Perioada tineretii

Este considerat perioada de vrf a dezvoltrii i puterii de punere n valoare a

potenialului fizic i psihic.Perioada tinereii (25-35 ani) este o perioad de maturizare
a vieii biologice, psihologice, de evoluie i armonizare a identitii sociale,
profesionale, familiale, de dobndire a unui anume statut i rol care vor marca
evoluia personalitii.
Potrivit lui S. Freud, o maturizare reuit a tnrului depinde de 2 factori:
iubirea i munca. Primul, iubirea, se mplinete prin alegerea partenerului, prin
constituirea vieii familiale iar al doilea este susinut de dobndirea statutului
profesional. Desprins de mediul parental ocrotitor de pn acum, tnrul se afl n faa
unei realiti mult mai dure din punct de vedere politic, economic, social, care impune
anumite structuri psiho-comportamentale integrative, adaptative.
Tipul fundamental de activitate pentru tnr este cel de persoan activ,
angajat social n vederea producerii unor valori materiale, spirituale sau n prestarea
unor oferte de serviciu.

lider.

Tipul de relaii se complic ntruct presupune:

relaii date de integrarea i respectarea ierarhiei profesionale;
relaii cu colegii de serviciu;
relaii cu familia de provenien i cu noua familie;
intercomunicare n plan civic, politic, sau pentru ntreinerea afinitilor e

Direcii de dezvoltare specifice tinereii

ntrebarea specific adolescenei este Cine sunt eu?. n tineree se
metamorfozeaz n ntrebri de tipul Cum pot s mi rezolv n practic aspiraiile?
sau n ce direcie m ndrept?.
White (1975) a identificat 5 direcii de dezvoltare specifice tinereii:
stabilirea identitii eu-lui, printr-o angajare serioas n rolurile sociale, de
exemplu n rolul ocupaional. Acest lucru ajut individul s se defineasc, s pstreze
o preocupare pentru un eu stabil i de calitate. Dezvolt o opinie stabil despre el;
independena relaiilor personale dezvolt relaii intense cu cilali, ceea
ce-i va face s fie mai ateni la trebuinele lor;
creterea intereselor pentru studiu, pasiuni, ocupaie, relaii cu alii;
umanizarea valorilor stabilesc legturi ntre norme, cerine morale i
evenimentele de via. Contientizeaz suportul uman al valorilor i modul cum
acestea sunt aplicate n societate;
extinderea ocrotirii devin mai interesai de sprijinirea celor cunoscui sau a
celor deprivai, care sufer.
Subetapele tinereii si activitatea de invatare
-ntre 24-28 ani este o perioad de identificare profesional primar, n care tnrul
1

este pe poziia de stagiar, ncercnd s cunoasc i s se adapteze la programul de

activitate, la cerine organizatorice, la ritm, modaliti, stil. Se contureaz rolul
profesional propriu i rolul de so, statutul de printe. Apar dificulti de surprindere a
nuanelor profesionale, de acoperire a unor ndatoriri extraprofesionale, stabilirea unui
orar care s rspund i vieii de familie.
-ntre 28-32 ani se acumuleaz experien, deprinderi, se intensific ritmul, se
manifest responsabilitile, apar intenii de suplimentare a pregtirii profesionale (se
nscriu la cursuri serale, fr frecven), se implic mai mult n educarea copiilor.
-32-35 ani statutul social-profesional este n progres, contribuia activ este la
apogeu, apar noi ndatoriri de coordonare, organizare. Se extind relaiile oficiale pe
vertical. Aspiraiile pentru confortul familial progreseaz, programul angajeaz
insistent soii n educarea copiilor. Se elaboreaz stiluri de activitate educaional
specifice fiecrei familii de cerine, control dar i de participare la jocul, la distraciile
copiilor.
ntregul potenial senzorio-percepriv i motric se manifest la nivel maximal,
pragurile difereniale ale vzului, auzului, mirosului etc. au cele mai mici valori, ceea
ce nseamn c tinerii au cele mai clare, bogate, precise percepii. Acestea se
specializeaz n funcie de dominanta profesional, ntocmai ca i spiritul de
observaie.
Totodat sunt marcate de resursele individuale, fiind puternic personalizate. Se
dobndesc nsuiri senzoriale discriminative dup 8-10 ani de exerciiu profesional.
Aprecierea vizual, solicitat intens, n electronic, biologie, la microscop, dup 27
ani ncepe s scad.
Tipologii auditive se formeaz prin profesiile muzicale, sportive, miniere, la
cei ce lucreaz cu diferite motoare, iar cele tactile sunt exersate prin: gastronomie,
marin, aviaie, construcii de drumuri i poduri.
Pragul diferenial spre sfritul tinereii devine mai puin dezvoltat dar capacitatea de
receptare a informaiilor senzoriale specializate activeaz la maximum.
Tinerii dispun de capacitatea de a nva micrile cu uurin, la cote nalte de
precizie i de control. Pn la 30 ani se obin cele mai semnificative performane n
nvarea micrilor complexe.
Tinereea este o perioad de evident perfecionare senzorial-perceptiv i
de socializare a acestor resurse.Privind gndirea, se rezolv operativitatea
impregnat de specificul profesional. Cei ce lucreaz n domeniul tehnic
opereaz cel mai bine n sfera relaiilor cantitative, cei care lucreaz n
contabilitate, n istorie, vor prezenta abiliti pentru fixarea datelor, a cifrelor.
Apare acea specializare a gndirii att n cmpul seleciei i decodificrii
coninutului informaional profesional ct i al modului de lucru, al raionamentelor.
Se apreciaz c este perioada conservrii capacitilor de gndire i a nivelului de
inteligen atins, fenomen care depinde de urmtorii factori:
nivel de colaritate;
gradul calificrii profesionale;
nivelul i volumul solicitrilor intelectuale.
Aceti factori acioneaz i asupra memoriei.
Procesele de stocare, depozitare n memorie continu i devin mai active cel
puin din 2 motive: satisfacerea unor trebuine de cunoatere i construirea unor
competene profesionale, ceea ce dezvolt memoria profesional.
Crete selectivitatea memoriei iar memorarea logic, memorarea voluntar
dein poziii privilegiate.n planul nelegerii, tinerii dovedesc preocupri pentru
surprinderea relaiilor, cauzelor, pentru explicarea unor mecanisme de funcionare
2

adeseori cu riscul unui consum mare de timp.

Intensitatea cu care se manifest afectivitatea, este mai puternic dect la adult
dar mai selectiv dect n adolescen. Investiiile afective sunt puternice, bine
direcionate i stabile. Tinerii sunt capabili de druire profund, motiv pentru care se
consider c pot iubi sau ur fr limit.
Caracteristicile subidentitii sociale pun n eviden prezena la tineri a unor
disponibiliti afective cu ncrctur social: adeziune fa de micri, organizaii,
fundaii, concepii politice, sau atitudine refractar, de respingere a ornduirii, a
sistemului. Uneori pot ajunge pn la fanatism sau i risc viaa neglijnd pericolele,
consecinele (hippy, reaciile studenilor din Frana, China etc.).
Se implic afectiv i n activitatea profesional: familiarizarea cu locul de
munc produce emoii, tensiuni, ncercri suplimentare de control afectiv pentru
instituirea unor relaii pe orizontal i vertical.Confruntarea dintre realitate i
proiecte, idealuri, produce ocul realitii trit sub nenumrate stri: decepie,
disperare, ndoial fa de propria persoan, teama de eec, de nemplinire.
Un alt compartiment al afectivitii l ntlnim la nivelul vieii de familie.
Sentimentul de dragoste, de iubire, preuire a celuilalt ajung la maturitate, stau la baza
constituirii familiei. n cadrul acesteia se traverseaz o perioad de acomodare
relaional-afectiv ntre parteneri, de cele mai multe ori cu o ncrctur afectogen
mai nuanat dect pn la cstorie. Pot apare reacii necunoscute pn atunci, care
nu au numai tonalitate pozitiv. Se consolideaz o serie de sentimente specifice vieii
familiale: prietenie, ataament, respectul de sine i de cellalt.
n acest stadiu, majoritatea tinerilor ajung la statutul de printe care
declaneaz emoii, sentimente total inedite, legate de venirea pe lume a copiilor, de
rspunderile parentale.Se consemneaz situaii n care acea fragilitate afectiv
determinat de iminena unor situaii critice care ridic gradul de sensibilitate,
provoac anxietate, conflict, trire accentuat a frustraiilor, ce pot deteriora sntatea
organic i psihic.
Tinerii continu s aib nevoie de asistena afectiv permanent a familiei de
provenien.Cazurile dificile necesit chiar terapii n privina vieii de cuplu conjugal.
Motivaia este dominat de trebuinele de autorealizare i autoformare,
activat de interesele cognitive, interesele profesionale care se amplific i se
consolideaz mai ales dac tnrul triete satisfacia concordanei dintre proiecte,
preferine i preocupri la locul de munc.Exist numeroase surse de motivaie
pozitiv profesional: promovri, burse, cursuri de perfecionare, titluri onorifice.
Vocaia, odat descoperit, este un instrument, factor motivaional.
La nivelul vieii de familie, motivele principale vizeaz cooperarea,
comunicarea, starea de sntate dar i de confort, apar unele interese pragmatice
(locuin, mobilier, main).
Sunt active i interesele tiinifice, culturale, n funcie de statutul profesional,
de aspiraii, de competen, de resurse. Cele mai multe se satisfac prin reeaua
informal i cu efort individual.
Apare ca o necesitate impus n primul rnd de modificrile care intervin n universul
profesional:
rapiditatea perimrii unor cunotine i a apariiei unor noi informaii,
domenii;
dispariia unor profesii i apariia altora;
necesitatea dobndirii unor noi abiliti individuale.
Este impus i de imprevizibilul intervenit n viaa unor persoane: accidente,
handicapuri, transferuri n alt localitatea lipsit de aceleai profil profesional.
3

Se impune o nvare care s reactualizeze pregtirea, s o mbogeasc sau

s ofere o reprofilare. Acestea se realizeaz prin nvarea ocupaional care are un
regim mai condensat, de cele mai multe ori de tip modular, este prin excelen de tip
interactiv, angajeaz participanii la operaii practice, delimitate problematic n cadrul
activitii pe ateliere. Este o nvare de necesitate care devine dominant pentru muli
tineri.
Se produce o schimbare i n raportul nvare instituional i nvare
individual, independent, n favoarea celei din urm. Au loc cursuri de aprofundare
i de reconversie profesional.
Apar i alte forme: nvare inserat, nvare interpolar, nvare incidental.
S-a constatat c ceea ce se nva la locul de munc este mult mai productiv chiar i n
cazul celor care au un nivel de colaritate modest. La baz se afl 2 motive:
motivaia profesional care are i o anume ncrctur negativ (teama de a
nu pierde locul de munc);
necesitatea unei adaptri mentale la tipurile de solicitri profesionale,
persoanele implicate profesional avnd o receptivitate crescut a asimilrii.
Un fenomen care a atras atenia psihologilor este oboseala care condiioneaz
randamentul muncii productive i implicit al nvrii ocupaionale.Activitatea
respectiv, stereotip, viteza de execuie a operaiilor, solicitarea ateniei, mediul
ambiant uneori insuficient iluminat, oxigenat sunt numai cteva din cauzele care se
repercuteaz negativ asupra strii de sntate i induc o diminuare a capacitilor
neuropsihice.
Termenul de oboseal are un grad mai mare de generalitate ntruct vizeaz
aspecte numeroase iar unele dintre ele sunt doar trite subiectiv dar nu i identificate.
Sunt suficiente persoane care nu triesc starea subiectiv de oboseal cu toate c din
punct de vedere comportamental sunt epuizate.
Programarea i coninutul nvrii trebuie s in cont de indicatorii oboselii,
dintre care evideni sunt:
scderea randamentului cantitativ i calitativ a activitii;
modificrile fiziologice, respiratorii, circulatorii, apelul excesiv la
consumarea unor substane energizante;
modificri n planul activitii intelectuale, dificulti asociative integrative,
rigiditate funcional mental, perturbarea fluentei vorbiri, a corectitudinii scrisului
etc.;
suprasolicitarea automatismelor, apariia ticurilor, a bulimiei, care poate
deregla metabolismul.
Ideal este ca nvarea ocupaional s fie gndit ca o modalitate de odihn
activ care va solicita legturile nervoase ale zonelor de inducie i astfel energia
nervoas funcional se va reactiva, ceea ce va diminua oboseala. Din factor
provocator al oboselii, nvarea poate deveni un factor care diminueaz oboseala.
Integrarea socio-profesional si congruena personalitii
Perioada de tranziie prelungit din ara noastr, are un impact puternic asupra
consolidrii statutului i rolului profesional, aflate la dispoziia oportunitilor sociale,
ct i a relaiilor. Apare un fenomen specific social provizoratul cu cea mai
semnificativ inciden la nivelul tineretului care trebuie s-i adapteze proiectele
privind pregtirea i exersarea profesiei, organizarea unui confort familial, la
imprevizibil.
Dac adolescena este apreciat ca o perioad de trecere spre statutul biologic
4

potenial de adult, primii ani ai tinereii, iar dup alii chiar perioada cuprins ntre 2025 ani, reprezint trecerea spre statutul social potenial de adult, statut care nseamn
dobndirea unei autonomii economice (remunerare salariu, venit legalizat) i
implicit o independen psihica.
Integrarea social se realizeaz n mai multe planuri. Cel mai important este
planul integrrii profesionale.
Integrarea socio-profesional pentru tineret reprezint un factor esenial de
meninere, de asigurare a sntii fizice i mentale, de construire i dezvoltare a
personalitii.
n procesul integrrii profesionale pot apare unele dificulti, unele obiective
ca: organizarea locului de munc, dificultile ntmpinate pentru realizarea sarcinilor
revenite, uzura dotrii, inegalitile de pregtire profesional ntre colegi; altele,
subiective: lipsa de rezisten, distana dintre nivelul colar de pregtire i execuie,
dintre realitate i aspiraii.Atitudinile tinerilor sunt diferite i vor depinde de tipul de
personalitate i chiar de sex.
Unele studii au constatat c persoanele de sex feminin sunt mai anxioase i
mult mai marcate de insucces n privina integrrii profesionale.De asemenea,
structurile de personalitate labile, irascibile, anxioase, neechilibrate, lipsite de
capacitate de efort, dramatizeaz obstacolele, realizeaz relaii de comunicare din
necesitate, sunt dezinteresai fa de problemele colectivului.
Inadaptrile profesionale sau familiale se menin la un nivel destul de ridicat n
tineree.
Dereglrile personalitii pot fi:
uoare, care nu influeneaz prea mult activitatea, aparin psihopatologiei
marginale;
grave, cu o simptomatologie complex. Evoluia lor este de la simplu la
complex: iniial tinerii sunt egoiti, vocifereaz, i impun punctul de vedere, apoi
devin violeni, indifereni fa de viaa social, de dificultile profesionale create,
apoi recurg la fuga de acas, neltorie, prostituie.
Spre sfritul tinereii, fenomenul se tempereaz, iar cei mai muli se linitesc,
ncearc s-i impun un mod de via activ, nscris ntr-un regim de activitate normal.
Atragerea nc din perioada pubertii a tnrului n activiti responsabile,
reprezint un exerciiu cu valene pozitive pentru uurarea procesului de adaptare.
Integrarea trece prin cteva stadii, fiecare reprezentnd un moment ce nu poate fi
eludat: acomodarea, adaptarea, participarea i integrarea propriu-zis. Pe msur ce
tnrul trece de la unul la altul, are loc i o modificare a motivaiei de rol. Evoluia va
fi de la subordonare la ascultare cnd acestea sunt susinute de o motivaie de
recompens i de comportamente reglate din exterior la motivaia de autorealizare din
ultimul stadiu, exprimat n comportamente motivate intern, autoreglate.
Integrarea n profesie contribuie la dobndirea:
identitii de sine n sfera ocupaional, cnd i probeaz capacitile,
resursele, dobndete competen;
identitatea marital se cristalizeaz, se stabilizeaz rolurile maritale;
identitatea socio-cultural prin adoptarea normelor, prin integrri
extraprofesionale, prin roluri n conducerea unor organizaii sociale, politice.
Se dezvolt contiina apartenenei la generaie, creia i se altur pentru a o
susine i a evidenia capacitile lor, mai ales dup 28 ani.
Aptitudinile i creativitatea ajung la un nou nivel, se pot exprima n produse
cu semnificaie social conferindu-le o poziie n ierarhia valorilor specifice.
5

Temperamentul i caracterul se stabilizeaz, exprim maturitate, capacitate de

organizare.
Septimiu Chelcea a identificat urmtoarele caracteristici ale structurii de
personalitate la tineri:
Pozitive:
energie i dinamism;
orientarea expres spre viitor;
aspiraii nalte;
generozitate i ncredere n ceilali;
curaj i temeritate;
preuirea onoarei spiritului de dreptate, dar i a banilor i confortului;
Negative:
ncpnare i impresia c tie totul mai bine dect ceilali;
nclinaia de a face numai ce le place;
narcisism i egocentrism;
au o anumit doz de iresponsabilitate n angajrile lor;
pstreaz nc exaltarea adolescenei i lipsa de msur.
Situatia tanarului din ziua
Suntem cu totii obisnuiti sa traim intr-o lume care depinde
intotdeauna de ALTCINEVA. Sau de ALTCEVA. Si toata lumea are idei,toata lumea
stie ca vrea ceva de la viata... dar nimeni nu face nimic. Toti ne lasam condusi mai
mult sau mai putin. Ne este frica sa luam atitudine. Oare de ce?! Ce-ar fi sa ne
hotaram, intr-o zi(si de ce intr-o zi si nu chiar azi?) sa traim pentru noi... sa facem si
pentru noi ceva. Chiar si un lucru aparent neinsemnat...dar care sa fie important
pentru sufletul nostru. Eu cred ca si asta, printre altele, inseamna spiritul
Adolescentul". Noi suntem cei care putem schimba ceva. Noi suntem la varsta la
care INCA mai avem curajul sa ne exprimam. Noi putem fi altfel. Noi putem
reprezenta ceva.
Multi vad tineretea, dragostea, frumusetea vietii prin ochii nostri. Atunci, sa
fim noi mesagerii acestor idealuri. Trebuie sa avem curajul necesar. Trebuie sa fim noi
insine, si atat.
Haideti sa fim asa cum varsta noastra ne imbie sa fim: nebuni, daca vreti...
romantici, ambitiosi sau melancolici. Pusi pe sotii si, in acelasi timp, sufletul societatii
in care traim. Viata este minunata. Trebuie doar sa vezi lucrurile bune din ea. Unii siar dori sa mai fie ca noi... haideti sa profitam.
In acest proiect as vrea sa discut mai multe ideei foarte importante pentru mine
si pentru adolescentul din ziua de azi
Situatia tanarului din ziua de azi!
Una din prioritatile prezentului ar trebui sa fie situatia tineretului si masurile
ce se impun pentru rezolvarea problemelor tineretului. O natiune nu se poate procupa
de viitorul ei fara sa isi educe tineretul, care de fapt reprezinta viitorul. Pentru a
prezenta tineretul in prezent este necesar sa-i definim patrimonial spiritual si material
care il formeaza. Din perspectiva materiala tineretul are sangele,limba si conditia
sociala, iar spiritual are moralitatea, credinta si cultura. Analiza tuturor acestor
caracteristici duce la "un portret" al tineretului. Constatand ca acest protret are nevoie
de retusari trebuie gasit un artist care sa i le faca pentru a apropia acest portret de
frumos, caci de ideal ar fi prea mult. Totusi un mare artist ar putea sa-l faca ideal.

Partea materiala a tineretului este o temelie importanta pentru viata sa spirituala.

Tineretul de o anumita nationalitate ar trebui sa aiba sangele strabunilor
neamului in vinele sale. Oare astazi se mai intampla asa? Priviti la televizor imagini
din tarile Europei si din Statele Unite, cele mai reprezentative modele in lume. SUA a
ajuns un amestec de sange care a dus la o hibridizare a tineretului si pe viitor a intregii
societati americane. Acest amestec nefericit de sange a alterat o componenta materiala
a tineretului din aceasta tara. ]
Aici "modele" ale tineretului au ajuns indivizi de perferinta cu cat mai multe
origini, de tipul africano-anglo-asiatic sau alte amestecuri fortate si nenaturale. La fel
si cu tarile "dezvoltate" din Europa. Ce cultura se poate naste dintr-un sange hibrid,
fara o identitate bine determinata? O tendinta de amestec ii este impusa si Romaniei,
unde se promoveaza muzica tiganeasca si relatiile cu negri, arabi si alti straini prin
mass-media. Din nou sunt nevoit sa intreb cum se va mai incadra acest tineret pe linia
unui neam, aici a neamului romanesc, cand multi tineri prefera relatiile cu straini
decat cu alti romani?
Limba este o alta componenta importanta care este intr-o situatie de degradare
continua. Tinerii din afara unui stat vorbitor de limba engleza folosesc curent expresii
englezesti, ba mai mult, folosesc expresii incorecte grammatical pentru ca negrii din
SUA vorbesc la fel. Astfel si tineretul unei tari vorbitoare de limba engleza pronunta
cuvintele gresit, intocmai precum negri americani. Nu as vrea sa par rau, dar prin
aceste obiceiuri tineretul compromite continuitatea unei limbi.
Conditia sociala pare sa ii intereseze pe multi tineri. Multe fete isi cauta un
partener cu bani, care sa le asigure un viitor fara ca ele sa fie nevoite sa lucreze. Daca
tot mai multi tineri prefera sa isi asigure un viitor prin orice altceva dar nu munca, tara
in care acestia traiesc va avea numai de suferit pe viitor si in aceasta suferinta
generala vor intra si tineri "nevinovati", care au incercat sa-si construiasca o conditie
sociala cu greu. Daca cei ce aleg sa nu lucreze au tot dreptul sa o faca, ei nu au nici un
drept sa le ingreuneze sansele celorlalti. Mai exista si grupuri mari de tineri care
refuza aspecte ale civilizatiei precum casa, familia, curatenia si alte aspecte obligatorii
pentru omenire. Acestia nu pot face decat rau societatii si sunt ca un gunoi in plus
printer mormanele deja existente.
Moralitatea adolescentului:
Toate aceste aspecte ale partii materiale a tineretului interactioneaza cu
componenta spirituala a sa. Este clar ca moralitatea este influentata de conditia sociala
si de concepta tinerilor despre lumea materiala. Se poate usor constata ca in randul tot
mai multor tineri moralitatea este la un nivel foarte scazut. La aceasta situatie s-a
ajuns datorita mass-mediei, filmelor si datorita starii sociale a multor tineri: unii
obisnuiti cu banii inca de mici, altii saraci dar dornici sa iasa din aceasta stare prin
orice mijloace. Doar urmarind emisiunile pentru tineret si citind revistele dedicate tot
lor ajungem la o concluzie foarte trista. Vorbele sunt de prisos cand avem cu totii
posibilitatea sa ne documentam in fiecare zi datorita mass-mediei.
Credinta si-a pierdut aproape orice mai insemna pentru tineret. Cati tineri de la
orase mai merg la Biserica macar de marile sarbatori? Muzica promoveaza in general
"liber-cugetatorii" si este "la moda" sa faci cum a facut orice membru al unei formatii
indiferent de moralitatea sa. Sa ne inchipuim revista Hei!, revista pentru tineret,
apare bilunar. Ea, bineinteles, contine doua pagini de can-canuri din lumea muzicii a
filmului, si nu numai. Evident ca ofera si trei topuri, precum si nelipsita pagina
psihologica si nu de putine ori parapsihologica in care trei adolescente frustrate trimit
o data la doua saptamini, inca de la prima editie, aceleasi trei scrisori: Sint grasa,
Am sinii prea mici si M-a parasit pentru ca am refuzat sa facem dragoste. De

asemenea, in fiecare numar (cum s-ar putea altfel?), retardata studenta in anul trei la
agronomie, recomandata de redactie ca psihologul care va intelege si va sta
intotdeauna la dispozitie raspunde la aceste trei scrisori cu aceleasi trei clisee:
Greutatea nu conteaza (de altfel nici marimea, dar asta e din alta revista), O sa-ti
creasca si Ai luat decizia corecta.Daca insa va inchipuiti ca acesta este singurul tip
de publicatie pentru adolescenti, va inselati. Exista persoane care pot mult mai mult si
revistele la care acestea scriu.
Bineinteles ca si in acestea vom gasi birfe, topuri si scrisori ale copilelor
disperate, dar aceste publicatii sint mai mult decit atit. Ele contin pagini intregi (vai
copacilor taiati pentru ele) de opinii legate de societate si de prejudecati, de eseuri pe
teme tabu, si nu in ultimul rind, in forma ciresei de pe tort, de filosofie. Aceasta este
pina la urma masura valorii intregii reviste si a efortului depus, pagina de filosofie, iar
tema care respire atit de flagrant din toate rubricile de acest fel este una singura:
Dumnezeirea.
Aceasta este concluzia la care am ajuns: este la moda sa scrii despre
Dumnezeu, si nu numai sa scrii, ci si sa vorbesti, sa te certi, sa te paruiesti prin
cafenele pentru a-ti apara punctul de vedere. Nu de mult o inalta fata preoteasca imi
spunea ca spiritual voltairian a murit de mult si ca tinerii din ziua de azi nu mai simt
nici o placere din a-l desfiinta pe Dumnezeu. Am constatat insa, mai tirziu, ca se
insela amarnic. Tinerii se impart azi in doua categorii: rebelii - nu toti atei, dar eretici
si indiferentii in general niste fiinte subumane.Cei care cred cu adevarat in
Dumnezeu mai intilnesti unul la zece mii iar aceia care mai iau apararea creditei o fac
sub forma individualismului, solipsismului sau a aberantelor variatiuni misticiste. Si
atunci inevitabil ma intreb: sa fie doar virsta sau revine moda? Nu sint un sociolog
bun si nici un psiholog perspicace, dar inclin catre prima varianta: adolescentele minti
in formare sint foarte usor de influentat si cum ideile eretice (cum le spune biserica)
se gasesc pe toate drumurile,tentatia e mare. Tinerii vad razvratirea fata de biserica
sub care au crescut ca o emancipare, o indrazneala pentru care ar trebui sa
fie felicitati, dar de foarte multe ori lupta lor se reduce doar la dorinta de a fi admirati.
Adesea problemele palpabile, erotice, familiale, scolare sau de orice alta natura se
transpun in plan metafizic pentru ca ei se simt neglijati, neprotejati de catre
Dumnezeul lor expresie a recent uitatei esente parentale. Ceea ce adauga un plus de
nemultumire este ca nici unul dintre adultii din jurul lor nu pare a le lua in serios
suferinta, nici parintii, carora de cele mai multe ori le vine si mai greu decit copiilor
lor sa comunice, si nici consilierii, psihologii, doctorii, duhovnicii, etc - oameni la
care niciodata nu vor apela de buna voie.
In realitate preotii (caci despre ei vorbim aici), mai ales cei trecuti de o virsta,
se intereseaza mai mult de-o gramada de soarta tinerelor oi ratacite si nici nu dau o
covirsitoare importanta nerusinatelor opinii pe care acestea le exprima. Lucrul este
in schimb scuzabil, iar preotii isi vad de acatistele lor asemenea caravanei latrate de
ciini, pentru ca marii majoritati a acestor revolutionari le va veni mintea la cap.
Interesanta este insa deductia ce se desprinde din acest rationament. Cum ramine cu
cei care se simt in continuare revoltati si contestatari, desi de mult au inceput sa se
barbiereasca in fiecare dimineata? Inseamna ca inca nu si-au incheiat socotelile cu
adolescenta si ca undeva, intr-un cotlon prafuit, inchis pentru renovare, ascunsa, dar
inca in viata o problema se afla in stand-by. Asa sa fie oare? "Tinerii din ziua de azi,
nu mai au pic de bun simt!...", zice adolescentul imitandu-i in batjocura pe adulti. Dar
chiar avem de-a face doar cu un cliseu ridicol? Am intalnit doua versiuni, pe care le
reproduc mai jos, ale melodiei "Ani de liceu" din filmul "Liceenii" aparut prin anii 80.
Prima este versiunea originala din film, ia a doua este o creatie

recenta, a unui grup tip "ciuperca muzicala postrevolutionara". Diferentele sunt

edificatoare. Pentru noul tineret, "emotiile la romana" si "greul de la mate" au fost
inlocuite de "cercelul din buric" si "telefonul care suna in ore". Copii razgaiati si
hedonisti, produse ale culturii fast-food si big-brother, crescuti cu snickersul in coltul
gurii, si coca-cola in pahar, ei nu mai au timp de teme, vor sa fie lasati in pace sa
pluteasca in sfertodoctia lor, dar sunt "exact cum si-au dorit".Dar totusi nu ar fi ceva
normal pentru noua generatie??Stim cu totii ca , noi , tinerii din ziua de azi suntem
foarte diferiti in comportament ,obiceiuri si nu numai de parintii si chiar bunicii
nostrii.Dar sa nu generalizam.Nu toti tinerii sunt la fel , fiecare copil e unic in felul fie
fie prin gandire ,actiuni sau comportament si fiecare copil a fost educat de parintii
intr-un mod unicat apropiat de valorile morale ale parintilor.
Ceea ce este tragic este faptul ca exista parintii care nu s-au ocupat de
educarea si cresterea copiilor intr-un mod normal si au fost aproape indiferenti la ceea
ce face copilul.Acest lucru a dus in majoritatea cazurilor la aparitia unor tineri
debusolati care ajung sa se drogheze , sa se lase de scoala sau chiar mai rau sa comita
infractiuni grave.
Dar oare numai parintii sunt de vina.NU ,asta in mod sigur, intalnim adesea
tineri provenind din familii cu statut social foarte impresionant sau familii simple dar
care s-au ocupat de copii lor.Insa ce ii determina pe acesti copii sa ajunga un exemplu
negativ pentru societate.Eu sunt de parere ca aici intervin mai multi factori.In primul
rand statul roman care nu se ocupa cum ar trebuii de buna educatie a noii
generatii ,in al doilea rand mass-media.Mass-media are o influenta foarte mare
asupra adolescentului modern deoarece tinerii din ziua de azi traiesc intr-o era a
tehnologiei un televizorul si calculatorul au devenit obiecte des intalnite in casele
noastre.
Specialistii sunt de parere ca in ultimii 10 ani tineretul a fost
bombardat cu mesaje cu influenta sexuala mare, trupele de muzica care au in
componenta fete au inceput sa poarte costumatii din ce in ce mai provocatoare
exemplu lor fiind urmarit si de tinerele fete care incearca cat mai mult sa semene cu
idolii lor.
Dupa o lunga perioada de timp in care preocuparile legate de sex erau
catalogate (in cel mai fericit caz) drept neserioase si imorale, mijloacele de
comunicare in masa au fost invadate de subiecte "fierbinti". Indiferent de forma ei de
manifestare, fie prin diverse publicatii, emisiuni de radio sau TV, filme, site-uri
Internet etc, sexualitatea a patruns incet dar sigur pe piata romaneasca, producand un
impact major asupra oamenilor, indifferent de varsta si sexul lor. Practic nu exista
domeniu de activitate unde sexualitatea sa nu fie prezenta, fie ea explicita ori
sugerata. Pana si banalele reclame la diferite marci de ciocolata sau cafea
apeleaza la sexualitate.
Aceasta invazie de subiecte "fierbinti", strict interzise altadata a avut efecte
benefice dar si negative asupra societatii.Si filmele au avut un impact negative asupra
tanarului care urmarind aceste filme incearca sa-si imite eroii de multe ori acest lucru
are efecte negative nu de multe ori vedem la stiri pusti care si-au omorat prietenii
pentru ca asa au vazut in vreun film la televizor.
Prima dragoste
Multi parinti au cam aceeasi reactie cand copiii lor ajung la varsta adolescentei
si simt primii fiori ai dragostei, pasesc in primele relatii: sunt speriati, in loc sa se
apropie de copii, se indeparteaza tot mai mult de acestia. Poate ca este destul de greu
sa nu intri in panica si sa incerci sa fii destul de rationala atunci cand te gandesti unde
or fi si ce or fi facand acum. Auzi destul de des cum ca parintii au interzis copilului sa
se mai vada cu persoana iubita.Este un lucru stupid din partea parintilor de a interzice

copilului sa iubeasca.Doar e la varsta adolescentei e un lucru firesc .In general

adolescentul isi gaseste sprijinul in persoana iubita de multe ori aceasta devine
confidentul perfect. Pasiunile adolescentului sau cum isi petrece timpul un adolescent:
Tinerii din ziua de azi au preocupari din ce in ce mai variate.Unii dintre ei
practica un sport :fotbal,tennis,atletism.Unii tineri sunt preocupati cu cititul,cu
excursiile sau pur si simplu asculta muzica.Preocuparile variaza de la individ la
individ in functie de domeniul de interes.Cele mai mari 2 hobby-uri ale adolescentului
roman dupa parerea mea sunt fotbalul si muzica.Cei mai multi tineri au ca modele in
viata fotbalisti sau oameni din lumea muzicii.Ce e tragic insa e ca tanarul din ziua de
azi nu mai citeste asa mult,el preferand sa vada un film sa asculte muzica sau sa stea
degeaba.Desigur uitatul la filme sau ascultatul muzicii nu sunt niste lucruri rele ,ele
chiar ajutand tanarul sa se relaxeze, insa adolescentul prefera mai mult televizorul
decat cartea de multe ori acest lucru este in dezavantajul lui.
Din pacate adolescentii mai au si pasiuni negative pentru ei cum
ar fi fumatul si bautura.Tinerii din ziua de azi incep inca de la varste fragede sa
consume alcool sis a fumeze ceea ce este un lucru ingrijorator.Mai rau este ca tot mai
multi tineri se drogheaza de mici.In scoli sin u numai exista o campanie de informare
a tinerilor asupra riscurilor care le provoaca consumul alcoolului ,tigarilor si
drogurilor insa este prea purin pentru a face fata acestui flagel ! Sansele tinerilor de a
reusii in viata
Multii tineri dupa ce termina facultatea isi doresc o cariera in alte tari. De ce ?
In primul rand pentru banii salariile in alte tari fiind mult mai mari decat cele din
Romania. De mici copii sunt invatati de catre parinti ca sa invete cat mai mult pentru
a avea un service bun si un salariu bun insa tanarul din ziua de azi vrea mai mult si
mai mult iar din pacate statul romana nu ii poate oferii acest lucru iar multii tineri
destepti pleaca din tara pentru a duce un trai mai bun in alta tara. Acest lucru este in
dezavantajul tuturora pentru ca plecarea acestor tineri costa annual zeci de milioane
de dolari. As vrea sa inchei cu o mica concluzie: Adolescentul din zilele noastre este
mult diferit fata de adolescentul de acuma 30 de ani.
Intotdeauna vor exista pareri pro si contra dar cu totii stim ca ei, tinerii, sunt
viitorul Romaniei si toti speram ca macar ei sa duca un trai mai bun intr-o Romanie
mai buna! Stiu ca in acest proiect nu am reusit sa comentez si sa explic toate
problemele adolescentilor sau toate opiniile negative asupra lor dar cred ca sunt mult
prea multe pentru a putea fi discutate pe cateva foi de hartie !

10