Dezvoltarea personală continuă

Planul de dezvoltare personală

Conceptul de planificare pentru dezvoltare personală se referă la crearea unui plan de acţiune
care are la bază
1. conştientizarea situaţiei personale la momentul derulă rii analizei
2. reflectarea asupra situaţiei;
3. stabilirea scopurilor;
4.stabilirea unui plan de acţiune pentru dezvoltare personală în contextul fie a carierei, a educaţiei
sau în contextul unei dezvoltă ri personale în afară .
PDP (planul de dezvoltare personală ),de asemenea, numit PDI (plan de dezvoltareindividuală ),
include de obicei o declaraţie de viziune, puncte tari sau competenţele individului,precumşi etapele
sau paşii care indică modul în care planul urmează să fie realizat.
Termenul
Planificarea pentru dezvoltarea personală este folosit pentru a descrie un processtructurat prin
care persoanele pot reflecta asupra experienţelor de viaţă , pot construi un plan de acţiune cu
scopul de a se dezvolta personal şi/sau professional şi pot monitoriza propria lordezvoltare.
Termenul
Planificare pentru dezvoltarea personală e utilizat şi în scopul de a subliniafaptul că acesta este un
proces de învă ţare activă , întreprins de că tre indivizi pentru ei înşişi.
Scopul principal al unui PDP (Plan de dezvoltare personală )este acela de îmbună tă ţire a capacită ţii
unui individ de a înţelege ce şi cum învaţă , de a oferi oportunitatea unui proces planificatde
învă ţare şi de a contribui la asumarea responsabilită ţii proprii în procesul de învă ţare individual.În
realizarea unui
Plan de dezvoltare personală este indicată sprijinirea persoanelor astfel încâ t:
• să înveţe într-o gamă mai largă de moduri şi de contexte, altele decâ t cele clasice;
• să devină mai independenţi, mai eficienţi şi mai încreză tori în procesul de învă ţare autodidact;
• să înţeleagă ce şi cum învaţă şi să relaţioneze ceea ce învaţă într-un context mai larg;
• să recunoască şi să fie în mă sură să identifice elementele învă ţate şi, prin urmare,progresele
pe care le fac;
• să utilizeze cunoştinţele învă ţate pentru atingerea obiectivelor specifice planificate;
• să revizuiască , să planificeşi să îşi asume responsabilitatea pentru propriul proces de învă ţare;
• să articuleze obiective personale şi să îşi evalueze propriul progres realizat pentru
atingereaacestora
• să încurajeze o atitudine pozitivă asupra procesului de învaţare pe toată durata vieţii;
• să recunoască şi să definească nevoile de învă ţare.
În structura unui Plan de dezvoltare personală e necesar să se regă sească
:• definirea obiectivelor personale pe termen scurt, pe termen mediu şi pe termen lung;
• identificarea că ilor de acţiune pentru atingerea acestor obiective;
• identificarea, analiza şi înţelegerea propriilor puncte tari şi a punctelor slabe;
• identificarea mordalită ţilor de dezvoltare a abilită ţilor personale şi planificarea acţiunilor înacest
sens;
• identificarea modalită ţilor de a fi mai eficienţi în îndeplinirea sarcinilor.Beneficiile elaboră rii unui
Plan de dezvoltare personală sunt:
• integrarea obiectivelor personale cu cele organizaţionale;
• eficientizarea propriului proces de învă ţare;
• valorificarea oportunită ţilor de dezvoltare într-un cadru profesional, prin suport specializat
şi feed-back;
• pregă tirea pentru solicită rile pe care le vor întâ lni în carieră ;
Planul de dezvoltare personală are două rezultate:
• Primul rezultat se referă la îmbună tă ţirea auto-conştientiză rii punctelor personale tari şi a
punctelor slabe, precum şi a direcţiilor necesare pentru schimbare. Procesul este destinat
persoanelor în vederea în ţelegerii valorii adă ugate pe care o aduce procesul de învă ţare
permanentă .
•Cel de al doilea rezultat este creşterea responsabiliză rii individuale în raport cu propriul proces de
învă ţare.
 
O modalitate practică de înregistrare a evoluţiei în planul dezvoltă rii personale este elaborarea
unui jurnal al experienţelor de învă ţare, care să includă observaţii asupra realiză rilor, reflecţii
personale, planuri de auto-dezvoltare, care furnizează o resursă  unică pentru fiecare individ.

1.2. Modele de planificare personală

 Există două modele de planificare personală :
cea pornind de la prezent spre viitor şi cea pornind de la viitor spre prezent. Unii autori susţin că ,
atunci câ nd planifică m, cele două modele defapt se împletesc şi că procesul nostru de gâ ndire folose
şte ambele strategii.

1.2.1. Planificarea spre viitor

Atunci câ nd ştim unde ne află m şi unde vrem să ajungem, tot ce avem nevoie este o hartă  care să
ne arate direcţia.Procesul de planificare spre viitor începe din locul în care ne află m. Privim
anticipat spre viitor şi ne stabilim, în mod personal, un punct unde vrem să ajungem. O dată ajun
şi acolo, nestabilim o nouă ţintă spre care să ne îndreptă m. Ne scriem obiectivele în ordinea
priorită ţilor şi aplică m un plan de acţiune. E necesar să ne întrebă m constant: care e cel mai
important obiectiv şi care e cea mai bună acţiune pe care putem să o întreprindem chair acum?
Atunci câ nd ne planifică m viitorul, fiecare dintre noi are un orizont de implementare diferit.Atâ t de
diferit, că pentru unii pot fi zile, iar pentru alţii pot fi luni, ani. E important atunci câ nd ne decidem
să planifică m, să stabilim ce înseamnă pentru noi un obiectiv pe termen scurt, mediu şi lung.
Stabilirea obiectivelor va maximiza încrederea că putem reuşi şi ne va consolida deprindereade a
alege cea mai bună cale de fiecare dată . Totodată , cu fiecare experienţă reuşită , se va mai adă uga o
experienţă la deprinderea de acţiona proactiv, de a şti ce vrem de la viaţă şi de a identifica şi a
utiliza oportunită ţile când acestea apar.

1.2.2. Planificarea dinspre viitor

În cadrul acestui tip de planificare, se fragmentează cele mai importante aspiraţii pe care leavem,
în obiective, iar aceste obiective, în paşi de acţiune. Începem prin a nota toate acele aspiraţii pe
care le consideră m importante în acest moment în viaţa noastră , dar pentru care nu avem un plan
clar de acţiune, care să ne conducă la realizarea lor. E necesar să nu judecă m critic, să nu
subestimă m nici un vis, ele sunt reale şi importante pentru fiecare. Cu timpul, se vor transforma
înobiective pe care le putem defini în mod specific şi le putem asocia cu un plan de acţiune.Planificarea
dinspre viitor este utilă , pentru că , de cele mai multe ori, obiectivele suntstabilite impulsiv,
conjunctural şi apoi sunt abandonate la primul obstacol. Planificarea dinspreviitor evită această
capcană , pentru că ea ne dă timpul necesar să stabilim dacă obiectivul propuseste cel de care
avem nevoie pentru a ne atinge visul. O dată ce am stabilit că acel obiectiv ne vaajuta să ne
împlinim potenţialul, el ne va inspira şi ne va motiva să depă şim eventualele obstacole.Alteori, ne
planifică m atingerea unei aspiraţii, iar pe parcurs descoperim că nu este exact ceea ce ne doream. Ce e
de f ă cut? Se poate ajunge astfel la abandonarea unui vis sau la replanificarea  îndeplinirii sale. 
Prin planificarea dinspre viitor evită m să ne pierdeţi timpul încercâ nd şi eşuâ nd,prin planuri care
nu au fost gâ ndite suficient. Acest model de planificare este şi cel pe care îl vom folosi în cadrul
acestui curs.
Exerciţiu
E important să ştim care sunt motivele pentru care se poate abandona procesul de planificarea
dezvoltă rii personale. Mai jos există o listă de motive, cele mai frecvent întâ lnite. Vă invită m să
 reflectaţi individual la aceste posibile motive şi să bifaţi acele motive pe care dvs. le-aţi
invocapentru a abandona procesul de planificare a dezvoltă rii personale :
Nu pot să gă sesc nici mă car un motiv rezonabil pentru care m-aş apuca de planificare personală .
Nu vă d cum planificarea personală m-ar putea ajuta.
Nu am timp de asta!
Planificare personală pare un proces mult prea complicat pentru mine.
Îmi e teamă că nu îmi voi atinge obiectivele.
Nu sunt prea serios în această privinţă .Pentru oricare că suţă bifată , vă invită m să realizaţi un
exerciţiu invers: scrieţi opusul motivului invocat şi câ teva argumente care să îl susţină .

1.3. Paşii minim necesari pentru realizarea unui plan de dezvoltare personală

 
 Analiza personalăSWOT 
O evaluare detaliată şi onestă a situaţiei, atâ t personale, câ t şi a opţiunilor de viitor, poate fi dată
printr-o analiză a caracteristicilor proprii de personalitate. Această etapă reprezintă
o ocazie dea ne bucura de punctele noastre tari şi de a ne asuma slă biciunile. Putem, de asemenea, să
 identifică m provocă rile cu care ne-am putea confrunta, precum şi oportunită ţile pe care le vom
 întâ lni şi care ne-ar putea schimba situaţia. Pe mă sură ce se completează inventarul abilită ţilor
personale, se poate descoperi cum se pot transforma propriile puncte tari în oportunită ţi.

Viziunea (Declaraţia de viziune personală)

Este pasul important al procesului care ne va indica direcţia în care vom dori să ne îndreptă m. În
această etapă vom crea o imagine detaliată a succesului personal pe care ni-l dorim.Viziunea va
descrie cum va ară ta această etapă din viaţa fiecă ruia printr-un proces de reflectareinvers, de la
viitor că tre prezent.

 Direcţiile strategice
Folosindu-ne de viziunea stabilită şi de domeniile alese, precum şi de aspectele pe carele-am
identificat la analiza SWOT, putem acum să stabilim câ teva direcţii strategice spre care să
ne canaliză m energia. Acest pas înainte ne va determina să stabilim direcţii de acţiune clare şi
realiste.

Planul de acţiune
O dată stabilite direcţiile în care vom acţiona, pasul urmă tor este stabilirea unei liste de acţiuni
necesare fiecă rui obiectiv pentru a fi dus la îndeplinire. Este important să planifică m caleade la
început pâ nă la final, fiecare activitate are rolul ei în implementare şi fiecare activitate aresarcinile
ei de îndeplinit.

Exerciţiu
Înainte de a începe completarea propriului plan de dezvoltare personală vă invită m să vă  gândiţi
câ teva minute la viaţa dvs.şi la momentul în care vă aflaţi acum. De ce aţi avea nevoie să vă  stabiliţi
un plan de dezvoltare personală ?

 Am nevoie să îmi stabilesc un PDP pentru că

___________________________________
Exerciţiu
Mai jos veţi gă si 10 aspecte ale vieţii de zi cu zi. Evaluaţi-le de la 1 la 10, în funcţie de importanţa pe
care o acordaţi fiecă rui domeniu în relaţie cu dvs.
1.3.1. Analiza personală SWOT
Analiza personală SWOT este un instrument de reflecţie asupra dvs. şi a vieţii dvs. în acestmoment.
Utilitatea acestei analize constă în faptul că vă ajută să identificaţi aspectele care trebuie
îmbună taţite şi, cel mai important, vă permite să identificaţi punctele dvs. tari pe care le puteţi
valorifica pentru a profita de oportunită ţi şi de a contracara orice ameninţă ri externe care pot
apă rea în dezoltarea dvs.SWOT reprezintă acronimul pentru:
•S (puncte tari-Strenghts)
•W (puncte slabe-Weaknessses)
• O (oportunită ţi-Opportunities)
•T (ameninţă ri-Threats)
Procesul de analiză SWOT trebuie să înceapă prin a examina propriile puncte tari şi cele slabe:

•Punctele tari.
 Punctele tari ale unei persoane formează o parte înnă scută a personalită ţii sale,atributele sale,
tangibile şi intangibile, interne, care sunt sub controlul direct al persoanei. Punctele tari sunt
caracteristici individuale, care sunt cunoscute sub denumirea de competenţe personale şi calită ţi
interne, tot ce este asociat cu succesul în viaţă şi evoluţia pozitivă . Sunt aspecte pozitiveinterne
care sunt sub control şi pe care le puteţi valorifica în planificarea personală .

•Punctele slabe
Punctele slabe sunt aplică ri mai puţin reuşite ale unei competenţe sau suntrezultate din
neexploatarea unui factor care v-ar putea aduce competitivitate individuală . Punctele slabe sunt
elementele negative interne pe care le puteţi controla şi asupra că rora puteţi acţionapentru a
îmbună tă ţi caracteristicile negative personale. Ele sunt cele care vă împiedică să obţineţi
performanţele dorite. Punctele slabe pot include: lipsa de experienţă , accesul limitat la
resurse,abilită ţi limitate etc. E necesar să luaţi în considerare punctele dvs. slabe şi modul în care
credeţi că  sunteţi vă zuţi de ceilalţi. Este important să adă ugaţi în listă orice aspecte sau domenii
ale vieţii dvs.despre care simţiţi că v-ar împiedica să progresaţi.Fiţi foarte onest/(ă ), nu ezitaţi să
enumeraţi toate lucrurile negative. Deşi nu este întotdeaunaconfortabil, este indicat să vă
concentraţi pe pă rţile negative, ceea ce vă va determina să lucraţi la ameliorarea acestora.Pasul
urmă tor în aplicarea instrumentului SWOT este analizarea oportunită ţilor şi ameninţă rilor
externe:

•Oportunităţi. 
Acestea sunt condiţii pozitive externe de care puteţi să profitaţi. Oportunită ţile suntde obicei
externe şi sunt corelate cu schimbă rile/evoluţiile tehnologice, persoane care pot influenţa deciziile,
schimbă ri sau situaţii care vă pot sprijini în atingerea aspiraţiilor. Acestea sunt condiţii externe
pozitive pe care nu le controlaţi, dar pe care le puteţi folosi în dezvoltarea dvs.â

• Ameninţări
 Amenin
ţă
rile sunt, de asemenea, influen
ţ
e externe care pot s
ă
stea în calea succesuluidvs, pot avea un impact negativ
ş
i pot s
ă
v
ă
reduc
ă
competitivitatea. Amenin
ţă
rile sunt externe
ş
i nusunt controlabile, dar le pute
ţ
i diminua efectele.
 Întreb
ă
ri suport pentru realizarea unei analize SWOT personale:
PUNCTE TARI:

 
Care sunt abilit
ăţ
ile, deprinderile dvs.?

 
De
ţ
ine
ţ
i cuno
ş
tin
ţ
e de specialitate?

 
Care sunt resursele pe care le de
ţ
ine
ţ
i
ş
i care sus
ţ
in aceste puncte tari?

 
Care sunt lucrurile care func
ţ
ioneaz
ă
bine?

 
Care sunt caracteristicile dvs. comportamentale care reprezint
ă
puncte tari în contextulsitua
ţ
iei/obiectivului de dezvoltare personal
ă
pe care vi-l propune
ţ
i?PUNCTE SLABE:

 
Care v
ă
sunt limitele?

 
Ce deprinderi/abilit
ăţ
iv
ă
sunt necesare, dar nu le de
ţ
ine
ţ
i?

 
Care v
ă
sunt resursele (bani, timp, ajutor extern) de care ave
ţ
i nevoie
ş
i care v
ă
lipsesc?

 
Ce anume nu func
ţ
ioneaz
ă
în momentul de fa
ţă
?

 
Care sunt caracteristicile dvs. comportamentale care reprezint
ă
puncte slabe în contextulsitua
ţ
iei/obiectivului de dezvoltare personal
ă
pe care vi-l propune
ţ
i?OPORTUNIT
ĂŢ
I:

 
Care sunt oportunit
ăţ
ile de luat în considerare?

 
Cum pute
ţ
i utiliza punctele dvs. tari pentru a folosi oportunit
ăţ
ile?

 
Ave
ţ
i anumite puncte slabe care ar putea s
ă
v
ă
împiedice s
ă
folosi
ţ
i aceste oportunit
ăţ
i?AMENIN
ŢĂ
RI:

 
Care sunt amenin
ţă
rile (modific
ă
ri ale venitului, evenimente) care v-ar putea afecta negativ?Cum
ş
i în ce m
ă
sur
ă
v-ar afecta?
 

 
V
ă
confrunta
ţ
i cu anumite riscuri dac
ă
ve
ţ
i continua pe actuala cale? Care sunt acestea? Ces-ar întâ mpla dac
ă
aceste riscuri ar avea loc?
 

 
Care sunt obstacolele sau blocajele din calea dvs.?
 

 
În ce m
ă
sur
ă
punctele dvs. slabe influen
ţ
eaz
ă
impactul amenin
ţă
rilor?
 

 
În ce m
ă
sur
ă
punctele dvs. tari v-ar ajuta s
ă
reduce
ţ
i din amenin
ţă
rile identificate?Rezultatul urm
ă
rit în urma unei analize SWOT este o list
ă
cu:• cele mai potrivite oportunit
ăţ
i de care s
ă
profita
ţ
i (pe care s
ă
le utiliza
ţ
i);• punctele dvs. tari pe care le pute
ţ
i folosi pentru a utiliza aceste oportunit
ăţ
i;• punctele dvs. slabe care trebuie eliminate/ minimalizate;• punctele dvs. tari care v
ă
pot ajuta s
ă
dep
ăş
i
ţ
i amenin
ţă
rile;
 

 
ţ
8• punctele tari care considera

ic
ă
trebuie s
ă
fie mai puternice pentru a cre
ş
te capacitatea dvs.de a urm
ă
ri atingerea obiectivelor;• punctele slabe care trebuie îmbun
ă
t
ăţ
ite sau gestionate, astfel încâ t acestea s
ă
nu împiediceatingerea obiectivelor;• o list
ă
cu amenin
ţă
rile pe care trebuie s
ă
le lua
ţ
i în considerare.
Exerci
ţ
iu
Pentru realizarea acestei teme e necesar s
ă
realiza
ţ
i o analiz
ă
realist
ă
a ceea ce sunte
ţ
i ast
ă
zi
ş
i a ceea ce v
ă
dori
ţ
is
ă
ajunge
ţ
i. Ce deprinderi, experien
ţ
e sau comportamente v
ă
vor ajuta (nota
ţ
i-le lâ ng
ă
chenarul
Puncte tari
)
ş
i cele la care mai ave
ţ
i de lucrat (completa
ţ
i-le lâ ng
ă
chenarul
Puncte slabe
)? Care sunt factorii externi (lucruri asupra c
ă
rora nu ave
ţ
i control) care v-ar putea ajuta (Oportunită ţ) sau v-ar putea împiedica ( Ameninţă ri).
Dup
ă
ce a
ţ
i completat diagrama, analiza
ţ
i în ce m
ă
sur
ă
pute
ţ
is
ă
folosi
ţ
i punctele dvs. tari
ş
ioportunit
ăţ
ile pentru a face un pas înainte în planul de dezvoltare
ş
i încerca
ţ
i s
ă
îmbun
ă
t
ăţ
i
ţ
ipunctele slabe, precum
ş
is
ă
minimaliza
ţ
i amenin
ţă
rile.Sublinia
ţ
i elementele-cheie din fiecare categorie, rezultatele la care dori
ţ
is
ă
ajunge
ţ
i:

Care sunt oportunit
ăţ
ile pe care nu ar trebui s
ă
le rata
ţ
i?

Care sunt punctele tari pe care ar trebui s
ă
le îmbun
ă
t
ăţ
i
ţ
i?

Care sunt amenin
ţă
rile pe care ar trebui s
ă
le elimina
ţ
i?
1.3.2. Viziunea (Declara
ţ
ia de viziune personal
ă
)
Scrie
 ţ 
i o misiune care s
ă
reflecte cine sunte
 ţ 
i, scopul, voca
 ţ 
ia sau sensul vie
 ţ 
ii dvs.
O misiune este util
ă
din mai multe puncte de vedere, dar în primul râ nd este un instrumentprin care sunte
ţ
i încurajat/(
ă
) s
ă
reflecta
ţ
i serios asupra a ceea ce sunte
ţ
i, cine sunte
ţ
i
ş
i asupra aceea ce face
ţ
i. Pe m
ă
sur
ă
ce ve
ţ
i progresa, ve
ţ
i observa c
ă
ve
ţ
i urma multe c
ă
i secundare, v
ă
ve
ţ
iabate de la calea dvs, ve
ţ
i gr
ă
bi lucrurile artificial
ş
i chiar ve
ţ
i avea momente de nesiguran
ţă
în
leg
ă
tur
ă
cu ce sau cine vre
ţ
is
ă
deveni
ţ
i. O misiune bine formulat
ă
devine util
ă
în momentul în caredrumul pe care sunte
ţ
i pentru atingerea scopului devine confuz.
 Întreb
ă
ri suport pentru realizarea unei Declara
 ţ 
ii de viziune personal
ă
:

 
Care sunt valorile de via
ţă
pe care le pre
ţ
ui
ţ
i cel mai mult?
 

 
Ce v
ă
pasioneaz
ă
cel mai mult?
 

 
Care sunt a
ş
tept
ă
rile dvs. privind viitorul?
 

 
Care sunt a
ş
tep
ă
rile dvs. privind via
ţ
a personal
ă
 
ş
i profesional
ă
?R
ă
spunsurile pe care le vei g
ă
si prin aceste activit
ăţ
i
ş
i exerci
ţ
ii vor sta la baza formul
ă
riimisiunii dvs. Lua
ţ
i în considerare c
ă
misiunea dvs. poate fi exprimat
ă
sub forma unei poezii, a unuieseu, a unui mit, a unei diagrame sau a unui plan de ac
ţ
iune. Sau ca un simplu paragraf. Caformulare, misiunea este foarte fluid
ă
. Pe m
ă
sur
ă
ce v
ă
ve
ţ
i continui via
ţ
a, unele din ideile ini
ţ
ialedin cadrul misiunii vor r
ă
mâne acelea
ş
i, pe câ nd altele vor fi schimbate. În acest scop, misiuneareprezint
ă
un document maleabil pe care îl scrie
ţ
i azi
ş
i va continua s
ă
v
ă
reprezinte.
 Importan
 ţ 
a unei viziuni
Numero
ş
i exper
ţ
i în leadership sau în dezvoltare personal
ă
scot în eviden
ţă
câ t de importanteste s
ă
v
ă
stabili
ţ
i propria viziune pentru via
ţă
. Warren Bennis, Stephen Covey, Peter Senge
ş
i mul
ţ
ial
ţ
ii afirm
ă
c
ă
o viziune puternic
ă
v
ă
poate ajuta s
ă
reu
ş
i
ţ
i
ş
is
ă
ajunge
ţ
i mult mai departe decâ t dac
ă
 nu a
ţ
i avea aceast
ă
viziune.Viziunea v
ă
poate propulsa
ş
i îi poate inspira
ş
i pe cei din jurul dvs. s
ă
î 
ş
i ating
ă
propriilescopuri sau vise în via
ţă
. Dac
ă
nu v
ă
identifica
ţ
i viziunea, exist
ă
riscul ca al
ţ
ii s
ă
v
ă
planifice
ş
is
ă
 v
ă
conduc
ă
via
ţ
a.Peter Senge define
ş
te viziunea ca fiind “Ceea ce vrei s
ă
creezi din tine
ş
i din lumea din jurult
ă
u”. Ce cuprinde viziunea dvs.?• La ce sunte
ţ
i bun?• Ce v
ă
place s
ă
face
ţ
i?• S
ă
produce
ţ
i o schimbare important
ă
în domeniul dvs. profesional?• S
ă
cre
ş
ti copii ferici
ţ
i?• S
ă
scrie
ţ
i o carte?• S
ă
de
ţ
ine
ţ
i propria afacere?• S
ă
locui
ţ
i într-un loc mirific?• S
ă
ave
ţ
i un corp bine între
ţ
inut
ş
is
ă
n
ă
tos?• S
ă
vizita
ţ
i toate continentele?• S
ă
-i ajuta
ţ
i pe al
ţ
ii s
ă
se dezvolte spiritual?
Exerci
ţ
iu
Folosi
ţ
i acest instrument pentru a începe s
ă
v
ă
contura
ţ
i viziunea. El v
ă
va ajuta s
ă
 reflecta
ţ
i
ş
is
ă
visa
ţ
i.Lucruri pe care îmiplace s
ă
le facCe m
ă
facefericit(
ă
)/m
ă
  învesele
ş
teCele mai bune dou
ă
 momente ales
ă
pt
ă
mâ nii trecuteTrei lucruri pe carele-a
ş
face dac
ă
a
ş
 câ
ş
tiga la loterieAspecte sau lucruri lacare
ţ
in foarte multCele mai importantevaloriLucruri pe care le potface bine sau foartebineCe a
ş
vrea s
ă
nu maifac sau s
ă
fac foartepu
ţ
in

Formularea unei viziuni personale

Viziunea reprezint
ă
ceea ce vre
ţ
i s
ă
fi
ţ
i, s
ă
face
ţ
i, s
ă
sim
ţ
i
ţ
i, s
ă
gândi
ţ
i, s
ă
de
ţ
ine
ţ
i. Înredactarea ei încerca
ţ
i s
ă
nu dep
ăş
i
ţ
i 50 de cuvinte. Discuta
ţ
i apoi cu o persoan
ă
în care ave
ţ
i încredere. Dac
ă
ve
ţ
i considera necesar, pute
ţ
i încerca formularea unei alte variante, dar care s
ă
 con
ţ
in
ă
acelea
ş
i elemente-cheie: cine sunte
ţ
i, care este scopul dvs. în via
ţă
(ce anume v
ă
dori
ţ
i s
ă
 realiza
ţ
i).Viziunea personal
ă
nu este un simplu document menit s
ă
v
ă
clarifice sensul vie
ţ
ii. Ea devineun instument util în m
ă
sura în care conduce la transformarea sa într-un plan de ac
ţ
iune, înso
ţ
it de oserie de obiective personale.
1.3.3. Direc
ţ
iile strategice (obiectivele)
Stabilirea obiectivelor înseamn
ă
transformarea viselor în realiz
ă
ri.
V-a
ţ
i întrebat vreodat
ă
de ce unii oameni par s
ă
aib
ă
capacitatea de a duce la bun sfâ r
ş
it totceea ce
ş
i-au propus? Deoarece ei
ş
tiu cu precizie care este direc
ţ
ia c
ă
tre care se îndreapt
ă
 
ş
i o faccu o încredere de invidiat. Stabilirea obiectivelor în mod eficient este cheia succesului lor.
Muncaasidu
ă
nu produce întotdeauna rezultate semnificative în absen
ţ
a unor obiective clare.Cunoa
ş
te
ţ
i personajul Alice din „Alice în
Ţ
ara Minunilor”? La un moment dat, în poveste,Alice se opre
ş
te la o intersec
ţ
ie
ş
i o întreab
ă
pe pisica Cheshire, pe care cale s
ă
o ia. Pisica o întreab
ă
: „care e direc
ţ
ia în care vrei s
ă
mergi?”, iar Alice îi r
ă
spunde c
ă
nu îi prea pas
ă
în caredirec
ţ
ie s
ă
o ia. „Atunci nu conteaz
ă
în care direc
ţ
ie o vei apuca”, i-a r
ă
spuns pisica. Alice se vaperinda apoi f 
ă
r
ă
nici un scop.Ca
ş
i Alice, de multe ori c
ă
l
ă
torim pe drumul vie
ţ
ii, f 
ă
r
ă
o anumit
ă
direc
ţ
ie sau un anumitobiectiv. Pu
ţ
ini dintre noi fac din stabilirea obiectivelor o prioritate. De fapt, studiile au ar
ă
tat c
ă
 majoritatea oamenilor fie nu
ş
tiu ce vor de la via
ţă
, fie, în cazul în care
ş
tiu, nu au planuri pentrurealizarea viselor lor. Numai un procent mic de oameni au obiective
specifice, bine definite.Oamenii care î 
ş
i ating obiectivele lor, cel mai frecvent, sunt cei care le scriu pe hâ rtie
ş
i dezvolt
ă
 planuri pentru a le duce la îndeplinire.
Exerci
ţ
iu
Analiza
ţ
i care sunt motivele pentru care e bine s
ă
scrie
ţ
i obiectivele
ş
i cum v
ă
poate afectaperforman
ţ
a voastr
ă
ulterioar
ă
.Dac
ă
r
ă
spunsurile voastre includ ideea potrivit c
ă
reia oamenii care reu
ş
esc, î 
ş
i scriuobiectivele pentru ca apoi s
ă
le poat
ă
reciti ori de câ te ori au nevoie, s
ă
le poat
ă
planifica
ş
i rectifica,atunci sunte
ţ
i pe calea cea bun
ă
. Cei care î 
ş
i ating obiectivele, sunt
ş
i cei care î 
ş
i asum
ă
un rol activ în atingerea lor. Ei î 
ş
i stabilesc ceea ce vor s
ă
fac
ă
 
ş
i planific
ă
ac
ţ
iuni pentru a avea succes.
Test de autoevaluare
Completa
ţ
i testul bifâ nd c
ă
su
ţ
a corespunz
ă
toare: "Aproape întotdeauna" "Câ teodat
ă
," sau"Rar" pentru fiecare afirmaţie.
Numă raţi câ te că suţe aţi bifat la fiecare categorie şi completaţi-le în tabelul de mai jos.Faceţi
înmulţirea. Apoi adunaţi rezultatele pentru a face scorul final.

10 sfaturi care func

 ţ 
ioneaz
ă
în stabilirea obiectivelor 
Întreb
ă
rile la care a
ţ
ir
ă
spuns identific
ă
tot atâ tea sugestii necesare pentru o bun
ă
formulare
ş
i stabilire a obiectivelor:
 1. Obiectivele eficiente sunt cele care sunt 
 ş
i scrise.
Mul
ţ
i dintre noi viseaz
ă
la ceea ce ar dori s
ă
realizeze. Dar câ
ţ
i dintre noi au pus în scrisaceste lucruri pe care le dorim s
ă
le realiz
ă
m? Odat
ă
ce un vis este scris pe hâ rtie, el devine
ş
iconcret. Visul d
ă
sens realit
ăţ
ii. Scrierea obiectivelor este primul pas spre atingerea lor.
2. Obiectivele scrise eficient sunt specifice
 ş
im
ă
surabile.
Dac
ă
ve
ţ
i scrie obiectivele folosind termeni specifici, atunci probabil c
ă
vor fi
ş
im
ă
surabile.Un obiectiv trebuie s
ă
fie m
ă
surabil pentru a-i putea evalua progresul
ş
ia
ş
ti câ nd l-a
ţ
i atins.
3. Obiectivele scrise eficient pot fi vizualizate.
Imagina
ţ
i-v
ă
c
ă
v-a
ţ
i atins obiectivul. Imagina
ţ
i-v
ă
 
ş
i rezultatul, momentul
ş
i sentimentelepe care le-a
ţ
i putea avea. Mare parte din energia noastr
ă
pentru atingerea obiectivelor vine dindorin
ţ
a de a ajunge la rezultatul dorit. De obicei, cu câ t v
ă
dori
ţ
i mai mult ceva, cu atâ t v
ă
ve
ţ
istr
ă
dui mai mult s
ă
îl ob
ţ
ine
ţ
i.4.
Obiectivele scrise eficient sunt realizabile.
Obiectivele trebuie s
ă
fie o provocare pentru deprinterile
ş
i aptitudinile dvs., f 
ă
r
ă
a descurajaefortul
ş
i performan
ţ
a. Ele trebuie s
ă
se g
ă
seasc
ă
la intersec
ţ
ia optim
ă
dintre “s
ă
te solicite un picmai mult decâ t de obicei în termeni de efort
ş
i s
ă
fie un pic mai provocator în termeni dedeprinderi”, îns
ă
tot ce dep
ăş
e
ş
te acest optim, fie pe de o parte, fie pe alta descurajeaz
ă
persoanacare implementeaz
ă
obiectivul.
5. Obiectivele scrise eficient au un termen limit 
ă
realist.
Pentru atingerea obiectivelor este nevoie de o planificare a implement
ă
rii. Este foarteprobabil ca, un termen realist de implementare, s
ă
constituie resursa care v
ă
va ajuta s
ă
ac
ţ
iona
ţ
ipentru atingerea lor. Planifica
ţ
i suficient timp pentru fiecare obiectiv, dar nu atâ t de mult încâ t s
ă
v
ă
 pierde
ţ
i interesul. Câ te persoane nu a
ţ
i auzit spunâ nd c
ă
au nevoie de o vacan
ţă
, dar nu reu
ş
esc s
ă
oia niciodat
ă
? Un procent mai mare de reu
ş
it
ă
au cei care î 
ş
i înregistreaz
ă
inten
ţ
iile specifice: „voiplanifica o vacan
ţă
în a doua s
ă
pt
ă
mâ n
ă
din luna martie
ş
i aranjamentele în acest sens vor fifinalizate pâ n
ă
în 15 ianuarie.”
6. Obiectivele scrise eficient sunt gestionabile.
Uneori un obiectiv poate cople
ş
i prin complexitatea
ş
i dimensiunea lui. Dar, dac
ă
estefragmentat în p
ă
r
ţ
i mai mici, devine mai u
ş
or de gestionat
ş
id
ă
impresia de u
ş
or de realizat.
7. Obiectivele scrise eficient sunt supuse analizei de poten
 ţ 
iale probleme.
Câ nd stabili
ţ
i un obiectiv, gâ ndi
ţ
i-v
ă
 
ş
i la pa
ş
ii pe care trebuie s
ă
îi urma
ţ
i pentru a-l atinge.Analiza
ţ
i obiectivul din perspectiva dificult
ăţ
ilor
ş
i a problemelor care v-ar putea împiedica înatingerea lui. Dac
ă
obiectivul dvs. este gâ ndit de la început în termenii a ceea ce ar putea s
ă
nufunc
ţ
ioneze, atunci ve
ţ
i putea din timp s
ă
ac
ţ
iona
ţ
i
ş
is
ă
elimina
ţ
i sau s
ă
minimaliza
ţ
i problemele.Gâ ndirea critic
ă
v
ă
va ajuta s
ă
 
ţ
ine
ţ
i cont de toate perspectivele
ş
is
ă
r
ă
mâ ne
ţ
i centrat în direc
ţ
iapotrivit
ă
.
 8. Obiectivele eficiente necesit 
ă
interven
 ţ 
ia dvs. pentru a elimina sau pentru a diminua consecin
 ţ 
ele posibilelor probleme.
În aceast
ă
faz
ă
, identifica
ţ
i ac
ţ
iunea de care este nevoie pentru a elimina cauza problemeisau care ar putea conduce
la diminuarea consecin
ţ
elor.
9. Obiectivele eficiente implic
ă
o revizuire regulat 
ă
a progresului.
O verificare periodic
ă
a progresului obiectivelor v
ă
va ajuta s
ă
fi
ţ
i sigur c
ă
acestea suntrealiste, încadrate în timp
ş
i relevante.
10. Obiectivele eficiente genereaz
ă
recompense care au o valoare ad 
ă
ugat 
ă
pentru dvs.
Atunci când cunoa
ş
tem
ş
i ne dorim recompensele care rezult
ă
din atingerea obiectivelor,vom r
ă
mâ ne motiva
ţ
i în implementarea ac
ţ
iunilor propuse. Identifica
ţ
i cel pu
ţ
in o recompens
ă
 pentru fiecare obiectiv. Poate fi vorba de bani, recunoa
ş
tere, o zi liber
ă
sau satisfac
ţ
ia pentru osarcin
ă
bine rezolvat
ă
. Recompensa poate fi orice are valoare pentru dvs, ceva ce v
ă
motiveaz
ă
s
ă
 depune
ţ
i efortul necesar pentru atingerea scopurilor. F
ă
r
ă
a con
ş
tientiza beneficiile care decurg dinrezultatul muncii dvs., probabilitatea reu
ş
itei de a atinge obiectivele scade.
Exerci
ţ
iu
Identifica
ţ
i un domeniu al existen
ţ
ei dvs. personale, sociale sau profesionale în careinten
ţ
iona
ţ
i s
ă
produce
ţ
i o schimbare. Formula
ţ
i trei obiective pe care crede
ţ
i c
ă
le pute
ţ
i duce la îndeplinire într-o perioad
ă
de timp bine delimitat
ă
pentru fiecare obiectiv în parte.Domeniul de via
ţă
ales: ____________________________________________________________Obiectivul 1: _________________________________
____________________________________________________________________________________________________________________Timp
acordat pentru realizarea obiectivului
1:Obiectivul 2: ______________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________Timp acordat pentru realizarea obiectivului
2:Obiectivul 3: ______________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________Timp acordat pentru realizarea obiectivului 3:
1.3.4. Planul de ac
ţ
iune
Pentru a reu
ş
i în implementarea obiectivelor propuse este necesar s
ă
scrie
ţ
i un plan deac
ţ
iune detaliat. Avâ nd în vedere informa
ţ
iile analizate pâ n
ă
acum
ş
i direc
ţ
ia trasat
ă
de obiective
ş
iviziune, acum ave
ţ
i posibilitatea de a stabili care sunt pa
ş
ii tactici pe care îi ave
ţ
i de facut.Un bun plan de ac
ţ
iune înseamn
ă
a identifica activit
ăţ
ile specifice fazelor mai importante,precum
ş
i sarcinile concrete de realizat. Cheia succesului în realizarea planului de ac
ţ
iune este de anu uita nici o activitate. Activit
ăţ
ile pe care vi le propune
ţ
i spre implementare trebuie s
ă
fieprezentate într-o manier
ă
detaliat
ă
lunar, s
ă
pt
ă
mâ nal sau zilnic, în func
ţ
ie de obiectiv
ş
i perioadaaleas
ă
.
Exerci
ţ
iu
Încerca
ţ
is
ă
v
ă
aduce
ţ
i aminte câ nd a
ţ
i realizat un plan de ac
ţ
iune pe care l-a
ţ
i
ş
i implementat
ş
ir
ă
spunde
ţ
i la urm
ă
toarele întreb
ă
ri:
•
 
Ce a func
ţ
ionat? De ce?
•
 
Ce nu a func
ţ
ionat? De ce?