CUPRINS

PARTEA GENERALA
Capitolul I
Notiunea, metoda i sistemul dreptului familiei.. 11
1. Notiunea dreptului familiei 11
2. Metoda dreptului familiei 15
3. Sistemul dreptului familiei. 1
!. Corelatia dreptului familiei "u alte ramuri de drept. 2!
4.1. Dreptul familiei si dreptul civil.. 24
4.2. Dreptul familiei si dreptul de procedure civi la 26
4.. Dreptul familiei si dreptul admi!istrativ. 2"
4.4. Dreptul familiei si dreptul pe!al 2"
4.#. Dreptul familiei si dreptul procesual pe!al 2$
4.6. Dreptului familiei si dreptul protectiei sociale.. 2%
Capitolul II
Raportul #uridi" de drept familial. 32
1. Notiunea, "ara"teristi"ile si stru"tura raportului #uridi" de drept
familial. 32
2. Su$ie"tele dreptului familiei. 35
3. Continutul raportului #uridi" de drept al familiei 3
!. %$ie"tul raportului #uridi" de drept al familiei !2
Capitolul III
Prin"ipiile dreptului familiei !&
1. Pri'ire (enerala asupra prin"ipiilor dreptului familiei. !&
2. Prin"ipiul o"rotirii familiei din partea statului. !
3. Prin"ipiul mono(amiei.. 5)
!. Prin"ipiul li$erului "onsimtamint la "asatorie.. &1
5. Prin"ipiul e(alitatii in relatiile familiale &&
&. Prin"ipiul prioritatii edu"atiei "opilului in familie.. )*
). Prin"ipiul de spr#in moral re"ipro" si fidelitate "on#u(ala. )3
. Prin"ipiul (ri#ii pentru intretinerea, edu"atia si apararea drepturilor si intereselor
mem$rilor minori si ale "elor
inapti de mun"a ai familiei.. )&
+. Prin"ipiul li$erului a""es la apararea, pe "ale #ude"atoreas"a,
a drepturilor si intereselor le(itime ale mem$rilor familiei. "%
i
Capitolul I,
I-'oarele de drept i e'olutia dreptului familiei. 2
1. I-'oarele dreptului familiei 2
2. .'olutia dreptului familiei..
2.1. Le&itatile de'voltarii istorice a dreptului familiei. $$
2. 2. Primele i!ceputuri %(
2.. Dreptul i! perioada medievala si moder!a %4
2.4. Perioada sovietica.. 1(4
2.#. Perioada dedupa 1%%(.. 1($
Capitolul ,
Cara"teristi"a (enerala a notiunii de familie.. Ill
1. Notiunea si definitia familiei Ill
2. /un"tiile familiei 11!
3. .'olutia stru"turilor de tip familial. 12!
.1. De la promiscuitate la familia moder!a 124
.2. Te!di!te si mutatii i! familia moder!a. 12"
.. E)perime!te !eofamiliale si *simulacre+ ale familiei actualel6
.4. ,c-im.ari si te!di!te i! structura si fu!ctiile familiei i! tara !oastra 141
P0R1.0 SP.CI020
Capitolul ,I.
Casatoria 1!)
1. Conditiile si modalitatea de in"3eiere a "asatoriei4.. 1!)
1.1. Defi!itia casatoriei.. 14"
1.2. Natura /uridica a casatoriei.. 14$
1.. 0aracterele casatoriei 1#(
2. In"3eierea "asatoriei.. 151
2.1. 0o!ditiile de fo!d ale casatoriei. 1#2
2.2. Lipsa impedime!telor la casatorie. 1#6
2.. 0o!ditiile de forma ale casatoriei.. 161
2.4. Procedura i!c-eierii casatoriei 164
2.#. 0a'uri !eordi!are de T!re&istrare a casatoriei. 166
1 3. 5repturile si o$li(atiile personale ale sotilor 1&)
.1. 0o!sideratii &e!ereale 16"
.2. 2.li&atiile perso!ale reciproce di!tre soti 1"(
.. Efectele casatoriei cu privire la capacitatea de e)ercitiu.. 1"2
1 !. Re(imul le(al al $unurilor sotilor 1)2
4.1. Notiu!ea re&imului le&al al .u!urilor 1"2
4.2. Proprietatea i! devalmasie a sotilor.. 1"4
4.. Dreptul sotilor de a poseda3 folosi si dispu!e de .u!urile comu!e 1"%
4.4. Proprietatea perso!ala a sotilor.. 1$1
4.#. Recu!oasterea .u!urilor perso!ale ale sotilor proprietate i! devalmasie a acestora 1$#
4.6. 4rmarirea .u!urilor sotilor.. 1$6
4.". 5mpartirea proprietatii i! devalmasie a sotilor 1$"
4.$. Determi!area cotelor6parti i! proprietatea i! devalmasie a sotilor 1$%
1 5. Re(imul "ontra"tual al $unurilor sotilor.. 1+*
#.1. Notiu!ea de co!tract matrimo!ial. 1%(
#.2. i!c-eierea co!tractului matrimo!ial.. 1%1
#.. 7orma co!tractului matrimo!ial. 1%2
#.4. 0o!ti!utul co!tractului matrimo!ial.. 1%
#.#. 8odificarea si re'ilierea co!tractului matrimo!ial 1%%
#.6. Gara!tarea drepturilor creditorilor la i!c-eierea3 modificarea si re'ilierea co!tractului
matrimo!ial 2((
#.". 5!cetarea 1i declararea !ulitatii co!tractului matrimo!ial. 2((
1 &. in"etarea "asatoriei. 2*1
6.1. Temeiurile i!cetarii casatoriei. 2(1
6.2. 8odalitatea de desfacere a casatoriei. 2(
6.. Desfacerea casatoriei la oficiul de stare civila. 2(4
6.4. Desfacerea casatoriei de catre i!sta!ta/udecatoreasca 2(#
6.#. Efectele desfacerii casatoriei. 2($
6.6. 8ome!tul i!cetarii casatoriei.. 21(
1 ". 5e"lararea nulitatii "asatoriei. 211
".1. Defi!itia si clasificarea !ulitatii casatoriei.. 211
".2. Declararea !ulitatii casatoriei. 212
".. 5mre/urarile carei!latura !ulitatea casatoriei. 214
".4. 0o!seci!tele de declarare a !ulitatii casatoriei. 216
Capitolul ,II
Relatiile #uridi"e dintre parinti i "opii. 21
1. 0testarea pro'enientei "opilului.. 21
1.1. Defi!itia si felurile rude!iei.. 21$
1.2. ,ta.ilirea prove!ie!tei copilului. 221
1 2. 5repturile "opiilor minori 223
2.1. 0o!sideratii &e!erale. 22
2.2. Dreptul copiluluide a fi prote/at.. 22#
2.. Dreptul copilului la u! !ume si l ao cetate!ie 22%
2.4. Dreptul copilului la viata3 i!viola.ilitate fi'ica si psi-ica. 22
2.#. Dreptul copilului la a.itatie si educatie i! familie. 26
2.6. Dreptul copilului de a comu!ica cu pari!tii si alte rude.. 241
2.". Dreptul copilului la e)primarea opi!iei3 la li.ertate de e)presie3 &i!dire3 co!stii!ta3 reli&ie3
asociere si reu!iu!e pas!ica 24
2.$. Dreptul copilului la timp li.er3 recreere si cultura. 24"
2.%. Dreptul la mu!ca al copilului.. 2#(
2.1(. Drepturile patrimo!iale ale copilului.. 2#
1 3. 5repturile si o$li(atiile parintilor 25&
.1. 0lasificarea drepturilor si o.li&atiilor pari!testi. 2#6
i2. Drepturile si o.li&atiile pari!tilor privi!d educatia si i!struirea
copiilor. 2#%
.. Domiciliul copilului mi!or. 261
.4. E)ercitarea drepturilor pari!tilor 262
.#. Apararea drepturilor pari!testi 26#
.6. Raspu!derea pe!tru !ei!depli!irea i!datoririlor pari!testi 266
Capitolul ,III
%$li(atia de intretinere dintre mem$rii familiei 2&+
1. %$li(atia de intretinere dintre parinti si "opii.. 2&+
1.1. Notiu!i &e!erale cu privire la o.li&atia de i!treti!ere 26%
1.2. 2.li&atia pari!tilor de a6si i!treti!e copiii.. 2"1
1.. 2.li&atia copiilor ma/ori de a6si i!treti!e pari!tii. 2"6
1 2. %o$li(atia6de intretinere dintre soti si fostii soti 2))
2.1. 2.li&atia sotilor de a se i!treti!e reciproc.. 2""
2.2. 2.li&atia de i!treti!ere di!tre fostii soti.. 2"$
3. %$li(atia le(ala de intretinere intre alti mem$ri ai familiei 2*
!. Contra"tul pri'ind plata pensiei de intretinere 22
5. Modul dein"asaresi de plata a pensiei de intretinere.. 2$
Capitolul I7
.du"atia "opiilor ramasi fara o"rotirea parinteas"a. 2
1. 5epistarea si plasamentul "opiilor ramasi fara o"rotire
parinteas"a. 2
1.1. Apararea drepturilor si i!tereselor le&itime
ale copiilor ramasi fara ocrotire pari!teasca.. 2$$
1 2. 0doptia.. 2+*
2.1. Notiu!i &e!erale cu privire la adoptie.. 2%(
2.2. Re&leme!tari i!ter!atio!ale i! materia adoptiei de copii 2%1
2.. Adoptia i! dreptul !atio!al 2%"
2.4. 0eri!tele i!c-eiereii adoptiei (1
2.#. Efectele /uridice ale adoptiei ("
2.6. 5!cetarea adoptiei (%
3. 1utela si "uratela "opiilor. 311
!. Casele de "opii de tip familial 31!
Capitolul 7
0tri$utiile or(anelor de drept pri'ind o"rotirea drepturilor si
intereselor su$ie"telor de drept familial.. 31)
1. 0tri$utiile instantei #ude"atoresti 31)
1.1. 8odul si co!ditiile de i!c-eiere si desfacere a casatoriei. 1"
1.2. Protectia familiei3 mater!itatii3 pater!itatii si copilariei 2
1.. Drepturile si o.li&atiile pari!tilor si copiilor.
2.li&atia le&ala de i!treti!ere.. 2#
1.4. Adoptia.. 2%
2. 0tri$utiile pro"uraturii.. 331
3. 0tri$utiile politiei. 332
Capitolul 7I
Re(lementarea relatiilor familiale "u elemente de e8tranietate.. 33&
1. Re(lementari internationele.. 33&
2. Re(lementarea relatiilor familiale "u elemente de e8tranietate in
Repu$li"a Moldo'a 33+

5reptul /amiliei9Curs:
Prefata
9iata 6 u!ui i!divid3 a u!ei familii3 a u!ei &e!eratii sau a u!ui popor6 e o sa!s,. 2 sa!sa ce poate fi
reali'at, sau ratat,.
Ge!eratia !oastra a avut sa!sa de a redo.a!di suvera!itatea si i!depe!de!ta3 T!sa reformele i!itiate
de !oul stat 6 Repu.lica 8oldova su!t departe de a !e satisface. Dupa u! dece!iu de suvera!itate3 poporul
repu.licii !oastre poate face doar o si!&ura co!clu'ie 6 i!depe!de!ta declarat, este doar o alu'ie la
suvera!itate. Pe 'i ce trece deve!im tot mai depe!de!ti atat de sursele e!er&etice str,i!e3 cat si de
capitalul fi!a!ciar strai!. Populatia3 care este resursa cea mai importa!ta a oric,rei !atiu!i3 se co!fru!ta
cu o serie de co!seci!te ale actualei cri'e eco!omice: sc,derea drastica a !ivelului de trai a ma/oritatii
a.solute a populatiei si cresterea !e/ustificat, a ve!iturilor mi!oritatii; deteriorarea co!sta!ta a st,rii de
sa!atate a populatiei si deformarea proceselor demo&rafice; .a'a materials a i!v,t,ma!tului i! co!ti!ua
sc,dere ceea ce afectea'a &rav e&alitatea accesului la educatie si i!formare etc.
Nede'meticirea !oastra3 lipsa e)perie!tei ma!a&eriale si a co!secve!tei politice !e pot duce la
ratarea sa!sei de a trai i!tr6u! stat democratic3 i! care omul ca perso!alitate sa fie valoarea cea mai de
pret.
Greutatile i!ere!te perioadei de tra!'itie au provocat -aos si i! cadrul familiei. 5!capacitatea
familiei de a se adapta la o societate i! co!ti!ua de'voltare3 co!/u&at, cu mira/ul modelelor e)trava&a!te3
alie!area spirituals3 eul i!dividual si colectiv di! ce i! ce mai deperso!ali'at au modificat fu!dame!tul
solid al familiei. 9alorile trecutului se pra.usesc3 iar odata cu acestea se dimi!uea'a importa!ta si
atasame!tul fata de i!stitutia familiei3 se redime!sio!ea'a structura si fu!ctiile ei traditio!ale.
Realitatea impu!e !ecesitatea ela.orarii u!ei politici stii!tifice privi!d promovarea si ocrotirea
familiei. 4! prim pas i! aceasta direetie a servit adoptarea 0o!stitutiei Repu.licii 8oldova3 care a ridicat
la ra!& co!stitutio!al atat pro.lema ocrotirii familiei di! partea statului si a societ,tii3 cat si pro.lema
cu!oasterii de c,tre fiecare om a drepturilor si i!datoririlor sale. Dispo'itiile co!stitutio!al privi!d
drepturile si li.ertatile omului se i!terpretea'a si se aplic, i! co!corda!t, cu Declaratia Universala a
Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Repu.lica 8oldova este parte.
5! spiritul prevederilor actelor !ormative i!ter!atio!ale au fost adoptate u! sir de acte !ormative
!atio!ale3 atat cu caracter &e!eral3 cat
si special privi!d familia si copilul <cu referi!ta la: protectia sociala si /uridica; sa!atate si servicii
sa!itare; educatie si i!vatama!t3 odi-!, si sport; mu!ca etc.=. 4! rol deose.it i! re&leme!tarea /uridica a
relatiilor de drept familial ii revi!e !oului 0od al familiei3 adoptat de catre Parlame!tul Repu.licii
8oldova la 26.1(.2((( si i!trat i! vi&oare de la 26.(4.2((1.
5!sa3 adoptarea u!or acte !ormative3 oricat de perfecte ar fi ele3 !u i!seam!a3 pri! ea i!sasi3 o
de&a/are a situatiei. Pe!tru ca prevederile le&islatiei familiale sa fie eficie!te si via.ile3 ele tre.uiesc
cu!oscute3 co!stie!ti'ate si tra!spuse i! viata3 ceea ce presupu!e ridicarea culturii spirituale a societatii
si3 i! primul ra!d3 a culturii /uridice. Numai educatia /uridica poate i!alta co!stii!ta i!dividuals a omului
pa!, la co!stie!ti'area datoriei sale fat, de societate3 fat, de familia sa3 fata de urmasii sai; permite
formarea se!time!telor co!vi!&erii c, el este e&al i! drepturi cu toti ceilalti mem.ri ai societ,tii si c,
i!totdeau!a va primi di! partea statului a/utorul !ecesar i! ap,rarea drepturilor si li.ert,tilor sale. De
aceea3 i!sist,m asupra datoriei eleme!tare a fiec,ruia di!tre !oi de a face tot ce6i sta i! putere pe!tru
me!ti!erea pulsului vietii spirituale3 pe!tru a tra!sforma situatia i! care !e aflam i!tr6o !ou, sa!s, de
reali'are.
0o!ceput, ca u! demers privi!d formarea fii!tei uma!e i! scopul co!stie!ti'arii statutului ei
pe!tru asi&urarea u!ei vieti i!dividuale optime i! cadrul familiei si i!temeiat, pe e)ami!area
pro.lematicii /uridice a i!stitutiei familiei3 lucrarea propusa !u i&!ora si aspectele !e/uridice referitoare la
casatorie si familie. Normele /uridice pot re&leme!ta relatiile di!tre mem.rii familiei pa!a la o a!umit,
limits. Di!colo de aceast, limits co!duita lor este re&leme!tata de !ormele sociale !e/uridice3 &aipate i!
o.iceiuri3 !orme de co!vietuire3 !orme morale etc. De aceea3 i! lucrarea propusa3 alaturi de familia
!uclear, care are o posi.ilitate sporit, de satisfacere a !evoilor de securi'are3 protectie si aparte!e!t, ale
fiec,rui mem.ru3 precum si a !evoilor de comu!icare si de'voltare a perso!alit,tii su!t i!dicate si u!ele
te!di!te si mutatii i! familia moder!s3 u!ele e)perime!te !eofamiliale si *simulacre+ ale familiei actuale.
7ii!d pri!tre primele lucrari di! dome!iul dreptului familiei i! Repu.lica 8oldova3 lucrarea
propus, poate fi privit, ca o i!cercare de a sta.ili criteriile defi!itorii ale dreptului familiei ca ramur,
disti!ct, de drept. Dreptul familiei e reflectat i! toata comple)itatea sa: ca a!sam.lu de !orme/uridice;
drepturi su.iective si o.li&atii; relatii /uridice; ordi!c de drept i! societate etc.
Pe!tru a scoate i! evide!ta radaci!ile pre'e!tului i! relatiile de familie 1i a le pro&!o'a pe cele ale
viitorului3 evolutia dreptului familiei este reflectata di! perspective istorica.
2 ate!tie deose.ita a fost acordata descrierii pri!cipiilor de drept al familiei ca fu!dame!t al
sistemului de drept familial si ca modalitate de coordo!are a !ormelor /uridice i! /urul u!or idei
catali'atoare.
Lucrarea pu!e la dispo'itia cititorului o descriere ama!u!tita a pri!cipalelor i!stitutii ale dreptului
familiei3 ava!d la .a'a atat prevederile le&islatiei familiale i! vi&oare di! repu.lica3 cat si u! sir de
re&leme!tari i!ter!atio!al3 i!clusiv di! dreptul matrimo!ial ca!o!ic.
Este desti!ata stude!tilor facultatilor si cole&iilor cu profil /uridic3 asiste!tilor sociali3 dar poate fi
de u! real folos pe!tru toti cei coi!teresati.
7ii!d co!stie!ti de faptul ca i! lucrare su!t pre'e!te u!ele lacu!e si ca ea este suscepti.ila de
amplificari si aprofu!dari3 vom fi receptivi la orice su&estii ratio!ale si propu!eri co!structive ale
pote!tiator cititori.

PARTEA GENERALA
0AP5T2L4L 5
Notiu!ea3 metoda 1i sistemul dreptului familiei
1 1. Notiunea dreptului familiei
,ocietatea uma!a co!stituie u! sistem lo&ic ora!duit si .i!e i!c-e&at de eleme!te care se afla i!
raporturi si le&aturi reciproce si care formea'a u! tot i!tre&. Pe!tru a asi&ura ordi!ea si discipli!a i!
societate este !ecesara o re&leme!tare sociala a or&a!i'arii si fu!ctio!arii eleme!telor ei co!stitutive.
Re&leme!tarea sociala poate fi de doua feluri: individuala si normativa. Daca re&leme!tarea i!dividuals
se face pri! adresari perso!ale co!crete3 pe!tru ca'uri co!crete si su!t vala.ile pe!tru o si!&ura data3
atu!ci re&leme!tarea !ormativa este cu mult mai comple)a si presupu!e o diri/are a comportarii uma!e
pri! i!termediul a!umitor modele3 etaloa!e3 adica pri! i!termediul u!or re&uli &e!erale de co!duita3 care
se atri.uie la toate ca'urile de &e!ul respectiv3 re&uli carora tre.uie s se supu!a toate persoa!ele ce
!imeresc i! situatiile pro&ramate.
Dat fii!d faptul ca relatiile sociale su!t e)trem de variate3 e)trem de variate su!t si !ormele sociale
ce re&leme!tea'a aceste relatii. 5! cadrul sistemului de !orme sociale pot fi evide!tiate urmatoarele
cate&orii de !orme: etice <de morala=3 o.is!uiel!ice <o.iceiuri=3 reli&ioase3 /uridice3 politice3 te-!ice3 etc.
2 modalitate a !ormelor sociale o co!stituie !ormele /uridice. 5! defi!itiile i!tal!ite i! literatura de
specialitate3 cu privire la !orma /uridica3 su!t evide!tiate acele i!susiri care permit deose.irea !ormelor
/uridice de celelalte !orme sociale. Astfel3 i! u!ele vi'iu!i3 i! !orma /uridica se vede *re&ula sociala de
co!duita &e!erala si o.li&atorie3 ela.orate3 recu!oscuta sau acceptata de catre stat si impusa3 daca este
ca'ul3 pri! forta coercitiva a statului+.+
Dupa parerea lui 5. Do&aru3 *!orma /uridica este o re&ula de co!duita &e!erala3 imperso!ala si
o.li&atorie care e)prima voi!ta electoratului i!fatisat de or&a!ul le&islativ3 re&ula al carei scop este de a
asi&ura ordi!ea sociala 1i care poate fi adusa la i!depli!ire pe cale statala3 la !evoie pri! co!stra!&ere+.
Normele /uridice i!tr6u! stat3 oricat ar fi de deose.ite u!ele de altele pri! co!ti!utul si forma lor.
repre'i!ta totusi3 o a!umita u!itate i! a!sam.lul lor3 fii!d le&ate i!tre ele s/ or&a!i'ate i!tr6u! a!umit
sistem. A!sam.lul !ormelor /uridice3 or&a!i'ate3 structurate i!tr6u! sistem pe .a'a a!umitor pri!cipii3
urma!d o a!umita fi!alitate !i se i!fati1ea'a ca dreptul u!ui stat. Astfel3 sistemul dreptului apare ca u!
o.iect comple)3 alcatuit di!tr6u! !umar de eleme!te i!disolu.il le&ate i!tre ele. 0are su!t criteriile i!
raport cu care se co!fi&urea'a diversele compo!e!te de sistem ale dreptului>
8a/oritatea autorilor3 pleca!d de la obiectul reglementarii juridice i metoda de reglementare i!
calitate de criterii pri!cipale3 operea'a cu disti!ctia ramuri de drept si institutii juridice.
5mpartirea pe ramuri de drept tre.uie sa por!easca de la obiectul reglementarii juridice ca un cr
iter in fundamental. 0aracterul distinct si unitar, trdsdturile specifice ale relatiilor sociale dintr-un
anumit domeniu sau sector de activitate fac !ecesar s/ posi.il3 ca ele sa fie re&leme!tate de o cate&orie
aparte de !orme.
Prin metoda de reglementare se are in vedere modul in care statul actioneaza asupra unor relatii
sociale. Astfel3 se pot disti!&e metoda e&alitatii /uridice a su.iectelor3 metoda autoritara etc.
,e co!siders ca o.iectul re&leme!tarii <specified relatiilor sociale= repre'i!ta criteriul o.iectiv de
formare a ramurii de drept3 iar metoda3 criteriul su.iectiv3 determi!at de voi!ta le&iuitorului. Pri!
im.i!area acestor doua criterii se e)plica de ce i! u!ele ca'uri relatiile sociale de acelas/ tip su!t
re&leme!tate de ramuri de drept disti!cte sau de ce aceeasi metoda de re&leme!tare se foloseste de catre
mai multe ramuri de drept3 ori de ce i! cadrul aceleiasi ramuri de drept se folosesc mai multe metode. 5!
vi'iu!e traditio!ala ramura de drept poate fi defi!ita ca fii!d un ansamblu distinct de norme juridice,
legate organic intre ele, care reglementeazd relatii sociale ce au acelasi specific, folosesc aceeasi
metoda sau acelasi complex de metode.
Re&leme!tarea comple)ului de relatii sociale care se formea'a i! le&atura cu familia s/ i! cadrul
familiei se face de u! a!sam.lu de !orme /uridice ce se &rupea'a i! cadrul dreptului familiei ca ramura
distinctu de drept Deci3 prin obiectul reglementarii dreptului familiei trebuie sa intelegem domeniul
specific de relatii familiale asupra cdrora isi exercitd actiunea toate normele ce aledtuiese ramura
dreptului familiei.
Relatiile sociale asupra carora is/ e)ercita actiu!ea toate !ormele ce alcatuiesc ramura dreptului
familiei su!t evide!tiate i! art. di! 0odul familiei <i! co!ti!uare 0.7.= care stipulea'a: Prezentul cod
stabileste conditiile si modalitatea de inceiere, incetare si declarare a nulitatii edsatoriei!
reglementeazd relatiile personale nepatrimoniale si patrimoniale ndscute din casatorie, rudenie si
adoptie! conditiile, modalitatea, formele si efectele protectiei juridice a copiilor orfani si a celor rdmasi
fdrd ocrotire pdrinteascd sau aflati in alte situatii vulnerabile! precum si alte relatii sociale similare
celor familiale
"
Putem disti!&e u!ele mome!te specifice relatiilor familiale si a!ume:
6 ele apar di! fapte /uridice specifice 6 casatorie si rude!ie3 mater!itate si pater!itate3 adoptie si
tutela etc;
6 di! aceste fapte apar atat relatii perso!ale !epatrimo!iale <de e)emplu3 dreptul la stima si
spri/i! moral3 la !ume si domiciliu3 la viata 1i sa!atate; o.li&atia de fidelitate co!/u&ala3 de
educatie si prote/are a copiilor etc.=3 cat s/ relatii patrimo!iale <de e)emplu3 dreptul de
proprietate3 de a.itatie; o.li&atia de i!treti!ere etc=;
6 re&leme!tarea raporturilor patrimo!iale di!tre su.iectele de drept familial !u6s/ are temeiul
pri!cipal i! co!sideratii de ordi! patrimo!ial3 ci i! comu!itatea si separarea de i!terese ale lor3
relatiile patrimo!iale fii!d o co!seci!ta a relatiilor perso!ale !epatrimo!iale3 si !u i!vers;
6 drepturile si o.li&atiile familiale su!t le&ate de titularii lor 1i !u pot fi cedate persoa!elor terte
etc.
Dreptul familiei3 ca oris/ee alta ramura de drept3 repre'i!ta u!itatea mai multor i!stitutii /uridice
stra!s le&ate i!tre ele pri! o.iectul lor 1i pri! a!umite pri!cipii 1i metode comu!e: i!stitutia casatoriei3
rude!iei3 filiatiei3 adoptiei etc.
Ti!i!d seama de cele e)puse mai sus3 putem defi!i dreptul familiei ca fii!d totalitatea normelor
juridice care reglementeazd relatiile personale nepatrimoniale si patrimoniale ce rezulta din casatorie,
rudenie, infiere, precum si alte relatii sociale similare celor familiale ce se stabilesc intre sabiectele de
drept familial aflate pe pozitii de egalitate.
0o!sideram ca defi!itia data cupri!de toate eleme!tele caracteristice dreptului familiei si a!ume:
6 dreptul familiei este o ramura a sistemului de drept di! tara !oastra3 adica o totalitate de !orme
/uridice. Normele /uridice aplicate i! dreptul familiei i! ma/oritatea lor su!t imperative si mai puti!
dispo'itive. Ele su!t cupri!se i! i'voarele dreptului familial <0o!stitutie3 0odul familiei si alte acte
!ormative=3 acestea forma!d co!ti!utul dreptului familiei;
6 al doilea eleme!t al defi!itiei dreptului familiei Tl co!stituie o.iectul re&leme!tarii. Dupa cum
reiese di! defi!itie dreptul familiei re&leme!tea'a relatiile familiale3 adica relatiile perso!ale
!epatrimo!iale si patrimo!iale ce re'ulta di! casatorie3 rude!ie3 i!fiere3 cat si raporturile asimilate de
le&e3 su. a!umite aspecte3 cu raporturile de familie;
6 eel de6al treilea eleme!t se refera la su.iectele relatiilor de familie. ,u.iectele dreptului familiei
!ecesita o calitate speciala 6 cea de sot3 pari!te3 copil3 ruda. Asa dar3 acestea pot fi: soti sau fosti soti3
pari!ti si copii3 frati si surori3 !epoti si .u!ei3 copil si educator3 tutore3 curator3 autoritate tutelara etc.
6 si i! sfarsit3 al patrulea eleme!t al defi!itiei se refera la po'itia
/uridica a su.iectelor dreptului familial de e&alitate /uridica3 pri! care se
i!tele&e ca u!a di! parti !u se su.ordo!ea'a celeilalte3 adica i! raportul
/uridic de drept familial partile se afla pe po'itie de e&alitate /uridica.
Terme!ul *dreptul familiei+ poate fi i!tal!it si i! alte se!suri: *dreptul familiei+ 6 ca stii!ta;
*dreptul familiei+ 6 ca o.iect de studiu.
Dreptul familiei ca stiinta are ca sarci!a crearea .a'ei stii!tifico6ideolo&ice pe!tru cadrul de
re&leme!tari ce ti! de dome!iul dreptului familiei ca ramura. Deci3 pri! *dreptul familiei+ ca stii!ta
i!tele&em i!vatatura <studiul= despre dreptul familiei3 adica sistemul de cate&orii3 co!clu'ii si co!ceptii
despre raporturile /uridice familiale. ,tii!ta dreptului familiei studia'a o serie de pro.leme le&ate de
raporturile de familie i! coraportul lor cu alte stii!te: /uridice <de drept civil3 pe!al3 admi!istrativ3 al
mu!cii si protectiei sociale etc.=; istorie3 sociolo&ie3 psi-olo&ie etc. 0a si alte stii!te3 stii!ta dreptului
familiei se afla i! co!ti!ua de'voltare3 apar !oi co!ceptii care reflecta evolutia familiei. Pri! co!clu'iile
sale stii!tifice fu!dame!tate3 stii!ta dreptului familiei a/uta practicii sa aplice corect le&ile si co!tri.uie
la: ocrotirea familiei i!temeiata pe stima si afectiu!e reciproca; reali'area e&alitatii depli!e i! drepturi
i!tre sot si sotie; e)ercitarea drepturilor pari!testi si i!depli!irea o.li&atiilor lor i! i!teresul copilului etc.
Dreptul familiei ca obiect de studiu <discipli!e didactica= are ca sarci!a asi&urarea3 i! .a'a !oilor
reali'ari ale stii!tei si a !ormelor e)iste!te3 i!struirii stude!tilor facultatilor de drept i! acest dome!iu3
cat si a i!formarii persoa!elor coi!teresate cu u! sistem de cu!osti!te si i!formatii despre dreptul
familiei.
Tre.uie sa deose.im cate&oria *dreptul familiei+ ca sistem de !orme de drept de cate&oria
*le&islate familiala+3 care deseori su!t calificate drept ide!tice. Terme!ul *le&islate familiala+ i!seam!a
sistemul de le&i si alte acte !ormative ale or&a!elor de stat i! care su!t co!sfi!tite !ormele de drept
familial.
1 2. Metoda dreptului familiei
Daca o.iectul dreptului familiei raspu!de la i!tre.area: care su!t relatiile sociale re&leme!tate de
!ormele dreptului familiei3 atu!ci metoda dreptului familiei raspu!de la i!tre.area3 cum si i! ce mod se
reali'ea'a aceasta re&leme!tare. Asa dar3 prin metoda de reglementare se intelege totalitatea de
mijloace, procedee cu ajutorul carora dreptul influenteaza relatiile sociale, comportarea oamenilor in
aceste relatii.
0a ramura de si!e statatoare de drept3 dreptului familiei3 pe de o parte3 ii su!t proprii toate
caracteristicile dreptului ca atare3 pe de alta parte3 are specificul ei.
Asa cum3 pri!tre pri!cipalele metode ale cercetdrii juridice pot fi me!tio!ate: metoda lo&ica3
metoda istorica3 metoda comparative3 metoda sociolo&ies3 metoda e)perime!tului3 metoda ca!titativa
etc.3
"
aceste metode &e!erale su!t proprii si pe!tru dreptul familiei ca stii!ta.
Potrivit metodei istorice dreptul familiei cercetea'a casatoria si familia i! perspectiva si
de'voltarea lor istorica. 4rmari!d particularitatile specifice modului de i!c-eiere a casatoriei3 a relatiilor
perso!ale patrimo!iale si !epatrimo!iale di!tre mem.rii familiei3 a dime!siu!ii familiei etc. i! a!umite
perioade istorice3 putem evide!fia !u !umai evolutia acestor fe!ome!e i! timp3 dar si a!umite aspecte si
le&aturi ale dreptului familiei cu celelalte fe!ome!e si procese sociale.
7olosi!d metoda logica au putut fi sta.ilite co!ditiile !ecesare i!c-eierii actelor /uridice ale
casatoriei si adoptiei3 co!ditiile desfacerii si !ulitatii casatoriei sau adoptiei etc.3 precum si efectele
i!c-eierii3 desfacerii sau !ulitatii acestor acte /uridice. Toate actele /uridice familiale tre.uie sa
corespu!da u!ui a!umit co!ti!ut s/ sa ai.a o a!umita forma. Atat pari!tii3 cat si societatea s/ statul
participa la i!&ri/irea3 educarea si prote/area copilului reiesi!d di! realitatea vietii si posi.ilitatea
fiecaruia.
Pe fo!dul sce!ariilor de'voltarii eco!omico6sociale3 i! cadrul strate&iilor de'voltarii fe!ome!ul
casatoriei3 divortialitatii3 !atalitatii etc.3 se aplica pe lar& metoda sociologies.
5! ceea ce priveste metodele de reglementare a relatiilor familiale de catre !ormele /uridice3
acestea de aseme!ea su!t multiple. Normele de drept pot i!ter'ice a!umite actiu!i di! partea
participa!tilor i! raportul /uridic3 pot prescrie u! comportame!t co!cret al acestora ori pot permite
partilor sa alea&a si!&ure caracterul relatiilor di!tre ele. 5! comparatie cu !ormele morale3 a caror
respectare este asi&urata cu a/utorul mi/loacelor o.stesti de i!flue!ta3 i!calcarea !ormelor de drept
presupu!e posi.ilitatea co!stra!&erii di! partea statului. Aceasta trasatura este caracteristica pe!tru toate
ramurile de drept3 i!clusiv pe!tru dreptul familiei.
$
0u toate acestea3 fiecare ramura de drept dispu!e de mi/loace specifice de i!flue!ta asupra
comportarii partilor i! raporturile /uridice. 8a/oritatea a.soluta a raporturilor /uridice de drept al familiei
au u! caracter comple). Acestor raporturi le este caracteristic faptul ca fiecare parte este titular atat de
drepturi3 cat si de o.li&atii. #elatiile legale familiale se caracterizeaza prin aceia ca dreptiirile si
obligatiile subiectilor relatiilor date sunt prevazute de lege si nupotfi modificate voluntar
$
2.li&atia
/uridica a u!ui su.iect de drept familial !u este ar.itrara. Ea este o T!datorire ce corespu!de dreptului
su.iectiv al celeilalte parti a raportului /uridic. Aceasta practic i!seam!a ca dreptului u!ei parti i!
raportul /uridic Ti corespu!de i! mod imperativ o o.li&atie a celeilalte parti. De e)emplu: art. #1 0.7.
prevede dreptul copilului la a.itatie 1i educatie i! familie3 iar art. "4 0.7. prevede o.li&atia pari!tilor de
as/ i!tre?i!e copiii; dreptului copilului de a fi prote/at <art.# 0.7.= ii corespu!de o.li&atia pari!tilor de a
apara drepturile 1i i!teresele copiilor <art. 61 0.7.= etc. 0a urmare3 i!tr6u! raport /uridic de drept familial
!u poate fi vor.a de vreu! drept al su.iectului daca celuilalt su.iect !u6i corespu!de o a!umita o.li&atie.
0u privire la o.li&atia de i!treti!ere i!tre mem.rii familiei se poate co!stata ca este sta.ilita de le&e
1i e)ista !umai i!tre persoa!e preva'ute de le&e. De aseme!ea3 aceasta o.li&atie are u! caracter
perso!al3 adica este i!separa.il le&ata atat de persoa!a cefui i!dreptatit a o primi3 cat si de persoa!a celui
o.li&at sa o preste'e; 5re u! caracter succesiv3 deoarece este desti!ata sa satisfaca !evoile actuale ale
.e!eficiarului3 care se rei!!oiesc 'i de 'i; are u! caracter divi'i.il3 cu referire la ca'ul ca!d mai multe
persoa!e su!t T!dreptatite la i!treti!ere3 i! acelasi timp3 di! partea aceluias/ de.itor 1i u! caracter
reciproc. Astfel3 de e)emplu; art. $" 0.7. prevede o.li&atia .u!icilor de a61i i!treti!e !epotii3 iar art. $$
0.7. 6 o.li&atia !epotilor de a6si i!treti!e .u!icii.
2 particularitate &e!erala al dreptului familiei este metoda calitatii juridice a partilor, in sensul ca
in raportul juridic familial o parte nu este subordonatd celeilalte, ele fiind pe picior de egalitate
juridica. Toate pro.lemele vietii familiale se solutio!ea'a de catre soti i! comu!3 i! co!formitate cu
pri!cipiul e&alitatii lor i! relatiile familiale <art. 16 ali!. 1 0.7.= sau *pari!tii au drepturi 1i o.li&atii e&ale
fata de copii3 i!difere!t de faptul daca copiii su!t !ascuti i! casatorie sau i! afara ei3 daca loeuiese
impreu!a cu pari!tii sau separat+ <art. #$ ali!. 1 0.7.=.
Acest statut de e&alitate se e)ti!de asupra oric@rei sc-im.ari produse de relatia celor doi. El
co!ti!ua sa fie vala.il 1i i! ca'ul separarii le&ale a sotilor sau a desfacerii casatoriei pri! divort.
E&alitatea /uridica3 i!sa3 !u i!seam!a ca !u su!t permise a!umite a.ateri cu privire la
recu!oasterea e&alitatii i! sfera raporturilor patrimo!iale. Pri!cipiul e&alitatii !u i!seam!a ca .u!urile
urmea'a sa fie atri.uite3 i!todeau!a3 i! parti e&ale sotilor cu prile/ul i!cetarii comu!itatii de .u!uri3
deoarece criteriul i! raport cu care se determi!a partile sotilor este co!tri.utia pe care fiecare di! ei a
avut6o la do.a!direa si co!servarea .u!urilor3 mu!ca depusa i! &ospodarie s/ pe!tru cresterea copiilor
fii!d o aseme!ea co!tri.utie. 5mparfirea .u!urilor comu!e i! cote6parti e&ale si !u i! raport de
co!tri.utia prestata de fiecare di!tre soti ar fi i!sem!at !umai o impartire e&ala3 dar !u si o impartire
corecta.
0o!form re&ulii &e!erate3 aparitia, modificarea sau stingerea relatiilor de drept familial sunt
admise printr-o procedurct juridica speciala, prevdzuta de lege <procedura de i!c-eiere a casatoriei 1i
adoptiei3 a i!stituirii tutelei3 a desfacerii casatoriei 1i adoptiei etc.=.
2 alta metoda specified relatiilor de familie poate servi metoda acceptdrii statutului legal a
casatoriei. Pe!tru i!c-eierea casatoriei este !ecesar acordul de voi!ta al viitorilor soti3 dar3 odata
i!c-eiata3 ea devi!e i!depe!de!ts de acest acord de voi!ta3 pe!tru a fi carmuita i! i!tre&ime de !ormele
le&ale. Astfel3 spre e)emplu3 i! acest se!s3 0.7. la art. 1" prevede ca sotii ale& !umele de familie ce
urmea'a a61 purta *i! timpul casatoriei+3 iar la art. 1% prevede re&imul .u!urilor do.a!dite de catre soti
*i! timpul casatoriei+ etc. Deci3 situatia /uridica3 i! pri!cipiu perma!e!ta a celor casatoriti este
determi!ate de re&leme!tarea le&ala privi!d casatoria3 care devi!e aplica.ila pri! i!c-eierea actului
/uridic al casatoriei si e)ista pe tot timpul cat durea'a raportul de casatorie. Deci3 pri! i!c-eierea
casatoriei viitorii soti co!simt sa li se aplice re&imul le&al al casatoriei3 fara a avea posi.ilitatea de a61
modifica.
5!ca o particularitate a metodei de re&leme!tare a dreptului familiei co!sta in aplicarea
combinatd a metodelor nationale si international de instalare a drepturilor si obligatiilor subiectilor,
metoda aplica.ila3 co!form 0o!stitutiei care stipulea'a: *Dispo'itiile co!stitutio!al privi!d drepturile si
li.ertatile omului se i!terpretea'a si se aplica i! co!corda!fa cu Declaratia Universale a Drepturilor
Omului, cu pactele si celelalte tratate la care Repu.lica 8oldova este parte.
Daca e)ista !eco!corda!te i!tre pactele si tratatele privitoare la drepturile fu!dame!tale ale
omului la care Repu.lica 8oldova este parte si le&ile ei i!ter!e3 prioritate au re&leme!tarile
i!ter!atio!ale+.
1(
5! co!clu'ie am putea spu!e ca pri! metoda de re&leme!tare a relatiilor di!tre su.iectele de drept
familial tre.uie sa i!tele&em mi/locul specific cu a/utorul caruia statul3 pri!tr6u! sistem de !orme
/uridice3 impu!e participa!tilor la raporturile /uridice de drept familial o a!umita co!duita. 0u alte
cuvi!te3 metoda de re&leme!tare preci'ea'a po'itia partilori! raporturile /uridice.
1 3. Sistemul dreptului familiei
6
Dupa modul i! care su!t co!ectate diferitele compo!e!te de sistem ale dreptului 6 !orma /uridica
si metoda de re&leme!tare 6deose.im o serie de divi'iu!i &e!erale ale dreptului. Astfel3 8. D/uvara
disti!&e i!tre !ormele de drept cele care se aplica !umai statelor care le6au eli.erat3 i! relatiile i!ter!e si
care formea'a dreptul intern de !ormele de drept care se refera la raporturile di!tre state sau di!tre
cetate!ii u!or state diferite si care formea'a dreptul extern.% & doua divi'iu!e me!tio!ata este cea de
drept determinator, care determi!a ce tre.uie sa faca persoa!ele si drept sanctionar, eel care
or&a!i'ea'a sa!ctiu!ile. 0ea de a treia divi'iu!e a.ordata de 8. D/uvara este aceea care imparte dreptul
i! drept public si drept privat, deose.irea di!tre care este foarte vec-e si care se &aseste formulata c-iar
si i! dreptul roma! si care depi!de de faptul a cui i!teres priveste !orma 6 a u!ui particular sau a
statului. Daca luam ca .a'a aceasta disti!ctie3 atu!ci cu referire la dreptul familiei putem afirma:
dreptul familiei face parte din componenta dreptului privat intern si are un caracter determinativ.
5! vi'iu!e traditio!ala3 ramura de drept este defi!ita ca u! a!sam.lu disti!ct de !orme /uridice3
le&ate or&a!ic i!tre ele3 care re&leme!tea'a relatii sociale ce au acelasi specific3 folosesc aceiasi metoda3
sau acelasi comple) de metode. i! &e!eral3 ramura de drept repre'i!ta u!itatea mai multor i!stitutii
/uridice le&ate stra!s i!tre ele pri! o.iectul lor si pri! a!umite metode si pri!cipii comu!e. 5!stitutia
/uridica cupri!de !ormele /uridice3 mai detaliate3 care re&leme!tea'a o a!umita &rupa u!itara de relatii
sociale3 i!staura!d astfel o cate&orie aparte de raporturi /uridice.
Asa dar3 dreptul familiei ca ramura distincta de drept grupeaza ansamblul de norme juridice ce
reglementeaza complexul de relatii sociale ce se formeaza in legaturd cu familia si in cadrul familiei.
5!stitutiile /uridice di! cadrul dreptului familiei su!t: casatoria3 rude!ia3 filiatia adoptia3 tutela etc.
Di! pu!ct de vedere structural sistemul dreptului familiei se
divi'ea'a i! doua parti:
'. Partea generala si
2. Partea speciala.
Partea generala si Partea speciala pot fi disti!se fie i! fu!ctie de !ormele /uridice i!cluse3 fie i!
fu!ctie de ce fel de compartime!te ale sistemului de drept se studia'a i! partea respectiva. Asa cum
!orma /uridica este eleme!tul de .a'a al sistemului de drept3 sistemul /uridic eleme!tar <dreptul este
*pluralul+3 !orma de drept este *si!&ularul+=3 !e vom opri la prima modalitate de sistemati'are3 adica i!
functie de normele juridice incluse.
Partea generald a dreptului familiei i!clude !ormele &e!erale care e)prima pri!cipiile si
o.iectivele de re&lare le&itima a drepturilor si o.li&atiilor fu!dame!tale a su.iectelor de drept familial.
(a insumeaza totalitatea de opinii teoretice, idei, concluzii referitoare la problemele de reglementare
juridica a relatiilor familiale. Un rol important revine normelor - principii si normelor 6 definitii.
Numeroase acte !ormative de drept familial si i! primul ra!d )odul familiei, pe la!&a u!ele prevederi
re&leme!tative foarte clare si !ormativ evide!te3 co!ti! u!ele prevederi de pri!cipiu3 pri! care su!t
co!sfi!tite u!ele relatii ale vietii de familie. De e)emplu3 Titlul 1 al 0odului familiei i!titulat *Dispo'itii
&e!erale+ defi!este atat relatiile sociale re&leme!tate de catre le&islatia familiala3 cat si pri!cipiile de .a'a
ale le&islatiei familiale3 pri!cipii care &uver!ea'a toata materia. Aceasta i!seam!a ca toate celelalte
!orme vor tre.ui aplicate si i!terpretate i! lumi!a pri!cipiilor de .a'a.
Asa cum i! partea &e!erala se operea'a cu !otiu!ile: !orma /uridica3 dreptul familiei3 pri!cipiile3
i'voarele3 metoda3 o.iectul3 su.iectele dreptului familiei etc.3 co!cepte pe care fiecare le6ar putea
i!terpreta i! felul sau3 pe!tru a le da u! se!s u!ic aceste co!cepte su!t defi!ite.
De aseme!ea3 se &aseste lamurirea i!telesului u!or terme!i 6familie !ucleara3 mo!o&amie3
co!simtama!t li.er e)primat3 etc.
Este ilustrata corelatia di!tre !ormele de drept familial si actele !ormative i! co!formitate cu
de'voltarea eco!omics3 politica si sociala a societatii i! a!sam.lu. ,istemul !ormelor dreptului familiei
si a actelor !ormative su!t caracteri'ate si pretuite di! pu!ctul de vedere al democratiei lor3 /ustitiei
sociale3 compara!du6se sistemul de drept familial al Repu.licii 8oldova cu sistemele de drept familial
ale altor tari de peste -otare <Roma!ia3 7ederatia Rusa=. 5! mod special se urmareste compati.ilitatea
le&islatiei familiale !atio!ale cu prevederile Declaratiei Universale a Drepturilor Omului, a )onventiei
cuprivire la Drepturile )opilului, a pactelor si tratatelor i!ter!atio!al la care repu.lica 8oldova este
parte <ce re&leme!tea'a relatiile familiale= dupa cum si cu pri!cipiile de .a'a ce caracteri'ea'a dreptul
matrimo!ial ca!o!ic.
*ormele partii speciale a dreptului familiei concretizeaza partea generala. (le reglementeaza
tipurile de relatii sociale aparte si anumite elemente ale lor, gupandu-le in institutii+ institutia
casatoriei, rudeniei sifiliatiei, a adoptiei, tutelei ,curatelei-, a obligatiei de intretinere etc.
8ai desfasurat sistemul acestor !orme /uridice su!t redate i! 0odul familiei al Repu.licii
8oldova. De aceea3 studierea sistemului dreptului familiei e le&ata3 i!tai de toate3 de studierea
structurii si continutului le&islatiei codificate3 ceia ce se urmareste de fapt i! Partea speciala a cursului.
.tructura normelor juridice de drept al familiei. A!ali'a structurii !ormei poate fi facuta su.
doua aspecte:
a= structura lo&ico6/uridica si
.= structura te-!ico6le&islativa.
a= ,tructura lo&ico6/uridica a !ormei e sta.ila si i! ea se disti!& urmatoarele eleme!te:
1= ipote'a3 care determi!a cercul de persoa!e carora le este adresata !orma3 precum si
impre/urarile i! care ea se reali'ea'a;
2= dispo'itia3 care e)prima re&ula propriu6'isa de co!duita3 formulata ca determi!are a
i!datoririlor si drepturilor partilor i! raportul/uridic=;
= sa!ctiu!ea3 care i!dica masurile de co!stra!&ere de catre stat pe!tru !erespectarea dispo'itiei.
1= 5! fu!ctie de preci'ia formularii sale i! te)t ipoteza poate fi+
determinata, ca!d se sta.ilesc cu e)actitate co!ditiile de aplicare a dispo'itiei. De e)emplu:
A5!sta!ta /udecatoreasca va declara !ula casatoria daca aceasta a fost i!c-eiata ca!d sotii sau u!ul di!te
ei !u a avut i!te!tia de a crea o familie <casatorie fictiva=B <art. 413 ali!.l3 lit. . 0.7.=;
6 relativ-determinata, ca!d !u este preci'at co!ti!utul co!cret al impre/urarii i! care se aplica
dispo'itia. De e)emplu: ANu este !ecesar acordul pari!tilor pe!tru adoptia copilului daca acestia !u
locuiesc impreu!a cu copilul si se esc-ivea'a !emotivat de la i!treti!erea si educatia acestuia mai mult
de 6 lu!iB <art. 12#3 lit. e 0.7.=.
2= 5! fu!ctie de caracterul co!duitei prescrise3 dispozitia, ca si
ipote'a3 poate fi determinata si relativ-determinata.
Dispo'itia determi!ata sta.ileste e)act si fara posi.ilitatea u!or dero&ari drepturile3 o.li&atiile3
co!duita persoa!elor la care se refera. De e)emplu: AToate persoa!ele casatorite au drepturi si o.li&atii
e&ale i! relatiile familiale3 i!difere!t de se)3 rasa3 !atio!alitate3 ori&i!e et!ica3 lim.a3 reli&ie3 opi!ie3
aparte!e!ta politica3 avere si ori&i!e socialaB <art. #3 ali!. 1 0.7.=.
Dispo'itia relativ6determi!ata este dispo'itia care prevede mai multe varia!te posi.ile de co!duita3
lasa!d su.iectii sa alea&a u!a di! varia!tele prescrise. 0a e)emplu: ALa i!c-eierea casatoriei3 sotii3 la
dori!ta3 isi ale& !umele de familie comu!3 ori fiecare di!tre ei isi pastrea'a !umele de familie pe care 16a
purtat pa!a la casatorie3 ori co!e)ea'a !umele de familie al celuilalt sot la !umele de familie propriuB
<art. 1"3 ali!. 1 0.7.=.
= Pe!tru re&leme!tarea relatiilor perso!ale !epatrimo!iale si
patrimo!iale di!tre mem.rii familiei3 !ere&leme!tate de le&islatia familiala3 se aplica le&islatia
civila 5! masura i! care aceasta !u co!travi!e ese!tei relatiilor familiale. 5! ceea ce priveste sa!ctiu!ile3
)odul familiei prevede pe!tru !ei!depli!irea T!datoriilor pari!testi urmatoarele sa!ctiu!i: decaderea di!
drepturile pari!testi3 care se aplica pe!tru &reseli &rave i! e)ercitarea drepturilor ori i!depli!irea
i!datoririlor pari!testi cu privire la persoa!a copilului si luarea copilului fara decadere di! drepturile
pari!testi3 sa!ctiu!e mai puti! severa3 aplicata i! ca'ul !ea!depli!irii adecvate a i!datoriilor pari!testi.
5! ceea ce priveste celelalte fapte ilicite savarsite de catre mem.rii familiei3 ele su!t sa!ctio!ate3 in
functie de natura /i gravitated lor, atat de le&islatia civila cat si3 de la ca' la ca'3 de cea admi!istrative3
discipli!ara sau pe!ala <sa!ctiu!i civile3 admi!istrative3 discipli!are sau pe!ale=.
5! fu!ctie de scopul urmarit de sa!ctiu!ea aplicata disti!&em: sa!ctiu!i ce a!ulea'a actele
/uridice ce co!travi! le&ii; sa!ctiu!i ce au drept scop repararea pre/udiciului cau'at pri! i!calcarea
!ormei /uridice; sa!ctiu!i discipli!are3 co!trave!tio!ale sau pe!ale.
5! fu!ctie de &radul lor de determi!are3 sa!ctiu!ile port fi: determi!ate; relativ6determi!ate;
alter!ative sau cumulative.
.= ,tructura te-!ico6/uridica a !ormei de drept al familiei se refera la forma e)terioara de
e)primare a co!ti!utului si structurii lo&ice a acesteia3 la redactarea ei3 care tre.uie sa fie clara 3 co!cisa3
co!creta. Normele /uridice de drept al familiei su!t cupri!se i! acte !ormative care pot fi: le&i3 -otarari3
re&ulame!t3 statut3 i!structiu!e si alte acte !ormative adoptate i! ca'urile si i! limitele preva'ute de
Le&ea Repu.licii 8oldova A0odul familieiB. Acest act !ormativ3 la ra!dul sau3 este structurat pe titluri3
capitole si articole. Articolul este eleme!tul structural de .a'a al )odidui familiei care co!ti!e3 i!
pri!cipiu3 prevederi de si!e statatoare. ,e cade de su.li!iat ca o !orma !u tre.uie co!fu!data cu u!
articol3 deoarece foarte rar u! articol co!ti!e o !orma /uridica. De cele mai multe ori3 u! articol ori
co!ti!e u!ele eleme!te ale !ormei3 ori co!ti!e eleme!te ale mai multor !orme.
9or.i!d despre !ormele de drept al familiei tre.uie de specificat modalitdtile de clasificare a
normelor juridice i! articolele actelor !ormative de drept al familiei si3 i! primul ra!d3 i! )odul familiei.
Dupa sfera de aplicare fi gradul de generalizare avem !orme &e!erale <de e)emplu3 cele
preva'ute i! Titlul 5 al 0. 7.=3 !orme speciale <cele preva'ute i! Titlurile 55 6 9 ale 0. 7.= si !orme de
e)ceptie <cele preva'ute i! Titlul 95 al 0.7.=
Dupa modul in care sunt redactate se disti!& !orme /uridice complete <de e)emplu: A0asatoria
i!cetea'a i! urma decesului sau a declararii pe cale /udecatoreasca a decesului u!uia di!tre soti.
0asatoria poate i!ceta pri! divort <desfacere=3 i! .a'a cererii u!uia sau a am.ilor soti ori a tutorelui
sotului declarat i!capa.ilB3 art. 0.7.= si !orme /uridice i!complete <de e)emplu: A5! ca'urile
preva'ute la art. 6 ali!. 1 si 23 casatoria se desface de catre oficiul de stare civila3 iar i! ca'urile
preva'ute la art. 6 ali!. 4 si # si la art. " 6 pe cale /udecatoreascaB3 art. # 0.7.=.=3 care se completea'a
cu trimitere la alte !orme.
2 clasificare de importa!ta deose.iia poate fi facuta din punctul de vedere al caracterului
conduitei, a !aturii co!duitei pe care o prescriu. 5! fu!ctie de aceasta3 !ormele /uridice su!t: !orme
imperative3 care prescriu comportame!tul su.iectilor si !u admit !ici o a.atere de la acesta si !orme
dispo'itive3 care acorda posi.ilitatea u!ui lar& comportame!t al su.iectilor.
Normele imperative pot fi: o!erative3 care prescriu i! mod e)pres o.li&atia savarsirii u!ei actiu!i:
APersoa!ele care doresc sa se casatoreasca su!t o.li&ate sa se i!forme'e reciproc despre starea sa!atatii
lorB <art. 113 ali!. 2 0.7.= si pro-i.itive3 care i!ter'ic savarsirea u!or actiu!i: ANu se admite i!c-eierea
casatoriei i!tre: persoa!e di!tre care eel puti! u!a este de/a casatorita; rude i! li!ie dreapta pa!a la al
596lea &rad i!clusiv3 B <art. 1#3 ali!. 1 0.7.=.
Normele dispozitive pot fi: permisive3 care permit o a!umita co!duita: APri! co!tractul
matrimo!ial sotii pot modifica re&imul le&al al proprietatii i! devalmasie sta.ilit la art. 2(B <art. 2%3 ali!
1 0.7.= sau supletive3 care acorda su.iectului posi.ilitatea sa alea&a u!a di! varia!tele de co!duita
preva'ute de !orma: Ala i!c-eierea casatoriei3 sotii3 la dori!ta3 isi ale& !umele de familie al u!uia di!tre
ei sau eel format pri! co!e)area !umelor am.ilor drept !ume de familie comu!3 B<art. 1"3 ali!. 1
0.7.=.
4! loc importa!t il au !ormele de imputernicire sau de competenta, !orme pri! care se formulea'a
a!umite drepturi3 o.li&atii sau compete!te. Astfel: CDPari!tii su!t repre'e!ta!tii le&ali ai copiilor lor si
actio!ea'a i! !umele lor i! relaCiile cu toate persoa!ele fi'ice si /uridice3 i!clusiv i! autoritatile
admi!istratiei pu.lice 1i i!sta!tele /udecatoresti3 fara a avea !evoie de imputer!iciri le&aleB <art.6l3 ali!.
2 0.7.= ori AApararea drepturilor 1i i!tereselor le&itime ale copiilor se pu!e pe seama autoritatii tutelare
i! ca'urile de deces al pari!tilor3 de decadere a lor di! drepturile pari!testi3 de declarare a pari!tilor ca
fii!d i!capa.iliB <art. 1123 ali!. 1 0.7.=.
Ramura de drept al familiei repre'i!ta u!itatea mai multor i!stitutii /uridice le&ate stra!s i!tre ele
pri! o.iectul lor si pri! a!umite pri!cipii si metode comu!e. A!sam.lul de !orme /uridice care
re&leme!tea'a a!umite &rupe u!itare de relatii sociale 6 relatii de casatorie3 de rude!ie3 de adoptie3 de
i!treti!ere etc. <i!stitutii /uridice de drept al familiei= este cupri!s i! partea speciala a )odului familiei,
titlurile 55 6 9.
1 !. Corelatia dreptului familiei "u alte ramuri de drept
Desi fiecare ramura de drept are u! o.iect propriu de re&leme!tare3 ramurile dreptului !u su!t
i'olate u!ele de altele3 ele afla!du6se i!tr6o stra!sa le&atura. Aceasta le&atura este determi!ate de
e)iste!ta u!or pri!cipii comu!e pe!tru toate ramurile dreptului3 precum si de faptul ca fiecare ramura de
drept i!clude !u !umai raporturi specifice ramurii respective3 ci si raporturi de alt &e!3 le&ate de cele
specifice.
Dat fu!d faptul ca relatiile sociale re&leme!tate de le&islatia familiala su!t e)trem de comple)e3 i!
multe ca'uri ele au caracteristici sau trasaturi proprii mai multor ramuri de drept. Astfel3 !ormele
cupri!se i! diferite ramuri de drept se aplica separat sau co!comite!t cu !ormele de drept familial3
potrivit cu materia care o re&leme!tea'a3 solutio!a!du6se i! asa mod pro.lema corelatiei ramurilor de
drept.
Dreptul familiei pre'i!ta stra!se le&aturi cu o serie de ramuri de drept3 pri!tre care putem ami!ti:
dreptul civil si dreptul de procedure civila; dreptul admi!istrativ; dreptul protectiei sociale si dreptul
mu!cii; dreptul pe!al si dreptul de procedure pe!ala etc. 5! cele ce urmea'a3 vom pu!cta u!ele
i!terfere!ce ale dreptului familiei si alte ramuri de drept.
!.1. 5reptul familiei i dreptul "i'il
7aptul ca dreptul familiei s6a despri!s di! ramura dreptului civil3 deve!i!d o ramura de si!e
statatoare relativ rece!t <odata cu i!trarea i! vi&oare a )odului casatoriei si familiei al Repu.licii
8oldova3 adoptat la 26 decem.rie 1%6% si pus i! aplicare de la 1 aprilie 1%"(=3 !e permite sa afirmam
ca3 i!tre aceste doua ramuri de drept e)ista le&aturi reciproce3 i! se!sul ca !ormele de dreptul familiei se
completea'a cu !umeroase !orme ale dreptului civil3 pe de o parte3 iar pe de alta parte re&leme!tarile
codului civil se completea'a cu u!ele dispo'itii ale codului familiei. Astfel3 i! prima cate&orie putem
i!clude:
6 calitatea de persoa!a fi'ica a su.iectelor de drept familial care este recu!oscuta tuturor fii!telor
uma!e privite i! mod i!dividual si care se .ucura i! mod e&al de posi.ilitatea de a participa la
raporturile /uridice. 5de!tificarea persoa!ei fi'ice se face pri! !ume3 domiciliu3 stare civila. ,tarea
civila repre'i!ta u! a!sam.lu de calitati perso!ale de care le&ea lea&a a!umite co!seci!te /uridice
cu a/utorul carora persoa!a fi'ica se i!dividuali'ea'a. Ea cupri!de urmatoarele eleme!te: !asterea3
moartea3 i!c-eierea casatoriei3 i!fierea3 sta.ilirea pater!itatii3 sc-im.area !umelui si pre!umelui.
6 capacitatea de folosi!ta a su.iectelor de drept familial care reiese
di! prevederea dreptului civil: *0apacitatea de a avea drepturi si
o.li&atii civile este recu!oscuta i! mod e&al tuturor cetate!ilor
Repu.licii 8oldova+. 0apacitatea de folosi!ta i!cepe3 de re&ula3 de la
data !asterii3 cu e)ceptia preva'uta i! art. #64 0.0.3 ci!d capacitatea de
folosi!ta i!cepe de la data co!ceptiu!ii. Le&islatia civila a Repu.licii
8oldova sta.ileste i!&radiri cu caracter de protectie i! dome!iul
do.a!dirii proprietatii si dispu!erea de proprietate de catre copii.
0apacitatea de folosi!ta i!cetea'a odata cu decesul persoa!ei fi'ice;
6 capacitatea de e)ercitiu a su.iectelor de drept familial 6
aptitudi!ea lor de a6si do.a!di pri! actiu!ile proprii orice drept perso!al
!epatrimo!ial ori patrimo!ial si de a6si asuma orice o.li&atie3 adica de
asi reali'a capacitatea de folosi!ta care ii aparti!e. 0apacitatea de
e)ercitiu depli!a ia !astere la mome!tul ati!&erii varstei ma/oratului 6
1$ a!i. 0opiii au capacitatea de e)ercitiu restra!sa. i! !umele mi!orilor
pi!a la 1# a!i actele /uridice le i!c-eie pari!tii3 i!fietorii3 tutorii. De si!e
statator pot i!c-eia mici acte /uridice civile ce ti! de viata de toate
'ilele. 8i!orii i!tre 1# si 1$ a!i de re&ula i!c-eie acte /uridice civile cu
co!simtama!tul pari!tilor3 i!fietorilor3 curatorilor. 0a e)ceptie3 pot de
si!e statator sa: dispu!a de salariul si .ursa lor; sa e)ercite dreptul de
autor si i!ve!tator; i!c-eie mici acte /uridice civile ce ti! de viata de
toate 'ilele.
5! a doua cate&orie putem i!clude succesiu!ea le&ala. 8oste!irea repre'i!ta a!sam.lul !ormelor
/uridice care re&leme!tea'a modul de tra!smitere a drepturilor fi o.li&atiilor decedatului la moste!itorii
acestuia. 8oste!irea poate fi le&ala si testame!tara. Le&islatia civila prevede urmatoarele clase de
moste!itori le&ali: clasa 5 <copiii3 sotul3 pari!tii=3 clasa 55 <fratii si surorile3 .u!icul si .u!ica=3 clasa 555
<!epotii si !epoatele de la frate si sore i!apti de mu!ca=3 persoa!ele care au fost i!treti!ute de defu!ct eel
puti! u! a! pi!a la deces.
Toate co!tractele i!c-eiate de catre soti3 i!clusiv co!tractul matrimo!ial 1i co!tractul privi!d
plata pe!siei de i!treti!ere se i!tocmesc i! co!formitate cu !ormele codului civil.
0u toate ca dreptul civil si dreptul familiei au ca o.iect de re&leme!tare atat raporturi
patrimo!iale cit si !e patrimo!iale3 relatiile familiale au u!ele mome!te specifice.
5! primul ra!d3 daca raporturile de drept civil apar di! fapte /uridice o.is!uite <co!ve!tii=3 atu!ci
relatiile de familie apar di! fapte /uridice speciale: de casatorie3 de rude!ie si adoptie. Di! aceste fapte
apar atat relatii perso!ale !epatrimo!iale <de e)emplu 6 de educatie a copiilor=3 cit si patrimo!iale3 ca
urmare a casatoriei <o.li&atia de i!treti!ere a sotilor= sau a rude!iei <o.li&atia de i!treti!ere di!tre
pari!ti si copii3 frati si surori3 .u!ei si !epoti=. Deci3 relatiile familiale apar T!tre persoa!e apropiate: soti3
pari!ti3 copii si alte rude.
5! al doilea ra!d3 i! relatiile de familie prioritare su!t relatiile perso!ale !epatrimo!iale
<i!c-eierea si desfacerea casatoriei3 statutul de soti3 drepturile si o.li&atiile pari!tilor pe!tru educarea
copiilor etc.= si apoi cele patrimo!iale <proprietatea comu!a si proprie a sotilor3 o.li&atia de i!treti!ere=3
pe ci!d i! dreptul civil situatia este alta 6prevalea'a relatiile patrimo!iale i! .a'a dreptului de proprietate
si a relatiilor de marfa 6 .a!i3 iar cele perso!ale au u! rol !esem!ificativ.
5! al treilea ra!d3 drepturile si o.li&atiile familiale su!t le&ate de titularii lor si !u pot fi cedate
persoa!elor terte. Drepturile si o.li&atiile civile3 i!sa3 pot fi tra!smise persoa!elor terte cu i!toarcere sau
fara.
i! ceia ce priveste metoda aplica.ila pe!tru am.ele ramuri de drept este specifics metoda e&alitatii
/uridice a su.iectelor de drept.
i! dreptul civil predomi!a !ormele de re&leme!tare dispo'itive3 pe ci!d i! dreptul familiei
ma/oritatea !ormelor su!t cele imperative.
!.2. 5reptul familiei si dreptul de pro"edura "i'ila
1i i!tre aceste doua ramuri de drept e)ists o le&atura stra!s,3 cu referire la care am putea face
urm,toarele preci'ari:
6 re&ulile cu privire la desf,surarea procesului civil se aplica la
solutio!area liti&iilor de drept familial3 co!form procedurii de drept
comu!.
6 i! scopul ocrotirii mai eficie!te a relatiilor de familie3 pri!
dispo'itiile codului familiei si codului de procedura civila3 i! u!ele
materii3 se aduc o serie de dero&,ri de la procedura de drept comu!.
Aceste dero&ari se refers la urmatoarele aspecte: pari!tii mi!ori care !u
au ati!s varsta de 16 a!i pot cere sta.ilirea pater!itatii pe cale
/udecatoreasca <art. #%3 ali!. 2 0.7.=; actiu!ile pe!tru plata pe!siei de i!treti!ere si actiu!ile pe!tru
sta.ilirea pater!itatii pot fi i!te!tate !u !umai la i!sta!ta domiciliului paratului3 dar si la i!sta!ta
domiciliului reclama!tului <art. 11%3 ali!. 4 0.P.0.=; Lua!d i! seama situatia materiala a p,rtilor3
/udec,torul3 daca este !ecesar3 pi!a la solutio!area prici!ii i! fo!d3 are dreptul sa sta.ileasca cua!tumul
mi/loacelor pe care u!ul di! soti sau di! fostii so?i tre.uie sa le plateasca provi'oriu pe!tru i!treti!erea
celuilalt sot sau fostului sot3 ci!e di! pari!ti si i! ce proportie tre.uie sa plateasca provi'oriu !i/loace
pe!tru i!treti!erea si educarea copiilor3 precum si ci!e di! cupii tre.uie sa plateasca provi'oriu mi/loace
si i! ce proportie pe!tru i!treti!erea pari!tilor.
1i procedura cu privire la adoptarea i!fierii repre'i!ta o procedura speciala dero&atorie de la
procedura de drept comu!. Pri! articolele 2"$
2
62"$
:
E 0.P.0.. s6au co!sacrat dispo'itii speciale cu privire
la compete!ta teritorial, a i!sta!tei /udecatoresti; la actele ce se a!e)ea'a la cererea de i!fiere; modul de
e)ami!are a cererii de i!fiere; -otarirea i!sta!tei de /udecata.
!.3. 5reptul familiei s# dreptul administrate
Dreptul familiei are multe le&aturi cu dreptul admi!istrativ3 deoarece or&a!ele admi!istrative de
stat au atri.utii privitoare la casatorie si familie. Asa3 de e)emplu3 reducerea varstei matrimo!iale a
.ar.atului3 pe!tru motive temei!ice <dar !u mai mult de doi a!i=3 va fi i!cuvii!tata de autoritatea
admi!istratiei pu.lice locale i! a carei ra'a teritoriala isi au domiciliul persoa!ele care doresc sa se
casatoreasca3 i! .a'a cererii acestora si a acordului pari!filor mi!orului.
i!re&istrarea actelor de stare civila: de !astere3 de casatorie3 de desfacere a casatoriei <de divort=3 de
sc-im.are a !umelui siFsau a pre!umelui3 de deces este de compete!ta or&a!ului admi!istrativ3 care are
u! serviciu special i! acest se!s 6 ,erviciul de stare civila. De aseme!ea3 art. % 0.7. prevede ca3 drepturile
si o.li&atiile /uridice ale sotilor iau !astere !umai dupa i!re&istrarea casatoriei la or&a!ele de stare civila3
iar i! co!formitate cu art. 123 ali!. 2 0.7.3 seful oficiului de stare civila poate reduce terme!ul de o lu!a
di! mome!tul depu!erii declaratiei de casatorie si pa!a la i!c-eierea casatoriei.
Apararea drepturilor si i!tereselor le&itime ale copiilor ramasi fara ocrotire pari!teasca se pu!e pe
seama autoritatii tutelare. Tre.uie de preci'at ca3 autoritatea tutelara are atri.utii i! dome!iul i!drumarii3
suprave&-erii si co!trolului e)ercitarii ocrotirii si a persoa!elor ma/ore3 i! ca'ul ca!d ele !ecesita aceasta
suprave&-ere.
Atri.ufiile ce ti! de starea civila 1i de autoritatea tutelara3 precum si asi&urarea respectarii
drepturilor si li.ertatilor omului pe pla! local su!t e)ercitate de catre primarul localitatii
respective.
!.!. 5reptul familiei si dreptul penal
Dreptul familiei pre'i!ta le&aturi si cu dreptul pe!al. Astfel3 )odul penal i! partea &e!erala
cupri!de prevederi speciale referitoare la: raspu!derea mi!orilor; decaderea di! drepturile pari!testi;
aplicarea fata de mi!ori a masurilor de co!stra!&ere cu caracter educativ; a.solvirea de raspu!derea
pe!ala si i!credi!tarea pe c-e'asie; privatiu!ea de li.ertate a mi!orului ce !u a Tmpli!it 1$ a!i;
circumsta!te ate!ua!te si a&rava!te la sta.ilirea pedepsei pe!tru savarsirea i!fractiu!ii de catre u! mi!or
sau o femeie &ravida si respectiv3 fata de u! copil3 .atra!3 etc.
De aseme!ea3 partea speciala a )odului penal prevede dispo'itii privitoare la: omorul premeditat
savarsit asupra u!ei femei care era &ravida; omorul pru!cului de catre mama; viol; tortura; raportul
se)ual cu o persoa!a care !6a impli!it 16 a!i; pervertirea u!or persoa!e care !u au impli!it 16 a!i;
sustra&erea de la plata pe!siei alime!tare sau de la i!treti!erea copiilor; sustra&erea de la acordarea
a/utorului material pari!tilor si sotului; a.u'ul de drepturile sau o.li&atiile de tutore; a.u'ul pari!tilor si
altor persoa!e la i!fiere si tra!smiterea ile&ala a copiilor; divul&area secretului adoptiei; scoaterea ile&ala
a copiilor de pe teritoriul Repu.licii 8oldova; rapirea sau sustra&erea u!ui copil strai!; vi!'area si
traficul de copii; traficul ilicit de fii!te uma!e; atra&erea mi!orului la .etie si la co!sumare !emedici!ala
a medicame!telor si a altor mi/loace cu efect !arcotic etc.
!.5. 5reptul familiei si dreptul pro"esual penal
2crotirea relatiilor de familie se reali'ea'a pri! diverse !orme ale dreptului procesual pe!al.
Astfel:
di! completul3 care /udeca cau'a pe!ala </udecator3 procuror3 i!terpret etc.=3 !u pot face parte
persoa!ele3 care su!t rude i!tre ele;
i!sta!ta de /udecata are dreptul sa i!cete'e procesul pe!al i! privi!ta persoa!ei3 care !u a
impli!it 1$ a!i si care a savarsit o i!fractiu!e3 si sa trimita materialele spre e)ami!are comisiei
pe!tru mi!ori;
participarea aparatorului la de'.aterile /udiciare i! cau'a pe!ala este o.li&atorie i! procesele i!
care fi&urea'a mi!ori3 muti3 sur'i3 or.i sau alte persoa!e3 care di! cau'a defectelor fi'ice sau mi!tale
!u6si por e)ercita si!&ure dreptul de aparare;
su!t civilme!te respo!sa.ili si pot fi c-emati i! proces pari!tii3 tutorii3 curatorii sau alte
persoa!e3 care i! virtutea le&ii poarta raspu!dere materiala pe!tru pa&u.a prici!uita de i!vi!uit;
pot participa la proces i! calitate de repre'e!ta!ti ai partii vatamate3 ai partii civile si ai partii
civilme!te respo!sa.ile: rudele apropiate3 rude apropiate fu!d pari!tii. copiii3 i!fietorii3 copiii i!fiati3
fratii si surorile drepte3 .u!icul3 .u!ica3 !epotii3 precum si sotul.
i!vi!uitilor mi!ori care3 la data savarsirii i!fractiu!ii3 !u au impli!it 16 a!i3 durata ti!erii su.
arest poate fi prelu!&ita !umai pi!a la patru lu!i3 iar i!vi!uitilor ce !u au impli!it 1$ a!i3 durata
ti!erii su. arest poate fi prelu!&ita !umai pi!a la sase lu!i;
daca persoa!a arestata are copii mi!ori3 care rama! fara suprave&-ere3 or&a!ul de cercetare
pe!ala3 a!c-etatorul pe!al3 procurorul si i!sta!ta de /udecata au o.li&atia sa6i dee i! &ri/a rudelor sau
altor persoa!e ori i! &ri/a u!ei i!stitutii;
i! ca'ul reti!erii mi!orului3 persoa!a care efectuia'a cercetarea pe!ala3 a!c-etatorul pe!al3
procurorul su!t o.li&ati sa comu!ice imediat aceasta pari!tilor mi!orului sau persoa!elor care ii
i!locuiesc;
ascultarea martorului mi!or se face i! pre'e!ta peda&o&ului3 care este c-emat sa asiste si la
audierea martorului mi!or. Daca este !ecesar3 su!t c-emati si pari!tii sau alti repre'e!ta!ti le&ali ai
mi!orului;
i!ai!te de trimiterea se!ti!tei spre e)ecutare3 presedi!tele i!sta!tei are dreptul3 la cererea
rudelor apropiate ale co!dam!atului aflat su. arest3 sa le dee posi.ilitatea de a avea o i!tal!ire cu el;
daca femeia co!dam!ata este &ravida sau daca are copii cu varste de pi!a la $ a!i3 e)ecutarea
se!ti!tei de co!dam!are poate fi ama!ata pi!a ci!d copilul eel mai mic v6a impli!i varsta de $ a!i3
cu e)ceptia persoa!elor co!dam!ate la privatiu!e de li.ertate pe u! terme! ce depasesc " a!i etc.

!.&. 5reptul familiei si dreptul prote"tiei so"iale

8ultiple su!t le&aturile dreptului familiei cu dreptul protectiei sociale3 deoarece la .a'a &e!erarii
raporturilor /uridice i! dreptul protectiei sociale su!t fi)ate astfel de eve!ime!te ca !asterea
i!dividului3 decesul3 .oala3 soma/ul3 .atra!etea3 precum si alte situatii ci!d persoa!a3 i! virtutea u!or
eve!ime!te ma/ore3 are !evoie de protectie. Asa dar3 ca su.iect al dreptului protectiei sociale poate aparea
persoa!a fi'ica3 precum s/ familia ei.
5! !oile co!ditii social6eco!omice3 ca urmare a mutatiilor politice si a tra!'itiei de la o eco!omie
suprace!trali'ata si completame!te etati'ata la u!a de piata an apdrut probleme de adaptare a familiei la
o societate in continua transformare.
4!a di! pro.lemele ese!tiale a protectiei sociale o co!stituie acordarea umti ajutor adecvat
familiei in scopul intretinerii si educdrii copiilor. Astfel3 su!t preva'ute indemnizatii+ pe!tru co!cediul
de mater!itate si co!cediul medical pe!tru i!&ri/irea copilului .ol!av; i!dem!i'atii u!ice la !asterea
copilului; i!dem!i'atii lu!are pe!tru i!&ri/irea copilului pa!a la varsta de 13# a!i; i!dem!i'atii lu!are
pe!tru mame solitare3 dupa cum /i inlesniri si compensatii.
2 alta pro.lema importa!ta i! protectia sociala a familiei o co!stituie acordarea pensiei de
invaliditate celor doua cate&orii de i!vali'i di! copilarie: a copiilor6i!vali'i de la !astere pa!a la 16 a!i
carora li se sta.ileste &radul de severitate s/ a copiilor6i!vali'i i!tre 16 si 1$ a!i3 precum si a pensiei de
urmas, i! ca'ul pierderii i!treti!atorului pe!tru: copiii pa!a la varsta de 1$ a!i <sau pi!a la 2 a!i i! ca'ul
ca!d is/ co!ti!ua studiile i! i!stitutiile de i!vatami!t de 'i=; sotul supravietuitor3 daca la mome!tul
decesului susti!atorului sau pe parcursul a # a!i dupa deces a impli!it varsta de pe!sio!are sau a fost
i!cadrat i! &radul 5 sau 55 de i!validitate3 a avut eel puti! 1# a!i de casatorie cu persoa!a decedata si !u
s6a recasatorit; sotul supravietuitor sau persoa!a care are i! i!&ri/ire copii su. varsta de a!i ai
susti!atorului pe perioadele de !ei!cadrare i! mu!ca.
Destul de frecve!t dreptul la u!ul sau alt tip de protectie sociala a familiei se stabileste in baza
activitatii de munca a membrilor familiei si se efectueazd direct la locul de munca a lor. De e)emplu3
)odul muncii, i! afara de alte prevederi epi'odice3 co!ti!e doua capitole desti!ate e)pres protectiei
mu!cii femeilor <capitolul G5= 1i protectiei mu!cii ti!eretului <capitolul G55=.
5! co!formitate cu aceste prevederi este sta.ilita varsta3 de la care se admite a!&a/area la lucru;
drepturile mi!orilor i! relatiile de mu!ca; lucrarile3 la care este i!ter'isa aplicarea mu!cii persoa!elor su.
1$ a!i; !ormele de productie pe!tru ti!erii mu!citori si retri.uirea mu!cii salariatilor su. 1$ a!i;
desfacerea co!tractului i!dividual de mu!ca cu mi!orul la cererea pari!tilor lui sau a altor persoa!e etc.3
precum si se i!ter'ice mu!ca de !oapte 1i trimiterea i! deplasare a femeilor care au copii i! varsta de
pa!a la a!i; tra!sferarea la o mu!ca mai usoara a femeilor &ravide 1i a celor ce au copii su. a!i;
co!cediile de mater!itate 1i pe!tru i!&ri/irea copiilor; co!cediile pe!tru femeile care au i!fiat !ou6
!ascuti; acordarea i!les!irilor altor mem.ri ai familiei care educa copii mi!ori etc.

Capitolul II RaportuI #uridie de drept familial
1. Notiunea, "ara"teristi"ile si stru"tura raportului #uridie de
drept familial
*otiunea raportului juridie de drept familial. Atat timp cat o relatie sociala !u este re&leme!tata de
!orme /uridice ea !u poate fi o relatie /uridiea. Di! mome!tul i! care apare o !orma /uridiea care o
re&leme!tea'a3 ea devi!e /uridiea. De e)emplu3 relatiile ce se sta.ilesc i!tre persoa!ele ce si6au ales
drept mod de co!vietuire co!cu.i!a/ul3 cu toate ea su!t cu!oscute de6a lu!&ul istoriei si su!t
re&leme!tate de astfel de !orme sociale cum ar fi: o.iceiurile3 traditia3 morala3 !u su!t relatii familiale.
Ele pot deve!i relatii de drept familial di! mome!tul i! care co!cu.i!ii se casatoresc3 respecta!d
co!ditiile de fo!d si de forma preva'ute de le&e pe!tru i!c-eierea acestui act /uridie. Drept urmare3
co!tractul matrimo!ial i!c-eiat i!tre co!cu.i!i este privit ca u! raport de drept comu!. El va i!tra i!
vi&oare doar odata cu i!c-eierea casatoriei. Daca persoa!ele care traiesc i! co!cu.i!a/ !u i!te!tio!ea'a
sa i!c-eie casatoria3 atu!ci i!c-eierea co!tractului matrimo!ial este lipsita de se!s3 deoarece el !u poate
i!tra i! vi&oare.
Deci3 raportul de drept familial este o relatie sociala reglementata prin intermediul normelor de
drept familial.
Privite pri! prisma !ormelor /uridice3 raporturile /uridice de drept familial apar ca o reali'are a
!ormelor preva'ute i! le&islatia familiala. Aceste !orme prevad a!umite *modele+ de comportame!t <de
e)emplu3 metodele de educare a copiilor3 alese de pari!ti3 vor e)clude comportame!tul a.u'iv3 i!sultele
1i maltratarile de orice fel3 discrimi!area3 viole!ta psi-ica si fi'ica3 a!tre!area i! actiu!i crimi!ale3
i!itierea i! co!sumul de .auturi alcoolice etc.=. Dar co!duita descrisa de !orme devi!e realitate !umai
atu!ci3 ca!d se co!ce!trea'a i! a!umite raporturi sociale3 ca!d se cu!osc su.iectii raportului3 se cu!oaste
i! le&atura cu ce a aparut acest raport3 ce drepturi 1i ce o.li&atii au su.iectii raportului3 care vor fi
co!seci!tele a.aterii de la modelul prescris de !orma /uridiea etc.
,u.iectele de drept familial i!tra i! raporturi /uridice pe!tru ca urmaresc reali'area a!umitor
scopuri3 fie perso!ale <!evoia de afectiu!e si spri/i! moral3 dori!ta de a avea mo1te!itori pe!tru a
tra!smite .u!urile familiale etc.=3 fie sociale <le&ate de i!struirea si pre&atirea profesio!ala a copiilor3
i!stituirea tutelei si curatelei etc.=3 fie impuse de !ormele /uridice <o.li&atia de a pastra secretul adoptiei3
pastrarea dreptului copilului la pe!sie si i!dem!i'atii etc.=.
Dat fii!d faptul ca la .a'a raporturilor de drept familial stau diferite scopuri3 diverse su!t s/
raporturile /uridice aparute.
)aracteristicile fundamental ale raporturilor juridice de drept familial. Numarul raporturilor
/uridice ce i6au !astere i!tre su.iectii de drept familial este destul de mare si3 totu1i3 aceste raporturi au
a!umite trasaturi specifice ce le deose.esc de alte relatii sociale. Aceste trasaturi fu!dame!tale ale
raporturilor /uridice co!stau i! urmatoarele:
F. #aportul juridie de drept familial este un raport social. Daca orice raport /uridie este o relatie
sociala3 atu!ci !u orice relatie sociala este raport /uridie. Relatia sociala devi!e raport /uridie !umai i!
masura i! care a fost o.iectul de preocupare a le&iuitorului3 su. forma adoptarii u!ei !orme /uridice care
s6o re&leme!te'e.
12
0aracterul social al raportului /uridie de drept familial se ma!ifests pri! faptul ca el
se sta.ile1te i!totdeau!a fie i!tre oame!i 6 soti ori fo1ti soti3 pari!ti si copii3 .u!ei 1i !epoti etc.3 fie i!tre
ace1tia 1i or&a!ele statului3 or&a!i'atii3 i!stitutii <oficiul starii civile3 autoritatea tutelara3 comisia pe!tru
mi!ori3 i!sta!ta de /udecata3 or&a!i'atii !e&uver!ame!tale etc.=.
0. #aportul juridie de drept familial este un raport volitional. Pri! caracterul volitio!al al
raportului /uridie se i!tele&e: i! primul ra!d3 faptul ca el este re&leme!tat de !orme /uridice3 iar !orma
/uridiea <i!tr6u! stat democratic3 cum preti!de a fi Repu.lica 8oldova= i!seam!a voi!ta poporului
ridicata la ra!& de le&e; i! al doilea ra!d3 caracterul volitio!al al raportului /uridie se ma!ifests si pri!
voi!ta su.iectelor ce participa la raportul dat < de e)emplu 6 co!simtama!tul li.er al viitorilor soti la
i!c-eierea actului /uridie al casatoriei; pe!tru adoptarea copilului este !ecesar acordul pari!tilor3 tutorelui
<curatorului=3 sotului adoptatorului3 a copilului care a ati!s varsta de 1( a!i; sotii3 de comu! acord3
poseda3 folosesc s/ dispu! de .u!urile comu!e etc.=. 5! aseme!ea ca'uri3 se vor.e1te despre du.lul
caracter volitio!al al raporturilor /uridice de drept familial: eel e)primat de !orma /uridiea si eel e)primat
de su.iectii raportului /uridie co!cret.
1
1. #aportul juridie de drept familial este un raport valoric. 5!tr6u! raport /uridie de drept familial
T1i &asese eo!creti'area valoriie ese!tiale ale familiei. Pri! i!termediul !ormelor /uridice3 statul
i!cura/ea'a3 promovea'a si apara aceste valori. De e)et!plu3 re&leme!ta!d comu!itatea si separarea de
.u!uri i!tre soti3 )odul familiei !u a facut decat sa tra&a co!seci!tele !ecesare di! raporturile perso!ale la
care casatoria da !astere i!tre acestia. 9iata i! comu! a sotilor3 &ospodarirea lor comu!a si cresterea
copiilor determi!a impletirea i!tereselor patrimo!iale ale celor doi soti atat cu privire la drepturi3 cat si la
o.li&atii. 0omu!itatea de .u!uri este o masa de .u!uri desti!ate i!depli!irii sarci!ilor comu!e ce le revi!
sotilor i! cadrul casatoriei. Pe de alta parte3 le&ea re&leme!tea'a si .u!uri le proprii fiecarui sot. Re'ulta
ca raporturile patrimo!iale di!tre soti !u alcatuiesc o re&leme!tare de si!e statatoare3 ci u!a care este
su.ordo!ata fi!alitatii raporturilor perso!ale i'vorate di! casatorie3 comu!itatii si separarii i!tereselor
di!tre soti.
2. #aportul juridic de drept familial este o categorie istorica. Aparut la o a!umita etapa de
de'voltare istorica3 odata cu aparitia familiei3 raportul /uridic de drept familial poarta pecetea epocii
istorice respective. Asa3 de e)emplu3 la .a'a familiei i! dreptul roma! statea puterea capului de familie cu
o impatrita sfera de aplicare: putere pari!teasca asupra copiilor3 putere maritala asupra sotiei3 putere
asupra sclavilor si asupra persoa!elor cumparate3 putere co!siderata ca o proprietate. 0asatoria le&ala
putea aduce sotia i! puterea sotului fie pri! solem!itate reli&ioasa3 fie pri! cumparare3 fie pri! co!vietuire
mai mult de u! a!. 5! perioada sec. 59695553 forma vec-e de cumparare a miresei !u este recu!oscuta
le&ala de catre .iserica cresti!a; i!c-eierea casatoriei avea loc pri! cu!u!ia i! .iserica <sau pri!
.i!ecuva!tare reli&ioasa3 daca !u era prima casatorie=; co!ditiile de i!c-eiere a casatoriei erau cele
sta.ilite de mo!oca!oa!ele .i'a!ti!e si a!ume: co!simtama!tul viitorilor soti si al pari!tilor lor; o varsta
mi!ima pe!tru viitorii soti; credi!ta cresti!a comu!a etc. Asta'i3 pe!tru i!c-eierea casatoriei este !ecesar
co!simtama!tul reciproc3 !eviciat3 e)primat perso!al si !eco!ditio!at3 al .ar.atului si femeii care se
casatoresc3 precum si ati!&erea de catre ei a varstei matrimo!iale <art. 113 ali!. 13 0.7.=3 iar toate
persoa!ele casatorite au drepturi si o.li&atii e&ale i! relatiile familiale3 i!difere!t de se)3 rasa3
!atio!alitate3 ori&i!e et!ica3 lim.a3 reli&ie3 opi!ie3 aparte!e!ta politica3 avere si ori&i!e sociala <art. #3
ali!. 13 0.7.=.
.tructura raportului juridic de drept familial. ,tructural3 raporturile /uridice presupu! trei
eleme!te:
1= su.iectele raportului /uridic;
2= co!ti!utul raportului /uridic;
= o.iectul raportului /uridic.
,u.iectele su!t partile i!tre care se i!c-eie raportul /uridic3 co!ti!utul este format di! drepturile
su.iective ale partilor si di! o.li&atiile corelative lor3 iar o.iectul il formea'a co!duita partilor3 actiu!ile
sau i!actiu!ile la care su!t i!drituite sau de care su!t ti!ute acestea.
2. Su$ie"tele dreptului familiei
Asa cum !u se poate co!cepe u! raport /uridic decat !umai i!tre oame!i3 !umai oame!ii au
calitatea de su.iect de drept. 5!sa omul i! si!e !u este su.iect de drept3 ci !umai daca di! pu!ctul de
vedere al dreptului i se recu!oaste si i se atri.uie aceasta calitate3 daca i se ofera capacitatea de a fi
su.iect de drept 6 capacitatea /uridica. 0ele mai multe raporturi /uridice apar i!tre persoa!e fi'ice
<su.iecte i!dividuale=. Dar parti ale u!ui raport /uridic pot deve!i si a!umite colective3 or&a!e de stat3
or&a!i'atii o.stesti sau c-iar statul <su.iecte colective=.
7iecare ramura de drept se caracteri'ea'a pri!tr6u! cere propriu de su.iecte3 care de ra!d cu
o.iectul si metoda de re&leme!tare3 determi!a specificul ramurii date i! sistemul de drept. Aceasta
i!seam!a ca i!susirea <calitatea= de su.iect de drept al familiei este co!ditio!ata de recu!oasterea
capacitatii sale /uridice de drept al familiei. )a subiecte de drept al familiei stiinta juridica ti recunoaste
pe acei participanti ai relatiilor sociale, care conform legislatiei familiale in vigoare poseda drepturi
subiective si obligatii corespunzatoare. .ubiectele de drept familial necesitd o calitate speciald - cea de
sot, parinte, copil etc., adica de persoa!e apropiate3 care i! marea ma/oritate a ca'urilor au u! domiciliu
comu!3 su!t le&ate i!tre ele pri! relatii de casatorie3 rude!ie sau i!fiere si care urmaresc u! scop comu! 6
sta.ilitatea3 .u!astarea si prosperarea3 atat a familiei i! i!tre&ime3 cat si a fiecarui mem.ru al ei i! parte.
Pot fi3 deci3 su.iecte de drept familial sotii si fostii soti3 pari!tii si copiii3 .u!eii si !epotii3 fratii si
surorile3 adoptatorul si adoptatul3 tutorele <curator= si persoa!a mi!ora aflata su. tutela <curatela= etc.
)alitatea de sot apare odata cu i!re&istrarea casatoriei la oficiul de stare civila. )alitatea de fast
sot apare di! 'iua i!re&istrarii divortului <ci!d desfacerea casatoriei are loc la oficiul starii civile= ori di!
'iua ci!d -otarirea i!sta!tei /udecatoresti a ramas defi!itiva <i! ca'ul desfacerii casatoriei pe cale
/udecatoreasca=. )alitatea de parinte si copil rezulta din provenienta copilului atestatd in modul stabilit
de lege, copil fii!d co!siderate persoa!a de la !astere pa!a la impli!irea varstei de 1$ a!i. 3n cazul
rudeniei civile drepturile si obligatiile adoptatorului si adoptatului ,ca parinte si copil- iau nastere din
momentul cind a ramas definitiva otarirea instantei judecatoresti privind incuviintarea adoptiei.
Persoa!ele care au dreptul la adoptie dupa cum si cele care pot fi !umite tutori <curatori= su!t preva'ute
i! art. 121 si respectiv 14 0.7.
Drepturile si o.li&atiile su.iectelor ce decur& di! le&e cu privire la
drepturile familiale3 repre'i!ta statutul /uridic al su.iectelor de drept
familial: statut de sot3 de pari!te3 copil3 adoptator3 .u!el3 !epot etc.
4iecare categoric de subiecte ale dreptului familiei poseda un statut
juridic specific.
Gara!tarea drepturilor statutare si raspu!derea pe!tru !ei!depli!irea o.li&atiilor asumate3 fii!d
cate&orii /uridice3 se e)prima i! forma de !orme /uridice. Apararea drepturilor si i!tereselor copiilor
mi!ori revi!e pari!tilor lor3 care su!t repre'e!ta!tii le&ali ai copiilor3 fara o imputer!icire speciala.
Astfel3 copilul isi poate e)ercita dreptul de a fi prote/at3 la i!vatatura3 la e)primarea opi!iei etc. !umai i!
ca'ul i! care pari!tii isi o!orea'a o.li&atia si respo!sa.ilitatea de a prote/a copilul3 de ai acorda
susti!erea adecvat, i! vederea de'voltarii lui fi'ice3 i!telectuale3 spirituale etc. Drepturile si o.li&atiile
pari!tilor !u pot fi e)ercitate i! co!tradictie cu i!teresele copilului. Daca pari!tii !u6si pot e)ercita
respo!sa.ilitatea primara fata de copil3 statul este eel care tre.uie sa6si asume aceasta raspu!dere.
Respo!sa.ilitatea pe!tru ai acorda copilului protectia !ecesara o poarta3 deci3 familia3 societatea3 statul.
Deci3 in relatiile juridice de drept al familiei statul, institutiile statului, organizatiile de stat si obstesti
apar ca subiecte colective de drept al familiei. 2.li&atia statului de a asi&ura protectia copiilor si
respo!sa.ilitatea lui pe!tru aceasta re'ulta di! prevederile art. 13 ali! di! )onstitutia #epublicii
5oldova+ *Repu.lica 8oldova este u! stat de drept democratic3 i! care dem!itatea omului3 drepturile si
li.ertatile lui3 li.era de'voltare a perso!alitatii uma!e3 dreptatea si pluralismul politic repre'i!ta valori
supreme si su!t &ara!tate+.
3ndividualizarea subiectelor de drept familial se realizeaza prin anumite mijloace de identificare,
de!umite si atri.ute de ide!tificare si a!ume:
1= !umele <cuva!tul sau &rupul de cuvi!te pri! care este ide!tificata o persoa!a3 compus di!
!ume de familie si pre!ume=;
2= domiciliul < locul u!de persoa!a respective isi are locui!ta sa stator!ica sau pri!cipals=;
= starea civila3 determi!ata de a!umite eve!ime!te sau acte /uridice ce su!t supuse i!re&istrarii
i! + Re&istrul de stare civila+ si care poate fi dovedita pri! : certificate de !astere3 casatorie3
deces etc.
5! ceia ce priveste capacitatea de folosinta si de exercitiu a su.iectelor de drept familial3 putem
afirma urmatoarele:
6 sotii3 de comu! acord3 poseda3 folosesc si dispu! de .u!urile comu!e;
6 dreptul de proprietate al sotilor si al copilului este reali'at i! modul sta.ilit de )odul civil!
- copilul !u are drept de proprietate asupra .u!urilor pari!tilor3 iar
pari!tii 6 asupra .u!urilor copiilor3 cu e)ceptia dreptului la moste!ire si
dreptul la i!treti!ere;
6 pari!tii si copiii care loeuiese impreu!a poseda si folosesc .u!urile fiecaruia di!tre ei de comu!
acord;
6 capacitatea de e)ercitiu a persoa!elor fi'ice apare odata cu impli!irea varstei de 1$ a!i3 adica
ma/oratul. 5! ca'ul i! care casatoria a fost admisa i!ai!te de impli!irea varstei de 1$ a!i3 mi!orul ce !u a
impli!it varsta de 1$ a!i do.a!deste capacitatea depli!a de e)ercitiu di! mome!tul i!c-eierii casatoriei;
6 i! afara de capacitatea de e)ercifiu depli!a cu!oastem:
1= capacitatea de e)ercitiu a mi!orilor i!tre 1# si 1$ a!i si
2= capacitatea de e)ercitiu a mi!orilor pa!a la 1# a!i.
8i!orii i!tre 1# si 1$ a!i i!c-eie co!ve!tii cu co!simtema!tul pari!tilor3 i!fietorilor sau
curatorilor. Ei au i!sa dreptul de a dispu!e si!&uri de salariu <casti&ul= sau de .ursa lor3 de a e)ecuta
drepturile de autor si de i!ve!tator asupra operelor3 i!ve!tiilor3 propu!erilor de ratio!ali'are3 precum si de
a i!c-eia mici co!ve!tii ce ti! de viata de toate 'ilele. Pe!tru mi!orii3 care !6au impli!it varsta de 1$ a!i
co!ve!tiile le i!c-eie i! !umele lor pari!tii3 i!fietorii sau tutorii. 8i!orii3 care !6au impli!it varsta de 1#
a!i3 au dreptul sa i!c-eie mici co!ve!tii ce ti! de viata de toate 'ilele.
5! ca'ul i! care cetatea!ul sufera de o .oala psi-ica mi!taia. care !u6i permite sa i!telea&a i!sem!atatea
actelor sale3 el poate fi lipsit de capacitatea de e)ercitiu. 5! !umele acestor persoa!e toate co!ve!tiile su!t
savarsite de catre tutore <curator=. Astfel3 tutorele sotului declarat i!capa.il poate cere desfacerea ori
!ulitatea casatoriei; Tl poate repre'e!ta si apara i! i!sta!ta /udecatoreasca etc.
Pe!tru re&leme!tarea relatiilor perso!ale !epatrimo!iale si patrimo!iale di!tre mem.rii familiei3
!ere&leme!tate de le&islatia familiala3 se aplica le&islatia civila i! masura i! care aceasta !u co!travi!e
ese!tei relatiilor familiale. H
1 3. Continutul raportuiui #uridi" de drept al familiei
0o!ti!utul raportuiui /uridic de drept al familiei este format di! a!sam.lul drepturilor si
o.li&atiilor su.iectelor ce participa la acest raport. Tocmai pri! aceste drepturi si o.li&atii3 care i! cadrul
raportuiui /uridic de drept familial su!t reciproce su!t le&ate su.iectele.
4!ele raporturi de drept al familiei su!t raporturi /uridice simple3 adica o parte este titularul
dreptului3 iar cealalta parte este titularul o.li&atiei. De e)emplu: 0opilul are dreptui la educatie di!
partea p,ri!tilor3 la de'voltarea capacitatilor i!telectuale3 la li.ertatea &a!dirii si co!stii!tei3 la apararea
dem!itatii si o!oarei <art. #13 ali!. 3 0.7.=3 iar pari!tii su!t o.li&ati sa6si educe copiii co!form propriilor
co!vi!&eri3 ei poarta raspu!derea pe!tru de'voltarea fi'ica3 i!telectuala si spirituals a copiilor si au
prioritate la educatia lor fata de oricare alte persoa!e <art.6(3 ali!. 23 0.7.=.
8a/oritatea a.soluta a raporturilor /uridice de drept al familiei au3 i!sa3 u! caracter comple).
Acestor raporturi le este caracteristic faptul ca fiecare parte este titular atat de drepturi cat si de o.li&atii.
De e)emplu3 i! co!formitate cu prevederile art. "43 ali!. 13 pari!tii su!t o.li&ati sa6si i!treti!a copiii
mi!ori si copiii ma/ori i!apti de mu!ca care !ecesita spri/i!3 material3 iar i! co!formitate cu art. $(3 ali!.
13 copiii ma/ori apti de mu!ca su!t o.li&ati sa6si i!treti!a si sa6si i!&ri/easca pari!tii i!apti de mu!ca care
!ecesita spri/i! material.
Pri! urmare3 !ormele /uridice de drept al familiei sta.ilesc pe!tru fiecare participa!t la raportul
/uridic <pe!tru fiecare su.iect de drept=3 a!umite prero&ative3 a!umite posi.ilitati i!dividuale 6 drept
subiectiv. Tre.uie sa facem deose.ire i!tre dreptui o.iectiv3 ca a!sam.lu de !orme si dreptui su.iectiv3
ca i!drituire 5e&ata de o persoa!a3 ca posi.ilitate de a actio!a i! temeiul dreptului o.iectiv si care se
poate apara3 apela!d la /ustitie.
5! cadrul raportuiui /uridic de drept al familiei dreptui su.iectiv permite titularului sau:
a= sa ia o a!umita atitudi!e fata de dreptui sau <de e)emplu3 sa se
foloseasca de el sau !u=;
.= sa preti!da o atitudi!e corespu!'atoare di! partea su.iectului o.li&at;
c= sa poata apela la calea statala i! apararea dreptului sau. Astfel3 i! co!formitate cu art. 2" 0.7.3
persoa!ele care doresc sa
se casatoreasca sau sotii3 pot i!c-eia .e!evol u! co!tract matrimo!ial. Deci3 i!c-eierea co!tractului
matrimo!ial este u! drept care poate fi folosit sau !u. 5! co!tractul matrimo!ial sotii <viitorii soti= su!t i!
drept sa determi!e drepturile3 dar si o.li&atiile privi!d i!treti!erea reciproca si modul de participare a
fiecaruia la ve!iturile o.ti!ute de fiecare di!tre ei si la c-etuielile comu!e3 .u!urile ce vor fi tra!smise
fiecaruia di!tre soti i! ca' de parta/3 precum si sa se sta.ileasca alte clau'e patrimo!iale3 i!clusiv
sa!ctiu!i patrimo!iale pe!tru sotul culpa.il de desfacerea casatoriei <art. 2%3 ali!. 43 0.7.=. Daca
co!tractul matrimo!ial co!ti!e clau'e care le'ea'a drepturile si i!teresele u!uia di!tre soti3 ale copiilor
mi!ori3 ori ale altor persoa!e ocrotite pri! le&e3 atu!ci3 la cererea u!uia di!tre soti sau a procurorului3
i!sta!ta /udecatoreasca este i! drept sa declare !ulitatea3 totala sau partiala a co!tractului matrimo!ial
<art.13 0.7.=.
9or.i!d despre drepturile su.iective ale su.iectelor de drept familial este !ecesara efectuarea u!or
disti!ctii i!tre diversele cate&orii de drepturi. 5! literatura /uridica disti!ctiile su!t facute i! fu!ctie de
mai multe criterii. Aceste criterii su!t vala.ile si pe!tru clasificarea drepturilor su.iectelor de drept al
familiei.
Astfel3 dupa criteriul provenientei lor drepturile su.iective pot fi clasificate i! mari cate&orii:
6 drepturi fundamentale, care deriva di! aparte!e!ta la societatea uma!a a fiecarui i!divid <dreptui
la viata3 dem!itate3 li.ertate etc.=;
6 drepturi care decurg din insertia individului in viata sociala <dreptui la !ume3 la domiciliu3 la o
profesie etc.=;
6 drepturi care deriva din insasi vointa indivizilor <dreptui de a i!temeia o familie3 de a i!fia u!
copil3 de a i!c-eia co!tracte etc.=.
Dupa intinderea efectelor lor drepturile su./ective su!t clasificate i! urmatoarele
cate&orii:
6 drepturi absolute, care su!t acele drepturi ce produc efecte fata de toate su.iectele de drept.
Acestora le corespu!de o.li&atia tuturor persoa!elor de a !u face !imic de !atura a Tmpiedica pe
titularul dreptului sa si61 e)ercite. ,u!t drepturi a.solute: dreptul la viata. la sa!atate3 i!te&ritate
corporala etc.
6 drepturi relative, care su!t acele drepturi ce produc efecte !umai asupra titularului dreptului
su.iectiv si titularul o.li&atiei. adica. !umai i!tre partile raportului /uridic co!cret. 5! aceasta cate&orie
i!tra !umai drepturi patrimo!iale.
2 alta disti!ctie a drepturilor su.iective poate fi efectuata i! fu!ctie de continutul dreptului si
a!ume:
6 drepturi patrimoniale, care au u! caracter eco!omic si3 i!
&e!eral3 pot fi e)primate i! .a!i;
6 drepturi nepatrimonile, care !u pot fi e)primate i! .a!i.
1"
Dreptul familiei re&leme!tea'a doua mari cate&orii de relatii
familiale: relatii perso!ale !epatrimo!iale si patrimo!iale <art. 0.7.=. Particularitatile relatiilor
personale nepatrimoniale co!stau i!
urmatoarele:
a= ele su!t lipsite de orice co!ti!ut eco!omic;
.= o.iectul raporturilor perso!ale !epatrimo!iale Tl forea'a
urmatoarele .u!uri !epatrimo!iale: !umele3 ci!stea3 dem!itatea.
fidelitatea co!/u&ala3 spri/i! reciproc moral3 &ri/a pe!tru viata3 sa!atatea
si educatia copiilor etc.
c= raporturile <relatiile= perso!ale !epatrimo!iale su!t co!siderate
raporturile privi!d drepturile si o.li&atiile familiale care su!t le&ate de
titularii lor 1i !u pot fi cedate persoa!elor terte.
0ate&oriile de relatii perso!ale !epatrimo!iale re&leme!tate de dreptul familiei su!t urmatoarele:
1= relatii de ide!tificare3 adica acele relatii care au i! co!ti!utul lor drepturi cu a/utorul carora se
i!dividuali'ea'a su.iectul di! dreptul familiei cum ar fi: dreptul la !ume de familie la !astere sau ales la
i!c-eierea si desfacerea casatoriei; la cetate!ie; la domiciliu3 la T!delet!icire si profesie etc.
2= relatii referitoare la e)iste!ta si i!te&ritatea su.iectelor de drept familial3 adica acelea care au i!
co!ti!utul lor drepturi perso!ale !epatrimo!iale prccum su!t: dreptul la viata3 la sa!atate3 la educatie3 la
ocrotirea oricaror forme de a.u'3 la protectie sociala etc.
Este !ecesar sa deose.im doua cate&orii de raporturipatrimoniale re&leme!tate de dreptul
familiei.+ raporturi reale si raporturi obligationale. #aporturi reale su!t acele raporturi care au i!
co!ti!utul lor drepturi reale3 i! ca'ul !ostru 6 dreptul de proprietate a mem.rilor familiei. Raporturile
patrimo!iale reale di!tre soti apar odata cu i!c-eierea actului casatoriei si su!t supuse re&imului
proprietatii i! devalmasie a .u!urilor. Acest re&im le&al al .u!urilor sotilor actio!ea'a i! masura i! care
!u este modificat de co!tractul matrimo!ial.
0aracteristic pe!tru drepturile reale este faptul ca ele su!t le&ate de posesie3 folosi!ta si
admi!istrare <dispu!ere= a .u!urilor aflate i! proprietate. ,otii. de comu! acord3 poseda3 folosesc si
dispu! de .u!urile coi!u!e <art. 213 ali!. 1 0.7.=3 fiecare di!tre ei fii!d i! drept sa i!c-eie co!ve!tii pri!
care sa dispu!a de .u!urile comu!e3 cu e)ceptia .u!urilor imo.ile <acordul celuilalt sot fii!d pre'umat=.
#aporturile obligationale su!t raporturile le&ate de trecerea .u!urilor de la u! su.iect la altul.
Obligatia subiectului de drept al familiei este i!datorirea pe care acesta tre.uie sa o i!depli!easca. Ea
poate co!sta i! a da3 a face sau a !u face ceva3 co!duita care poate fi impusa. i! ca' de !ecesitate pri!
forta coercitiva a statului. Astfel3 )odal familiei prevede:
a= o.li&atia de i!treti!ere di!tre pari!ti s/ copii;
.= o.li&atia de i!treti!ere di!tre soti si fostii soti;
c= o.li&atia de i!treti!ere di!tre alti mem.ri ai familiei <di!tre frati si surori3 .u!ei si !epoti3 copii
si pari!ti vitre&i3 copil si educator=.
Dupa cum se o.serva3 o.li&atia /uridica a su.iectelor de drept al familiei !u este ar.itrara. ea
repre'i!ta o i!datorire a u!ei parti care corespu!de dreptului su.iectiv al celeilalte parti a raportului
/uridic. De aceea3 o.li&atia /uridica poate fi co!siderate drept *masura dreptului su.iectiv+. Aceasta
practic i!seam!a ca dreptului u!ei parti i! raportul /uridic ii corespu!de3 i! mod imperativ3 o o.li&atie a
celeilalte parti. 0a urmare3 i!tr6u! raport /uridic de drept al familiei !u poate fi vor.a de vrcu! drept al
u!ui su.iect daca celuilalt su.iect !u6i corespu!de o a!umita o.li&atie. Deci3 o caracteristica definitorie
a continutidui raportului juridic de drept familial reprezintd faptul ca drepturile si obligatiile subiectelor
nu sunt rupte unele de allele , ele se presupun si se coordoneaza reciproc, mai mult3 ceea ce poate
pretinde subiectul activ este exact ceea ce constituie indatorirea subiectului pasiv.
5! co!clu'ie se poate afirma ca3 drepturile si o.li&atiile partilor di! cadrul u!ui raport /uridic de drept al
familiei repre'i!ta o co!creti'are3 o materiali'are a dispo!i.ilitatilor !ormelor /uridice. Ele se pre'i!ta
i!tr6o stra!sa corelatie. Raporturile di!tre ele su!t determi!ate de re&leme!tarile dreptului o.iectiv si de
ceri!tele pri!cipiului ec-itatii3 care &uver!ea'a <mai corect6ar tre.ui sa &uver!e'e= relatiile di!tre
mem.rii familiei.
1 !. %$ie"tul raportului #uridi" de drept al familiei
2.iectul raportului /uridic repre'i!ta urmatorul eleme!t di! structura raportului /uridic. 5! privi!ta
o.iectului raportului /uridic i! literatura de specialitate se i!tal!esc mai multe pareri. 4!ii autori
co!siders ca o.iect al raportului /uridic pot fi doar actiu!ile <i!teractiu!ile=3 adica comportarea
su.iectelor. )onduita umand ce se realizeaza de cdtre subiectii raportului juridic ca urmare a exercitarii
drepturilor si indeplinirii obligatiilor constituie obiectul raportului juridic.
Alti autori vor.esc despre u! triplu obiect al raportului /uridic: obiectul juridic, adica co!duita
partilor; obiectul ideologic, adica voi!ta partilor; obiectul material, adica lucrul <.u!ul= la care se
refera.I
%
5!tr6o alta acceptiu!e3 obiectul raporturilor juridice il formeazd anumite actiuni pe care titularul
dreptului subiectiv le efectueazd sau le poate pretinde sipe care celalalt subiect este obligat a le
savarsi.
06
Dupa parerea mai multor autori3 pri!tre care si Joris Ne&ru3 obiectul raportului juridic este diferit,
precum diferite sunt si raporturile juridice. 0a urmare a diversitatii raporturilor /uridice 3 o.iecte ale
raportului /uridic pot fi:
a= actiu!ile pe care titularul dreptului su.iectiv le T!depli!este ori le poate preti!de si pe care
celalalt su.iect este o.li&at a le savarsi sau a se a.ti!e de la savarsirea lor;
.= lucrurile si alte .u!uri materiale;
c=valori !emateriale <ci!stea3 o!oarea3 dem!itatea3 !umele3
sa!atatea3 i!te&ritatea fi'ica si psi-ica etc.=;
d= re'ultatul creatiei i!telectuale <opera literara3 artistica3 stii!tifica
T 5
etc.=.+
Accepta!d ultima parere si raporta!d6o la raporturile /uridice de drept al familiei3 putem co!sidera
ca o.iecte ale raportului /uridic de drept familial pot fi:
a= valorile !emateriale;
.= actiu!ile su.iectelor; d= .u!urile materiale.
a= Nici i!tr6o alta ramura de drept valorile !emateriale !u/oaca u! rol atat de sem!ificativ ca i!
ramura dreptului familiei. 0oe)iste!ta simulta!a i! familie a u!ui !umar ime!s de o.iceiuri3 !orme de
co!vietuire3 !orme morale3 !orme reli&ioase etc. due la faptul ca a!ume valorile !emateriale &uver!ea'a
relatiile de familie. Respecta!d i!timitatea vietii familiale3 precum si a vietii perso!ale a fiecarui mem.ru
al familiei3 !ormele de drept pot re&ula relatiile familiale doar pa!a la o a!umita limita.
Normele de co!vietuire: diferite re&uli de cultura3 i&ie!a3 de .u!avoi!ta si comportame!t
*civili'at+ etc. su!t foarte !umeroase si pre'e!te i! viata de 'i cu 'i. 0alitatea sau trasatura disti!cta a
acestor !orme este data de o a!umita apreciere sau pretuire a perso!alitatii e)primata pri! *stima+3
*respect+3 *co!sideratie+ etc. Astfel3 Art. 163 ali!. 4 0.7. prevede ca3 relatiile di!tre soti se .a'ea'a pe
stima si a/utor reciproc3 pe o.li&atii comu!e de i!treti!ere a familiei3 de i!&ri/ire si educatie a copiilor3 iar
art. 1$3 ali!. 2 0.7. stipulea'a: sotii isi datorea'a reciproc spri/i! moral si fidelitate co!/u&ala. Aceste
!orme pot co!tri.ui la i!treti!erea raporturilor familiale3 i!sa aportul lor este redus3 iar u!eori superficial
sau !umai formal3 daca !u su!t du.late de puter!ice motivatii morale.
Preceptele si !ormele morale 6 re&uli cu privire la .i!e si la rau3 corect si i!corect3 /ust si i!/ust etc.3
calau'esc co!duita oame!ilor3 .a'a!du6se pe co!vi!&erea i!tima si co!stii!ta perso!ala a fiecarui i!divid
i! comportame!tul sau3 care poate fi moral sau imoral. ,a!ctiu!ea e)terioara a acestui comportame!t
poate fi ma!ifestata su. forma de opro.iu pu.lic3 iar sa!ctiu!ea i!terioara3 fii!d cea mai eficie!ta6 su.
forma de re&rete3 pareri de rau3 mustrari de co!stii!ta sau scrupule. Este de !otat le&atura stra!sa i!tre
!ormele de morala si reli&ie. Practic3 fiecare reli&ie a determi!at formarea u!ei morale3 sacrali'a!d
preceptele etice si u!ele i!stitutii sociale3 i! special cele privitoare la viata de familie <casatoria3 !asterea
copilului3 sfi!tirea locui!tei etc.=. De fapt3 .iserica cresti!a a fost cea care a preva'ut i! ca!oa!ele ei
!ecesitatea co!simtama!tului la casatorie3 a varstei mi!ime pe!tru casatorie3 o.li&atia pari!tilor pe!tru
cresterea si educarea copiilor3 i!terdictia casatoriei i!tre rude pa!a la u! a!umit &rad de rude!ie etc.3
precepte ce au fost preluate de !ormele de drept.
.= Pe!tru ca sa apara <sa se modifice3 sa se sti!&a= u! raport /uridic de drept familial3 i! afara de
!orma /uridica3 mai su!t !ecesare a!umite impre/urari de fapt <fapte /uridice=. De e)emplu: aparitia
raportului /uridic de casatorie presupu!e3 i! preala.il3 ca fapt /uridic3 i!c-eierea casatoriei3 iar aparitia
raportului /uridic de rude!ie civila3 presupu!e i! preala.il i!c-eierea adoptiei. 5! depe!de!ts de caracterul
volitio!al3 faptele /uridice se clasifica i! evenimente si actiuni. (venimentele sunt faptele juridice care se
produc independent de vointa omului, dar de petrecerea carora le&ea lea&a producerea u!or efecte
/uridice. 0ele mai frecve!te eve!ime!te care au o sem!ificatie /uridica su!t: !asterea <de ea le&ea lea&a3
de e)emplu3 do.a!direa calitatii de su.iect de drept al familiei=; decesul <de el le&ea lea&a fie sti!&erea
u!or raporturi /uridice3 de e)emplu3 de casatorie3 fie aparitia u!or raporturi /uridice !oi3 de e)emplu
dreptul la pe!sio!are pe!tru pierderea i!treti!atorului=. &ctiunile umane ca fapte juridice sunt manifestari
de vointa ale oamenilor care nasc, modified sau sting raporturi juridice. 0a e)emple de actiu!i a
su.iectelor de drept al familiei pot fi me!tio!ate: casatoria3 divortul3 adoptia3 i!stituirea tutelei <curatelei=3
i!c-eierea co!tractului matrimo!ial sau de plata a pe!siei alime!tare etc. 5! fu!ctie de raportul actiu!ilor
cu le&ile i! vi&oare3 ele pot fi licite si ilicite. De e)emplu3 pe!tru ca actul /uridic de casatorie sa fie vala.il
su!t !ecesare respectarea a!umitor co!ditii de fo!d <co!simtama!t li.er e)primat3 varsta matrimo!iala3
stare a sa!atatii etc.= si de forma <sa fie i!re&istrata la or&a!ele de stare civila cu respectarea procedurii
special prevfeuta cu aceasta oca'ie=3 dupa cum 1i lipsa impedime!telor la casatorie. Daca casatoria a fost
T!c-eiata cu T!calcarea co!ditiilor e!umerate3 ea va fi declarata !ula de catre i!sta!ta /udecatoreasca. De
aseme!ea3 si casatoria ficti9a <ca!d sotii sau u!ul di!tre ei !u a avut i!te!tia de a crea o familie= este tot o
actiu!e ilicita.
c= 5! ceea ce priveste .u!urile materiale3 co!form le&islatiei3 .u!urile do.a!dite de soti i! timpul
casatoriei aparti! am.ilor cu drept de proprietate i! devalmasie. ,otii3 de comu! acord3 poseda3 folosesc
si dispu! de .u!urile comu!e. Ju!urile care au aparti!ut fiecaruia di!tre soti pa!a la i!c-eierea casatoriei
1i .u!urile primite i! dar3 o.ti!ute pri! mo1te!ire sau i! .a'a altor co!ve!tii &ratuite de catre u!ul di!tre
soti i! timpul casatoriei3 su!t proprietate perso!ala a fiecaruia di!tre soti. 7iecare sot3 raspu!de pe!tru
o.li&atiile proprii cu .u!urile proprietate perso!ala si cu cota6parte di! proprietatea i! devalmasie.
Capitolul III Prin"ipiile dreptului familiei
1. Pri'ire (enerala asupra prin"ipiilor dreptului familiei
Terme!ul *pri!cipiu+ provi!e di! lim.a lati!a *pri!cipium+ ceia ce i!seam!a *i!ceput+3 *eleme!t
fu!dame!tal+. 2rice pri!cipiu este3 deci3 u! i!ceput i! pla! ideal3 el poate fi de aseme!ea o sursa3 o cau'a
a activitatii. Prin principii in drept intelegem acele idei catalizatoare, in conformitate cu care se
reglementeaza relatiile sociale si care stau la baza activitatii juridice. 5! literatura de specialitate se
i!tal!esc mai multe formulari a defi!itiei pri!cipiilor de drept. Traditio!ala este co!siderate urmatoarea
formulare: *pri!cipiile dreptului su!t acele idei &e!erate3 postulate calau'itoare sau precepte directoare3
care determi!a T!tre&ul comple) al !ormelor de drept ca u! tot i!tre& i! dome!iul u!ui sistem de drept
sau i!tr6o sfera a!umita a relatiilor sociale+.
22
2 alta formulare susti!uta de u!ii specialist poate fi adusa
urmatoarea: *i! dome!iul dreptului pri! pri!cipii i!tele&em atat u! fu!dame!t al sistemului de drept3 cit
1i o modalitate de coordo!are a !ormelor /uridice i! cadrul sistemului i! /urul u!or idei calau'itoare+.
2
Este imposi.il ca le&ea sa prevada toate particularitatile re&leme!tarii relatiilor di!tre oame!i.
Dreptul re&leme!tea'a doar relatiile tipice. De'voltarea vietii politice3 eco!omice3 culturale co!duce la
aparitia u!or situatii !etipice3 &e!erea'a relatii !oi care !u su!t re&leme!tate de le&e. 0u toate acestea3
orice liti&iu aparut tre.uie sa fie re&leme!tat. 5! aceste situatii !e vi! i! a/utor pri!cipiile dreptului.
9or.i!d despre pri!cipiile dreptului J. Ne&ru evide!tia'a urmatoarele lor trasaturi:
6 pri!cipiile dreptului difera de la u! sistem !atio! la altul. 5! acelasi timp i!sa3 a!umite
pri!cipii pot fi caracte!stice mai multor sisteme !atio!ale de drept;
6 pri!cipiile fu!dame!tale ale dreptului3 de re&ula3 su!t reflectate i! )onstitutie!
6 pri!cipiile fu!dame!tale ale dreptului su!t idei diri&uitoare3 idei de .a'a si isi &asesc reflectare
i! i!trea&a le&islatie;
6 pri!cipiile dreptului se pot i!fatisa fie su. forma u!ei a)iome3
fie su. forma u!ei deductii3 fie su. forma u!ei &e!erali'ari de
fapte e)perime!tale;
6 pri!cipiile dreptului su!t mo.ile3 sta.ilirea lor fu!d relativa.
24
5! ceea ce priveste clasificarea pri!cipiilor dreptului ma/oritatea
specialistilor i! dome!iu su!t de parerea ca e)ista:
6 pri!cipii &e!erale3 care su!t comu!e pe!tru toate ramurile de drept; Pri!cipiile &e!erale ale
dreptului su!t idei de .a'a ce se re&asesc i! i!trea&a le&islatie a Repu.licii 8oldova. Aceasta cate&orie
i!clude urmatoarele pri!cipii: pri!cipiul democratiei3 le&alitatii3 e&alitatii i! fata le&ii etc. Aceste pri!cipii
&e!erale su!t si pri!cipii ale dreptului familiei.
6 pri!cipii i!terramurale3 ce su!t comu!e pe!tru doua sau mai multe ramuri de drept <drept
e)emplu poate servi pri!cipiul ocrotirii familiei de catre stat propriu si pe!tru dreptul protectiei sociale=;
6 pri!cipii ramurale3 specifice !umai u!ei si!&ure ramuri de drept <de e)emplu 6 prioritatea
educatiei copilului i! familie=;
6 pri!cipii i!traramurale3 care su!t specifice !umai u!or i!stitutii ale u!ei a!umite ramuri de drept
<ca e)emplu poate fi privit pri!cipiul mo!o&amiei=;.
)aracteristic pentru un principiu fundamental de drept familial estefaptul ca el guverneaza toate
regulile de drept familial.
0o!ti!utul pri!cipiilor dreptului familial se afla !emi/locit i! !ormele dreptului familial <art. 2
0.7.=3 i! )onstitutie <art. 4$=3 dupa cum pot fi deduse si di! alte le&i. 5! sistemul Partii generale a
dreptului familiei3 i!stitutia pri!cipiilor se studia'a impreu!a cu aseme!ea i!stitutii ca o.iectul3 metoda3
structura3 istoria de'voltarii dreptului familiei3 i'voarele dreptului familiei forma!d alaturi de ele
eleme!tele de .a'a ale ramurii dreptului familiei.
.istemul principiilor dreptului familiei, dupa cum re'ulta di! i'voarele i!dicate3 cupri!de
urmatoarele pri!cipii:
6 ocrotirea familiei din partea statului!
6 monogamia!
6 casdtoria liber consimtita intre bdrbat sifemeie!
6 egalitatea in drepturi a sotilor in familie!
6 sprijinul reciproc material si moral!
6 fidelitatea conjugald!
6 prioritatea educatiei copilului in familie!
6 manifestarea grijii pentru intretinerea, educatia si apdrarea drepturilor si intereselor
membrilor minori si a celor inapti de munca!
6 solutionarea pe cale amiabild a tuturor problemelor vietii familiale!
inadmisibilitatea amestecului deliberat in relatiile familiale, accesul liber la apdrarea, pe cale
judecdtoreasca, a drepturilor si intereselor legitime ale dreptului familiei, etc.
1 2. Prin"ipiul o"rotirii familiei din partea statului
,tatul este o.li&at sa ia masuri pe!tru ca orice om sa ai.a u! !ivel de trai dece!t3 care sa6i asi&ure
sa!atatea 1i .u!astarea3 lui si familiei lui3 cupri!'a!d -ra!a3 im.racami!tea3 locui!ta3 i!&ri/irea
medicala3 precum si serviciile sociale !ecesare. 0etate!ii au dreptul la asi&urare i! ca' de soma/3 .oala3
i!validitate 3 vaduvie3 .atra!ete sau i! celelalte ca'uri de pierdere a mi/loacelor de su.'iste!ta i! urma
u!or impre/urari i!depe!de!te de voi!ta lor <art.4" di! 0o!stitute=.
5! co!formitate cu art. 16 ali!. al Declaratiei Universale a Drepturilor Omului, adoptata de
&dunarea 7enerala a O*U la 1( decem.rie 1%4$3 care a proclamat familia drept eleme!t !atural si
fu!dame!tal al societatii ce are dreptul la ocrotire di! partea societatii si a statului3 )onstitutia #epublicii
5oldova, i! art. 4$ ali!. 1 prevede: 4amilia constitute elementul natural si fundamental al societatii si
are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statuluf8 iar art. 4% ali!. 1 : .tatul faciliteaza, prin
masuri economice siprin alte masuri, formarea familiei si indeplinirea obligatiilor ce ii revin ,
Aceste prevederi co!stitutio!al su!t reafirmate si i! art. 2 ali!.l al )odului familiei+ 4amilia si
relatiile familiale in #epublica 5oldova sunt ocrotite de cdtre stat%. Pe!tru a asi&ura o sta.ilitate i!
raporturile de familie i! )odulfamiliei su!t re&leme!tate strict co!ditiile de fo!d si de forma la
i!c-eierea actelor /uridice familiale3 drepturile si o.li&atiile perso!ale 1i patrimo!iale ale sotilor3 relatiile
di!tre pari!ti si copii etc.
0opiii co!stituie o cate&orie de persoa!e care i!ca !u dispu! de capacitatea de mu!ca si respectiv
de mi/loace de e)iste!ta proprii. 5'voarele de i!treti!ere a copiilor i! societatea !oastra le co!stituie
salariile si alte ve!ituri prove!ite di! mu!ca ale pari!ti lor3 precum si ve!iturile prove!ite di! &ospodaria
familiala. 0u toate ca o parte co!sidera.ila di! .u&etul familial este formats di! a!umite parti acordate
u!ui sau altui mem.ra i! i!terioral familiei3 ele isi pierd caracterul i!dividual si su!t i!dreptate la
satisfacerea !ecesitatilor tuturor mem.rilor. Di! aceste co!sidere!te3 volumul .e!eficiilor materiale ce i
se cuvi!e fiecarui mem.ra al u!ei familii co!crete depi!de atat de ve!itul total al familiei3 cit 1i de
corelatia di!tre mem.rii apti 1i i!apti de mu!ca.
A!ali'a!d le&islatia i! vi&oare putem face co!clu'ia ca inprezent in republica existd un sistem
integral de protectie sociald a generatiei tinere, a persoanelor in etate si a altor membri ai familiei
inapti de munca. Datorita faptului ca copii3 de re&ula su!t educati i! familie3 asi&urarea lor sociala se
e)ercita pe calea acordarii de a/utor familiei. &jutorul acordat de stat familiei pentru cresterea si
educarea copiilor se exprimd atat in forma bdneascd, cit si sub forma de servicii. Astfel3 potrivit art. 12
di! Le&ea privi!d drepturile copilului *statul stimulea'a 1i susti!e material crearea u!or i!stitutii
e)trascolare3 edificii sportive3 stadioa!e3 clu.uri3 ta.ere de odi-!a 1i alte o./ective ce co!tri.uie la
i!tremarea sa!atatii copiilor3 sta.ilefte i!les!iri pe!tru frecve!tarea i!stitutiilor de cultura si i!vatami!t3
a celor sportive de i!tremare si a .a'elor de odi-!a i! timpul vaca!tei+.
Deoarece familiile difera dupa !umarul de persoa!e care se afla la i!treti!ere3 ele totodata difera s/
dupa volumul !ecesitatilor materiale ale mem.rilor. ,pre deose.ire de familiile tipice3 i! familiile
!umeroase co!comite!t se educa #3 6 sau c-iar mai multi copii. Aceste familii !ecesita acordarea u!ui
a/utor .a!esc suplime!tar di! partea statului pe!tru i!treti!erea copiilor. Aseme!ea a/utor actualme!te
se pre'i!ta su. forma de indemnizatii, compensatii si inlesniri.
3ndemnizatiile co!stituie diferite plati care3 i! fu!ctie de caracterul si desti!atia lor3 su!t sta.ilite s/
acordate de catre stat. Dupa parerea profesorului 5. R. 5va!ova3 i!dem!i'atiile su!t plati social6
alime!tare3 periodice3 .a!esti3 care poarta u! caracter de a/utor de stat cetate!ilor si su!t acordate i!
ca'urile 1i i! co!ditiile preva'ute de le&e i! scop de compe!satie3 precum si i! alte scopuri. Normele
/uridice prevad !u !umai posi.ilitatea acordarii i!dem!i'atiilor3 dar 1i cua!tumul lor3 fie i! marime fi)a3
fie i! marime proce!tuala. Totalitatea i!dem!i'atiilor pre'i!ta u! sistem i!c-is cu o structura specifica
doar lui. La N. Roma!das i!tal!im urmatoarea clasificare a i!dem!i'atiilor de asi&urare
sociala:
Dupa temeiurile social-utile de acordare+ i!dem!i'atii pe!tru i!capacitatea temporara de mu!ca;
pe!tru i!validitate; pe!tru .atra!ete; pe!tru !astere; pe!tru ocrotirea .u&etului familiei i! ca'ul u!or
impre/urari e)ceptio!ale.
Dupa scopul cu care se acordd pot fi difere!tiate i!dem!i'atiile: care au drept scop acordarea
a/utorului i! locul salariului pierdut di! motive i!temeiate i! decursul u!ei perioade scurte de timp
<i!dem!i'atiile de .oala3 sarci!a si !astere3 i! ca'ul starii de cara!ti!a etc.=; acordate ca a/utor
suplime!tar pe li!&, i'voarele pri!cipale de e)iste!ta: plata mu!cii <salariul=3 pe!sii sau i!dem!i'atii
di! prima &rupa <i!dem!i'atii acordate la !asterea copilului3 i!dem!i'atii u!ice si lu!are mamelor
si!&ure sau cu multi copii3 i!dem!i'atii copiilor di! familiile !evoiase etc.=; acordate i! calitate de
a/utor persoa!elor care !u au i'voare sau mi/loace de e)iste!ta.
Dupa termenul de plata al lor, i!dem!i'atiile pot fi impartite 5!: u!ice <acordate la !asterea
copilului3 pe!tru i!morma!tare3 pe!tru tratame!t .ale!o6sa!atorial3 pe!tru mame u!ice sau cu multi
copii etc.=; periodice <se platesc i! ca'uri de .oala3 sarci!a sau !astere3 i! ca'urile de cara!ti!a3
recalificare3 prote'are etc.=; lu!are <plata i!dem!i'atiilor pe viata sau pe timpul i!validitatii3
i!dem!i'atii persoa!elor i! varst, si i!vali'ilor de &radul 5 si 55 care !u au surse de e)iste!ta si dreptul
de pe!sio!are=.
5!sa u!eori3 pe!tru a!umite cate&orii de familii !ici aceste
i!dem!i'atii !u su!t i! stare sa satisfaca !ecesitatile cure!te ale
mem.rilor ei. Di! aceste co!sidere!te3 le&islatia Repu.licii 8oldova
mai prevede si alte masuri stimulative3 si a!ume: compensatiile si
inlesnirile. Astfel3 i! scopul perfectio!arii si re&leme!taiii sistemului de
i!les!iri sta.ilite u!or cate&orii de persoa!e3 la 14.(4.2((( a fost
adoptata Le&ea Repu.licii 8oldova cu privire la protectia sociala
speciala a u!or cate&orii de populatie3 care pri!tre cate&oriile de
populate care au dreptul la compe!satii !omi!ative prevede si
urmatoarele cate&orii de su.iecte de drept familial: copiii i!vali'i su. 16
a!i; i!vali'ii di! copilarie; familiile <pari!tii sau sotiile !erec,satorite
sau copiii pi!a la ati!&erea ma/oratului=; familiile cu 4 si mai multi
copii; etc. Aceste compe!satii !omi!ative se platesc pe!tru: serviciile
comu!ale3 e!er&ia electrics3 &a'ele !aturale3 car.u!e si lem! de foe etc.
Pe!tru familiile care au i! compo!e!ta sa cativa i!vali'i3 compe!satia la
plata pe!tru serviciile comu!ale se sta.ileste pe!tru fiecare .e!eficiar de
compe!satie. 0ompe!satiile !omi!ative se platesc !emi/iocit
.e!eficiarilor di! mi/loacele .u&etului de stat3 pri! i!termediul fo!dului
asi&urarilor sociale. 0ua!tumurile co!crete ale acestor compe!satii se
sta.ilesc de Guver!3 i! .a'a prevederilor le&ii3 tarifelorCi preturilor la serviciile comu!ale3 car.u!e3
lem! etc. i! vi&oare3 si se rev,d pe masura modific,rii tarifelor si preturilor me!tio!ate.
#ealizarea dreptului constitutional la protectie sociala alfamiliei si copilului este pusa in sarcina
mai multor organe, printre care+ institutii guvernamentale! autoadministratia locala! organizatii
international! organizatii nonguvernamentale locale etc.
3nstitutii guvernamentale. La !ivel &uver!ame!tal lipseste o structure e)ecutiva u!ica3 care ar
avea i! sarci!a sa toate activit,tile de protectie3 i! deose.i a copiilor. Acestea su!t lasate i! sarci!a a
mai multor mi!istere si departame!te3 fiecare avi!d drept o.iective a!umite aspecte ale educatiei3
sa!atatii sau protectiei sociale3 fara ca pro.lema sa poata fi privita i! a!sam.lul ei. Pri!cipalele i!stitutii
&uver!ame!tale care au pri!tre o.iectivele statutare protectia familiei si copilului su!t: 8i!isterul
8u!cii si Protectiei ,ociale; 8i!isterul Educatiei si 1tii!tei; 8i!isterul ,a!atatii; 8i!isterul Afacerilor
5!ter!e; 0asa Natio!als de Asi&urari ,ociale; 0o!siliul Natio!al pe!tru Protectia Drepturilor
0opilului etc.
5inisterul 5uncii si Protectiei .ociale. 5! cadrul acestui mi!ister e)ista doua directii ce
a.ordea'a pro.lemele care ti! de i!sti4rtia familiei si a!ume: Directia Politici 7amiliale si 2portu!itati
E&ale si Departame!tul Asiste!ta ,ociala. 5! teritorii activea'a Directii de Asiste!ta ,ociala si Protectie
a 7amiliei3 care la !ivel local au i! compo!e!ts u! i!spector i! pro.lemele familiei3 ce se ocup,
!emi/iocit de evide!ta copiilor aflatIi i! situatii dificile3 i!tocmirea a!c-etelor sociale si i!treti!erea
relatiilor perma!e!te cu autoritatea tutelar,.
5! pre'e!t activitatea mi!isterului de susti!ere a familiilor si copiilor aflati i! situatii de rise se
Kmitea',3 i! special3 la acordarea de i!dem!i'atii familiilor !umeroase3 copiilor cu -a!dicap3 orfa!i3
mamelor si!&ure si altor cate&orii. Aceste i!dem!i'atii3 i!sa3 !u pot ameliora su.sta!tial situatia
familiilor3 deoarece su!t e)trem de mici.
A!ume Directia Politici 7amiliale si 2portu!itati E&ale a fost coordo!atorul si autorul pri!cipal al
proiectului ,trate&iei de Reforms a ,istemului de Asiste!ta ,ociala3 ela.orarea c,ruia a fost spri/i!ita
de
4N50E7.
5inisterul (ducatiei si .tiintei. 5! cadrul 8E13 pro.lemele protectiei copiilor su!t impartite i!tre
dou, structuri: Directia 5!stitutii de Tip 5!ter!at si Departame!tul Ti!eretului si ,portului. De
aseme!ea3 8E1 are i! sarci!a sa re&leme!tarea si solutio!area pro.lemelor le&ate de adoptia
i!ter!atio!als. Pri!tre o.iectivele statutare ale Directiei 5!stitutii de tip 5!ter!at su!t: educarea3
i!struirea si recuperarea socialL i a copiilor ramasi di! diferite motive fara i!&ri/irea pari!tilor sau cu
deficie!te fi'ice3 se!'oriale3 de comportame!t; plasarea copiilor orfa!i3 ramasi fara tutela3 i! i!stitutii
de tip familial; or&a!i'area i!fierii copiilor ramas/ fara tutela <orfa!i=.
Pe!tru reali'area o.iectivelor me!tio!ate3 i! su.ordi!ea 8E1 se aria urmatoarele cate&orii de
i!stitutii: scoli6i!ter!at de tip &e!eral pe!tru copiii orfa!i sau ramasi fara i!&ri/irea pari!tilor; scoli6
i!ter!at de tip &e!eral; 1coli au)iliare pe!tru copii cu retard me!tal; scoli speciale pe!tru copii cu
maladii cro!ice3 deficie!te fi'ice3 se!'oriale3 devieri de comportame!t; scoli de meserii pe!tru sur'i si
-ipoacu'ici; clase de meserii pe!tru or.i si sla. va'atori.
7aptul ca !u au fost facute eforturi pe!tru a de'volta alter!ative3 mai multe modele de
de'i!stitutio!ali'are a copiilor si de preve!ire a separarii lor de familie a dus la pastrarea3 pe parcursul
tuturor a!ilor de tra!'itie3 a !umarului e)cesiv de mare a copiilor di! i!stitutive de stat. 5! fiecare di!tre
cele 64 de i!stitutii ale 8E, su!t i!ter!ati de la 6( la "(( de copii. 0opiii educati i! cadrul acestor
i!stitutii de tip i!c-is !u su!t sociali'ati i! mod firesc3 ceea ce duce la limitarea capacitatilor lor de
i!te&rare ulterioara i! comu!itate3 la retard i! de'voltarea lor &e!erala.
Departame!tul Ti!eretului si ,portului are drept o./ective: i!sertia socio6profesio!ala a ti!erilor;
educatia ti!erilor; com.aterea delicve!tei /uve!ile; orie!tarea moral6civica a ti!erilor; de'voltarea
relatiilor i!ter!atio!ale ale ti!erilor sportivi. 0u spri/i!ul acestui departame!t3 mai multe or&a!i'atii
stude!testi au demarat u! proiect de com.atere a 1oma/ului i! ra!durile ti!erilor3 spri/i!it de Ja!ca
8o!diala3 la reali'area caruia cola.orea'a 0o!siliul Natio!al al Ti!eretului si u!ele or&a!i'atii de
ti!eret di! Germa!ia.
5inisterul .anatatii. 7amilia are dreptul la ocrotirea sa!atatii mem.rilor ei. Pe!tru ocrotirea
sa!atatii persoa!elor care se casatoresc si a urmasiior lor3 u!it,tile medico6sa!itare acorda co!sultatii
pre!uptiale referitoare la casatorie si la pla!uirea familiei3 efectuea'a3 cu co!simtama!tul lor3 e)ame!e
medicale. 8odul lor de efectuare este sta.ilit de 8i!isterul ,a!atatii. 5! cadrul 8i!isterului ,a!atatii
activea'a ,ectia Asiste!ta 8edicala a 8amei si 0opilului. Pi!a i! pre'e!t asiste!ta medicala adresata
copiilor a fost oferita de medicul pediatru. i! pre'e!t are loc procesul de trecere la serviciile acordate de
medicul de familie. 8i!isterul ,a!atatii are i! su.ordi!e patru case pe!tru copii <i!clusiv o i!stitute i!
re&iu!ea di! partea sta!&a a Nistrului=3 cu u! co!ti!&e!t de apro)imativ 6(( de copii orfa!i de (6# a!i3
a.a!do!ati i! mater!itati sau lipsiti de tutela pari!teasca. Dupa impli!irea varstei de #6" a!i3 copiii care
!u au fost i!fiati su!t distri.uiti i! casele de copii si scolile i!ter!at ale 8i!isterului Educatiei si ,tii!tei
1i 8i!isterului 8u!cii3 Protectiei ,ociale si 7amiliei.
0o!form Le&ii privi!d mi!imul de asiste!ta &ratuita3 &ara!tata de stat di! (.(2.%%3 Pac-etul
8i!im de ,ervicii de Ja'a Gara!tat de ,tat cupri!de: asiste!ta medicala primara acordata de catre
medicul de familie3 i! co!formitate cu !ormativele apro.ate de 8i!isterul ,a!atatii; asiste!ta medicala
speciali'ata3 acordata de specialisti di! secCiile co!sultative ale spitalelor3 la solicitarea medicului de
familie; asiste!ta medicala de ur&e!ta la etapa prespitaliceasca 1i spitaliceasca i! ca' de stari acute care
pu! i! pericol viata3 timp de 'ile; asiste!ta medicala acordata pacie!tilor cu tu.erculo'a3 .oli psi-ice
e!do&e!e3 dia.et 'a-arat si i!sipid3 .oli co!ta&ioase3 ,1DA3 sifilis3 alcoolism3 !arcoma!ie 1i
to)icoma!ie; asiste!ta medicala i! statio!ar copiilor de pi!a la # a!i3 copiilor i!vali'i3 orfa!i3 .ol!avi i!
stare &rava3 cu traume3 i!to)icatii3 care !ecesita terapie i!te!siva.
5mpleme!tarea Pac-etului de Ja'a de ,ervicii Gara!tate de ,tat este deocamdata ter&iversata de
dificultati fi!a!ciare cu care se co!fru!ta sistemul si tre!area rea.ilitarii sistemului de asiste!ta
medicala primara.
5inisterul &facerilor 3nterne. 2 su.divi'iu!e importa!ta a 8i!isterului Afacerilor 5!ter!e este
Directia Politiei de 2rdi!e Pu.lica a 5!spectoratului Ge!eral de Politie3 i! cadrul careia activea'a ,ectia
8i!ori 1i 8oravuri.
2 alta su.divi'iu!e a 8A53 care activea'a ca serviciu i!depe!de!t3 i! re&im !o!6stop este 0e!trul
Repu.lica! de Triere a 8i!orilor3 i! sarci!ile caruia i!tra: i!treti!erea si i!&ri/irea temporara a copiilor
de la la 1$ a!i aflati i! situatii de rise soldate cu r@ma!erea fara suprave&-ere; studierea cau'elor
situatiei de rise i! care se afla copilul3 ide!tificarea acestuia 1i a pari!tilor sau i!stitutiei i! care s6a aflat
a!terior; activitati cu caracter educativ6profilactic; e)ami!area profilactica a copiilor; i!credi!tarea
copiilor i!stitutiilor de resort <familiei3 scolilor6i!ter!at etc.=.
0opiii su!t primiti la 0e!tru i! re&im !o!6stop3 i!itial pe!tru o perioada de pi!a la ( 'ile3 care
poate fi prelu!&ita cu circa ( de 'ile i! .a'a deci'iei /udec,tore1ti. Terme!ul de plasare a copiilor !u
i!clude timpul aflarii lor la tratame!t sau la e)ame!e medicale3 sau perioadele de aflare i! cara!ti!a.
)onsiliul *ational pentru Protectia Drepturilor )opilului. 0o!siliul3 fu!d o structura
i!termi!isteriala3 a fost creat i! scopul ela.orarii si promovarii politicilor de stat i! i!teresul copiilor si
1i6a declarat drept o.iective:
6 asi&urarea respectarii prevederilor )onventiei O*U cu privire la Drepturile )opilului i!
Repu.lica 8oldova;
6 ela.orarea politicilor &uver!ame!tale vi'a!d reali'area drepturilor copiilor la !ivel
!atio!al;
6 co!solidarea coe'iu!ii sociale i! dome!iul protectiei drepturilor copiilor.
Di! pacate3 fii!d co!stituit di! persoa!e de prim ra!& di! mi!isterele implicate i! protec/ia
copiilor3 0o!siliul este supus sc-im.arilor de compo!e!ts de fiecare data ci!d se sc-im.a ca.i!etul de
mi!istri. Astfel3 lipseste co!ti!uitatea i! activitatea sa si se reuseste relativ puti!.
&utoritatea locala. Pe pla! local3 atri.utiile ce ti! de starea civila si de autoritatea tutelara3
asi&ura!d respectarea drepturilor si li.ertatilor omului3 su!t e)ercitate de catre primar.
5! structura or&a!i'atorica a primariilor e)ista su.divi'iu!i create
i! scopul spri/i!irii familiilor cu multi copii3 familiilor social
vul!era.ile3 copiilor orfa!i3 i!vali'i3 mamelor solitare cu copii3 a
preve!irii delicve!tei /uve!ile. Astfel Directiile pe!tru 2crotirea
0opilului3 Rei!tre&ire si ,pri/i! 7amilial de pe li!&a primarii
i!depli!esc urmatoarele sarci!i: crearea .a'elor de date privi!d familiile
!evoiase si !ecesitatile lor <tratame!t3 suport material3 fi!a!ciar3
scolari'are etc.=; depistarea familiilor social vul!era.ile si i!tocmirea
proiectelor de spri/i!; acordarea de spri/i! material familiilor;
co!silierea familiilor; facilitarea tratame!tului si procurarii de
medicame!te de catre familiile spri/i!ite; facilitatea accesului copiilor
di! familiile !umeroase sau !evoiase i! &radi!ite < i!clusiv pri!
ac-itarea platii pe!tru i!treti!ere=; tutela si curatela copiilor orfa!i3
ramasi ram pari!ti; participarea la procesul de i!fiere locala a copiilor;
ara!/area copiilor a.a!do!ati i! case de copii.
Organizatii 3nternationale. Pri!tre or&a!i'atiile i!ter!atio!ale care au o activitate foarte
fructuoasa pe teritoriul repu.licii !oastre este 4undatia .oros - 5oldova, ce susti!e directiile prioritare
orie!tate spre co!stituirea u!ei societati desc-ise. 7u!datia isi co!ce!trea'a eforturile asupra
dome!iilor3 care su!t determi!a!te pe!tru viitorul tarii si care au ca scop de'voltarea capacitatilor
uma!e. <7u!datia ,oros 6 8oldova3 Raport a!ual 2(((3 Editura AR03 0-isi!au3 2((13 p. ".=
Pri!tre multiplele pro&rame i!itiate de catre 7u!datie pe!tru copii si ti!eret s6ar putea de
me!tio!at: Pro&ramul *8oder!i'area i!vatema!tului preu!iversitar+; Pro&ramul *Pas cu Pas+;
Pro&ramul de spri/i!ire a i!vatama!tului superior; Pro&rame pe!tru doctora!'i3 asiste!ti si cadre
didactice ti!ere u!iversitare; Pro&ramul i!tercultural de sc-im. de elevi si stude!ti; crearea 0e!trului
educatio!al PR2 D5DA0T10A 1i a 0e!trului de De'voltare a ti!eretului <0DT= etc.3 i! cadrul carora
su!t reali'ate diferite proiecte ce isi propu! sa solutio!e'e diverse pro.leme ce co!tri.uie la formarea si
educarea ti!erii &e!eratii i! spiritul valorilor &e!eral6uma!e si pre&atirii ei pe!tru o viata dece!ta si
adecvata ceri!telor !oului mile!iu.
5! cadrul pro&ramului *,a!atate pu.lica+ a fost creat 0e!trul Natio!al de 5!formatie 8edicala
*8ed Net+; su!t susti!ute i!itiativele i! dome!iile: sa!atatii pu.lice3 spri/i!irii persoa!elor cu dere&lari
me!tale3 i!cura/arii paliative3 preve!irii depe!de!tei alcoolice si a a.u'ului fata de copii. 7u!datia
,oros68oldova a deve!it fo!datorul 7u!datiei pe!tru De'voltarea Asiste!tei 8edicale Primare
<7u!datia A8P=3 care susti!e activitatea si i!cura/a'a calitatea asiste!tei medicale primare di! repu.lica
pri! acumularea mi/loacelor fi!a!ciare !ecesare si cofi!a!tarea e)tra.u&etara a 0e!trelor 8edicilor de
7amilie3 0e!trelor de ,a!atate si 2ficiilor 8edicilor de 7amilie di! repu.lica.
Pro&ramul pe!tru femei are ca scop promovarea i!co!ti!ua a drepturilor femeilor i! vederea
o.ti!erii u!ui statut social3 eco!omic si politic e&al cu eel al .ar.atilor. ,u!t i!itiate pro&rame de
fortificare a sa!atatii femeii; de com.atere a traficului de fii!te uma!e; de a.ordare i!te&rate a e&alitatii
&e!urilor; de com.atere a viole!tei ma!ifestate impotriva femeii etc.
,e cade me!tio!at si rolul destul de importa!t al pro&ramelor: de drept3 de'voltare eco!omics3
societate civila3 .i.lioteci etc.
4ondul *atiunilor Unite pentru )opii , U*3)(4-. 4N50E7 1i6a desc-is repre'e!ta!ta i!
Repu.lica 8oldova i! 1%%#. A activat pe parcursul a doi a!i i! re&im de asiste!ta de ur&e!ta. Di! 1%%"
acorda asiste!ta te-!ica Guver!ului Repu.licii 8oldova i! .a'a Acordului 60adru de 0ola.orare pe!tru
a!ii 1%%" 6 2((13 sem!at i! octom.rie 1%%6. 8a!datul 4N50E7 este de a asista Guver!ul i! asi&urarea
supravietuirii3 protectiei si de'voltarii copiilor3 i! special a celor aflati i! situatii dificile.
MNN50E7 desfasoara Pro&ramele de Educatie si ,a!atate3 divi'ate la ra!dul lor i! mai multe proiecte si
su. proiecte.
Pro&ramul de ,a!atate are drept o.iective pri!cipale: reducerea mortalitatii i!fa!tile si mater!e
pri! co!trolul maladiilor; reducerea mal!utritiei; de'voltarea u!or mi/loace mai eficie!te de asiste!ta
medicala primara: crearea modelelor de reformare a asiste!tei medicale primare; impleme!tarea
sta!dardelor si te-!olo&iilor 28,F4N50E7 i! T!&ri/irea medicala a mamei si copilului etc.
Pro&ramul de Educatie are drept o.iective: stimularea u!or sc-im.ari comportameiitale si de
atitudi!e i! societate3 comu!itati. scoli3 &radi!ite si l ami l i i fata de sa!atatea si de'voltarea copiilor;
im.u!atatirea capacitatilor uma!e i! dome!iul educatiei; impleme!tarea u!ui model !atio!al de
educatie timpurie i!dividuali'ata; reorie!tarea politicilor si strate&iilor de i!stitutio!ali'are a copiilor cu
!evoi speciale spre rei!te&rarea lor i! comu!itate; crearea si co!solidarea u!or servicii sociale pe!tru
familiile aflate i! dificulrate si copii care provi! di! familiile de rise; preve!irea a.a!do!ului si a
i!stitutio!ali'arii copiilor pri! crearea modelelor alter!ative de i!&ri/ire; crearea modelelor de protectie
a copiilor aflati i! afara familiei etc.
5! dome!iul de'voltarii politicilor 4N50E7 isi propu!e : e)perti'a le&islatiei e)iste!te si
ela.orarea propu!erilor privi!d perfectio!area ie&islatiei i! dome!iul protectiei sociale si /uridice a
copiilor; spri/i!irea Guver!ului pe!tru crearea u!ui !ou sistem de asiste!ta sociala pe!tru familie si
copil: ela.orarea de pro&rame. ma!uale3 materiale i!structive i! asiste!ta sociala pe!tru u!iversitati;
or&a!i'area de co!feri!te. semi!are3 ateliere de lucru; pre&atirea cadrelor u!iversitare pe!tru
specialitatile de asiste!ta sociala etc.
9rustul (uropean pentru copii ,9()-. Trustul Europea! pe!tru 0opii3 or&a!i'atie .rita!ica3 isi
desfasoara activitatea i! or. Ki!cesti3 0a-ul3 Tiraspol si mu!. 0-isi!au. Pro&ramul este susti!ut fi!a!ciar
de do!atori di! 8area Jrita!ie <,cotia= si urmareste urmatoarele o.iective; asiste!ta sociala a familiilor
!umeroase aflate i! dificultate; i!te&
u
ea i! familia !ucleara a copiilor a.a!do!ati si i!stitutioiali'ati i!
case de copii3 mater!itati3 cli!ici; crearea u!or ce!tre de rea.ilitare; crearea u!ui ce!tru de plasame!t
familial de tip *7oster+; i!struirea asiste!tilor sociali.
TE0 ofera servicii .e!eficiarilor selectati de Directiile pe!tru 2crotirea 0opilului3 Rei!tre&ire si
,pri/i! 7amilial. Asiste!tii sociali ofera urmatoarele servicii: media'a le&atura di!tre familiile !evoiase
si TE0; determi!a !ecesitatile familiilor i! asiste!ta < sa!atate3 -ra!a3 im.racami!te3 co!siliere3 etc.=;
a/uta la distri.uirea ratio!ala a mi/loacelor fma!ciare3 primite de la TE0; i!&!/esc copiii la domiciliu;
i!struiesc mamele ti!ere i! educarea3 i!&ri/irea copiilor3 prepararea -ra!ii pe!tru copii mici;
rei!te&rea'a copii a.a!do!ati i! familiile proprii sau cele de plasame!t.
Organizatii neguvernamentale locale ,O*7-
A sporit co!sidera.il rolul 2NG6urilor i! solutio!area pro.lemelor cu care se co!fru!ta familia3
femeia si copilul i! perioada tra!'itiei. Pri!tre pro&ramele traditio!ale3 i!itiate de aceste or&a!i'atii. care
si6au demo!strat efectul .i!efacator asupra societatii3 pot fi e!umerate: pro&rame de fortificare a sa!atatii
femeii si copiilor: pro&rame de elimi!are a viole!tei impotriva femeii si copilului; de com.atere a
traficului cu femei si copii; acordarea asiste!tei i!formatio!ale pe!tru femei si copii; susti!erea si
promovarea reformei le&islative3 mo.ili'area comu!itatii i! activitatea de i!te&rare a persoa!elor
disa.ilitate etc. Pri!tre cele mai cu!oscute or&a!i'atii !o!&uver!ame!tale ce activeata i! vederea
reali'arii acestor pro&rame pot fi remarcate: 0e!trul de l!formare si Docume!tare i! Drepturile
0opilului; 0e!trul pe!tru Drepturile 2mului di! 8oldova; 0e!trul Natio!al al 7emeilor; Asociatia
7emeilor de 0ariera Nuridica; 0e!trul Natio!al de ,tudii si l!formare pe!tru Pro.lemele 7emeii etc.
1 3. Prin"ipiul Mono(amiei
0o!form acestui pri!cipiu. cetate!ii Repu.licii 8oldova pot sa fie co!comite!t !umai i!tr6o
si!&ura casatorie3 care este i!re&istrata i! modul si ordi!ea sta.ilita de le&e. Art. 1# ali!. 1 lit. a 0.7.
prevede e)pres ca3 !u se admite casatoria i!tre persoa!e di!tre care eel puti! u!a este de/a casatorita.
5! cadrul familiei mo!o&ame3 atat i! repu.lica 8oldova3 cit si i! ma/oritatea tarilor lumii3 s6au
i!dividuali'at trei structuri:
a= 7amilia e)ti!sa;
.= 7amilia !ucleara;
c= 7amilia derivata.
4amilia extinsa este modelul patriaral de tip traditional. Ea i!clude relatii relative si !o!relative
i!tre mem.rii care loeuiese i! acelasi spatiu <cami!= si care repre'i!ta doua 6 trei &e!eratii reu!ite si3
u!eori3 colaterale <fratii=. 7amilia e)ti!sa su.ordo!ea'a familia !ucleara3 fii!d formata3 adesea3 di! eel
puti! doua familii !uclcare <.u!ici3 pari!ti si copii= si dispu!a!d de u! sistem de !orme si re&uli de
co!vetuire care se perpetuia'a de la o &e!eratie la alta. 0aracteristica ei fu!ctio!ala este
co!servatorismul3 pastrarea traditiilor3 o.iceiurilor si stilului familial domi!a!t3 pe cit se poate.
7u!ctio!a!d pri! re&uli oarecum ri&ide3 me!ite sa asi&ure sta.ilitatea si *spiritul de cla!+3 ea !u este
lipsita de *dramatism i!teractio!al+3 favori'a!d frecve!t aparitia co!flictelor T!tre &e!eratie. 5! li!ii
&e!erale i! familia e)ti!sa3 sistemul valorilor etico6reli&ioase si c-iar culturale au u! &rad de i!ertie si
tra!smisi.ilitate mai mare. 5!flue!tele educatio!ale su!t3 i! co!seci!ta mai ri&ide3 iar ceri!tele
<asteptarile= i!tre&ii familii fata de fiecare mem.ru al sau3 mai u!iforme3 mai previ'i.ile. Acest tip de
or&a!i'are familiala pare a trai dupa re&ula circularitatii <istoria se repeta=3 ceia ce co!fera mem.rilor sai
u! se!time!t de aparte!e!ta si securitate relativ i!alt.
7amilia e)ti!sa3 desi a!&a/ea'a co!flicte i!tra si i!ter&e!eratio!ale3 ridica adesea .ariere
psi-olo&ice de !etrecut i! calea destramarii !ucleelor familiale sau te!di!telor ce!trifu&e ale acestora.
Propu!a!du6si pastrarea coe'iu!ii si sta.ilitatii la !ivelul i!tre&ului sistem familial3 defavori'ea'a
adesea evolutia si calitatea relatiilor i!time3 proiecta!du6le si co!firma!du6le mai mult di! perspectiva
scopurilor de perpetuare3 de pastrare a filo!ului familiei pri! urmasi3 si mai puti! di! perspectiva
e)perie!tei su./ective de crestere si de'voltare a perso!alitatii sotilor i! rolurile masculi!e si femi!i!e.
Avi!d drept scop de .a'a reproducerea &rupului social3 familia traditio!ala actio!ea'a di!colo de
i!divi'i3 ca o modalitate i!stitutio!alC ce se .i'uie pe solidaritate mutuala eleme!tara. *Ea isi asuma3 la
u! mome!t dat3 trecutul colectiv si &ara!tea'a viitorul+3 deve!i!d spatiul i! care cuplurile pare!tale
tra!smit copiilor lor *riscul si sa!sa e)iste!tei+.
2"
4amilia nucleara ,conjugald-, redusa numeric la soti /i copiii lor necdsdtoriti ,proprii sau
adoptati-, este, in variantele ei armonioase, sanatoase o structura democratica, bazata pe consens,
egalitate si complementaritate a rolurilor de sot, sotie, precum si pe o participare crescdndd a
co:;iilor. Ale&erea parte!erului i! cadrul acestui tip de familie este motivata de afectiu!e mutuala si de
li.ertatea optiu!ii3 scopul sau fii!d fericirea am.ilor soti si a copiilor lor. 0uplul moder! este profu!d
marcat de li.ertatea ale&erii si de e)ercitarea dreptului la autode'voltare3 iar ci!d se!time!tul iu.irii
dispare cuplul isi pierde ratiu!ea de a fi si3 de cele mai multe ori3 se separa. Asa se e)plic, de ce cuplul
moder! este mai e)pus i!sta.ilitatii3 divortul surve!i!d cu o frecve!ta mereu i! crestere i! lumea
co!tempora!a. 5! co!ditiile vietii moder!e3 i! special i! localitatile ur.a!e3 familia !ucleara isi
co!struieste u! !ou stil de viata3 caracteri'at pri!: co!ce!trarea afectiva3 comu!icatio!ala si actio!ala;
separarea treptata si3 u!eori3 rapida de la i!trea&a ramificatie de rude!ie3 ceia ce ii co!fera o
i!depe!de!ts proprie3 cu marcata posi.ilitate de autoco!ducere si autode'voltare.
7amilia !ucleara este o structura preferata de ma/oritatea oame!ilor i! cea mai mare parte a
&lo.ului terestru3 ea fii!d apta sa asi&ure eel puti! patru fu!ctii ese!tiale: cooperarea eco!omica i!tre
soti3 relatiile se)uale3 reproducerea si sociali'area copiilor. 1i di! pu!ct de vedere psi-olo&ic familia
!ucleara are o posi.ilitate crescuta de asi&urare a suportului emotio!al de satisfacere a !evoilor de
securi'are3 protectie si aparte!e!ta a fiecarui mem.ru3 precum si a !evoilor de comu!icare si crestere a
perso!alitatii. Aceasta !u i!seam!a ca toate aceste !evoi su!t satisfacute automat pe!tru fiecare mem.ru
al !ucleului familial3 doar ca urmare a aparte!e!tei lui la acesta. 0resca!d i! i!timitate3 relatiile
i!terperso!ale i! acest ca' su!t totodata mult mai complicate si presupu! u! &rad de compete!ta
relatio!ala3 .a'at pe fle)i.ilitate si creativitate care sa le permita sotilor sa se i!teradapte'e optim3 iar
copiii lor sa evolue'e sa!atos di! pu!ct de vedere psi-ic si social. 0reativitatea perso!als i! cuplul
marital devi!e o co!ditie i!dispe!sa.ila a de'voltarii capacitatii familiei de a face fata stresurilor e)ter!e
si i!ter!e3 de a re'olva cu succes pro.lemele firesti ale vietii cotidie!e. 5!capacitatea !ucleului familial
de a se autore&la *aici si acum+ periclitea'a treptat si c-iar stopea'a *cursa maritala+ si3 implicit3 pe cea
a autode'voltarii perso!alitatii.
4orme derivate ale familiei. Ne vom opri la urmatoarele forme derivate:
a= familia mi)ta;
.= familia mo!opare!tala.
4amilia mixta este o structura bazata pe casdtoria dintre doi parinfi ,singuri sau divortati- cu
copii proprii si, eventual, copii comuni. Astfel3 relatiile de fratie vitre&a sau pri! alia!ta su!t specifice
familiilor mi)te3 deo.icei coa.ita!d i! acelasi spatiu. Pro.lemele de adaptare i!terperso!ala privesc
eve!tuale dificultati pri! i!tolera!ta sau desi!cro!i'ari mutuale i!tre fratii vitre&i si !aturali3 pe de o
parte3 i!tre pari!tii vitre&i si copii3 pe de alta parte. 0uplul marital este eel care deti!e .ala!ta relatiilor
familiale3 care se pot usor de'ec-ili.ra i! aceste
co!ditii.
Pro.lemele familiei mi)te3 ale pari!tilor si copiilor vitre&i3 ti! de specificul relatiei di! sistemul
familial structurat dupa recasatorie3 de riscul repetarii a!umitor erori di! maria/ele a!terioare 1i de
relatiile cu e)6co!sortii. Ace1tia di! urma rama! de cele mai multe ori i! relatii <mai mult sau mai puti!
re&late /uridic si psi-olo&ic cu copiii lor=. Adeseori pari!tii vitre&i au u! comportame!t i!adecvat fata de
copiii vitre&i3 mai ales le&at de atitudi!ile si relatiile acestora cu pari!tii !aturali. Pe de alta parte3 pe!tru
copil recasatoria pari!telui creea'a cateva pro.leme reale3 cum ar fi: copilul se co!fru!ta cu situatia de a6
si imparti afectiv pari!tele cu !oul sot al acestuia; copilul se poate teme de o modificare a re&ulilor i!
!oua familie3 ceia ce este3 dupa termi!area divortului3 o idee 1i a1teptare realista; copilul poate resimti
di! partea pari!telui vitre&3 asema!ator sau diferit3 modul de discipli!are pe!tru comportame!te3 moduri
de a face si &a!di cu care s6a depri!s sau care erau tolerate de pari!tele !atural; copilul se poate
i!vi!ovati daca se simte atras sau iu.este pari!tele vitre&3 deoarece s6ar simti simulta! !eloial fata de
pari!tele !ecustodial; copilul tre.uie sa re!u!te la visul sau de a6s/ revedea pari!tii impreu!a3 si aceasta
!u6i u1or de facut. 5! co!seci!ta3 el poate avea te!di!ta sa6si creasca ostilitatea fata de pari!tele vitre&.
Pe!tru am.ii pari!ti care isi aduc proprii copii i! remaria/3 situatia poate deve!i mult mai
complicate 1i dificila mai ales daca !oul cuplu va avea u! !ou copil. DesN o.stacolele pari!te 6 copil
vitre& su!t reale3 totusi multi di!tre ace1tia reu1esc sa a/u!&a la u! re'ultat satisfacator3 co!tri.ui!d la
structurarea !oului sistem familial 1i c-iar la fericirea !oii casatorii. 5!dicele ridicat al casatoriilor dupa
divort favori'ea'a3 i! ultimii 2( de a!i3 proliferarea familiilor *comasate+3 *lar&ite+ sau *mi)te+.
4amilia monoparentald este structura parentald asimetrica formata dintr-un pdrinte si copilul
,copiii- sau ,sdi-, fie prin decesul celuilalt parinte, fie prin divort, fie prin abandonarea familiei de cdtre
un pdrinte, fie prin decizia de a nu se cdsdtori, fie prin adoptia, adopfiunea realizata de o persoand
singurd, fie prin nasterea intdmpldtoare % a unui copil dintr-o relatie libera in afara cdsdtoriei cu refer
ire in special la parintii adolescenti.
0<
0a urmare a cre1terii !umarului de divorturi familia cu u! si!&ur
pari!te este di! ce i! ce mai frecve!ta. E)perie!ta de a fi pari!te si!&ur !u este !eaparat devastatoare
pe!tru adult sau pe!tru copii3 dar !u este co!forta.ila i! perma!e!ta. Ea rama!e o e)perie!ta particulars
de tip familial3 ce duce la sc-im.ari i! raporturile di!tre pari!ti s/ copii. Desi su!t cu mult mai
sem!ificative3 sc-im.arile pot depi!de de timpul pe care il co!sacra mama sau tatal familiei; de modul i!
care efectele separarii au marcat atat adultii3 cit 1i copiii; de modul i! care am.ii adulti 1i copiii de'volta
strate&ii de a face fata pro.lemelor3 !oi stiluri de viata. Pe!tru multi i!divi'i aceste adaptari s/ a/ustari pot
fi relativ temporare3 cata vreme ma/oritatea pari!tilor si!&uri reu1esc sa se recasatoreasca.
5ajoritatea pdrintilor singuri sunt femei <apro)imativ $$O=3 ele asi&ura!du61i custodia copiilor
di! ratiu!i !u !umai !aturale dar 1i culturale. Puti!e di!tre femeile divortate i!credi!tea'a custodia
copiilor tatalui. 8amele si!&ure e)ercita u! rol e)ti!s pare!tal3 i!clu'a!d simulta! compo!e!te
co!cure!tiale i! co!ducerea familiei3 de aici re'ulta o serie de sc-im.ari i! relatiile cu copiii3 care pot fi
o.servate i! sla.irea &ra!iCelor di!tre rolurile previ'i.ile de adult 1i de copil3 copilul fii!d !evoit sa61i
de'volte maturitatea i! deva!s3 i! timp ce !u su!t pre&atiti i!ca s6o faca. 8ulte femei &asesc e)trem de
stresa!t acest statut3 dar i!cearca sa se adapte'e pri!tr6o varietate de cai.
4amilia monoparentald condusd de tatd constitute o minoritate in cadrul acestui tip de familie
<apro)imativ 12O=. 5! ultimii 2( de a!i ea a deve!it mult mai frecve!ta. 8otivatiile care ii determi!a pe
.ar.ati sa doreasca sau sa accepte postura de pari!te6si!&ur su!t diferite. Pe de o parte se situea'a acei
.ar.ati care susti! dreptul lor de a61i e)ercita pare!talitatea3 i!trucat se simt capa.ili 1i motivati afectiv
pe!tru aceasta. Pe de alta parte3 cei care su!t o.li&ati sa co!simta la e)ercitarea custodiei3 ca urmare a
po'ifiei i!sta!tei /udecatore1ti sau a mamei3 care se dovede1te i!capa.ila sa61i i!&ri/easca copiii3 atat
fi'ic3 cit 1i emotio!al. 5! &e!eral3 se aprecia'a ca e)perie!ta mo!opare!talitatii la tati este mai puti!
distructiva pe!tru stilul de viata decit i! ca'ul mamelor3 a1a cum factorii eco!omicP afectea'a femeile
i!tr6o masura mai mare decit .ar.atii.
1 !. Prin"ipiul li$erului "onsimtamant la "asatorie
5! come!tariul 0a!o!ului 1(#"3 1 1 1i 2 este spus: *casatoria 6i!stitute care face parte di! ordi!ea
!aturii 1i a -arului 6 este opera lui Dum!e'eu3 i!sa fiecare casatorie co!creta3 c-iar daca este o
comu!itate de iu.ire3 ia !a1tere di! co!simtama!tul li.er 1i co!1tie!t al celor doua parti. Nici o putere
ome!easca3 !ici c-iar Jiserica !u poate supli!i co!simtama!tul partilor+.
)onsimtamantul matrimonial nu este un act uman oarecare, ci unul cu totul special, in sensul ca,
pe lingdfaptul ca trebuie safie liber total =si responsabil, e necesar sa fie adecvat obiectului, adica
legamdntului conjugal, care prin natura sa include obligatii si drepturi esentiale. Persoa!a care i!
mome!tul i!c-eierii casatoriei !u are u'ul suficie!t al ratiu!ii sau discer!ama!tul !ecesar pe!tru a putea
evalua i! co!cret 6 T!tele&a!d si voi!d 6 drepturile si o.li&atiile ese!tiale ale daruirii si acceptarii
matrimo!iale reciproce3 sau se afla i! imposi.ilitatea de a6si asuma o.li&atii co!/u&ate ese!tiale este
lipsita de capacitatea !ecesara de a da u! co!simtama!t valid.
,u!t i!capa.ili sa i!c-eie casatorie cei care su!t lipsiti de u'ul suficie!t al ratiu!ii3 adica acel &rad
de ratiu!e cu a/utorul caruia sa poata i!depli!i !u !umai u! act uma! i! &e!eral3 ci u!ul specific3 adecvat
&ravitatii ale&erii matrimo!iale. 0au'ele acestei deficie!te su!t !umeroase si variate. Ele tre.uie
a!ali'ate de la ca' la ca'. Practic este vor.a de .oli mi!tale si de alte tul.urari psi-ice &rave.
Nurisprude!ta co!siders ca astfel de .ol!avi3 i! ca'ul ci!d .oala este i!cura.ila3 c-iar daca su!t luci'i i!
mome!tul i! care ar tre.ui sa dea co!simtama!tul matrimo!ial3 totusi !u su!t co!siderati capa.ili pe!tru
u! aseme!ea co!simtama!t. Persoa!ele care i! mome!tul e)primarii co!simtama!tului matrimo!ial su!t
afectate de tul.urari psi-ice &rave3 datorate u!or stari de dro&3 de alcoolism3 de -ip!o'a etc.3 pierd
stapa!irea de si!e si a u'ului facultatilor i!telectuale si volitive3 asa i!cit aceste persoa!e !u pot i!c-eia
acte uma!e pe depli! li.ere si co!stie!te.
,u!t i!capa.ile sa i!c-eie casatorie persoa!ele afectate de u! &rav defect de discer!ama!t cu
privire la drepturile si o.li&atiile matrimo!iale ce tre.uie acordate si acceptate de catre am.ele parti. 5!
ca'ul casatoriei3 discer!ama!tul este capacitatea *critica+ a celor doi viitori soti de a c-i.'ui si a aprecia
i! co!cret respo!sa.ilitatile matrimo!iale pe care ei le asuma pe!tru toata viata. Nu este suficie!t ca ei sa
cu!oasca aceste respo!sa.ilitati i! mod a.stract3 ci tre.uie sa dispu!a de o suficie!ta maturitate de
/udecata cu a/utorul careia sa le poata evalua. 0i!d viitorii soti au impli!it varsta prescrisa pe!tru a putea
i!c-eia casatoria3 se presupu!e ca au3 !u !umai u'ul suficie!t al ratiu!ii ci si discer!ama!tul !ecesar cu
privire la o.li&atiile si drepturile matrimo!iale.
>iitorii soti trebuie nu numai sa cunoasca, sa doreascd in mod liber si sa evalueze principalele
responsabilitati matrimoniale, ci totodata safie si capabil sa si le asume. E)perie!ta arata ca e)ista
persoa!e3 care3 desi le voiesc i! mod li.er si le evaluea'a i! co!cret3 se afla totusi i! imposi.ilitatea de a
si le asuma sau de a le i!depli!i3 deoarece aceasta depaseste posi.ilitatile lor. Nurisprude!ta sta.ileste
co!cret care a!omalii psi-ice impiedica pe ci!eva sa6si asume respo!sa.ilitatile matrimo!iale. 0a'urile
cele mai frecve!te de pi!a acum su!t cele ale persoa!elor -omose)uale si !imfoma!e.
Pentru a putea inceia o casatorie valida, pe lingd capacitatea naturald, biologicd si psiicd cele
doud parti trebuie sa posede si un minimum de cunostinte cu privire la natura casatoriei, intrucdt
nimeni nu poate voi un lucru daca mai intdi nu-l cunoaste. Le&iuitorul !u cere ca viitorii soti sa ai.a
cu!osti!te ample si profu!de despre casatorie3 ci sa !u i&!ore ese!tialul. 2 persoa!a care ar co!sidera
casatoria drept o comu!itate e)clusiv amicala sau de a/utor reciproc3 oca'io!ala si trecatoare3 sau ca
!asterea copiilor ar fi re'ultatul u!or simple ma!ifestari afectuoase si ar acorda dreptul reciproc asupra
trupului !umai i! vederea acestor ma!ifestari3 fara a avea o idee c-iar mi!ima cu privire la cooperarea
celor doi soti3 ar i!c-eia o casatorie i!valida3 i!trucat ar lipsi o.iectul ese!tial al co!simtama!tului.
Uneori vointa de a inceia casatoria, desi exista, poate fi viciata, adica persoa!a s6a decis i! urma
u!or circumsta!te care i6au alterat i!tr6u! fel sau altul cursul psi-olo&ic moral. 7ara aceste circumsta!te
ale&erea ei ar fi fost total diferita. (xista trei vicii de consimtamant+ eroarea, dolul si violenta sau
teama.
(roarea poate fi cu privire la persoana ,persoana este alta- si in acest caz ea invalideazd
casatoria. Eroarea cu privire la o calitate a persoa!ei3 c-iar daca este cau'a a co!tractului3 !u i!validea'a
casatoria3 decit daca aceasta calitate este voita i! mod direct si pri!cipal. Eroarea cu privire fie la
u!itatea3 fie la i!disolu.ilitatea3 fie la dem!itatea sacrame!tala a casatoriei !u vicia'a co!simtama!tul
matrimo!ial3 cu co!ditia ca ea !u determi!a voi!ta.
Dolul <vicle!ia= este voi!ta deli.erata si culpa.ila de a determi!a o persoa!a3 pri! i!selaciu!i3
mi!ciu!i sau retice!te3 de a savarsi o actiu!e pe care i! alte co!ditii !u ar savarsi6o. 5! &e!eral3 actul
i!depli!it ca urmare a u!ei i!duceri i! eroare de catre altci!eva !u e)clude voi!ta de a savarsi acel act si
de aceia este valid di! pu!ct de vedere /uridic3 dar poate fi a!ulat de catre !ormele dreptului i! a!umite
co!ditii: daca persoa!a simulea'a i! mod co!stie!t si voit o calitate precisa; daca este provocat cu scopul
de a se o.ti!e co!simtama!tul; daca se refera la o calitate a persoa!ei care se casatoreste; daca aceasta
calitate este de asa !atura i!cit lipsa ei ar putea sa tul.ure i! mod &rav viata co!/u&ala.
Li.ertatea co!simtama!tului poate fi dimi!uata sau c-iar poate lipsi cu totul datorita viole!tei si
fricii. >iolenta este constrdngerea din exterior a unei persoane, adica o constrdngere provenitd din
partea altei persoane, care nu poate fi respinsd si care provoacd teama. 9iole!ta poate fi fi'ica
<trupeasca= si morala <psi-ica=. 0asatoria i!c-eiata di! co!stra!&ere fi'ica este !ula i! virtutea dreptului
!atural3 i!trucat co!simtama!tul lipseste cu desavarsire. Este !ula casatoria si i! ca'ul ci!d ea se i!c-eie
i! urma viole!tei psi-ice sau morale ce da !astere fricii. 7rica sau teama3 adica ame!i!tarea cu u! rau
imi!e!t sau viitor3 produce i! sufletul omului o tul.urare3 care !u6i permite sa actio!e'e cu depli!a
se!i!atate si li.ertate. M
Dori!d3 co!form )artei *atiunilor Unite, sa favori'e'e respectul u!iversal si efectiv al drepturilor
omului si al li.ertatilor fu!dame!tale pe!tru toti3 fara deose.ire de rasa3 se)3 lim.a si reli&ie3 la "
!oiem.rie 1%62 &dunarea 7enerald a *atiunilor Unite a adoptat )onventia privind consimtamantul la
cdsdtorie, varsta minima pentru cdsdtorie si inregistrarea cdsdtoriilor. Art. 1 al 0o!ve!tiei me!tio!ate
dispu!e: *ici o cdsdtorie nu va puteafi contractatd in mod legal fara liberul si deplinul consimtdmdnt
ale celor doud parti, acest consimtdmdnt trebuind sdfie exprimat de ele direct, in prezenta autoritdtii
competente a celebra casatoria si a martorilor, dupd o publicitate suficientd, conform prevederilor legii.
.
*0a e)ceptie de la prevederile para&rafului 13 pre'e!ta u!eia di!tre parti !u va fi ceruta daca
autoritatea compete!ta are dovada ca impre/urarile su!t e)ceptio!al si ca aceasta parte si6a e)primat
co!simtama!tul i! fa/a u!ei autoritati compete!te si i! forma preva'uta de le&e si !u 16a retras.+. 5!
lumi!a prevederilor 0o!ve!tiei date statul ia masurile le&islative !ecesare pe!tru sta.ilirea varstei
mi!ime pe!tru casatorie. Nu vor putea co!tracta le&al casatoria persoa!ele care !u au impli!it aceasta
varsta3 cu e)ceptia u!ei dispe!se de varsta acordata de autoritatea compete!ta pe!tru motive &rave si i!
i!teresul viitorilor soti3 iar toate casatoriile vor fi i!scrise de autoritatea compete!ta i!tr6u! re&istru
oficial.
5! Repu.lica 8oldova acest pri!cipiu este co!sfi!tit co!stitutio!al. Art. 4$ ali!. 2 di! 0o!stitute
prevede: 4amilia se intemeiazd pe casatoria liber consimtitd intre bdrbat si femeie , care este susti!uta
si de prevederile art. 11 ali!. 1 0.7.: *Pe!tru i!c-eierea casatoriei este !ecesar co!simtama!tul reciproc3
!eviciat3 e)primat perso!al si !eco!ditio!at3 al .ar.atului si femeii care se casatoresc3 +.
Potrivit acestui pri!cipiu3 viitorii soti co!simt la i!c-eierea casatoriei i! .a'a afectiu!ii si
dra&ostei reciproce3 fara ca deci'ia lor sa fie i!flue!tata de vre6u! factor e)ter!. Nici pari!tii3 !ici rudele
si !ici orice alta persoa!a !u poate i!terve!i i! ale&erea de catre u! viitor sot3 al celuilalt sot sau parte!er
de viata. La fel3 !ime!i !u poate i!terve!i i! !ici u! fel la e)primarea co!simtama!tului de catre viitorii
soti la i!c-eierea actului /uridic al casatoriei. 9iitorii soti is/ e)prima voi!ta de a se casatori perso!al si
simulta!3 aceasta voi!ta tre.uie sa fie actuala3 !eviciata si3 caCo ultima co!ditie3 sa fie co!statata i! mod
direct de catre persoa!a ce oficia'a i!c-eierea actului /uridic al casatoriei.
Pe!tru a fi vala.il si a produee efecte /uridice co!simtama!tul3 la casatorie tre.uie sa
i!depli!easca urmatoarele co!ditii:
a= sa !u fie alterat de vre6u! viciu <eroare3 dol sau viole!ta=;
.= sa fie actual;
c= sa fie dat perso!al si simulta! de catre viitorii soti;
d= sa fie co!statat i! mod direct de catre fu!ctio!arul oficiului de stare civila3 de primarul sau
secretarul de 1C !rimarie3 care oficia'a cele.rarea i!c-eierii casatoriei.
De fapt dreptul familiei prevede prezenta liberul ui cons,ifntdmdnt nu numai la inceierea actului
juridic al casatoriei. frincipiul consimtamantului liber al subiectelor de drept familial guverneazd
majoritatea relaliilor familiale. 5! susti!erea afirmatiei date pot fi aduse prevederile art. 6 ali!. 1 0.7.:
*5! .a'a acordului comu! al sotilor care !u au copii mi!ori comu!i sau i!fiafi casatoria poate fi
desfacuta de catre oficiul de stare civila +3 sau ale art. 213 ali!. 4 si # 0.7.: * 0o!ve!tia i!c-eiata de
u!ul di!tre soti poate fi declarata !ula de catre i!sta!ta /udecatoreasca3 la cererea celuilalt sot3 daca se va
sta.ili ca cealalta parte a co!ve!tiei a 1tiut sau tre.uia sa fi stiut ca al doilea sot este impotriva3 i!Q-eierii
co!ve!tiei respective. 4!ul di!tre soti !u poate3 fara co!simtama!tul e)pres al celuilalt sa re'ilie'e
co!tractul de i!c-iriere a spatiului de locuit3 sa i!strai!e'e casa sau apartame!tul ori sa limite'e pri! acte
/uridice dreptul la locui!ta a celuilalt sot+.
0o!simtama!tul <acordul= persoa!elor implicate la i!c-eierea actului /uridic al adoptiei este u!a
di! co!ditiile de fo!d determi!a!te pe!tru i!c-eierea actului respectiv. Astfel3 pe!tru adoptia copilului
se
cere:
a= acordul pari!tilor copilului3 e)primat pri!tr6o declaratie scrisa3 aute!tificata de !otar sau de
autoritatea tutelara i! a carei ra'a teritorit. 3a se afla domiciliul copilului ori al pari!tilor;
.= acordul scris al tutorelui <curatorului= la adoptie <i! ca'ul ci!d copilul se afla su. tutela
sau curatela=3 aute!tificat de !otar sau de autoritatea tutelara i! a carei ra'a teritoriala se afla
domiciliul mi!orului sau al tutorelui <curatorului=. Acordul poate fi e)primat de tutore <curator= si
perso!al i! i!sta!ta /udecatoreasca;
c= acordul scris al sotului adoptatorului3 aute!tificat de !otar sau de autoritatea tutelara <i!
ca'ul ci!d copilul este adoptat !umai de u!ul di!tre soti=. Acest acord poate fi e)primat perso!al
i! i!sta!ta /udecatoreasca;
d= acordul copilului adoptat3 care a ati!s varsta de 1( a!i3 e)primat i! i!sta!ta
/udecatoreasca.
1 5. Prin"ipiul e(alitatii in relatiile familiale
3n timpul casatoriei sotul si sotia au drepturi si responsabilitati
egale in cadrul familiei. Acest statut de e&alitate se e)ti!de asupra
oricarei sc-im.ari produse i! relatia celor doi3 ea co!ti!ua sa fie vala.ila
i! ca'ul u!or ara!/ame!te privi!d separarea le&ala sau desfacerea
casatoriei3 tutela copilului3 dreptul la vi'ite3 pierderea sau recuperarea
autoritatii pari!testi si este recu!oscut atat de dreptul i!ter!atio!al si eel ,
!atio!al3 cit si de dreptul ca!o!ic.
Astfel3 am.ii soti au drepturi si i!datoriri e&ale cu privire la comu!itatea de viata3 sta.ileste
0a!o!ul 11# 0D0. E&alitatea di!tre .ar.at si femeie se .a'ea'a pe i!sasi !atura uma!a creata
de Dum!e'eu dupa c-ipul si asema!area ,a. Jar.atul si femeia care3 pri! pactul co!/u&al *!u mai
su!t doi3 ci u! si!&ur trap+3 isi ofera u!ul altuia a/utor si slu/ire pri! u!irea i!tima a persoa!elor si
actiu!ilor lor. Depasi!d pri!cipiul superioritatii tatalui asupra mamei3 0D0 sta.ileste3 de
e)emplu3 ca locul de ori&i!e al copilului este locul i! care pari!tii isi aveau domiciliul3 ci!d
copilul s6a !ascut3 iar daca pari!tii !u aveau ama!doi acelasi domiciliu3 locul de ori&i!e este locul
u!de mama isi avea domiciliul. Totusi3 pri!cipiul e&alitatii i! drepturi si datorii !u tre.uie sa fie
i! dau!a compleme!taritatii celor doi soti3 dime!siu!e ese!tiala a alia!tei si vietii matrimo!iale3
care se .a'ea'a pe modul diferit i! care ei participa la asema!area cu dum!e'eu si o ma!ifests.
(
Declaratia Universald a Drepturilor Omului, adoptata si proclamata de &dunarea
7enerald a O*U din 1( decem.rie 1%4$3 i! art. 1 proclama: 9oate flintele umane se nasc libere
si egale in demnitate si in drepturi? % 7iecare se poate .ucura de toate drepturile si de toate
li.ertatile proclamate i! Declaratie3 fara !ici o deose.ire3 i! special de rasa3 de culoare3 de se)3 de
lim.a3 de reli&ie3 de opi!ie politica sau de orice alta opi!ie3 de ori&i!e !atio!als sau sociala3 de
avere3 de !astere sau decur&a!d di! orice alta situatie.
*08 incepere de la varsta nubild, barbatul si femeia fara nici o restrictie in privinta rasei,
cetdteniei sau religiei, au dreptul sa se casdtorea.scd si sa intemeieze o familie. (i au drepturi egale la
inceierea casatoriei, in decursul casatoriei si la desfacerea ei% <art. 163 ali!. 1 di! Declaratia
Universald a Drepturilor Omului-.
0o!ve!tia asupra elimi!arii tuturor formelor de discrimi!are fata de femeie3 i! art. 1#3 recunoaste
egalitatea femeii cu barbatul in fata legii. *E&alitatea i! fata le&ii+ i!clude si aspectele ce ti! de casatorie
si familie si care su!t specificate i! art. 16 al co!ve!tiei me!tio!ate. Astfel3 i! se!sul acestui articol:
6 ,tatul tre.uie sa asi&ure e&alitatea i! casatorie si i! relatiile familiale;
6 7emeile tre.uie sa dispu!a de acelasi drept la casatorie ca si .ar.atii3 i! .a'a co!simtama!tului
li.er3 si sa .e!eficie'e de li.ertate la ale&erea sotului;
6 ,tatele se o.li&a sa sta.ileasca varsta mi!ima de casatorie si i!re&istrare a tuturor casatoriilor.
Lo&od!a T!tre copil !u are putere /uridica;
6 7emeile tre.uie sa ai.a drepturi e&ale cu .ar.atii atat i! perioada cas!iciei3 cit si la desfacerea ei;
6 7emeile au aceleasi drepturi asupra propriilor copii3 !umarului lor3 asupra pla!ificarii !asterilor3
au acelasi acces la i!formatii si la mi/loacele !ecesare pe!tru e)ercitarea drepturilor sus6me!tio!ate. Ele
tre.uie sa se .ucure de drepturi e&ale cu .ar.atii i! materie de tutela3 curatela si adoptie;
6 De aseme!ea3 femeile vor avea aceleasi drepturi ca si sotii lor la ale&erea !umelui3 profesiei sau
ocupatiei3 precum si i! materie de proprietate si admi!istrare a .u!urilor.
Lua!d !ota de actele !ormative i!ter!atio!ale3 Repu.lica 8oldova optea'a pe!tru o e&alitate
depli!a di!tre .ar.at si femeie i! toate dome!iile politic3 social3 eco!omic3 cultural3 familial etc. le&islatia
Repu.licii 8oldova3 mai ales dupa 1%%(3 i!cearca a aduce i! co!corda!ta prevederile !atio!ale cu cele
i!ter!atio!ale.
0o!stitutia Repu.licii 8oldova i! art. 16 ali!. 2 prevede: *".FF cetatenii #epublicii 5oldova sunt
egali in fa,a legii si a autoritatilor publice, fara deosebire de rasa, nationalitate, origine etnica, limba,
religie, sex, opinie, apartenentd politico, avere sau de origine sociald . E&alitatea i! drepturi di!tre
.ar.at si femeie este preva'uta si i! art. 4$ al 0o!stitutiei.
Aceste prevederi co!stitutio!al su!t co!firmate si i! )odul familiei care i! art. # ali!. 1 stipulea'a:
9oate persoanele cdsdtorite au drepturi si obligatii egale in relatiile familiale, indiferent de sex, rasa,
nationalitate, origine etnicd, limbd, religie, opinie, apartenentd politicd, avere si origine sociald.%@.
Toate pro.lemele vietii familiale se solutio!ea'a de catre soti i! comu!3 i! co!formitate cu pri!cipiul
e&alitatii lor i! relatiile familiale <art. 16 ali!. 1 0.7.=.
5! modelul traditio!al al familiei sotul deti!ea autoritatea. 0omportame!tul traditio!al masculi!
co!sta i!tr6o co!stelatie de caracteristici si orie!tari de scopuri3 cum ar fi: competitivitatea3 a&resivitatea3
i!crederea i! si!e. El lua deci'iile privi!d .u&etul si alte c-estiu!i importa!te si avea forta de a impu!e si
copiilor respectul fata de deci'iile lui. Pe de alta parte3 co!stelatia rolului femi!i! traditio!al co!sta i!
caracteristici e)presive3 cum ar fi: &ri/ulie3 compasiva3 afectiva3 se!si.ila la !evoia altuia.
Respo!sa.ilitatile de .a'a ale sotiei erau: i!&ri/irea casei3 a copiilor si asi&urarea co!fortului si
satisfacerii !evoilor se)uale ale sotului.
Noul ideal marital este e&alitarismul i! toate dime!siu!ile vietii maritale. Aceasta implica o
participare i! masura e&ala a sotilor3 i!tr6o cooperare privi!d suportul fi!a!ciar3 i!&ri/irea domestica si
i!&ri/irea co/. Nlor. ,tudiile efectuate dupa eel de6al doilea ra'.oi mo!dial co!sem!ea'a modificari
importa!te le&ate de optica sociala3 dar si a permisivitatii sau restrictiilor impuse de familie3 reli&ie si
morala.
4!ul di! re'ultatele ma/ore ale acestei sc-im.ari este faptul ca am.ii soti au li.ertatea de a6si urma
propriile i!terese3 fara a avea se!time!tul ca su!t presati. De e)emplu: *!oul .ar.at+ poate sa imparta cu
sotia i!depli!irea u!or sarci!i domestice sau de i!&ri/ire a copiilor fara a se resimti !eaparat
demasculi!i'at. ,i i!vers *!oua femeie+ poate sa se i!vesteasca i! a!umite preocupari privi!d afacerile
sau c-iar i! profesii ca ofiter de politie3 fara a resimti o pierdere a femi!itatii. Aceste sc-im.ari3 vi'a!d
e&alitatea di!tre se)e3 modifica atat relatiile familiale3 cit si cele premaritale. Asa3 de pilda3 se accepta
acum ca o femeie sa propu!a o i!tal!ire u!ui .ar.at3 sa ia i!itiativa i! comportame!tul se)ual3 sa
participe ca u! e&al i! luarea deci'iilor si c-iar sa propu!a o casatorie u!ui .ar.at. Jar.atul !u mai are
i!todeau!a dreptate cu orice pret3 dar acum este li.er sa61i e)prime se!time!tele3 sa6si imparta1easca
temerile durerile si tipurile de activitati. Jar.atii preiau di! ce i! ce mai mult activitati domestice <&atit3
spalat3 i!&ri/irea copiilor etc.=; femeile se simt atrase tot mai mult si practica activitati3 desti!ate pi!a
atu!ci doar .ar.atilor <le&islate3 admi!istratie3 medici!a3 pilota/ etc.=.
5! ultimii a!i se remarca o te!di!ta &e!erala de apropiere si ster&ere a difere!telor
comportame!tale di!tre .ar.at si femeie3 crea!d u!eori am.i&uitate si discomfort i! asumarea rolurilor
acceptate social. Adolesce!tii de a'i !u su!t suficie!t polari'ati femi!i! sau masculi!3 ceia ce ridica
u!ele pro.leme privi!d acceptarea lor sociala dar si autoacceptarea. ,c-im.arile radicale i! co!duita
.ar.atilor 1i femeilor care au '&uduit puter!ic sta!dardele de rol au aparut i! a!ii 6( 6"(3 odata cu
miscarea *-ippR+ ca o ma!ifestare a respi!&erii restrictiilor sociale si a sta!dardelor impuse de societate.
Astfel3 vestime!tatia si stilul estetic atat al .ar.atilor3 cit si al femeilor s6au modificat sem!ificativ. 5!tr6o
mare masura3 procesul de prefacere al rolurilor masculi!e si femi!i!e este datorat modificarilor3
frustatiilor. Atat .ar.atii cit si femeile au primit mesa/e co!tradictorii di! partea societatii: femeia a fost
i!cura/ata spre cariera profesio!ala3 compete!ta3 competitivitate si c-iar a&resivitate. Totusi3 daca ea
o.ti!e u! !ivel crescut de succes i! cariera3 i! lumea !oastra domi!ata de .ar.ati3 se asteapta ca ea sa fie
co!siderate *!efemi!i!a+; i! acelasi mod3 .ar.atul a fost stimulat sa fie &ri/uliu3 emotio!al3 e)presiv 1i
se!si.il la se!time!tele ma!ifestate de altii. Dar3 daca el mer&e prea departe i! aceasta directie3 se
asteapta sa fie co!siderat drept *u! im.ro.odit+. 5!cotro !e va duce aceasta tra!'itie a rolurilor3 vom
vedea.
,e asteapta ca primul pas i! de'voltarea accepta.ila a rolului .ar.atului si a femeii sa se spri/i!e pe
cucerirea u!ei e&alitati i!tre se)e3 i! 'o!a educatio!ala3 ocupatio!ala3 politica 1i i!terperso!ala. Totusi
aceasta e&ali'are se va .a'a3 i! cea mai mare parte3 pe recu!oa1terea ca3 des/ su!tem .ar.ati si femei3
i!ai!te de orice altceva su!tem fii!te
uma!e.
5!suma!d cele e)puse mai sus putem afirma ca3 noul ideal familial este egalitatea deplina in
drepturi intre sot si sotie, insa, pina la atingerea unei egalitati, care sa fie confortabila si pentru barbati
si pentrufemeie, este un drum lung%, care se asteapta sa continue prin extinderea si cucerirea
compatibilitdtii si armoniei in casatorie.
. -
1 &. Prin"ipiul prioritatii edu"atiei "opilului in familie
;<=ra iubire copiii ajung sa moara. Copilul care nu a fast iubit estefoarte
diferit din punct de vedere biologic, fiziologic si psihologic de eel care a fast iubit.
Primul chiar se va dezvolta diferit de celalalt.
A.Montagn
7amilia este cea mai importa!ta celula a i!flue!tei sociale asupra formarii perso!alitatii copilului:
a!ume aici cresca!d3 copilul isi formea'a pe!tru prima data depri!derile eleme!tare de mu!ca; i!suseste
valorile si !ormele de comportare recu!oscute de toti; i!vata lim.a si !ormele de &a!dire care6i dau
posi.ilitatea de a se familiari'a cu valorile &e!eral6uma!e ale culturii; a!ume aici el T!cepe sa6si
forme'e o a!umita i!tele&ere a vietii ca fe!ome! o.stesc; i! familie i!cepe procesul de sociali'are a
omului.
1
Unul dintre principalele efecte ale casatoriei este si acela privind dreptul si obligatia parintilor
de a se ingriji in eel mai inalt grad de educatia copiilor lor. Despre aceasta tratea'a ca!o!ul 1163 0D0:
*Pari!tii au o.li&atia foarte &rava si dreptul primar de a se i!&ri/i3 fiecare dupa parerea sa3 de educatia3
atat fi'ica3 sociala si culturala3 cit si morala a copiilor+. Educatia este evolutia pro&resiva si armo!ioasa a
facultatilor3 pri! care copiii se tra!sforms treptat si metodic i! oame!i desavarsiti. ,e stie ca pri!
ora!duire !aturala si divi!a3 datoria si dreptul de a educa copiii aparti! i! primul ra!d acelora care3 pri!
!astere3 au fost i!itiatorii lucrarii !aturii si carora li se i!ter'ice pierderea lucrarii i!cepute3 lasa!d6o
!etermi!ata.
2
5! primul ra!d3 spu!e 0D03 parintii, deoarece au dat viatd copiilor, au obligatia foarte grava de
a-i educa, si de aceia trebuie considerati primii si principalii educatori. Aceasta fu!ctie educativa este
atat de importa!ta3 i!cit3 acolo u!de lipseste3 cu &reu poate fi supli!ita. 5! al doilea ra!d3 educarea
copiilor este u! drept primar al pari!tilor3 T!trucat societatea familiala este3 di! pu!ct de vedere !atural
si istoric3 a!terioara societatii statale.

5mporta!ta familiei este su.li!iata si i! pream.ulul )onventiei cu privire la drepturile copilului,

u!de aceasta este va'uta ca: * uniunea fundamentala a societatii si mediul natural pentru
cresterea si bunastarea tuturor membrilor sdi, in mod deosebit a copiilor, care trebuie sa beneficieze de
protectie si asistenta de care au nevoie pentru ca ei sa-sipoatdjucape deplin rolul lor in societate%. 8ai
mult decit atat3 copilul trebuie sa creased intr-un mediu familial, intr-o atmosfera de fericire, dragoste
si intelegere . 7amilia devi!e3 i!cetul cu i!cetul3 cadrul ideal al primilor pasi i! e)ercitarea u!or
e)perie!te democratice pe!tru fiecare i! parte si pe!tru toti mem.rii sai laolalta3 i!clusiv pe!tru copii.
8ediul familial este decisiv pe!tru e)ercitarea dreptuulor copilului. A!ume de aici i!cep drepturile civile
ale copilului. A!ume mediul familial este a&e!tul fu!dame!tal pe!tru co!stie!ti'area drepturilor omului
si respectarea acestora3 precum si a valorilor uma!itatii3 a ide!titatii si traditiei culturale proprii sau ale
altor civili'atii. 5! acest se!s3 sta.ilirea u!ui ec-ili.ru i!tre autoritatea pari!teasca si aplicarea drepturilor
copilului repre'i!ta o !ecesitate ce tre.uie i!depli!ita pri! toate metodele posi.ile.
Daca de'voltarea fi'ica3 psi-olo&ica sau i!telectuala a copilului este dimi!uata di! !e&li/e!ta
pari!tilor3 i! acest ca' se co!siders ca pari!tii !u si6au i!depli!it respo!sa.ilitatile. 5! ca'ul i! care
pari!tii !u isi pot T!depli!i respo!sa.ilitatile fu!dame!tal fata de copil3 statul tre.uie sa i!tervi!a3
acorda!d a/utorul !ecesar pe!tru a asi&ura i!depli!irea drepturilor si !ecesitatilor copilului. ,tatul are si
i!datorirea de a6i i!druma si de a6i i!vata pe pari!ti care le su!t respo!sa.ilitatile. 5!vestitiile i! educatia
pari!tilor3 de tip facultativ3 su!t tot mai mult recu!oscute ca fi!d eficie!te. Directivele Natiu!ilor 4!ite
pe!tru preve!irea delicve!tei /uve!ile <Directivele RiRad-= stipulea'a: se vor lua masuri si vorfi initiate
programe care sa dea ocazia familiilor de a afla mai multe despre rolul si obligatiile parintilor in ceia ce
priveste ingrijirea si cresterea copilului, pentru a promova o relatie pozitiva intre parinte si copil, pentru
a sensibiliza parintii laproblemele copiilor si ale tinerilor si pentru a incuraja impUcarea acestora in
activitatile familiale si comunitare % , '"-.
A!umiti pari!ti3 aflati i! co!ditii e)treme de saracie3 viole!ta sau co!flict armat3 isi pot a.a!do!a
copiii sau pur si simplu pot pierde le&atura cu ei3 date fii!d impre/urarile; u!eori copiii fu& de acasa si
ale& sa traiasca i! strada3 ca urmare a viole!telor sau e)pIuatarii pari!tilor. 5! co!seci!ta3 i! populatiile
tot mai multor orase ale umii e)ista &rupuri !umeroase de copiii ce traiesc separati de pari!ti. ,tatul
i!cearca sa le ofere acestora posi.ilitatea de a6si re&asi familia si pari!tii si de a rama!e impreu!a cu ei.
Pe!tru u!ii copii3 acest lucru !u este posi.il3 iar pe!tru altii este i! i!teresul copiilor sa !u fie i!apoiati i!
familie. 5! mome!tul i! care se co!stats ca este i! i!teresul copilului sa fie separat de pari!ti3 statul
tre.uie3 i!ai!te de a apela la plasarea copilului i!tr6o i!stitute de stat3 sa i!cerce a i!credi!ta copilul
rudelor familiei sau i! alta familie 6 pri! adoptie. Deseori3 copiii fara familie au !evoie de mai mult decit
simpla &ara!tare a u!ui ce!tra de plasame!t. Pierderea afectivitatii familiei s/ a ide!titatii3 impreu!a cu
i!sta.ilitatile si i!compati.ilitatile fata de !oul mediu de viata3 pot ridica impedime!te i! de'voltarea
fi'ica3 i!telectuala si afectiva a copilului. 5! aceste situatii copiii su!t mai vul!era.ili i! fata a.u'ului s/
e)pluatarii. 5!&ri/irea i!stitutio!ali'ata3 i! mod special !u este recoma!data i! ca'ul copiilor foarte mici3
ale caror !evoi de de'voltare !ecesita relatia directa adult6copil cu o persoa!a adulta care i! perma!e!ta
sa ai.a &ri/a de acesta. Politica de i!stitutio!ali'are a copiilor este e)trem de costisitoare s/ !u acopera
decit i! mica masura !evoile de i!&ri/ire a copilului.
Le&islatia Repu.licii 8oldova cu referire la dreptul copilului la a.itatie si educatie i! familie este
i! co!corda!ta cu prevederile i!ter!atio!ale. Astfel3 0o!stitutia stipulea'a dreptul si i!datorirea
pari!tilor de a asi&ura cresterea3 seductia si i!struirea copiilor <art. 4$ ali!. 2=. Toate preocuparile privi!d
i!treti!erea3 i!struirea s/ educatia copiilor orfa!i si a celor lipsiti de ocrotirea pari!tilor revi! statului si
societatii. ,tatul stimulea'a si spri/i!a activitatea de .i!efacere fata de acesti copii <art. 4% ali!. =.
)odid familiei i! acest se!s3 i! art. #1 prevede: fiecare copii are dreptul sd locuiascd in familie,
sa-si cunoasca pdrintii, sa beneficieze de grija lor, sa coabiteze cu ei, cu exceptia cazurilor cind aceasta
contravine intereselor copilului.
)opid are dreptul la educatie din partea parintilor, la dezvoltarea capacitatilor intelectuale, la
libertatea gdndirii si constiintei, la apdrarea demnitdtii si onoarei.
3n cazurile cind copilul este lipsit de grija parintilor ,acestia sunt decdzuti din drepturile
pdrintesti, declarati incapabili sau dispdruti, precum si in alte cazuri-, drepturile copilului la educatie
sunt asigurate de autoritatea tutelarff8
Autoritatile tutelare depistea'a copiii ramasi fara ocrotire pari!teasca3 ti! evide!ta acestora s/3 i!
fiecare ca' aparte3 i! depe!de!ta de circumsta!tele co!crete i! urma carora copiii au ramas fara ocrotire
pari!teasca3 ale& forma de plasame!t al copiilor i! scopul protectiilor3 asi&ura!d co!trolul sistematic
asupra co!ditiilor de i!treti!ere3 educatie si i!struire a acestora <art. 112 ali!. 2 0.7.=. )odulfamiliei
sta.ueste s/ o ierar-ie a optiu!ilor i! vederea plasame!tului copiilor ramasi fara ocrotirea pari!teasca.
Astfel3 copiii ramas/ fara ocrotirea pari!teasca pot fi plasati pe!tru i!&ri/ire si educatie:
a= adoptatorului sau sotilor adoptatori;
.= su. tutela <curatela=;
c= i! casele de copii de tip familial;
d= i! i!stitutiile de stat pe!tru copiii orfa!i si cei ramas/ fara ocrotirea pari!teasca3 de orice tip
<educative3 de i!struire3 curative3 de asiste!ta sociala=3 daca !u e)ista alte posi.ilitati <art. 11#
ali!. 1 0.7.=.
Adoptia u!ui copii care este cetatea! al Repu.licii 8oldova poate fi efectuata i! urmatoarea
succesiu!e:
a= de catre rudele copilului3 i!difere!t de cetate!ia lor;
.= de catre alte persoa!e3 cetate!i ai Repu.licii 8oldova;
c= de catre cetate!i strai!i sau apatri'i cu domiciliu i! Repu.lica 8oldova.
1 ". Prin"ipiul de spri#in moral re"ipro" si fidelitate "on#u(ala
.otii isi datoreazd reciproc sprijin moral si fidelitate conjugald, dispune art. '< alin. 0 ).4.
Aceasta o.li&atie reciproca a sotilor este mai mult de !atura morala decit /uridica. 7ara atmosfera de &ri/a
reciproca3 fara o cau'a familiala comu!a3 iu.irea sotilor !u poate sa se pastre'e i!tre ei s/ sa cree'e i!tre
toti ceilalti mem.ri ai familiei atmosfera de desc-idere u!ui fata de altul. De sa!atatea spiritual6morala a
sotilor3 susti!uta pri! se!time!tul de dra&oste3 stima3 priete!ie depi!de i! mare masura atat sa!atatea
copiilor3 cit s/ relatiile reciproce s/ starea psi-ica a sotilor. 0ercetarile speciale au demo!strat ca stresurile
si suprai!cordarile psi-o6sociolo&ice co!stituie u!a di! cele mai acute pro.leme3 &e!erate de
co!tempora!eitate3 s/ ele depi!d i! multe privi!te de climatul psi-olo&ic 6 moral i! familie.
)um se manifestd concret sprijinul moral A 5ai putem vorbi de fidelitate conjugald astazi, cind se
pune problema legiferarii prostitutiei A &r putea familia sd mai fie o oazd, in mijlocul unei societdti
agresive si nevrotice A
,u!t i!tre.ari care !e aduc la co!clu'ia ca familia stra.ate o etapa critica3 ca ea ma!ifests sem!e
de cri'a3 datorate3 i! mare parte3 sc-im.arilor di! mediul social. 0u toate acestea familia este o realitate
vie3 care fii!d supusa cu viole!ta de'ordi!ii cotidie!e3 co!ti!ua sa6si pastre'e se!sul fu!dame!tal sacru.
9iitorii soti3 pre'e!ta!du6se i! fata altarului si i!c-ei!d actul casatoriei3 deseori su!t supusi
riscului de'ilu'iei ulterioare3 datorita *flamei emotio!ale+ care le .loc-ea'a capacitatea de a de'volta u!
pu!ct de vedere realist asupra parte!erului. Le&ea morala suprema a cas!iciei 6 dra&ostea3 duce la
-iper.oli'area calitatilor po'itive ale persoa!ei3 omului iu.it. Relatiile T!tre i!dra&ostiti !u mai su!t
re&late3 ca i! e)iste!ta o.i1!uita3 pri! o.iceiuri3 calcule3 &ratitudi!e3 stima3 pe scurt 6 pri! se!time!te
re'o!a.ile. 7ii!ta iu.ita apare ca o .o&atie i!epui'a.ila: ea este !ecu!oscutul3 !easteptatul3 cea careia
parte!erul !u6i poate sesi'a totalitatea !ici macar odata cu trecerea timpului.
Aceasta *dra&oste roma!tica+ are o evolutie previ'i.ila3 i! se!sul ca poate sa !u fie defi!itiva. Ea
de.utea'a3 de o.icei3 cu o ire'isti.ila atractie3 urmata de o i!te!sificare si aprofu!dare a relatiei
<parte!erii deve!i!d tot mai i!terdepe!de!tP= pt!a la u! *pu!ct culmi!a!t+ al pli!atatii si satisfactiei i!
doi3 dupa care urmea'a o dimi!uare pro&resiva a i!te!sitatii trairilor3 o moderare pi!a la erodare <ceia ce
i!seam!a sfarsitul cuplului erotic=.
5!sa3 tre.uie de avut i! vedere ca dra&ostea este u! tale!t3 iar oame!ii su!t uimitor de etero&e!i3
adica diversi i! ma!ifestarea tale!telor lor. )a si alte capacitati creatoare ale omului /i dragostea isi
asteaptd exprimarea si inflorirea. Posibilitatea de a-si dezvolta calitdtile sufletesti, inclusiv capacitatea
de a iubi, este acel camp nobil, pe care se cultiva cultura personalitatii, se slefuiesc laturile esentei cu
adevdrat omenesti, umanistice. Dra&ostea roma!tica poate fi im.o&atita si tra!sformata pro&resiv i!tr6u!
alt tip de iu.ire 6 iu.irea matura. Aceasta !u i!seam!a ca iu.irea roma!tica este imatura3 ci doar faptul ca
ea este traita i!tr6u! mod de i!te!sitate deose.ita 3 5! care acce!tul cade mai mult pe fu'iu!e 1i mai puti!
pe auto!omie psi-olo&ica.
Daca dra&ostea !e.u!a si cea roma!tica i!seam!a mai mult a simti pe ci!eva3 dra&ostea matura
i!seam!a3 mai ales3 a te spri/i!i pe ci!eva3 a te .i'ui pe ci!eva3 a sta cu ci!eva. ,ta.ilitatea este !ota ei
defmitorie. Di! acest motiv3 i! relatia afectiva de parte!eriat i!tervi! compo!e!te ma/ore ca: respectul3
admiratia3 i!crederea3 se!sul mutual al valorii perso!ale3 &ri/a fata de celalalt3 atasame!tul si o.li&atia
autoasumata. .tabilizarea cuplului care experimenteaza dragostea matura, depinde nu at at de
comportamentul individual al partenerilor, cit de comportamentul lor interpersonal ,in cA mdsurd
reusesc ei sa-si satisfacd reciproc nevoid aspiranile si aB drile-. Nevoia de altul
este acoperita pe masura ce comportame!tul relatio!al cu parte!erul satisface !evoia si dori!ta acestuia
de me!ti!ere a cuplului. Di! acest motiv3 dra&ostea matura este evolutiva3 este *co!struita+ pri!
im.i!area re'o!a.ilitatii 1i ratio!alitatii cu placerea si &e!ero'itatea. Ea devi!e u! drum e)iste!tial3 al
carui pla! de .a'a i!clude puterea de a accepta 1i depasi impreu!a o.stacolele sau situatiile e)ceptio!ale.
Parte!erii fii!d respo!sa.ili3 impart i!tre ei atat casti&urile3 cit si pierderile3 atat succesele3 cit si
i!succesele3 atat .ucuriile3 cit si suferi!tele.
A iu.i matur ec-ivalea'a cu u! mod activ de a se simti .i!e u!ul cu altul3 de a raspu!de si a ve!i
fiecare i! i!tampi!area !evoilor celuilalt3 de a6i *simti+ !evoile si pro.lemele i!ai!te ca celalalt sa le
comu!ice3 de a6i respecta i!dividualitatea si a61 percepe si evalua suficie!t de corect3 pe!tru a !u6ti
alime!ta se!time!tele di! erori de cu!oastere.
Pro.lemele cele mai dificile apar i!tr6o casatorie atu!ci ci!d fiecare se &a!deste la propriile lui
!evoi si !u la ale celuilalt. 0are su!t acele *!evoi de i!tampi!are+3 de a caror satisfacere i! cuplul marital
depi!de co!ti!uitatea acestor pro.leme.
Pe!tru femei acestea su!t:
6 !evoia de si&ura!ta3 care !ecesita ca sotul sa fie u! suport co!sta!t pre'e!t i! mome!tele
importa!te 1i sa re'olve cu i!telepciu!e diversele pro.leme ale familiei3 impreu!a cu sotia;
6 !evoia de cami! si dori!ta de a avea copii3 carora sa le cree'e u! mediu placut3 co!stituie a doua
!evoie de .a'a a u!ei femei. Ne&li/area femeii i! i!&ri/irea si ame!a/area casei care se cere sa fie pe!tru
cuplu si copii o oa'a .i!ecuva!tata3 este u! sem! ca !evoile femeii !u su!t susti!ute.
#
Pe!tru .ar.ati su!t specifice:
6 !evoia de respectare si apreciere a Eu6lui. 8ulte di!tre
co!flictele maritale se de'la!tuie pri! i!calcarea acestei re&uli de aur. 2
femeie i!teleapta !u6si va critica !iciodata .ar.atul mai ales fata de
copii sau i! pu.lic. Arta maritala a femeii co!sta i! puterea ei de a6i
co!solida sotului i!crederea i! si!e i!susi3 autorespect;
6 !evoia de co!fort fi'ic si psi-ose)ual. Kra!a si se)ul !u su!t
separate evide!t de co!fortul psi-olo&ic relatio!al al sotului3 iar 'icala:
*cea mai .u!a cale spre i!ima u!ui .ar.at trece pri! stomac+3 i!clude o
parte co!siste!ta di! adevar.
&sa dar, iubirea se descoperd, se invatd si se dezvoltd 6 aceasta trebuie s-o cunoascd fiecare cuplu
ce doreste sdfiefericit.
1 . Prin"ipiul (ri#ii pentru intretinerea,
edu"atia si apararea drepturilor si intereselor mem$rilor minori
si ale "elor inapti de mun"a ai familiei
*.. .E imposibil progresul si
armonia vesnica cu pretul
copiilor suferinzi si chiar a
unei singure lacrimi de copil.
F.ostoevs!i
5! spiritul )onventiei O*U cu privire la drepturile copilului, parintii sunt cei care au obligatia de
a crea un mediuC favorabil pentru asigurarea, in intreaga masura a posibilului, a supravetuirii si
dezvoltdrii fizice, psiice, spirituale, morale, psiologice si sociale a copidui, intr-o manierd demnd si
care sd-l pregdteasca pentru viata intr-o societate libera. Pream.ulul 0o!ve!tiei reia prevederile
Declaratiei *atiunilor Unite asupra Drepturilor )opilului, co!form careia: *di! cau'a lipsei sale de
maturitate fi'ica si i!telectuala3 copilul are !evoie de protectie si i!&ri/iri speciale3 i! pri!cipal de
protectee /uridica adecvata3 i!ai!te si dupa !astere+. Primii respo!sa.ili pe!tru cresterea si de'voltarea
copilului su!t pari!fii. 0o!ceptul de *de'voltare+ !u se refera doar la pre&atirea copilului pe!tru
maturitate3 ci i!seam!a asi&urarea de co!ditii optime i! pre'e!t pe!tru depli!a e)ercitare a drepturilor
sale.
5!difere!t de faptul daca pari!tii locuiesc impreu!a cu copilul sau separat3 ei poarta raspu!dere
pe!tru de'voltarea fi'ica3 i!telectuala si spirituala a copiilor si au prioritate la educatia lor fata de oricare
alte persoa!e. 2.li&atia de crestere3 i!treti!ere3 educatie repre'i!ta cea mai importa!ta caracteristica a
ocrotirii pari!testi de care se .ucura copilul mi!or.
8ediul familial este co!siderat decisiv pe!tru e)ercitarea drepturilor copilului3 deoarece drepturile
civile ale copilului i!cep di! familie. A!ume familia este a&e!tul fu!dame!tal pe!tru co!stie!ti'area
importa!tei drepturilor omului si respectarea acestora3 precum si a valorilor uma!itatii3 a ide!titR si
traditiei culturale proprii sau ale altor civili'atii. 5! acest se!s3 sta.ilirea u!ui ec-ili.ru di!tre autoritatea
pari!teasca si aplicarea drepturilor copilului repre'i!ta o !ecesitate ce tre.uie i!depli!ita pri! toate
metodele posi.ile.
Pentru evaluarea deplinei dezvoltdri a copilului sunt relevante indeplinirea responsabilitatilor
pdrintilor legate de ocrotirea sanatatii copilului, deformarea aptitudinilor si capacitatilor mentale si
fizice ale copilului la nivelul potentialului lui maxim, de crearea unui nivel de viata satisfdcator pentru
dezvoltarea psiica, spirituala, morala si pregatirea copilului pentru o viata responsabila in societate.
Aceste respo!sa.ilitati su!t amplificate i! ca'ul3 ci!d i! familie creste u! copil cu ceri!te educative
speciale3 deoarece pari!tii su!t o.li&ati sa6si i!treti!a si copiii ma/ori3 i!apti de mu!ca3 care !ecesita
spri/i! material. Notiu!ea i!apt de mu!ca i!clude capacitatea de mu!ca limitata ce permite sta.ilirea
i!validitatii. 0o!ve!tia cu privire la drepturile copilului3 i! art. 23 recu!oaste dreptul copilului
-a!dicapat mi!tal sau fi'ic de a se .ucura de o viata pli!a si dece!ta3 i! co!ditii care sa6i &ara!te'e
dem!itatea3 sa6i promove'e auto!omia si sa6i facilite'e participarea activa la viata colectivitatii3 dupa
cum si dreptul copilului -a!dicapat de a .e!eficia de i!&ri/iri speciale. ,tatul i!cura/ea'a si asi&ura3 i!
masura resurselor dispo!i.ile3 la cerere3 copiilor cu deficie!te si celor -a!dicapati3 persoa!elor ce ii au i!
&ri/a u! a/utor adaptat situatiei copilului si situatiei pari!tilor sau a celor care ii i!&ri/esc.
Declaratia asupra Drepturilor deficie!tului mi!tal adoptata la 2(.12.1%"1 si Declaratia asupra
dreptului persoa!elor -a!dicapate3 adoptata la %.12.1%"#3 cer sa fie i!depli!ite actiu!i pe pla!
i!ter!atio!al si !atio!al3 i! scopul ca Declaratiile me!tio!ate sa co!stituie o .a'a si o referi!ta comu!a
pe!tru protectia acestor drepturi. Astfel3 i! 1%$2 Adu!area Ge!erala a Natiu!ilor 4!ite a adoptat
Pro&ramul mo!dial de actiu!e privi!d persoa!ele cu deficie!te i! care se su.li!ia ca persoa!ele cu
deficie!te psi-ice3 fi'ice sau cu deficie!te se!'oriale tre.uie sa .e!eficie'e de aceleasi drepturi ca si orice
alta fii!ta uma!a si sa li se ofere oportu!itati e&ale. Prea des vietile lor sufera di! cau'a u!or .ariere
fi'ice si sociale impuse de societate si care le impiedica astfel implicarea totala. Di! aceasta cau'a3
milioa!e de copii si adulti di! toate partile lumii deseori i!fru!ta o viata i'olata si de&rada!ta.
Re&ulame!tul sta!dard privi!d e&ali'area oportu!itatilor pe!tru persoa!e cu deficie!te a fost adoptat de
Adu!area Ge!erala la 2( decem.rie 1%%. 5! i!troducerea la Re&ulame!t se su.li!ia'a: Persoanele cu
deficien,e sunt membri ai societatii si au dreptul de a ramdne in cadnil comunitdtilor locale. &cestia
trebuie sa primeascd ajutorul de care au nevoie, in cadrul structurii existente de educatie, sdndtate, forta
de muncd si servicii sociale .
5! ceia ce priveste le&islatia !atio!als3 art. #1 di! 0o!stitute prevede: *Persoa!ele -a!dicapate
.e!eficia'a de o protectie speciala di! partea i!tre&ii societati. ,tatul asi&ura pe!tru ele co!ditii !ormale
de tratame!t3 de readaptare3 de i!vatami!t3 de i!struire si de i!te&rare sociala.+3 iar le&ea cu privire la
drepturile copilului stipulea'a i! art. 24: .tatul garanteazd copiilor invalizi si copiilor cu andicap flzic
sau mental asistenta medicaid gratuitd, ajutor psiologic special, instruire generald si profesionald,
plasare in cdmpul muncii potrivit capacitdtilor, resocializare pentru a se putea bucura de o viata
decentd in conditii care sa le faciliteze participarea activa la viata sociala, statul asigura copiii invalizi
cu pensii de invaliditate .
Drepturile si i!teresele le&itime ale copiilor su!t aparate de pari!tii lor3 care su!t repre'e!ta!tii
le&ali ai copiilor lor si actio!ea'a i! !umele lor i! relatiile cu toate persoa!ele fi'ice si /uridice3 i!clusiv
i! autoritatile admi!istratis pu.lice si i!sta!tele /udecatoresti3 fara a avea !evoie de imputer!iciri
speciale. Drepturile pari!tilor !u pot fi e)ercitate co!trar i!tereselor copilului. 5ar i!teresul superior al
copilului cu disa.ilitati este ca el sa !u fie i!ter!at i!tr6o i!stitute speciali'ata.
5! ma/oritatea statelor occide!tale copiii cu disa.ilitati su!t educati i! familii. De'voltarea3
co!ducerea3 or&a!i'area si pla!ificarea educatiei speciale su!t puse la pu!ct3 totul este reali'at la !ivel
local si re&io!al.
La !oi3 T!sa3 i! Repu.lica 8oldova3 situatia i! acest se!s este departe de a !e face o!oare. 5!
scolile speciale mai avem i!ca multi copii suferi!'i de u! a!ume -a!dicap3 desi e)ista pri!cipiul
!estramutat al !ormali'arii: persoa!elor desa.ilitate tre.uie sa li se asi&ure u! mediu de viata cat mai
!ormala3 daca se doreste cu si!ceritate ca acesti copii sa a/u!&a eel puti! la o stare aproape de cea
!ormala3 ca mai apoi sa fie i!te&rati i! i!vatama!tul &e!eral. 5!te&rarea si !ormali'area -a!dicapatilor
presupu!e a/ustarea 3 la !evoile elevilor3 a sistemelor de i!vatami!t special si o.is!uit3 i! vederea
co!struirii u!ei scoli u!ice pe!tru toti copiii. 7ormarea copiilor i!tr6o perspective i!clusive corespu!de
atat !evoilor i!dividuale de valori'are si pote!tare3 cit si a celor sociale de participare si de'voltare.
7actorii activi ai educatiei i!clusive su!t: scoala3 profesorii3 familia3 comu!itatea etc. Educatia i!clusiva
co!stituie o i!vestitie i! viitor. 2 vor face6o oame!ii de .u!a credi!ta3 oame!ii cu vi'iu!i co!structive.
Nu e)ista u! mediu mai favora.il pe!tru de'voltarea armo!ioasa a copilului decat familia. 5!
familie su!t alaturi pari!tii si .u!eii3 surorile si fratii sa!atosi care il iu.esc pe eel disa.ilitat asa cum este
el3 cu toate deficie!tele si !ea/u!surile sale. 55 i!tele& si ii tra!smit caldura sufletului3 .u!atatea si
dra&ostea. Noile i!datoriri orie!tea'a spre .i!e relatiile di!tre mem.rii familiei. Ei devi! mai ra.datori3
mai &ri/ulii3 mai ate!ti u!ii fata de altii3 mai i!tele&atori.
1i daca pari!tii co!stie!ti'ea'a faptul ca copilul cu disa.ilitati are calea sa specifica de de'voltare3
ca aceasta de'voltare decur&e i!cet <poate c-iar prea i!cet=3 daca au ra.dare sa cu!oasca aceasta cale a
propriilor copii3 sa descopere alaturi de ei lumea si impreu!a cu acestia sa participe la toate fa'ele lui de
de'voltare3 atu!ci !umaidecat va ve!i o 'i ca!d vor fi remu!erati pe!tru devotame!tul si dra&ostea
pari!teasca. 4tile si !ecesare i! acest se!s su!t i!tru!irile pari!tilor care au copii cu disa.ilitati3 deoarece
impreu!a e mai usor de re'olvat !umeroasele pro.leme.
4! pro&ram special de recuperare activa si i!te&rare sociala a ti!erilor cu disa.ilitati il are 0e!trul
0omu!itar pe!tru 0opii si Ti!eret care si6a i!ceput activitatea la 0-isi!au di! 2% octom.rie 2((1.
"
1 +. Prin"ipiul li$erului a""es la apararea,
pe "ale #ude"atoreas"a, a drepturilor i intereselor le(itime
ale mem$rilor familiei
5! pream.ulul la Declaratia Universald a Drepturilor Omului se afirma ca drepturile omului
tre.uie sa fie ocrotite de autoritatea le&ii3 pe!tru ca omul sa !u fie silit sa recur&a3 ca solutie e)trema3 la
revolta impotriva tira!iei si asupririi. 5ar i! articolul "612 este preva'ut modul i! care se ocroteste acest
drept al persoa!ei:
6 toti oame!ii su!t e&ali i! fata le&ii si au fara !ici o deose.ire3 dreptul la o e&ala protectie a le&ii;
6 orice persoa!a are dreptul la satisfactia efectiva di! partea i!sta!telor /uridice !atio!ale
impotriva actelor care violea'a drepturile fu!dame!tale ce6i su!t recu!oscute pri! 0o!stitute sau
Le&e;
6 !ime!i !u tre.uie sa fie arestat3 deti!ut sau e)ilat i! mod
" " " . " " " # . " >4 ?5
ar.itrar;
6 orice persoa!a are dreptul i! depli!a e&alitate de a fi audiata i! mod ec-ita.il si pu.lic de catre
u! tri.u!al i!depe!de!t si impartial care va -ot,ri fie asupra drepturilor si o.li&atiilor sale3 fie
asupra temei!iciei oricarei acu'ari i! materie pe!ala i!dreptata Tmpotriva sa;
6 orice persoa!a acu'at, de comiterea u!ui act cu caracter pe!al are dreptul sa fie presupusa
!evi!ovat, pa!a ca!d vi!ovatia sa va fi sta.ilitR i! mod le&al i! cursul u!ui proces pu.lic i!
care i6au fost asi&urate toate &ara!tiile !ecesare apararii sale;
6 !ime!i !u va fi supus la imi)tiu!i ar.itrare i! viata sa perso!als3 i! familia sa3 i! domiciliul lui
sau i! corespo!de!ta sa3 !ici la ati!&eri aduse o!oarei 1i reputatiei sale. 2rice persoa!a are
dreptul la protectia le&ii impotriva u!or aseme!ea imi)tiu!i sau ati!&eri.
5! co!corda!ta cu aceste prevederi3 )onstitutia #epublicii 5oldova i! articolul 2( stipulea'a:
Orice persoana are dreptul la satisfactie efectiva dinpartea instantelorjudecatoresti impotriva actelor
care violeaza drepturile, libertatile si interesele sale legitime. *ici o lege nu poate ingrddi accesul
lajustitie. .
Reiesi!d di! prevederile i!ter!atio!al si cele co!stitutio!al3 )odul familiei postulea'a i! art. 23 ali!.
pri!cipiul li.erului acces la apararea3 pe cale /udecatoreasca3 a drepturilor 1i i!tereselor le&itime ale
mem.rilor familiei3 care &uver!ea', ma/oritatea relatiilor familiale. Astfel3 su.iectii de drept familial se
pot adresa cu cerere i! i!sta!ta /udecatoreasca:
6 i! ca' de !ei!tele&ere3 pe!tru a se determi!a cota6parte i! proprietatea i! dev,lm,1ie3 precum si
impartirea acesteia i! !atura;
6 pe!tru desfacerea casatoriei3 ca!d pastrarea familiei i! co!ti!uare este imposi.il,;
6 pe!tru declararea !ulitatii casatoriei;
6 pe!tru sta.ilirea pater!itatii;
6 pe!tru decaderea di! drepturile pari!testi;
6 pe!tru a preti!de i!treti!ere;
6 pe!tru i!cuvii!tarea sau desfacerea adopfiei etc.
2 situatie specifics apare i! ca'ul ca!d !ecesit, aparare3 pe cale /udecatoreasca3 copilul mi!or.
Protectia drepturilor copilului este asi&urata de or&a!e compete!te respective de pe la!&a autoritatile
admi!istratiei pu.lice locale s/ de or&a!ele de drept.
Reti!erea sau arestarea copiilor su!t ap-cate doar ca masuri e)ceptio!ale si !umai i! ca'urile
preva'ute de le&islate. 5! ca'ul reti!erii sau arestarii copilului pari!tii sau persoa!ele su.ro&atorii le&ale
ale acestora su!t i!formati de i!data.
0opiii reti!uti sau arestati su!t ti!uti su. arest separat de adulti si de copii co!dam!ati. Nici
pedeapsa capitals3 !ici i!c-isoarea pe viata !u pot fi aplicate pe!tru i!fractiu!ile comise de persoa!a su.
varsta de 1$ a!i. 5! procesul de'.aterilor /udiciare i! care fi&urea'a copiii este o.li&atorie participarea
aparatorului 1i peda&o&ului.
)odul civil prevede raspu!derea pari!tilor3 pe!tru dau!a cau'ata de u! mi!or care !6a impli!it 1#
a!i <art. 4$1 0.0.= iar raspu!derea pari!tilor pe!tru dau!a cau'ata de u! mi!or i!tre 1# si 1$ a!i 6 i! art.
4$2 0.0.
7ata de persoa!a i! varsta de la 16 6 1$ a!i3 care a comis co!trave!tie admi!istrative se aplica
masurile3 preva'ute de Re&ulame!tul 0omisiilor pe!tru mi!ori3 apro.at de Pre'idiul Parlame!tului.
Art. 1( 0.P. dispu!e ca su!t supuse raspu!derii pe!ale persoa!ele care i! mome!tul savarsirii
i!fractiu!ii au impli!it varsta de 16 a!i3 dupa cum si e!umera situatiile pe!tru care mi!orii su!t supusi
raspu!derii pe!ale. La sta.ilirea pedepsei pe!ale3 savarsirea i!fractiu!ii de catre u! mi!or se co!siders
circumsta!t, ate!ua!ta.
Art. 1" 0.P.0.. si art. 1% 0.P.P.. prev,d audierea martorului mi!or3 iar art. 4 0.P.P.. prevede
participarea ap,r,torului la procedura /udiciar, pe!al,. Aparatorul ales sau !umit de oficiu este admis sa
participe la proces di! mome!tul pu!erii su. i!vi!uire3 iar i! ca'ul reti!erii sau arest,rii .,!uitului sau
i!vi!uitului3 di! mome!tul comu!ic,rii lui a procesului6ver.al de reti!ere sau pre'e!t,rii ma!datului de
arest. Dac, pre'e!tarea ap,r,torului ales de .,!uit sau i!vi!uit este imposi.ila3 persoa!a care efectuea',
cercetarea pe!al,3 a!c-etatorul pe!al si procurorul propu! .a!uitului sau i!vi!uitului s, i!vite u! alt
ap,r,tor ori ii asi&ur, u! ap,r,tor pri! i!termediul .iroului de asiste!t, /uridical.
Capitolul I, I-'oarele de drept i e'olutia dreptului familiei
1. I-'oarele dreptului familiei
Asa cum !ormele /uridice repre'i!ta re&uli de co!duita &e!erala3 imperso!ala si o.li&atorie a caror
scop este de a asi&ura ordi!ea sociala3 ele tre.uie sa im.race o a!umita *-ai!a /uridica+3 sa ia o a!umita
forma datorita careia su!t aduse la cu!osti!ta i!tre&ii societati. *Dreptul3 scria Ke&el3 trece i! e)iste!ta
faptica mai i!tai pri! forma3 pri! faptul ca este pus ca le&e+. 4orma de examinare a alegerilorjuridice,
modalitatea generala prin care dreptul devine cunoscut de cei al cdror comportament ilprescrie poartd
denumirea de izvor de drept.
1<
5! teoria dreptului3 precum si i! stii!tele /uridice i! &e!eral3 si i! dreptul familiei3 i! particular3
co!ceptul de i'vor al dreptului este folosit i! mai multe se!suri: i'vor material si i'vor formal al
dreptului; i'vor direct si i'vor i!direct <medial= al dreptului; i'vor scris si i'vor !escris al dreptului; i'vor
i!ter! si i'vor e)ter! al dreptului; i'vor creativ si i'vor i!terpretativ.
3zvoarele materiale ale dreptului familiei3 de!umite u!eori si *reale+ sau *sociale+3 desem!ea'a
sistemul de factori sociali3 materiali3 politici si ideolo&ici3 precum si cadrul !atural3 uma!3 social6politic
etc.3 care determi!a actiu!ea le&iuitorului sau dau !astere u!or re&uli3 i'vorate di! !ecesitatile practice de
re&leme!tare pri! !orme /uridice a relatiilor sociale de drept familial. Drept e)emplu: i'voarele de
i!treti!ere a copiilor i! societatea !oastra le co!stituie salariile si alte ve!ituri prove!ite di! mu!ca a
pari!tilor3 precum si ve!iturile prove!ite di! &ospodaria familiala. Deoarece familiile difera dupa
!umarul de persoa!e care se afla la i!treti!ere3 ele difera si dupa volumul !ecesitatilor materiale ale
mem.rilor. ,pre deose.ire de familiile tipice3 cu u!u sau doi copii3 i! familiile !umeroase apare
!ecesitatea acordarii u!ui a/utor material suplime!tar di! partea statului pe!tru i!treti!erea copiilor.
Aceste impre/urari au determi!at le&iuitorul sa ia masuri suplime!tare de protectie sociala a
familiilor cu multi copii. Astfel3 la 1#.(#.1%%"3 Guver!ul Repu.licii 8oldova a adoptat Kotararea !r. 4#6
pri! care a fost apro.at Re&ulame!tul cu privire la modul de sta.ilire si plata a i!dem!i'atiilor familiilor
cu copii3 iar la 14.(4.2((( a fost adoptata Le&ea Repu.licii 8oldova cu privire la protectia sociala
speciala a u!or cate&orii de populatie. Actele !ormative me!tio!ate servesc drept i'vor formal al
dreptului familiei3 deoarece izvorul formal al dreptului se co!cepe ca forma de adoptare sau sa!ctio!are a
!ormelor /uridice3 modul de e)primare a !ormelor3 adic, sursa i! care !ormele /uridice su!t reflectate.
3zvorul formal caracteri'ea'a mi/loacele speciale pe care statul le aplica pe!tru ca voi!ta
&uver!a!tilor sa capete u! vesma!t /uridic. De o.icei acest rol le revi!e actelor !ormativ6/uridice.
0aracteristice pe!tru actele !ormativ6/uridice su!t urmatoarele trasaturi &e!erale:
6 ele su!t acte ale activitatii de ela.orare a dreptului se catre
or&a!ele statului si i!clud prescriptii /uridice o.li&atorii cu caracter
&e!eral prioritar pe!tru co!duita oame!ilor si or&a!i'atiilor 6 !ormele
/uridice3 precum si prescriptiile privi!d i!stituirea3 modificarea sau
suspe!darea actiu!ii !ormelor /uridice;
6 actele !ormativ6/uridice !u isi e)ti!d actiu!ea asupra u!ui raport
co!cret3 dar asupra u!ui sau altui tip de raporturi sociale si asupra
tipului de actiu!i ale oame!ilor3 care alcatuiesc co!ti!utul lor;
6 acrele !ormativ6/uridice su!t adresate oricarui su.iect ce
participa la aceste relatii3 pot fi aplicate i! mai multe ra!duri3 adica de
fiecare data ca!d este vor.a de tipul respectiv de raporturi3 si isi me!ti!
actiu!ea i!difere!t de faptul daca au aparut sau au i!cetat raporturile
i!dividuale preva'ute i! acest ca'.
)eia i baza reglementdrii relatiilor familiale o constituie legislatia - totalitatea actelor
normative obligatorii, adoptate de organele puterii de stat cu respectarea procedurii si modului de
adoptare a acestor acte normative. 2r&a!ele le&islative si cele e)ecutive ce!trale adopta !orme /uridice
i! limitele compete!tei lor.
5! le&atura cu sistemul i'voarelor formale ale dreptului familial si ierar-i'area lor su!t !ecesare
doua preci'ari. Prima este aceia ca eleme!tul ce!tral al acestei ierar-i'ari il co!stituie suprematia le&ii.
Degea este actul normativ cu valoare juridica superioara, eel mai important izvor al dreptului ce emana
de la Parlament, organul suprem legislativ. Di! pu!ct de vedere al fortei /uridice deose.im urmatoarele
cate&orii de le&i: co!stitutio!ale3 or&a!ice si ordi!are.
A doua preci'are este ca ierar-ia actelor !ormative priveste raportul di!tre ele caci3 fata de cei la
care se aplica toate actele !ormative su!t o.li&atorii i! aceiasi masura.
Acestea fii!d spuse3 pot fi i!dicate cate&oriile de acte !ormative ce co!stituie i'voare formale ale
ramurii de drept familial:
1. 0o!stitutia Repu.licii 8oldova;
2. Le&ile3
. Actele !ormative su.ordo!ate le&ilor.
1. Degile constitutionale ocupa primul loc i! ierar-ia le&ilor3 atat
pri! co!ti!utul lor3 cat si datorita procedurii speciale de adoptate a
acestora. Le&ile co!stitutio!ale su!t: 0o!stitutia si toate le&ile care
modifica 0o!stitutia. 7ii!d Le&ea ,uprema a ,ocietatii si a ,tatului3
0o!stitutia serveste ca .a'a pe!tru co!stituirea tuturor ramurilor de
drept3 i!clusiv a dreptului familiei. *ormele )onstitutiei au putere
juridica suprema in sensul ca toate celelalte norme de drept trebuie sa
fie conforme cu prevederile normelor constitutionale. Pri! prevederile
co!stitutio!ale su!t re&leme!tate pri!cipiile fu!dame!tal ce stau la
.a'a i!temeierii familiei3 precum si a ocrotirii ei di! partea societatii si a
statului. Astfel3 familia se i!temeia'a pe casatoria li.er co!simtita i!tre
.ar.at si femeie3 pe e&alitatea lor i! drepturi3 pe dreptul si i!datorirea
pari!tilor de a asi&ura cresterea3 educatia si i!struirea copiilor3 iar copiii
su!t o.li&ati sa ai.a &ri/a de pari!ti si sa le acorde a/utor.
,tatul facilitea'a3 pri! masuri eco!omice si pri! alte masuri3 formarea familiei si i!depli!irea
o.li&atiilor ce le revi!3 ocroteste mater!itatea3 copiii si ti!erii3 stimula!d de'voltarea i!stitutiilor
!ecesare3 iar persoa!ele -a!dicapate .e!eficia'a de o protectie speciala di! partea i!tre&ii societati <art.
4% si #( di! 0o!stitute=.
2. Degile organice ocupa locul secu!d i! ierar-ia le&ilor si
repre'i!ta o prelu!&ire a materiilor co!stitutio!ale si pot i!terve!i
!umai i! dome!iile e)pres preva'ute de 0o!stitute <de e)emplu: ali!.
di! art. 4$ al 0o!stitutiei stipulea'a: *0o!ditiile de i!c-eiere3 de
desfacere si de !ulitate a casatoriei se sta.ilesc pri! le&e.+3 iar ali!. 2 di!
art. #1 al 0o!stitutiei prevede: + Nime!i !u poate fi supus u!ui
tratame!t medical fortat3 decat i! ca'urile preva'ute de le&e.+= sau
dome!ii pe!tru care Parlame!tul co!siders !ecesara adoptarea de le&i
or&a!ice.
0odurile <civil3 pe!al3 cu privire la co!trave!tiile admi!istrative3 familial3 al mu!cii3 de procedure
civila3 de procedure pe!ala etc.= ca o forma a!ume sistemati'ata i!tr6u! dome!iu dat3 su!t tot le&i. De
altfel3 i! practica le&islative di! Repu.lica 8oldova adoptarea codurilor se lace pri! le&i.
)odul familiei, adoptat la 26.1(.2(((3 ce stabileste principiile de baza a legislatieifamiliale!
relatiile familiale reglementate! conditiile si modalitatea de inceiere a actelor juridice familiale!
raporturile personale nepatrimoniale sipatrimoniale ndscute din edsatorie, rudenie si adoptie, conditiile,
modalitatea, formele si efectele protectiei juridice a copiilor orfani si a celor ramasi fdrd ocrotire
pdrinteascd sau aflati in alte situatii vulnerabile, precum si alte relatii sociale similare celor familiale,
ocupa u! loc deose.it i! cadrul le&ilor di! dome!iul dreptului familiei.
Le&ile ordi!are i!tervi! i! orice dome!ii ale relatiilor sociale3 cu e)ceptia celor re'ervate le&ilor
co!stitutio!ale 1i le&ilor or&a!ice.
Pri!tre cele mai importa!te le&i care cupri!d diferite dome!ii ale dreptului familiei pot fi i!dicate
urmatoarele:
6 Le&ea Repu.licii 8oldova privi!d drepturile copilului <1#.12.1%%4=;
6 Le&ea Repu.licii 8oldova cu privire la ti!eret <11.(2.1%%%=;
6 Le&ea Repu.licii 8oldova cu privire la protectia sociala speciala a u!or cate&orii de populatie
<14.(4.2(((=;
6 Le&ea Repu.licii 8oldova 6 Le&ea ocrotirii sa!atatii <2$.(.1%%#=;
6 Le&ea Repu.licii 8oldova privi!d mi!imul de asiste!ta medicala &ara!tata de catre stat
<(.(2.1%%%=;
6 Le&ea Repu.licii 8oldova 6 Le&ea i!vatama!tului <21.(".1%%#=;
6 Le&ea Repu.licii 8oldova 6 Le&ea cetate!iei <(2.(6.2(((=;
6 Le&ea Repu.licii 8oldova cu privire la proprietate <22.(1.1%%1=; etc.
Le&ea Repu.licii 8oldova privi!d actele de stare civila <26.(4.2((1=.
. Toate celelalte acte !ormative poarta de!umirea &e!erala de acte normative subordonate legii. O
aseme!ea de!umire e c-emata sa su.li!ie'e respectarea stricta a pri!cipiului de suprematie a le&ii i!
procesul de ela.orare a actelor !ormative 3 precum si i! activitatea lor. 2ricate eforturi se depu! pe!tru a
cupri!de i! le&e o sfera cit mai lar&a de re&leme!tare care sa fie totodata cit mai completa3 viata a aratat
ca rema! totusi u!ele aspecte care ti! de traducerea i! viata 6 reali'area si aplicarea le&ilor 6 ce !ecesita
i!terve!tia altor or&a!e de stat. De altfel3 reali'area atri.utiilor diferitelor or&a!e3 potrivit compete!tei lor
le&ale se face si pri! acte cu caracter !ormativ3 emise i! vederea e)ecularii le&ilor. La actele !ormative
su.ordo!ate le&ii pot fi atri.uite -otaririlor Parlame!tului3 decretele pre'ide!tiale3 -otararile Guver!ului3
actele or&a!elor admi!istratiei pu.lice ce!trale de speciali'are3 actele autoritatilor pu.lice locale.
Kotararile Parlame!tului3 de re&ula3 su!t acte de aplicare a !ormelor /uridice si3 pri! urmare !u
co!ti! !orme /uridice si !u au caracter !ormativ. Totusi3 se mai T!tal!esc -otarari ce co!ti! a!umite
!orme /uridice. Aceste -otarari 3 de cele mai multe ori3 su!t emise i! scopul e)ecutarii le&ilor si su!t
su.ordo!ate acestora. 0a e)emplu pot servi: Kotararea Parlame!tului Repu.licii 8oldova cu privire la
!ecesitatea perfectio!arii procesului de i!st!uire si educare a copiilor si a ti!eretului i! dome!iul culturii
si artelor3 !r. #6%6G55 di! (6.(#.1%%1; Kotararea Parlame!tului Repu.licii 8oldova pe!tru apro.area
,trate&iei de reforme a sistemului de asiste!ta sociala !r. 4166G59 di! 2$.(#.1%%%.
Kotararile Guver!ului port avea atat cu caracter !ormativ3 cat si aplicativ. Di! faptul ca Guver!ul
adopta -otarari !ormative !u re'ulta ca lui i se recu!oaste calitatea de or&a! le&islativ3 -otararile lui fu!d
emise pe!tru or&a!i'area e)ecutarii le&ilor. Astfel3 pri! -otarari de Guver! au fost adoptate:
Re&ulame!tul 0omitetului pe!tru i!fiere al Repu.licii 8oldova <2".(2.1%%$=; Re&ulame!tul cu privire la
activitatea caselor de copii tip familial <11.(.1%%2=; Pro&ramul Natio!al de asiste!ta i! pla!ificarea si
prote/area sa!atatii reproductive <($.(6.1%%%=; 0o!ditiile sta.ilirii si marimea i!dem!i'atiilor acordate
stude!tilor <elevilor= orfa!i si celor ramasi fara tutela pari!tilor etc. De aseme!ea au mai fost adoptate:
6 Kotarirea Guver!ului Repu.licii 8oldova cu privire la protectia sociala a familiilor cu multi
copii <22.(.1%%4=;
6 Kotarirea Guver!ului Repu.licii 8oldova cu privire la masurile suplime!tare de protectie
sociala a familiilor cu copii <1#.(#.1%%"=;
6 Kotarirea Guver!ului Repu.licii 8oldova cu privire la Pro&ramul !atio!al de sa!atate orala a
copiilor pe!tru a!ii 1%%$62(("<22.12.1%%$=;
6 Kotarirea Guver!ului Repu.licii 8oldova privi!d apro.area Pro&ramului de 5mu!itati pe!tru
a!ii 2((162((#;
6 Kotarirea Guver!ului Repu.licii 8oldova cu privire la Pro&ramul !atio!al de asiste!ta i!
pla!ificarea si prote/area sa!atatii reproductive <($.(6.1%%%=;
6 Kotarirea Guver!ului Repu.licii 8oldova privi!d i!fierea copiilor de catre cetate!ii strai!i
<(.(2.1%%4=;
6 Kotarirea Guver!ului Repu.licii 8oldova cu privire la crearea fo!dului i!vatama!tului &e!eral
si asi&urarii sociale a elevilor <2.($.1%%=;I
6 Kotarirea Guver!ului Repu.licii 8oldova pe!tru apro.area Re&ulame!tului cu privire la
procedura do.a!dirii si pierderii cetate!iei Repu.licii 8oldova <12.(.2(((1=;
6 Kotarirea Guver!ului Repu.licii 8oldova privi!d i!stituirea 0o!siliului Natio!al pe!tru
Protectia Drepturilor 0opilului etc.
4! rol deose.it de importa!t i! cate&oria i'voarelor de drept familial le revi!e actelor normative
3nternationale.
Art. 4 di! 0o!stitute dispu!e: Dispozitiile constitutionale privind drepturile =si libertatile omului
se interpreteaza si se aplica in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cupactele si
celelalte tratate la care #epublica 5oldova este parte.
Dacd existd neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale
omului la care #epublica 5oldova este parte si legile ei interne, prioritate au reglementdrile
internationale.
Ti!i!d co!t de faptul ca suprematia co!ve!tiilor i!ter!atio!ale este acceptata i! doctri!a si
/urisprude!ts3 putem afirma ca !ormele i!ter!atio!ale care stipulea'a a!umite drepturi si o.li&atii pe!tru
pari!ti si copii su!t parte compo!e!tP a le&islatiei i!ter!e a Repu.licii 8oldova3 c-iar si i! ca'ul i! care
!u e)ista u! act !ormativ i!ter! :are ar stipula dreptul sau o.li&atia respectiva. Pri!tre actele !ormative
i!ter!atio!ale3 care re&leme!tea'a a!umite drepturi si li.ertati ale familiei si copilului3 su!t urmatoarele.
6 Declaratia 4!iversala a Drepturilor 2mului <1(.12.1%4$=;
6 0o!ve!tia 2N4 privi!d drepturile copilului <2(.11.1%$%=;
6 0o!ve!tia privi!d co!simtama!tul la casatorie3 varsta mi!ima pe!tru casatorie si i!re&istrarea
casatoriilor <(".11.1%62=;
6 0o!ve!tia asupra protectiei copiilor si cooperarii i! materia adoptiei i!ter!atio!ale
<(.12.1%$6=;
6 0o!ve!tia 258 privi!d sa!sele e&ale si tratame!tul e&al pe!tru lucratorii .ar.ati si femei:
lucratori cu respo!sa.ilitati familiale <2.(6.1%$1=;
6 Pactul i!ter!atio!al cu privire la drepturile eco!omice3 sociale siculturale< 16.(%.1%66=;
6 Pactul i!ter!atio!al cu privire la drepturile civile si politico <16.12.1%66= etc.
5'vorul direct al dreptului pre'i!ta modalitatea pri! care !ormele !i di ce su!t e)primate <actele si
co!tractele !ormative=3 iar i!direct su!t co!siderate acele i'voare care3 pe!tru a deve!i /uridice 3 tre.uie
sa fie validate3 sa!ctio!ate de o autoritate pu.lica compete!ta <o.iceiurile sau !ormele ela.orate de
or&a!i'atii !estatale=.
,crise su!t co!siderate i'voarele care !ecesita o formulare stricta3 determi!ate de pri!cipiile
le&iferarii. De e)emplu3 actul !ormativ se pre'i!ta totdeau!a su. forma scrisa3 pe ca!d o.iceiul poate fi
tra!smis si pe cale ver.ala.
5'voarele creative apar ca u! rod al activitatii autoritatilor pu.lice. Locul predomi!a!t revi!e
actelor !ormative. 5'voarele i!terpretative apar ca u! re'ultat al operatiilor lo&ico6ratio!ale3 care are
drept scop lamurirea i!telesului e)act al !ormelor /uridice ce se co!ti! i! i'voarele creative si care 3
co!ti!a!d i!terpreted oficiale3 au u! caracter &e!eral si o.li&atoriu.

1 2. Evolutia dreptului familiei
2.1. Le&itatile de'voltarii istorice a dreptului familiei
3storia sociala a oamenilor nu este altceva decdt istoria dezvoltarii lor
individuale%
E. 5arx
3storia ne-o faurim noi insine,
dar o faurim, in primul rand,
in cadrul unor premise si conditii
bine determinate%
4. (ngels
Dreptul familiei i! Repu.lica 8oldova este recu!oscut ca o ramura de drept de si!e statatoare3 ce
are me!irea de a re&leme!ta totalitatea relatiilor sociale !ascute di! casatorie3 rude!ie si adoptie3 relatii
ce apar i!tre su.iectii de drept familial. Dreptul familiei s6a despri!s di! ramura dreptului civil3
deve!i!d o ramura de si!e statatoare3 odata cu i!trarea i! vi&oare a 0odului casatoriei si familiei al
Repu.licii 8oldova3 adoptat la 26 decem.rie 1%6% si pus i! aplicare de la (1 aprilie 1%"(. Este evide!t
faptul ca dreptul familiei !u a aparut di!tr6o data3 pri! pu!erea i! aplicare a 0odului me!tio!at.
Aparitia si formarea dreptului familiei3 ca si a dreptului i! &e!eral3 este u! proces comple) caruia
!u i se poate sta.ili o data precisa de !astere3 iar !ormele di! perioada i!ceputurilor societatii ome!esti
su!t T!ca destul de difu'e3 impletite cu multitudi!ea de o.iceiuri3 dati!i3practici reli&ioase etc.
Asupra co!ditiilor3 a mome!tului aparitiei dreptului3 profesorul fra!ce' 8aurice Duver&er arata ca
dreptul apare ca!d oame!ii di!tr6u! &rup social i!cearca sa re&le'e raporturile di!tre ei pri!tr6u!
ec-ili.ru i!tre ava!ta/e si de'ava!ta/e pe care le tra&e fiecare di! aceste raporturi.
%
2data aparut3 dreptul !u rama!e imo.il3 dar se de'volta3 se modifica. 9or.i!d despre evolutia
co!ti!ua a dreptului3 Joris Ne&ru afirma ca evolutia !u repre'i!ta o sc-im.are a.solute3 deoarece starii
de de'voltare a dreptului ii su!t caracteristice si a!umite eleme!te co!sta!te3 pri!tre care pot fl
evide!tiate:
a= u! a!umit respect al perso!alitatii uma!e;
.= o a!umita limitare a li.ertatii i!dividuale.
Asa cum re&leme!tarea sociala i!seam!a a determi!a comportame!tul oame!ilor3 al colectivitatii
de oame!i3 a impu!e activitatea uma!a i! a!umite limite accepta.ile societatii3 ea se caracteri'ea'a pri!
urmatoarele trasaturi:
6 fiecarui tip istoric de societate ii su!t caracteristice o a!umita masura de re&leme!tare sociala;
6 pe masura de'voltarii societatii uma!e creste !ivelul sociali'arii vietii3 adica tot mai multe relatii
di!tre oame!i !ecesita o re&leme!tare sociala;
6 pe masura de'voltarii vietii sociale3 au loc sc-im.ari calitative ale meca!ismului de re&leme!tare
!ormativa;
6 o te!di!ta de de'voltare a re&leme!tarii sociale o co!stituie formarea u!or meca!isme de
re&leme!tare !ormativa a relatiilor sociale. Dat fii!d ca relatiile sociale su!t e)trem de variate3 e)trem de
variate su!t si !ormele sociale ce re&lea'a aceste relatii3 o modalitate a lor fii!d si !ormele /uridice.
Di! cele spuse re'ulta ca fiecare pas i! pro&resul social &e!erea'a !oi forme de or&a!i'are sociala
si respectiv !oi forme de re&leme!tare !ormativa a relatiilor sociale.
7ii!d u! fe!ome! social3 dreptul isi circumscrie trasaturile i! fu!ctie de a!umiti factori de
co!fi&uratie3 pri! care se ide!tifica *cau'ele care ii determi!a aparitia3 e)iste!ta3 evolutia3 determi!arile 6
i!tr6o societate3 comparativ cu alta sau cu altele 6 etc.+
7actorii de co!fi&urare a dreptului repre'i!ta importa!te surse di! care dreptul isi tra&e o.iectul3
su.iectele3 co!ti!utul3 forma3 fi!alitatile etc. Pleca!d de la e)ami!area rolului lor3 pot fi ide!tificati mai
multi factori de co!fi&urare a dreptului3 fiecare cu o a!umita po!dere i! procesul acestei ide!tificari si
care pot fi &rupati i! urmatoarele cate&orii: factorul !atural; istoric; social6politic; social6eco!omic;
cultural6ideolo&ic; uma!; i!ter!atio!al.
42
4rmari!d evolutia re&leme!tarilor !ormative ale relatiilor familiale di! perspectiva de'voltarii
istorice a societatii uma!e pot fi evide!tiate urmatoarele trasaturi pri!cipale ale acestui proces:
6 evolutia dreptului familiei repre'i!ta o trecere de la ela.orarea spo!ta!a3 i!co!stie!ta3 la
ela.orarea deli.erate3 co!stie!ta a lui;
6 re&leme!tarile cu privire la drepturile si li.ertatile su.iectelor de drept familial tot mai pro!u!tat
tree de la particularitate la u!iversalitate3 adica3 tot mai frecve!t se i!tal!esc !orme ce ti! de i!teres
&e!eral 6 uma!;
6 evolutia dreptului familiei repre'i!ta o trecere de la motive psi-olo&ice i!ferioare la motive
superioare. Daca la i!ceput dreptul se !aste di! impulsuri imediate3 i!sti!ctive3 cum ar fi3 de e)emplu
6i!sti!ctul se)ual3 frica de pericol si !ecu!oscut3 la etapele mai ava!sate tot mai mult se evide!tia'a
motivele ar&ume!tate 6 afectiu!e reciproca3 comu!itatea de i!terese3 !ecesitatea de spri/i! moral si
material3 &ri/a pe!tru asi&urarea co!ti!uitatii patrimo!iului familial etc.
9om i!cerca a ilustra aceste afirmatii i! .a'a studierii ori&i!ii si de'voltarii dreptului familiei
auto-to!.
2. 2. Primele in"eputuri
0ea di!tai forma de co!vietuire a stramosilor oame!ilor a fost -oarda. Koarda repre'e!ta u! &rup
de i!divi'i fara !ici o re&ula de co!vietuire sta.ilitR3 care3 ava!d u! mod de viata !omad3 !u era le&ata de
u! loc de trai perma!e!t. Pri!cipalele mi/loace de e)iste!ta erau i!susite de la !atura si re'ultau di!
va!atoare si pescuit.
5! acea perioada a comu!itatii uma!e3 ca!d omul a.ia se despri!dea di! starea a!imalica3 domi!a
i!sti!ctul se)ual3 i!teractiu!ile
se)uale erau !ei!fra!ate si !edescrimi!atorii3 adica3 fiecare femeie putea sa aparti!a oricarui .ar.at3 iar
fiecare .ar.at 6 oricarei femei. Le&aturile de sa!&e !u /ucau !ici u! rol3 co!tactele se)uale fu!d permise
i!tre pari!ti si copii3 frati si surori. 0u alte cuvi!te3 co!tactele se)uale erau permise atat pe verticala3 cat
si pe ori'o!tala. Nu e)ista !ici familie3 !ici casatorie3 e)ista !umai -oarda3 u!itatea de .a'a a societatii
primitive. Dupa parerea istoricilor3 aceasta situatie s6a me!ti!ut sute de mii de a!i. <sau poate
milioa!e>=.
4
Depasi!d acest stadiu al promiscuitatii3 apar primele forme ale familiei3 repre'e!ta!d casatoria
di!tre cativa .ar.ati si cateva femei <casatoria i! &rup=. )oncomitent cu primele forme de organizare in
familie, ginta, trib, au aparut evident in mod spontan primele norme rudimentare ce s-au impus treptat
ca deprinderi, obiceiuri, traditii. Le&aturile de casatorie <&rupele de casatorie= se co!struiau i! fu!ctie de
&e!eratii: fiecare &e!eratie <&e!eratia pari!tilor3 &e!eratia copiilor lor= forma!d u! cere i! i!teriorul
caruia erau permise i!teractiu!ile se)uale <pari!tii traiesc i! &rupa lor de casatorie3 iar copiii 6 i! &rupa
lor=. 0u alte cuvi!te3 co!tactele se)uale erau permise pe ori'o!tala si i!ter'ise pe verticala. Practic3 i!
aceasta situatie fratii si surorile erau soti si sotii3 iar aceasta situatie !u era i! co!tradictie cu o.iceiurile si
!ormele morale di! epoca respectiva.
*ormele de conduita au evoluat, perfectiondndu-se si adaptdndu-se stadiului dezvoltarii sociale.
4! pas pro&resist3 i! comparatie cu casatoria i! &rup3 16a co!stituit familia poli&ama. Ese!ta acestui tip
de familie co!sta i! faptul ca di! cercul persoa!elor i!tre care se permitea casatoria su!t e)cluse !u
!umai pari!tii <ca la casatoria i! &rup=3 dar si fratii si surorile. Deci3 co!tactele se)uale erau limitate !u
!umai pe verticala3 dar si pe ori'o!tala 6 i! i!teriorul aceleiasi &e!eratii. 0omu!itatea sotilor si a sotiilor
i! acest tip de familie de aseme!ea se pastra3 i!sa di! i!teriorul acestui cere erau e)clusi frafii de sa!&e a
sotiilor si surorile de sa!&e a sotilor. De fapt3 .ar.atii locuiau si mu!ceau i! familia de ori&i!e <a mamei=3
iar i! familiile sotiilor ve!eau !umai oca'io!al3 !eavi!d !ici u! fel de prete!tii cu privire la .u!urile di!
familia sotiilor.
Practic3 i! cadrul casatoriei i! &rup3 era imposi.il de a sta.ili ci!e era tata copilului !ascut. Era
cu!oscuta !umai mama. De aceea3 prove!ie!ta copilului <rude!ia de sa!&e= se sta.ilea pe li!ie mater!a:
copiii isi cu!osteau !umai mama3 iar mama ii co!sidera copii proprii. Daca femeia deceda3 atu!ci averea
ei era moste!ita de copiii ei3 de mama ei3 de surorile si fratii de sa!&e. Toate aceste persoa!e <surorile3
copiii lor3 fratii de sa!&e si alte rude= se &rupau i! /urul mamei3 cu re&uli de i!viola.ilitate reciproca3 de
aparare !aturala3 de mu!ca i! comu! si de i!treti!ere reciproca. Pro.a.il di! acest cere familial3 i! care
toti mem.rii aveau u! asce!de!t comu! <mama=3 erau rude pe li!ie mater!a si de aceea !u puteau sa se
casatoreasca i!tre ei3 a aparut &i!ta. Aparte!e!ta la o &i!ta sau alta !u este co!ditio!ata de pre'e!ta
oame!ilor pe u! a!umit teritoriu3 ci de relatiile lor de rude!ie de sa!&e3 la i!ceput reale3 iar mai apoi
sim.olice3 di! desce!de!ta lor di! acelasi stramos femi!i!3 iar mai apoi masculi!.
Ja'a materials a casatoriei i! &rup era &ospodaria cas!ica3 care era colectiva. 7emeia deti!ea rolul
pri!cipal i! aceasta &ospodarie3 deoarece .ar.atii se ocupau mai mult de va!at si pescuit. Asa cum i!
/urul casei se afla o &ospodarie relativ sta.ila3 &reul pri!cipal cadea pe umerii femeii3 de u!de urmea'a si
rolul determi!a!t al femeii i! &i!ta3 po'itia ei solida si i!depe!de!ts. 5ar *dreptul+ !eamului era *dreptul
mater!+3 cu toate ca *la aceasta etapa de de'voltare a societatii T!c, !u se poate vor.i despre drept i!
i!telesul /uridic+.
44
Perioada matriar-atului3 dupa cum susti! istoricii3 a durat 'eci de mii de a!i.
De'voltarea de mai departe a familiei co!sta i! faptul ca cercul3 i! i!teriorul caruia se permiteau relatiile
de casatorie3 se micsora di! ce i! ce mai mult: dupa fratii si surorile de sa!&e di! acest cere au fost
e)cluse rudele de &radul doi3 apoi de &radul trei3 alte rude. 0a urmare3 c,s,toria i! &rup devi!e
imposi.ila si i! locul ei apare casatoria perec-e. 5! comu!itatea primitive casatoria perec-e3 .a'ata pe
co!vietuirea temporara a u!ui cuplu3 era i!ca destul de i!sta.ila3 fu!d permise posi.ilit,ti si de alte relatii
<polia!drie3 poli&e!ie= si promova!d i! co!ti!uare sistemul matrilocal si matrili!eal de rude!ie.
0asatoria perec-e !u tre.uie co!fu!data cu casatoria mo!o&am,3 caracteristica formelor de
or&a!i'are superioara a societatii. Pe!tru ca familia perec-e sa se de'volte pa!, la familia mo!o&ama au
fost !ecesare a!umite co!ditii social6eco!omice. 0are au fost aceste co!ditii>
2data cu importa!ta pe care o capata cresterea a!imalelor3 prelucrarea pama!tului si mestesu&urile3
sporeste avutia familiei si apare u! surplus de .u!uri care a permis ca familia perec-e sa devi!a o u!iu!e
separata. Asa cum sotul se ocupa de aceste i!delet!iciri3 surplusurile capatate erau asumate de catre el3
sotia co!ti!ua!d sa se ocupe de &ospodaria cas!ica care !u aducea ve!it adau&ator. ,porirea avutiei
familiei a fost i!sotita si de !evoia de aparare a ei3 ceea ce a co!dus la o sporire si mai mare a rolului
.ar.atului i! familie si la i!staurarea patriar-atului. Gi!ta matriar-ala cedea'a locul &i!tei patriar-ale3
u!de tatal devi!e ce!trul vietii sociale3 caput familiei3 eel care i! casa defi!e proprietatea3 si !u !umai
asupra .u!urilor3 ci si asupra persoa!elor3 de la care se sta.ilesc le&aturile de rude!ie.
0u timpul acest re&im se tra!sforms i! re&im familial. Ge!ul se descompu!e3 divi'a!du6se i!
familii. 0apii lor co!duc viata familiilor. 5!sa familiile di! acel timp !u se aseama!a cu familia de a'i. 5!
compo!e!ta lor i!trau !u !umai .u!icul3 .u!ica3 tatal3 mama3 fiii si fiicele3 !epotii3 fratii si surorile3 ci si
!evestele3 &i!erii3 persoa!ele i!flate3 copiii vaduvei casatorite cu u! mem.ru di! u!itatea familiala etc.
Numarul mem.rilor u!ei aseme!ea familii se ridica de la 1( pi!a la #( de persoa!e.
5!suma!d cele spuse putem afirma ca3 primele raporturi de drept familial apar odata cu aparitia
familiei i a proprietatii private. 7ilo'oful &erma! Ke&el me!tio!a: + 5!ceputul adevarat si prima
fu!datie a statului co!sta i! i!troducerea a&riculturii3 alaturi de i!troducerea casatoriei3 T!trucat primul
di! aceste pri!cipii aduce cu si!e prelucrarea solului si o data cu aceasta proprietatea privata e)clusiva3
reduca!d viata ratacitoare a sal.aticului care6si cauta i! pere&ri!ari su.'iste!?a3 la sta.ilirea dreptului
privat si la asi&urarea satisfacerii tre.ui!telor; de aceasta ti!e limitarea raporturilor se)uale i! casatorie si3
pri! urmare3 tra!sformarea acestei le&aturi i!tr6o alia!ta dura.ila3 u!iversale i! si!e3 tot astfel a !evoii
su./ective i! &ri/a de familie si a posesiei i! averea familiei+.
/amilia in statul (eto@da". 5! statuP &eto6dac se co!solidea'a familia mo!o&ama. Pe 0olum!a lui
Traia! familia e repre'e!tata ca fii!d alcatuita di! sot3 sotie si copii. Poetul 2vidiu descria starea de
su.ordo!are si i!ferioritate a femeilor3 carora le reve!eau sarci!i &rele i! &ospodarie. Koratiu proslavea
fidelitatea sotiilor3 arata!d ca i!fidelitatea se pedepsea cu moartea. Tot Koratiu me!tio!a ca sotia locuia
la sot < familia e patrilocala= si desce!de!ta se sta.ilea dupa tata <familia e patrili!iara=3 iar copiii
rama!eau i! familia tatalui si dupa moartea mamei3 fii!d i!&ri/iti de mama vitre&a.
0asatoria se i!c-eia pri! cumpararea miresei3 pretul careia varia i! fu!ctie de frumusetea si
castitatea fetei.
46
5! ca' co!trar3 mirii erau cumparati de mirese. E)ista o.iceiul de a i!'estra fetele cu
avere mo.ila3 pe care o duceau i! casa sotului. 0uva!tul *'estre+ este u!ul di! puti!ele cuvi!te &eto6dace
care au fost pastrate si i! lim.a roma!a.
Averea seC tra!smitea pri! moste!ire i! cadrul familiei pri! dispo'itii orale. 5!ca Kerodot scria3 ca
feciorii puteau primi parte di! averea pari!telui.
In 5a"ia Romana familia era mo!o&ama3 patrilocala si patrili!eala3 i! cadrul u!ei rude!ii care
putea fi civila3 de sa!&e sau de !eam. La .a'a ei statea puterea capului de familie3 cu o impatrita sfera de
aplicare: putere pari!teasca asupra copiilor3 putere maritala asupra sotiei i! casatoria cum manu, asupra
sclavilor si asupra persoa!elor cumparate3 putere co!siderata ca o proprietate.
0asatoria le&ala putea aduce sotia i! puterea sotului cu sau fara putere maritala. Prima forma se
reali'a pri! solem!itate reli&ioasa3 cumparare sau co!vietuire mai mult de u! a!. ,otia i!tra i! ra!dul
a&!atilor sotului3 era co!siderata loco filiae, i! raport cu propriii copii loco soraris, si cu socrul loco
neptis si tre.uia sa re!u!te la cultul domestic al familiei de ori&i!e3 sotul ava!d asupra ei adevarat drept
de proprietate3 i! timp ce i! casatoria fara putere maritala avea asupra ei !umai drept de posesiu!e.
0asatoria i!ceta pri! moartea u!uia di!tre soti3 pri! pierderea li.ertatii sau a cetate!iei sotului ori
pri! divort i! ca'ul casatoriei cum manu, pri! actul co!trar de difarreatio, iar la casatoria sine manu,
pri! acordul co!trar al sotilor3 cu a!umite restrictii3 i! ultima perioada3 su. i!flue!ta cresti!ismului. Alte
forme de u!iu!e erau cele dupa dreptul !atio!al3 co!cu.i!a/ul co!siderat ca o casatorie de ra!& i!ferior3
cu efect de dete!tiu!e asupra sotiei sau simplele le&aturi oca'io!ale.
4"
2.3. 5reptul in perioada medie'ala i moderna
Pri!tre i'voarele dreptului eel mai vec-i este dreptul cutumiar 6+le&ea tarii+3 care avea se!sul de
a!sam.lu de !orme !escrise 3 le&ate pri! co!vi!&ere3 credi!ta si co!stii!ta3 o le&atura i!ter!a3 ceea ce la
roma!i era o.icei. Un rol deosebit de important a avut cutuma, atdt in perioada timpurie, cit si mai apoi
de-a lungul epociifeudalismului. Este cu!oscut su. acest aspect o.iceiul /us 9alac-orum3 adica dreptul
roma!ilor <vala-ilor= ca re&leme!tare o.is!uiel!ica recu!oscuta i! ra!dul populatiei3 atat i! tarile
Roma!e3 cit si la roma!ii di! statele di!
/ur <Polo!ia3 4!&aria3 ,er.ia3 Jul&aria=. 2data cu formarea statelor roma!esti feudale3 /us 9allac-icum
este recu!oscut ca o.iceiul pama!tului.
0o!form re'ultatelor cercetarilor de ma/oritatii istoricilor i! pro.lema ori&i!ii pri!cipatelor3 la
/umatatea veacului al Gl96lea <mai precis i! a!ul 1#%3 i! timpul dom!iei lui Jo&da! 5= este creat statul
feudal roma!esc 6 8oldova.
4$
Asa cum u!a di! trasaturile specifice ale !ormelor /uridice este le&atura
dreptului cu statul <ele apar3 e)ista3 se sc-im.a si dispar i! acelasi timp3 ca re'ultat al u!ora si acelorasi
cau'e=3 putem afirma: constituirea dreptului ca o entitate conturata are loc odata cu constituirea puterii
pub lice ca putere de stat.
5! pofida faptului ca s6au format mai multe pri!cipate3 le&ea tarii avea u! caracter u!itar dupa
co!ti!ut. Acest lucru se e)plica pri! ori&i!ea et!ica comu!a3 radaci!i i!stitutio!ale comu!e3 or&a!i'area
politica similara si co!ditiile social6eco!omice asema!atoare de de'voltare.
5! materie de drept familial le&ea tarii era puter!ic i!flue!tata de reli&ie si .iserica cresti!a.
5!c-eierea casatoriei avea loc pri! cu!u!ia i! .iserica <sau pri! .i!ecuva!tarea reli&ioasa3 daca !u era
prima casatorie=. 7orma vec-e de cumparare a miresei !u este recu!oscuta le&itima de .iserica3 de aceea
rama! doar u!ele ramasite ale acestui o.icei i! ritualul de !u!ta3 la petit <aveti marfa3 !oi avem
!e&ustori6formula petitorilor=. 8iresei i se faceau daruri i!ai!te de !u!ta3 ceea ce este de aseme!ea o
ami!tire va&a a vec-ii cumparari a miresei. 0o!ditiile de i!c-eiere a casatoriei erau cele sta.ilite de
!omoca!oa!ele .i'a!ti!e si a!ume: co!simtama!tul viitorilor soti si a pari!tilor lor3 o varsta mi!ima
pe!tru viitorii soti3 credi!ta cre1ti!a comu!a. Reli&ia ortodo)a ve&-ea destul de strict ca viitorii soti sa !u
fie rude pa!a la a patra &e!eratie3 !u !umai rude de sa!&e dar si spirituale.
Desfacerea casatoriei <divortul=era admisa pe lar& pe!tru motive pe care le socotea le&itime .iserica
cresti!a. 5!itiativa desfacerii casatoriei aparti!ea atat sotului3 cat si sotiei si motivele puteau fi: .oala
u!uia di!tre soti3 calu&arirea3 lipsa de acasa a sotului timp de # a!i si a sotiei timp de o 'i si o !oapte3
i!fidelitatea co!/u&ala a sotiei etc. 0opiii si pari!tii aveau o.li&atii de i!treti!ere reciproca i! ca' de
!ecesitate. ,otul supravietuitor avea dreptul asupra u!ei parti di! averea familiei.
Predica !uptiala3 rostita la 5asi i! 164# de catre i!altul ierar- Petru 8ovila3 cu prile/ul casatoriei
dom!itei 8aria3 fiica lui 9asile Lupu3 cu pri!tul litua!ia! la!us' Rad'iSill3 a fost calificata de cura!d3 de
catre i!altul ierar- al Jisericii 2rtodo)e3 mitropolitul Ardealului dr. A!to!ie Plamadeala drept *u! fel de
tratat teolo&ic despre Tai!a Nu!tii cu ar&ume!te .i.lice si patristice+3 iar cu alta oca'ie3 o califica drept
*u! tratat teolo&ic despre Tai!a 0u!u!iei3 .i!e docume!tat pe .a'a 9ec-iului si Noului Testame!t+.
#(
5mpre/urarile i! care s6a produs aceasta casatorie3 <descrise cu lu) de ama!u!te de catre <de e)emplu3
8iro! 0osti! i! Detopisetul 9drii 5oldovei, 0. Ga!e i! 9recute vieti de doamne si domnite% si multi alti
autori=3 dupa cum si )uvdntarea la cununie, rostita de Petru 8ovila3 su!t o dovada elocve!ta a o.iceiului
de !u!ta di! acea perioada3 si a pri!cipiilor ce stateau la .a'a T!c-eierii casatoriei.
Pe!tru a !u pertur.a se!sul celor relatate3 vom i!cerca sa folosim o secve!ta di! cuva!tare i!
ori&i!al: * Tre.uie ca le&ami!tele pe care vi le faceti u!ul altuia sa le pastrati i!tocmai. Deci: mai
i!tai3 dra&oste reciproca3 pe!tru ca dra&ostea di!tre soti !u !umai ca ora!duieste totul i! casa 1i ca si
cum in dies face .i!ele3 dar este placuta si Dom!ului celui de sus3 asa cum spu!e i!telepciu!ea divi!a:
*0S trei lucruri m-am impodobit si m-am sculat frumoasd inaintea Domnului si inaintea oamenilor+
unirea fratilor si dragostea intre prieteni si barbatul cu femeia carre se inteleg unul cu altur. Apostolul
Pavel3 i!sufla!d sotilor o iu.ire spirituals tec/proca3 spu!e: Farbatilor iubiti pe femeile 'Giastre
'
%=. 1i
totodata este descris felul acestei iu.iri spirituale3 ca sa !u fie i!c-ipuita si !ici prCa trupeasca3 ci sa
i'vorasca di! i!ima curata si si!cera si di!tr6o adevafata por!ire cresti!easca: Dupa cum si Hristos a
iubit biserica%.
5! al doilea ra!d3 sotii tre.uie sa fie credi!ciosi i! cas!icie u!ul fata de celalalt. asa cum !e i!vata
sfa!tul apostol: 4emeia mi este stapana pe trupul sau, ci barbatul! asemenea nici barbatul nu este
stapan pe trupul sau, ci femeia%. 0aci ci!e i!dra'!este sa i!calce credi!ta i! cas!icie3 acela3 dupa cum
spu!e apostolul3 va fi /udecat de Dum!e'eu.
5! al treilea ra!d3 sotii tre.uie sa se respecte reciproc3 caci asa a spus sotilor sfa!tul Pavel:
Farbatilor, de asemenea, traiti intelepteste cu femeile voastre, ca fiind fapturi mai slabe, si faeeti-le
parte de cinste%. ,otii tre.uie sa6si faca parte u!ul altuia3 dupa cuvii!ta3 de ci!st.. si respect. ,ofia fata
de sot e ca fata de cap3 iar sotul ca fata de trupuI sau3 caci dupa cum spu!e apostolul3 nimeni vreodata
nu si-a uri trupul, ci fiecare il raneste si il incalzeste, precum si Hristos biserica%.

Asadar3 asa tre.uie sa6si iu.easca si sa6si ci!steasca fiecare .ar.at femeia ca pe si!e i!susi3 iar femeia sa
se teama de .ar.atul sau.
5! al patrulea ra!d pe li!&a aceste trei i!datoriri reciproce3 sotia este datoare sa dea sotului ei
ascultare3 precum capului3 dupa i!vatatura sfa!tului apostol3 care spu!e: 4emeile sa se supuna
barbatilor lor ca Domnului, pentru ca barbatul este cap femeii, precum si Hristos este capul bisericii%.
Deci sotia tre.uie sa dea ascultare si supu!ere .ar.atului sau3 dar !u or.este3 ci co!stie!t3 asa cum si
.iserica da lui Kristos3 adica i! tot ce co!corda cu voi!ta lui Dum!e'ei si cu impli!irea poru!cilor sale si
cu o.iceiurile .u!e si cucer!ice tre.uie sa fie ascultatoare. Dar daca3 Doam!e fereste3 sotul o impi!&e pe
sotie3 folosi!du6se de aceasta ascultare3 i!tr6o credi!ta opusa3 adica fie s6o i!departe'e de la credi!ta
ortodo)a6catolica3 fie s6o impi!&a spre faptuirea vreu!ui pacat3 atu!ci !u tre.uie sa fie ascultatoare.
Jar.atul sa stie ca femeia !u este facuta di! calcaiul lui3 ci di! coasta lui3 si de aceea !u poate sa6i
poru!ceasca3 ca u!ui sclav absolute si i! c-ip !eplacut3 orice ar vrea3 ci ca u!ui tovara1 sa6i ceara lucruri
care su!t i! co!corda!ta cu voi!ta lui Dum!e'eu3 iar ea lui3 precum capului si stapa!ului3 i! toate aceste
privi!te tre.uie sa6i fie ascultatoare. 0aci si ,ara3 dupa sfa!tul Petru3 il asculta pe Avram !umi!du61
dom!.
5! plus3 sotia tre.uie sa61 i!dem!e pe .ar.atul sau la smere!ie3 moderatie3 .la!dete3 la slu/.e3 post3
ru&i dese3 pome!i si alte fapte cucer!ice3 ea fii!d di! fire mai i!cli!ata spre aceste lucruri3 sa6i fie
e)emplu3 sa61 i!dem!e si sa6i dea impuls3 mai ales daca .ar.atul !u este de reli&ie ortodo)a sau sovaie i!
credi!ta3 atu!ci tre.uie sa depu!a toata strada!ia pe!tru a61 reduce la sfa!ta credi!ta3 sau pe!tru a i!tari
credi!ta i! el3 si aceasta pri! !ecurmate ru&i catre Dom!ul Dum!e'eu3 ru&a!du61 cu ru&i fier.i!ti si
lacrimi pe!tru co!vertirea lui3 posti!d3 da!d poma!a si preotilor3 pe!tru ca pri! ofra!dele aduse sa
/efuiasca fara de sa!&e lui Kristos3 pe!tru i!dreptarea lui. 4!ei aseme!ea cucer!ice sotii sfa!tul Pavel ii
aduce im.ar.atare3 spu!a!d: Farbatul necredincios se sfinteste prin femeia credincioasa%, ca si cum ar
fi 'is: se i!tampia adesea ca sotul !ecredi!cios sa fie readus la credi!ta cre1ti!a de catre sotia
credi!cioasa.
,otia .u!a3 pe!tru a putea evita certurile si !eca'urile3 tre.uie i! supu!ere 1i suferi!ta sa pastre'e
tacerea3 caci astfel i!departea'a toate tul.urarile di! casa. De aceea si sfa!tul Pavel eel mai mult cere
tacere de la femeie3 ci!d spu!e: 4emeia sa se invete in liniste, cu toata ascultarea. *u ingaduiesc femeii
nici sa invete pe altul, nici sa stapdneasca pe barbat, ci sa stea linistitd.%. 8ai presus de toate virtutile3
ca cri!ul pri!tre flori3 tacerea o i!alta pe femeie3 caci aceea care6si ti!e &ura i!c-isa3 care !u e certareata
si vor.areata3 care mai .i!e tace si sufera3 decit sa vor.easca3 pastrea'a pacea i! casa.
lata3 aveti pe scurt aici i!vatatura cum tre.uie sa respectati le&ami!tele pe care vi le faceti u!ul
altuia3 i! fata Dom!ului Dum!e'eul !ostra3 Preacinstiti 5iri, si cum puteti fi pe placul Dom!ului3 trai!d
i! stareacasatoriei+.
#1
Daca co!ti!utul )uvdntarii duovnice/ti !e vor.este despre drepturile si o.li&atiile perso!aleI
!epatrimo!iale di!te soti3 atu!ci ecourile pe care le6a avut aceasta casatorie i! co!te)tul social politic al
epocii !e dau posi.ilitatea sa i!tele&em atat impre/urarile si motivele ce au determi!at i!c-eierea acestei
casatorii < *despre proiectul lui 9asile69oda Lupu de a6si marita o fata dupa ducele Litua!iei+ si *despre
i!laturarea co!flictului di!tre 8oldova si 8u!te!ia+=3 cit si despre o.iceiurile de !u!ta di! acele timpuri
<+dupa o.iceiul !ostra se da ci!ste !a!asului si eel ce cu!u!a se ti!e i! mare ci!ste+3 ori *dom!ita 8aria
a primit la'i i!tre&i de scule3 de ma!ufacturi3 de pietre3 de tacamuri de ar&i!t3 de o&li!'i. Tatalui dom!itei
i s6a oferit o sa.ie de aur3 o pusca mi!u!ata si diferite capodopere ale ceasor!icariei. N6au fost trecuti cu
vederea !ici ceilalti mem.ri ai familiei: doam!a Ecateri!a3 dom!ita Ru)a!da si c-iar ,tefa!ita3 copil de
trei a!i+ etc.=.
#2
2rice i!caicari ale pri!cipiilor formarii familiei3 pastrarii si desfacerii ei se socoteau i!fractiu!i
co!tra familiei si .isericii. Rapirea fecioarelor cu scopul de a se casatori era socotita crima3 deoarece
ate!ta la autoritatea .isericii si la ca!oa!ele .isericesti3 la fel era socotita si i!c-eierea casatoriei i!tre
rudele de &rade i!ter'ise. Atat violul si adulterul3 cat si !asterea copilului de catre o femeie !ecasatorita
erau co!siderate actiu!i co!tra moralei si .isericii.
La ra!d cu dreptul cutumiar se de'volta le&islatia dom!easca3 !ecesitatea codificarii careia era
evide!ta. Primele acte !ormative scrise sa!t de fapt mai mult !iste cule&eri de cutume /uridice si mai
puti! o creatie co!stie!ta a le&iuitorului. Pri!tre primele cule&eri de le&i cu!oscute cea mai lar& difu'ata
a fost .intagma lui 5atei >lastares, alcatuita i! 1# de iero!oma-ul 8atei 9lastares3 care a reparti'at
materialul i! 24 de capitole co!form literelor alfa.etului &recesc. ,i!ta&ma a fost tradusa i! 8oldova di!
poru!ca lui ,tefa! eel 8are i! 14"2.
5! co!formitate cu .intagma lui 5atei >lastateres, i!c-eierea casatoriei era socotita le&itima daca se
facea pri! cu!u!ie i! .iserica. 0u!u!ia tre.uia iacuta i! pre'e!ta mai multor oame!i. 0el ce !u desfacea
prima casatorie si se casatorea a doua oara urma sa fie pedepsit.0a pedepse se prevedea sur&-iu!ul pe!tru
!o.ili si pedepsele corporale pe!tru cei de /os. 0a pedepse compleme!tare se mai aplicau si u! !umar de
'ile de post3 i!c-i!aciu!i pe 'i3 ma!care iara sare etc. ,e admiteau trei casatorii co!secutive dupa
desfacerea celei precede!te. A patra casatorie se socotea !ele&itima3 iar copiii di! aceasta casatorie !u
erau recu!oscuti ca moste!itori le&itimi. E)ista pri!cipiul pastrarii separate a averii de pa!a la casatorie3
asa ca dupa divort sotia isi lua 'estrea. E)ceptie se facea doar i! ca'ul i! care divortul avea ca motiv
adulterul sotiei. Rapirea miresei3 violul si adulterul erau socotite ca si mai i!ai!te i!fractiu!i &rave.
#
5! timpul dominatiei otomane i! dreptul familiei su!t puti!e sc-im.ari. Relatiile familiale erau
re&leme!tate i! co!formitate cu Pravila lui 9. Lupu3 cule&ere de le&i cu!oscuta su. !umele de *0artea
Roma!easca de i!vatatura+3 tiparita la 5asi i! 1646 si care co!ti!ea !orme de drept civil3 vamal3 fiscal si
ca!o!ic si Pravila lui 8atei Jasara. cu de!umirea *5!dreptarea le&ii+3 tiparita i! 16#2 la Tar&oviste3 care
pre'i!ta traducerea u!or le&iuiri &recesti dar si !umeroase e)trase di! pravila lui 9. Lupu.
0u privire la casatorie i! le&iuirile medievale roma!esti3 i!dreptarea Le&ii di! Tara Roma!easca <i!
co!ti!uare 5.L.= preci'a i! privi!ta lo&od!ei ca pri! *aceasta tocmeala doi oame!i se tocmesc sa se
i!soare si dau arvu!a; iara careia de i!tr6ami!doi se v6a lepada3 adica6i v6a parea rau3 acela sa dea i!doita
arvu!a ce au luat+ <&l.1""=. Aceasta le&iuire arata ca *i!surarea se c-eama ca daca se impreu!a u! om cu
o muiere si care !ici !u o au va'ut3 !ice cu da!sa au vor.it; iara daca se cu!u!a cu ea3 atu!ce o ia la casa
lui 1i locuieste cu di!sul3 adeca 1ed ami!doi i!tr6o casa ca se impreu!a si fac ami!doi u! trap3 dupa
cum au 'is dom!ul !ostra 5sus Kristos3 cu molitve si cu cu!u!ie3 pre le&e de lapreot+<&l.l%$=.
5!terdictiile la casatorie erau cele sta.ilite de ca!oa!ele .isericesti3 sotii isi datorau a/utor u!ul
altuia3 iar i!tr6o situatie mai dificila a .ar.atului *muiere este datoare sa mear&a dupa da!sul3 oriupde v6a
mer&e+ 6 prevede 0artea Roma!easca de i!vatatura <i! co!ti!uare 0.R.= i! &l. 263 pr.l. Jar.atul avea
drept de corectie asupra sotiei *1i i!ca sa o .ata si ci!d va fi cu vi!a3 dupa deala ce va fi facut3 s6atu!ce cu
masura3 sa !u o prea treaca3 ce cu .li!dete3 iara !u cu vra/masie3 fara vi!a si fara isprava +
<5.L.3&l.l$#3'ac.l=3masura ide!tica si i! pravila moldove!easca < 0.R.3&l.23'ac.l=. 5! co!ti!uare3 se
preci'ea'a ca + !u se c-eama .ar.atul vra/mas muierii sale de o va .ate o !umai odata + si *desi va .ate
!esti!e muierea cu pum!ul sau cu palma3 aceia !u se c-eama ca iaste cu vra/masie asupra ei3 de o ara .ate
cit de mult si de des+ <0.R.3&l.23pr.$ si %; 5.L.3 &l. 1$#3 'ac.$ si %=; pe!tru ca'uri &rave3 sotia putea fi pusa
+ i! fiara sau sa o i!c-i'a3 cum ar fi i! tem!ita+.
5!fidelitatea ducea la pierderea 'estrei3 .ar.atul puti!d sa repudie'e sotia i! a!umite situatii < 0.R.
&l. 2#; 5.L. &l. 1$"=3 iar pe!tru rau tratame!t sotia putea sa ceara si ea desparte!ia3 le&iuirile sta.ili!d i!
ama!u!t motivele divortului dupa model .i'a!ti! <0.R.&l. 1"621; 5.L. &l. 1"261$4=.
##
0u toate ca dreptul cutumiar co!ti!ua sa fie u!ul di! i'voarele dreptului3 i! timpul regimului
fanariot o importa!ta mai mare do.a!deste le&ea scrisa si i! primul ra!d le&islaCia dom!easca3 care se
pre'e!ta ca o totalitate de -risoave dom!esti cu u! co!ti!ut foarte variat. 5! sec. al G95556lea aceste acte
le&islative !u au fost sistemati'ate. 2 mare importa!ta au avut -risoavele lui 0o!sta!ti! 8avrocordat3 i!
.a'a carora s6au i!faptuit reformele admi!istrative si fiscale3 dupa cum si Pravilniceasca condica, pusa
i! aplicare i! 1"$(3 alcatuitorii careia au folosit dreptul cutumiar roma!esc3 dreptul .i'a!ti! si c-iar
doctri!a /uridica moder!a <Jeccaria3 8o!tesQuieu=. Totusi3 i! dreptul familiei !u au i!terve!it sc-im.ari
importa!te. Adulterul sotului devi!e motiv de desfacere a casatoriei3 astfel3 motivele de desfacere a
casatoriei devi! aceleasi pe!tru sot si sotie. 5! 1"#4 a fost desfii!tata asa6!umita *su&u.i!a de muieri+3
adica !u se mai socotea i!fractiu!e !asterea copilului de o femeie !ecasatorita. <arama p."#=.
4amilia in perioada de trecere de la evul mediu la perioada moderna. 5! aceasta perioada
le&iuirile fa!ariote i!cearca o reluare a pri!cipiilor dreptului roma!3 0odul 0alimac- di! 1$1" defi!este
casatoria astfel T doua persoa!e arata cu c-ip le&iuit al lor voi!ta si -otarire de a vietui i!tr6o le&atura
i!sotire de a !aste pru!ci3 a se a/uta i!tre ei dopa puti!ta i! toate i!tamplarile + < 1 6 =3 iar Le&iuirea
0ara&ea di! 1$1$ preci'a ca T T!u!ta iaste tocmeala u!irii .ar.atului cu femeia de a face copii+ <553 cap.
163 11=.
0a si i! casatoria roma!a sine manu, o ate!tie deose.ita se acorda sta.ilirii raporturilor
patrimo!iale di!tre soti. Pravil!iceasca co!dica3
cule&ere de le&i i!tocmita su. dom!ia lui Ale)a!dru 5psila!ti pu.licata si pusa i! vi&oare i! 1"$( si
care avea ca i'voare Ja'ilicalele3 o.iceiul pama!tului 1i alte ra!duieli3 preci'a c T 'estre se 'ice
averea femeii3 ce la casatorie da .ar.atului ei cu tocmeala3 ca ea sa fie stapi!a 'estrei totdeau!a3 iar el
sa6i ia ve!itul totdeau!a+ <cap. 163 1% =.
0o!ceptia aceasta a fost de'voltata de codul civil di! 1$643 care privea casatoria ca pe o
T asociatiu!e co!/u&ala + < art. 122 0.0.=3 .a'ata pe u! co!tract de casatorie3 co!tract matrimo!ial sau
co!ve!tie matrimo!iala : T 0i!d pri! acest co!tract se adopta re&imul dotal3 el se mai poate !umi act
dotal sau foaie de 'estre+ 6 preci'a doctri!a care sta.ilea drept caracteristici caracterul solem! si pu.lic3
imua.il3 li.er al actului care este T u! co!tract accesoriu i!c-eiat i! vederea casatoriei; soarta lui fii!d
su.ordo!ata aceleia a casatoriei3 care este co!tractul pri!cipal+.
Dupa a!e)area Jasara.iei la 5mperiul Rus i! dome!iul dreptului civil di! Jasara.ia s6a admis
aplicarea le&ilor locale ale Jasara.iei care3 desi&ur3 erau le&ile 8oldovei care s6au aplicat pe teritoriul
Jasara.iei. Aceste i'voare de drept erau:
1. Hexabiblul lui 0. Arme!opol <sau *0ele sase carti de /udecata+= care avea o aplicare lar&a i!
8oldova di! sec. al G95556lea si pre'e!ta e)tra&eri di! dreptul roma!o6.i'a!ti!;
2. 5anualul de legi a lui A!dro!ac-e Do!ici3 pu.licat la 5asi i!
1$14;
. .obornicescul Hrisov de la 1"$# al dom!itorului Ale)a!dru
8avrocordat3 care co!ti!ea prevederi referitoare la dreptul de protimis
1i la -olopii ti&a!i;
4. #egulamentul din '<'< privi!d i!fii!tarea re&iu!ii Jasara.ia.
5! co!formitate cu aceste i'voare re&leme!tarea relatiilor de
familie si casatorie !u au suferit sc-im.ari ese!tiale. /amilia in dreptul modern. Dupa u!irea
Pri!cipatelor <1$62=3 i! dome!iul le&islatiei civile se cerea i!faptuirea !u !umai a u!ei codificari u!ice3
ci si a u!ei codificari moder!e de drept civil. 0odul 0alimac- 1i Le&iuirea 0ara&ia i! !oile co!ditii
erau depa1ite. La cererea lui Ale)a!dru 0u'a a fost alcatuit 0odul civil3 folosi!d ca i'voare 0odul lui
Napoleo! si proiectul 0odului italia!. )odul civil a i!trat i! vi&oare i! 1$6#.
Privitor la persoa!e i! )odul civil se i!dica: capacitatea /uridica era i! fu!ctie de varsta3 se)3
sa!atate psi-ica. 7emeia avea o capacitate /uridica restra!sa3 !u putea i!c-eia co!ve!tii3 !u ea primea
remu!erafia pe!tru mu!ca3 ci sotul3 i!/ustice era repre'e!tata de catre sot.
#6
Adoptiu!ea putea avea loc !umai i! ca'ul daca sotii !6aveau copiii lor si difere!ta de varsta di!tre
pari!ti si copilul adoptiv sa fie de eel puti! 1$ a!i <adica3 sa imite !atura=. 0opiii adoptivi erau e&alati cu
cei !ascuti i! casatorie3 pari!tii ava!d o.li&atiu!i de pe!sii alime!tare3 de i!treti!ere si crestere a
copilului adoptiv.
Datorita )odului civil actele de stare civila au fost scoase di!
compete!ta .isericii si au fost atri.uite autoritatilor laice. La .a'a
casatoriei erau puse urmatoarele co-ditii: li.erul co!simtama!t al
partilor3 iar pa!a la varsta de 21 a!i era !ecesar si co!simtama!tul
pari!tilor; lipsa rude!iei3 c-iar si a rude!iei pri! alia!ta. ,otii divortati
!u se puteau recasatori. ,e pastra po'itia de e&alitate a sotilor i!
i!vocarea motivelor de divort3 ceea ce !u era i! 0odul fra!ce'. Era
i!ter'isa cautarea pater!itatii su. prete)tul apararii familiei le&itime.
0opiii !aturali aveau drepturi si o.li&atiu!i !umai i! raport cu mama sa.
5! co!formitate cu Re&ulame!tul cu privire la or&a!i'area
fu!ciara si sociala a tara!ilor di! Jasara.ia <1$6$=3 spre deose.ire de
&u.er!iile rusesti3 i! Jasara.ia pama!tul !6a fost tra!smis i! folosi!ta
de o.ste3 ci i! folosi!ta pe familii si cu drept de tra!smitere pri!
moste!ire3 toate familiile primi!d loturi e&ale3 i!difere!t de !umarul
mem.rilor lor. Acest mod de folosire a pama!tului a co!stituit motivul
de .a'a al procesului de difere!tiere mai rapida a satului3 deoarece
oferea tara!ilor i!stariti posi.ilitatea de a cumpara pama!t de la
familiile de tara!i saraci3 care se rui!au si deve!eau ar&ati. Dupa
reforma /udecatoreasca di! Jasara.ia <1$6%=3 c-estiu!ile despre
desfacerea casatoriei erau ca si mai i!ai!te de compete!ta .isericii. 4!
co!sistoriu special i! 0-isi!au e)ami!a astfel de cau'e3 dar deci'ia
urma sa fie co!firmata de ,fa!tul si!od di! Peters.ur&.
Asa cum multe prevederi ale le&ilor locale au fost i!locuite cu le&islatia rusa3 aceste sc-im.ari au
dus la pierderea se!sului le&ilor locale si la me!ti!erea u!or dispo'itii ar-aice de drept civil ca: s6a
desfii!tat dreptul sotului de a admi!istra averea dotala3 i!troduca!du6se !ormele dreptului rus3 co!form
caruia sotul tre.uia sa ai.a procure de la sotie i! aceasta privi!ta; a i!ceput sa se afirme pri!cipiul
masculi!itatii la moste!ire si c-iar al ma/oratului; s6au i!trodus !ormele rusesti ale tutelei3 co!form
carora persoa!a de la varsta de 1" a!i avea drepturi i! admi!istrarea averii etc.
Dupa u!irea Jasara.iei cu Roma!ia <1%1$= a avut loc u!ificarea le&islative3 deoarece catre acel
mome!t e)istau diferite sisteme de &uver!are3 de admi!istrare si de drept i! Jasara.ia si i! 9ec-iul
Re&at si de'voltarea de mai departe a Jasara.iei este parte compo!e!ts a de'voltarii Roma!iei
i!ter.elice. Rama!e i! vi&oare )odul civil di! 1$6#3 i!sa u!ele dispo'itii3 co!siderate mai .u!e i! le&ile
Jasara.iei au ramas i! vi&oare. De e)emplu: capacitatea femeii maritate3 cautarea pater!itatii si dreptul
de moste!ire a sotului supravietuitor.
Au fost adoptate u! sir de le&i cu privire la protectia mu!cii femeilor si mi!orilor <1461$ a!i=3
i!ter'ica!du6se mu!ca i! su.tera!a si i! sc-im.urile de !oapte< le&ea di! 1%24=3 s6au preva'ut !iste
co!ditii mi!ime de protectie a mater!itatii femeii mu!citoare3 asi&ura!du6se co!cediu de mater!itate de 6
saptama!i3 pa!a si dupa !astere3 i!treruperi pe!tru alaptarea copiilor3 ame!a/area u!ei sali speciale
pe!tru aceasta etc.
Asa dar3 eco!omia de sc-im. si ur.a!i'area di! epoca moder!a au co!dus la u! proces de
Tco!tractie+ a familiei3 proces le&at de i!dividuali'mul preco!i'at de reforma reli&ioasa 1i la co!stituirea
familiei co!/u&ale moder!e3 ava!d urmatoarele ava!ta/e : !umarul persoa!elor de acelasi se) este
apro)imativ e&al; asi&ura copilului cea mai .u!a protectie asupra vietii si educatiei; produce afectiu!i si
emotii superioare; relatiile di!tre mem.rii ei si di!tre acestia si societate su!t .i!e defi!ite; permite o
comu!itate reli&ioasa si tra!smiterea traditiilor; asi&ura spri/i!irea pari!tilor i! ultima perioada a vietii
lor.
7ii!d la i!ceput o comu!itate a cultului si i!datoririlor3 casatoria devi!e o u!iu!e i!destructi.ila pe
viata3 capata!d caracteristici ce se vor me!ti!e multa vreme si a!ume: !u se mai reduce la simple stari
afective; co!simtama!tul pari!tilor se adau&a la eel al viitorilor soti; societatea i!tervi!e la !ivel de
promisiu!e3 lo&od!a si act /uridic; ceremo!ia solem!a3 reli&ioasa co!sacra casatoria si face di! ea o tai!a;
pri! actul sacrame!tal3 i!compati.il pri! !atura sa cu orice !atura de poli&amie si divort3 sotii isi /ura
reciproc o iu.ire i!viola.ila si ves!ica; sotul promite protectie si devotame!t3 iar sotia ascultare; u!iti su.
auspiciile familiei si ale statului3 sotii formea'a i!tre ei 1i impreu!a cu viitorii copii u! tot /uridic si
solidar3 em.rio!3 ima&i!e si parte i!te&ra!ts a marii societati3 a carei soarta este le&ata de cea a familiei.
2.!. Perioada so'ieti"a
H Dupa crearea R.A.,.,. 8oldove!esti i! compo!e!ta 4crai!ei <12 octom.rie 1%24=3 i!
R.A.,.,.8. se aplicau actele !ormative ale 4crai!ei si 4!iu!ii ,ovietice. Dupa proclamarea R.,.,.
8oldove!esti < 2 au&ust 1%4(=3 pe teritoriul ei se aplicau le&ile u!io!ale si le&ile proprii3 i!cepa!d cu
0o!stitutia R.,.,.8.3 adoptata la 1( fe.ruarie 1%41 la ,esiu!ea 5 a ,ovietului ,uprem al R.,.,.8.3 si
celelalte acte le&islative.
3nceputul dezvoltari dreptului familiei socialist am putea consider a ca il constituie primele
decrete ale puterii sovietice despre casatorie si divort din anii '$'I - '$'$. )are sunt principiile ce au
determinat relatiile familiale in conformitate cu aceste prime documenteA
5! primul ra!d familia3 a fost declarata drept o u!iu!e li.er co!simtita3 i!ter'ica!du6se orice
presiu!e asupra deci'iei de a se casatori. Pe!tru i!re&istrarea casatoriei erau !ecesare i!depli!irea
urmatoarelor co!ditii: varsta respectiva3 lipsa rude!iei apropiate3 lipsa u!ei .oli psi-ice3 lipsa u!ei
alte casatorii i!re&istrate.
i! al doilea ra!d a fost preva'uta li.ertatea divortului. Pri! acordul comu! al sotilor casatoria
putea fi desfacuta la or&a!ul de stare civila3 iar i! ca' de !ei!tele&ere a sotilor 6 de /udecatoria
populara. Nudecatorul si!&ur lua -otarirea de divort si eli.era certificatul respectiv.
i! al treilea ra!d 6 i!laturarea oricarei i!flue!ce a .isericii asupra relatiilor de casatorie si
familie. A fost i!ter'isa casatoria reli&ioasa3 fii!d recu!oscuta !umai casatoria civila.
i! al patrulea ra!d3 a fost i!stituit pri!cipiul mo!o&amiei3 i!ter'ica!du6se .i&amia3 poli&amia.
8ai ales i! re&iu!ile de est.
Al ci!cilea pri!cipiu a fost pri!cipiul e&alitatii i! drepturi a .ar.atului si a femeii3 a apararii i!tereselor
copiilor. 0opiii di! afara
casatoriei au fost declarati e&ali i! drepturi cu cei di! casatorie.
0u toata imperfectiu!ea si &reselile admise e !ecesar3 totusi3 sa
me!tio!am3 ca activitatea le&islative i! dome!iul familial i! primii a!i
ai puterii sovietice a fost orie!tata spre co!solidarea i!stitutiei
casatoriei si familiei si !u la sla.irea ei.
5storia de'voltarii si perfectio!arii i! co!ti!uare a dreptului familiei sovietic poate fi urmarit pe
.a'a urmatoarelor acte le&islative mai importa!te:
F= Hotarirea )() si .)* al U#.. din 0I iunie '$1" Despre interzicerea avortului, mar ire a
ajutorului material pentru mamele care au nascut, stabilirea ajutorului de stat pentru familiile
numeroase, largirea retelei de maternitati, crese si gradinife pentru copii, inasprirea raspunderii penale
pentru neplatirea alimentelor si despre unele scimbari in legislatia cuprivire la divorf.
Pe!tru prima data au fost i!ter'ise avorturile si au fost marite i!dem!i'atiile pe!tru familiile
!umeroase; s6a marit durata co!cediului de mater!itate; s6a lar&it .rusc reteaua de i!stitutii pe!tru copii;
au fost sta.ilite !ormele fi)e ale alime!telor pe!tru i!treti!erea copiilor <1F4 di! salariu pe!tru educatia
u!ui copii3 1F 6 pe!tru 2 copii3 1F2 pe!tru trei si mai multi copii=. ,otii care divortau tre.uiau sa se
pre'i!te o.li&atoriu la or&a!ele de stare civila3 i! pasapoarte a i!ceput sa se faca me!tiu!ea cu privire la
divort si se prevedea plata u!ei a!umite sume pe!tru divort <de la #( pi!a la (( ru.le3 i! fu!ctie de
!umarul divorturilor=.
0- Ucazul Prezidiului .ovietului .uprem al U#.. din < iulie '$22 Despre marirea ajutorului din
partea statului acordat femeilor gravide, mamelor cu multi copii si solitare, intaririi protectiei mamei si
copilului, despre instituirea titlului emerit de 5ama-eroina% si decernarea ordinului .lava
maternitatii% si a medaliei 5edalia maternitatii%.
Practica aplicarii uca'ului respectiv a demo!strat ca3 i! pri!cipiu3 el a i!dreptatit asteptarile
preco!i'ate.
#"
5mediat dupa ra'.oiul al doilea mo!dial3 re&imul socialist a i!cercat sa de'volte o politica orie!tata
i! mod acce!tuat spre copii3 crea!d u! sistem &e!eros de suport social adresat copilului si familiei cu
copii. 0opilul ca resursa uma!a a viitorului3 &ara!tul .u!astarii viitoare a colectivitatii3 a fost va'ut drept
o u!ealta i! crearea u!ei *!oi societati+3 a u!ui *om !ou+3 modelat i! spiritul ideolo&iei socialiste. Astfel3
i!tr6o perioada istorica relativ scurta s6a cristali'at u! sistem de protectie sociala a copilului si a familiei3
i! special pri! su.ve!tio!area .u!urilor pe!tru familiile !umeroase3 distri.uirea cu prioritate a
locui!telor3 oferirea u!ui set de servicii u!iversale &ratuite: crese si cami!e3 &radi!ite3 educatie si
i!vatami!t o.li&atoriu si &ratuit3 sistem &ratuit de ocrotire a sa!atatii3 or&a!i'area timpului li.er 6 ta.ere
de vaca!ta3 activitati culturale si sportive etc.3 precum si u! sistem de i!stitutii de stat pe!tru copiii ramasi
fara i!&ri/ire pari!teasca. Aceste servicii !u au i!clus i!sa si u! sistem paralel de fortificare a familiei3
preve!ire a de'mem.rarii acesteia3 preve!ire a a.a!do!arii copiilor etc.
Politica de suport a copiilor si familiei ti!dea sa reali'e'e 1i alte de'iderate3 precum:
6 e&ali'area ve!iturilor si me!ti!erea acestora la !iveluri sca'ute;
6 stimularea mo.ilitatii verticale pri! mi/loace admi!istrative <pri!
promovarea copiilor di! mediile mu!citoresti si tara!esti urma sa fie
creata o !oua clasa co!ducatoare=.
Aceasta politica a co!dus la urmari co!tradictorii. Astfel3 pe de o parte3 s6a produs o im.u!atatire
a co!ditiilor de viata ale copiilor3 mult mai rapida declt pe!tru alte cate&orii ale populatiei3 s6au creat
co!ditii pe!tru o e&alitate ava!sata a sa!selor celor prove!iti di! diverse medii sociale3 iar i! u!ele
ca'uri c-iar o discrimi!are a copiilor prove!iti di! alte medii decit cele mu!citoresti si tara!esti.
Pe de alta parte3 se de'voltau si procese ce au co!dus la o de&radare accelerata a situatiei copiilor.
,istemul de protectie sociala3 ali!iat politicilor i!dustriali'arii si de'voltarii e)te!sive3 care cereau u!
volum tot mai mare de forte de mu!ca3 a determi!at o crestere ese!tiala a !atalitatii si u! spor ese!tial al
!umarului populatiei ur.a!e. Aceste tra!sformari demo&rafice au fost i!sotite si de aparitia u!ei
cate&orii de copii !edoriti3 dar *utili+ 3 caci co!ditiile de viata au impus o parte di! familii sa profite de
i!les!irile oferite o data cu !asterea copilului3 pe!tru a6si re'olva mai usor pro.lemele <o.ti!erea
spatiului locativ3 scutirea de a!umite plati etc.=.
Pri!tre alte re'ultate ale acestei politici au fost si: sporirea !umarului !asterilor !edorite; cresterea
fe!ome!ului a.a!do!ului copiilor; !e&area sau camuflarea fe!ome!ului copiilor a.a!do!ati sau ramasi
fara adapost3 pro.lema fii!d re'olvata e)clusiv pri! i!stitutio!ali'area acestora. 0odul casatoriei si
familiei aflat i! vi&oare i! acea perioada se caracteri'a pri! i!terve!tia e)cesiva a statului i! relatiile de
familie3 autoritatea tutelara fii!d Tmputemicita i! luarea deci'iilor privi!d cresterea 1i educarea copiilor.
Pro.lemele ce apareau erau tratate de re&ula pri! doua metode: i!ter!area copiilor i! i!stitutii;
sa!ctio!area pari!tilor copiilor care fu&eau di! mediul familial i! mod repetat.
Te!di!ta de e&ali'are a ve!iturilor familiilor 1i de me!ti!ere a acestora la !iveluri sca'ute cerea o
depe!de!ts totala a familiei de su.ve!tiile de stat3 co!ducea la cre1terea !umarului de copii i! familiile
de/a !umeroase.
2data cu trecerea timpului3 u!ele prevederi ale le&islatiei casatoriei si familiei !ecesitau sc-im.ari
1i perfectio!ari. Aceasta a determi!at ela.orarea si adoptarea i! 1%6$ a u!ui !ou act le&islativ 6
Ja'ele le&islatiei cu privire la casatorie si familie a 4R,, si a repu.licilor u!io!ale.
1- Fazele legislatiei cu privire la casatorie si familie a U#.. si a
republicilor unionale un sir de principii, iar in acelasi timp si sarcini
ale ramurii de drept respectiv, printre care+
i!tarirea de mai departe a familiei sovietice3 .a'ate pe pri!cipiile moralei comu!iste;
co!stituirea relatiilor familiale i! .a'a u!ei casatorii li.er co!simtita i!tre .ar.at si femeie3 a
se!time!telor de dra&oste reciproca3 priete!ie si stima i!tre toti mem.rii familiei;
educatia copiilor i! familie i! stra!sa le&atura cu educatia lor di! partea societatii3 i! spiritul
devotame!tului fata de Patrie3 atitudi!ii comu!iste fata de mu!ca si pre&atirea copiilor pe!tru
participarea activa i! co!structia societatii comu!iste;
protectia multilaterala a i!tereselor mamei si copilului si asi&urarea u!ei copilarii fericite pe!tru
fiecare copii;
i!laturarea defi!itiva a ramasitelor trecutului di! relatiile familiei;
educarea se!time!tului de raspu!dere fata de familie etc.
2- 3n concordanta cu Fazele legislatiei cu privire la casatorie si
familie a U#.. si a republicilor unionale, intre anii '$"$ 6 '$I', in
toate republicile unionale au fost elaborate si adoptate )oduri ale
casatoriei si familiei. &stfel, la 0" decembrie '$"$ a fost adoptat )odul
casatoriei si familiei al #epublicii 5oldova, care, suferind mai multe
modificari si completari a fost in vigoare pina la adoptarea de catre
Parlamentul #epublicii 5oldova a )odului familiei din 0".'6.0666,
intrat in vigoare la 0".62.066'.
Pri!cipiile fu!dame!tale ale dreptului familiei preva'ute de 0odul casatoriei si familiei su!t:
depli!a e&alitate i! drepturi a femeii cu .ar.atul i! ce priveste drepturile perso!ale si
patrimo!iale care iau !astere di! casatorie si rude!ie;
lipsa totala a restrictiilor de ordi! !atio!al3 rasial sau reli&ios i! ce priveste casatoria;
ma!ifestarea li.era si !esti!&-erita a voi!tei la i!c-eierea casatoriei3 pe!tru validitatea ei3
precum si pro.lemele referitoare la desfacerea ei;
mo!o&amia;
&ri/a statului pe!tru mama si copii3 ocrotirea si i!cura/area mater!itatii;
e)cluderea oricarui amestec al .isericii i! re&leme!tarea relatiilor de casatorie si familie.
J- O influentd deosebita pentru perfectionarea legislatieifamiliale in #epublica 5oldova a avut-o
)onstitutia #..5 din '$I<. Pentru prima data in legea fundamentala a statului a fast prevazutd datoria
statului de a ocroti cdsdtoria si familia.
2.5. Perioada de dupa 1++*
5!locuirea formatiu!ilor social6politice i!totdeau!a a urmarit scopul de a crea sisteme care pri!
parametrii lor le6ar depasi pe cele precede!te atat su. aspectul de'voltarii eco!omice si sociale3 a
ridicarii !ivelului .u!astarii oame!ilor3 cat si a apararii drepturilor si li.ertatilor cetate!ilor.
Dupa proclamarea suveranitdtii si independentei statale, #epublica 5oldova a trecut de la
conducerea centralizatd la economia de piata, de la totalitarism la un stat democratic bazat pe drept, de
la supraaprecierea apararii intereselor statului la apdrarea drepturilor si libertatilor cetatenilor. 5!sa
tra!sformarea acestor lo'i!ci i! realitate a fost i!sotita de aparitia u!ui vacuum de putere3 o sla.ire a
autoritatii pu.lice3 a ordi!ii de drept3 crea!du6se situatii cu totul !efiresti3 de a!omie3 adica de lipsa de
re&leme!tari sau re&leme!tari co!tradictorii.
Greutatile i!ere!te tra!'itiei au provocat -aos atat i! societate cit si i! familie. 0ri'a eco!omics i!
care a i!trat Repu.lica 8oldova dupa i!itierea tra!'itiei la eco!omia de piata3 a fost i!sotita de scaderea
ve!iturilor reale ale populatiei si scaderea vi'i.ila a suportului social acordat familiei. 5! lipsa u!ei
strate&ii clare de protectie sociala3 i! acest dome!iu s6au facut pro&rese foarte mici i! ultimul dece!iu.
Di! perspectiva sociala3 tra!'itia a deve!it i! Repu.lica 8oldova u! *de'astru mo!ume!tal+3 o *tra!'itie
catre saracie+ dupa cum a fost apreciata de e)pertii A&e!tiei ,uede'e pe!tru De'voltare si 0ooperare
5!ter!atio!ala i! studiul + 0ostul devastator al tra!'itiei i!adecvate i! 8oldova+.
#$
.tandardele de viatd ale majoritdtii familiilor cu copii au degradat sever. 8a/oritatea locuitorilor
8oldovei traieste su. !ivelul u!ui trai dece!t. ,oma/ul i!re&istrat3 i!sotit de u! !umar si mai mare de
persoa!e aflate i! co!cediu fortat sau i! 1oma/ temporar di! cau'a statio!arii i!trepri!derilor3 a/u!&e
la rate impresio!a!te. 5! aceste
co!ditii3 familiile !umeroase 3 i! special cele de la sate3 formea'a u!a di! cele mai sarace paturi sociale.
,aracia spore1te odata cu cresterea !umarului mem.rilor familiei. ,tudiul Ja!cii 8o!diale + ,trate&ii de
eradicare a saraciei+ i!dica faptul ca aproape 132 milioa!e de persoa!e di!tre cele mai sarace traiesc i!
familii de # si mai multi mem.ri < di! totalul de 43 milioa!e locuitori=.
3n ultimele decenii, familiile au suportat transformari profunde si sub aspect valoric. 5!sasi
terme!ul *familie+ devi!e tot mai am.i&uu3 ti!'a!d sa e)prime relatii diferite de cele caracteristice
&e!eratiilor precede!te. ,c-im.arile se refera la trecerea de la familia !ucleara la o diversitate de modele
familiale3 ceia ce co!duce la distru&erea *cui.ului+ cald si si&ur3 care ocrotea mem.rii ei de presiu!ile
lumii e)terioare. 5! situatia i! care statul si6a dimi!uat *spri/i!ul+3 iar co!ditiile de viata devi! tot mai
dure3 creste proportia familiilor de'mem.rate3 mo!opare!tale3 familiilor supuse diferitelor forme de rise.
Ero'iu!ea valorilor familiei este i!sotita de scaderea coe'iu!ii familiale3 pierderea capacitatii ei de a61i
mo.ili'a resursele pe!tru asi&urarea .u!astarii comu!e si3 i! fi!al3 de cresterea !umarului de divorturi si
scaderea !umarului de !asteri.
Pentru a degaja situatia si a asigura protectia juridicd a familiei, legislatia familiald necesita o
ajustare adecvatd noilor cerinte si riscuri sociale, asigurarea cu mecanisme viabile de aplicare a
legislatiei si cu standarde de procedurd. 5! acest se!s3 au fost adoptate u! 1ir de acte !ormative cu
caracter &e!eral privi!d familia si copilul; protectia sociala a familiei; protectia copilului ramas fara
ocrotire pari!teasca etc.
4! rol deose.it de importa!t i! procesul de faurire a le&islatiei familiale 16a co!stituit ela.orarea si
adoptarea 0o!stitutiei Repu.licii 8oldova di! 2%.(".1%%43 care i! art. 4$3 ali!.l3 prevede: *7amilia
co!stituie eleme!tul !atural si fu!dame!tal al societatii3 care are dreptul la ocrotire di! partea societatii si
a statului *3 iar i! art. 4% stipulea'a pri!cipiul eel mai importa!t al relatiei di!tre stat si familie3 1i a!ume:
*statul pri! mi/loacele eco!omice si de alta !atura3 co!tri.uie la formarea familiei3 precum si
i!depli!irea de catre aceasta di! urma a fu!ctiilor sale+. 5! art. 4"3 4$3 4%3 #(3 #1 su!t stipulate drepturile
familiei3 mamei si ale copilului la a/utor 1i ocrotire specials3 dreptul copiilor si ti!erilor de a .e!eficia de
u! re&im special de asiste!?a i! reali'area drepturilor3 dreptul la alocatiile !ecesare pe!tru copii si a/utoare
pe!tru i!&ri/irea copiilor .ol!avi sau cu -a!dicap.
Pri! aderarea la )onventia O*U cu privire la Drepturile ,=opilulut <12.12.1%%(=3 la
Declaratia Universald a Drepturilor Omului <2$.(".1%%(=3 la Pactul 3nternational cu privire la
drepturile economice, sociale /' culturale <26.(4.1%%=3 la Parcul 3nternational cu privire la drepturile
civile si politice <26.(4.1%%=3 la alte pacte si tratate3 Repu.lica 8oldova s6a o.li&at sa respecte
prevederile i!ter!atio!ale cu privire la drepturile si li.ertatile fu!dame!tale ale cetate!ilor. Astfel3 apare
pro.lema impleme!tarii acestor prevederi i! le&islatia !atio!als sau a compati.ilitatii le&islatiei !atio!ale
cu cea i!ter!atio!ala.
5! scopul respectarii a!&a/ame!telor i!ter!a?io!ale si a prevederilor co!stitutio!al i! dome!iu3
Parlame!tul Repu.licii 8oldova a adoptat la 1#.12.1%%4 + Le&ea privi!d drepturile copilului+ care
re&leme!tea'a actualul cadru /uridic cu privire la protectia copilului3 sta.ileste statutul le&al al copilului
ca su.iect i!depe!de!t3 prevede asi&urarea sa!atatii fi'ice si spirituale a acestuia3 formarea co!stii!tei lui
civice i! .a'a valorilor !atio!ale si &e!eral6uma!e3 acordarea u!ei ate!tii deose.ite protectiei sociale a
copiilor lipsiti temporar sau perma!e!t de a!tura/ul familial3 sau se afla i! alte co!ditii !efavora.ile sau
e)treme. Aceasta Le&e !u a fost3 i!sa3 susti!uta de u! pro&ram via.il de actiu!i i! favoarea copilului3
astfel3 i!cit prevederile ei au ramas i! mare masura declarative.
Actuala le&islate familiala di! Repu.lica 8oldova co!sta di! )odul familiei, adoptat de Parlame!t
la 26.(4.2(((3 care a i!trat i! vi&oare de la 26.(4.2((13 odata cu pu.licarea lui i! 8o!itorul 2ficial al
Repu.licii 8oldova si di! alte acte !ormative adoptate i! ca'urile si i! limitele preva'ute de acesta.
Guver!ul este i! drept sa adopte acte !ormative i! dome!iul dreptului familiei i! ca'urile
preva'ute de )odul familiei, de alte le&i si de decretele Presedi!telui Repu.licii 8oldova.
Daca e)ista divir&e!te i!tre )odul familiei si co!ve!tiile si tratatele ce re&leme!tea'a relatiile
familiale3 la care Repu.lica 8oldova este parte3 au prioritate re&leme!tarile i!ter!atio!ale.
Pe!tru re&leme!tarea relatiilor perso!ale !epatrimo!iale si patrimo!iale di!tre mem.rii familiei3
!ere&leme!tate de le&islatia familiala3 se aplica le&islatia civila i! masura i! care aceasta !u co!travi!e
ese!tei relatiilor familiale.
Pe!tru prima data i! le&islatia familiala di! Repu.lica 8oldova3 i! )odul familiei este preva'ut
re&imul co!tractual al .u!urilor sotilor3 precum si co!tractul privi!d plata pe!siei de i!treti!ere.
Capitolul , Cara"teristi"a (enerala a notiunii de familie
H i K
1. Notiunea si definitia familiei
H E
Por!i!d de la adevarul ca pe!tru ma/oritatea di!tre !oi cea mai mare parte a vietii se desfasoara i!
cadrul u!ei structuri familiale sau de model familial3 recu!oscute sau !u i!stitutio!al3 su. !umele de
casatorie3 este firesc de a acorda acestui fe!ome! social o ate!tie
deose.ita.
4!i!du6i pe soti si urmasii lor3 familia e u!a di! formele i!itiale ale comu!itatii sociale a
oame!ilor3 &rupul ei mic i! care se reali'ea'a fu!ctiile de importa!ta vitala pe!tru societate.
7amilia este u! fe!ome! social si istoric. Ea a aparut la o a!umita treapta a istoriei uma!e si s6a
de'voltat impreu!a cu societatea3 modifica!du6se i! procesul succesiu!ii formatiilor social 6 eco!omice3
purta!d ampre!ta ora!duirii sociale3 culturale3 /uridice3 politice etc.
7ii!d o realitate sociala destul de comple)a3 familia a deve!it 6i!evita.il 6 su.iect si o.iect
predilect al cercetarilor i!ter 6 discipli!are si multi 6 discipli!are3 pri!tre care putem evide!tia
urmatoarele: de sociolo&ie3 psi-olo&ie3 drept3 psi-olo&ie sociala3 sociolo&ie /udiciara3 psi-oterapie si
psi-opatolo&ie etc. Au aparut o serie de paradi&me care i!cearca sa e)plice fu!ctio!alitatea familiei3
fiecare ava!d co!cepte3 po'itii si metode de i!vesti&are proprii.
0e este familia> 0um poate fi ea defi!ita>
Defi!irea !otiu!ii de familie ridica dificultati. Daca am i!cerca sa defi!im familia3 am fi i!flue!tati
de tipul de structura familiala i! care am trait sau traim. 5! acest se!s3 0ome!tariul Ge!eral al
0omitetului pe!tru Drepturile 2mului lamureste: ?conceptul de familie poate diferi in anumite
privinte de la stat la stat, i ciar de la regiune la regiune , in cadrul aceluiai stat, nefiind astfel
posibila stabilirea unei definitii universal valabile..%, si3 i! co!ti!uare3 tot cu referire la fle)i.ilitatea
defi!itiei date familiei: este interpretata pretutindeni ca o structura ce include toate persoanele
inrudite din societatea respectiva .
5!tr6adevar3 pe parcursul evolutiei societatii !ofiu!ea de familie a cu!oscut mai multe defi!itii.
Aceste defi!itii3 ava!d aceeasi ese!ta3 varia'a i! fu!ctie de ramura stii!tei3 al carei o.iect de cercetare 16
a co!stituit familia. 5!sa3 c-iar si i! i!teriorul aceleiasi ramuri3 diferiti autori defi!esc familia i! mod
diferit3 fiecare pu!a!d acce!tul pe u!ul sau mai multe aspecte privi!d structura3 fu!ctii/e si
caracteristicile familiei.
2 defi!itie lar& cupri!'atoare a familiei este cea data i! pream.ulul 0o!ve!tiei 2N4 privi!d
drepturile copilului: ?unitatea fundamentala a societatii, si mediul natural pentru cresterea si
bundstarea tuturor membrilor sdi, si in mod deosebit copiii, trebuie sa beneflcieze de protectia si de
asistenta de- care are nevoie pentru a putea sajoace pe deplin rolul sau in societate
"6
8ai mult decat
atat3 *copilul tre.uie sa creasca i!tr6u! mediu familial3 i!tr6o atmosfera de fericire3 dra&oste si
i!tele&ere+.
5! art. 2 al Pactului 5!ter!atio!al cu privire la Drepturile 0ivile si Politice3 familia este va'uta ca
*eleme!tul !atural si de .a'a al societatii avi!d dreptul de a fi ocrotita de catre societate si stat+3 iar i!
proiectul sau pe!tru 0o!sfatuirea Ge!erala cu privire la *Rolul familiei i! promovarea drepturilor
copilului+ 0omitetul pe!tru Drepturile copilului declara: + 7amilia este i!stitutia de .a'a a societatii
pe!tru supravetuirea3 prote/area si de'voltarea copilului+.
5! literatura roma!easca de specialitate3 familia3 ca forma de relatii sociale di!tre oame!ii le&ati
i!tre ei pri! casatorie sau rude!ie3 este privita atat di! pu!ct de vedere sociolo&ic3 cat si /uridic.
5! se!s sociolo&ic3 familia3 fii!d o forma specifics de comu!itate uma!a3 desem!ea'a &rupul de
persoa!e u!ite pri! casatorie3 filiatie sau rude!ie3 care se caracteri'ea'a pri! comu!itate de viata3 i!terese
si i!tra/utorare.
61
5!tr6o alta acceptiu!e se spu!e ca3 familia este o realitate sociala pri! comu!itatea de
viata di!tre soti3 di!tre pari!ti si copii3 precum si di!tre alte rude.
62
Dictio!arul de filosofie defi!este familia ca forma primara de comunitate umana care cuprinde
un grup de oameni legati prin consanguinitate si inrudire%, iar Dictio!arul 4NE,02 i!tele&e pri!
familie forma de comunitate umana intemeiatd prin casatorie, care uneste pe soti si pe descendentii
acestora prin relatii strdnse de ordin biologic, economic, psiologic si spiritual%. Aceiasi autori3
a!ali'a!d diferite defi!itii date familiei3 di! pu!ct de vedere sociolo&ic3 su!t de parere ca familia este
*u! &rup social reali'at di! casatorie3 alcatuit di! persoa!e care traiesc impreu!a3 au &ospodaria cas!ica
comu!a3 su!t le&ati pri! a!umite relatii !atural .iolo&ice3 psi-olo&ice3 morale si /uridice si care raspu!d
u!ul pe!tru altul i! fata societatii.
64
Potrivit altor !otiu!i si defi!itii familia repre'i!ta:
6 o realitate .iolo&ica pri! u!iu!ea ce se reali'ea'a i!tre u! .ar.at
si o femeie si pri! procreare;
6 o realitate sociala pri! comu!itatea de viata i!tre persoa!ele ce o
compu!;
6 o realitate /uridica datorita re&leme!tarii u!ei cate&orii
importa!te de relatii i!tre oame!i pri! !orme /uridice. i! se!s /uridic familia a fost
defi!ita ca fu!d:
6 o forma de or&a!i'are a vietii i! comu! a oame!ilor le&ati i!tre
ei pri! casatorie sau pri! rude!ie;
6 u! &rup de persoa!e3 i!tre care e)ista drepturi 1i o.li&atii ce
i'vorasc di! casatorie3 rude!ie <i!clusiv i!fiere=3 precum 1i di! alte
raporturi asimilate relatiilor de familie.
6#
Dictio!arul de dreptul familiei defi!este familia i! se!s lar& 1i i!
se!s restrai!s.
3n sens restrdns familia se reduce la soti si copiii lor minori. 5!sa familia e)ista si i! lipsa copiilor3
!umai i! pre'e!ta sotilor; u! si!&ur pari!te si copii <ori u! si!&ur copil=; mai multi frati 1i surori fara
pari!ti. Definita in sens larg, familia cuprinde toate persoanele unite prin legaturi de casatorie,
rudenie fireascd sau civila, precum si persoanele intre care s-au stabilit relatii asemanatoare cu cele
care rezultd din casatorie sau rudenie. 3n aceasta acceptiune, familia grupeazd toate persoanele care
descind una din alta sau dintr-un autor comun, intre care exista o comunitate de sdnge sau civila,
precum si sotii acestora.
0ompara!d defi!itive sau !otiu!ile sociolo&ice date familiei cu cele date de speciali1tii i! drept3
se o.serva ca3 practic3 i! mod o.is!uit3 ele coi!cid. ,u!t3 i!sa3 situatii i! care aceasta corespo!de!ta !u
e)ista. Astfel3 de e)emplu3 i! ca'ul desfacerii casatoriei pri! divort3 relatiile de fapt3 i! se!s sociolo&ic3
i!cetea'a i!tre soti3 asa cum i!tre ei !u mai e)ista o comu!itate de viata si de i!terese. Dar u!ele
drepturi 1i o.li&atii3 adica relatii de familie i! se!s /uridic3 co!ti!ua sa e)iste. Pri!tre ele su!t cele
privi!d i!treti!erea3 dreptul la !ume3 .u!urile comu!e3 daca acestea !u au fost impartite la desfacerea
casatoriei. Tot astfel3 ci!d copilul este i!credi!tat u!ei i!stitutii de ocrotire3 i!cetea'a relatiile de fapt
i!tre acesta si pari!tii lui3 !u i!sa si relatiile /uridice care se e)prima i! o.li&atia de a plati co!tri.utia
la i!treti!erea copilului. 5! u!ele ca'uri3 raporturile /uridice e)ista i! afara familiei co!siderate di!
pu!ct de vedere sociolo&ic. Astfel3 daca fratii se casatoresc si fiecare isi formea'a propria familie3 ei
co!ti!ua sa fie le&ati pri! raporturi de familie /uridice <de e)emplu3 o.li&atia de i!treti!ere=3 desi ei
aparti! u!or familii3 i! se!s sociolo&ic3 diferite. Pe de alta parte3 raporturile care se sta.ilesc i!tre
co!cu.i!i3 care 6 i! a!umite limite 6 au o comu!itate de viata si i!terese3 !u se e)prima si i! raporturi
de familie /uridice3 deoarece co!cu.i!a/ul este i! afara de le&e3 statul spri/i!i!d si ocroti!d !umai
casatoria si familia. 5! ca'ul familiei di! afara casatoriei3 tatal si copilul pot sa !u locuiasca impreu!a3
sa !u aparti!a aceleiasi familii3 i! se!s sociolo&ic3 dar su!t le&ati pri! raporturi de familie /uridice.
66
5! le&islatia familiala di! Repu.lica 8oldova i!tal!im defi!itia data familiei i! art. 4$3 ali!. 1 al
Le&ii supreme a societatii si a statului 6)onstitutia+ 4amilia constituie elementul natural si
fundamental al societatii si are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului%, defi!itie care
corespu!de i!tocmai cu cea data i! art. 163 ali!. al Declaratiei Universale a Drepturilor Omului.
0odul familiei si celelalte acte !ormative privi!d familia si copilul3 adoptate i! repu.lica i!
ultimul dece!iu3 !u defi!esc familia3 i!sa re&leme!tea'a raporturile ce se sta.ilesc atat i!tre mem.rii
familiei3 cat si i!tre familie si alte autoritati !atio!ale si locale di! stat3 respo!sa.ile pe!tru protectia
familiei si copilului.
1 2. 7u!ctiile familiei
0a orisice i!stitutie3 i!stitutia familiei isi are fu!ctiile ei3 familia find o institutie multifunctionala.
Daca i! aceasta privi!ta e)ista u! acord u!a!im al specialistilor i! dome!iu3 atu!ci parerile lor difera
ca!d este vor.a de a sta.ili care su!t aceste fu!ctii. 5! fa'a i!itiala de co!stituire a familiei aceste fu!ctii
erau mai !umeroase si mai ample decat cele acceptate actual3 co!stitui!d i! societatile prestatale !uclee
sociale autar-ice3 di! care se vor de'volta mai apoi formele superioare de or&a!i'are politico 6 /uridica a
societatii3 fapt pus i! lumi!a3 i!deose.i3 de promotorii teoriei patriar-ale a ori&i!ii statului. Pe!tru a se
putea face o comparatie si o a!ali'a ca!titativa3 s6a propus u! model ideal3 cu 'ece fu!ctii si a!ume:
.iolo&ica3 demo&rafica3 eco!omica3politica3 /uridica3 etica3 reli&ioasa3 educativa3 psi-olo&ica i!dividuals
si psi-olo&ica sociala3 model ce poate lua forma u!ei dia&rame polare fu!ctio!ale.
6"
5! opi!ia e)primata i! acest se!s de catre 5. 7ilipescu3 familia i!depli!este urmatoarele fu!ctii: de
perpetuare a speciei uma!e; eco!omica si educativa. Aderam la parerea susti!uta de catre 5. 8itrofa! si
0. 0iuperca3 i! co!formitate cu care disti!&em urmatoarele fu!ctii: .iolo&ica <se)uala si reproductiva=3
eco!omica3 de sociali'are si de solidaritate.
Di! perspectiva fu!ctio!alitatii familiei am putea i!dica factorii care au puterea de a modifica sau
de a favori'a modificarea acestor fu!ctii. Acestia pot fi &rupati i! doua cate&orii si a!ume: factori e)ter!i
si factori i!ter!i.
4actorii externi sunt exteriori familiei, dar actioneaza foarte puternic asupra ei. Di!tre cei mai
importa!ti3 ar putea fi e!umerati urmatorii:
6 caracterul totalitar sau democratic al societatii3 cu implicatii
ma/ore asupra solidaritatii familiale si sociali'arii desce!de!tilor;
6 !ivelul de de'voltare eco!omica al societatii3 ce are repercusiu!i
i! pri!cipal asupra fu!ctiei eco!omice si celei reproductive;
6 le&islatia si politicile sociale3 cu impact asupra fu!ctiei
reproductive;
6 !ivelul &e!eral de i!struire si educatie3 cu rol i! reali'area
fu!ctiilor de sociali'are si reproducere.
4actorii interni sunt interiori familiei si pot fi incriminati% mai usor atunci cind se pune
problema disfunctiilor ce pot aparea. Pri!tre cei mai importa!ti ar putea fi e!umerati:
6 dime!siu!ea familiei3 cu implicatii i! reali'area sociali'arii si a solidaritatii;
6 structura familiei cu implicatii asupra fu!ctiei eco!omice si reproductive;
6 divi'iu!ea rolurilor 1i autoritatii3 cu repercusiu!i i! pri!cipal asupra fu!ctiei de solidaritate.
7actorii ami!titi !u actio!ea'a doar asupra fu!ctiilor e!umerate. 1i aceasta3 pe!tru ca pertur.atiile
i!tr6o fu!ctie a!tre!ea'a modificari i! toate celelalte3 desi&ur3 i!tr6o proportie mai mare sau mai mica.
4unctia biologica cuprinde doua componente 6 sexualitatea si reproducerea ,procrearea-.
A!ali'a!d raportul di!tre aceste doua compo!e!te3 N. Evola i! lucrarea *8etafi'ica se)elor +
co!clu'io!ea'a ca se)ualitatea 1i reproducerea se &asesc i!tr6u! report i!vers proportio!al: *cu cat e mai
puter!ic u!ul di! cele doua eleme!te3 cu atat celalalt e mai sla.. Pri! urmare3 daca la limita i!ferioara se
afla T!multirea fara !ici u! fel de dra&oste se)uala3 la limita superioara se afla o dra&oste se)uala
asociata3 c-iar cu o e)cludere completa a reproducerii+.
6$
Le&at de compo!e!ta se)uala3 putem evide!tia faptul ca i! ultimele dece!ii se acorda o importa!ta
tot mai mare performa!telor se)uale3 ceea ce are drept urmare adoptarea u!or serii de comportame!te3 de
re&ula3 vi!ovate 3 de satisfactiaF!esatisfactia i!divi'ilor fata de relatia de cuplu3 de co!ti!uitatea 1i
via.ilitatea maria/ului. La .a'a acestei *e)plo'ii+ a fe!ome!ului se)ualitatii stau fie factori o.iectivi <de
e)emplu3 maturi'area se)uala mult mai timpurie a &e!eratiilor moder!e3 comparativ cu cele a!terioare=3
fie factori su.iectivi <de e)emplu3 scoaterea i! evide!ta a caracteristicilor se)uale3 care se practica la
diferite parti ale corpului: folosirea cordoa!elor stra!se ce acce!tuia'a li!ia soldurilor3 de'voltarea
sa!ilor pri! diverse te-!ici 1i metode etc.=.
2r&ia se)ului la care asistam asta'i3 filmele se)R3 por!o&rafia i!vadatoare3 se) s-opurile etc.3
repre'i!ta o actiu!e a reprimarii u!itatii di!tre se) 1i se!time!t3 fii!dca atata timp cat se)ul este
vul&ari'at3 fi'iolo&i'at3 de.arasat de orice o.li&atie3 se)ul !u mai este spirit3 ave!tura3 !outate3
descoperire s/ daruire.
7uasto A!to!i preci'ea'a cu amaraciu!e: *toti e)alta asta'i viata3 dar co!ti!ua sa e)alte si ceea ce
distru&e viata3 1i a!ume3 sci'iu!ea sc-i'ofre!ica di!tre se) 1i se!time!t3 di!tre dra&ostea sacra si
dra&ostea profa!a+.
6%
Relatia se)elor3 casatoria 1i familia su!t asta'i cupri!se i! a!ali'e statistice 1i o.servatii empirice3
oferi!du6!e u! ta.lou pe cat de diversificat3 pe atat de co!fu' 1i &reu previ'i.il i! evolutia sa.
8i1carea &e!eroasa a terapiilor de familie si multiplicarea strate&iilor de asiste!ta 1i co!siliere
premaritala3 maritala sau de mediere a viole!tei i! familie3 i!cearca sa ofere raspu!suri3 posi.ilitati3
spera!te.
5! ceea ce priveste a doua compo!e!ta3 procrearea a co!stituit o perma!e!ta i! evolutia i!stitutiei
familiei. Aceasta fu!ctie3 care se mai !umeste de reproducere a populatiei3 are la .a'a faptul ca familia
este o realitate .iolo&ica3 formata pri! u!iu!ea di!tre .ar.at si femeie 1i pri!
procreare.
"(
AtracCia catre se)ul opus este i!ere!ta !aturii uma!e3 dupa cum tot astfel este 1i !evoia de a
avea 1i a create copii. 0opiii co!stituie3 i! cadrul familiei3 u! puter!ic factor de coe'iu!e3 de ec-ili.ru
moral s/ /uridic3 de pote!tare a se!time!telor3 de .ucurie 1i de i!credere i! viitor. La !ivelul cuplului
co!/u&al3 fertilitatea poate fi i!flue!tata de: varsta sotiei3 durata casatoriei3 starea de sa!atate a cuplului3
dori!ta cuplului de a avea copii3 !ivelul de i!struire al parte!erilor3 a!&a/area profesio!ala a sotilor3
utili'area mi/loacelor co!traceptive etc.
Dar co!ditiile !aturale de de'voltare a familiei tre.uie sa fie privite i! stra!sa le&atura cu relatiile
sociale3 atat di! cadrul familiei3 cat 1i di! societate. Aceasta fu!ctie asi&ura reproducerea populatiei3
deoarece fara perpetuarea speciei uma!e societatea este de !eco!ceput. A1a cum copiii repre'i!ta
viitorul !atiu!ii3 cre1terea populatiei depi!de3 i! mod !emi/locit3 de structura eco!omica a societatii3 de
structura a!umitor or&a!isme sociale 1i de politica societatii privi!d !atalitatea. 5! aceasta privi!ta3 u!ele
tari promovea'a o politica de stimulare a !atalitatii3 iar altele de fra!are a sporului populatiei3 politica
demo&rafica fu!d ese!tiala i! ela.orarea diferitor strate&ii. ,pri/i!irea 1i stimularea cre1terii !atalitatii se
reali'ea'a3 i! mare parte3 pri! mi/loace /uridice.
5! ceea ce prive1te le&islatia !afio!ala3 i! acest se!s3 s6ar putea me!tio!a Kotarirea Guver!ului
Repu.licii 8oldova cu privire la Pro&ramul !atio!al de asiste!ta i! pla!ificarea s/ prote/area sa!atatii
reproductive pe!tru a!ii 1%%% 6 2((.
La cele spuse se pot adau&a 1i motivele de ordi! reli&ios3 le&ate de &ri/a pe!tru sufletul celor
decedati3 fapt cu valoare &e!erala i! trecutul ome!irii 1i care a imprimat familiei caracterul u!ei
comu!itati de cult3 &rupate i! /urul altarului dom!esc. 9ec-ii i!'i co!siderau o.li&atorie pre'e!ta
copiilor i! familie3 la fel populatiile di! 2rie!tul Apropiat s/ 5!departat. Roma!ii sta.ileau ca pri!cipal
o.iectiv al casatoriei do.a!direa de urma1i. Nu ultimul rol il are 1i asi&urarea co!ti!uitatii patrimo!iului
familial.
4unctia economica. 7amilia3 pe!tru a e)ista3 tre.uie sa61i asi&ure ve!ituri suficie!te <eel puti!=
pe!tru satisfacerea !evoilor de .a'a. Atat timp cat reu1e1te acest lucru3 ea se poate co!ce!tra mai multor
asupra reali'arii celorlalte fu!ctii. 5! ca' co!trar3 se pu!e i! pericol3 !u !umai reali'area acestora3 ci
i!sas/ e)iste!ta familiei ca i!stitutie sociala. Aceasta fu!ctie este eel mai stra!s depe!de!ta de tipul de
societate3 de !ivelul ei de de'voltare social6eco!omica3 evolutia ei fii!d co!sta!ts i! timp. ,ocietatea
traditio!ala avea ca pri!cipal criteriu al optiu!ii maritale calculul eco!omic. 1i societatea co!tempora!a
apelea'a la acest calcul eco!omic3 daca !u ca fu!dame!t al co!stituirii u!ui cuplu3 atu!ci ca i!tero&atie
privi!d !ecesitatea formarii u!ei familii.
5! practica3 fu!ctia eco!omica a familiei are mai multe aspecte3 pri!tre care: latura productive3 ce
vi'ea'a asi&urarea de ve!ituri di! activitati i! cadrul familiei si evitarea de c-eltuieli pri! acoperirea
u!or !ecesitati ale mem.rilor familiei de catre familie i!sasi3 i! i!teriorul acesteia; i! ce masura si i! ce
mod familia asi&ura sau !u i!susirea u!ei profesii de .a'a de catre desce!de!ti; latura fi!a!ciar6
co!ta.ila3 care co!sta i! admi!istrarea u!ui .u&et comu! de ve!ituri si c-eltuieli3 i!difere!t daca provi!
di! mu!ca i! &ospodarie sau di! activitati desfasurate i! afara acesteia
Pri! trecerea de la familia e)ti!sa la cea !ucleara s6au redime!sio!at compo!e!tele fu!ctiei
eco!omice3 atat i! ceea ce priveste productia de .u!uri3 cat si i! admi!istrarea .u&etului de ve!ituri si
c-eltuieli. Astfel3 familia !u mai este o u!iu!e productive autosuficie!ta3 mem.rii ei fii!d depe!de!ti de
ve!iturile casti&ate i! afara &ospodariei. ,6a modificat si compo!e!ta privi!d pre&atirea profesio!ala a
desce!de!tilor. Tra!smiterea ocupaCiilor de la pari!ti la copii se i!tal!este di! ce i! ce mai rar3 iar
pre&atirea profesio!ala i! i!stitutiile de i!vatami!t devi!e di! ce i! ce mai costisitoare3 latura fi!a!ciara
suferi!d si ea importa!te modificari.
0ri'a eco!omica i! care a i!trat tara !oastra alu!&a sute de mii de pari!ti si ti!eri i! strai!atate i!
cautare de mi/loace de e)iste!ta3 ceea ce a afectat destul de sem!ificativ familia si i! primul ra!d 6
femeile si copiii. Pe acest fu!dal al mi&ratiei i! masa s6au !ascut si s6au i!tarit mai multe fe!ome!e
!e&ative3 despre care !e vor.esc terme!ii *copiii stra'ii+3 *traficul de fii!te uma!e+ etc.
Respo!sa.ilitatea eleme!tara a pari!tilor si a altor persoa!e care raspu!d de copil este reflectata
destul de e)plicit i! prevederile art.2" al 0o!ve!tiei cu privire la Drepturile 0opilului: *Pari!tilor si
oricaror alte persoa!e3 care au i! &ri/a u! copil3 le revi!e i! primul ra!d respo!sa.ilitatea de a asi&ura3 i!
limita posi.ilitatilor si a mi/loacelor lor fma!ciare3 co!ditii de viata !ecesare de'voltarii copilului+. Este
importa!t de ami!tit faptul ca3 i! ca'ul i! care pari!tii !u dispu! de cu!osti!tele sau resursele !ecesare3
statul tre.uie sa6i a/ute pe pari!ti i! e)ercitarea respo!sa.ilitafilor pe care le au3 i!clusiv pri! fur!i'area
asiste!tei materiale3 cum ar fi alime!te3 im.racami!te si adapost.
5! acest se!s i! Repu.lica 8oldova au fost adoptate u! sir de acte !ormative3 pri!tre care: Le&ea
cu privire la protectia sociala a u!or cate&orii de populatie <14.(4.2(((=; Kotarirea Guver!ului cu privire
la protectia sociala a familiilor cu multi copii <22.(.1%%4=; Kotarirea Guver!ului cu privire la masurile
suplime!tare de protectie sociala a familiilor cu copii <1#.(#.1%%"= etc. Aici se cade sa me!tio!am ca3
desi le&islatia s6a im.u!atatit treptat3 i! acelasi timp3 starea de fapt i! vederea asi&urarii materiale a
familiilor3 i! mare ma/oritate3 a de&radat co!ti!uu.
4unctia socializatoare. ,ociali'area este u! proces de tra!smitere6asimilare a atitudi!ilor3 valorilor3
co!ceptiilor sau modelelor de comportare specifice u!ui &rup3 i! vederea formarii3 adaptarii si i!te&rarii
sociale a u!ei persoa!e. 0o!form acestei defi!itii3 preluata di! Dictio!arul de sociolo&ie coordo!at de 0.
Uamfir si L 9lascea!u3 pari!tii au rolul de a oferi copilului sa!sa formarii sale sociale3 do.a!dirii
ec-ili.rului emotio!al3 i!te&rarii sale i! viaCa sociala. 5!sa !u tre.uie i&!orat faptul ca pari!tii e)ercita
i!flue!te educatio!ale asupra copiilor lor pri! doua modalitati: i! mod direct3 pri! actiu!i mai mult sau
mai puti! or&a!i'ate si diri/ate3 utili'a!d o serie de metode si te-!ici educative3 si i! mod i!direct3 pri!
metodele de co!duita oferite3 precum si pri! climatul psi-osocial e)iste!t i! &rupul familial.
5! cadrul fu!ctiei de sociali'are pot fi specificate urmatoarele su.fu!ctii:
'. integral-formativa. Aceasta su.fu!ctie se ma!ifests mai ales i! fa'ele de i!ceput ale
o!to&e!e'ei3 ca!d copiii primesc raspu!s la o i!trea&a avala!sa de i!tre.ari3 fii!d recu!oscuta
curio'itatea vie si setea lor de cu!oastere. Tot i! cadrul familiei copiii primesc o ampla i!formatie i!
le&atura cu utili'area diferitelor o.iecte3 u!elte etc.3 forma!du6se o serie de depri!deri3 priceperi si c-iar
aptitudi!i. 8odalitatile de comu!icare si posi.ilitatile i!telectuale si afective su!t determi!ate i! mare
masura de i!flue!tele e)ercitate de catre pari!ti.
0. psio-morala. Pe!tru i!depli!irea eficie!ta a acestei su.fu!ctii3 o mare importa!ta o pre'i!ta
modelele de co!duita oferite de catre pari!ti 6 pe care copiii le preiau pri! imitatie si i!vatare3 6 precum si
climatul educativ i! care se e)ercita i!flue!tele educatio!ale. Pari!tii3 i!tre care e)ista frecve!te relatii
co!flictuale sau care ma!ifests atitudi!i e&oiste3 oricat vor i!cerca sa co!ture'e la copiii lor modclc
comportame!tale po'itive3 !u vor putea sa o.ti!a re'ultatele sco!tate.
1. social-integrativa. Nivelul de adaptare si i!te&rare este direct depe!de!t de *ac-'itiile+
reali'ate i! cadrul &rupului familial de aparte!e!ta. Astfel3 modul de a.ordare i!terperso!al3 modul
de raportare la diferite !orme si valori sociale3 modul de implicare i! viata si activitatea &rupala pot fi
mult i!flue!ce de modelele educatio!ale pare!tale.
2. cultural-formativa. 0o!sta i! formarea si cultivarea &ustului cultural6spiritual3 a atitudi!ilor si
se!time!telor estetice3 a spiritului critic i! receptarea u!or produse artistice3 i! de'voltarea u!or
capacitati creatoare3 i! cultivarea atitudi!ilor 1i simtami!telor reli&ioase etc.
7u!ctia de sociali'are a fost afectata si ea de mutatiile lumii co!tempora!e. ,istemul scolar a
i!locuit3 i! mare masura3 procesul i!structiv6educativ al familiei3 i!locuire 6datorata atat u!or cau'e
su.iective3 cat si o.iective. 5! acest co!te)t putem ami!ti faptul ca pari!tii !u mai pot asi&ura
tra!smiterea de cu!osti!te copiilor lor3 !u le mai pot satisface !evoia de i!struire la sta!dardul
e)i&e!telor actuale.
5! alta ordi!e de idei3 lucra!d i! afara familiei3 pari!tii su!t mai puti! timp impreu!a cu copiii.
Astfel3 ei !u !umai ca !u dispu! de timpul !ecesar reali'arii u!ei scolari'aii firesti dar3 de multe ori3 !ici
!u au co!stii!ta !ecesitatii actiu!ilor educative. Di! perspectiva educatio!ala se pot co!tura trei tipuri de
familii+ familii inalt educogene, care spri/i!a educarea copiilor si reali'ea'a o le&atura stra!sa cu scoala
pe!tru a asi&ura co!trolul activitatilor di! aceasta sfera; familii satisfacator educogene, care asi&ura
copiilor co!ditii de educatie familiala3 dar !u or&a!i'ea'a si co!trolea'a sistematic activitatea i! aceasta
directie; familii slab educogene, caracteri'ate pri! lipsa educatiei familiale si a co!trolului pare!tal.
5!sa cea mai mare &reseala rama!e aceea a co!siderarii copilului ca o fii!ta pasiva3 sociali'a.ila
dupa voia fiecaruia3 i&!ora!du6se faptul ca el este u! su.iect care &a!deste si actio!ea'a3 care i!tervi!e
co!sta!t si direct i! procesul propriei sale de'voltari. 2 alta &reseala este aceea a i&!orarii faptului ca
sociali'area se ma!ifesto pe tot parcursul vietii i!dividului3 pari!tii fu!d ei i!sisi supusi i!flue!Celor
sociali'atoare3 di!colo de i!flue!tele pe care le e)ercita asupra copiilor lor.
4unctia de solidaritate. ,olidaritatea este o fu!ctie comple)a ce a!tre!ea'a toate mome!tele vietii
familiale 1i pe toti mem.rii acesteia. Ea asi&ur, u!itatea3 i!timitatea3 coe'iu!ea3 securitatea emotio!ala3
protecfia si i!crederea &rupului familial. 8a!ifestarea solidaritatii se ma!ifests i!ca di! familiile de
ori&i!e ale parte!erilor3 pri! modul i! care ei au fost pre&atiti3 educati3 orie!tati spre i!tele&erea celuilalt3
spre oferirea protectiei si afectivitatii. Totodata3 solidaritatea familiala !u este u! dat3 ea se co!struie1te3
se perfectio!ea', i! procesul firesc al vietii de familie3 pri! co!cesii 1i a/ustari reciproce ale vietii de
familie.
La asi&urarea solidaritatii co!/u&ate co!tri.uie o serie de factori3 pri!tre cei mai importa!ti
!umara!du6se: factori a!teriori casatoriei si factori posteriori casatoriei. 4actori anteriori casatoriei pot
fi: durata co!vietuirii i! co!cu.i!a/; apro.area casatoriei de catre pari!ti; -omo&amie et!ica si
reli&ioasa; co!corda!Ca varstelor si a !ivelului de i!struire. Drept factori posteriori casatoriei su!t
co!siderati: acceptarea modelului e&alitar; satisfactia fata de viata se)uala; co!corda!ta privi!d e)iste!/a
si !umarul copiilor; compleme!taritate i! pla!ul aspiratiilor.
7u!ctia de solidaritate familiala a cu!oscut o dimi!uare i! timp datorata 6 i! special 6 mo.ilitatii
sociale3 mo.ilitate ce a implicat ruperea locului de mu!ca de eel re'ide!tial. Acest lucru !u a facut decat
sa i!flue!te'e !e&ativ solidaritatea familiala3 maci!ata de separarea fi'ica si afectiva e)iste!ta i!tre
mem.rii familiei.
2 familie poate fi coe'iva3 ec-ili.rata3 armo!ioasa si fu!ctio!ala !umai i! ca'ul3 i! care
solidaritatea se ma!ifests la !ivelul tuturor relatiilor familiale si a!ume: la !ivelul relatiilor di!tre soti; a
relatiilor di!tre paii!/i si copii si a relatiilor di!tre alti mem.i ai familiei.
Relatiile de familie au u! caracter de comple)itate pe care !u61 &asim la alte cate&orii sociale. 5!
cadrul acestor relatii apar aspecte morale3 psi-olo&ice3 fi'iolo&ice 1i eco!omice etc. i!tre cei care
formea'a comu!itatea de viata si i!terese. Ele desem!ea'a raporturile /uridice care i'vorasc di! casatorie3
rude!ie3 i!fiere3 precum si cele asimilate relatiilor de familie. 5! mod o.is!uit familia da !a1tere la
urmatoarele relatii:
a- relatii dintre soti, care apar odata cu inceierea casatoriei si se contureazd, se consolideaza in
decursul mariajului. Pe!tru i!c-eierea casatoriei este !ecesar acordul de voi!ta al viitorilor soti3 dar3
odata i!c-eiata3 casatoria devi!e i!depe!de!ts de acest acord de voi!ta 1i urmea'a a fi carmuita i!
i!tre&ime de !ormele le&ale. Deci3 casatoria i!seam!a situa/ia /uridic,3 i! pri!cipiu perma!e!ta3 a celor
casatoriti. Aceasta situatie /uridica este determi!ata de re&leme!tarea le&ala privi!d casatoria3 care devi!e
aplica.ila di! mome!tul i!c-eierii actului /uridic al casatoriei si care e)ista pe tot timpul cat durea'a
raportul de casatorie. 5!c-ei!d actul /uridic al casatoriei3 sotii dau !astere relatiilor de casatorie i! urma
carora se i!temeia'a familia. Toate persoa!ele casatorite au drepturi 1i o.li&atii e&ale i! relatiile
familiale3 i!difere!t de se)3 rasa3 !atio!alitate3 ori&i!e et!ica3 lim.a3 reli&ie3 opi!ie3 aparte!e!ta politica3
avere 1i ori&i!e sociala. Drepturile si o.li&atiile familiale su!t
le&ate de titularii lor si !u pot fi cedate persoa!elor terte. Reali'area drepturilor si i!depli!irea o.li&atiilor
familiale !u tre.uie sa le'e'e drepturile3 o.li&atiile3 li.ertatile si i!teresele le&itime ale altor mem.ri ai
familiei si ale altor cetate!i.
2data cu i!c-eierea casatoriei i!tre soti se i!temeia'a relatii perso!ale si patrimo!iale. Relatiile
perso!ale di!tre soti cupri!d u! dome!iu foarte vast. 2 parte di! aceste relatii3 care su!t re&leme!tate de
catre !ormele dreptului familiei3 do.a!desc caracter de o.li&atii /uridice 0elelalte relatii perso!ale 3 ca3
de e)emplu3 acelea referitoare la stima si a/utor reciproc3 au u! caracter moral. Pri!tre o.li&atiile
perso!ale di!tre soti pot fi me!tio!ate urmatoarele: o.li&atia de spri/i! reciproc moral; o.li&atia de
fidelitate; o.li&atia de a locui impreu!a; i!datoririle co!/u&ale.
f! ceea ce priveste relatiile patrimo!iale di!tre soti3 ele su!t carmuite de prevederile le&ale3 i!
co!formitate cu care .u!urile do.a!dite de soti i! timpul casatoriei su!t supuse re&imului proprietatii i!
devalmasie. 0apitolul al 16lea al )odului familiei prevede o.li&atia de i!treti!ere di!tre soti si fostii
soti. De fapt3 raporturile patrimo!iale di!tre soti3 ca de altfel toate raporturile de familie patrimo!iale3
su!t su.ordo!ate fi!alitatii relatiilor perso!ale si sarci!ilor pri!cipale ale familiei.
b- relatii intre parinti // copii, relatii care vizeaza modul de relationare cu copiii, strategiile
educationale utilizate, precum i metodele fi mijloacele folosite in creLterea i educarea copiilor.
0o!ceptiile privi!d relatia pare!tala au evoluat sem!ificativ3 re'o!a!t tra!'itiei familiei de la traditio!al
la moder!. 5! mod traditio!al3 copilul a fost co!siderat ca u! mem.ru depe!de!t3 pasiv si i!vi'i.il al
familiei. 8odelul mamei traditio!ale se impu!e pri! persevere!ta si ri&iditate3 iar modelul tatalui
traditio!al e acela care asi&ura educatia propriilor copii de pe po'itia aceluia care are i!totdeau!a
dreptate si ultimul cuva!t i! orice pro.lema.
Doar i! ultimul timp copilul a i!ceput a fi *va'ut+3 ascultat si respectat. 8odelul mamei moder!e
este a)at mai mult pe de'voltarea capacitatilor i!structiv6formative ale copiilor si mai puti! pe
co!stra!&ere si sc-ematism3 iar modelul tatalui moder! este mult mai fle)i.il si foloseste mult mai puti!
metode restrictive. Pari!tii au dreptul si o.li&atia de ai da copilului3 i!tr6u! mod care sa corespu!da
de'voltarii capacitatilor acestuia3 orie!tarea si sfaturile corespu!'atoare e)ercitarii drepturilor pe care
copiii le au. Aceste drepturi 1i o.li&atii a pari!tilor fata de copii3 odata cu asumarea respo!sa.ilitatilor
pe!tru .u!astarea acestora3 tre.uie sa fie e)ercitate i! i!teresul superior al copiilor3 care tre.uie sa
creasca i!tr6u! mediu familial3 i!tr6o atmosfera de dra&oste3 i!tele&ere 1i fericire. Pari!tii poarta
raspu!derea pe!tru de'voltarea fi'ica 3 i!telectuala si spirituals a copilului. 0opilul tre.uie privit ca u!
i!divid care *isi e)ercita+ i! mod activ drepturile. 4!ul di! o.iectivele educatiei este de'voltarea
respectului pe!tru pari!tii copilului.
c- relatiile dintre alte persoane care fac parte din familie. 4! rol aparte i! cadrul acestor relatii ii
revi!e a!sam.lului de relatii i!terperso!ale di!tre copiii ce aparti! aceleiasi familii <relatii frater!ale=.
Aceste relatii au u! rol importa!t i! procesul deve!irii perso!alitatii3 co!tri.ui!d la formarea u!or
structuri atitudi!al6relatio!are !ecesare pe!tru adaptarea si i!te&rarea i! relatiile e)trafamiliale. Relatia
frater!ala poate &e!era doua tipuri de situatii: u!a i! care fratii de'volta o afectiu!e reciproca si o
solidaritate dura.ila3 si alta i! care fratii amplified rivalitatea si acce!tuia'a co!flictualitatea. 5! cadrul
fratriei cu mai multi mem.ri3 relatiile pastrea'a modelul *frate mai mare6frate mai mic+3 dar se
diversifica3 se !ua!tea'a i! fu!ctie de o serie de factori<se)3 varsta etc.=. Pe!tru primul copii3 care pa!a la
aparitia primului frate a fost copii u!ic3 este domi!a!t u! puter!ic se!time!t de frustratie3 iar reactia de
rivalitate fata de !oul !ascut este deose.it de i!te!sa. 4lterior3 la !asterea altor frati3 rivalitatea copilului
eel mare scade3 el reactio!a!d i! rol *pare!tal+ fata de cei mici. Locul mi/lociu i! familie este po'itia i!
care co!flictele di!tre ide!tificari ati!& pu!ctul ma)im3 deoarece el !u poate deve!i !ici *eel mai mare+
si !ici *eel mai mic+. 4ltimul !ascut ce!trea'a de o.icei ate!tia mediului familiei3 .e!eficii!d de
i!dul&e!ta si .u!avoi!ta pari!tilor si fratilor mai mari3 deve!i!d preferatul si3 deseori3 rasfatatul familiei.
Pri! urmare3 relatiile frater!ale su!t foarte comple)e si &e!erea'a situatii u!eori !eprevi'i.ile.
Tocmai de aceea3 relatia pare!tala este foarte importa!ta3 ea avi!d rolul de tampo! al diver&e!telor ce pot
aparea i!tre frati.
2data cu trecerea de la familia e)ti!sa la familia !ucleara s6a dimi!uat ese!tial si relatiile di!tre .u!ei si
!epoti. Totusi3 aceste relatii co!ti!ua sa persiste pri!tre relatiile familiale3 fii!d e)pres re&leme!tate i!
)odul familiei. Astfel3 art. 6#3 ali! 1 prevede: + Ju!icii3 fratii si surorile copilului au dreptul sa comu!ice
cu acesta. Daca pari!tii copilului <u!ul di!tre ei= le refu'a acest drept3 autoritatea tutelara ii poate o.li&a
sa61 respecte+. 7ratii si surorile mi!ore3 care !ecesita spri/i! material3 i! imposi.ilitatea i!treti!erii lor de
catre pari!ti3 au dreptul la i!treti!ere de la surorile si fratii ma/ori apti de mu!ca3 care dispu! de mi/loace
suficie!te. 5! imposi.ilitatea i!treti!erii copiilor mi!ori de catre pari!ti3 aceasta o.li&atie cade si pe
umerii .u!eilor3 daca ei dispu! de mi/loace suficie!te3 dupa cum si !epotii apti de mu!ca au o.li&atia de
a61i i!treti!e .u!eii i!apti de mu!ca. 2.li&atia de i!treti!ere e)ista si i!tre copiii 1i pari!tii vitre&i3 i!tre
copiii ma/ori apti de mu!ca si care dispu! de suficie!te mi/loace si educatorii lor3 care i6au i!treti!ut si
educat ca!d erau mi!ori.
1 3. .'olutia stru"turilor de tip familial
3.1. 5e la promis"uitate la familia moderna
Pe primele trepte ale de'voltarii3 ca!d omul a.ia se despri!de di! starea a!imalica3 domi!a
i!sti!ctul se)ual3 ceea ce i6a determi!at pe ma/oritatea cercetatorilor sa emita ipote'a promiscuitatii.
Promiscuitatea se refera la interactiuni sexuale nediscriminatorii, neinfrdnate, in afara cdsdtoriei
,M sex in afara regulilor%-. 5! societatile promiscule3 orice .ar.at poate fi eli&i.il pe!tru co!tactul se)ual
cu orice femeie !efii!d respectate .arierele sau le&aturile de sa!&e. Relatiile promiscule ascu!d adesea
relatiile ami!ti!d de cele di!tr6u! &rup de alie!ati. ,upravietuirea fiecaruia3 i! acest ca'3 este pro.lema
de .a'a. 2 data depasit3 stadiul promiscuitatii3 apare cea mai vec-e forma a familiei3 repre'e!ta!d
casatoria i!tre cativa .ar.ati si cateva femei.
)dsdtoria in grup ,poliginandria- este cea mai vece forma a familiei, reprezentand cdsdtoria
intre cativa barbati si cateva femei. Este puti! pro.a.il sa fi e)istat u! orice societate o domi!a!ta a
acestui tip de u!iu!e <asociere= familiala3 el fii!d mai cura!d u! co!struct teoretic3 decat o forma
matrimo!iala i!stitutio!ali'ata. Daca e)iste!ta relatiilor se)uale i! &rup se practica3 totusi casatoria i!
&rup este3 i! fapt3 i!e)iste!ta. 1i aceasta di! ratiu!i de ordi! practic3 ea !eavi!d !ici u! fel de ava!ta/e i!
raport cu alte forme maritale.
Daca facem a.stractie de aceste doua forme de co!vietuire i! care familia3 ori !u e)ista3 ori este
pusa serios su. sem!ul i!tre.arii3 putem susti!e ideea urmatoare: i! istoria formelor de viata familiala3
variatia &eo&rafica a cutumelor3 morale3 factorilor reli&iosi si socio6culturali e)plica e)iste!ta u!or forme
specifice de or&a!i'are a vietii familiale3 di!tre care poli&amia si mo!o&amia su!t cele fu!dame!tale.
0riteriul de .a'a care le separa se refera la practicile se)uale 1i maritale domi!a!te.
Poligamia reprezintd un principiu acceptat de unele popoare,
conform cdruia cdsdtoria se poate realiza intre un partener de un sex si mai multi parteneri ai celuilalt
sex. Ea are doua forme 6 polia!dria si poli&i!ia.
Poliandria reprezintd forma defamilie%, alcdtuitd din ofemeie-mamd, copiii ei si doi sau mai
multi barbati. 5! plus3 pe!tru ca o femeie sa fie co!siderata polia!drica3 fiecare di!tre soti tre.uie sa fie
tatal al eel puti! u!uia di!tre copiii femeii. 5! acord cu aceasta defi!itie3 polia!dria este destul de rara. 2
trasatura specifica i! casatoria polia!drica este ca .ar.atii au avut3 de re&ula3 a!umite relatii i!tre ei3
a!terioare casatoriei. 0el mai frecve!t ei su!t frati sau asociati i! *afaceri+. 5! ca'urile clasice3 polia!dria
este asociata cu co!ditiile &rele de e)iste!ta3 care favori'ea'a o atitudi!e sociala po'itiva fata de .ar.ati
<ca fii!d mai apti sa faca fata co!ditiilor vitre&e de viata= si descura/ea'a !asterea fetelor. Ea serve1te
u!ui du.lu scop: sa ofere o femeie mai multor .ar.ati si sa se asi&ure su.'iste!ta cu a/utorul mai multor
susti!atori eco!omici .ar.ati3 situatie mai ava!ta/oasa decat i! ca'ul u!uia si!&ur. 5! afara factorului
eco!omic3 e &reu de susti!ut u! alt .e!eficiu al polia!driei ca forma de familie. Determi!area pater!itatii
devi!e o pro.lema3 iar se!time!tul &elo'iei tre.uie sa fie su. u! co!trol co!sta!t.
Poliginia reprezintd cdsdtoria unui barbat cu una sau mai multe sotii. Aceasta forma de
co!vietuire este foarte raspa!dita3 u!eori c-iar si i! societatile i! care domi!a mo!o&amia3 dar care
permit3 alter!ativ3 poli&amia. Ea este lar& practicata i! Africa3 dar este co!dam!ata de Jiserica i! tarile de
reli&ie cresti!a. Deoarece u! e)ces al femeilor si!&ure este puti! pro.a.il i! societatile poli&i!ice3
pro.lemele cu care se co!fru!ta ele ti! de cresterea rivalitatii3 ostilitatii si &elo'iei i!tre sotii. De aceea3
pe!tru a putea supravietui3 o familie poli&i!ica tre.uie sa fu!ctio!e'e dupa re&uli stricte si clare3 care sa
&uver!e'e o divi'iu!e corecta a sarci!ilor si o afectiu!e e&al distri.utive di! partea sotului.
5! a!umite societati poli&i!ice3 ec-itatea poate fi i!tarita pri! restra!&erea casatoriei multiple la
surorile primei sotii. Aceasta este cu!oscuta su. !umele de *sororal polR&R!R+ si se refera la u!
ara!/ame!t co!tractual pri! care u! .ar.at se a!&a/ea'a sa61i ia toate !evestele di! acelasi &rup familial.
0a!d o sotie decedea'a sau este sterila3 ea este i!locuita de u!a di! surorile sale. 5! mod similar3 e)ista o
practica pri! care u! .ar.at este o.li&at sa se casatoreasca cu vaduva fratelui sau decedat <u! o.icei !umit
i! e!&le'a *levirate+=.
Poli&i!ia este co!siderata3 de catre cei care o practica3 o forma de presti&iu si de profit3 dar !umai
.ar.atii .o&ati isi permit casatoriile multiple3 i!trucat este !ecesar sa se ac-ite u! pret al lo&od!icei.
5onogamia reprezinta forma de casatorie intre un singur bar bat i o singurd femeie. Ea a i!re&istrat pe
diferite trepte ale evolutiei istoriei societatii !ua!te specifice. ,ociolo&ul fra!ce' N. ,toet'el su.li!ia:
*asema!arile i!tre familiile mo!o&ame di! diferite societati su!t pur formale3 deoarece co!ti!utul3
structura3 fu!ctiile3 sem!ificatia lor sociala si culturala su!t diferite+. 7amiliile mo!o&ame cele mai
cu!oscute si care au avut po!derea cea mai importa!ta de6a lu!&ul timpului su!t 6 familia e)ti!sa
<caracteristica societatii traditio!ale= si familia !ucleara <caracteristica societatii moder!e=.
4amilia extinsa include relatii relative si nonrelative intre membrii care locuiesc in acelasi spatiu
,camin- si care reprezinta doua-trei generatii reunite si, uneori, colaterale ,fratii-. 7amilia e)ti!sa
su.ordo!ea'a familia !ucleara3 fii!d formata3 adesea3 de eel puti! doua familii !ucleare <.u!ici3 pari!ti
si copii= si dispu!a!d de u! sistem de re&uli si !orme de co!vietuire care sa perpetue'e de la o &e!eratie
la alta.
0aracteristica ei fu!ctio!ala este co!servatorismul3 pastrarea traditiilor3 o.iceiurilor si stilului
familial domi!a!t3 pe cat se poate. 5! familia e)ti!sa sistemul valorilor etico6reli&ioase si c-iar culturale
au u! &rad de i!ertie si tra!smisi.ilitate mai mare. Pater!urile educatio!ale su!t mai ri&ide iar
*asteptarile+ i!tre&ii familii fata de fiecare mem.ru al sau su!t mai u!iforme si mai previ'i.ile. Trai!d
dupa re&ula circulatiei <istoria se repeta=3 familia e)ti!sa co!fera mem.rilor sai u! se!time!t de
aparte!e!ta si securitate3 relativ i!alt. Desi a!&a/ea'a co!flicte i!tra si i!ter&e!eratio!ale3 acest tip de
familie ridica .ariere psi-olo&ice de !etrecut i! calea destramarii !ucleelor familiale sau te!di!telor
ce!trifu&e ale acestora.
Propu!a!du6si pastrarea coe'iu!ii si sta.ilitatii ea !ivelul i!tre&ului sistem familial3 defavori'ea'a
adesea evolutia si calitatea relatiilor i!time3 dimi!ua!d perspectiva de *crestere si de'voltare+ a
perso!alitatii sotilor i! rolurile masculi!e si femi!i!e. Avi!d drept scop de .a'a reproducerea &rupului
social3 familia traditio!ala actio!ea'a di!colo de i!divi'i3 ca o modalitate i!stitutio!ala ce se .i'uie pe
solidaritate mutuala eleme!tara. *Ele isi asuma3 la u! mome!t dat3 trecutul colectiv si &ara!tea'a
viitorul+3 deve!i!d spatiul i! care cuplurile pare!tale tra!smit copiilor *riscul si sa!sa e)iste!tei+.
"1
4amilia nucleara redusa la soti si copiii lor necasdtoriti ,proprii sau adoptivi-, este ,in variantele
ei armonioase, sanatoase- o structura democratica, bazata pe consens, egalitate si complementaritate a
rolurilor de sot-sotie, precum si de o participare crescdndd a copiilor. Ale&erea parte!erului i! cadrul
acestui tip de familie este motivate de afectiu!ea mutuala si de li.ertatea optiu!ii3 scopul sau fii!d
fericirea am.ilor soti si a copiilor lor. 0uplul moder! este profu!d marcat de li.ertatea ale&erii si de
e)ercitarea dreptului la autode'voltare3 iar ci!d se!time!tal iu.irii dispare 3 cuplul isi pierde ratiu!ea de
a fi si3 de cele mai multe ori3 se separa. Asa se e)plica de ce cuplul moder! este mai e)pus i!sta.ilitatii3
divortul emotio!al fii!d mult mai frecve!t decat divortul le&al3 dar am.ele surve!i!d cu o frecve!ta
mereu i! crestere i! lumea co!tempora!a.
5! co!ditiile vietii moder!e3 i! special i! marile a&lomerari ur.a!e3 familia !ucleara isi co!struieste
u! !ou stil de viata3 caracteri'at pri! co!ce!trarea afectiva3 comu!icatio!ala si actio!als3 separarea
treptata <u!eori rapida= de i!trea&a ramificatie de rude!ie3 ceea ce ii co!fera o i!depe!de!ts proprie3 cu
marcata posi.ilitate de autoco!ducere si autode'voltare. Despri!derea familiei co!/u&ate de familia
e)ti!sa implica o !oua structura de raporturi a acesteia cu e)teriorul si3 i! primul ra!d3 cu familia de
ori&i!e.
Di! pu!ct de vedere psi-olo&ic3 familia !ucleara are o posi.ilitate crescuta de asi&urare a
suportului emotio!al3 de satisfacere a !evoilor de securitate3 protectie si aparte!e!ta ale fiecarui mem.ru3
precum si a !evoilor de comu!icare si de'voltare a perso!alitatii. Aceasta !u i!seam!a ca toate aceste
!evoi su!t satisfacute automat pe!tru fiecare mem.ru al !ucleului familial3 doar ca urmare a aparte!e!tei
lui la acesta. 0resca!d i! i!timitate3 relatiile i!terperso!ale su!t mult mai complicate si presupu! u! &rad
de *compete!ta relatio!ala+3 .a'at pe fle)i.ilitate si creativitate. 0reativitatea i!terperso!ala i! cuplul
marital devi!e o co!ditie i!dispe!sa.ila a de'voltarii capacitatii familiei de a face fata stresurilor e)ter!e
si i!ter!e.
3.2. 1endinte si mutatii in familia moderna
Daca societatea traditio!ala era relativ ri&ida i! materie de sta.ilitate a valorilor familiale3 a stilului
de viata co!/u&al3 atu!ci societatea moder!a modifica fu!dame!tul solid al familiei3 co!feri!du6i !oi
roluri si desti!atii. Eve!ime!tele lumii co!tempora!e !e pu! i! fata u!ei &ame or.itoare si stride!te de
!oi optiu!i i! materie de relatii familiale. Atat relatiile di!tre soti3 cat si relatiile di!tre pari!ti si copii3
devi! di! ce i! ce mai comple)e. Pre'e!tul impu!e si ti!de sa

&e!erali'e'e variate tipuri de relatii di!tre .ar.ati si femeie. Putem fi casatoriti3 divortati3 vaduvi3
celi.atari3 putem trai *impreu!a cu ci!eva+3 *pe li!&a ci!eva+ sau *pri!tre relatiile cuiva+. Putem ale&e
u! stil de viata fara copii sau putem rama!e cu copilul3 re!u!ta!d mai de&ra.a la sot<ie=.
4! lucru este limpede 6 societatea co!tempora!a favori'ea'a decli!ul familiei !ucleare3 oferi!d i!
loc o mare varietate de alter!ative3 care mai de care mai deose.ite si puter!ic difere!tiate. Drept urmare3
co!ceptului clasic de *structure a familiei+3 teoreti'at si operatio!ali'at i! literatura de specialitate3 tot
mai i!siste!t i se asocia'a co!ceptul de *restructurare a familiei+. Acest !ou co!cept se refera la !oile
tipuri de familii <tot mai frecve!te i! ultimii a!i i! lume=3 la particularitatile si disfu!ctiile acestora.
9om i!cerca i! co!ti!uare sa pre'e!tam3 i! li!ii &e!erale3 u!ele tipuri co!stitutive ale familiei.
restructurate3 i!dica!d doar u!ele eleme!te specifice fiecareia.
)elibatul reprezinta un model de menaj in care individualitatea se afirmd in deplind libertate. El a
crescut foarte mult i! ultima vreme3 mai ales i! ,.4.A.3 Germa!ia3 7ra!ta etc. De e)emplu3 i! ,.4.A.
i!tre a!ii 1%"( 6 1%"$ !umarul persoa!elor i! varsta de la 1464 a!i3 care traiau si!&ure3 aproape s6a
triplat3 cresca!d de la 13# milioa!e la 43 milioa!e. 1a!sele de a deve!i celi.atar dupa # de a!i su!t mai
mari3 i!sa ele tre.uie a!ali'ate difere!tiat. Aceste sa!se sa!t mai sca'ute pe!tru .ar.atii cu studii
superioare decat pe!tru mu!citori3 pe ca!d pe!tru femeile care au o diploma3 ele su!t mai mari decat
pe!tru cele fara studii.
2 e)plicate a acestui fapt o ofera 7. ,i!&lR3 care co!siders ca .ar.atii evita femeile prea i!struite3
deoarece se ter! de pierderea u!ei parti di! *puterea+ lor i! cadrul cuplului3 i! timp ce femeile
i!telectuale evita casatoria3 deoarece aceasta le i!&reuia'a co!ti!uarea carierei profesio!ale.
Jar.atii divortati su!t i! mai mare masura dispus/ sa6s/ tra!sforme celi.atul i!tr6o casatorie3 dar
recasatorirea femeii divortate rama!e mai puti! frecve!ta decat cea a .ar.atilor. 7emeile rama! si!&ure
i! !umar mult mai mare 1i pe perioade mai i!delu!&ate.
0au'ele e)ti!derii fe!ome!ului de celi.at su!t atat de !atura o.iectiva3 cat si su.iectiva. Pri!tre
cau'ele de !atura o.iectiva ar putea fi: cau'e de ordi! se)ual <impote!ta se)uala3 i!fa!tilism &e!ital etc.=;
cau'e de ordi! psi-o6relatio!al <lipsa u!or aptitudi!i pe!tru parte!eriat3 stari depresive3 comple)e de
i!ferioritate etc.=; cau'e de ordi! material <co!stra!&eri eco!omice3 lipsa locui!tei etc.=. Pri!tre cau'ele
de ordi! su.iectiv ar putea fi: e)iste!ta u!or ima&i!i deformate asupra familiei 1i a sarci!ilor ei; lipsa de
cura/ 1i asumarea respo!sa.ilitatilor familiale 1i pare!tale; psi-otraume3 datorate co!flictelor co!/u&ate
&rave di! familia de ori&i!e etc.
Totusi3 o serie de ava!ta/e fac prefera.il celi.atul3 pri!tre acestea !umara!du6se: i!depe!de!ta
eco!omica 1i li.ertatea perso!ala; varietatea 1i sc-im.area; acce!tul pus pe reali'area profesio!ala.
5! acela1i timp3 celi.atul se co!fu!da cu o serie de pro.leme de ordi! psi-olo&ic s/ social3 cum ar
fi: se!time!tul de frustrare i! raport cu cole&ii3 cu!oscutii sau rudele care i1i au familiile lor; se!time!tul
de culpa.ilitate fata de si!e si fata de societate; se!time!tul i'olarii si a.a!do!ului3 se!time!t ce se
aece!tuia'a odata cu i!ai!tarea i! varsta.
0o!seci!tele celi.atului su!t multiple s/ comple)e. 5! primul ra!d3 se dimi!uea'a !uptialitatea 1i
!atalitatea3 ceea ce poate a!tre!a de'ec-ili.re demo&rafice pe terme! lu!&. 5! al doilea ra!d3 este
ma)imali'ata fu!cCia eco!omica 1i mi!imali'ata fu!ctia de solidaritate3 datorita faptului ca celi.atarul
acorda o importa!ta deose.ita varietatii si sc-im.arilor. 7u!ctia de sociali'are lipseste3 pe!tru ca acest
model de me!a/ se caracteri'ea'a pri! lipsa urmasilor3 deci aceasta fu!ctie !u se poate ma!ifesta.
)uplul fara descendenti reprezinta o forma a restructurdrii familiei, un model spre cate se
orienteaza o parte semnificativa a populatiei tinere. Po!derea cea mai ridicata a familiilor fara copii este
i!tal!ita la cuplurile ur.a!e 1i la care sotia urmea'a o cariera profesio!ala3 statistic proce!tul acestor
familii varii!d i!tre 1( 6 2(O.
i! societatea traditio!ala3 cuplurile fara desce!de!ti erau puti! frecve!te 1i3 i! mod o.i1!uit3 erau
fie o.iectul compatimirii3 fie al de'apro.arii. 5! societatea moder!a3 cuplurile fara desce!de!ti au depas/t
stadiul de'apro.arii deoarece s6a sc-im.at i!sasi filosofia asupra rolului copilului i! cadrul vietii de
familie. Acum pari!tii traiesc mai mult pe!tru ei 1i mai puti! pe!tru reali'area i! viata a copiilor lor3
ceea ce ii face sa e)ti!da pe durata a cat mai multor a!i posi.ili a.se!ta u!ui copii i! familie. A1a a a/u!s
sa se impu!a stilul de viata fara copii3 care marc-ea'a mutatia de la *familia a)ata pe copii+ la *familia
a)ata pe adulti+.
Pri!tre motivele ce determi!a aceasta mutatie a familiei pot fi specificate: dori!ta parte!erilor de a
fi i!depe!de!ti i! relaCia lor fata de copii3 aparitia carora ar restra!&e sfera activitatilor3 precum 1i
aparitia u!ui sir de respo!sa.ilitati pare!tale faCa de ace1tia; ema!ciparea femeii
6 re!u!ta!d la po'itia de &ospodi!a cas!ica3 supusa sotului 1i societatii3 se pare ca multe femei au
re!u!tat si la mater!itate; dificultatile eco!omice cu care i!divi'ii su!t co!fru!tati i! societate: soma/3
lipsa u!ci slu/.e sta.ile3 ve!ituri foarte mici etc.
Deci3 proliferarea familiilor fara copii este o alter!ative3 i! parte dorita3 i! parte impusa. 0uplurile
fara desce!de!ti comporta o serie de particularitati. Ele !u satisfac sarci!i sem!ificative ale familiei3
caracteri'a!du6se pri! deficit de structure.
Astfel3 cuplurile fara desce!de!ti !u asi&ura reproducerea .iolo&ica3 apreciata ca fu!ctie fu!dame!tals a
cuplurilor. Apoi !u reali'ea'a fu!ctia de sociali'are3 data fii!d a.se!ta desce!de!tilor. 0omparativ cu
familia !ucleara3 familia fara copii ma)imali'ea'a fu!ctia eco!omica 1i se)uala. La prima vedere3
ma)imali'area acestor fu!ctii ofera depli!a satisfactie cuplului3 care se vede i! iposta'a u!ei vieti lipsite
de &ri/i3 i! acelasi timp3 i!flacarate si pasio!ale. Dar !u pot fi i&!orate frustarile si !eimpli!irile &e!erate
de lipsa copiilor < lipsa care3 de cele mai multe ori3 este ulterior re&retata=.
)oncubinajul ,uniunea libera- reprezintd un model de asociere, un mod de a trdi impreuna al
cuplurilor eterosexuale, in afara institutiei casatoriei. Nu se deose.este foarte mult de familia !ucleara3
deoarece reali'ea'a ma/oritatea fu!ctiilor si se co!fru!ta cu aceleasi pro.leme cu care se co!fru!ta
cuplurile casatorite. Preferi!ta pe!tru co!cu.i!a/ a deve!it atat de frecve!ta3 i!cat a 'dru!ci!at destul de
sem!ificativ atitudi!ile sociale steriotipe care !u acceptau acest mod de co!vetuire.
Popularitatea u!ei astfel de relatii are la .a'a o multitudi!e de cau'e ce pleaca3 fie de la
co!stie!ti'area faptului ca u!iu!ea li.era este u! mod mai eco!omic3 mai placut si mai co!forta.il de a
trai impreu!a3 fie de la dori!ta u!ei relatii i!time emotio!ale !esu.ordo!ate vreu!ui co!tract le&al. La
acestea se adau&a si satisfacerea tre.ui!telor se)uale la u! !ivel superior. 2ptiu!ea pe!tru co!cu.i!a/
i!cearca sa satisfaca pri! co!/u&are !evoia de depe!de!ts 1i ide!tificare cu cea de auto!omic3 a!&a/a!d
implicarea afectiva ple!ara3 !e&a!d aspectul i!stitutio!al al relatiei 1i e)alta!du61 pe eel al li.ertatii si
ple!aritatii de ma!ifestare3 pe masura satisfactiei mutuale si a !evoilor aute!tice de a fi impreu!a.
0are ar fi3 totusi3 ava!ta/ele ce au dus la a!&a/area frecve!ta a ti!erilor i! acest mod de co!vetuire>
8a/oritatea speciali1tilor i!sista asupra urmatoarelor ava!ta/e: o satisfactie se)uala crescuta3 o mai mare
autodesc-idere si se!time!te mai i!te!se de i!timitate3 comparativ cu cuplurile de i!dra&ostiCi care !u
coa.itea'a; o mai mare posi.ilitate de a se i!tele&e pe ei i!sis/3 aceasta *formula+ evita!d .ruia/ele 1i
para'itarile3 atat de caracteristice i!tal!irilor co!ve!tio!ale 1i curtoa'iei; o posi.ilitate crescuta de
reali'are a compati.ilitatii si o familiari'are cu modurile diverse i! care parte!erii reactio!ea'a i!tr6o
varietate de situa/ii; de'voltarea depri!derilor i!terperso!ale si i!crederea i! co!struirea u!or relatii
stra!se; u! !ivel de trai mai ridicat3 re'ultat di! asocierea resurselor eco!omice.
5! acela1i timp3 co!cu.i!a/ul implica 1i u! 1ir de de'ava!ta/e sem!ificative3 pri!tre care: limitarea
prematura a e)perie!tei *i!tal!irilor+. 8ulti ti!eri se a!&a/ea'a i! coa.itare dupa ce au co!sumat u!
!umar relativ restra!s de i!tal!iri sau co!tacte i!terperso!ale3 ceea ce limitea'a pe!tru ei posi.ilitatea de
a i!tal!i persoa!a cea mai potrivita; perpetuarea rolului traditio!al al femeii3 co!sta!d i! asi&urarea
sarci!ilor domestice3 ceea ce poate co!duce co!secutiv la u!ele dificultati i! co!ti!uarea i!vataturii si
formarea pe!tru viitoarea profesie3 la o restra!&ere sem!ificativa a satisfacerii !evoilor proprii etc.
4!eori3 coa.itarea /uve!ila poate fi i! .e!eficiul .ar.atului 1i mai puti! al femeii; i!vestirea emotio!ala
i!e&ala poate a!tre!a u!ele te!siu!i 1i *ra!iri+ !arcisice pe!tru parte!erul ce a i!vestit mai multe emotii
i! aceasta relatie; de'i!teresul fata de fu!ctia reproductive3 ce se ma!ifesta o importa!ta perioada de
timp 1i deseori are urmari !efaste mai ales asupra femeii; complicatiile le&ale3 care su!t posi.ile i!
coa.itare mai mult decat i! orice relatie amoroasa.
4amiliile monoparentale se refera la menajele formate dintr-un singur pdrinte si copiii acestuia,
menaje ce pot apare fie in urma divortului sau abandonului familial, fie in urma decesului unui parinte,
a adoppei realizate de catre o persoana singurd sau a cresterii copiilor in afara casatoriei.
De6a lu!&ul timpului au e)istat mai multe co!ceptii privi!d fu!ctio!alitatea acestui tip de familie3
me!talita/ile fu!d acelea ce au susti!ut diversele pareri co!tradictorii. Astfel3 societatea traditio!ala3
.a'ata pe familia e)ti!sa3 de'apro.a mo!opare!talitatea 1i i!cura/a te!di!tele de sti&mati'are 1i
etic-etare fata de cei ce ale&eau3 voit sau !u3 acest *stil de viata+. Pe de alta parte3 i! societatea moder!a3
datorita &e!erali'arii familiei !ucleare <formata di! am.ii pari!ti 1i copii=3 s6a putut reali'a mai u1or
ruptura faCa de comu!itate3 sc-im.a!du6se s/ vi'iu!ea asupra acestui tip de me!a/. 0u alte cuvi!te3 a fost
i!locuita co!ceptia potrivit careia este de'ava!ta/os pe!tru copii sa fie crescuti doar de mama sau doar
de tati.
0ercetarile rece!te au demo!strat ca familia clasica3 di! care fac parte doi pari!ti3 !u este atat de
importa!ta pe!tru cresterea copiilor pe cat s6a cre'ut pi!a acum. 8a/oritatea psi-o6sociolo&ilor co!c-id3
i! ese!ta3 ca este mai i!dicata pe!tru copil o familie mo!opare!tala3 decat u!a .a!tuita de certuri si
pro.leme. De aceea3 daca i! trecut se co!sidera ca familiile cu casatorii !ereusite tre.uie sa rama!a
impreu!a de dra&ul copiilor3 i! pre'e!t multi cred ca este mai .i!e pe!tru copii daca pari!tii se despart3
i! loc sa6i supu!a u!ui perma!e!t co!flict i! familie.
7amilia mo!opare!tala pre'i!ta o serie de particularitati fata de tipul clasic complet de familie3
aceste particularitati vi'a!d i! special redime!sio!area fu!ctiilor pe care ar tre.ui sa le i!depli!easca. 0u
alte cuvi!te3 pari!tele ramas cu copiii !u mai poate reali'a la u! !ivel optim fu!ctiile pe care societatea le
atri.uie i!stitutiei familiale. De e)emplu3 fu!ctia se)uala si cea reproductive su!t mi!imali'ate3 deoarece
separarea fi'ica di!tre soti si &reutatea pari!telui ramas cu copiii i! a6si &asi u! parte!er care sa6i accepte
situatia data3 su!t factori care impiedica ma!ifestarea si e)ercitarea lor. 7u!ctia eco!omics este poate
eleme!tul eel mai vi'i.il care i!flue!tea'a viata familiilor mo!opare!tale3 costul ridicat al vietii
a!tre!a!d eforturi deose.ite di! partea pari!telui ramas cu copiii. 2 situatie aparte implica fu!ctia de
sociali'are. Lipsa u!ui pari!te are repercusiu!i !e&ative3 pleca!d de la lipsa afectiu!ii si a/u!&a!d la
reali'area u!ei sociali'ed si i!te&rari firesti a viitorilor adolesce!ti. 5!sa !u tre.uie i&!orat faptul ca si
familiile complete se implica di! ce i! ce mai puti! i! procesul de sociali'are. 1i aceasta di! cau'a ca
sistemul scolar i!locuieste3 i! mare masura3 procesul i!structiv6educativ al familiei3 i!locuire datorata
atat u!or cau'e o.iective cat si su.iective 6 pari!tii !u mai asi&ura tra!smiterea de cu!osti!te speciali'ate
copiilor lor; !u le mai pot satisface !evoia de i!struire la sta!dardele e)i&e!telor actuale; !u !umai ca !u
dispu! de timpul !ecesar reali'arii procesului i!structiv6educativ3 dar de multe ori !ici !u au co!stii!ta
!ecesitatii actiu!ilor educative.
8a/oritatea pari!tilor si!&uri su!t femei. Puti!e di!tre mamele divortate i!credi!tea'a custodia
copiilor tatalui. Pri!cipalele pro.leme cu care se co!fru!ta mamele si!&ure ar fi: ele se pot astepta la
e)perie!ta dificultatilor fi!a!ciare3 copiii3 deseori deve!i!d u! suport eco!omic pe!tru aceste familii;
datorita faptului ca isi asuma sarci!i !especifice rolului ei de femeie3 care ii cer eforturi suplime!tare3 ele
!u pot o.ti!e performa!te i! i!depli!irea sarci!ilor de la serviciu; se sc-im.a ma!ierele i! relatiile cu
copiii3 ceea ce voalea'a .arierele di!tre adult si copil3 iar i! multe ca'uri mama isi imparte rolul pare!tal
cu primul !ascut3 care este !evoit sa6si de'volte maturitatea i! deva!s3 deseori !efii!d pre&atit s6o faca.
7amilia mo!opare!tala3 co!dusa de tati3 co!stituie o mi!oritate i! cadrul acestui tip de familie.
Totusi3 i! ultimii a!i ea a deve!it mult mai frecve!ta si procesul este i! asce!siu!e. 5! &e!eral3 .ar.atii
tati6si!&uri dispu! de o educatie mai completa decat femeile i! aceasta situatie. Ei dispu! de o mai mare
li.ertate fi!a!ciara decat mamele si!&ure; se implica3 de o.icei3 mai puti! i! sarci!ile domestice3 iar ca
urmare mai puti! este afectat rolul lor de .a'a. 5! ceea ce priveste viata perso!ala3 cei mai multi di!tre
.ar.atii3 tati6si!&uri !u isi fac imediat pla!uri de recasatorire pe!tru viitorul apropiat3 fii!d discreti i!
comportame!tul lor. Datorita implicarii lor emotio!ale i! raportul cu copiii3 apare u! *decli!+ al
e)perie!tei lor i! activitatile sociale3 evita!d activitatile sociale care implica pre'e!ta u!or cupluri
casatorite. Participarea lor la eve!ime!tele sportive e mai redusa3 dar creste implicatia i! activitati
politice3 de studiu.
)asatoria descisd este un model de convietuire aflat intre concubinaj si familia nucleara. Ea se
suprapu!e peste valorile si stilul de viata al co!cu.i!a/ului3 dar3 i! acelasi timp3 se aseama!a cu familia
!ucleara pri! oficiali'are si structura. 0asatoria desc-isa face loc posi.ilitatii de sc-im.are a
parte!erului3 daca aceasta este i! i!teresul fiecaruia si al cuplului ca i!tre&.
Pri! acest tip de casatorie3 cuplul co!/u&al redevi!e cuplu3 iar le&alitatea si i!stitutio!alitatea il
apara de sti&matele si etic-etarile ce61 pot i!co!/ura. 0o!stie!ti'area acestui stil de viata poate avea
efecte .e!efice asupra i!divi'ilor3 daca plecam de la faptul ca aceasta forma de casatorie reduce stresul
cotidia!3 caruia ii su!tem supusi i!evita.il cu totii. ,c-im.a!d pri!cipiile u!ei casatorii traditio!ale
clasice3 persoa!a are o li.ertate pe care altfel !u o avea3 poate decide si!&ura i!tr6o lume care o o.li&a sa
adopte a!umite comportame!te3 poate visa ca viitorul ii va aduce parte!erul dorit i! locul celui care se
plafo!ea'a i! cotidia!3 poate sc-im.a ceea ce crede de cuvii!ta3 provoca!du61 i! felul acesta si pe
celalalt sa se sc-im.e.
0u toate acestea3 casatoria desc-isa ridica si u!ele sem!e de i!tre.are privi!d se!sul fidelitatii
mutuale si al !ivelurilor de acceptare a eve!ime!telor i!fidelitatii comise i! !umele *pro&resului+
am.ilor parte!eri. De aseme!ea3 ea ridica multe *capca!e psi-olo&ice+ le&ate atat de sociali'area
copiilor3 cat si de solidaritatea co!/u&ala 1i filiala.
4amiliile reconstituite sau comasate reprezinta modele de convietuire, in care partenerii au mai
fast casdtoriti si au descendenti din mariajele anterioare. 0uplul reco!stituit reu!este astfel copii di! mai
multe u!iu!i familiale3 la acestia adau&a!du6se3 deseori3 desce!de!ti comu!i.
5! aceste co!ditii3 este de la si!e i!teles ca familia comasata se co!fru!ta cu o multitudi!e de
pro.leme3 comple)e si dificile3 di! perspectiva fu!ctio!alitatii si via.ilitatii. Pro.lemele familiei
comasate fi! de specificul relatiei di! sistemul familiei structurate dupa recasatorire; de riscul repetarii
a!umitor erori di! maria/ele a!terioare si de relatiile cu e)co!sortii. Adeseori3 pari!tii vitre&i au u!
comportame!t !eadecvat fata de copiii vitre&i3 mai ales le&at de atitudi!ile si relatiile acestora cu
pari!tii !aturali. Pe de alta parte3 pe!tru copii recasatorirea pari!telui creea'a cateva pro.leme reale3
cum ar fi urmatoarele:
6 copilul se co!fru!ta cu situatia de *a6si imparti *afectiv pari!tele cu !oul sot al acestuia.
Pro.lema poate fi special dificila pe!tru .aietii care au o atitudi!e i!alt posesiva si protectiva fata de
mama lor divortata 1i recasatorita;
6 copilul se poate teme de o modificare a re&ulilor i! !oua familie3 ceea ce este 3 dupa termi!area
divortului3 o idee si o asteptare realista;
6 copilul poate resimti di! partea pari!telui vitre&3 asema!ator sau diferit3 modul de discipli!are
pe!tru comportame!te3 moduri de a face si &a!di cu care s6a depri!s sau care erau tolerate de pari!tele
!atural.;
6 copilul se poate i!vi!ovati3 daca se simte atras sau iu.este pari!tele vitre&3 deoarece s6ar simti
simulta! !eloial fata de pari!tele !ecustodial <care poate fi i! postura de vi'itator de drept=;
6 copilul tre.uie sa re!u!te la visul sau de a6si revedea pari!tii impreu!a3 si aceasta !u6i u1or de
facut. 5! co!seci!ta3 el poate avea te!di!ta sa6si creasca ostilitatea fata de pari!tele vitre&.
Pri!tre posi.ilile e)plicatii ale aparitiei familiei reco!stituite ar fi acelea le&ate de *!evoia de
celalalt+3 de !evoia de dra&oste 1i solidaritate. Doar o pasiu!e puter!ica pe!tru parte!er siFsau o
protectie materials 1i afectiva ar putea /ustifica u!irea a doua co!fi&uratii mo!opare!tale3 .a!tuite de
&reutati socio6eco!omice. De cele mai multe ori i!sa3 cei doi factori !u actio!ea'a co!/u&at. De aceea3
familiile reco!stituite3 care au la .a'a compo!e!te afectiv6emotio!ale vor fi !evoite sa faca fata cu &reu
dificultatilor eco!omice la care vor fi supuse.3 iar familiile reco!stituite ce isi au temeiul doar pe ratiu!i
eco!omice vor !e&li/a latura afectiva3 ceea ce 6 i! timp 6 va duce la te!siu!i3 frustrari3 co!flicte.
,tudiile facute asupra acestor familii au aratat ca3 i!difere!t de cau'ele care le6au &e!erat3 ele
acce!tuia'a fu!ctia de solidaritate3 el puti! i! prima parte a e)iste!tei lor. ,olidaritatea ii u!este3 ii face
sa treaca impreu!a peste &reutati le i! fata carora3 i! ca' co!trar3 ar fi ramas si!&uri. 5! &e!eral3 i!sa3
latura eco!omica este foarte mult afectata3 statistic puti!e fii!d ca'urile i! care familiile reco!stituite
!u au pro.leme materiale. De cele mai multe ori sociali'area !u se deose.este prea mult de aceea
i!tal!ita i! ca'ul mo!opare!talitatii. Astfel3 i! ca'ul familiei reco!stituite3 fiecare parte ti!de sa6i
acorde mai multa ate!tie propriului copii3 di! diferite motive: se teme ca !u va fi acceptat de copilul
parte!erului de viata3 mai ales daca acesta i1i valori'ea'a e)cesiv de mult pari!tele pierdut; !u vrea sa
i!tervi!a peste modul de sociali'are al parte!erului3 peste co!duita si sistemul sau de valori care au
&-idat3 pi!a la acea varsta3 comportame!tul copilului; ca!d .a!ii su!t i!suficie!ti3 puti!i oame!i ar
accepta sa satisfaca dolea!tele copilului vitre&3 priva!d !ecesitatile propriului copii; !u are timp
!ecesar sociali'arii3 i! &e!eral.
Desi o.stacolele relatiei pari!te6copil vitre& su!t reale3 multi di!tre acestia reusesc sa a/u!&a la u!
mod de viata satisiacator3 co!tri.ui!d la structurarea !oului sistem familial si c-iar la fericirea !oii
c@satorii.
7amiliile reor&a!i'ate se aseama!a cu cele reco!stituite3 i!sa acopera o arie mai i!ti!sa de
co!fi&uratii. ,e !umeste familie reor&a!i'ata3 fie co!fi&uratiile alcatuite di! doi parte!eri divortati sau
vaduvi3 fara copii3 fie acelea i! care u!ul di!tre parte!eri are desce!de!ti di! maria/ele a!terioare3 fie
acelea i! care doar u! parte!er a mai cu!oscut e)perie!ta u!ei relatii le&al co!stituite.
7amiliile reor&a!i'ate su!t mai di!amice si3 di! pu!ct de vedere statistic3 su!t mult mai frecve!te
decat cele reco!stituite. Di! perspectiva fu!ctio!ala3 cele doua tipuri de familii au atat pu!cte comu!e3
cat si pu!cte disti!cte. Ele su!t ide!tice 3 daca avem i! vedere fu!ctia de sociali'are3 cea de solidaritate si
cea se)uala. Eleme!tele divir&e!te apar i! cadrul fu!ctiei eco!omice3 care apare mai apropiata de cea
caracteristica familiei !ucleare. 5! ceea ce priveste fu!ctia reproductiva3 familia reor&a!i'ata isi poate
pu!e pro.lema propriilor desce!de!ti mult mai usor3 decat familiile reco!stituite3 mai ales i! co!ditiile i!
care parte!erii !u au copii di! maria/ele a!terioare sau atu!ci ca!d u!ul di!tre ei se afla la prima
casatorie.
Dupa cum am i!cercat sa evide!tiem cu a/utorul descrierilor facute3 familia restructurata se
caracterizeaza printr-o functionalitate controversata. Astfel3 toate co!fi&uratiile 6 desi foarte diferite 6 au
i! ese!ta u! pu!ct comu!: nici una nu indeplineste toate functiile atribuite in mod clasic institutiei
familiei. 8ai mult decat atat3 fiecare co!fi&uratie ti!de sa ma)imali'e'e u!ele fu!ctii si sa mi!imali'e'e
altele sau c-iar sa le i&!ore. E &reu de spus daca aceasta situatie i!duce efecte po'itive sau !e&ative. La
fel de dificil ar fi sa afirm,m ca3 di! perspectiva i!depli!irii fu!ctiilor3 familia restructurata !u este o
familie !ormala. 4! lucru i!s, este cert: proliferarea familiei restructurate justifica utilitatea acesteia,
ceea ce i!seam!a ca acest tip de familie raspu!de eel mai .i!e actualei relatii sociale. 0u alte cuvi!te3
societatea care a determi!at modificarea familiei !ucleare3 !u are ar&ume!te cu a/utorul carora sa susti!,
co!trariul si sa co!dam!e !efu!ctio!alitatea sau a!ormalitatea familiei restructurate.
3.3. .8periment4 neofamiliale i ;simula"reA ale familiei a"tuate
Rease'area si modificarea rolurilor .,r.atilor si femeilor 5! co!/u!cturile sociale
psi-osociopato&e!e co!duc la i!teractiu!i modificate i!tre se)e care reflects distorsiu!i ale asteptarilor
mutuale3 e)alta competitii3 ostilitati si cereri !e!aturale3 falsificate3 tra!sformi!du6i pe parte!eri3 di!
cola.oratori compleme!tari3 i! doua fii!te ce6si desc,tusea', mutual o perpetua cri'a de ide!titate3 o
pierdere si o i!dep,rtare de si!e.
2scila!d i!tre teama de si!&uratate si !evoia de asociere3 i!tre co!fu'ie si c,utare de se!s3 multi
oame!i de'ama&iti sau doar i!cercati de viat,3 i!tr6o lume i! care pierderea si cautarea ide!titatii de
si!e .a!tuie si ravaseste fii!ta3 e)perime!tea', sau su!t i! cautarea u!or !oi stiluri de viata.
Natiu!ile ava!sate di! pu!ct de vedere te-!ic su!t .ra'date asta'i de o uimitoare &ama de tipuri
de familie: casatorii -omose)uale3 comu!e3 &rupuri de persoa!e mai i! varsta care se adu!a pe!tru a
imparti c-eltuielile < si u!eori relatiile 6 se)uale =3 &rupari tri.ale i! a!umite mi!oritati et!ice si multe
altele3 coe)ists ca !iciodata pi!, acum. E)ista casatorii pe .a'a de co!tract3 casatorii i! serie3
co!&lomerate de familii si o varietate de structuri i!time.
4!ele simulacre ale familiei3 forme distorsio!ate de co!vietuire vor fi urmarite i! co!ti!uare.
.emicasnicia este un experiment neofamilial, avdnd ca scop prelungirea casatoriei din punct de
vedere legal, in ciuda modificarilor si alterdrilor de esentd, care pericliteazd in fond continuitatea
acesteia prin degradarea semnificativa a complexului interrelational marital.
Aceasta formula de casatorie se i!tal!este frecve!t i! cuplurile cu relatii i!te!siv6co!flictuale cro!ice si
co!st, i! adoptarea si e)ercitarea i!complete a rolurilor maritale de catre u!ul sau am.ii soti.
Asa de e)emplu3 u!ul di!tre soti este implicat partial i! viata familiala3 atat ca sot3 cat si ca pari!te.
El poate fi a!&a/at simulta! i!tr6o relatie adulteri!a3 evita!d sau a.u'a!d de parte!erul co!/u&al3 isi poate
e)ercita partial fu!ctiile pare!tale <asi&ura suport fi!a!ciar3 !e&li/a!d i!sa total suportul emotio!al
!ecesar copiilor= sau poate participa la e)ercitarea i! comu! al me!a/ului3 dar !u si la luarea deci'iilor
fi!a!ciare etc. 2 serie de varia!te ale semicas!iciei pot fi urmatoarele:
6 formula T casa si copiii impreu!a 3 se)ul separat+;
6 formula T se)ul impreu!a3 casa si copiii 6 mai mult tu3 distractiile 6 separat+;
6 formula T se)ul partial impreu!a3 casa !umai tu3 distractiile partial impreu!a3 copiii 6 mai ales
tu3 .a!ii 6 mai ales eu+.
5! cadrul acestor varia!te si ale altora posi.ile se co!turea'a diverse structuri de cuplu
disfu!ctio!al3 co!flicte acute3 rivalitati si viole!te cu impact !e&ativ i! sociali'area copiilor si adesea i!
starea de sa!atate psi-ica a tuturor. Alcooli'mul si &elo'ia i! co!te)tul i!fidelitatii3 lipsurile fi!a!ciare si
de'ordi!ea i! pro&ramul de viata su!t frecve!t asociate.
2 alta varia!ts a casatoriei cu roluri maritale i!complet e)ercitate o co!stituie situatia u!or cupluri <
imatur 6 depe!de!te=3 care su!t i!locuite su. aspectul e)ercitarii rolului pare!tal si u!eori cas!ico6
me!a&er si admi!istrativ 6 or&a!i'atoric de catre .u!ici < pari!ti 6socri=. 0uplul ta!ar deve!e i! acest ca'
u! Tcuplu 6 copil+ al u!ui Tcuplu 6 adult+ de/a cristali'at. 0uplul6copil3 tutelat de cuplul de pari!ti
< socri =3 este impiedicat practic 5! autode'voltarea sa ca u!itate i!depe!de!ts3 ca u!itate de deci'ie si
actiu!e separat,. Aceasta i!flue!tea', asupra &radului de maturi'are si respo!sa.ili'are i! adoptarea
adecvata a rolului pare!tal6co!/u&al si alime!tea', frustratii3 co!flicte3 u!eori cu co!seci!te
psi-opato&e!e pe!tru 5!tre& sistemul familiei. 1i c-iar dac, i! i!te!tii i!terve!tiile p,ri!tilor6.u!ici su!t
po'itive3 ele pot &reva .u!a fu!ctio!alitate a !oii familii !ucleare si de'voltarea armo!ioas, a copiilor
acestora.
Adoptarea si e)ercitarea i!complet, a rolului co!/u&al 6 pare!tal co!duce la o deteriorare treptat, a
relatiei co!/u&ate3 la o s,r,cie si de&radare a ese!tei sale de relatii .io6psi-o6sociale3 pre/udicii!d atat
perso!alit,tile co!sortilor 1i ale copiilor lor3 cat si fi!alit,tile sociale ale familiei i! &e!eral.

Pseudocasnicia sau ,,vetile paralele% constitute forma de manifestare cea mai grava a psio-
socio-patologiei maritale si consta in adoptarea si exercitarea falsa, aparenta a rolului conjugal-
parental.
Dac, i! tipurile de disfu!ctii ale structurilor pre'e!tate a!terior se!time!tul iu.irii persista i!
forme co!torsio!ate3 dramatice3 imature3 i! pseudoc,s!icie !u poate fi vor.a de afectiu!e mutuala3 ci
doar de u! sistem de i!terese reciproce3 de o.icei eco!omice si sociale3 care determi!a i! a!umite situatii
optiu!ea u!or i!divi'i de oficiali'are a casatoriei. Astfel de cas,torii apare!te su!t de o.icei reali'ate
su. i!flue!ta sau -otararea u!or terti < p,ri!ti=3 pe .a'a u!or i!tele&eri cu caracter material3 situatii care
persista totusi i! co!ditiile societatii co!tempora!e.
Eleme!tul pri! care se /ustifies me!ti!erea oficiala a casatoriei3 adopta!d roluri simulta!e de
auto!omic i!tra si e)traco!/u&ala3 il co!stituie pro.lema locui!tei si a i!vestitiilor materiale comu!e3
efectuate i!tr6o perioada i!itials3 ca!d parti!erii preti!d ca T s6au iu.it si s6au i!teles+; precum si
pastrarea apare!ta a u!or statute oficiale si de varsta ava!ta/ate de formula casatoriei. 4! alt motiv care
me!ti!e c,satoria apare!ta il co!stituie apare!ta copiilor. 5mplicatiile educatio!ale privi!d preve!ire+a si
impiedicarea u!or astfel de erori su!t deose.ite. 1i daca eel mai frecve!t persoa!ele implicate i!
aseme!ea formule de viata !u pre'i!t, o patolo&ie i!dividuals sem!ificativa3 relatiile lor3 i!clusiv cele
co!/u&ale3 su!t profu!d marcate psi-o6socio6patolo&ic3 e)ercita!d asupra celor di! /ur < i! special ti!eri =
i!flue!ce !ocive si co!tri.uid astfel la discreditarea i!stitutiei casatoriei. Aceste familii ofera modele
comportame!tele pseudomaritale3 cu co!seci!te importa!te privi!d co!stituirea atitudi!ilor a!tifamiliale.
)omunitatile si mariajele% de omosexuali. Notiu!ea -omose)ual desem!ea', preferi!ta pe!tru
persoa!e de acelasi se). 5! co!te)tul prefacerilor sociale mai lar&i di! ultimele dece!ii3 doua sc-im.,ri
de atitudi!e si comportame!t care au &e!erat doua *miscari+ cu implicatii socio6politice3 su!t: *miscarea
femi!ists+ 1i *miscarea pe!tru apro.area si recu!oasterea drepturilor populatiei mi!oritare
-omose)uale+.
Grupul mi!oritar al -omose)ualilor3 i! special .ar.ati3 ti!de s,6si circumscrie i! pre'e!t o !oua
su.cultura comu!itara. 8ulte ora1e mari ale lumii ofera o serie de facilitati -omose)ualilor i! a se i!tal!i
si trai impreu!a. Astfel comu!itatea -omose)ualilor se co!ce!trea'a adesea i! /urul .arurilor3 clu.urilor3
.ailor pu.lice si teatrelor special desti!ate acestora.
1$
,pre deose.ire de -eterose)uali3 -omose)ualii <i! special .ar.ati= su!t mai puti! orie!tati spre
*cuplu+3 ma/oritatea practica!d co!tactele se)uale imperso!ale3 cu o diversitate de parti!eri. 0a!d o
peree-e de -omose)uali se -otara1te sa coa.ite'e3 relatiile lor3 suportul le&al al coa.itarii sau
*casatoriei+ 1i limitarile procreative ti!d sa fie pe terme! scurt si !o!mo!o&ame.
2 mi!oritate de -omose)uali traie1te i! *maria/e -eterose)uale+ pe!tru o a!umita perioada3 multi
di!tre ei avi!d copii i! acel maria/. Aceasta situatie !aste o serie de pro.leme cu privire la evolutia 1i
maturi'area psi-olo&ica a copilului.
Atitudi!ile sociale fata de -omose)ualitate su!t diverse3 dar de cele mai multe ori descura/a!te si
de'apro.atoare i! directs le&atura3 credi!tele3 !ormele reli&ioase si socioculturale. 0u toate acestea3
u!ele tari europe!e <2la!da= tolerea'a -omose)ualitatea si c-iar au le&ali'at maria/ul -omose)ual3
ralii!du6se la atitudi!ile altor 3+'o!e+3 i! care aceasta orie!tare a se)ualitatii a fost di!totdeau!a
acceptata <de e)emplu 6 i! 7ilipi!e3 i! tarile lati!o6america!e etc.=.
Por!i!d de la premisa ca mamele les.ie!e ar fi i!sta.ile di! pu!ct de vedere emotio!al3 iar copiii
lor ar putea de aseme!ea fi supusi molestarilor3 le'ati i! de'voltarea lor emotio!ala si se)uala3 deve!i!d
ei i!sisi -omose)uali3 adeseori tri.u!alele au avut o atitudi!e discrimi!ativa i! ceea ce priveste acordarea
custodiei copiilor acestor cate&orii de mame. Dupa ami $( s6a co!turat o te!di!ta de corectare a acestei
vi'iu!i3 aprecii!du6se ca les.ia!ismul 1i mater!itatea su!t !otiu!i care !u !eaparat se e)clud reciproc.
7emeile les.ie!e pot deve!i mame pri! diverse modalitati: adoptie3 i!sama!tare artificiala de la u!
do!ator !ecu!oscut3 co!tact se)ual i! timpul u!ei casatorii sau relatie -eterose)uals doar i! scop
procreativ. Totusi3 e)ista riscul ca ace1ti copii cu mame les.ie!e sa fie traumati'ati sau sti&mati'ati de
societate sau de cole&ii 1i priete!ii lor. 5ro!iile3 criticile3 tac-i!arile3 re/ectia su!t pri!cipalele
comportame!te si atitudi!i sociale la care ei vor fi e)pu1i.
7rupul comunitar sexual. Dupa a!ii 6( 6 "(3 ca o replica 1i o formula de protest la adresa
*restrictiilor i!tru fidelitate si ipocri'iei di! familia strict mo!o&ama+3 *ti!erii furiosi+ isi cauta o !oua
mistica 6 cea a *comu!itatii se)uale i! &rup+. Adeptii &rupurilor comu!itare familiale isi co!fera astfel
ilu'ia u!ei preti!se li.ert,ti i!dividuate si aute!ticitati3 pleca!d de la ideea c, maria/ul mo!o&am i!duce
de la .u! i!ceput *o castrare psi-olo&ic, s/ se)uala a sotilor+ pri! respectarea fidelit,tii3 fie
E M 4 VM .D<+ v6 DW C C8 i , -,, N Etut E
1%
de teama opi!iei pu.lice3 fie pri! aderarea la pri!cipii educative3 morale si reli&ioase perimate.
"2
5! ceea ce priveste implicatiile fidelitatii co!/u&ale impuse si a coe'iu!ii celulei familiale i!
de'voltarea armo!ioasa a copiilor3 ele su!t3 de aseme!ea3 persiflate de adeptii &rupurilor comu!itare3
preti!'a!d ca *!u e)ista pari!te .u!+ i! co!ditiile i! care i!trea&a lui &a!dire este refle)ul familiei
mo!o&ame i! care el traieste.
Acest !ou sistem de co!vetuire comu!itara3 pe care il cauta u!ele cupluri moder!e3 ridica tot atatea
pro.leme3 pe cat preti!de sau doreste sa re'olve. 5!tr6o viata moder!a3 care cultiva a!o!imatul si
superficialitatea3 aceasta *!eoformatie+ familiala spera sa satisfaca !evoia de comu!icare3 caldura si
ate!tie3 la care aspira fiecare persoa!a. Dar ea este3 !u mai puti!3 o sursa de &rave dificultati. ,i oricat de
e!tu'ia1ti ar fi adeptii &rupurilor comu!itare3 !oul stil de viata familiala !u previ!e i!totdeau!a
imi)tiu!ea su.versiva a &elo'iei i! raporturile se)uale3 si !ici pro.lemele relative la repartitia sarci!ilor.
5! special asa6!umitele *comu!itati desc-ise+ oricarui !ou6ve!it !u su!t de !atura sa satisfaca
!evoia de co!fort afectiv3 dura.il3 i!trucat *sc-im.arile+ rama! superficiale sau limitate la *flame
emotio!ale+ ce se sti!& la fel de repede cum s6au apri!s.
.Oingers ,sOinging - in limba engleza oscilant, ritmat- desemneaza un scimb voluntar si
temporar intre pereci, in scop sexual. *,c-im.ul+ se produce i!tre doua persoa!e sau mai multe cupluri
si3 i! mod oca'io!al3 poate fi i!clusa i! &rup si o persoa!a fara parte!er <de o.icei6o femeie=. Dar3
oricum3 com.i!atiile *sc-im.urilor+ se)uale au loc cu co!simtama!tul depli! al tuturor partilor
implicate.
,Si!&ers utili'ea'a doua forme de *sc-im.+. 5! prima3 doua cupluri petrec o seara li!istita
impreu!a3 i! timpul careia *sc-im.area+ perec-ii i!locuieste de fapt relatiile se)uale. 5!tr6o a doua forma3
u! !umar de cupluri se i!tru!esc pe!tru o petrecere3 i! timpul careia se practica pro&resiv o serie de
sc-im.uri se)uale. 8ulti sSi!&ers i!cep pri!tr6u! ara!/ame!t de doua cupluri 1i 3 mai tir'iu3 treptat3
devi! mem.rii u!ui *&rup secret+.
Dupa e)perie!ta i!itials a i!tal!irii cu alt cuplu3 u!ele cupluri re!u!ta defi!itiv la acest e)perime!t.
Altii3 dimpotriva3 de'volta o adevarata te!di!ta de *profesio!ali'are+ i! acest se!s3 dar i!formatiile
deti!ute su!t e)trem de reduse3 i!trucat atitudi!ea lor este di! ce i! ce mai prude!ta si discreta. 0eea ce e
discuta.il su. aspectul motivatiilor si
*filo'ofiei+ de viata a acestor persoa!e3 este perspectiva lor asupra i!timitatii3 modul i! care i!tele& sa6si
revitali'e'e relatiile se)uale erodate. 2scila!d i!tre duplicitate 1i falsa coere!ta morala3 ei susti! ca
se)ul e)tramarital este .lama.il3 i!trucat a!tre!ea'a mi!ciu!a si deceptia parte!erului3 asa i!cat este
prefera.il *sc-im.ul+ de perec-i3 i! care i!vestitia emotio!ala este foarte redusa sau a.se!ta.
0i!e su!t de fapt acesti oame!i3 care adopta u! stil atat de !eo.is!uit de viata> ,tudiile3 efectuate
i! ,.4.A.3 arata ca i! &e!eral ei provi! di! clasele medii si i!alte ale societatii; ca au u! !ivel de educatie
i! &e!eral mediu; su!t predomi!a!t de rasa al.a; au varste diverse3 dar mai ales i!tre # 1i 4# de a!i; au
le&aturi sla.e sau a.se!te cu pari!tii3 cu reli&ia si se plasea'a i! afara co!ve!tiilor sociale.
0asatorii i! serie3 multiple relatii se)uale cu diversi parte!eri3 aparitia sistemului de *sSi!&ers+3
respectiv cupluri care isi sc-im.a parte!erii si se a!&a/ea'a i! activitati u!eori aproape de promiscuitate3
&rupuri de fete si .aieti care isi ofera serviciile se)uale de!ota deruta si demo!strea'a ca de6a lu!&ul
vremii a disparut co!ceptia de sacru3 de altar3 de supra!atural. *,6au sters di! mi!te aspectele de
vra/itorie 1i de misticism 1i a dimi!uat treptat ideea de virtute 1i caracter3 le&ata de o a!umita co!duita
se)uala. 0e se ofera i! loc> Numai timpul !e6o va spu!e.+
3.!. S"3im$ari si tendinte in stru"tura si fun"tiile familiei in fara
noastra
5! cele ce urmea'a vom i!cerca sa privim familia di! repu.lica !oastra 1i fu!ctio!alitatea ei pe a)a
traditio!alitate 6 moder!itate. 9om i!dica u!ele di! ava!ta/ele si de'ava!ta/ele celor doua mome!te 1i3
mai ales3 ce a modificat societatea co!tempora!a di! sistemul traditio!al.
7amilia traditio!ala era supusa u!ei presiu!i e)ter!e di! partea mediului social care3 pri! familie3
i1i asi&ura reproductia. Deci'iile3 scopurile u!ei familii erau strict re&leme!tate de !ormele u!a!im
acceptate ale colectivitatii. Devierea de la aceste !orme era sa!ctio!ata pri! opro.iu social. ,e!time!tul
de i!securitate pe care l6ar fi &e!erat asumarea u!ui aseme!ea opro.iu3 facea prefera.il co!formismul.
Pri! urmare3 traditionalitatea are ca atri.ute ese!tiale; imobilismul, rigiditatea, conservatorismul.
4r.a!i'area3 e)ti!derea familiei !ucleare3 reducerea fu!ctiei eco!omice a familiei au creat u!
eleme!t de

"2
5ola!da 8itrofa!3 0ristia! 0iuperca3 3ncursiune in psiosociologia /ipsiosexologia familiei, Editura PRE,, *8i-aiela+ ,RL3 Jucure1ti3 1%%$3
p. %(.
140
"
5ola!da 8itrofa!3 0ristia! 0iuperca3 3ncursiune in psiosociologia si psiosexologia familiei, Editura PRE,, *8i-aiela+ ,RL3 Jucure1ti3
1%%$3 p. %1.
M4.
i!securitate3 au redus posi.ilitatile de ide!tificare a &e!eratiilor ti!ere cu cele mature3 au sporit co!flictul
i!tre &e!eratii. ,6a creat o mo.ilitate familiala cu co!ti!ut a!omic3 au aparut pro.leme de adaptare a
i!divi'ilor la o societate i! co!ti!ua tra!sformare. 5!divi'ii au &asit modalitati proprii de adaptare la acest
tip de societate3 pri! pla!!i!& familial sau pri! ale&erea celi.atului. 7amilia poate deci sa6si re&le'e i!
mare masura si!&ura fu!ctiile i!ter!e. 5! sc-im.3 i!dividul a pierdut u! mediu securi'a!t. Li.ertatea
crescuta3 platita cu u! se!time!t al i!securitatii3 i6au impus eforturi sporite de adaptare3 !u !umai la u!
di!amism social !ecu!oscut i!ai!te3 dar 1i la ceri!ta de a raspu!de acestui mediu cu o mai mare
respo!sa.ilitate. 7amilia si6a pierdut mult di! caracterul ei de i!stitute sociala3 cuplul familial fii!d
i!teresat mai mult de satisfacerea propriilor i!terese si mai puti! de reali'area fu!ctiilor pe care societatea
le atri.uie i!stitutiei familiale. Atri.utele ese!tiale ale modernitdtii au deve!it: flexibilitatea,
individualismul, dinamismul.
,6au redime!sio!at compo!e!tele fu!ctiei eco!omice3 atat i! ceia ce priveste producerea de .u!uri3
cat si i! admi!istrarea .u&etului de ve!ituri si c-eltuieli. 7amilia !u mai este o u!itate productiva
autosuficie!ta3 mem.rii ei fu!d depe!de!ti de ve!iturile casti&ate i! afara &ospodariei3 comu!itatii3
repu.licii. ,6a modificat si compo!e!ta privi!d pre&atirea profesio!ala a desce!de!tilor. Tra!smiterea
ocupatiilor de la pari!ti la copii se i!tal!este tot mai rar.
5! ceia ce prive1te latura fi!a!ciara3 familia co!tempora!a este caracteri'ata pri!tr6u! .u&et
de'ec-ili.rat3 datorat surselor sporadice de ve!it siFsau c-eltuielilor e)a&erate i!tr6o a!umita directie <de
o.icei pe!tru alime!tatie si plata serviciilor comu!ale=. Drept e)emplu3 desi le&islatia !atio!ala cu privire
la i!vatami!t declara ca i!vatama!tul i! Repu.lica 8oldova este &ratuit3 !umarul mare de i!stitutii de
i!vatami!t private si platile e)a&erat de mari i! comparatie cu ve!iturile di! familii limitea'a accesul la
i!vatatura a copiilor di! familiile !umeroase. ,ituatiei materiale precare a u!ei parti sem!ificative a
populatiei i se adao&a lipsa u!ei modalitati via.ile de protectie sociala a familiilor defavori'ate socio6
eco!omic3 ceia ce co!tri.uie la perpetuarea starii de mar&i!alitate i! care se afla3 precum si la
defavori'area familiei3 casatoriei le&itime3 desce!de!tei.
De la o vreme3 oame!ii au i!ceput sa se i!tre.e3 daca !u cumva este !ecesar sa se sc-im.e ceva i!
via?a lor si de u!de tre.uie i!ceputa aceasta sc-im.are. Aproape toti i!cearca sa6si modifice stilul de
viaCa3 iar acest lucru devi!e posi.il pri! modificarea relatiilor i!terperso!ale3
142
fie ele co!/u&ale sau !u. Tot mai multe persoa!e !u accepta ca o farm lie moder!a sa fie &uver!ata de
pri!cipii si valori traditio!ale. 8ulti !u6si mai pu! i!tre.area daca e .i!e ceia ce fac3 daca merita sa
i!cerce si altceva. Pe!tru ei a deve!it mai importa!ta sc-im.area. Traim o epoca a sc-im.arii3 fii!dca
su!tem i!!e.u!iti dupa sc-im.are. Daca ceva !u mer&e3 tre.uie sc-im.at. Nu mai avem ra.darea
societatii traditio!ale si !ici persevere!ta ei. Acum vite'a cu care se desfasoara eve!ime!tele este prea
mare3 iar daca !u !e adaptam la ea3 riscam sa rama!em i! urma si atu!ci3 !u avem decat alter!ativa
sc-im.arii. ,c-im.am i!stalatii3 cola.oratori3 priete!i si parte!eri de viata Di! perspectiva vietii
familiale3 aceste te!di!te produc efecte dureros de !e&ative. Nu putem i&!ora cat de su.reda ar deve!i
relatia co!/u&ala3 i! co!ditiile i! care i!dividul 1i6ar privi propriul parte!er cu o detasare care mer&e pa!a
la disolutie sau ruptura. Nu putem i&!ora cat de fra&eda ar deve!i relatia pare!tala3 i! co!ditiile i! care
copiii devi! tot mai i!depe!de!ti i! relatia lor cu pari!tii3 de la varste di! ce i! ce mai timpurii.
Reve!im la ideia de la care am plecat: oame!ii e)perime!tea'a stiluri de viata alter!ative3 cu mai
mult sau mai puti! succes. Dar !u tre.uie i&!orat faptul ca in orice perioadd istorica, valorile familiale
au rdspuns unor comenzi sociale. &ceste comenzi sociale au jacut ca valorile adoptate sa lase o marjd
mai mare sau mai mica optiunii individuale. 3n cazul in care libertatea de opinie individuald este mai
mica, individul poate fi privit mai mult ca o persoand care raspunde si se conformeazd acestor valori,
jard a tine seama decat in mica masura% de interesele proprii. Daca libertatea de optiune individuald
este mai mare, individul este mult mai activ, in sensul ca ceia ce intreprinde este, in cea mai mare
masura in interesul sau. (l nu respinge valorile familiale, ci doar le trece prin fdtrul propriei
personalitati, adoptdnd, in cele din urmd, ceia ce i se potriveste in mai mare masura.%.
0ercetarea familiei traditio!ale a reliefat ca valoarea focala a stilului sau de viata il co!stituie
autoritatea. Ea este susti!uta i!deose.i de urmatoarele valori: ierar-ie3 co!formism3 represiu!e. Acestea
defi!esc u! stil de viata al familiei ce co!sacra superioritatea pari!tilor asupra copiilor3 a varst!icilor
asupra ti!erilor3 a .ar.atilor asupra femeilor3 a fratilor mai mari asupra celor mai mici etc.
9alorile familiei co!tempora!e i!temeia'a u! stil de viata disti!ct de eel al familiei traditio!ale:
autoritatii i se su.stituie ca valoare focala

cooperarea. Ea este susti!uta de valori ca: e&alitate3 sc-im.are3 comu!icare.
Pleca!d de la aceste co!sidere!te si a!ali'a!d actualele te!di!te3 ca o alter!ative la aceste stiluri
de viata3 putem aprecia ca3 i! viitor3 valoarea focala ar fi i!dividualitatea3 susti!uta de urmatoarele
valori: competiXie3 !o!comformism3 i!si!&urare.
,c-ematic3 aceasta trecere de pe a)a traditio!alitate6moder!itate3 pe cea a previ'iu!ii3 ar arata ca
i! fi&ura urmatoare:
0U1%RI101.
C%%P.R0R.
IN5I,I5U02I101.
0e importa!ce are sc-ema data pe!tru aceasta discutie> Este o i!tre.are ce aduce cu ea o multime
de ar&ume!te i! susti!erea ideii ca3 i! viitorul apropiat3 co!ceptul de familie va tre.ui refacut.
Terme!ul *valori familiale+ poate avea pe!tru diferiti i!divi'i se!suri diferite3 i!sa comu! pe!tru
toti ar fi acela ca familia !u este doar u!ul di!tre mai multe stiluri de viata3 ea !u este doar o .ariera
reactio!ara si de moda vec-e si !u este !ici doar re'ultatul u!or calcule eco!omice. Ea este3 pur si
simplu3 asumarea u!ei raspu!deri. Datorita faptului ca ma/oritatea oame!ilor su!t co!stie!ti de acest
lucru3 presiu!ile eco!omice si culturale !u au distrus i!ca familia. Dar cat va re'ista ea3 oare> 0at timp
isi vor asuma oame!ii raspu!derea pe!tru altii> 9a mai merita acest efort3 i! co!ditiile i! care
satisfactiile su!t prea mici si eforturile devi! tot mai mari> Rama!e ca viata sa dea raspu!s la aceste
i!tre.ari.
5ar viata !e vor.este i! &raiul cifrelor <ve'i a!uarele statistice editate de Departame!tul ,tatisticii
al Repu.licii 8oldova= si !e spu!e ca i! .pre'e!t familia di! Repu.lica 8oldova se co!fru!ta cu mari
pro.leme: scade !uptialitatea si creste divortialitatea <u! !umar di! ce i! ce mai mare de cupluri
coa.itea'a fara a6si le&ali'a casatoria=; scade !atal itatea si creste mortal itatea <i!cepi!d cu a!ul 1%%%
sporul !atural al populatiei este !e&ativ=; este mare !umeral copiilor !ascuti i! afara casatoriei <i! 2(((
acest !umar era de "#6"=; scade !umarul persoa!elor apte de mu!ca si creste !umarul pe!sio!arilor;
creste !umarul copiilor care parasesc casa si va&a.o!dea'a sau cersesc etc.
Este &reu de cre'ut ca societatea !u va impiedica ma!ifestarea te!di!felor !e&ative. Practica
demo!strea'a ca societatea a co!stie!ti'at faptul ca fe!ome!ele si faptele realitatii sociale au ava!sat
i!tr6atata3 i!cat orice i!toarcere i! trecut este de !eco!ceput. De e)emplu3 orice i!cura/are a !atalitatii
produce efecte asupra eco!omiei. Di! aceasta perspective3 doar tarile cu o populatie im.atra!ita si cele
ale carui ve!it pe cap de locuitor este foarte mare spri/i!a cresterea !atalitatii.
,a !u uitam ca societatea a de'voltat u! sistem ime!s pri! care a preluat o mare parte di! fu!ctiile
familiei3 sistem ce !u tre.uie sa6si piarda vitalitatea.
,a !u uitam ca societatea are !evoie de i!divi'i cat mai pre&atiti3 trecuti pri!tr6o multime de a!i de
studii3 de speciali'ari si aprofu!dari3 cu alte cuvi!te are !evoie de u! i!divid care s@ pu!a acce!tul mai
mult pe el i!susi. 1i aceasta va duce3 pro.a.il3 la cresterea varstei medii la casatorie3 te!di!ta fii!d mai
acce!tuate i! ca'ul .ar.atilor.
,a !u uitam ca 6 di! perspectiva cresterii varstei la casatorie 6primul co!tact se)ual va avea loc mai
devreme3 iar ta.u6ul vir&i!itatii va rama!e o ami!tire. 5ar multimea co!tactelor i!terperso!ale la care te
o.li&a societatea co!tempora!a va face ca !umarul parte!erilor sa creasca3 atat ca!titativ3 cat si calitativ.
0aci ,5DA determi!e i!divi'ii se fie mai prude!ti si mai selectivi.
Tot mai multi i!divi'i au i!ceput se co!stie!ti'e'e faptul ce3 de re&uie3 !asterea primului copil
aduce cu si!e si multe dificultati si tul.urari emotio!ale i! cuplul ta!er3 si aceasta pe!tru ca perioada 66
14 a!i a copilului este u!a de presiu!i eco!omice3 psi-olo&ice3 sociale. 0ostra!&erile multiple se
rasfra!&3 i! deose.i3 asupra soCiei. De aici si urmetoarea presupu!ere 6 va creste varsta mamei di!
perspectiva primei !asteri si se va micsora !umerul mediu al copiilor i! familie.
Am putea prelu!&i ide!tificarea acestor sc-im.eri si te!di!te3 i!se vom reve!i la ideia ce stilul de
viata este impus 3 detur!at sau deformat de am.ia!ta cotidia!e3 de dispo!i.ilul de .u&et si de
pre/udecatile coe)iste!te adere!te3 deoarece a!ume di! dualitatea relatiilor di!tre familie si societate s6a
!escut co!ceptul de *politica familiale+3 pe!tru ce politica familiale a u!ei tari este aceea care poate
i!cura/a sau descura/a e)iste!ta familiei ca i!stitutie.
8otivatiile politicilor familiale su!t variate <spre e)emplu: atu!ci ci!d sparta!ii aru!cau i!
prapastie copiii firavi si !ese!etosi3 ei presupu!eau reali'area u!ei populatii puti! !umeroase3 dar
vi&uroase; i! sc-im.3 ci!d musulma!ii isi propu! ca ideal sa ai.a !oua copii 6 motiv pe!tr4 care reli&ia
si dreptul accepta poli&amia 6 este evide!t3 eel puti! la ori&i!e3 scopul u!ei atare politici este
e)pa!sio!ist=. ,u!t variate si &radele de ela.orare a u!or astfel de politici. Ele varia'a de la simpla
me!talitate referitoare la familie <care se reflects i! atftudi!ea statului fata de aceasta=3 pa!a la ela.orarea
u!ei politici stii!tifice3 vi'a!d promovarea si ocrotirea familiei.
0o!stitutia Repu.licii 8oldova co!sacra direct ocrotirea familiei i! art. 4$: *7amilia co!stituie
eleme!tul !atural si fu!dame!tal al societatii si are dreptul la ocrotire di! partea societatii si a statului+3
precum si i! art. 4%3 #(3 #1. Atat prevederile 0o!stitutiei3 cat si ale )odului familiei di! 26.1(.2(((3 dupa
cum si multitudi!ea Le&ilor3 Kotararilor de Guver!3 Re&ulame!telor3 5!structiu!ilor etc. adoptate i!
ultimul dece!iu3 ce vi'ea'a tema a.ordata. vor.esc desp e faptul ca i! Repu.lica 8oldova se i!cearca
solutio!area pro.lemelor comple)e cu care se co!fru!ta familia i! co!ditiile actuale.