Titlul ne ofera o imagine sugestiva in care putem intui cateva caracteristici ale lumii

caragialiene, plina de dinamism si in cautare de senzatii. Trenul poate fi un vehicul in

care te poti relaxa, grabeste surpriza pentru cel care  

asteapta sau pentru cel ce pleaca, fiind insotit adesea de gandul nostalgic al celui ramas
pe loc. Caragiale include aceste stari posibile intr-un cuvant de maxima fascinatie:
placerea. Dar si de maxima instabilitate; ca si fericirea, placerea e in viziunea scriitorului
nostru inselatoare, amenintata de relativizare si platitudine, de reversul sau, care
inseamna caderea in grotesc si scandal.

Piesa incepe in plin vacarm. Mita Georgescu, nevasta lui Mihalache Georgescu,
“functioner si apropritar bucurestean get-beget”, se gateste pentru mult asteptatul voiaj la
Sinaia, imbracandu-se in functie de tendintele si obiceiurile mondene, dorind astfel sa
para o mare doamna din inalta societate. Ionel Georgescu, fiul lor, este leit domnului Goe
din schita caragialiana, rasfatat si prostut. Desigur, nu putea lipsi si mama soacra,
Cucoana Anica.

Drumul spre gara demonstreaza dezordinea si snobismul acestei familii bucurestene, iar
intamplarile hazlii din tren moralizeaza caracterul corupt al Georgestilor. Asteptarea si
calatoria sunt de fapt niste trepte care urca si coboara inspre sau dinspre lumea promisa,
Sinaia.

Mihalache, Mita si puisorul merg la gara cu trasura si cu un bagaj usor; in tren calatoresc
in clasa I; soacra, impovarata cu un cos enorm cu mancare, e trimisa la gara cu tramvaiul
si calatoreste cu clasa a II-a. Ajunsa la destinatie, familia se separa a doua oara, soacra
luand-o spre modesta pensiune Mazare, ceilalti, fireste, spre Hotel Regal. Parvenitul tine
la aparente.

Cele mai multe calatorii de placere ale personajelor caragialiene se fac la Sinaia. Indata
ce aici se afla regele, guvernul, parlamentarii, lumea sosita la Sinaia resimte ea insasi
ceva din puterea si magnificienta centrului. La Sinaia se aduna tot ce e mai divers, sub
semnul unei fatalitati, asa cum alimentele cele mai sofisticate ori bauturile fine sau
proaste se intalnesc, fatal, in stomac. Sinaia constituie pentru ironistul Caragiale un astfel
de centru-stomac, sediul in care barbati importanti, femei distinse si femei cochete,
poltroni si rebeli, jurnalisti, soacre, vaduve si copii imbracati in uniforme de gala se
supun la un inevitabil melanj, cu un destin evident tot fatal:

“Sinaia nu se poate compara mai nimerit decat cu un stomac: o incapere mai mult
sau mai putin larga, avand doua deschizaturi”.

In structurile imaginarului, stomacul se asociaza cu o groapa. Cine vine sa petreaca intr-

un astfel de spatiu decade, se amesteca, se degradeaza, condamnat la o alergatura fara
salvare, in care nu afla pe nimeni, pentru ca totul e in prefacere. Astfel tot voiajul de
placere se transforma in cautarea obositoare a familiei de catre Mihalache. Petrecerea
gravului personaj se degradeaza in alergatura si in singuratate comica, rand pe rand
scapandu-i de sub ochi soacra, sotia, copilul, iar cand, in sfarsit, da, epuizat, de urma lor,
petrecerea pentru care s-a pregatit, s-a terminat. Nu acelasi lucru i se intampla doamnei
Georgescu, a carei toaleta nu putea trece neremarcata. Pentru ea petrecerea se prelungeste
intr-o partida de placere in care se pierde pana in zorii diminetii.

Unul din cele mai fine episoade, care invaluie sonor aceasta lume sosita sa petreaca si
esuata fatal in comunicarea zgomotoasa, e de natura muzicala. In parcul orasului, plin de
lume buna, “muzica militara canta Les petits chochons”; Misu, locotenentul pentru care
face o rapida pasiune madam Georgescu, “canta teribel”, mai cu seama menuetul lui
Paderewski. Reintoarsa la Bucuresti, tanara doamna e innebunita de amintiri sonor-
erotice:

“Ah, mamito! Menuetul lui Pederaski… ma-nnebunesc!”

 Este foarte interesant contrastul dintre aparenta si esenta ca expresie a ciocnirii dintre
ceea ce cred eroii lui Caragiale ca sunt si ceea ce sunt cu adevarat. Viata e un fel de
carnaval continuu in care fiecare poarta o masca. E bine sa cunosti ce se afla in spatele
mastii pe care o poarta personajele de langa tine.