CRR Nivel 3 Avansat Tehnician Operator Masini Cu Comanda Numerica

MINISTERUL EDUCAIEI, CERCETRII I TINERETULUI
CENTRUL NAIONAL PENTRU DEZVOLTAREA NVMNTULUI

PROFESIONAL I TEHNIC
UNITATEA DE IMPLEMENTARE A PROIECTELOR
PHARE TVET RO 2004/016 !!2"04"01"02"04"01"0#
Anexa nr.5 la OMEdC nr.1847 din 29.08.2007
CURRICULUM
TEHNICIAN OPERATOR MASINI CU COMANDA NUMERICA
NIVEL # AVANSAT
COALA POSTLICEAL
$200! $
AUTORI
A%&'( M'&)'*'
Profesor inginer, Profesor inginer,
grad didactic I grad didactic I
Grupul colar Spiru Haret Grupul colar Spiru Haret
Bucuresti Bucuresti
+,&-.'* A*/.-'
Grupul colar Sf. Grupul colar Sf.
PantelimonBucuresti PantelimonBucuresti
C0)12.'3' V'2)-.
Grupul Scolar Industrial
Transporturi Ci Ferate,Bucuresti
F)-)4 M.-'*)' M)&.-'
Colegiul Tenic !"ircea Cristea Colegiul Tenic !"ircea Cristea
Bra#o$ Bra#o$
50.&/3 D)'*' Profesor inginer, Profesor inginer,
Colegiul Tenic %nergetic Colegiul Tenic %nergetic
Bucure#ti Bucure#ti
M)0')-1% V'-.*6)*' M)0')-1% V'-.*6)*' Profesor inginer, Profesor inginer,
Colegiul Tenic %nergetic Colegiul Tenic %nergetic
Bucure#ti Bucure#ti
R173 C1*23.-' R173 C1*23.-' Profesor inginer, Profesor inginer,
Colegiul Tenic !&imitrie Colegiul Tenic !&imitrie
'eonida Bucure#ti 'eonida Bucure#ti

ASISTEN U"I"P" PHARE TVET RO 200#/008 881"08"01 $ 029
R173 DORIN ( doctor inginer, Inspector de specialitate, C.).&.I.P.T.
PLAN DE NVMNT
N)%.-9 # AVANSAT : COALA POSTLICEAL
C'-);)<'&.'9 TEHNICIAN OPERATOR MAINI CU COMAND NUMERIC
MODUL NR"
CREDITE
NR"
ORE
NR"
SPT"
TEORIE LA+O$
RATOR
PRAC$
TIC
M1" C1(3*)<'&. 4&1;.2)1*'-= >* -)(?' (1@.&*= 2 124 #1 124 $ $
M2" C1(3*)<'&. 4&1;.2)1*'-= 1 62 #1 #1 #1
M#" M'*'/.(.*63- <'-)6=A)) 1 62 #1 #1 #1
M4" M'*'/.(.*63- 4&1).<6.-1& 2 124 #1 62 62
M8" U6)-)B'&.' 6.0*)<)) @. <'-<3- 1 62 #1 #1 #1
M6" L./)2-'A)' 7) 4&16.<A)' (3*<))"N1&(. PSI 1 62 #1 #1 #1 $
M!" L./)2-'A)' 7) 4&16.<A)' (.@)3-3) 1 62 #1 #1 #1 $
MC" M'*'/.(.*63- 4&1@3<A).) 4. MUCN 2 122 #1 #1 #1 60
MD" M.61@. @. <1*6&1- '- 2<3-.-1& 1 62 #1 #1 #1 $
M10" E&/1*1()' ('7)*)-1& 3*.-6. 1 62 #1 #1 #1 $
M11" P&1/&'('&.' MUCN 2 124 #1 #1 D# $
M12" F-.E)?)-)6'6.' 2)26.(.-1& @. ;'?&)<'A). 1 62 #1 #1 #1 $
M1#"D)241B)6)%. @. ;)E'&. 4. MUCN 1 62 #1 #1 #1 $
M14"E&1&) @. (=23&'&. 7) 4&.-3<&'&. 2 122 #1 #1 #1 60
TOTAL 1D #1 120
O&.-. @. )*26&3)&. 4&'<6)<= 2. %1& @.2;=73&' >* @13= 26'/)) @. )*26&3)&. 4&'<6)<= <1('2'6= @. <,6. 2 2'46=(,*) ;).<'&." S. &.<1('*@= .;.<63'&.' 1&.-1& @. )*26&3)&. 4&'<6)<=
';.&.*6. M1@3-3-3) 14 E&1&) @. (=23&'&. 7) 4&.-3<&'&. 4. 2.(.26&3- I, )'& 1&.-. ';.&.*6. M1@3-3-3) C M'*'/.(.*63- 4&1@3<A).) 4. MUCN, 4. 2.(.26&3- II"
A5RE5AREA UNITILOR DE COMPETENE N MODULE
U*)6'6.' @.
<1(4.6.*A=
C1(4.6.*A'
N
&
"

<
&
.
@
)
6
.
M

1

C
1
(
3
*
)
<
'
&
.

4
&
1
;
.
2
)
1
*
'
-
=

>
*

-
)
(
?
'

(
1
@
.
&
*
=
M

2

C
1
(
3
*
)
<
'
&
.

4
&
1
;
.
2
)
1
*
'
-
=

M

#

M
'
*
'
/
.
(
.
*
6
3
-

<
'
-
)
6
=
A
)
)
M

4

M
'
*
'
/
.
(
.
*
6
3
-

4
&
1
)
.
<
6
.
-
1
&
M

8

U
)
-
)
B
'
&
.
'

6
.
0
*
)
<
)
)

@
.

<
'
-
<
3
-

M

6

L
.
/
)
2
-
'
A
)
'

7
)

4
&
1
6
.
<
A
)
'

(
3
*
<
)
)
"

N
1
&
(
.

@
.

4
&
.
%
.
*
)
&
.

7
)

2
6
)
*
/
.
&
.
'

)
*
<
.
*
@
)
)
-
1
&
M

!

L
.
/
)
2
-
'
A
)
'

7
)

4
&
1
6
.
<
A
)
'

(
.
@
)
3
-
3
)
M

C

M
'
*
'
/
.
(
.
*
6
3
-

4
&
1
@
3
<
A
)
.
)

4
.

M
U
C
N
M

D

M
.
6
1
@
.

@
.

<
1
*
6
&
1
-

'
-

2
<
3
-
.
-
1
&
M

1
0

E
&
/
1
*
1
(
)
'

(
'
7
)
*
)
-
1
&

3
*
.
-
6
.
M

1
1

P
&
1
/
&
'
(
'
&
.
'

M
U
C
N
M

1
2

F
-
.
E
)
?
)
-
)
6
'
6
.
'

2
)
2
6
.
(
.
-
1
&

@
.

;
'
?
&
)
<
'
A
)
.
M

1
1
#

D
)
2
4
1
B
)
6
)
%
.

@
.

;
)
E
'
&
.

4
.

M
U
C
N
M

1
4

E
&
1
&
)

@
.

(
=
2
3
&
'
&
.

7
)

4
&
.
-
3
<
&
'
&
.
COMUNICARE
PROFESIONAL
N LIM+A
MODERN
*+,ine informa,ii prin
receptarea de mesa-e orale,
legate de .ndeplinirea de
sarcini de ser$iciu, .n conte/te
profesionale semnificati$e.
2"0
o
*+,ine informa,ii prin
receptarea de mesa-e scrise
speciali0ate, legate de
.ndeplinirea de sarcini de
ser$iciu, .n conte/te
profesionale semnificati$e.
o
%/prim1 mesa-e orale .n lim+a-
comple/, .n conte/te
profesionale semnificati$e, .n
scopul .ndeplinirii de sarcini
de ser$iciu.
o
%la+orea01 mesa-e scrise
speciali0ate, .n conte/te
profesionale semnificati$e, .n
scopul .ndeplinirii de sarcini
de ser$iciu
o
Particip1 la interac,iuni orale #i
.n scris legate de .ndeplinirea
de sarcini de ser$iciu, .n
conte/te profesionale
semnificati$e
o
COMUNICARE
PROFESIONAL
%la+orea01 strategii pentru o
comunicare eficient1.
1"0 o
2plic1 tenici de comunicare
oral1.
o
3eali0ea01 un raport formal.
o
MANA5EMEN$
TUL CALITII
Preci0ea01 principiile de
management al calit1,ii
1,0
o
%fectuea01 controlul statistic
o
2c,ionea01 pentru men,inerea
sistemului de asigurarea
calit1,ii
o
2plic1 tenici de .m+un1t1,ire
continu1 a calit1,ii
o
MANA5EMEN$
TUL
PROIECTELOR
Identific1 mediul de proiect.
2,0
o
Planific1 proiectul.
o
Implementea01 proiectul
o
"onitori0ea01 proiectul.
o
4tili0ea01 soft5are speciali0at
.n managementul proiectelor.
o
UTILIZAREA
TEHNICII DE
CALCUL
4tili0ea01 aplica,ii soft5are
u0uale
1,0
o
Gestionea01 +a0ele de date cu
a-utorul aplica,iilor specifice
o
Comunic1 prin Internet
o
LE5ISLAIA I
PROTECIA
MUNCII" NORME
DE PREVENIREA
I STIN5EREA
INCENDIILOR
Selectea01 legi #i norme de
munc1.
1"0
o
2plic1 legisla,ia pri$ind
securitatea #i s1n1tatea la locul
de munc1, pre$enirea #i
stingerea incendiilor.
o
Planific1 ac,iuni de e$itare #i
de reducere a riscurilor
identificate la locul de munc1.
o
Coordonea01 acti$it1,ile .n ca0
de accident.
o
LE5ISLAIA I
PROTECIA
MEDIULUI
3eali0ea01 corelarea .ntre
componentele mediului #i
rela,iile dintre acestea .n cadrul
mediului natural.
1"0
o
%$aluea01 impactul polu1rii
asupra mediului.
o
2plic1 legisla,ia rom6neasc1 #i
normele 4niunii %uropene
pri$ind controlul polu1rii
industriale.
o
MANA5EMENUL
PRODUCIEI PE
MUCN
Coordonea01 ecipa pentru
o+,inerea produc,iei planificate
1"0
o
2plic1 metode pentru atingerea
,intelor de produc,ie
o
*rgani0ea01 posturile de lucru o
METODE DE
CONTROL AL
SCULELOR
4tili0ea0a dispo0iti$ele de
control al sculelor
1,0 o
2plic1 metode de control o
Interpretea01 datele citite
o
Propune solu,ii de remediere o
ER5ONOMIA
MAINILOR
UNELTE
2nali0ea01 influen,a
condi,iilor de munc1 asupra
omului
1,0
o
Caracteri0ea01 particularit1,ile
sistemului 7*m 8 "a#in1 (
unealt1
o
2nali0ea01 aspectele
psiologice .n ergonomia
ma#inilor8unelte
o
PRO5RAMAREA
MUCN
Intocme#te sceme logice 2,0 o
2plic1 no,iunile de +a01 ale
program1rii
o
Cite#te programe ale ma#inii
unelte cu comand1 numeric1
o
Interpretea01 programe ale
ma#inii unelte cu comand1
numeric1
o
Inter$ine in sinta/a
programului
o
Creea01 programe simple
o
FLEFI+ILITATEA
SISTEMELOR DE
FA+RICAIE
&escrie structura categoriilor
de instala,ii fle/i+ile
1,0
o
2nali0ea01 scema de
principiu a unei structuri de
transformare
o
%/plic1 principiile planific1rii
tenologice .n sistemele
fle/i+ile de fa+rica,ie
o
DISPOZITIVE DE
FIFARE PE MUCN
Caracteri0ea01 dispo0iti$e de
fi/are pe ma#ini unelte cu
comand1 numeric1
1,0
o
"ontea01 dispo0iti$e pentru
fi/area pieselor pe ma#ini
unelte cu comand1 numeric1
o
ERORI DE
MSURARE I
PRELUCRARE
.Identific1 erorile de prelucrare
#i m1surare
1,0
o
9erific1 pentru piesele
e/ecutate calitatea suprafe,elor
o
2plic1 m1suri de inl1turare a
erorilor
o
I" NOT DE PREZENTARE
P&.B.*6'&.' <'-);)<=&))
)oul sistem al calific1rilor profesionale :S.).C.P.; este ela+orat de "inisterul %duca,iei
#i Cercet1rii .n parteneriat cu anga-atorii #i repre0entan,ii comitetelor sectoriale, pentru a oferi
a+sol$en,ilor calific1ri cerute de sectoarele economice.
2nga-atorii se implic1 .n acest fel #i mai mult .n parteneriate educa,ionale, a-ut6nd la
cre#terea calit1,ii procesului de formare, influen,6nd ceea ce se .n$a,1 #i oferind condi,ii pentru
ca .n$1,1m6ntul s1 r1spund1 scim+1rilor tenologice tot mai rapide.
&o+6ndirea calific1rii ( tehnician operator pe maini unelte cu comand numeric -
:ni$el < a$ansat; se reali0ea01 prin cursuri postliceale cu durata de = an :> semestre;.
Pentru aceast1 calificare profesional1 au fost pre$10ute unit1,i de competen,1 ceie #i
unit1,i de competen,1 tenice. "odulele pre$10ute $or fi parcurse de a+sol$en,ii liceului tenic,
pe principiul creditelor transfera+ile. Pentru ele$i pro$eni,i din alte profile ale .n$1,1m6ntului
liceal, se $or parcurge #i modulele 2sam+l1ri mecanice #i transmiterea mi#c1rii, &esen tenic de
specialitate, *rgane de ma#ini.
Cererea pie,ei #i necesitatea form1rii profesionale la ni$el european au repre0entat
moti$ele esen,iale pentru includerea a+ilit1,ilor ceie .n cadrul SPP8urilor. Tinerilor tre+uie s1 li
se ofere posi+ilitatea de a do+6ndi competen,e de +a01 care sunt importante pe pia,a muncii.
Programele au fost concepute astfel .nc6t s1 de0$olte a+ilit1,i de care tinerii au ne$oie
pentru ocuparea unui loc de munc1, pentru asumarea rolului .n societate ca persoane
responsa+ile, care se instruiesc pe tot parcursul $ie,ii. 2ceste cerin,e, necesare unei $ie,i adaptate
la e/igen,ele societ1,ii contemporane, au fost .ncorporate .n a+ilit1,ile ceie.
Preg1tirea for,ei de munc1 calificate .n conformitate cu standardele europene presupune
desf1#urarea instruirii +a0ate pe strategii moderne de predare #i e$aluare, centrate pe ele$.
Ca anga-a,i $or putea desf1#ura sarcini non8rutiniere care implic1 cola+orarea .n cadrul unei
ecipe #i asumarea unor deci0ii proprii.
Preg1tirea $iitorilor a+sol$en,i ai #colii postliceale .n domeniul mecanic1 ( calificarea
tehnician operator pe maini unelte cu comand numeric 8 este g6ndit1 s1 ,in1 pasul cu
cerin,ele actuale, .ncerc6ndu8se #i o orientare c1tre acti$itatea informa,ional1 #i ini,ierea .n
utili0area tenologiilor de ultim1 or1.
Prin unit1,ile de competen,1 tenice din cadrul programelor de la ni$elul < a$ansat,
ele$ul este solicitat .n multe acti$it1,i practice care .i stimulea01 creati$itatea. * acti$itate
creati$1 $a duce la o l1rgire semnificati$1 a e/perien,ei #i la aplicarea con#tient1 a cuno#tin,elor
do+6ndite.
Tenicianul $a fi capa+il s1 .ndeplineasc1 sarcini cu caracter tenic de supra$egere,
monitori0are, punere .n func,iune, .ntre,inere, reparare a instala,iilor conform reglement1rilor #i
standardelor din domeniu, dar #i efectuarea unor prelucr1ri mecanice.
M1@3-3- 1" COMUNICARE PROFESIONAL N LIM+A MODERN
I"L1<3- (1@3-3) >* <'@&3- 4-'*3-3) @. >*%=A=(,*6
Curriculumul de COMUNICARE PROFESIONAL N LIM+A MODERN, *)%.- # '%'*2'6 pentru
COALA POSTLICEAL a fost ela+orat a$6ndu8se .n $edere urm1toarele?
ne$oile de comunicare profesional1 .n lim+a modern1 ale a+sol$en,ilor de #coal1 postliceal1
e/isten,a unei unit1,i de competen,1 Comunicare profesional n limba modern, nivel 3 avansat
.n componen,a fiec1rei calific1ri de ni$el < a$ansat din Sistemul )a,ional al Calific1rilor din
3om6nia@
reperele specifice de ela+orare a curriculumului pentru .n$1,1m6ntul profesional #i tenic prin
organi0area modular1 a studiului domeniilor cunoa#terii specifice care intr1 .n componen,a
calific1rii@
reperele impuse de OME@C N&" #D!# / 2! "04"2008 cu pri$ire la apro+area "etodologiei de
ela+orare, a$i0are #i apro+are a standardelor de preg1tire profesional1 #i a curriculumului pentru
.n$1,1m6ntul postliceal, #i a 3eperelor metodologice pentru proiectarea standardelor de preg1tire
profesional1 #i a curriculumului la .n$1,1m6ntul postliceal, .n noua structur1 a sistemului de
.n$1,1m6nt profesional #i tenic din 3om6nia@
documentele europene pri$ind aci0i,ionarea competen,elor ceie .n cadrul parcursului #colar #i .n
cadrul .n$1,1rii pe toat1 durata $ie,ii@
necesitatea de a oferi prin curriculum un r1spuns adec$at cerin,elor socio8profesionale, e/primat .n
termeni de aci0i,ii finale u#or e$alua+ile la .nceierea parcursului #colar #i de formare prin #coala
postliceal1.
Pre0entul curriculum ,ine seama de organi0area .n$1,1m6ntului posatliceal #i de structura 4nit1,ii de
competen,1 Comunicare profesional n limba modern, nivel 3 avansat, #i a fost ela+orat urm1rindu8
se?
A" 4&'<6)<' &'A)1*'-= ' -)(?))" Prin de0$oltarea competen,elor de receptare, de producere #i de
interac,iune, ele$ul $a putea, .n limitele cuno#tin,elor do+6ndite, s1 decodifice #i s1 produc1, at6t oral c6t
#i .n scris, .n conte/te profesionale, mesa-e corecte #i adec$ate func,ional #i comunicati$.
+" ;1&('&.' 7) @.B%1-6'&.' @. <1(4.6.*A. @. <1(3*)<'&. 7) )*6.&'<A)3*." %le$ul $a fi capa+il s1
utili0e0e con#tient #i adec$at func,ional modalit1,i #i tenici de comunicare #i interac,iune :oral1 #i .n
scris; .n di$erse conte/te comunicati$e profesionale #i sociale.
C" @.B%1-6'&.' 3*1& 6.0*)<) @. (3*<= )*6.-.<63'-= >* %.@.&.' >*%=A=&)) 4. 61'6= @3&'6' %).A))" %le$ul
$a .n$1,a s1 utili0e0e strategii #i tenici de studiu prin care s1 $alorifice cuno#tin,e #i deprinderi
aci0i,ionate prin studiul altor discipline, inclusi$ al disciplinelor tenice de specialitate, s1 utili0e0e
informa,ii din ta+ele, sceme, grafice, s1 foloseasc1 dic,ionare #i alte tipuri de lucr1ri de referin,1, alte
surse de informare, inclusi$ +a0ele de date #i Internetul.
An aceste condi,ii, proiectarea curricular1 porne#te de la trei puncte de reper?
a; 4nitatea de competen,1 Comunicare profesional n limba modern, nivel 3 avansat din
componen,a fiec1rei calific1ri@
+; documentele Comisiei %uropene referitoare la de0$oltarea competen,elor ceie@
c; Cadrul %uropean Comun de 3eferin,1 pentru lim+i? .n$1,are, predare, e$aluare pu+licat de Consiliul
%uropei .n =BBC #i re$i0uit .n >DDD.
&in aceast1 perspecti$1, curriculumul de fa,1 construie#te, pe +a0a aci0i,iilor do+6ndite p6n1 la sf6r#itul
.n$1,1m6ntului liceal, competen,e de comunicare necesare pentru o comunicare profesional1 .n lim+a
modern1 adec$at1 situa,ional E acceptat1 social prin .nsu#irea de cuno#tin,e, deprinderi #i atitudini
specifice domeniului socio8profesional de acti$itate #i contri+uie .n plus #i la de0$oltarea #i aprofundarea
de competen,e ceie .n alte dou1 dintre cele opt domenii de competen,e ceie
1
:domenii asumate #i de
sistemul de .n$1,1m6nt rom6nesc; identificate la ni$el european? :F; a nva s nvei :'earning to
=
Vezi Implementation of Education & Training 2010 programme, Working group on Basic skills, foreign language teaching and
entrepreneurship; Report November 200, !nne" 2, nota 2#, pp$ #%&'%
learn;, :G; competene interpersonale, interculturale, sociale i civice :Interpersonal, intercultural, social
and ci$ic competences;.
S6&3<63&' 4&1/&'(.)
P'&<3&23- @. >*%=A'&. se reali0ea01 pe +a0a unei proiect1ri curriculare #i didactice care >(?)*= <1(4.6.*A.
7) 6)43&) @. <1*A)*363&), cu particulari0area con,inuturilor tematice #i func,ionale la specificul domeniului de
profesionali0are.
Programa #colar1 pentru (1@3-3- GC1(3*)<'&. >* -)(?' (1@.&*=, *)%.-3- # '%'*2'6G este reali0at1
@34= (1@.-3- @. 4&1).<6'&. @. <3&&)<3-3( (1@3-'&, .n conformitate cu pre$ederile din 2ne/a II la
OME@C N&" #D!# / 2! "04"2008 3epere metodologice pentru proiectarea standardelor de preg1tire
profesional1 #i a curriculumului la .n$1,1m6ntul postliceal. Se asigur1 astfel corelarea programei cu
unitatea de competen,1 Comunicare profesional n limba modern nivel 3 avansat
2
care intr1 .n
componen,a tuturor standardelor de preg1tire profesional1 de ni$el < a$ansat. P&1/&'(' .26. <1*<.436=
4.*6&3 ' ;) 4'&<3&2= >*6&$3* (1@3- 3*)< 124 1&."
CONINUTURI RECOMANDATE, care sunt structurate .n 9
D1(.*))-. 6.('6)<. 7) 6.(.-. care $or constitui conte/tul pentru reali0area acti$it1,ilor de
.n$1,are pe parcursul orelor de lim+a modern1 #i $or delimita tematica ce $a fi folosit1 .n e$aluare.
F3*<A)) <1(3*)<'6)%. '-. -)(?)) Hpreci0ea01 actele de $or+ire utile pentru adec$area
func,ional1 a comunic1rii, care $or fi e/ersate #i utili0ate de ele$i;.
E-.(.*6. @. <1*26&3<A). ' <1(3*)<=&)) :con,in categorii de structuri ling$istice care $or fi
aci0i,ionate, cu care se $a opera pe parcursul acti$it1,ilor #i care $or fi utili0ate .n comunicare;.
Programa cuprinde elemente de construc,ia a comunic1rii pentru fiecare lim+1 modern1 studiat1
SCURT 5HID METODOLO5IC :sugestii oferite ca spri-in pentru proiectarea #i reali0area
demersul didactic;
2cest capitol con,ine preci01ri pri$ind urm1toarele aspecte?
3ecomand1ri pri$ind proiectarea didactic1
Sugestii pri$ind procesul, metodele #i acti$it1,ile de .n$1,are8predare
Sugestii pri$ind utili0area instrumentelor de e$aluare pentru e$aluarea continu1 #i pentru e$aluarea
.n $ederea certific1rii competen,elor
S.63&)-. @. <1(4.6.*A. <1&.-'6. <3 ;1&(. @. 4&.B.*6'&. ' <1*A)*363&)-1& constituie esen,a programei.
3u+rica de Competen,e con,ine competen,ele din 4nitatea de competen,1 Comunicare profesional
n limba modern, nivel 3 avansat, cu detalieri ela+orate pe +a0a Criteriilor de performan pentru
fiecare dintre acestea.
3u+rica Forme de pre0entare a con,inuturilor preia din unitatea de competen,1 elemente specificate la
ru+rica Condiii de aplicabilitate. Corelarea acestora cu con,inuturile tematice, ling$istice #i func,ionale
recomandate .n programa #colar1 $a fi reali0at1 de c1tre profesor, .n procesul de proiectare didactic1, .n
conformitate cu condi,iile o+ligatorii de aplicare didactic1 #i de e$aluare #i a$6nd drept repere sugestiile
din gidul metodologic.
E%'-3'&.'
Structura de competen,e corelate cu tipuri de con,inut ofer1 un cadru adec$at #i util pentru procesul de
.%'-3'&. ' >*%=A=&)), spri-inindu8l #i asigur6ndu8i un caracter practic #i transparent. 2stfel, gradul de
aci0i,ionare a competen,elor de comunicare ale ele$ilor $a fi m1surat continuu #i sistematic .n cadrul
e$alu1rii formati$e, pe parcursul procesului didactic@ .n momentul c6nd se $a considera c1 ele$ii :.n mod
indi$idual sau .n grup; de,in la un ni$el satisf1c1tor o anumit1 competen,1 dintre cele cinci care compun
4nitatea de competen,1, ace#tia $or fi e$alua,i .n $ederea certific1rii acesteia.
Pentru a se crea condi,iile de reali0are a unei e$alu1ri unitare #i standardi0ate a ni$elului de aci0i,ie a
competen,elor, .%'-3'&.' >* %.@.&.' <.&6);)<=&)) ;).<=&.) <1(4.6.*A. se $a reali0a cu a-utorul unor
>
(entru a facilita accesul la informa)ia necesar* proiect*rii didactice, ane"*m la prezentul document unitatea de competen)* + Comunicare
profesional n limba modern. i!el "#, - vezi pp$ 20 . /0
instrumente #i pro+e ela+orate .n deplin1 concordan,1 cu pre$ederile pri$ind Probele de evaluare pentru
competen,a respecti$1 din unitatea de competen,1, a$6ndu8se .n $edere Criteriile de performan #i
Condiiile de aplicabilitate din componen,a acesteia #i .n conformitate cu recomand1rile pri$ind
ela+orarea pro+elor de e$aluare din Gidul metodologic, sec,iunea H%$aluareH.
An ela+orarea programelor s8a a$ut .n $edere, .n conformitate cu documentele de politic1 educa,ional1 ale
"%dC #i cu pre$ederile documentelor europene asumate de 3om6nia, aci0i,ionarea #i de0$oltarea de
c1tre ele$i de competen,e de comunicare la ni$eluri de performan,1 eci$alente cu cele pre$10ute de
Cadrul European Comun de Referin.
P.*6&3 ;)*.-. 7<1-)) 4126-)<.'-. *)%.-3- A)*6= din Cadrul European Comun de Referin $a fi *)%.-3- +
2"2 pentru toate competen,ele, cu preci0area c1 aceste competen,e tre+uie do$edite la acest ni$el .n
conte/te profesionale rele$ante pentru domeniul de speciali0are .
VALORI I ATITUDINI
Pe parcursul studierii lim+ii moderne .n #coala postliceal1 se $a a$ea .n $edere culti$area #i de0$oltarea la
ele$i a urm1toarelor $alori #i atitudini?
M'*);.26'&.' ;-.E)?)-)6=A)) >* <'@&3- 2<0)(?3-3) @. )@.) 7) >* <'@&3- -3<&3-3) >* .<0)4= >* @);.&)6.
2)63'A)) @. <1(3*)<'&.
C1*76).*6)B'&.' &1-3-3) -)(?)) (1@.&*. <' ()I-1< @. '<<.2 -' 4)'A' (3*<)) 7) -' 4'6&)(1*)3-
<3-63&)) 3*)%.&2'-.
D)241*)?)-)6'6.' 4.*6&3 '<<.46'&.' @);.&.*A.-1& 7) 4.*6&3 ('*);.26'&.' 61-.&'*A.) 4&)*
'?1&@'&.' <&)6)<= ' @);.&.*A.-1& 7) ' 26.&.16)43&)-1& <3-63&'-.
D.B%1-6'&.' )*6.&.23-3) 4.*6&3 @.2<14.&)&.' 3*1& '24.<6. 4&1;.2)1*'-. 7) 21<)1$<3-63&'-.
24.<);)<., 4&)* &.<.46'&.' 3*.) %'&).6=A) @. 6.E6. 24.<)'-)B'6. >* -)(?' (1@.&*=
II" TA+ELUL DE CORELARE A COMPETENELOR I CONINUTURILOR
C1(4.6.*A. F1&(. @. 4&.B.*6'&. ' <1*A)*363&)-1&
1" O?A)*. )*;1&('A)) 4&)*
&.<.46'&.' @. (.2'I. 1&'-., -./'6.
@. >*@.4-)*)&.' @. 2'&<)*) @.
2.&%)<)3, >* <1*6.E6. 4&1;.2)1*'-.
2.(*);)<'6)%.
=.= Identific1 informa,iile necesare #i
suficiente pentru decodarea sensului
glo+al .n mesa-e orale care folosesc
un lim+a- comple/ #i con,in
$oca+ular speciali0at
=.> %/trage informa,ii E detalii
specifice necesare #i rele$ante pentru
sarcinile de ser$iciu, din mesa-e orale
di$erse
=.< Identific1 opinii #i atitudini, #i le
distinge de informa,ii factuale sau de
alt1 natur1 :legi, idei, concepte;
=.I Identific1, cu a-utorul
con,inutului, intona,iei #i al sensului
implicit, informa,ii pri$ind priorit1,i
#i urgen,e
C1*6.E6.9
2cti$it1,i de ser$iciu
Conte/te sociale rele$ante pentru acti$itatea profesional1
:t6rguri, conferin,e, .nt6lniri, #edin,e;
Situa,ii formale #i situa,ii informale
S3&2. 7) 6)43&) @. (.2'I. 1&'-.9
mesa-e, formale E informale directe, emise clien,i, colegi E
cei din -ur@
discursuri, rapoarte, conferin,e :inclusi$ $ideo8conferin,e;@
pre0ent1ri :formale E informale; de produse E ser$icii@
transmisiuni radio #i T9, anun,uri pu+lice@
con$ersa,ii telefonice, inclusi$ mesa-e telefonice
.nregistrate.
I*;1&('A)) 1?A)*36.9
ideea principal1 :sensul glo+al;@
informa,ii pe teme profesionale? instruc,iuni, solicit1ri,
.ntre+1ri, e/plica,ii@
informa,ii factuale, inclusi$ numerice, pri$ind specifica,ii
de procese, produse #i ser$icii@
opinii, puncte de $edere, atitudini :pro, contra, neutr1;,
priorit1,i.
=.F Identific1 #i utili0ea01 indicii
$er+ale, non8$er+ale #i E sau
asocieri E cone/iuni pentru
clarificarea sensului unor elemente
de $oca+ular sau de accent
nefamiliare
=.G An,elege instruc,iuni, solicit1ri #i
.ntre+1ri orale care folosesc un
lim+a- comple/ #i con,in $oca+ular
speciali0at, #i reali0ea01 ac,iuni
adec$ate pe +a0a informa,iilor
o+,inute pe cale oral1
L)(?'I9
lim+a- #i structuri familiare #i mai pu,in familiare, .n
registre sociale #i profesionale u0uale
termeni specifici mesa-elor mass media@
$oca+ular specific cu ni$el mediu de speciali0are, rele$ant
pentru domeniul ocupa,ional.
$or+ire la $ite01 normal1
$ariet1,i de accent
M1@3&) @. '<A)3*.9
.ntre+1ri, intona,ie, lim+a- corporal E non$er+al, $erificarea
sensului prin alte surse@
comunicarea informa,iilor E detaliilor c1tre alte persoane@
ac,iuni proprii :reali0area de opera,ii, acti$it1,i;.
2" O?A)*. )*;1&('A)) 4&)*
&.<.46'&.' @. (.2'I. 2<&)2.
24.<)'-)B'6., -./'6. @. >*@.4-)*)&.'
@. 2'&<)*) @. 2.&%)<)3, >* <1*6.E6.
4&1;.2)1*'-. 2.(*);)<'6)%.
>.= Identific1 #i locali0ea01 prompt #i
corect informa,ii #i opinii rele$ante
pentru sarcini de ser$iciu, .n te/te de
specialitate
>.> Identific1 sensul unor elemente
de te/t nefamiliare prin utili0area de
materiale de referin,1 #i E sau de
asocieri E cone/iuni, atunci c6nd este
necesar
>.< Corelea01 .n mod coerent mai
multe informa,ii din di$erse p1r,i ale
unui te/t E din te/te diferite, .n
scopul .ndeplinirii unei sarcini de
ser$iciu
>.I Identific1 #i discriminea01 .ntre
informa,ii factuale, puncte de $edere,
opinii #i atitudini
>.F Transfer1 informa,ii din te/te de
specialitate .n di$erse forme de
pre0entare
>.G An,elege reglement1ri,
instruc,iuni, #i recomand1ri specifice
din te/te care con,in lim+a- comple/
#i speciali0at #i reali0ea01 ac,iuni
adec$ate pe +a0a informa,iilor din
astfel de te/te de specialitate
C1*6.E6.9
2cti$it1,i profesionale
Conte/te profesionale formale #i informale
Conte/te sociale rele$ante pentru acti$itatea profesional1
:t6rguri, conferin,e, .nt6lniri, #edin,e;
T)43&) @. 6.E6, .n di$erse registre, de lungime $aria+il19
documente profesionale specifice speciali01rii? manuale,
rapoarte, reclame, oferte, fi#e tenice@
te/te de populari0are pe teme profesionale? articole de pres1,
pre0ent1ri, reclame, anun,uri@
te/te cu con,inut opera,ional profesional? coresponden,1,
fa/uri, circulare, formulare, instruc,iuni, cereri, reclama,ii,
procese $er+ale@
I*;1&('A)) 1?A)*36.9
elemente ceie E esen,iale din documente rele$ante
informa,ii factuale, inclusi$ numerice, relati$ comple/e, pe
teme de interes comun #i de interes profesional@
informa,ii profesionale? instruc,iuni, e/plica,ii, date tenice
ale unor produse #i ser$icii, e$alu1ri@
date pri$ind? materii prime, materiale #i produse finite,
opera,ii #i procese tenologice
M'6.&)'-. @. &.;.&)*A=9 dic,ionare@ diagrame #i alte materiale
$i0uale@ instruc,iuni, manuale tenice, prospecte, +a0e de date,
pagini 5e+.
F1&(. @. 4&.B.*6'&.9 ta+ele, grafice, sceme, pre0ent1ri,
noti,e.
M1@3&) @. '<A)3*.9
comunicarea informa,iilor E detaliilor c1tre alte persoane@
transferul informa,iilor .n di$erse forme de pre0entare@
reali0area de opera,ii, modificarea unor opera,ii, luarea de
deci0ii.
#" EE4&)(= (.2'I. 1&'-. >* -)(?'I
<1(4-.E, >* <1*6.E6. 4&1;.2)1*'-.
2.(*);)<'6)%., >* 2<143- >*@.4-)*)&))
@. 2'&<)*) @. 2.&%)<)3
<.= *fer1 #i solicit1, .n discu,ii,
informa,ii #i instruc,iuni pentru
.ndeplinirea unei sarcini de ser$iciu,
T)43&) @. )*;1&('A))9 Con$ersa,ii #i pre0ent1ri de lungimi
$ariate, ce con,in?
informa,ii factuale :inclusi$ numerice;, idei, opinii@
instruc,iuni, e/plica,ii, detalii de operare, sfaturi@
descrieri #i specifica,ii de o+iecte, procese, opera,ii.
T)43&) @. @)2<3&29
&iscu,ii profesionale formale #i informale@
folosind e/presii #i structuri $ariate
<.> 3eali0ea01 pre0ent1ri orale de
fapte, idei #i opinii profesionale,
preg1tite .n preala+il, folosind un
lim+a- speciali0at corect #i materiale
suport adec$ate
<.< Formulea01 clar, precis #i
structurat logic idei, fapte #i opinii #i
le sus,ine cu argumente
<.I *fer1 clarific1ri #i e/plica,ii
atunci c6nd informa,ia E instruc,iunea
nu este corect .n,eleas1 de ceilal,i
<.F Se e/prim1 fluent, cu intona,ie
corect1 #i .ntr8un registru adec$at
conte/tului
<.G 4tili0ea01 adec$at #i suficient de
corect o $arietate de termeni de
specialitate comuni E familiari #i de
structuri ling$istice astfel .nc6t s1
asigure comunicarea deplin1 a
sensului, ciar dac1 e/ist1 .n mesa-
unele deficien,ele de pronun,ie #i E
sau intona,ie, de gramatic1, #i E sau
de registru
Pre0ent1ri, scurte rapoarte profesionale.
C1*6.E6.9
Conte/te profesionale, situa,ii specifice .n organi0a,ie, la
locului de munc1@
Conte/te sociale legate de profesie :t6rguri, conferin,e,
.nt6lniri, #edin,e;@
Conte/te formale #i conte/te informale.
T)43&) @. 4&.B.*6=&)9
3apoarte :relat1ri de e$enimente, .nt6lniri;@
&emonstra,ii opera,ionale@
Pre0ent1ri detaliate de procese E produse E ser$icii.
M'6.&)'-. 2341&6 4.*6&3 4&.B.*6=&) :dac1 E c6nd e necesar;
noti,e, plan de pre0entare, documente, fi#e de lucru@
imagini, grafice, sceme, folii, plan#e, o+iecte :mostre;,
modele@
L)(?'I9
fluent, la $ite01 normal1, .n di$erse registre@
$oca+ular speciali0at familiar, specific domeniului
ocupa,ional.
M1@3&) @. <1(3*)<'&.9 fa,1 .n fa,1, indi$idual sau .n grup@ la
telefon, ro+ot telefonic.
M1@3&) @. '<A)3*.9
comunicareaEtransmiterea de informa,iiEinstruc,iuni c1tre
interlocutorEi@
sus,inerea unei pre0ent1ri.
4" E-'?1&.'B= (.2'I. 2<&)2.
24.<)'-)B'6., >* <1*6.E6.
4&1;.2)1*'-. 2.(*);)<'6)%., >*
2<143- >*@.4-)*)&)) @. 2'&<)*) @.
2.&%)<)3
I.= Completea01 documente #i
formulare profesionale specifice
sarcinilor de ser$iciu ale profesiei
I.> 3edactea01 te/te func,ionale mai
comple/e, specifice sarcinilor de
ser$iciu, cu folosirea de e/presii #i
structuri adec$ate $ariate
I.< Transmite .n scris, .n lim+a-
specific clar #i precis, informa,ii
corecte pe teme din domeniul de
speciali0are
I.I 4tili0ea01 materiale de referin,1
specifice adec$ate pentru a $erifica
corectitudinea informa,iei #i a lim+ii
folosite
I.F %la+orea01 te/te astfel .nc6t
deficien,ele de gramatic1, ortografie
#i E sau de registru nu .mpiedic1
.n,elegerea deplin1 a lor
I.G 2daptea01 formatul #i lim+a-ului
la conte/t, la tipul de te/t #i la
T)43&) 7) ;1&('6. @. @1<3(.*6. 7) 6.E6. ;3*<A)1*'-.9
formulare #i alte documente specifice speciali01rii :facturi,
facturi pro8forma, oferte, fi#e tenice, fi#e de e$iden,1, fi#e de
produc,ie, documente de e$iden,1, specifica,ii, e$alu1ri;, .n
func,ie de speciali0are@
coresponden,1 profesional1? scrisori, circulare, fa/uri,
mesa-e E e8mail@
d1ri de seam1, procese $er+ale, minute, referate, rapoarte.
formate formale #i formate informale.
T)43&) @. )*;1&('A)) .n te/te de lungimi $ariate, .n di$erse
registre?
informa,ii factuale de specialitate, despre procese, produse
#i ser$icii@
aran-amente #i instruc,iuni de ser$iciu@
idei, opinii, puncte de $edere@
raport1ri pri$ind desf1#urarea unor e$enimente, #edin,e,
procese.
L)(?'I9 lim+a-ul specific domeniului de speciali0are, formule
de comunicare standardi0ate, formule de polite,e.
T.(. 24.<);)<. legate de organi0area locului de munc1,
opera,ii, acti$it1,i #i procese de produc,ie, calitatea
ser$iciilor E produselor.
C1*6.E6.9
Conte/te profesionale, situa,ii specifice la locului de
munc1@
Conte/te sociale care au leg1tur1 cu profesia@
Conte/te formale #i conte/te informale.
su+iect M'6.&)'-. @. &.;.&)*A=9
dic,ionare, glosare de termeni speciali0a,i E sintagme
specifice@
documente normati$e #i tenice, re$iste de specialitate,
+a0e de date
modele de documente #i formulare.
8" P'&6)<)4= -' )*6.&'<A)3*)
1&'-. 7) >* 2<&)2 -./'6. @.
>*@.4-)*)&.' @. 2'&<)*) @. 2.&%)<)3,
>* <1*6.E6. 4&1;.2)1*'-.
2.(*);)<'6)%.
F.= Particip1 cu informa,ii factuale #i
cu opinii proprii la discu,ii
profesionale, pe teme legate de
sarcini de ser$iciu
F.> Intermedia01 con$ersa,ii .ntre un
$or+itor al lim+ii moderne #i un
$or+itor al lim+ii materne
F.< Comunic1 telefonic .n mod
adec$at, pe teme de interes
profesional, .n conte/te legate de
sarcini de ser$iciu
F.I %la+orea01 coresponden,1
profesional1 .n di$erse formate #i
c1tre di$er#i destinatari, .n conte/te
legate de sarcini de ser$iciu
F.F 9erific1 .n,elegerea #i solicit1 E
ofer1 clarific1ri E e/plica,ii c6nd
informa,ia nu este clar .n,eleas1, .n
con$ersa,ii directe #i telefonice #i .n
pre0ent1ri
F.G Se e/prim1 clar, fluent #i adec$at
terminologic, cu lim+a-ul #i registrul
adaptate la su+iect, la conte/t #i la
interlocutor E destinatar, cu
respectarea con$en,iilor #i normelor
sociale #i culturale, .n func,ie de rol
#i de rela,iile cu interlocutorul E
destinatarul, .n comunicarea oral1 #i
.n scris
T)43&) @. )*;1&('A)) 7) 14)*))9
informa,ii factuale ( inclusi$ numerice ( pe teme
profesionale@
anali0e, e$alu1ri de? produse, ser$icii, procese, preferin,e@
argumente pro #i contra .n sus,inerea unor opinii
profesionale@
ipote0e, predic,ii@
T.(. @. @)2<3A)., <1(3*)<'&. 6.-.;1*)<=, <1&.241*@.*A=9
pro+leme de ser$iciu curente, aran-amente la locul de
munc1@
rela,ii cu clien,ii #i partenerii, negocieri, contract1ri etc.@
solicit1ri #i r1spunsuri la solicit1ri, instruc,iuni, e/plica,ii@
e$aluarea de informa,ii, de produse, de ser$icii.
C1*6.E6. 4.*6&39
a. &iscu,ii profesionale?
situa,ii #i .nt6lniri sociale #i profesionale formale #i
informale, inter$iuri indi$iduale sau .n grup@
+. Comunicare telefonic1?
con$or+iri cu colegi, su+alterni, superiori, .n acti$it1,i
profesionale@
comunic1ri formale E informale cu parteneri #i clien,i@
c. Coresponden,1 profesional1, formal1 #i informal1
.n interiorul organi0a,iei? cu su+alterni, colegi, superiori@
.n afara organi0a,iei? cu clien,i, parteneri, actuali #i E sau
poten,iali
T)43&) 7) (1@3&) @. )*6.&'<A)3*.9
.n discu,ii, scim+uri de opinii? fa,1 .n fa,1, .n pereci, .n
grup mic@
la telefon? apeluri date #i primite, preluare E transmitere de
mesa-e@
.n scris? scrisori, circulare, oferte, fa/uri, mesa-e :inclusi$
e8mail;.
L)(?'I 7) <1*%.*A))9
comunic1ri directe E telefonice derulate cu $ite01 normal1,
formule de ini,iere, .ntre,inere #i .nceiere a unei discu,ii
directe E telefonice
formule standard folosite .n coresponden,a de di$erse tipuri
$oca+ularul speciali0at necesar .ndeplinirii sarcinilor de
ser$iciu.
III" SU5ESTII METODOLO5ICE
CONINUTURI RECOMANDATE
NOTE9
1" Pentru formarea #i de0$oltarea competen,elor #i a $alorilor #i atitudinilor pre$10ute .n program1, se
recomand1 s1 fie utili0ate con,inuturile din listele de mai -os
2" 'a alegerea temelor #i te/telor pe care se $a lucra se $a a$ea .n $edere corelarea lor strict1 cu profilul
#i domeniul de speciali0are al fiec1rei clase.
TEME
S. &.<1('*@= <' '<6)%)6=A)-. @. >*%=A'&. >* 7<1'-' 4126-)<.'-= 2= ;). 4&1).<6'6. 7) &.'-)B'6. >*
<1*6.E63- 3&(=61'&.-1& @1(.*)) 6.('6)<.9
&*"%)I4' P%3S*)2'
3ela,ii interpersonale E profesionale E la locul de munc1
9ia,a personal1 :stil de $ia,1, deontologie profesional1, comportament profesional,
comportament social;
&*"%)I4' P4B'IC
2specte din $ia,a contemporan1 :sociale, economice, #tiin,ifice, tenice, strategii de utili0are a
resurselor;
Ci$ism, drepturile omului
"ass8media
&*"%)I4' *C4P2JI*)2'
2specte legate de profesiuni #i de $iitorul profesional@
2specte teoretice #i practice ale specialit1,ii@
*rgani0area locului de munc1@
%cipamente specifice speciali01rii@
*pera,ii, acti$it1,i #i procese de produc,ie specifice speciali01rii@
Calitatea ser$iciilor E produselor.
&*"%)I4' %&4C2JI*)2'
&escoperiri #tiin,ifice #i tenice
Patrimoniul socio8cultural european
FUNCII COMUNICATIVE ALE LIM+II9
Se $a a$ea .n $edere aci0i,ionarea #i e/ersarea cu prec1dere a acelor func,ii comunicati$e ale lim+ii :acte
de $or+ire; din lista de mai -os care sunt specifice domeniului profesional de speciali0are. Func,iile
comunicati$e ale lim+ii :actele de $or+ire; $or fi e/ersate 1&'- 7) >* 2<&)2, '6,6 >* &./)26&3- ;1&('-, <,6 7)
>* &./)26&3- )*;1&('-, .n conte/te rele$ante pentru domeniul profesional de speciali0are.
Pe parcursul #colii postliceale se $or aci0i,iona #i utili0a urm1toarele ;3*<A)) <1(3*)<'6)%. '-. -)(?))
H'<6. @. %1&?)&.J9
2 solicita #i a oferi informa,ii generale #i de ordin personal
2 solicita #i a oferi informa,ii legate de completarea unui formular
2 solicita #i a oferi informa,ii cu caracter de orientare
2 solicita #i a oferi informa,ii despre produse #i ser$icii
2 solicita #i a oferi informa,ii despre costuri, pre,uri, etc.
2 solicita #i a oferi informa,ii despre fenomene #i procese de produc,ie
2 solicita #i a oferi informa,ii despre e$enimente, e/perien,e, ac,iuni #i acti$it1,i profesionale
2 solicita #i a oferi informa,ii despre programul 0ilnic E s1pt1m6nal de munc1
2 confirma E infirma informa,ii
2 solicita confirmarea E infirmarea unor informa,ii
2 descrie persoane, o+iecte, locuri, fenomene, acti$it1,i, e$enimente, procese
2 formula compara,ii .ntre persoane, o+iecte, locuri, fenomene, acti$it1,i, e$enimente, procese
2 formula oferte E in$ita,ii
2 accepta #i a refu0a o ofert1 E in$ita,ie
2 e/prima #i a argumenta refu0ul de a face o ac,iune
2 solicita #i acorda E refu0a permisiunea de face ce$a
2 oferi un o+iect .n mod politicos
2 e/prima mul,umiri
2 cere scu0e
2 utili0a formule adec$ate conte/tual de ini,iere, .ntre,inere #i .nceiere a unei con$ersa,ii :inclusi$
telefonice;
2 cere permisiunea de a .ntrerupe o con$ersa,ie
2 solicita #i a da instruc,iuni
2 solicita #i a da sfaturi
2 solicita #i a formula propuneri, sugestii
2 solicita, a oferi, a accepta sau a refu0a a-utorul
2 corecta E .ncura-a E a$erti0a pe cine$a.
2 planifica o ac,iune
2 con$inge, a determina cursul unei ac,iuni
2 e/prima acordul E de0acordul cu un curs de ac,iune
2 caracteri0a persoane, fapte, ac,iuni
2 compara ac,iunile pre0ente cu cele trecute
2 trage conclu0ii
2 lua deci0ii
2 e/prima o+liga,ia E necesitatea E interdic,ia de a face ce$a
2 e/prima di$erse grade de certitudine.
2 e/prima presupuneri
2 e/prima pro+a+ilitatea
2 e/prima ac,iuni E st1ri posi+ile
2 e/prima condi,ii
2 e/prima cau0e #i consecin,e
2 e/prima inten,ii, dorin,e, preferin,e
2 e/prima atitudini emo,ionale? simpatie, regret, .ncredere, .ndoial1, .ngri-orare, temere
2 e/prima o ot1r6re sau o promisiune
2 e/prima opinii E puncte de $edere personale
2 argumenta E -ustifica opinii E puncte de $edere personale
2 solicita opinii E puncte de $edere personale
2 e/prima satisfac,ia E insatisfac,ia fa,1 de un punct de $edere
2 e/prima #i a moti$a acordul E de0acordul fa,1 de opiniile altora
2 contra0ice opiniile altora
2 face pre0ent1ri
2 cere #i a da clarific1ri pentru .n,elegerea unui mesa-
2 cere #i a da detalii #i e/plica,ii
2 solicita repetarea #i reformularea
ELEMENTE DE CONSTRUCIE A COMUNICRII9
Categoriile gramaticale enumerate la acest capitol aparin metalimbajului de specialitate. Terminologia
elementelor de construcie a comunicrii nu va face obiectul unei nvri explicite. n
cadrul activitii didactice nu se va apela la conceptuali!area unitilor lingvistice
utili!ate n situaiile de comunicare. Structurile ramaticale de mai mare dificultate, dar
necesare pentru reali!area unor funcii comunicative, nu vor fi tratate i!olat i analitic,
ci vor fi abordate lobal. Elementele de ramatic se vor do!a proresiv, conform
dificultii lor i nevoilor de comunicare, fr a se urmri epui!area tuturor reali!rilor
linvistice ale cateoriilor ramaticale enumerate. "or fi avute n vedere cu precdere
acele structuri linvistice care sunt specifice discursului speciali!at, n funcie de
speciali!are.
LIM+A EN5LEZ
Pe parcursul #colii postliceale se recomand1 a se opera cu urm1toarele .-.(.*6. @. <1*26&3<A). '
<1(3*)<=&))9
Su+stanti$ul? su+stanti$e cu plural neregulat, su+stanti$e defecti$e de num1r, su+stanti$e colecti$e
2d-ecti$ul? grade de compara,ie, compara,ia intensi$1, structuri care utili0ea01 comparati$ul
)umeralul? numerale ordinale, numerale frac,ionare, numerale multiplicati$e
9er+ul? diate0a pasi$1 direct1 E indirect1@ $er+e modale@ participiul trecut #i func,iile sale sintactice
2d$er+ul? de mod, de loc, de timp, de cantitate, m1rime #i apro/imare@ grade de compara,ie
Prepo0i,ia? de loc, de timp, de po0i,ie, de mi#care
Sinta/1? ordinea cu$intelor@ fra0a condi,ional1@ coresponden,a timpurilor@ $or+irea direct1Eindirect1
LIM+A FRANCEZ
Pe parcursul #colii postliceale se recomand1 a se opera cu urm1toarele .-.(.*6. @. <1*26&3<A). '
<1(3*)<=&))9
L.E)<
Familii de cu$inte, c6mpuri le/icale, denota,ie, conota,ieK
3ela,ii semantice? sinonime, antonime, omonime, paronime
M1&;1-1/).
Su+stanti$ul #i determinan,ii s1i
&eterminantul ad-ecti$al #i gradele de compara,ie
)umeralul ordinal #i cardinal
Pronumele personal, refle/i$, demonstrati$, posesi$, relati$, interogati$, neot1r6t, ad$er+ial, pronumele
neutru 7leK
9er+ul? diate0a acti$1, pasi$1 #i refle/i$1, folosirea modurilor personale #i nonpersonale, folosirea
con-uncti$ului dup1 locu,iuni con-uncti$e #i .n propo0i,ii relati$e
2d$er+ul de mod, de timp, de loc, de nega,ie, de afirma,ie, de cantitate, ad$er+ul modali0atorK
Prepo0i,ii #i locu,iuni prepo0i,ionale
Con-unc,ii coordinatoare #i su+ordinatoare
'ocu,iuni con-uncti$eK
S)*6'E'
*rdinea cu$intelor
Concordan,a modurilor #i a timpurilor .n fra0a comple/1
%/primarea compara,iei, a cau0ei, a condi,iei, a consecin,ei, a scopului, a concesiei
%/primarea opo0i,ieiK
%/primarea progresiei propor,ionaleK
Propo0i,ia participial1
9or+irea direct1E$or+irea indirect1
T)43&) @. ;&'B.
Fra0a aserti$1, interogati$1 direct1 #i indirect1, negati$1, e/clamati$1, impersonal1
T)43&) @. 6.E6.
Informati$, e/plicati$, descripti$, incitati$ :re,ete, instruc,iuni de folosire;, pu+licitar
2rgumentati$
L.<63&' )('/)*))
Imagine pu+licitar1, construc,ia #i interpretarea imaginii pu+licitare, rela,ia imagineEte/t
Ta+el grafic, diagram1K :repere de completare #i interpretare;, rela,ia ta+elEte/t informati$ sau e/plicati$
CONDIII O+LI5ATORII DE APLICARE DIDACTIC I DE EVALUARE
Programa GC1(3*)<'&. 4&1;.2)1*'-= >* -)(?' (1@.&*=, *)%.- #KG este conceput1 pentru a fi
parcurs1 <' (1@3- 3*)< @. 120 1&." Se recomand1 furni0orilor de formare ca 4'&<3&/.&.' '<.263)
(1@3- 2= ;). 4&1/&'('6= 4. >*6&.'/' @3&'6= ' <3&23&)-1& 7<1-)) 4126-)<.'-. :< ( I semestre;, de#i e/ist1
#i posi+ilitatea parcurgerii lui .n doar > semestre"
P-'*);)<=&)-. <'-.*@'&)26)<. %1& ;) .-'?1&'6. 4.*6&3 >*6&.'/' @3&'6= ' (1@3-3-3), pentru a se a$ea o
imagine de ansam+lu asupra reali01rii .ntregului curriculum.
Sta+ilirea competen,elor care $or fi $i0ate #i a con,inuturilor care $or fi parcurse .n fiecare semestru
este la latitudinea profesorilor, o+liga,ia acestora fiind 2= '2)/3&., 4,*= -' >*<0.).&.' (1@3-3),
'<0)B)A)1*'&.' @. <=6&. .-.%) ' 6363&1& <1(4.6.*A.-1& @)* 4&1/&'(= la un ni$el satisf1c1tor.
C1&.-'&.' <1(4.6.*A.-1& <3 <1*A)*363&)-. 6.('6)<., -)*/%)26)<. 7) ;3*<A)1*'-. recomandate .n
programa #colar1 $a fi reali0at1 de c1tre profesor, .n procesul de proiectare didactic1, a$6nd drept repere
sugestiile din gidul metodologic.
A-./.&.' 6.(.-1&, <1*6.E6.-1& 7) 6.E6.-1& pe +a0a c1rora se $a lucra se $a face >* 26&)<6= <1&.-'&. <3
@1(.*)3- @. 24.<)'-)B'&. '- ;).<=&.) <-'2."
An acti$itatea de .n$1,are8predare $or fi folosite (.61@. <1(3*)<'6)%., 6.0*)<) )*6.&'<6)%. 7) '<6)%)6=A)
<.*6&'6. 4. .-.%.
E<0)-)?&'&.' 2'&<)*)-1& @. -3<&3 se $a reali0a astfel? la te/te dificile se $or sta+ili sarcini de lucru cu
grad mic de dificultate, la te/te u#oare, se $a a$ea .n $edere ca gradul de dificultate a sarcinilor de lucru
s1 fie sporit.
I*26&3(.*6.-. 7) 4&1?.-. @. .%'-3'&. $or fi ela+orate .n strict1 corelare cu criteriile de performan,1,
cu condi,iile de aplica+ilitate #i cu pre$ederile pri$ind pro+ele de e$aluare din unitatea de competen,1 #i
.n conformitate cu recomand1rile pri$ind e$aluarea din gidul metodologic.
SC#R$ %&'( )E$*(*+*%'C
"

Procesul de formare E .n$1,are E instruire, pri$it glo+al, la ni$elul clasei, presupune?
8 proiectarea de la programa #colar1 ( la planificarea anual1 ( la proiectarea unit1,ilor de .n$1,are@
8 transpunerea proiectului .n acti$it1,i didactice concrete@
8 e$aluarea procesului care se desf1#oar1 .n clas1 .n $ederea regl1rii lui prin anali0a feed+acL8ului
o+,inut@
8 e$aluarea re0ultatelor .n$1,1rii E gradului de aci0i,ie a competen,elor :inclusi$ .n $ederea certific1rii;.
I" PLANIFICAREA CALENDARISTIC este un instrument de interpretare personali0at1 a
programei, care asigur1 un demers didactic concordant cu situa,ia concret1 din clas1.
%la+orarea planific1rilor presupune urm1toarele etape?
=. Studierea atent1 a 4nit1,ii de competen,1 #i a programei #colare.
>. Selectarea din con,inuturile programei :teme, func,ii comunicati$e; a celor adec$ate pentru domeniul
de calificare
<. Corelarea competen,elor cu con,inuturile selectate din programa #colar1 #i conturarea 4nit1,ilor de
.n$1,are :4.A.;.
I. Identificarea resurselor didactice necesare? te/te, materiale audio8$ideo, documente autentice etc.
F. Sta+ilirea succesiunii unit1,ilor de .n$1,are #i detalierea con,inuturilor tematice pentru fiecare unitate .n
raport cu competen,ele care le sunt asociate.
G. 2locarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de .n$1,are, .n concordan,1 cu competen,ele
$i0ate.
S6&3<63&' 4-'*);)<=&)) <'-.*@'&)26)<.
N&"
U"
"
C1*A)*363&) '-. U""
con,inut tematic
elemente de
construc,ie a
C1(4.6.*A.
%)B'6.L
N&" 1&.
'-1<'6.
S=46=(,*'
O?2.&%'A))LL
H'(.*@'(.*6.J
<
(entru detalii, se recomand* a se consulta $%id metodologic & aria 'imb (i comunicare) liceu, 123, 3N3, Bucure4ti, 2002
comunic1rii
func,ii comunicati$e
LNOT9 An aceast1 ru+ric1 $or fi incluse #i $alorile #i atitudinile $i0ate cu preponderen,1 de unitatea de
.n$1,are respecti$1
LLNOT9 Se completea01 pe parcursul parcurgerii modulului, .n func,ie de pro+lemele ap1rute #i de
constat1rile f1cute .n acti$itatea la clas1.
II" PROIECTAREA UNEI UNITI DE NVARE
P&1).<63- 3*)6=A)) @. >*%=A'&. repre0int1 singurul document de proiectare didactic1 necesar, el .nlocuind
planul de lec,ie.
"etodologia de proiectare a unei unit1,i de .n$1,are const1 .ntr8o succesiune de etape .nl1n,uite logic, ce
contri+uie la detalierea con,inuturilor, .n $ederea form1rii competen,elor specifice.
%tapele proiect1rii sunt acelea#i oricare ar fi unitatea de .n$1,are $i0at1.
D.6'-).&) '-. <1*A)*363&)-1&
3*)6=A)) @. >*%=A'&.
C1(4.6.*A.
%)B'6.
A<6)%)6=A) @.
>*%=A'&.
R.23&2. E%'-3'&.
Ce# $e ce# Cum# Cu ce# C%t# &n ce
msur#'
8 tema :detaliat1 pe lec,ii;
8 te/t E tip de te/t
8 func,ii comunicati$e
8 elem. de constr. a
comunic1rii
III" TIPURI DE ACTIVITI I EFERCIII RECOMANDATE PENTRU DEMERSUL
DIDACTIC
,. *bine informaii prin receptarea de mesa-e orale, leate de ndeplinirea de sarcini de serviciu, n
conte.te profesionale semnificative
8 e/erci,ii de identificare
8 e/erci,ii de discriminare
8 e/erci,ii de confirmare a .n,elegerii sensului glo+al dintr8un mesa- oral
8 e/erci,ii de selectarea ideilor principale dintr8un mesa- oral
8 e/erci,ii de desprindere E .n,elegere de detalii specifice dintr8un te/t oral
/. *bine informaii prin receptarea de mesa-e scrise speciali!ate, leate de ndeplinirea de sarcini de
serviciu, n conte.te profesionale semnificative
8 e/erci,ii de identificare #i discriminare de informa,ii factuale, puncte de $edere, opinii, atitudini .ntr8
un te/t speciali0at
8 e/erci,ii de completare de te/te lacunare
8 e/erci,ii de identificare a sensului unor elemente de te/t nefamiliare .ntr8un te/t scris
8 e/erci,ii de operare :corelare, transfer .n di$erse forme de pre0entare; cu informa,ii din te/te de
specialitate
8 proiecte indi$iduale sau de grup
3. E.prim mesa-e orale n limba- comple., n conte.te profesionale semnificative, n scopul
ndeplinirii de sarcini de serviciu
8 e/erci,ii de solicitare #i oferire de informa,ii #i instruc,iuni, prin .ntre+1ri #i r1spunsuri,
8 e/erci,ii de pre0entare, relatare E repo$estire, re0umare, monolog
8 dialog, con$ersa,ie diri-at1 sau li+er1, simulare, inter$iu, -oc de rol, de0+atere
8 e/erci,ii de re0umare oral1
8 discu,ii, descrieri, asocieri, compara,ii, po$estire, comentariu, +rainstorming
0. Elaborea! mesa-e scrise speciali!ate, n conte.te profesionale semnificative, n scopul ndeplinirii
de sarcini de serviciu
8 e/erci,ii de completare de formulare #i documente profesionale specifice speciali01rii
8 e/erci,ii de redactare de te/te func,ionale specifice speciali01rii
8 e/erci,ii de redactare de coresponden,1 specific1 speciali01rii
8 e/erci,ii de redactare .n $ederea acurate,ei informa,iei #i lim+a-ului? paragraf, re0umat etc.
8 e/erci,ii de adaptare a te/tului la conte/t, la tipul de te/t #i la su+iect
8 e/erci,ii de operare cu informa,ii din te/te de specialitate :corelare, transfer .n #i din coduri non8
ling$istice;
8 proiecte indi$iduale sau de grup
1. 2articip la interaciuni orale i n scris leate de ndeplinirea de sarcini de serviciu, n conte.te
profesionale semnificative
8 e/erci,ii .n pereci E grup, -oc de rol, simul1ri? discu,ii profesionale, con$ersa,ii, inter$iu,
coresponden,1 profesional1,
8 pre0ent1ri, raport1ri :formale #i informale;
8 con$or+iri telefonice
8 e/erci,ii de reformulare, clarificare, e/plicare #i adaptare a discursului oral #i scris
8 proiecte de grup
IV" EVALUAREA
%$aluarea formati$1, continu1 #i regulat1 este implicit1 demersului pedagogic curent .n orele de lim+1
modern1, permi,6nd at6t profesorului c6t #i ele$ului s1 cunoasc1 ni$elul de aci0i,ionare a competen,elor
#i a cuno#tin,elor, s1 identifice lacunele #i cau0ele lor, s1 fac1 remedierile care se impun .n $ederea
regl1rii procesului de .n$1,are8predare.
E%'-3'&.' >* %.@.&.' <.&6);)<=&)) <1(4.6.*A.-1& se $a reali0a cu a-utorul unor instrumente #i pro+e
ela+orate .n concordan,1 cu pre$ederile pri$ind pro+ele de e$aluare pentru competen,a respecti$1 din
unitatea de competen,1, a$6ndu8se .n $edere criteriile de performan,1 #i condi,iile de aplica+ilitate din
componen,a acesteia. 4nele pro+e #i instrumente de e$aluare $or putea a$ea in $edere e$aluarea integrat1
a mai multor competen,e, sau a mai multor criterii de performan,1 de la aceea#i competen,1 sau de la
competen,e diferite.
An scopul de a se asigura un grad c6t mai mare de $aliditate a e$alu1rii, pro+ele de e$aluare $or putea fi
construite astfel .nc6t s1 integre0e elemente din dou1 sau mai multe competen,e, pentru a modela c6t
mai aproape de realitate modul .n care se reali0ea01 comunicarea.
An scopul de a se asigura .ntr8o m1sur1 c6t mai mare $aliditatea #i credi+ilitatea e$alu1rii, pro+ele de
e$aluare se $or administra, .n m1sura .n care este posi+il, .n situa,ii de acti$itate profesional1 real1 E
practic1 de atelier sau la agentul economic. &ac1 acest lucru nu este posi+il, condi,iile de administrare a
pro+elor $or fi c6t mai apropiate de situa,iile reale #i instruc,iunile $or oferi mai multe detalii pri$ind
conte/tul .n care se produce comunicarea.
L' .-'?1&'&.' 4&1?.-1& 7) )*26&3(.*6.-1& @. .%'-3'&. .26. *.<.2'& 2= 2. A)*= 2.'(' @. 3&(=61'&.-.
&.<1('*@=&)9
Competen,a=? O?A)*. )*;1&('A)) 4&)* &.<.46'&.' @. (.2'I. 1&'-., -./'6. @. >*@.4-)*)&.' @. 2'&<)*)
@. 2.&%)<)3, >* <1*6.E6. 4&1;.2)1*'-. 2.(*);)<'6)%.
Pentru certificare, se $a considera suficient1 demonstrarea cel pu,in o dat1 a performan,ei pentru
fiecare criteriu de performan,1 .n fiecare dintre condi,iile de aplica+ilitate rele$ante pentru acesta.
Competen,a >? O?A)*. )*;1&('A)) 4&)* &.<.46'&.' @. (.2'I. 2<&)2. 24.<)'-)B'6., -./'6. @.
>*@.4-)*)&.' @. 2'&<)*) @. 2.&%)<)3, >* <1*6.E6. 4&1;.2)1*'-. 2.(*);)<'6)%.
Pentru certificare, se $a considera suficient1 demonstrarea cel pu,in o dat1 a performan,ei pentru
fiecare criteriu de performan,1 .n fiecare dintre condi,iile de aplica+ilitate rele$ante pentru acesta.
An unele ca0uri $a fi necesar ca pro+ele de e$aluare s1 includ1 limite de timp realiste pentru reali0area
sarcinilor de lucru, .n concordan,1 cu cerin,ele specifice conte/tului profesional.
Competen,a <? EE4&)(= (.2'I. 1&'-. >* -)(?'I <1(4-.E, >* <1*6.E6. 4&1;.2)1*'-. 2.(*);)<'6)%., >*
2<143- >*@.4-)*)&)) @. 2'&<)*) @. 2.&%)<)3
Pentru certificare, se $a a$ea .n $edere demonstrarea performan,ei cel pu,in de dou1 ori pentru
fiecare criteriu de performan,1 .n condi,iile de aplica+ilitate rele$ante pentru acesta, o dat1 .n conte/te
formale #i o dat1 .n conte/te informale.
Pre0ent1rile pot a$ea o durat1 $ariat1, dar nu mai pu,in de =D minute. Candida,ii $or putea folosi
planul de pre0entare E noti,ele, dar pre0entarea $a fi li+er1 #i .n nici un ca0 nu $a fi citit1.
Competen,a I? E-'?1&.'B= (.2'I. 2<&)2. 24.<)'-)B'6., >* <1*6.E6. 4&1;.2)1*'-. 2.(*);)<'6)%., >*
2<143- >*@.4-)*)&)) @. 2'&<)*) @. 2.&%)<)3
fiecare criteriu de performan,1 .n condi,iile de aplica+ilitate rele$ante pentru acesta, o dat1 .n conte/te
formale #i o dat1 .n conte/te informale.
Pro+ele tre+uie s1 $i0e0e demonstrarea, cel pu,in o dat1, a capacit1,ii de a completa E redacta ;).<'&.
dintre tipurile #i formatele de te/te :doar cele care sunt specifice domeniului de speciali0are; pre$10ute
.n condi,iile de aplica+ilitate.
'a ela+orarea de te/te se $a permite utili0area dic,ionarului #i a altor materiale de referin,1 pre$10ute
.n condi,iile de aplica+ilitate.
Competen,a F? P'&6)<)4= -' )*6.&'<A)3*) 1&'-. 7) >* 2<&)2 -./'6. @. >*@.4-)*)&.' @. 2'&<)*) @.
2.&%)<)3, >* <1*6.E6. 4&1;.2)1*'-. 2.(*);)<'6)%.
Pro+ele se $or ela+ora astfel .nc6t e$aluarea candida,ilor pe aceast1 competen,1 s1 fie integrat1 cu
e$aluarea competen,elor de producere :competen,ele < #i I;.
competen,ele F.= #i F.> .n condi,iile de aplica+ilitate rele$ante pentru acestea, o dat1 .n conte/te formale #i
o dat1 .n conte/te informale.
An ca0ul con$or+irilor telefonice :competen,a F.<;, performan,a $a fi demonstrat1 at6t pentru apeluri
date c6t #i pentru apeluri primite.
An ca0ul coresponden,ei :competen,a F.I;, pro+ele $or $i0a demonstrarea, cel pu,in o dat1, a
capacit1,ii de a completa E redacta ;).<'&. dintre tipurile #i formatele de te/te :doar cele specifice
domeniului de speciali0are; pre$10ute .n condi,iile de aplica+ilitate.
Pentru a se reali0a o e$aluare c6t mai complet1 a re0ultatelor .n$1,1rii este necesar s1 se ai+1 .n $edere,
mai ales .n e$aluarea formati$1 continu1, e$aluarea nu numai a produselor acti$it1,ii #i .n$1,1rii ele$ilor,
ci #i a proceselor de .n$1,are, #i a competen,elor aci0i,ionate, a atitudinilor de0$oltate, precum #i a
progresului ele$ilor. %ste e$ident c1 modalit1,ile :metode, instrumente; tradi,ionale de e$aluare nu pot
acoperi toat1 aceast1 palet1 de re0ultate #colare care tre+uie e$aluate. An aceste condi,ii, pentru a putea
o+,ine c6t mai multe date rele$ante pri$ind .n$1,area, este necesar ca pentru e$aluare profesorii s1 fac1
apel la metode #i instrumente complementare de e$aluare.
Pentru e$aluarea formati$1 a aci0i,iilor :.n termeni cogniti$i, afecti$i #i performati$i; ele$ilor, a
competen,elor lor de comunicare #i inter8rela,ionare #i a atitudinilor de0$oltate de ace#tia, la orele de
lim+i moderne se recomand1 utili0area urm1toarelor metode #i instrumente?
*+ser$area sistematic1 :pe +a0a unei fi#e de o+ser$are;
Tema de lucru :.n clas1, acas1; conceput1 .n $ederea e$alu1rii
Proiectul
Portofoliul
2utoe$aluarea
"ai -os sunt pre0entate c6te$a repere #i sugestii pentru utili0area 4&1).<63-3) #i 41&61;1-)3-3) ca
instrumente complementare de e$aluare.
PROIECTUL
Proiectul este o acti$itate comple/1 de .n$1,are care se pretea01 foarte +ine a fi folosit1 #i ca instrument
de e$aluare, at6t formati$1, c6t #i sumati$1. Proiectul este o acti$itate indi$idual1 #iEsau .n grup, dar sunt
de preferat proiectele de grup deoarece .ncura-ea01 cooperarea #i de0$olt1 competen,e de lucru .n ecip1.
4n a$anta- important al proiectului este c1 d1 posi+ilitatea ele$ilor de a lucra .n ritm propriu, de a8#i
folosi mai +ine stilul propriu de .n$1,are #i permite .n$1,area #i de la colegi.
Proiectul pune ele$ii .n situa,ia de a lua deci0ii, de a comunica #i negocia, de a lucra #i .n$1,a .n
cooperare, de a reali0a acti$it1,i .n mod independent, de a .mp1rt1#i celorlal,i cele reali0ate E .n$1,ate, .ntr8
un cu$6nt, .l a-ut1 s1 participe direct la propria lui formare
"etoda proiectului presupune lucrul pe grupe #i necesit1 preg1tirea profesorului #i a ele$ilor .n ideea
lucrului .n ecip1, prin cooperare, at6t .n clas1, c6t #i .n afara clasei. Grupul poate fi alc1tuit din dou1
p6n1 la 0ece persoane .n func,ie de m1rimea clasei, natura o+iecti$elor #i e/perien,a participan,ilor, dar un
num1r de patru8cinci participan,i repre0int1 m1rimea ideal1 pentru grupurile care au de .ndeplinit
o+iecti$e precise. Cu c6t cre#te num1rul mem+rilor, cu at6t scade posi+ilitatea particip1rii efecti$e la toate
acti$it1,ile a fiec1ruia, dar poate cre#te comple/itatea o+iecti$elor urm1rite. Proiectele reali0ate de grupuri
mari sunt de asemenea greu de monitori0at.
Proiectul este o acti$itate comple/1 care .i solicit1 pe ele$i?
8 s1 fac1 o cercetare :in$estiga,ie;@
8 s1 reali0e0e proiectul propriu80is :inclusi$ un produs care urmea01 a fi pre0entat? dosar tematic,
gid, pliant, 0iar, afi# pu+licitar, carte, film, e/po0i,ie, coresponden,1, spectacol E ser+are etc.;@
8 s1 ela+ore0e raportul final.
8 s1 fac1 pre0entarea pu+lic1 a proiectului
%tapele reali01rii unui proiect sunt?
=. 2legerea temei@
>. Planificarea acti$it1,ii?
8 Sta+ilirea o+iecti$elor proiectului@
8 2legerea su+iectului .n cadrul temei proiectului de c1tre fiecare ele$ E grup@
8 &istri+uirea responsa+ilit1,ilor .n cadrul grupului@
8 Identificarea surselor de informare :manuale, proiecte mai $eci, c1r,i de la +i+liotec1,
pres1, persoane speciali0ate .n domeniul respecti$, institu,ii, organi0a,ii gu$ernamentale
etc.;@
<. Cercetarea propriu80is1.
I. 3eali0area materialelor.
F. Pre0entarea re0ultatelor cercet1rii #iEsau a materialelor create.
G. %$aluarea :cercet1rii .n ansam+lu, a modului de lucru, a produsului reali0at;.
&e#i proiectul presupune un grad .nalt de implicare a ele$ului .n propria sa formare, aceasta nu are drept
consecin,1 non8anga-area profesorului. &ac1 ele$ii urmea01 s18#i conceptuali0e0e, .ndeplineasc1 #i
pre0inte eficient proiectele, atunci ei au ne$oie de orientare, consiliere #i monitori0are discret1 .n toate
fa0ele acti$it1,ii. Profesorul r1m6ne a#adar un factor esen,ial al procesului, mai ales dac1 proiectul este
folosit #i ca instrument de e$aluare a re0ultatelor #colare.
Sarcinile profesorului $i0ea01 organi0area acti$it1,ii, consilierea :d1 sugestii pri$ind surse sau proceduri;
#i .ncura-area particip1rii ele$ilor@ este esen,ial1 neimplicarea sa .n acti$itatea propriu80is1 a grupurilor de
ele$i :l1s6nd grupul s1 lucre0e singur .n cea mai mare parte a timpului;, inter$en,ia sa fiind minim1 #i
doar atunci c6nd este a+solut necesar1. 'uarea de deci0ii pentru re0ol$area pe cont propriu de c1tre ele$i
a dificult1,ilor .nt6mpinate constituie o parte important1 a .n$1,1rii prin proiect. %ste .ns1 la fel de
important s1 se e$ite ca ele$ii s1 fie pu#i .n situa,ia de a a$ea e#ecuri ma-ore, c1ci e#ecul are o important1
influen,1 negati$1 asupra .n$1,1rii. 2sigurarea #i e$iden,ierea succesului :ciar dac1 este $or+a de succese
mici sau par,ialeM; fiec1ruia dintre ele$i este una dintre sarcinile importante ale profesorului.
%ste foarte important ca instruc,iunile emise de profesor s1 fie clare, specifice #i s1 con,in1 #i o limit1 de
timp pentru .ndeplinirea o+iecti$elor. %ste foarte eficient s1 se scrie instruc,iunile pe ta+l1, foi de 6rtie #i
s1 se preci0e0e rolurile .n grup :de e/. secretar ( scrie ideile emise de participan,i@ mediator ( asigur1
participarea tuturor mem+rilor grupului la discu,ii@ cronometror ( urm1re#te .ncadrarea .n limitele de timp
sta+ilite@ raportor ( pre0int1 .ntregii clase conclu0iile grupului;.
%sen,a proiectului const1?
=. Antr8un scop concret care s1 permit1 folosirea lim+ii str1ine pentru comunicare .n conte/te
autentice@
>. Antr8o responsa+ilitate comun1 a ele$ilor #i a profesorului .n planificare #i e/ecu,ie@
<. Antr8o sarcin1 concret1 .n care acti$it1,ile ling$istice #i acti$it1,ile practice :scrisul, tip1rirea,
pictarea, decuparea etc.; se .ntrep1trund@
I. Antr8o utili0are autonom1 a unor mi-loace au/iliare :costume, computer, aparat foto, microfon,
camer1 de luat $ederi, dic,ionare, scrisori, creioane, foarfece etc.;
F. An do+6ndirea unei e/perien,e concrete, practice e/tins1 dincolo de clas1.
E%'-3'&.' <3 'I361&3- 4&1).<63-3)" %le$ii pot fi nota,i pentru modul de lucru, pentru modul de
pre0entare #iEsau pentru produsul reali0at.
2cti$itatea .n proiect a ele$ilor poate fi e$aluat1 pe cinci dimensiuni?
=; 14.&'&.' <3 ;'46., <1*<.46., @.4&)*@.&) re0ultate din .n$1,are :dac1 cerin,a este ca ele$ii s18#i
ela+ore0e proiectul pe +a0a cuno#tin,elor #i .n,elegerii do+6ndite .n #coal1, ei au oca0ia astfel s18#i
selecte0e #i s1 decid1 ce date, fapte, concepte, deprinderi doresc s1 includ1 .n proiect;@
>; <1(4.6.*A.-. @. <1(3*)<'&. ( se pot urm1ri toate categoriile de competen,e de comunicare at6t pe
perioada ela+or1rii proiectului, c6t #i la pre0entarea acestuia :proiectele ofer1 ele$ilor oca0ii de
comunicare cu un pu+lic mai larg? cu profesorii, cu al,i adul,i #i colegi .ntr8un efort de cola+orare #i,
nu .n ultimul r6nd, cu ei .n#i#i;@
<; <'-)6'6.' (3*<)) :sunt e/aminate .n mod o+i#nuit ino$a,ia #i imagina,ia, -udecata #i tenica estetic1,
e/ecu,ia #i reali0area, de0$oltarea unui proiect pentru a pune .n lumin1 un anumit concept;@
I; &.;-.<A)' :capacitatea de a se distan,a fa,1 de propria lucrare, de a a$ea permanent .n $edere
o+iecti$ele propuse, de a e$alua progresul f1cut #i de a face rectific1rile necesare;. %le$ul a-unge cu
timpul s1 interiori0e0e aceste practici astfel .nc6t a-unge la performan,a de a8#i aprecia singur munca.
In plus, c6nd ele$ul continu1 s1 cree0e .ntr8un anumit gen, se familiari0ea01 cu criteriile acestuia #i
.n$a,1 progresi$ s1 g6ndeasc1 .n acel domeniu.
F; 4&1@323- 4&1).<63-3) ( .n m1sura .n care se face e$aluarea competen,elor ele$ului a#a cum sunt ele
materiali0ate .n produs, #i *3 aspecte ale proiectului nerele$ante pentru .n$1,area care se dore#te a fi
e$aluat1.
%$aluatorul este interesat #i de alte dou1 aspecte? 4&1;)-3- )*@)%)@3'- al ele$ului :ceea ce e$iden,ia01
proiectul .n domeniul capacit1,ilor cogniti$e #i al stilului de .n$1,are ale ele$ului; #i, respecti$, modul .n
care ele$ul s8a implicat .n <1(3*)<'&.' 7) <114.&'&.' nu numai cu al,i ele$i, dar #i cu profesori, e/per,i
din e/terior, precum #i folosirea -udicioas1 de c1tre acesta a diferitelor resurse :+i+liotec1, internet;.
%/perien,a a ar1tat c1 proiectele pot ser$i foarte +ine mai multor scopuri? ele anga-ea01 ele$ii pe o
perioad1 de timp semnificati$1, determin6ndu8i s1 conceap1 sci,e, s1 le re$i0uiasc1 #i s1 reflecte0e
asupra lor@ pe +a0a lor se de0$olt1 rela,ii interpersonale, cooperare@ ofer1 oportunit1,i de comunicare #i
utili0are a lim+ii moderne .n conte/te autentice@ ofer1 o ucenicie pentru tipul de munc1 ce $a fi
desf1#urat1 dup1 .nceierea #colii@ permit ele$ilor s18#i descopere !punctele forte #i s1 le pun1 .n
$aloare? mo+ili0ea01 un sentiment al implic1rii, gener6nd o puternic1 moti$a,ie interioar1@ #i, pro+a+il,
lucrul cel mai important, constituie un cadru propice .n care ele$ii pot demonstra .n,elegerea #i
competen,ele do+6ndite prin parcurgerea curriculum8ului #colar.
PORTOFOLIUL PENTRU LIM+I MODERNE este un document sau o culegere structurat1 de
documente .n care fiecare titular :ele$ E persoan1 care studia01 lim+i str1ine; poate s1 reuneasc1 de8a
lungul anilor #i s1 pre0inte .ntr8un mod sistematic calificati$ele, re0ultatele #i e/perien,ele pe care le8a
do+6ndit .n .n$1,area lim+ilor precum #i e#antioane din lucr1ri personale. Ca e/emplu ar putea fi luat
Portofoliul %uropean al 'im+ilor, %N42'S ( 2'T%
'a +a0a acestui portofoliu se afl1 dou1 o+iecti$e ma-ore?
8 moti$area ele$ului :celui care .n$a,1; prin recunoa#terea eforturilor sale #i di$ersificarea
studierii lim+ilor la toate ni$elurile de8a lungul .ntregii $ie,i@
8 pre0entarea competen,elor ling$istice #i culturale do+6ndite :aci0i,ionate;
Conceput ca un document personal .n care ele$ul poate s1 .nscrie calificati$ele #i e/perien,ele sale
ling$istice, portofoliul con,ine trei p1r,i?
8 un pa#aport :carnet; care atest1 calific1rile formale na,ionale@
8 o +iografie ling$istic1 ce descrie competen,ele atinse .n domeniul lim+ilor str1ine #i e/perien,a de
.n$1,are. Se utili0ea01 sc1ri de e$aluare #i autoe$aluare care se reg1sesc .n cadrul european comun de
referin,1.
8 un dosar care con,ine alte materiale cu pri$ire la procesul de .n$1,are, o+iecti$ele fi/ate de titular,
Ocarnetul de +ordP, cu nota,iile pri$ind e/perien,ele de .n$1,are, e#antioane din lucr1ri personale #i E
sau documente
Portofoliul %uropean al 'im+ilor ar putea fi folosit ca model pentru ela+orarea portofoliilor ele$ilor. An
acest ca0, dosarul care ar face parte din portofoliul ling$istic al ele$ului ar putea con,ine documente cum
ar fi?
o list1 cu te/te literare sau de alt1 natur1 citite .ntr8o lim+1 str1in1 :su+ form1 imprimat1 sau
electronic1;@
o list1 de te/te audio8$i0uale, ascultate E $10ute :emisiuni radioET9, filme, casete audio8$ideo, C&8
3*" etc.;@
inter$iuri scrise sau pe caset1 audio, integrale sau sec$en,e@
r1spunsuri la cestionare, inter$iuri@
proiecte E p1r,i de proiecte reali0ate@
traduceri@
fotografii, ilustra,ii, pliante, afi#e pu+licitare, cola-e, macete, desene, caricaturi :reproduceri E crea,ii
personale;@
te/te literare :poe0ii, fragmente de pro01;@
lucr1ri scrise curente E teste@
compuneri E crea,ii literare personale@
contri+u,ii personale la re$iste #colare@
e/trase din pres1 #i articole redactate pe o tem1 dat1@
coresponden,1 care implic1 utili0area unei lim+i str1ine.
Portofoliul se reali0ea01 prin acumularea .n timp, pe parcursul #colarit1,ii, a acelor documente considerate
rele$ante pentru competen,ele de,inute #i pentru progresul .nregistrat de ele$.
&osarul $a pre0enta la .nceput o list1 cu documentele e/istente, organi0at1 fie tematic, fie tematic #i
cronologic. &ocumentele dosarului se acumulea01 fie la cererea profesorului, fie la dorin,a ele$ului :care
$a include acele documente pe care le consider1 ca fiind semnificati$e pentru propriul progres; #i $or fi
alese astfel .nc6t s1 arate etapele .n e$olu,ia ele$ului.
Portofoliul permite ele$ului?
8 s18#i pun1 .n e$iden,1 aci0i,iile ling$istice@
8 s18#i planifice .n$1,area@
8 s18#i monitori0e0e progresul
8 s1 ia parte acti$ la propriul proces de .n$1,are.
Portofoliul permite profesorului?
8 s1 .n,eleag1 mai +ine o+iecti$ele #i ne$oile ele$ului@
8 s1 negocie0e o+iecti$ele .n$1,1rii #i s1 stimule0e moti$a,ia@
8 s1 programe0e .n$1,area@
8 s1 e$alue0e progresul #i s1 propun1 m1suri #i ac,iuni de remediere unde :#i dac1; este ne$oie
8 s1 e$alue0e acti$itatea ele$ului .n ansam+lul ei.
Profesorul poate proiecta un portofoliu .n raport de o+iecti$ele E competen,ele din Curriculum8ul )a,ional #i
de situa,ia .n care .l $a utili0a. Perioada de reali0are a portofoliului de c1tre ele$ $a fi mai .ndelungat1 #i .i
$a fi adus1 la cuno#tin,1.
MODULUL 29 COMUNICARE PROFESIONAL
I" LOCUL MODULULUI N CADRUL PLANULUI DE NVMNT
"odulul 7Comunicare profesional1 face parte din curricula #colii postliceale,
pentru calificarea Tenician operator pe ma#ini unelte cu comand1 numeric1.
)um1rul de ore alocat este corespun01tor unui credit, adic1 G>, din care <= $or fi de la+orator
tenologic.
Toate orele sunt desf1#urate de profesorul economist.
II" LISTA UNITILOR DE COMPETEN RELEVANTE PENTRU MODUL
C1(3*)<'&. 4&1;.2)1*'-=
III" TA+EL DE CORELARE A COMPETENELOR I CONINUTURILOR
U*)6'6.' @.
<1(4.6.*A=
C1(4.6.*A.
)*@)%)@3'-.
C1*A)*363&) 6.('6)<.
C1(3*)<'&.
4&1;.2)1*'-=
%la+orea01
strategii pentru o
comunicare
eficient1
S6&'6./)) @. <1(3*)<'&.
Sta+ilirea scopului comunic1rii? primirea #i
transmiterea informa,iilor, .ntre,inerea unor discu,ii,
pre0entarea unor informa,ii
Identificarea surselor de informa,ii? informa,ii
interne #i e/terne, +uletine informati$e, manuale,
seminare, rapoarte, procese $er+ale, pu+lica,ii de
specialitate, internet, discu,ii, statistici,
documenta,ie, mass media
Selectarea metodelor de comunicare adec$ate?
scrise, $er+ale, audio, informati0ate
Identificarea metodelor de $erificare a eficien,ei
comunic1rii? o+,inerea feed+acL8ului, documenta,ie
.ntocmit1 corect
2plic1 tenici de
comunicare oral1
T.0*)<) @. <1(3*)<'&. 1&'-=
Identificarea strategiilor de ascultare necesare
o+,inerii informa,iilor .n func,ie de? situa,ie, oca0ie,
su+iectul .n cau01, $or+itori, metode de ascultare
:acti$1 sau pasi$1;
C1(3*)<'&.
4&1;.2)1*'-=
Sus,inerea oral1 a ideilor #i a informa,iilor .n fa,a
unui auditoriu? .n situa,ii formale sau informale, .n
func,ie de num1rul de $or+itori :mare, mic, >
persoane;, prin modula,ia $ocii, prin alegerea
tonului #i a $oca+ularului, prin structur1, prin
comunicare non $er+al1 :gesturi, lim+a-ul trupului,
contactul $i0ual;, prin articulare
2rgumentarea unui punct de $edere? idei clare,
rele$ante, concise, persuasi$e, adaptate conte/tului
si interlocutorului
Facilitarea unei comunic1ri eficiente? accept1 opinii
diferite, .ncura-ea01 discu,ia, asigur1 posi+ilitatea de
e/primare, ofer1 feed8+acL, stimulea01 creati$itatea,
.ncadrarea .n timp, $ite0a $or+irii, adaptarea
comunic1rii la ni$elul de .n,elegere al auditoriului,
folosirea unui suport specific
C1(3*)<'&.
4&1;.2)1*'-=
3eali0ea01 un
raport formal
R'41&63- ;1&('-
Selectarea informa,iilor necesare temei propuse? .n
func,ie de comple/itatea temei, pu+licul ,int1,
rele$an,a
*rgani0area con,inutului #i structurii raportului?
tipul informa,iei, succesiune logic1, suportul
:grafica, standardul de pre0entare, formatul;
%la+orarea unui raport formal? document coerent,
+ine structurat, adec$at scopului propus
IV" SU5ESTII METODOLO5ICE
$oate coninuturile modulului 3 Comunicarea profesional vor fi abordate de ctre
profesorul economist at4t n orele de teorie c4t i n orele de laborator tehnoloic.
Profesorul are rolul de facilitator, comunicator, cola+orator implic6nd acti$ pe cel ce .n$a,1. Se pot
utili0a metode ca? o+ser$a,ia, munca independent1, e/perimentul, simularea, pro+lemati0area, -ocul de
rol, e/erci,iul, discu,iile .n grup care stimulea01 critica, .n$1,area prin proiecte, studiul de ca0,
+rainstormingul etc.
Pentru e/ersarea competen,ei 7(eali!ea! un raport formal, prin simulare ele$ul poate fi pus .n
situa,ia de a se preg1ti pentru ela+orarea unui raport formal. Pentru acti$itatea propus1 este necesar1
selectarea informa,iilor .n func,ie de comple/itatea temei #i pu+licul c1ruia i se adresea01. 3ele$an,a
su+iectului urm1re#te modul de organi0are a con,inutului .n func,ie de situa,ie, ele$ul de0$olt6ndu8#i
g6ndirea critic1, sim,ul organi0atoric #i puterea de adapta+ilitate. &e e/emplu s1 .ntocmeasc1 un raport la
sf6r#itul reali01rii unui produs, unei piese sau acti$it1,i.
Competen,a !)laborea! strategii pentru o comunicare eficient poate fi do+6ndit1 prin
e/ersarea prin simulare .n clas1 la la+oratorul tenologic sau prin practic1 la agen,ii economici de profil.
%le$ul demonstrea01 c1 este capa+il s1 ela+ore0e cel pu,in o strategie diferit1 de comunicare .n > conte/te
cu grade de comple/itate diferite.
An cadrul la+oratorului tenologic, prin simulare se $or e/ersa tenicile de comunicare .n situa,ii
diferite, ele$ul, fiind capa+il s1 .#i sus,in1 #i s1 argumente0e ideile proprii .n fa,a unui auditoriu format
dintr8un num1r mai mare sau mai mic de persoane. Se $a .ncura-a utili0area tenicilor moderne de
comunicare prin e/ersare p6n1 la atingerea performan,ei.
3eparti0area num1rului de ore pe con,inuturi tematice se reali0ea01 .n func,ie de ritmul de .n$1,are
al ele$ilor #i de comple/itatea con,inutului. Se $or promo$a metode acti$ ( participati$e, centrate pe ele$,
care de0$olt1 g6ndirea, .ncura-ea01 participarea ele$ilor, de0$olt1 creati$itatea #i reali0ea01 o comunicare
multidirec,ional1.
2cti$it1,ile la lec,ii $or fi $ariate, astfel .nc6t, indiferent de stilul de .n$1,are caracteristic, to,i
ele$ii s1 do+6ndeasc1 competen,ele necesare.
Se recomand1 de asemenea organi0area pred1rii8.n$1,1rii utili06nd acti$it1,i diferen,iate pe
grupuri de ele$i care facilitea01 procesul de .n$1,are. 2ceast1 metod1 se poate aplica pentru $erificarea
.ntre colegi :$erific1ri #i e$alu1ri ale lucr1rilor .ntre colegi;, -oc de rol :ele$ii se a-ut1 reciproc, iar
profesorul .i .ndrum1 pentru o .n$1,are eficient1;.
Criteriile specifice de e$aluare $or fi preluate din Standardul de Preg1tire Profesional1 de c1tre
profesor #i pre0entate ele$ului. %le$ul poate fi integrat .n e$aluarea acti$it1,ilor sale, consolid6nd astfel,
capacitatea de a se autoe$alua #i m1rind gradul de transparen,1 a acord1rii notelor.
Procesul de e$aluare pe parcursul anului #i e$aluarea final1 tre+uie s1 urm1reasc1 gradul de
do+6ndire a competen,elor #i nu ni$elul de cuno#tin,e acumulate. Cuno#tin,ele #tiin,ifice nu repre0int1
dec6t cadrul .n care se de0$olt1 competen,ele. Pe parcursul anului ele$ul tre+uie s1 fie supus e$alu1rii
prin pro+e de e$aluare diferite, .n momente diferite, iar re0ultatul final al e$alu1rii :atingerea
competen,elor; $a a$ea .n $edere progresul reali0at de acesta.
Profesorul .#i ela+orea01 pacete de e$aluare pentru toate competen,ele incluse .n modul. Pentru a
$eni .n spri-inul profesorilor este pre0entat un model :orientati$; de reali0are a e$alu1rii pe competen,e.
F)7' @. -3<&3
%#ti desemnat s1 pre0in,i raportul pri$ind acti$itatea ecipei de lucru .n decursul unei luni de 0ile.
2uditoriul este format din mem+ri ecipei de lucru dar #i componen,i ai altor ecipe din cadrul
organi0a,iei, persoane din conducere #i control.
Sarcinile tale sunt?
=. Identificarea strategiilor de ascultare
>. Sus,inerea oral1 a ideilor #i a informa,iilor .n fa,a unui auditoriu
<. 2rgumentarea unui punct de $edere
I. Facilitarea unei comunic1ri eficiente
F)7' @. .%'-3'&.
N3(. <'*@)@'69
N3(. .%'-3'61&9
U"C" C1(3*)<'&.' <3 4&1;.2)1*'-=
Sarcini "odul de
reali0are a
sarcinilor
3e0ultatul
e$alu1rii
&ata
=. Identificarea strategiilor de
ascultare .n func,ie de?
situa,ie
oca0ie
su+iectul .n cau01
$or+itori
metode de ascultare
DA 2'3 HMJ
NU 2'3 HFJ
>. Sus,inerea oral1 a ideilor #i a
informa,iilor .n fa,a unui auditoriu?
.n situa,ii formale sau
informale
.n func,ie de num1rul de
$or+itori :mare, mic, >
persoane;
prin modula,ia $ocii
prin alegerea tonului #i a
$oca+ularului
prin structur1
prin comunicare non
$er+al1 :gesturi, lim+a-ul
trupului, contactul $i0ual;
DA 2'3 HMJ
NU 2'3 HFJ
prin articulare
<. 2rgumentarea unui punct de
$edere?
idei clare
rele$ante
concise
persuasi$e
adaptate conte/tului si
interlocutorului
DA 2'3 HMJ
NU 2'3 HFJ
I. Facilitarea unei comunic1ri
eficiente?
accept1 opinii diferite
.ncura-ea01 discu,ia
asigur1 posi+ilitatea de
e/primare
ofer1 feed8+acL
stimulea01 creati$itatea
.ncadrarea .n timp
$ite0a $or+irii
adaptarea comunic1rii la
ni$elul de .n,elegere al
auditoriului
folosirea unui suport
specific
DA 2'3 HMJ
NU 2'3 HFJ
)valuatorul va bifa fiecare sarcin ndeplinit corect de ctre elev.
Competena se consider atins dac elevul ndeplinete sarcina o singur dat.
Certificarea competenei se obine dac toate sarcinile de lucru sunt ndeplinite. *arcinile
nendeplinite se vor reevalua dup o perioada de pregtire folosindu-se acelai instrument de
evaluare.
2reci!ri pentru aplicarea probei de evaluare
elevul va fi evaluat in urma parcurgerii tuturor etapelor de nvare
elevul va reali!a operaiile practice cerute nainte de evaluare la fiecare etap de nvare
certificarea acestor competene se va reali!a n urma evalurii formative.
nregistrarea performanei se va reali!a printr-o fi de evaluare completat de profesor pe
parcursul probei
Suestii privind dove!ile evalurii5
+ia de evaluare, care trebuie s fie elaborat conform criteriilor de performan i
condiiilor de aplicabilitate, utili!at pentru evaluarea prin probe practice constituie
dovad a evalurii
Pentru probele scrise, dove!i ale evalurii sunt considerate fiele de lucru, proiectele,
portofoliile.
-rice alt material elaborat de ctre elev sau utili!at de ctre profesor pentru evaluare
poate constitui o dovada a evalurii competenelor elevului.
MODULUL # 9 MANA5EMENTUL CALITII
I"NOT INTRODUCTIV
8 Categoria de curriculum? curriculum de specialitate
8 )um1r de ore G> Ean, din care <= la+orator tenologic
.
II"LISTA UNITILOR DE COMPETEN RELEVANTE PENTRU MODUL
M'*'/.(.*63- <'-)6=A))
III" TA+ELUL DE CORELARE A COMPETENELOR I CONINUTURILOR
U*)6'6.' @.
<1(4.6.*A=
C1(4.6.
*A.
)*@)%)@3'
-.
C1*A)*36 6.('6)<
M'*'/.(.*63-
<'-)6=A))
Preci0ea01
principiile de
management
al calit1,ii
P&)*<)4))-. ('*'/.(.*63-3) <'-)6=A))?
orientarea c1tre client,
leadersip,
implicarea personalului,
a+ordarea procesual1,
a+ordarea sistemului de c1tre management,
.m+un1t1,irea continu1,
a+ordarea concret1 .n luarea deci0iilor,
rela,ii reciproc a$anta-oase cu furni0orii
F3*<A))-. ('*'/.(.*63-3) <'-)6=A))
planificarea calit1,ii,
organi0area acti$it1,ilor referitoare la calitate,
coordonarea acti$it1,ilor referitoare la calitate,
antrenarea personalului pentru reali0area o+iecti$elor
calit1,ii,
,inerea su+ control a calit1,ii,
asigurarea calit1,ii,
.m+un1t1,irea calit1,ii
M'*'/.(.*63-
<'-)6=A))
%fectuea01
controlul
statistic
P&.<)B'&.' .-.(.*6.-. <1*6&1-3-3) 26'6)26)<?
caracteristica controlat1,
lot,
m1rime e#antion,
reguli de e/tragere a e#antionului,
plan de control,
grad de se$eritate,
ni$el de calitate accepta+il :2N';,
cifra de acceptare,
cifra de respingere
I*@)<'&.' 2) '4-)<'&.' .6'4.-1& <1*6&1-3-3) 26'6)26)<9
HLTJ
e/tragerea e#antionului,
determinarea caracteristicii conform procedurii specifice,
compararea caracteristicii controlate cu condi,iile din
standarde,
identificarea defectelor,
compararea num1rului de defecte identificate cu cifra de
acceptare sau de respingere
I(4-.(.*6'&.' (=23&)-1& <'&. 2. )(43* >* 3&('
.;.<63=&)) <1*6&1-3-3) 26'6)26)<? HLTJ
acceptareErespingere lot de produse
trecerea la alt plan de control :alt grad de se$eritate, 2N';
2c,ionea01
pentru
men,inerea
sistemului de
asigurarea
calit1,ii
2plic1
tenici de
.m+un1t1,ire
continu1 a
calit1,ii
I@.*6);)<'&.' <.&)*A.-1& 4.*6&3 )(4-.(.*6'&.' 3*3)
2)26.( @. '2)/3&'&.' <'-)6=A))?
proceduri,
manualul calit1,ii,
satisfacerea clien,ilor,
costuri,
standarde de firm1,
legisla,ie,
feed8+acL,
grafice de documentare
I*6.&4&.6'&.' 3*3) '3@)6 @. <'-)6'6. H)*6.&*/.E6.&*
@'6J9
:internEe/tern dat; pe metode statistice,
mentenan,1,
planificarea .ntre,inerii,
urm1rirea parametrilor de func,ionare
E%'-3'&.' ;'<61&)-1& <'&. ';.<6.'B= <1263&)-. <'-)6=A))?
HLTJ
re+uturi,
recondi,ion1ri,
repara,ii,
produse neconforme,
reclama,ii clien,i,
produse returnate,
penali01ri pentru .nt6r0iere,
desp1gu+iri pentru daune
T.0*)<) @. >(?3*=6=A)&. <1*6)*3= ' <'-)6=A)) $ H-6J
D.;)*)&.' <1*<.463-3) @. >(?3*=6=A)&. <1*6)*3= '
<'-)6=A))"
U6)-)B'&.' 50)@3-3) 4.*6&3 >(?3*=6=A)&. ' <'-)6=A))9
conform standardului IS* BDDI8I
conform standardelor IS* specifice domeniului de acti$itate
S6'?)-)&.' 26&'6./))-1& @. >(?3*=6=A)&. ' <'-)6=A))9
strategia Qai0en,
Ciclul P%92 :planific1 ( e/ecut1 ( $erific1 8 ac,ionea01;,
principiul !0ero defecte
A4-)<'&.' )*26&3(.*6.-1& @. >(?3*=6=A)&. ' <'-)6=A))9
instrumente a-ut1toare :+rainstorming, stratificare, metoda
.ntre+1rilor;,
instrumentele calit1,ii :grafice, diagrame, istograme, fi#e de
control statistic
Con,inuturile modulului 7)anaementul calitii $or fi a+ordate de c1tre profesorul economist
.n orele de teorie #i de la+orator tenologic HLTJ
2cesta are rolul de facilitator, comunicator, cola+orator implic6nd acti$ pe cel ce .n$a,1.
Se pot utili0a metode ca? o+ser$a,ia, munca independent1, e/perimentul, simularea,
pro+lemati0area, -ocul de rol, e/erci,iul, discu,iile .n grup care stimulea01 critica, .n$1,area prin proiecte,
studiul de ca0, +rainstormingul etc.
Pentru atingerea competen,elor, acti$itatea de predare 8 .n$1,are .n cadrul modulului
N)anaementul calitiiG se poate desf1#ura .n sala de clas1 cu profesorul de specialitate, iar la+oratorul
tenologic se poate reali0a at6t .n la+oratorul de specialitate al #colii c6t #i la agentul economic de profil.
3ecomand1m a+ordarea con,inuturilor corelate cu competen,ele .n ordinea pre$10ut1 .n ta+elul de
la punctul III.
Criteriile specifice de e$aluare $or fi preluate din Standardul de Preg1tire Profesional1 de c1tre
profesor #i pre0entate ele$ului. %le$ul poate fi integrat .n e$aluarea acti$it1,ii sale, consolid6nd astfel,
capacitatea de a se autoe$alua #i m1rind gradul de transparen,1 a acord1rii notelor.
)valuarea final a competenelor trebuie reali!at n concordan cu preci!rile incluse n
*tandardul de Pregtire Profesional.
%$aluarea pe parcursul anului se reali0ea01 prin di$erse tipuri de pro+e de e$aluare :orale, scrise,
practice;, .n func,ie de specificul competen,ei.
Promo$area modulului este demonstrat1 prin atingerea tuturor competen,elor specificate .n ta+elul
de corelare a competen,elor cu con,inuturile. Pentru cele patru competen,e , la+oratorul tenologic se
poate organi0a la agen,ii economici din domeniul de acti$itate specific, ele$ul urm6nd s1 o+ser$e
acti$itatea cotidian1 a acestora.
3eparti0area num1rului de ore pe con,inuturi tematice se reali0ea01 .n func,ie de ritmul de .n$1,are
al ele$ilor #i de comple/itatea con,inutului.
Se $or promo$a metode acti$ ( participati$e, centrate pe ele$, care de0$olt1 g6ndirea, .ncura-ea01
participarea ele$ilor, de0$olt1 creati$itatea #i reali0ea01 o comunicare multidirec,ional1
2cti$it1,ile la lec,ii $or fi $ariate, astfel .nc6t, indiferent de stilul de .n$1,are caracteristic, to,i
ele$ii s1 do+6ndeasc1 competen,ele necesare.
Se recomand1 de asemenea organi0area pred1rii 8 .n$1,1rii utili06nd acti$it1,i diferen,iate pe
grupuri de ele$i care facilitea01 procesul de .n$1,are. 2ceast1 metod1 se poate aplica pentru $erificarea
.ntre colegi :$erific1ri #i e$alu1ri ale lucr1rilor .ntre colegi;, -oc de rol :ele$ii se a-ut1 reciproc, iar
profesorul .i .ndrum1 pentru o .n$1,are eficient1;.
Procesul de e$aluare pe parcursul anului #i e$aluarea final1 tre+uie s1 urm1reasc1 gradul de
do+6ndire a competen,elor #i nu ni$elul de cuno#tin,e acumulate. Cuno#tin,ele #tiin,ifice nu repre0int1
dec6t cadrul .n care se de0$olt1 competen,ele.
Pe parcursul anului ele$ul tre+uie s1 fie supus e$alu1rii prin pro+e de e$aluare diferite, .n
momente diferite, iar re0ultatul final al e$alu1rii :atingerea competen,elor; $a a$ea .n $edere progresul
reali0at de acesta.
EE.(4-);)<'&.' 3*3) 4'<0.6 @. .%'-3'&. 4. 1 <1(4.6.*A=
A<6)%)6'6.9 Efectuea! controlul statistic asupra lotului de marf 36
)anaementul calitii
C1(4.**A' 2. Efectuea! controlul statistic
C&)6.&)) @.
4.&;1&('*A=
P&.<)B=&) 4&)%)*@ '4-)<'?)-)6'6.' <&)6.&))-1&
@. 4.&;1&('*A=
P&1?. @.
.%'-3'&.
a Preci0area elementelor
controlului statistic
%lementele controlului statistic?
caracteristica controlat1,
lot,
m1rime e#antion,
reguli de e/tragere a e#antionului,
plan de control,
grad de se$eritate,
ni$el de calitate accepta+il :2N';,
cifra de acceptare,
cifra de respingere
*raleEscriseE
+ Indicarea si aplicarea
etapelor controlului
statistic
%tape ale controlului statistic?
e/tragerea e#antionului,
determinarea caracteristicii conform procedurii
specifice,
compararea caracteristicii controlate cu
condi,iile din standarde,
identificarea defectelor,
compararea num1rului de defecte identificate
cu cifra de acceptare sau de respingere
*raleEpracticeE
c Implementarea m1surilor
care se impun .n urma
efectu1rii controlului
statistic
"1suri?
acceptareErespingere lot de produse@
trecerea la alt plan de control :alt grad de
se$eritate, 2N';
*raleEscriseE
%$aluatorul :profesorul; $a e$alua ele$ul pe +a0a unui portofoliu pe care ele$ii .l $or reali0a su+
.ndrumarea acestuia, la orele de curs #i la la+oratorul tenologic efectuat la agentul economic.
Cerina5
Participai la o recepie cantitativ i calitativ efectuat la agentul economic &la care facei
laboratorul tehnologic' i ntocmii un P-(T-+-/01, care s cuprind urmtoarele elemente.
2. /ocul recepiei &societatea comercial, spaiul de desfurare al recepiei'3
4. *ortimentul de marf
". $ocumentele verificate la recepie3
5. 6erificarea identitii i cantitii lotului de marf3
7. 8odul de efectuare a verificrii calitii la recepie3
9. Planul de control aplicat, parametrii i simbolurile corespun!toare, documente de referin
&standarde, specificaii'3
:. ;nali!a eantioanelor. examinarea ambalajului, anali!a sen!orial, &organoleptic', anali!a fi!ico-
chimic, microbiologic, etc.
<. Tipurile de defecte constatate i caracteri!area lor3 interpretarea re!ultatelor3
=. $eci!ia final privind lotul supus recepiei3
2>. $ocumente completate cu prilejul recepiei.
?ot. P-(T-+-/01 poate s conin i alte elemente pe care le considerai relevante. *e recomand
reali!area activitii n patru sptm%ni.
Certificarea competen,ei se o+,ine dac1 toate sarcinile de lucru sunt .ndeplinite. Sarcinile
ne.ndeplinite se $or ree$alua dup1 o perioad1 de preg1tire folosindu8se acela#i instrument de e$aluare.
Preci01ri pentru aplicarea pro+ei de e$aluare?
ele$ul $a fi e$aluat .n urma parcurgerii tuturor etapelor de .n$1,are@
ele$ul $a reali0a opera,iile practice cerute .nainte de e$aluare la fiecare etap1 de .n$1,are@
certificarea competen,e se $a reali0a .n urma e$alu1rii formati$e@
pentru +una desf1#urare a e$alu1rii se recomand1?
folosirea unui spa,iu amena-at corespun01tor :la agentul economic;@
e$aluarea ele$ilor pe durata desf1#ur1rii pro+ei se reali0ea01 f1r1 inter$en,ia e$aluatorului.
.nregistrarea performan,ei se $a reali0a printr8o fi#1 de o+ser$are completat1 de profesor pe parcursul
pro+ei.
Sugestii pri$ind do$e0ile e$alu1rii
fi#a de o+ser$are, care tre+uie s1 fie ela+orat1 conform criteriilor de performan,1 #i condi,iilor de
aplica+ilitate, utili0at1 pentru e$aluarea prin pro+e practice constituie do$ad1 a e$alu1rii.
pentru pro+ele scrise do$e0i ale e$alu1rii sunt considerate? fi#ele de lucru, testele de e$aluare,
cestionarele, proiectele, portofoliile.
orice alt material ela+orat de c1tre ele$ sau utili0at de c1tre profesor pentru e$aluare poate constitui o
do$ad1 a e$alu1rii competen,elor ele$ului.
MODULUL 49 MANA5EMENTUL PROIECTELOR
I"LOCUL MODULULUI N CADRUL PLANULUI DE NVMNT
"odulul !M'*'/.(.*63- 4&1).<6.-1&! se studia01 la ni$elul < a$ansat, #i are .n $edere asigurarea
preg1tirii generale .n $iitorul domeniu de acti$itate, a$6nd reparti0ate un num1r de =>I ore,din care G> ore
de teorie #i G> ore de la+orator tenologic.
Scopul acestui modul este ?
de a oferi cursan,ilor cuno#tin,e, a+ilit1,i #i deprinderi .n managementul proiectelor@
adaptarea la cerin,ele pie,ii muncii #i la dinamica e$olu,iei tenologice@
responsa+ili0area pentru asigurarea calit1,ii produselor@
de a crea cultura managementului prin proiecte@
de a crea un $oca+ular specific domeniului@
a de0$olta a+ilit1,i de concepere, planificare, monitori0are #i e$aluare a proiectelor@
Prin parcurgerea modulului se urm1re#te do+6ndirea competen,elor descrise .n Standardele de Preg1tire
Profesional1, documente care stau la +a0a Sistemului )a,ional de Calific1ri Profesionale. "odulul se $a
utili0a .mpreun1 cu Standardul de Preg1tire Profesional1 specific calific1rii.
II"LISTA UNITILOR DE COMPETEN RELEVANTE PENTRU MODUL
M'*'/.(.*63- 4&1).<6.-1&
U*)6'6.' @.
<1(4.6.*A=
C1(4.6.*A'
)*@)%)@3'-=
C1*A)*363&) 6.('6)<.
M'*'/.(.*63-
4&1).<6.-1& Identific1 mediul
de proiect
)o,iunea de proiect. Caracteristicile unui
proiect. Ciclul de $ia,1 al proiectelor.
Tipuri de proiecte. Proiecte multiple.
Fa0ele unui proiect. 2specte generale.
"anagementul unui proiect. "etodologii de
management de proiect :Prince >, TenStep, Si/
Sigma;. Pre0entare comparati$1.
%$aluarea proiectelor. 2specte generale.
3educerea duratei #i costurilor proiectelor.
Calitatea .n managementul proiectelor.
*+iecti$e #i nono+iecti$e ale proiectelor.
Pacete de acti$it1,i.
8 Tipuri de acti$it1,i specifice proiectelor?
studii de pia,1@ anali0e SR*T, P%3T,
progno0e, compara,ii cu alte proiecte@
alegere clien,i E furni0ori@ .ntocmirea
contractelor cu furni0ori, clien,i, creditori@
aci0i,ii de produseEser$icii@ traning clien,i,
formareEanga-areE selec,ie personal etc.
8 Identificarea pacetelor de acti$it1,i pentru
diferite tipuri de proiecte.
Tipuri de dependen,e .ntre acti$it1,i. Sta+ilirea
dependen,elor dintre acti$it1,ile din proiect
Planific1
proiectul
%cipa de proiect
8 %cipa de proiect #i tr1s1turile sale specifice.
8 Ciclul de $ia,1 al ecipei de proiect.
8 Formarea ecipei.
8 3oluri .n ecip1 :managerul de proiect,
manager financiar, economi#ti, conta+ili,
ingineri, speciali#ti e/per,i, anali#ti,
programatori, manager aci0i,ii, director etc.;
2+ilit1,i #i responsa+ilit1,i.
8 3ecrutarea, formarea, e$aluarea #i moti$area
personalului din ecip1.
8 Comunicarea .n cadrul proiectului. "odele
de comunicare .n proiecte. &esf1#urarea
procesului de comunicare. Tipuri de
comunicare. Stiluri de comunicare
mangerial1. Bariere de comunicare. Structuri
de comunicare .n proiect.
Planificarea resurselor
8 Tipuri de resurse.
8 2locarea resurselor pe pacete de acti$it1,i.
Tipuri de alocare? .n serie, .n paralel.
3epre0entarea planului de proiect
8 Procedee de repre0entare a proiectelor
:re,ele, diagrame Gantt;.
8 &ocumente specifice planific1rii
proiectelor? -ustificarea economic1 a
proiectului, anali0e de estimare a
re0ultatelor, progno0e@ documentele de
ini,iere a proiectului@ ecipa de conducere a
proiect E +ordul de proiect, roluri .n proiect
:organigrama proiectului;, structuri de
comunicare .n proiect@ structura detaliat1
orientat1 pe acti$it1,i :RBS;, specifica,ia
pacetelor de lucru@ planul de proiect@ lista
de produse, contracte cu furni0orii etc.
8 Instrumente soft5are de repre0entare a
proiectelor :"icrosoft Pro-ect;.
Implementea01
proiectul
'ansarea proiectului. &ocumentelor specifice.
Con,inut #i dependen,e.
"anagementul etapelor.
8 &efinirea etapelor. 2cti$it1,i, produse.
8 Controlul progresului :timp, cost, calitate,
produs, necesitatea scim+1rii;. 9erificare,
planificare, replanificare.
8 &ocumente de raportare specifice? raport de
sf6r#it de etap1, raport de progres, registru
de pro+leme, recomand1ri de ac,iune.
Controlul resurselor ( timp #i +uget alocat.
8 Controlul timpului? m1surarea acti$it1,ilor,
comparare #i raportare cu planul de proiect.
8 Controlul +ugetului alocat? controlul pe
durata de $ia,1 a proiectului, costuri actuale
#i cele pre$10ute .n planul de proiect,
anali0a $aria,iilor
"anagementul configura,iei
8 Componentele configura,iei E produsului
final.
8 CriteriiEcerin,e de calitate a configura,iei E
produsului final.
8 Controlul E $erificarea configura,iei
Eprodusului final.
8 &ocumente specifice? planul de
management al configura,iei, planul de
calitate, raportarea scim+1rilor E
pro+lemelor configura,iei E produsului
final.
"onitori0ea01
proiectul
"anagementul riscurilor.
8 Tipuri de risc? de +ussines, de proiect.
8 Surse de risc :asociate cu costurile,
planificarea calendaristic1, e/ecu,ie,
furni0ori, tenologie etc.;.
8 2nali0a riscurilor? identificarea, aprecierea
riscului, r1spunsuri la risc :ac,iuni de
pre$enire #i reducere Etransferare;.
8 &ocumente specifice? registru de riscuri,
planul de management al riscurilor.
Gestionarea scim+1rilor.
8 )ecesitatea scim+1rii.
8 2nali0a scim+1rii :impact, risc, cost,
a$anta-eE de0a$anta-e;.
8 &ocumente specifice? cerere de scim+are,
registru de scim+1ri.
Controlul resurselor
8 Histograma .nc1rc1rii resurselor.
8 )i$elarea .nc1rc1rii resurselor.
%$aluarea proiectului
8 %lemente de e$aluare #i ree$aluare a
acti$it1,ilor #i costurilor? compararea #i
interpretarea estim1rilor, progno0elor #i
+eneficiilor o+,inute.
8 Tenici #i metode de e$aluare #i control al
proiectelor. Plan de e$aluare a proiectelor.
StandardeEmetrici .n $igoare.
4tili0ea01
soft5are
speciali0at .n
managementul
proiectelor.
Pacete soft5are pentru management de proiect.
8 2plica,ii de calcul ta+elar, sim+olic #i
statistic@ no,iuni de anali01 #i reali0are? de
grafice, diagrame, istograme, +o/plot8uri.
:%/. "s. 9isio, "s. %/cel, StarPlus,
PHStat>;.
8 2plica,ii speciali0ate pe management de
proiectE planificareE raportare? "icrosoft
Pro-ect, Prima$era. Pre0entare
comparati$1. Componente client E ser$er.
Facilit1,i oferite de aplica,iile speciali0ate
.n management de proiect.
8 &efinirea calendarelor #i a programului de
lucru.
8 &eclararea datei de .ncepere a proiectului.
8 Planificarea acti$it1,ilor?definirea
acti$it1,ilor, durata acti$it1,ilor,
preceden,ele, constr6ngerile dintre
acti$it1,i.
8 Gruparea pe fa0e.
8 2nali0a. %/portarea datelor :.n %/cel, 9isio,
S"';. Simularea e/ecu,iei. 2nali0a
e/ecu,iei.
"anagementul resurselor
8 &efinirea resurselor
8 2locarea resurselor pe acti$it1,i.
8 2nali0a utili01rii resurselor. )i$elarea
resurselor
"odulul !)anaementul proiectelor@ are .n cadrul curriculum8ului, .n calific1rile din domeniile
tenice, o po0i,ie distinct1. Se parcurge cu un num1r de ore constant pe .ntreaga durata a anului #colar :cu
e/cep,ia s1pt1m6nilor de instruire practic1 comasat1;, nefiind condi,ionat sau dependent de celelalte
module din curriculum.
Parcurgerea con,inuturilor modulului A)anaementul proiectelor7 #i adec$area strategiilor
didactice utili0ate are drept scop formarea competen,elor tenice generale aferente, .n scopul preg1tirii
profesionale a cursan,ilor #i de0$olt1rii capacit1,ilor care s1 le permit1 integrarea pe pia,a muncii.
2+ordarea modular1 $a oferi urm1toarele a$anta-e?
modulul este orientat asupra celui care .n$a,1, respecti$ asupra disponi+ilit1,ilor sale, urm6nd
s1 i le pun1 mai +ine .n $aloare@
fiind o structur1 elastic1, modulul poate .ncorpora, .n orice moment al procesului educati$, noi
mi-loace sau resurse didactice@
modulul permite indi$iduali0area .n$1,1rii #i articularea educa,iei formale #i informale@
modulul ofer1 ma/imul de descidere, pe de o parte .n plan ori0ontal, iar pe alt1 parte, .n plan
$ertical, peste E l6ng1 alte module parcurse, .n prelungirea acestora pot fi ad1ugate mereu noi
module ceea ce se .nscrie perfect .n linia imperati$ului educa,iei permanente.
An ela+orarea strategiei didactice, profesorul $a tre+ui s1 ,in1 seama de urm1toarele principii ale
educa,iei?
Cursan,ii .n$a,1 cel mai +ine atunci c6nd consider1 c1 .n$1,area r1spunde ne$oilor lor.
Cursan,ii .n$a,1 c6nd fac ce$a #i c6nd sunt implica,i acti$ .n procesul de .n$1,are.
Cursan,ii au stiluri proprii de .n$1,are. %i .n$a,1 .n moduri diferite, cu $ite0e diferite #i din
e/perien,e diferite.
Participan,ii contri+uie cu cuno#tin,e semnificati$e #i importante la procesul de .n$1,are.
Cursan,ii .n$a,1 mai +ine atunci c6nd li se acord1 timp pentru a !ordona informa,iile noi #i a le
asocia cu !cuno#tin,ele $eci.
Procesul de predare 8 .n$1,are tre+uie s1 ai+1 un caracter acti$ #i centrat pe cursant. An acest sens
cadrul didactic tre+uie s1 ai+1 .n $edere urm1toarele aspecte #i modalit1,i de lucru?
&iferen,ierea sarcinilor #i timpului alocat, prin?
8 gradarea sarcinilor de la u#or la dificil, utili06nd .n acest sens fi#e de lucru@
8 fi/area unor sarcini descise, pe care cursan,ii s1 le a+orde0e .n ritmuri #i la ni$eluri diferite@
8 fi/area de sarcini diferite pentru grupuri sau indi$i0i diferi,i, .n func,ie de a+ilit1,i@
8 pre0entarea temelor .n mai multe moduri :raport sau discu,ie sau grafic;@
&iferen,ierea cuno#tin,elor, prin?
8 a+ordarea tuturor tipurilor de .n$1,are :auditi$, $i0ual, practic sau prin contact direct;@
8 formarea de pereci de cursan,i cu aptitudini diferite care se pot a-uta reciproc@
8 utili0area $erific1rii de c1tre un coleg, $erific1rii prin .ndrum1tor, grupurilor de studiu.
&iferen,ierea r1spunsului, prin?
8 utili0area autoe$alu1rii #i solicitarea cursan,ilor de a8#i impune o+iecti$e.
EVALUAREA la disciplina )anaementul proiectelor se $a face prin?
-3<&=&) )*@)%)@3'-. 263@)) @. <'B/'*'-)B.
= lucrare prin care s1 se identifice o surs1 de finan,are pentru proiecte din domenii de acti$itate
cunoscute de c1tre cursan,i #i reali0area unei compara,ii .ntre ciclul de $ia,1 al proiectului din
suportul teoretic #i cel identificat .n documenta,ia oferit1 de finan,ator.
sci,a de proiect pentru sursa de finan,are identificat1 la lucrarea anterioar1, :$a con,ine ideea de
proiect, promotorul proiectului, o scurt1 -ustificare, anali0a SR*T, scopul, grupul ,int1,
o+iecti$ele, documentele specifice;.
= lucrare prin care s1 se identifice resursele necesare reali01rii proiectului.
un eseu prin care se identific1 ecipa de proiect #i planul de comunicare.
* lucrare prin care se repre0int1 planul de proiect care $a con,ine? structura detaliat1 pe acti$it1,ile
identificare, duratele, dependin,ele dintre acti$it1,i, constr6ngerile, alocarea resurselor.
* lucrare prin care se identific1 #i se anali0ea01 :eliminareEdiminuare; posi+ilele riscuri din
proiectul reali0at.
* lucrare prin care s1 se anali0e0e etapele identificate .ntr8un proiect.
%la+orarea documentelorErapoarte specifice metodologiei de proiect utili0at1.
4&1).<6 4&14&)3 2'3 >* .<0)4=
Se e$aluea01 numai competen,ele din acest modul, e$aluarea altor competen,e nefiind rele$ant1. *
competen,1 se e$aluea01 o singur1 data. &emonstrarea unei alte a+ilit1,i .n afara celor din competen,ele
specificate este lipsit1 de semnifica,ie .n cadrul e$alu1rii. Cursan,ii tre+uie e$alua,i numai .n ceea ce
pri$e#te do+6ndirea competen,elor specificate.
Pe parcursul modulului se reali0ea01 e$aluare continu1, prin aplicarea instrumentelor de e$aluare
continu1 pre$10ute .n Standardul de Preg1tire Profesional1 :pro+e scrise, pro+e orale;, iar la #f6r#itul lui
se reali0ea01 e$aluare sumati$1, pentru $erificarea atingerii competen,elor. 3e0ultatele e$alu1rii continue
$or fi consemnate .n foaia matricol1, al1turi de re0ultatele de la celelalte discipline de cultur1 de
specialitate #i de la disciplinele de cultur1 general1. &o+6ndirea competen,elor pentru ni$elul treiT de
calificare se $a certifica pe +a0a re0ultatelor o+,inute .n urma aplic1rii instrumentelor de e$aluare a
competen,elor.
'a .nceierea cu succes a unei e$alu1ri, este suficient un feed+acL de felicitare. An ca0ul unei
.ncerc1ri nereu#ite, este esen,ial1 transmiterea unui feed+acL clar #i constructi$. 2cesta tre+uie s1 includ1
discu,ii .n leg1tur1 cu moti$ele care au dus la insucces #i identificarea unei noi oca0ii pentru ree$aluare,
precum #i a spri-inului suplimentar de care cursantul are ne$oie. Pentru recuperare se poate propune o
perioad1 de c1tre e$aluator sau de c1tre cursant, dar numai .n limitele orarului #colar.
3ee$aluarea tre+uie s1 utili0e0e acela#i instrument, de#i locul de desf1#uare a e$alu1rii poate fi
modificat.
Cadrele didactice au posi+ilitatea de a decide asupra num1rului de ore alocat fiec1rei teme, .n
func,ie de?
dificultatea temelor
ni$elul de cuno#tin,e anterioare ale grupului instruit
comple/itatea #i $arietatea materialului didactic utili0at
ritmul de asimilare a cuno#tin,elor #i de formare a deprinderilor proprii grupului instruit.
Antre competen,e #i con,inuturi este o rela,ie +iuni$oc1, competen,ele determin1 con,inuturile
tematice, iar parcurgerea acestora asigur1 do+6ndirea de c1tre cursan,i a competen,elor dorite.
Pentru do+6ndirea de c1tre cursan,i a competen,elor pre$10ute .n SPP8uri, acti$it1,ile de .n$1,are 8
predare utili0ate de cadrele didactice $or a$ea un caracter acti$, interacti$ #i centrat pe cursant, cu pondere
sporit1 pe acti$it1,ile de .n$1,are #i nu pe cele de predare.
Pentru atingerea o+iecti$elor programei #i de0$oltarea la cursan,i a competen,elor $i0ate de parcurgerea
modulului, recomand1m ca .n procesul de .n$1,are(predare s1 se utili0e0e cu prec1dere metode +a0ate pe
ac,iune, cum ar fi?
efectuarea unor lucr1ri de la+orator
reali0area unor miniproiecte din domeniul calific1rii
Com+inarea metodelor de mai sus cu metode e/plorati$e :o+ser$area direct1, o+ser$area independent1,
anali01;, metode e/po0iti$e :e/plica,ia, descrierea, e/emplificarea; poate conduce la do+6ndirea de c1tre
cursan,i a competen,elor specifice calific1rii.
MODULUL 8 9 UTILIZAREA TEHNICII DE CALCUL
I" LOCUL MODULULUI IN CADRUL PLANULUI DE INVATAMANT"
Con,inuturile modulului 7 4tili0area tenicii de calcul sunt proiectate pentru G> de ore,
reparti0ate dup1 cum urmea01?
teorie ( <= ore
la+orator tenologic ( <= ore
Prin parcurgerea modulului se urm1re#te do+6ndirea competen,elor descrise .n Standardele de
Preg1tire Profesional1, documente care stau la +a0a Sistemului )a,ional de Calific1ri Profesionale.
"odulul se $a utili0a .mpreun1 cu Standardul de Preg1tire Profesional1 specific calific1rii.
II"LISTA UNITILOR DE COMPETENE RELEVANTE PENTRU MODUL 9
U6)-)B'&.' 6.0*)<)) @. <'-<3-
III" TA+EL DE CORELARE A COMPETENELOR I CONINUTURILOR
U*)6'6.' @.
<1(4.6.*A=
C1(4.6.*A.
)*@)%)@3'-.
C1*A)*363&) 6.('6)<.
U6)-)B'&.'
6.0*)<)) @.
<'-<3-
4tili0ea01 aplica,ii
soft5are u0uale
*pera,ii de operare asupra structurii unui ta+el #i
a foilor de calcul? inserareE#tergere, copiereElipire,
redenumire, grupare linii #i coloane, e/ploatare foi de
calcul, consultarea documenta,iei au/iliare.
Formatare document #i foi de calcul? setare
pagin1, stil, font, m1rime font, tip caracter, aliniere,
cenare, selectare culori, grosimea liniei, antet, su+sol.
Prelucrarea informa,iilor dintr8un ta+el? sortare,
filtrare, su+totaluri, referin,e a+solute #i relati$e, func,ii
simple :adunare, sc1dere, medie aritmetic1;.
Trasare diagrame? tip, sursa datelor, suprafa,1
diagram1, formatare, locali0are, tip1rire.
Inserare o+iecte? imagini, grafice, #a+loane
pre0ent1ri, ecua,ii, fi#iere multimedia, documente te/t.
Gestionea01
+a0ele de date cu
a-utorul aplica,iilor
specifice
Tipuri de date? numerice, alfanumerice, logice,
date calendaristice, #ir de caractere, memo #i func,ii
pentru date de tip numeric, #ir de caractere, date
calendaristice, con$ersii, de u0 general.
Structura +a0ei de date? ta+ele :nume
componente,
tip, dimensiune;.
*pera,ii asupra ta+elului dintr8o +a01 de date?
creare, po0i,ionare pe o .nregistrare, actuali0are, sortare,
inde/are.
Anc1rcarea unei +a0e de date? introducere #i
$alidare date.
%/ploatarea unei +a0e de date? descidere,
.ncidere +a01 de date #i ta+ele.
Comunic1 prin
Internet
Tenici de c1utare adec$ate surselor de
informa,ii? motoare c1utare Internet, cu$inte8ceie,
grupuri de cu$inte.
*pera,ii pentru transmitere informatii? crearea
unui cont, accesare cont, e/pediere mesa-e.
"etode de scim+ al informa,iilor? e8mail, dialog,
de0+atere on8line, forum, liste de discu,ie a informa,iilor.
Con,inuturile modului !4tili0area tenicii de calcul se $or e/emplifica .n func,ie de domeniul
profesional, respecti$ utili0area de aplica,ii soft5are u0uale, gestionarea +a0elelor de date #i comunicarea
pe internet se $or adapta domeniului de interes.
Profesorii pot folosi informa,ii despre stilul de .n$1,are al ele$ilor. 2cti$it1,ile la lec,ii pot fi $ariate
astfel .nc6t s1 garante0e c1 toate stilurile de .n$1,are sunt atinse. Pentru atingerea competen,elor din
pre0entul modul se $or aplica acti$it1,i de .n$1,are cu caracter interacti$. Se recomand1 metode cum sunt?
demonstra,ia, e/erci,iul, proiectul, metoda practic1, o+ser$a,ia sistematic1 a comportamentului ele$ilor,
autoe$aluarea.
2legerea acestor acti$it1,i ofer1 urm1toarele a$anta-e?
sunt orientate asupra celui care .n$a,1, respecti$ asupra disponi+ilit1,ilor sale, urm6nd s1 le pun1
mai +ine .n $aloare@
permit indi$iduali0area .n$1,1rii@
ofer1 ma/imul de descidere@
permit diferen,ierea sarcinilor #i a timpului alocat.
%$aluarea tre+uie s1 fie corelat1 cu criteriile de performan,1, condi,iile de aplica+ilitate #i cu tipul
pro+elor de e$aluare care sunt preci0ate .n Standardul de preg1tire profesional1 corespun01tor calific1rii.
An parcurgerea modulului se $a utili0a e$aluare de tip formati$ #i la final de tip sumati$, pentru $erificarea
atingerii competen,elor. Se e$aluea01 numai competen,ele din acest modul, e$aluarea altor competen,e
nefiind rele$ant1. * competen,1 se e$aluea01 o singur1 dat1.
C1(4.6.*A' 1"4tili0ea01 aplica,ii soft5are specifice
FIA DE LUCRU
Compar1 repre0ent1ri grafice .n aplica,ii Rord #i %/cel
Sarcinile tale sunt?
*perarea asupra structurii unui ta+el #i a foilor de calcul
Formatare documente #i foi de calcul
Prelucrarea informa,iilor dintr8un ta+el
Trasarea diagramelor
Inserarea o+iectelor
FIA DE EVALUARE
N3(. <'*@)@'69
N3(. .%'-3'61&9
S23CI)I
3%U4'T2T4'
%92'4V3II
HDA/NUJ
&2T2
*perarea asupra structurii unui ta+el #i a foilor
de calcul?
o inserareE#tergere,
o copiereElipire,
o redenumire,
o grupare linii #i coloane,
o e/ploatare foi de calcul,
o consultarea documenta,iei au/iliare
Formatare documente #i foi de calcul?
o setare pagin1
o stil,
o font,
o m1rime font,
o tip caracter,
o aliniere,
o cenare,
o selectare culori,
o grosimea liniei,
o antet,
o su+sol
Prelucrarea informa,iilor dintr8un ta+el
o sortare,
o filtrare,
o su+totaluri,
o referin,e a+solute #i relati$e,
o func,ii simple :adunare, sc1dere, medie
aritmetic1;
Trasarea diagramelor?
o tip,
o sursa datelor,
o suprafa,1 diagram1,
o formatare,
o locali0are,
o tip1rire
Inserarea o+iectelor?
o imagini,
o grafice,
o #a+loane pre0ent1ri,
o ecua,ii,
o fi#iere multimedia,
o documente te/t
)valuatorul va bifa fiecare sarcin ndeplinit corect de ctre elev.
Competena se consider atins dac elevul ndeplinete sarcina o singur dat.
Certificarea competenei se obine dac toate sarcinile de lucru sunt ndeplinite. *arcinile
nendeplinite se vor reevalua dup o perioada de pregtire folosindu-se acelai instrument de
evaluare.
2reci!ri pentru aplicarea probei de evaluare
elevul va fi evaluat in urma parcurgerii tuturor etapelor de nvare
elevul va reali!a operaiile practice cerute nainte de evaluare la fiecare etap de nvare
certificarea acestor competene se va reali!a n urma evalurii formative.
nregistrarea performanei se va reali!a printr-o fi de evaluare completat de profesor pe
parcursul probei
Suestii privind dove!ile evalurii5
+ia de evaluare, care trebuie s fie elaborat conform criteriilor de performan i
condiiilor de aplicabilitate, utili!at pentru evaluarea prin probe practice constituie
dovad a evalurii
Pentru probele scrise, dove!i ale evalurii sunt considerate fiele de lucru, proiectele,
portofoliile.
-rice alt material elaborat de ctre elev sau utili!at de ctre profesor pentru evaluare
poate constitui o dovada a evalurii competenelor elevului.
Se recomand1 adaptarea programei la ele$ii cu ne$oi speciale, prin fi#e indi$iduali0ate.
Cadrele didactice au posi+ilitatea de a decide asupra num1rului de ore alocat fiec1rei teme, .n
func,ie de dificultatea acesteia, de ni$elul de cuno#tin,e anterioare ale grupului instruit, de comple/itatea
materialului didactic implicat .n strategia didactic1 #i ritmul de asimilare a cuno#tin,elor #i de formare a
deprinderilor.
Instruirea se $a reali0a .n la+oratorul de informatic1 cu o +un1 dotare material1 #i cu aplica,iile
corespun01toare.
)i$elul de preg1tire teoretic1 este reali0at corespun01tor, dac1 sunt .ndeplinite criteriile de
performan,1 ce pot fi atinse numai dac1 .n procesul de .n$1,1m6nt sunt asigurate condi,iile de
aplica+ilitate descrise .n standard.
"etodele de predare $or fi $ariate, predomin6nd studiul de ca0, e/erci,iul, demonstra,ia,
de0+aterea #i discu,ii .n grup.
%$aluarea continu1 #i sumati$1 este condi,ionat1 de e$aluarea sta+ilit1 .n Standardul de preg1tire
profesional1.
MODULUL 6 9 MODULUL 6 9 LE5ISLAIA I PROTECIA MUNCII" NORME DE PREVENIREA
I STIN5EREA INCENDIILOR
I. LOCUL MODULULUI IN CADRUL PLANULUI DE INVATAMANT"
Con,inuturile incluse .n structura modulului !L./)2-'A)' 7) 4&16.<A)' (3*<))" N1&(. @.
4&.%.*)&.' 7) 26)*/.&.' )*<.*@))-1&G ofer1 ele$ilor cuno#tin,e care le $or permite s18#i de0$olte a+ilit1,i
practice pri$ind rela,iile profesionale de cola+orare #i solu,ionarea conflictelor .n cadrul ecipelor de
lucru.
Con,inuturile modulului sunt proiectate pentru G> de ore, reparti0ate dup1 cum urmea01?
<= ore de teorie
<= ore de la+orator tenologic
II"LISTA UNITATILOR DE COMPETENTA RELEVANTE PENTRU MODUL 9
L./)2-'A)' 7) 4&16.<A)' (3*<))" N1&(. @. 4&.%.*)&.' 7) 26)*/.&.' )*<.*@))-1&
U*)6'A) @. <1(4.6.*A= C1(4.6.*A.
)*@)%)@3'-.
C1*A)*363&) 6.('6)<.
L./)2-'A)' 7) 4&16.<A)'
(3*<))" N1&(. @.
4&.%.*)&.' 7)
26)*/.&.' )*<.*@))-1&
Selectea01 legi #i
norme de munc1
'egi #i norme de munc1 ?
- 'egea F<E>DD< cu modific1rile ulterioare,
- Contractul colecti$ de munc1,
- 'egea IWWE>DDI,
- *rdonan,a de urgen,1 B< din >DD<,
- *rdonan,a de urgen,1 BG din >DD<
- 2lte acte normati$e .n $igoare.
2plic1 legisla,ia
pri$ind securitatea #i
s1n1tatea la locul de
munc1, pre$enirea #i
stingerea incendiilor..
)orme de pre$enirea #i stingerea incendiilor?
)orme legislati$e .n $igoare cu pri$ire la pre$enirea
#i stingerea incendiilor
Instructa-e de protec,ia muncii.
"i-loace de a$erti0are
Instruc,iuni specifice locului de munca
Sisteme #i dispo0iti$e de protec,ie.
"ateriale #i mi-loace pentru stingerea incendiilor
Planific1 ac,iuni de
e$itare #i de reducere a
riscurilor identificate la
locul de munc1.
"i-loace de e$iden,1 a accidentelor de munc1
3aportarea #i .nregistrarea accidentelor de
munc1
Situa,ii care fa$ori0ea01 accidentele de
munc1?
- Pertur+1ri func,ionale, defec,iuni ale utila-elor
- )erespectarea principiilor ergonomice
- Comportament necorespun01tor al lucr1torului la
locul de munc1
- Starea fi0ic1 #i psiic1 necorespun01toare a
lucr1torului
2ccidente de munc1
Boli profesionale
2$arii
Incendii #i e/plo0ii
Coordonea01
acti$it1,ile .n ca0 de
accident.
"1suri de prim a-utor .n ca0 de accident
Plan de ac,iune .n ca0ul producerii
incendiilor.
IV"SU5ESTII METODOLO5ICE
Cadrele didactice au posi+ilitatea de a decide asupra num1rului de ore alocat fiec1rei teme, .n func,ie
de?
dificultatea temelor
ni$elul de cuno#tin,e anterioare ale grupului instruit
comple/itatea #i $arietatea materialului didactic utili0at
ritmul de asimilare a cuno#tin,elor #i de formare a deprinderilor proprii grupului instruit.
Antre competen,e #i con,inuturi este o rela,ie +iuni$oc1, competen,ele determin1 con,inuturile
tematice, iar parcurgerea acestora asigur1 do+6ndirea de c1tre ele$i a competen,elor dorite.
2arcurerea coninuturilor se va reali!a n interalitatea lor" Pentru atingerea competen,elor
specifice sta+ilite prin modul, profesorul are li+ertatea de a de0$olta anumite con,inuturi, de a le e#alona
.n timp, de a utili0a acti$it1,i $ariate de .n$1,are, cu accentuare pe cele cu caracter aplicati$, centrate pe
ele$.
Se recomand1 parcurgerea con,inuturilor modulului 7L./)2-'A)' 7) 4&16.<A)' (3*<))" *1&(. @.
4&.%.*)&.' 7) 26)*/.&.' )*<.*@))-1&G .n ordinea pre0entat1?
=. 'egi #i norme de munc1 ?
- 'egea F<E>DD< cu modific1rile ulterioare,
- Contractul colecti$ de munc1,
- 'egea IWWE>DDI,
- *rdonan,a de urgen,1 B< din >DD<,
- *rdonan,a de urgen,1 BG din >DD<
- 2lte acte normati$e .n $igoare.
>. )orme de pre$enirea #i stingerea incendiilor
<. Instructa-e de protec,ia muncii.
I. "i-loace de a$erti0are
F. Instruc,iuni specifice locului de munca
G. Sisteme #i dispo0iti$e de protec,ie.
W. "ateriale #i mi-loace pentru stingerea incendiilor
C. "i-loace de e$iden,1 a accidentelor de munc1
B. 3aportarea #i .nregistrarea accidentelor de munc1
=D. Situa,ii care fa$ori0ea01 accidentele de munc1?
- Pertur+1ri func,ionale, defec,iuni ale utila-elor
- )erespectarea principiilor ergonomice
- Comportament necorespun01tor al lucr1torului la locul de munc1
- Starea fi0ic1 #i psiic1 necorespun01toare a lucr1torului
==. 2ccidente de munc1
=>. Boli profesionale
=<. 2$arii
=I. Incendii #i e/plo0ii
=F. "1suri de prim a-utor .n ca0 de accident
=G. Plan de ac,iune .n ca0ul producerii incendiilor.
8umrul de ore alocat fiecrei teme rm4ne la latitudinea cadrelor didactice care predau
coninutul modulului, func,ie de dificultatea temelor, de ni$elul de cuno#tin,e anterioare ale colecti$ului
cu care lucrea01, de comple/itatea materialului didactic implicat .n strategia didactic1 #i de ritmul de
asimilare a cuno#tin,elor.
Instruirea teoretic1 #i la+oratorul se recomand1 s1 se desf1#oare .n ca+inete de specialitate, dotate
cu materiale didactice specifice ? seturi de diapo0iti$e sauE#i filme didactice tematice, plan#e, truse de
prim a-utor, mi-loace de protec,ie, macete, simulatoare, +i+liografie selecti$1 #.a.
Se consider1 c1 nivelul de pretire teoretic i tehnoloic este reali!at corespun!tor dac
sunt ndeplinite toate criteriile de performan.
Parcurgerea con,inuturilor modulului A LE5ISLAIA I PROTECIA MUNCII" NORME
DE PREVENIREA I STIN5EREA INCENDIILOR7 #i adec$area strategiilor didactice utili0ate are
drept scop formarea competen,elor generale aferente ni$elului < 2$ansat, corespun01toare calific1rilor,
.n scopul de0$olt1rii de rela,ii profesionale de cola+orare.
2+ordarea modular1 $a oferi urm1toarele a$anta-e?
modulul este orientat asupra celui care .n$a,1, respecti$ asupra disponi+ilit1,ilor sale, urm6nd
s1 i le pun1 mai +ine .n $aloare@
fiind o structur1 elastic1, modulul poate .ncorpora, .n orice moment al procesului educati$, noi
mi-loace sau resurse didactice@
modulul permite indi$iduali0area .n$1,1rii #i articularea educa,iei formale #i informale@
modulul ofer1 ma/imul de descidere, pe de o parte .n plan ori0ontal, iar pe alt1 parte, .n plan
$ertical, peste E l6ng1 alte module parcurse, .n prelungirea acestora pot fi ad1ugate mereu noi
module ceea ce se .nscrie perfect .n linia imperati$ului educa,iei permanente.
* .-'?1&'&.' 26&'6./).) @)@'<6)<., 4&1;.21&3- %' 6&.?3) 2= A)*= 2.'(' @. 3&(=61'&.-. 4&)*<)4))
'-. .@3<'A).)9
%le$ii .n$a,1 cel mai +ine atunci c6nd consider1 c1 .n$1,area r1spunde ne$oilor lor.
%le$ii .n$a,1 c6nd fac ce$a #i c6nd sunt implica,i acti$ .n procesul de .n$1,are.
%le$ii au stiluri proprii de .n$1,are. %i .n$a,1 .n moduri diferite, cu $ite0e diferite #i din e/perien,e
diferite.
Participan,ii contri+uie cu cuno#tin,e semnificati$e #i importante la procesul de .n$1,are.
%le$ii .n$a,1 mai +ine atunci c6nd li se acord1 timp pentru a !ordona informa,iile noi #i a le asocia
cu !cuno#tin,ele $eci.
Procesul de predare 8 .n$1,are tre+uie s1 ai+1 un caracter acti$ #i centrat pe ele$.
Pentru do+6ndirea de c1tre ele$i a competen,elor pre$10ute .n SPP8uri, acti$it1,ile de .n$1,are 8
predare utili0ate de cadrele didactice $or a$ea un caracter acti$, interacti$ #i centrat pe ele$, cu pondere
sporit1 pe acti$it1,ile de .n$1,are #i nu pe cele de predare, pe acti$it1,ile practice #i mai pu,in pe cele
teoretice.
Plec6nd de la principiul integr1rii, care asigur1 accesul .n #coal1 a tuturor ele$ilor, accept6nd faptul c1
fiecare ele$ este diferit, se $a a$ea .n $edere utili0area de metode specifice pentru de0$oltarea
competen,elor pentru acei ele$i care pre0int1 deficien,e integra+ile, adapt6ndu8le la specificul condi,iilor
de .n$1,are #i comportament :utili0area de programe indi$iduali0ate, preg1tirea de fi#e indi$iduale pentru
ele$ii care au ritm lent de .n$1,are, utili0area instrumentelor a-ut1toare de .n$1,are, aducerea de laude
ciar #i pentru cele mai mici progrese #i sta+ilirea .mpreun1 a pa#ilor urm1tori;.
%$aluarea continu1 a ele$ilor $a fi reali0at1 de c1tre cadrele didactice pe +a0a unor pro+e care se
refer1 e/plicit la criteriile de performan,1 #i la condi,iile de aplica+ilitate din SPP 8 uri, iar ca metode
de e$aluare recomand1m
*+ser$area sistematic1 a comportamentului ele$ilor, acti$itate care permite e$aluarea conceptelor,
capacit1,ilor, atitudinilor lor fa,1 de o sarcin1 dat1.
In$estiga,ia.
Studiu de ca0
2utoe$aluarea, prin care ele$ul compar1 ni$elul la care a a-uns cu o+iecti$ele #i standardele
educa,ionale #i .#i poate impune E modifica programul propriu de .n$1,are.
"etoda e/erci,iilor practice
Simulare practic1
'ucrul cu modele
Ca instrumente de e$aluare se pot folosi?
Fi#e de o+ser$a,ie #i fi#e de lucru
Cestionarul
Fi#e de autoe$aluare
MODULUL !9 MODULUL !9 LE5ISLAIA I PROTECIA MEDIULUI
I" LOCUL MODULUI N CADRUL PLANULUI DE NVMNT I" LOCUL MODULUI N CADRUL PLANULUI DE NVMNT
"odulul NL./)2-'A)' 7) 4&16.<A)' (.@)3-3)G se studia01 .n anul I, #coal1 postliceal1, .n $ederea
asigur1rii preg1tirii de specialitate .n calificarea NT.0*)<)'* 14.&'61& 4. ('7)*) 3*.-6. <3 <1('*@=
*3(.&)<=G
"odulul are alocate un num1r de G> de ore E an, din care?
teorie ( <= ore@
la+orator tenologic ( <= ore.
II" LISTA UNITILOR DE COMPETEN RELEVANTE PENTRU MODUL II" LISTA UNITILOR DE COMPETEN RELEVANTE PENTRU MODUL
L./)2-'A)' 7) 4&16.<A)' (.@)3-3)
III" III" TA+ELUL DE CORELARE A COMPETENELOR I CONINUTURILOR TA+ELUL DE CORELARE A COMPETENELOR I CONINUTURILOR
U*)6=A) @. U*)6=A) @.
<1(4.6.*A= <1(4.6.*A=
C1(4.6.*A. C1(4.6.*A.
)*@)%)@3'-. )*@)%)@3'-.
C1*A)*363&) C1*A)*363&)
L./)2-'A)' 7)
4&16.<A)' (.@)3-3)
3eali0ea01
corelarea .ntre
componentele
mediului #i rela,iile
dintre acestea .n
cadrul mediului
natural.
C1(41*.*6.-. (.@)3-3) *'63&'- 9
- mediu .ncon-ur1tor@
- mediu natural geografic@
- mediu am+iant.
F'<61&)) @. (.@)3 9
8 a+iotici :temperatura, apa, aer, sol,
$6nturi;,
8 +iotici :regnul $egetal #i animal;
8 ecosistemele :terestre, ac$atice;
U*)6=A) @. U*)6=A) @.
<1(4.6.*A= <1(4.6.*A=
C1(4.6.*A. C1(4.6.*A.
)*@)%)@3'-. )*@)%)@3'-.
C1*A)*363&) C1*A)*363&)
L./)2-'A)' 7)
4&16.<A)' (.@)3-3)
%$aluea01 impactul
polu1rii asupra
mediului
P&)*<)4'-.-. 23&2. @. 41-3'&. '-.
'4.-1&, 23?26'*A.-. 41-3'*6. 7) )(4'<63-
-1& '234&' 4,*B.) ;&.'6)<.
- Surse de poluare a apei? apele u0ate
or1#ene#ti, apele u0ate industrial :mine,
fa+rici de 0a1r, cresc1torii de animale,
sisteme de iriga,ii;, ploi acide@
- Su+stan,ele poluante ale apei? su+stan,e
organice :organisme ce se descompun
dup1 moarte, ,i,eiul si produsele
petroliere, idrocar+uri;, su+stan,e
anorganice :cloruri, metale grele, fierul,
sulfatul de magne0iu; su+stan,e to/ice
:radioacti$e, cu temperaturi ridicate;@
P&)*<)4'-.-. 23&2. @. 41-3'&. '-.
'.&3-3) 7) 23?26'*A.-. 41-3'*6. '-.
'.&3-3)9
8 Surse de poluare ale aerului? din
agricultur1, din industria energetic1, din
turism@
8 Su+stan,ele poluante ale aerului? o0onul
:format? natural .n urma desc1rc1rilor
electrice, artificial .n urma unor reac,ii a
su+stan,elor to/ice;, compu#i organici
$olatili, o/idul de car+on, dio/idul de
sulf, o/i0i de a0ot, idrogen sulfurat,
amoniac, ploi acide.
L./)2-'A)' 7)
4&16.<A)' (.@)3-3)
%$aluea01 impactul
polu1rii asupra
mediului.
P&)*<)4'-.-. 23&2. @. 41-3'&. '-.
21-3-3) 7) <'3B.-. @./&'@=&)) -3) 9
8 Surse de poluare a solului? naturale,
datorate acti$it1,ii umane?
8 Cau0e ale degrad1rii? naturale :ero0iunea,
alunecarea, defla,ia, pr1+u#irea,
alu$ionarea, salini0area, curgerea,
colu$ionarea;, datorit1 acti$it1,ii
umane:desec1rile, ar1turile de toamn1,
folosirea e/cesi$1 a .ngr1#1mintelor,
p1#unatul e/cesi$, circula,ia turistic1
intens1;
M=23&) @. '(.-)1&'&. ' 41-3=&))
(.@)3-3)
L./)2-'A)' 7)
4&16.<A)' (.@)3-3)
2plic1 legisla,ia
rom6neasc1 #i
normele 4niunii
%uropene pri$ind
controlul polu1rii
industriale.
L./)2-'A)' 4&)%)*@ 4&16.<A)' (.@)3-3) 9
8 Con$en,ii interna,ionale pri$ind mediul, la
care 3om6nia a aderat
'egea protec,iei mediului nr. =W<E=BBF
IV" SU5ESTII METODOLO5ICE IV" SU5ESTII METODOLO5ICE
"odulul A /egislaia i protecia mediuluiB ofer1 ele$ilor oportunitatea de a8#i forma competen,e
tenice .n leg1tur1 cu?
8 rela,iile dintre componentele mediului natural@
8 m1suri de ameliorare a polu1rii mediului
8 legisla,ia rom6neasc1 #i normele 4niunii %uropene pri$ind controlul polu1rii industriale.
Programa modulului tre+uie utili0at1 .mpreun1 cu Standardul de Preg1tire Profesional1, pentru a
corela, .n permanen,1, criteriile de performan ale competen,elor agregate .n modul cu con,inuturile
incluse, re0ultate din condiiile de aplicabilitate ale criteriilor de performan,1 respecti$e.
Parcurgerea con,inuturilor este o+ligatorie, dar se impune a+ordarea fle/i+il1 #i diferen,iat1 a
acestora, .n func,ie de resursele disponi+ile #i de ne$oile locale de formare.
Pentru formarea competen,elor sta+ilite prin curriculum, profesorul are li+ertatea de a de0$olta
anumite con,inuturi #i de a le e#alona .n timp, utili06nd acti$it1,i $ariate de .n$1,are, cu caracter
preponderent aplicati$.
Ta+elul de corelare .ntre competen,e #i con,inuturi, pre0entat la punctul II, specific1 din ce unit1,i
de competen,1 pro$in competen,ele care se agreg1 #i care sunt con,inuturile ce permit profesorului s1
forme0e, ele$ului s1 demonstre0e #i e$aluatorului s1 e$alue0e performan,a $i0at1 de respecti$ele
competen,e. Se $a ,ine cont de faptul c1 profesorul are li+ertatea de a alege ordinea con,inuturilor #i
modul de organi0are a acti$it1,ilor de .n$1,are, .n raport cu e/perien,a #i $i0iunea proprie.
2utorii &.<1('*@= parcurgerea con,inuturilor .n urm1toarea ordine?
1" C1(41*.*6.-. (.@)3-3) *'63&'- 9
mediu .ncon-ur1tor@
mediu natural geografic@
mediu am+iant.
2" F'<61&)) @. (.@)3 9
a+iotici :temperatura, apa, aer, sol, $6nturi;,
+iotici :regnul $egetal #i animal;
ecosistemele :terestre, ac$atice;
#" P&)*<)4'-.-. 23&2. @. 41-3'&. '-. '4.-1&, 23?26'*A.-. 41-3'*6. 7) )(4'<63- -1& '234&' 4,*B.)
;&.'6)<.
- Surse de poluare a apei? apele u0ate or1#ene#ti, apele u0ate industrial :mine, fa+rici de 0a1r,
cresc1torii de animale, sisteme de iriga,ii;, ploi acide@
- Su+stan,ele poluante ale apei? su+stan,e organice :organisme ce se descompun dup1 moarte, ,i,eiul si
produsele petroliere, idrocar+uri;, su+stan,e anorganice :cloruri, metale grele, fierul, sulfatul de
magne0iu; su+stan,e to/ice :radioacti$e, cu temperaturi ridicate;@
4" P&)*<)4'-.-. 23&2. @. 41-3'&. '-. '.&3-3) 7) 23?26'*A.-. 41-3'*6. '-. '.&3-3)9
8 Surse de poluare ale aerului? din agricultur1, din industria energetic1, din turism@
8 Su+stan,ele poluante ale aerului? o0onul :format? natural .n urma desc1rc1rilor electrice, artificial .n
urma unor reac,ii a su+stan,elor to/ice;, compu#i organici $olatili, o/idul de car+on, dio/idul de sulf,
o/i0i de a0ot, idrogen sulfurat, amoniac, ploi acide.
8" P&)*<)4'-.-. 23&2. @. 41-3'&. '-. 21-3-3) 7) <'3B.-. @./&'@=&)) -3) 9
8 Surse de poluare a solului? naturale, datorate acti$it1,ii umane?
8 Cau0e ale degrad1rii? naturale :ero0iunea, alunecarea, defla,ia, pr1+u#irea, alu$ionarea, salini0area,
curgerea, colu$ionarea;, datorit1 acti$it1,ii umane:desec1rile, ar1turile de toamn1, folosirea e/cesi$1 a
.ngr1#1mintelor, p1#unatul e/cesi$, circula,ia turistic1 intens1;
6" M=23&) @. '(.-)1&'&. ' 41-3=&)) (.@)3-3)
!" L./)2-'A)' 4&)%)*@ 4&16.<A)' (.@)3-3) 9
8 Con$en,ii interna,ionale pri$ind mediul, la care 3om6nia a aderat
8 'egea protec,iei mediului nr. =W<E=BBF
2legerea tenicilor de instruire re$ine profesorului, care are sarcina de a indi$iduali0a #i de a
adapta procesul didactic la particularit1,ile ele$ilor, de a centra procesul de .n$1,are pe ele$, pe ne$oile #i
disponi+ilit1,ile sale, .n scopul unei $alorific1ri optime ale acestora, indi$iduali01rii .n$1,1rii, l1rgirii
ori0ontului #i perspecti$elor educa,ionale, diferen,ierii sarcinilor #i timpului alocat #.a. An conte/t, lucrul
.n grup, simularea, aplica,iile practice din la+orator, discu,iile de grup, pre0ent1rile $ideo, multimedia #i
electronice, temele #i proiectele integrate etc. contri+uie la .n$1,area eficient1, prin de0$oltarea a+ilit1,ilor
de comunicare, negociere, luarea deci0iilor, asumarea responsa+ilit1,ii, spri-in reciproc, precum #i a
spiritului de ecip1, competi,ional #i creati$it1,ii ele$ilor .
&ate fiind competen,ele $i0ate, se recomand1?
8 acti$it1,i de colectare #i sistemati0are a datelor ini,iale cu pri$ire la sursele de poluare a mediului
8 e/erci,ii de ela+orare a proiectelor de protec,ia mediului
8 e/erci,ii de planificare a unor acti$it1,i specifice de protec,ia mediului
2legerea mi-loacelor didactice se $a reali0a .n str6ns1 corela,ie cu metodele didactice #i cu
con,inutul #tiin,ific al lec,iei. Se recomand1 utili0area? fi#elor de lucru@ documenta,iei tenologice
specifice@ c1r,ilor tenice #i instruc,iunilor de utili0are a mi-loacelor de m1surare@ suporturilor de curs E
aplicati$e audio8$ideo sau E #i multimedia@ soft8urilor educa,ionale specifice. Se recomanda ca o parte a
programelor de formare s1 se reali0e0e .n condi,ii profesionale reale, la agen,i economici din profilul de
formare al ele$ilor.
2utorii recomand1 desf1#urarea procesului instructi$8formati$ conform strategiilor moderne de
.n$1,are, e$entual integrate .ntr8un sistem multimedia, astfel .nc6t s1 fie men,inut #i stimulat interesul
ele$ilor pe tot parcursul lec,iilor #i acti$it1,ilor aplicati$e reali0ate #i s1 fie reali0at impactul dorit prin
studierea acestei discipline.
%$aluarea este implicit1 demersului pedagogic curent, permi,6nd at6t profesorului, c6t #i ele$ului
s1 cunoasc1 ni$elul de aci0i,ionare a competen,elor #i a cuno#tin,elor, s1 identifice lacunele #i cau0ele
lor #i s1 reali0e0e corec,iile care se impun, .n $ederea regl1rii procesului de predare ( .n$1,are.
Calitatea e$alu1rii c1reia .i $or fi supu#i ele$ii pentru a o+,ine calific1rile repre0int1 unul dintre
factorii esen,iali care sus,in .ncrederea pu+lic1 .n aceast1 calificare. &in acest moti$, se impune at6t
asigurarea coeren,ei, caracterului realist #i moti$ant, rigorii, corectitudinii #i eficien,ei procesului de
e$aluare, c6t #i deplina aliniere a sarcinilor impuse la standardele na,ionale definite .n cadrul fiec1rei
calific1ri. Caracteristicile unui sistem de e$aluare eficient sunt?
validitatea :e$aluarea tre+uie s1 m1soare performan,a .n raport cu competen,ele $i0ate;@
fidelitatea :instrumentul de e$aluare generea01 re0ultate .n concordan,1 unele cu altele .n oca0ii
diferite de c1tre to,i cei care e$aluea01 #i pentru to,i ele$ii;@
aplicabilitatea practic i rentabilitatea :e$aluarea tre+uie s1 fie adaptat1 la resursele e/istente #i
la timpul disponi+il;@
credibilitatea :pentru ca e$aluarea #i atestarea re0ultant1 s1 fie credi+ile, ele tre+uie s1 se +ucure
de .ncredere pu+lic1;@
compatibilitatea cu nvarea eficient :e$aluarea tre+uie s1 sus,in1 #i s1 contri+uie la .n$1,area
eficient1;@
flexibilitatea :e$aluarea tre+uie s1 facilite0e accesul #i progresarea, f1r1 a compromite standardele
na,ionale;.
%$aluarea tre+uie s1 fie un proces continuu #i sumati$, referindu8se .n mod e/plicit la criteriile de
performan,1 #i la condi,iile de aplica+ilitate ale acestora, corelat1 cu tipul pro+elor de e$aluare specificate
.n Standardul de Preg1tire Profesional1 pentru fiecare competen,1 #i $i06nd e/clusi$ pro+ele de e$aluare
solicitate .n aceste standarde :nimic mai pu,in, nimic mai mult;. &emonstrarea altor a+ilit1,i, .n afara
celor din competen,ele specificate, este lipsit1 de semnifica,ie .n cadrul e$alu1rii.
Se recomand1 utili0area urm1toarelor metode #i instrumente de e$aluare? o+ser$area sistematic1,
pe +a0a unei fi#e de o+ser$are@ pro+e practice@ teste cu itemi o+iecti$i #i semio+iecti$i@ proiectul@
autoe$aluarea #.a.
MODULULC 9 MODULULC 9 MANA5EMENTUL PRODUCIEI PE MASINI UNELTE CU COMAND
NUMERIC
"odulul NM'*'/.(.*63- 4&1@3<A).) 4. ('7)*) 3*.-6. <3 <1('*@= *3(.&)<=G se studia01 .n
anul I, #coal1 postliceal1, .n $ederea asigur1rii preg1tirii de specialitate .n calificarea NT.0*)<)'*
14.&'61& 4. ('7)*) 3*.-6. <3 <1('*@= *3(.&)<=G
"odulul are alocate un num1r de =>> de ore E an, din care?
teorie ( <= ore@
practica comasat1 8 GD ore : > s1pt1m6ni;
Se recomand1 ca orele de instruire practic1 comasat1 s1 se desf1#oare .n semestrul II.
M'*'/.(.*63- 4&1@3<A).) 4. ('7)*) 3*.-6. <3 <1('*@= *3(.&)<=
U*)6=A) @. U*)6=A) @.
<1(4.6.*A= <1(4.6.*A=
C1(4.6.*A. C1(4.6.*A.
)*@)%)@3'-. )*@)%)@3'-.
C1*A)*363&) C1*A)*363&)
Coordonea01
ecipa pentru
o+,inerea produc,iei
planificate
Instruire personal?
)orme )TS", detaliere sarcini de lucru
indi$iduale
%$aluare personal?
Conform cerin,elor din fi#a postului
Prin apreciere a produselor reali0ate
U*)6=A) @. U*)6=A) @.
<1(4.6.*A= <1(4.6.*A=
C1(4.6.*A. C1(4.6.*A.
)*@)%)@3'-. )*@)%)@3'-.
C1*A)*363&) C1*A)*363&)
M'*'/.(.*63-
4&1@3<A).) 4.
('7)*) 3*.-6. <3
<1('*@=
*3(.&)<=
2plic1 metode
pentru atingerea
,intelor de
produc,ie
"etode? 0ero re+ut, cifr1 produc,ie,
consumuri optime, de ritmicitate
Am+un1t1,ire? anali01 cu pa#i m1run,i
a procesului de produc,ie@
formulare de sugestii
*rgani0ea01
posturile de lucru.
"odalit1,i de lucru? pe +a01 de
comen0i, pe cale informati0at1
"etode de organi0are? metoda
drumului critic :P%3T;, metoda pe
comen0i, metoda pe loturi, F S
Strategii? organi0area ra,ional1 #i
ser$irea optim1 a postului de lucru
asigurarea disciplinei #i
cre#terea spiritului de r1spundere la
postul de lucru
"odulul A8anagementul produciei pe maini unelte cu comand numericB ofer1 ele$ilor
oportunitatea de a8#i forma competen,e tenice .n leg1tur1 cu?
8 Coordonarea unei ecipe .n scopul reali01rii produc,iei pe "4C)@
8 *rgani0area posturilor de lucru

Ta+elul de corelare .ntre competen,e #i con,inuturi, pre0entat la punctul III, specific1 din ce unit1,i
.n grup, simularea, aplica,iile practice din la+orator, pre0ent1rile $ideo, multimedia #i electronice, temele
#i proiectele integrate etc. contri+uie la .n$1,area eficient1, prin de0$oltarea a+ilit1,ilor de comunicare,
negociere, luarea deci0iilor, asumarea responsa+ilit1,ii, spri-in reciproc, precum #i a spiritului de ecip1,
competi,ional #i creati$it1,ii ele$ilor .
specifice@ c1r,ilor tenice ,suporturilor de curs E aplicati$e audio8$ideo sau E #i multimedia@ soft8urilor
educa,ionale specifice. Se recomanda ca o parte a programelor de formare s1 se reali0e0e .n condi,ii
profesionale reale, la agen,i economici din profilul de formare al ele$ilor.
eficient1;@
na,ionale;.
autoe$aluarea #.a.
MODULUL D 9 METODE DE CONTROL AL SCULELOR
"odulul NM.61@. @. <1*6&1- '- 2<3-.-1&G se studia01 .n #coala postliceal1, .n $ederea asigur1rii
preg1tirii de specialitate .n calificarea NT.0*)<)'* 14.&'61& 4. ('7)*) 3*.-6. <3 <1('*@= *3(.&)<=G
teorie ( <= ore@
M.61@. @. <1*6&1- '- 2<3-.-1&
U*)6=A) @. U*)6=A) @.
<1(4.6.*A= <1(4.6.*A=
C1(4.6.*A. C1(4.6.*A.
)*@)%)@3'-. )*@)%)@3'-.
C1*A)*363&) C1*A)*363&)
M.61@. @. <1*6&1-
'- 2<3-.-1&
4tili0ea01
dispo0iti$ele de
control ale sculelor
&ispo0iti$e de control ? microscop
electronic, dispo0iti$ Uoller, dispo0iti$e
<& :&%2;, dispo0iti$e optice
2plic1 metode de
control
"etode de control? laser, optice,
pneumatice
*ptime? specifice fiec1rui tip de
prelucrare
Interpretea01
datele citite
"odific1ri? scim+ari in construc,ia
geometric1 a sculei
Categorie de modific1ri ? $1rf, t1i#,
fe,e de dega-are, a#e0are
Inregistrarea datelor? fi#e de control,
documente de control specifice
Propune solu,ii de
remediere
Factorii procesului de prelucrare?
=; cinematici ?$ite0a de lucru , $ite0a de
a$ans, a$ansul pe dinte, ad6ncimea de
a#ciere,l1,imea de asciere
>; dinamici ?for,a de a#ciere, momentul,
puterea
"odific1rile parametrilor? in functie
de conditiile de lucru. :material, utila-,
planul de lucru si fisa tenologica;
"odulul A M.61@. @. <1*6&1- '- 2<3-.-1&B ofer1 ele$ilor oportunitatea de a8#i forma competen,e tenice
.n leg1tur1 cu?
8 4tili0area dispo0iti$elor de control al sculelor@
8 2plicarea metodelor de control al sculelor utili0ate pe "4C)@
8 Identificarea #i propunerea solu,iilor de remediere a e$entualelor deficien,e constatate@
eficient1;@
na,ionale;.
autoe$aluarea #.a.
MODULUL 109 ER5ONOMIA MAINILOR $ UNELTE
"odulul NE&/1*1()' ('7)*)-1& 3*.-6.G se studia01 .n #coala postliceal1, .n $ederea asigur1rii
preg1tirii de specialitate .n calificarea NT.0*)<)'* 14.&'61& 4. ('7)*) 3*.-6. <3 <1('*@= *3(.&)<=G
teorie ( <= ore@
E&/1*1()' ('7)*)-1& 3*.-6.
U*)6=A) @. U*)6=A) @.
<1(4.6.*A= <1(4.6.*A=
C1(4.6.*A. C1(4.6.*A.
)*@)%)@3'-. )*@)%)@3'-.
C1*A)*363&) C1*A)*363&)
E&/1*1()'
('7)*)-1& 3*.-6.
E&/1*1()'
('7)*)-1& 3*.-6.
2nali0ea01
influen,a condi,iilor
de munc1 asupra
omului
Factori care condi,ionea0a capacitatea
de munc1?
factori +io ( fi0iologici
factori psiologici
factori sociali economici #i
tenologici
Condi,ii de mediu fi0ic? iluminatul la
locul de munc1,cromatica, factori de
microclimat,0gomot, $i+ra,ii,factori de
poluare a mediului,condi,ii de am+ian,1
psio8social1;
Caracteri0ea01
particularit1,ile
sistemului 7*m 8
"a#in1 (unealt1
Func,iile sistemului 7om ( ma#in1?
recep,ia informa,iei, memori0area
informa,iei,tratarea informa,iei #i
sta+ilirea deci0iilor,e/ecu,ia
2specte ergonomice ale ma#inilor (
unelte? amplasarea elementelor de
comand1 manual1 #i a elementelor de
urm1rire, forma elementelor de
comand1 manual1, 0gomotul #i $i+ra,iile,
securitatea #i protec,ia muncii

2nali0ea01
aspectele
psiologice .n
ergonomia
ma#inilor8unelte
Factori psiologici? factori cogniti$i,
factori motori
Factori de personalitate?
e/tro$ersiune (intra$ersiune, ne$ro0ism
Factori moti$a,ionali? moti$a,ii
interioare, moti$a,ii e/terioare
"odulul A E&/1*1()' ('7)*)-1& 3*.-6. B ofer1 ele$ilor oportunitatea de a8#i forma competen,e
tenice .n leg1tur1 cu particularit1,ile sistemelor de munc1 determinate de e/ploatarea "4C) #i cu
influen,a condi,iilor de munc1 asupra s1n1t1,ii omului #i a randamentului acestuia .n acti$itate.
Se $a ,ine cont de faptul c1 profesorul are li+ertatea de a alege ordinea con,inuturilor #i modul de
organi0are a acti$it1,ilor de .n$1,are, .n raport cu e/perien,a #i $i0iunea proprie.
eficient1;@
na,ionale;.
autoe$aluarea #.a.
MODULUL 119 PRO5RAMAREA MAINILOR UNELTE CU COMAND NUMERIC
"odulul NP&1/&'('&.' ('7)*)-1& 3*.-6. <3 <1('*@= *3(.&)<=G se studia01 .n #coala
postliceal1, .n $ederea asigur1rii preg1tirii de specialitate .n calificarea NT.0*)<)'* 14.&'61& 4. ('7)*)
3*.-6. <3 <1('*@= *3(.&)<=G
"odulul are alocate un num1r de =>I de ore E an, din care?
teorie ( <= ore@
la+orator tenologic ( B< ore.
P&1/&'('&.' ('7)*)-1& 3*.-6. <3 <1('*@= *3(.&)<=
U*)6=A) @. U*)6=A) @.
<1(4.6.*A= <1(4.6.*A=
C1(4.6.*A. C1(4.6.*A.
)*@)%)@3'-. )*@)%)@3'-.
C1*A)*363&) C1*A)*363&)
P&1/&'('&.'
('7)*)-1& 3*.-6.
<3 <1('*@=
*3(.&)<=
Intocme#te sceme
logice
%cipamente componente. ?
ecipamente de comand1 numeric1,
ecipamente electrice, ma#ina unealt1,
traductoare
"odul de transmitere a
flu/ului de informa,ii? prin circuite
descise si incise
2plic1 no,iunile de
+a01 ale
program1rii
Program principal? sec$en,e de
instruc,iuni, func,ii
preg1titoare, func,ii au/iliare, care
descriu opera,iile necesare pentru
prelucrarea unei piese
Su+programe? sec$en,e specifice unei
opera,ii care se repet1 in programul
principal
Fra0ele? succesiuni de adrese
2drese? func,ii, coordonate urmate de
$alori numerice

Cite#te programe
ale ma#inii unelte
cu comand1
numeric1
Func,ii din program? func,ii
preg1titoare, func,ii de a$ans, func,ii
au/iliare
'inii din program? succesiunea
adreselor necesare pentru reali0area unei
opera,ii
P&1/&'('&.'
('7)*)-1& 3*.-6.
<3 <1('*@=
*3(.&)<=
Interpretea01
programe ale
ma#inii unelte cu
comand1 numeric1
Structura programului principal
organi0area +locurilor de date dup1 un
anumit #a+lon#i a su+programelor
Bloc de date linie a programului
ce con,ine adrese plasate intr8o anumit1
ordine
Inter$ine in sinta/a
programului
Func,ii preg1titoare? func,ia G
urmat1 de un grup de cifre, care
repre0int1 moduri de prelucrare, de
programare in anumite coordonate, de
a$ans, de re$enire.
Func,ii au/iliare? func,ia "
urmat1 de un grup de cifre, care
repre0int1 moduri de ac,ionare a
sistemului pies18ma#in1 unealt1
Creea01 programe
simple
Sta+ilirea programului principal?
alegerea sculei, tura,iei, func,iilor
preg1titoare #i au/iliare, a $ite0ei de
a$ans #i a corec,iei de scul1
Coresponden,a? leg1tura dintre
tenologia de prelucrare #i adresele din
programul de lucru
"odulul A P&1/&'('&.' ('7)*)-1& 3*.-6. <3 <1('*@= *3(.&)<= B ofer1 ele$ilor oportunitatea
de a8#i forma competen,e tenice .n leg1tur1 cu programele utili0ate pe "4C)? .ntocmirea,
caracteristicile #i utili0area acestora.
eficient1;@
na,ionale;.
autoe$aluarea #.a.
MODULUL 12 ? FLEFI+ILITATEA SISTEMELOR DE FA+RICAIE
"odulul NF-.E)?)-)6'6.' 2)26.(.-1& @. ;'?&)<'A).G se studia01 .n #coala postliceal1, .n $ederea
*3(.&)<=G
teorie ( <= ore@
F-.E)?)-)6'6.' 2)26.(.-1& @. ;'?&)<'A).
U*)6=A) @. U*)6=A) @.
<1(4.6.*A <1(4.6.*A
= =
C1(4.6.*A. C1(4.6.*A.
)*@)%)@3'-. )*@)%)@3'-.
C1*A)*363&) C1*A)*363&)
F-.E)?)-)6'6.'
2)26.(.-1& @.
;'?&)<'A).
1. &escrie structura
categoriilor de instala,ii
fle/i+ile
Categorii de instala,ii fle/i+ile?
8 celule fle/i+ile de prelucrare:CFP;@
sisteme fle/i+ile de prelucrare:SFP;
Tipuri de fle/i+ilitate?
8 .n utili0are@
de adaptare
2" 2nali0ea01 scema
de principiu a unei
structuri de transformare
Func,iile structurilor transfotmatoare?
regla-e,comut1ri programe,selec,ie S&98uri,scim+1ri
itinerarii de fa+rica,ie,su+stituire elemente
a$ariate,sincroni0area ritmului de lucru .n unit1,ile de
lucru,de0$oltareaEreducerea sistemului
Structuri #i func,ii specifice sistemelor fle/i+ile?
8 de diri-are@
8 efectorii@
8 informa,ionale

#"%/plic1 principiile
planific1rii tenologice
.n sistemele fle/i+ile de
fa+rica,ie
Flu/uri de intrare ? 8ale materialelor
8 al energiei
8 al informa,iei
Flu/uri de ie#ire? 8 al produselor
8 al re+uturilor
8 al pierderilor
)i$elele planific1rii tenologice a SFF?
8 de selectare a posturilor de transformare
8 de selectare a sculelor
8 de selectare a dispo0iti$elor de transport
"odulul A F-.E)?)-)6'6.' 2)26.(.-1& @. ;'?&)<'A). B ofer1 ele$ilor oportunitatea de a8#i forma
competen,e tenice pri$ind cunoasterea tipurilr de instala,ii fle/i+ile,a func,iilor acestora #i planificarea
tenologic1 .n sistemle fle/i+ile de fa+rica,ie
eficient1;@
na,ionale;.
autoe$aluarea #.a.
MODULUL 1#9 DISPOZITIVE DE FIFARE PE MUCN
"odulul ND)241B)6)%. @. ;)E'&. 4. MUCNG se studia01 .n #coala postliceal1, .n $ederea
*3(.&)<=G
teorie ( <= ore@
D)241B)6)%. @. ;)E'&. 4. MUCN
U*)6=A) @. U*)6=A) @.
<1(4.6.*A= <1(4.6.*A=
C1(4.6.*A. C1(4.6.*A.
)*@)%)@3'-. )*@)%)@3'-.
C1*A)*363&) C1*A)*363&)
D)241B)6)%. @.
;)E'&. 4. MUCN
1. Caracteri0ea01
dispo0iti$e de
fi/are pe ma#ini
unelte cu comand1
numeric1
&ispo0iti$e de fi/are?
8 dup1 modul de ac,ionare
8 dup1 preluarea gradelor de li+ertate
8 dup1 construc,ie
3eguli de +a0are #i control? coresponden,a dintre
elementele de centrare #i cele de control dimensional
2" "ontea01
dispo0iti$e pentru
fi/area pieselor pe
ma#ini unelte cu
comand1 numeric1
Preg1tirea dispo0iti$elor: $erificare a+ateri de form1
Prinderea dispo0iti$elor de fi/are?
8 rigidi0are, pentru pre$enirea $i+ra,iilor
8 asigurarea siguran,ei .n func,ionare
8 reali0area orient1rii corespun01toare a piesei

"odulul ND)241B)6)%. @. ;)E'&. 4. MUCNG ofer1 ele$ilor oportunitatea de a8#i forma competen,e
tenice .n leg1tur1 cu pregatirea #i utili0area corect1 a dispo0iti$elor de fi/are pe "4C)
eficient1;@
na,ionale;.
autoe$aluarea #.a.
MODULUL 149 ERORI DE MSURARE I PRELUCRARE
"odulul NE&1&) @. (=23&'&. 7) 4&.-3<&'&.G se studia01 .n #coala postliceal1, .n $ederea
*3(.&)<=G
"odulul are alocate un num1r de =>> de ore E an, din care?
teorie ( <= ore@
practic1 comasat1 ( GD ore : > s1pt1m6ni;
Se recomand1 ca orele de practic1 comasat1 se se efectue0e .n semestrul I
E&1&) @. (=23&'&. 7) 4&.-3<&'&.
U*)6=A) @. U*)6=A) @.
<1(4.6.*A= <1(4.6.*A=
C1(4.6.*A. C1(4.6.*A.
)*@)%)@3'-. )*@)%)@3'-.
C1*A)*363&) C1*A)*363&)
E&1&) @. (=23&'&.
7) 4&.-3<&'&.
1. Identific1 erorile
de prelucrare #i
m1surare
Factori care influen,ea01 erorile?
e/terni, interni
Tipuri de erori ? de prelucrare, de
m1surare
2" 9erific1 pentru
piesele e/ecutate
calitatea
suprafe,elor
Parametri caracteristici ? planeitate,
rectilinitate, ra0e de cur+ur1, paralelism,
rugo0itate
"etode ? mecanice, optice, electronice
#" 2plic1 m1suri de
inl1turare a erorilor
Cau0e care conduc la apari,ia erorilor ?
sistemul pies18dispo0iti$e8operator8
ma#in1 unealt1 cu comand1 numeric1
&eficien,e de eroare ? operator, mi-loace
de m1surare , semifa+ricat
"odulul NE&1&) @. (=23&'&. 7) 4&.-3<&'&.G ofer1 ele$ilor oportunitatea de a8#i forma
competen,e tenice .n leg1tur1 cu identificarea erorilor de m1surare #i prelucrare #i aplicaea m1surilor de
.nl1turare a acestora.
eficient1;@
na,ionale;.
autoe$aluarea #.a.

CRR Nivel 3 Avansat Tehnician Operator Masini Cu Comanda Numerica

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CRR Nivel 3 Avansat Tehnician Operator Masini Cu Comanda Numerica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAIEI, CERCETRII I TINERETULUI

CENTRUL NAIONAL PENTRU DEZVOLTAREA NVMNTULUI

S-ar putea să vă placă și