Cu firea ei cea arzatoare

Sosit-a vara napoi.

Toti pomii sunt n sarbatoare,
n tei sta floare lnga floare...
E dulce vara pe la noi!
Cnd dimineaa se ivete
Din al vzduhurilor fund,
Tot cmpul parc ntinerete
Iar, deteptat de pe prund,
Cireada satului pornete...
n urma ei un roi de grauri,
Ca nite valuri cenuii,
S-amestec prin blrii.
S-aaz-n coarne pe la tauri,
Fac fel de fel de nebunii.
Pn ce-n zarea departata
Spre lacul trist se pun pe drum.
i cum se duc, - acum -acum
Se mai zresc nca o data,
Ca ramasita unui fum.

Vara draga
Vara drag, ai sosit
Cu graul ngalbenit,
cu ciree roioare
Coapte i gustoase tare.
Cu vacantele la mare,
i cu jocurile tale
Ce-i atrage-ntreaga zi
Pe drguii de copii.
Tu aduci caldur mare
i mult soare zi de zi
Tu eti anotimpul care
i bucur pe copii.

VARA (provine din latinescul vera)

Vara astronomic ncepe la 22 iunie (solstiiul de var) i
sfrete naintea echinociului de toamn (23 septembrie).
Oficial, ea debuteaz la 1 iunie i se termin la 31 august.
continua prasilele mecanice si manuale la porumb, floarea
soarelui, soia, sfeclade zahar, fasole, etc. Concomitent cu
prasitul se poate efectua fertilizarea suplimentara cu azot. Se
urmareste aparitia si evolutia bolilor foliare si ale spicului la gru
si orz, la vertizare. Se recolteaza plantele furajere, rapita si
mazarea. Se ncepe recoltarea orzului si orzoaicei. Miristea
eliberata se pregateste si se nsamnteaza cu culturi succesive
(culture pentru boabe sau legume). Pe suprafete pe care nu se
nfiinteaza culturi succesive se executa aratura de vara. Se
recolteaza cartofi timpurii pe masura valorificarii pe piata.
Legumicultura
Se continua lucrarile de ngrijire la culturile legumicole: plivitul,
sapalugirea, prasitul, copilitul si legatul. Se executa tratamente
foliare pentru combaterea agentilor patogeni la culturile de
tomate, ardei, patlagele vinete, castraveti, pepeni, dovlecei,
fasole, varza si morcovi. Se acorda o mare atentie n aceasta
perioada tratamentelor pentru combaterea daunatorilor. Se
combat acarienii la culturile de legume din cmp si solarii,
afidelor la culturile de legume din cmp si solarii. Se recolteaza
cartofii timpurii, varza, ceapa si usturoiul verde, sparanghelul si
verdeturile, ridichile de vara. Se pun bazele culturii legumelor
de toamna. Se executa aratul si pregatirea patului germinativ

pentru culturile succesive de legume, dupa recoltarea mazarei.

Se pot aplica fertilizari faziale cu ingrasaminte chimice.
Pomicultura
Se executa prasitul n toata plantatia. Se fac ciupituri la pomii
tineri, la cei care s-au facut realtoiri sau taieri de ntindere. Se
nlatura drajonii, care sunt consumatori de substante
hranitoare. Se ncepe recoltatul cireselor, capsunilor iar n unele
locuri ncepe recoltarea visinelor. Se fac pregatiri pentru
aranjarea proptelelor la pomii cu rodire abundenta. Se continua
lucrarile la combaterea bolilor si daunatorilor, potrivit
avertizarilor.
Viticultura
Se continua legarea si dirijarea lastarilor. Se executa operatii n
verde la soiurile de struguri pentru masa: reducerea sau
scuturarea inflorescentelor. Se continua stropirile mpotriva
manei, fainarii si a moliei strugurilor, se pot completa golurile
din vii, prin altoirea n verde. Se poate face polenizarea
artificiala la soiurile cu flori functional femele n timpul
nfloritului. Se executa prasitul pe intervalele dintre randuri si pe
randuri.
Cresterea
animalelor
Bovinele ies la pasunat pe pasunile amenajate n jurul fermelor
sau pe cele comunale.

Apicultura
ntarirea familiilor de albine nouformate n lunile precedente;
nlocuirea matcilor necorespunzatoare cu matci tinere si
prolifice;
Recoltarea si extragerea mierii de la culesurile de vara;
Administrarea hranirilor stimulente n cazul lipsei de cules cu
luarea tuturor masurilor pentru prevenirea furtisagului;
Reconditionarea inventarului degradat cu prilejul
transporturilor n pastoral;
Continuarea tratamentelor n cazul familiilor bolnave de loca
europeana, americana si puiet varos.
Pasuni si fanete
Destelenirea, pregatirea terenurilor si executarea
nsamntarilor de vara, folosind retetele de amestecuri si
normele asemanatoare cu cele folositeprimavara.
Continuarea lucrarilor de ntretinere a pasunilor prin curatiri de
maracini si scaieti, mprastirea musuroaielor, etc.
mprastierea pe pasuni a mustului de balegar existent n
taberele de vara.
Recoltarea productiei de masa verde si a otavei pentru fn de
pe pajistile cultivate si de pe fnetele retinute n acest scop.
Fertilizarea prin trlire a pajistilor.

Organizarea si urmarirea ciclurilor de pasunat II*IV *V.

Recoltarea loturilor semincere de graminee perene si
leguminoase, conditionarea si depozitarea semintelor.
Recoltarea fnetelor.
Se termina alcatuirea turmelor care pleaca pe pasunile alpine.
Se termina tunsul oilor si mbaierea lor.
Se sorteaza lna dupa calitate si ncepe predarea ei la
beneficiari.
ncepe mpartirea laptelui de oaie pe proprietari n functie de
numarul de animale etinut n turme.
ncepe procurarea cerealelor si paielor n zonele unde a nceput
recoltatul cerealelor.

NATURA
Zilele se scurteaza, iar temperatura scade, verdele copacilor se
transforma in nuante vii de rosu, portocaliu, auriu si maro inainte ca
frunzele sa paraseasca copacii, gama de culori pe care le au frunzele iti
taie respiratia.
Frunzele si secretul culorii lor
De-a lungul timpului, cercetatorii au inteles schimbarile pe care le
sufera frunzele si restul naturii, toamna.
Exista trei factori ce contribuie la peisajul fermecator al toamnei si

anume: pigmentii din frunze, lumina si vremea, insa nu la modul la

care noi ne gandim. Momentul schimbarii culorilor este stabilit regulat
de calendar si anume de cat de lunga este noaptea. Nici un alt factor
nu influenteaza atat de mult mediul, temperatura si ploaia. Odata ce
zilele se scurteaza, iar noptile devin mai lungi si mai reci, incep si
procesele biochimice de la nivelul structurii frunzei.
Clorofila este substanta ce da frunzelor culoarea verde. Este necesara
pentru fotosinteza, acea reactie chimica ce permite plantelor sa
foloseasca lumina pentru fabricarea unor zaharuri pentru hranire.
Copacii din zona temperata inmagazineaza aceste zaharuri necesare
supravietuirii pe timpul iernii.
Carotenoid produce urmatoarele culori: galben, portocaliu si maro din
porumb, morcovi si banane.
Anthocyanina da culoarea merelor rosii, a strugurilor, cireselor,
capsunilor si a prunelor. Acest pigment este solubil in apa si apare in
lichidul apos al celulelor ce apartin frunzelor.
Atat clorofila, cat si carotenoidul sunt prezente in cloroplastele
frunzelor, pe timpul sezonului de crestere. Majoritatea anthocyaninei
este produsa toamna, ca raspuns la lumina puternica si excesul de
zaharuri din celulele frunzei.
Pe timpul verii, clorofila este produsa si fragmentata, dand astfel
culoarea verde a frunzelor. Insa cum noptile devin mai lungi pe timpul
toamnei, productia de clorofila incetineste, iar cu timpul este oprita,
avand ca efect distrugerea frunzei. Carotenoidul si anthocyanina
(pigmenti ai frunzei) sunt prezenti in frunze, iar in momentul in care
clorofila este distrusa, acestea ies la iveala si isi arata culorile.
Anumite culori sunt caracteristice unor copaci. Frunzele stejarului
devin rosii si maro, ale plopului galben auriu, iar ale fagului culoarea

bronzului. Culoarea frunzelor de artar difera de la portocaliu-rosu,

galben stralucitor sau negru. Frunzele ulmului pur si simplu cad si se
astern asemeni unui covoras maroniu.
De ce cad frunzele?
Datorita scurtarii zilei si implicit lipsei de lumina, in cazul unei
toamne premature, frunzele isi opresc procesul de sinteza a clorofilei.
Ductele ce transporta lichidele in interiorul si exteriorul frunzei sunt
inchise gradat cu ajutorul unui strat de celule ce se formeaza la baza
fiecarei frunze. Astfel se inmagazineaza zaharurile si se poate produce
anthocyanina. Odata ce stratul de celule este complet, frunza este
pregatita sa cada.
ACTIVITI SPECIFICE TOAMNEI
n lunile septembrie i octombrie ne bucurm de strngerea recoltei la
culturile importante cum sunt floarea soarelui, soia, cartoful,
porumbul, sfecla de zahr i n acelai timp se pun bazele recoltei din
anul viitor, cum ar fi pregtirea terenului pentru culturile de toamn si
semnatul rapiei pentru ulei, orzului, orzoaicei, secarei, triticalelor i
a grului de toamn.
Arturile pentru culturile din toamn sunt cu att mai folositoare cu
ct se execut mai devreme, imediat ce planta premergtoare
elibereaz terenul. Pentru culturile de toamn nu adncimea arturilor
este important ci calitatea lor, adic s ncorporeze bine resturile
culturii premergtoare, s fie uniforme, fr greuri i fr bolovani.
Ataarea de plug a grapei determin nivelarea i mrunirea arturii.
Dup plantele care prsesc terenul de toamn i las o cantitate mare
de resturi vegetale, discuitul `nainte de arat, perpendicular pe direcia
rndurilor plantei premergtoare, este o lucrare care contribuie la
efectuarea unei arturi de calitate.
ANIMALELE

Toamna devreme natura inca abunda de vegetatie si mai ales de fructe,

care acum se coc. Fructele, legumele, unele radacini reprezinta o sursa
importanta de energie de care majoritatea animalelor profita, chiar si
carnivorele si omnivorele; un surplus de vitamine si minerale nu va
prinde rau nimanui in timpul iernii. Pradatorii vaneaza intens in acesta
perioada pentru a-si forma stratul de grasime care ii va proteja la iarna
de frig si care le va furniza energia necesara pentru e traversa
anotimpul inghetului cand sursele de hrana sunt putine (pentru
animalele active), sau cand functiile organismului se mai reduc
(animalele care hiberneaza).
Ierbivorele nu hiberneaza, insa acumuleaza si ele strat de grasime
pentru a fi protejate de frig si a avea de unde extrage energie atunci
cand iarba si frunze se gasesc tot mai putine. Rasul, bursucul sau
vulpea adopta aceeasi strategie a formarii stratului adipos insa cu
speranta ca vor avea ce vana la iarna. Unele rozatoare ca veveritele,
soarecii de camp, harciogii aleg sa isi stranga hrana in timpul toamnei,
pe care o vor depozita in scorburi, cuiburi sub pamant si alte culcusuri.
Aceste culcusuri le vor servi atat ca adapost la iarna cat si ca depozit.
Si pentru ei este o perioada foarte intensa, cu cat strang mai multe
provizii acum, cu atat vor depasi iarna mai usor. Castorii aleg sa isi
construiasca un adevarat catsel din crengi, lemne si iarba uscata la
suprafata apei, dar cu acces pe dedesubtul ei. Acolo vor depozita
rezerve de hrana, iar o parte o vor procura in timpul iernii.
Pasarile adopta 2 tipuri de strategii: fieemigreaza, fie raman sa
infrunte iarna. Astfel toamna aduce un fenomen spectaculos si de
mare amploare: migratia pasarilor. Spre sfarsitul verii acestea se aduna
in carduri sau grupuri si porneasc spre tari mai calde, unde vor petrece
"iarna de la noi si se vor intoarce in primavara aici, unde gasesc mai
multa hrana pentru a-si creste puii. Pasarile de la noi din tara se
deplaseaza spre Africa de Nord sau chiar Africa de Sud. Totusi la noi
in tara, in special Delta Dunarii sosesc si pasari din nordul Europei sau

Siberia, pentru a petrece o iarna mai blanda decat in locurile de

bastina. Pasarile navigheaza dupa pozitia soarelui, a lunii si astelelor si
stiu intotdeauna unde sa se intoarca. Ciclul zi-noapte este cel care le
ghideaza cand este momentul sa plece, toamna ziua se scurteaza. La
inceputul toamnei isi parasesc cuiburile si se aduna in crduri cu alte
surate de-ale lor pentru a fi mai protejate in timpul calatoriei. Pasarile
care aleg sa ramana in tara pe timpul iernii, isi fac si ele unele provizii,
isi captusesc mai bine cuiburile, si se retrag pe langa gospodariile
oamenilor unde exista hrana mai usor de procurat.