05 Sociologie

LUCRARE DE LICENTA
- SOCIOLOGIE -
CERCETARE SOCIOLOGICA ASUPRA

FALEZEI NORD CONSTANTA
- FUNDAMENTARE TEORETICA SI METODOLOGICA -
Faza: LICENTA
Predare: 27 martie
Student: DIANA CULESCU

lector dr.
Indrumator: FLORENTINA BOIANGIU
- 2006 -
CUPRINS
FUNDAMENTARE TEORETICA ……………………………………… 3
1. Teoretic si empiric in cunoasterea stiintifica …………………… 3
2. Relatia sociologiei cu alte stiinte …….…………………………… 4
3. Domenii ale sociologiei ……..……………………………………… 4
4. Proiectarea cercetarii stiintifice ….. ……………………………… 4

4.1 Nivelul selectiv ……………………………………………… 5
4.2 Nivelul proiectiv ……. ……………………………………… 6
4.3 Nivelul constructiv ….……………………………………… 6
5. Metodologia sociologiei …….……………………………………… 7

5.1 Principii metodologice ale cercetarii stiintifice .……… 8
6. Metodele sociologiei ………………………………………………… 8

6.1 Ancheta sociologica ..……………………………………… 9
6.2 Observatia sociologica …….……………………………… 9
7. Tehnicile investigatiei sociologice …..…………………………… 10

7.1 Interviul ……………………………………………………… 11
7.2 Chestionarul ….……………………………………………… 12
FUNDAMENTARE METODOLOGICA ………………………………… 14
1. TEMA .............................................................................................. 14
2. OBIECTIVE ..................................................................................... 14
3. MOTIVATIA ..................................................................................... 14
4. FORMULAREA IPOTEZELOR ........................................................ 14
5. ELABORAREA MODELULUI CONCEPTUAL ................................ 15
6. OPERATIONALIZAREA CONCEPTELOR ..................................... 16
7. METODOLOGIE .............................................................................. 16
8. PREZENTAREA REZULTATELOR ................................................ 17
9. CONCLUZIILE STUDIULUI SOCIOLOGIC ..................................... 19

ANEXA 1 - Chestionar de interviu (pentru profesionisti) ………………… 20
ANEXA 2 - Chestionar de interviu (pentru rezidenti) ……………………… 21
ANEXA 3 - Chestionar de interviu (pentru non-rezidenti) ………………… 25
ANEXA 4 - FALEZA NORD CONSTANTA – ZONIFICARE ………………… 29
BIBLIOGRAFIE ....................................................................... 30
LUCRARE DE LICENTA - SOCIOLOGIE - 2 ,
FUNDAMENTARE TEORETICA
1. Teoretic si empiric in cunoasterea stiintifica
Sociologia, ca stiinta, joaca un rol-cheie in cultura intelectuala post-

moderna si ocupa un loc central in cadrul stiintelor sociale. Studierea sociologiei
este o experienta inedita care largeste orizontul cunoasterii si imaginatia,
deschizand noi perspective asupra izvoarelor comportamentului uman. Daca ideile
sociologice constituie o provocare la adresa dogmei, conducand la aprecierea
varietatii culturale, ingaduind punerea in discutie a modul de functionare al
institutiilor sociale, atunci practica sociologica sporeste posibilitatile libertatii
umane. Sociologia reprezinta studiul stiintific al comportamentului uman modelat si
socialmente impartasit.
La baza sociologiei moderne sta o complicata relatie intre teorie si fapt,

intre teorie si empiric. Cunoasterea stiintifica a realitatii sociale, precum si a
comportamentelor individuale sau de grup se realizeaza totdeauna in cadrul oferit
de teoriile recunoscute sau acceptate ca fiind adevarate de catre comunitatea
stiintifica. Prin teorie intelegem o constructie intelectuala prin care un anumit
numar de legi sunt asociate unui principiu din care ele pot fi deduse in mod
riguros. Teoria indeplineste roluri multiple, esential fiind acela de organizare a
stiintei in vederea explicarii obiectului sau. Teoria este instrumentul de organizare
a stiintei, definind orientarea principala a acestei, oferind o schema conceptuala
prin intermediul careia fenomenele importante pot fi sistematzate si clasificate. De
asemenea, teoria rezuma in mod concis ceea ce se stie despre obiectul studiat,
prevede producerea anumitor fapte si pune in evidenta lacunele cunoasterii
umane.
O alta maniera de abordare a realitatii sociale este cea empirica. Prin
empiric intelegem studierea realitatii concrete, culegerea de date efective, cu
ajutorul unor metode obiective necesare procesului de constructie sau
reconstructie a teoriei. Astfel se poate afirma faptul ca rolul cercetarilor empirice
este de:
¾ a initia teoria - descoperirea unui fapt inedit, neasteptat, cu un profund
caracter de noutate;
¾ a reformula teoria - cercetarea unor segmente ale realitatii sociale sau ale
cazurilor particulare conduc la elaborarea unor scheme explicative si, prin
aceasta, la reconstructia teoretica;
¾ a orienta demersul teoretic - identificarea unor noi directii ale demersului
teoretic, care, la randul lor, pot conduce catre abordari ale unor domenii
neexplorate.
Orice constructie teoretica are o baza minima de date factuale, dupa cum
orice investigatie empirica presupune un minim de teorie. Separarea demersului
teoretic de cel empiric se poate solda cu practici mai mult sau mai putin
speculative, care oricand pot fi amendate. Principalul argument care poate fi adus
in sprijinul acestui fapt este acela ca cercetarea din domeniul socioumanului este
preocupata de producerea informatiilor referitoare la fapte, nu de enuntul unor
judecati de valoare. Problemele teoretice au, prin natura lor, si o dimensiune
practic aplicativa.

2. Relatia sociologiei cu alte stiinte
In principiu, sociologia are deschise caile de legatura cu toate stiintele, fie

ele ale naturii, fie sociale si umaniste. Trebuie sa acordam o atentie deosebita
legaturilor sociologiei cu stiintele sociale, dat fiind trunchiul comun din care s-au
desprins. Fiecare stiinta a socialului presupune studiul realitatii sociale, dar fiecare
dintre ele are drept obiect de studiu un alt segment al acestei realitati si utilizeaza
perspective explicative si interpretative cu accente specifice.
Deosebirea esentiala dintre sociologie si celelalte stiinte socio-umane
consta in aceea ca in timp ce acestea din urma se intereseaza numai de un
aspect particular al realitatii sociale, cum ar fi domeniul realitatii politice sau
economice, preocuparile sociologilor sunt mult mai cuprinzatoare. In atentia lor se
afla realitatea sociala, indiferent daca ea se manifesta intr-un grup, intr-o
organizatie politica sau economica. Prin urmare, sociologii studiaza realitatea
sociala ca atare. Ei cauta sa cunoasca asemanarile si deosebirile dintre un grup
mic si unul mare, dintre o actiune rationala si una nonrationala, dintre starea de
ordine si cea de anomie etc. indiferent de domeniul particular al realitatii sociale.
3. Domenii ale sociologiei
Obiectul de studiu al sociologiei este foarte vast, de aceea este dificila o

abordare exhaustiva. Din acest motiv a aparut necesitatea specializarii analizei
sociologice pe diferite aspecte ale vietii sociale. Literatura sociologica ofera
enumerari, mai mult sau mai putin complete, ale domeniilor de interes pentru
cercetarea sociologica.
Un prim criteriu de clasificare il reprezinta cel al domeniului de aplicabilitate.
In aceasta categorie sunt incluse: sociologia militara, sociologia dreptului sau
sociologia juridica, sociologia artei, sociologia culturii, sociologia medicala,
sociologia comunicarii, sociologia religiilor, sociologia relatiilor etnice s.a.
Al doilea criteriu este tipul de interdisciplinaritate activat. Din aceasta
perspectiva someniile sociologiei pot fi grupate in doua categorii:
¾ cea a interdisciplinaritatii clasice (sociologia educatiei, psihologia
sociala, sociolingvistica, sociologia antropologica, socio-logia istorica);
¾ cea a transdisciplinaritatii (sociologia vietii coti-diene, sociologia
cunoasterii).
Trebuie remarcat faptul ca dezvoltarea domeniilor sociologiei este extrem
de inegala, de la o societate la alta si depinde de acuitatea problemelor sociale, de
potentialul stiintific existent si de resursele mobilizate pentru finantarea cercetarii
sociologice.
4. Proiectarea cercetarii stiintifice
Cercetarea sociologica reprezinta un proces cognitiv formalizat, in cadrul

caruia cercetatorul aduna, sistematizeaza si interpreteaza fapte, urmand principiile
metodologice generale, aplicand diverse metode si folosint tehnici standardizate
adecvate in scopul cunoasterii societatii.

Procesul cercetarii stiintifice cuprinde o serie de faze, fiecare dintre acestea
avand anumite reguli procedurale:
¾ Regula concretului - sociologul porneste de la concret (observarea directa
sau indirecta a realitatii sociale prin istorie, documente oficiale, etc.) putand
ajunge pana la participarea la feomenul studiat;
¾ Regula ignorantei constiente - sociologul trebuie sa se detaseze de
notiunile si prejudecatile cu privire la faptele sociale pentru a realiza
cunoasterea stiintifica;
¾ Regula obiectivitatii - sociologul trebuie sa adopte o atitudine obiectiva fata
de domeniul inca neexplorat;
¾ Regula delimitarii faptului - la iceputul cercetarii unei anumite categorii d
efapte trebuie delimitata sfera de cuprindere a domeniului;
¾ Regula totalitatii solidare - pentru intelegerea fenomenului studiat acesta
trebuie raportat la intreg, la colectivitate, deoarece nu exista nici un
fenomen social care sa nu fie parte integranta dintr-un capitol.
Identificarea problemelor specifice proiectarii unui demers investigativ in
domeniul socio-umanului si modul in care se procedeaza pentru rezolvarea
acestor probleme reprezinta un demers laborios. Prezenta lucrare iesi propune sa
ofere doar o imagine succinta despre modul in care se desfasoara cunoasterea
stiintifica, semnaland principalele momente si niveluri ale acestui proces.
Organizarea unei cercetari sociologie

(dupa Florentina Boiangiu)

4.1 Nivelul selectiv
Acestui nivel ii sunt specifice urmatoarele etape:

a) Stabilirea/selectia temei de cercetare – in toate ipostazele este
recomandat ca cercetatorul sa se orienteze dupa semnificatia sociala a temei, sa
urmareasca sa „raspunda“ unei comenzi sociale, sa contribuie la rezolvarea
diferitelor probleme sociale;
b) Documentarea preliminara – nici o cercetare empirica nu poate fi
imaginata fara prezenta unui fundal teoretic pe care se sprijina si din care isi trage
seva ideatica.
c) Elaborarea obiectivelor cercetarii – in functie de tema de cercetare, se
pot formula urmatoarele categorii de obiective: evidentierea particularitatilor unui
fenomen (descrierea); formularea unor explicatii privind relatiile dintre
fenomene/fapte; elaborarea unor prognoze referitoare la evolutia fenomenului;
identificarea unor solutii pentru fundamentarea unor decizii; evaluarea efectelor
unor decizii etc.
d) Formularea ipotezelor – in practica, ipoteza este o propozitie cauzala si
ia forma unui model ipotetic care incearca sa surprinda relatia dintre doua sau mai
multe fenomene (variabile).
e) Selectarea surselor de informare – luand in calcul rezultatele
documentarii preliminare, a posibilitatilor efective de informare, precum si a
cerintelor care decurg din etapele mentionate mai sus, urmeaza sa fie precizate
sursele de informare care vor fi utilizate (bibliografia).
f) Stabilirea universului populatiei si tipului de esantionare – in functie de
obiectivele cercetarii si resursele diplomatice se stabilesc natura, caracterul si
volumul populatiei care va intra in atentia cercetatorului, pentru a fi investigata.
4.2 Nivelul proiectiv
a) Operationalizarea conceptelor – definitia operationala are o mare

importanta in proiectarea cercetarilor deoarece, prin acest tip de definitie, se
stabileste o relatie intre „simbolurile“ ce apar la nivel teoretic si „elementele“ direct
observabile, relative la orice concept. Altfel spus o definitie operationala reprezinta
un procedeu eficient de a decide daca o calitate observabila si masurabila poate fi
atribuita unui fenomen social.
b) Alegerea metodelor de cercetare – presupune realizarea unei corelatii
intre toate etapele amintite la primul nivel (selectiv) astfel incat sa se atinga, in
mod eficient, obiectivele propuse. In functie de metoda sau metodele asupra
carora s-a fixat cercetatorul, de obiectivul cercetarii si de natura datelor urmarite,
deciziile in stabilirea instrumetelor de lucru vizeaza:
stabilirea situatiilor standard de observat sau a variabilelor care vor fi izolate
si manipulate;
stabilirea unor scheme de clasificare a materialului (scari de apreciere,
tipologii etc.)
alegerea unor tehnici adecvate, pentru culegerea unor date cat mai
semnificative si cu un minim de erori posibile.
c) Elaborarea instrumentelor de lucru – servesc nemijlocit la culegerea
datelor si reprezinta concretizarea activitatilor descrise pana acum. Construirea
instrumentelor presupune rezolvarea a doua tipuri de probleme: de continut si de

forma. Prima categorie de probleme vizeaza convertirea indicatorilor (indicilor),
rezultati in urma operationalizarii conceptelor, in itemi de chestionar, intrebari din
ghidul de interviu, comportamente din protocoalele de observatie, categorii din
schemele de categorii etc. A doua categorie de probleme presupune aranjarea,
intr-o ordine logica si psihologica, a itemilor, precum si stabilirea manierei de
inregistrare a raspunsurilor.
d) Verificarea prealabila a instrumentelor de lucru – in acest caz se
evidentiaza urmatoarele proceduri obligatorii:
Investigatia exploratorie care implica contactul direct cu ambianta fizica si
sociala a unitatii in care urmeaza a se efectua cercetarea;
Proba chestionarului - in cazul recurgerii la chestionarul de interviu sau de
ancheta, inainte de a fi aplicat acesta trebuie verificat. Verificarea se face o
data inaintea definitivarii, prin analiza detaliata si critica a fiecarui item, iar a
doua oara in cadrul cercetarii pilot. Acest demers are ca scop reducerea
ambiguitatii in exprimare, adaugarea de intrebari utile si eliminarea celor
inutile, modificarea succesiunii intrebarilor etc.;
Studiul pilot este de fapt “repetitia generala” a oricarei cercetari, la scara
redusa, parcurgandu-se toate etapele cercetarii;
Evaluarea erorilor - sunt evaluate acele erori care se vor mentine in ciuda
tuturor testarilor si verificarilor, dar care pot fi controlate si prin urmare
masurate.
4.3 Nivelul constructiv
a) Colectarea si verificarea datelor – in functie de natura surselor de

informare si a procedeelor de lucru elaboreaza un program de culegere a datelor,
de masurare sau inregistrare a modalitatilor de manifestare a faptelor sociale, cu
alte cuvinte, aplicarea instrumentelor de lucru. Verificarea datelor este obligatorie
si consta in a urmari:
Completitudinea – inregistrarea raspunsurilor sau compor-tamentelor pe
fiecare instrument de lucru sau pe protocoalele anexe. De cele mai multe
ori, nonraspunsurile pot fi semnificative, oferind indicii privind existenta unor
cazuri speciale sau particularitati;
Exactitatea – modalitate esentiala de verificare a datelor ce presupune
parcurgerea tuturor comportamentelor inregistrate, in scopul stabilirii
coerentei sau a sinceritatii acestora;
Uniformitatea – are in vedere maniera unitara de inregistrare a datelor.
b) Prelucrarea si analiza datelor – impune alegerea unei metode de
prelucrare si analiza in functie de profunzimea investigatiei, a gradului sau de
complexitate. Distingem aici:
Prelucrarea si analiza sumara ofera cercetatorului informatii generale care ii
vor ghida viitorul demers investigativ si consta in clasificarea cazurilor ce
formeaza obiectul de cercetare in functie de anumite criterii, validarea sau
invalidarea unor ipoteze, stabilirea frecventei de producere a unor
fenomene sau a distributiei acestora la nivelul populatiei, validarea
esantionului sau studiul gradului de reprezentativitate, validarea
instrumentului de lucru si consistenta datelor obtinute;
Prelucrarea avansata a datelor presupune continuarea demersului pe trei
posibile directii: constructia de tipologii; constructia de scale complexe sau

indici capabili sa stabileasca diferite ierarhii; elaborarea de modele
deterministe, adica de relatii cauzale intre diverse variabile. Aceste tehnici
de analiza intra in sfera de preocupare a specialistilor, motiv pentru care nu
vom insista asupra lor;
c) Intocmirea raportului de cercetare – elaborat sub forma unui text clar si
usor de parcurs, presarat cu cifre sau exemple absolut necesare pentru
intelegerea ideilor prezentate. In interiorul sau pot fi inserate si cateva tabele sau
grafice sugestive care rezuma, intr-o maniera mai clara, informatia prezentata. Pe
langa prezentarea fenomenului sau a faptelor studiate, se pot formula si propuneri
de rezolvare a diferitelor situatii, de sporire a eficientei activitatii etc.
5. Metodologia sociologiei
In sens larg prin metodologie se intelege ansamblul unor metode folosite

in cercetarea stiintifica sau, pur si simplu, stiinta efectuarii cercetarii. Etimologia
cuvantului ne conduce catre cuvintele grecesti metodos (drum, cale) si logos
(stiinta).
In fapt metodologia cercetarii presupune existenta unei discipline in care se
dezvolta modalitatile de realizare a cunoasterii stiintifice si priveste ansamblul
elementelor care intervin in cercetarea vietii sociale. Scopul fundamental al
metodologiei este acela de a ne ajuta sa intelegem, in termeni cat mai largi
posibili, nu atat produsele stiintei, cat procesul de cunoastere insusi.
Pentru a-si putea indeplini functia sa, metodologia cercetarii stiintifice
cuprinde, deopotriva, definirea adecvata a domeniului studiat, o serie de principii si
reguli de desfasurare a investigatiilor, instrumentarul de lucru pentru culegerea si
interpretarea datelor, precum si strategii de constructie sau reconstructie teoretica.
5.1 Principii metodologice ale cercetarii stiintifice
Desfasurarea cercetarilor stiintifice din domeniul sociouman presupune

respectarea urmatoarelor principii:
∗ Principiul unitatii dintre teoretic si empiric. Prezenta teoreticului in
cercetarea empirica, indiferent de ponderea lui, este de multe ori implicita, sub
forma unor presupozitii, care trebuie sa fie constientizate si explicitate, inaintea
demararii cercetarii. Necesitatea ancorarii in teorie poate fi argumentata astfel:
a) Teoreticul, sub forma unor concepte sau ipoteze, va organiza si ghida demersul empiric,
micsorand astfel costurile cercetarii;
b) Explicarea si comunicarea arsenalului teoretic face posibila evaluarea de catre
comunitatea stiintifica a validitatii instrumentelor si a acuratetei rezultatelor.
∗ Principiul unitatii dintre intelegere (comprehensiune) si explicatie pune in
discutie relatia dintre obiectul si subiectul cunoasterii. In cadrul explicativ se
utilizeaza principiile pozitiviste si se opereaza cu scheme cauzale care evidentiaza
legaturi statistice, influente si determinari intre fenomene si procese sociale, iar in
cel comprehensiv se face apel la intuitie, empatie si la experienta trairilor proprii;
∗ Principiul unitatii dintre cantitativ si calitativ impune utilizarea convergenta
a metodelor cantitative si calitative in scopul obtinerii unor complementaritati si
interferente atat la nivelul general epistemologic, cat si la alte niveluri particulare.

6. Metodele sociologiei
Prin metoda, in stiintele socioumane, se intelege modul de cercetare,

sistemul de reguli si principii de cunoastere a realitatii sociale. Se vorbeste astfel
de metode cantitative, metode calitative, metoda statistica, metoda inductiva sau
deductiva etc. In general, se pot distinge urmatoarele metode:
a) dupa criteriul temporal:
- metode transversale - analiza fenomenelor sau faptelor sociale, la un
moment dat (ancheta, sondajul de opinie, testele psihologice si sociometrice etc.);
- metode longitudinale - analiza fenomenelor sau faptelor sociale in evolutia
lor (studiul de caz, analiza biografica, studiul panel etc.);
b) dupa tipul demersului investigativ:
- metode cantitative - cu orientare de tip pozitivist-explicativa (ancheta,
experimentul, interviul structurat);
- metode calitative - cu orientare de tip fenomenologica, comprehensiva
(observatia participativa, interviul nestructurat sau intensiv, studiul de caz etc.).
- metode de intersectie - imbinarea intre abordarea cantitativa si calitativa
(analiza retelelor sociale, analiza documentelor);
c) dupa locul ocupat in procesul investigativ:
- metode de culegere a datelor (ancheta, experimentul, observatia etc.);
- metode de prelucrare a datelor (statistico-matematice, metode
comprehensive de analiza).
- metode de interpretare a datelor (inductiva, deductiva, comparativa,
explicatia cauzala).
Desigur clasificarea poate continua, in functie de alte criterii, cum ar fi:
macro-microsocial, natural-provocat, teoretic-empiric.
6.1 Ancheta sociologica
Ancheta sociologica este acel tip de cercetare sociologica ce isi alege drept
obiect specific, fie un mediu determinat, fie o unitate functionala sau o comunitate
etnico-teritoriala omogena, in scopul de a analiza comportamentul si actiunile unor
grupuri umane, asa cum actioneaza in ambitusul lor, de a fixa structurile formale si
informale care le definesc, precum si de a prevedea liniile tendentiale ale
dezvoltarii lor.
Ancheta, principala metoda cantitativa de culegere sistematica de fapte
despre un grup social definit, se utilizeaza pentru a furniza statistici descriptive
despre populatii locale, regionale sau nationale, pentru a examina gruparea
diferitelor fenomene sociale, pentru a identifica situatia sociala si caracteristicile
grupurilor sau pentru a analiza diverse procese cauzale (testarea unor ipoteze).
Punctul de pornire al unei anchete sociologice este, in general o intrebare
de tipul “De ce?” sau “Cum?”. In functie de astfel de intrebari se determina
obiectivul unei anchete si se stabilesc masurile tehnico-organizatorice cu rpivire la
realizarea anchetei.
In cadrul anchetei sociologice datele sunt culese cu ajutorul unor tehnici
specifice. Alegerea tehnicii de ancheta se face in functie de considerente
stiintifice, dar si de elemente de constrangere, de natura practica (buget, timp la
dispozitie, mijloace etc.).

6.2 Observatia sociologica
Observatia sociologica desemneaza perceperea si intregistrarea atenta si

planificata a fenomenelor, obiectelor sau comportamentelor membrilor unui grup
(atitudini, gesturi, cuvinte), observarea fiing ghidata de o ipoteza de lucru ce
urmeaza a fi verificata. Totodata ramane deschisa posibilitatea de a descoperi
date neprevazute, care pot sa contribuie la progresul cunoasterii fenomenului
studiat.
Clasificarea observatiei sociologice se poate face dupa:
¾ criteriul “mediul inconjurator”:
o de laborator – cand subiectii sunt observati in conditii artificiale;
o de teren – cand subiectii sunt observati in mediul lor obisnuit;
¾ gradul de structurare:
o observatie structurata – cuprinde cele mai formalizate tipuri de
observatie si se caracterizeaza prin existenta unui plan de observatii
bine structurat, formularea unor ipoteze precise, receptivitate mai
ridicata din partea observatorului;
o observatie non-structurata – asigura observatorului o mai mare
libertate de a decide pe parcursul cercetarii;
¾ gradul de libertate lasat observatorului:
o observatia libera;
o observatia controlata;
¾ pozitia cercetatorului fata de sistemul studiat:
o observatie obiectiva sau non-participativa – presupune un observator
obiectiv, care efectueaza observatia “de afara”, adoptand tolul de
spectator;
o observatia participativa – observatorul adopta rolul de actor social in
interiorul sistemului social.
In functie de rolul jucat, in etapa de recoltare a datelor, observatorul poate
sa se prezintre intr-una din urmatoarele ipostaze:
Observator spectator: atunci cand observatorul are o pozitie externa fata de
grupul studiat, neangajandu-se in relatii de interactiune cu membrii grupului;
observatia poate fi marturisita sau disimulata;
Observator participant: in situatia in care observatorul adopta un rol in
grupul pe care il studiaza;
Observator experimentator: atunci cand observatorul adopta atitudinea
cercetatorului din fizica, chimie, biologie, organizand experimente.
7. Tehnicile investigatiei sociologice
Tehnica de cercetare este subsumata unei metode si reprezinta maniera de

utilizare a diferitelor instrumente de investigare, cu ajutorul carora se culeg sau se
prelucreaza datele.
Tehnicile, unelte ale muncii stiintifice, au o serie de functii:
• standardizarea afirmatiilor empirice asupra calitatilor nemijlocit observabile
ale obiectelor, evenimentelor si situatiilor;
• sistematizarea si formalizarea unor unele mecanisme ( cum este cel al
formarii anumitor tipuri de concepte);

• asigurarea obiectivitatii si transmiterea procedurilor (altfel, acestea ar trebui
sa fie redescoperite de fiecare cercetator in parte si ar depinde mai mult de
intuitie si de “fler”);
• masurarea.
Fiecare metoda are tehnici specifice, acestea putand fi clasificate astfel:
a) tehnici ale observatiei sociologice:
- participarea
- tehnica observatorului non-participativ
- interviul
b) tehnici experimentale:
- testele psihologice
- testele sociometrice
- cercetarea activa
c) tehnici monografice:
- sociografie
- bugete de familie
- tehnica informatorului privilegiat
d) tehnici ale anchetei sociologice:
- esantionarea
- tehnicile sondajului
- chestionarul autoadministrat
Clasificarea tehnicilor se mai poate face in functie de o serie de alte
caractere specifice (extensiv sau intensiv, descriptiv sau explicativ etc.)
Tehnicile trebuie sa fie definite riguros, sa poata fi standardizate, sa fie
transmisibile altor cercetari si susceptibile de a fi aplicate exact in acelasi mod, in
conditii identice, la acelasi gen de probleme, la acelasi tip de fapte sociale.
Tehnicile nu se exclud, ele fiind corelative si complementare in functie de
obiectul cercetat, de natura faptelor care fac obiectul cercetarii. In cursul unei
cercetari empirice, tehnicile se folosesc cumulativ (fie concomitent, fie succesiv).
7.1 Interviul
Interviul este o tehnica de culegere a datelor care se bazeaza pe un raport

de comunicatie verbala intre doua persoane (cercetator si subiect) cu scopul de a
obtine anumite informatii cu rpivire la un anumit obiectiv, precis definit. In cadrul
procesului de comunicatie informatia circula intr-un singur sens.
In ceea ce priveste interviurile, majoritatea clasificarilor se sprijina pe
criteriul esential reprezentat de gradul se structurare al instrumentului folosit.
Gradul de structurare se refera la:
¾ nivelul de formalizare al instrumentului, in functie de acesta avand:
o un indrumator simplu de interviu;
o ghid de interviu sau un chestionar de interviu;
¾ gradul de libertate oferit - se refera pe de o parte cercetatorului in ceea ce
priveste manuirea stimulilor verbali si interventia in timpul desfasurarii
interviului si pe de alta parte la libertatea lasata subiectului in ceea ce
priveste evantaiul raspunsurilor, gradul de spontaneitate al acestora,
posibilitatea comentarii raspunsurilor; in functie de aceste criterii se disting
urmatoarele tipuri de interviu:

o interviul liber – intervievatorul nu are nici un instrument ajutator;
informatiile se pastreaza in fisa de interviu (completata la finalul
interviului); un astfel de interviu se analizeaza greu, acest fapt
constituind un dezavantaj;
o interviul semistructurat – intervievatorul lucreaza cu un ghid in care
sunt formulate principalele aspecte ce trebuie urmarite in legatura cu
problema abordata;
o interviul structurat – se bazeaza pe un chestionar in care toate
intrebarile au aceeasi formulare si aceeasi succesiune pentru toti
subiectii.
Interviul este un instrument de investigare specific, care ajuta la scoaterea
in evidenta a anumitor aspecte particulare. In cazul acestui instrument, “cuvantul”
este vectorul principal. Este ideal ca in relatia intervievat-intervievator sa se ajunga
la o empatie, deoarece o relatie neutra din punct de vedere psihologic poate
determina intervievatul sa nu doreasca sa furnizeze informatii.
7.2 Chestionarul
Chestionarul reprezinta o tehnica de culegere a datelor prin intermediul

unei liste de intrebari. Modalitatile de colectare a informatiilor difera in functie de
natura chestionarului.
Din acest punct de vedere se disting:
¾ chestionarul de interviu – se distinge prin faptul ca administrarea lui se face
in prezenta si de cate cercetator, sarcina acestuia fiind aceea de a pune
subiectilor intrebarile din chestionar si de a nota raspunsurile (raspunsurile
sunt notate pe o foaie de raspuns, care nu comporta nici o identificare a
subiectului, interviul fiind in acest caz anonim si privat).
¾ chestionarul autoadminisrat – se caracterizeaza prin faptul ca subiectul
insusi raspunde in scris, completand o foaie de raspuns care ii este pusa la
dispozitie pe diferite cai:
o chestionare prin posta – subiectul primeste chestionarul prin posta si
este invitat sa raspunda la intrebari si sa-l trimita inapoi pe aceeasi
cale; acest procedeu prezinta inconveniente datorita inertiei la
raspuns a subiectilor, incertitudinii cu privire la persoana care l-a
completat etc.;
o chestionare remise colectiv – atunci cand exista posibilitatea de a
reuni subiectii, carora li se poate administra colectiv chestionarul.
Chestionarul este in primul rand un instrument conceptual, care se
raporteaza la o anumita tema sociologica. Cercetatorul nu actioneaza la
intamplare, ci elaboreaza un sistem de indici operationali pe baza unor ipoteze de
cercetare. Fiecare intrebare inclusa in chestionar trebuie sa acopere un concept,
analizat in dimensiuni, caracteristici, atribute, proprietati si indicatori.
Stabilirea continutul intrebarilor trebuie trebuie sa se faca tinand cont de
necesitatea folosirii unei intrebari si a modului in care ea este utila pentru
strangerea datelor necesare studiului, totalitatea datelor si informatiilor pe care
subiectii le poseda pentru a putea raspunde la intrebare etc.
Referitor la formularea intrebarilor trebuie avut in vedere ca:
¾ fiecare cuvant sa insemne exact ceea ce se doreste, fara a avea si un alt
inteles sau a fi confundat cu un alt cuvant;

¾ alegerea cuvintelor sa se faca tinand seama de urmatoarele principii:
nu se folosesc constructii sintactice si gramaticale complicate;
nu se folosesc cuvintele cu frecventa statistica redusa (ipotetic,
exhaustiv, circumstante, incompatibil, conjunctura etc.);
se evita termenii tehnici sau specializati, cuvintele ambigue (mult,
putin, adesea) sau vagi (niste, cam, oarecum);
¾ trebuie evitata folosirea numelor proprii ale unor personalitati, superlativele
si cuvintele cu o incarcatura emotional-afectiva sau de valorizare (fie
negativa: imoral, condamnabil, inadmisibil etc. – fie pozitiva: admirabil,
intelept, salutar etc.).
Dupa continutul lor, intrebarile pot fi:
• iIntrebari factuale: cu ajutorul lor se obtin din partea subiectului date in
legatura cu el insusi (compozitia familiei sale, profesia, venitul, folsirea
timpului liber etc.), cu oamenii sau grupurile sociale pe care le cunoaste
(prieteni, vecini, colegi de munca etc.) sau evenimente la care a asistat sau
la care a participat activ;
• intrebari de opinie: acest tip de intrebari furnizeaza raspunsuri accentuat
subiective;
• intrebari cu privire la comportament: sunt intrebari menite sa aduca
informatii privitoare la comportamentul prezent, trecut sau chiar ipotetic.
• intrebari referitoare la atitudini: definirea acestor intrebari nu este totdeauna
usoara, deoarece atitudinile se interfereaza uneori cu opinia si motivatiile;
• intrebari referitoare la motivatii: se bazeaza pe schema “De ce …?”.
Dupa forma intrebarile se clasifica in:
¾ intrebari cu raspuns deschis sau liber: subiectului I se lasa libertatea se a-si
structura raspunsul, exprimandu-se in limbaj propriu, dand amanunte sua
chiar comentand raspunsul; in general se recurge la o locutiune interogative
(“Ce fel de …?”);
¾ intrebari cu raspuns inchis: raspunsul este structurat prin chestionarul de
interviu, posibilitatile de raspuns sunt limitate la categoriile prestabilite si
precizate in scris in formular; subiectului i se poate oferi spre alegere fie o
singura varianta de raspuns, fie doua sau mai multe alternative.
Din punct de vedere instrumental, intrebarile sunt menite sa capteze
interesul subiectilor, sa faciliteze trecerea de la o tema la alta in cursul interviului si
sa impiedice contaminarea unor raspunsuri. Dupa functia instrumentala, intrebarile
se impart in:
intrebari introductive: au ca scop suscitarea interesului celor intervievati si
sa-I determine sa raspunda cu bunavointa de-a lungul desfasurarii
interviului;
intrebari de trecere: se folosesc atunci cand se doreste evitarea unei treceri
bruste de la o tema la alta si pregatirea cadrului de referinta pentru o noua
problema;
intrebari tampon: au rolul de a impiedica influenta unor intrebari puse
anterior asupra celor care vor urma;
intrebari de filtraj: au rolul de a diviza colectivitatea de subiecti in sub-
grupuri, delimitate dupa caracteristici sau insusiri comune, urmand ca
fiecarui sub-grup sa i se puna inrtebari diferite;
intrebari capcana: sunt folosite pentru a depista subiectii nesinceri sau
incapabili sa furnizeze un anumit gend e informatii, urmand ca acestia sa fie
exclusi din interviu.

FUNDAMENTARE METODOLOGICA
1. TEMA
Ce reprezinta in acest moment Faleza Nord Constanta?
2. OBIECTIVE
Realizarea unei strategii de valorificare din punct de vedere peisagistic a

zonei, fara interventii majore din punct de vedere structural, financiar si de
imagine.
Introducerea sit-ului intr-un program de protectie pe termen mediu ca

metoda de abordare.
Crearea unei brand de imagine a zonei atat pentru rezidenti cat si pentru
non-rezidenti.
3. MOTIVATIA
Acest studiu se va realiza in vederea diagnosticarii acelor probleme cu care

se confrunta Faleza Nord Constanta si care sunt percepute de orice “consumator” al
acestui spatiu. De asemenea, este important de stabilit care este imaginea pe care
acest sit o creaza in mintea fiecaruia dintre noi. O alta latura importanta a acestui
studiu este stabilirea cerintelor pe care “consumatorii “ le au fata de acest loc.
4. FORMULAREA IPOTEZELOR
Ipoteze stiintifice
a) Nu exista o viziune asupra reabilitarii si dezvoltarii zonei Faleza Nord

Constanta.
b) Zona este utilizata in intregime cu precadere de catre constanteni si de

persoane din exteriorul orasului, dar care au rude sau prieteni in Constanta.
c) Constanteni nu doresc schimbarea imaginii acestei zone.
d) Spatiul este cunoscut de constanteni, dar nu este utilizat de acestia.
d) Zona, cu exceptia plajei Modern si a pescariei (limitele de nord si sud ale

sit-ului) nu este cunoscuta de persoane din afara orasului (turisti) in conditiile in
care acestea nu au nici o legatura cu orasul - familie, prieteni, servici, studiu, fost
rezindent, etc.

Ipoteze de lucru
- In absenta unor studii temeinice ale zonei, majoritatea specialistilor

intervievati se vor limita la raspunsuri care sa atinga doar probleme generale
(valabile pentru cea mai mare parte a zonei de coasta a Marii Negre).
- Majoritatea constantenilor cunosc zona, dar o utilizeaza foarte rar.
- Desi zona este utilizata rar datorita instabilitatii, mizeriei si nesigurantei pe

care o prezinta, constantenii nu doresc schimbari care sa modifice imaginea
actuala a sit-ului.
- Majoritatea constantenilor utilizeaza cu precadere alte spatii pentru

petrecerea timpului liber, preferand sa se deplaseze in exteriorul orasului (de ex.
Mamaia).
- Desi o mare parte din turistii veniti pe litoral (in statiuni) ajung si in
Constanta (in trecere, in vizita, la cumparaturi, etc.), Faleza Nord Constanta nu
reprezinta pentru ei un punct de interes.
5. ELABORAREA MODELULUI CONCEPTUAL
Conceptele utilizate in cadrul acestui studiu sunt urmatoarele:
Utilizarea Defineste modul si momentele in care un spatiu determinat este

folosit. Pot aparea diferente in functie de:
- perioade de timp - anotimp, momete ale zilei, zile ale unei
saptamani, zile deosebite (sarbatori)
- functiunile prezente in acel spatiu
- frecventa de utilizare
Imaginea Defineste modul in care un spatiu este prezent in constiinta sociala.

Putem intalni o imagine “fizica”, legata de aspectul si dimensiunile
spatiale precum si de limitele zonei (mai mult sau mai putin
conventionale). De asemenea, putem intalni si o imagine
“functionala” legata strict de modul in care spatiul este folosit si o
imagine “mentala” care sa reflecte cunoasterea limitelor, a
elementelor reprezentative precum si a modului se poate face
legatura intre acestea.
Cerinta Reprezinta exigentele pe care utilizatorii le au fata de un spatiu in

general si fata de elementele care il compun in particular. Este
important de stabilit ce inseamna intr-un anumit context si cum se
afirma acestea:
- este definita, rezultand din discurs
- rezulta din practici

6. OPERATIONALIZAREA CONCEPTELOR
Frecventa utilizarii: - in fiecare zi

- de cateva ori pe saptamana
- in week-end
- o data pe luna
- o data la cateva luni
- de sarbatori
- o data pe an
Dinamica de utilizare: - intr-o zi

- dimineata
- la pranz
- seara
- intr-o saptamana
- in fiecare zi
- in week-end
- intr-un an
- primavara
- vara
- toamna
- iarna
Motivele utilizarii zonei
Zone utilizate cu predilectie - datorita functiunilor prezente

- datorita relatiei personale cu sit-ul - amintiri,
cutume, etc.
- datorita privelistilor oferite (puncte de
belvedere)
Accesibilitatea zonei - foarte accesibila

- accesibila
- relativ greu accesibila
- inaccesibila
Imagine mentala - cunoasterea limitelor sit-ului (nord, sud, est, vest)

- cunoasterea elementelor reprezentative din zona
- consideratii in legatura cu problemele zonei
Cerinte - referitoare la functiuni

- referitoare la vegetatie
- referitoare la ambianta
7. METODOLOGIE
1) Observatie participativa
2) Ancheta de opinie: - interviuri cu autoritatile locale, specialisti, lideri
culturali pe baza chestionarului de interviu (anexa 1);

- interviuri pe baza chestionarului de interviu cu:
- rezidenti (anexa 2);
- non-rezidenti (anexa 3).
1) Prin observatie se urmareste obtinerea de informatii in legatura cu:

- observarea practicilor utilizatorilor in raport cu sit-ul;
- dinamica de utilizare a spatiului (diferente in timpul zilei, intre zilele saptamanii,
anotimpuri, sarbatori);
- identificarea zonelor utilizate mai des si a tipurilor de utilizare;
- categora (varsta, sex) in care se incadreaza vizitatorii sit-ului;
- comportamentul si activitatile pe care le desfasoara cei care utilizeaza spatiul.
2) Prin ancheta de opinie se urmareste:

- in cazul interviurilor realizate cu autoritatile locale, specialisti, lideri culturali:
- obtinerea de noi informatii referitoare la sit-ul studiat;
- identificarea problemelor percepute de catre specialisti in cazul acestei zone;
- identificarea de oportunitati pentru reabilitarea si dezvoltarea zonei;
- identificarea cerintelor in raport cu sit-ul prin intermediul discursului;
- identificarea de viziuni tehnocratice asupra zonei.
- in cazul interviurilor realizate cu rezidenti:

- identificarea constructiilor mentale in legatura cu Faleza Nord Cosntanta;
- dinamiciile de utilizare;
- identificarea cerintelor in raport cu sit-ul prin intermediul discursului;
- identificarea problemelor pe care le percep utilizatorii acestui spatiu;
- identificarea necesitatilor rezidentilor in legatura cu petrecerea timpului liber;
- verificarea observatiilor privind zonele folosite cu predilectie de catre rezidenti.
- in cazul interviurilor realizate cu non-rezidenti:

- confirmarea/infirmarea unei posibile legaturi intre cunoasterea zonei si
contactele prealabile ale non-rezidentilor cu persoane care locuiesc in Constanta;
- stabilirea gradului de cunoastere a sit-ului in cazul persoanelor care nu au
legaturi cu rezidentii;
- identificarea modificarilor de comportament si imagine in relatia cu faleza
in cazul non-rezidentilor intervenite in urma migrarii.
8. PREZENTAREA REZULTATELOR
1) Observatie paticipativa:
Zonele intens utilizate sunt reprezentate de extremitatile sit-ului, respectiv
plaja Modern si pescaria. In cazul plajei Modern se poate observa o utilizare mai
intensa in sezonul estival, iar in cazul pescariei utilizarea este diminuata odata cu
instalarea sezonului rece.
De asemenea, se poate observa o diferentiere a utilizarii in functie de benzi
(frecventa de utilizare, functiuni utilizate) (anexa 4):
- banda “construit” - este utilizata de locuitorii sau cu aceeasi intesitate pe
tot parcursul anului;
- in cazul rezidentilor Municipiului Constanta se
observa o utilizare mai intensa a zonei Modern (cu

exceptia sezonului rece);
- banda “liber” - este utilizata cu precadere pentru traversari (oras-
mare, mare-oras) pe tot parcursul anului, cu aceeasi
intensitate; exceptie fac: zona de corniza adiacenta
plajei Modern si “3 papuci” care prezinta diferente in
functie de sezon;
- zona aflata la nord de “PI” spatiul este utilizat pentru
promenada;
- banda “plaja” - plaja Modern si “3 papuci” sunt folosite pentru plaja
(ca activitate) in perioada sezonului estival;
- restul zonelor sunt folosite pentru promenada;
- digurile sunt folosite de catre pescari (cu exceptia
sezonului rece);
Cu exceptia zonei construite se poate observa o diferentiere in functie de

momentul zilei, in sensul ca in a doua parte a zilei acestea sunt mai intens
utilizate.
In timpul sarbatorilor (Ziua Marinei, Craciun, etc.) plaja Modern este intens
utilizata (pentru traversare, dar si pentru promenada) mai ales pe traseul care face
legatura intre portul Tomis si zona de promenada Modern.
Atunci cad timpul o permite, in timpul sarbatorilor (de ex. Paste), anumite
spatii sunt folosite pentru picnic.
Nordul promenadei Modern (catre blocul Turn) constituie un punct unde
foarte multe persoane isi dau intalnire.
In cazul zonei Modern nu se observa o diferentiere a ponderii utilizatorilor
pe sexe si grupe de varsta. In zona pescariei ponderea utilizatorilor cu varste
peste 40 de ani si de sex masculin este mai mare. Cu exceptia zonelor mentionate
mai sus si a zonelor construite se poate remarca faptul ca media de varsta a
utilizatorilor este de 20-40 ani.
2) Ancheta de opinie:
- in cazul interviurilor realizate cu autoritatile locale, specialisti, lideri culturali:
In urma acestor interviuri am aflat urmatoarele informatii:
- prezenta digurior submerse;
- zonele de depozitare a pamantului rezultat din saparea fundatiilor;
- posibilitatea existentei unor specii rare de plante;
- PUZ-ul pentru Faleza Nord Constana este in curs de elaborare.
Au fost sesizate de specialisti urmatoarele probleme:
- instabilitatea cornisei;
- problemele create de exfiltratii;
- poluarea provenita din activitatile industriale si menajere (deversari,
depozitari de deseuri) precum si ca rezultat al utilizarii sit-ului pentru
diverse activitati;
- nerespectarea prevederilor PUG.
Ca oportunitati au fost mentionate fondurile ce pot fi obtinute pentru

programe de protectia mediului precum si directiile de dezvoltare ale orasului
(abordarea unui alt tip de turism, crearea unei noi imagini a Municipiului
Constanta, etc.).

Au fost sesizate ca pericolele: nerespecatrea legislatiei in vigoare, proasta
gestionare a zonei de catre autoritati si activitatile care pot duce la afectarea
ecosistemelor.
- in cazul interviurilor realizate cu rezidenti:

Imaginile mentale au la baza atat practicile de utilizare ale zonei cat si
relatia afectiva a rezindentilor cu sit-ul (cu preponderenta in cazul celor nascuti
aici).
S-a putut observa o buna cunoastere a zonei de catre majoritatea rezidentilor.
Marea majoritate celor intervievati nu au putut sa identifice prin intermediul
discursului cerintele pe care le au in legatura cu sit-ul.
Dinamicile de utilizare confirma observatiile facute (etapa Observatie
participativa).
Apropate toti cei intervievati au sesizat ca probleme instabilitatea cornisei,
insalubritatea, nesiguranta zonei (dupa anumite ore) si accesibilitatea ingreunata
de forma cornisei si numarul mic de accese pietonale amenajate.
In cazul persoanelor tinere s-a putut indentifica o tendinta de a utiliza pentru
recreere diferite spatii in interiorul orasului (restaurante, parcuri, etc.) si in
statiunea Mamania (restaurante, plaja, etc.)
- in cazul interviurilor realizate cu non-rezidenti:

S-a confirmat faptul ca o buna cunoastere a sit-ului implica legaturi
anterioare cu acesta (fosti rezidenti, prieteni ai rezidentilor, persoane care
desfasoara unele activitati in Municipiul Constana).
In cazul persoanelor care nu au legaturi de genul celor mentionate mai sus
s-a putut observa ca acestea cunosc cu precadere zona Modern datorita
pozitionarii in imediata vecinatate a peninsulei si intr-un grad ceva mai scazut
zona pescariei datorita invecinarii cu statiunea Mamaia.
Ca modificari comportamentale ale non-rezidentilor nascuti in acest
Constanta s-a putut constata faptul ca pentru plaja (ca activitate) folosesc in
prezent cu precadere statiunea Mamaia. Ca modificari al nivel de imagine este de
remarcat faptul ca sit-ul este perceput ca o emblema a orasului si se doreste a fi
protejat si pastrat sub actuala forma.
9. CONCLUZIILE STUDIULUI SOCIOLOGIC
Ipotezele au fost confirmate in intregime. A fost evindent faptul ca nu exista

preocupari in legatura cu reabilitarea si directiile de dezvoltare pe care ar trebui
sa le urmeze zona Faleza Nord Constanta. Zona este utilizata pe tot parcursul ei
cu precadere de catre constanteni si de persoane din exteriorul orasului, dar care
au rude sau prieteni in Constanta. In cazul non-rezidentilor utilizarea se reduce la
zonele cu accesibilitate mai mare. In urma rezultatelor obtinute s-a putut realiza o
zonificare a sit-ului in functie de dimamicile de utilizare, zone utilizate cu
preponderenta, functiuni utilizate, etc. Prin analizarea functiunilor utilizate s-a putut
constata ca rezidentii prefera sa isi petreaca timpul liber in alte locuri si folosesc
sit-ul preponderent ca spatiu de trecere. Cu ajutorul specialistilor au fost
identificate date deosebit de importante referitoare la Faleza Nord Constanta.

ANEXA 1
CHESTIONAR DE INTERVIU (pentru profesionisti)
Studiul urmareste identificarea problemelor si stabilirea situatiei

actuale a Falezei Nord Constanta.
Va asiguram ca opinia dumneavoastra e foarte importanta pentru

realizarea acestui studiu si va multumim pentru amabilitatea dumneavoastra
de a colabora.
Varsta: ………………
Sex: ………………
Pregatire: ………………………………
Ocupatie: ………………………………
Adresa (oras): ………………………
1) Cat de bine cunoasteti zona Faleza Nord Constanta?
2) Care sunt problemele cu care se confrunta zona?
3) Cum este astazi folosita zona?
4) Care sunt avantajele zonei?
5) Exista amenintari la adresa acestui sit?

- pentru da: care sunt acelea?
- pentru nu: care este motivul lipsei amenintarilor?
6) Exista oportunitati pentru aceasta zona?

- pentru da: care sunt acelea?
- pentru nu: care este motivul lipsei oportunitatilor?
7) Ce interventii au fost facute in aceasta zona?

(perioade, natura interventiilor, costuri, rezultate, stare actuala)
8) Utilizati zona: - pentru studiu Ce anume studiati in zona?)

- ca turist In ce context, in ce perioada?
- ca rezident Ce lucruri ne puteti spune in plus despre
zona?

ANEXA 2
CHESTIONAR DE INTERVIU (pentru rezidenti)


de a colabora.
Sex: ………………
Ocupatie: ………………………………
Adresa (cartier): ………………………
Sunteti nascut(a) in Constanta? □ Da

□ Nu - de la ce varsta locuiti aici? ……………
Sporturi practicate: ………………………
Animale de companie: ……………………
1) Unde va petreceti in general timpul liber?
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
2) Ce obisnuiti sa faceti in timpul liber?
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
3) Cunoasteti zona Faleza Nord Constanta?
□ da, foarte bine □ oarecum

□ da, destul de bine □ nu foarte bine
4) Cat de des veniti in zona?
□ in fiecare zi □ o data la cateva luni

□ de cateva ori pe saptamana □ de sarbatori
□ in week-end □ o data pe an
□ o data pe luna □ mult mai rar
5) Care considerati ca sunt limitele Falezei Nord Constanta?
- la est ……………………………………………………………………
- la vest …………………………………………………………………..
- la nord ………………………………………………………………….
- la sud ……………………………………………………………………
6) Ce va place in aceasta zona?
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
7) Ce nu va place in zona Faleza Nord Constanta?
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
8) Considerati ca pot fi aduse imbunatatiri zonei?
□ Da - cum ar fi ………………………………………………………………
………………………………………………………………
□ Nu
□ Nu stiu
9) Ce parere aveti despre vegetatia existenta?
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
10) Cat de departe locuiti fata de Faleza Nord Constanta?
□ foarte aproape □ departe

□ relativ aproape □ foarte departe
11) Sunteti posesorul unui autoturism?
□ Da
□ Nu

12) Ati dori sa existe zone in care sa fie permis accesul auto (catre plaja)?
□ Da
□ Nu
13) Care ar fi acele locuri?
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
14) Cand veniti in aceasta zona?
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
15) Cel mai des veniti in aceasta zona:
□ singur(a)
□ insotit(a) de familie
□ insotit(a) de prieteni
16) Cat de accesibila considerati ca este Faleza Nord Constanta?
□ foarte accesibila □ foarte greu accesibila

□ accesibila □ inaccesibila
□ relativ greu accesibila
17) De ce veniti in aceasta zona?
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
18) Care sunt locurile din aceasta zona pe care le utilizati mai des?
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
19) Enumerati cateva (minim trei) elemente reprezentative ale zonei?
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………

20) Frecvetati statiunea Mamaia?
□ Da □ Frecventez alte statiuni cum ar fi:

□ Nu …...…………………………………………………
21) Ce alte zone verzi (parcuri, scuaruri, etc.) mai frecventati?
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
22) Faceti plaja in zona?
□ Da - unde? ……………………………………………………………………
□ Nu - prefer sa fac plaja la ……………………………………………………

ANEXA 3
CHESTIONAR DE INTERVIU (pentru non-rezidenti)


de a colabora.
Sex: ………………
Ocupatie: ………………………………
Adresa (oras): ………………………
Unde sunteti nascut? ………………………
(Daca sunteti nascut in Constanta la ce varsta ati plecat de aici? …………………)
1) Unde va petreceti in general timpul liber?
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
2) Ce obisnuiti sa faceti in timpul liber?
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
3) Cunoasteti zona Faleza Nord Constanta?
□ da, foarte bine

□ da, destul de bine
□ oarecum
□ nu foarte bine
4) Cat de des veniti in zona?
□ in fiecare zi □ o data la cateva luni

□ de cateva ori pe saptamana □ de sarbatori
□ in week-end □ o data pe an, de obicei vara
□ o data pe luna □ mult mai rar
5) De ce veniti la Constanta?
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
6) Cat de lungi sunt sejururile dumneavoastra aici?
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
7) Ce faceti cand veniti la Constanta? (in timpul liber)
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
8) Care considerati ca sunt limitele Falezei Nord Constanta?
- la est ……………………………………………………………………
- la vest …………………………………………………………………..
- la nord ………………………………………………………………….
- la sud ……………………………………………………………………
9) Ce va place in aceasta zona?
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
10) Ce nu va place in zona Faleza Nord Constanta?
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
11) Considerati ca pot fi aduse imbunatatiri zonei?
□ Da - cum ar fi ………………………………………………………………
………………………………………………………………
□ Nu
□ Nu stiu
12) Ce parere aveti despre vegetatia existenta?
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
13) Unde sunteti cazat in Constanta?
□ la hotel
□ la gazda
□ la parinti
□ la prieteni
□ locuinta personala
14) Sunteti posesorul unui autoturism?
□ Da
□ Nu
15) Ati dori sa existe zone in care sa fie permis accesul auto (catre plaja)?
□ Da
□ Nu
16) Care ar fi acele locuri?
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
17) Cand veniti in aceasta zona?
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
18) Cel mai des veniti in aceasta zona:
□ singur(a)
□ insotit(a) de familie
□ insotit(a) de prieteni
19) Cum ati aflat de existenta acestei zone?
□ de la prieteni
□ am descoperit-o singur(a)
□ alte surse (specificati) …………………………………………………
20) Care sunt locurile din aceasta zona pe care le utilizati mai des?
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
21) Enumerati cateva (minim trei) elemente reprezentative ale zonei?
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
22) Frecvetati statiunea Mamaia?
□ Da □ Frecventez alte statiuni cum ar fi:

□ Nu …...…………………………………………………
23) De ce mergeti in Mamaia (sau in celelalte statiuni mentionate)?
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
24) Faceti plaja in zona?
□ Da - unde? ……………………………………………………………………
□ Nu - prefer sa fac plaja la ……………………………………………………

ANEXA 4
FALEZA NORD CONSTANTA - ZONIFICARE

BIBLIOGRAFIE:
Arborio A., Fournier P.

L’ENQUETE ET SES METHODES: L’OBSERVATION DIRECTE , Nathan Universite,
Paris, 2001
Blanchet A., Gotman A.

L’ENQUETE ET SES METHODES: L’ENTRETIEN, Nathan Universite, Paris, 1992
Boiangiu F.
REPERE TEORETICE SI METODOLOGICE IN SOCIOLOGIE, USAMV-IDD,
Bucuresti, 2005
Bonnefous E.
OMUL SAU NATURA, E. P. Idei Contemporane, 1976
Chelcea S.
CUNOASTEREA VIETII SOCIALE, Editura INI, Bucuresti,1995
Chelcea S.
CERCETAREA SOCIOLOGICA. METODE SI TEHNICI, Editura Destin, Deva,1998
Chelcea S.
Durkheim E.
REGULILE METODEI SOCIOLOGICE, Editura Polirom, Iasi, 2002
Marginean I.
PROIECTAREA CERCETARII SOCIOLOGICE, Editura Polirom, Iasi, 2000
Rotariu T., Ilut P.

ANCHETA SOCIOLOGICA SI SONDAJUL DE OPINIE. TEORIE SI PRACTICA,
Editura Polirom, Iasi, 1997
Vlasceanu Z.
DICTIONAR DE SOCIOLOGIE, Editura BABEL, Bucuresti, 1998

05 Sociologie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

05 Sociologie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LUCRARE DE LICENTA

CERCETARE SOCIOLOGICA ASUPRA

Student: DIANA CULESCU

1. Teoretic si empiric in cunoasterea stiintifica …………………… 3

2. Relatia sociologiei cu alte stiinte …….…………………………… 4

3. Domenii ale sociologiei ……..……………………………………… 4

4. Proiectarea cercetarii stiintifice ….. ……………………………… 4

5. Metodologia sociologiei …….……………………………………… 7

6. Metodele sociologiei ………………………………………………… 8

7. Tehnicile investigatiei sociologice …..…………………………… 10

FUNDAMENTARE METODOLOGICA ………………………………… 14

4. FORMULAREA IPOTEZELOR ........................................................ 14

5. ELABORAREA MODELULUI CONCEPTUAL ................................ 15

6. OPERATIONALIZAREA CONCEPTELOR ..................................... 16

8. PREZENTAREA REZULTATELOR ................................................ 17

9. CONCLUZIILE STUDIULUI SOCIOLOGIC ..................................... 19

ANEXA 2 - Chestionar de interviu (pentru rezidenti) ……………………… 21

ANEXA 3 - Chestionar de interviu (pentru non-rezidenti) ………………… 25

ANEXA 4 - FALEZA NORD CONSTANTA – ZONIFICARE ………………… 29

1. Teoretic si empiric in cunoasterea stiintifica

Sociologia, ca stiinta, joaca un rol-cheie in cultura intelectuala post-

La baza sociologiei moderne sta o complicata relatie intre teorie si fapt,

LUCRARE DE LICENTA - SOCIOLOGIE - 3 ,

In principiu, sociologia are deschise caile de legatura cu toate stiintele, fie

3. Domenii ale sociologiei

Obiectul de studiu al sociologiei este foarte vast, de aceea este dificila o

4. Proiectarea cercetarii stiintifice

Cercetarea sociologica reprezinta un proces cognitiv formalizat, in cadrul

LUCRARE DE LICENTA - SOCIOLOGIE - 4 ,

Organizarea unei cercetari sociologie

LUCRARE DE LICENTA - SOCIOLOGIE - 5 ,

Acestui nivel ii sunt specifice urmatoarele etape:

4.2 Nivelul proiectiv

a) Operationalizarea conceptelor – definitia operationala are o mare

LUCRARE DE LICENTA - SOCIOLOGIE - 6 ,

4.3 Nivelul constructiv

a) Colectarea si verificarea datelor – in functie de natura surselor de

LUCRARE DE LICENTA - SOCIOLOGIE - 7 ,

In sens larg prin metodologie se intelege ansamblul unor metode folosite

5.1 Principii metodologice ale cercetarii stiintifice

Desfasurarea cercetarilor stiintifice din domeniul sociouman presupune

LUCRARE DE LICENTA - SOCIOLOGIE - 8 ,

Prin metoda, in stiintele socioumane, se intelege modul de cercetare,

6.1 Ancheta sociologica

LUCRARE DE LICENTA - SOCIOLOGIE - 9 ,

Observatia sociologica desemneaza perceperea si intregistrarea atenta si

7. Tehnicile investigatiei sociologice

Tehnica de cercetare este subsumata unei metode si reprezinta maniera de

LUCRARE DE LICENTA - SOCIOLOGIE - 10 ,

Interviul este o tehnica de culegere a datelor care se bazeaza pe un raport

LUCRARE DE LICENTA - SOCIOLOGIE - 11 ,

Chestionarul reprezinta o tehnica de culegere a datelor prin intermediul

LUCRARE DE LICENTA - SOCIOLOGIE - 12 ,

LUCRARE DE LICENTA - SOCIOLOGIE - 13 ,

Ce reprezinta in acest moment Faleza Nord Constanta?

Realizarea unei strategii de valorificare din punct de vedere peisagistic a

Introducerea sit-ului intr-un program de protectie pe termen mediu ca

Acest studiu se va realiza in vederea diagnosticarii acelor probleme cu care

a) Nu exista o viziune asupra reabilitarii si dezvoltarii zonei Faleza Nord

b) Zona este utilizata in intregime cu precadere de catre constanteni si de

c) Constanteni nu doresc schimbarea imaginii acestei zone.

d) Spatiul este cunoscut de constanteni, dar nu este utilizat de acestia.

d) Zona, cu exceptia plajei Modern si a pescariei (limitele de nord si sud ale