Amprentarea cmpului protetic cu inel de cupru si material termoplastic, aceasta este o metoda folosita n trecut, necesita o foita de tabla de cupru de grosime 0,2mm, aceasta se adapta bontului dentar formnd un cilindru n jurul bontului, n interior se turna material termoplastic, care va imprima forma bontului dentar preparat n prealabil. Dupa ntarirea materialului termoplastic, amprenta se va extrage cu inelul de cupru cu ajutorul unui clete (pensa PEAN) pentru a nu deforma amprenta din interiorul inelului de cupru. Obturaii de amalgam care au n compoziie cupru, si 54% mercur. Dup anul 1976 compozitia amalgamului a fost modificat i a fost crescut coninutul de cupru, din aceste amalgame se elimin de 50 de ori mai mult mercur dect aliajul conventional. Dac n cavitatea bucala sunt i alte metale (aur, nichel coroane si brackei), prin electrogalvanism se crete i mai mult eliminarea de mercur din aceste obturaii. Oetul, lichidele fierbinti au aceleai efecte. In 7 ani, jumatate din mercurul din plombe se evapora, iar din acesta 80% ramane permanent n sistemul nervos. O plomba cantareste aproximativ 0,5 1 gram. Se consider c 1 mg de metil de mercur este mortal, deci dou plombe ar fi suficiente pentru a omoar un om, daca s-ar elimina instantaneu cantitatea de mercur continut?. Norocul nostru este ca organismul are timp sa imprastie otrava: Organul afectat: Inima Simptome: angina, anemie, arteroscleroza, atac de inima, murmur cardiac, hipertensiune, presiune in piept, tahicardie, dureri toracice.
Organul afectat: Sistemul endocrin Simptome: artrita, maini si picioare reci, diabet, edem, pietre la rinichi, obezitate, difunctii tiroidiene.
Cuprul prezint un potenial alergizant redus, fiind considerat o cauza rar de dermatit alergic de contact. Majoritatea simptomelor raportate au fost asociate cu folosirea dispozitivelor pe baz de cupru (protezele dentare, placi pentru articualaii, dispozitive intrauterine), totui dup ultimele studii se pare c pacienii cu alergie la cupru pot dezvolta si o alergie la nichel.
Alergia la nichel constituie una din cele mai obisnuite cauze de dermatita alergica de contact; se manifesta printr-un rash pruriginos declansat de contactul tegumentar cu acest metal care, in mod normal, este inofensiv. Este frecvent asociata cu practica de body piercing; de asemenea, nichelul se gsete i n scheletul unor lucrari protetice. Alergia la nichel poate afecta orice grupa de varsta, fie in urma unei singure expuneri, fie dupa expuneri repetate sau prelungite. De obicei reactia alergica apare dupa un interval de 12-48 ore de la contactul cu un obiect ce contine nichel, poate persista pana la 2-4 saptamani si se manifesta clinic prin: -rash tegumentar; -prurit, care in unele cazuri poate fi sever; -eritem sau alte modificari de culoare ale tegumentului; -placarde cutanate cu aspect uscat, asemanatoare arsurilor; -vezicule si bule, in cazurile severe.
Coroanele de acoperire din aliaje de cupru (gaudent, conine cea mai mare cantitate de cupru aprox 87%Cu), aceasta pote da alergii prin eliberarea ionilor de Cu prin procesul de coroziune. Coroziunea reprezint un fenomen de migrare a ionilor din lucrarea protetic ctre lichidul bucal (saliva), aceasta poate fi daunatoare pentru organism, acetia ioni de cupru se leaga de fibrele de amiloid in creier printr-o metoda ce pare toxica pentru neuroni. Fibrele de amiloid sunt legate de dezvoltarea bolilor neurodegenerative, ca Alzheimer, Parkinson si Creutzfeldt- Jakob. n timp ce se cunosc puine lucruri despre mecanismele exacte ce guverneaza fibrele de amilod, rezultatele studiului sugereaz c drumul exact prin care ionii de cupru se leaga de amiloid afecteaz arhitectura fibrei, rata de propagare si efectul lor, daca exist(asupra neuronilor vecini).
BOALA WI LLSON Este o boal ereditar, caracterizat printr-o acumulare de cupru in organism, n special la nivelul creierului i a ficatului. Cauza este reprezentat de un defect de sintez, la nivelul ficatului, al proteine care transport cuprul n snge, ceruloplasmina, Transmiterea bolii este recesiv, adica este necesar ca ambii prini, la care boala nu se manifest, s transmit gena defect pentru ca boala s apar la copil. Reprezint o boal rar, care afecteaz o persoan din 30.000. Dar peste 1% din populaia monndial este purttoare a uneia din genele bolii adic persoanele respective nu sunt bolnave, dar pot transmite boala, dac do dintre aceste persoane au un copil mpreun. Boala se poate manifesta n copilrie sau la vrst adult. Principalele semne sunt date de afectarea creierului, cu aparitia unor micri anormale, tremurturi, rigiditate ale membrelor, ca n boala Parkinson, i convulsii. Celelante organe afectate sunt ficatul, care crete n volum din cauza acumulrii de grsimi(steatoz), apoi evolueaz ctre ciroz, i ochii, unde apar depuneri de cupru la nivelul corneei (inele Kayser-Fleischer de culoare brun-verzuie, vizibile uneori cu ochiul liber in jurul corneei) n general tulburrile neurologice regreseaz odat cu iniierea tratamentului,dar, dac acesta este nceput prea trziu, simptomele se pot agrava. Un tratament bine condus, dar care trebuie s fie urmat toat viaa.