I.

METEOROLOGIE
L I. NOTIUNI INTRODUCTIVE
1. 1. 1. OBIEC'I' SI DEFINITIE
Meteorologia, rarnura a geofizicii, stcrdiaza fenomenele si
procesele frzice din atinosfera terestre, ur scopul cunoavterzii
legiz4ilor ce le detennirra aparitio $i evolutia, interre/atiile $i
intercanditiorzarea lor.
Meteor, in limbs elinA desemneaza un fenomen ce se produce ?n
atmosfera, ceva ce exists sau se produce in atmosfera. Cuvantul,
patrons in mai tooate limbile europene, a stat la baza denumirii
acestei ramuri de stiinta, meteorologia, denumire patrunsa in limbs
romana, grin intermediul Iimbii franceze. Ca stare, desemneaza
fenomene ce se produc in atmosfera, cauzate de prezen!a apei,
luminii, electricitatii, particulelor de pe scoarta terestra si altele.
"rincipalul scop al meteorologiei este prognoza. #e baza in
problematica meteorologiei, ca si a climatologiei, este studiul
energiei solare, aa proceselor sale de transformare, a dinamicii
atmosferei. Studiul meteorologiei si climatologiei se face prin analiza
integrate. Invelisul atmosferic, component a$ geosistemului, este
studiat sub raportul conexiunilor, al reIatiilor reciproce, reversibile,
al interconditionarii cu celelalte invelisuri terestre. Integrarea
geografica se realizeaza raportand 5i incorporand fenomenele si
procesele atmosferice in complexul geosistemic. "entru cunoasterea
numecoa elor procese si fenomene din atmosfera, a cauzelor ce le
genereaza si a legaturii de interdependenta dintre ele, meteorologia
foloseste un ansamblu de date, rezultate, mi%loace si metode preluate
din intreaga stiinla, in principal din fizicA, apoi din matematica,
geografie, utilizand cele mai avansate te&nologii.
"rinc palele fenomene si procese fizice ce se desfssoara in
atmosfera suet de nature termo'convectivA si au ca auras primers de
1
energie radiatia. soles transformata in caldura la nivelul suprafetei
terestre. Aceste fenomene si procese din atmosfera, depind de
modificArile principalelor insusiri fizice ale aerului, care, ca si ale
oricarui gaz surtt(temperatura, volumul si presiunea. Acesti parametri,
strans legati intre ei, se supun legilor fizicii gazelor. )mezeala aerului,
impuritstile si ionizarea gazelor maresc complexitatea legitstilor
carom se supune atmosfera, ca si faptul ca volumul de gaze al
atmosferei nu este inc&is, ci in contact cu suprafata terestre, extrem de
divers, care it influenteaza dinspre panes inferioara, tar limits
superioars eats difuza, contactul cu spatiul cosmic fAcandu'se prin
strafe de gaze diferite, din ce in ce mai rarefiate, inter in stare
molecules, apoi atomica. Misesrile de rotatie si revolutie ale
"smantului confers o dinamics specifics atmosferei. "rocesele si
fenomenele principals ce se produc in atmosfera *unt insotite de
fenomene secundare, generate de prezen+a apei, electricitAtii, de
fenomene optice sau acustice, In stratul inferior sunt dominants
influentele suprafetei terestre, cu care au Ioc sc&imburi permanents de
cAldurd si umezeaI-. -c&imburile de enrgie dintre atmosfera si
suprafata terests suet controlate de cstre factorii geografici, fapt din
care rezida legaturile meteorologist cu geografia.
Totalitatea fenamenelor -i proceselor atrnasferzce ce
caracterizea.e stares ,frzice a atrrrosferei in
intr'un anumit moment si loc, constituie vremea
-uccesiunea in timp a diferitelor steri frzice ale atrnasferei, in
continua sclrimbare, reprezirrta rnersul sau evolutia vreinii.
/rernea se caracterizeaza prin totalitatea determinarilar
cantitative si calitative ale diferitelor' irrsu$iri de stare a atnr,osferei
ca 0i asupra proceselor frzice ce se produc in atmosfera, nunrite
elerrzerrte rrreteorologice. Acestea suet1 radiatia sofas 2acest element
find si principalul factor climatogenetic3, temperattira, presiunea,
vantul, umezeala, nebulozitatea si precipitatiile, "arametrii
elementelor meteorologice aunt deterrninati prin inssuratori
meteorologice.
-e adarrga rnanifestari 4iziee secrrndczre( insrr.0iri fizice
2
seczcndare ale elementelor
'
rnetearalagice, generate de pr
'
ezenta apei in
atrnosfere, in sr.rsperrsie, caa5ere sarr deprrsa pe sr.rprafata terestre,
fenomene optice1, electrice, aecrstice sau alts caracteristici secundare,
care poar6ta rncrrrele de ferrornene
ineteorologice. Mssurarea si aprecierile asupra fenomenelor
meteorologice se efectueaza de eels mai molts on tars aparatus.
"rincipals categorie de fenomene 2nrrmite Si meteor'} o constitute
&idrometeorii, produsi de prezenta apei in atmosfera, in suspensie, cadere
sau depusa pe -suprafata- terestra. -Se~adauga fotometeorii, produsi de-
prezenta luminii, electrometeorii, produsi de electricitatea atmosferica si
alte fenomene ce nu se Tncadreaza in categoriile mentionate.
1. 1. 2. RAMURILE METEOROLOGIEI
Studierea aprofundata a unui numar crescand de proleme si
specializarea metodologiei de cercetare a
fecut posiila delimitarea mai multor discipline ale meteorologiei.
Meteorologia generald studiaza parametrii fizici ai atmosferei la Inaltimea
de 2 m deasupra solului !pentru precipitatii la Inaltimea de 1,5 m, iar
pentru "ant la 1# m$.
7adiometria 2actinometria3 studiaza radiatia solara, terestra si a atmosferei
si ilantul radiati" al suprafetei terestre, atmosferei si al Terrei.
Meteorologia dinamica se ocupa de studiul teoretic al miscarilor aerului
atmosferic si al transformarilor de energie, in scopul perfectionarii
meteorologiei sinoptice,
Meteorologia sinoptica !stiinta "remii$, studiaza macroprocesele
atmosferice !geneza si e"olutia ciclonilor si anticiclonilor$, a maselor de
aer si a fronturilor$, in scopul prognozei "remii.
8izica atmosferei libere, are doua ramuri, aerologia si eronomia.
%erologia sudiaza atmosfera Intre altitudinile de 2 m si 1## &m, iar
aeronomia, la peste 1## &m.
Micrometeorologia studiaza parametrii fizici ai atmosferei intre suprafata
solului si ni"elul de 2 m.
'
Inframeteorologia studiaza parametrii fizici ai aerului din spatii Inc(ise,
interioare !cladiri, (ale industriale, pesteri etc.$.
8izica atmosferei grupeaza discipline speciale ale meteorologiei, precum
electricitatea, optica, acustica atmosferei.
)remea si implicit climatul influenteaza intreaga e"olutie a societatii
umane. *+emplele sunt numeroase. ,e-a lungul istoriei, migratii, iszoaie,
aliante, perioade de foamete, rata mortalitatii si politicile demografice,
dez"oltarea si decaderea unor ci"ilizatii, au fost influentate si de e"olutia
"remii si modificarile climatice. ,e aceea, meteorologia si climatologia
sunt de cea mai mare importanta practica, modificarile celorlalte in"elisuri
geografice fund mai lente, uneori strict locale, e"olutia lor fund rezultatul
sc(imarilor de "reme si climat, fortele interne actionand de regula mai
lent si mai constant.
-ecesitatile practice au dus la apairitia unor ramuri ale meteorologiei,
strans legate de acti"itatatile societatii omenesti. Se detaseazS In special
bio/neteorologia, care studiaza influenta sc(imarilor de "reme asupra
Intregii lumi "ii. Intre suramurile iometeorologiei mentionam
agrometeorologia, care poate dispune si de o retea meteorologica proprie,
In care se efectueaza masuratori specifice interesand cultura plantelor si
meteorologia silvica. *iotneteorologia urnand studiaza rolul factorilor
meteorologiei In dez"oltarea societatii, In determinarea comportamentala.
.nele aspecte ale iometeorologiei umane, interesand strict rolul poziti"
sau negati" al tipurilor de "reme asupra starii de sanatate a populatiei, a
mortalitatii, sunt studiate de meteorologia medicala. S-au dez"oltat si alte
ramuri speciale ale meteorologiei apliacte, referitoare la influenta
elementelor si fenomenelor meteorologice In uranistica si sistematizarea
teritoriului, in stailirea amplasamentelor unitaulor industriale cu potential
de poluare, influenta factorilor meteorologiei in emisia, transportul,
dispersia sau stagnarea no+elor atmosferice, asupra acti"itatii
alneoclimaterice, sau a turismului.
1. 1. 3. ISTORICUL METEOROLOGIEI
/
0data cu dez"oltarea ci"ilizatiei,oamenii s-au deprins cu succesiunea
anuala a elementelor,
fenomenelor si proceselor meteorologice si au inceput sa-si adapteze
acti"itatile In functie de ele. 1enomenele e+ceptional, furtuni, ploi
torentiale, grindine de e+ceptie, secete de durata, au ramas putemic Inscrise
In memoria colecti"itatilor umane. 0 data cu dez"oltarea societatii, au
Inceput sa apara Intreari asupra cauzelor starii normale a atmosferei, sau a
fenomenelor deoseite. 2ulte proleme a"eau sa ramana fara raspuns,
pana In "remurile modeme. ,e-a lungul timpului, e+plicatiile au fost de
natura religioasa, iar mai rar, cand se staileau cauzalitati, acestea erau
uneori gresite. 3unoasterea atmosferei a fost un proces lung si ane"oios, la
care si-au adus contriutia man personalitati ale stiintei mondiale, dar aia
saltul telinologic a4 "remurilor modeme "a duce la elucidarea ma5oritatii
prolemelor.
2eteorologia s-a conturat ca stiinta Inca din antic(itate. %proape odata cu
primele documente sense, apar si referiri la "reme, Intrucat, mai ales In
cazul unor ci"ilizatii antice, preponderent agricole, "remea, care decidea
soarta recoltelor, decidea si "iitorul respecti"elor comunitati. % de"enit
e"ident, inca de arunci, ca omul traieste pe suprafata terestra, dar In stratul
inferior al atmosferei. ,in 3(ina dinastiei 6in !sec. 7III I.8.$, pro"ine o
ucata de os pe care sunt inscrise date asupra norilor, zapezii si "antului,
pentru un inter"al de oser"atii continue, de zece zile. 9eteaua
meteorologies a fost e+tinsa pe intreg teritoriul 3(inei, in secolele )II - )
i.8 I. 8. , efectuandu-se in special oser"atii plu"iometrice, al caror scop
era estimarea recoltelor. In India, in poemele 9ig )eda, sense cu un
mileniu i. 8., sunt prezente numeroase Insemnari cu caracter meteorologic,
asa cum apar si in epopeile lui 8omer. La :## i.8., T(ales din 2ilet facea
prognoze meteorologice in *gipt, la curtea faraonilor. In sec ) i. 8.,
matematicianul grec 8eron a susfinut ca aerul este format din mici
particule in"iziile. In sec. I) i.8., in cartea Meteorologia, %ristotel a
facut prima tentati"a de a e+plica cauzele unor fenomene meteorologice si
relatiile' dinrre ele. In sec. Ill i.8., ;(ilon din <izant, a contruit primul
termometra *ra un tu de sticla, inc(is, gradat, in care ni"elul apei crestea
sau scadea, in functie de "ariatiile temperaturii, termometru care a fost
5
perfectionat de cstre 8eron din %le+andria. In 5urul anului 1## i.8.,
ar(itectul %ndronicus a construit statia meteorologica a %tenei. *ra un
,,turn al "anturilor=, cu puncte cardinale, girueta, ceas solar, clepsidra.
In sec. )II, englezul <ede a scris primul tratat de meteorologie al *"ului
mediu. In secplul I7, araii au e+plicat cauza culoarii alastre a cerului,
stailind la ># &m, limita superioara a atmosferei. La 12?#, englezul 9oger
<acon a facut studii de optica si acustica a atmosferei si a pus azele
matematice ale meteorologiei. In secolele 7III-7I), ma@asii a"eau in
principalele orase, turnuri ale "antului, putandu-se aprecia directia si "iteza
"antului cu a5utorul unei mingi de cauciuc, suspendate. In secolul 7I), in
%nglia, s-au efectuat oser"atii meteorologice continue, in douS localitati,
iar in secolul 7), in 3(ina, a fost reanfiintata o refea plu"iometrica
e+tinsa. Leonardo da )inci a efectuat proiectul unui (igrometru cu fir de
par, asemanator celui utilizat si in zilele noastre. .n termometru suficient
de precis, azat pe dilatarea si contractia aerului la sc(imarile de
temperatura, a fost in"entat de Aalileo Aalilei. Isaac -eBton a deirtonstrat
ca aerul este compresiil si aie greutate. Torricelli este parintele
arometrului cu mercur, iar ;ascal a demonstrat scaderea presiunii cu
altitudinea. ,ucele de Toscana a inifiat o retea meteorologica europeana,
trimitand in man orase europene, termometre si arometre standard.
Aermanul 0tto "on Aueric&e a inceput in anul 1::#, efecruarea de
prognoze meteorologice pe aza "ariatiilor presiunii atmosferice. In anul
1?2/, germanul 1a(ren(eit a stailit scara termometrica care ii poarta
numele, scara utilizata si in zilele noastre in lumea anglo-sa+ona, iar
francezu4 9eaumur, o alta scara termometrica, in anul 1?'#. 9emarcaila
a"ea sa fie scara termometrica introdusa de suedezul 3elsius, in anul 1?/2,
a"and puncte fi+e, punctele de topire mg(et si fiererii apei, scara in
sistemul zecimal, dominanta in prezent. In anul 1??/, c(imistul francez
La"oisier a stailit compozitia c(imica a aerului. In secolul 7)III, in
1ranta, importanta meteorologiei de"enise atat de mare, incat regele
Ludo"ic al 7)I-lea a dispus ca toti oameni de stiinta si medicii sa
efectueze oser"atii meteorologice
In anul 1??>, la <aden, in Aermania, s-a infiintat primul institut
meteorologic din lume, iar in anul 1?>#, la 2ann(eim, tot in Aermania, s-a
:
infiintat prima clasa de meteorologie, ce a functional in cadrul Societatii
2eteorologice ;alatine, din cadrul %cademiei de Stiinte. In anul 1>2#, in
Aermania, la Leipzig, a fost efecruata prima (arta sinoptica si a inceput sa
functioneze un ser"iciu de pronozi pe aza (artilor sinoptice. In anul 1>'#,
francezuC 3oriolis a definit si studiat forta de aatere produsa de miscarea
de rotatie a pamanmtului asupra corpurilor in miscare, lege care alaruri de
iegile termodinamicii, mecanicii fluidelor, frecarii, "a fundamenta srudiul
dinamicii atmosferei. In anul 1>/>, englezul Del"in "a staili scara
termometrica care ii poarta numele, pornind de la # asoiut, fara "alori
negati"e si cu ecart in grade 3elsius.
2eteorologia are o istorie prestigioasa, pe masura importantei ei In cadrul
stiintei, si In dez"oltarea societatii. %proape toti sa"antii "remii, figurile
cele mai proeminente ale stiintei, uneori si ale culrurii, au a"ut preocupari
In domeniul meteorologiei. Intre 1??2 si 1>2:, filozoful american T(omas
Eefferson, care a fost si presedinte al S...%., a efectuat oser"atii
meteorologice.
%erostatul, telegraful, telefonul, radio, utilizarea electricittatii, dez"oltarea
fizicii si a te(nologiilor moderne, "a marca un salt cantitati" si calitati" In
dez"oltarea meteoroiogiei. 3a si In celelalte stiinte, principiile,
metodologia, descoperirile, in"entiile de aparatura, au fost de cele mai
multe ori rodul unor e"olutii Indelungate,
a efortului mai multor autori de multe ori in "remuri diferite, fiind
rezultatul unei actiuni perse"erente pemia piugies. i-aiemuaiea unoi
Fcscopenri sau m"enin este ae inuite on !iiiicil de atriuit, in unele cazuri
fiind atriuita unui autor care nu a facut decat o perfectionare.
In anul 1>5', la <ru+elles a a"ut loc prima 3onferinta internationaia. de
meteorologie, iar In anul 1>?', la )iena, primuC 3ongres meteorologic
international.
In anul 1>>>, in S...%. a functional prima masina de calcul. 2eteorologia
a fost dotata Intotdeauna G u cele mai puternice calculatoare e+istente la
data respecti"a. In anul 1H21, nor"egienii <5er&nes si Solerg au descifrat
originea cicionilor In anui 1H2H, In 1ranta a fost lansata prima radiosonda
si tot In 1ranta, In anul 1H'/, a inceput ss functioneze primuC radar. In anul
1H/?, In S...% au fost lansate primele rac(ete meteorologice tip )
2
. Tot In
?
anul 1H/? a luat fiinta organizatia care coordoneaza eforturile con5ugate
ale omenirii In domeniul meteorologiei, 0rganizatia 2eteoroiogica
2ondialil !0.2.2., In iima engleza, Iorld 2eteorological 0rganization,
I.2.0.$. %ceasta organizatie a inlocuit 0rganizatia 2eteorologica
Intemationala. In anul 1H5?, rusii au lansat primul satelit, Sputni&. In anul
1H:#, S...%. a in ceput lansarile seriei de sateliti meteorologici TI90S si
tot in anul 1H:# deuteaza programul international )eg(ea 2eteorologica
2ondiala.
De!o"ta#ea $eteo#o"o%iei in Ro$ania.
3ronicele <raso"ului, tinute de administratia saseasca a orasului <raso". in
perioada 1/2#-1>/5, au un caracter enciclopedic. 0 parte importanta a lor
se constituie in ade"arate uletine anuale ale "remii, succesiunea
diferiteior stari de "reme fiind notata cu meticulozitate.
;rimele oser"atii meteorologice de pe teritoriul 9omaniei, au fost
efectuate la Iasi, de catre medicul militar rus, Lerc(, in anul 1??#. In anul
1??', la <ucuresti, medicul 3aracas a inceput un program de oser"atii
meteoTologice, care, cu intreruperi, "a fi efectuat pana in anul 1>2H.
0ser"atiile meteorologice efectuate in anul 1>2H, au aparut in pulicatiile
Icoana )remii si %lina 9omaneasca. 0ser"atiile meteorologice de la
Timisoara au fost initiate incepanddin anul 1?>#, de catre Dlap&a.
Incepand din anul 1?>H, la Siiu, farmacistul Sigerus a efectuat oser"atii
meteorologice timp de > ani. 3u intreruperi, acest program de oser"atii "a
fi efectuat pana in anul 1>51, iar datele oser"atiilor au fost pulicate in
Aazeta de Transil"ania. ,in anul 1>51, programul de oser"atii
meteorologice de la Siiu a"ea sa fie continuat prin statia meteorologica
Siiu, prima statie meteorologica infiintata pe teritoriul 9omaniei.
Incepand din anul 1>'', la 3lu5 este initiat un program de oser"atii
meteorologice de catre 8orna@.Su indrumarea 3omisiei *uropene a
,unarii, in anul 1>5? s-a infiintat statia meteorologica de la Sulina.
9eteaua meteorologica a"ea sa se dez"olte in orasele dunarene, ca si in alte
orase si sa fie completata cu posturi plu"iometrice, mai ales in 3ampia
9omana.
>
Incepand din anul 1>/#, la %cademia )asiliana din Iasi, se introduce
oiectul meteorologiie. %cademia )asiliana a fost a doua mstitutie de
in"atamant academic din lume, la care s-a predat meteorologia, dupa
%cademia de Stiinte din 2ann(eim.
In anul 1>>/, a fost infiintat Ser"iciul 2eteorologic al 9omaniei, a"and ca
prim director pe inginerul St. 8epites, o personalitate a meteorologiei
romanesti. La acea data e+ista de5a o structura de retea meteorologica,
constitute din ' statii meteorologice si 1# posturi plu"iometrice. ,in anul
1>>5 a inceput pulicarea %nalelor Ser"iciului 2eteorologic din 9omania,
iar din anul 1>H2, <uletinul zilnic si lunar al oser"atiilor meteorologice.
%cest uletin, care continea principalele date ale masuratorilor
meteorologice, metodologii de masurare, prezentare de aparatura, articole
asupra unor fenomene meteorologice deoseite, descrieri de statii
meteorologice si istoricul lor, note asupra acti"itatii 0rganizatiei
2eteorologice Internationale, prezentari ale principalelor manifestari
stiintifice in domeniu, ale unor personalitati ale meteorologiei mondiale,
dar si a acti"itatii oneste de o "iata, a unor slu5asi ai Institutului
2eteorologic, dezateri de idei, prezentarea noilor ipoteze in
meteorologie, recenzii de carte, prezentare a cartilor intrate in ilioteca
Institutului 2eteorologic, articole stiintifice de meteorologie si
climatologie, a a"ut un rol important in dez"oltarea meteorologiei
romanesti. -u sunt multe pulicatiile stiintifice romanesti, care sa fi aparut
lunar, aproape fara intrerupere, incepand inca din secolul trecut.
,ez"oltarea retelei meteorologice are loc irnpetuos. In anul 1H'> e+istau
de5a '# de statii meteorologice cu program de oser"atii sinoptice, 1># de
statii cu program climatologie si peste 11## de posturi plu"iometrice, retea
putand ri"aliza numeric si ca acoperire in teritoriu, cu reteaua acruala. Su
coordonarea diferiteior ministere, mutat din cartierul 1ilaret !unde a ramas
statia meteorologica, reprezentati"a pentru spatiul uran$, pe ule"ardul
2ag(eru, apoi la <aneasa, unit intr-o "reme cu 0ser"atorul astronomic,
Institutul 2eteorologic isi continua dez"oltarea. In fruntea sa au stat
directori de prestigiu, oameni de stiinta de mare "aloare, precum
3oculescu, 0tetelisanu, sau 8ero"anu.
H
In in"atamanful superior modern din 9omania, meteorologia s-a predat
prima data incepand din anul 1H1H, la Scoala Superioara de Sil"icultura
din <ucuresti, scoala care a fost ingloata apoi in cadrul ;olite(nicii. La
1acultatea de Stiinte din <ucuresti, meteorologia a fost predata incepand
cu anul 1H2', apoi la Scolile Superioare de %gricultura din <ucuresti si
3lu5, scoli transformate in scurt timp in %cademii de Inalte Studii
%gricole. in anul 1H/1, la 1acultatea de 1izica si 3(imie a .ni"ersitatii
<ucuresti, s-a infiintat o catedra de 1izica atmosferei si meteorologie.
Incepand cu anul 1H/:, la Institutul 2eteorologic se in&iaza un program de
prognoze de lunga durata, coordonat de -. Topor. In anul 1H/?, 9omania a
facut parte din cei 1/ memri fondatori ai noului organism international de
coordonare a acti"itatii meteorologice pe plan mondial, 0rganizatia
2eteorologica 2ondiala. In anul 1H/H se infiinteaza 0ser"atorul de
1izica a %tmosferei de la %fumati !langa <ucuresti$. In anul 1H51 s-a
infiintat ,irectia Aenerala de 8idrometeorologoe, iar in anul 1H5:,
3omitetul de Stat al %pelor, care "a coordona si acti"itatea de
meteorologie.Incepand dm anul 1H:1 se trece la programul de oser"atii
meteorologice continue, cu oser"atii si pe timpui noptii, iar <uietinele
lunare meteorologice sunt inlocuite de %nuarele meteorologice, a
carorpulicare s-a efectuat pana in anul 1H?2. Institutul 2eteorologic
de"ine din anul 1H?#, Institutul de 2eteorologie si 8idrologie, apoi
InstitutuI -ational de 2eteorologie si 8idrologie. -umSrul de statti
meteorologice a fost "ariail, ingloandu-se si statiile agrometeorologice,
numarul de sta5ii fund "ariail, intre 1>#-22#, iar numarul de posturi
plu"iometrice a a5uns in perioada de ma+ima e+tindere, la circa 1/##.
0rganizarea in teritoriu a fost suordonata ,irectiilor teritoriale ale
%pelor, dupa anul 1HH#, 9egiei %utonome %utonome %pele 9omane, prin
Ser"iciile 2eteorologice ale filialelor locale ale regiei, orgariizate pe man
azine (idrografice. ,in anul 1HHH, Ser"uiciile teritoriale au fost
suordonate 3entrelor meteorologice zonale, iar reteaua meteorologies a
fost restransa.
1.2. %T20S1*9% T*9*ST9%
1#
I. 2.1. 09IAI-*% SI 1092% %T20S1*9*I
In"elisul fiazos ce5nconioara gloul terestru, alcatuit dintr-un amestec
mecanic de gaze, cont5nand "apori de apa si 5mpuritati, se numeste
atmosfeiS.
%tmosfera este proprie si celorlalte planete, cu e+ceptia planetei 2ercur,
unde nu se poate mentine datorita temperatuiilor foarte ridicate. Spatiul
cosmic contmeJinJpropJoitiifoarte reduse gaze, "apori de apa si particule
electrice. *+ista trei ipoteze principale pri"ind 'geneza atmosfefeiK o
concentrare gra"itationala si electromagnetica a gazeloi cosmiceL un rest al
neuloasei rni.aieL gaze pro"enite din emanatiile magnelor in racireJ.
!degazeiKficarea magnelor$. ;enrru originea apei atmosferice e+ista de
asemenea mai multe ipoteze, legate de ipotezele form'rii atmosferei. 3ea
mai plauziila. presupune ca apa pro"ine din meteoriti, la intrarea in
atmosfera, datoritS cresterii temperaturii generate de frecare, g(eafa
meteori5ilor s-a transformat in apa si apoi in "apori, care au coorat apoi in
stratele inferioare si au intrat in circuitul apei. Sondele spatiale care au
studiat compozifia cometelor, au depistat man cantitafi de g(eata, in care
apa are structuia identica cu cea de pe Terra. 0 alta ipoteza a consideiat ca
apa atmosferica pro"ine din "aporii de apa emisi la degazeificarea
magnelor, e+istand si ipoteza originii mi+te a apei din atmosfera, din
meteoriti si din degazeificarea magmelor.
%tmosfera este mai densa in stratele inferioare datorita gra"itatiei si
presiunii mai man. ,ensitatea ei scade odata cu departarea de suprafaMa
terestra, constituindu-se strate cu diferite caracteristici. Trecerea de la un
strat la altul se face lent, odata cu trecerea de la o stare la alta sc(imandu-
se caracteristicile fizice, in special temperatura, densitatea, presiunea, iar in
stratele inalte si compozitia c(imica. Limita e+terioara a atmoferei este
difuza si de aceea contro"ersata. Limitele stratelor inferioare sunt diferite
in functie de latitudine.
2asa atmosferei este de 5,15? + 1# t, reprezentand 1N1 milion din masa
planetei. ,in aceasta masa, 5#O se afla pana la inaltimea de 5 &m, H#O
pana la inaltimea de 1> &m si HHO pana la inaltiomea de ': &m. Arosimea
atmosferei este diferita in funcrie de latitudine. *a este influentata in
11
special de miscarea de rotatie a pamantu&ii, care produce dilatarea la
ecuator si turtirea la poli, datorita fortei centrifuge. In stratele superioare se
produc deformari datorita miscarii de re"olutie ca si flu+uri si reflu+uri
generate de atractia Lunii. Soarelui si c(iar a planetelor. Se produc de
asemenea deformari in f&nctie de dilatarea si contractarea produsa de
cresterea si respecti" scaderea temperaturii gazelor constituiente, in functie
de "ariatia radiatiei solare, produsS de sc(imarile succesi"e zi-noapte. In
stratele inferioare, forma atmosferei este elipsoidala, aseminatoare cu
forma ;amanrului, dar forta centrifugfi actioneaza mai e"ident asupra
gazelor atmosferei decat asupra scoartei terestre, ceea ce face ca dilatarea
de la ecuator si turtirile de la poli sa fie mult mai man decat cele ale Terra.
In st+atele superioare, atmosfera are forma de para, cu coada indreptata in
directie contrara Soarelui. %ceasta deformatie nu se datoreaza miscarii de
re"olutie a ;amantului prin spatiul cosmic, ci "antului solar. Stratele
superioare nu se mai supun decat in mica masura fortei de gra"itatie si nu
se mai rotesc odata cu ;amantul.
1. 2. 2. 302;0PITI% %*9.L.I %T20S1*9I3
3ompozitia c(imica a aerului aimosferic din siraieie inferioare, a lost
determinata de carre'=LQa"oisier, care a dat si denumirea o+igenului. ;ana
la Inaltimea de 2# &m, aerul are o compozitie identica. *l sgJcpmpune din
gazeL principale si.5gaze secundare. Aazele pnncipale~suntK azot, ?>O,
o+igen 21O si argon #,HOT lot dm gazeie principale face parte gruparea
gazelor inerte !altele decat argonul$, care totelizeaza procenrul de #,#'O.
%ceasta grupare contineK neon, (elm, &ripton, +enon si radon!gaz
radioacti" pro"enit din dezintegrarea mineralelor radioacti"e $. Aazul cu
cea mai redusa participare la grupa gazeior principale este ludiogenul,
pro"enit din disocierea apei, In stratele Tnalte ale atmosferei$.
In compozitia atmosferei se adaugi gazele secundare,. care totalizeaza un
procent de #,#?O. Intre acestea, principaliil constituient este io+idul de
caron, cu un procent de #,#'O. Se adauga o+idul de caron, metanul@
12
ozonl Rsi alte gaze. ,aca compozitia atmosferei In gaze principale este
relati" constanta, la ni"eiul gazelor securidare au loc usoare "ariatii, unele
cu caracter natural, altele cu caracter antropic. %ceste "ariatii, desi e+trem
de reduse si produse asupra unor componenti ce au pondere infima, se
impun insa prin modificarea unor caracteristici fizice si c(imice ale
atmosferei, care actioneaza asupra penetratiei si stocarii radiatiei solare, a
radiatiei terestre si a contraradiatiei atmosferei, ceea ce are un5mpact
asupra mediului terestru si implicit asupra societatii umane. %stefel,
cresterea concentratiei 5lo+idului Mdecarooa din troposfera, de la #,#2>O
la #.#'#O, IrLultimul secol a dus la amplificarea efectului de sera, ceea ce
a ridicat temperatura mediea5itrnpsferei inferioare, cu 1 3, cu urmsri
"iziile asupra Tntregului mediu Incon5urator. <io+idul de caron prezent
In atmoslera a pro"emt in special din eruptiile "ulcanice. *+ista un ciclu
natural al io+idului de caron, asemanator cu circuitul apei in natura.
<io+idul de caron participa la fotosinteza, este produs actualmente de
procesele ce sunt prezente in stratul de sol si este asorit de catre
suprafata oceanului. ;iocesele iologice si ioc(imice sunt influentate de
continutul in io+id de caron al troposferei. ,ez"oltarea industriala a dus
la cresterea e+plozi"a a cantitatilor de io+id de caron emise in atmosfera,
mai ales prin procese de comustie. %ceasta cresteTe, ce ec(i"aleaza cu
doar #,##2O din compozitia atmosferei, a putut totusi produce perturatii
in lant, ceea ceproeaz5lmca o data fragilitatea ec(ilirelor Terrei si mai
ales ale atmosferei.
0+idul de 3aron este un gaz e+trem de stail. cu timp de rezidenta in
atmosfera, foarte mare. *l pro"ineJin special din acti"itatea "ulcanilor si
mai ales di narderi incomplete in industrie, transporturi si alte procese, in
special comustii. N3iazul metan ipro"ine din putrefactii si procese
iolog5ce, procentul s'.u in atmosfera crescand in ultimele secole prin
acti"itatea societatii omenesti. *l are un rol in amplificarea efectului de
sera si in distrugerea stratului de ozon..0zonu forma moleculara, cu trei
atomi de o+igen, se fonneaza mai ales5n troposfera inalta si in stratosfera
5oasa si medie. prin desfacerea moleculei de o+igen in atornT, de catre
radiatia uEtra"ioleta. %tomii lieri se "or atasa moleculelor de o+igen
formand 0
'
. 0zonul este un gaz foarte instail la caldura, in troposfera
1'
inferioara fund prezent mai ales pe muntii inalti. *l poate fi produs insa si
prin procese industriale, cum ar fi sudura electrica si altele, ca si prin
aspersiunea apei. In concentrate mare, ozonul este un o+idant foarte
putemic, actericid si to+ic. 3oncentratia sa mare in stratul inferior al
atmosferei este considerata poluare. %dus la densitate normala, tot ozonul
prezent in atmosfera fonneaza un strat cu grosime medie de ' cm, care
incon5oara planeta. *l este distrus foarte usor de catre clorofluorocaroni
!freoni, 3.1.3.$, compusi c(imici utilizafi ca agent de refrigerare, iar in
industria cosmeticelor, ca agent de pu"erizare pentru spra@uri. ,istrugerea
stratului de ozon mai este produsa de zorul a"ioanelor in stratosfera sau in
troposfera Tnalta, de zorul rac(etelor, de metan, o+izi de azot si alti
poluanti. ,,Aaurile din stratul de ozon = sunt de fapt sutieri consistente ale
acelui strat mediu de ' cm. ;rin aceste gauri, radiatia ultra"ioleta trece
suferind un proces de asortie mai redus si a5unge la suprafaMa terestra,
intr-o cantitate mai mare. %ceasta cresterea radiatiei ultra"iolete este
noci"a pentru om, putand produce cancere de piele, cataracta, etc. ,atorita
eforturilor intreprinse de comunitatea internationala in ultimul deceniu, s-a
a5uns la o reducere aproape totala a emisiilor de freoni, inregistrandu-se o
refacere lenta a stratului de ozon..
%pa atmosferica este prezenta in principal su forma de "apori si in mai
mica masura su forma de picaturi de apa sau cristale de g(eaMa. *a este
rezultatul circuitului apei in natura si a5unge in atmosfera prin procese de
e"apotranspiratie, in principal prin e"aporarea de pe suprafatele ac"atice.
3antitatea de apa prezenta permanent in atmosfera terestra este relati"
constanta, iar aceasta, raportata la cantitatea de precipitatii care cad anual
pe intregiul glo reprezinta doar 1N/2. %cest raport pune in e"identa faptul
ca, in medie, cantitatea de apa prezenta in atmosfera se reinoieste de /2 de
ori pe an. La inaltimea de peste 2-1# &m si in sezoane reci, deasupra
diferitelor zone ale gloului, apa poate fi prezenta in atmosfera doar su
forma solida. ,e regula, continutul in apa al atmosferei inferioare nu
depaseste /O din "olum. 3antitatea de apa aflata in atmosfera, scade cu
altitudinea, lipsind aproape total, la ni"eiul tropopauzei.
%laturi de gazele mentionate in atmosfera terestra se mai afla s
impurificatori su forma de aerosoli lic(izi sau solizi si gaze straine
1/
compozitiei naturale a atmosferei, ca si gaze facand parte din gazele ce
compun in mod natural atmosfera, dar care au fost introduse si antropic in
atmosfera si au dus la concentratii mai mari decat e+istau In starea naturala
a atmosferi. *+ista si o impurificare narurala a atmosferei..
Impurificarea natura La a atmosferei
In atmosfera sunt prezente su forma de aerosoli, particule lic(ide si
solide. *le ating numarul mediu de 1#.###Ncm
E
, c(iar sute de mii intr-un
cm
E
In atmosfera marilor orase, a cailor de transport si a platformelor
industriale, scazand su 1###Ncm
E
, la inaltimea de 2 &m si sul##Ncm
E
, la
inaltimea de 5 &m.
%erosolii prezenti in atmosfera sunt de origine naturals sau
antropogenfi.
%erosolii naturali sunt constituiti din particule de apa, lic(idS. sau solida,
in suspensie, constituind la ni"el superior norii, iar Iangs suprafata terestra,
ceata, aerul cefos, sau in cominatie cu particulele solide pro"enite de pe
suprafata terestra, pacla. Se adauga cenusa si fumul "ulcanic, fumul din
incendiile padurilor si turariilor, praful de pe suprafata terestra, reacti"at
de catre "ant, transporturi, lucrsri agricole, particule ce pot genera alergii,
precum polenul sau sporii, incarcarea acteriana produsa de acterii in
stratele inferioare e+puse si particule fine de saruri marine, ;articulele de
saruri marine, (igroscopice, pro"in din e"aporarea picaturilor de apa
marioa introdusa in atmosfera de catre "aluri si ele au un rol important ca
nuclee de condensare, in geneza precipitatiilor.
;oluarea atmosterica
%erosolii de origine antropogenS pro"in in ma5oritate de la comustii, apoi
din gazele de esapament, ca si din alte acti"itati industriale. *i sunt
constituiti din rum, cenusa, praf de ciment, o+izi metalici, metale su
forma de puleri, in cadrul carora este mai frec"ent si noci" plumul
rezidual pro"enit din gazele de esapament, noci"itate ridicata prezentand
deasemenea arsenul si mercurul.
%erosolii lic(izi, se incarca c(imic in zonele poluate, in special prin
aditionarea gazelor acide, de"enind acizi, a caror noci"itate este mai
ridicata decat a gazelor poiuante din aria respecti"a. %erosolii solizi, de
multe on particule cu continut ridicat de caron, sunt incarcati c(imic incS.
15
de la sursa de emisie, caronul fiind un un asorant pentru no+ele
gazoase. # forma aparte de aerosoli lic(izi si solizi, cand sunt in cantitati
mari, cominati cu ceata, geneaza smogul, frec"ent mai ales in diminetile
de iarna, in marile metropole si deasupra platformelor industriale.
Termenul pro"ine din %nglia, unde fenomenul era tipic si pro"ine din
cu"intele smo&e, pentru fan si fog, pentru ceata. *+ista si o "arietate de
smog uscat, generat de actiunea radiariei ultra"iolete asupra o+izilor de
azot si a gazelor de esapament. 3almul atmosferic si in"rsiunile termice
due la cresterea concentrat(lor de poluanti in ariile cu surse de poluare
atmosferica, iar umezeala crescuta a aerului agra"eaza to+icitatea
atmosferei poluate prin transformarea unora dintre poluanti in acizi.
%erosolii lic(izi si solizi, cu mare incarcare c(imica actioneaza prin
depunere pe sol, plante, apele de suprafata, sau modifica puternic
incarcarea c(imica a precipitatiilor atmosferice, modificandu-le p8-ul si
generand ,,ploi acide=. Se constata o acidifiere lenta si progresi"a
amediului planetar.
;oluarea cu gaze a atmosferei este forma de poluare a mediului care
afecteaza cele mai intinse suprafete. 1actorii climatici au un rol foarte
important in emisia, transportul, dispersia sau stagnarea no+elor
atmosferice. ;rin continutul in apa, atmosfera actioneaza asupra
poluantilor gazosi, rezultand in final aerosoli lic(izi, care in timp, "or fi
depusi pe suprafata terestra, lent, sau su formS. de ploi acide.
9adiatia solara produce reactionarea rapida a no+elor acide, in special
asupra o+izilor de azot, in cazul carora, in zonele senine, procesele de
fotoo+idare genereaza un ciclu al o+izilor de azot. Incidentele gra"e
perrecute in ultimul secol, ca si actiunea lenta, dar constants, produsa de
acumularea in atmosfera terestra a no+elor gazoase, in special o+izi de sulf
si de azot, a dus la instituirea in toate tarile, a unor sisteme nationale de
monitorizare a poluarii aerului. In ultimele decenii s-a pus din ce in ce mai
acut prolema poluarilor transfrontiera si a gloalizarii prolemelor
poluarii atmosferice. ;entru emisfera nordics, principalele zone cu
potential de poluare sunt constitute de concentrarile industriale din
regiunea 2arilor Lacuri si azinul flu"iului 0(io, din S...%., concentrarile
industriale din %nglia centrala, zonele siderurgice din nord-estul 1rantei si
1:
farile <enelu+, azinul 9ur(-ului, Silezia, zona 2osco"ei, a .ralului
central si zona Duznet&, ca si marile concentrari indusrriaie din Eaponia.
%"andu-se in "edere predominanta "anturilor de "est, ce incon5oara ca un
inel zona temperata nordica si slaa circulatie dintre aceasta zona si zonele
climatice "ecine, in zona temperata nordica poluarea de fond este mai
putemica decat oriunde pe planeta. *forturile con5ugate ale comunitatii
intemationale au dus in ultimele doua decenii la o reducere a poluarii cu
puleri industriale, la scaderea concentratiei medii a io+idului de sulf, la
stagnarea emisiilor o+izilor de azot. la stoparea aproape totala a emisiilor
de freoni si la o scadere a aciditatii ploilor acide.
%T20S1*9I3
Legile fundamentale ale gazelor
%erul atmosferic este un amestec de gaze care se supune legilor fizicii
gazelor. 3u e+ceptia "aporilor de apa, restul componentilor gazosi ai
atmosferei lic(efiaza la temperaturi foarte scSzute. %erul uscat se supune
legilor gazului ideal. ;entru gaze sunt esentiale modificarile de "olum,
presiune si temperatura. ,in cele trei legi fundamentale ale gazelor ideale,
sunt importante pentru meteorologie, legile <o@le-2ariotte si Aa@-Lussac.
Legea <o@le-2ariotte presupune temperatura aerului constanta !tS T &$.
;resiunea "ariaza in"ers proportional cu "olumul gazului, iar produsul p .
" T constant. 9ezulta ca densitatea este proportionals cu presiunea.
Legea Aa@-Lussac !a transformarii izoare$, presupune presiunea
constanta !; T &$. 9ezulta ca pentru fiecare crestere a temperaturii cu 1S 3,
toate gazele se dilata cu 1N2?' din "olumul lor. Toate gazele se dilata egal.
)olumul este direct proportional cu temperatura asolute !in grade
Del"in$, iar densitatea este in"ers proportionala cu temperatura asoluta.
,ensitatea aerului
,ensitatea aerului uscat la presiune normala si temperatura de #S 3 este de
1,2H' &gNm
E
. )aporii de apa au densitatea #,:2 din densitatea aerului uscat.
,ensitatea aerului umed este suma dinrre densitatea aerului uscat si
densitatea "aporilor de apa continuti !p
n
T p U p
"
$. La temperaturi 5oase,
densitatea aerului umed difera foarte putin de densitatea aeiu(ii uscat, dar
la caldura aceste diferente se accentueazs si aerul umed de"ine foarte usor
1?
in comparatie cu aerul uscat si intia in con"ectie termica, fenomen care
5ustifica frec"entele si intensele ploi con"ecti"e din zonele calde si umede.
)ariatia densitatii aerului in raport cu inaltimea
La suprafata terestra, densitatea aerului prezinta o mare "ariailitate legata
de sc(imaarile de presiune, temperatura si continut m "apori de apa. In
atmosfera se produc actiuni cu efecte contrare. Scaderile de presiune ce se
produc odata cu cresterea altitudinii due la scaderea densitatii. ,ar odata
cu cresterea altitudinii, scade temperatura erului, ceea ce duce la o crestere
a densitatii. ,e aceea scaderea densitatii nu este atat de accentuata in
altitudine, cum este scaderea de presiune. In *uropa, in medie, aerul
atmosferic cantareste 1,25# &gNm la altitudinea de # mL #,?5# &gNm
'
la
altitudinea de 5 &mL #,/## &gNm
'
la altitudinea de 1# &mL #,#H# &gNm
'
la
altitudinea de 2# &m si #,##/ &gNm
1
la altitudinea de /# &m. La altitudinea
de '## &m, densitatea aerului este de '## miliarde ori mai mica decat
densitatea aerului la suprafata terestra.
1. 2. &. STRUCTURA VERTICALA A ATMOSFEREI
;e "erticala, atmosfera are mai multe strate a caror temperatura,
compozitie c(imica, stare electrica si structura a materiei este deoseita. In
functie de parametrii mentionati, de-a lungul timpului s-au efectuat mai
multe delimitari ale stratelor atmosferice. *+ista deoseiri in aprecierea
intinderii si caracteristicilor diferitelor state, datorita e"olutiei in timp a
ni"elului de cunoastere a starii atmosferei la inaltime ca si alegerii unor
criterii diferite de departa5are.
3el mai frec"ent utilizata este departa5area efectuata in anul 1H:5 de catre
englezul L. I. ,onn, care a utilizat in special criteriul termic, clasificare
care a fost preluata si de catre 0rganizatia 2eteorologica 2ondiala !fig.
1$. Stratele se caracterizeaza printr-o anumita tending a temperaturii
aerului, deasupra fiecarui strat aflandu-se un strat sutire de tranzitie, in
care gradienMii termici "erticali sunt nuli. 3onform acestei departa5ari,
stratele atmosferei suntK rroposfera urmata de tropopauza, srratosfera
urmata de stratopauza, mezosfera urmata de mezopauzi, termosfera urmata
de termopauza, apoi e+osfera prin care se face contactul cu spatiul cosmic.
1>
Troposfera confine /N5 din masa atmosferei. *a aie-grosimea pana la H &m
in zonele polare. pana5aJ8 &mMiaJPFneEe.temperate si pana
laJLlJ&m5riJzonele tropicale si in.5so5iaJecuato5ia5a. Troposfera are trei
eta5eK EEla, tropoafera5rii5locie si rropMsVe+aJs5Lfrie+iFara. Troposfera
inferioara se e+tinde de la suprafata
terestra pana la inaltimea de 1-' &m. %ceasta contine ma5oritatea "aporilor
de apa, aici se formeaza norii inferiori, iar influenta suprafetei terestre este
predominant, detasandu-se topoclimate specifice, In functie de natura
suprafetei terestre. Tronosfem rniilGTi) -K-e sinlenMNl TMTe =nSlfmiile de
1-' &m K=' :-? &m. %ici se produc puternice mi
rroposferei. Troposfera mi5locie este sediul nonlor mi5iocii. Iroposiera
supenoanl se miinde intre liiiiiimiie uc :-? &m si H-1? &m. *a este sediul
norilor superiori, constituiti din cristale de g(eata si care, datorita
continurului redus in apa, nu produc precipitatii. Troposfera superioaia
Inregistreaza la limita cu tropopauza, temperaturi medii anuale de -># 3 la
ecuator si de -:# 3 la poli. %ceasta anomalie se produce datorita faprului
ca la ecuator limita cu tropopauza este de doua ori mai Tnalta decat la poli.
Tropopauza are grosime de 1-2 &m si in ea, gradienrul termic "ertical este
#.
Srratosfera se e+tinde inrre inaltimile de H-1? &m si '5-5# &m. In zona
inferioara a stratosferei sunt prezente izotermii. Incepand cu altitudinea de
25 &m, temperaturile incep sa crescS datorita prezentei ozonuluL
2a5oritatea ozonului atmosferic este cantonat intre altifudinile de 2#-
'5 &m, atingand concentratia ma+ima la inaltimea de '# &m. Tot ozonul
atmosferic, adus la temperatura si presiunea normala, adica cea care se
iniegistreaza in medie la suprafata Tntregului ;amant, ar constitui un strat
cu grosimea medie de doar ' cm, care fncon5oara planeta. La inaltimea de
5# &m, temperatura medie anuala este de #S3 si umezeala relati"a este
foarte scazuta. ;ufinii "apori de apa prezenti la limita superioara a
stratosferei, permit rareori formarea unor nori transparent, norii sidefii,
care sunt "iziili dupa apusul soarelui. .rmeaza srratopauza, cu grosimi
medii de 2-' &m, strat in care gradientul termic "ertical este #.
2ezosfera se e+tinde intre altitudinile de '5-5# &m si ># &m. Inca din
stratele inferioare au loc scideri rapide ale temperaturii aerului si se produc
1H
turulente intense. Temperatura scade de la # 3 la ->#S3. .mezeala
aerului este aproape ine+istenta, dar in unele cazuri, in unele sectoare in
care in mezosfera patrund cantitati reduse de "apori de apa, pe timpul
nopfii se pot oser"a nori argintii. .rmeaza mezopauza, situata la
altitudinea de ># &m, strat in care gradientii termici "erticali sunt nuli, de
la acest strat in sus temperatura gazelor incepand sa creasca.
Termosfera se e+tinde intre >#-12## &m. *ste un strat cu gaze e+trem de
rarefiate. Temperatura aerului creste constant, a5ungand la '### 3 in partea
superioara a termosferei, temperatura on"entionala, intrucat datorita
rarefierii gazelor, nu poate fi masurata cu aparatura clasica. .rmeaza
termopauza, cu gradient termici "erticali nuli, acest strat 5facand leganira
cu ultimui strat al atmosferei, e+osfera.
*+osfera, strat In care densitatea gazelor este de sute de miliarde de ori mai
scizuta decat la suprafafa terestra, nu se mai supune gra"itatiei. %cest strat
se e+tinde de la 12## &m la 1#.### &m, dupa unele opinii pana ia :5.###
&m, distantM la care inceteaza orice influenta electromagnetici si
gra"itationala a ;amantului. In stratele superioare ale e+osferei,
temperaturile sunt si mai dificil de masurat decat in termosfera, datorita
unei rarefierii si mai mari a gazelor. %ici temperatura depinde de e+pozitie,
in fata radiatiei solare se Tnregistreaza temperaruri foarte mari, iar la
umra se inregistreazS. temperaturi aproape la fel de scazute ca si in
spatiul cosmic. %cest fapt este utilizat in principiul de functionare al
ateriilor solare cu care sunt ec(ipati satelitii si
0 aita defmire a stratelor atmosferei se azeaza pe natura gazelor care sunt
prezente la diferite ni"ele ale atmosferei si pe procesele fizico-c(imice care
au loc in aceste strate. Intre suprafata terestra si inaltimea de 1## &m, se
sirueaza omosfera, care cuprinde, din clasificarea precedents, troposfera,
stratosfera si mezosfera. In omosfera compozitia c(imica a aerului este
constanta, aceeasi cu cea intalnita la suprafata terestra. Aazele se afla In
stare moleculara.
*terosfera se Tntinde intre altitudinile de 1## &m si 1#.### &m, contine
stratele termosfera si e+osfera din clasificarea ,onn si prezinta o mare
rarefiere a gazelor, care sunt dispuse stratif5cat, in functie de greutatea
moleculara si sunt disociate ionic. 3orespunzator termosferei, stratele
2#
inferioare ale eterosferei suntK stratul de azot molecular care se e+tinde
intre 1## &m si 2## &m, urmat de stratul de o+igen atomic, care se e+tinde
intre 2## si 1.1## &m. .rmeaza stratele corespunzatoare e+osfereiK Intre
1.1## si '.5## &m se afla stratul de (eliu atomic, iar intre '.5## &m si
1#.### &m, stratul de (idrogen atomic. In compozitia eterosferei, primele
doua strate sunt alcatuite din componentC ma5oritari ai aerului atmosferic,
azotul si apoi o+igenul. Aazele din celelalte doua strate superioare ale
eterosferei, sunt generate prin procese specifice. 8eliul este rezultat al
dezintegrarii uraniului si t(oriului din scoarta terestra, iar (idrogenul
pro"ine din disocierea moleculelor de apa.
,atorita ionizarii produsa de radiatiile 9oentgen si gamma, m stratele
inalte ale atmosferei se constituie un strat aparte, corespunzand unei a treia
clasificari, efectuata in functie de starea electrics. In termosfera, intre :#
&m si /## &m, se constituie stratul numit ionosfera., %ici, azotul si
o+igenul molecular pierd electronC si de"in ioni poziti"i. *lectronii pierduti
formeaza un flu+ electric la scara gloala. Ionosfera contine mai multe
strate. ;rimele trei strate sunt constitute din azot molecular. 3el mai
important este stratul , !Dennell@-8ea"iside$, situat Tntre :#-># &m, strat
care reflects, preponderent undele radio. .rmeaza stratul *, situat intre >#-
1'# &m si stratul 1, situat intre 1'#-2## &m. .ltimul strat al ionosferei, A,
situat intre altitudinile de 2##-/## &m, este constituit din o+igen atomic.
*+ista un flu+ continuu de electroni din atmosfera spre zonele polare si un
flu+ continuu de electroni din interiorul ;amantului spre suprafatS. %ceste
flu+uri determina distriuirea sarcinilor electrice Tntr-un camp
electrostatic. ;e langa acesta, planeta are si un camp magnetic, cu doi poli.
;amantul poate fi considerat un dipol, asemanator unei are magnetice ce
are Tnclinafia de 11 S fata de a+a polilor. 3ampul magnetic este generat de
nucleul metalic, magnetic al ;amantului, iar punctele in care a+a
magnetica strapunge suprafata terestra, constituie polii magnetici.
%tmosfera este menfinuta in 5urul ;amantului de acest camp mi+t, campul
electromagnetic, care isi e+ercita influenta pana la magnetopauza. In
drumul sau prin cosmos, in miscarea de re"olutie, atmosfera terestra are in
partea dinspre Soare, frontul de soc care stopeazS si de"iaza pe laterals
"antul solar. Spre margini, acest front este penetrat de particulele
21
corpusculare ale "antului solar, care sunt perturate de impactul cu frontul
de soc si isi continua miscarea ondulatoriu, formand zona de turulentM a
"antului solar. 2agnetopauza prezinta in partea opusa Soarelui o ,,coada=
care se disipeaza in spatiul cosmic pana la distanta de :./##.### &m,
asemenea cozii unei comete !fig. 2$.
%tmosfera terestra pana la magnetopauza mosfera teresrra, pana ia
magnetopauzS constituie o capcana pentru particulele materiale emise de .
Soare si cosmos, flu+ul energetic electromagnetic strastand atmosfera
superioara aproape neperturat. 3onceptia geofizica pledeazi pentru
e+tinderea atmosferei pans Ca magnetopauzi, ultima ariera pani la care pot
fi decelate influente terestre. 3ea mai mare parte a captSrilor pro"ine de la
Soare, su forma de plasma solarS., la care se adaugS particule pro"enite
din spatiul cosmic, praf cosmic, care desi redus cantitati", poate, prin
depunere de-a lungul a milioane de ani, constituie srrate groase de sute de
metri, pe fundul ariiior centrale ale oceanelor, unde praful continental nu
a5unge. -u mtamplator, celeml cercetstor si om de tele"iziune american,
3arl Sagan, spunea cS suntem ficuti din pulere de stele. ;lasma solara
este constituita din electroni, protoni si atomi cu sarcini poziti"e
!(idrogen$. ;articulele de plasma !a patra stare de agregare a materiei$
pro"in din cromosferS, se deplaseaza cu "iteza intre '## &m si 1.### &mNs
si constituie "antul solar. *misiile de plasma ale cromosferei, primite la
suprafata e+terioarii a atmosferei su forma de "ant solar, sunt ma+ime in
anii ma+imei acti"itafi solare. In anii cu acti"itate solara ma+ima, pe Soare
se produc man eruptii de gaze incandescente, percepute su forma de pete
solare. -umarul acestor pete !numarul Iolf$ este ma+im, in medie, odata
la 11 ani, conturand o ciclicitate care are asupra atmosferei, mai ales
influence de natura electromagnetica. %ceste eruptii solare, asemenea unor
uriase furtuni, emit in spatiul cosmic, deci si spre ;amant, mari cantitati de
particule materiale, incarcate electric. In aceste perioade se intensifica.
aurorele polare, furturiile magnetice, perturatiile radio si ale
telecomunicatiilor, se intensifica campul magnetic spre frontul de soc si se
(mgeste ,,coada= atmosferei in spatiul cosmic. ;lasma solara circula, odata
captata in atmosfera, in sensul meridianelor, pe liniile de forta ale
campului electromagnetic al ;amanrului, in spirale !fig. 'a$.
22
;lasma solara prezintS concentratii zonale, numite centuri de radiatie
!rauri de radiatie$. ,oua dintre acestea, cele mai apropiate de ;amant,
sunt eel mai ine conrurate. *le au fost descoperite de catre satelitii
americani, in ami4 1H5> si se numesc centurile de radiatie )an %llen.
;rima se situeaza la distanta medie de 2:## &m fata de ;amant, iar a doua
la distanta medie de 1'.### &m - 1H.### &m, fata de ;amant !fig. ' $.
Si pe orizontala sunt difrentieri intre diferitele sectoare ale atmosferei.
%ceste diferentieri, mai ales in ceea ce pri"este temperatura, umezeala si
opalescenta, sunt e"identiate su forma maselor de aer, care sunt des-
partite de fronturi atmosferice principale. ,iferentierile de presiune
genereazS cicloni, anticicloni si alte formatiuni arice. %ceste configuratii
pe orizontala, dau specificul "remii si influenteazS clima diferitelor
regiuni, studiul lor fund oiectul meteorologiei dinamice si sinoptice.
1.'. 9%,I%TI% S0L%9%, T*9*ST9% Si %T20S1*9I3%
I .3. 1. SOARELE SI ACTIVITATEA SOLARA. RADIATIA
SOLARA.
Soarele, una dintre cele circa 1## de miliarde de stele ale gala+iei 3alea
lactee se sifueaza infr-un r~t Dpi''s'aC aC ncesteia. la 3is'antS de E :.### tie
am iurniiiS de cenirui gaici+5ei si la /H de am distaiili iaia de planui
ecuatorial al gala+iei. Soarele efectueaza o miscare de re"olutie In 5urul
centrului gala+iei, cu "iteza de 2## &mNsec, si o miscare de rotatie in 5urul
propriei a+e, care dureazS 25-2? zile la ecuator si '5-'? zile, la poli.
)arsta Soarelui este apreciafi la /,5 milarde de ani. 9aza sa este de
:H5.'## &m, masa de 2 W 1#2? t, densitatea medie de 1,/ gNcm , densitatea
in nucleu de 15#-1:# gNcmE, presiunea In interiorul nucleului, de 1##-2##
miliarde de atmosfere, turtirea la poli nesemnificati"a, temperatura la
suprafata de 5.??#S D, temperatura in! centra de circa 15 milioane grade
Del"in, iar distanta medie panfl la ;amant, de 1/H,: miiioane &m. Soareie
face parte dintre stelele de ma+ime mi5locie, din categaoria pitice galene.
*ste alcaruit predominant din (idrogen si (eliu !;osea, %rmas, 1HH>$.
2'
faza initials, rece, o protostea. ;rin comprimare gra"itational si
cresterea presiunii in interior si-a ridicat temperatura, declansandu-se
miscari con"ecti"e in interiorul sau. ,upa circa 1## milioane de ani de
e+istenta in faza de protostea, acum /,5 milarde de ani, in interiorul
Soarelui s-au declansat reatiile nucleare, moment al aparitiei Soarelui, ca
steaptica galend. ,in momentul prezent, reactiile nucleare "or mai putea
continua inca 5 miliarde de ani. ,ttpa aceea, (idrogenul din nucleu "a fi
tot transformat in (eliu, nucleul se "a contracta, iar in"elisurile e+terioare
se "or dilata, e+tinzandu-se pana pe aliniamentul pe care se afla acum
orita planetei 2arte, incluzand si spatiul ocupat de planeta noastra,
Soarele de"enind o stea giganticd rosie, faza care "a dura apro+imati" 1
miliard de ani. In aceasta faza se "a pierde spre cosmos, 5umatate din
materia solara, "a urma o rscire si o contractare a materiei ramase, Soarele
de"enind o stea pitied ala. 3ontinuarea procesului de racire, contractare si
cresterea densitatii "a face ca Soarele sa nu mai lumineze, de"enind o stea
pitied neagrd.
*nergia solara, este energia care a pus in miscare materia pe suprafata
;amantului de-a lungul erelor geologice, a5ungandu-se la infatisarea
actuals. *nergia solara asigura sustratul energetic al miscarilor si
transformarilor mediului si energia indispensaila aparitiei si dez"oltarii
"ietii pe Terra. *ste factorul principal in dinamica atmosferei, fiind sursa
energetics a tuturor transformarilor ce au loc neincetat in atmosfera. ,aca
;amantul nu ar dispune decat de caldura sa interna, in stadiul actual al
e"olutiei planetei, temperatura suprafetei sale ar fi aproape de # asolut !-
2?'S3$.
Soarele emite energie prin radiatii de natura electromagnetica. ,in radiatia
emisa de Soare in spatiul cosmic, ;amantul primeste a doua miliarda parte,
adica 1,'? + 1#2/ calorii. Intr-o zi si 5umatate, ;amantul primeste de la
Soare o cantitate de enrgie egala cu toata energia produsa de societatea
omeneasca, intr-un an. ,e la stele se pr5meste pe ;amant o cantitate de
energie infima, egala cu a suta milioana parte din energia primita de la
Soare. ,e la cosmos, ;amantul primeste o cantitate de energie si mai
redusa, ec(i"alenta cu a doua miliarda parte din energia primita de la Soare
!;op, 1H>>$.
2/
Soarele este o sfera a"and raza ec(i"alenta cu 1#H,1 raze terestre. In
miscarea sa de re"olutie in 5urul Soarelui, ;amantul descrie o elipsa.
Soarele este situat intr-unul din focare. ,istanta minima pana la Soare este
in 2 ianuarie, la peri(eliu !perigeu$,!1/? milioane &m$, iar distanta ma+ima
este pe / iulie, la afeliu !apogeu$, !152 milioane &m$. In miscarea sa pe
eliptica, ;amantul are o inclinatie de ::S''' fata de planul elipsei. %ceasta
inclinare creeaza anotimpurile. Inceputurile astronomice ale anotimpurilor
sunt date de ec(inoctii si solstitii.
3ompozitia c(imica a Soarelui consta din gaze incandescente, (idrogenul
ocupand procentul de 5#O, (eliul, /#O, iar metalele grele, in stare
gazoasa, 1#O. *nergia solara este produsa de reactiile termonucleare,
similare celor produse la e+plozia unei ome nucleare cu (idrogen
!fuziune$ si in secundar de reactii nucleare de fisiune, asemanatoare cefor
ce se produc la e+plozia unei ome atomice. 9eactiile de fuziune se
produc mai ales in nucleul solar, unde prin unirea a patru nuclee de
(idrogen rezulta rezulta un atom de (eliu si energie emisa ca radiatie
gamma. 2ateria solara se disociaza in atomi ai elementelor simple si
particule elementareK electroni, protoni si neutroni. -ucleele de (idrogen
!protonii$ se misca in interiorul Soarelui, se ciocnesc cu nucleele altor
elemente, pro"ocand dezintegrarea !fisiunea$ si refacerea !fuziunea$
nucleara a materiei solare. In final, intreaga cantitate de (idrogen se "a
transforma in (eliu.
,esi Soarele este alcatuit in intregime din gaze, su forma de plasma, si ar
fi impropriu sa se spuna ca are atmosfera, fiind "ora doar de strate de
gaze cu densitatea din ce in ce mai redusa, spre e+terior, comparati" cu
densitatea din nucleu, stratele e+terioare, cu densitatea redusa, poarta
numele de atmosfera solara.
%tmosfera solara se compune dintr-un srrat inferior, numit fotosfera,
cromosfera si coroana.
1atosfera este partea "iziila a Soarelui, discul al care este sursa
ma5oritatii radiatiei solare !foton Insemnand lumina, in lima greaca$.
1otosfera este primul strat cu densitati reduse, la e+terior de masa
propriuzisa a Soarelui. Arosimea fotosferei este de 1##-5## &m. .nele
conceptii considers fotosfera ca ultim strat al Soarelui, deasupra sa,
25
atmosfera solara incepand cu cromosfera. Temperatura scade in fotosfera
odata cu departarea de Soare, de la 5??#S D, la aza, la /'##S D, in partea
superioara. 1otosfera are densitate redusa, egala cu densitatea atmosferei
terestre la inaltimea de 5# &m. 8idrogenuC constituie H2 O din masa
fotosferei.
3romosfera este un strat cu grosimea .......... su forma unui inel rosu
!in lima greaca, cromos inseamna culoare$ fiind atmosfera solara
propriuzisa. Temperatura cromosferei creste de la /'##S D, la aza, pana la
circa 1 milion de grade Del"in, in partea superioara. .nele ipoteze pun
aceasta crestere de caldura pe seama transformarii energiei mecanice in
energie calorica, acesta fiind primul strat, in care se pot intruni conditii
penrru aceasta transformare. 3romosfera este alcatuita din (idrogen !?>O$,
(eiiu !?,>O$, resful fiind elemente grele.
3oroana solara este eel mai e+tins strat ai atmosferei solare,
numit si atmosfera e+terioara e+tinzandu-se pana la distanta de '
milioane de &m de Soare, fiind "iziila la eclipsele totale de Soare, su
forma unui (alou aluriu, din care, spre spatiul cosmic, se propaga "antui
solar. Temperatura coroanei solare scade de la 1 milion de grade Del"in in
partea inferioara !in partile cele mai acti"e, pana la ' milioane grade
Del"in$, la 1##S D, la limita sa difuza spre spatiul cosmic. ;rin coroana
solara straat 5et+iri de gaze ionizate, ia temperaturi ridicate, pana la
Inaltimi egale cu '-/ raze solare, coada lor e+tinzandu-se In cosmos, pana
la distanta de 1# raze solare, fata de suprafata Soarelui. 3oroana este
compusa ma5oritar din (idrogen ionizat.
%tmosfera solara are o dinamica accentuata, fiind uneori mai calma, eel
mai ades puternic perturata de flu+uri de energie si curenti de particule,
ca si de miscarile "iolente produse de eruptiile solare.
3iclicitatea eruptiilor solare, procese strans legate de fenomenul petelor
solare, are o perioada de H-12,: ani, cu media de 11 ani, numarul de pete
solare fiind im indicati" stailit acum doua secole de flzicianul german
Iolf !numarul Iolf reprezentand numarul anual de pete solare "iziile
instrumental de pe ;amant$. -umarul ma+im de pete solare oser"at !2:'$,
s-a produs in anul 1H5?, an de ma+ima acti"itate solara !ani ai Soarelui
cald, spre deoseire de anii cu acti"itate minima, numiti ani ai Soarelui
2:
calm$. ;etele solare sunt arii aparent mai putin acti"e, ce apar mai
intunecate, datorita temperaturii mai reduse !/###S D$, comparati" cu
restul suprafetei Soarelui, fiind incon5urate de "arte5uri de gaze
incandescente, cu temperaturi mai ridicate. In realitate, numarul mare de
pete solare indica o acti"itate solara intensa, marcata de eruptii solare, la
marginea petelor, care se transmit in coroana solara su forma de 5eturi si
protuerance formate din gaze ionizate si a"and temperaturi ridicate.
,iametrul petelor solare poate a5unge la 1##.### &m. ;etele solare pot
persista pana la cate"a luni, sunt moile, se deplaseaza in general spre "est
si spre ecuatorul solar, formandu-se ma5oritar intre latitudinile solare de
'5-/#S, rareori migrand spre polii solari. Intensificarile produse de
eruptiile solare in anii de acti"itate ma+ima, ca si scaderile de acti"iate din
anii calmi, nu pot modifica mai mult de X '-/ O energia transmisa de
Soare in spatiul cosmic. In anii de ma+ima acti"itate solara se intensifies
radiatia corpusculara si ultra"iolets
*nergia solar8 se propaga dinspre nucleul Soarelui, prin trei categorii de
procese. ;rin conductiilitate termica se transmit spre e+terior cantitati
negli5aile de energie. ;rin radiatie, procesul este mai intens, dar cantitatile
transmise raman mici, datorita faptului ca pe parcurs, energia prezenta
initial ca raze gamma, este asorita de electronii si atomii materiei solare,
fiind transformata in radiatie 7, cu Iungimi de unda din ce in ce mai mare.
,upa repetate reactii, flu+ul caloric a5unge la suprafata Soarelui, aia dupa
un milion de ani de la pomirea sa din nucleu. %proape Tntreaga cantitate
de energie produsa in interiorul Soarelui, se transmite spre e+terior prin
con"ectie termica.
*nergia solara se transmite in spatiul cosmic prin radiatii electromagnetice,
a"and Iungimi de unda cuprinzand intreg spectrul electromagnetic, de la
razele 7, la undele radio. 9adiatia electromagnetica nu are ne"oie de
mediu material pentru a se putea transmite,si se deplaseaza cu "iteza de
'##.### &mNs !"iteza luminii$. ;entru razele 7 si razele ultra"iolete de
unda scurta, sursa de emisie este coroana solaraL pentru spectrul "iziil si
domeniul lungimilor de unda ale radiatiei infrarosii, fotosferaL pentru
undele radio, cromosfera si coroana.
2?
Soarele emite si radiatie corpusculara, cu Incarcare electrics, compusa din
electroni si ioni, care poarta aia a milioana parte din energia soiara, se
deplaseaza lent, In comparatie cu radiatia electromagnetica !'##-1###
&mNs$, constituind "dntul solar. )antul solar se propaga pana la distanta la
care presiunea sa de"ine nula, presiunea In spatiul respecti" fiind doar cea
a radiatiei cosmice. %cest spatiu pe care Soarele isi e+ercita influenta prin
intermediul "antului solar, se numeste (eliosfera.
1. 3. 2. 'RINCI'ALELE LEG( ALE RADIATIEI
3orpurile care au temperatura de peste -2?' 3 !# D$ emit radiatii cu
diferite Iungimi de unda, In functie de temperatura, culoarea si natura lor.
;uterea de emisie !e$ este cantitatea de energie emisa Intr-un minut de pe o
suprafata de 1 cm . Similar, puterea de asortie !&$ este cantitafea de
energie ce poate fi asorira intr-un minut de o suprafata de 1 cm , iar
puterea de refle+ie !a$ este cantitatea de energie reflactatS. intr-un minut de
pe o suprafata de 1 cm=. ;entru corpul asolut negru !ine+istent In natura$
teoretic, & T #, a T 1. In cazul refle+iei 1, refle+ia este totala si ar fi produsa
de oglinda perfecta, ine+sistenta in realitate. 0glinzile eficiente, de argint
sau platina, se apropie doar de aceasta
"aloare..
Sunt trei legi principale ale radiatiei, cu mare aplicailitate in
meteoiologie.
Legea Dirc(off. La o anumita temperatura, pentru o anumita Eungime de
unda, rapormE dintre puterea de emisie si puterea de asortie este o
marime constanta, aceeasi pentru toate corpurile si egala cu puterea de
emisie a ,,corpului negru=, in aceleasi conditii. 3onform acestei legi,
rezulta urm5toareleK
- corpuriie emit radiatiile cu Iungimi de unda pe care le si pot asori la
aceeasi temperaturaL
- corpurile care asor ine, radiaza de asemenea ine, iar corpurile care
asor sla, radiaza slaL
2>
- corpurile din natura, nefiind niciodata asolut negre, emit numai o
anumita parte din radiatia pe care 5 emite corpul asolut negru, la aceeasi
temperatura.
Legea Stefan-<oltzman. ;uterea radianta totala a ,,corpului asolut
negru= este proportionala cu temperatura asoluta !SD$ a acestuia la
puterea a patra.
Legea de deplasare Iien-;Ianc&. ;rodusul dintre lungimea de unda care
corespunde puterii de emisie ma+ime a unui corp si temperatura asoluta
!SD$ a acestuia este o marime constanta.
9ezulta ca la temperaturi ridicate, puterea de emisie ma+ima este cu
lungime de unda tot mai mica.
1.'.'. COM'O)IT"A S'ECTRALA A RADIATIEI SOL ARE
Soarele emite doua feluri de radiatii, radiatia termica, de natura
electromagnetica si radiatia corpusculara. *nergia radianta emisa su
influenta caldurii se numeste radiatie termica. )iteza ei este "iteza luminii
!'##.### &mNs$. %ceasta radiatie nu necesita mediu material
pentrupropagare. 9adiatia corpusculara este alcatuita din particule cu
incarcare electrica !ioni$, protoni, electroni si neutroni, particule care au
energii inalte, generate de plasma solara. 9adiatia corpusculara transports
spre ;amant, o cantitate de energie de 1# miliarde de ori mai mica decat
radiatia termica, din aceasta cauza urmand a anliza doar radiatia termica.
In domeniul masurarii lungimii de unda a radiatiei electromagnetice se
utilizeaza unitati de masura specificeK #,##1 mm T 1 micrometre !micron$,
!umL lum T 1 nm !nanometru$L #,1 nm T 1 %. !angstrom$.
Spectrul radiatiei solaie incepe cu radiatiile 7 care au lungimea de unda de
cati"a %, la undele (erziene !radio, radar$, care au lungimea de unda pina
la cati"a cm.
Totalitatea radiatiilor electromagnetice emise de Soare, ordonate in functie
de lungimea de unda, inregistrate fotografic sau fotoelectric, poarta numele
de spectru solar. In ordinea lungimii de unda, spectrul solar se imparte in
mai multe zone-.
2H
- zona radiatiilor 7 !9ontgen$--este prezenta la lungimi de unda su 2H##
%. %cest tip de radiatii, folosit la radiografii, este deoseit de noci". %ceste
lungimi de unda sunt de regula retinute in atmosfera, la suprafata terestra
a5ungand o cantitate infimaL
- zona ultra"ioleta !.)$ se e+tinde intre lungimile de unda de 2H## - ':##
%. 9adiatiile ultra"iolete au puternice efecte c(imice, numindu-se si
radiatii c(imiceL
- zona radiatiilor "iziile !)IP$ se e+tinde intre lungimile de unda de ':##
- ?2## %. *le pot fi desfacute prin refractie in culorile componenteK "iolet,
indigo, alastru, "erde, galen, oran5 si rosu. 9efractia razelor solare
"iziile in picaturile de apa, formeaza curcueul. ;rin compunerea acestor
tipuri de radiate, cu lungimi diferite de unda, se otine lumina alaL
-zona radiatiilor infrarosii se e+tinde intre ?2## - '.###.### %. %cest tip de
radiatii are un efect caloric pronuntat. 0iecte care nu sunt incandescente
emit radiatie infrarosie, c(iaT si acelea care au temperatun negati"e, cu
putin deasupra temperaturii #S D. ;e masura cresterii temperaturii
oiectuEui ce iradiaza, se scurteaza si lungimea de unda a radiaMiei emiseL
- undele (erziene !radiofonice$ au lungimi de unda de peste '.###.### %
!#,' mm$. Intre 1.:## -/#.### % se situeaza HHO din energia radianta
mfraTosie. Lungimile de unda care detin energie decelaila,incep cu
radiatiile 7, care detin energie in partea lor cu lungime de unda mai mare
si se continua pana in partea cu lungimi mici de unda a radiatiei infrarosii.
9adiatiile infrarosii cu lungimi mari de unda si radiatiile (erziene
transporta cantitati infime de energie.
Spectrul solar nu este continuu, ci are enzi negre in compozitia sa, enzi
numite linii de asortie. %cestea indica lipsa unor radiatii in domeniul
lungimilor respecti"e de unda. %ceste lungimi de unda au fost captate de
catre atmosfera solara si de cea terestra, pierderile de energie in spatiul
cosmic fiind e+trem de mici. La limita superioara a atmosferei, aceste
intreruperi sunt mai putine, indicand ecarrurile in care radiatia a fost
retinuta de catre atmosfera solara. %sortia atmosferei este foarte
puternica, c(iar totala, pentru anumite lungimi de unda, ncesfe linii de
nsortie rtumindi.'-Mc linii do M(r.nr(tir tflM-i-M
'#
spectrului infrarosuL ? O, radiatiei ultra"iolete si 2 O, radiatiei 7 !fig. /$.
;ractic, peste /#.### %, energia primita de la Soare poate fi considerata #.
9adiatiile importante caloric si "izual sunt doar cele de unda scurta. ,aca
pentru ;amant se consideia o temperatura medie de 15S3, lungimea de
unda a emisiei ma+ime este de 1#' ### %. Intensitatea radiatiei scade spre
lungimi de unda mai redusa, a5ungand sa fie #, la lungimea de unda de
/#.### %, intrucat planeta are temperatura medie, cat si temperaturile
ma+ime, destul de reduse. )aloarea de /#.### %, poate fi considerata ca
limita intre radiatia terestra si radiatia solara.
2oleculele constituiente ale gazelor atmosferice, dar mai ales "aporii de
apa si io+idul de caron retin raze din spectrul lungimilor man' de unda,
emise de suprafata terestra si de contraradiatia atmosferei !acea parte
mdreptata spre spatiul cosmic$, particulele respecti"e se incalzesc si emit
radiatia captata, in toate sensurile, deci si inapoi spre suprafata terestnl.
Intre ;amant si atmosfera se formeaza un flu+ contimiu s'i dens de radiafie,
care, captata m stratul inferior al atmosferei, duce la mcalzirea acestui
strat. %tmosfera inferioara este penetraila pentru radiatia solara cu
lungimea mica de unda, dinspre Soare spre ;amant, dar este o capcana
pentru flu+ul radiati" care se deplaseaza dinspre ;amant si stratele
inferioare ale atmosferei, spre cosmos. %cest fenomen constituie efectul de
sera. ,atorita cresterii cantitatii de io+id de caron si a altor poluanti ce
produc efect de sera, in stratul inferior al atmosferei, efectul de sera s-a
amplificat continuu odata cu dez"oltarea industriala. S-a produs o crestere
a temperaturii troposferei inferioare, cu 1S 3, numai in ultima suta de ani.
1. '. /. RADIATIA SOLARA DIRECTA. CONSTANTA
SOLARA.INSOLATIA.
1lu+ul de radiafie ce pro"ine direct de la discul solar si care a5unge
nemodificat !nedifuzat, nereflectat, nerefractat$, la suprafata terestra,
constiruie radiatia solarS directa !S'$.
0 parte din radiatia solara directa se introarce in cosmos prin procese de
reflectie, sau se transforms in atmosfera, in alte tipuri de radiafie. La limita
superioara a atmosferei, radiatia solara directa este puternica si constanta.
'1
2ici modificari sunt datorate cresterii acti"itatii solare pe timpul petelor
solare si la apropierea ;amantului de Soare !in iama emisferei oreale$.
3on"entional, "aloarea standard, acceptata international, este de 1,H>
calNcm=Nmin, "aloare denumita constanta solara. )ariatia ei anuala este de
X 'O. 9adiatia directaY masurata pe suprafata perpendiculaira'pe razele
soarelui este notata I.
1lu+ul radiatiei solare directe, ce cade pe o suprafata orizontala, reprezinta
i(sdlatiaMl'$. %ceasta se masoara in calNcm?min.
I' T I sin (o in care K I T radiatia directa masurata pe suprafata
perpendicularaL (,, T ung(iul de inaltime al Soarelui deasupra orizontulu I
T 1 doar cand Soarele se afla e+act in mi5locul oitii cereSti.
;e suprafata orizontala, comparati" cu aceeasi suprafata perpendiculara pe
razele soarelui, densitatea flu+ului radiati" este mai mica, iar cantitatea de
energie primita este de asemenea mai mica !fig. 5$. In zona intertropicala,
radiatia directa cade perpendicular pe suprafata terestra orizontala, doar la
amiaza, in doua zile pe an, iar pe tropice, la amiaza, in solstitiul de "ara al
fiecarei emisfere. La ecuator, aceasta situatie se inregistreazs doar la
amiaza, la cele doua ec(inoctii. ;e suprafata terestra inclinata, ung(iul de
incidents este diferit, ceea ce "a duce la diferentieri ale insolatiei rezultand
diferentieri termice locale !topoclimatice$. ,e e+emplu, in zona temperata,
la ec(inoctii, la amiaza pe o panta inclinata spre sud cu /5 radiatia directs
etc rMT-Mo r1 ' E pc un "crsuui M. M
paralela cu suprafata terestra. ,iferen.enle de temperatura intre "ersanti ar
fi foarte man, daca miscarile turulente nu-miscariie-tuiulerrte nu ar
uniformiza partial temperarurile in stratul inferior de aer de pe cei doi
"ersanti.
*+pozitia si inclinarea "ersantilor constiruie princi- i paiui factor tie
diierentiere topoclimaiic%.
Slairea intensitatii radiatiei solare la trecerea prin atmosf'era
La trecerea prin atmosferS se modified compozitia spectraia si intensitatea
radiatiei. 9azele 7 sunt unt asorite aproape total, iar radiatia ultra"iolets
Intr-o proportie mare. ;rocesele de asortie, refle+ie, difuzie si refractie
due la scaderea constantei solare, de la limita superioara a atmosfeTei,
pana la suprafata terestra.
'2
%sortia este un proces selecti". *ficienta mare a ei In atmosfera terestra
este ilustrata de intensitatea, frec"enta si e+tinderea liniilor telurice.
9adiatiile cu lungimi de unda mai mici de 2.2## %, !radiatiile 7$, sum
asorite de catre o+igen si azot, aproape in totalitate. <io+idul de caron
asoare ine radiatiile mfrarosii cu lungimea de unda Tntre /#.### -
5#.### % si aproape total pe cele cu lungimea de unda Tntre 1'#.### -
1?#.### %. %pa asoare foarte puternic, asorind aproape total radiatiile
infrarosii cu lungimi de unda' cuprinse Tntre /#.### - >#.### % si radiatiile
infrarosii cu lungimi de unda mai mari de 1'#.### %KZ <io+idul de caron
asoare radiatii infrarosii dintr-un ecart mare, In special pentru lungimi
de unda su /#.### %, ceea ce face ca cresterea concentratiei sale in
atmosfera sa duca la amplificarea efectului de sera.
,iiuzia este procesul de Tmprastiere a radiatiei de catre molecuEele
gazelor si "aporilor din atmosfera, ca si de catre aeiosoli atmosferici de
mici dimensiuni. Sunt difuzate in special radiatiile "iziile.
9efle+ia se produce in atmosfera, concomitent cu celelalte procese de
transformare ale radiatiei solare. 9efle+ia este produsa in special de catre
aeiosoli. ,ifuzia si refle+ia depind de giosimea stratului atmosferic
straatut. Arosimea atmosferei, masuratS de la suprafata terestra, pana in
cosmos, pe perpendiculara locului, se numeste masa optica normala si
"aloarea ei este egala cu 1 Z La diferite inaltimi ale SoaTelui deasirpia
orizontului, masa optica este foarte diferita si ea creste intr-un ritm mult
mai mare, comparati" cu scaderea ung(iuEui de incidenta a radiatiei solare
directe !ta. 1$.
*ste e"identa cresterea foarte putemica a radiatiei directe, la mi5locul
diminetii si scaderea rusca la cate"a ore dupa amiaza. 0rele de rasarit si
de apus inregistreaza cantitati de radiatie directa infima. Scriimarile
termice ruste se petrec la orele > - H si 1: - 1?. ,aca in domeniul radiati"
modificarile pe parcursul zilei, mai ales la mi5locul diminetii si la mi5locul
dupa amiezii sunt transante, pentru temperafura nu se intampla acelasi
lucru, intrucat atmosfera, ca si suprafata terestra, au inertii termice proprii
man, accentuate de prezenta apei care acumuleaza caldura in momentul
Incalzirii si o cedeaza in momentul racirii. Sc(imarile de faza ale apei
maresc si mai mult inertia termica a atmosferei, astfel incalzirea si racirea
''
sa se produce cu o Intarziere si mai lent decat "ariatia radiatiei solare
directe.
3oeficientul de transparenta este raporrul K
p T 1N Io in care I este radiaMia directa a5unsa la suprafata terestra, iar Io
este constanta solara.
3oeficientul de transparenta este selecti". %stfel pentru lungimea de unda
de /.### %, p are o "aloare medie de #,?2L pentru :.### %, #,H/5 pentru
1#.### %, #,HH. 9ezulta ca in partea stanga a spectrului "iziil, atmosfera
stopeaza mare parte din radiatie, iar la dreapta sa, spre radiatia infrarosie,
atmosfera este foarte transparenta, radiatiile infrarosii straatand cu
usurinta atmosfera. 3and grosimea atmosferei creste aritmetic, radiatia
solara scade in progresie geometrica. 9egula este "alaila pentru totalul
radiatiei solare, dar se aplica diferit pentru fiecare lungime de unda.
1ractiunea din radiatia directa, retinuta prin asortie si difuzie se e+prima
prin coeficientul de e+tinctie. 3oeficientul de e+tinctie este suma
e+tincfiilor e+ercitate de catre gazele atmosferei !atmosfera ideala$. La
aceste e+tinctii se adauga e+tinctii e+ercitate de catre "aporii de apa si
aerosoli. 9aporrul dintre coeficientul de e+tinctie al atmosferei reale
!atmosfera ce contine "apori de apa si aerosoli$ si coeficientul de e+tinctie
al atmosferei ideale !fara "apori de apa si aerosoli$, reprezinta factorul de
opacitate al atmosferei. )aloarea acestuia este de 2 - ' In muntii Tnalti si
a5unge la /, in zonele urane. 1actorul de opacitate este mai mare "ara,
cand atmosfera este incarcata cu "apori de apa, praf si di&., ' curata.
2ersul zilnic si anuai al intensitatii radiatiei solare directe si al insolatiei
*7rpa cum s-a mai aratat, mersul zilnic si anual al intensitatii radiatiei
solare directe si al insolatiei este in functie de grosimea atmosferei
srraatute si de opacitatea sa. )alorile cresc, odata cu cresterea ung(iului
de incidenta al radiatiei solare directe, spre pranz in mersul diurn !fig. :$ si
spre solstitiul de "ara, In mersui anual.
La ecuator, cresterea de la amiaza nu este atat de e"identa datorita cresterii
continutului de "apori din aer. 9adiatia solara directa, creste odata cu
altitudinea, datorita scaderii masei armosferice straatute si scaderii
opacitatii.
'/
2ersul anual al radiatiei solare directe prezinta cure care cresc
dinspre sezonul rece spre sezonul cald, de la inceputul anului spre
mi5locul sau, scazand apoi pana la sfarsitul anului. *+ceptie face doar zona
ecuatoriala, unde se inregistreaza doua plusuri, de prima"ara si toamna si
doua minime, de "ara si iarna. 2arimea zilei polare, face ca radiatia solara
directs sa nregistreze in zona polari, in timpul lunilor iunie si iulie, "alori
mai mari decat cele mregistrate in aceeasi perioada, in zona ecuatoriala.
!fig. ?$.
1.3.*. RADIATIA DIFU)A
,ifuzia se produce in atmosfera prin dispersia fiu+urilor radiati"e de cstre
moleculele gazelor constituiente ale atmosferei, "aporii de apS si mai ales
de tiirre aerosoli !nori. ceate, pacla$. ;rin aceste procese, 25O din radiatia
directs se transforms, in radiatie difuzS. ,in radiatia difuzS rezultata, 1N'
se pierde in cosmos. Suma radiatiei directe si a celei difuze constituie
radiatia totals. Intensitatea radiatiei difuze este in functie de raza
particulelor ce difuzeaza, de narura lor, de densitatea lor pe unitatea de
"olum si de lungimea de unda a radiatiilor care "or fi difuzate.
;articulele mici, c(iar si moleculele, difuzeaza ine lungimile scurte de
unda.. %cestea difuzeaza intens radiatiile ultra"iolete ,"iolete, indigo si
alastre, din aceste procese rezultand culoarea alastra a cerului. %tomii
difuseaza doar radiatii cu lungime mai scurta de unda, cum sunt radiatiile
ultra"iolete si cele "iolete, de aceea la altitudini mari si c(iar de pe muntii
foarte inalti cerul se "ede "iolet. %pa difuzeaza ine lungimnile de unda
ale intregului spectru, dar mai ales pe cele ale spectrului "iziil, rezultand
culoarea ala. ;rin cominatie cu alastru pro"enit din procesele
mentionate, atmosfera umeda produce o culoare alastru desc(is a cerului.
%lastrul si "ioletul se asor sau se difuzeaza in atmosfera, spectrul
"iziil a5ungand la suprafata terestra saracit in aceste 2 culori. ,e aceea
culoarea compunerii restului culorilor spectrului, a5unse masi" la suprafata
terestra, are o rezultanta galuie. *ste nuanta luminii solare.
'5
La suprafata terestra, energia ma+ima re"ine radiatiilor galene si
"erzi, i natmosfera mi5locie celor "erzi si alastre, iar in stratosfera, celor
alastre.
;enfru particule mai mici decat lungimea de unda, difuzia este in"ers
proportionals cu lungimea de unda la puterea a /-a. ;enrru particule mai
mari decat lungimea de unda, difuzia este identicS pentru toate lungimile
de unda. ,ifuzia produsa de particule mari are o rezultanta cu compozitie
spectrala asemanatoare cu a radiatiei directe, ce confine la proportii
normale si culorile cu lungimi mici de unda din spectrul "iziil, "iolet,
indigo si alastru. 9adiatia difuzS are deci culoarea ala. ;articulele ce au
diametre mai mari de 1,2 microni, nuL mai pot difuza, ele producand
refle+ia radiatiei incidente. 9adiatia difuzS !,$ se mssoara pe suprafata
orizontaiii si se e+prinid in calNcm
2
Nmin.
,ifuzia este ma+ima cand razele solare cad pe suprafata terestra in
ung(iuri mari, deci "alorile ei sunC mari la amiaza si "ara. -orii pot creste
radiatia difuza pana la "alori de > on mai mari decat radiatia difuza ce ar
putea fi inregistrata in acel moment, pe timp senin. Stratul de zapada, prin
refle+ie, trimite Inapoi in atmosfera, mare parte din radiatia incidenta pe
suprafata sa. %ceasta radiatie reflectata, a5unsa in atmosfera, difiizeaza si
ea, ca si radiatia directa, marind cantitatea de radiatie difuza prezenta in
atmosfera si crescand luminozitatea. 9efle+ia de pe stratul de zapada este
foarte puternica in zonele polare, unde radiatia directa incidenta cade foarte
olic, cantitatea de radiatie difuza prezenta in atmosfera este foarte mare,
iar cerul capita, din aceasta cauza, culoarea ala.
1.3.+. RADIATIA TOTALA
9adiatia totala !gloala$ este egala cu suma radiatiei directe si a celei
difuze, amele inregistrate pe suprafata orizontala K F T S' U ,
Intensitatea radiatiei totale este K
I[ T I sin (o U ,
9aportuI dintre radiatia directa si radiatia difuza este moil. )alorile
acestui raport sunt in functie de inaltimea Soarelui deasupra orizontului
!care depinde de momentul din zi si din an si de latitudine$, de transparent
':
atmosferei, de opacitatea ei si in special de neulozitate. ,ifuzia este totala
inainte de rasaritul si dupa apusul Soarelui, si este de doar 1#-2#O, la
amiaza zilelor senine. -eulozitatea superioara crescuta mareste difuzia si
scade "alorile radiatiei directe, in final rezultand o "aloare mai scazuta a
radiatiei totale. -eulozitatea parriaia, dar care nu umreste Soarele pentru
locul de oser"atie, "a creste radiatia totala. %cest fenomen se produce
prin pastrarea constants, a radiatiei directe, prin cresterea radiatiei difuze,
atat in norii respecti"i cat si prin difuzarea radiatiei reflectate de acesti
nori. -eulozitatea inferioara ridicata duce la o crestere a radiatiei difuze,
dar la o scadere si mai mare, c(iar totala, a radiatiei directe, ceea ce "a face
ca suma lor, ingloata in radiatia totala, sa scada. 9adiatia difuza creste in
zona ecuatoriala, datorita transparentei reduse generata de cantitatea mare
de "apori de apa. In %ntarctida, cantitatea de radiatie totala este mai mare
decat in %rctica. deoarece aerul uscat, continental, de pe platourile
%ntarctidei, este foarte transparent, neulozitatea este scazuta, iar radiatia
directa este puternica.
1.3.,. RADIATIA REFLECTATA. ALBEDO
9adiatia directa si radiatia difuza cad pe suprafata terestra, o parte a
acestor radiatii este asorita, iar alta parte este reflectata. 9adiatia
reflectata este acea parte a radiatiei solare care este reflectata de corpurile
pe care cade si returnata in atmosfera, la aceieasi caracteristici. Suprafetele
plane, lucioase si de culori desc(ise, reflecta in ma5oritate flu+ul radiati"
primit, alte suprafete retransmit In atmosfera doar o mica parte din radiatia
primita, ca rediatie directa sau difuza. 9adiatia reflectata se masoara in
calNcm=Nmin. 3apacitatea de refle+ie a suprafetelor se numeste aledo !%$.
% T 9NF-1##O unde 9 este radiatia reflectata, iar F este cantitatea de
radiatie totala primita de respecti"a suprafata.
)aloarea aledoului nu a5unge practic, niciodata la 1##O. 9estul radiatiei,
ca diferenta dintre F si %, este radiatia ce a fost asorita de suprafata
respecti"a. )alorile aledoului sunt in funcrie de ung(iul de incidenta al
radiatiei solare pe suprafafa respecti"a, planitatea, luciul, cuioarea, ca si de
starea umeda sau +iscata a acelei suprafete. Suprafetele umede asor mai
'?
ine decat suprafetele uscate. )alorile aledoului suprafetei suiacente
acti"e sunt foarte di"erse. *le "ariaza si In timpul anului, In functie de
starea umeda sau uscatS, acoperita sau nu, de strat de zapada, de stadiul de
dez"oltare al "egetatiei. Papada proaspata si uscata are aledoul de >#-
H>OL zapada umeda, :#-?#OL zapada muradara, /#-5#O.aL g(eata marina,
'#-/#OL norii 5#->#OL nisipul '#-/#OL stepa 2#-'#OL cuituriie, In funclic
de stadiul dc "egcuiic, 5- 25OL padarile dc fcieKL.L. '.' -2#OL padurile de
conifere 1#-1>O. Suprafeteie umede au aledoul mic, deci asor ine
radiatia solara. 9ezulta o Incalzire puternica, deci suprafetele irigate se
incaizesc mai puternic decat regiunile incon5uratoare, desi o parte din
energia calorica se consuma in procesele de e"aporare. ;lantele reflecta
radiatiile infrarosii si pe cele "erzi, care contin energie mare, prin culoarea
"erde ele fund prote5ate de radiatia intensa, ferindu-se astfel de ofilire. In
zonele supolare, In tundra, multe plante au culoarea gri, fiind In acest fel
adaptate pentru asortia radiatiei "erzi, purtatoare de mari energii.
)alorile refle+iei sunt ma+ime dimineata si seara. %pa are la amiaza
aledoul de 2-5O, deci asorria este e+trem de mare. ,imineata si seara,
aledou4 suprafetelor ac"atice este de >#-H#O, in aceste inter"ale de timp,
radiatia incidenta fiind aproape In totalitate reflectata. %cest fapt se
oser"a ine In cazul apelor continentale statatoare, putin adanci, a caror
incalzire In timpul diminetii este slaa, saltul termic producandu-se rusc,
la amiaza. %tmosfera de pe malul opus Soarelui, al acestor laeuri, primeste
dimineata si seara, pe langS radiatia directs solara si man cantitati din
aceasta radiate directa, ce a fost reflectats de oglinda de apa. 9adiatia
alastra si "erde patrund adanc In apele limpezi, difuzand in strateie
inferioare si generand culoarea alastra-"eizuie a acestora. %pele tuluri si
cele cu turulenta mare asor ine, incalzindu-se puternic.
,atorita suprafetelor ocupate de zapada si g(eata, IaileMcii(e au un
aledou mediu de >#O. Pona' ecuatriala are un aledou mediu de 25O.
2asuratorile efectuate de catre satelitii meteorologici. au stailit pentru
Terra, un aledou mediu ide '5-/#O. %ceasta "aloare, relati" ridicata, se
datoreazS suprafetelor mari acoperite cu nori.
1. 3. -. ILUMINAREA SI LUMINO)ITATEA
'>
Iluminarea este cantitatea de flu+ de lumina pe unitateaLde suprafata. *a
este produsa de catre radiatia solara din spectrul "iziil !cu lungimi de
unda intre ':#5p-?SMTY$. .nitatea de masura pentru iluminare este
lu+uf'!l+fcare reprezinta flu+ul luminos de un lumen, uniform=Tepartizat
pe o suprafata de 1 m2. Iluminarea determinS o lurninozitate a suprafefei
corpurilor, in functie de caracteristicile lor !culoare, rugozitate$.
Liuninozitatea este foarte puternica deasupra regiu(ilor =acoperite cu strat
de zapada sau g(eata, seara si dimineata, datorita reflectiei puternice, ca si
pe malul apelor. Luminozitatea este puternica si in cazul in care Soarele
lumineaza printr-o spartura in strarul de nori. In acest caz, la radiatia
directa se aduaga cantitati de radiatie difuza produse Ea trecerea razelor
solare prin nori, ca si radiatie directa reflectata de nori, a5unsa in locul de
oser"ale, ca atare, sau difuzata de atmosfera.. In timpul "erii polare si
supolare, in "erile scurte, "egetatia se dez"olta rapid datorita faptuEui ca,
la cantitatea mare de radiatie solara primita in lunga zi polara, se adauga o
luminozitate puternica.
1. 3. .. RADIATIA TERESTRA SI A ATMOSFEREI
Suprafata terestra se incalzeste si emite radiatia suprafetei terestre !*t$.
,aca se considers temperatura medie a planetei de 15S 3, conform legii
Srtefan-<oltzman, radiada ei medie "a fi de #,5/NcalNcm2Nmin. 3onform
legii Iien-;lanc&, temperaturii medii a Terrei ii corespunde o energie
ma+ima cu lungimea de unda 7 T 1##.### %, deci radiatie infrarosie.
Suprafata terestra castiga energie in inter"alele de zi ale sezonului cald si
pierde in sezonul rece si pe timpul noptii. 0 parte din radiatia emisa de
catre ;amant este asorita de "aporii de apa, de io+idul de caron, de
aerosolii de diferite origini, ca si de moleculele gazelor componente ale
aerului atmosferic. %tmosfera incaizita astfel, "a iradia in toate directiile,
contraradiatia atmosferei !*a$. In 2/ de ore, "aloarea acesteia este
apro+imati" egala cu "aloarea radiatiei totale. ,iferenfa dintre intensitatea
radiafiei terestre si intensitatea contraradiatiei atmosferei poarta numele de
radiatia efecti"a !9e$K 9e T *t - *a
'H
9adiaMia efecti"a are "alori poziti"e pe timpul noptii si in sezonul rece, iar
"aloarea ei depinde de factorii fizico-geografici si climatici. 3resterea
umezelii aerului duce la scsderea radiatiei efecti"e, in desertun "alorile pe
timpul noptii fiind foarte mari, datorita atmosferei uscate. ;rezenta norilor
duce Ea scaderea radiatiei efecti"e si la cresterea temperaturii in noptile cu
cer noros si acoperit. In noptile senine de toamnS. sau primi"ara, cand se
lnregistreazi temperaturi scszute, pierderile de caldura prin radiatie efecti"a
pot fi reduse prin aspersare de apa sau creearea de perdele de turn.
In"ersiunile termice scad radiatia efecti"a, prin stratul de nori ptezent de
regula la limita stratului de in"ersiune. 9adiatia efecti"a creste odata cu
altitudinea, fiind una din cauzele scaderii ternperaturii aerului in altitudine.
Suptafata terestra umeda, desi emite mai putemic, inmagazineaza ziua mai
multa cSldu+S, ceea ce duce la temperaturi medii mai ridicate decat ale
suprafetelor uscate. )egetatia prote5eaza solul de racire, dar se raceste ea,
iar in conditile conductiilitatii sale termice reduse, producand frec"ent
condensari sau sulimari pe suprafata sa !roua, ruma$. 9elatia generala a
radiatiei efecti"e este K *t!#,5/ calNcm2Nan$.
1. 3. 1/. BILANTUL RADIATIV0CALORIC LA SU'RAFATA
TERESTRA SI IN ATMOSFERA
%tmosfera este permanent straatuia de fiu+uri radiali"-caionce, unele
indreptate spre suprafata terestra, altele spre cosmos. <ilantul radiati" se
constituie din diferenta dii5tre radiatia primita si radiatia cedata.
Suprafata terestra primeste radiatia totala, F T S' U ,, unde S' este
insolatia. In afara radiatiei totale, suprafata terestra primeste si
contraradiatia atmosferei, *a, primindu-se suma S' U , U *a. ;ierdenie
sunt reprezentate de radiatia reflectata de pe suprafata terestra !%,
aledoul$ si de radiatia de unda lunga a suprafetei terestre, *t, deci suma %
U *t. <ilantul radiati"-caloric la suprafata terestra este dat de suma
castigurilor si pierderilorK
/#
< T S'U, U *a-%-*t ' mtrucat S' U , T F, iar *a - *t T *e, prin Inlocuirea
acestor termeni rezultaK
< T F !1 - %$ - *e
<ilantul suprafetei terestre este poziti" ziua si pe total sezon cald. <ilantul
radiati"-caloric regleaza toate procesele fizice de pe suprafata terestra si
din atmosfera, ca si celellate procese c(imice, iologice etc.
<ilantul radiati" al sistemului ;amant-%tmosfera
<p.a T F !1- %$ U F' - *oo, unde F' este radiatia asorita de catre
atmosfera, iar *2 este radiatia neta emisa de ;amant si atmosfera spre
spatiul cosmic.
<ilantul radiati" al sistemului ;amant-atmosfera este poziti" mtre
latitudinile de #-'5S si negati" la latitudini mai mari. In ilantul radiati"
;amant-atmosfera inter"in "aporii de apa, prin e"aporari si condensari.
3aldura latenta de "aporizatie-condensare, L*, este determinata pe aza
masei de apa e"aporata sau rezultata prin condensare, cunoscandu-se
consumul, respecti" elierarea de caldura corespondents, unui "olum de un
centimetru cu de apa. ; este flu+ul caloric transmis de la suprafata
terestra spre atmosfera, prin turulenta. ) este flu+ul caloric transmis spre
si dinspre stranirile adanci ale ;amantului. <ilantul radiati" caloric ;amant
-suprafata terestra-atmosfera esteK < T L* U ; U )
La limita superioara a atmosferei, ;amantul primeste o cantitate de energie
care poate fi detrerminata, fiind egala cu Io & 9~ ca.)m.in, unde Io este
constanta solara, iar tt 9= este suprafata cercu(ii corespunzator suprafetei
;amantului, pe caie cade perpendicular +adiatia diiecta primita de la Soare
!constanta solara$. )aloarea energiei solare primita de ;amant, pe o
suprafata de un cm=, intr-un an este de 2:' &cal.
<ilantul radiati"-caloric al Terrei
<ilantul radiati"-caloric al Terrei, dupa 2. I. <uda&o, este K
- 3ele 2:' &calNcm~Nan, primite Ea limita superioara a atmosferei. sunt
repartizate astfefK '> &calNcm=Nan sunt asorite de atmosferaL ?
&calNcm2Nan si"nt asorite de catre noriL 12/ &calNcm2Nan a5tmg sa fie
asorite de catre suprafata teresrra. 9ezuEta o suma de 1:H
&caENcm2NanNcare este in total asorita. ,in cantitatea de 2:' &calNcm Nan,
ramim H/ &calNcm2Nan, care se pierd in cosmos. ,in aceasta cantitate,
/1
pierderile prin refle+ie de pe nori sunt de :' &calNcm Nan, pierderile prin
difuzie atmosferica, de 15 &calNcm Nan, iar prin refle+ie de pe supTafata
terestra, se pieide o cantitate de 1: &calNcm'Nan.
,in cele 12/ &calNcm Nan, asorite de c2tre suprafata terestra, 52
&calNcm?an se pierd prin radiatie de unda lunga, ramanand ?2 &calNcm Nan.
9ezulta ca ilantul suprafetei teTestre este poziti"L 3antitatea de ?2
&calNcm Nan ramasa la suprafata terestra se consuma astfeiK prin e"aporatie
!L*$, o cantitate de 5H &calNcm NanL iar 1' &calNcm=Nan, sunt transmise in
atmosfera prin turulenta.
<ilantul caloric al atmosferei
%tmosfera primeste prin radiatie solara directa '> &calNcm2Nan si prin
condensari !L*$, 5H &calNcm Nan, iar prin miscare turulenta, de la
suprafata terestcl, 1' &calNcm=Nan. ;rin aceste procese, atmosfera primeste
o suma de 11# &calNcm =Nan. intrucat, an de an, atmosfera, pe totalul ei, nu
se Incalzeste si nici nu se raceste, rezulta ca intreaga cantitate de energie
primita de catre atmosfera, este pierduta spre spatiul cosmic, prin radiatie
efecti"a !*e$.
<ilantul radiati"-caloric general al sistemului ;amant-armosfera
Sistemul ;amant-atmosfera primeste prin radiatie solara !F$ o cantitate de
2:' &calNcm2Nan.
aceasta cantitate este In final pierduta in cosmos. ;rin relie+ie si difuzie
spre cosmos, se pierde o cantitate care depinde de aledoul sistemului
;amant-atmosfera !%$, care este de H/ &calNcm2Nan. 9estul de 1:H
&calNcm2Nan, este radiatia neta de unda lunga, care se pierde spre saptiul
cosmic !*0T $. ,in cei 1:H &calNcm =Nan, doar 2# &calNcm=Nan straat spre
cosmos, atmosfera, direct, lier, ca radiadi cu lungimi de unda mtre >5.###
- 11#.### %. %cest tip de radiatii are lungimi de unda care sunt ine
asorite In afmosferS. de catre "nMori5 rfe t,i YW= rC'--catre io+idul de
caron. 9estul, de 1/H &calNcrrfN'an, se pierd spre spatiul cosmic prin
asortii si radiatii lente, de la strat la strat.
;entru ;amant, >2O din cslduia primita se consuma in procese de
e"aporatie. ,e pe oceane, pierderiie prin e"aporatie, ale caldurii primite,
ating H#O, iar de pe suprafata continentelor, 5#O. Suprafata ;amanaiiui
pr(neste mtre latitudinile de #-/#S, cantitati de energie mai mari decat cele
/2
pe care le cedeaza, cu pans la 25O, iar intre latitudinile de /#-H#S, cantitati
de caldura mai mici decat cele pe care le cedeaza, care a5ung la poli, -?5O
!8oug(ton, 1H5', citat de Stra(ler, 1H?'$. *c(ilirarea calorica intre
latitudinile mici si cele mari, se face prin curenti atmosferici si prin curenti
oceanici.
1. /. TEM'ERATURA SOLULUI SI A BA)INELOR ACVATICE
Temperatura inmagazinata de catre sol are o mare importanta in procesele
care se produc Cn sol si aceasta caldura "a fi cedata atmosferei inferioare.
;rocesele ioc(imice care se produc in sol, dizol"arile, precipitsrile, toate
procesele fizico-c(imice, acti"itatea iologica a microorganismelor, sunt
influentate direct de catre temperatura solului. Incoltirea si dez"oltaiea
plantelor este asigurata de catre caldura prezenta in sol, procesele iologice
producandu-se in general la temperaturi de peste /S 3. Temperatura solului
in adancime, dar mai ales a suprafetei solului, au o important deoseiti si
in meteorologie, ea infiuentand temperatura aerului din stratele inferioare
ale atmosferei.
1. /. 1. 'RO'RIETAT1LE CALORICE ALE SOLULUI
Solul reflecta sau asoare radiatia solarSL primita. %ceste procese depind
de compozitia, structura si aledoul solului. %ledoul suprafetei terestre
este in functie de culoarea, rugozitatea si umezirea sa.
;rincipalele insusiri fizico-calorice ale solului suntK capacitatea calorica,
conducti"itatea termica si conducti"itatea calorica.
3apacitatea calorica reprezinta cantitatea de caldura necesara ridicarii
temperaturii unui corp cu 1S 3. 3apacitatea calorica se poate e+prima prin
caldura specifica, care poate fi masica sau "olumica.
3aldura specified masica !c$ este cantitatea de caldura necesara pentru a
ridica cu 1S 3, temperatura unei mase de 1 &g sustanta si se e+prima in
&calN&g.
3aldura specified "olumica !3$ este cantitatea de caldura necesara pentru
ridicarea cu 1S 3 a temperaturii unui mefru cu de sustanta si se e+prima
/'
in &calNm'. ;entru soluri, "aloarea caldurii specifice "olumice este in 5ur
de 2##-'## &calNm . )alorile sale depind de proportiile compozitiei
trifazice a solului !solid, lic(id, gaz$, fiind foarte "ariaile, in funcrie de
tipul de sol si starea sa. ;entru apa, caldura specifics "olumica este de
1### &calNcm Nan, iar pentru aer de doar #,' &calNmE. 9ezulta de aici,
diferentierea e+trem de mare dintre modul de incalzire si racire al solului,
apei si aerului.
3onducti"Etatea termica este proprietatea ce e+prima "iteza de propagare a
caldurii. *a este desemnata de coeficientul &, care reprezinta raportul
dintre conducti"itatea calorica. si caldura specifica "olumica.
3oeficientul de conducti"itate calorica !7$ este o mSrime egala cu
cantitatea de csldura transmisa in timp de o secunda, printr-o sect(me de 1
m , a unui strat cu giosimea de 1 m, cand difeTenta de temperatura dintre
cele douV fete ale stratului este de 1S 3. 3oeficientul de conducti"itate
calorica se masoara in calNm W s. 3oeficientul de conducti"itate calorica al
solului are "alori mi5locii, pe cand al aerului, are "alori foarte mici.
Solurile afanate si uscate se incalzesc foarte putemic ziua, dar numai in
stratul superficial si se racesc la fel de rapid noaptea. Solurile umede si
tasate, se incalzesc mai greu ziua, dar se racesc la fel de greu, noaptea.
;rocesele termice in sol si la suprafata sa, depind si de aledo. Solurile
inc(ise la culoare, se incalzesc putemic. incalzirea depinde si de e+pozitia
si panta suprafetei terestre. Temperatura medie a suprafetei terestre difera,
in medie, cu 5 - :S 3, intre "ersanfi nordici si sudici, cu inclinare de '#-
'5S. )egetatia are un rol in distriutia temperaturilor medii si e+treme la
suprafata solului, cat si a temperaturilor in adancime. *a rficeste suprafata
terestrS, pe timpuC zilei, prin umrire si prin procese de transpiratie.
-oaptea. "ecetatin r\QreY'c ] ~ din radiatia plecata de pe supraiam terestra.
.n rol izolator il e+ercita si stratul de zipada, care impiedica rilcirea
radiati"a foarte putemica a solului. La suprafata soiului se primesc tipuri
diferite de radiatie, au loc reflec+ii, sau receptii, transformari de lungime
de unda, sc(imuri termice pe laterala, dar mai ales spre si dinspre
interiorul ;amantuEui si sc(imuri termice cu atmosfera !fig. >$.
1.&.2. 'RO'AGAREA CALDURII IN SOL
//
;ropagarea caldurii in sol
3aldura se rransmite in adancul solului si de acolo spre suprafata. prin
conducti"itate. 3antitatile de cilduri "e(iculate in amele sensuri in stratele
inferioare ale solului, scad odatS cu adancimea.
Legile propagarii cSldurii in sol aii fost descoperite de catre E. 1ourier si
sunt redate mai 5osL
1. ;erioadele oscilatiilor termice sunt aceleasi la toate adancimile.
2. 3and adancimea creste in progresie aritmetica, amplitudinile oscilatiilor
termice scad in progresie geometrica. 9ezulta ca "or e+ista ni"ele la care
temperatura "a fi nesc(imata in 2/ ore si ni"ele la care temperatura nu
mai "ariaza in timpul anului.
'. 2omentele producerii temperaturilor ma+ime si minime intarzie
proportional cu adancimea.
/. %dancimile la care se amortizeazS. oscilatiile termice pe perioade
diferite, sunt proportionate cu radacinile patrate ale perioadelor oscilatiilor
respecti"eK
z 1 VI 1 1
M ~ )':5 ~ 1H
9ezulta. ca amplitudinile termice anuale se sting la o adancime de 1H,lori
mai mare decat adancimea la care nu se mai inregistreaza amplitudinile
zilnice.
Aradientul termic "ertical !@
'
$ este raportui dintre diferenta de temperatura
si diferenta de adancimeK @
s
T % T N % z si se e+prima in mNgrad.
Treapta geotermica este adancimea in merri, de la care, su ni"elul
temperaturii anuale constante, se inregistreaza cresterea de temperatura si
se e+prima in mNlS3. )aloarea ei este de cca '# mNlS3. 9ezulta su ni"elul
temperaturilor medii anuale constante, o incalzire medie, odata cu cresterea
adancimii, de ',' 3N1## m.
Re2a#titia te$2e#atu#i"o# 2e !e#ti3a"a in sol
9epartitia temperaturilor pe "erticala in sol este reprezentaF. prin
tautocrone si termoizoplete. Tautocronele sunt linii ce reprezinta repartitia
/5
temperaturii gloului in raport cu adancimea la inter"ale egale de timp !de
regula orele de oser"atii climatice$.
9epartitia temperaturii in sol prezintfl. doua tipuri, de insolatie si de
radiatie. Tipul de insolatie prezinta. scaderi odata cu cresterea adancimii,
pe timpul zilei si aC sezonului cald. In tipul de radiatie, temperatura solului
creste odata cu cresterea adancimii. %cest tip este prezent noaptea si in
sezonul rece.
9autocronele sunt izolinii reprezentand repartitia temperaturii solului in
adancime. ,istriutia lor poate prezenta tipul de insolatie, caracterizat prin
descresterea temperaturii solului in arinncinM" pnM-i u -K'M
n
K' cu temperatura
in"ariaila, sau tipul de radiatie, care prezinta cresten ale temperaturii
solului odata cu adancimea, in conditiile in care stratul superior a pierdut
caldura prin radiatie.Aeotermoizopletele prezinta "ariatia in timp a
temperaturii solului in adancime, a temperaturiior medii anuale, sau la una
din orele de oser"atii !fig. 1#$. *ste "iziila, c(iar si pentru adancimi
mici, intarzierea incalzirilor si a racirilor, odata cu cresterea adancimii.
1. &. 3. REGIMUL )ILNIC SI ANUAL AL TEM'ERATURI4
SOLULUI
Re%i$u" i"ni3 a" te$2e#atu#ii 5o"u"ui
2ersul zilnic al temperaturii solului se e+prima ine in zilele senine.
)alorile ma+ime pentru suprafata solului se produc de regula in 5urul orei
1'. %mplitudmile termice sunf mari arunci cand capacitatea calorica este
mare, iar conducti"itatea calorica este mica. 3apacitatea calorica si
conductC"itatea calorica ale soluiui sunt mari comparati" cu cele ale
aerului. %mplitudinile termice sunt rnici in interiorul soiului si mari la
suprafata sa.
%mplirudim'le zilnice la suprafata soluiui cresc de la poli spre ecuator, dar
nu sunt foarte man in zona ecuatoriaia, datorita neulozitatii ridicate si
umezelii crescute a soluiui. %mplitudinile zilnice la suprafata solului si in
adancime. depind de umezeala aerului, ccatS, neulozitate, precipitatii,
prezenta cc-'oraiuK "Mciai, e+pozitia si inclinareapantelor, altitudinea
/:
reliefului etc. )ariatia diurna a temperaturilor solului la suprafata si In
diferite adancimi, intr-o zi senina, in climarul temperat continental, sunt
prezentate in fig. 11. Se oser"a ca, e+ista o intarziere in producerea celor
mai mari temperaturi, in zilele senine, odata cu cresterea adancimii.
Re%i$u" anua" a" te$2e#atu#i6i 5o"u"ui
2ersul anual al temperaturii solului ^F climatul temperat continental este
prezen-tat in' fig. 12. La tropice si la ecuator, regimul anual prezinta
amplitudini tnedii anuale scazute, diferentierile de temperature depinzand
mai ales de succesiunea sezoane-lor ploioase si secetoase.
%mplitudinea medie anuala la suprafata solului creste odata cu latitudinea.
;e suprafata solului inierata ca si in padure, amplitudinile anuale ale
temperaturii supra-fetelor solului sunt mai reduse.
Temperatura constants m adancime, pe parcursul mtregului an se
inregistreaza la adancimea de 1 m, in zona ecuatoriala, la adanci-mea de 5-
1# m, In zona tropicala, la adancimea de 15 - 2# m, in zona temperata si la
adancimea de 25 m, in zona supolara. )ariatiile diurne de temperatura se
produc, in medie, pana la adancimi de 1H,1 ori mai scazute.
1. &. &. ING7ETUL SOLULUI
1enomenul de ing(et a4 solului, ca si adancimea la care patrunde ing(etul
In sol, sunt rezultatul actiunii unui mare numar de factoriK inrtensitatea si
durata gerului, umiditatea si proprietatile calorice ale solului, prezenta si
grosimea stratului de zapada, caracteristiciie "egetatiei etc.
Solurile umede ing(eata greu, deoarece la ing(etul apei se dega5a caldura
latenta de ing(et. In regiunile cu "egetatie aundenta, In mlastini, In
regiunile in care panza freatica este mai aproape de suprafata, Ing(etul se
produce mai tarziu si dispare mai tarziu.
1enomenu4 de ing(et se produce datorita cresterii cantitatii de
radiafie transformata In caidura, la suprafata solului si in mai mica masurs,
ca elect al aportului de caldura dispre stratele adamci. ;rima"ara' la
incalzire, cand stratul de zapada este sutire, se topeste Tntai stratul de
/?
zapada, apoi se dezg(eata solul, cand stratul de zapada are o grosime
mi5locie, topirea Tncepe concomitent, de la suprafata si dinspre suprafata
solului., iar cand stratul de zapada este gros, ing(etul Tncepe de la
suprafata solului. %ceste situatii fa"orizeaza acumularea apei in sol in anii
cu zapezi ogate si pruduce scurgerea putinei ape rezultate dintr-un strat
sutire de zapada.
*fectele poziti"e ale ing(etului sunt procesele de ... frec"ente ing(eturi si
dezg(eturi, eneficiaza din pirn de aceste procese, aiauarea si granuiarea,
pe ianga continutul in (umus, dand calitatea deoseita a solurilor din
zonele temperate. Su stratul ing(etat, solul se umezeste, mrrucat la acest
ni"el se opresc "aporii de apa ce urea neantrerupt dinspre stratele adinci,
spre suprafata. ,e aceea, c(iar si dupa o iarna secetoasa, la mica adancime,
su ni"elul la care patrunsese ing(e'tul, la inceputul. prima"erii e+ista o
mica rezer"a de apa necesaia incoltitului si declansarii acti"itatii iologice.'
In zoneie de altitudine, ca si in zonele supolare, caracterizate prin "anturi
pnternice in nozonuC recc, IK,-C,MK.,.L fi+eaza ridacina arorilor, micsorand
procentul dooraturiEor de "ant, fa"orizand o relati"a Inaintare in
altitudine si respecti" spre poli, a "egetatiei arorescente.
Intre efectele negati"e mentionam situatia prezentata, cazul stratului
sutire de zapada din regiunile aride, care la incalzire se topeste in scurt
tim, pana ca solul sa se dezg(ete, iar intreaga cantitate de apa pro"enita
pro"enita din topirea zapezii, se "a scurge. %stfei regiunile aride de"in si
mai aride. In tundra, dezg(etul de "ara nu patrunde la adancimi mai rnari
de 1 m, ceea ce face ca straful inferior sa nu fie accesiil radacinilor
arorilor, acesta fiind unul dintre factorii ce limitteaza inaintarea "egetatiei
arorescente in zonele supolare. Temperatura medie anuala a acestor zone
este su #, masa de sol ing(etat produce inertii termice si dezg(et tarziu,
superficial sail ine+istent. ,e aceaftaigaua inainteaza spre nord mai
degraa in zone uscate, desi acestea au temperaturi medii mai scazute
decat ale zonelor umede de la aceleasi lat+tudini. Ing(etul indelungat sau
permanent, diminueaza sau stopeaza acti"itatile iologice, "iata
microorganismelor si procesele ioc(imice
Supcafata terestra ocupatS. de mg(et "esnic ocupa procentul de 2# :, iar
in cazul unei tsri ca 1ederatia 9usa, un procent de /?O. In ariile
/>
continentale ale *+tremului -ord, adancimea ing(etului patrunde la
adancimea de 15## m in scoarta terestrl. In zonele temperate, la limita cu
zona supolara, grosimea stratului dezg(efat "ara, este suficient-. pentru
instalarea taigalei, in sc(im, prezenta stratului cu ing(et "esnic aproape
de suprafaMa nu permite infiltrarea asa incat sup+afata ocupata de mlastini
este mare.
1. &. *. REGIMUL TERMIC AL MARILOR BA)INE ACVATICE
Din cei 51# mil. &m ai suprafetei Terrei, ':2 mil. &m , adica ?1O, sunt
ocupati de mari si oceane, la acestea putandu-se adauga si apele
continentale, al caror regim termic este insa in mai mare masura influentat
de regimul termic al suprafetelor de uscat. 2arile azine ac"atice
ac5ioneaza (otarator asupra maselor de aer de deasupra lor, cat si asupra
celor din teritoriile in"ecinate si asupra tuturor parametrilor meteorologici.
9egimul termic al marilor suprafefe ac"atice depinde de adancimea si
salinitatea lor. 0ceanul planetar este un sistem in ec(iliru, cantitatea de
energie asorita fiind egala cu cantitatea de enrgie cedata, pe ansamlu
temperatura oceanului planetar fiind constants. 9egimul termic al marilor
suprafefe ac"atice este net deoseit de cel al suprafetelor de uscat, datoriti
pioprietatilor calorice diferite ale apei, fata de cele ale uscatului. *ste "oia
de caidura specifica !de '-/ ori mai mare decat a solului$, conductiilitatea
termica si aledo. In plus, comparati" cu solul, masele de apa sunt
transparente si moile. ;entru incalzirea maselor de apa se consuma
cantitati enorme de cSldura, care "or fi elierate la racire, efectul
moderator fiind principala caracteristica termica a azinelor ac"atice.
3aldura apei pro"ine din asortia selecti"a a radiatiei solare. 9adiatii
"iziile, rosii, oran5 si galene, patrund doar in primii 5# cm ai masei de
apa, pe cand radiatiile "erzi, alastre, indigo si "iolet patrund in adanc,
difuzeaza si ofera masei de apa, culoarea alastni-"erzui. 9adiariile
ultra"iolete penetreazi adanc maseie transparente de apa, a5ungand panS la
adancimea de 1## m. ;ana la adancimea de 1# cm sunt asorite 5#O din
radiatiile intrate in maasa de apa, asortia fiind practic totala pana la
adancimea de 1# m. Impurificarea cu suspensii a maselor de apa, duce la
/H
cresterea capacitatii de asortie, radiatia intrata in masa acesfor ape fiind
practic asorita in primii centimetri. In cazul apelor tuluri, asortiile
sunt moderate datorita unei refle+ii mult mai mari de pe suprafata acestor
ape, comparati" cu cea produsa de carre suprafetele apelor limpezi.
Transmisia caidurii receptate in stratele superioare, spre adancuri, se face
mai ales prin amestec, care transporta spre adanc. cantitati de caldura de
1#.### de ori mai mari, decat procesele de transmitere prin conducriilitate
calorica.
%mestecul pe "erticals al maselor de apa, este rezultarul con"ecriei.
%ceasta este de trei tipuriK termica, termo(alina si dinamica.
3on"ectia termicfl este specifics maselor de apa dulce sau cu salinitate
redusa !su 25 N
##
, ape salmastre$. %ceste categorii de ape pot fi considerate
cs au densitatea ma+ima, la temperatura de /S 3. ;rocesul se dez"olta
astfeiK la racirea atmosferei si odata cu scaderea cantitatii de radiafie solara
primita, spre sezonul rece, stratele de apa superioare se racesc, le creste
densitatea si cooara. in adanc, procesul putand continua panil intreaga
masa de apa capita temperafura densitatii ma+ime, /S 3, dupa care, masele
de apa din straru4 de suprafata se pot rsci, Tamar"and la suprafata, unde
"or putea ing(eta. La Incslzire, in aceasta categorie de ape, nu se produc
procese con"ec'fi"e, fempemrura
K
conductiilitateJ
La saiinitatea de 25 NF0, apa ing(eafa ia temperatura de -1,'S 3, care este
si temperatura ma+imei densitati pentru aceasta salinitate. La salinitati mai
mici de 25 N
#05
tenrperatura ma+imei densitaMi este mai mare decat
temperatura de ing(e!, deci la salintati mai mici de 25 N
##
, apa sarata se "a
comporta din punct de "edere termic, la fel cu apa dulce.
3on"ectia termo(alina se produce in apele care au salinitatea mai mare de
25 /;
<
, la care, temperatura
C
ma+imei densitati este mai coorata decat
temperatura de ing(et. ;entru apele sarate, temperatura ma+imei densitati
este de -'S 3, iar temperatu+a de ing(et este de -2S 3. 3on"ectia in apele
sarate este mai indelungata decat la apele dulci. ;e suprafetele marine din
zonele reci, cand temperatura scade la suprafata pana la "alori la care
aceste ape sunt mai dense decat stratele dm adanc, masele de apa de la
suprafta se scufunda, procesul continue pana la atingerea temperaturii de
-2S 3, cand o parte din apa ing(eata, alta cooara. spre adanc, iar-procesul
5#
continue pana la inceperea mcalzirii. In zonele calde, sc(imul de calduia
cu interiorul este foarte l intents Intrucat densitatea straturilor superioare
creste prin cresterea salinitatii produsa de catre e"aporatia foarteM intensa.
%ceste mase de apa calde si o+igenate intretin in aceste zone, o acti"itate
iologica intensa, o "egetatie si fauna aundenta pana la adancimi mari.
3on"ectia dinamica este produsa de ridicarea din adancuri a unor mase de
apa mai rece, acolo unde domina "anturi dinspre continent, generandu-se
curenti oceanici reci, de compensate. .
9egimul zilnic si anual al temperaturii marilor suprafete ac"atice
,atorita proprietatilor calorice diferite de ale solului si a faptului ca
sc(imurile calorice se dez"olta pana la adancimi mari, pe suprtafetele
ac"atice, inertia termica este mult mai mare decat pe suprafetele de uscat.
,iurn, ma+imele zilnice se inregistreaza. pe marile suprafete ac"atice la
ora 1:, iar minimele zilnice, cu 2-' ore dupa rasaritul soarelui.
%mplitudinile medii diurne sunt de 2-5S 3, pe suprafata lacurilor, 1-2S 3,
pe suprafta marilor continentale si de doar #,1-#,2S 3, in ariile centrale ale
oceanelor !urcand la #,5S 3, pe suprafta oceanelor din zonele tropicale$.
0scilatiile termice diurne dispar la adancimea de 15-2# m, fata de "aloarea
medie de 1 m, pentru suprafeMele continentale.
%nual, se constata mari intarzieri in producerea temperaturilor ma+ime si
minime, fata de suprafata solului. In emisfera nordica, in medie,
temeraturile medii lunare cele mai ridicate se inregistreaza pe suprafetele
oceanice, in august-septemrie, iar in emisfera sudica, in luna septemrie.
3ele mai scazute "alori medii lunare se inregistreaza pe suprafata
oceanelor din emisfera nordica, in lunile feruarie-martie, iar in emisfera
sudica, in luna martie.
%mplitudinea medie anuala este pe suprafata lacurilor mari si a marilor
continentale, de 15-'#S 3. 2area -eagra prezinta la suprafaMa, o
amplirudine medie anuala de 25S 3. ;e suprafata oceanelor, amplitudinea
medie anuala este de 2-'S 3 in zonele calde, de 1#S 3, in zona temperata
nordica si de 5S, in zona temperata sudica.
0scilatiile anuale ale temperaturii aerului se resimt pana la adancimi de
15#-/## m. 3a si in cazul solului, propagarea spre adanc se produce cu
51
intarziere proporfionaia cu adancimea, in cazul maselor de apa, acest
decala5 a5ungand la o luna, pentru adancimea de :# m.
Temperatura medie anuala a marilor suprafete ac"atice scade din zona
calda, de la circa 2:S 3, spre zona polara, unde cooara la temperatura de
ing(et a apelor sarate, -2S 3. 3ea mai ridicata temperatura medie anuala
depe suprafetele marilor si oceanelor se inregistreaza in Aolful ;ersic
!'5,:S 3$.
In 0ceanul ;lanetar, temperaturile scad rapid pana la adancimea de :## m,
dupa care scaderea continua lent, pana la adancimea de 2-' &m, su care,
in intregul ocean planetar, temperaturile sunt in 5ur de 2S 3. In apele
polare, temperatura creste usor pana la adancimea de '## m, dupa care
scade usor pana la adancimea de 2-' &m, adancime su care, temperatura
este la fel ca in intregul ocean planetar.
3ircuitul caloric in sol si in apa
% tat stratul de sol, cat si in azinele ac"atice nu se produc cresteri nici
scaderi ale temperaturilor medii, intrucat intrarile de caldurfi sunt egale cu
iesirile. Pilnic si anual se petrec sc(imuri de caldura cu stratele interne,
cat si cu atmosfera.
In circuitul caloric zilnic, atat in sol cat si in apa, pe timpul zilei au loc
intrari iar noaptea, iesiri. 3ircuitul caloric dium este legat de circuitul
caloric anual. %stfel, in climatul temperat, din sol si mai ales din apa
producandu-se iesiri si pe timpul zilei, in prima parte a sezonului rece,
cand c(iar pe timpul zilei, acestea sunt mai calde decat atmosfera. ;entru
sol circuitul caloric anual este negati" in zonele temperate in perioada
septemrie-aprilie. 0 roca compacta transmite in adancime 5?O din
cantitatea de caldura, pe cand apa HH,:O, /'O fund transmis atmosferei de
catre rocile compacte si numai #,/O de catre suprafetele ac"atice.
3ircuitul caloric cu stratele inferioare este deci mult mai infens la ape. In
2area -eagra, circuirul caloric anuaC are "alori de X /> &calNcm . Stratul
de zipada cedeaza atmosferei, in special prin reflectie, >/O din energia
primita si transmite spre adanc, 4:O.
,in cele mentionate rezultii deoseiri rransnnte intre regimul termic al
suprafetelor continentale si oceanice, fiind generate si tipuri diferite de
climat.
52
1.5. TEM'ERATURA AERULUI
1. *.1. TRANS'ORTUL DE CALDURA IN ATMOSFERA
Incslzirea atmosferei se produce indeosei prin asortia energiei
radiatiei infrarosii, cu lungime mare de unda. %tmsfra se incalzeste
prin mai multe proceseK sc(imarile.de faza ale apei, radiatie terestra,
radiatie solara directs, turulenta, con"ectie, ad"ectie si conductiilitate
calorica moleculara. Treuie suliniat ca eel mai intens proces de
Incalzire a atmosferei terestre se produce prin condenssri $i sublimsri
ale vaporilor de apd. ;entru "aporizare se consuma :## calorii pentru
un gram de apa, o energie mare, daca se are in "edere ca pentru ridicarea
temperaturii unui gram de apa de la #S 3 Ea 1##S 3, sunt necesare doar
1## calorii. ;entru dezg(et sunt necesare ># calorii pentru fiecare gram
de g(eata, iar la mg(etul unui gram de apa se dega5a. aceeasi cantitate
de caldura.
7adiafia infraro$ie, de origine terestrd, este preluata de catre atmosfera,
treptat, de la strat la strat de 5os in sus, racirea scandu0se permanent de sus
in 5os, iar uneori si de%os in sus.
In mod direct, atmosfera nupieia decat 1/O din energia radiatiei solare.
IncSlzirea prin turbulentd. se produce prin miscfiri ascensionale, in forma
de turionae eEicoidale cu diametrul de la c_fi"a centimetri, pana la sute de
metri. Turulenta are cauze termice, rezultand din Tncalzirea diferentiata a
diferitelor compartimente ale suprafeiei terestre, in ariile cu insolatie
puternica producandu-se incalziri si scaderi ale densitStii aerului.
Turulenta mai poate a"ea si cauze dinamice !mecanice$, datorate
gradientilor arici diferifi, care produc "antul.
5'
Convectia tertnic;. consta in amplificarea turulentei si deplasarea pe
"erticala, in mod compact, a unor mari mase de aer. Intr-o miscare
con"ecti"a e+ista doua regiuni, una in care aerul se misca ascendent si una
in care aerul se misca descendent. 3a si turulenta, con"ectia poate a"ea
origine termica sau dinamica. 3on"ectia de origine termica pro"ine din
amplificarea fenomenului de turulenta termica, unui intreg areal
corespunzandu-i doar miscari ascensionale sau miscari descendente,
turioanele ascendente nemaifiind amestecate cu curenti descendenti.
3on"ectia ascensionala are de multe ori aspectul unui 5et, a unui "ant
ascendent cu "iteze ce pot a5unge la 2# mNs. ,escendenta creeaza
ec(ilirarea maselor de aer. *a se produce cu "iteze mai scazute decat
ascendenta, de aici rezultand cs miscarile descendente se produc deasupra
unor suprafete mai intinse dcat suprafetele deasupra carora se produc
miscari ascensionale. In diferite regiuni se formeaza celule con"ecti"e,
formate din areale cu miscare ascensionala inso!Kite de areale cu miscari
descendente. 3onditiile cele mai une pentru con"ectia termica sunt
intrunite deasupra uscatului.
;rin ad"ecfie, o suprafata poate fi incalzita sau racitS de cStre mase5e de
aer cal si respecti" rece, care tra"erseazS regiunea.
;rin conductiilitate termica moleculara se produc transmisii termice
nesemnificati"e, a"andu-se in "edere conductiilitatea termica redusa a
aerului, efecte decelaile ale acesteia producandu-se doar in primii
centime-tri de langa suprafata terestra, deasupra acestui ni"el, inc%lzirea
producandu-se pe seama cYCorC,'$Cff nrorcfip
iEuionta lapiuiui c& niuite uaiire procesele de IncaLzire a atmosferei sunt
aporturi "enite de la suprafafa terestra, fata de momentul temp era run lor
rna+ime la sol, se produc rntarzieri, atat in mersul zilnic, aer, cat si In cel
anual.
mediu transparent si moil, sensui propagarii, ca si alte caracteristici
fund deoseite. Temperatura troposferef este in stransa legarura cu factorii
ce o genereaza, in principal cu temperatura suprafetei acti"e, cu "olumul
deZ "apori ce condenseaza etc. In atmosfera, regimul temperaturii aerului
prezinta "ariatii zilnice si "ariatii anuale.
5/
Temperatura minima zilnica se lnregistreaza inainte de rasaritul soarelui,
iar ma+ima zilnicS., in 5ur de ora 1/. Se inregistreaza o usoara inertieK daca
ma+ima radiati"a se produce la ora 12, ma+ima la suprafata solului la ora
1', ma+ima m aer se produce la ora 1/. %celasi fenomen se produce si in
cazul temperaturii minime !fig 1/$.
,iferenta dintre temperatura ma+ima si cea minima. a unei zile este
amplitudinea termica a zilei respecti"e, amplitudinea zilnica putandu-se
referi la o singura zi, la -medii pentru o luna, an, sau la medii multianuale.
2arimea amplitudinilor zilnice si anuale depinde de latitudine, timpul din
an, relief !altitudine, e+pozitie, panta, morfologie$, neulozitate, "ant,
umezeala, natura suprafetei acti"e etc. -%mplitudinile termice scad cu
Tnaltimea, perioadele incalzirilor si racirilor raman aceleasi pe Tntreaga
grosime a atmosferei pe care ele se manifesta, iar momentele de producere
a ma+imelor si minimelor zilnice si anuale intarzie odata cu cresterea
altitudinii. .
%mp('tudinea zilnica este in medie de 1#S 3 la ecuator, crescand in zonele
tropicale la 12S 3 !in regiuni . desertice c(iar 2#S 3$, in zonele temperate,
>S3 !12S 3 pe timpul "erii si /S 3, iarna$, in zonele supolare, /S 3, iar In
cele polare, 2S 3. In zonele polare, amplitudinea medie este #S 3 in 2/
ore, pe timpul noptii polare si de 1S 3,
in 2/ ore, pe timpul zilei polare, "alorile fiind mai man pe timpul
anotimpurilor de tranzitie. In conditii de relief fragmentat, amplitudinile
sunt mici in partea superioara a "ersantilor si pe cu(ni, unde contactul cu
atmosfera liera este putemic si mari in formele negati"e de relief !"ai si
deptresiuni$, unde este mai puternic contactul cu suprafata terestra, care
prezinta amplitudini rnari.
In atmosfera liera, la altitudinea de 2## m, ma+imele si minimele termice
se produc cu intarziere de 2 ore, la 1### m, cu intarziere de / ore, iar la
2### m, cu intarziere de : ore, aici amplitudinea zilnica scazand la S
9egimul anual al temperaturii aerului
In zonele temperate si la latitudini mai mari se inregistreaza o mare
"ariailitate a "alorilor medi anuale ca si a amplitudinilor anuale, datorita
"ariatiei mari a dinamicii atmosferei, aici producandu-se frec"ente ad"ectii
de aer tropical sau arctic !antarctic^ maritim sau continental !fig. 15$.
55
2ersul anual al temperaturii pe suprafetele oceanelor si in centrul marilor
continentelor este net deoseit. In regimui continental, amplitudinile
termice sunt mari, iar lunile cu cele mai mari si cele mai mici "alori medii,
sunt lunile urmatoare celor in care se produc solstiriile, pe cand in regim
oceanic, amplitudinile medii anuale sunt mici, iar "alorile medii lunare
cele mai ridicate si cele mai scazute se produc cu eel putin o luna intarziere
fata de regimul continental ;entru suprafetele de uscat, cele mai mici
oscilatii anuale se produc pe tarmurilor insulelor si peninsulelor.
Suprafetele ac"atice reduc amplitudinile medii anuale, in functie de
marimea suprafetei lor si de departarea de continente !fig. 1:$. ,e
e+emplu, in 0ceanul ;acific, in zona calda, amplitudinile medii anuale
sunt de 'S 3, atat in emisfera nordica, cat si in cea sudica. La latitudinea de
:#S insa, in emisfera nordica, unde suprafata sa la aceasta latitudine este
mai redusS, esfc de IL'S 3, iar in emisfera sudica, unde la aceasta latitudine,
0ceanul ;acific are e+tensiune mare, amplitudinea medie anuala este de
doar5S3.
%mplitudinea medie anuala creste de.la ecuator spre poli !fig. 1?$. La
ecuator, datorita pendularii ung(iului de incidents al radiafiei solare, intre
cele doua ec(inoctii !cand, la amiaza, ung(iul razelor solare esie de H#S $,
e+ista totusi deoseiri intre mediile lunare de temperatura, materializate
printr-o amplitudine medie anuala de 5S 3. In zoneletropicale,
amplitudinea medie anuala este de 1#S 3, Tn zonele temperate, de 2#S 3 si
atingand "alorile cele mai ridicate, de circa /#S 3, in zonele supolare. In
zonele polare, amplitudinile medii anuale sunt de circa '5S 3.
3a si in cazul amplitudinilor zilnice, relieful isi e+ercita influenta si asupra
amplitudinilor medii anuale. %cestea, su influenta amplitudinilor din
atmosfera liera, scad cu cate 2S 3, la fieeare crestere a altitudinii cu 1###
m. 1ormele con"e+e produc scaderi ale amplitudinilor medii anuale, su
influenta atmosferei liere, a intensitatii proceselor radiati"e pe timpul zilei
sia pierderilor radiati"e de pe timpul noptii, a lipsei in"ersiunilor termice,
pe cand, in formele conca"e de relief, amplitudinile medii anuale sunt man.
.mezeala mare, neulozitatea ridicata si precipitafiile de durata scad
amplitudinile termice medii anuale, datorita scaderii temperaturii in lunile
cele mai calde, in care, de regula, aceste elemente mregistreaza "alori man.
5:
;roducerea lor in sezonul rece, scade amplitudinea medie anualS, prin de
cresterea temperaturilor medii ale lunilor in care se produc,
prin caldura Iatenta de condensare.
*+ista patru tipuri fundamentals de regim anual al temperaturii aerului,
corespunzatoare tipunlor de mase de aer si zonelor climatice principale
!fig. 15$.
1. Tipul ecuatorial 9azele solare cad perpendicular de doua ori pe an, la
amiezile celor doua ec(inoctii, la amiezile celor doua solstitii ung(iul de
incidents al razelor solare fiind de :? S 3. fn apnlie si octomrie,
temperatura medie este mai ridicata cu 5S3 decat in lunile ianuarie si iulie.
2. Tipul tropical. ;rezinta amplitudini termice medii anuale de circa 1#
grade 3elsius. ;e litorale acestea sunt de doar 5 grade celsius
, in anile cenlraie aie continentelor sunt in 5ur de 2!1 3 iar in deserturi si
mai man.
'. Tipul temperat. ;rezinta amplitudini de circa ^#S 3 pe litorale si de
circa 2#S 3, in interiorul continentelor. Sutipul e+cesi" continental
prezinta ampiirudini mult mai mari. la la&uts&, amplitudinea medie anuala
este de :2,5S 3, ca diferenta intre mediile lunii iulie, 1H,#S 3 si ianuarie,
-/2,5S 3.
/. Tipul polar prezinta ampiirudini medii anuale de circa 25S 3 in zonele
litorale si de circa '5S 3 in, interiorul continentelor. In zona supolara
e+cesi" continentals, la )er(oians&, amplitudinea medie anuala' prezinta
"aloarea ma+ima de pe glo, de :5,2S 3, ca diferenta ca diferenta intre
mediile lunii iulie, 15,1S 3 si ianuarie,-5#,1S 3.
1. 5. '. 'ROCESELE ADIABATICE DIN ATMOSFERA
In atmosferS se produc frec"ente miscSri con"ecti"e. ,acS aceste miscari
sunt rapide, masele de aer in ascensiune nu au timp sS realizeze sc(imu+i
termice semnificati"e cu masele de aer incon5uratoare, prin procese de
radiatie, conducti"itate, miscari turulente sau roBniene. ,eplasarea pe
"erticals a aeru(ii fara sc(imuri calorice cu mediul incon5urator constituie
un proces adiaatic !in lima elina, adiaat(os inseamna izolat$.
5?
In asemenea miscare au loc transformari termodinamice de densitate,
presiune si temperatura, numite procese adiaatice. La ascensiune,
presiunea scade, aerul se destinde, consuma pentru aceasta energie, ceea ce
duce la scaderea lemperaturii. La ascendents presiunea scade, aerul se
destinde, proces in care consuma energie, deci se "a raci. La descendenta.,
aerul se comprima, presiunea creste, energia cineticS se transforma in
energie calorica, iar temperatura creste.
In natura, in stratele inferioare ale atmosferei nu e+ists, aei perfect uscat.
2asele de aer in care nu se produc condensari poarta numele de ,,aer
uscat= sau ,,umed nesaturat=, intrucat aerul umed nesaturat, in care nu se
produc condensari, se comports, asemanator aerului uscat. %erul umed in
caie se produc condensari poarta numele de ,,aer umed saturat=.
)ariatiile termice adiaatice se caiacterizeaza prin gTadienti termici
adiaatici.
In aerul uscat !umed nesaturat$, la urcarea masei de aer, temperatura scade,
iar la coorarea sa, temperatura creste cu "aloarea gradientului adiaatic
uscat @a T 1S 3 N 1## m. In ascensiune, temperatura scade, se produc
condensari, care eliereaza caldura, aerul se incalzeste, iar racirea sa odata
cu ascensiunea, nu se mai produce dupa "aloarea gradientului adiaatic
uscat, ci dupa "aloarea gradientului adiaatic umed @ \ 1S 3 N 1## m.
3ind aerul urea, cantitatea de "apori ce o contine scade datorita
condensa+ilor, deci "a scade din ce in ce mai mult si caldura latenta de
"aporizare, elierata de condensari, iar gradientul adiaatic umed creste,
apropiindu-se de gradientul adiaatic uscat. Scsderile de presiune si de
densitate, odata cu ascensiunea, sunt Insotite si de scaderea capacitatii
calorice, ceea ce duce la scaderea gradientului adiaatic umed. Influenta
temperaturii este insa mult mai maTe decat cea a presiunii, deci gradientul
adiaatic umed "a creste pe timpul ascensiunii, apropindu-se de "aloarea
gradientului adiaatic uscat.
In miscarea aiaatica descendenta, atat aerul uscat, cat si eel umed
nesaturat, se incalzesc dupa gradientul adiaatic uscat. ,aca aerul contine
apa su forma de picaturi sau ace de g(eata, o parte din caldura "a fi
consumata pentru e"aporarea lor, iar aerul se "a incalzi dupa gradientul
adiaatic umed, pana la completa e"aporare a apei licide sau solide. ,aca
5>
pe "ersantul de ascensiune se produc precipitatii, pe "ersantul opus, la
acelasi ni"el, se inregistreaza temperaruri mai ridicate. *ste un proces
pseudoadiaatic, asa cum se produce in cazul foe(nului.
Te$2e#atu#a 2otentia"a8 e39i!a"enta 5i e39i!a"ent02oten:ia"a
Temperatura unei mase de aer "ariaza in functie de presiune.
;entru a compara temperatura maselor de aer, ele treuie aduse la acelasi
ni"el, sau presiune standard. *ste presiunea de 1### miliari !apropiata de
presiunea ni"elului mSrii$. %ceasta aducere se face dupa "aloarea adiaatei
uscate. 9ezulta temperatura potenRLiala, care constituie o proprietate
conser"ati"a.
Temperatura la care a5unge aerul prin condensarea intregii cantitafi de
"apori pe care o contine, in conditii de presiune constanta, se numeste
temperatura ec(i"alenta.
;entru caracterizarea termica completa a unei mase de aer, se ridica
temperatura prin condensarea teoretica a intregii cantitati de "apori, apoi se
cooara teoretic masa de aer la presiunea de 1### m, rezultand
temperatura ec(i"alenta potentiala !ec(ipotenfiald$.
1. 5. /. CONDITIILE DE STABILITATE VERTICALA IN
ATMOSFERA
2iscarea con"ecti"a depinde de stratificarea termica a atmosferei. *+ista
trei stari de stratificare "erticals a atmosferei, in functie de temperaturaK
instailS, stailS si indiferenta !neutra$. Stailitatea "erticals in atmosferS
se "a analiza in functie de "alorile gradientului termic "ertical !@$,
gradientul adiaatic uscat !@a$ si gradientul adiaatic umed !@$.
In aerul uscat sau umed nesaturat, e+ista cele trei stari de stratificare
"erticals In functie de "aloarea gradientului termic "ertical fatS de cea a
gradientilor adiaatici.
5H
Stratiftcareainstaild, cea mai frec"ent intalnitS, se formeaza atunci cand @
\@a. In acest caz, rScirea in masa de aer in con"ecfie se produce mai Tncet
decat in masele de aer incon5uratoare si masa de aer con"ecti"S Tsi poate
continua ascensiunea. 1enomenul se produce deasupra uscatului, pe tot
parcursul zilelor senine din sezonul cald.
Stratificarea indiferentti, este prezenta cand @ T @a. *galitatea celor doi
gradient se intalneste mai rar, de regula dimineata si seara, sau in zilele cu
cer noros. In aceste condifii se pot produce slae miscari "erticale,
ascendente sau descendente.
Stratificarea staild se produce cand @ G @a. In aceste conditii racirea in
masa de aer respecti"a, se produce pe altitudine, mai puternic decat in
masele de aer incon5uratoare. In acest caz, masele de aer cu aceeasi
temperatura cu a maselor de aer incon5uratoare, nu "or putea capata
tendinte ascensionale, iar masele de aer mai calde isi "or incetini, apoi
stopa ascensiunea. deci in situatii de acest tip nu se produc miscari
con"ecti"e. Stratificarea staila este prezenta mai ales noaptea, in sezonul
rece si in situatii anticiclonice.
3ele trei situatii sunt prezente si in cazul aerului umed saturat.
Stratificafia umed nstaild, cea mai (ec"ent intalnita, se formeazS atunci
cand @a \ @ \ @. In acest caz, masa de aei umed, mai usoara decat masa
de aei incon5uiatoare, mai uscata, mcepe ascensiunea. %scensiunea poate
continua, intrucat in masa de aer umed saturat se produc condensari, care
eliereaza caldurS, iar gradientul adiaatic umed se pastreaza in continuare
mai mic decat gradientul termic "ertical. # masa de aer umed, aflata la o
anumita inaltime si a"and aceeasi densitate cu a mediului incon5urator,
poate coora. In aceasta faza se "a incalzi, o parte din caldura "a fi
consumata pentru e"aporarea particulelor de apa sau g(eata, iar dupa
e"aporarea totala, cresterea temperaturilor la descendenta se "a face dupa
adiaata uscata, temperatura masei de aer respecti"e "a de"eni mai mare
decat a maselor de aer incon5uratoare, iar descendenta "a inceta.
Stratificafia umeda indiferentd, este prezenta cand @ T @. In aceste
conditii se pot produce slae miscSri "erticale, ascendente sau
descendente.
Stratificafia umedd staile, se produce cand @ G @t,.
:#
In troposfera gradientul termic "ertical, care este media diferitilor gradienti
adiaatici uscati si umezi, are o "aloare medie, deasupra uscatului zonelor
temperate, de #,:S 3N1## m. In cadrul acestei situatii medii, Incalzirea
puternica pe timpul zilelor senine din sezonul cald, a suprafeVei terestre si
a atmosferei inferioare, ca si incarcarea putemica cu "apori de apa in urma
intenselor procese de e"apotranspiratie, ceea ce duce la formarea in stratul
inferior al atmosferei a unor mase de aer incarcate cu "apori de apa, mai
usoare decat aerului din stratele superioaie !mai uscat$, duce la generarea
unor ftec"ente stari de sttatificatie umeda instaila a atmosfe-
rei. In aceste conditii sunt generate con"ectii de amploare, in urma carora
se produc precipitari.
*nergia potentials rezultata din distriutia pe "erticala a temperaturii, se
numeste energie de instailitate.
In cazuri de e+ceptie, cand inter"in si aiti factori, aerul poate stationa si in
cazul unei atmosfere instaile si poate sa capete miscare ascensionala,
c(iar in cazul unei atmosfere staile. In procesele de con"ectie, un rol
important il au factori declansatori precum temperatura suprafetei solului,
dinamica frontala, pozitia formelor de relief in fata "antului etc. 2iscarile
con"ecti"e se pot dez"olta pe "erticala pana la un anumit ni"el, numit
ni"elul de con"ectie.
In functie de raportul in care scade temperatura aerului odata cu cresterea
aitirudiriii
In"ersiunile termice
,e regula, la troposfera, temperatura scade conform gradientului termic
"ertical. Aradientul termic "ertical, e+primand scaderea ternperaturii odata
cu cresterea altirudinii, are in cele mai frec"ente cazuri si ca "aloare medie
anuala si a ma5oritatii lunilor, in once regiune a gloului si once zona
climatica, "alori negati"e.
care e+prima aceasta scadere. In cazuri particuiare, temperatura aerului
creste odata cu cresterea altitudinii, sG pastreaza constanta, sau scade mai
lent dectt in masele de aer in"ecinate.
Se indi"idualizeaza in"ersiuni tennice, atunci cand gradientul termic
"ertical este poziti" si izotennii atunci cand acesta este nul. Sunt situatii
particulare, toate situatfle in care, intr-un strat de aer, gradientul termic
:1
"ertical este mai mic decat gradientul termic "ertical normal al regiunii
respecti"e. In"ersiunea termica se produce m orice situate in care, intr-o
masa de aer, la o anumita inalfime, temperaturile sunt mai ridicate decal
intr-un strat de aer inferior. In cazul in care intr-o masa de aer, datorita
unui gradient termic "ertical mai scazut, terrrperatura este mai ridicate
decat in masele de aer in"ecinate, pe orizontala, la aceaYi altitudine, nu
suntem iri prezenta unei in"ersiuni termice. In situatiile de in"ersiune
termica, stratiflcarea termica "ertical a atmosferei este staila, iar in cele de
izotermie, neu2 !figCH$. ,esi aceste situatii sunt destul de frec"ente in
troposfera, ele
sunt totusi stari anormale. %ceste situatii se pot produce incepand de la
suprafafa terestra, sau la altitudine. 1enomenul respecti" poarta numele de
in"ersiune termica la sol, respecti" in"ersiune termica in altitudine.
In"ersiunile termice se caracterizeaza prin inaltimea la care se produc in
funcfie de suprafafa terestra, grosimea stratului de in"ersiune, intensitate
!diferenta dintre gradientul termic "ertical normal al regiunii si gradientul
termic "ertical prezeut in stratul de in"ersiune$ si amplitudinea, ca
diferenta intre temperatura straturilor la care s-a a5uns la diferenta poziti"a
ma+ima de temperatura in comparafie cu masele de aer in"ecinate sau cu
suprafafa terestra. Stratul de pseudoin"ersiune estte stratul in care scaderea
temperaturii cu altitudinea se face mai lent decat in atmosfera
incon5uratoare. Su stratul de in"ersiune termica din armosfera liera,
e+ista succesi", strate mai groase sau mai sutiri, incepand cu
pseudoin"ersiune, urmand izotermia.
Toate situatiile mentionate au un ni"el de intensitate ma+ima, la care
gradientul termic "ertical are "aloarea cea mai scazuta, un ni"el in care
amplitudinea termica dintre ni"elui eel mai caid si aza, esie cca maimare
si un strat de re"enire In care temperaturile re"in la "alori identice
gradientului termic "ertical normal pentru regiunea respecti"a, pentru acel
moment, pentru acea altitudine. 9egula nu se aplica pentru cazurile in care
una din situatiile particulare de "aloare mai micS decat normalul a
gradientului termic "ertical incepe de la suprafata terestra, situata
respecti"a putand sa inceapa cu oricare dintre stratele mentionate, inclusi"
:2
cu ultimui, stratul de re"enire, pastrandu-se insa ordinea fireasca
mentionata. Stratul de re"enire se poate situa dupa pseudoin"ersiune,
izotermie, sau in"ersiune termica. Aradientui termic "ertical, dintr-un
anumit sector "ertical al troposferei, mai mic decat gradientui normal al
momentului in regiune, numit gradient de in"ersiune !@$, delimiteaza
strate cu diferite caracteristici.
In functfe de diferenta dintre gradientui termic "ertical normal pentru o
anumita zona intr-un anumit moment si gradientui ,,anormal= al masei de
aer in discutie, pot fi e"identiate mai multe situafii, in functie de e"olutia
acestei diferente. In primul rand, o stailitae foarte redusa poate fi creeata
printr-un gradient termic "ertical normal, poziti", dar mai mic decat
gradientui termic "ertical al regiunii. *+tinderea mare pe "erticals a unui
asemenea strat poate duce, la un anumit ni"el, la e+istenta unui strat cu
temperaturi cu mult mai man decat cele prezente in mod normal la acea
altitudine. .rmeaza situatia in care gradientui termic "ertical in masa de
aer este #S 3N1## m, izotermia. La fe4 ca si in cazul precedent, un strat gros
de izotermie poate a"ea la partea superioara temperaturi mult mai ridicate
decat a maselor de aer de la aceeasi altitudine. .rmeaza stratul de
in"ersiune termica propriuzisa, in care gradienrul termic "ertical de"ine
negati", generand o stailitate termica "erticals putemica a atmosferei.
9e"enirea la identitatea normala, la gradientii termici "erticali poziti"i,
egali cu cei ai respecti"eC zone in momentul respecti", se face printr-un
strat ,,de re"enire=, in care gradienfii termici "erticali sunt poziti"i si mai
arnii decat cei normali.
In atmosfera, pot fi la un moment dat, mai multe strate de in"ersiune sau
de situaRii asimilate in"ersiunilor, la anumite ni"ele.
,e regula, in"ersiunile termice sau situatiile asimilate sunt determinate pe
aza masuratorilor de temperarura efectuate la statii meteorologice situate
la altitudini diferite, din regiuni relati" apropiate si relati" aseinanatoare
din punct de "edere al conditiilor fizico-geografice. *ste un mod operati"
si des utilizat de interpretare. Translatia de la un teritoriu la altul este insa
(azardanta. ,e e+emplu, deasupra unei arii 5oase, in situate de ecranare a
soarelui de catre nori, distriutia temperaturii aerului pe "erticals poate sa
fie normala, prezentand scadere continua, deci situatie de instailitate. ;rin
:'
comparare cu o statie apropiata, situata la altitudine mai ridicata, la care
este senin, ar parea ca aria 5opasa se afla in situate de in"ersiune termica,
cand de fapt amele statii sunt in situatie de stratificatie termica "erticals
instaila a atmosferei. Situatii de acest gen se pot produce frec"ent, din
cauza mentionata, ca si din alte cauze. ,e aceea, o analiza precisa asupra
stratificarii termice "erticale a atmosferei, implicit asupra siruatiilor de
scadere a gradientului termic "ertical fata de "alorile normale !in"ersiunile
termice$, poate fi facuta doar pe aza aerosonda5elor.
In functie de modul de analiza, aceeasi in"ersiune termica poate fi in unele
cazuri considerate ca in"ersiune termica la sol, sau in atmosfera Iiera. In
conditiile in care un strat de in"ersiune situat la altitudine, cuprinde un
"ersant montan, determinarea acelui strat prin masuratorile de la o statie
meteorologica situata pe "ersant, comparati" cu datele inregistrate la staria
de pe culme, in"ersiunea poate fi considerate o in"ersiune termica la sol.
%celasi strat de in"ersiune depistat prin aerosonda5e, dintr-o arie mai 5oasa,
poate fi considerat ca apartinand unei in"ersiuni termice din atmosfera
Iiera.
Tipurile de situatii cu gradienti termici "erticali mai mici decat gradientii
termici "erticali normali ai regiunii respecti"e, numite generic in"ersiuni
termice, actionea+a asemanator, dar la intensit@ difeite asupra celorlalte
elemente si fenomene meteorologice, daT la intensitati diferite, in functie
de diferenta fata de gradientii normali.
Stratele de in"ersiune loc(eaza con"ecfia si mai sunt numite strate de
retinere, sau ara5. La ni"elul superior al acestor strate, in special al
stratelor de in"ersiune, sc(imarea caracteristicilor termice produce si
sc(imari ale parametrilor altor elemente si enomene meteorologice, fund
marcate prin nori stratiformi, cefuri la inaltime, sc(imari ale
caracteristicilor "antului, genereaza miscari ondulatorii etc. %ceste strate
loc(eaza Ca ni"ele inferioare umezeala aerului, care creste la aza acestui
strat si scade in strat, fa"orizeaza acumularea langa suprafata terestra a
poluantilor atmosferei etc.
;ot fi e"identiate douS tipuri de in"ersiuni termice.
In"ersiunile termice asolute cuprind strate grease ale troposferei, sunt
generate de muEte on de camp aric anticiclonic, sunt e+tinse pe man
:/
suprafete, au intensitati, durate si amplitudini man. Sunt tipice in partea de
est a 9omaniei, in"ersiunile termice generate de anticiclonul Sierian, pe
timpul iernii. Stratul inferior este foarte rece, are grosimea de circa :## m,
stratul de re"enire este ocupat de nori stratiformi deasupra carora se
deplaseaza ciclonii calzi meditreraneeni.
In"ersiunile termice relati"e sunt generate de cauze locale, de insolarie,
morfoiogie a reiiefului, diferentieri In natura suprafetei acti"e. *le sunt
putin intense, cu amplitudini iMici, durati scurta, de regula specifice doar
anumitor momente ale ziiei.
,upa inaltimea la care se instaleaza, in"ersiunile termice pot fi la sol sau in
atmosfera iiera.
,upS genezS se e"idential cele mai numeroase tipuri de in"ersiuni. ,in
acest punct de "edere se deoseesc in"ersiuni termice de radiatie, care sunt
de regula in"ersiuni la sol si in"ersiuni dinamice, care apar de regula In
atmosfera liera.
In"ersiunile termice de radiatie sunt de radiatie noctumS., radiati"e de
iarna si de zapada !de prima"ara$.
In"ersiunile termice dinamice sunt de comprimare !sedimentare$ in
anticicloni, de turulenta, ale "antului de altirudine, de ad"ectie, orografice
si frontale.
In!e#5iuni"e te#$i3e ;e #a;iatie
In"ersiunile nocturne se produc aproape in fiecare noapfe, dar mai ales in
noptiEe senine, cand suprafata terestra se raceste datorita radiatiei efecti"e.
1enomemil este foarte intens in zonele in care a a"ut loc o Incslzire
puternica pe timpul zilei, umezeala aerului este redusa, iar noptile senine,
a"and manifestarea ma+ima in deserturile tropicale. In 9omania acest tip
de in"eTsiuni este frec"ent prima"aTa, cand incalzirea de zi este
superficiala, solul se incalzeste doar la suprafata, srratele sale inferioare
ramanand reci. 3istigul de temepratura din stratul superior al solului se
pierde in primele ore ale noptii, solul se raceste +adiati", iar de la el,
stratele inferioare ale atmosferei. %stfel de in"ersiuni termice se produc si
:5
toamna, cand in conditiiie unei radiatii solare ce scade constant, solul
de"ine din ce in ce mai rece, c(iar pe timpul zilei, noaptea, racirea
accenuandu-se, iar de la suprafata terestra, racindu-se si stratele inferioare
ale atmosferei. %cest tip de in"ersiune este mai intens in regim
anticiclonic, in siruatie de calm atmosferic. Iarna, stratul de in"ersiune
general de acet tip se e+tinde pana la 15## m, iar "ara doar pana la
inaltimea de 1## m.
In"ersiunile de iarna se produc frec"ent in regim anticiclonic, mai ales
datorita racirilor radiati"e pe timp senin, atingand mari grosimi.
In"ersiunile de zspada !de primF"ara$ se produc prima"ara, in conditiiie in
care mase de aer cald se deplaseazil deasupra suprafefelor acoperite cu
zapada, a carei topire, cu consum de caldurS raceste si mai mult suprafata
terestra. ,e la acesata suprafata racita, se raceste stratul inferior pe grosimi
reduse, generandu-se acest tip de in"ersiuni.
In!e#5iuni"e ;ina$i3e
In"ersiunile de comprimare !sedimentare$ in anticicloni se produc prin
descendenta, comprimarea si incalzirea aerului in ariile centrale ale acestor
formatiuni arice. 1enomenul se produce la cate"a mii de metri deasupra
suprafefei.terestre, unde stationeaza o masa de aer mai rece. %cest
fenomen este permanent si de mare intindere in anticiclonii sutropicali. 0
siruatie speciala se produce in zona alizeelor, unde ni"elul de in"ersiune
este foarte 5os, iar con"ectia termica in masele de aer oceanic umed nu se
poate dez"oita pana la ni"elul condensarii, neputandu-se produce
precipitatii. ;e timpul iernii, in"ersiunile de comprimare din anticiclonii
continentali se contopesc cu in"ersiunile de radiatie de la sol, stratul de
in"ersiune incepand in acest caz de la sol. %ceste in"ersiuni au o grosime
mare, intensitate mare, amplitudine si persistent mare.
In"ersiunile de turulentd !de frecare$ se produc atunci cand in stratul de
aer din apropierea solului, gradientii termici "erticali sunt aproape de
gradientul adiaatic uscat !1S 3N1## m$, iar peste stratul de frecare !:##-
1### m$, scad la #,:S 3 N 1## m.
::
In"ersiunile "antului de altitudine se produc In atmosfera liera, deasupra
unui "ant cu "iteze mari. %cesta antreneaza in curentul principal, prin
asortie, mase de aer din ariile incon5uiatoare. 2asele de aer de deasupra,
antrenate, In coorare se comprima si se Incalzesc.
In"ersiunile de ad"ectie se produc frec"ent iarna, cand mase de aer cald se
deplaseaza deasupra solului rece si se racesc pe grosime mica, la contactul
cu solul. %cest tip de in"ersiune este frec"ent prima"ara deasupra
oceanelor, cand mase de aer cald de pe continent se deplaseaza peste
suprafata oceanului.
In"ersiunile orografice se produc In a doua parte a noptii si In prima parte
a diminetii, In "aile montane. %erul racit radiati" pe culmi, de"ine dens si
cooara su forma "antului de munte In "ai, ridicand deasupra aerul cald
e+istent aici.
frontala face un ung(i de cate"a grade cu suprafata terestra, masa de aer
cald afiandu-se deasupra. Sistemele frontale se e+tind pe latimi mari, de
sute de &ilometri, iar lungimea lor depasind uneori 1### &m. %cest tip de
in"ersiune se produce atat In cazul fronrului cald, cand aerul cald
inainteaza pe deasupra aerului rece, cat si In cazul frontului rece, cand
aerul rece dislocuieste aerul cald, patrunzand pe su acesta. 2a5oritatea
in"ersiunilor termice au caracter mi+t.
1. :. 'RESIUNEA ATMOSFERICA SI VANTUL
1. +. 1. 'RESIUNEA ATMOSFERICA
Notiuni %ene#a"e
%tmosfera terestra se mentine in 5urul ;amantului datorita fortei de
gra"itatie. Tot forta de gra"itatie da atmosferei o greutate proprie.
%pasarea e+ercitata de catre atmosfera se numeste presiune atmosferica.
,aca atmosfera ar fi statica, "aloarea presiunii atmosferice ar fi egala cu
greutatea coloanei de aer de deasupra suprafetei respecti"e.
Torricelli a masurat in anul 1:/', presiunea atmosferei cu un tu
arometric cu mercur, a"and o sectiune de 1 cm . 3on"entional, la ni"elul
marii, la latitudinea de /5S, pe o suprafata de 1 cm2, presiunea atmosferica
:?
este egala in medie, cu presiunea realizata de coloana arometrica de
mercur inalta de ?:# mm, la temperatura de #S 3. In miliari "aloarea este
de 1#1#,> m. %ceasta se numeste presiune atmosferica normala.
1 mm coloanS de mercur !mm 8g$ T 1 torr T 1,'' miliari !m$
1### mT 1 ar
1 m T #,?5 mm 8g !ton$
Va#iatia 2#e5iunii at$o5fe#i3e 3u ina"ti$ea
;resiunea scade cu inaltimea datorita scaderii coloanei atmosferice si
scaderii densitatii aerului odata cu inaltimea. La un ni"el superior,
presiunea este mai scazuta decat la ni"elul de referinta cu % p. )aloarea
acestei diferenfe este determinata conform ecuatiei principale a staticiiK
%p T -pg%n unde p este densitatea aeruluiL g, acceleratia gra"itationalL %
n, diferenta de altitudine dintre cele doua ni"ele.
%tmosfera este insa di"ersa ca temperatura si densitate, aplicarea formulei
fiind apro+imati"a. La inaltimea de 5,5 &m presiunea este 5umatate din cea
de la ni"elul marii, iar la inaltimea de 1>,/ &m, 1N1# din presiunea de la
ni"elul marii.
3artografierea presiunii atmosferice se face dupa reducerea "alorilor la
ni"elul marii, alcatuindu-se (arti cu izoare ale situatiei de la un anumit
moment. In climatologie se utilizeaza si (arti ale situatiei medii
.
G#a;ientuI <a#i3 !e#ti3a" 5i t#ea2ta <a#i3a.
Aradientul aric "ertical reprezinta scaderea presiunii pe unitatea de
distanfa "erticalaL
A( T - % p N % n !mN1## m$
9elatia in"ersa este treapta arica !distanta pe "erticala penrru care se
inregisrreazS o descrestere a presiunii cu 1 mK
(R T - % n N % p !numSr de metri pentru care presiunea scade cu 1 m$
In condidi de presiune atmosferica normala, pana la altitudinea de 5## m,
treapta arica este egala cu ?,> m N m. 9idicarea temperaturii cu 1S 3, are
:>
ca rezultat cresterea treptei arice cu / O. 9ezulta ca in masa de aer cald,
presiunea scade mai incet cu altitudinea decat in masa de aer rece.
)ariatiile periodice si neperiodice ale presiunii atmosferice. )ariatiiie
ziinice si anuale.
Incilzirea inegala a diferitelor compartimente ale supTafetei terestre,
deplasarea si sc(imul maselor de aer cu temperaturi si densitati diferite,
anumite mecanisme ale circulatiei atmosferice care pro"oaca comprimarea
sau rarefierea in masele atmosferice in anumite resiuni. defermina
modificnren Mreutstii coConnei nfmosfence "ciiica-&, decC "ariLKiii Ec
presmne.
0ser"atiile asupra presiunii atmosferice sunt strict necesare meteorologiei
sinoptice.
Tendinta arica este "ariatia locala a presiunii atmosferice intr-un inter"al
de ' ore.
)aloarea ma+ima asoluta a presiunii atmosferice pe glo, "aloare adusS
la ni"elul marii, a fost inregistrata la <arnaul, in Sieria, in luna ianuarie a
anului 1H## si a a"ut "aloarea de 1#?> m. )aloarea minima asoluta s-a
inregistrat la 2urato, in Eaponia, in luna septemrie a anului 1H'/ si a a"ut
"aloarea de >>/ m.
0scilatiile periodice si neperiodice ale presiunii atmosferice diferfl in
functie de latitudine si altitudine.
)ariatiile periodice ale presiunii atmosferice prezinta un mers zilnic si unul
anual.
9egimul zilnic at presiunii atmosferice este aseman.tor pe glo,
indiferent de latitudine. 2ersul mediu zilnic are cauze termice, dar si alte
cauze. 2a+ima zilnica principala s'e Inregistreaza la ora 1#, iar ma+ima
secundaia la ora 22. 2inima zilnica principala se produce la ora 1:, iar
minima zilnidi secundara, la ora /.
%mplitudinea medie zilnica a presiunii atmosferice scade de la ecuator
spre poli, de la '-/ m in zona intertropicala, la #,'-#,: m in zona
temperata si aproape de # m, la poli. In zonele temperate si
supolare,amplitudinile zlnice sunt perturate mult de "ariatiile produse de
circulate.
:H
9egimul anual alpresiunii atmosferice depinde de natura suprafetei
terestree !continent sau ocean$, latitudine si altitudine. In ceea ce pri"este
amplitudinile medii anuale, latitudinea actioneaza in"ers decat in cazul
amplitudinii medii zilnice. La ecuator, amplitudinile anuale sunt scazute,
iar in zonele temperate si supolare se produc cresteri semnificati"e su
efectul incalzirii inegale a suprafetei terestre de-a lungul anului. In zonele
temperate si reci, un rol important il are si circulatia atmosferei.
;e glo se disting / tipuri fundamentale de regim anual al presiunii
atmosferice.
Tipul continental prezinta ma+imele iarna si minimele "ara. %cest tip se
produce pe continentele cu mare e+tensiune si in climatele musonice.
%mplitudinile medii anuale in *uropa centrala si rasariteana sunt de ?-1#
m, iar in 3ampia Sieriei de )est a5ung la 2#-'# m.
Tipul oceanic prezinta caracteristici in"erse tipului continental. ;rezinta
doua "ariante. )arianta polara are ma+imele la incepu(il "erii si minimele
iarna si are amplitudini madii anuale mari. )arianta temperata are un
ma+im principal "ara si unul secundar iarna, minimul principal toamna, iar
eel secundar, prima"ara. %mplitudinea medie anuala este moderata !5-:
m$. In zona intertropicala, amplitudinile medii anuale ale acestei "ariante,
scad,
Tipul.polar .@z supolar prezinta ma+imul prima"ara, cand suprafata
terestra este inca rece, iar minimul se produce iarna, in conditiile
amplificsrii acti"itadi ciclonice.
Tipul montan prezinta caracteristici aseamanatoare tipului oceanic si
in"erse cu ale tipului continental. 2a+imele se produc "ara, iar minimele
iarna.
)ariatiile neperiodice ale presiunii atmosferice pro"in din incalzirea
inegala a suprafetei terestre, care duce la sc(imari de densitate si de
presiune. 1orrnatiile arice staile censer"a aceste insusiri, iar formatiile
arice moile le transmit la distranta, in alte regiuni.
Ca$2u" <a#i3. To2o%#afia <a#i3a. Io<a#e.
?#
9epartitia presiunii pe "ertical si orizontala poate fi reprezentata prin
suprafete de egala presiune, nurnite suprafete izoarice.
,isrriutia spatiala a presiunii atmosferice la un moment dat, caracterizata
prin sistemul suprafete-lor izoarice defineste campul aric.
Liniile de-a lungul carora suprafetele izoarice intersecteaza suprafetele
orizontale la ni"elul mini, la aCte ni"ele de altitudine, sau suprafata terestra,
sunt denumite izoare.
8arta arica se intocmeste cu "alorile pTesiunii atmosferice aduse la
ni"elul marii, la latitudinea de /5S, la temperatura de #S 3 si are izoarele
din 5 in 5 m. ;entra altitudini de peste 5## m, aducerea la ni"elul rnsrii
nu se poate face pe aza de formula, asa incat aceste regiuni rsman
necartate. Izoarele delimiteaza pe aceste (arti suprafete inc(ise si
suprafete desc(ise, situatia prezentatta fiind "alaila doar pentru un anumit
moment.
2etoda topografiei arice consta in izo(ipse ale ni"elului la care se
situeaza o anumita suprafata izoara fata de ni"elul marii `topografia
arica asoluta$, sau deasupra unei alte suprafete arice !topografia arica
relati"e$.
9giunile cu presiune atmosferica crescuta sau scazuta, se numesc sisteme
arice. *+ista sisteme arice cu izoare inc(ise si sisteme arice cu izoare
desc(ise.
Sistemele arice cu i-onre inc(ise sunt ciclonul fdenresiunen. minima$,
notat cu , si anticiclonul !ma+ima$, notata cu 2.
3iclonul este o regiune cu presiunea scazuta, circulars sau eliptica, cu
izoare inc(ise. ;resiunea scade in ciclon de la periferie spre cer.tru. In
sectiune "erticala, izoarele apar in forma de palnie.
%nticiclonul este o regiune cu presiunea crescuta, circulars sau eliptica, cu
izoare inc(ise. ;resiunea creste m anticiclon de la perifeiie spre centru. In
sectiune "erticala, izoarele se omeaza su forma unei cupole.
Sisiemele arice cu izoare desc(ise suntK tal"egui depiesionar, doisala
an^5cic^oin"Lu Si iiaaa arometrica.
Tal"egui depresionar este o formatiune arica cu presiunea scazuta, ca
prelungire a unui ciclon, intre doi anticicloni. %re o forma alungita, este
?1
delimitata dc izoare desc(ise in forma de ), forma pe care o are si
secpunea "erticala.
,orsala anticiclonica este o fotmatiune aricS cu presiunea ridicata, ca
prelungire a unui anticiclon ,litre doi cicloni. %re o forma alungita, este
delimitate de izoare desc(ise in forma de ., iar in sectiune "erticala are
forma de cupola.
Sana arometricd este o regiune a campului aric cuprinsa mtre doi
anticicloni si doi cicloni !fig. 2#$.
;e "erticala, structura ciclonilor si anticiclonilor este in fimctie de
temperatura lor.
,aca cicilonul este rece, cu temperaturile cele mai coorate in centru,
ciclonul urea mult in altitudine, iar ciclonul cald, a"and in centru cele mai
ridicate temperaturi are inaltime redusa. !fig. 21$.
In anticicloni situatia este in"ersa fata de cicloni. %stfel, anticiclonii reci
au inaltime redusa, iar cei calzi, inaltime mare !fig. 22$
1. 2. VANTUL
-otiuni generale
2asele de aer din troposfera se misca continuu pe orizontaia si "erticals.
2iscarea aerului pe directie orizontaia se numeste "ant.
)antul are un important rol climatologic, mediind diferentierile de
tempeTatura si umezeala care se creeaza permanent in troposfera planetei.
)antul are cauza in repartitia neuniforma a presiunii atmosferice, are "iteza
mare daca diferentele arice sunt mari si "iteza mica, daca aceste diferente
sunt mici si mceteaza la egalizaTea presiunilor.
Aradientul aric orizontal
)ariatia presiunii in spatiul atmosferic se caracterizeaza prin gradientul
aric. In general un gradient aric poate fi determinat pe "erticals, sau pe
orizontaia, dar si pe directia pe care parametrul respecti" are scaderea cea
mai rapida. In plan orizontal parametrii cresc, respecti" scad eel mai rapid
?2
pe o directie perpendiculars pe izoliniile reprezentand distriutia orizontaia
a parametrilor elementului meteorologic respecti", in cazul campului aric,
pe izoare.
In situatia unor suprafete izoare paralele, o molecula din component
aerului isi pastreaza in general pozifia in ec(iliru la acea altitudine,
gradientul aric "ertical fund in mod normal, la o anumita altitudine !A"$,
egal cu forta de gra"itatie de la acea altitudine !g$, !fig. 2', a$. 3el mai
fiec"ent, izoarele nu sunt paralele, gra"itatia acfioneaza perpendicular pe
suprafata terestra, iar gradientul aric "ertical, perpendicular pe suprafetele
izoaie. Intre cei doi "ectori de forta se formeaza un ung(i, fortele se
compun dupa paralelogramul
fortelor, rezultand gradientul aric orizontal !A$, care produce "antul !fig.
2', $. 3u cat gradul de incidents a suprafetelor izoare fata de suprafata
terestra este mai mare, cu atat gradientul aric orizontal, deci si "iteza
"antului "or fi mai mari. )aloarea gradientului aric orizontal esteK
AT-%pN%n unde - % p este diferenta de presiune dintre suprafetele izoare,
iar % n este distanta dintre suprafetele izoare. 9ezulta ca cu cat distanta
dintre doua suprafete izoare oiice este mai mica, cu atat "antul are "iteza
mai mare.
Aradientul aric orizontal se e+prima in mN grad meridian !111 &m$.
3(iar gradienti arici orizontali mici, dar care se mentin timp Indelungat,
pot produce prin acceleratie, "anruri putemice.
%supra corpurilor in miscare pe suprafata ;amantului sau in atmosfera, se
e+ercita diferite forte. 0data inceputa deplasarea maselor de aer su forma
de "ant, asupra Cor isi incep actiunea trei forteK forta de aatere a miscarii
de rotatie a ;amantului !forta 3oriolis$L forta de frecareL forta centrifuga.
1ortele care actioneaza asupra "antului
1orta de aatere a miscarii de rotatie a ;amantului !forta 3oriolis$
0rice corp aflat in deplasare pesuprafata ;amantului sau in atmosfera,
sufera o aatere spre dreapta in sensul deplasarii in emisfera nordica si spre
stanga, in sensul deplasarii, in emisfera sudica. 2arimea fortei 3oriolis
este direct proportionals cu "iteza "antului si cu "aloarea latirudinii. La
latitudinea de #S !la ecuator, "aloarea ei este #, iar "aloarea ma+ima se
inregistreaza lapoli. %cceleratia fortei 3oriolisK
?'
% T 2 cd unde G este "iteza ung(iularS derotatie a ;amanfului
1oita 3oriolis se manifesta si pe "erticala. La deplasarea aerului de la "est
la est, de"ierea se manifests in sus, iar la deplasarea est-"est, in 5os. in
cazul miscarilor pe "erticala, aerul in urcare este aatut spre "est, iar eel in
coorare, spre est.
1ort a defrecare
In cazul miscari5 aerului la suprafata terestra se produc dous feluri de
frecare, frecarea e+terna, cu suprafata terestra si o frecare interns, intre
moleculele gazelor componente ale aerului, datorata "ascozitStii gazelor.
1orta de frecare reduce "iteza "antului, dar ii modifies si directia. 2arimea
fortei de frecare este direct proportionals cu "iteza "antului si este
indreptata in sens contrar directiei "antului, facand un ung(i de '5S in
stanga acesteia. 2arimea fortei de frecare depinde si de rugozitatea
!fragmentare a reliefului, ostacole de diferite marimi etc$ suprafeMei
terestre. ;e continente, marimea fortei de frecare este in medie de / ori mai
mare decat pe oceane. ,atoritS miscarilor con"ecti"e, masele de aer de
langS sol, care si-au redus "iteza datorita frecarii, sunt ridicate in
altitudine, locul lor fiind luat de mase de aer din altitudine, care au "iteze
ale "antului mai mari. Intre masele de aer cu diferite "iteze, astfel
amestecate, se produce o frecare interna ce suplimenteaza frecarea interna
produsS de "ascozitate. 1recarea interns scade in altitudine odata cu
scaderea densitatii aerului, iar frecarea e+terna scade datorita departari de
suprafata terestra. 1recarea e+terna nu se transmite la inSltime mai mare de
:##-1### m, fata de suprafata terestra. InSltimea panS la ere este prezenta
frecarea e+terna se numeste ni"el de frecare, sau strat limits planetar. in
cazul prezenfcei con"ectiei termice, acest strat se poate ridica panS la 15##
m.
1orta centrifugd
La miscarea unui corp pe o traiectorie curilinie, inter"ine si forfa
centrifugS. *a este orientatS spre e+terior, pe directia razei de curuiS..
2arimea fortei centrifuge este direct proportionals, cu ptoatul "itezei si
in"ers proportionala cu raza de curura.
)dntul geostrofic, "dntul de gradient si "dntul geociclostrofic
?/
La Tnaltime, in atmosferS, nu e+ista practic forta de frecare. 1orta 3oriolis
si forta gradientului aric orizontal a5ung sS se ec(ilireze, iar "antul "a
a"ea directia paralelS cu izoarele. ,irectia si "iteza sa sunt foarte
constante. %cest tip de "ant se numeste "dnt geostrofic.
,e regula, izoarele sunt cure, caz in care se manifests si forta centrifuga.
Su actiunea comunS a celor trei forte se formeaza "dntul de gradient.
In cazul izoarelor circulare, "antul de gradient de"ine "dnt
geociclostrofic. In 5urul ariilor arice, acest "ant ate circular, in sensul
acelor de ceas, in cazul ma+imelor si in sens in"ers, in cazul minimelor.
Vantu" in 2#eenta fo#tei ;e f#e3a#e
In stratele mfenoare ale troposferei, forta de frecare are o actiune puternica
asupra "itezei si directiei "antului.
1orta gradientului aric !A$ este perpendiculara pe izoare, orientat% spre
presiunea mai scazutS, forta 3oriolis !%$, este perpendiculars pe directia
de miscare, orientata spre dreapta in emisfera nordica, forta de frecare !1$,
in sens contrar miscSrii, intr-un ung(i de '5S. In aceste conditii, prin
compunerea fortelor, directia "antului de"iazS la dreapta fata de forta de
gradient, panS rezultanta dinrre forta 3oriolis si frecare a5unge s' rna
ciueciie coniraici lories ae giocienL. ii. acel moment, "antul de"ine
stationar, cu miscare uniforms si rectilinie, "ectorul reprezentand directia
si "iteza sa fiind ) !fig. 2/$.
.ng(iul de de"iere al "antului fatS de forta gradientului aric, nu poate
a5unge las
ungniu, de H# ! daioritS fortei de frecare, moti" pentru care "antul nu "a
ate paralel cu izoarele, ci olic fata de ele. )aloarea ung(iului a esteK
tg a T 2 Gd sin GpN & unde co este "iteza ung(iularS de rotatie a
;SmantuluiL cp, latitudineaL &. coeficientul de frecare.
2arimea ung(iului de de"iere de la directia fortei de gradient este direct
proportionala cu "iteza ung(iulara a ;amantului si latitudinea, amii
parametri concretizandu-se in latitudine si in"ers proportionals, cu
coeficientul de frecare. La ecuator "aloarea ung(iului a este egala cu #, iar
"antul ate in directia gradientului. 3resterea latitudinii duce la cresterea
?5
de"ierii fata de directia fortei de gradient iar cresterea coeficientului de
frecare, la micsorarea ung(iului de de"iere. ;e continente "aloarea medie a
acestui ung(i este de /#-5#S, iar pe oceane de ?#->#S.
Sl'.irea frecarii duce la cresterea "itezei "antului odata cu cresterea
altitudinii, iar de"ierea fata de directia fortei de gradient este #, realizandu-
se "antul geostrofie care are directia paralela cu izoarele.
,irectia si "iteza "antului
,irectia "antului este apreciata in functie de punctele cardinale marcate de
roza "anturilor prin 1: directii. ,irecti"e mai pot fi e+primate si in grade
de cere. In telegramele meteorologice transmisia se face codificat, prin
cifrepare de la # la '#, ## reprezentand calmul atmosferic, 2, directia nord-
nord-est, /, nord-este, pana la nord, '#. In climatologie se utilizeaza doar >
directii.
)iteza "antului este puEsatorie, de aceea rezultatul masuratorii este de fapt
o medie pentru 12# secunde in cazul masuratorii cu girueta si 1## secunde
in cazul masuratorii cu anemometrul. 9ezultatul se e+prima in mNs sau in
&mNora. Se mai utilizeaza si scara de aprecieTe <eaufort, a"and grade de la
1 la 1?, in functie de efectele "iziile ale "antului, 1 reprezentand calmul
atmosferic, iar 1? uragan, cu "iteza de 1># &mNora. )itezele ma+ime
inregistrate pe glo pot depasi "alorile acestei scan.
)iteza "antului creste cu altitudinea, a5ungand dula la inaltimea de 1###
m deasupra solului.
)iteza ma+ima a "antului inregistrata pe glo, s-a produs in insula Ean
2a@en !2area -or"egiei$, in data de H III 1H'5, cand s-a inregistrat timp
de un minut, "iteza de >/ mNs !'## &mNora$. In 9omania, "itezele ma+ime
ale "antului au fost inregistrate la Iasi si <otosani, in 5-: I 1H::, cand s-au
inregistrat 55 mNs !1># &mNora$.
3ea mai ridicata "iteza medie anuala de pe glo se inregistreaza pe
tarmurile %ntarctidei !> mNs$. In 9omania, cea mai mare "iteza medie a
"antului se produce la statia meteorologica 3ea(lau-Toaca !1#,5 mNs$. In
altirudine, "itezele medii ale curentilor 5et, din troposfera superioara si
stratosfera inferioara se sifueaza la 2##-'## &mNora.
)antul e+ercita influence comple+e asupra intregului mediu geografic. ;e
langa rolul sau climatologie, "antul produce dezagregarea rocilor si
?:
transportul prafului rezultat, erodeaza solurile cu "egetatie s2.raca, sau filra
"egetatie, pune in miscare curentii oceanici, transports polen ,spori,
seminte, insecte si microorganisme. Studiul parametrilor "antului
fundamenteaza proiectele de utilizare apotentialului eolian.
Structura "antului
Turulenta genereaza fluctuatii permanente ale directiei si "itezei "antului,
moti" pentru care oser"atiile asupra "antului nu sunt instantanee, ci
dureaza 1##-12# secunde.
,in punctul de "edere al pozitiei liniilor de curent, "antul ,poate fi
turulent sau laminar, iar din punct de "edere al "ariatiilor in timp ale
"itezei, in rafale sau constant.
In mod oisnuit, "antul este turulent. Turulenta are natura dinamica,
pro"enita din neregularitatile suprafetei terestre, sau termica, cand
scurgerea orizontala a maselor de aer este deran5ata de curenti ascensionali
sau descendenti !procesele de con"ectie termica$. Turulenta dinamica a
"antului creste odata cu cresterea "itezelor. Turulenta termica este
ma+ima in perioadele calde si minima in cele reci. Turulenta totala,
pro"enita din insumarea celor doua tipuri de turulenta, este ma+ima in
dupa amiezile de "ara si minima in noptile de iama. Turulenta este mare
deasupra uscatului, in special in regiunile montane si ininimS de.isnpra
oee.melor
)antul laminar, in care liniile de curent sunt paralele este prezent doar la
"iteze mici ale "antului deasupra suprafetelor manlor si oceanelor.
In ceea ce pri"este "iteza, "antul este de regula pulsatoriu, in rafale,
datorita turulentei. )antul constant ca "iteza este "antul laminar..
In unele cazuri, "anturi cu "iteze man', care tra"erseaza lanturi montane
paralele, capata o miscare ondulatorie In plan "ertical, "antul in unde.
%ceste caracteristici se pastreaza, estompandu-se meet si dupa tra"ersarea
ostacolului, generand uneori nori de unda, ondulatorii.
V'a#iatia nni3a 5i anua"a a ;i#e3tiei 5i !iteei !antu"ui
??
)ariatia zilnica a directiei "antului are fluctuatii periodice si neperiodice.
1luctuatiile periodice sunt generate de circulatia termica, datorata incalzirii
si racirii inegale a diferitelor sectoare din suprafata terestra.
%cestea au Ioc doar in regiimi cu contraste mari ] intre caracteristicile
diferitelor sectoare ale suprafetei terestre5itoralele si muntii. In aceste
regiuni sunt prezente "anturile periodice locale, cu in"ersarea directiei
"antului, Intre zi si noapte !rizele marine si montane$. 1lucruatiile
neperiodice sunt mai frec"ente si e+tinse pe intreaga suprafata a planetei.
*le sunt datorate factorilor de circulatie generate a atmosferei si sunt mai
puternice in ariile cu intensa acti"itate ciclonica, zonele temperate.
)ariatia anuala ale directiei "antului este generate de caracteristicile
circulatiei generale ale atmosfrei. .neie zone climatice se inscriu cu
predominate ale unor circulatiiL "anttsrile de est polare, "anturile de "est
ale zonelor temperate, alizeele din nord-est, pentru zona tropicala a
emisferei nordice si alizeele de sud-est ale zonei tropicale a, emisferei
sudice. 3irculatia musonica prezinta insa directii in"erse de la un sezon la
altul, "ara dinspre oceane spre continente si iarna dinspre continente spre
oceane.
)ariatia diurnd a "itezei "antului este in fiancee de insolatie, incalzirea si
ificirea suprafetei terestre, a stratului inferior de aer si a miscarilor
con"ecti"e. 2a+imul dium se in+egistreaza la ora 1/, iar minimul nopatea
si spre dimineata. %ceste caracteristici sunt prezente in stratul inferior al
troposferei, pans la Inaltimea de 1## m, "ara si de 5# m, iarna. ,easupra
acestui ni"el situatia se prezinta in"ers. %cest fenomen se produce datorita
faptului ca pe timpul zilei, masele de aer de langa suprafata terestra, care
au "iteze scazute datorita frecarii si turulentei, sunt ridicate la inaltime de
catre con"ectia termicS, unde Isi pastreaza o "reme aceste "iteze scazute.
In locul lor, la suprafata terestra cooara mase de aer de la inaltime, care
Isi pastreazS o "reme "itezele mari. ;e timp de noapte, insa, deoarece
con"ectia terica lipseste, stratele de aer isi pastreaza pozitia, la inaltime
cele cu "iteze mari, iar la suprafata terestra, cele cu "iteze scazute. ,eorece
"ara au loccele mai itense sc(imurile de aer pe "ericala, "ariatiile zilnice
ale "itezelor sunt mai ine e+primate. ,easupra oceanelor, "ariatiile zilnice
ale "itezei "antului sunt mai putin e"idente si au un mers in"ers fata de
?>
uscat. ;e timpul noptii, de la suprafata calda a oceanelor, masele de aer cu
"iteze mai reduse se ridica in altitudine, unde transmit aceste "iteze
scazute, iar masele de aer de la altitudine, cu "iteze mari, cooara langa
suprafetele oceanelor. ,iferentierile mai scazute fata de uscat se datoreaza
faptului ca deasupra oceanelor "iteza "antului este mare, comf\arati" cu
cea de deasupra uscatului, iar diferentele fata de "iteza "antului in
altitudine sunt mai mici. In plus, deasupra oceanului, miscarile con"ecti"e
nu sunt atat de puternice ca cele de deasupra uscatului, intrucat suprafata
uscatului si stratul de aer de langa aceasta se Incalzeste mai puternic in
zilele senine, decat suprafata ac"atica.
9egimul anual al "itezei "antului este in functie de particularitatile
cfimatului si caracteristicile suprafetei acti"e. In zona temperata nordica, la
periferia "estica a continentelor, "itezele ma+ime se inregistreaza iarna,
cand se inregistreaza cele mai mari contraste termice intre temperatura
suprafetelor ac"atice si a celor continentale, iar cele minime, "ara. In
interiorul continentelor, "itezele minime se inregistreaza iarna, in conditiile
predominarii regimului anticiclonic, iar ma+imele primS"ara, cand se Inre-
gistreaza contraste termice dintre diferitele sectoare ale uscatului, iar
masele de aer prezinta o mare instailitate. %ceasta situatie este
caracteristica si 9omaniei.
3irculatia termica a aeruiui
Starea medie, normala a distriutiei presiunii in aitirudine, presupune
suprafete izoare paralele. ,ar aceasta situatie este medie, pro"enita din
situatii foarte di"erse, paralelismul acestor sroprafete fiind o situatie rar
intalnita. ,eformarile suprafefelor arice, la toate ni"elele de inaltime, este
urmarea mcalzirii diferentiate a suprafetei terestre si a stratului inferior de
aer, diferentieri care se transmit in inaltime-
Intr-o regiune In care suprafata terestra se Incalzeste, caidura se transmite
si stratelor de aer de deasupra. in acestea, treapta aricS creste, iar
presiunea scade pe "erticals mai incet decat m aerul rece Incon5urator.
Suprafetele izoarice se "or distanta, TnaEtandu-se deasupra regiunii
incSlzite, mai ales cele de la ni"elele superioare, situatie in care, la ni"elul
superior, presiunea "a de"er"i mai ridicata decat in Tegiunile
incon5uratoare, la acelasi ni"el. 1orta gradientilor arici orizontali "a fi
?H
orientarS. spre regiunile periferice, declansand la altitudine, curenti
di"ergenti de tip anticiclonic, dinspre centru, alunecand pe suprafetele
izoarice spre periferie. ;rocesul "a produce descarcare, cu scaderea
presiunii ina aria centrala si incarcare, cu cresterea presiunii in ariile
periferice de altitudine. Suprafetele izoarice din strateie inferioare se
cureaza in 5os spre aria centrala. 1orta gradientilor arici orizontali "a fi
orientata In stratele inferioare spre centru. In sistem ciclonal. %erul "a
aluneca pe suprafetele izoarice, de la periferie spre centru. Se produce la
ni"el inferior o scadere a presiunii In ariile periferice si o crestere a ei In
aria centrala. Se "or declansa curenti de compensatie pe "erticala. La
periferie, aerul dens din altitudine "a coora In aria periferica de 5oasa
presiune de la sol, iar in aria centrala,i aerul cu presiune mare "a fi antrenat
in miscare ascensionala spre aria centrala de 5oasa presiune din altitudine,
astfel inc(izandu-se cele doua circuite !fig. 25$. 2iscarile se mentin atat
timp cat suprafata terestra din aria centrala se mentine mai calda decat
ariile periferice. Sistemul de circulatie format este caracteristic circulatiei
in ciclon. La suprafafa terestra, aerul e deplaseaza la suprafata terestra, din
regiunile m.si reci spre cele mai calde, curentii de altitudine fund in aceste
arii, dinspre centru !zona mai calda$, spre periferie !zona mai rece$.
,easupra regiunilor in care aerul se raceste, treapta arica scade iar
izoarele se apropie, curandu-se in 5os la ni"ele superioare si in sus, la
cele inferioare. ;resiunea creste in aria centrala, in stratele inferioare, forRa
gradientilor arici "erticali se mdreapta spre e+terior, iar aerul se
deplaseaza di"ergent, dupa sistemul circulatiei in anticiclon, spre
periferiile mai calde si cu presiunea mai scazuta. Se "a produce o
descarcare de presiune in centru si o crestere la periferie. La ni"el superior,
in aria centrala presiunea este mai scazuta, iar aerul din regiunile
incon5uratoare se "a deplasa con"ergeC, alunecand pe suprafetele izoarice,
spre aria centrala, dupa sistemul circulatiei in ciclon, unde se "a produce
incarcare si cresterea presiunii, la periferie producandu-se descarcare si
scaderea presiunii !fig. 25$. In continuare se declanseaza curenti "erticali
de compensatie. In aria centrala se declanseaza curenti descendenti, de la
ni"elul superior, unde presiunea a crescut, la ni"elul inferior, unde a
scazut. La periferii, aerul se "a deplasa ascendent, din aria incarcata de la
>#
ni"elul inferior, spre ni"elul superior, unde presiunea este in scadere.
Sistemul circulatiei in regiunile in racire este eel care se produce intr-un
anticiclon. 3ele doua circuite "or functiona atata "reme cat aria centrala se
mentine mai rece. La suprafata teresrra, aerul se deplaseaza la suprafata
terestra din regiunile mai reci spre cele mai calde, iar in stratele superioare,
in"ers.
Sistemele de circulate termica a aerului sunt prezente si in mecanismul de
formare al "anturilor periodice locale, rizele.
Vantu#i"e "o3a"e
)anrurile care se formeaza su influenta factorilor fizico-geografici locali
si care actioneaza in regiuni geografice restranse, se numesc "anturi locale.
Sunt doua categorii de "anturi localeK cele care iau nastere datorita
circulatiei termice a aerului !rizele$ si cele care se formeaza prin
sc(imarea temperaturii si umezealii curentilor circulatiei generale a
atmosferei, de catre orografie !foe(nul si ora$. 0 categorie aparte a
"anturilor locale o constituie cea constiruita de curenti ai circulatiei
generale a atmosferei, determinati de anumite conditii de repartitie a
microproceselor sinoptice. ;rin intensitate, mod de manifestare si efecte,
"anturi locale care au frec"enta si intensitate ridicate, confera trasaturi
climatice specifice, regiunilor Incare se produc. %sa sunt Simunul din
norduC %fricii si Sirocco din 2editerana 3entrala iar in 9omania, 3ri"atul,
%ustrul !<altaretu1$ si Su(o"eiul.
<rizele de mare si uscat se produc in regiunile tarmurilor marilor si
oceanelor. dar si ale lacurilor mari, ale flu"iilor man, deltelor si c(iar in
resume cu fuia.\tLLu. EuM^B. ioi o+nciMi \n c.i MiiiLuLL G-b i... z, ui noapte.
<rim de mare !de zi$ se produce datorita incalzirii puternice pe timpui
zilei, prin insolatie, a uscatului. Se formeaza unul din cele doua circuite ale
situatiei de circulatie termica a aerului in regiunile care se Cnca=lzesc. La
inaitime ia nastere antiriza pin alunecare pe suprafetele izoarice inclinate
catre mare, iar la ni"el inferior, aerul rece si umed aluneca pe suprafetele
izoarice spre uscat. 3ircuituC se inc(ide prin descendenta aerului din ariile
de altitudine, incfircate, de deasupra marii, incaizirea prin comprimare
>1
producand Tncalzire si cer sciiir. deasupra marii. In interiorul uscatului,
aeruC umed marin se incalzeste, se produce o incarcare in ariile periferice si
ascensiune spre ariile periferice de altitudine, unde presiunea este in
scadere !fig. 2:$. 9acirea adiaatici produce condensari si neulozitate in
interiorul uscatului, dar precipitatiile lipsesc. <riza de zi este mai puternica
decat riza de noapte, pentru ca contTastele termice dintre uscat si mare
sunt rnai puternice pe timpui zilei.
curentii de altitudine fund in aceste arii, dinspre centru !zona mai
calda$, spre periferie !zona mai rece$.
,easupra regiunilor in care aerul se raceste, treapta arica scade iar
izoarele se apropie, curandu-se in 5os la ni"ele superioare si in sus, la
cele inferioare. ;resiunea creste in aria centrala, in stratele inferioare, forRa
gradientilor arici "erticali se mdreapta spre e+terior, iar aerul se
deplaseaza di"ergent, dupa sistemul circulatiei in anticiclon, spre
periferiile mai calde si cu presiunea mai scazuta. Se "a produce o
descarcare de presiune in centru si o crestere la periferie. La ni"el superior,
in aria centrala presiunea este mai scazuta, iar aerul din regiunile
incon5uratoare se "a deplasa con"ergeC, alunecand pe suprafetele izoarice,
spre aria centrala, dupa sistemul circulatiei in ciclon, unde se "a produce
incarcare si cresterea presiunii, la periferie producandu-se descarcare si
scaderea presiunii !fig. 25$. In continuare se declanseaza curenti "erticali
de compensatie. In aria centrala se declanseaza curenti descendenti, de la
ni"elul superior, unde presiunea a crescut, la ni"elul inferior, unde a
scazut. La periferii, aerul se "a deplasa ascendent, din aria incarcata de la
ni"elul inferior, spre ni"elul superior, unde presiunea este in scadere.
Sistemul circulatiei in regiunile in racire este eel care se produce intr-un
anticiclon. 3ele doua circuite "or functiona atata "reme cat aria centrala se
mentine mai rece. La suprafata teresrra, aerul se deplaseaza la suprafata
terestra din regiunile mai reci spre cele mai calde, iar in stratele superioare,
in"ers.
Sistemele de circulate termica a aerului sunt prezente si in mecanismul de
formare al "anturilor periodice locale, rizele.
)anturile locale
>2
)anrurile care se formeaza su influenta factorilor fizico-geografici locali
si care actioneaza in regiuni geografice restranse, se numesc "anturi locale.
Sunt doua categorii de "anturi localeK cele care iau nastere datorita
circulatiei termice a aerului !rizele$ si cele care se formeaza prin
sc(imarea temperaturii si umezealii curentilor circulatiei generale a
atmosferei, de catre orografie !foe(nul si ora$. 0 categorie aparte a
"anturilor locale o constituie cea constiruita de curenti ai circulatiei
generale a atmosferei, determinati de anumite conditii de repartitie a
microproceselor sinoptice. ;rin intensitate, mod de manifestare si efecte,
"anturi locale care au frec"enta si intensitate ridicate, confera trasaturi
climatice specifice, regiunilor Incare se produc. %sa sunt Simunul din
norduC %fricii si Sirocco din 2editerana 3entrala iar in 9omania, 3ri"atul,
%ustrul !<altaretu1$ si Su(o"eiul.
<rizele de mare si uscat se produc in regiunile tarmurilor marilor si
oceanelor. dar si ale lacurilor mari, ale flu"iilor mari, deltelor si c(iar
inregiunile cu mlastini. ,irectia lor oscileaza in sens contrar de la zi la
noapte..
<riza de mare !de zi$ se produce datorita incalzirii puternice pe timpui
zilei, prin insolatie, a uscatului. Se formeaza unul din cele doua circuite ale
situatiei de circulatie termica a aerului in regiunile care se Cnca=lzesc. La
inaitime ia nastere antiriza pin alunecare pe suprafetele izoarice inclinate
catre mare, iar la ni"el inferior, aerul rece si umed aluneca pe suprafetele
izoarice spre uscat. 3ircuituC se inc(ide prin descendenta aerului din ariile
de altitudine, incfircate, de deasupra marii, incaizirea prin comprimare
producand Tncalzire si cer sciiir. deasupra marii. In interiorul uscatului,
aeruC umed marin se incalzeste, se produce o incarcare in ariile periferice si
ascensiune spre ariile periferice de altitudine, unde presiunea este in
scadere !fig. 2:$. 9acirea adiaatici produce condensari si neulozitate in
interiorul uscatului, dar precipitatiile lipsesc. <riza de zi este mai puternica
decat riza de noapte, pentru ca contTastele termice dintre uscat si mare
sunt rnai puternice pe timpui zilei.
<riza de zi Inainteazfl In inienorul continentelor '#-/# &m !in zonele
tropicale aride. pans la 1## &m$. ci.i o ^ itezS medie de /-? mN's. Intre mftri
si deite, rizeie sum stae Intrucat difererstierite termice sunf mici. deltcie
>'
flind suprafete in acre predominfl suprafetele ac"atice, iar suprafetele
terestre stint umede. 3ircuitul rizei de mare si antirizei se dez"olta pe o
grosime de 15##-'### m.
<riza de uscat !de noapte$ se produce dup' mecanismul circulafiei
termice din regiunile ce s-au rscit, 2ecartisrmil de actiune repreztntS unul
din cele douS circuite prezentate pentru circulatia termica In regiunile care
s-au rScif. La racirea radiati"a a suprafetei terestre si a stramltii de aer de
deasupra ei, suprafetele izoarice se apropie. In ni"elul inferior se rncIirsS
spre mare, iar aerul de deasupra uscaru(ii. rece si uscat, cu presiune mai
mare, "a aluneca spre mare pe acesfe suprafete, producand desarcari de
presiune deasupra izo(arele se Inclini spre uscat, aerul de deasupra rnSrii
are presiunea mai mare pentni acelasi ni"el de altitudine si se deplaseazS
spre uscat, su forma de antiriz2, producandu-se descSrcSri de presiune
deasupra marii si IncarcSri deasupra uscarului. 3urentii "erticalC "or
incln'de circuitui, prin descendenp pe uscat si ascendents, pe mare, unde
aenii a de"enit mai usor si prin umezrre. %scendents de deasupra msrii
"a produce rScire prin detenta, condensSri si neulozitate `fig,
2?$. ,ac5 ziua este mai seiu'n pe mare, noaptea este mai senin pe uscat.
<riza de uscat, mai slail decat cea de mare, InainteazS pe mare circa 1#
&m, cu o "itezfl medie de doar 2-' mNs. 3ircuitui rizei de uscat si eel al
antirizei se dez^olta pe o grosime mai redusa decat in cazul rizei de
mare.
<rizeie marine, prin componenia de zi, nu influenI !opoclimaticEL,
generand un topoclimat specific de literal. <nzcle de zi transports m
interiornl uscafului i5nie?f.-$i,i
prQFuc o neu&lozitate care prote5eazS "egetatin in timpul zilelor toride,
aduc rtconre pe litornC. eencrnnd coridifii optime curei (eiio"iarine.
,"ipS mecamsme identice cu celc ale rizeior marine se produc Si rizeie
de pMdure. zii.KKi dLr.spK-e padure spre camp, tar noapren in"ers. f'n'n riza
de pMdure, padurea 1st transmits pe iinipui z8-5'l in sp.r.ii.'e in"ecinate,
aerul mai umed si mai rtcoros, generand fa"orailitsti pentru "eMc*atin din
accstc arii. <nza de pQ1dure nu se manifests decat in sezoiiul cald. in zilele
si noptile senine.
>/
<rizt'le de niurtfe si de "ale se produc in rep'uni montane dar si in cele de
dealuri inalte. 3omponenia lor descendenta. "anlurile de rnunfe, cooanl la
mare distanffl de niunte, pe "ails marilor ratiri
<ri-a de "ale actioneaza pe timpui ziiei. in zilele senine. in cazul incSlzirii
Oiersantilor do crtire insolatie. Suprafetele izoarice se Indepaneaz% una
de alta. generand pante dinspre ariile 5oase spre munie in stratele inferioare
si dinspre munte spre ariiie 5oase, in stratele superioare.
2ecanisnuiC de producere esie asemanator rizei de mare, putandu-se
utiliza sc(ema din figura cu sustituirea marii de cattre "ale si a uscatului
de catre munte. La ni"elul culmilor, la atingerea ni"elului de condensare ,
in pnmele ore ale dupa amiezii se formeaza ceata in cazul ascensiuuii lente
si nori, in ca@.ui ascensiunii rapide, producandu-se frec"ent precipiiaiii de
con"ectie orograficS. 3urentul de altitudme, antiriza, se produce la
ni"elut de 5##-1### m deasupra suprafetei terestre. Spre deoseire de riza
de mare, care are "ifeze mai man decat riza de uscat. "iieza rizei de "ale
este mai sdlzuta= decat a rizei de munte In cazul amelor rize de zi, de
mare si de "ale, .curentul rizei de zi propriuzise, de In suprafata teresfrS.
are grosime mault mai mare decat curentul de la soC aC rizeior de noapte.
,
<riza tie titunte prezinta curenti deescendei.i, noaptea si In prirna pane a
diminetii. iCe timpul noptii. "ersantii si culmile se rilcesc radiati" mai
puternic decat "ftile. ,easu5$ra "ersantilor si culmilor, supral'etele
izoarice se apropie, la rmeiuC inferior, panicle lor cooart spre "ai. iar pe
acestea cooara mascle tie K radiati^', cu presiune ridicata, szenerand riza
de munte. Li^ ni"el superior, pe suprafetele izoariee inclinate spre
culmi, aluneca aen.il de densupra "aiior, pentru a compensa descarcarea de
presiune genrata, de "antul de munte, 5 prin curenti de atiriza. Incaicarea
la ni"elul "aiior genereaza. curenti ascendentC spre aitirudine, unde s-n
produs desdlrcarea !fig. 2>, <$.
K
<riza de munte pune In miscure sfrate de aer rece, dens, fitnd limiiata la un
strat cu grosimea de doar ] 2##-'## m, cu "iteze mari. )iieza ma+ima in
cadrul rizei de munte se produce In o inaitime egala cu 1 L/ din K
grosimea curentului descendent. %erul descendent isi intensified "iteza in
>5
coorare pe "ersanfi si "Ei <riza de munte se poate produce si pe timp cu
cer noros snu acoperit, aerul rece si dens coorand si ga"itntiouai. In
tinip, K ca "aloare medic, nza de munte are duratiE apronpe dula fatl de
riza de zi. 0 medie zilnicd pentru intregul an, in climatuC temperat
continental, pentru munti de inaltime mi5locie, prezinia in ziiele senine,
riza de zi mire orele 1#-1>, calm aimosferic la sc(imarea directiei
curentilor de aer, intre orele 1>-1H, riza de noapte intre orele 1H-H si calm
atinosferic intre orele H-1#.
<rizeie de munte si de "ale au rol in producerea precipitatiilor de comectie
dinamica de dupa annaz% din ari'tle montane inalte, mcfl.tzesc regiimile
montane pe timpul zilei, ricesc "lile pe timpul noptii si al diininetii,
gencreaza m"ersiuni lemiice in "ai si depresiuiii in a doua parte a noptii si
dimineata, crind aerul rece nl rizei de munte patnmde su aenil caCd dm
"ai si-l ridica in altitudinc.
)iinturi& descendente locale !cataatice$ se produc prin descendenta
aerului dupa tra"ersarea unui lant montan sau stationarea Intr-o zona
Inalf8.
1oe(nul este un "ant cataalic cald si uscat. *ste tipic 2untiior %lpi,
regiune de unde pro"ine si denumirea. Se produce atunci cand o masa de
aer umed tra"erseaza un lant montan. iar in timpul ascensiunii se produc
precipiiatii. 2ecanismul sc(ematic al foeluuilui este prezentat in llg. 2H.
In e+empluC prezentat, o masa de aer a"and temperafura de 15S 3.
!ensiunea "aporilor de a pa de >,? m si umezeala relati"e de 5# O.
pomind de la ni"elul mftrii, escaladeaza un lant montan malt de '### m.
;ana la inalfttnea de 1### m nu se prc+iuc condensan, iar aerul se raceste
in ureare prin detents.. dupfi adiaam uscata, cu CS3'1## m, temperaturn
coorand la 5S 3, tensiunea "aporilor de apa paslrandu-se constants, iar
umezeala pe relati"a urcand In 1## O. La aceasta temperatura se atinge
temperatura punctului de roua pentru tensiunea care o au "aporii de ap' si
incep condensSrile si precipitafiile in masa de aer care isi conttnua-
urcarea, precipiiatii care se "or produce pans la atingerea culmii. ,atoritI
caldurii latente elierate de "aporii de apa la condensate, de la 1### m.
pana deasupra culmii, la ni"el"il ceC mai malt la care urea masa de aer, la
'### m, rficir.ea nu se mai face dupa adiaata uscatft, ci raai sla, dupa
>:
adiaaia umeda, considerate in caziii prezental de #,5S 3N1.## m.. %stfel
temperatura "a a5unge, deasupra culmii, la altitudinea de '### in, -5=3.
.mezeala relati"a, In conditiile condensarilor continue se pSstreaza pana
deasupra culmii, 1## O. ,atorita "aporilor pierduRi prin condensate si
precipitatii, tensiunea "aporilor cooara la /,2 m. ;e "rsantul opus. In
descendants, masa de aer se "a incalzi dupS gradienful adiaatic uscaf, cu
l=3NI## m, a5ungand la ni"elul inferior, In 25S3, cu 1# =3 mai mull decat
la plecare. Incfllzirea este datorata caEdurii latente de condensare. In
conditiile cresterii temperaturii. intr-im aer relafi" uscat, umezeala relati"a
cooart la 1'O.
Incalzirea iinci mase de aer se produce si atunci cand condensarea si
precipitafiile au loc intrao masa de aer care se deplaseaza la altitudine, pe
"erticals, insa efectul de mcalzire nu este perceput putemic la ni"eluC
solului !totusi se spune ca dupa precipitatii, ploaie, sau ninsoare, se
Incalzcstc$. Simpla condensare si incalzire In aenil in acensiune nu sunt
suficienfe, ftra indepartarea apes din masa de r.er prin precipitatii, pentru
e"aporarea norilor, pe "ersantul opus, "a fi consumat intregul plusul de
caldurii castigat prin condensari, la ascetisiune. 1itiS. cunoasterea
parametriEor de temperatura, tensiune a "aporilor de apa si umezeala
relati"a de la pornire, esfe (azardanta clasiilcarea ur"ui "ant cataatic cald
si uscat, ca foe(n. ;e Inga temperaturile ridicate, foe(nul se caracterizeaza
prinfr-o iimezeaia relati"a foarte scazuta !su 1#O$. %erui uscat este foarte
iimpede, iar "iziilitatea este perfectM, dtmmuandu-se efectul de
perspecti"a creat de reducearea progresi"a cu distantS a clarilatii
orectelor. 1oe(noi esfe mai frec"ent iama si prima"ara si cei mai rar
fntafnit, "ara.
In %ipii eIetieni se mregislreaza o medie am"ala de /# de zile cu foe(n,
iar pe "ersantul sudic al 3aucazului,, la Dutaisi !Tn Anizia$, 11/ zile. ;este
2untii Stancosi, in preriite canadinene, ate o "arianta de foe(n. numita
3(inoo&.
In 9omania fenomenele cele mai intense de foe(nizare se produc in
Sucarpatii 3ururii, 3irculatia predominanta de "est si nord-"esC este
concentratt ca intr-o palnie de lanMulrile 3arpatilor 0rientali si a 3arpatilor
2eridionali, diri5ata peste aria mai 5oasa a ,epresiurm <raso"ului si
>?
fortata la tra"ersarea sirului e+tern aC 3arpatilor 3ururii. 3iimatuC local
mai cald, da to rat si e+pozitiei sud-estice, este mai cald si mai uscat si da
tori's foe(nului. iernilc sunt lande, iar strain E dc zapada nu persists
pcrioadc Tndelungatc. -u iniamplStor, ici se ails cea mai mare regiune
"iticolii a tarn. )egetatia naturals si micro fauna prezinia elemente
sumediteraneene. La aceastS distanta de E)Earea 2editerana si In acea
pozitie flzico-geograficiL nu poate fl "ora de climat sumediteraneean
propriuzts. .rmeaza ca amploare, foe(nul 2utiulor %puseni, prezent in
3uloaniC 2uresu(ii si c(i.ir In azinuE inferior al Tarna"elor. 2ai paote fi
citnfa 3osa"a din <anat, )anful 2are din T.ira 1agarasului. 1enomene
foe(na& pot fi oser"ate c(iar si in arii de&uoase. unde dcaluri mai ma&e
sum situate pe directia "est !3otnari, ifusi$.
<ora este un "ant rece. cu "iieze foarte mari !inure 1##-2!7$ &n"ort$.
;roduce condensiui in masele de aer cald. marin. de pe liioralele unde se
oroduce. Se formeaza c(iciura. polei. deouncn I5c(ide si solide. indict.
3onditiile de producere se concretizenzfl in stagnarea si ncitmuiarea unor
mase de aer, de ictiula anticiclomc, in spatele until lant montan. situat in
apropierea marii sau a unui mare lac. In conditiile in"ecinarii cu o arie ctL
aer cald si umed, de 5oasa presume, gradientCC arici orizontali mari,
"or produce
monlan. cie caire masa de aer iecc t(u. 'u E. Aradieniii arici ^erticaCi in
aria litorala treuie sa fie mai mari decat gradientui adiaatic uscat !@ \
@Li$. deci nun mari de I1= !,?1## m. %cesti gradienti sunC frec"ent Tntalniti
pe litorale, unde In strain4 inferior al atmosferei, aerul este incaiziC iama de
suprafata ac"aticL'C, re"enirea la temperatunle normale ale reuiunn,
facandu-se destuC ,e rapid in altitudine. ,enumirea de ,,ora' pro^ ine de
la "antul rece ce ate dinspre platounle montane din 2untit ,inarici, spre
2area %driatici. *ste ine cunoscut 2istralul. care ate dinsp"o 2asi"ul
3entral 1rancez. spre coastele 2drii 2editerane. La e+tremitatea nord-
"esticd. a 2untslor 3aucaz, la -o"orosiis&, pe litoraluC 2arii -'eagie, se
Inregistreaza m medie /: de zile cu ora pe an. 1rec"enta mare a acestui
"ant in arii ac&ipostite de litoral, unde de regula iernile sun foarte iande,
climatul sumediteraneean sau mediteraneean. cu "egetafie tipics si culturi
de plante mediteraneene, produce prin ing(et, mari pague. .n "anY de rip
>>
ora a scutundat flota aliatilor europeni, in timptil razoiului 3rimeei, In
golful <alacla"a. 1."enimentul a dus la Intelegerea de catre mi"emele
europene, a necesitsr5i unei rctele rneteoroiogice care sa cuprinda intreaga
*uropa, a"an ca scop principal prognoza. % fost factorul care a dus la
creerea unei reteie meteoroiogice Internationale.
1enomenul se produce si pe tarmurile unui mare lac situat in regiune
montanS, cum este <ai&alul.
In 9omania, un "ant de tip ora este -emira. %erut rece al anticiclonului
eiirosierian. acumulat tn sudul 2oldo"ei, tra"erseaza sudul grupei
centrale a 3arpatilor 0rientali. peste 2untii -emira si prin pasul 0ituz si
capata caracter de "ant cataatic rece, in ,epresiunea <raso"ului,
1. ,. VA'OR1I DE A'A DIN ATMOSFERA8 CONDENSAREA
LOR SI 'RECI'ITAtIILE ATMOSFERICE
1. ,. 1. SISTEMUL DE FA)E AL A'EI SI MARIMILE CE
DEFINESC UME)EALA AERULLI
SistemuC de laze al apei
Sc(imul de faze al apei are loc prin trecerea freptata, dintr-o faza in a(a,
rareori sarindu-se peste o faza !sulimarea$. a unui numar de molecule, in
natura au le+K procese re"crsiileK e"aporare-condensare, topire-ing(et.
e"aporare-s+ilimare.
Sc(imarea de faze are loc in"ariail la aceeasi parnmetri. e+primati prin
graficul de ec(ilim al sisteinului de faze a apei !fig. '1$
,upa cum se oser"a, temperatura de #a 3 si tenstunea "aporilor de apa de
:,1 m sunt parametri important. La intalnirea acestor doiiS "alori se ai1s
puncntl triplu al apei, punct la care apa su forma de "apori. iio(ida sau
g(eadi, se afla in ec(iliru, putand coe+ista. ,in punctuC triplu pleaca
curele de ec(iliru Intre fazele apei, ce coincid cu curele tensiunii lor de
saturatie. Se oser"a ci Intr-o mar5a ingusta, apa poate e+ista lic(ida.
suoraracita si la tem,eraturi mult su #S 3. de retrula panS la -15S3, dar
rareori c(ir pana la -:#S3.
>H
Tensiunea de saturatie pentru g(eata este putin mat sctouta decal pentru
apa, ceea ce "a face ca Intr-un sistem coloidal, norul, sa pre"aleze
sulimarile in fata condensarilor. iar e"aporirile particulelor de apfl sa se
prc+luca mai rapid decat s-ar putea transfonr.a in "apori. particulele de
g(eata. -orii care contin apa si g(eata sum cei care produc cele mai
intense precipiiatii.
Sc(iniarile de faza ale apei se produc cu consum sau elierare de caldura.
;entru topirea unui gram de g(eata sunt necesare ># cal, caldura latenta de
lopire, care este elierat% la ing(etul unui izrain dc apa, su forma de
caiuura laienta cKc solidificare ;entru e"aporare la temperatura de #= 3.
sum necesare 5H? cal, caldura latenta de e"aporare. care la 1##S 3, esie de
5'H cal. cantitati de caldura ce sunt elierate la condensare su forma de
calduni. laienta de condensare. ;rocesul de suiimare. produs in amele
sensuri. e"aporare ue pe supra fata g(etii sau transformare a "aporilor
direct in g(eata, consuma Si respecti" eiiereaz% cantitati de caldura egaie
cu suniele proceselor topire si.e"aporare, rcspecti"condensare si ing(et.
2ar-mute ce dellncsc umezeato aerului
;rezenta "aporilor de apa in atmosfera determiua o snsusire fizica a sa,
umezeala, care este determinata
prin mai nnilti parametri
Tensiunett "aporilor !e$, este acea paite din presiunea atmosferica care se
datoreaza apasarii e+ercitate de "aporii de apa. Se masoara in miliari
!m$.
Tensiunea de saturatie !*$, !tensiunca ma+imd$, este tensiunea ma+ima pe
care o pot a"ea "aporii de at\a la o anumita temperatura, tensiune peste
care incepe condensarea. Se mascara In miliari. 3resterea ternperaturii
aerului produce cresterea "alorii tensiunii de saturate. Sum posiile trei
situatiiK e G *. caz In care aerul este nesaiuratK e T *, cand aerul este
st.uratL e \ *, cand aerui este suprasaturat.
.mezeala asolutd !a$, este cantitatea de "apori de apa e+primata in gNmE.
3antitatea de "apori in gNmE necesara pentru a satura aerul la o temperatura
data se numeste umezeala asolute de saturate, sau umezeala asolute
ma+(ns!de saturatie$!%$.
H#
.mezeala specified ![$ este cantitatea de "apori de apa e+primata in gN&g
aer.
.me~eaCa specified, ma+ima !tie saturatie$ este cantitatea de "apori in
grame, necesara pentru a satura > &g de aer la o temperatura data.
.mezeala relati"a !9$ este raportul dintre tensiunea "aporilor de apa !e$ la
o anumita temperatura si tensiunea de saturatie !ma+ima$ pentru acea
temperatura !*$. Se e+primS in procente dintr-o suta `O$. )aloarea ei arata
cat la suta din cantitatea de "apori necesari saturatiei !condensarii$ se afla
la un moment dat in atmosfera.
9 T eN*-1##O
,eftcitul de saturatie este diferenta dintre tensiunea de saturatie si
tensiunea arului la un anumit
moment.
, T * - e
;unctul de roud !t, tau$ este temperatura la care treuie sa cooare un
"olum de aer pentru a de"eni saturat !in "olumul de aer respecti" pot
incepe condensarile fara "re-un aport supli,mentar de "apori$.
1.,.2. EVA'ORAREA
)aporii de apS din atmosfera
)aporii de apa sunt prezenfi in atmosfera inferioara a tntregii planete,
iliind in stratul inferior aC troposferei tntr-o proportie ce "ariazS de la
aproape #O, la ma+im /O din "olumul de aer anaSizai, in functie de
caracteristicile climatice, caracteristicile suprafetei acti"e, anotimp,
moment aC zilei etc. in tara noastra. aceasta proportie "ariaza de la #,/ O
iMrnM la 1Y' O "ara. ,e pe suprafta Terrei se e"apora anual, in medie, o
cantimie de 525.1## &m5 de apa, din care >:O !/52.:## &mZ$, de pe
suprafaRa marilor si oceanelor.
%pa su forma de "apori se impraslie de la local e"aporarii, in troposfera,
prin turulento, con"ectie, ad"ectie !"ant$ si in mai micft masura prin
H1
difuzie moleculara. ,ifuzarea in aititudine este fa"orizata de fnpiul c% ia
temperaturile oisnuite, "aporii de apa au densilatea de 5N> din densitalea
aerului uscat, aerul timed fund mai usor decat aerui uscat.
*"aporarea
*+ists trei moduri in care se poate produce e"aporarea de pe o supra fata
umeda. In cazul aerulm nesaturat de pe suprafta respecti"e se ridicil in
atmosfera un nuniir mai mare de molecule de apa decat se aseaza. din
atmosfera pe acea suprafata. in cazul aenilui saturat, numarul moleculeior
care parilsesc suprataia umeda este eQal cu numarul moleculeior ce se
intorc pe acea suprafata. =in cazul aerului suprasaturat, luimaniC
moleciileleor de apa care se depun pe acea suprafata esie mai mare ca
numaail de molecule care se e"apora. 3omparati" cu supreafetele
orizontale, pe suprafetele con"e+ze, procesul de e"aporare este mai intens,
iar pe suprafetele conca"e, mai redus. ;icaturile mici, ca grad de
con"e+itate mare se "or e"apora foarte usor.,iar picaturile mari mai greB,
a"and raza de curura mai mare. ;rocesui de e"aporare ai picaturiior mici
este e+trem de putemic doar salinitatea crescuta a acestora incetinindu-i.
%pa care urea prin capilarele solului, a"and o pelicula conca"a se e"apora
greu. ;e spatii largi actioneaza insa alte creiterii. Suprafetele con"e+e
!culmile$ an o insolatie mai una iar "antui inlaturS stratul inferior de aer
care s-a umezit, inCocuindu-l cu aer mai uscat din atmosfera liera
e"aporarea putand conttnua la fei de intens, pe cand suprafetele conca"e,
"ai si depresiuni. au insolatie mai slas iar cradul mare de adSpost,
genereaza calm atmosferic frec"ent, sau "iteze slae ale "antului. stratul cu
tensiune ridicati a "aporilor de ,.pa mentinandu-se langii sol, sau fund
inlocuit de mase de aer care s-au deplasat pana in acel moment, tot In
contact cu suprafata tcrestra, de la care au putut prelua "apori.
)itt'za de e"aporare se e+primi prin cantitatea de apa e"aporata intr-o
secunda de pe o suprafat.l de un metru parrat. t.a este Airect proponionasa
en lemperaiura supra teses de pe care se produce e"aporarea. cu ueucuus
tie saturatie., cu "iieza "antului si turulenta sa si este in"ers proportionala
cu presiunea atmosfericft.
In conditiiie "ariatStii suprafetei acti"e, "itezn de e"aporatie mai depinde.
In secundar si de a'ti fee tori. In. cazul solurilor, capslareie cu diametre
H2
mici asigura ascer.siunea rapida spre suprafata a apei din strasele mai
adanci ale soluiui. *"aporsrea deasupra unuor asttel de so&rri, cum ar fl
solurile argiloase, este mai putemidi dec at de pe soiuri nisipoase, care an
cap i tare cu diametre mai man. )eaetada. inlesnesie prin asortsa din
interiorul soiuCui,a apei, prin rS.dscini, apS pe care o "a climina prin
procese de tran+piratie. si apoi e"aporare, reunite su dentsir.irea de
s"apotranspirafie. ,enurnirea este utiiszata pentru a desemna procesele dc
s"aporatie in regiunile in care este prezentil "egetatie. ,e pe o suprafata
acoperita cu "egeiatis aundenta se e"apora cantitati de apa mat man decat
de pe aceeasi suprafata ac"atica, intrucat "egetatia se incalzeste mat atre
decaf masa de apa, iar suprafata frunzelor !pe amele fete$, mareste malt
suprafata de e"aporare. *"apotranspiratia reals, este catiiatea de api
e"aporata de pe o suprafata intr-o unitate de tirnp, iar e"apotranspiratia
potentials e+prima "aSoarea care, in co5iditiiie meteorologice respecti"e,
sau rnedii, in condditii de apro"izionare optima cu apa, ar putea fi
e"aporata.
9egimul ziin& si anual al e"aporarii Intr-o regiune anumit% este es In
ftinctic de temperanira suprafetei acti"e si a aerutui si de starea de uniezire
a suprafetelor. La cresterea temperaturii creste cantifatea de energie
calorica dispontiSa pentru ridicarea temperaturii apei, a procesului de
e"aporare, creste tensiunea de saturatie din aer, aerul Inmagazinar.d tr.ai
usor "aporii de apa produsi si creste deficituC de saturatie. *"aporarea csa
mai puternica se "a produce de pe uscat la orY. 1', de pe ape continentals,
la 1/-15. iar de pc mari si oceanc, mai tarziu. IncS un moti" pentru care
e"aporatia ma+ima se produce ziua, este cresterea "itezelor si a turuieniet
"antului, pe timpul zilei.
9eginiul arsuaC al e"apotranspiratiei urraeaza iidel reginiul temperaturii
aerutui. ;rocesele de e"aporatie \I su'imare, pe timpul iernii sunt
nesernmlicati"e.
i. ,. 3. TENSIUNEA VA'ORII..OR D= A'A SI UME)EALA
R.ELAT1VA A AERULU1.
Ten5iunea !a2o#i"o# ;e a2a
H'
,eaiispra oceanelor, "alorile ma+Cme ale tensiursii "aporilor se
inregistreaza dupa amiazi. iar "aCorsie
miniirte, inainte de rasSritul soarelui. ,easupra uscatului. in sezonul rece.
ma+irnele zilnice sc inregistrcaza diipi pranz, iar minimele pe timpuC
noptii, datorita e"nporinior reduse. In sezonul cald, ma+imele zilnice K'ae
produc dimineata si seam, intrucaK stusse'.e de aer Incaicate tu ^apori de
apa sunt a5itrenate ziua In con"ectie termtca is se depiasear8 in stratele
inalte ale troposferei, locu$ lor fund luat de mase de aer descendent, tnai
uscat, miiime& inregistrandu-se la oKa 15. In ariile montane cu altiutdini
medii si mari. ma+imele zilnice S' inregistreaNii ia ora 15. in conditiiie
unui aport de umezeaia dmsprc ^ai. iar minimele, noaptea.
9emmul arataC al lensiumi "aporilor dc apKi cte asemanator regimuiui
temperaturilor aenilui. Tensiunea "aporilor are In medie. in tara noastra,
"alori de circa 2 ni. "ara si #,/ m, tarna.
la rciati^a a aeruius
9eginuC zilnic si anual al umozeiii reCau^-e este de rcuuSa in"ers celui al
tetnpeni.irii acruiui !fig. '2$. L.i cresterea teraperaturii, creste e"aporarea
si tensiunea "aporilor de apa !e$, dar tenssunea dc
raponului cl^, cK^ic este umczeala relati"e. %rnpCitu-ciinile ziinicc si
anuale a& urneze(i re-p.e sur.t reduse deasupra oceanelor. ,easupra
uscstu(.ii. am-plitudinile ziirucc aie umezeiii relati"e a aeru(n sunt rnari
"ara, pe Simp scnin.
1. ,.&. CONDENSAREA VA'ORILOR DE A'A
;entm a se putea produce condensarea, este necesar tin apon de "apori de
ap' care s% determine n5ungerea "apori lor din atmosfera la tensiunea de
saturatie sau suprasaturare ! e \ *$, sail a5ungerea la aceasta tensiune, prin
atingerea punctului rous, In uraia racirii aeruEui !t G t$. conditii in care
umezeala relati"a a aerului poate aa5unge la condtia necesara condensarii
!9 \ 1## O$. ;rocesuC condensarii este fa"orizat de prezenta nucieelorde
condensare. ISe "or analiza procesele de racire ce pot produce
H/
condensarea, nucleele de condensare, procesele de condensare-suiimare si
produsele lor..
9olul racirii aerului in procesele de condensare
9acirea aerului su temperatura punctului de roua se poate produce prinK
radiatie, ad"ectie, amestec, sau prin procese adiaatice.
3ondiriile de racire prin radiate se produc in troposfera sau doar pe
suprafata terestra, caz in care condensarile se produc doar pe suprafata
terestra. 3and racirea are loc din strat in strat, in partea inferioara a
atmosferei, se produce ceaMa, iar cand are loc in stratele mai inalte, se
produc norii.
9acirea prin ad"ectie se produce intr-o masa de aer cald ce se depCaseaz2
peste o suprafata rece. Se poate produce frec"ent, noaptea si dirnineata, pe
tot parcursul anului, iar toamna si iarna, in orice moment aC zilei, cand
aeral mai cald de deasupra suprafefelor ac"atice, se deplaseaza peste
suprafata terestra, mai rece. ;rocesul se produce ziua, in sezonul cald, iar
prima"ara, in orice moment al zilei, cand aerul mai cald de deasupra
suprafetei terestre, se deplaseaza peste suprafete ac"atice mai reci.
1enomeneie se pot produce pe suprafete maritime si litorale, dar si la
prezenta tmor supra fete ac"atice mai mici !lacuri, flu"ii, mlastini$. .neori
conditiile se intrunesc si la prezenta unor suprafete continentale in"ecinate,
diferit incalzite. 1enomenul se produce aproape permanent pe suprafata
marilor. la contactul curen8lor oceanici cu temperaturi diferite, in cazul
ad"ectiiior de mase de aer.
9acirea prin amestec se produce la amestecul a doua mase de aer aproape
de saturate si cu temperaturi diferite. 1iindca "aloarea tens(uiii de saturatie
se reduce la 5umatate la fiecare reducere a temperaturii cu 1#S 3. amestecul
nou format poate intruni conditii de producere a tensiunii de saturatie.
9acirea prin procese adiaatice, eel mai frec"ent si intens proces de racire,
se poate produce in aer nesaturat, arunci cand efectueaza misdlri
ascensionaEe, se rSceste dupa adiaata uscata !l"C 3N1## m$. iar dupa in
ceputul condensarilor, in care aer utned safurat sau suprasaturat. cu "aiori
ale adiaatei umede G #,:5' 3N1## m.
-ucleele de condensare
H5
%tmosfera confine su forma de aerosoli, panicule lic(ide si solide.
-umSrul lor este decsoiL do mate si scade cu altitudinea. Sunt sute de mii
intr-un centimetni cu de aer. in atmosfera marilor erase si pe platformele
industrials zeci de mii in stratul de aer de la contactul cu suprafata terestra
si doar cate"a mii. in aerul din ariile montane. Sunt in principalmici
panicule (igroscopice de saruri marine cu diametre de #,1 - 1 m5croni,
pro"enite din e"aporarea picaturilor fine de apa marina ce a5ung in aer, de
pe creasta ^-alurilor. 8igroscopicitatea si natura c(imica a acesiora au un
roC deoseii de important in declansarca condensarii si mentinerea In
atmosfera a picSturilor minuscule de apa rezultata din condensare, in final
in produccrea precipitatiiior.
;rocesele de condensare si precipitare au o oidine general "alaila. Intr-o
prima faz%, in starea de saturare sau suprasaturare a aerului, pe aceste
nuclee de condensare microscopice se depun primele molecule de apa
rezultatii in umia condensarilor. Se formeaza picaturi microscopice. care
au raza de curura mica. cKi? in care. "-.'.i.-Liipr,=^ 'or, CenKLiuK$cKi t'e ,-,aC
nKaLic cresic. saK its 55'ur"suc c2ndflLL. # pane (e e^Lipoiu. aiitiiiaieii nua0
n acesM.M minuscule picaturi impiedica insfi e"aporarea unei pflrti dinrre
acestea. care continue cresterea, prin depunere pe ele a unor noi molecule
de apa condensata. sau prin aditionarea altor picamri. Salinitatea
picaturilor scade, insil ele sunt prote5ate impotri"a e"aporilrii prin cresterea
razei de curura, deasupra caiora sunt necesare, pentru a se putea declansa
e"aporarea. tensiuni de e"aporare mai man. in conditiile prezentei unor
picaturi mai mari, aerul care a pierdut din umezeala prin repetaie
condensari. isi poate mari tensiunea prin e"aporarea picarurilor nuci. i
%ceste picftturi. care sunC prezente printre picaturile mai m.in, se "or
e"apora, asigurand creSierca icnf.iurni "aporilor in masa respecti"e, de aer,
continuarea condensarii pe picaturile mari. care isi continua cresterea pe
seama disparitiei picaturilor mici. in functie de temperatura norului, aceste
picaturi pot Ing(etn. l..n temperaturi scizute, procesele de condensare sunt
inlocuite de procese de sulimare. in conditiile In care, la temperaturi
negati"e, tensiunea "aporilor nu este suficient de mare, "nporii nu
sulimeazi ci se condenseaza, apa supranic(a5 putand fi prezenta frec"ent
intr-un nor. p.ana la temperaturi intre - 12S 3 si - 1?S 3, tineori c(iar pana
H:
la -/#Z 3 ^ 3a si in cazul unei eondensari, caz In care stint necesare nuclee
de condensare si intr-o masa de aer a"andM piciituri de apa suprar.lcits,
Ing(etul poate fi fa"orizat de prezenta nuclee lor de ing(etare.
W,
3ondensarea "aporilor de apa pe suprafata terestra
3ondensarea "aporilor de apa pe supra fata terestrl se produce in conditiile
unei ractri rapide de scurtn. durala, doair a suprafetei terestre si a unui
strat. de aer de cati"a centimetri de la contactul cu aceasta suprafata, W caz
In care condensarea sau sulimarea se "a produce doar pe suprafafa
terestni si pe diferite oiecte. 9ezulta apa . in stare iic(ida sau solids,
depusa pe suprafata terestra, de diferite tipuriK roua, nrma, e(iciura, plei,
depuneri i lic(ide sau soiide. toate acestea numindu-se produse de
condensare la sol sau precipitatii orizontale.
9oua se produce mai ales in noptile senine de "ara sau in prima parte a
toamnei. ;ent.ru producerea ei-E sunt necesare tensiuni mari ale "aporilor
de apa in stratui de contact cu suprafata terestra, raciri puternice ale ^
acestei suprafate si a oiectelor de pe ea, pe timpul noptit si "ant sla, care
sa permits un contact suficient al aceluiasi strat inferior de aer, cu solul,
pans la coorarea temperaturii su punctul de roua In acest strat de aer si
inlocuirea sa cu alt aer utned, dupa reiati"a sa uscare in urma
condensarilor. 3apacttatea calorica mica si , conducti"itatea caloricM
redusa a diferitelor oiecte de pe sol, ci din stratui de aer sutire de langa
sol, cum ar fi "egetatia ieroasa, fa"orizeaza depunerea de roua pe aceste
oiecte. .mezeaia din stratui de aer de la contactul cu suprafata terstra, se
mentine constant mare, prin transipratia plantelor si prin "aporii de aps ce
pro"in din sol. in unele ,,deserturi umede=, cum ar fi desertul -ami,
umezeaia reiati"a este mare, dar nu se intrunesc condinile condensarii in
stratele de aer superioare ale atmosferei, deci producerea precipitatiilor,
caz in care unele plante sunt ine adaptate pentru asi asigura mare parte din
necesarul de apa prin adaptari pentru colectarea si asortia de roua, care
are produce in cantitati mari in conditiile racirii radiati"e puternice la sol,
in noptile senine. in intreaga zona calda, cantitatea de roua depusa anual
este semnificati"a, in conditiile climatelor uscate a"and un rol enefic
pentru "egetatie si c(iar fauna. SI "aiorile inregistrate in tipurile de climate
H?
oceanice, sunt ridicate. In !5adure roua se produce in cantitati reduse, In
special pe coroanele arorilor.
<ruina este un produs de sulimare, care se formeaza In conditii
asemanStoare cu roua. dar la temperaturi negati"e. 3antitatile de roua si
ruma cazute in medie in 9omania nutotalizeazl decat o medie anuala de
1-' mm de apa. insa in clirnatul temperat oceanic a5ung la 1#-'# mm.
3(iciura se produce in conditii de "ant sla, cand aerul este nlcit la contact
cu solul pe un strat mai gros. *ste necesara prezenta unui aer foarte umed.
cu apa supraracita si cristale de g(eatfl. 3(iciura moale. normals, cea mai
frec"ent Intalnita. se produce prin sulimare pe oiecte si prin aditionare
de ace de g(eata, in special pe crengiie arorilor, care au capacitate
calorica mica si conducti"itate calorica redusa. 3(iciura fare. grauntoasa,
se produce in cazul prezentei picaturilor de apa supraiilcita In stratui de aer
de langa sol si se poate producesi in conditii de "ant puternic.
,epuneri& lic(ide si solide pe suprafata terestra se produc in cazul
in"aziilor de aer cald si umed in regiuni in care suprafata terestra este rece.
Sunt mai frec"ente pe timp acoperit sau cand se produce ceafcl-,epurterile
lic(ide se pot produce si pe suprat'ete ac"atice reci, la ad"cctia peste ele a
maselor de aer cald si umed. In 9omania sunt frec"ente in cazul in"aziilor
de aer maritim tropical, in sezonul rece.
;oieiul pro"ine din ploile supraracite care cad pe supra fete terestre cu
temperaturi negati"e, de regula intre #S 3 si - 1S3. *ste un fenomen
meteorologic rar, prezent mai ales In regiuni montane. 2ai rar se poate
produce poieiul secundar, care are loc in conditiile in care o ploaie cu
temperaturi poziti"e cade pe o suprafata terestra foarte puternic racita.
3ondensarea "aporilor G&a apa in stratui inferior al atmosferei
;rin condensarea sau sulimarea "aponlor tie apa in stratul inferior de aer
al atmosferei se formeaza ceata, aerul cetos si pacla. In cazul in care
"iziilitatea este su 1 &m, fenomenuC produs poarta numele de ceata. .n
caz particular se produce in ariile puternic poiuate, unde ceata. de"ine
acida datorita dizol"arii gazeto acide. putandu-se adatiga si poluanti solizi
!puleri in suspesisie$ fenomen ce se numeste smog. % tune i cand
piclturile de apa sau cristalele de g(eata sunt mai rare si de dimensiuni mai
mici, "iziilitatea 8ind intre 1 &m si 1# &m. fenomeniul produs se numeste
H>
aer cetos. 3and "iziilitatea este tot intre 1 &m si 1# &m. dar in aer sunt
prezente impuriulti solide de pe suprafata terestra, se formeaza pacla, care
este iitometeor, nu (idrometeor. a carui producere este legata de prezenta
apei. 8idrometeoni sunt produsele de condensare dm atinostera. La
umezeli relati"e mai man de ?#=-o, cand pacla este amestecatLl cu aer
cetos, fenomenu 1 poarta numele de pacla umcd%. spre deoseire de pacla
oisnuitn, numita pdcia uscata.
3eata
3eata se produce In stratul inferior de aer al atmosferei uneori si la tnaltimi
dep%sind 1 &m$, cand ume?eala relati"a este 1## O, sau putin su aceasta
"aloare. lutrueat tensiunea de samratie deasupra g(etii este mai mica. m
cazu4 fernperafurilor negati"e, ceata cu ace de geata se poafe produce si
la iraiezeli relati"e mai scazute !Incepand cu >#O$. In cazul particular in
care ceaMa, la tetnpetaturi negati"e este compusa din picaturi de 'pa
supraracita. aceste picaturi au diametre foarte mici !2-5 microni$. ;icaturile
de apS ce compun ceturile produse la teroperaturi poziti"e au dimepsium
mai mari, diametrele lor a5ungand pana la 5#-:# microni. 3eturile contin o
cantitafe de apa intre #,#2g-NmE si I gNm'1, cantitafe redusa, care le
deoseeste de nori, care sunf foarte asemanaiori, dar contin o cantitate de
apa mai mare la metru cu. 3en"riie au origini destul de di"erse,
prezentate mai 5os.
3eturile in aceea_i masa de aer sunt cele mai frec"ente.
3etur.c tin rticire se produc la rracirea maselor de aer din stratui inferior
de aer al atmosferei.
3eturile Glc nuiintic sunt cele mai frec"ente ceturi din ariile continentale.
3en.i uniNrd de radititie se produce in ma, in regim anticiclonic. Se
formeaza la inaltirne, par,,i In ni"elul de in"ersiune termica din anticicloni,
adesea coorand spre supra fata pamantului. ;ersista pencade indelungate.
3eaia 5oasa de nidiatie se produce prin rScirea radiati"a puternica a
suprafetei terestre si a stra.ilui inferior de aer. pana la stratui de
in"ersiune. de regula pe o grosime pana ( 1# m. rareori pana In 1## ni Se
formeaza in noptile senine, de regula In forme le negati"e de relief in care
sc cantoneaza in"ersiuni lermice. Ponele cu "egetatie aundenta
fa"orizcaza instalarea acestui tip dc ceata, dntorita racirii puternice pe care
HH
o sufera "egetatia pe timpul noptii, datorita capacitatii sale cnlorice mici si
conducti"itatii tennice reduse. ,e la "egetatie se raceste superficial stratui
inferior de aer.
3eturile urane apar mai ales in orasele cu mare densifaie si masi"itate a
constatctiilor. in partea a doua anoptii si dimineata. Sunt produse prin
racirea intensa pe timpuC noptii a suprafetelor etonate, asfaltate si
B'.'iiKLLn.iciii&5r u5n oia"e. Lsie D3osszaui de prezenui unet dc-usilati man
a nucl"ciur de condsnsare.
.n caz special al cetii urane este smogul. care se produce In ariile
puternic poluate. %erosolii liciiizi aditioneaza no+e acide. gazonse, lic(ide
sau solide si de"in acizi. 3'onceniratia de puleri in suspensie, cu incarcare
c(imica mare, esle ridicata. Smogul corespunde de multe ori unor siiuatii
de in"ersiuni tennice, cu cerul acoperit si se produce eel mai frec"enC In
situatii anticiclonice, de preferinta iarna. SunC cunoscute catastrofe produse
de smog, frec"em In Londra perioadei anteelice, ,onora, )alea 2eiLsei
etc. .neori smogul se poate produce si pe cer senin, in regiuni cu radiatie
solaili puternica. in orele dinaintea amiezii, in atniosfera poluata cu o+izi
de az.ot si gaze de esapament. *ste smogui fotoo+idani care se produce In
zonele sutropicale si tropicale, deasupra marilor orase. a piatformeior
industriale si a zonelor cu trafic auto intens. SunC ctasice situatiile produse
In niarife aglomeratii urane 5aponeze, in 3alifornia etc.
3eturile de ad"ectie sunt ceturi produ.se de sifuarii in care racirea se
produce 1ntr-o masa de aer cald cei se deplaseazadeasupra unei suprafete
reci. Sunt frec"ente In sezonul rece, sunt ceturi groase ce se e+tind mult
111 nltitudine si acopera regiuni foarte intinse.
K
3eata aerului tropical este o ceata= de ad"ectie produsa de deplasarea In
zona temperata, in sezonul rece, a unor de mase de aer tropical rnaritim. La
deplasarea peste suprafeteie reci, in stratul inferior de aer se produce ricire
intensa si condensari intense. Intensitatea acesfor ceturi pennite persistenta
lor c(iar si pe timp cu "ant. ,in ceafa aerului tropical pot cadea urnite iar
pe timp de i a rail se produce c(iciura. L
3eata de litoral este o ceata de ad"ectie care se produce pe uscat si pe mare
in regiunile litorale. lama se produce in siruatiile In care peste suprafeteie
1##
continentale din apropierea liioralelor, mai free "ent incepand dirt zona
tropicala pana in cea supoiara. se deplaseaza aer man .rn, uined si mai
cald. %cest aer se raceste in strarul inferior, in care se "or produce
condensari. )ara si primil"ara, ceata de litoral se produce deasupra
marilor, In. apropierea tarmurilor, in cazurile In care aerul cald de deasupra
continentelor se deplaseaza deasupra milrilor.-%cest aer se raceste in
stratul inferior, in care se "or produce condensari, dar mai put in intense
decat in cazuf ceturilor litorale care se produc iarna deasupra uscatului,
Intrucat umezeala maselor de aer ce pro"in de pe continente, este mai
redusa.
3eata maritiinii este o ceata de ad"ectie care se produce deasupra marilor
si oceanelor. In regiunile de intalnire ale curentilor oceanici reci si calzi. Se
fonneaza permanent si sunt intense, indiferent de directia de deplasare a
maselor de aer, tie dinspre curentul rece spre eel cald, tie dinspre curentul
cald spre ceC rece. Se produc In stratele inferioare de aer, atunci cand
directia de deplasare a masei de aer este dinspre curentul cald spre eel rece.
2asa de aer cald si umed se raceste in stratul inferior, unde nu loc
condensari. In cazul In care sensul de deplasare al masei de aer este
dinspre curentul rece spre eel cald, "aporii ridicati de pe suprafafa ac"atica
calda, condenseaza In aerul rece, fonnandu-se ceturi 5oase. %erul rece se
incaizeste In stratul inferior de la suprafata curentului caid, se
instailizeazS si de"irte con"ecti", pre+iuennd ceata la Inaltime si nori.
3eturile maritime sunt mai frec"ente prima"ara si "ara, cand contrastele
termice sunt mai mari. eie putandu-se forma la periferia curentilor calzi,
cand maseie de aer se deplaseaza dinspre supra fata curentului spre ariile
In"ecinate in acre pot sa nu se afle curenti reci, ci donr suprafete ac"atice
normale, mai reci decat aerul In timpul prima"erii si la inceputui "erii.
Sunt cunoscute, pe glo, cate"a regiuni In care ceturile marine sunt groase
si foarte frec"ente, cum ar 11 regiunea Terra -o"a, unde apele reci ale
curentului Laradoruiui se Intalnesc cu apele calde ale ramilicatiilor
curentului Aolfului. sau in regiunea 2arii 0(ots&, a ;eninsulei Damceat&a
si a Insulelor Durile, unde apele reci ale curentului 0@a-S(i"o se Intalnesc
cu apele calde ale curentului Duro-S(i"o. Se formeaza aproape permanent
1#1
prima"ara si "ara,deasupra 0ceanului Ing(etat, unde in aceasta perioada,
maseie de aer cald dinspre sud, se deplaseaza pe deasupra anc(izei polare.
3eafa 5oasu posi5rontald este de orig5ne ad"ecti"a. ,upa trecerea i'ronfului
ca&i. masa de aer cald se deplaseaza ad"ecti" peste soluE care se mai
55astreaza o "reme, rece. En masa de aer caid, la ni"clul inferior, se produc
rflciri, apoi condensari care genereaza centa 5oasa.
3eaia de "ersant este produsa de tactori locali de relief. *ste o ceata
datorata tot proceselor de racire in stratul inferior de aer, ca si tipurile de
ceturi precedente. ;rin sistemuC rizelor montane, aerul din zonele 5oase,
care este mai tuned decat eel de la Inaltime, se Incalzeste In prtma pane a
zilei daorita insolatiei puternice, cistiga un plus de umezeala datorita
intensiticarii e"apolranspiratiei si incepe ascensiunea direct pe "erticala,
sau de-a (mgul "ersantilor, su fomia de "anturi de "ale, in aceste mase de
aer, racirea produsa de ascensiune, produce ceturi de "ersant. ,aca
ascensiunea este lenta. se formeaza ceara de "ersant, iar daca se produce
rapid, se formeaza nori.
3eturile de e"aporare se produc prin cresterea tensiuni "aporilor pa nil la
ten.siunea de saturatie, prin procese de e"aporare.
3eturile de supra5cie ae"atiee se produc cand deasupra unor suprafete
ac"atice sau a unor suprafete umede si calde, se deplaseaz% o masa de aer
rece, sau masa de aer de deasupra lor se raceste radiati". ,e pe supra fata
ac"atica calda se ridica "apori de a pa care "or condensa in aerui fece.
".c.i.Ln. uc c, ap"+uic uc pc suprafeteie ac"atice se produc eel mai
frec"ent toarnna. deasupra apeior. peste care se produc ad"ectii de aer rece
de pe supra fata soiului
3eturile tie c"aporare din precipitatii se produc atunci cand o pioaie calda
infra tnfr-o in"ersiune tennica in care e+ista aer rece aproape safurat. In
prima faza se produce e"apornrea ploii. aerul de"ine saturat, condenseaza
in picaturi fine si se produce ceata. 1enornenul de e"aporare al ploii poarta
numele de "irga.
3eata prefrontala se produce in fata frontului cald, in masa dc aer rece
peste care se deplaseaza aerui cald. ;recipitatiile calde se "or e"apora in
masa de aer rece, aerul se "a satura, se "or produce condensari care "or
genera ceata. *ste o ceata de e"aporare. 1enomenuC este identic cu eel al
1#2
cetii clc e"aporare din precipitatii. cu speciticarea ca aceC tip, prezentaf mai
inauite. se poate produce si In alte tipuri de in"ersiuni termice, decat
cele frontale.
3eata post frontala inalta se produce in spatele frontului rece, cand
precipitatii calde intra in masa de aer rece instalata. ;rocesul este identic
cu eel petrecut in cazul ceturilor prefrontale.
3eturile de la contactul a doua mase de aer !frontale$ se pot produce in
cadruC fiecarui tip de front, cald. rece sau oclus. in zona suprafetei frontale.
*le sunt ceturi de amestec, caz in care doua mase de aer cu teinperaturi
diferite si a5unse aproape de tensiunea de saturatie, in urma amestecului la
noua temperatura capatata, tensiunea amestecului rezultat "a atinge
tensiunea de saturatie.
2ulte ceturi au origine mi+ta.
3ondensarea "aporilor de apa in atmosfera liera. -orii.
;rocesele de condensare din atmosfera liera se produc In mare parte
asemanator ceior din stratuC inferior de aer al atmosferei. care creeaza
ceata. ,e multe ori, ceata la inaltime. mai ales in arii montane, poate fi
confundata cu norii.
-orul deiimiteaza un spatiu In care e+ista conditiile de temperatura si
umezeala relafi"a necesare condensarii.
3ontinua sc(imare a condif iilor duce la sc(imari continue ale formei.
marimii, transparentei norilor.
Aeneza norilor
;entru formarea norilor este necesar un a flu+ continuu de "apori de apa si
o racire a aerului su temperatura puncfuiui de roua.
9acirea se poate produce prin trei proceseK detenta adiaatica, miscare
turulenta s` racire prin radiatiie. 9acirea prin deterita adiaatica este
principalul proces de fonnare a norilor, prin care rezulta nori con"ecti"i.
,etenta adiaatica se produce in iirma con"ectiei. alunecarii pe suprafete
frontale, sau ascensiunii aerului din cauze orografice. 9acirea prin miscare
turulenta esfe un proces cu intensitate redusa, care produce nori de
turulenta, ondulati. 9acirea radiati"a este de asemenea un proces putin
intens, care produce nori de radiatie.
1#'
)'iteza con"ectiei in nori este de '-: mNs, a5ungand uneori c(iar la 2# mNs.
Entr-un nor e+ista mai multe ni"ele caracteristice. ,e la sol spre inaltime,
acestea suntK ni"elul condensariiL ni"elul de ing(et !#=3$L ni"elul de -1#S3
!peste care, particulele de apS sunt aproape e+clusi" in stare solida$L
ni"eiul con"ectiei.
-i"elul condensarii este ni"eiul la care temperatura a5unge egala cu
temperatura punctului de roua !+ T t$. -i"elul de ing(et se afla uneori su
ni"elul condensarii !iarna, dar si "ara. in cazul aerului uscat$. In cazul
norilor 5osi si cu slaa dez"oltare "erticals, acest ni^el poate lipsi. -i"elul
deasupra caruia norul este format predominant din g(eatS !-1# 3$
esteprezent in sezonul cald, doar la norii cu mare dez"oltare "erticals, iar
iarna acest ni"el se poate afla su ni"elul noru(ii. -i"elul con"ectiei esle
ni"elul superior al norului, marcat de regulfl de un strat de in"ersiune.
Structura microfizica a norilor
Structura microfizica a norilor depinde deK starea de agregare a elementelor
componenteL marimea lor. densitatea particulelor !nr de particule pe
unitatea de "olum$L continutul in apa pe unitatea de "oluniK temperatura
aerului.
La tempernturi de su -/#S3, norii sunt formati e+ciusi" din g(eata.
,imensiunile particulelor de apa sau g(eata sunt de la fractiuni de microni,
pana la sute dc microni. in faza de condensare, picaturile a5ung pana la
dimensiuni de 5# microni. In faza unmatoare, de fuziune, picaturile cresc
pana la dimensiuni de 2## de mtcroni. dimensiuni la care incepe c%derea.
In cadere, prin aditionare, picaturile pot creste pana la diametre de 5 mm.
dimensiune peste care se fragmenteaza. In faza initiala de ing(et, apa
cristalizeaza (e+agonal. Se formeaza cristate pline, atunci cand racirea se
produce lent. La colrurile cristaielor (e+agonale, tensiunea de saturatie se
atinge mai usor. de aceea cristaleie cresc la colturi. In cazul racirii rapide,
cristalele (e+agonale se pot dez"olta pe "erticale rezultand prisme
(e+agonale `ace de g(eata$. 3el mai adesea, in urma proceselor de ing(et
rezulta cristale ramificate !fulgii de zapada$. In cazul unor temperaturi
apropiate de # grade , se produc aditionari, iar dimensiunile fulgilor cresc.
Sferocristalele se produc in nori, la temperaturi su -'# grade 3.apa
supraracita adera pe oaele de g(eata , marindu-le dimensiunea. in norii
1#/
de apa, "iziilitatea este intre 5 si 5#m, iar in cei de g(eata pina la 1 &m
-orii contin #,2-5gNmc apa, fata de ceata, Sa care continutui in apa esle
mult mai rnic !#,#2-1 gNrrT$. In norii de g(eata, continutul In apa este de
1#-1## de ori mai mic decat in norii de apa.
CLASIFICAREA NORILOR>
clasificarile norilor sunt efectuate dupa mai multe criterii.
,upa inaltimea azei. norii sunt grupati in patru familii. corespunzatoare
eta5elor de altitudine in care isi au aza. altitudinea eta5elor urcand de la
poli spre ecuator, odata cu cresterca grosimii troposferei
3ele patru familii suntK
-familia norilor superiori. cu aza la peste : &m altitudineL
- familia norilor mi5locii. cu aza la 2-: &m altitudineL
- familia norilor inferiori, cu aza su 2 &m altitudine L
- familia norilor cu mare dez"oltare "erticala, care se e+tind pe eel putiii
cioua eta5e de altitudine. ,upd. forma, norii pot fiK
- de tip 3umulus, constituiti din mase izoiate, cu dez"oltare "erticala, care
inainte de disparate se latesc. ,in ei cad precipitatii insemnate cantitati" si
cu intensitate mareL
- de tip Stratus !St$, constituiti din straturi, "aluri uniforme, groasc.
compacte. e+tinse mult pe orizontalaK
- de tip Stratocumulus !Sc$, ca nori de tanzitie intre tipurile metirionate,
constituiti din aglomerate stratiforme. groase, cu aspect "alurat.
AeneticK
- norii produsi de racirea lenta, sau prin ascensiune produsa. de alunecare
si produc precipitatii slae sau moderate, de lunga durata si e+tinse pe mari
ariiK
- nori produsi de con"ectia tennica sau dinamidi, care sunt nori
cumuliformi, conipacti, cu mare dez"oltare "erticala, precipitatii
Insemnate, de scurta durata, e+tinse pe arii restranse. cu intensitate mare, si
fluctuantLC, a"erse, numeroase pauze.
,upa starea de agregare a particulclor componenteK
- nori compusi din particute de apaK
1#5
- nori a"nnd compozitie mi+tltL
- nori compusi din particuie de g(eata.
-orii sunt notaRi cu cifre reprezentand prescurtarea denumirii. pot ft notati
prin simoluri, iar denumirea lor este mime .ptopriu, iocepand cu litere
ma5uscule,
;rincipiile de aza ale clasificftrii norilor sunt inaltimea azei si
forma. -orii sunt identiftcati cu atlase de nori, efectuate in conformitate cu
clasificarea internationala a norilor. %stfel, cele patru familii determinate
in functie de eta5ele de altitudine, ilii contin un numar de zece genuri,
determinate dupa fonna norilor !fig. ''}..
-familia norilor superiori, !%$, cuprinde genurile 3irrus !3.i$,
3irrocumulus!3c$. si 3irrostratus
- familia norilor mi5locii !<$ contine genurile altocumulus !%c$ si
%ltostratus !%s$
- familia norilor inferiori contine genurile Stratocumulus !Sc$, Stratus !St$
si -imostratus !-s$
- faniilia norilor cu mare doz"oliare "erlicala contine uenurile 3umulus
!3u$ si 3umulonimus !3n$
In %tlasul international de nori. clasificarea confine familiile norilor
cu aza la inaltirne !8-(ig($L familia norilor cu aza la inaltimea medie
!2-midlle$ si familia norilor cu aza la 5oasa inaitime !L-loB$. norii cu
mare dez"oltare "erticals fiind inclusi in familiile cu care sunt asemanafori
prin inaltimea azei, de regula L.
Sfructura, forma si densitatea particuleior de apa componente ale norului
genereazS sped a norulu, denumita tot in (tina, su forma de ad5ecti", deci
scris cu litera mica si prescurtat prin trei. litere. Se adauga "arietatea, data
de procese geneticeL parti culari tat i suplimentare .YN nori ane+aL nori
origine desemnand norii de critic din care pro"in norii prezenti la
momentul respecti" pe oEta cereasca. denumirea a"and rerminatia genius
si genul in care sunt semne ca se "or transforma norii oser"ati, denumire
a"and terminatia mutatus.
-eulozitatea
Totalitatea norilor oser"afi pe olta cereasca, respect i" gradul de
acoperire al cerului cu nori. se numeste neulozitate. -eulozitatea se
1#:
apreciaza in zecimi de cer acoperit, din totalul oltii cerestir ,upa
procentul de cer acoperit cu nori, cerul este considerat senin. atunci cand
neuloziiatea are "alori de la #-2L noros pentru '-? si aeoperif, la "alori ale
neulozitatii cup rinse intre > si 1#. in meteorologia sinopticS se utilizeazS
optimile de cer acoperit cu nori. -eulozitatea este totals, atunci cand esie
apreciata dup( tofi norii. indiferent de ni"elul lor de inSItime si partiala
!inferioara$, cand se refers la norii ce au aza in stratele inferioare ale
troposferei.
2ersul zilnic al neulozitatii. -orii Stratus si Stratocurnulus apar
frec"ent noaptea si dimineata. -orii de con"ectie at ing ma+imul de
dez"oltare la amiazS si dupa aroiaza, deasupra suprafetelor continentale.
;e continente se inregistreaza im ma+im principal la amiazS si dupft
amiaza si un ma+im secuudar In a doua pane a noptii si dimineata.
2inimele se inregistreaza, eel principal in prima parte a noptii, iar eel
secundar in partea a doua a diminetii. ;e oceane, apa calda. instailizeazS
aerul racit radiati", iar neulozitatea ma+ima se inregistreaza noaptea. La
munte, riza de "ale transports pe timpul zilei, spre inaltimi,, aer mai umed
din ariile 5oase. facand ca ma+ima sa se inregistreze la amiaza si dupa
amiaza, iar pe fondul unor miscari descendente a maselor de aerf nopdle
siint senine.
2ersul anual aC neulozitatiL In zonele temperate si reci,
neulozitatea cea mai ridicata se produce in sezonul rece, iar "alorile
scazute, in sezonul cald, in special la sfarsitul "erii si inceputul toamnei. In
*uropa. ma+ima din sezonul rece se daroreaza acti"itatii frontale produsa
in cadrul intensilicarii acti"itaMii ciclonice. In centrul continentelor, in
zonele temperate si supolare neulozitatea este minima iama, datorita
predominarii regimuiui anticiclonic. ,easupra oceanelor se inregislreaza
"alorile ma+ime "ara si toamna. dntoriLl intensificirii con"ectiei tennice
deasupra suprafetelor ac"atice calde. 2inima se inregistreaz8 prima"ara,
cand nerul se menfine rece, deasupra supra fetelor ac"atice care au o inenie
termic.' mare, in zona sutropicala. minimul se produce "ara, in conditiile
instalarii anticicIonilor sutropicaii, iar ma+imul se produce iarnn, in
Londitiife intensificarii acf5"ilMtii ciclonice. In zonn tropicals, zona de
predominare a aiizeelor, neulozitntea cea mas ridicata se produce "ara, iar
1#?
cea mai scszutSL iarna. In zonele niusop.ice, neulozitatea are un regim
annaC aseiruindtor cu al zoL\elor tropicale. dar mai ncceniuat.
Temperaturile ma+ime se inregistrearM in zonele musonice, in luna mai.
^uts in care radiatia solarS este des'ui de puternicil, iar musonul de "ara nu
s-a instalat inca. In zonele suecuatoriale, neuloziiatea esie crescuffi in
timpul "erii !anotirnpul ploios$ si scaziiti. In timpul iernii !anotimpul
secetos$. In zona ecualoriaifi. neuiozitatea ma+ima se iniegistreaza, ca si
media lunarfi deZ temperatura cea mai ridicata, in luniie urmiltoare datei
ec(inoctiilor, ndica in lunile aprilie si octomrie. 3ea mat . icazuta
neulozitate medie iunara in zona ecuatoriala se inregistreaza in lunile
urmatoare datei sotitiilor. lunile luiie si ianuarie. In muntii din zona
temperat%. minimul se produce, pentru muntiii mi5locii si inalti. iarna.
cand ni"eltiC norilor Stratus este In alfitudini mai scazute decat ale acestor
arii montane.
1.,.*. 'RECI'ITATIILE ATMOSFERICE
1orme si tipuri de precipitatii
Totalitatea particuleior de apa lic(ida sau solids care cad din nori si ating
supra fata terestra, se numesc Erecipitatii.
,upa starea ior de agregare, precipitatiile pot fi su forma lic(ida, solid%.
sau mi+te.
Tipunle de precipitatii lic(ide sunt ploaia si umita, Tipurile de
precipitntii solide sum zilpada. nizanc(ea, ploaia ing(etata, grindina si
acele de g(eata. *+ista un sinii'ur tip de precipilatii cu stare de atzreuare1'
)El7i%, lapo"iLKL
Sunt considerate pp si produsele de condensare la suprafata terestra, despre
care s-a mai imintit si care se numesc precipitatii orizontale.
;recipitatiile lic(ide. ;loaia este constituita din picaturi de apa iic(ida cu
dimensiuni Intre #.5 mm si 5 mm.
<urnita este constifuita din pid8an de apa lie(idfL a"and diametrele intre
#,2 mm si #,5 mm. <urnita cade din norii Stratus. Stratucumnlus si din
cetun. )iteza ei de cadere esfe cuprinsa intre #,'-1 rr"'s, aceasui "iteza
redusa- dand impresia ca picSfurile tine plutesc.
1#>
;recipitatiile solide. Pdpai(i este constitutta din aglomerate solide in fonna
de fuigi. La temperaturi 5oase, fuigii au diamefre mici, diametre care cresc
odatft cu cresterea temperaturii.
2azsric(ea se poate produce ca "arietate moale sau tare. 2ctaric(ea mode
este constituitfi din granule mate, sferice, conice. afanate, sfarnrmcioase,
cu diametre intre I si 5 mm. 3and diametrele mszarie(ii moi sunt su 1
mm, se e"identiaza alt tip de precipitatii solide, zapada grauntoasa.
%ceasta cade mai aCes din nori Stratus, dar si din ceturi si este ec(i"alentul
solid al urnitei. %glomerateie au dimensiunea si aspectul particuleEor de
gris. 2azaric(ea tare este formatLC din graunte sferice sau tieuniforme,
uneori conice. partial transparente, cu miezul alicios si opac. ;articulele
sar in sus cand se lo"esc de soluE Ing(etat sau de oiecte.
;&mia ing(etata este o ploaie care straate o in"ersiune termica puteraica,
in apropierea sotului. Sferele de g(eat. transparenta, pro"enite din
tng(etarea picSturilor ploii. In apsropierea soluiui, au diametre de I - '
mm. 3and ploaia de"ine supraracifl, dar mi se produce mg(etui ei in acest
strat de aer si ea cade su formS lic(ida pe sol, made ing(eata, se produce
poleiui secundar.
Arindina este constituita din sfere de g(eata, mat rar fragments de g(eata
cu aspect neregulat. cristalizate sau amorfe, cu dinmetre cuprinse eel mai
frec"ent intre 5 si 1# mm, uneori pana la 5# mm si In mod e+ceptional,
c(iar mai man. =fn caziiri e+ceptionalM, sferele de grindina pot a5unge la o
greutate de '## g. Arindina cade in sezonul cald, din norii 3umulonimus,
Insotind a"ersele de ploaie.
%cete de g(eata sunt astonase neramificate sau solzi. Se fonneaza la
temperaturi sdizute si au o cadere lenta, plutind in aer. Sclipesc in lumina
soareiui. 1orma si modul lor de producere sunt asemanatoare cu cele
rntalnite In norii 3irrus.
9egimui prccipitatiiior poate fi continuu sau in a"ersa.
;recipitatiile continue cad frec"ent din sistemele frontale, ceC mai ades din
sistemele noroase ale trontultii cald. In acest caz, zona de precipitare se
e+tinde pe suprafete fo.irte e+tinse, care pot atinge c(iar sute de mii de
&m=. Intensitatea acestor precipitatii este moderate, ele sunt uniforme, de
1#H
&mga durata. picaturile sau fuigii pe care li contin, au dimensiuni rni5locii.
%cest fel de precipitatii este ma5oritar in zonele temperate.
%"ersele constituie precipitatii de scurta durata si de mare intensitate, care
cad din nori con"ecti"i. Se declanseaza si se opresc rusc, in cadrul unei
ploi, ninsori sau lapo"iMe. putandu-se inregisira numeroa.se episoade de
a"erse. Intensitatea a"erselor este foarte "ariaila. )'ara produ'c picaturi
tnari si uneori caderi de grindina, iar iarna fulgi mari si desi. =(i zona
calda, ma5oritatea precipitatii lor se prc+iuc in a"erse.
,upfl conditiile de formare a precipitatiiior, ma5oritatea sunt produse ca
urmare a con"ectiei. 3on"ectia poate fi tertnica sau dinamica. 3on"ectia
dinainicd este produsa in sisteme frontale sau In zone montane
!orograficS$. in urma con"cctici termice se produc nori con"ecti"i din care
cad a"erse. ,inamica frontala produce sisteme noroase care se formeaza
prin aiunecarea ascensionalM a aerului cald pe suprafetele frontale. In cazul
frontului cald se produc predominant precipitatii continue, iar 1n cazul
frontu&ii rece, predominS a"ersele. In cazul con"ectiei dinamice de relief
!orografice$, se produce ascensiunea aerului uined si a norilor pe pante,
producandu-se condensarea si precipitatiile. .neori con"ectia orograiica
occentuenzLC con"ectia i frontala.
Aeneza precipitatiiior
1ormaren precipitatiiior presupune cresterea diametrelor pica'rurilor de apa
sau a particulelor de g(eata paiia ia dimensiuni care sa in"inga rezis'enta
aerului si curentii ascensionalC si su actiunea gra"itatici sa cat&i si sd
atinga supnMr-' tereMfn)
picaturilor sau particulelor de g(eata. de"ine "iteza terminals . )iteza
terminals esL
de 5 mm. Intre H-1# mNs, dimensiuni si "iieza, care, in cazul cresterii
picaturilor peste
dimensiunile .............. di"iza. 1uigii de z%pada au "iteza de cadere intre
#.' mNs si 2,5 mNs, in functie de forma, dimensiunea ai de cantitatea de apft
1n stare lic(ida pe care o pot contin.
;roceseie de condensare constituie aza fonnarii precipitatiiior
atmosferice, dar singura. condensarea mi poale asigura precipitatii
11#
consistente. intnicat cresterea pic.liurilor. doar in urma proccselor de
condens-'ire. dureazd foarte mult.
-orii de apfl ii g(eata constitiue un sistem coloidal instail, In care sunt
realizate cele mai optime conditii pentru condensare si formare a
precipitatiiior, 0 anumitLC cantitate de "apori, care mi constituie o lensiune
suficienfa pentni condensare. poate constitui o tensiune n "aporilor de apa
suficieMnta pentru sulimare.
)aporii respecti"i suiirneaza pe firisoarele de g(eai%,'fenssunea
"aporilol de npa din acea parte a norului scade, iar en urmare, se e"aporfl
pic%turile formate. ,eci e+ists o tendinta de cresiere a particulelor de
g(eat%, pe seaina e"aporSrii pic8turilor de apa. .rmeazS o crestere prin
coagtilare, care consfiruie faza a 11-a. 3Sderea W gra"itationaia a
picsturiior sau particulelor solide se produce cu "iteze diferiie, in functie
de dimensiunrle si creutatea lor. in cadere, picaturile continue ss creascS,
datoritS atingerii ior. fa"orizata de miscsri roBniene, airactii electrice si
misc5ri rurulente aEe aerului.
9egimul zifnic aC precipitatiiior atmosferice
2ersul zilnic al precipitatiiior atmosferice depinde de mersul ziinic al
neulozit%tii si de conditiiie locale. *+ista un regim zilnic continental al
precipitatiiior atmosferice si un regim maritim sau de Iitoral.
9egirnul continental prezintS un ma+im con"ecti" principal de dtipa
nmiaz% si un ma+im secundar. care se produce din norii Stratus, dimineata
de"reme. 9egimul maritim prezinta ma+imul principal noaptea sau
dimineata. datorita e"apoiSrilor puternice de pe suprafetele ac"atice calde,
pe timpul serif si al noptii si rflcirii maselor de aer, spre dimineata.
2inimal se produce dupS amiaza.
9egimul anual al precipitatiiior atmosferice
9egimul anual al precipitatiiior atmosferice se e+prima mai clar decat
regimul zilnic, intrucat regimul zilnic poate fi puternic perturat de
conditiiEe sinoptice. ;e langS cantitatea de precipiiatii, regimul lor anual,
constifuie. alaturi de temperamra aerului, principalul criteriu de clasiflcare
a climatelor. 9egimui anual al precipitatiiior atmosferice depinde de
factorii de circalafie ai atmosferei si de conditiiie fizico-geografice. *+ists
? tipuri principale de regim anual al precipitatiiior atmosferice.
111
1. Tipul ccuatoriai, este ploios pe tot parcursul anului, cantitatile sun I man
si sunt produse in special de procese con"ecti"e. 2a+iinele diurne se
Inregistreazil dupft amiaza. *+ista slae oscilatii anuale ale canlitatilor
medii lunare de precipitatii, oscilatii determinate de osciiatile lunare ale
remperaturii aemlui. 3a si in cazul temperaturii aerulut. se produce un
decala5 fata de momenteie radiatiei solare ma+ime. 3ele mai man cantitati
medii lunare de precipitatii se produc in iunile ce urmeaza ec(inoctiilor,
aprilie si octomrie, iar cele mai sctoite cantitati medii lunare, in Iunile
uimatoare solstitiilor, ianuarie si iulie.
2. Tipul su(ecuatoriai prezinta cantitati mai scSzuie fata de tipul
ecuatorial. Scurtele si putin intensele perioade secetoase din regimul
ecuatoriai se accentueaza. 3ele dona perioade ploioase se apropie, perioada
secetoas' dintre ele se scurteazS si se estompeazS, generand un sezon
ploios, de "nr2.. 3ele doui perioade secetoase se apropie, perioada
ploioasS. dintre ele se scurteazS si se esiompeaza. generand un sezon
secetos. de iama.
'. T'ipul tropical se caracterizeazS printr-o sc%dere si mai puternica a
cantitatilor de precipitatii. 3ele dona ma+ime apropiate, prezente in tipul
suecuatorial se unesc. generand un sezon ploios, de "arS, iar cele dou%
minime se unesc intr-un sezon secetos, de iama. Sezonul pioios de "nrNl
este dominat de musonul ccuatorinl, iar sezonul secetos de iarnfl, dc cat re
alizee. in cadnil tipului tropical, cand precipiiatiile medi anuale send su
25# mm, in conditiiie unei temperafuri ridicate a aerulut, se instaleazfl
sutipuC Et-serti". Sutipuri desertice pot apare si in cadn.il altor tipun de
regim p(i^'iometnc, in cazul depflrtaru man cie !\cean, aC curentslor
c+reanict reci care sea Ida tannurile dinspre care se produce circulafia
atmosfencil dominanta. tie prezenta unor anere montane in lata
circulatulor care aduc umezeala in respecti"ele reMiuni etc.
/. Tipul sutropical se produce in conditiiie predominarii regimului
arometrica aniiciclonic. ,ear iama se inregistreaza cantiiati moderate de
precipitatii produse de o intensificare a acti"it%tii ciclonice generatfl de
instalarea frontului polar. ,atoritS in"ersiunilor termice din alizee,
cantitatile de precipitatii sunt scizute. ;e fatadeie "estice ale continenfelor
`aria 2ini 2editerane, 3alifornia, 3(ile, %frica etc Sud, sud-"estul
112
%ustraliei$ apare sulipi.il mediteraneean, mai ine e+primat In azinul
2arii 2editerane. Se caracterizeaza prin ^=en secetoase. in conditiiie
predomin%rii anticiclonilor sutropical$ si ierni ploiasc. detenninnte de
dcKLeCe pasa&- nCe
5. Tipul temperaf prezinta don5 sutipuri, continental si oceanic.
SutipuC temperaC continental prezinta cantitati moderate de precipitatii.
care scad odata cu creSierea distantei fata de ocean Si in spatele arierelor
montane. ;recipitatiile au in principal naturt frontala, in sezonuC cald
adaugandu-se precipiiatii con"ecti"e. .ltima luna de primft"aru si prirnele
iuni de "anl contureaza un sezon ploios. snuat optnn. in perioada cea mai
necesart pentru "egetatie. 2inimele se inregistreaz% iarna.
Sutipul temperat oceiinic este prezent pe oceane, pe uirniun KLi ^i^
regiumie apuscne ale coniinentelor. In cc5nditiile In care pSniie "estice ale
continentelor sunt ocupate de enmpii. regimul oceanic al precipitatiiior
strnosterice se imprimKi pan.l In man distante de ocean. 3antitiltile sunt
ridiote. pi'oducandu-se constant pe tot paicursul anului. fi+tii+ierea
influcntci oceanice spre est este fa"orizata tie prcdominaroa circulatiei
atmosferice "estice in zoneie temperate, ca si intensei acti"itati cicioniee.
cu directie predominantM, "est-est. 3antiuI8le cie iar.na stint putin mat
tnari decat in celelalte anotimpuri, datorita intensificarii acti"it%tii
ciclonice. 2inimeie se produc "ara.
:. Tiput musonic este caracteristic regiunilor periferice aie marilor
continente, inai aies in zona tropicals.. %cest tip este predominant de
regula pe tarmurile sud-estice in zona tropicala si estice, in zone&
sutropicalS si tempemta. Se dez"olta datorita circulatiet atmosferice
periodice dintre continent si ocean. Sezonul de "ara, al musonului de "ara.
oceanic, este pioios, iar cei de iarna, al musonului de iarna dinspre
continent,
secetos.
?. Tipul polar prezintd dou8 sutipuri, continental si oceanic.
Sutipul polar continental prezinta cantitati scazute, cu ma+inie "ara,
datorate cresterii umezeiii in conditiile intensificarii e"aporatiei si a
frec"entei mai mari a circulatiei sudice. acti"itatea ciclonicS fiind redusi
pe tot parcursui anului.
11'
Sutipul polar oceanic prezinta cantitati moderate. ma+imuC,prodncandu-se
iarna, pe fonduE intensificarii acti"iultii ciclonice. iar minimul "ara. ,e
e+emplu, in %ntarctica, la 2irnai, din cantitatea madte anuala de :#: mm,
in iulie se produc 1#: ran, ia+ in ianuarie doar / mm.
1. ,. +. BILANTUL A'EI LA SU'RAFATA 'AMANTULUI
3antitatea de apa de pe Terra riimane constants de la an la an. asa cum
ramane constants si cantitatea de apa atlata pe continente sau in afmosferS.
In cadml circuiriilui apei in natura, se realizeazi permanent un ec(iliru
infre cantitatile de apa aflate In oceane, cele de pe continente si cele afiate
in atmosfera planetei. Se realizeaza doua tipuri de circuite. circuital mare,
intre ocean si continent si circuitul mic, produs pe continent
!tig. '/$.
;recipitatiile, scuriierea si e"aporarea sunl componentele iianruiui apei la
supra fata ;atnantului. intrucat cantitatea medie anuala de precipitatii de pe
suprafata ;amamului este de /2 de ori mai mare decat cantitatea de apa
aflata in atmosferil. rezulta ca anual treuie si se produca /2 de cicluri
complete de circulate a apei. %ceasta preaupune d durata medie de
rezidenta in afmosfera a apei este de H zile.
I. -. 'ROCESELE SINO'TICE SI 'REVEDEREA TIM'ULUI
II. 1.-0 10 MASELE DE AER
Ma5e"e ;e ae#
Troposfera este neomogena, se poare di"iza In plan orizontaf In um'tati cu
insusiri diferite, unitati numite mase de aer. %cesfe unitati au e+tindere
mare, cotnparaila cu a continenteior, uneori mai redus.1. caracterisrici
omogene si stationeazS sau se deplaseaza. ;e "erticals ele se pot e+linde la
cafi"a &ilometri, uneori pe infreaga troposfera. Se deoseesc 1ntre ele prin
11/
insusirile lor conser"ati"e. %cestea suntK temperatura ec(i"alenta
potentialC, umezeala specificM si transparenta. Insusirile enumerate au fost
doandite de masa de aer prin siafionare Indelungata deasupra unei
anumite suprafete, continentale sau ocean ice, intr-o anumita zona
climatica. ;ozifia lor pe glo este diferita de la "aia la iarna.
1ormatiuniie arometrice man, cu caracter stat5onar. in care se dez"olta si
din care pornesc masele de aer, se numesc centri de actiune. 3entrii de
actiune cu influenfa asupra "remii in 9omania suntK anticiclonul azoric,
ciclonul islandez. anticiclonul euro-sierian, cicfonul mediteraneean,
anticiclonul african, ciclonul ara.
3lasificarea maseior de aer
2asle de aer pot fi clasificate dupa trei' criieriiK
- dupa criteriul termic, ele pot f5 caEde sau reciL
- dupa naturo suprafetei deasupra careia s-au format, ele pot 11
continentale sau maritimeL
- dupa insusirile fermodinamice, ele pot fi staile si instaile.
In drumul lor, dintr-o regiune agloului in a(a, prin contact prelungit cu
noua suprafata acti"a si prin contact cu alte mase de aer, InsusiriEe maseior
de aer se pot sc(ima. %tunci cand aceste sc(imari sunt esentinle si se
produc mai ales asupra insusirilor conser"ati"e, pe care le transforms tola$,
masle respecti"e se "or transforms in all tip de mase de aer, )n tip
geografic de masa de aer se poate sc(ima in alt tip geografic de masa de
aer, prin deplasarea pe latitudine. 2asele de aer continental care "or
stationa sau se "or deplasa o perioada indelungata deasupra spa!iiCor
oceanice se "or transforma in mase de aer maritim. iar masele de aer
maritim care se "or deplasa sau stations timp indelungat deasupra spatiilor
continenlale, se "or transforma inini in mase aer maritim "ec(i, npoi in
mase de aer continental. .neori amele feluri de sc(imare se pot produce
conseaiti", de e+emplu aeml tropical maritim se poate transforma in aer
polar continental.
in *uropa. ca de aitfeC si m 9omania se pot intalm trei tipuri geografice de
mase de aerK arctic, poiar si tropical !fig. '5$.
%erul arctic !%$ se formeaza Tn anticiclonii din 0ceonul Ing(ctnt. 1K.ste
rece pe toaia grosimen sLi.
115
%crul continental arctic !c%$ se formeazn 8a nord si nord-est de *uropa.
in manle <arents ss DLiiLL (ste e+trein de rece, uscat, produce nori
cumulilrmi, tara ca di-n ei sa. cadi precipitatii.
%erul maritim arctic !ni%$ se formcLiza la nord-"Mtsde *uropa. deasupra
Arocnlandei. Se urnezc+ie si se Inciizeste puiin la tra"ers.irea 2trii
-or"egiei. )'ara produce "rersie rece si inc(isa. cu ploi reci. iar in munti
?%pezi.
%erul polar !;$ esie aerul zoNielor temperaie. ;onrt% aceasfa deunire
niirucat pro"ine ma5onfar din aer adus din zoneie pa I me prin mtermediul
ciclonilor si mas ales de anticiclonii de in"azie de pe fronturile acrtic si
antarctic, dnr uneori si din iransformarea atfruluf tropical.
%erul continental polar !c;$ se lormeaza uirnn in *uropa risSriieaiii si in
%sia, uneon in ;eninsula Scandina"ica. In aceste cazurr preztnta tn"ersiuni
de temperatura. este mai rece c(iar decat aeniC arcric continental, uscat si
mai stail decat aerul arctic continental. ;roduce "reme foarte rece,
minime asolute de temperatura , precipitatiile sunt reduse sau lipsesc.
)ara,aceasta mass de aer se formeaza in anticiclonii siai din *uropa si
din estul %siei. In stratele inferioare este cald si uscat ca si aeruC
continental tropical.
%erul maritim polar !m;$ se formeaza iarna in 3anada ca aer continental
polar, tra"ersenza %tlantictiC de -ord. unde se incalzeste si se umezesie,
transfrmandu-se in aer maritim polar. ;roduce incalzire. "reme inc(isa si
precipitatii ogate. )'ara, aerul maritim polar se formeaza deasupra
%tiantieului de nord. ;atrunderea sa deasupra *uropei produce n'icirea
"remii, cer acoperiK si precipitatii ogate.
'
1nn patriiaderea aeru&u man tun polar, adar.c in mtenorul continentului
eurupean. in timp. acesi aer iK\l pierde partial umezeala. de"enind ticrl
inttruiB po(ir Bc(i !B;"$. %cest tip de masa. de aer este predominant In
ccnirul (uropei si in 9omania.
%erul tropical !T$ care a5unge In *uropa. se formeaza in zona
anticiclonilor sutropicaii. pe 0ceanul %tlantic, in nordul %fricii si in
%sia de S). %re temperaturi ridicate si stailitate mare.
11:
%erul maritim tropical !mT$ se formeaza in anticiclonul %zorelor. %5unge
in *uropa peste 2area 2editerana.
prin dorsaie caide sau in sectoarele caide ale unor cicioni moili. %re
umezeala ridicata, dLir nu produce decii ceata groasa, nori Stratus si
urnite. *sie opalecent deoarece confine praf fin adus de alizee din Sa(ara,
in aria sa de formare si In dorsala sa.
%erul continental iropoical !cT$ se formeaza in %frica de nord si %raia,
iar "ara si in Iran, Le"ant, %natolia, c(iar si in ;eninsula <alcanidi, sudul
.crainei si al 9usiei e"iropene. %pare in *uropa mai frec"eni ^ara. iarna
producandu-se doar in"azii de scurt5 durata. %re ternperatura ridicatS pe
grosimi mari, produc nia+imele anuale de temperatura. *ste uscat,
opalescent, dar nu at at cat aerul tropical maritim, la care prafiii eMie
arnestecat cu cents. *ste instail, produce con"ectii si ploi mai ales su
formS de a"ersS.
%erul ecuatiristl nu a5unge niciodata in *uropa. %erul ecuatoria4 are
temperafura ec(i"alentS-potentiala cea mai ridicatS si umezeaia specifics
cea mai ridicata dintre toate masele de aer. -optile sunt caide datorita
caldurii elierate la condensarea "aporilor, producandu-se ceata si roua.
9adiatia terestra este impiedicata de cantitatea mare de apfl din atmosfera.
%erul ecuatoria4 circula prin pendularea alizeelor, de la o emisfera la a(a,
prin iritermediul musonilor ecuatoriali.
1iecare masa. de aer geografica esie specifics unei zone climatice
principale. Ponele climatice secundare !supolare. sutropicale si
suecuatoriale$ nu camoneaza mase de aer specirlce. fn ele se succed. intr-
un semestru masa de aer din zona situata spre latitudini mai mari. tar in
celalalt semetru, masa de aer specific,C zonei climatice de la latitudini mai
mici. ,e e+emplu zona sutropicalM este ocupatS iama de aerul polar, iar
"ara de eel tropical, in anotimpurile de tranzitie a"and loc deplasarea
fronrurilor principale si sc(imarea maselor de aer. -u este strict necesara
o in"azie a maselor respecti"e de aer, ci masa locals, prin stationare
indelungatGl,su influenza incftlzirii sau racirii suprafetei terestre, se poate
transforma in a$ta masa de aer.
I. -. 2. FRONTURILE ATMOSFERICE
11?
'#o<"e$e %ene#a"e
1enomenele din aceeasi masa de aer sunt reduse ca inlensitate si put in
frec"ente, fenomene inrense producandu-se doar la confactul a douil mase
de aer diferite.
Pona de tranzitie dintre douil mase de aer se reaEizeaza de-a lungui
suprafetclor frontale !numife fronturi atmosferice$. 1enomenele ce au loc
in cadrul ironfurilor se numesc fenomene frontale. StrainC dc tranzitie este
gros de cate"a stite de metri, el liind redus con"entional la o supra fata.
Inclinarea acestei suprafete fata de suprafata teresfra este de su I=, dar
uneori a5unge la 2-'S. Intersectia suprafetei frontale cu suprafnci teresira,
genereaza o linie numita linia fronm&ii.
;rocesul de formare a fronturilor atmosferice se numeste frontogeneza, iar
eel de desrramare. distnig a fronturilor se numeste frontoliza. ;enfru
frontogenezi sunt necesari curenti contrari, iar pentrti froiiCoCi\"l curentt
di"eruenti.
ere
1ronturile atmosferice principaEe
2asele de aer sunt desparfite intre elc de fronturile atmosferice principale.
1ronturile principale penduleaza spre nord si sud odata cu sc(imarea
anotimpurilor.
;e linia celor mai ridicate temperaturi, "ara intre ecuator si Tropicul
9acului Si iarna intre ecuator Si fropicui 3apricornului se aria frontal
tropical care pcndtileazS intre cele do'i% fropice. )ara desparte aerul
ecuatorial impins mult la nord de imisonii ecuatoriali, de aeml tropical,
alizeele tropicale ale emisferei sudicc-depasind spre nord ecuatoml,
transformandu-se in rnusoni ecuaioriali, iar aenil tropical al emisferei
sBdice nemaifiind delimitat prin front principal de aerul ecuaforial. Iarna.
frontul tropical desparte aerul ecuatorial impins mult la sud de musonii
ecuatoriali, de aerui tropical,alizeele tropicale ale *misferei -ordice
depasind spre Sud *cuatorul, transformandu-se in musoni ecuatoriali, iar
aerul tropical al *misferei Sudice nemaifiind delimitat prin front principal
de aerul ecuatorial
11>
Intre aerul tropical si eel polar se ai2 froatut poC,ir ce prezinta cururi spre
tropice, numite fronturile aiizeelor.
intre aenil polar si ceC arctic sau antarctic se afla. fronml arctic, respecti"
frontul antarctic.
3u e+ceptia frontului tropical, celelalte fronturi au man' sectoare despirtite
de man' arii in care fromnf lipseste. %ceste sectoare capata denumirea
man's regiuni in care sunt sifunte. de e+emplu frontLLC poiar atlantic. Irontul
poiar asintic etc. 1ronturile principale sunt intr-o continue pcndulare, dar
ele pot fi reprezentate pe (nrti climatologice, ca pozitie medie intr-o
anumita lima, purtand denumirea de fronturi ciini.itologice, intmcat pozisia
lor de-a lungui anului are o importantLC ma5ora in nenerarea tipurilor de
climat flitL, ':$.
1ronturiie secundare
1ronturile secundare se formeaza in aceeasi masa geografica de aerr, in
care se prodnc eel mai ades mari contraste termice Intre aerul maritins sau
polar, sou intre seetoaie cnlde si reci din interiorul ciclonilor. *le apar
cel mai frec"ent in aerul polar.
Intr-un front se intalnesc de regula aerul rece cu cel cald, in cazul
fronturilor ocluse intalnindu-se cel putin ' categorii de aer. 1rontul
atmosferic secundar capata numele aerului care s e afla in inaintare. ,in
acest punct de "edere se deoseesc fronturi calde si fronturi reci, iar in
cazul amestecului celor 2 tipuri de fronturi, fronturile ocluse.
,upa directia de deplasare pe "erticala a aerului cald, se deoseesc
anafronturi, cand aerul cald urca pe suprafata frontala, si catafronturi, cand
aerul cald cooara pe suprafata frontala.
1ronturile atmosferice secundara se deplaseaza perpendicular sau olic pe
izoare. 1ronturile atmosfence pcrpendicuiare pe izoare se deplaseaaE mai
repede decat-fronfurile atmosferice care sunt oiice pe izoare. 3u cat
izoarele sunt mni dese, cu atat deplasarea fronfurilor atmosferice de-a
Eungui lor. este mni rapidfl. ;c tal"egurile depres5'onare se pot instate
fronrttri c"asistaiionare, care penduleazS timp Indeiugar fata de o pozitie
fl+S. , -
11H
1rontul cald se caracterizeazfi prin "iteze reduse si e+tindere mare pe
2ime a arid de desfesurarea fenomenelor frontale. ;redominS sistemeie
noroase stratiforme si precipifatiile annosferice linistite si de durata !circa
12-1: ore$. ;resiunea scade in fata frontului, "anrul ate spre stanga, iar
dupS trecerea fronfului. din spate, putin de"ial spre dreapta. In aerul rece,
o partY din precipitatii se pot e"apora. generand ceafii. Temperatura creste
iisor, scSzand apoi in zona in care se produc precipitap'ile, apoi rS-mane
mult ridicata. 1enomeneie frontale se desfii'soara pe o iatime de circa >##
&m, din care aria de precipitatii are latimea de circa '## &m. 0 sc(ema=
generalfl a frontului cald, m sectiune "erticals, si In plan orizontnE, esfe
prezentata in fig. 'S.
1)ontuI rece prezinlfl 'in sectorul inferior o supmfata frontnl% mai
anip2. daioriui fortei man de frecare care se e+ercita In cazul "itezelor
mari en care se deplaseKi2il acesi front. )'iteza mare de deplasare si de
desfttsurare a intregtilui cortegiu de fenomene, panta mai aruptS a
supraietei fromale. condensarea frapidLi Li "aporilor de ap.l. duce In
procese frontale foarte intense, dar desfisurofe pe o Non' inutist.i. rcc(".-%
cnnipar,-L=. ci
,upft "itezn de deplasare se disting fronturi reci cu deplasare lent%si
froniuri reci cu deplasare rapi^tl.
1ronturile reci cu deplasare lenta !de ordinul I$sunt anafronturi
1ronturile reci du deplasare rapidai !dc ordinal NN. secundare$ sunC
anafronturi in partea inferioara a saprafetei fronlnle si cntafronturi In
partea superioaril.'
1rontul re"e dc. ordinul I !fig. 'S$ are latimea arieide manifestare n
proceselor frontale de circa 1 $no &m. din care aria dc pieapinnn arc o
&.ime de circa 1##-15# &m. mat iar =ana la 25#-'## &m. 6anfuC 5ie LrL
fata tron'ului dm directia dreapia-spate. La sistemul de nori. acesi fiont
searnana cu froriiuC cald. 0 pane dm aeriiC cald este ndicat n.'sc in sun,
generand non 3umulonimus, altl pane alunecL1 pe supraiaia 'roii'ai.i.
generand snccesi". non .Stratus. -tmostratus. %liostratus si 3irrostratus.
Se declanseazn precipnnt5i puternice cu 1## &m, in fata liniei frontului din
nori 3umulonimus si apoi -imostratus. urmate de racire. ,upG1
trecerea liiiiei troniuiui ploua linistit dm nori %ltostratus. presiunea creste,
12#
"anfuC ate din stanga-spate. ;e cer npar norii 3irrostratus. apoi cemC
de"ine senin.
1rontul rece de ordinul II !secundar$ !fig. 'H} are latimea do dest&surare a
tonomeneior fronlale de circa H## &m. din care aria de precipitatii ocupa
doufl eiizi inguste. prima de 1#-2# &m iar a doua de 5-15 &m.
in partea supenoara, aerui ca&K cu "iteze man, cooara pe- suprafata
froniala pana la altitudinea de 2-' &m, 8ind o arie de catafront, lipsita de
nori. Sistemul de nori "a fi presnt pe o ands foaile ingusta, "antul caid de
aliifudine "a contura in fata noriior 3umulonimus, streasina ce indica
directia de deplasare a frontului. 1enomenele produse stint "iolenfeK
a"erse, pioi torentiale, grindina, ora5e. 1ata de frontul rece de ordinul I,
frontul rece de ordinul If se deoseeste prin circuEatia aerului cald la
palierul superior, sistemul de nori, regimui si e+tinderea precipitatiilor,
"iteza mare de deplasare, restul fenomenelor frontale semanand.
1roatul oclus poarta acest nume deoarece o inasa de aer mni cald este
ridicata la fnaltime si izolata !mc(isa$ la acelni"el. 1ronturile reci au "iteza
de deplasare mai mare decat fronturile calde, care de muite ori sunt a5unse
din urma de fronturile reci. %erul rece de desutul frontului cald poate fi
mai putin rece ca aerui din spateie frontuiui rece sau mai rece decat acesta.
In functie de aceasta situatie, se "or pozitiona pe altirudine cele douil mase
de aer rece care s-au intN.nif. fntre cele doua mase de aer de la sol, ima
rece si cealalta mai putin rece
se "a forma un front in stratele inferioare ale atmosferei. ,acs masa care a
"enit din urma este mai putin rece decat cea din fata, frontul "a fi oclus
caid, iar daca masa de aer care a "enit din urma este mai rece decat cea din
fata, frontul din stratele inferioare ale atmosferei "a fi oclus rece. La
inaltime se "a forma un front rece, intre masa de aer rece care a "enit din
urma si aerul cald ridicat deasupra celor doua mase de aer rece. ;ozitia
acestui front "a fi in fata frontului de la sol in cazul frontului oclus cald si
in unna sa in cazul fron.ilui oclus rece !fig. /#$.
La fntalnirea fronfuriior, sistemele noroase ale celor doua fronturi se
amesteca, ca
si tipurile de precipitatii speci flee fiecarui front. ,upa ce cele douS. mase
de aer Tece au luat contact la sol su forma unui front oclus cald sau rece,
121
intreaga masa de aer cald este ridicata la inalfime, iar suprafata sa de
contact cu aerui rece in "ec(iul front, impreunS. cu cea reaiizata cu masa
de aer rece ce a "enit din urma, se constituie intr-o suprafata de in"ersiune.
*nergiile frontului oclus sunt reduse, strucfura sa complicate, "reinea
inc(isa sau instaila a"and durata mare.
1. -. 3. CICLONII SI ANTICICLONII
Ci3Lonii
Aeneza si e"olutie La latitudinii mi5iocii si superioare, deplasarea maselor
de aer se face prin formatiuni arice moile, cicloni si anticicloni, care se
deoseesc din unie puncte de "edere de ciclonii si anticiclonii staili, din
cenlrele de actiune.
3iclonii moili apar de regula in familii si se deplaseaza de la "est fa est.
Intre indi"tzii unei familii sunt de regula anticicloni, iar familiile de cicloni
sunt despartite Intre ele prinlr-un nnticiclon mai puternic, anticiclonul de
in"azie. Indi"izii unei familii de cicloni ca si anticiclonii interealati nu
urnieaza trasee identice.
In *uropa 0ccidentals se deplaseaza in medie pe an, circa :#-?# de serii
!familii$ de cicloni. )iteza media a unui ciclon este de 2#-'# &mNora, rar
a5ungand la >#-1## &mNora. ,irectia gen era la de deplasare este "est-est.
*+istenta unui ciclon este, in medie, de 1-2 zile, rar a5ungand pana la o
saptamnna.
Studiul act5"itatii ciclonice este esential pentru meteoroiogia sinopiiol
intrucat di"ersitatea startlor de "reme in zonele tcnZC)K'rn'e cm'c cortfentEl
toctna1 dc p.ctt"ttntcY. c'dotiicil
3. iciorm LK`\.LL cc rcMtiiE, e"oiucaza K\i dispar dc-a &ingul Eroniuriior
pnncipaEtL.
in legMtura cu aparilia si e"oiutia ciclonilor si anticiclonilor s-au formulat
mai multe ipoteze. ;rima teorie comple+a asupra gertezei si e"olutiei
122
ciclonilor si anticiclonilor a fost elaorata de catre nor"egienii <5e"&nes si
Solerg la inceputul secoluDii 77, ipoteza ce a fost urmati de un sistem
teoretic mai comple+, elaoraC de catre rusii ;ogosian si Taoro"s&i.
Teoria undeiorfrontale elaorata de catre <5er&nes si Solerg, staileste
faptul ca ciclonii moili se formeaKM. pe fronturiie atmosferice principale,
poiare, actic si antarctic, dupa mecanisme asemanaloare. 3ele > faze de
genezfl. e"olutie si disparitie ale unui ciclon. sunt prezentate, pe aza
ncestei teorii, in fig. /1. ,e o parte si a(a a irontunlor c(matologice
mentionnte, aerui rece se aflEl in masa de aer dmspre poli, iar eel cald. In
masa de aer dinspre ecuator. 3urenfii cireulatiei generate a atmosferei sunt
orientati in sensuri eontrare in ccle dous mase de aer !fig. /1, %$. ;e
suprafata frontaia se formeaza permanent ondulatii generate de intensitafea
diferita acelor dot curenti si de turulenta. 0sctlatiile sunt uneori
re"ersiile, frontul principal re"enind la pozitia initiala. .ndele cu lungitne
mai mare de
1### &m, sunt ine e"identiate, nu "or mat re"eni la pozitia initials Tn
front, se "or dez"olta si e"olua independent, formand ciclonii moiEi. In
cazul prezentat in fig. /1, <, curentui de aer rece dinspre est capata o
de"iatie spre sud, conturnd un front rece, iar curcntitl cald, dinspre "est,
capata o de"iate spre nord, conturand un front cald. fn faza 3, din aceste
de"iatii se forrneaza rarnificatii care capata un traseu circular, edtficand un
ciclon tanar, cu fronturiie caid si rece indi"iduaiizate, mcepand
condensarile, formandu-se sstemele de nori si incepand precipitatiile. In
faza ,. de maruritate. frontul rece se apropie de eel caid, linia frontului
a"and aspectul unei pungi. In faza *, secluzia semnific% a5ungerea
frontului caid de catre frontui rece, cu "iteza mai mare. Se contureaza un
front oclus, iar aerul caid este izolat in ,Lpunga'= din central ciclonului.
.rmeaza ocluzia ciclonulut !tig. /1, 1$. 2asa de aer cald din central
ciclonului a fost oclusa prin ridicare in altitudine. 8+ista un singur front,
oclus. 3urentui circular de aer cald se mai e+prima doar in altitudine, la sol
curentui circular fund produs de aerul rece. In faza urniatoare !A$,
precipitatiile inceteaza, in regiune este prezenta o in"ersiune rermica
e+tinsa pe man suprafete, intre masa de aer rece de la sol si cea calda din
altitudine, cerul este acoperit cu nori stratiformi, minima arometrica.
12'
scade, la sol se mentine curentui circular In masa de aer rece. in ultima
faza !8$, ciclonul dispare. 2inima arometrica dispare, miscarile circulare
se diminueaza si dispar, in"ersiunea termica se distruge, cen5l se
insennieaza.
.neori se unesc mai multi indi"izi ciclonici, in diferite stadii de e"olutie,
formand un ciclon central, e+tins, care se deplaseaza cu "iteza mai redusa,
0 fainilie de cicloni contine 2-: cicloni inoili, eel mai frec"ent, /.
3iclonii unei familii sunt separati intre ei, in faza initial.1, de dorsaie
anficiclonice, din
care se desprind cicloni moili, care e"olueaza o "reme impreuna cu
familia de cicloni, apoi pot cdpata alte
traiectorii, dupa care si ciclonii familiei pot capata trasee diferite,
ciclonii cu intensitate mai redusa disparand mai repede. In cazul frontului
polar, in spatele unui ciclon, aerul rece patrunde spre sud su forma de
dorsaia, apoi de anticiclon
moil, panfl cand aerul sau se "a incalzi, iar anticiclcnul moil "a a5unge
sa contina aer tropical. In zona de desprindere a anticiclonului moil.
frontul principal se "a intreupe temporar !tig. /2$. %nticiclonii prin
infermediul carora aeruE polar patrunde in zone temperate se numeste
aNiticiilon GCc in"azie. %nticiclonii de in"azie se deplaseaza spre sud-est,
a5ung la altirudini sutropicale. se stailizeaza si se transformM in
amiciclmti su(rropicali- Translrmarea coinpleta a aerului polar in aer
tropical are ioe In anticiclonii sutropicalC.
Sc(imurile intre aerul polar si eel tropical au Ioc internment, anticiclonii
de in"azie inc(eind de regulS o familie de cicloni.
3iclonii au un sector anterior cald si unul posterior rece, iar anticiclonii au
sectorul anterior rece si secfonil posterior caid.
In ciclonii formatC pe frontul polar, aerul tropical pstrunde dinspre sud-"est
in partea anierioaril a ciclonilor, este ridicat in sus la ocluzie, se nlceste si
de"ine aer polar. ;e fronturile arctic si antarctic se imampla la fel,
producandu-se sc(imuri intre aerul arctic, respecti" antarctic si aerui
polar. In cazul fronrului arctic, anticiclonii de in"azie "or a5unge si de"eni
staili in marii anticicloni de origine arica din centrul marilor continente
12/
nordice, %merica de -ord si %sia, intensificand anticiclonii 3anadian si
euro-sierian.
;rin cicloni si anticicloni se reaiizeaza un sc(im foarte acti", intennitent.
Intre masele de aer de la altirudini mi5locii si mari.
)remea in ctclonul tanar
1ronturile cicionului se rotesc in5uml unui a+ centraC, oc(iui ciclonului.
1a`a de acest cental, aspectul "remii este diferit, la nordde el, unde se
produc doar fenomene secundare si la sud, unde teritoriul "a fi tra"ersat de
cele doufl fronton. %nali2a succesiunii fenomenelor intr-un ciclon tanar, se
"a face dupS o sc(ema in plan orizontal si doua scefiuni "erticaie, una la
nord de central ciclonului, cealalta la sud !fig. /'$.
;entru sectiunea a-a, efectautS la nord de centra cicionului, suprafetele
frontale nu se intersecteaza cu suprafata terestra, ci se situeaza in
altifudine. fntr-o faza initials, "antul cu "iteze moderate, ate de la sud si
sud-est. iar cenil se acopera de nori specifici fronrului cald. apoi nori
-imostratus. %eruE cald este ridicat la a(itudine. unde "antul cald ate
dinspre sud-"est. ;resiunea scade usor. "Se instaleazS in"ersiune tennial.
.rmeaza precipitatii linistite, de durata, iar "antul ate dinspre est. Se
raceste putin, iar presiunea creste usor. %pnr nori %ltostrafus, se opresc
precipitatiile apoi se insenineaza. In masa de aer rece si umed care acopera
o suprafata terestra umeda si inca calda, se produc instailizari si scurte
a"erse de prectpitafii. )ant rece ale dinspre nord. Se insenineaza, air
"remea de"ine mai rece.
;entru sectiunea -, de la sud de centrul ciclonului. e"olutia deuteaza cu
"ant dinspre sud-"est, cu temperaturi moderate. %poi se instaleaza stratul
de nori. incepand cu 3irrus, apoi 3irrostratus, %ltostratus si -imostratus.
.rmeazEl precipitatii linistite, 1#-12 ore, urinate cate"a ore de urnitil.
Temperatura creste constant, iar presiunea scade constant. In timpul
producerii umitei. linia frontului cald fra"erseazS regiunea. presiunea
scade, se Tncaizeste, se insenineaza. .nmeaza "reine fmmoasa si calda. In
sezonul rece, dupS treceren frontului cald se pot produce ceturi ad"ecti"e,
nori stratiformC si umite. )ant cald ate dinspre sud-"eKLt. %paritia
frontului rece estcpre"estita cu /-: ore inainte. In ordine, de nori 3irrus,
3irrostratus si %ltocumuliCKL .rmeaza norii 3umulonimus cu precipitatii
125
in a"erse, grindina, ora5e, "antu.l se intensiflca. %ceste lenometD-. ca si
precipiiatiile, "or a"ea durata scurta, producandu-se atat inainte de trecerea
liniei frontului rece, cat si dupa trecerea ei, ;recipitatiile in masa de aer
rece produc e"aporari si ceata la irEiEtime Imediat dupa tra"ersarea regiunii
de c.itre linia frontului rece, presiunea creste. temperatura scade, ^antul isi
scima directia, "a ate dinspre nord-"est Si "a li "ant rece. %par nori
%ltocumulus, pentru scurl imp. apoi se Insenineaza. In aerul iccc si umed.
dcasupra suprafetei terestre umede si care se mai pastreaza inca calda. se
produc instaiiiziri. iar pe timpuC zilei apar nori 3umulus sau
3umulonimus izointi, din care cad a^erse. -optile sunt senine.
Traiectoriiie ciclonilor moili in Duropa
S-a oser"at ca cicionii moili au niste druinuri preferenRiale. care tin
seama de relieful ma5or aC 8uropei, de repartitia uscatului si a mSrii. dar
mai ales Gie confiirurrsti.i ca-rM'i'-C' (.-iric 0 iMrnrLZ'CK-'M s-'n(ii'=L. Mt-'
cu inaitimi pana in 25## m. Traiectoriiie ciclonilor moili in *uropa au in
general direc5ia "est-est. datorita circulatiei generate specifice zonelor
temperate, "anturile de "estr si prezini% uneori aateri spre nord-est, mai
rar spre sud-est. %aferile a5ung la ma+im ?#S fata de directia "est-est.
Traiectoriiie retrograde sunt aceiea care se aat de la directia generala cu
mai mult de H#S. 1ie sunt destul de rare. Traiectoriiie retrograde care se
aaC de la !raiectoria clasici, in sensul in"ers acelor de cea, sunt in.sa destul
de frec"ente in teritoriul de la nord si est de K 2area -eagrS si au un roi
important In producerea precipi&itiilor in estul 9omaniei. Sc(ema
traiecioriilor ciclonilor moili in liuropa a fost alcatuita prima data de cat
re )an *Eeer !fig. //$.
Traiectoria 1 este cea mai frec"enta in toate anotimpurile, totalizand Y,4=N
b dm cicionii de iarna si ')=n Em cei de "ara Si are trei ramificatii Ia, I si
Ic.
Traiectoria CC este mai frees enta iarna.
'f raiectoria 111 este mai frec"ema iania si are doua ramiflcatii. ill,si iii(
i raiectoria C) ociipa a doua freo enta dupa traiectoria i. *ste mai Irec"enia
"ara si toarnna. 1e "ananta I) ., circuul C 2 O din cicionii ce se dcplaseaz.'l
poste iKuropa, iar pe "arianta I),,, 22O.
12:
r raiectoria ), care infaienteaza si teritoriui 9omaniei. este a ireia ca
frec"enta, are eeie mai muiie ramil&atii !trei. ca si traiectoria I$ si eel mai
mare grad ue comple+itate. preMentami doiu'i de"intii, intai .spse rudest,
apoi spre nord-esC, tra"er.sand si ianturi montane. Traiectoria )Ki t-ste mai
mult de iarna, pe care .se depiaK,ea.'a l-)-u din cicionii ce se deplaseaza
iarna pcsie Luropa. Traiectoria ^LL, este o traiectone mai Crec^enia "ara.
,eplasarea cicionilor pe aceas.l iraieeloricdiiC nordui 2an'$ %driaticM,
peste depresiunea ;anonica. 2uniii iie-Le(izi, spre lacui Ladoga,
in8ucnteaza cie inuite ori "remea in "esftil 9omaniei, producancd in-d
precipitatii slae. Traiectoria )c pomeste din nordul 2Srii %driatice, spre
nordul 2ini -'egre. rra"ersand suciui 9omanicY, unde produce precipitatii
ogate. Traiectoria ^^. este o tniiectorie de prima"ari. cfind pe ea circula
1>O din ciclonii mediteraneeni ce se deplaseazS pesfe *uropa, prima"ara.
2ai rar, aceastii traiecton'e este circulars si "ara.
,epinsarea pe fratectorii preferentiale a cicioniior atfantici moili pesre
*uropa, poate, atimci cand pe respecti"ele traiectorii se Inregisireaza o
frec"enta ridicata a pasa5elor, si creeze tipuri caractenstice de regim
plu"iomelric In regiunile siraatute de aceste traiectorii,
3iclonii tropicaii
0 form.1 particulanl a cicioniior se manifesto in zonn intertropicaia..
3icionii tropicaii apar pe frontL.LC tropical. In zona de con"ergentMC a
alizeeior dm ceie doua eniisfere. uneori si in zona. aiizeelor, independent
de frontunie atrnosferice. %ceste pertiiratii arice cu deplasarea est-"cst,
se transt'oniia in 1#O din cLizun. In ciclom tropicaii. 3iciorui tropscaii sunt
"iolenti, dar sunt mult redusii ca suprafata fata de ciclonii temperati. a^ and
arii depresionare cu diametre su 1### &in. ;resiunea atmosiericil este
ioarte scazuta in centrul ciclonuEui `H:#-H?# m$, iar "anlui are "iteze de
1##-1># &mNora, uneori depasind 25# &n"'ora. 9egiunile Incon5urafoare
sunt calme. doar pe oceane si mari se transmit din aria ciclonului, ^aluri
niari. %ria centralLC, ,.oc(iui ciclonu(ii , cu diameirui de 1#-2# &m,
prezinta cer senin, temperaturi ridicate si calm atmosferic, datoritii
descendentelor ce prod"ic coinprimare, Incalzire si e"aporari. Sistemul de
nori. incepand cti 3umulonimus ce incon5oarS oc(sul
12?
)iolenta cicioniior tropicaii esie data de uriasa energie inmagLizinaKa si
pusa in miscare. %ceasta energie este generalLC de marea instaiiitate a
a.erului foarte cald si foarte timed 1reccarea redusd si oiimentarea
continual cu "apori de ap.1 care eontin caldura lafentS de e"aporare ce "a
fi elierata la condensarile generate de con"ectia termica de amploare, face
ca deasupra mS.rilor si oceanelor calde. cicionii tropicaii si fie persistentC
si intensi. 3ele mai man dezastre sunt pro"ocate pe tarmuri. 0datil cu
iaaintarea pe continent, frecarea mare cu , supra far. a terestril reduce
energia acestor ciclom. care se sting des'ul de repede in lipsa unui aport de
"apori.
In emislera nordica, cicionii tropicaii au inituii directia esC-^est. apoi se
deplasernza spre nord, ocolind aniiciclonii sutropical, in zona
sutropicala cotind spre nord-est, directie pe care o pastreaza si rarii
cicloni tropicaii care piltrund in zona tempera'ft. in emisfera sudica.
directia initiala este tot est-^est in 0ceanul Indian.
sud In 0ceanu.1 ;acific, iar in 0ceanul %tlantic, nici o perturatie arica
nu a5unge la stadiul de ciclon tropical. ,irectia cicloniior tropicali din
emisfera sudica de"ine apoi sud, esfe tra"ersal raul anticiclonic
sutropical prin sectoarele sale de presiune mai scazutii, apoi acesii cicloni
se deplaseazii spre sud-est, pana la ocludere.
2a+imul acti"itatii cicloniior tropicali se produce deasupra suprafetelor
oceanice. in anotimpui de "ara si in prima pnrte atoamnei fiecarei
emisfere, cand suprafata oceanelor este puternic Incalzita. in medie pe
glo. anual :#-?# de cicloni tropicali an efecte distrugatoare.
;e glo e+ista ? regiuni in care actioneazii ciclonii tropicali !fig. /:$.
in emisfera nordicaK
1. )'estul 0ceamilui ;acific, cu o medic amtnia de 2> de cicloni. Eumatate
dintre ei a5ung la stadiul de tiiifun. "iteza "artfului depasind 15# &nior-i
2. )estuC 0ceanului %tlantic, cu o medie anuala de :-1# cicioni tropicali.
Se numesc (urricaneK si se indreapta. in rna5oritatea cazurilor dinspre
Insulele 3'apului )erde spre 2area 3araiiior.
'. *stuI 0ceanului ;acific, cu o medie nntiala de : cicloni, numiti. ca si
cei fonnati in 0ceanul % flanC ic. (urricane.
12>
/. Aoifui <engal, din 0ceanul Indian, cu o medie anuala de : cicloni
tropicali.
5. 2area %raiei, cu o medie anualL'C de 2 cicioni iropicaii.
In emtst'ern sudtca, acti"itafea cicloniior tropicali e.s'e mai redusaL
:. In sud-estul 0ceanului ;acific, in retfiunea ;olineziei si a %ustralia sc
produc. In medie, : cicioni tropicali pe an.
N. In suduC 0ceanului Indian se produc. in medie, 2 cicloni tropicnli pe an.
Anti3i3"onii
%nticiclonii moili apar in comun cu ciclomi moili, pe fronfurile
atmosferice principals a"and e+tinderea si "itezade deplasare
asemsnStoare. Spre finalui e"oiutiei lor. anficicionii moili se deplaseazfl
mai ient decat cicioni moili si persista mai mult. Aradientii arici
orizontali din anticiclonii moili sunt mai mici decat cei din ciclonii
moili- La periferia anticiclonilor moili sunt generate slae "anturi
di"ergente. 3urentii con"ergent din stratele superioare, care capatS m aria
centrals a acestor anticicloni, o miscare descendenta. creeaza comprrrnari
si incSlzirea aerului In stratele de mi5loc, fata de care, aerul de Ca suprafata
terestrS. mai rece. se alia in in"ersiune tennici persistenta. 1ronturile
atmosferice care patrund in anticicloni de orice tip, se distrug. In regim
anticiclonic, aerul in descendenta si icSlzire produce e"aporatii,
destramand sistemele noroase. Timpul este senin. %mplitudinile diurne de
temperaturS si umezeala relati"S sunt mari. )remea senina din sectoarele
centrale si sudice ale anticiclonilor moili are durata scurta.
,upfi origine si roIuE 5ucat in geneza si dinamica maseEor de aer, 8romo"
grupeaza anticiclonii !stationari sau moili$, in 5 categoriiK
1. %nticiclonii sau dorsale anticic(mice care separa ciclonii unei familiiM
care se deplaseazS de pe fronturile principale. Sum put in e+tinsi, reci si se
deplaseazS. rapidL
2. %nticiclonii care inc(eie ofam'dic de cicioni numiti anticicloni de irt"a-
ie, pro"in de pe fronturile arctic, antarctic si de pe fronturile polate ale
celor douS emisfere. Sunt anticicloni intensi, se deplaseazfc rapid si
produc rilciri semnfficad"e.
12H
'. %nticic.mii atailizati (i zona temperatd pro"in din anticiclonii de
in"azie care se stailizeazaZ si se e+tind foarte mult pe timpul iemii.
%nticiclonuf euro-sierian si anticiclonul 3anadian pro"in din acumularea
aerului rece al unor anticicloni de in"azie succesi"i, de pe frontul arctic,
anticiclonii stailizaRi e+tinzandu-se si intensifieandu-se si in urma
puternicelor nlciri radiati"e. La margine, au grosimi reduse, iar pe
deasupra lor se pot deplasa.cicloni moili. %stfel la periferia anticiclonului
euro-sierian. in 9omania, grosimea acesniia nu depaseste :## m,
nereusind de cele mai multe ori sa tra"erseze 3arpatii, iar pe deasupra sa
deplasandu-se deseori cicioni calzi si umezi din 2editerana. Intre ceie
douS tipuri de formatiuni aric e se formeazS un strat 5os si persistent de
nori si adesea cad precipiiatii. -eulozitale este aici ridicata la periferiiie
anticiclonilor stailizati. spre deoseire de ariile interioare, unde
predominfl "remea seninS.
/. %nticiclonii sutropicalZ sunt anticicloni aproape stailizati,deasupra
oceanelor amelor emisfere. intre latitudinile de '5-/#S. %u origine
dinamica. Se intensifica periodic prin ingloarea de anticicloni de in"azie
de pe fronturile poiare. In amele emislere trimit prelungiri su forma de
dorsale sau nuclee moile, spre zona cicionica supolarM. 3onform legii
3oriolis, nceste deplasflri sunt de"iate spre dreapta in emisfera nordica si
spre stanga in emisfera sudidi, dupa sistemul curentilor planetari care
genereaza "anturi le de "est. %stfel. dorsaiele si nucleele moile se "or
e+tinde, respecti" circula, pe directia dinspre "est-sud-"est. spre est-nord-
est. %nticiclonii sutropicalC alimenteazS cu aer tropical, sectoarele calde
ale ciclonilor moili de pe frontul polar ,orsaiele sau nucleele moile
desprinse din anticiclonul %zorelor, impreuna cu a err continental tropical
din nordul %fricii. detennin. "erile secetoase si foarte calde, din reaiunea
2editeranei.
5. %nticiclonii arctici si antarctici sunC dc
origine termica, cu formare aproape permanent. -u sunt grosi, dar sunt
e+trem de reci.
Traiectoriile unticicioniSor moili in *uropa
1'#
%nticiclonii moifi se deplaseaza cu "iieze medii asemSna'toare ciclonilor
moili. In *uropn. ='"iteza lor medie este de 2? &mNora, iar In %merica de
-ord, de ': &mNorft. Se stailizeazS usor pe occme. in
temperate si supolare.
2uitano"s&i a stailit faptuC ca in *uropa, anticiclonii moiii urmeazS
trasee preferentiale numiie a+e. Sunt ' categorii de a+e de deplasare ale
anticiclonilor moili in *uropa. prezentate in tig. /?K
1. %+clc azorice sunt orientate est - "est, de la fnsuleie %zorc, pana la
2untii %ltai, tra"erseaza ('uropa pe la sudui sau pe la nordtil %lpilor.
%erul lor. cu presiune ridicaid. alimenteaza ma+ima anca din centrul
%siei, impreuna cu anticiclonii moiii de pe frontul arctic Sierian. )ara
si foamna, instaiarea dorsalei azorice produce caldura si sec eta.
I
2. %+ele polare norm ale se destasoara cie la nord-"est, la sud-est In in
treats *uropa, cu e+ceptia ^ *uropei sudice. ;e ele se deplaseaza, de pe
frontul arctic, an.ticicloni interciclonici sau de in"azie. %+ele polare Z
normale ce straat *uropa, pleaca de pe frontul arctic, din Aroenianda,
2area -or"egiei, sau 2area <arents si aduc deasupra *uropei, aer
maritim arctic.
-L
'. %+ele ultrapolare straat *uropa estica si cenfraiil, de la nord-est spres
sud-"est. pornind din 2area Dara si din 2area <arents. ;e eie se
transports aer uscat si foarte rece In *uropa nordiea, de est si centrals.
1. >. /. 'ROGNO)A VREMII
V#e$ea 5i $e#5u" !#e$ii
)remea este starea fizica a atmosferei in continue sc(irnare, care infr-tm
anumit loc, la un rnoent dat, se caracterizeaza printr-un comple+ de
procese si fenomene meteorologice.
,tferitele tnsusiri, fenomene si procese fizice din atmosfera poartil
denumirea de c&mcnte meteomlogice. %cestea suntK radiatia solara !care
este si factor genetic al climei$, temperatura solului, ternperafura aerului,
1'1
umezeala , neulozitaten, precipitatiile atmosferice, presiunea atmosferica
si "antul.
Se adaugS. manifestari fizice secundare ce defmesc 5enomenele
meteorologice. In atmosfera. cat si Ca contactul acesteia cu suprafata
teresfra se petrec fenomene fizice secundare, ce caracterizeaza diferitele
elements meteorologice, fenomenele meteorologice, numite si meteori.
2a5oritatea sunt rezultat aC prezentei apei in stare lic(idi sau solidfl, in
atmosfera si la contactul acesteia cu suprafata terestrS, in suspensie, cSdere
sau depuse pe suprafata teresI !(idrometeorii$. Se adaugfl fenomene
produse de prezenta puleriior in atmosfera !litometeorii$ si fenomene
produse de trecerea luminii prin atmosfera !fotometeorii$, sau de prezenta
electricittii atmosferice !electrometeorii$, ca si unele caracteristici
particuinre ale elementelor meteorolgice !cum ar fi "antui tare etc$.
)remea poate fi caracterizata sinfetic doar prin caracteristica de aza a
elementelor meteorologice definitoriiK temperatura, neulozitate,
precipitatii. ,e e+emplu, se poate sintetiza "remea unei regiuni pentru !in
inter"al astfelK "remea a fost rece, cu cerul acoperit si precipitatii slae.
;rogramul de masurStori meteorologice se deruleaza prin masBatori
insirtimentale si "izuale, la anumite inter"ale de timp. asupra parametrilor
ele+nentelor meteorologice. cat si asupra fenomneleor meteorologice,
a"and ca scop principal stailirea tendintelor "iitoare de e"olutie.
Succesiunea in timp a diferitelor stflri fizice ale atmosferei, in continua
sc(imare, constiiuie nBrsul sau e"oiufia "remii.
Sc(rmarile "remii sum periodice si neperiodiee.
Sc(imarile periodice sunt ziinice si anuale. fiind dependente de modui
diferit de receptare a radiatiei solare, diitoirita formei ;amantului,
Tnclinarii a+ei sale si miscarilor sale, de rotatie si re"olutie.
Sc(im2rile neperiodiee depind de circulatia generala a atmosferei. *le
sunt foarte free"ente mai ales in zonele temperate.
-otiuni de pre"edere a timpului
3unoasterea legilor dupa care se destasoara fenomenele si procesele
meteorologice ofera posiilitntea, ca pe aza stailirii unor situatii
sinoptice succesi^'e, si se anticipeze caracterul si e"olutia conditiilor
meteorologice pentru anumite teritorii si inter"ale de timp determinate.
1'2
Termenul sinopsis inseamna pre"edere in limn greaca. 1olsind metoda
sinoptica, se poate staili dnc^l regiunea pentru care se elaoreaza
pre"iziunile, se "a mentine in urmdtorul inter"al de timp in aceeasi mas%
de aer, sau urmeaza ss fie tra"ersata de un front meteorolouic, dupa care in
regiune se "a instala o masa de aer cu alte caracteristici. 2aterialul
sinoptic se transmite de la statiile meteorologice, operati", la centrele
regionale de pre"edere a timpului si la laoratorul de prognoza aC f.-.2 II.
,atele de la principalele statii meteorologice sunt transmise in reteaua
meteorologies mondialLC.
;entru prognoza se foiosesc (artile sinoptice de aza, pe care sunt inscrise
in drepttil statiilor meteorologice, date codificate ale pnncipalelor elemente
meteorologice, conte+ful aric, zonele de precipitatii. maseie de aer etc.
Se adauga (arti particulare cu pri"ire la conllguratia campului aric la
diferite inaltimi etc.
2etoda sinoptica se compietenza cu date aetoiogice pro"enite din
aerosonda5e, determinnri radar. K-LateCitare, cu a5utorul cirorn se cunoaste
distnutia in altitudine n temperaturti, umezelii, "itezei si directiei ^antuiui
si in special a topognifieie arice.
;e aza e"olutiei din internal iKi inter"al sinoptic, a tuturor acestor
elemente. a =-tendintelor lor cie deplasare, de e+iindert, restrangere.
disparitie sau transfonnare su influenza suprafetei acti"e din regiunea
sfudiata si din regiunile incon5uratoare, a amestecului cu a(e mase de aer
etc, a cunoasterii legilor fizicii si meteorologiei si pe aza unei ogate
e+perience in domeniu, se efectuenzS prognozele. %cestea pot fl de scurtS
durata !pana la 2/ ore$, de duratS medie !1-5 zile$ si de lunga durala !peste
5 zile$.
1olosirea metodelor statistics ale fizicii si matematicii. utilizarea pe scarS
larga a electronicii si ciemelicii, a imunstfitit simtitor gradul de
"eridicifate aE prognozelor meieoroiogice. *sle de menstionat cs in
domeniul meteorologiei se utiiizeaza cele inni performante calculatoare ale
iutnii. .tilizarea sareiitiior meteorologiei, a fotografiilor efectuate din
cosmos asupra sistemelor noroase, a masurarii prin reze infrarosii a
temperaturilor atmosferei la diferite ni"ele si utilizarea pe scara iarga a
radarului meteorologic, au re"olutionat meteorologia sinoptica. 2omentele
1''
importante in dez"oltarea stiintei si te(noiogiei. cum ar fi telegraful,
telefonui, radio, calcuiatorul electronic, tele+ui, fa+ul, radarul, tranzistorii.
tele"iziunea. comunicatiile prin fira optica, comunicatiile prin satelit,
statiile meteorologice automate, rac(etele meteorologice, satelitii
meteorologiei etc, au impulsionat si meteorologia, care este o stunts ,.de
"arf . *+perimented si programele meteorologice mondiale costa miliarde
de dolari. %ceasta nu esle intampliitor, deoarece, in pragul celui de al
treilea mileniu, un numsr important dintre prolemele gioale aie omenirii,
isi au cauza in atmosferS. Sun tern martorii unui proces lent dar constant
de incalzire a atmosferei, care a deutat odatfi cu industrializare. ,oar in
ultima sutS de ani, temperatura troposferei inferioare a crescut cu 1S 3,
fapt ce are consecinfe multiple asupra ttituror In"elisurilor planetei. Se
const a `' o poluare accentuata a atmosferei. o acidifiere continue a
precipitatiilor !ploile aciede$, o sutiere a stratului de ozon, care permite
receptarea radia!iei ultra"iolete, la "aiori ce produc efecte negati"e. %re
loc o aridizare "iziila a zonelor suecuatoriale, tropicale, sutropicale si
temperate si mai ales in zonele calde, mai ales in Sa(el. ;recipitatiile
capata caracter torential. Sc(imarile de "reme sunt din ce Tti ce mai
impre"iziile. 3onfonn satisticii %gentiei 5aponeze pent.ru mediu. din iulie
2###, in ultimii '# de ani s-a inregistrat o crestere alarmama a pierderilor
de "iefi omenesti cauzatfl de dezastrele na(irale. %ceasta crestere este
datorata milririi frec"entei si intensitatii dezastrelor climatice, fenomen ce
a fosi pus pe seama procesului de inca2zire aC atmosferei. -umarul de
pierderi de "reti omenesti, pro"ocat de dezastrele climatice a fost estimat,
pentru aceste trei decenii5a o medie anuala de 1##.###.
;re"ederea timpului pftstreaza incS. grade de proailitate. ce "ariaz.1
in"ers proportional cu durata perioadei pentm care s-a efectuat prognoza.
;rognozele de scurta durata. sunt aproape intotdeauna e+acte, pentm
regiuni omogene si inai ales deasupra mflrilor si oceanelor, unde
pcrturatiile produse de suprafata acti"a. sunt minimc.
Sate"itii $eteo#o"o%i3i
1'/
,upa pozitia care o au fata de ;amant, satelitii artificiali sunt geosincroni
!geostationari$ si (eliosincroni !(eliostationari$.
-atelitii geosincroni sunt pozitionati deasupra ecuatorului. In
in'iltimea de '#.3D7L - -/#.### &m. Sunt station.'in deasuprn unui punci
tl+ si se rotesc cu o "iteza ungliiulart egala cu ceti Li ;amnntului. 9eteati%
lor unTiflrestc intregul ;anianC. fiind utili mai ales in urma'rirea proceseior
sinopnee maiore. ,m cauza ungliiului de oser^atie, zonele poi.ire apLir
mai pulin clare
-atelitii &eliosincroni au planul de rotatie in lungul meridianelor
permanent stationar pe directia ;amant-Soare Intr-un inter"al de H#
minute, ocolesc ;amantuC la o inflltime in 5ur de i!7D$ &m. Imaginile
receptate si transmise se fac dupa enzi succesi"e, de la est la "est 5imere
sensului de rotatie al ;amaniului$. <enzile "ertieale, continue, in forma de
cere, in lungul meridianelor. acopera atat pe partea (immao cat si pe cea
intunecata a ;amantului in cele H# de minute. %ceste enzi compuse dm
imagini dreptung(iulare decaiate. sunt usor olice datorita miscarii de
rotatie a ;amantului. Imaginile si informatiile primite de la sa telitii
(eliosincroni ofera de talii asupra parametrilor meteorologici si proceselor
sinoptice din oricare regiune a Terrei.
ennenul circuiatia generalF. a atmosferei.
.nii dintre factorii climatogenetici se pot consfitui si in elemente
climatice, total, ca in caN.nl radiatiei solare, sau partial, cum ar fi
componenta dinamica, sisteinui circulatiei generale a atmosferei, in cazul
"antuiui. ,easupra unor spafii e+tinse, regimul elementelor climatice se
sc(ima lent, su influenta latitudinii, a curentilor oceanicC si acirculatiei
generate a almosferei generand macrocl(nateie. ,iferent5erile ma5ore ale
suprafetei acti"e, in interferenta cu circuiatia zonala a atmosferei genereaza
mezoclimatele. -eomogenitatea locala a suprafetei acti"e, produce
topoclimateie, comple+e, in cazul suprafetelor mai e+tinse. la ni"el de
imitate fizico-geografica si elementare, narurale si antropice, in cazul unor
suprafefe restranse, omogene. ale suprafetei ferestre.
In esenRa, radiatia solara transmite Terrei tin flu+ energetic
electromagnetic. %cesta este receptat ma5oriiar pe suprafata terestra si In
1'5
mica masura direct, de catre atmosfera. 9eceptarea acestui tip de enrgie,
transformarea sa in energie caloriea, flu+ul spre si dinspre interiorul
stratelor superioare ate Terrei, de diterite naturi, depind in cea mai mare
masuia de caracteristicile suprafetei suiacente acti"e. %cumularea
energetica diferita pe aceasta suprafeta se "a transmite atmosferei, care "a
de"eni neomogena pe "erttcalft si orizontala. Se "or genera forte ce "or
pune in miscate masa atmosferica, atat pe orizontala, cat si pe "erticala,
asigurand concomitent si transferuri energetice. 3ircuiatia generala a
atmosferei, prin transfer de masa si energie, "a acr.ona ca un factor de
ec(ilitu, ot+iogenizator. In final, masa in continua miscare a atmosferei
este retinuta de forRe gra"itationale si electromagnetice iar intreaga
canritate de energie priniita din cosmos !de En Soare$, se "a mtoarce, in
timp, Inapoi m cosmos, ilanMul energetic al,;amantuiui fsind zero.
2. 1. 2. CLIMAT/LOG1A Si RAMURILE SALE
3limatologia studiaza geneza climatelor prin procesele
climatogenetice si su actiunea factorilor geografici, clasifica si descrie
climatele si staileste repartitia lor geograiica.
;rin continut, metodoiogie de studiu, relatii interdisciplinare,
climatologia face parte din grupa disciplinelor geografiei fizice. 3a si alte
discipline aie acesteia si climatologia are doua niari directii comple+eK t
-lima to login generala !genetica0 si climatologia aplicala.
3limatologia generala studiaza factorii climatogeni si modul specific
prin care sunt generate di"ersele climate si "ariante aie lor, diferentierea si
repartitia lor geografica, "ariatiile climatelor in timp, pe accista aza
incercandu-se stailirea unor tendinte ale "iitoarelor e"olutii, formarea,
deplasarea si transformarea maselor de aer, circuiatia generala a
atmosferei, stailirea unor metode indirecte de determinare a paramerrilor
unor elemente climatice din ariife in care ltpsesc masurttorile
meteoroiogice sau sirurile lungi de date, stailirea unor metode de
ameliorare a climatuiui in sensul dorit de colecti"itat.i umane etc,
,e-a lungul timpului, dez"oltarea climatologiei generale a dus la o
crestere a di"ersitatii si comple+itatii prolematicii aordate si la
1':
conrurarea unor direcdi specifice, ce s-au constituit in ramuri cu o5ect
distinct de studiu. Intre principaiele ramuri ale ciitnatologiei generale se
e"identiazaK
- 3limatologia (ilantului caloric studiaza sc(irnurile radiati"
calorice-ce an loc la suprafata terestra si in atmosfera, ce constituie sursa
energetica a proceselor climatice.
- Topoclimato(gia studiaza regimurile climatice dezO'oltate su
influenta conditiilor fizico-geograflce locale.
- 2icrociimato(gia tudiaza rolul particularitatilor suprafetei acti"e in
geneza microclimatelor !spatiul rnicroclimatic fiind situat liitre suprafata
terestra si ni"elul de 2 m$ si caracteristicile acestora. ;rincipiile, metodele
si rezultatele acestei ramuri au conotatii practice in numeroase domenii, in
special in agroclitnatologie.
- 3limatologia dinamica sau sinopiica studiaza rolul proceselor
circulatiei generale a atmosferei in geneza climatelor. %ceasta ramura a
climatologiei are aplicatii in ...
- 3limatologia regionala descrie climatele, geneza si repartitia lor
spatiala.
- ;aleoclimatologia cerceteaza climatele treculului geologic,
preistoric si istoric. scimarile lor si cnuzeie acestor sc(imari.
- 3limatologia teoreticu studiaza legitatile generale care
fundamenteaza climatologia generala si ramurile sale, constituind un
spri5in si pentru dez"oltarea ramurilor aplicati"e.
3limatologia aplicata studiaza influenta conditiilor climatice asupra
diferitelor acti"itati umane. posiilitatile de utilizare ale potentialului
climatic, efectele modificarilor produse Sa ni"elul suprafetei acti"e nsupra
climatuiui si topoclimatelor cat si a posiilitatilor de ameiiorare a
climatelor si topoclimatelor in sensul dorit de comunitatea umana.
;rincipla ramura aplicati"a este (ioclimatologiti. cu suramurile sale,
agrociimatologia, climatologia sil"ica, climatologia medicala,
aineoclimatologia etc. .nneaza climatologia trunsporturilor cu
suramurile climutologiu rramponurilor temsti", c(maiologia
trdmporturilor maritime fi climatologia transporturilor aeriene, precum si
alte ramuri.
1'?
0 parte din metodologia de cercetare si intreg fondul feptic !fondul
de dale$ utilizat de c('matologie si de cStre ramurile sale, apartin
meteorologiei. stiintfi cu care clirnatologia este strans legata. 3limatologia
asigura asistenta meleorologiei In "edereainiufiStst5rii ampiasamentelor
punetelorde masurare.
Suprafata acti"a este al doilea ca important dupS radiafia solari, intre
factorii climatogeneticL de aici decurgand apartenenfa climatologiei ia
geografta fizica, acfiunea cliinei asupra in"elisurilor geografice este
fundamentalM.' 9eL langft influenza indirectM e+ercitata de atmosfera prin
reacti"itatea sa cimica, atrnosfera asigurS. transferul energetic spre
celelaite in"elisuri, cantitatea de energie primita si cedata de atmosfera, de
la radiatia solata, in e+istenta ;amantului fiind de miliarde de ori mai mare
decat energia interna a ;amantulni. ,e asemenea, transferurile energetice,
circuital apei cu toate consecintele lor, due Ia o dinamica acti"a, "iziila.
;eisa5ul este in mai mare masurt rezultatul climei, decat al factorilor
interni. Sc(imfaarile climatice din unele teritorii ale Terrei, in timpurile
istoriceM au sc(imat rapid si radical peisa5ele.
Itt cadrul studiilor geografice, in special al celor de geografie fizica,
se efectueaza cercetari climafologice in scopul stailirii acMiunii climei
asupra tututor in"elisurilor geografice, inclusi" asupra societatii umane Yi
acti"ifitilor desftsurate dc catre ea.
2. 2. FACTORII GENETICI A" CLIMEI
28 2. 1. RADIATIA SOLARA. BILANTUL RADIATIV CALORIC
?1 COM'ONEN0TELESALE
9adiatia soiara
%cfiunea climafogenetica a factorilor radiati"i se desfasoara su
influents factorilor astronomici ce conditioneazft intensitatea radiapei
solare si repartitia sa pe suprafata terestra. 1actorii astronomici suntL
distantM faf' de Soare, "ariatiiEe minore ale acti"itStii solare pe
parcursiil unui an, sfericirafea ;Smantului, inclinarea a+ei sale fata de
planul de rotatie In 5irrul Soarelui, parametrii misca5rilor de rotatie si de
1'>
re"olufte ale ;amantului !cumul de factorC care poate fi e+primat prin
Eatitudinea geograficft$. 3antitatea de enrgie primita de cstie ;ainnni
este determinate de distata fata de Soare si in foarte mica masura de
fluctuatiiie periodice si neperiodice aie acfi"itSfir solare. Totalitatea
flu+urilor radiati"e ce straat atmosfera !eresti'S constitute factorii
radiati"i, facforii climatogenetici fundamental.
9epartifta radiatiei sclare gloule !totals$
2edia aua.i a radiatiei glo(ale inregistreazS "alori su :# &calNcm Nan
in zonele polare si de :#-># &calNcm?an in zonele supolare Ponele
temperate primesc in medie, anual, circa >#-1'# &calNcm Nan. )aloarea
medie anuala a radiatiei solare gloale este pentm 9omania, de circa
12# &calNcm=. In zonele sutropicale, "alorile medii se situeaza tntre
1'#-15# &caiNcm Nan. 3ele mai ridicate "aiori se inregistrea2' in zonele
tropicale, cu umezeala sctzuta a troposferei si in special neulozitate
redusS !15#-2!7$ &calNcm)an$. In zonele suecuatorisle si ecuatoriale,
umezeala si neuiozitatea ridicata fac ca radiatia gloala medie primita
pe parcu+sul unui an, sS fie mai scazuta decat cea receptald in zoneC
tropicale !1/#-1?# &calNcm Nan$.
,atorita unei suprafete mai man ocupata de uscat, implicit unor umezeli
mai scSzufe a aerului si unei neulozitati mai scazute decat cele din
emisfera sudica, in emisfera nordicS, "aiorile medii anuale sunt in
general, pentru fiecare zona climafica, cu e+ceptia zonei polare, mai
ridicate cu circa 1# &caiNcm= decat "aiorile receptate de respecti"ele
zone climatice ale emtsferei sudice. 3ele mni ruiicate nietiii anuaie K^lc
radiatiei solar-.L gloale se inrep-..ucn@.Mi ai +onelc tropicaif si c(iar
suiropicalc din %nier5ca 3entrala si respecti" %merica de -ord
!;odisul 2e+icului si %rizona$, cu "alori de peste 2## &calNcm^ iar "n
zonete aride din nordul %fricii, ;eninsula %rn'ic% si suduE ;odisului
Iranului, de peste 21# &calNcmM. 9ecordurile pentru Intreaga pianeta
sunt inregistrate in sud^il *giptului si nordul Sudanului si in 8ed5az !in
"estul ;eninsulei %raice, in apropierea tarmurilor 2Srii 9osii$, cu
metlii anuale de peste 22# &calNcrn'Nan.
In arii cu permanent ciclonicS, din zonele supolare si c(iar din cele
temperate, cum ar fi cele din nordul oceanetor %tlantic sY ;acific,
1'H
"alorile medii anuale ale radiariei gloale cooarS su :# &calNcm=.
)alori mai scdzute decal cele specifice zonei tropicale se inregistreaza
in teritoriile din sudul si sud-estul %siei, aflate In aria climatului
masonic, unde sezonul cald. In care predominS mu-sanul de "arS,
dinspre oceane, este e+cesi" de umed si cu neulozitate ridicata.
.mezeala ridicata a aerului si neuiozitatea ridicatS fac ca in cele mai
umede zone ecuatoriale, cum ar fi %mazonia sau aria Aoifului Auineei,
"alorile medii anua5e ale radiatiei gloale sa cooare su 15# &calNcm .
3ele mai mari si cele mai reduse "alori medii lunare se Inregistreaza in
lunile in care se produc soistitiile, iunie si decemrie, iuna iunie liind
luna de ma+im pentru emisfera nordica si de minim penfru emisfera
sudica, iar decemrie, Iuna a "alorilor medii cele mai ridicate pentai
emisfera sudica si a "alorilor cele inai scazute, in emisfera nordicd.
)alorile medii ale radiafiei solare gloale in lima decemrie este de la #
&calNcm=', la nord de latifudinea nordica de ?#S, und.e In aceastS Iuna
este noapte polara. ;e oceanele temperate si supolare sudice, in aceasta
iuna se primeste in medie o cantitate de 1#-12 &calNcm^ iar In
%ntarctica, unde predominS regim anticiclonic, cu timp senin, peste 1/
&calNcm=, cantitate comparaila cu cea primita de arii temperate
continentale din emisfera sudica, In aceasta Iuna, clar cantitatea de
radiatie gloala primita de suprafata %ntarcticii se pierde aproape In
totalitate prin refle+ie de pe suprafata g(etii si a zapezii. In aceasta Iuna,
in central si nordul %ustraliei se primeste in medie o cantitate de peste
15 &calNcrrT, iar In sudul %fricii, in ,esertul 3ala(ari si In %merica de
Sud, la est de %nzi, in Aram 3(aco, se recepleaza in medie, peste 2#
&calNcm'.!IIsi. /H$.
)alorile medii ale radiatiei solare gloale in luna iunie prezinta o
zonalitate latitudinala ... doar in emisfera sudica. *misfera nordica, cu
intinse arii continentale, tarmuri cu mare inuozitaie Si predominanta a
unor important curenti oceanici, reci sau cai@.i, cu directie in sens^iC
longitudinii, prezintl o distriutie "ariata, in care se impun rele"ant si
caracteristicile suprKii=ctei acti"e.
%riile cu "alori medii lunare de peste 2# &calNcm' sunt mai numeroase si
mai e+tinse decat ceie Irrregistrate in Iuna decemrie in emisfera sudioi.
1/#
In zona polului nordMse Inregistreazfl pesie 2# &calNcm=, in zoneie
supolare si temperate se inregistTeaza in 5ur de 1/-1: &calNcm/, lacand
e+ceptie ariile ciclonale din %tlanticul de nord si ;acificul de nord, uiide
se Inregistreaza su > &calNcm=, si peste IS &calN'cni=, in ariile centrale,
aride, ale %mericii de -ord !;odisi.i 2are(ii <azin$ si %siei !%sia
3entrala$. In zoneie sulropicale se inregistreaza peste IS &caiNcm=. fn
zoneie tropicaie, in nordul %fricii. in %sia de sud-"est si in nordul
;odisului 2e+ican se inregistreaza peste 2# &calNcm=, iar in zoneie
climatului musonic, din %sia de sud si sud-est, datorita musonului de
"ara, su 12 &calNcm
2
. In zona ecuatoriala si suecuatoriala se
inregistreaza cca 12 &calNcm
2,
, iar in zone ecuatoriale umede, c(iar su >
&calNcm
2
. In *misfera Sudica la "alorile medii lunare ale radiatiei solare
gionle ale lunii innie scad constant, din zona tropicals, spre cea polara.
uncle, in conditiile noptii polare, a5ung la.# &calNcnr .
9epartitia ilantului radiati" caloric al suprafetet rerestre si a
eomponenrelor sale.
<ilan5ul radiati" al suprafetei terestre reprezinta. raportul dintre
cantitatea de energie radianta primita si cea pierduta. <ilanfui radiati"
este poziri" pe intreaga planeta, cu e+cepfs'a zonelor continentale
ultrapolare. )alorile sale sunt, pe oceane, cu 25O mai mari decat pe sup
rate tele continentale. Ponele uniede prezinta "atori mari, iar zonele
aride, "alori scazute.
)alorile medii anuale ale ilantului radiati" al suprafetei terestre esfe
ridicat In zonele caide, depasind 1/# &calNcm)an, pe suprafata 2arii
9osii, a 2arii %rales, a 2arii Timor si a 0ceamilui Indian, la nord-
"est de %ustralia, dar fiind su :# &calNcrrfNan in teritoriile tropicale
aride, unde aerul lipsit de umezeala si neulozitatea scazuta, permit
pierderi radiati"e nocturne marl de pe supraffa terestra !fig. 51$. In
mnedie, pentru 9omania, "aloarea ilantuiui radiati" al suprafetei
terestre este de 5# &calNcm)an. ;e suprafata calotei glaeiare a 0ceanului
fng(etat, "alorile medii ale ilantului radiati" se situeazi in 5ur de 2
&calNcm2Nan, scazand pana la "alori -rntre -/ si -5 &calNcm'Nan, iar ^n
centrul %ntarctica la -? - -> &calNcm'N'an. )aloriEe temperaturii medii
anuale ale suprafetelor ac"atice si continentale psstrandu-se In general
1/1
constante de la an la an, rezulti cfl "alorile medii anuale ale ilantului
caloric, pe total pEaneta, este #, <ilantul caloric este alcfiniit din ilantul
radiati", caldu+a pieiduta. prin e"aporare si caldura cedata aerului prin
flu+ turulent.
3aniitutile de caldura consumute in medie, anual, pentru e"aporare sunt
foarte mari deasupra suprafetelor ac"atice din zona caldaL mari,
deasupm suprafefelor ac"atice din zonele renipeniia. nn+icnne in arii
continentale si scteute in zone coniinentale aride si in zonele supolare
si polare. ;e supra let a oceaneior din zonele tropicale, e"aporatia este
niai puieniica decat de pe suprafata oceaneior din zonele ecuatoriale,
datorita rudiatiei mai mari si deficiiuiui de saturatie mai ridicat din
zonele tropicale. ;e suprafeteie oceaneior din zona tropicala se consuma
anual. in medie, o cantitate uriasa de caldunl, in procesele de e"aporare
!peste 12# &calNcm'Nan$. 3nntitati mari de cftidura se consumGl in
procese de e"aporare si de deasupra curentilor oceanicK calzi, in zonele
temperate si reci. ,e pe suprafata uscatului, eel mai nine consuni caloric
pentru e"aporare se produce in zonele ecuatoriale umede !circa :#
&cniNcrn)an. cantitnte sutlcieniil penttu c.apM-area unui strat de apa cu
grosiinea de 1 m$. iar in zonelc polare coniinentale. consumui caloric
pentru e"aporatie e.ste aproape #. ;e anotimpuri, consumui caloric
pentru e"aporatie este in.+im in "ara fiecdrei emisfere, pe suprafctele
continentale si toamna deasupra oceaneior. iar ^alorile minime se
inregistreaza in iarna fieca+ei emisfere. de pe suprafetele continenfale si
prima"arn. dc pe suprafetele oceanice.
;rin Elu+ caloric turulent, supra fata teresira eedeaza atmoisferei mari
cantitati de caldura. ,e pe suprafata Terrei. doar suprafete continentale
din zonele polare, cum sunt Aroenlanda si %ntarctica, sau cele in care
atmosfera este mai caida in tot timpul anului, decat suprafata terestra, nu
tranmit atmosferei caldura prin flu+ caloric turulent. Supmfetele
oceanice transmit "alori ce "ariaza de la # &calNcm?an, in zona marilor
9osie, %raiei si Aolfului ;ersic, crescand la peste '# &calNcm Nan, in
ariile curentilor calzi din zonele temeperate ale oceaneior. atingand
recordul pe suprafata Aolfstream-ului, in zona supolara si in 5urui
ar(ipeiagului S"alard, in zona polara, unde transimisia terriiicS catre
1/2
atmosaferil, prin flu+ turulent, depaseste /# &calNcm?an, cantitate
aproape la fel de mare ca si flu+ul radiatiei soiare gloale in aceasta arie,
putat spime ca aria mai erieficiaza de inca un Soare. din adancuri.
Suprafafa uscatului transmite atmosferei, prin flu+ caloric turulent, in
medie anuaia, cantitan de caldura care "ariaza de la # &calNcrn?an in
zonele polare, la 2# &calNcm?an, pentru teritoriul 9omaniei, pana la
peste :# &caiNcm'6an in Sa(ara, in zonele ecuatoriaie, piertderiie de
caldura ale supafetei terestre, ciltre atmosfera, prin flu+ caloric
turulent, sunt su 2# &calNcm)an, aici caldura fiind transmisa
atmosferei ca temperatura potentia&a, su forma de "apori. Pona calda
este un urias receptor de caldura, care odata preluara, este transmisa pe
intregu4 glo, prin curenti oceanici, sau prin imermediul circulaiiei
atmosferice, care transports spre zone mai reci, aerul incalzit prin flu+
turulen si "aporii de apa ce contin caldura latenta de condensare. In
zonele sutropicale, temperate si supolare, temperatura troposferei
inferioare este rezultatul unor procese radiati"e si tennice propriii
acestor zone, dar si preluarii de caldura de catre masele de aer, direct de
la suprafateie curentilor oceanici calzi, sau transmitand spre interiorul
continentelor caldura latenta de "aporizare, continuta de cantitati imense
de "apori de apa, caldura care in urma ine"itailelor condensari
deasupra continentelor, se "a transforma in caldura latenta de
condensare. In zonele polare, aportul caloric ai curentilor calzi nu mai
poate fi transmis la suprafata, deasupra anc(izei polare. 3nlitatea de
"apori care poate fl continuta de aerul rece este redusa, precipitaniie
reduse, nu se+ista un aport caloric sustantial, elierat la condensari,
deci aportul termic crre face ca in aceste arii temperatura medie sa nu
cooare su -H#S 3, este datorat circulatiei generale a atmosferei.
2. 2. 2. SU'RAFATA SUBIACENTA ACT#VA
1actorii t)ico-gcografici desemnati su acest generic sum constituiti de
"arietatea insusirilor suprafetei terestre, care are un rol decisi" in
imprimarea trasaturflor Elzice ale atmosferei inferioare. 3aracteristicile
import.inte, cu rol climatogenetic ma5or, ale acesteia, constau In natura
1/'
sa, apa sau uscat, ca si in alte caracteristici. intre care, relieful. in special
prin parametrul altitudine, e+erciln modificart ma5ore.
Influenta usratului G5i a niiirii asupra ciimatului
Intre cele doua tipun ma5ore dc suprafata acti"a e+ista deo.scin
tansante-. In capaeitaica lor de a a(menta troposlera cu caldura si "npon
de apa.
Tra.nsmisia calorica spre atmosfera, de pe cele doua tipuri dc suprafete
esie at at de diferita, dafontS deoscinlor man c(ntrc caractenstscde Cor
calorice. %stfel, apa arc un aiedou rnediu mai redus cu 1#-2# SG\ decat
uscatul lipsit de strat de zapada. Spre deose(ire de sol, mediul ac"atic
este transparent, radtatiile patrund la adancinn mari, lar moilitatea
mediului ac"atic asigura o posii(tate in plus de transmitere spre adanc,
sau dinspre adanc, a flu+urilor calorice. Suprafeteie ac"atice cedeaMa
atmosferei in mod direct, doar 1#O din cantitatea de caldura primita,
fata de suprafata uscatului. care cedeazi circa /#-5#O, ccildnra
primita de ape fiind consnmata Ynsa prsponderenl in procese e'e
,easupra oceaneior, radiatia difuza creste in detrimentul eelei directe,
radiatia gioaia este mai scilzuta deasupra oceaneior, ca si radiatin
efecti"fi.
,easupra uscatului, trasatunie climntelor oceanice pot fi transmise in
interior la mari distante. dacS sistemul curentilor atmoslerici este
indteptat ma5oritar spre continent si daea mari lanturi montane nu
loc(eaza accesul spre interior. %sttel, c(matul oceanic se e.^tin.de In
3'ampia Aermano-;oloneza. la peste 1### &m de tarmurile 2arii
-ordului.
In ciiniateie oceanice, inertia tertmea este mare, prirna"ara este mai rece
decat toamna, lunile cu temperatura medie cea mai ndicata sunt august
in emistera nordica si t'eruane. in emisfera sudica, iar lunile cu
temperaturile medii ceie mai seizure stint feruarie In emisfera nordica
si august in emisfera sudica.'= TemeperaruriEe ma+ime si minima anuale
se inregistreaza in general, cu douil luni intarziere fata de datele'
solstitiilor. ,easupra oceaneior. amplitudinea medie anuaEa= a
temperaturii aeaiiui creste de la 2-'= 3. la ecuaror, ] la 1#-12S 3, In
zonele supoiare. )alorile sunt mat crescute pentai teritoriiie in care
1//
uscaful este ma5oritar, pentru toate zonele ciimatice. In zonele
temperate si supoiare oceanice, amplitudinea medie anuala a
temperaturii aenilui a5unge s' fie dfi :-? ori mai rnic8. decaf deasupra
uscarului, in climate e+cesi" continentale. ,e e+emplu, "aloarea medie
a acesteia este de 5/ S 3 la 0imea&on si de doar >= 3 In Insufele
S(etland. %inpiirudinile zilnice ale temperaturii aerului, nu depiEsesc
deasupra oceaneior "alorile de i-2S3.
3aracteristicile termice diferite ale apei si uscatuiui se rssfrang si in
caracteristicile arice diferite. larna se inregistreaza ma+imele arice
deasupra continentelor., iar "ara deasupra oceaneior, din aceasta
rezultand circulatia musonica, pe teritorii intinse. sou "anruri locale
prodiise de "ariatiiEe arice diume dintre ape si uscat !ri+ele de mare-
uscat$.
,atorita reducerii fortei de frecare, deasupra oceaneior "iteza "nnruEui
esie crescuta, camparati" cu anile continentale, directia este aproape
paralela cu izoarele, fata de ariile continentale, undc este olict fata de
izoare, iar difererrtieriie arice se anuleazSt mult mai repede decat pe
oceane. %cesta este unuf dintre moti"ele pentni care depresiuni arice
foarte adanci, cum sunt cicionii tropicaii, se distrug rapid, cand a5ung
deasupra uscarului.
,ifeiitii parametri ai umezelii aerului au "alori mai ridicate deasupra
suprnfetelor ac"atice, decat deasupra uscatuiui, cu e+ceptia deficitului
de saturatie. %stfel, umezeala asoluia si umezeala relati"e sunt mai
ridicate cu mult deasupra suprafetelor oceanice. ,atorita acesrui fapt,
ceata este mai frec"enta deasupra suprafetelor oceanice, iar
neuiozitafea este mai ridicat% decat deasupra uscatuiui. )alorile medii
multianuale ale precipitatiilor atmosferice-sunt mai mari deasupra
oceaneior si a tSrmurilor, decat in interiorul continentelor. Sur"in si
modificiri ma5ore ale regimuiui. %stfel, daca ciimatul temperat
continental se caracterizeaza printr-un semestru cald si pioios, in
ciimatul ternperat oceanic, "alorile cantitatiior de precipitatii din cele
douil semestre esfe asemSoator, uneori fiind cu putin mai mari
cantitdtile cflzute in semestrul rece.
1/5
,atoriia acestor diferentien puternice dintre parametrii tuturor
elementelor si fenomenelor ciimatice, intie suprafetele oceanice si ceie
ale continentelor. sunt generate doufi tipuri fundamentale de ciimat.
oceanic si continental.
Infiuenta reliefului asupra climatului
,inlre factorii climatogenetici apartinand suprafefei uscatuiui, relieful,
ca factor local de actiune. se . impune eel mai putemic, mai ales prin
altitudine. 1at% de alte forme de relief, in cazul muntilor. intluenta
nliitudinii de"ine pregnantt, generand diferentieri ma5ore ale tuturor
elemenfelor si fenomenelor ciimatice, conturandu-se ^'arianta de ciimat
de munte, ciimat care isi e+ercitd influenta si asupra regiunilor
in"ecinate. ;e langS altitudine, actiunea climatogeneficl a reliefului se
manifests si prin e+pozit si inclinarea "ersantilor Si prin morfologie.
9elieful ma5or ai continentelor, prin modificarea circulatiei generale a
atmosferei, poate iniluenta caracteristicile si distriutia mezoclimatelor.
iar formele de relief cu n'lltudini si e+tinderi mai reduse, Isi imprimfl
influenta la ni"el topociimatic.
9udiatin solura. 3resterea altitudinii duce la sciderea grosimii
troposferei !uiide se atla ma5oritatea masei atmosferei$, la scaderea
concentraYiei In "apori de apa si inirnpuritafi, ceea ce duce la cresierea
transparentei, rezultand o creste re a flu+ului radiatiei solare directe. In
ariile montane de medie si mare altitudine, cresterea cantitiltii de
radiatie directi este mai e"identa iarna, cand aceste ani se alia de multe
ori deasupra norilor din eta5uC inferior. In %lpi, intre altitudinile de
2#00-'03D$ m, radiaiia directa este mai mare In comparatie cu ariile
5oase incon5uratoare. cu '# =Q, "ara si cu 5# =Q, inrnn. Tot in %lpi, la
altitudinen de 1>## m.
radiatia ultra"ioleta este de 2,5 ori mai intensa iarna si de 2 on mai
intensa "ara, fata de altitudinea ...
altttudinea de '### m, in zona temperad. radiatia difuz% este de 2,5 ori
mai mic.l decat in ^Lli. In eia5ul Yi^pezilor pennanente, datorita
numeroaselor procese de reile+ie, radiatia difuza creste. in urma
proceselor mentionate. pe total, radiatia gloala este mai ridicata, la
altitudinea de '3DD$ n" cu 2#-'# =G\ fata, de ariile 5oase in"ecinate.
1/:
*+pozitia si panta "ersantilor este importantL$ mai ales in cazul radiatiei
direefe si @loale La nltirudine. radiatia efecti"a es!e mare, mai ales in
noptile serune, radiatia terestra stcastand tisor o atmostenl mai sutire.
mai uscata ci mai cumtS, iKn contraradiatin alinosferei, +tiziit%, nu
produce efecfe compensatorCC )alorile ilanfului radiati" se reduc odata
cu altitudinea.
Temperattira aentlui. Tempcratuni .icrului scade odat% cu alfitudinea
dupti gradienruC fernuc "ertical de #.5-#,:= A'D7$ m. )alorile medii nle
acesuu gradient sunC diferite, fiind in ariiie connnentale ale zouei
temperate. In medie. mai mari de #.>S 3 N1## m. "ara si ziua si mai rmei
de #./l\ !'.= ]' 1## m, iarna si noaptea. %ceste scilderi sunt produse de
radiatia efecti"a, mai mare in zonele de altitudine si cie ctZntacrul
mai un al aril lor inalie, cu masele de aer ale atmosferet iiere, reci,
datorita depanilri i lor de sursa principals de incaizire a atmosferei.
suprafata terestra. In ariile montane, in formele negati"e de relief,
depresiuni si "ai, mai ales in regim anticiclonic, toamna si iarna, noaptea
si dimineata, se creeaza conditii fa"oraile instalarii in"ersiunilor
termice. ,atorita contactului mai facil cu sfratele mai inalte ale
atmosferei Iiere, o parte din trasaturile termice ale muntilor, sunt
influentate, intr-un grad ce creste cu altirudinea, de caracteristicile
termice ale atmosferei Iiere. %srfel. comparati" cu ariile 5oase, unde in
ariile temperat-continentale, mediile lunare cele mai ridicate se
inregistreazS in iulie, 5ar cele mai- scazute In ianuarie, in ariile montane
ina(e, creste inertia termicfi, "alorile medii lunare cele mai ridicate
Inregistrandu-se in august, iar "alorile medii lunare cele mai scazute, in
luna feruarie. %mplitudinile termice scad cu altirudinea. ,e asemenea,
momentele ma+imei asolute si al minimei asolute, sunt inlarziate fata
de ariile 5oase. 3ontacrul mai dificil sau mai facil cu masele de aer ale
atmosferei Iiere. face ca amplitudinile termice zilnice si anuale sa fie
mai ridicate in formele conca"e de relief si mai scazute deasupra
formelor de relief con"e+e. -eulozitatea mai crescutS din muntii 5osi si
mi5locii reduce mult ampiitudinea termica medie anuaissi la 5umarate,
ampiitudinea zilnica.
1/?
;resiunea atnBsferics. Influenta directs, sesizaila senzorial, apresiunii
atmosferice asupra climatului este scSzutS, fiind simtita doar la
ascensiuni sau coorari rapide, pe un ecart mare de altitudine, fiind
restricti"e pentru dez"oltarea societatii omenesti, la altitudini mai man
de '### m, praguE superiuor al asezarilor umane fiind in zona caldfl, in
%nzii peru"ieni, de 52## m. ;rin rarefierea masei atmosferice se
produce o crestere a f(i+uiui radiati", 5ar diferentele arice genereazft
circularia atmosfericS., generala si locals, cu sistemul de "an tun si de
formafii arice moile, care ac`ioneaza ca factor moderator, atat termic,
cat si pentru umezeaia. Influenta sa este sesizaila aproape asupra
tuturor elementeior si fenomenelor climatice.
.mezeaia uerului. .mezeaia asolute scade cu altirudiea, dart mai meet
decat in atmosfera liera, deoarece suprafata terestra asigura un plus de
"apori de apS, prin e"aporari, desi aceestea scad putemic odata cu
cresterea altttudinit, iar sc(imurile cu atmosfera liera, mai uscata, sunt
foarte intense. 2a+imele anuale se produc "ara, iar minimele iarna,
indiferent de altitudine.
.mezeaia relati"a. La altitudini mi5locii si mari, "alorile medii lunare
cele mai ridicate se produc "ara, iar cele mai coorate, iarna, in"ers
decat in ariile 5oase.
In ariile 5oase, "ara, datorita e"aporSrilor intense, tensiunea "aporilor
creste. dar incalzirea puternica a aerului duce la cresterea si mai rapida a
"alorii tensiunii de saturatie. in plus, "ara, "aporii de apa capata densititi
mult mai mici, la temperaturi ridicate, comparati" cu aeniC uscat a"and
aceleasi temperaturi, generandu-se conditiile unei puternice con"ectii in
masele de aer cald si umed. %ceste mase se "or deplasa pe "erticals, atat
In atmosfera liera, cat si pe "ersanti montani, unde "anturile de "ale,
din sistemul circulatiei periodice locale, "or accentua umezirea printr-un
contact dinamic cu suprafata "Silor. cu un potential mare de
e"apotranspiratie. %erul umed din ariile 5ose, deplasat pe altitudine, "a
fi Inlocuit de aer cu continut mai scazut in "apori, pro"enit din
descendenYa din strate inalte ale troposferei. Temperaturile ridicate,
ridicand "aloarea iensiunii de saturatie, "or accentua scSderea "alorilor
1/>
In ariile 5ose, iar temperaturile scazute din ariile inalte, "or soldea
"alorile tensiunii de safuratie, ma rind "alorile umezelii relati"e.
Iarna, umezeaia relati"a este sczuta In ariile montane, datorita aportului
scazut de "apori de a pa de pe suprafata terestra locala, cat si de un aport
redus dinspre "ai, predominand miscari descendente. iar in "ai, aerui
umed este rc.nut su stratele de in"ersiune, in situatia unor frec"ente si
intense in"ersiuni termice. cauzte de regimuri arice anticiclonice. dar si
cu alte cauze. Scflderea "alorii tensiunii de saturatie. datorata scflderii
tempcrafurii, nu poate cotnpensa sca'derea si mai rapida a tensiunii
"aporilor de apS.
9egimul diurn al umezelii relati"e a aerului in ariiie montane este
deasemenea in"ers celui din ariile 5oase, mecanismele de actiune ce
produc aceastfl situatie fiind asemSnatore celor care genereaza
panicutnritfltile regimului anual. )alorile cele mai ridicate se produc la
amiazS, in inter"alul de ma+im al con"ectiei. iar ^-alorile cele mai
scazute, in partea a doua a noptii. in perioada de m+ima dez"oliare a
miscarilor descendente. circulatia periodicM locals, "anturile de munte-
"ale a"and un rol important in conturarea unei astfel de distriutii
%ceasta im"ersare a tipului de regim fata de situatia prezenta in ariile
5oase si muntii inalti din zonele aride si semiaride
. %colo,sc(imurile de umezeala dintre altitudinile redusesi cele ridicate
suntlimitate, tensiunea "aporilor de apa a"and un rol
ai redus, sc(imariie de temperatura, care modifica "alorile tensiunii de
saturatie fiind (otaratoare.
-eulozitaiea. ,acil in ariiie 5oase, "alonren neulozitatii este in special
rezultatul regimului circulatiei generale a atmosferei, in munti inten'in
numerosi faciori iocali, cum ar fi rolul de ara5 e+ercitat de lanturiieL
montane, orienfarea "ersantilor fat' de rad(itin solarfl si
directia ^'anturilor, altinidine etc. In zonele temperate, pe "eranii cu
e+poz.ie sudic-5, cu pante K 5duse. se creeaza conditii ideaie pentru
dez"oltarea con"ectiei term ice .si npariiia norilor cumuliformi.
-euiozitatea redusi caracterizeza muntii main dm zonele aride si
semiaride !miintii %siei 3entrale, ;amir. Tiet, ;odisul 2arelui
1iazin. ;odisul 2e+icului etc.$. ;e flancurile dinspre ocean, ale
1/H
lantunlor montane, sail pc directiLi Bm8niior doinirunte. se produc nori
con+ecti"i orogralici si precipitatii mai ridicate dccKii in regiunile
Incon5uraioare. ;e f(ncurile interne dinspre comment, ca si pe cele
adapostite fac de circuiatia dominantKC, se produc miscari cataatice,
foe(n. care due Ca uscarea aeruiur si scaderea neuloz(atii- In muntii
inaiti. in corelotie cu regirnui umezeiii relati"e a aen.il ui, neulozitatea
cresre ^araa scazand iania, cand aceste arii se art a deasupra nonlor
inferiori. %ici, ia disianta de sursele de umezire, neulozitatea este
minima la amiaza si ma+ima noaprea, tac ton.il de control tlind in
principal femperarura aemluL a dire i crestere ia nniiaza. duce la
cresterea ^alorii tensiuniK de snturatie. scaderea fernperaturii noaptea.
diicand ia scaderea tensiunii de snturatie.
3eata este foarte frec"enta m regiuniie montane, la sol si in ina.ir.ime,
aceasta din urrn' 8ind adesea greu de deoseit fata de nori- 1aciorii
fa"oriznti sum generati de turulenta mare si amestecul freceni al
nuselor de aer cu umezeli si tempera tun dilerite. de "alorile reduse ale
tensiunii de saruratie in cltmat rece, de frec"enta si intensitatea mare n
in"ersitmiior rermice, aerul umed fiind acumulat la sol, su sfrarul de
in"ersiune eCc
;recipitatiiie atmnsferice. 3on"ectia oroizrafica delermina cresterea
cantitatilor de precipitatii. desigur, in anumite conditii si pana la anumiie
iimite. 3resierea este direct proporuonaia cu inaiuinea arierei montane,
insa. de la o limits in si is, intensificarca condensariii produsa de
scaderea temperaturii odata cu altitudinea, rut mai poate concura cu
scSderea tensiunii "aporiior de apa, intensitatea condensarilor scade.
scazand caniifatea do precipitatii, -i"elul de altitudine Ca care
precipifatiile ating "aioarea ma+ima, se mimeste ni"elul optimului
plu"iomefric, care este o "aloare medie niuitiamiala. %cesta este diferit
de la o zona ia aita. deptnzand de tensiunea "aporifor si de *eniperatura.
fiind dilerii si pe plan local, in functie de e+pozitia "ersantilor *arn de
circuiafiile cu di"erse caracteristici ale tensiunii ^aporilor si de e+pozitia
"ersantilor. 9egimul sail diurn si anuai esie deasemenea determinat de
regimul diurn si auu.il aC tensiunii "aporiior si temporatiirii aerului. ,e
reguia. "aiorile acestiiia sunC mai sc%zi8e in zonele umede si mai
15#
ridicate in zonele calde. In zonn tempcrata, la latituEinL asemanatoare.
"alorile optimului plu^ iometric sunt in iunil altitudinii de 2### in. in
3arpati. la 22#Z' m. in 3nucaz, la 25## m, iar in muntii %siei
G==enirale. la '### in. 2a+imele plu"iometrice ale Terrei inreMistreKiNa '.
KKLori medii multiamiale de peste i E 5## nun !3 (ernif$und5i .si
2aBs@nram, in India de nord-esi (^ .'aiaiea&'. din 8aBaii$, fiind de
nauira. orograilca. ;c ^ersaKitii ..su( "ant=. (i depresiuni si in podisunle
interio.in-. mcon5urafe de lantiiri rnonlnne. canti2tiEe de precipitatii
sum scizute.
,atorita scaderii temperaturilor odanl cu aliiiudinea, creste procentui
prectpitatiilor solide, care pQ\r de"eni e+clusi"e. %stfel. in zona
teniperatKC. in %lpii fiDepei, la poalc, in medie, doLir 5-1# =o din
cantitalea onunli de precipitatii este su forma soltdi, iar ia a(itudinile
de peste '5## m. precipitatiile sunt c+cCu.si^ .su &\rma solida.
,nrata medie a straiului dc zapacLi create in zona lemperata, cu '-/
zile, ia o crestere a airinidinii c^i C## m. ,isfriutia pe Terra a str.iru(u
de YLlpadl csie Inrte "nriaila. ti5nd in functie de mmiL-rosi faciorL,
inlrc care doi sunt decisi"iK temperaiura aerului si region' si.i. cantilatea
si regimul precipitain'ior arniosfericu Lmr'ta giieturilor si a zapezilor
permanenfe este atLir cliniaiicn cai si orografica. Limita oro@rallca csie
deienniraia de LKitiuLdme. orieniarea cuimilor si e+poYiria ^ersnntiior. ca
si de mortlouia reliefu(ii. in eseiua de niodui m 5re acesn factori,
impreuna cu natura prcdorninanta a suprnEelei acti"e, actioneaza in
corclatie cu radiatia soianl Si cu camcleristicile circulatiei gerieraLZ a
afnio.sferei. deciNand "aiorile si regirnui temperaturii aeruiui si a
precipitatiilor atmosferice. %stEel. inlre iatimdinile de #-i#=, limita
zapezilor pcrmanente poate cooain la .'iltitiidmea de /:## m. in
emisfera nordica si pana la 5### in, in emisiera sudicaL intre Intitiidinile
de 20-'#'^ la 527$ m. in einisfera nordica si In 5:## m, in emisfl-ra
sudicaL intre latitudinile de /#-5#=, ia 277$ m, in eniislera nordid si la
15## m, in emisfera sudicaK intrc latitudinile de :#-?#=, ia 1 1## m. in
emisfera nordica si la # m, in emis'era sudica. ,ntori.I prccipitLnii&\r
ogate, irniita zapezilor permanente cooara uneon si sun latitudir5ca
lMtuennei de #S. ,ependenta limitei intenoare la care cooara zipeziie
151
permanentM, fata de cantirai"a de precipitatii, este mai puremica dec at
dependenta fa.l de regimul tennic %cest fapt este demonstrat de
situatia din 3aucazul )estic, unde, pe "ersantul sudic ogat in
precipitatii. dar calditros, (miic g(elanloK pot col-ora pana la
altitudinea de 2>## its, pe cand. pe "ersaniul nordic, rnai rece, dar mai
uscat, g(etarii pot coori doar pana la altitudinea de '/## m
Vantu". Specificul ariilor montane este dat in special de frec"enta si
intensitatea mare a circulatiei periodice locale, "anturile de miunte-"ale,
proces sesizail pe "ersanti si predominant pe "ai Se adnug% canalizari
si c(iar sc(imari de directie in cazKul unor curenti ai circulatiei
generale ai atmosferei pe "ai, stoparea unor curenti de cat re lanturile
montane inalte, sau de"ieri ale acestora spre sectoarele laterale sau spre
ariile mai 5oase ale acestor lanturi montane, prin care se "a realiza
tra"ersarea, intensificari ale "itezelor la ni"elul culmilor, depasind c(iar
"itezele de la aceeasi altitudine din atmosfera liera. Se adauga
incetiniri ale "itezei, pe pantele pe care se face ascensiunea,
152