SUBIECTE LP MEDIU

1. Clasificarea poluantilor aerului din punct de vedere al efectului (exemple).

Este emisia in aer a unor substante periculoase pentru sanatate la un nivel care depaseste capacitatea naturala de
tamponare a atmosferei, posibilitatea precipitatiilor de a le depozita sau a vantului si a miscarilor aerului de a le dilua
Poluanti iritanti : gaze iritante (SO2, NO2, Cl2, NH3, subst oxidante), suspensii, Cl, Fl, Cr trivalent etc.
Poluanti axfixianti: CO, CO2, H2S, acid cianhidric, cianuri etc.
Poluanti toxici : Pb, Cd, Hg, Mn, pesticide organoclorurate, organofosforice, nitrati, fluor etc.
Poluanti alergizanti : polen, fungi, praf de casa etc.
Poluanti cancerigeni :
- organici : hidrocarburi policiclice aromatice, benzen, benzo-a-piren, amine aromatice, clorura de vinil, naftalina etc.
- anorganici : azbest, As, Cr hexavalent, Ni etc.
Poluanti fibrozanti : hidroxidul de siliciu, azbest, beriliu etc.
2. Surse de CO, CMA.
Exterioare :
- emisiile datorita circulatiei autovehiculelor pe
autostrazi
- emisiile datorita circulatiei autovehiculelor pe artere,
altele decat autostrazi
- arderea combustibililor fosili
- procese industriale
- degradarea reziduurilor solide
- alte surse

Interioare :
- surse profesionale
- sobe cu carbune/lemn
- sobe cu gaz
- masini de gatit cu gaz
- boilere altele decat electrice
- fumatul

3. Efectele pe sanatate ale CO.

CO este absorbit prin plaman. El se combina cu:
- Hemoglobina carboxihemoglobina, conc. acesteia depinde de conc. anterioara de hemoglobina, durata
expunerii, rata ventilatiei pulmonare. Hemoglobina are o afinitate de 240> pt. CO decat pt O 2.
- Mioglobina
- Citocromi
- Metaloenzime
EFECTE
Grupe populationale de risc :bolnavii cu afect. coronariene si respiratorii, fetus, copii mici, batrani, persoane cu
anomalii ale hemoglobinei.
Efecte : acute si cronice
1. Efecte acute (depind de nivelul conc. carboxihemoglobinei) : intoxicatia cu CO
- 10-30% - simpt. neurologice ( cefalee, vertij, adinamie, greata, confuzie, tulb. de vedere, dezorientare temporospatiala)
- 30-50% - dispnee, cresterea pulsului, cresterea ratei respiratorii, sincopa.
- >50% - convulsii, coma, stop cardio-respirator.
Complicatii : deces imediat, afect. functiei miocardice, hTA, aritmie, edem pulmonar.
Ef. Insidios : intarziere n dezvoltarea neuropsihica, consecinte neurologice si comportamentale la copii.
n timpul sarcinii : moarte fat, tulb dezvoltare , aparitia de leziuni cerebrale datorita anoxiei.
2. Efecte cronice :

A. Efecte cardio-vasculare :

- scade capacitatea de efort la adulti tineri si sanatosi (aport scazut de O 2) -5%

- persoane cu af. cardio-vasculare : agravarea simptomatologiei specifice, ischemie miocardica, aritmie de effort,
moarte subita.
B. Efecte cerebro-vasculare si de influentare a comportamentului :
- <5% nu exista efecte la persoane tinere si sanatoase
- hipoxie cerebrala

- afectarea manif. ce necesita atentie sustinuta : coordonarea ochi-mana, starea vigila, performanta continua,
concentrarea.
C. Efecte asupra fatului (CO trece bariera feto-placentara) : greutate mica la nastere, cardiomegalie, intarziere n
dezvoltare, afect. fct. cognitiva).
Adaptare la efectul CO :
- cresterea fluxului sangvin coronarian
- cresterea fluxului sangvin cerebral
- cresterea valorilor hemoglobinei prin cresterea hematopoezei
- cresterea consumului de O2 la nivelul muschilor
4. Clasificarea suspensiilor in functie de diametru.
GAZE IRITANTE : SO2, NO2, Cl2, NH3, sust. oxidante etc.).
SUSPENSII
Surse :
- fumat
- industrie
- arderea combustibililor fosili
- eroziune naturala a solului
- circulatia autovehiculelor
Grupe populationale cu risc:

- copiii

- batranii

- cu afect. cardio-vasculare, pulmonare (bonsita cr., emfizem, astm bronsic, BPOC)

CLASIFICARE
cu diametrul > 10 m sedimentabile, sunt retinuti in caile respiratorii superioare.
cu diametrul intre 10 si 0,1 m sedimenteaza in aer imobil cu viteza uniform accelerata si difuzeaza putin in aer
mobil, patrund pana la alveola pulmonara, se retin in proportie mare in tot ap. resp..
cu dimensiuni intre 0,1-0, 001 m, nu sedimenteaza in aer imobil, pot patrunde pana la alveola dar sunt eliminate
in aerul expirat.

5. Efectele pe sanatate ale oxizilor de azot;CMA.

SURSE
NO produs prin combustie
Surse industriale
Surse naturale
Transporturi
NO2 secundar prin oxidarea NO sub actiunea razelor solare

- prin combustie la temperatura ridicata

Efecte pe ap. Respirator la om sanatos:

- >1,5 ppm creste reactivitatea cailor respiratorii, creste rezistenta la flux in caile respiratorii
Efecte asupra astmaticilor :

- 0,1 ppm timp de 60 sec- fara modif.

- 0,3 ppm 30 sec usoara scadere a vol. fortat resp. pe sec si a FVC

- 4 ppm 75 sec modificari ale functiei pulmonare.

Efecte asupra bolnavilor cu BPOC :

- 0,3 ppm- scaderea FEV1, FVC.

- Datorita lipsei rezervei pulmonare se ajunge la alterari mici ale functionalitatii resp. pana la efecte serioase
asupra sanatatii.

Efecte asupra copiilor :

- afectarea la nivel distal respirator.

- cei mai afectati copiii intre 5-12 ani- creste riscul unei af. distale resp. cu 20% in cazul exp. la 0,015 ppm.

- in locuintele cu sobe cu gaz 0,02-0,03 ppm media pe 12 luni


- in locuintele cu sobe electrice -0,005-0,007 ppm

Efectele expunerii la conc. mari :

- exp. timp de 1 ora/m.m. la 1,5 ppm simptome acute respiratorii.

- 25-100 ppm pot apare bronsita cr., bronhopneumonie, sdr. bronsiolitic.

- >200 ppm hipoxie obstructie tranzitorie a cailor respiratorii deces

6. Surse de Pb; CMA.

Profesionale :

- instalatori, mineri din minele de Pb, tipografi, vopsitori, constructori de nave, mecanici auto, muncitori in
industrii de otel, in constructii, pompe de benzina, etc.
Surse din mediu : vopsele contaminate cu Pb, sol/praf contaminat cu Pb, instalatii sanitare, vase de ceramica,
benzina cu Pb
Hobby-uri : pictura, reparatii de aparate lectronice, realizarea de vitralii, olarit, redecorarea locuintelor, etc.
Uzul unor substante : cosmetice, aditivi pt. benzina, medicamente (remedii populare)
Bauturi contaminate cu Pb
Alimente cu continut mare de Pb
Apa datorita contaminarii in reteaua de distributie

Plumbul este un poluant ubiquitar, prezent in toti factorii de mediu:

Aer traficul rutier, industria de extractie si prelucrare a metalelor neferoase, industria de acumulatori, industria
chimica (vopsele, emailuri, pigmenti)
Apa poluarea apelor de suprafata ata de industrie, sisteme de distributie a apei ce folosesc conducte fabricate din
aliaje pe baza de Pb
Alimente vegetalele concentreaza Pb din sol, astfel incat acesta intra in lantul trofic al animalelor
Alte riscuri ambalajele unor alimente contin oxizi de Pb, consumul de tuica fabricata in cazane ce contin Pb,
consumul de boia de ardei la care s-a adaugat miniu de Pb pentru a-i da culoarea rosie
7.

Metabolism Pb; distributia plumbului in organism.

Ajunge in organism prin inhalare de aerosoli sau prin absorbtie in tractul digestiv.
Pb inhalat este absorbit complet la nivel distal.
Pb ingerat 10-15% este absorbit, femei gravide si copii pana la 50%; cretse absorbtia in caz de deficit de
Fe/Ca.

Distributie
Sange 99% asociat cu eritrocitele, 1% in plasma de unde ajunge la tesuturi, eliminarea se face pe cale urinara
sau prin clearence biliar.
Tesuturi moi : rinichi, ficat, maduva osoasa, creier
Tesuturi dure : oase, dinti

- 99% la adult

- 73% la copil
Pb din os are doua componente :

- labila se face schimb de Pb cu intregul organism

- inerta extrem de periculosa, este mobiulizata in cazul in care imunitatea organismului este scazuta.
Pb din osul spongios se pune in libertate mai usor decat din osul compact
Pb trece bariera fetoplacentara (in sangele fetal se afla 85-90% din Pb din sangele matern).
Timp de injumatatire :

- Pb din sange 36 zile

- Pb din os 27 ani

- Pb din tesuturi moi 40 zile

8. Efectele plumbului asupra sanatatii.

Organele si sistemele tinta ale plumbului sunt sangele, SNC, SNP, rinichii, sistemul cardiovascular, aparatul
reproducator, sistemul imunitar, sistemul endocrin si tractul gastrointestinal. Plumbul are urmatoarele efecte:
Encefalopatie
Nefropatie
Actioneaza asupra unor enzime implicate in sinteza hemului (ex.: Fe-chelataza)
Scade concentratia vitaminei D
Actioneaza asupra tubului digestiv, determinand anorexie, greata, varsaturi si colica saturnina
Actioneaza asupra cromozomilor, determinand deletii, care duc la malformatii
Actioneaza asupra functiei reproducatoare determinand azoospermie, avort sau dezvoltare deficitara a fatului
Actioneaza asupra tiroidei, suprarenalelor si hipofizei

9.

Efecte pe SNC la copii

Sunt cei mai sensibili
Ef. Neurologice pana la encefalopatie saturnica
Efectele neurologice sunt irevocabile
Pot fi :
- dezvoltare neuropsihica deficitara, intelect la limita, deficit de atentie, de memorie, tulburari de comportament
etc.
- scade acuitatea auditiva
La SNC adult
SNC - efectele pot fi motorii si cognitive (discrete modificari comportamentale, fatigabilitate)
SNP neuropatie periferica (astenie la nivelul extensorilor), paralizie nerv radial
La nivele joase este afectata velocitatea conducerii nervoase
Renal
Nefropatie afectarea se produce la nivelul tubului proximal (aminoacidurie, glicozurie, hiperfosfaturie)
HTA de cauza renala
Guta prin hiperuricemie indusa de Pb datorita tulburarii metabolismului purinelor
Cardiovascular
HTA controversata
Efecte asupra functiei mecanice si electrice a inimii
Colica saturnica, constipatie, greata, anorexie, pierdere in greutate.
Ficat efecte supra biosintezei hemului, metabolismului unor substante chimice.
Inhiba biosinteza hemului anemia (deficit de Fe/prin afect. sintezei de globina)
Creste rata de distrugere a eritrocitelor-anemie de tip hemolitic
Asupra vitaminei D prin influentarea nivelului sangvin al 25-hidroxivitamina D.
Influenteaza nivelele sangvine ale Ca, Mg, P, parathormon etc. (aport crescut de Ca/absorbtie scazuta de Pb)
Indicatori
Pb din sange expunere recenta
Pb din dinti expunere de lunga durata
Pb din os incepe sa se acumuleze in perioada fetala
Pb din urina se poate evalua efectul chelatorilor de Pb
Pb din par indicator de expunere

Contaminarea aerului cu microorganisme, clasificarea acestora in functie de natura lor.

Atmosfera, desi dispune de o micoflora proprie, care sa creasca si sa se dezvolte in aer, contine permament
microorganisme.
Doua grupe de microorganisme :


- flora din natura rol in procese biologice (fermentatii, biodegradare)

- flora de origine animala sau umana (saprofite, conditionat patogene, patogene)

Din punct de vedere al naturii lor sunt virusuri, bacterii, paraziti, fungi.
Virusuri : contamineaza celulele vii; se transmit agentii etiologici ai gripei, racelilor comune, rujeolei, varicelei,
variolei. In 1980 s-a contactat hep. B de catre 2 cercetatori expusi la o concentratie ridicata de aerosoli
contaminanti, in urma unui accident de laborator.
Bacterii atasate de aerosoli lichizi si pe particule de praf organic;Boli bacteriene cu transmitere aerogena :
legioneloza, tuberculoza, antraxul, bruceloza.
Paraziti cea mai mare parte sunt saprofiti, cei conditionat patogeni produc boala la om cand apararea imunitara
este compromisa (boli, medicatie etc.). Ex. Pneumocystis carinii, Acanthamoeba.
Fungii produc spori intr-o anumita etapa a ciclului lor de viata. Pe langa spori, miceliile si compusii organici
eliberati de fungi, sunt daunatori sanatatii. Ex. Cladosporidium, Aspergilius, Penicilium etc.
Efecte
Simptome iritative nespecifice oculare si respiratorii
Bolile copilariei rujeola, varicela etc.
Infectii respiratorii virusuri, bacterii

- legioneloza Legionella pneumophila rezervorul este apa stagnanta, nedezinfectata, de la nivelul

instalatiilor de aer conditionat sau din instalatiile sanitare, precum si infectii nosocomiale.

10. Bacterii transmise prin apa; norme sanitare.

Flora microbiana din apa poate fi clasificata in :

- flora naturala proprie apei

- flora microbiana de impurificare (de natura umana sau animala)

Microflora naturala se dezvolta la temperaturi de pana la 220C (psihrofila)
Flora microbiana 35-450C si este saprofita, conditionat patogena si patogena.

Bacterii:
Doza minima infectanta difera : moderata la Shigella si Campylobacter si mare la Salmonella, coli, v. holeric.
Au, in general, o resistenta scazuta la dezinfectant
Holera : vibrionul holeric

- produce epidemii hidrice extrem de grave

- in Romania s-au raportat 3 izbucniri (1991,1992,1993)

Febra tifoida : Salmonella typhi, majoritatea epidemiilor au aparut datorita insuficientei dezinfectii practicata la
aprovizionarilor cu apa si consumul de apa din surse proprii contaminata.
Dizenteria bacilara : Shigella, prezenta lor in apa indica o poluare fecala umana recenta, afectiunea fiind extrem
de severa.
Campylobacteriozele : Campylobacter jejuni, una din cele mai importante cauze de gastroenterita la nivel
mondial.
Escherichia coli specii patogene (enterohemoragic, enterotoxigen, enteropatogen, enteroinvaziv), sensibila la
clor.
Yersinia determina gastroenterite acute cu diaree.
Leptospiroza : specii patogene, de la sobolanul de camp, pisici, caini.
Bacilul Koch la peroanele ce au consumat apa din jurul spitalelor de pneumoftiziologie.

Norme sanitare:
Apa robinet dezinfectata:

NTG = <20 germ/10cmc

CT, CF, SP = 0/100 cmc

Apa robinet nedezinfectata :

NTG = <100germ/1cmc

CT = 3germ/100cmc

1.
2.
3.
4.
5.
6.

CF, SP = 0
Apa sursa locala nedezinfectata:
NTG = <300germ/1cmc
CT = 10 germ/100cmc
CF, SP = 2 germ/100cmc
Indicatori bacteriologici de contaminare a apei enumerare
NTG la 37C in 1 ml de apa
Numarul probabil de germeni coliformi
Numarul probabil de streptococi intestinali (enterococi de grup D) saprofiti ai omului
Determinarea bacteriofagilor enterici (anti-Esherichia coli, anti-Salmonella typhi)
Determinarea germenilor sulfitoreducatori (clostridii)
Determinarea germenilor care se dezvolta la 22C (psihrofili)

Primele 3 sunt analize curente si obligatorii.

11. Virusuri si paraziti transmisi prin apa; norme sanitare.

Virusuri
Greutatea in demonstrarea transmiterii hidrice a aptogenilor virali constau in faptul ca : numeroase infectii
evolueaza inaparent sau subclinic, cauzeaza sindroame clinice numeroase sau mai multe virusuri dau o
simptomatologie asemanatoare.
Enterovirusuri : coxsackie, echo, poliovirus etc.; cei mai susceptibili sunt copii sub 5 ani; rezista la clor si UV
Gastroenteritele virale : rotavirusuri, adenovirusuri enterice, calicivirusurile (virusurile Norwolk si tip Norwolk);
li se atribuie 50% din gastroenteritele non-bacteriene.
Hepatita virala A si E, izvorul este exclusiv uman, sensibilitate la clor si UV. Virusul E da o letalitate crescuta la
gravide, de pana la 25%.

Paraziti
Giardia intestinalis factorii responsabili sunt conditiile sanitare precare si calitatea necorespunzatoare a apei.
Amibiaza in trecut responsabila de o serie de izbucniri hidrice.
Cryptosporidium au existat mari epidemii de cryptosporidioza in SUA, Canada, Anglia.
Schistostoma helminti pentru care apa joaca un rol activ in evolutia lor in forma infestanta
Ascaris lumbricoides afecteaza in special copii

Clorul este un bun bactericid, dar are actiune slaba fata de germenii anaerobi sporulati. Germenii Gram negativi
au cea mai mare sensibilitate la clor. Mecanismul este unul antienzimatic actiunea dezinfectanta a clorului are la
baza proprietatea oxidanta a acidului hipocloros, care se formeaza prin hidroliza Cl 2:
Cl2 +H 2 O=HOCl+Cl +H

HOCl patrunde in celula bacteriana si actioneaza asupra enzimelor cu grupare tiolica (-SH), transformand aceste
grupari in legaturi disulfidrice, inactive din punct de vedere biologic (celula este distrusa). Actiunea bactericida a
clorului (eficienta dezinfectiei) depinde de mai multi factori:
1. Doza de clor
2. Timpul de contact perioada optima este de 20-30 de minute
3. Temperatura apei
4. pH-ul apei este ideal sa fie acid (la pH acid HOCl este mai stabil si deci puterea de dezinfectie este mai mare)
5. Incarcatura de germeni
6. Natura dezinfectantului dioxid de clor, clor gazos sau substante clorigene

12. Substante toxice transmise prin apa.

Intoxicatia cu nitrati

Surse: - soluri bogate in saruri de azot

- poluarea apei

Efecte :

- + Hb = metHb (deficit de oxigen): 10-20% - fenomene de tip hipoxic; >20% - cianoza initial periorala,
dispnee, tahicardie, poliglobulie; >40% - hipoxie cerebrala pierderea starii de constienta; >60% - exitus.

Apare frecvent la copii < 1 an care sunt alimentati artificial.

- + amine primare sau secundare (din descompunerea proteinelor) = nitrosamine (cancerigene)

Intoxicatia cu pesticide:

surse : - din sol (utilizate in agricultura)

- deversare in apa

Efecte :

- organo-fosforice ( foarte toxice dar se degradeaza rapid) : cefalee, varsaturi, transpiratie, salivare, lacrimare,
contractii musculare, abolirea reflexelor, lipotimie, deces.

- organo-clorurate (mai putin toxice dar cu remanenta mai mare) : gonadotoxice, hepatoxice, neurotoxice,
neurotoxice, embriotoxice, cancerigene si cocancerigene.

Iod distrofia endemica tireopata; gusa endemica apare la o concentartie a I in apa < 5g/dmc. Insa sunt cazuri in
care gusa apare si la valori > = carenta relativa de iod : alimente ce contin substante antitiroidiene (varza,
conopida, gulii, napi), elemente minerale in exces (Ca scade abs. I prin cresterea elim. I, Mn opreste formarea
hormonului tiroidian), aport alimentar dezechilibrat (proteinele sunt esentiale in formarea hormonului tiroidian)
Fluor :

- cariopreventiv - +/hidroxiapatita = fluoroapatita.

- concentratii crescute in apa fluoroza endemica :

- > 1,5 -2mg/dmc : fluoroza dentara (pete pe suprafata lor, creste friabilitatea)

- > 5mg/dmc : osteofluoroza asimptomatica (osteoscleroza cu cresterea opacitatii fata de razele Rx).

- > 20 mg/dmc : osteofloroza anchilozanta

Ca : scade aritmii, modificari EKG
Co : cardiopatia bautorilor de bere
Cd : HTA prin influentarea mecanismului colesterolului.

13. Substante indezirabile in apa (efecte) : I, F.

Substante cu actiune nociva : provin cel mai frecvent din afara prin poluare si au o limita maxima admisa foarte
exacta (nitrati = 50 mg/dmc, pesticide = 0,5 g/dmc, F = 1,2 mg/dmc, Pb = 0,05 mg/dmc, cianuri = 0,05 mg/dmc).
Substante indezirabile : nu au efecte nocive (toxice) dar prin prezenta lor in apa modifica caracterele
organoleptice (Ca, Fe, Mn, Oxigen etc.)
Sunt reprezentate de cationii care formeaza cu sapunul saruri insolubile saruri de Ca si Mg (provenienta naturala
din sol roci de calcar). Ele dau duritatea apei cea temporara este data de bicarbonati (prin incalzirea apei
sarurile precipita), iar cea permanenta (decarbonatata) de celelalte saruri de Ca si Mg (sulfati,fosfati, azotati,
cloruri, etc.)
In functie de duritate:
1. Ape dulci < 5 grade/litru
2. Ape cu duritate mica 5-10 grade/litru
3. Ape cu duritate moderata 10-20 grade/litru
4. Ape dure 20-30 grade/litru
5. Ape foarte dure >30 grade/litru
Apa potabila constituie una din sursele importante pentru aportul de Ca si Mg in organism. Duritatea are o relatie
importanta cu starea de sanatate a populatiei. Apa dura manifesta o protectie pentru aparatul cardiovascular prin

rolul pe care-l au ionii de Ca. Necesarul de Ca pentru un adult 1g/zi, iar pentru femei gravide si tineri aportul
zilnic de Ca trebuie sa fie mai mare.

Concentratia substantelor organice in apa indicator global de poluare; provin din sol (natural) sau prin poluare.

Determinare oxidarea substantelor organice cu permanganat de K in mediu acid la cald.

Amoniacul rezulta din substantele organice de tip proteic intr-o prima etapa (de la cateva ore la cateva zile), are
valoare unei poluari recente.

Determinare amoniacul din apa sau ionii de amoniu formeaza cu reactivul Nessler un complex colorat in
galben a carui intensitate este proportionala cu concentratia amoniacului.
Nitritii rezulta din amoniac in a doua etapa de descompunere, de la cateva zile la cateva saptamani, au o valoare
de poluare mai veche.

Determinare nitritii din apa formeaza un complex azoic de culoare rosie prin diazotare cu acid sulfanilic si
cuplarea cu alfa-naftilamina.
14. Conditii de potabilitate ale apei :organoleptice, fizice.
Gust : dat de concentratia substantelor organice si minerale :

- gust fad datorita scaderii concentratiei de

O2
- gust salciu exces de Ca
- gust metalic exces saruri de Fe
- gust amar exces saruri de Mn

- gust sarat exces de cloruri

- gust acrisor-intepator- exces CO2
- gust respingator, gretos H2S
- gust usor sarat prezenta urinei
- gust dulceag prezenta fecalelor

Miros :
- de ou stricat degajare de H2S
- de NH3 datorita descompunerii substantelor de tip proteic
- de Cl dezinfectia este facuta cu cantitate de Cl in exces

CONDITII FIZICE

Temperatura - influenteaza compozitia chimica si biologica a apei, viabilitatea germenilor (temp. crescuta
viabilitate >), eficienta dezinfectiei (temp. scazuta eficienta <).
- 7 15 0C

Ph influenteaza viabilitatea germenilor (pH alcalin viabilitate >), eficienta dezinfectiei (pH acid eficienta >).
- 6,5 7,4

Turbiditatea prezenta substantelor insolubile (prezente in mod normal argila, mal, plancton etc- sau in urma
proceselor de poluare).

- scara artificiala de SiO3 (5 grade).

Culoarea data de substantele solubile in apa

- scara de platino-cobalt (15 grade).

Radioactivitatea data de prezenta in mod normal a unor radionuclizi existenti in scoarta terestra.