Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SOCIOLOGIE RURALA
1
caracteristicilor proceselor sociale, a influentei diferitilor factori asupra miscarii intregului
organism social, a climatului psihosocial in care se realizeaza actiunea umana desfasurata
de grupuri si colectivitati. Aceste studii se realizeaza fie de catre laboratoarele de cercetare
ale institutiilor si organizatiilor economice, fie de catre institutii specializate in cercetarea
stiintifica a proceselor psihosociale.
In cel de-al doilea caz, cercetarea se realizeaza in baza unui contract, care, pe
langa clauzele specifice acestor documente presupune o permanenta cooperare intre
cercetatori si conducerea organizatiilor (Director, Consiliu de Administratie etc.).
Cooperarea institutionalizata intre cele doua parti are drept consecinta nu numai cresterea
rentabilitatii in realizarea obiectivelor propuse, ci si substantializarea insasi a continutului
activitatii de cercetare. Organizarea si conducerea colectivitatii umane presupun
asigurarea unitatii de actiune, in conditiile existentei unei mari varietati de relatii
(economice, juridice, culturale, morale), de interese (individuale, colective, generale), de
motivatii, de opinii etc. In acest context, luarea oricarei decizii trebuie sa fie precedata de
cunoasterea tuturor aspectelor pe care le imbraca fiecare dintre elementele componente
ale organizatiilor si institutiilor sociale. Cercetatorii cunosc, de regula, mai bine conditiile de
functionalitate ale modelelor teoretice si raporturile logice (si legice) dintre elementele de
structura ale acestora. La randul lor, managerii cunosc mult mai bine factorii stimulatori si
elementele disfunctionale ale modelelor de organizare existente.
In acest caz, dialogul dintre cele doua parti interesate permite sa fie retinut intregul
camp de atribute semnificativ pentru analiza teoretica si, in acelasi timp, cu o bogata
substanta din punct de vedere al practicii sociale.
• Analiza ipotezelor stiintifice
2
• Recoltarea informatiilor (cercetarea de teren);
• Prelucrarea informatiilor;
Punctul de plecare pentru realizarea unei astfel de unitati este structura proceselor
considerate obiect al analizei stiintifice. Sursele principale pentru cunoasterea structurii
organizatiilor economice, institutiilor sociale, unitatilor administrativ-teritoriale etc. sunt:
documentele oficiale prin care se institutionalizeaza intreaga organizare sociala; si
informatiile rezultate din cercetari realizate anterior celei pe care noi insine o initiem.
Noile produse ale activitatii practice (socialul reprodus pe o noua treapta) devin ele
insele factori de modificare a structurilor si relatiilor din interiorul proceselor sau dintre
diferite fenomene si procese sociale. Influentele si determinarile produse de factorii
economici, sociali , politici, culturali in noile conditii create nu pot fi totdeauna percepute
prin intermediul cunoasterii comune, al simplei experiente, desi acest gen de cunoastere
indeplineste un rol important. Cunoasterea rezultata din experienta si confruntarea
nemijlocita cu realitatile in noile conditii poate sa conduca la constatarea ca un anume tip
de activitate, intr-o forma organizata data, este mai eficient sau, dimpotriva, se
caracterizeaza prin dereglari in sistemul de relatii, ori pe planul rezultatelor obtinute. Starea
de fapt caracterizata prin imposibilitatea de a determina prin intermediul cunoasterii
comune cauzele care dau noi directii evolutiei proceselor reale o denumim problema
sociala. Prin aceasta formulare nu avem in vedere orice fel de schimbare, ci numai acele
schimbari care au o semnificatie deosebita pentru realizarea obiectivelor din programele de
actiune pentru satisfacerea intereselor fundamentale ale grupurilor umane implicate in
activitatile ce fac obiectul analizei.
3
Cunoasterea exacta a starilor de fapt este benefica in doua situatii:
a) daca se constata existenta unei stari conflictuale, a unor factori care deregleaza
sistemele organizate si limiteaza campul de actiune si, implicit, eficienta acestei actiuni,
analiza stiintifica se impune ca una dintre modalitatile de depistare a cauzelor care au
generat astfel de situatii.
Ipoteza este „enuntul unei relatii cauzale intr-o forma care permite verificarea
empirica' (Th. Caplow, 1970).
7
Teoria stiintifica este constituita dintr-o multitudine de ipoteze elaborate si
organizate asemenea unui sistem logic deductiv in care unele ipoteze, de nivelul cel mai
inalt (ipoteze cu grad maxim de generalitate - numite ipoteze teoretice) servesc ca premise
initiale ale teoriei, in timp ce celelalte enunturi urmeaza logic (constituind ipotezele cu nivel
minim de generalitate - ipoteze de lucru). Ipotezele teoretice (ipoteze fundamentale) sunt
generale si indirect testabile; ipotezele de lucru (sau ipoteze empirice, de cercetare),
derivate din primele, reprezinta enunturi direct testabile sau verificabile empiric (in
cercetarea empirica, de teren).
8
faptele si fenomenele observate, formuland ipoteze despre „regularitatea probabila a
producerii lor, despre legaturile posibile dintre ele'
Validitatea ipotezelor
Ipotezele reprezinta enunturi „prin care se pot formula explicatii cauzale sau
functionale' (I. Marginean, 2000); cu ajutorul lor se verifica relatiile dintre variabilele
empirice. Ipotezele de lucru iau forma unor implicatii logice:
de exemplu: „Daca coeziunea colectiva intr-o institutie este mare, atunci reusita
actiunii grupurilor de presiune este mica' ; sau „Daca copiii sunt crescuti intr-un mediu
familial violent, atunci ei sunt caracterizati printr-un comportament deviant'.
„Cu cat A cu atat B', de exemplu: „Cu cat nivelul de trai al populatiei scade, cu atat
rata comportamentelor delincvente create'.
9
4. Determinarea populatiei supuse investigatiei sociologice
a) toate persoanele (sau grupurile umane organizate) care sunt implicate cel putin
printr-un tip de activitate practica in procesele socio-economice sau culturale care
constituie obiectul cercetarii;
11
ca in prezent, functiile socializatoare ale celor doua tipuri fundamentale de comunitate
umana au tendinte evidente de apropiere.
13