Calendarul gradinii de legume

FEBRUARIE
- Se incearca semintele sanatoase punand cateva din ele sa incolteasca in muschi sau
nisip umezit.
- Livada doarme su amortirea iernii! in zilele "rumoase se pot curata pomii de "runzele
uscate - in ele se ascund dusmani din primavara! tot in aceste zile se sapa pomii la
radacina si se pune gunoi# se acopera cu pamant sapat# sau se aduna zapada la radacina
lor.
- si pamantul are viata lui! din cand in cand nu strica sa se puna pe el gunoi. $e straturile
de langa casa se pune gunoi de pasari# cenusa pentru ingrasarea pamantului.
%AR&IE
- replicatul rasadurilor in cuuri sau ghivece nutritive destinate culturilor timpurii de
camp 'tomate# ardei# vinete(
- insamantarea in rasadnite sau solarii incalzite iologic a legumelor destinate culturilor
de vara 'varza# tomate(
- plantarea in prima )umatate a lunii in solarii sau tunele a verzei timpurii# conopidei
timpurii si gulioarelor
- plantatul si semanatul din timp a mazarei# verzei si conopidei timpurii# a cepei din
arpagic si samanta# a usturoiului de primavara# a morcovului# patrun)elului# spanacului#
ridichii de luna# etc.
- in a doua )umatate a lunii se planteaza in rasadnite castravetii# ardeii
- se pregatesc solariile pentru tomate# ardei# vinete
- se continua prote)area verdeturilor cu polietilena si recoltarea verdeturilor produse in
sistem "ortat
- se practica supraaltoirea pomilor 'unde e cazul( dupa metoda prin despicatura#
copulatie sau triangulatie
- "ertilizarea suplimentara cu azot
- dezgropatul si demusuroitul vitei de vie
- se "ace taierea radacinilor pornite din altoi 'taierea de rodire si copcitul(
- in legumicultura se continua dezin"ectarea rasadnitelor# solariilor# cu "ormalina sau
sul"at de cupru!
- pomii "ructi"eri se pot stropi cu solutie sul"o-calcica# impotriva "ainarii! peste *
saptamani se mai "ace o stropire impotriva moniliei# cu o solutie pe aza de cupru. &ot
in aceasta luna putem pregati terenul pentru plantarea de noi pomi "ructi"eri+ se sapa si
se gunoieste pentru a "i reavan# apoi# spre s"arsitul lunii# se pot planta.
A$RILIE
- pana la mi)locul lunii aprilie se mai pot planta in gradina+
- radacinoasele 'morcovi# patrun)el# pastarnac( in randuri# distanta de *, cm! salata#
spanacul!
- se seamana soiuri de mazare tarzie# s"ecla rosie si samanta de ceapa!
- de la mi)locul lunii incepe+
- plantatul varzoaselor# guliei si conopidei!
- semanatul carto"ilor preincoltiti la distanta de -. cm intre randuri# iar pe rand# intre
cuiuri# /.-0. cm# la adancimea de 1. cm!
- semanatul "asolei# castravetelui# pepenelui si dovlecelului!
- se mai poate semana inca s"ecla rosie la /. cm intre randuri!
- plantarea telinei la distanta de 0. cm intre randuri si pe rand!
- semanatul porumului!
- semanatul "lorilor anuale# plantatul tranda"irilor# al daliilor# gladiolelor# crinilor!
- la s"arsitul lunii se poate planta rasadul de rosii timpurii si ardei!
- Atentie la semanat2 Cominatii une+ morcovi-mazare# semanate alternativ! ceapa-
morcov# semanate alternativ! ceapa-s"ecla rosie-gulie! carto" timpuriu-mazare! carto"-
"asole sau ridiche de luna cu "asolea. Cominatii rele+ ceapa-usturoi! morcov-patrun)el!
mazare-"asole! castravete-carto"!
- 3n livada se uda ine pomii "ructi"eri plantati in primavara si se incepe pregatirea
pentru stropitul lor.
%AI
- incepe plantarea rasadurilor de legume. 4om planta rasadurile de ardei# rosii#
castraveti# varza# gulie# conopida# roccoli# telina# ceapa 'din seminte(# praz# vinete!
- inainte de plantarea rasadurilor este necesar sa "aceti o ericizare a solului cu
urmatoarele sustante+ 5ithane .#,6# Captan ,6# %erpan .#,6. 5e asemenea# uneltele
treuie dezin"ectate cu solutie de Careto7 .#06 sau sul"at de cupru *-/6.
- plantarea rasadurilor de varza timpurie# conopida# roccoli si castraveti se "ace numai
pe pamant umed# la o temperatura de --1. grade Celsius. daca nu a plouat# udati terenul#
operatiune care se repeta si dupa plantare!
- rasadurile vor avea roade dupa ,.-8. de zile# timp in care treuie sa prasiti de * ori si
sa udati din 1. in 1. zile. Controlati mereu rasadurile pe masura ce cresc si nu ezitati sa
"olositi insecticide daca vor aparea paraziti+ purici# "luturi# muste.
IU9IE
- daca nu ai reusit sa termini plantarea rasadurilor de legume in luna mai# ai timp doar la
inceputul lunii iunie sa plantezi rasadurile de rosii# ardei si vinete!
- pe soluri "ertilizate cu ingrasamant organic planteaza conopida# varza de toamna# varza
rosie# varza de Bru7elles# gulia de toamna si roccoli!
- "oloseste culturile succesive pe parcele elierate dupa ceapa verde# salata# spanac#
mazare si gulioare. 3n vederea in"iintarii culturilor dule cureti terenul de resturile
vegetale# sapi si nivelezi pamantul. $oti cultiva "asole# ridichi de toamna# castraveti de
toamna!
- este perioada pentru palisarea# copilirea si carnatirea rosiilor timpurii!
- daca ai vita de vie# continua legarea lastarilor# copilitul si carnatitul 'indepartarea
var"urilor tuturor lastarilor mai vigurosi(. 5aca ai timp su"icient# aran)eaza "runzele vitei
in asa "el incat ciorchinii sa aia mai multa lumina# mai mult soare. Stropeste via contra
manei# "ainarii si putregaiului!
- intinde castravetii timpurii din sera pe s"oara. 5aca "runzele nu sunt ridicate pe s"oara#
castravetii nu vor avea lumina si nu se vor coace!
- continua prasitul. $livitul# raritul si irigarea zarzavaturilor si comaterea olilor si
daunatorilor la legume.
IULIE
- Atentie2 Rosiile care incep sa se maneze pot "i salvate prin ruperea regulata a "runzelor
si indepartarea "ructelor stricate.
AU:US&
- graeste strangerea cepei# dar inainte de depozitare pastreaz-o la soare cateva zile!
- continua recoltarea castravetilor pentru muraturi!
- strange rosiile pentru sucuri si ulion# dar nu uita sa continui copilitul si carnitul lor!
- spre s"arsitul lunii poti incepe recoltarea carto"ilor# dupa o prealaila veri"icare daca s-
au maturat su"icient!
- "asolea uscata pentru consum se aduna# se despoaie si se mai pastreaza la soare cateva
zile inainte de depozitare!
- pentru o productie sporita de ardei vei continua "ertilizarea cu azot si potasiu!
- continui recoltarea vinetelor# ardeilor# verzei de vara# pepenilor galeni si verzi!
- in livezi incepe adunarea merelor de vara 'imediat dupa ce roua s-a uscat( si se
continua recoltarea piersicilor si a caiselor tarzii!
- incep sa se coaca strugurii timpurii# dar atentie# acestia nu se recolteaza decat daca sunt
complet copti# caci alt"el sunt acri!
- nu uita sa semeni pe sol ine maruntit salata# pentru otinerea rasadului de plantat la
inceputul lunii octomrie!
- daca vrei sa ai hrean cu radacina dreapta si groasa# indeparteaza radacinile laterale!
- pe terenuri elierate se poate semana spanac# morcov si patrun)el# pentru productia de
primavara.
SE$&E%BRIE
- acum este momentul strangerii semintelor pentru primavara. La tomate# se aleg
"ructele mari# speci"ice soiului# sanatoase# coapte ine. Rosiile se zdroesc ine# se pun
in vase cu apa# unde se spala ine. 5upa ce s-au spalat se indeparteaza de pe seminte
resturile de pulpa si se lasa apa sa se linisteasca. Semintele une se lasa la "und# in timp
ce semintele seci plutesc la supra"ata. Semintele une se spala ine si se pun la uscat# la
soare. Cand s-au uscat treuie sa aia o culoare alicioasa-argintie. 3n medie la 1. ;g
tomate se otin /.-,. g samanta ' in "unctie de soi(. La ardei# pentru e7tragerea
semintelor se taie "ructul in )urul coditei# apoi se scot semintele 'codita cu seminte se
aseaza pe un ziar si cu mana se desprind semintele(. Acestea se spala in apa# se separa
semintele une de cele seci prin punerea lor in apa si decantarea apei. Se usuca la
umra# iar semintele se ras"ira intr-un strat sutire '1-* cm(. 5in cand in cand se
rascolesc cu mana# pentru a se usca mai repede. Cand sunt uscate au o culoare galen-
aurie. Se pastreaza pana in primavara in pungi de hartie. 5in 1, ;g ardei se pot otine in
medie 1.. g samanta. La vinete# cand "ructele au a)uns la maturitate# se zdroesc# se
toaca marunt# apoi pulpa se pune intr-un vas cu apa# unde se "reaca ine cu mainile
pentru a separa semintele de pulpa. Semintele une sunt grele si se lasa la "undul apei#
separate de cele seci# usoare# care raman la supra"ata. Cele une se spala# se usuca la
umra si apoi se pun in pungi de hartie. La castraveti se aleg "ructele mari# galene# care
au a)uns la maturitate. Se lasa la soare 8-- zile# dupa care se e7trag semintele. Se taie
longitudinal "ructul si cu o lingura se scot semintele# se spala si se lasa in apa. Apoi#
dupa cateva ore acestea se desprind usor de mucilagiile care le incon)oara. Semintele
une raman la "undul vasului# se scurg# se usuca la soare in strat sutire de 1-* cm# cat
mai repede# pentru a nu se innegri. La salata# semintele a)ung la maturitate la *,-/. de
zile de la in"lorire. $lantele se taie# se "ac snop# se duc la umra pentru uscare. 5upa o
saptamana snopii se scutura ine deasupra unui ziar# se vantura si ramane samanta una#
care se pastreaza in pungi de hartie. La ceapa# semintele se recolteaza dimineata# pe
roua# pentru a nu se scutura. Se taie cu ti)a intreaga# se "ac snopi mici# se usuca la
umra# dupa care se scutura capsulele# sa iasa semintele# care sunt de culoare neagra. Se
vantura semintele si se pun la uscat in strat sutire.
<C&<%BRIE
- se scot carto"ii de toamna!
- morcovii# patrun)elul# pastarnacul se scot pe timp uscat# se zvanta# se curata de "runze
si se depoziteaza in pivnita!
- se recolteaza ultimii ardei# care au devenit dulci si carnosi!
- rosiile necoapte se pot smulge din vre)uri cu tot si se pun la adapost si intuneric# unde
se coc!
- se recolteaza varza si se pune la murat!
- se recolteaza vinetele# ardeii# guliile# morcovii# patrun)elul# pastarnacul# telina!
- se recolteaza gogonelele# care pot "i puse la murat sau pot "i depozitate in pivnita sau
in incaperi mai calduroase# unde cu timpul se inrosesc si se pot consuma ca rosii coapte.
Se vor depozita numai gogonelele sanatoase! pivnita inainte de depozitare treuie
aerisita# curatata si dezin"ectata!
- se de"riseaza terenul de resturile vegetale si se pregateste terenul in vederea "ertilizarii!
- se sapa terenul# pe masura ce s-au recoltat ultimele legume!
- 9u uita2 $entru a avea legume proaspete primavara devreme# este timpul sa le
cultivam - ceapa verde 'de stu"at(# usturoiul verde# salata# spanacul# looda# toate
acestea rezista ine la temperaturi )oase+ se planteaza rasadul de salata pentru primavara#
cu *-/ udari oligatoriu! se seamana morcovii# patrun)elul# mazarea#
ceapa si usturoiul pentru recoltele timpurii de anul viitor!
- se recolteaza merele# perele# gutuile# nucile# prunele!
- se aduna porumul care este copt!
- se mai pot aduna semintele de ceapa si looda!
- pentru prote)area pomilor tineri de inghet si de rozatoare vom pune "runze moarte in
)urul lor si le vom acoperi tulpinile cu saci.
9<IE%BRIE
- pe masura ce gogosarii se coc# sunt culesi si pusi la orcan!
- s"ecla rosie mai poate "i recoltata# curatata de "runzele verzi si depozitata in pivnita!
- se mai culege porumul# se taie cocenii si se pun pe "oc!
- zarzavaturile vor "i recoltate dupa 1 noiemrie# dupa caderea rumei!
- varza se recolteaza tot acum!
- toamna se scurteaza radacinile pomilor atrani pentru a le prelungi viata. < lucrare
care da une rezultate la pomii atrani carora li s-au aplicat taieri de regenerare este si
intinerirea radacinilor. Aceasta lucrare se "ace "ie in toamna premergatoare regenerarii#
"ie primavara# inainte de intrarea pomilor in vegetatie# si consta in saparea unui sant
circular in dreptul proiectiei coroanei pe sol# adanc de 8.-=. cm si lat de 8. cm. &oate
radacinile se taie cu "ierastraul de pomi si se scot. Apoi santul se acopera cu pamant
amestecat cu ingrasaminte. $entru un pom se socotesc 1,. ;g gunoi de gra)d ine
putrezit# / ;g super"os"at si 1 ;g sare potasica. santul se umple pe trei s"erturi# se toarna
1. caldari de urina de gra)d sutiata cu apa '1 parte urina si /-0 parti apa(. 5upa udat
santul se umple de"initiv cu pamant. La pomii atrani se "ace o scurtare "oarte puternica
a ramurilor de schelet ast"el incat )umatate din lungimea lor se taie. &reuie insa sa
respectam cateva reguli la taierea de intinerire+ 1( punctul din care se "ace scurtarea
ramurilor treuie sa se a"le deasupra unor ramuri lacome sau a unei ramuri laterale! *(
in locul unde se "ace taierea# ramura nu treuie sa "ie au groasa de =-1. cm. $entru
asigurarea unei incarcaturi normale de "ructe pe pom# este ine sa se "aca si rarirea
ramurilor de rod# stiut "iind ca distanta normala intre ele este de 1.-*. cm. &reuie
pastrate ramurile de rod cu pozitie laterala# acestea "iind considerate cele mai une.
Ardei
In cultura se gasesc 4 feluri de ardei: iuti, grasi, lungi (ex.: kapia) si gogosari.
Ardeiul, la fel ca rosiile si vinetele, este o planta pretentioasa la lumina, caldura,
apa si hrana. Pentru a avea o productie mare si de calitate, ardeiul trebuie
cultivat ntr!un pam"nt bogat, af"nat, lucrat ad"nc si ngrasat cu gunoi de gra#d.
Soiuri
Ardei gras: $alben timpuriu, %xport, $alben de &anat, $alben urias, 'rias de
(alifornia, )om"nesc, (alincov verde, etc.
$ogosar: *impuriu de &ucuresti, +uperb, 'rias dulce, +plendid, )ubin, etc.
Ardei lung: ,apia, -ung rom"nesc, .edaliat, (osmin
Ardei iute: Iute portocaliu (ciusca), Iute de Arad, etc.
Rasadul
+emanatul n rasadnita se face catre sf"rsitul lunii februarie (pentru culturi
timpurii) sau la mi#locul lunii martie pentru culturile de vara. Pentru culturile t"r/ii
de toamna (ardei, gogosari si ardei lungi) semanatul se face n rasadnite reci
(pe straturi) la nceputul lunii aprilie.
Plantarea rasadului pentru productii timpurii se face catre sf"rsitul lunii aprilie. 0n
celelalte ca/uri, ardeii se plantea/a la nceputul lunii mai.
1istanta de plantare pe biloane este de 42342 cm, pun"nd c"te 4 fir la cuib.
Pentru ardeiul iute plantarea se face la 52352 cm. 1aca plantarea se face pe
straturi naltate, distantele de plantare sunt de 62347 cm la ardei gras si
gogosar. )asadurile trebuie ngropate la aceeasi ad"ncime ca cea din
rasadnita.
0ngri#irea se face la fel ca la rosii si vinete (prasit, udat, ngrasare suplimentara).
Important este cum se face udarea, si anume: apa sa nu fir prea rece8 dupa
udatul de la plantare ardeii nu se mai uda 9!5 saptam"ni pentru ca plantele sa
se nradacine/e bine8 apoi udatul se face odata la :!; /ile8 n timpul nfloririi
masive se ntrerupe udatul.
<data cu prasitul se musuroiesc plantele pentru a ngropa radacinile de/golite
la udat.
Pentru productii timpurii cu fructe mari si de calitate este bine sa se c"rneasca
ramurile fiecarei plante, las"nd doar 7!: ardei la tufa. 1e la o tufa se pot obtine
2,7!2,67 kg ardei, gogosari sau ardei lungi.


Conopida
+e cultiva pentru inflorescenta din lastari ngrosati.
%ste o planta destul de pretentioasa, mai ales la temperaturi sub 2 grade (,
c"nd se patea/a si nu mai produce recolte de calitate.
("nd s!a format, inflorescenta trebuie ferita de lumina deoarece se negreste.
+e cultiva pe soluri fertile, bine lucrate si ngrasate cu gunoi de gra#d.
Soiuri
*impurie de %rtfurt, cu perioada de vegetatie de =2!422 /ile, cu
inflorescenta mica, rotunda si ndesata de 522!722 gr
&ulgare de /apada (447!492 /ile), cu inflorescenta mare, de :22!
4222 gr, cu productie mare la cultura n c"mp si care se
pastrea/a bine mai mult timp.
Alte soiuri: *impurie de Arad, etc.
Rasadul
+oiurile timpurii se produc n rasadnite calde (5.7 gr la 4,7 mp) n februarie.
+oiurile t"r/ii se seamana pe straturi la sf"rsitul lunii mai.
Plantarea n gradina se face la mi#locul lunii aprilie pentru soiurile timpurii (72!72
cm) si n luna iulie pentru cele t"r/ii (62!62 cm). )asadul poate fi plantat putin
mai ad"nc dec"t a fost n rasadnita. Pam"ntul se amesteca cu 522!722 gr
mranita la planta, iar la ba/a se asea/a pleava, paie sau frun/e uscate (mulcire)
pentru mentinerea apei n sol. 1upa plantare se uda si se trage pam"nt n #urul
plantei.
0ngri#irea se face n general la fel ca la cultura ver/ei, n ce priveste prasilele,
musuroirea, udarea si ngrasarea suplimentara. +uplimentar, inflorescenta
trebuie ferita de lumina prin legarea frun/elor la v"rf sau fr"ngerea a 9!5 frun/e
care se asa/a peste capat"na. %xista soiuri la care frun/ele acopera de la sine
capat"na. )ecoltarea se face treptat, c"nd inflorescentele sunt ndesate si albe,
nainte ca acestea sa se resfire, la 47!92 /ile de la formarea lor. (apat"nile se
taie de la ba/a, cu tot cu frun/e.
(eapa
(ontine multe substante hranitoare: /aharuri, vitamine si substante active care
omoara microbii.
Ceapa de arpagic
+e obtine astfel: solul arat din toamna se nivelea/a si se marunteste bine n
primavara8 sam"nta de ceapa se seamana n martie (2,;!4 kg la 422 mp), n
r"nduri la 6!42 cm distanta si 4!9 cm ad"ncime, las"nd poteci de 72 cm la 42!
47 r"nduri.
Pentru a grabi rasarirea, sam"nta se nmoaie n apa 9!5 /ile.
1upa rasarire se fac 5!4 prasile, se pliveste cultura de buruieni si se stropeste
cu /eama bordele/a mpotriva manei.
)ecoltarea se face n luna august c"nd bulbisorii s!au format iar frun/ele
exterioare sunt uscate. )ecoltarea se reali/ea/a prin smulgere cu m"na sau cu
sapaliga. (el mai bun arpagic este cel cu diametrul de 6!49 mm. 1upa uscare,
arpagicul se pastrea/a n ncaperi uscate cu temperaturi ori de 2!9 gr ( ori de
4;!92 gr (8 trebuie evitate temperaturi de 5!47 gr (, pentru a nu forma fusti anul
urmator.
+oiuri de ceapa de arpagic: ! 'riasa de +tuttgart, 1e &acau, 1e >ittau, 1e
?inga, 1e 1arasti, 1e -ovrin, 1e @iliasi, etc.
Ceapa de consum (bulbi)
-a sf"rsitul lunii martie se plantea/a arpagicul la 92!97 cm ntre r"nduri si 42!49
cm ntre bulbi pe r"nd, pe terenul pregatit corespun/ator. -a 4222 mp sunt
necesare 42!:2 kg arpagic.
0ngri#irea consta n 4!7 sapaligi, 4!9 udaturi, 4!9 ngrasari suplimentare, 5!4
stropiri cu /eama bordele/a pentru combaterea manei, precum si ruperea
fustilor florali. 0ngrasarea si udarea se face numai dupa primele 9 saptam"ni de
la plantare.
)ecoltarea se face n august c"nd tulpinile s!au nmuiat la ba/a si mai mult de
#umatate au ca/ut la pam"nt, prin smulgere sau cu sapaliga, cu atentie sa nu se
taie bulbii. 1upa recoltare se lasa sa se /v"nte la soare. +e pot obtine 9!9,7
tone de ceapa bulbi la 4222 mp.
Ceapa de apa (caba)
Pentru cultura cepei de apa se foloseste rasadul, care se obtine prin semanare
pe straturi n luna aprilie n r"nduri la 7!: cm. Pentru 4222 mp sunt necesare
47222!72222 rasaduri care se obtin din :22!;22 gr sam"nta. )asadul este bun
de plantat c"nd are 9!5 frun/e.
-a plantare se scurtea/a radacinile si frun/ele la 435. )asadul mocirlit se
plantea/a cu plantatorul, la sf"rsitul lunii mai, la 97!52 cm ntre r"nduri si 42!47
cm pe r"nd. 1upa plantare se uda, apoi se ngri#este la fel ca ceapa de arpagic.
-a recoltare se pot obtine 4922!4622 kg de pe 4222 mp de teren.
+oiuri de ceapa de apa: 1e &u/au, +paniola
Ceapa verde Aburii de ceapa vindeca guturaiul
Pentru a obtine ceapa verde (stufat) n primavara, se plantea/a toamna t"r/iu
sau primavara c"t mai de timpuriu arpagic mare cu diametrul de peste 92 mm
sau chiar bulbi mici de ceapa de 92!52 gr la 47!92 cm ntre r"nduri si 7!42 cm
pe r"nd.
1aca plantarea se face din toamna este bine sa se ase/e peste cultura un strat
de gunoi paios de gra#d sau frun/e, pentru a feri bulbii de nghet. Acest strat se
aduna cu grebla n primavara.
)ecoltarea se poate ncepe din luna aprilie c"nd frun/ele au lungimea de 52!57
cm.
Vinete
Patlagelele vinete, ca si cele rosii, sunt plante pretentioase la
caldura, apa, lumina si hrana. +am"nta ncolteste numai la
temperaturi ce depasesc 44!47 grade (, iar la temperaturi sub 2
grade ( plantele mor. (er mai multa apa, deci se uda mai des.
1aca nu au suficienta lumina n rasadnita, plantele se
ngalbenesc si se alungesc. 1aca sunt umbrite n teren, nu leaga
rod.
Ce soiuri cultivam?
+unt recomandate urmatoarele soiuri: A1eliciaB pentru culturi timpurii,
A1anubianaB pentru culturi de vara, APana (orbuluiB si A&ucuresteneB pentru
culturi t"r/ii.
Cum se produce rasadul de vinete?
?inetele se cultiva numai prin rasad. +emanatul n rasadnite se face la sf"rsitul
lui februarie, nceputul lui martie. )epicatul se face la 6!6 cm sau ;!; cm cu
mult pam"nt la radacina sau n ghivece nutritive.
Plantarea rasadurilor se face la nceputul lunii mai, la :2 /ile de la semanare,
c"nd au :!6 frun/e, la :2!62 cm ntre r"nduri si 52 cm pe r"nd, la aceeasi
ad"ncime la care au stat n rasadnita.
-a plantare se pun la cuib 72!422 gr mranita. 1upa plantare se uda fiecare
planta cu 4!4,7 litri apa si se trage pam"nt maruntit n #urul plantei.
(um se ngri#esteC
0n general, ngri#irea se face asemanator cu cea de la tomate, cu anumite
specificatii: se fac 4!7 prasile, se uda mai des ca rosiile (4!7 /ile), iar ngrasarea
se face de 5 ori, prima data la 42!47 /ile, iar celelalte 9 ngrasari la intervale de
47!92 /ile. ?inetele bune de recoltat au o culoare neagra lucioasa si sunt
elastice, daca se str"ng usor ntre degete si podul palmei. @ructele mbatr"nite
devin amare. -a recoltare se taie cu codita cu tot, de obicei dimineata, pe
racoare. )ecoltarea se repeta din 6 n 6 /ile. < planta poate produce 7!: vinete,
aproximativ 4!4,7 kg.
Rosia compozitie- ce contine rosia? Sucul de rosii
)osiile repre/inta una din principalele culturi din gradina de legume, datorita
fructului care e un aliment foarte valoros, ce contine nsemnate cantitati de
substante hranitoare. 0ntr!un kg de rosii se gasesc cca 52!42 gr /aharuri, 92!:2
gr vitamina A, 92!:2 gr vitamina (, 42!72 mg calciu, 92!52 mg fier. (e soiuri se
cultivaC
Pentru productii timpurii se pot folosi soiuri autohtone, ca Arges 422D, DArges
42;D sau DArges 472Dcare sunt foarte precoce si dau fructe la =7!427 /ile de la
rasarire, de asemenea se folosesc D%xportD sau D1elicatesD
Pentru culturile timpurii din solarii se pot folosi soiurile bulgaresti E.arita 47B si
E.arita 97B
Pentru culturile de vara se pot folosi soiurile: EAuroraB, cu fructe mari (422!922
gr) la 492!497 /ile de la rasarire8 E de *ulceaB, cu fructe mari, rotunde, cu 7
coaste specifice, produce la 452!457 /ile de la rasarire8 E(ampbellB produce
rosii de 472!4:2 gr de forma rotunda turtita, foarte carnoase, la 452!442 /ile de
la rasarire.
Alte soiuri bune sunt din grupa AFein/B
*rebuie mentionat ca ameliorarea soiurilor de legume n general, si a celor de
tomate n special progresea/a rapid, asa ca probabil au aparut de#a si alte soiuri
foarte valoroase pentru culturile de buna calitate.
*omatele cer multa lumina, mai ales n rasadnita si solarii. Au nevoie de multa
hrana, de aceea trebuie cultivate n soluri fertile, ngrasate treptat cu
ngrasaminte naturale, mai ales.
*omatele se cultiva mai mult prin rasad, desi se pot cultiva cu re/ultate bune si
prin semanare direct n c"mp. )asadul pentru culturile timpurii se produce n
rasadnite calde, n care se seamana n luna februarie ntre 4 si ; gr sam"nta la
4 mp. -a 9!5 saptam"ni de la rasarire, c"nd apar primele frun/e adevarate,
rasadul se repica la distanta de 42342 cm c"nd vrem sa obtinem un rasad
viguros si avem spatiu suficient. .ai bune re/ultate se obtin prin repicarea la
cuiburi sau ghivece nutritive. Pentru cultura de vara, semanatul n rasadnita se
face la nceputul lunii martie. ("nd a trecut pericolul brumelor t"r/ii de
primavara, ncep"nd cu mi#locul lunii aprilie si p"na n luna mai, rasadurile de
tomate se pot planta n gradina.
Plantarea se face la 60-70 cm ntre rnduri pentru soiurile cu portul mai
mic si la 70-80 cm ntre rnduri si 30-40 cm pe rnd pentru soiurile mai
mari. -a plantare este bine sa se puna la cuib un pumn de mranita care se
amesteca cu pam"ntul din cuib.
1upa plantare rasadul se uda cu 4!4,7 litri apa la cuib sau se iriga ntre r"nduri.
Gu se stropesc direct planteleH
(um se ngri#este cultura de tomateC
1upa plantare, rasadurile trebuie aracite pentru asigurarea sustinerii. Aracii de
lemn de 4!4,9 m lungime se nfig n pam"nt n dreptul fiecarei plante nspre
nord . +au se instalea/a spalieri mai grosi de lemn de 62!;2 cm din 9 n 9 metri
pe r"nd, pe care se ntinde s"rma la 72!:2 cm naltime.
0n afara prasilelor repetate pentru spargerea crustei si combaterea buruienilor,
se mai efectuea/a urmatoarele lucrari:
-egatul de arac sau de spalier8 lucrarea se face pe masura ce tufele se ncarca
cu rod si devin mai grele. -egarea se face cu sfori, f"sii de c"rpe sau alt
material textile, imediat sub frun/e, ncon#ur"nd tulpina n asa fel nc"t fructele
sa aiba loc sa creasca.
(opilitul, ruperea lastarilor crescuti sub frun/ele principale, se face imediat ce
acestia apar, pentru o buna de/voltare a fructelor. +e pot lasa 4!9 lastari la tufa,
din cei care apar n prea#ma primului ciorchine de fructe, pentru cresterea
productiei.
'darea se face la :!6 /ile, functie de gradul de uscare al pam"ntului.
Primavara si la nceputul verii, rosiile se uda dimineata, pentru ca
pamntul sa se ncalzeasca n timpul zilei, iar plantele sa nu sufere de
raceala din timpul noptii. Vara, udarea se face seara si noaptea, cnd solul
s-a mai racorit. a udare tre!uie urmarit ca apa sa a"un#a la radacini si nu
direct pe planta, iar apa folosita sa nu fie rece, ci tre!uie lasata la soare
pentru a se ncalzi un pic.
0ngrasarea pam"ntului se face o data la 42!47 /ile de la plantarea rasadurilor,
apoi la 9 saptam"ni. 0n acest scop e indicat sa se foloseasca ngrasaminte
naturale, precum gunoiul animal (4 galeata gunoi se subtiaza cu 5 galeti
apa), 42!47 litri la 4 mp, sau mranita, care se mprastie printre plante si se
ngroapa prin prasit n sol.
("rnitul este o lucrare foarte indicata, at"t pentru culturile timpurii c"t si pentru
cele t"r/ii. (onsta n rete/area v"rfului plantei la 9!5 frun/e deasupra ultimului
ciorchine de fructe. -a tomatele timpurii se lasa 4!7 ciorchini de fructe, iar la
cele t"r/ii :!; ciorchini. Prin aceasta lucrare se grabeste coacerea fructelor n
ca/ul rosiilor timpurii, se asigura fructe mari si carnoase la cultura de vara, iar la
cea t"r/ie se accelerea/a coacerea nainte de caderea brumei.
)ecoltarea tomatelor se face pe masura coacerii lor, n mai multe r"nduri.

Andive
Andivele repre/inta un manunchi de frun/e inalbite care se consuma ca salata,
fiind fragede, cu gust placut, putin amarui. +e obtin de la planta denumita
cicoarea de vara sau cicoarea de &ruxelles. ?aloarea alimentara este
deosebita.
(ultura de andive se reali/ea/a in doua etape: intai se produc radacinile si apoi
din acestea, in timpul iernii, se vor obtine DpapusileD (andivele).
Cum se obtin andivele ?
Pentru a obtine andivele (DpapusileD), radacinile se pun in santuri incal/ite sau in
pivnite. +anturile se fac late de ;2!422 cm si adanci de 42!72 cm. In ele se
asa/a radacinile, la 4!5 cm una de alta, in po/itie verticala, dupa ce mai intai s!
au scurtat la 97 cm si s!au inlaturat mugurii laterali de pe colet (sa ramana
numai mugurele principal). Printre radacini se pune un amestec de pamant de
gradina, mranita si nisip. 1e asemenea, deasupra radacinilor se asa/a un strat
din acest amestec gros de aproximativ 92 cm, iar peste acest strat se asa/a un
strat de ingrasamat organic in fermentatie de grosime circa 42!72 cm. +ub
influenta caldurii data de ingrsamant, incep sa creasca frun/ele. 1eoarece
cresc in stratul de pamant, raman albe si adunate in forma de DpapusaD.
Andivele se taie pe o mica portiune din colet, pentru a nu desprinde frun/ele. -a
un metru patrat de sant se pot pune la fortat 4;2!922 radacini, recoltandu!se
49!47 kg andive.
In pivnite, radacinile se pun la fortat infigandu!se intr!un strat de pamant
(amestec obisnuit), una langa alta. %le pot fi acoperite cu un strat de pamant
gros de 47!92 cm sau se infig in pamant numai pana la #umatate. In acest ca/,
papusile cresc complet afara, din care cau/a au frun/ele desfacute. Aceste
papusi au un gust mai placut decat cele inalbite in pamant.
Particularitatile producerii rasadurilor de legume pentru cultura in solarii

Particularitatile producerii rasadurilor de legume pentru cultura in solarii
<btinerea productiei extratimpurii de legume este posibila prin infiintarea
culturilor numai cu rasad de buna calitate, care duce la o scurtare a perioadei
de vegetatie comparativ cu infiintarea culturilor prin semanat direct.
1e aceea pentru solarii se impune obligatoriu producerea rasadurilor tinand
seama de urmatoarele aspecte tehnologice:
! stabilirea datei de plantare8
! varsta optima a rasadului8
! durata de semanat la rasarire8
! stabilirea datei de semanat.
Producerea rasadurilor de legume destinate culturii in solarii se face in spatii
incal/ite (sere inmultitor) unde se pot controla si diri#a factorii de vegetatie
pentru a detine un rasad optim din punct de vedere calitativ.
+emanatul se face in doua moduri:
! semanatul pe strat nutritiv, urmat de repicarea rasadurilor atunci cand se
produce un numar mare de rasaduri.
Pentru aceasta se pregateste un strat nutritiv afanat, bine maruntit si nivelat,
alcatuit dintr!un amestec nutritiv nu prea bogat in elemente nutritive, alcatuit din
mranita, pamant de gradina si nisip, gros de 6!42 cm.
+emintele se distribuie fie prin imprastiere, cu conditia asigurarii unei distribuiri
uniforme a acestora, fie in randuri, cand este necesara marcarea randurilor cu o
rigla preva/uta cu o muchie ascutita sau un gratar format din mai multe rigle
distantate in functie de distanta intre randuri care este de 7 cm, iar pe rand
semintele se distribuie la 4!9 cm.
1upa semanat, semintele se acopera cu un strat de 2,7!4 cm grosime de
amestec nutritiv cernut, reparti/at uniform care se taxea/a cu un tavalug
manual pentru a asigura un contact bun intre seminte si stratul nutritiv.
+emanatura se uda cu apa la temperatura mediului ambiant si se acopera cu
rogo#ini sau folie de polietilena pentru a mentine umiditatea la nivelul semintelor
pe tot parcursul germinarii semintelor.
(and plantele incep sa rasara, se inlatura materialele de acoperire pentru a
beneficia de lumina de care au nevoie.
+emanatul in ladite se practica pentru producerea unui numar mic de
rasaduri, pentru gospodariile particulare, dar si atunci cand conditiile de
temperaturi sunt mai precare, laditele fiind usor de manipulat in locurile mai
calduroase si mai usor de supravegheat.
+e folosesc diferite tipuri de ladite: de lemn, de plastic de diferite dimensiuni.
Acestea se de/infectea/a cu solutii de formalina 9I, sulfat de cupru 9!5I, si se
pregatesc in felul urmator: pe fundul laditei se asa/a un strat de nisip de 4!4,7
cm grosime apoi se pune amestecul nutritiv astfel incat sa ramana goala ladita
circa 9 cm, se tasea/a si se marchea/a randurile la 4!7 cm.
+e acopera cu bucati de sticla, cu hartie sau cu folie, se duc in locuri calde si se
urmaresc pana in momentul repicarii rasadurilor.
Producerea rasadurilor pentru cultura in solarii se poate face si in solarii
incal/ite cu biocombustibil.
Pentru aceasta sunt mai multe variante:
! introducerea gunoiului de gra#d pe intreaga suprafata a solarului, in grosime de
42!72 cm, circulatia facandu!se pe o poteca de :2 cm.
1e o parte si de alta a potecii se pune amestec pe care se va produce rasadul8
! saparea unor santuri de 52!42 cm de o parte si de alta a potecii si
introducerea gunoiului in aceste santuri8
! instalarea de tocuri de rasadnite in interiorul solarului, peste patul de gunoi
ase/at.
Pentru obtinerea unui rasad bun de plantat intr!o anumita perioada de timp se
aplica o serie de lucrari de ingrasare si anume:
! diri#area factorilor de vegtatie si in special a temperaturii care s!a hotarat.
Astfel, imediat dupa semanat temperatura este mai ridicata, insa in limitele
specifice fiecarei specii legumicole, scade cu cateva grade in perioada rasaririi
pentru a nu se alungi si apoi creste si ramane constanta pana la plantare.
Inainte de plantare cu circa 42!47 /ile, temperatura scade, in vederea calirii
rasadurilor, pana aproape de nivelul temperaturii care se atinge dupa plantare.
! lumina trebuie corelata cu temperatura si se iau masuri de patrundere a unei
cantitati maxime de lumina (curatirea geamurilor, folosirea de folie de polietilena
noua etc.).

! aerisirea se face /ilnic, in scopul reglarii temperaturii cat si al compo/itiei
aerului.
! udarea se face moderat cu apa calduta (92!99J()8
! udarea excesiva duce la putre/irea rasadurilor sau la alungirea acestora.
! fertili/area suplimentara cu solutii de ingrasaminte in concentratie de 2,4!2,7 !
4I.
+e fac 9!4 fertili/ari, prima la 6!42 /ile de la repicat iar urmatoarea la interval de
42!47 /ile.
)epicatul se face in fa/a de frun/e cotiledonale in po/itie ori/ontala si aparitia
primelor frun/e adevarate, in ghivece de diferite tipuri nutritive ale caror
dimensiuni sunt diferite in functie de specii. +e mai folosesc ghivece de plastic,
de hartie, de turba etc. Adancimea de repicat este si ea diferita cu specia si
trebuie respectata altfel rasadurile se prind mai greu.
! raritul la distante mai mari pentru a crea conditii optime de lumina, prevenind
alungirea8
! tratarea cu substante retardante de crestere care previne deprecierea
rasadului prin alungire8
! combaterea bolilor si daunatorilor8
! calirea rasadurilor care consta in obisnuirea treptata a plantelor cu temperaturi
mai sca/ute, cu lumina mai multa, apa mai putina si aerisire mai buna.
'n rasad bine calit trebuie sa aiba tulpina groasa si scurta, iar la tomate,
var/oase, rasadul capata o culoare violacee.
Cultura tomatelor in solarii si rasadnite.
*omatele ocupa primul loc printre culturile ce se practica in solarii si chiar in
rasadnite.
In felul acesta se pot obtine productii mai timpurii cu 9 ! 5 saptamani,
comparativ cu o cultura timpurie in camp deschis.
%ste bine ca tomatele sa urme/e dupa castraveti, fasole urcatoare, var/a,
pepeni galbeni etc. Acest lucru nu este totdeauna posibil datorita ponderii mari
a tomatelor, ardeiului si vinetelor.
1e aceea, la cultura in solarii, cand urmea/a dupa acestea, este bine sa se faca
de/infectia chimica a solului.
Pregatirea terenului se incepe din toamna (luna octombrie) si consta din
defrisarea atenta a culturii anterioare, fertili/area de ba/a cu 72 ! ;2 t3ha gunoi
de gra#d semidescompus, 422 ! 722 kg3ha superfosfat si 922 kg3ha sulfat de
potasiu, mobili/area adanca a solului la adancimea de 9; ! 52 cm cu .++ 4,4
sau pe suprafete mai mici cu ca/maua.
1eoarece este bine sa avem o cultura secundara de salata, spanac sau ceapa
verde, dupa mobili/area adanca terenul se marunteste, se modelea/a in straturi
inaltate si se trece la semanat spanac sau plantat rasaduri de salata sau bulbi
de ceapa (se va tine seama de schema de plantare a tomatelor in primavara).
In timpul iernii se repara scheletul solariilor prin inlocuirea stalpilor deteriorati, a
arcurilor deformate, a sarmelor rupte sau a sipcilor din lemn, in functie de tipul
constructiv.
-a inceputul lunii martie se acopera solariile cu folie de polietilena cu grosimea
de minimum 2,47 mm.
Acoperirea are ca scop grabirea vegetatiei culturilor anticipate si incal/irea
solului.
%ste posibil ca pana la 92 martie sa se recolte/e spanacul, ceapa verde sau
salata.
1upa aceea urmea/a fertili/area de primavara cu circa 922 kg3ha a/otat de
amoniu, se incorporea/a acesta in sol prin fre/are si se aplica erbicidele
specifice pentru combaterea buruienilor.
Rasadurile se produc in sere inmultitor sau in rasadnite cu incal/ire biologica.
+e folosesc circa 972 g seminte pentru 4 hectar, din hibri/i timpurii.
+emanatul se face in ladite in ultima decada a lunii ianuarie.
+e asigura conditii corespun/atoare de rasarire, iar la ; ! 42 /ile de la rasarire
se face repicatul in ghivece din plastic, cu diametrul in partea superioara de ;
cm, sau in cuburi nutritive cu latura de 6 cm.
+e aplica intregul complex al lucrarilor de ingri#ire, astfel incat in #urul datei de
92 martie rasadurile se fac gata de plantare.
Plantarea se face incepand cu data de 92 martie in /onele mai sudice, iar in
cele mai nordice se continua pana la 7 aprilie.
1esigur, datele de plantare se corelea/a cu conditiile concrete de temperatura
din primavara respectiva.
Intre randuri se lasa 62 cm, iar intre plante pe rand 52 cm, daca se reali/ea/a
un ciclu scurt si 57 cm pentru ciclul lung.
*omatele se pot planta mai adanc, deoarece emit usor radacini adventive.
Lucrarile de ingrijire constau din diri#area factorilor de vegetatie, intretinerea
solului si conducerea plantelor.
1upa plantare se uda local fiecare planta, cu circa 2,7 l apa pentru a nu se raci
solul.
In continuare, irigarea se face pe bra/de prin aspersiune sau prin picurare, in
mod repetat, la interval de 7 ! 6 /ile, cu norme de udare de 972 ! 422 mK3ha.
Pentru mentinerea unei temperaturi mai ridicate, la inceput, solariile se tin
inchise, aerisirea efectuandu!se numai dupa ora 42. In #urul orei 4:, solariile se
inchid.
Atunci cand temperatura creste se intensifica aerisirea.
@ertili/area suplimentara se aplica in doua etape: la legarea fructelor in prima
inflorescenta si la a doua inflorescenta.
+e folosesc circa 522 kg3ha (omplex III.
+olul se afanea/a periodic prin efectuarea prasilelor manuale, atat intre
rasaduri, cat si pe rand.
Prin prasile se combat si buruienile.
Intervalul dintre randuri se poate mulci cu folie de polietilena u/ata.
+ustinerea plantelor se face pe spalieri de sarma sau pe suprafete mai mici, cu
araci.
(opilitul se aplica saptamanal si se efectuea/a radical.
@run/ele imbatranite de la ba/a se rup si se indepartea/a.
(arnitul se face dupa 5 ! 7 inflorescente pentru ciclul scurt si dupa 6 ! ;
inflorescente pentru ciclul prelungit.
+e aplica tratamente fitosanitare in mod periodic pentru combaterea bolilor si a
daunatorilor.
)ecoltarea se incepe in #urul datei de 92 mai si se continua pana la 97 iulie,
pentru ciclul scurt si pana in septembrie, pentru ciclul prelungit.
Productia medie este de 42 ! 47 t3ha la ciclul scurt si de 72 ! :2 t3ha in ciclul
prelungit.
Pentru cei care nu au solarii, se poate obtine o productie mai timpurie prin
acoperirea tomatelor cu tunele #oase.
)asadurile se plantea/a in #urul datei de 42 ! 47 aprilie, se acopera cate 9
randuri cu arcuri din lemn, fier beton sau plastic, peste care se asa/a folie de
polietilena de 2,27 mm grosime.
In /ilele calduroase se face aerisirea.
Prote#area durea/a circa 5 saptamani, dupa care tunelele se desfiintea/a.
Dupa scoaterea rasadurilor din rasadnite, se completeaza amestecul de
pamant pana la grosimea de 20 - 22 cm, se planteaza rasaduri repicate la 50 /
25 cm, se aplica lucrari obisnuite de ingrijire, inclusiv inaltarea tocurilor, carnirea
se face dupa 2 - inflorescente!
"n felul acesta se pot obtine # - 5 $g fructe /m%, iar rasadnitele sunt utilizate in
mod eficient .
Prof. univ. 1r. ?ictor P<P%+('
(onf. univ. $heorghita F<>A
Cultivarea rosiilor in sera
Plantarea
Intr!un an, in sera se pot obtine 4!9 recolte de rosii. 1ata de plantare,
transplantare si recoltare varia/a de la o /ona la alta. +oiurile de rosii incep sa
se coaca la cel mult 422 de /ile de la plantare.
)ecoltarea poate fi gata mai devreme ca sa se reduca coturile incal/irii. )ecolta
de primavara tar/iu se obtine prin semanarea semintelor toamna tar/iu sau
iarna devreme.
(el mai bine este sa samanati semintele in rasadnite (vase de plastic, pahare
de iaurt, inghetata sau de plastic) pentru a reduce costurile muncii si socul
transplantarii. @olosirea amestecurilor de pamant steril, de gradina scade
incidenta bolilor. +e pot folosi si un amestec de pamant obisnuit, dar acesta
trebuie fumigat pentru a elimina si neutrali/a insectele, bolile si semintele de
buruieni8 pamantul trebuie mentinut la 62J( timp de 52 de minute pentru a se
distruge toti daunatorii.
+emanati 9!5 seminte in fiecare rasadnita, la : mm adancime, udati si acoperiti
vasele cu o folie de polietilena8 ase/ati rasadnitele la umbra, la 94J(, pana
germinea/a semintele. 1upa aceea puteti indeparta folia, iar rasadnitele se pot
muta in plin soare. -asati numai planta cea mai viguroasa in fiecare vas.
Pe cat posibil, rasadurile trebuie tinute in primele 42!44 /ile la temperaturi de
44!47J( /iua si 44!45J( noaptea. Acest tratament ar trebui sa a#ute semintele
sa de/volte cotiledoane mai mari si tulpini mai subtiri. 1e asemenea, plantele
vor fructifica mult mai devreme, crescand numarul de recolte. 1upa aceste 42!
44 /ile, temperaturile trebuie mentinute la 94!95J( /iua si 47!46J( noaptea.
Important este ca dupa acel tratament initial, temperaturile nu trebuie sa scada
sub 49!45J( ! daca acest lucru se intampla, rosiile vor ramane pitice iar leguma
va avea forma neregulata. In /ilele noroase, temperaturile pot fi sca/ute putin.
Apa de irigare poate fi putin incal/ita iarna, inainte de a fi folosita. 'darea cu
apa mai rece de 42J( ingheata radacinile si face ca rosia sa ramana pitica.
Plantele trebuie tratata saptamanal cu un fertili/ator solubil, amestecat in apa
de udare. Pe masura ce rosia se de/volta, fertili/area se poate face de doua ori
pe saptamana.
1upa 4!: saptamani de la semanare, rasadurile de rosii sunt destul de
de/voltate pentru a fi transplantate in straturi. +e plantea/a la o adancime cu
9,7 cm mai mare decat cea din rasarnita, cu 5;!4: cm distanta intre ele si pe
randuri de =2!492 cm latime. +e uda imediat dupa transplantare.
-egarea si copilirea rosiilor
< singura tulpina principala trebuie antrenata pe suport, tulpinile laterale
trebuind rupte (nu taiate, pentru ca lama cutitului poate fi purtatoare de boli) !
aceasta operatie se numeste copilirea rosiilor. ?itele pot fi sustinute de fire de
plastic sau sfoara legate le#er in #urul ba/ei plantei si apoi de sarme sau de
elementele scheletului se sustinere a serei. Aceste sarme trebuie sa fie la cel
putin :7 cm deasupra stratului de rasaduri.
@irele de plastic sau sfoara se infasoara in sensul acelor de ceasornic in #urul
vitei, pe masura ce aceasta se de/volta, cu o invartir completa la fiecare 5
frun/e. 1e asemenea, vita trebuie sa fie sustinuta de sfoara de sub frun/e, nu
de codita sau de buchetul de rosii. Gu incercati sa infasurati sfoara in #urul
varfului ramurii, pentru ca acesta se poate rupe.
(and planta a crscut pana la sarmele se suport, desfaceti sforile si codorati
vitele pana la cel putin =2 cm8 dupa asta, vitele ar trebuie sa creasca toate intr!o
singura directie. +e leaga iar si se aduna frun/ele care au ca/ut pe #os in timpul
operatiei.
(am cu 42!47 de /ile inainte de recoltarea tuturor rosiilor, plantele pot fi ciupite,
inlaturand varfurile terminale. +e pastrea/a numai 9 frun/e deasupra celui mai
de sus buchet de flori. Aceasta operatie va pastra re/ervele de substante
nutritive pentru maturi/area fructului de#a pre/ent. 1e asemenea, se continua
copilirea rosiilor.
Pe masura ce rosiile se maturi/ea/a in partea inferioara a vitei, ciupiti toate
frun/ele batrane de sub nivelul fructului ! asta va a#uta la o mai buna circulatie a
aerului, lucru care reduce riscul de aparitie al bolilor si da mai mult loc de
manevrare pentru momentul stropitului si recoltarii.
)osiile care nu s!au de/voltat suficient si care sunt deformate trebuie inlaturate
pentru ca sunt de calitate inferioara. Aceasta va duce la de/voltarea mai buna a
celorlalte rosii.
Poleni/area florilor
Poleni/area mecanica este in general necesara atunci cand cultivati rosii in
sera, pentru ca aerul nu circula ca in natura si gradul de umiditate este crescut.
Pentru asta trebuie sa cumparati un aparat special pe care sa il porniti de doua
ori pe /i (la orele 42 si 47) care sa faca florile sa elibere/e suficient polen. In
locul aparatului puteti sa scuturati pur si simplu floarea. 1eoarece nu toate
florile de pe un ciorchine se deschid odata, e foarte posibil ca aceasi floare sa
trebuiasca scuturata de mai multe ori.
+unt un numar de factori care duc la scaderea numarului de fructe. (ea mai
des intalnita problema este variatia temperaturii (/iua peste 59J( iar noaptea
peste 94J( sau sub 44J(). Alte probleme sunt umiditatea crescuta, intensitatea
sca/uta a luminii, de/echilibrul substantelor nutritive, daunatorii si cele legate de
calitatea apei.
Alte ingri#iri
Ph!ul optim pentru cultivarea rosiilor este de 7,;!:,;. In functie de re/ultatul
anali/ei pamantului, poate fi nevoie sa adaugati ingrasamant cu fosfor, potasiu
sau nitrogen inainte de plantare.
In #urul rasadurilor de rosii, la ;!42 cm, se poate ase/a un strat de paie curate.
%le a#uta la mentinerea umiditatii si previn compactarea pamantului in #urul
radacinii.
)ecoltarea
% bine ca fructele sa ramana pe planta cat mai mult posibil, pentru a fi de
calitate foarte buna. <ricum, piata este cea care determina, de cele mai multe
ori, daca rosiile trebuie recoltate mai devreme. )osiile se culeg de obicei de 9!5
ori pe saptamana. %le trebuie rupte in asa fel incat o parte din pedicel si
bracteea sa ramana pe fruct.
)osiile trebuie tinute la temperaturi de 45J( ! niciodata mai mici de 42J( !
pentru a se mentine mai mult. (ele deschise la culoare trebuie tinute la minim
94J( pentru a deveni rosii.
(ontrolul bolilor si daunatorilor la rosii
(el mai bun tratament pentru combaterea bolilor este prevenirea. Alegeti un loc
insorit, pamant usor drenabil si sterili/at, asigurati o buna circulatie a aerului si
monitori/ati indeaproape sistemul de irigatie pentru a mentine la minim sansele
imbolnavirii. <ricum, este bine sa aveti la indemana o serie de substante
fungicide si un sistem bun de imprastiere a acestora pe toata suprafata
plantelor.
&olile semintelor includ putre/irea semintei (nu mai germinea/a din cau/a unei
ciuperci), putre/irea tulpinii si uscarea rasadului inainte sau dupa germinare. In
ultimul ca/ este vorba de imbolnavirea rasadului inainte sau dupa ce a crescut
peste nivelul pamantului. +imptomele includ aparitia unor le/iuni uscate sau
apoase la nivelul solului, care duc la indoirea tulpinii. &olile rasadului de rosii
sunt cel mai des cau/ate de ciuperci ca PLthium spp. si )hi/octonia solani care
se gasesc in pamant. *ratarea semintelor cu substante fungicide
corespun/atoare, sterili/area pamantului si ingri#irea atenta sunt cele mai
obisnuite metode de control.
Gematodele ataca radacinile si duc la de/voltarea deficitara si ofilirea plantei
(foarte des e intalnita ofilirea in timpul /ilei). 'nul din simptome este aparitia de
radacini a unor noduli sau umflaturi, urmat de aspectul prost al plantei in
general, datorat incapacitatii radacinilor de a trage substantele nutritive
necesare. +terili/area (fumigarea) pamantului este ce mai eficienta metoda de
control.
?erticillium si @usarium sunt boli care duc la ingalbenirea frun/elor pe margini
sau intre venelor. Plantele raman mici ca inaltime, se ofilesc foarte mult in
timpul /ilei dar isi revin noaptea. In cele din urma, planta moare.
<biectul inventiei ! procedeu
Potentiali beneficiari ! intreprinderi agricole, gospodarii taranesti, intreprinderi prestatoare de servicii in
agricultura, gospodarii particulare
1%+()I%)% 3 (A)A(*%)I+*I(I +P%(IA-%
Procedeele existente de tratare a semintelor de tomate au o eficacitate
redusa si un cost inalt. Goul procedeu propune tratarea semintelor de
tomate inainte de semanat cu un extract apos de biomasa algei Gostoc
linckia. %xtractul este ecologic pur si mai putin costisitor.
Aceasta sporeste productivitatea si are o influenta benefica asupra
numarului de inflorescente, inaltimii medii a plantei, greutatii medii al unui
fruct, continutului vitaminei ( si a aci/ilor organici.
)e/ultatul consta in activarea proceselor fi/iologice si biochimice din
plante, dearece substantele acestei alge sunt pre/ente prin fitohormoni,
vitamine, proteine si alte substante fi/iologic active.
A?AG*AM%
imbunatatirea calitatii si caracteristicilor plantelor si fructelor de tomate8
sporirea numarului de fructe la o planta cu 42!49I8
marirea numarului de inflorescente8
cresterea productivitatii tomatelor cu 42I.
+tadiul de de/voltare !
*ip de colaborare dorita ! comerciali/are, cooperare, asistenta financiara
Denumiea inventiei& Procedeu de tratare a semintelor de tomate inainte de semanat
'itular& (niversitatea de )tat din *oldova
+utor& )alaru ,asile, )alaru ,ictor
-revet& 2.20
Data depozitului& /0!0!200
+dresa& 12isinau,3*ateevici .0, ()*
'elefon& 54-45-2.
5mail& bot3usm6mail!md

<biectul inventiei ! procedeu
Potentiali beneficiari ! intreprinderi agricole, gospodarii taranesti, intreprinderi prestatoare de servicii in
agricultura, gospodarii individuale
1%+()I%)% 3 (A)A(*%)I+*I(I +P%(IA-%
Pre/enta inventie consta in tratarea semintelor inainte de semanat si a
plantelor in fa/a de inflorire cu solutie apoasa de galat de potasiu si acid
polivinilpirolidonic. Goul procedeu prevede sporirea re/istentei plantelor la
seceta, precum si reducerea gradului de afectare a plantelor.
Procedeul cunoscut de tratare a semintelor pentru semanat si a aparatului
foliar cu solutie apoasa de acid indolilacetic este nesatisfacator din cau/a
inactivarii acidului de catre en/imele din planta.
A?AG*AM%
sporirea recoltei culturilor leguminoase cu :!42 N3ha8
sporirea re/istentei plantelor la seceta8
reducerea gradului de afectare a plantelor cu 7 O6 I fata de procedeul cunoscut anterior si cu 42 O47I
comparativ cu plantele netratate.
+tadiul de de/voltare !
*ip de colaborare dorita ! comerciali/are si investitii
Denumiea inventiei& Procedeu de sporire a productivitatii culturilor leguminoase
'itular& "nstitutul de fiziologie a plantelor al +)*
+utor& )tefirta +nastasia, -rinza Lilia, 'urta 1onstanti, 7ubarev ,era, -arba
8icanor, ,rabie ,aleria
-revet& 20#5
Data depozitului& 2!05!2002
+dresa& mun! 12isinau, str! Padure 2.//, "nstitutul de 9enetica si :iziologie a
Plantelor al +)*
'elefon& /4 22/ 5. 40 50
+ % . A G A * ' -
+emanatul este lucrarea agricola ce consta in introducerea in sol a semnitelor la
adancimi corespun/atoare cerintelor agrobiologice impuse de fiecare cultura,
uniform reparti/ate, acoperirea lor cu sol afanat si tastarea sau nivelarea solului,
astfel incat sa se cree/e conditii de incoltire a semintelor si de/voltarea
plantelor.
Pregatirea semintelor pentru semanat are ca scop asigurarea calitatii fi/ice si
fi/iologice superioare a semintelor. Principalele lucrari de pregatire, in functie de
specificul fiecarei seminte sunt: uscarea, curatirea si sortarea, tratarea
semintelor impotriva bolilor si daunatorilor, umectarea, preancoltirea, tratarea
semintelor cu substante stimulatoare, scarificarea8 granularea, dra#area,
tratamentul cu Gitragin.
Atunci cand la recoltarea culturii semintele au o umiditate mai mare decat cea a
pastrarii, se recurge la uscare. +e face prin mai multe metode: la soare, pe arie
batatorita sau platforma betonata, sub soproane, in maga/ii sau cu a#utorul unor
instalatii speciale.
Prin cuiratire se intelege indepartarea impuritatilor, iar prin sortare, separarea
semintelor pe categorii dupa forma, marime si greutate. (uratirea si sortarea
semintelor se reali/ea/a concomitent, cu diferite masini cum sunt:
vanturatoarea, triorul, selectorul. +ortarea are importanta si pentru faptul ca
masinile de semnatat lucrea/a mai bine cu o samanta uniforma iar plantele vor
raspandi si se vor de/volta mai uniform.
*ratarea semintelor impotriva bolilor si daunatorilor se face pe cale uscata,
umeda sau termica. *ratamentul pe cale uscata consta in amestecarea
semintelor cu substante chimice (insectofungicide), folosindu!se, in general, 422
O 972 gr. pentru 422 kg. samanta. *ratamentul pe cale umeda consta in
cufundarea semintelor in solutii sau stropirea lor cu diferite solutii (sulfat de
cupru 4I, formalina 2,4I) si apoi uscarea lor. *ratamentul pe cale uscata si
umeda se aplica pentru combaterea bolilor cu infectie germinala (sporii se
gasesc la suprafata semintelor).
*ratamentul pe cale termica se foloseste contra bolilor cu infectie florala,
cau/ate de ciuperci ai caror spori a#ung in interiorul semintelor, cum este
taciunele /burator al graului si or/ului. .etoda este greu de aplicat in productie
si de aceea se practica rar.
'mectarea si preincoltirea se practica adesea la legume (spanac, castravete,
ardei, tomate) cu scopul de a grabi si uniformi/a rasarirea plantelor, de a scurta
perioada de producere a rasadurilor sau completarea golurilor aparute in
semanaturi. +emintele umectate sau preincoltite trebuie semnate imediat ce s!
au /vantat usor, intr!un sol reavan.
+copul tratarii semintelor cu substante stimulatoare este de a stimula germinatia
si cresterea plantelor, in special legume, folosindu!se substante chimice:
auxine, vitamine, microelemente.
+carificarea consta in /garierea invelisului prea compact al unor seminte tari
(lucerna, trifoi, sulfina) pentru a usura patrunderea apei in samanta si grabirea
germinarii.
-a legume, se practica in ultimul timp granularea semintelor mici cu scopul
asigurairi unei reparti/ari cat mai uniforme la semnatul cu masina (bob cu bob),
reali/andu!se in acelasi timp un mediu nutritiv mai bun si o umiditate constanta
in perioada incoltirii.
%ste indicat ca semintele granulate sa fie semnatate in sol reavan si mai la
suprafata, deoarece mai in adancime exista aer mai putin si rasarirea este mai
dificila.
1ra#area se refera la acoperirea semintelor cu o pelicula, avand in componenta
un liant, substante insecto!fungicide, erbicide, biostimulatori, uneori substante
nutritive si microelemente. +emintele capata o forma regulata, cu avanta#e
importante pentru semnatul de preci/ie.
*ratamentul cu Gitragiu se aplica la semintele plantelor din familia
leguminoaselor, la rasadurile de legume sau la puieti, inainte de plantare.
Preparatul contine bacterii simbiotice care fi/ea/a a/otul atmosferic si il pune la
dispo/itia plantelor.
%poca de semnat repre/inta perioada in care se face semnatul. Pentru conditiile
tarii noastre, sunt trei epoci: toamna, primavara si vara. %poca de semnat
depinde de specia de plante, de biologia fiecarei specii, de soiurile sau hibri/ii
cultivati, de conditiile de clima, sol, relief si temperatura solului, de scopul pentru
care se face cultura, de termenul de livrare.
+emnatul se efectuea/a cu masina, in randuri si, numai in ca/uri rare, prin
imprastiere cu mana sau cu masinile acolo unde se poate lucra cu
semnataroarea, in araturi sau pe suprafete restranse in legumicultura la plante
cu vegetatie scurta, care nu se prasesc si nu se raresc.
+emanatul cu masina se practica in mai multe variante:
+emanatul in randuri obisnuite. 1istanta dintre randurile de plante este de 49 O
47 cm, iar intre plante de 2,97 O 4 cm., in functie de speciile sau soiurile de
plante. +e foloseste la cereale paioase, la unele plante leguminoase, la inul de
ulei.
+emanatul in randuri dese. +e caracteri/ea/a printr!o distanta intre randuri de
:!; cm. Astfel, se seamana culturile cu o desime mare la unitatea de surpafata,
avand avanta#ul fata de metoda precedenta a reali/arii unei distante mai mari
pe rand intre plante si, prin urmare, un spatiu de nutritie mai corespun/ator.
+emanatul in randuri departate. 1istanta intre randuri, cel mai frecvent, este
curpinsa intre 52 O ;2 cm, in functie de cultura respectiva. Aceasta metoda
pre/inta vanta#ul ca permite efectuarea prasitului mecanic intre randuri, fiind
vorba de culturi prasitoare. .etoda are mai multe subvariante: semnatul bob cu
bob, in ben/i si in cuiburi.
+emnatul bob cu bob asigura distribuirea in bra/da a semintelor, cate una, la
distante aproximativ egale, inlaturandu!se astfel lucrarea de rarit.
+emanatul in ben/i consta in semanatul unui numar de randuri mai apropiat, iar
intre acestea se lasa distante mai mari pe unde circula tractorul atunci dPcand
se fac lucrari de intretinere sau de recoltat.
+emanatul in cuiburi. -ucrarea aceasta se refera la introducerea in sol a mai
multor seminte la un loc.
+emanatul in coame. Pe solurile cu exces de umiditate, se foloseste metoda
aceasta. .asina de semanat executa coamele in care sunt introduse semintele.
1atorita denivelarilor reali/ate la semanat, se mareste suprafatade evaporatie a
apei, iar semintele gasesc conditii mai bune pentru incoltire.
+emanatul in rigole. +emintele sunt introduse in rigole (santuri) deschise de
niste piese de rarita atasate la bra/darele semanatorii. Pe masura ce plantele
cresc, odata cu lucrarile de intretinere se arunca panPmant de pe coama in
rigole pana cand suprafata terenului devine neteda.
.etoda se practica in /onele aride, asigurandu!se introducerea semintelor in
pamant reavan si o inradacinare mai adanca a plantelor.
+emanatul in culise. +e practica, de obicei, in legumicultura, in /one cu vanturi
puternice si frecvente. In acest scop se seamana ben/i formate din 9 O 4
randuri de porumb sau alte plante cu talie inalta, iar intre baPen/i s ecultiva
fasole, pepeni, castraveti, ardei etc.
Adancimea de semanat are influenta asupra germinatiei, rasaririi si uniformitatii
culturii. ?aria/a intare limite destul de mari, in functie de o serie de factori:
marimea semintei si puterea de strabetere, particularitatile de germinatie,
umiditatea solului, data semanatului, metoda de recoltare, textura solului.
Gatura de samanta. )epre/inta cantitatea de samanta care se folosete la un
hectar.
+ecalculea/a cu formula:
d x ..5 x 422
(s Q !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! in care:
P x $
(s O cantitatea de samanta (kg3ha)
d O desimea plantelor ma mp. (seminte germinabile la mp).
P O puritatea semintelor (I)
$ O germinatia semintelor (I)
1esimea plantelor. Gumarul de plante de pe suprafata de 4 mp. sau 4 ha.
repre/inta ceea ce numim desimea plantelor, desime care este data de distanta
dintre randurile de plante si dintre plantele de pe acelasi rand.
%simea plantelor depinde de cativa factori mai importanti: specia de plante,
scopul pentru care se face cultura, conditiile de clima si fertilitatea solului,
adancimea apei freatice, mposibilitatea de a se iriga.