Clasificarea plantelor legumicole dupa durata vietii

Acest criteriu se refera la 'durata vietii' plantelor care reprezinta intervalul de timp necesar pentru
parcurgerea succesiva a tuturor perioadelor si fazelor de vegetatie de la samanta la samanta, sau de la
organul vagetativ la organul vegetativ.
Durata parcurgerii fazelor de dezvoltare vegetativa si generativa este diferita de la planta la planta.
1 Plantele legumicole se grupeaza in :
- anuale - cuprinde speciile ce au un numar mic de elemente ce sunt parcurse intr-un singur an -
tomate, vinete, ardei, castravetele, dovlecelul, pepenele galben, pepenele verde, fasolea de gradina,
mazarea de gradina, ridichiile de luna, salata, spanacul, conopida, loboda, mararul, bamele
- bienale - ciclul de viata se desfasoara pe parcursul a doi ani. !n primul an se formeaza organele
vegetative in care se depoziteaza substante hranitoare de rezerva, organele comestibile, iar in al doilea an
se formeaza tulpinile florale, florile, fructele, semintele. Din aceasta grupa fac parte varza, radacinoasele
"morcov, patrun#el, pastarnac$, ceapa prazul
- perene - care cresc si fructifica in fiecare an, timp de mai multi ani
"%-1& ani$. !arna organele vegetative aeriene pier, iar perpetuarea speciei se realizeaza prin organele
vegetative subterane in care s-au depozitat : bulbi, tuberculi, rizomi, stoloni sau radacini " sparanghel,
revent, hrean, andive, tarhon, leustean$.
De ce trebuie sa tinem cont de clasificare '
- sa stabilim structura asolamentului
- sa stabilim graficul de obtinere si valorificare a productiei marfa si a semintelor
- stabilirea unor verigi tehnologice specifice de cultivare si producere a semintelor
!n legumicultura se mai folosesc ( termeni :
a$ perioada de vegetatie care este intervalul de timp de la rasarirea plantelor si pana la prima
recoltare si cu acest criteriu grupam semintele si hibrizi in : timpuri, semitimpuri,
semitarzii, tarzii.
b$ Durata de vegetatie cuprinde intervalul de la monentul rasaririi si pana la incheierea
vegetatiei. Aceasta perioada poate fi scurtata prin carnit.

Clasificarea plantelor legumicole dupa organele comestibile
)rganele comestibile reprezinta scopul in sine al cultivarii plantelor si anume :
a$ plante legumicole la care se consuma organele vegetative
- radacini ingrosate : morcov, patrun#el, pastarnac, telina, sfecla rosie,
hrean, ridichi
- tuberculi : cartof timpuriu si de vara
- bulbi : ceapa, usturoiul, praz,
- tulpini false : praz, ceapa verde, ceapa de iarna, usturoi verde
- frunze verzi : spanac, salata, loboda, tarhon, telina frunze, cimbru busuioc, marar
leustean
- frunze etiolate : andive
- muguri cu crestere inchisa : - terminali - varza alba, creata, chinezeasca
- au*iliari - varza de +ru*el
c$ la care se consuma organele generative
- primordii de inflorescenta : conopida, brocoli
- parti de inflorescenta : andivele
(
- fructe la maturitatea tehnica : ardei vinete, castraveti, dovlecei, bame, fasole pastai,
mazare pastai
- fructe la maturitatea fiziologica : tomate ardei "gogosari, ,apia, de boia$,
pepene verde, galben
- fructe la maturitatea tehnica si fiziologica : tomate mature sau gogonele, ardei gras,
lung
- seminte la maturitatea tehnica : mazare fasole bob
C-./0.-.A /! D.12)30A-.A P3A40.3)- 3.567!C)3.
A$ Cresterea este un proces comple* morfologic, fiziologic si biochimic care prin modificari
cantitative ireversibile volumului. Cresterea se bazeaza pe :
5erminatia semintelor in anumite conditii interne de samanta buna si conditii e*terne -
umiditate, temperatura. /e incepe cu absortia apei, creste samanta in volum, crapa
tegumentul, apoi hipocotilul
8otosinteza este sinteza hidratilor de carbon. !n prima etapa lumina este
absorbita de planta verde si trasformata in energie chimica. .tapa a doua
reactii chimice si enzimatice.
+$ Dezvoltarea consta in modificari calitative ce conduc la inmultirea
plantelor.
6n rol important in desfasurarea celor doua procese il au factorii de mediu : temperatura,
lumina, umiditatea solului, dar si cei interni, substantele hormonale regulatoare de crestere
"biostimulatori$ si substante de crestere din grupa vitaminelor.
/ubstante stimulatoare
Au*inele sunt compusi naturali sintetizati de catre plante si acumulati in diferite organe. Prin
folosirea lor se mareste plasticitatea celulelor, ce duce la formarea de noi radacini.
5iberelinele au rolul de accelerare a reactiilor biochimice. Administrate e*tern actioneaza
asupra cresterii plantelor, stimuleaza facultatea germinativa a semintelor.
/ubstante retardante au rol prin reducerea proceselor de diviziune, franeaza cresterea in
inaltime pe o durata limitata de timp. !n practica se foloseste C9cocel, .threl si Alar. !n
-omania in 1:;( a fost obtinut din produsul C)7P6/ 2!! mai multe sinteze <:, %=, %1, %(,
cel mai bun a fost /inteza %1 fiind utilizat la tratarea rasadurilor si a plantelor de tomate, ardei,
castraveti. Ca urmare a tratamentului cu retardanti plantele se adapteaza mai bine la seceta, la
temperaturi ridicate si scazute, au o rezistenta mai mare la boli si daunatori.
<
De regula in concentratii de =,=&-=,(> "&==-&=== ppm$ se folosesc 1-( tratamente la rasad,
la 1-( frunze adevarate. /e pot aplica tratamente la plante in cultura in ciclul ! normal sau cand
luminozitatea este scazuta si persista, da nu mai devreme de 1=-1& zile de la plantare.
.threlul stimuleaza cresterea numarului de flori femele la castraveti, grabeste maturitatea.
3a tomate timpurii aplicarea .threlului cand fructele din prima inflorescenta au un diametru de
cca ( cm determina sporuri de productie de (=-(&>. 3a tomatele pentru industrie se aplica
cand &=> din fructe sunt de#a formate determinand o coacere la ?=-?&> uniforma cca ce
permite mecanizarea. Durate de actiune a retardantilor este <-@ saptamani.
!47630!-.A P3A40.3)- 3.567!C)3.
!nmultirea reprezinta proprietatea de a se multiplica, respectiv de a-si spori numarul de
indivizi.
Plantele legumicole se inmultesc pe ( cai : generativa "se*uata$ si vegetativa "ase*uata$.
- inmultirea generativa "se*uata$ foloseste semintele : tomate, ardei, vinete, castraveti,
dovlecei, pepeni, varza, conopida, praz, ceapa, frunze, sau fructe uscate indehiscente :
morcov, patrun#el, pastarnac, telina, sfecla, rosii, spanac.
- inmultirea vegetativa "ase*uata$ : usturoi, cartof, hrean, tarhon,
folosindu-se organe sau parti de organe vegetative ale plantelor.
- vegetativ si generativ : anghinare, cordon, sparanghel, stevie, macris.
- ase*uata in sens stict : realizata prin gamete ase*uati specializati 'spori'- la ciuperci.

!47630!-.A /.A6A0A " reproducere se*uata$ este proprietatea plantelor de a lasa urmasi
prin intertmediu unor 'gameti se*uali'. Aceasta se realizeaza prin seminte realizate prin unirea
gametilor de se*e diferite.
Ce avanta#e are inmultirea se*uata:
- coeficient mare de multiplicare de la o singura planta obtinandu-se un numar mare si
foarte mare de seminte - la varza : 1:1<== -1(=== tomate 1:%=== morcov 1:(== ceapa
1:1== castraveti 1:&=.
- continut redus de apa ce face ca semintele sa se pastreze (-; ani, iar prin coborarea
temperaturilor pana aproape de congelare semintele se pot pastra sute de ani.
- se pot manevra usor, ocupa spatiu mic de pastrare.
- operatiunile de ambalare se face mecanizat.
- se pot crea rezerve de seminte pentru situatiile critice.
- permite semanatul mecanizat, cantitate mica de seminteBha.
- permite introducerea in practica de hibrizi valorosi.

%

Dezavanta#e
- impurificarea soiurilor in conditiile nerespectarii unor cerinte tehnologice in cultura
semintelor.
- /eminte hibride se obtin cu cheltuieli mari.
!47630!-.A A/.A6A0A "vegetativa$

.ste cea mai veche si cea mai simpla metoda de inmultire si se foloseste la speciile de plante
leguimicole care nu formeaza seminte "hreanul, cartoful, usturoiul,$ /e recomanda ca fiind mai economica
la plantele care formeaza seminte putine sau sterile "leusteanul, tarhonul, cordonul$.
.ste o metoda avanta#oasa, prin care se transmit la descendenti insusirile valoroase pe care la are
planta mama si permite obtinerea de productii chiar din primul an.
Dezavanta#e : - coeficient de multiplicare mai mic
- cantitate de material mai mare
- pastrare mai anevoioasa, apa multa
- volum mare de pastrare, impuritati de pastrare cu cheltuiele
!n practica se utilizeaza mai multe metode :
. !nmultirea prin bulbi si bulbili se aplica la ceapa esalonata, usturoi, ceapa de .gipt
"bulbili$. Detasarea si plantarea in camp se face toamna "septembrie$ sau primavara "martie$,
manual sau mecanizat.
. !nmultirea prin tuberculi se utilizeaza la cartof. /e planteaza primavara.
. !nmultirea prin rizomi se practica la macris, stevie, revent, folosindu-se portiuni din
rizomi care au cativa muguri vegetativi. Plantarea se face primavara devreme .
. !nmultirea prin radacini tuberizate se practica la hrean si batat. 3a hrean se folosesc
radacini de &-1& cm si grosime de ( cm, avand muguri la ambele e*tremitati "cei din portiunea
intermediara trebuie eliminati prin razuire$. Pentru pastrare, radacinile se sectioneaza la o
e*tremitate orizontal, iar la cealalta oblig.
. !nmultirea prin dra#oni "lastari formati din muguri radicali$ ca la anghinare, cordon si
tarhon. Dra#oni se detaseaza cu o portiune de radacina si se planteaza direct in camp sau se
inradacinea#a in rasadnite sau ghivece. Plantarea se face primavara devreme.
. !nmultirea prin butasi se practica la plantele legumicole care au insusirea de a emite
radacini adventive din lastari vegetativi. /e utilazeaza la tarhon, batat. +utasii detasati de la
planta se fragmenteaza sau se lasa intregi in lungime de 1= cm si un numar de <-& frunze.
8runzele de la baza se inlatura iar cele superioare se fasoneaza. Plantarea se face primavara.
. !nmultirea prin marcota# se practica la tarhon si cardon ai caror lastari emit radacini cand
vin in contact cu solul. 3a baza plantarii se face un musuroi, iar dupa ce apar radacinile lastarul
se detaseaza de planta mama si se
&
planteaza toamna sau primavara.
. !nmultirea prin despriderea tufelor se practica la plantele perene ca tarhonul, reventul,
anghinare, leustean, macris, stevie, cimbru. 0ufele se despart prin taiere cu cutitul sau
cazmaua.
. !nmultirea prin altoire se practica cu scopul de a creste rezistenta la atacul ciupercii
8usarium si nematozi. /e practica la castraveti, pepeni galbeni, tomate, vinete. 3a castraveti
portaltoiul este Cucurbita ficifolia care trebuie sa fie in faza cotiledonala, iar altoiul la prima
frunza adevarata. Altoirea se face prin alipire. /e mai practica si metoda prin intepare unde se
foloseste un ac special care se introduce oblic la %& in tulpina portaltoiului. 3a altoi se face o
pana de dimensiunile orificiului. Plantele se acopera cu pungi de material plastic si dupa < zile
se perforeaza pentru aerisire, iar dupa ?-1= zile plantele altoite nu se mai prote#eaza.
. !nmultirea prin culturi de celule 'in vitro' este cea mai moderna metoda de inmultire
vagetativa la cartof, conopida, tomate, pepeni galbeni.
Avanta#e - se pot practica culturi pe toata perioada anului in laboratoare
- permite scurtarea perioadei de multiplicare
- favorizeaza crearea de noi genotipuri
- se obtin plante sanatoase
- etc.
!ncoveniente
- laboratoare dotate
- personal calificat
- fitohormoni scumpi
!47630!-.A AA.A6A0A /A6 !4 /.4/ /0-!C0
.ste specifica pentru ciupercile comestibile. 5rupate in clase +asidiom9cetes, acestea prezinta pe
partea inferioara a palariei organe sporifere, bazidii, pe care se formeaza bazidiosporii care prezinta
germeni a*e*uati specializati pentru inmultire. Prin germinarea bazidiosporilor se da nastere miceliului
primar utilizat pentru insamantarea ciclurilor de productie. !n practica se foloseste miceliul clasic ambalat
in staniol ,se inoculeaza micelul primar pe stratul de gunoi de cabaline.
/!/0.763 D. C6306-A A P3A40.3)- 3.567!C)3.
A. Dupa locul de cultura :
- in camp plantele cresc fara protectie intr-un anumit climat.
- culturi fortate in spatii inchise "sere, rasadnite$, in care factorii de vegetatie sunt diri#ati, iar
produsele proaspete se obtin in perioade deficitare ale anului.
- culturi prote#ate se efectueaza in diferite constructii mai simple "solarii, tunele, rasadnite reci$,
unde beneficiaza numai partial de un microclimat artificial, in interior temparatura este cu (-&C mai
mare ca in e*terior.
- culturi adapostite care se apara de intemperii prin mi#loace simple sub forma de obstacole
impotriva vantului sau a frigului "clopote, folii de polietilena asezate pe
@
cultura sau ca in /6A teren modelat de la /6D la 2./0$, iar dupa rasarirea plantelor de tomate se aseaza
inclinat spri#init de araci, o banda de hartie care face ca tomatele sa reziste si la -<C cand plantele sunt
mici si pana la (C in timpul infloritului. 0omatele pot fi prote#ate prin modelare speciala a terenului -
bilonare cu pante asimetric.
Dovleceii pot fi prote#ati cu clopote din plastic.
+. Dupa caracteristicile substratului de cultura
- in medii naturale
- in medii nutritive artificial " fara sol$
C. Dupa metoda de infiintare
- prin semanat direct in camp
- prin plantarea rasadurilor
- prin plantarea de organe sau portiuni de organe de planta
D. Dupa esolonarea productiei
- e*tratimpurii
- timpurii
- semitimpurii "de vara$
- tarzii " de toamna$
- intarziata " toamna tarziu sau primavarta urmatoare$
!n sere
- ciclul ! - iarna-vara
- ciclul !! - vara-iarna
- culturi in ciclul ! decalat - primavara-vara sau primavara-toamna
- culturi in sere-solar "neancalzite artificial, reci$
!n solarii
- ciclu scurt - primavara-vara
- ciclu prelungit - primavara-toamna
.. Dupa destinatia produselor
- consum in stare proaspata
- pentru industrializare
Solutie practica de udare a rosilor din gradina
Cultivarea plantelor - Legumicultura
Este important sa ne
asiguram ca rosiile primesc
suficienta apa pe toata perioada de
vegetatie

Solul trebuie sa fie inmuiat la 6-8 cm adancime, la intervale de 7 zile, in
perioada de crestere a plantelor si mai des pe timpul lunilor fierbinti de vara.
Utilizarea bidoanelor de plastic reprezinta un mod perfect pentru a va
asigura ca plantele de rosii primesc suficienta apa, fara a face zilnic un efort
suplimentar.
Pur si simplu langa plantele de rosii se ingroapa in pamant la 5-6 cm
adancime, un bidon de plastic avand fundul taiat si dopul de plastic gaurit in doua
locuri, in care se toarna apa. Acest sistem de udare imbunatateste cresterea
radacinilor si mentine solul umed.
Sistemul de udare cu bidoane de plastic va fi de un real folos pentru a
conserva umiditatea din lunile iulie si august. Asa ca ar fi indicat sa colectati toate
ambalajele de plastic si sa le pregatiti pentru cultura de rosii din gradina. Dar se
poate folosii si pentru alte culturi. De exemplu fasole, castraveti, etc.
Exista tipuri de bidoane de plastic AQUASPIKES care au dopul cu un varf
ascutit si care se poate implanta mai adanc in sol fara sa ingropam bidonul de
plastic.



Udandu- se la adancimea de 5-6 cm, solul ramane uscat deasupra si
buruienile ara apa nu au posibilitatea sa creasca! "e asemena nu se pierde
apa prin e#aporare sau scurgere!
$ai e%ista si o alta #arinata de udare! Se taie bidonul la ambele capete si
se ingrapa in sol, avand rasadul in interior. O parte din ambalaj ramane la suprafata
si udam doar portiunea din interiorul bidonului.
Cultura tomatelor in solarii

&omatele reprezint' principalele culturi din solarii, (in)nd seama de importan(a
deosebit' a acestora! Se pot practica dou' sisteme* ciclul scurt, care (ine de la +,
martie - 5 aprilie, p)n' la .5 - +, iulie /i ciclul lung care se 0niin(eaz' la aceea/i dat'
cu ciclul scurt, dar desiin(area culturii se ace 0n 1ur de .5 - +, septembrie! 2iclul
scurt se practic' 0n special 0n sudul /i #estul ('rii, olosind cei mai timpurii 3ibrizi!

Preg'tirea terenului se 0ncepe din toamn' cu defriarea culturii anterioare.
Se str!ng i se scot din solar toate resturile vegetale, spalierul, etc.
"ertilizarea solului
"ertilizarea de baz# se face cu $% & 7% t'(a gunoi de grajd descompus, aplicat o
dat# la ) & * ani. +n general, pute,i lua -n considerare urm#toarele cantit#,i de -ngr##minte
necesare -ntr.un sol cu un nivel sc#zut de fertilizare, la o produc,ie estimat# de /% tone'(a0
12) 3g'(a azot 456, 17% 3g'(a fosfor 4P6 i 8%% 3g'(a potasiu 496 ca ingredien,i activi.
Aceasta -nseamn# aplicarea a $7% 3g cu *8 : azotat de amoniu, 2%% 3g cu )% : super.
fosfat i 7%% 3g cu $% : sulfat de potasiu la (ectar.
;unoiul de grajd, < din cantitatea total# de fosfor i jum#tate din cantitatea de
potasiu trebuie aplicat# ca fertilizare de baz#. =estul trebuie aplicat# ca fertilizare starter i
apoi ealonat. 1'* din cantitatea de azot trebuie aplicat# ca fertilizare starter, iar restul
ealonat, de * & 8 ori de.a lungul perioadei de cretere.
>obilizarea ad!nc# a solului la )7 & *% cm se face cu >SS 1,8, cu plugul cultivator
de vie 4P?@ & 1,)6 f#r# corman# sau prin s#pare la cazma, pe suprafe,ele mai mici. O dat# la
* & 8 ani este bine s# se fac# subsolajul la ad!ncimea de 8% & $% cm.
+n eventualitatea folosirii solarului cu salat#, spanac sau ceap# verde se continu# cu
m#run,irea terenului, modelarea -n straturi -n#l,ate i -nfiin,area acestor culturi.
+n timpul iernii se execut# repara,ii la sc(eletul solarului, se -nlocuiesc s!rmele lips#,
se -ntind cele r#mase.

Prim'#ara c)t mai de#reme posibil, -n func,ie de condi,iile climatice concrete, se
va face acoperirea solarului cu folie de polietilen#, asigur!nd o bun# etaneizare.
Solul se m#run,ete cu freza i se dezinfecteaz# cu *% 3g'(a Aindatox * sau
;alit(ion )% & )$ 3g'(a.
?u / & 7 zile -nainte de plantare, terenul se erbicideaz# cu / l'(a ;alex $%% E? sau
Breflan 8 & / l'(a, -n 8$% & $%% l ap#'(a. Breflanul se -ncorporeaz# -n sol la ad!ncimea de 7
& 1% cm.
Berenul se modeleaz# -n straturi -n#l,ate cu l#,imea la coronament de 28 cm sau -n
biloane ec(idistante la 7% cm.

4'sadurile se produc -n sere -nmul,itor, -n r#sadni,e calde sau -n sere -nc#lzite,
acoperite cu plastic.
Cin!nd seama de data plant#rii i de v!rsta r#sadului -n jur de $% & /% zile,
sem#natul se -ncepe din a treia decad# a lunii ianuarie.
Se seam#n# -n l#di,e sau pe strat nutritiv, folosind circa )$% gr s#m!n,# pentru 1 (a.
=#sadurile se repic# -n g(ivece din plastic de 7 cm sau cuburi nutritive de 7x7x7 cm,
la apari,ia primei frunze adev#rate.
Se aplic# lucr#ri obinuite de -ngrijire. Bratamentul cu ?Dcocel %,1 : previne
alungirea r#sadurilor. O aten,ie deosebit# trebuie acordat# c#lirii r#sadurilor, cu 1% & 1) zile
-nainte de plantare, ,in!nd seama c# -n solar temperaturile sunt mai reduse.
+nainte de plantare r#sadul se ud# bine, se trateaz# cu >Dcodifol %,) : sau
oxiclorur# de cupru %,$ : i cu Decis %,%$ :.

Plantarea se face -ntre )% i )$ martie -n zonele mai sudice i p!n# pe $ aprilie -n
zonele mai nordice, c!nd -n sol se men,ine constant# temperatura de 1% & 1)
%
?.
Plantarea se face manual, cu 1 & ) cm mai ad!nc. Distan,ele de plantare sunt 7%.7%
cm -ntre r!nduri i *% cm pe r!nd la ciclul scurtE *$ cm pe r!nd la ciclul prelungit.
Dup# plantare r#sadul se ud# local cu %,$ & 1 l ap# la fiecare plant#, pentru a nu r#ci
solul.
5ucr'rile de 0ngri1ire prezint# o complexitate mai mare dec!t -n c!mp.
?ompletarea golurilor se face -n primele 1% zile de la plantare cu r#sad din acelai
(ibrid, p#strat -n acest scop, pentru a realiza o cultur# -nc(eiat#.
Solul se men,ine af!nat i curat de buruieni prin praile repetate, aplicate manual
sau mecanice 4la -nceputul culturii6. Primul pr#it manual se face la 1% & 1) zile de la
plantare. Frm#toarele praile se repet# la interval de 1% & 1$ zile, -n func,ie de nevoie.
"ertilizarea fazial# se face -n dou# etape0 la legarea fructelor -n prima inflorescen,#
i la a doua inflorescen,#. Aa tomatele cultivate -n ciclul scurt se aplic# o fertilizare cu *%%
3g'(a azotat de amoniu la legarea fructelor din etajul al treilea, care se repet# la legarea celei
de a cincea inflorescen,#, dar la ciclul prelungit.
Bomatele cultivate -n solar se irig# diferen,iat, -n jur de 1% & 1) ud#ri pentru ciclul
scurt i 18 & 1/ ud#ri pentru ciclul prelungit. Aa -nceput normele de udare sunt mai mici 4)%%
& )$% m
*
'(a pentru a nu r#ci solul6, iar pe m#sur# ce vremea se -nc#lzete i plantele cresc,
normele se m#resc la *$% & 8%% m
*
'(a. 5orma de irigare este cuprins# -ntre 8.%%% i $.$%%
m
*
'(a. Grigarea se face pe rigole, dar rezultate mult mai bune se ob,in prin folosirea irig#rii
prin picurare, care asigur# o distribu,ie mai uniform# a apei de udare i reduce cu )$ & 8% :
norma total# de irigare. Grigarea prin picurare poate fi folosit# i la aplicarea -ngr##mintelor.
Plafonul minim de umiditate din sol este de /$ & 7% : din GFA.
?ombaterea bolilor i d#un#torilor se realizeaz# prin aplicarea corect# i la timp a
m#surilor de igien# cultural# i prin tratamente fitosanitare cu substan,e c(imice.
Sus,inerea plantelor se face la circa )% zile de la plantare, pe spalier cu o singur#
s!rm# la ciclul scurt sau cu cu sfori mai lungi, sus,inute de s!rme fixate pe sc(eletul
solarului, la ciclul prelungit.
S#pt#m!nal se face copilitul radical c!nd copilii au maxim $ cm lungime. Aa ciclul
scurt c!rnitul se face dup# * & 8 inflorescen,e iar la cel prelungit dup# 7 & 7 inflorescen,e.
Defolierea se face repetat, prima imediat dup# prinderea r#sadurilor -ndep#rt!nd 1 &
) frunze de baz#. Pe m#sur# ce frunzele de la baz# se -ng#lbenesc, acestea se
-ndep#rteaz#.
Prin tratarea plantelor cu procain# 1 & ) ppm, la 1% zile dup# plantare, apoi
s#pt#m!nal p!n# la / iulie, s.au ob,inut sporuri de produc,ie de )1 & 8/ : la cea timpurie i
1* & *% : la produc,ia total#.
+n condi,ii de nebulozitate i temperaturi sc#zute se iau m#suri pentru stimularea
poleniz#rii, a leg#rii i creterii fructelor. Se folosete Bostim & *,* :, Atonic A? & 10 8%%% la
)% de zile de la plantare, 5oseed %,1 : sau Bomafix A? & %,%2 :. Gnflorescen,ele se trateaz#
prin -mb#iere sau pulverizare, c!nd ) & 8 flori sunt desc(ise. Aucrarea se repet# la 8 & $ zile.
+n mod obinuit se stimuleaz# primele dou# inflorescen,e i numai -n situa,ii speciale cea de.
a GGG.a.
Pentru a gr#bi coacerea fructelor i creterea produc,iei timpurii se fac tratamente cu
Et(rel sau =omt(rel, -n concentra,ie de )$% ppm, c!nd fructele din prima inflorescen,# au
diametrul de ),$ cm.
Dirijarea factorilor de mediu, -n special temperatura i umiditatea se realizeaz# prin
aerisire. Aa -nceput aerisirea se realizeaz# prin desc(iderea uilor de la capetele solariilor,
iar -n zilele mai c#lduroase aerisirea se realizeaz# i prin zona de mijloc a solariilor prin
ridicarea, la -nceput, apoi prin -nl#turarea complet# a foliei pe o lungime de / & 7 m.

4ecoltarea tomatelor din ciclul scurt -n zonele foarte favorabile -ncepe -n jurul datei
de )% mai, iar -n cele mai pu,in favorabile -n jur de $ & 1% iunie.
Pentru consumul intern fructele se recolteaz# c!nd nuan,a roie cuprinde 1'* din
fruct, iar pentru export c!nd aceast# nuan,# apare numai -n zona din v!rful fructului.
=ecoltarea se face manual, zilnic sau la ) & * zile, se continu# pentru ciclul G p!n# -n decada
a treia a lunii iulie, iar pentru ciclul prelungit p!n# -n septembrie.
Pregatirea culturii de legume este o etapa foarte importanta
pentru obtinerea unor productii bogate si de calitate
. Pregatirea trebuie sa se faca tinand cont
de urmatorii factori:
Pregatirea terenului pentru cultura
Solul sa fie bogat in substante hranitoare, cu apa freatica la cel
putin 1 m de la suprafata si ferit de inundatii.
Terenul sa se gaseasca in apropierea unei surse de apa pentru
udat.
Locul sa fie drept sau usor inclinat spre sud pentru a iriga mai
usor.
Terenul ales sa fie insorit, ferit de vanturi sau furtuni puternice
(marginit de o liziera de copaci).
ste de preferat ca terenul
sa fie usor accesibil (drumuri, sosele), pentru a usura transportul
.
Terenul se ara din toamna la !"#$% cm adancime. Primavara, dupa
ce s#a uscat, terenul se lucreaza cu grapa pentru a nu forma crusta.
&ntr#o parte a gradinii se rezerva un loc pentru culturile care raman
pe loc mai multi ani. 'mena(area terenului consta in e)ecutarea
canalelor (santurilor ) de irigare. La impartirea terenului pe parcele
se va tine cont
de modul de udare al legumelor de pe parcelele respective, precum
si de cerintele legumelor (lumina, adapost, etc.).
Pentru culturile timpurii se pot face straturi inaltate sau coborate de
1%#!% cm si 1#1,$ m latime despartite de poteci late de $% cm.
ste recomandat sa nu se cultive aceeasi planta ! ani la rand pe
acelasi loc, deoarece productia din anul urmator va fi mai mica si
mai slaba calitativ, mai ales datorita inmultirii de boli si daunatori,
specifici culturii respective.
*e retinut ca o leguma se cultiva din nou pe acceasi parcela dupa
!#+ ani.
,oarte mare importanta are fertilizarea terenului din toamna
(fertilizare de baza), prin care se asigura nevoia de hrana pentru
urmatoarele !#$ culturi.
&ngrasarea terenului se face odata cu aratura de toamna,
imprastiind ingrasamantul cat mai uniform.
Pregatirea semintelor
Pentru obtinerea unor productii legumicole mari si de calitate
este bine sa se foloseasca seminte care indeplinesc anumite conditii,
si anume:
Soiul legumei sa fie indicat pentru zona si solul specifice
terenului
ales.
Perioada de vegetatie a culturii (soiuri timpurii, de vara
, tarzii, etc.).
-alitatea germinativa a semintelor si vechimea lor.
ste bine ca semintele sa se procure de la producatori autorizati sau
magazine speciale. *e mare importanta este si tratarea semintelor
impotriva bolilor
si daunatorilor. Semintele procurate de la producatori sunt de(a
tratate in acest sens.
&ngrasamintele
,ertilizarea terenului
este bine sa se faca folosind numai ingrasaminte organice
, deoarece este mai sanatos
si pentru *vs., cat si pentru clientii amatori de legume proaspete,
care vor aprecia acest lucru.
Solul bogat in substante hranitoare va da o recolta mai mare, iar
legumele vor fi mai gustoase si mai bune calitativ. *e aceea gradina
de legume trebuie fertilizata in fiecare an.
-el mai bun ingrasamant este gunoiul de grajd putrezit, care se
aplica de regula toamna, la pregatirea terenului. &n functie de
posibilitati, gunoiul se da in primul rand la culturile de castraveti,
vinete, varza, conopida, tomate, ardei, cartofi, dovlecei.
.n alt ingrasamant organic este mranita , care se obtine in amestec
din gunoi de gra(d foarte bine putrezit (!#$ ani) si resturi vegetale
descompuse.
'ceasta se foloseste in cantitati mai mici, aplicandu#se in special la
cuiburile vegetale, la plantare, insamantare sau la ingrasarea
suplimentara.
Compostul se prepara destul de usor, din resturi vegetale, paie,
frunze uscate, buruieni smulse la plivit, cenusa, resturi alimentare.
Toate acestea se asaza in gramada intr#un loc mai izolat. -oama
gramezii va forma o scobitura pentru ca apa de ploaie sa se stranga si
sa patrunda in interior
. &n lipsa ploilor gramada se va uda periodic cu apa sau cu urina de la
animale. /data la $ luni, gramada de compost se intoarce si se muta
alaturi, straturile de sus asezandu#se la baza, iar cele de (os la
coama. *upa !#$ ani se va obtine un ingrasamant foarte valoros
d.p.d.v. nutritiv, care se foloseste la fel ca mranita.
'manunte despre folosirea ingrasamintelor pentru fiecare tip de
leguma in parte puteti afla in paginile referitoare la aceste legume.
/btinerea rasadurilor de legume
Legumele ce se cultiva mai frecvent prin
rasaduri sunt rosiile, vinetele si ardeii, care au
cerinte mai mari in ce priveste caldura si
necesita o perioada mai mare de vegetatie pana
la recoltare.
Prin rasaduri se cultiva si plante
mai putin pretentioase, ca varza, conopida,
gulia, in scopul de a obtine productii timpurii, de
asemenea si prazul, ceapa de apa, telina,
castravetii, si dovleceii, tot in acelasi scop.
0ealizarea rasadnitelor presupune urmatoarele materiale: gunoi de gra(d proaspat,
nefermentat1 pamant de rasadnita (de 2telina2)1 tocuri de lemn
1 geamuri1 rogo(ini.
Gunoiul de grajd se foloseste pentru incalzire (rasadnita calda). -el
mai bun este gunoiul proaspat de cal, care intra repede in fermentatie
si da cantitatea cea mai mare de caldura. Se poate folosi si gunoi
proaspat de vite, fiind indicat sa se amestece cu gunoi de cal.
'vanta(ele folosirii gunoiului de gra(d sunt mai multe, printre care
costul
scazut, nu necesita instalatii speciale, iar dupa ce s#a folosit poate fi
intrebuintat la producerea de mranita sau ca ingrasamant
suplimentar.
Pamantul de rasadnita, sau de telina, cum mai este denumit, se
pregateste inca din timpul verii, in felul urmator:
# dintr#un loc intelenit (inierbat), pa(isti, izlazuri, etc., se fac brazde
groase de 1%#1! cm si lungi de !%#$% cm. 'cestea se asaza in
gramezi, unele peste altele, cu iarba la iarba, intr#un loc umbrit,
udandu#se din timp in timp pentru a putrezi mai usor. *upa putrezire
rezulta pamantul de telina care se amesteca in anumite proportii (vezi
mai (os) cu mranita si nisip.
&n lipsa unui loc intelenit se pot taia brazde dintr#un camp de lucerna
sau trifoi. 3isipul se foloseste pentru a face pamantul de rasadnita mai
permeabil si mai usor.
Proportii de amestec pentru diferite legume:
-ultura 4ranita 5Pamant de telina 5 3isip 5
0osii "% !" !"
'rdei, vinete +% "% 1%
-astraveti +% +% !%
6arza, conopida "% !" !"
Salata !" 7" #
Tocul de rasadnita
)ista mai multe variante de rasadnite (e).: cu ! pante, ingropate, etc.), insa cea mai simpla
este cea cu toc pe care o vom prezenta in continuare.
Tocul este format dintr#o rama de lemn de !"#$% cm inaltime, + m lungime si 1," m latime,
avand prinsa din metru in metru cate o stinghie pentru spri(inirea foilor de geam, cu
dimensiunea de 1 pe 1," m.
0ama se asaza pe un strat de gunoi de gra(d amena(at pentru rasadnita, mai lat decat tocul,
si gros de +%#7% cm. 8eamurile au rol de mentinere a caldurii dega(ate.
&n interiorul tocului se mai pune un strat de gunoi de gra(d proaspat, de cca " cm grosime,
dupa care rasadnita se acopera cu foile de geam si rogo(ini.
*upa cateva zile, daca se constata inceperea fermentarii (apar picaturi de apa pe interiorul
geamului), se asaza amestecul de pamant intr#un strat de 1!#1" cm. Pamantul se grebleaza,
dupa care se acopera iar rasadnita.
Semanatul in rasadnita se face cand pamantul s#a incalzit, lucru ce se constata prin aparitia
buruienilor. &nainte de semanat, pamantul se niveleaza cu grebla, distrugand astfel si
buruienile.
Semanatul in rasadnita se poate face in randuri sau prin imprastiere cat mai uniforma.
Peste seminte se presara un strat de mranita gros de 1#! cm. Se batatoreste usor pamantul
si se uda cu o stropitoare cu sita fina, cu apa calduta.
0asadurile se pot planta si in ladite, in ghivece sau in paharele din plastic, in lipsa tocurilor de
lemn. Pe fundul laditelor se fac cateva gaurele prin care sa se scurga e)cesul de apa. Se
asaza un strat de nisip de 1 cm grosime, dupa care se pune amestecul de pamant. Semanatul
se face in randuri, la +#" cm distanta. Laditele se tin intr#o incapere incalzita, iar dupa
rasarire se asaza langa geam, la lumina. -and rasadurile au atins perioada optima, se
planteaza in gradina.
0asadirea in ghivece se aplica la legume care suporta greu transplantarea in gradina (e).
castraveti, dovlecei), asa fel incat acestea sa fie plantate in gradina cu pamantul din ghivece,
fara a fi afectate radacinile.
Se folosesc ghivece mici de pamant ars cu diametrul de 9#: cm sau paharele de plastic
gaurite la fund. 8hivecele se umplu cu pamant pana la (umatate, apoi se seamana cate !
seminte la ghiveci prin apasare cu degetul, dupa care se uda cu apa calduta si se tin la lumina
si caldura.
La ghivece se mai pot produce rasaduri si de la alte legume
0asadirea in ladite
0asadirea in ghivece
Ingrijirea rasadurilor Pana la rasarire, rasadnita se tine acoperita cu geam si rogo(ini.
&mediat ce plantele incep sa apara, se inlatura rogo(inile pentru patrunderea luminii.
0asadnita se va aerisi zilnic, chiar si pe timp mai racoros, ridicand brusc geamul si lasandu#l
imediat la loc. Pe masura ce timpul se incalzeste, aerisirea se va face tot mai des.
*aca pamantul din rasadnita tinde sa se usuce, se uda usor cu apa calduta. 3u trebuie sa fie
nici prea multa umezeala, deoarece rasadurile se alungesc prea mult, se imbolnavesc si cad.
*aca se intampla acest lucru, se aeriseste bine rasadnita, iar plantele bolnave se smulg.
*aca apar coropisnite, se ingroapa la !#$ cm din loc in loc momeli.
-ombaterea coropisnitelor prin momeli se face dupa urmatoarea reteta: se fierb 1" minute
1%% gr boabe de grau1 dupa racire se amesteca cu " gr insecticid ('ldrin, *eto), *uplito),
Sinto), Sinorato), etc.) si 1 gr untdelemn.
-alirea rasadurilor se face cu scopul ca acestea sa se obisnuiasca cu conditiile climaterice mai
aspre, la plantarea in camp. Pentru aceasta, cu 1%#1" zile inainte de plantare se ridica
geamurile, la inceput numai ziua, apoi si noaptea. .datul in acest timp se reduce la minim
sau se suprima total.
Plantarea rasadurilor se va face tinand cont
de perioadele specifice fiecarei legume, tinand cont de caracteristicile
culturii respective.
4odurile de cultivare a legumelor
Legumele se cultiva prin urmatoarele metode:
-ateva soiuri de legume ce se pot cultiva in solar cu rezultate foarte
bune:
rosii: 4arita 1"1 4arita !"1 6idra 1+1 &salnita "%1 *elicates1
6emone
ardei gras: )port1 .rias de -alifornia1 *e *unarea1 Solaris
vinete: *elicia1 ;ucurestene1 Pana -orbului1 Lidia1 3arcisa
*upa ce s#a incalzit pamantul in solar (1%#1" zile de la montare si
acoperire cu folie), se ierbicideaza si se modeleaza terenul in straturi
ridicate pe rand, lasand distantele specifice fiecarei culturi intre
randuri.
Plantarea rasadurilor in solar se face intre !%#!" martie la rosii, "#1"
aprilie la ardei, 1#1" aprilie la vinete.
Trebuie ca temperatura in sol la adancimea de plantare sa nu fie mai
mica de 1%#1! gr -. La plantare se folosesc rasaduri viguroase,
sanatoase, produse in ghivece sau cuiburi nutritive. &nainte de
plantare, rasadurile se uda si se trateaza contra daunatorilor.
Lucrari de intretinere in solar
*upa plantare, in locul plantelor care nu s#au prins, se planteaza alte
rasaduri din acelasi soi.
Se afaneaza solul prin prasile, prima oara la 1%#1! zile de la plantare,
apoi la ! saptamani.
Legumele se iriga functie de cultura, de obicei intre randuri, aducand
apa pe santuri.
,ertilizarea se face uniform, in apropierea randurilor, incorporand
ingrasamantul in sol odata cu prasilele.
*e mare importanta este diri(area temperaturii si umiditatii, realizata
prin aerisirea solarului si irigare corecta. 'erisirea se face prin
deschiderea usilor din capete, sau prin ridicarea foliei la mi(locul
solarului in zilele foarte calduroase.
*aca nu se respecta aceste conditii, apar bolile la plante si cultura
poate fi periclitata. -ombaterea bolilor se face prin masuri de igiena a
culturii (indepartarea plantelor bolnave) si tratamente fito#sanitare.
Lucrari speciale:
La rosii:
# sustinerea plantelor pe sarme sau sfori cat mai din timp (!%
zile de la plantare)
# copilitul (vezi ingri(irea rosiilor)
# carnitul plantei la $#+ inflorescente pentru culturile
e)tratimpurii si :#1% inflorescente pentru culturile prelungite
# defolierea frunzelor de la baza, imediat dupa plantare, si a
celor ingalbenite
La ardei:
# lucrari de formare a tufei, lasand $#+ ramificatii1 lastarii de rod
se lasa in e)terior si se ciupesc la 1#! flori, iar lastarii interiori si
cei sterili se suprima
# carnitul varfului lastarilor la ! frunze deasupra ultimului fruct
# defolierea frunzelor batrane
La vinete:
# ciupirea lastarilor pana la aparitia primelor flori1 se lasa 1#$
copili care se carnesc dupa !#$ fructe1 daca apar mai multe flori
la un loc se raresc, lasand numai una
# se defoliaza frunzele de la baza si cele care umbresc florile
Insamantarea direct in camp se face pentru obtinerea de productii
timpurii la legumele care suporta mai bine temperaturile mai scazute,
ca morcovul, patrun(elul, mazarea, ceapa, salata, spanacul, etc. .nele
seminte (morcov, patrun(el) rasar mai greu, la !%#!" zile.
Perioada de semanare la legumele de baza
-ultura
*istanta intre
randuri<cm
*istanta pe
rand<cm
Perioada de
semanare
4orcov !%#+% 7#:
1#1" &&&
!" 6#!" 6&
Patrun(el !%#+% 7#: 1 &&&#" &6
0idichi de luna 1"#!% 9#7 1 &&&#1" &6
0idichi de vara $%#+% 1"#1: !" &6#$% 6
0idichi de iarna $%#+% 1"#1: !% 6&#1% 6&&
Sfecla rosie $%#+% 1:#!%
1#1% &6
!" 6#" 6&
-eapa de
consum
$%#+% 7#:
1%#$% &=
!% &&#1% &&&
-eapa de
arpagic
$%#+% 7#: !" &&&#1" &6
-eapa verde 1"#!% "#9
1#1% =&
!% &&#!% &&&
.sturoi $%#+% "#9
1#1% =&
!% &&#1% &&&
Spanac !%#!" #
1#1" 6&&&
!% &&#1% &&&
Salata !%#!" 1"#!%
!% &&#1% &&&
1#!% 6&&&
,asole pastai +%#"% 7#: !% &6#1% 6
,asole uscata +%#"% 7#: !" 6&#" 6&&
-astraveti :% $%#"%
!" &6#1% 6
!% 6&#1% 6&&
*ovlecei 7%#1%% +%#9% !" &6#1% 6
Plantarea rasadurilor in camp
0asadurile trebuie sa fie viguroase, sanatoase, cu frunze de culoare
verde#inchis si cu radacini puternice. Perioada de plantare este in
functie de specie.
La plantare, pamantul se indeasa bine in (urul radacinilor astfel incat
sa nu ramana goluri in care sa patrunda aerul uscat de afara.
*aca terenul
nu a fost ingrasat, e bine sa se puna $%%#+%% gr mranita la cuib,
amestecandu#se cu pamantul.
*e mare importanta este adancimea de plantare1 daca e prea adanc,
cresterea plantelor va fi incetinita de lipsa aerului, iar daca plantarea
se face prea la suprafata, rasadurile se vor usca.
.darea se face conform cerintelor culturii respective.
Tipuri de solarii
-ulturile de legume timpurii si
e)tratimpurii se pot obtine in rasadnita, in
solarii de diferite tipuri si in sere#solar. 3e
vom ocupa in mod deosebit de obtinerea
legumelor in solarii, care sunt mai usor de
amena(at si necesita mai putine investitii.
Solariile sunt constructii simple, acoperite cu folie de polietilena de
%,1#%,! mm grosime si in care se planteaza legume sau se produc
rasaduri, primavara foarte devreme, in vederea obtinerii de productii
e)tratimpurii (trufandale).
le se monteaza cu minim 1%#1" zile inainte de data plantarii, pentru
ca pamantul sa se incalzeasca.
Solarul simplu de tip tunel
este usor de realizat.
Pentru construirea acestui solar se folosesc ti(e de plastic fle)ibile sau de fier#beton de >? 9,
lungi de 1,9#1,: m. Ti(ele se asaza arcuit la distanta de 1#1," m intre ele, infigand cele !
capete in pamant, constituind astfel scheletul solarului.
*eschiderea arcului va fi de 7% cm, iar inaltimea de +%#"% cm. Pe schelet se fi)eaza folia lata
de 1," m asa fel incat sa treaca cu 1" cm peste marginile tunelului, pentru ca folia sa fie
fi)ata prin asezarea unor brazde de pamant peste margini. La cele ! capete ale tunelului folia
se prinde in manunchi de cate 1 tarus#ancora.
&ntr#un astfel de solar se pot planta !#$ randuri de rasaduri de talie mica: salata, varza,
conopida, etc. *upa ce timpul s#a incalzit, solarul se desfiinteaza, iar cultura ramane in camp
deschis.
/rientarea tunelului trebuie facuta astfel incat vanturile puternice sa bata in lungul acestuia.
.n alt tip de solar este solarul inalt de tip tunel.
'cesta are scheletul de fier#beton de >? 1+#1:, cu deschiderea la baza de "#7 m. Ti(ele din
fier sunt sudate intre ele cu bare de fier, iar de o parte si de alta a coamei se intind cate $
randuri de sarma galvanizata pentru sustinerea foliei. ,iecare picior al arcadei se introduce
intr#un locas din teava fi)ata in beton, pentru o mai buna stabilitate. ,olia de polietilena de
%,! mm trebuie sa depaseasca marginile solarului pentru ancorare sau acoperire cu pamant
pe margini. *upa ce s#a acoperit solarul cu folie, peste acesta se intinde prin incrucisare
sarma de $ mm care se fi)eaza cat mai bine si mai strans pentru a impiedica ruperea foliei de
catre vant.
*aca e)ista posibilitatea, acest tip de solar poate fi prevazut in interior cu tevi pentru incalzire
(sere#solar).
Solarii joase duble
'cest tip de solar se confectioneaza frecvent dintr#un schelet de lemn sau fier#beton. Pentru
acoperire se folosesc doua folii de polietilena late de 1,+ m, lipite intre ele pe latura lunga.
Solarii inalte cu acoperis in 2 pante
Se construiesc din lemn. ,i)area foliei se face prin sipci de lemn late de !#$ cm care se prind
de schelet cu cuie de tabla. Se pot alatura ! sau mai multe asemenea solarii, in care se pot
cultiva toate speciile de legume.
Calendarul gradinii de legume
8.+-6A-!.
- /e incearca semintele sanatoase punand cateva din ele sa incolteasca in muschi sau
nisip umezit.
- 3ivada doarme sub amortirea iernii in zilele frumoase se pot curata pomii de frunzele
uscate - in ele se ascund dusmani din primavara tot in aceste zile se sapa pomii la
radacina si se pune gunoi, se acopera cu pamant sapat, sau se aduna zapada la radacina
lor.
- si pamantul are viata lui din cand in cand nu strica sa se puna pe el gunoi. Pe straturile
de langa casa se pune gunoi de pasari, cenusa pentru ingrasarea pamantului.
7A-0!.
- replicatul rasadurilor in cuburi sau ghivece nutritive destinate culturilor timpurii de
camp "tomate, ardei, vinete$
- insamantarea in rasadnite sau solarii incalzite biologic a legumelor destinate culturilor
de vara "varza, tomate$
- plantarea in prima #umatate a lunii in solarii sau tunele a verzei timpurii, conopidei
timpurii si gulioarelor
- plantatul si semanatul din timp a mazarei, verzei si conopidei timpurii, a cepei din
arpagic si samanta, a usturoiului de primavara, a morcovului, patrun#elului, spanacului,
ridichii de luna, etc.
- in a doua #umatate a lunii se planteaza in rasadnite castravetii, ardeii
- se pregatesc solariile pentru tomate, ardei, vinete
- se continua prote#area verdeturilor cu polietilena si recoltarea verdeturilor produse in
sistem fortat
- se practica supraaltoirea pomilor "unde e cazul$ dupa metoda prin despicatura,
copulatie sau triangulatie
- fertilizarea suplimentara cu azot
- dezgropatul si demusuroitul vitei de vie
- se face taierea radacinilor pornite din altoi "taierea de rodire si copcitul$
- in legumicultura se continua dezinfectarea rasadnitelor, solariilor, cu formalina sau
sulfat de cupru
- pomii fructiferi se pot stropi cu solutie sulfo-calcica, impotriva fainarii peste (
saptamani se mai face o stropire impotriva moniliei, cu o solutie pe baza de cupru. 0ot
in aceasta luna putem pregati terenul pentru plantarea de noi pomi fructiferi: se sapa si
se gunoieste pentru a fi reavan, apoi, spre sfarsitul lunii, se pot planta.
AP-!3!.
- pana la mi#locul lunii aprilie se mai pot planta in gradina:
- radacinoasele "morcovi, patrun#el, pastarnac$ in randuri, distanta de (& cm salata,
spanacul
- se seamana soiuri de mazare tarzie, sfecla rosie si samanta de ceapa
- de la mi#locul lunii incepe:
- plantatul varzoaselor, guliei si conopidei
- semanatul cartofilor preincoltiti la distanta de ;= cm intre randuri, iar pe rand, intre
cuiburi, <=-%= cm, la adancimea de 1= cm
- semanatul fasolei, castravetelui, pepenelui si dovlecelului
- se mai poate semana inca sfecla rosie la <= cm intre randuri
- plantarea telinei la distanta de %= cm intre randuri si pe rand
- semanatul porumbului
- semanatul florilor anuale, plantatul trandafirilor, al daliilor, gladiolelor, crinilor
- la sfarsitul lunii se poate planta rasadul de rosii timpurii si ardei
- Atentie la semanatC Combinatii bune: morcovi-mazare, semanate alternativ ceapa-
morcov, semanate alternativ ceapa-sfecla rosie-gulie cartof timpuriu-mazare cartof-
fasole sau ridiche de luna cu fasolea. Combinatii rele: ceapa-usturoi morcov-patrun#el
mazare-fasole castravete-cartof
- Dn livada se uda bine pomii fructiferi plantati in primavara si se incepe pregatirea
pentru stropitul lor.
7A!
- incepe plantarea rasadurilor de legume. 2om planta rasadurile de ardei, rosii,
castraveti, varza, gulie, conopida, broccoli, telina, ceapa "din seminte$, praz, vinete
- inainte de plantarea rasadurilor este necesar sa faceti o erbicizare a solului cu
urmatoarele substante: Dithane =,&>, Captan &>, 7erpan =,&>. De asemenea, uneltele
trebuie dezinfectate cu solutie de Carbeto* =,%> sau sulfat de cupru (-<>.
- plantarea rasadurilor de varza timpurie, conopida, broccoli si castraveti se face numai
pe pamant umed, la o temperatura de ;-1= grade Celsius. daca nu a plouat, udati terenul,
operatiune care se repeta si dupa plantare
- rasadurile vor avea roade dupa &=-@= de zile, timp in care trebuie sa prasiti de ( ori si
sa udati din 1= in 1= zile. Controlati mereu rasadurile pe masura ce cresc si nu ezitati sa
folositi insecticide daca vor aparea paraziti: purici, fluturi, muste.
!64!.
- daca nu ai reusit sa termini plantarea rasadurilor de legume in luna mai, ai timp doar la
inceputul lunii iunie sa plantezi rasadurile de rosii, ardei si vinete
- pe soluri fertilizate cu ingrasamant organic planteaza conopida, varza de toamna, varza
rosie, varza de +ru*elles, gulia de toamna si broccoli
- foloseste culturile succesive pe parcele eliberate dupa ceapa verde, salata, spanac,
mazare si gulioare. Dn vederea infiintarii culturilor duble cureti terenul de resturile
vegetale, sapi si nivelezi pamantul. Poti cultiva fasole, ridichi de toamna, castraveti de
toamna
- este perioada pentru palisarea, copilirea si carnatirea rosiilor timpurii
- daca ai vita de vie, continua legarea lastarilor, copilitul si carnatitul "indepartarea
varfurilor tuturor lastarilor mai vigurosi$. Daca ai timp suficient, aran#eaza frunzele vitei
in asa fel incat ciorchinii sa aiba mai multa lumina, mai mult soare. /tropeste via contra
manei, fainarii si putregaiului
- intinde castravetii timpurii din sera pe sfoara. Daca frunzele nu sunt ridicate pe sfoara,
castravetii nu vor avea lumina si nu se vor coace
- continua prasitul. Plivitul, raritul si irigarea zarzavaturilor si combaterea bolilor si
daunatorilor la legume.
!63!.
- AtentieC -osiile care incep sa se maneze pot fi salvate prin ruperea regulata a frunzelor
si indepartarea fructelor stricate.
A656/0
- grabeste strangerea cepei, dar inainte de depozitare pastreaz-o la soare cateva zile
- continua recoltarea castravetilor pentru muraturi
- strange rosiile pentru sucuri si bulion, dar nu uita sa continui copilitul si carnitul lor
- spre sfarsitul lunii poti incepe recoltarea cartofilor, dupa o prealabila verificare daca s-
au maturat suficient
- fasolea uscata pentru consum se aduna, se despoaie si se mai pastreaza la soare cateva
zile inainte de depozitare
- pentru o productie sporita de ardei vei continua fertilizarea cu azot si potasiu
- continui recoltarea vinetelor, ardeilor, verzei de vara, pepenilor galbeni si verzi
- in livezi incepe adunarea merelor de vara "imediat dupa ce roua s-a uscat$ si se
continua recoltarea piersicilor si a caiselor tarzii
- incep sa se coaca strugurii timpurii, dar atentie, acestia nu se recolteaza decat daca sunt
complet copti, caci altfel sunt acri
- nu uita sa semeni pe sol bine maruntit salata, pentru obtinerea rasadului de plantat la
inceputul lunii octombrie
- daca vrei sa ai hrean cu radacina dreapta si groasa, indeparteaza radacinile laterale
- pe terenuri eliberate se poate semana spanac, morcov si patrun#el, pentru productia de
primavara.
/.P0.7+-!.
- acum este momentul strangerii semintelor pentru primavara. 3a tomate, se aleg
fructele mari, specifice soiului, sanatoase, coapte bine. -osiile se zdrobesc bine, se pun
in vase cu apa, unde se spala bine. Dupa ce s-au spalat se indeparteaza de pe seminte
resturile de pulpa si se lasa apa sa se linisteasca. /emintele bune se lasa la fund, in timp
ce semintele seci plutesc la suprafata. /emintele bune se spala bine si se pun la uscat, la
soare. Cand s-au uscat trebuie sa aiba o culoare albicioasa-argintie. Dn medie la 1= ,g
tomate se obtin <=-&= g samanta " in functie de soi$. 3a ardei, pentru e*tragerea
semintelor se taie fructul in #urul coditei, apoi se scot semintele "codita cu seminte se
aseaza pe un ziar si cu mana se desprind semintele$. Acestea se spala in apa, se separa
semintele bune de cele seci prin punerea lor in apa si decantarea apei. /e usuca la
umbra, iar semintele se rasfira intr-un strat subtire "1-( cm$. Din cand in cand se
rascolesc cu mana, pentru a se usca mai repede. Cand sunt uscate au o culoare galben-
aurie. /e pastreaza pana in primavara in pungi de hartie. Din 1& ,g ardei se pot obtine in
medie 1== g samanta. 3a vinete, cand fructele au a#uns la maturitate, se zdrobesc, se
toaca marunt, apoi pulpa se pune intr-un vas cu apa, unde se freaca bine cu mainile
pentru a separa semintele de pulpa. /emintele bune sunt grele si se lasa la fundul apei,
separate de cele seci, usoare, care raman la suprafata. Cele bune se spala, se usuca la
umbra si apoi se pun in pungi de hartie. 3a castraveti se aleg fructele mari, galbene, care
au a#uns la maturitate. /e lasa la soare @-; zile, dupa care se e*trag semintele. /e taie
longitudinal fructul si cu o lingura se scot semintele, se spala si se lasa in apa. Apoi,
dupa cateva ore acestea se desprind usor de mucilagiile care le incon#oara. /emintele
bune raman la fundul vasului, se scurg, se usuca la soare in strat subtire de 1-( cm, cat
mai repede, pentru a nu se innegri. 3a salata, semintele a#ung la maturitate la (&-<= de
zile de la inflorire. Plantele se taie, se fac snop, se duc la umbra pentru uscare. Dupa o
saptamana snopii se scutura bine deasupra unui ziar, se vantura si ramane samanta buna,
care se pastreaza in pungi de hartie. 3a ceapa, semintele se recolteaza dimineata, pe
roua, pentru a nu se scutura. /e taie cu ti#a intreaga, se fac snopi mici, se usuca la
umbra, dupa care se scutura capsulele, sa iasa semintele, care sunt de culoare neagra. /e
vantura semintele si se pun la uscat in strat subtire.
)C0)7+-!.
- se scot cartofii de toamna
- morcovii, patrun#elul, pastarnacul se scot pe timp uscat, se zvanta, se curata de frunze
si se depoziteaza in pivnita
- se recolteaza ultimii ardei, care au devenit dulci si carnosi
- rosiile necoapte se pot smulge din vre#uri cu tot si se pun la adapost si intuneric, unde
se coc
- se recolteaza varza si se pune la murat
- se recolteaza vinetele, ardeii, guliile, morcovii, patrun#elul, pastarnacul, telina
- se recolteaza gogonelele, care pot fi puse la murat sau pot fi depozitate in pivnita sau
in incaperi mai calduroase, unde cu timpul se inrosesc si se pot consuma ca rosii coapte.
/e vor depozita numai gogonelele sanatoase pivnita inainte de depozitare trebuie
aerisita, curatata si dezinfectata
- se defriseaza terenul de resturile vegetale si se pregateste terenul in vederea fertilizarii
- se sapa terenul, pe masura ce s-au recoltat ultimele legume
- 4u uitaC Pentru a avea legume proaspete primavara devreme, este timpul sa le
cultivam - ceapa verde "de stufat$, usturoiul verde, salata, spanacul, loboda, toate
acestea rezista bine la temperaturi #oase: se planteaza rasadul de salata pentru primavara,
cu (-< udari obligatoriu se seamana morcovii, patrun#elul, mazarea, ceapa si usturoiul
pentru recoltele timpurii de anul viitor
- se recolteaza merele, perele, gutuile, nucile, prunele
- se aduna porumbul care este copt
- se mai pot aduna semintele de ceapa si loboda
- pentru prote#area pomilor tineri de inghet si de rozatoare vom pune frunze moarte in
#urul lor si le vom acoperi tulpinile cu saci.
4)!.7+-!.
- pe masura ce gogosarii se coc, sunt culesi si pusi la borcan
- sfecla rosie mai poate fi recoltata, curatata de frunzele verzi si
depozitata in pivnita
- se mai culege porumbul, se taie cocenii si se pun pe foc
- zarzavaturile vor fi recoltate dupa 1 noiembrie, dupa caderea brumei
- varza se recolteaza tot acum
- toamna se scurteaza radacinile pomilor batrani pentru a le prelungi viata. ) lucrare
care da bune rezultate la pomii batrani carora li s-au aplicat taieri de regenerare este si
intinerirea radacinilor. Aceasta lucrare se face fie in toamna premergatoare regenerarii,
fie primavara, inainte de intrarea pomilor in vegetatie, si consta in saparea unui sant
circular in dreptul proiectiei coroanei pe sol, adanc de @=-?= cm si lat de @= cm. 0oate
radacinile se taie cu fierastraul de pomi si se scot. Apoi santul se acopera cu pamant
amestecat cu ingrasaminte. Pentru un pom se socotesc 1&= ,g gunoi de gra#d bine
putrezit, < ,g superfosfat si 1 ,g sare potasica. santul se umple pe trei sferturi, se toarna
1= caldari de urina de gra#d subtiata cu apa "1 parte urina si <-% parti apa$. Dupa udat
santul se umple definitiv cu pamant. 3a pomii batrani se face o scurtare foarte puternica
a ramurilor de schelet astfel incat #umatate din lungimea lor se taie. 0rebuie insa sa
respectam cateva reguli la taierea de intinerire: 1$ punctul din care se face scurtarea
ramurilor trebuie sa se afle deasupra unor ramuri lacome sau a unei ramuri laterale ($
in locul unde se face taierea, ramura nu trebuie sa fie au groasa de ?-1= cm. Pentru
asigurarea unei incarcaturi normale de fructe pe pom, este bine sa se faca si rarirea
ramurilor de rod, stiut fiind ca distanta normala intre ele este de 1=-(= cm. 0rebuie
pastrate ramurile de rod cu pozitie laterala, acestea fiind considerate cele mai bune.
Ardei
Gn cultura se gasesc 8 feluri de ardei0 iuti, grasi, lungi 4ex.0 3apia6 si gogosari.
Ardeiul, la fel ca rosiile si vinetele, este o planta pretentioasa la lumina, caldura,
apa si (rana. Pentru a avea o productie mare si de calitate, ardeiul trebuie
cultivat -ntr.un pam!nt bogat, af!nat, lucrat ad!nc si -ngrasat cu gunoi de grajd.
Soiuri
Ardei gras0 ;alben timpuriu, Export, ;alben de Hanat, ;alben urias, Frias de
?alifornia, =om!nesc, ?alincov verde, etc.
;ogosar0 Bimpuriu de Hucuresti, Superb, Frias dulce, Splendid, =ubin, etc.
Ardei lung0 9apia, Aung rom!nesc, >edaliat, ?osmin
Ardei iute0 Gute portocaliu 4ciusca6, Gute de Arad, etc.
4asadul
Semanatul -n rasadnita se face catre sf!rsitul lunii februarie 4pentru culturi
timpurii6 sau la mijlocul lunii martie pentru culturile de vara. Pentru culturile t!rzii
de toamna 4ardei, gogosari si ardei lungi6 semanatul se face -n rasadnite reci
4pe straturi6 la -nceputul lunii aprilie.
Plantarea rasadului pentru productii timpurii se face catre sf!rsitul lunii aprilie. +n
celelalte cazuri, ardeii se planteaza la -nceputul lunii mai.
Distanta de plantare pe biloane este de 8%'8% cm, pun!nd c!te 1 fir la cuib.
Pentru ardeiul iute plantarea se face la *%'*% cm. Daca plantarea se face pe
straturi -naltate, distantele de plantare sunt de 7%'1$ cm la ardei gras si
gogosar. =asadurile trebuie -ngropate la aceeasi ad!ncime ca cea din
rasadnita.
+ngrijirea se face la fel ca la rosii si vinete 4prasit, udat, -ngrasare suplimentara6.
Gmportant este cum se face udarea, si anume0 apa sa nu fir prea receE dupa
udatul de la plantare ardeii nu se mai uda ).* saptam!ni pentru ca plantele sa
se -nradacineze bineE apoi udatul se face odata la /.7 zileE -n timpul -nfloririi
masive se -ntrerupe udatul.
Odata cu prasitul se musuroiesc plantele pentru a -ngropa radacinile dezgolite
la udat.
Pentru productii timpurii cu fructe mari si de calitate este bine sa se c!rneasca
ramurile fiecarei plante, las!nd doar $./ ardei la tufa. De la o tufa se pot obtine
%,$.%,7$ 3g ardei, gogosari sau ardei lungi.


2onopida
Se cultiva pentru inflorescenta din lastari -ngrosati.
Este o planta destul de pretentioasa, mai ales la temperaturi sub % grade ?,
c!nd se pateaza si nu mai produce recolte de calitate.
?!nd s.a format, inflorescenta trebuie ferita de lumina deoarece se -negreste.
Se cultiva pe soluri fertile, bine lucrate si -ngrasate cu gunoi de grajd.
Soiuri
Bimpurie de Ertfurt, cu perioada de vegetatie de 2%.1%% zile, cu inflorescenta
mica, rotunda si -ndesata de *%%.$%% gr
Hulgare de zapada 411$.1)% zile6, cu inflorescenta mare, de /%%.1%%% gr, cu
productie mare la cultura -n c!mp si care se pastreaza bine mai mult timp.
Alte soiuri0 Bimpurie de Arad, etc.
4asadul
Soiurile timpurii se produc -n rasadnite calde 4*.$ gr la 1,$ mp6 -n
februarie. Soiurile t!rzii se seamana pe straturi la sf!rsitul lunii
mai.
Plantarea -n gradina se face la mijlocul lunii aprilie pentru soiurile
timpurii 4$%.$% cm6 si -n luna iulie pentru cele t!rzii 47%.7% cm6.
=asadul poate fi plantat putin mai ad!nc dec!t a fost -n rasadnita.
Pam!ntul se amesteca cu *%%.$%% gr mranita la planta, iar la baza se aseaza
pleava, paie sau frunze uscate 4mulcire6 pentru mentinerea apei -n sol. Dupa
plantare se uda si se trage pam!nt -n jurul plantei.
+ngrijirea se face -n general la fel ca la cultura verzei, -n ce priveste prasilele,
musuroirea, udarea si -ngrasarea suplimentara. Suplimentar, inflorescenta
trebuie ferita de lumina prin legarea frunzelor la v!rf sau fr!ngerea a ).* frunze
care se asaza peste capat!na. Exista soiuri la care frunzele acopera de la sine
capat!na. =ecoltarea se face treptat, c!nd inflorescentele sunt -ndesate si albe,
-nainte ca acestea sa se resfire, la 1$.)% zile de la formarea lor. ?apat!nile se
taie de la baza, cu tot cu frunze.
?eapa
?ontine multe substante (ranitoare0 za(aruri, vitamine si substante active care
omoara microbii.
2eapa de arpagic
Se obtine astfel0 solul arat din toamna se niveleaza si se marunteste bine -n
primavaraE sam!nta de ceapa se seamana -n martie 4%,7.1 3g la 1%% mp6, -n
r!nduri la 7.1% cm distanta si 1.) cm ad!ncime, las!nd poteci de $% cm la 1%.
1$ r!nduri.
Pentru a grabi rasarirea, sam!nta se -nmoaie -n apa ).* zile.
Dupa rasarire se fac *.8 prasile, se pliveste cultura de buruieni si se stropeste
cu zeama bordeleza -mpotriva manei.
=ecoltarea se face -n luna august c!nd bulbisorii s.au format iar frunzele
exterioare sunt uscate. =ecoltarea se realizeaza prin smulgere cu m!na sau cu
sapaliga. ?el mai bun arpagic este cel cu diametrul de 7.1) mm. Dupa uscare,
arpagicul se pastreaza -n -ncaperi uscate cu temperaturi ori de %.) gr ? ori de
17.)% gr ?E trebuie evitate temperaturi de *.1$ gr ?, pentru a nu forma fusti anul
urmator.
Soiuri de ceapa de arpagic0 . Friasa de Stuttgart, De Hacau, De Iittau, De
@inga, De Darasti, De Aovrin, De "iliasi, etc.
2eapa de consum 6bulbi7
Aa sf!rsitul lunii martie se planteaza arpagicul la )%.)$ cm -ntre
r!nduri si 1%.1) cm -ntre bulbi pe r!nd, pe terenul pregatit
corespunzator. Aa 1%%% mp sunt necesare 8%./% 3g arpagic.
+ngrijirea consta -n 8.$ sapaligi, 1.) udaturi, 1.) -ngrasari
suplimentare, *.8 stropiri cu zeama bordeleza pentru
combaterea manei, precum si ruperea fustilor florali. +ngrasarea
si udarea se face numai dupa primele ) saptam!ni de la
plantare.
=ecoltarea se face -n august c!nd tulpinile s.au -nmuiat la baza
si mai mult de jumatate au cazut la pam!nt, prin smulgere sau cu
sapaliga, cu atentie sa nu se taie bulbii. Dupa recoltare se lasa
sa se zv!nte la soare. Se pot obtine ).),$ tone de ceapa bulbi la 1%%% mp.
2eapa de apa 6caba7
Pentru cultura cepei de apa se foloseste rasadul, care se obtine prin semanare
pe straturi -n luna aprilie -n r!nduri la $./ cm. Pentru 1%%% mp sunt necesare
8$%%%.$%%%% rasaduri care se obtin din /%%.7%% gr sam!nta. =asadul este bun
de plantat c!nd are ).* frunze.
Aa plantare se scurteaza radacinile si frunzele la 1'*. =asadul mocirlit se
planteaza cu plantatorul, la sf!rsitul lunii mai, la )$.*% cm -ntre r!nduri si 1%.1$
cm pe r!nd. Dupa plantare se uda, apoi se -ngrijeste la fel ca ceapa de arpagic.
Aa recoltare se pot obtine 1)%%.17%% 3g de pe 1%%% mp de teren.
Soiuri de ceapa de apa0 De Huzau, Spaniola
2eapa #erde Aburii de ceapa #indeca guturaiul
Pentru a obtine ceapa verde 4stufat6 -n primavara, se planteaza toamna t!rziu
sau primavara c!t mai de timpuriu arpagic mare cu diametrul de peste )% mm
sau c(iar bulbi mici de ceapa de )%.*% gr la 1$.)% cm -ntre r!nduri si $.1% cm
pe r!nd.
Daca plantarea se face din toamna este bine sa se aseze peste cultura un strat
de gunoi paios de grajd sau frunze, pentru a feri bulbii de -ng(et. Acest strat se
aduna cu grebla -n primavara.
=ecoltarea se poate -ncepe din luna aprilie c!nd frunzele au lungimea de *%.*$
cm.
8inete
Patlagelele vinete, ca si cele rosii, sunt plante pretentioase la caldura, apa,
lumina si (rana. Sam!nta -ncolteste numai la temperaturi ce depasesc 18.1$
grade ?, iar la temperaturi sub % grade ? plantele mor. ?er mai multa apa, deci
se uda mai des. Daca nu au suficienta lumina -n rasadnita, plantele se
-ngalbenesc si se alungesc. Daca sunt umbrite -n teren, nu leaga rod.
2e soiuri culti#am9
Sunt recomandate urmatoarele soiuri0 JDeliciaJ pentru culturi
timpurii, JDanubianaJ pentru culturi de vara, JPana ?orbuluiJ si
JHucuresteneJ pentru culturi t!rzii.
2um se produce rasadul de #inete9
@inetele se cultiva numai prin rasad. Semanatul -n rasadnite se
face la sf!rsitul lui februarie, -nceputul lui martie. =epicatul se face la 7.7 cm
sau 7.7 cm cu mult pam!nt la radacina sau -n g(ivece nutritive.
Plantarea rasadurilor se face la -nceputul lunii mai, la /% zile de la semanare,
c!nd au /.7 frunze, la /%.7% cm -ntre r!nduri si *% cm pe r!nd, la aceeasi
ad!ncime la care au stat -n rasadnita.
Aa plantare se pun la cuib $%.1%% gr mranita. Dupa plantare se uda fiecare
planta cu 1.1,$ litri apa si se trage pam!nt maruntit -n jurul plantei.
?um se -ngrijesteK
+n general, -ngrijirea se face asemanator cu cea de la tomate, cu anumite
specificatii0 se fac 8.$ prasile, se uda mai des ca rosiile 48.$ zile6, iar -ngrasarea
se face de * ori, prima data la 1%.1$ zile, iar celelalte ) -ngrasari la intervale de
1$.)% zile. @inetele bune de recoltat au o culoare neagra lucioasa si sunt
elastice, daca se str!ng usor -ntre degete si podul palmei. "ructele -mbatr!nite
devin amare. Aa recoltare se taie cu codita cu tot, de obicei dimineata, pe
racoare. =ecoltarea se repeta din 7 -n 7 zile. O planta poate produce $./ vinete,
aproximativ 1.1,$ 3g.
4osia compozitie- ce contine rosia9 Sucul de rosii
=osiile reprezinta una din principalele culturi din gradina de legume, datorita
fructului care e un aliment foarte valoros, ce contine -nsemnate cantitati de
substante (ranitoare. +ntr.un 3g de rosii se gasesc cca *%.8% gr za(aruri, )%./%
gr vitamina A, )%./% gr vitamina ?, 8%.$% mg calciu, )%.*% mg fier. ?e soiuri se
cultivaK
Pentru productii timpurii se pot folosi soiuri auto(tone, ca Arges 8%%J, JArges
8%7J sau JArges 8$%Jcare sunt foarte precoce si dau fructe la 2$.1%$ zile de la
rasarire, de asemenea se folosesc JExportJ sau JDelicatesJ
Pentru culturile timpurii din solarii se pot folosi soiurile bulgaresti J>arita 1$J si
J>arita )$J
Pentru culturile de vara se pot folosi soiurile0 JAuroraJ, cu fructe mari 41%%.)%%
gr6 la 1)%.1)$ zile de la rasarireE J de BulceaJ, cu fructe mari, rotunde, cu $
coaste specifice, produce la 1*%.1*$ zile de la rasarireE J?ampbellJ produce
rosii de 1$%.1/% gr de forma rotunda turtita, foarte carnoase, la 1*%.18% zile de
la rasarire.
Alte soiuri bune sunt din grupa JLeinzJ
Brebuie mentionat ca ameliorarea soiurilor de legume -n general, si a celor de
tomate -n special progreseaza rapid, asa ca probabil au aparut deja si alte soiuri
foarte valoroase pentru culturile de buna calitate.
Bomatele cer multa lumina, mai ales -n rasadnita si solarii. Au nevoie de multa
(rana, de aceea trebuie cultivate -n soluri fertile, -ngrasate treptat cu
-ngrasaminte naturale, mai ales.
Bomatele se cultiva mai mult prin rasad, desi se pot cultiva cu rezultate bune si
prin semanare direct -n c!mp. =asadul pentru culturile timpurii se produce -n
rasadnite calde, -n care se seamana -n luna februarie -ntre 8 si 7 gr sam!nta la
1 mp. Aa ).* saptam!ni de la rasarire, c!nd apar primele frunze adevarate,
rasadul se repica la distanta de 1%'1% cm c!nd vrem sa obtinem un rasad
viguros si avem spatiu suficient. >ai bune rezultate se obtin prin repicarea la
cuiburi sau g(ivece nutritive. Pentru cultura de vara, semanatul -n rasadnita se
face la -nceputul lunii martie. ?!nd a trecut pericolul brumelor t!rzii de
primavara, -ncep!nd cu mijlocul lunii aprilie si p!na -n luna mai, rasadurile de
tomate se pot planta -n gradina.
Plantarea se face la 60-70 cm ntre rnduri pentru soiurile cu portul mai
mic si la 70-80 cm ntre rnduri si 30-40 cm pe rnd pentru soiurile mai
mari. Aa plantare este bine sa se puna la cuib un pumn de mranita care se
amesteca cu pam!ntul din cuib.
Dupa plantare rasadul se uda cu 1.1,$ litri apa la cuib sau se iriga -ntre r!nduri.
5u se stropesc direct planteleM
?um se -ngrijeste cultura de tomateK
Dupa plantare, rasadurile trebuie aracite pentru asigurarea sustinerii. Aracii de
lemn de 1.1,) m lungime se -nfig -n pam!nt -n dreptul fiecarei plante nspre
nord . Sau se instaleaza spalieri mai grosi de lemn de 7%.7% cm din ) -n ) metri
pe r!nd, pe care se -ntinde s!rma la $%./% cm -naltime.
+n afara prasilelor repetate pentru spargerea crustei si combaterea buruienilor,
se mai efectueaza urmatoarele lucrari0
Aegatul de arac sau de spalierE lucrarea se face pe masura ce tufele se -ncarca
cu rod si devin mai grele. Aegarea se face cu sfori, f!sii de c!rpe sau alt
material textile, imediat sub frunze, -nconjur!nd tulpina -n asa fel -nc!t fructele
sa aiba loc sa creasca.
?opilitul, ruperea lastarilor crescuti sub frunzele principale, se face imediat ce
acestia apar, pentru o buna dezvoltare a fructelor. Se pot lasa 1.) lastari la tufa,
din cei care apar -n preajma primului ciorc(ine de fructe, pentru cresterea
productiei.
Fdarea se face la /.7 zile, functie de gradul de uscare al pam!ntului.
Primavara si la nceputul verii, rosiile se uda dimineata, pentru ca
pamntul sa se ncalzeasca n timpul zilei, iar plantele sa nu sufere de
raceala din timpul noptii. Vara, udarea se face seara si noaptea, cnd solul
s-a mai racorit. a udare tre!uie urmarit ca apa sa a"un#a la radacini si nu
direct pe planta, iar apa folosita sa nu fie rece, ci tre!uie lasata la soare
pentru a se ncalzi un pic.
+ngrasarea pam!ntului se face o data la 1%.1$ zile de la plantarea rasadurilor,
apoi la ) saptam!ni. +n acest scop e indicat sa se foloseasca -ngrasaminte
naturale, precum gunoiul animal 41 galeata gunoi se subtiaza cu 5 galeti
apa6, 1%.1$ litri la 1 mp, sau mranita, care se -mprastie printre plante si se
-ngroapa prin prasit -n sol.
?!rnitul este o lucrare foarte indicata, at!t pentru culturile timpurii c!t si pentru
cele t!rzii. ?onsta -n retezarea v!rfului plantei la ).* frunze deasupra ultimului
ciorc(ine de fructe. Aa tomatele timpurii se lasa 8.$ ciorc(ini de fructe, iar la
cele t!rzii /.7 ciorc(ini. Prin aceasta lucrare se grabeste coacerea fructelor -n
cazul rosiilor timpurii, se asigura fructe mari si carnoase la cultura de vara, iar la
cea t!rzie se accelereaza coacerea -nainte de caderea brumei.
=ecoltarea tomatelor se face pe masura coacerii lor, -n mai multe r!nduri.

Andi#e
Andivele reprezinta un manunc(i de frunze inalbite care se consuma ca salata,
fiind fragede, cu gust placut, putin amarui. Se obtin de la planta denumita
cicoarea de vara sau cicoarea de Hruxelles. @aloarea alimentara este
deosebita.
?ultura de andive se realizeaza in doua etape0 intai se produc radacinile si apoi
din acestea, in timpul iernii, se vor obtine JpapusileJ 4andivele6.
2um se obtin andi#ele 9
Pentru a obtine andivele 4JpapusileJ6, radacinile se pun in santuri incalzite sau in
pivnite. Santurile se fac late de 7%.1%% cm si adanci de 8%.$% cm. Gn ele se
asaza radacinile, la 1.* cm una de alta, in pozitie verticala, dupa ce mai intai s.
au scurtat la )$ cm si s.au inlaturat mugurii laterali de pe colet 4sa ramana
numai mugurele principal6. Printre radacini se pune un amestec de pamant de
gradina, mranita si nisip. De asemenea, deasupra radacinilor se asaza un strat
din acest amestec gros de aproximativ )% cm, iar peste acest strat se asaza un
strat de ingrasamat organic in fermentatie de grosime circa 8%.$% cm. Sub
influenta caldurii data de ingrsamant, incep sa creasca frunzele. Deoarece
cresc in stratul de pamant, raman albe si adunate in forma de JpapusaJ.
Andivele se taie pe o mica portiune din colet, pentru a nu desprinde frunzele. Aa
un metru patrat de sant se pot pune la fortat 17%.)%% radacini, recoltandu.se
1).1$ 3g andive.
Gn pivnite, radacinile se pun la fortat infigandu.se intr.un strat de pamant
4amestec obisnuit6, una langa alta. Ele pot fi acoperite cu un strat de pamant
gros de 1$.)% cm sau se infig in pamant numai pana la jumatate. Gn acest caz,
papusile cresc complet afara, din care cauza au frunzele desfacute. Aceste
papusi au un gust mai placut decat cele inalbite in pamant.
Particularitatile producerii rasadurilor de legume pentru cultura in solarii

Particularitatile producerii rasadurilor de legume pentru cultura in solarii
Obtinerea productiei extratimpurii de legume este posibila prin infiintarea
culturilor numai cu rasad de buna calitate, care duce la o scurtare a perioadei
de vegetatie comparativ cu infiintarea culturilor prin semanat direct.
De aceea pentru solarii se impune obligatoriu producerea rasadurilor tinand
seama de urmatoarele aspecte te(nologice0
. stabilirea datei de plantareE
. varsta optima a rasaduluiE
. durata de semanat la rasarireE
. stabilirea datei de semanat.
Producerea rasadurilor de legume destinate culturii in solarii se face in spatii
incalzite 4sere inmultitor6 unde se pot controla si dirija factorii de vegetatie
pentru a detine un rasad optim din punct de vedere calitativ.
Semanatul se face in doua moduri0
. semanatul pe strat nutritiv, urmat de repicarea rasadurilor atunci cand se
produce un numar mare de rasaduri.
Pentru aceasta se pregateste un strat nutritiv afanat, bine maruntit si nivelat,
alcatuit dintr.un amestec nutritiv nu prea bogat in elemente nutritive, alcatuit din
mranita, pamant de gradina si nisip, gros de 7.1% cm.
Semintele se distribuie fie prin imprastiere, cu conditia asigurarii unei distribuiri
uniforme a acestora, fie in randuri, cand este necesara marcarea randurilor cu o
rigla prevazuta cu o muc(ie ascutita sau un gratar format din mai multe rigle
distantate in functie de distanta intre randuri care este de $ cm, iar pe rand
semintele se distribuie la 1.) cm.
Dupa semanat, semintele se acopera cu un strat de %,$.1 cm grosime de
amestec nutritiv cernut, repartizat uniform care se taxeaza cu un tavalug
manual pentru a asigura un contact bun intre seminte si stratul nutritiv.
Semanatura se uda cu apa la temperatura mediului ambiant si se acopera cu
rogojini sau folie de polietilena pentru a mentine umiditatea la nivelul semintelor
pe tot parcursul germinarii semintelor.
?and plantele incep sa rasara, se inlatura materialele de acoperire pentru a
beneficia de lumina de care au nevoie.
Semanatul in ladite se practica pentru producerea unui numar mic de
rasaduri, pentru gospodariile particulare, dar si atunci cand conditiile de
temperaturi sunt mai precare, laditele fiind usor de manipulat in locurile mai
calduroase si mai usor de supraveg(eat.
Se folosesc diferite tipuri de ladite0 de lemn, de plastic de diferite dimensiuni.
Acestea se dezinfecteaza cu solutii de formalina ):, sulfat de cupru ).*:, si se
pregatesc in felul urmator0 pe fundul laditei se asaza un strat de nisip de 1.1,$
cm grosime apoi se pune amestecul nutritiv astfel incat sa ramana goala ladita
circa ) cm, se taseaza si se marc(eaza randurile la 8.$ cm.
Se acopera cu bucati de sticla, cu (artie sau cu folie, se duc in locuri calde si se
urmaresc pana in momentul repicarii rasadurilor.
Producerea rasadurilor pentru cultura in solarii se poate face si in solarii
incalzite cu biocombustibil.
Pentru aceasta sunt mai multe variante0
. introducerea gunoiului de grajd pe intreaga suprafata a solarului, in grosime de
8%.$% cm, circulatia facandu.se pe o poteca de /% cm.
De o parte si de alta a potecii se pune amestec pe care se va produce rasadulE
. saparea unor santuri de *%.8% cm de o parte si de alta a potecii si
introducerea gunoiului in aceste santuriE
. instalarea de tocuri de rasadnite in interiorul solarului, peste patul de gunoi
asezat.
Pentru obtinerea unui rasad bun de plantat intr.o anumita perioada de timp se
aplica o serie de lucrari de ingrasare si anume0
. dirijarea factorilor de vegtatie si in special a temperaturii care s.a (otarat.
Astfel, imediat dupa semanat temperatura este mai ridicata, insa in limitele
specifice fiecarei specii legumicole, scade cu cateva grade in perioada rasaririi
pentru a nu se alungi si apoi creste si ramane constanta pana la plantare.
Gnainte de plantare cu circa 1%.1$ zile, temperatura scade, in vederea calirii
rasadurilor, pana aproape de nivelul temperaturii care se atinge dupa plantare.
. lumina trebuie corelata cu temperatura si se iau masuri de patrundere a unei
cantitati maxime de lumina 4curatirea geamurilor, folosirea de folie de polietilena
noua etc.6.

. aerisirea se face zilnic, in scopul reglarii temperaturii cat si al compozitiei
aerului.
. udarea se face moderat cu apa calduta 4)%.))N?6E
. udarea excesiva duce la putrezirea rasadurilor sau la alungirea acestora.
. fertilizarea suplimentara cu solutii de ingrasaminte in concentratie de %,8.%,$ .
1:.
Se fac ).8 fertilizari, prima la 7.1% zile de la repicat iar urmatoarea la interval de
1%.1$ zile.
=epicatul se face in faza de frunze cotiledonale in pozitie orizontala si aparitia
primelor frunze adevarate, in g(ivece de diferite tipuri nutritive ale caror
dimensiuni sunt diferite in functie de specii. Se mai folosesc g(ivece de plastic,
de (artie, de turba etc. Adancimea de repicat este si ea diferita cu specia si
trebuie respectata altfel rasadurile se prind mai greu.
. raritul la distante mai mari pentru a crea conditii optime de lumina, prevenind
alungireaE
. tratarea cu substante retardante de crestere care previne deprecierea
rasadului prin alungireE
. combaterea bolilor si daunatorilorE
. calirea rasadurilor care consta in obisnuirea treptata a plantelor cu temperaturi
mai scazute, cu lumina mai multa, apa mai putina si aerisire mai buna.
Fn rasad bine calit trebuie sa aiba tulpina groasa si scurta, iar la tomate,
varzoase, rasadul capata o culoare violacee.
2ultura tomatelor in solarii si rasadnite!
Bomatele ocupa primul loc printre culturile ce se practica in solarii si c(iar in
rasadnite.
Gn felul acesta se pot obtine productii mai timpurii cu ) . * saptamani,
comparativ cu o cultura timpurie in camp desc(is.
Este bine ca tomatele sa urmeze dupa castraveti, fasole urcatoare, varza,
pepeni galbeni etc. Acest lucru nu este totdeauna posibil datorita ponderii mari
a tomatelor, ardeiului si vinetelor.
De aceea, la cultura in solarii, cand urmeaza dupa acestea, este bine sa se faca
dezinfectia c(imica a solului.
Pregatirea terenului se incepe din toamna 4luna octombrie6 si consta din
defrisarea atenta a culturii anterioare, fertilizarea de baza cu $% . 7% t'(a gunoi
de grajd semidescompus, 8%% . $%% 3g'(a superfosfat si )%% 3g'(a sulfat de
potasiu, mobilizarea adanca a solului la adancimea de )7 . *% cm cu >SS 1,8
sau pe suprafete mai mici cu cazmaua.
Deoarece este bine sa avem o cultura secundara de salata, spanac sau ceapa
verde, dupa mobilizarea adanca terenul se marunteste, se modeleaza in straturi
inaltate si se trece la semanat spanac sau plantat rasaduri de salata sau bulbi
de ceapa 4se va tine seama de sc(ema de plantare a tomatelor in primavara6.
Gn timpul iernii se repara sc(eletul solariilor prin inlocuirea stalpilor deteriorati, a
arcurilor deformate, a sarmelor rupte sau a sipcilor din lemn, in functie de tipul
constructiv.
Aa inceputul lunii martie se acopera solariile cu folie de polietilena cu grosimea
de minimum %,1$ mm.
Acoperirea are ca scop grabirea vegetatiei culturilor anticipate si incalzirea
solului.
Este posibil ca pana la )% martie sa se recolteze spanacul, ceapa verde sau
salata.
Dupa aceea urmeaza fertilizarea de primavara cu circa )%% 3g'(a azotat de
amoniu, se incorporeaza acesta in sol prin frezare si se aplica erbicidele
specifice pentru combaterea buruienilor.
Rasadurile se produc in sere inmultitor sau in rasadnite cu incalzire biologica.
Se folosesc circa )$% g seminte pentru 1 (ectar, din (ibrizi timpurii.
Semanatul se face in ladite in ultima decada a lunii ianuarie.
Se asigura conditii corespunzatoare de rasarire, iar la 7 . 1% zile de la rasarire
se face repicatul in g(ivece din plastic, cu diametrul in partea superioara de 7
cm, sau in cuburi nutritive cu latura de 7 cm.
Se aplica intregul complex al lucrarilor de ingrijire, astfel incat in jurul datei de
)% martie rasadurile se fac gata de plantare.
Plantarea se face incepand cu data de )% martie in zonele mai sudice, iar in
cele mai nordice se continua pana la $ aprilie.
Desigur, datele de plantare se coreleaza cu conditiile concrete de temperatura
din primavara respectiva.
Gntre randuri se lasa 7% cm, iar intre plante pe rand *% cm, daca se realizeaza
un ciclu scurt si *$ cm pentru ciclul lung.
Bomatele se pot planta mai adanc, deoarece emit usor radacini adventive.
Lucrarile de ingrijire constau din dirijarea factorilor de vegetatie, intretinerea
solului si conducerea plantelor.
Dupa plantare se uda local fiecare planta, cu circa %,$ l apa pentru a nu se raci
solul.
Gn continuare, irigarea se face pe brazde prin aspersiune sau prin picurare, in
mod repetat, la interval de $ . 7 zile, cu norme de udare de )$% . 8%% mO'(a.
Pentru mentinerea unei temperaturi mai ridicate, la inceput, solariile se tin
inc(ise, aerisirea efectuandu.se numai dupa ora 1%. Gn jurul orei 1/, solariile se
inc(id.
Atunci cand temperatura creste se intensifica aerisirea.
"ertilizarea suplimentara se aplica in doua etape0 la legarea fructelor in prima
inflorescenta si la a doua inflorescenta.
Se folosesc circa *%% 3g'(a ?omplex GGG.
Solul se afaneaza periodic prin efectuarea prasilelor manuale, atat intre
rasaduri, cat si pe rand.
Prin prasile se combat si buruienile.
Gntervalul dintre randuri se poate mulci cu folie de polietilena uzata.
Sustinerea plantelor se face pe spalieri de sarma sau pe suprafete mai mici, cu
araci.
?opilitul se aplica saptamanal si se efectueaza radical.
"runzele imbatranite de la baza se rup si se indeparteaza.
?arnitul se face dupa * . $ inflorescente pentru ciclul scurt si dupa 7 . 7
inflorescente pentru ciclul prelungit.
Se aplica tratamente fitosanitare in mod periodic pentru combaterea bolilor si a
daunatorilor.
=ecoltarea se incepe in jurul datei de )% mai si se continua pana la )$ iulie,
pentru ciclul scurt si pana in septembrie, pentru ciclul prelungit.
Productia medie este de 8% . 8$ t'(a la ciclul scurt si de $% . /% t'(a in ciclul
prelungit.
Pentru cei care nu au solarii, se poate obtine o productie mai timpurie prin
acoperirea tomatelor cu tunele joase.
=asadurile se planteaza in jurul datei de 1% . 1$ aprilie, se acopera cate )
randuri cu arcuri din lemn, fier beton sau plastic, peste care se asaza folie de
polietilena de %,%$ mm grosime.
Gn zilele calduroase se face aerisirea.
Protejarea dureaza circa * saptamani, dupa care tunelele se desfiinteaza.
Dupa scoaterea rasadurilor din rasadnite, se completeaza amestecul de
pamant pana la grosimea de 20 - 22 cm, se planteaza rasaduri repicate la 50 /
25 cm, se aplica lucrari obisnuite de ingrijire, inclusiv inaltarea tocurilor, carnirea
se face dupa 2 - inflorescente!
"n felul acesta se pot obtine # - 5 $g fructe /m%, iar rasadnitele sunt utilizate in
mod eficient .
Prof. univ. Dr. @ictor POPES?F
?onf. univ. ;(eorg(ita LOIA
2ulti#area rosiilor in sera
Plantarea
Gntr.un an, in sera se pot obtine 1.) recolte de rosii. Data de plantare,
transplantare si recoltare variaza de la o zona la alta. Soiurile de rosii incep sa
se coaca la cel mult 1%% de zile de la plantare.
=ecoltarea poate fi gata mai devreme ca sa se reduca coturile incalzirii. =ecolta
de primavara tarziu se obtine prin semanarea semintelor toamna tarziu sau
iarna devreme.
?el mai bine este sa samanati semintele in rasadnite 4vase de plastic, pa(are
de iaurt, ing(etata sau de plastic6 pentru a reduce costurile muncii si socul
transplantarii. "olosirea amestecurilor de pamant steril, de gradina scade
incidenta bolilor. Se pot folosi si un amestec de pamant obisnuit, dar acesta
trebuie fumigat pentru a elimina si neutraliza insectele, bolile si semintele de
buruieniE pamantul trebuie mentinut la 7%N? timp de *% de minute pentru a se
distruge toti daunatorii.
Semanati ).* seminte in fiecare rasadnita, la / mm adancime, udati si acoperiti
vasele cu o folie de polietilenaE asezati rasadnitele la umbra, la )1N?, pana
germineaza semintele. Dupa aceea puteti indeparta folia, iar rasadnitele se pot
muta in plin soare. Aasati numai planta cea mai viguroasa in fiecare vas.
Pe cat posibil, rasadurile trebuie tinute in primele 1%.18 zile la temperaturi de
18.1$N? ziua si 11.1*N? noaptea. Acest tratament ar trebui sa ajute semintele
sa dezvolte cotiledoane mai mari si tulpini mai subtiri. De asemenea, plantele
vor fructifica mult mai devreme, crescand numarul de recolte. Dupa aceste 1%.
18 zile, temperaturile trebuie mentinute la )1.)*N? ziua si 1$.17N? noaptea.
Gmportant este ca dupa acel tratament initial, temperaturile nu trebuie sa scada
sub 1).1*N? . daca acest lucru se intampla, rosiile vor ramane pitice iar leguma
va avea forma neregulata. Gn zilele noroase, temperaturile pot fi scazute putin.
Apa de irigare poate fi putin incalzita iarna, inainte de a fi folosita. Fdarea cu
apa mai rece de 1%N? ing(eata radacinile si face ca rosia sa ramana pitica.
Plantele trebuie tratata saptamanal cu un fertilizator solubil, amestecat in apa
de udare. Pe masura ce rosia se dezvolta, fertilizarea se poate face de doua ori
pe saptamana.
Dupa 8./ saptamani de la semanare, rasadurile de rosii sunt destul de
dezvoltate pentru a fi transplantate in straturi. Se planteaza la o adancime cu
),$ cm mai mare decat cea din rasarnita, cu *7.8/ cm distanta intre ele si pe
randuri de 2%.1)% cm latime. Se uda imediat dupa transplantare.
Aegarea si copilirea rosiilor
O singura tulpina principala trebuie antrenata pe suport, tulpinile laterale
trebuind rupte 4nu taiate, pentru ca lama cutitului poate fi purtatoare de boli6 .
aceasta operatie se numeste copilirea rosiilor. @itele pot fi sustinute de fire de
plastic sau sfoara legate lejer in jurul bazei plantei si apoi de sarme sau de
elementele sc(eletului se sustinere a serei. Aceste sarme trebuie sa fie la cel
putin /$ cm deasupra stratului de rasaduri.
"irele de plastic sau sfoara se infasoara in sensul acelor de ceasornic in jurul
vitei, pe masura ce aceasta se dezvolta, cu o invartir completa la fiecare *
frunze. De asemenea, vita trebuie sa fie sustinuta de sfoara de sub frunze, nu
de codita sau de buc(etul de rosii. 5u incercati sa infasurati sfoara in jurul
varfului ramurii, pentru ca acesta se poate rupe.
?and planta a crscut pana la sarmele se suport, desfaceti sforile si codorati
vitele pana la cel putin 2% cmE dupa asta, vitele ar trebuie sa creasca toate intr.o
singura directie. Se leaga iar si se aduna frunzele care au cazut pe jos in timpul
operatiei.
?am cu 8%.8$ de zile inainte de recoltarea tuturor rosiilor, plantele pot fi ciupite,
inlaturand varfurile terminale. Se pastreaza numai ) frunze deasupra celui mai
de sus buc(et de flori. Aceasta operatie va pastra rezervele de substante
nutritive pentru maturizarea fructului deja prezent. De asemenea, se continua
copilirea rosiilor.
Pe masura ce rosiile se maturizeaza in partea inferioara a vitei, ciupiti toate
frunzele batrane de sub nivelul fructului . asta va ajuta la o mai buna circulatie a
aerului, lucru care reduce riscul de aparitie al bolilor si da mai mult loc de
manevrare pentru momentul stropitului si recoltarii.
=osiile care nu s.au dezvoltat suficient si care sunt deformate trebuie inlaturate
pentru ca sunt de calitate inferioara. Aceasta va duce la dezvoltarea mai buna a
celorlalte rosii.
Polenizarea florilor
Polenizarea mecanica este in general necesara atunci cand cultivati rosii in
sera, pentru ca aerul nu circula ca in natura si gradul de umiditate este crescut.
Pentru asta trebuie sa cumparati un aparat special pe care sa il porniti de doua
ori pe zi 4la orele 1% si 1$6 care sa faca florile sa elibereze suficient polen. Gn
locul aparatului puteti sa scuturati pur si simplu floarea. Deoarece nu toate
florile de pe un ciorc(ine se desc(id odata, e foarte posibil ca aceasi floare sa
trebuiasca scuturata de mai multe ori.
Sunt un numar de factori care duc la scaderea numarului de fructe. ?ea mai
des intalnita problema este variatia temperaturii 4ziua peste *)N? iar noaptea
peste )8N? sau sub 18N?6. Alte probleme sunt umiditatea crescuta, intensitatea
scazuta a luminii, dezec(ilibrul substantelor nutritive, daunatorii si cele legate de
calitatea apei.
Alte ingrijiri
P(.ul optim pentru cultivarea rosiilor este de $,7./,7. Gn functie de rezultatul
analizei pamantului, poate fi nevoie sa adaugati ingrasamant cu fosfor, potasiu
sau nitrogen inainte de plantare.
Gn jurul rasadurilor de rosii, la 7.1% cm, se poate aseza un strat de paie curate.
Ele ajuta la mentinerea umiditatii si previn compactarea pamantului in jurul
radacinii.
=ecoltarea
E bine ca fructele sa ramana pe planta cat mai mult posibil, pentru a fi de
calitate foarte buna. Oricum, piata este cea care determina, de cele mai multe
ori, daca rosiile trebuie recoltate mai devreme. =osiile se culeg de obicei de ).*
ori pe saptamana. Ele trebuie rupte in asa fel incat o parte din pedicel si
bracteea sa ramana pe fruct.
=osiile trebuie tinute la temperaturi de 1*N? . niciodata mai mici de 1%N? .
pentru a se mentine mai mult. ?ele desc(ise la culoare trebuie tinute la minim
)1N? pentru a deveni rosii.
?ontrolul bolilor si daunatorilor la rosii
?el mai bun tratament pentru combaterea bolilor este prevenirea. Alegeti un loc
insorit, pamant usor drenabil si sterilizat, asigurati o buna circulatie a aerului si
monitorizati indeaproape sistemul de irigatie pentru a mentine la minim sansele
imbolnavirii. Oricum, este bine sa aveti la indemana o serie de substante
fungicide si un sistem bun de imprastiere a acestora pe toata suprafata
plantelor.
Holile semintelor includ putrezirea semintei 4nu mai germineaza din cauza unei
ciuperci6, putrezirea tulpinii si uscarea rasadului inainte sau dupa germinare. Gn
ultimul caz este vorba de imbolnavirea rasadului inainte sau dupa ce a crescut
peste nivelul pamantului. Simptomele includ aparitia unor leziuni uscate sau
apoase la nivelul solului, care duc la indoirea tulpinii. Holile rasadului de rosii
sunt cel mai des cauzate de ciuperci ca PDt(ium spp. si =(izoctonia solani care
se gasesc in pamant. Bratarea semintelor cu substante fungicide
corespunzatoare, sterilizarea pamantului si ingrijirea atenta sunt cele mai
obisnuite metode de control.
5ematodele ataca radacinile si duc la dezvoltarea deficitara si ofilirea plantei
4foarte des e intalnita ofilirea in timpul zilei6. Fnul din simptome este aparitia de
radacini a unor noduli sau umflaturi, urmat de aspectul prost al plantei in
general, datorat incapacitatii radacinilor de a trage substantele nutritive
necesare. Sterilizarea 4fumigarea6 pamantului este ce mai eficienta metoda de
control.
@erticillium si "usarium sunt boli care duc la ingalbenirea frunzelor pe margini
sau intre venelor. Plantele raman mici ca inaltime, se ofilesc foarte mult in
timpul zilei dar isi revin noaptea. Gn cele din urma, planta moare.
Obiectul inventiei . procedeu
Potentiali beneficiari . intreprinderi agricole, gospodarii taranesti, intreprinderi prestatoare de servicii in
agricultura, gospodarii particulare
DES?=GE=E ' ?A=A?BE=GSBG?G SPE?GAAE
Procedeele existente de tratare a semintelor de tomate au o eficacitate
redusa si un cost inalt. 5oul procedeu propune tratarea semintelor de
tomate inainte de semanat cu un extract apos de biomasa algei 5ostoc
linc3ia. Extractul este ecologic pur si mai putin costisitor.
Aceasta sporeste productivitatea si are o influenta benefica asupra
numarului de inflorescente, inaltimii medii a plantei, greutatii medii al unui
fruct, continutului vitaminei ? si a acizilor organici.
=ezultatul consta in activarea proceselor fiziologice si bioc(imice din
plante, dearece substantele acestei alge sunt prezente prin fito(ormoni,
vitamine, proteine si alte substante fiziologic active.
A@A5BAPE
imbunatatirea calitatii si caracteristicilor plantelor si fructelor de tomateE
sporirea numarului de fructe la o planta cu 8%.8):E
marirea numarului de inflorescenteE
cresterea productivitatii tomatelor cu 8%:.
Stadiul de dezvoltare .
Bip de colaborare dorita . comercializare, cooperare, asistenta financiara
Denumiea inventiei& Procedeu de tratare a semintelor de tomate inainte de semanat
'itular& (niversitatea de )tat din *oldova
+utor& )alaru ,asile, )alaru ,ictor
-revet& 2.20
Data depozitului& /0!0!200
+dresa& 12isinau,3*ateevici .0, ()*
'elefon& 54-45-2.
5mail& bot3usm6mail!md

Obiectul inventiei . procedeu
Potentiali beneficiari . intreprinderi agricole, gospodarii taranesti, intreprinderi prestatoare de servicii in
agricultura, gospodarii individuale
DES?=GE=E ' ?A=A?BE=GSBG?G SPE?GAAE
Prezenta inventie consta in tratarea semintelor inainte de semanat si a
plantelor in faza de inflorire cu solutie apoasa de galat de potasiu si acid
polivinilpirolidonic. 5oul procedeu prevede sporirea rezistentei plantelor la
seceta, precum si reducerea gradului de afectare a plantelor.
Procedeul cunoscut de tratare a semintelor pentru semanat si a aparatului
foliar cu solutie apoasa de acid indolilacetic este nesatisfacator din cauza
inactivarii acidului de catre enzimele din planta.
A@A5BAPE
sporirea recoltei culturilor leguminoase cu /.1% Q'(aE
sporirea rezistentei plantelor la secetaE
reducerea gradului de afectare a plantelor cu $ .7 : fata de procedeul cunoscut anterior si cu 1% .1$:
comparativ cu plantele netratate.
Stadiul de dezvoltare .
Bip de colaborare dorita . comercializare si investitii
Denumiea inventiei& Procedeu de sporire a productivitatii culturilor leguminoase
'itular& "nstitutul de fiziologie a plantelor al +)*
+utor& )tefirta +nastasia, -rinza Lilia, 'urta 1onstanti, 7ubarev ,era, -arba
8icanor, ,rabie ,aleria
-revet& 20#5
Data depozitului& 2!05!2002
+dresa& mun! 12isinau, str! Padure 2.//, "nstitutul de 9enetica si :iziologie a
Plantelor al +)*
'elefon& /4 22/ 5. 40 50
S E > A 5 A B F A
Semanatul este lucrarea agricola ce consta in introducerea in sol a semnitelor la
adancimi corespunzatoare cerintelor agrobiologice impuse de fiecare cultura,
uniform repartizate, acoperirea lor cu sol afanat si tastarea sau nivelarea solului,
astfel incat sa se creeze conditii de incoltire a semintelor si dezvoltarea
plantelor.
Pregatirea semintelor pentru semanat are ca scop asigurarea calitatii fizice si
fiziologice superioare a semintelor. Principalele lucrari de pregatire, in functie de
specificul fiecarei seminte sunt0 uscarea, curatirea si sortarea, tratarea
semintelor impotriva bolilor si daunatorilor, umectarea, preancoltirea, tratarea
semintelor cu substante stimulatoare, scarificareaE granularea, drajarea,
tratamentul cu 5itragin.
Atunci cand la recoltarea culturii semintele au o umiditate mai mare decat cea a
pastrarii, se recurge la uscare. Se face prin mai multe metode0 la soare, pe arie
batatorita sau platforma betonata, sub soproane, in magazii sau cu ajutorul unor
instalatii speciale.
Prin cuiratire se intelege indepartarea impuritatilor, iar prin sortare, separarea
semintelor pe categorii dupa forma, marime si greutate. ?uratirea si sortarea
semintelor se realizeaza concomitent, cu diferite masini cum sunt0
vanturatoarea, triorul, selectorul. Sortarea are importanta si pentru faptul ca
masinile de semnatat lucreaza mai bine cu o samanta uniforma iar plantele vor
raspandi si se vor dezvolta mai uniform.
Bratarea semintelor impotriva bolilor si daunatorilor se face pe cale uscata,
umeda sau termica. Bratamentul pe cale uscata consta in amestecarea
semintelor cu substante c(imice 4insectofungicide6, folosindu.se, in general, 1%%
. )$% gr. pentru 1%% 3g. samanta. Bratamentul pe cale umeda consta in
cufundarea semintelor in solutii sau stropirea lor cu diferite solutii 4sulfat de
cupru 1:, formalina %,1:6 si apoi uscarea lor. Bratamentul pe cale uscata si
umeda se aplica pentru combaterea bolilor cu infectie germinala 4sporii se
gasesc la suprafata semintelor6.
Bratamentul pe cale termica se foloseste contra bolilor cu infectie florala,
cauzate de ciuperci ai caror spori ajung in interiorul semintelor, cum este
taciunele zburator al graului si orzului. >etoda este greu de aplicat in productie
si de aceea se practica rar.
Fmectarea si preincoltirea se practica adesea la legume 4spanac, castravete,
ardei, tomate6 cu scopul de a grabi si uniformiza rasarirea plantelor, de a scurta
perioada de producere a rasadurilor sau completarea golurilor aparute in
semanaturi. Semintele umectate sau preincoltite trebuie semnate imediat ce s.
au zvantat usor, intr.un sol reavan.
Scopul tratarii semintelor cu substante stimulatoare este de a stimula germinatia
si cresterea plantelor, in special legume, folosindu.se substante c(imice0
auxine, vitamine, microelemente.
Scarificarea consta in zgarierea invelisului prea compact al unor seminte tari
4lucerna, trifoi, sulfina6 pentru a usura patrunderea apei in samanta si grabirea
germinarii.
Aa legume, se practica in ultimul timp granularea semintelor mici cu scopul
asigurairi unei repartizari cat mai uniforme la semnatul cu masina 4bob cu bob6,
realizandu.se in acelasi timp un mediu nutritiv mai bun si o umiditate constanta
in perioada incoltirii.
Este indicat ca semintele granulate sa fie semnatate in sol reavan si mai la
suprafata, deoarece mai in adancime exista aer mai putin si rasarirea este mai
dificila.
Drajarea se refera la acoperirea semintelor cu o pelicula, avand in componenta
un liant, substante insecto.fungicide, erbicide, biostimulatori, uneori substante
nutritive si microelemente. Semintele capata o forma regulata, cu avantaje
importante pentru semnatul de precizie.
Bratamentul cu 5itragiu se aplica la semintele plantelor din familia
leguminoaselor, la rasadurile de legume sau la puieti, inainte de plantare.
Preparatul contine bacterii simbiotice care fizeaza azotul atmosferic si il pune la
dispozitia plantelor.
Epoca de semnat reprezinta perioada in care se face semnatul. Pentru conditiile
tarii noastre, sunt trei epoci0 toamna, primavara si vara. Epoca de semnat
depinde de specia de plante, de biologia fiecarei specii, de soiurile sau (ibrizii
cultivati, de conditiile de clima, sol, relief si temperatura solului, de scopul pentru
care se face cultura, de termenul de livrare.
Semnatul se efectueaza cu masina, in randuri si, numai in cazuri rare, prin
imprastiere cu mana sau cu masinile acolo unde se poate lucra cu
semnataroarea, in araturi sau pe suprafete restranse in legumicultura la plante
cu vegetatie scurta, care nu se prasesc si nu se raresc.
Semanatul cu masina se practica in mai multe variante0
Semanatul in randuri obisnuite. Distanta dintre randurile de plante este de 1) .
1$ cm, iar intre plante de %,)$ . 8 cm., in functie de speciile sau soiurile de
plante. Se foloseste la cereale paioase, la unele plante leguminoase, la inul de
ulei.
Semanatul in randuri dese. Se caracterizeaza printr.o distanta intre randuri de
/.7 cm. Astfel, se seamana culturile cu o desime mare la unitatea de surpafata,
avand avantajul fata de metoda precedenta a realizarii unei distante mai mari
pe rand intre plante si, prin urmare, un spatiu de nutritie mai corespunzator.
Semanatul in randuri departate. Distanta intre randuri, cel mai frecvent, este
curpinsa intre *% . 7% cm, in functie de cultura respectiva. Aceasta metoda
prezinta vantajul ca permite efectuarea prasitului mecanic intre randuri, fiind
vorba de culturi prasitoare. >etoda are mai multe subvariante0 semnatul bob cu
bob, in benzi si in cuiburi.
Semnatul bob cu bob asigura distribuirea in brazda a semintelor, cate una, la
distante aproximativ egale, inlaturandu.se astfel lucrarea de rarit.
Semanatul in benzi consta in semanatul unui numar de randuri mai apropiat, iar
intre acestea se lasa distante mai mari pe unde circula tractorul atunci dRcand
se fac lucrari de intretinere sau de recoltat.
Semanatul in cuiburi. Aucrarea aceasta se refera la introducerea in sol a mai
multor seminte la un loc.
Semanatul in coame. Pe solurile cu exces de umiditate, se foloseste metoda
aceasta. >asina de semanat executa coamele in care sunt introduse semintele.
Datorita denivelarilor realizate la semanat, se mareste suprafatade evaporatie a
apei, iar semintele gasesc conditii mai bune pentru incoltire.
Semanatul in rigole. Semintele sunt introduse in rigole 4santuri6 desc(ise de
niste piese de rarita atasate la brazdarele semanatorii. Pe masura ce plantele
cresc, odata cu lucrarile de intretinere se arunca panRmant de pe coama in
rigole pana cand suprafata terenului devine neteda.
>etoda se practica in zonele aride, asigurandu.se introducerea semintelor in
pamant reavan si o inradacinare mai adanca a plantelor.
Semanatul in culise. Se practica, de obicei, in legumicultura, in zone cu vanturi
puternice si frecvente. Gn acest scop se seamana benzi formate din ) . 8 randuri
de porumb sau alte plante cu talie inalta, iar intre baRenzi s ecultiva fasole,
pepeni, castraveti, ardei etc.
Adancimea de semanat are influenta asupra germinatiei, rasaririi si uniformitatii
culturii. @ariaza intare limite destul de mari, in functie de o serie de factori0
marimea semintei si puterea de strabetere, particularitatile de germinatie,
umiditatea solului, data semanatului, metoda de recoltare, textura solului.
5atura de samanta. =eprezinta cantitatea de samanta care se folosete la un
(ectar.
Secalculeaza cu formula0
d x >>* x 1%%
?s S .......................... in care0
P x ;
?s . cantitatea de samanta 43g'(a6
d . desimea plantelor ma mp. 4seminte germinabile la mp6.
P . puritatea semintelor 4:6
; . germinatia semintelor 4:6
Desimea plantelor. 5umarul de plante de pe suprafata de 1 mp. sau 1 (a.
reprezinta ceea ce numim desimea plantelor, desime care este data de distanta
dintre randurile de plante si dintre plantele de pe acelasi rand.
Esimea plantelor depinde de cativa factori mai importanti0 specia de plante,
scopul pentru care se face cultura, conditiile de clima si fertilitatea solului,
adancimea apei freatice, mposibilitatea de a se iriga.
Tehnologia generala a cultivarii legumelor in solarii
Cultivarea plantelor - Legumicultura
Protejarea legumelor in camp, cu ajutorul maselor plastice, este o metoda
accesibila, care permite obtinerea legumelor timpurii sau prelungirea vegetatiei la
legumele de toamna.
2onditiile de microclimat, care se realizeaza in adaposturi, creeaza posibilitatea
efectuarii in cursul unui an, pe aceeasi suprafata, a ).* culturi.
5ucrarile solului si pregatirea adaposturilor!
Gn vederea plantarii se acorda o atentie deosebita lucrarilor solului si
pregatirii adaposturilor. Aucrarile solului si pregatirea solariilor constau din lucrari
executate toamna si lucrari executate primavara.
5ucrarile e%ecutate toamna!
Principalele lucrari se refera la pregatirea solului si asigurarea sc(eletului de
sustinere.
5ucrari e%ecutate prima#ara!
Primavara timpuriu, indiferent daca solul este sau nu ocupat cu verdeturi, se
procedeaza la evacuarea apei din zonele unde aceasta stagneaza.
Gn cazul Gn care solariile sunt ocupate cu verdeturi se efectueaza urmatoarele
lucrari0
graparea terenului imediatE
dezinfectia spatiului de productieE
dezinfectia solului -nainte de plantare 4cu 1%.1$ zile6E
fertilizarea cu )$%.*%% 3g'(a azotat de amoniuE
erbicidarea cu 7.1% zile inainte de plantareE
montarea foliei de polietilena cu circa 7.1% zile inainte de plantareE
mobilizarea solului cu freza, la adancimea de 1$.17 cmE
modelarea solului se face in straturi inaltateE
Succesiunea culturilor si olosirea intensi#a a terenului!
Perioada de folosire a solarilor in timpul anului este determinata de conditiile
naturale ale zonei si localitatii respective si de modul de cultura practicat. Pentru
exploatarea rationala si eficient# a solariilor, in acestea se practica sistemul de
culturi intensive, pe langa cultura de baza cultivandu.se una doua culturi succesive
si asociate.
"iri1area actorilor de mediu in perioada de culti#are 0n
solarii
Sporurile de productie realizate in culturile protejate cu mase plastice, fata de
cultura neprotejata, se obtin pe seama conditiilor de microclimat favorabile realizate
in adaposturile cu mase plastice. Dirijarea conditiilor din interiorul adaposturilor cu
mase plastice se face in corelatie cu starea timpului si cu pretentiile speciei
legumicole cultivate.
&emperatura este principalul factor de mediu care contribuie la obtinerea
unor sporuri de productie timpurie la culturile protejate cu mase plastice.
Umiditatea relati#a a aerului in solarii este mai ridicata decat in atmosfera si
in serele acoperite cu sticla. Pentru materialele plastice suple 4polietilena si
policlorura de vinil6 este specifica formarea condensului pe suprafata interioara a
peliculelor care acopera solarul. "ormarea condensului si caderea lui pe plante
favorizeaza dezvoltarea bolilor criptogamice la culturile de tomate, ardei si vinete.
5ucrarile de intretinere a culturilor legumicole din solarii
Pentru asigurarea tuturor conditiilor optime necesare cresterii si dezvoltarii
plantelor cultivate in solarii, este necesar sa se efectueze urmatoarele lucrari0
verificarea zilnica a starii de prindere a rasadurilorE
afanarea solului prin prasile repetateE
irigarea in conformitate cu cerintele speciilor pentru apaE
fertilizarea faziala prin aplicarea de ingrasminte complexeE
combaterea bolilor si a daunatorilor prin tratamente la interval de 7.1% zileE
carnitul plantelor in scopul grabirii fructificarii si obtinerii unor productii de
calitateE
palisarea si conducerea plantelor, in cazul castravetilor si tomatelor.
< Anterior Urm tor >
-ultura legumelor in solarii si sere
-ateva soiuri de legume ce se pot cultiva in solar cu rezultate foarte bune:
rosii: 4arita 1"1 4arita !"1 6idra 1+1 &salnita "%1 *elicates1 6emone
ardei gras: )port1 .rias de -alifornia1 *e *unarea1 Solaris
vinete: *elicia1 ;ucurestene1 Pana -orbului1 Lidia1 3arcisa
*upa ce s#a incalzit pamantul in solar (1%#1" zile de la montare si acoperire cu folie), se
ierbicideaza si se modeleaza terenul in straturi ridicate pe rand, lasand distantele specifice fiecarei
culturi intre randuri.
Plantarea rasadurilor in solar se face intre !%#!" martie la rosii, "#1" aprilie la ardei, 1#1" aprilie la
vinete.
Trebuie ca temperatura in sol la adancimea de plantare sa nu fie mai mica de 1%#1! gr -. La
plantare se folosesc rasaduri viguroase, sanatoase, produse in ghivece sau cuiburi nutritive. &nainte
de plantare, rasadurile se uda si se trateaza contra daunatorilor.
Lucrari de intretinere in solar
*upa plantare, in locul plantelor care nu s#au prins, se planteaza alte rasaduri din acelasi soi.
Se afaneaza solul prin prasile, prima oara la 1%#1! zile de la plantare, apoi la ! saptamani.
Legumele se iriga functie de cultura, de obicei intre randuri, aducand apa pe santuri.
,ertilizarea se face uniform, in apropierea randurilor, incorporand ingrasamantul in sol odata cu
prasilele.
*e mare importanta este diri(area temperaturii si umiditatii, realizata prin aerisirea solarului si
irigare corecta. 'erisirea se face prin deschiderea usilor din capete, sau prin ridicarea foliei la
mi(locul solarului in zilele foarte calduroase.
*aca nu se respecta aceste conditii, apar bolile la plante si cultura poate fi periclitata. -ombaterea
bolilor se face prin masuri de igiena a culturii (indepartarea plantelor bolnave) si tratamente fito#
sanitare.
Lucrari speciale:
La rosii:
# sustinerea plantelor pe sarme sau sfori cat mai din timp (!% zile de la plantare)
# copilitul (vezi ingri(irea rosiilor)
# carnitul plantei la $#+ inflorescente pentru culturile e)tratimpurii si :#1% inflorescente
pentru culturile prelungite
# defolierea frunzelor de la baza, imediat dupa plantare, si a celor ingalbenite
La ardei:
# lucrari de formare a tufei, lasand $#+ ramificatii1 lastarii de rod se lasa in e)terior si se
ciupesc la 1#! flori, iar lastarii interiori si cei sterili se suprima
# carnitul varfului lastarilor la ! frunze deasupra ultimului fruct
# defolierea frunzelor batrane
La vinete:
# ciupirea lastarilor pana la aparitia primelor flori1 se lasa 1#$ copili care se carnesc dupa !#
$ fructe1 daca apar mai multe flori la un loc se raresc, lasand numai una
# se defoliaza frunzele de la baza si cele care umbresc florile
?alendarul lucr#rilor legumicole -n c!mp, sere i solarii


Eorticultura,=( Apr (=1= - 1%:==,= comentarii
/-a fFcut o documentare serioasF Gn ceea ce
priveHte cerinIele de temperaturF, ...
MARTIE
J Amena#area straturilor din grFdinF, destinate semFnFturii sau plantFrii legumelor
timpurii Gn cKmp.
J Aplicarea GngrFHFmintelor chimice "fertilizarea de completare$ pentru culturile timpurii
de legume.
J /emFnatul Gn cKmp a mazFrii, rFdFcinoaselor, ceapF ceaclama, spanac, salatF, etc.
CFlirea rFsadurilor de varzF Hi conopidF timpurie Gn vederea plantFrii Gn cKmp.
J Plantarea Gn cKmp a verzei Hi conopidei timpurii, a cepei prin arpagic Hi a usturoiului de
primFvarF.
J Plantatul Gn prima decadF a lunii Gn solarii sau tunele a verzei, conopidei Hi gulioarelor
cu producIie timpurie.
J Dn rFsadniIe se planteazF Gn a doua #umFtate a lunii castraveIi, ardei gras, ardei iute, etc.
J Aplicarea erbicidelor ppi Hi preemergente pentru culturile bulboase, rFdFcinoase, varzF
Hi conopidF timpurie.
J -epicarea rFsadurilor de legume solano-fructoase "tomate, ardei, vinete$ Gn cuburi
nutritive sau ghivece cu amestec nutritiv, destinate culturilor timpurii Gn cKmp.
J /emFnatul Gn rFsadniIe Hi solarii GncFlzite biologic pentru producerea rFsadurilor
destinate culturilor de varF Gn cKmp.
J PregFtirea solariilor Hi a terenului pentru cultura tomatelor, ardeiului Hi vinetelor.
J Aplicarea lucrFrilor de Gngri#ire a rFsadurilor "udatul, aerisirea, combaterea bolilor Hi
dFunFtorilor$.
J /e continuF recoltatul legumelor verdeIuri produse Gn sistem forIat.
J -evizuirea scheletului de susIinere a solariilor Hi acoperirea cu folie de polietilenF.
J Administrat GngrFHFminte chimice Hi Gncorporarea acestora prin mobilizarea solului la
1?-(= cm.
J PregFtirea amestecului de pFmKnt pentru GnsFmKnIarea direct la ghiveci a castraveIilor
pentru solarii.
J /e efectueazF lucrFri de GntreIinere "palisat, copilit, cKrnit, polenizare suplimentarF,
irigat, fertilizare fazialF$ la culturile de tomate, castraveIi, ardei, vinete, fasole, etc.
J Continuarea recoltFrii Hi valorificFrii culturilor asociate Hi intercalate.

APRILIE
J PregFtirea terenului Gn vederea GnfiinIFrii culturilor de varF.
J /e continuF semFnatul eHalonat a legumelor verdeIuri.
J /emFnatul Gn vederea producerii rFsadurilor de IelinF, ceapF de apF Hi praz.
J /e efectueazF lucrFri de Gngri#ire a rFsadurilor.
J Dn prima decadF a acestei luni se planteazF Gn solarii legumele solano-fructoase "tomate,
ardei, vinete$.
J Dn cKmp se continuF plantarea cartofilor timpurii preGncolIiIi.
J Dn ultima decadF a lunii se planteazF tomatele timpurii Gn cKmp, se seamFnF fasolea de
grFdinF, castraveIi, pepeni galbeni Hi verzi, sfecla roHie, dovlecei.
J /e continuF efectuarea lucrFrilor de Gngri#ire la culturile de varzF Hi conopidF timpurie,
gulioare cKt Hi a legumelor verdeIuri "praHile, aplicarea suplimentarF a GngrFHFmintelor,
combaterea bolilor Hi dFunFtorilor, etc.$ din cKmp.
J /e recolteazF eHalonat legumele verdeIuri "ceapF verde, usturoi verde, salata, spanac,
etc.$ Hi ridichile de lunF din cKmp.
J /e efectueazF copilitul Hi palisatul la tomate Hi castraveIi.
J 0ratamente fitosanitare la tomate, ardei, vinete, castraveIi.
J /e continuF lucrFrile de combatere a bolilor Hi dFunFtorilor din spaIiile acoperite.
J Dn solarii se planteazF ardei, vinete, castraveIi, pepeni galbeni.
J /e realizeazF stimularea fructificFrii la tomate.
J Dn sere se Gncepe recoltarea la tomate, ardei gras, fasole Hi se continuF la castraveIi,
salatF, gulioare.