Particularitatile vietii afective la preadolescenti si adolescenti

Daca etapa preadolescentei este marcata , in ansamblu , de

instabilitate emotiva si de hipersensibilitate , in adolescenta tabloul
emotivitatii incepe sa se echilibreze . In preadolescenta se schimba si
sistemul de referinta.Daca pentru copil , parintii reprezinta centrii de
referinta in organizarea comportamentului propriu , familia oferind
copilului prima interpretare a lumii , precum si normele , regulile si valorile
de conduita morala , la preadolescenti si adolescenti valorile de referinta
sunt preluate de la grupul de aceeasi varsta . Parintii si profesorii isi pierd
adesea valoarea de model . Cu cat familia doreste sa-l tina mai aproape pe
adolescent , cu atat acesta se indeparteaza de ea . Deceptia parintilor
produce adesea contrareactia unei instrainari crescande . Adolescentul nu
accepta insa neglijarea , abandonul lui de catre parinti .
Profilul psihologic si psihocomportamental al adolescentului imbina
adesea trasaturi contrare : de eemplu , inclinatia spre bravada ,
nonconformismul si tendinta de a iesi din comun se asociaza adeseori cu
timiditatea . Inclinatia spre bravura se manifesta in deosebi in prezenta
grupului de aceeasi varsta unde adolescentii gasesc acceptare si aprobare
pentru comportamentele lor . In grup , ! ascunsi " , unul la umbra celuilalt,
se simt parca eliberati de raspundere si savarsesc adesea fapte pe care
ulterior le regreta si ei . Aceeasi tineri , luati insa individual , au un
comportament corect , dand dovada uneori chiar de timiditate . # buna
parte din comportamente sunt insusite prin imitatie si contagiune in
interiorul grupului de aceeasi varsta .
$arsta adolescentei este ! varsta celei de-a doua nasteri " , in care
! cordonul ombilical " dintre familie si tanar este indepartat . %aturizarea
fiziologica rapida , aparitia semnelor pregnante ale seualitatii ,
eperimentarea primelor relatii intime sunt acompaniate de o puternica
conturare a imaginii de sine . &efuzul parintilor de a accepta ! eliberarea ",
dorinta lor de a controla continuu intimitatea propriilor copii se soldeaza ,
in final , cu distorsionarea evelotiei firesti spre maturitate , spre o autentica
feminitate sau masculinitate . 'u de putine ori , adolescentului i se vorbeste
ca unui parazit , parintii enumerand ! toate sacrificiile " facute , ceea ce
implica impunerea dorintelor lor , eprimate inconstient , de a prelungi
tutela materna sau paterna . %ania protectiei cu radacini adanci in
copilarie se manifesta in continuare . Adultocentrismul vizeaza sa repete
societatea adultilor , ceea ce inseamna , in esenta amputarea fortelor
creative , inventive , indraznete , poetice ale copilariei si tineretii , oprind
reinnoirea societatii . Datorita cintradictiilor dintre parinti si adolescent
1
uneori casa devine un hotel mobil , lucru de altfel absolut necesar . Parintii
( ! patronii " hotelului ( trebuie sa fie bucurosi daca tinerii revin dupa
distractia din eterior . Panica parintilor in fata acestei frustrari este bine
cunoscuta . )e e greu parintilor sa inteleaga ca adolescentii lor tind si vor
independenta .
Adolescentii se afla in plin proces de clarificare a valorilor .
Imaturitatea aprecierii , dificultatea in a repudia sau accepta anumite
categorii de valori , propuse din afara , se rezolva adesea prin supunerea
fata de un lider . In grupul de aceeasi varsta anumite gesturi si atitudini
gasesc aprobare , in afara nu . #pinia colectiva consacra modele . *ste
vorba despre optica unei varste cu filtrul ei specific , pe care nu-l putem
ignora fara riscul de a esua , de a ne situa ( prin masurile adoptate ( alaturi
de fenomenul vizat .
+n loc insemnat in preocuparile acestei varste il ocupa viata
relationala . Adolescentul cauta si impune un sens ( prin comportamentul
sau afectiv ( notiunilor de coleg , de prieten , ca si sentimentului de
dragoste. &elatiile sale de prietenie se caracterizeaza prin atasament si
fidelitate . Aceasta fidelitate , ridicata de el la rangul de pricipiu , il
impiedica de multe ori sa sesizeze lipsurile , carentele repetabile prin
comportarea colegilor sau a persoanei iubite . De aseamenea , nu reuseste sa
descopere la timp disimulatia , anumite interese meschine in spatele
prieteniei ,egoistul foloseste prietenia ca ! relatie de sezon "- . .fera
relatiilor interpersonale poarta ampenta puternica a cristalizarii afective .
Cristalizarea afectiva , termen metaforic , desemneaza fenomenul de
transfigurare a obiectelor , persoanelor , situatiilor , sub influenta
sentimentului sau pasiunii . .tarile emotionale odata structurate se
proiecteaza asupra obiectului , reliefandu-l intr-o anumita lumina si
insusuri eegerate intr-un sens sau altul . #data transformat in pasiune ,
afectul poate denatura realitatea . /remenul de cristalizare afectiva este
folosit pentru prima oare de .tendhal , in lucrarea ! Despre
iubire "./rebuie stiut si faptul ca constiinta noastra poate cristaliza si in
sentimente negative : in ura , invidie , repulsie , dispret , teama .
Alternanta in contraste afective aduce insa cu timpul ! decristalizarea "
afectiva cand persoana iubita , privita pana atunci ca prin niste ! ochelari
roz " , apare acuma despuiata de raze si parca privita printr-o sticla
afumata . .emnificatia trecutului , pus acum sub semnul iluziei , se
inverseaza : o deceptie , o dezamagire afectiva traita pot acum transfigura
total optica . +neori , ! decristalizarea " are loc ca rezultat al mai multor
cristalizari realizate in conditii superioare : de eemplu , o prietenie trecuta
este uitata datorita cristalizarii afective produse in persoana unui nou
prieten .
Adolescenta este varsta sentimentelor , a dragostei si a urii , a
dispretului , admiratiei si nostalgiei . .pre deosebire de copil , adolescentul
2
are insa o afectivitate mai secreta si mai intensa , afectivitatea lui fiind si
mai selectiva , mai banuitoare si mai eclusiva . *a este si mai dezinteresata
decat afectivitatea adultilor , deoarece nu admite calculul in materie de
afectivitate . In adolescenta apar numeroase forme de egocentrism in cadrul
carora un element dominant il reprezinta identitatea seuala . *ste grav
faptul ca nimeni nu spune nimic despre coeziunea pe care o produce
seualitatea , despre faptul ca ea este creatoare de placeri ,de fericire , de
implinire la nivelul profund al intimitatii , insa doar atunci cand
componenta fiziologica este dublata si de o componenta spirituala
corespunzatoare . Cucerirea si apararea intimitatii reflecta nevoia de
diferentiere anuntand capacitatea de a stabili relatii intime si fiind , in
acelasi timp , declaratia de independenta fata de parinti . .eualitatea
prematura este o realitate frecventa la adolescentii ultimilor decenii .
Adolescentii trebuie insa sa tie ca angajarea prematura in relatii seuale
implica anumite riscuri si responsabilitati de ordin intim , psihologic , social
si moral si ca aceste relatii presupun afectiune si daruire fata de celalalt ,
dar si un anumit grad de independenta materiala .
$iata afectiva nu se disociaza in ansamblu de dezvoltarea intelectuala .
.tapan pe instrumentele deductive ale gandirii logice , adolescentul nu mai
accepta ca este doar o ! tema " de educatie , un fenomen pedagogic . *l se
detaseaza demonstrativ de ! copilarie " si aspira la autoconducere si
autoeducatie , dorind sa devina partas la propria sa formare . )a aceasta
varsta , tanarul preia in mod selectiv modele de conduita , iar uneori isi
faureste chiar ! contramodele " pozitive prin contrast cu ceea ce vede ca
fiind negativ in jurul sau . De eemplu , un elev adolescent , provenit dintr-
o familie disociata , dezorganizata , gandeste si aspira cu convingere in
viitor la o familie proprie unita , bazata pe sentimente sincere si pe un
suport trainic : ! ... nu as dori vrea sa fiu vreodata divortata " , declara o
fata . ! Am trait eemplul parintilor mei care au avut trei feluri de copii si
sunt convinsa ca acest fel de a trai nu este cel bun ".
.tadii psihogentice privind dezvoltarea afectiva apar in lucrarile de
factura psihanalitica , stadialitate care isi are punctul de plecare in
conceptia lui ..0reud . Criza de autoritate traita de parinti in aceasta
perioada trebuie suportata temporar , deoarece opozitia adolescentilor nu
inseamna insa ostilitate din partea acestora fata de parinti . +nii psihologi
gasesc sursa acestui ! moment de negatie " adolescentina in aspiratia
legitima a tinerilor de a iesi din tiparele cunoscute si obisnuite , de a
revaloriza repertoriul comportamentelor devenite ! conformiste " .
Avand in vedere reperele amintite , familia , scoala , precum si
mijloacele comunicarii de masa au menirea sa organizeze actiuni care sa
puna in fata tinerilor modele in care acestia sa se recunoasca , sa propuna
drumuri de viata demne de urmat intr-o societate libera si democratica .
.trategia psihopedagogica cea mai eficienta nu este aceea de a-i indica
3
adolescentului ! drumul bun " , ci de a-l ajuta si asista pe acesta la
descoperirea celui mai potrivit ! drum " pentru el , drum pe care
adolescentul trebuie singur sa si-l construiasca si urmeze .

4