Ghidul profesorului și al consultantului voluntar

EDUCAȚIE FINANCIARĂ

servicii financiare
Finanțe personale și
 Misiunea Junior Achievement este să inspire şi să pregătească tânăra generaţie
pentru a reuşi în carieră și viață, prin încurajarea iniţiativei, profesionalismului şi
dezvoltării unor competenţe esenţiale pentru viaţă.

Junior Achievement România, organizaţie nonprofit (înfiinţată în 1993), parte a JA Worldwide® SUA (înfiinţată
în 1918) şi a JA Europe (înfiinţată în 1967), derulează în şcolile din România programe de educaţie economică,
antreprenorială, financiară şi de orientare profesională, într-una dintre formele:
• curriculum la decizia şcolii
• dirigenţie/consiliere
• extracurricular/cerc
• şcoală după şcoală

Programele internaționale Junior Achievement (JA) în România sunt implementate în parteneriat cu

Ministerul Educației Naționale conform protocolului 10184/14.05.2013, iar kiturile JA (manuale,
ghiduri pentru profesori și voluntari, fișe pentru activități) au acordul MEN în vederea utilizării la clasă,
conform Notei MEN nr. 3637/11.10.2017 și anexei acesteia.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

JUNIOR ACHIEVEMENT ROMÂNIA (Bucureşti)
Finanțe personale și servicii financiare: Ghidul profesorului și al consultantului voluntar
/ JA Romania. - Bucureşti : Bizzkit, 2017
ISBN 978-606-8942-26-1

37
336

Titlu original: JA Personal Finance

Copyright © 2017 Junior Achievement România, pentru versiunea în limba română
© 2007, 2010 JA Worldwide®. All rights reserved.

Niciun paragraf din această publicaţie şi nicio parte din acest text nu pot fi reproduse sau transmise în nicio altă formă, prin niciun alt mijloc,
electronic sau mecanic, incluzând fotocopierea, înregistrarea, păstrarea într-o bază de date sau în alt mod, cu excepţia cursurilor desfăşurate ca
parte a programelor JA sau cu permisiunea editorului.
 Lecția 1
PLANIFICAREA
FINANCIARĂ

4 EDUCAȚIE FINANCIARĂ
 PREZENTARE GENERALĂ
Elevii vor studia paşii procesului de planificare financiară, diferenţele dintre nevoi şi
dorințe, modul în care valorile afectează nevoile şi dorințele; vor învăţa să formuleze
în scris obiective realizabile şi necesare, precum şi în ce fel deciziile lor afectează
aceste obiective.

Obiective

Elevii vor fi capabili:

¢¢ Să se familiarizeze cu conceptele financiare de bază;
¢¢ Să identifice etapele procesului de planificare financiară;
¢¢ Să explice diferenţele dintre nevoi şi dorințe;
¢¢ Să ilustreze importanţa obiectivelor în procesul de planificare financiară;
¢¢ Să examineze impactul deciziilor în procesul de planificare financiară;
¢¢ Să identifice costul de oportunitate al deciziilor financiare.

INTRODUCERE
Planificarea financiară, stabilirea obiectivelor şi luarea deciziilor

¢¢ Ce vrei să obţii în viaţă?

¢¢ Ce vrei să fii, să faci şi să ai?

Obiectivele te vor ajuta să trasezi direcţia în planurile şi acţiunile tale. Ca să poţi face acest lucru,
ai nevoie de o educaţie elementară în domeniul financiar, fundamentată pe trei elemente: activele,
pasivele şi cash flow-ul (fluxul financiar). Pentru a-ţi putea stabili obiectivele corect, trebuie să
înveţi să le prioritizezi, conştientizând că resursele sunt întotdeauna limitate, şi trebuie să înţelegi
diferenţele dintre nevoi şi dorințe.
Este firesc să ai nevoi. Adesea, nevoile ne dau motivația de a reuşi. Cel mai important este să
fii capabil să faci diferenţa dintre o dorinţă şi o nevoie şi să foloseşti această înţelegere când iei
deciziile importante. Luarea deciziilor joacă un rol important în procesul de planificare financiară.
A face alegeri înseamnă a folosi resursele limitate în modul cel mai bun cu putinţă pentru a-ţi
îndeplini obiectivele.

FINANȚE PERSONALE ȘI SERVICII FINANCIARE 5

 O valoare este o convingere sau o idee pe care tu o consideri importantă sau dezirabilă. Nu toată
lumea preţuieşte aceleaşi lucruri în viaţă şi este foarte posibil ca valorile tale să se schimbe de-a
lungul vieţii. Oamenii sunt diferiţi şi, cel mai important, au idei diferite. Valorile influenţează obiec-
tivele tale şi luarea deciziilor.
Obiectivele sunt îndeplinite prin aplicarea de fiecare dată a procesului de planificare financiară în
cinci paşi. Cei cinci paşi sunt:
1. Stabilirea obiectivelor.
2. Analizarea informaţiilor.
3. Întocmirea unui plan.
4. Implementarea planului.
5. Monitorizarea şi modificarea planului.

Este important să înţelegem că multe decizii personale şi financiare luate astăzi ne vor afecta de-
ciziile viitoare. Mai mult, fiecare decizie are consecinţe care te afectează pe tine, pe alte persoane
şi mediul tău.
Un element esenţial în îndeplinirea obiectivelor financiare este practica economisirii continue şi
consecvente, lucru posibil prin efectuarea de cheltuieli mai mici decât veniturile. Cu cât începe
mai devreme această practică, cu atât mai bine. Noi o numim PTP (Plăteşte-te pe tine primul).
Există un schimb între satisfacerea nevoilor şi a dorinţelor de astăzi şi asigurarea nevoilor şi a
dorinţelor de mâine. PTP înseamnă că, înainte de a cheltui venitul, vei pune ceva din el deoparte,
pentru viitor. Economiile pot creşte prin intermediul unui fond de investiţii în care banii lucrează
în favoarea ta prin dobânda câştigată; apoi, economiile şi dobânda câştigată vor fi disponibile
pentru a-ţi îndeplini obiectivele.

1.1. STABILIREA OBIECTIVELOR

a. Nevoi versus dorințe

Primul pas pe care îl faci atunci când vrei să preiei controlul asupra situaţiei tale financiare este
acela de a şti ce cheltuieşti. Majoritatea dintre noi nu ştim, de fapt, unde se duc banii, decât dacă
facem un efort de concentrare pentru a ne aminti. Simultan cu evidenţa cheltuielilor, e bine să ţii
şi o evidenţă a tuturor surselor de venit.
O modalitate de a gândi cea mai bună soluţie pentru a-ţi administra banii este să foloseşti o abor-
dare analitică, utilizată de unii specialişti în marketing atunci când creează reclame prin care să
te convingă să le cumperi produsul. Abordarea este bazată pe teoria psihologică a lui Abraham
Maslow, ilustrată prin „Piramida nevoilor”.

6 EDUCAȚIE FINANCIARĂ
Maslow a identificat cinci niveluri ale nevoilor umane:
¢¢ Fiziologice (necesarul elementar al vieţii) – hrană, apă, adăpost etc.
¢¢ De siguranţă – nevoia de a fi protejaţi împotriva oricăror ameninţări.
¢¢ Sociale – necesitatea de a fi integraţi într-un grup (de exemplu, nevoia de prietenie).
¢¢ De stimă – recunoaşterea statutului, dorinţa de a fi apreciaţi de alţi indivizi (de exemplu,
dorinţa de independenţă, de statut).
¢¢ De autorealizare – nevoi abstracte (dorinţa de a ne realiza în conformitate cu potenţialul
nostru).

În cadrul celor cinci niveluri ale nevoilor umane identificate de Maslow, nevoile fiziologice – ele-
mentare – sunt la baza piramidei. Pentru psihologul Frederick Herzberg, acestea ar fi echivalentul
aproximativ al „factorilor de igienă”. Factorii de igienă sunt factorii fără de care nu se poate trăi,
dar îndeplinirea acestor nevoi nu ne dă o satisfacţie care să ne motiveze în dezvoltarea personală.
În schimb, nevoile complexe, emoţionale, care ţin de apartenenţa la grup, stima celorlalţi, recu-
noaşterea şi realizarea personală, sunt „factori motivanţi”, care ne fac să vrem mai mult, să vrem
altceva pentru a ne simţi împliniţi. Prin comparaţie cu un bolnav internat în spital, dacă în spital
este curăţenie, căldură şi apă (nevoi fiziologice), nu e suficient pentru ca bolnavul să se facă bine.

Ca să se facă bine, are nevoie de tratament pentru boala respectivă (factorii motivanţi), în cazul
piramidei lui Maslow, să se simtă iubit, acceptat de cei din jur, apreciat. Atunci când am satisfăcut
un nivel al nevoilor, cei mai mulţi dintre noi, mai mult sau mai puţin conştient, încercăm să satisfa-
cem următorul nivel. Cu alte cuvinte, dacă îţi este foame, te gândeşti la mâncare, şi nu la cum să
îţi pui în valoare talentul de arhitect. Dacă ai mâncare, un adăpost, prieteni şi ai o perspectivă asu-
pra a ceea ce însemni tu, atunci probabil că ai să începi să te gândeşti şi la valorificarea talentului.

Teoria lui Maslow arată că toţi avem aceste niveluri ale nevoilor, chiar dacă nu suntem capabili
să le identificăm pe toate. Necesităţile din primul nivel se manifestă pe tot parcursul vieţii. Unele
niveluri ies în evidenţă în anumite etape ale vieţii. Dar, în majoritatea cazurilor, nevoile tale de pe
toate cele cinci niveluri ale piramidei îţi pot modela deciziile privitoare la bani și la comportamentul
tău atunci când îi cheltuieşti sau când îi economiseşti.

Încearcă să-ţi priveşti viaţa de acum detaşat, „din afară”. Asta te va ajuta să îţi dai seama ce fel de
viaţă doreşti să ai mâine. Dacă vezi ce nevoi îţi determină cheltuielile de acum, vei putea decide
dacă doreşti să faci unele schimbări.

FINANȚE PERSONALE ȘI SERVICII FINANCIARE 7

 Activitate

Timp necesar: 15 minute.

Obiectiv: Identificarea cheltuielilor şi tipul acestora raportate la piramida lui Maslow.
Elevii notează pe foaia de lucru de mai jos cheltuielile din ziua curentă (ziua 1).
Foloseşte această foaie de lucru pentru a ţine evidenţa cheltuielilor timp de una sau două săptă-
mâni sau până în momentul în care vei avea o idee clară asupra destinaţiei banilor, unde se duc şi
pe ce. Dacă nu îţi plăteşti tu cheltuielile de întreţinere, află care sunt costurile medii de întreţinere
în zona în care locuieşti, pentru a avea o sumă de plecare în bugetarea ulterioară.
Luând în considerare cele 5 niveluri ale piramidei lui Maslow, clasifică cheltuielile de pe foaia de
lucru:

ZIUA Nivel
Cheltuieli
1 2 3 4 5 6 7 8 Maslow

Hrană

Locuință (întreținere)

Transport

Telefon

Utilități

Haine

Recreere

Calculator

Internet

TOTAL

8 EDUCAȚIE FINANCIARĂ
b. Obiective SMART

SMART este un acronim al caracteristicilor unui obiectiv corect formulat. Aceste caracteristici
sunt următoarele:

S M A R T
specific măsurabil posibil de
atins
realist,
relevant
delimitat
în timp
Specific înseamnă că un obiectiv indică exact ceea ce se doreşte a se obţine, este un obiectiv
foarte clar exprimat. Acesta urmăreşte rezultate concrete.
Exemplu: Obiectiv general: „Să îmi cumpăr maşină.”
Obiectiv specific: „Să îmi cumpăr o maşină marca X.”
Pentru a verifica dacă un obiectiv este sau nu specific, acesta trebuie să răspundă unor întrebări
precum: cine?, ce?, când?, cum?, care este grupul ţintă?
Măsurabil înseamnă că un obiectiv poate fi măsurat, fie cantitativ, fie calitativ. Aceasta permite
stabilirea cu exactitate a faptului că a fost atins sau nu şi în ce măsură a fost atins. De asemenea,
un obiectiv măsurabil permite monitorizarea evoluţiei lui.
Exemplu: Obiectiv general: „Să îmi cumpăr maşină.”
Obiectiv specific: „Să îmi cumpăr în 6 luni o maşină marca X.”
În exemplul de mai sus se poate vedea că, prin compararea situaţiei de la un moment dat cu
obiectivul, se poate măsura dacă a fost atins sau nu şi în ce interval de timp. Acesta trebuie să
răspundă la întrebări de genul: cât de mult?, în cât timp?
Posibil de atins înseamnă că un obiectiv poate fi realizat, îndeplinit. Astfel, prin definirea obiec-
tivului nu se propune realizarea a ceva imposibil de atins în condiţiile date (exemplu: nu se poate
construi o clădire de birouri cu 14 etaje în 24 de ore).
Exemplu: Obiectiv de atins – organizarea unei conferinţe despre microeconomie cu
studenţi.
Obiectiv nerealizabil – organizarea unei conferinţe despre microeconomie cu
elevi de clasa a II-a, în condiţiile în care aceştia nu au nici măcar cunoştinţe
de bază despre conceptele economice.
Realist, relevant: relevanţa unui obiectiv se evaluează în raport cu obiectivul general al acelui
proiect. De exemplu, în proiectul de realizare a clădirii de birouri, recepţia structurii de rezistenţă
se va face de către un inginer constructor, şi nu de către un inginer electrician.
Delimitat în timp înseamnă că obiectivul conţine şi data până la care este prevăzut a se realiza.
Pentru a verifica dacă un obiectiv este sau nu încadrat în timp, acesta trebuie să răspundă la
întrebări de tipul: când?, până când?, în ce perioadă?
Exemplu: Obiectiv încadrat în timp – Organizarea în perioada 17-23 noiembrie 2019 a
unui eveniment naţional dedicat antreprenoriatului.

FINANȚE PERSONALE ȘI SERVICII FINANCIARE 9

 Activitate

Timp necesar: 10-15 minute.

Obiectiv: Elevii identifică domeniile din viaţa lor în care simt că au avut succes şi paşii pe care
i-au făcut pentru a ajunge acolo.

Material de referință pentru profesor

Deşi s-ar putea ca ei să nu îşi dea seama imediat, este foarte probabil ca elevii să îşi fi stabilit
obiective încă din anii de şcoală, chiar şi mai devreme. Acest exerciţiu va permite elevilor să în-
ceapă să împărtăşească ceea ce deja ştiu din experienţa personală despre stabilirea obiectivelor.

Conduceţi activitatea „4 colţuri”. Scrieţi cuvintele „Sport”, „Academic”, „Artă/muzică” şi „Relaţii”

pe patru foi de hârtie separate şi apoi puneţi hârtiile în fiecare colţ al clasei. Fiecare elev trebuie să
aleagă unul dintre cele patru domenii în care simt că pot avea succes şi să meargă în respectivul
colţ.
Odată ajunşi fiecare la domeniul ales, elevii descriu contexte ale succesului. Elevii împărtăşesc şi
discută ideile lor cu ceilalţi din domeniul lor timp de aproximativ trei minute.
Dacă sunt mai mult de patru elevi în fiecare grupă, împărţiţi-i în subgrupe. Apoi repetaţi activita-
tea, spunându-le elevilor să meargă în grupa următoare ca domeniu de succes. Elevii împărtă-
şesc şi îşi discută ideile cu ceilalţi din domeniul lor timp de aproximativ trei minute. Dacă sunt mai
mult de patru elevi în fiecare grupă, împărţiţi-i în subgrupe.
Dacă este timp, efectuaţi activitatea pentru a treia oară (elevii merg în al treilea colţ ca domeniu
de succes).

Puneţi următoarele întrebări:

¢¢ Ce obiective aveaţi când aţi început să fiți interesați de domeniul .........................................?
(Alegeţi unul dintre cele patru domenii, apoi repetaţi întrebarea pentru alt domeniu.)
¢¢ Ce a trebuit să faceţi pentru a avea succes în ......................................................................?
(Alegeţi unul dintre cele patru domenii, apoi repetaţi întrebarea pentru alt domeniu.)
¢¢ Sunt obiectivele esenţiale pentru a avea succes? Explicaţi.

10 EDUCAȚIE FINANCIARĂ
Activitate

Timp necesar: 20 de minute.

Obiectiv: Elevii definesc stabilirea obiectivelor şi învaţă despre obiectivele SMART.

Material de referință pentru profesor

Stabilirea obiectivelor este procesul prin care se decide, pe baza valorilor personale, ce nevoi şi
ce dorinţe sunt importante.
Obiectivele indică traseul (ca o hartă rutieră) pentru planuri şi acţiuni.
Obiectivele devin mai clare şi mai eficiente când sunt SMART: specifice, măsurabile, posibil de
atins, relevante şi delimitate în timp.

Fără nicio explicaţie sau indicaţie, rugaţi elevii să noteze pe o foaie de hârtie, anonim dacă doresc,
trei obiective personale (pot fi financiare sau non-financiare). Aceste obiective vor fi discutate în
clasă (anonim, dacă elevii doresc), astfel încât ei să fie pregătiţi pentru o discuţie în public. Colec-
taţi hârtiile de la ei.
Întocmiţi un tabel C/R/I (Cunoaşte/Realizează/Învaţă) pe o coală de flipchart sau folosiți videopro-
iectorul şi puneţi elevilor întrebările din tabelul de mai jos.

Tabelul CRI
C R I

Ce faci în momentul în care Ce ai învăţat despre obiective

Ce știi despre stabilirea
doreşti să îţi stabileşti obiec- şi despre modul în care aces-
obiectivelor?
tivele? tea se stabilesc?

Scrieţi în tabel răspunsurile lor, începând cu răspunsurile de la „Cunoaşte”, apoi continuând cu

cele de la „Realizează”. Bazându-vă pe răspunsurile elevilor, încercaţi să identificaţi cele cinci ele-
mente ale conceptului de obiective SMART (subliniaţi care dintre obiective sunt SMART şi de ce).

FINANȚE PERSONALE ȘI SERVICII FINANCIARE 11

 La sfârşitul lecţiei completați și răspunsurile elevilor la a treia întrebare:
¢¢ Ce aţi învăţat despre obiective şi despre modul în care acestea se stabilesc?

Încercaţi să identificaţi cele cinci elemente din conceptul SMART în răspunsurile pe care le dau
elevii.
¢¢ Puneţi elevilor următoarele întrebări:
¢¢ Care sunt informaţiile noi despre obiective pe care le-aţi obţinut din această
activitate?
¢¢ Care credeți că sunt diferențele în abordările colegilor voștri?

Activitate

Timp necesar: 25 de minute.

Obiectiv: Elevii vor învăţa cum să transforme obiectivele obişnuite în obiective SMART.

Informații pentru profesor

Învăţând să îşi definească clar obiectivele, folosind modelul SMART, elevii vor avea o mai bună
viziune asupra a ceea ce îşi doresc. Elevii vor fi motivaţi în mod optim în atingerea obiectivelor
personale, deoarece se vor gândi tot mai mult la modul cum acestea pot fi atinse.
Elevii îşi pot grupa obiectivele pe intervale de timp. Obiectivele pe termen scurt sunt acelea care
pot fi atinse în mai puţin de 3 luni şi se concentrează pe mulțumirea obținută imediat. Obiectivele
pe termen mediu sunt acelea care pot fi îndeplinite într-o perioadă de la 3 luni la un an, iar cele pe
termen lung sunt acelea care pot fi atinse în mai mult de un an.

Împărţiţi clasa în grupe mai mici, de câte 4-5 elevi. Repartizați fiecărei grupe de la 9 până la 12
obiective (3 sau 4 coli de hârtie) dintre cele pe care elevii le-au scris în faza de colectare. Rugați
elevii să rescrie obiectivele ca şi cum acestea ar aparţine unei vedete TV. Cereți elevilor să trans-
forme fiecare obiectiv în obiective SMART.
Când toate grupele au terminat, fiecare va împărtăşi 2 sau 3 dintre obiectivele iniţiale (şi dintre cele
pe care le-au realizat pentru vedeta TV) şi apoi obiectivele lor SMART.

Puneţi următoarele întrebări:

¢¢ Ce se întâmplă dacă nu vă atingeţi obiectivele sau nu le atingeţi în timpul dorit?
¢¢ Ce i-aţi spune cuiva care susține că stabilirea obiectivelor este o pierdere de timp?

12 EDUCAȚIE FINANCIARĂ
Activitate

Timp necesar: 20 de minute.

Obiectiv: Elevii vor crea trei obiective financiare SMART (pe termen scurt, pe termen mediu, pe
termen lung).
Discutați următorul citat:

Dacă cineva nu ştie încotro se îndreaptă,

atunci niciun vânt nu îi este favorabil.

Seneca

FINANȚE PERSONALE ȘI SERVICII FINANCIARE 13

 OBIECTIVELE MELE SMART

Rubrica de evaluare

Tabelul de mai jos poate fi folosit pentru evaluarea de către elevi a conceptelor învăţate în lecţia
despre obiective SMART.

1. Obiectiv 2. Data la care 3. Termen (scurt, 4. Costuri 5. Suma care poate

specific va fi atins mediu, lung) estimate fi economisită
săptămânal

Total: Total:

Calitățile Nivelul de performanță

evaluate 1 2 3 4
Obiective
niciunul 1 2 3
financiare
Delimitarea în timp 1 din 3 delimitări 2 din 3 delimitări toate 3 delimitările
niciunul
(scurt, mediu, lung) de timp de timp de timp
Scrise ilizibil citeț citeț citeț
unele obiective toate obiectivele
Specifice vag obiective generice
specifice specifice
toate 3 obiectivele
1 obiectiv este 2 obiective sunt
Măsurabile nu este măsurabil sunt măsurabile în
măsurabil în bani măsurabile în bani
bani
1 obiectiv poate fi 2 obiective pot fi toate 3 obiectivele
Posibil de atins nu
îndeplinit îndeplinite pot fi îndeplinite
1 obiectiv este 2 obiective sunt toate 3 obiectivele
Relevante nu
realist realiste sunt realiste
toate 3 obiectivele
1 obiectiv are un 2 obiective au
Delimitate în timp nicio delimitare au termene
termen specific termene specifice
specifice

Pentru profesor: Amintiţi-vă să vă reîntoarceţi la diagrama CRI şi întrebaţi elevii ce au învăţat

despre stabilirea obiectivelor din această lecţie.

14 EDUCAȚIE FINANCIARĂ
1.2. ANALIZA RESURSELOR

Surse de venit și cheltuieli

Principalele surse de venit sunt:

¢¢ Venitul din muncă; ¢¢ Venitul din acumulări şi investiţii.

Pentru a face o analiză a resurselor, este necesar să cunoaştem trei concepte de bază în analiza
şi planificarea financiară: activele, pasivele şi cash flow-ul (fluxul de numerar).
Ce sunt activele? În cartea Copil bogat, copil isteţ. Startul financiar în viaţă, omul de afaceri şi
scriitorul american Robert Kiyosaki defineşte în modul cel mai simplu conceptele de activ şi pasiv.
Pe scurt, „activele sunt cele care îţi bagă bani în buzunar”, cu alte cuvinte, generează venituri,
iar „pasivele sunt cele care îţi scot bani din buzunar”, cu alte cuvinte, generează cheltuieli. Într-o
reprezentare grafică simplificată, aceste definiţii ar arăta în felul următor:

MODELUL UNUI ACTIV: MODELUL UNUI PASIV:

VENIT VENIT

CHELTUIELI CHELTUIELI

ACTIVE PASIVE ACTIVE PASIVE

Dacă vreţi să aveţi bani, cumpăraţi active. Cei săraci cumpără pasive. Activele sunt cele care
generează venituri, pasivele sunt cele care generează cheltuieli. Necunoaşterea acestor diferenţe
duce la problemele financiare ale tuturora.
Ca adult, este posibil ca o mare parte dintre veniturile pe care le vei câştiga să provină din munca
prestată pentru alţii sau, dacă vei fi propriul şef, din munca pe care o pres­tezi pentru tine însuţi.
Activele sau acumulările sunt reprezentate de toate bunurile pe care le deţii: toate bunurile
palpabile şi nepalpabile (drepturi de autor, brevete), conturile bancare, economiile, investiţiile pe
care le ai în portofoliu.
Pentru cei mai mulţi oameni, principalul activ este casa. Dar, atenţie, dacă toţi banii se vor duce
către cumpărarea unei case, pe coloana de cheltuieli (pasive) se vor aduna sume mai mari, în loc
să se adune în coloana de active.

FINANȚE PERSONALE ȘI SERVICII FINANCIARE 15

 Cel mai adesea, casa foloseşte drept asigurare pentru un împrumut contractat pentru a face faţă
cheltuielilor crescânde. Aceasta nu înseamnă că nu trebuie să vă cumpăraţi o casă. Atunci când
ne dorim o casă, mai întâi cumpărăm active care să genereze un cash flow cu ajutorul căruia să
plătim casa. De cele mai multe ori nu se întâmplă aşa, şi acesta este unul dintre motivele pentru
care, în general, pasivele, cum ar fi creditul ipotecar şi cardul de credit, sunt mai mari decât ac-
tivele.
Valoarea netă a averii se referă la tot ceea ce deţine o persoană după ce au fost achitate datori-
ile şi plăţile aferente persoanei şi bunurilor deţinute (chirii, utilităţi, rate, impozite). Folosite în diferite
moduri, proprietăţile sau activele pot aduce venituri. De exemplu, dacă deţii un echipament, îi poţi
lăsa pe alţii să îl folosească, contra cost. În acest caz, economiştii spun că îţi foloseşti proprietatea
pentru a obţine o chirie.
Proprietatea sub forma banilor, împrumutaţi sau depozitaţi într-un cont, produce dobândă. Do-
bânda reprezintă venitul care se obţine lăsându-i pe alţii să-ţi utilizeze capitalul. Chiria şi dobân-
da sunt două tipuri de venit obţinute din averea deţinută.
Cum poţi acumula avere? Destul de simplu: trebuie să economiseşti şi să investeşti.
După cum rezultă din unele studii, consumatorii economisesc mai puţin de 1% din venituri, iar
restul acoperă cheltuieli. Bineînţeles, unii oameni economisesc mai mult de 1%, dar există și per-
soane care economisesc mai puţin sau deloc.
Suma pe care oamenii o pot economisi depinde de numeroşi factori, cum ar fi: mărimea venitului,
anticipările cu privire la evoluţia venitului, dobânzile oferite de bănci şi nivelul impozitelor, spiritul
de investitor al unor persoane.
Venitul: Pe măsură ce nivelul venitului creşte, economiile şi investiţiile cresc, dacă nu cresc şi
cheltuielile în aceeaşi măsură. Relaţia dintre modificarea venitului şi a consumului (şi implicit,
modificarea economiilor) este explicată şi prin legea psihologică fundamentală formulată de eco-
nomistul J. M. Keynes, care susţine că „odată cu creşterea venitului oamenii înclină, de regulă,
să-şi mărească consumul, dar într-o proporţie mai redusă”. Se pare totuşi că în ultimele decenii
această lege nu mai este valabilă, deoarece, sub influenţa mass-media, care îndeamnă la con-
sum, cei mai mulţi oameni din statele dezvoltate îşi măresc consumul într-o proporţie cel puţin
egală cu creşterea veniturilor.
Anticipările privind evoluţia venitului pot fi o forţă puternică într-o economie. Atunci când oa-
menii au încredere în situaţia financiară actuală şi viitoare, cheltu­iesc fără restricţii. Economiile pot
scădea, dar cheltuielile contribuie la creşterea economiei. Dar, dacă siguranţa locului de muncă
sau a salariului este afectată, oamenii economisesc mai mult şi cheltuiesc mai puţin. Anii 1980 şi
1990 sunt exemple foarte bune. În timpul anilor ‘80, când oamenii erau mai preocupaţi de bunăs-
tarea lor materială, rata anuală a economiilor a fluctuat între 5 şi 10%. În schimb, în anii ‘90, când
siguranţa financiară a scăzut, rata economiilor a crescut.
Dobânzile practicate de bănci: Dobânzile mai mari pot încuraja economisirea banilor. Fiind
atraşi de dobânzi, mulţi consumatori pot economisi mai mult pentru a beneficia de dobânzile
mari. În acelaşi timp, costul ridicat al contractării unui împrumut descurajează întreprinzătorii sau
cumpărătorii, aceştia amânând achiziţionarea de lucruri mai scumpe, cum ar fi automobilele,
locuinţele sau investiţia într-o afacere.
Nivelul impozitelor: Taxele impuse de guvern pot încuraja sau descuraja economiile. Impozitele
mari pe venitul din investiţii îi descurajează pe oameni să facă economii. Impozitele mici îi încura-
jează să acumuleze bani şi să-i investească.

16 EDUCAȚIE FINANCIARĂ
Băncile, companiile de asigurări, societăţile de investiţii financiare acţionează astfel încât să te
stimuleze să investeşti bani. În schimb, unele companii, cum ar fi companiile de telefonie, fabricile
de îmbrăcăminte, cinematografele, barurile, vânzătorii de cosmetice, te încurajează să cheltuieşti.
Aşadar, nu numai că faci alegeri cu privire la ceea ce cumperi, dar și decizi cât să cheltuieşti, cât
să economiseşti şi cât să investeşti!

Activitate

Timp necesar: 20 de minute

Obiectiv: Elevii învaţă să identifice tipurile de venit şi de cheltuieli.

Cereţi elevilor să completeze surse de venituri şi sume. La fel şi pentru cheltuieli – pe ce cheltuiesc
şi cât. Întrebați-i ce observă. Ce este mai ușor să își amintească?

Venituri (+) A Cheltuieli (-) B

Luni

Marți

Miercuri

Joi

Vineri

Sâmbătă

Duminică

Total

Diferența (A-B)

FINANȚE PERSONALE ȘI SERVICII FINANCIARE 17

 1.3. ÎNTOCMIREA PLANULUI FINANCIAR PERSONAL

„Cel mai valoros şi mai puternic activ al tuturor este mintea noastră.”
Robert Kiyosaki

a. Evaluarea resurselor

Pentru a te ajuta în deciziile tale, vei dori să ştii câţi bani ai sub formă de venit şi câţi cheltuieşti.
Mulţi oameni utilizează planuri financiare sau bugete pentru a compara veniturile şi cheltuielile pe
parcursul unei perioade de timp.
Bugetul este echilibrat atunci când veniturile şi cheltuielile sunt egale. Deficitul apare atunci când
cheltuielile depăşesc venitul, iar excedentul apare când venitul depăşeşte cheltuielile.
Deşi sunt multe modalităţi de a realiza un buget, procesul se compune de obicei din trei etape:
1. stabilirea obiectivelor financiare
2. estimarea veniturilor
3. planificarea cheltuielilor.
În calitate de consumator, persoană care economiseşte şi investitor, iei multe decizii. Deciziile
inteligente necesită cunoaşterea unor informaţii pe care le poţi afla prin interpretarea cu atenţie
a reclamelor sau ofertelor. Pe acestea le găsim în mass-media: televiziune, radio, ziare, reviste,
internet.

Activitate

Timp necesar: 10-15 minute

Obiectiv: Elevii identifică tipurile de cheltuieli pe care vor fi nevoiţi să le facă mai târziu în viaţă.
Pentru fiecare întrebare, bifează toate răspunsurile care sunt valabile în cazul tău:

1. Unde locuieşti? FF Acasă, cu părinţii.

FF Cu alte rude.
FF Părinţii locuiesc separat şi stau când la unul, când la altul.
FF La cămin.

18 EDUCAȚIE FINANCIARĂ
2. Ai vreo slujbă? Părinţii te FF Părinţii îmi dau bani.
ajută? Contribui la buge-
FF Câştig eu bani.
tul familiei tale?

3. Cum te deplasezi? FF Pe jos.

FF Cu autobuzul sau cu tramvaiul.
FF Cu bicicleta.
FF Cu motocicleta sau cu scuterul.
FF Cu o maşină mai veche.
FF Cu o maşină nouă.

4. Cel mai des mănânci: FF La şcoală.

FF Acasă.
FF Cu prietenii, în oraş.

5. Ai telefon? FF Acasă (fix).

FF Mobil.

6. Contribui la plata tele- FF Da.

fonului, plăteşti pentru
FF Nu.
întreţinere, curent electric,
apă, căldură etc.?

7. Ce faci ca să te dis- FF Mă duc la concerte

trezi (divertisment care
FF Ies la un club
necesită costuri)?
FF Fac sport
FF Cumpăr muzică (online sau CD-uri, DVD-uri).
FF Închiriez filme / abonament streaming
FF Merg la cinema.
FF Mă joc la calculator.
FF Cumpăr cărţi.
FF Altele ____________________________________.

8. Pentru mine, îmbrăcă- FF Este foarte importantă.

mintea...
FF Este doar necesară.

FINANȚE PERSONALE ȘI SERVICII FINANCIARE 19

 b. Etapele planului (GANTT)

Pentru planificarea corectă a resurselor într-un interval de timp, poţi folosi planul GANTT.
Planul GANTT este un tabel care conţine referiri la activităţi desfăşurate într-un anumit interval de
timp. Activităţile sunt situate, împreună cu alte informaţii, în partea stângă a tabelului, în timp ce
durata de execuţie este trecută, pe axa orizontală, deasupra activităţilor.

c. Analiza SWOT

Un alt instrument al managementului de proiect care poate fi aplicat cu succes în pro­iectele

perso­nale financiare este analiza SWOT.
Analiza SWOT (din engleză, acronim pentru Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats)
este un instrument de management strategic. Analiza SWOT începe prin efectuarea unui inventar
al calităţilor şi slăbiciunilor interne ale proiectului tău. Notează apoi oportunităţile şi ameninţările
externe care pot afecta proiectul.
Notează factorii care ţi se par relevanţi în fiecare dintre cele patru categorii. Principalul scop al
analizei SWOT este de a identifica şi de a atribui fiecare factor, pozitiv sau negativ, uneia dintre
cele patru categorii.

Puncte tari (Strengths) Puncte slabe (Weaknesses)

Oportunități (Opportunities) Amenințări (Threats)

20 EDUCAȚIE FINANCIARĂ
d. Luarea deciziilor

O decizie bună este deseori punctul culminant al mai multor factori. Cu toţii putem recunoaşte o
decizie bună, dar şi una proastă. Cu toate acestea, pentru că procesul de luare a deciziilor este
un concept abstract, uneori este destul de dificil să descriem în cuvinte un proces prin care luăm
decizii bune.
Factorii care influenţează stabilirea obiectivelor şi procesul de luare a deciziilor sunt: familia, soci-
etatea, nevoile, vârsta, motivaţia, timpul, educaţia, cultura, prietenii, obiceiurile, atitudinile, banii,
valorile.

Activitate

Timp necesar: 20 de minute

Obiectiv: Elevii vor descrie ceea ce ştiu despre procesul de luare a deciziilor.

Împărţiţi clasa în grupe de câte patru sau cinci elevi. Rugaţi fiecare grupă să dezvolte un scenariu
(real sau imaginar) despre o situaţie în care a fost luată o decizie bună. După aproximativ cinci mi-
nute, rugaţi fiecare echipă să prezinte scenariul său restului clasei. Apoi cereți elevilor să descrie
ce părere au despre fiecare decizie, care cred că a fost motivația inițială şi cum li s-a părut pentru
fiecare parte implicată în proces. Scrieţi răspunsurile fiecărei grupe pe o coală albă sau folosiți
videoproiectorul, după modelul tabelului de mai jos.
Exemplu: În timpul unui meci de baschet un jucător pornește într-un contraatac fulger. Singur în
fața coșului, se întoarce și pasează mingea unui coleg de echipă, în timp ce un jucător de la echi-
pa adversă trece foarte aproape pe lângă el și iese în out. Colegul de echipă primește mingea și
marchează rapid cele două puncte în coș. Cum vi s-a părut decizia de a pasa? A fost potrivită?
Ce efect a avut asupra tuturor părților implicate?

Motivație Percepție Rezultat

Bucurie pentru jucătorul care

Ca orice jucător, își dorea să
înscrie la coș, dar a ales să
paseze.
Arbitrul nu a fluierat fault, s-a
a marcat, satisfacție pen­tru
înscris coș pentru echipă,
antrenor, ușurare pentru am-
publicul a răsuflat uşurat şi
bele echipe și public pentru
fanii au aplaudat reușita.
faptul că nu s-au produs acci-
dentări.

FINANȚE PERSONALE ȘI SERVICII FINANCIARE 21

 Puneţi următoarele întrebări:
¢¢ Cum ştii când ai luat o decizie bună? Dar o decizie proastă?
¢¢ Care este avantajul de a şti când ai luat o decizie bună?
¢¢ Care sunt şansele să reuşeşti în viaţă, dacă nu ştii să iei decizii bune?

Deoarece majoritatea oamenilor au resurse limitate, obiectivele trebuie prioritizate. Pentru a face
acest lucru, deciziile trebuie luate acum în funcţie de impactul pe care acestea îl vor avea asupra
stilului de viaţă al persoanei în viitor. Mai mulţi factori direcţi afectează procesul de luare a deciziilor,
incluzând timpul, banii, nevoile, valorile, atitudinile şi obiceiurile, cunoştinţele în domeniul financiar.
Paşii unui proces de luare a deciziilor financiare sunt în cea mai mare parte paşii unui proces de
luare a deciziilor în general. Discutaţi acest concept folosind schema de mai jos, „Comparaţia
între procesul de planificare financiară şi procesul de luare a deciziilor”.

PROCESUL DE PROCESUL DE
PLANIFICARE FINANCIARĂ LUARE A DECIZIILOR

Stabilirea obiectivelor Identificarea obiectivelor

Analizarea informațiilor Culegerea informațiilor

Analizarea Examinarea
Întocmirea unui plan
rezultatelor alternativelor

Implementarea planului Luarea unei decizii

Monitorizarea și
Evaluarea rezultatelor
modificarea planului

Obiective + Decizii + Acţiuni = Rezultate

22 EDUCAȚIE FINANCIARĂ
Activitate

Timp necesar: 20 de minute

Obiectiv: Elevii învaţă despre procesul de luare a deciziilor şi despre asemănările dintre proces
şi planificarea financiară a acestuia.

Lucrând individual sau cu un partener, elevii vor identifica exemple personale ale procesului de
luare a deciziilor. Cereţi trei sau patru exemple de decizii de la elevi.
În grupe mai mici, arătaţi elevilor cum să completeze următoarea analogie:

Procesul de luare a deciziilor seamănă cu.......................................... (un exemplu de insectă),

pentru că ............................................................................................................................... .

Elevii vor realiza o reprezentare vizuală (poză, desen, poster) a analogiei lor.
Exemplu: Procesul de luare a deciziilor seamănă cu cel al albinelor, pentru că
trebuie să decizi dacă posibila ţintă reprezintă sau nu o ameninţare
pentru stup, aşadar dacă să o înţepi sau nu.
Rugaţi fiecare grupă să-şi împărtăşească rezultatele şi să afişeze reprezentări grafice ale acestora
în sala de curs.

Rubrica de evaluare

Tabelul de mai jos poate fi folosit pentru evaluarea aplicării de către elevi a conceptelor învăţate în
lecţia despre obiective SMART.

Calitățile Nivelul de performanță

evaluate 1 2 3 4
ceva diferit de o animal (ceva diferit
Insecte niciuna insectă
insectă de o insectă)
Nr. de comparații 0 1 2 3
Afișe în clasă niciunul da da da
o persoană face majoritatea elevilor
Participarea grupei nu toți contribuie
majoritatea muncii participă
simple sau de foarte bine gândite
Elemente creative nu creative
bază și creative
Citeț lizibil citeț citeț citeț

FINANȚE PERSONALE ȘI SERVICII FINANCIARE 23

 Puneţi elevilor următoarele întrebări:
¢¢ Care este cel mai important pas în procesul de luare a deciziilor? Argumentați.
¢¢ Care elemente ale procesului de luare a deciziilor sunt cele mai dificile pentru voi? Dar
cele mai uşoare?
¢¢ Dați exemple de situații în care e nevoie de folosirea acestui proces.

Descrieți pe scurt modul în care procesul de luare a deciziilor este similar cu procesul de pla-
nificare financiară (identificarea unui obiectiv, analizarea informaţiilor legate de o opţiune, luarea
unei decizii, întocmirea unui plan, implementarea, monitorizarea rezultatelor şi evaluarea) şi legaţi
analogia de un exemplu (obiectiv/decizie) legat de bani, care a fost dat deja de un elev.
Dacă este posibil, în caz contrar, relataţi un caz legat de bani din experienţa dumneavoastră
personală, care arată cât de similari sunt paşii în planificarea financiară şi în procesul de luare a
deciziilor.
Subliniaţi faptul că planificarea financiară este un proces în desfăşurare, nu un produs. Elevii îşi
vor controla viitorul lor financiar, prin deciziile pe care le iau.
Cu un plan la îndemână, şansele de a-şi atinge obiectivele sau de a-şi îndeplini visele personale
şi financiare vor fi mult mai mari.
Încurajarea elevilor să îşi folosească talentul creativ este o altă metodă de a corela cunoştinţele
acumulate cu viaţa reală.
Amintiți elevilor: pentru restul vieţii tale de adult, vei lua în fiecare zi decizii financiare. Modul în
care vei hotărî să îţi cheltuieşti banii, unde îi vei investi şi felul în care îi vei câştiga îţi va afecta
pentru totdeauna viitorul financiar.
Este foarte important să înţelegi şi să îţi explici acum cum arată o decizie financiară bună, pentru
că atunci când vei merge la bancă, nimeni nu îţi va cere foaia matricolă, ci situaţia financiară.

Activitate

Timp necesar: 20-40 de minute

Obiectiv: Elevii învaţă despre procesul de luare a deciziilor şi despre asemănările dintre proces
şi planificarea financiară a acestuia.
În grupe mici de patru sau cinci, elevii vor crea scurte prezentări care descriu modul în care îşi pot
îmbunătăţi şansele de a lua decizii financiare bune. Ei pot alege din următoarele idei sau pot crea
unele noi, aprobate de profesor:
¢¢ Scrie şi interpretează o reclamă TV despre cum poţi să iei decizii financiare bune.
¢¢ Citește despre oameni de afaceri celebri care au gestionat eficient finanțele proprii.

24 EDUCAȚIE FINANCIARĂ
Activitate

Timp necesar: 20 de minute

Obiectiv: Elevii trec printr‑un proces de luare a deciziilor şi îşi argumentează alegerea făcută pe
baza unui scenariu.

Împărţiţi clasa în două sau trei grupe de elevi de nouă până la unsprezece persoane (fiecare grupă
va avea un număr impar de persoane) pentru o activitate în care va fi folosit modelul nord-ameri-
can al unui proces cu jurați.
Informaţi fiecare grupă că ei reprezintă juriul pentru un proces şi că trebuie să ajungă la un verdict.
După ce fiecare dintre grupe ajunge la un verdict, elevii trebuie să fie gata să prezinte celorlalte
grupe procesul de luare a deciziei interne. Când instrucţiunile au devenit clare pentru toţi, daţi
clasei detaliile de bază despre procesul pe care l-aţi ales în prealabil.
Dacă timpul vă permite, lăsaţi elevii să folosească un alt proces faimos, utilizând internetul ca
sursă de informare.
Puneţi următoarele întrebări:
¢¢ În cazul în care juriul a avut opinii împărţite, cum v-aţi simţit dacă aţi fost în minoritate?
¢¢ Cum vă afectează decizia personală faptul că ascultaţi punctele de vedere ale altor per-
soane?
¢¢ Care sunt cele mai bune decizii: ale grupurilor sau ale indivizilor? Argumentaţi de ce.

FINANȚE PERSONALE ȘI SERVICII FINANCIARE 25

 1.4. IMPLEMENTAREA UNUI PLAN FINANCIAR PERSONAL

Activitate

Timp necesar: 10 minute

Obiectiv: Elevii îşi vor întocmi propriul plan financiar, care va include obiective pe termen scurt,
mediu şi lung.

Elevii vor întocmi un plan financiar real, bazat pe o nevoie sau cerinţă pe care ei o au, şi care va
include cel puţin două obiective SMART pe termen scurt, mediu şi lung (poate fi legat de obiecte,
activităţi, economii personale).
Exemple de nevoi sau dorințe:
¢¢ Cumpărarea unui obiect mare, cum ar fi o bicicletă, un calculator sau o maşină.
¢¢ Economisirea banilor pentru facultate.
¢¢ O vacanţă.
¢¢ Economii pe termen lung pentru investiţii.

După ce şi-au stabilit cel puţin şase obiective SMART (câte două pentru fiecare interval de timp),
elevii vor solicita pentru planul lor feedbackul unui adult (părinte/prieten/vecin), înregistrând urmă-
toarele informaţii:
¢¢ Cât de realist este planul meu?
¢¢ Cât de bine se încadrează obiectivele mele în termenele planificate (termen scurt, mediu
şi lung)?
¢¢ Ce sugestii aveţi pentru a mă ajuta să îmi îndeplinesc obiectivele?
¢¢ Ce sugestii aveţi pentru stabilirea unor obiective mai relevante?

Elevii vor scrie părerile adulţilor legate de toate cele şase obiective SMART.

26 EDUCAȚIE FINANCIARĂ
1.5. MONITORIZAREA ȘI MODIFICAREA PLANULUI FINANCIAR

Activitate

Timp necesar: 20 de minute

Obiectiv: Elevii îşi vor întocmi propriul plan financiar, pe care îl vor evalua şi revizui în funcţie de
schimbarea condiţiilor iniţiale.

Solicitaţi elevilor să întocmească un plan financiar real, bazat pe o nevoie sau dorinţă proprie şi
care va include cel puţin două obiective SMART pe termen scurt, mediu şi lung (poate fi legat de
obiecte, activităţi, economii personale).
Elevii vor enunţa obiectivele şi vor crea un plan GANTT pentru fiecare obiectiv.
Profesorul va schimba condiţiile în care unul dintre obiective este programat spre realizare, iar
elevul va trebui să revizuiască planul financiar în consecinţă.
Elevii vor scrie părerile adulţilor legate de toate cele şase obiective SMART.

Planul meu financiar

Obiectiv 1:

Obiectiv 2:

Obiectiv 3:

Plan GANTT, obiectiv 1

Etape Durata

FINANȚE PERSONALE ȘI SERVICII FINANCIARE 27

 Planul meu financiar
Plan GANTT, obiectiv 2
Etape Durata
-
-
-
Plan GANTT, obiectiv 3
Etape Durata
-
-

Revizuire plan financiar

Obiectiv 1:
Obiectiv 2:
Obiectiv 3:
Plan GANTT, obiectiv 1
Etape Durata
-
-
-
Plan GANTT, obiectiv 2
Etape Durata
-
-
-
Plan GANTT, obiectiv 3
Etape Durata
-
-
-

28 EDUCAȚIE FINANCIARĂ
FINANȚE PERSONALE ȘI SERVICII FINANCIARE 29
Programele Junior Achievement
în România

ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR

Noi înșine
Familia mea
Comunitatea noastră
Orașul nostru

ÎNVĂȚĂMÂNT GIMNAZIAL

Economia noastră
Resursele noastre
Este afacerea mea!*
Finanțele mele!
Economia și succesul
Prevenirea abandonului școlar: Este profesia mea!
Sănătate. Viață activă

ÎNVĂȚĂMÂNT LICEAL

Economia afacerilor - studii de caz

Mini-compania*
ISBN 978-606-8942-26-1

Finanțe personale și servicii financiare

942261
Economie aplicată
Succesul profesional*
786068

Alimentație sănătoasă. Sport. Prevenție

9

* Programul include opțional Proiect / Eveniment internațional.

LEGENDĂ
F /JuniorAchievementRO
Dezvoltarea abilităților pentru viață
Educație antreprenorială
T @jaromania
Educație financiară I /juniorachievementro
Educație economică L /company/junior-achievement-ro
Educație pentru orientare profesională
Educație pentru sănătate www.jaromania.org