4.

Reprezentarile sociale
- definitie, caracterizare generala, structura si functii
- categorizarea si conceptualizarea in procesul cunoasterii realitatii sociale
- procese si structuri psihosociale de grup (procese socio-afective de comunicare si influenta)
Relatiile interpersonale
- relatiile de comunicare si influenta (definire, caracterizare generala, factori psihoindividuali, psihosociali si
socioculturali implicati in formarea si dinamica acestora)
- teoria schimbului in cadrul relatiilor interpersonale
(Cristea Dumitru, Tratat de psihologie sociala, pag 52-6, !!"-!2, !"#-!55, !$%-22&, 2"-26#, 2$!-2$6)
Construirea si cunoasterea realitatii sociale
'ealitatea sociala nu poate fi conceputa ca predeterminata nici de structurile interne ale subiectului, nici
din simpla reflectare a caracteristicilor pree(istente ale unei realitati sociale obiective) 'ealitatea sociala
reprezinta un proces continuu de construire si reconstruire, care se desfasoara paralel cu practica si cunoasterea
sociala (* +iaget)) ,u avem in vedere o realitate strict obiectuala, fiind vorba de o realitate sociala si culturala,
careia subiectul ii apartine nemi-locit si la care se raporteaza nu numai dintr-o perspectiva cognitiva, cat mai
ales din perspectiva trebuintelor si aspiratiilor sale, a modelelor, normelor si valorilor socioculturale pe care le-a
interiorizat in ontogeneza, precum si a e(perientei socialae acumulata, valorizata si actualizata intr-un anumit
conte(t al istoriei sociale)
Reprezentarile sociale RS
'. constituie elementul central atat pentru procesul de cosntruire, intelegere si interpretare a realitatii
sociale, cat si pentru cel de elaborare a atitudinilor si comportamentelor noastre)
/enomen psihosocial ce implica moduri specifice de intelegere si comunicare, prin care se creeaza atat
realitatea, cat si simtul comun0 implicit '. se constituie si ca un sistem de valori, notiuni si practici
referitoare la obiectele apartinand mediului social (. 1oscovici)
/orma de cunoastere practica, elaborata social si impartasita, prin care un subiect se raporteaza la un
obiect, concurand astfel in construirea unei realitati comune unui ansamblu social (D *odelet)
+rincipii generatoare de luari de pozitie legate de insertii specifice intr-un ansamblu de raporturi sociale
si organizand procesele simbolice ce intervin in aceste raporturi (2 Doise)
+roces de elaborare perceptiva si mentala a realitatii, care transforma obiectele sociale (lucruri, persoane,
situatii, evenimente) in categorii simbolice (valori, convingeri, ideologii), conferindu-le un statut
cognitiv si permitand astfel intelegerea vietii cotidiene, printr-o reincadrare a comportamentului
individual in ansamblul interactiunilor sociale (3-, /ischer)
.istem de interpretare a realitatii ce guverneaza relatiile dintre indivizi si mediul lor fizic si social,
determinandu-le comportamentele si practicile0 constructii socio-cognitive, constituind si un ghid pentru
actiune, in masura in care implica un set de anticipari si asteptari (*-C 4bric)
Functiile RS
/unctia cognitiv-e(plicativa5 mediaza si conditioneaza activitatea de cunoastere, permitand sa se
cunoasca si sa se interpreteze realitatea) Totodata, se realizeaza fi(area si sistematizarea cunostintelor si
rezultatelor e(perientei sociale)
/unctia a(iologic-formativa5 '. incorporeaza norme si valori culturale care apartin universului
consensual al unei comunitati si care vor constitui fundamente si repere pentru elaborarea atitudinilor
implicite sau e(plicite aferente oricarui sistem reprezentational)
/unctia identara5 un ansamblu structurat de '. defineste implicit identitatea grupurilor sociale, locul lor
in cadrul campului social, valorile, normele, credintele si ideologiile prin care se caracterizeaza si cu care
intra in -ocul comparatiilor sociale)
/unctia pra(iologica si de orientare5 '. constituie un ghid pentru actiunile si comportamentele
individuale si de grup
/unctia simbolica5 prin intermediul '. realitatea nu este numai reconstruita ci si dedublata
/unctia de sustinere si -ustificare5 '. reprezinta elemente de sustinere psihologica a unor atitudini sau
comportamente)
Organizarea si structura RS
/iecare reprezentare are un element (sistem) central, cu o semnificatie deosebita, in -urul caruia se
focalizeaza si se structureaza toate celelalte elemente constitutive, care pot fi considerate ca formand sistemul
periferic)
,odul central, elementul cel mai stabil si mai semnificativ al '., avand o mare densitate de cone(iuni
structurale si functionale cu restul elementelor constitutive, indeplineste atat o functie generativa, prin care se
creeaza sau se transforma semnificatia tuturor celorlalte componente ale reprezentarii, cat si o functie
organizatorica, prin care se influenteaza natura relatiilor dintre acestea) Caracteristici ale nodului central5
a) este determinat si conditionat istoric, sociologic, ideologic si cultural, fiind marcat de memoria colectiva
si sistemele de norme si valori ale grupurilor
b) constituie baza colectiva a sistemului de reprezentari sociale, prin aceasta realizandu-se omogenitatea
grupului prin functia consensuala pe care o indeplineste
c) este stabil, coerent si rezistent la schimbare, prin aceasta realizandu-si continuitatea si permanenta intr-
un anumit spatiu sociocultural
d) este relativ independent de conte(tul material si social imediat, numai factorii stabilizati in timp putandu-
i influenta structura si functiile indeplinite in cadrul sistemului de reprezentari
e) polarizeaza si structureaza intregul continut al reprezentarilor sociale)
Dinamica RS
!) modificari ale circumstantelor e(terne (cauzele e(terioare ale '.)
2) modificari aferente practicii sociale, care mediaza relatia dintre circumstantele e(terne si prescriptiile
interne ale '.
#) modificari ale prescriptiilor conditionale ale '., realizate sub influenta factorilor e(terni si practicii
sociale
") modificari ale prescriptiilor care fi(eaza reperele fundamentale ale reprezentarilor, atitudinilor si
comportamentelor sociale)
Categorizarea sociala; experienta si conceptualizare
Constructia realitatii, cunoasterea acesteia si activitatea subiectului social apartin in mod esential unei
unitati dialectice care fundamenteaza si conditioneaza nemi-locit comportamentul individual si social, la toate
nivelurile si la toate formele sale de manifestare)
Categorizarea sociala reprezinta una dintre modalitatile primare prin intermediul careia se structureaza
e(perienta sociala, individuala si de grup) 6n cadrul desfasurarii oricarei activitati suntem supusi unor adevarate
avalanse de informatii privind obiecte, persoane, situatii, evenimente, comportamente, atitudini etc) 7perarea cu
aceasta cantitate considerabila de informatii ar fi practic imposibila, daca acestea nu ar fi organizate, structurate
si grupate in anumite categorii avand semnificatii distincte, specificate ca atare) +rin categorizare informatia
devine functionala, putand fi stocata, prelucrata si utilizata cu mult mai mare promptitudine in diferite situatii
concrete)
'ealizarea categorizarii este un proces psihologic in care se imbina structurile perceptive si cele
evaluativ-logice) 8a un prim nivel de organizare a informatiei si e(perientei practice predomina procesele
intuitive, criteriile de grupare in anumite clase fiind in principal de natura empirica, dar care se formuleaza pe
un relativ 9consens: social, in acest caz vorbim de categorizare) 8a un nivel mai inalt, procesele rational-
discursive capata o pondere decisiva, criteriile strict logice fiind cele care stau la baza structurarii informatiei in
clase, insa pe fondul organizarii unui intreg camp de semnificatii lingvistice ; in acest caz vorbim de
conceptualizare)
Functiile conceptualizarii) Categorizarea si conceptualizarea, in ipostaza lor de procese cognitive
psihosociale, realizeaza urmatoarele functii5
- simplifica si organizeaza realitatea
- conditioneaza si instrumenteaza activitatile cognitive
- mediaza comunicarea sociala
- faciliteaza directionarea si coordonarea eficienta a actiunilor individuale si sociale
- determina reducerea an(ietatii
- fragmentarea si simplificarea e(cesiva a realitatii
- pierderea individualitatii
- stereotipizarea gandirii
Persoana, eul si imaginea de sine
Eul in structura personalitatii
<ul este acea parte centrala a personalitatii de care suntem imediat constienti, constituita dintr-un set de
structuri cognitive care organizeaza functiile psihice ale persoanei, generand continuu consistenta, pe fondul
e(istentei constiintei de sine si de lume) <ul asigura integrarea dinamica si continua a informatiilor despre sine
si despre lume, generand astfel sentimentul identitatii, continuitatii si unitatii propriei e(istente)
Functii pe care le indeplineste Eul in cadrul personalitatii:
sintetiteaza informatiile obtinute in urma autoperceptiei si perceptiilor sociale intr-un ansamblu de
reprezentari, credinte si idei despre sine si despre lume, ceea ce conduce implicit la constituirea imaginii
de sine si a imaginii de altul
integreaza flu(ul informational curent prin raportarea la propria e(istenta, rezultand astfel continuitatea
si unitatea e(perientei personale si a imaginii de sine, istoria personala fiind rezultatul acestui proces
genereaza si focalizeaza constiinta de sine, ca o zona centrala a campului constiintei individuale si
sociale
realizeaza distinctia esentiala eu-ceilalti = eu-lume
mi-loceste perceptia si intelegerea altuia, constituindu-se atat ca referential al perceptiei sociale, cat si ca
schema cognitiva generica de intelegere si interpretare a comportamentului celor din -ur si a mediului
social imediat
vectorizeaza campul e(istentei sociale, prin raportare la problematica sinelui (cine sunt, ce vreau, ce
trebuie sa fac, spre ce tind, ce pot spera etc)
mediaza si regleaza sistemul atitudinal si actional al subiectului, asigurand coerenta si orientarea
comportamentului spre scopuri definite in plan individual, familial si social
indeplineste o comple(a functie motivationala, in principal prin intermediul eului ideal ; care
configureaza sistemul proiectiv al persoanei, cat si ca urmare a structurarii constiente a campului
motivational in functie de prioritati, nivel de aspiratie, con-uncturi s)a)
Structura si ormele eului
<ul indeplineste un rol structurant pentru campul e(istential si e(perential al persoanei, fiind zona in care
se elaboreaza, se orienteaza si se regleaza atitudinile, conduitele si activitatile prin care subiectul se raporteaza ;
voluntar si constient ; la mediul sau, la ceilalti si la sine insusi)
!postaze ale Eului:
!) <ul somatic (al carui continut este dat de totalitatea informatiilor si reprezentarilor privind propriul
corp) si eul psihologic (care se refera la insusirile si structurile psihice prin care persoana se manifesta ca
subiect activ, constient de sine si de lume)
2) <ul intim (zona cea mai profunda si mai specifica a structurilor subiective ale persoanei, cuprinzand
un sistem de valori, sentimente, atitudini, credinte, fapte si informatii care au cea mai mare semnificatie pentru
istoria individuala) 8ocul central in cadrul acestei structuri il ocupa imaginea de sine)
<ul social (cuprinde sistemul de valori, atitudini si idei pe care persoana le impartaseste cu cei din
grupurile sociale carora le apartine din punct de vedere profesional, religios, etnic, economic sau cultural) +rin
intermediul eului social persoana se valorizeaza si se obiectiveaza in raporturile interpersonale directe din
cadrul diferitelor grupuri de apartenenta)
<ul public reprezinta zona deschisa a personalitaii, in care se anga-eaza si se desfasoara relatiile oficiale
ale persoanei)
#) <ul subiectiv (conceptia despre sine a individului), eul reflectat (imaginea despre o persoana reflectata
de catre cei din -ur), eul autentic (care se refera la structurile psihosociale reale ale persoanei), eul ideal
(modelul spre care aspiram)
"ecanisme de aparare ale eului ; ansamblu de operatii si procese psihice si psihosociale care se opun
ruperii echilibrului personalitatii, dezagregarii individualitatii biopsihice si dezorganizarii conduitei adaptative a
individului)
Reularea ; respingerea si mentinerea in inconstient a unor reprezentari (ganduri, imagini, amintiri) legate de o
pulsiune (situatie pulsionala) care, daca ar fi mentinuta in constiinta ar perturba echilibrul psihic
Regresiunea ; retragerea eului la un nivel de dezvoltare mai timpuriu sau la un nivel de aspiratie mai coborat,
implicand raspunsuri mai putin mature si uzuale
Reuzul realitatii ; prote-area eului de o realitate neplacuta, prin refuzul de a o percepe
Rationalizarea ; incercarea de a proba ca un comportament este 9rational:, -ustificabil, dezirabil si acceptabil
pentru eu
Represiunea ; inlaturarea gandurilor dureroase sau periculoase din constiinta
Repararea raului ; ispasirea si astfel neutralizarea actelor si dorintelor inacceptabile moral sau rational
Fantezia ; satisfacerea dorintelor frustrate pe cale imaginara
Formatia reactionala ; inlaturarea dorintelor periculoase prin e(agerarea tipurilor de atitudini si
comportament opuse si utilizarea acestora ca 9bariere: subiective
!dentiicarea ; cresterea sentimentului valorii prin identificarea cu persoana sau institutia care poseda prestigiu
#!nsularizarea emotionala$ ; retragerea emotionala in pasivitate, pentru a prote-a ranile eului
!ntroiectia ; incorporarea valorilor e(terne si a etaloanelor in structura eului, inlaturand astfel amenintarile si
arbitrariul mediului e(tern
!zolarea ; scoaterea unei sarcini afective dintr-o situatie pre-udicianta sau segmentarea unor atitudini
incompatibile in componente logice impermeabile si deci acceptabile pentru echilibrul psihic al persoanei
Proiectia ; plasarea blamului si responsabilitatilor pentru dificultati pe seama altora sau atribuirea unor dorinte
imorale sau inacceptabile altora
Deplasarea ; descarcarea sentimentelor saturate de ostilitate pe obiecte mai putin periculoase decat cele care
le-au generat initial
Compensatia ; mascarea slabiciunii prin accentuarea unei trasaturi dorite sau acceptarea frustratiei intr-o zona
prin suprasatisfacerea intr-o alta zona
Eul si imaginea de sine
6maginea de sine reprezinta forma subiectiva prin care luam cunostinta si ne reprezentam propria
persoana, cu ansamblul de trasaturi, insusiri si relatii cu mediul natural si social)
6n procesul de relationare sociala a persoanei, imaginea de sine indeplineste urmatoarele functii5
a) mediaza perceptia si cunoasterea interpersonala, datorita calitatii de referential in procesul evoluarii de
sine si a cunoasterii si evaluarii celor din -ur
b) asigura autoreglarea atitudinala si comportamentala in raport cu valorile, scopurile si idealurile constient
asumate
c) mediaza raporturile interpersonale prin -ocul comple( dintre eul subiectiv, eul autentic, eul reflectat si
eul ideal
d) conditioneaza nemi-locit stabilirea nivelului de aspiratie in diferite domenii de activitate precum si
alegerea mi-loacelor optime de atingere a acestuia si a scopurilor propuse
e) constituie elementul central in procesul de structurare a 9prezentului psihologic: inserat dinamic in lantul
istoriei individuale)
Procese psi%osociale implicate in ormarea imaginii de sine
- reflectarea sociala
- compararea sociala
- -ocul de rol
- diferentierea sociala
- memoria si imaginea de sine
Relatiile interpersonale
Relatiile interpersonale & orma principala a relatiilor sociale
Relatiile sociale desemneaza toate tipurile de interactiuni dintre componentele unui sistem social5
persoane, grupuri, organizatii, institutii, precum si dintre acestea si formele obiectivate ale activitatii (bunuri
materiale si spirituale, modele, norme, ideologii, credinte, teorii etc))
'elatiile sociale e(prima una dintre caracteristicile de baza ale fiintei umane, aceea de a se forma si
manifesta printr-un ansamblu de legaturi cu ceilalti membri ai comunitatii5 parinti, frati, prieteni, colegi,
grupuri, organizatii etc)
Relatiile interpersonale desemneaza acele interactiuni nemi-locite si reciproce intre persoane, in care
e(ista o implicare psihologica constienta si directa) Datorita caracterului nemi-locit, bilateral si de impregnare
psihologic-emotionala, relatiile interpersonale se constituie ca o categorie distincta si fundamentala de relatii
sociale, cu manifestari si influente in toate nivelurile e(istentei sociale5 la nivel psihoindividual se structureaza
ca e(presie directa a unor factori psihici0 la nivel psihosocial reprezinta insusi cadrul indispensabil al proceselor
si fenomenelor interactionale care dau continut problematicii psihologiei sociale0 la nivel sociocultural)
Formarea relatiilor sociale
'tasamentul este definit ca o relatie afectiva primara, care uneste doi indivizi, prin intermediul
importantei pe care unul o are fata de celalalt)
Socializarea este procesul interactiv de initiere, invatare si integrare activa in viata sociala prin
intermediul relatiilor dintre subiect si mediul sau)
Clasiicarea relatiilor interpersonale5
- formale (oficiale)=informale
- temporare=permanente0 de scurta=medie=lunga durata
- structurate pe orizontala=pe verticala)mi(te
- intentionate=neintentionate
- unilaterale=bilaterale0 simetrice=asimetrice
- familiale=grupale=organizationale, institutiuonale
- amicale=conflictuale=competitive=de colaborare0 convergente=divergente
- de ascendenta=dependenta=echivalenta
- profesionale=e(traprofesionale
- economice=-uridice=educationale=ideologice=religioase=culturale=sportive=militare=edministrative etc
- superficiale=intense=profunde
- socioafective=de comunicare=de influenta=co-actionale
Structura si dinamica relatiilor interpersonale:
- caracteristicile psihofizice ale partenerilor (bioconstitutionale5 trasaturi temperamentale, caracteristici
somatice), cognitiv-intelectuale, afective, motivationale, relationale
- caracteristicile grupului
- caracteristicile mediului sociocultural
- caracteristicile situatiei con-uncturale
(eoria sc%im)ului in cadrul relatiilor interpersonale
>na dintre teoriile cu o inalta valoare operationala abordeaza problematica relatiilor interpersonale din
perspectiva schimburilor reciproce dintre participanti
Principii de )aza5
- in cadrul oricarei relatii sociale, interactiunea reala se realizeaza ca urmare a unui schimb social, in care
fiecare participant da si primeste anumite resurse
- resursele care pot deveni obiect al schimbului pot fi5 dragoste, servicii, bani, bunuri, informatie, statut,
protectie si consideratie pozitiva (valorizare)
- resursele mai pot fi caracterizate de materialitate si particularitate
- in orice situatie interactionala e(ista tendinta manifestarii unui conflict mai mult sau mai putin accentuat
intre dorinta de cooperare cu celalalt si dorinta de profit
- echitatea este o norma de reciprocitate, perceputa de fiecare dintre parteneri ca un factor esential al
schimbuluimodul cum este perceputa subiectiv echitatea unor schimburi sociale este conditionat in mare
masura de procesul socializarii
- atunci cand persoanele implicate intr-o relatie considera schimbul inechitabil se produc de regula
dsfunctionalitati
Procese, structuri si enomene psi%osociale de grup
Comunicarea interpersonala
Desfasurarea oricarei activitati sau relatii sociale impune cu necesitate un element functional de fond ;
comunicarea) +rin aceasta se intelege procesul de transmisie si receptie de informatie intre doua unitati ale
unui sistem, capabile sa decodifice semnificatia mesa-ului) 6n cadrul sistemelor sociale, comunicarea se poate
realiza intre persoane, grupuri, organizatii sau institutii)
Deinirea si caracterizarea relatiilor de comunicare
'elatiile de comunicare interpersonala sunt interactiuni psihologice desfasurate pe fondul unui schimb
de mesa-e care mediaza si conditioneaza raporturile umane) Capacitatea de comunicare a fiintei umane depinde
in mod esential de e(istenta functiei semiotice, prin care se realizeaza saltul de la real la posibil) /unctia
semiotica este nemi-locit legata de e(istenta limbii, respectiv limba-elor, considerate ca instrumente intelectuale
prin care informatia se codifica sub forma de mesa-e)
Comple(itatea activitatii de comunicare impune folosirea unor conceptii teoretice complementare5
- Teoriile informationale abordeaza comunicarea interpersonala din perspectiva ciberneticii si a teoriei
generale a sistemelor, comunicarea fiind inteleasa ca un proces de transmitere si receptie de informatie,
in care sunt implicate " compoonente5 emitatorul, receptorul, limba-ul, canalul de informatie
- Teoriile constructiviste pun accentul asupra proceselor psihice prin care informatia structureaza sau
modifica sistemul de reprezentari ale subiectului, intervenind direct in activitatea de construire a
realitatii sociale, comunicarea fiind inteleasa ca un proces de co-elaborare a realitatii)
- Teoriile semiotice pun accentul asupra structurii si functiilor limba-elor ca instrumente esentiale ale
comunicarii) *im)a este definita ca un sistem comple( de comunicare sociala, produs al evolutiei
istorice si culturale a unei comunitati (grup etnic, popor sau natiune)) .tructura limbii implica lexicul si
sintaxa 6n practica raporturilor umane, limba se particularizeaza in act, dupa anumite criterii
profesionale, de grup sau individuale, capatand forma lim)a+elor)
- Teoria comportamentala pune semnul egalitatii intre comunicare, mesa- si comportament
- Teoria psihosociala
6n acest cadru, lim)a+ul are urmatoarele unctii5
- functia cognitiva
- functia comunicativa
- functia e(presiva
- functia persuasiva
- functia reglatorie
- functia a(iologic-e(istentiala
Formele comunicarii interpersonale
- dupa modul de implicare activa a interlocutorilor in actul de comunicare
- comunicare unilaterala sau univoca
- comunicare bilaterala
- comunicare poli-univoca
- in functie de mi-loacele folosite pentru codificarea si transmiterea mesa-elor
- comunicare verbala
- comunicare paraverbala
- comunicare nonverbala
- in raport cu finalitatea e(plicita sau implicita
- comunicare de consum
- comunicarea de influenta
- comunicarea instrumentala
- comunicarea de sustinere psihologica
!nluenta sociala
+rin influenta se intelege fenomenul psihosocial care consta in modificarea sistemelor cognitiv-
intelectuale, orientativ-atitudinale sau comportamental-actionale, care se produc ca rezultat al interactiunii
dintre persoane, grupuri, organizatii si situatii sociale) 6n sens restrans, influenta este inteleasa ca actiunea prin
care un actor social (persoana, grup, organizatie sau institutie) determina modificarea atitudinilor si
comportamentelor unor persoane au grupuri)
Clasiicarea ormelor de inluenta
- interpersonala
- impersonala
- intentionata
- neintentionata
- formativa
- de adecvare
- manipulativa
"ecanismele psi%osociale de realizare a inluentei
- imitatia consta din reproducerea activa a unor modele atitudinale si comportamentale oferite de o alta
persoana care, conte(tual, poseda o anumita relevanta sau ascendenta sociala
- contagiunea se caracterizeaza prin tendinta de imitare inconstienta a unui model dominant de comportament,
care se propaga de la o persoana la alta, intr-un conte(t favorizant
- comparatia sociala este unul din procesele prin care se elaboreaza imaginea de sine, prin raportarea continua
la cei din -ur care, in anumite conditii, devin referentiale sociale cu functii modelatoare si corective pentru
propria personalitate
- disonanta cogniti,a reprezinta un proces prin care se asigura echilibrul cognitiv si afectiv
- presiunea normati,a
- sugestia reprezinta o modalitate comple(a de influentare a comportamentului unei persoane, pe baza unor
mecanisme neuropsihice inca insuficient descifrate
- ordinul constituie modalitatea curenta de influentare a comportamentului unor persoane integrate in cadrul
unei sisteme sociale organizate ierarhic, in care e(ista o autoritate recunoscuta
- persuasiunea reprezinta o modalitate organizata si diri-ata constient de influentare a unei persoane sau grup,
apeland la o argumentatie logica, sustinuta afectiv si motivational, in scopul impunerii unor idei, opinii,
atitudini sau comportamente care initial nu erau acceptate sau agreate de catre cei vizati
- manipularea este o actiune de determinare a unui actor social d ea gandi si actiona in conformitate cu
dorintele si interesele factorului de influenta, uneori chiar impotriva propriilor interese
- inluenta minoritatilor reprezinta un mecanism psihosocial prin intermediul caruia pot fi conditionate si
modificate comportamentele unei ma-oritati pornind de la raporturile sale cu o minoritate
Structuri si procese psi%osociale de grup
1icrogrupurile sociale se constituie ca sisteme dinamice cu autoreglare in urma dezvoltarii unui
ansamblu de relatii determinate intre membri, pe fondul desfasurarii unor activitati comune) Desfasurarea in
timp a acestor relatii definesc procesele psihosociale de grup, iar modul de configurare a relatiilor la un
moment dat definesc structurile psihosociale.
- structura socioaecti,a a grupului reprezinta elementul de fond in functie de care se vor dezvolta si
manifesta toate celelalte structuri) 3rupul poate fi considerat un sistem generator de relatii, dar si un cadru care
asigura dezvoltarea emotionala, cognitiva si relationala a membrilor sai)
- structura comunicatiei. Clasificarea formelor de comunicare5 pe orizontala, pe verticala0 unilaterala,
bilaterala0 instrumentala, de consum0 biunivoca, multivoca0 verbala, nonverbala)
Functiile comunicarii5
- asigura organizarea grupului, coordonarea activitatilor de realizare a sarcinilor si rezolvarea
problemelor curente
- mi-loceste realizarea contactului psihologic dintre membrii grupului
- conditioneaza constituirea si manifestarea coeziunii, prin uniformizarea valorilor, normelor, opiniilor,
credintelor si atitudinilor care fundamenteaza viata de grup
- fundamenteaza formarea palierului simbolic al vietii de grup, prin care grupul se obiectiveaza, se
-ustifica si se manifesta in plan intergrupal, organizational si sociocultural
- faciliteaza realizarea integrarii sociale si influentei formative a grupului asupra membrilor sai
- structura autoritatii e(prima ierarhizarea formala sau informala a membrilor unui grup in functie de
capacitatea acestora de a influenta activitatea colectiva si comportamentul celorlalti membri, care se
conditioneaza de o serie comple(a de factori psihoindividuali, psihosociali si situationali)
- structura sarcinii. .arcina reprezinta principalul factor care orienteaza si structureaza activitatea grupului si
in raport cu care se apreciaza performanta) .arcina este definita ca un ansamblu obiectiv de cerinte, conditii si
modele actionale elaborate si validate social, impuse din e(terior sau adoptate prin consimtamant) +rin structura
sarcinii intelegem totalitatea relatiilor functionale dintre membrii grupului)
Fenomene psi%osociale de grup
Coeziunea este definita ca totalitatea campului de forte care are ca efect mentinerea laolalta a membrilor
unui grup, opunandu-se fortelor dezintegratoare)
Conormismul la grup) >nul dintre rezultatele directe ale coeziunii consta in aparitia unor presiuni
psihosociale care tind sa uniformizeze conduitele membrilor grupului)
De,iationismul reprezinta tendinta indepartarii de la prescriptiile care definesc implicit comportamentul
considerat normal de catre grup sau faptul negarii valorilor, normelor si modelelor acceptate de grup ca avand o
functie constitutiva sau reprezentativa pentru e(istenta si activitatea sa)
Climatul psi%osocial de grup
Caracteristici ale climatului5
- caracter sintetic, reprezentand o rezultanta a unui ansamblu de factori interni si e(terni, obiectivi si subiectivi)
Climatul psi%osocial este o atitudine colectiva a grupului fata de totalitatea mediului profesional, atitudine
determinata de interactiunea tuturor factorilor obiectivi si subiectivi care actioneaza la locul de munca)
- stabilitate si independenta relativa in raport cu factorii care l-au generat
- caracter generalizat la nivelul grupului respectiv
'tmosera psi%osociala reprezinta aspectele tranzitorii ale climatului)
"oralul e(prima increderea membrilor in capacitatea grupului de a rezolva la un anumit standard sarcinile si
problemele cu care se confrunta )
Factorii determinanti ai climatului psihosocial sunt structurati pe sase dimensiuni5 deimensiunea
socioafectiva, motivational-atitudinala, cognitiv-a(iologica, instrumental-e(ecutiva, proiectiv-anticipativa si
structurala)