea c% li se +nt/mpl% chiar s%.i ,i bat%" pe copiii lor0 ima'in/ndu.,i astfel c% nu pot fi suspectate de a.i fi r%sf%at$4 Este de0 precizat imediat c% noi nu +nele'em prin acest termen un raport] se1ual" +n sensul freudian$ +n realitate avem de.a face cu un copil c%rei s.a debarasat de e1istena independent% ,i autonom%$ Un altul vorbe,te i +n locul lui* sesizeaz% situaiile prime0dioase ,i le +ndep%rteaz% de0 =BN
d/nsul* +ntr.un cuv/nt* copilul se las% remorcat de acela$ El dispune de o a doua persoan% ,i +,i construie,te viaa +n simbioza cu aceasta$ Un astfel de copil pune +n eviden% un caracter parazitar* +ncerc/nd s% obin% totul prin intermediul mamei sale$ El ,tie prea bine c% la,itatea este ceva ur/t ,i acum vine cu minciuni din cele mai 'o'onate"$ #hicim ce fel de minciuni +ndru'% el* dat fiind faptul c% este tentat s% se scoat% +n relief* s% se fac% remarcat$ -um ,tim c% tra'e cu urechea la cei mari* f%r% +ndoial% c% +n minciunile lui va ap%rea comport/ndu.se ca un erou$ &pre e1emplu* poveste,te: Y#%sindu.m% +n An'lia ,i privind de unde st%team* de dincolo de colul unui zid* am v%zut un ti'ruZ"$ Dac% o privim +n sine* este o minciun% c/t toate zilele$ Dar ceea ce m% intereseaz% +n mod deosebit aici este faptul c% el nu numai c% prive,te* ci vede de dincolo de colul unui zid"$ Aceasta da performan%P "u toat% lumea poate face a,a ceva$ Analiz/nd mai +ndeaproape afirmaia copilului* +nele'em c% pe el +l intereseaz% +n mod deosebit s% ne apar% drept unul care +nvin'e dificult%i* dificult%i pe care ni le prezint% ca insurmontabile$ &% menion%m cu aceast% ocazie c% +n asemenea cazuri avem de.a face* +n 'eneral*cu copii care prezint% o inferioritate (Minder%ertigkeit) a aparatului vizual$ Dac% acum fac precizarea c% b%iatul este la,* vei +nele'e de unde se tra'e interesul s%u pentru tot ceea ce ine de v%z* de ce a devenit el ceea ce* cu un termen nou* numim eideticB$ +n e1presia sa* prin care ne spune c% a privit de dincolo de colul unui zid"* vedem tendina acestui b%iat de a s%v/r,i tururi de for% +n domeniul v%zului$ ( dat% m.am +ntors acas%* u,a era deschis%* nimeni nu +ndr%znea s% intre* l/n'% sipet v/d un ho* iau toporul ,i.= omor"$ Fi +n acest caz el vede" ceva ,i s%v/r,e,te un act de eroism$ 2e drept cuv/nt* mama conchide: Aereu vrea s% o fac% pe eroul* s% fie totdeauna cel admirat* cel care poate totul$ -/nd +mi poveste,te c% Yazi la ,coal% nimeni n.a ,tiut nimic* +n afar% de mineZ* sunt si'ur% c% nu a f%cut acolo mare br/nz% ,i* de re'ul%* faptul se confirm%"$ Avem prile0ul de a e1amina modul s%u de compensare* cu toate c% el este destul de str%veziu$ Dup% cum vedem* compensaiile sale au loc pe planul ima'inaiei* iar aici totul se pierde +n neant$ De re'ul% el =B>
A FRED AD ER
nu este activ +n compensaiile sale* pentru c%* a,a cum am ,i notat* e la,* av/nd obi,nuina ca mama sa s% fac% totul +n locul lui$ +l +nele'* ,tiu c% el ar vrea din tot sufletul s% fie un elev bun ,i un b%iat cura0osL din minciunile lui am +neles c% acestea +i servesc spre a.,i e1alta sentimentul personalit%ii"$ F%r% +ndoial% c% recunoa,tei aici felul de a vedea lucrurile propriu psiholo'iei individuale$ Este vocea bunului.sim$ "u.= pedepsesc"$ &untem +ntru totul de acord cu mama copilului$ (ricum* b%iatul acesta* dezam%'it de cuno,tinele ,i de posibilit%ile lui* b%iat care* ori de c/te ori are ceva de f%cut* se '%se,te ca pe mar'inea unei pr%p%stii ,i se retra'e* pe bun% dreptate* nu merit% s% fie pedepsit$ Ar fi o fla'rant% in0ustiie$ -e este de f%cutO Ar trebui s%.8 determin%m s% pro'reseze +ndestul* +nc/t s%.,i recapete cura0ul ,i s% +nvee c% problemele pot fi rezolvate$ Dac% ar pro'resa* s.ar putea dezvolta frumos$ ucrul acesta nu se va realiza at/t timp c/t scopul s%u va fi acela de a c%p%ta un sentiment de punere +n valoare pe latura steril% a vieii* +n ali termeni at/t timp c/t el va evita soluionarea problemei pe latura util% a vieii$ Este de +neles de ce nu trebuie s%.= pedepsim pe un astfel de copilL +n pedeaps% el nu ar '%si dec/t confirmarea incapacit%ii sale ,i ar c%uta alte c%i l%turalnice ca s% poat% sc%pa de pedeaps% ,i s% se dea +nd%r%t din faapr%pastiei$ +l iubesc pe b%ieel"$ 8at% o confirmare care ne lipsea ,i care ne dovede,te c% mama +l r%sfa% pe copil$ +l iubesc din ad/ncul inimii mele$ Dar el minte* minte din ce +n ce mai mult ,i se teme s% nu se descopere c% minte"$ Apare aici o zare de speran%* posibilitatea de a vedea c% +ntr.o zi el o va termina cu minciuna din teama de a nu fi demascat ca mincinos* posibilitatea de a +ndr%'i adev%rul$ Unde r%m/ne atunci scopul s%u de a.,i dovedi superioritateaO Este sin'ura concluzie pe care o poate tra'e un copil ca d/nsulO Este cu putin% ,i o a doua: s% ticluiasc% at/t de abil ,i de rafinat minciunile* +nc/t s% poat% spera c% niciodat% nu va fi dat de 'ol$ Acesta este drumul care i se deschide +n fa%* nu altul* pentru c% el nu.,i poate pierde cu totul simul personalit%ii$ El a devenit mincinos ca s% reprezinte ceva ,i de aceea +nele'em c% nu ,i.ar putea abandona =:C
obiceiul de a mini* c%ci ar risca s% ni se prezinte ca un zero"* ca o cantitate ne'li0abil%$ +ntr.adev%r* el va fi recurs ,i la minciuni mai subtile$ &oul meu spune c% +l r%sf%"$ Este o particularitate de care v% vei izbi +ntotdeauna$ Dac% vei fi descoperit* +n urma unui efort propriu* stilul de via% al individului pe care +l studiai* vei '%si mereu +n antura0ul acestuia pe cineva care s% fi susinut aceasta$ @% amintii de felul de a reaciona al adversarilor no,tri +n materie de psiholo'ie* care insist% asupra faptului c% ,i ei spun acela,i lucru ,i care +,i ima'ineaz% c% pentru c% l.au spus au ,i obinut rezultatul scontatO A,a este* copilul e r%sf%at$ Dar +nele' ei raporturile de ansambluO -hiar dac% ar ,ti c% fiecare copil manifest% o tendin% de a.,i da importan%* ar trebui s% fie capabili s% analizeze procesul de apariie a acestei tendine$ "u s.a f%cut +nc% nimic prin afirmaia c% este vorba de un copil r%sf%at$ -e s% faci cu un cuv/ntO Aamele au dreptate c/nd pun +ntrebarea: -um s% procedez eu ca s% nu.= r%sf%O" Aceast% +ntrebare prezint% interes at/t timp c/t mama nu a sesizat +nc% raporturile la care f%cea referire mai sus* cum constat%m ,i +n cazul de fa%$ $$$ El pretinde c% de aceea este copilul at/t de nestatornic ,i de mincinos ,i c% are Y'%r'%uniZ la cap* din cauz% c% tat%l meu s.a c%s%torit cu o veri,oar%"$ a bunici s.a descoperit o consan'vinitate$ (are nu am avut dreptate susin/nd c% nu s.a f%cut mare lucru dac%* cum spunea tat%l copilului* b%iatul a fost calificat ca r%sf%atO "ici el nu crede c% este suficient ,i caut% un al doilea factor* care pare mai convin'%tor$ El pune instabilitatea copilului pe seama unor antecedente de consan'vinitate$ 8at% c/t de mult a +nlesnit ,tiina modul de a proceda al tat%lui* care arunc% +n c/rca mamei copilului responsabilitatea e,ecurilor acestuia* de care el se scutur% +n mod str%lucit$ Acest maria0 +ntre rubedenii este o calamitate* el mi.a f%cut capul calendar pe aceast% tem%$ De altfel* se +nt/mpl% ca un copil s% fie mai bucluca, dec/t un altul* dar soul meu nu ostene,te s% dea vina pe aceast% c%s%torie +ntre consan'vini$ 9rebuie s%.i dovedesc contrariul* trebuie s% fac ceva pentru b%iatul meu$ "u este r%ut%cios* ci* dimpotriv%* bun la inim%"$ =:=
AL'RED ADLER
Este cu putin% ca bun%tatea s% nu fie dec/t un aspect al la,it%ii lui$ Dup% cum vedei* avem +ntru totul dreptate c/nd susinem c% nu se poate s% izol%m un element oarecare al stilului de via% ,i c% fiecare element poate fi interpretat +n mod diferit$ )un%tatea* de pild%* poate fi ,i ne'ativ%* frumuseea devine ur/enie* ur/enia frumusee"$ 9ocmai aceast% diversitate face ca nimeni s% nu izbuteasc% s% +nelea'% psihicul unui om dac% nu a sesizat +n prealabil stilul s%u de via%$ El face cadou altor copii din lucrurile pe care le are el* numai ca s% le c/,ti'e bun%voina"$ Deci aceast% bun%tate prezint% o latur% de e'oismL el +ncearc% s%.i corup% pe copii* ca s% se fac% r%sf%at de d/n,ii$ D%ruie,te copiilor lucruri la care ine ,i.,i iube,te tat%l* chiar dac% acesta nu.= r%sfa%"$ A, dori s% subliniez aici c%* +ntr.o anumit% m%sur%* b%iatul acesta s.a ,i an'a0at pe calea pe care ar voi s.o c/,ti'e nu numai pe mama sa* ci ,i pe alii$ A,a cum am constatat.o anterior* el caut% s% se fac% prote0at ,i ar dori s% fie admirat ,i remarcat* acest din urm% scop viz/ndu.= minciunile sale$ A,a* de e1emplu*este pentru d/nsul o mare s%rb%toare s% mear'% la plimbare cu tat%l s%u$ @.a, cere sfatul: trebuie s% procedez cu severitateO "u cred c% aceasta ar fi eficientP 2l/n'e* promite marea cu sarea* iar dup% zece minute o ia de la +nceput"$ Aama sa a +ncercat o educaie sever%* dar* evident* f%r% rezultat* sin'ura metod% benefic% fiind trezirea +nele'erii copilului pentru defectele structurii stilului s%u de via%$ -e +nseamn% aceasta +n planul practiciiO &% fie f%cut independent ,i autonom* s% i se trezeasc% ,i s% i se cultive +ncrederea +n el +nsu,i$ At/ta vreme c/t nu se realizeaz% aceasta* at/t severitatea* c/t ,i bun%tatea par inoportune* de,i noi prefer%m bun%tatea$ )%iatul nu are pre'%tirea necesar% ,i este inuman s%.i ceri ceva pentru care nu a fost pre'%tit$ &untem totdeauna dispu,i s% m%sur%m cu e1actitate ceea ce ne pot da animalele ,i s% nu le cerem nimic mai mult$ -/t despre fiinele umane* nici vorb% de o astfel de preocupare$ Reflectai la importana pentru ,coal% a acestei observaii* pentru c% la ,coal% copiii intr% av/nd o pre'%tire diferit%$ A folosi un sistem de notare care* +n fond* 0udec% pre'%tirea copiilor ,i nu aptitudinile lor* este a.i pune pe toi +ntr.o sin'ur% oal%"$ 142
Astfel* el este obli'at s% mint%* pentru c% se +nfund% tot mai mult +n propriile.i minciuni"$ F%r% a se e1prima prea limpede* mama vrea s% spun% c% b%iatul nu '%se,te alt% cale pentru a se face apreciat$ Ea a cerut un sfat ,i i l.am dat* +n sensul celor ce v.am e1pus aici pe scurt$$ +n continuarea referatului ei vom '%si* poate* ,i alte pasa0e importante$ -/nd* nu de mult* a re+nceput s%.mi toarne 'o'o,i* am reacionat ca ,i cum ar fi fost vorba de o 'lum% ,i* r/z/nd* i.am e1plicat de ce minea"$ +n acest de ce" recunoa,tei* desi'ur* indicaiile pe care i le.am dat mamei$ Filip* recunosc/nd minciuna* a +ncercat un sentiment de 0en% ,i a +nceput ,i el s% r/d%"$ )%iatul este profund con,tient de minciuna sa* care* prin urmare* se afl% +n sfera con,tiinei sale$ 9rebuie s% revizuim concepiile acelor autori care pretind c% pot stabili o deosebire +ntre con,tient ,i incon,tient ,i cred c% instinctele rele +,i au sediul +n incon,tient ,i c% nu p%trund +n con,tiin% dec/t p%c%lind cenzura* dup% ce s.au de'hizat$ -e este minciunaO Dac% scrut%m con,tiina ,i nu ne mulumim pur ,i simplu s% admitem minciuna +n ceea ce are ea aparent* atunci afl%m c% este un mi0loc de a te face remarcat* de a.i da importan%$ Dac% +l e1amin%m pe b%iat din un'hiul incon,tientului s%u* vom vedea c% aici se ascunde un +mpov%r%tor sentiment de inferioritate care caut% s% se elibereze$ 9ocmai acest sentiment de inferioritate 'enereaz% tendina de a.i da importan%$ ucrul acesta +l constat%m* de altfel* ,i +n sfera con,tiinei$ )ine+neles* comite 're,eli$ Recent* Filip =.a ru'at pe tat%l s%u s%.= +nsoeasc% la cimitir* pentru c% avea de f%cut o compunere cerut% la ,coal%$ &oul meu a refuzat ,i el a mers acolo cu bona$ -ompunerea a fost foarte reu,it%* dar nici un cuv/nt nu era adev%rat:"$ A, dori s% remarc* +n treac%t* c% nu este necesar ca o compunere s% fie neap%rat adev%rat%L dar mama copilului are dreptate c/nd re'%se,te +n compunere aceea,i linie de conduit% ca +n cazul minciunilor lui$ El povestea +n am%nunt cum s.a dus la cimitir cu tat%l s%u ,i cum acesta ar fi pl/ns$ +n final scria: c/t despre mine* nu am pl/nsL un b%rbat niciodat% nu pl/n'e"$ =:B
AL'RED ADLER
El ,i.a dep%,it tat%l* dar numai +n ima'inaie$ Aama copilului +nele'e foarte bine lucrul acesta$ Deci ,i.a +n0osit tat%l ,i* minind* ,i.a dat lui +nsu,i importan%E: -are dintre contemporanii no,tri nu.,i aminte,te de a,a.numitul comple1 al lui (edipO (are din cauza aceasta +,i +n0ose,te el tat%l la cimitir* ori mai de'rab% aspiraiile proprii +l +ndeamn% s% o fac% pe importantul ,i s%.,i dep%,easc% tat%l* cu care se afl% +n lupt%O "u s.ar putea ca aici s% se dezvolte nu idei se1uale premature privitoare la comple1ul lui (edip* ci idei ale unui comple1 situat +n con,tientO &e impune s% reflect%m asupra acestei probleme$ +n ceea ce ne prive,te* adepi ai psiholo'iei individuale* nu avem nici o ezitare: noi constat%m c% linia dinamic% a psihicului tinde pe parcursul +ntre'ii viei de la un 0os" la un sus"* iar aceast% linie include ,i dezvoltarea se1ualit%ii$ Dar compunerea este bun%* institutorul =.a felicitat pe b%iat ,i*+i finalul orei* =.a pus s% o citeasc%$ "u am avut cura0ul s% pomenesc de] minciun%$ Am t%cut* cu aerul c% nu am dat nici o atenie faptului"$ Aici se termin% e1punerea cu privire la b%iat$ 2utem afirma* 0 bun% dreptate* c% el face parte din cate'oria at/t de r%sp/ndit% mincino,ilor care vor s%.,i dea importan%$ Este tendina de care se lasL antrenai at/t de adesea copiii* din cauza lipsei lor de +nsemn%tate Aeditai la punctul de plecare al acestui b%iat* r%sf%at de mam% reprimat de tat%$ -eea ce a dob/ndit el l/n'% mama sa nu are valoare + afara cercului familial$ 2utem admite c% acei copii care sufer% d strabism; nu sunt prea iubiiL ei prind de veste repede c% nu sunt a'reai ,i* drept consecin%* nu vor +nele'e lumea a,a cum este ea +n realitate$ "u este de mirare c% acest b%iat* de la primii s%i pa,i +n via%* a perceputE o rezisten% ,i un aspect particular al e1istenei$ R%spunsul s%u este fu'a$ Dat fiind faptul c% nimeni nu poate sc%pa propriei sale tendine ascendente* el trebuie s% '%seasc% linia pe care va opera: aceasta va fi fanfaronada* minciuna$ E1ist% ,i alte forme* dar +n toate vei ' tendina de a ie,i dintr.o poziie inferioar% 3falsific/nd* de e1empluJ faptele* atunci c/nd e,ti ameninat cu pedeapsa4* de a c%p%ta impo cu a0utorul subterfu'iilor ,i de a se l%sa +n%lat$ +n cazul altor minei sau fanfaronade putem constata c% este vorba de lucruri +n faa c copilul apare prea slab ,i de care el +ncearc% s% scape cu a0uto: ima'inaiei$ Este ca ,i cum ar vrea s% se ridice +n v/rful picioarelor$ @i +nele'e* f%r% +ndoial%* c/t de 're,it este s% pedepse,ti cu str%,ni =::
aceast% +ncercare* care este rezultatul unei veritabile trebuine$ "umai e1plicaia fenomenului poate duce la rezultatul unei veritabile trebuine$ "umai e1plicaia fenomenului poate duce la rezultatul scontat$ $r( / 3adres/ndu.se copilului4: E nefolositor s% te eschivezi* s% tra'i o minciun%* s% o faci pe 'rozavul$ Dac% ai privi lucrurile cu mai mult% seriozitate* dac% ai face un efort* i.ai putea satisface tendinele de a te pune +n valoare prin ocupaii utile ,i nu ar fi obli'at s% recur'i la nerozii"$
"(9E
= 7
+n limba en'lez%* +n ori'inal S )com"le.ul de su"erioritate'' (3ota tmd() +n limba en'lez%* +n te1tul ori'inal S )com"le.ul de inferioritate" (3ota
trad() 8ntrodus de E$ !aensch* termenul semnific% ima'ini cu caracter de halucinaie* deosebit de vii$ Aintea omului primitiv ,i mintea copilului sunt* potrivit concepiei lui !aensch* )min,i eidetice", care confund% ima'inile din con,tiin% cu cele din realitate$ -opilului +i este fric% de +ntuneric pentru c% +l populeaz% cu tot felul de fiine fantasma'orice$ A se vedea* EricX R$ !aensch* Ober den /ufbau der Lahrnehmungs%elt und ihre #truktur im Jugendalter 3=>?C4 ,i $ie 6idetik unddie ty"ologische -orschungsmethode 3=>?;4$ (3ota trad() : Din p%cate asemenea indivizi a0un' deseori ziari,ti ,i* +n acest caz* +nele'em u,or c/t adev%r cuprind reporta0ele sau ,tirile pe care le redacteaz%$ (3ota trad() ; 8nfirmitate ocular%* care const% +n dere'larea paralelismului a1elor vizuale* astfel +nc/t subiectul nu poate privi unul ,i acela,i obiect cu ambii ochi$ (3ota tmd()
B
7IV4 EROI*.UL &E &LAN I.AGINAR NLOCUIE,TE REALI:)RILE UTILE N REALITATE
8nstitutorul ne relateaz% c% =.a urm%rit pe copilul de care ne vom ocupa aici +ncep/nd cu clasa a doua$ )%iatul* +n v/rst% de nou% ani* d% dovad% de brutalitate +n comportamentul s%u$ Din informaiile de care dispunem nu reiese dac% avea v/rsta de nou% ani c/nd era +n clasa a douaL sper%m c% +n prezent urmeaz% cursurile clasei a treia$ a venirea sa +n ,coal% el +nc% m/z'%leaL numai +ncetul cu +ncetul a +nv%at s% scrie"$ "e amintim c% comportamentul lui este 'rosolanL are* f%r% +ndoial%* un temperament de lupt%tor$ Aparine probabil acelei cate'orii de oameni care 0ur% pe un ideal de erou* pe codul onoarei"$ De ce a +nv%at at/t de t/rziu s% scrieO -redem c% este st/n'aci* +ns% faptul nu este verificat$ 2unctul lui slab este +ndeosebi aritmetica"$ "ici aici nu ne '%sim pe un teren ferm$ 2oate c% avem de.a face cu unul dintre acei copii r%sf%ai care numai cu mare 'reutate +nva% aritmetica* materia aceasta neoferind nici un punct de spri0in concret* +n alte materii de studiu e1ist% re'uli=* se poate +nv%a c/te ceva pe derostL +n ceea ce prive,te aritmetica* e inutil s% te apuci s% +nvei ceva pe derost* +n afar% de tabla +nmulirii$ Dat fiind faptul c% copiii r%sf%ai nu vor niciodat% s% fac% ceva din proprie iniiativ%* nu ne mir% faptul c% +n r/ndurile lor se '%sesc elevi slabi la aritmetic%$ Dac% am putea s% o dovedim statistic* superstiia dot%rii" ar fi zdruncinat%$ 146
a aceast% materie de studiu el prime,te ore de meditaie"$ Astfel* copilul reu,e,te s% obin% ceea ce a vrut: persoana lui s% fie o preocupare pentru ceilali* ceea ce* +ntr.un fel* se reduce la a fi r%sf%at$ Frecventeaz% cu pl%cere aceste ore suplimentare"$ "u ,tim de ce$ 2oate c% institutorul este amabil* ori poate c% elevul '%se,te aici realizate condiiile pe care el le cere +nv%%m/ntului* adic% prile0 de a fi r%sf%at$ +i place s% te ocupi +n mod special de d/nsul"$ Avem aici cea dint/i confirmare: este vorba* +ntr.adev%r* de un copil care dore,te s% fie r%sf%at$ Urmeaz% alte confirm%ri: -ere a0utor la +mbr%catL este dus ,i adus de la ,coal%* +nc/t nu face niciodat% drumul sin'ur$ -u toate acestea* este +nalt ,i bine dezvoltat pentru v/rsta sa$ Are p%rul ro,cat$" -/t prive,te p%rul ro,cat* se ,tie c% aceast% particularitate +i e1pune pe copii la zeflemele care +i fac s% sufere$ )%ieii* mai mult dec/t feteleL la acestea p%rul ro,cat adesea este '%sit frumos$ Dimpotriv%* b%ieii cu p%r ro,cat nu prea sunt iubii$ Avem de.a face cu superstiii arhaice* cu ni,te 'rosolane 're,eliL de fapt printre copiii.problem% '%sim adesea ro,covani$ Este o constatare care mi s.a confirmat +n multe privine* dar nu este vorba de defecte care prezint% un caracter definitiv$ Avem impresia c%* +n cele din urm%* oricum* izbutesc s%.,i dep%,easc% dificult%ile$ -hiar dac% nu este prea pl%cut s% fii +n afara familiei obiect de luare +n r/s* +n s/nul familiei lucrurile stau altfel* iar sentimentul de inferioritate c/nt%re,te aici destul de puin$ Dac% face r%u o lucrare ,i mama lui +l critic%* se +nfurie"$ -eea ce +nseamn% c% a putut stabili +ntre d/nsul ,i mama sa un raport de dependen% care este +n favoarea lui$ A reu,it aceasta cu a0utorul furiei* uneori poate prin loviturile pe care le prime,te de la d/nsa$ +nt/lnim adesea astfel de situaii* pentru c% +n cazul copiilor r%sf%ai se a0un'e la un punct +n care nu.i mai putem r%sf%a +n acela,i fel$ De e1emplu*ei sunt ameninai s%.,i a'raveze situaia prin simplul fapt c% cresc$ Dac% +l lauzi* el se +ncura0eaz% pe sine* spun/ndu.,i c% lucrurile se vor rezolva"$ Avem aici dovada c% b%iatul nu este cu totul descura0at$ A +nv%at +n mod normal s% vorbeasc%* s% citeasc% ,i s% scrie"$ =:M
AL'RED ADLER
2utem deduce de aici c% nu a +nt/mpinat dificult%i +n dezvoltarea sa or'anic%$ +ncep/nd cu v/rsta de un an ,i 0um%tate la el se manifest% semne de furie"$ Dac% aceast% observaie este 0udicioas%* ar trebui s% o reinem$ 2ersonal am putut constata asemenea semne chiar ,i la un copil +n v/rst% de ,ase luni: era vorba de un copil alimentat cu biberonul* +n mod re'ulat* copil care se dezvolta foarte bine ,i nu punea nici o problem%$ a v/rsta de ,ase luni s.a constatat urm%toarea particularitate: de +ndat% ce se trezea* +ncepea s% 'eam% +ncetL dac% te apropiai de el cu biberonul ,i i.= puneai +n 'ur%* se comporta +ntr.un mod irepro,abilL dar dac% te prezentai f%r% biberon* +ncepea s% urle* manifest/nd +n mod vizibil semne de furie$ Devenise obicei +n familie s% te apropii de copil aduc/ndu.i totdeauna bi beronul$ a ,coal%* la +nceput avea o conduit% ,tears%"$ "u ne este 'reu s%.= +nele'em: este +n c%utarea situaiei +n care ar putea fi r%sf%at$ @rea s% se situeze +n centrul ateniei* s% conduc%$ "e'%sind la ,coal% o situaie potrivit% din acest punct de vedere* copiii de felul acesta au o atitudine ,tears%L este semnul dup% care putem recunoa,te copilul r%sf%at$ Apel/nd la a0utorul psiholo'iei individuale* institutorii pot obine foarte u,or portretul moral al copilului$ Ei pot apoi s% opereze pe aceast% baz%* evident c% nu f%r% s% caute confirm%ri ,i nu f%r% a proceda la eventuale corect%ri$ Are o ima'inaie bo'at%"$ 2utem deduce de aici c% nu este +n termeni prea buni cu realitatea* realitate care +l 0eneaz%$ +,i construie,te o lume ima'inar%* +n care tr%ie,te dup% placul inimii$ Acolo el '%se,te lini,te* este puternic* poate comanda cum dore,te$ &unt ima'inate cuceriri* lupte victorioase* dob/ndirea unei averi imense cu a0utorul c%reia +i recompenseaz% ,i +i salveaz% pe ceilali$ Uneori astfel de copii se socot ,i salvatori ai unor +nalte personalit%i$ +n ima'inaia lor ei c%l%resc cai foco,i* +l scot din situaii 'rele pe re'e sau pe fiica acestuia* se arunc% +n valuri spre a salva prinese* care* se +nele'e* se arat% foarte recunosc%toare$ -/nd revin pe terenul realit%ii* ei se arat% foarte ,ter,i$ #/ndurile lui sunt pline de istorii cu pieile ro,ii ,i cu t/lhari"$ Este un erou pe planul ima'inaiei$ 2utei fi si'ur c% b%iatul este la,L avem +n acest caz o +ncercare de compensaie din parte.i$ =:N
Are mereu tendina de a se lupta cu un inamic ima'inar"$ 8ma'inaia lui am putea.o utiliza* iar b%iatul ,i.ar putea educa psihicul +n a,a fel +nc/t s% termine cu la,itatea$ (ricum ar fi* prin acest mi0loc copiii ace,tia izbutesc +n mod cert s% se elibereze* cel puin +n parte* de defectul lor$ 8ma'inaia lui o ia uneori razna ,i el +i poveste,te mamei sale evenimente +nchipuite petrecute la ,coal%* termin/nd cu cuvintele: YFtii* mam%* din toate cele spuse nimic nu e adev%rat* sunt +nchipuiri de.ale meleZ"$ 8dentific%m aici un c%peel" de sentiment de comuniune social%$ El nu ar vrea s% treac% drept mincinos* rezerv/ndu.,i controlul asupra realit%ii$ Dac% nu l.ar avea* ar fi vorba de o minciun% nevrotic%$ -hiar dac% copiii se +nc%lzesc +n 0oaca lor* ei ,tiu ceea ce datoreaz% realit%ii$ 8storisirile ima'inare ale acestui copil ne arat% c% el vrea s% se +nale pe v/rful picioarelor* spre a p%rea mai mare dec/t este$ 2utem tra'e concluzia c% este m%cinat de un puternic sentiment al inferiorit%ii* ceea ce se coreleaz% cu calificativul de copil r%sf%at* pe care i l.am dat$ Aama sa relateaz% c% a fost foarte bolnav +n prima copil%rie: colici intestinali la v/rsta de patru luni* iar mai t/rziu scrofuloz% ,i pneumopatie"$ "u ne putem permite s% 0udec%m cele afirmate mai sus ,i s% spunem +n ce m%sur% are dreptate mama copilului c/nd +l consider% foarte bolnav"$ -eea ce ne intereseaz% mai mult este faptul c%* socotindu.= boln%vicios* ea trebuie s%.= fi crescut cu o 'ri0% ,i o dra'oste deosebite$ +l va fi f%cut pe copil e1a'erat de dependent de d/nsa$ **Dac% un copil e bolnav* trebuie s%.= mena0ezi"* spune ea* ca apoi s% e1prime prin alte cuvinte ceea ce noi am ar%tat ceva mai sus: +i este fric% de +ntuneric"$ &unt semne ale copilului r%sf%at$ Frica de +ntuneric +nseamn%: 9rebuie ca cineva s% r%m/n% l/n'% mine"$ Este e1trem de ne+ndem/natic"$ 8poteza noastr%* potrivit c%reia ne.am putea afla +n faa unui copil r%sf%at* este astfel +nt%rit%$ +n ceea ce prive,te ne+ndem/narea* el este influenat de sora sa* mai +n v/rst% dec/t d/nsul cu opt ani"$ Auzind vorbindu.se despre o sor% cu opt ani mai +n v/rst%* putem presupune c% ea nu se comport% fa% de el ca o sor%* ci ca o mam% sau =:>
AL'RED ADLER
ca o m%tu,%$ Fiindu.i aproape imposibil s% o considere ca pe o rival%* b%iatul cre,te ca ,i cum ar fi copil unic$ Ea intervine +n str%daniile lui*critic/ndu.l ,i cert/ndu.="$ Este ca o mam% pis%loa'%* ba chiar ca o soacr%* am putea spune$ )%iatul este foarte a'resiv$$$" El ,tie c% +n spatele lui se afl% mama* ca s%.= apere$ Aai ,tie c% sora sa nu va putea dep%,i o anumit% m%sur%* dac% ar fi ca el s% o provoace la lupt%$ $$$ mai ales fa% de cei mai puternici dec/t el"$ Aceast% informaie pare +ndoielnic%$ "u sunt dispus s% cred c% ar fi +n +ntre'ime e1act%$ Dar dac% m%car +n parte este a,a* +nseamn% c% b%iatul nu este cu totul descura0at* c% se mai crede capabil de ceva$ Dar nu este +nc% eroism aici* pentru c% mai puternici dec/t sora sa sunt ceilali membri ai familiei$ 2oate c% ,i pe institutor +l atac%* dat fiind c% este unul dintre cei puterniciL s.ar putea* +ns%* ca b%iatul s% nu.= priveasc% din acela,i un'hi de vedere$ Este cu putin% ca el s% aib% sentimentul c% institutorul nu e1ist% dec/t pentru d/nsul$ E luat adesea +n bat0ocur% din cauza culorii p%rului s%u* ceea ce +l +nfurie"$ Este* cum am spus.o* un copil r%sf%at care* at/t din pricina surorii lui* c/t ,i din pricina culorii p%rului s%u* se '%se,te sistematic +ntr.o stare de iritare$ 2utem +nfuria un animal dac% +l & d r4m2 la acela,i rezultat a0un'em +n cazul acestui b%iat*dac% proced%m la fel$ Are un somn a'itat* rostind cu voce tare replici din visele lui"$ Am remarcat mereu aceste semne la copiii r%sf%ai$ -/nd +,i face temele este +ntr.o stare de e1trem% a'itaie"$ Dac% este s% interpret%m aceast% nervozitate* vom spune c% temele +i provoac% o stare de tensiune ,i c% aceast% tensiune se traduce prin a'itaie$ E s%lbatic ,i cu 'reu a0un'e s% se +nelea'% cu ceilali"$ Este un fapt u,or de +neles* deoarece se afl% +ntr.o stare de nervozitate cronic%$ Este* +ns%* milos"$ "u este aici o contradicie$ "u v%d de ce* intransi'ent +n faa inamicului* nu ar da dovad% de caritate +n faa unui suferind$ @ede aici o contradicie doar acela care crede +n teoria ambivalenei$ +n ceea ce =;C
ne prive,te* susinem c% unul ,i acela,i stil de via% se e1teriorizeaz% diferit +n situaii diferite$ Fi.a manifestat mila +ntr.o zi c/nd sora sa s.a r%nit la cap"$ Ea se '%sea atunci +n situaia de du,man +nvins$ Am spune c% el a p%strat o doz% de sentiment de comuniune social% ,i c% este capabil s% se arate uman +ntr.o situaie care +i este favorabil%$ *!E= respect% cu scrupulozitate ora c/nd trebuie s% fie la ,coal%"$ "u m% +ncumet s% interpretez acest fapt cu toat% ri'urozitatea$ Dac% +l raportez la cele pe care le.am ,i spus* a, ad%u'a c% el tinde s% pro'reseze* c% vrea s% demonstreze importana ,colii* ceea ce corespunde ,i zelului cu care frecventeaz% orele de meditaie$ "u este prea descura0at ,i ar vrea ca +ntr.o zi s% ias% biruitor$ -hiar ,i mama copilului este foarte nervoas% ,i +,i pierde u,or cump%tul"$ 8at% o alt% dificultate pentru un b%iat care se afl% +ntr.o stare de nervozitate cronic%L acum +nele'em mai bine de ce adesea devine furios$ +n timpul zilei tat%l se afl% la teatrul unde este electrician$ Familia este sub diri'uirea mamei"$ Fi +n acest caz el se +nver,uneaz% +mpotriva celui mai puternic$ Aama este o femeie zdrav%n%* scandala'ioaic%* d/ndu.,i mare importan%* ca ,i sora mai mare a b%iatului$ -opilul este crescut +ntr.o atmosfer% de critic% continu%"$ Aama* cu felul ei de a fi* accentueaz% ,i mai mult nervozitatea b%iatului$ )un*pentru copil*este tat%l"$ "i s.ar p%rea firesc ca b%iatul s% se ata,eze mai mult de tat%l s%uL aceasta ar fi o a doua faz%$ +n prima parte a vieii el a fost cu si'uran% mai apropiat de mama sa* dat% fiind starea s%n%t%ii lui$ Ea trebuie s% se fi ocupat mult de d/nsul* r%sf%/ndu.=$ 2robabil c% mai t/rziu nu a mai putut menine acest raport +ntre ea ,i el$ Dac% b%iatul dore,te ceva ,i nu obine* pl/n'e p/n% c/nd dorina +i este +ndeplinit%"$ Este +nc%p%/nat ,i ,tie c% lacrimile pe care le vars% fac impresie$ Re'%sim aceast% tr%s%tur% nu numai la muli copii* ci ,i la destui aduli$ Ei cred c% lacrimile lor constituie o arm% de nebiruit$ Ad%u'ai la aceasta faptul c% e1ist% oameni care nu suport% s% vad% pe cineva =;=
AL'RED ADLER
pl/n'/nd$ Ei sunt atunci obli'ai s%.i +mplineasc% dorina sau risc% s% manifeste semnele unei a'itaii e1treme$ Fi una ,i alta +l satisfac pe cel care pl/n'e$ MamaF Eu sunt sever% cu d/nsul* dar soul meu +i cedeaz% +n toate privinele"$ Ftim c% acest mod de a proceda nu este bun* dat fiind faptul c% b%iatul* ata,at de tat%l s%u* va avea ,i mai mult tendina de a o e1clude pe mam%$ Ar fi mai bine ca p%rinii s% se +nelea'% spre a '%si o cale de mi0loc* care s%.i satisfac% pe am/ndoi$ Este necesar ca ei s% se a0ute reciproc +n educarea copilului$ Eu nu cedez totdeauna"$ Este confirmarea a ceea ce de0a cunoa,tem$ Frate ,i sor% se ceart% adesea$ &ora are ,i ea defectele ei: ea este mereu aceea care +l a/%$ Dar el vrea s% aib% totdeauna dreptate ,i ine foarte mult la autoritatea lui"$ +n plus* el este mezinul ,i* ca atare* cheltuie,te mult efort ,i perseveren% ca s%.i dep%,easc% pe ceilali$ Dac% apar obstacole* caut% s% le ocoleasc% pe o cale mai lesnicioas%$ Aezinii sf/r,esc totdeauna prin a '%si calea care le asi'ur% dominaia asupra altora* fie +n bine* fie +n r%u$ )%iatul ar vrea s% fie electrician* ca tat%l s%u"$ 9at%l reprezint% o etap% +n tendina sa de a obine superioritatea ideal%$ Faptul c% vrea s% devin% ce este tat%l s%u arat% admiraia b%iatului pentru d/nsul$ El crede c% profesiunea tat%lui reprezint% pur ,i simplu o putere divin%$ Ar dori*+ns%* s% se fac% ,i v/n%tor"$ Dorina aceasta este de +neles dac% nu uit%m tendina sa de a o face pe eroulL dar acest rol el nu.= 0oac% p/n% la cap%t: ar vrea s% v/neze animale lipsite de ap%rare* ceea ce nu i se prea potrive,te unui erou$ *!uc%riile lui preferate sunt armele$ "u are nici un prieten"$ Reiese de aici tr%s%tura de caracter a copilului r%sf%at* care nu reu,e,te s% se apropie de ceilali copii$ 2rin tendina sa de a domina el stric% totul$ "u se +nele'e cu nimeni$ &tric% buna.dispoziie a oricui"$ "u are +ncredere +n el +nsu,i mei m%car c/nd are ocazia s% aib% rolul principal +n 0ocuriL prefer% s% le strice tuturor cheful$ 2useurile ima'inaiei lui +,i au punctul de pornire +n realitate"$ =;?
8nformaie obscur%* pentru c% o atare afirmaie poate fi f%cut% cu privire la ima'inaia oricui$ Este cu neputin% s% admitem c% ne.am putea ima'ina ceva f%r% nici o tan'en% cu realitatea$ +n ultimul timp dorina lui de fiecare zi era s% poat% p%trunde +n 0un'l%"$ +n +nchipuirea lui* este* probabil* st%p/nul 0un'lei* +narmat p/n% +n dini 3fiarele nu au arme4$ El +,i 0oac% rolul de erou +n faa o'linzii"$ Aceasta ne su'ereaz% ideea c% ar putea* eventual* s% +mbr%i,eze o carier% de actor$ 2oate c% tocmai aceasta este calea obi,nuit%L probabil c% orice actor* la +nceputul carierei sale* a 0ucat la teatru un rol de erou$ "iciodat% nu ne.am v%zut* +n ima'inaia noastr%* 0uc/nd rolul vreunei b%tr/nici* ci mai de'rab% pe al Fecioarei de la (rleans$ +nv/rte,te sabia de lemn +n faa o'linzii ,i* +n cele din urm%* stri'% triumf%tor Y9e.am dobor/tPZ"$ Re'%sim aici tr%s%tura pe care am putut.o observa la muli copii: +,i antreneaz% o aptitudine aparte ,i se identific% cu o situaie$ &e comport% ca ,i cum +ntr.adev%r ar 0uca un rol de erou$ +n interiorul lor sunt cople,ii de ceea ce ar vrea s% fie$ (rice om are o astfel de posibilitate$ Ea se manifest% ori de c/te ori realitatea este prea st/n0enitoare sau c/nd ne izbim de dificult%i +n tendina noastr% de ascensiune$ Rezistena +nt/mpinat% de b%iat este clar%: el este molestat de c%tre sora sa* criticat de c%tre mam%* +n afara familiei este luat +n r/s din cauza p%rului ro,cat* iar la ,coal% nu str%luce,te$ Dac% cineva ne.ar +ntreba: admitei c% avei nou% ani* c% nimeni nu v% preuie,te* nici acas% ,i nici +n afara ei ,i c%* pe deasupra* suntei mezin* ei bine* ce ai faceO "u ne.ar r%m/ne dec/t o posibilitate: s% ne refu'iem +n ima'inaie* s% e1tra'em de acolo ceea ce realitatea ne refuz%$ @% ro' s% reinei: a aciona +n acest fel nu este* desi'ur* lo'ic$ Un adult inteli'ent ,i mai cu seam% un educator inteli'ent ne.ar putea obiecta: ar fi necesar ca b%iatul s%.,i dea mai mult% silin% la ,coal%$ "u ,tim dac% nu cumva va fi f%cut eforturi +n acest sens$ 2oate c% a f%cut* dar f%r% rezultat$ "oi +nele'em prea bine c% situaia nu este deloc u,oar% pentru b%iat$ 2oate c% el este st/n'aci f%r% s% o ,tie* ceea ce +nseamn% c% a avut de luptat cu dificult%i reale$ Ftiind c% a abordat e1istena prin prisma stilului de via% al unui copil r%sf%at ,i c% asimileaz% totul potrivit cu schema acestui stil* trebuie s% recunoa,tem c% b%iatul acioneaz% +ntr.un mod absolut inteli'entL ceea ce face este f%r% cusur =;B
AL'RED ADLER
+n ceea ce prive,te inteli'ena$ ( spunem* pentru c% ne putem identifica cu el$ Dac% m.a, '%si +n locul acestui b%iat ,i dac% a, +nt/mpina acelea,i dificult%i* probabil c% a, proceda la fel$ E o dovad% c% b%iatul nu este nici prost ,i nici vinovat$ El se afl% +ntr.o situaie dificil%* f%r% ie,ire$ +n cazul acesta tratamentul poate reu,i* +n anumite condiii* de pild%* dac% b%iatul ar pro'resa la +nv%%tur%* rezultat posibil cu a0utorul unor cursuri suplimentare$ F%r% +ndoial% c% ar fi o ameliorare a situaiei lui dac%* cel puin pentru c/tva timp* mama ,i sora ar +nceta s%.= mai d%sc%leasc% ,i mai ales dac% am putea s% le facem s% +nelea'% c/t de mult i.au d%unat copilului$ Este necesar s% +ncerc%m s%.= a0ut%m$ @a trebui s%.i e1plic%m totul cu bun%voin%* altfel risc%m s% vedem c% ambele caractere a'resive* mama ,i sora* se +ntorc +mpotriva consilierului$ Faptul cel mai important este s%.= facem pe b%iat independent ,i s%.i d%m cura0$ -a s%.= +ncura0ezi pe cineva* nu este necesar s% fii e1pert +n materie de educaie sau de psiholo'ie$ Dar nu este o sarcin% u,oar%$ )%iatul s.a +npotmolit +n convin'erea c% nu va putea 0uca un rol eroic dec/t +n ima'inaia sa$ Ar fi foarte nimerit s% i se '%seasc% un camarad capabil s%.i preuiasc% laturile bune$ &in'ura cale si'ur% este tratamentul prin prisma psiholo'iei individuale$ 9rebuie s% i se atra'% b%iatului atenia asupra celor petrecute$ Ar trebui s% i se demonstreze c% acela care caut% f%r% +ncetare s% se afle +n centrul ateniei celorlali va fi totdeauna e1pus ofenselor$ &atisfacia trebuie c%utat% pe latura util% a vieii$ Ar trebui* de pild%* ca el s% ia parte la 0ocurile copiilor* +n loc s% fie unul care le stric% tuturor buna dispoziie$ Ar trebui s% i se dezv%luie c% e1ist% un +ntre' corte'iu de nedrept%i pe lume ,i c% adesea oamenii '%sesc cu cale s%.i oprime pe semenii lor$ ucrul acesta are loc pretutindeni +n acela,i fel$ Un popor vrea s%.= doboare pe altul* o familie se crede mai sus.pus% dec/t alta etc* cazuri +n care se pune accentul pe anumite laturi* spre a se '%si un punct de atac$ Dar atacul nu are loc dec/t dac% ,i partenerul se preteaz% la aceasta$ )%iatul nostru trebuie s% +nelea'% c% el nu a venit pe lume spre a le servi altora de int%* +n'%duindu.le s%.= s/c/ie$ 9ot astfel* +n via%* dac% cineva se arat% enervat* atacatorul persist%$ El ar trebui s% considere atacurile pe tema p%rului lui ro,cat ca pe un semn de ne'hiobie din partea celor care le lanseaz%$ Am avut ocazia s% discut cu numero,i oameni aparin/nd unor rase oprimate* evrei ,i ne'riL le.am atras atenia asupra marii r%sp/ndiri a tendinei de a.i oprima semenul$ Fiecare e +n c%utarea mi0locului care s%.i permit% s% se ridice cu c/t mai puin% osteneal%$ "u =;:
se poate ne'a c% francezul +l socoate pe 'erman inferior* pe c/nd acesta din urm% se socoate pe sine ca aparin/nd unei naiuni alese$ -hinezul +l dispreuie,te pe 0aponez$ -ei care obi,nuiesc s% voia0eze au constatat* desi'ur* c% oamenii sunt peste tot aproape la fel ,i mereu +nclinai s% '%seasc% c/te ceva prin care s%.i +n0oseasc% pe alii$ Acela,i lucru +l vedem +ntre bur'hez ,i proletar$ E1ist% oare vreo fiin% uman% care s% nu fi simit 0indul ,i invidia altora fa% de d/nsaO De ce s% fim obli'ai s% lu%m +n serios criticile ,i 0i'nirile care ni s.ar putea aduce pe tem% de apartenen% naional%* confesiune sau chiar culoarea p%ruluiO "u avem aici de.a face dec/t cu cristalizarea unei tendine comune* cu o nevroz% obsesional% 'eneralizat%$ 2/n% +n momentul +n care umanitatea va consimi s% fac% un pas +nainte* spre o nou% treapt% de civilizaie* nu avem +ncotro ,i trebuie s% consider%m asemenea tendine ostile ca fiind manifest%ri specifice* dar ,i ca o e1presie a unei atitudini umane 'enerale eronate$ Ar trebui s%.= determin%m pe acest b%iat s% +nelea'% c% oamenii te atac% chiar ,i din cauza culorii p%ruluiP Dac% el ar reu,i s% sesizeze ceea ce poate s% constituie un punct de atac permanent* ,i care* de altfel* se poate raporta la alte caracteristici* el ar r/de* ceea ce ar avea drept efect c% i.ar t%ia oricui pofta de a.= mai ataca$ @om izbuti s%.i d%m b%iatului cura0* apropiindu.ne de d/nsul cu mi0loacele furnizate de psiholo'ia individual%$ @om putea s%.i demonstr%m p/n% ,i c% este capabil s% devin% un elev bun la matematic%$ E1emplele nu lipsesc$ Eu +nsumi am trecut prin aceast% suferin%* fiind considerat cu totul inapt +n materie de aritmetic%$ Dac% tat%l meu ar fi urmat sfaturile care i se d%deau atunci* el m.ar fi retras de la ,coal% ,i m.ar fi f%cut s% +nv% o meserie manual%L poate c% a, fi devenit un bun l%c%tu,* dar a, fi r%mas cu convin'erea c% e1ist% oameni dotai pentru aritmetic% ,i alii nedotai$ -um eu +nsumi am avut de.a face cu un necaz similar* pot* prin urmare* +n cuno,tin% de cauz%* s% spun c% nu mai cred c% e1ist% asemenea dot%ri$
"(9E
= A se vedea nota noastr% de la capitolul @88$ Este opinia unui autor care a fost obli'at s% repete o clas% din cauza aritmeticii* profesorul recomand/ndu.i tat%lui lui Adler s%.,i fac% fiul croitor$3Arta trad()
=;;
7V4 *TRIC)TORUL DE -UN);DI*&O:ITIE
a consultaie se prezint% elevii #$ ,i &$ "u sunt cazuri ie,ite din comun* ci tipuri curente de stric%tori de bun%.dispoziie a semenilor lor* care vor s% se fac% remarcai cu orice pre* enerv/ndu.= inutil pe institutor* care duce +mpotriva lor o lupt% infructuoas%$ Unul* cel pe care +l voi prezenta primul* este +n v/rst% de opt ani* iar cel%lalt de ,apte ani$ Am/ndoi frecventeaz% clasa a doua* cel mai mare fiind repetent$ -u un an +n urm% ei se aflau +n aceea,i clas%* dar au fost desp%rii* pentru c% +mpreun% f%ceau cu neputin% desf%,urarea procesului de +nv%%m/nt$ 8zolai*ei sunt mai suportabili* pe c/nd totala lor absen% este binef%c%toare at/t pentru personalul didactic* c/t ,i pentru clasele de elevi respective$ -auza deficienei de caracter la cei doi b%iei este diferit%$ #$* potrivit informaiilor furnizate de mam%* este copil de alcoolic$ 9at%l este bir0ar* cum este ,i un frate* +n v/rst% de =M ani$ Un alt frate* care are =Q ani* face cu motocicleta curse pentru un brutar* iar un alt frate* =: ani*este ucenic la brut%rie$ +n afar% de ace,tia* mai e1ist% +n familie un mezin +n v/rst% de cinci ani$ )%iatul de care ne ocup%m frecventeaz% dimineaa ,coala* iar dup%.amiaza o instituie de binefacere$ 9impul liber ,i.= petrece la 'ra0d sau se plimb% cu bir0ele celor pe care +i cunoa,te bine$ Aama lucreaz% ,i ea la brutarul unde lucreaz% ,i fiii ei$ Ea nu.= vede pe b%iat c/t e ziua de mare* nici m%car pentru un mic schimb de cuvinte* probabil pentru c% patronul are oroare de farsele lui de prost 'ust$ -asa p%rinteasc% fierbe de dispute ,i certuri$
=;Q
Aama recunoa,te* cel puin +n parte* nea0unsurile copilului* dar nu poate face nimic pentru el$ +ntr.adev%r* b%iatul este preferatul tat%lui* iar acesta +i ia ap%rarea +mpotriva tuturor$ 2romisiunile ,i recompensele b%ne,ti sunt utilizate +n cas% drept principal mi0loc de educaie$ +n zilele de s%rb%toare aici se bea nu 'lum%* iar de la un fono'raf pot fi auzite cuplete din cele mai vul'are pe care* fire,te* b%iatul le soarbe cu ma1imum de interes* ca pe un bun spiritual$ &e pare c% b%iatul a0un'e ,i la han* unde i se servesc b%uturi alcoolice* dar este 'reu ca acest lucru s% fie verificat* din moment ce copilul d% dovad%* +n tot ceea ce poveste,te* de mult% ima'inaie* pe c/nd* pe de alt% parte* p%rinii nea'% asemenea fapte$ +n timp ce p%rinii mer' la cinemato'raf* b%iatului i se dau bani ca s%.,i cumpere c/rnai de la hanL cel puin a,a e1plic% el e1istena +n buzunarul s%u a unei piese de ;C de creiari$ Aptitudinile copilului sunt submediocre* ,i nici muncitor nu este$ Rareori +,i face temele* uit% caietele acas% ,i nu manifest% nici o pl%cere pentru +nv%%tur%$ a ,coal% nu se intereseaz% dec/t de desen ,i* c/nd nu se poate altfel* de scris$ "u pare s% aib% un real interes dec/t pentru cai$ "ici +n timpul anului ,colar* nici dup% aceea nu a suferit de nici o maladie mai 'rav%$ Atenia +i este deturnat% p/n% ,i de cea mai mic% frivolitate$ "u poi fi si'ur c% minte sau nu face dec/t s% debiteze produsele ima'inaiei lui$ 2oveste,te* de e1emplu* c% a fost cu tat%l s%u +n cutare sau cutare lor* c% =.a +nsoit la han* c% a petrecut noaptea la m%tu,a sa* pe c/nd* +n realitate* dup% cum s.a putut stabili* +n acele zile nu.,i p%r%sise domiciliul$ &au mai susine c% a v%zut* la ar%* cum se scot cartofii din p%m/nt cu plu'ul* pur ,i simplu pentru c% a auzit acestea povestite de un alt b%iat$ Este complet lipsit de spirit critic$ ucr%rile lui ,colare sunt totdeauna dezordonate$ +n ceea ce prive,te voina* este lesne influenabil ,i ia decizii rapide$ a ,coal% se d% ,i peste cap ca s% atra'% atenia asupra persoanei saleL scoate stri'%te ,i se ceart% +n timpul recreaiei* ca de altfel ,i +n timpul orelor de +nv%%m/nt$ +,i bate cole'ii ,i m%rturise,te c% a c%utat s%.i fac% s% sufere$ "u ine seama de mustr%rile ce i se fac$ +ns%rcin%rile care i se dau sunt folosite pentru a isca certuri ,i a face neroziiL adesea p%teaz% cu bun% ,tiin% hainele cole'ilor s%i$ -/t despre ale lui* chiar dac% sunt noi* nu le cru% deloc$ +ntr.o vreme voia s% le spele la ,coal%$ -/nt% +n timpul orelor de clas%$ 9ot ce spun ceilali este pentru el motiv de critic% cu voce tare ,i astfel deran0eaz% desf%,urarea leciilor$ @rea =;M
AL'RED ADLER
s% corecteze chiar ,i r%spunsurile e1acte ale cole'ilor s%i ,i +i bate pe elevii care nu recunosc c% dreptatea este de partea lui$ +,i bate 0oc de institutor* +l maimu%re,te pe strada* se poart% brutal cu oamenii ,i cu animalele$ "u fur%* +ns% p%streaz% pentru el obiectele '%site$ "u a fost cu putin% s% fie l%sat +n aceea,i clas% cu prietenul s%u &$ Dac% +i luam cu mine la o alt% clas%* unde aveam de suplinit vreun cole'* ei se comportau frumos*pentru c% le era str%in climatul de acolo*elementele care o compuneau$ (ricum* izolai* b%ieii se comportau altfel dec/t c/nd erau +mpreun% ,i se stimulau reciproc$ 2ropun* prin urmare* s%.i observ%m* pe de o parte* c/nd sunt laolalt%* iar* pe de alt% parte* c/nd sunt izolai$ De patru s%pt%m/ni cei doi prieteni au fost desp%rii* fiecare +n alt% clas%* unde +mpov%reaz% pe ali institutori$ +n timp ce clasa de elevi dezbate un subiect oarecare* #$ deseneaz% sau d% drumul unor remarci care se potrivesc ca nuca.n perete* f%c/nd ca +ntrea'a clas% s% r/d%L vocabularul lui este de o vul'aritate nemai+nt/lnit%$ De +ndat% ce institutorul se afl% cu spatele la el* #$ +,i p%r%se,te locul din banc% ,i +ncepe s% se a'ate de cole'ii s%i$ +n timpul recreaiilor trebuie strunit* pentru c% altfel sare la b%taie ,i a0un'e chiar p/n% la a.,i c%lca +n picioare cole'ii$ +n sala de 'imnastic% se ca%r% ca o maimu% pe aparate* sco/nd urlete$ Asear%* evident* f%r% ca cineva s% i.o fi cerut* a +nceput s% se 'roz%veasc%* +n ar'ou: -e* parc% nu ,tiu io c% directoarele o s%.ntrebe dac%.s b%iat de comitet* ori vreo pramatieO ( s%.i spun c%.s un +n'era,$ A% doare.n cotP ( s% m% fac nev%zut* ,tiu io unde* a,a c% nimeni n.o s% m% '%seasc%$ ( s% tra' a'hioase* c% maic%.mea e la munc% p/nEpe la orele nou% seara"$ -azul &$ are alt% e1plicaie$ Aama sa sufer% de o nefrit% 'rav% ,i* +nainte de na,terea copilului* a f%cut o mulime de in0ecii$ a v/rsta de cinci ani b%iatul ,i.a dat drumul ca pe un tobo'an pe rampa sc%rii* de la eta0ul al doilea p/n% la eta0ul +nt/i* unde a c%zut$ A fost dus* f%r% cuno,tin%* la spital* unde a stat c/tva timp sub observaie f%r% a se fi putut constata nimic deosebit$ 2/n% c/nd a intrat la ,coal% ne spune mama copilului tat%l acestuia era ata,at de elL b%iatul era de o r%utate ie,it% din comun* se +ntorcea acas% spre miezul nopii* mama fiind cu totul neputincioas%$ )a +nc% b%iatul o +ntreba adesea* cu un sentiment dr%cesc: +nc% nu e,ti la spitalO -/nd o s% crapiO" Dup% primele pl/n'eri =;N
venite din partea ,colii* tat%l a +ntors foaia"* trat/ndu.,i fiul cu o severitate deosebit%* dar f%r% rezultat$ De notat c% tat%l b%iatului a fost a'ent de poliie ,i c% +n prezent st% acas%$ -u un an +n urm%* +n familie s.a n%scut o feti%* iar apariia acesteia a st/rnit 'elozia b%iatului$ +n acela,i an a suportat o +ndep%rtare a ami'dalelor pe cale chirur'ical% ,i a fost foarte bolnav$ a un moment dat a +ntrebat: De ce sunt vaccinat ,i operat eu* ,i nu surioara asta a meaO:E Dac% mama sa +l amenin% c% +l va da la un pension* el spune c% va fi mai bine pentru d/nsul dec/t s% fie nevoit s.o vad% pe d/nsa$ Raporturile pe care le are cu un unchi ,i o m%tu,%* pe care o iube,te mai mult dec/t pe mama lui* nu sunt prea clare$ )%iatul nu.,i ascunde preferina pentru unchiul ,i m%tu,a sa$ "u este e1clus ca aversiunea fa% de mama sa s%.,i aib% r%d%cinile +n aceste raporturi$ 2e timpul verii toate clasele +,i petreceau recreaiile +n 'r%din%L acolo el s.a apropiat de o feti% foarte +n'ri0it% ,i i.a spus c% vrea s.o s%rute$ .am luat de.o parte ,i l.am +ntrebat prietene,te de ce vrea s% fac% lucrul acesta ,i dac%*+n 'eneral*+i place s%.i s%rute pe ceilali$ +n final l.am sf%tuit s% o s%rute pe mama sa* ceea ce el a refuzat cu vehemen%$ -/t prive,te povestea aceasta cu s%rutul* banal% +n ea +ns%,i* cred c% m.a f%cut s% +nele' c% b%iatului +i lipse,te acas% afeciunea$ Am chemat.o pe mama la ,coal% ,i i.am su'erat s% +ncerce s% redreseze situaia* s%rut/ndu.,i pur ,i simplu copilul ,i ar%t/ndu.i mai mult% afeciune* +n locul b%t%ilor pe care i le administra$ A.am lovit* +ns%* de o rezisten% s%lbatic%: a noi nu e1ist% a,a cevaP" +n rest* b%iatul este bine +n'ri0it din punct de vedere fizic ,i acord% tot at/ta atenie vestimentaiei sale precum rechizitelor ,colare$ 2%rinii ve'heaz% cu str%,nicie ca el s%.,i fac% temele$ Aptitudinile +i sunt mai mult dec/t mediocre* atenia u,or de distras$ De altfel este muncitor ,i ar dori s% fac% totul sin'ur$ @oina* +n 'enere* este lesne de influenat ,i ia hot%r/ri pripite$ +n timpul orelor de clas% +l +ntrerupe pe institutor* nu d% nici o importan% mustr%rilor* +i love,te f%r% motiv chiar ,i pe elevii care nu se '%sesc +n imediata lui vecin%tate* arunc/nd +n ei cu servieta* ori +i r%ne,te la fa% cu sandalele de 'imnastic%$ -/nd i se n%zare* se culc% +n banc%* arunc% cu castane prin clas%* fluier% ,i fredoneaz%* comenteaz% spusele institutorului ,i ale cole'ilor* substituie creioanele colorate ,i apoi susine c% sunt ale lui$ 2l%cerea lui este c% d%r/me 0ocurile de construcii$ Arunc% pe 0os uneltele de lucru manual* iar c/nd le adun%* face disp%rute d%lile$ =;>
AL'RED ADLER
Funciile onorifice care i se dau* +n scopuri educative* nu sunt pentru el dec/t prile0 de a face n%zb/tii sau de a isca '/lceava$ &trope,te pereii ,i tablourile cu buretele de ,ters tabla$ -rede c% se comport% ca un erou$ ( face pe 'rozavul* povestind cum a sc%pat el* la spital* de in0ecii$ 2rietenul s%u #$ +l ascult% cu 'ura c%scat%$ Dac% e acuzat de vreo fapt% nelalocul ei* o nea'% din toate puterile sau d% vina pe #$ Disputele ,i denunurile reciproce sunt procedee obi,nuite la cei doi b%iei$ &$ +i acuz% pe unii dintre cole'ii s%i de defecte ima'inare$ Iot%r/rea p%rinilor s%i de a.= aduce azi la consultaie l.au scos la +nceput din fire* mai cu seam% c/nd ,i.a dat seama c% nu.este vorba de o formalitate$ a ,coal% s.a +ncercat +n fel ,i chip reeducarea acestor doi b%iei* rezultatele fiind ine'ale$ (rice mi0loc educativ s.a dovedit infructuos$ 2redici binevoitoare* promisiuni* sarcini onorifice* apelul la sentimentul onoarei* invocarea viitorului* +ncercarea de a le trezi comprehensiunea* e1plicaiile menite s% le demonstreze c/t de nepl%cut ar fi pentru d/n,ii ca alii sa procedeze la fel* e1cluderea de la orele de curs care +i intereseaz%* munca peda'o'ic% individual% la direciunea ,colii etc* nimic nu a a0utat$ &$ poate fi adus din c/nd +n c/nd la raiune* +ns% #$ nu are dec/t un sur/s sarcastic pentru toate aceste str%danii$ Ai0locul cel mai eficace p/n% +n prezent s.a dovedit privirea de autentic +mbl/nzitor"* +ns%*evident* cu anumite limite$ $r( /F F%r% +ndoial% c% nu este 'reu s% a0un'em la o concluzie de ansamblu +n ceea ce prive,te descrierea celor doi b%iei* luai +mpreun%* pe care trebuie s%.i e1amin%m nu doar din punctul de vedere al psiholo'iei individuale* ci ,i din punctul de vedere al psiholo'iei sociale$ Ei par diferii atunci c/nd sunt separai* +ns% sunt mereu la fel$ Am/ndoi ar trebui sco,i din mediul lor familial ,i plasai la pension pentru o lun% sau dou%$ Aceasta mi se pare a fi o datorie fa% de viitorul acestor doi copii$ -azurile deosebit de dificile trebuie ,i ele tratate +n instituii asem%n%toare* pe care le.am putea denumi case de convalescen%L aici copiii trebuie bine tratai* studiindu.se*+n acela,i timp* +n profunzime* cauzele care stau +n spatele metehnelor lor$ Este de datoria noastr% s% clarific%m fenomenele ,i* +n acest scop* voi +ncerca s% v% prezint +ntr.o variant% simplificat% tipul c%ruia +i aparin cei doi b%iei$ Krimul ca& este reprezentat de acel b%iat +n v/rst% de opt ani* caracterizat +ndeosebi de faptul c% a repetat clasa* c% se afl% sub medie =QC
+n ceea ce prive,te aptitudinile ,i de faptul c% se intereseaz% mai ales de cai$ )%iatul acesta nu colaboreaz% cu ,coala$ Dac% l%s%m la o parte unele fapte ,i e1amin%m modul +n care se comport% b%iatul* ce linie dinamic% are el ,i ce atitudine ia fa% de e1i'enele ,colii* am putea spune c% este pe cale de a e1clude ,i de a refuza toate e1i'enele$ -auza este p%rerea lui c% nu poate obine nici o reu,it% la ,coal%$ Este o cauz% care mi se pare suficient%* deoarece* dac% m% identific cu acest b%iat ,i +mi +nchipui c% nu a, putea obine nici o reu,it%* +n cazul +n care a, fi fost obli'at s% frecventez ,coala* a, reaciona +ntocmai ca d/nsul$ Dac%* +ns%* am putea s% trezim brusc con,tiina= b%iatului ,i s%.i e1plic%m c% ar putea foarte bine s% reu,easc%* pentru c% nu are dreptate c/nd crede c% nu este dotat dec/t pentru 'ra0d ,i nicidecum pentru ,coal%* atunci ar fi posibil s%.i cultiv%m interesul pentru +nv%%tur%$ Evident* se impune s%.i acord%m un a0utor individual ,i* +ntr.o perioad% de timp dat%* s%.i +nlesnim reu,ita la una dintre materiile de studiu$ Ftim c%* +n condiiile +n care tr%ie,te b%iatul* +n mediul s%u* interesele lui nu se concentreaz% dec/t asupra cailor* hanurilor ,i e1presiilor picante$ "u trebuie s% cont%m pe faptul c% un asemenea mediu va trezi interesul b%iatului pentru ,coal%$ Un astfel de rol ,i.ar putea asuma o cas% ca aceea la care m.am referit anterior$ -um nu dispunem pentru d/nsul de o astfel de cas%* l.am putea a0uta dac% cineva s.ar ocupa +n mod special de el* +n sensul ar%tat$ A% '/ndesc la unul dintre fraii lui mai mari* care* cu bun%voin%* i.ar putea c/,ti'a +ncrederea ,i simpatia* conduc/ndu.= pe calea cura0ului social$ 9ot ceea ce face el acum la ,coal% este e1presia la,it%ii sale* iar eu mi.a, da silina s%.i e1plic cum stau lucrurile +n aceast% privin%$ A, vrea* de asemenea* s%.= fac s% +nelea'% c% acesta este motivul care +l determin% s% se '%seasc% nu pe latura folositoare a vieii* ci pe latura ei nefolositoare$ A,tept mult de la aceast% e1plicaie$ Dat fiind faptul c% b%iatul prezint% mari lacune +n educaie* nu va fi u,or s%.i fac demonstraia necesar%$ "e lipse,te temelia pe care s% cl%dim$ 9rebuie inut seama de faptul c% este preferatul tat%lui$ Familia aceasta pare s% prezinte* pe de alt% parte* unele p%ri bune* cum ar fi* de e1emplu* faptul ca aici copiii nu sunt maltratai* ceea ce nu s.ar putea spune cu certitudine despre familia celui de al doilea b%iat$ Din medii prea bl/nde provin copii care* atunci c/nd se izbesc de dificult%i* imediat le ocolesc$ Ei nu suport% s% se '%seasc% +ntr.o situaie dezavanta0oas%$ Ei 0oac%* din =Q=
AL'RED ADLER
r%sputeri* rolul celui care pare mai mult dec/t este$ @ei constata la acest b%iat tendina de a.,i da importan%* trebuina de a.,i face loc +n primul plan* dar fiind +ncredinat c% drumul +i este barat +n partea util% a vieii$ Avem datoria s% ar'ument%m cele afirmate mai sus$ Aama ne.ar putea ar%ta dac% =.a r%sf%at pe copil* precum ,i condiiile +n care acesta a crescut$ A, dori s% subliniez c% b%iatului +i lipse,te cura0ul ,i se impune s% vedem dac% aceast% caren% nu se manifest% ,i +n alte +mpre0ur%ri$ &.ar putea ca noaptea s% cear% ca mama s% stea l/n'% el* dup% cum s.ar putea s% scoat% ipete +n timpul somnului$ Dac% la ,coal% se comport% aro'ant fa% de institutor* asta nu +nseamn% cura0L el cunoa,te limitele ce.i sunt impuse institutorului ,i o face pe eroul$ /l doi ha ca& este un tip comple1* mai r%sf%at de c%tre tat% dec/t de c%tre mam%* raporturile lui cu mama fiind tensionate* deoarece nu a ,tiut s%.i c/,ti'e simpatia$ Dup% r%spunsul +n le'%tur% cu su'estia institutorului* care i.a cerut s%.,i trateze b%iatul de preferin% cu dra'oste* s%rut/ndu.= din c/nd +n c/nd +n loc s%.= bat%* putem presupune c% aceast% femeie este dur% ,i rece$ "e amintim ce a r%spuns ea: A,a ceva nu se obi,nuie,te la noi"$ 9rebuie s% se fi petrecut lucruri mai 'rave pentru ca mama s% se poarte +n felul acesta$ )%iatul are o sor% mai mic%$ Dac% auzii spun/ndu.se c% un copil este mai ata,at de tat%l s%u dec/t de mam%* putei presupune c% el se afl% +n a doua faz% de evoluie$ Dac% mama* +ntr.un fel sau altul* nu menine le'%tura cu copilul* atunci pe primul plan trece tat%l$ Ar trebui* de asemenea* s% +ncerc%m s% ,tim dac% nu cumva* +naintea acestui b%iat* mama nu a avut un alt copil care s%.i fi monopolizat tandreea$ 2oate c% tat%l* o m%tu,%* un unchi s.au ocupat mai mult de d/nsul* pe c/nd mama era +n imposibilitate s% o fac%* din cauza bolii$ "u cunoa,tem dac% boala mamei a reprezentat un motiv suficient ca s%.= deturneze pe copil de la d/nsa$ &.ar putea ca el s% aib% unele deficiene or'anice$ Dotarea sa dep%,e,te media$ -oeficientul de inteli'en% al acestui copil* stabilit prin administrarea unui test* este superior fa% de medie* probabil pentru c% are o foarte marcat% aptitudine de a stabili raporturi +ntre fapte$ Atitudinea lui fa% de ,coal% are o cu totul alt% e1plicaie dec/t +n cazul prietenului s%u$ El are nevoie de c%ldur% afectiv%* de a fi r%sf%at$ 9imp de ,ase ani a fost copil unic ,i a tr%it +n centrul ateniei celorlali* alintat de toi* ca +ntotdeauna c/nd e,ti copil unic$ A%tu,a ,i unchiul ,i.au adus ,i ei contribuia$ a ,coal% a intrat cu trebuina ca cineva s% se ocupe de =Q?
el +n mod special$ -eea ce nu este cu putin% aici* +n pofida oric%rei bun%voine$ Ace,ti copii* care vor s% atra'% +n permanen% atenia asupr%.le* prefer% s% se fac% remarcai +ntr.un mod nepl%cut* pe latura nefolositoare* dec/t pe latura pl%cut% ,i folositoare a vieii$ R%sf%ai* +n 'enere ei sunt lipsii de cura0* prefer/nd s% ias% +n relief +n situaii mai facile$ )%iatul nostru se simte frustrat +n comparaie cu situaia lui anterioar%* at/t la ,coal%* c/t ,i acas%$ -e face uri copil c/nd se simte frustratO +ncearc% s% se +mbo'%easc%* iar aceast% tendin% ,i.o manifest% +n +ncercarea de a o face pe superiorul* pe eroul$ Aceea,i tr%s%tur% o '%sim +n ima'inaia sa confabulatorie ,i nu ne mir% c% asemenea copii fur%$ a copilul de care ne ocup%m o asemenea atitudine s.a ,i manifestat* c%ci fleacurile pe care le subtilizeaz% de la cole'i reprezint% dorina lui de a se +mbo'%i c/t mai u,or cu putin%$ &e comport% ca unul care dispune de dinamismul* de nevoia de a poseda ,i de a fi mai mult dec/t ceilali$ 2rimul b%iat trebuie +ncura0at s% pro'reseze la +nv%%tur%L pe al doilea trebuie s%.= convin'em c% nu este totdeauna necesar s% se afle +n centrul ateniei ,i c% nu trebuie s% se considere frustrat ori de c/te ori antura0ul se ocup% de alt copil$ Dac% vrea s% ocupe centrul scenei* atunci trebuie s% colaboreze +n sens pozitiv la aceasta$ Dac% o persoan% pe care el nu o cunoa,te +i va spune aceste lucruri* el va reflecta asupra lor$ Astfel el se va +mbo'%i cu o noiune nou%* care ar putea fi aprofundat% dac% institutoarea +i va adresa un sur/s comprehensiv* ca ,i cum i.ar spune: "u e,ti +nc% destul de mare ca s% faci s% tr%iasc% +n tine ceea ce am discutat noi +n treac%t"$ -onfirmarea tezei noastre trebuie s% o obinem +n cursul dialo'ului pe care +l purt%m$ -%ut%m s% stabilim dac% ne '%sim pe drumul cel bun sau dac% vom fi obli'ai s% renun%m la eforturile noastre$ Este e1trem de important pentru noi s%.i indic%m o cale de urmat acestui b%iat* cale care probabil va avea asupra sa o influen% mai important% ,i va stabili un raport social mai bun dec/t am putea noi s% facem$ Dac%* prin pedepse* +i vom face ,i mai nepl%cut% ,coala* este posibil ca el s% refuze definitiv s% mai mear'% la ,coal%$ $r( / 3adres/ndu.se mamei lui #$4: -hestiunea cea.mai impor. tant% este s%.= facem pe copil s% pro'reseze la +nv%%tur%$ El ,i.a pierdut cu totul cura0ul ,i crede c% niciodat% nu va putea fi un elev bun$ Are prieteniO =QB
AL'RED ADLER
MamaF "u are$ a ,coal% +i place s% scrie frumos* dar nu.i place s% citeasc%$ Aai de'rab% frecventeaz% asociaia de ocrotire$ $r( /F Acolo nu se dau nici e1amene* nu se pun note$ 9rebuie s% i se permit% s% avanseze* s% obin% un succes$ Ai.ar pl%cea s%.= a0utai* spre a.= +ncura0a$ &punei.i: 9u e,ti un b%iat inteli'ent* e p%cat s% abandonezi"$ +n rest* este un b%iat amabilO MamaF Da* +ns% e zburdalnic$ ` $r( /F -eilali copii +l iubescO MamaF &e ceart% cu ei$ Dr$ /F -um st% cu tat%l s%u* cu fraiiO Este iubit +n familieO MamaF Adesea se iau la sfad%* ca toi copiii$ $r( /F 9at%l manifest% afeciune fa% de elO MamaF &oul meu +l iube,te mult ,i copilul se lipe,te de elL pe mine nu m% ascult% dec/t dac% +i vorbesc cu dr%'%l%,enie$ \ar$ AJ A fost bolnav c/nd era mic de totO MamaF A fost bolnav de pl%m/ni$ $r( /F 9rebuie e1aminat de un medic care* desi'ur* v% va da sfaturile necesare$ Doarme bine* ori e a'itatO +i este fric%* noaptea* de fantomeO MamaF "u.i este fric% de nimic$ $r( /F 9rimitei.ni.= ca s% vedem dac% este timid sau nu* +ns% f%r% s%.i spunei despre ce este vorba$ 3Auditoriului* dup% plecarea mamei4: Un copil +,i poate compensa timiditatea prin aro'an%$ 3Adres/ndu.se copilului4: -e vrei s% te faci c/nd vei fi mareO =, 3nu r%spunde4$ $r( /F -e i.ar pl%cea cel mai multO Ai vrea s% devii un b%iat inteli'ent* +n stare de ceva* ori crezi c%liu vei reu,i niciodat% a,a cevaO 3&e constat% c% este un copil st/n'aci$4 Faptul acesta trebuie s% fi +mpiedicat mult pro'resele copilului$ $r( /F +i lipse,te cura0ulL crezi c% ceilali pot totul* iar tu nimic$ -rezi c% nimic nu.i va ie,i cum trebuie ,i de aceea +i stin'here,ti pe ceilali$ Eu sunt +ncredinat c% e,ti un b%iat cura0os$ @a fi bine dac% te apuci cura0os de treab%* concentr/ndu.i atenia +n aceast% direcie$ Aai bine nu va fi nici m/ine* nici poim/ine* dar +n vreo dou% s%pt%m/ni vei putea deveni un elev bun$ 9otul va mer'e mai bine$ -e creziO @rei s% +ncerciO -hiar dac% nu prime,ti nota cea mai bun%* nu trebuie s% te dai b%tut$ Dac% deran0ezi leciile*ia stai puin ,i '/nde,te.te dac% n.o faci pentru c% nu crezi c% poi ,i tu s% reu,e,ti s% +nvei$ =Q:
)%iatul st% cu ochii +n p%m/nt ,i uneori +,i furi,eaz% privirea +ntr.o parte$ $r( /F 9are a, vrea s% ,tiu* c/nd vei reveni aici* peste o lun% de zile* dac% vei avea mai mult cura0* ori dac% ai s% r%m/i acela,i fricos ,i la,$ 3)%iatul* care* +n tot acest timp* nu a scos un cuv/nt* iese$4 $r( / 3auditoriului4: A, vrea s% adau' o observaie$ 9rebuie s% ai o anumit% e1perien% ca s% le vorbe,ti p%rinilor ,i copiilor* dar cine altul s% o poat% avea* dac% nu chiar institutorulO "u este vorba pur ,i simplu de o e1plicaie verbal% a st%rilor de lucruri$ +n fiecare caz de copil. problem% ne confrunt%m cu o situaie dramatic%$ +n calitate de psihopeda'o'ie asum%m un anumit rol* pe care suntem obli'ai s%.= +ndeplinim cum se cuvine* +n mod 0udicios* +n vederea atin'erii unui scop clar definit$ Activitatea noastr% nu o putem compara cu nimic altceva$ 9rebuie s% ne fie limpede c% nu o putem asemui dec/t cu arta$ ( art% de o mare eficien%* at/t pentru copii* c/t ,i pentru aduli 3Aamei lui &$4: &untei mulumit% de fiul dumneavoastr%O MamaF E tare r%u$ &e ia de cei mici$ $r( /F 9imp de ,ase ani a fost sin'urul dumneavoastr% copil$ A tr%it o tra'edie$+n momentul +n care s.a n%scut surioara lui* pentru c%* dintr.o dat%* el nu a mai fost unicul copil la p%rini$ -e p%rere aveiO 8at% ce trebuie noi s% +nele'em$ "u trebuie s% '/ndim +ntotdeauna +ntr.o lumin% at/t de crud%* dar +n astfel de situaii totul se petrece ca ,i cum ar trebui s% p%r%se,ti brutal c%ldura ,i s% ie,i +n 'er$ Este mai ata,at de alte persoaneO MamaF "u* dar eu sunt* poate* prea aspr%$ $r( /F 9otdeauna este insuportabil pentru un copil s% constate c% p%rinii fac deosebiri +n tratamentul pe care +l aplic% frailor ,i surorilor$ Ar fi de folos dac% ai putea sta de vorb% cu soul* spre a v% pune de acord cum s% procedai fa% de copii$ MamaF &unt bolnav%$ 9ocmai am stat patru luni +n spital$ &unt nervoas%$ -opilul nu a inut niciodat% la mineL numai pe taic%.su +l iube,te$ $r( /F -opilul unde st% c/nd suntei internat% +n spitalO MamaF Anul trecut am stat ,ase luni +n spital ,i alte ,ase +ntr.o staiune balnear%$ +n tot acest timp b%iatul a stat la bunica hii$ $r( /F )unicii +i r%sfa% +ntotdeauna pe copii$ Acum el simte deosebirea$ "oaptea scoate ipeteO Ud% a,ternutulO =Q;
AL'RED ADLER
MamaF Doar c% este puin$a'itat$ De la v/rsta5le doi ani nu.,i mai ud% a,ternutul$ $r( /F +,i face u,or prieteniO b b MamaF Este foarte autoritar$ $r(( /F Are impresia c% nu mai este primul* ca odinioar%* la bunica lui* unde a avut aceast% impresie$ Ascultarea +nseamn% pentru d/nsul +n0osire$ &e crede victima unei nedrept%i c/nd cineva nu se ocup% de d/nsul$ MamaF 9rebuie s% discut mereu cu el* dar nu m% ascult% niciodat%$ Este ne'li0ent* dar +i place s%.,i fac% toaleta$ &e spal% sin'ur$ $r( /F Asta e foarte bine*e dr%'u din partea lui$ &e pare c% nu devine r%ut%cios dec/t c/nd nu se ocup% cineva de d/nsul$ MamaF A% plictise,te +ntr.una$ &%pt%m/na trecut% a plecat de acas% la ora =C* mi.a promis c% se +ntoarce la ora amiezii* +ns% nu s.a +ntors dec/t la ora Q seara$ . $r( /F +i place s% fie c%utat ,i s% manifeste cineva 'ri0% fa% de el$ E cura0osO MamaF "u se teme de nimic$ $r( /F A, dori s% stau de vorb% cu el ,i s%.i spun s% n.o mai fac% mereu pe eroul$ 2entru c% dac% se va purta +n acest fel la ,coal% va sf/r,i prin a o apuca pe un drum r%u +n via%$ +ncercai s% fii mai prietenoas% cu d/nsul ,i spunei.i cu bl/ndee: 9u vrei ca mereu s% se ocupe cineva de tine* dar acum e,ti b%iat mareP" 3Aama iese$4 $r( / 3auditoriului4: Femeia aceasta nu mi se pare chiar at/t de bolnav%P 3Adres/ndu.se copilului* care a intrat4: -um o duci cu ,coalaO ;$ LFoarte bineP $r( /F Ri.ar pl%cea s% fii primulO -e frumos ar fi dac% ai fi mai bun la aritmetic%* la compunere ,i dac% te.ai menine printre frunta,iP Dar pentru asta ar trebui s% colaborezi* pe c/nd tu* cel mai adesea* faci opoziie$ "u vrei s% colaborezi cu clasa* cu institutorulO Ar fi mult mai bineP 3&e constat% c% copilul este st/n'aci$4 "ici un copil st/n'aci nu ,tie lucrul acesta* dar tra'e consecinele$ $r( /F -um mer'e cu scrisulO ;$: "u mer'e bine$ $r( /F Dac% ai fi mai silitor* +n loc s% te ii de n%zb/tii* dac% ai face ceva efort* ai putea s% ai un scris frumos$ 3Adres/ndu.se auditoriului4: =QQ
8at% dou% materii 3scrisul ,i cititul4 care prezint% dificult%i deosebite pentru copilul st/n'aci$ Dac% vei fi c/t se poate de ateni la modul +n care citesc ace,ti copii* vei vedea c% ei silabisesc de la dreapta la st/n'a$ Acest fel de citire sun% fals ,i ai impresia c% ei nu ,tiu s% citeasc%$ 3Adres/ndu.se lui &$4: E cazul ca institutorul s% se ocupe de tine$ Dar nu este drept s%.= st/n0ene,ti c/nd +,i ine leciile$ -e ai tu de c/,ti'at din astaO ;$L "imic$ $r( /F Ai putea fi un elev bun* ,i* fire,te* asta nu se poate face de azi pe m/ine$ Dar dac% e1ersezi* vei scrie frumos$ 2este o lun% ai s%.mi ar%i c/t de frumos ,tii s% scrii$ &%.mi mai spui dac% e,ti destul de cura0os ca s% colaborezi cum se cuvine la lecii Fii atent fa% de surioara ta ,i ai 'ri0% ca hainele tale s% fie +n ordine$ Aama ta e bolnav%* dar se va +ns%n%to,i* dac% o a0ui ,i tu un pic$ A, dori s% mai adau' c/teva cuvinte cu privire la frecvena mare a copiilor st/n'aci$ "u e1ist% copii dotai ,i nedotaiL e1ist% dou% tipuri de copii: primul tip* total del%s%tor* care nu face nici un efortL iar al doilea tip* copii care mer' orbe,te +nainte$ Unii se tr%deaz% pe parcursul +ntre'ii lor viei printr.o anumit% ne+ndem/nareL ei i'nor% faptul c% sunt copii r%sf%ai* dar sufer% consecinele acestei dispoziii$ &e +nt/mpl% foarte adesea ca ei s% se subestimeze* +n timp ce +i spupraestimeaz% pe alii$ @ei '%si un mare num%r de st/n'aci printre copiii.problem%* nevrotici* criminali* candidai la sinucidere* perver,i se1ual* dar ,i printre marile personalit%i: arti,tii* de e1emplu* cuprind un mare procent de st/n'aci$ E1trem de important% +n educarea unui st/n'aci se dovede,te +ncura0area$ -hiar dac% v% limitai doar s%.= +ncura0ai pe un ,colar st/n'aci* ,i tot vei avea totdeauna succes$
"(9E
=
)die /ufmerksamkeit",4n te1tul ori'inal$ 3"ota trad$4
7VI4 LU&TA &ENTRU RECUCERIREA &ARADI*ULUI &IERDUT
Este vorba de an pre,colar +n v/rst% de cinci ani* al c%rui caz ne va permite ca* analiz/ndu.i viaa de p/n% acum* s% tra'em o concluzie cu privire la modul +n care se va comporta la ,coal%$ @reau s% v% ar%t* +n stil tele'rafic* calea pe care putem reu,i s% +nele'em structura unui caz ,i confirmarea acestei structuri$ Avem de.a face cu un copil.problem%"$ Acest copil se afl% +n mod cert an'a0at +ntr.o lupt% ,i tr%ie,te +n aceast% stare* +ntr.un antura0 bl/nd* care cu si'uran% =.a r%z'/iat$ &e pune* a,adar* +ntrebarea: +n ce scop se afl% el +n lupt% +n prezentO De ce are el impresia c% acum nu mai este r%sf%at ca +nainteO Actualmente poziia sa nu mai este at/t de favorabil% pe c/t i.a fost$ 9oate acestea pot fi prezise$ Este hiperactiv"$ Este pentru noi o noutateO "e putem* oare* reprezenta un lupt%tor care s% nu fie hiperactivO Dac% nu ar fi ,i activ* l.am socoti deficient mintal$ -%ci este ne+ndoielnic faptul c% lupt%tor" ,i activ" sunt atribute de nedesp%rit ,i fac parte din stilul de via% al unui copil modern$ +i place s% strice lucruri* s% le spar'%"$ Este un mod de a lupta$ Din c/nd +n c/nd are crize de furie"$ 9oate acestea sunt de 8a sine +nelese ,i trebuie s% avem de.a face cu un copil inteli'ent$ &e pune* +ns%* problema de a stabili dac% face parte din cate'oria copiilor deficieni mintal* care trebuie crescui =QN
+ntr.un mod cu totul diferit$ Astfel de copii nu dispun de un stil de via%* pe c/nd al nostru* dimpotriv%* are un scop: s% lupte ,i s% +nvin'%* s% tr%iasc% bucuria +nvin'%torului$ Aama relateaz% c% starea de s%n%tate a copilului este bun%* c% el este plin de via%$$$ ,i c% vrea ca +ntotdeauna cineva s% se ocupe de persoana lui"$ Este o lupt% ca aceea care se poate desf%,ura +ntr.o familie* unde neap%rat trebuie s% faci ceva ca s%.i scoi din s%rite pe ceilali$ &e ca%r% +nc%lat cu boc%nceii murdari pe mas%$ +ncearc% cea mai mare satisfacie s% se 0oace cu lampa* +n timp ce mama sa este ocupat% ,i are nevoie de lumin%"$ Ftie e1act +n ce punct s% atace$ Dac% mama lui c/nt% la pian sau cite,te* tocmai aceste momente le ale'e el ca s% se 0oace cu lumina$ "u st% o clip% locului* nici +n timpul meselor* cer/nd o permanent% suprave'here"$ @rea s% ias% +nvin'%tor ,i s% se situeze +n centrul ateniei$ A0un,i aici* ni se impune urm%toarea idee: dac% el are o at/t de mare nevoie de a se afla +n centrul ateniei*este de crezut c% s.a ,i aflat +n aceast% situaie anterior ,i c% acum dore,te s.o restabileasc%$ -e eveniment a putut* a,adar* s% a'raveze at/t de tare situaia saO Evenimentul este na,terea unui fr%ior$ -aut% mereu prile0ul s% bo1eze cu tat%l lui* s% se 0oace cu d/nsul"$ Dup% cum vedem* '%se,te ceea ce caut%* ceea ce +i este de trebuin% ca s% lupte ,i s% tulbure lini,tea$ * Are obiceiul s%.,i +nfunde m/na +n pr%0itur% ,i s%.,i umple 'ura"$ Ar putea lupta ,i prin refuzul hranei$ Dac% mama sa are invitai* el +i +mpin'e* +i scoal% de pe scaunul lor ,i se a,az% +n locul lor"$ Este un act care ne dovede,te c% nu.,i iube,te semenii* constat%m un deficit de sentiment al comuniunii sociale* ceea ce e1plic% ,i pornirea lui +mpotriva fratelui mai mic$ Dac% tata ,i mama c/nt% la pian* copilul stri'% f%r% +ncetare* spun/nd c% nu.i place c/ntatul la pian"$ Ar vrea ca p%rinii s% se ocupe e1clusiv de persoana lui$ Dar orice meteahn%* orice nea0uns am constata la copil* nu trebuie s%.= pedepsim* pentru c% pedeapsa nu a0ut%$ Ftim de0a cum trebuie s%.= trat%m$ )%ieelul acesta se simte ofensat* r%nit* +mpins pe planul al doilea$ =Q>
AL'RED ADLER
9at%l este c/nt%re ,i c/nt% la concerte$ Aama copilului +l acompaniaz%$ )%iatul a stri'at o dat%: Y9at%* vino.ncoacePZ$ Deci toate eforturile lui au drept el ca p%rinii s% se ocupe mereu ,i numai de d/nsul$ Are crize de furie dac% dore,te ceva ,i nu obine imediat"$ Atitudine de lupt%tor$ Distru'e tot ce.i cade +n m/n%* cu o ,urubelni%* cu care desface ,i ,uruburile de la patul lui"$ Aici apare din nou atitudinea lui asocial%$ Face tot ce poate spre a le aduce pre0udicii p%rinilor ,i pentru a.,i ar%ta proasta dispoziie$ Uneori face remarci cinice* mai ales c/nd a f%cut vreo pozn% ,i ,tie c% asemenea remarci +l vor a0uta s% ias% din impas$ umea +l consider% b%iat inteli'ent pentru c% face observaii caustice$ Este instabil* neput/ndu.se ocupa mult timp de unul ,i acela,i lucru$ Aama face +ncerc%ri de a.= dezb%ra de acest prost obicei" 3evident* f%r% s% reu,easc%4$ Aama +i d% o palm%L r/de* ,i vreo dou% minute st% lini,tit$ Aama este de p%rere c% b%iatul a fost +n mod e1cesiv r%sf%at de c%tre tat% ,i bunic%$ +n prezent* la drept vorbind* nu mai este r%sf%at"$ &entimentul de comuniune social% nu s.a putut dezvolta la copil* care a r%mas le'at +n e1clusivitate de tat%l ,i mama saL de unde modelarea eronat% a copilului$ Fi tat%l* ca ,i mama* este mereu epuizat* pe c/nd copilul are o ener'ie neistovit%"$ Fire,te c% acest 0oc* care +i place* nu.= obose,te$ Aunca de educaie nu place nici tat%lui* nici mamei*e1tenu/ndu.i$ -onstr/n'erea nu serve,te la nimic* pentru c%* dac% este constr/ns* b%iatul se r%zbun%$ "u are memorie ,i nu se poate concentra"$ Asta pentru c% nu dispune de cele necesare ,i nu are pre'%tirea cerut% spre a aciona +n mod independent$ De aici ,i lipsa sa de memorie* ca ,i imposibilitatea de a se concentra$ "u a frecventat niciodat% 'r%dinia de copii"$ Deci mama pare s%.= fi crescut pur ,i simplu pentru ea +ns%,i$ Este e1trem de important s% ne d%m seama de modul +n care +nele'em aceste raporturi$ 2utem vorbi de comprehensiune atunci c/nd ,tim c% este vorba aici de un element de ansamblu* nu de un proces fiziolo'ic$ A +nele'e este a sesiza raportul e1istent +ntre lucruri* +ntre fapte$ =MC
7VII4 &IERDEREA A'EC(IUNII ;CAU:) A +O(IEI
-opil n%scut +ntr.un ora, meridional din Un'aria$ +mplinea doi ani ,i 0um%tate* c/nd tat%l s%u a dat faliment"$ Faptul acesta ne face s% ne '/ndim c% p/n% la v/rsta de trei ani probabil c% b%iatul a crescut +ntr.o situaie material% favorabil%* situaie care apoi trebuie s% se fi schimbat$ -a urmare a falimentului tat%lui s%u* b%iatul s.a '%sit +ntr.o situaie mizerabil%* cople,itoare$ "u este u,or s% te adaptezi la o astfel de situaie c/nd ai tr%it +ntr.una total diferit%$ -opiii care au cunoscut la +nceput o bun% stare material% sunt puternic impresionai de o schimbare +n r%u survenit% ulterior$ &.a mutat cu soia ,i cu unicul s%u fiu la @iena* ca s% caute aici de lucru"$ Reinem* deci* c% +n acel timp copilul era unic* r%sf%at ,i obi,nuit s% se '%seasc% +n centrul ateniei$ 2utem prezice c% din acel moment o nou% situaie defavorabil% trebuie s% fi e1ercitat o impresie z'uduitoare asupra acestui copil$ +n urm%torii ,apte ani tat%l ,i.a c/,ti'at e1istena ca voia0or comercial$$$" Aceast% circumstan% este de notat* +ntruc/t noi adesea am constatat c%* atunci c/nd tat%l este voia0or comercial* mama date fiind frecventele absene ale tat%lui nu.,i poate +ndeplini cea de.a doua funcie a sa* anume l%r'irea interesului social al copilului fa% de alte persoane ,i +n primul r/nd fa% de tat%$ Acest element are* +n 'eneral* importana sa atunci c/nd tat%l este constr/ns s% absenteze adesea de =M=
AL'RED ADLER
acas%$ Acela,i factor acioneaz% ,i atunci c/nd +ntre soi e1ist% 'rave ne+nele'eri$ +n acest caz este imposibil s% treze,ti interesul copilului pentru semenii s%i$ Adesea +n c%sniciile nefericite se +nt/lnesc copii. problem%$ -rizele de furie ale tat%lui sau folosirea de mi0loace de educaie autoritare sunt obstacole +n calea dezvolt%rii sentimentului social$ $$$ ,i s.a zb%tut +n procesul care a urmat falimentului s%u"$ Dac% ne ima'in%m situaia +n care tr%ia acest copil* vom putea +nele'e tristeea de moarte cu care acel proces impre'nase atmosfera familial%$ -opilul nu.,i aminte,te ca acea atmosfer% s%.= fi zdruncinat"$ Dac% acea atmosfer% nu a l%sat urme +n memoria sa*+n schimb va fi influenat stilul s%u de via%$ (ricum* +nainte de faliment copilul era ascult%tor* lini,tit ,i dr%'%stos$$$" Aceasta +nseamn% c% era foarte ata,at de mama sa$ $$$ ,i o mare tandree +l le'a de mama sa foarte t/n%r%* dar nu +ntotdeauna ,i foarte dreapt%* ,i +nc% ,i mai mult de tat%l s%u* bl/nd ,i bun"$ Dac% aceast% observaie este e1act%* trebuie s% subliniem +ndeosebi e1presia nu +ntotdeauna ,i foarte dreapt%"$ Aama nefiind poate +n stare s%.,i +ndeplineasc% +n mod corect prima sa funcie* copilul s.a +ndreptat spre o alt% persoan%$ +n pofida frecventelor sale absene de acas%* tat%l a putut c/,ti'a afeciunea copilului care* +ntr.o a doua faz% a dezvolt%rii* s.a ata,at mai mult de d/nsul$ +n prim%var% familia ,i5.a schimbat domiciliul ,i tat%l a fondat o cas% de comer pentru soia sa ,i pentru unul dintre fraii acesteia"$ Faptul +l interpret%m +n felul urm%tor: +ntruc/t mama a fost implicat% +ntr.o nou% ocupaie* situaia s.a a'ravat pentru copil* pentru c% ea nu mai dispunea* ca +nainte* de timp spre a se ocupa de d/nsul ,i a.8 r%sf%a$ 2robabil c% b%iatul a intrat +n c/rd%,ie cu indivizi de o condiie dubioas%"$ 8nformaia aceasta confirm% ipoteza noastr%* potrivit c%reia mama nu prea mai avea timp de consacrat copilului* care dorea s% aib% pe cineva l/n'% el$ * !E= a furat cravate din ma'azinul p%rinilor s%i$$$" 172
2robabil c% acest copil are sentimentul de a fi fost deposedat$ 9at%l este pe drumuri* mama la ma'azin* iar el este privat de +n'ri0irea ce i se cuvine* situaie care +i d% sentimentul frustr%rii$ 9rebuie v%zut ce a f%cut el cu cravatele$ 2oate c% le.a d%ruit unor copii* spre a le c/,ti'a c%ldura afeciunii* acele sentimente pe care nu le mai '%sea la propria.i mam%$ $$$ &pre a le face cadou ucenicilor mindiri'ii din acea cas% de comer"$ Faptul confirm% pe deplin concepia noastr%$ A furat trandafiri dintr.un parc de prin +mpre0urimi* fie spre a.i oferi unei m%tu,i foarte frumoase ,i care +l iubea mult* fie spre a.i aduce acas%"$ -a muli copii care se simt deposedai* el +ncepe s%.i corup% pe alii* pentru a le c/,ti'a dra'ostea* tandreea$ Avem aici unul dintre motivele cele mai frecvente care +i determin% pe copii s% fure$ Este un motiv complet necunoscut la tribunalele pentru minori* de e1emplu* unde nimeni nu.,i bate capul cu acest punct de vedere$ +ntr.o zi* b%iatul* care +n acel timp avea opt ani* ie,ea de la ,coal% +mpreun% cu cole'ii luiL pe c/nd ace,tia l.au salutat politicos pe abatele +nt/lnit +n drum* el i.a aruncat acestuia o necuviin% nemaipomenit%"$ A,adar* iat%.= un liber.cu'et%torP )a chiar trebuie s% ducem ,i mai departe deduciile noastre: b%iatul acesta* care dore,te at/t de mult s% se afle +n centrul ateniei* prezint% probabil o ne+nfr/nt% tendin% de a se face remarcat$ -um pe o cale normal% nu are nici o ,ans% de succes* +ncearc% alte c%i$ De ceO" se +ntreab% acela care a redactat referatul din care e1tra'em citatele$ *!E= nu a avut niciodat% de.a face cu acel abate"$ -are era deci motivul acelei conduite incalificabileO$$$ Dup% o or% el a fost adus la ,coal%* pentru a s%ruta m/na abatelui ,i a.i cere iertare* dar a refuzat"$ Avei aici* iar%,i* o ima'ine a +ntre'ului s%u caracter: el* care +ntotdeauna a vrut s% 0oace un rol dominant* nu concepe s% se plece +n faa nim%nui* nici prin cap nu.i trece s% recunoasc% faptul c% nu are dreptate$ 2ersonal nu +nclin s% le cer copiilor s%.,i cear% iertare ,i s% recunoasc% a nu avea dreptate$ A, prefera s% se procedeze +n modul +n care s.a procedat o dat% cu mine$ Aveam v/rsta de ,ase ani c/nd le.am 0ucat un ren'hi p%rinilor mei$ Aama mea* v/nat% de m/nie* mi.a cerut G =MB
AL'RED ADLER
socoteal%* pe c/nd eu eram foarte 0enat* fiind c/t se poate de con,tient de vinov%ia mea$ 9at%l meu* care st%tea l/n'% d/nsa* t%cut* a sf/r,it prin a m% lua de m/n%* zic/ndu.i: as%.="$ &cena aceasta m.a impresionat profund ,i +mi amintesc mereu de ea$ +i sunt recunosc%tor tat%lui meu pentru atitudinea lui de atunci$ A.a influenat mai mult dec/t dac% mi.ar fi cerut s%.mi pun cenu,% +n cap sau dac% mama mi.ar fi tras o palm%$ "u v%d de ce ar fi bun% metoda care const% +n a.= sili pe copil s%.,i cear% iertare$ Este +n afar% de orice +ndoial% faptul c% b%iatul despre care discut%m ,tie c% a 're,it$ De ce s%.i cerem o m%rturisire public%O 2entru ce s%.= umilim +n mod public* demonstr/ndu.i c% a trebuit s% se supun%O A primit o not% proast% la purtare ,i tot restul anului ,colar a fost obli'at s% ocupe banca din fundul clasei"$ 2utem face prezicerea c% m%sura aceasta nu va putea s% e1ercite o influen% pozitiv% asupra lui* deoarece prin aceasta el va r%m/ne +n centrul ateniei clasei$ &e va face remarcat +ntr.un mod nepl%cut ,i o va face pe eroul ,i pe martirul$ 8nstitutorul nu +l trata cu r%utate"$ 8at%* +n mod cert* o circumstan% atenuant%* aduc%toare de roade bune$ Dac% institutorul ar fi ar%tat o atitudine du,m%noas%* b%iatul s.ar fi r%zvr%tit +n continuare* +nc% ,i mai v/rtos$ Un eveniment banal din acea perioad% s.a fi1at pentru totdeauna +n memoria lui$ -opilul* umbl/nd prin curte* i.a dat unui lucr%tor care dul'herea acolo o buc%ic% de azim% din care ciu'ulea el$ ucr%torul a pus buc%ica aceea pe bancul s%u ,i* cu ciocanul* a f%cut.o mici f%r/me* spun/nd: YA,a ar trebui s%.i zdrobim pe toi 0idaniiPZ$ Dup% cum vedem* era vorba de un b%iat evreu$ Este firesc ca o astfel de replic% s% fi z'uduit profund pe acest copil avid de bl/ndee* de afeciune ,i bun%voin%$ "ici pe noi acea replic% nu ne.ar face s% z/mbim* v%z/nd +n ea e1presia unei tendine 'eneraleL iar dac% ar fi s% o e1amin%m mai +n profunzime* am c%uta +n primul r/nd r%d%cinile acestui sentiment$ &% vedem ce alte urm%ri a avut asupra copilului aceast% +nt/mplare$ "u ne.a stat +n putin% s% stabilim dac% aceast% +nt/mplare s.a petrecut +nainte sau dup% incidentul cu abatele$ "u ar fi fost lipsit% de interes ,i de importan% stabilirea acestui fapt$ &e poate ca respectiva +nt/mplare s% fi declan,at la el o atitudine de du,m%nie ,i ca ofensa adus% abatelui s% fi fost rezultatul unei astfel de atitudini$ =M:
$$$ +n prim%vara anului urm%tor* tat%l a lichidat casa de comer ,i s.a mutat din nou +n arondismentul 8[$ -eva mai t/rziu tat%l a +nceput s%.,i isp%,easc% pedeapsa cu +nchisoarea* la care fusese condamnat ca urmare a falimentului s%u"$ Din nou o zdruncinare a sufletului acestui copil +nsetat de afeciune ,i at/t de ata,at de tat%l s%u$ A trebuit* deci* s%.,i vad% s%rmanul tat% b%'at la +nchisoare$ "u m.a, mira ca acest copil s% fi manifestat o puternic% opoziie fa% de le'islaia noastr% ,i s% fi sfidat +ntrea'a societate$ &e poate ca acea z'uduire emoional% s% fi +mpiedicat cu totul manifestarea interesului cresc/nd fa% de semenii s%i ,i s% fi ruinat orice rudiment al unui atare interes$ -opilul va afi,a tendina de a se asocia cu indivizi care pun +n pericol ordinea social%L probabil c% o va apuca ,i pe calea crimei$ "imeni ,i niciodat% nu a putut discuta despre acest fapt cu copilul"$ Este e1trem de 'reu s%.i ascunzi un fapt ca recluziunea tat%lui$ Evident* mai bine ar fi fost ca niciodat% s% nu fi ,tiut nimic despre aceasta$ Dar ne +ndoim c%* +n cazul dat* ar fi fost posibil% o t%inuire a adev%rului$ Aai t/rziu* ca adolescent ,i ca adult* a evitat s% abordeze o discuie pe aceast% tem%$ El a tr%it faptul ca pe o umilire ,i o ve1aiune profund%$ &e pref%cea +ntotdeauna c% i'nor% acel fapt* despre care nu le.a vorbit niciodat% nici m%car prietenilor lui intimi"$ "e afl%m +n faa unui fapt e1trem de interesant* pentru c%* dac% b%iatul era revoltat* dac% ar fi simit ca pe o in0ustiie ceea ce s.a petrecut cu tat%l s%u* pe bun% dreptate ar fi trebuit s% insiste asupra ipotezei c% tat%l s%u fusese +nchis pe nedrept$ Dar* pesemne* era puternic influenat de tradiie ,i de concepiile bur'heze ,i nu a putut domina aceste concepii* spre a discuta lucrurile +ntr.un mod deschis ,i liber$ "u se poate s% vorbe,ti despre toate celeL e1ist% lucruri despre care ar fi nes%buit s% vorbe,ti$ a b%iatul acesta* care +ncepe s% ias% din cadrul societ%ii* +nscriindu.se +ntr.o mi,care de revolt%* putem decela limpede o anumit% ezitare +n atitudinea sa$ Evenimentele e1terioare au o importan% capital% +n structurarea atitudinilor$ 2robabil c% el ar fi p%,it pe calea cea bun% dac% tat%l s%u nu ar fi fost b%'at la +nchisoare ,i dac% nu s.at fi simit oprimat din cauza reli'iei sale$ =M;
AL'RED ADLER
Recalcitrana sa din ultimii doi ani a disp%rut brusc* copilul cople,ind.o cu o tandree f%r% seam%n pe m%mica lui* at/t de t/n%r% ,i de frumoas%* fa% de care se ar%ta ascult%tor ,i potolit"$ @edem aici manifestarea trebuinei de a se ata,a de cineva* nu de un cerc de oameni mai lar'* ci de o persoan% unic%$ &tructura sa este de a,a natur% +nc/t nu se poate ata,a dec/t de o sin'ur% persoan%$ Dac% i se ia pentru un anumit timp tat%l* el +,i caut% altul$ Dac% mama lui era ocupat%* +ncerca s% c/,ti'e simpatia uceniculuiL are mereu nevoie de cineva fa% de care s% se ata,eze$ Dup% ce tat%l a fost eliberat* printr.o munc% ne+ncetat% a putut dep%,i 'reut%ile materiale 'enerate de absena sa$ Dar acea +ndelun'at% opresiune care planase asupra familiei disp%ruse ea* oareO Dificult%ile materiale prin care trecuse +l f%cuser% pe b%iat s% simt% iar%,i povara circumstanelor e1terioare$ -opilul s.a reanimat"$ +nc% nu suntem cu totul satisf%cui* deoarece nu ,tim ce semnific% aceast% reanimare* nu cunoa,tem de ce ea s.a produs$ -opilul +nc% nu ,tie ce atitudine s% adopte* +ntruc/t +n memoria sa tat%l s%u tr%ie,te ca acea fiin% care =.a r%sf%at$ +n primii ani de ,coal% era printre cei mai buni eleviL ulterior* s.a situat printre submediocri*pentru ca acum s%.= vedem +nviorat ,i vesel"$ Aceasta coincide cu perioada +ntoarcerii acas% a tat%lui s%u$ Fiind ascult%tor ,i s/r'uincios* cur/nd s.a num%rat printre frunta,ii clasei"$ Este cu putin% s% fi avut ,i un institutor pe care +l simpatiza$ A fost l%udat +n repetate r/nduri* pentru rezultatele bune* de c%tre institutorul pe care el +l stima mult* iar aceste laude l.au stimulat"$ 8ar% a '%sit o persoan% care s% se ocupe de d/nsul$ 2are s% fi fost salvat de dra'ostea ,i afeciunea ce i s.au ar%tat$ +n toamn%* la liceu* a avut un start bun"$ &in'urele noastre temeri se refer% la evoluia lui pe mai departe: ce se va +nt/mpla dac% nu reu,e,te s% ocupe la ,coal% o poziie +n care s% fie stimatO &.ar putea s% aib% un diri'inte care s% nu.i fie pe plac sau s% aib% 'reut%i le'ate de reli'ia sa ,i astfel s% se simt% dezavanta0at &.ar putea s% dea peste unele obstacole sau s% nu '%seasc% metoda potrivit% pentru munca sa ,colar%$ Aai t/rziu* +n via%* de asemenea va putea =MQ
cunoa,te situaii +n care c%ldura afectiv% s%.i lipseasc%$ &unt rezervele noastre cu privire la viitorul evoluiei b%iatului$ * !n luna noiembrie* tat%l s%u a c%zut 'rav bolnav"$ E1periena pe care am acumulat.o ne vine +n a0utor* ar%t/ndu.ne c% +n cazul +n care un asemenea copil pierde contactul cu cei care +i asi'ur% c%ldura afectiv%* pierdere cauzat% de boala tat%lui*ca ,i de faptul c% mama trebuie s% se ocupe +n primul r/nd de bolnav* nemaiput/ndu.,i r%sf%a copilul* acesta poate trece printr.o situaie nou%* adesea foarte 'rea pentru d/nsul$ 9ocmai +n astfel de con0uncturi au loc e,ecurile$ 2entru noi faptul este de +neles: tat%l e bolnav 'rav* mama trebuie s% se ocupe de d/nsul* iar copilul este din nou izolat$ Dac% ar avea ,ansa ca +n aceast% perioad% s% aib% la ,coal% un diri'inte care s% se poat% ocupa de d/nsul* dificultatea ar fi u,or de dep%,itL dar* pentru moment* nu cunoa,tem nimic +n aceast% privin%$ +n timpul unei c%l%torii* tat%l* +n v/rst% acum de :C de ani* a f%cut un ictus ,i a r%mas hemiple'ie"$ +nele'em prea bine ce +nseamn%* +ntr.un c%min* +mboln%virea capului familiei* a susin%torului acesteia* mai ales c/nd este vorba de o familie unit%$ +nele'em* de asemenea* consecinele acestui eveni. ment$ a faliment l.au dus marile sacrificii materiale pe care a trebuit s% le fac% pentru numero,ii s%i frai ,i surori* mai ne v/rstnici* precum ,i pentru p%rinii s%i"$ 8at% e1plicaia care ar fi trebuit dat% copilului* ceea ce i.ar fi +nf%i,at +n propriul s%u tat% un b%rbat drept ,i cinstit$ "ervii +ncordai din cauza procesului* care a durat mai muli ani* ve1aiunile* re'retul de a nu.,i mai putea a0uta.p%rinii* fraii ,i surorile* surmena0ul ,i acea particularitate nefericit% de a nu se fi putut confesa altuia* nici chiar soiei sale* pe care* de altfel* o alinta mult* 'ri0ile care +l +mpov%rau* toi ace,ti factori au pricinuit desi'ur pr%bu,irea fizic% a acestui b%rbat* p/n% atunci perfect s%n%tos"$ Aici se termin% referatul din care am e1tras citatele pe care vi le.am e1pus* iar de aici +ncolo trebuie s% recur'em la supoziii$ Dac% b%iatul se simte +n apele lui la ,coal%* el va dep%,i situaia dificil% +n care se '%se,te$ Dac% va abandona ,coala* va fi nevoit s% se supun% destinului s%u ,i s% se mulumeasc% cu o funcie de subaltern* situaie +n care va suferi nespus$ =MM
AL'RED ADLER
Ftim c% are un stil de via% automatic* care se manifest% prin nevoia de a '%si o persoan% de care s% se ata,eze$ "u vom fi surprin,i s% constat%m c% din nou re+nvie +n el acea revolt% pe care am mai +nt/lnit.o la d/nsul* +n cazul +n care se va simi iar%,i dezavanta0at sau dac% +l +ncearc% un puternic sentiment de inferioritate$ Dac%* +ns%* are parte de o situaie favorabil%* cineva ocup/ndu.se de el* este posibil ca b%iatul s%.,i urmeze drumul +n via% +n a,a fel +nc/t nimeni s% nu aib% a.i repro,a nimic$ Aai t/rziu poate c% va pro'resa +ntr.un mod satisf%c%tor$ Dac% se va '%si +ntr.o situaie care s%.i convin%* nu va +nt/mpina dificult%i deosebite +n e1ercitarea profesiunii sale$ Aai 'rea pentru d/nsul va fi soluionarea problemei afeciunii* dat fiind faptul c% va c%uta mereu s% se fac% r%sf%at$ @a fi mereu +n c%utarea unei femei care s% se poarte cu el +ntruc/tva ca mama sa* la care* cum am v%zut* '%sea +mplinirea tuturor dorinelor lui de copil$ Dar o astfel de situaie nu s.ar putea ivi dec/t printr.o fericit% coinciden%$ "u ne sup%r% faptul c% a trebuit s% e1ers%m pe mar'inea unui fra'ment de referat* etal/ndu.ne paleta de cuno,tine +n materie de psiholo'ie individual%$ A, dori s% profit de prile0 ca s% subliniez c% este mai puin important de a ,ti dac% am 'hicit tot ceea ce ar putea avea loc ulterior$ "e satisface fie ,i numai faptul de a fi putut scoate +n eviden% detaliile cazului respectiv cu mai mult% precizie ca de obicei$ a fel proced%m ,i +n via%* +nt/lnind fiine omene,ti din a c%ror e1isten% nu sesiz%m dec/t un fra'ment ,i +n le'%tur% cu care restul suntem nevoii s%.= 'hicim$ "iciodat% nu ne este dat s% '%sim un portret perfect* iar concluziile trebuie s% le tra'em noi +n,ine* cu osteneala de ri'oare$
7VIII4 ENURETICUL 8&I,ORCO*UL9
Emil are =? ani ,i sufer% de enurezie"=$ -/nd auzim vorbinduse de enurezie* putem presupune* baz/n. du.ne pe propria.ne e1perien%* c% avem de.a face cu o dinamic% psihic% al c%rei scop este stabilirea unui contact cu mama* de,i pe o cale mai puin obi,nuit%$ )%iatul despre care discut%m aici ne vorbe,te prin inter. mediul enureziei lui$ Este ca ,i cum el ne.ar vorbi +n !ar'onul vezicii urinare"$ 2utem considera c% toate formele de e1primare ale unui subiect sunt variet%i de limba0$ +n cazul pe care +l avem +n vedere* respectivul limba0 semnific%: "u sunt destul de mare* trebuie +nc% s% fiu suprave'heatP" +n 'eneral* mama este obli'at% s% se trezeasc% de dou% sau trei ori pe noapte* s% suprave'here copilul ,i* la nevoie* s%.= trezeasc%$ -opilul +,i +ncarc% mama cu o treab% suplimentar%$ Enurezia nu este o maladie or'anic% ,i ,tim c% enureticul +,i poate foarte bine controla vezica +n timpul zilei$ 2roblema care se pune este de a ,ti de ce nu poate face acela,i lucru +n timpul nopii$ Aotivul const% +n faptul c% se afl% +ntr.o tensiune psihic%* tensiune care +i face imposibil% reinerea de la actul de a urina$ De unde provine aceast% tensiuneO Ftim cu ce constan% persist% copiii +n enurezia lor$ 2rin aceasta ei caut% un contact uman* doresc ata,area de cineva* doresc s%.= +ncarce pe acel cineva cu o activitate suplimentar% 3remarca unui bolnav: ei vor s%.,i creeze un fel de sucursal% la unul din semenii lor"4$ Din nou avem de.a face cu tipul copilului r%sf%at$ Dac% descoperim un asemenea efort spre a se face ,i =M>
AL'RED ADLER
mai r%sf%at* ,tim c% este vorba de un copil care +nt/mpin% oarecare dificultate +n meninerea ata,amentului +n care este interesat$ &untem destul de st%p/ni pe domeniul nostru de investi'aie ca s% putem spune c% enurezia reprezint% probabil un atac care rezult% dintr.o atitudine adoptat% de un copil +n scopul monopoliz%rii cuiva$ Aceluia,i tip +i aparin ,i copiii care nu au ast/mp%r noaptea* care scot ipete +n timpul somnului ("avor noctumus) ,i care* prin z'omotul f%cut* +ncearc% s% stabileasc% le'%tura cu ceilali$ Este un limba0 e1ercitat de un alt or'an$ &emnificativ este modul +n care reu,e,te copilul s% fac% aceasta$ E1ist% aici un raport cu o inferioritate a vezicii urinare ,i cu centrii nervo,i care o comand%$ Am fost cel dint/i care 3+n =>CM4 a ar%tat c% la enuretic '%sim o sl%biciune a coloanei lombare$ Am subliniat* de asemenea* c% enurezia se '%se,te +n raport cu s"ina bifida7 sau cu un ne' con'enital al acestei zone anatomice 3profesorul Fuchs +mp%rt%,e,te aceast% p%rere4$ 2e de alt% parte* trebuie s% +nele'em cum reu,e,te copilul s% vorbeasc% +n acest Y!ar'on al vezicii urinare"$ -onstat%m acest fapt +ndeosebi la copiii c%rora li s.a atras atenia asupra importanei funciei* ca ,i atunci c/nd mama ,i.a dat osteneala s%.= in% pe copil curat noaptea* ea supraestim/nd importana suprim%rii enureziei$ +n felul acesta copilul a0un'e +n mod automat la ideea: aici e ceva de f%cut +n favoarea mea* este un punct +n care a, putea ataca$ &e +nele'e c% la toi ace,ti copii sunt totdeauna de descoperit semnele r%sf%atului$ &% nu r%m/nem la do'me ,i s% vedem cum stau +n continuare lucrurile* care este realitatea$ Deci b%iatul are =? ani$ "u trebuie s% pierdem din vedere c% avem de.a face cu un copil r%sf%at care* de c/nd este enuretic* are impresia c% nu este suficient de iubit$ &e pot deduce de aici c/teva elemente$ )%iatul are* probabil* un frate sau o sor% mai mici dec/t d/nsul$ &unt motive care +l determin% pe un copil r%sf%at s% +nceap% lupta* ori el +,i acuz% p%rinii +n mod manifest* prin deficiena sa* c% +l r%sfa% mai puin$ ( acuzaie este identic% cu un atacL deosebirea este nul%$ -opilul se socoate e1pulzat din poziia pe care o deinea$ 2oate c% are un tat% vitre' sau o mam% vitre'%$ "u avem o re'ul% fi1%L important pentru noi este s% ,tim ce se petreceL trebuie s% descoperim de ce copilul este actualmente mai puin r%sf%at$ )%iatul are un scop ideal fictiv 3idealul s%u se identific% cu intenionalitatea sa4L idealul este acela de a fi r%sf%at* de a avea pe cineva care s%.i stea la dispoziie$ &e impune s%.i =NC
schimb%m acest scop* s%.i indic%m un alt scop* a,a +nc/t s% se poat% face folositor semenilor$ "iciodat% noaptea* ci e1clusiv ziua"$ Este o informaie care influeneaz% puternic maniera noastr% de a '/ndi$ \iua copilul tr%ie,te o mare tensiune* pe c/nd noaptea pare mulumit$ "e putem face tot felul de idei ,i s% presupunem c% adesea* noaptea* copilul doarme cu mama sa* pe c/nd ziua dore,te s% se fac% remarcat +ntr.un mod deza'reabil* ca ,i cum ar voi s% spun%: (cu. pai.v% mai mult de persoana meaP" \iua lupta lui este mai intens%$ *Adesea enurezia se +nsoe,te cu emisia de materii fecale"$ Din acelea,i motive el se face* de asemenea* remarcat prin murd%rirea cu materii fecale$ upta o duce +ntr.o stare de complet% descura0are$ &tabilirea* +n acest caz* a dia'nosticului de imbecilitate depinde de ideea pe care ne.o facem despre tulbur%rile lui$ "e +ntreb%m: de ce n.o face noapteaO "u de puine ori vedem c%* absorbii cu totul de 0oc* copiii +,i pierd orice control asupra funciilor fiziolo'ice$ 2ornind de la aceste detalii* putem constata c% avem aici de.a face cu o funcie social%$ (r* trebuie s% consider%m ca fiind anormal% o funcie care +,i d% curs +n afara oric%rei conduite le'itimate din punct de vedere social$ )%iatul este ile'itim"$ &.ar putea ca acest copil s% fi crescut f%r% dra'oste* f%r% c%ldura afeciunii* f%r% acea atmosfer% de tandree creat% +n mod normal +n 0urul copiilor +n primii lor ani de e1isten%$ Dar ,i printre ile'itimi '%sim copii r%sf%ai$ @a trebui* prin urmare* s% obinem clarific%ri +n aceast% privin%$ 9at%l s%u a c%zut pe c/mpul de onoare* +n r%zboi* iar mama sa s.a rec%s%torit"$ 8poteza se confirm%: copilul are un tat% vitre'$ Din aceast% a doua c%s%torie s.au n%scut doi copii: un b%iat* care are v/rsta de opt ani* ,i o feti%* care are ,ase ani"$ Amintindu.v% c% am pomenit mai +nainte de o acuzare* v% vei convin'e ,i mai mult c% modul nostru de a interpreta cazul de fa% este 0udicios$ 2robabil c% b%iatul are motive pentru acuzaia sa* motive pe care el le resimte$ +mi amintesc de cazul unui b%iat care +,i pierduse mama pe c/nd avea numai dou% s%pt%m/ni$ 9at%l se rec%s%torise imediat ,i nimeni nu ,tia c% b%iatul are mam% vitre'%$ "ici lui nu i s.a spus* niciodat%* cum stau lucrurile$ Aai t/rziu s.a n%scut un al doilea
=N=
AL'RED ADLER
copil$ -u prile0ul unei consultaii* b%iatul mi.a spus c% p/n% la v/rsta de =: ani a tr%it cu ideea c% acea femeie nu era mama lui bun%* ci o mam% vitre'% ,i c% aceast% impresie se confirmase$ Acest fapt v% arat% +n ce m%sur% copiii deslu,esc realitatea* chiar dac% sunt bine tratai$ Ei percep distinct nuanele unui comportamentL dac% au frai vitre'i* simt c% ace,tia se bucur% de mai mult% atenie ,i +n'ri0ire din partea mamei care pentru ei* cei mai puin cocolii* este mam% vitre'%$ -opilul se comport% fa% de fraii ,i surorile sale +ntr.un mod absolut satisf%c%tor"$ Deci nu constat%m o lupt% +ntre ace,ti copii$ Adesea am remarcat c% un copil poate fi invidios ,i c%* +n pofida acestui fapt* +,i iube,te fraii ,i surorile$ &e poate simf dezavanta0at* pentru ca* pe de alt% parte* s% se +nelea'% cu d/n,ii$ Un astfel de sentiment poate avea consecine diferite$ ( feti% +n v/rst% de cinci ani* copil unic 8a +nceput* avea o sor%$ Aai t/rziu s.a aflat c% acea feti% a ucis trei fetie nou.n%scute* ca ,i cum ar fi vrut s% spun%: 9oate fetele trebuieEs/ dispar%"$ Fa% de sora ei* dimpotriv%* s.a comportat impecabil$ (morurile le.a s%v/r,it cu o abilitate deosebit%* nefiind descoperit% dec/t +n timp ce comitea cea de a treia crim%B$ 9at%l vitre' era* la +nceput* foarte sever fa% de d/nsul"$ )%iatul a tr%it o perioad% trist%L situaia lui s.a a'ravat din momentul +n care a avut un tat% vitre'* moment din care a +nceput ,i acuzarea sa$ +ns%* datorit% interveniei mamei* situaia lui s.a +mbun%t%it"$ Dup% cum ne putem +nchipui* aceast% +mbun%t%ire nu era de o asemenea natur% +nc/t b%iatul s% beneficieze de ea +n mod permanent$ +n 'eneral* copilul a tr%it departe de cas%* fie la o m%tu,%$$$" a +nceputul e1istenei sale el trebuie s% se fi simit :4ine$ a m%tu,i sau la bunici copiii sunt* +n 'eneral* bine tratai$ $$$fie la orfelinat"$ "u a, putea afirma c% lucrurile au stat la fel +n orfelinat$ "u am cele mai bune p%reri despre aceste instituii$ Domne,te aici o anumit% disciplin%* care interzice ca vreun copil s%.,i ude a,ternutul sau s% se murd%reasc%$ Disciplina aceasta era prea sever% pentru copilul despre care discut%m$ 2robabil c% ,i m%tu,a sa a acordat prea mare importan% acestor lucruri$ Am putut observa c% +n cazul +n care se +ncearc% s% i se demonstreze unui copil importana aliment%rii* copilul va manifesta =N?r
dificult%i +n aceast% privin%$ -ei care vor s% fie st%p/ni pe funciile lor or'anice sau pe m%dularele lor* vor refuza s% primeasc% ordine referitoare la acestea$ @om putea vedea cum* noaptea* se scoal% +ntr.o stare de semisomn* a,ez/ndu.se pe olia lor* f%r% a avea nevoie de asisten%$ Dar c/nd este trezit ,i pus pe oli%* intervine refuzul* +nsoit de crize de furie$ "u ne este +ndea0uns de clar unde s.au comis erori +n educarea acestui copil$ 2robabil c%* de la o situaie pl%cut%* el a trebuit s% treac% la una prea puin a'reabil% pentru d/nsul$ -opilul frecventeaz% +n prezent prima clas% de liceu"$ -red c% este cam t/rziu pentru v/rsta lui$ -lasa aceasta el ar fi trebuit s.o urmeze la v/rsta de zece sau unsprezece ani$ 2utem admite ca si'ur faptul c%* din moment ce a a0uns s% frecventeze liceul* nu este nici idiot* nici imbecil ,i nici m%car debil mintal$ Este verosimil faptul c% ar fi fost un elev mai bun +n cazul +n care nu ar fi avut de suferit +n permanen% acea tensiune psihic% pe care o cunoa,tem$ A trebuit s% repete prima ,i a treia clas% la ,coala primar%"$ Aceasta se coreleaz% cu ipoteza noastr%* potrivit c%reia el a suferit de pe urma unei anumite tensiuni ,i c% nu s.a putut consacra +ndea0uns activit%ii la ,coal%L mai ales dac% a avut de.a face ,i cu un institutor sever$ -eea ce =.a descura0at ,i mai mult$ Desi'ur c% aceste circumstane nu i.au adus nimic bun nici acas%$ +n prezent face pro'rese mulumitoare la +nv%%tur%$" 2robabil c% diri'intele este un om cumsecade$ Are prieteni"$ +ncepe s%.,i recapete sperana ,i s% priveasc% viaa cu mai mult cura0$ Adesea* la ,coal% sau pe strad%* face 'rimase"$ Fi 'rimasele prezint% o form% dinamic% pe care o putem considera un limba0$ -e vor s% spun% str/mb%turile lui dec/t c% b%iatul cere s% fie privit* s% sar% +n ochii celorlaliO El 0oac% un rol* un rol de comedie* spre a atra'e atenia semenilor$ Fenomenul este analo' cu acela al enureziei ,i cu murd%rirea cu e1cremente$ El ar dori s% se situeze c/t mai +n prim plan$ Are impresia c% nu este luat +n seam% ,i lupt% spre a se face remarcat$ Din informaiile ce ne stau la dispoziie* ar fi +nceput s% mear'% la v/rsta de == luni ,i a +nceput s% vorbeasc% destul de t/rziu"$ =NB
AL'RED ADLER
E1ist% copii a c%ror dezvoltare a limba0ului este re'lat% de +mpre0ur%rile e1terioare 3mutism4$ Am f: avut +nele'ere chiar ,i pentru* cel care ar fi susinut c% acest b%iat este imbecil* cu toate c% nu este cazul$ Are* pe deasupra* un defect de pronunare a cuvintelor$ -/nd vorbe,te* limbai se +mpiedic% de dini"$ " Este" ceea ce numim a fi pelticE7"u +nele' de ce nu s.a trecut la remedierea Rintii asemenea defect de vorbireL ar fi trebuit s% i se arate copilului* cu bl/ndee* cum trebuie s%.,i in% limba c/nd vorbe,te sau s% fie pus s% se foloseasc% dispozitivele destinate remedierii acestei metehne$ Este lesne de +nl%turat acest defect care* +n cazul pe care +l discut%m$* trebuie s% fi accentuat sentimentul de inferioritate$ F%r% +ndoial% c% pelticia a fost inta unor reflemeli ,i.c% aceste zeflemeli i.au m%cinat cura0ul$ . =$ 9at%l s%u ar fi prezentat acela,i defect de pronunie"$ "u defectul de pronunie s.a transmis pe cale ereditar%* ci forma limbii sau conformaia ma1ilarului$ (rice defeet de pronunie este favorizat de o dispoziie or'anic% special%$ a '/n'avi constat%m foarte adesea fie o conformaie anormal% a bolii ma1ilarului sau a larin'elui* fie anomalii dentare$ 9oate acestea contribuie la st/n0enirea meca. nismului pronuniei normale ,i deschid calea unui defect de vorbire$ .$ )oli ale copil%riei: ru0eol%* varfcel%* precum" ,rpneumon+e$ Ablaia unor ve'etaii adenoide ,i ami'dalectomieH`acum trei ani"$ Asemenea informaii nu trebuie trecute cu vederea$ $ -opilul este pl%p/nd* astenic ,i 8as%:mpresia c% este timid ,i an1ios"$ "ici nu ne a,teptam s% ne dea impresia unui copil cura0os$ Dac% +n ultimul timp starea lui psihic% s.a +mbun%t%it pe acest plan* este probabil pentru c% este +n pro'res la +nv%%tur%* Din cauz% c% ma1ilarul lui superior este mai proeminent dec/t cel inferior ,i c% ine 'ura aproape +n permanen% deschis%* las% impresia de prost%nac"$ @edei* a,adar* c% prezint% anomalii ale osaturii feei$ Aspectul de nerod trebuie s/ fi contribuit la +nsin'urarea copilului$ E1amen or'anic 'eneral: nimic de semnalat* refle1e normaleL +nc% nu s.a efectuat o e1aminare din punct de vedere neurolo'icL nici o =N:
e1aminare rinol%rin'olo'ic%. Un frate al mamei copilului a suferit de nefrit%"$ $ $*$* < L Esle e1tremele interesant* din punctul de vedere al psiholo'iei individuale* faptul c% la enu0etici '%sim o inferioritate a +ntre'ului sistem uro'enital 5dee1emp0u* inferioritateaunui rinichi4* fapt asupra c%ruia am ,i insistat +n studiul meu asupra inferiorit%ii or'anelor":$ Aceste inferiorit%i sunt uneori cauza unor maladii* ceea ce nu +nseamn% c% enurez+a este ea +ns%,i consecina unei maladii or'anice$ E1ist% o inferioritate embrionar% care favorizeaz% apariia enureziei$ a enuretici se mai constat% ,i o debilitate / tractului di'estiv* precum ,i a aparatului 'enital$ &l%biciunea aparatului 'enital este prezent% aproape +n totalitatea cazurilor$ . . &% vedem acum +n ce mod putem discuta cu mam% copilului ,i s% stabilim dac% acest coprl este un caz cu adev%rat disperat$ @om+neerca* pe de alt% parte* s% ne d%m seama dac% situaia b%iatului s.a +mbun%t%it +n ultima perioad%* dat fiind faptul c% avem semne pozitive +n acest sens* cum ar fi acela c% ,i.a f%cut prieteni ,i c% randamentul s%u ,colar este mai bun$ &e pune ,i problema de a.o determina pe mam% s%.= fac% pe copil s% +nelea'% c% el are valoarea sa ,i s%.i demonstreze c% nu este ne'li0at$ Ar trebui* de asemenea* s% o facem pe mam% s% obin% de la soul ei o conduit% mai benefic% fa% de copil* s%.i fac% acestuia uneori pl%cerea* de e1emplu* de a.= lua cu el la plimbare* duminica$ +n aceste condiii copilul va renuna la atitudinea lui acuzatoare ,i nu va mai strica buna dispoziie din familie$ @a trebui s%.f +ncura0%m pe tH%iat s% obin% succese* s%.i propunem un scop de care s% fim si'uri c% poate fi atins$ @om +ncerca s%.i contur%m eihprecizie acest scop ,i +l vom +ntreba dac% este capabil s% stabileasc% raporturi amiabile cu p%rinii$ Dac% vom reu,i s%.rfacem mai prietenos* el +nsu,i va face eforturi de a evita s% le fac% altora necazuri$ 2utem presupune c% ntr.,i va p%ta cinstea +n faa diri'inteluiL el nu se terfele,te dec/t +n cazurile +n care este complet descura0at$ @edei* prin urmare*care sunt punQtele cele nf/i importante ale demersului nostru: s% obinem din partea p%rinilor o atitudine mai favorabil% fa% de copil ,irs%.l +ncura0%m pe acesta* f%c/ndu.= s% +nelea'% importana pre'%tirii pentru o profesie9 $r( /( 3adres/ndu.se mamei4: Am dori s% discut%m referitor la b%iat$ -um mer'e el cu ,coal%O ``` =N;
AL'RED ADLER
MamaF +n ultimul timp ,i.a dat silina s% mear'% mai bine$ $r( /F Fi.a e1primat p/n% acum vreo dorin% cu privire la ceea ce ar vrea s% fac% +n via%O MamaF Ar vrea s% se fac% electrician$ $r( /F +nseamn% c% are ambiie$ 2ricepe c/te ceva din meseria aceastaO MamaF Da* dovede,te ceva interes pentru aceast% meserie$ $r( /F Acas%* pune el m/na s% v% a0uteO MamaF Da$ $r( /F Este bucuros c/nd i se recunosc meritele ,i este l%udatO Ai.ar pl%cea s% fie l%udat mai des copilul acesta$ E +nsetat dup% laude* ar vrea s% fie tratat cu tandree ,i sensibilitate$ -um v% +nele'ei +mpreun%O MamaF E ascult%tor$ 9e poi bizui pe d/nsul$ $r( /F Are 'ri0% de ceilali copiiO &e +nele'e cu eiO "u este prea izolatO MamaF -el de al doilea b%iat al nostru nu se uit% la ce spune el* +l las% rece$ Dr$ /F &ecunzii sunt mult mai +ndr%znei* mai iui* mai rapizi +n aciune$ -um doarmeO MamaF &for%ie de z%n'%ne ferestrele$ A avut ve'etaii adenoide$ $r( /F Unde doarmeO MamaF +n aceea,i +nc%pere cu mine$ -red c% +i este team% de tat%l s%u vitre'L de altfel e foarte fricos$ +nainte a stat la rude ,i m%tu,a lui a fost foarte bun% cu d/nsul$ 2e urm% a intrat la orfelinat$ $r( / 3punctul de cotitur% al situaiei copilului a fost orfelinatul4: "u l.am putea face pe soul dumneavoastr% s% priceap% c% trebuie s% se comporte +n a,a fel +nc/t copilului s% nu.i mai fie team% de elO E un b%iat de treab%* care are nevoie de un tratament tandru* de amabilitate* +n acest sens se poate face c/te ceva$ Dac% soul dumneavoastr% ar consimi s%.= ia +ntr.o duminic% la plimbare* f%c/ndu.i o pl%cere* ar fi c/t se poate de bine$ )%iatul nu trebuie b%tut* ,i nici s% se stri'e la el$ A pornit.o pe calea cea bun% ,i se va dezvolta bine$ -e poziie ia c/nd doarmeO MamaF Doarme culcat pe burt%$ $r( /F 4ntoarce vie,ii dosul2 se ascunde( =NQ
MamaF +,i tra'e ,i cuvertura pe cap$ Este tem%tor de c/nd a fost la orfelinat$ $r( /F +ncercai s% nu.i mai facei moral%* s% nu.= mai mustrai pentru orice fleac$ -/t despre mine* i.a, spune: E,ti un b%iat capabilP" .a, l%uda ,i i.a, dovedi c% in la el$ Un astfel de copil are nevoie de o dovad% de afeciune$ Dac% ar avea.o* totul ar mer'e mai bine +n ceea ce +l prive,te$ "u are tendina de a v% abandonaO MamaF -/nd +i spun c% +l voi duce din nou la orfelinat se +n'roze,te$ $r( /F Eu nu l.a, amenina cu a,a ceva$ Are acela,i comportament la ,coal% ca acas%O MamaF a ,coal% +i este fric% pentru c% nu poate ie,i din clas% oric/nd$ Fi nu +ndr%zne,te s% cear% voie de la profesor$ $r( /F 2oate c% ar fi bine ca profesorii s% fie avertizai din partea spitalului c% este vorba de un enuretic$ 3Aama pleac%$4 Dr$ A 3adres/ndu.se lui Emil4: )un% ziuaP E,ti silitor la +nv%%tur%O -e.ai vrea s% te faciO 6milF Aecanic$ $r( /F )ravoP E,ti +n stareO -um mer'e cu scrisulO 6milF "u prea bineP $r( /F Dar cu desenulO /milF Destul de bine$ $r( /F 2oi s% te faci mecanic* dar pentru asta trebuie cura0* cu frica nu faci nimic$ "imeni nu.i vrea r%ul$ Ai putea s% +nvei s% nu.i mai fie fric%O "u trebuie s.o faci pe pu,tiul +n faa profesorilorP E,ti de.acum b%iat mare* nu mai e,ti un su'aci$ -hiar dac% mai iei ,i note rele* 'ata cu fricaP Fi eu luam uneori note rele* dar m% +nver,unam s% +nv% mai bine ,i dup% aceea luam note bune$ "iciodat% nu trebuie s%.i fie fric%P -/nd te apuc% frica* te commpori ca un pu,tiulic%$ -/t timp mai ai de frecventat ,coalaO 6milF +nd% doi ani* apoi intru ucenic$ $r( /F a 'imnastic% cum mer'eO 6milF Am luat nota ?P $r( /F Ai muli prieteniO 6milF Am ,l prieteni r%ut%cio,i* care m% bat$ $r( /(F 9e ceri cu d/n,iiO 6milF -/teodat%$ =NM
A FRED AD ER
$r(/F "u trebuie s% le faci altora r%u$ 2oi s% te ceri f%r% s% r%ne,ti pe cineva!Disputele sunt* +ntr.un fel* e1erciii de 'imnastic%$ 9e ceri ,i cu fratele t%uO 6milF Are opt ani$ $r( /(F Atunci +nseamn% c% tu e,ti cel mare$ E frumos s% te ceri cu d/nsulO 6milF Fi el e r%ut%cios$ El se ceart% cu mineP $r/F &e pare c% nu e at/t de fricos ca tine$ 9rebuie s% +ncerci s% faci pro'rese la +nv%%tur%$ Dac% el* la cei opt ani ai lui* se poate purta ca un om mare* cu at/t mai mult ai putea s% o faci tu$ &% revii aici peste o lun% ,i s%.mi spui cum mer' lucrurile* dac% ai prins cura0 ,i dac% te pori ca un b%rbat +n toat% firea ,i nu ca un mucos$ +ncearc%* apoi +mi vei povesti cum ai reu,it$ 3)%iatul iese$4 Deocamdat% ne afl%m +n faza +ncura0%rii$ Dac% i.am vorbi de defectele lui* am fi departe de a.= +ncura0a$ Dac% revine dup% o lun% ,i constat%m c% a f%cut pro'rese* atunci vom putea s% abord%m ,i problema defectelor lui$
NOTE
Urinare involuntar%* +n timpul somnului*care +n cazul unor copii poate c%p%ta caracter sistematic$ Unii autori utilizeaz% termenul enurezis$ &e +nt/lnesc ,i cazuri de enurezie diurn%$ (3ota trad() 7 Aalformaie con'enital% a canalului spinal* const/nd +n absena sud%rii arcurilor vertebrale la una sau mai multe vertebreL malformaia se +nt/lne,te +n special +n zona lombosacral%$ (3ota trad() B -azul respectiv este pe lar' +nf%i,at +n Alfred Adler* Cunoaterea omului, capitolul 9r%s%turi de caracter de natur% a'resiv%"* para'raful consacrat gelo&iei( (3ota trad() : &tudiu dat publicit%ii +n =>CM$ (3ota trad()
=
7I74 ENURE:IA ; .I<LOC DE CO.UNICARE
F$* +n v/rst% de =? ani* s.a prezentat la consultaie pe motiv de enurezie"$ Este* pesemne* un copil b%t%ios* desi'ur r%sf%at mai +nainte ,i pe care anumite evenimente l.au f%cut s% piard% privile'iul acestui tratament$ De atunci nu se mai simte +n apele lui ,i +ncepe s%.,i atace mama +n a,a fel +nc/t s% o obli'e s% se ocupe de d/nsul chiar ,i +n timpul nopii$ Este necesar s% identific%m semnele care s% ne permit% s% susinem c% avem de.a face cu un copil r%sf%at* anume: descura0area* invidia din partea unui copil mai mic* mofturile +n ceea ce prive,te alimentaia* +ncercarea de a se situa +n centrul ateniei* c%utarea simpatiei altora$ $$$ enurezie pe care adesea o manifest% ,i +n timpul zilei$$$" -/nd descoperii c% un copil manifest% enurezie diurn%* este semn al unei lupte de o e1trem% violen%$ "u se mulume,te s%.i deran0eze pe cei din 0uru.i noaptea* ci o face ,i +n timpul zilei$ 9rebuie neap%rat s% stabilim dac% nu cumva prezint% deficiene psihice$ )olile or'anice care provoac% asemenea enurezii sunt foarte rare$ $$$ din c/nd +n c/nd ,i noaptea"$ upta violent% o duce ziua* probabil pentru c% +n timpul nopii se '%se,te +ntr.o situaie mai favorabil%* calm/ndu.se$ "u ne.ar mira s% auzim c% lupta aceasta o duce +ntr.un mod con,tient ,i c% tr%s%tura dominant% a caracterului s%u este aro'ana$ 2entru c% aro'ana este o form% de lupt% cvasicon,tient%$ =N>
AL'RED ADLER
Dac% l/n'% d/nsul se '%se,te mama* ori c/nd b%iatul este la ,coal%* niciodat% nu urineaz% pe el"$ Este semnul c% enurezia lui este motivat% de elemente psihice$ Dac% mama copilului se afl% +n prea0m%.i* nu are nevoie s% caute s% ,i.o apropie$ 8ar la ,coal% probabil c% se simte bine$ 2oate c% e un elev bun sau poate c% vrea s% evite o e1matriculare$ Aama este divorat%"$ "e+nele'erile din familie au o influen% c/t se poate de rea asupra copiilor$ &oii care se ceart% se ocup%* +n 'eneral* puin de copiii lor ,i +,i manifest% indispoziia fa% de ei$ Este de subliniat faptul c% printre copiii.problem%* delincveni* nevrotici* perver,i se1ual* beivi se '%sesc adesea copii din c%sniciile nefericite* dezor'anizate$ @om c%uta s% vedem dac% nu cumva b%iatul de care ne ocup%m a fost supra+nc%rcat* supra+nc%rcarea fiind totdeauna motiv de a'ravare a st%rii copiilor$ El locuie,te la bunici"$ &e cuvine s% ne amintim c% bunicii se poart% adesea foarte afectuos cu nepoii$ "u +ntotdeauna* pentru c% +n cazul +n care mama r%sfa% copilul* bunica +i face fiicei sale repro,uri pe aceast% tem%* iar dac% mama nu r%sfa% pe copil* atunci bunica este aceea care face lucrul acesta$ Aai +nainte copilul dormea +n aceea,i +nc%pere cu p%rinii"$ Aceasta dovede,te c% b%iatul este r%sf%at* fie pentru c%* datorit% propriilor eforturi* s.a putut ata,a de mam%* fie pentru c% p%rinii ineau ca b%iatul s% le stea aproape$ Acum copilul doarme sin'ur"$ -ircumstana aceasta nu ne este indiferent% ,i 0oac% un anumit rol +n etiolo'ia enureziei$ Dac% copilul ar dormi +n patul mamei sale* el nu ar uda a,ternutul$ -opilul este puternic ata,at de mama sa"$ &e confirm% ideea c% b%iatul este puternic le'at de mama sa$ El +ncearc% s%.,i rec/,ti'e mama ,i s.o foloseasc% spre binele s%u$ Este foarte r%sf%at de c%tre bunici"$ &upoziiile noastre ,i.au '%sit* deci* confirmarea$ +n urm% cu patru ani* a z%cut pe un pat de spital timp de ,apte luni* din cauza unei osteomielite la ,old ,i femur"$ Este vorba de o maladie cronic%* caz +n care copiii sunt nespus de r%sf%ai$ Astfel de +mpre0ur%ri provoac%* de obicei* dup% +ns%n%to,irea =>C
acestor copii* o teribil% senzaie de caren% afectiv% +n comparaie cu modul +n care erau tratai pe parcursul bolii$ "iciodat% un copil nu va fi at/t de r%sf%at ca +n cazul spitaliz%rii pentru o maladie de felul osteomielitei$ +ntr.un timp se propusese o amputare* dar copilul s.a vindecat* r%m/n/nd totu,i cu o anchiloz% important%"$ Are* prin urmare* ,i o deficien% or'anic%$ Aceasta contribuie la trezirea ,i la meninerea la ace,ti copii a unui puternic sentiment de inferioritate$ -opiii r%sf%ai au din start un asemenea sentiment* +ndoindu.se de propriile lor aptitudini$ -um b%iatul prezint% o anchiloz%* sentimentul s%u de inferioritate se amplific%*el +ncerc/nd s% se spri0ine ,i mai mult pe alii$ Din cauza bolii* a +ntrerupt ,colarizarea timp de trei ani* +ntre v/rsta de M ,i =C ani$ Evident* anii ace,tia i.a petrecut l/n'% mama sa$ -lasele au1iliare au accentuat ,i mai mult sentimentul de inferioritate* ceea ce se +nt/mpl% de re'ul%* cu e1cepia cazurilor de imbecilitate sau de debilitate mintal%$ +n asemenea cazuri copilul nu.,i d% seama c% se afl% printre copiii arierai$ a @iena* de e1emplu* se vorbe,te +n mod curent de clase de imbecili" +n aceste cazuri$ Un copil normal are impresia unei de'rad%ri dac%* din nefericire* nimere,te +ntr.o clas% au1iliar%$ -opilul nostru are* deci* destule motive s% se simt% inferior ,i dezavanta0at$ Activitatea lui la ,coal% este bun%"$ "u ne mir% s% afl%m c% face pro'rese la +nv%%tur%* din moment ce este normal din punct de vedere psihic$ "u.i mare lucru s% fii chior printre orbi=$ +nt/mpin% 'reut%i la aritmetic%"$ Dac% +ntr.o bun% zi va descoperi metoda potrivit% lucrului cu numerele* va face pro'rese ,i la aritmetic%* situ/ndu.se la +n%limea celorlali$ -/nd li se pun +ntreb%ri altor elevi* tocmai el se '%se,te s% intervin% cu voce tare* anticip/nd r%spunsurile"$ De aici putem deduce c% avem de.a face cu un copil inteli'ent$ Acest copil r%sf%at ar voi s% le.o ia +nainte celorlali$ Enurezia lui este un mi0loc de atin'ere a acestui scop$ a ,coal% ocup% o poziie satisf%c%toareL poate fi mulumit de el +nsu,iL dar ,i aici ar vrea s%.i +ntreac% pe alii ,i tocmai de aceea r%spunde mereu ne+ntrebat$ =>=
AL'RED ADLER
-hiar c/nd este vorba de amuzamente* +,i impune s% 0oace primul rol"$ Are propriu.i stil* ceea ce nu vei '%si la prost%naci ,i putem face afirmaia c% locul s%u nu este la ,coala a0ut%toare$ Ftim c%* din cauza bolii sale* nu a putut fi suficient de pre'%tit pentru o clas% normal% ,i c% i.ar fi 'reu s% urmeze o astfel de clas%$ Ar fi necesar s% se deschid% o ,coal% pre'%titoare special% pentru astfel de elevi$ Are un frate* cu patru ani ,i 0um%tate mai mare dec/t el* care alt%dat% fusese foarte r%sf%at de c%tre tat%l s%u"$ 9ra'em concluzia c% nu are nici un frate sau o sor% care s%.i urmeze$ 2robabil c% el tr%ie,te cu ideea c% fratele mai mare +l +ntrece$ -el mare este r%sf%at de c%tre tat%l s%u ,i nu frecventeaz% o ,coal% a0ut%toare$ Fratele m/i mare este tare chipe,$ A fost nevoit s% repete clasa +nt/i primar%* dar acum e frunta, la +nv%%tur%* fiind foarte serios ,i cump%tat +n ce face"$ (ri de c/te ori auzim vorbindu.se de doi frai* din care cel mare se dezvolt% bine ,i este imbatabil* secundul* +n 'eneral* este un copil. problem%$ Dac% secundul este acela care pro'reseaz%* calc% pe urmele celui mare ,i chiar +l +ntrece* atunci primul.n%scut va deveni un copil. problem%$ Aceast% concepie se confirm%* o dat% +n plus* +n cazul de fa%$ 2robabil c% primul.n%scut nu se 0eneaz% s% sublinieze faptul c% i fratele s%u urmeaz% ,coala a0ut%toare$ -opilului nostru +i place mult s% o fac% pe m%sc%riciul"$ Aanifestare frecvent% la copiii care au un puternic sentiment de inferioritate* care nu se prea ostenesc* dar vor s% se situeze +n centrul ateniei$ Adesea la ace,ti copii '%sim trei manifest%ri paralele: enurezie* nevoia de a.i +ntrerupe pe alii ,i bufonerie$ 9oate acestea sunt forme de e1teriorizare a unei fiine slabe ,i ambiioase$ Acela care are +ncredere +n sine nu se va manifesta +n acest fel$ "oaptea* adesea* scoate ipete"$ -aut% ,i +n cazul acesta un contact$ &% stri'i* s% o faci pe m%sc%riciul sunt dovezi ale inteli'enei luiL el procedeaz% 0udici/s* face ceea ce* f%r% +ndoial%* ,i noi am fi f%cut dac% fie.mi permis s% m% e1prim a,a ne.am fi '%sit +n aceea,i situaie ,i dac% am fi +nele,i 're,it aceast% situaie* care cere cura0$ a mas% nu face 'reut%i* nu este mofturos la m/ncare"$
=>?
&emn c% +n aceast% familie nu s.au f%cut erori de educaie pe acest plan* nepun/ndu.se un prea mare accent pe importana hranei$ Dar copilul a f%cut +n aceast% privin% o eroare: trebuia ,i aici s% creeze dificult%i$ "u trebuie s% ne mire dac%* +n structura unui stil de via%* constat%m absena anumitor simptome care* dat% fiind e1periena noastr%* ar fi trebuit s% se manifeste$ +,i face toaleta ,i se +mbrac% sin'ur"$ +n aceast% privin% s.a procedat* probabil* +n mod satisf%c%tor$ 2%rinii ,i bunicii dinspre tat% sunt consan'vini"$ "u are* +n fond* importan%* deoarece acela,i fapt se semnaleaz% la muli copii$ Aeteahna copilului nu poate fi imputat% factorilor ereditari$ A, dori* +ns%* s% subliniez c% descop%r +ntotdeauna c%s%torii +ntre consan'vini +n cazul unor oameni lipsii de cura0$ Ei caut% un fel de securitate +n ale'erea partenerului de via%$ Fi o '%sesc mai cur/nd la persoanele pe care le cunosc din copil%rie$ Este indiciul unui slab sentiment de comuniune social%* familia lor reprezent/nd pentru d/n,ii +ntrea'a societate$ "u vreau s% ne' c% aceste c%s%torii +ntre consan'vini dau copii care prezint% inferiorit%i or'anice 3inferioritatea v%zului sau auzului4$ Dar* dup% cum am putut constata p/n% +n prezent* aceasta se +nt/mpl% numai +n cazul +n care la ambii parteneri se '%sesc inferiorit%i identice$ 8ar* pe de alt% parte* '%sim copii perfect s%n%to,i acolo unde nu e1ist% astfel de inferiorit%i paralele$ "e opunem maria0ului +ntre consan'vini pur ,i simplu pentru c% sentimentul de comuniune social% cere un vast amestec de s/n'e$ 8ndivizii care fac o deosebire at/t de mare +ntre persoanele din propria lor familie ,i alte familii nu au un sentiment de comuniune social% prea dezvoltat$ -opilul a suferit de varicel% ,i de tuse convulsiv%"$ 2%rinii +i r%sfa% mult pe copii atunci c/nd ace,tia sunt bolnavi$ @ei observa c% e1ist% o serie de boli ale copil%riei care +i fac +n mod automat pe p%rini s%.,i r%sfee copiii$ Astfel sunt* de e1emplu* scarlatina* tu,ea m%'%reasc%* urmate adesea de unele dificult%i caracteriale* pe care tindem s% le imput%m bolii$ 8nvers* vei putea constata uneori c% un copil.problem% +,i +mbun%t%e,te comportamentul dup% ce a trecut printr.o boal% 'rav%$ "u vom mer'e totu,i p/n% la a susine c% scarlatina ar putea s% e1ercite o influen% favorabil% asupra caracterului copilului$ A +nv%at s% mear'% la v/rsta de =Q luni"$ =>B
AL'RED ADLER
Dac% mama nu se +n,al%* atunci poate c% b%iatul a fost rahitic$ Evident c%* +n asemenea +mpre0ur%ri* copilul a beneficiat de o suprave'here special% din partea mamei* suprave'here de care acesta nu ar fi avut parte +n +mpre0ur%ri normale$ Abia la v/rsta de trei ani a +nv%at s% pronune corect unele cuvinte"$ Aceasta dovede,te c% nu a avut +n mod deosebit nevoie de limba0* deoarece dac% limba0ul i s.ar fi p%rut necesar* ar fi +nv%at s% vorbeasc% mai repede$ 9rebuie s% i se fi satisf%cut toate dorinele f%r% ca el s% fi avut nevoie s% vorbeasc%$ a fel se +nt/mpl% cu muii care au auzul intact$ Astfel de copii sunt*+n 'eneral* foarte r%sf%ai ,i nu au nevoie s% vorbeasc%$ Adesea vedem mame care se m/ndresc cu faptul c% ele prev%d +ntotdeauna dorinele copiilor lorL ace,tia vor s% fie +nele,i f%r% a se obosi s% scoat% vreo vorb%* dup% cum vor ca cineva s% le stea mereu la dispoziie$ Dat fiind +ns% faptul c% ace,ti copii nu vorbesc ,i c%* pe de alt% parte* persoana aleas% e1ecut% totdeauna munca suplimentar% cu care ei o +ns%rcineaz%* devine inteli'ibil modul +n care se constituie structura psihic% a acestor mui care aud ,i +nele'$ Aai ,tim ca ei pot s%.,i structureze ,i s%.,i re'leze funciile potrivit cu antura0ul$ -unosc cazul unui copil n%scut +ntr.un mena0 de surdomui* el fiind +ns% perfect normalL el auzea ,i vorbea ca toi copiii$ Dar dac% se lovea* pl/n'ea f%r% s% scoat% nici un sunetL lacrimile +i cur'eau pe obra0i* faa +i era trist%* dar de auzit nu se auzea nimic* el ,tiind c% z'omotul era inutil$ A,adar* funciile se dezvolt% +ntr.un mod diferit$ 2utei apela +n cazul acestor consideraii la psiholo'ia instinctelor* deoarece instinctele se dezvolt% e1clusiv +n conformitate cu antura0ul$ Acest copil a fost scutit de necesitatea de a vorbi ,i astfel limba0ul s%u nu s.a putut dezvolta la timpul potrivit$ = u77i7 oc pe nas ,ba proceciat la ablaia ide* cu patru ani +n urm%* dar poate tatea nazal% va trebui repetat%$ 9ip
0;a a
ceea ce=
ci |
e@#rim a,if 6reit aceast s ALa mas ne
s% afl%m c% este vorba de un tip m ca nu cumva* +n -ele din urm%* 8ilor mintal$ Eu nu l.a, clasa cu at/ta e tip mon'oloid$ 2/n% acum nu s.a i% nu fi fost debil mintalL s% nu uit%m*
94
+ns%* c% unii copii seam%n% cu mon'oloizii* f%r% ca din cauza aceasta s% fie debili mintal$ Are o r%d%cin% a nasului lat%* urechi cl%p%u'e* buza inferioar% proeminent%$ E1amenul sistemului nervos nu prezint% nimic aparte* iar inteli'ena este normal%$ 2iciorul drept este ri'id$ )%iatului +i place s% fac% 'imnastic% ,i a putut obine autorizaia de a lua parte la e1erciii +n m%sura +n care piciorul i.o permite* pe c/nd la +nceput orice 'imnastic% +i era interzis%"$ Am constatat deseori c% acei copii care prezint% deficiene ale membrelor superioare sau inferioare se consacr% cu mult zel 'imnas. ticii$ Astfel se confirm%* o dat% mai mult* una din tezele fundamentale ale psiholo'iei individuale* potrivit c%reia cele mai bune randamente se obin atunci c/nd se manifest% un interes special* provocat de e1istena la individ a unui or'an care prezint% o anumit% inferioritate anatomo. funcional%?$ Acum c/iva ani* +n ora,ul nostruB* dansa +n faa publicului un individ care nu avea dec/t un sin'ur picior$ Dup% cum v% putei +nchipui* +n puinul timp care ne st% la dispoziie* nu putem pune +n valoare toate potentele copilului despre care discut%m$ Dac% cineva s.ar oferi s%.i a0ute pe mam% ,i pe copil* atunci munca noastr% psihopeda'o'ic% ar fi mult +nlesnit%$ 9rebuie s% +ncerc%m s% facem copilul mai independent ,i mai cura0os ,i* prin lecii suplimentare* s%.= facem +n stare s% frecventeze ,coala destinat% celor normali$ &.ar impune s%.i propunem un scop* spre a.i deschide ochii asupra modalit%ilor de a a0un'e la realiz%ri mai str%lucite pe latura util% a vieii$ +n m%sura +n care el va +nre'istra succese* obi,nuinele sale ne'ative nu vor mai avea raiunea de a e1istaL ultimul s%u refu'iu este enurezia$ Dac%* +ns%* +i propunem un scop util* f%r% a o avea de partea noastr% pe mam%* copilul nu va ie,i din impasul dificult%ilor sale$ @reau s%.i demonstrez mamei care este adev%rata structur% a personalit%ii copilului ,i s% +ncerc s% o influenez$ $r( / 3adres/ndu.se mamei4: &punei.mi*copilul dumneavoastr% este unul dintre cei mai buni elevi ai claseiO MamaF "u a, putea.o spune$ $r( /F Este el unul dintre cei mai buni elevi din clasa a0ut%toareO MamaF Aici mer'e destul de bine* +n afar% de aritmetic%$ &unt +n clas% copii mai buni dec/t el$ 8nstitutoarea spune c% dac% nu s.ar 'r%bi la citit ar fi bine$$$ =>;
AL'RED ADLER
$r( /F -e meserie ar vrea s% +mbr%i,ezeO MamaF 9/mplar$ $r( /F 9at%l s%u ce esteO Mama 3cu m/ndrie4: 9ehnician dentar$ )unicul s%u ine un ma'azin de mobil%$ 9at%l meu spunea c% ar dori ca b%iatul s% se fac% t/mplar* ca s% poat% confeciona mobile$ $r( /F Deci vrea s% se fac% t/mplar$ Are prieteniO MamaF Desi'ur* dar mereu copii mai mici dec/t d/nsul$ $r( /F Are tendina de a se afla +mpreun% cu ali copiiO MamaF "u vrea s% se 0oace dec/t cu copii mai mici ca el$ $r( /F Frecventeaz% vreo instituie de binefacereO MamaF A frecventat Amicii copiilor"$ Acolo* +ntr.o zi* copiii s.au luat la ceart%* iar institutoarea i.a tras de urechi ,i i.a pus la col$ $r( /F &pune el totdeauna adev%rulO MamaF Uneori mai +n,ir% verzi ,i uscate* dar de minit nu minte$ $r( /F Ftie s%.,i chibzuiasc% baniiO MamaF Da* e foarte serios$ 2oate s% lucreze +n comer are capul pe umeri$ R%spunde la telefon ,i i se pot +ncredina mici sarcini$ Dar este foarte naiv$ $r( /F -um se simte la ,coal%O MamaF &e simte foarte bine la ,coal%$ Aai +nainte a frecventat un curs privat$ -redeam c% acolo va pro'resa cu adev%rat* dar nu s.a ocupat nimeni serios de d/nsul$ Un neurolo' a stabilit c% b%iatul e normal ,i ne.a sf%tuit sa.= d%m la ,coala a0ut%toare$ $r( /F -um +i '%sii pe copiii de la ,coala a0ut%toareO MamaF &unt +nsp%im/nt%tori* dar nu preocup% pe nimeni$ Am v%zut acolo copii foarte +nt/rziai la +nv%%tur%$ Dac% a, fi fost si'ur% c% b%iatul este capabil s% se descurce sin'ur$$$ $r( /F @.ai +ndoit uneoriO MamaF 8nstitutorii m.au asi'urat +ntotdeauna c% el va deveni un bun comerciant$ &e intereseaz% de toate* ,tie s% discute despre o mulime de lucruri ,i las% impresia c% este independent$ Dar e c/t se poate de naiv$ $r( /F Urineaz% des pe elO MamaF Da$ Am fost la institutoare ,i m.am interesat cum se comport% la ,coal%$ Ea s.a pl/ns doar de faptul c% vorbe,te cu voce tare +n timpul leciilor* f%r% a fi +ntrebat* c% ar trebui s% se dezbare de acest =>Q
obicei$ Fi la ,coal% urineaz% pe el$ 8nstitutoarea spune c% ar fi vorba de o sl%biciune 3or'anic%4$ 4n ultima vreme acest defect s1a agravat( $r( /F &ituaia ,colar% i s.a +nr%ut%itO MamaF Face pro'rese$ Aai +nainte nu.,i f%cea sin'ur temele* pe c/nd acum ,i le face$ $r( /F "u a fost depreciat pe nedrept +n ceea ce prive,te aritmeticaO MamaF a aritmetic% sunt alii mai buni ca d/nsul$ $r( A: Ar fi bine dac% ar putea s% pro'reseze la aceast% materie$ "u ai vrea s% v% trimitei copilul la un c%min de ziO 3dr$ A d% adresa4$ 2oate a0un'e acolo sin'urO MamaF Da* ,tie s% ia tramvaiul$ a ,coal% mer'e sin'ur* nu.= conduce nimeni$ $r( /F +n acel c%min de zi vor reu,i s%.= convin'% c% poate face mult mai mult ,i c% are putina s% frecventeze ,coala pentru copiii normali$ MamaF Fi la Amicii copiilor" a obinut rezultate frumoase$ A confecionat scena unui frumos teatru$ Are ceva ce lipse,te multor copii* cum spune institutoarea: con,tiinciozitatea$ $r( /F Ar fi mult mai profitabil pentru copil s% frecventeze ,coala pentru copii normali$ -el%lalt b%ial cum esteO MamaF E nemaipomenit$ $r( /F -um se poart%$cu fratele mai micO MamaF +n prezent in unul la altul$ "u se v%d dec/t rareori$ Eu locuiesc la p%rinii mei$ )%iatul cel mare st% la bunic%.sa$ Fraii nu se v%d prea des$ $r( /F Fratele mai mare +l tachineaz% pe cel micO MamaF &e arat% interesat de el* chiar tremur% pentru el* s% nu i se.nt/mple ceva r%u$ $r( /F &e comport% ca un tat%$ Aceast% tr%s%tur% de caracter se +nt/lne,te adesea la primii.n%scui care ies +nvin'%tori din lupta cu secunzii lor$ MamaF -el mare e bine dezvoltat$ $r( /F 2are s% fie ,i foarte popular$ MamaF Aai popular e cel mic$ )%iatul cel mare este or'olios$ $r( /F "u.= tachineaz% pe cel mic pe tema ,colii a0ut%toareO =>M
AL'RED ADLER
MamaF 2e tema asta nu* dar +,i r/de de d/nsul +n ceea ce prive,te piciorul* iar asta e +n'rozitorP $r( /F Asta se va rezolva ,i* de asemenea* faptul c% urineaz% pe el$ @.a, sf%tui s%.i dai cura0 copilului* s%nu.= supunei criticilor* s%nu.= r%nii ,i s%.= e1ersai s% fac% totul prin el +nsu,i$ MamaF Familia mea este aceea care +l s/c/ie* +l critic%* +l r%ne,te +n permanen% +n amorul s%u propriu$ $r,/F 9ransmitei.le celor din familie bunele mele sentimente ,i spunei.le c% ar trebui s%.,i mai fr/neze pornirea spre critic%* repro,uri ,i 0i'niri$ +n ceea ce ne prive,te* vom +ncerca* cu metoda noastr%* s%.i amelior%m comportamentul$ 3Aama +,i ia r%mas bun* mulumind$4 $r( /F 6ste foarte im"ortant s se tie dac un co"il este, 4n familie, ,inta "ermanent a atacurilor( "u ,tiu dac% ai v%zut* la 'r%dina zoolo'ic%* vreun tapir$ Acest animal are particularitatea ca* atunci c/nd cineva +l s/c/ie* s%.i +ntoarc% s/c/itorului dosul ,i s% urineze$ Este uneori foarte 0enant s%.= mu,truluie,ti pe cineva c/nd nu este vinovat$ $r( /F 3adres/ndu.se copilului4: -um o duci cu ,coalaO Co"ilulF )ine$ $r( /F 9u e,ti un b%iat bun ,i ai putea s% fii ,i un elev bun$ -red c% nu prea ai +ncredere +n tine* i.a intrat +n cap c% nu poi reu,i la aritmetic%$ Este un fleac$ ( s% vezi c% vei reu,i cu u,urin%$ 9e voi a0uta eu s% devii bun la aritmetic%P Atunci vom reu,i s% urmezi alt% ,coal%* unde iar a, vrea s% te a0ut$ @om porni.o cum se cuvine* te vei bucura ,i* deodat%* vei vedea* o s% se spun% despre tine:8a uite ce pro'rese faceP" A, dori s% frecventezi c%minul de zi pentru copii* pe care +l conduc euL te poi 0uca acolo* +i poi face temele* vei fi fericit +ntre copiii din c%min$ Fi eu o duceam r%u cu aritmetica* cineva mi.a ar%tat cum s% procedez ,i a,a am a0uns cel mai bun la aceast% materie$ -e.ar spune institutoarea s% vad% c% ai a0uns cel mai bun la aritmetic%O Co"ilulF Ar fi fericit%$ $r( /F @rei s%.i faci pl%cerea aceastaO Co"ilulF Da$ $r( /F Revin.o +n c/teva zile ,i nu te mai m/hni dac% vreun b%iat +i spune ceva r%ut%cios* pentru c% o face din prostie$ Dac% acas% e,ti criticat* nu trebuie s% te superi ,i s% faci pipi pe tine$ 9rebuie s%.mi dai o m/n% de a0utor$ &e poate conta pe tineO 3)%iatul iese$4 =>N
NOTE
0
A&rintre orBi" c/iorul este %m#ratC" sun o cunoscut 5ical4 /0ota
trad.1
2 Ceea ce Adler numete 3inder6ertig(eit von 2rganen", adic inferioritatea organelor. /0ota trad.1 D ReEerire la oraul Viena4 /0ota trad.1
774 IN U.-RA 'RA(ILOR *I

*
SURORILOR CU O DOTARE SUPERIOAR
&% continu%m seria de e1plicaii prin care a, dori s% v% demonstrez cum procedez +n tratarea unor cazuri de copii 'reu educabili$ Am sub ochi o serie de referate asupra unor copii.problem%* referate pe care nu le.am e1aminat de mai mult% vreme$ A, dori s% supun analizei* +mpreun% cu dumneavoastr%* un anumit subiect* spre a v% ar%ta cum* beneficiind de e1periena pe care am acumulat.o* lu%m +n considerare am%nunit fiecare aspect* spre a descoperi relaiile ,i a +n'loba toate manifest%rile +ntr.un ansamblu armonios$ @ei vedea ce +nele'em noi prin a e1plora"* ca ,i prin a interpreta"* noiuni despre care au discutat muli autori* +ns% care susin eu nu au fost suficient de bine +nelese$ Dac%* eventual* citim e1puneri privitoare la psiholo'ia individual%* constat%m c% unii cred c% au +neles aceast% psiholo'ie dac% vorbesc despre tendina de a se pune +n valoare" sau folosesc e1presii ca sentimentul de inferioritate" ,i tendina de dominare"$ "u se uit% deloc c% aceste noiuni au fost folosite de "ietzsche$ 9oi cred c% sunt st%p/ni pe psiholo'ia individual%$ +n ultimii ani s.a afirmat un curent psiholo'ic numit curentul caracterolo'ic* curent care practic% +ntr.un mod dezm%at caracterolo'ia$ Fi +n cazul acesta este invocat* f%r% e1cepie* "ietzsche$ "u trebuie s% ne l%s%m p%c%lii* deoarece nu suntem obli'ai s% atribuim finee psiholo'ic% acelora care +i citeaz% numele$ (ricine citeaz% din vanitate numele lui "ietzsche* imediat este etichetat drept suspect$ 200
-opilul despre care discut%m a suferit de multe boli ale copil%riei"$ +nainte de a face meniunea c% un copil care a suferit de multe boli ale copil%riei +nseamn% c% a fost r%sf%at* a, dori s% subliniez faptul c% psiholo'ia individual% ,i.a trasat ca sarcin% principal% e1plorarea ,i interpretarea felului +n care un individ se comport% fa% de semenii s%i* dat fiind c% nici nu e1ist% pentru d/nsul alt mi0loc de e1teriorizare$ Ftim numai c% este necesar ca el s% stabileasc% raporturi cu semenii s%i ,i trebuie s% vedem cum o face$ 2ornind de la aceast% re'ul%* suntem +n stare s% identific%m date perceptibile$ -/nd spun c% cutare copil a suferit mult de pe urma bolilor copil%riei* v%d contur/ndu.se tabloul unei corelaii sociale$ +n ce mod a intrat acest copil +n relaie cu antura0ul s%uO A avut difterie ,i i s.au f%cut in0ecii"$ Dac% referatul din care cit%m a fost redactat de c%tre p%rini* atunci putem spune c% in0eciile i.au impresionat puternic* ei v%z/nd +n acest tratament medical ceva +nsp%im/nt%tor$ F%r% +ndoial% c% nu este un fleac s% ai difterie ,i s% i se fac% in0ecii* dar av/nd +n vedere felul +n care este redactat referatul* tra'em concluzia c% autorii sunt p%rinii copilului* care vor s% ne inculce impresia c% odrasla lor a suferit nespus de mult$ +n perioada de convalescen% au survenit tulbur%ri nervoase: copilul +,i scutura umerii* +,i freca coapsele ,i vorbea foarte precipitat"$ 2utem considera aceste manifest%ri drept tulbur%ri nervoase* dar complicaiile nervoase pe care le identific% medicul* ca urm%ri ale difteriei* sunt altele$ Acestea constau +n paralizii ale v%lului palatin* ale anumitor 'rupuri musculare* +n unele leziuni cerebrale* despre care +n cazul pe care +l prezent%m nu se spune nimic$ -redem c% aici este vorba fie de un tic* fie de o mi,care voluntar% care urm%re,te un anumit scop$ &copul acesta +l putem +ntrevedea ,i +n cazul unui tic* +ns% nu la fel de evident$ +n cazul +n care vedem c% un copil +,i freac% cu m/inile coapsele avem confirmarea concepiei noastre* potrivit c%reia nu avem de.a face cu un substrat or'anic$ -omportamentul copilului este suspect ,i trebuie s% ne amintim c% astfel de manifest%ri apar +n faza de debut a demenei precoce=$ Dar din referat se pare c% aceste manifest%ri ,i.au f%cut apariia la o v/rst% la care ne este imposibil s% admitem apariia unei asemenea maladii psihice$ 9rebuie s% ne '/ndim la altceva* lu/nd +n considerare tema noastr% principal%: ce efect are asupra celor din 0urul copilului manifestarea respectiv%$ Avem de.a face cu o modalitate ?C=
AL'RED ADLER
de e1teriorizare* dar +ntr.un mod nesatisf%c%tor$ Frecarea coapselor* scuturarea umerilor* iat% 'esturi care* +n mod si'ur* au atras atenia p%rinilor ,i* +n 'eneral* a antura0ului copilului$ Este de presupus c% e1ist% o stare conflictual% +ntre copil ,i p%rini* +ntruc/t +n mod obi,nuit nimeni nu se comport% astfel$ Ftim* din propria e1perien% ,i oricine* de altfel* nu se poate s% nu a0un'% la aceea,i concluzie c% asemenea comportamente sunt menite s% atra'% atenia$ Dup% ce am stabilit c% acest copil trebuie s% fi fost r%sf%at* vom presupune c%* ulterior* el ,i.a amplificat eforturile de a.,i asi'ura afeciunea din partea antura0ului$ Aodalitatea de a se situa +n centrul ateniei nu este din cele mai cura0oase* copilul pare a nu fi si'ur pe d/nsul* pentru c% altfel ar fi recurs la mi0loace mai curente: ar fi +nv%at cu mai mult% seriozitate* s.ar fi purtat politicos* s.ar fi prezentat sub un aspect amiabil* pl%cut$ Ar fi pro'resat pe latura utila a vieii$ &e pare c% o asemenea idee nu i.a venit* probabil pentru c% nu are +ncredere +n el +nsu,i$ Dac% b%iatul vorbe,te precipitat* el de asemenea +ncearc% s% atra'% atenia antura0ului printr.o manier% special% de a se e1prima* a,a cum se +nt/mpl% atunci c/nd este vorba de un accentuat sentiment de inferioritate$ "i se cere s% +nele'em de ce copilul a recurs la modalit%i at/t de spectaculare$ Dat fiind faptul c% s.a '%sit +ntr.o situaie psihic% foarte a'reabil% a fost bolnav* i s.au f%cut in0ecii ,i* din aceast% cauz%* a fost peste m%sur% de r%sf%at este de a,teptat ca el s% nu renune la privile'iile de care se bucur%$ Dar desf%,urarea vieii ,i destinul acestor copii fac ca la un moment dat situaia lor s% se schimbe* caz +n care au impresia c% au fost detronai$ Dat% fiind tendina de a se pune +n valoare* tendin% care anim% toat% lumea* este firesc ca ei s% +ncerce prin toate mi0loacele s% reintre +n centrul ateniei antura0ului$ +n prezent* de,i +ns%n%to,it* subiectul nostru +ncearc% mereu calea care ar putea s%.= duc% din nou la tandreea cu care a fost +ncon0urat +n perioada +n care a fost bolnav$ +nc% nu am temeiuri s% afirm c% aceasta ar constitui sin'urul motiv care +l +mbolde,te pe copil s% re+nvie situaia a'reabil% de alt%dat%$ 2oate c% e1ist% ,i alte cauze$ &% nu ne l%s%m indu,i +n eroare constat/nd c% ali copii prezint% acelea,i manifest%ri f%r% s% fi suferit de boli 'rave* deoarece aproape toi copiii traverseaz% o faz% +n care doresc s% fie r%sf%ai$ +n primii doi sau trei ani orice copil va putea contracta obinuina de a se l%sa r%sf%at* dac% p%rinii nu adopt% metoda care const% +n orientarea interesului copilului asupra altor lucruri ,i asupra altor persoane$ 9ocmai de aceea 202
este necesar s% c%ut%m alte motive care ar fi putut s% +nt%reasc% acest sentiment de inferioritate$ Aedicul care a fost consultat afirm% c% aceste manifest%ri vor disp%rea +n perioada pubert%ii"$ Din aceast% informaie cred c% putem deduce +n mod si'ur c% b%iatul nu a0unsese +nc% la v/rsta pubert%ii$ De altfel* aceast% e1plicaie a medicului nu este mai e1act%* +n 'eneral* dec/t toate acele concepii fantastice* a, spune nelini,titoare* pe care unii psiholo'i le formuleaz% cu privire la importana pubert%ii$ -redina lor este c% pubertatea reprezint% o faz% +nsp%im/nt%toare* c% se1ualitatea +i de'radeaz% pe copii ,i c% +n aceast% faz% de dezvoltare se produce +n or'anism o transformare fundamental%$ +n realitate nu avem de.a face dec/t cu faptul c% puberul obine mai mult% libertate* mai mult% ener'ie* mai multe posibilit%i* +n aceast% perioad% +n cu'etul s%u r%sun/nd un fel de apel de a se comporta ca ,i cum nu ar mai fi copil$ Acestui apel copilul +i d% un r%spuns +ntotdeauna e1cesiv$ +n epoca noastr% se face puternic simit% tendina de a +nele'e actele individului prin prisma dezvolt%rii 'landelor sale 'enitale$ +n cur/nd nu ne va mai fi +n'%duit s% ne +ndoim de faptul c% sediul inteli'enei noastre se afl% +n 'landele 'enitale$ 2ubertatea este prezentat% potrivit cu scopul urm%rit: dac% se constat% o a'ravare +n conduita copilului* vina este a pubert%ii ,i* tot a,a* dac% se constat% o ameliorare pe plan comportamental* cauza este pubertatea$ Actualmente pubertatea este mai de'rab% un /sylum ignorantiae' dec/t un teren de cercetare$ 9at%l b%iatului a suferit ,i el de timiditate +n copil%rie* dar +ntr.o m%sur% mai mic%"$ +nele'em* printre r/nduri* c% ,i copilul sufer% de timiditate$ "u ,tiu ce +neles dau timidit%ii caracterolo'ii care fac referiri la "ietzsche$ Dac% aplic%m aici modul nostru social de a vedea lucrurile* timiditatea dovede,te o subestimare a propriei persoane sau* ceea ce +nseamn% acela,i lucru* o supraestimare a celorlaliL altfel spus* b%iatul se simte slab$ &l%biciunea lui se e1prim% prin 'esturi frapante* prin aro'an% fa% de p%rini$ "u suntem uimii constat/nd c%* dat fiind sentimentul s%u de inferioritate* atunci c/nd se love,te de fore mai puternice* la indivizi str%ini de antura0ul s%u* apare cu claritate adev%ratul coninut al mentalit%ii sale$ 9imiditatea semnific% ine.te deoparte"* lipsa voinei de a te asocia cu semenii$ Av/nd +n vedere 'esturile lui* putem stabili 203
AL'RED ADLER
despre ce este vorba: copilul nu se crede +n stare de nimic$ Dac% timiditatea este fapt si'ur* nimic nu ne va putea surprinde* totul se va desf%,ura cum este de a,teptat s% se desf%,oare$ Avem posibilitatea s% stabilim cum se va comporta +n cutare sau cutare fenomen socialL +n ceea ce prive,te prietenia* de e1emplu$ -eilali copii nu sufer% de timiditate"$ A,adar* +n familie sunt ,i ali copii$ Dac% auzim c% ceilali copii nu sunt timizi* putem stabili c% ei nu au un at/t de marcat sentiment de inferioritate$ +mpov%r%torul sentiment de inferioritate poate proveni din faptul c% b%iatul a fost e1trem de r%z'/iat ,i c% timp prea +ndelun'at s.a bazat pe alte persoane* situaie care la un moment dat a +ncetat$ Afl/nd de e1istena altor copii +n familie* suntem +ndrept%ii s% '/ndim c% b%iatul acesta a putut tr%i ,i un alt moment tra'ic pentru d/nsul$ 2oate c% pentru un anumit timp a deinut situaia de mezin$ "u +ndr%znesc s% spun c% a fost copil unic$ Aezinul se afl% mai mult dec/t toi +n centrul ateniei* iar dac%* mai t/rziu* un altul +i ia locul* se +nele'e c% tr%ie,te o a'ravare a +ntre'ii lui situaii$ Dac% ni se certific% faptul c% e1ist% un 2r/slea care se afl% acum +n favorurile antura0ului* vom pricepe numaidec/t de ce acest b%iat este +nclinat s% se fac% remarcat$ 2rimul.n%scut este aproape de +ncheierea studiilor universitare"$ Dac%*+ntr.o familie* unul termin% studiile universitare ,i altul nu* aceast% deosebire declan,eaz% +ntotdeauna la muritorii de r/nd" o furie turbat%$ Altminteri* poate c% nu f%r% motiv* +ntruc/t secundul ar fi +ndrept%it s% spun%: De ce nu m.ai stimulat s% devin un om remarcabilO" @om cerceta* +n cele ce urmeaz%* dac% aceasta nu semnific% +ndoiala c% b%iatul ar putea s% a0un'% ,i el at/t de departe$ Dac%* +ntr.adev%r* acestea sunt sim%mintele b%iatului* vom dispune atunci de materialele necesare stabilirii*+n final*a cauzei sentimentului s%u de inferioritate$ Aezinul era un copil deosebit de dotat"$ Este o observaie care +nt%re,te foarte mult supoziiile noastre$ Acum doi ani el a murit* pe nea,teptate* la v/rsta de =; ani* dinL cauza unei menin'ite"$ Acum suntem informai asupra v/rstei pacientului nostru: el are] peste =M ani$ 2utem* a,adar* s% elucid%m chestiunea studiilor] universitare$ Am v%zut c% mezinul era un copil foarte dotat* lma'i. nai.v% situaia +n care b%iatul nostru ar fi trebuit s% obin% succese:] 204
primul.n%scut era student* mezinul era dotat* iar el se afla la mi0loc$ "u ,tim nimic despre aptitudinile luiL ,tim numai c% el recur'e la mi0loace de o mic% valoare$ Este limpede c% b%iatul nu s.a dovedit capabil s% fac% studii universitare* c%ci +n caz contrar nu ar fi scuturat din umeri* nu ,i.ar fi frecat coapsele cu palmele ,i nu ar fi fost timid$ "u vrem ca prin aceasta s% susinem c% timizii nu ar fi api s% urmeze studii universitare* dar pe acest plan referatul urm%re,te s% ne fac% s% +nele'em c% b%iatul se afl% +n +nt/rziere* c% nu poate suporta comparaia cu ceilali$ Dispunem de elemente cu adev%rat minime +n motivarea simptomelor ar%tate* dar dac% l.am avea pe b%iat +n faa noastr% am '%si altele o sut%$ )%iatul nu se prea omora cu +nv%%tura la ,coal%"$ 2ot spune de pe acum c% nu vom afla nimic nou despre acest b%iat$ E1periena pe care o avem ne permite s% spunem ca nu avem de.a face cu un debil mintal$ 9otul se desf%,oar% +n funcie de stilul lui de via%* cum am ,i prev%zutL nu este lipsit de inteli'en% ,i de motivaie raional% +n ceea ce +ntreprinde$ A r%mas repetent de dou% ori"$ E,ec care nu a fost de natur% s%.= +ncura0eze$ E1ist% copii care dac% repet% clasa se pun pe treab%* a0un' elevi buni ,i fac pro'rese rapide la +nv%%tur%$ +n 'eneral* +ns%* un astfel de e,ec apas% timp +ndelun'at asupra copilului$ -red c% trebuie s% chibzuim bine +nainte de a l%sa repetent un copil ,i s% ne +ntreb%m dac% nu am putea folosi alte mi0loace$ (bin/ndu.se o autorizaie special%* el a putut frecventa ,coala p/n% la v/rsta de =Q ani* ceea ce i.a permis s% absolve 'imnaziul"$ @edem* prin urmare* +n ce m%sur% este el r%mas +n urm% fa% de fratele s%u mai mare$ 9rebuie s% subliniez c% avem de.a face cu un secund* adic% cu unul care prin toate mi0loacele caut% s% dob/ndeasc% drepturi de prim.n%scut 3a se vedea istoria lui 8acob ,i Essau4$ "u e1ist% pentru d/nsul dec/t o sin'ur% cale de a.= detrona pe un frate mai mare at/t de capabil: s% se ata,eze mai str/ns de p%rini* +ncerc/nd s%.i atra'% de parte.i prin mi0loace* +n fond* lipsite de valoare$ A,a se manifest% cele ar%tate de noi ,i r%mase f%r% e1plicaie din partea altor autori* +n pofida cercet%rilor lor$ +n cazul +n care secundul reu,e,te s% in% pasul cu primul.n%scut ,i nu.,i pierde sperana c% +ntr.o bun% zi +l va e'ala* dezvoltarea are loc f%r% conflict ,i secundul va avea particularit%ile sale caracteristice$ &e va afla mereu sub presiune* va avea un dinamism arz%tor* va aler'a$ Dac% va izbuti s%.,i menin% intacte sperana ,i ?C;
AL'RED ADLER
cura0ul* dezvoltarea +i va fi asi'urat%$ Dac% nu reu,e,te* dac% +,i pierde sperana* devine un copil.problem%"$ 9rebuie s% reinem faptul c% secundul prezint% tr%s%tura de caracter de a avansa ca +ntr.o competiie perpetu%$ 2e parcursul cercet%rilor mele am constatat mereu acest aspect +n cazul unei pr%bu,iri totale$ 2utem identifica* +n cazul pe care +l studiem* semnele unei asemenea competiiiO -opilul vorbe,te e1trem de precipitat$ -el puin +n acest simptom putei s% constatai un dinamism care ne dezv%luie o stare de cert% presiuneL vrea s%.i dep%,easc% pe ceilali prin ritmul vorbirii$ Dup% terminarea ,colii* a intrat ucenic la o patiserie"$ Dup% cum vedei* o nou% deosebire de situaie$ 9rebuie s% pricepi ce +nseamn% s% ai un frate student* iar tu s% fii ucenic la o patiserie$ "u este o situaie u,or de suportat ,i trebuie mult% m%reie sufleteasc% spre a o face* de a auzi c% e,ti mediocru" ,i totu,i s%.i p%strezi calmul$ Dar dac% nu am avea s%.i oferim dec/t aceast% consolare* mai de'rab% am renuna la munca noastr%$ 8ar el ar avea tot dreptul sa abandoneze totul$ 2otrivit informaiilor date de patronul s%u* b%iatul trece prin teribile st%ri de an1ietate atunci c/nd este confruntat cu probleme dificile"$ @edei c/t de accentuat este sentimentul s%u de inferioritate* c/t de mare +i este descura0areaL ce mare distan% +l desparte de problema social% a muncii$ "u.= vom descifra dec/t dac% +l vom aborda pe dimensiunea social%$ Dac% credei cumva c% aceste fapte sunt +n raport cu secreiile sale endocrine* atunci putem dezarmaL va trebui s% apel%m din nou la in0ecii$ +ncepe s% tremure ,i te vezi obli'at s%.= la,i +n plata Domnului"$ -e +nseamn% aceasta dec/t c% +ntrea'a lui via% social% ,i.a cl%dit.o pe ideea c% altul trebuie s% lucreze pentru d/nsul$ Este stilul de via% al copilului r%sf%at* care nu concepe s% fac% nimic sin'ur ,i care este mereu +n c%utarea cuiva care s%.= a0ute$ &.a ar%tat foarte dotat la aritmetic%"$ "u ,tiu ce vor s% spun% cu aceasta p%rinii* dar deoarece putem stabili c% acest b%iat a urmat ,coala cu mult zel* putem presupune c% are suficiente cuno,tine de aritmetic%* cel puin cele cerute de nivelul ,colii primare$ ?CQ
8 se puteau +ncredina sume mari de bani* nu a pierdut niciodat% nici un creiar ,i niciodat% n.a dat prile0 de critici"$ Aceasta +nseamn% c% niciodat% nu a furat* nu a tri,at* nu a r%t%cit nici un b%nu$ +i lipse,te doar +ncrederea +n sine* spre a realiza ceva prin el +nsu,i$ 9r%ie,te ca un parazit$ Este* trebuie s% o recunoa,tem* o critic% necru%toareL felul s%u de a fi nu este dec/t o tra'ic% eroare$ 2entru c% +n felul acesta este imposibil s% stabile,ti un raport social$ )%iatul are o inim% de aur"$ Freudienii ar aduce aici urm%toarea obiecie: f%r% +ndoial% c% subcon,tientul s%u este plin de ur%* ur% pe care a refulat.oL iat%* prin urmare* mecanismul bun%t%ii lui$ Dac% ar fi fost plin de ur% +mpotriva semenilor resentiment care se pare c% este ne'at +n caz de descura0are * atunci ar fi clar c% ura ar proveni din subcon,tient 3comple1ul lui (edip4 ,i c% nu ar fi posibil s%.= a0ut%mL va r%m/ne un b%iat +nc%rcat de pofte criminale* de dorina de a ucide$ +n ceea ce ne prive,te* credem c% avem de.a face cu un b%iat docil* cu si'uran% un copil bun* c%ruia i.ar fi fost pl%cut s% se ata,eze de semenii s%i$ 2rin timiditatea lui* prin sl%biciunea lui ostentativ% el a +ncercat s% e1torcheze un sentiment de bun%voin% fa% de propria.i persoan%$ Ai auzit c% +l apuc% tremuratul +n a,a hal +nc/t trebuie s%.= scute,ti de o treab% +n care l.ai an'a0at$ "oi credem c% tr%s%tura sa de caracter dominant%* at/t +n con,tientul* c/t ,i +n incon,tientul lui* este docilitatea$ Este bun de tot +n ceea ce prive,te socotitul +n minte ,i +nv%area pe de rost"$ Aceast% ultim% observaie ne d% de '/ndit$ +i place s% citeasc%* s% viziteze muzeele ,i* totodat%* afl%m despre el c% asist% la conferine*pe care le poate relata +n mod corect* ceea ce +nseamn% c% el +ncearc% s%.,i imite fratele* despre care ,tie c% cite,te mult ,i c% asist% la conferine$ @edem c% nu se las% +nvins ,i c%* chiar dac% este numai ucenic la o patiserie* nu se d% b%tut ,i prezint% o mi,care ascendent%L este punctul care ne.ar permite s% intr%m +n aciune ,i s%.= aducem la un nivel mai +nalt$ +nele'em c% tremurul s%u an1ios e1prim% tendina de a c%uta o ocupaie +ntr.un alt domeniu* nefiind mulumit cu meseria de patiser$ "u are dec/t o sin'ur% dorin%* altul s% o fac% pentru d/nsulL el prefer% ocupaiile intelectuale$ a muzeu nu tremur%* ci se arat% capabil$ 2robabil c% aceast% cale i se pare barat%* dat fiind c% nimeni nu.= +nele'e ,i poate pentru c% a trebuit s% repete de dou% ori clasa$
207
AL'RED ADLER
@orbe,te at/t de precipitat c% te sperii de el"$ Am mai discutat despre acest lucruL ar vrea s% fie primul$ Are privirea fu'ar% ,i ochii lui caut% +n 0os"$ Este c%ut%tura care ne dezv%luie timiditatea* repulsia de a stabili un raport cu a0utorul privirii$ 2/n% ,i or'anele noastre de sim cu at/t mai r%u pentru psiholo'ii de alte orient%ri au funcii socialeL ele caut% o relaie* ca ,i or'anele limba0ului$ imba0ul reprezint% tentativa de a stabili un contact cu vecinul nostru$ +n al s%u 0ar'on al privirii"* b%iatul +,i e1prim% sentimentul sl%biciunii sale* cum ar face.o prin tehnica limba0ului propriu.zis$ &l%biciunea ,i.o arat% ,i prin vorbirea precipitat%* ca ,i cum s.ar teme s% nu.= atace cineva dac% nu vorbe,te at/t de repede$ &portul nu.= intereseaz%"$ Evident$ A fost scutit de 'imnastic% +n perioada ,colariz%rii* din cauza unei adenopatii in'hinale"$ +n aceasta se reflect%* o dat% +n plus* tandreea deosebit% cu care a fost +ncon0urat +n copil%rie$ 2entru c% mi se pare e1a'erat ca din cauza unei adenopatii cineva s% fie definitiv scutit de e1erciiile de 'imnastic%$ Acea adenopatie s.a datorat pesemne unei mici pl%'i pe care o va fi contractat +ntre de'etele de la picioare$ Asemenea accidente se vindec%* +n 'eneral* foarte repede$ -u ocazia unui e1amen 'eneral* la care se supun toi elevii ,colilor profesionale* medicii au constatat o boal% nervoas% ,i b%iatul a trebuit s% fie supus unui tratament special$ 9ratamentul nu a putut avea loc*deoarece patronul nu se putea lipsi de el din cauza lipsei de personal ,i din cauza cre,terii momentane a comenzilor"$ 9rebuie* a,adar* s% presupunem c%*+n pofida tuturor aparenelor* el a reu,it s% se fac% util$ Actualmente b%iatul ,i.a trecut cu mult succes e1amenul de ucenicL totu,i* p%rinii privesc cu nelini,te viitorul s%u$ Ei sunt convin,i c% b%iatul nu este la +n%limea cerinelor meseriei* a muncii pe care aceasta o cere"$ Aceasta +n pofida reu,itei la e1amenul de ucenic* reu,it% +nsoit% de o meniuneP Desi'ur* nu se vor '%si muli p%rini care s%.,i fac% 'ri0i +n asemenea cazuri$ -opilul pare s% fi fost dintotdeauna obiectul solici. tudinii p%rinilor$ 2robabil c% ,i aceast% atitudine a contribuit la ?CN
descura0area b%iatului$ "iciodat% nu a fost crezut capabil de cevaL viitorul s%u a fost mereu privit cu nelini,teL atitudine care nu mi se pare 0ustificat%$ )%iatului i.a lipsit +ncura0area$ -el mai important mi0loc de remediere a acestei erori peda'o'ice este s%.= l%murim pe copil cu privire la aceast% 're,eal%$ "u ,tiu dac% putem numi aceasta o teorie* deoarece nu poate fi pus% pe acela,i plan cu alte teorii psiholo'ice$ "u am fi deloc stin'herii dac% un profan care s.ar ocupa de acest copil ar a0un'e la acelea,i concluzii ca acelea la care am a0uns noi$ 2e de alt% parte* nu ar trebui s% ni se repro,eze dac% descoperim mai bine dec/t alii* datorit% e1perienei noastre* asemenea fenomene$ &e cuvine s% ar%t%m c% o aprofundare a psiholo'iei ,i filosofiei i.a f%cut pe veci miopi pe toi cei care ,i.au f%cut din psiholo'ie ,i filosofie meseria lor$ Este un fapt cu totul re'retabil* dar 're,eala nu este a noastr%$ Ultimele noastre consideraii ne vor ar%ta +n ce m%sur% este supraestimat% se1ualitatea +n zilele noastre$ 9rebuie notat c% nu s.a observat nici cea mai mic% tendin% se1ual% la acest b%iat"$ Are v/rsta de =M sau =N ani$ &.ar putea obiecta c% p%rinii* poate* nu ,tiu nimic +n le'%tur% cu viaa se1ual% a b%iatului lor$ Dac% avem dreptate* am putea susine c% p%rinii ,i.au caracterizat bine copilul$ Dac%* +ntr.adev%r* era cura0os +n raporturile sale sociale iar tendina se1ual% reprezint% ,i ea un raport social * atunci ne.am '%si pe terenul unei ine1plicabile contradicii$ (r'anizarea vieii lui instinctive prezint%* +ns%* acelea,i modific%ri ca +ntrea'a lui via%$ &.ar putea ca acest b%iat s% fi mo,tenit un instinct care s% dep%,easc% toate +nchipuirile* s.ar putea ca +n mod con'enital s% aib% instinctele cele mai perverse* instincte de o putere ie,it% din comun* sau* dimpotriv%* instinctele cele mai slabe$ Dar acest fascicul de instincte va trebui s% asculte de scopul ma0or al acestui copil* adic% inerea la distan% ,i eschivarea de la soluionarea problemelor sale* determin/nd pe alii s% acioneze pentru d/nsul$ Arunc/nd o privire +n viitor* nu suntem +ndrept%ii s% nu le d%m dreptate p%rinilor* c%ci dificult%ile se vor accentua ,i copilul nu.,i va schimba stilul de via%$ 2utem prevedea care vor fi dinamica ,i distana care +i vor interzice mereu soluionarea problemelor sale$ -/nd va '%si spri0in* la ,coal%* nu se va face remarcat* iar c/nd va trebui s% se comporte ca un b%rbat* cum bine ne d%m seama* nu.,i va lua +n serios propriul s%u rol de b%rbat$ ?C>
AL'RED ADLER
Atitudinea educatorului fa% de acest b%iat se deduce din cele spuse mai sus$ Aodul de educare decur'e +n chip automat din e1plorarea stilului de via% al copilului ,i din erorile pe care le.am identificat +n acesta$ )%iatul trebuie +ncura0at$ "u putem face lucrul acesta dec/t atr%'/ndu.i atenia c% trebuie s%.,i +nelea'% bine punctele slabe$ 9rebuie s% priceap% c%* deoarece a fost r%sf%at* nu face pro'rese +n via%$ Aceasta las% s% se sub+nelea'% c% va +nfrunta toate evenimentele cu +ntrebarea: ce profit voi avea din aceastaO 2entru c% el caut% c%ldura afectiv% ,i aprecierea semenilor* precum ,i a0utorul lorL nu e1ist%* de altfel* lucru mai dificil dec/t s% izbute,ti s% faci pe cineva s% +nelea'% astfel de noiuni$ Dac% abord%m problema cu tact psiholo'ic ,i o sesiz%m cu intuiia proprie arti,tilor* vom izbuti$ @a trebui s% renun%m la ideea c% b%iatul are mai puin talent dec/t fratele s%u$ Este necesar s%.i ar%t%m c% totul +i poate reu,i* cu condiia de a se mobiliza +n suficient% m%sur%$ De asemenea* se impune s%.i netezim drumul$ 9at%l ,i mama b%iatului nu trebuie s%.i mai spun% acestuia c% nu se va ale'e nimic de capul lui$ Folositor ar fi ca b%iatul s% nu cread% o iot% din asemenea aseriuni ,i ca* de,i a cunoscut e,ecuri* s% priceap% c% acestea au fost posibile numai pentru c% a abordat viaa pe o cale 're,it%* cu ideea nefericit% c% altcineva ar putea face totul pentru eh 9oate acestea trebuie s% i le facem inteli'ibile ,i s%.= l%murim asupra faptului c% +nc% nu a atins limita posibilit%ilor pe care le are$ 9rebuie s%.i spunem c% se intereseaz% de conferine ,i le audiaz% pentru c% a fost un elev bun* av/nd avanta0ul c% ,i.a e1ersat creierul +n sensul acesta$ 2utem reu,i s%.= +ncura0%m +n a,a m%sur% +nc/t el s% a0un'% s%.,i bat%" fratele$ &ub acest drapel trebuie s% +naint%m: superioritatea aparine aceluia care triumf%$ 9actul peda'o'ic ,i interpretarea printr.o intuiie de tip artistic* cu care trebuie s% cuprindem problemele* sunt funcii sociale$ 9actul peda'o'ic se aplic% atitudinii unei fiine umane fa% de semenul s%u$ 9actul este determinat de dorina de a ameliora starea psihic% a semenului nostru prin prisma bun%voinei$ -um se e1plic% o atare atitudineO "u este 'reu de ar%tat: trebuie s% producem +n noi +n,ine acea stare psihic% ,i s.o punem +n raport cu semenul$ 9rebuie s% putem vedea cu ochii altuia* s% auzim cu urechile sale* s% simim cu inima sa* +ntr.un cuv/nt* s% ne identific%m cu d/nsul$ Este un cu totul alt proces dec/t acela care corespunde concepiei lui Freud$ Este vorba mai de'rab% de ?=C
acela desemnat +n psiholo'ie cu termenul de identificare$ "u poate fi +nv%at dec/t +n societate* atunci c/nd ne.am dezvoltat +ntr.un mod util raportul Eului cu antura0ul ,i c/nd am urm%rit idealul unei dezvolt%ri +n sensul fiinei sociale$ 8nte'rarea nu se realizeaz% +n vid* ci pe terenul raporturilor Eului nostru cu semenii$ 9rebuie s% 'ust%m din toate formele de raporturi sociale* din camaraderie* din interesul fa% de ceilali$ Ar trebui s% ne cultiv%m tendina de a deveni ceea ce dorim s% fie copiii no,triL nici mai mult* nici mai puin$ &tau pe un vulcan c/nd abordez problema artistului ,i a muncii artistice$ Auli psiholo'i de m/na a doua +,i fac iluzia c% sunt foarte avansai* estim/nd cu at/ta or'oliu arta ca art% ,i susin/nd c% noi nu am +nele'e nimic din aceasta"$ +n ceea ce ne prive,te* am putut observa c% ori de c/te ori ne.am apropiat de un artist cu modul nostru de +nele'ere* i.am ridicat demnitatea$ (ri de c/te ori supunem observaiei pe arti,ti* nu.i consider%m fiine incomprehensibile* imposibil de cunoscut* ci le atribuim cea mai mare demnitate: aceea de a fi prietenii ,i c%l%uzele umanit%iiP Ei sunt aceia care ne.au +nv%at cum s% vedem* cum s% '/ndim ,i s% simim$ or le dator%m bunurile cele mai de pre ale umanit%ii$ &ubliniem* +nc% o dat%* c%* dac% recur'em la dimensiunea social%* lu%m aminte c% artistul +ndepline,te +n cea mai lar'% m%sur% o funcie social%$ Alt%dat% oamenii ,i.au dat seama de lucrul acesta* pe c/nd azi l.au uitat$ +mi vin +n minte cuvintele introductive adresate de essin' lui &chiller* cu prile0ul deschiderii teatrului din Iambur': &cena socotit% ca o instituie moral%"$ Artistul nu ar trebui s% tind% la altceva dec/t la +mbo'%irea umanit%ii* la deschiderea de drumuri noi* pentru o mai bun% +nele'ere ,i o sensibilitate mai profund%$ 8ar acolo ne vom '%si din nou pe un teren ferm* pe temelia +ns%,i a psiholo'iei individuale$
"(9E
= 7
9ermen dat iniial schizofreniei de c%tre Aorel$ (3ota trad() +n limba latin%* +n ori'inal S loc de sc%pare al ne,tiinei"$ (3ota trad()
[[8$ -UA &A D8A (#AA -U 2dR8"R88
-red c% este important s% le vorbe,ti +n mod corect p%rinilorPZ elevilor$ Dar nu.i lucru u,or s% e1plicitezi tehnica dialo'ului cu p%rintii-J^ Ar fi util ca toi consilierii de psihopeda'o'ie s% dezbat% +ntre ei* dfreEf timp +n timp* aceast% chestiune$ +n primul r/nd pe p%rini trebuie s%.i c/,ti'i de partea taL si bruschezi$ Dac% p%rinii vin la noi pentru consult%ri* o fac dintr.i anumit sentiment de incompletitudine$ Ei se a,teapt% s% critic%m ste lor sim de responsabilitate$ De aceea trebuie* +nainte de toate* eliber%m de aceast% povar% a culpabilit%ii$ +ntotdeauna le spun: cum constat* suntei pe calea cea bun%"$ e spun aceasta chiar ,i at c/nd sunt convins de contrariul$ Dac% doresc s% acionez eficiet trebuie s% ,tiu s% ale' metoda potrivit%$ +ntr.o veche bio'rafie a h )en0amin FranXlin* am v%zut c% el proceda +n acela,i mod* dispenJ7 s/ndu.se de orice do'm%$ -a un aspect de detaliu* am observat c% i este bine s% transform%m convorbirea cu mama +ntr.un intero'ate +n ceea ce prive,te problemele ,colare* am apelat la institutori* careL +neles importana unor asemenea consultaii psihopeda'o'ice$ "e psiholo'ii* ne afl%m +ntr.o situaie relativ privile'iat%* pe c4 institutorul ,i mama tr%iesc restul zilei laolalt% cu copilul: ei suntZ care duc 'reul$ Este foarte important s% sesizezi punctul.cheie al cazului* dar = fel de important este s% nu arunci pe capul mamei imediat tot ceea ce i +neles$ 9rebuie s% p%strezi pentru tine anumite informaii ,i s% ?=?
aluzie la ele c/nd se ive,te cea mai bun% ocazie$ Adoptarea acestei atitudini ,i urm%rirea acestui proces sunt absolut necesare$ &imul critic al psiholo'ilor ,i peda'o'ilor are r%d%cini puternice$ Este recomandabil s% folosim termenii e1pletivi poate" sau cred c% aceasta ar fi eficace"$ "u suntem +n situaia de a.i trata ,i pe p%riniL lor le putem da* eventual* idei$ Este imposibil s% modifici prin c/teva cuvinte un sistem bine +nr%d%cinat$ De altfel este de prisos* din moment ce ne putem asi'ura +ncrederea copiilor* sa le ar%t%m c% nu trebuie s% ia dificult%ile +n tra'ic* c% mai important este s% aib% cura0$ Un consilier dispune de mi0loace de a +ncura0a +ntr.o 0um%tate de or% un copil care se simte aproape de pr%bu,ire$ 2e de alt% parte* situaia noastr% este avanta0oas%: avem de.a face cu copii care au fost criticai$ Ei intr% deodat% +ntr.o atmosfer% nou%* unde +,i pot da seama c% nu sunt considerai cazuri disperate$ Ar fi bine s% ne afl%m timp mai +ndelun'at +n contact cu ace,ti copii ,i s% putem dispune de un num%r suficient de educatori$ Din nefericire* nu putem publica statistici* dar institutorii ne raporteaz% rezultate +ncura0atoare$ Deci* mai +nt/i trebuie s%.i c/,ti'%m pe p%rini$ (rice consilier poate dezvolta la 'radul cel mai +nalt o metod% +n acest scop$ +n primul r/nd suntem obli'ai s% ne comport%m cu mult% bl/ndee$ Anumii peda'o'i au atins o adev%rat% m%iestrie +n practicarea tratamentelor caracterizate prin bl/ndee$ Aceast% manier% este necesar% mai ales atunci c/nd avei +n vedere defecte cum este furia$ Dar s% nu uit%m niciodat% c% bl/ndeea nu este dec/t aspectul e1terior al problemei ,i c% important pentru noi este s% clarific%m punctul esenial* s% scoatem la lumin% stilul de via% al subiectului +n chestiune$ Acesta este marele avanta0 care ne deosebe,te de alii$ Aceast% tehnic% trebuie s% o practic%m fiind con,tieni de misiunea noastr% ,i* mai ales* s% o practic%m cu inteli'en%$ "u dorim s% obinem ameliorarea compor. tamentului copilului prin r%sf%area lui* ci viz%m problema central% care se refer% la lipsa de cura0* la defectele copilului* la faptul c% el s.a condamnat sin'ur pe sine$ Aici este cheia problemei* restul nefiind dec/t introducerea$ 8at% de ce metoda contactului trebuie s% precead% restul$ Acela care* +ns%* se va m%r'ini la stabilirea acestui contact se +n,al%$ +,i ima'ineaz% c% prin aceasta va obine o vindecare* dar dac% o obine* faptul se va datora hazardului ,i nu terapeuticii administrate$ 213
AL'RED ADLER
E1ist% con0uncturi +n care copilul +nele'e ceea ce peda'o'ului i.a r%mas ne+neles$ "u este +ndea0uns s% fii un prieten al 'enului uman* un consilier binevoitorL toi procedeaz% +n acela,i fel$ Asemenea educatori le fac copiilor viaa a'reabil%* nu contenesc cu laudele* +nchipuindu.,i c% vor a0un'e la rezultate prin farmecul personalit%ii lor$ Este inutil s% evoc%m controversa asupra chestiunii dac% trebuie s% folosim bl/ndeea sau severitatea$ "umai prin modestie vom reu,i s% avem acces la sufletul omenesc$ Rine de art% s%.= c/,ti'i pe cineva de partea ta* s% treze,ti +n el anumite sentimente* s%.= faci s% asculte ,i s% +nelea'% ceea ce i se e1plic%* iar aceast% art% este indispensabil% acelora care lucreaz% cu copiii$ Am auzit spun/ndu.se: a consultaie copilul este adesea bl/nd ca mielul* dar acas% este mai r%u dec/t diavolul"$ Dac% i.am deschis ochii* este primul pas c%tre +nele'ere$ "u putem menine +n permanen% un copil +n +mpre0ur%ri care s%.i fie favorabile$ R%sf%. /ndu.=* nu putem obine eliminarea defectelor luiL trebuie +ns% s% izbutim s%.= facem s% +nelea'% ceea ce are 're,it +n dezvoltarea lui* iar aici ne conducem dup% le'ile de fier ale psiholo'iei individuale$ Uneori +i sunt suficiente zece minute unui consilier pentru ca el s% fie complet edificat asupra unui caz$ Arta const% +n a.= face pe cineva s% +nelea'% ceea ce am +neles noi$ E1ist% oameni tob% de carte* dar incapabili s%.,i comunice didactic ,tiina$ -ei care beneficiaz% de un anumit contact cu oamenii vor avea o sarcin% mai u,oar%* dat fiind faptul c% +n relaiile cotidiene cu oamenii ei au +nv%at s% se e1plice$ Aceasta este sarcina primordial% a consilierului de psiholo'ie individual%$
[[88$ A8&8U"EA #RdD8"8RE8 DE -(288

-onsideraii finale
Un lucru este cert* anume c% nu este nevoie s% v% atra' atenia asupra marii importane pe care o are educarea unui copil aflat la v/rsta ,colariz%rii$ "oua psiholo'ie pe care o reprezint psiholo'ia individual% a insistat asupra faptului c% educaia primit% la ,coal% este cea mai important% ,i marcheaz% +ntrea'a via% a copilului$ Este si'ur c%* dup% al patrulea sau al cincilea an de e1isten%* stilul de via% al copilului este de.acum at/t de bine definit +nc/t influenele e1terioare nu.= mai pot schimba$ &.a crezut mai +nainte c%* potrivit cu situaiile ,i cu v/rsta* comportamentul unui copil este diferit$ Un fruct verde pare diferit de unul copt$ -u toate acestea* un cunosc%tor va putea prezice cele ce se vor +nt/mpla cu fructul verde* necopt$ A, ad%u'a* chiar* c% fructul care se coace este mai mult dec/t o 'r%mad% celular% care se de&volt ( Este vorba de un lucru viu* care tinde spre ceva* este vorba de un dinamism al psihicului care tinde c%tre o form% ideal% care dore,te ,i care trebuie* +n confi'urarea sa definitiv%* s% se e1plice cu datoriile vieii$ Fiecare mi,care este mecanizat% la copil +nc% din primii ani de via%$ Aceste mi,c%ri nu mai sunt succint meditate sau analizate* ci* dimpotriv%* sunt r%spunsuri vii la toate problemele e1istenei* +n funcie de stilul de via% structurat$ +i putem diferenia pe copii +n funcie de comportamentul lor psihic$ Adev%ratul cunosc%tor se va +n,ela rareori stabilind c% un copil este timid sau +nchis +n sine* sau c% cutare copil pus +n faa unei sarcini o va aborda din primul moment sau se va +ndep%rta c/t mai mult posibil* ?=;
AL'RED ADLER
va ezita sau va +ncerca s% se eschiveze$ Acestea nu sunt dec/t mici detalii* dar din care putem e1tra'e o mulime de +nv%%minte$ "u ne este +n'%duit s%.= consider%m pe copil +n afara societ%ii omene,ti$ +n al patrulea sau al cincilea an de via%* bazele individualit%ii ,i personalit%ii sunt de.acum o realitate$ Dac% ceva este de la +nceput defectuos instituit* nu mai putem schimba nimic aici cu a0utorul unor influene e1terioare$ @iaa noastr% interioar% nu este f%cut% dec/t din forme de relaie* +n fiziolo'ie ,i +n biolo'ie este e1trem de interesant s% cercet%m* av/nd +n vedere anumite componente* ce sunt mi,c%rile* ce sunt instinctele$ +n psiholo'ie* +ns%* ne '%sim pururea +n domeniul relaiilor$ De la un copil* de e1emplu* nu vom obine un r%spuns coerent dac% nu.i punem +ntreb%ri$ "u ,tim cum va reaciona dec/t dac% +l vom pune +n faa unei sarcini$ Aflat +ntr.o situaie pl%cut%* copilul nu va fi tr%dat de diavolul pe care +l ascunde +ntr.+nsul$ Dar de +ndat% ce copilul este confruntat cu o situaie dificil%* acel diavol +l va tr%da$ &tarea de spirit a unui copil nu ni se va dezv%lui dec/t +ntr.o atare confruntare$ &uflet ,i psihism +nseamn% pentru noi relaie ,i mi,care social%$ &% vedem de unde provine aceast% relaie social% ,i de ce este ea at/t de variat%$ 9oate facult%ile pe care le vom putea observa la copil e1ist% +nc% din momentul na,terii$ "u putem e1amina viitorul capacit%ilor copilului ne,tiind +n ce m%sur% se vor putea ele dezvolta$ Aplic/nd o metod% adecvat%* este posibil s% facem s% 'enereze ceva prodi'ios* pornind de la fore foarte limitate$ Ielen Teller* de e1emplu* surd% ,i oarb%* a a0uns o personalitate eminenta=$ Deseori am constatat c% unii copii prea puin dotai s.au dezvoltat +ntr.o m%sur% incredibil%* pur ,i simplu pentru c% s.a '%sit metoda de educaie potrivit%$ Dezvoltarea facult%ilor unui copil este +n funcie de antrenament* mult mai muT dec/t de forele pe care le posed%$ &% apel%m la o comparaie: cineva este proprietarul unei mari averi* o risipe,te ,i se afl% la anan'hieL un0 altul* care nu dispune dec/t de resurse limitate* nu cunoa,te nici ui necaz$ Datoria educatorilor const% +n +ndep%rtarea obstacolelor* +ff^ deschiderea c%ii +n a,a fel +nc/t personalitatea dob/ndit% de copil lJf patru sau la cinci ani s% se dezvolte de o a,a manier% +nc/t s%.i permit mai t/rziu s%.,i duc% la +ndeplinire toate +ndatoririle ce.i revin$ +naintei de toate trebuie structurat un ideal* nu pentru ca el s% fie atins* ci pentruJ ?=Q
a.i ar%ta copilului calea de urmat$ Educaia +n vederea form%rii de fiine sociabile nu este doar o idee teoretic%$ 9rebuie s%.= facem pe copil s% +nelea'% c% lipsa de sociabilitate este cea mai mare eroare +n condiiile vieii pe care o va duce +n mi0locul adulilor$ -um se pun bazele acestei relaii primordialeO -u a0utorul nemi0locit al mamei copilul realizeaz% cea dint/i e1perien% a unei relaii sociale$ 8nteresul copilului este monopolizat mai +nt/i de c%tre mam%L este cel dint/i pas al lui spre interesul pe care +l va ar%ta semenilor$ Aceast% prim% e1perien% are o semnificaie esenial% pentru copil$ Aodul +n care tr%ie,te aceast% prim% e1perien% "este de o importan% capital%$ a 'r%dinia de copii educatoarele o +nlocuiesc pe mam% ,i trebuie s% e1ercite rolul acesteia$ Dac% este cazul* trebuie s% corecteze erorile peda'o'ice ale mamei* c/l%uzindu.i +n a,a fel pe copii +nc/t s% le dea acestora posibilitatea structur%rii de relaii cu semenii lor$ Raportul tu .eu" +ndepline,te un rol capital +n funcionarea tuturor facult%ilor importante ale individului$ imba0ul* bun%oar%* este un raport tu . eu"$ @ocea este liantul unui individ cu alt individ$ Dac% le'%tura inter. individual% nu este bine dezvoltat%* nici limba0ul nu se va dezvolta cum se cuvine$ (rice copil al c%rui limba0 se dezvolt% cu 'reutate ,i care*pe de alt% parte* nu are deficiene or'anice care s% e1plice acest fapt* +nseamn% c% nu a fost suficient de pre'%tit* +n ma0oritatea cazurilor* +n vederea relaiilor tu . eu"$ @ei putea tra'e concluzii +n acest sens pornind de la s%r%cia sau bo'%ia vocabularului unui om* care nu poate fi achiziionat ,i e1ersat dec/t +ntr.un mediu social +n care a contractat relaii cu semenii ,i +n care el accept% aceste relaii$ -omprehensiunea nu este o afacere privat%$ A.l +nele'e pe altul +nseamn% a '/ndi* a 0udeca* a tra'e concluzii etc* a,a cum presupun c% fiece om rezonabil '/nde,te +ntr.un mod absolut identic +n +mpre0ur%ri similare$ @aloarea raiunii este universal%$ +mi este imposibil s% o modelez dup% un punct de vedere personal$ Este de remarcat faptul c% copiii.problem% au idei personale de ordinul acelora pe care nu le consider%m rezonabile$ Aceste idei nu corespund simului comun (common sense)72 la fel stau lucrurile cu noiunile de frumos ,i ur/t$ -eea ce noi numim frumos reprezint% de asemenea o valoare 'eneral%$ ?=M
AL'RED ADLER
-ea dint/i datorie a mamei const% +n a trezi la copil simul vieii sociale* cultiv/ndu.i ideea e1istenei semenilor s%i$ @ei +nt/lni destui copii care* neprimind de la mamele lor aceast% idee* i'nor% faptul c% au semeni$ 2rintre ace,tia se num%r% +ndeosebi orfanii ,i copiii ile'itimi$ Re'ula nu este absolut%* deoarece printre astfel de copii vei identifica ,i din cei care dovedesc sim social$ -opiii lipsii* de obicei* de simul vieii sociale cresc f%r% a se orienta +n societate$ Absena simului social +i caracterizeaz% ,i pe copiii slui* pe cei nedorii ,i pe cei infirmi$ 9rebuie s% +nele'em efectul produs asupra lor de aceste particularit%i nefericite: ei sunt +n permanen% respin,i ,i niciodat% nu aud o vorb% bun% la adresa lor$ -resc ca ,i cum s.ar afla +ntr.o ar% du,man%$ Educatoarele trebuie s% le cultive ideea c% sunt semenii altora ca ei$ Ele au o misiune de o +nalt% frumusee moral%$ Dac% admitei acest punct de vedere* nu vei comite prea multe erori$ Rolul mamei este le'at ,i de o alt% funcie esenial%$ 4n "erioada "rimilor ani de educare a co"ilului, ea trebuie s% stimuleze interesul n%sc/nd al acestuia pentru semenii s%i* ferindu.se s% fi1eze acest interes asupra ei$ -opiii r%sf%ai* de e1emplu* nu manifest% interes dec/t fa% de mama lor sau fa% de persoana care +i +n'ri0e,te* e1cluz/ndu.le din sfera lor de interes pe toate celelalte persoane$ -/nd observai aceast% tendin%* putei conchide c% v% aflai +n prezena unui copil r%sf%at* care pretinde ca totul s%.i fie adus pe tav%$ 8nstitutoarele trebuie ,i ele s% stimuleze simul social al copilului ,i s% o avertizeze pe mam% s% diri0eze acest sim ,i asupra tat%lui* p%rinii fi1/nd +mpreun% modul de via% al copilului$ +n afar% de aceasta* copilul trebuie pre'%tit +n ceea ce prive,te posibila apariie +n familie a unor fr%iori sau surioare$ Este un lucru adesea ne'li0at ,i care are o mare influen% +n structurarea stilului de via% al copilului$ #r%dinia de copii este o prelun'ire a familiei$ Ea trebuie s% fac% ,i s% corecteze ceea ce +n familie* ca urmare a unei comprehensiuni deficiente ,i a unor tradiii +mb%tr/nite* nu a fost f%cut$ Educatoarele iau +n primire copii pe care nu.i putem compara cu o tabula rasaM( a aceast% v/rst% copiii au de0a o individualitate pe care e1periena dob/ndit% ulterior nu o vor schimba$ Datorit% superiorit%ii lor intelec. tuale* educatoarele izbutesc poate s%.= determine pe copil s% renune la cutare sau cutare proiectL stilul de via% al acestuia va ie,i la lumin%* ?=N
totu,i* cu toate ascunzi,urile care sunt de str%b%tut$ Dac% se dore,te corectarea sau eliminarea defectelor copilului* se impune e1ercitarea celor dou% funcii definitorii ale mamei$ -opilul care va con,tientiza propriile sale defecte se poate cori0a el +nsu,i$ Unii copii* c%rora li s.a atras atenia asupra metehnelor lor* +,i depreciaz% +n consecin% stilul de via% ,i tra'* +n felul lor* concluzia c% acesta nu corespunde simului comun (common sense), raiunii$ Un copil r%sf%at se va str%dui fie s% devin% un punct de atracie pentru antura0ul s%u* fie s% se eschiveze* +nt/lnind dificult%i +n calea sa* un astfel de copil nu va reu,i s% le dep%,easc%* iar dac% +i luai ceva* va tra'e invariabil concluzia:**"u sunt la locul meu* era mai bine la mama acas%P" Asemenea copii +,i vor dezv%lui totdeauna an'oasa e1istenial% ,i ne vor ar%ta c% nu se simt +n apele lor$ Dac%* +nlocuind.o pe mam%* vei e1ercita cele dou% funcii de baz% ale ei ,i vei fi stabilit contactul social necesar* vei +nre'istra reu,ite remarcabile +n educaia copilului$ -opilul va +nfrunta dificult%ile f%r% tulbur%ri ,i va face eforturi s% le dep%,easc% pe latura util% a vieii$ @ei constata apariia cura0ului la copil$ -ura0ul este o funcie social%$ "u poate fi cura0os dec/t acela care se consider% parte inte'rant% a unui tot$ (ptimismul* activitatea* cura0ul* sociabilitatea sunt funcii ale unei educaii desf%,urate +n cadrul societ%ii$ Dezvoltarea individului nu poate fi 'arantat% dec/t dac% simul s%u social este suficient de mare$ Dac% m% intereseaz% prosperitatea celorlali* dac% m% pot face util altora* atunci ,i individualitatea mea este asi'urat%$ Dac% nu m% '/ndesc dec/t la mine* atunci sunt absolut incapabil de a rezolva problemele acestei lumi$ A, dori s% v% atra' atenia asupra unui fapt care nu este +nc% suficient +neles$ Rezolvarea oric%rei probleme cere un sim social dezvoltat$ &ociabilitatea unui copil se manifest% +n felul +n care el +nt/mpin% na,terea unui fr%ior sau a unei surori$ Aisiunea 'r%diniei de copii este una de socializare$ Fcoala* camaraderia* dra'ostea* c%s%toria* poziia politic%* realiz%rile artistice sunt* toate* sarcini sociale$ Arta* ,tiina* sunt pentru noi realiz%ri utile societ%ii$ +n absena sociabilit%ii* nimeni nu poate s%.,i defineasc% drumul pe care trebuie s% se an'a0ezeL iat% de ce se impune s% dezvolt%m sociabilitatea copiilor$ -um se e1plic% faptul c% at/ia copii ,i at/ia aduli prezint% lacune ale simului socialO 2siholo'ia individual% a descoperit obstacolele care stau +n calea dezvolt%rii corecte a sentimentului social$ Am putut stabili c% copiii r%sf%ai sau detestai tr%iesc ca strivii de o ?=>
AL'RED ADLER
povar%$ +n cazul copiilor detestai aceast% afeciune este de +neles$ -um s% ne.o e1plic%m* +ns%* +n cazul copiilor r%sf%aiO +ntrea'a noastr% via% social% vizeaz% s%.i +mpiedice pe copii* pe cei care au fost at/t de mult r%sf%ai +n primii lor ani de via%* de a mai fi r%sf%ai +n continuare* +ncetul cu +ncetul chiar mama +nceteaz% de a mai fi at/t de tandr% ,i mai t/rziu socoate c% preteniile copilului sunt e1a'erate$ -opilul tr%ie,te e1periena unor contest%ri permanente* +ncerc/nd +n acela,i timp s%.,i p%streze at/t de pl%cuta poziie iniial%$ -re,te +ntr.un climat ostil$ 2rima reacie a unui asemenea copil este s% se intereseze mai mult de el +nsu,i dec/t de ceilali$ * @ei putea constata* de e1emplu* c% la 'r%dinia de copii o asemenea reacie poate s% de'enereze uneori +n panic%$ -opiii respectivi au v%rs%turi* nu mai m%n/nc% ,i manifest% semnele vizibile ale unei tensiuni interioare vecine cu starea morbid%$ &imt c% poziia le este ameninat%$$ Ace,tia sunt e'oi,tii$ Este o stare boln%vicioas%$ -/nd vor avea de rezolvat vreo problem% social%* ei nu vor dispune de antrenamentul necesar spre a.,i face prieteni sau spre a se ata,a de institutor$ &unt incapabili s% se concentreze* pentru c% +i macin% frica$ Dac% luai vreo m%sur% punitiv% +mpotriva unui astfel de copil* el se va simi +nc% ,i mai oprimat ,i ameninat$ Dac% ace,ti copii sunt aro'ani* +nseamn% c% se simt mici ,i slabi$ Acioneaz% ca ,i cum s.ar +n%la +n v/rful picioarelor* ca s% par% mai mari dec/t sunt$ Un al treilea tip de copii +i include pe cei care* +n ma0oritatea lor* sunt incapabili s% dezvolte vreun interes fa% de semeni$ &unt cei n%scui sl%b%no'i* firavi sau care au din na,tere o inferioritate or'anic%:$ Ei +,i privesc sl%biciunea* suferina ca pe o povar% ,i de aceea sunt la fel de marcai ea7i copiii care aparin celorlalte tipuri*+ncerc/nd s% cucereasc% o poziie mai lesnicioas%$ -a urmare a debilit%ii or'anismului lor* cura0ul le este deficitar ,i nu au nici o +ncredere +n ei +n,i,i$ Arat% un interes e1a'erat pentru infirmit%ile lor corporale$ Unii +ncearc% s%.,i dep%,easc% aceast% sl%biciune* pe c/nd alii se cufund% +n disperare$ -opiii a c%ror vedere este slab%* de e1emplu* sunt +n ma0oritatea lor mai bine antrenai +n perceperea lucrurilor vizibile dec/t cei al c%ror v%z este bun$ Ei manifest% un interes aparte pentru a putea recunoa,te lucrurile din c/mpul vizualului* observ% cu mai mult% atenie culorile* umbrele* perspectivele$ Din aceast% sl%biciune a v%zului ia na,tere o mare for%$ Asemenea fapte sunt la fel de valabile ,i +n cazul altor infirmit%i care privesc urechile* respiraia* aparatul di'estiv etc$
220
#r%diniele de copii cuprind pre,colari al c%ror 'rad de cura0 este foarte variabil$ +n unele cazuri*orice '/nd* orice sentiment devine* un semn care ne permite s% +nele'em ceea ce se petrece +n sufletul copilului$ Este e1trem de important s% stabilim dac% un copil este sau nu debil mintal$ +n caz de idioie sau imbecilitate dezvoltarea nu poate atin'e un nivel normal$ Ace,ti copii trebuie educai +ntr.un mod foarte diferit* ei neatin'/nd niciodat% nivelul copiilor normali$ "u este deloc u,or s% se determine dac% un copil este debil mintal$ Dia'nosticul poate fi pus numai prin colaborarea dintre institutori* psiholo'i ,i medici$ Anumite defecte vor fi de imputat debilit%ii mintale$ -azurile cele mai beni'ne cer o mare e1perien% din partea medicului$ Un mare num%r de anomalii nu afecteaz% +n nici un fel inteli'ena$ -a s% tra'em concluzia c% un copil este debil mintal nu este suficient s% stabilim c% este hidrocefal sau microcefal;$ +n primul r/nd este necesar s% se stabileasc% dac% un copil a suferit sau nu de pe urma unor erori peda'o'ice$ 2oate c% mai +nt/i ar trebui s% li se administreze copiilor teste$ Debilii mintal nu au o personalitate definit%$ @ei putea prevedea comportamentul unui debil mintal +n faa cut%rei sau cut%rei sarcini* precum ,i dup% ce l.ai antrenat +n scopul +ndeplinirii acesteia$ El este incapabil s% tind% la un stil de via% coerent* lipsindu.i acea unitate a vieii psihice omene,ti pe care o recunoa,tem la ceilali copii +n maniera lor de a fi$ Este necesar +nainte de toate de a stabili dac% un copil este sau nu debil mintal* +ntruc/t* dup% caz* va trebui s% procedai diferit$ &e impune s% fie e1plorat% +n profunzime viaa psihic% a copilului ,i numai dup% +nele'erea coordonatelor acesteia se va stabili ca de la sine forma de educaie adecvat%$ Educatoarele au de.a face +n 'r%dinie ,i cu st/n'aci* particula. ritate pe care toat% lumea o trece cu vederea$ &unt copii ne+ndem/natici* care scriu sau citesc cu 'reutate$ 9rebuie s%.i e1aminai din acest punct de vedere$ Declaraiile p%rinilor nu au relevan%$ Un copil st/n'aci +,i pierde u,or cura0ul* simte sl%biciunea m/inii sale drepte ,i se crede detestat$ De asemenea* copilul se descura0eaz% dac% este luat +n r/s* dac% este mereu nec%0it$ 2ierz/ndu.,i cura0ul* devine un timid$ 9rebuie s% ,tim c% o educaie sever% pricinuie,te mari nea0unsuri$ Ar fi cu neputin% ca o astfel de fiin% omeneasc% slab% sau ne'li0at% s% +ndr%zneasc% s% se inte'reze +n r/ndul celorlali dac% ,i.a pierdut +n +ntre'ime cura0ul e1istenial$ @ei +nt/lni copii pentru care totdeauna a vorbit mama$ &e constat% c% mama =.a ferit pe copil de orice dificultate* acesta devenind ??=
AL'RED ADLER
total dependent de alii$ &e mai poate ca astfel de copii s% aib% defecte de pronunie sau s% nu se poat% concentra pentru c% nu li s.a dezvoltat '/ndirea a,a cum se cuvine$ E1ist% ,i copii care se opresc la mi0locul frazeiL pe ace,tia mama +i +ntrerupe mereu* f%r% a le +n'%dui s% spun% ce au de spus* ceea ce +i va marca uneori pe toat% viaa$ 9rebuie s% +nele'ei toate aceste forme de e1presie* spre a putea determina 'radul de cura0 ,i de optimism al copilului$ Un rol e1trem de important +n dezvoltarea copiilor +l are rivalitatea dintre frai ,i surori$ Este necesar% cunoa,terea v/rstei frailor ,i surorilor unui copil dat$ "u poate fi ne'li0at faptul c% un copil este prim.n%scut* secund* mezin sau copil unic* dup% cum nu poate fi trecut cu vederea faptul c% o fat% cre,te sin'ur% +n mi0locul b%ieilor* un b%iat +n mi0locul fetelor etc$ Rece copil poate fi comparat cu un arbust care face parte dintr.o p%durice: toi caut% s% ias% la lumin%$ &ituaia unui prim.n%scut este cu totul diferit% de aceea a secundului$ -/tva timp el a fost +n situaia de copil unic* pentru ca apoi* deodat%* spaiul s%u vital s% fie redus prin na,terea unui alt copil$ Este o tra'edie pentru d/nsul$ Ulterior asemenea copii se comport% ca ,i cum s.ar teme ca un altul s% nu le ia locul$ @or sta mereu la p/nd% ca s% vad% dac% nu cumva altul este preferatul$ &e vor +n'hesui totdeauna pe primul plan$ &ecundul* +n schimb* niciodat% nu a fost sin'ur* deci niciodat% nu s.a situat +n centrul ateniei$ &ituaia sa este mai bun%* dispun/nd de un )"athmaker"N care* +n multe privine* +i faciliteaz% rezolvarea proble. melor$ A,a cum se +nt/mpl% +ntr.o competiie* secundul se comport% ca ,i cum ar voi s%.= +ntreac% pe cel care +l preced%* chiar dac% nimeni nu.= +mpiedic% s.o fac%$ Aezinul cre,te +ntr.o cu totul alt% situaieL nimeni nu.i urmeaz%* ci* dimpotriv%* mai muli +l preced%$ Desi'ur* el este cel mai avanta0at* 0oac% la scen% deschis% 0ocul aspiraiilor sale ,i vrea* mai presus de toate* s% demonstreze c% el este acela care trebuie s% fie +n frunte 38osif biblicul era mezin4$ &tr%daniile lui sunt recompensate* deoarece un astfel de copil este deosebit de bine +narmat +n lupta cu dificult%ile$ -/,ti'% acela care lupt%$ A,adar* trebuie s% avem 'ri0% s% le d%m ] copiilor materialul" care s% le permit% s% +nvin'%$ Este necesar s% le E d%m cura0* dreptul cel mai important pe care li.= d% educaia$ Descura0area unui copil este e1trem de periculoas%$ Aulte probleme ale
. 222
vieii copilului sunt dificile* rezolvarea lor cere cura0 ,i de aceea acesta nu trebuie s%.,i piard% cura0ul$ +n concluzie: niciodat% s% nu combatem un copil* dat fiind faptul c% el este cel mai puternic$ -opilul nu are nici o responsabilitate$ Acela care +,i asum% o responsabilitate nu este niciodat% cel mai puternic$ Adev%rata noastr% oper% o constituie practica$ "ici un fel de educaie nu poate construi +n vid$ Avei de luptat cu dificult%ile care rezult% din diferitele interpret%ri ale cercet%rii ,tiinifice$ &untem pentru tolerarea comparaiei$ 9rebuie s% luai cuno,tin% ,i de alte teorii ,i puncte de vedere$ -omparai.le cu 'ri0% ,i s% nu credei pe nimeni pe cuv/nt: nici pe alii* nici pe mine$
"(9E
= Ielen Adams Teller* n%scut% +n =NNC +n statul american Alabama* a devenit la v/rsta de un an ,i ,apte luni surdomut% ,i oarb%* pentru ca la v/rsta de ,apte ani s% fie +ncredinat% unei educatoare foarte pricepute* care a +nv%at.o nu numai limba0ul mimico'esticular$ci ,i s% citeasc% ,i s% scrie$ 2/n% la urm%* Ielen a frecventat ,i cursuri universitare* s.a specializat +n peda'o'ie ,i a scris instructive c%ri autobio'rafice* printre care ;umea 4n care tr iesc 3=>CN4$ Arthur 2enn a turnat ,i un film a c%rui eroin% este Ielen Teller: Miracol 4n /labama 3=>Q?4$ (3ota trad() ? +n limba en'lez%* +n ori'inal$ (3ota trad() B )?nbeschriebenes *latt", +n te1tul ori'inal$ (3ota trad() : Faimoasa )Minder%ertigkeit von Organen", concept.cheie al psiho lo'iei individuale profesate de Adler$ (3ota trad() O Cidrocefalia este rezultatul acumul%rilor de lichid cefalorahidian +n ventriculii cerebrali* ori +n spaiile subarahnoidiene* av/nd drept consecin% comprimarea ,i atrofierea esutului cerebral* +nsoite de tulbur%ri neuropsihice ,i deficiene mintale care pot a0un'e p/n% la idioie* adic% p/n% la cea mai 'rav% form% de arieraie pe planul inteli'enei$ &unt indicate intervenii neuro. chirur'icale reparatorii$ -/t prive,te microceG/Gia* aceasta reprezint% reducerea drastic% a dezvolt%rii craniului* implicit a creierului* din cauza unei ri'idiz%ri cu mult +nainte de termen a suturilor oaselor craniene* caz +n care au mult de suferit dezvpltarea psihombtorie* av/nd loc manifeste modific%ri de compor tament* convulsii etc$ Rareori microcefalii pot fi recuperabili ,i numai +n mic% m%sur%$ 3"ote trad() Q +n limba en'lez% S t%ietor de p/rtie$ (3ota trad()
223
AL'RED ADLER ! UN ACURRICULU. VITAEC
"` Aifred Adler s.a n%scut acum =?; de ani* +n ziu/sde M februarie =NMC* +ntr.o familie evreiasc% de mic.bur'hezi* stabilita la periferia Wienei$ 9at%l s%u se ocupa cu comerul de cereale* av/nd de crescut patru b%iei ,i dou% fete$ +ntre copii* Alfred era cel de.al doilea n%scut 3secundul"* cum avea el s%.= numeasc% pe cel venit pe lume dup% primul.n%scut4* un b%iat foarte pl%p/nd*rahitic$ De mic l.au impresionat puternic boala ,i moartea$ "u avea mai mult de patru ani c/nd unul din fraii s%i a murit l/n'% d/nsul* +n patul pe care +l +mp%reau$ Acest fapt cutremur%tor* ca ,i s%n%tatea mereu ,ubred% a mamei sale* pe care el dorea din toat% fiina s% o poat% +ns%n%to,i* i.au trezit de timpuriu un interes statornic pentru medici ,i medicin%$ De altfel chiar el precizeaz% c% +nc% de pe atunci luase decizia de a deveni medic* decizie care a r%mas definitiv%$ +n anul =N>; absolvea cu succes facultatea de niedicin% din ora,ul natal* specializ/ndif.se +n oftalmolo'ie$ +nc% din anii studeniei a venit +n contact cu mi,carea socialist% austriac%* fiind +ns% influenat mai mult de ideile lui Friedrich "ietzsche dec/t de ale lui Tarl Aar1$ +n =N>N* ca urmare a preocup%rilor sale socioeconomice* a scris ,i publicat o bro,ur% de sfaturi medicale pentru croitori /&esund'eitsbuc' fur das ,c'neiderge6ebe1, %n care sunt seui +ificative relaia pe care o descoper% +ntre starea de s%n%tate ,i
224
AL'RED ADLER ; UN ACURRICULU. VITAEC
starea economic%" a populaiei* dar mai ales concepia sa despre om ca produs social" 3aGs =esellschafts"rodukt")( Un rol cu totul aparte +n evoluia pe plan profesional a t/n%rului oftalmolo' vienez =.a avut +ns% &i'mund Freud* c%ruia +ntre anii =>C? =>CN i.a fost un discipol mai mult sau mai puin credincios ,i de care +n =>== s.a separat cu mare v/lv%* +mpreun% cu adepii s%i* respin'/nd viziunea e1a'erat se1ualist% a freudienilor ortodoc,i" ,i tras/nd treptat coordonatele a,a.numitei psiholo'ii individuale comparate"* pe care Adler a propa'at.o cu o rar% r/vn% p/n% la sf/r,itul vieii$ Din anul =>=?* Alfred Adler a +nceput s% or'anizeze* +n zeci de ,coli vieneze* centre de consultaii psihopeda'o'ice* bazate pe propria sa concepie asupra naturii ,i devenirii umane* asupra educabilit%ii copiilor$ Dup% ce* ca reacie imediat% la ruptura cu psihanaliza de orientare freudian%* constituise de ur'en% o Asociaie pentru 2sihanaliza iber% 3@erein fur freie 2sUchoanalUse4* ulterior a creat &ocietatea de 2siholo'ie 8ndividual% 3=>=?4* iar doi ani mai t/rziu 3=>=:4 !ntema&ionale Heitschrift ftir !ndividual"sychologie, publicaie care a contribuit asiduu la cristalizarea ideilor noii ,coli psihanalitice* adleriene$ 9rec/nd la punerea +n practic% a planului cuceririi Americii"* unde Freud c%lcase victorios +nc% +n anul =>C>* +ncep/nd din anul =>=; Alfred Adler a +ntreprins tot mai frecvente c%l%torii peste Atlantic* in/nd conferine +n mai multe ora,e din &tatele Unite ale Americii* unde +n cele din urm% s.a ,i stabilit$ Din =>=M i s.a oferit posibilitatea de a ine un curs de psiholo'ie medical% la -olumbia UniversitU ,i la "eV WorX Aedical -enter* pentru ca +n anul =>B? s% ocupe un post de visitin' professor"la on' 8sland -olle'e for Aedicine$ 9rei ani mai t/rziu* c/nd a devenit cet%ean american cu drepturi depline* a fondat Journal of !ndividual Ksychology( &.a stins din via% 8a0N mai =>BM*=a Aberdeen* +n &coia* unde venise s% conferenieze pe teme de psiholo'ie individual% aplicativ%$ A decedat +n plin% strad%* nu departe de hotelul unde tr%sese* r%pus de un ful'er%tor atac de apople1ie$
225
LEONARD GAVRILIU
2rincipalele sale scrieri sunt: #tudiu asu"ra inferiorit ,ii organelor 3=>CM4* / vindeca i a educa 3=>=:* +n colaborare cu -ari Furtmuller4* Kractica i teoria "sihologiei individuale 3=>?C4* Cunoaterea omului ('P7Q),Ksihologia individual 4n coal 3=>?>4* Ksihologia colarului gretrtaucabil 3=>BC4 ,i #ensul vie,ii 3=>BB4$ Aai este de amintit ,i volumul <eligie i "sihologie individual 3=>BB4* scris +n colaborare cu Ernst !ahn$
$r( ;6O3/<$ =/ ><!;!?
INDICE DE NU.E
AD ER* Alfred: M* N*>* =C*=;* ?M* BM* BN* M=* =;;* =NN* ??:.??Q EAER&("* Ralph Kaldo: ?? E&&AU: =B?*?C; FRA8&&E*2aul:;B FREUD* &i'mund: M* N* >* ?CM* ?=C*??; FU-I&*T$: =NC +UR9AU ER*-arl: =;*??; #AR-8A*-ali1to:?:*?M #A@R8 8U* eonard: =C*BN IER(D(9:M= 8A-(): =B?*=B;*?C; 8(&8F: NB 8&A A-: =B; !AE"&-I*EricX: =:; !AI"*Ernst:??Q !U"#*-arl#ustav:M TAU&*(tto:BM*BN TE ER*Ielen: ?=Q*??B
E&&8"#*#otthold Ephraim: ?== dr$ E@W:Q: AAR[*Tarl:??: "8E9\-IE*Friedrich: ?CC*?CB* ??: "(8-A* -onstantin: ??Q RE)E-A: =B; &(-RA9E: =C &-I8 ER* Friedrich: ?== KE[)ER-Ermin: =;
227

Adler-Psiho Scolarului Greu Educabil

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Adler-Psiho Scolarului Greu Educabil

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUVNT NAINTE

$r( ;6O3/<$ =/ ><!;!?

2&8I( (#8A F-( ARU U8 #REU EDU-A)8

opilul este tatl omului adult

&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL

Dr. !"#$%D !D"%$

&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL

2&8I( (#8A F-( ARU U8 #REU EDU-A)8

2&8I( (#8A F-( ARU U8 #REU EDU-A)8

&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL

&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL

I4 E7AGERAREA I.&ORTAN(EI &RO&RIEI &ER*OANE 8L)UD)RO,ENIA9

&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL

&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL

2&8I( (#8A F-( ARU U8 #REU EDU-A)8

&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL

II4 ,COLARI RE&ETEN(I

2&8I( (#8A F-( ARU U8 #REU EDU-A)8

&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL

&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL

2&8I( (#8A F-( ARU U8 #REU EDU-A)8

&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL

&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL

&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL

III4 UN TAT) CARE .&IEDICA DE:VOLTAREA *ENTI.ENTULUI DE CO.UNIUNE *OCIAL)

&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL

&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL

2&8I( (#8A F-( ARU U8 #REU EDU-A)8

&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL

Me&in ui anga+a t 4n lu"t

&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL

&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL

&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL

;u"ta"rimului1n scut"entru dre"turile sale ereditare

&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL

&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL

IV4 O .E:IN) R)*')(AT)

2&8I( (#8A F-( ARU U8 #REU EDU-A)8

&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL

&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL

2&8I( (#8A F-( ARU U8 #REU EDU-A)8

&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL

&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL

2&8I( (#8A F-( ARU U8 #REU EDU-A)8

&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL

V4 A,A;NU.ITELE CRI:E ALE &U-ERT)(II

&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL

2&8I( (#8A F-( ARU U8 #REU EDU-A)8

VT4 CO&ILUL UNIC

&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL

&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL

&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL

&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL

&ublinierea traduc%torului$ Referire la @iena$ (3ota trad()

VII4 CND &RA*LEA E DE*CURA<AT

&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL

&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL

&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL

2&8I( (#8A F-( ARU U8 #REU EDU-A)8

VIII4 DE-IL .INTAL *AU CO&IL;&RO-LE.)=

&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL

&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL

&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL

III4 UN TAT) CARE .&IEDICA DE:VOLTAREA ENTI.ENTULUI DE CO.UNIUNE OCIAL)

VII4 CND &RALEA E DECURA<AT

7V4 TRIC)TORUL DE -UN);DI&O:ITIE