1 Plam 2005 Buzau

CUPRINS
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

1
CUPRINS
2
CUPRINS
CUPRINS
CAPITOLUL I INTRODUCERE N NOIUNEA DE PLAM
1.1.Ce este un PLAM?.....................................................................................4
1.2.Elementele principale ale Planului Naional de Aciune pentru Mediu.....5
1.3.Ideea unui PLAM...................................................................................... 5
1.4.copul unui PLAM................................................................................... !
1.5.Cadrul le"islati# e$istent %i e#oluia le"islaiei de mediu &n conte$tul
procesului de aderare.......................................................................................!
1.5.1. 'eneralit(i............................................................................................!
1.5.2. Procesul de apro$imare le"islati#(........................................................)
1.!.Istoricul PLAM pentru *udeul +,-A,....................................................
1.).Identi/icarea si clasi/icarea pro0lemelor si aspectelor de mediu........... 11
1...2rans/ormarea pro0lemelor3aspectelor de mediu in plan de actiune...... 11
CAPITOLUL II DESCRIEREA JUDEULUI BUZAU
2.1. Cadrul natural al *udetului +u4au...........................................................12
2.1. 1. 5esursele naturale ale *udetului +u4(u............................................1)
2.2. tarea /actorilor de mediu ......................................................................1)
2.2. 1.tarea calitatii atmos/erei................................................................. 1)
2.2. 2.tarea apelor de supra/ata si a apelor su0terane............................... 4!
2.2. 3.tarea solurilor.................................................................................. !2
2.2. 4.tarea 6a0itatelor naturale7 a /lorei si a /aunei sal0atice....................!8
2.2. 5. tarea ariilor prote*ate.......................................................................).
2.2. !.tarea padurilor..................................................................................)8
2.2. ).tarea ase4arilor umane.......................................................................4
2.2. ..tarea radioacti#itatii mediului.........................................................114
2.2. 8.Poluari accidentale............................................................................111
2.2.11.-one critice pri#ind deteriorarea calitatii mediului de pe teritoriul
*udetului +u4au...........................................................................................113
CAPITOLUL III. PROBLEME/ASPECTE DE MEDIU PRIORITARE
IN JUDETUL BUZAU
3.1.9escrierea metodolo"iei de identi/icare7 caracteri4are si
e#aluare a pro0lemelor3aspectelor de mediu..................................................114
3.2.Caracteri4area si anali4a pro0lemelor de mediu identi/icate....................114
3.3.Ierar6i4area si sinte4a pro0lemelor3aspectelor de mediu identi/icate.......11)
CAPITOLUL IV. ACTIUNI STRATEGICE PENTRU PROTECTIA
MEDIULUI IN JUDETUL BUZAU
4.1.Introducere................................................................................................121
4.2.ta0ilirea scopurilor7 o0iecti#elor si indicatorilor....................................122
4.3.Identi/icarea priorit(ilor pentru aciune...................................................123
4.4..Matricile : plan pentru solutionarea pro0lemelor de mediu
3
CUPRINS
prioritare .......................................................................................................124
CAPITOLUL V .MONITORIZAREA SI EVALUAREA REZULTATELOR
5.1.Ela0orarea planului de monitori4are si e#aluare.......................................151
5.2.Matricea de monitori4are si e#aluare a PLAM..........................................154
5.3.5aportul de e#aluare a re4ultatelor implementarii Planului Local de
Actiune pentru Mediu al *udetului +u4au........................................................155
5.4. 5e#i4uirea Planului Local de Actiune pentru Mediu
al *udetului +u4au............................................................................................15!
CAPITOLUL VI .CONCLUZII SI RECOMANDARI.............................15)
ANE;A A.E#olutia le"islatiei de mediu in conte$tul procesului de aderare..158
ANE;A +.Ima"ini de la intalnirile PLAM +u4au..........................................1)1
ANE;A C.Ela0orarea PLAM +u4au in atentia mass media locala................1)1
4
CAPITOLUL I
INTRODUCERE N NOIUNEA DE PLAM
1.1. CE ESTE UN PLAM?
Pro"ramele Locale de Aciune pentru Mediu <PLAM : uri= au un mare potenial &n
soluionarea pro0lemelor de mediu la ni#el local din Europa Central( %i de Est
<ECE=. PLAM presupune de4#oltarea unei #i4iuni comunitare7 e#aluarea aspectelor
de mediu7 sta0ilirea priorit(ilor7 identi/icarea celor mai adec#ate strate"ii de
re4ol#are a celor mai importante pro0leme %i reali4area de aciuni const>nd &n
&m0un(t(iri reale ale situaiei mediului %i aspectelor de s(n(tate pu0lic(.
PLAM o/er( un cadru de &nt>lnire a di#erselor "rupuri de indi#i4i a#>nd idei7
interese7 #alori %i perspecti#e di/erite. PLAM sunt adesea conduse de un 'rup de
Initiati#a <'I=7 care cuprinde repre4entani ai tuturor instituiilor importante ale
comunit(ii7 inclusi# oameni de a/aceri7 or"ani4aii non?"u#ernamentale <@N'=7
instituii academice %i %tiini/ice7 precum %i a"enii "u#ernamentale. Aceste persoane
lucrea4( &mpreun( pe durata a 12?14 luni pentru a o0ine consensul asupra
priorit(ilor %i aciunilor prin care se pot a0orda pro0lemele de mediu. Aceste
priorit(i %i aciuni sunt incluse &ntr?un Plan de Aciune pentru Mediu <PAM= care se
constituie &ntr?un proiect al in#estiiilor #iitoare din respecti#a comunitate.
5ecomand(rile PAM sunt apoi &ncorporate &n deci4ii ale Consiliului Local %i ale altor
autorit(i locale.
Planurile Locale de Aciune pentru Mediu ela0orate &n Europa Central( %i de Est au
a#ut7 printre altele7 urm(toarele o0iecti#eA
s( &m0un(t(easc( condiiile de mediuB
s( promo#e4e con%tienti4area pu0liculuiB
s( &nt(reasc( capacitatea at>t a autorit(ii locale c>t %i a @N' pentru a
coordona %i reali4a pro"rame de mediuB
s( promo#e4e parteneriatul7&ntre actorii implicati &n procesul deci4ional de
mediuB
s( identi/ice7 s( e#alue4e %i s( sta0ileasc( priorit(i de aciuneB
s( respecte cerinele le"islati#e naionale de ela0orare PAM.
Pro"ramul de Aciune pentru Mediu conturea4( un proces &n mai muli pa%i care
tre0uie urmat de autorit(ile centrale &n #ederea sta0ilirii priorit(ilor de mediu %i
lu(rii m(surilor adec#ate pentru &m0un(t(irea condiiilor de mediu &n re"iune.
Pro"ramul su0linia4( importana identi/ic(rii aciunilor prioritare &n #ederea
diminu(rii e/ectelor ne"ati#e asupra calit(ii #ieii %i s(n(t(ii ecosistemelor locale
datorate polu(rii mediului.
Cet(enii din comunit(ile locale din lumea &ntrea"( sunt interesai s( urme4e o nou(
direcie de de4#oltare prin care se #i4ea4( &n acela%i timp prote*area mediului7
5
&ndep(rtarea s(r(ciei %i a 0olilor7 &m0un(t(irea calit(ii #ieii %i asi"urarea unei
economii puternice %i dinamice.
PLAM : urile o/er( un punct de pornire e$celent &n de4#oltarea unei comunit(i
dura0ile7 %i de asemenea o/er( "arania /aptului c( respecti#a comunitate a a0ordat %i
e$aminat adec#at principalele aspecte de mediu care a/ectea4( &n mod ne/a#ora0il
at>t s(n(tatea uman( c>t %i s(n(tatea ecosistemului.
1.2. ELEMENTELE PRINCIPALE ALE PLANULUI NAIONAL DE
ACIUNE PENTRU MEDIU
Cncep>nd cu 18817 &n 5om>nia7 &n perioada de tran4iie7 modul de a0ordare a
pro0lemelor de protecie a mediului s?a sc6im0at %i cel mai important o0iecti# al
acti#it(ilor pre4ente este de a asi"ura o de4#oltare dura0il( a societ(ii. Pentru a
atin"e acest scop tre0uie luate &n considerare urm(toarele principii %i strate"iiA
principiul precauiei &n luarea deci4ieiB
principiul pre#enirii riscurilor ecolo"iceB
principiul conser#(rii 0iodi#ersit(iiB
principiul Dpoluatorul pl(te%teEB
acordarea unei priorit(i sporite poluanilor care d(unea4( s(n(t(ii populaieiB
reconstrucia ecolo"ic( a 4onelor de"radate.
@0iecti#ul "eneral al PNAM este de a &m0un(t(i calitatea mediului &n 5om>nia7
cuprin4>nd o strate"ie la ni#el naional7 iar de4#oltarea unei strate"ii locale tre0uie s(
/ie &n concordan( cu strate"ia naional(.
1.3. IDEEA UNUI PLAM
tructurarea e/orturilor pentru &m0un(t(irea condiiilor de mediu %i implementarea
unor proceduri complete de protecie a mediului la ni#el local tre0uie s( urm(reasc(
o strate"ie 0ine de/init(. trate"ia conturat( &ntr?un plan cuprin4(tor <PLAM= #a /i
instrumentul principal &n a0ordarea oric(rei acti#it(i pri#ind protecia mediului la
ni#el local 3 re"ional. Cntre strate"iile de mediu la ni#el naional %i PLAM nu e$ist(
relaii /uncionale7 ci doar un Fsuport moralE din partea acelor ministere care au drept
o0iecti#e &m0un(t(irea condiiilor de mediu.
PLAM urm(re%te sta0ilirea corel(rii corespun4(toare a de4#olt(rii economice cu
aspectele pri#ind protecia mediului7 ceea ce repre4int( de /apt conceptul de
de4#oltare dura0il(. copul plani/ic(rii locale este de a de4#olta un pro"ram
cuprin4(tor de aciuni concrete pentru &m0un(t(irea calit(ii mediului7 pe c>t posi0il
cu resursele disponi0ile.
Cerinele principale ale unui PLAM sunt ca acesta s( /ie realist7 implementa0il %i
re4ultatele s( /ie m(sura0ile7 iar pentru a &ndeplini aceste cerine7 pro"ramul tre0uieA
!
s( implice toi cet(enii comunit(ii locale pentru a /i si"uri c( pro0lemele
a0ordate &n pro"ram sunt importante pentru ace%tiaB
s( cuprind( o0iecti#e 0ine de/inite cu indicatori m(sura0ili7 care s( permit(
comunit(ii locale s( e#alue4e reu%ita pro"ramuluiB
s( cuprind( acti#it(i pentru care sunt alocate resurse corespun4(toare sau
acti#it(i noi pentru care pot /i "(site /onduri suplimentare reale.
1.4. SCOPUL UNUI PLAM
@0iecti#ele PLAM tre0uie s( /ie realiste7 s( poat( /i atinse &ntr?o anumit( perioad( de
timp %i cu un 0u"et si"ur. Cn "eneral planul tre0uie concentrat pe priorit(i pe termen
scurt si mediu7 /(r( a compromite o #i4iune a comunit(ii asupra o0iecti#elor pe
termen lun". PLAM o/er( pu0licului un mod democratic de a?%i modela propriul
#iitor7 select>nd priorit(i %i proiect>nd eluri7 implement>nd proiectele prioritare.
@0iecti#ele de mediu tre0uie puse &n 0alan( cu per/ormanele economice.
1.5. CADRUL LEGISLATIV EISTENT !I EVOLUIA LEGISLAIEI DE
MEDIU N CONTETUL PROCESULUI DE ADERARE
1.5.1. G"#"$%&'()*'
La ela0orarea PLAM s?au luat &n considerare actele normati#e &n #i"oare cu re/erire
la protecia mediuluiA le"i7 6ot(r>ri de "u#ern7 ordine ministeriale.
Actele normati#e principale care asi"ur( cadrul le"islati# pentru protecia %i
mana"ementul mediului %i care au constituit elementul /undamental &n e#aluarea
pro0lemelor de mediu %i &n ela0orarea PLAM suntA
Le"ea Proteciei Mediului nr. 13)31885 <repu0licat(=B
Le"ea Administraiei Pu0lice Locale nr. 21532111B
Le"ea Apelor nr. 11)3188!B
Le"ea pentru apro0area Planului de Amena*are a 2eritoriului Naional.
eciunea a III ? a 4one prote*ate : nr. 532111B
Le"ea pri#ind conser#area7 prote*area %i de4#oltarea p(durilor7 e$ploatarea lor
raional(7 economic( %i meninerea ec6ili0rului ecolo"ic : nr. 2318.) <art. 35 :
38 %i ane$a=B
Le"ea Gondului Gunciar nr. 132111B
Le"ea pri#ind asi"urarea s(n(t(ii populaiei nr. 3318).B
Codul il#ic 188!B
Le"ea pri#ind determinarea desp("u0irilor &n ca4ul unor daune produse
/ondului /orestier nr. .131883B
Le"ea pri#ind apro0area Planului de Amena*are a 2eritoriului Naional :
eciunea a II ? a ? Apa ? nr. 1)13188)B
Le"ile pentru rati/icarea con#eniilor internaionale la care 5om>nia este parteB
)
trate"ia Naional( pentru Protecia Mediului %i Planul Naional de Aciune
pentru Protecia Mediului.
1.5.2. P$+,"-.& /" %0$+1'2%$" &"3'-&%('4)
Le"islaia de mediu comunitar( a /ost de4#oltat( de?a lun"ul ultimilor 31 de ani %i
cuprinde apro$imati# 311 de acte *uridice inclu4>nd directi#e7 re"lementari7 deci4ii %i
recomand(ri. Conine apro$imati# )1 de directi#e7 o parte din ele /iind de*a amendate
de c>te#a ori %i suplimentate prin D9irecti#ele /iic(E %i 21 de re"lement(ri. Cam
*um(tate dintre acestea sunt cuprinse &n Cartea Al0( a Comisiei Europene pentru
pre"(tirea (rilor asociate din Europa central( %i de est &n #ederea inte"r(rii &n Piaa
Intern( a ,niunii Europene <1885=.
Le"islaia comunitar( de mediu este structurat( &n 8 capitole7 dup( cum urmea4(A
le"islaie ori4ontal(7 calitatea aerului7 mana"ementul de%eurilor7 calitatea apei7
protecia naturii7 controlul polu(rii industriale %i mana"ementul riscului7 c6imicale %i
or"anisme modi/icate "enetic7 4"omot produs de #e6icule %i instalaii7 si"urana
nuclear( %i protecie &mpotri#a radiaiilor.
Cn procesul de apro$imare sunt eseniale urm(toarele elementeA
transpunerea ? presupune adoptarea sau sc6im0area le"ilor7 re"ulilor %i
procedurilor naionale &n a%a /el &nc>t cerinele le"islaiei ,E rele#ante s( /ie
pe deplin &ncorporate &n sistemul le"islati# naionalB
implementarea sau aplicarea practic ? presupune crearea acelor instituii %i a
0u"etelor necesare pentru a urm(ri le"ile %i re"lement(rileB
controlul ? presupune urm(rirea %i penalit(ile pentru asi"urarea c( le"islaia
este respectat( &n mod adec#at %i pe deplin.
Cn cadrul procesului de apro$imare7 Ministerul Mediului si 'ospodaririi Apelor
<MM'A=7 &n calitate de minister cu responsa0ilitate primar( &n domeniu7 tre0uie s( ia
&n considerare /iecare act le"islati# comunitar &n mod indi#idual %i s( decid( &n ceea
ce pri#e%te o0iectul7 /orma7 ni#elul %i modul de de/inire a cerinelor acestuia &n
le"islaia naional(.
'eneral #or0ind7 m(surile le"islati#e la ni#el naional care au drept scop apro$imarea
le"islaiei comunitare tre0uie s( /ie inte"rate &n priorit(ile %i principiile de mediu
naionale7 &n a%a /el &nc>t s( &nt(reasc( principiile7 o0iecti#ele %i cerinele le"islaiei
comunitare.
Cn ceea ce pri#e%te controlul7 statele asociate tre0uie s( ia toate m(surile necesare
pentru &m0un(t(irea monitori4(rii %i mecanismelor de control prin &nt(rirea
capacit(ii de inspecie %i prin adoptarea m(surilor administrati#e %i *uridice7 pentru a
se asi"ura c( le"islaia de mediu este implementat( &n mod corespun4(tor.
Cn cele ce urmea4( #or /i pre4entate c>te#a dintre directi#ele care presupun costuri
mari de apro$imare7 e#ideniind totodat( responsa0ilit(ile ce re#in autorit(ilor
locale &n con/ormarea cu cerinele acestora.
.
1.5. ISTORICUL PLAM PENTRU JUDEUL BUZ6U
Planul Local de Aciune pentru Mediu <PLAM= este re4ultatul unei iniiati#e locale a
A"eniei de Protecie a Mediului +u4(u &n cola0orare cu Pre/ectura %i Consiliul
Hudeean +u4(u. PLAM pentru *udeul +u4(u a /ost lansat o/icial la data de 21.11.
2114 %i s?a /inali4at &n luna decem0rie 2115 .
Procesul de ela0orare a PLAM +u4au a inclus urm(toarele etapeA
sta0ilirea unui 'rup de Lucrul si a unui Comitet de Coordonare cu
repre4entani ai principalelor autoritati pu0lice din *ude ai @N'?urilor de
mediu 7 ai administratiei pu0lice locale si ai principalilor a"enti economici din
*udetB
descrierea cadrului natural si anali4a starii mediului in *udetul +u4auB
identi/icarea pro0lemelor de mediuB
sta0ilirea de criteriiB
ierar6i4area pro0lemelor de mediu utili4>nd o metodolo"ie 0a4at( pe e#aluarea
riscului ecolo"icB
ela0orarea de propuneri de acti#itati pentru cele mai "ra#e ca4uri prin
utili4area unei a0ord(ri lo"ice de c(tre 'rupul de Lucru si Comitetul de
CoordonareB
/inali4area %i deci4ia asupra PLAM.
S($.,(.$% +$3%#'7%(+$',% % PLAM 0"#($. 8./"(.& B.7%. "-(" .$2%(+%$"%9

Coordonatorul Planului Local de Actiune pentru Mediu ? Mihai TINCU,
Director Executiv al Agentiei de Protectie a Mediului u!au "
C+2'("(.& /" C++$/+#%$" %& PLAM B.7%.
Pre/ectura Hudetului +u4au : #ili IAC$, %ecretar &eneral
Consiliul Hudetean +u4au : Dumitra D'A&(ICI, %ecretar &eneral
A"entia de Protectie a Mediului +u4au : Mihai TINCU, Director Executiv
'arda Nationala de Mediu : Comisariatul +u4au : Carmen IC(IM, Comisar
%e)
istemul de 'ospodarire a Apelor +u4au : Adrian ITA, Director
istemul de 'ospodarire a Apelor Irancea * +ictor 'acosanu, Director
9irectia de anatate Pu0lica +u4au : Celine Toader, Director Executiv
9irectia pentru A"ricultura si 9e4#oltare 5urala +u4au : &a,riel Alexandru
ala,an, Director Executiv
9irectia il#ica +u4au :Adrian Angelescu, Director
Inspectoratul de Protectie Ci#ila +u4au : %te)an %T'$IE, Comisar %e)
Camera de Comert si Industrie +u4au : Alexandru UTA , Consilier
8
@/iciul 5e"istrului Comertului +u4au: Iulian %orin #A-A', Director
Asociatia Patronala a IMM?urilor? Giliala +u4au : %te)an DA+IDE%CU,
Presedinte
Inspectoratul de Politie +u4au : Nae MAC$+EI , %u,comisar
Asociatia Hudeteana a Ianatorilor si Pescarilor +u4au : Mihail %TA#PEANU
Primaria Municipiului +u4au : Constantin $%C$DEA#A , Primar
Primaria Municipiului 5m. arat : Ion PA%CA#IN 7 +iceprimar
5.A.M. +u4au : Dumitru C'I%TEA , Director Tehnic
C ACIA2E5M A 5m. arat : Nicu Petrache, Director &eneral
C 9,C2IL 2EEL A +u4au : Maria DUTU 7 Director Calitate
C 9,C2IL A +u4au : Ionel P$PE%CU, Director Tehnic
C J@E'ANAE E,5@PE A +u4au : #aura .ETIC7 Director 'esurse si
Mediu
C C@59 A +u4au : Dragomir P#U&A'U , Director Tehnic
C GE5MI2 A 5m. arat : Maria C(I'ITA, 'esponsa,il Protectia
Mediului
C 5AGINA5IA IEN, @IL5E' A 5m. arat : Corneliu $P'E%CU,
Director Tehnic
Clu0ul de 2urism Montan D5o4a IanturilorE 5m. arat : .lorin AP$PI,
Presedinte
Asociatia DperanteE Maracineni *Ion MAC$+EANU, Coordonator Proiecte
G$.0.& /" &.,$. %& PLAM B.7%.
A"entia de Protectie a Mediului +u4au : %anda P$%T$#AC(E, %e) %erviciu
A"entia de Protectie a Mediului +u4au? Carmen PA+A#, Consilier
Pre/ectura Hudetului +u4au : Cristina MA'IN, Consilier
Consiliul Hudetean +u4au : Emilia Poenaru, Consilier
'arda Nationala de Mediu : Comisariatul Hudetean +u4au : Al,u +I$'ICA,
Comisar
9irectia il#ica +u4au / Constantin 0E#E'IU , %e) $col %ilvic u!au
Primaria Municipiului +u4au : &a,riel A#TA %e) %erviciu
Primaria Municipiului 5m. arat : 'adian '$E * Director
Inspectoratul de Protectie Ci#ila +u4au ? Maior Costel A'U
'rupul de Pompieri DNeron LupascuE +u4au ? #t"col"+iorel CIU$TA'IU
A.N. DApele 5omaneE 9.A. Ialomita ? +u4au : Matei #APT$IU , %e) %istem
(idrotehnic +u4au
Ca o conclu4ie la cele pre4entate p>n( aici7 se poate su0linia /aptul c( Planul Local
de Aciune pentru Mediu este un proces continuu7 nea#>nd un termen de/init7 dar
care are aciuni cu date 0ine de/inite.
11
1.;. I/"#('<',%$"% =' ,&%-'<',%$"% 0$+>&"2"&+$ / %-0",("&+$ /" 2"/'.
Cn #ederea o0inerii unor in/ormaii c>t mai reale asupra pro0lemelor de mediu7
'rupul de Lucru a reali4at identi/icarea pro0lemelor de mediu utili4>nd datele %i
in/ormaiile de mediu deinute de APM +u4au7 de c(tre instituiile cu atri0uii &n
domeniul s(n(t(ii pu0lice <9P +u4au =7 in domeniul protectiei apelor <9irectia
Apelor Ialomita +u4au7 'A Irancea =7 a"riculturii <9A +u4au =7 sil#iculturii
<9irecia il#ic( +u4au7 I25C +u4au 7 AHIP +u4au=. Au /ost anali4ate %i
in/ormaiile re4ultate &n urma proces(rii datelor coninute &n c6estionarele pri#ind
in#entarierea pro0lemelor de mediului transmise spre completare prim(riilor din
*ude.
Multitudinea de pro0leme identi/icate a /ost structurat( pe cate"orii de pro0leme.
Cate"oriile de pro0leme3aspecte de mediu7 precum %i pro0lemele3aspectele
indi#iduale din cadrul /iec(rei cate"orii au /ost ierar6i4ate %i prioriti4ate pe 0a4a unor
criterii speci/ice. Cn urma proceselor de ierar6i4are %i prioriti4are a pro0lemelor7 a
/ost luat( deci4ia includerii &n planul de aciune a tuturor pro0lemelor ce au /ost
selectate.
1.?.T$%#-<+$2%$"% 0$+>&"2"&+$ / %-0",("&+$ /" 2"/'. @#($:.# 0&%# /" %,*'.#"
Metodolo"ia pentru ela0orarea %i implementarea Planului Local de Aciune pentru
Mediu are urm(toarele /a4eA
A%7% I I#'*'"$"% P&%#.&.' L+,%& /" A,*'.#" 0"#($. M"/'.B
Aceast( /a4( cuprinde iniierea procesului de ela0orare PLAM %i de/inirea scopurilor
proiectului. Pentru aceasta se identi/ic( /actorii interesai7 se iniia4( acti#it(ile
pentru implicarea pu0licului %i se /ormea4( Comitetul de Coordonare %i 'rupul de
Lucru.
A%7% II E4%&.%$"% 0$+>&"2"&+$ /" 2"/'. =' -(%>'&'$"% 0$'+$'()*'&+$B
Pentru aceasta sunt sta0ilite metodolo"ii de e#aluare7 se sta0ile%te scopul
e#alu(rii.Acti#it(ile principale constau &n identi/icarea7 de/inirea %i caracteri4area
pro0lemelor de mediu. Cn /inal sunt sta0ilite priorit(ile de mediu.
A%7% III E&%>+$%$"% .#.' P&%# /" A,*'.#" 0"#($. M"/'.B
e clasi/ic( pro0lemele care #or /i incluse &n procesele de plani/icare aciunilor
pentru protecia mediului7 se sta0ilesc scopurile %i intele7 se identi/ic( aciunile
posi0ile %i criteriile de e#aluare. e ela0orea4(7 se adopt( %i se instituionali4ea4(
/orma /inal( a PLAM.
A%7% IV : P$+,"-.& ,+#-.&%('4 '# 4"/"$"% <'#%&'7%$'' /+,.2"#(.&.' PLAM
11
A%7% V : A/+0(%$"% +<','%&% % PLAM
A%7% VI : I20&"2"#(%$"%C 2+#'(+$'7%$"%C "4%&.%$"% $"7.&(%("&+$ -' $"4'7.'$"%
PLAM
Cn aceast( /a4( se sta0ile%te sistemul de raportare7 modul de colectare a datelor7
modul de raportare a datelor7 responsa0ilitatea monitori4(rii7 se e#aluea4( re4ultatele7
dup( care acestea se comunic( pu0licului.
e reali4ea4( e#aluarea implement(rii PLAM7 se resta0ilesc pro0lemele %i priorit(ile
de mediu pentru perioada respecti#(.
12
CAPITOLUL II DESCRIEREA JUDEULUI BUZAU
2.1. C%/$.& #%(.$%& %& 8./"(.&.' B.7%.
Hudeul +u4(u este situat &n 4ona de cur0ur( a Carpailor7 &n partea de sud?est a
5om>niei7 a#>nd o supra/a( de !112755 KmL <27!M din supra/aa (rii=. e
&n#ecinea4( cu *udeele +ra%o# %i Co#asna la nord?#est7 Irancea la nord?est7 +r(ila la
est7 Ialomia la sud %i Pra6o#a la #est.
Hudeul +u4(u ocup( cea mai mare parte a 0a4inului 6idro"ra/ic al r>ului cu acela%i
nume7 cuprin4>nd armonios toate /ormele de relie/A munii +u4(ului %i o mic( parte a
munilor Irancei7 &n partea de nord7 c>mpie la sud7 &ntre acestea situ>ndu?se 4ona
colinar( su0carpatic(.
Hudeul +u4(u se remarc( prin importante resurse naturaleA petrol7 "a4e naturale7
c(r0uni7 c6i6lim0ar7 calcar7 nisipuri cuaroase %i diatomit(7 sare7 "resie7 pietri%uri %i
nisipuri7 importante i4#oare minerale7 soluri /ertile7 p(duri7 pa*i%ti %i /ond cine"etic7
potenial 6idroener"etic %i eolian.
Clima *udeului +u4(u se &ncadrea4( &n climatul temperat?continental7 re"imul eolian
a#>nd dou( componenteA #ara7 su0 in/luena maselor de aer #estice7 iar iarna7 su0
in/luena maselor de aer si0eriene.
5e"imul precipitaiilor anuale #aria4( &ntre .11 ? 1211 mm7 &n 4ona de munte7 &ntre
!11 : .11 mm7 &n 4ona dealurilor %i &ntre 411 : !117 &n 4ona de c>mpie.
9in punct de #edere al or"ani4(rii administrati#e7 *udeul +u4(u are .5 localit(i7 din
care 2 municipii <+u4(u %i 5>mnicu (rat=7 2 ora%e <Ne6oiu %i Po"oanele= %i .1
comune7 cu 4.1 sate.
2.1.1. R"-.$-"&" #%(.$%&" %&" 8./"(.&.' B.7).
R"-.$-" #%(.$%&" #"$"3"#"$%>'&"
9intre resursele su0solului7 petrolul constituie &n pre4ent principala 0o"(ie a
*udeului. -(c(mintele de 6idrocar0uri sunt locali4ate &n depo4itele meoiene7 dar
sunt e$trase %i din cele sarmaiene7 teriene %i c6iar cretacice. Al(turi de petrol7 &n
sud?estul *udeului sunt cantonate &nsemnate 4(c(minte de ga!e naturale7 e$ploatate
de apro$imati# 41 ani.
Cr,unele e$istent este de sla0( putere caloric(7 &n cantit(i mici7 ceea ce &l /ace
nee$ploata0il. e &nt>lne%te pe o supra/aa de circa 125 6a7 &n re"iunea @*asca7 unde7
a /ost e$tras7 mai mult pentru ne#oile locale7 p>n( &n anul 1858.
Pre4ena &n su0carpai <Istria7 M("ura= a calcarelor 12

a permis de mult timp luarea
lor &n e$ploatare. E$ist( numeroase cariere7 multe de interes local. Cele mai mari sunt
la Ciuta %i Iipere%ti. Calcarele sunt /olosite at>t pentru amena*area c(ilor rutiere
*udeene %i comunale7 c>t mai ales pentru o0inerea #arului.
13
In 4ona localit(ii P(t>rla"ele se e$tra" nisipuri cuar3oase %i diatomit 12" 9e la
Cri#ineni7 unde e$ist( o carier( de e$tracie a nisipului cuaros7 acesta este transportat
la P(t>rla"ele7 iar de aici spre +u4(u7 c(ieni7 A4u"a7 unde este &ntre0uinat la
/a0ricarea sticlei. 9iatomita se e$ploatea4( &n cariera din dealul +urdu%oaia7 de pe
st>n"a +u4(ului7 la con/luena cu #alea i0iciului. Acest loc repre4int( sectorul
accesi0il e$ploatarii7 unde diatomita a/lorea4( pe o supra/a( mare7 &n cadrul
depo4itelor oli"ocene. Cn *ude e$ist( %i alte a/lorimente cu diatomit(7 &ns(
dimensiunile reduse ale stratelor %i calitatea sla0( a acesteia7 nu permit7 pentru
moment7 e$ploatarea ei.
La nord?est de municipiul +u4(u <imileasca=7 la +erca <(tuc= %i &n sud?#estul
municipiului 5>mnicu (rat se e$ploatea4( argila12, de calitate superioar(7 lar"
/olosit( &n industria materialelor de construcie. La ni#el local7 &n ma*oritatea satelor
din su0carpai7 ori4onturile de ar"il( sunt utili4ate pentru con/ecionarea de c(r(mi4i
sau &n construcia de case.
In al0ia +u4(ului7 a 5>mnicului %i a altor r>uri se "(sesc re4er#e importante de
pietri4uri 4i nisipuri12, &n multe locuri e$ist>nd 0alastiere de mare producti#itate.
Pentru construcii de locuine7 sau pentru amena*area terasamentului c(ilor /orestiere
din 4ona montan( sunt /olosite plcile de gresie de 2arc(u sau de NliOa.
Prospeciunile "eolo"ice %i lucr(rile de /ora* e/ectuate pentru depistarea de noi
re4er#e de petrol au e#ideniat pre4ena 4(c(mintelor de sare, la di/erite ad>ncimi7 la
M>n4(le%ti7 +isoca7 +ratile%ti7 'oide%ti7 care pot /i luate &n e$ploatare &n #iitor.
Al(turi de acestea7 &n su0solul *udeului sunt semnalate "ipsuri %i c6i6lim0ar.
Chihlim,arul, datorit( #ariet(ii de nuante %i dimensiunilor mari ale 0uc(ilor e$trase7
a /ost c(utat &nc( din secolul trecut7 /(r( a constitui o operaie permanent(. El a /ost
semnalat &n perimetrul Ml(*et : i0iciu : Coli : +o4ioru : Plo%tina ? 2erca7 &n
depo4itele oli"ocene. 9imensiunile elementelor #aria4( de la c>te#a "rame p>n( la
c>te#a Kilo"rame <pe Ialea +oului7 a/luent al i0iciului7 a /ost colectat un e$emplar
de 375 K"=. Cele mai mari e$emplare au /ost "(site &n al0ia i0iciului7 &n apropiere de
Coli.
Z+#" 0$+("8%("
Cn con/ormitate cu pre#ederile Le"ii nr. 5321117 pri#ind apro0area Planului de
amena*are a teritoriului naional? ectiunea a III?a : 4one prote*ate7 &n *udeul +u4(u
e$ist( 15 re4er#aii naturale7 dup( cum urmea4(A
+ulcanii Noroio4i P5clele Mari7 &n comuna coroasa7 cu o supra/a( de 1572 6aB
+ulcanii Noroio4i P5clele Mici7 &n comuna +erca7 cu o supra/a( de 1172 6aB
%area lui u!u, &n comuna Iipere%ti7 cu o supra/a( de 17. 6aB
locurile de calcar de la dila, &n comuna Iipere%ti7 cu o supra/a( de 171 6aB
14
Pdurea Crivineni, &n comuna P(t>rla"ele7 cu o supra/a( de 1471 6aB
Pdurea rdeanu, &n comuna +r(deanu7 cu o supra/a( de 57. 6aB
Platoul Meledic, &n comuna M>n4ale%ti7 cu o supra/a( de !)75 6aB
Pdurea 6#acurile isoca7, &n comuna +isoca7 cu o supra/a( de 1171 6aB
Dealul cu #ilieci Cernte4ti, &n comuna Cern(te%ti7 cu o supra/a( de 371 6aB
Pdurea cu tis, &n comuna C6io*du7 cu o supra/a( de 15171 6aB
alta Al,, &n comuna +alta Al0(7 cu o supra/a( de !1171 6aB
alta Amara, &n comuna +alta Al0(7 cu o supra/a( de 81171 6aB
.ocul +iu * #optari, &n comuna Lop(tari7 cu o supra/a( de 1713 6aB
Piatra Al, 6 #a &run87, &n comuna M>n4ale%ti7 cu o supra/a( de 17125 6aB
Chihlim,arul de u!u, &n comuna Coli7 cu o supra/a( de 2752 6a.
Mentiune9 12 Cantit3ile de nisip 4i pietri4, argil, calcar 4i diatomit, exploatate :n
;<<=, :n 8ude3ul u!u sunt urmtoarele9
nisip 4i pietri4 >=?@<,ABA mc
calcar > A,=CB tone
argil > =C,=A? tone
diatomit > ;D,DCD tone
R"-.$-" #%(.$%&" $"3"#"$%>'&"
A0"&" <$"%(',". Iarietatea litolo"ic(7 tectonic( %i structural(7 speci/ic( celor trei mari
unit(i de relie/7 in/luenea4( &n mod direct distri0uia %i caracterul apelor su0terane.
-ona montan corespunde /li%ului paleo"en compus din /acies "re4os sau pelitic
0ituminos7 cu /isuraii /ine7 ce permit circulaia %i acumularea apelor su0terane. Cele
mai 0o"ate re4er#e de ape su0terane se &nt>lnesc7 &ns(7 &n depo4itele delu#io?
colu#iale7 cantonate su0 /orm( de lentile. Pre4ena lor este pus( &n e#ident( prin
i4#oare numeroase7 cu de0ite su/icient de mari. unt cunoscute %i c>te#a structuri
6idro"eolo"ice cu ape minerale7 care au coninut ridicat &n 6idro"en sul/urat7 cum
sunt cele de la iriu7 Lop(tari7 Ne6oiu %i Gi%ici.
-ona dealurilor su,carpatice se caracteri4ea4( 6idro"eolo"ic prin e$istena a dou(
sectoare. Cel situat la #est de #alea l(nicului are o litolo"ie %i o tectonic( #ariat(
<"resii %i marne nisipo?ar"iloase=7 ce permit circulaia %i acumularea apelor su0terane
la mari ad>ncimi. Cn depo4itele cuaternare7 mai principale sunt stratele ac#i/ere de la
37 47 5 %i ) m. Pre4ena masi#elor de sare7 a ar"ilelor s(rate %i a "ipsurilor
in/luenea4( c6imismul apelor su0terane7 d>ndu?le un "rad ridicat de minerali4are.
Ast/el se e$plic( pre4ena numeroaselor i4#oare cloro?sodice7 dintre care mai
cunoscute sunt cele din dealurile Meledic7 '(#anele %i din #(ile Mur(toarea7
corose%ti etc. ectorul de la est de #alea l(nicului se caracteri4ea4( prin
predominarea "resiilor7 nisipurilor %i pietri%urilor7 cu strate ac#i/ere dispuse
di/ereniat. Pe inter/lu#ii7 apele su0terane se "(sesc la mare ad>ncime7 pe c>nd &n
15
cadrul #(ilor7 cele mai 0o"ate re4er#e ac#i/ere sunt cantonate &n depo4itele prolu#iale
%i de teras(. Ca o particularitate 6idrolo"ic( apare concordana ce e$ist( &ntre direcia
de cur"ere a apelor su0terane %i &nclinarea "eneral( a relie/ului <mai pre"nant( &n
ca4ul piemontului 5>mnicului7 unde ori4onturile ac#i/ere se "(sesc la 21?31 m
ad>ncime=. Minerali4area apelor /reatice din acest sector este destul de ridicat(7
&nre"istr>ndu?se c6iar o Fonalitate 6idroc6imic(E.
@ meniune aparte tre0uie acordat( conului de de*ecie al +u4(ului. 'rosimea mare a
depo4itelor alu#iale ce se suprapun pietri%urilor de C>nde%ti %i pre4ena numeroaselor
lentile ar"iloase permit /ormarea mai multor strate ac#i/ere cu de0ite 0o"ate.
En !ona de c5mpie, /ormaiunile cuaternare permea0ile /a#ori4ea4( &nma"a4inarea
unor importante cantit(i de apa. Alimentarea stratelor ac#i/ere de adancime se /ace
din mar"inea e$tern( a su0carpailor7 unde apele sunt cantonate la 51?211 m. La
contactul cu dealurile7 unde predomin( pietri%urile7 se /ormea4( 1?2 strate ac#i/ere7
cu "rosimi mari %i de0ite 0o"ate <5 ? 11 l3s=7 &n timp ce spre e$terior7 unde
depo4itele de#in mai /ine7 se "(sesc strate ac#i/ere mai su0iri %i cu de0ite mai mici
<su0 1 l3s=. 9in punct de #edere al minerali4(rii7 apele din c>mpie se &ncadrea4( &n
tipul 6idroc6imic 0icar0onatat7 cu o minerali4aie total( de 17!51 "3N".
Ape minerale sul)uroase, )eruginoase, clorosodice, uneori 0o"ate &n iod7 se a/l( la
iriu7 Ne6oiu7 Monteoru7 Gi%ici7 +alta Al0(7 tr(*eni7 Ni/on7 Lop(tari. I4#oarele de la
iriu?+(i7 cu o temperatura medie de 31P C %i un de0it de aproape 4111 l36 o/er(
posi0ilit(i de tratament &n 0oli reumatismale. N(molul de la +alta Al0(7 cu un
procent redus de su0stane or"anice7 cu o concentraie &n saruri de 124)178 m"3K" <&n
care predomin( ionii de clor7 sodiu7 ma"ne4iu=7 de%i cunoscut de /oarte mult timp
pentru #aloarea sa terapeutic(7 este &n mai mic( m(sur( /olosit. 2erapia &ntr?un cadru
neor"ani4at7 se practic( su0 /orma de un"eri cu namol7 e$punere la soare %i 0(i &n lac.
A0"&" ,.$3)(+%$". Principala artera 6idro"ra/ic( ce str(0ate *udeul %i care diri*ea4(
aproape &ntre"ul re"im 6idrolo"ic este +u4(ul. E$tremitatea estic( a *udeului este
0r(4dat( de 0a4inul 5>mnicului care7 prin supra/aa lui redus(7 nu pre4int( mare
importan( su0 aspect 6idrolo"ic. +u4(ul &%i adun( apele de pe culmea estic( a
Munilor Ciuca% %i prime%te ca a/lueni7 la Iama +u4(ului <0a4inul superior al #(ii
+u4(ului se des/(%oar( pe supra/aa a trei *udeeA +ra%o#7 Co#asna %i +u4(u=7 pe
+u4oel %i 9al"6iu. 9e aici cur"e prin 9epresiunea Cntorsura +u4(ului7 unde are un
curs lene% %i sinuos7 e$ecut>nd %i un cot de peste 81P. Intr( apoi &n *udeul +u4(u7
unde str(0ate cele trei mari unit(i de relie/A munte7 deal %i c>mpie. Particularit(ile
/i4ico?"eo"ra/ice ale acestora se &nscriu %i &n aspectele mor/o6idrolo"ice ale r>ului.
%ectorul montan al #(ii +u4(ului pre4int( o asimetrie pronunat( <a/luenii
de pe partea st>n"( : -(0r(t(u7 Jara"u7 Ca%oca %i +>sca 5o4iliei : e$tind 0a4inul
s(u mult catre est=. Pe partea dreapt(7 +u4(ul prime%te ca a/lueni principaliA Ialea
Nea"r(7 iriu7 Ne6oiu7 care nu au mare in/luena asupra re"imului sau 6idrolo"ic.
1!
Le"at de pre4ena 0a4inetelor7 &n sectorul montan &nt>lnim dou( tendine "enerale de
e#oluie 6idrodinamic(. Cn cadrul 0a4inetelor asu7 +roasca7 Ne6oiu?Ne6oia%7
P(ltineni7 Ml(*et etc.7 pre4ena unei pante mai mici %i a unei seciuni mai lar"i
contri0uie la sc(derea #ite4ei %i la o &mpr(%tiere a apei &n cadrul luncii %i al0iei
minore. Ca urmare7 ener"ia %i competena r>ului scad7 iar de0itul solid transportat
include cu preponderen( elemente cu diametrul redus. 9in contr(7 &n sectoarele
&n"uste ale #(ii7 #ite4a %i puterea 6idraulic( a r>ului cresc7 ca re4ultat al m(ririi pantei
&n pro/il lon"itudinal %i al &n"ustarii pro/ilului ei trans#ersal. 9inamica r>ului este
deose0it de mare7 mai ales la #iituri.
In sectorul su,carpatic, ma*oritatea a/luenilor pe care +u4(ul &i prime%te sunt #(i
auto6tone dealurilor su0carpatice7 e$cepie /(c>nd doar +>sca C6io*dului7 i0iciul7
+(l(neasa %i l(nicul. Printre a/luenii auto6toni7 mai importani suntA P(n(t(ul7
(r(elul7 Mur(toarea P>clele %i Ni%co#ul. Gorma 0a4inului se menine %i aici
asimetric(. Caracterul torenial al precipitaiilor7 desp(duririle masi#e7 /ria0ilitatea
rocilor etc. in/luenea4( re"imul 6idrolo"ic al +u4(ului7 dar mai ales al a/luenilor. e
remarc( o deose0ire clar( &ntre re"imul scur"erii a/luenilor auto6toni %i al celor
alo6toni7 care &%i menin &nc( tr(s(turile din sectorul montan. 9in punct de #edere
6idrodinamic7 &n sectorul su0carpatic se mani/est( dou( aspecteA un prim aspect &l
dau a/luenii +u4(ului7 care au o dinamic( cu caracter pulsatoriu <datorit( litolo"iei7
"radului redus de &mp(durire %i a precipitaiilor toreniale=7 ce se mani/est( pe un
/ond "eneral de ad>ncire continu(B al doilea aspect este dat de #alea +u4(ului7 care
&%i p(strea4( caracterele 6idrodinamice speci/ice sectorului montan <se mani/est(
di/ereniat &n 4onele depresionare : P(t>rla"ele7 Cisl(u7 P>rsco#7 +erca : /a( de
sectoarele &n"uste de #ale=.
In sectorul de c5mpie, +u4(ul prime%te un num(r redus de a/lueni %i de o importan(
minor(7 a c(ror dispunere &i con/er( un caracter simetric. Caracteristic este
coe/icientul ridicat de sinuo4itate %i despletire7 iar spre a#al pre4ena limanelor
/lu#iatile <Amara7 +alta Al0(= %i a numeroaselor cursuri p(r(site <F0u4oieleleE=.
'egimul hidrochimic al r>urilor 0u4oiene este determinat7 &n principal7 de structura
"eolo"ic( %i de climat. Pre4ena "resiilor7 marnelor7 ar"ilelor7 nisipurilor7 loessurilor7
a 0en4ilor de sare %i "ips determin( apariia7 &n apele r>urilor7 a anumitor s(ruri
solu0ile %i a unor suspensii minerale. Cn perioadele secetoase se &nre"istrea4( o
cre%tere a minerali4arii apelor7 iar &n cele ploioase precipitaiile produc o ero4iune
puternic( a solurilor7 /apt ce in/luenea4( ne"ati# calitatea apelor. 9e asemenea se
constat( o cre%tere a minerali4(rii apelor &n /uncie de treapt( de relie/A &n 4ona de
munte7 apele au un caracter sul/atat?0icar0onatat7 cu minerali4are mi*locieB &n 4ona
de dealuri7 minerali4area creste la 351?!51 m"3l <din care sul/ai 134?251 m"3l %i
cloruri 31?125 m"3l=B &n 4ona de c>mpie7 minerali4area atin"e !.1?11!1 m"3l <din
care cloruri 351?3)1 m"3l=. @ not( aparte o dau i4#oarele sul/uroase de la +(ile iriu7
Gi%ici %i Ne6oiu7 precum %i unele i4#oare (rate din su0carpai.
1)
Nu este de ne"li*at nici potenialul 6idro"ra/ic7 repre4entat de r>ul +u4(u7 pe cursul
c(ruia e$ist( dou( amena*(ri 6idroener"eticeA 0ara*ul iriu7 cu centrala 6idroelectric(
Ne6oia%u %i 0ara*ul C>nde%ti7 cu amena*area 6idroener"etic( C>nde%ti :Ierne%ti ?
imileasca <care alimentea4( cu ap( Fistemul de Iri"aii C>mpia +u4(ului Est %i
respecti# IestE=. Pe l>n"( acestea7 mai e$ist( 5 centrale 6idroelectrice de mic(
putere7 amplasate pe r>urile +>sca /(r( Cale7 +>sca cu Cale7 +>sca %i l(nic.
P)/.$'&" alc(tuiesc una dintre importantele 0o"(ii naturale ale *udeului. -ona
montan( concentrea4( cea mai mare parte din supra/aa acoperit( cu p(duri %i
totodat( cel mai &nsemnat #olum de mas( lemnoas(7 /lora %i /auna caracteristice
acestei 4one. Masi#e /orestiere &nc6e"ate se e$tind din #>r/ul Lacau %i p>n( &n
culmea iriului.
9in produsele secundare ale p(durii7 mai ales din 4ona montan(7 sunt #alori/icate
plantele medicinale 4i )ructe de p(dure <m(ce%7 c(tin(7 poroam0e7 4meur(7 mure %i
altele=.
2.2. STAREA AACTORILOR DE MEDIU
2.2.1. S(%$"% ,%&'(%('' %(2+-<"$"'
La ni#el european si international7 poluarea atmos/ericQ a de#enit o preocupare
permanentQ incepand cu anii 18.1. A capatat consistenta prin rati/icarea Con#entiei
din 18)8 pri#ind poluarea atmos/ericQ trans/rontiera. @ atentie sporitQ a /ost
acordatQ7 intr?o primQ /a4Q7 limitarii emisiilor de o$i4i ai sul/ului7 responsa0ili pentru
ploile acide. Au urmat marile instalatii de ardere si7 in ultimii ani7 protectia stratului
de o4on7 restrictiile in emisiile de dio$id de car0on si limitarea de/risarilor.
Poluarea atmos/erei : care este alcatuita dintr?un amestec de "a4e : este datQ de
modi/icarea concentratiei componentilor ei prin aditionare de particule7 "a4e sau
/orme de ener"ie <e$. caldura7 radiatie sau 4"omot=. 2oate aceste procese alterea4a
atmos/era si creea4a pro0leme datoritQ impactului asupra climei7 sanatatii populatiei7
a animalelor7 #e"etatiei sau inte"ritatii materialelor.
Este important de retinut cQ aceste sc6im0ari continuQ sQ ai0a loc7 in ultima perioadQ
/iind le"ate in primul rand de acti#itatea antropica7 re/erindu?se laA
cresterea cantitatii de C@
2
ca urmare a arderii com0usti0ililor si diminuarea
cantitatii consumate de re"nul #e"etal din cau4a de/risarii padurilor tropicaleB
cresterea cantitatii de CJ
4
re4ultatQ din descompunerea deseurilor si din
culturile de ore4 si descompunerea termicQ a re4iduurilor re4ultate din
de/risarea padurilorB
cresterea cantitatii de N
2
@ datoritQ utili4arii /ertili4atorilor pe 0a4Q de a4ot in
a"riculturQB
cresterea emisiei de 6idrocar0uri 6alo"enate sta0ile7 pro#enite de la instalatiile
de racire7 operatii de de"resare etc.
1.
P+&.%$"% #%(.$%&% % %"$.&.'
P+&.%$"% %(2+-<"$"' "-("C <'" ,+#-",'#(% .#+$ 0$+,"-" #%(.$%&"C <'" .$2%$"%
%,('4'(%('' .2%#" D0+&.%$" %#($+0',%E. D"-' 0$+3$%2"&" /" ,+#($+& -.#( %1%("
"1,&.-'4 0" 0+&.%$"% %"$.&.' /%(+$'(F %,('4'(%('' %#($+0',"C "-(" '20+$(%#( /"
'#("&"- ,F <"#+2"#"&" #%(.$%&" ,+#($'>.'" &% 0+&.%$"% %(2+-<"$',FC "<",("&" &+$
<''#/C '# .#"&" ,%7.$'C <+%$(" '20+$(%#(".
ursele naturale de poluare atmos/erica pot /iA
solul7 din care se elimina particule solide <pra/=7 "a4e si #apori de apaB
plantele si animalele7 care elimina polen7 spori de ciuperci7 par7 pene7 etc. B
eruptiile #ulcanice7 din care re4ulta pra/7 "a4e7 #apori de apaB
o4on /ormat la ni#elul stratos/erei in reactii /otoc6imice B
cutremurele7 "eneratoare de pra/ pentru aer si uneori7 prin crapaturile
scoartei aparute7 posi0ilitati de eliminari de "a4eB
pra/ul cosmic si meteoritii.
Poluantii naturali pot crea serioase pro0leme pentru calitatea aerului cand sunt
"enerati in cantitati mari in #ecinatatea ase4arilor umane. Cu e$ceptia cator#a
e#enimente cum sunt /urtunile de pra/7 incendiile de padure si eruptiile #ulcanice7
celelalte /orme ale poluarii naturale a aerului nu pun pro0leme sociale ma*ore
deoareceA
ni#elele de contaminare naturalQ sunt in "eneral /oarte sla0eB
distantele care separQ sursele de poluare naturalQ de ase4arile umane sunt7 de
o0icei7 su/icient de mari pentru a nu constitui un pericol real si imediat.
P+&.%$"% %#($+0',% % %"$.&.'
P+&.%$"% %#($+0',% % %"$.&.' "-(" + 0$+>&"2F ,%$" -:% %20&'<',%( '# .&('2'' %#' &%
-,%$F 0&%#"(%$FC '# 0$'2.& $%#/ /%(+$'(F <%0(.&.' ,F #. -" &+,%&'7"%7% #.2%' &%
#'4"&.& -.$-"&" 0+&.%#("C '%$ "<",("&" %-.0$% ,%&'(%('' 4'"('' -.#( '20+$(%#(" -'
3$". /" ,.%#('<',%(.
Emisiile su0 /orma de ga!e si particulele / datoritQ impactului asupra atmos/erei7
#e"etatiei7 sanatatii populatiei si materialelor7 sunt cercetate si supra#e"6eate in mod
deose0it. 9esi sunt utili4ati doar termenii de "a4e si particule7 ele e$istQ de /apt in
toate cele trei stari de a"re"are a materiei. Particulele sunt pre4ente si in /a4Q solidQ si
in /a4Q lic6idQ. Particulele solide sau lic6ide cele mai mici sunt dispersate in
atmos/erQ7 re4ultatul /iind aerosolii. Aerosolii pot reduce #i4i0ilitatea7 pot a/ecta
inte"ritatea materialelor de pe sol si sanatatea umanQ deoarece patrund in sistemul
respirator7 /iind respira0ile.
Aerosolii pot /i "enerati in nenumarate moduri. 9e e$emplu7 aerosolii pre4enti su0
/ormQ de a0uri pot /i produsi prin condensarea #aporilor di/eritelor su0stante
c6imice7 aerosolii su0 /ormQ de pra/7 pot re4ulta din /ra"mentarea materiei7 ne"ura de
la atomi4area lic6idelor sau condensarea #aporilor si /umul de la com0ustia
incompletQ a materialelor or"anice.
18
Gumul7 dupa cum se stie7 este un amestec de "a4e7 particule solide si picaturi de
lic6id. Aerosolul /otoc6imic este produs prin condensarea #aporilor care re4ultQ in
urma reactiilor /otoc6imice din atmos/erQ. Cea mai mare parte a aerosolilor aci4i care
contri0uie la /ormarea cetei si la acidi/ierea precipitatiilor sunt7 de asemenea7 produsi
/otoc6imici. 9esi particulele sunt cea mai #i4i0ilQ mani/estare a poluarii aerului7 ele
constituie doar o componentQ redusQ a pro0lemei emisiilor pentru cQ apro$imati#
81M din masa totalQ a emisiilor antropice o repre4inta "a4ele. Poluantii "a4osi pot /i
"enerati prin arderea com0usti0ililor si a altor materiale7 topirea 4acamintelor 0rute
minerale7 #apori4area lic6idelor #olatile etc.
In mediul ur0an7 transportul rutier este una din principalele cau4e de poluare a
aerului cu "a4e si particule ultra/ine <apro$. 275 microni= produse de motoarele pe
0en4ina sau motorina. Emisiile de poluanti ale auto#e6iculelor pre4inta doua
particularitatiA in primul rand eliminarea se /ace /oarte aproape de sol7 /apt care duce
la reali4area unor concentratii ridicate la inaltimi /oarte mici7 c6iar pentru "a4ele cu
densitate mica si mare capacitate de di/u4iune in atmos/era. In al doilea rand7 sursele
nu sunt puncti/orme si liniare producand impact pe intrea"a supra/ata a localitatii7
di/erentele de concentratii depin4and de intensitatea tra/icului si posi0ilitatea de
dispersie a stra4ii. Iolumul7 natura si concentratia poluantilor emisi depind de tipul
de auto#e6icul7 de natura com0usti0ilului si de conditiile te6nice de /unctionare.
Impactul poluarii din transportul auto nu se reali4ea4a doar asupra atmos/erei7 ci
indirect si asupra solului7 prin depunere de su0stante c6imice7 precum si asupra
apelor7 prin patrunderea poluantilor in cursurile de apa sau in apele su0terane.
I# 3"#"$%&C 0+&.%#('' %(2+-<"$',' -" ,%$%,("$'7"%7% 0$'#A
limita de concentratie7 de la care se /ace resimtit e/ectul poluantB
"radul de persistentQ : /oarte di/erit7 /unctie de natura poluantului si conditiile
climatice localeB
in/luentQ reciprocQ mani/estatQ in ca4ul pre4entei simultane a mai multor
poluanti. In acest ca47 pot aparea /enomene de siner"ism7 anta"onism sau
aner"ism7 care conduc respecti# la insumarea e/ectelor7 ani6ilarea lor sau la
lipsa oricarei in/luente reciproce.
P$+3$"-"&" <%,.(" /" R+2%#'% 0"#($. %/"$%$"% &% U#'.#"% E.$+0"%#%
In ultimii ani s?au /acut e/orturi importante7 in special in domeniul alinierii le"islatiei
romanesti cu cea din ,E7 inte"rarea in ,niunea Europeana de#enind cea mai
importanta prioritate a ministerului7 deoarece se #or putea o0tine 0ene/icii
importante pentru im0unatatirea calitatii #ietii. Ast/el7 au /ost ela0orate strategii
sectoriale ale implementarii AcRuis?ului de mediu si dupa modelul &hidului
European de Implementare a AcFuis/ului Comunitar de Mediu. In 0a4a acestor
strate"ii7 au /ost reali4ate ta,ele de armoni!are care repre4inta re4ultatele le"islatiei
transpuse in corespondenta cu 9irecti#ele europene urmarindu?se respectarea
criteriilor o0li"atorii stipulate de acestea. La ni#elul anului 2113 situatia se pre4inta
ast/elA
21
Directiva Consiliului nr 96/62/EEC privind evaluarea si managementul calitatii
aerului
9irecti#a Consiliului nr. 883313EC pri#ind #alorile limita pentru dio$id de sul/7
dio$id de a4ot si o$i4i de a4ot7 particule in suspensie si plum0 in aerul atmos/eric
9irecti#a Consiliului nr. 823)23EEC pri#ind poluarea aerului cu o4on
9irecti#a Parlamentului European si Consiliului 2112333CE pri#ind o4onul in
aerul incon*urator
9irecti#a Consiliului nr. 21113!83EC pri#ind #alorile limita pentru 0en4en si
mono$id de car0on in aerul incon*urator
A,"-(" /'$",('4" %. <+-( ($%#-0.-" 0$'#9
L"3"% #$. 555/2G.11.2GG pentru apro0area @rdonantei de ,r"enta a 'u#ernului nr.
24332..11.2111 pri#ind protectia atmos/erei
O$/'#.& M'#'-($.&.' A0"&+$ -' P$+(",('"' M"/'.&.' #$. ;45/3G.G?.2GG2 pri#ind
sta0ilirea a"lomerarilor si clasi/icarea a"lomerarilor si 4onelor pentru e#aluarea
calitatii aerului in 5omania
O$/'#.& M'#'-($.&.' A0"&+$ -' P$+(",('"' M"/'.&.' #$. 5H2/25.G5.2GG2 pri#ind
apro0area Normati#ului pri#ind sta0ilirea #alorilor limita7 a #alorilor de pra" si a criteriilor
si metodelor de e#aluare a dio$idului de sul/7 dio$idului de a4ot si o$i4ilor de a4ot7
pul0erilor in suspensie <PM
11
si PM
275
=7 plum0ului7 0en4enului7 mono$idului de
car0on si o4onului in aerul incon*urator.
Prioritati de actiune:
Masurarea si e#aluarea calitatii aerului incon*urator in istemul national de
e#aluare si "estionare inte"rata a calitatii aeruluiB
Masurarea si e#aluarea calitatii aerului incon*urator in statiile de monitori4are
a calitatii aerului care nu /ac parte din 5eteaua nationala de monitori4are a calitatii
aerului7 e$ploatate de catre institutii pu0lice sau autoritatile administratiei pu0lice
locale7 de catre a"entii economici7 or"ani4atii ne"u#ernamentale sau alte persoane
*uridice pri#ate cu scopul monitori4arii impactului poluarii atmos/erice asupra
sanatatii populatiei si a mediului.
Pre#enirea7 eliminarea7 limitarea7 deteriorarea si im0unatatirea calitatii aerului
in #ederea e#itarii e/ectelor ne"ati#e asupra sanatatii omului si a mediului in "eneral.
Alinierea la normele internationale si la re"lementarile ,niunii Europene prin
sta0ilireaA
#alorilor limita pentru dio$id de sul/7 dio$id de a4ot si o$i4i de a4ot7 pul0eri
in suspensie <PM
11
si PM
275
=7 plum07 0en4en si mono$id de car0on in aerul
incon*urator7 #alorilor tinta si o0iecti#elor pe termen lun" pentru o4on in
aerul incon*urator. 2ermenul de con/ormare la #alorile limitQ este
11.1).211) pentru dio$id de sul/7 PM
11
? /a4a 17 mono$id de car0on7 plum0
si 11.11.2111 pentru o$i4i de a4ot7 0en4en7 PM
11
? /a4a 2. Pana la intrarea
in #i"oare a #alorilor orare pentru protectia sanatatii umane se acceptQ
mar*e de tolerantQ de 43?51M din #aloarea limitQ dupa cum urmea4aA
21
I#/',%(+$ 4%&+%$" &'2'(F 2%$8F (+&"$%#(F %# ,+#<+$2%$"
@
2
351 S"3mc316 151 S"3mc 1.11.211)
N@
2
211 S"3mc316 111 S"3mc 1.11.2111
PM
11
51 S"3m 3246 25 S"3mc 1.11.211)
P0 1.5 S"3mc3an 1.5 S"3mc 1.11.211)
pra"urilor de alerta pentru dio$id de sul/7 dio$id de a4ot si o4on in aerul
incon*urator si pra"ul de in/ormare pentru o4on in aerul incon*uratorA
'#/',%(+$ 0$%3 /" %&"$(% ('20 /" 2%-.$%$"
@
2
511 S"3mc 3 ore
N@
2
411 S"3mc 3 ore
@-@N 241 S"3mc 3 ore
pra"urilor superioare si in/erioare de e#aluare pentru dio$id de sul/7 dio$id
de a4ot si o$i4i de a4ot7 pul0eri in suspensie <PM
11
si PM
275
=7 plum07
0en4en7 mono$id de car0on si o4on in aerul incon*uratorA
'#/',%(+$ 0$%3 -.0"$'+$ 0$%3 '#<"$'+$
@
2
)5 S"3mc 51 "3mc
N@
2
32 S"3mc 2! S"3mc
PM
11
31 S"3mcB 21 S"3mcB
P0 1.35 S"3mc 1.25 S"3mc
+en4en 3.5 S"3mc 2 S"3mc
criteriilor pentru determinarea locurilor de amplasare a statiilor de prele#are
pentru masurarea in puncte /i$eB
numarului minim de statii de prele#are pentru masuratori in puncte /i$eB
o0iecti#elor de calitate a datelor pentru e#aluarea concentratiilor emisiilor
de poluantiB
Decizia Consiliului nr. 93/389/EEC <amendata prin 9irecti#a nr.88328!3EEC=
pri#ind mecanismul de monitori4are comunitar pentru C@
2
si alte "a4e cu e/ect de
sera
L"3"% #$. 3/2GG1 /" $%('<',%$" % P$+(+,+&.&.' &% C+#4"#('% ,%/$. % N%('.#'&+$
U#'(" pentru sc6im0ari climatice7 adoptat la NToto7 la 11 decem0rie 188) <M. @/. .1
din 1! /e0ruarie 2111=
Directiva nr. 22/3/CE privind poluarea aerului cu ozon
22
O$/'#.& M'#'-($.&.' A0"&+$ -' P$+(",('"' M"/'.&.' #$. 5H2/2GG2 pri#ind sta0ilirea
#alorilor limita7 a #alorilor de pra" si a criteriilor si metodelor de e#aluare a
dio$idului de sul/7 dio$idului de a4ot si o$i4ilor de a4ot7 pul0erilor in suspensie
<PM
11
si PM
275
=7 plum0ului7 0en4enului7 mono$idului de car0on si o4onului in aerul
incon*urator : <M.@/. )!5 din 21 octom0rie 2112=.
Directiva Consiliului 2!/8/CE privind limitarea emisiilor de anumiti
poluanti proveniti de la instalatiile mari de ardere in aer
I+(%$%$"% /" G.4"$# #$. 541/1;.G5.2GG3 <M.@/. nr. 3!5328.15.2113= pri#ind
sta0ilirea unor masuri pentru limitarea emisiilor in aer ale anumitor poluanti
pro#eniti din instalatii mari de ardere
O$/'#.& M'#'-($.&.' A0"&+$C P%/.$'&+$ -' P$+(",('"' M"/'.&.' #$. 452/G1.G;.1HH3
<M.@/. nr. 181311.1..1883= pentru apro0area Conditiilor te6nice pri#ind protectia
atmos/erei si Normelor metodolo"ice pri#ind determinarea emisiilor de poluanti
atmos/erici produsi de surse stationare
ta0ilirea unor mQsuri pentru limitarea emisiilor in aer ale poluantilor pro#eniti
din instalatiile mari de ardereA dio$id de sul/7 o$i4i de a4ot si pul0eri in suspensie.
ta0ilirea unor proceduri pentru masurarea si e#aluarea emisiilor de dio$id de
sul/7 o$i4i de a4ot si pul0eri pro#enite din instalatiile mari de ardere7 dupa cum
urmea4a.
Directiva Consiliului 96/6!/EC privind prevenirea si controlul integrat al
poluarii "#PPC$
L"3"% #$. 545/G;.12.2GG2 DM.@/. nr.811312.12.2112= pentru apro0area @rdonantei
de ,r"enta a 'u#ernului nr. 34321.13.2112 <M.@/. nr. 223313.14.2112= pri#ind
pre#enirea7 reducerea si controlul inte"rat al poluarii.
O$/'#.& M'#'-($.&.' A0"&+$ -' P$+(",('"' M"/'.&.' #$. 1144/GH.12.2GG2 <M.@/.
nr.35322.11.2113= pri#ind in/iintarea 5e"istrului poluantilor emisi de acti#itatile care
intra su0 incidenta art. 3 alin. <1= lit. "= si 6= din @rdonanta de ur"enta a 'u#ernului
nr. 3432112 pri#ind pre#enirea7 reducerea si controlul inte"rat al poluarii si modul de
raportare a acestora.
O$/'#.& M'#'-($.&.' A0"&+$ -' P$+(",('"' M"/'.&.' #$. 144G/12.G3.2GG3 <M.@/. nr.
1))321.III.2113= pentru apro0area '6idului national de implementare a 5e"istrului
poluantilor emisi de acti#itatile care intra su0 incidenta pre#ederilor @rdonantei de
ur"entQ a 'u#ernului nr. 3432112 pri#ind pre#enirea7 reducerea si controlul inte"rat
al poluarii7 apro0ata si modi/icata prin Le"ea nr. !45321127 si modul de raportare a
acestora.
In#entarierea instalatiilor7 acti#itatilor si emisiilor in apQ si aer pentru toti
poluantii pentru care #alorile de pra" speci/icate in Ane$a 1 a @,' 3432112 sunt
depasite.
In/iintarea 5e"istrului poluantilor emisi de acti#itatile care intrQ su0 incidenta
art.37 alin.17 lit.E"E si D6Edin @,' 3432112.
23
A0ordarea inte"ratQ a mQsurilor necesare in #ederea pre#enirii7 reducerii si
controlului poluarii precum si sta0ilirea mQsurilor pentru emiterea autori4atiilor
inte"rate de mediu pentru acti#itatile industriale care intrQ su0 incidenta @,'
3432112.
Directiva Consiliului nr. 9%/63/EC privind controlul emisiilor de compusi
organici volatili "&'C$ rezultati din depozitarea (enzinei si distri(utia sa la
terminale si la statiile service
IG #$. 55?/2GG1 pri#ind sta0ilirea cerintelor te6nice pentru limitarea emisiilor de
compusi or"anici #olatili re4ultati prin depo4itarea7 incarcarea7 descarcarea si
distri0utia 0en4inei la terminale si statii de 0en4ina.
O$/'#.& M'#'-($.&.' A0"&+$ -' P$+(",('"' M"/'.&.' #$. 11G3/2GG2 pentru apro0area
Normelor metodolo"ice pri#ind masurarea si anali4a emisiilor de de compusi
or"anici #olatili re4ultati din depo4itarea si distri0utia 0en4inei la terminale si la
statiile de 0en4ina.
O$/'#.& MIR #$.33;/2GG1 pentru apro0area Normelor pri#ind inspectia te6nica a
instalatilor7 ec6ipamentelor si dispo4iti#elor utili4ate in scopul limitarii emisiilor de
compusi or"anici #olatili re4ultati prin depo4itarea7 incarcarea7 descarcarea si
distri0utia 0en4inei la terminale si statii de 0en4ina.
Directiva Consiliului 9)/68/CE privind armonizarea legislatiei *tatelor Mem(re
re/eritoare la masurile luate impotri#a emisiilor de "a4e si particule poluante7
pro#enite de la motoarele cu com0ustie interna instalate pe ec6ipamente nerutiere
Directiva Comisiei 2!/63/CE care adapteaza progresului te+nic Directiva
9)/68/CE pri#ind armoni4area le"islatiei tatelor Mem0re re/eritoare la masurile
luate impotri#a emisiilor de "a4e si particule poluante7 pro#enite de la motoarele cu
com0ustie interna instalate pe ec6ipamente nerutiere
I+(%$%$"% /" G.4"$# #$. ;43/11.G;.2GG2 <M.@/. nr. !23322.1..2112= pri#ind
sta0ilirea procedurilor de apro0are de tip a motoarelor cu ardere interna7 destinate
masinilor mo0ile nerutiere si sta0ilirea masurilor de limitare a emisiilor de "a4e si
particule poluante pro#enite de la acestea7 in scopul protectiei atmos/erei
O$/'#.& M'#'-($.&.' I#/.-($'"' -' R"-.$-"&+$ #$. 535/13.12.2GG2 <M.@/. nr.
84)323.;II.2112= pri#ind desemnarea ser#iciului te6nic in #ederea eli0erarii
apro0arii de tip pentru motoare cu ardere interna destinate masinilor mo0ile nerutiere
S,J'2>%$' ,&'2%(',". P$+(+,+&.& /" &% KL+(+
Ecosistemele terestre si clima sunt strans le"ate. c6im0arile climatice si #ariatia
concentratiei de 0io$id de car0on in atmos/era pot cau4a modi/icari in structura si
/unctia ecosistemelor terestre. La randul lor modi/icarile in structura si /unctia
ecosistemelor terestre in/luentea4a sistemul climatic prin procesele 0io"eoc6imice
care implica sc6im0uri de "a4e cu e/ect de sera <C@
2
7 CJ
4
7 N
2
@= intre sol si
atmos/era7 precum si prin procese 0io"eo/i4ice care implica sc6im0uri de apa si
ener"ie. Consecintele com0inate ale acestor e/ecte si reactiile in#erse <U/eed0acKsU=
24
tre0uie luate in consideratie cand se e#aluea4a starea #iitoare a sistemelor terestre sau
a atmos/erei.
tudiile stiinti/ice de impact au pus in e#identa modi/icarile produse de sc6im0area
climei asupra sistemelor naturale si au anali4at masurile de adaptare pentru ca aceste
modi/icari sa /ie minime7 ast/el incat sa se asi"ure resursele de 6rana si de4#oltarea
pe termen lun" a societatii si economiei. Ast/el7 masurile de adaptare se re/era7 in
principal7 la procedeele de diminuare a vulnera(ilitatii ecosistemele naturale la
sc6im0area climei7 in timp ce masurile de reducere pri#esc diminuarea emisiilor de
"a4e cu e/ecte de sera re4ultate in urma acti#itatii umane.
Articolul 2 al Con#entiei Cadru pentru c6im0ari Climatice pre#ede in mod e$pres
ca o0iecti#ul ultim al acestei con#entii este sta(ilizarea concentratiei gazelor cu
e,ect de sera in atmos/era7 la un ni#el care sa nu ai0a o in/luenta periculoasa asupra
sistemului climatic.
,n ast/el de ni#el tre0uie atins intr?un inter#al de timp care sa permita adaptarea
ecosistemelor la sc6im0area climei7 sa asi"ure ca productia de 6rana nu este
periclitata si sa dea posi0ilitatea unei de4#oltari economice dura0ile.
Protocolul de la NToto7 la Con#entia Natiunilor ,nite asupra sc6im0arilor climatice7
din decem0rie 188) a /acut re/erire atat la Con#entia pri#ind sc6im0arile climatice
cat si la protocolul de la Montreal re/eritor la su0stantele care epui4ea4a stratul de
o4on si s?a des/asurat pe tema limitarii cuanti/icate a emisiilor de "a4e cu e/ecte de
sera si an"a*amentul reducerii acestora.
5omania a rati/icat Protocolul de la NToto la Con#entia?cadru a Natiunilor ,nite7
prin Le"ea nr. 332111. In con/ormitate cu acest protocol7 5omania ela0orea4a
suplimentar masuri si politici in concordanta cu impre*urarile nationale7 cum ar /iA
industria #a tre0ui sa de#ina mult mai e/icienta din punct de #edere al consumului
de ener"ie trecand la utili4area com0usti0ililor /osili 0o"ati in car0on <car0une=7 la
com0usti0ilii saraci in car0on <"a4e naturale= sau la com0usti0ili alternati#iB
industria ener"etica7 de la e$tractie si pana la consum7 tre0uie restructurata ast/el
incat sa de#ina mai e/icienta si mai putin poluataB
transportul tre0uie sa se oriente4e spre mi*loace mai putin poluate si cu consumuri
reduseB
constructiile sa /ie e/iciente ener"etic si sa tinda spre utili4area surselor de ener"ie
re"enera0ilaB
ec6ipamentele si produsele sa /ie din cele cu consum redus de ener"ieB
padurile #or /i prote*ate si c6iar #or /i e$tinse.
'(ligatii ale -omaniei ca tara semnatara a Conventiei Cadru a .atiunilor /nite
pentru *c+im(ari Climatice precum si a Protocolului de la 01oto
@ o0li"atie pe care 5omania o are ca tara semnatara a Con#entiei Cadru a Natiunilor
,nite pri#ind c6im0arile Climatice #i4ea4a transmiterea anuala a tuturor
in/ormatiilor rele#ante7 respecti# sa cree4e un *istem .ational pentru estimarea
emisiilor antropice la surse si reducerea prin captare7 precum si o trate"ie Nationala
25
pentru sc6im0ari Climatice. Protocolul de la NToto declara e$plicit /aptul ca un
istem National de estimare a emisiilor include toate aspectele.
9e asemenea7 este necesara ela0orarea unui -egistru .ational computeri4at7
con/orm liniilor directoare sta0ilite de Articolul ).1 al Protocolului de la NToto7
precum si sta0ilirea cantitatii initiale de emisii de "a4e cu e/ect de sera pe care
tre0uie sa o reducem in con/ormitate cu liniile directoare din Articolul ).4 al
Protocolului de la NToto.
R+2%#'% %$" +>&'3%('% /" % /"0.#" %#.%& '#4"#(%$.& "2'-''&+$ /" 3%7" ,. "<",(
/" -"$% ,%$" #. -.#( '#,&.-" '# P$+(+,+&.& /" &% M+#($"%&.
In anul 2113 a continuat implementarea masurilor sta0ilite prin Protocolul de la
NToto7 care are doua o0iecti#e de 0a4aA
respectarea an"a*amentelor de reducere a emisiilor de "a4e cu e/ect de seraB in
ca4ul 5omaniei an"a*amentul pre#ede o reducere a acestor emisii cu 82
comparati# cu anul de 0a4a 18.87 pentru perioada 211.?2112B
adoptarea unui set de mecanisme de piata7 inclusi# pentru premise de
comerciali4are trans/era0ile si aplicarea comuna a pre#ederilor7 in cooperare cu
alte tari.
Conventia .atiunilor /nite privind sc+im(arile climatice rati,icata prin legea nr.
2%/!99% a luat in considerare urmatoarele aspecteA
sc6im0arile climatice ale planetei si e/ectele lor ne/aste sunt un moti# de
in"ri*orare pentru omenireB
acti#itatea omeneasca a /acut sa creasca sensi0il concentratia "a4elor cu e/ect de
sera7 care dau o incal4ire suplimentara a planetei pe care risca sa o suporte
ecosistemele naturale si omenireaB
cea mai mare cantitate de "a4e cu e/ect de sera este "enerata de tarile de4#oltateB
in tarile in curs de de4#oltare7 emisiile pe cap de locuitor sunt relati# mici7 dar in
continua crestere ca urmare a satis/acerilor ne#oilor sociale si de de4#oltare.
Con#entia a stipulat urmatoarele principiiA
ec6itatea intre "eneratiiB
atentie deose0ita acordata tarilor in curs de de4#oltareB
principiul precautiei in luarea deci4iei si cel al pre#eniriiB
partile au dreptul la de4#oltare dura0ila7 deoarece de4#oltarea economica este
indispensa0ila pentru adoptarea unor masuriB
crearea unui sistem economic international desc6is ast/el incat tarile in curs de
de4#oltare sa 0ene/icie4e de de4#oltarea dura0ila.
'a4ele cu e/ect de sera din protocolA
0io$idul de car0on : C@
2
B
metanul : CJ
4
B
o$id a4otos : N
2
@B
6idro/luorocar0uri : JGCB
per/luorocar0uri : PGCB
6e$a/luorura de sul/:G
!
Pentru 3udetul 4uzau au ,ost realizate urmatoarele:
2!
in#entarul surselor de poluare a atmos/erei B
retea de monitori4are a imisiilor la principalii indicatori de calitate a aerului B
impunerea automonitori4arii emisiilor7 la ni#elul a"entilor economiciB
calculul emisiilor re4ultate prin e#aluari care s?au /acut de?a lun"ul timpuluiB
impunerea masurilor de reducere a poluarii atmos/erice prin reducerea la sursa
sau prin adoptare de masuri de epurare prin instalatii speci/ice.
G%7" ,. "<",( /" -"$%
Consecinta cea mai cunoscuta a poluarii atmos/erice este e/ectul de sera7 care
repre4inta un pericol "ra# pentru #iitorul apropiat al omenirii. In unele 4one poluate7
s?au constatat modi/icari ale /actorilor climaterici7 in /unctie de natura7 ni#elul si
durata perioadelor de poluare. Cresterea procentului de dio$id de car0on din
atmos/era7 de e$emplu7 ar conduce la ridicarea temperaturii mai ales la supra/ata
solului. In pre4ent7 acest /enomen se pare ca este compensat de o racire produsa pe
de o parte de re/lectarea in spatiu a ra4elor solare de catre pra/ul din atmos/era iar pe
de alta parte prin retinerea unei cantitati din radiatia solara calorica de catre
elementele poluante din atmos/era. Aceste /enomene determina o scadere a
temperaturii aerului dar mai ales a solului.
In acelasi timp7 di#ersi poluanti atmos/erici7 in special aerosolii7 constituie nuclee de
condensare pentru #aporii de apa din aer7 ceea ce mareste ne0ulo4itatea atmos/erica7
/a#ori4ea4a /ormarea cetei si creste /rec#enta precipitatiilor.
Cercetari statistice comparati#e7 e/ectuate pe perioade indelun"ate7 in di/erite 4one7
au aratat ca odata cu cresterea poluarii aerului a a#ut loc si o crestere a numarului de
4ile innourate7 cu 15 pana la 21M.
2oate aceste modi/icari ale /actorilor climatici7 determinate de poluarea aerului7 au
repercusiuni in timp asupra sanatatii populatiei din 4onele poluate. A/ectiunile
/a#ori4ate de aceste sc6im0ari climatice sunt in primul rand cele reumatismale si cele
neuropsi6ice. La acestea se adau"a a/ectiunile determinate indirect.
5omania a /ost a sai4ecea tara care a semnat DProtocolul de la NTotoE7 in anul 1888
prin care s?au sta0ilit termenii si re"ulile de punere su0 control a "a4elor ce
determina e/ectul de sera. 9e mentionat este ca dupa 18.87 in tara noastra #olumul de
"a4e cu e/ect de sera a sca4ut atat ca urmare a recesiunii economice din perioada
1881 ?18847 cat si datorita demararii unor pro"rame de reducere a emisiilor.
9intre poluantii re"lementati prin77 Protocolul de la NTotoVV7 in 5omania se
in#entaria4a urmatoarele emisii de "a4eA dio$id de car0on7 o$i4i de a4ot si metanul7
urmand ca in perspecti#a sa se in#entarie4e si celelalte "a4e pre#a4ute in protocol7
respecti#A 6idrocar0uri /luorurate7 per/luorocar0uri si 6e$a/luoruri de sul/. 'a4ul
car0onic <C@
2
= contri0uie in mare masura la de"radarea stratului de o4on7 /iind unul
din principalele su0produse ale arderii tuturor com0usti0ililorA pacura7 car0une7 "a4
natural7 lemn. La cresterea concentratiei lui in atmos/era se adau"a si despadurirea7
inclusi# incendierea padurilor7 arderea miristilor etc. C@
2
re4ultat este a0sor0it de
plantele terestre si de /itoplanctonul oceanic7 e$cedentul adau"andu?se la cel
atmos/eric.
A"entia de Protectie a Mediului +u4au a inceput e#aluarea emisiilor de "a4e cu e/ect
de sera pe 0a4a modelelor de estimare pre#a4ute in 77Atmosp6eric Emission
2)
In#entorT 'uide0ooK?2111VV? "6id C@5INAI5 si in 0a4a @rdinului MAPPM nr.
52432111.
Incepand cu anul 21117 in con/ormitate cu ordinul MAPPM nr.524321117 s?a demarat
in cadrul a"entiilor de protectie a mediului in#entarierea surselor de poluare care
"enerea4a "a4e cu e/ect de sera7 anali4area acestor surse7 calculul emisiilor si luarea
de masuri pentru limitarea emisiilor.
E2'-'' %#.%&" /" /'+1'/ /" ,%$>+# DCO2E
9io$idul de car0on sau "a4ul car0onic a contri0uit in mod 6otarator ca planeta 2erra
sa /ie ceea ce este7 permitand de4#oltarea #ietii. Moleculele de dio$id de car0on au
0locat din totdeauna radiatiile calorice pro#enite de la oare. Numai mentinerea
relati# constanta a unei cantitati de dio$id de car0on asi"urQ conditii optime pentru
de4#oltarea #ietii. 9aca anumite limite ar /i depasite e/ectele ar /i de#astatoare.
'a4ul car0onic si #aporii de apa din atmos/era a0sor0 cea mai mare parte din
radiatiile in/rarosii. Aproape o treime din lumina ce reuseste sa a*un"a la supra/ata
terestra este re/lectata din nou in spatiu7 restul /iind a0sor0ita. Aceasta din urma
"enerea4a7 atunci cand solul se raceste7 /ormarea de radiatii in/rarosii sau caldura7
care sunt retrimise in atmos/era7 unde sunt retinute de moleculele de dio$id de
car0on7 care se comporta ca un /iltru in sens unic7 permitand trecerea radiatiilor
#i4i0ile la ducere7 dar impiedicand trecerea radiatiilor cu lun"imi de unda mai mari la
intoarcere.
Poluarea aerului se datorea4a in proportie de 51M dio$idului de car0on. e stie ca7 in
linii mari7 /iecare Kilo"ram de petrol sau de car0une produce prin ardere trei
Kilo"rame de dio$id de car0on.
Crescand concentratia de C@
2
si nereducandu?se ceilalti /actori care contri0uie la
producerea e/ectului de sera7 in anul 2151 supraincal4irea #a creste cu 4 ? 5 "rade.
I# <'3.$% 1. -.#( '#$"3'-($%(" "2'-''&" /" >'+1'/ /" ,%$>+# /'# 8./"(.& B.7%.
'#($" %#'' 2GG1:2GG4.
9i/erentele cantitatilor de emisii de la un an la altul se datorea4a /aptului ca numarul
a"entilor economici a /ost di/erit7 unii si?au sc6im0at domeniul de acti#itate7 au
aparut alte acti#itati si alti a"enti economiciB incepand din anul 2113 in#entarele de
emisii s?au calculat prin utili4area pro"ramului C@5INIEN2 si /olosind /actorii de
emisie transmisi impreuna cu acesta in #ederea utilitarii lor. Ialorile din anul 2114
sunt re4ultate in urma calculului c6estionarelor de emisii a 43 de a"enti economici7
urmand a re#eni cu datele de/initi#e la /inali4area in#entarului de emisii pe anul
2114.

Gi"ura1 Emisii 0rute de C@
2
<mii tone=
M%-.$' 0"#($. /'2'#.%$"% "2'-''&+$ /" CO
2
Pentru a raspunde cererii de ener"ie electrica se #a urmariA
cresterea e/icientei instalatiilor ener"eticeB
22H.5H? 25G.;
515.335553.;14
G
1GG
2GG
3GG
4GG
5GG
5GG
2
'
'

(
+
#
"
2GG1 2GG2 2GG3 2GG4
2.
de4#oltarea /ormelor alternati#e de "enerare a ener"iei.
Economisirea ener"iei prinA
moderni4area punctelor termiceB
moderni4area si rea0ilitarea retelelor termice secundareB
moderni4area si rea0ilitarea retelei de transport a apei caldeB
im0unatatirea i4olatiei termiceB
controlul si masurarea caldurii li#rateB
Industria este unul dintre sectoarele cu cel mai mare potential de economisire si
conser#are a ener"iei prinA
sc6im0ari structurale <reducerea ponderii industriilor intensi#
consumatoare de ener"ie=B
moderni4area si rea0ilitarea te6nolo"iilor e$istenteB
im0unatatirea mana"ementului ener"iei.
Moderni4area a"riculturii in 5omania prinA
cresterea e/icientei masinilor a"ricoleB
moderni4area /ermelor de animale.
c6im0area politicii /orestiere prin impiedicarea despaduririi si
e$tinderea spatiilor #er4i.
Politicile pentru emisiile de C@
2
in sectorul transporturilor se 0a4ea4a peA
cresterea per/ormantelor #e6iculelor rutiereB
de4#oltarea transportului pu0lic ur0an si interur0an.
/olosirea com0usti0ililor alternati#i.
E2'-'' %#.%&" /" 2"(%# DCI4E
Emisiile de metan inter#in in "enerarea e/ectului de sera. Acestea pro#in dinA
arderea com0usti0ililorB
descompunerea #e"etalaB
arderi anaero0e <aparatul di"esti# al animalelor? 0o#ine7 termite =
materiale or"anice in descompunere <produse alimentare in depo4ite=
I# <'3.$% 2. -.#( '#$"3'-($%(" "2'-''&" /" 2"(%# /'# 8./"(.& B.7%. '#($" %#''
2GG1:2GG4.
emisie transmisi impreuna cu acesta in #ederea utilitarii lor.
28
Ialorile din anul 2114 sunt re4ultate in urma calculului c6estionarelor de emisii a 43
de a"enti economici7 urmand a re#eni cu datele de/initi#e la /inali4area
in#entaruluide emisii pe anul 2114.
A'3.$% 2 E2'-'' >$.(" /" CI
4
D2'' (+#"E
5educerea emisiilor /u"iti#e de CJ
4
din industria "a4elor naturale prinA
im0unatatirea te6nolo"iei de e$ploatareB
rea0ilitarea retelei de transport si distri0utie a "a4elor.
,n mai 0un mana"ement al deseurilor prinB
i"ieni4area statiilor de depo4itareB
diminuarea cantitatilor de deseuri or"anice depo4itate
Im0unatatirea te6nolo"iilor de crestere a animalelor prinA
im0unatatirea calitatii nutretului
cresterea per/ormantelor animaliere
,. E2'-'' %#.%&" /" 0$+(+1'/ /" %7+( DN2OE
Proto$idul de a4ot din atmos/era pro#ine in proportie /oarte mare din arderea
com0usti0ililor /osili si din transportul rutier. C6iar si a"ricultura contri0uie
su0stantial la poluarea atmos/erica mai ales prin consumul sporit de in"rasaminte cu
a4ot.
I# <'3.$% 2.2.3. -.#( '#$"3'-($%(" "2'-''&" /" 0$+(+1'/ /" %7+( /'# 8./"(.& B.7%.
'#($" %#'' 2GG1:2GG4.
de a"enti economici7 urmand a re#eni cu datele de/initi#e la /inali4area in#entarului
de emisii pe anul 2114.
3C;52
2C4?3
4C43H
3C124
G
1
2
3
4
5
2
'
'

(
+
#
"
2GG1 2GG2 2GG3 2GG4
31
GCG2H4
GCG341
GC1?5
GCG23?
GCGGG
GCG2G
GCG4G
GCG5G
GCG?G
GC1GG
GC12G
GC14G
GC15G
GC1?G
GC2GG
2
'
'

(
+
#
"
2GG1 2GG2 2GG3 2GG4
A'3.$% 3 E2'-'' >$.(" /" N
2
O D2'' (+#"E
D'2'#.%$"% "2'-''&+$ /" N
2
O
Aplicarea de te6nolo"ii im0unatatite de tratament al solurilor cu in"rasaminte pe
0a4a de a4ot.
Masurile de diminuare a emisiilor in ecosistemele de paduri suntA
e$tinderea ariilor de padureB
im0unatatirea speciilor si /ormelor de copaciB
reali4area intre"ului #olum de protectie a lemnului.
E2'-'' (+(%&" >$.(" /" CO
2
",J'4%&"#(.
Emisiile "a4elor cu e/ect de sera7 calculate in C@
2
ec6i#alent pentru anii 2111? 21147
sunt pre4entate in /i"ura 4.
de a"enti economici7 urmand a re#eni cu datele de/initi#e la /inali4area in#entarului
de emisii pe anul 2114.
31
31;C512
313C42H
555C?;4
535C;G?
G
1GG
2GG
3GG
4GG
5GG
5GG
;GG
2
'
'

(
+
#
"
2GG1 2GG2 2GG3 2GG4
4. E2'-'' /" 3%7" ,. "<",( /" -"$% D2'' (+#"E
D"("$'+$%$"% -($%(.&.' /" +7+#
@4onul7 o /orma alotropica a o$i"enului cu molecula triatomica7 @37 alcatuieste un
strat principal situat intre 21 si 35 Km altitudine7 e$tins uneori pana la 55
Km.Concentratia ma$ima este atinsa de o0icei la 31 Km.
'ene4a si e$istenta stratului de o4on sunt de importanta capitala pentru des/asurarea
#ietii pe pamant.A0sor0ind cea mai mare parte a radiatiei ,I cu proprietati puternic
anti0iotice7 o4onul prote*ea4a7 prin ecranare7 toate /ormele de #iata7 care alt/el n?ar
putea re4ista intensitatii initiale ale acestei radiatii.
Cantitatea totala de o4on este /oarte redusa.In stare pura la peesiune normala7 ar
alcatui un strat continuu de doar 3 cm "rosime in *urul "lo0ului terestru.
Ec6ili0rul stratului de o4on este tot mai mult periclitat de acti#itatile antropice cu
emisii de 6idrocar0uri /luoroclorurate7 tetraclorura de car0on7 metil cloro/ormul7
0romura de metil.su0stante cu numeroase utili4ari in industrie si a"ricultura.
9iminuarea concentratiei de o4on este datorata cresterii concentratiei de C@$7 N@$
si CJ4 si a pre4entei cloro/luorocar0onatilor <CGCW /reoni= in atmos/era7 care su0
in/luenta radiatiilor ,I se descompun in radicali li0eri ce distru" o4onul.
5omania a /acut pro"rese in implementarea re"imului *uridic de protectie a o4onului
prinA
de4#oltarea cadrului le"islati# si institutional prin adoptarea Le"ii .431883 de
aderare la Con#entia de la Iiena si la Protocolul de la Montreal si a J'
5.32114 de apro0are a Pro"ramului national de eliminare treptata a
su0stantelor care epui4ea4a stratul de o4on.
implementarea trans/erurilor de te6nolo"ie nepoluanta
instituirea controlului cu aceste su0stante7 con/orm @rd.MAPPM 51!3188!.
32
introducerea unor restrictii la utili4area 6idrocar0urilor 6alo"enate ce a/ectea4a
stratul de o4on7 prin @,' .831888 apro0ata prin Le"ea 15832111.
In *udetul +u4au utili4area su0stantelor care epui4e4a stratul de o4on se /ace in doua
directiiA
pentru instalatiile de re/ri"erare se /olosesc atat su0stante de tip CGC 12 si
JCGC 22 <C MI2AIA E5IICE 5M. A5A27 C ELC@M PI 5L
+,-A,7 C ELEC25@,2IL NC 5M. A5A27 P5 G,5G,5ICA GL@5IN
+,-A,7 C CLIMA2A5 +,-A,=7 dar sunt si 11 a"enti economici care
utili4ea4a /reon ecolo"ic de tip 5134AB
pentru productia de spume poliuretanice7 C ME2APLA2 A +,-A,
utili4ea4a /reonul alternati# JCGC 14107 care este in"lo0at in proportie de
apro$. 31M. Ast/el in decursul anului 2114 a /olosit in acti#itatea de productie
11.11 K" poliol +aTterm cu un continut de3243 K" JCGC 1410.
In sensul implementarii te6nolo"iilor nepoluante in *udetul +u4au 7 in anul 2114 a
inceput sa produca <pro0ele te6nolo"ice s?au /acut la s/arsitul anului 2113= la C
5@MCA5+@N A +,-A, o instalatie de o0tinere a /oliilor de polistiren si
polietilena e$pandate7 care utili4ea4a ca a"enti de e$pandare 0utanul.
ituatia "a4elor care distru" stratul de o4on re4ultate din emisiile de poluanti din anii
2113 si 2114 7 in *udetul +u4au este urmatoarea A
'a4ul < ce distru"e stratul
de o4on =
Cantitatea 7 K" 3 loc
La ni#elul anului 2113 La ni#elul anului 2114
C@ 471!. 47253
C@2 11287111 113!7.
CJ4 .7831 !73
N@2 173!8 2715!
P&+' %,'/"

Ploile acide sunt precipitatiile atmos/erice cu pJW57!.
Ele sunt pro#ocate de pre4enta in atmos/era a o$i4ilor de sul/ si de a4ot7 in
concentratie mare7 pro#eniti din arderea com0usti0ililor /osili7 industra c6imica si
metalur"ica7 sau din procesele de o$idare a unor materiale 0iolo"ice7 care in contact
cu apa de ploaie produc solutii diluate de acid sul/uric si a4otic.
Aceste ploi7 care se pot mani/esta la distanta mare <sute Km= de locul emisiei
a"entului poluant7 au e/ecte noci#e asupra #e"etatiei7 solului si apelorA
distru"erea #e"etatiei prin atacul direct asupra cloro/ilei7 in special a padurilor
de coni/ereB
33
acidi/ierea solului prin di4ol#area sarurilor de calciu si ma"ne4iu7 re4ultand
carente in nutritia #e"etatieiB
di4ol#area stratului protector de ceara de pe /run4e7 ducand la scaderea
re4istentei #e"etatiei la atacul daunatorilorB
supra/ertili4area solului7 plantele crescand prematurB
acidi/ierea apei lacurilor7 ducand la scaderea /aunei ac#atice.
Emisiile de poluanti cu e/ecte acidi/iante in anul 2114 in *udetul +u4au au /ost A
Poluantul Cantitatea K" 3 loc Media in ,E 12 in anul
1881 7 K" 3 loc
@$ 17!! 3!
N@$ 27215 3)
NJ3 17335

E2'-''&" /" 3%7" ,. "<",( %,'/'<'%#(
Emisiile de dio$id de sul/7 o$i4i de a4ot si amoniac7 pro#enite in special din arderea
com0usti0ililor /osili7 de la spalarea com0usti0ililor soli4i7 din reactii c6imice si din
transport7 sunt principalele surse de acidi/iere. Acesti poluanti7 sunt transportati pe
distante mari /ata de sursa impuri/icatoare7 unde in contact cu lumina solara si
#aporii de apa /ormea4a compusi aci4i. Prin precipitatii acestia se depun pe sol sau
intra in compo4itia apei.
A1. C+#,"#($%('' /" /'+1'/ /" -.&<C 23/2,
Ialorile medii anuale pe puncte de monitori4are sunt pre4entate in /i"ura 5.
GCGGG?5
GCGGG;?
GCGG122
GCGGGH2
GCGG1?2
GCGG22H
GCGG1G?
GCGGG5?
GCGGG
GCGG1
GCGG2
GCGG3
2
3
/
2
,
S"/'. APM DUCTIL COMAT
2GG2
2GG3
2GG4
Gi". 5 E#olutia anuala de @
2
in cele trei puncte monitori4ate
34
D" 2"#('+#%( "-(" ,% #. -:%. -"2#%&%( /"0%-'$' %&" ,+#,"#($%('"' 2"/'' 7'&#',"C
'%$ 4%&+%$"% 2"/'" %#.%&% % <+-( -.> 4%&+%$"% &'2'(% 0"#($. 0$+(",('% 4"3"(%('"'
DGCGG2GM3/2,E.
A2. C+#,"#($%('' /" /'+1'/ /" %7+(C 23/2,
Ialorile medii anuale pe puncte de monitori4are sunt pre4entate in /i"ura !.
GCGG4?
GCGG543
GCG1G54
GCG2112
GCG2GH
GCG2G4;
GCGG5H4
GCGG??3
GCGGG
GCG1G
GCG2G
2
3
/
2
,
2GG2
2GG3
2GG4
Gi". !. E#olutia anuala de N@
2
Gata de concentratia ma$ima admisa7 nu s?au semnalat depasiri in nici unul din
punctele monitori4ate7 con/orm 2A 125)4 : DAer din 4onele prote*ateE. Cele mai
mari #alori s?au inre"istrat la C 9,C2IL A. Concentratiile medii anuale s?au
situat su0 #aloarea limita anuala de 171! m"3mc pentru protectia sanatatii umane7
stipulata in @rd. 58232112.
A3. Concentratii de amoniac7 m"3mc
Ialorile medii anuale pe puncte de monitori4are sunt pre4entate in /i"ura )
35
GCGG;55
GCGG3;;
GCG2254
GCGG?3
GCGG?55
GCG1H15
GCGG5G4
GCGG32H
GCGGG
GCG1G
GCG2G
2
3
/
2
,
2GG2
2GG3
2GG4
Gi". ) E#olutia anuala de NJ
3
D'# %#%&'7% /%("&+$ /" 2%' -.- -" 0+( ,+#,&.7'+#% .$2%(+%$"&"9
nu s?au semnalat depasiri ale concentratiei medii 4ilnice in nici unul din
punctele monitori4ate.
M"(%&" 3$"&" -' 0+&.%#(' +$3%#',' 0"$-'-("#('
E2'-'' /" 2"(%&" 3$"&" D2"$,.$C ,%/2'.C 0&.2>E
Aceste su0stante sunt cunoscute su0 denumirea de poluanti sistemici7 datorita
/aptului ca nu au o /unctie 0iolo"ica7 dar dupa patrunderea in or"anism determina
le4iuni speci/ice la ni#elul anumitor or"ane si sisteme7 c6iar in concentratii /oarte
mici.
urse de poluareA
,%/2'.
surse stationare care cuprind procese de com0ustie pe 0a4a de car0uni7
petrol7 "a4e naturale
surse mo0ile? tra/ic pe 0a4a de motorina
2"$,.$
surse mo0ile : tra/ic pe 0a4a de 0en4ina
surse stationare : centrale termice7 turnatorii /onta
incinerare deseuri spitalicesti
0&.2>
urse mo0ile : tra/icB
urse stationare : procese industriale etc.
Prin ardere plum0ul or"anic este trans/ormat in plum0 mineral7 crescand "radul de
e$punere al populatiei.

Ialorile emisiilor de metale "rele sut pre4entate in /i"ura ..a70 si c
0. 0475
5. 671
1.781 1. 756
G
1
2
3
4
5
5
N
3
2GG1 2GG2 2GG3 2GG4
3!
2114.
Gi"ura .a. Emisii de J"< K"=
Gi"ura ..0. Emisii de Cd <K"

Gi"ura ..c. Emisii de P0 <K"=
P+&.%#(' O$3%#',' P"$-'-("#(' DPOPE
Poluantii @r"anici Persistenti sunt su0stante c6imice /oarte sta0ile7 care se pot
acumula in lanturile tro/ice 0iolo"ice7 cu un "rad mare de risc asupra sanatatii omului
si mediului incon*urator.
Principalele tipuri de P@P sunt A
?pesticide or"anoclorurateA aldrin7 dieldrin7 endrin7 clordan7 6e$aclor0en4en7 mire$7
to$a/en7 9927 etc. B
?su0stante sinteticeA 0i/enili policlorurati <apro$.128 compusi= B
?produse secundareA dio$ine si /urani.
Caracteristicile principale ale P@P?urilor7 care le /ac sa /ie e$trem de periculoase si
e/ectele lor asupra or"anismelor #ii7sunt A
?.414
2.4HH
2.22H
1.1G?
G
1
2
3
4
5
5
;
?
H
N
3
2GG1 2GG2 2GG3 2GG4
5G.22
21.2
;.41
;2.1
G
1G
2G
3G
4G
5G
5G
;G
?G
N
3
2GG1 2GG2 2GG3 2GG4
3)
?persistenta : sunt /oarte re4istente la de"radarea /otolitica7 c6imica si 0iolo"ica
a#and urmatorii timpi de in*umatatire A
?in apa A X 2 luni B
?in sol A X ! luni B
?in aer A X 2 4ile.
?sunt transporta0ili in mediu pe distante lun"i de la sursa B
?0ioacumularea : se depun in tesuturile "rase ale or"anismrlor #ii7 prin intermediul
apei7 6ranei si a aerului inspirat < /actorul de 0ioacumulare este intotdeauna X 5 111= B
?to$icitatea : sunt to$ici pentru oameni si animale producand de4ec6ili0re ale
sitemului imunitar7 endocrin7 de reproducere si au e/ecte canceri"ene si "enoto$ice.
copul monitori4arii P@P?urilor
Prote*area sanatatii umane si a mediului incon*urator impotri#a impactului daunator
al P@P?urilor constituie scopul "eneral al Con#entiei de la tocK6olm7adoptata de
5omania prin Le"ea 2!132114.
Pre#ederile "enerale ale acestei Con#entii sunt A
?masusi de eliminare a e#acuarilor datorita productiei si utili4arii intentionateB
?restrictionarea productiei si utili4ariiB
?masuri de reducere si eliminare a e#acuarilor din producerea neintentionataB
?masuri de reducere si eliminare a e#acuarilor de la depo4ite si deseuri.
In acest sens este necesar ca acesti poluanti sa /ie monitori4ati pentru A
?identi/icarea surselor de emisie in mediu B
?determinarea emisiilor si masurarea lor cantitati#a B
?sta0ilirea prioritatilor in #ederea reducerii si eliminarii emisiilorB
?e#aluarea riscurilor pri#ind sanatatea si mediulB
?promo#area masurilor de pre#enire a poluarii.

S.$-"&" /" "2'-'"
ursele de emisie ale P@P :urilor se clasi/ica in 3 cate"oriiA
%. 0.#,('<+$2" : din acti#itati industriale si neindustriale de tip A
?producerea /ontei : cu emisii de 6idrocar0uri aromatice piliciclice<PAJ=7
6e$aclor0en4en7dio$ine B
?productia de oteluri in cuptoare electrice B
?productia continua si discontinua de as/alt in mi$ere tip cuptor si in tam0ur
rotati#
? cu emisii de 0en4o?a?antren7 crisen7 0en4o?0?/luorantren7 0en4o?a?piren B
?conser#area lemnului : cu emisii de creo4ot B
?incinerarea deseurilor spitalicesti B
?utili4area sol#entilor in acti#itati "ospodaresti.
>. /" -.0$%<%(% : din acti#itati a"ricole de tipA
?arderea miristilor B
?aplicarea produselor /itosanitare.
,. /" &'#'" : din transporturi in a/ara drumurilor pu0lice <drumuri interioare in
/a0rici7 a"ricultura7etc.=.
A"entii economici din *udetul +u4au cu potentiale emisii de P@P?uri A
3.
/a0ricare /onta AC A5@ME2 A +,-A,7 C ME2ACAL9 5L +,-A,7
C MIC IN9 A +,-A,7 C ELME2 5L +,-A,7 C G@N2 C@M A
5M. A5A27 C 2,P5EM@ A 5M. A5A27 C EMA5 P5@9 5L 5M.
A5A27 C GE5@2,5N 5L 2ALP, B
/a0ricare oteluri A C J@E'ANE E,5@PE A +,-A, B
productia de as/alt A C 95,M,5I I P@9,5I A +,-A, <3 statii la
+,-A,7 +E5CA si E2,=7 C C@N25,C2II M,N2ENIA A
2A5'@II2E <statia +,-A,=7 C MECAN C@N25,C2 A
PA2A5LA'ELE <statia @HACA= B
incinerare deseuri spitalicesti A PI2AL,L H,9. +,-A,<4 incineratoare=7
PI2AL,L 5M. A5A2 <3 incineratoare=7 CEN25,L 9E ANA2A2E
PA2A5LA'ELE7 CEN25,L 9E AI2EN2A ME9IC@? @CIALA
P@'@ANELE7 CEN25,L 9E ANA2A2E PA5C@I7 PI2AL,L 9E
NE,5@PIJIA25IE AP@CA7 PI2AL,L MEENI7 PI2AL,L CG5
+,-A,7 PI2AL,L NEJ@I,7 PI2AL,L IIN2ILA I@9A.
In anul 2114 7 emisiile calculate de P@P?uri la ni#elul *udetului +u4au au /ost A
- 9io$ina : 1271.. "r 3 an
- PAJ : 1743 K" 3 an
- Gluorantren : 17242 K" 3 an
- +en4o < a = : 1711! K" 3 an
- +en4o < 0 = : 1712!8 K" 3 an
O7+# ($+0+-<"$', -' %&(' +1'/%#(' <+(+,J'2','
pre deose0ire de o4onul stratos/eric care prote*ea4a #iata pe pamant7 o4onul
tropos/eric este deose0it de to5ic si constituie poluantul principal al atmos/erei tarilor
si oraselor industriali4ate7 deoarece precursorii acestuia pro#in din acti#itati
industriale si tra/ic rutier. Este "enerat prin descarcari electrice7 reactii /otoc6imice
sau cu radicali li0eri. Are densitatea de 17!! ori mai mare decat aerul si se mentine
aproape de sol. e descompune usor7 "enerand radicali li0eri cu putere o$idanta.
Principalii poluanti primari care determina /ormarea prin procese /otoc6imice7 a
o4onului si altor o$idanti in atmos/era *oasa suntA o$i4ii de a4ot <N@$=7 compusii
or"anici #olatili <C@I= si metanul.
Ca surse "eneratoare de precursori ai o4onului se e#identia4a urmatoareleA
arderea com0usti0ililor /osiliA car0une7 produse petroliere7 in surse /i$e si
mo0ile <tra/ic=
depo4itarea si distri0utia 0en4inei
utili4area sol#entilor or"anici
procesele de compostare a "unoaielor mena*ere si industriale
Compusii or"anici produsi /otoc6imic includ a4otatii ali/atici or"anici7 aci4ii
dicar0o$ilici7 aci4ii 0en4oic si /enilacetic si produsii de terpene. @ "ama de produsi
or"anici pot /i adsor0iti la supra/ata car0onului elementar. Clase speci/ice de
compusi or"anici identi/icati includ 6idrocar0uri ali/atice si aromatice7 6idrocar0uri
aromatice policiclice7 alde6ide si cetone ali/atice si aromatice7 /enoli7 c6inone7 esterii
acidului /talic7 6eterocicli ai sul/ului7 clor/enoli si a"enti de alc6ilare.
38
Cantitatea de o4on tropos/eric este /oarte #aria0ilQ in timp si spatiu7 stiut /iind /aptul
cQ precursorii sunt transportati la distante mari de sursQ. 9in aceste considerente7
o4onul este /oarte "reu de urmarit7 /iind necesarQ in mod deose0it si monitori4area
precursorilor saiA o$i4i de a4ot7 metan7 compusi or"anici #olatili.
Noci#itatea compusilor or"anici #olatili este pusa in e#identa prin concentratia mai
mare sau mai mica de o4on tropos/eric. Masuratorile de o4on se e/ectuea4a cu
aparatura speciala con/orm standardelor internationale.
Ialorile emisiilor de metale "rele sut pre4entate in /i"ura 8.
2114.
0,567
0,218
1,416
42393
0 0,5 1 1,5
2001
2002
2003
2004
2001 2002 2003 2004
A'3.$% H. E2'-'' >$.(" /" COV D2'' (+#"E
C%&'(%("% %"$.&.'
P+&.%$"% /" <+#/ -' 0+&.%$"% /" '20%,(
P+&.%$"% /" <+#/
APM +u4au nu are statii pentru supra#e"6erea poluarii de /ond.
P+&.%$"% /" '20%,(
5eteaua de control a poluarii de impact in *udetul +u4au7 mai precis punctele de
prele#are a pro0elor a asi"urat monitori4area permanenta a urmatoarelor cate"orii de
poluanti ast/elA
? in municipiul +u4auA
poluanti "a4osiA N@27 NJ37 @2B
o precipitatii atmos/ericeB
o pul0eri in suspensieB
41
o pul0eri sedimenta0ile7
in municipiul 5m aratA
o precipitatii atmos/ericeB
o pul0eri sedimenta0ile7
iar in orasele Ne6oiu si Patarla"eleA
pul0eri sedimenta0ile.
9e asemenea precipitatiile au mai /ost monitori4ate in punctele Ma"ura si Cernatesti.
Pentru o e#aluare corecta a poluantilor s?a a#ut in #edere7 ca pentru punctele de
prele#are a pro0elor7 determinarile sa /ie /acute ast/elA
concentratii ma$ime si minime la 24 de oreB
/rec#enta de depasire a concentratiei ma$ime admisi0ile<CMA= la 24 oreB
concentratii medii anuale pentruA dio$id de sul/7 dio$id de a4ot7 amoniac7
pul0eri sedimenta0ile si pul0eri in suspensie.
In anul 21147 reteaua de monitori4are a A"entiei de Protectie a Mediului +u4au a /ost
or"ani4ata ast/elA
%EP+&.#(' 3%7+-'
Monitori4area poluantilor "a4osi s?a reali4at in urmatoarele puncteA
SEDIUL A.P.M. BUZAU este situat in centrul orasului7 in/luentat in special
de tra/icul intens din 4ona si de emisiile caracteristice datorate a"entilor
economici din 4ona industriala a orasului datorita /aptului ca directia
predominanta a #antului este E ?NI B
Indicatorii urmaritiA NO2C NI3C SO2C 0.&>"$' '# -.-0"#-'"C 0.&>"$'
-"/'2"#(%>'&".
SC COMAT SA BUZAU : este situat la intrarea in oras prin partea nordica7
in/luentat de tra/ic rutier pe drumul national 9N 11B
: indicatorii urmaritiA NO2C NI3C SO2.
SC DUCTIL SA BUZAU este situat in partea de I a orasului7 in/luentat
de tra/icul rutier si de industrie prin poluantii emisi de la C 9,C2IL A7 C
J@E'ANE E,5@PE A7 C C@59 A7 C 9,C2IL 2EEL A ? care
prelucrea4a metale.
Indicatorii urmaritiA NO2C NI3C SO2C0.&>"$' -"/'2"#(%>'&".
%E P$",'0'(%('' %(2+-<"$',"
9istri0utia si /rec#enta precipitatiilor a /ost supra#e"6eata prin patru puncte de
control7 amplasate ast/elA
2A2IA ME2E@ +,-A,B
2A2IA ME2E@ 5M A5A2B
MA',5AB
CE5NA2E2I.
Media anuala a /ost de 4127) l3mp cu o ma$ima de 4171 l3mp in data de 31.1).2114 in
punctul 2A2IA ME2E@ +,-A,.
41
Ialorile medii anuale pe indicatori si puncte de prele#are in anul 2114 sunt
pre4entate in ta0elul urmatorA
2a0el 2...1
P.#,( /"
0$"&"4%$"
C%#(.
D&/20E
C+#/.,
('4'(%("
0I
C%
2O
M3
2
O
SO4
2
:
CL
:
NO2
:
NO3
:
NI4
O
2A2IA
ME2E@
+,-A,
28!73 1)175 )754
2A2IA
ME2E@ 5M
A5A2
43178 1!174 )71!
MA',5A 3.378 14)74 !7!!
CE5NA2E2I 42.7. 14374 )723
9in punct de #edere calitati# s?au constatat urmatoareleA
Conducti#itatea7 care da in/ormatii asupra continutului total de saruri7 se
caracteri4ea4a prin continut ionic total 77 mareVV7 in toate punctele de monitori4are.
9in punct de #edere a #alorilor pJ?ului #alorile acestuia s?au situat intre
5715upJ si .731upJ.
>E P.&>"$' '# -.-0"#-'"
5eteaua de supra#e"6ere este /ormata dintr?un punct de control la sediul APM
+u4au.
,E P.&>"$' -"/'2"#(%>'&"
Aceasta retea este alcatuita din 1. puncte de control7 amplasate ast/elA
? in municipiul +u4au : 12 puncteB
? in municipiul 5m arat : 3 puncteB
? in +erca ? 1 punctB
? in Ne6oiu : 1 punctB
? in Patirla"ele : 1punct.
P+&.%$' ,. 0.&>"$' '# -.-0"#-'" -' 0.&>"$' -"/'2"#(%>'&"
Consideratii generale
Particulele din atmos/era #aria4a ca marime7 "eometrie7 masa7 concentratie7
compo4itie c6imica si proprietati /i4ice. Ele apar natural ori ca re4ultat direct sau
indirect al acti#itatii antropice.
@ preocupare aparte necesita particulele cu dimensiuni W 21m datorita /aptului ca
ele raman suspendate in atmos/era unde </unctie de marimea particulei = se pot
42
depune cu #ite4a relati# mica. Aerosolii atmos/erici sunt caracteri4ati prin aceste
particule de dimensiuni reduse. Gormarea si cresterea concentratiei aerosolilor
atmos/erici sunt de o importanta deose0ita pentru calitatea aerului7 datorita /aptului
ca particulele de aerosoliA
?pot re/lecta lumina7 reducand ast/el #i4i0ilitateaB
?sunt su0stante periculoase pentru sanatatea oamenilor si a animalelorB
?a/ectea4a climatul impreuna cu particulele sedimenta0ileB
?sunt nedorite datorita potentialului lor ridicat de acoperire a solului.
Particulele in atmos/era sunt de mai multe ordine de marime si ma"nitudine #ariind
de la cele su0 /orma de puncte7 la cele care sunt #i4i0ile cu oc6iul li0er7 cu diametre
de la 1.115m la 111m. Particulele mici <<1m in diametru aerodinamic= se
comporta ca "a4eleB ele sunt capa0ile de coa"ulare <a"lomerare= si sedimentea4a cu
#ite4a /oarte mica. Particulele cu diametrul mai mare de 1m sunt puternic a/ectate
de "ra#itatie si rareori se aduna la un loc.
Particulele su0 /orma de aerosoli sunt emise direct in atmos/era de la o #arietate de
surse naturale si antropice. In ca4ul /ormarii naturale7 sursele suntA #ulcanii7
incendiile padurilor7 particulele oceanice7 sursele 0iolo"ice <sol7 polen7 0acterii7
resturi de plante= si urme de meteoritiB cate"oria a doua include transporturile7 sursele
stationare de arderea com0usti0ililor7 o "ama lar"a de procese industriale7 depo4ite
de deseuri solide si o serie de surse de tipul acti#itatilor din a"ricultura si emisiile
sporadice de la caile de transport rutiere. Particulele de aerosoli includ sul/ati7
a4otati si 6idrocar0uri o$i"enate care sunt produse prin o$idari direct7 catalitic si
/otoc6imic ale sul/ului7 a4otului si 6idrocar0urilor #olatile.
Particulele solide sunt numite cu un termen colecti# pentru a descrie particulele mici7
solide7 care sunt pre4ente in atmos/era pentru perioade relati# scurte <minute= pana la
perioade lun"i de timp <4ile sau saptamani=.
Marimea este o caracteristica /oarte importanta a particulelor7 deoarece ea determina
durata atmos/erica de #iata7 e/ectele de di/u4ia luminii si depunerea in plamanii
oamenilor. La o studiere a marimii particulelor corelata cu numarul de particule
pre4ent7 este e#ident ca cele mai multe particule sunt /oarte mici <<1.1 m=7 in timp
ce cea mai mare parte a #olumului si masei acestor particule este asociata cu
particulele cu diametrul >1.1m.
Cele mai mici particule7 de tip nucleu7 sunt cele cu dimensiuni mai mici de 1.1. m.
Particulele de tip nucleu sunt /ormate din asocierea si condensarea #aporilor
su0stantelor la presiune *oasa "enerati in /a4a "a4oasa7 prin reactii c6imice sau
#apori4ari la temperatura inalta ce au loc in atmos/era. Particulele de tip nucleu cresc
in marime prin coa"ulare si condensare <"a4e3#apori condensea4a in interiorul
particulei e$istente=. 5ata de crestere depinde de numarul particulelor7 #ite4a si aria
supra/etei. Acestea descresc rapid la particulele cu marimi ce atin" 1 m. Ca re4ultat7
particulele tind sa nu creasca pana in *ur de 1 m. Particulele cu marimi in domeniul
1.1?1 m7 repre4inta particulele ce se inscriu in modul de acumulare. Aceste particule
nu cresc in particulele mai mici.
43
Particulele "rosiere sunt in mod normal produse prin procese mecanice de tipul
/ra"mentarii materiei si atomi4arii lic6idelor. Marea ma*oritate a masei lor este data
de particulele din domeniul 2?111 m. 9esi e$ista unele di/erente in domeniul de
marime7 particulele "rosiere di/era ca si comportare in atmos/era7 depunere si surse
de producere.
In 4onele ur0ane7 particulele su0 /orma de aerosoli sunt ca masa impartite intre cele
/ine si cele "rosiere. In conditii de calm atmos/eric7 masa particulelor /ine incepe sa
/ie mai mare decat masa particulelor "rosiere7 cu cresterea distantei /ata de 4onele
ur0ane.
9atorita #ite4ei lor mici de sedimentare7 particulele /ine pot /i transportate pe
distante relati# mari /ata de re"iunile surselor de producere.
P%$(',.&" '# -.-0"#-'"
In cadrul acestui poluant se inscriu particulele solide7 neto$ice cu diametru pana la
21". 9intre acestea7 cele cu diametre micronice si su0micronice patrund prin tractul
respirator in plamani7 unde se depun. Atunci cand cantitatea in6alata intr?un inter#al
de timp depaseste cantitatea ce poate /i eliminata in mod natural7 apar dis/unctii ale
plamanului7 incepand cu diminuarea capacitatii respiratorii si a supra/etei de sc6im0
a "a4elor din san"e. Aceste /enomene /a#ori4ea4a instalarea sau cronici4area
a/ectiunilor cardiorespiratorii. In ca4ul in care particulele contin su0stante to$ice7 ca
de e$emplu metale "rele in ca4ul cenusii de car0une7 acestea de#in /oarte a"resi#e7
eli0erarea in plasma si in san"e a ionilor metalici conducand7 in /unctie de metal si de
do4a7 la tul0urari /oarte serioase.
P.&>"$' -"/'2"#(%>'&" : cu diametre mai mari de 21 Sm7 care7 dupa ce sunt emise in
atmos/erQ7 se depun pe sol7 #e"etatie7 apQ si constructii. Particulele sedimenta0ile
sunt particulele solide cu diametrul de peste 11". Acestea re4ulta din procese
mecanice7 constructii de drumuri7 pul#eri4area solului de catre auto#e6icule7 unele
industrii ca siderur"ia7 industria materialelor de constructie sau ca urmare a actiunii
de ero4iune a #antului asupra solului.
Particulele care compun aerosolii am0ientali di/era in compo4itie. Particulelor pot
contine sute de specii c6imice di/eriteB cel mai mult7 datorita /aptului ca
semni/icati#e concentratii in particulele /ine suntA sul/atii7 a4otatii7 car0onul
elementar7 compusii or"anici condensati si o multime de metale <su0 /orma de urme=.
P+&.%$' ,. 0.&>"$' '# -.-0"#-'" PM 1G
S.$-" /" 0+&.%$"
ursele de poluare cu pul0eri in suspensie speci/ice *udetului +u4au suntA industria7
centralele termice si transportul rutier. Ialoarea medie pentru anul 2114 este de
17132. m"3mc.
44
9e mentionat este ca datele au pro#enit de la un sin"ur ec6ipament de prele#are7
amplasat la sediul APM +u4au.
Ialorile medii lunare < m"3 mc= sunt pre4entate in /i".11
Gi". 11 E#olutia /ractiunii PM
11
: concentratie medie lunarQ <m"3mc=
P+&.%$' ,. 0.&>"$' -"/'2"#(%>'&"C D23/2
2
/ &.#%E

P.#,( /" 0$"&"4%$" 2GG2 2GG3 2GG4
LA+@5A2@5 APM +,-A, 474! 47!3 473)
C 2AC A +,-A, 4715 471) 371)
C 25IC@2A5 A +,-A, 4732 4713 4755
C +E2A A +,-A, 47)8 37.! 5718
+E2A I +,-A, 37! 471. )724
+E2A II +,-A, 4752 3788 37.5
2AIILA5 +,-A, 475 4711 374)
C ,5, A +,-A, )7!1 472 !725
2A2IA ME2E@ +,-A, 2745 2718 478.
C -AJA5 A +,-A, 57.1 378 5782
C 9,C2IL A +,-A, 37!1 27.3 !7.!
GCG35
GCG41
GCG35
GCG31
GCG32
GCG3
GCG31
GCG2H
GCG33
GCG31
GCG32 GCG32
G
GCG25
GCG5
GCG;5
'%# <"> 2%$ %0$ 2%' '.# '.& %.3 -"0( +,( #+4 /",
45
C EM5@M A +,-A, 3714 278! 274.
2A2IA PEC@
PA2A5LA'ELE
37.5 4738
47)!
2A2IA P@MPA5E NEJ@I, 4781 5714 375!
+E5CA 373. 3711 37.2
A9P 5M A5A2 47.8 27.! 2735
C GE5MI2 A 5M A5A2 3722 27)! 274!
2A2IE EP,5A5E 5M
A5A2
378) 27!3
3741
C+#,&.7'' 3"#"$%&"9
P+&.%#*' 3%7+=' la ni#elul *udeului +u4(u nu s?au semnalat dep(%iri ale
concentraiei anuale admisi0ile la nici unul din poluanii monitori4aiA N@
2
7 @
2
7
NJ
3
.
P.&>"$'&" @# -.-0"#-'"C PM
1G
=' 0.&>"$' -"/'2"#(%>'&" : sunt principalii poluani
la care s?au &nre"istrat dep(%iri semni/icati#e ale concentraiei ma$ime admise
pentru di/erite inter#ale de mediere.
PM
1G
din totalul de 2!! pro0e 4ilnice &n anul 2114 nu s?a semnalat nici o dep(%ire a
#alorii limitQ 4ilnice pentru protecia sQnQtQii umane con/orm @rd.MAPPM
nr.58232112.
P.&>"$' -"/'2"#(%>'&" ? din totalul de 215 pro0e anali4ate7 s?a &nre"istrat o dep(%ire
a concentraiei ma$ime7 ceea ce repre4int( o /rec#en( de dep(%ire de 174)M.
P$",'0'(%*'' pJ?ul a a#ut #alori &ntre 5715upJ %i .731upJ7 iar conducti#itatea
care d( in/ormaii asupra coninutului total de s(ruri7 se caracteri4ea4( prin coninut
ionic total 77 mareVV7 &n toate punctele de monitori4are.
2.2.2.S(%$"% %0"&+$ /" -.0$%<%(% -' % %0"&+$ -.>("$%#"
Apa7 indispensa0ila #ietii7 repre4inta o resursQ naturalQ re"enera0ilQ7 disponi0ilQ in
cantitati limitate si cu caracteristici calitati#e deose0it de #ulnera0ile la /actorii ce
in/luentea4a si a"resea4a mediul am0iantA su0stante poluante si deseuri emise de
unitatile industriale si a"ricole7 e$ploatari miniere si de 6idrocar0uri7 a"lomerari
ur0ane.,tili4ata ca materie prima pentru acti#itatile producti#e7 ca sursa de ener"ie7
cale de transport7 ac#acultura si a"rement7 o putem considera indispensa0ila si
societatii omenesti.
4!
A0"&" /" -.0$%<%(%
Descrierea apelor de supra,ata
Apele de supra/ata pro#in din precipitatii atmos/erice7 din topirea 4ape4ilor si din
i4#oare7 cur"and sau stationand la supra/ata solului in /unctie de inclinatia acestuia.
Compo4itia apelor #aria4a in limite lar"i7 in raport cu caracteristicile 0a4inului de
alimentare7 in /unctie de natura rocilor terenurilor din care isi aduna apele si pe care
le tra#ersea4a7 de anotimp7 de aportul si proprietatile altor ape pe care le primesc etc.
Ploile si topirea 4ape4ilor produc modi/icari importante atat cantitati#e cat si
calitati#e deoarece7 cur"and la supra/ata solului si spaland supra/ata cestuia7
antrenea4a tot /elul de impuritati <"ermeni micro0ieni7 suspensii7 pesticide7
/ertili4anti etc.= pe care le transporta in apa. 9ar7 in a/ara acestor modi/icari
ine#ita0ile7 apele de supra/ata isi modi/ica compo4itia pe unele sectoare si uneori pe
distante aprecia0ile din cau4a /olosirii lor in di#erse scopuri <mena*ere7 industriale7
a"ricole etc.= si indeose0i dupa de#ersari de ape re4iduale care pot denatura 0rusc
proprietatile /i4ico?c6imice si 0iolo"ice ale apei atunci cand nu se respecta re"ulile
i"ienice la de#ersarea lor.
Municipiul +u4au este amplasat pe malul drept al raului +u4au7 pe cursul mi*lociu al
acestuia.
DE*C-#E-E6 P-#.C#P67E7'- C/-*/-# DE 6P6
%. R%.& B.7%.
5aul +u4au isi aduna a/luentii de pe teritoriul a patru *udete7 +raso#7 Co#asne7 +u4au
si +raila. El i4#oraste din partea din partea de #est a masi#ului Ciucas7 tra#ersea4a
muntii +u4aului7 drenea4a o serie de depresiuni si apoi stra0ate campia +u4aului7
a#and o lun"ime de 312 Km si un 0a4in de receptie de 52!4 Km3p7 pe teritoriul
*udetului +u4au /iind 142 Km si o supra/ata de 3!!1 Km3p. A/luentii cu cel mai
important aport de de0it suntA +asca Mare7 +asca Mica7 +asca C6io*d7 +alaneasa7
Muratorea7 lanic7 aratel7 Nisco# si Calnau.
In dreptul municipiului +u4au7 are o al0ie indi"uita7 in lar"ime de 211?311 m7 putand
prelua apele7 c6iar si la #iituri7 nee$istand posi0ilitati de a se produce inundatii.
5aul +u4au indeplineste multe /unctii A
constituie principala sursa de apa pentru di#erse /olosinteB
principalul receptor natural al apelor u4ateB
este o importanta cale de transport7 taind dealurile si muntii
perpenticularB
importanta sursa 6idroener"eticaB
sursa de recreere in numeroase puncte B
sursa de 6rana.
4)
>. R%.& C%&2%(.'

5aul Calmatui i4#oraste di imediata #ecinatate a orasului +u4au7 stra0ate +ara"anul
Central si se #arsa in /lu#iul 9unarea. Are o lun"ime de 152 Km7 din care 4! Km in
*udetul +u4au7 iar 0a4inul 6idro"ra/ic pe care il stra0ate are o supra/ata de 14!1Km3p7
din care 855 Km3p in *udetul +u4au. Al0ia raului7 in"usta7 se colmatea4a datorita
pantei reduse si coe/icientului mare de meandrare7 ducand in perioade secetoase7 la
0altirea apei in anumite portiuni7 secarea pe altele. Alimentarea se /ace in perioadele
secetoase din pan4a /reatuica a/lata de la 1?2 m7 in unele 4one7 pana la 31m.
E$istenta unui strat /reatic ridicat in conditiile unei ape puternic minerali4ata si a
unei e#apotranspiratii a0undente determina un potential de saraturare ridicat. 9atorita
canalelor de desecare din 4ona7 limita naturala a a 0a4inului a /ost e$tinsa7 a*un"and
la 15.) Km3p supra/ata7 iar ni#elul apei /reatice a co0orat cu 1 m7 ameliorand
terenurile saraturate.
,.R%.& S%$%(%
5aul arata i4#oraste din u0carpatii de Cur0ura <de su0 masi#ul Istrita= si straaate
campia pana la #arsarea in Ialomita. Este anemic7 cu pante mici7 puternic meandrate.
Are o lun"ime de .)Km7 din care 4) pe teritoriul *udetului +u4au7 si o supra/ata de
1281 Km3p7 din care 53) Km3p pe teritoriul *udetului +u4au.
/.R%.& R2. S%$%(
5aul 5m. arat are o lun"ime de 13) Km7 din care 51 Km pe ra4a
*udetului +u4au.
-esursele de ap8
pre deose0ire de alte resurse naturale care cunosc un proces de epui4are in timp7 apa
este o resursa re"enera0ila7 /iind supusa unui proces continuu de reimprospatare7
urmand ciclul natural care ii asi"ura continuitatea.
5esursele de apa ale *udetului +u4au sunt A
ape de supra/ata : raurile si lacurile naturale sau antropice.
ape su0terane ? re4er#e de apa e$istente in straturi ac#i/ere /reatice si
straturi de mare adancime.
S.$-" /" %0F /" -.0$%<%(F
unt de trei ori mai 0o"ate decat cele su0terane7 daca se iau in considerare de0itele
medii multianuale. 9at /iind ca /olosirea surselor su0terane este mai putin
costisitoare si sunt teoretic de calitate mai 0una7 acestea sunt re4er#ate in ma*oritatea
4.
ca4urilor pentru alimentari cu apa pota0ila7 iar cele de supra/ata pentru cerintele
industriale7 care de re"ula sunt mai mari decat cele mena*ere7 pentru iri"atii7
piscicultura si alte /olosinte.
Pentru *udetul +u4au7 sursa de apQ de supra/atQ o constituie raul +u4au7 de unde apa
este preluatQ prin intermediul drenurilor <Patarla"ele= sau a pri4elor.

S.$-" /" %0F -.>("$%#F
ursele de apa su0terane pot /iA
straturi /reatice7 straturi de apa cu ni#el li0er sau de unica presiuneB
straturi de mica adancime <su0 51 m =
straturi de medie adancime <51 ? 111 m =
straturi de mare adancime <peste 111 m =
Prele#area apei pentru Municipiul +,-A, se reali4ea4a din doua surseA
-.$-% /" -.0$%<%(% $%. B.7%. :pri4a de mal pentru apa industriala
-.$-% -.>("$%#% /'# -($%("&" %P4'<"$" -' -($%(.$' /" 2%$" %%#,'2" in 4
/ronturi cu un numar de .8 puturi7 cu adancimi cuprinse intre 2)?151 m si un de0it
e$ploatat de !11l3sec.B
Prele#area apei pentru orasul Ne6oiu se reali4ea4a din lacul de acumulare iriu si se
prelucrea4a in statia de tatare iriu7 de unde pleaca prin reteaua de distri0utie in oras
si localitatile limitro/e
Prele#area apei pentru orasul Patarla"ele se /ace din raul +u4au prin drenuri /acute
su0 al0ie.
Prele#area apei pentru orasul Po"oanele se /ace din su0teran

R"-.$-" /" %0% ("+$"('," 9
o urse din apQ de supra/atQ A ..). l3sec
o urse din apQ su0teranQ A 2!1! l3sec
R"-.$-"&" /" %0% 0"#($. MUNICIPIUL RM. SARATC .$2%$'(" /" SGA
VRANCEA -.#(9
o urse de apa de supra/ata A la J Puiesti de0itul mediu pentru anul 2114
a /ost de .8. l3sB
o urse de apQ su0teranQ A in +J al 5m. arat sunt urmarite 2 /ora*e la
Ceausu si 2 /ora*e la Nicolesti7 #alorile indicatorilor de calitate
determinate con/orm Le"ii nr 45. 3 2112 A
o CeausuA amoniu 1712 ? 174. m"3l7 a4otiti 1711!?1725 m"3l7a4otati 537!
m"3l7 cloruri !4)?1133 m"3l7 CC@?Mn !78?8 m"3l7/os/ati 17215 :172!4
m"3l.
o NicolestiA amoniu 1714 : 172. m"3l7 a4otiti 1712 : 27!! m"3l7 cloruri
48
12)! m"3l7 CC@? Mn 1175 : 11.3 m"3l.
Captarile de alimentare cu apa </ora*e de e$ploatare= urmarite de 'A I5ANCEA
sunt /ora*ele de laA
o sursa Ioetin7 unde s?au inre"istrat urmatoarele #aloriA la amoniu 1743
m"3l7 a4otiti 1712 m"3l si /os/ati 171)! m"3lB
o sursa @rea#u7 unde s?au inre"istrat urmatoarele #aloriA la amoniu 17.8
m"3l7 sul/ati 3.4 m"3l si /os/ati 1711) m"3lB
Ni#elul mediu pie4ometric la /ora*ul Gotin G1 masurat de la 0u4a 0urlanului pana la
ni#elul apei este de 4)! cm7 cota /ora*ului /ata de n.r.M.N. este de )1755 m.

P$"&"4%$'&" /" %0%
Pentru M.#','0'.& BUZAUC societatea 5.A.M. administrea4a sistemul de
alimentare cu apa.
Apa 0ruta de supra/ata este /olosita numai in industrie.
Apa din su0teran7 potential pota0ila7 este e$ploatata prin 4 /ronturiA
? Cran"?Lipia
? ud
? -a6ar
? Est
si dupa o tratare simpla este distri0uita populatiei.
Pentru +$%-.& N"J+'.C societatea E5IC@@M administrea4a sistemul de
alimentare cu apa7 prin prele#area din sursa de supra/ata lac de acumulare iriu si
tratatrea acesteia in propria statie de tratare .
Pentru +$%-.& P+3+%#"&"C societatea er#iciul Pu0lic administrea4a sistemul de
alimentare cu apa7 prin prele#area apei din sursa su0terana.
Pentru +$%-.& P%(%$&%3"&"C societatea er#iciul Pu0lic administrea4a sistemul de
alimentare cu apa7 prin prele#area apei din sursa su0terana7 dren din raul +u4au.
Multe din comunele *udetului +u4au au alimentari cu apa mai #ec6i sau c6iar /oarte
noi din su0teran pentru satis/acerea cerintelor populatiei.
S(%$"% %0"&+$ /" -.0$%<%(%
E#aluarea calitatii apelor de supra/ata pe teritoriul *udetului +u4au s?a 0a4at pe
prelucrarea datelor primite lunar de la 9irectia Apelor +u4au?Ialomita pe di/erite
sectiuni de control. Principiile care au stat la 0a4a e#aluarii calitati#e ale apelor de
supra/ata au /ostA
incadrarea sectiunilor de control in clasele de calitate pre#a4ute de @.M.
114!311.12.2112 B
e#identierea sectiunilor de apa de"radate ? anali4a surselor de poluareB
im0unatatirea calitatii apelor de supra/ata pe tronsoaneB
tendinta de e#olutie pe termen scurt <prin comparatie cu anul precedent=.
51
I#/',%(+$'' /" ,%&'(%(" %#%&'7%('9
re"imul o$i"enului : o$i"en di4ol#at7C+@57 CC@?Cr7 CC@?MnB
nutrienti :amoniu7 a4otiti7 a4otati7 orto/os/ati7 /os/or totalB
ioni "enerali7 salinitate? re4iduu /iltra0il7 /ier total7 sodiu7 calciu7 ma"ne4iu7
cloruri7 sul/ati
su0stante to$ice or"anice : /enoli7 deter"enti.
La ni#elul *udetului +u4au s?au monitori4at urmatoarele cursuri de apaA
5aul +u4au cu a/luentii saiB
5aul arataB
5aul CalmatuiB
5aul 5m. arat.
In cele ce urmea4a7 se #or pre4enta succint7 principalele elemente de calitate ale
cursurilor de apa importante din *udetul nostru si tendintele acestora7 /unctie de o
serie de /actori cunoscuti sau pre#i4ionati7 cum suntA capacitati de productie
industriale si a"ricole7 #olumul precipitatiilor7 temperatura mediului am0iant7 masuri
adoptate de a"enti economici7 pro"rame de in#estitii in o0iecti#e de mediu7 o0iecti#e
noi "eneratoare de no$e7 e/icienta acti#itatii de control la sursele "eneratoare de
emisii in mediu.Monitori4area acestor cursuri s?a e/ectuat7 ca si in anii precedenti in
-",('.#' ,%$%,("$'-('," /" +$/'#.& I <+u4au=7 care sunt sta0ilite pe tronsoane ale
raurilor7 in puncte de interes national7 pe 0a4a unor criterii ce au in #edere
urmatoarele elementeA con/luenta cu alte cursuri de apa7 e$istenta unor sisteme
centrali4ate de alimentare cu apa7 pre4enta unor /actori cu impact ne"ati# asupra
cursurilor de apa7 si -",('.#' /" +$/'#.& II <arata7 Calmatui=7 care sunt sta0ilite in
puncte de interes local <re"ional=A pro"rame de ur0ani4are7 4one de reconstructie
ecolo"ica7 /olosinte importante.
EVOLUTIA CALITATII APELOR DE SUPRAAATA
,rmarirea calitatii cursurilor de apa se /ace permanent7 de re"ula in sectiuni de
control caracteristice /iecarui curs natural in parte7 a#andu?se in #edere urmatoareleA
clase de calitate necesare <Normati#ul pri#ind o0iecti#ele de re/erinta
pentru clasi/icarea calitatii apelor de supra/ata apro0at prin @.M.114!32112=B
/rec#ente de prele#areB
surse de poluare potentialeB
con/luentQ cu a/luentii principaliB
ase4ari umane.
La interpretarea datelor analitice s?au a#ut in #edere7 in primul rand7 limitele admise
pe "rupe de poluanti si cantitatile acestora7 pe unitate de timp <de0itele poluantilor=.
Aceasta7 pentru a sta0ili clasa de calitate pe tronsoane de rauri <intre sectiunile
caracteristice=7 cat si pentru a depista mai usor e#entualele emisii "enerate de surse
de poluare punctuale sau di/u4e.
51
RAUL BUZAU
upra#e"6erea calitatii apelor raului +u4au s?a e/ectuat atat in /lu$ in/ormational
rapid7 cat si in /lu$ in/ormational lent. Monitori4area in /lu$ in/ormational rapid a
asi"urat in mod operati# cunoasterea situatiei de poluare 4ilnicQ. Prin monitori4area
in /lu$ in/ormational lent s?a reali4at e#aluarea tendintelor "lo0ale ale calitatii apelor
in decursul anului.
In ta0elul de mai *os este pre4entata e#olutia indicatorilor de calitate re4ultati in urma
monitori4arii in anul 21147 in urmatoarele sectiuni caracteristiceA
? Ne6oiu <Nm 233=
? Am. Mun. +u4au <Nm 1!1=
? +anita <Km 131=

E4+&.('% '#/',%(+$'&+$ /" ,%&'(%(" "-(" 0$"7"#(%(F -'#("(', '# (%>"&.& .$2%(+$9
I#/',%(+$
%#%&'7%(
B.7%. : S",('.#' /" ,+#($+& L'2'("
%/2'-"
23/&
N"J+'. A2. M.#. B.7%. B%#'(% ORD
1145/2
GG2
%e
m"I
%em"I
I
A#
%em"I %em"
II
A#
%em"
I
%em"
II
A#
PI
).3 ).) ).4 ).5 . ).. ).3 ).! ).4 !.5?..5
CBO5
3
3.4 3.4 4 4.. 4.2 !.) 5.8 !.) 5
CCO:M#
3.8
11.8 11.) 5.5 15.2 11.2 1).) 1!.3 15.) 11.11
RA
2!5.4 3.5.2 334.) 851.2 1113 111! .8!.2 118..3 843.3 511
N:NI4
1.18) 1.11! 1.1 1.3) 1.15 1.32 2.1) 1.))! 2 1
N:NO2
1.11 1.113 1.111 1.141 1.124 1.12. 1.158 1.111 1.1.. 1.1!
N:NO3
2.1! 2.1. 2.1. 1.8.) 1.).. 2.1.! 2.2.5 1.).. 2.1)! 3
C+#,&.7''9
Este un r>u cu de0it /oarte redus de apQB
Caracteristicile solului in/luenea4Q &n mare mQsurQ calitatea apeiB
'radul de poluare creste din amonte &n a#al
52
C&%-"&" /" ,%&'(%(" %&" $%.&.' B.7%. '# %#.& 2GG4 9

C.$- /" %0F
S",('.#"%
/" ,+#($+&
N+$2%('4 /" $"<"$'#(F
O.M.1145/2GG2
T$'2..I T$'2.II 2rim.III T$'2IV
+u4au Ne6oiu II II II II
+u4au
Am. Mun.
+u4au
III III III III
+u4au +anita III III III III

5A,5ILE CALMA2,I si A5A2A
*upraveg+erea calitatii raului Calmatui a ,ost realizata in anul 2% in sectiunea
de control de ordinul ## *meeni "0m 22$ iar raul *arata in sectiune Monteoru
E4+&.('% '#/',%(+$'&+$ /" ,%&'(%(" "-(" 0$"7"#(%(F -'#("(', '# (%>"&.& .$2%(+$9
I#/',%(+$
%#%&'7%(
C%&2%(.' S%$%(% L'2'("
%/2'-"
23/&
%meeni Monteoru
ORD
1145/2GG
2
%em"I %em"II
A#
%em"I %em"II
A#
PI ?.13 ;.H3 ?.G3 ;.H? ;.;5 ;.?; 5.5:?.5
CBO5 5.1 4.? 5.1 3.4 5.; 4.? ;
CCO:M# 1G.;5 H.;3 1G.245 H.5 H.55 H.5;5 1G
RA 351.33 3GH.33 335.33 2;5 2??.5 2?1.;5 5GG
N:
NI4C%
G.H5 G.3? G.55 G.35 G.H1 G.;3 1
N:NO2 G.G34 G.G34 G.G34 G.G241 G.G2G5 G.G223 G.G5
53
N:NO3 1.5GH 1.GHG 1.34H 1.4?2 1.154 1.323 3
C&%-"&" /" ,%&'(%(" '# %#.& 2GG49
C.$- /" %0F
S",('.#"% /"
,+#($+&
N+$2%('4 /" $"<"$'#(F
O.M.1145/2GG2
T$2.I T$'2.II T$'2.III T$'2.IV
C%&2%(.' S2""#' III III III III
S%$%(% M+#("+$. III III III III
C+#,&.7''9
?au semnalat depQ%iri la re"imul nutrienilor ca urmare a /ondului natural al
soluluiB
Cau4ele depQ%irilor &nre"istrate se datorea4Q de0itelor /oarte scQ4ute7 poluQrii
di/u4e din a"riculturQ <&n"rQ%Qminte pe 0a4Q de /os/ai7 a4otai=7 depo4itelor de
"unoi7 mai ales &n urma spQlQrii acestora de cQtre ploile repe4i
M"/''&" %#.%&" $"%&'7%(" 0" $%.& R2. S%$%( '# -",('.#"% N',+&"-(' -.#( 0$"7"#(%("
'# (%>"&.& .$2%(+$9
I#/',%(+$
%#%&'7%(
R%.& R2. S%$%( -",('.#"%
N',+&"-('
I#,%/$%$"% '#
&'2'(" %/2'-"
23/&C,+#<. O$/.
1145/2GG2
%em"I %em"II
A#
PI ?C15 ;C? ;CH 5C5 : ?C5
CCO:M# 15C3 15C35 15C32 III
RA 31H5C5 35HHC5 344? D
SO4 2H5C5 3G; 3G1C25 D
N:NO2 GC545 GC;; GC5? D
N:NO3 1C?25 1C55 1C5H II
I#,%/$%$"% '# ,&%-"&" /" ,%&'(%(" % $%.&.' R2. S%$%( 9
54
C.$- /" %0F
S",('.#"%
/" ,+#($+&
N',+$"-('
N+$2%('4 /" $"<"$'#(F
O.M.1145/2GG2
T$2.I T$'2.II T$'2.III T$'2.IV
R2. S%$%(
PI I I I I
CCO M# II IV II IV
RA D D D D
SO4 D D D D
N:NO2 IV D D III
N:NO3 II I I II
Conclu4iiA
5aul 5m. arat se caracteri4ea4a printr?o minerali4are naturala7 inclu4and si
sectiunea Nicolesti.Ca urmare7 indicatorii 5G si @4 sunt peste limitele
admise7 con/orm @rdinului 114!32112.
E4+&.('% '#/',%(+$'&+$ /" ,%&'(%(" % ,.$-.$'&+$ /" %0% 2+#'(+$'7%(" "-("
0$"7"#(%(% '# <'3.$'&" /" 2%' 8+-9
7
7.2
7.4
7.6
7.8
8
8.2
Buzau
Nehoiu
Am Mun
Buau
Buzau
Banita
Calmatui
Smeeni
Sarata
Monteoru
Rm Sarat
Nicolesi
!
!
55
0
"00
1000
1"00
2000
2"00
3000
3"00
Buzau
Nehoiu
Am Mun
Buau
Buzau
Banita
Calmatui
Smeeni
Sarata
Monteoru
Rm Sarat
Nicolesi
R#
R#
0
0.1
0.2
0.3
0.4
0."
0.6
0.7
Buzau
Nehoiu
Am Mun
Buau
Buzau
Banita
Calmatui
Smeeni
Sarata
Monteoru
Rm Sarat
Nicolesi
N$2
N$2
0
0."
1
1."
2
2."
Buzau
Nehoiu
Am Mun
Buau
Buzau
Banita
Calmatui
Smeeni
Sarata
Monteoru
Rm Sarat
Nicolesi
N$3
N$3
5!
0
"
10
1"
20
Buzau
Nehoiu
Am Mun
Buau
Buzau
Banita
Calmatui
Smeeni
Sarata
Monteoru
Rm Sarat
Nicolesi
CC$%Mn
CC$%Mn
0
1
2
3
4
"
6
7
Buzau
Nehoiu
Am Mun
Buau
Buzau
Banita
Calmatui
Smeeni
Sarata
Monteoru
CB$"
CB$"
0
0."
1
1."
2
Buzau
Nehoiu
Am Mun
Buau
Buzau
Banita
Calmatui
Smeeni
Sarata
Monteoru
N!4
N!4
S(%$"% &%,.$'&+$
5)
La ni#elul *udetului +u4au7 in cursul anului 21147 9irectia Apelor +u4au?Ialomita a
monitori4at urmQtoarele lacuriA
lacuri naturale +alta Al0a si AmaraB
lacuri de acumulareA
?iriu
?Cindesti.
tadiul tro/ic al lacurilor din punct de #edere al incQrcQrii cu nutrienti este pre4entat
pe sectiuni <intrare lac7 mi*loc lac7 iesire lac= in ta0elul urmatorA

L%,.& '#($%$" &%, 2'8&+, &%, '"-'$" &%,
iriu @li"o?me4otro/ me4otro/ @li"o?me4otro/
Cindesti me4otro/ me4otro/ Me4otro/
A0$+4'7'+#%$"% ,. %0% /" >%.( /'# '#-(%&%('' ,"#($%&"
Nr.crt
.
L@CALI2A2EA IN2ALAYIA
CEN25ALZ
,5A
CAP2A2Z
P5@CE9EE
9E
25A2A5E
1. +E5CA IE5NE[2I de
pro/un4ime
clorinare
2. +5Z9EAN, +5Z9EAN, de
pro/un4ime
clorinare
3. +5EA-A +5EA-A i4#oare clorinare
4. +,-Z, +,-Z, de pro/unime clorinare
5. CZNE[2I CZNE[2I i4#oare clorinare
!. CE5NZ2E[2I CE5NZ2E[2I de
pro/un4ime
clorinare
). CILZ, CILZ, de
pro/un4ime
clorinare
.. C@-IENI C@-IENI i4#oare clorinare
8. 'L@9EAN,
ILI[2EA
'l. ILI[2EA de
pro/un4ime
clorinare
11. ',5A 2E'JII ',5A 2E'JII i4#oare clorinare
11. L@PZ2A5I L@PZ2A5I de
pro/un4ime
clorinare
12. MZ5ZCINENI ZP@CA de
pro/un4ime
clorinare
13. M\N-ZLE[2I M\N-ZLE[2I de supra/a( coa"ulare7
5.
clorinareB
14. MZ',5A MZ',5A i4#oare clorinare
15. ME5EI ME5EI de
pro/un4ime
clorinare
1!. NZIENI NZIENI i4#oare clorinare
1). NEJ@I, I5I, de supra/a( coa"ulare7
clorinareB
1.. PA9INA PA9INA de
pro/un4ime
clorinare
18. PZ2\5LA'ELE PZ2\5LA'ELE de supra/a( clorinare
21. P@'@ANELE P@'@ANELE de
pro/un4ime
clorinare
21. P\5C@I P\5C@I de
pro/un4ime
clorinare
22. 5\MNIC, Z5A2 5M. Z5A2 de
pro/un4ime
clorinare
23. 5,[EY, 5,[EY, de
pro/un4ime
clorinare
24. ZJZ2ENI ZJZ2ENI de
pro/un4ime
clorinare
25. ZP@CA ZP@CA de
pro/un4ime
clorinare
2!. I5I, I5I, de supra/a( coa"ulare7
clorinareB
2). MEENI MEENI de
pro/un4ime
clorinare
2.. ,LMENI ,LMENI de
pro/un4ime
clorinare
28. IE5NE[2I IE5NE[2I de
pro/un4ime
clorinare
2@2ZL 3. I.C.
2@2AL N,MZ5 C@N,MA2@5I ] 241424
P@P,LAYIE 9EE5II2Z 9E I.C.] 4!781M
A0"&" .7%("
Protectia mediului impotri#a e/ectelor ne"ati#e ale e#acuarilor de ape u4ate
orasenesti si de ape u4ate din anumite sectoare industriale <in special industra
alimentara= constituie o0iecti#ul 9irecti#ei Consiliului 8132)13CEE.
58
D'$",('4% C+#-'&'.&.' H1/2;1/CEE 0$'4'#/ "0.$%$"% %0"&+$ .7%(" .$>%#" a /ost
transpusa in le"islatia romaneasca prin IG 1??/2GG2 0"#($. %0$+>%$"% .#+$
#+$2" 0$'4'#/ ,+#/'(''&" /" /"-,%$,%$" '# 2"/'.& %,4%(', % %0"&+$ .7%(".
Pe teritoriul *udetului au /ost in#entariate un numar de 12 statii din care 4 in mediul
ur0an si . in mediul rural.
ituatia apelor u4ate epurate din *udetul +u4au in anul 2114 este urmatoareaA
S(%('% /" "0.$%$" T'0.& /"
"0.$%$"
A0" .7%("C 2,/%#
I#/.-($'%&" 2"#%8"$" (+(%&
+u4au? 5AM Me^+_ !5584.. 8.38232 1!38.)21
5m arat :
ACIA2E5M
Me^+ !)!44) 115.133 1)344.1
Ne6oiu? E5IC@M Me^+ 133.11 114158 23).58
+erca :I'@E5I Me^+ ? ? 28.8.2
Merei?Monteoru :
Primaria
Me^+ ? ? 41
+eceni :Primaria Me^+ 51 2511 2551
Po"oanele ? Primaria Me^+ 1441 11))) 12211)
_ Me : tratare mecanica
+ : tratare 0iolo"ica
A"entia de Protectie a Mediului +u4au primeste 4ilnic re4ultatele determinarilor
/i4ico?c6imice e/ectuate in sectiunea de /lu$ rapid DA#al municipiului +u4auE
pentru raul +u4au de la la0oratorul 9irectiei Apelor Ialomita +u4au.9e asemenea7
A"entia de Protectie a Mediului +u4au are inre"istrati in 0a4a de date ) a"enti
economici < 5AM +,-A,7 C 9,C2IL 2EEL A +,-A,7 C ACIA2E5M A
5M A5A27 C ELA5 A 5M A5A27 C 5@MCA5+@N A +,-A,7 C
C@59 A +,-A,7 C @IL5E' 5M A5A2= care isi automonitori4ea4a calitatea
apealor u4ate7 care prin natura acti#itatilor7 a capacitatilor e$istente si a compo4itiei
apelor u4ate pot a/ecta datorita su0stantele poluante emise7 calitatea acestor resurse.
Lunar se mai primesc re4ultatele automonitori4arii calitatii apelor u4ate de la
urmatorii a"enti economiciA 9EP@,L CG5 MA5GA +,-A,7 C@MPANIA 9E
+E5E 5@MANIA +,-A,7 C 9,C2IL A +,-A,7 C GILA2,5A A
!1
+,-A,7 C '5EEN2ECJ A +,-A,7 C +E2A A +,-A,7 C GE5MI2 A
5M. A5A2.
Principalele statii de epurare din *udetul +u4au suntA
RAM BUZAU are in su0ordine statia de epurare a Municipiului +u4au 7care
/unctionea4a in doua trepte <mecanica si 0iolo"ica=.tatia are o capacitate proiectata
de 1111 l3s7 capacitatea e$istenta /iind de 1111 l3sB "radul de epurare pentru treapta
mecanica este de .1M7 iar pentru treapta 0iolo"ica de 51 M.A"entii economici mari
poluatori care de#ersea4a in reteaua 5AM sunt C AIIC@LA A si C E,5@
AIIP@ 5L? au inre"istrat depasiri la suspensii si amoniu. In pre4ent 5AM
+,-A, se a/la in derularea unui proiect de 5ea0ilitare a tatiei de epurare printr?un
pro"ram IPA7 pro"ramul /iind in stadiu de proiectare .
SC ACVATERM SA RM. SARAT are in su0ordine statia de epurare a
Municipiului 5M. A5A27 statie care /unctionea4a in doua trepte <mecanica si
0iolo"ica=a#and o capacitate de 1)1 l3sB "radul de epurare pentru treapta mecanica
este de .1M7 iar pentru treapta 0iolo"ica de 51 M. "radul de epurare pentru treapta
mecanica este de .1M7 iar pentru treapta 0iolo"ica de 51 M. A"entii economici mari
poluatori care de#ersea4a in reteaua ACIA2E5M 5M. A5A2 sunt C NEP2,N
5L7 C ME5I9IAN 5L7 C CA5M@ -IM+5, 5L7 C AMIPLA2 5L7C
9ANI5@PAN 5L si C 5@9EMA2 5L. A inre"istrat depasiri la C+@5 7CC@?Cr
si NJ4<din raportarile primite de la 'A I5ANCEA=.Ca masura pentru incadrarea
indicatorilor in limitele N2PA 11132112 din Le"ea 1..321127 C ACIA2E5M A
5m.arat este cuprinsa intr?un pro"ram de /inantare PJA5E pentru 5ea0ilitarea si
5ete6nolo"i4area statiei de epurare.tudiul de /e4a0ilitate pentru aceasta in#estitie a
/ost depus la A"entia de 9e4#oltare 5e"ionala ud Est pentru o0tinerea de /inantare
< #aloarea de in#estitie ]2.)82.!3! `=.
APOSERV POGOANELE ? statia de epurare are treapta mecanica si 0iolo"ica7
asi"urand si clorinarea.2reapta mecanica asi"ura epurarea unui de0it de 2174l3s.In
orasul Po"oanele nu sunt a"enti economici mari poluatoriB nu e$ista la0orator propriu
de monitori4are 7 ca atare nu detin date pri#ind depasiri ale indicatorilor .
PRIMARIA COMUNEI BECENI ?instalatia de epurare are treapta mecanica si
/iltru 0iolo"ic 7 "radul de epurare /iind de 81M.ursele de poluare sunt C
AC@ME; Asi C CA5M@N2ANA A.Proprietarul instalatiei de epurare
raportea4a ca nu are inre"istate depasiri la #alorile indicatorilor de calitate ai apei.
SC IGOSERV SA BERCA?statia de epurare se a/la in curs de moderni4are a celor
doua trepte < mecanica si 0iolo"ica= 7 prin Pro"ramul APA59.Proprietarul statiei
raportea4a ca nu are depasiri la indicatori.
STATIA DE EPURARE MONTEORU : nu este /unctionala. e a/la in stadiul de
intocmire a proiectelor pentru a 0ene/icia de un Pro"ram APA59 pentru
alimentarea cu apa si canali4are pentru satul Monteoru.
SC SERVCOM SA NEIOIU? unitatea are doua statii de epurare situate la
Ne6oiasu si Paltineni.tatia de epurare de la Ne6oiasu a e#acuat un de0it mediu de 2
l3s /iind supradimensionata datorita reducerii acti#itatilor a"entilor economici care
!1
de#ersea4a apele u4ate in reteaua sa.tatia de la Paltineni epurea4a apele pro#enite
din orasul Ne6oiu.Aceasta are un de0it proiectat de 2. l3s si a epurat in 2114 un de0it
de 3!l3s7 deci este su0dimensionata.?au inre"istrat depasiri la C+@57 NJ4 si materii
in suspensii7 putandu?se e#identia lipsa treptei 0iolo"ice7 e$ploatarea si intretinerea
necorespun4atoare a celei mecanice.
!2

2.2.3 STAREA SOLURILOR
R"0%$('('% -+&.$'&+$ 0" ,&%-" /" 0$"(%>'&'(%("
'ruparea terenurilor pe clase de preta0ilitate s?a reali4at luandu?se in considerare
natura si intensitatea /actorilor limitati#iA te$tura7 panta terenului7 ero4iuni ale
solului7 alunecarile de teren7 e$cesul de umiditate /reatica7 e$cesul de umiditate de
supra/ata7 saraturarea7 neuni/ormitatea terenului7 etc.
In urma aplicarii principiilor si criteriilor de "rupare pe teritoriul *udetului +u4au7 s?
au identi/icat ! clase de preta0ilitateA
Clasa I <1)4).5 6a : 4374M= : terenuri cu preta0ilitate 0una pentru
cultura de camp
Clasa II <!!..5 6a : 1!7!M= : terenuri cu preta0ilitate mi*locie7 cu
limitari reduse pentru cultura de camp
Clasa III <44512 6a : 1171M= : terenuri cu preta0ilitate mi*locie7 cu
limitari moderate pentru cultura de camp
Clasa II <33311 6a : .M= : terenuri cu preta0ilitate sla0a7 cu limitari
se#ere pentru cultura de camp
Clasa I <54811 6a : 147)M= : terenuri cu limitari /oarte se#ere
nepreta0ile pentru cultura de camp7 #ii7 li#e4i
Clasa II <281.5 6a : )72M= : terenuri cu preta0ilitate sla0a <mar"inale=7
cu limitari se#ere pentru cultura de camp
Pe terenurile a"ricole calitatea solului este a/ectata intr?o masura mai mica sau mai
mare de una sau mai multe restrictii. In/luentele daunatoare ale acestora se re/lecta in
deteriorarea caracteristicilor si /unctiilor solurilor7 respecti# in capacitatea lor
0ioproducti#a7 dar7 ceea ce este si mai "ra#7 in a/ectarea calitatii produselor a"ricole
si a securitatii alimentare7 cu urmari serioase asupra calitatii #ietii omului. Aceste
restrictii sunt determinate /ie de /actori naturali <clima7 /orme de relie/7 caracteristici
eda/ice etc=7 /ie de actiuni antropice a"ricole si industrialeB in multe ca4uri /actorii
mentionati pot actiona siner"ic in sens ne"ati#7 a#and ca e/ect scaderea calitatii
solurilor si c6iar anularea /unctiilor acestora.
O '#<&."#(% %0%$(" %-.0$% ,%&'(%('' -+&.&.' "1"$,'(% $"%,('% -+&.&.' D 3$%/.& /"
%,'/'/%(" -%. >%7','(%(" ,%$" "-(" /%(% /" $%0+$(.& /'#($" ,+#,"#($%('% /" '+#' /"
I -' OIE. A-(<"&C -+&.$'&" %,'/" -.#( -%$%," -%. .#"+$'C (+(%& &'0-'(" /" C%
"&"2"#( '20+$(%#( 0"#($. 4'%(% 0&%#("&+$ -'C /" %-"2"#"%C&'0-'(" /" .#"&"
2',$+"&"2"#(" D>+$C 2+&'>/"#C,+>%&(E. R"%,('% 0.("$#', %&,%&'#% % -+&.&.'
/"("$2'#% >&+,%$"% .#+$ 2',$+"&"2"#(" DZ#CC.CM#CB+C"(,E -' C0$'# .$2%$"C
,%$"#(" '# ,""% ," 0$'4"-(" %0$+4'7'+#%$"% 0&%#("&+$. A,"-(" -+&.$' %. 0$+0$'"(%('
<'7'," #"<%4+$%>'&"C #. %. -($,.($%C %. 0+$+7'(%(" 2',%C0$%,(', -.#(
!3
'20"$2"%>'&". C.#+%-("$"% $"%,('"' -+&.&.' %8.(% &% -(%>'&'$"% <+$2"' -.> ,%$"
($">.'" <+&+-'(" '#3$%-%2'#("&" ,J'2'," 0" /'<"$'(" -+&.$'.
Alt /actor limitati# natural il constituie lipsa apei din sol care7 se resimte acut e$act
in perioadele critice pentru plante. Principala sursa de alimentare cu apa a solului o
repre4inta precipitatiile7 la care se adau"a intr?o mica masura #aporii de apa din
atmos/era. ,nele soluri pot primi apa din pan4a /reatica7 din scur"erile de supra/ata
sau din interiorul solului < ca4ul solurilor situate la 0a4a #ersantilor din iri"atie..
Pierderea apei din sol poate a#ea loc ca urmare a trecerii acesteia in atmos/era prin
e#aporatie directa la supra/ata solului sau prin transpiratia plantelor.
E#aporatia consta in trecerea su0 /orma de #apori ai apei solului la supra/ata acestuia
si raspandirea #aporilor re4ultati in atmos/era numai prin actiunea caldurii solare.
9aca solul este apro#i4ionat cu apa din pan4a /reatica 7pierderea de apa este
compesata cu apa care se ridica prin capilaritate si solul ramane umed. In ca4ul in
care solul nu se "aseste su0 in/luenta apei /reatice7e#aporarea duce la micsorarea
treptata a umiditatii solului7 adica se produce usacrea acestuia la supra/ata.
Lipsa apei din sol se datorea4a si consumului acesteia de catre plante prin
transpiratie. Apa se poate pierde si prin in/iltrarea acesteia spre spatiul su0teran7
proces cunoscut su0 denumirea de drena* internB tot ca o pierdere a apei din sol se
considera si scur"erea apei pe supra/ata terenurilor in panta7 proces numit drena*
e$tern.
araturarea solurilor se datorea4a in principal secetelor si in al doilea rand iri"atiilor
in e$ces
In 4ona localitatii 5usetu terenurile datorita te$turii nisipoase si nisipo? lutoase
presupun o a"rote6nica protectionista in special impotri#a ero4iunii prin de/latie. e
pretea4a /oarte 0ine la culturi perene inalte <#ii7 li#e4i7 paduri= care indeplinesc si rol
de /i$are a terenurilor nisipoase.
Principalul /actor natural limitati# al calitatii solului il constituie ero4iunea si
alunecarile de teren. Ero4iunea rocilor si a solurilor apare datorita #antului7 ploilor7
acti#itatilor umane7 cum suntA ? lucrari a"ricole necorespun4atoare7 care distru"
te$tura solului7 deci apa se e#apora7 sau se scur"e la supra/ataB ? tratamentele cu
pesticide si /ertili4anti c6imiciB ? ploile acideB ? de/risarile.
9e/risarile si e$ca#atiile la supra/ata7 in contact cu cantitati mari de apa de ploaie7
pot cau4a alunecari de teren.
Pentru reducerea ero4iunii solurilor se pot lua urmatoarele masuriA
reducerea pantelorB
e/ectuarea de terasariB
constructia de #aluri de pamant pentru protectieB
aplicarea de culturi antiero4ionale in /asB
impaduriri in 4onele a/ectate sau numai plantarea de perdele /orestiereB
constructia de canale de coasta7 pentru drenarea apelor.
Alt /actor limitati# il constituie saracirea solului in principalele elemente /ertili4ante.
Gertili4arile or"anice si minerale : atunci cand se /ac : nu au la 0a4a studii
!4
a"ropedolo"ice7 se /ac in mod empiric si numai pentru culturile de
0a4a<premer"atoare=.
In 4ona colinara a *udetului datorita "radului mare de inclinare a pantelor si
intercalatiilor lentilelor de ar"ila in pro/il7 sunt /rec#ente ca4urile de alunecari de
teren. Acest /apt /a#ori4ea4a de"radarea naturala a solului7 conduce la sc6im0area
cate"oriei de /olosinta in sensul declasarii acesteia7 la aparitia i4#oarelor de coasta a
pa*istilor cu #e"etatie speci/ica scotand practic supra/ata din circuitul producti#.
2erenurile de"radate au /ost in atentia A.P.M. +u4au urmarindu?se e#olutia
de"radarii precum si masurile ce tre0uiesc luate pentru stoparea de"radarii si
ameliorarii calitatii acestora
9in FS(./'.& 0$'4'#/ '#4"#(%$'"$"% ("$"#.$'&+$ /"3$%/%(" /'# <+#/.& <.#,'%$
%3$',+& %& 8./"*.&.' B.7).Q ela0orat de @/iciul de Cadastru %i Pu0licitate Imo0iliar(
+u4(u con/orm metodolo"iei de e#aluare a /ormelor de de"radare intocmite de acad.
M. Mooc %i '6. Mi6aiu .
La ni#elul *udetului +u4au e$ista o supra/ata totala de 44..83 6a de terenuri cu
di/erite de"radari de sol sau #e"etatie.
Pe unitati de in#entariere7 %i tipuri de de"radari sunt urmatoarele supra/ete A
? ero4iuni de supra/ata.............................................21.!1) 6a................. 4!71 M
? ero4iuni de ad>ncime.............................................. 1.453 6a ................ .374 M
? alunecari acti#e7 semiacti#e7 semista0ili4ate........... 2.411 6a ................ 573 M
? s(r(turi ...................................................................14.4.1 6a ............... 3272 M
? e$ces de umiditate /reatic(.......................................2.842 6a ................. !75 M
? e$ces de umiditate din inundaii ...................................!2 6a .....................:
? e$ces de umiditate de supra/a( ................................. 81. 6a ..................271 M
? #ertisoluri <soluri cu ori4onturi /oarte compacte=...... .25) 6a ..................175 M
? protosol alu#ial sc6eletic ........................................... 11) 6a ...................172 M
? ero4iune eolian(<nisipuri 40ur(toare=......................... 358 6a....................17! M
? ero4iune "eolo"ic( <roc( dur( la supra/a(=................ 11! 6a....................172 M
? poluare cu petrol </oste sonde=........................................4 6a ................... :
? deponii de%euri <de la 4oote6nie=................................ ..14 6a ................... :
? in#ad(ri de #e"etaie ne#aloroas( <pa*i%ti=.................. 8.. 6a ...................272 M
? terenuri a"ricole a0andonate <#ii no0ile= ........................8 6a .................... :
? rupturi maluri <la #iituri mari=.........................................5 6a ...................172 M
M)-.$' -' &.,$)$' 0"#($. $",+#-($.,('% ",+&+3',% -' %2"&'+$%$"% ("$"#.$'&+$
%3$',+&" /"3$%/%(" 9
5ein/iintarea padurilor cu rol /unctional de protectia a culturilor a"ricole
!5
Golosinta sil#ica <plantatie de protectie= o/era protectia si si"uranta necesara pentru
pre#enirea unor /enomene naturale /oarte pa"u0itoare pentru mediu si acti#itatea
omului .
Ast/el7 incepind cu anul 2115 @.C.P.I. +u4au cola0orea4a cu I.C.A.. +raso# prin
punerea la dispo4itie de planuri topo"ra/ice si 6arti cadastrale pri#ind in/iintarea unor
perdele de protectie situate de?a lun"ul drumurilor nationale si a cailor /erate.

R"("%.% /" -.0$%4"3J"$" % -+&.$'&+$

5eteaua de monitori4are a solului la ni#elul *udetului +u4au in anul 2114 a /ost
/ormata din puncte din 4one a"ricole <Aldeni7 Coc6irleanca7 Ialea 5amnicului7
Iiperesti?Cislau7 Iernesti= si din apropierea rampelor de deseuri mena*ere si
industriale <Ne6oiu?Ialea 5ea7 Patarla"ele7 +u4au 1 si 27 5m arat 1 si 27 Po"oanele
1 si 27 Monteoru7 meeni=.
In urma anali4ei #alorilor medii anuale la indicatorii urmariti7 se poate conclu4iona
caA
nu s?au inre"istrat situatii de poluare a solului datorita acidi/ieriiB
din punct de #edere a pJ?ului7 solurile anali4ate se caracteri4ea4a prin #alori
cuprinse antre )?.7.)upJ7 ceea ce e#idensia4a o reactie a solului de la FneutraE
in Iiperesti?Cislau la FalcalinaE la Ne6oiu?Ialea 5ea. PJ?ul solurilor
anali4ate pre4inta o #ariatie se4oniera7 /iind mai sca4uta in perioadele uscate si
cu temperaturi mari7 si mai ridicate in perioadele reci cu umiditate marita in
solB
din punct de #edere a nutritiei plantelor7 pJ?ul are implicatii directe asupra
solu0ilitatii si accesi0ilitatii elementelor nutriti#e in sol. Ast/el in perioadele
mai uscate creste continutul de saruri <#aloarea pJ?ului scade=7 iar in
perioadele cu umiditate ridicata creste pJ?ul ca urmare a dilutiei sarurilor7 care
e#identia4a o 0una le#i"are a sarurilor solu0ile.
solurile situate in apropierea rampelor de deseuri mena*ere si industriale
pre4inta continut mare de saruri solu0ile si concentratii ridicate la M de car0on
or"anic.
P$"-'.#' %&" %&(+$ <%,(+$' /" ($%(%$" % -+&.&.'
U('&'7%$"% '#3$%-%2'#("&+$ -' % 0$+/.-"&+$ <'(+-%#'(%$"
I#3$%-%2'#("
!!
In"rasamintele c6imice sunt su0stante ce contin cel putin un element nutriti# de 0a4a
pentru sol : a4ot 7 /os/or 7 potasiu si ele se clasi/ica in trei cate"orii A
simple : contin doar cate un element nutriti# B
mi$te : amestecuri de in"rasamite simple B
comple$e : contin in aceeasi /ormula 2 elemente nutriti#e .
Golosirea in e$ces a acestor su0stante modi/ca ec6ili0rul ecolo"ic din sol 7 a/ectand
procesul de con#ersie ceea ce duce la scaderea potentialului producti# .Acest lucru
poate /i preintampinat prin asocierea lor cu in"rasaminte naturale sau alternarea
/olosirii lor .
Impactul cel mai puternic asupra sanatatii umane si a mediului il au in"rasamintele
cu a4ot si /os/or .
Cantitatile de in"rasaminte aplicate in anul 2114 7 in *udetul +u4au sunt
urmatoarele A
Nr crt
peci/icare 2otal a"ricultura 9in care A in sectorul
pri#at
upra/ata7
6a
Cantitate7
tone
upra/ata7
6a
Cantitate7
tone
1
In"rasamite naturale ))5. 118811 )144 1115!5
2
In"rasaminte c6imice
total 7 din care A
? a4otoase
? /os/atice
? potasice
4)228
4558.
258)8
!11.
4521
35)2
)82
15!
458!.
4433)
255!2
5)11
4438
3512
)..
148
3
Amendamente .2 28 .2 28

P$+/.-" <'(+-%#'(%$"
Produsele /itosanitare sunt su0stante c6imice destinate protectiei culturilor a"ricole .
9atorita structurii lor c6imice7 aceste produse au e/ecte nedorite asupra sanatatii
oamenilor si a mediului A
?penetrea4a in lanturile tro/ice si mediul incon*urator B
?sunt muta"ene7 terato"ene si canceri"eneB
?produc e/ecte secundare necunoscute cau4ate de interactiunea dintre ele si
meta0olitii plantelorB
?distru" ec6ili0rele naturale7 pentru ca in a/ara or"anismelor daunatoare sunt distruse
si cele utile B
?se reduce sau se distru"e /ertilitatea solului datorita e/ectelor secundare asupra
micro? si macroor"anismelor acestuia B
?reducerea speciilor dintr?un ecosistem B
?remanenta in alimente7 putand dauna sanatatii umane.
!)
In anul 2114 in *udetul +u4au s?au utili4at urmatoarele cantitati de produse
/itosanitare <con/orm ane$ei transmise de ,nitatea Gitosanitara Hudeteana +u4au= A
?insecto/un"icide A 157142 tone su0stanta acti#a pentru tratarea a 124)57! tone
samanta. 9in cantitatea de mai sus s?au /olosit 171!4 tone su0stanta acti#a
or"anoclorurata <Lindan= petru tratarea a 1.2 tone samanta.
?insecticide : 571). tone su0stanta acti#a petru tratamente pe 25!1372 6a B
?/un"icide : .)738. tone su0stanta acti#a pentru tratarea a 34.3475 6a B
?er0icide : 2)7518 tone su0stanta acti#a pentru tratarea a 4851. 6a.
C%#('(%('&" %3"#('&+$ /" ($%(%$" <+&+-'(' 0"#($. %2"&'+$%$"% %3$',+&% -%. /" %&(%
#%(.$%
I$'3%(''
Iri"area este un procedeu te6nic speci/ic a"riculturii intensi#e prin care se urmareste
completarea de/icitului de apa din sol in raport cu ne#oile plantelor.
:"1('#/"$" -.0$%<%(%
In anul 21147 s?au aplicat udari de catre NIG +u4au pe o supra/ata de 4851 6a.
upra/ete iri"ate in anii 2111?2114 de catre NIG +u4au in *udet au /ostA
:/">'(" /" %0% ,+#-.2%("
9e0itele de apa consumate in anii 2111?2114 pentru iri"atii in *udetul +u4au sunt A
Nr.crt. Anul 9e0it apa consumata
1 2111 451mc36a
Nr crt Anul upra/ata <6a=
1 2111 ).32!
2 2112 12.831
3 2113 11...!
4 2114 4851
!.
2 2112 3))mc36a
3 2113 3)1mc36a
4 2114 413mc36a
Cantitatea de apa a*unsa la /iecare 6ectar iri"at este de apro$imati# .11 mc7 ceea ce
repre4inta doua udari de apro$imati# 411 mc36a.
upra/ata amena*ata la iri"at este de 41.584 6a7 din care pe sisteme administrati#eA
?sistemul +u4au Iest ] 2433! 6a
? sistemul +u4au Est ] 12322 6a
? sistemul '6eraseni ] 2!5. 6a
? sistemul Po"oanele ] 22). 6a
upra/etele cu posi0ilitati de aplicare a udarilor pe sisteme administrati#e se pre4inta
ast/elA
? istemul +u4au Iest ] 11)1! 6a
? istemul +u4au Est ] 3512 6a
? istemul '6eraseni ] !5. 6a

ituatia ec6ipamentului de udare pentru supra/etele cu posi0ilitati de udare este de
34) aripi de udare7 din care ale NIG ucursala +u4au : 88 aripi de udare.
E<",("
Iri"area nerationala are e/ecte ne"ati#e atat asupra productiei cat si asupra solului si7
in "eneral7 a mediului incon*urator.
9aca din punct de #edere /itote6nic a0aterile de la re"imul optim de iri"are se pot
solda7 in cel mai rau ca47 cu scaderea recoltei in anul respecti#7 su0 aspect pedolo"ic
pot a#ea implicatii "ra#e7 culminand cu scoaterea din circuitul a"ricol a intinse
supra/ete de teren ca urmare a salini4arii7 alcalini4arii7 inmlastinarii sau ero4iunii.
M%-.$' #","-%$" 0"#($. $"/.,"$"% 0+&.%$'' -+&.&.'
Masuri de mediu legate de agricultura
NIG : ucursala +u4au7 prin lucrarile pe care le e$ecuta in amena*arile de
com0atere a ero4iunii cauta sa stope4e /enomenele de de"radare a solului7 prin
re/acerea si pastrarea la parametrii de /unctionare a unor pra"uri7 canale de
coasta7 de0usee7 0ara*e7 podete7 perdele antiero4ionale de protectie7 etc.
!8
pro0lema deose0ita o ridica amena*arile de desecare7 unde datorita depo4itarii
re4iduurilor mena*ere pe mar"inea sau in interiorul canalelor de desecare7 in
urma precipitatiilor7 re4iduurile sunt antrenate de apa7 ducand la com0atarea
canalelor7 podetelor7 e$istand pericolul inundarii unor supra/ete de teren sau
c6iar "ospodarii si a deteriorarii calitatii apei ce se descarca in emisari <sau
rauri=.

2.2.4.S(%$"% J%>'(%("&+$ #%(.$%&"C % <&+$"' -' <%.#"' -%&>%(',"
I%>'(%(" #%(.$%&"
I%>'(%(" #%(.$%&" 0" 7+#" /" $"&'"< 9
1.paduri de coni/ere din muntii temperati
2.paduri temperate in eta*ele /orestiereA ? montane <GM=7 ? deluroase <G9=7 ? de
campie <GC=7?din sil#ostepa <s=.
3.pa*isti me4o/ileA ? de cosit7 montaneB ? de altitudine *oasa <din 4ona dealurilor=.
4.Gormatiuni ier0oase si /acies cu tu/arisuri < pe unitati de relie/ accidentat7 cu
terenuri de"radate= din 4onele A? piemontane7 ? deluroase7? de campie.
Acti#itatea initiata recent7 intemeiata pe cunoasterea terenului <din #eri/icarile
anterioare= ca si pe #i4uali4ari recente in parte din Ecosistemele Gorestiere7 ? a
identi/icat <pana la aceasta data7= 6a0itate naturale care7 intr?o situatie <acum=
pro#i4orie <ca /iind cu partiale7 = se pot denumi ast/elA
I . Potri#it 9irecti#ei 823433CEE ? Ja0itateA
81 : Paduri <P9= ale Europei 2emperate
81)1 : te*aris cu 'alio? Carpinetum
81.1 : Paduri de panta7 "ro6otis7 ra#ene7 cu 2ilio? Acerion
81+1 : Paduri de Grasin termo/il cu .raxinus angusti)olia
81E1 : Paduri alu#iale cu Alnus glutinosa si .raxinus excelsior
81I1 ? Paduri Eurosi0eriene stepice cu Guercus ro
84 : Paduri <P9= de Coni/ere din Muntii 2emperati
8411 : P9 Acido/ile cu Picea din eta*ele alpine <real7 su0alpine= muntoase
!2 : Gormatiuni ier0oase si uscate semi?naturale si /acies de acoperire a supra/etelor
cu tu/isuri
!221 : Pseudostepe cu iar0a si plante anuale de 26ero?+rac6Tpodietea <cu
rachipodium silvaticum H $,siga2
)1
!231 : Pa*isti 0o"ate in sp de Nardus7 pe su0strate silicioase ale 4onelor muntoase
<si su0muntoase= din Europa Continentala
!5 : Pa*isti Me4o/ile
!511 : Pa*isti sla0e la secerat 7 de altitudine *oasa <Alopecurus pratensis H coada
vulpii, %anguisor,a o))icinalisH%or,estrea2
!521 : Preerii de cosit montane
II . In con/ormitate cu Le"ea nr.4!232111 : 2ipuri de 6a0itate <Ane$a 2=
1 : Ja0itate <marine7 costiere si= de dune
dune cu (ippophae rhamnoides
dune impadurite ale re"iunilor <atlantice= continentale < 0oreale=
2 : Ja0itate de ape dulci <inclusi# salmastre=
ape puternic oli"ome4otro/e cu #e"etatie 0entica de C6ara ssp.
Lacuri distro/e naturale <si 6elestee=

3 : Ja0itate de pa*isti si tu/arisuri
pa*isti 0o"ate in sp. de Nardus7 pe su0strate silicioase ale 4onei montane
pseudostepe cu iar0a si plante anuale de 26ero?+rac6Tpodietea
pa*isti alu#iale ale #ailor raurilor <cu Cnidion du,ii2
pa*isti de altitudine *oasa <cu Alopecurus pratensis, %anguisor,a o))icinalis2
5 : Ja0itate de stancarii si pesteri
"ro6otis stancos al eta*ului montan <cu &aleopsis ladani H Taposnic2
pante stancoase silicioase cu #e"etatie c6asmo/itica
! : Ja0itate de padure <P9=
8111 : P9 tip Lu4ulo?Ga"etum <Ga"eta Lu4uletosa montana : cod sil#ic 4151=
8131 :P9 tip Asperulo : /a"etum <Ga"eta Asperuletosa su0montana : cod sil#ic
421=
81)1 :te*aris cu 'alio?Carpinetum <cu sp. ier0acee din "enul 'allium si sp.
ar0orescenta Carpinus 0etulus=
81.1 : P9 de Panta7 "ro6otis sau ra#ene cu 2ilio?Acerion
81+1 :P9 de Grasin termo/il cu .raxinus angusti)olia
81E1 :P9 alu#iale cu Alnus glutinosa si .raxinus excelsior
81I1 : P9 Eurosi0eriene stepice cu auercus ro0ur </.putin repre4entate7 ca resturi din
codrii Ilasiei=
8411 : P9 Acido/ile cu Picea din eta*ele alpine <real7 su0alpine= montane .
)1
Considerand ca 0ioecosistemele /orestiere a#and caracterul actual natural
/undamental : prin #aloarea patrimoniului natural si prin sta0ilitatea /unctionala la
calamitatile 4ise naturale trecute si prin re4istenta la con/runtarile climato?eda/ice
pre#i4ionate : sunt demne <cel putin sil#icultural= a /i prote*ate <tocmai cu titlu de
Ja0itate Naturale7= ca aport al naturii 5omaniei la continutul 9irecti#ei Europene
823 433CEE : noi ne?am propus a in#entaria 2P ] tipurile naturale /undamentale de
padure <re4ultand pana acum7 cca. 1)3= in /ondul /orestier din *udetul +u4au.
A&+$% -' <%.#% -%&>%(',%
A&+$% /'# 7+#" /" $"&'"<
?me!o)ila ? in 4onele montana7 deluroasa < pe e$po4itii semiinsorite ? semium0rite=7
de campie < pe e$po4itii semium0rite ? um0rite=B
?termo)ila ? in 4onele deluroasa< pe e$po4itie insorita=7? de campie < pe e$po4itii
semiinsorite=B
?xero)ita ? < in sil#ostepa deluroasa speci/ica *udetului +u4au= si in 4ona de campie <
pe e$po4itii insorite=B
,nitatile de relie/ care di/erentia4a /lora din 4ona de campie si pe terenurile cu mica
ener"ie de relie/ ? sunt cele de microrelie/ si luncile raurilor.
Glora *udetului +u4au7 este #aria0ila7 in /unctie deA mor/olo"ie
<p.ier0acee3lemnoase=7 mediu de #iata in care e$ista p6Tllum?ul <6i"ro/ile : cu tot
corpul in apa7 6idro/ile?partial e$puse inundatiilor sesoniere=7 umiditatea eda/ica
#alori/icata de sistemul radicelar <de la 6idro/ite:me4o/itebla
$ero/ite=7temperamentul pentru lumina < de la scio/ile ]om0ro/ile la 6elio/ile = 7
e$i"enta pentru caldura satis/acuta de lun"imea se4onului #e"etati# 7 potri#ita
eta*ului /itoclimatic in care se a/la /iecare planta .

Conditiile oro6idro"ra/ice ale *udetului +u4au7 reali4ea4a o 4onare si o eta*are
altitudinala a #e"etatiei care corespunde7 in "eneral la 3 4one de #e"etatieA 4ona
su0alpina <pe muntii Penteleu?1))1 m si iriu?1!58 m=7 4ona padurilor si 4ona
stepei.
In corelatie cu 0onitatea statiunilor si tro/icitatea solurilor care satis/ac di/erentiat
e$i"entele plantelor pentru conditiile <indirecte= de in/luenta si /actorii <directi= de
actiune? dinspre mediul am0ient?plantele au o distri0utie spatiala pe #erticala cu
0en4i a#and optim al #e"etatiei <unde7 populatiile sunt a0undente7 din e$emplare
/rec#ente= ca si limite sup3in/. <unde e$emplarele de#in /acultati#e=.
In raport de nisa <anali4ata= po4itionata in 0anda de #e"etatie7 de /a#ora0ilitatea
mediului nisei respecti#e7 de /rumusetea si #aloarea economica3nutriti#a <ca 0iomasa
/ura*era= a sp. considerate 7 ca si de accesi0ilitatea omului in locatia nisei?re4ulta ca
speciile de /lora <si /auna= su0 e/ectul mediului si impactul omului sunt pre4ente cu
semni/icatii discriminatoriiA
Ast/el7 estimam ca amenintate7 speciileA
?Nitraria sc6o0eri <'ardurarita= <endemica=
?CTpripedium calceolus <Condurul 9oamnei= <rara= mn <mn]monument al
)2
naturii=
?2ulipa 0ie0ersteiniana <rara=
?Gritillaria melea"ris <+i0ilica= <rara= mn si < pro0a0il7 in raport cu 4onele
tarii ?endemica=
?Gritillaria tenella <Montana= <periclitata=
?ErTt6ronium dens?canis <maseaua Ciutei= <periclitata=
?Lilium marta"on <Crin de padure= <rara=
?Lilium 0ul0i/erum <Coroana imparatului = <rara? =
?Crocus moesiacus <+randusa "al0ena= <periclitata=
?Narcissus stellaris <An"usti/olius= = <periclitata=
?Paeonia daurica <2riternata= <+u*or= <rara= mn
?oldanella pusilla <9e"etarut pitic= <rara=
?Muscari racemosum <Porum0ei= <#ulnera0ila=
?Clematis alpinum <Atra"ene alpina= <Curpen de munte= <#ulnera0ila=
?Jepatica no0ilis <#ulnera0ila=
?cilla autumnalis <rara=
?Pulsatilla montana <9editei= <periclitata=
?9iant6us tenui/olius <'aro/ita rosie de munte= <periclitata=
?9iant6us "uttatus <rara=
?Iris sintenisi <periclitata=
?Iris dacica <rara=
?'ladiolus im0ricatus <a0iuta= <#ulnera0ila=
?Ni"ritella ru0ra <an"ele #oinicului = <rara= mn
?Con#allaria ma*alis <Lacramioare= <periclitata=
?5anunculus op6io"lossi/olius <rara= <Pd.pataru 7 Grasinu=
?Ier0ascum p6oeniceum <Coada mielului = <#ulnera0ila=
?eratula 0ul"arica <Caput na*ae= <Capu sarpelui= <#ulnera0ila=
?Centaurea trium/etti <Al0astrele de munte= <periclitata=
?Centaurea cTanus <Iinetele= <#ulnera0ila=
?Centaurea salonitana <periclitata=
?Ec6inops rut6enicus <2atarnica= <periclitata=
?Adonis aesti#alis <Cocosei de camp= <#ulnera0ila=
?LTc6nis coronaria <Curcu0eu= <#ulnera0ila=
?'eranium caeruleatum <periclitata=
?Arnica montana <Arnica= <#ulnera0ila=
?Primula minima <#ulnera0ila=
_ tot planta endemica A eratula caput na*ae <Capul sarpelui= in padurile
pataru7Grasinu si Ma$enu.
Comparand conditiile de mediu actuale si cele normale de de4#oltare? este de
semnalat deprecierea conditiilor climatice pe /ondul carora sunt desta0ili4ati si
/actorii de clima si sol care inter#in direct7 e/ecti# asupra #e"etatiei sil#ice si mai ales
a"ricole.
C6iar daca anul 2114 <prin suma si concentrarea precipitatiilor= este de e$ceptie7
?totusi7 nu se poate desconsidera starea de /ond a climei care7 prin indicatorul de
)3
ariditate <de Martonne= intr?o relatie simpli/icat e$primata <prin raportul= intre suma
precipitatiilor si suma temperaturilor pre4intaA
?tendinta de a co0orc dinspre Ia ] 52 spre Ia ] 2.
?sunt tot mai /rec#enti anii cu Ia W 247 acoperind 4one tot mai e$tinse <acum inca
partiale= din supra/ata *udetului7 ceea ce semni/icaA depasirea domeniului de
toleranta a /actorilor limitati# si intrarea in domeniul /actorilor nepermisi#i7
desta0ili4atori7 implicandA
?reducerea 4onelor si supra/etelor cu clasa de /a#ora0ilitate ridicata pentru
speciile sil#ice edi/icatoare de /ormatii /orestiere <prin de/icite de umiditate care
nu /a#ori4ea4a de4#oltarea acestor specii=B
?e$tinderea supra/etei speciilor sil#ice cu #aloare secundara care7 in paduri
deri#ate7 iau locul speciilor principale #aloroase /unctional <producti# si
protector=B
?presiunea crescanda asupra 0ioceno4elor /orestiere dar si asupra culturilor
a"ricole cau4ata de secetele cronice <pe /ondul carora apar periodic secete acute=
desta0ili4and ec6ili0rele necesare mana"ementelor <sil#ice si a"ricole= ca
acti#itati de amena*are7 or"ani4are si aplicare a te6nolo"iilor speci/iceB
?in /olosinta a"ricola?culturile principale <de /elul "raului= au randamente ma$ime
doar in perioade din domeniul e$ceptiilor <21147 cu precipitatii a0undente in
/eno/a4ele de4#oltarii spicului la "rau=B
?c6iar si 0iomasa /ura*elor cu #aloare nutriti#a proteica este a/ectata prin
inlocuirea speciilor importante cu cele secundare?celulo4ice? </rec#ent ruderale=
limitand si cresterea animalelorB
?sintetic7 de#ine reala tendinta diminuarii productiilor <din culturile a"ricole si
sil#ice= de produse principale de 0a4a si traditionale : ceea ce poate pune
pro0lema su0stituirii speciilor auto6tone cu specii sudice <c6iar mediteraneene7
insa $ero/ite=.
Gauna pe 4one de relie/A
mami/ere mari < ier0i#ore si rapitoare= si pasari7in
? 4ona montana A Capra nea"ra < pe muntele iriu=7 Cer0ul carpatin7
Mistretul75asul7,rsul +run7Lupul < mai putin=7Cocosul de munte7Ierunca.
? 4ona dealurilor A Capriorul7Mistretul ,rsul7 Lupul < in optimul
arealului=7 +ursucul7 Potarnic6ea7itarul de padure7Ga4anul <mai putin=B
? 4ona campiei A Capriorul <mai putin=7Iepurele7 Lupul < mai
putin=7Prepelita7 Ga4anul < arealul padurilor din comuna 5usetu=.
Gauna naturala #alori/ica mediul terestru arondat <GI= /ondurilor de #anatoare si mai
putin mediul ac#atic arondat GP </ondurilor de pescuit= <mai putin in mediu ac#atic7
prin capacitatea sa 0io"enica a#and limitariB induse sau implicate=.
Gata de /auna auto6tona <care se reproduce= re"enerandu?se in teritoriul *udetean7
a#i/auna de mi"ratie si pasa*7 periodic aduce in *udet 7 alte specii si populatiiB
Caracteri4ata "eneral7 /auna pre4inta o tendinta de saracire in specii incepand cu
e#idente mani/estari de modi/icari <restran"eri= ale piramidelortro/ice unde 7 tot mai
multe sunt #eri"ile sla0eB #eri"i care7 o data a/ectate7 implica resetarea <materiala7
ener"etica si in/ormationala= a piramidelor tro/ice in sensul A
)4
diminuarii 0iodi#ersitatiiB
scaderii pre4entei si semni/icatiei <intai a= populatiilor <apoi si a= speciilor de
interes <de #aloare naturala7 a/late la #ar/ul piramidei tro/ice ca si = pentru
scopul economicB
e$tinderii si</rec#ent= eruptiei speciilor in populatii daunatoare.
*pecii prote3ate
Anali4aA e#aluarii speciilor cine"etice <la care se /ace e#aluarea= prin dinamica
e/ecti#elor reale in raport cu e/ecti#ele optime7 proprii 0onitatii GI7 prin
comparatiile multianuale a recoltelor o0tinute : dincolo de #ariatiile normale in
limitele coe/icientilor speci/ici? poate o/eri in *udet <ca 4ona raportata7= locale
semi/icatii pentru pre4enta populatiilor si repre4entarea speciei B ast/el7 sunt
amenintateB
? 5upicapra rupicapra carpat6ica <Capra Ne"ra=?<#ulnera0ila=
? Cer#us elap6us montanus <Cer0ul carpatin=? <#ulnera0il=
? 9ama dama <Cer0ul lopatar=?<periclitat=
? Meles meles <Iie4ure =?<#ulnera0il=
? Gelis lTn$ <5asul= : <#ulnera0il=
? Martes Martes <Hderul de copac=?<#ulnera0il=
? Martes /oina <Hderul de piatra= : <#ulnera0il=
? 2atrao ura"allus <Cocosul de munte = : <periclitat=
? 2etrastes 0onasia <Ierunca=?<periclitata=
? Perdi$ perdi$ <Potarnic6e= : <Periclitata=
? Courni$ coturni$ <Prepelita 7 Pitpalac=? <#ulnera0ila=
? Alauda ar#ensis <Ciocarlia de camp=?<#ulnera0ila=
? colopa$ rusticola <itar de padure = : <#ulnera0il=
? Colum0a oenas <Porum0elul de scor0ura= : <rar=
? 2estuda 6ermanni <+roasca testoasa de uscat= : <periclitata=
Comparatie intre conditiile de mediu actuale si cele normale de de4#oltare
Pentru /auna7 e/ectele ne"ati#e suntA
?implicate deA
a=. reducerea supra/etei 6a0itatelor naturale speci/ice unde speciile 7
populatiile si indi#i4ii nu?si mai a/la usor nisele proprii7 pentru ocuparea
carora intra in concurenta intraspeci/ica <desi populatiile sunt tot mai
diminuate 7 ca densitate=.
0=.suprae$ploatarea <desi autori4ata c6iar de autoritati a0ilitate cu /unctii de
control ?cu ascendent *uridic /ata de cele competente doar pentru
#eri/icare=
?induse de saracirea 0iodi#ersitatii si ast/el raporturile tro/ice depreciendu?
se <prin su0nutritie7 prin nee$ercitarea selectiei naturale positi#e=.
S0",'' /" <&+$% -' <%.#% -%&>%(',% 4%&+$'<',%(" ",+#+2',
)5
Autori4atii de recoltare plante?0ene/iciar de autori4atie7 speciaA
1= 9irectia il#ica +u4au <autori4atiile nr.5315.15.2114 si nr.13312.11.2114= pentruA
?ciuperci comesti0ile <'6e0eA 11^51 toB 'al0ioriA 51 to=B
?plante medicinale <MesteacanA 175 toB NucA 175 toB PaducelA 1 toB PelinA 175 toB
5ostopasca 175 toB alcamA 175 toB unatoareA 17 5 toB 2ei ar"intiuA 14^31 toB 2ei
puciosA !^ 1toB ,r4icaA 175 toB Matase de porum0A 175 to=B
?/ructe de padure <CatinaA 211 toB MaceseA 111 toB Porum0eA !1 toB Paducel A 21 to=B
2=C PIL- E;P@52 5L P5EHME5 < autori4atie nr.2314.14.2114= pentru A
ciuperci comesti0ile <'al0ioriA 25 toB "6e0eA 21 toB Jri0iA 31 to=B
?/ructe de padure <A/ineA 15 toB Gra"iA 27)3 toB coruseA 1275 toB -meuraA 127 5 to=B
3=.C MANA2A5CI 5L :2IA, <autori4atie nr..331.1!.2114 pentru A
?ciuperci comesti0ile <'6e0eA 571 toB 'al0ioriA 1571 toB Jri0iA 4171 to.
Cantitatile recoltate in anul current7 se raportea4a de catre 0ene/iciarii autori4atiei de
mediu7 insotind cererea de autori4are pentru anul #iitor<document in cre se inscriu
cantitatile recoltate inclu4and si cantitatile ac6i4itionate7 opera0ile pana la termenul
%.(+$'7%('"'C 31.12.%.,.E.
Comparatia cu anii anteriori e#identia4a cererile in accord cu studiile de e#aluare
<asadar cu resursele= dar si potri#it contractelor comerciale de li#rare catre
0ene/iciari.
5esursele e#aluate re/lecta #ariatii speci/ice potri#ite cu #aria0ilitatea anuala a
/a#ora0ilitatii climatice si 0iomasei de nutritie.
pecii admise la #anat?titularul autori4atiei7 nr.e$emplare pe specii7 comparatii cu
anii anterior.

pecii de
mami/ere de
interes #anatoresc
autori4ate se4on
211432115
2itulari autori4ati
9irect
ia il#ica
+u4au
AHIP
+u4au
AIP
Caprioara
5m arat
AIP
9iana
+ucuresti
AIP
Ac#ila
+ucuresti
AIP +radu
+ucuresti
cote e$tractii
+i4am <@ndatra
4i0et6ica=
2
8
?
Capra ne"ra
<5upicapra
rupicapra=
4 1 1 ?
Caprior
<Capreolus
capreolus=
2
)
. 2
1.
4 1 21
Cer0 comun
<Cer#us elap6us
montanus=
1
)
2 1
8
5
9i6or <Putoris
putoris=
1
8
? 2
33
4 11
Iepure <Lepus
europaeus=
4
3
! !
!!5
5
!1
)
1
1
11
11
)!
1
Hder de copac
<Martes Martes=
1
3
? 5
3
1
Hder de piatra
<Martes /oina=
2 ? ) 1
Lup <Canis lupus= 3 ? .
Mistret < us
scro/a=
)
4
) 1
81
2 15
Ne#astuica
<Mustela ni#alis=
. ? 2
21
4 11
Pisica sal0atica
<Gelis sil#estris=
2 ? 2
5
5as < Gelis lTn$= 3 ? .
,rs <,rsus rctos= ) 5 !
Iie4ure <Meles
meles=
3 ? 1
1!
5
Iulpe <#ulpes
#ulpes=
.
1
1 3
).
1
1
5 11
Comparatiile cu anii anteriori e#identia4aA
?cur0a ci/relor de recolta?cerute la autori4are?in crestere <in "eneral]cu cate#a
e$ceptii=B
?cur0a recoltelor reali4ate?raportate la autori4area ceruta7 in anul urmator? in
descrestere <in "eneral=B multe ci/re de recolte7 nu se reali4ea4aB la unele specii7
ci/rele cerute nu se reali4ea4a nici c6iar la una unitate7 <considerand si capturile de
/auna sal0atica?drept recolte cine"etice /iind e$trase moral daca sunt reali4ate prin
"ospodarirea #anatului sil#ic7 asadar prin mana"ementul /ondului cine"etic=B
?in *udetul +u4au7 pe 0a4a e#aluarii 0onitatii GI e/ecti#ele optime pentru supra/ata
totala a GI <5)3.!.3 6a= pe specii sunt A Capra nea"ra : 517 Caprior ?3!31 7 Cer0
comun ?)137 Cer0 lopatar ?337 Iepure?331187 Mistret?!4.7 5as?4)7 Cocos de munte?
1337 Ga4an?124!7 Potarnic6e?31)5.
pecii depasari de interes
#anatoresc autori4ate se4on
211432115
2itulari autori4ati
9irectia
il#ica
+u4au
AHIP
+u4au
AIP
Caprioara
5m arat
AIP
9iana
+ucuresti
AIP
Ac#ila
+ucuresti
AIP
+radu
+ucuresti
+ecatina comuna <'allina"o
"allina"o=
5
1
.
15
5
1
Ciocarlia de camp <Alauda
ar#ensis cantarella=
1 1 1 1
Cocos de munte <2etrao
uro"allus=
5 !
Cormoranul mare
<P6alacrocora$ car0o=
4
1
Ga4an <P6asianus colc6icus= 4
4
.
58
5
'ainusa de 0alta <'allinula
c6loropus=
1
41
))
'arlita mare <Anser
al0i/rons=
5
1
4
!81
5
1
'asca sal0atice <Anser sp.=
<admise de le"e=
5
1
1
181
1
11
'raur comun <turnus
#ul"aris=
1
51
3
425
2
11
5
1
'u"ustiuc <treptopelia
decaocto=
1
21
1
12.
1
3
11
5
1
5
1
Ierunca <2etrastes 0onasia= 2
5
!
2
Lisita <Gulica atra= 2
1
4
45
1
11
Na"at <Ianellus #anellus= 4
81
Porum0el "ulerat <Colum0a
palum0us=
1
11
3
81
1
51
1
11
Prepelita <Coturni$
coturni$=
2
81
)
245
3
11
5
1
Potarnic6e <Perdi$ perdi$= 1
5
1
181
8
1
5 5 5
5ate sal0atice <Anas sp.=
<admise de le"e=
5
1
8
244
2
11
3
1
itar de padure <colopa$
rusticola=
1
11
1
11
2
1
tancuta <Cor#us monedula= 3
)5
tarcul cenusiu <Ardea
cinerea=
3
1
tur4ul de #ie <2urdus
iliacus=
2
11
8
281
2
11
2urturica <treptopelia
turtur=
2
11
2
.11
1
11
5
1
Alte autori4atii A
C P@MA5@M 5L AL+A I,LIA?autori4atie <nr.3314.14.a.c.= pentru 1)7!
tone melci
C 5@L,; 5L JA52E' : autori4atie <nr.4314.14.a.c.= pentru 22 74 tone
melci?reali4at 1571!3 tone
9 +u4au : autori4atiile 12 3 13.11. si 1132!.1!. 2114B AHIP +u4au?
autori4atiile 14315.11. si .314.1!.2114B CAP5I@A5A 5M A5A2 autori4atia
8328.1!. a.c.7 ACIILA +,C,5E2I? autori4atia 11331.1..7 9IANA
+,C,5E2I? autori4atia )321.157 +5A9,L +,C,5E2I : autori4atia
!31..15.
A+#/.& 0'-,',+&
Mediul ac#atic neamena*at <in scopul pisciculturii= #alori/icand intio/auna naturala :
in *udetul +u4au? este arondat la 8GPA
).
a= !? administrate de catre 9irectia il#ica +u4auA 1 iriu7 2 Crasna7 5 +asca
5o4iliei7 ! +asca Mare7 ) +asca Mica7 8 Malaia si
0= 3 ? administrate de catre AHIP +u4auA 3 Il.+u4aului superior7 4
Il.+u4aului mi*lociu7 . acumularea iriuB
Cele ! GP administrate de 9 +u4au au 1.5 Km lun"ime7 )8 cascade cu lun"imea
511 m.l. si densitate 174. 0uc3Km7 5 toplite cu ] 3.11 mpB in 21147 in 4 GP s?au
de#ersat 23212 0ucati de pastra#7 ast/el7 se reali4ea4a o producti#itate <pe ansam0lu
GP= de !)74 K"31 Km7 curs de apa in GI din 4ona MontanaB
Cele 3 GP administrate de catre AHIP +u4au au !575 Km7 lun"imea ocupata cu
pesti7 cu latimea #ariind 1 m <pr.'ramaticu= si 28 m <r.+u4au=7 cu capacitatea
0io"enica la #alori intre 4 <lacul iriu =7 5 <pe paraie= si ! <r.+u4au=7 speciile de pesti
e$istente suntAPastra#ul comun7?pe 4575 Km7 Clean7 Mreana7 co0ar : pe 21
Km si in lacul iriu <]11) 6a=.
2.2.5.S(%$"% %$''&+$ 0$+("8%("
N.2"C ('0C &+,%&'7%$"C -.0$%<%(%C ,.-(+/"
Con/orm Le"ii 532111 <la care se raportea4a propunerile de rearondare=A
22!1?Iulcanii Noroiosi Paclele Mari : com. cortoasa? 1572 6a ? II "7 0
22!2?Iulcanii Noroiosi Paclele Mici ?com. cortoasa ? 1172 6a: II "70
22!3?area lui +u4au ?com.Parsco# ? 371 6a ? III "<0=
22!4?+locurile de calcar de la +adila ?com.Iipesresti ? 171 6a : III "<0=
22!5?Padurea Cri#ineni ?com.Patarla"ele ? 1471 6a : II /
22!! :Padurea +radeanu ?com.+radeanu ? 57. 6a ? II /
22!)?Platoul Meledic ?com.Man4alesti ? !)75 6a : II m<"7s70=
22!.?Padurea Lacurile ?com.+isoca ? 1171 6a : II m </707"=
22!8?9ealul cu Lilieci ? com.Cernatesti ?371 6a : II </74=
22)1?Padurea cu 2isa? com.C6io*du ?151 6a : II /
22)1?+alta Al0a? com.+alta Al0a ?!11 6a : II m <"7074=
22)2?+alta Amara ?com.+alta Al0a ?811 6a : II m <"7074=
22)3?Gocul Iiu la 2erca? com.Lopatari ? 1713 6a : III "
22)4?Piatra Al0a F'run*E ?com.Man4alesti ? 17125 6a : III "
22)5?C6i6lim0arul de +u4au ? com.Colti ? 2752 6a : II m <"7p=
Numai pentru Ariile Naturale Prote*ate a#and codurile 2.2!1 si 2.2!2 : au /ost
depuse 2 documentatii7 in luna noiem0rie a.c7 ast/el incepand procedura de atri0uire
in custodie7 potri#it @rdinului MAPAM nr..5132113.
P$+>&"2" &"3%(" /" A$''&" N%(.$%&" P$+("8%("
o0iecti#ele din cuprinsul Gondului Gorestier7 0ene/icia4a <cel putin indirect= de
mana"ementul sil#ic al padurilor limitro/e : <ast/el ele sunt si prote*ate si
pa4ite=B
)8
5e4er#atia +alta Al0a? este acum de interes pentru societatea PELL?AMA5
+ucuresti care <cu apro0ari= /ace e$plorarea resursei naturale <a namolului
sapropelic=B
5e4er#atia +alta Amara : nu mai contine in6tio/auna la #aloarea comerciala7
/irma C E@; 5L +u4au renuntand in 21117 la piscicultura si e$ecutand
lan"a 0alta7 o amena*are piscicola <cu accord de mediu=B
pentru 5e4er#atiile Padurea FLacurileE +isoca <a*unsa proprietate pri#ata7
inainte de Le"ea 532111= si Padurea +radeanu <la propunerea 9..+u4au= ? se
/ac propuneri de radiere <cu compensare prin paduri de #aloare naturala7 din
/ondul /orestier administrat de catre 9..+u4au=.
Consideram ca pot de#eni o0iecti#e de interes ma*or pri#ind patrimoniul natural al
*udetului +u4au si constituirea a doua Parcuri Naturale A Penteleu?Casoca <]22.815
7 )= si iriu?Monteoru <]15..4!71 6a=B aceste o0iecti#e a/late in Muntii +u4aului
<continand si 5e4er#atiile Naturale :in denumire sil#ica 7 Coltii +alei si Cernatu?
Ii/orata7 cat si noi re4er#atii naturale si 6a0itate naturale =7 impreuna cu <de
asemenea= noi arii naturale prote*ate in @ Ne6oiasu <,P I Jarta"u si ,P II
Crasna=7 @ 'ura 2e"6ii : #or mari procentul de repre4entare a naturii *udetului la
#alori apropiate de cele corespun4atoare realitatii.

2.2.!. S(%$"% 0%/.$'&+$
A.#,('% ",+#+2',% % 0%/.$'&+$
upra/ata totala asi"urare "eno/ond7 e$clusi# protectie de productie si protectie7
e$clusi# de productie
Potri#it sistemului in/ormational sil#ic <asadar cel curent= din supra/ata totala de
12).235 6a a P9 administrate de catre 9 +u4au7
)5!8! 6a sunt in "r.I : P9 de protectie
si
51.538 6a sunt in "r.II : P9 de productie si protectie.
Preci4am ca7 in 4ona montana7 in ,P E7 ca P9 cu /unctii speciale pentru ocrotirea
naturii7 se a/la #ec6i re4er#atii ale Academiei 5omaneA
FColtii +alei F <3.472 6a= pe Muntele iriu
FCernatu Ii/orataE <5417. 6a= in Masi#ul Penteleu
A+#/.& <+$"-('"$
Esenta Gorme de proprietate upra/ata <6a=
5asinoase
<paduri=
Proprietate de stat
Proprietate pri#ata
In a/ara Gondului
Gorestier
2otal
3!.)2
11525
4.38)
.1
Goioase <paduri= Proprietate de stat
Proprietate pri#ata
In a/ara Gondului
Gorestier
2otal
813!3
21.41
111213
2otal <Gond
Gorestier=
Proprietate de stat
Proprietate pri#ata
In a/ara Gondului
Gorestier
2otal
128.!1
323!5
1!222!
M%-% &"2#+%-% 0.-% '# ,'$,.'(.& ",+#+2',
In 9 +u4au s?au reali4at recolte de masa lemnoasa repre4entand productia
sil#iculturala a padurilor si constituind indicator raportat la cota de taiere
re"lementataA
Nr.
crt
Locul de
recoltare
5asinoase Ga" te*ar Alte
specii tari
Alte
specii
moi
2otal
mii mc
1 Paduri
proprietate
pu0lica a
statului
2.474
?2114
)275 ?2113 18175 2!371
?2113
2 Paduri
proprietate
pu0lica a
unitatilor
3 Paduri
proprietate
pri#ata
4 Ie"etatie
/orestiera in
a/ara Gondului
Gorestier
National
5 2otal 2.474
?2114
)275 ?2113 18175 2!371
?2113

D'-($'>.('% 0%/.$'&+$ /.0% 0$'#,'0%&"&" <+$2" /" $"&'"<9 2.#("C /"%&C 0+/'-C
,%20'"C &.#,%.

Padurile ocupa 2!M din supra/ata *udetului +u4au.
Pe /ormele de macrorelie/7 /ondul /orestier al *udetului +u4au se distri0uie prinA
.1
3 @.. <Ne6oiu7 Ne6oiasu7 'ura 2e"6ii= : in 4ona Montana <a#and !5. 5)37)
6a=B
4 @.. <Cislau7 Parsco#7 2isau7 I.Ioda= ? in 4ona deluroasa </ara podisuri=
< pe cca. )1. 28.7. 6a=B
2 @.. <5m arat7 +u4au=: in 4ona de campie <pe cca. 15.1.271 6a=.
Cunoscand ca delimitarea /ormelor de macrorelie/ se /ace altimetric <si prin ener"ia
de relie/=7 /ata de liniileA Culuarul Catiasu?i0iciu?Lopatari <intre munte si deal= si
9N 2 <Ploiesti?+u4au?5m arat= <intre deal si campie= : distri0utia P9 se /ace prin
alte apro$imatii ale supra/etelor.
Cu certitudine7 distri0utia P9 pe eta*e /orestiere GM37GM27GM1^G947 G937 G927
G91 7 <GC=7 ? este de interes pentru orice mana"ement7 plan <o actiune ce a /ost7
de noi7 inc6eiata in 4ona Montana=.
Particularitatile *udetului +u4au <unde GC nu? i destul repre4entata7 iar in 4ona
dealurilor se pre4inta e$tra4onal d : sil#ostepa de deal =: ar preci4a in/ormatia.
-onarea si re"ionarea ecolo"ica a P9 *ud.+u4au e#identia4aA
C? re"iunea Carpatilor si u0carpatilor de Cur0ura ? 'rupa ud?Est Carpatica
C27 cu sectoarele 1?molidisuri 7 2 ? P9 de GA cu rasinoase7 3?Ga"ete montane7
4? Ga"ete colinare7 5? 'orunete.
M2 : 5e"iunea ud?estica a#and sectorul . ] P9 de 2+ si 2P.
S(%$"% -' "4+&.('% 0%/.$'&+$
In 2114 : nu au /ost supra/ete in Gondul Gorestier a/ectate de incendiiB
?au sustras ile"al ar0ori insumand 1321 mc si ast/el o pa"u0a de 138.7) milioane lei
? prin /apte constatate <de catre personalul sil#ic= in procese #er0ale de in/ractiune
<in nr. de .5= sau de contra#entie <!). la numar=.
Monitori4area starii de sanatate a P9 arataA
1=decolorarea aparatului /oliar7 la toate speciile : redata prin distri0utia supra/etelor
<M din P9= <pe cate"orii de decolorare= ast/elA .17)M <1=B 1478M <1=B 178 M <2=B
272M <3=B 172M <4=B 171M <)=
2=de/olierea pe specii <edi/icatoare= "rupe de #arsta <su03peste !1 ani= prin M <pe
clase de #atamare=7 arata ? ca /a4a succesi#a decolorarii apartului /oliar ? e/ectul de
impact al secetelor7 al ariditatii asupra padurilor.
Z+#" ,. /"<','( /" 4"3"(%('" <+$"-('"$% -' /'-0+#'>'&'(%(' /" '20%/.$'$"
Potri#it re"lementarilor nationale7 se cunoaste ca in *udetul +u4au7 4ona de campie
arondata @..+u4au si @.. 5m.arat?este de/icitara in paduri din <= teritoriului
arondat la @ +u4au7 padurile ocupa 371 M 7 cu #ariatii semni/icati#e intre 157.M
<in ,P II Monteoru= si 272 M <in ,P I?III7 in 4ona Padina?5usetu?Po"oanele=
Ast/el7 partea de E?E a *udetului /iind un teritoriu cu de/icit de #e"etatie sil#ica? si
APM +u4au <in ec6ipa cu dele"ati ai autoritatilor *udetene pentru sil#icultura si
.2
pentru a"ricultura 7 ca si ai autoritatilor locale : primarii = a actionat pentru
identi/icarea perimetrelor de ameliorare a terenurilor <de"radate7 cu limitari= .
E/ecti#7 9..+u4au a /acut demersuri pentru preluarea spre impadurire <din domeniul
pri#at al Primariei Luciu : !.84! 6a si respecti# din domeniul pri#at al statului ] A
9 : ).228 6a in comuna 5usetu=.
A? terenuri erodate la supra/ata ? din padurile statului
+? terenuri cuprinse in perimetrele de ameliorare a terenurilor de"radate
< si su0producti#e a"ricol= ?la ni#elul a parte din comunele *udetului
S.0$%<"(" DJ%E /" -+& /"3$%/%( '# <+#/ <+$"-('"$
Cate"oria de soluri upra/ete <6a=
Cu e$ces de umidate 15
Acide
araturate )
Nisipoase 1
Erodate de ape din careA
Cu ero4iuni de supra/ata semni/icati#e
Cu ero4iuni de adancime
12.
1.
111
Poluate 1
Altele < 0olo#anis7pietris= )8
2otal 231
S.0$%<"(" -,+%-" /'# A+#/.& A+$"-('"$
upra/ete scoase pentru alte utili4ari
Nu s?au /acut scoateri din Gondul Gorestier <in anul curent=B aplicam consec#ent
procedura de re"lementare admitand numai scoaterile cu compensare <cantitati#a7
calitati#a= ec6i#alenta <indi/erent de 0ene/iciar = : acordand prioritate padurilor
<e/ecti# /unctionale=.
S.0$%<"(" -,+%-" /'# 0$+0$'"(%("% -(%(.&.' '# 4"/"$"% $"($+,"/%$''9
Nr.Crt @colul il#ic _upra/ata
scoase de/initi#
<6a=
+ene/iciar @0iecti#ul Apro0are
1. @ +u4au 17835. Iama +u4au constructii ane$e Noti/icare
Impact redus
.3
Cu destinatia persoane /i4ice7 prin aplicarea Le"ii Gondului Gunciar nr.1.31881 si
Le"ii nr.132111 7 s?au constituit 32.3!5 6a paduri pri#ate <in Gondul Gorestier total
de 1!2.22! 6a7 a *udetului +u4au=.
!.2.11._ Masa lemnoasa plani/icata taierii in 2115 <mii mc=
Cota de taiere re"lementata pentru anul 2114 <prin @rd.M.A.P.9.5. !2432!.1..2114 =
este de A 171 mii mc din GG <Gond Gorestier= pu0lic7 .!75 mii mc din GG pri#at si 157)
mii mc din a/ara GG nationalB recent s?a re#enit la procedura de re"lementare a
e$ploatarilor /orestiere <la ni#elul a"entilor economici = B consideram ca este 0ene/ica
constituirea de parcuri naturale pentru mana"ementul acti# al padurilor deoarece in
re"ulamentele de administrare #om introduce si conditia ca lucrari de /elul
Famplasarea masei lemnoase F si Faplicarea tratamentelor de re"enerare a padurilor F
ca si Fsta0ilirea compo4itiilor de re"enerare <impadurire=E : sa /ie pre4entate si la
A.P.M.+u4au 7 pentru ca la ni#elul Comp.de +iodi#ersitate sa se /aca #eri/icarile
pro/esioniste7 ceea ce de#ine o actiune de cola0orare e/ecti#a cu acti#itatea Corpului
il#ic speciali4at.
.4
2.2.;.S(%$"% %-"7%$'&+$ .$>%#"
?*upra,ata ur(ana : 451 111 6a
?6sezari ur(ane : +u4au B 5m. arat B Ne6oiu B Po"oanele B Patarla"ele
?Densitate ur(ana :
?municipiul +u4au A 1!83 locuitori3Nm
2
B
?municipiul 5m. arat A )5. locuitori3Nm
2
B
?Ne6oiu A 114 locuitori3Nm
2
B
?Po"oanele A !3 locuitori3Nm
2
B
?Patarla"ele A 114 locuitori3Nm
2
.
C%&'(%("% %"$.&.' '# 2"/'.& .$>%#
In ultimele decenii7 calitatea aerului in mediul ur0an din *udetul +u4au a su/erit
sc6im0ari in/luentat /iind de o serie de /actoriA intensitatea 4"omotului7 tra/icul tot
mai intens7 de4#oltarea unor acti#itati cu impact asupra atmos/erei. In aceste conditii7
A"entia de Protectie a Mediului +u4au a urmarit caracteri4area calitatii aerului in
mediul ur0an datorata poluarii de impact.
5eteaua de control a poluarii de impact in mediul ur0an in *udetul +u4au7 mai precis
punctele de prele#are a pro0elor7 a asi"urat monitori4area permanenta a urmatoarelor
cate"orii de poluanti A
poluanti "a4osiA N@27 NJ37 @2B
precipitatii atmos/ericeB
pul0eri in suspensieB
pul0eri sedimenta0ile.
Actiuni des/asurate pentru diminuarea impactului poluantilor "a4osi din mediul
ur0an au /ostA
mentinerea si intretinerea 4onelor #er4i : parcul Cran" ramasita din codrul
IlasieiB
reali4area soselei de centura prin care se diminuea4a tra/icul din interiorul
orasului +u4auB
mentinerea luciului de apa < 6elesteiele din parcul Cran"7 2ineretului7
Mar"6iloman=.
M%-.$'&" ," -" '20.# 0"#($. $"/.,"$"% '20%,(.&.' %-.0$% 2"/'.&.'9
utili4area proceselor te6nolo"ice putin poluanteB
introducerea sistemelor de epurare a emisiilor7 e#acuarea "a4elor la inaltime
pentru a /a#ori4a dispersia si dilutiaB
/olosirea unui sistem de com0ustie cu randament mare7 utili4area unor
com0usti0ili putin poluanti7 /olosirea unor motoare de ardere interna cat mai
.5
putin poluante si re"larea corecta a acestora pentru reducerea poluantilor
emisiB
intre intreprinderile industriale care poluea4a atmos/era si 4onele prote*ate
<4one de locuit7 parcuri7 re4er#atii naturale74one 0alneoclimatice7 de odi6na si
recreere7 dotari social culturale si unitati economice a caror proces te6nolo"ic
necesita o atmos/era lipsita de impuritati= se reali4ea4a 4one de protectie
sanitara7 a caror dimensiuni se sta0ilesc /unctie de concentratia poluantilor in
aer7 care nu tre0uie sa depaseasca concentratiile ma$ime permiseB
im0unatatirea sistemului complet de monitori4are inte"rata a /actorului de
mediu aerA emisii7 calcule de dispersie7 metode instrumentale de masurare a
imisiilor7 e#aluarea e/ectelor asupra sanatatiiB
amplasarea unui punct de prele#are si a/isare electronica a ni#elului de poluare
datorat transportului7 intr?o 4ona centrala7 pentru in/ormarea si constienti4area
populatiei7 a#and ca e/ect indirect scaderea tra/icului7 sau /olosirea metodelor
alternati#e de tra/ic.
S0%(''&" 4"$7' -' 7+#" /" %3$"2"#(

In *udetul +u4au7 4onele ur0ane sunt caracteri4ate printr?un spatiu restrans de spatii
#er4i.
Pentru orasul +u4au s?a inre"istrat o crestere a supra/etei spatiilor #er4i pentru
/iecare locuitor de la 147!! mp in anul 2111 la 15733 mp in anul 2113 <in procente
aceasta crestere este de 475)M=.
In ta0elul urmator este pre4entata structura spatiilor #er4i din municipiul +u4au si
supra/etele corespun4atoareA
Nr" Crt" -ona verde %upra)ata Iha2
1. -one #er4i stradale 117)1
2. Pelu4e 187!1
3. cuaruri 4725
4. +ule#arde si stra4i 1.751
5. Parcuri :Cran"?356a
?2ineretului?2!6a
?Mar"6ilman?1!6a
))7!1
!. Cartiere 4!7!1
). Alte 4one #er4i <pepiniere7 sere= 2)751
upra/ata totala 2147)5
In municipiul +u4au7 supra/ata totala a celor 11 scuaruri este de 4725 6a7 in crestere
cu 1721 6a /ata de anul trecut.
upra/etele corespun4atoare /iecarui scuar din municipiul +u4au sunt redate in
ta0elul urmator.
.!
Nr"
Crt"
Denumirea scuarului %upra)ata
Iha2
1. coala nr. 1 171!
2. Intersectia piru Jaret 171.
3. Nicolae 2itulescu 1715
4. Mesteacanului 1745
5. Gurnica 172)
!. Jasdeu 17!1
). Piata Centrala 1711
.. Monumentul Eroilor
5omani
1751
8. imileasca : @0or 1714
11. Metalur"ica 1711
11. CEC 1721
upra/ata totala 4725
@ pro0lema importanta a 6a0itatului uman o constituie de/icitul de spatii #er4i si
spatii de *oaca pentru copii.In ceea ce pri#este spatiile de *oaca pentru copii7 a#em
1)3)517. m
2
7 inre"istrandu?de un de/icit de 1!31517. m
2
.
ituatia spatiilor #er4i la ni#elul anului 2114 in municipiului 5m. aratA
Nr. crt 2ipul de spatiu #erde upra/ata <6a=
1 -one #er4i stradale 5
2 Pelu4e 8
3 cuaruri 1
4 Parcuri 4
5 ere 1.5
! patii #er4i din cimitire 175
) total 21
@rasul Patarla"ele dispunea la s/arsitul anului 2114 de 1271 6a spatiu #erde din
care 4one #er4i stradale 17!56a7parcuri 175!6a.

S'(.%('% 7+#"&+$ /" %3$"2"#(9
In municipiul 5m.arat supra/ata 4onelor de a"rement este de 8713 6a din care
locuri de *oaca pentru copii 17!6a7terenuri de sport )75 6a 7stranduri < concesionat
la C IMA C@N25,C2 2111 5L= 17836a.
La ni#elul orasului Patarla"ele 4onele de a"rement ocupa o supra/ata de 43786a
din careA
.)
Nr.crt 2ip 4ona a"rement Locali4are upra/ata
<6a=
1 Parc *oaca pentru copii Patarla"ele 1712
2 Parc *oaca pentru copi 'radinita
Patarla"ele
171.
3 2eren sport oras Patarla"ele
<A0ator=
1
4 2eren sport Liceul Patarla"ele 172
5 2eren sport atul Maruntisu 17.
! 2eren sport coala i0iciu 1732
) 2eren sport coala Ialea
Muscel
1731
. E$tinderi 2114 1
8 2@2AL 37)1
La s/arsitul anului 21147 in cele 4 orase ale *udetului +u4au <+u4au7 5amnicu arat7
Po"oanele7 Ne6oiu 7Patarla"ele=7 supra/ata totala a spatiilor #er4i era de 23.73 6a.
9in in/ormatiile o0tinute de la ectorul +u"etar : patii Ier4i de pe lan"a Primaria
Municipiului +u4au7 in scuarurile e$istente se #or planta in continuare specii
re4istente la seceta si poluare ur0ana si #a creste numarul e$emplarelor de tranda/iri.
Giecare locuitor al acestor orase 0ene/icia4a de urmatoarele supra/ete de spatiu #erdeA
+u4au : 15733 mp
Po"oanele : 275! mp
Ne6oiu : 27)5 mp
5amnicu arat : )74) mp
A#and in #edere ca norma @M este de 51mp3locuitor7 ca in Europa se a*un"e la
25mp3locuitor si ca in medie in 5omania un locuitor 0ene/icia4a de
1.mp3locuitor7este e#ident ca orasele *udetului +u4au se con/runta cu o pro0lema
serioasa :lipsa spatiilor #er4i.
..
Z+#% .$>%#%
C&'2%

Clima unui oras se de/ineste ca ce#a de sine statator7 0ine indi#iduali4at /ata de
macroclima cat si de microclima. @rasul este in acelasi timp un /actor "enerator al
propriului climat7 dar si un /actor modi/icator al climatului 4onei in care este situat.
Clima oraselor isi e$ercita in/luenta asupra 4onei prinA al0edou di/erit /ata de cel al
4onei7 relie/ antropic determinat de ar6itectura si alinierea cladirilor care o/era o
supra/ata de e#aporatie mult mai mareB repre4inta un o0stacol in calea #anturilor
datorita inaltimii cladirilor7 temperatura ur0ana este mai mare datorita caldurii
de"a*ate de populatie < #alorile cresc de la peri/erie spre centrul orasului=7 densitatea
aerului este mult mai mica7concentratii mari de pra/7 /um "a4e cu e/ect de
seramicroor"anisme care "enerea4a Uceata ur0anaU7 precipitatiile sunt mai 0o"ate
datorita cantitatii mari de aerosoli
9atorita acestor particularitati clima unui oras este total di/erita de cea a 4onei in care
este amplasat iar in cadrul sau7 di/erentierile climatice de la un sector la altul sunt
mari.
@rasele isi creea4a un relie/ /oarte comple$ /ormat din tipurile de constructii7
densitatea lor7 structura dimensionala pe #erticala si ori4ontala7 con/i"uratia retelei
stradale7 a 0ule#ardelor care actionea4a ca niste #ai in"uste.
Municipiile 5amnicu arat si +u4au7 /iind situate la contactul dintre campie :deal si
deal?munte7 dispun de o dinamica atmos/erica acti#a. ,neori se remarca si calm
atmos/eric cu #alori ridicate . In noptile cu calm atmos/eric din perioada rece a
anului se produc in#ersiuni de temperatura destul de accentuate7 insotite de multa
ceata si de intensi/icarea poluarii aerului cu no$e emanate de intreprinderile
industriale7 #e6icule7 cosurile de locuinte.
Ast/el7 orasele 5amnicul arat si +u4au se incadrea4a in climatul temperat
continental unde #alorile radiatiei solare "lo0ale se ci/rea4a in *ur de 125 Kcl3cmp.
Cele mai mari #alori ale radiatiei "lo0ale se produc in perioada calda a anului <aprilie
: septem0rie=7 circa 81 Kcal3cmp. La +u4au temperatura medie multianuala7este de
117!_C B 2emperatura medie lunara #aria4a de la o luna la alta. 9in /e0ruarie pana in
iulie temperatura medie este in crestere7 apoi in septem0rie ea sca4and pana in
ianuarie. 5epre4entati#e sunt temperaturile lunii ianuarie si iulie. Ast/el7 in ianuarie
datorita incal4irii solare reduse7 determinata de in#a4ia aerului rece si0erian7 cele mai
mici temperaturi medii co0oara la +u4au su0 :2 C.
-ilele de #ara cu temperaturi de peste 25 C se inre"istrea4a in circa 85?115 4ile iar
4ile tropicale7 cu temperaturi de peste 31 C in 21?31 4ile . Municipiul +u4au se
incadrea4a in sectorul cu cele mai sca4ute #alori medii anuale ale ume4elii relati#e
<)1?)4M=. Aceste #alori sca4ute se datoresc /rec#entei /oarte mari a miscarilor
descendente ale aerului care au a/ectat incal4irea acestuia si scaderii ume4elii
relati#e.
Ast/el7 mediile anuale ale ne0ulo4itatii au #alori cuprinse intre 571?571 4ecimi.
Minimul principal de ne0ulo4itate se inre"istrea4a la s/arsitul #erii <au"ust?
septem0rie=7 ca urmare a predominarii timpului anticiclonic caracteri4at prin
.8
ne0ulo4itate redusa si cer senin. Ne0ulo4itatea redusa din perioada calda a anului
determina o durata prelun"ita de insolatie /a#ora0ila perioadei de #e"etatie a
plantelor.
Grec#enta medie a 4ilelor cu cer senin este de aproape .1 4ile7 numarul acestora
#ariind de la o luna la alta <au"ust : 11?12 4ile7 decem0rie? 2?3 4ile=7 restul 4ilelor
dintr?un an sunt 4ile cu cer acoperit.
Po4itia "eo"ra/ica a municipiului +u4au7 /ace ca distri0utia duratei de stralucire a
soarelui sa /ie omo"ena. umele anuale #aria4a intre 2111 si 2251 ore de insorire.
In semestrul rece al anului <octom0rie?martie= durata medie de stralucire a soarelui
se ci/ra intre !21 si !)1 ore cu #alori mai ridicate in partea nordica. Aceste #alori
sunt in/luentate de durata mai scurta a 4ilelor si a ne0ulo4itatii mai accentuate. In
perioada calda a anului <aprilie?octom0rie= #alorile sunt cuprinse intre 1521 si 15!1
ore7 aceasta datorandu?se duratei mai mari a 4ilelor si a timpului senin.
Precipitatiile medii anuale se caracteri4ea4a prin cantitati reduse7 #ariind intre 451?
551mm. In cadrul unui an normal7 cea mai mare cantitate de precipitatii cade in
perioada calda7 totali4and 233 din intre"a cantitate7 restul producandu?se in perioada
rece. Ast/el7 cele mai mari cantitati se produc in luna mai si mai ales in iunie <)1?81
mm=7 ca o consecinta a patrunderii aerului maritim umed transportat de anticiclonul
a4oric si ciclonii mediteraneeni. Cele mai putine precipitatii se produc catre s/arsitul
semestrului rece </e0ruarie? 21?31 mm=.
Numarul mediu anual al 4ilelor cu ninsoare este de 125?84 iar cel al stratului de
4apada de 31?41 4ile. 'rosimea stratului de 4apada #aria4a de la un an la altul7 in anii
0o"ati in ninsori aceasta atin"e 31?51 cm.
Ianturile se de4#olta su0 actiunea directa a principalilor centri 0arici <ciclonii
mediteraneeni7 anticiclonul a4oric si anticiclonul euroasiatic=. Predominante sunt
#anturile cu directie nord est ele a#and o /rec#enta de 2878M in cursul unui an7 la
+u4au 257!M In ianuarie su0 in/luenta anticiclonului si0erian si ciclonilor
mediteraneeni #anturile dominante sunt cele de nord?est7 urmate indeaproape de cele
de sud?est. In luna iulie /rec#enta #antului predominant este tot nord?est. In ceea ce
pri#este #ite4a #antului7 media anuala este cuprinsa intee 275?375 m3s7 . Cele mai mari
#alori ale #ite4ei #anturilor se inre"istrea4a in lunile de iarna <ianuarie?/e0ruarie=. In
perioada calda a anului7 catre s/arsitul #erii7 #ite4a #antului are cele mai mici #alori.
Ener"ia eoliana este apro$imati# uni/orm reparti4ata teritorial7 di/erentiindu?se de la
un se4on la altul.
@rasele Patarla"ele si Ne6oiu7 se des/asoara in eta*ul montan /orestier < su0 1411 m
alttitudine=7 in cadrul caruia clima se caracteri4ea4a prin 3?5 luni reci si relati# umede
si )?8 luni temperate7 din care martie7septem0rie si octom0rie sunt mai uscate7 iar
mai si iulie mai umede B iarna sunt /rec#ente in#ersiunile de temperatura in lun"ul
culoarelor de #ale si ast/el se inre"istrea4a temperaturi medii de ?2dC? ?4dC iar
#aratemperaturile sunt relati# ridicate7 mediile lunare situandu?se intre 1)75d?2174dC7
ma$ima a0soluta inre"istrand la Patarla"ele 3)dC.
V"3"(%('% -' <%.#%
V"3"(%('%
81
In /unctie de relie/ si in/luentele climatice7 #e"etatia si /auna caracteristice *udetului
+u4au 7deci si a 4onelor ur0ane7 se incadrea4a in 4ona de su0carpati si de campie7
-ona de campie <orasele +u4au7Po"oanele75amnicu arat= se incadrea4a in #e"etatia
de stepa si sil#ostepa si este repre4entata de A pa*isti spontane secundare alcatuite din
/anete si pasuni7 asociatii #e"etale $ero/ile < Gestuca si Artemisia=7#e"etatie 6alo/ila
<alicornia=. Gauna caracteristica sil#ostepei si stepei este repre4entata de ro4atoare
<popandai?Cittelus cittelus B 6arcio"i?Cricetus cricetus Biepuri de camp?Lepus
europaeus B di6or?Mustella mustella= pasari dintre care cele mai raspandite sun
ciocarliile7"raurii?turnus #ul"aris Bprepelite?Conturni$ conturni$ B #ra0ii7 ciori de
camp. e intalnesc si repatile? soparla #erde <Lacerta #iridis = si soparla de stepa?
<Eremias ar"uta.=
In 4ona su0carpatica <orasele Ne6oiu7Patarla"ele= #e"etatia este repre4entata de
padurile de /oioase alcatuite din eta*ul ste*arului <auercus ro0ur7 ste*ar termo/il :cer7
"arnita7 ste*ar pedunculat7"orun7carpen7ulm tei=si eta*ul /a"ului<Ga"us sil#atica=.In
pa*istile secundare predomina speciile de "raminee <paius si colilia=.In luncile
raurilor #e"etatia este 6idro/ila si este repre4entatade ?papura7trestie7salcam7plop si
arin.
Gauna caracteristica acestor 4one este repre4entata de mistret7#ie4ure7#ulpe7pisica
sal0atica in padurile de /oioase in timp ce in padurile su0carpatice din eta*ul
coni/erelor au patruns #e#erita si caprioara.Pasarile sunt repre4entate de
pupa4a7sitar7"aita7cinte4a si ciocanitoare
In municipiul +u4au e$ista 3 parcuri in supra/ata de )) 6a.
Cea mai mare supra/ata este ocupata de Parcul Cran" : 35 6a. Parcul Cran" se a/la in
Padurea Cran"ul +u4aului <supra/ata totala de 1!2 6a=7 padure a/lata su0 protectie
locala7 in con/ormitate cu Jotararea Consiliului Hudetean +u4au nr. 13318857 ane$a
17 re4er#atii naturale.
Parcul si Padurea Cran"7 situate in partea de sud?#est a municipiului +u4au7 sunt
considerate Dplamanul #erdeE al orasului. Atat in parc cat si in 4ona ocupata de
padure7 intalnim numeroase e$emplare de ste*ari seculari dintre care amintim
te*arul comun <auercus ro0ur= <ramasite din /alnicii DCodrii ai IlasieiE=. Multe
din aceste e$emplare sunt in /a4e di/erite de uscare. 9e multe ori7 c6iar e$emplarele
cu #italitate medie ridicata7 sunt supuse taierilor neautori4ate. 9intre speciile de
plante ocrotite amintim Laleaua pestrita <Gritillaria melea"ris =si Laleaua de cran"
<2ulipa 0ier0ersteiniana=.
Celelalte doua parcuri7 Parcul Mar"6iloman <1! 6a= si Parcul 2ineretului<2! 6a=7 desi
au #e"etatie lemnoasa mai putina7 sunt importante pentru ca sunt po4itionate in
puncte cardinale di/erite <primul in partea de est7 iar celalalt in partea de nord a
municipiului +u4au= si pentru ca sunt sin"urele Doa4eE de #erdeata compacte pentru
cartierele limitro/e lor.
2oate cele trei parcuri ale municipiului +u4au au pe teritoriul lor linii de apa su0
/orma elesteelor. In pre4ent doar unul dintre aceste 6elestee : cel din Parcul Cran" :
poate /i /olosit pentru a"rement <plim0ari cu 0arca=7 celelalte doua 6elestee a#and
di/erite "rade de colmatare.
81
In Parcul Mar"6iloman este amplasata #ila Al0atros : a/lata acum intr?un proces de
restaurareB de asemenea7 se mai "asesc aici cate#a e$emplare seculare de c6iparosi de
0alta. Atat #ila cat si parcul /ac parte din #estitele mosii ale lui Ale$andru
Mar"6iloman.
Municipiul 5amnicu arat 0ene/icia4a de un Parc Central7 in #ecinatatea Primariei
5amnicu arat. 'asim aici e$emplare seculare de platani <Platanus aceri/olia=:
ocrotite prin aceeasi Jotarare nr. 1331885a Consiliului Hudetean +u4au7 ane$a 3 :
monumente ale naturii.
S'(.%('% %#'2%&"&+$ /+2"-('," '# 4 +$%-" %&" 8./"(.&.' B.7%. "-(" 0$"7"#(%(% '#
(%>"&.& .$2%(+$9
Nr"
Crt"
$rasul ovine Ecvine $vine Porcine Pasari
1. +u4au 8 ! ? 221 222.!.
2. 5m.
arat
4)8 5 13)) 2.! ?
3. Ne6oiu ? ? ? ? ?
4. Po"oan
ele
? ? ? ? ?
2otal 4.. 11 13)) 51! 222.!.
C%&'(%("% <%,(+$'&+$ /" 2"/'.
A0"

A0"&" /" -.0$%<%(%
In e$tremitatea NE a municipiului +u4au cur"e raul cu acelasi nume7care i4#oraste
din partea #estica a masi#ului Ciucas si se #arsa in iret7/iind ultimul a/luent pe
dreapta si totodata cel mai important a/luent al iretului inainte de #arsarea acestuia
in 9unare.
-one le critice ale apelor pe raul +u4au sunt in sectiunea a#al municipiu7 unde
de0itele de apa e#acuate sunt mari7pro#enite de la 5AM +u4au si canalul desc6is al
4onei industriale +u4au7 unde apele sunt insu/icient epurate si neepurate.
In municipiul 5amnicu arat principalul curs de apa esre raul 5m arat cu o lun"ime
de 13) Km din care 51Km pe teritoriul *udetului +u4au.
Pe teritoriul municipiului +u4au e$ista trei lacuri36elesteeA Mar"6iloman <situat in
parcul Mar"6iloman=72ineretului<lac arti/icial situat in parcul 2ineretului= si
Cran"<in parcul Cran"= .9oar 6elesteul din Parcul Cran" poate /i /olosit ca loc de
a"rement celelalte doua a#and di/erite "rade de colmatare.
A0"&" -.>("$%#"
82
Apele su0terane repre4inta cea mai importanta re4er#a de apa pota0ila de care
dispunem7 /apt ce *usti/ica interesul acordat protectiei calitatii acestora cu atat mai
mult cu cat cresterea "radului de ur0ani4are este unul din /actori care conduce la
deteriorarea caracteristicilor naturaleale acestora.
Iarietatea litolo"ica7 tectonica si structurala7 speci/ica celor trei mari unitati de relie/7
in/luentea4a in mod direct distri0utia si caracterul apelor su0terane.
Con/orm datelor primite de la 5AM +u4au pe teritoriul municipiului e$ista mai
multe surse de apa pota0ila dupa cum urmea4a A
1. S.$-% /" %0% C$%#3:L'0'% /ace parte din sistemul de alimentare cu apa a
municipiului si se a/la situata in Parcul Cran" a#and /ronturi de captare in parc si
pe terenul /ermei le"umicole Lipia. ursa de apa este compusa din urmatoarele
o0iecti#e A /ront de captare apa pota0ila Cran"7/ront de captare apa pota0ila
Lipia7retea de aductiune Cran" 7retea de aductiune Lipia7re4er#oare de
inma"a4inare si statii de repompare. Grontul de captare Cran" are 1. /ora*e de
adancime B/rontul de captare Lipia are ! /ora*e cu adancimi de 111m. 2ransportul
apei se /ace pe cale 6idraulica iar pomparea de la /ora*e la 'ospodaria de apa se
/ace cu electropompe su0mersi0ile.'ospodaria de apa Cran" se a/la in parcul
Cran" lan"a /rontul de captare.
2. S.$-% 0+(%>'&% S./ < este situata intre soseaua +u4au ,r4iceni si soseaua
+u4au?Ploiesti.Aceasta sursa /ace parte din sistemul de alimentare cu apa a
municipiului si are 21 de /ora*e din care 18 in /unctiune si 2 /ora*e scoase din
/unctiune.
3.S.$-% /" %0% 0+(%>'&%: E-( este situata intre Parcul 2ineretului si +a4inul
@limpic +u4au si /ace parte de asemenea din sistemul de alimentare cu apa a
municipiului.Aceasta sursa de apa are 11 /ora*e din care 11 sunt in /unctiune.
4.S.$-% /" %0% 0+(%>'&% Z%J%$.& situata pe Aleea Industriala intre soseaua
+u4au?,r4iceni si soseaua +u4au?+raila are 28 de /ora*e dintre care 24 sunt in
/unctiune iar 4 au /ost scoase din u4.
Apa su0terana din /ronturile e$ploatate de 5AM +u4au sunt propice #ietii c6iar in
stare naturala si se incadrea4a in limitele admisi0ile.In 4ona municipiului +u4au se
o0ser#a o incarcare minerala a apelor su0terane
Pentru municipiul 5amnicul arat .C.Ac#aterm A 5m?arat prestea4a ser#icii de
alimentare cu apa pota0ila a populatiei si dispune de trei /ronturi de captare su0terana
< surse de apa = dupa cum urmea4a A
1.ursa de apa Ioetin amplasata in 4ona Ioetin7comuna Pod"oria care are un
numar de 1. puturi de /orare.
2.ursa de apa @rea#u situata in 4ona @rea#u7 comuna Ialea 5amnicului care
dispune de 5 /ora*e.
3.ursa de apa Cran"ul ,rsului situata 4ona Coli0asi7com.5amnicelu are un
numar de 5 /ora*e.
.'.A. Irancea monitori4ea4a un numar de doi a"enti economici7 care au susrsa de
alimentare cu apa in intra#ilanul municipiului 5m.arat A
83
? C Elars A 5m.arat A alimentarea cu apa se /ace din su0teran prin 2 puturi
/orate.
?C 5a/inaria @IL5E' A 5m. arat A alimentarea cu apa se /ace din 2 puturi
/orate.
A"$.& %2>'%#(9 '/"' 0$'#,'0%&" %-.0$% ,%&'(%(''
In orase7 poluarea aerului se datorea4aA
proceselor de com0ustie
arderii com0usti0ililor pentru o0tinerea de ener"ie : care sunt /olosite in
scopuri industriale si3sau pentru reali4area ener"iei calorice necesare incal4irii
proceselor industriale di#erse care actionea4a prin urmatorii poluantiA 0io$id
de car0on7 metan7 0io$id de sul/7 6idrocar0uri7 particule in suspensie
mi*loacelor de transport care se /ac pre4ente prin urmatorii poluantiA o$id de
sul/7 particule in suspensie7 o$id de a4ot7 mono$id de car0on7 6idrocar0uri7
dio$id de car0on
Aerul atmos/eric este unul din /actorii de mediu "reu de controlat deoarece
poluantii7 odata a*unsi in atmos/era7 se disipea4a rapid si nu mai pot /i practic captati
pentru a /i epurati : tratati. 9e aceea se impun masuri de ameliorare a mediului
pentru reducerea acestora.
@4onul este daunator #ietii pe pamant7 si pentru ameliorarea mediului tre0uie sa se
acorde o atentie deose0ita surselor de poluare care emit compusi or"anici #olatili
<C@I= si o$i4i de a4ot <N@$=.
Pentru reducerea C@ si N@$ : s?a impus /olosirea 0en4inei /ara plum0 si a
con#erti4oarelor catalitice pentru auto#e6iculele care /olosesc 0e4ina cu plum0.
E/ectele ne"ati#e ale emisiilor de @
2
se reali4ea4a utili4and spalarea sul/ului din
com0usti0ili si constructia de cosuri inalte.
Poluarea cu pul0eri sedimenta0ile si in suspensie se controlea4a ri"uros la locul unde
se produceB la /a0rici se /olosesc /iltre de di#erse tipuri.
Intre intreprinderile industriale care poluea4a atmos/era si 4onele prote*ate se
reali4ea4a 4one de protectie sanitara7 ale caror dimensiuni se sta0ilesc in /unctie de
concentratia poluantilor in aer7 care nu tre0uie sa depaseasca concentratiile ma$ime
admise.
In ultimele decenii7 calitatea mediului ur0an din *udetul +u4au a su/erit sc6im0ari
in/luentat /iind de o serie de /actoriA intensitatea 4"omotului7 tra/icul tot mai intens7
de4#oltarea unor acti#itati cu impact asupra atmos/erei. patiile desc6ise si 4onele
#er4i sunt in permanenta amenintate de ne#oia tot mai mare de spatii cu o destinatie
precisa7 spatii care sunt de*a limitate. In "eneral7 orasul este un mare consumator de
resurse si un mare producator de emisii poluante si deseuri7 /iind in aceste conditii o
continua amenintare si presiune pentru mediul local si re"ional. In aceste conditii7
A"entia de Protectie a Mediului +u4au a urmarit caracteri4area calitatii aerului in
mediul ur0an datorata poluarii de /ond cat si a poluarii de impact.
S+&:/%(" 3"+("J#'," -' 0$+,"-" 3"+2+$<+&+3',"
84
In 4ona de campie deci si a municipilor +u4au si 5amnicu arat? solurile sunt
repre4entate de cerno4iomuri si cerno4iomuri le#i"ate7 cerno4iomuri ar"iloilu#iale si
soluri cenusii. In lunca +u4aului si a 5amnicului sunt speci/ice solurile alu#iale. In
al0ia +u4aului7 a 5amnicului si a altor rauri se "asesc re4er#e importante de pietrisuri
si nisipuri.
In orasele Patarla"ele7Ne6oiu7/a#ori4ate de climatul racoros si umed si de e$istenta
padurilor7con/orm po4itiei altitudinale7apar soluri 0rune si 0run acide de padure Bse
adau"a ar"ilu#isoluri < 0run?roscate= Bpe portiuni restranse apar si soluri 6idromor/e
<laco#isti=
9in punct de #edere "eolo"ic supra/ata orasul +u4au /ace parte din cele mai noi
unitati "eomor/olo"ice ale tarii7 /iind situat pe plat/orma Iala6a alcatuita in
/undament din sisturi #er4i si sisturi cristaline /oarte #ec6i peste care urmea4a
cu#ertura sedimentara "roasa de cca..111m /ormata din depo4ite paleo4oice7
me4o4oice7 neo"ene7 pliocene7 miocene.
upra/ata *udetului deci si a municipiulu +u4au a /ost a/ectata de cutremurele
molda#ice cu intensitati di/erite care isi au ori"inea le"ata de /racturile e$istente in
/undament.
D"-".$'&" 2"#%8"$"
In *udetul +u4au7 deseurile mena*ere municipale si ur0ane sunt eliminate or"ani4at
de catre ser#icii de salu0ritate.
E$ista 4 societati comerciale care pe teritoriul *udetului asi"ura prestarea ser#iciilor
de salu0ritate7 des/asurand acti#itati de intretinere a curateniei oraselor si colectarea
deseurilor mena*ere de la populatie in mediu ur0an A localitatile +u4au7 5m.arat7
Ne6oiu si in mediul ruralA Patirla"ele7 +erca7 Parsco#7 Ialea Nucului7 Hoseni7 5atesti7
Casoca7 Plescoi.
Aceste societati au deser#it in anul 2114 A 125!3) loc. 3mediu ur0an si 3483 loc3
mediul rural7 colectind 5!1!874 to deseuri mena*ere din careA 41!..73 to neselecti#
de la populatie si 13)1.73 to de la a"entii economici7 iar )!37. to colectate
selecti#.Pe lin"a acestea7 au mai /ost colectate 113!!75 to deseuri stradale71387! to
deseuri din piete si !52)7) to deseuri din "radini7 parcuri si spatii #er4i.
9eseurile municipale sunt transportate la locurile de depo4itare cu mi*loace de
transport adec#ate naturii deseurilor transportate7 care sa nu permita imprastierea si
in ast/el de conditii incat sa /ie respectate normele pri#ind sanatatea populatiei si a
mediului incon*urator. La ni#elul intre"ului *udet sunt in#entariate )3 de ast/el de
utila*e <numarul inclu4ind si utila*ele care deser#esc depo4itele de deseuri mena*ere=7
dupa cum urmea4aA
? auto"unoiereA 12
? transportator de containereA .
? auto0asculanteA 5
? tractor cu remorcaA1!
? alteleA 32

85
C+&",(%$' /"-".$'
Cea mai mare societate de salu0ritate C 5E5 EC@L@'IC E5IICE A +u4au7
care deser#este municipiile +u4au si 5m.arat 7 a initiat un plan de colectare
selecti#a a deseurilor de am0ala*e incepind cu 1888 pentru municipiul +u4au si cu
2113 pentru municipiul 5m.arat.
Ast/el7 in municipiul +u4au au /ost amena*ateA
15 puncte de colectare in scoli3licee7 "radinite7 puncte comerciale7 institutii
pu0lice7 in care a amplasat 1) containere pentru colectarea selecti#a a
deseurilor tip PE2B
1. puncte de colectare la asociatii de proprietari7 in care a amplasat 11
containere pentru colectarea selecti#a a deseurilor din 6artie?carton si 12
containere pentru colectarea selecti#a a deseurilor de am0ala*e tip PE2.
In municipiul 5m. arat au /ost amena*ateA
21 puncte de colectare la asociatii de proprietari7 in care a amplasat 31
containere pentru colectarea selecti#a a deseurilor tip PE2
,rmand acest plan de colectare selecti#a7 in anul 21147 au /ost colectate !5 to deseuri
am0ala*e tip PE2 si !31 to 6artie :carton.
In ceea ce pri#este colectarea deseurilor industiale recicla0ile7 in *udetul +u4au sunt
autori4ate sa des/asoare acti#itati de colectare7 respecti# #alori/icare a deseurilor
industriale recicla0ile7 con/orm Le"ii nr. 4!532111 pentru apro0area @, nr. 1!32111
pri#ind "estionarea deseurilor industriale recicla0ileA
de la populatie <in 0a4a autori4atiilor emise de Pre/ectura=7 55 de societati
comerciale care colectea4aA
?deseuri metalice /eroase : 52
?deseuri acumulatori : 13
?deseuri 6artie?carton : 22
?deseuri sticla : .
?deseuri mase plastice : 13
?deseuri cauciuc : 11
?deseuri te$tile : 8
de la a"enti economici <in 0a4a autori4atiilor emise de MI5=7 14 de societati
comerciale care colectea4a3#alori/icaA
?deseuri metalice /eroase : )
?deseuri 6artie?carton : 4
?deseuri sticla : 1
?deseuri mase plastice : 5
Cantitatile de deseuri colectate de aceste societati7 in perioada ianuarie?decem0rie
21147 suntA
? acumulatori u4atiA 1427!2 to
? deseuri cauciuc <an#elope u4ate= A 1!75 to
8!
? 6artieA 21547.1! to
? mase plasticeA !5.!75! to
? deseuri metalice /eroaseA .3432 to
? deseuri metalice ne/eroase A1)1 to

N.2%$ /" /"0+7'("
D"0+7'(%$"% /"-".$'&+$ 2.#','0%&"
9epo4itarea deseurilor mena*ere municipale repre4inta principala optiune de
eliminare a deseurilor.
In *udetul +u4au e$ista in#entariate la ni#elul anului 21147 un numar de 4 depo4ite
deseuri municipale mi$teA
?depo4itul municipal Ne6oiu?C6irilesti <operator C E5IC@M A Ne6oiu=
?depo4itul orasenesc +u4au ?depo4itare sistata7 la s/irsitul anului 2113
?depo4itul municipal 5m.arat7 <operator C 5E5 EC@'IC E5IICE +u4au=
?depo4itul ecolo"ic 'al0inasi <deser#este municipiul +u4au=7 care a /ost pus in
/unctiune la s/arsitul anului 2113 <operator C 5E5 EC@L@'IC E5IICE +u4au=
#n con,ormitate cu prevederile *trategiei .ationale de 9estiune a Deseurilor:
Planul 3udetean ,inal se va revizui in sensul amena3arii unui singur depozit zonal
si a opt statii de trans,er.
Celelalte depo4ite pentru deseuri mena*ere ur0ane7 care deser#esc municipiul
5amnicu arat <operatorA C 5E5 Ecolo"ic er#ice A +u4au= si orasul Ne6oiu
<operatorA C E5IC@M A Ne6oiu=7 #or /i /olosite in continuare7 pana la "asirea
unor surse de /inantare pentru amena*area depo4itului ecolo"ic 4onal7 a statiilor de
trans/er si pentru inc6iderea depo4itelor e$istente.
A#andu?se in #edere costurile mari necesare demararii procedurii de inc6idere a
depo4itelor de deseuri mena*ere actuale s?a solicitat7 pentru implementarea 9irecti#ei
1888331 EC7 perioada de tran4itie7 dupa cum urmea4a
? 211) : pentru depo4itul 5m. aratB
? 2118 ? pentru depo4itul Ne6oiu.
? 2118 ? pentru depo4itul +u4au
In municipiul +u4au7 deseurile din constructii si demolari sunt depo4itate pe un
amplasament <care ocupa o supra/ata de . 6a= situat in 4ona F9i" aparare rau
+u4auE. Acesta este administrat de C ,5+I E5I 5L +u4au. 9epo4itarea
deseurilor inerte in aceasta 4ona a /ost sta0ilita de Primaria municipiului +u4au7 in
scopul aducerii la cota a terenului pe care se intentionea4a amena*area unui parc
industrial. In celelalte orase7 deseurile de materiale din constructii sunt utili4ate
pentru amena*area drumurilor de acces in depo4itele de deseuri mena*ere si3sau
pentru aducerea la cota a terenurilor.
In 4ona rurala7 in cele .1 de comune7 e$ista 3!8 de rampe neamena*ate pentru
depo4itarea deseurilor mena*ere7 care ocupa o supra/ata de 1!1755.! 6a. In aceste
amplasamente se depo4itea4a neor"ani4at deseuri mena*ere7 de*ectii animaliere
8)
solide <"unoi de "ra*d=7 resturi #e"etale pro#enite din culturi a"ricole si deseuri de
materiale din constructii <in special molo47 restul materialelor /iind #alori/icate
in "ospodarii=. Aceste depo4ite7 in cea mai mare parte pot /i considerate depo4ite
temporare7 ele /iind de cele mai multe ori supra/ete de teren din i4la4urile comunale7
care pot /i cu usurinta aduse la starea initiala.
D"0+7'(%$"% /"-".$'&+$ '#/.-($'%&"
In *udetul +u4au au /ost in#entariate 4 depo4ite deseuri industrialeA
C 9,C2IL 2EEL A +u4au si C C@59 A +u4au detin un depo4it de
deseuri industriale periculoase unde se depo4itea4a namoluri re4ultate de la
epurarea apelor u4ate industriale7 a#and o supra/ata de 17. 6a. In s/era de
acti#itate a acestor societati enumeramA prelucrarea metalur"ica a sirmei si
o0tinerea de cord metalic7 ca0luri7 sirme di#erse7 tre/ilarea sarmei7 /a0ricarea
panourilor din plase sudate7 /a0ricarea cuielor si caielelor. istarea depo4itarii
deseurilor este sta0ilita7 prin pro"ram de con/ormare7 la 31.12.21147 urmand ca
cele doua societati sa?si amena*e4e alte depo4ite indi#iduale.
C GE5MI2 A 5m. arat detine un depo4it de deseuri industriale
periculoase7 in amestec7 cu o supra/ata de 2 6a7 unde se depo4itea4a deseuri
elastomer si pra/ mineral cu continut de a40est. Acesta societate are in o0iectul
de acti#itate /a0ricarea de "arnituri de /recare si etansareA placute de /rana7
se"menti7 discuri de am0reia*7 "arnituri din marsit. Ca termen de sistare a
depo4itarii deseurilor in depo4itul e$istent s?a sta0ilit data de 31.12.211!7 iar
ca metoda alternati#a7 incepind cu 211)7 se propune incinerarea deseurilor.
C 5AGINA5IA IEN, @IL5E' A 5m.arat detine un 0atal pentru
depo4itarea deseurilor lic6ide re4ultate de la re"enerarea uleiurilor si a
namolului de la epurarea apelor industriale u4ate7 a#and o supra/ata de !72 6a.
ocietatea des/asoara acti#itati de re"enerare a uleiurilor minerale u4ate7 in
#ederea o0tinerii de com0usti0il usor tip III 7 pacura7 ,l/orm. 2ipurile de
deseuri eliminate pe acest amplasament suntA ar"ile de /iltrare epui4ate7
"udroane acide7 deseuri de la spalarea com0usti0ililor cu 0a4e7 namoluri de la
epurarea apelor u4ate industriale. 2ermenul sta0ilit pentru sistarea depo4itarii
este 31.12.211!7 iar ca metoda alternati#a7 incepind cu 211)7 se propune
coincinerarea si3sau utili4area ca materii prime alternati#e la /a0ricile de
ciment.
C J@E'ANE E,5@PE A +u4au detine un depo4it de deseuri
nepericuloase unde se depo4itea4a 4"ura si carami4i re/ractare7 pe o supra/ata
de 173 6a. 2ermen de sistare a depo4itarii a /ost sta0ilit la 1!.1).21187 iar ca
metoda alternati#a se propune recuperarea deseurilor si utili4area ca materii
prime alternati#e la /a0ricile de ciment sau amena*area unui nou depo4it
con/orm.
Caraceristicile acestor depo4ite sunt pre4entate sintetic in ane$a nr. 2.
8.
C+#,"#($%$'&" .$>%#"
I#/',%(+$' -+,'%&' -' -+,'+&+3',' %' &+,.'$''9/%(" /"-0$" &+,.'#(" D#.2%$E
In con/ormitate cu le"ea nr. 23188. pri#ind or"ani4area administrati#?teritoriala a
5omaniei7 teritoriul *udetului +u4au cuprinde un numar de 5!2 localitati7 care se a/la
pe teritoriul a 2 municipii7 3 orase si .2 comune7 reparti4ate dupa cum urmea4aA
2 municipii : +u4au7 resedinta de *udet7 si 5amnicu arat
3 orase : Po"oanelecu 2 localitati componente7 Patarla"ele si Ne6oiu7 cu 11
localitati componente ale oraselor
.2 de comune cu 4)5de sate componente comunelor
Numarul de localitati ur0ane situea4a *udetul +u4au pe locul 33 in cadrul *udetelor
tarii7 in "rupa celor 8 *udete pe teritoriul carora se a/la numai 4 orase.
9in punct de #edere al or"ani4arii administrati#?teritoriale7 reteaua ur0ana este
compusa din localitati componente si sate apartinatoare.
M.#','0'.&
-%. +$%-.&
N.2%$.& /" &+,%&'(%('
,+20+#"#(" -' -%("
%0%$('#%(+%$"
P+0.&%('% .$>%#%

+u4au 1 13422)
5amnicu arat 1 3..2.
Ne6oiu 11 11!31
Po"oanele 2 ))85
Patarla"ele 3 !535
2otal 14 18811!

9ensitatea populatiei in 4onele ur0ane este in medie de 128721 loc.3Km
2
. Numarul de
"ospodarii din a"lomerarile ur0ane este de !4..)1 <3)78M din totalul "ospodariilor
din *udet= si !..1!8 locuinte <3!71M din total=. Populatia ur0ana repre4inta 3.7!5M
din populatia *udetului +u4au <in scadere /ata de anul 1882 cand repre4enta 4178M=.
Concentrarea populatiei ur0ane s?a /acut cu precadere in municipiul +u4au <2!7.8M=
si 5amnicu arat <)7.3M=7 si intr?o pondere mai mica7 in orasele Ne6oiu <2735M= si
Po"oanele <175)M=.
Locuintele din mediul ur0an al *udetului +u4au dispun de instalatii de alimentare cu
apa <in locuinta= in procent de ).7!MB de canali4are <in sistem pu0lic sau propriu= in
procent de ))MB de instalatii electrice in procent de 8.73M7 iar de instalatii de
termo/icare sau centrale termice : !278M.
tructura localitatilor ur0ane pe cate"orii de marime7 dupa numarul de locuitori7 este
dupa cum urmea4aA
C%("3+$'' /" 2%$'2" %&" N$. R
88
2.#','0''&+$ -' +$%-"&+$
5111 ? 8888 1 25
11111 : 18888 1 25
21111 : 88888 1 25
111111 : 188888 1 25
2otal 4 11
1
O$%-"&" 8./"(.&.' B.7%.
M.#','0'.& B.7%. 7resedinta *udetului cu acelasi nume in cadrulcaruia
ocupa o po4itie centrala7 este ase4at in 4ona Campiei +u4au?Calmatui?pe
terasele de pe partea dreapta a raului +u4au si are o supra/ata de )135
6a..Numele orasului este este luat de la raul pe care este ase4at iar acesta ar
#eni de la termenul sla#onE 0o4aE care inseamna tul0ure. @rasul se
des/asoara la altitudini cuprinse intre .5m in E si 115m in NI. Cu o
populatie de 13422) locuitori7este un puternic centru economic in care
industria se a/la concentrata in principal pe plat/ormele din partea de 7N7E
ale orasului Bprincipalele ramuri industriale de4#oltate sunt metalur"ia
/eroas <9uctilA7Cord= electrote6nica <c6imie7materiale de
constructie7te$tile etc.Printre o0iecti#ele de atractie ale orasului
mentionam APalatul Comunal +u4au7asta4i Primaria Municipiului7Palatul
Eepiscopal7Catedrala Episcopiei +u4aului7 2ri0unalul7Mu4eul
Hudetean72eatrul '.Ciprian in/iintat in 188!7+i0lioteca Hudeteana
I.Ioiculescu.Anual se or"ani4ea4a mani/estari cultural?artistice cum ar /i
Gesti#alul national de poe4ie I.Ioiculescu7 Gesti#alul de tetru comic scurt
Ion +aiesu7 Gesti#alul de mu4ica usoara M.5unceanu.
M.#','0'.& R%2#',. S%$%( a#and o populatie de 3..2. este al doilea oras
ca marime din *udet B este situat pe malul stan" al raul 5amnic din cadrul
Campiei 5amnicului se /ace remarcat prin A Parcul Central7 in #ecinatatea
Primariei 5amnicu aratunde "asim e$emplare seculare de platani
<Platanus aceri/olia=7 Piata 'arii7 Ar6itectura liceelor te/an cel Mare si
AL.Ila6uta7etc.
O$%-.& N"J+'. este situat la 415 m alt7la !. Km de +u4au si numara 11!31
locuitori.Este centru industrial <c6erestea7mo0ila=7capat de cale /erata7nod
rutier.9ispune de un 6otel cu 35 locuri ca4are7ma"a4ine .Este un oras de un
pitoresc deose0it o/erit de cadrul natural <muntii Penteleu?Podul
Calului= Biarna7 pantele de su0 #ar/ul '6er"6eleu pot /i /olosite pentru sc6i.
O$%-.& P%(%$&%3"&" situat in u0carpatii +u4aului pe raul +u4au la alt.de
2!5m7 numara !541 locuitori si repre4inta un punct de plecare in e$cursiile
de pe #alea i0iciului spre Colti7Alunis si Nucu. e /ace remarcat si ca un
111
centru industrial < /ilatura de lana cardata7co#oare plusate7e$tractii de
diatomit7nisip cuartos70alast=.
B'&%#(.& ("$'(+$'.&.' '# '#($%4'&%#.& "1'-("#(
In Planul ,r0an0istic 'eneral al Municipiului +u4au s?a reconsiderat intra#ilanul
localitatii care include supra/etele de teren ocupate de constructii si supra/etele din
teritoriul administrati#e pe o perioada determinata de 11 ani.
e propune in acest plan o marire a 4onei de locuinte si /unctiuni complementare la
.15783 6a respecti# cu 18.7)5 6a 7 a 4onei de parcuri 7 recreere si sport cu 1)73 6a
re4ultand 1)1711 6a7 o 4ona de "ospodarire comunala cu )7! 6a 7 re4ultand )!7.5 6a 7
a 4one industriale nord cu 2373! 6a7si a 4onei industriale sud cu 18711 6a7
repre4entand o supra/ata de )3271! 6a . ,nitatile a"ricole se #or mentine cu
supra/ete respecti# 118752 6a.
Prin sc6im0area limitei 4onei centrale aceasta s?a marit cu )74 6a a*un"and la 247)1
6a.
-ona cailor de comunicatie rutiera se mareste cu 1!71 6a 7 re4ultand 224734 6a7
marire impusa de asi"urarea noii retele de circulatie7 4onei noi si studierea celor
e$istente.
-ona caii /erate si 4ona cu destinatie speciala isi pastrea4a supra/ata.
upra/ata intra#ilanului propus este de 2331!71 6a cu 2.17 4) 6a mai mult decat cea
e$istenta.
Z3+2+(.& .$>%#
Monitori4area poluarii sonore in 4onele ur0ane din *udetul +u4au s?a concreti4at
prin masuratori lunare in patru puncte din municipiul +u4au < 4ona N@597 Comple$
@MI E;P@7 4ona E27 intersectia E.5 cu 9N11=7 intr?un punct din municipiul 5m
arat <coala A*utatoare =7 intr?un punct din Patarla"ele si intr?un punct din Ne6oiu.
-"omotul este datorat in primul rand ci#ili4atiei si apoi pro"resului te6nic7
industriali4arii7 mo0ilitatii populatiei7 mi*loacelor de transport.
Acesta repre4inta o suprapunere de4ordonata de sunete cu /rec#ente si intensitati
di/erite si poate produce reactii directe asupra urec6ii si c6iar a intre"ului or"anism.
Intensitatea dere"larii produse de 4"omot este in raport cu intensitatea7 /rec#enta si
durata lui.
-"omotele puternice produc stresuri destul de "ra#e. Pentru ca o persoana sa se
intelea"a 0ine cu o alta persoana7 tre0uie ca 4"omotul de /ond sa /ie cu 11 d+ su0
ni#elul de 4"omot al con#or0irii.
Pentru e#itarea unor 4"omote ce ar putea depasi normele7 se recomanda amplasarea
in a/ara cladirilor de locuit a unor pelu4e de iar0a7 /lori si ar0ustiB acolo unde soseaua
111
trece in apropiere de unele cladiri7 se recomanda e$ecutarea unor panouri de protectie
constituite din din ar0ori sau din di/erite materiale care pot reduce 4"omotul pana la
11 : 15 d+.
-"omotul datorat circulatiei se poate reduce si printr?o serie de masuri
administrati#eA de#ierea circulatiei7 reducerea numarului de opriri si porniri a
auto#e6iculelor7 re"lementarea #ite4ei de circulatie in oras.
In municipiu +u4au s?a reali4at in acest sens sema/ori4area stra4ii ,nirii care
sta0ate orasul de la un capat la altul si in care se 0ene/icia4a de D unda #erdeE 7
moderni4area soselei de centura si de#ierea tra/icului auto#e6iculelor "rele pe
aceasta.
Monitori4area poluarii sonore in *udetul +u4au s?a concreti4at prin masuratori ale
ni#elului de 4"omot la limita 4onelor /unctionale7 in mediul ur0an.
Masuratorile s?au e/ectuat cu sonometrul IP 85. Ialorile inre"istrate au e#identiat
depasiri a L.M.A. con/orm 2A 11118 3 18..7 in municipiul +u4au7in 4one cu
tra/ic rutier intens..
In ta0elul urmator sunt datele monitori4arii in anul 2114. In luna mai nu s?au /acut
masuratori deoarece sonmetrul a /ost la #eri/icare metrolo"ica.
112
Iariatia lunara a 4"omotului <in d+= in *udetul +u4au
#una
Punct
de
prelev"
I
a
n
u
a
r
i
e
.
e
,
r
u
a
r
i
e
M
a
r
t
i
e
A
p
r
i
l
i
e
M
a
i
I
u
n
i
e
I
u
l
i
e
A
u
g
u
s
t
%
e
p
t
e
m
,
r
i
e
$
c
t
o
m
,
r
i
e
N
o
i
e
m
,
r
i
e
D
e
c
e
m
,
r
i
e
N
i
v
e
l

-
g
o
m
o
t

e
c
h
i
v
a
/
l
e
n
t

c
o
n
)
o
r
m

%
T
A
%

C
<
<
<
J
K

C
J
?
?

I
d
2
-
o
n
a

N
$
'
D
u
!
a
u
.1 )1 .273 )273 !5 .271 !! !.78 )172 !.78 )278 )1
C
o
m
p
l
e
x

$
M
I

E
L
P
$
u
!
a
u
!8 )! .17. )374 ).73 .278 !47. .5 )174 .37. )175 !5
-
o
n
a

E
%
T
u
!
a
u
.1 !) .1 !.78 .475 .371 !)71 ..72 )57. )57. )273 )1
I
n
t
e
r
s
"
E
?
@

c
u
D
N
C
<
u
!
a
u
)) ). ).74 )17. !.7. .17) )375 !175 !.75 !!74 )578 )5?
.5
N
e
h
o
i
u
)1 !5 5. !478 !873 !5 !171 )174 )173 4.72 !)7! )1
P
a
t
a
r
l
a
/
g
e
l
e
!8 )2 )!72 !.7! !.7. !471 !572 !)72 5.75 5)71 )371 )1
%
c
"
a
8
u
t
"
'
m
"
%
a
r
a
t
)47! ))74 4!74 !)72 )!7! .!74 )273 )57. ).71 4)72 ))78 55
113
A20&%-%2"#(" %<",(%(" -%. ,+#(%2'#%(" /" 0+&.%#('9 D%20&%-%$"C -.0$%<"("C
/"-,$'"$"C 2%-.$' /" $"2"/'"$"E
Ca amplasamente a/ectate de poluanti din punct de #edere al "estiunii deseurilor
putem considera terenurile pe care s?au constituit depo4ite de deseuri mena*ere si
industriale7 cit si 4onele in#ecinate acestor depo4ite. 9eoarece aceste depo4ite au /ost
in/iintate intr?un moment cind nu se punea un mare accent pe protectia mediului si a
populatiei7 ele nu sunt pre#a4ute cu dotari speciale.
Ca urmare a anali4arii situatiei depo4itelor de deseuri mena*ere <amplasare7 distanta
/ata de ase4arile umane7 /ata de rauri etc.= si coro0orand cu posi0ilitatile /inanciare
ale administratiei pu0lice locale7 care pe lan"a costurile de inc6idere <0ilanturi de
mediu7 proiecte7 c6eltuieli materiale7 de personal si ser#icii= tre0uie sa ia in
consideratie si costurile pentru desc6iderea depo4itelor 4onale si a statiilor de
trans/er7 am estimat inc6iderea depo4itelor ur0ane pentru deseuri mena*ere dupa cum
urmea4aA
211)?depo4itul 5m.arat
2118 ? depo4itul Ne6oiu
2118 ? depo4itul +u4au
Pentru depo4itele din mediul rural7 care sunt in numar de 3!87 se propune
deasemenea inc6iderea si ecolo"i4area spatiilor de depo4itare pina la 1!.1).2118 si
reali4area punctelor de colectare pentru aceste 4one racordate la statiile de trans/er7
precum si e$tinderea ser#iciilor de salu0ritate la ni#elul localitatilor rurale
<e$tinderea colectarii deseurilor municipale=.
Pentru sistarea depo4itarii in depo4itele de deseuri industriale se propune "ra/icul
urmatorA
31.12.211!?C 5AGINA5IA IEN, @IL5E' A ?5m.arat
31.12.211!?C 9,C2IL 2EEL A +u4au7 C C@59 A +u4au
31.12.211!?C GE5MI2 A 5m.arat
1!.1).2118?C J@E'ANAE C@5P@5A2I@N E,5@PE A +u4au
In a/ara de masura inc6iderii depo4itelor necon/orme si redarea in circuitul economic
a 4onelor a/ectate se are in #edere si o ierar6i4are a optiunilor de "estionare a
deseurilorA
minimi4area cantitatilor de deseuri "enerateB
reducerea cantitatii de deseuri 0iode"rada0ile depo4itate cu 25M7 pana in
21117 51M7 pana in 2113 si !5M7 pana in 211!B
reciclarea deseurilorB
114
2.2.?.S(%$"% $%/'+%,('4'(%('' 2"/'.&.'
Mediul incon*urator contine surse naturale de radiatii7 e$istente de miliarde de ani pe
planeta PamantB acestora7 omul le?a adau"at in ultimii aproape o suta de ani si pe cele
arti/iciale create de el. copurile supra#e"6erii radioacti#itatii suntA
cunoasterea /actorului /i4ic : radioacti#itatea : e$istent pe Pamant si intr?o
0una masura determinant al e#olutiei #ietiiB
e#aluarea e$punerii omului la radiatii si7 dupa ca47 luarea de masuri de
radioprotectieB
sta0ilirea oportunitatilor si prioritatilor in re/acerea ecolo"ica a 4onelor cu
radioacti#itate crescuta ca urmare a actiunilor umane.
R"("%.% #%('+#%&% /" S.0$%4"3J"$" % R%/'+%,('4'(%('' M"/'.&.'
5eteaua nationala de upra#e"6ere a 5adioacti#itatii Mediului <5N5M= /ace parte
din sistemul inte"rat de supra#e"6ere a poluarii mediului pe teritoriul 5omaniei7 din
cadrul Ministerului Mediului si 'ospodaririi Apelor <MM'A=. @r"ani4area si
/unctionarea 5N5M se reali4ea4a in 0a4a Le"ii protectiei mediului 13)318857
repu0licata in 2111 si a @rdinului nr. 33.32112 al Ministrului apelor si protectiei
mediului.
In/iintata in anul 18!27 5N5M constituie o componenta speciali4ata a sistemului
national de radioprotectie7 care reali4ea4a supra#e"6erea si controlul respectarii
pre#ederilor le"ale pri#ind radioprotectia mediului si asi"ura indeplinirea
responsa0ilitatilor MM'A pri#ind detectarea7 a#erti4area si alarmarea /actorilor de
deci4ie in ca4ul unor e#enimente cu impact radiolo"ic asupra mediului si sanatatii
populatiei.
La ni#elul anului 21147 5N5M a cuprins un numar de 3) de statii din cadrul
A"entiilor de protectia mediului7 coordonarea stiinti/ica si metodolo"ica /iind
asi"urata de la0oratorul national de re/erinta pentru radioacti#itatea mediului din
cadrul Institutului National de Cercetare?9e4#oltare pentru Protectia Mediului :
ICIM7 +ucuresti.
tatia de 5adioacti#itatea Mediului +u4au e/ectuea4a in pre4ent masuratori de
radioacti#itate 0eta "lo0ala pentru toti /actorii de mediu7 calcule de concentratii ale
radioi4otopilor naturali 5adon si 2oron7 cat si supra#e"6erea do4elor "amma
a0sor0ite in aer.
tatia de 5adioacti#itate a Mediului +u4au derulea4a un pro"ram standard de
supra#e"6ere a radioacti#itatii mediului de 11 ore34i. Acest pro"ram standard de
recoltari si masuratori asi"ura supra#e"6erea la ni#elul *udetului7 in scopul detectarii
115
cresterilor ni#elelor de radioacti#itate in mediu si reali4arii a#erti4arii 3 alarmarii
/actorilor de deci4ie.
unt 0ine sta0ilite /lu$urile de date 4ilnice sau lunare pentru situatii normale7 cat si
procedurile standard de noti/icare7 a#erti4are7 alarmare precum si /lu$ul de date in
ca4ul sesi4arii unor depasiri ale pra"urilor de atentionare 3 a#erti4are 3 alarmare.
S'(.%('% $%/'+%,('4'(%('' 2"/'.&.' 0" ("$'(+$'.& 8./"(.&.' B.7%. '# %#.& 2GG4
P$+3$%2.& -(%#/%$/ /" -.0$%4"3J"$" % $%/'+%,('4'(%('' 2"/'.&.'
ituatia radioacti#itatii mediului pentru *udetul +u4au re4ulta din masuratorile 0eta
"lo0ale pentru /actorii de mediuA aerosoli atmos/erici7 depuneri uscate si precipitatii
atmos/erice7 ape7 sol si #e"etatie.
In anul 2114 s?a e/ectuat un numar de .4)8 anali4e 0eta "lo0ale <imediate si
intar4iate= si de do4a "amma e$terna. Ponderea numarului de anali4e pe /actor de
mediu monitori4at este pre4entata in "ra/icul urmatorA

D!"#$%
&'()*+$%,
8-6.
S)/
0-4.
01'&2%
0-4.
A!
17-2.
A$)*)/%
25-9.
D3%' 4)56
1&((&
47-5.
In cursul anului 2114 acti#itatile speci/ice 0eta "lo0ale determinate nu au e#identiat
a0ateri de la media multianuala si nici nu au /ost inre"istrate depasiri ale limitelor de
a#erti4are.
In /i"urile de mai *os sunt pre4entate comparati# cu limitele de atentionare speci/ice
/iecarui /actor de mediu monitori4at #alorile medii lunare ale masuratorilor imediate7
la ni#elul anului 2114 si comparati# pentru perioada 2111?21147 pentruA
:: %"$+-+&' %(2+-<"$','
11!
AEROSOLI ATMOSAERICI:A,('4'(%("% -0",'<',) >"(% 3&+>%&)SBP/23T
1
5
11
15
21
25
31
35
41
45
51
Ian Ge0 Mar Apr Mai Iun Iul Au" ept @ct No# 9ec
/"#&
A
,
(
'
4
'
(
%
(
"
%

-
0
"
,
'
<
'
,
)

S
B
P
/
2
3
T
Aer im &imita 'e a(ertizare
Comparati#7in perioada 2111?21147 #alorile acti#itatii speci/ice 0eta "lo0ale medii
pentru aerosolii atmos/erici au e#oluat ast/elA
AEROSOLI ATMOS7ERICI A,'%8%'&'& *!,%+%,& 3'& 1/)3&/&
9B:;(,<
0
"
10
1"
20
2"
30
3"
40
4"
"0
2000 2001 2002 2003 2004
&#"/
A
,
'
%
8
%
'
&
'
&

*
!
,
%
+
%
,
&

9
B
:
;
(
,
<
acti(itatea )eta *lo)ala
limita 'e atentie
??? /"0.#"$' %(2+-<"$',"
11)
G
G.5
1
1.5
2
2.5
3
A
,
(
'
4
'
(
%
(
"
%

>
"
(
%

3
&
+
>
%
&
)

S
B
P
/
2
2
/
7
'
T
I%# A"> M%$( A0$ M%' I.# I.& A.3 S"0( O,( N+4 D",
&.#%
DEPUNERI ATMOSAERICE : A,('4'(%("% >"(% 3&+>%&) SBP/22/7'T
LIMITA DE AVERTIZARE : 1GGG BP/22/7'
D"0 '2: V%& 2'# /"(",(%>'&" D"0 '2 : A,('4'(%(' 2"/''

Comparati#7 in perioada 2111?21147 #alorile acti#itatii 0eta "lo0ale pentru depuneri
atmos/erice au e#oluat ast/elA
Limita de a#erti4are in ca4ul depunerilor atmos/erice <masuratori imediate= este de
1111 +R3mp34i
DEPUNERI ATMOS7ERICE = A,'%8%'&'& 3'& 1/)3&/& 9B:;(!;5%<
0
0."
1
1."
2
2."
2000 2001 2002 2003 2004
&#"/
A
,
'
%
8
%
'
&
'
&

3
'
&

1
/
)
3
&
/
&

9
B
:
;
(
!
;
5
%
<
acti(itatea )eta *lo)ala me'ie
??? %0% >$.(%C R%.& B.7%.
In anul 21147 pentru apa 0ruta s?au e/ectuat masuratori imediate si la 5 4ile.
In perioada 2111?21147 #alorile acti#itatii medii 0eta "lo0ale pentru apa rau
+u4au7 au e#oluat ast/elA
11.
APA BRUTA RAU BUZAU= A,'%8%'&' 3'& 1/)3&/& (4% 9B:;(,<
0
1000
2000
3000
4000
"000
6000
2000 2001 2002 2003 2004
&#"/
A
,
'
%
8
%
'
&
'
&

3
'
&

1
/
)
3
&
/
&

9
B
:
;
(
,
<
me'ie
limita 'e a(ertizare
??? %0% 0+(%>'&%
A,('4'(%("% >"(% 3&+>%&) % %0"' 0+(%>'&"
1
511
1111
1511
2111
2511
3111
3511
4111
4511
5111
Ian Ge0 Mar Apr Mai Iun Iul Au" ept @ct No# 9ec
&.#%
A
,
(
'
4
'
(
%
(
"
%

>
"
(
%

3
&
+
>
%
&
)

S
B
P
/
2
3
T
Apa pota0il( im Limita de a#erti4are
Pentru perioada 2111?21147 e#olutia #alorilor acti#itatii 0eta "lo0ale masurate pentru
apa pota0ila a /ost urmatoareaA
118
APA POTABILA= A,'%8%'&'& 3'& 1/)3&/& (4% 9B:;(,<
0
1000
2000
3000
4000
"000
6000
2000 2001 2002 2003 2004
&#"/
A
,
'
%
8
%
'
&
'
&

3
'
&

1
/
)
3
&
/
&

9
B
:
;
(
,
<
me'ie anuala
limita 'e a(ertizare
Concentratiile i4otopilor radioacti#i naturali 5adon si 2oron calculate s?au situat in
limitele speci/ice teritoriului *udetului . Ialoarea medie anuala a /ost de 474 +R3m
3
pentru 5n si 1724 +R3m
3
pentru 2n.
Ialorile orare ale de0itului de do4a "amma e$terna nu au pre4entat depasiri ale
limitelor de a#erti4are 7 #ariind intre 17138 17184 'T36. Ma$ima anuala s?a
inre"istrat in luna ianuarie 2114.
Ni#elul mediu anual al radioacti#itatii /actorilor de mediu7 masurat in cursul anului
2114 este in continua scadere /ata de ni#elul din perioada accidentului de la Cerno0il.
La ni#elul anului 21147 principala sursa de contaminare arti/iciala a *udetului a /ost
repre4entata de procesele de resuspensie de pe sol.
P$+3$%2" -0",'%&" /" -.0$%4"3J"$"
In cursul anului 2114 tatia de 5adioacti#itatea Mediului +u4au a e$ecutat prele#ari
si masuratori de pro0e in a/ara Pro"ramului tandard pentru urmarirea radioacti#itatii
0eta "lo0ale a unui /ora* din municipiul +u4au.
??? apa de adancime : /ora* +u4au
In anul 21147 s?au /acut recoltari 4ilnice de apa de adancime pro#enind din /ora*ul
din 4ona Cran" a orasului +u4au. In anul 2114 masuratorile pentru apa de adancime
au /ost numai masuratori imediate.
e mentionea4a ca la ni#elul anului 2114 nu s?au inre"istrat depasiri ale limitei de
a#erti4are pentru acest /actor de mediu.
111
A,'%8%'&'& 3'& 1/)3&/& & &!% +)$&> B"5&"
1
511
1111
1511
2111
2511
3111
3511
4111
4511
5111
ian +e) mart ar mai iun iul au* set oct no( 'ec
/"#&
A
,
(
'
4
'
(
%
(
"
%

>
"
(
%

3
&
+
>
%
&
%

S
B
P
/
2
,
T
Aa +ora, Buzau im
&imita 'e a(ertizare
2.2.1G. POLUARI ACCIDENTALE
In *udetul +u4au in anul 2114 s?au inre"istrat doua poluari accidentale si anume A
prima?un atac la conducta de transport motorina in 4ona 'al0inasi 7 conducta
ce apartine societatii C PE25@25AN A Ploiesti 7 ca urmare a de#ersarii
motorinei 7 s?a poluat solul B
iar a doua poluare s?a datorat spar"erii la conducta de transport titei Monteoru:
+erca a societatii C C@NPE2 A Ploiesti in 4ona podului peste paraul
Nisco#7 din localitatea Nisco# .
In cele doua ca4uri de poluari accidentale au /ost luate masuri de depoluare si de
remediere a mediului a/ectat 7 iar cele doua societati au /ost sanctionate
contra#entional pentru nesupra#e"6erea instalatiei7 con/orm pre#ederilor L.P.M.
13)31885 cu completarile si modi/icarile ulterioare.
Precizari cu privire la poluarile accidentale :
# Prima poluare :
data si locul A 1..1!.2114?localitatea 'al0inasi B
poluantul A motorina B
cau4e A atac la conducta ma"istrala de transport motorina Ploiesti?Constanta B
e/ecte inre"istrate A ? supra/ata a/ectata 5225 mp 7 pe o supra/ata de cca 3 mp
adancimea solului a/ectat a /ost de 121 cm < in 4ona atacului = B pe o supra/ata
de cca 2!11 mp solul a /ost a/ectat la o adancime de 2?3 cm 7 mar"inile
supra/etei a/ectate < /iind acoperite de #e"etatie= a /ost doar stropita cu produs
petrolier B
masuri de remediere A au /ost e/ectuate lucrari de depoluare a solului a/ectat B
111
## 6 doua poluare :
data si locul A 12.1..2114?localitatea Nisco# B
poluantul A titei B
cau4e A spar"erea conductei de transport titei Monteoru?+erca B
e/ecte inre"istrate A ca urmare a spar"erii conductei s?au scurs cca 111 l titei pe
sol si in cursul de apa Nisco# B
masuri de remediere A
1. e/ectuarea unui di" de pamant si "ropi de colectare in a#al pentru colectarea
produsului petrolier scurs B
2. e/ectuarea de 0ara*e cu 0aloti de paie 7 /ese a0sor0ante si material a0sor0ant
PEA2 @5+ pe luciul de apa a/ectat B
3. decopertarea solului a/ectat B
4. remedierea conductei.
112
2.2.11. ZONE CRITICE PE TERITORIUL JUDETULUI
Z+#" ,$'('," -.> %-0",(.& 0+&.%$'' %0"&+$ /" -.0$%<%(% -' -.>("$%#"
ursele de poluare cele mai importante care a/ectea4a indeose0i apa de supra/ata
precum si apele su0terane A
Nr"
crt"
a!inul hidrogra)ic %ursa de poluare
1 Ialomita 5AM +u4au
2 C 9,C2IL A +u4au
ursele ma*ore de poluare a apelor de supra/ata din *udetul +u4au
-onele in care se inre"istrea4a poluari ale apelor su0terane cu di#ersi poluanti
pro#eniti din a"riculturaA
Nr"
Crt"
Denumir
e !ona
poluata
Denumire acvi)er a!in
hidrogra)ic
%upra)ata
acvi)er
poluat
IMm
;
2
Interval
concentratii de
a!otati
IN@< mgKl2
Cau!e
1. Manasia
:
'lodeanu
arat ?
Cioranca
Greatic<nisipuri= Ialomita?
Calmatui
)!).114 52721?1).7)5 Poluare cu nitrati din
in"rasaminte minerale si
pesticide
2. canteia?
Ialea
Ciorii
Greatic<trate de
Gratesti=
Ialomita?
+u4au
215.)!3 517!5?!3715 Poluare cu nitrati din
pesticide
3. Luciu?
'iur"eni
Greatic<nisipuri= 9unare 4.4.8 4.48 Poluare cu nitrati din
pesticide
4. ilistratu Greatic<nisip
alu#ionar=
+u4au 23!.)4) )1741 Poluare cu nitrati din
pesticide
5. Cili0ia Greatic<nisip
alu#ionar=
+u4au 1.8)3 1827)5 Poluare cu nitrati din
pesticide
!. Iernesti Greatic 2.8)2 Poluare cu nitrati din
pesticide
Mai pot /i considerate 4one critice pentru /actorul de mediu sol 7 pt. apele su0terane
si de supra/ata depo4itele de deseuri mena*ere si industriale din *udet
113
9epo4itele de deseuri industriale din *udetul +u4au A
N.2" %3"#( ",+#+2', T'0 /"0+7'( C&%-% /"0+7'( S.0$%<%(%
+,.0%(% DJ%E
C 9,C2IL 2EEL A +,-A,7 C C@59
A +,-A,
+ namol 9IP 1..
C GE5MI2 A 5M.A5A2 9epo4it 9IP 2
C J@E'ANAE C@5P@5A2I@N E,5@PE
A +,-A, ? /osta C 9,C2IL I5@N
P@e9E5 A +,-A,
J-C 9INP 1.311
C 5AGINA5IA UIEN, @IL5E'U A 5M.
A5A2
+ des petrol 9IP !.2

9epo4itele de deseuri mena*ere ur0ane din *udet care e$ercita presiuni asupra
/actorilor de mediu A
N.2" /"0+7'( S.0$%<%(%
+,.0%(%
DJ%E
A# /"-,J'/"$" D'-(%#(% %0% /"
-.0$%<%(% D2E
A/%#,2"
%0%
-.>("$%#%
D2E
9epo4it mi$t orasenesc Ne6oiu 1.1 2111 4 4
9epo4it mi$t +u4au <depo4itare sistata= 11 18)5 51 4.5
9epo4it mi$t municipal 5m.arat 2 18.1 !51 31
114

CAPITOLUL III. PROBLEME/ASPECTE DE MEDIU PRIORITARE IN
JUDETUL BUZAU
3.1.D"-,$'"$"% 2"(+/+&+3'"' /" '/"#('<',%$"C ,%$%,("$'7%$" -' "4%&.%$" %
0$+>&"2"&+$/%-0",("&+$ /" 2"/'.

I/"#('<',%$"% 0$+>&"2"&+$ /" 2"/'.
Pentru identi/icarea pro0lemelor de mediu au /ost identi/icate principalele surse de
date e$istente si s?au trimis c6estionare de mediu la toate primariile din *udet7 la
a"entii ecolo"i #oluntari 7 precum si tuturor mem0rilor Comitetului de Coordonare si
ai 'rupului de Lucru. 5aspunsurile la aceste c6estionare au constituit o sursa
importanta de in/ormatii asupra principalelor pro0leme de mediu ale comunitatii.
A"entia de Protectie a Mediului +u4au7 prin datele pe care le detine7 a constituit cea
mai completa si mai importanta sursa de in/ormatii pentru identi/icarea7
caracteri4area si e#aluarea pro0lemelor de mediu..

D"<'#'$"% 0$+>&"2"&+$ /" 2"/'.
Prin natura lor7 pro0lemele mediului accepta cu "reu de/initii si limite clare7 prin
urmare au /ost a0ordate intr?un mod care sa nu i4ole4e mediul de toate celelalte
acti#itati si considerente.
Pro0lema de mediu a /ost de/inita7 in cea mai mare parte7 ca /iind e/ectul pe care
cau4a il "enerea4a in mediu. ,nde nu a /ost posi0ila o asemenea a0ordare7 pro0lema
de mediu a /ost plasata intre cau4a si e/ect7 ea de/inind o stare de cri4a e$istenta.
9e/inirea pro0lemei de mediu este importanta pentru ordonarea pro0lemelor de
mediu. Pro0lema de mediu tre0uie clar de/inita si pentru ca aceasta #a determina in
mare masura solutia ei si calea prin care aceasta solutie #a /i implementata.
3.2.C%$%,("$'7%$"% -' %#%&'7% 0$+>&"2"&+$ /" 2"/'. '/"#('<',%("
Metoda utili4ata pentru caracteri4area si anali4a pro0lemelor de mediu este A#%&'7%
C+20%$%('4% % R'-,.&.'.
Pentru caracteri4area pro0lemelor de mediu prin Anali4ele Comparati#e de 5isc s?a
utili4at urmatoarea terminolo"ieA
.actori de stres ?se de/inesc drept poluanti c6imici sau impacturile /i4ice care
a/ectea4a speciile indi#idualeB
%ursele ? se de/inesc drept acti#itatile umane care "enerea4a /actori de stres in
mediu.,nii /actori de stres au o sin"ura sursa7 in timp ce altii pro#in dintr?o
multitudine de surse. In mod similar multe surse "enerea4a o multitudine de
/actori de stresB
115
Impactul ? acesta ser#este la e#aluarea pro0lemelor de mediuB
?a studiat impactul asupraA
%anatatii umane : Gactorii de stres c6imici si 0iolo"ici pot "enera o di#ersitate
de pro0leme de sanatate. Gactorii de stres care a/ectea4a sanatatea umana sunt7
in "eneral7 canceri"eni si necanceri"eniB
%anatatii ecologice : Include e/ecte ad#erse asupra sistemelor ecolo"ice si
asupra speciilor indi#iduale de plante si animale din cadrul acestor sistemeB
Calitatii vietii : Calitatea #ietii cuprinde e/ecte ad#erse asupra #alorilor sociale
si economice7 ca de e$emplu diminuarea oportunitatilor recreati#e7 diminuarea
acti#itatilor 0a4ate pe resursele naturale etc.
Aceste cate"orii de impact au /ost e#aluate in raport cuA
%cara ? de/inita ca ma"nitudinea si3sau aria impactuluiB
%everitatea : de/inita ca intensitata impactului B
Persistenta K reversi,ilitatea : in ceea ce pri#este persistenta7 impactul poate
dura citi#a ani sau cite#a secole. In ceea ce pri#este re#ersi0ilitatea se pune
pro0lema e#aluarii timpului necesar diparitiei impactului dupa disparitia
sursei.
E/ectul ne"ati# al impactului a /ost anali4at in relatia cu sanatatea umana7 mediul
natural si calitatea #ietii in /unctie de ma"nitudine7 intensitate7 persistenta
3re#ersi0ilitate.
E4%&.%$"% 0$+>&"2"&+$ /" 2"/'.
E#aluarea pro0lemelor de mediu repre4inta un pro/il al conditiilor de mediu e$istente
in teritoriul administrati# al *udetului +u4au. Acest pro/il7 la rindul sau7 repre4inta o
ima"ine cit mai clara a starii actuale a /actorilor de mediu. Practica de e#aluare a
pro0lemelor de mediu pentru PLAM +u4au a a0ordat acest proces in primul rind ca
pe un mi*loc de in#entariere a conditiilor de mediu si apoi ca o 0a4a pentru ordonarea
pro0lemelor de mediu.
E#aluarea pro0lemelor de mediu implica anali4area conditiilor de mediu ale
comunitatii 7 luandu?se in considerare starea calitatii aerului7 apei si solului si descrie
e/ectele pro0lemelor de mediu e$primate prin amenintari asupra sanatatii umane7
sanatatii mediului si calitatii #ietii.
O>'",('4"&" 0$+,"-.&.' /" "4%&.%$" %. <+-(9
Gurni4area unei anali4e clare a pro0lemelor de mediu pentru comunitateB
Gurni4area in/ormatiilor pri#ind impactul acti#itatilor institutiilor pu0lice7
pri#ate si indi#iduale asupra mediului7 precum si modul in care acestea pot
im0unatati si prote*a mediulB
ta0ilirea unui ni#el initial al conditiilor de mediu care sa constitue reperul /ata
de care se #a masura e/icienta actiunilor de im0unatatireB
Constienti4area pu0licului in raport cu pro0lemele de mediuB
11!
Gacilitarea sta0ilirii relatiilor si parteneriatului intre participanti7 ceea ce poate
conduce la noi oportunitati de actiune.
S"&",(%$"% 2"(+/+&+3'"' /" "4%&.%$" % 0$+>&"2"&+$ /" 2"/'.
Procesul de e#aluare a pro0lemelor de mediu a putut /i a0ordat printr?o "ama lar"a
de metode. Metodolo"iile di/era in /unctie de ni#elul de comple$itate7 cerintele
pri#ind datele7 costurile si timpul necesar.
E$ista doua cate"orii principale de e#aluariA
E#aluari participati#eB
E#aluari : e$pert.
E#aluarile participati#e se 0a4ea4a pe implicarea pu0licului7 in special a mem0rilor
'rupurilor de Lucru.
E#aluarea participati#a7 in cadrul 'rupurilor de Lucru a constat in A
identi/icarea poluatorilor din cadrul comunitatiiB
identi/icarea tipurilor de poluatori si7 unde a /ost posi0il7 cantitatea acestoraB
anali4area posi0ilelor e/ecte ale poluantilorB
anali4area situatiilor cand di#erse "rupuri de locuitori sunt e$pusi unei poluari
mai accentuate in comparatie cu altiiB
anali4a in/rastructurii la ni#el de *udetB
anali4a transportului ur0an7 a pro0lematicii de ur0anism.
anali4a aspectelor le"ate de con/ormarea le"islatiei cu directi#ele sectoriale ale
,E.
E#aluarile e$pert sunt metodolo"ii mai /ormali4ate care utili4ea4a metode stiinti/ice
si statistice pentru e#aluarea si /undamentarea pro0lemelor de mediu si sunt e/ectuate
de catre e$perti. 9atorita resurselor limitate7 <persoanele disponi0ile pentru reali4area
e#aluarii 7 disponi0ilitatile pri#ind datele7 /ondurile si timpul= a /ost di/icil sau c6iar
imposi0il sa se recur"a la un asemenea tip de a0ordare a e#aluarii pentru toate
pro0lemele de mediu identi/icate.
Cele doua cate"orii de metode nu se e$clud reciproc. In limita posi0ilitatilor7
pro0lemele de mediu au /ost e#aluate prin cumularea acestor metode7 o0tinandu?se
ast/el e#aluari care se 0a4ea4a atit pe in/ormatii stiinti/ice cit si pe implicarea
pu0licului.
Pentru procesul de e#aluare s?au luat in considerare urmatoarele aspecteA
Cerintele de aderare la UEO
9eoarece 5omania se a/la in plin proces de aderare la ,E7 este important de luat in
considerare indeplinirea cerintelor in domeniul protectiei mediului. 9e aceea PLAM
tre0uie sa includa recomandarile ,E re/eritoare la urmatoarele domeniiA
? 2ratarea apelor u4ate ur0aneB
11)
? Controlul Inte"rat al PoluariiB
? 9irecti#a cadru pentru 9eseuriB
? 9irecti#a cadru pentru Apa.
Posi0ilitati limitate de control ale autoritatilor locale3*udetene asupra poluatorilor
Autoritatile locale se a/la in incapacitatea de a implementa o0iecti#ele si masurile
incluse in PLAM7 de aceea e/orturile tre0uie concentrate catre acti#itati ce pot
inlocui controlul direct al poluatorilorA in/ormarea7 educarea7 promo#area si
implementarea masurilor.
Di)icultatile economice si conditiile sociale
Nu toate pro0lemele de mediu identi/icate pot /i re4ol#ate7 c6iar daca unele dintre ele
repre4inta prioritati. In identi/icarea actiunilor s?au luat in considerare conditiile
economice si sociale e$istente la ni#elul *udetului7 pentru a pre#eni deteriorarea
ulterioara acestora.
Pentru identi/icarea7 caracteri4area si e#aluarea pro0lemelor de mediu7 lipsa datelor
si in/ormatiilor de mediu a constituit una din cele mai serioase pro0leme. In perioada
de timp alocata procesului PLAM nu a /ost posi0il ca aceasta pro0lema sa poata /i
re4ol#ata7 datorita lipsei 0a4elor de date7 accesi0ilitatii di/icile7 acolo unde ele e$ista7
cat si datorita resurselor limitate alocate procesului PLAM.
Iesirea din impas s?a /acut pe mai multe caiA
,tili4area datelor e$istente pentru alte 4one similare <c6iar din alte tari=B
,tili4area de estimari cantitati#e7 0a4ate pe metode stiinti/ice7 e/ectuate de
persoanele din 'L7 cu inalta cali/icare si e$perientaB
,tili4area de e#aluari calitati#e sau semicantitati#e e/ectuate de persoane cu
e$perienta si capacitate de e$perti4a din 'L7 cu mentionarea limitarilor pri#ind
acuratetea datelorB
,tili4area de in/ormatii /urni4ate de @N'?uri si cetateniB
9e/inirea si caracteri4area calitati#a a unei pro0leme de mediu7 prin
cooperarea participantilor din 'L.
In situatia in care nu a /ost posi0ila nici macar o e#aluare intuiti#a7 a tre0uit sa se
renunte la includerea in e#aluare a acestor pro0leme7 c6iar daca s?a recunoscut ca
acestea sunt in mod real pro0leme de mediu.
3.3.I"$%$J'7%$"% -' -'#("7% 0$+>&"2"&+$/%-0",("&+$ /" 2"/'. '/"#('<',%("
I"$%$J'7%$"% 0$+>&"2"&+$ /" 2"/'.
Ierar6i4area pro0lemelor de mediu repre4inta ordonarea pro0lemelor de mediu7 in
/unctie de se#eritatea lor7 e#aluate in raport cu impactul asupra sanatatii populatiei7
sanatatii sistemelor ecolo"ice si a calitatii #ietii.
11.
Metoda analizei multicriteriale Imetoda ,a!ata pe )ormule2
Metoda imparte o pro0leme de mediu in mai multe parti. Giecare parte este apoi
e#aluata si recom0inata matematic pentru a o0tine un re4ultat /inal.
Pentru PLAM +u4au s?a selectat ca metoda de ierar6i4are metoda 0a4ata pe /ormule7
cu speci/icarea ca asi"urarea unui ec6ili0ru intre di/eritele consideratii nu a /ost un
lucru usor7 considerand #arietatea mare de /actori care au tre0uit luati in considerare7
si datele disponi0ile7 care au /ost adesea de o calitate indoielnica.
C$'("$''&" -' 0$+,"/.$% /" '"$%$J'7%$" 0$'# 2"(+/% %#%&'7"' 2.&(',$'("$'%&"
Criterii selectate pentru ierar6i4areA
! ; in ce masura pro(lema a,ecteaza sanatatea umana.
GundamentareA pericolul e$istent sau potential asupra #ietii umane este inaccepta0il.
anatatea pu0lica tre0uie prote*ata.
2 ; in ce masura pro(lema a,ecteaza mediul.
GundamentareA necesitatea re/acerii7 prote*arii si conser#arii naturii si 0iodi#ersitatii.
,n mediu natural 0o"at si sanatos si resurse naturale 0ine prote*ate sunt conditii
esentiale pentru o de4#oltare dura0ila.
3 < in ce masura pro(lema a,ecteaza calitatea vietii pentru locuitorii din aria
P76M.
Gundamentare A im0unatatirea conditiilor de #iata7 reducerea riscului si diminuarea
neplacerilor sunt aspecte importante pentru o societate ci#ili4ata.
Giecarui criteriu i s?a asociat o scara calitati#a si anumeA mare7 mediu7 redus.
carii calitati#e i s?a asociat o scara cantitati#aA
? Criterii ierar6i4are < 17273 =A mare]37 mediu]2 redus]1.
Giecarui criteriu i s?a asociat o pondereA
criteriul 1 ? pondere 5B
criteriul 2 ? pondere 4B
criteriul 3 ?pondere 3.
corul pe criterii s?a calculat inmultind scara cantitati#a cu ponderea criteriului.
corul pe pro0lema este e"al cu suma scorurilor pe criterii.
118
Ierar6i4area cate"oriilor de pro0leme s?a e/ectuat in ordinea descrescanda a mediei
aritmetice pentru pro0lemele indi#iduale din /iecare cate"orie.
A4%#(%8"&" 2"(+/"'9
Poate /i aplicata intre"ului process de ierar6i4are si prioriti4areB
In aceasta a0ordare rationamentele 0a4ate pe #alori au un rol mai important
decit in alte tipuri de metodolo"ii7 mai mult sau mai putin cantitati#e.
5ationamentele 0a4ate pe #alori sunt necesare pentru a determina ce criterii
sunt necesare7 cum pot /i ele ponderate si com0inateB
Gormulele pot /i /oarte e$plicite in ceea ce pri#este relatiile dintre di/erite
criterii7 deoarece aceleasi criterii se aplica tuturor pro0lemelorB
Gormulele pot asi"ura o ima"ine clara a modului in care este "enerata
ordonarea.
L'2'(%$' 2"(+/+&+3',"9
Gormulele construite neadec#at pot "enera re4ultate incorecte. Acest lucru nu
se datorea4a erorilor matematice7 ci /aptului ca participantii nu pot a#ea o
intele"ere clara a consecintelor ale"erii ponderilor si3sau ecuatiilorB
Pot /i /oarte e$plicite in ceea ce pri#este modul de o0tinere a re4ultatelor
ierar6i4arii si prioriti4arii7 dar nu sunt clare in ceea ce pri#este selectarea
criteriilor sau alocarea anumitor #alori pentru unii /actoriB
Crearea unei /alse impresii pri#ind preci4ia si ni#elul de intele"ere a riscurilor7
pentru sanatate si mediuB
Con#ertirea aprecierilor si datelor in scoruri numerice reclama testarea
/ormulelor pentru di/erite ipote4e7 pentru a li se asi"ura comportarea dorita.
Intr?o prima etapa s?a o0tinut o lista e$6austi#a de pro0leme si aspecte de mediu
identi/icate7 pe 0a4a careia s?a reali4at ulterior o lista mai sintetica7 care a stat la 0a4a
ordonarii /inale a pro0lemelor de mediu.
121
P$'+$'(%(' '/"#('<',%("
PROBLEMA
PMG POLUAREA APELOR DE SUPRAAATA
1 Poluarea apelor de supra/ata din surse controlate <statii de epurare
u4ate /i4ic7 su0? sau supradimensionate=
2 Poluarea apelor de supra/ata din surse necontrolate <deseuriA rume"us7
deseuri mena*ere7 "unoi de "ra*d etc.7 ape u4ate mena*ere si
industriale=
PM1 POLUAREA APELOR SUBTERANE
1 Poluarea apelor su0terane cu poluanti speci/ici pro#eniti din
a"ricultura <in"rasaminte7 produse de u4 /itosanitar=
PM2 CANTITATEA SI CALITATEA APEI POTABILE
1 Apa pota0ila la parametrii cantitati#i si calitati#i necorespun4atori
PM3 POLUAREA ATMOSAEREI
1. Emisii de "a4e cu e/ect de sera de la depo4itele de deseuri mena*ere.
2. Emisii de C@I de la statiile de 0en4ina si terminale
3. Emisii de poluanti in atmos/era pro#eniti din instalatii mari de ardere
4. Emisii de C@I pro#enite din anumite acti#itati si instalatii industriale
5. Emisii de poluanti in atmos/era pro#eniti din acti#itatile care intra su0
incidenta 9irecti#ei IPPC
121
!. Emisii de no$e pro#enite din transport
PM4 POLUAREA AONICA
1 Poluarea /onica datorata tra/icului auto
si nerespectarii planurilor de sistemati4are
PM5 POLUAREA SOLULUI
1 Poluarea solului datorata sectorului a"ricol <depo4itarea si utili4area
nerationala a in"rasamintelor si produselor de u4 /itosanitar=
2 Poluarea solului cu poluanti speci/ici re4ultati din transportul
su0stantelor periculoase
PM5 CONSERVAREA BIODIVERSITATII SI A IABITATELOR
NATURALE
1 E$ploatarea resurselor naturale peste potentialul de re"enerare si
capacitatea de suport a ecosistemelor
2 A/ectarea starii normale a /ondului /orestier prin actiuni con*uncturale
de #alori/icare a produselor padurii
3 9e"radarea terenurilor prin ero4iune 7 alunecari de teren
4 9e/icitul 4onelor ocupate de padure in 4ona culturilor a"ricole
5 tarea anormala a /ondului piscicol indusa de "estionarea neecolo"ica
a terenurilor 0a4inelor 6idro"ra/ice
! A/ectarea patrimoniului natural al ariilor naturale prote*ate
PM; GESTIUNEA DESEURILOR
1 9epo4ite necon/orme pentru deseurile industriale si mena*ere
2 la0a repre4entare a sistemelor moderne de colectare7 transport7
depo4itare intermediara <statii de trans/er= si prelucrare <statii de
compost= a deseurilor mena*ere in 4ona ur0ana si rurala
3 olutii costisitoare pentru eliminarea deseurilor de produse de u4
/itosanitar
4 la0a repre4entare a sistemelor de colectare selecti#a a deseurilor de
am0ala*e si de ec6ipamente electrice si electronice de la populatie
PM? ASPECTE LEGATE DE EDUCATIE
1. Comunitatea nu este pre"atita sa se implice acti#7 sa inter#ina pentru
ameliorarea conditiilor de mediu
PMH URBANISM SI MEDIU
1. patii #er4i in intra#ilan insu/iciente si prost administrate
122
CAPITOLUL IV. A,*'.#' -($%("3'," 0"#($. 0$+(",*'% 2"/'.&.' @# 8./"*.& B.7%.
4.1.I#($+/.,"$"
Plani/icarea actiunilor de mediu la ni#el local tre0uie sa /ie complementara planurilor
de de4#oltare re"ionala7 *udeteana si nationala. 5elatia sta0ilita pe 0a4a unei as/el de
a0ordari poate /i e$primata prin urmatoarele elementeA
Planurile de 9e4#oltare sta0ilesc prioritatile de de4#oltareB
Aceste masuri de de4#oltare impun luarea in considerare a pro0lemelor de
mediu si7 mai ales reducerea impactului de mediu a proiectelor de de4#oltareB
Masurile continute in Planurile de 9e4#oltare #or "enera presiuni asupra
mediului.
Planul local de actiune pentru mediu tre0uie sa cuprinda7 dar nu neaparat sa limite4e
masurile necesare pentru minimi4area impactului planurilor de de4#oltare asupra
mediului.
Planul local de actiune pentru mediu este armoni4at cu planurile si pro"ramele din
alte sectoare ori4ontale si sta0ileste o relatie #erticala intre plani/icarea re"ionala7 pe
de o parte si cea nationala si locala7 pe de alta parte. Prioritatile si o0iecti#ele PLAM
tre0uie sa /ie armoni4ate cu prioritatile si o0iecti#ele nationale si cu planurile si
pro"ramele la ni#el national si local.
4.2.S(%>'&'$"% -,+0.$'&+$C +>'",('4"&+$ -' '#/',%(+$'&+$
copul PLAM in *udetul +u4au a /ost conceput sa indice directia strate"ica a
e/orturilor pe termen lun" pentru re4ol#area pro0lemelor de mediu si posi0ilitatea
construirii unui consens al participantilor asupra a ceea ce se spera a se reali4a intr?un
anumit inter#al de timpA
Gacilitarea atin"erii unui consens intre principalii /actori implicati A sectorul
pu0lic7 sectorul pri#at7 comunitatea in ansam0lul ei7 asupra celor mai ur"ente
pro0leme de protectie a mediuluiB
pri*inirea unui comple$ de politici7 re/orme institutionale si in#estitii in care
toti /actorii implicati sa *oace un rol corespun4ator.
123
@0iecti#ele de mediu au /ost sta0ilite sa e$prime intr?un mod sintetic tipurile de
actiuni esential a /i reali4ate intr?o perioada de timp. Ele repre4inta cadrul care
asi"ura /ormularea si implementarea unui set coerent de actiuni.
?a urmarit ca o0iecti#ele de mediu sa ai0a urmatoarele caracteristiciA
sa /ie speci/ice pro0lemei de mediuB
sa /ie cuanti/ica0ileB
sa /ie reali4a0ileB
sa /ie rele#anteB
sa poate /i reali4ate intr?o perioada de timp de/inita.
I/"#('<',%$"% %,('.#'&+$
Actiunile identi/icate se concentre4a pe indeplinirea o0iecti#eler "enerale si
speci/ice.
2ipurile de actiuni identi/icateA
Actiuni te6nolo"ice
Actiuni de in/ormare si educare
Masuri economice
Masuri le"islati#e
Actiuni or"ani4atorice
Actiuni de necon/ormare
4.3.I/"#('<',%$"% 0$'+$'()*'&+$ 0"#($. %,*'.#"
ta0ilirea prioritatilor de actiune constitue o 0a4a pentru identi/icarea a ce nu tre0uie
/acut acum cat si la identi/icarea a ceea ce tre0uie /acut de ur"enta pentru
ameliorarea conditiilor de mediu.
Planul Local de Actiune pentru Mediu considera prioritare actiunile careA
Pre#in deteriorarea mediului. Pre#enirea este intotdeauna mai ie/tina decat
anularea sau reducerea e/ectelor7 odata ce acestea au aparutB
Conduc la re4ol#area simultana a unor pro0leme si e#ita trans/erul
pro0lemelor de la o componenta a mediului la altaB
Asi"ura cel mai inalt raport 0ene/iciu?cost7 pe termen scurt si mediu.
In sta0ilirea actiunilor de mediu ceea ce contea4a este marimea raportului dintre
0ene/icii si costuri7 care ne indica in ce masura ameliorarea calitatii mediului poate /i
o0tinuta prin c6eltuirea unor sume de 0ani intr?o directie 7 mai de"ra0a decat in alta.
e #or acorda prioritate re4ol#arii acelor pro0leme de mediu careA
a/ectea4a sanatatea populatiei7 considerand ca daunele aduse sanatatii
populatiei constitue principalul cost al deteriorarii mediuluiB
sunt pre4ente in planurile si strate"iile *udetene7 nationale7 re"ionale ca
prioritati repre4entati#eB
124
e con/ormea4a cu durata de tran4itie necesara transpunerii si implementarii
le"islatiei ,EB
Pre4inta /e4a0ilitate te6nicaB
unt acceptate si spri*inite de pu0lic sau de catre administratia localaB
Ii4ea4a asi"urarea /lu$urilor de in/ormatii si pre"atirea partenerilor pentru
atra"erea de /inantari necesare re4ol#arii pro0lemelor7 precum si acele actiuni
care "enerea4a3 "estionea4a in/ormatie rele#anta de mediu.
125
4.4.Matricile : plan pentru solutionarea pro0lemelor de mediu prioritare
MA25ICE :PLAN pentru P5@+LEMA PM 1: POLUAREA APELOR DE SUPRAAATA
P$+>&"2% O>'",('4 3"#"$%& O>'",('4 -0",'<', A,('.#' 0$+0.-" 0"#($.
%('#3"$"% <'",%$.' +>'",('4
-0",'<',
T'#(" 0"#($.
$"%&'7%$"%
<'",%$.' +>'",('4
-0",'<',/
I#/',%(+$'
0"#($. <'",%$"
('#(%
T"$2"# R"-0+#-%>'&
1. Poluarea apelor de
supra/ata
1.1.Pre#enirea
poluarii apelor de
supra/ata din
surse controlate
<statii de epurare
u4ate /i4ic7
su0dimensionate=
1.1.1.Prote*area
mediului prin
inlaturarea e/ectelor
ne"ati#e create de
e#acuarea apelor
u4ate orasenesti si a
apelor u4ate din
anumite sectoare
industriale.
1.1.1.1.Crearea 7 e$tinerea si
rea0ilitarea retelelor de
canali4are
Asi"urarea cu
sisteme de
colectare a apelor
u4ate orasenesti
pentru toate
a"lomerarile cu
peste 2111
locuitori
ec6i#alenti <l.e.=B
Numar de
proiecte
implementateB
procent de
implementareBKm
de retea
211. 9irectia
Apelor +u4au?
Ialomita7
Consiliul
Hudetean
+u4auB
Consiliile
Locale
12!
1.1.1.2..Amena*area sau
moderni4area de statii de
epurare
2oate
a"lomerarile cu
peste 2111 l.e sa
/ie ec6ipate cu
statii de epurare 7
la un ni#el de
epurare speci/ic A
?tratare secundara
pentru a"lomerari
mai mici de 11
111 l.e B
?tratare tertiara
pentru a"lomerari
cu peste 11 111
l.e3
Numar de
proiecte
implementateBPro
cent de
implementare
211. 9irectia
Apelor +u4au?
Ialomita7
Consiliul
Hudetean
+u4auB
Consiliile
Locale
1.2.Pre#enirea
poluarii apelor de
supra/ata din
surse necontrolate
< rume"us 7
1.2.1.5e"lementare
a acti#itatilor
des/asurate de
a"entii economici
potentiali poluatori
1.2.1.1.Identi/icarea
potentialilor poluatori
Autori4area
tuturor a"entilor
economici
identi/icati3
211) APM +u4auB
'NM +u4auB
ANA5?9AI+
12)
deseuri mena*ere 7
"unoi de "ra*d7
ape u4ate
mena*ere si
industriale=
Nr. autori4atii
emise3nr. total de
potentiali
poluatori
identi/icati
1.2.1.2. Eli0erarea
autori4atiilor de mediu pentru
potentialii poluatori
1.2.2.1.,rmarirea modului de
con/orm/ormare
Ieri/icarea
periodica a
con/ormarii 3
Nr. de controale
e/ectuateBnr. de
sesi4ariB nr si
#aloarea
amen4ilor
permanent 'NM7
ANA5?9AI+7
APM +u4au
MA25ICE : PLAN pentru P5@+LEMA PM1 POLUAREA APELOR SUBTERANE
P$+>&"2%
O>'",('4 3"#"$%& O>'",('4 -0",'<', A,('.#' 0$+0.-" 0"#($.
%('#3"$"% <'",%$.' +>'",('4
-0",'<',
T'#(" 0"#($.
$"%&'7%$"%
<'",%$.' +>'",('4
-0",'<',/
I#/',%(+$' 0"#($.
<'",%$" ('#(%
T"$2"# R"-0+#-%>'&
1Poluarea apelor
su0terane cu poluanti
pro#eniti din surse
a"ricole
1.5espectarea si
aplicarea
Planului de
Actiune pentru
protectia apelor
1.1.5educerea
poluarii produsa
sau indusa de
nitratii din surse
a"ricoleB
1.1.1.Identi/icarea apelor
a/ectate de poluarea cu nitrati
sau suscepti0ile de a /i
e$puse unei ast/el de poluari
Incadrarea in
normele sta0ilite
de C@9,L 9E
+,NE P5AC2ICI
A'5IC@LE3
permanent 9irectia
pentru
A"ricultura si
9e4#oltare
5urala
12.
impotri#a
poluarii
pro#enite din
surse a"ricole
Concentratia de
a4ot din apele
su0terane
1.1.2.ta0ilirea unor
pro"rame corespun4atoare de
monitori4are si control
1.2.5ationali4area
si optimi4area
utili4arii
in"rasamintelor
c6imice si
or"anice.
1.2.1.'estionarea ecolo"ica7
in cadrul /ermelor
4oote6nice7 a surselor de
impuri/icare a apelor
su0terane :ape u4ate
pro#enite din acti#itate
Golosirea
cantitatilor de a4ot
in con/ormitate cu
le"islatia
europeana3
Concentratia de
a4ot din apele
su0terane
Permanent 2itularii
acti#itatilor
9A +u4au?
Ialomita
1.2.2.,tili4area unui
mana"ement ecolo"ic al
/olosirii in"rasamintelor
naturale si sintetice
MA25ICE :PLAN pentru PM 2 ? CALITATEA SI CANTITATEA APEI POTABILE
P$+>&"2% O>'",('4 3"#"$%& O>'",('4 -0",'<', A,('.#' 0$+0.-" 0"#($.
$"%&'7%$"% <'",%$.' +>'",('4
-0",'<',
T'#(" 0"#($.
$"%&'7%$"% <'",%$.'
+>'",('4 -0",'<',/
I#/',%(+$' 0"#($.
<'",%$" ('#(%
T"$2"#"
0$"4%7.("
0"#($.
<'#%&'7%$"
R"-0+#-%>'&
1.Apa pota0ila la
parametri cantitati#i
si calitati#i
necorespun4atori
1.1.Im0unatatirea
calitatii apei
pota0ile /urni4ate
populatiei
1.1.2.Im0unatatire
a si de4#oltarea
in/rastructurilor
sistemelor
centrali4ate de
1.1.1.1.Monitori4area calitatii
apei pota0ile in intre"ul *udet
de catre Ministerul anatatii
si producatorii si
distri0uitorii de apa pota0ila
Asi"urarea calitatii
apei pota0ile in
con/ormitate cu
pre#ederile Le"ii nr.
31132114 pri#ind
2115 Consiliile
LocaleB
Consiliul
HudeteanB
9PB
128
alimentare cu apa
pota0ila
modi/icarea si
completarea Le"ii
nr. 45.32112 3
Nr. de proiecteB
Nm. de retea
rea0ilitataB
Nm. de retea nou
in/iintata
9A+u4au?
Ialomita
1.1.1.2 5ea0ilitarea
te6nolo"iilor de tratare
1.1.1.3 5ea0ilitarea si
e$tinderea retelelor de
distri0utie a apei pota0ile
2.Consum mare de
apa comparati# cu
tarile ,E
2.,tili4area
dura0ila a
resurselor de apa
din *udetul +u4au
2.15educerea
consumului de
apa prin
diminuarea
pierderilor din
sistemele de
alimentare cu apa
pota0ila
2.1.1.5ea0ilitarea sistemelor
de alimentare cu apa
5espectarea
normelor cantitati#e
de "estiune a apei3
Iolume si de0ite de
apa li#rate si
consumateB
Ni#elul pierderilorB
Numar de proiecteB
Procent de
implementare
2115 APMB
Consiliul
HudeteanB
Consiliile
LocaleB
9A+u4au?
Ialomita
A"entii
economiciB
@N'B
2.1.2.Contori4area tuturor
consumatorilor
2.1.3.Pro"rame de
constienti4are atat a
autoritatilor locale cat si a
populatiei
2.1.4.Masuri /inanciare
stimulati#e? introducerea
unor sisteme de tari/are
di/erentiata in /unctie de
ni#elul consumului de apa7
a#anta*oase in ca4ul
consumului su0 medie.
131
MA25ICE?PLAN pentru P5@+LEMA PM 13 : POLUAREA ATMOSAEREI
P$+>&"2%
O>'",('4 3"#"$%&
O>'",('4 -0",'<', A,('.#' 0$+0.-" 0"#($.
%('#3"$"% <'",%$.' +>'",('4
-0",'<',
T'#(" 0"#($.
$"%&'7%$"%
<'",%$.' +>'",('4
-0",'<',/
I#/',%(+$' 0"#($.
<'",%$"
('#(%
T"$2"#"
0$"4%7.("
0"#($.
<'#%&'7%$"
R"-0+#-%>'&
1. Emisii de "a4e cu
e/ect de sera de le
depo4itele de deseuri
mena*ere
1.1.Incadrarea
emisiilor de no$e
in limitele permise
de re"lementarile
le"islati#e in
#i"oare
1.1.1.5educerea
emisiilor din
6aldele inacti#e
<a0andonate sau
inc6ise = si acti#e
de deseuri
industriale si
mena*ere
re4ultate din
descompunerea
deseurilor
0iode"rada0ile
1.1.1.2.Proiect pilot de colectare
a "a4elor emise si de /olosire a
acestora ca sursa de ener"ie
Cel putin 1proiect
implementat3
Procent de
implementare
2111 Consiliul
Hudetean7
Consiliile
Locale7
A"entii
Economici
1.1.1.3.5econstructia ecolo"ica
a depo4itelor de deseuri
mena*ere si industriale inacti#e7
prin acoperire7 inier0are sau
impadurire<con/orm proiectelor
de onc6idere=
Cel putin 1proiect
implementat3
Procent de
implementare
211)
131
2..Emisii de C@I de
la statiile de 0en4ina
si terminale
2.1.Incadrarea
emisiilor de no$e
in limitele permise
de re"lementarile
le"islati#e in
#i"oare
2.1.1.Limitarea
emisiilor de
compusi or"anici
#olatili<C@I=
re4ultati din
depo4itarea
0en4inei si
distri0utia sa de
la terminale la
statiile ser#ice
2.1.1.1.Con/ormarea
instalatiilor de depo4itare a
0en4inei la terminale
2oti detinatorii de
instalatii de
depo4itare7
transport si
distri0utie a
0en4inei sa se
con/orme4e
pre#ederilor le"ale3
Numar de instalatii
con/orme 3numarul
total de instalatii
2118 A"entii
economiciB
APM +u4auB
'NM +u4au
2.1.1.2.Con/ormarea
instalatiilor de incarcare si
descarcare a containerelor
mo0ile la terminale
2.1.1.3.Con/ormarea
instalatiilor de incarcare si
descarcare a containarelor
mo0ile la terminale
2.1.1.4.Con/ormarea
containarelor mo0ile
2.1.1.5.Con/ormarea
acti#itatilor de incarcare in
instalatiile de depo4itare la
statiile de depo4itare a 0en4inei
132
3.Emisii de poluanti
in atmos/era pro#eniti
din instalatii mari de
ardere
3.1.Incadrarea
emisiilor de no$e
in limitele permise
de re"lementarile
le"islati#e in
#i"oare
3.1.1.Limitarea
emisiilor
anumitor poluanti
< dio$id de
sul/7o$i4i de a4ot
si pul0eri= in aer 7
pro#eniti din
instalatii mari de
ardere < puterea
termica nominala
este e"ala cu sau
mai mare decat
51 Met 7
indi/erent de tipul
de com0usti0il
/olosit=
3.1.1.1.5eali4area masurilor de
rete6nolo"i4are con/orm
cerintelor domeniului
controlului poluarii industriale 7
respecti# aplicand
recomandarile "6idurilor de
re/erinta pri#ind Ecele mai 0une
te6nici disponi0ileE<+5EG= in
atin"erea #alorilor limita de
emisie
2oti detinatorii de
instalatii mari de
depo4itare7
transport si
distri0utir sa se
con/orme4e
Numar de instalatii
con/orme 3numarul
total de instalatii
211) A"entii
economiciB
APM +u4au
3.1.1.2.5eli4area masuratorilor
pentru poluantii de dio$id de
sul/7 o$i4i de a4ot si pul0eri in
con/ormitate cu pre#ederile
standardelor CEN <I@ sau
standarde nationale ec6i#alente
din punct de #edere stiinti/ic=
4..Emisii de C@I
pro#enite din anumite
acti#itati si instalatii
industriale
4.1.Incadrarea
emisiilor de no$e
in limitele permise
de re"lementarile
le"islati#e in
#i"oare
4.1.1.5espectarea
#alorilor limita
de emisie pentru
compusii or"anici
#olatili<C@I= in
"a4ele re4iduale
si in emisiile
/u"iti#e7 sau a
#alorilor limita
ale emisiilor
totale de C@I
4.1.1.1Aplicarea unei sc6eme
de reducere care #a asi"ura
reducerea emisiilor de C@I din
instalatii
2oti a"entii
economici care au
acti#itati si
instalatii industriale
ce au emisii de
C@I pro#enite din
utili4area
sol#entilor or"anici
sa se con/orme4e
Numar de instalatii
con/orme 3numarul
total de instalatii
211) A"entii
economici7
'NM +u4au7
APM +u4au
133
5..Emisii de poluanti
in atmos/era pro#eniti
din acti#itatile
des/asurate in
instalatiile IPPC
5.1.Incadrarea
emisiilor de no$e
in limitele permise
de re"lementarile
le"islati#e in
#i"oare
5.1.2.5eali4area
unui sistem
inte"rat pentru
pre#enirea si
controlul poluarii
pro#enita de la
acti#itatile
des/asurate in
instalatiile IPPC
5.1.1.1.5eali4area7 actuali4area
permanenta a e#identei 0a4ei de
date IPPC la ni#el
local3autori4area instalatiilor
Implementarea de
masuri de pre#enire
a emisiilor in
atmos/era7 apa si
sol 7 inclusi# a
masurilor pri#ind
mana"ementul
deseurilor 7 pentru
toate acti#itatile
des/asurate in
instalatiile IPPC din
*udetul +u4au3
Nr. autori4atii
inte"rate emise3nr.
instalatiiB
nr. de masuri
reali4ateB #alorile
masuratorilor
Permanent APM +u4au
'NM +u4auB
A"entii
economici
5.1.1.2.5eali4area controlului
con/ormarii acti#itatilor pentru
care au /ost emise autori4atii
inte"rate de mediu
Permanent
incepand
din 211!
APM +u4au7
'NM +u4au
134
Permanent APM +u4au
'NM +u4auB
A"entii
economici
5.1.1.3.Asi"urarea monitori4arii
acti#itatilor<con/orm art. 14 din
9irecti#a 8!3!13CE=
5.1.1.3.Con/ormarea cu
pre#ederile 9irecti#ei 813!13CE
pentru a"entii economici care
cad su0 incidenta acestei
directi#e si care nu au solicitat
perioada de tran4itie
2oti a"entii
economici care cad
su0 incidenta
9irecti#ei 813!13CE
si care nu au
solicitat perioada de
tran4itie sa se
con/orme4e3
Nr. de instalatii
con/orme3nr.
instalatii e$istente
211) A"entii
economici7
'NM +u4au7
APM +u
!.Emisii de no$e
pro#enite din
transport
!.1.Incadrarea
emisiilor de no$e
in limitele permise
!.1.2.Implementa
rea de masuri de
limitare a
!.1.1.1.Ie6iculele de transport
in comun
< auto0u4ele= sa respecte
Incadrarea emisiilor
de no$e in limitele
permanent
5A57 IPH
135
de re"lementarile
le"islati#e in
#i"oare
e/ectelor ne"ati#e
ale emisiilor de
no$e pro#enite
din transport
"ra/icele de re#i4ie si normele
de emisie
pre#a4ute de
le"islatia in #i"oare
Ialoarea
masuratorilor
!.1.1.2.Constienti4area
populatiei pentru reducerea
transportului indi#idual si
incura*area transportului in
comun
permanent IPH7APM
!.1.1.3.Im0unatatirea starii
parcului auto destinat
transportului pu0lic si pri#at
permanent 5A5
!.1.1.4.@r"ani4area de
campanii de #eri/icare a no$elor
in intersectii
trimestrial APM7IPH7
5A5
13!
MA25ICE?PLAN pentru P5@+LEMA PM 4 POLUAREA AONICA
P$+>&"2%
O>'",('4 3"#"$%& O>'",('4 -0",'<', A,('.#' 0$+0.-" 0"#($. %('#3"$"%
<'",%$.' +>'",('4 -0",'<',
T'#(" 0"#($.
$"%&'7%$"% <'",%$.'
+>'",('4 -0",'<',
I#/',%(+$' 0"#($.
<'",%$" ('#(%
T"$2"# R"-0+#-%>'&
1. Poluarea
/onica datorata
tra/icului auto
si nerespectarii
planurilor de
sistemati4are
1.1.Im0unatatirea
calitatii #ietii in
localitatile *udetului
+u4au
1.1.1 5educerea
ni#elului de 4"omot
"enerat de tra/icul
auto
1.1.1.1.Inter4icerea curculatiei auto
in centrul istoric al municipiului
+u4au
Incadrarea ni#elul
de 4"omot limitele
le"ale
Ialorile
masuratorilorBNum
arul de sesi4ari
2111 Consiliul Local
+u4au7 IHP
1.1.1.2.Crearea unei parcari
supraterane in centrul municipiului
+u4au
211) Consiliul Local
+u4au
1.1.1.3.Inter4icerea tra/icului auto in
4ilele de sam0ata si duminica in
centrul orasului 5m. arat
211! Consiliul local
5m. arat
1.1.1.4..Construirea centurii
ocolitoare a municipiului 5m. arat
211) Consiliul local
5m. arat
1.1.1.5. Inter4icerea /uncionarii si
amplasarii de o0iecti#e "eneratoare
de 4"omot in 4onele re4identiale si
in arealele cu /olosinta sensi0ila
211) Consiliile
Locale7
APM
+u4au7'NM
+u4au
13)
MA25ICE?PLAN pentru P5@+LEMA PM 5?POLUAREA SOLULUI
P$+>&"2%
O>'",('4 3"#"$%&
O>'",('4 -0",'<', A,('.#' 0$+0.-" 0"#($. %('#3"$"%
<'",%$.' +>'",('4 -0",'<',
T'#(" 0"#($.
$"%&'7%$"%
<'",%$.' +>'",('4
-0",'<',/
I#/',%(+$' 0"#($.
<'",%$"
('#(%
T"$2"#"
0$"4%7.("
0"#($.
<'#%&'7%$"
R"-0+#-%>'&
1.Poluarea
solului
datorata
sectorului
a"ricol prin
depo4itarea si
utili4area
neecolo"ice a
in"rasamintel
or si
produselor de
u4 /itosanitar
1.1.9iminuarea
polu(rii solului
datorat( utili4(rii
in"rasamintelor si
pesticidelor &n
a"ricultur(.
1.1.2.9iminuarea
impactului asupra
solului %i apei
su0terane datorate
utili4(rii
in"rasamintelor si
pesticidelor &n
a"ricultur(.
1.1.1.2.Instruirea
personalului societ(ilor de
comerciali4are %i a utili4atorilor
pri#ind re"lement(rile &n #i"oare
pri#ind "estiunea pesticidelor7
clasele de to$icitate7 e/ectele pe
mediu %i s(n(tatea populaiei ale
utili4(rii neecolo"ice a
in"rasamintelor si produselor de u4
/itosanitar
5espectarea
le"islaiei pri#ind
utili4area
pesticidelor3
IndicatoriA
Concentratia de
nutrienti in sol B
Concentraia de
pesticide &n sol si
apa su0teran(
Periodic 9A95
1.1.1.3.9e4#oltarea sistemului
de monitori4area a calitatii solului
2111
9A95BAPM
+u4au
13.
2.Poluarea
solului cu
poluanti
speci/ici
re4ultati din
transportul
su0stantelor
c6imice
periculoase
2.1.Pre#enirea
poluarii solului
2.1.1.ecuri4area
acti#itatilor de
transport
2.1.1.Cntocmirea %i re#i4uirea anual(
a planurilor de pre#enire si
inter#entie in ca4ul poluarilor.
caderea nr. de
poluari
accidentaleB
Nr. de poluari
accidentaleB
supra/ete a/ectateB
populatie a/ectata
Permanent A"enti
Economici 7
'arda de
Mediu7
Politia
138
MATRICE:PLAN 0"#($. PROBLEMA PM 5:C+#-"$4%$"% >'+/'4"$-'(%('' -' % J%>'(%("&+$ #%(.$%&"
P$+>&"2%
O>'",('4 3"#"$%& O>'",('4 -0",'<', A,('.#' 0$+0.-" 0"#($. %('#3"$"%
<'",%$.' +>'",('4 -0",'<',
T'#(" 0"#($.
$"%&'7%$"% <'",%$.'
+>'",('4 -0",'<',/
I#/',%(+$' 0"#($.
<'",%$" ('#(%
T"$2"# R"-0+#-%>'&
1.E$ploatarea
resurselor
naturale peste
capacitatea de
re"enerare si de
suport a
ecosistemelor
1.1.Conser#area
resurselor naturale
1.1.1.Inter#entii
sil#iculturale de
reconstructie
ecolo"ica cu scop
pre#enti#
1.1.2.Identi/icarea cau4elor si
monitori4area 4onelor suscepti0ile la
calamitati naturale prin continutul de
/actori desta0ili4atori si limitati#i
5educerea e/ectelor
calamitatilor naturale
Nr. de actiuni
intreprindeB nr. de
proiecte
implementate
2111 9 +u4auB
I25C
GocsaniB
'NM +u4au
APM +u4au
2.A/ectarea
starii normale a
/ondului
/orestier prin
actiuni
con*uncturale de
#alori/icare a
produselor
padurii
2.1.5espectarea
re"imului sil#ic
2.1.1.Ialori/icarea
produselor padurii
potri#it necesitatilor
de4#oltarii dura0ile
2.1.1.1.5e"lementarea acti#itatii de
sta0ilire si apl icare a
tratamentelor sil#ice
5espectarea cotelor
de e$ploatare in
limitele de
posi0ilitatii padurilor3
Nr. de actiuni
intreprinseBnr. de
delicte sil#iceB
#aloarea amen4ilor
anual 9 +u4auB
I25C
GocsaniB
'NM +u4au
APM +u4au
141
3 .9e"radarea
terenurilor prin
ero4iune 7
alunecari de
teren
3.1.5ecuperarea
/unctionala a
terenurilor de"radate
3.1.1.Ameliorarea
terenurilor de"radate
in sistemul "eneral al
reconstructiei
ecolo"ice
3.1.1.1.Constituirea perimetrelor de
ameliorarea a 29
Aplicarea sistematica
a lucrarilor speci/ice
de sil#o si 6idro?
amelioratii3
Nr. de actiuni
intreprinse
2111 9A95 +4.
9 +4.7
CH +u4au7
4.9e/icitul
4onelor
ocupate de
padure in 4ona
culturilor
a"ricole
4.1.5ein/iintarea
padurilor cu rol
/unctional de
protectie a culturilor
a"ricole
4.1.1.1.Identi/icarea 4onelor preta0ile
pentru inter#entii speci/ice de
impadurire
4.1.1.2.5eali4area procentului necesar
de paduri de protectie
Completarea
de/icitului de
paduri cu rol
/unctional de
protectie a
culturilor a"ricole3
upra/ata
impaduritaB
Procent de
impadurire
211!
2111
PrimariiB
9 +u4auB
I5CGocsani
B
@CPI
+u4auB
'NM
+u4auB
APM +u4au
5. tarea
anormala a
/ondului
piscicol indusa
de "estionarea
neecolo"ica a
terenurilor
5.1.5esta0ilirea
/unctiilor ecolo"ice
si economice a
0a4inelor
6idro"ra/ice
5.1.1.1.5esta0ilirea
/ondului piscicol la
starea normala
5.1.1.1.Identi/icarea /olosintelor
neecolo"ice care a/ectea4a calitatea
apelor
5e/acerea /ondului
piscicol producti#
2111 Primarii B
9A
Ialomita?
+u4auB
9 +u4au
APM +u4au
141
0a4inelor
6idro"ra/ice
Nr. actiuni
intreprinseBnr.
proiecte
implementateB
procent de
implementare
5.1.1.2.Identi/icarea 0a4inetelor cu
6idro"ra/ie torentiala
2111
Primarii 7
9A
Ialomita?
+u4auB
9 +u4auB
APM +u4au
5.1.1.3.Identi/icarea speciilor de
populat
2111
Primarii 7
APM +u4au
CNAGP?
+iroul
2eritorial
+railaB
A"entii
economici
!.A/ectarea
patrimoniului
natural al
ariilor naturale
prote*ate
!.1.Conser#area si
prote*area
patrimoniului
ariilor naturale
prote*ate
!.1.1.5educerea si
eliminarea cau4elor
care conduc la
a/ectarea
patrimoniului ariilor
naturale prote*ate
!.1.1.1. 5eali4area de actiuni de
mediati4are7 educare si in/ormare a
populatiei
2oate ariile naturale
date in custodie si
cu planuri de
mana"ement
reali4ate.
Numar de arii3
supra/ata3procente
2111 APM +u4auB
'NMB
CH +u4auB
Consiliile
Locale7
Academia
5omana7
97custo4i
!.1.1.2. Atri0uirea in custodie a ariilor
naturale prote*ate
!.1.1.3. Ela0orarea planurilor de
mana"ement pt ariile naturale
prote*ate a/late in custodie
142
MA25ICE?PLAM pentru P5@+LEMA PM 1) ? GESTIUNEA DESEURILOR
Pro0lema
@0iecti# "eneral @0iecti# speci/ic Actiuni propuse pentru
atin"erea /iecarui o0iecti#
speci/ic
2inte pentru
reali4area /iecarui
o0iecti# speci/ic
Indicatori pentru
/iecare tinta
2ermen 5esponsa0il
1.9epo4ite cu
deseuri de
produse de u4
/itosanitar
1.1.Eliminarea
pericolului poluarii
mediului
1.1.1.E#itarea
posi0ilitatilor de poluare
accidentala
1.1.1.1.Monitori4area si
asi"urarea pa4ei depo4itelor
Mentinerea
inte"ritatii
/actorilor de
mediu3
Calitatea
/actorilor de
mediu din 4ona
Permanent
pana la
eliminarea
depo4itelor
9etinatorul
deseurilor7
9A95
1.1.1.2.upra#e"6erea tuturor
operatiunilor e$ecutate in
depo4ite
Eliminarea
riscului de
contaminare a
/actorilor de
mediu7 a
populatiei3
Permanent
pana la
eliminarea
depo4itelor 1.1.1.3.Controlul periodic al
starii am0ala*elor
1.1.1.4Interdictii stricte pri#ind
143
accesul in depo4ite a
persoanelor neautori4ate
Nr. de actiuni
1.1.1.5.Eliminarea in instalatii
autori4ate
Eliminarea totala
a riscului
poluarilor
accidentale cu
pesticide e$pirate3
Cantitatea de
deseuri de
pesticide
incinerataBnr.
proiecte
implementateB
procent de
implementare
2111 CH +u4auB
9A957
A"entii
economici
detinatori
1.1.1.!.Atra"erea de /onduri
interne si e$terne pentru
/inantarea actiunii de eliminare
a deseurilor de pesticide
2.9epo4ite
necon/orme
pentru deseurile
industriale si
mena*ere
2.1.Eliminarea
poluarii cau4ata de
depo4itarea
necon/orma cu
cerintele de mediu7
a deseurilor de tip
ur0an colectate de
la populatie si de la
unitatile economice
2.1.1.Concentrarea
acti#itatii in sistem 4onal
de depo4itare si trans/er 7
cu respectarea stricta a
re"lementarilor le"ale
Inc6iderea depo4itului
municipal de deseuri +u4au
5educerea
supra/etelor de
teren a/ectate de
depo4itele de
deseuri mena*ere
si diminuarea cu
81M a
supra/etelor
destinate
depo4itelor
mena*ere3
2118 CH +u4auB
Consiliile
LocaleBA"enti
i economici
prestatori de
ser#icii de
salu0ritateB
'NM +u4auB
APM +u4au
Inc6iderea depo4itului
municipal de deseuri 5m. arat
211)
Inc6iderea si ecolo"i4area
spatiilor de depo4itare din
4onele rurale
2118
144
Nr. de proiecte
implementateB
procent de
implementare
5eali4area punctelor de
colectare ? ce #or /i racordate la
statiile de trans/er? pentru
4onele rurale
2118
Inc6iderea depo4itelor
industriale
2118
2.1.1.2.Im0unatatirea
mana"ementului
deseurilor mena*ere
E$tinderea 4onelor deser#ite de
ser#iciile de salu0ritate
<e$tinderea colectarii deseurilor
municipale=
5educerea
cantitatilor de
deseuri eliminate
prin depo4itare
Cantitatea de
deseuri
#alori/icataBcantit
atea de deseuri
depo4itataB
2118 CH +u4auB
Consiliile
LocaleB
A"entii
economici
"eneratoriB
A"entii
economici
speciali4ati in
colectarea si
reciclarea
deseurilor
re/olosi0ile
E$tinderea sistemului de
colectare selecti#a a deseurilor
211)
5eali4area punctelor de
colectare care #or /i racordate
la statiile de trans/er? pentru
pentru 4onele rurale
2118
Campanii de in/ormare si
constienti4are3educare
permanent
145
2.1.1.3.5educerea
cantitatii de deseuri
0iode"rada0ile
depo4itate in plat/ormele
de deseuri ur0ane
5eali4area de campanii
in/ormati#e pentru incura*area
colectarii separata a deseurilor
0iode"rada0ile in "ospodariile
indi#iduale
5educerea pana la
)5M din
cantitatea totala
e$primata
"ra#imetric7
produsa in anul
2111 si raportata
in 2112
CantitateB
reducerea
e$primata
procentual
2112 CH +u4auB
Consiliile
LocaleB
@peratorii
depo4itelorB
er#iciile de
salu0ritate
5eali4area de statii de compost
in 4onele statiilor de trans/er si
a depo4itelor de deseuri
mena*ere
211)
Identi/icarea utili4atorilor
posi0ili ai compostului in
"ospodarii si in a"ricultura
211)
14!
2.1.1.4.5educerea
no$elor pro#enite din
incinerarea neecolo"ica
a deseurilor medicale
Inc6iderea crematoriilor
apartinand unitati spitalicesti
din *udetul +u4auA
'asirea de
alternati#e pentru
incinerarea in
crematoriiA
sterili4are
termicaB
incineratoarele
e$istente
autori4ateBinciner
area deseurilor
medicale
impreuna cu
deseurile
periculoase
industriale in
capacitati noi
Nr. de instalatii
inc6iseB procent d
implementare
211. Administratori
i unitatilor
spitalicestiB
CH +u4au
14)
3.la0a
repre4entare a
sistemelor de
colectare
selecti#a a
deseurilor de
am0ala*e si de
ec6ipamente
electrice si
electronice de
la populatie de
la populatie
3.1.5educerea
impactului asupra
mediului "enerat
de sla0a
#alori/icare a
deseurilor
3.1.1.Im0unatatirea
colectarii selecti#e a
deseurilor de am0ala*e si
de ec6ipamente electrice
si electronice de la
populatie
3.1.1.1.5eali4area de campanii
de constienti4are a populatiei
Implementarea
sistemului de
colectare
selecti#a a
deseurilor de
am0ala*e si de
ec6ipamente
electrice si
electronice de la
populatie la
ni#elul *udetului
+u4au3
Nr. de proiecte
reali4ate Bprocent
de implementare
211! Primarii7
A"enti
economici7
APM +u4au 7
3.1.1.2.5eali4area de proiecte
pri#ind sistemul de colectare
selecti#a a deseurilor de
am0ala*e si de ec6ipamente
electrice si electronice de la
populatie implementarea pt.
/iecare localitate
211)?
211)
CH +u4auB
Primarii7
A"enti
economici
14.
MA25ICE :PLAN pentru P5@+LEMA PM .? ASPECTE LEGATE DE EDUCATIE
Pro0lema
@0iecti# "eneral @0iecti# speci/ic Actiuni propuse pentru
atin"erea /iecarui o0iecti#
speci/ic
2inte pentru
reali4area
/iecarui
o0iecti#
speci/ic3Indica
tori pentru
/iecare tinta
2ermen 5esponsa0il
1.Comunitatea
nu este
pre"atita sa se
implice acti#7
sa inter#ina
pentru
ameliorarea
conditiilor de
mediu
1.1.Cresterea
"radului de
constienti4are si
implicare a
pu0licului in
pro0leme le"ate de
im0unatatirea
calitatii mediului
incon*urator
1.1.Participarea
pu0licului la luarea
deci4iilor pri#ind mediul
1.1.2..Initierea si derularea
de proiecte de constienti4are
a pu0licului cu re/erire la
implementarea acRuis?ului
comunitar in domeniul
protectiei mediului
@ mai 0una
implicare a
pu0licului in
luarea
deci4iilor
re/eritoare la
mediu3
Nr. de
de40ateri
pu0liceB
Nr. de
participanti la
de40aterile
pu0liceB
Nr. de sesi4ari
pe pro0leme
de mediu.
2111 APM7
@N'?urile de
mediu
1.2..In/ormarea
populatiei cu pri#ire la
starea calitatii mediului
1.2.1Campanii de in/ormare
a comunitatilor cu pri#ire la
starea calitatii mediului si
pro0leme speci/ice
Cresterea
ni#elului de
reactie
comunitara3
2111 APM
@N'?urile de
mediu
148
Nr. intailniri
cu comunitatea
localaB
Nr. de
materiale
in/ormati#e
distri0uiteB
Nr. aparitii in
mass mediaB
nr. spoturi
pu0licitareB
Nr. de sesi4ari.
1.3..Educatie ecolo"ica
e/icienta la ni#elul
populatiei scolare
1.3.1.Includerea in aria
curriculara scolara de teme si
actiuni #i4and educatia
ecolo"ica la toate ni#elele
<prescolar : liceal=
Asi"urarea de
cursuri de
educatie
ecolo"ica in
51M din
unitatile
scolare3
Nr. de unitatiB
procent de
implementare
2111 IH +u4au7
APM +u4au
1.3.2.@r"ani4area de actiuni
cu speci/ic ecolo"ic in cadrul
ta0erelor scolare
2111
151
MA25ICE :PLAN pentru PM 8? URBANISM SI MEDIU
P5@+LEMA
@+IEC2II
'ENE5AL
@+IEC2II PECIGIC AC2I,NI P5@P,E
PEN25,
A2IN'E5EA
GIECA5,I
@+IEC2II PECIGIC
2IN2E PEN25,
5EALI-A5EA
GIECA5,I @+IEC2II
PECIGIC
IN9ICA2@5I PEN25,
GIECA5E 2IN2A
2E5MEN
E
P5EIA-
,2E
PEN25,
GINALI-
A5E
5EP@NA+I
L
1. patii #er4i
insu/iciente sau
prost
administrate
1.1. Cresterea
supra/etei de spatii
#er4i in orase si
administrarea
corespun4atoare a
acestora
1.1.1.Mentinerea /unctiei
recreati#e si cresterea
contri0utiei spatiilor #er4i
la la o0tinerea e/ectelor
de protectie a mediului
1.1.1.1 In#entarierea
supra/etei spatiilor
#er4i
Atin"erea procentului
optim de spatiu
#erde3locuitor
upra/ata de spatiu #erde
reali4at3 procent de
implementare

211! Consiliul
Hudetean
Consiliile
Locale
APM
1..1.1.2 Prote*area
cadrului natural
e$istent7 a ar0orilor
deose0iti ca #arsta7
/orma7 specie7
dimensiuni etc.
permanent
1.1.1.3. upra#e"6erea
si controlul spatiilor
#er4i
permanent
1.1.1.4. Promo#area
de catre /iecare
consiliu local a unui
pro"ram concret
pri#ind administrarea
spatiilor #er4i si
de4#oltarea lor in
perspecti#a
211)
1.1.1.5. E$tinderea
supra/etei spatiilor
#er4i
permane
nt
151
1.1.2 9e4#oltarea
initiati#ei ci#ice pentru
conser#area si e$tinderea
spatiilor #er4i
1.1.2.1. Participarea
cetatenilor la luarea
deci4iilor
@0tinerea spri*inului si
implicarea comunitatii in
atin"erea o0iecti#elor3
Nr. de initiati#e
comunitare pentru
protectia spatiilor #er4i
permanent APMB
Consiliul
HudeteanB
Primaria
+u4auB
Consiliile
LocaleB
@N'?urile
locale
1.1.2.2.@r"ani4area de
acti#itati educati#e care
sa incura*e4e
de4#oltarea spatiilor
#er4i
152
C%0'(+&.& V. MONITORIZAREA SI EVALUAREA REZULTATELOR
5.1.E&%>+$%$"% 0&%#.&.' /" 2+#'(+$'7%$" -' "4%&.%$"
,n sistem de monitori4are si de e#aluare e/icient are o contri0utie deose0it de
importanta la atin"erea o0iecti#elor si tintelor de mediu. +a4a pentru monitori4area
PLAM si pentru cuanti/icarea re4ultatelor este repre4entata de indicatori7 care sunt
le"ati direct de o0iecti#ele si tintele de mediu sta0ilite in procesul de plani/icare
pentru solutionarea pro0lemelor3aspectelor de mediu din *udet.
Implementarea corespun4atoare a Planului Local de Actiune pentru Mediu in *udetul
+u4au se #a /ace /olosind si contri0utia elementelor ce re4ulta din monitori4area si
e#aluarea sa. Procesul de e#aluare si monitori4are /urni4ea4a in/ormatii curente7
sistematice care spri*ina procesul de implementare.
Procesul de monitori4are si e#aluare o/era cadrul pentruA
f compararea e/orturilor de implementare cu scopul si o0iecti#ele initiale
f determinarea pro"resului /acut pentru o0tinerea re4ultatelor scontate
f determinarea incadrarii in sc6emele de timp propuse in proiect
@0iecti#ele esentiale ale sistemului de monitori4are suntA
f #eri/ica implementarea si sta0ileste re#i4uirea PLAM
f sta0ileste ec6ipa de monitori4are si persoana care raportea4a Comitetului de
Coordonare stadiul PLAM
f identi/ica 0ene/iciarul si 0ene/iciile actiunilor reali4ate
f sta0ileste daca actiunile au /ost reali4ate si daca e/ectele sunt cele pre#a4ute.
2oate aceste elemente au roluri corecti#e si pre#enti#e ast/el incat implementarea
PLAM sa se /aca in conditii de e/icienta. Comitetul de Coordonare care are
responsa0ilitatea de implementare a PLAM este recomanda0il sa desemne4e o ec6ipa
de monitori4are si e#aluare pentru a a*uta la proiectarea modului de a0ordare a
e#aluarii si la e#aluarea re4ultatelor proiectului. Aceasta ec6ipa #a /i alcatuita din
e$perti in e#aluarea proiectelor7 a"entii responsa0ile cu /urni4area datelor despre
mediu si institutii de implementare7 precum si a"enti economici care au cerinte de
mediu speci/ice. Ec6ipa de monitori4are si e#aluare #a colecta date de la /iecare
institutie de implementare7 aceste in/ormatii #or /i /olosite ca 0a4a a e#aluarii
e/icientei e/orturilor de implementare.
In acest /el se #a putea aprecia in ce masura o0iecti#ele au /ost atinse7 care dintre
actiuni au /ost reali4ate7 iar in ca4ul unor dis/unctionalitati se poate decide ce
inter#entii sau ce modi/icari sunt necesare pentru a atin"e scopul propus.
istemul de monitori4are si de e#aluare a re4ultatelor PLAM are trei /unctii
principaleA
153
9e a #eri/ica /aptul ca planul de actiune este un proces de implementare7
precum si de a /urni4a o metodolo"ie de re#i4uire a PLAM. Giecare actiune din
PLAM este incredintata spre implementare unei autoritati principale7 cu o
persoana nominali4ata care are responsa0ilitatea de reali4are a acestei actiuni.
9e asemenea7 pentru /iecare actiune este desemnata o autoritate principala
pentru monitori4are7 cu o persoana nominali4ata. Printre responsa0ilii de
monitori4are pot /i inclusi si responsa0ilii pentru implementare. 5esponsa0ilii
pentru implementare si pentru monitori4are au responsa0ilitatea raportarii
re4ultatelor catre Comitetul de Coordonare7 in #ederea re#i4uirii periodice de
catre acesta a stadiului de reali4are a actiunilor.
9e a identi/ica 0ene/iciul anticipat actiunilor si e/ectul asupra pro0lemei de
mediu respecti#e.
9e a monitori4a atat pro0lema de mediu7 cat si e/ectele actiunii3actiunilor
pentru solutionarea acesteia7 prin masurarea7 urmarirea si e#aluarea
re4ultatelor implementarii in #ederea o0tinerii /eed0acK?ului necesar pentru
re#i4uirea si actuali4area PLAM.
Monitori4area este o acti#itate comple$a. Ma*oritatea pro0lemelor de mediu se
sc6im0a continuu7 /iind in/luentate de populatie7 presiuni de de4#oltare7 procese noi
de productie7 sc6im0ari le"islati#e7 te6nici noi pentru reducerea poluarii.
9in aceste moti#e7 se poate i#i situatia in care actiunile PLAM au /ost corect
implementate7 dar una sau mai multe pro0leme au luat amploare cu mult mai repede
decat s?a estimat7 ast/el incat este necesara pre#ederea de actiuni suplimentare pentru
solutionare in urmatorul PLAM re#i4uit.
9easemenea7 este posi0ila si situatia in#ersa7 in care o pra0usire a unui anumit sector
industrial sau a pietei a"ricole poate elimina cau4a care a "enerat pro0lema. In acest
ca47 actiunile pre#a4ute in PLAM pentru aceasta pro0lema tre0uie oprite7 iar
resursele alocate tre0uie trans/erate pentru alte actiuni.
9eoarece multe dintre actiunile pre#a4ute de PLAM nu #or conduce la solutionarea
pro0lemelor respecti#e in cursul celor doi ani pre#a4uti ca ciclu pentru
re#i4uirea3actuali4area PLAM este /oarte importanta e#aluarea cantitati#a a e/ectelor
acestor acestor actiuni7 pentru ca re4ultatele acestei e#aluari sa /ie luate in
considerare la ela0orarea urmatorului PLAM.
Ca urmare a rapoartelor primite7 Comitetul de Coordonare #a in/orma constant
comunitatea locala asupra pro"resului reali4at pri#ind implementarea PLAM. Este
/oarte importanta impartasirea re4ultatelor pro"ramului de monitori4are7 comunicarea
si diseminarea acestor re4ultate mem0rilor comunitatii. 9e asemenea Pre/ectura
154
Hudetului +u4au7 Consiliul Hudetean +u4au7 Consiliile Locale7 precum si toate
institutiile implicate in proces tre0uie sa cunoasca stadiul reali4arii PLAM.
In continuare este pre4entat modelul de matrice ce poate /i utili4at7 in acest /ormat7
pentru monitori4area implementarii actiunilor si pentru e#aluarea anuala sintetica a
re4ultatelor. Aspectele de detaliu pri#ind monitori4area pro0lemelor si
actiunilor3proiectelor incluse in PLAM #or /i inscrise in /ise indi#iduale. 9e
asemenea7 se #or intocmi /ise indi#iduale pentru e#aluarea re4ultatelor implementarii
actiunilor3proiectelor.
155
5.2.M%($',"% /" 2+#'(+$'7%$" -' "4%&.%$" % PLAM
1. REZUMAT AL PROBLEMEI
P$+>&"2% C+/ O>'",('4 3"#"$%& O>'",('4 -0",'<',
2. PLAN DE MONITORIZARE SI RAPORTARE ALE ACTIUNILOR PREVAZUTE
AC2I,NEA 3
2E5MEN
5EP@NA+ILI
9E
IMPLEMEN2A5E
P5@'5AM 9E M@NI2@5I-A5E 5E-,L2A2ELE
M@NI2@5I-A5II
C@MEN2A5II 3
@+E5IA2II
Actiune de
monitori4are
2ermen de
monitori4are
Indicatorul
monitori4at
5esponsa0ili
de
monitori4are
Cui
raportea4a
Indicator
3 2inta
propuse
Indicator
3 2inta
reali4ate
9aca este
necesara
inter#entie
9A 3 N,
3. REZUMAT AL SOLUTIONARII PROBLEMEI
P$+>&"2% M%-.$% I# ,%$" % <+-( $"%&'7%(
+>'",('4.& 3"#"$%&
M%-.$% I# ,%$" % <+-( $"%&'7%( +>'",('4.& -0",'<', A&(" +>-"$4%('' / 0$+0.#"$'
15!
5.3.R%0+$(.& /" "4%&.%$" % $"7.&(%("&+$ '20&"2"#(%$'' P&%#.&.' L+,%& /"
A,('.#" 0"#($. M"/'. %& 8./"(.&.' B.7%.
Procesul de e#aluare a re4ultatelor implement(rii PLAM const(7 &n esen(7 &n
compararea re4ultatelor o0inute prin procesul de monitori4are7 cu o0iecti#ele %i
intele sta0ilite &n Planul de Aciune %i &n Planul de Monitori4are7 inclu4>nd %i modul
de respectare a termenelor propuse. copurile principale ale procesului de e#aluare
suntA
Cuno%terea stadiului implement(rii aciunilorB
Cunoa%terea e/ectelor aciunilor asupra pro0lemei de mediu c(reia i?au /ost
adresate aceste aciuniB
Gurni4area elementelor pentru a*ustarea aciunilor in /uncie de noile realit(iB
Gurni4area datelor %i in/ormaiilor pentru actuali4area %i re#i4uirea PLAM.
Procesul de e#aluare este7 ca &ntre"ul proces PLAM7 un proces continuu.
9atele %i in/ormaiile o0inute prin anali4a comparati#( a re4ultatelor monitori4(rii
cu aciunile propuse %i cu e/ectele estimate pri#ind soluionarea pro0lemelor de
mediu #or sta la 0a4a unui 5aport de E#aluare a re4ultatelor PLAM.
5esponsa0ilitatea e#aluarii re4ultatelor re#ine coordonatorului PLAM 7 in acest
proces /iind insa implicate toate celelalte structuri or"ani4atorice ale PLAM precum
si responsa0ilii direci pentru implementarea si monitori4area PLAM. 9e asemenea7
coordonatorul PLAM #a decide7 dupa ca47 implicarea si altor persoane sau "rupuri in
acest proces. Instituiile responsa0ile de implementare #or /i in mai mare masura
capa0ile sa utili4e4e re4ultatele e#aluarii daca particip( %i i%i insusesc procesul de
e#aluare.
Ela0orarea 5aportului de E#aluare a re4ultatelor PLAM pentru *udeul +u4au #a /i
e/ectuat( anual. La ela0orarea raportului #or /i luate in considerare at>t elementele
incluse in matricea de monitori4are si e#aluare pre4entat( in seciunea anterioar(7 c>t
%i alte elemente noi care pot ap(rea pe parcursul des/(%ur(rii acti#it(ilor de
implementare PLAM.
Cn pre"atirea e#alu(rii #or /i luate in considerareA
E/iciena aciunii &n atin"erea e/ectelor estimateB
Modul de respectare a termenelor7 menion>ndu?se coreciile necesareB
A0ilitatea de administrare a di/eriilor /actori din aria de responsa0ilitate a
coordonatorilor implement(riiB
9i/icult(ile &nt>mpinateB
15)
Modul &n care e$periena acumulat( &n implementare ser#e%te la &m0un(t(irea
unor proiecte #iitoare %i su"estiile de &m0un(t(ire
Pro0lemele cele mai importante care #or /i luate &n considerare &n utili4area
re4ultatelor e#aluarii suntA
Identi/icarea punctelor pentru care se consider( necesare modi/ic(ri ale
politicilor %i pro"ramelorB
Identi/icarea autorit(ilor care s( e/ectue4e aceste modi/ic(riB
Identi/icarea instituiilor de implementare la care tre0uie /(cute modi/ic(ri %i a
celor care #or decide aceste modi/ic(riB
Identi/icarea datei la care se #or e/ectua aceste modi/ic(ri.
Yelul /inal al procesului de e#aluare const( &n &m0un(t(irea continu( a PLAM &n
acord cu dinamica de4#olt(rii sociale %i economice7 cu politicile naionale7 re"ionale
%i *udeene re/eritoare la protecia mediului. Acest el se #a re/lecta &n re#i4uirea
periodic( a PLAM.
Coordonatorul PLAM are responsa0ilitatea in/orm(rii permanente a comunit(ii
asupra atin"erii o0iecti#elor %i intelor propuse.
Mem0rii comunit(ii #or /i in/ormai asupra st(rii condiiilor de mediu7 a
&m0un(t(irilor aduse acestor condiii %i a aciunilor care tre0uie e/ectuate in
continuare pentru atin"erea o0iecti#elor de mediu.
5aportul de E#aluare a re4ultatelor implement(rii PLAM #a /i ela0orat anual7
&ncepand cu anul 211).
5.4. R"4'7.'$"% P&%#.&.' L+,%& /" A,('.#" 0"#($. M"/'. %& 8./"(.&.' B.7%.
2ermenul de re#i4uire a Planului Local de Actiune pentru Mediu al *udetului +u4au
este de 5 ani de la adoptarea lui.
15.
C%0'(+&.& VI. CONCLUZII SI RECOMANDARI
Planul Local de Actiune pentru Mediu al *udetului +u4au este un proces de
plani/icare strate"ica de mediu operationali4ata printr?un plan de actiune.
copul lui7 nedeclarat7 la ni#el de #ocatie7 este acela de ne demonstra care sunt
posi0ilitatile locale de a raspunde cerintelor la care #iitorul nu prea indepartat ne #a
o0li"a sa /acem /ata. Cu alte cu#inte7 de a ne e#alua7 intr?un mod cat mai concret cu
putinta7 unde suntem7 acum7 de ce posi0ilitati dispunem 7 ce tre0uie /acut7 cum
tre0uie /acut si cu cine7 pentru a asi"ura "eneratiilor #iitoare un mediu dura0il in
*udetul +u4au.
PLAM e#identiata ca7 in plani/icarea si implementarea masurilor adresate mediului
sunt importanteA
A0ordarea strate"ica inte"rataB
A0ordarea interdisciplinara si interinstitutionalaB
Cooperarea intre actorii rele#antiB
Implicarea comunitatii.
PLAM demonstrea4a ca plani/icarea de mediu la ni#elul *udetului tre0uie sa /ie
/le$i0ila7 raspun4and ne#oilor in sc6im0are dar si in /orma.
Ast/elA
strate"ie corecta de protectie a mediului impune sta0ilirea de o0iecti#e de
mediu cat se poate de clare7 si unde este posi0il7 cuanti/ica0ileB
ta0ilirea de prioritati inseamna de /apt asi"urarea ca strate"ia urmata #a
conduce in primul rand7 la cel mai mare casti" raportat la o0iecti#ele sta0ilite
si la resursele disponi0ile. Aceasta presupune selectie. ,nul din scopurile
planului de actiune este de a arata ca tre0uie /acute selectii di/icile si ca
asi"urarea unui ec6ili0ru intre di/erite consideratii nu este un lucru usorB
Prioritatile in protectia mediului tre0uie /undamentate pe o comparatie atenta a
costurilor si 0ene/iciilor. 5esursele disponi0ile pentru ameliorarea mediului
#or /i in continuare limitate. Este esential ca aceste resurse sa /ie /olosite
pentru re4ol#area celor mai ur"ente pro0lemeB
Cele mai ur"ente pro0leme de protectie a mediului se do#edesc si din
perspecti#a planului local de actiune pentru mediu7 pro0lemele de mediu care
a/ectea4a sanatatea umanaB
158
Principalele limitari in implementarea masurilor din planul local de actiune nu
deri#a din natura pro0lemelor de mediu in sine sau de solutiile lor speci/ice7 ci
din penuria "enerala de resurse /inanciare si mai ales institutionaleB
Cea mai importanta contri0utie la o mai 0una administrare a pro0lemelor de
mediu este aceea a intaririi institutiilor locale7 in special a ameliorarii
capacitatii lor de a /ace anali4e economice si /inanciare. In a0senta unor
institutii solide 0unele intentii nu #or /i niciodata traduse in realitateB
Principalele parti interesate tre0uie sa contri0uie atat la conceperea cat si la
implementarea unui plan strate"ic de mediuB
Plani/icarea strate"ica de mediu necesita7 pentru a?si atin"e scopurile7
an"a*amentul intre"ii administratii locale. Jotararea si perse#erenta
autoritatilor locale sunt esentiale pentru succesul planului de actiune pentru
protectie a mediuluiB
Este necesara mai multa cercetare7 instruire si sc6im0 de in/ormatii pentru a?i
a*uta pe cei ce iau deci4ii sa sta0ileasca *udicios prioritatile de mediu. PLAM
sta0ileste ca un 0un punct de pornire il constitue im0unatatirea 0a4ei
in/ormationale de mediu la ni#elul *udetuluiB
Este necesara participarea locala la luarea deci4iilor de mediu. Nici "u#ernele7
nici or"ani4atiile donoare nu sunt a0ilitate sa dicte4e modul in care locuitorii
isi aprecia4a mediul. @ a0ordare participati#a este esentiala din punct de
#edere al dura0ilitatii aduse mediuluiB
Cresterea "radului de constienti4are a populatiei asupra consecintelor
actiunilor ei asupra mediului constitue un element de 0a4a7 care poate sa
asi"ure succesul Planului Local de Actiune.
Masura in care s?a reusit atin"erea acestor de4iderate este data de constienti4area
tuturor di/icultatilor intampinate pe parcursul ela0orarii proiectului.
D'# +$',%$" 0"$-0",('4% -:%$ 0$'4' '#-%C $"%&'7%$"% %,"-(.' /+,.2"#( $"0$"7'#(%
.# '20+$(%#( 0%- '#%'#("C %(%( 0"#($. ,"' ,%$" &:%. $"%&'7%( ,%( -' 0"#($.
,+2.#'(%("% >.7+'%#%.
1!1
ANE;A A
E#olutia le"islatiei de mediu in conte$tul procesului de aderare
1. P$+,"-.& /" %0$+1'2%$" &"3'-&%('4%
Le"islatia de mediu comunitara cuprinde apro$imati# 311 de acte *uridice inclu4and
directi#e7 re"lementari7 deci4ii %i recomandari. Partea centrala a le"islatiei de mediu
comunitare cu care tarile asociate din Europa Centrala %i de Est tre0uie sa?%i alinie4e
le"islatia nationala %i practicile administrati#e contine apro$imati# )1 de directi#e :
parte din ele /iind de*a amendate de cate#a ori %i suplimentate prin Fdirecti#ele /iiceE
? %i 21 de re"lementari. Cam *umatate dintre acestea sunt cuprinse &n Cartea Al0a a
Comisiei Europene pentru pre"atirea tarilor asociate din Europa centrala %i de est &n
#ederea inte"rarii &n Piata Interna a ,niunii Europene <1885=.
Le"islatia comunitara de mediu este structurata &n noua capitole7 dupa cum urmea4aA
le"islatie ori4ontala7 calitatea aerului7 mana"ementul deseurilor7 calitatea apei7
protectia naturii7 controlul poluarii industriale %i mana"ementul riscului7 c6imicale %i
or"anisme modi/icate "enetic7 4"omot produs de #e6icule %i instalatii7 si"uranta
nucleara %i protectie impotri#a radiatiilor.
Cn procesul de apro$imare sunt estentiale urmatoarele elementeA
transpunerea : presupune adaptarea sau sc6im0area le"ilor7 re"ulilor %i procedurilor
nationale &n asa /el incat cerintele le"islatiei ,E rele#ante sa /ie pe deplin incorporate
&n sistemul le"islati# nationalB
implementarea sau aplicarea practica : presupune crearea acelor institutii %i a
0u"etelor necesare pentru a urmari le"ile %i re"lementarileB
controlul : presupune urmarirea %i penalitatile pentru asi"urarea ca le"islatia este
respectata &n mod adec#at %i pe deplin.
Cn cadrul procesului de apro$imare7 Ministerul Mediului si 'ospodaririi Apelor
<MM'A=7 &n calitate de minister cu responsa0ilitate primara &n domeniu7 tre0uie sa ia
&n considerare /iecare act le"islati# comunitar &n mod indi#idual %i sa decida &n ceea
ce pri#este o0iectul7 /orma7 ni#elul %i modul de de/inire a cerintelor acestuia &n
le"islatia nationala.
'eneral #or0ind7 masurile le"islati#e la ni#el national care au drept scop apro$imarea
le"islatiei comunitare tre0uie sa /ie inte"rate &n prioritatile %i principiile de mediu
nationale7 &n asa /el incat sa intareasca principiile7 o0iecti#ele %i cerintele le"islatiei
comunitare.
Cn ceea ce pri#este controlul7 5omania tre0uie sa ia toate masurile necesare pentru
im0unatatirea monitori4arii %i mecanismelor de control prin intarirea capacitatii de
inspectie %i prin adoptarea masurilor administrati#e %i *uridice pentru a se asi"ura ca
le"islatia de mediu este implementata &n mod corespun4ator.
1!1
9e asemenea7 pe parcursul transpunerii %i implementarii7 ministerul de resort tre0uie
sa se consulte cu "rupurile interesate atat pentru a identi/ica %i e#ita e#entualele
pro0leme7 cat %i pentru a se asi"ura de spri*inul acestora.
La ni#elul ,niunii Europene este recunoscut /aptul ca cele mai multe pro0leme de
mediu sunt de natura locala sau re"ionala si de aceea autoritatile locale3re"ionale au
un rol crucial in con/ormarea cu cerintele acRuis?ului de mediu. Incepand cu 1881 in
tarile candidate7 inclusi# in 5omania7 s?a /acut simtit procesul de descentrali4are in
ceea ce pri#este trans/erarea reponsa0ilitatilor in domeniile /urni4arii apei pota0ile7
canali4arii7 tratarii apei u4ate7 "estionarii deseurilor si a altor ser#icii de mediu catre
autoritatile locale sau catre sectorul pri#at.
5e"lementarea acestor ser#icii ca si controlul poluarii re#ine autoritatilor cu
responsa0ilitati in domeniul mediului7 apei sau sanatatatii si multe dintre 9irecti#ele?
cadru au ca cerinta sta0ilirea unor autoritati cu responsa0ilitati in aceste domenii la
ni#el re"ional.
In cele ce urmea4a #or /i pre4entate cate#a dintre directi#ele care presupun costuri
mari de apro$imare7 e#identiind totodata responsa0ilitatile ce re#in autoritatilor
locale in con/ormarea cu cerintele acestora.
;" Directive re)eritoare la calitatea aerului
2.1. D'$",('4%:,%/$. 0$'4'#/ ,%&'(%("% %"$.&.' DH5/52/EECE =' /'$",('4"&":<'',"
@0iecti#ele principale ale directi#ei?cadru se re/era la necesitatea sta0ilirii unui
sistem pentru mana"ementul calitatii aerului7 a unui sistem de monitori4aare %i a unui
sistem de raportare %i pentru pu0licarea in/ormatiilor. 9irecti#a sta0ileste doar un
cadru "eneral7 de aceea pre#ederile ei sunt puse in practica prin intermediul
9irecti#elor?/iice. In sectorul aer7 9irecti#ele?/iice se re/era la poluanti speci/ici si
sta0ilesc pra"uri de alerta7 #alori limita si termene pentru con/ormare. 9irecti#ele?
/iice suntA<18883313EC= se re/era la #alori limita pentru NO1C SO
2
C P> si PM
1G
in
aerul am0iental si <21113!83EC= se re/era la #alori limita pentru >"#7"# %i 2+#+1'/
/" ,%$>+# in aerul am0iental.
Cn acest conte$t7 autoritatile locale3re"ionale #or a#ea o0li"atiaA
sa pre"ateasca planuri si pro"rame de actiune pentru a se inscrie in #alorile
limita pentru poluantiB
sa pre"ateasca masuri de in/ormare si sa in/orme4e pu0licul in situatia
depasirii pra"urilor de alertaB sa ia masurile care se impun &n ast/el de situatiiB
sa /aca o e#aluare initiala a calitatii aerului am0ientalB
sa determine ni#elul de poluare in re"iune comparati# cu #alorile limita7
mar"inile de toleranta si pra"urile de alerta pre#a4ute in directi#ele?/iiceB
1!2
sa sta0ileasca o0li"ati#itatea reali4arii planului3pro"ramului de con/ormare
pentru atin"erea #alorilor limita7 pe 0a4a ni#elului de poluare e$istent B
sa in/orme4e pu0licul atat despre calitatea aerului am0iental cat si despre
cerintele directi#elor B
sa initie4e discutii re/eritoare la masurile care tre0uie intreprinse7 in ca4ul
necon/ormarii cu cerintele directi#elor?/iicaB
sa identi/ice toate partile care conduc la situatiile de necon/ormare B
sa identi/ice acele surse de poluare care contri0uie cel mai mult la deteriorarea
calitatii aerului am0iental si acele masuri e/iciente din punct de #edere al
costurilor pentru reducerea emisiilor acestoraB
sa pre"ateasca un plan /inanciar cuprin4ator pentru masurile identi/icate
anterior.
2.2. D'$",('4% $"<"$'(+%$" &% '#-(%&%('' 2%$' /" %$/"$" D??/5GH/EECE
9irecti#a se aplica instalatiilor mari de ardere cu o putere de peste 51Me <putere la
intrare=.
copul este reducerea emisiilor de @
2
7 N@
$
si pra/ prin aplicarea urmatoarelor doua
masuriA
5educerea totalului de emisii la ni#el national de la instalatiile e$istente <cele
care au primit autori4atie de constructie inainte de 1 iulie 18.)= B
Limitarea stricta a emisiilor pro#enite de la instalatiile noi <cele care au primit
autori4atie de constructie dupa 1 iulie 18.)=.
Autoritatile locale3re"ionale tre0uie sa ai0a &n #edere urmatoareleA
Ieri/icarea daca in teritoriul administrat operea4a o ast/el de instalatie si daca
da7 tre0uie clasi/icata ca Fe$istentaE sau FnouaE
Pentru instalatiile Fe$istenteE tre0uie a#ute in #edere urmatoareleA

? 9aca s?a sta0ilit limita la ni#el national pentru emisiile pro#enite de la instalatiile
mariB
? 9aca se impune o reducere a emisiilor totale la instalatia in discutie7 pe 0a4a acestei
limite sta0ilite la ni#el nationalB
? 9aca emisiile totale de @
2
si N@
$
sunt con/orme cu cele mentionate anterior
Pentru instalatiile FnoiE tre0uie a#ute in #edere con/ormarea cu limitele la emisiile de
@
2
7 N@
$
si pra/B
Pre"atirea planurilor indi#iduale de reducere a emisiilor pentru instalatiile care nu
respecta pre#ederile le"ale. Planurile tre0uie sa ia in considerare e/icienta costurilor
di/eritelor masuri7 posi0ilitatile de /inantare si impactul asupra pretului produsului
/inal <e$A caldura=
1!3
Implementarea masurilor cu cele mai mici costuri
In ca4urile in care instalatiile Fe$istenteE nu respecta pre#ederile le"islati#e si
masurile care se impun pentru reducerea ni#elului de emisii sunt prea costisitoare se
recomanda /olosirea propriilor planuri de reducere a emisiilor in ne"ocierea cu
autoritatile competente
3. 9irecti#e re/eritoare la deseuri
3.1. D'$",('4%:,%/$. 0$'4'#/ /"-".$'&" D;5/442/EECE
9irecti#a sta0ileste un cadru "eneral pentru mana"ementul deseurilor7 pentru a
asi"ura ca mediul sa nu /ie a/ectat de recuperarea7 #alori/icarea7 reciclarea7
depo4itarea acestora. 9irecti#ele?/iica ale directi#ei?cadru pri#ind deseurile suntA
9irecti#a pri#ind depo4itarea deseurilor 883313EC
9irecti#a pri#ind incinerarea deseurilor 21113)!3EC
9irecti#a pri#ind am0ala*ele si deseurile de am0ala*e 843!23EC
9irecti#a pri#ind tratarea namolurilor de canali4are .!32).3EEC
9irecti#a pri#ind deseurile periculoase 813!.83EEC
9irecti#a pri#ind 0ateriile 81315)3EEC
9irecti#a pri#ind depo4itarea PC+ si PC2 8!3583EEC
9irecti#a pri#ind uleiurile u4ate )534383EEC
9irecti#a?cadru se re/era la autoritatile nationale sau competente %i desi nu /ace
re/erire la autoritatile locale7 acestea au multe din responsa0ilitatile re/eritoare la
mana"ementul deseurilor
3.2. D'$",('4% 0$'4'#/ /"0+7'(%$"% /"-".$'&+$ DHH/31/ECE
@0iecti#ele principale ale acestei directi#e se re/era la reducerea #olumului si
to$icitatii deseurilor depo4itate7 la sta0ilirea standardelor pentru proiectarea si
operarea depo4itelor e$istente si a celor noi7 la pre#enirea amestecarii deseurilor
periculoase cu cele municipale %i la tratarea deseurilor inainte de depo4itare7 la
inter4icerea depo4itarii an#elopelor u4ate7 a deseurilor spitalicesti7 a deseurilor
in/lama0ile si lic6ide.
Autoritatile locale3re"ionale tre0uie sa determine situatiile de necon/ormare prinA
Ieri/icarea daca depo4itul municipal respecta cerintele te6nice caA
impermea0ili4are7 impre*muire7 recuperarea si utili4area metanului7 colectarea
si tratarea scur"erilorB
Ieri/icarea daca deseurile sunt tratate inainte de depo4itareB
Cercetarea daca depo4itarea este sin"ura metoda de "estionare a deseurilorB
1!4
Ieri/icarea daca este permisa depo4itarea in comun a deseurilor municipale si
a celor periculoaseB
Ieri/icarea daca sunt depo4itate an#elopele7 deseurile spitalicesti7 deseurile
in/lama0ile si lic6ide B
9eterminarea ratei actuale de compostareB
Ieri/icarea daca in ta$ele percepute pentru depo4itarea deseurilor sunt incluse
costurile de inc6idere7 "estionare7 supra#e"6ere dupa inc6idere pentru
depo4itul respecti#B
Ieri/icarea daca se e/ectuea4a monitori4area curenta a tipurilor si cantitatilor
de deseuri "enerate3depo4itateB
Ieri/icarea daca e$ista sta0ilit un sistem de raportare.
3.3. D'$",('4% 0$'4'#/ '#,'#"$%$"% /"-".$'&+$ D2GGG/;5/ECE
9irecti#a se aplica incineratoarelor si co?incineratoarelor pentru deseuri
nepericuloase si periculoase
Cn conte$tul acestei directi#e autoritatile locale3re"ionale tre0uie sa determine
situatiile de necon/ormare prinA
Ieri/icarea daca incineratoarele intra su0 incidenta acestei directi#e <in /unctie
de #olumul si tipul de deseuri incinerate=B
Ieri/icarea daca per/ormantele incineratoarelor respecta standardele
operationale si la emisie7 in con/ormitate cu pre#ederile directi#eiB
Ieri/icarea daca sunt indeplinite cerintele re/eritoare la primirea deseurilor si a
deseurilor o0tinute si la "estionarea re4iduurilorB
Posi0ilitatea ca /acilitatea e$istenta sa /ie moderni4ata pentru a indeplini
standardele impuse de directi#a7 respectand principiile economice B
Ieri/icarea daca monitori4area7 masuratorile si controlul e$istente sunt
con/orme cu cerintele directi#eiB
Ieri/icarea daca pu0licul este in/ormat despre modul de operare si emisiile
/acilitatilor e$istenteB
Ieri/icarea daca cererile depuse in #ederea autori4arii de noi /acilitati sunt
puse la dispo4itia pu0licului.
A" Directive re)eritoare la calitatea apei
4.1. D'$",('4%:,%/$. 0$'4'#/ %0% D2GGG/5G/ECE
9irecti#a?cadru pri#ind apa sta0ileste un cadru pentru masurile care se iau la ni#elul
,E pentru protectia apelor. Com0ina a0ordarea Fo0iecti#elor de calitateE cu
a0ordarea F#alorilor limitaE.
1!5
9irecti#e asociate cu aceasta directi#a <pana in pre4ent nu au /ost ela0orate directi#e?
/iicaB ele #or /i reali4ate in curand si treptat #or inlocui unele din directi#ele
e$istente= suntA
9irecti#a pri#ind apa de scaldat )!31!13EEC
9irecti#a pri#ind namolul de canali4are .!32).3EEC
9irecti#a pri#ind tratarea apelor u4ate ur0ane 8132)13EEC
9irecti#a pri#ind nitratii 813!)!3EEC
9irecti#a pri#ind calitatea apei destinata consumului uman 8.3.33EC
@0iecti#ele principale suntA prote*area calitatii si cantitatii apelor impotri#a poluarii7
mana"ementul apelor pe 0a4a 0a4inelor 6idro"ra/ice7 i 7 im0unatatirea e/icientei
mana"ementului apelor prin /olosirea principiului recuperarii costurilor in ser#iciile
de /urni4are a apei si a ser#iciilor de tratare a apei u4ate7 implicarea mai mare a
cetatenilor.
4.2. D'$",('4% 0$'4'#/ ($%(%$"% %0"&+$ .7%(" .$>%#" DH1/2;1/EECE
@0iecti#ele principale ale directi#ei suntA
Prote*area mediului impotri#a e/ectelor ad#erse pe care le pot a#ea
descarcarile de ape u4ateB
Asi"urarea unei in/rastructuri te6nice potri#ite pentru a trata apele u4ate
inainte de descarcareB
ta0ilirea standardelor de limitare a emisiilor atat pentru apele u4ate ur0ane cat
si pentru cele industriale.
Cn conte$tul acestei directi#e autoritatile locale3re"ionale tre0uie sa determine
situatiile de necon/ormare prinA
Cunoasterea cerintelor speci/ice ale directi#ei in 4ona administrata <e$A
populatia ec6i#alenta7 sensi0ilitatea 4onelor= si determinarea "radului necesar
de tratare a apelor u4ateB
E$istenta planurilor pentru moderni4area tratarii apelor u4ate in 4onaB
E$istenta sistemului de recuperare a costurilor implicate de tratarea apelor
u4ate in 4ona.
4.3. D'$",('4% 0$'4'#/ ,%&'(%("% %0"' /"-('#%(% ,+#-.2.&.' .2%# DH?/?3/ECE
Cn con/ormitate cu pre#ederile acestei directi#e7 autoritatile tre0uie sa se asi"ure ca
apa destinata consumului uman este Fsanatoasa si curataE7 sa o/ere in/ormatii
adec#ate consumatorilor despre calitatea apei pota0ile.
Autoritatile locale sunt cele mai indicate sa ai0a rolul de Fautoritate competentaE
pentru aceasta directi#a. La sta0ilirea costului apei7 autoritatile tre0uie sa ai0a &n
#edere principiul recuperarii costurilor. 9e asemenea7 ele au o0li"atia sa asi"ure
1!!
monitori4area calitatii apei %i sa o/ere in/ormatii &n acest sens. E$ista situatii c>nd pot
/i necesare in#estitii in sistemele de distri0utie a apei.
4.4. D'$",('4% 0$'4'#/ #%2+&.$'&" /" ,%#%&'7%$" D?5/2;?/EECE
9irecti#a isi propune pre#enirea e/ectelor periculoase a namolurilor /olosite in
a"ricultura7 asupra solurilor7 #e"etatiei7 animalelor si oamenilor7 dar &n acelasi timp %i
incura*area /olosirii corecte a namolurilor care pot /i 0ene/ice pentru recolte cu
respectarea anumitor conditii.
Cn respectarea pre#ederilor acestei directi#e7 autoritatile tre0uie sa se asi"ure caA
Producatorii de namol de canali4are sa in/orme4e utili4atorii despre
compo4itia namoluluiB
Au la dispo4itie in#entare cuprin4and in/ormatii detaliate despre namolul de
canali4are <cantitati7 compo4itie7 re4ultatele anali4elor7 nume si adrese ale
recipientilor7 locurile unde au /ost /olosite=.
5. D'$",('4% 0$'4'#/ "4%&.%$"% '20%,(.&.' %-.0$% 2"/'.&.' DH;/11/ECE
9irecti#a pre4inta tipurile de proiecte care tre0uie e#aluate si in/ormatiile necesar a /i
pre4entate in e#aluare. Prin aceasta directi#a se concreti4ea4a a0ordarea pre#enti#a7
prin /aptul ca titularul acti#itatii tre0uie sa o/ere autoritatilor competente in/ormatii
rele#ante pri#ind impactul acesteia. Autoritatea de mediu tre0uie sa poata comenta pe
0a4a acestor in/ormatii inainte de a lua o deci4ie7 iar pu0licul tre0uie sa /ie in/ormat.
Cerintele speci/ice ale acestei directi#e suntA
2re0uie determinate autoritatile competente si structura administrati#a
necesara la ni#el national si su0?national
La ni#el national tre0uie create linii directoare pri#ind continutul o0li"atoriu al
unui studiu de impact
2re0uie create modele pentru asi"urarea participarii pu0licului
5. D'$",('4% 0$'4'#/ "4%&.%$"% "<",("&+$ 0" ,%$" %#.2'(" 0&%#.$' -' 0$+3$%2" &"
%. %-.0$% 2"/'.&.' D2GG1/42/ECE
@0iecti#ele acestei directi#e suntA
Asi"urarea unui "rad ridicat de protectie si contri0uirea la inte"rarea considerentelor
de mediu in pre"atirea si adoptarea planurilor si pro"ramelor in #ederea promo#arii
de4#oltarii dura0ile
Asi"urarea ca se reali4ea4a e#aluarea de mediu pentru acele planuri si pro"rame care
este posi0il sa ai0a impact asupra mediului
Planurile si pro"ramele care /ac o0iectul pre4entei directi#e sunt din domeniileA
a"ricultura7 sil#icultura7 pescuit7 ener"ie7 transport7 mana"ementul deseurilor7
1!)
"estionarea apelor7 telecomunicatii7 turism7 amena*area teritoriului si /olosirea
terenurilor. i alte tipuri de planuri si pro"rame pot intra su0 incidenta acestei
directi#e daca necesita e#aluari de mediu7 in ca4ul in care impactul acestora este
semni/icati#. Planurile si pro"ramele e$ceptate de la pre#ederile directi#ei sunt din
domeniul apararii nationale si cele ur"ente din domeniul ci#il7 ca si cele /inanciare si
de 0u"et.
Pentru respectarea cerintelor directi#ei tre0uie a#ute in #edere urmatoareleA
e#aluarea de mediu se /ace in /a4a de pre"atire si inainte de adoptarea planului sau
pro"ramului
cerintele directi#ei tre0uie /ie inte"rate in procedurile e$istente7 /ie pre#a4ute
proceduri noi
pentru /iecare plan si pro"ram tre0uie intocmit un raport de mediu in care sa /ie
pre4entate e/ectele semni/icati#e asupra mediului la momentul implementarii
planului si pro"ramului7 ca si niste alternati#e la acesteaB in/ormatiile tre0uie
pre4entate intr?un anumit /ormat
in/ormatiile din raportul de mediu tre0uie sa /ie disponi0ile pentru pu0lic7 scop in
care se #or sta0ili autoritati competente pentru urmarirea acestei directi#e
daca un plan sau pro"ram are e/ect trans/rontier semni/icati#7 statul pe teritoriul
caruia planul sau pro"ramul #a /i implementat #a inainta o copie a proiectului de plan
sau pro"ram si a raportului de mediu statului a/ectat7 inainte de implementarea
acestuiaB #or a#ea loc consultari pe aceasta tema intre cele doua stateB dupa luarea
deci4iei7 statul a/ectat #a /i in/ormat despre aceasta
dupa implementare7 acti#itatea #a /i monitori4ata indeaproape pentru a identi/ica in
stadiu incipient orice e/ecte ad#erse si pentru a intreprinde actiunile necesare pentru
remediere
;. D'$",('4% IPPC DH5/51/ECE
copul acestei directi#e este a0ordarea inte"rata a pre#enirii si controlului poluarii
prin intreprinderea de masuri de pre#enire sau7 daca nu este posi0il7 de reducere a
emisiilor pro#enite de la o0iecti#ele industriale in aer7 apa7 sol7 inclusi# masuri
re/eritoare la deseuri. Autoritatile competente tre0uie sa emita un sin"ur permis
pentru emisiile in aer7 apa si pentru deseuri7 sau mai multe permise inte"rate printr?o
procedura inte"rata care sa implice mai multe autoritati.
,rmatoarele cerinte de 0a4a tre0uie indepliniteA
sunt aplicate masuri pre#enti#e impotri#a poluarii7 in special prin aplicarea celor mai
0une te6nici disponi0ile <+A2 : +est A#aila0le 2ec6niRues=
nu este pro#ocata o poluare semni/icati#a
se e#ita producerea deseurilorB acolo unde ele se produc7 sunt /ie re/olosite7 /ie
depo4itate in asa /el incat sa se reduca impactul asupra mediului
ener"ia este /olosita e/icient
sunt intreprinse masuri necesare pentru pre#enirea accidentelor si pentru limitarea
consecintelor acestora
1!.
sunt intreprinse masuri necesare pentru ca dupa incetarea acti#itatii sa se e#ite orice
risc de poluare si pentru re/acerea 4onei
cand este necesar7 permisele eli0erate tre0uie reactuali4ate
Conditiile necesare pentru con/ormarea cu cerintele acestei directi#e suntA
statele tre0uie sa isi de4#olte administratia ast/el incat eli0erarea permiselor de mediu
sa se /aca pe 0a4e stiinti/ice
tre0uie identi/icate o0iecti#ele industriale care cad su0 incidenta acestei directi#e
permisele se pot eli0era la ni#el national7 re"ional sau local7 in /unctie de
dimensiunea o0iecti#ului
procedura IPPC tre0uie aplicata tuturor instalatiilor noi
implicarea si participarea pu0licului la luarea deci4iilor este esentiala pentru aceasta
directi#a
aplicantii pentru permis tre0uie sa suporte costurile administrati#e le"ate de emiterea
permisului
autoritatile competente tre0uie sa eli0ere4e permisele pe 0a4a e#aluarilor asupra
modului de operare a intre"ii instalatii7 a#and in #edere procesele si nu numai
re4ultatul /inal
?. C+#4"#('% /" &% A%$J.- 0$'4'#/ %,,"-.& &% '#<+$2%('"C 0%$(','0%$"% 0.>&',.&.'
&% &.%$"% /",'7''&+$ -' %,,"-.& &% 8.-('('" '# 0$+>&"2" /" 2"/'.
Acest instrument international sta0ileste o0li"atii clare semnatarilor7 in #ederea
asi"urarii unei mai mari participari a pu0licului la pro0lemele de mediu si unui acces
mai /acil la *ustitie. 9e asemenea are pre#ederi pri#ind diseminarea in/ormatiilor de
mediu si transparenta procedurilor de luare a deci4iilor7 /apt care #a conduce la un
process im0unatatit de luare a deci4iilor si la un mediu mai sanatos.
In ceea ce pri#este in)ormatia de mediu7 Con#entia solicita autoritatilor de protectia
mediului sa /aca disponi0ile aceste in/ormatii si sa /urni4e4e documentatii7 la cerere7
in termen de cel mult o luna de la data solicitarii. Aceste in/ormatii tre0uie /acute
disponi0ile persoanelor *uridice7 @N'?urilor sau cetatenilor /ara deose0ire de
cetatenie7 nationalitate sau domiciliu.
Autoritatile pu0lice tre0uie sa detina in/ormatii actuali4ate despre mediu7 modul in
care urmea4a sa /ie /acute colectarea si diseminarea acestor in/ormatii /iind
pre4entate in te$tul Con#entiei. Important este ca in/ormatia sa /ie pre4entata in mod
transparent si accesi0il pentru a /i cat mai e/icienta si a a#ea un impact cat mai mare.
Autoritatile tre0uie sa pre"ateasca si sa pu0lice periodic rapoarte pri#ind starea
mediului si sa sta0ileasca la ni#el national in#entare pri#ind poluantii eli0erati in
mediu cu care sa constituie 0a4e de date. 5aportarea tre0uie standardi4ata.
Participarea pu,licului la luarea deci4iilor /ace ca acestea sa /ie mult mai
transparente7 de aceea Con#entia stipulea4a necesitatea participarii in #ederea unei
mai 0une inte"rari a considerentelor de mediu in procesul de deci4ie la ni#el
1!8
"u#ernamental7 acest lucru /acilitand implementarea acestora. Acti#itatile speci/ice
a#ute in #edere de Con#entie suntA sectorul ener"etic7 industria c6imica7
mana"ementul deseurilor7 plat/ormele industriale7 0ara*ele si eli0erarea in mediu a
or"anismelor modi/icate "enetic7 in/ormatiile tre0uind pu0licate intr?o maniera
e/icienta7 adec#ata si la momentul necesar.
Con#entia mentionea4a necesitatea participarii pu0licului nu numai la acti#itatile
mentionate mai sus7 ci si la reali4area planurilor7 pro"ramelor si politicilor de mediu7
a#and ca principiu "eneral /aptul ca pu0licul care isi e$ercita acest drept sa nu /ie
persecutat sau penali4at in nici un /el.
Pentru ca in/ormarea si participarea pu0licului la luarea deci4iilor sa /ie e/iciente este
necesar sa se asi"ure posi0ilitatea de a recurge la proceduri administrative sau
8uridice. In acest sens tre0uie asi"urat accesul li0er la o autoritate independenta sau
impartiala sau la o curte de *ustitie7 si7 in acelasi timp7 tre0uie sa e$iste proceduri
"ratuite sau ie/tine7 in #ederea asi"urarii implementarii pre#ederilor Con#entiei.
Con#entia a /ost adoptata si semnata la Aar6us in 25 iunie 188. si este desc6isa
semnarii incepand cu 22 decem0rie 188.. Ia intra in #i"oare in momentul in care #a
/i rati/icata de 1! state. Prin Le"ea nr. .!32111 5omania a rati/icat aceasta con#entie7
a#andu?se in acest /el in #edere si pre#ederile 9irecti#ei 8133133CEE pri#ind accesul
li0er la in/ormatia de mediu.
H. L"3"% 0$+(",('"' 2"/'.&.' #$. 13;/1HH5 $"0.>&',%(%
Le"ea Protectiei Mediului nr. 13)31885 este structurata ast/elA Capitolul I : Principii
si dispo4itii "enerale7 Capitolul II ? 5e"lementarea acti#itatilor economice si sociale
cu impact asupra mediului a#and 4 sectiuni re/eritoare la procedura de autori4are7
re"imul deseurilor si su0stantelor periculoase7 re"imul in"rasamintelor c6imice si al
pesticidelor si re"imul pri#ind asi"urarea protectiei impotri#a radiatiilor ioni4ante.
Capitolul III se re/era la protectia resurselor naturale si conser#area 0iodi#ersitatii si
are sectiuni speciale pentru ape si ecosisteme ac#atice7 atmos/era7 sol si su0sol si
ecosisteme terestre7 arii prote*ate si monumente ale naturii si ase4ari umane. In
Capitolul II sunt pre4entate atri0utii si raspunderi7 cu sectiuni pentru autoritatile
pentru protectia mediului7 autoritatile centrale si locale si pentru persoane /i4ice si
*uridice. Capitolul I pre4inta sanctiunile7 iar Capitolul II dispo4itiile tran4itorii si
/inale.
Le"ea este o le"e?cadru si are ca o0iecti# re"lementarea protectiei mediului
considerata ca /iind Fde interes pu0lic ma*or pe 0a4a principiilor si elementelor
strate"ice care conduc la de4#oltarea dura0ila a societatiiE. Le"ea consacra
principiile si elementele strate"ice ce stau la 0a4a dispo4itiilor sale7 re"lementea4a
acti#itatile economice si sociale cu impact asupra mediului si a0ordea4a intr?o
#i4iune stiinti/ica atat metoda re"lementarii trans#ersale <re"imul deseurilor si
su0stantelor periculoase7 re"imul in"rasamintelor c6imice si al pesticidelor si re"imul
1)1
pri#ind asi"urarea protectiei impotri#a radiatiilor ioni4ante si securitatii surselor de
radiatii=7 cat si cea a re"lementarii sectoriale <protectia resurselor naturale si
conser#area 0iodi#ersitatii7 a atmos/erei7 apei si ecosistemelor ac#atice7 solurilor si
ecosistemelor terestre etc=. Le"ea instituie drepturi si o0li"atii pentru toti
Futili4atoriiE mediului si sanctiunile corespun4atoare in ca4 de necon/ormare.
Articolul 3 enumera principiile si elementele strate"ice ce stau la 0a4a le"ii in scopul
unei de4#oltari dura0ile. Cea mai mare parte a lor repre4inta principii *uridice dar
sunt de asemenea si elemente de strate"ie <e$A crearea sistemului national de
monitorin" inte"rat=.
Principiul recunoasterii legislative a ocrotirii mediului ca o,iectiv de interes pu,lic
ma8or sta0ileste orientarea dispo4itiilor le"islati#e7 si anume protectia mediului
tre0uie /acuta pe 0a4a principiilor si elementelor strate"ice care conduc la
de4#oltarea dura0ila a societatii. Principiul prevenirii si corectarii la sursa a
riscurilor ecologice si a producerii daunelor presupune recunoasterea importantei
acti#itatilor de pre#enire a producerii daunelor ecolo"ice. 5e"lementarea acti#itatilor
economice si sociale cu impact asupra mediului are la 0a4a acest principiu. Acest
principiu este strans le"at de ideea /olosirii celor mai 0une te6nici disponi0ile7 care
insa nu este pre#a4uta in te$tul le"ii. Principiul precautiei se re"aseste in dispo4itia
potri#it careia Fraspunderea pentru pre*udiciu are caracter o0iecti#7 indi/erent de
culpaE. Principiul 6poluatorul platesteE presupune ca toate c6eltuielile an"a*ate
pentru pre#enirea7 reducerea sau com0aterea poluarii tre0uie sa /ie suportate de
potentialii responsa0ili ai acestei poluari. 5aspunderea *uridica in intelesul le"ii are
un caracter special7 si anume o0iecti#7 independent de culpa7 principiul raspunderii
o0iecti#e /iind sin"urul in masura sa puna in aplicare principiul Fpoluatorul platesteE.
Principiul in)ormarii si participarii presupune crearea unui cadru de participare a
@N'?urilor si a populatiei la ela0orarea si aplicarea deci4iilor7 consacrand
recunoasterea de catre stat pentru toate persoanele a dreptului la un mediu sanatos.
5e/eritor la autori4area acti#itatilor cu impact asupra mediului : o sectiune
importanta a le"ii : se pre4inta procedura de autori4are instituita7 in cadrul careia
studiul de impact ocupa un loc central. Prin reali4area studiului de impact se
urmareste pre#enirea poluarilor si a altor daune ce ar putea /i pro#ocate mediului7
e#aluandu?se din /a4a de proiect e/ectele actiunilor antropice asupra mediului
natural. In cadrul procedurii pentru o0tinerea acordului de mediu se introduce
o0li"ati#itatea reali4arii studiului de impact. Acti#itatile care repre4inta su0iectul
studiului de impact sunt pre4entate in ane$a 2 a le"ii. In conditiile armoni4arii
le"islatiei romanesti cu cea comunitara7 le"ea urmea4a sa /ie re#i4uita si modi/icata
la acest capitol pentru asi"urarea unei apropieri totale cu le"islatia de mediu a
,niunii Europene.
1)1
ANEA B. I2%3'#' /" &% '#(%&#'$'&" PLAM BUZAU

1)2
ANEA C. E&%>+$%$"% PLAM B.7%. '# %("#('% 2%-- 2"/'% &+,%&%

1)3
1)4

1 Plam 2005 Buzau

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1 Plam 2005 Buzau

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

Pentru instalatiile Fe$istenteE tre0uie a#ute in #edere urmatoareleA

S-ar putea să vă placă și