Albinaritul Intre Pasiune Si Afacere

DescriereaCIPa Bibliotecii Nationale a Romniei
TURNEA, ION
Albinritul ntre pasiune yi afacere / Ion Turnea - Caransebey:
Dalami, 2011
ISBN 978-973-1717-43-2
638.1
Tehnoredactare computerizat: Ion Turnea
Copyright 2011
Toate drepturile asupra acestei editii sunt rezervate autorului
EDITURA DALAMI
Str. Mihai Viteazu,
Centrul Comercial Euro Shopping Mall, et. 1
Caransebey, 325400
1ud. Caray Severin Romnia
Tel. / Fax: 0255-505818
E-mail: dalamiprintyahoo.com
e cinste si de Iolos sunt toate slujirile, ncepnd cu cel mai
Dsimplu si cel mai umil muncitor (...); de cinste este ns mai
ales preotia, care uneste cea mai mare vrednicie si cea mai mare
rspundere, aceea a mntuirii suIletelor, care uneste n slujirea sa
sInt cerul cu pmntul.' (proI. Teodor M. Popescu, Meditatii
Teologice, Editura SI. Arhiepiscopie a Bucurestiului. 1997, pag. 90)
Preotul este un purttor de lumin, el este asemenea ngerilor din
cer n timpul svrsirii SIintelor Slujbe, este de asemenea pentru
Iiecare om, pentru Iiecare Iiu duhovnicesc cldur si liniste
suIleteasc, mngiere.
Eu nteleg Ioarte bine misiunea preotului n aceast lume,
deoarece la rndul meu, n calitatea de primar al localittii Otelu Rosu
lucrez cu oamenii si vreau s precizez c munca cu oamenii, desi este
cea mai minunat, implic Ioarte mult responsabilitate si druire.
Dac primarul este reprezentantul Iiecrui cettean n relatia
acestuia cu statul, preotul este cel care ne lumineaz calea mntuirii
suIletelor noastre, este cel care ne poart pasii pe calea Adevrului,
este puntea de legtur a omului cu Dumnezeu, cci ,Omul numai
trupeste se naste, suIleteste se plmdeste potrivit cu mpregiurrile
n care-si petrece viata si timpul copilriei si-n al tineretelor.' (Ioan
Slavici, Antlogie, preIat, tabel cronologic, bibliograIie selectiv de
C. Mohanu, Editura Eminescu, Bucuresti, 1977, pag. 33)
Am deosebita bucurie s preIatez cartea printelui Ion Turnea,
Albinritul intre pasiune i afacere.
Cartea printelui se deschide cu date privind nceputurile
activittii sale de apicultor.
Pasionat nc din copilrie de ntelepiunea si munca albinei,
printele a descoperit tainele stupritului pe cnd era preot paroh n
localitatea Ciuta, judetul Caras Severin, 29. 06. 1980.
Din acel moment, printele a nceput s nteleag mai bine toate
misterele naturii, glasul vntului, lumina Ilorilor, zmbetul soarelui,
cci doar ntelepciunea albinei ti deschide cele mai adnci taine ale
acestui paradis pmntesc.
n cuprinsul crtii, printele a nceput prin a prezenta albina ca mit
5
si motiv literar, dar si diIeritele ei ipostaze n scrierile religioase, ca
mai apoi s prezinte viata Iamiliei de albine si tehnologia cresterii
acestora.
Cartea se structureaz pe dousprezece capitole plus introducerea.
Fiecare capitol are rolul lui bine deIinit, ne ajut s descoperim si
s ntelegem lumea micilor vietti, albinele, care, desi nensemnate
ca Iptur, sunt att de iubite de toti, datorit produselor muncii lor.
Totodat studiul crtii este Ioarte util pentru cunoasterea
tehnologiei cresterii albinelor.
Lecturnd cartea vom ntelege importanta albinelor n istorie,
literatur, mitologie, religie, dar si pasiunea printelui pentru
albinrit.
Discutnd cu printele despre marea lui pasiune, albinritul, am
putut ntelege de la dnsul c prin ochii albinelor poti ptrunde tot
universul, Iiindc ele au atta ntelepciune, atta rbdare, atta putere
de munc, nct nu poti rmne indiIerent n Iata acestor minunate
insecte, ,nu poti dect s le iubesti.' mrturisea.
,Unele din cele mai Iericite momente din viata mea' spunea
printele ,sunt acelea n care m las Iurat de vraja priscii mele. Toat
lumea exterioar se nchide n juru-mi, rmnnd viu doar paradisul
albinelor. Acest paradis m atrage ntr-o lume a imaginatiei n care
vntul vorbeste prin atingerea crengilor copacilor ce le transIorm n
strune, Ilorile, printesele gtite cu podoabe de bal si parIumate cu cele
mai vii miresme, danseaz mngiate de albine. Fiecare om ce a
gustat vreodat aroma tainic a stupinei sunt convins c nu o va mai
uita nicicnd.'
Consider c tiprirea acestei crti ajut la o mai bun cunoastere a
tehnologiei cresterii albinelor, dar si la recunoasterea acestora ca
simbol al ntelepciunii nliteratur si religie.
Apreciez osteneala si pasiunea printelui Ion Turnea de a scrie
aceast carte si o recomand spre lectur nu doar apicultorilor sau
specialistilor n domeniul albinritului, ci si pasionatilor de lectur,
cci pe tot parcursul crtii printele mbin tehnologia cu creatia,
realiznd un adevrat eseu al cresterii albinelor.
Primarul ora Otelu Royu, IANCU SIMION-SIMI
6
ca ntr-un dans al luminii ajut la polenizarea plantelor sporind
recolta de Iructe si seminte.
Albina cunoaste esenta Iiecrei Ilori, esent ascuns tainic n
polenul att de bineIctor pentru viata Iamiliei de albine si pentru
oameni.
Prin urmare albina este insecta care ajut plantele, si ajut Iamilia,
oamenii, chiar si animalele.
Scriitorul Tudor Arghezi n poezia Lumin lin se identiIic cu
albina.
Albina, n poezia arghezian, este metaIora ce arat aspiratia
scriitorului spre absolut, absolut pentru care e capabil de sacriIiciul
suprem.
Menirea de a poleniza a albinei sugereaz misiunea poetului de a
crea. Fiecare si desvrseste cu ntelepciune propria art, albina arta
Iagurilor, iar poetul arta cuvntului.
PersoniIicat, albina se aIl n poezia arghezian ntr-o situatie

dramatic: ,Zcnd aci, pe-o margine de drum, / Si nu dormind
1
ntr-un polen de Iloare' . Soarta dramatic a albinei s-a datorat
nc din copilrie am Iost pasionat de
albine. Albina era pe atunci o mare
enigm pentru mine. O vedeam ca pe
o pictur de soare czut pe pmnt pentru
a ndulci viata oamenilor prin ntelepciunea,
hrnicia si produsele muncii ei. mi doream
nespus de mult s ptrund n lumea ei, s
ncerc a-i contempla perIectiunea.
Cu timpul am nteles c albina este
singura insect care se bucur de ntreaga
pretuire si admiratie a oamenilor. Ea este
aceea care prin zborul ei din Iloare n Iloare
1
Tudor Arghezi, Pagini alese Jersuri i pro:, Editura T. Arghezi & Regis,
Buc. 2006, pag. 15
7
ION TURNEA
,Fr ideal nu exist
activitate, iar fr
activitate nu exist
viat.'
(Jissarion Grigoryevich
Belinski)
ncercrii ei de a-si depsi propria conditie pentru atingerea idealului.
2
Adresarea direct a eului liric: ,Neascultnd de vntul de la stup'
accentueaz dramatismul situatiei si arat c albina s-a lsat
dominat de propriul ideal, ideal prezentat simbolic si prin metaIora:
3
,Te-ai aruncat nplasa verde a zilei.'
Ultimele dou versuri ale poeziei se constitue ntr-o interogatie
retoric ce arat admiratia eului liric pentru albina care a ncercat
datorit patimei sale mistuitoare; ,Cu aripa-n trn si n vis, /
4
Strnge la piept comoara ta deplin.' s aspire la un ideal de neatins,
exemplu demn de urmat si pentru scriitorul ce se identiIic totodat
cu mica vietate: ,Ct! Te iubesc, Irumoasa mea albin, / C sarcina
5
chemrii te-a ucis.'
Urmnd si eu drumul albinei spre absolut, n anul 1978 mi s-a
mplinit cel mai arztor ideal al meu, am Iost hirotonit preot.
Din acel moment si pn n prezent am Iost alturi de Iiecare om,
i-am ascultat problemele, l-am povtuit, l-am ajutat, m-am bucurat cu
el si am plns mpreun cu el. L-am cunoscut n toate cele trei
momente prin care trebuie s treac n viat spre a primi locul
binemeritat n vesnicie: botezul, nunta si moartea.
Surprinztor e c si albina, acest micut insect, desprins parc
dintr-o raz de soare, i este alturi omului n toate momentele
esentiale din viata sa: botez, nunt si nmormntare prin ceara Ir de
care nu ar putea s Iie conIectionate lumnrile.
Cu ce altceva ar putea s Iie asociat mai bine albina dac nu cu
lumina, cu strlucirea soarelui si aceast asociere se datoreaz
produselor sale att de Iolositoare omului: mierea, ceara...
n timpul misiunii mele ca preot n
localitatea Ciuta, judetul Caras Severin, am
avut bucuria s descopr pentru prima dat
tainele stupritului.
Era o Irumoas zi din luna lui ciresar,
natura prea mai vie ca niciodat. Cum am
psit pragul bisericii dup oIicierea SIintei
Liturghi pentru a m ndrepta spre cas, cci
2
Tudor Arghezi, Pagini alese Jersuri i pro:, Editura T. Arghezi & Regis,
Buc. 2006, pag. 15
3
Idem, Ibidem,pag. 15
4
Idem, Ibidem, pag. 15
5
8
ION TURNEA
era praznicul SIintilor Apostoli Petru si Pavel, 29. 06. 1980, un
credincios m-a oprit s-mi comunice c o Iamilie de albine a roit.
Eu eram novice n aceast tain a stupritului, novice cred c e
prea mult spus, ns era momentul mult asteptat de mine, puteam
cunoaste mai bine albinele, mi puteam Iace propria stupin, asa c
am mers n livada prietenului meu si am luat roiul de albine de pe
creanga unuia dintre pruni.
AIost prima mea experient cu albinele.
mi amintesc c nu aveam nimic din cele indispensabile cresterii
albinelor, ns nu m-am lsat descurajat de acest lucru, cci ncepnd
cu a doua zi am nceput s achizitionez utilajele si materialele
necesare albinritului.
Albinele sunt insectele ce se caracterizeaz prin ntelepciune,
dovad misterul Iagurilor ce-i conIectioneaz, sunt insectele ce se
caracterizeaz prin hrnicie, sunt insectele ce-i sunt alturi omului
prin produsele muncii lor, sunt insectele care ar putea s descopere
prin pilda vietii lor nIiecare dorinta ascuns a unui ideal.
Cu ct Iericire adun albinele nectarul din Ilori n Iiecare clip
scurt a vietii lor!
Zborul lor jucus, zumzetul plin de viat si miscrile pline de
gratie si delicatete Iolosite pentru a sruta Iiecare Iloare trdeaz
aceast bucurie sInt.
Pentru albine Iiecare clip este o vesnic srbtoare, culegerea
nectarului este o etern, parIumat primvar.
E probabil ca omul s observe intensitatea tririi vietii de care dau
dovad aceste micute vietti, cumpretuiesc, IructiIic Iiecare clip a
existentei lor si s le urmeze exemplul.
n viat e bine ca omul s lupte pentru ceea ce-si doreste. Fiecare
om e unic n Ielul su, e actorul principal al propriei sale vieti, precum
mierea este aurul de mult pret al Iiecrui stup, asa cum mrturiseste
scriitorul simbolist Ion Minulescu n poezia Spovedanie: ,Privesc pe
cei ce trec mereu / Pe jos, pe sus, pe strzi, prin gri - / Botezuri, nunti
si-nmormntri, / Si parc-n Iiecare grup / Obiectul principal sunt Eu,
6
/ Ca aurul lichid din stup...'
6
Ion Minulescu, Jersuri, Editura Minerva, Bucuresti, 1977, pag. 159
ION TURNEA
9
lbina este considerat simbol n literatur, deoarece
Areprezint prototipul micii vietti, dotat cu numeroase
trsturi morale: harnic, bun organizator, nteleapt si de ce nu,
nzestrat si cu trsturi Iizice deosebite, o Irumusete misterioas,
culeas parc din aurul solar.
Albina adun din Iiecare Iloare tot ceea ce e mai bun, asa cum
Iiecare scriitor adun n oricare poem al su toate tainele universului:
misterul iubirii, zmbetul naturii, cettile imateriale ale norilor...
Putem astIel aIirma c n Iiecare om se pot regsi nsusirile unei
albine, Iie hrnicia, Iie priceperea si ntelepciunea, Iie romantismul
acestor vietti care nteleg cntul de dragoste al Iiecrei plante.
Albina spre deosebire de oameni nsumeaz toate trsturile
pozitive, Iiindu-le superioar.
Acest lucru l sesizeaz si scriitorul Maurice Materlinck.
,Maurice Maeterlinck n celebrul su tratat asupra vietii albinelor
vedea concentrat n istoria unui stup de albine marea istorie a
7
omenirii.'
,De-a lungul celor sapte crti ale Jietii albinelor Iacem
cunostiint, putin cte putin, cu cetatea cea mai bine chibzuit si, din
acest motiv Ir pereche, a albinelor. Ordinea, munca nentrerupt si
dezinteresat, diviziunea muncii, constructia geometric ideal a
celulelor, Ienomenele ce se succed cu o precizie matematic n
Iunctie de anotimpuri - roirea, cresterea puietului si a mtcii care
asigur viitorul speciei - toate acestea l determin pe Maurice
Maeterlinck s ne considere pe noi oamenii inIeriori albinelor, sau
aIlndu-ne ntr-o etap de tranzitie, spre o nou Iorm de organizare
8
ce nu ar putea rivaliza prea curnd cuaceea a gzelor blonde.'
7
, Dictionar de motive i simboluri literare, pag. 8
8
Maurice Maeterlinck, Jiata albinelor, Editura Apimondia, 1976, Cuvnt
nainte
www.scribd.com
ION TURNEA
10
CAPITOLUL1
NTRE LITERATUR SI APICULTUR
1.1. ALBINA, SIMBOLSI MIT
Asadar scriitorul Maurice Maeterlinck consider albina ca Iiind
nsuIletitoare a ntregului univers, deoarece observ c n stup se
petrec Ioarte multe lucruri minunate si astIel a ,renuntat de mult timp
9
s' caute ,n aceast lume o minune mai interesant si mai Irumoas
dect adevrul, sau, cel putin, dect eIortul omului ce tinde s-l
cunoasc. S nu ne ostenim s descoperim mretia vietii n lucrurile
10
ndoielnice'
Albina Iiind considerat de el ca nsuIletitoare a ntregului univers
ne ndeamn s ncercm a urmri evolutia unui stup n timpul unui
an.
Primvara stupul se trezeste la viat relundu-si activitatea si
urmnd toate marile etape speciIice vietii albinelor n ordinea lor
normal: ,Iormarea si plecarea roiului, ntemeierea unei noi cetti,
nasterea, luptele si zborul nuptial al tinerelor mtci, nimicirea
trntorilor si rentoarcerea la somnul din timpul iernii. Fiecare din
aceste etape va aduce singur lmuririle necesare asupra legilor,
particularittilor, obisnuintelor, asupra evenimentelor care i dau
nastere, astIel nct, la sIrsitul anului apicol, care este scurt si nu tine
dect din aprilie si pn la sIrsitul lui septembrie, s ptrundem toate
secretele casei de miere. Deocamdat, nainte de a deschide si de a
arunca o privire general, este de ajuns s stim c ea este Iormat
dintr-o matc, mam a ntregului ei popor; din mii de lucrtoare sau
albine Ir sex, Iemele incomplete si sterile si, n sIrsit, din cteva
sute de trntori, dintre care va Ii desemnat sotul unic si neIericit al
viitoarei suverane pe care lucrtoarele o vor alege dup plecarea, de
11
voie sau de nevoie, a reginei ce domneste.'
Scriitorul observ c atunci cnd deschizi prima dat un stup
ptrunzi ntr-o lume necunoscut, plin de surprize si ntelepciune.
Pentru scriitorul Maurice Maeterlinck albina devine un simbol, un
mit al ntelepciunii.
Albina este prezent si n mitologie. De ce mit? Mit, Iiindc e o
Iptur prea complex, are n Iiinta ei toat miestria creatiei si astIel
9
Maurice Maeterlinck, Colectie: ***, iunie, 1976, cap. 1.1, In pragul stupului
10
Idem, Ibidem, cap. 1.1
11
Idem, Ibidem, cap. 1.5
ION TURNEA
11
este vzut n mitologie ca un personaj Iabulos, personiIicat, care
ajut pn si la creatia lumii, datorit ntelepciunii sale.
Albina Iiind smnt a ntelepciunii si materializare a spiritului,
poart mesajul divin, Iiind deseori asociat cunoasterii si initierii.
n mitologia romneasc, albina este vzut ca mesagerul
nsuIletit cu puteri magice, o insect sInt.
,Albina Iiind considerat sInt, si albinritul a Iost considerat o
12
ocupatie sacr.'
Deoarece albina era considerat sInt, cu albinritul s-au ocupat
mult timp doar clugrii, preotii si nvttorii de la sate, Icnd din
ceara albinelor lumnri.
n mitologia romneasc, alturi de albinritul sacru, apare si
Zna albinelor.
Zna albinelor era ,mai mare peste albine |.| avea un corp de
albin si cap de Iemeie, vorbea omeneste. Domnea n strIundurile
pdurilor peste roiurile de albine slbatice, adpostite n scorburi de
copaci. Cu mierea albinelor slbatice se hrneau Fetele pdurii si
13
viettile care nustricau roiurile.'
ConIorm mitologiei romnesti albina este insecta care a ajutat la
crearea lumii, ea avnd origini precrestine. Legendele mitologice
conIirm inteligenta albinei, munca acesteia si priceperea cu care si
organizeaz propria viat. AstIel ea a primit n mitologie rolul de
14
sIetnic al Frtatului. Frtatul nestiind cum s ,potriveasc mai bine'
marginile cerului si a pmntului o consult pe albin.
,n legtur cu acest eveniment cosmogonic dou legende ne dau
explicatii diIerite: o legend dup care albina d Frtatului solutia
cum s procedeze sau cum s o lase pe ea s procedeze, prin ncretirea
pmntului si crearea de vi si munti, si alt legend, dup care albina
devine doar mesagerul Frtatului, pentru a cere sIatul nteleptului
15
arici.'
Ariciul, Iiind orgolios a reIuzat s aduc servicii Frtatului, dar
albina dorind s ajute Frtatul, preIcndu-se c pleac, se ascunde
12
Romolus Vulcnescu, Mitologie romaneasc, Editura Academiei Repu-
blicii, pag. 544
13
14
15
ION TURNEA
12
ntr-o Iloare si ascult cum gndeste ariciul, vorbeste cu sine nsusi
despre solutia posibil.
AIlnd solutia, albina o comunic Frtatului, ba mai mult de att l
ajut s ncreteasc pmntul cu munti si vi.
Pentru c albina a dezvluit acest secret, a Iost blestemat de arici
16
s-si mnnce ,scrna' , dar binecuvntat de Frtat ca scrna ei s
se transIorme n aliment sInt.
n aceast legend mitologic se explic de Iapt cum a aprut
17
mierea ,meligeneza' .
Mitologia romneasc mentioneaz c albina Icea parte si din

economia domestic si de stat a dacilor: ,Dacia era de drept tara
18
albinelor, tara minunat a meliIagilor' . Dacii Iceau comert cu
grecii care au descoperit bineIacerile mierii si i-au Iolosit numele ,ca
19
epitet divin, acordat unor semizei sau chiar zei.'
ncepnd cu evul mediu se vorbeste despre originea crestin a
albinei.
Mitologia popular crestin sustine c albina si trage obrsia din
lacrimile Maicii Domnului, cnd aceasta plngea moartea lui Iisus
Hristos. Aceast legend crestin are de Iapt ca surs de inspiratie o
alt legend veche, o legend potrivit creia albina s-a nscut din
lacrimile zeului Ra, zeul soarelui, zeu egiptean.
Potrivit acestei legende observm c originea solar a albinei s-a
ndtinat la romni de la nceputurile crestinismului.
n alte legende romnesti albina e substituit de musc.
n legendele vechi albina e binecuvntat de Frtat, iar musca nu,
Iiind considerat o unealt a NeIrtatului, ea murdrind creatia
divin.
O veche legend arat c albina e prototipul unei Iete harnice.
Potrivit acestei legende, o mam si cheam biatul si Iiica s-i Iie
aproape n ceasul mortii, pentru a-i Ii mai usor ultimul moment al
vietii omenesti.
16
Romolus Vulcnescu, Mitologie romaneasc, Editura Academiei Repu-
blicii, pag. 535
17
18
19
ION TURNEA
13
Biatul ce era ucenic la un testor de pnz nu a venit, ns Iata da.
Dup moartea ei, Iata s-a transIormat n albin, Iiind mereu iubit
de toat lumea, bucurndu-se de lumina soarelui, iar biatul n
pianjen, sortit s triasc singur n ntuneric, neiubit de nimeni, asa
cum el nu si-a artat iubirea Iat de mam.
O alt legend ne precizeaz c albina ar Ii avut initial culoarea
alb.
Pe cnd avea aceast culoare, Dumnezeu a trimis-o la diavol, s-l
ntrebe, dac ar Ii bine ca n univers s guverneze mai multi sori.
Pentru a aIla rspunsul corect, albina se asez pe capul diavolului
Ir ca acesta s observe si i citi toate gndurile.
Cu gndurile lui adunate ca ntr-un mnunchi, albina zbur spre
cer, dar diavolul care sesiz c a Iost pclit a lovit-o cu biciul astIel
nct corpul ei se Icu negru si la mijloc subtire, gata s se rup.
Albina este prezent ntr-o legend lng omul ce a czut n pcat,
pe cnd slsluia n Eden.
Ea este ndemnat de sarpe s cear lui Dumnezeu puteri peste
Iirea ei. AstIel i cere lui Dumnezeu ca tot omul pe care l va ntepa s
moar.
Dumnezeu i-a acceptat cererea, dar cu precizarea c acest lucru se
poate ntmpla doar atunci cnd ea va aduna ntr-un an un decalitru de
miere, altIel va trebui s moar si ea dup ce l va ntepa pe om.
Partea Iinal a acestei legende ns, e cea care se mplineste,
deoarece oalbin nu poate aduna atta miere ntr-un an.
Se mai spune c albina este celibatar, pentru c reIuz cererea n
cstorie a admiratorul ei, bondarul, n Iiecare primvar, din cauza
muncii ce o solicit la maxim, si pentru Iaptul c se simte slbit dup
o iarn grea trebuind s se reIac.
Toamna ns, cnd i-ar accepta cererea, bondarul e cel care nu mai
doreste aceasta, deoarece i e Ioame si trebuie s-si adune provizii
pentru iarn. Albina Iiind cast, se spune c si cresctorul ei trebuie s
Iie la Iel, cci de nu i va Ii asemenea, albinele i vor prsi stupii.
ConIorm unor credinte strvechi, suIletul omului s-ar transIorma
n albin dup moarte, iar cresctorul de albine care nu a vndut
ceara, ci a druit-o bisericii urma s Iie condus de roiuri de albine la
mormnt.
ION TURNEA
14
Legenda Florilor de tei porneste de la iubirea pur a unui biat
si a unei Iete. Biatul se numeaAlbin, iar IataTeia.
Domnitorul regatului dorea s se cstoreasc cu Teia, asa c a
trimis oamenii s o aduc la palat.
Acestia l-au omort pe Albin cu sbiile, iar pe ea au dus-o
domnitorului.
Teia a reIuzat cererea n cstorie a domnitorului si a murit la scurt
timp, Iiind ngropat ntr-un loc pustiu.
Pe mormntul ei a crescut un tei, la a crui Ilori vine n Iiecare an
albina, dornic s continue povestea de dragoste dintreTeia si Albin.
n basmele romnesti, dar si n cele din literatura universal,
albina este insecta ce-i este recunosctoare mereu omului. l
rsplteste dndu-i o aripioar, pe care acesta dac i va da Ioc sau o
va privi va Ii ajutat negresit de albine.
Albinele sunt Ipturile cele mai proIunde, Ipturile ce stiu s
creeze, ce stiu s guste dinrealizrile idealului muncii lor.
Albina, n haina-i tesut cu Iir de aur si legat cu bru negru, de
pmnt, zmbeste primelor raze de soare, cu Iiecare primvar ce
mbrtiseaz natura, asemenea gingasilor ghiocei, multumind razelor
c trezeste pmntul adormit la viat, lsnd-o s comunice cu natura
prin nectarul, seva magic a plantelor.
Datorit produselor muncii albinelor, omul este si el n
permanent comuniune cu natura, nepretuitele produse Iiind
adevrate Iarmacii, oaze de viat.
Fr albine, omul nu ar avea cum s guste esenta plin de viat a
naturii.
Adesea s-au inspirat scriitorii din aceste taine ale albinei, cci
Iiecare om ce este nzestrat cu har, Iiecare om ce iubeste arta, si
doreste s se bucure de gustul unui ideal mplinit, Icndu-i prtasi si
pe alti iubitori de cultur la roadele muncii lor, asa cum albina Iace
prtas produselor muncii ei si pe om.
Literatura si mitologia vd albina ca pe un simbol si totodat un
mit, datorit abilittilor Iiintei ei.
Dac omul ar sti s-si cultive toate abilittile, asemenea
neobositelor albine, se va putea bucura si el de propria lui miere.
ION TURNEA
15
u numra Iiecare or din zi; I n asa Iel nct Iiecare or din
zi s conteze.' (Mark Amend) N
Pentru albine Iiecare clip este pretioas. Ea nu se pierde n
desertciunea acestei vieti asemenea oamenilor, ci vesnic neobosit
nu st s calculeze clipele, doar le IructiIic prin cercetarea
amnuntit a plantelor, prin aurul de mult pret ce-l adun din aromele
miilor de paradisuri descoperite.
Bun arhitect, albina, construieste un important tezaur al Iagurilor
de cear.
nteleapt, albina si organizeaz viata Iamiliei n asa Iel nct
Iiecare individ al coloniei si are rolul subine deIinit.
Scriitorii ncercnd s ptrund vesnicia perIectelor insecte au
creionat n operele lor, cu mult respect, admiratie si iubire, albina, ea
Iiind socotit astIel motiv literar.
,Deschide-te naturii ca mugurul luminii, / Si sparge nchisoarea
ngustului tu trup! / Simtirile s-ti Iie albinele grdinii, / Brzdnd n
zbor vzuhul cu aurite linii, / Ca soarele s-l piard n mierea unui
20.
stup.'
Omul este povtuit de poetul Ion Pillat, un poet
ndrgostit de natur, cci a realizat n pastelurile sale,
as emenea l ui Vas i l e Alecsandri un adevrat
calendar n versuri, s nvete s comunice cu
n a t u r a . D o a r p r i n comuniunea lui cu natura,
omul va reusi s se bucure de adevratul paradis.
,n volumele Eternitti de-o cl i p, Amgi ri ,
Grdina intre :iduri, pare a rtci printr-o pdure de simboluri, pe
care le interpreteaz ntr-un mod propriu, deschiznd privelistile
drumului luntric al nceputului su si descoperind luminisul
21
inspiratiei autohtone.'
Eliberndu-se de tot ceea ce-l leag de trup, omul e ndrumat de
poet s se nalte spiritual asemenea mugurilor de lumin pentru a
creste n natur.
20
Ion Pillat, Poe:ii, Ed. Eminescu, Bucuresti, 1983, pag. 280
21
Idem, Ibidem, pag. 419, Cornelia Pillat
,
ION TURNEA
16
1.2. ALBINA, MOTIV LITERAR
Crescnd mpreun cu misterul naturii, omul va ajunge la o
comuniune att de proIund cu aceasta nct propriul trup s se
metamorIozeze ntr-un colt din natur, astIel nct simtirile trupului
s Iie numite metaIoric albinele grdinii.
Simturile omului ce-l cluzesc pe ci ntelepte pe acesta nu pot s
Iie denumite mai metaIoric dect albine ale grdinii suIletului,
Iiindc sunt unicele insecte ale cunoasterii. Albinele prin zborul lor
din Iloare n Iloare cerceteaz tot ceea ce poate s Iie mai pur si mai
Irumos n univers, tot ceea ce e mai ntelept.
Din moment ce simtirile au devenit albinele grdinii suIletului
omenesc, acestea au posibilitatea s transmit n jur Iericirea prin
bzdarea orizontului cu numeroase linii aurii, linii ce te duc spre
propria ta miere, o miere ce izvorste din soarele Iiintei tale.
Si dac am nvta s ne oglindim suIletul n ochi si n coltul
buzelor am strluci si noi asemenea luminoaselor albine ce
mblnzesc soarele si Ilorile, cci nimic nu e mai luminos, nici mcar
soarele ca zmbetul Iericirii de pe chipul unui om: ,Un zmbet este o
modalitate necostisitoare de a-ti schimba nItisarea.' (Charles
George Gordon)
Albinritul a Iost din timpuri strvechi cea mai de pret precopare a
omului. Putin miere ndulcea viata Iiecruia indiIerent de greutti.
Acest lucru l mentioneaz si scriitorul Mihail Sadoveanu n romanul
Fratii Jderi: ,Ru a Iost c nu plou peste necjitii din Tara de Jos.
N-are s Iie bine c plou prea mult pentru necjitii din Tara de Sus.
Cci Cand se umplu fantanile, / Scad priscile i stanile. Asa-i
22
cumpna: dac se nalt ntr-o parte se coboar n cealalt.'
Sciitorul simbolist G. Bacovia n poezia Belug, odat cu venirea
toamnei peste natur, cnd totul se oIileste treptat, pn si eul poetic
plnge, numeste mierea aductoare de belsug aseznd-o alturi de
grul Ir de care omul nu ar mai avea pinea de Iiecare zi si vinul,
simbol al euharistiei: ,Culori, si Ium de toamn, plns de poet, / Apa e
rece, Irunzele plou - / |.| Vinul si mierea, si grul tot / Le-au strns
23
pe grab cine-au putut.'
22
Mihail Sadoveanu, Fratii Jderi, Editura Herra, Bucuresti, 2005, pag. 509
23
George Bacovia, Jersuri i pro:, Editura Albatros, Bucuresti, 1985,
pag. 56
ION TURNEA
17
Albina este prin urmare o sInt insect, deoarece produsele ei
precum mierea sunt asezate pe acelasi pedestal cu pinea si vinul.
Fiind o insect sInt a primit n operele literare statutul de motiv
literar.
Att basmele din literatura romn, ct si cele din literatura
universal Iolosesc motivul literar al albinei atunci cnd eroul
principal e nevoit s treac probele n cltoria lui initiatic care-l va
Iace vrednic de mprtie si nsurtoare.
Fratii Grimm n basmul Criasa Albinelor prezint istoria a trei
Ieciori de mprat. Doi dintre ei pornind s-si ncerce norocul n lume
duc o viat desart, asemenea Fiului risipitor din pildele lui Iisus,
nemaiavnd ndrzneala s se ntoarc la casa printeasc. Datorit
acestui lucru Iratele mai mic, poreclit de ei Prostil, cci nu le
mprtsea mentalittile, porneste n cutarea lor, i gseste, le ascult
si de aceast dat insultele adresate lui si pornesc la drum mpreun.
n drumul lor, Prostil salveaz de Iratii si niste mici vietti pe care
acestia le-au condamnat la moarte: niste Iurnici, niste rate si un roi de
albine. Roiul de albine e salvat ultimul, cci el va avea cea mai
important misiune, de a ajuta personajul pozitiv al basmului, pe
Prostil, s depseasc proba Iinal, a treia la numr si cea mai grea.
Aceast prob consta n identiIicarea adevratei domnite. ntr-o
ncpere erau trei domnite adormite, toate erau identice n ceea ce
priveste portretul Iizic, dar le deosebea un singur lucru, Iiecare a
gustat ceva dulce nainte de a adormi, una o buctic de zahr, alta o
cescut de sirop, iar domnita cutat o nghititur de miere. Criasa
albinelor, regina roiului salvat de erou, l-a ajutat s depseasc
aceast prob, l-a ajutat s gseasc printesa cutat si s risipeasc
vraja n care au Iost adnciti cei din acel castel. n Iinal el se

cstoreste cu printesa salvat, iar Iratii lui cu celelaltedou domnite:
,Prostil o lu de nevast pe cea mai tnr si mai Irumoas dintre
domnite si dup moartea craiului urc pe scaunul domnesc. Iar Iratii
lui mai mari socotir c nici celelalte domnite nu erau chiar de
24
lepdat, si trir cutotii ani multi, n belsugsi Iericire.'
n situatia n care a Iost pus eroul din basmul scris de Fratii Grimm
24
Fratii Grimm, Basme, ed. Herra, Bucuresti, 2007, pag. 7
ION TURNEA
18
este si eroul scriitorului Ion Creang, Harap Alb. Harap Alb trebuia
pentru a dobndi Iata mpratului Rosu s o deosebeasc de o alt Iat
crescut din mil mprteasc la palat si care era identic n ceea ce
priveste aspectul Iizic cu adevrata printes. Si de aceast dat tot
albina este cea care l scoate din ncurctur: ,Atunci Harap-Alb
intr, cu albina pe umr, n odaia unde era mpraul si cu Ietele, apoi
st putin deoparte si ncepe a se uita cnd la una, cnd la alta. Si cum
sta el drept ca lumnarea si le privea, cu bgare de sam, criasa
albinelor zboar pe obrazul Ietei mpratului. Atunci ea, tresrind, o
dat ncepe a tipa si a se apra cu nIrama, ca de un dusman. Lui
Harap-Alb att i-a trebuit: ndat Iace ctiva pasi spre dnsa, o apuc
25
Irumusel de mn si zice mpratului...'
Observm c misiunea albinei n basmele mentionate mai sus este
aceea de a cunoaste. Prin urmare omul i recunoaste acestei micute
vietuitoare virtutea ntelepciunii, valoriIicnd-o si n operele literare.
Albina pe lng virtutea ntelepciunii mai are si o virtute pe care
multi oameni o uit, aceea a prieteniei si recunostiintei, ajutndu-l pe
om n situatii diIicile. Asa se Iace c n opera literar Dumbrava
minunat a scriitorului Mihai Sadoveanu i este alturi Ietitei
nevinovate Lizuca, aprnd-o de mama cea vitreg: ,Bunicii aveau
livad si albine |.| si-si mldia glasu-i nalt si cristalin. Cnd
deodat slobozi un tipt asa de sIsietor |.| S-au apropiat prea tare
de stiubeie si albinele s-au repezit la ele. Acum ies Iugind pe portit.
26
Bat cu minile n toate prtile si nu pot scpa.'
Scriitorul Tudor Arghezi este un ndrgostit de lumea micutelor
vietti, Iapt pentru care le dedic multe din scrierile lui.
Printre micile vietti creionate cu mult miestrie n opera lui un
loc de Irunte l ocup albina.
Doar un cunosctor al lumii acestor ntelepte insecte putea s
prezinte viata lor asa cum a Icut-o scriitorul Tudor Arghezi.
Poetul a prezentat nunele poezii ale sale toate momentele vietii
25
Ion Creang, Poveti, povestiri, amintiri, Editura Minerva, Bucuresti, 1980,
pag. 136
26
Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunat, Editura Ion Creang, Bucuresti,
1987, pag. 37, 39, 40
ION TURNEA
19
Iamiliei de albine cu miestria unui apicultor care pe lng arta
albinritului stpnea Ioarte bine si arta cuvntului. Cunostea pn si
tehnologia cresterii albinelor stiind componentele unui stup:
27
,Strecurat pe urdinis...'
n poezia Pa:a bun scriitorul prezint pregtirea albinelor pentru
o etap important din viata lor, culesul: ,S-a ntors cercettoarea / S
le spuie la surori / C-i deschis toat Iloarea / Si cmpia, de cu zori.
Si-au plecat aproape toate / La cules cu mii si mii, / Lsnd vorb la
28
nepoate / S-ngrijeasc de copii.'
Alt rol important al albinelor este acela de a se ocupa de cresterea
puietului. Cu aceast misiune se ocup albinele doici care sunt lsate
de albinele lucrtoare aIlate n Iebra marelui cules, acas, n stup,
pentru a se ocupa de noile mldite.
Doicile Iac parte din categoria albinelor lucrtoare mai vrstnice
care nu mai particip la cules, ci aumisiunea de a se ocupa de stup.
Printre albinele rmase lng stup, unele au rolul de a-l apra de
multii duntori, dup cum mentioneaz si poetul Tudor Arghezi n
continuarea poeziei: ,Cci muscoii si bondarii / Si-alte neamuri de
pdure, / Pe soptite, ca tlharii, / Umblau mierea s le-o Iure./ ns
paza-n stup e bun, / C trziu, dup apus, / Colo jos, sub stupi, la
29
lun, / Ei zceau cu burta-n sus.'
Dac din ntmplare un duntor reuseste s treac de sgetile
albinelor nsrcinte cu paza este mbrcat n cear de
cele din stup. Acest Iapt l mentioneaz scriitorul
Tudor Arghezi si n poezia Talharul pedepsit.
Un soricel a ncercat s prdeze ntr-o zi
stupul cu miere, creznd c el Iiind mare si
albina mic o s cstige n lupta cu ea: ,Nu
stiuse c nerodul / Va da ochii cu norodul / Si-si
pusese-n cap minciuna / C d-n stup de cte una. /
Roiul, cum de l-a zrit / C-a intrat, l-a coplesit. / Socoteal s-i mai
30
cear? / Nu! L-au mbrcat cu cear.'
27
Tudor Arghezi, Jersuri i pro:, Ed. Ion Creang, Bucuresti, 1985, pag. 8
28
29
30
Idem, Ibidem, pag. 8, 9
ION TURNEA
20
Poezia Talharul pedepsit are si o moral: ,Nu ajunge, vream s
zic, / S Iii mare cu cel mic, / C puterea se adun / Din toti micii
31
mpreun.'
Din nvttura transmis, Iiecare ar trebui s nteleag c, orict de
mare si puternic ar Ii, s nu se ncread a rezista unui grup de buni
prieteni sau unei Iamilii bine organizate asa cum este Iamilia de
albine, ci mai bine ar ncerca s urmeze exemplul acestora.
n poeziile Iscoada ,De cum s-a ivit lumina, / A iesit din stup

albina, / S mai vad isma creat / A-nIlorit de dimineat?/
32
Se-ngrijeste gospodina / De-nIloreste si sulIina,' si Miere i cear
,Fetele, albinele, / Au Iurat sulIinele, / Trna de soare, / De pe Ilori
33
usoare, / Pulberea de lun / De pe mtrgun...' scriitorul Tudor
Arghezi laud hrnicia neobositelor albine.
Albinele sunt personiIicate n toate poeziile argheziene. Ele
primind trsturi omenesti si desIsoar viata Iamiliei de albine
asemenea celor mai ntelepti, bine organizati si harnici oameni.
Tot n poezia Miere i cear, Arghezi surprinde o alt trstur a
albinelor, neacceptarea altor albine strine n stupul lor, albine ce sunt
detectate imediat datorit simtului lor olIactiv, dar nici a musaIirilor

nepoItiti ca de exemplu, o pasre rtcit si obosit: ,Cred c

va-ncpea / ntr-un stup si-o stea, / Care a venit / Si s-a rtcit /
34
Dintr-un roi de sus. / Si care disear / E miere si cear.'
De aceast dat musaIirul nepoItit e numit de poet metaIoric stea,
deoarece el se rtceste dintr-o greseal n colonia de albine si nu
merge intentionat n stup asemenea soricelului, tlharului pedepsit
sau mustelor si bondarilor.
Poezia Stupul lor a scriitorului Tudor Arghezi surprinde
capacitatea albinelor de a se nclzi n timpul iernii prin ghemul ce-l
Iac n interiorul stupului si care atinge temperaturi peste 30 C:
,Stupul lor de pe vlcea |.| Priscarul le-a uitat / Si-a czut si peste
31
Tudor Arghezi, Jersuri i pro:, Ed. Ion Creang, Buc. 1985, pag. 9
32
33
34
35
ION TURNEA
21
ele / Iarna |.| nuntru ns-n stup / Lucrtoarele sunt treze / Si
35
Icnd un singur trup / Nu-nceteaz s lucreze.' Ghemul uneste
albinele ntr-un singur trup. Ele nu au nicio urm de egoism asemenea
oamenilor, cci lucreaz mereu mpreun n orice moment al vietii
lor: ,Cci nici una n-a muncit / Pentru sine, ci-mpreun / Pentru
36
stupul mplinit / CuIelii de miere bun.'
ntelepciunea albinei este zugrvit de Arghezi n poezia Fetica:
,Ce duh ai si ce putere / S-mpletesti ceara cu miere, / De la Iloarea
din grdin, / Ostenit de albin? |.| Tesi reteaua din ghioace / De
celule-n care pui / Miere dulce si un pui / |.| Esti, pe lumea de subt
cer / Cel mai mare inginer. / Pe-ntuneric, Ir' s stii, / Ai Icut bijuterii
37
|.| Si, cum stii, muncind, s taci, / Nu te lauzi cu ce Iaci.'
n versurile poeziei Fetica, citate n rndurile de mai sus, scriitorul
prezint istoria muncii albinei, ce ncepe de la cunoasterea Ilorii din
grdin, pn la arhitectura Iagurilor din interiorul stupului, loc unde
adpostesc aurul, mierea si cresc viitoarele generatii.
Albina mai este si exemplul modestiei, cci ea este Iptura care nu
se laud cu produsele muncii sale, ns este apreciat si mult ludat
de toti.
Prin urmare albina are toate trsturile pozitive care ar trebui
mbrtisate de toti oamenii. Aceste trsturi sunt prezentate cu mult
miestrie de scriitorul Tudor Arghezi, dup cum am artat n
rndurile de mai sus.
Poezia arghezian, Lumin lin, ns, prezint albina ca pe Iptura
care ncearc s-si depseasc conditia pentru a-si atinge idealul,
te:aurul de cear. Cu aceast albin se identiIic scriitorul. Din
comuniunea lui cu mica vietate ntelegem ct de mult le admir,
respect si iubeste pe aceste mici vietti.
Scriitorul Vasile Alecsandri n poezia Concertul in lunc nu poate
concepe armonia, veselia din inima naturii Ir prezenta miciilor
37
vietti naripate: ,Iat-nurm si albine aducnd n gur miere...'
36
Tudor Arghezi, Jersuri i pro:, Ed. Ion Creang, Buc. 1985, pag. 8
37
Vasile Alecsandri, Legende i pasteluri, Ed. Ion Creang, Bucuresti, 1982,
pag. 108
ION TURNEA
22
Dac Alecsandri surprinde albina prin veselia naturii plin de
viat la nceput de primvar, scriitorul George Cosbuc o prezint
vara, cnd natura este adormit datorit arsitei, ea Iiind singura care
anim totul: ,Numai zumzetul de-albine, / Fr-ncepere si-adaos, /
38
Curge-ntr-una, parc vine / Dinadncul Iirii pline / De rpaos.'
Alexandru Macedonski n Rondelul beat de ro:e, prezint
parIumul Ilorilor ca un balsam al naturii pe care-l cunoaste si-l gust
albina: ,De roze e beat grdina / Cu tot ce se aIl-mprejur: / E beat si
39
cerescul azur, / Si zzie, beat, albina.'
Muncile de primvar, cnd totul palpit de viat, sunt zugrvite
de poetul George Toprceanu n poezia Rapsodii de primvar prin
comparatia gospodinelor cu harnicele albine: ,Ies gospodinele / Iuti
40
ca albinele...'
Hrnicia albinelor e creionat si de scriitorul Mihai Eminescu n
poemul Clin (File de poveste): ,Si albinele-aduc miere, aduc colb
41
mrunt de aur...'
Scriitorul Adrian Punescu n poezia Mila de albine aduce
polenului laud. El este cel cules de albine si preIcut n diIerite
produse, ns tot el e cel care priveste cu mil naripatele albine ce-si
sacriIic toat viata pentrua-l colecta.
Gavriil Stiharul se vede pe el nsusi polenul din cuvinte n poezia
Eu sunt polenul dincuvinte...
Dac Iiecare am Ii asemenea polenului la locul de munc sau n
ncercarea de a ne atinge idealul ar exista n lume doar oameni
mpliniti si Iericiti.
Poeta Otilia Cazimir, o mare iubitoare a micilor vietti, d grai
naturii prin imaginile auditive create de zumzetul albinelor din
zarzri.
Proverbele si ghicitorile amintesc si ele la rndul lor de nteleapta
insect: ,Din Ilori picuri de dulceat / Strnge de cu dimineat'
(Albina); din Proverbe, Zictori, Ghicitori, Editura Steaua Nordului,
Constanta, 2008, pag. 194.
38
GeorgeCosbuc, Poe:ii, E. Herra, Bucuresti, 2002, pag. 79
39
AlexandruMacedonski, Poe:ii, Ed. Herra, Bucuresti, 2002, pag. 167
40
GeorgeToprceanu, Balade vesele i triste, Ed. Herra, Buc. 2002, pag. 10
41
Mihai Eminescu, Poe:ii, Ed. Tineretului, Bucuresti, 1965, pag. 61
ION TURNEA
23
Albina este considerat
motiv, deoarece prin calittile ei
pozitive d viat operelor
literare, mbrcndu-le n aroma
ntelepciunii.
AstIel ea rtceste prin
inIinitele cuvinte ale operelor
literare si prin suIletul multor
scriitori.
Albinele sunt lumini vii a
cror existent las urme adnci
pe acest pmnt.
Prin ele omul este n deplin
comuniune cunatura.
Datorit misterului albin-
natur, omul se bucur de esenta
magic, de viata etern a naturii
ce n Iiecare primvar, renvie, se regenereaz, si ia o nItisare
nou, de tnr, gata s Iie mngiat de razele soarelui, cercetat de
ntelepciunea albinei, cntat de slova scriitorilor.
Doar ea, albina, este cea mai admirat si pretuit insect primind
nti valoare de mit, Iiind prezent n scrierile vechi conIorm crorora
i se atribuie diIerite nsusiri legendare; mai trziu primeste statutul de
motiv literar Iiind prezent n majoritatea speciilor literare: basme,
legende, poezii, poeme, romane; pentru ca s o ntlnim pe urm si n
scrierile religioase.
Dac privim Iptura Iragil a strlucitoarei albine am
putea cocluziona c e o insect nensemnat ce
aduce doar o pat de culoare pe curcubeul
inIinit al naturii, ns dac ptrundem n lumea
perIectiunii ei i vom observa diamantele
muncii sale.
Asadar misterul albinei, esenta ei, nu se
rezum doar la Iragilitatea Ipturii, ci la toat
comoara ce se naste din complexitatea Iiintei ei,
cci ,Esenta lumnrii nu este ceara care las urme, ci lumina.'
(Antoin de Saint-Exupery)
ION TURNEA
24
ac omul ar nvta s Iie lipicios ca mierea n tot ceea ce
Dpriveste nvttura sInt, ar gusta nc din aceast viat
trectoare Paradisul.
Despre existenta albinelor, a mierii si rolul important al acestora
n ceea ce priveste viata omului n scrierile religioase avem multe
dovezi.
Aceste dovezi le ntlnim att n religia iudeo-crestin, ct si n
toate celelate religii ale lumii.
,Mierea este la Iel de
veche ca istoria scris, |...| ce
dateaz din 2100 .Hr. unde a
Iost mentionat n scrierierile
cuneiIorme, precumsi n cele
sumeriene si babiloniene,
codul hitit, dar si n scrierile
sacre din India si Egipt. |.|
Cel mai vechi record de
pstrare a albinelor n stupi a
Iost gsit n templul Soarelui
ridicat n 2400 .Hr. de lng
Cairo |.| Albinele erau
recomandate Irecvent n
hierogliIele egiptene Iiind Iavorizate de Iaraoni. |.| Egiptenii antici
au Iolosit mierea ca ndulcitor, ca un cadou pentru zeii lor, chiar si ca
ingredient n mblsmare Iluid, |.| Turtele de miere au Iost coapte
de egipteni si Iolosite ca o jertI de mpcare a zeilor. |.| n Egiptul
Antic mierea a avut un rol sacru n nasteri, decese si cstorii, se
credea c e util pentru a Iurniza energia si inspiratia de a crea un
copil. |.| Asadar mierea este mentionat n cele mai vechi istorii
42
scrise.'
42
http://www.aloelI.com/bee-honey/ancient-history-oI-bee-honey/
ION TURNEA
25
CAPITOLUL2
IPOSTAZEALEALBINEI N SCRIERILE RELIGIOASE
,n religia greac, albina era uneori identiIicat cu Demeter, zeita
pmntului si a culturilor, care a reprezentat suIletul trimis n iad.
Albina simbolizeaz, de asemenea, c suIletul zboar departe de corp
|.|. Traditia greac pretinde c Pitagora nu a mncat nimic, doar
43
miere de-a lungul ntregii sale vieti.'
n religia iudeo-crestin, SInta Scriptur, ntlnim diIerite
ipostaze ale albinei, de la importanta produselor ei pn la
ntelepciunea acesteia.
Locurile binecuvntate de Dumnezeu, adevrate mici paradisuri
terestre, presrate din loc n loc pe acest pmnt pentru ca oamenii s
guste putin, nc din aceast viat, Iericirea, sunt locurile denumite
metaIoric, tinuturi n care curge lapte si miere: ,M-am pogort dar
s-l izbvesc din mna Egiptenilor, s-l scot din tara aceasta si s-l
duc ntr-un pmnt roditor si larg, n tara unde curge lapte si miere, n
44
tinutul Canaaneilor...'
,Sau mergi la albin si vezi ct e de harnic si ce lucrare iscusit
svrseste. Munca ei o Iolosesc spre sntate si regii si oamenii de
rnd. Ea e iubit si ludat de toti, desi e slab n putere, dar e
45
minunat n iscusint.'
Omul n viat este sItuit de nteleptul Solomon prin pildele sale
s adopte exemplul albinei, care desi e slab n ceea ce priveste
trupul, Iace cele mai iscusite munci datorit priceperii si hrniciei
sale. Si omul e la Iel de slab la Iptur dac-l raportm la acest
univers, ns dac urmeaz exemplul albinei cte lucruri de pret si
vesnice ar putea svrsi. Am putea s asociem n aceat privint
arhitectura Iagurilor cu piramidele egiptene.
Importanta muncii albinei, produsele apicole, mentioneaz
nteleptul Solomon sunt Iolosite nu doar ca hran, ci si pentru
sntatea omului, nu doar de omul de rnd, ci si de regi. AstIel albina
nu poate dect s Iie cel mai pozitiv exemplu, cea mai vie pild pentru
om, ca acesta s petrecut o viat n Iapte bune.
43
h
44
Sfanta Scriptur, ed. Institutului Biblic si de Misiune al B.O.R., Bucuresti,
1994, Apocalipsa, cap. 10, v. 10
45
Sfanta Scriptur, Pilde, cap. 6, v. 8
ttp://www.lunedemiel.tm.Ir/anglais/06.htm
ION TURNEA
26
Frumusetea iubitei si puterea dragostei e zugrvit de nteleptul
Solomon n Cantarea Cantrilor si din prizma dulcetii, unicittii
mierii. Asa cum mierea e unic n dulceata ce o oIer si iubirea,
Irumusetea celei dragi sunt unice: ,Ale tale buze miere izvorsc,
46
iubito, miere curge, lapte curge, de sub limba ta;'
Produsele apicole sunt Iolosite n SInta Scriptur si pentru ca
oamenii s Iie mai energici, s Iie puternici n rzboaie. Ionatan, Iiul
lui Saul dup ce a gustat miere a reusit s biruiasc pe Iilisteni: ,Ci s-a
dus tot poporul n pdure, si acolo ntr-o poian era miere. Si a intrat
poporul n pdure si a zis: Iat curge miere. Dar nimeni nu si-a dus
mna spre gura sa, cci poporul se temea de blestem. Ionatan nu
auzise de jurmntul pe care-l pusese tatl su pe popor; si, ntinznd
vrvul toiagului ce-l avea n mn, l-a muiat ntr-un Iagure de miere
si, ntorcndu-l cu mna spre gura sa, i s-au luminat ochii. Atunci unul
din popor i-a spus: Tatl tu a pus jurmnt asupra poporului, zicnd:
blestemat s Iie cel ce va gusta astzi hran, si de aceea poporul e
istovit. Dar Ionatan a zis: Tatl meu a tulburat tara. Iat mie mi s-au
47
luminat ochii cnd am gustat putin din aceast miere.'
Ioan Boteztorul, proorocul care Iace trecerea, legtura dintre
Vechiul si Noul Testament, pn s-si nceap misiunea pentru care a
Iost trimis de Dumnezeu n aceast lume se ntrea n pustie cu postul,
rugciunea, mncnd doar lcuste si miere slbatic. ,Iar Ioan avea
mbrcmintea lui din pr de cmil, si cingtoare de piele mprejurul
48
mijlocului, iar hrana lui era lcuste si miere slbatic.' Observm
c mierea este un produs ce nu ntineaz trupul, ci l mentine ntr-o
stare de curtire, puritate, dndu-i putere, energie.
Despre importanta produselor apicole si mretia albinei ne
vorbeste SInta Scriptur prin ghicitoarea lui Samson, ghicitoare ce a
Iost rezultatul unui miracol ce s-a petrecut dup ce acesta a dobort
un leu. n trupul leului, dup cteva zile, cnd de Iapt trebuia s intre
n putreIactie, Samson a gsit miere, un roi si-a gsit acolo stupul.
46
1994, Cntarea Cntrilor cap. 4, v. 10
47
Sfanta Scriptur, I Regi, cap. 14, v. 25-29
48
Sfanta Scriptur, Matei, cap. 3, v. 4
ION TURNEA
27
Desi evreii nu aveau voie s ating trupurile moarte, prin acest
miracol, Bunul Dumnezeu, a dat o pild oamenilor reIeritoare la ct
de important e mierea, cci pn si cel mai puternic are nevoie de
aceasta. ,Deci s-a dus Samson cu tatl su si cu mama sa la Timna;
|.| iat un leu tnr venea rcnind naintea lor. Atunci s-a pogort
peste el Duhul Domnului si el a sIsiat leul ca pe un ied; si nu avea
nimic n mn. |.| Iar dup cteva zile s-a dus el iarsi |.| si s-a
abtut s vad trupul leului. Si a luat el Iagurele n mn si s-a dus si a
mncat pe cale; |.|. Apoi a mers tatl su la Iemeie si a Icut acolo
Samson ospt de sapte zile, cum au obiceiul s Iac mirii. Si cnd l-au
vzut cei de acolo, au ales treizeci de nuntasi care s Iie mprejurul
lui. Iar Samson a zis ctre ei: Am s v spun o ghicitoare si dac mi-o
veti ghici n cele sapte zile ale osptului si mi-o veti dezlega, v voi da
treizeci de cmsi si treizeci de rnduri de haine. Iar dac nu veti
putea s-o ghiciti, atunci s-mi dati voi mie |.| Au zis aceia: Spune
ghicitoarea ta, ca s-o auzim. Atunci le-a zis: Din cel ce mnnc a iesit
mncare, si din cel tare a iesit dulceat. Si n-au putut s dezlege
ghicitoarea n trei zile. Iar n ziua a saptea au zis aceia ctre Iemeia lui
Samson: Ademeneste pe brbatul tu s dezlege ghicitoarea; altIel te
vom arde cu Ioc pe tine si casa tatlui tu; ne-ati chemat, oare, ca s ne
jeIuiti? Si a plns Iemeia lui Samson naintea lui |.| sapte zile, ct a
tinut osptul la ei. n sIrsit a saptea zi i-a dezlegat-o |.| Si iat n
ziua a saptea, |.| au zis oamenii cettii: Ce e mai dulce ca mierea si
ce e mai tare ca leul? Si el le-a zis: De nu ati Ii arat cu juninca mea,
ghicitoarea mea n-o mai ghiceati voi. |.| Iar Iemeia lui Samson s-a
49
mritat cuunul dintre nuntasii de la nunta sa...'
Mierea este produsul apicol de care toti avem nevoie pentru a
creste desvrsit la trup si la suIlet, ,Pentru aceea Domnul meu v va
da semn: Iat Fecioara va lua n pntece si va naste Iiu si vor chema
numele lui Emanuel. Si se va hrni cu lapte si cu miere pn n
50
vremea cnd va sti s arunce rul si s aleag binele.' , din aceast
cauz albina nu poate primi dect cuvinte de laud,
49
1994, Judectori, cap. 14, v. 5-20
50
Sfanta Scriptur, Isaia, cap. 7, v. 14-15
ION TURNEA
28
ea nu poate dect s Iie iubit de toti sau luat ca pild prin tot ceea ce
Iace.
La Iel de important ca mierea este si ceara n traditia crestin, cci
ea este mesajul luminii n ritualurile de trecere a vietii omenesti,
botezul, nunta si moartea: ,Era n cas o luminit, o luminit de cear,
pus mpletit pe o cruciulit aIumat de lemn, pe care nu se mai
cunosteau sIintii. Dar luminita aceea n-o aprindeau. O pstrau pe
cnd avea s moar baba Mia, s aib si ea ce tine n mn, ca s-si
51
vad calea luminoas, cnd va pleca pe drumul de veci.' ,Deodat
ns baba Mia schimb ochii si-i umplu de spaim. Simtea cum vine
ceva, rece si greu, ca o povar strivitoare. ntinse mna, dar n-ajunse
luminita de cear. Asa Irmntndu-se, czu pe podele si muri, cu
52
mna ntins dup luminit.'
Strjnicia de care dau dovad albinele cnd sunt atacate de inamici
este luat ca pild n SInta Scriptur, n luptele poporului iudeu cu
dusmanii: ,Dar v-a iesit nainte poporul amoreu care locuia pe
muntele acela si a tbrt asupra voastr ca albinele si v-a zdrobit de
53
la Seir pn la Horma.' , dar puterea lui Dumnezeu este cea care te
ajut s nvingi si cele mai de netrecut obstacole: ,nconjuratu-m-au
ca albinele Iagurele, dar s-au stins ca Iocul de spini si n numele
54
Domnului i-am nIrnt pe ei.'
,Atunci am luat cartea din mna ngerului si am mncat-o; si era
n gura mea dulce ca mierea, dar, dup ce am mncat-o pntecele meu
55
s-a amrt.' mentioneaz autorul Apocalipsei.
Albina dup cum am prezentat n acest subcapitol este o insect
iubit, pild de ntelepciune, produsele ei putere, sntate, hran, n
toate scrierile religioase, pn si nvtturile sIintilor sunt asociate cu
urmele acestor pretuite vietuitoare: ,...sIinti. Ei ne las pe
56
Dumnezeu, ca albina acul.'
51
Ion Agrbiceanu, Jandarmul nuvele i povestiri, Luminita, Ed. AllIa,
Bucuresti, 2001, pag. 287, 288
52
53
Sfanta Scriptur, Deuteronom, cap. 1, v. 44
54
Sfanta Scriptur, Psalmi, 117, v. 12
55
Sfanta Scriptur, Apocalipsa, cap. 3, v. 4
56
Emil Cioran, Lacrimi i sfinti, ed. Humanitas, Bucuresti, 2008, pag. 78
ION TURNEA
29
ara noastr ar putea s Iie numit metaIoric paradisul
T
albinelor, deoarece se bucur de un relieI variat, munti
mpduriti, dealuri cu livezi parIumate, cmpii si vi.
Livezile sunt adevrate cetti ale albinelor.
Ochii aromati ai copacilor ce sgeteaz orizontul scldat n aburi
de lumin ademenesc aceste regine ale Ilorilor, albinele, s ptrund
n lumea lor de basm pentru a ajuta la polenizarea miilor de Ilori ce
asteapt s se transIorme, s creasc, asa cum din mugur de viat au
nIlorit, din splendoarea Ilorii s nasc rod.
Doar albina ce am putea-o numi insecta cunoasterii poate s
nteleag proIunzimea naturii. Tcerea naturii este plin de grai n
Iata acestor mici vietti naripate si astIel si pleac toat Iloarea
naturii capul n Iata lor, lsndu-le s le ptrund Iiinta.
,Oprim atestare documentar reIeritoare la raiul albinelor |.| a
57
Iost descoperit n istoria lui Herodot...'
,n descrierea expeditiei lui Darius mpotriva scitilor, anul 512 .
e. n. |.| se mentioneaz: ... n ceea ce priveste albinele, numrul lor
este att de mare pe malul stng al Dunrii, nct mpiedic pe oameni
58
s treac mai departe.'
Primul pas al omului spre apicultur a Iost ,vntoarea de
59
albine'
Albinele erau insectele care preIerau scorburile copacilor ca
adpost, deoarece acestea aveau rolul s le pzeasc de inamici, ns
totodat erau un loc ideal pentru depozitarea proviziilor si pentru
nmultire.
Dac la nceput omul procura mierea direct din scorbur, mai
57
Constantin Antonescu, Albinele i ... Noi, ed. Asociatia cresctorilor de
albine din R.S.R. Bucuresti, 1979, pag. 9
58
59
ION TURNEA
30
CAPITOLUL3
ORIGINILE SI NFLORIREAALBINRITULUI
N TARANOASTR
trziu, datorit Iaptului c aceast procedur era plin de primejdii,
primejdiile neIiind altele dect Iiarele slbatice ce domneau n
pdurile, oazele de verdeat ale trii noastre, mierea a Iost procurat
din stupina construit pe lng casa Iiecruia .
La nceput albinele au Iost prinse si mutate de om n scorburi
asemntoare celor din natur.
n tara noastr albinritul era una din activittiile de baz, alturi
de pstorit si agricultur. Acest lucru este atestat de nenumrate
documente.
,Generalul si istoricul XenoIon (427-355 . e. n.) evidentiaz c:
hrana getilor consta n primul rnd din miere, legume, lapte sau
60
preparat si Ioarte putin carne.'
Acelasi istoric mai scrie c: ,Dacii se ndeletniceau cu agricultura,
61
cresterea vitelor si cu cea a albinritului.'
O perioad de nIlorire cunoaste albinritul dup ce Dacia a Iost
colonizat de romani, datorit tehnologiei latine, mprumutate de la
acestia.
Alte atestri documentare precizeaz c n timpul nvliririlor
barbare singura ocupatie a dacilor era apicultura. Acest lucru e
mentionat si de Fl. Begnescu (1937): ,Avem destule probe potrivit
crora pe timpul nvlirilor barbare, orice activitate mai de seam
neputnd exista n Dacia, nu a putut exista nicio apicultur
62
nIloritoare. Totusi pe alocuri se cultivau mult albinele.'
Apicultura a cunoscut mai trziu o perioad de nIlorire odat cu
ntemeierea voievodatelor si a Principatelor Romne. Acest lucru
este atestat de numeroasele legende, basme, cntece, obiceiuri de
nunt si botez, proverbe. Aceste opere literare slveau de Iapt
hrnicia albinelor.
S ne oprim nu mai depare dect la poemul Clin (Iile din poveste)
a lui Mihai Eminescu, ultima parte a poemului, cnd alturi de nunta
mprteasc, se desIsoar n Ieerica pdure de argint si nunta
miciilor vietti: ,Si albinele aduc miere aduc colb,
60
Constantin Antonescu, Albinele i ... noi, ed. Asociatia cresctorilor de albine
din R.S.R. Bucuresti, 1979, pag. 10
61
62
ION TURNEA
31
63
mrunt de aur, / Ca cercei din el s Iac, cariul care-i mester Iaur.'
Observm c scriitorul ce are ca surs de inspiratie pentru poemul
su, basmul popular, Clin nebunul, laud hrnicia albinelor si
pretioasele roade ale muncii lor, nItisate metaIoric n colbul mrunt
de aur, mierea si ceara.
Denumirile multor localitti au mprumutat elemente ale
albinritului. Aceste denumiri se pstreaz si n ziua de astzi ca de
exemplu: Prisaca, Priscani.
,Abundenta de produse apicole n economia trilor romne este
conIirmat, de asemenea, de comertul intens cu miere si cear de-a
lungul ntregii si mult zbuciumatei istorii a Trii Romnesti,
Moldovei si Transilvaniei, de Iolosirea acestor produse ca mijloc de
plat a tributurilor si dijmelor datorate de tranii iobagi, prezenta
albinelor si a stupilor pe stemele Iostelor judete Mehedinti, Caras
64
Severin si Vaslui si multe altele.'
Cronicarul Miron Costin n Letopisetul ]rii Moldovei i De
neamul moldovenilor povesteste c ,n timp ce clretii se deplasau
pentru ntemeierea Moldovei, au zrit un stlp de Ium, spre care
ndreptndu-se au gsit o poian cu un btrn pe nume Iatcu, ce
trebluia n mijlocul unei Irumoase prisci, rmas pe loc, nestingherit
65
de migratia popoarelor.'
Un document din 20. 01. 1368, arat c Vlaicu Vod a dat
brasovenilor privilegiul s Iac negot cu ceara din Muntenia. AstIel
cerarii brasoveni o treceau din Transilvania n Ungaria.
Alt document privitor la exportul cu cear l detinem de la Dan
Voievod, 1384.
Multe documente reIeritoare la apicultur au rmas si de la Mircea
cel Mare (Mircea cel Btrn), 1388. Acesta druieste ctitoriei sale,
Cozia, miere si cear pentru nevoile cultului.
63
Mihai Eminescu, Poe:ii, ed. Tineretului, Bucuresti, 1965, pag. 61
64
ConstantinAntonescu, Albinele i ... noi, ed. Asociatia cresctorilor de albine
, Din istoria apiculturii romane, prezentare de proI. dr.
Dumitru Curc si colaboratorii
65
www.slideshare.net
ION TURNEA
32
Alexandru cel bun n 1400 Iace o conventie cu negustorii de
produse apicole din Pocutia, crora le cere vam o piatr de cear
pentru a-i lsa s colecteze ceara din Moldova.
n august 1413, un document de la Cmpulung, consemneaz c
economia romneasc se baza pe apicultur, cci pentru un butoi de
miere sau o maj de cear se plteau 12 ducate.
Radu Voievod, 1421, Dan al II-lea, 1424, Alexandru Aldea, 1431,
Vlad Dracu (Vlad Tepes), 1437 au emis hrisoave cu privire la
scutirile vamale n ceea ce priveste comertul cu produse apicole.
Unele documente din Moldova cu privire la apicultur arat c Iiii
lui Alexandru cel bun, Ilie si SteIan, Iac donatii de prisci.
O astIel de donatie Iace si Bogdan Voievod n 07. 10. 1451.
Alexndrel, Iiul lui Petru al III-lea, n 1453 a donat mnstirii
Probota o prisac, iar n 1459 domnitorul Vlad Tepes a Icut donatii
de prisci ostasilor vrednici, scutindu-i si de dri n ceea ce priveste
albinritul.
Istoricul Nicolae Iorga n 1584 Iace reIerire la comertul cu
produse apicole preciznd c un negustor pe nume Sima Nuce a
ncrcat o corabie cu cear avnd destinatiaVenetia.
Trile Romne, n sec. al XVI-lea, n timpul dominatiei otomane,
au Iost obligate s trimit la curtea sultanului, printre altele, miere si
cear de albine.
Documentele Hurmuzachi Iac precizri la comertul cu miere si
cear, Iiind consemnat Iaptul c din Ardeal si Galitia se exporta cear
spreVenetia si Austria.
Spre sIrsitul Ieudalismului a aprut bostinritul, o activitate ce
era legat de strngerea cerii de albine.
Dimitrie Cantemir n Descrierea Moldovei arat c albinritul era
o ndeletnicire a romnilor preciznd c nu era bine ca o Iamilie s
detin mai multi stupi, dect le ngduia locul stpnit de ei, pentru a
nu provoca suprri vecinilor.
Tot n Descrierea Moldovei, Dimitrie Cantemir Iace reIerire la
ceara verde, aceasta Iiind o combinatie de cear cu propolis.
Despre importanta apiculturii pentru tara noastr Iace reIerire si
cronicarul Miron Costin n anul 1700.
Maria Tereza n 1767 a nIiintat la Viena prima scoal de
apicultur.
ION TURNEA
33
Alexandru Ghica Voievod introducea n 1784 vama pentru
exportul produselor apicole, iar n timpul lui Vasile Lupu a aprut
dijma la stupi.
Alexandru Moruzi si Nicolae Mavrogheni, 1794, tripleaz
impozitul pe produsele apicole, strnind nemultumire n rndurile
trnimii.
n secolele XVI - XVIII apicultura a cunoscut o perioad de
nIlorire, ns ncepnd cu prima jumtate a secolului XIX, datorit
dezvoltrii agriculturii ea cunoaste o perioad de declin. ReIerire la
aceast stare descurajant a apiculturii Iace n 1932 si I. Simionescu
care mentioneaz c romnii auajuns s importe ceara.
Declinul apiculturii ncepnd cu a doua jumtate a secolului al
XIX - lea se datoreaz si aparitiei zahrului industrial.
Albinritul cunoaste o scurt decdere n secolul mai sus
mentionat, astIel N. Nicolaescu si Gh. Stoienescu n lucrarea
Clu:a stuparului aIirm: ,AIost o vreme cnd Iiecare stean tinea
mprejurul casei sau la adpostul pdurilor, stupi cu albine, care
Iceau s curg mierea si ceara pn dincolo de hotarele trii noastre.
Din an n an ns, numrul stupilor s-a mputinat, iar azi (1907, n. a. )
trebuie s colinzi patru, cinci sate ca s dai de vreun btrn care s se
66
mai ndeletniceasc cu cresterea albinelor.'
Din cele mentinate de N. Nicolaescu si Gh. Stoienescu putem
ntelege c doar pasionatii, iubitorii de albine se mai ocupau cu
apicultura, cei care au privit albinritul doar ca pe o surs de venit au
renuntat la acesta n Iavoarea altor preocupri, ca de pild agricultura.
ncepnd cu secolul XX, albinritul cunoaste o nou perioad de
nIlorire.
Dr. Florin Begnescu ce are peste 30 de publicatii despre apicultur
a luptat pentru nIiintarea unei asociatii a apicultorilor romni. Acest
lucru se si ntmpl n 1914. n 1938, dr. F. Bengescu devine
conductorul Sectiei de Apicultur, nIiintat n Institutul National
Zootehnic din Bucuresti si tine cursuri despre apicultur pn n
1948.
66
Constantin Antonescu, Albinele i ... noi, ed. Asociatia cresctorilor de
ION TURNEA
34
,Trecerea de la albinritul traditional, bazat aproape n totalitate
pe observarea Ienomenelor din natur |.| la cel rational -
Iundamentat pe cunoasterea, pe baz stiintiIic a biologiei acestora
s-a nIptuit |.| n pas cu rspndirea cuceririlor stiintei, a noilor
67
tehnologii si a noilor utilaje.'
La modernizarea apiculturii pe teritoriul trii noastre au contribuit
nenumrati cresctori de albine printre care am putea aminti pe dr.
Florin Begnescu, Al. Bulighin, N. Nicolaescu, Al. T. Atanasiu, Gr.
Giossanu, D. Harnagea, C. Hanganu, D. Stamatelache, E. Iovnescu,
V. Petrus, Fr. Szverdi, T. Bogdan, I. Vicoveanu, Al. Popa-Liseanu.
,Cresctorii de albine, apicultorii proIesionisti si amatori sunt
oameni obisnuiti. Sunt n acelasi timp prin speciIicul muncii lor
mari iscoditori ai Ienomenelor din
natur, doritori de zile senine
si linistite, de la nceputul
p r i m v e r i i pn toamna
trziu, de a se aIla ct mai mult
printre Ilori si zumzet de albine, nvtnd s
le cunoasc si s le stimuleze n activitatea
laborioas desIsurat n Iolosul lor si al ntregii
68
societti.'
Apicultorii sunt de Iapt acei ndrgostiti de albine, de micutele
vietti, att de mari ns prin ntelepciunea lor, buna lor organizare,
neoboseala muncii.
Ei nteleg de la albine tainele naturii, cntul Ilorilor, zmbetul
copacilor, dansul razelor solare.
Spectacolul stelelor din timpul zilei, ce se joac gratios printre
Ilori, pomi si Irunze, este o relaxare, nu doar pentru apicultori, ci
pentru Iiecare om ce iubeste Irumusetea magic a albinei.
Solidaritatea albinelor care triesc n roiuri, Iamilii mari, ar trebui
mprtsit si de oameni, cci cu mult ntelepciune, albina si
organizeaz viata, Iamilia, nu doar munca.
Apicultorii au nteles toate aceste taine a nteleptelor insecte si
s-au simtit atrasi ca de un magnet de Iascinanta lume a lor.
67
ConstantinAntonescu, Albinele i ... noi, ed. Asociatia cresctorilor de
68
ION TURNEA
35
lbina apartine uneia din cele mai avansate grupe ale
Ainsectelor, ordinul Hymenoptera. Insectele, ca de altIel si
albina din punct de vedere zoologic Iace parte din regnul animal,
subregnul nevertebratelor. Corpul lor este alctuit din trei prti
principale: cap, torace si abdomen, care la rndul lor sunt alctuite
din mai multe segmente acoperite cu un nvelis chitinos. Majoritatea
insectelor au dou perechi de aripi si sase picioare.
Himenopterele sunt insecte superioare, deoarece la acest ordin
apare viata social.
Totodat albina apartine ,subordinului apocritelor (la care
abdomenul este desprtit de torace printr-un Iel de inel) grupa
69
acleatelor, Iamilia apideelor, genul apis.'
Evolutia albinei se Iace de la ou la adult.
,ncepnd cu luna martie, stupul poate Ii deschis Ir riscuri. Pe
Iagurii din centrul stupului, n elipse ct palma si pe msura trecerii
zilelor din ce n ce mai ample pn la a ocupa aproape toat supraIata
Iagurelui, se observ n celule oule. Albe, strlucitoare, oule de
albin sunt ca niste bastonase lungi de 1,4 - 1,6 mm, curbate ctre
70
partea dorsal, rotunjite la capete.' Capul viitorului individ este
situat la captul anterior al oului.
La cteva ore de la depunere se Iormeaz n ou, embrionul si sunt
vizibile segmentarea corpului, mugurii prtilor bucale si ai
picioarelor.
Albinele cu rol de doic au grij de larvele ce n a treia zi de la
depunerea n celul rup Ioitele embrionare, si ies din ou, adic
eclozioneaz.
69
Ing. V. Petrus si ing. I. Oprisan, Apicultura i ba:a melifer, ed. Agro-
Silvic, Bucuresti, 1964, pag. 11
70
Asociatia cresctorilor de albine din R.S.R., presedinte proI. dr. Ing. V.
Harnaj, Manualul apicultorului, Redactia Publicatiilor Apicole, Bucuresti, 1979,
pag. 14
ION TURNEA
36
4.1. ANATOMIAALBINELOR
CAPITOLUL4
FAMILIADEALBI NE
Odat iesit din ou larva creste timp de cinci zile. n tot acest timp
ea devine din ce n ce mai mare, ocupnd toat celula.
n ziua a noua de la depunerea oului larva ncepe s-si tese
coconul, iar zilele zece - doisprezece se transIorm n preninI prin
aparitia prtilor bucale, a ochilor, aripilor si picioarelor.
ncepnd cu ziua a treisprezecea pn n ziua douzeci devine
nimI, la nceput cu ochi albi, Ir pigmenti, apoi cu ochi roz, mov,
purpurii, galbeni si bruni, corpul e prima dat galben, apoi se
pigmenteaz.
Eclozionarea adultului din celul are loc n ziua douzeci si unu.
Adultul este o insect perIect, o albin a crei corp e alctuit din cap,
torace si abdomen.
Familia de albine e alctuit din albine lucrtoare, matc si
trntori, iar capul albinei diIer n Iunctie de cei trei indivizi.
Capul albinei lucrtoare are un aspect triunghiular, pe cnd
capul albinei matc e mult mai rotunjit. Capul trntorului are ns o
Iorm aproape rotund.
ION TURNEA
37
cap de albin
lucrtoare
cap de matc cap de trntor
La albinele lucrtoare ,Pe
regiunea dorsal a capului sunt
asezati, tot n triunghi trei ochi
simpli, ocelii. naintea celor doi
ochi compusi, n dou adncituri,
sunt inserate antenele. La partea
ventral a capului se aIl o pies
mobil, buza superioar (Labrum).
La partea posterioar, peretele capului este perIorat de o
deschidere pentagonal, occipital, Ioramen; prin ea se Iace

comunicarea organelor din cap cu cele din torace si abdomen
printr-un gat membranos (Iossa proboscis); de ea sunt inserate
71
piesele bazale ale trompei.'
Alctuirea ochilor albine dau posibilitatea acesteia s vad pe
aproape 180 .
Cei doi ochi compusi
ai albinei au la baz
numer oas e uni t t i
n u mi t e o ma t i d i i .
Omatidia este compus
dintr-o parte epider-
mic, supraIata acope-
rit de cuticul cu
margini opace, lentila
care const n supraIata
central, transparent si
cristalinul care are rol de
a concentra lumina, n
timp ce corneea mpie-
dic diIuzarea acesteia
datorit celulelor pig-
mentare.
71
I. Barac, N. Foti, Al. Popa, E. Snduleac, Creterea albinelor, ed. Agro-
ION TURNEA
38
Ochiul compus al albinei lucrtoare cuprinde n jur de 3000-5000
de omatidii, la matc ochiul cuprinde n jur de 3000-4000 de
omatidii, iar la trntor 7000-8000 de omatidii.
Ochii compusi ai albinei sunt Icuti pentru a vedea la distante
mari, iar ochii simpli, ocelii aurolul de a msura intensitatea luminii.
Antenele albinei sunt Iixate n cuticula capului printr-o membran
si sunt compuse dintr-o baz rigid denumit scapula, ,una distal,
72
Ilexibil mprtit n 11 articole de Iemel si 12 la mascul.'
Portiunea articulat poart denumirea de pedicel si Ilagel sau bici.
Pe Ilagel sunt localizate, n
aIara organelor vzului si
echilibrului, toate principalele
7 3
organe de si mt ' : si mt ul
pipitului, gustului, mirosului,
auzului, termic, concentratiei de
acid carbonic al aerului.
ION TURNEA
39
72
73
pag. 18
,Aparatul bucal este alctuit din buza superioar care nchide
oriIiciul bucal, dintr-o pereche de mandibule cu ajutorul crora
74
albina roade cpcelul celulei la eclozionare |.| si tromp.' Labrul
este buza superioar, o prelungire a cutiei craniene. Mandibulele
albinei nu au dinti, ele ,servesc la malaxarea cerii, iar la albinele ce
75
primesc nectarul, la concetrarea acestuia n pelicule Iine.'
Trompa se mai numeste si proboscis si este alctuit din maxile,
cu stipes, galea, lacinia, palpi maxilari. Aceast alctuire ajut la
sugerea nectarului din Iloare. Capacitatea productiv a albinei este
74
Ing. V. Petrus, si ing. I. Oprisan, Apicultura i ba:a melifer, ed. Agro-
Silvic, Bucuresti, 1964, pag. 12, 13
75
Asociatia cresctorilor de albine din R.S.R, op. cit. pag. 18
ION TURNEA
40
dat si de mrimea trompei, care n principiu msoar ntre 6-7 mm,
iar la matc ntre 3,5 - 4 mm.
Glandele hipoIaringiene sunt numite si mamare si se aIl n partea
superioar a capului. Ele sunt de Iapt dou tuburi lungi ce poart de-a
lungul lor glandule. Fiecare are un canal colector cu deschidere la
baza Iaringelui. Aceste glande le au doar albinele lucrtoare, la matc
Iiind doar n Iorm rudimentar, iar la trntor sunt absente.
Glandele mandibulare se aIl la baza capului cu deschiderea pe
mandibule. Ele sunt Ioarte dezvoltate la matc si lucrtoare, iar la
trntor sunt Ioarte mici. Secretia acestor glande ajut albinele
lucrtoare s Irmnte ceara, propolisul si s dizolve uleiosul nvelis
al gruntelui de polen.
Toracele albinei este alctuit din trei segmente embrionare:
protorace, mesotorace si metatorace. Acestor segmente li se adaug
un al patrulea segment, ce e de Iapt primul segment abdominal,
propodeum. Propodeumul este o particularitate a himenopterelor.
,n interiorul toracelui se aIl cteva categorii de muschi, muschii
76
longitudinali directi si indirecti, muschi transversali.'
Miscrile de zbor ale albinei se datoreaz ,existentei unui sant
77
toracic longitudinal, santul pleural' si muschilor ,meso- si
78
metatergitul.'
Albina are muschii zborului extrem de dezvoltati, iar glucidele ce
le consum sunt surs de energie pentru aceasta.
Aripile albinei sunt membranoase, cu nervuri rigide si tubulare ce
permit circulatia hemolinIei. Ele se mpart n dou perechi, o pereche
anterioar si una posterioar. Aripile anterioare sunt mai mari dect
cele posterioare.
Aripile posterioare ale albinei au si un sistem de crlige, lucru
ce ajut s se agate n timpul zborului de cele anterioare.
76
Asociatia cresctorilor de albine din R.S.R., presedinte proI. dr. ing.
Harnaj, V. Manualul apicultorului, Redactia Publicatiilor Apicole, Bucuresti,
1979, pag. 19
77
78
ION TURNEA
41
Albina are sase picioare.
Piciorul albinei este
alctuit din: cox, trochanter,
Iemur, tibie si tars. Tarsul e
alctuit si el din cinci articole
di nt r e car e unul est e
basitarsul. Prima pereche de
picioare e mai mic si au o
perie de curtire a antenelor,
a doua pereche au la baza
inIerioar a tibiei un spin ce
Ioloseste la descrcarea
ncrcturii de polen si propolis, iar a treia pereche de picioare au o
alctuire mai complex: perie, piaptn si cosulet. Peria si piaptnul
servesc la culegerea polenului n cosulet.
Abdomenul este alctuit din sase inele la albinele lucrtoare si
matc si din sapte inele la trntor. Inelele sunt telescopate si unite
ntre ele printr-o membran intersegmentar.
ION TURNEA
42
Segmentele abdominale ca si cele toracice de altIel sunt alctuite
din tergit, sternit si dou pleure. Tergitul ajut la expansiunea si
contragerea abdomenului.
Pe partea inIerioar a abdomenului albinei lucrtoare, pe inelele 3,
4, 5, 6 sunt opt glande ceriIere, numite si oglinzi ceriIere, glande ce
matca si trntorul nu le posed, iar la captul posterior, aparatul de
venin.
Glanda lui Nasov datorit Iaptului c elibereaz o substant
volatil, mirositoare, ajut la recunoasterea albinelor.
Anatomia intern a albinei este alctuit din: sistemul digestiv,
sistemul respirator, sistemul muscular, sistemul circulator, sistemul
nervos, aparatul de aprare sau acul cu venin, organele de simt si
aparatul reproductor.
Sistemul digestiv este alctuit din intestinul anterior, mediu si
posterior. Intestinul anterior e la rndul su alctuit din Iarige sau
pompa de nectar si esoIag. EsoIagul Iace legtura cu intestinul

mediu, intestin ce ,gzduieste digestia diIeritelor alimente ale
79
albinei.'
,Intestinul posterior este subdivizat n intestinul subtire si punga
80
rectal, aceasta dinurm deschis la exterior prinanus.'
Sistemul digestiv mai cuprinde si cte dou glande salivare
ceIalice si dou hipoIaringiene.
Sistemul respirator este alctuit din tuburi traheene. Traheele se
mai numesc si saci aerieni si sunt Ioarte ramiIicate.
Sistemul muscular al albinei e bine dezvoltat. Muschii sunt legati
de chitina scheletului, muschii zborului Iiind de Ioarte mare
important.
Sistemul circulator este simpliIicat la albin Iiind compus din
inim, aort si lacunele de hemolinI. Circulatia se realizeaz prin
inim si aort. El are Iunctia de a transporta substantele nutritive si a
evacua deseurile din organism. Sistemul nervos al albinei este identic
cu al altor insecte, ganglionar si scalariIorm.
79
pag. 22
80
ION TURNEA
43
,Creierul este alctuit de patru portiuni principale, denumite
81
protocerebrum.'
,Aparatul de aprare este prezent numai la albinele lucrtoare si la
matc, provine din modiIicarea ultimelor dou inele abdominale si
82
este Iormat din ac si glandele veninoase.'
Acul la albinele lucrtoare serveste ca organ de aprare, iar matca
l Ioloseste cnd se lupt cu alte mtci. Albina dup ce a ntepat un
mamiIer, moare, deoarece acul se rupe mpreun cupunga de venin.
Organele de simt ale albinei sunt organele tactile, rpndite pe
toat supraIata corpului, organele de miros, olIactive, organul
vederii, organele de gust.
,Activitatea nervoas a albinei se poate mprti n: reIlexe
neconditionate, instincte si reIlexe conditionate. La reIlexele
neconditionate se ncadreaz: ntepturile, rspunsul la actiunea
Iumului. La instincte se repartizeaz urmtoarele activitti: ngrijirea
si hrnirea puietului, cldirea Iagurilor, culesul nectarului, izgonirea
trntorilor. La reIlexele conditionate se repartizeaz: orientarea
83
albinelor n spatiu, stabilirea legturii cu sursa de hran.'
Aparatul reproductor este speciIic mtcii.
,Organele reproductoare sunt ovarele si oviductele prin care
comunic n oviductul comun impar, la baza acului se deschide
punga copulatoare (bursa copulatrix), legat de vagin (vagina) care
84
primeste la captul su anterior oviductul comun.'
Cele patru prti ale aparatului genital sunt: organele generatoare,
cele dou ovare, organele conductoare, dou oviducte laterale, unul
median si cavitatea vaginal, organe anexe, spermateca cu glanda n
Y, organe de acuplare, camera acului, numit si bursa copulatrix.
81
pag. 24
82
Ing. V. Petrus si ing. I. Oprisan, Apicultura i ba:a melifer, ed. Agro-Silvic,
Bucuresti, 1964, pag. 19
83
84
ION TURNEA
44
Aparatul genital al trntorului este alctuit din: ,dou testicule,
trei canale deIerente, dou vezicule seminale, dou glande mucoase,
85
un canal ejaculator, un bulb cu lobul penat.'
Albina cu toate c e o insect micut are o anatomie Ioarte
complex. Datorit structurii sale anatomice albina reuseste s Iie
mai bine organizat n tot ceea ce Iace dect oamenii. nteleapt,
pricepe cursul Iiresc al anotimpurilor si Iiecare lucru si are pentru ea
timpul su. Pasionatii de apicultur au studiat-o si au ncercat s-i
desciIreze att biologia Ipturii ei, ct si tezaurul muncii sale.
85
pag. 26
ION TURNEA
45

lbinele au capacitatea de a se adapta la diIerite conditii de
Aclim si vegetatie. Datorit acestei capacitti albinele s-au
rspndit n toate colturile pmntului. Tot datorit adaptrii lor la
diverse conditii de clim s-a ajuns la mprtirea acestora pe rase.
,Albinele Iac parte din regnul Animalia, subregnul Nevertebrata,
ncrengtura Artropoda, clasa Insecta, ordinul Hymenoptera, grupul
Aculeta, Iamilia Apidae, genul Apis. Familia Apidae cuprinde
albinele Apis, bondarii Bombus si un gen de albine cu ac atroIiat
Melipona |.| Din aceeasi Iamilie mai Iac parte: albinele solitare, la
care Iiecare Iemel Iecundat si construieste un cuib unde depune
oule |.|, albinele parazite, care depun oule n cuibul altor apide,
86
albinele care triesc n colonii.'
Patru specii de albine Iac parte din genul Apis. Aceste specii de
albine se pot clasiIica astIel: Albina meliIer, albina urias, albina
pitic galben si albina indian.
Specia Apis e structurat astIel: Dorsata, albina indian urias, ce
contruieste un singur Iagur prins de stnci sau de ramurile copacilor,
Florea, o albin indian pitic, ce construieste un singur Iagure Ioarte
mic, prins de ramurile copacilor, Cerana sau albina indian obisnuit,
melliIica sau meliIer, exploatat de om pentru calittile sale
productive si care se divizeaz n trei caste: matc, trntori si albine
lucrtoare.
n t a r a noa s t r ,
datorit conditiilor Iavo-
rabile de vegetatie si clim,
s-a Iormat rasa Api s
melliIera carpatica. Albina
romneasc carpatic este
Ioarte proliIic.
86
Alexandrina Adler, Cleopatra Rusu, Alexandru Sabu, Carmen Lia Sptaru,
Apicultur i Sericicultur, Editura Didactic si Pedagogic, Bucuresti, 1983, pag.
9
ION TURNEA
46
4.2. SPECII SI RASE DEALBINE
,Albina meliIer are cea mai ntins arie de rspndire,
87
identiIicndu-se pe toate continentele.'
Ea Iace parte din regnul Animalia, regn speciIic vietuitoarelor
,monocelulare si pluricelurale cu mod speciIic predominant de
88
hrnire pe baza regnului vegetal.'
Totodat ea apartine subregnului Nevertebrata, deoarece nu are
coloan vertebral, ncrengturii Artropoda, Iiindc nu are coloan
vertebral, ns are picioare articulate, subncrengtura Mandibulata,
Iiind artropod cu mandibule, clasa Insecta, avnd asemenea
insectelor: cap, torace si abdomen, subclasa Pterigota, subclas ce
cuprinde insectele care prezint pe segmentele toracice dou si trei
perechi de aripi, ordinul Hzmenoptera ce cuprinde insectele cu aripi
membranoase, subordinul apocrita, pentru c ntre torace si abdomen
se Iace legtura printr-o portiune ngust, petiol.
Familia din care Iace parte albina meliIer esteApidae, subIamilia
Apinae, subIamilia insectelor ce adun polensi si Iac cuiburi.
Ea mai apartine tribului Apini, genului Apis, pentru c are o
singur Iemel cu organele reproductoare dezvoltate.
La albina meliIer se constat un mare progres biologic datorit
capacittii sale da a aduna cantitti mari de miere, mult mai mari
dect ntretinerea lor pe timp de un an, permitnd astIel omului s
recolteze o parte dinea, ajutnd astIel progresului economic.
Ca urmare a studiilor
eIectuate asupra albinei
me l i I e r e s - a a j uns l a
mprtirea acestei specii n trei
mari grupe geograIice: grupul
irano-mediteranian, grupul
mediteraniano-occidental si
grupul aIrican.
87
11
88
Asociatia cresctorilor de albine din R.S.R., Manualul apicultorului,
Redactia Pub. Apicole, Bucuresti, 1979, pag. 36
ION TURNEA
47
Grupul irano-medi-
teranian cuprinde albina
caucazian de munte
(muntii Caucaz), albina
caucazian galben, de
ses (regiunea de ses a
Caucazul ui ) , al bi na
tauric (Crimeea), albina
car ni c ( Aus t r i a s i
Iugoslavia), albina italian (America Central, America de Sud,
Australia, Noua Zeeland), albina carpatin (tara noastr).
Albinele acestui grup sunt rspndite datorit productivittii si
nsusirilor biologice, avnd mare interes economic.
Aceast grup are la rndul su mai multe rase: melliIica sicula
sau albina sicilian de culoare neagr, melliIica remipes, o albin
blnd, roitoare n a crei Iamilie convietuiesc dou mtci, melliIica
cypria, o albin irascibil, cpcire umed, propolizatoare puternic,
melliIica syriaca, albina cu cea mai lung tromp, o albin Ioarte
productiv, ea valoriIic culesul si la timp neIavorabil, melliIica
ligustica, o albin cu mtci proliIice, melliIica carnica, cpceste
mierea uscat, construieste multe celule de trntori, melliIica
carpatica sau albina romneasc, deosebit de blnd, productiv, cu
reactie la Ium.
,n cadrul acestei rase se disting mai multe populatii sau ecotipuri
corespunztor zonelor geograIice din tara noastr n care s-au
dezvoltat si la care s-au adaptat perIect. Deosebim ecotipul de step,
89
munte, Cmpia de vest, Podisul Moldovei, Podisul Transilvaniei.'
Grupul mediteraniano-occidental include albina brun european
(Franta, Germania, Anglia, Olanda, Peninsula Scandinav) si grupul
aIrican ce cuprinde la rndul lui mai multe rase: albina egiptean
(malurile Nilului si a Mrii Rosii), albina galben aIrican (centrul
AIricii), albina sud-aIrican (sudul AIricii), albina punic sau telic
89
ION TURNEA
48
(Tunisia, Algeria si Maroc), albina neagr (Madagascar).
,Un studiu mai amnuntit o apropie mai mult de rasele de albine
din grupul aIrican (Apis melliIica intermissa). Prezint o tromp de
dimensiuni mici, este irascibil, destul de roitoare, productiv si
90
rezistent la iernare n conditiile iernilor lungi.'
Acest grup de albine mediteran-occidental cuprinde o singur
ras: Apis melliIica.
Albinele ce Iac parte din grupul aIrican se caracterizeaz prin talie
mic, roire puternic si irascibilitate accentuat.
Ele pot s Iie mprtite astIel: melliIica unicolor, albin rspndit
n Madagascar cu un corp de dimensiuni mici; melliIica intermissa,
rspndit n AIrica de Nord, melliIica adansonii sau albina galben
aIrican, n zona central a AIricii, o albin ce roieste Ioarte mult,
melliIica lamarckii sau albina egiptean ce este o ras de trecere ntre
albina aIrican si cea european, o albin cu un corp mic, abdomen
dotat cu peri desi si albiciosi, irascibil si roitoare ce nu Iormeaz
ghem la iernare si cpceste umed mirea; melliIica capenis ce
prezint posibilitatea de a creste mtci normale din ou depuse de
albinele outoare dup ce acestea au roit Ir matc.
Cea mai veche specie de albine ce s-a descoperit a Iost Trigona
Prisca, gsit n NewJersey USAsi care dateaz de 74 - 94 milioane
de ani. Asadar e posibil ca predecesorii albinelor s Iii trit n aceast
perioad, ns Iosilele genului Apis au Iost descoperite n Germania
prima dat. Este posibil ca aceast specie Apis s Iii primit identitti
separate n timpul erei Tertiar.
Desi albinele au un corp delicat, o durat de viat scurt, ele nu par
s tin seama de aceste lucruri, cci zilnic transport ncrcturi
uriase de nectar si polen, de la cmpul sau livezile pline de Ilori la
stup. Vesnic neobosite si triesc scurta viat din plin, Icndu-se
utile mai ales pentru viitoarele generatii de albine, dar si pentru om
prin surplusul de polen ce-l adun.
Datorit hrniciei lor, albinele s-au dezvoltat de-a lungul timpului,
putnd s Iie acum clasiIicate dup cum am artat pe specii si rase.
90
ION TURNEA
49
lbinele au o viat de Iamilie Ioarte bine organizat. Dac
Adeschidem un stup ptrundem ntr-o lume a muzicii, a
poeziei, dar nacelasi timp ntr-o lume a stiintelor exacte.
Doar n Iamilia acestor mici vietti armonia muzical si poezia
dau mna cu logica, cu stiintele exacte.
E atta poezie, e atta muzic n Iiecare cmrut a Iagurelui de
miere, e atta viat n Iiecare celul unde triesc primii zori oule,
larvele, puietul si totusi atta ntelepciune, atta stiint, atta
perIectiune.
Fiecare individ al Iamiliei de albine are o misiune. Niciunul nu se
pierde n amnuntele clipelor desarte, pretuind si Icnd util Iiecare
moment. Albinele lucrtoare nteleg cntecul Ilorilor si adun esenta
Iiecrui paradis parIumat, druind mai apoi diamantele culese
albinelor lucrtoare ce ngrijesc de stup. Doicile, o alt categorie a
albinelor lucrtoare, hrnesc puietul. Matca si trntorul ndeplinesc
rolul de reproducere n viata Iamiliei lor.
Stupul albinei ascunde atta magie, e un paradis unde curge lapte
si miere, un paradis plin de viat si ntelepciune.
Cromatica albinei, galben si negru e plin de simbol. Am putea
considera c Dumnezeu a pictat-o astIel tinnd cont de dou lucruri,
lumina produselor muncii ei si ntunericul locuintei acesteia, locuint
ncrcat ns de soare prin lumea ce o ascunde. Negrul ar putea s Iie
asociat si cu lumea desart a acestui paradis pmntesc, paradis n
care albinele creeaz perle ale nemuririi. Galbenul e oglinda mierii,
aurul dulce ce aduce atta primvar n natur si n suIletul omenesc.
,Cuibul Iamiliei de albine este compus din ctiva Iaguri de cear.
Motto.
,Dac vrei s asculti mintea unui om,
ascult-i cuvintele.' (Proverbe, Zictori,
Ghicitori, Ed. Steaua Nordului, Constanta,
2008, pag. 110)
Dac vrei s ptrun:i intelepciunea
albinei, cunoate-i viata.
ION TURNEA
50
Fiecare Iagure este Iormat din mii de celule de Iorm hexagonal,
asezate pe ambele prti ale peretelui comun din mijloc. Fundul
celulei se compune din trei romburi care servesc ca o parte de Iund
pentru trei celule, asezate pe Iata opus a Iagurelui. Se deosebesc:
celulele de albine n care cresc albinele lucrtoare (cu diametrul de 5,
38 - 5, 42 mm si adncimea de 10 - 12 mm), celulele de trntori care
servesc pentru cresterea trntorilor (cu diametrul de 6, 25 - 7, 00 mm)
si cu adncimea de 13 - 16 mm) si botcile ncare se cresc mtcile.
n celulele de albine lucrtoare, albinele depoziteaz miere si
pstur, n cele de trntori, miere si Ioarte rar pstur. Albinele
construiesc botcile numai pentru cresterea mtcilor, distrugndu-le
91
apoi.'
Celulele n care creste puietul de albine lucrtoare au Iorma
hexagonal, celulele n care se dezvolt trntorii sunt mai mari si mai
adnci, iar cele n care se dezvolt celulele de matc sau botcile sunt
cilindrice, iar la exterior au Iorm de ghind.
,Botca seamn bine cu Iorma unei ghinde mari, ce st n pozitie
92
vertical.'
,n cuib se gsesc dou Iorme de botci: botci de roire si botci de
salvare. Primele sunt cldite de albine atunci cnd Iamilia urmeaz
un roi si sunt situate obisnuit pe marginile laterale si de jos ale
Iagurilor. Albinele cldesc de obicei botcile de salvare pe supraIata
de mijloc a Iagurilor, prin modiIicarea celulelor lucrtoare, n care se
aIl ou sau larve tinere, atunci cnd Iamilia a pierdut matca. Botcile
se gsesc n stup numai cnd n Iamilie se cresc mtci. Dup iesirea
93
mtcilor, albinele distrug botcile.'
Pe lng aceste Iorme principale de celule, albinele construiesc
niste celule de tranzitie ntre celulele de albine si celulele mari de
trntori. Aceste celule au Iorme neregulate. Tot Iorme neregulate au
si celulele mrginase datorit crora Iagurii se pot prinde de
sipculitele ramei. n aceste celule albinele depoziteaz mierea.
91
A. A. Climentov, Apicultura, Ed. de stat pt. lit. stiintiIic, Bucuresti, 1952,
pag. 17
92
ConstantinHristea, L. Pdurean, L. S. A. B. C...Apicol, vol. II, Editura Agro-
93
I. Barac, Foti, N. Popa, Al. Snduleac, Creterea albinelor, ed. Agro-Silvic,
ION TURNEA
51
,n stupii sistematici, albinele cldesc Iagurii pe Ioile de Iagure
artiIicial, care sunt niste Ioi subtiri de cear cu adncituri imprimate,
94
asemntoare Iundurilor de celule din Iagurii clditi de albine.'
,n scorburi sau stupi primitivi, Iagurii
sunt Iixati direct de tavan si peretii laterali,
95
deci nu pot Ii scosi Ir a-i degrada.'
Pentru ca o Iamilie de albine s se
dezvolte normal, cuibul trebuie s Iie
alctuit din Iaguri clditi drept si regulat.
n Iiecare primvar celulele Iagurilor din cuiburi sunt ocupate de
puiet, de ou, larve, nimIe, celule cpcite.
La nceput de primvar, n viata Iamiliei de albine are loc si
zborul de curtire. Acest zbor se eIectueaz cnd temperatura aerului
este de minimum 12 C. Acest zbor are ca scop eliminarea resturilor
alimentelor nedigerate din organismul albinelor si are loc la sIrsitul
lunii Iebruarie sau nceputul lunii martie.
,Albinele lucrtoare desIsoar o
activitate complex, speciIic vietii
colective, conditionat de starea
Iamiliei nIunctie de sezon.
Activitatea albinelor are loc nstup
94
pag. 18
95
Fagurii cu celule de albine au grosimea de 25 mm. Spatiul ntre
Iagurii vecini este de 12 mm. ntre peretii din mijloc ai Iagurilor
vecini distanta este de 37 mm. n cazul n care distanta va Ii mrit
mai mult, albinele vor construi n spatiul dintre Iaguri, un Iagure
suplimentar, iar dac distanta va Ii mai mic vor roade din peretii
celulelor.
Fagurele cu celule de albine, ntr-o ram standard, cu
dimensiunile de 435 X300 mm, contine njur de 8000 de celule.
ION TURNEA
52
96
si n aIara acestuia.'
,Familia de albine petrece un sezon activ n tara noastr din martie
pn n octombrie si o perioad de relativ inactivitate din noiembrie
pn n Iebruarie. n aceste conditii, vara calendaristic este pentru
albine o permanent toamn: toate activittile Iamiliei se
concentreaz asupra procurrii de rezerve de hran si acumularea lor
97
n Iaguri.'
Dezvoltarea Iamiliei de albine cunoaste sase perioade: cresterea
albinelor de iernare, etap care ncepe cu luna august si care se
datoreaz scderii culesului de nectar si polen, reducerii activittii de
zbor, intensittii cresterii puietului, izgonirii trntorilor; repausul de
iarn, etap ce se datoreaz temperaturilor sczute, sub 8 C ce
determin albina s prseasc Iagurii mrginasi si s se
ngrmdeasc pe cei din dreptul urdinisului Iormnd un ghem
alctuit din matc, ncojurat de albinele tinere ce produc cldur
prin miscri si zumzet, apoi albine btrne ce alctuiesc coaja
ghemului; nlocuirea albinelor de iarn, etap n care temperatura
ajunge n mijlocul ghemului pn la 35C; cresterea populatiei
Iamiliilor, o etap ce const n nlocuirea albinelor btrne cu cele
tinere, roirea, etap ce are loc n lunile iunie si iulie si culesul.
Puterea Iamiliei de albine depinde de numrul mare al acestora pe
timpul culesurilor, din aceast cauz, dac Iamilia e slab numeric
dup iernat, productia e slab.
Dup primul cules de nectar
de la sIrsitul primverii,
activitate desIsurat de
albinele lucrtoare n aIara
stupului, apare instinctul de
cldit. AstIel se noiesc Iagurii
pentru noile generatii de puiet,
96 ,
Alexandrina Adler, Cleopatra Rusu, Alexandru Sabu Carmen Lia Sptaru,
27
97
Asociatia cresctorilor de albine din Romnia, Manualul apicultorului,
Editia a IX-a, ed. Crepuscul, Bucuresti, 2007, pag. 36
ION TURNEA
53
mai ales c n timpul culesului, glandele ceriere a albinelor se
dezvolt timp de dou pn la trei sptmni, dup care urmeaz o
perioad de cdere a acestora.
Albina lucrtoare pe lng activitatea desIsurat n aIara
stupului, desIsoar multe activitti si n stup. AstIel ea are mai multe
atributii, de cercetas, ce odat ntoars n stup descrie pe Iagure un
cerc de Iiguri geometrice ntr-un dans circular cu rolul de a indica
surse aIlate la maxim 100 m de stup, iar pentru a indica surse aIlate la
mai mult de 100 m si agit abdomenul n stnga si n dreapta, de
paznic, cnd atac si nteap orice Iel de inamic, de curtitoare,
Iiindc ndeprteaz din stup resturile de Iaguri czuti, de
ventilatoare, cci n vreme de canicul la urdinis, bate din aripi, de
sanitar, ce elimin din stup cadavrele musaIirilor nepoItiti sau
larvelor moarte.
Pentru o bun productivitate apicultorii trebuie s lucreze cu
Iamilii mari de albine.
nmultirea Iamiliilor
de albine se poate
realiza pe calea roirii
naturale si artiIiciale.
Roi r ea nat ur al
const n nmultirea
Iamiliilor de albine prin
divizare. O parte din
albinele tinere mpre-
un cu matca si trntorii
pleac n cutarea unui
nou adpost, prsind
stupul. Aceast etap
din viata Iamiliei de
albine are avantajul c dintr-o Iamilie de albine se pot obtine ntre
unu pn la patru roiuri.
,Roiurile timpurii prsesc Iamilia mam cu aproximativ 50 de
zile naintea culesului principal. Aceste roiuri dispun de timp
suIicient ca pn la culesul principal s se ntreasc, deoarece n
acest interval se pot prsi dou generatii de albine.
ION TURNEA
54
n aceste conditii roiurile
timpurii pot s valoriIice culesurile
n mod corespunztor. Familiile
mam din care roiurile timpurii au
iesit dispun si ele de timp suIicient
98
pentru reIacerea lor.'
Dup ce albinele din roiul
natural sunt asezate n noul adpost
ncep o intens activitate de
construire a Iagurilor si particip
activ la culesurile mai trzii.
Roirile trzii au loc cu cinci zile
nainte de culesul principal, putnd
s valoriIice culesul datorit
energiei lor deosebite.
Exist si situatii n care roiurile prsesc stupul la nceputul
culesului. Acest lucru e neIast att pentru ele, ct si pentru Iamiliile de
baz. Culesul e neproductiv n aceast situatie si se pierd importante
cantitti de miere.
Roiurile mai
pot s Iie pri-
mare, cu matc
btrn, secun-
dare, tertiare,
si mpl e, cu o
singur matc,
compuse, alc-
tuite din mai
multe roiuri ce
provin de la o
singur Iamilie.
98
Cora Rosenthal, Lucrri in stupin, ed. Ceres, Bucuresti, 1973, pag. 161
ION TURNEA
55
Dup cpcirea primei botci are loc iesirea roiurilor naturale, iar
albinele care roiesc si umplu gusile cu miere naintea prsirii
stupului.
Prin prinderea roiurilor naturale se pot obtine ntre unu si patru
roiuri cu mtci de calitate.
,Roirea artiIicial se bazeaz pe roirea natural cu diIerenta c nu
se las Iamilia de albine s roiasc, ci nc nainte de a intra n
Irigurile roirii se aplic diIerite posibilitti de sporire a eIectivului.
Roirea artiIicial Iat de cea natural, prezint o serie de avantaje: se
100
pot Iorma Iamilii n numrul dorit.'
Dezavantajele roirii artiIiciale ar Ii acelea c roiul se poate
depopula, Iiindc are ovitalitate mai sczut dect a unui roi natural.
Exist diIerite metode de nmultire a Iamiliilor de albine.
Roirea artiIicial se poate realiza si prin divizare, scotndu-se ntr-
o zi nsorit, dintr-o Iamilie puternic, jumtate din ramele cu puiet si
albinele care-l acoper, punndu-le ntr-un stup nou sau prin mutare
simpl, ce const n mutarea ramelor cu puiet necpcit si albinele ce
le acoper, ntr-o zi nsorit, cnd majoritatea albinelor zburtoare nu
sunt n stup, ntr-un alt stup.
Roirea prin stolonare se realizez prin ridicarea ramelor cu puiet
cpcit si a albinelor ce-l acoper si mutarea n stupii pregtiti
special. Aceast roire ,se practic n stupinele cu sarcini mari de
101
nmultire.'
naintea roirii Iamilia de
albine se pregteste prin
cldirea mai multor botci,
albinele lucrtoare Iormeaz
99
,barb' , adic se adun mai
multe albine n Iorm de
ciorchine, matca este hrnit
mai putin, existenta multor
albine doici.
99
Apicultur i Sericicultur, Ed. Didactic si Pedagogic, Buc. 1983, pag. 65
100
101
ION TURNEA
56
Roirea prin metoda evantai se realizeaz prin lsarea Ir matc a
Iamiliei destinate roirii, prin scoaterea acesteia din stup mpreun cu
o ram de puiet si miere, dar si un Iagur artiIicial si mutarea acestora
ntr-un stup nou.
,Metoda roiului pachet constituie obiectul unui comert larg n
partea de nord a S.U.A. unde se practic sacriIicarea Iamiliilor de
albine, toamna si repopularea stupilor, primvara, cu roiuri aduse din
102
regiunile sudice.' Obligatoriu este ca Iiecare roi-pachet s aib n
interiorul lui o matc.
Roirea artiIicial intensiv simpliIicat se bazeaz pe
determinarea unei Iamilii de albine s se pregteasc de roire
natural.
Formarea roiurilor din nuclee se poate Iace dup nIlorirea
salcmului. Se mpart Iagurii cu puiet din Iamiliile puternice, cti
Iaguri, attea nuclee. ,Nucleele se aseaz apoi n stupi sau ldite de
103
transportat rame.' Ramele se transport ntr-o camer rcoroas
unde sunt tinute ntre 36 si 48 de ore, pe urm se scot din camer si se
aseaz n apropierea stupinei, n locul unde albinele si eIectueaz
zborul. Celor mai populati Iaguri, n urma acestei proceduri, li se
altoieste o botc seara.
Calitatea Iamililor de albine depinde si de vrsta mtcilor. ,Unii
din cresctorii de albine si procur mtcile tinere de care au nevoie
104
recurgnd la roirea natural.'
,Denumirea de matc se d
acelei insecte din colectivitatea
unei colonii, de obicei unic n
stup, care asigur continuitatea
speciei. Numai ea este n stare s
dea ou Iecundate din care s se
nasc albine. n aIar de
depunera oulelor, matca, prin
102
AlexandrinaAdler, Cleopatra Rusu, Alexandru Sabu, Carmen Lia Sptaru,
69
ION TURNEA
57
prezenta ei permanent n cuib, d albinelor din colonie siguranta
unei continuitti de vietuire. Albinele simt aceast prezent, cci
odat cu schimbul de hran si transmit una alteia substanta de matc
105
pe care o secret glandele ei mandibulare.' Dac matca lipseste din
Iamilia de albine, acestea o caut dou, trei ore, cu mare zarv, apoi se
pregtesc s-si creasc o nou matc.
Albinele lucrtoare desi au organele de reproducere, nu pot s
Iac acest lucru, deoarece acestea sunt Ioarte putin dezvoltate. Ele
ocup alt rol n viata Iamiliei de albine dup cum am artat mai sus, de
culegtoare, cercettoare, pzire, aprare, doici, ventilatoare, sanitar.
,Trntorul reprezint n
colonie elementul sexual
ma s c u l , c a r e a s i g u r
Iecundarea mtcii si deci
perpetuarea n timp a speciei.
|.| nItisarea lui se impune
prin masivitate corporal, cci
este de peste dou ori mai
mare si mai greu dect
albinele coloniei. |.|
Pentru a-i putea creste astIel, albinele cldesc Iaguri cu celule mult
106
mai mari Iat de cele cldite pentru albinele lucrtoare.' Ei nu pot
tri orict hrana ar avea dect n colectivitatea stupului.
n stup mai au si rolul de a prelucra nectarul adus de albinele
lucrtoare prin eliminarea cantittii de ap din nectar pentru

maturarea mierii. Prigonirea acestora de ctre albine se Iace datorit
unui reIlex alimentar ce apare la albinele culegtoare mai mari de
103
104.
105.
ConstantinHristea, L. Pdurean, L. S. A. B. C...Apicol, vol. II, Editura
Agro-Silvic, Bucuresti, 1967, pag. 15
106.
Idem. Ibidem, pag. 324
ION TURNEA
58
douzeci de zile, cele tinere neparticipnd. Cnd albinele nu mai
gsesc hran pe cmp se dispenseaz de trntori.
Dup Iecundarea mtcii ce are loc n timpul zborului nuptial,
trntorul moare.
Viata Iamiliei de albine e Ioarte complex. PerIectiunea ei ntrece
cu mult viata oamenilor. Fiecare albin are misiunea ei de la care nu
se abate, Iiecare moment al schimbrilor climatice din natur are
importanta lui n desIsurarea activittii acestora. Doar cine nu
cunoaste ct de mare e aceast Iirav vietate nu are curiozitatea de a
ncerca s le ptrund viata si le consider nesemniIicative. Albina e
o adevrat zeita am putea spune prin adncimea Ipturii ei.
Ea e Iptura vesnic neobosit, cci ,pentru a obtine un kilogram de
miere |.| trebuie s adune nectarul din dou milioane de Ilori de
salcm, parcurgnd 40.000 de zboruri de la stup la cmpul cu Ilori,
ceea ce echivaleaz cu... ocolul Pmntului! Avnd n vedere Iaptul
c, ntr-un minut, o albin poate s polenizeze 24 de Ilori, un calcul
simplu ne arat c ea are nevoie de aproape 14.000 ore pentru a
107
produce un kilogram de miere!'
S-a dovedit stiintiIic Iaptul c
albinele posed o memorie a
locurilor, iesit din comun, tinnd
minte schita tuturor traseelor
Iavorabile spre zone cu Ilori bogate n
nectar. Totodat ele dispun de o asa
numit busol solar, care le ajut s
gseasc drumul cel mai scurt spre
tint.
Aceste calitti sunt dobndite n
urma unor antrenamente riguroase,
la care tinerele albine sunt supuse de
suratele lor cu experient. n
interiorul stupului, Iiecare adult
are opt ucenice.
107
EugeniaMoraru, Planeta vie, ed. Donaris, 2009, pag. 96
ION TURNEA
59
temperaturi de - 30 C datorit
ghemurilor uriase ce le Iormeaz n
jurul reginei.
Asadar viata Iamiliei de albine e
unic n acest univers.
Fiind insecte sociale dintre cele
mai evoluate, albinele realizeaz n
comun o serie de activitti utile
supravietuirii speciei: cresterea
urmasilor, adunarea si prelucrarea
hranei.
Att de bine organizat este
Iamilia de albine, cci se comport
asemenea unui organism unde
Iiecare organ are rolul su bine
deIinit, organ Ir de care nu este
posibil supravietuirea. Asa si Ir
Iiecare albin se pierde o parte din
vitalitatea stupului.
Albinele sunt cel mai bun
exemplu de convietuire n Iamilie si
pentru om.
108
EugeniaMoraru, Planeta vie, ed. Donaris, 2009, pag. 97
Acestea o nconjoar si
urmresc un Iel de balet al
proIesoarei, constnd n vibratii
diIerite ale aripilor si miscri
bine coordonate ale corpului.
Fiecare astIel de element |.|
corespunde unui detaliu din
activitatea de culegere a
108
nectarului.'
Albinele sunt singurele
I pt ur i ce r ezi st si l a
Specii de plante decorative
ce oIer Iamiliei de albine
culesuri de ntretinere, pn
la marile culesuri de salcm,
tei etc. despre care voi vorbi
n Capitolul
.
9 Resursele
melifere ale trii noatre
Narcise Ghiocei
Zambile Gladiole
ION TURNEA
60
Motto:
,Dac vrei s construieti un
vapor, s nu incepi prin a-i trimite pe
oameni dup lemne, cuie, unelte, sfori i
alte materiale. Invat-i intai s
tanfeasc dup marea indeprtat,
nesfarit.'
Antoin de Saint-Exupery,
Micul prinj
oar ndrgostitii de albine sunt cei care pot ptrunde n lumea
Dtainic a priscii. Ei triesc alturi de pretioasele insecte
toate bucuriile ce ti le oIer natura, de la zmbetul primei raze de
soare, primvara, ce aduce zborul pentru curtire a albinelor la
Iascinanta poveste a roirii, de la mireasma nIloririi la dansul
albinelor cu cele mai minunate printese ale pmntului, Ilorile, de la
aroma Iructelor coapte la viata ce se naste n interiorul stupului prin
intensiIicarea cresterii puietului, de la steluta de zpad czut din
vzduh peste prisac la soarele ce nclzeste ntregul stup indiIerent
de temperatura de aIar, ghemul.
Niciun om ce a privit apicultura doar ca pe o surs de cstig nu a
reusit s ptrud n lumea plin de enigme ce ti-o oIer viata
albinelor. A Iost nevoit s renunte, neavnd rbdare s-i nteleag
Irumusetea.
Asadar nu e nevoie s ncepi doar prin a-ti procura doar tehnologia
necesar cresterii albinelor, ci e nevoie de mult rbdare s poti
ptrunde n universul celor mai ntelepte insecte, s nveti s le
iubesti asa cum cei ce vor s devin marinari sunt sItuiti de scriitorul
Antoin de Saint-Exupery s nvete s iubeasc marea.
Pentru a pricepe mai bine universul plin de viat al priscii o s
prezint n acest subcapitol etapele cresterii albinelor n Iunctie de
ION TURNEA
61
CAPITOLUL5
TEHNOLOGIACRESTERII ALBINELOR
5.1. CALENDARULCRESTERII SI NGRI1IRII
ALBINELOR
anotimp.
,Sub inIluenta mediului, n cursul anului au loc n Iamilia de
albine modiIicri cantitative si calitative. Schimbrile albinelor n
Iamilie, sub raport numeric, sunt determinate att de conditiile
mediului exterior, ct si de conditiile ce se creeaz nssi n interiorul
109
cuibului.'
Anul apicol ncepe toamna odat cu perioada de crestere a
albinelor de iernare, perioad ce corespunde lunilor august-
septembrie.
n aceast perioad activitatea de zbor a albinelor se micsoreaz,
intensiIicndu-se cresterea puietului. Albinele ce sunt crescute n
aceast perioad pot tri 7-8 luni, spre deosebire de cele din sezon ce
triesc ntre 35-45 zile.
Tot n aceast perioad apare culesul de nectar si polen care totusi
nu depseste nivelul celui de la nceputul verii.
Matca depune ntre 600-800 de ou n 24 de ore n aceste luni de
toamn calendaristic.
Dup ultimul cules din sezonul de toamn ncepe pregtirea
pentru iernat.
Pregtirea pentru iernat se Iace avnd n vedere calitatea mtcilor,
puterea Iamiliilor, hrana necesar pentru iernare, organizarea
cuibului.
Tot n perioada de pregtire pentru iernat ,se asaz gratiile contra
110
soarecilor la urdinis, reductorul trecndu-se la Iaza mic.' , se
eIectueaz stmtorarea si mpachetarea cuiburilor, se veriIic
saltelutele.
n perioada repausului de iarn cnd temperatura scade, ouatul
mtcii si cresterea puietului nceteaz, iar albinele si micsoreaz
zborul.
Aceast perioad a repausului de iarn ncepe pe la sIrsitul
109
110
Harnaj, Manualul apicultorului, Redactia Publicatiilor Apicole, Buc. 1979, pag.
97
ION TURNEA
62
lunii octombrie si se termin n Iebruarie odat cu aparitia primului
puiet n cuib.
n perioada repausului de iarn dac temperatura scade sub 8
albinele Iormeaz ghemul de iarn ndreptul urdinisului.
Perioada nlocuirii albinelor de iarn ncepe odat cu aparitia
primului puiet n cuib.
Pn la zborul de curtire ce are loc primvara, matca depune ntre
20-100 ou, ns dup zborul de curtire si aparitia culesului de
nectar si polen, ouatul se intensiIic ajungnd la 1000 de ou n luna
aprilie si pn la 2000 de ou nluna iunie.
Primvara stuparul trebuie s Iac investigatii cu privire la starea
Iamiliei din stup. ,Dac n stup se aude un zumzet (bzit nIundat)
accentuat si continuu nseamn c matca a depus ou si cuibul este
Iormat. n coloniile (Iamiliile) n care acest zumzet este greu
perceptibil, nseamn c matca nc nu a nceput activitatea. n cazul
cnd nu se aude nimic chiar dac se loveste putin stupul, nseamn c
situatia nu este bun si se impune n acest caz o veriIicare mai
111
amnuntit.'
Dup aceast prim veriIicare
stuparul veriIic urdinisul care dac
este brumat n zilele Iriguroase
demonstreaz c n stup exist o
Iamilie puternic si o temperatur
corespunztoare pentru viata acesteia.
Urdinisul este al doilea pas care trebuie
investigat de apicultor primvara, cci
dac temperatura depseste 12 C la
urdinis si Iac apartia albinele pentru a-si
ncepe zborul de curtire.
Pentru a Iorta albinele s svrseasc
zborul de curtire, stuparul trebuie s
ridice podisorul si s lase capacele expuse
111
Ioan Savu, Creterea albinelor in gospodrie, Editura Ceres, Bucuresti,
1985, pag. 131, 132
ION TURNEA
63
la soare n asa Iel nct cldura s ptrund pn la ghem si s activeze
albinele care treptat se desprind de acesta si ias prin urdinisul
superior.
Zborul de curtire e necesar dup cum am mai mentionat, cci n
timpul lui albinele si curt intestinele.
Acest zbor nu dureaz mult, cci adesea vremea bun nu tine mult,
Iiind Ioarte schimbtoare primvara, oblignd albinele s se ntoarc
din nou nstup si s se prind iarsi n ghem.
nainte ca albinele s eIectueze zborul de curtire pentru
IortiIicarea organismului acestora se administreaz ap cald. Apa
cald Iavorizeaz zborul de curtire si iesirea din stup a albinelor. Apa
cald se poate administra utilizndu-se hrnitorul, veriIicndu-se cu
aceast ocazie starea acestuia.
Dup zborul de curtire se veriIic Iiecare stup cu scopul de a se
lua msurile necesare ajutorrii Iamiliilor de albine mai slabe.
Cnd temperatura aerului permite, apicultorul curt Iundul
stupului de reziduuri precum ceara.
Stuparul asigur mai apoi necesarul de pstur pn la aparitia
primului cules.
Odat cu trezirea naturii la viat, albinele ca niste prelungiri a
razelor de soare mngie primele Ilori, primii muguri de primvar.
Ct viat si relaxare simti n prisac urmrindu-le jocul.
AstIel n Iiecare primvar, am ptruns, nsotind zborul albinei
din Iloare n Iloare, ntr-o lume unic, un adevrat paradis al culorilor
si aromelor.
Fiecare Iloare are universul su, are misterul su. Albina este
insecta care reuseste s ptrund n lumea Iiecreia. Ea culege
ntelepciunea si nectarul miilor de colturi de rai ce-si deschid petalele
pentru ca aceasta s se mprtseasc din Ieerica lume a Irumusetilor.
Aceast lume Ieeric omul nu o poate ptrunde, nu e la Iel de
proIund ca albina.
Ct ntelepciune gseste albina n Iiecare palat al Ilorii, ct de
mult i este rspltit munca prin izvoarele cunoasterii ce i se dechid
cu Iiecare plant ce o adposteste.
Apicultorul ncearc s-i ptrund adncimea Iiintei, s-i studieze
misterul cercetrii Iiecrei Ilori, s se lumineze cu ntelepciunea
tainic a albinei.
ION TURNEA
64
Aroma de culori a naturii o primeste pe albin s Iie regina
paradisului terestru n Iiecare primvar, cci ea ajut la polenizarea
plantelor, contribuid astIel la succesiunea anotimpurilor.
Ct proIunzime ascunde natura, iar albina este aceea care poate
s ptrund aceast tain.
Albina este prototipul luminii ce boteaz n Iiecare primvar
plantele, ajutndu-le s dea rod. Galbenul ei, reIlectat si n produsele
muncii sale este aur pentru sntatea Iiecrui om.
De Iiecare dat cnd albinele srut n zborul lor natura, soarele
zmbeste mai puternic ca niciodat.
Acest zmbet de primvar al lui are sensul de a arta c tot ce
prea mort, a renscut, c viata n natur a primit din nou culoare si
mireasm.
Activitatea de var ncepe odat cu nIlorirea salcmului,
nceputul lunii mai. ndat cu nIlorirea salcmului si a teiului stupii
ncep culesul. ,Culesurile de salcm si tei sunt cele mai
112
importante...' si tocmai din aceast cauz nainte ca albinele s
ncep culesul de salcm si tei se va asigura spatiul
necesar depozitrii mierii nstupi.
Sal cmi i s au t ei i ncracati de Ilori si
trimit n Iiecare an vraja lor plin de arom peste
stupin invitnd harnicele albine s le srute
mu l t i me a d e s t e l e parIumate ascunse ntre
Irunze, n timp ce ei, Iericiti de viata ce palpit
n tot ce-i nconjoar, si nalt capetele n vzduh,
att de semet, nct ramurile lor par a tine n mn cerul cusut cu
inIinite Iire subtiri de mtase alb mpletite cu albastre Iire de saIir.
O Ieeric poezie poti tri n aceast perioad din an n stupin. E
suIicient s te rupi pentru o or de toate grijile si s triesti momentul
culegerii alturi de iubitele tale albine din prisac pentru ca s te
ncarci cu energie pozitiv pentru Ioarte mult vreme.
Un joc de luminite sgeteaz Ilorile n mii de linii si cerculete,
ntr-un dans al unei Iericiri eterne.
112
AlexandrinaAdler, Cleopatra Rusu, AlexandruSabu, Carmen Lia Sptaru,
Apicultur i Sericicultur, Editura Didactic si Pedagogic, Bucuresti, 1983,
pag.41
ION TURNEA
65
Nici nu se usuc lacrimile diminetii de pe cmpul nverzit si de pe
Iruntea plantelor nc adormite pn ce abinele anuntnd prin
strlucirea lor primele raze ale rsritului de soare si ncep
activitatea.
Vara cromatica albinei se mpleteste ziua cu lumina solar ce
mngie Ilorile, iar noaptea cu ochii stelelor ce veghez cmpul
adormit. Dungile negre ce picteaz corpul auriu al zeitelor soarelui si
stelelor aminteste de ntunericul greuttilor ce le asteapt pe
neobositele insecte n interiorul stupului pe timp de iarn sau n lupt
cu inamicii lor.
Cel mai important cules al albinelor are loc atunci cnd socul,
salcmul, teiul, sunt n Iloare.
E bine ns de stiut c e Ioarte important ca Iamilia de albine s
Iie aproape de baza meliIer
pentru ca productia culesului s
se tripleze chiar.
Atunci ,cnd se urmreste
culesul de man (o substant
zaharoas eliminat de insectele
care consum seva unor arbori,
ca stejar, pin, ienupr etc.), stupii
se vor aseza n locul unde se
observ un numr mare de
113
musuroaie de Iurnici.'
Dac apicultorii nceptori ,nu
au posibilitatea s se deplaseze n
diverse zone cu plante meliIere n
masiv, din cauza numrului redus
113
1985, pag. 168
114
Idem. Ibidem, pag. 168
ION TURNEA
66
de Iamilii de albine, pot Iolosi din plin Ilora existent n localitatea de
114
domiciliu saun jurul ei'
n Iiecare an orice Iloare si deschide petal dup petal asa cum o
carte se deschide Iil dup Iil invitnd insecata cunoasterii si
ntelepciunii s ptrund lumea parIumat si aromat a esteticii.
ConIorm celor prezentate pn acum n acest subacapitol, viata
Iamiliei de albine se poate mprtii npatru mari perioade.
Prima perioad se poate Iixa primvara. ncepnd cu sIrsitul lunii
Iebruarie, matca ncepe s depun ou n celule Iagurilor din mijlocul
ghemului, astIel aceast perioad const n nlocuirea albinelor
btrne care au iernat cu albine tinere abia iesite din celule. Pn n
luna aprilie toate albinele btrne sunt nlocuite, deoarece ndat ce
vremea se nclzeste matca depune pn la 1000 de ou pe zi.
Adoua perioad mai poate s Iie denumit si perioada de crestere.
n aceast perioad nectarul si polenul se gsesc din abundent,
matca e Ioarte bine hrnit, si Iac aparitia si trntorii, se desIsoar
roirea ncepnd cusIrsitul lunii mai pn n luna iunie.
Perioada a treia coincide cu pregtirea albinelor pentru iernare.
Pn s nceap aceast perioad toate albinele ce au participat la
culesurile de var mor si sunt nlocuite de cele care si Iac aparitia
ncepnd cu luna august, albine care nu s-au obosit n timpul
culesurilor si triesc pn primvara.
Perioada a patra este perioda iernrii, a Iormrii ghemului ce
ridic temperatura n interiorul stupului indiIerent de temperaturile
sczute de aIar.
Calendarul lucrrilor apicole ns poate s Iie structurat si pe luni.
n luna ianuarie se supravegeaz prin controale auditive,
sptmnale, modul de iernare a Iamiliilor de albine, se oIer
protectie contra duntorilor, se protejeaz stupii mpotriva
curentilor, vnturilor, prin perdele de protectie ce pot s Iie coceni,
tulpini de Iloarea soarelui, stuI, papur etc. se ndeprteaz Ir
zgomot zpada de pe scndurile de zbor ale stupilor, se desIund
urdinisurile de albinele moarte, se repar, dezinIecteaz inventarul
apicol, se Iixeaz Iagurii artiIiciali n rame pentru sezonul urmtor, se
achizitioneaz noi utilaje, se pot conIectiona si alti stupi.
ION TURNEA
67
Februarie este luna n care trebuie o supraveghere mult mai atent
a Ielului de iernare a albinelor tot prin controale auditive, lovirea
usoar a stupului si ascultarea vietii ce palpit nuntru, pregtirea
pentru zborul de curtire a Iamiliilor de albine, continuarea rezolvrii
inventarului apicol.
Luna martie ncepe prin supravegerea atent a zborului de
curtire, tratamente pentru combaterea bolilor si duntorilor dac
este cazul, deplasarea stupilor pentru culesurile timpurii, prevenirea
Iurtisagurilor ntre Iamilile de albine.
ncepnd cu luna aprilie se IortiIic Iamiliile slabe de albine, se
lrgesc cuiburile cu Iaguri clditi si artiIiciali, se instaleaz
colectoarele de polen, introducerea Iagurilor cu celule pentru
trntori, celule mult mai mari dect cele pentru mtci si albine
lucrtoare, extragerea si conditionarea de la stupii necorespunztori
a cantittii de cear, transportul stupilor n livezile cu pomi n vederea
culesului si polenizrii.
n luna mai se continu lrgirea cuibului de puiet, pregtirea
Iamiliei de albine pentru valoriIicarea optim a culesului nectarului
de salcm, tei, asigurarea depozitrii acestuia, instalarea
colectoarelor de polen, cresterea artiIicial a mtcilor, instalarea
topitorului de cear de tip solar, extragerea mierii, organizarea
transporturilor pentru culesul urmtor.
Lucrrile apicole din luna iunie ncep prin extragerea si
conditionarea mierii de salcm dar si asigurarea rezervelor de miere
pentru iarna urmtoare, se controleaz puterea Iamiliei de albine,
ntrirea Iamiliilor noi Iormate ca urmare a roirilor, extragerea de
cear.
n iulie se ntresc Iamiliile de albine din lunile precedente,
recoltarea si extragerea mierii din culesurile de var, revizia general
a cuiburilor, pregtirea si transportarea stupilor noaptea, asigurn-
du-le aerisirea, pentru culesul de ntretinere, Inete, bostnrii etc.
August este luna n care se recolteaz si se extrage mierea
culesurilor trzii, se deplaseaz stupii pentru culesurile trzii, se
valoriIic produsele apicole provenite dinculesurile anterioare.
ncepnd cu luna septembrie, desi se continu culesul trziu, se
mpacheteaz cuibul mpotriva schimbrilor bruste a temperaturii,
ION TURNEA
68
se iau msuri pentru eliminarea umezelii din stup pe timp de iarn, se
revizuiesc utilajele si ustensilele, pregtindu-le astIel pentru sezonul
urmtor.
n luna octombrie se previne atacul roztoarelor prin instalarea
unor grtare sau plase metalice la urdinisul stupului, se stimuleaz si
supravegheaz zborurile de curtire a albinelor, se conIectioneaz
adposturi improvizate pentru protejarea stupilor n perioada de
iarn, se conIectioneaz si instaleaz perdele de coceni, stuI, papur
etc.
Luna noiembrie ncepe prin eIectuarea ultimului control n stup si
rezolvarea unor eventuale deIiciente, se aseaz stupii n adpostul
improvizat, se suprvegheaz zborurile trzii.
n decembrie se supravegheaz si se controleaz sptmnal
starea stupilor mpachetati pentru iernat, se repar utilajele,
ustensilele.
Calendarul lucrrilor apicole este Ioarte important, deoarece are
,menirea s aminteasc celor interesati ce trebuie si cnd trebuie s
eIectueze anumite operatii si cu ce mijloace pot Ii acestea duse la
115
ndeplinire.'
Si dac am nceput acest subcapitol cu un motto n care am citat
cteva vorbe pline de ntelepciune ale scriitorului Antoin de Saint-
Exupery, voi ncheia acest subcapitol cu alte cteva gnduri ale
aceluiasi scriitor: ,Nu poti vedea bine dect cu inima. Esentialul este
invizibil pentru ochi.' (Micul print); ,Nu iubi primvara, ci
nItisarea unei anumite Ilori n care primvara s-a nchis; nu iubi
dragostea, ci pe cel n care se ntruchipeaz.' (Citadela); ,Nu
cunoastem dect ceea ce mblnzim. Iar oamenii nu mai au timp s
cunoasc nimic. Cumpr lucruri de gata de la neguttori. Cum ns
nu exist neguttori de prieteni, oamenii nu mai au prieteni.' (Micul
print).
Apicultorul este acel om care trieste sensibilitatea lucrurilor
acestei vieti, el e cel care vede cu ochii inimii si ptrunde mpreun cu
albina lui iubit esenta dragostei.
115
1985, pag. 223
ION TURNEA
69
Tot apicultorul e cel care cunoaste proIunzimea ntelepciunii, cci
cine altul e prietenul, mblnzitorul insectelor cunoasterii dac nu el.
Acest om al celor mai adnci lucruri ale vietii e exemplul
adevratei prietenii, cunosctorul esentei iubirii, cci doar el a nvtat
ce nseamn devotamentul din viata bine organizat a Iamiliei de
albine, doar el cunoaste puterea sacriIiciului pentru mplinirea unei
misiuni prin observarea atent a muncii albinelor din timpul
culesurilor, majoritatea albinelor lucrtoare trind doar pentru
aceast menire.
Si pentru ca totul s Iie perIect apicultorul se identiIic cu cea de la
care a nvtat ce nseamn s triesti intens si Iolositor toate
momentele vietii, se identiIic cu prietena mblnzit de el si care la
rndul ei l-a mblnzit. Relatia dintre ei nu este asemenea altor relatii
ce se stabileste ntre cresctorii de ovine, bovine de exemplu, stpn
si necuvnttoare, relatia lor se bazeaz pe o strns prietenie.
Nu putem cunoaste Iericirea acestei vieti dect atunci cnd
ntelegem sensibilitatea Iiecrui lucru, orict de nensemnat ar prea,
nu putem ntelege Iericirea aceste vieti pn nu pretuim Iiecare clip.
Apicultorul s-a adncit n aceast Iericire prin comunicarea lui
spiritual cu insecta cunoasterii, albina, cci doar de la neostenita
albin a nvtat pretuirea Iiecrei clipe simtindu-i n acelasi timp
parIumul, aroma Iericirii asa cum o simte sInta insect ptrunznd
n lumea Iiecrei Ilori.
Doar admirnd-o pe aceast mesager a ntelepciunii apicultorul a
simtit n adncul constiintei suIletului su c ,Pentru a exista un
copac nIlorit, trebuie mai nti s existe un copac, iar pentru a exista
un om Iericit, trebuie nainte de toate s Iie un om.' (Antoin de Saint-
Exupery, Citadela)
ION TURNEA
70
ntr-un stup sunt adunate si asezate toate Irumusetile universului.
Soarele ce guverneaz perIectiunea celui mai pur univers, mierea,
lumineaz arhitectura unic a Iagurilor.
Galbenul polenului este simbolul vietii, verdele primverii, aurul
verde al existentei. Polenul nsuIleteste Iloarea, e galbenul luminii
dttoare de viat n interiorul stupului, e marele element de la care s-
ar putea naste vesnicia, cci doar el e medicul oamenilor n diverse
aIectiuni.
Ce miracol mai mare dect Irumusetea naturii si taina vietii ar
putea exista? Niciunul. Acest miracol este tesut cu Iir de aur de ctre
albine. Asa au aprut vi adnci, Iagurii, n care se vars ruri de
miere, munti nalti, ceara, arme mpotriva dusmanilor, cci de
nenumrate ori si mbrac albinele dusmanii ncear.
Stupul e o mic cmrut construit de mna omului ce ascunde n
interior un mare univers, un univers creat de cele mai ntelepte
insecte, un univers al perIectiunii.
,n cele cteva zeci de milioane de ani de cnd albinele vietuiesc
n colonii organizate, ele au trit protejate n scorburile arborilor
btrni, care le-au asigurat un adpost cu nvelis cldut, cci arborele
nsusi are propria lui cldur. n aceast situatie ele nu au mai avut
nevoie s-si creeze un sistem propriu de aprare exterioar. Albinele
nu s-au pregtit organic pentru asa ceva, nu si-au pus iscusinta la
ncercare. De ce atta munca, cnd au gsit totul de-a gata, n
scorbur, locul ideal de adpostire a ntregii colonii si a agoniselii
strnse n timpul cald al verii cu Ilori ncrcate cu nectar si polen?
Albinele deci si-au ales n mod deliberat locul cel mai potrivit pentru
buna lor vietuire, scorburile arborilor btrni din ntinsul pdurii.
Omul, observnd, aceast nclinare, aceste preIerinte ale albinelor
de a-si organiza viata n scorburi, a tiat trunchiuri gunoase, le-a ars
putregaiul din interior si a Icut primii stupi din scoarta ce a rmas
tare. n aceste zise buduroaie, omul a pus roirile prinse Iormndu-si
116
propria stupin alturi de cas.'
116
C. Hristea, Stupritul nou, EdituraA.C.A. Bucure;ti, 1978, pag. 119, 120
ION TURNEA
71
5.2. ORGANIZAREA
SI PRACTICAREASTUPRITULUI
Dup cum am mentionat mai sus albinele sunt insectele ce si
stabilesc adpostul, n mod natural, n scorburi de copaci, crpturi
de stnci, stlpi, poduri sau n alte locuri pozitionate n asa Iel nct s
le oIere protectie mpotriva interperiilor.
Omul a adus albinele n preajma locuintei sale nc din vechime,
ncercnd prin acest lucru s valoriIice produsele oIerite de albine.
Principalul inventar apicol e reprezentat de stupi.
IndiIerent de structura unui stup, Iie c e conIectionat primitiv, din
scoart de copac sau nuiele de rchit, Iie c este un stup sistematic,
are rolul de a proteja Iamilia de albine, de a Ii nvelisul Iamiliei.
Asa cum nvelisul corporal al albinelor, nvelis Icut din chitin, le
apr, protejeaz organele interne, asa si stupul are rol de protectie a
ntregii Iamilii de albine, a muncii lor. Dac n interiorul Iiecrui
nvelis corporal bate o inim ce mentine viata si n interiorul Iiecrui
stup bate o inim, o inim comun, inima Iamiliei de albine.
ntr-un stup Iagurii sunt scheletul de sustinere a coloniei, spune
ConstantinL. Hristea nlucrarea Stupritul nou.
Albinele si Iormeaz cuibul n stupi, tot n stupi ele se dezvolt
desIsurnd activitti speciIice cum ar Ii: cldirea Iagurilor, mierea,
nectarul, polenul, propolisul, cresterea larvelor.
Ele se apuc de clditul Iagurilor ntr-un stup doar dup ce s-au
asezat n Iorm de ciorchine, un ciorchine asemntor cu cel n care
ele se aIlau n stare de roi.
Stupii sunt conIectionati de om pentru adpostirea albinelor.
Materialul din care sunt construiti stupii poate s Iie lemn sau
poliuretan. Omul a Icut stupi initial n vederea exploatrii
economice a albinelor. Mai trziu pasionatii de albine au conIectionat
stupi pentru studierea vietii acestora.
Pentru nceput albinele au Iost adpostite n stupi simpli
(trunchiuri de copaci scobite, cosnite). n acesti stupi nu era posibil
interventia omului datorit Iaptului c Iagurii erau Iicsi si nu se
puteau lua, mierea nu se putea extrage si reIolosi.
Astzi se utilizeaz stupi sistematici, cu rame mobile. Acesti stupi
Iac posibil interventia omului n cuibul albinelor si d posibilitatea
acestuia s Ioloseasc rational toate produsele apicole.
Un stup, indiIerent de tipul lui, orizontal, vertical cu magazine sau
multietajat trebuie s asigure Iamiliei de albine anumite conditii
ION TURNEA
72
cum ar Ii: s protejeze colonia de ploaie, zpad, viscol, vnt, curenti
de aer, umezeal, arsit, cu alte cuvinte s o Iereasc de toate
capriciile Ienomenelor din natur; volumul acestuia s Iie suIicient
de ncptor pentru a asigura spatiul necesar dezvoltrii Iamiliei de
albine si a depozitrii rezervelor de miere si pstur, la nevoie
adugarea de rame sau corpuri n Iunctie de dezvoltarea coloniei pe
timpul anului si de evolutia culesurilor. Totodat stupul e necesar s
aib o greutate care s permit transportul acestuia cu usurint
dintr-un loc n altul, dar s Iie construit si dintr-un material rezistent,
ns usor, lemn sau poliuretan pentru a oIeri protectie albinelor. E
bine ca dimensiunile constructive ale prtilor componente dintr-un
stup s Iie standard, pentru a nlesni Iolosirea materialelor apicole ce
sunt comercializate n magazinele de specialitate. Dispunerea
ramelor, podisoarelor, diaIragmelor, corpurilor si a altor accesorii
ntr-un stup nu auvoie s stnjeneasc activitatea Iamiliei de albine.
Obiectivul principal al activittii desIsurate ntr-o stupin este
realizarea unor Iamilii puternice de albine, capabile s valoriIice
culesul n conditii optime. Pentru ca acest lucru s Iie posibil trebuie
avut n vedere c ntr-o prisac este important ca stupii s Iie de
acelasi tip, de aceleasi dimesiuni, cu ram unic.
Un stup, indiIerent de tip este alctuit din urmtoarele prti
principale, Iixe sau mobile: corpul sau cuibul, Iundul si acoperisul,
catul sau magazinul. Acestor prti principale li se poate aduga
optional diaIragme, hrnitoare, gratii si alte accesorii Iolosite ntr-un
scop sau altul.
,Trunchiurile de copaci btrni si scorburosi erau curtate de
putreziciune pn la coaj, arse pe dinuntru pentru dezinIectare, iar
apoi li se puneau nuntru niste sipci de-a curmezisul denumite
pretculite, de care albinele legau Iagurii clditi. n partea de jos se
lsa o deschidere de circulatie denumit urdinis |.| Asa au mers
lucrurile secole la rnd, pn acum 350 de ani cnd ntr-o insul din
arhipeleagul Cicladelor grecesti, un stupar cu dragoste de albine le-a
salvat viata: a pus ntr-o lad cteva betisoare de care a legat Isii de
Iaguri, pentru a da albinelor o ndrumare de directie unde s cldeasc
restul Iagurilor |.| vestea s-a rspndit n toat lumea si astIel s-a
117
Icut primul pas spre apicultura rational.'
ION TURNEA
73
117
C. Hristea, Stupritul nou, Editura A.C.A. Bucuresti, 1978, pag. 298, 299
,Stupul sistematic a Iost inventat de renumitul apicultor rus P. I.
Procopovici n anul 1814. Primul stup era construit din scnduri n
Iorm de lad nalt, dreptunghiular, cu trei compartimente care se
nchideau cu capace mobile, pstrndu-se o distant de 8 mm, att
ntre rame, ct si ntre Iaguri si capacele compartimentelor. O
asemenea distant asigur trecerea albinelor, iar n acest spatiu
albinele nu cldesc Iaguri. Inventarea stupului cu rame a dat
posibilitatea apicultorilor s intervin activ n viata si munca Iamiliei
de albine si s mbuntteasc ngrijirea albinelor. De pe atunci,
apicultorii din toate trile au construit, dup modelul stupului lui
Procopovici, multe si Ielurite modele de stupi sistematici: stupii au
nceput s se deschid pe deasupra, s-au Icut rame suspendate, iar
118
diIeritele prti ale stupului au nceput s Iie detasabile.'
,n anul 1838, apicultorul Ian Dzerzon a construit si el primul stup
cu rame mobile. Abia n 1851, un american, Langstroth obtine un
brevet de inventie pentru stupul care are un sistem vertical de
mnuire a ramelor si cu capac ce se deschide deasupra. La cteva luni
dup Langstroth, Brlepsch a inventat un stup la Iel cu cel american,
119
dar care se deschide din spate.'
Denumirea pe care o poart albinritul practicat n astIel de stupi
este de stuprit sistematic.
n tara noastr sunt utilizati stupi orizontali, stupi cu pereti simpli,
cu 12 rame sau stupi multietajati.
Volumul unui stup orizontal este
Ioarte mare, asigurnd Iamilei de albine
o bun dezvoltare.
,La stupul orizontal se procedeaz la
asigurarea spatiului corespunztor prin
introducerea de Iaguri clditi. Lrigirea
cuibului se poate realiza treptat, pe
120
msura necesittilor.'
118
A. A.Climentov, Apicultura, Ed. de stat pt. lit. stiintiIic, Bucuresti, 1952,
pag. 33
119
Ing. V. Petrus, si ing. I. Oprisan, Apicultura i ba:a melifer, Ed. Agro-
ION TURNEA
74
Fagurii ar trebui s se delimiteze n Iaguri cu puiet si Iaguri cu
provizii la nceputul culesului.
Stupul standardizat de tip orizontal pentru douzeci de rame este
realizat conIorm STAS 4170 / 1962. Acest stup este realizat din
scndur de 25 mm grosime si are Iundul Iix conIectionat din
scnduri ncheiate ntre ele n Ialturi, asezate n lungimea stupului, iar
corpul dinscnduri asezate longitudinal, ncheiate nIalt simplu.
Ramele de cuib si de magazin ale stupului orizontal cu douzeci de
rame au aceleasi dimensiuni, ntrebuintndu-se att pentru cresterea
puietului, ct si pentru depozitarea mierii.
,Ministerul Agriculturii
din R. S. S. U. a adoptat ca
stup standard, stupul
orizontal cu douzeci de
rame, cu dimensiunile 435
X 300 mm. Corpul acestui stup are urmtoarele dimensiuni
interioare: lungimea 760 mm, ltimea 450 mm si nltimea 320 mm.
La nivelul Iundului, n prti opuse, sunt asezate urdinisuri avnd
Iixate n Iat, pe toat lungimea lor, scndurele de zbor late de
100-120 mm. Deasupra urdinisului de jos, la jumtatea nltimii
ramelor, piezis, sub un unghi de 15 - 20, se Iace urdinisul mijlociu,
lung de 125 mm si lat de 8 mm.
120
ION TURNEA
75
La patea inIerioar, stupul
orizontal dispune de dou
urdinisuri, iar cuibul n care se
aIl matca, conIorm STAS-ului
vechi se gseste n dreptul
urdinisului.
Singura diIicultate la un stup
orizontal este c matca si
extinde ouatul pe un numr mare
de Iaguri.
Fundul acestui stup este Iix. Sub rame exist un spatiu de 20 mm. Are
dou diaIragme, care sunt ridicate cu 10 mm Iat de Iund. Capacul
stupului este drept, acoperit cu tabl de Iier, cu carton gudronat sau cu
placaj vopsit, ori nclinat ntr-o parte si acoperit cu scnduri subtiri.
Partea de sus a spetezelor laterale ale ramelor se Iace mai lat (35
mm). Ramele de acest Iel se apropie strns una de alta n stup, ceea ce
121
simpliIic mult pregtirea cuibului pentru transport.'
Alt tip de stup utilizat n apicultur
este stupul cu pereti simpli, cu 12 rame.
Acest stup are si 2diaIragme si capac.
Corpul acestui stup are Iorma unei
lzi cu patru pereti de circa 35 pn la
45 mm grosime, lungimea de 450 mm,
ltimea 450 mm, nltimea 320 mm.
La nltimea de 260 mm este urdinisul de sus, o deschiztur de 80
/ 10 mm. n peretii stupului nu sunt niciun Iel de tieturi ca s nu se
piard cldura. n partea de sus a peretilor dinuntru este tiat un Ialt
pe care s se sprijine umerasii ramelor si diaIragmelor, de 20 mm
adncime si 11 mm ltime. Fiecare ram e alctuit din patru speteze.
Speteaza de sus are lungimea de 470 mm, 25 mm ltimea, 20 mm
grosimea, spetezele laterale au 290 mm lungimea, 25 mm ltimea, 8
mm grosimea, iar speteaza de jos are o lungime de 419 mm, o ltime
si o grosime de 12 mm. Distanta ntre spetezele ramelor si peretele
stupului trebuie s Iie de 7,5 mm pentru a permite trecerea albinelor,
iar ramele se aseaz n stup la 12 mm una Iat de alta.
121
A. A.Climentov, Apicultura, Ed. de stat pt. lit. stiintiIic, Bucuresti, 1952,
pag. 43
ION TURNEA
76
Stupul vertical cu magazine este un
stup Ioarte utilizat n Romnia, Iiind un
stup de mare capacitate, volumul lui
poate s Iie mrit prin suprapunerea de
magazine n Iunctie de necesitti.
El are toate elementele detasabile
Iiind mobil si divizibil.
Totodat asigur o productivitate
mrit, cci Iamiliile de albine se dezvolt pe
vertical n conditii apropiate de mediul lor
natural.
Stupul asigur conditii optime pentru
obtinerea de miere. Datorit structurii lui se
pstreaz caldura n cuib asigurndu-se
Iamiliilor de albine o dezvoltare rapid, ct si o
cldire timpurie a Iagurilor .
St upul de t i p
vertical, multietajat
este alctuit din
scnduri cu grosimea
de 25 mm. Are un
Iund mobil de 445
mm ltime, 550 mm
lungime, o portiune
de 60 mm care constituie scndura de zbor. Corpul stupului e alctuit
din patru pereti ncheiati la capete n tincuri, de 20 mm grosime. Pe
peretii din Iat si din spate exist cte un Ialt oblic de 22 mm nltime
si 10 mm adncime, acoperit cu tabl de otel de 0, 6 mm grosime. Pe
Iata intern si extern a peretelui este spat o scobitur, pe Iundul
scobiturii o plac ptrat de otel de 1 mm grosime cu un oriIiciu ce are
diametrul 10 mm. Aseznd corpul pe Iund se Iormeaz un urdinis de
375 / 20 mm.
Podisorul este Iormat dintr-o platIorm alctuit din trei, patru
scnduri de 15 mm grosime mbinate ntre ele cu Ialturi si o ram
exterioar, prevzut n interior cu un uluc.
ION TURNEA
77
Capacul este telescopic, are tavan drept, nvelit la exterior cu
tabl zincat ce mbrac peretii laterali n partea de sus pe o ltime de
20 mm.
Capacul este compus din ram exterioar de 90 / 20 ncheiat la
capete n tincuri, un tavan din scnduri de 10 mm grosime, mbinate
n Ialt si Iixate de ram n cuie.
Ramele, cte 10 de Iiecare corp au 435 /
2 3 0 d i me n s i u n i l e ext er i oar e, l eat ul
superior de 25 / 18 / 470 mm, umerase de 9 mm
grosime, speteazele laterale au o grosime de
9 mm cu proIil pentru distantare, speteaza
inIerioar este de 15 / 7 / 417 mm.
Hrnitorul const n t r - o r a m c u
nltimea de 60 mm. El e Iolosit de albine si ca
spatiu de reIugiun timpul transportului.
Podisul separator are platIorma de 10 mm grosime, e prevzut
cu trei laturi, dou urdinisuri cu proIil conic, suprapuse si o
deschiztur dreptunghiular de 60 / 140 mm, cu srm pe ambele
Iete.
Blocul de urdinis are dimensiunile de 153 X9 mm si 50 X9 mm
si se introduce n deschiderea urdinisului pn n Iata peretelui, cci
este oprit aici de dou cuie dininterior.
Stupul cu pereti dubli este Iolosit n Siberia cu scopul ca Irigul
primverii s nu stinghereasc dezvoltarea Iamiliilor de albine dac
acestea ar Ii Iost nstupi cupereti simpli.
Dimensiunile din interiorul corpului sunt de 450 X 450 mm,
nltimea de 340 mm, peretii interiori din scnduri de 25 mm,
urdinisul se taie n partea de jos a peretelui din Iat, peretii exteriori se
Iac din scnduri de 20 mm si nalti de 12-15 mm. Spatiul ntre peretii
interiori si exteriori ai stupului sunt umpluti cu material ru
conductor de cldur, material ce const n deseuri din industria
textil, muschi, cetin, clti.
Magazinul e conIectionat din scnduri de 25, 5mm.
Stupul cu dou corpuri este utilizat pentru dezvoltarea
Iamiliilor de albine cu mtci bune. Este un stup ce are volumul pentru
12 rame.
Stupii de mperechere sunt construiti special pentru cresterea si
pstrarea mtcilor.
ION TURNEA
78
Ei au un singur nucleu de Iecundatie si sunt
compusi dintr-un cuib cu un singur urdinis,
deasupra cruia este hrnitorul paraIinat ce contine
un dop utilizat pentru a bloca oriIiciul de hranire n
timpul transportului si un capac dinPFL.
Acesti stupi mai contin si un capac din tabl zincat, un Iund
prevzut cu un oriIiciu acoperit si cu sit pentru aerisire, dou
picioare de suspensie.
Acest stup are rama putin mai special, deoarece are dimensiunile
unei rame mari standard de cuib (470 25 300 mm), ns se pliaz
cu ajutorul unor balamale astIel nct s ncap n nucleul de
Iecundatie ajungnd la msurile externe de 111 180 300 mm.
Stupul complet are dimensiunile externe de 220 180 420 mm.
Stupii de paie si de trestie sunt conIectionati din paie uscate,
papur, trestie, rogoz, coceni de porumbi. Acesti stupi sunt
conIectionati atunci cnd materialul lemnos lipseste.
Acesti stupi se construiesc pe o carcas de lemn, grosimea
peretiilor Iiind de 40mm.
n Germania se construiesc stupi si dinmateriale plastice.
Roinit este lada pentru transportat roiuri la pachet. Aceast lad
este prevzut cu capac detasabil prins n Ioraibre, pentru atasarea
plniei de scuturare a albinei.
mpachetarea stupilor se Iace cu un material usor pentru a nu mri
greutatea stupului. Materialele cele mai bune pentru mpachetat
stupii sunt: vata, cltii, psla.
Stup
multietajat
Stup vertical
cu magazine
Stup
orizontal
1. Capacul
stupului
2. Corpuri
3. Podiyor
4. Podiyorul
Snellgrove
5. Rama
ventilajie
. Hrnitorul
7. Rame
(435X 23 mm)
8. Rame
9. Fundul
stupului
1. Blocul
pentru urdiniy
11. nchiztor
de urdiniy
12. Orificii
pentru sistemul
de fixare
ION TURNEA
79
Componentele stupului multietajat:
Motto.
,Frumusetea dac nu este insotit de virtute,
este ca o floare fr parfum.' (Proverbe,
Zictori, Ghicitori, Ed. Steaua Nordului,
Constanta, 2008, pag. 125)
Stuparul fr unelte apicole este aemenea
soldatului ce a plecat la r:boi fr arm.
Lad pentru albine
Dup cum am mentionat n subcapitolul anterior principalul
inventar apicol e reprezentat de stupi. ntr-o prisac ns este utilizat
un bogat inventar apicol Ir de care albinritul ar Ii un esec. Voi
prezenta n acest subcapitol utilajele si materialele necesare
albinritului.
PAVILION
Remorca apicol pavilionar
este visul oricrui priscar.
Pentru ca acest vis s devin
realitate trebuie respectate mai
mu l t e r e g u l i d e o r d i n
tehnologic.
Pavilioanale sunt de dou
Ieluri: Iixe (utilizate n zone cu
clim rece) si mobile (remorca
apicol pavilionar).
Datorit pavilionului Iix
Iamiliile de albine ierneaz
ntr-un spatiu nchis, Ierit de
vicisitudinile vremii, la tempe-
ratura mediului ambiant. Peretii sunt de regul din lemn, acoperisul
de asemenea din lemn cu nvelitoare usoar din tabl sau carton
asIaltat. Spre exterior, n dreptul urdinisurilor stupului, latura dinspre
sud a constructiei este prevzut cu Iante. Fantele pot s Iie nchise n
timpul gerurilor sau a viscolului. Accesul n pavilion se Iace printr-o
us bine nchis. Cromatica pavilionului trebuie s Iie nchis pentru
absorbtie caloric.
ION TURNEA
80
5.3. UTILA1E SI MATERIALE
NECESAREALBINRITULUI
Acest lucru permite pe timpul zilei s creasc temperatura din
interior n asa Iel nct s creasc cu cteva grade Iat de cea din
exterior. Pe latura dinspre sud sunt asezati stupii pe unu, dou sau trei
nivele, iar n spatele lor se aIl o alee de lucru. Imaginatia si
posibilittile apicultorului au Icut adesea din aceste pavilioane
adevrate minuni de conIort si Iunctionalitate.
Pavilioanele mobile sunt
n general remorci de uz
general ns transIormate
artizanal. Ele au denumirea
d e r e mo r c a p i c o l
pavilionar. Aceasta este n
principiu adaptarea unui
pavilion Iix la o remorc, dar
cu mul t e t ransIormri
importante, de ordin constructiv si tehnologic. Capacitatea de
transport variaz de la 20 la 100 Iamilii de albine.
Viteza de deplasare admis este de pn la max. 30 km/h pentru
remorcile lente, tractate obligatoriu numai de tractor rutier, sau peste
30 km/h pentru remorcile rapide, tractate de autovehicule.
Masca apicol Iace parte din echipamentul
stuparului. Cu ajutorul ei, stuparul si apr capul de
atacul albinelor.
Masca poate s Iie de mai multe tipuri.
Masca denumit n comert ICZ este compus
,dintr-o plrie de pnz cu borul larg mentinut,
ntins cu ajutorul unui Iir metalic. n jurul borului este prins o pnz
cilindric, care se strnge cu ajutorul unui elastic n jurul calotei
plriei si cu un jnur n jurul gulerului salopetei. n dreptul Ietei,
pnza este nlocuit printr-o testur rar din pr de cal sau tul negru.
122
Pnza este mai rezistent dect tiIonul.'
122
ION TURNEA
81
Masca metalic este alctuit dintr-o sit de constructie
special, plas de srm de Iorm oval cu marginile ntrite ntr-o
ram de tabl de care se prinde o pnz ce protejeaz capul si gtul.
Aceast masc ne este recomandat pe timpul verii, cci este Ioarte
cald iar ea se nclzeste excesiv.
Mnusile apicole sunt conIectionate din cauciuc
subtire sau piele Iin. Ele sunt utile pentru cei care
sunt sensibili la ntepturile de albine n zona minii
sau primvara si toamna, n general n perioadele
lipsite de cules, cnd albinele sunt Ioarte agresive.
,n conditiile din tara noastr si cu albinele noastre, nu este nevoie
123
de mnusi de protectie, dect n mprejurri speciale.'
Salopeta este alctuit dintr-o singur pies
de pnz, are culoare alb, elastic la ncheiaturi,
la mini si picioare, cu rol de a strnge
materialul pe lng corp ca s nu permit
ptruderea albinelor. Geaca este cea care oIer
protectie doar de la bru n sus, pe lng gt are
Iermuar princare se poate atasa o masc.
AIumtorul este compus dintr-un cilindru
metalic. n interiorul acestuia se aIl un cilindru
mai scurt ce are Iund perIorat. Cilindrul
aIumtorului este prevzut n partea de jos cu o
gaur, pentru a usura arderea.
n aIumtor se ard materiale ce produc mult Ium ca de pild:
putregai, crpe vechi, scoart de copac. Capacul aIumtorului este
conic. Fumul ias prin oriIiciul su gratie pomprii aerului prin
partea de jos.
Albinele n momentul n care simt Iumul se reped la Iaguri si-si
123
ION TURNEA
82
umplu gusa de miere, n disperarea lor de a salva mcar ceva din ce au
agonisit, cci se declanseaz un reIlex neconditionat, pstrat din
vremuri strvechi, cnd si aveau cuibul n pduri iar acestea erau
mistuite de incendii. Fiindu-le distras atentia, albinele permit
apicultorului s intervin n stup.
Dalta apicol este conIec-
tionat dintr-o bucat de otel. De
obicei daltele au n corpul de
met al o scobi t ur ce se
ngusteaz la capete Iolosit
pentru extragerea cuielor din
rame si corpuri de stupi.
Dalta este ascutit la ambele capete, unul dintre capete e ndoit n
unghi drept cu scopul de a putea curtii ramele. Ea are o lungime de
190 mm, ltimea de 35 mm.
Scrarul sau ridictorul de rame
este sub Iorm de lam zimtat, o pies
de otel, are vrIul curbat si mner.
Scrarul se sprijin de ramele cuibului
prin intermediului piciorusului de
metal cu care este prevzut, distantndu-le, apoi prin introducerea
captului curbat sub o ram pe care o ridic si oexamineaz.
Clestele de ram este o unealt util
extragerii din stup a ramelor dar si examinrii
acestora. Are dou prti metalice sub Iorm de
cleste si un mner. Unii clesti de ram au sudat
o dalt apicol pe unul dinmnere.
Cu aceast dalt se pot desprinde si examina ramele lipite cu
propolis.
Scaunul apicultorului are Iorma unui taburet de 40-50 cm nltime
si ndeplineste att rol de scaun ct si de ldit pentru transportul
sculelor si instrumentarului apicol necesar lucrrilor din
ION TURNEA
83
s t upi n I i i nd pr evzut cu 2- 3
compartimente pentru scule sau
materiale. Exist diverse modele de
scaune apicole, de la taburet pn la scaun
nalt sau teav de PVC Iixat cu ajutorul
chingilor de mijlocul stuparului. Pentru
usurarea transportului e suIicient otietur n tblita superioar.
Peria apicol se Ioloseste pentru
ndeprtarea albinelor de pe Iaguri, cu
ocazia diIeritelor lucrri care cer
aceasta, peretii stupului, echipament
etc.
Ea are culoare alb sau alb - glbuie si este conIectionat din pr
de cal sau Iire sintetice cu o lungime de cc. 65-67mm. Mnerul este
conIectionat din lemn sau material plastic. Peria se poate nlocui si cu
o pan de gsc.
Lada de lucru se Ioloseste pentru protectia ramelor cu miere
scoase din stup, pentru a nu le aseza oriunde, Ierindu-le de atacul
albinelor hoate. Ea este util si n transportul acestor rame spre
camera de extractie sau pentru mutarea ramelor cu puiet ntre colonii.
Din aceast cauz ea trebuie s Iie usoar, construit din Ioi de placaj
prinse pe un schelet de lemn. n partea de sus are un mner din piele
sau plastic. Capacitatea lzii este de 5-6 rame. Dimensiunile ei se
stabilesc n raport cu tipul ramelor Iolosite n stupin. Pentru ramele
stupului standard (4170 / 53 lada are urmtoarele dimensiuni: 470
mm lungime, 225 mm ltime, 320 mm nltime sau 250 mm nltime
n cazul stupilor multietajati.
Suportul pentru rame este util n
sustinerea temporar a ramelor scoase din
stup. Este alctuit dintr-un cadru de Iier cu
umerase sau dintr-un cadru de lemn de o
ltime putin mai mic dect corpul de stup
sau magazia si este compartimentat.
Sablonul pentru montarea Iagurilor se Ioloseste din momentul
ION TURNEA
84
punerii n vnzare a ramelor nemontate si asigur realizarea unor
rame nedeIormate.
Sablonul pentru Iixarea distantei e conIectionat din metal usor sau
carton. El Iixeaz distanta ntre gurile ce se Iac n spetezele ramelor
nedeIormate. El are Iorma piciorusului ramei, are oriIicii mai largi cu
rol de a marca locul unde trebuie date gurile. Piciorusele pot s Iie
gurite att nainte de montarea ramelor, ct si dup. Pentru rama de
tip STAS sunt necesare cinci guri si patru guri pentru ramele de tip
multietajat, iar pentru ramele de magazie doar trei guri.
ntr-o stupin sunt necesare si echipamente pentru cresterea
mtcilor. Acestea sunt: custile pentru mtci, kiturile de marcare,
izolatorul, lanteta de transvazare, botcile artiIiciale, ramele cu sipci
pentru botci si nucleele de mperechere.
Custile pentru mtci se utilizeaz pentru protectia mtcilor de
albinele lucrtoare din stup, la introducerea reginelor n Iamiliile noi,
la expeditia mtcilor si la cumprarea acestora de la un productor.
Exist nenumrate modele de custi. Exceptnd custile de tip Zander,
Titov, Miller, Benthon, aproape Iiecare apicultor are un model
nscocit de el.
Toate custile pentru mtci sunt Iormate dintr-un cadru
de lemn, metal sau plastic si o plas de srm sau din
plastic gurit, ce protejeaz matca si permite ventilatia
custii. Ele sunt prevzute cu un compartiment n care se
poate pune hran necesar pe timpul transportului. Cea
mai util cusc ar putea s Iie cea tip capac ce se nIige n
Iagure.
Kiturile de marcare contin instrumentele
necesare marcrii mtcilor. Marcarea acestora se
Iace cu culoarea corespunztoare anului n care au
eclozionat.
Izolatorul este alctuit dintr-un cadru de lemn sau metal care are
peretii laterali Iormati din gratie Hanneman n care ncape doar o
singur ram de stup. Este util pentru a separa rama introdus n el de
ramele stupului oblignd astIel matca s depun ou doar n Iagurele
din rama respectiv.
ION TURNEA
85
Lanteta de transvazare este un instrument
util pentru luarea larvelor din Iagurii cu
puiet. Aceste larve trebuie s aibe cel mult 12
ore. Mutarea acestora se Iace n botci.
Botcile artiIiciale au rol de baz pentru
cresterea botcilor.
Exist diIerite modele de botci, unele au
piciorus de plastic ce se introduce n
oriIiciile Icute n sipcile de crestere, altele
au surub, etc. Ele pot s Iie reutilizate dup curtarea si dezinIectarea
prin Iierbere datorit Iaptului c sunt construite din material plastic
rezistent.
Ramele cu sipci pentru botci au dimensiunea celor
din stup dar au peretii laterali mai grosi si strbtuti de
3-4 canale n care vor intra sipcile cu botci. Ele sunt
croite din scndur subtire cu grosimea de 10mm. Ele
au 12-14 oriIicii n care se Iixeaz piciorusele botcilor
artiIiciale.
Nucleele de mperechere servesc la
mperecherea mtcilor eclozionate. Ele
se clasiIic n Iunctie de mrimea lor
astIel: nuclee mari ce contin cte 2-3
rame STAS de stup orizontal sau
multietajat, Iixe sau pliabile), nuclee
mijlocii care contin 2-3 rame de magazin, nuclee mici ce contin rame
reprezentnd 1/2, 1/4 sau 1/8 din rama de stup orizontal sau
multietajat si micronuclee ce continn jur de 10galbine Iiecare.
Nucleele de mperechere sunt construite din lemn sau poliestiren
expandat. Fetele nucleelor cu mai multe compartimente sunt vopsite
cu culori diIerite sau marcate cu semne distincte, cu diIerite Iiguri
geometrice pentru a se evita rtcirea mtcilor.
Pentru extragerea si prelucrarea mierii si pstrarea acesteia se
Iolosesc diIerite utilaje. Acestea sunt: cutitul de decpcit, Iurculita,
ION TURNEA
86
masa pentru descpcit, tava, extractorul, strecurtoarea pentru
Iiltrat mierea si maturatorul.
Cutitul de descpcit este conIectionat din
tabl ascutit de inox, cu lama lung de 220
mm, lat de 45 mm, cu grosimea redus la 3
mm, cu marginile bine ascutite, conIorm STAS
nr. 4188 / 53 si se Ioloseste pentru
nlturarea cpcelelor de cear de pe celulele Iagurilor cu miere.
Furculita de descpcit este utilizat pentru
eliminarea cpcelelor de cear de pe celulele
pline cu miere ale Iagurilor, n special a celor
care au supraIata neuniIorm cpcit. Ea poate
s Iie conIectionat din aluminiu turnat cu ace
din otel, din tabl de inox de 2 mm cu ace de otel
si mner de lemn, din tabl de inox stantat.
Exist si Iurculit electric pentru descpcit ce are n interiorul ei
o rezistent electric prevzut cu termostat pentru pstrarea unei
temperaturi constante. Furculita de descpcit se compune dintr-un
mner de lemn sau material plastic, indiIerent de model.
Tava si masa de descpcit pot s Iie
conIectionate din inox. Tava are peretii oblici,
Iundul are o sit de srm cu ochiuri de 2 mm
sau ciur din inox cu rol de a opri cpcelele de
cear si a lsa s se acumuleaze mierea pe
Iund pentru ca mai apoi s curg printr-un tub
de scurgere n recipientele destinate maturrii
si Iiltrrii.
Masa de descpcit este compus dintr-un schelet de lemn, cu un
seratar n interior, cu Iundul din plas metalic. Deasupra scheletului
exist un stelaj demontabil. Mrimea stelajului e dat de capacitatea
extensorului.
Extractorul se Ioloseste pentru extragerea mierii din Iaguri cu
ajutorul Iortei centriIuge Ir a deteriora structura Iagurilor
ION TURNEA
87
prin tiere sau strivire. Acest principiu a Iost
descoperit n anul 1865 de Hrusca si se
Ioloseste si n prezent. S-au schimbat doar
tipurile de centriIug. n Iunctie de pozitia
ramei Iat de centul centriIugei aceasta poate
s Iie radial, cu rama asezat pe speteaza
inIerioar si superioar, tangential cnd Iata
Iagurelui e perpendicular cu centrul acesteia.
Strecurtoarea pentru Iiltrat mierea este
utilizat la extragere si pentru strecurarea
mierii de impurittile de cear si pstur. Este
conIectionat din tabl alb si sit dubl. Prima
sit are ochiurile mai mari, pentru retinerea
buctilor mari de cear. Adoua sit are ochiuri
mai mici pentru retinerea buctilor Iine de
cear si pstur.
Maturatorul este un vas Iolosit pentru
limpezirea si pstrarea mierii. El este
conIectionat din tabl alb sau inox, avnd o
capacitate de 150-200 l, pentru douzeci de
Iamilii de albine. Este prevzut si cu robinte
pentru scurgerea mierii maturate n recipiente
destinate pstrrii sau transportului.
Utilajele pentru conditinarea cerii sunt: topitorul solar, topitorul
de cear cu aburi si presa de cear.
Topitorul solar este un dispozitiv care cu
ajutorul energiei solare pe timpul verii
topeste ceara continut n Iaguri si cpcele.
Este compus dintr-o cutie de lemn sau metal,
un capac cu geamuri de sticl si o tav
metalic prevzut cu un sistem de Iiltrare si
un jgheab mobil. Prin utilizarea topitorului
de cear solar se obtine o cear curat, glbuie, plcut mirositoare, de
calitate superioar.
ION TURNEA
88
Topitorul de cear cu aburi este Iolosit la
prelucrarea materiei prime ce are un continut
bogat n cear. Este un dispozitiv compus dintr-un
vas de tabl, cu pereti dubli si este acoperit cu un
capac care se Iixeaz etans de pereti. n spatiul
dintre pereti se toarn ap care prin Iierbere
provoac aburi ce topesc ceara. Interiorul vasului
are o sit pe care se Iixeaz Iagurii de topit si care va retine bostina si
celelalte resturi care rmn n urma prelucrrii acestora (srme,
resturi de lemn, etc.).
Presa de cear se compune dintr-un cleste
montat pe patru picioare. Cu ajutorul acestui
dispozitiv, un sculet n care se gsesc resturi de
Iaguri topiti este presat. Exist mai multe tipuri
de prese ca de exemplu: Rooth, Temnov, etc.
Exist utilaj si pentru recoltarea lptisorului de matc. Pentru o
productie mic se utilizeaz o spatul de lemn sau plastic, iar pentru o
mare productie, o pomp sau tromp de vid.
Utilajele pentru colectarea si conditionarea polenului se aplic la
urdinis sau sub capacul stupului. Ele sunt dispozitive ce ajut la
desprinderea polenului de pe picioarele albinelor. Colectorul este
alctuit dintr-un corp, o plac activ, capac si acoperis de pnz.
Usctorul de polen e compus dintr-un cazan cilindric de tabl,
structurat pe trei compartimente, un stelaj cu patru etaje, un capac si
suporti de sustinere.
Pentru o bun desIsurare a lucrrilor apicole sunt necesare
diverse constructii precum: camera de lucru sau laboratorul apicol,
centrala pentru extragerea si conditionarea mierii, depozitul de
Iaguri, magazia, cabane.
Camera de lucru sau laboratorul apicol trebuie s Iie un spatiu
luminat. Aici se desIsoar activitti precum montarea si repararea
stupilor, montarea ramelor, Iixarea Iagurilor artiIiciali.
Centrala pentru extragerea si conditionarea mierii necesit spatiu
pentru depozitarea corpurilor pline de miere, pentru camera
ION TURNEA
89
termostat, blocul de descpcire,
extractie, depozitarea magazinelor
extrase.
n stupinele mari se pstreaz Iaguri de
rezerv n camere speciale, Ierite de
duntori.
Magazia este locul unde se pstreaz zahr, cear, Iaguri
artiIiciali, rame, cuie, srm, medicamente. Magazia e prevzut cu
raIturi.
Cabana pentru stupritul
pastoral e utilizat n stupinele
mici. Este conIectionat din
panouri demontabile din
scnduri de lemn sau bucti de
placaj, PFL.
Este utilizat pentru extragerea mierii si
depozitarea diIeritelor unelte, precum si
pentru cazarea apicultorului pe timpul
pastoralului.
Cortul apicol este utilizat la examinarea
coloniilor de albine n perioadele n care
este pericol de Iurtisag sau la adpostirea
api cul t orul ui pe t i mpul eIect uri i
pastoralului.
Pintenul apicol
pentru Iixarea
Iagurelui
Dispozitiv
de gurit rame
Srm
zincat
Faguri
artiIiciali
ION TURNEA
90
Ce superb spectacol ntlnesc apicultorii n stupina lor n Iiecare
primvar cnd temperatura permite iesirea albinelor din stup!
Oplimbare n mijlocul naturii, acompaniat de zumzetul albinelor,
de privelistea jocului plin de bucuria vietii este cel mai Irumos dar
pentru un apicultor.
Ct viat e n Iiecare stup indiIernt de anotimp, ct organizare si
perIectiune!
Albinritul este ndeletnicirea care stabileste ntre om, insectele
cele mai perIecte si natur cea mai strns legtur. Nu exist ceva
mai Irumos dect misterul naturii, indiIerent de anotimp, mister
parIumat de zumzetul si viata plin de ntelepciune a albinelor.
Multumirea de sine a iubitorilor de albine vine odat cu rezultatele
muncii lor.
Aceste rezultate se datoreaz Iaptului c ei pun suIlet n tot ceea ce
Iac.
Pe lng acest suIlet cald destinat pasiunii lor, ei sunt atenti ca
stupina lor s Iie dotat cu inventarul si constructiile apicole
necesare.
,ntelepciunea este n Iata
omului priceput, dar ochii
nebunului o caut la captul
pmnt ul ui . ' ( Proverbe,
Ghicitori, Zictori, Steaua
Nordului, Constanta, 2008,
pag. 138) Stupritul ascunde
ntelepciune, trud si pasiune.
Cei care vd albinritul doar ca pe oaIacere esueaz.
ndrgostitii de stuprit sunt oameni de toate vrstele. Ei au ca
punct de plecare iubirea Iat de albine, micile vietti att de perIecte
n tot ceea ce sunt si ceea ce Iac.
Organizarea unei stupine are ca punct de plecare procurarea de
stupi, Iamilii de albine, tot Ielul de echipamente si materiale apicole.
Apicultura aduce multe satisIactii ndrgostitilor de albine. Doar
ei se pot bucura de avantajele materiale dobndite datorit aceastei
pasiuni.
ION TURNEA
91
Albinele au nevoie de hran pentru desIsurarea activittii vitale
n stup si n aIara acestuia. Ele se pot hrni n natur, iar la nevoie pot
s Iie hrnite de ctre om.
,Hrana albinelor n natur const din ap, miere (hidrocarbonate)
124
si pstur (proteine hidrocarbonate gsimi vegetale).'
Albinele pot s Iie hrnite suplimentar cu zahr n Iunctie de
anotimp si n cazul epuizrii rezervelor de miere si pstur din stup.
Zahrul poate s Iie Iolosit sub Iorm de sirop. Siropul se obtine prin
amestecarea unui kilogram de zahr cu un litru de ap. Totodat
zahrul poate s Iie Iolosit pentru hrnirea albinelor si sub Iorm de
serbet prin Iierberea unui sirop concentrat de zahr, dou kilograme
cu 0, 35 litri de ap la o temperatur de 116 C sau past, prin
amestecarea zahrului cu miere, patru prti zahr pudr si o parte
miere. ,Mierea prenclzit se toarn peste zahrul pudr si se
Irmnt ca si aluatul de pine pn la uniIormizarea ntregii
cantitti. Preparatul se administreaz sub Iorm de turte n greutate
de 0,3-1 kg, cel mai simplu, asezate pe o Iolie de material de plastic
(circa 15 X15 cm) deasupra ghemului, la care albinele au acces liber
125
de jur mprejurul acestuia.' Zahrul tos poate s Iie preparat prin
amestecarea lui cu lapte praI, un kilogram de zahr si cincizeci de
grame de lapte praI degresat.
Pentru o hrnire corect a albinelor trebuie respectate cteva
reguli: mierea din Iaguri s Iie doar Iloral, s Iie cpcit si s nu se
cristalizeze, nu se Ioloseste mierea de man, Iiindc acest lucru poate
duce la pierderea albinelor ce nu mai pot Iace zborul de curtire,
trebuie evitat Iolosirea mierii de rapit, cci aceasta se cristalizeaz
Ioarte usor.
Albinele n cadrul natural si recolteaz hrana din Ilori sub Iorm
de nectar si polen.
Cel mai superb spectacol este poezia hrnirii albinelor n natur.
124
ConstantinAntonescu, Albinele i ... noi, ed. Asociatia cresctorilor de albine
125
ION TURNEA
92
5.4 HRNIREAALBINELOR
Albina este insecta care salut primele raze de soare ale primverii
ce trezesc la viat natura.
Zumzetul albinei anim plantele ce-si deschid Iloarea suIletului
lor, invitnd naripata siren s cunoasc noi universuri, s deschid
lumea rodului prin polenizare.
Aromele colorate ale Ilorilor se contopesc cu Irumoasa insect.
Aceste momente ale comuniunii dintre Iloare si albin sunt o
adevrat splendoare a naturii.
S ne imaginm o livad plin de pomi n Iloare. Soarele scald
Ilorile n lumin, ns le lipseste ceva care s le trezeasc la viat,
ceva care s rup tcerea ntr-o Iericire muzical. Acel ceva poate s
Iie completat de viettile aurului din stup, de albine. Doar ele
nsuIletesc locurile pline de Ilori.
Albinele sunt Ipturi superioare, Iiindc hrana lor este nectarul si
polenul Ilorilor. Spun superioare, cci doar zeii din Olimp, dup cum
arat legendele, se hrneau cu nectar. Nectarul era butura Iermecat
a zeilor nemuritori. De Iapt chiar aceast butur divin le oIerea
nemurirea. ,Un vultur se-nlta, de-asemeni, n timpul noptii, pe un
munte. Acolo, sub un tei urias, tsnea din piatr un izvor. Dar nu era
un izvor de ap, ci din adncuri izbucnea o butur Ir seamn, din
care nu puteau sorbi dect zeii nemuritori. Si-i aducea din butur
numit, tot de zei, nectar, lui Zeus, ca s se adape, n zorii Iiecrei
zile. Mncnd ambrozia cea dulce, sorbind nectarul Iermecat, Zeus s-
126
a nltat mai iute, a dobndit puteri ceresti.'
Hrana albinelor este sInt, nectarul, polenul, mierea. Ele gust
doar ceea ce e mai pur. SIntul Ioan Boteztorul pentru a-si ncepe
misiunea lui sInt a trit n pustie n post si hrana i-a Iost mierea
slbatic. Asadar albinele sunt insecte superioare si datorit hranei
lor.
,Nectarul absorbit cu trompa ptrunde si se acumuleaz n gusa
albinei. ntr-un zbor, albina duce n stup ncrctur pn la 70 mg la
cel mai intens cules si mai putin la culesuri slabe, ceea ce reprezint
din greutatea ei corporal. Ajuns n stup, albina Iie c pred
ncrctura de nectar la una din albinele primitoare de nectar,
126
Alexandru Mitru, Legendele Olimpului, vol. I, Zeii, ed. Vox, Bucuresti, 2004,
pag. 41
ION TURNEA
93
Iie l depoziteaz direct n celulele Iagurilor. La transmiterea
nectarului, albina culegtoare desIace mandibulele si ndoind trompa
oIer albinei primitoare o pictur de nectar regurgitat din gus. n
cazul aIluentei mari de nectar, albinele culegtoare l depoziteaz
direct n celulele libere, suspendnd picturile pe partea superioar a
peretilor sau chiar n celule cu ou sau puiet tnr. TransIormarea
nectarului n miere const pe de o parte din procesele biochimice de
invertire a zaharurilor ce se desIsoar sub inIluenta invertazei din
nectar, iar pe de alt parte din secretiile albinelor si din eliminarea
127
prisosului de ap existent n nectar de ctre albine.'
Polenul n hrana albinelor este o surs unic de proteine. El
contine albumine, sruri minerale.
Pentru recoltarea polenului din Ilori albina si Ioloseste ntreg
corpul: perisorii de pe cap, toracele, abdomenul, prtile bucale, toate
cele trei perechi de membre.
Acest proces de culegere a polenului din Ilori cuprinde dou etape.
Albina se aseaz pe Iloare n prima etap si zdrobeste cu mandibulele
anterele, apoi cu miscri Ioarte repezi ale membrelor anterioare si
prtilor bucale scutur polenul, mnjindu-si astIel toat supraIata
corpului. A doua etap se desIsoar n zbor si const n Iormarea
ncrcturilor de polen. Pentru ca s poat Iorma aceste ncrcturi de
polen, albina si perie cu periutele tarsiene polenul de pe perisorii
corpului, iar de pe cap, de pe gt si piesele bucale l curt cu ajutorul
membrelor anterioare. Cu membrele mijlocii albina curt polenul de
pe torce si o parte din abdomen. Membrele mijlocii si anterioare, n
timpul perierii sunt mereu n contact cu trompa ce are rolul de a umezi
Iiecare portie de polen cu nectar sau miere. Polenul umezit este trecut
apoi pe membrele posterioare. De aici polenul este trecut cu ajutorul
pieptnului n cosulet.
Albinele mai ,culeg si mana, substant dulce care se gseste n
anumite perioade ale anului pe Irunzele, ramurile sau tulpinile
128
plantelor.'
127
128
Alexandrina Adler, Cleopatra Rusu, Alexandru Sabu , Carmen Lia Spta-
ru, Apicultur i Sericicultur, Editura Didactic si Pedagogic, Bucuresti, 1983,
pag. 17
ION TURNEA
94

Apa este un element indispensabil al vietii si tocmai datorit
acestui lucrueste un component important al hranei albinelor.
,Corpul albinelor n diIerite tesuturi contine 75-80 ap, iar n
hemolinI si mai mult. Albinele consum ap pentru mentinerea
schimbului de substante la nivelul corespunztor, pentru hrana
puietului, iar n cursul zilelor de arsit, pentru reglarea temperaturii
129
din cuib.'
Consumul maxim de hran are loc n lunile Iebruarie- septembrie,
n perioada depunerii oulelor, iar cel mai sczut consum de hran are
loc n perioada octombrie-ianuarie dup depunerea oulelor si zborul
albinelor.
Nutritia albinelor se Iace n Iunctie de categorie, matc, trntor,
albin lucrtoare, dar si n Iunctie de sezon.
Albinele lucrtoare de pild Iolosesc hrana pentru a produce
mierea si ceara necesar constructiei Iagurilor sau pentru producerea
lptisorului de matc indispensabil cresterii larvelor.
ntre albine are loc si un schimb de hran. Albinele lucrtoare
schimb hrana ntre ele. Si ntre matc si albinele lucrtoare are loc un
schimb de hran, cci n general matca primeste hrana de la albinele
lucrtoare, dar si ntre trntori si albine lucrtoare se produce acest
schimb de hran.
Hrana albinelor este necesar obtinerii produselor apicole.
Tocmai din aceat cauz, c hrnirea albinelor e necesar obtinerii
produselor apicole si nu numai, ci si pentru ntretinerea vietii
Iamililor de albine se recurge si la hrnire stimulativ.
Hrnirea stimulatorie a albinelor se poate Iace si n Iunctie de
calendarul apicol.
Pentru ca albinele s Iie hrnite e necesar s se procure hrnitoare
adecvate tipului de stup.
Pentru hrnirile masive se Ioloseste podisorul-hrnitor, creat de
ing. F.Hanganu.
Pentru stupul de tip orizontal e peIerabil s Iie Iolosit hrnitorul
129
I. Foti Barac, N. Popa, Al., Snduleac, E., Creterea albinelor, ed. Agro-
ION TURNEA
95
tip Miller ce se aseaz deasupra Iagurilor aIlati lng ghem. Acest
hrnitor are o capacitate mare, ocupnd perimetrul a dou scduri
podisor. Fundul lui are o deschidere longitudinal la mijloc cu scopul
de a lsa albinele s ptrund pn la hran sau s o depoziteze n
Iaguri.
Pentru hrnirile n cantitti mici cel mai stimulator hrnitor este
jgheabul. Jgheabul este mobil, se aseaz n mijlocul cuibului si are
capacitatea de 450-500 ml. El nlocuieste speteaza superioar a unei
rame clditoare.
Hrnitoarele de tip Doolittle sunt ca o ram nIundat pe ambele
prti si au o capacitate de pn la 3 kg sirop. Pentru ca albinele s nu
se nece n sirop, acest tip de hrnitoare sunt dotate cu plutitor.
Foarte practic este si hrnitorul de tip Hill ce este ca o cutie
cilindric. El este dotat cu un capac etans cu mai multe oriIicii de 1
mm.
Hrana de completare oIerit albinelor poate s Iie turnat si direct
n alveolele a doi sau trei Iaguri goi nstupinele mai mici.
Hrnirea de stimulare se desIsoar imediat dup hrnirea de
completare si are rol de a stimula ouatul mtcii ce ncepe cu mijlocul
lunii ianuarie.
Datorit hrnirii stimulative n stup apare o populatie de albine
tinere, ignornd Irigul de aIar si nainte ca albinele de toamn s
dispar.
,Hrnirea de stimulare ncepe n prima decad a lunii Iebruarie,
care este prima lun de primvar apicol. Dar la nceput aceast
hrnire nu se Iace cu sirop, ci cu turtite de pstur amestecat cu
miere semicristalizat pus pe bucti de tiIon si asezat deasupra
ramelor unde se aIl ghemul. Apoi, ncepnd cu ultima decad, se
poate trece la hrnirea cu sirop n cantitti mici. AstIel colonia are
impresia c aIar a nceput un cules timpuriu, mai ales cnd n sirop
se adaug substante proteice. Interventia aceasta se Iace ntr-o zi
cald, lund msurile necesare artate la controlul de Iond, pentru ca
130
temperatura cuibului s nu se risipeasc.'
130
C. Hristea, Stupritul nou, Editura A.C.A. Bucuresti, 1978, pag. 357
ION TURNEA
96
Hrnirea stimulativ se poate Iace si n natur, cu proteine. n acest
scop la trei prti de Iin de soia se adaug o parte de lapte smntnit
si o parte de drojdie de bere pulverizat. Aceast hrnire ns d
rezultate doar partial, cci albinele diger greudin cauza amidonului.
Cnd se Iace hrnirea cu lapte se adaug acid pentru a se evita
coagularea laptelui.
Acidul Iolosit n hrnirea stimulativ trebuie s Iie citric, acetic
sau tartric, sarea de lmie, sau hidrazin. Acesti acizi ajut la
ameliorarea strii Iiziologice a albinelor.
Cnd hrnirea se Iace cu sirop din lapte smntnit se intensiIic
cresterea puietului 100. El se alctuieste din sirop de zahr 50,
lapte de vac smntnit 20, 24 mg clorur de cobalt pentru a stimula
secretia lptisorului albinelor si a mri rezistenta albinelor la loca
european.
,n hrana de stimulare lichid trebuie adugat 25 g suc de ceap
sau usturoi, care s-a dovedit timp de zece ani de cnd l Iolosesc n
131
prisaca proprie ar Ii o Irn serioas n dezvoltarea nosemozei.'
Acest suc se prepar astIel: ceapa decojit de Ioile periIerice se
rade, rztura dup ce e asezat pe un tiIon se stoarce cu o presa de
mn, obtinndu-se un suc spumos, lptos cu miros caracteristic.
Siropul cldut, pn n maxim 37 C se amestec cu dulceata din
zahr, iar albinele l consum.
Acest suc de ceap nu e recomandat n timpul culesului pentru a nu
inIluenta cu mirosul persistent, mierea.
Pentru prepararea sucului de usturoi, acesta se curt de coaj, se
zdrobeste ntr-un mojar, apoi se las 2-3 ore acoperit cu ap cald, pe
urm este presat si se strecoar prin tiIon.
Sucul de morcov este si el Ioarte util n hrana stimulativ, Iiindc
contine caroten, un pigment rosu-portocaliu sub Iorm de
provitamin din care organismul si sinteatizeaz vitaminele, n cazul
acesta, vitamina A. Acesta se poate aduga si n siropul de zahr n
cantitate de doar 10g la litru si numai mult de o dat pe sptmn.
Hrnirea stimulativ pe perioada celor 4-5 luni de iarn se Iace
tinnd cont si de prevenirea bolilor albinelor, cci n intestinul gros al
albinelor, n punga rectal se pot aduna diIeriti germeni patogeni.
ION TURNEA
97
131
Cnd se Ioloseste acest sirop este interzis extragerea mierii ce
contine n ea antibiotice.
Majoritatea tratamentelor se aplic ns cu hrana, putnd astIel
vorbi de ohrnire medicamentoas.
Pe timp de iarn o Iamilie normal de albine consum ntre 700-
800 g la nceput, acest lucru intensiIicndu-se n celelalte luni pn la
1,5-2 kg lunar. Pentru aceast hrnire sunt necesar 7-8 kg de miere,
dar nu trebuie lsat la nceputul iernii doar aceast cantitate, pentru ca
Iamilile de albine s nu Iie lipsit de hran tocmai cnd au cea mai
mare nevoie de aceasta.
Pentru hrnirea albinelor n primvar trebuie tinut cont c siropul
de zahr nu poate suplini mierea si se las dintimp 16-20 kg.
Tot primvara, dac ,nu exist posibilitatea asigurrii polenului,
Iamiliile de albine mai pot Ii hrnite cu ndulcitori de polen ca:
drojdia de bere uscat, Iina de soia sau bumbac degresat, lapte praI,
132
glbenus sau albus de ou preparate.'
Hrana albinelor dup cum s-a putut observa n acest subcapitol
const n substante dulci cu un continut mare de glucoz, Iructoz,
zaharuri.
Pe timpul culesurilor, ncepnd cu lunile de var, mai ales n
perioada nIloririi salcmului si teiului, albinele si procur hrana din
Ilori sub Iorm de nectar, polen si ap. Ele adun hrana din Ilori, o
transport nstup si aici o prelucreaz.
n Iiecare primvar albinele simt chemarea plantelor, a Ilorilor.
Toat aceast chemare a naturii ce albina o simte n perioada
marilor culesuri, dac o privesti cu atentie, ar putea prea desprins
dintr-un basm.
Ochii nIlcrati a Ilorilor zmbesc cu primele raze de soare
privind spre orizontul scldat n aburi de lumin, n timp ce parIumul
lor se nalt spre cer cutnd n zbor stupinele.
Albinele simt chemarea Irumoaselor zne ale naturii si pornesc n
cutarea lor, cluzite de Iirele de mireasm tesute.
E atta lumin de parIum n Iiecare Iloare, e atta verdeat de cer
n Iiecare mugur, e atta culoare de pmnt cu Iiecare man cercetat,
e atta mister al naturii n Iiecare albin, nct nu te poti abtine s nu
ION TURNEA
98
132
Ing.V. Petrus, si ing.I. Oprisan, Apicultura i ba:a melifer, ed. Agro-
aduni nectatul acestor miracole si s-l transIormi n miere de cuvinte.
Nectarul adunat cu atta delicatete si talent de albine, din Ilorile ce
sIioase si deschid petalele, invitndu-le n lumea lor spre a le ajuta s
aduc rod necesit ns un ndelungat proces de prelucrare. El mai
poate s Iie numit si materia prim pentru produsele apicole.
Albinele pe timpul verii consum si Ioarte mult ap, din aceast
cauz e preIerabil ca amplasamentul lor n perioada culesurilor s Iie
aproape de o surs cu ap si n zona meliIer corespunztoare.
Chiar si naintea marilor culesuri de la nceputul verii, cu cel putin
sase sptmni nainte se Iace hrnirea stimulent a albinelor,
indiIerent de cantitatea proviziilor ce exist n Iamilia de albine: ,Se
poate realiza prin descpcirea periodic, la interval de 2-3 zile, a
unei zone de 1- 2 dm dintr-un Iagure cu miere, care se aseaz dup
diaIragm n cazul stupilor orizontali si R.A. 1001, sau n corpul
inIerior n cazul stupilor multietajati. n lipsa Iagurilor de miere
hrnirea stimulent se Iace prin administrarea periodic, la un
interval de 2-3 zile a cantittii de 0,3-0,5 litri sirop, n concentratie de
1 : 1 zahr si ap, turnat n hrnitoare asezate dup diaIragm sau
133
deasupra cuibului la stupii multietajati.'
n timpul culesului de ntretinere a albinelor, cnd vremea se
nclzeste usor se aplic si procedeul lrgirii cuibului prin amplasarea
de Iaguri goi n mijlocul acestuia. Aceast lrgire a cuibului se
eIectueaz ncepnd cu primul cules, cel de ntretinere periodic, la
intervale de osptmn.
,Culesul de ntretinere este un Iactor deosebit de stimulativ pentru
134
dezvoltarea Iamiliei, oatul mtcii intensiIicndu-se.'
Hrnirea de stimulare este utilizat cu scopul de a suplini culesul,
atunci cnd acesta lipseste, dar si pentru a asigura o activitate
continu Iamiliei de albine, Iapt pentru care se aplic si naintea
marilor culesuri.
,Albinele pot Ii Iortate s viziteze anumite culturi dac li se aplic
o hrnire Ioarte matinal la interiorul stupului. n siropul administrat
ION TURNEA
99
133 ,
AlexandrinaAdler, Cleopatra Rusu, AlexandruSabu Carmen LiaSptaru,
37
134
Cora, Rosenthal, Lucrri in stupin, ed. Ceres, Bucuresti, 1973, pag. 49
se introduc petale din cultura spre care vrem s le dirijm. Excitate de
sirop si de mirosul Ilorilor, albinele viziteaz cultura. Cu ajutorul
hranei, albinele pot Ii Iortate s descopere mai rapid o supraIat care
135
nIloreste.'
Hrnirea abinelor este unul din cele mai importante procedee n
apicultur, cci Ir acesta, viata Iamiliei de albine si toat productia
ar Ii compromis.
135
Cora, Rosenthal, Lucrri in stupin, ed. Ceres, Bucuresti, 1973, pag. 71
ION TURNEA
100
5.5 Norme de protectie a muncii
n practicarea stupritului
n orice domeniu de activitate trebuie cunoscute si respectate o
serie de norme privind protectia muncii. Este Iiresc ca si n practicrea
stupritului s Iie cunoscute si respectate normele de protectie a
muncii.
O prim regul ar Ii amplasarea stupinelor ct mai departe de
drumurile circulate pentru evitarea unor accidente provocate de ctre
oameni sau animale.
Cnd apicultorii lucreaz n stupin, e necesar s nu prezinte
mirosuri ca alcoolul, parIumul, transpiratia, pentru a nu irita albinele.
La interventiile n cuibul Iamiliei de albine se evit miscrile
bruste ce pot duce la lovirea si strivirea albinelor. Orice interventie n
cuibul Iamiliei de albine se Iace cu mult atentie.
La amplasarea stupinelor n zonele meliIere, ca de altIel si n
atelierele de conIectionare a stupilor se respect normele de
prevenire a incendiilor.
Introducerea si scoaterea ramelor din centriIug, la extractia
mierii, se Iace doar cnd aceasta nu este nIunctiune.
n stupritul pastoral, transportul se eIectueaz noaptea sau
dimineata pe rcoare, veriIicndu-se asezarea stupilor, pentru
evitarea rsturnrii acestora.
Pentru evitarea accidentelor nedorite e necesar s se respecte
normele de protectie a muncii.
,Realizarea n apicultur a unor productii sporite este strns legat
de mentinerea, n stupin, a Iamiliilor de albine sntoase si
puternice, potrivit perioadei de dezvoltare din cursul anului si n
perioada activ din timpul principalelor culesuri de nectar si polen,
existente n tara noastr. n acelasi timp, luarea unor msuri eIiciente
de igien n stupin constituie un Iactor important n pstrarea
Iamililor de albine, iar aplicarea msurilor si mijloacelor pentru
prevenirea si combaterea bolilor si intoxicatiilor, asigur starea de
sntate a albinelor din stupine, elemente de baz n obtinerea unor
136
importante productii apicole.'
Dezvoltarea Iamiliilor de albine depinde de multi Iactori interni si
externi.
AstIel vatra stupinei pe lng Iaptul c e necesar s Iie lng zona
meliIer, trebuie s Iie asezat ntr-un loc uscat si s beneIicieze de
cldura soarelui. Ea trebuie dezinIectat periodic prin stropirea cu
clorur de var.
Albinele trebuie s eIectueze zborul de curtire pentru a-si elibera
intestinul ncrcat si a se evita multe boli.
Curtirea Iundurilor stupilor e obligatorie mai ales primvara. n
Iiecare lun curtirea acestora se poate realiza cu o srm ndoit ce
are la capt o bucat de tiIon.
Stupii se dezinIecteaz prin raderea lor, splarea cu ap Iierbinte si
sod 3-5 , dup care se usuc. Se pot dezinIecta si cu Iormol 10 .
De altIel, pentru o igien perIect tot inventarul lemnos trebuie
curtat prin splare: podisoare, hrnitoare, diaIragme.
Utilajul metalic se spal si se dezinIecteaz prin Iierbere.
Pentru o bun igien si evitarea diIeritelor boli, la intrarea n iarn
se Iace revizia amnuntit a cuiburilor.
Aceeasi revizie amnuntit a cuiburilor trebuie Icut si la iesirea
din iarn.
Igiena cuibului albinei st la baza snttii acestora.
136
ION TURNEA
101
Capitolul 6
ntretinerea familiilor de abine
6.1. Respectarea regulilor de igien n stupin
Orice organism viu este supus mbolnvirilor. Albinele Iiind
organisme vii pot la rndul lor s Iie supuse diIeritor boli. Acest lucru
este inevitabil n ceea ce le priveste, deoarece triesc n colonii
(Iamilii) de albine, ntr-un spatiunchis cum este stupul.
S reIlectm o clip asupra vietii acestor insecte care triesc cu
miile ntr-un stup, iar iarna, de exemplu, se nclzesc prin ghemul ce-l
Iormeaz cu propriul corp, n timp ce toamna datorit intemperiilor
vremii se conIrunt cu problema umidittii n interiorul cuibului si s
constatm c sunt datorit acestei situatii Ioarte supuse
mbolnvirilor.
Lund n calcul acest lucru stuparul trebuie s pstreze n
permanent igiena n stup, s ia toate metodele de prevenire a
diIeritelor boli, s cunoasc toate simtomele bolilor si Ielul acestora
pentru a reusi s le combat.
Bolile albinelor, datorit moartalittii pe care o pot produce n
rndul micilor vituitoare, reduc numrul acestora considerabil, iar
Iamilia se depopuleaz devenind neproductiv.
Cnd stuparii se coIrunt cu diIerite cazuri de boli pierd inevitabil
multe Iamilii de albine, poate chiar stupini ntregi, suIerind pagube
nsemnate att pentru ei ca apicultori, ct si pentru economia
national, cci albinele au un rol important n polenizarea diIeritelor
culturi, iar pentru ca aceste pagube s nu se produc este Ioarte
important ca bolile albinelor s Iie depistate la timp, s poat Iii
prevenite, combtute.
Prevenirea si combaterea bolilor are o important deosebit n
apicultur.
,Prevenirea bolilor la albine se asigur prin respectarea regulilor
de igien n cuiburile Iamiliilor de albine si n stupin |.| prin
asigurarea proviziilor de hran, de calitate superioar, adpostirea,
ngrijirea la timp, ameliorarea rasei, msurile sanitare privind
curtenia si dezinIectia, combaterea duntorilor si a parazitilor,
137
eIectuarea transporturilor, procurarea sau schimbul de materiale.'
137
ION TURNEA
102
6.2. Bolile albinelor yi prevenirea acestora
ntr-o stupin dac numrul de Iamilii de albine este mare, stupii
aglomerati, nu se pot mentine regulile de igien corespunztoare,
Iamilile de albine pot s Iie neproductive, s se mbolnveasc. De
altIel stupina trebuie Iixat pe un teren uscat, ntr-un loc Ierit de
vnturi si curenti puternici. Ea nu trebuie s Iie n apropierea
Iabricilor ce eman gaze toxice duntoare snttii albinelor.
138
,Pe parcursul scurtei lor vieti, albinele' pot s Iie ,supuse
Ienomenelor de agresiune, a noxelor industriale, rutiere pesticidelor
139
si otrvurilor, cosecint a activittii umane.'
Stupii trebuie s Iie orintati cu urdinisurile spre sud-vest sau sud.
Hrana detine si ea un rol Ioarte important n sntatea albinelor,
dar si apa e la Iel de necesar. Apa trebuie dat de stupar albinelor, nu
s Iie luat de acestea din bltoace etc.
,n cazuri suspecte de boal, la descoperirea unei larve suspecte,
stupului respectiv i se micsoreaz urdinisul si nu se mai Ioloseste
140
pentru schimbul de Iaguri ntre Iamiliile de albine.'
,Apicultorul este obligat s transvazeze Iamilia de albine bolnav
ntr-un stup nou sau unul dezinIectat. Transvazarea Iamiliilor de
albine se Iace astIel: seara, dup ce albinele vor Ii terminat zborul, n
dreptul urdinisului Iamiliei bolnave |.| Se aseaz pe o Iolie de
placaj pe care se astern ziare si se pune o lad sau o roinit. Apoi
ramele se scot din stup si se scutur de albine. Albinele rmase n stup
sunt mturate cu o pan, iar albinele czute pe ziare sunt scuturate n
roinit sau n lad. Albinele se introduc apoi pentru dou zile, 48 de
141
ore, ntr-o ncpere uscat, ntunecoas si rcoroas.'
Combaterea bolilor albinelor se bazeaz pe msuri de ordin
medicamentos si dezinIectie.
Aceste boli se datoreaz unor inIectii produse de anumiti virusi,
bacterii, protozoare, paraziti, micete. ,InIectia este o stare de boal
138
139
Idem. Ibidem. pag. 251
140
141
A. A. Climentov, Apicultura, Ed. de Stat pentru literatura stiintiIic,
ION TURNEA
103
determinat de invazia local sau general a unui agent patogen n
organism, deci rezultatul conIlictului dintre organism si Iactorii
142
biologici de agresie.'
,Bolile albinelor aduc mari pagube apiculturii: ele nimicesc
Iamilii ntregi sau le slbesc, Icnd exploatarea lor s Iie nerentabil
143
si adeseori chiar deIicitar. Bolile atac puietul si albinele adulte.'
Bolile albinelor se pot mprti n trei mari categorii: boli
contagioase, necontagioase si intoxicatii.
Bolile contagioase pot s Iie grupate astIel: virotice (puietul n
sac, boala neagr); bacteriene (loca american, european,
septicemia, paratiIoza); micotice (ascosIeroza, aspergiloza,
melanoza); parazitare (nosemoza, amibioza, acarioza, brauloza,
varrooza, senotainioza, triunghiulinoza).
Bolile necontagioase ale albinelor sunt reprezentate prin: puietul
rcit; boala de mai; diareea albinelor; anomaliile mtcilor.
Intoxicatiile albinelor se pot produce: cu polen; cu nectar; cu
miere cu man; cu medicamente; cu pesticide Iolosite pentru
combaterea duntorilor.
Voi ncepe prezentarea bolilor albinelor prin cele ale puietului.
Aceste boli se datoreaz larvelor ce pier, transIormndu-se n
144
,mass putreIiat' . Datorit acestui lucru bolile puietului au mai
primit denumirea si de putrezirea puietului.
Puietul rcit apare n general primvara. Acest lucru se petrece n
Iamiliile slabe, ce au cuiburile nerestrnse si nempachetate.
El mai poate aprea chiar si atunci cnd apicultorul lrgeste prea
mult cuibul Iamiliei de albine dar si dac stupii vor Ii mentinuti pe
timp neIavorabil prea mult deschisi.
Dac n Iamilia de albine ca urmare a unei boli, numrul albinelor
s-a redus Ioarte mult si puietul a rmas neacoperit pot aprea boli ale
acestuia.
Cnd larvele si pierd luciul si culoarea lor devine cenusie, desi
142
143
144
ION TURNEA
104
nu eman niciun miros caracteristic, pstrndu-si Iorma si
consistenta apar simptomele puietului bolnav.
Pentru prevenirea rcirii puietului se are n vedere tinerea cuibului
strns, primvara, pn cnd timpul permite introducerea Iagurilor
noi n cuib, prin mentinerea unor Iamilii puternice, cu destule albine
acoperitoare si prin combaterea bolilor albinelor adulte, care reduc
numrul albinelor din colonii.
Bolile cele mai cunoscute si rpndite ale puietului sunt: loca
european, loca american, iar mai rar ntlnite: puietul vros, puietul
n sac si puietul pietriIicat.
Loca european apare atunci
cnd ntr-un stup sunt insuIiciente
rezervele de hran, miere si
pstur, acest lucru ducnd la
subnutritia puietului si la slbirea
organismului larvelor.
Ea mai apare si dac Iamilia de
albine e slab, iar stupul rece.
La aparitia bolilor puietului mai contribuie si Iagurii btrni
care au dezvoltat microbi si spori.
Desi albinele curt celulele Iagurilor de larvele moarte, nu
reusesc s nimiceasc si microbii ce au stat la aparitia putrezirii
puietului.
n Iaz incipient, loca european atac larvele a cror culoare
din lucie-sideIie devine brun, nchis la culoare. Dac loca
european este n stare avansat poate pieri si puietul cpcit.
Aceast inIectie se transmite puietului, dar si larvelor prin
hrnire cumiere inIectat, n general prin albinele doici.
Loca european poate s apar n prima jumtate a sezonului
145
apicol ,primvara si n prima jumtate a verii ' prin mbolnvirea
larvelor tinere, n vrst de 3-4 zile si care datorit bolii ,audiIerite
145
C.E. Pop, CarmenSptaru, CoraRosenthal, CleopatraRusu, Apicultura i
Sericicultura, Ed. Didactic si Pedagogic, Bucuresti, 1978, pag. 108
ION TURNEA
105
146
pozitii Iat de celul.'
Agentii patogeni ce duc la aceast boal sunt: ,Streptococus
147
Pluton, Bacillus orpheus si Streptococus apis' , ,Bacillus alvei,
148
Bacterum eurydice |.|.'
Acesti agenti patogeni ptrund n organism pe cale bucal.
n urma inIectrii, larvele primesc culoare galben-caIenie si un
miros caracteistic, de putreIactie. Pentru stabilirea diagnosticului se
recolteaz Iaguri cu puiet bolnav.
Important de precizat este c loca european atac Iamiliile de
albine n stupinele a cror igien las mult de dorit.
Dac pe lng loca european se instaleaz si loca american,
tratamentul este administrarea teramicinei.
Loca american apare n general dup culesul salcmului si
mbolnveste puietul cpcit. Ea se instaleaz nu doar la Iamiliile

slabe, ci si la cele puternice. ,Agentul patogen este Bacillus
149
larvae.'
Contaminarea ca si la loca european se Iace tot pe cale bucal,
ns albinele tinere ,ncercnd s ndeprteze din celule cadavrele, se
150
contamineaz si vehiculeaz sporii la alte larve' , neIiind exclus
151
astIel ,calea de inIectie transovarian.'
Cnd se instaleaz aceast boal Iagurele primeste aspectul de
puiet mprstiat, celulele bolnave au cpcelele nIundate, uneori
perIorate, de culoare nchis.
Tratamentul pentru aceast boal este sulIatiazol.
InIectia poate s se transmit de la o Iamilie de albine la alta doar
prinalbinele hoate ce transport miere si cear nedezinIectat.
146
147 ,
Apicultur i Sericicultur, Ed. Didactic si Pedagogic, Bucuresti, 1983, pag. 86
148
C.E. Pop, Carmen Sptaru, Cora Rosenthal, Cleopatra Rusu, Apicultura i
149 ,
Alexandrina Adler, Cleopatra Rusu, AlexandruSabu Carmen Lia Sptaru,
op. cit. pag. 87
150
151
ION TURNEA
106
Aceast boal se transmite att albinelor adulte ct si puietului, n
special puietului de trntor, dar atac si oule, larvele, ninIele.
,Etiologic, agentul patogen este acarianul Jarrooa facobsoni.
Femela prezint corpul aplatizat, transversal oval, lung de 1,1 mm si
lat de 1,6 mm, de culoare maro-rosiatic, prevzut cu patru perechi de
picioare. Ea se Iixeaz att pe torace ct si pe abdomen si membre, iar
n perioadele de nmultire depune n medie 7-8 ou n celulele cu
puiet, din care dup 2 zile ies larvele, care se hrnesc cu hemolimIa
larvelor si nimIelor de albin, iar dup 7 zile se transIorm n adulti,
ce se mperecheaz nainte de eclozionarea albinelor. Masculul este
mai mic, de Iorm rotund, avnd culoarea alb-cenusie si moare
dup mperechere, din celule iesind numai Iemele mperecheate.
Femelele mperecheate trec apoi pe albinele lucrtoare, trntori si
matc, unde se hrnesc cu hemolimIa acestora, Iapt ce determin
152
debilizarea si moartea lor prematur.'
n anul 1904, n insula Java,
boala a Iost descoperit de E.
Jacobson. n Europa a Iost
semnalat pentru prima dat n
anul 1967. Varrooza este prin
urmare o boal ascuns,
deoarece parazitul acesteia poate
exista n stup timp de mai multi
ani Ir s se constate o
mortalitate anormal, pn n ziua n care inIestarea masiv duce la
moartea rapid a Iamiliei.
,La descoperirea puietului vros, trebuie imediat nlturate din
cuib ramele cu puietul atacat, trebuie micsorat cuibul, iar Iamilia
trebuie mutat ntr-un stup uscat. n cazuri grave se Iace transvazarea
albinelor pe rame cu Ioi de Iaguri artiIiciali, ns Ir nIometarea lor
153
de dou zile.'
152
www.proapicultura.ro
153
ION TURNEA
107
Indicat este ca larvele atacate s Iie acoperite cu mucegai alb,
puIos.
Puietul pietriIicat, aspergiloza, este o inIectie ce se datoreaz unei
ciuperci de mucegai ce poate s Iie Ioarte bine vzut la microscop.
Cnd aceast inIectie este prezent, capul larvei se acoper de o
culoare brun-verzuie. Datorit bolii larvele se usuc, devin tari
asemenea pietrei si au culoarea alb-glbuie.
Aceast boal ns atac si albinele adulte, ,mucegaiul
germineaz la ncheieturile inelelor chitinoase; albinele bolnave
devin proase si pier repede. Familiile atacate prsesc cuibul sau
pier n ntregime. Boala trece ncet de la o Iamilie la alta. La
dezvoltarea bolii contribuie timpul umed, ploios si umbrirea
154
stupinei.'
Dac albinele sunt inIectate de aceast boal si apicultorul
lucreaz la dezinIectia stupilor pe timp neIavorabil, vnt, de
exemplu, inIectia poate s treac si n aparatul respirator al omului,
ducnd astIel la mbolnvirea lui.
Mierea provenit de la aceste Iamilii este si ea de asemenea
periculoas, nainte ca ea s Iie Iolosit ca hran se recomand
Iierberea ei timp de 30 de minute.
Pentru combatera acestei boli se Iace transvazarea albinelor
asigurndu-se toate msurile sanitare pentru dezinIectarea stupilor si
a inventarului apicol.
Dac ntr-o Iamilie de albine se instaleaz boala puietul in sac,
larvele, dup cpcirea puietului, pier n primele zile.
Deoarece albinele deschid celulele cu larvele moarte se poate lsa
impresia c acestea au pierit nainte de a Ii cpcite.
n cazul unei inIectii usoare cuibul trebuie micsorat, dac inIectia
este puternic se Iace transvazarea Iamiliei de albine Ir nIometarea
de dou zile.
Dup o lun agentul provocator al acestei boli piere.
,Paraloca (parapesta) este o boal molipsitoare a puietului,
asemntoare cu loca european si american, provocat de Bacillus
paralvei. Boala nu este asa de grav si apare mai ales primvara si la
154
ION TURNEA
108
nceputul verii. Tratamentul preventiv si curativ este acelasi ca la loca
155
european.'
Puietul degenerat este o boal ce apare din cauza hranei
insuIiciente. Ea const n ou mai mici, puiet mort. Aceast boal
dispare prin schimbarea mtcii.
Spre deosebire de bolile puietului, bolile albinelor adulte se
descoper mult mai greu, Iiindc ele pier n general n aIara stupului.
Acest lucru nu e beneIic combaterii ei, Iindc apicultorul o poate
descoperii prea trziu, cnd se dezvolt puternic n Iamilia de albine.
Bolile albinelor adulte se pot clasiIica n necontagioase: boala de
mai, diareea, anomalii ale mtcilor; intoxicatiile albinelor: otrvirea
albinelor; contagioase: parazitoze varrooza ce am prezentat-o cnd
am vorbit despre puietul vros, nosemoza, acarioza, paratiIosul,
amoebiaza, senotainioza, triungulinoza micotice - melanoza, o boal
contagioas, ce aIecteaz aparatul genital al mtcilor, viroze - boala
neagr, bacterioze septicemie; parazitare: barauloza - pduchele
albinei, gselnita, musca Senotainia tricuspis.
Boala de mai este o boal necontagioas si se maniIest la albinele
tinere, mai ales la albinele care se ocup de cresterea puietului.
Aceast boal e denumit de mai, cci apare de obicei primvara,
atunci cnd Iamiliile de albine se dezvolt puternic iar o cantitate
mare de puiet este crescut.
n aceast perioad albinele doici produc Ioarte mult lptisor
pentru hrana puietului.
Datorit acestui lucru ele consum mult polen ce nu poate ns s
Iie prelucrat Ir o cantitate suIicient de ap, astIel n zilele reci cnd
nu pot zbura ori intensitatea zborului e Ioarte redus, apare lipsa de
ap, Ienomen ce duce la un Iel de constipatie a albinelor tinere.
Lipsa apei aIecteaz n egal msur toate Iamiliile dintr-o
stupin.
Cnd albinele tinere sunt inIectate cu boala de mai, la iesirea din
stup se trsc n Iata urdinisului.
Dac ncearc s zboare cad la pmnt si mor.
Ele au abdomenul umIlat, iar excrementele sunt galbene pn la
ION TURNEA
109
155
Ing. V. Petrus si ing.I. Oprisan, Apicultura i ba:a melifer, ed. Agro-
caIeniu deschis. Dac se apas abdomenul albinelor iese o past tare,
galben.
Simptomele bolii de mai apar mai ales primvara, dup o perioad
rece.
Ca tratament se prepar sirop de zahr Ioarte diluat si se
pulverizeaz pe albinele de pe Iaguri sau se administreaz prin
instalarea adptorilor n apropierea stupilor.
Diareea albinelor este o boal necontagioas care se maniIest n
timpul iernrii. Ea se maniIest prin eliminarea ,de excremente de
culoare castanie, cu miros de putreIactie. Cauzele care determin
diarea sunt: mierea necorespunztoare, zgomotele, lipsa mtcii,
156
oscilatiile de temperatur.'
Pentru combaterea acestei boli si pentru prevenirea inIectiilor
secundare se administreaz sirop cldut cu pencilin.
,Msurile proIilactice constau n aprovizionarea Iamiliilor pentru
iarn cu rezerve de hran de bun calitate si n iernarea albinelor
157
ntr-un adpost de iarn uscat, cald si bine aerisit.'
Anomalia mtcilor este o boal necontagioas ntlnit la mtcile
trntorite care depun ou din care rezult generatii de trntori.
Mtcile pot prezenta un mare numr de anomalii.
Ele pot maniIesta tulburri Iiziologice legate de vrst, ce constau n
modiIicri structurale, aprnd astIel atroIierea glandelor
productoare de venin, nchiderea la culoare a tubilor Malpighi,
pigmentarea tesutului adipos, Iibrozarea si calciIierea valvei
vaginale.
Datorit unor tulburri nervoase ce apar ca urmare a unor
traumatisme Iizice survenite cu ocazia marcrii, tierii aripilor sau
altor manipulri, precum si ca urmare a unor disIunctiuni ale
sistemului neuroendocrin, se pot observa la mtci paralizii precum si
depunerea de ou neIecundate.
Cnd culesul n natur este insuIicient si nu determin modiIicri
n structura intern sau extern apar mtci pitice, mtci cu
156
C.E. Pop, Carmen Sptaru, Cora Rosenthal, Cleopatra Rusu, Apicultura i
157
ION TURNEA
110
extremitti anormale ca de exemplu aripile sau membrele sunt slab
dezvoltate, Iapt pentru care nu pot zbura si nu se pot mentine pe
supraIata Iagurilor, aparitia la acelasi individ a unor organe proprii
celor dou sexe, prezenta unui singur ochi compus, anomalie numit
ciclopism dup numele ce-l purtau uriasii din mitologie ce aveau un
singur ochi, ciclopi microceIalia, albine cu capul mai redus.
Aparatul si organele de reproducere pot prezenta la rndul lor
modiIicri: ovare complet nedezvoltate, dezvoltarea insuIicient a
oviductelor, ovare reduse ca volum, sterilizate, obstructia ovarelor ce
se maniIest prin stagnarea spermei n oviducte ca urmare a
nedezvoltrii corespunztoare a veziculei spermatice, calculi rectali
ce blocheaz cile genitale.
Mtcile ce prezint diverse anomalii trebuie nlocuite cu alte
mtci tinere si proliIice imediat ce au Iost depistate.
Otrvirea albinelor este o intoxicatie ce se datoreaz Iaptului c
acestea au adunat polen de pe Ilori stropite cu otrvuri sau datorit
preparatelor chimice Iolosite de apicultori mpotriva duntorilor.
,n toate cazurile de otrvire a albinelor se recomand s se
158
hrneasc Iamiliile bolnave cu sirop de zahr.' si stupii s Iie mutati
din zona cuIlori otrvite.
,Intoxicatiile albinelor pot s apar datorit: polenului si
nectarului toxic, mierii de man, excesului de medicamente,
159
stropirilor cu substante chimice.'
158
159 ,
,Nosemoza este o endoparazitoz
a albinelor adulte, produs de Nosema
apis. Boala apare la sIrsitul iernii si
nceputul primverii, uneori reapare
toamna. Parazitul se nmulteste n
peretele intestinal, mpiedicnd
digestia si asimilatia hranei. Aici se
transIorm n spor, care este
ION TURNEA
111
eliminat odat cu excrementele n stup. InIestarea are loc pe cale
bucal, prin deglutirea sporilor odat cu hrana. Boala se transmite
prin miere, polen, Iaguri contaminati, Iurtisag, trntori, inventar
160
contaminat etc.'
,Albinele se inIecteaz prin
hran. Din cauza tubului digestiv
atacat si distrus de toxinele
parazitului, albinele slbesc, ies
aIar din stup si neputnd zbura, se
trsc si mor n Iata stupului. n Iata
urdinisului, pe oglinda stupului, se
gsesc albine moarte si printre ele,
albine care ncearc s zboare. Uneori nosemoza este nsotit de
161
diaree.'
Nosemoza mai este denumit si
boala mizeriei, Iiindc apare n
urma existentei unor Iactori din
stup ce o Iavorizeaz: lipsa
zborurilor de curatire n timpul
iernii; rezerve de hrana slab - calitativ, lipsa curteniei si
nedezinIectarea stupilor, umiditatea crescuta. Boala este cauzata de
un protozoar ce se activeaz la aparitia conditiilor prielnice si care se
gaseste n toti stupii n stare latent.
Trastamentul const n mutarea Iamiliilor n stupi curati si
dezinIectati, Iagurii cu pete de diaree s Iie nlocuiti cu altii de la
Iamilii sntoase, albinele trebuie s Iie hrnite cu sirop de zahr sau
miere diluat ce provine de la Iamiliile sntoase. Se poate Iolosi
Iumidil B, o sare solubil, 1 g la 50 l de sirop. Fagurii se pot
dezinIecta cu bioxid de sulI saucuvapori de Iormol ori acid acetic.
160 ,
161
Ing. V. Petrus si ing.I. Oprisan, Apicultura i ba:a melifer, ed. Agro-
ION TURNEA
112
Cel mai important lucru n combaterea acestei boli este
respectarea regulilor de igien.
Acarioza este o boal contagioas, parazitar a albinelor. Ea este
provocat de acarianul Acarapis woodi. Femela acestui acarian
depune oule n traheele albinelor. Datorit acestui lucru albinele
mor prin asIixiere. Medicamentul cel mai eIicace contra acestei boli
este Folbex.
Aceast boal nu este cunoscut la noi ntar.
O alt boal contagioas, parazitar a albinelor este paratiIoza
produs de Bacillus paratyphi alvei. Acesta se gseste n natur, n
apele stttoare, santuri, bltoace. Microbul ptrunde n tubul
digestiv al albinelor provocnd diaree, abdomen balonat, paralizia
picioarelor si moartea. Tratamentul se Iace cu teramicin sau
streptomicin.
Amoebi aza est e o boal
contagioas a albinelor ce este
produs de protozoarul Malpigha-
moeba melliIicae si se localizeaz
n epiteliul tubilor lui Malpighi.
Ea apare odat cu zborurile de
primvar si se transmite prin ap.
Albinele prezint abdomenul
mrit, diaree, tulburri nervoase.
Tratamentul const n respectarea
regulilor de igien.
,Senotainioza este produs de larvele mustei vivipare Senotainia
tricuspis, depuse n timpul zborului pe corpul albinelor, pe unde
ptrund n cavitatea toracic si se hrnesc cu hemolinI. Albinele
pierd capacitatea de zbor. Diagnosticul se pune pe baza examenului
microscopic si prin prob biologic. Se combate prin capcane pe
162
capacul stupului pentrumuste.'
Triungulinoza este boal contagioas, ectoparazitar a albinelor
adulte ,produs de larvele coleopterelor: Melo varigatus si Melo
162
C.E. Pop, Carmen Sptaru, Cora Rosenthal, CleopatraRusu, Apicultura i
ION TURNEA
113
proscarabeus, ascunse printre Ilori si care se pierd pe corpul
albinelor, ptrunde n cavitatea abdominal, consum hemolinIa si
contuzioneaz tesuturile. Albinele parazitare prezint miscri
spasmodice si dezordonate, se combate prin Iumigatie cu
163
Ienotiazin.'
Melanoza este o boal contagioas, micotic a mtcilor si
albinelor adulte. Ea aIecteaz aparatul genital. Ea este produs de o
ciperc Melanosella mors apis.
Datorit acestei boli ovarele mtcilor se atroIiaz, ele nceteaz a
mai depune ou si prezint la partea posterioar a abdomenului un
dop din excremente uscate.
Se recomand nlocuiorea mtcilor.
Boala neagr sau de pdure este o boal a albinelor adulte, o
viroz. Ea const n nnegrirea si depilarea albinelor. Albinele
aIectate au odimensiune mai mic si sunt date aIar din stup.
Pentru combatera ei se recomand sirop cldut cu lapte Iiert 105 si
schimbarea mtcilor.
Septicemia apartine categoriei bolilor bacterioze ca si loca
european si american, dar este o boal mai putin molipsitoare. Ea
poate aprea primvara, vara si toamna. Agentul patogen este
Bacterium apisepticus. Acest microb ptrunde n oganismul albinei
pe cile respiratorii si de acolo trece n hemolinI.
Albinele bolnave nu mai pot zbura, maniIest miscri nesigure si
mor. Corpul albinelor moarte are articlulatiile descompuse, este
Iragil. Se administreaz antibiotice pentru combatera ei, iar stupinele
trebuie s Iie mutate pe teren uscat.
Barauloza - pduchele albinei este un parazit, o insect ce se poate
observa cu ochiul liber. Are culoare rosie-brun si se gseste pe
toracele si capul mtcii si albinelor lucrtoare.
,Pentru a obtine hran, pduchele excit albinele sau matca n
regiunea gurii, pn cnd elimin hrana prin tromp. Pduchele
164
albinei se gseste n stup tot timpul anului.'
163
C.E. Pop, Carmen Sptaru, Cora Rosenthal, CleopatraRusu, Apicultura i
164
Ing.V. Petrus, si ing. I. Oprisan, Apicultura i ba:a melifer, ed. Agro-
ION TURNEA
114
Combaterea pduchilor se Iace prin naItalin, Ium de tutun,
camIor.
Gselnita sau molia cerii este un
parzit al stupului. Acest parazit atac
Iagurii, distruge celulele si consum
ceara, pstura, resturile de puiet.
Pentru dezinIectie se utilizeaz
165
,acid acetic glacil, anhidrid sulIuroas sau galecid'.
Un alt parazit al stupului este musca Senotainia tricuspis. Larvele
ei parziteaz albinele. Ea are lungimea de 6-8 mm, culoare cenusie-
deschis, o pat alb pe cap. Ea atac albinele n zbor depunnd multe
larve n corpul acestora. ,Larvele ptrund prin nvelisul chitinos n
muschii toracelui, n abdomen si chiar n cap, omornd albinele n 3-6
zile. La iesirea larvelor din albinele moarte, acestea sunt usor de
166
observat.'
Tratamentul const n ditrugerea mustelor cu o solutie de amidon
1 cruia i se adaug 100 g DDT.
Bolile albinelor aduc pagube mari apicultorilor, deoarece datorit
lor se pot pierde Iamilii ntregi, sau Iamilile slbesc, Icnd
exploatarea lor nerentabil.
Pentru combaterea acestora e necesar pstrarea reguluilor de
igien nstupin, dezinIectarea utilajelor apicole, hran adecvat.
165
AlexandrinaAdler, Cleopatra Rusu, AlexandruSabu, Carmen LiaSptaru,
Apicultur i Sericicultur, Ed. Didactic si Pedagogic, Bucuresti, 1983, pag. 92,
93
166
Ing.V. Petrus, si ing. I. Oprisan, Apicultura i ba:a melifer, Ed. Agro-
ION TURNEA
115
Duntorii albinelor sunt: Iluturele Cap de mort, viespile, lupul
albinelor, urechelnita, Iurnicile, prigoriile, pitigoii si ciocnitorile,
soarecii, botgrosul, broasca rioas si soprlele.
Fluturele Cap de mort (Acherontia atropos) cnd are aripile
desIcute este de mrimea palmei unui om. Asadar este un Iluture
mare.
Denumirea acestui Ilutur vine de la un desen ce l are pe partea
dorsal a aripilor, un desen asemntor craniului unui om.
Acest Ilutur n timpul zborului produce un zumzet speciIic care
poate s Iie perceptibil de la distant.
El ptrunde n stup seara pentru a consuma miere. si Iace intrarea
prinurdinis, iar prin miscarea aripilor agit albinele.
Se recomand micsorarea urdinisului n Iunctie de populatia de
albine pentru a mpiedica accesul acestui Iluture n stupi, dar si
instalarea gratiilor pe timpul toamnei.
Viespile Iac parte dintre duntorii albinelor.
Ele triesc asemenea albinelor, n colonii. Se
adpostesc n scorburile copacilor, n soproane,
poduri, stresini sau n pmnt.
Atacul lor asupra albinelor se produce
dimineata sau toamna cnd albinele nu zboar,
cci timpul este mai rcoros iar albinele sunt mai putin vioaie si se
apr mai greu, aproape deloc.
Ele atac albinele din Iamiliile slabe pentrua le consuma mierea.
Dintre speciile de viespi duntoare as mentiona: Vespa crabro,
Vespa germanica, Vespa gallica, Vespa silvestris, Vespa media etc.
Cea mai duntoare dintre speciile de viespi este Vespa crabro
denumit si Vespa vulgaris. Ea pndeste albinele la urdinis, le atac
din zbor si le mnnc.
Combaterea viespilor const n depistarea si distrugerea
cuiburilor acestora cu insecticide. ,Fiind avide de carne, apicultorul
le combate aseznd pe cteva capace ale stupilor cteva bucti de
carne ce le d cteva zile la rnd; apoi otrveste aceste momeli
167
presrndpeste ele verde de Paris sau alt otrav, nimicindu-le.'
167
C. Hristea, Stupritul nou, EdituraA.C.A. Bucuresti, 1978, pag. 260
ION TURNEA
116
6.3. DUNTORII ALBINELOR
Lupul albinelor denumit si Philanthus triangulum este un
duntor asemntor cu viespea, ns acesta atac albinele la urdinis,
pe Ilori, n zbor. Dup ce le prinde pe unele le mnnc, iar cu altele
si hrneste larvele din cuib.
Pentru combaterea acestui duntor trebuie s i se distrug cuibul
turnnd sulIur de carbon si acoperind intrarea cu pmnt.
Urechelnita, ForIicula auricularia, se hrneste cu miere dup ce
ptrunde noaptea n stup. Aceasta atac si puietul uneori. Pentru
distrugerea ei se utilizeaz IosIat de zinc.
Furnicile sunt insecte ce apartin mai multor genuri. Ele sunt
periculoase pentru albine.
Ptrunderea acestora n stup se Iace prin crpturi, pe la urdinis
sau podisor.
Furnicile ajung s Iure peste 1 kg de miere pe zi, nelinistind
albinele.
Dac n apropierea pdurilor, unde se gsesc populatii numeroase
de Iurnici, Iamilii ntregi de albine pot Ii distruse sau redus Ioarte
mult capacitatea de productie.
Combaterea Iurnicilor se Iace prin amplasarea stupinelor n zone
Ir Iurnici sauunde acestea sunt putine.
Suporturilor stupilor trebuie unse cu pcur iar sub picioarele
stupilor se aseaz cutii cu petrol, se mai pot presra si cordoane de
sare.
Pentru ca acestea s Iie combtute se desIac musuroaiele, se
administreaz insecticidul si se astup iar n cazul atacului masiv, se
mut stupina.
Prigoriile Merops apiaster sunt cunoscute sub
denumirea de albinrel. Ele sunt pasri cu un
colorit al penajului Ioarte Irumos si mici ca
dimensiune.
Prigoria trieste n regiuni cu terenuri erodate
puternic si si construieste cuiburi n scorburile
copacilor sau sub Iorm de galerii adnci.
Cnd timpul este rece, nnorat si nu gseste
hran, acestea atac albinele din stupin sau pe cele
ce se ntorc de la cules, cci au un zbor mai
ION TURNEA
117
greoi si mai lin, o prigorie putnddistruge pn la 60de albine.
Atacurile au loc dup ce acestea se adun n stoluri si sunt mai
numeroase n luna iunie, cnd si cresc puii si n luna august cnd se
pregtesc de plecare spre trile calde.
Combaterea prigoriilor se poate Iace prin distrugerea cuiburilor cu
diIerite substante de tiprespirator.
,Pitigoii si ciocnitoarele, desi Iac unele pagube n stupine, nu pot
Ii omorti. Cei dinti se aseaz iarna la urdinis ciocnind stupul;
albinele deranjate de zgomot se desprind din ghemul de iarn, ies pe
scndura de zbor, de unde psrelele avide le devor; ciocnitorile
stric adeseori stupii gurind peretele lateral pn ajung la Iagurii cu
albine pe care le consum; deci paguba Icut este mare, Iiind ns
psri Iolositoare pdurii nu se distrug, dar se ndeprteaz din jurul
168
priscii prin Iocuri de arm.'
Soarecii ptrund toamna n stupi pe la urdinis sau prin alte
crpturi. Ei consum miere, pstur, distrug Iagurii si deranjeaz
albinele.
Pentru a mpiedica ptrunderea lor n stup, se instaleaz gratii la
urdinis sau reductoare ale acestuia.
Fagurii atacati de soareci se topesc primvara, iar pentru
ndeprtarea mirosului stupii se spal.
Combaterea soarecilor se poate Iace prin otrvirea cu gu
rspndit n stup sau locul unde ierneaz stupii.
,Botgrosul este o pasre insectivor care nu se multumeste s se
hrneasc cu albine numai vara ci si Iace provizii din cadavrele lor
pe care le nIige n tepii unor arbusti cum sunt mcesii, pentru a le
169
avea ca hran pe timpul neIavorabil, cnd insectele nu zboar.'
Broasca rioas si soprlele Iac pagube Iamiliilor de albine,
cuibrindu-se pe Iundul stupilor. Noaptea consum albine, avnd
limba lung si lipicioas.
Ariciul n schimb se hrneste doar cu albinele moarte de pe
oglinzile stupilor, atacnd si gonindsoprlele si broasca rioas.
Tot duntori ai albinelor mai pot s Iie considerate si plantele
168
169
Idem, ibidem, pag. 261
ION TURNEA
118
insectivore ca de pild: piciorul cocosului, roua cereului, spicul
dracului. Aceste plante atrag albinele prin culoare, miros, nectar
bogat. Albinele dup ce se aseaz pe corolele lor, ele si nchid
petalele si rmn prizoniere.
Duntorii albinelor ca si bolile acestora pot aduce mari
stricciuni Iamiliilor de albine prin micsorarea populatiei acestora.
ION TURNEA
119
Anatomia albinei
FotograIii Dunatori
(de la stnga la dreapta):
Primul rnd - Phoracantha
recurva, Tetropium Iuscum, Varroa
destructor.
Al doilea rnd - Pityogenes
bidentatus, Teia anartoides,
Tomicus piniperda.
Al treilea rnd - Xylosandrus
mutilatus, Sirex noctillo,Solenopsis
invicta.
Al patrulea rnd - Scolytus
schevyrewi.
Fiecare organism viu ncearc s lase urme ale existentei lui pe
acest pmnt.
Unele se limiteaz doar la aspectul reproducerii, altele ncearc
s-si depseasc limitele existentiale prin diamantele muncii
svrsite.
Albinele sunt insectele care se conIrunt cu soarta geniului prin
produsele muncii lor.
Urmele existentei lor pe acest pmnt sunt comori pentru mediul
nconjurtor, polenizarea; comori pentru oameni, hran,
medicament; comori industriale, ceara.
n stup mierea este hrana de baz a albinelor, lptisorul de matc
hran pentru larve si matc, ceara e materialul Iolosit de aceste
harnice insecte n constructie, constuctie Iinisat cu ajutorul
propolisului, ce are rol de a cimenta Iagurii, polenul, pstura,
propolisul, adevrate Iarmacii.
Avnd n vedere acest lucru o s prezit n acest capitol importanta
Iiecrui produs apicol ncepnd cu mierea si mai apoi ceara cele mai
utilizate produse.
Dintre toate alimentele ce omul le poate consuma pentru a se
hrni si a combate diIerite boli, mierea este singurul care nu este
supus stricciunii.
Nu ntmpltor SIntul Ioan Boteztorul s-a hrnit cu miere
slbatic, cci prin puritatea, propriettile ei, ce nu o las s se strice,
a reusit s-si ntreasc trupul, lucru necesar oricrei ntriri
spirituale prin rugciune.
Pn cnd acest aliment sInt s lumineze stupul e necesar un
ntreg proces de prelucrare a nectarului adunat din miile de Ilori
cercetate de albine.
Originea mierii se aIl asadar n esenta Iiecrei plante, iar
plantele au diIerite proprietti terapeutice.
ION TURNEA
120
CAPITOLUL7
PRODUSELEAPICOLE
SI IMPORTANTALOR PENTRU VIAT SI SNTATE
7.1. MIEREA
Prin urmare mierea e cu mult mai presus dect o plant
medicinal, ea nsumnd o ntreag Iarmacie naturist.
Din punct de vedere gramatical substantivul miere este deIectiv de
plural. Chiar si aceast inexistent a Iormei de plural i conIer o
unicitate aparte.
Mierea este aroma Ilorilor, nectar al vietii, iar pentru existenta
acestui aliment muncesc roiuri de albine.
Dac mierea este substantiv deIectiv de plural, simboliznd
unicitatea, roi e substantiv colectiv ce evidentiaz puterea micilor
vietti, albinele, de a crea cel mai de pret aliment.
Mierea s-a nscut din cntecul Ilorilor si miestria albinelor.
Dac nu ar Ii existat Ilori, cu sigurant albinele le-ar Ii inventat,
tesndu-le cu migal din legenda nemuritoare a mierii.
Mierea ,este un aliment igienic, un mediu de conservare a
170
Iructelor si vitaminelor.'
,Mierea provine din transIormarea nectarului de ctre albine. Prin
calittile sale nutritive, mierea de albine este considerat ca un
aliment de mare valoare, avnd n acelasi timp si proprietti medicale
(curative si proIilactice) datorit substantelor care intr n
171
componenta ei.'
Mierea ar putea s Iie clasiIict astIel: dup
provenient, mierea de Ilori (monoIlor sau
poliIlor) si mierea de man; dup Ielul
obtinerii, miere n Iaguri, scurs liber din
Iaguri, extras cu ajutorul centriIugii, presarea
Iagurilor; dup consecint, lichid, cristalizat,
zaharisit; dup culoare, poate s Iie
aproximativ incolor, galben, aurie, brun,
roscat; dup arom; dup gust; dup puritate;
dup compozitia chimic si dup puterea
caloric.
170
Speranta Anton , Incursiune in medicina naturist, ed. Polirom, Bucuresti,
2009, pag. 62
171
ION TURNEA
121
Mierea are diIerite proprietti organoleptice, n Iunctie de
sortiment: mierea de salcm este Iluid sau vscoas, nu se
cristalizeaz, are culoare galben aurie, galben sau e incolor, cu
gust dulce, plcut; mirea de tei este uniIorm, Iluid, vscoas sau
cristalizat, de culoare galben, portocaliu roscat, cu arom
pronuntat, dulce; mierea de zmeur este uniIorm, Iluid, vscoas
sau cristalizat, culoare galben roscat sau galben verzui, arom
speciIic, dulce; mierea de izm este uniIorm, Iluid, vscoas sau
cristalizat, culoare roscat sau brun roscat, miros aromat, dulce;
mierea de coniIere este uniIorm, Ioarte vscoas, nu se cristalizeaz,
culoare brun sau rubinie; mierea de Ineat, de deal este uniIorm,
Iluid, vscoas sau cristalizat, culoare galben sau brun, gust
dulce, plcut; mierea de Iloarea soarelui este uniIorm, Iluid,
vscoas sau cristalizat, culoare, are culoare galben aurie,
portocalie sau galben nchis, gust dulce, plcut; mierea poliIlor este
uniIorm, Iluid, vscoas sau cristalizat, culoare galben sau
brun, gust dulce si plcut; mierea de man este uniIorm, Iluid sau
vscoas, culoare galben brun sau brun deschis cu arom
speciIic.
,Extragerea mierii se Iace atunci cnd ea a ajuns la maturitate,
172
adic dup ce albinele au cpcit partea superioar a Iagurilor.'
Dac extractia ei se Iace nainte ca s ajung la maturitate, ,se
valoriIic cu acordul unittii achizitoare sau se pstreaz un timp n
aceast stare n maturtor pn la micsorarea continultului de ap,
173
limpezire si ndeprtarea impurittilor.'
Nu se extrage miere din Iagurii cu puiet.
Mierea odat extras are proprietatea de a se cristaliza.
Majoritatea sortimentelor de miere cristalizeaz, exceptie Icnd
mierea de salcm care nu se cristalizeaz timpndelungat.
,Calitatea mierii se judec dup culoare, gust, arom, consistent,
174
lips de adausuri strine, mod de cristalizare.'
172
173
Constantin Antonescu, Albinele i ... Noi, ed. Asociatia cresctorilor de
174
pag. 208
ION TURNEA
122
Dup cristalizare mirea se licheIiaz Ioarte usor. Din aceast
cauz, pentru a nu pierde enzime, vitamine, apa n care se tine mierea
nu trebuie s aib mai mult de 45.
Timpul necesar ca mierea s se limpezeazc depinde de
vscozitatea acesteia.
Mierea nu are voie s Iie amplasat n vase de zinc, tabl zincat,
cupru, plumb si aliaje ale acestuia, ci n bidoane de aluminiu sau tabl
cositorit, n butoaie metalice ceruite sau paraIinate, n borcane de
sticl.
Mierea natural are diIerite nsusiri terapeutiuce: tratarea rnilor,
ulcerului, energizant, trateaz epuizarea, oboseala, mbuntteste
tonusul general, sporeste buna dispozitie, vitaminizant,
mbuntteste somnul, sporeste cantitatea de hemoglobin n snge.
n miere pot s existe si acizi, ei provin de la nectarul Iloral. Din
cauza acestui lucrumierea Ilorar e superioar celei de man.
Gustul mierii este dulce, ns mierea de castan are gust putin
amrui.
,Mierea de albine a intrat n alimentatia omului din timpuri
strvechi, avnd o valoare nutritiv
superioar. ndeosebi continutul su mare
n zaharuri invertite (Iructoz si glucoz)
usor asimilate de organism, Iace s Iie
Ioarte apreciat n hr ana zi l ni c a
copiilor, vrstnicilor, s p o r t i v i l o r . n
acelasi timp mierea pos e d o ma r e
val oare cal ori c, deoarece 1 kg de
175
miere produce aproximativ 3200 calorii.'
Mierea de cmp este utilizat n diIerite actiuni terapeutice.
Compozitia ei este miere de Ineat, de tei sau musetel.
Mierea de cmp poate s Iie ntrebuintat att n aIectiuni interne,
ct si externe.
Extern, ajut la vindecarea rnilor, oprirea hemoragiilor, iar intern
are eIect calmant asupra tubului digestiv, dezinIecteaz mucoasa
tubului digestiv.
175
Maria EItimescu, Octavian Berbecel, Ion Crnu, Ana Maria Roman,
Influenta vremii asupra productiei de miere, Ed. Ceres, Buc. 1982, pag. 79
ION TURNEA
123
ION TURNEA
124
Ea mai este recomandat si pentru diversele inIectii din gur si gt,
cum ar Ii amigdalitele, zblutele etc.
Mierea de cmp nu are actiuni toxice. Ea nu poate s Iie utilizat
ns de bolnavii cu diabet zaharat.
n general, mierea, se pstreaz n vase de sticl sau de ceramic
sau metal zmltuit. Trebuie Ierit de surse de contaminare divers, de
umiditate, cldur, lumin.
Mierea este un lichid dulce si vscos din punct de vedere Iizic ce se
poate cristaliza, dobndind cosistent solid.
Din punct de vedere chimic, mierea
este un amestec de substante organice:
glucoz, Iructoz, proteine, acizi
organici, sruri minerale, oligoelemente,
vitamine, hormoni, enzime, antibiotice.
Sortimentele de miere sunt diverse:
tei, salcm, izm, poliIlor etc.
n concluzie putem aIirma c mierea
pe lng calittile terapeutice pe care le
are, este si un aliment plcut la gust,
bogat n calorii.
Ceara este o secretie emis de glandele ceriere ale albinei
lucrtoare. n momentul cndeste emis de abine ea e alb si curat.
Ea se Iormeaz n cantitti mari n corpul albinelor, avnd la baz
transIormarea nectarului si polenului.
n primele zile dup eclozionarea albinei se dezvolt glandele
ceriere.
Albinele ce secret cel mai mult cear si care cldesc Iagurii sunt
cele tinere, cuvrsta de 12-18 zile.
Acestea secret mult cear si construiesc cu rapiditate Iagurii.
Atunci cnd secret ceara si cldesc Iagurii ele se gsesc n stadiul
de albine nezburtoare, neparticipnd la aducerea apei, nectarului,
polenului, munci Icute de albinele zburtoare n ultimul stadiu al
vietii.
Familiile de albine mari, productoare de miere sunt si mari
productoare de cear.
,n conditiile obisnuite 1 kg de albine tinere, nezburtoare sau de
stup, poate produce pn la 0,5 kg cear si aceasta n paralel cu
ngrijirea si hrnirea puietului, primirea, prelucrarea si depozitarea
nectarului adus n stup de ctre albinele zburtoare; tinnd seama c
ntr-un sezon apicol o Iamilie de albine obisnuit poate creste circa 15
kg albine, 150000, nseamn c oricare din Iamiliile de albine
normale, adpostit si ngrijit corespunztor ntr-un stup sistematic,
176
poate s produc ntr-un sezon apicol njur de 7, 5 kg cear...'
Datorit Iaptului c ceara este
utilizat de albine n stup, ca
material de constructie, ea se
ncrca cu substante strine care i
schimba compozitia si culoarea.
AstIel ea devine galben, apoi brun
ajungnd aproape neagra dup
ctiva ani.
176
ION TURNEA
125
7.2. CEARADEALBINE
Ceara de albine este mai mult sau mai putin solubil n diversi
compusi organici si insolubil n ap. Ceara este solubil n alcool
177
cald: eter, grsimi, benzin, cloroIorm.'
Ceara se topeste la 64 C. Ea ,poate s Iie obtinut prin topire la
soare, topire cu ap sau cu ajutorul aburilor, prin presare la teascuri
sau pe cale chimic cu ajutorul solventilor si cear nlbit, cu
178
ajutorul razelor solare sau pe cale chimic.'
,Compozitia chimic a cerii variaz n limite Ioarte strnse
179
cuprinznd aproximativ 79, 3 C, 13,2 Hsi 7, 5 O.'
Componentii principali ai cerii sunt: esterul miricinic si acidul
drotic.
Ea se utilizeaz n Iabricarea Iagurilor artiIiciali, Iabricarea
lumnrilor, sculptur, produse Iarmaceutice, cosmetice, pielrie,
mobil, armament, optic, telecomunicatii etc.
n majoritatea cazurilor se ntrebuinteaz un preparat continnd
cear si nu ceara pur.
Desi ceara are multiple ntrebuintri industriale, ,aproximativ
80 din ceara obtinut se ntoarce n stupin sub Iorm de Iaguri
180
artiIiciali care contribuie la cresterea productivittii n apicultur.'
Ea se recolteaz din stup cu ajutorul unui sculet si a unui cleste de
lemn.
Pentru o cear de calitate superioar se prelucreaz Iagurii clditi
natural si n rame clditoare, acei Iaguri n care nu a crescut puietul.
Aceast cear este de calitatea I si se utilizeaz n cosmetic,
Iarmacie, pentru construirea Iagurilor artiIiciali.
Ceara de calitatea a doua se obtine din Iaguri reIormati, nchisi la
culoare, din care au iesit mai multe generatii de albine, iar ceara de
calitatea a treia se Ioloseste doar n scopuri industriale.
Exist si ceara sub calitatea a treia ce e obtinut prin tratarea
reziduurilor de prelucrare a bostinei nteascuri cu solventi.
Ceara poate s Iie IalsiIicat prin amestecul ei cu paraIin.
177
178
179
Constantin Antonescu, op. cit. pag. 223
180
Ing. V. Petrus si ing. I. Oprisan, op. cit. pag. 202
ION TURNEA
126
Acest lucru se recunoaste dac prin Irmntarea ntre degete
devine moale.
Tot contraIcut este si ceara amestecat cu cerezin si care prin
Irmntare se sIrm, iar cea amestecat cu sacz devine lipicioas
prin sIrmare. Dac se amestec cu seu devine moale si unsuroas.
Ceara IalsiIicat nu are luciul caracteristic cerii naturale.
n aIar de ceara produs de albine mai exist si cear mineral,
dar si cear vegetal.
Flora, solul, sezonul culesului, conditiile Iiziologice ale Iamiliei
de albine, ca de altIel si modalitatea prin care aceasta este extras, din
Iaguri, din cpcele, din bostine, la cald sau la rece inIluenteaz
calitatea cerii.
Ceara este insolubil n ap, ns solubil n alcool, benzin,
benzol, cloroIorm, eter, ulei.
Ca proprietti Iizice,
ceara este moale, elastic,
plastic, insolubil n ap,
dup cum am mai mentionat.
Ea are si o actiune
medicamentoas extern,
creme, geluri etc. albeste
dintii, ntreste gingiile.
Ceara de albine dup cum
am prezentat n acest
subcapitol se obtine din
Iagurii clditi de aceste
insecte meliIere, iar n
decursul timpului a avut un
rol important n dezvoltarea
culturii umane, Iiind util n
numerase ramuri industriale.
ION TURNEA
127
Polenul este alctuit din gruncioare de diIerite Iorme si culori
caracteristice Iiecrei plante gsindu-se sub Iorma unui praI Ioarte Iin
n antenele Ilorilor.
Gruncioarele de polen, vzute la microscop au un nvelis Ioarte
rezistent.
nvelisul polenului este Ioarte puternic si trebuie lovit insistent cu
un ciocan pentru ca s Iie sIrmat. Acest nvelis poart denumirea de
exin. SupraIata exinei e protejat de o substant uleioas numit
polein ce nu este digerabil, dar Iolosit de albine prin combinarea
cu rsini de muguri, dnd nastere unui nou produs Iolositor Iamiliei
de albine, propolisul.
Sub extin urmeaz al doilea nvelis, intina, o membran
celulozic transparent, sub aceasta se gseste o substant vscoas
ce este alctuit din lipide, albumine, substante minerale dintre care
predomin IosIorul, aminoacizii, glucidele si vitaminele. Substanta
vscoas de sub itin se mai numeste si Iaviol saucitoplasm.
n Iunctie de planta ce l produce compozitia chimic a polenului
este Ioarte variat, deosebindu-se prin Iorma supraIetei exterioare,
prin continutul diIerit de substante nutritive si vitamine, Iiind Ioarte
bogat n substante albuminoide.
Recoltarea polenului din
plante se poate Iace direct de
ctre om saude ctre albine.
Polenul recoltat cu ajutorul
albinelor este mult mai valoros,
Iiindc este poliIlor, adunat de
la mai multe Ilori. Albinele
adug polenului recoltat nectar
si saliv.
Oalbin poate aduce la un zbor aproximativ 1/10 din greutatea ei
corporala, n medie 12-15 mg polen.
De la o Iamilie de albine, ntr-un sezon activ, se poate obtine
ION TURNEA
128
7.3. POLENULSI PSTURA
pn la 1 kg de polennestnjenindu-i dezvoltarea.
Recoltarea polenului adunat de albine se Iace cu ajutorul
colectoarelor de polen, dispozitive ce se Iixeaz la urdinis. La
intrarea n stup albinele se Ireac de marginile oriIiciilor
colectoarelor de polen iar polenul se scutura pe un grtar de unde
cade n tvi .
Polenul se pstreaz Ioarte bine uscat n borcane de sticl sau cutii
din material de plastic nchise.
,O alt metod de pstrare a polenului este n borcane, turnnd
deasupra un strat gros de miere sau n amestec cu miere, deasupra
181
cruia se toarn cear topit Iormnd un strat izolator.'
Polenul se mai poate conserva si prin amestecul cu zahr, sub
Iorm de turt. Pentru prepararea turtelor se Ioloseste 1 kg de miere
sau zahr si dou linguri de polenconservat
El poate s Iie ntrebuintat n medicin, singur, n amestec cu
miere sau propolis.
Polenul neconsumat, aIlat n stare proaspt, suIer transIormarea
n pstur.
,Pstura este polenul Ilorilor, recoltat si depozitat n Iaguri de
ctre albine pentru hrana puietului. Pstura se poate preleva din
182
celule, pstrndu-se la rece.'
Ea este hran de baz a puietului, cci este bogat n minerale si
vitamine.
Compozitional e mai putin bogat n proteine si grsimi dect
polenul, dar este mai bogat n zahr, acid lactic, Iapt ce-i permite o
mai bun conservare.
Pstura se recolteaz din Iaguri prin tierea Isii a Iagurilor cu
pstur sau retezarea celulelor.
Ea se ntrebuinteaz n stupin, n industria Iarmaceutic cu
scopul de obtinere a vitaminelor naturale, n medicin pentru tratarea
diverselor maladii ale sistemului endocrin si nervos.
181
Ing. V. Petrus si ing. I. Oprisan, Apicultura i ba:a melifer, ed. Agro-Silvic,
182
Paul Bucat, Pledoarie pentru creterea albinelor, Ed. Alex-Alex & Leti
Press, Bucuresti, 2001, pag. 38
ION TURNEA
129
Polenul si pstura se pot utiliza n Iorm conservat si pentru
hrnirea albinelor n perioadele lipsite de cules, mai ales primvara.
Iarna nu este indicat ca albinele s consume polen, cci digestia
acestora se Iace greu, nrestul timpului pot consuma oricnd.
Atunci cnd polenul intr n stup, matca depune un numr mare de
ou, iar cuibul ia proportii mai mari.
Polenul descoperit de albine cu milioane de ani n urm a Iost
descoperit de oamenii de stiint n 1945. Cercetndu-l au descoperit
,bogtia attor elemente de viat pe care le cuprinde, nu numai pentru
183
albine, dar si pentruom.'
Polenul are mai multe proteine dect carnea. El are un continut de
peste 50 de substante componente, proteine, diverse zaharuri,
hormoni, vitamine, enzime, grsimi, sruri minerale, arome si ap.
Apa ns este absent n
polenul uscat.
De Iapt polenul poate
s Iie gsit sub trei Iorme;
proaspt, din colector,
uscat, din usctor sau
past, adic pstura.
Cea mai mare valoare
nutritiv o are polenul
uscat, deoarece nu contine
ap.
Medicamental se utili-
zeaz polenul granulat.
La noi n tar nu se
recolteaz polenul pe
sortimente monoIlorale.
Polenul este un produs necesar nu doar vietii Iamiliei de albine, ci
si omului, Iiind util n aIectiuni neropsihice, adjuvant al aparatului
reproductiv masculin, menopauz, Iibron uterin, aIectiuni ale
Iicatului, gastroduodenite, colite, diabet zaharat, anemii,
hipertensiune arterial, insuIicient cardiac, insuIicient
circulatorie periIeric, cardiopatie ischemic.
183
ION TURNEA
130
Propolisul este o substanta cleioas.
Aceast substant este utilizat de albine n interiorul stupului
pentru astuparea gurilor, micsorarea urdinisului, lustruirea celulelor
de Iaguri, la lustruirea peretilor stupului etc.
Observm asadar c albinele se comport asemenea oamenilor
gospodari ce si repar locuinta aducndu-i si mbunttiri, cci nu
las pe seama apicultorului toate reparatiile, ci ele nsele astup
gurile din stup, micsoreaz urdinisul.
,Dac ceara este considerat material de constructie pentru cuibul
Iamiliei de albine, propolisul este liantul, materialul de cimentare, de
184
Iinisare a Iagurelui.'
Materiile rsinoase si balsamurile din compozitia propolisului
sunt adunate de albine de pe mugurii plantelor sau le obtine prin
prelucrarea polenului, astIel nct acesta are urmtoarea compozitie
chimic 50-55 materii rsinoase si balsamuri, 15 uleiuri eterice,
30 ceara si 5 polen.
Culoarea propolisului este rosiatic pn la brun-nchis.
Recoltarea propolisului
se I ace n per i oada
sezonului activ si n
special primvara.
,Colectorul se com-
pune din trei piese: un
grtar distantator ce se
aplic peste spetezele
ramelor stupului, o tes-
tur sau plas din material plastic cu ochiuri de 1,5 X 1,5 mm si o
185
pnz de bumbac, pnz colectoare.'
184
185
ION TURNEA
131
7.4. PROPOLISUL
El se poate recolta si cu dalta de pe scndurile podisorului,
umerasii ramelor, avnd n vedere s nu se amestece cu alte impuritti
sau cu ceara de albine.
Propolisul este utilizat n aproape toate bolile, el este Iarmacia
albinelor, Iiind recunoscut pentru actiunile sale antiinIlamatoare,
antibiotice, antibacteriene, dezinIectante, antivirotice, antiIungice,
antialergice, cicatrizante, combate mncrimea de piele si tumorile,
tuberculoz, tratamente stomatologice etc.
,nainte, cnd priscile erau Iormate din stupi primitivi Icuti din
trunchiuri de copaci scobiti de miez, btrnii stupari Irecau interiorul
lor, ca astIel peretii acestui locas s nu prind mucegai si s devin
impermeabili pentru umiditatea din iarn. De asemenea, nainte de
prinderea roiurilor, Irecau rodnita cu propolis si apoi o legau de o
prjin pe care o nltau n mijlocul vrtejului. AstIel, prin mirosul
ce-l rspndea, propolisul ademenea usor roiul care se aciuia n
186
interiorul roinitei, dnd mai putine griji stuparului.'
Propolisul poate s Iie Iolosit n stupin si pentru linistirea
albinelor agresive. Apicultorul Irecndu-se cu o solutie alcoolic de
15-20 propolis pe mini este Ierit de ntepturile acestora.
Propolisul brut se Ioloseste pentru prepararea lacurilor de calitate
superioar. Cuaceste lacuri se lustruziesc viorile, mobila Iin.
Propolisul are o compozitie n mare parte necunoscut si din
aceast cauz unele sortimente pot s contin substante toxice.
La bolnavi cu aIectiuni cardiace sau hepatice grave, propolisul
este Ioarte greu de suportat.
Propolisul trebuie pstrat n vase de sticl colorat sau ambalaj
opac la lumin.
Propolisul, Iarmacia albinelor, este la Iel de important si pentru
viata omului, ca pentruviata Iamiliei de albine.
186
Hristea, C. Stupritul nou, EdituraA.C.A. Bucuresti, 1978, pag. 132
ION TURNEA
132
Laptisorul de matc, este produs pentru hrana puietului de ctre
albinele doici, albinele tinere n a saptea, a cincisprezecea zi a
existentei.
El este Iolosit n apiterapie, Iiind rezultatul secretiei glandelor
hipoIaringiene si mandibulare.
,Aceast secretie glandural serveste drept hran pentru larve n
187
primele zile ale vietii lor, iar pentru matc pe toat durata vietii.'
Recoltarea lptisorului de matc se Iace dup ce larvele sunt
nlturate, dup trei zile de la momentul transvazrii, cu ajutorul unui
aparat dotat cuo pomp de vacuum.
El se recolteaz la Iamiliile puternice, cel mai bine, n prima
jumtate a verii. Recoltrile lptisorului de matc nu trebuie s
coincid ns cu perioada culesului principal pentru a nu se produce
un numr redus de botci.
Familiile de la care se recolteaz lptisorul de matc trebuie s
aib un numr mare de albine doici, capabile de a secreta mari
cantitti de lptisor. Aceste albine trebuie s Iie pregtite pentru
hrniri stimulente, asa nct cu 25 de zile nainte de recoltarea
lptisorului li se d 200 g de miere amestecat cu pstur, zilnic.
Amestecul se Iace dup urmtoarea retet: 1 kg pstur, 2 kg miere
cristalizat, 40 g sare la un litru de ap. n absenta psturii se pot da
250 g de sirop cu drojdie de bere. La 600 g ap se dizolv 1 kg de
zahr, separat se dizolv 50 g drojdie cu 3 lingurite de zahr pn se
obtine consistenta smntnii, apoi se amestec cu siropul preparat si
se Iierbe trei minute n clocot.
n perioada producerii lptisorului Iamilia de albine se stimulez
zilnic cu 150-200 g sirop de zahr cu drojdie de bere, praI de lapte.
Pentru a nu se degrada, dup recoltare, lptisorul de matc se
pstreaz la rece, n Irigider. Se mai poate pstra n eprubete nchise
ermetic, namestec cu miere, n hidromel, spirt de 13-14, drajeuri.
Laptisorul poate constitui un supliment alimentar si pentru om
datorit continutului su de proteine, grsimi, zahr, vitamine si
187
Paul Bucat, Pledoarie pentru cresterea albinelor, Ed. Alex-Alex & Leti
ION TURNEA
133
7.5. LPTISORULDE MATC
si substante minerale.
El este utilizat pentru hrnirea copiilor imaturi, a bolnavilor sau
covalescentilor, ameliorndu-le starea generala; la batrni reduce
tulburarile neuro-circulatorii si pe cele de memorie, nltur astenia
Iizic si psihic, mbuntteste vederea; creste randamentul muncii
Iizice si intelectuale; reduce nivelul colesterolului din snge;
amelioreaz astmul bronsic.
,n lptisorul de matc s-au gsit toti cei 20 de aminoacizi necesari
pentru cresterea si activitatea normal a organismului uman. Este mai
bogat n acid pantotenic, component al complexului vitaminic B,
dect orice alt substant de
origine animal cunoscut pn
acum. Lptisorul de matc
contine hormoni gonadotropi
sau sbstante asemntoare cu
care se hrnesc larvele si care
provoac la acestea o dezvoltare
surprinztoare ca ritm, volum si
188
diIerentiere sexual.'
Lptisorul de matc mai poate
s Iie utilizat si n cosmetic. Se
adaug 35 l pt i s or n
componenta cremelor.
,Lptisorul de matc, att la
noi n tar ct si peste hotare, se
comercializeaz n stare pur, n
amestec cu miere, n alcool de
13 lioIilizat, tablete si se
ntrebuinteaz ca un IortiIicant
supraconcentrat. n clinicile din multe tri, lptisorul de matc se
studiaz n legtur cu tratamentul unor boli printre care nevrite,
189
aIectiuni cardio-vasculare, poliartrite etc.'
188
189
Idem. Ibidem. pag. 214
ION TURNEA
134
,Veninul de albine este o substant complex, secretat de glande
190
specializate din constructia aparatului vulnerant al albinei.'
Desi apicultura este una din cele mai vechi ndeletniciri ale
omului, veninul a nceput s Iie studiat cu aproximativ cteva decenii
n urm.
n urma cercetrilor s-a dovedit c este util pentru combaterea
aIectiunilor reumatismale si este un bun dezinIectant. Totusi el mai
este util si n combaterea astmului bronsic, hipertensiunii arteriale,
nevroz, surmenaj, migrene, tromboze, arteroscreloze, urticarie,
deIormatii osoase.
n structura lui s-a gsit acid clorhidric, Iormic, ortoIosIoric.
,Veninul contine 46, 36 carbon, 7, 56 hidrogen si 13, 30
191
azot...'
192
El are reactie acid, ,pH 4,5-5,5' ns pentru a se evita aceast
reactie trebuie uscat si apoi dizolvat n ap.
nclzit la 100 veninul nu-si pierde timp de zece zile propriettile
active, nici nghetat nu pierde propririettile active si toxice.
Veninul de albine este incolor, cu un puternic miros aromat si gust
amar.
De preIerabil ar Ii s se obtin ct mai mult venin Ir sacriIicarea
albinelor.
O metod ar Ii narcotizarea albinelor. Albinele de pe 3 sau patru
rame n timpul zborului intens sunt scuturate n borcan de sticl de
5-6 l cu ajutorul plniei. Acesta se acoper cu o hrtie de Iiltru
nmuiat n clroIorm sau eter. Albinele vor Ii iritate de vaporii
emanati si vor elibera venin pe peretii si Iundul borcanului.
Alt metod ar Ii instalarea unor dispozitive electrice la urdinis
care s le irite si s elimine venin.
Veninul obtinut si uscat se pstreaz n recipiente de sticl, de
culoare nchis.
ION TURNEA
135
7.6. VENINULDEALBINE
190
191
192
Apiterapia const n utilizarea diIeritelor produse apicole ca
remedii n tratarea diIeritelor suIerinte umane.
,Cercettorii de pe toate paralele si meridianele globului,
reevalund traditii prsite si separnd adevrul din mituri, ncearc
s aduc omului de azi natura bineIctoare ct mai aproape. AstIel,
reintr n scen Ioarte multe practici populare si ntre ele binenteles,
apiterapia, care ajunge subiect de numeroase simpozioane
194
internationale, apicole si medicale.'
Natura este oaza de lumin ce se desIsoar n mii de Iorme si
culori de curcubeu si de care omul este legat. Comuniunea omului cu
natura se Iace si prin intermediul produselor naturale.
Albinele constituie o permanent comuniune bineIctoare cu
natura, iar omul prin intermediul acestora, a produselor muncii lor
trieste n deplin concordant cu mediul natural cel mai sntos,
nectarul Ilorilor IructiIicat de albine n miere, polenul etc.
Din cele mai vechi timpuri omul a cutat n natur diIerite ierburi,
Ilori, Irunze etc. pentru hran dar si pentru diverse boli, suIerinte.
AstIel a Iost descoperit si mierea, dar si alte produse ale stupului de
albine, stup ce era pe atunci scorbura copacilor.
La primul Simpozion International de apiterapie de la Madrid, din
1974 s-a ,consIintit pe plan international Scoala romn de
195
apiterapie' , iar n anul 1976, Bucurestiul a Iost gazda celui de al
doilea Simpozion International de apiterapie.
193
Ing. Petrus, V. si ing. Oprisan, I. Apicultura i ba:a melifer, ed. Agro-
194
Dr. Nic. N. Mihailescu, Mierea si sntatea, Editura Ceres, Bucuresti, 1977,
pag. 18, 19
195
Idem, ibidem, pag. 18
ION TURNEA
136
CAPITOLUL8
APITERAPIA
,Veninul se administreaz bolnavilor pe cale bucal, ntepturi
sau injectii, sub Iorm de aliIii, inhalatii si prin electroIoreaz cu
ajutorul disocierii electrice, precum si n combinatii cu diIerite alte
193
preparate, dup recomandrile si supravegherea medicului.'
Exit si o apiterapie veterinar care la rndul ei se mparte n patru
mari prti, prti ce reprezint evolutia ei pe parcursul anilor n istorie:
apiterapie popular milenar, ce si are originea n negarea timpurilor
si s-a Iormat datorit remediilor aIlate la ndemna omului primitiv;
apiterapia cult empiric care are o epoc de nIlorire n atichitate,
disprnd mai apoi, ncepnd cu evul mediu; apiterapie medical
auxiliar, aprut ca metod alternativ la terapia cult natural si
apiterapia experimental industrial, o viitoare stiint.
Apiterapia rmne totusi un tezaur de remedii naturale
necunoscute, care pot s Iie descoperite treptat, odat cu trecerea
timpului.
Un secret al vindecrii miraculoase a omului este si ncrederea lui
n natur, medicin etc.
n ceea ce priveste produsele apicole, s-au descoperit o multime de
retete care ajut n diIerite aIectiuni antinIectioase, antiseptice,
antiparazitare, antitumorale, antitoxice, antihemoragice,
antianemice, boli ale aparatului respirator, remedii pentru aparatul
digestiv, boli ale Iicatului, aIectiuni biliare, aIectuni ale aparatului
cardiovascular, hipotensive, hipnotice, anesteziante, anticonvulsive,
aIectiuni ale glandelor sexuale.
Aceste retete au ncomponenta lor miere sau alte produse apicole.
Sucul de usturoi cu miere ajut la eliminarea viermilor intestinali
la copii. Se amestec 100 ml de miere cu lichidul de usturoi ce se
obtine din usturoi Iiert n dou prti de ap. Lichidul obtinut se
rceste nainte de amestecul lui cu miere. Acest produs dup dou trei
zile trebuie aruncat, cci devine toxic.
Laptele cu ceap si miere se administreaz n aIectiuni toxice. El
se prepar din ceap de arpagic sau o ceap mare, rosie cu 250 ml de
lapte si dou linguri de miere. Compozitia de lapte cu ceap se Iierbe
la Ioc mic 15 minute, dup ce se rceste se adaug mierea.
Valabilitatea compozitiei este de un an, pstrat n vas de ceramic.
Pasta de dovleac cu miere se Ioloseste mpotriva viermilor
intestinali. Este valabil 24 de ore si se prepar din 100 g seminte de
dovleac neprjite, Ir coaj, zdrobite, asezate ntr-un vas de
ceramic smltuit si amestecate cu o lingur de miere.
ION TURNEA
137
Pasta de Ierig cu miere se utilizez tot pentru viermii intestinali
sau aIectiuni toxice, valabilitate, 24 de ore. Rdcina de Ierig, uscat
se Iace pulbere si se amestec cu o lingur de miere pn la
omogenizare.
Pasta de hrean cu miere se administreaz doar cu avizul medicului
mpotriva viermilor rotunzi si stimul al sistemului nervos, sexual,
actiune tonicardiac. Se amestec 15 gde hrean ras cu 40gmiere.
Sucul de morcov cu miere are actiune antiseptic, cicatrizant,
hrnitoare asupra diverselor rni ale pielii, mucoaselor, grbeste
vindecarea. Se amestec 100 ml de suc de morcovi cu100 g de miere.
Mierea de cmp, alctuit din mierea de Ineat, tei, musetel se
utilizeaz extern pe rni sngernde, intern n diIerite aIectiuni ale
gurii, gtului, iritatii ale tubului digestiv.
Propolisul brut, recoltat de pe marginea superioar a ramelor sau
podisoarului stupului se poate Iolosi extern ca dezinIectant, n
tratamentul plgilor pieli, mucoaselor, negi, btturi, entorse, luxatii,
acnee, el mai poate s Iie utilizat si mpotriva micozelor (ciperci),
eczeme.
Colir pentru ochi se utilizeaz n inIectiile banale ale ochilor. O
ceap rosie se taie si se Iierbe n 200 ml de ap 15 minute, apoi se
amestec cu o lingurit de miere pn la omogenizare.
Sato (sodou) se administreaz n rinoIaringite, laringite,
amigdalite (rceli n gt, piept, rguseli). Un pahar de lapte cald se
amestec cu un glbenus de ou si dou linguri de miere. Acest
preparat este contraindicat bolnavilor de diabet.
Pasta de trandaIiri cu miere, la 100 g dulceat de petale de
trandaIiri se adaug 150 g miere. Este util n bolile inIectioase, boli
ale aparatului respirator, actiune calmant.
Pasta de ptlagin cu miere, 150 g Irunze de ptlagin se toac
mrunt si se amestec cu 150 g miere si se utilizeaz n aIectiuni ale
cilor respiratorii. La Iel de util este si siropul de ptlagin cu miere
alctuit din 200 g Irunze de ptlagin Iierte jumtate or n 400 ml ap
si amestecate dup rcire cu 100g miere.
Siropul de lmie cu miere, o lmie Iiart zece minute n 100 ml
de ap se amestec dou linguri glicerin si un pahar de
ION TURNEA
138
miere este util n tusea provenit dinbronsite cronice.
Tot pentrutuse se mai utilizez si siropul de ceap cu miere.
Siropul de propolis are actiune usor antibiotic, lupt mpotriva
microbilor, indicat n boli ale aparatului respirator. 50 g propolis se
Iierbe ntr-un vas de tabl smltuit cu 200 ml de ap. Pn este cldut
se strecoar si se amestec cu 50 g miere.
Ceaiul de cear de albine are actiune antidiareic si nu se
utilizeaz dup preparare mai mult de 2-3 zile, cci devine toxic. O
lingur de cear de albine se Iierbe n 200 ml ap pn scade jumtate.
Polenul natural e indicat ca tonic general, tonic special pentru
aparatul reproductiv masculin, regleaz digestia, util n aIectiuni ale
Iicatului.
Pasta de suntoare cu miere ajut bila lenes. Se amestec 100 g
Ilori de suntoare cu 100 gde miere si 100 g ulei de msline.
Sucul de ridichi cu miere are actiuni aIrodisiace. 500 g suc de
ridichi, obtinut cu ajutorul masinii de stors Iructe se amestec cu 100
g miere.
Baie toniIiant din plante si miere, Irunze de izm, Irunze de nuc si
miere este util pentru mini si picioare obosite.
Ceaiul de nuc cu miere este util pentru circulatie si mpotriva
transpiratiilor abundente. n 200 ml de ap se pune un pumn de Irunze
proaspete sau o lingur de Irunze uscate, se Iierbe apoi compozitia
pn Iierbe la jumtate, apoi se amestec cu o lingur de miere.
Ceaiul diuretic se prepar din ceap cu miere, dou cepe, 50 g
miere si 200 ml ap. Mierea se adaug dup ce siropul de ceap a Iiert
15 minute.
Gemul de odolean (valerian) cu miere are actiune calmant.
Rdcina de valerian, uscat se piseaz si se amestec o lingurit de
praI obtinut cu o lingur de miere.
Untul cu miere ajut la Iixarea calciului la copii, 100 g unt se
amestec cu 100 g miere pn la omogenizare si se ia pn la 6
lingurite pe zi. Mai este indicat n spasmoIilie.
Uleiul de propolis este recomandat n tratamentul arsurilor,
degerturilor, ulcerelor varicoase, plgilor.
Polenul proaspt are o activitate mult mai puternic dect cel
conservat, ns nu se poate pstra activ mai mult de dou ore n
Irigider. Cel uscat n usctorul de polen si pierde 50 din activitatea
terapeutic.
ION TURNEA
139
Polenul proaspt d rezultate bune n tratarea bolilor nervoase si
de tip astenic, bolilor hepatice.
Este contraindicat persoanelor alergice la polen.
,Alergia la polen este Ioarte caracteristic prin Iaptul c are o
evolutie strict legat de sezon: numai perioada ct exist polen n
atmosIer, adic exact perioada n care nIloresc pomii (IructiIeri si
nectariIeri), Ilorile, arbustii si cerealele. Odat cu venirea toamnei
suIerintele bolnavilor alergici la polen se atenueaz si peste iarn
196
dispar cu totul...'
Apiterapia cult este mama meliterapiei, tratamenul cu miere,
palinoterapiei, tratamentul cu polen, propolisoterapiei, tratamentul
cu propolis, apitoxinoterapiei, tratamentul cu venin de albine,
tratamentului culptisor de matc, tratamentului cu pstur.
Din produsele apicole se obtin medicamente bune ce sunt utilizate
pentru tratarea snttii tuturor.
196
Dr. Valentin Filip, Alergia produs de plante, animale i pesticide, Editura
Ceres, 1983, pag. 160
ION TURNEA
140
Motto:
,Miroase a aer de verdeat,
n jur natura prinde viat,
m-mbrac n haina nou de lumin;
Am nteles ce-nseamn a cunoaste
197
si unde-i untdelemnul din candela-nteleptei;'
Ct prospetime si lumin ni se reveleaz n Iiecare primvar,
ct ntelepciune ascunde Iiecare mugur tesut de primvar pe
crengile cndva uscate de vntul toamnei, ct mister si perIectiune
cuprinde Iiecare Iloare ce lumineaz sub soare si cti printi vin s
srute Irumoasele adormite din pduri!
Fiecare Iloare si asteapt printul ca s-i dea srutul Iermecat si s-o
trezeasc din somnul presrat de iarn peste natur pentru ca mine s
dea rod. Si cine altcineva e acel print Iermecat dac nu albina?
Multi ar putea-o numi pe albin regina Ilorilor, ns eu as numi-o
mai cu precdere print, acel print misterios ce trezeste natura la viat
svrsind polenizarea pentru roadele de mine.
Atta viat naste natura primvara, atta parIum, attea arome,
atta nviere.
An de an, odat cu trezirea naturii la viat, serbm nvierea
Domnului.
Nu ntmpltor acest important eveniment crestin coincide cu
anotimpul de verdeat, cci totul palpit a vesnicie.
Omul trage cortina peste melancolia iernii; primvara cnt n
zumzet de albine, arome de Ilori si joc de psri si animale; suIletele
se nalt spiritual prin nvierea Domnului.
Totul e paradis, totul e un nou nceput, o nou viat.
Fiecare om gust Irumusetea naturii n Iiecare colt de primvar si
se contopeste cu adncimea acesteia, ns cu mult mai mult se pierde
197
Ana-CristinaPopescu, Indrgostiti de poe:ie, Destin fr aripi, Labirintul
nisipului, Ed. Dalami, Caransebes, 2009, pag. 129
ION TURNEA
141
CAPITOLUL9
RESURSELE MELIFEREALE TRII NOATRE
albina n misterul ei Ir de sIrsit atunci cnd ncepe perioada
culesului.
Floare dup Iloare, albina cerceteaz, polenizeaz, adun nectar,
polen dar si mult ntelepciune.
,Avem de nvtat de la albin! Ea culege mierea si nectarul din mii
si mii de Ilori si chiar otrava o preIace n miere. Am Iost uimit cnd
am citit un manual pentru albinrit. Am vzut acolo c lumea
albinelor este o societate, dac o putem numi asa, perIect! De unde
atta ntelepciune? Si cnd am sti c albina nu trieste mai mult de 60
de zile! ' (Calinic - Jenicia de :i cu :i)
Pantele care produc nectar si sunt
vizitate de albinele care transIorm
nectarul n miere se numesc plantele
meliIere.
n stupritul pastoral si stationar,
productivitatea Iamiliilor de albine
depinde de potentialul meliIer. Pentru
stabilirea potentialului meliIer se impune
identiIicarea zonelor cu plante nectaro-
poleniIere.
Capacitatea de productie a plantelor
meliIere se exprimat sub Iorma cantittii
de miere ce se poate obtine de pe un hectar
cultivat cu acea plant.
Productia de miere depinde Ioarte mult
de varietatea de plant cultivat.
Voi prezenta n continuarea acestui
subcapitol principalele plante meliIere,
nectaro-poleniIere din Romnia si voi
ncepe cu teiul si salcmul de care depinde
Ioarte mult primul cules al albinelor, dup
care voi aseza n ordine alIabetic
celelalte plante nectaro-poleniIere, plantele meliIere si arborii.
Teiul argintiu nIloreste n lunile iunie-iulie, Ilorile lui pot produce
nectar si polen, iar productia de miere este de 1200 kg / ha.
Denumirea lui stiintiIic este Tilia tomentosa. Florile lui sunt
galbene.
ION TURNEA
142
Teiul pucios nIloreste n lunile iunie-iulie, Ilorile lui pot produce
nectar si polen, iar productia de miere este de 1000 kg / ha.
Denumirea lui stiintiIic este Tilia cordata. Florile lui sunt galbene.
Teiul cu Irunza mare nIloreste n lunile iunie-iulie, Ilorile lui pot
produce nectar si polen, iar productia de miere este de 800 kg / ha.
Denumirea lui stiintiIic este Tilia platyphyllos. Florile lui sunt
galbene - albe.
Sal cmul al b
nIloreste n lunile
mai - iunie, Ilorile
lui pot produce
nectar si polen, iar
productia de miere
este de 1200 kg / ha.
Denumirea lui stiintiIic este Robinia pseudacacia. Florile lui
sunt albe.
Salcmul japonez nIloreste n lunile iulie - august, Ilorile lui pot
produce nectar si polen, iar productia de miere este de 300-350 kg /
ha. Denumirea lui stiintiIic este Sophora faponica. Florile lui sunt
albe - verzui.
Salcmul mic nIloreste n lunile mai-iunie, Ilorile lui pot produce
nectar si polen, iar productia de miere este de 50 kg / ha. Denumirea
lui stiintiIic este Amorpha fructicosa. Florile lui sunt purpurii-
violacee.
Salcmul roz nIloreste n lunile mai-iunie, Ilorile lui pot produce
lui stiintiIic este R. Hispida L. Florile lui sunt roz.
ION TURNEA
143
Salcmul galben nIloreste n lunile mai-
iunie, Ilorile lui pot produce nectar, iar
productia de miere este de 50 kg / ha.
Denumirea lui stiintiIic este Caragana
arborescens. Florile lui sunt galbene-aurii.
Salcmul violet nIloreste n lunile mai-
iunie, Ilorile lui pot produce nectar si polen,
iar productia de miere este de 1287 kg / ha. Denumirea lui stiintiIic
este R. Jiscosa Jent. Florile lui sunt violet-roz.
AIinul nIloreste n lunile mai-iunie, Ilorile
lui pot produce nectar si polen, iar productia de
miere este de 10 - 12 kg / ha. Denumirea lui
stiintiIic este Jaccinium myrtillus. Florile lui
sunt verzui-rosiatice.
Agriesul nIloreste n lunile aprilie-mai,
Ilorile lui pot produce nectar si polen, iar
productia de miere este de 25 - 70 kg / ha.
Denumirea lui stiintiIic este Ribes grossularia.
Florile lui sunt verzui-rosiatice.
Alunul nIloreste n luna martie, Ilorile lui
pot produce polen, iar productia de miere este
de m : 20 kg / ha. Denumirea lui stiintiIic este
Corylus avellana. Florile lui sunt galbene-
cenusii.
Angelica nIloreste n lunile iulie - august,
Ilorile ei pot produce nectar si polen, iar
productia de miere este de m : 90 kg / ha.
Denumirea ei stiintiIic este Archangelica
officinalis. Florile ei sunt verzui-rosiatice.
Anasonul nIloreste n lunile iulie-august, Ilorile lui pot produce
ION TURNEA
144
lui stiintiIic este Pimpinella anisum. Florile lui sunt albe.
Anghinarea nIloreste n lunile iulie -
septembrie, Ilorile ei pot produce nectar si polen,
iar productia de miere este de 150 - 400 kg / ha.
Denumirea ei stiintiIic este Cynara scolymus.
Florile ei sunt rosii-violacee.
Aninul - Arinul nIloreste n
lunile martie-aprilie, Ilorile lui
pot produce nectar si polen, iar
productia de miere este de m : 20
kg / ha. Denumirea lui stiintiIic
este Alnus. Florile lui sunt
verzui - rosiatice.
Artarul ttresc nIloreste n lunile aprilie-mai,
Ilorile lui pot produce nectar si polen, iar productia
de miere este de 300-600 kg / ha. Denumirea lui
stiintiIic este Acer tataricum. Florile lui sunt
albe-glbui.
Asmtui nIloreste n lunile mai-iulie, Ilorile lui pot produce
nectar si polen, iar productia de miere este de 25-50 kg / ha.
Denumirea lui stiintiIic este Anthriscus cerefolium. Florile lui sunt
albe-rosiatice.
Brcoace nIloreste n lunile mai-iulie, Ilorile ei pot produce
Denumirea ei stiintiIic este Cotoneaster integerrima Medik. Florile
ei sunt albe-rosiatice.
Besicoasa nIloreste n lunile iunie-septembrie, Ilorile ei pot
ION TURNEA
145
Artarul american nIloreste n lunile martie-
aprilie, Ilorile lui pot produce nectar si polen, iar
productia de miere este de 30-100 kg / ha.
Denumirea lui stiintiIic este Acer negundo.
Florile lui sunt galbene-verzui.
produce nectar si polen, iar productia de miere este de 20-40 kg / ha.
Denumirea ei stiintiIic este Cotlutea arborescens Florile ei sunt
galbene.
Bradul alb nIloreste n lunile mai-iulie, Ilorile lui pot produce
nectar si polen, iar productia de miere este de m: 20 kg / ha.
Denumirea lui stiintiIic este Abies alba Mill. Florile lui sunt glbui-
rosiatice.
Brndusa galben este o plant mic, peren, nIloreste primvara
devreme.
Brndusa de toamn este o erbacee din Iamilia
Liliaceelor, rspndit pe pajisti, cmpie si
pduri. nIloreste ncepnd din luna iunie pn
toamna trziu. Este o plant meliIer tardiv. Are
tubercul cepos, caracteristic i sunt Irunzele mari,
lungi, si Irumoasele Ilori mov, rosiatice,
albicioase sau galbene ce apar n septembrie-
octombrie, cu cele sase petale speciIice. Desi este
considerat pentru animale o plant otrvitoare, Iiindc contine
alcaloidul colchicina, albinele i culeg nectarul si produc din acesta o
miere de culoare pronuntat galben. Denumirea ei stintiiIic este
Colchicumautumnale.
Bumbacul nIloreste n lunile iulie-august, Ilorile lui pot produce
Denumirea lui stiintiIic este Gossypiumherbaceum. Florile lui sunt
galbene.
Busuiocul nIloreste n lunile iunie-octombrie, Ilorile lui pot
ha. Denumirea lui stiintiIic este Ocimum basilicum. Florile lui sunt
albe-roz.
Busuiocul de miriste nIloreste n lunile
iulie-sptembrie, Ilorile lui pot produce nectar si
polen, iar productia de miere este de 120-150
kg / ha. Denumirea lui stiintiIic este Stachys
annua. Florile lui sunt violete-rosiatice.
ION TURNEA
146
Caisul nIloreste n lunile
martie-aprilie, Ilorile lui pot
produce nectar si polen, iar
productia de miere este de 25-
40 kg / ha.
Denumirea lui stiintiIic
este Prunus armeniaca sin. Armeniaca vulgaris Lam. Florile lui sunt
albe-roz.
CapriIoiul nIloreste n lunile mai-iulie,
Denumirea lui stiintiIic este Lonicera
tatarica. Florile lui sunt rosiatice-albe.
Castanul slbatic nIloreste n lunile mai-
iunie, Ilorile lui pot produce nectar si polen, iar
Denumirea lui stiintiIic este Aesculus
hippocastanum. Florile lui sunt albe cu pete
rosii.
Castanul comestibil nIloreste n luna iunie,
Denumirea lui stiintiIic este Castanea sativa
Mill. Florile lui sunt galbene-verzui.
Castravetele nIloreste n lunile iunie-
septembrie, Ilorile lui pot produce nectar si
polen, iar productia de miere este de 20-100 kg
/ ha. Denumirea lui stiintiIic este Cucumis
sativus L. Florile lui sunt galbene. El este o
plant legumicol din Iamilia Cucurbitaceae,
originar din India si este cultivat pe scar
larg att n regiunile cu clim temperat ct si n cele cu clim
tropical.
ION TURNEA
147
Catalpa nIloreste n lunile mai-iulie, Ilorile ei pot produce nectar
si polen, iar productia de miere este de 50 kg / ha. Denumirea ei
stiintiIic este Catalpabignoides Walt. Florile ei sunt albe.
Clinul nIloreste n lunile mai-iunie, Ilorile lui
pot produce nectar si polen, iar productia de miere
este de 25-40 kg / ha. Denumirea lui stiintiIic este
Jiburnumopulus. Florile lui sunt albe-verzui.
Cldrus nIloreste n lunile iunie-iulie, Ilorile
ei pot produce nectar si polen, iar productia de
miere este de 20 kg / ha. Denumirea ei stiintiIic este Aquilegia
vulgaris. Florile ei sunt negre-violacee-roz.
Cpsunile nIloresc n lunile aprilie-iunie, Ilorile lor pot produce
Denumirea lor stiintiIic este Fragaria sp. Florile lor sunt albe.
Ctina alb nIloreste n lunile aprilie-iunie, Ilorile ei pot produce
nectar si polen, iar productia de miere este de 25 kg / ha. Denumirea ei
stiintiIic este Hippopha rhamnoides L.. Florile ei sunt galbene-
ruginii.
Ctina rosie nIloreste n lunile iunie-iulie, Ilorile ei pot produce
stiintiIic este Tamarix gallica L.. Florile ei sunt roz-verzui.
Ctina de garduri nIloreste n lunile iunie-octombrie, Ilorile ei pot
Denumirea ei stiintiIic este LyciumhalimifoliumMill. Florile ei sunt
albe-violete-rosiatice.
Ctusnica nIloreste n lunile iulie-august,
Ilorile ei pot produce nectar si polen, iar productia
de miere este de 100 kg / ha. Denumirea ei
stiintiIic este Nepeta cataria L. Florile ei sunt
albe-rosii.
Cnepa este una dintre cele mai vechi plante tehnice cultivate n
tara noastr si produce cantitti Ioarte mari de polen ntr-o perioada
lipsit de cules. De asemenea, albinele culeg de la ea si clei.
Denumirea ei stiintiIic este Cannabis sativa L.
ION TURNEA
148
Crmz-Hurmuz nIloreste n lunile iunie-septembrie, Ilorile lui
pot produce nectar si polen, iar productia de miere este de 200 kg / ha.
Denumirea lui stiintiIic este Symphoricarpus albus Blake. Florile
lui sunt albe-roz.
Crmz rosu nIloreste n luna iulie, Ilorile lui
pot produce nectar si polen, iar productia de miere
este de 100 kg / ha. Denumirea lui stiintiIic este
Symphoricarpus orbiculetus Moerch. Florile lui
sunt roz.
Ceapa-seminceri nIloreste n lunile iunie-iulie, Ilorile ei pot
Denumirea ei stiintiIic este AlliumcepaL. Florile ei sunt albe.
Ceara albinei nIloreste n lunile iulie-august,
stiintiIic este Asclepias syriaca L. Florile ei sunt
albe-roz.
Cenuser nIloreste n lunile iunie-iulie, Ilorile
miere este de 300 kg / ha. Denumirea lui
stiintiIic este Ailanthus altissima Mill. Florile
lui sunt galben-verzui.
Chica voinicului nIloreste n lunile iunie-august, Ilorile lui pot
Denumirea lui stiintiIic este Nigella damascena L. Florile lui sunt
albastre.
Chimen nIloreste n lunile mai-iulie, Ilorile lui pot produce nectar
si polen, iar productia de miere este de 20-30 kg / ha. Denumirea lui
stiintiIic este Carrumcarvi L. Florile lui sunt albe-rosiatice.
Cimbrul de grdin nIloreste n lunile iulie-octombrie, Ilorile lui
pot produce nectar si polen, iar productia de miere este de 80-100 kg /
ha. Denumirea lui stiintiIic este Saturefa hortensis L. Florile lui sunt
albe.
ION TURNEA
149
Cicoarea nIloreste n lunile iulie-octombrie,
stiintiIic este Cichoriumintybus L. Florile lui sunt
albastre.
Cimisir nIloreste n lunile martie-aprilie,
de miere este de 20 kg / ha. Denumirea lui
stiintiIic este Buxus sempervirens L. Florile lui sunt galbene-verzui.
Cimbrisor nIloreste n lunile iunie-octombrie,
de miere este de 200 kg / ha. Denumirea lui
stiintiIic este Thymus serpyllum. Florile lui sunt
rosii-purpurii.
Ciresul nIloreste n lunile aprilie-mai, Ilorile
miere este de 20-40 kg / ha. Denumirea lui
stiintiIic este Cerasus avium L. Florile lui sunt
albe.
Clopoteii nIloresc ncepnd cu sIrsitul lunii
iunie si pn la cderea zpezii. OIer albinelor
nectar si polen.
Coaczul nIloreste n lunile aprilie-mai, Ilorile lui pot produce
Denumirea lui stiintiIic este Ribes sp. Florile lui sunt glbene-verzui.
Coada racului este o plant cu tulpini trtoare, peren. nIloreste
ncepnd de la sIrsitul lunii mai pn n septembrie si este bine
cercetat de albine pentru nectar si polen.
Coltunul doamnei este o plant erbacee cu nltimea de 25-60 cm.
Ea creste pretutindeni, pe malul rurilor, praielor, lacurilor, n rpi,
pduri si pe pajisti umede. nIloreste n lunile mai si iunie si oIer
albinelor polen.
Conopid-seminceri nIloreste n lunile mai-iunie, Ilorile ei pot
Denumirea ei stiintiIic este Brassica oleraceea v. botrytis L. Florile
ei sunt albe-glbui.
ION TURNEA
150
Corcodusul nIloreste n luna aprilie, Ilorile
miere este de 25 kg / ha. Denumirea lui stiintiIic
este Prunus cerasifera Ehr. Florile lui sunt albe.
Corobtic (Urechea porcului) nIloreste n
lunile iunie-iulie, Ilorile ei pot produce nectar si
polen, iar productia de miere este de 400 kg / ha. Denumirea ei
stiintiIic este Salviaverticillata L. Florile ei sunt albastre-violacee.
Coriandrul nIloreste n lunile iunie-iulie,
Denumirea lui stiintiIic este Coriandrum
sativumL. Florile lui sunt albe.
Cornul nIloreste n lunile martie-aprilie,
productia de miere este de 20 kg / ha. Denumirea
lui stiintiIic este Cornus mas L. Florile lui sunt
albe.
Crusinul nIloreste n lunile mai-iulie, Ilorile
stiintiIic este Rhemnus frangula L. Florile lui
sunt albe-verzui.
nIloreste aproximativ cu 3 sptmni dup
terminarea nIloririi livezilor de pomi IructiIeri si oIer albinelor
mult nectar. Mierea nu se ngroas, rmne Iluid.
Crusteaua nIloreste n lunile aprilie-iulie, Ilorile ei pot produce
Denumirea lui stiintiIic este Barbarea vulgaris R. Br. Florile ei sunt
galbene-verzui.
Dioc (pism) nIloreste n mijlocul verii si oIer albinelor nectar si
polen.
Degetel rosu nIloreste n lunile mai-septembrie, Ilorile lui pot
ION TURNEA
151
Denumirea lui stiintiIic este Digitalis purpurea L. Florile lui sunt
rosii-purpurii.
Dovleac alb nIloreste n lunile iunie-
septembrie, Ilorile lui pot produce nectar
si polen, iar productia de miere este de
200-300 kg / ha. Denumirea lui stiintiIic
este Cucurbita maxima L. Florile lui sunt
galbene.
Dovleac Iurajer-Bostan nIloreste n lunile mai-septembrie,
Ilorile lui pot produce nectar si polen, iar productia de miere este de
120-150 kg / ha. Denumirea lui stiintiIic este Cucurbita pepo L.
Florile lui sunt galbene.
Dovleac vitaminos nIloreste n lunile iunie-octombrie, Ilorile lui
pot produce nectar si polen, iar productia de miere este de 80-100 kg /
ha. Denumirea lui stiintiIic este Cucurbita moschata L. Florile lui
sunt galbene.
Dovlecel nIloreste n lunile iunie-
septembrie, Ilorile lui pot produce
nectar si polen, iar productia de
miere este de 50-100 kg / ha.
Denumirea lui stiintiIic este
Cucurbita pepo L. Florile lui sunt
albe-verzui.
Drcil nIloreste n lunile mai-iunie, Ilorile lui pot produce nectar
si polen, iar productia de miere este de 30 kg / ha. Denumirea lui
stiintiIic este Berberis vulgaris L. Florile lui sunt galbene.
Dumbet nIloreste n lunile iulie-septembrie, Ilorile lui pot
Denumirea lui stiintiIic este Teucriumchamaedrys L. Florile lui sunt
purpurii-roz.
Fagul nIloreste n lunile mai-iunie, Ilorile lui pot produce nectar
stiintiIic este Fagus silvatica L. Florile lui sunt verzui.
ION TURNEA
152
Facelia nIloreste n lunile mai-octombrie,
Denumirea ei stiintiIic este Phacelia
tanacetifolia Benth. Florile ei sunt albastre-
violacee. Ea este o plant originar din
America de Nord, ierboas si a Iost adus n
Europa ca plant decorativ si meliIer. n
aIar de nectar, Iacelia Iurnizeaz un cules
bogat de polen de culoare violet.
Aceast plant creste bine pe tot cuprinsul trii, d rezultate bune
chiar si n regiunile aride, dac este semnat dup ploaie, Iiind putin
pretentioas Iat de clim si sol. Are 30-60 cm nltime, tulpina
principal poart pn la 20 lstari laterali ramiIicati la rndul lor, iar
la extremittile lor se aIl inIlorescentele compacte, n jur de 70 de
Ilori la cele de sus si 40-50 Ilori la cele secundare.
Phacelia congesta Hook nIloreste n lunile iunie-octombrie,
Ilorile ei pot produce nectar si polen, iar productia de miere este de
100 kg / ha. Florile ei sunt bleu.
Fagul nIloreste n lunile mai-iunie, Ilorile lui pot produce nectar
stiintiIic este Fagus silvatica L. Florile lui sunt verzui.
Fenicul-Molur nIloreste n lunile
iulie-august, Ilorile lui pot produce
nectar si polen, iar productia de miere
este de 25-100 kg / ha.
Denumirea lui stiintiIic este
Foeniculumvulgare Mill.
Florile lui sunt galbene.
Floarea-soarelui nIloreste n lunile iulie-
septembrie, Ilorile ei pot produce nectar si
polen, iar productia de miere este de 34-102 kg
/ ha. Denumirea ei stiintiIic este Helianthus
annuus L. Florile ei sunt galbene.
ION TURNEA
153
Frasin nIloreste n luna mai, Ilorile lui pot
produce nectar si polen, iar productia de miere
este de m : 20 kg / ha. Denumirea lui stiintiIic
este Fraxinus excelsior L. Florile lui sunt verzui.
Glbeneaua nIloreste n lunile mai-iulie,
Denumirea ei stiintiIic este Rorippa amphibia L. Florile ei sunt
galbene.
Glbenusa nIloreste n iunie-iulie si oIer albinelor nectar si
polen. Se gseste pretutindeni npajisti si tuIisuri.
Gherghin nIloreste n lunile iulie-octombrie, Ilorile ei pot
Denumirea ei stiintiIic este Dahlia sp. Florile ei sunt de diIerite
culori.
Ghizdei nIloreste n lunile mai-octombrie, Ilorile lui pot produce
Denumirea lui stiintiIic este Lotus corniculatus L. Florile lui sunt
galbene.
Ghiocelul nIloreste n lunile Iebruarie-
martie, Ilorile lui pot produce nectar si polen.
Denumirea lui stiintiIic este Galanthus
nivalis L. Florile lui sunt albe.
El este o plant ierboas, de talie mic
30-50 cm.
Mai este numit vestitorul primverii.
Gldit nIloreste n luna iunie, Ilorile ei pot
produce nectar si polen, iar productia de miere
este de 250 kg / ha. Denumirea ei stiintiIic
este Gleditschia triacanthos L. Florile ei sunt
galbene-verzui.
Gutuiul nIloreste n lunile aprilie-mai, Ilorile lui pot produce
lui stiintiIic este Cydonia vulgaris Pers. Florile lui sunt albe-roz.
ION TURNEA
154
Gulia este o plant bianual, cu Ilori galbene care pentru
IructiIicare se polenizeaz cu ajutorul albinelor.
Haina miresii nIloreste n lunile iunie-octombrie, Ilorile ei pot
Denumirea ei stiintiIic este Polygonum baldschusnicum L. Florile
ei sunt albe.
Hrisca nIloreste n lunile iunie-august, Ilorile
ei pot produce nectar si polen, iar productia de
miere este de 50-60 kg / ha. Denumirea ei
stiintiIic este Polygonumsp. Florile ei sunt roz.
Iasomia nIloreste n lunile iulie-august, Ilorile ei pot produce
stiintiIic este Jasminumofficinale L. Florile ei sunt albe.
Iarba sarpelui nIloreste n lunile iunie-
iar productia de miere este de 380-400 kg / ha.
Denumirea ei stiintiIic este Echium vulgare L.
Florile ei sunt albastre-rosiatice.
Iarba neagr nIloreste n lunile iulie-
iar productia de miere este de 200 kg / ha.
Denumirea ei stiintiIic este Calluna vulgaris L.
Florile ei sunt roz.
Izma broastei-Izma mcicat nIloreste n lunile iunie-octombrie,
Ilorile ei pot produce nectar si polen, iar productia de miere este de
220 kg / ha. Denumirea ei stiintiIic este Mentha aquatica L. Florile
ei sunt roz.
Izma proast - Busuiocul cerbilor - nIloreste n lunile iulie-
septembrie, Ilorile ei pot produce nectar si polen, iar productia de
miere este de 20 kg / ha. Denumirea ei stiintiIic este Mentha
pulegiumL.
Izma slbatic Mintea calului nIloreste n lunile iulie-august,
Ilorile ei pot produce nectar si polen. Denumirea ei stiintiIic este
Mentha silvestris L.
ION TURNEA
155
Izma bun Menta nIloreste n lunile iulie-
august, Ilorile ei pot produce nectar si polen, iar
Denumirea ei stiintiIic este Mentha piperita L.
Florile ei sunt verde nchis-albe-roz-violacee. Ea
este o plant erbace, meliIer, medicinal si
armomatic, cu tulpina nalt.
Izma creat nIloreste n lunile iulie-august, Ilorile ei pot produce
ei stiintiIic este Mentha crispa L. Florile ei sunt liliachii.
Inul nIloreste n lunile iulie-august, Ilorile lui pot produce nectar
si polen, iar productia de miere este de 10 kg / ha.
Denumirea lui stiintiIic este Linum ussitatissimum L. El este o
plant anual care Iace parte din grupa plantelor textile. Se cultiv si
pentru productia de ulei. Florile sunt lungi, dispuse ntr-o umbrel
Ials, avnd nuante albastre-albe. Aceste Ilori sunt totusi putin
cercetate de albine.
Isopul nIloreste n lunile iulie-august, Ilorile
miere este de 50-120 kg /
h a . De n u mi r e a l u i
stiintiIic este Hyssopus
officinalis L. Florile lui
sunt albastru-nchis.
Jalesul nIloreste n
lunile mai-iulie, Ilorile lui
pot produce nectar si polen,
iar productia de miere este
de 100-200 kg / ha.
Denumirea lui stiintiIic este Stachys
officinalis L.
Florile lui sunt rosii-purpurii.
Jalesul de balt-Tepuh nIloreste n lunile iulie-septembrie, Ilorile
lui pot produce nectar si polen, iar productia de miere este de 100-150
ION TURNEA
156
kg / ha. Denumirea lui stiintiIic este Stachys palustris L. Florile ei
sunt violete.
Jugastrul nIloreste nlunile mai-iunie, Ilorile lui pot produce
Denumirea lui stiintiIic este Acer campestre L. Florile lui sunt
verzui.
Lemnul cnesc nIloreste n lunile iunie-iulie,
Denumirea lui stiintiIic este Ligustrum vulgare
L. Florile lui sunt albe.
Levntica nIloreste n lunile iulie-septembrie,
de miere este de 50-100 kg / ha.
Denumirea ei stiintiIic este
Lavandula spica L. Florile ei
sunt albastre.
Liliacul nIloreste n lunile
aprilie-mai, Ilorile lui pot produce nectar si polen,
iar productia de miere este de 10-20 kg / ha.
Denumirea lui stiintiIic este Syringa vulgaris L.
Florile lui sunt albe, violete.
Limba boului nIloreste n lunile mai-
septembrie, Ilorile lui pot produce nectar si polen, iar productia de
miere este de 50-100 kg / ha. Denumirea lui stiintiIic este Anchusa
officinalis L. Florile lui sunt albastre.
Limba mielului nIloreste n lunile iunie-iulie, Ilorile lui pot
ha. Denumirea lui stiintiIic este Borrago officinalis L. Florile lui
sunt albastre.
Loboda nIloreste n lunile iulie-septembrie, Ilorile ei pot produce
nectar si polen. Denumirea ei stiintiIic este Atriplex tatarica L.
Florile ei sunt verzui.
Lucern galben nIloreste n lunile iunie-septembrie, Ilorile ei
pot produce nectar si polen, iar productia de miere este de 30 kg / ha.
ION TURNEA
157
Denumirea ei stiintiIic este Medicago falcataL.
Florile ei sunt galbene.
Lucerna nIloreste n lunile mai-octombrie, Ilorile
ei pot produce nectar si polen, iar productia de miere
este de 25-200 kg / ha. Denumirea ei stiintiIic este
Medicago sativa L. Florile ei sunt albastre-violete.
Lupin peren nIloreste n lunile mai-iulie, Ilorile
stiintiIic este Lupinus perennis L. Florile lui sunt
violete-roz.
Macul rosu nIloreste n lunile mai-iulie, Ilorile
lui pot produce nectar si polen. Denumirea lui
stiintiIic este Papaver rhoeas L. Florile lui sunt
rosii.
Macul oriental nIloreste n lunile mai-iulie,
Ilorile lui pot produce nectar si polen. Denumirea lui
stiintiIic este Papaver orientale L. Florile lui sunt rosii.
Macul de grdin nIloreste n lunile iunie-iulie, Ilorile lui pot
produce nectar si polen. Denumirea lui stiintiIic este Papaver
somniferumL.
Magheranul nIloreste n lunile iunie-august, Ilorile lui pot
Denumirea lui stiintiIic este Origanummaforana L. Florile lui sunt
rosii-albe.
Mcesul nIloreste n luna aprilie, Ilorile lui pot produce nectar si
polen, iar productia de miere este de 10-20 kg / ha. Denumirea lui
stiintiIic este Rosa canina L. Florile lui sunt roz.
Mciuca ciobanului Rostogol nIloreste n lunile iulie-august,
Ilorile lui pot produce nectar si polen, iar productia de miere este de
250-500 kg / ha. Denumirea lui stiintiIic este Echinops
sphaerocephalus L. Florile lui sunt albe.
Mcrisul este o plant erbacee. Albinele adun de pe Ilorile lui
Ioarte mult polende culoare cenusie.
Mahonia nIloreste n luna aprilie, Ilorile ei pot produce nectar si
polen, iar productia de miere este de 20-50 kg / ha.
ION TURNEA
158
Mrul nIloreste n lunile aprilie-mai, Ilorile
stiintiIic este Malus domestica Bork H. Florile
lui sunt albe-roz.
Mrcula nIloreste n lunile mai-septembrie.
Florile ei pot produce nectar si polen, iar productia de miere este
de 30-100 kg / ha. Denumirea ei stiintiIic este Jicia villosa Roth.
Florile lui sunt violacee.
Mtciunea moldoveneasc nIloreste n lunile
iulie-august, Ilorile ei pot produce nectar si polen, iar
productia de miere este de 300-400 kg / ha. Denumirea
ei stiintiIic este Dracocephalum moldavica L. Florile
ei sunt albastre.
Mturi nIloreste n lunile iulie-septembrie, Ilorile
stiintiIic este Sorgum sp. Florile lui sunt verzi-
violete.
Mzrichea nIloreste n lunile mai-iunie, Ilorile ei pot produce
Denumirea ei stiintiIic este Jicia sativa L. Florile ei sunt albe-violet-
striate.
Mzrichea borceag nIloreste n lunile
mai-iulie, Ilorile ei pot produce nectar si
polen, iar productia de miere este de 30-50 kg /
ha. Denumirea ei stiintiIic este Jicia
pannonica Cr. Florile ei sunt albe-glbui.
Mesteacnul nIloreste n lunile aprilie-
mai, Ilorile lui pot produce nectar si polen iar
productia de miere este de (m: 10) kg / ha.
Denumirea lui stiintiIic este Betula alba L.
Florile lui sunt verzui.
Migdalul pitic nIloreste n lunile martie-
Denumirea lui stiintiIic este Amygdalus nana L.
ION TURNEA
159
Florile lui sunt roz-albe.
Menta nIloreste n lunile iulie-august, Ilorile lui pot
produce nectar si polen iar productia de miere este
de 100-200 kg / ha. Denumirea ei stiintiIic este
Mentha piperita.
Mosmon nIloreste n luna mai, Ilorile lui pot produce nectar si
polen iar productia de miere este de 10-20 kg / ha. Denumirea lui
stiintiIic este Mespilus germanica L. Florile lui sunt albe.
Mojdrean nIloreste n luna mai, Ilorile lui pot
de 100 kg / ha. Denumirea lui stiintiIic este
Fraxinus ornus L. Florile lui sunt albe-glbui.
Molidul nIloreste n luna mai, Ilorile lui pot
de (m: 10) kg / ha. Denumirea lui stiintiIic este
Piceaexcelsa Lam. Florile lui sunt verzui.
Morcovul este o plant bianual. El nIloreste n
luna iunie. Semincerele de morcov oIer albinelor
nectar. Mierea este de culoare galben si este
aromat.
Muscata dracului este o plant ce nIloreste din iunie pn n
septembrie. Ea secret nectar chiar pe secet.
Mustarul nIloreste n lunile mai-octombrie, Ilorile lui pot
produce nectar si polen iar productia de miere este de 40 kg / ha.
Denumirea lui stiintiIic este Sinapis alba L. Florile lui sunt galbene.
Mustarul de cmp nIloreste n lunile mai-septembrie, Ilorile lui
pot produce nectar si polen iar productia de miere este de 40 kg / ha.
Denumirea lui stiintiIic este Sinapis arvensis L. Florile lui sunt
galbene.
Murul nIloreste n lunile mai-octombrie,
Ilorile lui pot produce nectar si polen iar productia
stiintiIic este Rubus caesius L. Florile lui sunt
albe-roz.
ION TURNEA
160
Nalba nIloreste n lunile iunie- octombrie, Ilorile ei pot produce
nectar si polen iar productia de miere este de 30-50 kg / ha.
Denumirea ei stiintiIic este Malva silvestris L. Florile lui sunt rosii-
purpurii.
Nalba mare de grdin nIloreste n lunile iunie- octombrie, Ilorile
ei pot produce nectar si polen iar productia de miere este de 30-50 kg /
ha. Denumirea ei stiintiIic este Althaea roseaCav.
Napii porcesti nIloresc n lunile septembrie - octombrie, Ilorile
lui pot produce nectar si polen iar productia de miere este de 30-60 kg
/ ha. Denumirea lui stiintiIic este Helianthus tuberosus L. Florile lui
sunt galbene.
Otetarul nIloreste n lunile iunie-august, Ilorile lui pot produce
Denumirea lui stiintiIic este Rhus typhina L. Florile lui sunt galbene-
verzui.
Otetarul galben-Clocotis nIloreste n lunile
iunie-august, Ilorile lui pot produce nectar si
polen iar productia de miere este de 100-200 kg /
ha. Denumirea lui stiintiIic este Koelreuteria
paniculata Laxm. Florile lui sunt galbene.
Paltinul de cmp nIloreste n lunile aprilie-mai, Ilorile lui pot
produce nectar si polen iar productia de miere este de 100-200 kg / ha.
Denumirea lui stiintiIic este Acer platanoides L. Florile lui sunt
galbene-verzui.
Paltinul de munte nIloreste n lunile aprilie-
Denumi r ea l ui st i i nt i I i c est e Acer
pseudoplatanus L. Florile lui sunt galbene-
verzui.
Paltinul rosu nIloreste n lunile martie-aprilie, Ilorile lui pot
Denumirea lui stiintiIic este Acer rubrumL. Florile lui sunt galbene-
verzui.
ION TURNEA
161
Pducelul nIloreste n lunile mai-iunie,
Ilorile lui pot produce nectar si polen iar
Denumirea lui stiintiIic este Crataegus
monogyna Jacq. Florile lui sunt rosii-galbene.
Plmida nIloreste n lunile iunie-august,
Ilorile ei pot produce nectar si polen iar
Denumirea ei stiintiIic este Cirsium arvense
L. Florile ei sunt violacee.
Pstrnacul nIloreste n lunile iulie-
septembrie, Ilorile lui pot produce nectar si
polen iar productia de miere este de 10-50 kg /
ha. Denumirea lui stiintiIic este Pastinaca
sativa Lam. Florile lui sunt galbene.
Ppdia nIloreste n lunile aprilie-
octombrie, Ilorile ei pot produce nectar si polen
iar productia de miere este de 200 kg / ha.
Denumirea ei stiintiIic este Taraxacum
officinale Web. Florile ei sunt galbene.
Ptrunjelul nIloreste n lunile iunie-iulie,
Denumirea lui stiintiIic este Petroselinum hortense Hoffm. Florile
lui sunt verzui-galbui.
Prul nIloreste n lunile aprilie-mai, Ilorile
lui pot produce nectar si polen iar productia de
stiintiIic este Pirus sativa Lam. Florile lui sunt
albe.
Pepenele galben nIloreste n lunile iunie-
septembrie, Ilorile lui pot produce nectar si polen iar productia de
miere este de 10-40 kg / ha. Denumirea lui stiintiIic este Cucumis
ION TURNEA
162
Pepenele verde Iurajer nIloreste n lunile iunie-
septembrie, Ilorile lui pot produce nectar si polen iar
Denumirea lui stiintiIic este Colocynthis citrullus
L. Florile lui sunt galbene.
Pepenele verde nIloreste n lunile iunie-
miere este de 40-100 kg / ha. Denumirea lui stiintiIic este
Colocynthis citrullus L. Florile lui sunt galbene.
Piersicul nIloreste n lunile martie-aprilie,
stiintiIic este Prunus persica Sieb. Florile lui sunt
roz.
Pinul nIloreste n lunile mai-iunie, Ilorile lui pot
produce nectar si polen. Denumirea lui stiintiIic
este Pinus sp. Florile lui sunt verzui.
Poala SIintei Mrii nIloreste n lunile iulie-
august, Ilorile ei pot produce nectar si polen iar
productia de miere este de 130-240 kg / ha. Denumirea ei stiintiIic
este Nepetapannonica L. Florile ei sunt albe.
Plopul nIloreste n lunile martie-aprilie, Ilorile
stiintiIic este Plopulus sp. Florile lui sunt verzui.
Porumbarul nIloreste n lunile aprilie-mai,
de miere este de 25-40 kg / ha. Denumirea lui stiintiIic este Prunus
spinosa. Florile lui sunt albe.
Porumbul nIloreste n lunile iunie-octombrie,
Ilorile lui pot produce nectar si polen. Denumirea
lui stiintiIic este Zea mays L. Florile lui sunt albe.
Prazul este o plant peren, ns practica
ION TURNEA
163
legumicol l trateaz ca o plant bianual, pentru c n anul al doilea
Iormeaz tulpina Iloral, plin, neted, cilindric. El are Ilori albe sau
violete. nIloreste n iunie si secret nectar din abundent si putin
polen. Nectarul este recoltat de albine iar cu prilejul recoltrii le si
polenizeaz.
Prunul nIloreste n luna aprilie, Ilorile lui pot
de 20-30 kg / ha. Denumirea lui stiintiIic este
Prunus domestica L. Florile lui sunt albe.
Rchita nIloreste n lunile martie-mai, Ilorile
ei pot produce nectar si polen iar productia de
miere este de 100 kg / ha. Denumirea ei stiintiIic este Salix sp.
Florile ei sunt verzui-galbene.
Rapita nIloreste n lunile mai-iunie, Ilorile ei
pot produce nectar si polen iar productia de miere
este de 35-100 kg / ha. Denumirea ei stiintiIic
este Brassica napus oleifera L. Florile ei sunt
galbene.
Rchitan nIloreste n lunile iulie-septembrie, Ilorile lui pot
Denumirea lui stiintiIic este Lythrum salicaria L. Florile lui sunt
rosii-purpurii.
Rechie nIloreste n lunile iunie-august, Ilorile ei pot produce
Denumirea ei stiintiIic este Reseda lutea L. Florile ei sunt galbene-
verzui.
Rezeda nIloreste n lunile iunie-octombrie, Ilorile ei pot produce
Denumirea ei stiintiIic este Reseda odorata L. Florile ei sunt
galbene.
Ridichia nIloreste n lunile mai-iunie, Ilorile ei pot produce
Denumirea ei stiintiIic este Raphanus sativus L. Florile ei sunt albe-
liliachii.
ION TURNEA
164
Roinita nIloreste n lunile iunie-august, Ilorile
ei pot produce nectar si polen iar productia de
miere este de 100-150 kg / ha. Denumirea ei
stiintiIic este Melissa officinalis L. Florile ei sunt
albe.
Salcia alb nIloreste n lunile martie-aprilie,
Ilorile ei pot produce nectar si polen iar productia
de miere este de 100-120 kg / ha. Denumirea ei
stiintiIic este Salix alba. Florile ei sunt galbene-
verzui.
Salcia cpreasc nIloreste n lunile martie-
aprilie, Ilorile ei pot produce nectar si polen iar
Denumirea lui stiintiIic este Salix caprea..
Slcioara mirositoare nIloreste n luna iunie,
Ilorile ei pot produce nectar si polen iar productia
stiintiIic este Elaeagnus angustifolia L. Florile ei
sunt galbene.
Salvia alb-Nalba nIloreste n lunile iunie-august, Ilorile ei pot
Denumirea lui stiintiIic este Lavatera thuringiaca L. Florile ei sunt
albe.
Salvia nIloreste n lunile iunie-august, Ilorile ei
pot produce nectar si polen iar productia de miere
este de 300 kg / ha. Denumirea ei stiintiIic este
Salvia nemurosa L. Florile lui sunt rosii-mov.
Salvia de cmp nIloreste n lunile mai-iulie,
Ilorile ei pot produce nectar si polen iar productia de
miere este de 280 kg / ha. Denumirea ei stiintiIic
este Salvia pratensis L. Florile ei sunt rosii-mov.
Scara domnului nIloreste n luna iunie, Ilorile ei pot produce
nectar si polen iar productia de miere este de 50 kg/ ha. Denumirea ei
ION TURNEA
165
stiintiIic este Polemonium coeruleum L. Florile ei
sunt albastre-albe.
Scaiul dracului de cmp nIloreste n lunile iulie-
august, Ilorile lui pot produce nectar si polen iar
Denumirea lui stiintiIic este Eryngiumcampestre L.
Florile lui sunt albastre-verzui.
Scorusul nIloreste n lunile aprilie-mai, Ilorile lui pot produce
Denumirea lui stiintiIic este Sorbus domestica L. Florile lui sunt
albe.
Snger nIloreste n lunile mai-iunie, Ilorile lui pot produce nectar
si polen iar productia de miere este de 20-30 kg / ha. Denumirea lui
stiintiIic este Cornus sanguinea L. Florile lui sunt albe.
Sirinderica nIloreste n lunile mai-iunie, Ilorile ei pot produce
nectar si polen iar productia de miere este de 30 kg / ha. Denumirea ei
stiintiIic este Philadelphus coronarius L. Florile ei sunt albe.
Socul nIloreste n lunile iunie-august, Ilorile lui pot produce
nectar si polen iar productia de miere este de 80 kg / ha. Denumirea
lui stiintiIic este Sambucus nigra L. Florile lui sunt albe.
Sovrnul nIloreste n lunile iunie-iulie, Ilorile lui pot produce
Denumirea lui stiintiIic este Origanum vulgare L. Florile lui sunt
rosii-purpurii.
Soprlita nIloreste n lunile mai-septembrie, Ilorile ei pot
Denumirea ei stiintiIic este Jeronica sp. Florile ei sunt albastre.
Sparceta nIloreste n luna iunie-august, Ilorile ei pot produce
Denumirea ei stiintiIic este Jeronica sp. Florile ei sunt rosii-roz.
Splinuta nIloreste n lunile iunie-august, Ilorile ei pot produce
nectar si polen iar productia de miere este de 50 kg / ha. Denumirea ei
stiintiIic este Solidago virga aurea L. Florile ei sunt galbene.
Steluta nIloreste n lunile august-octombrie, Ilorile ei pot
Denumirea ei stiintiIic este Aster amellus L.
ION TURNEA
166
Florile ei sunt albastru-deschis-albe.
SulIina alb nIloreste n luna iulie-septembrie, Ilorile ei pot
Denumirea ei stiintiIic este Melilotus albus Medik.. Florile ei sunt
albastru-deschis-albe.
SulIina galben nIloreste n luna iulie-
septembrie, Ilorile ei pot produce nectar si polen iar
Denumirea ei stiintiIic este Melilotus officinalis
Medik.. Florile ei sunt albastru-deschis-albe.
Talpa gstei nIloreste n lunile iulie-august, Ilorile
ei pot produce nectar si polen iar productia de miere
Leonurus cardica L. Florile ei sunt roz.
Taula nIloreste n lunile mai-august, Ilorile ei pot produce nectar
si polen iar productia de miere este de 20 kg / ha. Denumirea ei
stiintiIic este Spiraeasp. Florile ei sunt rosii-albe.
Tisa nIloreste n lunile martie-aprilie, Ilorile ei pot produce nectar
si polen iar productia de miere este de 30-40 kg / ha. Denumirea ei
stiintiIic este Taxus bacata L. Florile ei sunt albe-verzui.
TriIoiul alb nIloreste n lunile mai-octombrie,
Ilorile lui pot produce nectar si polen iar productia de
stiintiIic este Trifolium repens L. Florile lui sunt
albe-roz.
TriIoiul rosu nIloreste n lunile mai-
productia de miere este de 25-50 kg / ha. Denumirea
lui stiintiIic este Trifoliumpratense L. Florile lui sunt
rosii-purpurii.
TriIoiul hibrid nIloreste n lunile mai-octombrie, Ilorile lui pot
produce nectar si polen iar productia de miere este de 120 kg/ ha.
ION TURNEA
167
Denumirea lui stiintiIic este Trifolium hybridum L. Florile lui
sunt roz.
TriIoiul mrunt nIloreste n lunile mai-septembrie, Ilorile lui pot
Denumirea lui stiintiIic este Medicago lupulina L. Florile lui sunt
galbene.
TriIoias-Cpsunic nIloreste n lunile iunie-
productia de miere este de 100 kg / ha. Denumirea lui
stiintiIic este Trifolium fragiferum L. Florile lui sunt
galbene.
Turbarea cinelui nIloreste n lunile mai-
miere este de 30-50 kg / ha. Denumirea lui stiintiIic este
Cynoglossumofficinale L. Florile lui sunt rosii.
Tutunul nIloreste n lunile iulie-august, Ilorile lui pot produce
Denumirea lui stiintiIic este Nicotina tabacum L. Florile lui sunt
rosii-roz.
Ulmul nIloreste n lunile martie-aprilie, Ilorile lui
pot produce nectar si polen iar productia de miere este
de m: 10 kg / ha. Denumirea lui stiintiIic este Ulmus
campestris L. Florile lui sunt rosii.
Urzica moart nIloreste n lunile mai-iulie, Ilorile
ei pot produce nectar si polen iar productia de miere
LamiumalbumL. Florile ei sunt rosii-purpurii.
Urzica de balt nIloreste n lunile iulie-septembrie,
Ilorile ei pot produce nectar si polen iar productia de
miere este de 50-200 kg / ha. Denumirea ei stiintiIic este Lycopus
europaeus L. Florile ei sunt albe.
Urzicuta-Sugel nIloreste n lunile martie-octombrie, Ilorile ei pot
Denumirea ei stiintiIic este LamiumpurpureumL.
ION TURNEA
168
Florile ei sunt roz.
Valeriana nIloreste n lunile mai-iunie, Ilorile ei pot produce
nectar si polen. Denumirea ei stiintiIic este Jaleranella officinalis L.
Florile ei sunt roz-albe.
Varz-semincer nIloreste n lunile mai-iunie, Ilorile ei pot
Denumirea ei stiintiIic este Brassica oleracea L. Florile ei sunt
galben-deschis.
Vinetele-Albstrele nIloreste n lunile mai-iulie, Ilorile ei pot
Denumirea ei stiintiIic este Centaurea cyanus L. Florile ei sunt
albasre.
Visinul nIloreste n lunile aprilie-mai,
Denumirea lui stiintiIic este Cerasus vulgaris
Mill. Florile lui sunt albe.
Vita de vie nIloreste n lunile mai-iunie,
Ilorile ei pot produce nectar si polen iar
productia de miere este de 5-10 kg / ha. Denumirea ei stiintiIic este
Jitis vinifera L. Florile ei sunt galbene-verzui.
Vita de Canada nIloreste n lunile iulie-august, Ilorile ei pot
Denumirea ei stiintiIic este Partenocysus sp. Florile ei sunt verzui.
Voronic nIloreste n lunile iulie-septembrie, Ilorile lui pot
Denumirea lui stiintiIic este Marrubium vulgare L. Florile lui sunt
albe.
Zlogul nIloreste n lunile martie-aprilie, Ilorile lui pot produce
Denumirea lui stiintiIic este Salix cinereaL. Florile lui sunt galbene.
Zburtoare - Rscoage nIloreste n lunile iulie-august, Ilorile lui
pot produce nectar si polen iar productia de miere este de 100-600 kg /
ha. Denumirea ei stiintiIic este Chamaenerion angustifolium L.
Epilobiumangustifolium. Florile ei sunt violete.
Zburtoare - PuIulit nIloreste n lunile iunie-august, Ilorile ei pot
ION TURNEA
169
Denumirea ei stiintiIic este Chamaenerion hyrsutumL.
Zmeurul nIloreste n lunile iunie-iulie, Ilorile
lui pot produce nectar si polen iar productia de
stiintiIic este Rubus idaeus L.
Mana constituie o bun surs meliIer,
deoarece n tara noastr o mare supraIat e ocupat
de pduri de rsinoase, molid si brad. Ea este o substant limpede,
vscoas, dulce, ce se gseste pe ramurile, Irunzele copacilor,
tulpinele plantelor.
Plantele mai sus mentionate se numesc meliIere, deoarece
,asigur materia prim Iolosit de albine pentru prepararea
198
produselor apicole (miere, cear, propolis, lptisor)' Exist peste
1000 de specii de plante meliIere cunoscute. Dintre acestea,
aproximativ 200 sunt de o mare important pentru apicultur,
indiIerent de clasiIicarea agricol: culturi de cmp, horticole,
Iorestiere, medicinale, psuni si Inete, Ilor spontan; clasiIicarea
botanic: Labiatae, Rosaceae, UmbelliIerae, CruciIerae,
Leguminosae sau clasiIicarea apicol: timpurii de primvar, de
primvar, de var, de toamn.
Speciile decorative oIer Iamiliilor de albine culesuri de
ntretinere de primvara devreme pn toamna trziu, prin nIlorirea
lor esalonat. Aceste specii decorative sunt: zambila, ghiocelul,
narcisa, gladiola etc.
Tara noastr are o Ilor meliIer bogat si variat.
Exist ns si plante duntoare albinelor cu nectar sau polen
otrvitor, toxic, ca de exemplu mtrguna, denumit stiintiIic
Atropa belladonna, piciorul cocosului, Ranunculus acer. Unele
plante sunt insectivore: roua cerului Dorosera, foaia gras,
Pinguicula vulgaris, plante cu substante cleioase ce retin albinele,
Lipicioasa, Viscarza vulgaris.
Albina meliIer este adevrata comoar ce ajut la polenizarea

ION TURNEA
170
198
plantelor, pomilor IructiIeri, culturilor de cmp, culturilor agricole,
adunnd din Iiecare Iloare, plant polenizat, nectar, polen, pentru
obtinerea produselor apicole.
,Factorii de mediu prezint ns oscilatii care pot determina
nsemnate schimbri n procesele Iiziologice ale plantelor sau
albinelor si n ultim instant, n desIsurarea culesului si n
199
realizarea productiei de miere.'
Principalii Iactori meteorologici ce inIluenteaz plantele
meliIere, surs de nectar pentru albine sunt radiatiile solare,
temperatura, umiditatea, vntul.
Radiatiile solare reprezint o surs de energie pentru dezvoltarea
plantelor. Ele, dup ce ptrund n atmosIer se transIorm n lumin
si cldur, ajungnd la supraIata pmntului. AstIel energia razelor
solare, la supraIata pmntului e transIormat n lumin si cldur.
Plantele Iolosesc doar 3-5 din energia solar ce ptrunde n
nvelisul vegetal.
Oplant bine nsorit secret nectar mult, n timp ce planta aIlat
n loc umbrit secret putin nectar.
Unele plante ca de exemplu bumbacul se dezvolt Ioarte bine
cnd are o lumin intens, alte plante din Ilora meliIer de munte
preIer o lumin slab sau umbra.
Lumina ajut plantele si la asimilarea bioxidului de carbon.
Plantele meliIere pentru a creste si a se dezvolta au nevoie de
anumite limite de temperatur, deoarece nmugurirea, nIrunzirea,
nIlorirea, deschiderea Ilorilor sunt inIluentate de Iactorul termic.
Dac temperatura este prea mare plantele ncep s suIere si am
putea da ca exemplu grunciorii de polen ai porumbului pentru care o
temperatur peste 35 este Ioarte duntoare.
Odat cu cresterea temperaturii plantele nu mai secret prea mult
nectar.
199
Maria EItimescu, Octavian Berbecel, Ion Crnu, Ana-Maria Roman,
Influenta vremii asupra productiei de miere, Ed. Ceres, Bucuresti, 1982, pag. 6
ION TURNEA
171
CAPITOLUL10
INFLUENTAVREMII ASUPRA
VIETII FAMILIEI DEALBINE
Precipitatiile ajut la acumularea apei n sol, iar aceasta este
necesar pentru cresterea plantelor. Fr ap cresterea plantelor este
ncetinit sau nceteaz, Irunzele lor se oIilesc sau chiar planta n
ntregime.
Pentru plante si vaporii de aer din atmosIer sunt Ioarte
importanti, conditionnd zborul si activitatea albinelor, ajutnd
plantele s transpire. Totusi dac n aer e prea mult umiditate poate
Iavoriza aparitia bolilor de natur, bacterin si micotic la plantele
meliIere.
Dac timpul e secetos planta secret mult mai putin nectar dar
bogat n zahr.
Ploile linistite au o inIluent pozitiv asupra secretiei de nectar, n
timp ce ploile torentiale, abundente au eIect negativ, spal nectarul si
polenul.
Primvara, variatiile moderate ale umidittii din sol Iavorizez
cresterea plantelor.
Omare inIluent asupra plantelor o are si vntul. De viteza cu care
bate depinde polenizarea si transpiratia plantelor.
Vntul linistit Iavorizez cresterea concentratiei de zahr a
nectarului, Iecundarea plantelor, Iormarea semintelor, rspndirea
unor seminte ca de exemplu ppdie, plop, zborul albinelor.
Dac vntul este puternic, peste 10 m / secund usuc plantele, le
rupe, dezrdcineaz, scutur polenul.
Si roirea depinde Ioarte mult de starea vremii. Dac vremea e
cald, matca btrn cu o parte din populatia de albine prseste
stupul Iormndonou Iamilie, un roi natural.
Chiar dac potentialul nectariIer al plantelor meliIere e bun si
chiar dac Iamilia de albine e puternic, dac n perioada culesului
sunt conditii meteo neIavorabile ca de exemplu: temperaturi sczute,
ploi torentiale continue, Iurtuni, vnt puternic, productia de miere e
compromis.
Ploile usoare ca de altIel si adierile de vnt Iavorizez culesul
albinelor.
Deoarece de la un an la altul au loc mari variatii de temperatur,
nIlorirea speciilor meliIere depinde de aceste schimbri ca de altIel
si culesul albinelor. AstIel e necesar n apicultur prognoza meteo,
princare se ntelege momentele optime deplasrii stupilor n
ION TURNEA
172
perspectiva marilor culesuri.
n ceea ce priveste productia de man, aceasta depinde Ioarte mult
de evolutia timpului de la sIrsitul verii, nceputul toamnei. Vremea
dac este cald, iar precipitatiile moderate, culesul de man e
productiv. Dac toamna e rece, ploile sunt torentiale, zpada
timpurie, culesul manei e compromis.
O vreme cald, linistit, cu precipitatii moderate, inIluenteaz
pozitiv viata Iamiliei de albine si produsele lor.
ION TURNEA
173
Stupritul poate s Iie divizat n dou mari categorii: pastoral,
amplasarea vetrei stupinei n zona meliIer corespunztoare
culesului si stationar, vatra stupinei rmne mereu lng casa
apicultorului, ns cu conditia ca aceasta s Iie ntr-o zon meliIer
bogat.
Termenul pastoral zugrveste n mod idilic viata pstorilor, viata
de la tar. Acest termen mai primeste si denumirea de bucolic,
pstoresc.
Unul din cele patru mituri esentiale ale literaturii populare romne
(mitul estetic sau al jertIei pentru creatie; mitul transhumantei sau
mioritic; mitul Zburtorului sau erotic; mitul etnogenezei Iormrii
poporului romn) porneste de la vechea ndeletnicire a oamenilor de
la tar, pstoritul. Acest mit este denumit ca Iiind mitul mioritic sau al
transhumantei oierilor. Acest mit este ilustrat de transmutarea oilor
de la munte la cmpie, ses si invers, n Iunctie de anotimp: ,Pe-un
200
picior de plai, / Pe-o gur de rai, Iat vin ncale, / Se cobor la vale,'
Balada popular Miorita ilustreaz tocmai acest mit al
transhumantei oierilor, deoarece surprinde ndeletnicirea de baz a
tranilor romni, pstoritul, simbolizat prin cele trei provincii:
Moldova, Ardealul si Muntenia.
Pornind de la ideea transmutrii dintr-un loc n altul n Iunctie de
anotimp a luat Iiint si stupritul pastoral.
Practicarea pastoralului n apicultur const n mutarea stupilor n
locatii Iavorabile culesului. Aceste locatii se aleg n Iunctie de anotim
si zona meliIer.
n stupritul pastoral, planul deplasrii va trebui s Iie ntocmit din
timp, stabilindu-se astIel numarul de stupi care urmeaz s Iie
transportati, dar si mijloacele de tranport, documentele ce respect
200
Culegere de Balade populare Miorita ed. Herra, Bucuresti, 2007, pag. 3
ION TURNEA
174
CAPITOLUL11
IMPORTANTASTUPRITULUI PASTORAL
PENTRUAPICULTUR
legislatia n vigoare, nu n ultimul rnd stabilirea locatiilor vetrelor
temporare prin recunoasterea masivelor meliIere n vederea
amplasrii stupinei. Prin urmare stuparitul pastoral cuprinde aspecte
organizatorice, stiintiIice, tehnice, economice etc.
n vederea practicrii stupritului pastoral apicultorul va trebui s
cunoasc: numrul de stupi ce urmeaz s Iie amplasati, zonele cu
plante meliIere; Ilora meliIer dintr-o anume localitate n Iunctie
dorinta amplasrii stupinei n acel loc provizoriu; ns si speciIicul
localittii n care vor merge, drumul ce urmeaz s Iie parcurs,
izvoarele, Intnile din apropierea amplasrii provizorii a stupilor;
posibilitatile de aprovizionare. Stuparul trebuie s mai stie
perioadele de nIlorire a diIeritelor specii meliIere, durata nIloririi
lor. El trebuie s respecte toate regulile sanitar-veterinare stabilite
pentru stuparitul pastoral, stupii s Iie dezinIectati, ramele asemenea,
albinele s Iie sntoase, s ia msurile necesare care s Ierasc
albinele de duntori. Stupii trebuie s Iie nchisi n perioadele
stropirii lor cu insecticide, iar aceast stropire s Iie Icut cu ajutorul
unor dispozitive speciale, tip triunghi de aerisire, ce pot s Iie
utilizate dac sunt bine prinse de peretii stupilor n timpul
deplasarilor prelungite n pastoral.
Ajuns n zona meliIer dorit, stuparul e obligat s anunte
autorittile acelei zone cu pivire la amplasarea stupinei.
Transportul, n ceea
ce priveste stupritul
pastoral, se poate Iace cu
ajutorul camioanelor sau
remorcilor si atunci
vor bi m de st upr i t
pastoral cu stupi vrsati
sau putem discuta despre
stuprit Icut cu ajutorul
pavilioanelor, atunci
cnd transportul se Iace
prin intermediul acestora.
Ca s Iie evitat strivirea albinelor n timpul transportului Iagurii
ION TURNEA
175
trebuie sa Iie bine Iixati, astIel nct s li se asigure un spatiu de
reIugiu acestora, deasupra cuibului.
n timpul transportului se are n vedere si asigurarea circulatei
aerului prin deschiderea sitelor de ventilatie.
Eliminarea bioxidului de carbon ce se acumuleaz n timpul
transportului se obtine prin practicarea unui oriIiciu, prevzut cu
pnz metalic, pe Iundul stupului, iar dac n interiorul stupilor se
aIl miere nematurat este necesr ca Iiecare colonie s Iie stropit cu
circa 1 litru apa sau transportul stupilor s Iie Icut cu urdinisurile
deschise avnd montate si sitele de ventilatie deasupra ramelor.
Folosirea paravrIurilor la urdinisurile stupilor ajut la eliminarea
curentilor reci.
Stupii pot s Iie vopsiti n diIerite culori, galben, maro, bleu,
albastru, verde, crem etc. ns supraIata vopsit s nu depseasc 0, 5
cm.
E bine de avut n vedere ca sosirea la destinatie s Iie dimineata, iar
la sosire s se pulverizeze ap deasupra sitelor.
Se eIectueaz n timpul transportului si opriri de control, iar
toamna si primavara transportul se poate continua chiar si pe timpul
zilei dac timpul este Iriguros.
Amplasarea stupilor n noua vatr nu trebuie s Iie Icut n
aceeasi directie cu cea a vecinului, iar dac stupina e amplasat n
spatele altei stupine se pot pierde multe albine lucrtoare.
Se recomand densitatea amplasrii la hectar a stupilor astIel: 14
pn la 18 colonii la culesul de salcm, pn n jur de 10 colonii la
culesul de tei, una, dou colonii n vederea culesului de Iloarea
soarelui, pn la 6 colonii la culesul leguminoaselor, cinci colonii la
culesul de zmeuris, o colonie, bastonase, dou, culturi pure.
Pentru culesurile trzii de la sIrsitul verii se pot Iolosi Inetele,
luncile rurilor, grdinile de zarzavat, zonele inundabile,
bostanoasele etc.
Stupritul pastoral se practic n vederea unor culesuri productive,
dar trebuie avut n vedere c nu ntotdeauna culesul poate s Iie
productiv si acest lucru se poate datora diIeritelor schimbri
climaterice.
n apicultur totul este s pui suIlet n toate, s nveti tehnologia
cresterii albinelor de la naintasii ti, s nveti de la albin totul despre
ea, pentru a nu da gres, cci orice greseal nu se iart n ceea ce
priveste albinritul, putnd duce pn la pierderea de stupini ntregi.
ION TURNEA
176
Motto.
Albinritul este o lumin vie
a intelepciunii descoperit
in lumea tainic a stupului.
Albinritul poate s devin o aIacere doar dac se naste din
pasiune.
Punctul de plecare al albinritului este dragostea Iat de albine.
De la dragostea Iat de albine, nteleptele insecte ale aurului din
stup, albinritul ajunge s se bucur de mari beneIicii datorit
produselor apicole Iolosite de ctre om att ca aliment, ct si ca
medicament pentru vindecarea diIeritelor aIectiuni, dar si prin
utilizarea acestora n industrie, ceara, propolisul.
De altIel albinritul mbin munca intelectual cu munca Iizic.
Un apicultor nu poate s Iie dect un om ntelept asemenea micilor
vietti de care este pasionat. Doar cu mult ntelepciune, rbdare si nu
n ultimul rnd cu mult munc Iizic poate s ptrund n lumea
vietii Iamiliei de albine, s le ngrijeasc, s obtin multe beneIicii
datorit produselor apicole.
Dac dorim s discutm despre albinrit ca despre o aIacere e
necesar s avem n vedere c ,O aIacere apicol trebuie s tin cont
201
de o analiz economic a proIitului si a pierderilor nregistrate.'
Pentru stabilirea venitului anual cu privire la o aIacere proIitabil
din albinrit, se adun toate vnzrile de miere, polen, pstur, cear,
propolis, lptisor de matc, venin, albine sau regine vndute si alte
produse apicole.
Cheltuielile anuale sunt Iormate din costuri Iixe si costuri
variabile care pot oscila n Iunctie de cantitatea de miere sau alte
produse apicole. Costurile variabile includ si anumite costuri
suplimentare, adesea neprevzute, ca de exemplu medicamentele
201
http://ro.beekeeping.wikia.com/wiki/AnalizaeconomicC483aunei
aIaceriapicole
ION TURNEA
177
CAPITOLUL12
MARILE BENEFICII
ALEALBINRITULUI
pentru diIerite boli ale albinelor.
Costurile Iixe se stabilesc n Iunctie de asigurrile sau taxele
pentru nchirierea unor supraIete de teren n vederea amplasrii
stupilor, de impozitele pltite anual pentru mentinerea certiIicatului
de productor apicol.
Tot n categoria costurilor Iixe pot s Iie integrate si dobnzile
ncasate din capitalul investit dar si dobnzile pltite pentru capitalul
mprumutat.
,Valoarea costului din dobnzi se calculeaz astIel: capitalul total
nmultit cu rata dobnzii curente. Deprecierea Iondurilor de capital
(lzi, echipament, cldiri, vehicule) este tot un cost Iix care se
calculeaz astIel: din costul Iondurilor se scade valoarea recuperat si
totul se mparte la numrul de ani n care au Iost Iolosite Iondurile. n
costurile Iixe mai sunt incluse si costurile pentru munca de
202
ansamblare, vopsit sau instalatii.'
Costurile variabile se stabilesc n Iunctie de muncile apicole
eIectuate. Aceste munci apicole ncep cu vizitele n stupin,
conIectionarea, ntretinerea stupilor, extractia, mbutelierea si
vnzarea mierii.
Costurile suplimentare se stabilesc n Iunctie de cantitatea de
zahr Iolosit pentru hrnirea artiIicial a albinelor, medicamentele
administrate albinelor pentru prevenirea sau combaterea diIeritor
boli, numrul recipientelor pentru depozitarea mierii, electricitate,
combustibil, ntretinerea autovehiculelor, costuri de transport si
administratie.
Pentru ca albinritul s Iie o aIacere proIitabil, apicultorul
trebuie n primul rnd s cunoasc teoretic si apoi practic toat
tehnologia cresterii albinelor, s asigure nIiintarea unor Iamilii de
albine puternice n stupin n vederea unui cules bun, s ia toate
msurile necesare pentru igiena stupilor ca s nu Iie aIectat viata
Iamiliei de albine datorit diIeritelor boli ce acestea le pot contacta, s
amplaseze stupii n zone meliIere adecvate culesurilor etc.
Totusi albinritul nu va Ii niciodat o aIacere proIitabil dac
apicultorul nu Iace toat munca din stupina sa cu pasiune. Se spune,
ION TURNEA
178
202
Http://ro.beekeeping.wikia.com/wiki/AnalizaeconomicC483aunei
aIaceriapicole
n general, c pentru bune rezultate la locul de munc trebuie s Iaci
ceva ce ti place. Cu att mai mult este valbil aceast regul n ceea
ce priveste stupritul si as dori s citez cu privire la acest lucru cteva
gnduri ale proI. dr. ing. Harnaj despre pasionatul apicultor Hristea:
,De la vrsta de 14 ani trieste n mijlocul stupinei, printre albinele
sale, supuse permanent studiului si observatiei sale atente, gata
ntotdeauna s noteze si s explice anumite Ienomene asupra crora
stiinta si practica apicol nu si-a spus nc ultimul cuvnt. De 70 de
ani, Constantin L. Hristea mbin Iructuos pasiunea sa cu cercetarea
meticuloas a vietii albinei si cu practica apicol, devenit an de an
tot mai eIecient prin tehnologiile moderne la care apeleaz ca
urmare a evolutiei ascendente a apiculturii contemporane. O
contributie esential la dezvoltarea apiculturii romnesti o are si
203
activitatea publicistic...'
Putem observa asadar c doar cu mult pasiune si druire, cu
mult dragoste Iat de nteleptele si harnicele insecte, albinele, poti
s transIormi un Irumos ideal si ntr-o aIacere proIitabil.
203
C.Hristea, Stupritul nou, EdituraA.C.A. Bucuresti, 1978, pag. 3
ION TURNEA
179
BIBLIOGRAFIE
1. Adler, Alexandrina, Rusu, Cleopatra, Sabu Alexandru,
Sptaru, Carmen Lia, Apicultur i Sericicultur, Editura Didactic
si Pedagogic, Bucuresti, 1983
2. Agrbiceanu, Ion, Jandarmul nuvele i povestiri, Ed. AllIa,
Bucuresti, 2001
3. Alecsandri, Vasile, Legende i pasteluri, Ed. Ion Creang,
Bucuresti, 1982
4. Antonescu, Constantin, Albinele i ... noi, Ed. Asociatia
cresctorilor de albine din R.S.R. Bucuresti, 1979
5. Anton, Speranta, Incursiune in medicina naturist, Ed.
Polirom, Bucuresti, 2009
6. Arghezi, Tudor, Pagini alese Jersuri i pro:, Ed. Tudor
Arghezi & Regis, Bucuresti, 2006
7. Arghezi, Tudor, Jersuri i pro:, Editura Ion Creang,
Bucuresti, 1985
8. Barac, I., Foti, N., Popa, Al., Snduleac, E., Creterea
albinelor, Ed. Agro-Silvic, Bucuresti, 1965
9. Bacovia, George, Versuri si proz, Ed. Albatros, Bucuresti,
1985
10. Bacovia, George, Opera poetic, ed. Cartier, Chisinu, 2007
11. Bucat, Paul, Pledoarie pentru creterea albinelor, Ed. Alex-
Alex & Leti Press, Bucuresti, 2001
12. Cioran, Emil, Lacrimi i sfinti, Ed. Humanitas, Bucuresti,
2008
13. Cosbuc, George, Poe:ii, vol. I, II, III, Cartea Romneasc,
Bucuresti, 1982
14. Cosbuc, George, Poe:ii, E. Herra, Bucuresti, 2002
15. Creang, Ion, Poveti, povestiri, amintiri, Editura Minerva,
Bucuresti, 1980
16. Climentov, A. A. Apicultura, Ed. de Stat pentru literatura
stiintiIic, Bucuresti, 1952
17. Eminescu, Mihai, Poe:ii, Ed. Tineretului, Bucuresti, 1965
18. EItimescu, Maria, Berbecel, Octavian, Crnu, Ion, Roman,
Ana-Maria, Influenta vremii asupra productiei de miere, Ed. Ceres,
Bucuresti, 1982
ION TURNEA
180
19. Fratii Grimm, Basme, Ed. Herra, Bucuresti, 2007
20. Dr. Filip, Valentin, Alergia produs de plante, animale si
pesticide, Editura Ceres, 1983
21. Hristea, C. Stupritul nou, EdituraA.C.A. Bucuresti, 1978
22. Macedonski, Alexandru, Poe:ii, Ed. Herra, Bucuresti, 2002
23. Minulescu, Ion, Jersuri, Ed. Minerva, Bucuresti, 1977
24. Mitru, Alexandru, Legendele Olimpului, vol. I, Zeii, Ed. Vox,
Bucuresti, 2004
25. Dr. Mihailescu, Nic. N., Mierea i sntatea, Editura Ceres,
Bucuresti, 1977
26. Maeterlinck, Maurice, Jiata albinelor, editura Apimondia,
Colectie: ***, 1976
27. Moraru, Eugenia, Planeta vie, Ed. Donaris, 2009
28. Ing. Petrus, V. si ing. Oprisan, I. Apicultura i ba:a melifer,
Ed. Agro-Silvic, Bucuresti, 1964
29. Pop, C.E. Sptaru, Carmen, Rosenthal, Cora, Rusu, Cleopatra,
Apicultura i Sericicultura, Ed. Didactic si Pedagogic, Bucuresti,
1978
30. Popescu, Ana-Cristina Indrgostiti de poe:ie, Destin fr
aripi, Labirintul nisipului, Ed. Dalami, Caransebes, 2009
31. Pillat, Ion, Poe:ii, Ed. Eminescu, Bucuresti, 1983
32. Proverbe, Zictori, Ghicitori, Ed. Steaua Nordului, Constanta,
2008
33. Rosenthal, Cora, Lucrri in stupin, Ed. Ceres, Bucuresti,
1973
34. Hristea, Constantin, L. Pdurean, L. S. A. B. C...Apicol, vol. II,
EdituraAgro-Silvic, Bucuresti, 1967
35. Sadoveanu, Mihail, Fratii Jderi, Ed. Herra, Bucuresti, 2005
Sadoveanu, Mihail, Dumbrava minunat, Editura Ion Creang,
Bucuresti, 1987
36. Savu, Ioan, Creterea albinelor in gospodrie, Editura Ceres,
Bucuresti, 1985
37. Stnescu Nichita, Fi:iologia poe:iei, pro: i versuri, Ed.
Eminescu, Bucuresti, 1990
38. Toprceanu, George, Balade vesele i triste, Ed. Herra, Buc. 2002
ION TURNEA
181
39. Tureac, Anisoara, Livadariu, Florica Martie Tehnologia creterii
albinelor i viermilor de mtase, Proiectul Phare TVET RO 2006/018-
147.04.01.02.01.03.01, 2009
40. Vulcnescu, Romolus, Mitologie romaneasc, Ed. Academiei
Republicii
41. Asociatia cresctorilor de albine din R.S.R., presedinte proI. dr.
ing. Harnaj, V. Manualul apicultorului, Redactia Publicatiilor Apicole,
Bucuresti, 1979
42. Asociatia cresctorilor de albine din Romnia, Manualul
apicultorului, Editia a IX-a, Ed. Crepuscul, Bucuresti, 2007
43. Sfanta Scriptur, Ed. Institutului Biblic si de Misiune al B.O.R.,
Bucuresti, 1994
44. Asociatia ,Dominou', Curs de apicultur, Craiova, Dolj
45. Culegere de Balade populare Miorita Ed. Herra, 2007
46. www.scribd.com, Dictionar de motive i simboluri literare
47. www.slideshare.net, Din istoria apiculturii romane, prezentare
de proI. dr. Dumitru Curc si colaboratorii
48. Www.proapicultura.ro
49. www.stuparitul.com
50. www.Apicultura.xhost.ro
51. www.anpc.ro
52. Http://romikele.com/albine/imagini/stupi
53. Http://stupiibatranului.ro
54. http://agonia.ro, http://autori.citatepedia.ro,
55. www.universulcopiilor
56. http://www.aloelI.com/bee-honey/ancient-history-oI-bee-honey
57. http://www.lunedemiel.tm.Ir/anglais/06.htm
58.http://ro.beekeeping.wikia.com/wiki/AnalizaeconomicC48
3auneiaIaceriapicole
59. Www.seretransilvania.ro
60. www.teoalbina.3x.ro
61. Http://pastoralul.blogspot.com/2010/11/stuparitul-pastoral-
generalitati.html
62. Http://www.ellinikomeli.gr/el/melissokomos/laws-
commision/388-varroa-medicine-list
63. Http://www.Iao.org/Iorestry/30377/en/
64. http://ro.wikipedia.org/wiki/Polen
ION TURNEA
182
,A-I multumi lui Dumnezeu cnd vntul este
prielnic pe mare nu este ceva deosebit; a-I
multumi nsa cnd este Iurtun, atunci se arat
adevarata recunostint.'
(SIntul Ioan Gur de Aur)
183
Un lucru este cert, nu as putea ncheia aceas carte ce
am scris-o din pasiune pentru albinrit si ca Iolos pentru
apicultori pn ce nu aduc multumiri bunului meu prieten
care a contribuit Iinanciar la publicarea acestei lucrri n
care am pus Ioarte mult suIlet si pe care o recomand tuturor
pasionatilor de stuprit.
Pentru ca aceast carte s poat vedea lumina tiparului
si s Iie mai apoi lecturat de stupari, specialistii n
apicultur, iubitorii de art, de cultur, a Iost nevoie de
sprijin Iinanciar.
Acest sprijin Iinanciar a venit din partea unui drag
prieten al meu, Primarul orasului Otelu Rosu, Iancu
Simion-Simi, cruia tin s-i multumesc n mod deosebit,
deoarece nu doar a sponsorizat aparitia editorial a crtii,
ci a si preIatat-o, Iiind mereu un iubitor de cultur, deschis
la tot ceea ce e util n domeniul stiintei, literaturii, artelor si
binenteles, domeniul apiculturii, dup cum se poate
constata dinimplicarea lui neditarea acestei lucrri.
Autorul
184
De curnd am avut plcerea s citim un articol publicat de
printele n Nr. 12 / martie, 2011 al revistei orasului Otelu Rosu, Ecou
de timp.
Citind articolul am putut observa cu ct pasiune si cldur
suIleteasc prezint printele ntelepciunea albinei.
Cu aceeasi druire suIleteasc a scris si lucrarea Albinritul intre
pasiune i afacere, prezentnd pe parcursul ei viata Iamiliei de
albine, tehnologia cresterii acestora si diIeritele lor ipostaze n
scrierile religioase, mitologie, literatur.
Suntem convinsi c nu doar apicultorii, ci si pasionatii de cultur,
ce vor lectura acest Irumoas carte, vor observa miestria de care a
dat dovad printele n prezentarea tehnologiei cresterii albinelor,
ncepnd de la originile albinritului pn la marile beneIicii ale
practicrii lui.
Printele Ion Turnea este pentru noi, nu doar autorul acestei
Irumoase lucrri de apicultur, e ndrumtorul nostru spiritual,
duhovnicul care a sculptat cu minile imaginare ale Iiintei lui, omul
ce suntemastzi.
El ne-a Iost mereu alturi att n momentele de bucurie, mplinire,
ci si momentele anevoiase ale vietii noastre, nvtndu-ne s avem
ncredere n noi, s luptm pentru mplinirea idealurilor noastre,
cluzindu-ne s observmct de Irumos este acest dar divin, viata,
deschizndu-ne suIletul spre perceperea soaptele tainice ale naturii n
mijlocul creia trim, zmbetul Ilorilor, dansul vntului, adncimea
apelor si oglindirea cerului, ntelepciunea albinei.
Am avut privilegiul s vizitm n aceast primvar stupina
printelui. Acest lucru ne-a ajutat s ntelegem mult mai bine toate
enigmele acestei vieti spre a trece cu ntelepciune orice obstacol ivit
n cale, asemenea priceputelor insecte.
Vrem s-l Ielicitm pe scumpul nostru printe pentru cartea ce a
scris-o cu toat dragostea si care cu sigurant va place tuturor
cititorilor ei, dar si s-i multumim pentru c e mereu alturi de noi,
ajutndu-ne si povtuindu-ne spiritual.
profesor Adrian Popescu yi
profesor Ana-Cristina Popescu
Postfat
PreIat ............................................................................ pag. 5
Introducere Indrgostit de albine
(Cum am devenit apicultor)........................................... pag. 7
Capitolul 1
ntre literatur si apicultur ........................................... pag. 10
1.1. Albina, simbol si mit .............................................. pag. 10
1.2. Albina, motiv literar ............................................... pag. 16
Capitolul 2
Ipostaze ale albinei n scrierile religioase ..................... pag. 25
Capitolul 3
Originile si nIlorirea albinritului n tara noastr ........ pag. 30
Capitolul 4
Familia de albine ........................................................... pag. 36
4.1. Anatomia albinelor ................................................. pag. 36
4.2. Specii si rase de albine ........................................... pag. 46
4.3. Viata Iamiliei de albine .......................................... pag. 50
Capitolul 5
Tehnologia cresterii albinelor ........................................ pag. 61
5.1. Calendarul cresterii si ngrijirii albinelor ............... pag. 61
5.2. Organizarea si practicarea stupritului .................. pag. 71
5.3. Utilaje si materiale necesare albinritului .............. pag. 80
5.4. Hrnirea albinelor .................................................. pag. 92
5.5. Norme de protectie a muncii ................................. pag. 100
Capitolul 6
ntretinerea Iamiliilor de abine .................................... pag. 101
6.1. Respectarea regulilor de igien n stupin ............. pag. 101
185
CUPRINS
6.2. Bolile albinelor si prevenirea acestora ................... pag. 102
6.3. Duntorii albinelor ............................................... pag. 116
Capitolul 7
Produsele apicole
si importanta lor pentru viat si sntate ...................... pag. 120
7.1. Mierea .................................................................... pag. 120
7.2. Ceara de albine ...................................................... pag. 125
7.3. Polenul si pstura ................................................... pag. 128
7.4. Propolisul ............................................................... pag. 131
7.5. Lptisorul de matc ............................................... pag. 133
7.6. Veninul de albine ................................................... pag. 135
Capitolul 8
Apiterapia ..................................................................... pag. 136
CAPITOLUL 9
Resursele meliIere ale trii noatre ................................ pag. 141
CAPITOLUL10
InIluenta vremii
asupra vietii Iamiliei de albine ........................................ pag. 171
CAPITOLUL 11
Importanta stupritului pastoral pentru apicultur ....... pag. 174
CAPITOLUL 12
Marile beneIicii ale albinritului .................................. pag. 177
BibliograIie ................................................................... pag. 180
Cuvnt de ncheiere ...................................................... pag. 183
PostIat ......................................................................... pag. 184
186

Albinaritul Intre Pasiune Si Afacere

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Albinaritul Intre Pasiune Si Afacere

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DescriereaCIPa Bibliotecii Nationale a Romniei

S-ar putea să vă placă și