Sunteți pe pagina 1din 58

Capitolul 1.

Finantele personale notiuni introductive


Obtinerea libertatii financiare constituie una dintre cele mai importante
responsabilitati din viata noastra, nu numai pentru asigurarea bunastarii personale si a
familiei, ci si pentru eliberarea de orice problema de sanatate sau interumana care ar
putea fi generata de lipsa banilor.
Intr-o lume marcata de schimbari profunde, care se succed intr-un ritm alert si in
care devine tot mai evident faptul ca suntem singurii responsabili de viitorul nostru,
stabilirea drept scop a obtinerii libertatii financiare este o componenta importanta a
succesului personal.
Banii pot oferi aceasta libertate. Cu cat avem mai multi bani, cu atat avem mai
multa libertate si mai multe optiuni dintre care putem alege. Dobandirea unei educatii
financiare solide repreinta doar primul pas in obtinerea bunastarii materiale, insa este
indispensabila in conservarea acesteia si atingerea ulterioara a libertatii financiare, acea
stare particulara in care castigarea banilor nu ne mai preocupa.
!ibertatea financiara este o stare profund individuala. "imeni nu poate decide in
locul nostru cat de multi bani sunt suficienti pentru a ne considera liberi din punct de
vedere financiar. #ceasta stare poate fi insa obtinuta de oricine se anga$eaa cu fermitate
si perseverenta in atingerea acestui obiectiv, iar punctul de pornire este modul de
administrare al finantelor personale.
Dorim sa umplem golul e%istent in preent in ceea ce priveste obtinerea unei
consilieri obiective de natura financiara, oferind solutii care sa contribuie la devoltarea
unor deprinderi practice, indispensabile in atingerea scopurilor financiare personale.
&peram ca pe marginea unor subiecte de interes pe care am incercat sa le
preentam dintr-o perspectiva mai putin intalnita, sa atragem comentariile dumneavoastra
care sa contribuie la aprofundarea unor concepte si la incura$area initiativei individuale in
crearea si devoltarea averii personale
1
.
'lanificarea financiara personala este un process care permite luarea in calcul a
tuturor aspectelor financiare ale afacerilor personale, in vederea atingerii obiectivelor si
realiarii dorintelor.
'oate fi vorba de gestiunea bugetara, gestiunea datoriilor personale, achiitia si
finantarea casei de locuit, achiitia sau inchirierea automobilului, strategia de plasament,
planificarea fiscala, gestiunea asigurarilor, planificarea pensionarii, finantarea studiilor
copiiilor sau planificarea succesorala
(elatia cu anga$atorul sau cu intreprinderea personala fac parte, de asemenea, din
planificarea financiara
)
.
1.1. 'lanificarea financiara de-a lungul vietii individului
&tapanirea propiului oriont financiar este mult mai profunda decat simpluul
plasament al unor sume in vederea pensionarii.
*n plan financiar integrat acopera toate aspectele unei vieti financiare, de
la inrarea pe piata muncii pana la deces. #cest plan vieaa, inainte de toate,
1
http+,,---.finmentor.ro,business,educatie-financiara,finante.personale,finante.personale.ac.asp%
)
Petre Brezeanu, Finanele personale n Romnia, Editura C.H. Beck, Bucureti, 2!!, p.!
optimiarea resurselor individului, respective situatia sa financiara actuala si
viitoare si patrimonial sau.
/rebuie deci sa e%aminam situatia individului urmarind principalele teme
ale planificarii financiare personale.
Obiectivele si prioritatile indiviilor sunt in centrul procesului de analia
al fiecarui domeniu, din care decurg afauri, recomandari si produse adaptate
pentru fiecare situatie.
Figura 1.1.1. 'rocesul planificarii financiare
&ursa+ Dupa Breeanu 'etre
/abel+ 1.1.1. 'rocesul planificarii financiare
'lanificarea
&ituatie 'rioritati financiare
)0 10 ani
Debutul in viata
financiara
- Individul traieste singur
sau se afla la debutul unei
vieti in doi2
- "ivel de indatorare
ridicat, ca urmare a
datoriilor aferente studiilor
si achiitie a unor bunuri
durabile 3reidenta, mobile,
automobile etc.42
- "asterea copiilor2
- !ocuri de munca stabile,
remuneratiecare
progreseaa odata cu anii.
- (amursarea datoriilor
- #ccederea la proprietate
- #sigurarea securitatii financiare a
persoanelor intretinute2
- Debutul procesului de
economisire la sistemele de pensii2
- Diminuarea poverii fiscale
10 50 ani 'e
calea independentei
financiare
- 6enit individual sau
familial ridicat2
- 'osibilitatea de
economisire mai ridicata
spre finalul ciclului2
- !ocurile de munca stabile
si cariere in evolutie2
- /ineri adolescenti
- #ccelerarea rambursarii
datoriilor, in particular, a ipotecii2
- 'reocuparea in privinta finantarii
educatiei copiiilor2
- #sigurarea securitatii financiare
familiale in caul survenirii unui
deces premature2
- #sigurarea actiunilor de luat
pentru a atinge obiectivele de
pensionare2
- 7a%imiarea randamentului
plasamentelor de pensii2
- Diminuarea poverii fiscale2
- 'lanificarea succesiunii.
50 89 ani
#propierea de
pensionare
- 6enit individual sau
familial ma%im2
- !a 19 sau 10 ani de
pensionare2
- 'osibilitatea de
economisire ridicata2
- "ivel redus de indatorare
- /ineri adulti.
- :liminarea Datoriilor2
- #ctualiarea planificarii
financiare de pensionare2
- :conomisirea pentru educatia
copiilor2
- 7a%imiarea cresterii activului2
- #sigurarea securitatii financiare a
familiei in caul servenirii unui
deces premature2
- planificarea succesiunii2
- prote$area patrimoniului2
- diminuarea poverii fiscale2
89 ani si mai
mult Iata timpul
pentru a profita
- !a pensie2
- #senta datoriei2
- Copiii au parasit caminul
fiscal2
- /impul este consacrat
placerilor, prietenilor si
nepotilor.
- #sigurarea unui venit de
pensionare regulat pe termen lung2
- 6anarea casei si achiitie unei
locuinte mai mici2
- Calatorii2
- 'rote$area patrimoniului cu
scopul de a-l lasa mostenire
copiilor si nepotilor2
- #ctualiarea planificarii
succesorale.
&ursa+ 'etre Breeanu, Finan;ele personale <n (om=nia, :ditura C.>. Bec?, Bucure@ti,
)911, p.)-0
/abel 1.1.). Obiective si strategii ale planificarii financiare
6arsta

&trategii
)0 10
ani
10 50 ani 50 89 ani 'este 89 ani
'ersonale si
familiale
'entru
persoanele
casatorite
3alegerea
regimului
matrimonial4.
'entru con$unctii
3de fapt4,
redacarea unei
conventii de
uniune.
Chestiuni asupra
orientarii
carierei. Bine
analiate pe
termen scurt,
mediu si lung
vor fi proiecele
care au o
incidenta
financiara,
precum
schimbarea sau
renovarea casei,
achiitia unui al
doilea automoil,
achiitia unei
reidente
secundare ec.
Cautarea unei
caliati a vietii
ameliorate.
Debutul in
realiarea
visurilor.
:tapa realiarii
visurilor.
Finante Constituirea
fondurilor de
urgenta pentru a
depasi platile
neprevaute.
(ambursarea
datoriilor.
Definirea unei
politici de
gestiune a
plasamentelor in
accord cu profilul
sau de investitor.
(eviuirea
obiectivelor si
strategiei
politicii de
plasament
personal, tinand
cont de situaia
financiara si
fiscala, de
cunasterea
plasamentului si
de toleranta la
risc a
individului.
7a%imiarea
cotiaiilor la
sisemele de
pensii si
prelevarea de
drepturi de
cotiatie
inutiliate.
(elaiarea unui
imprumut cu
scopul de a fi
investtit intr-un
regim de pensii
constituiteie o
In orii
pensionarii,
eliminarea
dattoriilor si
reviuirea
politicii
personale de
plasamnet.
'rofitarea pentru
ulima daa de a
cotia la
sistemele de
pensii.
(evederea
repartitiei
activului
portofoliului la
sistemele de
pensii, cu scopul
de a reflecta
bine noua
realitate. Da
prioritate
securitatii
elemenelor de
active.
actiune posiila.
:valuarea
regimurilor de
pensionare si a
optiunilor de
achiiie actiuni
ale intreprinderii
3daca ese caul4
Fiscalitate Investitie inttr-un
fond de pensii 3in
plus, obtinerea
unei economii
fiscale4, ceea ce
permite viarea
posiilitatilor de a
eneficia de
regimul accesului
la proprietate
pentru
achiitionarea
unei prime
reidente.
*tiliarea
strategica a
ramursarii
impoitului, in
soecial prin
rambursarea
ipoecii,
investind intr-un
regim inregistrat
de economii
pentru studii.
Cotiarea la
regimul de
pensii ale
con$unctului
pentru a
fractiona
veniturile la pen
sionare.
7entinerea
contriutiilor
ma%imale la
sitemele de
pensii sau la
cele ale
con$unctului.
*ltima sansa de
a se preleva de
drepturile de
cotiatie
inutiliate 0-A
ani inainte de
pensionare,
profiarea de
credite de
impoit ce le
ofera fondurile
lucratorilor.
&tabiliarea unei
strategii de plati
intre egimul de
pensii al
anga$atorului,
sistemele de
pensii
alternative si
plasamanetele
neinregistrate cu
scopul de a
minimie
reprercursiunile
fiscale asupra
venitului
cuplului.
&tudii ale
copiilor
:%aminarea
posiilitatilor de a
contribui la un
regim inregistrat
de studii si de a
profita de o
subventie 3cum
este caul
Canadei4 pentru
economii de
studii de )9 B.
#ccelerarea
investiiilor intr-
un regim de
economisire
pentru studii.
# venit timpul
sa se utiliee
sumele
accumulate pin
sistemele de
pensii pentru a
a$uta copiii in
urmarirea
fformarii lor.
Contribuirea la
un regim
inregistrat de
economii penru
studii in numele
nepotilor.
'ensionare :conomisirea in
perspective
pensionarii nu
constituie o
prioritate
financiara in
aceasta etapa de
viata.
Determinarea
obiecivelor de
pensionare pe
termen lung ca
si strategii
cerute pentru le
atinge.
&tailiarea
bugetului si a
venitului cerut
3aseptat la
pensionare4.
(eviuirea
proiectelor de
venituri la
/inerea la i a
planificarii
financiare de
pensionare
pentru a se
asigura ca
dispune de
suficieni bani
pensionare si
realiarea
modificarilor
necesare.
#naliarea cu
atentie a
posibilitatilor de
pensionare
anticipate.
Deinirea
srategiilor de
plaa ale
activului
financiar.
penttru a trai o
pensionare
confortaila si a-
si realie
proiecele dorite.
Deces (edactarea unui
estament.
(edactarea unui
mandate in ca
de inaptitudine
(edactarea
terstamentului
astffel incat sa
corespunda
obiectivelor,
evolutiei
situatiei
personalee si
profesionale,
perecum si
noutatilor
fiscale si
legislative in
materie
succesoriala
#naliarea
repercursiunilor
fiscale ale
distribuirii
averilor la deces
si modiicarea
eramentului in
consecinta.
Detterminarea
impoitutului de
plata la al )-lea
deces si viarea
posibiliatilor de
a subscrie la
asigurari de
viata universale
la ultimul deces,
care adauga
protectie si
plasament fiscal
avanta$os.
(ectificarea
testamenului si
actualiarea
acestuia in
lumina evolutiei
situatiei
familiale si a
legilor si a
reglementarilor
in materie
succesorala.
'rotectie 'rogramul de
asigurari trebuie
sa ramana
simplu, putin
constisitor sis a
atinga obiectivele
cuplului. O
asigurare de viata
permanenta , ce
nu pune accent
pe economii, va
(evederea
programului de
asigurari de
viata cu scopul
de a atinge
intotdeauna
obiectivele dea
a asigura
securitatea
financiara
familiala.
(educerea
volumului de
asigurari de
viata ca urmare
a cheltuielor
familiale reduse.
7entinerea unei
protectii
permanente pe
termen lung.
In general,
portofoliul de
asigurari de
viata ar rebui sa
raspunda
nevoilor pana la
deces.
servi ca protectie
de baa pentru
viata. #sigurarea
colectiva legata
de locul de
munca.
#sigurarea
personala
temporara pentru
o perioada de
viata precisa va
completa
portofoliul de
asigurari.
&ursa+ 'etre Breeanu, Finan;ele personale <n (om=nia, :ditura C.>. Bec?, Bucure@ti,
)911, p.)-0
:tapele planificarii financiare
'lanificarea financiara este planificarea vietii. Fiecare etapa de viata cere solutii
individuale la probleme de plasamente, finantare si adesea, succesiuni.
#stfel, achiitia unei locuinte, terminarea vietii profesionale, plecarea in
strainatate sau schimbarea situatiei familiale pot ridica probleme in domeniile finantelor,
protectiei sociale si fiscalitatii.
&chimbarile socio-politice si adaptarile legislative se succed din ce in ce mai mult,
iar structura asigurarilor sociale se supune unor schimbari importante.
In planificarea financiara nu e%ista solutii standard. !a o prima vedere, consilierul
poate masura interesul si necesitatea unei planificari complete sau partiale. 'ornind de la
aceste informatii, el elaboreaa o analia aprofundata in care ia in considerare, intr-un
mod detaliat toate domeniile planificarii financiare. &e e%amineaa regimul de protectie
sociala a aindividului, plasamentele si finantarile sale si se analieaa fiscalitatea.
#ceste cercetari ofera consilierului posibilitatea de a preenta individului o
imagine completa a situatiei. In cursul discutiilor mai aprofundate, consilierul ii e%pune
situatia sa patrimoniala, fiscala, de protectie sociala, precum si bugetul si planificarea
lichiditatilor sale, ar putea sa se preinte in viitor, dupa ce s-au luat masurile de
optimiare.
Cu a$utorul programelor informatice, acesa ese capabil de a contura o imagine
precisa si dinamica a devoltarii finantelor sale pe o baa anuala. O vedere de ansamblu
permite luarea unor deciii favorabile pentru viitor si anga$area tuturor resurselor intr-o
maniera optimala. (apiditatea de reactie este o conditie indispensabila pentru a putea
corecta intr-un mod eficace anumite masuri.
Optimiarea plasamentelor si a plasamentelor si a fiscalitatii contribuie astfel la
realiarea dorintelor sale. (esursele economisite pot fi, de asemenea, anga$ate pentru a
consolida finantarea viitorului copiilor sai.
#naliarea situatiei actuale
Definirea unei strategii optimale. 'lanul financiar personal permite integrarea si
ierarhiarea totalitaii obiecivelor financiare, oricare ar fi scadenta lor in timp. 'entru a
realie acest lucru, trebuie indeplinite urmatoarele cerinte+
- Desavarsirea obiectivelor inanciare 3diversificarea patrimoniului, cautarea
plusvalorilor, dispunerea de lichiditati pe un oriont dat pentru a finanta o
investitie imoiliara, scolariarea sau intrarea copiilor in viata active,
complettarea pensiei42
- Ierarhiarea obiectivelor, clasandu-se dupa importanta lor 3se doreste, de
e%emplu, obtinerea unui capital prCcis la o data scadenta4.
- Determinarea raportului risc,performanta corespunator sensibilitatii sale
personale sau proiectelor sale de moment.
Dar, inainte de toate, trebuie sa se determine care sunt preocuparile personale si
familiale la momentul respective. O posibila lista a preocuparilor personale este
redata mai $os.
(ealiarea unei gestiuni generaliate a afacerilor+
- ameliorarea controlului platiolor, reducerea platilor, gestiunea bugetara2
- ameliorarea calitatii vietii materiale 3plati regulate, vacante etc.42
- gestionarea incidentelor legate de o boala, accident , incendiu2
- gestionarea incidentelor legate de pierderea locului de munca, de o perioada
de soma$.
7ai buna gestionare a datoriilor personale 3care de credit, mar$a de credit,
consolidarea datoriilor, rambursarea rapida etc.4+
- gestionarea creditului ipotecar 3reinnoire, rambursare rapida etc.4
- gestionarea dificultatilor financiare 3supraindatorare, posibil faliment etc.4
- a restabili cota sa de credit
&chimbarea locuintei+
- achiitionarea unei reidente personale pentru DnE ani2
- vanarea reidentei personale sau secundare.
Festionarea incidentelor legate de o noua uniune sau de un maria$+
- un nou copil 3natural,adoptat42
- un divort sau o separare2
- un deces al unui apropiat2
- finantarea studiilor copiilor.
#chiitionarea unui bun durabil important 3automobile, echipament informatic,
mobilier pentru casa, renovari importante ale casei etc.4
- cumpararea, vanarea unui imobil de locuit2
&chimbarea locului de munca, vanarea propriei inrepirinderi+
- negocierea conditiilor de munca cu anga$atorul 2
- demararea unei noi intreprinderi2
- achiitionarea unei clientele,parti a asociatilor2
- a lua un an sabatic, face o calatoriei importanta2
- intoarcerea la studii
- a profita de regimurile alternative de pensii 2
7ai buna functionare a plasamentelor+
- reviuirea strategiei sau a obiectivelor de plasamente2
- gestionarea incodentelor legate de obtinerea unei sume de ani importante
3mostenire, cadou, loteriei, vanarea unei intreprinderi,locuinte etc.42
- gestionarea unui plasament care a a$uns la scadenta2
- stabilirea unui sistem de economii sistematic 2
- investire de ani in numele copiilor.
!uarea in calcul a pensionarii peste DnE ani+
- planificarea veniturilor din pensii2
- cotiarea la sistemele alternative de pensii2
- a prevedea economia lunara ceruta pentru a spera la pensii.
(educerea impoitelor+
- fractionarea veniturilor2
- emiterea cu intariere a declaratiilor de impunere ale ultimilor ani.
D#coperirileE prin asigurari+
- redactarea,reviuirea testamentului sau mandatului, in ca de inaptitudine2
- a prevedea transferal bunurilor sale in caul decesului sau2.
'lanificarea de donatii la organisme de binefacere+
- gestionarea afacerii unei alte persoane 2
:lementele specialiate +
- revederea structurii propriilor intreprinderi2
- prevederea unui DinghetE succesoral2
- cristaliarea castigului de capital in actiuni ale unei intreprinderi sau
DpurificareE a intreprinderii sale.
#plicarea componentelorplanificarii financiare personale
#dministrarea resurselor financiare cotidiene
&e recomanda o analia mai atenta a veniturilor si, in special, a platilor si
implicarea lor in posibilitatea de realiare a obiectivelor propuse pe termen mediu si lung.
De asemenea, trebuie sa se ia in considerare posibilitatea aparitiei evenimentelor
neprevaute care pot avea un impact important asupra modului de repartitie a platilor. In
aceste cauri, este mai bine de a dispune de lichiditati. !a realiarea propriului buget,
prioritatile trebuie stabilite intr-un mod obiectiv. "u toate cheltuielile sunt absolute
necesare si immediate. &tabilirea bugetului devine mai laborioasa in momenul in care nu
e%ista un venit constant.
#chiitia unei locuinte
#chiitia unei locuinte presupune in general, o obligatie financiara pe termen lung
care trebuie sa fie respectata si sustinuta prin includerea prioritara in buget. Inainte de
asumarea unei asemenea obligatii, trebuie sa se analiee propria solvabilitate si factorii
care o determina pe termen mediu si lung. /rebuie sa fie asigurat printr-un loc de munca
bun si bine platit si printr-o situatie financiara care permite o alocare de apro%imativ 19
B din venitturile sale pentru indeplinirea acestui obiectiv. In caul realiarii unui obiectiv
ipotecar, de asemenea, este recomandata, achiitia unei asigurari de viata care, in ca de
evenimente nefaste, aduce flu% financiar suplimentar cu scopul de a a$uta familia sa-si
continue planurile incepue.
#sigurari de viata fara ingri$orare pentru familie
In stabilirea oiectivelor financiare ale familiei, trebuie sa se tina cont de cateva
etape importante cum ar fi+
- cunoasterea atitudinii in fata banilor si a economiilor con$unctului2
- determinarea atitudinii in fata riscului financiar pentru fiecare membru de
familie si determinarea gradului cumulate de risc financiar acceptabil pentru
cei ) parteneri2
- determinarea intereselor commune pe termen mediu si lung si stabilirea
nevoilor de lichiditate pe termen scurt.
/rebuie sa se asigure ca familia sa dispune de fonduri accesibile intr-o maniera
facila care repreinta echivalentul a 1 pana la 8 salarii.
*n copil aduce bucurie, dar, de asemenea, o serie de noi responsabilitati
*nul dintre cele mai importante evenimente de-a lungul vietii unei familii este
nasterea unui copil care, pe de o parte aduce atata bucurie, iar pe de alta parte presupune
si realiarea de planuri financiare riguroase. In realiarea unui plan financiar, este
necesara urmarirea urmatoarelor aspecte+
- costuri referitoare la alimentatia si sanatatea copiilor2
- cheltuieli ocaionale care cresc odata cu cresterea in varsta. Deoarece cresc,
de asemenea, nevoile asociate unei bune educatii si integrarea sociala a
copilului, acestea sunt mai mari2
- deciia copilului de a urma cursurile unei facultati. #ceasta etapa determina
familia sa treaca printr-o perioada cu mari cheltuieli.
6iata este cel mai important bunG
Daca individul este persoana care contribuie cel mai mult la formarea veniturilor
si, in special, daca e%ista persoane care sunt independente de aceste venituri, viata acestei
persoane este cel mai important bun. /rebuie sa se asigure pentru evenimente
neprevaute, pentru ca familia sa sa mentina standardul si calitatea vietii, platile
cotidiene, sa continuie rambursarea cheltuielilor de scolariare sau ale unui credit.
#sigurarea pentru pensie suplimentara
'ensionarea repreinta momentul cand veniturile individuale sau de familie se
diminueaa si, in acelasi timp, apar nevoi specifice varstei care determina plati
considerabile. 'entru a mentine stilul de viata, este nevoie de investitii bine alese si de un
plan de pensionare care functioneaa.
Investitiile
'rintr-o investitie eficienta a veniturilor suplimentare si cu a$utorul unui consilier
financiar, se poate obtine un control favorabil. Deciia alegerii unui consilier financiar
este conditionata de e%istenta unor informatii cu privire la e%perienta sa profesionala,
calificarea sa, modul in care raspunde nevoilor clientilor sai, maniera in care mentine
standardul professional, modul de remuneratie.
'unerea in opera si urmarirea
# controla de aproape reultatele
Consilierul financiar urmareste planul financiar personal indeaproape. :l trebuie
sa informee sHstematic persoana viata de realocarile de active effectuate. :l
controleaa, in acelasi timp cu persoana implicate, gradul de atingere a reultatelor
viate.
Consilierul este desigur disponibil pentru a urmari punctual planul cu o frecventa
ridicata. Fratie calculatorului racordat la un sHstem de gestiune, el poate, in plus, sa
efectuee toate simularile dorite pentru a compara diferite optiuni de investii si sa-si
optimiee in permanenta planul.
6iualiarea portofoliului in timp real
In orice moment se poate face o consultare a planului, se pot controla obiectivele
si urmari performantele, atat pe internet , cat si cu a$utorul unei platforme telefonice.
#stfel, se poate reveni asupra obiectivelor, a$ustandu-le in functie de prioritati.
Fle%ibilitate
&ituatia personala a individului poate evolua. De asemenea, e%ista optiunea ca, in
orice moment, sa se abandonee sau modifice anumite proiecte, sau chiar sa le planiice
din nou.
'lanul sau financiar personal se adapteaa in mod natural. :ste suficienta o
intalnire cu consilierul financiar, care ii va propune strategia de invesitii optimala,
corespunatoare noilor asteptari. Banii sai raman intotdeauna disponibili. 7ai mult decat
atat, se pot face aporturi in orice moment. Fiecare operatie neplanificata duce simplu la o
redefinire a obiectivelor planului sai, care ulterior va fi supus aprobarii.
1.). Bugetul personal
Bugetul personal este unul dintre cele mai importante concepte ale finan;elor
personale. Intr-un buget personal sunt identificate toate sursele de venit @i de cheltuieli @i
este devoltat un plan pentru veniturile <n e%ces, care trebuie cheltuite sau economisite.
*n buget personal este de folos numai atunci c=nd este administrat cu gri$J.
#dministrarea bugetului
(ealismul este una dintre cele mai importante calitJ;i ale unui buget. 'ericolul cel
mai mare este sJ estimei venituri nesigure sau iluorii, cheltuieli subdimensionate sau,
mai rJu, @i una, @i alta. Bugetul nu <nseamnJ g=rcenie, ci control. &tabile@te-;i <n mod
realist prioritJ;ile @i observJ periodic 3mJcar trimestrial, dacJ nu o datJ pe lunJ4
cheltuielile, ca sJ-;i po;i da seama la timp c=nd apar e%cesele sau deficitele @i cum pot fi
acestea corectate.
In primul r=nd, trebuie sJ @tii cJ <n <ntocmirea unui buget personal trebuie
parcurse patru etape+
1. Calcularea venitului lunar.
DeterminJ care este c=@tigul tJu lunar+ ia <n considerare toate sumele de bani de
care beneficiei <n fiecare lunJ, sub diferite forme+ salariu, sporuri salariale, venituri
realiate din activitJ;i au%iliare, diverse beneficii primite de la serviciu sau de la stat,
aloca;ii, chirii, dob=ni etc. #poi calculeaJ @i aflJ la c=t se ridicJ suma c=@tigurilor
lunare.
). Calcularea cheltuielilor lunare.
FJ o listJ cu toate cheltuielile Kfi%eE @i KvariabileE. Cheltuieli fi%e sunt+ chirie,
facturi, rate etc. #cestea sunt u@or de identificat. Cheltuieli variabile+ alimente,
<mbrJcJminte, transport, e%cursii, distrac;ii 3mers la film sau ie@it <n ora@4, repara;ii
etc.
#ten;ieG "u uita de cheltuielile periodice 3trimestriale, semestriale sau anuale
impoite, asigurJri4 @i pune deoparte <n fiecare lunJ o anumitJ sumJ care sJ fie
disponibilJ <n momentul <n care apar astfel de cheltuieli. DacJ te vei g=ndi din timp la
acestea, nu vei <nt=mpina dificultJ;i atunci c=nd va trebui sJ le plJte@ti.
1. *rmJrirea evolu;iei situa;iei financiare @i reviuirea bugetului dacJ este caul.
CalculeaJ diferen;a dintre venituri @i cheltuieli. #flJ care este suma rJmasJ
disponibilJ dupJ ce scai totalul cheltuielilor lunare din totalul c=@tigurilor lunare. DacJ
reultatul este cu plus, <nseamnJ cJ bugetul are un e%cedent, dacJ este cu minus, atunci
are un deficit. In caul unui deficit, trebuie revJute primele douJ etape. Fie <ncerci sJ
ob;ii un venit mai mare, fie reduci din cheltuieli.
Bugetul este doar un instrument. Folose@te-l, nu-l lJsa sJ te foloseascJ. DacJ ai
cheltuit mai pu;in la un capitol, alocJ surplusul la alt capitol sau pJstreaJ-l, astfel <nc=t
e%cedentul sJ fie mai mare. DacJ ai un e%cedent, atunci po;i trece la ultima etapJ.
5. &tabilirea obiectivelor financiare
#cestea trebuie sJ fie realiste, specifice, mJsurabile @i bine definite <n timp. #cum
este momentul sJ-;i stabile@ti obiective pe termen scurt @i pe termen lung. FJ o listJ cu tot
ceea ce ;i-ai propus.
IatJ o listJ orientativJ+
1. obiective pe termen lung+ achii;ionarea unei locuin;e, urmarea unor cursuri de
specialiare, retragerea din serviciu peste c=;iva ani etc.
). obiective pe termen scurt+ <mbunJtJ;iri ale locuin;ei, achii;ionarea de aparate
electrocasnice, a unei ma@ini noi, o vacan;J <n strJinJtate etc.
1. alte investi;ii pe care le dore@ti+ depoite la bancJ, investi;ii la bursJ sau <n fonduri de
investi;ii, achii;ii de valoare 3tablouri, bi$uterii etc.4.
DupJ ce ;i-ai fJcut aceastJ listJ, aflJ care este suma lunarJ pe care ar
trebui sJ o reervi pentru a-;i atinge aceste obiective. In caul <n care nu ai un scop precis,
alege planificarea economiilor @i <nmul;irea banilor.
Capitolul )+ Investitii financiare personale in (omania
'iata de capital este astai o realitate intalnita in orice economie moderna. :ste o
piata a carei necessitate este de necontestat, o structura e%treme de dinamica si inovativa,
in permanenta adaptare la mediul economic. In acelasi timp, este inca si factor de
influenta al acestuia, generatoare de oportunitati si, in egala masura, de risc pentru toate
categoriile de participanti la activitatea economica, fiind o replica a unei economii
nationale la scara restransa, dar totusi deosebit de repreentativa.
:conomiile si investitiile $oaca un rol deosebit de important, atat la nivel
macroeconomic, cat si la nivelul fiecarei persoane sau firme in parte. :%ista un ansambru
de factori care influenteaa deciiile fiecarei persoane sau agent economic de a renunta la
un castig sau avanta$ present 3determinat de utiliarea unor fonduri disponibile in present4
in favoarea unui avanta$ viitor, insa procesele de economisire sunt preente intr-o masura
mai mare sau mai mica la nivelul fiecarei persoane fiice sau $uridice. #ceste procese de
economisire au un rol important si la nivelul intregii economii nationale . #stfel, sumele
depuse la bancile comerciale de catre persoanele fiice si $uridice sunt folosite pentru
acordarea de credite altor persoane fiice sau $uridice, finantand astfel investitiile in
diverse sectoare economice si contribuind la devoltarea economiei in ansamblul sau.
#legerea cailor celor mai potrivite de investitie poate fi un proces dificil, avand in
vedere multitudinea si varietatea instrumentelor disponibile, instabilitatea pe care o
traverseaa anumite piete, perioada de tranitie etc. in aceste conditii, se pune problema
alegerii unui instrument de economisire adecavt, care sa ofere un echiliru optim intre
castigurile obtinute si riscurile investitiei.
*n alt concept ce trebuie analiat in elaorarea unei strategii de investitii este
diversificarea investiilor. #ceasta inseamna plasarea sumelor disponibile in mai multe
instrumente financiare diferite si,sau in diferite variante ale aceluiasi tip de instrument.
).1. 'iata de capital continut si caracteristici
'iata financiara este piata capitalurilor pe termen lung, piata pe care se emit si se
tranactioneaa valori mobiliare ce servesc drept suport al schimului de capitaluri. 'iata
financiara este cea pe care se cumpara si se vand active financiare, fara a fi schimbata
natural lor. :a e%prima o relatiei directa intre detinatorul si utiliatorul de fonduri.
Din punct de vedere al sferei sale de cuprindere, in literature de specialitae, se
intalnesc doua viiuni asupra pietei de capital+ viiunea anglo-sa%ona si viiunea
continental-europeana. In conceptia anglo-sa%ona, piata de capital formeaa impreuna cu
piata moneara ceea ce se numeste piata financiara. In aceste conditii, piata de capital este
sinonima cu piata valorilor mobiliare si asigura investirea capitalurilor pe termen mediu
si lung.
In viiunea continental europeana, piata de capital are in componenta sa + piata
monetara, piata ipotecara si piata financiara.
'iata monetara realieaa atragerea si plasarea capitalurilor pe termen scurt prin
intermediul pietei interbancare, a pietei scontului, a pietei efectelor de comert, a pietei
certificatelor de depoit, a pietelor euro-valutare etc.
In (omania de utilieaa viiunea anglo-sa%ona, deci piata de capital este parte
integrate a pietei financiare.
'iata de capital+ concept si trasaturi
'iata de capital functioneaa ca un mechanism de legatura intre cei la
nivelul carora se manifesta un surplus de capital si cei care au nevoie de capital.
'iata de capital repreinta ansamblul relatiilor si mecanismelor prin intermediul
carora capitalurile disponibile si dispersate din economie sunt diri$ate catre orice entitate
publica si private solicitatoare de fonduri
1
.
'iata de capital poate fi definite formal ca Dloc de intalnireE a vanatorilor si
cumparatorilor de valori mobiliare, a caror deciie de investire urmareste doua oiective
complementare+
(entabilitatea 3cat mai consistenta42
!ichiditatea 3recuperarea cat mai rapida a capitalului investit4.
'rincipalele functii ale pietei de capital sunt
5
+
:misiunea si vanarea, pentru prima data, de titluri financiare ale
emitentilor sau debitorilor catre posesorii de capitaluri financiare care
doresc sa achiitionee valori mobiliare2
"egocierea de valori mobiliare, cu conditia ca acestea sa fie vandute si
transformate in lichiditati de primii lor posesori ianinte de scadenta.
'iata de capital preinta urmatoarele caracteristici
0
+
:ste o piata deschisa, in sensul ca plasamentul este efectuat de marea masa
a investitorilor, iar tranactiile cu valori mobiliare au character public2
'rodusele pietei sunt instrumente pe termen mediu si lung. 'e aceasta
piata, banii sunt investiti pe o perioada de peste un an, in timp ce, pe piata
monetara resurse sunt utiliate pentru finantari pe termen scurt2
6alorile mobiliare se caracterieaa prin negociabilitate si
transferabilitate. #cestea pot fi transferate de la un posesor la altul, oferind
investitorului posibilitatea de a vinde oricand titlul la un pret specific conditiilor
pietei, sau care reulta din negociere la un moment dat2
/ranactionarea valorilor mobiliare nu este directa, ci intermediate.
Intermediarii au un rol important in ceea ce priveste punerea in contact a
emitentilor cu investitorii sau a investitorilor ce detin valori mobiliare in
portofoliu cu cei ce doresc sa le cumpere.
'iata de capital ofera modalitati de investire, respective de atragere a capitalului, diferite
de cele specifice sistemului bancar. Ca o alternative la constituirea depoitelor bancare,
investitorii pot achiitiona valori mobiliare, iar emitentii pot realie emisiuni de actiuni si
obligatiuni pentru a nu apela la credite bancare.
Investitorii se impart in doua mari categorii+
a4 Investitori individuali sunt persoane fiice sau $uridice care fac tranactii
de dimensiuni modeste pe piata titlurilor financiare. #cestia pot fi+
Investitori pasivi pe termen lung, care cumpara si pastreaa
valorile mobiliare cu scopul de a-si asigura castiguri de capital pe termen
indepartat. #cesti investitori au impact nesemnificativ asupra cotatiilor
ilnice de la bursa2
1
#nghelache Fabriela, 'iata de capital. Caracteristici. :volutii . /ranactii, :ditura :conomica, Bucuresti,
)995, p.11.
5
&toica 6ictor, Fruia #driana Irina, 'iete de capital si produse bursiere, :ditura *niversitara, Bucuresti,
)998
0
#nghelache Fabriela, Bursa si piata e%trabursiera, :ditura :conomica, Bucuresti, )999
Investitori active care incearca sa valorifice miscarea cursului
bursier in vederea obtinerii unui profit.
b4 Investitori institutionali sunt societati sau institutii care fac tranactii de
dimensiuni mari. #cestia cuprind+ bancile, societati de asigurari, societati de
investitii, fondurile mutuale, organiatiile care gestioneaa fonduri de pensii.
#cest tip de investitori au un impact semnificativ asupra volumului tranactiilor si
a preturilor valorilor mobiliare.
'iata de capital din (omania
'iata de capital reglementata, organiata si supravegheata, in (omania cuprinde, din
punct de vedere functional, trei categorii de agenti economic+
'rima categorie este cea a agentilor economici care emit ordine la bursa,
respective cumparatorii si vanatorii de titluri. #cestia formeaa, de fapt, cererea
si oferta de titluri la bursa. In aceasta categorie se inscriu si investitorii
institutionali3societati de investitii, de asigurari, fonduri mutuale42
# doua categorie este cea a intermediarilor bursieri, respective tuturor
societatilor si agentilor de valori mobiliare, inclusive bursele de valori2
# treia categorie este cea a organismelor de supraveghere si control a
activitatii bursiere. Dintre acestea se detaseaa Comisia "ationala a 6alorilor
7obiliare 3C"674, cu atributii ma$ore si autoriarea emisiunii si punerii in
circulatie a titlurilor, in autoriarea &&IF si #&IF si supravegherea bursei si O/C
etc.
8
C"67 este o autoritate administrative autonoma avand ca principale obiective protectia
investitorilor si integritatea pietei
A
Baele legislative
(evolutia in 1LML, care a insemnat un punct de cotitura in istoria (omaniei.
#ccentuate de programul de reforma ce i-a urmat si de necesitatea recladirii piatei de
capital si a institutiilor acesteia, printre care si cea a Bursei de 6alori Bucuresti
(omania are o indelungata istorie, prima bursa aparand la 1 Decembrie 1MM)-, a conferit
sansa, poate unica intr-o viata, unui grup de specialisti din diferite sectoare economice de
a reconstitui aceasta piata, care isi regaseste inceputul in anul 1LL9, prin promulgarea
!egii nr. 11,1LL9. 'rocesul de reconstructie nu a fost usor, sub toate aspectele, incepand
cu cel legislative a fost necesar un an pana la adoptarea !egii 0M,1LL1 privind
privatiarea societatilor comerciale si inca un an pana la momentul emiterii si distribuirii,
in forma materialiata, la purtator, a primelor certificate de proprietate. #u mai trecut doi
ani pana la adoptarea legii nr. 0),1LL5 privind valorile mobiliare si bursele de valori, care
a creat conditii pentru aparitia de noi institutii de piata+ Comisia "ationala a 6alorilor
7obiliare 3C"674, prin transformarea #gentiei 6alorilor 7obiliare, Bursa de valori
Bucuresti 3reinfiintata in 1LL04, societati de depoitate, societati de registru, asociatii cu
statut de organisme de auto-reglementare s.a.m.d.
8
&tancu Ion, Finante, :ditura :conomica, Bucuresti, )99A
A
---.cnvm.ro
).1.1.Bursa de 6alori Bucuresti
#paritia primei burse de valori in tara noastra este consemnata in anul 1MM1, ca urmare a
adoptarii !egii asupra burselor, mi$locitorilor de schimb si mi$locitorilor de marfuri.
!egea, realiata dupa modelul france, reglementa infiintarea, prin decret regal, a
burselor de valori si marfuri. Ca urmare a adoptarii acestei legi, pe 1 Decembrie 1MM), se
deschide Bursa din Bucuresti, in cladirea Camerei de Comert din &tr. Doamnei. In
7onitorul Oficial al (omaniei din Decembrie 1MM) au fost publicate cotatiile bursiere ale
primelor companii romanesti tranactionate. De-a lungul timpului bursa a fost afectata de
evenimentele social-politice 3rascoala din 1L9A, raboiul balcanic din 1L1)-1L114, bursa
fiind inchisa apoi pe perioada de A ani de cresteri spectaculoase, urmata de o perioada tot
de A ani de scadere accelerate.
#nul 1L1L a repreentat apogeul perioadei interbelice, se tranactionau 08 de
titluri din domeniul bancar, al transportului si al asigurarilor. #ctivitatea B6B este
intrerupta incepand cu anul 1L51, moment in care erau cuprinse la cota bursei actiunile a
L1 de societati si AA de titluri cu venit fi% 3tip obligatiuni42 timp de 0 decenii ramanand
inchisa. In ciuda unui inceput eitant si a unor oscilatii in activitatea ei, B6B isi
consolideaa poitia in mecanismul economiei de piata, urmand sa $oace un rol tot mai
important in viitor.
In anul 1LL0 are loc reinfiintarea Bursei, prin deciia comisiei "ationale a
6alorilor 7obiliare, ca institutie publica, investita cu personalitate $uridical ce isi
desfasoara activitatea pe principiul autofinantarii. 'rima tranactie a avut loc pe )9
"oiembrie 1LL0, in incinta pusa la dispoitie de Banca "ationala a (omaniei.
#sociatia Bursei de 6alori Bucuresti a fost constituita la )L aprilie 1LL0 de catre 5
de societati de valori mobiliare fondatoare. :a repreinta organul supreme de luare a
deciiilor privind activitatea bursei, fiecare societate de valori mobiliare membra avand
dreptul la un vot in #dunarile Fenerale ale #sociatiei Bursei.
Bursa de 6alori Bucuresti este constituita ca o institutie publica non-profit,
desfasurandu-si activitatea pe principiul autofinantarii, si care are ca scop oferirea unui
cadru organiat si legal pentru intalnirea cererii cu oferta de capital, pe termen mediu si
lung.
#stfel, ea ofera investitorilor garantie morala si securitate financiara prin
masurarea continua a lichiditatii valorilor mobiliare inscrise la cota. Bursa completeaa
circuitele necesare pentru ca resursele financiare disponibile in piata de capital sa poata
a$unge in onele productive, la societati comerciale emitente de titluri care le pot utilie
in mod eficient.
(olul
M
pe care aceasta in indeplineste este+
de a furnia o piata organiata pentru tranactionarea valorilor mobiliare2
de a contribui la cresterea lichiditatii valorilor mobiliare prin concentrarea
in piata a unui volum cat mai mare de valori mobiliare2
de a contribui la formarea unor preturi care sa reflecte in mod
corespunator relatia cerere-oferta2
de a disemina aceste preturi catre public.
M
&toica 6ictor, Corbu Ion, 7urariu Ioana, &istemul Bursier International, :ditura Fundatiei (omania de
7aine, )998
&pecialitatea pietei bursiere deriva din numeroase aspecte, dar definitorii si, in acelasi
timp, delimitative fata de alte componente ale pietei financiare. #ceasta consta in
urmatoarele trasaturi+
:ste o piata specialiata in tranactii cu active financiare pe termen
mediu si lung, spre deosebire de piata monetara care ofera solutii de
finantare prin capitaluri pe termen scurt si mediu2
:ste o piata publica, deschisa si transparenta, in sensul, ca oricine
poate fi participant pe aceasta piata, fara sa e%iste bariere notabile de
intrare sau de iesire, tranactiile avand caracter public2
Diseminarea informatiilor pe aceasta piata, prin volumul sau,
rapiditate si cu posibilitatea receptarii in egala masura de catre toti
participantii, este probabil cea mai performanta caracteristica dintre cele
e%istente in structurile unei economii de piata2
'resupune riscuri, atat pentru emitent, cat si pentru investitor,
specifice fiecarui instrument financiar in caua, dar ofera in acelasi timo si
solutii comple%e de minimiarea si dispersare a acestuia, atat a riscu?ui
financiar, cat si al celui operational
L
.
In functie de momentul in care se realieaa tranactia, piata de capital se
imparte in doua segmente+
- 'iata primara. :ste piata pe care emisiunile noi de actiuni si obligatiuni
sunt vandute prima data. Desi poarta denumirea de DpiataE, aceasta vanare se
face de fapt prin intermediul institutiilor financiare 3banci, societati de
intermediere4. 'ractic, este vorba de procesul pe care intermediarii financiari,
care de regula fac legatura intre societatea emitenta si investitori, se oblige sa
plasee valorile mobiliare nou emise in schimbul unui commision2
- 'iata secundara. O data vandute, actiunile si obligatiunile fac obiectul
tranactiilor pe piata secundara. Functionarea efectiva a pietei secundare se
realieaa prin intermediul pietelor organiate, si anume in (omania, prin
Bursa de 6alori Bucuresti 3B6B4.
In anul )990, piata de capital din (omania a intrat intr-un process de reformare care a
constituit premise devoltarii sale ulterioare, in conte%tual integrarii (omaniei in *niunea
:uropeana. Bursa de 6alori si-a schimbat forma $uridical, din institutie de interes public
devenind societate pe actiuni.
Bursa de 6alori Bucuresti se aflaa pe locul 5 in cadrul topului burselor din ona, dupa
bursa polonea,ceha si maghiara.
19
Figura ).1.1.1. Organiarea Bursei de 6alori Bucuresti
L
#dries #lin 7arius, /he importance of capital mar?et in economH, ---.cse.uaic.ro,Nor?ing'apers
19
#nghelache Fabriela, Characteristics and developments of the capital mar?et, (evista de statistica, )99A
&ursa+ http+,,---.bvb.ro,Investors,Organigramme.asp%
Indici bursieri ai Bursei de 6alori Bucuresti
Indicii bursieri sunt produse sintetice care e%primJ evolu;ia cursurilor valorilor mobiliare
pe o anumitJ pia;J, <ntr-o anumitJ perioadJ. :i reflectJ raportul dintre cererea @i oferta de
capital pe pia;J @i se utilieaJ pentru a urmJri evolu;ia ac;iunilor pe pia;J.
DacJ ini;ial, indicii bursieri au fost construi;i doar pentru ac;iuni, astJi e%istJ indici care
urmJresc evolu;ia @i a altor titluri de valoare, cum ar fi obliga;iunile sau titlurile emise de
societJ;ile de investi;ii financiare. Diversificarea indicilor bursieri este o consecin;J
directJ a diversificJrii produselor bursiere @i a pie;ei de capital <n general
11
.
B:/ 3Bucharest :%change /rading4, primul indice devoltat de B6B, repreinta indicele
de referinta al pietei de capital.
B:/ este un indice de pret ponderat cu capitaliarea free floatului celor mai
lichide 19 companii listate pe piata reglementata B6B. 7etodologia sa permite acestuia
sa constituie drept activ suport pentru instrumente financiare derivate si produse
structurate. 6aloarea indicelui este a$ustata cu un factor de corectie, in caut modificarii
capitalului social sau al preturilor actiunilor ca urmare a diviarii acestora.
B:/- FI 3 Bucharest :%change /rading Investment Funds4, este primul indice sectorial
al B6B si reflecta tendinta de ansamblu a preturilor fondurilor de investitii financiare
11
http+,,---.mi.b%b.ro,#rticol,7I.)L.15.pdf
3&IF-urilor4 tranactionate pe piata reglementata B6B. 'onderarea companiilor in indice
se face cu capitaliarea free-floatului acestora. 7etodologia B:/-FI permite folosirea
acestuia ca activ suport pentru derivate si produse structurate.
B:/-C 3Bucharest :%change /rading Indice Compoit4 este indicele compoit al pietei
B6B. :l reflecta evolutia preturilor tuturor companiilor listate pe piata reglemetata B6B,
Categoria I si II, cu e%ceptia &IF-urilor. B:/-C este un indice de pret ponderat cu
capitaliarea de piata a companiilor din componenta sa.
(O/O 3(oumanian /raded Inde%4 este un indice de pret ponderat cu capitaliarea free-
floatului si reflecta in timp real miscarea actiunilor Pblue chipQ tranactionate la Bursa de
6alori Bucuresti 3B6B4. Calculat in (O", :*( si *&D, si diseminat in timp real de
Bursa de 6alori din 6iena 3Niener Borse #F4, (O/O este proiectat ca un indice
tranactionabil si poate fi folosit ca activ suport pentru produse derivate si structurate
1)
.
Cotatiile valorilor mobiliare
/ranac;iile bursiere se pot realia cu condi;ia <nscrierii valorii imobiliare la Cota
Bursei . 'rocedura de admitere la cota oficialJ presupune parcurgerea obligatorie a trei
etape+
1. <ntocmirea dosarului de admitere la Cota Bursei , care va cuprinde anumite
informa;ii
prevJute de rugulamentele bursire inclusiv datele de bilan; contabil @i ale conturilor
de reultate pentru minim 1 ani de activitate2
). asumarea anumitor obliga;ii din partea emitentului cum ar fi +
- punerea la dispoi;ia pie;ei a unei cantitJ;i de valori mobiliare chiar din prima
i de introducere la cota oficialJ precum @i men;inerea unei
pie;e unei active @i regulate a titlurilor respective2
- informarea la timp a autoritJ;ilor bursiere asupra tuturor evenimentelor care
afecteaJ e%isten;a $uridicJ a societJ;ii2
- informarea sau publicarea periodicJ a tuturor aspectelor @i informa;iilor privind
evolu;ia activitJ;ii economico - financiare, inclusiv cifra de afaceri2
- emiterea <nscrisurilor <n conformitate cu anumite norme impuse pe plan intern
@i interna;ional2
1. e%aminarea @i apropbarea cererii de admitere de cJtre repreentan;ii
comisiei de
inscriere la Cota Bursei.
Cota Bursei de 6alori Bucure@ti este structuratJ pe trei mari sectoare+
1. sectorul valorilor imobiliare emise de persoanele $uridice rom=ne2
). sectorul obliga;iiunilor @i altor valori mobiliare emise de cJtre stat, $ude;e,
ora@e, comune2
1. sectorul interna;ional.
&ectorul valorilor mobiliare emise de persoanele $uridice rom=ne acesta este
organiat pe douJ categorii diferen;ieate din punct de vedere al criteriilor de performan;J
pentru &C care doresc sJ aibJ valori mobiliare cotate.
Cerin;ele pentru <nscrierea valorilor mobiliare <n categoria de baJ 3categoria a II - a4
sunt urmJtoarele+
1)
---.bvb.ro
- libera tansferabilitate a valorilor mobiliare care presupune ca valorile mobiliare <nscrise
la CotJ sJ fie liber transferabile2
- <nregistrarea la oficiu de eviden;J a valorilor mobiliare <n vederea <nscrierii la Cota
Bursei2
- <ncheierea unui contract de registru cu registru bursei sau cu o societate de registru
independent, care va ac;iona ca agent de depoitare, <nregistrare @i transfer2
- furniarea de servicii adecvate cJtre de;inJtorii de valori mobiliare
<n vederea asigurJrii protec;iei investitorilor, emitentul trebuie sJ asigure de;inJtorilor,
valorilor sale mobiliare, servicii adecvate @i un flu% de informa;ii corespunJtor.
Calitatea acestor servicii este estimatJ de cJtre BursJ de la ca la ca.
- Furniarea de informa;ii, <n sensul cJ emitentul ale cJror valori mobiliare sunt <nscrise
la Cota Bursei trebuie sJ realiee furniarea informa;iilor <n cel mai scurt timp posibil,
<n a@a fel <nc=t sJ asigure accesul echitabil al investitorilor la informa;iile necesare luJrii
deciiei de a investi2
- 'lata comisioanelor de <nscriere la Cota Bursei trebuie fJcutJ de cJtre emitent <n
conformitate cu prevederile procedurilor bursei2
- !egJtura cu Bursa, adicJ &C emitentJ trebuie sJ numeascJ o persoanJ care sJ men;inJ
legJtura cu Bursa permanent.
- Certificarea datelor furniate de cJtre emitent trebuie fJcutJ de institu;ii specialiate
conform precedurilor Bursei.
- #nga$amentul de <nscriere @i men;inere la Cota Burse, adicJ emitentul valorilor
mobiliare trebuie sJ adere la condi;iile @i termenii anga$amentului de <nscriere @i
men;inere la Cota Bursei.
'entru <nscrierea <n categoria I societatea comercialJ emitentJ trebuie sa <ndeplineascJ,
pe l=ngJ cerin;ele prevJute pentru <nscrierea la categoria de baa, @i o serie de
alte cerin;e+
- perioada de activitate
emitentul trebuie sJ fi desfJ@urat o activitatea economicJ <n ultimii 1 ani, din punct de
vedere financiar societatea respectivJ trebuie sJ fi ob;inut profit net <n ultimii doi ani de
activitate, <n calculul acestui profit lu=ndu - se <n considerare profitul aferent venitului
financiar.
- Conducerea @i alte aspecte legate de activitatea emitentului
bursa poate aprecia competen;a profesionalJ @i integritatea moralJ a personalului de
conducere a emitentului precum @i aspecte legate de activitatea economico
- financiarJ a acestuia cum ar fi+ capitalul circulant, flu%ul de lichiditJ;i.
- 'entru <nscrierea la Cota Bursei a ac;iunilor trebuie ca cel pu;in 10B
din numJrul ac;iunilor emise @i aflate <n circula;ie sJ fie de;inute de cel pu;in 1M99 de
ac;ionari, e%clu=nd persoanele implicate @i anga$a;ii emitentului.
Fiecare din ace@ti 1M99 de ac;ionari trebuie sJ de;inJ un numJr de ac;iuni a cJror valoare
totalJ minimJ sJ fie de 199.999 !ei, procentul minim men;ionat anterior terbuie sJ
repreinte minim A0.999 de ac;iuni.
- 'entru <nscrierea la Cota Bursei a obliga;iunilor trebuie ca cel pu;in 19B din numJrul
total de obliga;iuni emise @i flate <n circula;ie sJ fie de;inute de cel pu;in 1999 de
de;inJtori, e%clu=nd persoanele implicate @i anga$a;ii emitentului. Fiecare din ace@ti
1999 de de;inJtori trebuie sJ de;inJ un numJr de obliga;iuni a cJror valoare totalJ
minimJ sJ fie de 199.999 !ei, procentul minim men;ionat anterior trebuie sJ repreinte
minim 09.999 de obliga;iuni.
O societate emitentJ care are valori mobiliare cotate la categoria de baJ a B6B poate
promova la categoria IdacJ <ndepline@te toate criteriile impuse de reglementJrile <n
vigoare.
). &ectorul obliga;iunilor @i altor titluri emise de autoritJ;ile statale obliga;iunile @i
valorii mobiliare emise de cJtre stat, ora@e, comune, de cJtre alte autoritJ;i ale
administra;iei publice centrale @i locale sunt de drept admise la cotJ la primirea de cJtre
B6B a respectivului document.
1. &ectorul interna;ional valorile imbiliare strJine emise de persoanele $uridice
strJine sunt inscrise la Cota Bursei <n cadrul sectorului interna;ional fiind afi@ate distinct
de
cele autohtone. 'entru a avea <nscrise valorile mobiliare <n cadrul sectorului interna;ional
emiten;ii acestora, persoane $uridice strJine, trebuie sJ <ndeplineascJ acelea@i condi;ii pe
care
trebuie sJ le <ndeplinescJ @i emiten;ii autohtoni cu condi;ia de a avea respectivele valori
mobiliare depoitate la o &C de depoitare colectivJ a valorilor mobiliare desemnatJ de
B6B. #ceste valori mobilaire strJine vor trebui sJ fie <nscrise pe o pia;J organiatJ din
;ara
<n care au fost emise @i recunoscutJ de cJtre B6B.
In anumite situa;ii Bursa poate decide suspendarea, retrogradarea sau retragerea de la
Cota Bursei pentru anumite valori mobilare dacJ+
- :mitentul nu respectJ condi;iile anga$amentului de <nscriere @i men;inere la Cota
Bursei2
- #c;ionarii i-au deciia de retragere de la CotJ2
- :mitentul nu plJte@te vreunul din comisioanele datorate Bursei2
- :mitentul nu <ntocme@te rapoartele financiare conform principiilor contabile prevJute
de legea <n vigoare2
- :mitentul nu furnieaJ regulat informa;iile cJtre Cota Bursei.
Bursa poate retrograda valorile mobiliare ale oricJrui emitent din categoria I <n categoria
a II- a <n caul <n care+
- Cerin;ele referitoare la profitul net nu mai sunt <ndeplinite2
- 'rocentul minim prevJut <n cerin;ele de <nscriere la Cota Bursei, adicJ 10B din
numJrul ac;iunilor aflate <n circula;ie scade sub 19B, iar <ncaul obliga;iunilor este mai
mic de )9B comparativ cu 19B c=t este oficial2
- "umJrul ac;ionarilor este mai mic de 1099, sau dacJ valorea totalJ minimJ de;inutJ
de fiecare dintre ac;ionari este mai micJ de L9.999 !ei 3fa;J de 199.999!ei42
- "umJrul de;inJtorilor de obliga;iuni este mai mic de M99 sau dacJ valoare totalJ
minimJ de;inutJ de ace@tia este mai micJ de )09.999 lei.
).1.). #ctiunile
#ctiunile sunt titluri financiare emise de o societate comerciala denumita
emitent, tranactionabile, ce repreinta partea din capitalul social detinuta de o persoana
fiica sau $uridica.
#ctiunile tranactionate la bursa sunt cele mai populare plasamente pe piata de
capital pentru ca ele repreinta un echilibru optim intre riscul asumat 3mai mare decat in
caul obligatiunilor dar totodata mai coborat decat in caul instrumentelor derivate4 si
castigul potential a fi obtinut 3peste dobanda la obligatiuni dar mai coborat decat cel
teoretic in caul speculatiilor cu contracte futures4.
Caracteristicile ac;iunilor, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare sunt
urmatoarele
11
+
#c;iunile sunt frac;iuni din capitalul social care au o anumitJ valoare
nominalJ.
#c;iunile sunt frac;iuni egale ale capitalului social, cu e%cep;ia situa;iei <n
care actul constitutiv al emitentului prevede posibilitatea emiterii a diferite
clase de ac;iuni, care conferJ de;inJtorilor drepturi diferite.
#c;iunile sunt indiviibile. In ipotea <n care ac;iunea devine proprietatea
a mai multor persoane, acestea trebuie sJ desemnee un repreentant unic
pentru e%ercitarea drepturilor conferite de ac;iune.
#c;iunile sunt instrumente negociabile, ele put=nd fi transmise altor
persoane <n virtutea cererii @i a ofertei @i cu respectarea prevederilor actelor
constitutive ale emitentului @i ale legisla;iei <n vigoare.
Investitia in actiuni ofera si numeroase avanta$e printer care+
- costuri relative scaute ale comisionului2
- usurinta cu care titlurile de valoare cumparate pot fi pastrate in siguranta
3firmele de bro?era$ le pot pastra pentru clienti la cerere2
- rapiditatea cu care acestea pot fi cumparate si vandute2
- posibilitatea de a determina valoarea de piata e%acta a investitiilor in
cateva minute 2
- investitiile pe termen lung in actiuni s-au dovedit a fi un mi$loc e%cellent
pentru mai mult decat doar a tine piept efectelor erosive ale inflatiei2
15
- cumpararea de actiuni ale unor companii de prestigiu si incasarea anuala
de dividend2
- investirea in companii despre care se stie, ca in mod traditional, fac
ma$orari de capital si, astfel, distribuie actiuni gratuite sau drepturi de
subscriere care pot fi vandute ulterior pe piata, realiand astfel un castig.
(ealiarea unei investitii profitabile se baeaa pe cinci principii
10
+
1. :fectuarea unei documentarH complete
). #legerea unor companii cu puternice avanta$e competitive2
1. 'astrarea unei mar$e de siguranta2
5. #doptarea unei strategii pe termen lung2
11
#nghelache Fabriela, 'iata de capital. Caracteristici. :volutii. /ranactii, :ditura :conomica, Bucuresti,
)995, p. 155
15
Dalton Rohn, 'iata actiunilor, :ditura >rema, Bucuresti, 1LLL, p.5
10
DorseH 'at, 7ansueto Roe, /he five rules for successful stoc? investing, :ditura Rohn NileH S &ong,
)995, p.1M
0. Cunoasterea momentului potrivit pentru a tranactiona.
Investitorul este acea persoana care detine fonduri banesti pe care intentioneaa sa
le utiliee in tranactii ca instrumente financiare. O persoana poate deveni
investitor in caul in care a implinit 1M ani si detine o suma de bani pe care
intentioneaa sa o plasee pe piata de capital, prin cumpararea si,sau vanarea de
instrumente financiare.
In generala, va fi inclus in categoria investitorilor individuali sau de retail
3retail investor4, categorie ce include ma$oritatea investitorilor persoane fiice.
18
#stai, mediul academic de cercetare a pietelor de capital ofera o larga
debatere pe tema management active versus management pasiv+
o 7anagement active T 'ractica alegerii de actiuni individuale,
baate pe analia si cercetarea fundamentala, in speranta ca un portofoliu
de actiuni poate bate in mod consistent media pietei.
o 7anagement pasiv T 'ractica cumpararii unui portofoliu care este
o apro%imare a portofoliului de piata, baat pe teoria ca este atat de dificil
sa Dbati piataE incat este mai ieftin si mai putin riscant sa cumperi piata
1A
.
Clasificare actiunilor
1. DupJ modul de identificare a de;inJtorului ac;iunii se deosebesc +
a4 ac;iuni nominative
b4 ac;iuni la purtJtor.
#c;iunile la purtJtor se materialieaJ sub formJ fiicJ, put=nd fi transmise fJrJ
nici o formalitate, cel care le de;ine fiind recunoscut ca ac;ionar.
#c;iunile nominative pot fi emise sub formJ fiicJ, sau dematerialiat, prin
<nscriere <n cont. Inregistrarea electronicJ se realieaJ fie <n numele de;inJtorului
3beneficial o-ner4, fie <n numele societJ;ii de custodie 3street name4. Inscrierea street
name are rolul de eviden;J internJ a custodelui, fiind <n continuare proprietatea
de;inJtorului care le ;ine <n contul custodelui.
2. DupJ drepturile pe care le genereaJ, ac;iunile se grupeaJ <n +
a4 ac;iuni ordinare
b4 ac;iuni preferen;iale.
#c;iunile ordinare repreintJ frac;iuni egale ale capitalului @i conferJ
de;inJtorilor drepturi @i obliga;ii egale+
(Jspundere limitatJ, p=nJ la concuren;a cu capitalul subscris, <n ca de
faliment al emitentului,
Dreptul la repartiarea activului rJmas dupJ acoperirea pasivului
e%igibil, <n caul diolvJrii sau lichidJrii societJ;ii,
Dreptul de a primi situa;iile financiare ale emitentului, dreptul la
rapoarte curente <n caul societJ;ilor de;inute public,
/ransferul ac;iunilor liber pe pia;J sau <n condi;iile actului constitutiv,
18
---.cnvmr.ro
1A
Darasteanu Catalin Cristian, 'ortofolii Optime sauU&trategii de InvestitiiV, ---.?mar?et.ro
Dreptul la vot pe principiul o ac;iune-un vot, sau conform prevederilor
actului constitutiv 3de e%emplu, peste 19B din ac;iuni, un pachet de
199 de ac;iuni oferJ dreptul la un vot4,
Dreptul la dividend propor;ional cu de;inerea din capitalul social al
emitentului, de o valoare unitarJ stabilitJ anual de #dunarea FeneralJ
a #c;ionarilor.
#c;iunile preferen;iale conferJ posesorului lor calitatea de coproprietar @i
asigurJ o rentabilitate minimJ pe baa unui dividend fi% care, de regulJ, se plJte@te
<naintea dividendului la ac;iunile ordinare. In afara caului <n care actul constitutiv nu
prevede altfel, ac;iunile preferen;iale nu oferJ dreptul la vot
1M
.
(entabilitatea unei actiuni
(entabilitatea unei actiuni este determinate de dividendul net pe care il aduce
detinatorului si de valoarea sa de piata, care se analieaa in functie de pretul de
cumparare 3investitorul este interesat de plusul de valoare pe care il poate obtine prin
vanarea titlului detinut
1L
4.
Indiferent de modalitatea de gestiune a portofoliului 3active sau pasiva4, trebuie sa
se efectuee masurarea periodica a performantelor acestuia, pentru ca, pe baa
concluiilor acestei analie, sa se adopte deciiile necesare pentru imbunatatirea situatiei,
iar castigurile sa fie cat mai mari. #nalia performantelor portofoliilor impune, in prima
faa, cuantificarea rentabilitatii corespunatoare, in acelasi timp cu dimensionarea
riscului asociat acesteia.
:%ista mai multe metode de determinare a rentabilitatii unui portofoliu, acesta
fiind fundamentala pentru aprecierea performantelor acestuia. Cea mai simpla metoda de
calcul a rentabilitatii 3(p4 este modificarea relative a valorii unui portofoliu dupa o
perioada, si anume+
314
*nde+
6
t
si 6
t-1
repreinta valorile portofoliului analiat inregistrate la sfarsitul perioadelor t si t-
1.
Formula 314 repreinta avanta$ul simplitatii, dar are insa si deavanta$e, cum ar fi
)9
+
- permite numai calculul performantei pe o singura perioada2
- nu ia in considerare flu%urile de incasari generate de portofoliul constituit de
investitor2
- formula nu este valabila decat pentru portofoliile care isi mentin compoitia
stabile pe parcursul perioadei de evaluare.
1M
#nghelache Fabriela, 'iata de capital. Caracteristici. :volurtii. /ranactii, :ditura :conomica, Bucuresti,
)995, p.155
1L
&toica 6ictor, Fruia #driana-Irina, 'iete de capital si produse bursiere, :ditura *niversitara, Bucuresti,
)998
)9
Dragota 6ictor, Dragota 7ihaela, Damian Oana, 7itrica :ugen, Festiunea portofoliului de valori
mobiliare, :ditura :conomica, Bucuresti, )991
t
t t
t
V
V V
Rp
1

=
Investitorul asteapta de la investitia sa, fie un dividend cat mai mare 3D4, fie
cresterea cursului actiunii de la momentul cumpararii ei 3C
9
4 pana la un pret mai
mare la un moment viitor 3C
1
4. 7arimea rentabilitatii actiunii este chiar suma
dintre dividendul asteptat si diferenta de curs inregistrata 3e%primat procentual4+
199 W
9
9 1
3B4
C
C C D
X
+
=
3)4
Din relatia de mai sus reulta faptul ca rentabilitatea care masoara eficienta unui
leu investit intr-o valoare mobiliara se compune din+
14 Dividendul incasat +
9 C
D
2
)4 Cresterea valorii de piata 3castigul de capital T capital gain4 +
9
9 1
C
C C
(iscul unei actiuni
Deciia de plasament luata de diferiti investitori este influentata de
perceptia acestora asupra riscurilor implicate si de modul in care ei inteleg sa si le
assume.
(iscul unei actiuni repreinta producerea unor evenimente, care pot duce
la pierderea avanta$elor pe care detinerea actiunilor le asigura posesorilor.
&unt remarcate cateva acceptiuni ale riscului+
a4 sacrificial unui avanta$ imediat sau absenta unui consum imediat, in schimbul
unor avanta$e viitoare2
b4 pierderea unui avanta$ cert si imediat din achiitia unui bun real sau din
consumarea unui serviciu contra unui avanta$ viitor si incert din investitia in
valori mobiliare2
c4 incertitudinea asupra valorii unui bun financiar ce se va inregistra la o data
viitoare.
#precierea riscului unei actiuni implica analia+
sensibilitatii cursului de piata al actiunii la modificarea dividendelor
platite si, in general, a poitiei pe piata a societatii emitente2
riscul sHstemic si,sau riscul nediferentiat 3specific4 determinat de
influenta caracteristicilor fiecarei actiuni2
volatilitatii, respective a fluctuatiei cursurilor sau au rentabilitatii
actiunilor negociate fata de medie.
#precierea riscului si a rentabilitatii nu se poate opri la analiarea unei actiuni, ci
aceasta trebuie e%tinsa la nivelul unui portofoliu care reuneste in ansamblu, mai mult sau
mai putin, eterogen de actiuni, ceea ce implica estimarea, atat a rentabilitatii fiecarui titlu
din portofoliu si, apoi, analia globala a portofoliului, in functie de proportia titlurilor
grupate din punctual de vedere al rentabilitatii, cat si a evolutiei riscului, in scopul
determinarii structurii portofoliului optim care sa contribuie la garantarea plasamentului
investitorului impotriva producerii diferitelor forme de risc.
(elatia de rentabilitate si risc este una liniara si poitiva, deci daca va creste
rentabilitatea ceruta, atunci va creste si riscul, asa cum se ilustreaa in figura de mai $os+
Figura ).1.).1. (elatia dintre rentabilitate si risc
&ursa+ http+,,---.ipropertH.com.mH,ne-s,A)1,(is?-(eturns
Cei care cumpara actiuni pe piata de capital pot fi clasificati in trei mari categorii+
$ucatori, profesionisti si investitori
)1
. Rucatorul pe piata de capital nu se deosebeste de
nimi? fata de $ucatorul la ruleta. 7ieaa pe noroc, doreste castig rapid, isi asuma riscuri
ma%ime. *neori castiga, dar de cele mai multe ori pierde. &i cei care castiga, $ucand in
continuare, pentru ca sufera de Dboala $oculuiE, asemanatoare cu alcoolismul, pierd pana
la urma.
!a polul opus se afla operatorul profesionalist. &ocietatile de valori mobiliare sunt
un astfel de actor pe piata de capital. :le servesc clientii, dar efectueaa si cumparari-
vanari pe cont ropriu, pe o baa profesionala, pentru a realie un plus de profit, peste
comisioane. :le actioneaa pe o piata pe baa de informatii, analie, studii si prognoe.
(iscul este in mare masura supus controlului. #ceasta nu inseamna ca ele castiga
intotdeauna. 'ot sa si piarda, uneori pierd deliberat la o actiune pentru a cumpara alta mai
profitabila, principal fiind ca, pe ansamblul unei ile, luni sau al unui an de tranactionari
repetate, sa reulte un castig.
Intre $ucatorul si profesionistul pe piata de capital se afla investitorul, in
adevaratul sens al cuvantului. :ste cel care economiseste si doreste sa-si fructifice cat mai
avanta$os economia. Deciia investitorului de a cumpara actiuni, ca de altfel alta deciie
de investire, nu poate fi luata decat pe baa de informare, analia, studio si prognoa.
/oate acestea pot fi realiate in unele cauri direct de catre investitor, in cele mai multe
situatii impreuna cu societatile de valori mobiliare, iar in ultimul timp tot mai mult de
catre persoane specialiate, cum sunt consultantii de plasament. &e intelege ca, in toate
situatiile deciia finala apartine numai investitorului, care isi risca banii.
In concluie, investitorii sunt principalii actori de pe piata bursiera care isi
mobilieaa fondurile financiare, sub forma de capital sau de imprumut, sau plaseaa
)1
Fota Constantin, 'iata #ctiunilor, :ditura :%pert, Bucuresti, 1LLL,p.11A
resursele disponibile in vederea obtinerii de castiguri viitoare, prin fructificarea directa
3dobani si dividende4 sau indirecta 3prin intermediul cursului bursier4
))
.
Dupa importanta lor pe piata, investitorii de impart in+
- institutii financiare si investitori institutionali2
- societatile comerciale
- persoanele fiice
&electarea unei actiuni de pe piata de capital romaneasca
Inainte de investirea intr-o societate este necesara informarea cu privire la
domeniul in care activeaa, luand in calcul factorii care tin de sectorul respective si de
cadrul macroeconomic. " continuare preentam cateva criterii de selectie pentru actiuni,
ponderea acordata fiecarui criteriu apartinand in cele din urma investitorului, in fuctie de
obiectivele sale si de oriontul de timp pe care se face investitia+
1. Domeniul
/rebuie avute in vedere 0 aspecte referitoare la modul in care societatea analiata sa
plaseaa in sectorul respective+
Competitia+ cota de piata detinuta, gradul de concentrare al piatei, perspectivele
de crestere ale industriei2 compania analiata detine sau nu un avanta$ compettiv
care sa-i permita mar$e superioare celorlalti concurenti2
Forta furniorilor in negocierea cu societatea viata+ concentrarea furniorilor pe
piata situate in amonte, gradul de dependenta al societatii de un singur furnior,
perspective cumpararii de catre furniori a unui competitor al societatii in scopul
integrarii in lantul de productie si desfacere2
Forta clientilor in raport cu societatea+ gradul de concentrare al pietei situate in
aval, dependenta socientatii analiate de un singur client, perspective cumpararii
de catre client a unei societati concurente, in scopul integrarii productiei2
#menintarea bunurilor produse de catre societate de catre alte bunuri
substituibile2
:%istenta unor bariere la intrarea pe piata sau pe segmental de piata in care
activeaa societatea, acestea permitand mentinerea avanta$elor fata de concurenti
pe o perioada mai lunga de timp.
). &tructura actionariatului
&unt de preferat societatile cu un actionariat dispersat, cu un Dfree-floatE
semnificativ2trebuie identificata preocuparea managementului pentru investitii in
interesul societatii si pentru transparenta.
1. 'erformantele financiare
&e recomanda urmarirea indicatorilor de crestere a activitatii si de eficienta pe un
interval istoric relevant 31-0 ani4, atat a societatii respective, cat si a concurentilor. De
asemenea, preinta importanta ratele de lichiditate, de rotatie a diferiteor elemente de
active si pasiv, situatia fluurilor de lichiditati, gradul de indatorare, acestia dand
unele indicii privind riscul activitatii respective.
5. Cum evalueaa piata societatea respective
'entru a concluiona cu privire la modul in care o societate este evaluate de catre
piata se utilieaa, in principal, urmatorii indicatori+
))
#nghelache Fabriela, Bursa si piata e%trabursiera, :ditura :conomica, Bucuresti, )999, p. 1AM
(aportul pret, castig net pe actiune 3':(42
':(T pret,castig net pe actiune sau Capitaliare totala,'rofit net contabil.
#re ca interpretare teoretica numarul de ani in care pretul platit este
recuperate pe seama profiturilor nete. 'rocentul obtinut prin inversarea ':(
capata semnificatia randamentului obtinut in primul an prin profitul net pe actiune
obtinut se societate. Desigur, de acel profit net nu beneficiaa imediat si in
totalitate un investitor care, spre e%emplu, detine actiunea doar in scopul
dividendului din anul urmator, dar raportul pret,castig isi pastreaa totusi
relevanta, in comparatii cu alte societati din sector, cu alte sectoare, sau cu media
pietei.
'ret,6aloare contabila 3'rice,Boo? 6alue42
#rata care este multiplul fata de valoarea patrimoniului net pe care investitorii
sunt dispusi sa-l plateasca
)1
.
(andamentul dividendului 3Dividend Hield4.
/oti acesti indicatori pot fi utiliati si in comparatii cu societati similare cotate
pe alte piete, tinandu-se cont insa de diferentele intre variabilele
macroeconomice care caracterieaa respectivele piete 3diferentialul de
dobani, de inflatie, perspectivele de crestere economica sau de recesiune4.
0. #lte criterii
:%istenta unor active nereevaluate, care ar conduce, la un anumit moment, la
ma$orarea capitalurilor proprii. O astfel de situatie afecteaa relevanta
raportului pet, valoare contabila2
:%istenta unor reverve din profituri anterioare, a unor prime de capital care
pot fi inglobate in capitalul social2 pe piata romaneasca, in astfel de cauri,
distribuirea de actiuni cu titlu gratuit a dus la crestrea ne$ustificata a
capitaliarii2
'erspective de schimbare a structurii actionariatului2
7odificari legislative
)5
).1.1. Obligatiunile
Obligatiunea este o valoare mobiliara emisa cu dobanda 3sau cu discomfort, in
caut obligatiunilor cu cupon ero4, prin care emitentul se oblige sa plateasca
destinatorului, la anumite intervale de timp, o anumita suma de bani, numita cupon,
precum sis a restituie principalul la maturitate.
)0
Obligatiunile sunt de mai multe tipuri, in functie de metoda de rambursare, plata
dobanii, metoda de distributie, etc.. *n criteriu important de departa$are a acestora il
constituie garantarea obligatiunilor cu active ale emitentului sau printr-o polita de
asigurare a riscului financiar.
'entru investitori, obligatiunile repreinta o investitie eficienta din punct de
vedere al raportului performanta, risc. #stfel, la scadenta, posesorului obligatiunilor I se
ramburseaa suma cu care a imprumutat emitentul 3valoarea nominala a obligatiunilor4.
)1
---.Hahoo.finance.com
)5
'orter 7ichael :., Conpetitive &trategH, :ditura /eora )99M
)0
&tancu Ion, Finante, :ditura :conomica, Bucuresti )99A
De asemenea, posesorul obligatiunilor este indreptatit sa primeasca o dobanda platita de
emitent 3din acest motiv, obligatiunile numindu-se valori mobiliare cu venit fi%4.
(iscul asociat obligatiunilor
Obligatiunile sunt incadrate in categoria titlurilor financiare cu risc scaut
deoarece preinta un grad ridicat de recuperare a investitiei facute daca emitentul
intampina probleme financiare. #cest lucru este posibil intrucat detinatorii de obligatiuni
sunt creditorii firmei si au, din aceasta caua, intaietate la rambursarea sumelor obtinute
printr-o eventuala lihidare. Cele mai sigure obligatiuni sunt considerate a fi obligatiuni
guvernamentale, care pot fi emise de treoreria statului 3asa numitele obligatiuni de stat4
sau de autoritati locale 3obligatiuni municipale4. /otalitatea obligatiunilor emise de
autoritatile statului, impreuna cu garantiile acordate de acestea pentru imprumuturile
contractate de sectorul privat constituie datoria publica. &cadentele acestor titluri difera,
insa ele sunt emise pentru termene destul de indelungate, a$ungand la eci de ani,
Obligatiunile repreinta, prin urmare, o buna investitie pentru investitorii in
actiuni pe piata de capital din (omania, in conditiile in care ecolutia unora din actiunile
cotate poate fi sub asteptari. Completarea unui portofoliu de actiuni cu obligatiuni va
duce la reducerea riscului portofoliului prin diversificare, dar si la cresterea
performantelor prin asigurarea unui venit stabil sub forma dobanii.
Obligatiunile pot fi emise de stat, municipalitati sau de societati comerciale.
'iata obligatiunilor in (omania este formata in present din obligatiuni listate la
cota B6B sector titluri de credit, resprectiv 1 emisiuni de obligatiuni corporative 3) la
cateoria II si una la categoria III4, 15 emisiuni de obligatiuni municipale si )5 emisiuni de
titluri de stat.
Obligatiunile de stat sunt tranactionate, atat pe piata de capital 3incepand cu anul
)99M4, cat sip e piata interbancara. O data cu tranactionarea obligatiunilor de stat se
observa o crestree a numarului de emitenti de obligatiuni de la B6B.
:volutia pietei obligatiunilor listate la bvb
)8
in perioada )991 present se preinta
astfel+
/abel ).1.1.1. + :volutia pietei obligatiunilor listate la B6B in perioada )991 present
#" "r. &edinte
de
tranactionare
"r.
tranactii
"r.
Obligatiuni
tranactiona
te 3volum4
6aloare 3lei4 "r.
:mitenti
"r.
:misiuni
nou
listate
)991 1A 0 50 5M1,5) ) )
)99) )5A 19 0L.909 AM).8AL,11 5 )
)991 )51 1L 1MA.MA9 1A.110.101,M) 19 M
)995 )01 1.118 019.588 )ML.AL5.M01,00 )) 18
)990 )5A 1L9 1LA.191 1)A.18L.90M,AL 1L 8
)998 )5M 0A9 1.L1A.50A LM0.01A.0L),AL 1L 0
)99A )09 )8M 8.80).58A AL5.100.019,80 )) 11
)99M )09 00) 1.)15.101 )11.L)L.L09,A) 09 11
)99L )09 L80 ).ML).L)9 1.)M5.81M.M55,A 89 18
)8
---.bvb.ro
)919 81 )8L 1LM.199 1.1M0.M9L.5L0,8 89 )
)911 5M 110 M09.)51 5.MAA.005.8A5,1 89 11
)91) 00 )8L 1.5MA.0M1 01.511.50A.M80,5 89 M
)911 A5 11L M.50A.58) 5M.A08.A0M.MLL,A A0 19
)915 110 A) LM8.)11 15.))9.1ML,90 A0 10
Deciia de portofoliu
*n portofoliu este definit ca o combinatie de titluri, avand avanta$ul reducerii riscului
prin diversificare
)A
. In prim plan, in cadrul teoriei portofoliului, se afla portofoliu optim.
#cesta repreinta portofoliul care ofera cea mai buna rentabilitate posibila pentru un
anumit nivel al riscului sau preinta cel mai scaut risc posibil pentru o anumita rata de
rentabilitate. Cu alte cuvinte, portofoliul optim are o dispersie minima si satisface functia
de utilitate a unui investitor cu aversiune fata de risc. 'ortofoliul optim se va afla pe
frontiera de eficieta.
Ipotea pietelor eficiente este una din ideile centrale in finantele moderne.
Conceptul de eficienta a pietei poate suporta interpretari diferite in ceea ce priveste piata
de capital.
'e o piata perfecta sunt reunite urmatoarele conditii
)M
+
"ici un investitor nu domina piata sin u poate, de unul singur, sa influentee
cursul titlurilor2
Informatia circula liber, toti agentii au acces gratuit si imediat la toate informatiile
privind titlurile2
&e face abstractie de impoite, ta%e si costuri de tranactii2
/itlurile sunt infinit diviibile.
O piata care indeplineste aceste conditii este eficienta. /oate informatiile privind un titlu
sunt imediat si total rasfrante in cursul acestuia, care furnieaa in orice moment cea mai
buna e%presie a valorii titlului. #paritia unei informatii favorabile va incita investitorii sa
devina cumparatori, antrenand o crestere a cursului, iar tranactiile se vor desfasura la un
pret in care va intra si informatia noua. Opusul se va produce in caul informatiei
defavorabile. "u este deci posibil pentru un investitor oarecare sa obtina un profit
pornind de la o informatie particulara privind o societate, deoarece informatiile noi apar
in mod intamplator, iar cursurile titlurilor flucteaa in mod aleator.
*n mod de a masura eficienta pietei
)L
este de a vedea care din tipurile de
informatii din setul total de informatii e%istente se regasesc in pretul titlurilor. 'ornind de
la aceasta, se disting trei forme ale ipoteei pietei eficiente. In cadrul fiecareia se
presupune ca in pretul titlurilor se reflecta tipuri specifice de informatii.
Forma DslabaE a eficientei in cadrul formei slabe a ipoteei pietei eficiente,
preturile titlurilor reflecta orice informatie continuta in istoricul acestora. In
concluie, nu poate fi obtinut nici un profit in ceea ce priveste previionarea
cursurilor bursiere -, doar e%aminand evolutia titlurilor respective in trecut.
Forma Dsemi-tareE a eficientei presupune ca toate informatiile cu character
public disponibile sunt reflectate in preturile titlurilor. &etul de informatii cu
)A
&tancu Ion, Finante, :ditura :conomica, Bucuresti, )99A
)M
/iganescu :., Dobre I., (oman 7., 7acroeconomie. Deciii trategice, :ditura #&: )999
)L
(oman 7onica, &tatistica financiara-bancara, :ditura #&:, Bucuresti )991
character public disponibile sunt reflectate in preturile titlurilor. &etul de
informatii cuprinde, pe langa datele cu character istoric, informatii din rapoartele
contabile ale companiei, rapoartele companiilor concurente, informatii publice cu
privire la starea economiei si orice alta informatie cu character pub lic,
disponibila cu privire la evaluarea firmei in caua. &e presupune astfel ca, imediat
ce o informatie devine publica, este absorbita si reflectata de preturi. Chiar daca
aceasta a$ustare nu este cea corecta, a fi in foarte scurt timp analiata de catre
piata. #stefel, analistii finaciari vor avea mari dificultati incercand sa profite prin
utiliarea analiei fundamentale. #sadar, forma semi tare a ipoteei pietei
eficiente are un character mult mai general decat forma slaba.
Forma DtareE a eficientei aceasta aduce notiunea de eficienta a pietei la limita
e%trema. In acest ca, preturile titlurilor reflecta toate informatiile e%istente.
#cestea include si informatiile private si ale insider-ilor, pe langa ceea ce este
disponibil la nivel public. 'otrivit acestei definitii, cei ce achiitioneaa informatii
DprivateE vor actiona in conformitate cu ele, vanand sau cumparand. #ctiunea lor
va afecta pretul titlurilor, iar pretul va a$usta cu repeiciune la informatii, pentru a
le reflecta.
7odelul 7ar?o-it
*nul dintre modelele din finante cele mai recunoscute din punct de vedere
stiintific este cel elaborate de >arrH 7ar?o-it 31L0)4, considerat de numerosi specialisti
drept fondatorul finantelr moderne. 7odelul ofera o solutie pentru gestiunea eficienta a
portofoliului, pentru investitorii rationali caracteriati prin aversiune fata de risc, in
conditiile in care acestia solicita obtinerea unei anumite rentabiliati.
7odelul 7ar?o-it de diversificare a portofoliului atrage atentia asupra faptului
ca investitorii ar trebui sa tratee cu interes, nu numai rentabilitatea plasamentelor, ci si
volatilitatea sau riscul acestora pentru a determina o investitie optima in functie de
titlurile alese. In conditii de certitudine, 7ar?ovit a demonstrate ca alegerea
portofoliului se poate reduce la analiarea a doua marimi + rata de castig asteptata a
portofoliului si dispersia sau abaterea medie patratica, ca masura a riscului. (iscul unui
portofoliu diversificat depinde, nu numai de dispersiile individuale ale rentabilitatilor
titlurilor, ci si de miscarile adverse ale tuturor activelor. Descoperirea recenta este aceea
ca un investitor isi poate reduce volatilitatea portofoliului sau 3adica riscul acestuia4 si
poate 3in acelasi timp4 sa-i creasca rentabilitatea.
/itlurile de stat din (omania
'iata titlurilor din (omania este relative recenta, aspect firesc, avand in vedere faptul ca
intreaga piata de capital din tara noastra a fost relansata in anul 1LL0
19
. De asemenea,
lipsa cadrului legal, a reglementarilor in acest sens, dar si situatia macroeconomica destul
de precara a (omaniei in perioada respective, au facut imposibila punerea baelor unei
19
Dragota 6ictor, Ciobanu #na-7aria, Obre$a !aura, Dragota 7ihaela, 7anagement financiar, vol.1,
:ditura :conomica, Bucuresti, )991
piete a titlutilor de stat. satisfacerea nevoilor de finantare a (omaniei la inceputul
tranactiei catre economia de piata s-a realiat pe seama creditorilor e%terni, repreentati
indeosebi de organisme financiare internationale, precum+ Fondul 7onetar International,
Banca 7ondiala, Banca Internationala de (econstrucie si Devoltare.
In (omania, titlurile de stat sunt emise de catre 7inisterul :conomiei si
Finantelor 7:F 3in calitate de emitent4, conform unui calendar annual estimate, anuntat
in luna decembrie a fiecarui an, pentru anul urmator. Calendarul este detaliat prin
anunturi trimestriale si prospecte de emisiune lunare 3document publicat cel putin in
7onitorul Oficial4.
'iata titlurilor de stat din (omania cuprinde, in present, obligatiunile listate la
cota B6B sector titluri de credit, respective )5 emisiuni de obligatiuni de stat.
'rin urmare, in raport cu actiunile, obligatiunile se caracterieaaprin termene
contractuale bine preciate inca din momentul emisiunii+ marimea imprumutului, a
dobanii, modalitatea de rambursare, suma de rambursat, data platirii dobanii si a ratelor
scadente. #ceste elemente contractuale sunt predeterminate, irevocabile si dau siguranta
indeplinirii intocmai a rentabilitatii scontate
11
.
De asemenea, obligatiunile fiind tranactionate prin sistemele burselor de valori,
pretul lor variaa pe piata, in functie de cerere si oferta, precum si in functie de rata
cuponului si dobanile fin piata, obtenabile in caul unei investitii asemanatoare. #stfel,
o obligatiune cu un cupon mai scaut decat rata de referinta a dobanii va avea un pret
mai mic decat o obligatiune care ofera un cupon mai avanta$os. 'retul impreuna cu
cupoanele ce vor fi incasate si valoarea ce va fi rascumparata la scadenta, intra in calculu
randamentului investitorului 3sau rentabilitatea investitiei4.
(andamentul obligatiunii se calcueaa ca un raport intre cupon si pretul de
cumparare. :l este de ) feluri+ randament simplu 3anual4 si randament la maturitate
1)
.
(andamentul simplu se calcueaa cu formula+
P
C
R =
*nde+ C T dobanda
' T 'retul 3cursul4
In functie de con$uncture, pretul de cumparare al obligatiunii poate fi mai mare
sau mai mic decat valoarea nominala. 'e langa dobanda ca venit de baa a titlului pe
intreaga lui durata de viata, investitorul beneficiaa suplimentar de plusvaloarea
determinata de crestere a cursului peste valoarea nominala. 'lusvaloarea poate fi si ero
sau se poate transforma in minusvaloarea , intr-o con$uncture nefavorabila. 'rin urmare,
cu cat pretul este mai mic, cu atat randamentul curent este mai mic. In consecinta,
investitorii vor urmari sa cumpere obligatiuni la preturi mai mici decat valoarea lor
nominala sis a vandal obligatiunile detinute cand preturile curente depasesc valoarea
nominala.
In caul in care apar emisiuni noi de obligatiuni cu dobani mai mari decat cele
detinute, investitorii vor cauta sa le vandal pe cele detinute si sa cumpere obligatiuni din
noua emisiune care ofera cupoane mai substantiale. Deci pe piata bursiera va creste
11
&tancu Ion, Finante, :ditura :conomica, Bucuresti, )99A
1)
7atei 6., Contabilitaea, e%pertia si auditul afacerilor, :valuarea si selectionarea obligatiunilor, nr.1,
)995, p.09
cererea de obligatiuni noi, concomitant cu oferta de obligatiuni vechi, ceea ce va face ca
pretul noilor obligatiuni sa creasca si cel al vechilor obligatiuni sa scada. In conte%tual
general al concurentei se pun in vanare si emisiuni de obligatiuni fara cupon, dar la un
pret sub-pari in raport cu valoarea nominala. (andamentul, in acest ca, se calculeaa
dupa formula+
Pe
Pe V
R

=
*nde+ ( T randamentul
6T valoarea nominala
'eT pretul de emisiune.
(andamentul de maturitate 3Xield to maturitH4 este randamentul care ia in calcul
eventualele castiguri sau pierderi la maturitate. X/7 este, prin urmare, acea rata de
actualiare a cash-flo--rilor viitoare de incasat 3cupoane T C
1
si valoarea de rambursat la
scadenta T 6(
n
4 care egalieaa valoarea actuala cu pretul de cumparare la bursa 3'
9
Y
C
1
4 al obligatiunilor+
n t
t
YTM
VRn
YTM
C
C P
4 1 3 4 1 3
1 9
+
+
+
= +

&e ignora impoitele pe care investitorul le va avea de platit. De asemenea, este
bine de stiut faptul ca, pe masura ce ne apropiem mai mult de maturitate, cu atat pretul
de piata se apropie de valoarea nominala si dobanda devine din ce in ce mai putin
semnificativa.
Daca o oligatiune se vinde la valoarea nominala, X/7 este format e%clusive din
castigul din dobani. Daca se vinde la un pret diferit, atunci X/7 este format din castigul
din dobani, plus un castig de capital sau minus o pierdere de capital.
'rin urmare, obligatiunile pe termen lung sunt foarte sensibile la modificarea ratei
dobanii 3dobanile cresc, pretul obligatiunii scade si invers4, iar obligatiunile pe termen
scurt nu. 6olatilitatea obligatiunilor pe termen lung este mare la inceputul perioadei 3si de
multe ori oscilanta4 si se stabilieaa spre maturitate.
Din cele de mai sus reulta ca detinatorii de obligatiuni pe termen lung sunt
supusi riscului schimarii ratei dobanii. :i isi vor acoperi riscul printr-o operatiune
futures la bursa sau printr-un contract de optiune pe rata dobanii la bursele de optiuni
specialiate
11
.
Comparatie actiuni-obligatiuni
In ceea ce priveste asemanarile, ambele categorii de titluri constituie bunuri
necorporale ce confera drepturi asupra persoanelor morale. :le pot circula si se transmit
in aceeasi maniera. In ambele cauri este vorba de titluri indiviibile.
Diferentele dintre cele doua tipuri de valori mobile sunt multiple. "atura $uridical
a celor doua categorii de titluri este essential diferita+ actiunile sunt parti dintr-o asociere
ce implica o participare in devoltarea si in riscurile intreprinderii2 obligatiunile
repreinta o creanta care da dreptul la un venit fi% 3dobanda4 si la ramursare.
In ca de lichidare, obligatarii au dreptul la rambursarea creantei lor inainte ca
actionarii sa procedee la parta$area activului. Dupa rambursarea capitalului imprumutat,
11
7atei 6iorel, Contabilitate, e%pertia si auditul afacerilor, :valuarea si selectionarea obligatiunilor, nr.1,
)995,p 09
obligatarii nu mai au drept asupra patrimoniului societatii, in imp ce acionarii carora
capitalul aportat le-a fost rambursat, raman proprietarii a ceea ce ramane din
patrimoniu
15
.
Investitorul se confrunta in demersul sau cu diferite categorii de risc. Cea mai
simpla definitie a riscului este posibilitatea ca investiia realiata sa piarda o parte sau
intreaga sa valoare. /otusi, daca riscul este luat in calcul inca de la inceputul demersului
investitional, el poate fi cuantificat si diminuat. In conte%tul investitiolor financiare,
relatia rentailitate risc trebuie sa fie cunoscuta de toti investitorii+ cu cat riscul asumat este
mai mare, cu atat rentailitatea investiiei este mai mare. In ultima instanta, profilul
investitorului este cel care determina modalitatea de gestionare a investitiei.
).). Depoitele bancare notiuni generale
Depoitele bancare repreintJ mi$loacele bJneti <ncredinate unei instituii
bancare spre pJstrare, cu specificarea unui anumit termen sau fJrJ specificarea unui
termen cu sau fJrJ dob=ndJ stabilitJ.
Constituirea si utiliarea depoitelor bancare repreinta una din principalele
functii ale bancii. 'astrarea disponibilitatilor banesti ale clientilor repreinta functia
primordiala a bancilor, caracteriata printr-o relatie speciala dintre persoanele fiice si
$uridice,pe de o parte,si banci,pe de alta parte.
Depoit - orice sold creditor care reultJ din fondurile e%istente in conturile
persoanelor fiice sau din situa;ii tranitorii create prin opera;iuni bancare ce urmeaJ a fi
restituit de cJtre bancJ in condi;ii legale @i contractuale aplicabile, precum @i orice
crean;J, cJtre o persoanJ fiicJ, repreentatJ printr-un titlu de crean;J emis de aceastJ
bancJ. "u sint considerate depoite soldurile creditoare care servesc drept garan;ie
opera;iunilor efectuate de bancJ in numele deponentului2
Depoit indisponibil - depoit care nu poate fi restituit de banca fa;J de care s-a
intentat proces de insolvabilitate2
Depoit comun - depoit constituit de douJ sau de mai multe persoane fiice sau
depoit asupra cJruia douJ sau mai multe persoane au dreptul de operare contra
semnJturii uneia sau a mai multor persoane care au constituit depoitul2
Depoitul bancar- constituie mi$loace banesti incredintate unei banci spre
pastrare, fara specificarea unui termen sau pe un termen anumit fi%at,deponentul avind
dreptul sa-si retraga conform termenului stabilit mi$loacele banesti cu o dobinda stabilita.
#ctualimente practica bancara utilieaa diverse conturi de depoitare si numarul lor
continuie sa creasca.acest proces este conditionat de tendinta bancilor de a satisface
cerintele clientilor si de a atrage economiile lor in conturile bancii.
In conformitate cu art.) alin.1 lit. a4 din O.F. nr. 1L,1LL8
10
, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare, prin depoit se intelege orice sold creditor,
inclusiv dob=nda datoratJ, reultat din fonduri aflate <ntr-un cont sau din situa;ii
tranitorii deriv=nd din opera;iuni bancare curente @i pe care institu;ia de credit trebuie sJ
<l rambursee, potrivit condi;iilor legale @i contractuale aplicabile, c=t @i orice obliga;ie a
institu;iei de credit eviden;iatJ printr-un titlu de crean;J emis de aceasta.
/rasaturile depoitelor bancare
15
Breeanu 'etre, 'ra$isteanu Bogdan, Festiunea financiara a portofoliului, :ditura :conomica, Bucuresti,
)99), p. )9
10
O.F. nr. 1L din )M august 1LL8 privind infiinarea si functionarea Fondului de Farantare a depoitelor in
sistemul bancar
Devoltarea pie;elor financiare @i diversificarea instrumentelor
financiare au mJrit posibilitJ;ile de acces la fonduri pentru bJnci2 astfel, bJncile au
intrat @i pe pie;ele de capital,la concuren;J cu entitJ;ile de valori mobiliare, de
asigurJri, fonduri mutuale @i fonduri de pensii. BJncile au trebuit sJ ini;iee
@i sJ devolte noi produse @i servicii, sJ foloseascJinstrumente @i tehnici specifice
noilor pie;e pentru a putea face fa;J concuren;ei.Cu toate acestea, constituirea @i
utiliarea depoitelor bancare a rJmas principalaf u n c ; i e a b J n c i l o r .
De p o i t e l e b a n c a r e r e p r e i n t J p r i n c i p a l a f o r mJ d e mo b i l i a r e
a capitalurilor @i economiilor temporar disponibile.
Caracteristici generale ale depoitelor bancare
'rin depoit se <n;elege o sumJ de bani <ncredin;atJ bJncii <n urmJtoarele condi;ii+
- sJ fie rambursatJ <n totalitate, cu sau fJrJ dob=ndJ sau cu orice altefacilitJ;i, la
cerere ori la termen cuvenit de cJtre deponent cu depoitarul2
- sJ nu se refere la transmiterea de proprietJ;i, la furniarea de servicii sau
acordarea de garan;ii
18
In func;ie de perioada pentru care sunt constituite, depoitele sunt
<ncadrate <n douJmari categorii +
Depoitele la vedere repreintJ un cont slab remunerat sau neremunerat,
destinatsJ primeascJ sume de la titular <n vederea unei utiliJri pe termen scurt, soldul
contului estecreditor @i poate fi retras <n orice moment, fJrJ preavi. In lipsa unei
scaden;e definite, durataconstituirii contului la vedere depinde de nevoile @i bunul plac al
titularului.
Depoitele la termen repreintJ o sumJ depusJ de titular @i blocatJ la
dispoi;ia bJncii p=nJ la o anumitJ scaden;J stabilitJ prin contract, la momentul
constituirii depoitului.&pre deosebire de depoitele le vedere, depoitul la
termen este remunerat la un nivel mairidicat, care sJ compensee
imobiliarea fondurilor depuse. "ivelul dob=nii se stabile@te < nt r e deponent
@ i bancher < n f unc; i e de put er ea de negoci er e a f i ecJr ui a ; i n=nd cont
demJrimea sumei depuse ;i de scaden;J. De regulJ nivelul ratei dob=nii este apropiat de
cel alratei dob=nii pe pia;a monetarJ pentru o perioadJ asemJnJtoare.
(etragerea e%cep;ionalJ <nainte de caden;J se sanc;ioneaJ printr-o pierdere
de dob=ndJ
1A
. BJncile ne propun acum o gamJ foarte largJ de depoite. 'entru orice gust.
'e de altJ parte, o gamJ at=t de largJ, poate descura$a, mai ales un client <ncepJtor. Dar
aceastJ situaie este tipicJ nu numai pentru sectorul bancar, ci marii ma$oritJi de
companii ce lucreaJ <n retail. M9B din venit le aduc )9B produse. &au puin altfel spus,
M9B produse a$utJ la promovarea restul )9B.
Dar sJ ne <ntoarcem la descrierea detaliatJ a depoitelor bancare. Orice depoit
are un schelet - pJstrarea @i <nmulirea banilor cu ajutorul bncii. i fiecare depoit
18
!egea nr. 0M,1LLM privind activitatea bancara, cu modificJrile @i completJrile ulterioare 3!egea nr. 5M0,)9914
1A
Dedu, 6asile2 :nciu, #drian+ Contabilitate bancarJ, :ditura :conomicJ, Bucure@ti, )991, p. MM
are unele proprietJi, <n dependenJ de care @i variaJ reultatele financiare. #ceste
proprietJi sunt+
(ata dob=nii
'osibilitatea depunerilor suplimentare
Capitaliarea procentelor
/ermenul depoitului
'osibilitatea retragerii nainte de termen
/ipul ratei
#sigurarea depoitului
6aluta
Conturile de economii
Conturile de economii repreinta o combinatie intre contul curent si depoitele la
termen. #stfel conturile de economii sunt conturi curente care beneficiaa de dobani mai
ridicate 3apropiate de cele oferite pentru depoitele la termen4 insa pot dispune si de
anumite limitari 3o suma minima pentru deschiderea contului, un sold minim intangibil,
depuneri sau retrageri conditionate de anumite limite, un numar mai redus de operatiuni
ce se pot efectua etc.4 care nu se intalnesc in caul conturilor curente.
Comparativ cu depoitele la termen, conturile de economii ofera o fle%ibilitate
ridicata 3nu sunt conditionate de un termen si permit depuneri sau retrageri in orice
moment4.
Caracteristicile conturilor de economii
Dobanda
(ata dobanii este variabila. In caul unei modificari a acesteia de catre banca, noua
valoare va fi aplicata in caul tuturor din iua respective. Dobanda se plateste la sfarsitul
fiecarei luni sau la inchiderea contului pentru ilele din luna in curs. Dobanda obtinuta, in
general variabila, inregistreaa niveluri relaiv similare ce cele ale unui deposit classic.
Comisioanele
In afara de dobanda, in functie de nevoile clientului de a folosi contul, unele anci
percep, de asemenea, comisioane de deschidere de con, comisioane de administrare a
contului, comisioane la retragere de numerar sau la transferal anilor catre alte conturi.
/ipologia depoitelor bancare
Depoitele bancare repreinta, penru ma$oritatea bancilor comerciale, principala
sursa financiara si se formeaa din doua mari categorii+depoie la vedere si depoite la
termen.
- Depoitele la vedere
#u cea mai mare lichiditate, sunt caracteriate prin elasticitate, av=nd <n
vedere cadepunJtorii pot dispune <n orice moment de utiliarea lor pentru plJ;ile <n cont
sau retrageri <ncont, potrivit intereselor lor
1M
, dar cel e l a t er men cr eeaJ
1M
Basno, Cear2 Dardac, "icolae+ 7anagement bancar, :d. :conomicJ, Bucure@ti, )99), p.M0
pent r u bJnci o baJ s i gur J de fructificare <n procesul de creditare pe termene,
corelate cu natura @i durata acestor resurse.'e plan na;ional c=t @i interna;ional se
utilieaJ urmJtoarele categorii de depoite+
cont curent <n lei2
contul curent <n valutJ2
contul de depoit la termen <n lei2
contul de depoit la termen <n valutJ2
certificatul de depoit2
certificatul de depoit cu discont2
depoitul pentru pensii2
depoitul pentru vacan;J2
depoitul pentru minori
1L
Contul curent <n lei
&e adreseaJ clien;ilor bJncii, persoane fiice @i $uridice sau entitJ;i fJrJ
personalitate $uridicJ reidente, <nregistrate <n (om=nia.Caracteristici principale+
Cl i e n t u l s e mn e a J c u b a n c a o c o n v e n ; i e 3 c o n t r a c t 4 < n
v e d e r e a d e r u l J r i i opera;iunilor de disponibilitJ;i2 'rin contractul curent se pot
efectua opera;iuni de alimentare <n numerar sau prin virament2 eliberare de sume
<n numerar la cererea @i <n favoarea deponentului2 opera;iunide plJ;i prin virament <n
limita soldului disponibil2 'entru disponibilitJ;ile e%istente <n cont, deponentul prime@te o
dob=ndJ fi%Jsau variabilJ, <n func;ie de clauele scrise <n conven;ia de cont2 !a
deschiderea contului curent, deponentul trebuie sJ depunJ o sumJ minimJstabilitJ cu
banca @i sJ achite un comision. !a deschiderea de conturi bancare @i la efectuarea
opera;iunilor dispuse prinaceste conturi, titularii trebuie sJ preinte bJncii
urmJtoarele documente+
actul de identitate2
dupJ ca, declara;ia privind beneficiarul real al sumei, @i informa;ii
privind provenien;a fondurilor.
Contul curent <n valutJ
&e adreseaJ clien;ilor bJncii, persoane fiice @i $uridice sau entitJ;i fJrJ
personalitate $uridicJ reidente, <nregistrate <n (om=nia.Caracteristici principale+
Z
per s oanel e f i i ce @ i $ ur i di ce pot des chi de cont ur i l a bJnci < n
val ut J numai pentru valutele cotate de B"(2
@ i < n aces t ca, cl i ent ul s emneaJ o conven; i e 3 cont r act 4 de
cont cur ent < nvalutJ
opera;iunile care pot fi efectuate <n contul curent <n valutJ cuprind+ depunereade
numerar sau depuneri prin virament2 <ncasJri @i plJ;i comerciale @i necomerciale
<n valutJ,retrageri de numerar <n valutJ la cererea @i pe numele
titularului pentru cheltuieli mJrunte3deplasJri <n strJinJtate4 etc
1L
Bratu, #lina+ 7onedJ. Credit. BJnci, :ditura :% 'onto, Constan;a, )990, p. 115
Contul de depoit la termen <n lei
&e adreseaJ clien;ilor bJncii, persoane fiice @i $uridice sau entitJ;i fJrJ
personalitate $uridicJ.Condi;ii+
Z s emnar ea unei conven; i i de depoi t cu banca pr i n car e s e s t abi l es c
s uma, dob=nda fi%J sau variabilJ, scaden;a, persoanele autoriate sJ efectuee
opera;iuni.
Z e%isten;a unei sume minime pentru constituirea depoitului la termen2
Z retragerea sumelor dupJ e%pirarea scaden;ei, <n ca contrar clientul
put=nd beneficie doar de dob=nda la vedere pe perioada de e%isten;J efectivJ a
depoitului2
Z termenele uuale de constituire a depoitelor <n lei sunt+ 1, 1, 8, L, 1) @i 1M luni2
Z plata dob=nii se poate face lunar la scaden;a depoitului2
Z retragerea depoitului @i a dob=nii aferente se efectueaJ de regulJ, la unitatea bancarJ
la care a fost constituit.
Contul de depoit la termen <n valutJ
&e adreseaJ clien;ilor bJncii, persoane fiice @i $uridice sau entitJ;i fJrJ
personalitate $uridicJ.Condi;ii+
Z semnarea unei conven;ii de depoit cu banca prin care se stabilescsuma, dob=nda fi%J
sau variabilJ, scaden;a, persoanele autoriate sJefectuee opera;iuni.
Z e%isten;a unei sume minime pentru constituirea depoitului la termen,care diferJ de la o
bancJ la alta pe cele doua categorii de clien;i3persoane fiice @i persoane $uridice42
Z retragerea sumelor dupJ e%pirarea scaden;ei, <n ca contrar clientulput=nd beneficie
doar de dob=nda la vedere pe perioada de e%isten;JefectivJ a depoitului2
Z termenele uuale de constituire a depoitelor <n lei sunt+ 1, 8, 1) @i 1Mluni, dar bJncile
pot accepta @i alte termene <n caul constituirii unor depoite de mJrime semnificativJ2
Z retragerea dob=nii poate se poate efectua la scaden;J, din contulseparat <n care a fost
bonificatJ, sau poate fi capitaliatJ princonstituirea unui nou depoit care include @i
dob=nda bonificatJ anterior.
Certificatul de depoit repreintJ un titlu de credit pe termen emis de
bancJ , careatestJ depunerea unei sume de bani <n baa cJreia, la scaden;J, se
poate <n casa at=t sumadepusJ, c=t @i dob=nda aferentJ.&e adreseaJ persoanelor fiice
@i $uridice care pot ob;ine certificate de depoite contraunor sume de bani repreent=nd
valoarea nominalJ a acestora.Condi;ii+
Z cupiura diferJ de la o societate bancarJ la alta2
Z termenele uuale sunt de 1 @i 8 luni, sau chiar un an2
Z dob=nda este fi%J @i se <nscrie pe certificat la data cumpJrJrii lui2
Z certificatele de depoit pot fi nominale,cu parolJ 3formatJ din cel mult 1cuvinte, ca
element de verificare, pe baa cJreia la scaden;J, <mpreunJcu certificatul de depoit se
poate rJscumpJra valoarea acestuia42
Z plata dob=nii se face la scaden;J.
Depoitele pentru pensii sunt oferite e%clusiv pentru persoanele fiice, <n care se
potefectua depuneri pe tot intervalul dintre data deschiderii @i p=nJ la scaden;J.Condi;ii+
Z termenul de constituire este de regulJ un an cu posibilitatea prelungiriiautomate la
scaden;J pe aceea@i perioadJ2
Z dob=nda este, de regulJ, cea aferentJ depoitelor la termen pe un an, cuavanta$ul cJ <n
caul acestui tip de depoit se pot efectua depuneri multiple<n acest cont, fJrJ a fi nevoie
de <ncheierea unor conven;ii cu banca, ca <ncaul depoitelor la termen obi@nuite2
Z calculul dob=nii de face lunar, iar bonificarea se face la scaden;J2
Z avanta$ul acestui tip de depoit constJ <n faptul cJ banca permite depunerea
umelor <n orice moment, anterior scaden;ei, condi;iile de dob=ndJ @itermenul rJm=n=nd
neschimbate.
Depoitul pentru vacan;J
Depoitele pentru vacan;J se adreseaJ persoanelor fiice, care pot efectua
depuneri <ncont pe <ntreaga perioadJ de la deschidere p=nJ la scaden;J.Condi;ii+
Z se constituie pe perioade de 8, 1) luni, cu posibilitatea prelungirii automate lascaden;J pe
aceea@i perioadJ2
Z dob=nda este de regulJ cea aferentJ depoitelor la termen pe perioada aferentJ,variabilJ
<n func;ie de evolu;ia pie;ei, care se calculeaJ lunar @i se bonificJ lascaden;J 2
Z <n caul retragerii sumelor <nainte de scaden;J, banca bonificJ dob=nda lavedere pe
perioada e%isten;ei efective a depoitului.
Depoitul pentru minori
Depoitul pentru minori se adreseaJ persoanelor fiice cu v=rste <ntre 15 -1M
ani.Condi;ii+
Z termenul poate fi de 1, 1, 8, L, 1) sau 1M luni2
Z valuta poate fi cea autohtonJ, *&D sau :*(2
Z valoarea minimJ a depoitului este de 09 (O" @i respectiv 099 *&D sau :*(2
Z depunerile pot fi fJcute de minor forJ acordul altei persoane dacJ suma totalJ
adepoitului se <ncadreaJ <n plafonul de garantare a depoitelor <n sistemulbancar
stabilit de Fondul de Farantare a depoitelor <n sistemul bancar. Incaul depunerii unei
sume mai mari dec=t plafonul de garantare, este necesar acordul scris al
pJrintelui,tutorelui.
Z retragerile se pot face de minor numai cu acordul pJrin;ilor, tutorelui dat scris<n fa;a
notarului public2
Z avanta$ul acestui tip de depoit este acela de a antrena, educa tinerii <n
spirituleconomisirii @i gestionJrii responsabile a unor sume de bani de care potbeneficia
cu ocaia ma$oratului.
.
/ipuri de depoite la termen
In func;ie de modalitatea de platJ a dob=nii pot fi+
depoi t e cu capi t al i ar e + per i odi c, dob=nda s e adJugJ l a s uma
depus Jini;ial2
depoite fJrJ capitaliare+ lunar, dob=nda se constituie <ntr-un cont curentcare-i
asigurJ titularului acces la aceasta2 <n caul <n care clientul <@i retragesuma
depusJ <nainte de scaden;a depoitului, dob=nda aplicatJ va fi mai micJ
3dob=nda pentru conturile curente4.
<n func;ie de op;iunea de re<nnoire a depoitului pe acela@i termen ca cel ini;ial
dacJ se opteaJ pentru re<nnoire automatJ la sf=r@itul perioadei
depoitului,depoitul se prelunge@te automat. In plus, dacJ depoitul are
op;iunea decapitaliare a dob=nii, dob=nda se adJugJ la suma depusJ
ini;ial. 'entru perioada urmJtoare, rata dob=nii se va aplica la suma ini;ialJ
plus dob=ndaob;inutJ pe perioada precedentJ2
dacJ nu se dore@te re<nnoirea automatJ, depoitul va avea scaden;J unicJ,adicJ la
scaden;J suma depoitului se va transfera <n contul curent 3pentrucare se va
calcula dob=ndJ la vedere4 sau suma vJ rJm=ne <n acela@i cont,fJrJ dob=ndJ.
<n func;ie de dob=ndJ+
depoi t e cu dob=ndJ var i abi l J+ banca poat e modi f i ca r at a
dob=ni i pe perioada depoitului, <n func;ie de evolu;ia pie;ei2
depoite cu dob=ndJ fi%J+ banca asigurJ o ratJ fi%J a dob=nii pe
perioadadepoitului indiferent de evolu;ia pie;ei
Deschiderea unui cont de depoit
Deschiderea unui cont este, in cele mai multe cauri, inceputul relatiei intre
banca si client. :ste important ca aceasta relattie sa decurga correct, atat din punctual de
vedere al clientului, cat si din cel al bancii, respectandu-se cadrul legal.
Contul de deposit este menit sa asigure fructificarea unor sume banesti disponibile
pe un termen cat mai indelungat.
In prolema deschiderii de depoite, ancile au afisa sumele minime de constituire a
unui deposit, separate pentru persoanele fiice si separate pentru persoanele $uridice, atat
pentru depoitele in lei ca si pentru cele in valuta.
'entru deschiderea unui astfel de cont, este necesara e%istenta unui plafon minim,
care variaa in functie de banca, de la 199 lei respective euro sau dolari si pana la 1999
lei,euro,dolar si chiar mai mult, in functie de tipul de deposit ales.
O alta caracterisica este aceea ca, pe baa contului de depoi, bancile pot acorda
imprumuturi pana la M9 B din valoarea depoitului. #ceste contturi se mai numesc si
conturi cu preavi deoarece anca solicita clientului notificarea unei retrageri inainte de
termen cu A ile.
'rocedura privind solicitarea deschiderii unui cont
'otrivit legii nr. 11,1LL1 privind activitatea bancara si (egulamentul B"( privind
operatiunile valutare, bancile sunt autoriate sa deschida conturi persoanelor fiice si
$uridice romane si straine. #cest drept al bancilor se regaseste in autoriatia de
functionare al fiecarei banci comerciale. In toate caurile, cererea de deschidere de cont
va fi facuta pe formularul standard al bancii, va fi semnata de persoana3ele4 care
repreinta din punct de vedere legal clientul si va fi insotita de documentele $ustificative
solicitate de banca.
'ersoanele fiice
59
In caul bancilor analiate, acestea pot deschide conturi curente si de deposit in
!ei si,sau valuta la cererea e%presa a clientilor. Conturile se deschid de catre unitati
operative, in conformitate cu normele elaborate de banca in acest scop, prin completarea
formularelor standard ale bancii.
59
Cocris 6asile, chirlesan Dan, /ehnica operatiunilor bancare, :ditura *niversitatii #le%andru Ioan Cua,
Iasi, )998, p. 05
/itularul contului poate numi unul sau doi imputerniciti, care au dreptul de a
efectua operatiuni in cont.
De sumele aflate in conturile deschise 3curente si de deposit4 in evidenta bancii,
po dispune leber, cu respectarea normelor in vigoare, urmatoarele persoane+
- titularul contului2
- persoanele imputernicite de titular, numai pe timpul vietii titularului2
- mostenitorii titularului, care dovedesc cu certificat de mostenitor sau cu hotarare
$udecatoreasca aceasta calitate.
'e langa obtinerea informatiilor necesare despre un client nou, banca rebuie sa
doandeasca si specimenele de semnaturi cerute pentru cont. acest lucru se
realieaa printr-un document in care sunt desemnate persoanele care pot opera in
acel cont si specimenele de semnaturi ale acestora.
'ersoanele $uridice
51
Daca doresc sa deschida un cont, clientii persoane $uridice reidente, care
desfasoara activitati comerciale, trebuie sa preinte bancii, o data cu rererea de deschidere
a contului, urmatoarele documente+
1. contractul de societate, stampilat si autentificat la notariat2
). statutul societatii, autentificat la notar2
1. certificatul de inmatriculare la (egistrul Comertului2
5. inregistrarea societatii la Directia Fenerala a Finantelor 'ublice2
0. hotararea $udecatoreasca 3ramasa definitive4privind autoriarea functionarii
societatii si constituirea legala a acesteia, in conformitate cu !egea 11,1LL92
8. e%tras din procesul-verbal al #dunarii Fenerale a #ctionarilor privind abordarea
nominala a conducerii societatii si a persoanelor imputernicite cu drept de
semnatura in banca2
A. codul fiscal si amprenta stampilei2
M. dovada e%istentei spatiului in care isi desfasoara activitatea2
L. fisa cu specimenele de semnaturi ale persoanelor cu drept de semnatura in banca
si ale persoanelor imputernicite spre a repreenta valabil societatea.
*nele banci, potrivit normelor proprii, solicita in caul societatii comerciale si
alte documente privitoare la activitatea firmei, cum ar fi +planul de afaceri al
societatii, bilantul economic pe ultimul an sau, dupa ca, raportul privind
e%ercitiul bugetar si financiar.
Figura ).).1. :volutia valorilor totale a depoitelor pe categorii de deponenti
51
Cocris 6asile, chirlesan Dan, /ehnica operatiunilor bancare, :ditura *niversitatii #le%andru Ioan Cua,
Iasi, )998, p.00
&ursa+http+,,---.fgdb.ro,uploads,publications,oe?ngpgg.t-H$rmn.ne-sletter.).)915.
pdf
).1. 'iata aurului
In ultimii ani cererea de aur a crescut, Insa <n principal datoritJ investi;iilor @i
achii;iilor bJncii centrale @i nu acelor segmente <n care putem spune ca aurul are o
utilitate directJ - tehnologie @i bi$uterii. 're;ul aurului <ncepe sJ semene destul de mult cu
o bulJ, care nu se va sparge <nsJ c<t timp evolu;ia economiei este incertJ. Odata ce
investitorii mari vor incepe <nsJ sJ se retragJ de pe aur, scJderea lui va fi abruptJ. In
privin;a ofertei, acesta nu este una at<t de limitatJ c<t ar vrea sJ sus;inJ fanii aurului, aurul
se e%trage <n permanen;a, iar cantitJ;ile e%trase anterior se reintroduc <n permanen;J <n
circula;ie.
#urul rJm<ne un simbol, care nu mai este <nsJ at<t de important ca atunci c<nd
moneda de aur era singurul mi$loc de plata, sau ca <n perioada <n care era folosit ca etalon
al sistemului monetar.
Din )99A lume a trecut printr-o perioadJ de criJ @i volatilitate financiarJ, fiin cea
mai mare recesiune de la 1L19 <ncoace @i condi;ionat scJderea bruptJ a valorii actvelor
financiare. In aceste condi;ii aurul a performat pre;ul sJu practic s-a dublat de mi$locul
anului )99A. :volu;ia aurului <n aceastJ perioadJ i-a determinat pe investitori sJ-@i revadJ
portofoliile de investi;ii care este relativ imun la infla;ie, crie financiare, fiid utiliat de
secole pentru conservarea averii. !a moment economia mondialJ se confruntJ cu
probleme legate de bonitate, impactul politicii monetare, mJsurile adoptate, tensiunile
posibile din Orientul 7i$lociu <n ceea ce prive@te pia;a petrolului, viitorul dolarului
american ca monedJ de reervJ cre@terea rapidJ a unor state emergente ca China @i India.
Cererea si oferta pe piata aurului
Din categoria metalelor pre;ioase aurul este cel mai popular, fiind
accesibil at<t investitorilor mici si mari, c<t @i traderilor. Interesant este cJ de-a lungul
secolelor cantitatea de aur e%ploatatJ raportatJ pe individ a ramas apro%imativ aceea@i,
undeva <n $urul unei uncii pe cap de locuitor. In timp ce e%ploatarea metalului galben s-a
intensificat, popula;ia planetei a crescut considerabil, astfel ca <n preent avem tot at<t aur
pe cap de locuitorca @i <n vechime. 'robabil a@a se e%plicJ de ce aurul @i-a pJstrat
valoarea intrinsecJ @i nu s-a transformat <ntr-un simplu concept.:ste clar ca de-a lungul
timpului utiliarea metalului galben a suferit schimbJri, de la utiliari nemonetare, la
statutul de monedJ ca mai apoi sJ fie larg folosit <n industrie @i investi;ii. 6alen;ele
acestui metal pre;ios <nsa nu se opresc aici, pentru cJ, pe l<ngJ utiliJrile men;ionate,
aurul este @i activul de ultim refugiu <n condi;ii de instabilitate politicJ, economicJ sau
socialJ.
In consecin;J, aurul este tranac;ionat din motive diverse, iar pre;ul sJu este
influen;at de o varietate de factori. DacJ <n conte%tul unei stJri de instabilitate politico-
financiarJ, pre;ul aurului este subiectul unor presiuni atipice, emo;ionale, devenind
subiect de specula;ie @i deciii ira;ionale, <n calitatea sa de marfJ, aurul se supune integral
restric;iilor de natura fundamentalJ, respect<nd cererea @i oferta. :volu;iile abrupte @i
bru@te, corec;iile care apar pe intervale scurte de timp denatureaJ pentru moment
percep;ia investitorilor asupra evolu;iei pre;ului aurului, <nsJ, pe termen lung,
fundamentele economice $oacJ un rol crucial.
Oferta de aur continuJ sJ creascJ <ntr-un ritm mai lent dec<t cererea, fiind
caracteriatJ de inelasticitate - este nevoie de apro%imativ 19 ani pentru ca o mina de
e%plorare de aur sJ devinJ complet func;ionalJ. 7edia anualJ a cererii de aur fiic <n
perioada )99A-)911, conform statisticilor Norld Fold Council, se situeaJ la 1.L)1 tone,
iar oferta medie anualJ <n aceeasi perioadJ a fost calculatJ la 1.M00 tone annual. Diferen;a
cu care cererea depa@e@te oferta de pe pia;a este relativ micJ, <nsJ ea favorieaJ cre@terea
pre;ului aurului.
O analiJ pe categorii a cererii de aur aratJ cJ investi;iile <n aur, sub forma
lingourilor @i a monedelor, repreintJ o treime din cererea actualJ, interesul venind at<t
din partea investitorilor institu;ionali c<t @i a celor de retail. 'opularitatea aurului ca
investi;ie a crescut, de latranac;ionarea fiicJ a lingourilor de aur p<nJ la instrumentele
ce au ca suport fiic aurul, a@a numitele e%change traded funds 3:/F4 care repreintJ la
r<ndul lor 0.0B din cererea pentru aur.
#cestea din urmJ se afla <n topul primilor ece cei mai mari proprietari de aur @i
at<t timp c<t acestea continuJ sJ se e%tindJ vom asista la o e%pansiune a cererii de metal
galben <n detrimentul ofertei, favori<nd astfel o cre@tere a pre;ului acestuia. DacJ <nsJ
interesul investi;ional pentruactivul aur va suferi o deteriorare, atunci oferta de aur va
cre@te rapid ca urmare a eliberJriicantita;ilor de aur din reervele fondurilor :/F
inund<nd pia;a @i pun<nd o presiune <n $os pe pre;ulaurului.7ai mult decat at<t, ultima
perioadJ a adus o reversare a strategiei institu;iilor @i bJncilor centralecare, la nivel
global, au trecut din poi;ia de v<nJtori <n cea de cumparatori de aur, cererea anualJ
pentru perioada iulie )91) @i iunie )911 repreent<nd 09L tone 311.5B din total4, ceea ce
a dus implicit la o cre@tere a cererii de metal galben.'este 59B din cererea totalJ o
repreintJ aurul pentru bi$uterii. De@i procenta$ul de aur care se folose@te pentru
fabricarea de bi$uterii 3prima transformare a metalului galben in bi$uterii finite sau
semifabricate4 a suferit o scadere importantJ <n favoarea investi;iilor <n aur, din punct de
vederecantitativ cererea de aur pentru fabricarea de bi$uterii s-a men;inut pe un trend
ascendent. Daca <nanul 1LA9 peste A9B din aur era destinat bi$uteriilor, acum acest
procenta$ s-a redus la pu;in peste$umJtate. (epreent<nd <ncJ grosul cererii de aur,
componen;a aurului pentru bi$uterii a fost pentru mult timp influen;atJ de cererea vesticJ
- nord americanJ @i europeanJ. In ultimii 59 de ani <nsJ a avut loc un transfer de influen;J
de la aceste doua one @i cJtre alte regiuni geografice. Odata cu cresterea economicJ
rapida a tarilor emergente, cu precadere a B(IC 3Brailia, (usia, India, China4, a aparut o
dispersie a influen;ei din punct de vedere geografic. #cest lucru se <ntalne@te nu numai <n
caul cererii de aur pentru bi$uterii, ci se observJ @i <n caul investi;iilor <n aur, <n
activitatea bJncilor centrale @i <n caul aurului pentru industrie.
Factorii care influen;eaJ pre;ul aurului
!a fel ca alte mJrfuri,pre;ul aurului este determinat de cerere,ofertJ @i tranac;iile
speculative. Diferen;a dintre aur @i alte produse este faptul cJ de;inerea @i v<narea de aur
$oacJ un rol mai mare <n pre;ul sJu dec<t consumul.
'entru ultimele secole, aurul a fost ;inut de cJtre bJncile centrale <n calitate de
reervJ, precum @i de cJtre investitori individuali, ca o parte a investi;iilor sau de
biluterii, mai degrabJ dec<t consumate de cererea industrialJ. #ceste reerve de aur pot
apJrea pe pia;J <n orice moment. !u<nd <n considerare inventarul de aur, este sigur sJ
concluionJm cJ pre;ul aurului este <n primul r<nd derminat de cerere @i modificJrile <n
reervele de aur, dec<t de produc;ia minelor de aur.
14 (eerva de aur a bJncilor centrale
BJncile centrale @i F7I $oacJ un rol important <n stabilirea pre;ului pe pia;J. BJncile
centrale din :uropa de 6est au v<ndut reervele lor <ncJ din anii 1LL9, <n preent de;in
A9B din reervele lor <n aur. "ivelul v<nJrilor ridicate ale bJncilor centrale din anii 1LL9
a cobor<t nivelul pre;ului, iar dupJ <ncheierea acordului din 1LLL a <nceput u@or sJ se
ma$oree. De asemenea , recenta cre@tere a pre;urilor sunt atribuitefaptului cJ economiile
emergente, cum ar fi (usia @i China au crescut reervele lor de aur din anul )999. In
preent reervele de aur <n aceste state sunt de doar )B-19B . Cu toate acestea este
posibil ca <n caul va continua sJ fie un dolar slab , ei sJ-@i schimbe portofoliul de reerve
e%terne din dolari <n aur, iar acest lucru ar putea contribui la men;inerea trendului
ascendent al pre;ului aurului./recerea bJncilor centrale din poi;ia de v<nJtori <n poi;ia
de cumpJrJtori a venit <n special din nevoia acestora de a-@i diversifica reervele valutare
<n conte%tul economic dificil apJrut <n urma declan@Jrii criei <n )99A. 'roprietatea pe
care aurul o are ca activ de ultim resort, calitatea sa monetarJ c<t @i de colateral, ca @i
garan;ie de siguran;J au condus la deciia bJncilor centrale de a-@i lichida par;ial poitiile
valutare @i a-@i cre@te ponderea reervei <n aur, pentru o mai mare protectie <mpotriva
fluctua;iilor valutare @i siguran;a.
)4 'rotectie fata de fluctuatia valorii dolarului
Intre aur @i dolar e%istJ o rela;ie inversJ , deoarece a fost anulatJ convertibilatea
aurului <n dolari. :%istJ douJ moduri de a mJsura modificJrile valorii dolarului + <n
primul r<nd se mJsoarJ cantitatea care po;i sJ o cumperi sau sJ o produci3fluctua;ia
pre;ului4, @i al doilea se mJsoarJ schimbarea valorii dolarului fa;J de o altJ monedJ
3modificarea cursului de schimb4. In caul <n care valoarea dolarului &*# fa;J de
principalele valute @i modificarea preului aurului aratJ o corela;ie inversJ, atunci ar fi
<n;elept de a folosi de aur pentru a se prote$a de dolarul american.
Corela;ia inversJ a fost confirmatJ prin c<teva evenimente. #tunci c<nd dolarul a atins
nivelul record fa;J de marca germanJ <n 1LM0, pre;ul aurului a scJut )M1 dolari pe uncie,
iar <n urma mJsurilor pentru adeprecia dolarul &*# au fost anun;ate <n #cordul 'laa,
pre;ul aurului a crescut la 099 *&D,uncie. Cu toate acestea, schimbarea valorii aurului
14 7asurile de protectie monetara aplicata de F:D
7Jsurile de rela%are a politicii monetare sunt utiliate de cJtre bJncile centrale
pentru a stimula cre@terea economicJ. In mod normal, c<nd economia intrJ <n recesiune,
primul set de mJsuri adoptat de cJtre banca centralJ este reducerea ratelor de dob<ndJ de
referin;a pentru a impulsiona creditarea @i implicit pentru a <ncura$a popula;ia @i
companiile sJ achii;ionee bunuri,servicii @i sJ investeascJ. In caul F:D 3Federal
(eserve Ban? (eerva Federala stabile@te politica monetarJ a &*#4, al cJrei mandat
are ca obiective principale Kpromovarea cre@terii economice sustenabile,asigurarea unui
nivel ridicat al ocupJrii for;ei de muncJ @i stabilitatea pre;urilorE, mJsurile de reducere a
ratelor de dob<ndJ sunt limitate <ntruc<t acestea au a$uns de$a la un minim aproape de 9B.
:puiarea acestui set de mJsuri care presupune reducerea ratelor de dob<ndJ, a determinat
F:D sJ caute solu;ia pentru cre@terea economicJ <n mJsuri neconven;ionale de stimulare
ceea ce a datna@tere rundelor de rela%are monetara denumite K[uantitative easingE, pe
scurt \:.
!egatura dintre pre;ul aurului @i mJsurile de rela%are a politicii monetare este
determinatJ de modul <n care F:D furnieaJ dolarii cu care realieaJ cumpJrJrile de
obliga;iuni . Banii necesari sunt <n mare parte asigura;i prin cre@terea masei monetare, cu
alte cuvinte prin tipJrire de monedJ.
#c;iunile institu;iei aduc <n prim plan riscuri infla;ioniste, <ntruc<t dolarii nou
emi@i vor KinundaE pie;ele @i nu vor avea acoperire <n bunurile produse @i serviciile
prestate. Infla;ia produce scJderea puterii de cumpJrare a dolarului, erodeaJ economiile
@i reduce randamentul real ob;inut din investi;iile <n toate clasele de active care aduc
venituri fi%e precum+ rate
de dob<ndJ, cupoane, dividende.
In ceea ce prive@te investi;iile <n clase de active alternative precum metalele
pre;ioase, influen;a va fi <nsJ una poitivJ, <ntruc<t acestea prote$eaJ investitorii
<mpotriva riscurilor infla;ioniste.In primul r<nd, pentru ca pre;ul aurului este e%primat
interna;ional <n dolari @i dolarul este depreciat prin tipJririle repetate, chiar @i fJrJ o
cre@tere baatJ pe fundamente 3intensificarea cererii pentru aur sau scJderea ofertei4,
pre;ul aurului <n dolari va cre@te fiind nevoie de mai multi dolari KdepreciatiE pentru a
cumpJra aceea@i cantitate de aur. In timp ce oferta de dolari cre@te <n continuu, oferta de
aur rJm<ne relativ constantJ 3cre@tere de mai pu;in de 1B anual4, iar presiunile de cre@tere
a pre;ului sunt inevitabile <n ciuda unor factori cu ac;iune, mai degrabJ, pe termen scurt
precum cria datoriilorpublice din ona euro care este negativ corelatJ cu pre;ul metalului
@i a scJderii cererii dinspre ;Jriprecum India pe fondul criei globale @i a deprecierii
valutei locale. 'e termen mediu @i lung, mul;iinvestitori vor cauta refugiul din calea
infla;iei cumpJr<nd aur, ceea ce va impinge <n sus pre;ul metalului galben.
54 (ata dobanii
(ata dob<nii negativJ favorieaJ cre@terea pre;ului aurului./imp de )9 de ani <n anii
1LM9 @i 1LL9, media ratei dob<nii a fost apro%imativ 5B , @i s-a men;inut negativJ <n
0,LB din luni negativJ. &itua;ia <n anii 1LA9 a fost complet diferitJ rata dob<nii a fots
negativJ <n 05B din luni. Din )999 a fost negativJ 01B din perioada datJ, ceea ce
constituie un mediu optim pentru aur.
04 Factorii sociali si politici
Factorii politici i sociali de-a lungul timpului au avut un rol esenial <n
influenarea evoluiei preului aurului.
In mod tradi;ional, investitorii cumpJrJ aur <n perioadele de nesiguran;J
financiarJ @i politica, pentru a-@i asigura ]spatele]. Iar probleme au e%istat din plin <n
ultimul an. In ona euro, Frecia, Irlanda @i, mai nou, 'ortugalia, au cerut a$utorul *niunii
:uropene @i Fondului 7onetar Interna;ional, dupa ce datoriile suverane au atins un nivel
record.
In plus, problemele politice din Orientul 7i$lociu @i #frica de "ord pot provoca,
de asemenea, cre@terea pre;ului metalului pre;ios.
!a 11 septembrie )991, datJ ce semnificJ o cotiturJ <n multe privin;e, pre;ul
cobor=se la )A) de dolari uncia, neacoperind nici mJcar costurile de e%ploatare, cu )9 de
dolari mai scumpe. BJncile na;ionale pJreau stJp=ne pe infla;ii @i nu mai cJutau sJ se
acopere pentru orice eventualitate - cu aur. Industria e%tractivJ se reduse substan;ial,
)99.999 de muncitori din #frica rJmJseserJ fJrJ locuri de muncJ.
6alul datoriilor europene @i nesiguran;a politicJ de la Nashington au accelerat
goanna dupJ aur, arunc=nd pre;ul la triplufa;J de valoarea <nregistratJ <n urmJ cu un
deceniu @i la dublu fa;J de costul de acum doi ani al celui mai pre;ios metal. ^i, c=t timp
problematica datoriilor continuJ sJ agite spiritele pe ambele maluri ale #tlanticului,
tendin;a va rJm=ne ascendentJ.
'retul aurului a crescut <n )911 din caua cererii masive generate de revoltele din
statele arabeti de deastrul natural din Raponia. (ecordul de 1.ML0 de dolari,uncie a fost
atins <n septembrie, dupa deciia celor de la &tandardS'oor_s de a retrogradaratingul
suveran al &*#. In primele sase luni din )911, preul mediu al aurului a fost de 1.099 de
dolari,uncie, dar chiar si la variatiile ma%ime din )911, aurul nu este supraevaluat. Cel
mai scump aur s-a tranacionat <n 1LM9, la preul de MA1 de dolari,uncie, ceea ce, a$ustat
la inflaie, ar <nsemna un echivalent de aproape ).599 de dolari <n present 3)9154
5)
.
Figura ).1.1. Clasamentul celor mai importante 0 Fonduri 7utuale pe #ur in functie de
randamentul pe 1 an la 11 decembrie )911
5)
(evista Fold 7againe, 'iraeus ban?, p. 5
&ursa+ (evista Fold 7againe, 'iraeus Ban? (omania
Diferenta ma$ora intre FOF si :/F este repreentata de activul fondului. In
ambele cauri investitorii cumpara unitati de fond, doar ca in timp ce fondurile mutuale
orientate catre aur au e%punerea data in cea mai mare parte de evolutia pretului actiunilor
care constituie activul fondului, in caul :/F, e%punerea investitorilor , sau ceea ce
produce efecte pentru avutia acestora, este determinata de evolutia pretului aurului. &i in
caul FOF evolutia pretului aurului este un factor important, dar nu este singurul factor
care sa stabileasca valoarea unitatilor asa cum se intampla in caul :/F.
Deciia de a alege intre cele doua variante este una care tine atat de asteptarile
investitorilor privind pretul metalului galben cat si de increderea acestora in
managementul si perspectivele companiilor miniere tranactionate pe o piata
reglementata care sunt incluse in fondurile mutuale in aur. Investitia in companiile
miniere poate fi privita ca una care sa asigure KleverageEun efect de multiplicare al
reultatului financiar. #stfel,la un pret current al unciei de aur de 1.)09 *&D 3cotatie la
)1 ian )9154 si un cost final al unei companii miniere senioara de a produce o uncie de
1.9AM *&D3costul mediu la sfarsit de )91) conform calculelor Bloomberg4, mar$a de
profit a companiei miniere este de 18B. In conditiile in care pretul metalului ar creste cu
199 *&D,uncie, pentru investitorii in aur fiiccare detin unitati :/F, cresterea ar fi de MB
31.109 vs 1.)09 *&D,uncie4, in timp ce pentru compania miniera mar$a de profit ar creste
de la 18B la peste )0B, asadar crestere de LB considerand un nivel constant al
costurilor de productie.
Bineinteles,investitorii in FOF ar fi avanta$ati fata de cei care investesc in :/F
atata timp cat profitul companiilor miniere se concretieaa intr-o crestere a pretului
actiunilor acestora.Daca pretul aurului scade insa, mar$a pentru companii scade mai rapid,
iar :/F ar fi preferate FOF.
Concluionand, putem spune ca Fold Oriented Funds comporta riscuri ridicate si
sunt potrivite doar pentru investitorii cu un profil de risc ridicat ce pot absorbi miscarile
agresive ale valorii unitatilor de fond.
Figura ).1.). :volutia in timp a pretului mediu lunar aur 3*&D,uncie4 vs. Cantitati medii
tranactionate 'B( 3gr.,luna4
&ursa+ (evista Fold 7againe, 'iraeus Ban? (omania
Figura ).1.1. Detinerile de aur in reervele valutare ale bancilor centrale raportate la
decembrie )911, date la septembrie si octombrie
&ursa+ (evista Fold 7againe, 'iraeus Ban? (omania
Bancile centrale au adaugat apro%imativ L5 tone la reervele in aur in perioada
iulie - octombrie )911 ducand achiitiile de la inceputul anului la o cantitate totala de
peste 199 tone. Cumpararile de aur au fost dominate in continuare de bancile central e
din regiunea C&I, (usia ocupand locul intai.
Cresterea reervelor in aur cu peste 1M tone a impins (usia catre reerve de
1.910, 1 tone aur, in timp ce `aahstan a achiitionat M,0 tone, #erbai$an M tone,iar
*craina ),M tone aur. In perioada iulie-octombrie )911 au fost vandute apro%imativ M,8
tone aur din reervele bancilor centrale.
'enultimul an de valabilitate a intelegerii dintre bancile centrale privind reervele
valutare in aur s-a incheiat in septembrie )911.
#cest acord a fost semnat in septembrie 1LLL la Nashington in timpul sedintei
F7I, prelungit in anul )995 si )99L pentru inca o perioada de 0 ani cand va fi reviuit.
In cadrul acordului prelungit in )99L, un numar de 1L banci centrale au fost de
acord sa nu vanda mai mult de 599 tone anual.
In cadrul conferintei din septembrie )911 organiate de !B7# a fost accentuata
importanta preentei aurului in reervele bancilor centrale, acestea devenind cumparatori
neti de aur din )919.
(omania ocupa in continuare locul 10 intre bancile centrale ale lumii cu detineri
de 191,A tone aur repreentand M,8B din totalul reervelor valutare.
Figura ).1.5. (eerva de #ur in perioada+ ianuarie )911- aprilie )911
&ursa+ (evista Fold 7againe, 'iraeus Ban? (omania
:volutia spectaculoasa a pretului metalului, framantarile economice, sociale si
politice au facut ca nivelul detinerilor sa fluctuee puternic de la inceputul anului )911 si
pana in present , astfel /urcia, (usia , 7e%ic au crescut reervele de aur. 'e de alta
parte, ca urmare a perioadelor de stres si incertitudine prin care a trecut sistemul financiar
in ultimii ani,Fondul 7onetar International a vandut constant din aurul pe care il detinea
pentru a putea implementa Knoul model de reerveE care ii asigura o mai mare
fle%ibilitate in a acorda imprumuturi cu rata de dobanda redusa.
7ai multe banci centrale au in vedere pentru perioada urmatoare achiitionarea
unor cantitati importante de aur in vederea diversificarii reervelor concentrate in mod
traditional in dolari americani 3un e%emplu este China a carei reerva valutara este
formata oficial doar din 1.5 B aur4.
).5. 'iata valutara
'ia;a valutarJ repreintJ ansamblul rela;iilor care iau na@tere <ntre bJnci, ca @i
<ntre bJnci @i clien;ii lor, privind cumpJrarea @i v=narea de valute <n vederea
reglementJrii plJ;ilor @i <ncasJrilor care apar <n procesul schimburilor economice cu
strJinJtatea
51
. #ceasta este alcJtuitJ din re;eaua de bJnci,burse de valori @i alte institu;ii
specialiate pe plan interna;ional, care func;ioneaJ <n diverse centre financiare din
51
'opa Ioan 3coord.4, Tranzacii internaionale. Politici, tehnici, instrumente, :ditura (ecif,
Bucure@ti2 1LL),
statele devoltate cu economie de pia;J. 'ractic, pia;a valutarJ constJ <ntr-o re;ea imensJ
de legJturi electronice <ntre dealerii din diferite bJnci ale lumii.
DupJ al;i autori
55
, pia;a valutarJ repreintJ mecanismul prin care o persoanJ fiicJ
sau $uridicJ transferJ puterea de cumpJrare dintr-o ;arJ <n alta, ob;ine sau furnieaJ un
credit pentru tranac;iile specifice comer;ului interna;ional @i,sau minimieaJ e%punerea
la riscurile reultate din modificarea cursurilor de schimb.
Devoltarea comer;ului cu valute a avut un efect benefic asupra formJrii bursei
banilor, a burselor de valori. Bursa de valori repreintJ pia;a pe care se negociaJ @i
tranac;ioneaJ efecte comerciale 3cambii, cecuri, bilete la ordin4, efecte publice
3obliga;iuni, bonuri de teaur etc.4, certificate de depoit, ac;iuni preferen;iale @i
obi@nuite, obliga;iuni ale diferitelor societJ;i comerciale, conosamente @i alte titluri de
credit.
'rincipalele func;iuni ale unei pie;e valutare sunt+
/ransferul puterii de cumpJrare necesar deoarece comer;ul interna;ional
@i tranac;iile de capital implicJ, <n mod normal, persoane 3participan;i4 care trJiesc <n
;Jri cu monede na;ionale diferite. Fiecare participant dore@te, de obicei, sJ-@i efectuee
tranac;iile <n propria monedJ na;ionalJ, dar tranac;ia de comer; sau de capital trebuie sJ
fie facturatJ <ntr o singurJ monedJ. DacJ, de e%emplu, un e%portator $apone vinde
automobilul /oHota unui importantor france, v=nJtorul $apone va <ntocmi factura
pentru cumpJrJtorul france <n Heni $aponei, euro sau <ntr-o altJ valutJ ter;J, a@a cum
este dolarul american. 6aluta trebuie, astfel, sJ fie consideratJ ca parte a tranac;iei.
Oricare ar fi valuta utiliatJ, unul sau mai mul;i dintre participan;ii la pia;a valutarJ
trebuie sJ transfere puterea de cumpJrare asupra sau de la propria monedJ na;ionalJ.
DacJ tranac;ia se efectueaJ <n Heni, importatorul france trebuie sJ cumpere Heni contra
euro. DacJ tranac;ia se efectueaJ <n euro, atunci e%portatorul $apone trebuie sJ v=ndJ
suma e%primatJ <n euro @i sJ primeascJ Heni $aponei. DacJ tranac;ia se efectueaJ
<n dolari americani, importatorul france trebuie sJ schimbe suma e%primatJ <n euro
contra dolari americani, iar e%portatorul $apone trebuie atunci sJ
schimbe dolarii americani contra Heni $aponei. 'ia;a valutarJ oferJ mecanismul prin care
se desfJ@oarJ aceste transferuri ale puterii de cumpJrare.
#cordarea unor credite. Intruc=t mi@carea mJrfurilor dintre ;Jri presupune
timp, mJrfurile aflate <n tranit trebuie sJ fie finan;ate. In caul amintit mai sus
v=narea automobilului /oHota o anumitJ parte trebuie sJ finan;ee automobilele <n
timp ce acestea sunt transportate spre Fran;a sau sunt cotate de cJtre dealerii /oHota din
Fran;a, <naintea v=nJrii finale a acestora unor clien;i. /impul <n care se efectueaJ
transportul poate dura de la c=teva ile, sJptJm=ni, p=nJ la c=teva luni, <n func;ie de felul
<n care se efectueaJ transportul mJrfurilor. :%portatorul $apone poate acorda un credit
furnior importatorului france, credit care sJ fie sau nu purtJtor de dob=ndJ. In mod
alternativ, importatorul france poate sJ achite <n numerar contravaloarea transportului
din Raponia. 'ia;a valutarJ oferJ @i o a treia sursJ, creditarea.
7inimiarea riscului valutar. #t=t importatorul france, c=t @i e%portatorul
$apone doresc ca tranac;ia sJ se derulee fJrJ riscuri reultate din fluctua;iile cursului
de schimb. Fiecare participant la tranac;ie preferJ sJ c=@tige un profit normal, fJrJ
55
:iteman D, &tonehill #., 7offerr 7., Multinational Business Finance, eighth edition,
#ddison NesleH 'ublishing CompanH
e%punerea la o schimbare nea@teptatJ <n profitul anticipat, datoritJ unor modificJri
intervenite <n cursurile de schimb. 'ia;a valutarJ oferJ unele facilitJ;i pentru
managementul riscului, cum ar fi ahedging-ulb valutar <n vederea transferJrii riscului
valutar asupra unei alte persoane.
In literatura de specialitate, sunt descrise douJ tipuri de pie;e valutare+ pie;ele
caracteristice, care sunt pie;ele principale, repreentative, pe care se comercialieaJ
valutele convertibile @i pie;ele secundare, necaracteristice, pe care se tranac;ioneaJ
valutele neconvertibile.
In acela@i timp, literatura de specialitate face diferen;ierea <ntre pie;ele valutare
na;ionale @i pia;a valutarJ interna;ionalJ. &uportul e%isten;ei, func;ionJrii @i devoltJrii
pie;ei valutare interna;ionale <l constituie pie;ele valutare na;ionale. 'ia;a valutarJ
na;ionalJ cuprinde ansamblul rela;iilor care se formeaJ <ntre persoane fiice @i $uridice
privind cumpJrarea @i v=narea de valute, institu;iile specialiate <n aceste opera;iuni,
precum @i normele @i reglementJrile care faciliteaJ efectuarea acestor tranac;ii.
Ca structuri na;ionale, pie;ele valutare sunt supuse legisla;iei ;Jrilor <n care
func;ioneaJ, autoritJ;ile monetare e%ercit=nd politica de curs de schimb subordonatJ
intereselor economice @i financiare ale ;Jrilor respective.
'ia;a valutarJ interna;ionalJ concentreaJ, <n mod sintetic, oferta @i cererea de
valutJ la nivel interna;ional. 'ia;a valutarJ interna;ionalJ cuprinde totalitatea pie;elor
valutare na;ionale pe care sunt permise astfel de tranac;ii, <n interdependen;a lor.
Factorii care au determinat devoltarea pie;ei valutare na;ionale @i, ulterior, a
pie;ei valutare interna;ionale sunt, <n principal+
1. factorii economici, cum ar fi+
devoltarea rela;iilor de comer; e%terior @i necesitatea convertirii
<ncasJrilor valutare din e%port <n alte valute pentru efectuarea plJ;ii importurilor2
devoltarea comer;ului inviibil, a turismului, transporturilor
interna;ionale, asigurJrilor interna;ionale care a antrenat necesitatea mi@cJrii de valute
<ntre ;Jri2
mi@cJrile de capital, fie sub forma investi;iilor directe, fie sub forma
investi;iilor de portofoliu, conduc=nd la preschimbarea monedei na;ionale <n valuta ;Jrii
spre care au loc mi@cJrile de capital2
repatrierea banilor investi;i, ceea ce presupune convertirea lor <n moneda
na;ionalJ sau <n altJ valutJ2
). factorii tehnici, cum ar fi+ efectuarea plJ;ilor interna;ionale prin transferuri bancare,
reali=ndu-se numai prin virarea scripticJ a banilor dintr-un cont <n altul2 generaliarea
legJturilor prin telefon, tele%, &-ift, e-mail etc. care a condus la realiarea cu rapiditate @i
<n Ktimp realE a opera;iunilor desfJ@urate cu toate centrele financiare de pe glob2
1. muta;iile de naturJ monetarJ @i financiarJ care au determinat lJrgirea pie;ei valutare,
pie;ele valutare na;ionale devenind <n scurt timp o componentJ importantJ a politicii de
curs de schimb a statelor2
5. apari;ia pie;ei eurovalutelor etc.
Organiarea pie;ei valutare
Ca urmare a devoltJrii comer;ului interna;ional @i, implicit, a schimbului valutar,
pia;a valutarJ a ocupat dupJ anii QA9 centrul aten;iei economice, fiind obiectul unor
debateri, comentarii @i analie teoretice. #stfel, o anchetJ publicatJ <n februarie 1LL9
50

releva urmJtoarele aspecte+
opera;iunile la vedere de;ineau 08 la sutJ din totalul tranac;iilor
desfJ@urate pe pia;a valutarJ2
volumul anual al tranac;iilor repreenta <n medie de trei ori volumul
comer;ului interna;ional.
In ceea ce prive@te repartiarea pe centre financiare, ancheta releva cJ pe primul
loc se situa !ondra, urmatJ de "e- Xor? @i /o?Ho. In :uropa continentalJ, pe primul loc
se afla cdrich, urmat de 'aris.
In toate centrele financiare ale lumii, opera;iunile de schimb valutare se
desfJ@oarJ fJrJ <ntrerupere, )5 de ore din )5 de ore. In vederea func;ionJrii continue a
pie;ei valutare, sunt utiliate marile re;ele de transmitere a informa;iei cum ar fi+ &NIF/
3&ocietH for Norld-ide International Interban? /elecommunication4, (:*/:(&,
/:!:(#/:, F!OB:O @i B!OO7B:(F.
Banca Interna;ionalJ a (eglementelor <ntocme@te <mpreunJ cu unele bJnci
centrale o situa;ie privind activitatea de tranac;ionare a valutelor cu o periodicitate de
trei ani. Din situa;ia <ntocmitJ <n aprilie )99), s-a constatat cJ valoarea <ncasJrilor
valutare nete de pe pie;ele valutare ale lumii pe i de lucru s-a cifrat la 1,LL9 miliarde
dolari americani, fa;J de 1,1L9 miliarde dolari americani <n 1LL0, M)9 miliarde dolari
americani <n 1LL) @i, respectiv, fa;J de 0L9 miliarde dolari americani <n anul 1LML. In
unele centre financiare, pia;a este organiatJ sub forma burselor de schimb specialiate
37ilano, Fran?furt, 'aris4.
In preent, pia;a valutarJ a acoperit, din punct de vedere geografic, tot globul cu
cursurile @i valutele tranac;ionate oriunde pe mapamond, <n fiecare orJ a fiecJrei ile
lucrJtoare. Cea mai mare parte a tranac;iilor din lume <ncepe diminea;a la &HdneH @i
/o?Ho, se mutJ apoi la >ong `ong @i &ingapore, trece apoi <n Bahrain, se mutJ pe pie;ele
europene de la Fran?furt @i !ondra, sare Oceanul #tlantic la "e- Xor?, se duce spre vest
la Chicago @i se terminJ la &an Francisco @i !os #ngeles. 'ia;a cea mai lichidJ este la
<nceputul dupJ -amieei europene, c=nd sunt deschise pia;a :uropei @i cea a Coastei
americane de vest. #ceastJ perioadJ de timp este cea mai bunJ pentru efectuarea unor
ordine de valori foarte mari. In cadrul ;Jrilor cu monedJ convertibilJ, la <nceput, pia;a
valutarJ na;ionalJ deservea cu prioritate nevoile pe structuri de valute, determinate de
rela;iile economice @i financiare interna;ionale ale reiden;ilor. Formarea unor centre
financiare puternice a fJcut ca bJncile situate <n acele one sJ efectuee v=nJri @i
cumpJrJri de valutJ @i <n numele unor persoane, institu;ii, guverne etc.
'ia;a valutarJ interna;ionalJ, de@i structuratJ pe pie;ele valutare na;ionale, este
clar delimitatJ de acestea. 'rincipala deosebire constJ <n faptul cJ, <n timp ce pe pia;a
valutarJ na;ionalJ bJncile efectueaJ v=nJri @i cumpJrJri de valute contra monedJ
na;ionalJ, <n caul pie;ei valutare interna;ionale, acelea@i bJnci deruleaJ opera;iuni ce au
ca obiect o valutJ care este strJinJ, at=t pentru ele, c=t @i pentru partenerul opera;iunii
respective. De e%emplu, pe pia;a !ondrei, bJncile efectueaJ pe pia;a valutarJ na;ionalJ
50
B(I &urveH of Foreign :%change 7ar?et #ctivitH
opera;iuni la cererea reiden;ilor, v=nd @i cumpJrJ monede strJine 3dolarul american,
francul elve;ian etc.4 numai contra lire sterline. In acela@i timp, la cererea reiden;ilor din
alte ;Jri 3Olanda, Belgia, Fran;a4, acelea@i bJnci efectueaJ opera;iuni pe pia;a valutarJ
interna;ionalJ, v=n=nd @i cumpJr=nd monede strJine contra monede strJine pentru
ambele pJr;i sau numai pentru o parte contractantJ 3dolarul american contra francul
elve;ian, lira sterlinJ contra francului elve;ian4. O altJ deosebire <ntre cele douJ tipuri de
pie;e valutare constJ <n faptul cJ pe pia;a valutarJ na;ionalJ cursul de schimb rJm=ne
nemodificat pe parcursul unei ile bancare de lucru, <n timp ce pe pia;a valutarJ
interna;ionalJ cursul de schimb la care se efectueaJ tranac;iile este <ntr-o permanentJ
mi@care.
'articipan;ii pe pia;a valutarJ
In cadrul unei pie;e valutare na;ionale, constituitJ ca centru al pie;ei valutare
interna;ionale, apar trei elemente
58
+
participan;ii 3#ne%a 142
institu;iile specialiate2
institu;iile de supraveghere a pie;ei.
'articipan;ii repreintJ ansamblul bJncilor, firmelor, institu;iilor, persoanelor fiice
etc. din ;ara respectivJ, care ordonJ direct sau prin intermediari efectuarea de cJtre
institu;iile specialiate a opera;iunilor de v=nare-cumpJrare de valute <n numele lor.
#v=nd <n vedere cJ bJncile repreintJ principalii participan;i pe pia;a valutarJ, se poate
spune cJ pia;a interbancarJ este pia;a bJncilor @i institu;iilor financiare autoriate prin
legea bancarJ din diferite ;Jri. In vederea efectuJrii opera;iunilor de pe pia;a valutarJ,
bJncile trebuie sJ ob;inJ autoriarea prealabilJ de la autoritatea monetarJ din ;ara
respectivJ @i sJ instalee infrastructura adecvatJ.
Institu;ii specialiate sunt, <n general, bJncile specialiate <n astfel de opera;iuni,
bursele @i agen;ii de schimb valutar.
Figura ).5.1. Operatiuni pe piata valutara interbancara
58
"egru@ 7ariana, Finanarea schimburilor internaionale, politicitehnici, :ditura
>umanitas, Bucure@ti, 1LL1.
&ursa+ ---.bnr.ro