Ipt Repere Metodologice Domeniul Mecanica 2022 2023

CENTRUL NAȚIONAL DE POLITICI
ȘI EVALUARE ÎN EDUCAȚIE
2022-2023
ÎNVĂȚĂMÂNT PROFESIONAL ȘI TEHNIC
REPERE
METODOLOGICE MECANICĂ
PENTRU CLASA a X-a
EXEMPLE ACTIVITĂȚI DE PREDARE-ÎNVĂȚARE-EVALUARE
EXEMPLUL NR. 1.
ACTIVITATE DE ÎNVĂȚARE
 Anul de studiu – clasa a X-a
 Domeniul de pregătire profesională: MECANICĂ
 Modulul I: MĂSURĂRI TEHNICE
Tema: Componentele procesului de măsurare: mijloace de măsurare; metode de
măsurare; alegerea metodelor şi mijloacelor de măsurare
Tip de activitate: de laborator tehnologic

Rezultate ale învățării vizate:
Cunoștințe Abilități Atitudini
4.1.1. Noţiuni 4.2.3. Selectarea metodelor 4.3.1. Respectarea
fundamentale din teoria şi a mijloacelor de măsurare normelor ergonomice la
măsurătorilor (mărimi şi control în funcţie de locul de muncă
fizice, mijloace de măsurare mărimea de măsurat şi de 4.3.2. Respectarea
şi control, metode de domeniul ei de variaţie procedurilor de lucru
măsurare) 4.2.22. Utilizarea corectă a 4.3.3. Colaborarea cu
vocabularului comun şi a membrii echipei de lucru, în
celui de specialitate scopul îndeplinirii sarcinilor
de la locul de muncă
4.3.4. Asumarea iniţiativei
în rezolvarea unor probleme
4.3.5. Asumarea, în cadrul
echipei de la locul de
muncă, a responsabilităţii
pentru sarcina de lucru
primită
Activitate de învățare realizată prin metoda “analizatorul grafic”

Scurtă descriere a metodei:
Metoda propusă la această temă introductivă permite:
- introducerea tinerilor în universul bogat al “măsurărilor” aplicate în domenii diverse;
- recapitularea şi fixarea noţiunilor învăţate despre mărimi fizice şi unităţi de măsură;
- prin schema grafică concepută se doreşte conştientizarea elevilor deoarece la fiecare
măsurare trebuie să identificăm corect mărimea măsurată şi unitatea ei de măsură, să alegem
mijlocul de măsurare potrivit, să aplicăm corect metoda de măsurare;
- identificarea corectă a unor mijloace de măsurare adecvate exerciţiului de măsurare propus.
Avantajele oferite de această metodă constau în faptul că, organizează într-o formă
grafică noţiunile despre “componentele procesului de măsurare”. Potrivit schemei grafice
propusă, elevii vor fi obişnuiţi să gândească practic în acest mod:
1
- Ce măsor ? Cu ce măsor ? Cum măsor ? -
Mod de organizare a activității/a clasei: pe grupe de 4-5 elevi
Resurse materiale:
 Măsurări tehnice - manual clasa a X-a, Filiera Tehnologică - Tehnic/Mecanică
 Fişe de lucru:
Fișa de lucru nr. 1 - Componentele procesului de măsurare a mărimii numită LUNGIME
Fișa de lucru nr. 2 - Componentele procesului de măsurare a mărimii numită PRESIUNE
2
Fișa de lucru nr. 3 - Componentele procesului de măsurare a mărimii numită MASĂ
Fișa de lucru nr. 4 - Componentele procesului de măsurare a mărimii numită

TEMPERATURĂ
3
 mijloace de măsurare diverse puse la dispoziţia elevilor pe masa din laborator:
Durată: 50 minute
Modalitatea de aplicare a metodei pentru conținutul ales:
- Etape de lucru:
o Organizarea clasei (5 min.)
- Se formează grupele de elevi;
- Se distribuie materialele de lucru fiecărei echipe (fişele de lucru 1-4, planşe format
A0, carioca, mijloace de măsurare diverse);
4
- Se arată elevilor mijloacele de măsurare existente pe masa din laborator, dintre
care ei vor selecta instrumentele cu care vor lucra.
o Prezentarea scenariului didactic (5 min.) - Se prezintă elevilor:
- tema activităţii;
- sarcinile de lucru ale fiecărei ehipe: alegerea a două mijloace de măsurare potrivite
măsurării acelei mărimi dintre mijloacele existente în laborator, găsirea aplicaţiilor
(domeniul, locul) în care sunt folosite, trasarea şi completarea “analizatorului grafic” pe
planşa A0, desemnarea unui raportor, participarea la evaluare);
- etapele lecţiei şi timpul alocat.
o Rezolvarea sarcinilor (20 min.) - Se lucrează în 4 echipe pentru cele 4 mărimi măsurate.
Fiecare echipă va completa pe planşe “graficul” fiecărei măsurări a lungimii, a
presiunii, a masei, a temperaturii după ce: va analiza componentele procesului de
măsurare, va alege mijloacele de măsurare potrivite aplicaţiei.
o Raportare activităţi pe echipe (10 min.)
- Se afişează pe flipchart (tablă) planşele realizate de fiecare echipă;
- Fiecare echipă va desemna un reprezentant care să prezinte lucrarea realizată;
o Evaluare - Concluzii (10 min.)
- Inter-echipe, elevii vor face observaţii şi aprecieri privind activitatea colegilor.
- Se discută sugestiile propuse şi se trag concluziile finale sub coordonarea cadrului
didactic.
Exemple de completare a fișelor de lucru:

 Exemplu “Măsurarea lungimii cu ruleta”
5
 Exemplu “Măsurarea presiunii cu manometrul analog”
 Exemplu “Măsurarea masei cu balanţa tehnică”
6
 Exemplu “Măsurarea temperaturii cu termometrul”
EXEMPLUL NR. 2.
Tema: Măsurarea şi controlul unghiurilor

Tip de activitate: laborator tehnologic
Rezultate ale învățării vizate

4.1.2. Mijloace de 4.2.2. Efectuarea transformărilor 4.3.1. Respectarea normelor
măsurare şi control de unităţi de măsură ergonomice la locul de
utilizate pentru 4.2.3. Selectarea mijloacelor şi muncă
realizarea pieselor metodelor de măsurare şi control în 4.3.2. Respectarea
conform funcţie de mărimea de măsurat şi de procedurilor de lucru
documentaţiei domeniul ei de variaţie 4.3.3. Colaborarea cu
tehnice (principii de 4.2.3. Selectarea mijloacelor de membrii echipei de lucru, în
funcţionare, măsurare şi control specifice pentru scopul îndeplinirii sarcinilor
caracteristici fiecare dintre mărimile tehnice 4.3.4. Asumarea inițiativei
tehnice) - Măsurarea măsurate în rezolvarea unor probleme
şi controlul
7
dimensiunilor 4.2.7. Utilizarea mijloacelor de 4.3.5. Asumarea, în cadrul
unghiurilor măsurare şi control pentru unghiuri echipei de la locul de
4.2.22. Utilizarea corectă a muncă, a responsabilităţii
vocabularului comun şi a celui de pentru sarcina de lucru
specialitate primită
Activitate realizată prin metoda: Știu/vreau să știu/am învățat

În grupuri mici sau cu întreaga clasă, elevii își aduc aminte ceea ce știu deja despre o anumită
temă și apoi formulează întrebări care se vor nota într-un tabel cu rubricile:
Știu/Cred că știu Vreau să ştiu Am învăţat
Profesorul prezintă modul de lucru, ajută elevii să formuleze şi să grupeze informaţiile pentru
completarea tabelului. De asemenea, îndrumă elevii pentru a descoperi noile cunoştinţe.
Utilizând acest organizator grafic, elevii construiesc înţelesuri pornind de la ce au învăţat,
compară noile cunoştinţe cu ceea ce ştiau deja şi sunt capabili să-şi clarifice ideile. Prin această
metodă interactivă elevii realizează conexiuni între ceea ce ştiu; se stimulează interesul
elevilor pentru găsirea răspunsului în lecţie; elevii decid ce au învăţat.
Mod de organizare a activității/a clasei: activitate frontală, activitate pe grupe

Resurse materiale: diverse piese, mijloace pentru măsurarea unghiurilor, fișe de documentare
Durată: 25 minute
Etape de lucru:
o Organizarea clasei în 4 grupe;
o Profesorul anunţă tema „Măsurarea şi controlul unghiurilor” şi prezintă tabelul:
o Se solicită elevilor să facă o listă cu ce ştiu despre tema ce urmează a fi discutată;

o Împreună cu profesorul, elevii vor stabili ce ar trebui să fie notat în tabel în coloana
„Ştiu”, apoi se completează prima coloană, atât pe fişe cât şi pe tablă;
o Se solicită elevilor să formuleze întrebări referitoare la ceea ce ar dori să ştie despre
tema dată, apoi se completează coloana „Vreau să ştiu”;
o După lectura fişei de documentare, se revine asupra întrebărilor pe care le-au formulat
elevii în etapa anterioară şi pe care le-au trecut în a doua coloană. Se reia fiecare
întrebare şi se notează răspunsurile aflate în timpul predării noului conţinut în coloana
a treia „Am învăţat”.
FIȘĂ DE DOCUMENTARE
MĂSURAREA UNGHIURILOR
Unghiurile sunt mărimi asociate (suplimentare).

Dimensiunea unghiulară se referă la: unghiul plan (unghiul cuprins între două drepte
concurente), unghiul solid (unghiul unui con), înclinarea unei drepte sau a unui plan, conicitate.
8
Unitatea de măsură pentru unghiul plan în SI este radianul (rad), iar pentru unghiul solid este
steradianul (sr).In măsuratorile practice
unghiurile se măsoară în grade sexagesimale.
Relaţia de transformare este : 10 = π/180 rad.
Metode şi mijloace de măsurare:
- metoda măsurării cu măsuri etalon (măsurare cu

cale unghiulare, cu echere, cu şabloane)
- metoda trigonometrică (valoarea rezultă prin
calcul, folosind funcţiile trigonometrice
- metoda goniometrică (măsurarea directă a
unghiului, folosind raportoare, cap divizor, sau
microscopul universal), la care unghiul este
determinat direct în grade, minute şi secunde.
Calele unghiulare sunt măsuri terminale pentru
unghiuri. Ele au formă de plăci prismatice, se
construiesc din oţel tratat şi se livrează sub formă de seturi. Pentru măsurare, se foloseşte o
cală sau „blocuri de cale”, formate prin aderare. Controlul cu ajutorul calelor unghiulare se
face prin metoda fantei de lumină.
Trusa de cale unghiulare Bloc de cale

Echerele sunt mijloace de măsurare cu valoare fixă, utilizate pentru verificare şi trasare de
unghiuri.
Valoarea unghiurilor active este de regulă, de 90˚, dar se construiesc şi echere pentru unghiuri
de 30˚, 45˚ sau 120˚.
După forma constructivă pot fi:

- echere simple (a),
- echere cu talpă(b),
- echere profilate (c),
- echere lamă (e)
- echere pentru suprafeţe (d).
Verificarea echerelor se face prin: metoda fantei de lumină, metoda calibrelor lamelare sau
metoda comparării cu un echer etalon.
9
Raportoarele sunt instrumente prevăzute cu suprafeţe de măsurare plane pentru măsurarea
unghiului dintre două suprafeţe plane. Diviziunile raportoarelor mecanice sunt marcate din 10’
în 10’, iar la raportoarele optice sunt marcate din 5’ în 5’.
Tipuri de raportoare:
 raportorul mecanic simplu;
 raportorul mecanic cu vernier;
 raportorul optic ;
 raportorul digital.
Raportorul mecanic cu vernier este un instrument de măsurat unghiuri prevăzut cu vernier
circular cu diviziunea cu valoarea de 5 minute şi cu domeniul de măsurare de la 0 la 360 grade.
Părţi componente:
1. corp;
2. disc;
3. disc mobil;
4. riglă mobilă;
5. buton de blocare a riglei 4;
6. buton de blocare a discului 3
Pentru măsurare se poziţionează talpa corpului 1 pe una din laturile unghiului, apoi se
aduce rigla mobilă peste cea de-a doua latură a unghiului,până când printre rigle şi suprafeţele
piesei nu mai există fantă de lumină. Rigla se blochează cu butonului 5. Discul mobil 3 care s-
a rotit împreună cu rigla mobilă, se blochează şi el cu butonul de blocare 6. După îndepărtarea
raportorului se fac citirile.
Citirea raportorului:
Pe discul mobil se află un reper 0 care se roteşte odată cu discul şi care ne ajută să citim
diviziunile în grade sexagesimale de pe discul 2. De asemenea, pe discul mobil există o plăcuţă
cu vernier divizată şi ea tot circular, valoarea diviziunii vernierului, fiind de 5’. Astfel pentru
citirea completă la numărul de grade citite pe discul fix
2, se adaugă numărul de minute citite pe vernier
(principiul este asemănător cu cel al şublerului).
Exemplu de fișă completată la finalul activității:

 unghiurile sunt o Relaţia de  Relaţia de transformare:
mărimi transformare 10 = π/180 rad
suplimentare între grad şi
radian Mijloace de măsurare:
 unghiul plan -
unghiul cuprins
10
între două drepte •măsuri unghiulare:cale unghiulare, echere,
concurente o Alte mijloace şabloane, caliber, conuri
 unitatea de de măsurare şi •instrumente şi aparate pentru măsurarea
măsură pentru control pentru directă a unghiului: raportoare, nivele,
unghiul este unghiuri microscoape etc.
gradul sau •instrumente şi aparate pentru măsurarea
radianul indirectă a unghiurilor prin metode
 unghiurile se pot trigonometrice: rigla de sinus, rigla de
o Cum se
măsura cu tangentă
măsoară
raportorul sau se
unghiurile?
pot determina prin Măsurarea unghiurilor folosind :
(metode de
formule •calele unghiulare (individuale sau formând
măsurare a
trigonometrice blocuri de cale)
unghiurilor)
•raportorul mecanic (utilizarea şi citirea
raportorului)
Referințe web/bibliografie:
Tănăsescu, M. şi colectiv de autori – „Măsurări tehnice”, manual pentru clasa a X-a, Editura
Aramis, Bucureşti, 2005
Lichiardopol, G şi colectiv de autori – „Măsurări tehnice”, manual pentru clasa a IX-a, Editura
CD Press, Bucureşti, 2011
Popescu, A. – „Manual pentru cultură de specialitate”, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 2004
Ciocirlea – Vasilescu A., colectiv de autori – „Tehnici de măsurare în domeniu”, Manual pentru
clasa a XI-a Ruta directă/ XII-a Ruta progresivă, Editura CD Press, Bucureşti, 2007
https://www.manuale.edu.ro/
EXEMPLUL NR. 3.
Tema: Măsurarea și controlul dimensiunilor liniare


4.1.2. Mijloace de 4.2.6. Selectarea 4.3.1. Respectarea normelor
măsurare și control mijloacelor de masurare și ergonomice la locul de muncă
utilizate pentru control specifice pentru 4.3.3. Colaborarea cu membrii
realizarea pieselor fiecare din mărimile tehnice echipei de lucru în scopul
conform măsurate îndeplinirii sarcinilor de la locul de
documentației tehnice muncă
(principii de
11
funcționare și 4.2.7. Utilizarea mijloacelor 4.3.4. Asumarea inițiativei în
caracteristici tehnice): de măsurare și control rezolvarea unor probleme
- Mijloace de măsurare pentru lungimi 4.3.5. Asumarea în cadrul echipei
și control pentru 4.2.22. Utilizarea corectă a de la locul de muncă a
lungimi; vocabularului comun și a responsabilității pentru sarcina de
celui de specialitate lucru primită
4.3.6. Respectarea normelor de
securitate la locul de muncă,
precum și normelor de prevenire și
stingere a incendiilor
4.3.7. Purtarea permanentă și cu
responsabilitate a echipamentului
de protecție în scopul prevenirii
accidentelor de muncă și a bolilor
prefesionale
Activitate realizată prin metoda ”Ce știu? / Ce vreau să știu? / Ce am învătat?”
Scurtă descriere a metodei: Prin această metodă interactivă conţinutul ce va fi studiat este
relaţionat de cunoştinţele anterioare şi de nevoile de învăţare ale elevilor.
Astfel elevii realizează conexiuni între ceea ce știu, fiind stimulați să găsească răspunsuri și în
final decid ce au învățat.
Valoarea acestui model de structurare a lecţiei constă, în următoarele:
• Permite emergenţa cunoştinţelor şi experienţelor anterioare, care vor servi drept bază pentru
noile învăţări şi care facilitează identificarea erorilor şi a lacunelor.
• Elevii conştientizează valoarea propriilor cunoştinţe şi ale celorlalţi, sesizează diversitatea
opiniilor şi faptul că informaţiile/ideile se schimbă permanent.
• Cunoştinţele noi sunt corelate cu cele anterioare şi cu expectanţele elevilor exprimate prin
întrebări.
• Accentul nu se pune pe produsele învăţării, ci pe procesul gândirii, pe operaţiile prin care se
obţin respectivele produse.
• Elevii exprimă informaţiile şi ideile noi în limbaj propriu şi le dau o semnificaţie într-un
context personal.
• Elevii conştientizează dificultăţile pe care le au în învăţare şi caută soluţii pentru a le depăşi.
Acest model este divizat în cinci etape, evidenţiindu-se clar situaţia de plecare, aspectele pe
care doresc să le cunoască elevii în timpul activităţii şi ceea ce au dobândit prin procesul de
învăţare.
1. Ce știu despre subiect?
2. Ce vreau să știu?
3. Începutul învățării noilor conținuturi
4. Ce am învățat?
5. Ce altceva aș dori să aflu despre subiect
Mod de organizare a activității/a clasei:
- Elevii vor fi împărțiți în grupe de 5-6 elevi.
12
Resurse materiale:
• set de piese numerotate;
• şublere cu precizia de măsurare de; 0.1 mm ; 0,02 mm; 0,05 mm, şubler digital;
• micrometre;
• fișa de documentare;
• fișe de lucru.
Durată: 45 minute
Modalitatea de aplicarea metodei pentru conținutul ales:
- Fiecare grupă va primi o fișă în care vor nota ce știu, ce doresc să știe despre dimensiunile
liniare și modul de măsurare a acestora;
- La finalul lecției, elevii vor nota în fișa de lucru ce au învățat.
- Etape de lucru:
1. Prima etapă, centrată pe întrebarea Ce ştiu despre subiect?, se suprapune momentului
relativ formal de actualizare a cunoştinţelor anterioare.
Exemplu:
• Comunicarea sarcinii de lucru: Scrieţi, timp de 3 minute, ideile pe care le aveţi despre
dimensiunile liniare și modul de măsurare a acestora.
• Activitate pe grupe.
• Activitate frontală pentru completarea rubricii ”Ştiu”: Elevii vor scrie în rubrica ”Ştiu” câte
o idee propusă de fiecare elev din grupă ca și răspuns la întrebarea ”Ce ştiţi dimensiunile liniare
și modul de măsurare a acestora?”. Fiecare grupă va propune un set de idei, care reflectă
cunoștințele anterioare ale elevilor despre subiect.
După notarea în tabel a cunoştinţelor despre subiect, se trage o linie orizontală şi se face o
categorisire a acestora în funcție de relevanța acestora, respectiv măsura în care răspund
obiectivelor temei, după care se completeaza prima coloană a tabelului atât pe fișe, cât și pe
tablă.
1. Știu 2. Vreau să știu 3. Am învățat

Ce este o dimensiune liniară.
Unitatea de măsură pentru
dimensiuni liniare.
Mijloace uzuale pentru măsurat
lungimi.
2. La etapa a doua, centrată pe aspectul Ce vreau să ştiu?, elevii formulează întrebări

referitoare la ceea ce ar dori să ştie despre subiectul abordat.
Exemplu:
• Activitate pe grupe: Scrieţi ce anume vreţi să ştiţi despre dimensiunile liniare și modul de
măsurare a acestora, cunoştinţele asupra cărora aveţi îndoieli sau pe care doriţi să le
concretizaţi.
• Activitate frontală: Profesorul solicită grupele de elevi să formuleze întrebări despre ce ar
dori să ştie legat de tema propusă, ajută la formularea întrebărilor despre lucrurile de care nu
13
sunt siguri sau lucrurile despre care ar vrea să cunoască ceva nou și va nota în rubrica ”Vreau
să ştiu” câte o întrebare de la fiecare grupă.
Întrebările vor fi selectate în funcție de măsura în care răspund obiectivelor temei și vor fi
notate în coloana din mijloc a tabelului, atât la tablă, cât şi pe fişe.
Ce este o Multiplii și submultiplii metrului.

dimensiune liniară. Care sunt mijloacele de măsurare a
Unitatea de măsură dimensiunilor liniare?
pentru dimensiuni Șublerul – elemente componente,
liniare. Cum aleg mijloacele de măsurare în funcție de
Mijloace uzuale precizie?
pentru măsurat Cum folosesc instrumentele de măsură a
lungimi. dimensiunilor liniare?
3. Etapa a treia – începutul învăţării – cuprinde confruntarea elevilor cu noile cunoştinţe

propuse, căutarea răspunsurilor la întrebările listate, înţelegerea informaţiei prin prisma
cunoştinţelor anterioare şi construirea unor sensuri noi, sub indrumarea cadrului didactic cu
ajutorul unei fișe de documentare.
Exemplu:
• Profesorul va explica fiecare noțiune din fișa de documentare, va prezenta tipurile de șublere
și micrometre, va demonstra elevilor tehnica măsurării cu șublerul și micrometrul și va arăta
modul de citire a dimensiunilor de pe instrumentele de măsură;
• Activitate pe grupe:
- Folosind fișa de documentare, elevii vor căuta răspunsurile la întrebările din rubrica ”Vreau
să ştiu”.
- Câte un reprezentant din fiecare grupă va prezenta noțiunile trecute în coloana 3: ”Am
învățat” și se vor nota atât în fișe căt și pe tablă, sub îndrumarea cadrului didactic.
4. Etapa a patra, centrată pe aserţiunea ”Am învăţat”, presupune o monitorizare şi

conştientizare a cunoştinţelor noi, o comparare cu cele anterioare şi cu expectanţele elevilor
exprimate în rubrica ”Vreau să ştiu”.
- Etapa se structurează în jurul întrebărilor:
- Care sunt cunoştinţele noi dobândite?
- Cum răspund acestea întrebărilor iniţiale?
- Există întrebări fără răspuns?
- Cum am putea găsi răspunsurile?
- Există răspunsuri pentru care nu am formulat întrebări?
- Ce altceva aş dori să aflu despre subiect?
Exemplu de completare a fișei la finalul activității:
• Activitate frontală: Vom citi pe rând întrebările din rubrica ”Vreau să ştiu” şi vom răspunde
la ele. Voi scrie răspunsurile în rubrica ”Am învăţat”.
14
Unitatea de măsură pentru Ce este o dimensiune liniară.
dimensiuni liniare, multipli și Unitatea de măsură pentru
Ce este o submultipli dimensiuni liniare, multipli și
dimensiune
Care sunt mijloacele de submultipli.
liniară.
măsurare a dimensiunilor Mijloacele de măsurare a
Unitatea de liniare? dimensiunilor liniare
măsură pentru
Șublerul – elemente Șublerul – elemente componente,
dimensiuni liniare.
componente, clasificare, tehnica măsurării cu
Mijloace uzuale
Cum aleg mijloacele de şublerul;
pentru măsurat
măsurare în funcție de precizie? Micrometrul – elemente
lungimi.
Cum folosesc instrumentele de componente, clasificare, tehnica
măsură a dimensiunilor liniare? măsurării cu micrometrul.
5. Etapa a cincea axată pe întrebarea Ce altceva aş dori să aflu despre subiect?, implică o
extindere a învăţării centrată pe întrebările care nu au avut răspuns în fișa de documentare sau
pe altele noi.
Dacă rămân întrebări la care nu s-a găsit un răspuns, se poate discuta cu elevii pe acea temă
(în ora respectivă, în funcţia de timpul de care dispune cadrul didactic) sau rămân ca punct de
plecare pentru alte activităţi.
În încheierea lecţiei, pentru a se realiza un scurt feedback, profesorul solicită elevilor să
revină la schema S/V/A pentru a decide ce au ştiut la începutul lecţiei, ce au vrut să înveţe pe
parcursul ei şi ce au învăţat din lecţie.
Pentru fixarea cunoștințelor, elevii vor primi o a doua fișă de lucru și eventual temă pentru
acasă.
FIȘĂ DE DOCUMENTARE:
MIJLOACE DE MĂSURARE PENTRU LUNGIMI
1. DEFINITIE : Lungimea este o mărime fizică fundamentală ce reprezintă “lungimea drumului

parcurs de lumină, în vid, în timpul de 1/ 299 792 458 secunde”.
2. UNITĂŢI DE MĂSURĂ: unitatea de măsură fundamentală, din SI, este metrul (m). Multiplii
şi submultiplii metrului se formează cu ajutorul prefixelor cu factor de multiplicare 10 n ,
astfel:
1dm  101 m;
1cm  102 m;
1dam  10m;
1hm  102 m;
1mm  103 m;
1km  103 m 1 m  106 m;

1nm  109 m;
1 pm  1012 m.
Unităţile de măsură tolerate:
1 in (inch) = 0,0254m = 2,54 cm = 25,4 mm;
1 mlm (mila marină) = 1854 m;
15
1 p (punct tipografic) = 0,376065 103 m;
1 cic (cicero) = 12 p;
1 cv (cuadrat) = 4 cic =48 p.
3. CLASIFICAREA MIJLOACELOR DE MĂSURĂ PENTRU LUNGIMI
Ruletă
Măsuri de lungimi cu repere Riglă metalică
Fir de măsurat
Cală plan-paralelă
Măsuri de lungimi terminale Leră
Calibru
MĂSURI
Miră
Panglică topografică
Panglică de măsurat pentru croitorie
Măsuri de lungimi mixte
şi cizmărie
Ruletă de măsurat cu lest
Metru articulat
Şubler
Micrometru
INSTRUMENTE
Comparator cu cadran
Compas de măsurat
Aparate de măsurat ecartamentul căii ferate
Optimetru
APARATE
Opticator
Microscop de măsurat lungimi
Maşină de măsurat lungimea ţesăturilor
MAŞINI ŞI
Maşină universală de măsurat
INSTALAŢII
Interferometru cu laser
4. ŞUBLERUL: este cel mai utilizat mijloc de măsurat lungimi şi este format dintr-o riglă cu
scară gradată în mm şi dintr-un cursor cu vernier.
4.1. Clasificarea şublerelor:

după precizie:
o cu precizie de 0,1 mm: la care există 10 diviziuni pe vernier;
16
o cu precizie de 0,05 : cu 20 de diviziuni pe vernier;
o cu precizie de 0,02 (cea mai mare precizie) : cu 50 de diviziuni pe vernier.
după limita superioară de măsurare:
o limita superioară de măsurare, notată cu „L”, poate fi:
o L= 150; 200; 300; 500; 800; 1 000; 1 500; 2 000 mm.
după destinaţie:
o şublere de exterior şi interior: folosite pentru măsurarea dimensiunilor interioare şi
exterioare, care pot fi prevăzute şi cu tijă pentru adâncime.
o şublere pentru adâncime: utilizate numai pentru măsurarea adâncimilor. La aceste
şublere rigla culisează într-un suport - traversă , care poartă vernierul, suprafaţa de
sprijin fiind lama. Măsurarea se face aşezând şublerul pe suprafaţa frontală a găurii ce
se măsoară.
o şublere pentru trasaj: cursorul este prevăzut cu un cioc ascuţit pentru trasaj
o şublere pentru roţi dinţate: are două rigle perpendiculare şi două cursoare cu 2 verniere.
4.2.Caracterizarea şublerelor: în figurile de mai jos, pot fi identificate tipurile de şublere

menţionate, precum şi exemple de măsurare pentru şublere cu diverse precizii.
Şublerul de exterior, interior şi adâncimi Părţi componente:

1, 2 – ciocuri;
7 3- tija de adâncime;
4 – rigla gradată;
5 – vernier;
6 – şurub de fixare (blocare);
7 – suprafeţe de măsurare.
7
7
Şubler de adâncime Şubler pentru trasaj
17
Şubler pentru roţi dinţate
Părţi componente:
1 – echer cu scară gradată;
2,3 – cursoare cu vernier;
4 – limitator de înălţime;
5 – cursoare de avans fin;
6 – şuruburi de blocare.
4 2
4.3. Măsurarea dimensiunilor liniare cu şublere de diferite precizii:

Tehnica măsurării cu şublerul:
- se introduce piesa între suprafeţele de măsurare a ciocurilor fixe şi mobile;
- se fixează cursorul pe rigla gradată cu ajutorul şurubului de blocare;
- se citeşte numărul întreg de milimetri pe rigla gradată, în dreptul reperului depăşit
de reperul zero de pe vernier;
- se adaugă zecimile sau sutimile de milimetru citite pe scara vernierului, în dreptul
primului reper de pe vernier ce se află în prelungirea unui reper de pe rigla gradată;
- se calculează valoarea mărimii măsurate în funcţie de precizia şublerului.
Precizie 0,1mm: - 10 diviziuni;

- valoare diviziune – 0,1mm.
0 1 2 3 4
Rigla
Vernier
0 5 10
Precizie 0,05mm: - 20 diviziuni

- valoare diviziune – 0,05mm
0 1 2 3 4 5
0 5 10 15 20
Precizie 0,02mm: - 50 diviziuni

- valoare diviziune – 0,02mm
18
0 1 2 3 4
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50
5. MICROMETRUL: este un mijloc de măsurat lungimi cu şurub micrometric, funcţionarea lui

bazându-se pe transformarea mişcării de rotaţie a unui şurub micrometric în mişcare de
translaţie. Pasul şurubului micrometric este de 0.5 mm, deci deplasarea liniară este tot de
0,5mm.
5.1. Clasificarea micrometrelor:
a. după precizie:
o micrometre cu precizia de 0,01 mm;
b. după limitele de măsurare: indiferent de limitele de măsurare, domeniul de măsurare
al micrometrelor este de 25 mm.
o Cu limita inferioară 0 şi cea superioară 25 mm;
o Cu limita inferioară 25 şi cea superioară 50 mm;
o Limitele cresc din 25 în 25mm, astfel că există micrometre până la 475-500 mm.
b. după destinaţie:
o micrometre de exterior;
o micrometre pentru roţi dinţate;
o micrometre pentru filete;
o micrometre pentru adâncime;
o micrometre de interior;
o micrometre pentru sârme;
o micrometre pentru ţevi;
o micrometre pentru tablă;
o micrometre cu pârghie.
5.2. Caracterizare:
Micrometrul de exterior
Părţi componente:
1 – potcoavă; 2 – braţ cilindric; 3 – nicovală; 4 – tija şurubului micrometric; 5 – tambur; 6 – dispozitiv
de fixare; 7- dispozitiv de limitare a apăsării.
Pentru măsurare se introduce piesa între suprafeţele de măsurare, apoi se realizează
contactul dintre tija şurubului micrometric şi piesă, după care rotirea continuă până se realizează
forţa de apăsare necesară măsurării. Se citeşte nr. întreg de mm, apoi jumătăţile de mm, apoi
sutimile de mm de pe tambur.
19
Micrometrul pentru roţi dinţate
Este un micrometru de exterior utilizat pentru
măsurarea elementelor constructive ale roţilor dinţate.
Elementele caracteristice ale acestui micrometru sunt
dimensiunea şi suprafeţele de măsurare sub formă de
talere.
Se utilizează pentru măsurarea cotei peste dinţi
la roţile dinţate cilindrice. Diametrul minim al talerelor
este de 25 mm, iar limitele superioare de măsurare
variază între 25 şi 100 mm (din 25 în 25 mm).
Micrometrul pentru filete Este un micrometru utilizat pentru măsurarea

diametrului mediu, diametrului interior sau exterior al
filetelor exterioare.
Se deosebesc de micrometrele obişnuite prin
utilizarea unor vârfuri de măsurare speciale care se
introduc în nişte alezaje special practicate în tija şi în
nicovala micrometrului.
Limita superioară de măsurare variază între 25
şi 200 mm, micrometrele cu limita mai mare de 25
fiind însoţite de cale de reglare.
Micrometrul de adâncime
Este un micrometru utilizat pentru măsurarea
adâncimii pragurilor şi a găurilor înfundate.
Domeniul de măsurare este de 0-25 mm, iar pentru
mărirea acestui domeniu se folosesc
prelungitoare, adică nişte tije asamblate la
şurubul micrometric, confecţionate din 25 în 25 de
mm.
Elemente componente:
1 – talpa micrometrului;
2 – braţ fixat rigid de talpă;
3 – braţ cilindric;
4 – dispozitiv de fixare.
20
Modul de folosire al micrometrului de adâncime
5.3. Citirea dimensiunilor măsurate cu micrometrul:

Tehnica măsurării cu micrometrul:
- se introduce piesa între suprafeţele de măsurare;
- se roteşte dispozitivul de limitare a forţei până piesa vine în contact cu nicovala,
respectiv tija şurubului micrometric;
- se acţionează dispozitivul de blocare a tijei şurubului micrometric;
- se citeşte numărul întreg de milimetri sau întreg plus jumătate de milimetru dat de
scările de pe bucşa gradată;
- se adaugă sutimile de milimetru citite pe scara tamburului în dreptul reperului care
coincide cu reperul longitudinal.
0 5 10 15 20 0 5 10 15 20 14,10 mm
19,75 mm 20
35
15
FIŞĂ DE LUCRU nr. 1 – Măsurarea cu şublerul şi micrometrul
21
FIŞĂ DE LUCRU nr. 2 – Măsurarea cu şublerul şi micrometrul
I. Pentru fiecare din cerinţele de mai jos scrieţi litera corespunzătoare răspunsului corect:
1. Valoarea distanţei dintre două repere consecutive, ale unei scări gradate reprezintă:
a) valoarea diviziunii;
b) domeniul de măsurare;
c) diviziune;
d) limită de măsurare.
2. Pasul şurubului micrometric, din componenţa micrometrului, este de :

a) 0,01 mm;
b) b) 1 mm;
c) c) 0,5 mm;
d) d) 0,002 mm.
3. Numărul de diviziuni de pe vernier, în cazul şublerului cu precizia de 0,02 mm este:

a) 10 diviziuni;
b) 20 diviziuni;
c) 30 diviziuni;
d) 50 diviziuni.
II. Notaţi în dreptul fiecărui enunţ litera A, dacă apreciaţi că enunţul este adevărat şi F dacă
apreciaţi că enunţul este fals.
1. Cea mai mare precizie a şublerelor este 0,05 mm .
2. Micrometrul de adâncime măsoară adâncimea găurilor înfundate şi a pragurilor.
3. Valoarea de 50 mm poate constitui limită inferioară de măsurare, la micrometre.
4. Şublerul este un mijloc de măsurat lungimi prevăzut cu şurub micrometric.
III. Stabiliţi precizia de măsurare şi citiţi valoarea dimensiunilor măsurate pentru şublerele
din figura de mai jos:
22
IV. Citiţi valoarea dimensiunilor măsurate pentru micrometrul din figura de mai jos:
35
0 5 10 15 20
25 30
25
20
Recomandări privind resurse educaționale deschise specifice temei:

https://www.slideserve.com/alda/masurarea-marimilor-geometrice
https://view.livresq.com/view/610d0613e57a25000934d454/#m%C4%83surarea_dimensiunilor
_liniare_
https://view.livresq.com/view/5f4812a3939852265cf09cad/
https://www.mdmstandard.ro/wp-content/uploads/Masurarea-cu-sublerul.pdf
1. Ciocîrlea-Vasilescu, A., ş.a., Tehnici de măsurare în domeniu. Manual pentru clasa a XI-a,
ruta directă de calificare, Editura CD Press, Bucureşti, 2007
2. Tănăsescu, M., ş.a., Măsurări tehnice. Manual pentru clasa a X-a liceu tehnologic, Editura
3. Cosma, D. I., ş.a., Electromecanică. Laborator de bazele metrologiei, Editura Economică
Preuniversitaria, Bucureşti, 2003
4. Gheorghiu, T., Tehnici de măsurare în domeniu, Auxiliar curricular pentru ciclul superior
al liceului, nivelul 3 de calificare, elaborat în cadrul Programului Phare TVET
5. Mareș, F., Ploșniță Lăcrămioara, Măsurări neelectrice și electrice, Manual pentru clasa a
IX-a domeniul Electromecanică, Editura CD Press, București, 2017
6. Cerghit I., Metode de învățământ, Editura Polirom, 2006
7. Dulamă E., Metodologie didactică – teorie și practică, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 2008
8. https://www.scritub.com/tehnica-mecanica/Mijloace-de-masurare-si-contro63663.php
9. https://dokumen.tips/documents/2masurarea-dimensiunilor-liniare-utilizand-sublerul-si-
micrometrul.html?page=1
10. https://www.cmmi.tuiasi.ro/docs/cursuri/TCD-Laboratoare.pdf
23
EXEMPLUL NR. 4.
INSTRUMENT DE EVALUARE
 Domeniul de pregătire profesională: MECANICA
Tema : Măsurarea și controlul roților dințate
Tip de activitate: probă practică pentru activitatea de laborator și/sau instruire practică
Durată: 20 minute

4.1.2. Mijloace de 4.2.2. Efectuarea transformărilor de 4.3.1. Respectarea normelor
măsurare şi control unităţi de măsură ergonomice la locul de
utilizate pentru 4.2.3. Selectarea mijloacelor şi munca
realizarea pieselor metodelor de măsurare şi control în 4.3.2. Respectarea
conform funcţie de mărimea de măsurat şi de procedurilor de lucru
documentaţiei domeniul ei de variaţie 4.3.4. Asumarea inițiativei în
tehnice (principii de 4.2.3. Selectarea mijloacelor de rezolvarea unor probleme
functionare, măsurare şi control specifice pentru 4.3.6. Respectarea normelor
caracteristici fiecare dintre mărimile tehnice de securitate la locul de
tehnice) - măsurate muncă, precum şi a normelor
Măsurarea şi 4.2.7. Utilizarea mijloacelor de de prevenire şi stingere a
controlul măsurare şi control pentru unghiuri incendiilor
dimensiunilor 4.2.22. Utilizarea corectă a 4.3.8. Respectarea normelor
unghiurilor vocabularului comun şi a celui de de protecţie a mediului şi de
specialitate colectare
4.2.23.Comunicarea /Raportarea
rezultatelor activităţii desfăşurate.
Tema probei practice

Pentru piesele date, măsuraţi cele trei unghiuri indicate şi completaţi tabelul:
24
Unghiul Valoare unghi
grade radiani
A
B
C
Sarcini de lucru
 Organizarea locului de muncă
 Selectarea mijloacelor de măsurare pentru determinarea dimensiunilor unghiulare
 Utilizarea corectă a mijloacelor de măsurare şi control pentru fiecare dintre cele 3
unghiuri indicate
 Citirea indicaţiei mijlocului de măsurare şi notarea valorii citite în tabel
 Efectuarea transformărilor de unităţi de măsură şi completarea tabelului
 Respectarea normelor de sănătate și securitate în muncă, stingere a incendiilor şi
protecţie a mediului
Grila de evaluare
Punctaj
Criterii de
Punctaj Indicatori de evaluare maxim pe
evaluare
indicator
1. Primirea şi 35 1.1. Organizarea ergonomică a locului de muncă 15
planificarea puncte
sarcinii de lucru 1.2. Selectarea mijloacelor de măsurare pentru 20
determinarea dimensiunilor unghiulare
2. Realizarea 50 2.1. Utilizarea corectă a mijloacelor de 21
sarcinii de lucru puncte măsurare şi control pentru cele 3 unghiuri
2.2. Efectuarea corectă a transformărilor de 21
unităţi de măsură pentru fiecare unghi
2.3. Respectarea normelor de sănătate și 8
securitate în muncă
3. Prezentarea 15 3.1. Descrierea activităţii desfăşurate 10
sarcinii de lucru puncte
3.2. Utilizarea vocabularului de specialitate în 5
prezentarea sarcinii de lucru
Tănăsescu, M. şi colectiv de autori – „Măsurări tehnice”, manual pentru clasa a X-a, Editura
Lichiardopol, G şi colectiv de autori – „Măsurări tehnice”, manual pentru clasa a IX-a, Editura
CD Press, Bucureşti, 2011
Popescu, A. – „Manual pentru cultură de specialitate”, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 2004
25
EXEMPLUL NR. 5.
 Anul de studiu – Clasa a - X - a
Tema : Măsurarea și controlul roților dințate
Durată: 50 minute

4.1.2. Mijloace de măsurare 4.2.7. Utilizarea 4.3.1. Respectarea normelor
și control utilizate pentru mijloacelor de măsurare și ergonomice la locul de
realizarea pieselor conform control pentru lungimi muncă
documentației tehnice unghiuri, suprafețe, mase, 4.3.2.Respectarea
(principii de funcționare și forțe, presiuni, debite, procedurilor de lucru
caracteristici tehnice): viteze, turații și accelerații,
4.3.3. Colaborarea cu
- Mijloace de măsurare și temperaturi, filete și roți
membrii echipei de lucru, în
control pentru roți dințate dințate, mărimi electrice
scopul îndeplinirii sarcinilor
(intensitatea curentului
de la locul de muncă
electric, tensiunea
electrică, rezistența 4.3.4. Asumarea inițiativei în
electrică, puterea rezolvarea unor probleme
electrică, energia electrică) 4.3.5. Asumarea, în cadrul
echipei de la locul de muncă,
a responsabilității pentru
sarcina de lucru primită
4.3.6. Respectarea normelor
de securitate la locul de
muncă, precum și normelor
de prevenire și stingere a
incendiilor
4.3.7. Purtarea permanentă
și cu responsabilitate a
echipamentului de protecție
în scopul prevenirii
accidentelor de muncă și a
bolilor profesionale
de protecție a mediului și de
colectare selectivă a
deșeurilor
Tip instrument de evaluare: test

Evaluarea se face cu ajutorul unui test/chestionar online care se regăsește în următorul link:
https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSew1Dc2_Idguu9ECp_InJu-G-
TNeyQzGhxoWYgM9e3oO8ETsg/viewform?usp=pp_url
26
Mod de organizare a activității/clasei:
- 5 min - Pentru tema propusă, profesorul va prezenta fizic la începutul lecției,
roți dințate și scule, dispozitive, verificatoare care pot fi folosite pentru tema
lecției.
- 10 min – Profesorul oferă elevilor fișă de documentare cu informațiile
necesare, pentru tema lecției, din care elevii își vor nota noțiunile noi.
- 12 min - Se poartă discuții împreună cu elevii pe baza informațiilor
primite
- 3 min - Se urmărește un filmuleț video proiectat în clasă cu modul de
măsurare și control al roților dințate https://youtu.be/020c1ExKsDg?t=15
- 10 min - Se execută, sub îndrumarea profesorului operații de
măsurare/control pentru roțile dințate puse la dispoziție, cu ajutorul sculelor,
dispozitivelor și verificatoarelor.
- 3 min - Se oferă feedback pentru activitățile desfășurate
- 7 min - Se aplică chestionarul pe care profesorul îl are pregătit și pe care
îl distribuie prin classroom:
TNeyQzGhxoWYgM9e3oO8ETsg/viewform?usp=pp_url)
FIȘĂ DE DOCUMENTARE Măsurarea și controlul roților dințate
Controlul roților dintate presupune măsurarea unui mare număr de parametric și indici
de precizie, putându-se efectua în două moduri distincte și anume :
- controlul separat al elementelor roții dintate, denumit cotrolul parțial ;
- controlul complex al roții dințate, cu o roată de referință sau cu perechea sa.
A. SCULE, DISPOZITIVE FOLOSITE PENTRU VERIFICAREA ȘI CONTROLUL ROȚILOR

DINȚATE
1. Subler digital pentru masurarea danturii rotilor dintate frontale si elicoidale

 L1=210 mm, L2=185.5 mm, a=50.5 mm,
b=50.5 mm
 rezolutie/citire (mm/inch): 0.01 / 0.0005
 repetabilitate (mm) :0.01
 precizie (mm) : 0.03
 otel inoxidabil, calit
 ecran LCD cu citire usoara
 ciocuri din carbura, fin slefuite
 cu surub de fixare si reglaj fin pe ambele
parti
 buton pornit/oprit, initializare la zero in orice
pozitie
 unitate de masura comutabila in mm/in
27
Șublerul pentru roți dințate
 Părți componente:
1. Echer cu scară gradată;
2-3. Cursoare cu vernier;
4. Limitator de înălțime;
5-6. Cursoare de avans fin
7-8. Șuruburi de blocare
La șublerele digitale, vernierul este înlocuit cu dispozitive

numerice de afișare.
2. Micrometru de precizie de exterior pentru roți dințate
Pot fi analogice sau digitale.

 rezoluție/citire: 0.01 mm
 precizie: 0.002 mm
 pentru măsurarea diametrului angrenajelor
exterioare peste vârfuri
 tambur și manșon cu finisaj cromat mat
 palpatoare sferice interschimbabile călite pentru
diverse module de angrenaje
 suport palpatoare sferice de masurare cu
diametrul de 3,0 mm
 cadru gri cu efect „lovitura de ciocan“, lacuit, cu
placi de izolare
 roata de blocare pentru fixare rapida si de precizie
 clichet pentru presiune de masurare constantă
28
B. MĂSURAREA ROȚILOR DINȚATE
A se urmari filmuletul: https://youtu.be/020c1ExKsDg?t=15
 Abaterile individuale ale danturilor roților dințate se referă la elemente geometrice ale
danturii, luate individual, cum sunt: pasul, profilul dintelui, direcția dintelui etc.
Controlul acestora este realizat în etapa de fabricare a roților dințate sau la reglarea
mașinilor unelte de danturat și constă în verificări statice, în care se compară valorile efectiv
măsurate cu valorile similare ale unei roți dințate ideale.
1. Determinarea diametrului mediu al roții

Se poate realiza cu un micrometru de exterior special, așa cum se demonstrează în
figura de mai jos. Citirea valorii se face ca și în cazul micrometrelor obișnuite.
2. Măsurarea corzii constante a

dintelui Sdc
Indiferent de numărul de dinți z ai roții, grosimea dintelui pe un cerc situate ceva mai
sus de cercul de divizare este aceiași
pentru roțile de acelați modul, unghi
de angrenare și unghi de înclinare.
(vezi figura de mai jos) .
Această valoare poartă denumirea de
coardă constantă a dintelui Sdo, fiind
o caracteristică a roților de același
modul .
Această masură se recomandă a se
executa la roțile dințate a căror
înclinare nu permite măsurarea cotei
peste dinți.
29
3. Măsurarea cotei peste dinți
 Cota peste dinți (w) reprezintă lungimea segmentului determinat pe normala comună
la două flancuri neomogene (drept și stâng) aparținând unor dinți diferiți.
 Această normală este o tangentă la
cercul de bază.
 Metoda de control a roților dințate
prin determinarea cotei peste dinți
este utilizată la stabilirea jocului
dintre flancuri și la stabilirea
adâncimii de pătrunderea a sculei
așchietoare în procesul de prelucrare a
danturii.
 Măsurarea cotei peste dinți, pentru roți
dințate cilindrice cu dantură dreaptă, se poate realiza cu ajutorul unui micrometru cu
talere.
Chestionar aplicat:
TNeyQzGhxoWYgM9e3oO8ETsg/viewform?usp=pp_url)
30
31
32
Resurse materiale:
Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte și instrumente, machete,
materii prime și materiale, documentații tehnice, economice, juridice etc.) necesare dobândirii
rezultatelor învățării (existente în școală sau la operatorul economic)
– instrumente și scule, dispozitive, verificatoare folosite pentru măsurarea parametrilor
specifici ai mașinilor, utilajelor și instalațiilor: șubler, micrometru, cale plan paralele, calibre,
lere, cale unghiulare, echere, raportor universal, planimetru polar, calibre filetate,
micrometru de filete, microscopul universal, micrometrul optic de roți dințate, sublerul de roți
dințate;
– mijloace didactice: videoproiector, calculator, soft-uri educaționale, manual,
documentația tehnică specifică;
– planșe, machete, materiale video cu folosite pentru măsurarea parametrilor specifici
ai mașinilor, utilajelor și instalațiilor;
– seturi de piese mecanice.
Barem de corectare și notare

10p - Se acordă 10 puncte din oficiu (punctaj acordat la alegerea clasei)
5p - Pentru răspuns corect se acordă 5 puncte
10 p - Pentru răspuns corect se acordă 10 puncte
33
34
TOTAL: 100 puncte
Nota finală este calculată ca totalul punctelor realizate de fiecare elev, împărțit la 10.
 Recomandări privind resurse educaționale deschise:

 https://youtu.be/020c1ExKsDg?t=15
 https://youtu.be/NArW09DFhf8?t=155
 Referințe web/bibliografie:
 Bagiu L. – Tolerane și măsurători tehnice, Vol. 1 și 2, Universitatea
Tehnică, Timișoara, 1992
 https://www.gerotools.ro/shop/instrumente-de-masura-si-
control/micrometre/micrometre-mecanice-de-exterior-pentru-roti-
dintate/micrometru-mecanic-de-exterior-pentru-roti-dintate-25-50-mm-
din-863
 https://iteach.ro/experientedidactice/resurse-educationale-deschise-o-
posibila-grila-de-evaluare
EXEMPLUL NR. 6.

Tema: Precizia prelucrării și a asamblării pieselor: Precizia dimensională, Dimensiuni,

abateri, toleranțe

4.1.3. Precizia prelucrării şi 4.2.15. Calcularea 4.3.1. Respectarea normelor
asamblării pieselor dimensiunilor limită ale ergonomice la locul de
- noţiuni ce caracterizează piesei, calculul toleranţelor muncă
precizia dimensională: 4.2.16. Interpretarea 4.3.2. Respectarea
arbore, alezaj, dimensiune abaterilor dimensionale de procedurilor de lucru
(nominală, efectivă, limită), formă şi poziţie ale 4.3.3. Colaborarea cu
abatere, toleranţă; suprafeţelor pieselor membrii echipei de lucru, în
4.2.22. Utilizarea corectă a scopul îndeplinirii sarcinilor
vocabularului comun şi a de la locul de muncă
celui de specialitate 4.3.4. Asumarea iniţiativei în
rezolvarea unor probleme
35
4.2.23. Comunicarea/ 4.3.5. Asumarea, în cadrul
Raportarea rezultatelor echipei de la locul de muncă,
activităţii profesionale a responsabilităţii pentru
desfăşurate sarcina de lucru primită
de securitate la locul de
muncă, precum și normelor
de prevenire și stingere a
incendiilor
Activitate realizată prin metoda „Schimbă perechea” (SHARE – PAIR CIRCLES)

Metoda schimbării perechii are la bază munca elevilor în perechi astfel: se împarte clasa în
două grupe egale ca număr de participanți; se formează două cercuri concentrice, elevii fiind
față în față pe perechi. Profesorul pune o întrebare sau dă o sarcină de lucru pe perechi. Fiecare
pereche discută și apoi comunică ideile. Cercul din exterioar se rotește în sensul acelor de
ceasornic, realizându-se schimbarea partenerilor în pereche. Elevii au posibilitatea de a lucra
cu fiecare membru al clasei; fiecare se implică în activitate și își aduce contribuția la rezolvarea
sarcinii de lucru.
Etapele metodei:
1. Etapa organizării colectivului în două grupe egale.
2. Etapa prezentării și explicării problemei.
3. Etapa de lucru în perechi.
4. Etapa analizei ideilor și a elaborării concluziilor.
Avantajele metodei Share – Pair Cicles:

- este o metodă interactivă de grup, care stimulează participarea tuturor elevilor la
activitate;
- elevii au posibilitatea de a lucra cu fiecare dintre membrii colectivului;
- stimulează cooperarea în echipă, ajutorul reciproc, înțelegerea și toleranța față de opinia
celuilalt;
- este o metodă ușor de aplicat la orice vârstă și adaptabilă oricărui domeniu și obiect de
învățământ,
- dezvoltă inteligența logică-matematică (capacitatea de a analiza logic problemele, de a
realiza operații matematice și a investiga științific sarcinile, de a face deducții), inteligența
ingterpersonală ce crează oportunități în munca colectivă.

Pe grupe/În perechi (Fig. 1 Reprezentarea modului de așezare a elevilor în două cercuri
concentrice și interrelațiile dintre ei în cadrul metodei „ schimbă perechea”)
36
Fig. 1
Resurse materiale:
Fișă de documentare, Fișe de lucru, tablă, cretă, videoproiector, laptop, tabla interactivă.
Durată: 30 minute

Etape de lucru:
o Etapa organizării colectivului în două grupe egale (3 minute)
Activitatea se poate desfășura în atelierul școală/laborator, fiind spațiu mai generos pentru
aplicarea metodei „schimbă perechea”. Fiecare elev ocupă un scaun, fie în cercul din interior,
fie în cercul exterior. Profesorul poate să lase elevilor libertatea de a-și alege locul sau poate
organiza colectivul punând elevii să numere din doi în doi. Astfel, cei cu numărul 1 se vor așeza
în cercul interior cu fața la exterior, iar cei cu numărul 2 în cercul exterior cu fața către elevii
din cercul interior. Stând față în față, fiecare elev are un partener; dacă numărul de elevi este
impar, la activitate poate participa și cadrul didactic sau doi elevi pot lucra în „tandem”.
o Etapa prezentării și explicării problemei (3 minute)

Profesorul oferă cazurile pentru studiu, sarcinile de lucru și explică importanța soluționării.
Profesorul prezintă fișa de documentare pentru reactualizarea cunoștințelor și utilizarea ei în
timpul activității.
Profesorul distribuie elevilor din cercul interior fișe de documentare iar elevilor din cercul
exterior fișe de lucru (sau invers) prezentând conținuturile și sarcinile de lucru
/cerințele/itemii.
Descrierea sarcinilor din fișă și a modului de lucru: fișa conține două enunțuri, primul
enunț/item are patru cerințe cu răspuns scurt (4 răspunsuri) iar al doilea enunț/item necesită
identificarea dimensiunilor nominale, abaterilor superioară și inferioară pentru patru
cote/valori și completarea în lor tabel (4 x 3 = 12 răspunsuri); tabelul conține și calcule
matematice simple de adunare și scădere în care elevii trebuie să utilizeze relațiile matematice
pentru calculul dimensiunilor și a toleranței studiate în fișa de documentare. (4 x 3 = 12
răspunsuri). Se pot rezolva/analiza doar două cote, în funcție de câți elevi sunt în clasă, nivelul
lor de calificare (liceu, profesională), stiluri de învățare, elevi cu CES.
37
Exemplu: Fișa de documentare:
Fișa de documentare: PRECIZIA DE PRELUCRARE ȘI ASAMBLARE
Precizia dimensională. Dimensiuni, abateri, toleranțe
Calitatea asamblării este direct legată de calitatea realizării reperelor componente.

Reperele care nu corespund condiţiilor tehnice impuse în desenul de execuţie influenţează
negativ calitatea asamblării şi periclitează buna funcţionare, precum şi durata de funcţionare
a ansamblului.
Lipsa de precizie a reperelor asamblate este cauzată de:
► abateri ale organelor asamblate rezultate din erorile de prelucrare;
► abateri datorate aşezării necorespunzătoare a reperelor;
► abateri ale grupelor pieselor în mişcare.
Erorile de prelucrare ale reperelor sunt limitate de toleranţele prescrise pentru dimensiunile
suprafeţelor şi de corelaţiile dintre ele.
Erorile de poziţie ale pieselor apar ca erori ale lanţului de dimensiuni, al cărui element de
închidere va avea o eroare ce nu trebuie să depăşească toleranţele prescrise.
Abaterile datorate poziţionării necorespunzătoare a unor repere sunt considerate erori
grosolane, care sunt datorate neglijenţei sau neatenţiei.
Abaterile grupelor de repere în mişcare sunt legate atât de starea de dezechilibru a maselor în
mişcare, cât şi de apariţia vibraţiilor.
1. Abateri dimensionale, de formă şi de poziţie
Precizia prelucrării reprezintă gradul de asemănare a piesei sau a produsului realizat, faţă de
piesa sau produsul proiectat.
2. Precizia dimensională
Prin dimensiune se înţelege mărimea care exprimă valoarea numerică a unei lungimi, în
unitatea de măsură aleasă.
Cota este dimensiunea înscrisă pe desenul de execuţie.
Dimensiunile, în general, pot fi de mai multe tipuri:
1. Dimensiunea nominală notată cu N, este stabilită prin calcul şi are aceeaşi valoare pentru
arbore şi alezaj în asamblarea considerată (Fig. 1 a, b)
► Arbore - denumire convenţională a oricărei suprafeţe exterioare, chiar dacă nu este
cilindrică (la montaj, piesa cuprinsă).
► Alezaj - denumire convenţională a oricărei suprafeţe interioare a unei piese, chiar dacă nu
este cilindrică (la montaj, piesa cuprinzătoare).
Reprezentarea dimensiunilor, abaterilor şi toleranţelor (Fig.1):

a-cazul alezajelor; b-cazul arborilor
38
Fig. 1
2. Dimensiunea limită admisibilă maximă sau minimă - reprezintă dimensiunile care au rolul
de a asigura funcţionarea în condiţii bune a pieselor.
3. Dimensiunea medie este semisuma dimensiunilor limită.
4. Dimensiunea efectivă este valoarea obţinută prin prelucrare şi pusă în evidenţă prin
măsurare.
Convenţional, se folosesc următoarele notaţii:
► - litere mari pentru dimensiunile alezajelor;
► - litere mici pentru dimensiunile arborilor.
Atenție!
Pentru reprezentarea din figura 1, piesele sunt considerate bune, dacă:
dmin ˂ def ˂ dmax,
Dmin ˂ Def ˂ Dmax
În situaţia în care :
a) def < dmin sau Def > Dmax, piesa este rebut irecuperabil;
b) def > dmin sau Def < Dmin, piesa este rebut recuperabil;
c) def = dmed sau Def = Dmed, atunci precizia este optimă.
Abaterea reprezintă diferenţa algebrică dintre dimensiunea considerată (dmin, dmax, def) și
dimensiunea nominală corespunzătoare şi se notează cu A (pentru alezaje), respectiv a (pentru
arbori).
Abaterile sunt de două feluri:
1. Abatere limită (as - abatere superioară, ai - abatere inferioară) este diferenţa algebrică
dintre dimensiunile limită şi dimensiunea nominală.
Aplicând relaţiile de calcul pentru arbori în situaţia din figura 1 se obţin următoarele relaţii:
1) pentru alezaje: As= Dmax - N; Dmax= N + As;
Ai = Dmin-N; Dmax=N + Ai;
2) pentru arbori: as = dmax - N; dmax = N + As;
ai = dmin-N; dmin=N + ai.
39
2. Abatere efectivă este diferenţa algebrică dintre dimensiunea efectivă şi dimensiunea
nominală.
Aef = Def-N; Def = N + Aef;
Aef = def-N; def = N + aef;
După măsurare, putem ajunge la următoarele situaţii:
- când aef > as şi Aef < Ai, piesa este rebut recuperabil;
- când aef > ai, şi Aef > As, piesa este rebut irecuperabil.
Abaterile se reprezintă în raport cu linia zero (linie de referinţă, care reprezintă dimensiunea
nominală,N). Abaterile pot avea valori pozitive, negative sau zero.
Toleranţa este diferenţa dintre dimensiunea maximă şi dimensiunea minimă (diferenţa dintre
abaterea superioară şi abaterea inferioară). Toleranţa are totdeauna valori pozitive.
Aplicând relaţiile de calcul pentru toleranţe în situaţia din figura 1., se obţin următoarele
relaţii:
1) pentru alezaje: T = Dmax - Dmin = (N + As) - (N + Ai) = As - Ai
2) pentru arbori: t = dmax-dmin = as - ai
Câmpul de toleranță este zona cuprinsă între cele două dimensiuni limită. (Fig.2) Poziționarea
abaterilor și toleranțelor față de dimensiunea nominală (zero) se face conform reprezentărilor:
(a - cazul alezajelor; b – cazul arborilor)
Fig.2
Profesorul poate să prezinte fișa de documentare și digital, creată de exemplu cu aplicația
Canva, utilizînd laptop și videoproiector sau cu tabla interactivă (dacă sala de clasă/laborator
are în dotare) accesând linkul
40
https://www.canva.com/design/DAFIxD0ucd0/PbPP3GAYUEwcrKW9qFenYw/view?utm_conten
t=DAFIxD0ucd0&utm_campaign=designshare&utm_medium=link&utm_source=publishsharelink
41
42
Exemplu: Fișa de lucru
Fișa de lucru: PRECIZIA DE PRELUCRARE ȘI ASAMBLARE-
Precizia dimensională. Dimensiuni, abateri, toleranțe
De reținut!
𝐴𝑠
Scrierea pe desene a abaterilor dimensionale se face sub forma 𝑁𝐴𝑖 ceea ce înseamnă
că dimensiunea nominală este însoțită de cele două abateri care se scriu sus, respectiv jos,
după cum este vorba de abaterea superioară sau de abaterea inferioară. Valorile abaterilor
limită se scriu cu cifre de 0,5...0,6 ori înălțimea cifrelor dimensiunii nominale. Exemplu: 70+0,3
−0,6
În cazul în care una din abateri este nulă, aceasta se scrie prin cifra zero, fără semn, dacă cele
două abateri sunt egale, atunci abaterea se scrie o singură dată, în dreptul dimensiunii
nominale, cu semnul ±.
 Dimensiuni, abateri, toleranțe (fig. 1)
unde: Lmax (Dmax); Lmin (Dmin)
fig. 1
43
 Exemplu/Aplicație:
Pe desenul de execuție al unei piese, lungimea este 90±0,2 Se pot calcula:
- dimensiunea nominală: N = 90 mm;
- abaterile: As = +0,2 mm și Ai = - 0,2 mm;
- dimensiunile limită: Dmax = 90,2 mm și Dmin = 89,8 mm;
- toleranța prescrisă: T = Dmax – Dmin = 90,2 – 89,9 = 0,4 mm sau
T = As – Ai = 0,2 – (- 0,2) = 0,4 mm.
Pe baza fișei de documentare și a exemplelor/aplicației din fișa de lucru rezolvați

următoarele sarcini de lucru:
 Sarcina de lucru:
1. Identificați în Fig. 2 dimensiunile limită, piesa rebut, piesa corect prelucrată, piesa
recuperabilă prin prelucrări suplimentare.(E–valoarea efectivă)
a. .................
b. .................
c. .................
d. .................
Fig. 2
2. Completați în tabel dimensiunile, abaterile și toleranțele pentru cotele indicate.
Cote Dimensiune nominală Abatere Dimensiune Toleranță
superioară inferioară maximă minimă

𝟔𝟓+𝟎,𝟎𝟎𝟖
−𝟎,𝟎𝟐𝟐
𝟓𝟓+𝟎,𝟏𝟒
−𝟎,𝟎𝟓
𝟑𝟏+𝟎,𝟑
+𝟎,𝟏
𝟓𝟎−𝟎,𝟏
−𝟎,𝟐
Atenție! După finalizarea sarcinilor de lucru și analiza lor, încărcați fișa de lucru în portofoliul
electronic/ digital personal din drive-ul comun.
44
o Etapa de lucru în perechi. (20 minute)
Elevii lucrează doi câte doi pentru câteva minute, după care elevii din cercul exterior se mută
mai la dreapta pentru a schimba partenerii, realizând astfel o nouă pereche. Jocul se continuă
până când se ajunge la parteneri inițiali sau se termină sarcinile de lucru.
Perechile rezolvă câte o problemă/sarcină de lucru de pe fișa de lucru până la epuizarea
sarcinilor, iar în final se analizează toate răspunsurile și se vor face corectări și completări
necesare. Se poate da următoarea comandă după ce elevii și-au ocupat locurile în cercurile
concentrice: „Toți elevii rezolvă itemul nr. 1 din fișă, punctul a) timp de 1 minut sau cât
consideră profesorul” după care are loc schimbarea perechilor și se dă următoarea comandă:
„Toate perechile se concentreză punctul b) din fișă” și așa mai departe până se termină fișa
de lucru.
o Etapa analizei ideilor și a elaborării concluziilor (7 minute)

În acest moment clasa se regrupeză și se analizează ideile emise; se reface colectivul și se
analizează pe rând răspunsurile date. Profesorul face împreună cu elevii o schemă a concluziilor
obținute (spre exemplu o hartă conceptuală- harta minții sau cum consideră profesorul/elevii);
harta se poate realiza la tablă cu cretă sau pe tabla interactivă; harta se poate îmbogăți cu
formulele specifice fiecărie dimensiuni, abateri, toleranță.
Exemplu: Harta conceptuală/harta minții utilizând aplicația GoConqr care se poate accesa cu
linkul: https://www.goconqr.com/en-US/p/37302598
Exemplu de rezolvare a Fișei de lucru

Fișa de lucru: PRECIZIA DE PRELUCRARE ȘI ASAMBLARE-
Pe baza fișei de documentare și a exemplelor/aplicației din fișa de lucru rezolvați următoarele
sarcini de lucru:
 Sarcina de lucru:
1. Identificați în Fig. 2 dimensiunile limită, piesa rebut, piesa corect prelucrată, piesa
recuperabilă prin prelucrări suplimentare.(E–valoarea efectivă)
45
a. dimensiunile limită maximă și minimă
b. piesa rebut
c. piesa corect prelucrată
d. piesa recuperabilă prin prelucrări suplimentare
Fig.2
2. Completați în tabel dimensiunile, abaterile și toleranțele pentru cotele indicate.

Cote Dimensiune Abatere Dimensiune Toleranță
nominală
superioară inferioară maximă minimă
𝟔𝟓+𝟎,𝟎𝟖
−𝟎,𝟎𝟐𝟐
65 0,008 -0,022 65,008 64,978 0,03
𝟓𝟓+𝟎,𝟏𝟒
−𝟎,𝟎𝟓
55 0,14 -0,05 55,14 54,95 0,19
𝟑𝟏+𝟎,𝟑
+𝟎,𝟏
31 0,3 0,1 31,03 31,01 0,2
𝟓𝟎−𝟎,𝟏
−𝟎,𝟐
50 -0,1 -0,2 49,9 49,8 0,1
Pentru calculul dimensiunilor și a toleranțelor se aplică relațiile de calcul învățate și prezentate

în fișa de documentare.
1) pentru alezaje: As= Dmax - N; Dmax= N + As; Ai = Dmin-N; Dmax=N + Ai;
2) pentru arbori: as = dmax - N; dmax = N + As; ai = dmin-N; dmin=N + ai.
1) pentru alezaje: T = Dmax - Dmin = (N + As) - (N + Ai) = As - Ai
2) pentru arbori: t = dmax-dmin = as - ai

Resursele educaționale create cu ajutorul aplicațiilor Canva și GoConqr se pot distribui, spre
exemplu, și în clasa virtuală, în Classroom unde profesorii pot să-și eficientizeze timpul, să-și
organizeze cursurile și să le facă interactive și cât mai atractive.
Crearea de resurse educaționale deschise utilizând aplicația gratuită Canva se poate face
accesând https://www.canva.com/; logarea la aplicație se poate face cu contul de gmail, cu
facebook sau se poate crea cont (conform imaginilor sugestive din ataș).
46
Harta conceptuală/harta minții prezentată a fost creată cu aplicația GoConqr și are linkul de
acces: https://www.goconqr.com/en-US/p/37302598. Harta este interactivă dacă se
accesează butoanele din partea din partea stângă, sus; în partea stângă jos este butonul pentru
mărirea/micșorarea pictogramei.
Aplicația GoConqr se poate accesa gratuit cu contul de gmail, de facebook sau se poate crea
cont prin accesarea linkului: https://www.goconqr.com/en-US# (conform imaginilor sugestive
din ataș).
47
Pentru mai multe detalii accesați linkul și imaginile sugestive din ataș:
https://drive.google.com/file/d/1_qGICAqWnwawPbqRgxdz3W-WO-UgDVZG/view
48
- https://www.ccdbn.ro/ghid_instrumente_dig/11_continut.htm
- CRENGUȚA LĂCRIMIOARA OPREA, STRATEGII DIDACTICE INTERACTIVE, Editura Didactică
și Pedagogică R.A., București, 2006
- Ion Neagu, Mariana Constantin, Aurel Ciocîrlea-Vasilescu, Manual Măsurări tehnice clasa
a X-a, Învățământ liceal, Filiera tehnologică, Profil Tehnic, Domeniul de pregătire
profesională: Mecanică, Editura CD Press, 2019;
- Aurel Ciocîrlea-Vasilescu, Mariana Constantin, Manual Asamblări mecanice, Filiera
tehnologică, Profil Tehnic, Editura CD Press, 2007
- Adriana Popescu, Manual pentru cultura de specialitate pentru școli de Arte și Meserii-
domeniul mecanic, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 2004.
- Florentin Cioată, Adriana Munteanu, FACULTATEA DE CONSTRUCȚII DE MAŞINI ȘI
MANAGEMENT INDUSTRIAL, TOLERANȚE ŞI CONTROL DIMENSIONAL, Suport de curs, Iași,
2016.
EXEMPLUL NR. 7.
 Anul de studiu – Clasa a X-a
Tema: Precizia prelucrării și a asamblării pieselor: Precizia dimensională, Dimensiuni,
abateri, toleranțe

4.1.3 Precizia 4.2.15 Calcularea dimensiunilor 4.3.3 Colaborarea cu membrii
prelucrării și limită ale piesei, calculul echipei de lucru, în scopul
asamblării pieselor toleranței
49
- noțiuni ce 4.2.16 Interpretarea abaterilor îndeplinirii sarcinilor de la locul
caracterizează dimensionale de formă și de muncă
precizia dimensional: poziție ale suprafețelor pieselor 4.3.4 Asumarea inițiativei în
arbore, alezaj, 4.2.18 Identificarea simbolurilor rezolvarea unor probleme
dimensiune, abatere, ajustajelor, a abaterilor de 4.3.5 Asumarea, în cadrul
toleranță formă și poziție înscrise în echipei de la locul de muncă, a
documentație responsabilității pentru sarcina
4.2.22 Utilizarea corectă a de lucru primită
vocabularului comun și a celui
de specialitate
Tip instrument de evaluare: TEST

Mod de organizare a activității/clasei: Individual
Resurse materiale: Fișe de lucru
Durată: 50 minute
Test de verificare
 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
 Timpul efectiv de lucru este de 50 minute.
SUBIECTUL I 30 puncte
1. Denumirea convențională a unei suprafețe cuprinse (exterioare) a unei piese, chiar dacă
ea nu este cilindrică, este: 3p
a. arbore
b. alezaj
c. bucșă
d. suprafață prelucrată
2. Unitatea de măsură pentru lungime, în SI, este: 3p

a. centimetru
b. milimetru
c. kilometru
d. metru
3. Dacă dimensiune maximă a unui arbore este 20.1 mm și dimensiunea minimă este de 20,01
mm, atunci toleranța este: 3p
a. 20 mm
b. 0,9 mm
c. 0,09 mm
d. 0,11 mm
50
4. Două piese care se asamblează au aceeași: 3p
a. dimensiune minimă
b. dimensiune nominală
c. dimensiune maximă
d. dimensiune efectivă
5. Numărul care exprimă, în unitatea de măsură aleasă, valoarea numerică a unei lungimi, se
numește: 3p
a. planitate
b. dimensiune
c. precizie de prelucrare
d. precizie dimensională
6. Toleranța se poate calcula utilizând formula: 3p

a. As + Ai
b. As / Ai
c. As - Ai
d. As x Ai
7. Denumirea convențională a unei suprafețe interioare a unei piese, chiar dacă ea nu este
cilindrică, este: 3p
a. arbore
b. piesă internă
c. alezaj
d. bucșă
8. Valoarea obținută prin diferența dintre dimensiunea maximă și cea minimă se, se numește:
3p
a. precizie dimensională
b. abatere efectivă
c. toleranță
d. abatere limită
9. Valoarea dimensională obținută prin prelucrare mecanică, reprezintă: 3p

a. dimensiunea nominală
b. abatere
c. dimensiunea efectivă
d. dimensiunea reală
10. Diferența algebrică între dintre dimensiunile limită si dimensiunea nominală se numește:
3p
a. Abatere limita
51
b. Toleranță
c. abatere
d. dimensiunea efectivă
SUBIECTUL II 30 puncte
II.1. Pentru cota 𝟒𝟐+𝟎,𝟎𝟑
−𝟎,𝟎𝟏 mm, vă rog să faceți asocierile corespunzătoare:
Dimensiune Valoare
1. D max a. 0,04 mm
2. D min b. 42,02 mm
3. T c. 0,02 mm
d. 41,99 mm
e. 42,01 mm
f. 42,03 mm
II.2. Pentru cota 𝟓𝟒+𝟎,𝟎𝟐

−𝟎,𝟏 mm, vă rog să faceți asocierile corespunzătoare:
Dimensiune Valoare
1. N a. 0,02 mm
2. as b. 0,01 mm
3. ai c. 54 mm
d. +0,2 mm
e. -0,1 mm
f. +0,02 mm
SUBIECTUL III 30 puncte
III.1. Pe desenul de execuţie al unui arbore este înscrisă cota 𝟑𝟐+𝟎,𝟑

−𝟎,𝟐 mm.
Să se calculeze:
a. Dimensiunea nominală, abaterea superioară, abaterea inferioară. 12p
b. Diametrul maxim, diametrul minim și toleranța arborelui, precizând formulele de
calcul. 16p
c. Dacă diametrul efectiv obținut după prelucrare este de 32,35 mm, precizați dacă
piersa este buna/rebut (recuperabil/irecuperabil). 2p
52
1. a; 2. d; 3. c; 4. b; 5. b; 6. c; 7. c; 8. c; 9. c; 10. a.
Pentru fiecare răspuns corect şi complet se acordă 3p; pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia 0p.
II.1 3x 5p=15puncte
1. f; 2. d; 3. a.
Pentru fiecare răspuns corect şi complet se acordă 5p. Pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia 0p.
II.2 3x 5p=15puncte
1. c; 2. f; 3. e.
Pentru fiecare răspuns corect şi complet se acordă 5p. Pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia 0p.
a. N = 32mm; as =+0,3mm; ai = -0,2mm ;

Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 4 puncte (3 puncte valoare și 1punct unitate
de măsură). Total : 3x 4p = 12p
b. dmax = N + as = 32 + (+0,3) = 32,3 mm
dmin = N + ai = 32 + (-0,2) = 31,8 mm
T = as- ai = +0,3 - (-0,2) = 0,5 mm
T = dmax - dmin = 32,3 - 31,8 = 0,5 mm
Pentru fiecare formula corecta se acordă câte 1 punct.Total 4x 1p = 4p
Pentru fiecare rezultat corect se acordă câte 2 puncte. Total 4x 2p = 8p
Pentru unitatea de măsură se acordă câte 1 punct.Total 4x 1p = 4p
Pentru fiecare răspuns greşit sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte.
c. Deoarece d max = 32,3 mm și d ef =

32,35 mm > dmax, piesa este rebut recuperabil.
2p
Pentru răspuns corect şi complet se acordă 2p. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se
acordă 0p.
Leonte C., Jilăveanu C.,Ionescu I.,Iezeanu I., MĂSURĂRI TEHNICE, Editura LVS Crepuscul,
2005
Ciocîrlea- Vasilescu Viorel, Neagu Ion, Constantin Mariana, TEHNICI DE MASURARE IN
DOMENIU, Editura CD Press
https://www.cmmi.tuiasi.ro/docs/cursuri/TCD-Curs.pdf
53
EXEMPLUL NR. 8.
 Modulul II: REPREZENTAREA ORGANELOR DE MAȘINI
Tema: Reprezentarea și cotarea flanșelor.

Tip de activitate: de teorie

5.1.2. Reprezentarea, 5.2.2. Utilizarea regulilor 5.3.1. Asumarea răspunderii privind
cotarea și notarea de reprezentare a filetelor notarea stării suprafețelor, pe
filetelor și flanșelor și flanșelor pentru desenul la scară
întocmirea desenului la 5.3.4. Asumarea rolurilor care îi revin
scară în timpul întocmirii desenului la scară
5.2.3. Utilizarea regulilor a organelor de mașini
de cotare a filetelor și 5.3.6. Respectarea termenelor de
flanșelor pentru întocmirea realizare a sarcinilor ce le revin în
desenului la scară timpul întocmirii desenului la scară a
organelor de mașini
5.3.7. Asumarea inițiativei în
5.3.8. Asumarea responsabilității în
ceea ce privește respectarea
normelor generale utilizate la
întocmirea desenului la scară a
organelor de mașini
Activitate realizată prin metoda Ciorchine

Ciorchinele este o tehnică de predare-învățare care încurajează elevii să gândească liber și
deschis. Este un tip de brainstorming prin care se stimulează evidențierea legăturilor dintre
idei despre un subiect/temă. Metoda este o activitate de scriere eficientă, determinându-i pe
elevii mai puțin motivați șă lucreze.
- sala de clasă/laborator tehnologic;
- lucrul individual.
Resurse materiale:
- fișă de documentare
- coli A4/A3, markere, creioane pentru desen, rigle gradate, creioane colorate, guma de șters
etc.
Durată: 40 minute
54
Modalitatea de aplicarea metodei pentru conținutul ales
Etape de lucru:
1. Profesorul scrie pe tablă tema: Reprezentarea și cotarea flanșelor.
2. Elevii primesc o fișă de documentare cu informațiile despre temă, pe care o analizează și își
structurează, individual, informațiile, timp de 10 minute.
3. Profesorul pune pe catedra o serie de materiale necesare elevilor pentru realizarea
produsului final (coli A4/A3, markere, creioane pentru desen, rigle gradate, guma de șters,
creioane colorate etc.). 1 minut
4. Profesorul le explică elevilor, la tablă, cum vor realiza construcția diagramei: 5 minute
a. în mijlocul foii de hârtie A4 se notează titlul temei. Se încercuiește titlul respectiv;
b. se notează, în jurul cuvântului central, un număr de 1-2 tipuri de flanșe (pe cât posibil
diferite de a colegului de bancă), legate de cuvântul central printr-o linie. Se încercuiesc
tipurile de flanșe alese;
c. elevii sunt rugați să exemplifice, prin desenare, flanșele după poziția planului de secționare
și să specifice regulile de reprezentare pentru flanșele alese;
d. elevii sunt rugați să-și treacă numele pe coala de hârtie;
5. Elevii, individual, realizează construcția ciorchinelui. 20 minute
6. Profesorul, pe tot parcursul desfășurării lecției, verifică modul de lucru al elevilor, corectând
eventualele greșeli intervenite în realizarea produsului.
7. Profesorul, la finalul realizează un feed-back al activității. 4 minute
Exemplu de fișă de documentare

FIȘĂ DE DOCUMENTARE
Tema: Reprezentarea, cotarea și notarea filetelor și flanșelor.Reprezentarea și cotarea
flanșelor.
Flanșele sunt elemente constructive prin intermediul cărora se realizează asamblarea

demontabilă între două tronsoane de conducte sau între două pese; au diferite forme și
dimensiuni și sunt prevăzute cu un orificiu central și orificii (găuri) de prindere.
Flanșele se reprezintă și se cotează conform tabelului 1.
Tabelul 1
Poziția
Denumirea Reguli specifice de
planului de Reprezentarea flanșelor
flanșelor reprezentare
secționare
Găurile de prindere
sunt dispuse pe un
Planul de
Flanșe cerc, numit cerc
secționare
cilindrice purtător al centrelor,
trece prin
comun cu centrul
găurile de
geometric al flanșei
prindere
trasat cu linie punct
subțire
55
Găurile de prindere se
rabat în planul de
secțiune și se
reprezintă
convențional cu linie
punct subțire peste
hașuri, reprezentarea
Flanșe în întregime a găurii
cilindrice (contur și axă) se
execută numai într-o
parte a a xei flanșei, în
partea opusă trasându-
se numai axa.
Simplificat se pot
realiza prin
reprezentarea în
vedere numai a unei
jumătăți
Planul de
secționare
nu trece
prin găurile
de prindere
Simplificat se pot
realiza prin
reprezentarea cu linie
punct subțire, pe
jumătate, a cercului
purtător al centrelor și
a găurilor
Planul de
Găurile de prindere se
secționare
Flanșe găsesc pe cercul
trece prin
pătrate purtător în cele patru
găurile de
colțuri
prindere
56
Planul de
Prin rabatere, gaura
secționare
depășește conturul
nu trece
flanșei, se rabate și
prin găurile
colțul flanșei
de prindere
Se trasează conturul
Planul de unui triunghi
secționare echilateral, prevăzut
Flanșe
trece printr- cu trei găuri de
triunghiulare
o gaură de prindere la 1200, pe
prindere cercul purtător al
centrelor
Se trasează ovalul
(obținut prin trasarea
Planul de
tangentelor exterioare
secționare
comune cercului mare
Flanșe ovale trece prin
și cercurilor mici) și
găurile de
cele două găuri de
prindere
prindere dispuse pe
axa mare a acestuia
1. Husein Gh., Desen tehnic de specialitate, E.D.P., București, 1996
4. Mănescu M., ș.a., Desen tehnic industrial, Editura economică, 1995
5. Precupețu P., Dale C., Desen tehnic industrial, Editura Tehnică, București, 1990
6. Moraru I., ș.a., Documentația tehnică, Manual pentru școala de arte și meserii, E.D.P.,
București, 2006
7. Cucoș, C., Pedagogie, Editura Polirom, Iași, 2006;
8. Cerghit I., Metode de învățământ, Editura Polirom, Iași, 2006.
57
Exemplu de construcție diagramă:
58
EXEMPLUL NR. 9.
Tema: Reprezentarea, cotarea și notarea filetelor

Cunoștințe
5.1.2. Reprezentarea, cotarea şi notarea filetelor şi flanşelor
Tip instrument de evaluare: quiz
Durata şi modul de desfăşurare a activităţii: folosind opţiunea „meet” a platformei google

classroom
Mod de organizare a activității/clasei: Frontal
Resurse materiale: Calculatoare, conexiune internet
Durată: 15 minute
TEST
Alegeţi varianta corectǎ:
1. Dupǎ forma suprafeţei filetate, filetul poate fi:
a. pǎtrat, rotund, ferǎstrǎu;
b. cilindric, conic;
c. dreapta, stânga;
d. metric, în ţoli.
2. La reprezentarea unei piese filetate, pe desene cu M se noteazǎ:

a. filetul micrometric;
b. filetul metric;
c. filetul cu pas mare;
d. filetul normal.
3. În vedere sau secţiune longitudinalǎ generatoarele cilindrului (conului) vârfurilor

filetului se reprezintǎ cu:
a. linie continuǎ groasǎ;
b. linie continuǎ subţire;
c. linie douǎ puncte subţire;
d. linie ondulatǎ.
4. În vedere frontalǎ sau secţiune frontalǎ fundul filetului se reprezintǎ:

a. printr-un cerc trasat cu linie continuǎ groasǎ;
b. printr-un cerc trasat cu linie continuǎ subţire;
c. printr-un cerc executat pe 3/4 din circumferinţa, cu linie continuǎ subţire;
d. printr-un cerc.
59
5. La filetele reprezentate în secţiune, haşurile se executǎ pâna la
a. linia groasa;
b. linia subţire;
c. linia de axǎ;
d. linia de rupturǎ.
6. La filetele cilindrice standardizate se coteazǎ:

a. diametrul cel mai mare;
b. diametrul cel mai mic;
c. diametrul mediu;
d. unul din diametre.
7. La filetele conice standardizate linia de cotǎ se traseazǎ

a. la diametrul cel mai mare;
b. la aproximativ jumatate din lungimea filetului;
c. la diametrul cel mai mic;
d. oriunde pe lungimea filetului.
8. Teșitura de început de filet în vedere frontală se reprezintǎ :

a. cu linie continuǎ groasǎ ;
b. nu se reprezintǎ ;
c. cu linie continuǎ subţire ;
d. cu linie întreruptǎ.
9. În cazul unui filet metric notat : M36x3/2f-RH, litera „f” reprezintǎ:

a. sensul filetului;
b. clasa de precizie;
c. forma filetului;
d. felul filetului.
10. La filetele nestandardizate se coteazǎ:

a. numai diametrul vârfurilor filetului;
b. numai diametrul fundului filetului;
c. diametrul vârfurilor si separat diametrul fundului filetului;
d. diametrul vârfurilor şi lungimea utilǎ a filetului

Se acordă cate un 1 punct pentru fiecare răspuns corect
Răspunsuri corecte:
1-b; 2- b; 3-a; 4- c; 5- a; 6- a; 7- b; 8- b; 9- b; 10- c.
1. M. Constantin, O.L. Spornic, A.Ciocarlea – Vasilescu Reprezentarea organelor de
masini, Ed. CD PRESS, 2019
2. A. Turcanu, N. Zamfirescu, E.V. Turcanu, Desen tehnic, Ed.Economica
Preuniversitaria, Bucureşti, 2002;
60
EXEMPLUL NR. 10.
Tema: Starea suprafeţelor (rugozitatea) pieselor tehnice

Cunoștințe: 5.1.1. Starea suprafeţelor (rugozitatea)
Tip instrument de evaluare: test grilă

Mod de organizare a activității/clasei: Frontal
Durată: 15 minute
TEST
 Se acordă cate un 1 punct pentru fiecare răspuns corect
 Se acordă un 1 punct din oficiu
Alegeţi varianta corectǎ:

1. Ansamblul microneregularităților unei suprafețe rezultate în urma unui proces
tehnologic se numește:
a) rugozitate;
b) interschimbabilitate;
c) finisare;
d) ajustare.
2. Cu Ry se notează:
a) distanța dintre linia proeminențelor și linia golurilor:
b) înălțimea maximă a proeminențelor profilului;
c) adâncimea maximă a golurilor profilului;
d) lungimea rugozităților.
3. Cu Rz se noteaza:
a) distanta dintre linia proeminentelor si linia golurilor;
b) suma dintre adâncimea maxima golurilor si înaltimea maximaa proeminentelor;
c) media valorilor absolute ale celor mai mari cinci proeminente si ale celor mai de jos cinci
adâncituri în limitele lungimii de baza.
d) rugozitatea pe axa OZ
4. Cu Ra se notează:
a) distanța dintre linia proeminențelor și linia golurilor;
b) rugozitatea absolută;
c) media celor mai mari cinci proeminențe în limitele lungimii de bază;
61
d) media aritmetică a valorilor absolute ale abaterilor profilului în limitele lungimii de bază.
5. Precizați care simbol pentru indicarea rugozității, din figura de mai jos, nu este corect:
a) b) c) d)
6. Simbolul de rugozitate din figura alaturată indică:

a) interzicerea indepărtării de material:
b) îndepărtarea de material este obligatorie;
c) pentru toate suprafețele piesei este cerută aceeași stare a suprafeței;
d) este obligatoriu un tratament termic pe suprafața respectivă.
7. Într-un desen de execuție:

a) pot fi mai multe simboluri de rugozitate identice;
b) trebuie să fie doar un simbol cu aceeași valoare prescrisă a rugozității;
c) pot fi mai multe simboluri, dar să indice valori diferite ale parametrilor de rugozitate;
d) pot fi maxim două simboluri de rugozitate.
8. În care figură simbolul de rugozitate este incorect reprezentat?
9. În figura alaturată, simbolul de rugozitate se referă la:

a) suprafața alezajului;
b) suprafața arborelui;
c) la ambele suprafețe;
d) la suprafața piesei învecinate.

 Se acordă cate un 1 punct pentru fiecare răspuns corect
 Se acordă un 1 punct din oficiu
62
Răspunsuri corecte:
1-a; 2- a; 3- c; 4- d; 5- c; 6- b; 7- a; 8- c; 9- a.
EXEMPLUL NR. 11.

Tip de activitate: Probă practică pentru activitatea de laborator

Durată: 50 minute

5.1.2. Reprezentarea, 5.2.2. Utilizarea regulilor de 5.3.2. Respectarea
cotarea şi notarea filetelor reprezentare a filetelor şi conduitei în timpul
şi flanşelor flanşelor pentru întocmirea întocmirii desenului la scară;
desenului la scară; 5.3.4. Asumarea rolurilor
5.2.3. Utilizarea regulilor de care îi revin în timpul
cotare a filetelor şi flanşelor întocmirii desenului la scară
pentru întocmirea desenului a organelor de maşini;
la scară; 5.3.6. Respectarea
termenelor de realizare a
sarcinilor ce le revin în
timpul întocmirii desenului
la scară a organelor de
maşini;
5.3.8. Asumarea
responsabilităţii în ceea ce
priveşte respectarea
normelor generale utilizate
la întocmirea desenului la
scară.
63
Identificați și reprezentați flanșa din figură pe o foaie de desen format A4.
Cerințe:
Se vor avea în vedere:
1. Identificarea tipului de flanșă
2. Utilizarea liniilor standardizate
3. Utilizarea scrierii standardizate
4. Respectarea regulilor de reprezentare în proiecție ortogonală
5. Aspectul lucrării
Grilă de evaluare:
Criterii de evaluare:
Identificarea corectă a tipului de flanșă .................................................1 p
Utilizarea liniilor standardizate

- axele................................................................................1 p
- contururile.........................................................................1 p
- liniile de cotă......................................................................1 p
- hașurile.............................................................................1 p
- traseul de secționare.............................................................1 p
Utilizarea scrierii standardizate

- înscrierea cotelor...............................................................0,5 p
Respectarea regulilor de reprezentare în proiecție ortogonală

- executarea completă și corectă a proiecțiilor.................................2p
- dispunerea corectă a proiecțiilor................................................1p
Aspectul lucrării...............................................................................0,5p
64
EXEMPLUL NR. 12.

Tema: Starea suprafețelor (rugozitatea) pieselor tehnice:

Reguli de înscriere pe desen a datelor privind starea suprafețelor.
Rezultate ale învățării vizate.

5.1.1-Starea 5.2.1-Înscrierea 5.3.1-Asumarea răspunderii privind notarea stării
suprafețelor datelor privind suprafețelor, pe desenul la scară
(rugozitatea) starea suprafețelor, 5.3.6 - Respectarea termenelor de realizare a
pe desenul la scară sarcinilor ce le revin în timpul întocmirii desenului
la scară a organelor de mașini
5.3.7 - Asumarea inițiativei în rezolvarea unor
probleme
5.3.8 – Asumarea responsabilității în ceea ce
privește respectarea normelor generale utilizate la
întocmirea desenului la scară.
Tip instrument de evaluare: Test

Testul propus este un chestionar de tip Quizz cu 18 întrebări, 10 întrebări cu alegere
multiplă și 8 întrebări cu completare. Aceste întrebări sunt selectate din materialele de
documentare studiate. Fiecare întrebare se notează cu 5 puncte, în total se pot acumula 90
de puncte.
 Elevii pot susține testul de verificare a cunoștințelor dobândite după perioada de
predare învățare;
 Profesorul accesează https://quizizz.com/și intră în propriul cont realizat, acolo unde
are baza de date cu toate testele făcute pentru elevi și prezintă pe videoproiector
codul de acces pentru elevi.
 Elevii vor accesa https://quizizz.com/join și vor primi un cod transmis de către
profesor;
 Elevii vor tasta codul respectiv și vor putea accesa toate întrebările testului propus;
65
 Fiecare întrebare are un timp de soluționare stabilit de către professor, nu mai mare de
1-1,5 minute;
 Pe parcursul testului fiecare elev poate vedea pe videoproiector care este evoluția sa pe
parcursul chestionarului;
 Pe parcursul desfășurării testului, profesorul vede răspunsurile fiecărui elev (corect/
incorect) și la final le salvează într-o bază de date excel, având posibilitatea ca la
finalul testului să pună accent pe noțiunile neînsușite corespunzător de către elevi.
Spre exemplificare, mai jos sunt print screen-uri cu întrebări din quizz-ul –
Reprezentarea rugozității pe desen ce poate fi accesat cu ajutorul linkului:

https://quizizz.com/admin/quiz/62ebc45411f10a001e787694?source=quiz_page
66
Resurse materiale:
Testul se poate desfășura în cabinetul de desen tehnic dotat cu videoproiector și
ecran, iar elevii să aibă asupra lor telefoane/ smartphon-uri cu acces la internet, sau în
laboratorul CAD unde elevii au acces la laptopuri/ computere conectate la internet.
Durată: 50 minute (30 minute lucru individual, urmat de 20 minute discuții/ soluționare
întrebări rezolvate greșit)
67
Răspunsurile sunt date pe loc în urma completării testului online.
Se acordă 10 puncte din oficiu.
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 5 puncte.
Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte.
Nota finală se calculează prin adunarea punctelor obținute (maximul fiind de 90 puncte)
cu punctele din oficiu (10 puncte) și împărțirea totalului la 10.
Nr. Răspuns Reprezentare desen Punctaj

întrebare
Q1 µm 5 puncte
Q2 Rugozitate 5 puncte
Q3 Doar deasupra 5 puncte

indicatorului
Q4 Delimitate printr-o 5 puncte

linie continuă
Q5 Profilul filetului 5 puncte
Q6 Pe o singură 5 puncte
suprafață
Q8 Diametrul mediu 5 puncte
Q8 B 5 puncte
68
Q9 Ambele 5 puncte
Q10 A 5 puncte
Q11 B 5 puncte
Q12 Ambele 5 puncte
Q13 Starea suprafeței 5 puncte

Q14 Striații, rizuri, pori 5 puncte
Q15 N10,N9,N8 5 puncte
Q16 1,6 5 puncte
Q17 DA 5 puncte
Q18 O piesă are rugozitate 5 puncte

doar la interior

Tutorial înțelegere noțiune rugozitate: https://youtu.be/buhKj9y7GXU
- Gh. Husein, Desen tehnic de specialitate, E.D.P., București 1996
69
- M. Mănescu, s.a., Desen tehnic industrial, Editura economică, 1995
- *** Colecție de standarde, Desene tehnice, Editura Tehnică, București 1996
- M. Ionescu, D. Burdușel, ș.a., Desen Tehnic, Editura Sigma, București 2000
- Crenguța-Lăcrămioara Oprea- Strategii didactice inovative, Editura Didactică și
Pedagogică 2009
- https://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/INSCRIEREA-IN-DESENUL-
TEHNIC-A61456.php
- http://tehnicdesen.blogspot.com/
- http://www.softedu.eu/Preturi_Pdf/Rugozitati.pdf
EXEMPLUL NR. 13.

 Modulul: REPREZENTAREA ORGANELOR DE MAȘINI
Tip activitate: Probă practică pentru activitatea de laborator

Durată: 50 minute

5.1.1-Starea 5.2.1- 5.3.1-Asumarea răspunderii privind notarea stării
suprafețelor Înscrierea suprafețelor, pe desenul la scară
(rugozitatea) datelor 5.3.2- Respectarea conduitei în timpul întocmirii desenului
privind la scară;
starea
5.3.6 - Respectarea termenelor de realizare a sarcinilor ce
suprafețelor,
le revin în timpul întocmirii desenului la scară a organelor
pe desenul la
de mașini
scară
5.3.7 - Asumarea inițiativei în rezolvarea unor probleme
5.3.8 – Asumarea responsabilității în ceea ce privește
respectarea normelor generale utilizate la întocmirea
desenului la scară.
Tema probă practică de laborator

Folosind instrumentele de desen adecvate, pentru un format A4, realizați individual
desenul de execuție al piesei metalice din figură, respectând cotele date pe desen, cu
rugozitățile impuse pentru prelucrare, conform cerințelor.
70
Sarcini de lucru
1. Citirea desenului de execuție al piesei date.
2. Realizarea desenului piesei metalice.
3. Identificarea suprafețelor orizontale și verticale ale piesei reprezentate în vederea
trecerii rugozității pe desenul de execuție.
4. Reprezentarea rugozităților cu Ra = 1,6 µm pentru suprafețele orizontale ale piesei.
5. Reprezentarea rugozităților cu Ra = 3,2 µm pentru suprafețele verticale ale piesei.
71
6. Verificarea reprezentării tuturor rugozităților pe desen sau deasupra indicatorului
7. Respectarea normelor de sănătate și securitate în muncă și protecția mediului.
Grila de evaluare
Punctaj
Criterii de
Punctaj Indicatori de evaluare maxim pe
evaluare
indicator
1. Primirea şi 35 puncte 1.1. Organizarea ergonomică a locului de muncă 10 puncte
planificarea
sarcinii de 1.2. Alegerea ustensilelor de desen în vederea 10 puncte
lucru reprezentării piesei
1.3. Citirea desenului de execuție ale piesei; 15 puncte
2. Realizarea 50 puncte 2.1. Realizarea desenului de execuție al piesei

sarcinii de 10 puncte
lucru
2.2. Identificarea suprafețelor orizontale și verticale
ale piesei reprezentate în vederea trecerii rugozității
pe desenul de execuție 5 puncte
2.3. Reprezentarea rugozităților de 1,6µm pentru

suprafețele orizontale ale piesei 10 puncte
2.4.Reprezentarea rugozităților de 3,2µm pentru 10 puncte

suprafețele orizontale ale piesei
72
2.5. Verificarea reprezentării tuturor rugozităților pe 5 puncte
desen deasupra indicatorului
2.6. Respectarea normelor de sănătate și securitate
în muncă 10 puncte
3. Prezentarea 15 puncte 3.1. Prezentarea succesiunii operațiilor de
sarcinii de reprezentare a rugozității pe desenul de execuție al 10 puncte
lucru piesei
3.2. Utilizarea vocabularului de specialitate în 5 puncte
prezentarea sarcinii de lucru

- Tutorial înțelegere noțiune rugozitate: https://youtu.be/buhKj9y7GXU
- Tutorial mijloace măsurare rugozitate: http://agil-technologies.com/sisteme-de-
masurare/rugozitate-si-contur/
- *** Colecție de standarde, Desene tehnice, Editura Tehnică, București 1996
- M. Ionescu, D. Burdușel, ș.a., Desen Tehnic, Editura Sigma, București 2000
- Crenguța-Lăcrămioara Oprea- Strategii didactice inovative, Editura Didactică și
Pedagogică 2009
- https://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/INSCRIEREA-IN-
DESENUL-TEHNIC-A61456.php
- http://tehnicdesen.blogspot.com/
- http://www.softedu.eu/Preturi_Pdf/Rugozitati.pdf
EXEMPLUL NR. 14.

Tema: Reprezentarea şi cotarea arborilor


5.1.6.Reprezentarea şi 5.2.14. Utilizarea regulilor de 5.3.2. Respectarea
cotarea organelor de reprezentare şi cotare a conduitei în timpul întocmirii
transmitere a mişcării de arborilor şi axelor pentru desenului la scară
rotaţie şi a puterii mecanice întocmirea desenului la scară 5.3.6. Respectarea
(arbori şi axe, arbori şi butuci termenelor de realizare a
canelaţi, lagăre, roţi dinţate sarcinilor ce le revin în
73
şi roţi pentru curea, cablu şi timpul întocmirii desenului la
lanţ, angrenaje, elemente scară a organelor de maşini
flexibile) 5.3.8.Asumarea
scară a organelor de maşini

Testul de mai jos poate fi folosit la o activitate de evaluare a elevilor, atât prin aplicare
directă la clasă, cât și în format digital. Poate fi postat pe WhatApp, dacă există un grup al
clasei de elevi, sau pe o platformă digitală, Google Classroom.

Frontal, individual
Resurse materiale:
Instrumente şi materiale specifice reprezentării organelor de asamblare: planşetă, riglă
gradată, echere, compasuri, florare, creioane, gumă de şters, hârtie de desen;
Durată: 50 minute
A. 15puncte
Pentru fiecare dintre cerințele de mai jos (1-5) scrieţi, pe foaia cu răspunsuri, litera
corespunzătoare răspunsului corect. Este corectă o singură variantă de răspuns.
1. Reprezentarea arborilor se realizează
a. într-o proiecţie principală în VEDERE
b. într-o proiecţie principală în SECȚIUNE
c. într-o proiecţie principală în VEDERE- SECȚIUNE
2. Proiecţia principală va fi afectată de:
a.rupturi pentru prezentarea diferitelor prelucrări exterioare (teșituri,colțuri):
b. rupturi pentru prezentarea diferitelor prelucrări interioare (găuri de centrare, canale
de pană, racordări de trepte);
c. rupturi pentru prezentarea diferitelor prelucrări mixte;
3. Reprezentarea arborilor se realizează:
a. secţiuni decalate (totale sau parţiale) pentru treptele cu canale de pană;
b. secţiuni decalate (totale sau parţiale) pentru treptele cu flanșe;
c. secţiuni decalate (totale sau parţiale) pentru treptele cu guler de trecere;
4.Arborii nu se secționează:
a.transversal
b.înclinat;
c. longitudinal
74
5. Reprezentarea şi cotarea arborilor se face respectând normele generale de reprezentare şi
cotare în desenul tehnic conform:
a. STAS 107 – 89 şi SR ISO 129 : 94
b. STAS 105 – 87 şi SR ISO 129 : 94
c. STAS 110 – 87 şi SR ISO 129 : 94
B. 15puncte
În tabelul de mai jos, în coloana A sunt enumerate o serie de elemente din compunerea
automobilului, iar în coloana B sunt enumerate unele din componentele acestora.
Scrieți, pe foaia cu răsunsuri, asocierile corecte dintre cifrele din coloana A şi literele
corespunzătoare din coloana B.
Coloana A Coloana B
1. fusurile de capăt a. părţi de rezemare (fusuri sau pivoţi)
standardizate
2. zonele de calare b. treptele prevăzute cu canale de pană
3. zonele de corp c. zonele sau treptele care susţin şi
ghidează arborele prin lagăre
4. capetele de arbore d. zonele libere care fac legătura dintre
treptele arborelui
5. cotarea arborilor ţine cont e. de rupturi pentru prezentarea diferitelor
prelucrări interioare
f. rolul funcţional în ansamblul din care fac
parte
II. Rezolvați următorul artimograf:
1. A
2. R
3. B
4. O
5. R
6. I
1. Mişcarea executată de organele de maşini poziţionate pe arbori

2. Solicitarea la care se supun arborii
3. Formează o grupă specială de arbori, la care axa geometrică are o formă variabilă în
timp.
4. Solicitarea la care se supun osiile
75
5. Arbori cu secţiune variabilă
6. Organ de maşină cu rol de susţinere a altor organe de maşini

Se dă următorul desen de execuție
Cerințe.
a. Recunoașteți tipul de arbore 5puncte
b. Precizați tipurile de rugozități întâlnite în desenul prezentat,inclusiv cea de pe indicatorul
tehnic 8 puncte
c. Explicați semnificația simbolurilor 17 puncte
c1
c2

Se punctează oricare alte modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.
punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem.
total acordat la 10.

Subiectul I. 30 puncte
A. 15 puncte
1.a;2.b;3.a;4c;5.b.
76
C. 15 puncte
1-c;2-b;3-d;4-a;5-f;
Subiectul II. 30 puncte

Rezolvare artimograf:
1 R O T A T I E
2 T O R S I U N E
3 F L E X I B I L I
4 I N C O V O I E R E
5 T R E P T E
6 O S I I L E
Subiectul III . 30 puncte

a.arbore drept 5 puncte
Pentru răspunsul corect se acordă 5 puncte.
b.R0,4;R1,6;R3,2;Pe indicator R12,5 8 puncte
c. c1 -concentricitate față de A și B ;
C2 - înclinare față de A

https://www.academia.edu/
https://gdgi.utcluj.ro/
https://slidetodoc.com/
77
https://www.educred.ro/
- Gh. Husein, Desen tehnic de specialitate, E.D.P., Bucureşti 1996
- M. Mănescu, s.a., Desen tehnic industrial, Editura economică, 1995
- *** Colecţie de standarde, Desene tehnice, Editura Tehnică, Bucureşti 1996
- M. Ionescu, D. Burduşel, ş.a., Desen Tehnic, Editura Sigma, Bucureşti 2000
- Mariana Constantin, Olguța-Laura Spornic,Aurel Ciocarlea Vasilescu,
Reprezentarea organelor de mașini, Editura CDPress 2019
EXEMPLUL NR. 15.

Tip de activitate: Probă practică pentru activitatea de laborator

Durată: 50 minute

5.1.6.Reprezentarea şi 5.2.14. Utilizarea regulilor de 5.3.2. Respectarea
cotarea organelor de reprezentare şi cotare a conduitei în timpul întocmirii
transmitere a mişcării de arborilor şi axelor pentru desenului la scară
rotaţie şi a puterii mecanice întocmirea desenului la scară 5.3.4. Asumarea rolurilor
(arbori şi axe, arbori şi butuci care îi revin în timpul
canelaţi, lagăre, roţi dinţate întocmirii desenului la scară
şi roţi pentru curea, cablu şi a organelor de maşini
lanţ, angrenaje, elemente
5.3.6. Respectarea
flexibile)
termenelor de realizare a
sarcinilor ce le revin în
timpul întocmirii desenului la
5.3.8.Asumarea
78
Tema probei practice:
Reprezentarea la scară şi cotarea arborilor:
Cerințe:
Reprezentați organul de mașină respectând următoarele cerințe:
■ reprezentarea să se facă într-o proiecţie principală în VEDERE la Scara 1:1
■ cotarea arborelui să se realizeze corespunzător regulilor de cotare
■ reprezentați secţiunile :
- prin treptele cu canale de pană (cele două zone de calare) şi
- prin fusul de capăt al arborelui
■ respectați normele de sănătate și securitate în muncă și protecția mediului specifice
Grila de evaluare
Punctaj maxim
Criterii de evaluare Punctaj Indicatori de evaluare
pe indicator
1. Primirea şi 30 Parcurgerea corectă a 10
planificarea sarcinii de puncte etapelor pregătitoare:
lucru
1.1. - pregătirea locului de
muncă
1.2. - pregătirea resurselor 5
necesare;
1.3. -citirea desenului 15
2. Realizarea sarcinii de 55 2.1. Reprezentarea corectă 20

lucru puncte
79
într-o proiecţie principală în VEDERE,la
scara 1:1
2.2. Cotarea corectă a organului de 15

mașină, corespunzător regulilor de cotare
2.3 reprezentarea secţiunii prin treptele 5
cu canale de pană (cele două zone de
calare)
2.5. Reprezentarea secţiunii prin fusul de 5

capăt al arborelui
2.6. Respectarea normelor de sănătate și 10
3. Prezentarea sarcinii 15 3.1. Prezentarea argumentată 10
de lucru puncte a modului de cotare și reprezentare
3.2. Utilizarea vocabularului de 5
specialitate în prezentarea sarcinii de
lucru

https://www.didactic.ro/
https://www.academia.edu/
https://gdgi.utcluj.ro/
https://slidetodoc.com/
https://www.educred.ro/
 Mariana Constantin, Olguța-Laura Spornic,Aurel Ciocarlea Vasilescu,Reprezentarea
organelor de mașini, Editura CDPress 2019
 Gh. Husein, Desen tehnic de specialitate, E.D.P., Bucureşti 1996
 M. Mănescu, s.a., Desen tehnic industrial, Editura economică, 1995
 *** Colecţie de standarde, Desene tehnice, Editura Tehnică, Bucureşti 1996
 P. Precupeţu, C. Dale, Desen tehnic industrial, Editura Tehnică, Bucureşti 1990
 M. Ionescu, D. Burduşel, ş.a., Desen Tehnic, Editura Sigma, Bucureşti 2000
80
EXEMPLUL NR. 16.
Tema: Notarea tratamentului termic


5.1.3. Notarea 5.2.4. Înscrierea 5.3.7. Asumarea iniţiativei
tratamentului termic tratamentului termic pe în rezolvarea unor probleme;
desenul la scară 5.3.8. Asumarea
scară.
Activitate realizată prin metoda lucrărilor practice.

Metoda lucrărilor practice ocupă un loc dominant în sistemul metodelor de
instruire, constă în efectuarea de către elevi (sub supravegherea profesorului a
diferitelor sarcini practice, în scopul aplicării cunoştinţelor la soluţionarea unor probleme
practice, tehnice, productive şi al dobândirii unor deprinderi motorii, practice şi
tehnice, necesare pentru viaţă, pentru activitatea profesională, al însuşirii unor priceperi
şi deprinderi de aplicare a teoriei cu practica.
Lucrările practice au un caracter tranzitiv, sunt orientate spre aplicarea cunoştinţelor,
spre transformarea într-un fel oarecare, a realităţii, a stării de existenţă a lucrurilor şi
fenomenelor, în scopuri utile.
Ele suscită anumite operaţii mintale, eforturi fizice şi o încordare a
voinţei, s u n t esenţiale în însuşirea deprinderilor de bază ale unei profesiuni
practice,tehnice, până la nivelul practicării ei.
Etapele necesare pentru efecutarea unor lucrări practice sunt:
- cunoaşterea obiectului şi scopului muncii, precum şi o anumită experienţă legată
de efectuarea unor lucrări asemănătoare
- efectuarea propriu-zisă a lucrării în mod conştient şi independent, cu alegerea materialelor
şi mijloacelor potrivite şi în condiţii corespunzătoare de muncă
- controlul muncii efectuate, ceea ce pretinde ca acţiunea desfăşurată să fie însoţită de feed-
back-ul informativ frecvent pentru elev.
Evaluarea şi autoevaluarea re!ultatelor obţinute presupune stabilirea anumitor
standarde de performanţă, măsurători sau aplicare de teste cu care elevii urmează să se
familiarizeze în timp. Accentul se pune pe corectitudinea execuţiei şi pe înlăturarea
81
la timp a erorilor. Sub aspectul organizării, lucrările practice se pot desfăşura frontal, în echipe
sau individual.
Mod de organizare a activității/a clasei: în cabinetul de mecanică al școlii sau ȋn sala de

clasă
Resurse materiale:
- caiete, creioane, radiere.
- videoproiector, calculator
- tablă, cretă, echer, linie, compas
Durată: 30 minute
Etape de lucru:
o Profesorul solicită elevilor să răspundă oral la câteva întrebări despre:
- definiţia tratamentului termic,
- importanța trecerii pe desen a simbolului tratării termice a materialului,
- tipul de linie utilizat ȋn desen tehnic pentru tratamentul termic,
- reguli de notare a tratamentului termic pe desene
având scopul reactualizării, consolidării şi înţelegerii noţiunilor/teoriilor învăţate
privind notarea tratamentului termic pe un reper. (5 minute)
o Elevii primesc o fișă de lucru pentru a–si consolida atât abilitățile de desenare, dar și de
notare a tratamentului termic.
o Profesorul explică fișa cu ajutorul videoproiectorului, dă indicațiile necesare desenării.
(2 minute)
o Fiecare elev va executa desenele de pe fișa de lucru, ținând seama de explicațiile
profesorului (20 minute)
o Profesorul completează fişa de observaţie şi intervine la elevii care nu execută corect
desenul. (pe parcursul celor 20 minute, când elevii lucrează)
o Profesorul le va transmite elevilor aprecierile asupra desenelor executate. (3 minute)
Fișă de lucru
Realizați desenele din fișă pe caiete format A4, sau coli de desen format A4,
respectând cerinţele de mai jos:
1. Realizați corect chenarul și indicatorul.
2. În cazul reperului simplu, din fig.1, tratamentul termic este aplicat la întregul reper.
- Realizați desenul, respectând regulile din desenul tehnic, având ȋn vedere tipurile de
linii.
- Notați corect indicaţiile referitoare la tratamentul termic, privind duritatea finală
dorită de 50…55 HRC.
3. Pentru reperul complex din fig.2, tratamentul termic este aplicat doar la anumite
suprafețele indicate de săgeți.
- Realizați desenul, respectând regulile din desenul tehnic, având ȋn vedere tipurile de
linii.
82
- Indicați tratamentul termic pe conturul reperului, cu tipul de linie specifică, iar
caracteristicile tehnologice ale acestuia menţionați-le cu ajutorul unei linii de indicaţie.
Duritatea finală dorită pentru suprafețele exterioare este de 35…41 HRC, iar pentru
suprafața găurii de 57…63 HRC.
-
Fig. 1. Reper simplu
Fig. 2. Reper complex

NOTĂ: Timp de lucru: 20 de minute.
83
Exemplu de rezolvare:
Indicaţiile referitoare la tratamentul termic aplicat pe intreg reperul din fig.1, se referă
la duritatea finală dorită de 50…55 HRC, care se va trece în cadrul condiţiilor tehnice.
Fig. 1. Reper simplu
În cazul reperelor mai complexe, la care tratamentul termic se face doar pe anumite
suprafețe, acesta se poate indica şi pe conturul reperului din fig. 2, cu linie punct groasă, iar
caracteristicile tehnologice ale acestuia sunt menţionate cu ajutorul unei linii de indicaţie.
Fig. 2. Reper complex

Fişa de observaţie
Numele elevului..................................................
INDICATOR
84
Fișă de observare a activității elevului:
Nr. Criterii Indicatori de realizare Observaţii

crt.
1. Primirea sarcinilor Pregătirea mijloacelor de lucru
de lucru și necesare executării sarcinilor
organizarea locului primite
de muncă Amenajarea ergonomică a
locului de muncă
2. Realizarea sarcinii Realizarea corectă a chenarului
de lucru și indicatorului
Executarea corectă a ambelor
desene, cu respectarea
tipurilor de linii ȋn desenul
tehnic.
Realizarea notării
tratamentelor termice pe desen
în cadrul condiţiilor tehnice
pentru reperul simplu.
Indicarea tratamentului termic
pe conturul reperului din fig. 2,
cu linie punct groasă și
utilizarea liniilor de indicaţie
pentru notarea caracteristicilor
tehnologice ale acestuia
3. Prezentarea lucrării Descrierea etapelor de execuție
a reperului din desen
Utilizarea terminologiei de
specialitate în descrierea
operațiilor executate.
https://fdocumente.com/document/notarea-pe-desen-a-tratamentului-termic.html?page=10
Reprezentarea organelor de mașini. Manual pentr clasa a X-a, Mariana Constantin, Olguța-Laura
Spornic, Aurel Ciocȋrlea-Vasilescu
85
EXEMPLUL NR. 17.
 Modulul III: ASAMBLĂRI MECANICE
Tema: Tehnologia asamblărilor prin încleiere

Tip de activitate: Instruire practică

6.1.2.4 Asamblări prin 6.2.20.Alegerea materialelor 6.3.1. Colaborarea cu
încleiere cu adezivi. și SDV-urilor necesare membrii echipei de lucru, în
-Avantajele și dezavantajele executării asamblării prin scopul realizării asamblării
asamblării prin încleiere; încleiere; prin încleiere;
-Domenii de utilizare; 6.2.21.Utilizarea 6.3.2. Asumarea în cadrul
materialelor și SDV-urilor, în echipei de la locul de muncă,
-Clasificarea adezivilor;
vederea asamblărilor prin a responsabilității pentru
-Tehnologia asamblării prin încleiere; sarcina de lucru primită;
încleiere;
6.2.22.Asamblarea prin 6.3.7. Respectarea normelor
-Controlul îmbinărilor cu încleiere a semifabricatelor / specifice de securitate și
adezivi; pieselor ; sănătate în muncă.
-NSSM la asamblarea prin 6.2.23. Controlul îmbinărilor
încleiere. cu adezivi.
Activitate realizată prin metoda Exercițiului

Exercițiul reprezintă o metodă de învățare, în care predomină acțiunea
practică/operațională reală. Această metodă implică automatizarea acțiunii didactice prin
consolidarea și perfecționarea operațiilor de bază care asigură realizarea unei sarcini didactice
la niveluri de performanță prescrise și repetabile, eficiente în condiții de organizare pedagogică
relativ identice. Ea susține însușirea cunoștințelor și capacităților specifice fiecarei trepte și
discipline de învățământ prin formarea unor deprinderi care pot fi integrate permanent la
nivelul diferitelor activități de predare-învațare-evaluare.
Exercitiile sunt acțiuni efectuate în mod conștient și repetat de către elev cu scopul
dobândirii unor priceperi, deprinderi și cunoștinte noi, pentru a ușura alte activități și a
contribui la dezvoltarea altor aptitudini.
Proiectarea și realizarea exercițiului, ca metodă didactică aplicabilă la toate nivelurile
sistemului de învățământ, presupune valorificarea pedagogică a etapelor angajate psihologic în
procesul de formare și consolidare a deprinderilor.
Mod de organizare a activității/a clasei: pe grupe
86
Resurse materiale: Fișe de documentare, semifabricate metalice (platbandă), dispozitive de
prindere/fixare, diferiti soluții de decapare, diferite tipuri de adezivi, pensule, pistol de suflat,
compresor, echipament de protecție specific.
Durată: 50 minute
Etape de lucru:
1. Lecturarea fișei de documentare: Asamblări prin încleiere – 10 minute
2. Extragerea biletelor cu lucrarea care urmează a fi executată:
- Biletul nr. 1 – Îmbinare simplă prin suprapunere a două semifabricate metalice;
- Biletul nr. 2 - Îmbinare dublă prin suprapunere a două semifabricate metalice;
- Biletul nr. 3 - Îmbinare cap la cap a două semifabricate metalice;
- Biletul nr. 4 – Îmbinare prin înădire, prelungire a două semifabricate metalice
– 3 minute
3. Pregătirea SDV-urilor și materialelor necesare.- 5 minute
4. Executarea lucrărilor conform fișei, sub îndrumarea atentă a profesorului (execută
asamblarea prin încleiere în funcție de biletul extras) – 30 minute
Fișa de documentare - Asamblări prin încleiere

Îmbinare simplă prin suprapunere a două semifabricate metalice
- pregatirea suprafețelor, care constă în decaparea cu solventi și asperizarea suprafețelor,

spălarea și uscarea, în scopul evitării formării vaporilor de apă;
- aplicarea adezivului pe suprafețele de îmbinat prin pulverizare, întindere, roluire, spăcluire,
stropire, topire, în funcție de starea adezivului;
- punerea în contact a pieselor conform desenului prin apăsarea suprefetelor de îmbinat cu
forțe uniform repartizate și întarirea adezivului în dispozitive ce impiedică deplasarea reciprocă
a suprafețelor umectate cu adeziv;
- întărirea adezivului, care se poate realiza fie pe cale fizică - prin evaoprarea unui component,
fie pe cale chimica - printr-o reactie produsă la cald sau la rece;
- controlul îmbinării.
Îmbinare dublă prin suprapunere a două semifabricate metalice.

87
Îmbinare cap la cap a două semifabricate metalice.

Îmbinarea prin înădire / prelungire a două semifabricate metalice.

88
Enunțul temei: Executați asamblarea semifabricatelor prin încleiere, conform desenului.
Desen bilet 1
Desen bilet 2
Desen bilet 3
Desen bilet 4
Sarcini de lucru:
- Selectarea SDV-urilor necesare realizării sarcinii de lucru.
- Organizarea locului de muncă
- Executarea îmbinării
- Verificarea efectuării corecte a lucrărilor
- Respectarea normelor de sănătate și securitate a muncii
- Folosirea limbajului de specialitate
Fișă de observare a activității

Nr.crt. Sarcini de lucru DA NU
1 A ales bine SDV-urile necesare realizării operatiilor de lucru.
2 Organizează corespunzător locul de muncă
3 Execută corect operația de îmbinare
4 Verifică corectitudinea execuției lucrării
5 Respectă normele de sănătate și securitate a muncii
6 Folosește terminologia de specialitate
7 Se încadrează în timpul alocat executării operațiilor
89
EXEMPLUL NR. 18.
Tema: Asamblări prin nituire

Tip de activitate: teorie

6.1.2.ASAMBLARI
NEDEMONTABILE 6.2.7. Culegerea de pe Internet 6.3.1.Colaborarea cu
6.1.2.1.Asamblări prin a informațiilor referitoare la membrii echipei de lucru, în
nituire tipurile de mașini de nituit scopul îndeplinirii sarcinilor
-clasificarea îmbinărilor 6.2.38.Utilizarea corectă a de la locul de muncă
nituite; vocabularului comun şi a celui 6.3.2. Asumarea, în cadrul
- condiții tehnice impuse de specialitate echipei de la locul de
îmbinărilor nituite; 6.2.39.Comunicarea/Raportarea muncă, a responsabilităţii
rezultatelor activităţii pentru sarcina de lucru
-operații tehnologice
profesionale desfăşurate primită
pregătitoare aplicate în
vederea realizării 6.3.3.Preocuparea pentru
îmbinărilor nituite; documentare folosind
tehnologia informaţiei
- nituirea manuală (SDV-uri
folosite la nituirea 6.3.6. Asumarea iniţiativei
manuală, prese manuale de în rezolvarea unor probleme
nituit, tehnologia nituirii 6.3.7.Respectarea normelor
manuale, NSSM la nituirea de securitate şi sănătate în
manuală); muncă
-nituirea mecanică
(clasificarea mașinilor de
nituit, mașini de nituit:
electrice, hidraulice,
pneumatice, tehnologia
nituirii mecanice, NSSM la
nituirea mecanică);
-defectele îmbinărilor
nituite și remedierea
acestora.
Activitate bazată pe învățarea prin descoperire ghidată

Scurtă descriere a metodei: Învățarea prin descoperire ghidată sau dirijată este o formă a
metodei de învățare prin descoperire care poate fi folosită numai atunci când elevii pot să
descopere lucruri noi pe baza cunoștințelor și a experienței deja existente, „ghidați” de
90
profesor prin întrebările și activitățile desfășurate. Elevii primesc (listate sau pe calculator),
materiale de lucru și documentare.
Rolul profesorului poate fi suplinit cu materiale de predare, metodă abordată de „învățarea
independentă bazată pe resurse”, care poate fi ușor adaptată învățării online. Utilizând această
metodă, elevii devin din ce în ce mai responsabili, învață să-și caute singuri informații utile, își
pot descoperi și corecta propriile deficiențe de învățare, pot învăța în ritmul propriu,
valorificând stilul personal de învățare. Învățarea ghidată se bazează pe o sarcină de lucru
structurată, adaptată grupului de elevi, cu cerințe introduse gradat, atent planificate de către
profesor.
Metoda oferă un tip de învățare activă, antrenantă și motivantă, aplicabilă activităților
didactice organizate pe grupe de elevi. Ca orice activitate de lucru în grup, poate avea
dezavantajul apariției „membrilor pasivi”, situație care trebuie bine gestionată de profesor.
Pentru a fi aplicată cu succes, în proiectarea activităților de învățare bazată pe descoperire.
Profesorul trebuie să aibă în vedere: nivelul de cunoștințe al elevilor, stabilirea unor cerințe
clare și concise, alegerea unui subiect care să incite curiozitatea elevilor, să-i provoace să
gândească și să formuleze raționamente,care sa ducă la formarea de competențe/abilități
verzi.
Mod de organizare a activității/a clasei: frontal; pe grupe; individual.
Resurse materiale:
Fișa de documentare (anexa 1), fișa de lucru (anexa 2), soft educațional, manual cls. a X-a
ASAMBLĂRI MECANICE, caiet notițe, SDV-uri specifice asamblării prin nituire, machetă îmbinări
nituite (construcții metalice), nituri (diverse tipuri), presa de nituit, calculator, videoproiector,
ecran de proiecție, conexiune internet.
Durată: 50 minute
Etape de lucru:
1. După efectuarea prezenței, profesorul împreună cu elevii reactualizează cunoștințele legate
de clasificarea asamblărilor mecanice (demontabile și nedemontabile), și împarte elevii în
grupe de cinci elevi, numerotând fiecare grupă cu nr. arabe, respectiv 1,2,3,…(în funcție de
efectivul clasei). Fiecare grupă de elevi va primi o fișă de documentare ,astfel încât toți elevii
să aibă acces la informații. Se poate stabili de către profesor ca doar o parte din informațiile
aflate pe fișă de documentare să fie studiate.
Timp de lucru 5 min
2. Profesorul prezintă clasei de elevi noțiuni generale legate de asamblarea prin nituire,
utilizând soft-ul educațional, videoproiector, ecran de proiecție, fișa de documentare ,
manualul cls.a X-a ASAMBLARI MECANICE, macheta asamblări nituite, nituri, presa de nituit.
Profesorul identifică cu ajutorul elevilor tehnologiile “verzi” de îmbinare nedemontabilă prin
nituire a pieselor metalice (asamblarea cu nituri autoperforante).
Timp de lucru 15 min
3. Profesorul prezintă și împarte fiecărui grup de elevi, fișa de lucru (anexa 2) explicând
cerințele aferente și specifică faptul că fiecare elev din grup va rezolva cel puțin un item.
Timp de lucru 5 min
4. Elevii studiază și rezolvă (prin consultare în cadrul grupului), cerințele cuprinse în fișa de
lucru, sub supravegherea profesorului; Profesorul urmărește activitatea desfășurată de elevi,
acordă sprijin ori de câte ori este nevoie;
Timp de lucru 15 min
91
5. La finalul timpului de lucru, solicită câte unui elev (reprezentant) din fiecare grup să prezinte
celorlalți elevi din clasă rezolvarea unei cerințe;
Timp de lucru 5 min
6. Au loc discuții pe baza soluțiilor propuse de elevi, al modului de utilizare și valorificare al
surselor de informare disponibile, precum și al abilității de identificare de tehnologii de
asamblare prin nituire verzi, utilizând mediul internet, evidențiind avantajele utilizării
acestora; Profesorul și elevii discută rezultatele obținute; rezumă ceea ce ar fi trebuit să învețe
elevii și prezintă recomandări privind resurse educaționale deschise specifice temei;
Timp de lucru 5 min
Observații:
- activitatea se poate desfășura în laboratorul de mecanică, astfel încât elevii să poată utiliza
toate resursele necesare; timpul de lucru se va stabili în funcție de nivelul cognitiv și
abilitățile elevilor; sarcinile de lucru pot fi de grup și/sau individualizate
FIȘĂ DE DOCUMENTARE ASAMBLĂRI PRIN NITUIRE

Asamblarea prin nituire este operaţia prin care două sau mai multe table sau alte profile
subţiri se îmbină nedemontabil prin intermediul organelor de maşini numite nituri. Nituirea
este una dintre cele mai vechi metode de asamblare, având o largă aplicabilitate în domenii
unde nu se poate/nu se recomandă sudarea:în construcţia de maşini la asamblările fixe ale
diferitelor piese, în construcţiile aviatice, la construcţia de poduri, construcții metalice(hale
industriale),cazane.
Avantajele asamblărilor prin nituire sunt:
 prezintă siguranţă în exploatare, superioară asamblărilor sudate, la construcţii supuse
la sarcini dinamice după direcţii variabile (exemple: poduri, nave marine/fluviale sau
aeronave etc.)
 tehnologie de execuţie simplă
 control accesibil al calităţii îmbinării
 se pot îmbina piese din materiale nesudabile, sau la care temperatura necesară
procedeului de sudare ar diminua efectul tratamentelor termice sau al acoperirilor de
protecţie sau elastice
Dezavantajele asamblărilor prin nituire sunt:
 un consum mai mare de material şi de manoperă
 condiţii de lucru mai incomode din cauza producerii de zgomot
 corodarea niturilor în timp scade siguranţa în exploatare
 se micşorează rezistenţa pieselor în secţiune datorita executării găurilor
 productivitate scăzută
 se diminuează etanşeitatea construcţiei realizate
Asamblările nituite se clasifică:

1. După forţa necesară: manuală şi mecanică;
2. După modul de execuţie:la rece sau la cald. In funcție de diametrul tijei, nituirea se poate
efectua la temperaturi scăzute sau ridicate– daca aceasta are sub 6 mm, asamblarea se face la
rece, iar la un diametru mai mare, la cald.
92
3. După aşezarea pieselor: prin suprapunere simplă, dublă, multiplă, şi cap la cap cu una sau
2 eclise:
4. După numărul de nituri: cu un rând, cu două, sau mai multe rânduri de nituri dispuse în linie
sau zigzag;
5. După destinaţia asamblării: de rezistenţă, de etanşare şi de rezistenţă-etanşare;

Nitul este un organ de maşină folosit la asamblarea nedemontabilă a două sau mai multe piese
de formă plată, tablă, profile etc. Nitul este format din: tijă cilindrică, cap format din
fabricaţie şi cap format în timpul nituirii prin deformare plastică.
Clasificarea niturilor:
1. După forma capului: semirotund (a), tronconic (b), semiînecat (c), tronconic şi semiînecat
(d), înecat ( e) , plat (f);
2. După materialul din care sunt confecţionate: oţel carbon obişnuit OL 34 şi OL 37, alamă,
cupru, aluminiu, aliaje uşoare;
3. După forma tijei: plină (a), semitubulară (b) sau tubulară (c şi d);
93
4. Nituri speciale- explozive şi cu tijă dublă:
NITUIREA MANUALĂ este o operaţie care necesită un volum mare de muncă ,având o
productivitate mică, deci costisitoare, fapt pentru care se execută numai la producţia
individuală şi în atelierele de întreţinere şi reparaţii.
Înainte de nituire, procesul tehnologic pentru prelucrarea unei asamblări nituite cuprinde:
calculul dimensiunilor constructive, trasarea axelor niturilor, punctarea centrelor găurilor,
găurirea tablelor, alezarea găurilor, teşirea găurilor.
Sculele folosite la nituirea manuală sunt: ciocan de lăcătuşărie, contracăpuitor
(contrabuterolă), trăgător, căpuitor (buterolă)
Tehnologia nituirii manuale cuprinde introducerea nitului în gaura executată in prealabil in

table cu maşini de găurit portabile sau pe maşini-unelte, aşezarea capului iniţial pe
contracăpuitor.
a. apropierea tablelor cu trăgătorul;
b. refularea capului de închidere;
c. formarea capului de închidere;
d. formarea capului de închidere cu căpuitorul;
La formarea capului de închidere se va avea în vedere ca ciocanul să nu atingă suprafaţa

pieselor de nituit, pentru a se evita ondularea şi deformarea tablelor. Îmbinările nituite, cu
precădere cele cu scop de etanșare, se supun operației de ștemuire. Ștemuirea constă în
îndesarea marginilor tablelor in vedere obținerii unei etanșări mai bune. Se execută cu ajutorul
ștemuitoarelor, care au forma dălților, dar au muchia de lucru boantă.
94
Defectele care pot apărea la nituire sunt:
a. cap de închidere deplasat, b. cap de închidere prea mare din cauza tijei mai lungi, c, cap
de închidere prea mic din cauza tijei scurte, d. cap de închidere deformat, e. cap de închidere
înclinat, f. nit strâmb, g. table deformate la nituire.
NITUIREA MECANICĂ se execută cu ajutorul maşinilor de nituit care realizează formarea capului
de închidere al nitului prin ciocănire, prin presare sau prin rulare. Din acest punct de vedere
ele pot fi numite maşini de nituit portabile (ciocane de nituit) sau fixe, prese de nituit şi maşini
de nituit prin rulare. Maşinile de nituit se pot de asemenea diferenţia între ele şi în funcţie de
modul de acţionare, care poate fi: pneumatică, electrică, sau hidraulică. Maşinile de nituit
portabile se mai numesc şi ciocane de nituit(pistol de popnituri)
pistol de popnituri
Presele de nituit sunt maşini care realizează capul de închidere al nitului dintr-o singură cursă
a căpuitorului. Acest gen de maşini au contracăpuitorul încorporat în structura lor, iar
căpuitorul poate fi acţionat pneumatic, hidraulic sau electric. Cu acest tip de maşini , care
lucrează prin presare, se pot executa nituiri cu nituri având tija plină, cu tija semitubulară, sau
cu tija tubulară.
Presa de nituit
Un procedeu inovativ, nituirea cu nituri autoperforante este un proces utilizat în tehnologia

îmbinării nedemontabile, care creează îmbinări rezistente din punct de vedere mecanic ale unor
95
materiale similare sau de tipuri diferite, fiind posibile chiar şi îmbinări cu mai mult de două
straturi. Nitul perforează straturile superioare de material şi se va dilata sub influenţa presiunii
exercitate de o matriţă plasată sub materialul de jos. Dat fiind faptul că stratul inferior nu este
perforat, îmbinarea rezultată este locală şi etanşă – la gaze şi lichide.
Procedura de fixare cuprinde următoarele etape:
1) Poziţionare
2) Menţinere
3) Perforare
4) Îndesare
5) Formare
6) Fixare
Nituri autoperforante
Nituirea cu nituri autoperforante este utilizată în industria automobilistică, în industria

sistemelor de aer condiţionat şi energetică, precum şi în transporturi şi construcţia de vehicule,
având avantaje evidente:
 Îmbinarea unor tipuri diferite de materiale (ex:aluminiu, cupru, plastic, oțel laminat)
 Fără perforare în prealabil
 Tehnologie de realizare a asamblării nituite fără zgomot
 Asigură amprenta ecologică, prin emisii scăzute de particule în atmosfera (dioxid de azot , dioxid
de sulf și monoxid de carbon)
 Economisire de materii prime si energie
 Rezistenţă mare la solicitări dinamice si statice
 Posibilitatea automatizării procesului de asamblare
N.S.S.M. la ASAMBLAREA PRIN NITUIRE:
 Uneltele de mână nu trebuie să prezinte fisuri, deteriorări vizibile;
96
 Presiunea aerului la ciocanele pneumatice trebuie să fie cea prescrisă;
 Nituirea la cald reclamă echipament de protecţie specific.
FIȘĂ DE LUCRU
I. Indicaţi răspunsul corect:
1. Nituirea este un procedeu tehnologic de îmbinare:
a. cu filet;
b. demontabilă;
c. nedemontabilă;
2. Niturile se execută din:

a. OT 45;
b. OL 34;
c. OLC 35;
3. După modul de acționare mașinile de nituit pot fi:

a. cu acționare pneumatică, electrică, sau hidraulică;
b. cu acționare mecanică,electrică,electromecanică;
c. cu acționare electrodinamică,electrostatică,hidraulică ;
4. Nituirea cu nituri autoperforante poate realiza:

a. îmbinarea materialelor diferite;
b. îmbinarea tablelor zincate;
c. îmbinarea materialelor similare.
II. Numiţi fazele nituirii manuale reprezentate în figura următoare:
a b
c
III. Identificați defectele care pot apărea la nituirea manuală:
IV. Care sunt principalele avantaje ale nituirii cu nituri autoperforante,ca

tehnologie”verde” de asamblare nedemontabilă?
97
NOTĂ: Timp de lucru 10 minute
Barem de corectare fișa de lucru

I.
1. c. îmbinare nedemontabila;
2. b. OL34;
3. a. cu acționare pneumatică, electrică, sau hidraulică;
4. a. îmbinarea materialelor diferite.
II. a-refularea capului de închidere; b-formarea capului de închidere cu ciocan; c- formarea

capului de închidere cu căpuitor.
III. Defecte nituire manuală:

a. cap de închidere deplasat; b. cap de închidere prea mare din cauza tijei mai lungi; c. cap
de închidere prea mic din cauza tijei scurte.
IV. Principale avantaje ale nituirii cu nituri autoperforante,ca tehnologie “verde” de asamblare
nedemontabilă:
 Tehnologie de realizare a asamblării nituite fără zgomot

 Asigură amprenta ecologică, prin emisii scăzute de particule în atmosfera (dioxid de azot , dioxid
de sulf și monoxid de carbon )
 Economisire de materii prime si energie.
Recomandări privind resurse educaționale deschise:

 https://www.alegetidrumul.ro/uploads/calificari/6/Materiale%20didactice/X_Asambla
ri%20mecanice
 https://vdocuments.net/asamblari-c-marginean.html
 https://domeniulmecanica.wordpress.com/2015/11/16/asamblari-prin-nituire/
 https://www.trada.ro/blog/nituire-pop-nit-asamblari-prin-nituire-cleste-popnituri-
ansambluri-nituite
 https://www.boellhoff.com/ro-ro/produse-si-servicii/elemente-speciale-de-
fixare/nituri-autoperforante-rivset.php
1. Soft educațional ASAMBLĂRI MECANICE,Didactic Media- tema:asamblarea prin
nituire;
2. Aurel Ciocîrlea - Vasilescu, Mariana Constantin – Asamblări mecanice, manual pentru
clasa a XI-a ruta directă, clasa a XII-a, ruta progresivă – Editura CD PRESS, București,
2007.
98
EXEMPLUL NR. 19.
 Domeniul de pregătire profesională - MECANICĂ
Tema: Asamblări prin nituire
Durată: 50 minute

6.1.2. ASAMBLĂRI 6.2.4. Alegerea SDV-urilor 6.3.3. Preocuparea pentru
NEDEMONTABILE necesare executării documentare folosind
6.1.2.1. Asamblări prin asamblării prin nituire tehnologia informaţiei;
nituire: manuală; 6.3.4. Preocuparea pentru
- nituirea manuală (SDV-uri 6.2.5. Utilizarea SDV-urilor în colectarea şi transmiterea
folosite la nituirea manuală, vederea asamblării prin informaţiilor relevante cu
prese manuale de nituit, nituire manuală; privire la construcţia şi
tehnologia nituirii manuale, 6.2.6. Nituirea manuală a funcţionarea echipamentelor
NSSM la nituirea manuală); semifabricatelor/pieselor; de lucru utilizate;
6.2.9. Verificarea îmbinărilor 6.3.5. Respectarea
nituite realizate; termenelor/ timpului de
realizare a sarcinilor;
6.3.6. Asumarea iniţiativei în
rezolvarea unor probleme;
de securitate şi sănătate în
muncă;
6.3.8. Respectarea măsurilor
de prevenire a accidentelor
în muncă şi a bolilor
profesionale;
Executați un colțar pentru întărire din benzi de oțel conform desenului de execuție de mai jos,
prin nituire cap la cap cu o eclisă, folosind nituri cu cap semirotund.
99
Sarcini de lucru
1. Organizarea locului de muncă;

2. Citirea desenului de execuție al piesei;
3. Alegerea S.D.V-urilor și a niturilor necesare executării nituirii manuale cap la cap cu o
eclisă;
4. Executarea operațiilor pregătitoare;
5. Executarea asamblării prin nituire manuală;
6. Controlul asamblării nituite executate;
7. Respectarea normelor de sănătate și securitate în muncă și a normelor de protecție
mediului;
8. Argumentarea succesiunii operațiilor realizate în vederea executării piesei, utilizând
termenii de specialitate;
Grila de evaluare
Punctaj pe
indicator
1. Primirea şi 35 1.1. Organizarea locului de muncă; 10 p
planificarea sarcinii de puncte
lucru 1.2.Citirea desenului de execuție al 15 p
piesei;
100
1.3. Alegerea S.D.V-urilor și a niturilor 10 p
necesare executării piesei;
2. Realizarea sarcinii 50 2.1. Executarea operațiilor pregătitoare 15 p
de lucru puncte pentru realizarea asamblării nituite;
2.2. Executarea asamblării prin nituire 15 p
manuală, utilizând corect S.D.V.-urile
corespunzătoare;
2.3. Verificarea asamblării realizate; 10 p
2.4. Respectarea normelor de sănătate 10 p

și securitate în muncă și a normelor de
protecția mediului;
3. Prezentarea sarcinii 15 3.1. Descrierea operațiilor realizate în 10 p
de lucru puncte vederea executării piesei prin nituire
manuală;
3.2. Utilizarea vocabularului de 5p
lucru;

- Resursele educaționale deschise despre asamblări nituite pot fi utilizate
accesând următoarele linkuri:
- http://ipt.epractica.ro/fisiere_publice/PH_004_Lectie_Mecanica_M3_XP_Zinca
Gheorghe.pdf
- https://view.livresq.com/view/612e23146994de00090f84e8/#nituri_%C8%99i_a
sambl%C4%83ri_nituite
- https://www.edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Minister/2021/inv.preu
niversitar/repere%20curriculum%20clasa%20a%20IX-a%202021%20-
%202022/Anexa%201_RM_MECANICA.pdf
- https://www.alegetidrumul.ro/uploads/calificari/6/Materiale%20didactice/X_
Asamblari%20mecanice
- https://vdocuments.net/asamblari-c-marginean.html
- Standarde de pregătire profesională / Nivel 4 / Domeniul de pregătire profesională:
Mecanică - Anexa nr. 4 la OMENCS nr. 4121 din 13.06.2016;
- Aurel Ciocîrlea -Vasilescu, Mariana Constantin – Asamblări mecanice, manual pentru
clasa a XI-a ruta directă, clasa a XII-a, ruta progresivă – Editura CD PRESS, București,
2007;
- Ion Moraru, ș.a. – Manual pentru pregătire practică – Domeniul mecanic – Clasa a IX-a,
Școala de arte și meserii, Editura SIGMA, București, 2004;
101
EXEMPLUL NR. 20.

Tema: Asamblări elastice, Montarea arcurilor elicoidale

Tip de activitate: de teorie

6.1.3.4. Asamblări elastice 6.2.38. Utilizarea corectă a 6.3.1. Colaborarea cu
1. Domenii de utilizare vocabularului comun şi a membrii echipei de lucru,
2.Montarea arcurilor celui de specialitate. în scopul îndeplinirii
elicoidale(arcuri 6.2.39. Comunicarea / sarcinilor de lucru.
comprimate,arcuri Raportarea rezultatelor 6.3.3. Preocuparea pentru
tensionate,SDV-uri, activităţilor profesionale Documentare folosind
tehnologie de execuţie, tehnologia informaţiei.
dispozitive necesare 6.3.5.Respectarea
precomprimării arcurilor). termenelor/timpului de
realizare a sarcinilor.
Activitate realizată prin metoda Piramidei

1. Faza descriptivă – prezentarea modului de desfășurare a orei, distribuirea fișelor
5 min
2.Faza lucrului individual - elevii primesc „Fișa de lucru 1” (ei îsi vor reaminti din clasa
a 9-a tipuri de arcuri - atât din punct de vedere construtiv cât și al solicitărilor)
5 min
3. Faza lucrului în perechi - elevii formează grupe de câte doi pentru a discuta rezultatele
individuale la care au ajuns.
5 min
4.Faza reuniunii în grupuri mari - se alcătuiesc două grupe (o grupă arcuri de tracțiune, a
doua grupă arcuri de compresiune) şi se discută despre soluţiile identificate.
10 min
5. Faza raportării soluțiilor în colectiv - întreaga clasă, reunită, analizează şi concluzionează
asupra rezolvărilor pe grupe Acestea vor fi vizualizate de către toţi elevii pentru a fi
comparate
10 min
6. Concluzii: Profesorul prezintă condițiile și modul de montare a arcurilor şi se stabilesc
concluziile asupra demersurilor realizate şi asupra participării elevilor la activitate.
10 min
102
Resurse materiale:
 fișe
 Fișa de documentare
 Fișa de lucru 1
 Fișa grupa 1
 Fișa grupa 2
 Tabla interactivă
 Aplicația Google Classroom
 Manual Asamblări mecanice ed Akademos Art 2007
Durată: 45 minute

Etape de lucru:
1. Faza descriptivă – prezentarea modului de desfășurare a orei, distribuirea fișelor
(Fișa de documentare – Montarea arcurilor elicoidale, Fișa de lucru 1, Fișa grupa 1
și Fișa grupa 2)
5min
1. Faza lucrului individual - elevii aleg „Fișa de lucru 1” (ei își vor reaminti din clasa a IX-
a tipurile de arcuri - atât din punct de vedere construtiv cât și al solicitărilor)
5 min
2. Faza lucrului în perechi - elevii formează grupe de câte doi pentru a discuta rezultatele
individuale la care au ajuns. Profesorul împreuna cu elevii prezintă rezolvarea fișei de
lucru și face aprecieri privind rezolvarea. 5 min
1. Identificați tipurile de
arcuri
a.....................
b.....................
c.....................
d.....................
e.....................
f......................
g.....................
h.....................
i......................
j......................
2. Denumiți solicitările
la care sunt supuse
arcurile
I. ....................
II. ....................
III. ...................
IV:....................
103
1 Identificați tipurile de
arcuri
a.....elicoidal. parabolic...
b......elicoidal..cilindric ..
c....elicoidal conic..........
d.......inelar...................
e.....disc......................
f....elicoidal cilindric .....
g..spirală plană..............
h......bară de torsiune....
i......lamelar ................
j.....dim foi .................
2. Denumiți solicitările
la care sunt supuse
I II III IV arcurile
I. ....tracțiune....
II....compresiune....
III...răsucire.............
IV:...încovoiere......
3. Faza reuniunii în grupuri mari - se alcătuiesc două grupe (o grupă arcuri de

tracțiune,a doua grupă arcuri de compresiune) şi se rezolvă sarcina de lucru.
Montarea arcurilor elicoidale de tracțiune
 1. Analizează imaginea de mai jos identifică mașina

agricolă și arcurile utilizate
- Mașina agricolă = .........................

- Tipul arcurilor = ..........................
104
 2. Enumeră elementele geommetrice ale arcului
Fig a
2.
D = .......................
D1 = ........................
Dm = .........................
H0 = .........................
H1 = ........................
Hn = .........................

1. Completează enunțurile:
a. Fenomenul de............(1).............. apare când coeficientul
de zveltețe este mai mare ca trei.
b. La aceste arcuri se impune ghidarea lor pe
......(2)...........cilindrice sau în ......(3).......
c. În figura de mai jos este prezentată montarea arcurilor de
compresiune când coeficientul de zveltețe este mai ... (4) ....
decât trei
105
2. Pentru arcul din figură calculați
coeficientul de zveltețe dacă se
cunosc:
- diametrul exterior D =30mm

- lungimea arcului H = 50mm
- diametrul spirei d = 2mm
H0
- formula coeficientul de zveltețe: 0 
Dm
10 min;
3. Faza raportării soluțiilor în colectiv - întreaga clasă, reunită, analizează şi
concluzionează asupra rezolvărilor pe grupe Acestea vor fi vizualizate de către toţi
elevii pentru a fi comparate Profesorul prezintă soluţia finală şi se stabilesc concluziile
asupra demersurilor realizate şi asupra participării elevilor la activitate.
 1. Analizează imaginea de mai jos identifică masina

agricolă și arcurile utilizate
- Mașina agricolă = Semănătoare

- Tipul arcurilor = Arcuri elicoidale cilindrice de tracțiune
106
 2. Elementele geommetrice ale arcului
Fig a
D = diametrul esterior
D1 = diametrul interior
Dm = diametrul mediu
H0 = lungimea inițială
H1 = lungimea când se aplică
forța F1
Hn = lungimea când se aplică
 forța Fn
Enunțurile de completat:
 (1) = flambaj
 (2) = cepuri
 (3) = tuburi
 (4) = mic
107
Rezolvare:
Diametrul interior Di = D-d = 30-2 = 28mm
Diametrul mediu Dm = (D+Di)/2 = (30+28)/2 =
58/2= 29mm
formula coeficientul de zveltețe H0

0 
Dm
Calculul coeficientului de zveltețe:

50
0   1,72
29
10 min
Concluzii
Profesorul sistematizează „Tehnologia de montare a arcurilor – Arcuri elicoidale” și face
aprecieri la modul de rezolvare a fișelor și la modul de desfășurare a orei.
10 min
 Domeniul de pregătire profesională MECANICĂ
Tema: Asamblări elastice – Montarea arcurilor elicoidale

Durată: 30 minute

6.1.3.4. Asamblări elastice 6.2.35. Alegerea SDV- 6.3.1. Colaborarea cu
urilor necesare executării membrii echipei de lucru,
2.Montarea arcurilor asamblărilor elastice. înscopul îndeplinirii
elicoidale(arcuri 6.2.36. Utilizarea SDV- sarcinilor de lucru.
comprimate,arcuri urilor în vederea executării 6.3.5.Respectarea
tensionate,SDV-uri, asamblărilor elastice. termenelor/timpuluide
tehnologie de execuţie, 6.2.37.Realizarea realizare a sarcinilor.
108
dispozitive necesare asamblărilor elastice. 6.3.7.Respectarea
precomprimării arcurilor). 6.2.38. Utilizarea corectă a normelor de securitate şi
vocabularului comun şi a sănătate în muncă.
celui de specialitate. 6.3.8.Respectarea
6.2.39. Comunicarea / măsurilor de prevenire a
Raportarearezultatelor accidentelor în muncă şi a
activităţilor profesionale bolilor profesionale

Fișa de lucru – Asamblări cu arcuri
Exerciții de citire a desenelor tehnice, de identificare a componentelor pe desen și
alegerea pieselor și SDV urilor pentru calculul coeficientului de zveltețe
1. Analizează desenul alăturat ,apoi

a. identifică rolul arcului
b. identifică tipul arcului
c. identifică componentele notate cu 1,2,3
d. denumește mecanismul
H0
2 Relația de calcul a coeficientului de zvelteţe este: 0  ; unde
Dm
H0 = lungimea arcului
Dm = diametrul mediu al arcului
Pentru arcurile alese calculează coeficientul de zvelețe efectuând masurătorile adecvate și

menționează soluția propusă pentru asamblare
Sarcini de lucru
 Denumește mecanismul reprezentat (mecanismul de distribuție sau mecanismu cu
came)
 Indentifică pe desen componentele numerotate 1,2,3 (1 supapă,2 arc elicoidal,3 ax
cu came)
 Alege arcurile indentificate pe desen
 Descrie tipul arcului și solicitarea la care este supus (arc elicoidal cilindric supus la
compresiune)
 Calculează coeficientul de zveltețe alarcului (se măsoară lungimea arcului si
diametrul mediu)
109
Grila de evaluare
Punctaj pe
indicator
1. Primirea şi 35 1.1. Citirea desenului 10p
lucru Stabilirea sarcinilor în cadrul grupei 15p (3x5p)
(Măsurarea, calcularea coeficientului,
prezentarea rezultatelor)
1.2 Alegerea SDV uri necesare pentru 10 p
măsurare (șublere)
2.1. Identificarea și denumirea corectă 10 p
a mecanismului
2.2. Identificarea corectă a pieselor 10 p
(axe cu came, supape și arcuri )
2. Realizarea sarcinii de 50 2.3 Efectuarea măsurărilor – lungime, 10 p (2x5p)
lucru puncte diametre
2.4 Calcularea coeficientului de 10 p
zveltețe
2.5. Respectarea normelor de sănătate 10 p
și securitate în muncă
3. Prezentarea sarcinii 15 3.1. Descrierea arcului și a solicitării 5p
de lucru puncte
3.2. Interpretarea coeficientului de 5p

zveltețe calculat
3.2. Utilizarea vocabularului de 5p

lucru

o MANUAL M.Manole, M.G. Ionescu ș.aș, Asamblări mecanice - manual pentru clasa
a XI-a editura Akademos Art București, 2007
o ACTIVITATEA DE ÎNVĂȚARE
https://drive.google.com/open?id=1zvL8lVO-F4Ty0efp_ZHVVl-
fnP8jQg_m&authuser=0
o ACTIVITATEA DE EVALUARE
110
 test
https://docs.google.com/forms/d/1eKRJxH5FvQeoZqpHIByprd2hzHs9F3
Tt8uhc0EuMwIg/edit?usp=drivesdk
o Extindere la proba instruire practică: Construcția și funcționarea unui

automobil
https://www.youtube.com/watch?v=cfycGQb6Y5c
EXEMPLUL NR. 21.

Tema: Asamblări prin sudare-Sudarea manuală cu arc electric
Tip de activitate: de instruire practică


6.1.2.Asamblări 6.2.11.Alegerea materialelor, 6.3.1.Colaborarea cu
nedemontabile SDV-urilor și utilajelor necesare membrii echipei de lucru, în
6.1.2.2.Asmblări prin executării asamblării prin scopul îndeplinirii sarcinilor
sudare sudare manuală cu arc electric. de la locul de muncă.
6.2.12.Utilizarea materialelor, 6.3.2.Asumarea în cadrul
SDV-urilor și utilajelor în echipei de la locul de muncă,
vederea asamblării prin sudare a responsabilității pentru
manuală cu arc electric. sarcina de muncă primită.
111
6.2.13.Sudarea manuală cu arc 6.3.3.Preocuparea pentru
electric a documentare folosind
semifabricatelor/pieselor. tehnologia informației.
6.2.14.Controlul îmbinărilor 6.3.4.Preocuparea pentru
sudate. colectarea și transmiterea
6.2.15.Remedierea defectelor informațiilor relevante cu
îmbinărilor sudate. privire la construcția și
funcționarea echipamentelor
6.2.38.Utilizarea corectă a
de lucru utilizate.
vocabularului comun și a celui
de specialitate. 6.3.5.Respectarea
termenelor/timpului de
6.2.39.Comunicarea/Raportarea
realizare a sarcinilor.
rezultatelor activității
profesionale desfășurate. 6.3.6.Asumarea inițiativei în
rezolvarea unor probleme.
6.3.7.Respectarea normelor
de securitate și sănătate în
muncă.
6.3.8.Respectarea măsurilor
de prevenire a accidentelor
de muncă și a bolilor
profesionale.
Activitate realizată prin metoda ”Lucrărilor practice”
Metoda ”Lucrărilor practice” este o metodă bazată pe acțiune efectivă care constă în
efectuarea de către elevi (sub supravegherea profesorului/maistrului instructor) a diferitelor
sarcini practice, în scopul aplicării cunoştinţelor la soluţionarea unor probleme practice,
tehnice, productive şi al dobândirii unor deprinderi motorii, practice şi tehnice, necesare
pentru viaţă, pentru activitatea profesională, al însuşirii unor priceperi şi deprinderi de aplicare
a teoriei cu practică.
Metoda constă în instruirea elevilor prin efectuarea repetată şi sistematică a
operaţiei/tehnicii de lucru cu scopul formării deprinderilor şi priceperilor, a abilităţilor de
învăţare şi algoritmilor de rezolvare.
Lucrările practice suscită anumite operaţii mintale, eforturi fizice, exerciții practice de lucru
de la simplu la complex, abilități practice de lucru, care sunt esenţiale în însuşirea standardelor
de pregătire profesională specifice unei calificări profesionale, specializări tehnice, până la
nivelul practicării ei.
Etapele necesare pentru executarea unor lucrări practice sunt:
- cunoaşterea obiectului şi scopului muncii, precum şi o anumită experienţă legată de
efectuarea unor lucrări asemănătoare;
- efectuarea propriu-zisă a lucrării în mod conştient şi independent, cu alegerea materialelor
şi mijloacelor potrivite şi în condiţii corespunzătoare de muncă;
- controlul muncii efectuate, ceea ce pretinde ca acţiunea desfăşurată să fie însoţită de
feedbackul informativ frecvent pentru elev.
Evaluarea şi autoevaluarea rezultatelor obţinute presupune stabilirea anumitor standarde de
performanţă, măsurători sau aplicare de teste cu care elevii urmează să se familiarizeze în
timp. Accentul se pune pe corectitudinea execuţiei.
112
Sub aspectul organizării, lucrările practice se pot desfăşura frontal, în echipe sau individual
Mod de organizare a activității/a clasei: pe grupe(2-3 elevi)/individual
Resurse materiale:
- Semifabricate; table, platbande, bare, profile, țevi;
- Materiale de adaos; electrozi;
- Banc de lucru, menghină, polizor, placă de îndreptat;
- SDV-uri specifice operației de sudare manuală cu arc electric: tipuri de ciocane, perie
de sârmă, daltă, truse de chei, clești, șurubelnițe; mijloace de măsurat și verificat: șublere,
echere metalice, ruletă metalică, șabloane;
- Utilaje: echipamente/aparate de sudură manuală cu arc electric;
-Echipamente de protecție specifice; salopetă/șorț din piele, mănuși, mască/ochelari de
protecție;
Durată: 20 minute

Tema lucrării practice:
Îmbinarea prin sudare manuală cu arc electric a două profile cornier
40x40x3mm, cu lungimea de 350mm, din OL37 la un unghi de 90 0 .
Etape de lucru:
1. Organizarea activității didactice
1.1. Locul de desfășurare a activității didactice este atelierul de lăcătușărie/boxele pentru
sudură;
1.2. Elevii vor fi împărțiți în grupe (2-3 elevi) și fiecare grupă va fi repartizată la boxa
de lucru respectivă;
1.3. Cadrul didactic reactualizează elevilor cunoștințele referitoare la specificul operației
de sudare manuală cu arc electric, prezintă aparatele, sculele/dispozitivele ce vor fi utilizate;
1.4. Cadrul didactic prezintă detaliat-practic și sintetic-teoretic care este/sunt
tehnica/pașii de lucru privind sudarea manuală cu arc electric a două profile cornier la un
unghi de 900.;
1.5. Cadrul didactic urmărește activitatea elevilor și completează o fișa de observații cu
activitatea desfășurată de elevi.
2. Sarcinile de lucru
2.1. Fiecare grupă de elevi primește echipamentul specific pentru sudarea manuală cu arc
electric,identifică părțile componente,analizează vizual semifabricatele respective,
citește/interpretează desenul de execuție al îmbinării sudate;
2.2. Alegerea sculelor și dispozitivelor necesare; Elevii vor alege singuri S.D.V.-urile
necesare realizării operației de sudare manuală cu arc electric: tipuri de electrozi/ciocane,
clești, ruletă metalică, echer metalic, perie de sârmă, polizor;
113
2.3. Efectuarea operațiilor de pregătire a semifabricatelor în vederea sudării manuale cu arc
electric ale acestora la un unghi de 90 0. Elevii, la nevoie, curăță semifabricatele de
impurități/rugină folosind peria de sârmă, verifică planeitatea profilului pe masa de
îndreptat, pregătește marginea conturului laturilor profilelor prin polizarea acestora, așează
pe bancul de lucru semifabricatele în poziția de sudat.
2.4. Efectuarea propriu-zisă a operației de sudare manuală cu arc electric a profilelor tip
cornier la un unghi de 900 sub supravegherea strictă a profesorului/maistrului instructor. Fiecare
elev își alege și fixează electrodul în cleștele portelectrod, fixează corespunzător cablul care
asigură masa, folosește masca de protecție, execută corect amorsarea arcului electric, reglează
amperajul aparatului de sudură în funcție de grosimea semifabricatelor, fixează inițial profilele
prin puncte de sudură, asigură continuitatea/uniformitatea cordonului de sudură prin îmbinarea
mișcărilor de avans/ de pendulare ale electrodului, evită apariția de tensiuni și deformații prin
alternarea sudării semifabricatelor pe o parte și pe alta în mod repetat, inspiră siguranță,
precizie și eficiență pe timpul execuției lucrării practice,îndepărtează zgura cu ușoare lovituri
de ciocan, cultivă mulțumirea de sine și manifestă atașament față de profesie.
2.5. Controlul îmbinării sudate se face în primă fază prin vizualizarea cu ochiul liber a
calității/uniformității/grosimii cordonului de sudură de pe ambele părți ale
profilelor(asigurarea formei rostului de sudură respectiv), apoi cu echerul metalic se verifică
îmbinarea acestora la un unghi de 900. De asemenea, se ține cont și de timpii de execuție a
lucrării de către fiecare elev din grupă, de respectarea normelor de NTSM, cât și a modului de
organizare a locului de muncă de către fiecare elev.
3.Prezentarea rezultatelor lucrării practice

3.1. Împreună cu profesorul elevii compară din punct de vedere calitativ lucrările executate de
fiecare elev/ grupă în parte;
3.2. Fiecare grupă de elevi își prezintă prin delegare activitatea realizată stimulându-se astfel
utilizarea de termeni tehnici în expunere/prezentare SWOT/coevaluare /autoevaluare.
3.3. Prin dialog profesor-elev se recapitulează/fixează etapele de lucru care trebuie
îndeplinite pentru a se obține o îmbinare de calitate la sudarea manuală cu arc
electric.
3.4. Elevii conștientizează importanța însușirii abilităților/deprinderilor practice de lucru, cât
și condiția de calitate la sudarea manuală cu arc electric a semifabricatelor.
Exemplu de FIȘĂ DE OBSERVARE completată de profesor

Nume prenume elev......................................
Grupa de lucru nr................
Punct de lucru/sudură nr...................
Nr. Criterii de analiză a Indicatori Obsv.

crt. activității
1. Citirea/interpretarea Semifabricatele se îmbină

desenului de sudură. cu ambele capete la 90 0 (nu
avem nicio latură a
profilelor debitate la 45 0 ),
forma rostului de sudură -
bombată.
114
2. Alegerea tipului de Conform STAS 1125-76-
electrod. supertit/A de 2,5mm.
3. Rezolvarea de Amorsarea greșită a arcului
probleme ivite în electric prin blocarea /
timpul execuției prinderea vârfului
practice a lucrării. electrodului pe suprafața
piesei, fixarea incorectă a
polarității sau a
electrodului în cleștele
portelectrod.
4. Asigurarea condiției Cunoașterea/respectarea
de calitate a etapelor tehnologiei de
îmbinării sudate. sudare manuală cu arc
electric, organizarea
locului de muncă.
5. Logica argumentării Utilizarea corectă a
în prezentarea termenilor de
lucrării-folosirea specialitate,prezentare
autoevaluării sintetică, obiectivitate în
/coevaluării. evaluare.
1. [Amza02] Amza Gh., Dumitru G.M, Rândașu G.O., Amza C.G., Tratat de tehnologia
materialelor, Editura Academiei Române, București, 2002
2.[Ashb05] Ashby M., Jones D.R.H., Engineering materials 1, 2, ButterworthHeinemann, 2005
3.[Call07] Callister W.D., Materials Science and Engineering, John Wiley & Sons, 2007
4.https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSf8quAkAfPGbSj_64ihqWgVf0wDWZPiHqegA2Z
d3eN4pRhbPw/viewform
EXEMPLUL NR. 22.

Tema: Asamblări prin sudare

6.1.2. Asamblări 6.3.5.Respectarea
nedemontabile 6.2.38.Utilizarea corectă a termenelor/ timpului de
vocabularului comun și a realizare a sarcinilor
celui de specialitate.
115
6.1.2.2. Asamblări prin 6.2.39. Comunicarea/
sudare Raportarea rezultatelor
- sudabilitatea metalelor și activității profesionale
aliajelor metalice; desfășurate.
- sudarea manuală cu arc
electric (principiu, electrozi
de sudare, scule,
dispozitive Și utilaje pentru
sudare, parametrii
regimului de sudare,
tehnologia sudării cu arc
electric, NSSM la sudarea
manuală cu arc electric);
- defectele îmbinărilor
sudate și remedierea
acestora;
- controlul îmbinărilor
sudate (încercări distructive
și nedistructive).

TEST DE EVALUARE
I. Stabiliți, prin săgeți corespondența între datele din colonele de mai jos, cu precizarea că
unui element din coloana A i se poate asocia unul sau două elemente din coloana B. (2 puncte)
A B
1. Sudarea a.material adaos
2. Electrozi b. îmbinare a două obiecte
3. Flux c.material bază+material adaos
4.Cordon sudură d.compoziție chimică identică cu a
materialului de bază
e.substanță granulată fină
II. Stabiliti valoarea de adevar a enunțurilor de mai jos. Notați cu litera A dacă enunțul este
adevărat și cu F, dacă este fals: (2 puncte)
Echipamentul de protecţie la sudarea manuală cu arc electric
1 cuprinde: masca de protecţie, şorţ, mănuşi, ghete, ochelari de
protecţie, sisteme de ventilație.
Sursele de curent de sudare furnizează curent electric
2
continuu sau alternativ.
Tablele subțiri cu grosimea sub 1 mm se sudează cap la cap cu
3
rost de sudare
116
Sudura în poziţie verticală se poate executa de jos în
4
sus,electrodul făcând un unghi de 40-45 cu verticala
III. Scrieți pe foaia de răspuns, informația corectă care completează spațiile libere: (2 puncte)
Atunci când îmbinarea este realizată în urma schimbării de fază (topirii) a materialului,
procesul se numește sudare prin ….. (1) Sudării prin topire îi este specifică apariția unei zone
denumite zona influențată ….. (2) ……., în care pot apărea modificări …… (3) ……. ce conduc la
reducerea ……(4)…… produsului metalic sudat.Sudarea este o asamblare nedemontabilă între
două sau mai multe piese: prin …… (5) ………, prin presiune sau prin ...... (6)........
IV: Pentru fiecare din itemii de mai jos încercuiți litera corespunzătoare răspunsului correct:
(2 puncte)
1.Pentru verificarea dimensiunii cusăturii se folosesc:
a. șubler special pentru sudură și lera gradată
b. micrometru
c. rigla gradată
2. Pentru controlul dimensiunilor rostului (unghi, deschidere, radacina) si a dimensiunilor
cusaturii sudate (grosime, latime) se pot folosi:
a. șabloane sau șublere speciale pentru sudura.
b.lere
c.micrometru
3. Pentru localizarea defectelor deschise la suprafata (fisuri, pori ) se folosesc:
a. flux de aer
b. lichide penetrante
c. nisip
4. Remedierea defectelor interioare ca incluziuni se face prin:
a. polizare
b. periere
c. ungere
NOTĂ: Timp de lucru: 45 de minute. Se acordă 1 punct din oficiu
BAREM DE CORECTARE ȘI NOTARE

Subiectul I (4x0,5p=2 puncte)
1- b. îmbinare a două obiecte; 2- a.material adaos, d.compoziție chimică identică cu a
materialului de bază; 3- e.substanță granulată fină; 4-c.material bază+material adaos
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 0,5 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia se acordă 0 puncte.
Subiectul II (4x0,5p=2 puncte)
1. A ; 2- A ; 3-F ; 4-A ;
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 0,5 puncte;
Pentru răspuns incorrect sau lipsa acestuia se acordă 0 puncte.
Subiectul III (6x0, 5p=3 puncte)
117
1- topire; 2- termic (ZIT) ; 3- microstructurale; 4- rezistenței; 5- încălzire; 6- șoc
Subiectul IV (4x0,5p=2 puncte)
1. a. șubler special pentru sudură și lera gradată
2. a. șabloane sau șublere speciale pentru sudura
3. b. lichide penetrante
4. a. polizare
1. M. Pavelescu, Asamblări mecanice - manual pentru clasa a Xl-a, Editura Didactică și
Pedagogică, București, 2007;
2. M. Constantin, A. Ciocîrlea-Vasilescu, Asamblări mecanice - manual pentru clasa a XI-
a, Editura CD Press, București, 2007;
3. M. Manole, M.G. lonescu, ș.a., Asamblări mecanice - manual pentru clasa a Xl-a,
Editura Akademos Art, București, 2007;
4. Pliante cu diferite utilaje din domeniul mecanic
5. https://sim.utcluj.ro/stm/download/Sudura/Curs%20Sudura.pdf
EXEMPLUL NR. 23.

Tema: Asamblări demontabile. Asamblări filetate


6.1.3.1. 6.2.24.Alegerea sculelor 6.3.1. Colaborarea cu membrii
Asamblări filetate necesare executării echipei de lucru, în scopul
asamblării prin filet îndeplinirii sarcinilor de la locul de
6.2.26. Asamblarea prin filet muncă
a pieselor 6.3.2. Asumarea, în cadrul echipei
de la locul de muncă, a
responsabilității pentru sarcina de
lucru primită
118
6.2.27. Asigurarea piulițelor 6.3.4. Preocuparea pentru
împotriva autodesfacerii colectarea și transmiterea
informațiilor relevante cu privire la
construcția și funcționarea
echipamentelor de lucru utilizate
6.3.5. Respectarea
termenelor/timpului de realizare a
sarcinilor
6.3.6. Asumarea inițiativei în
6.3.7. Respectarea normelor de
securitate și sănătate în muncă
6.3.8. Respectarea măsurilor de
prevenire a accidentelor în muncă și
a bolilor profesionale
Activitate realizată prin metoda „ SCHIMBĂ PERECHEA ( SHARE-PAIR CIRCLES)”

Acest tip de metodă constă în metoda predării/învățării reciproce, ce reprezintă o strategie
de învățare în grup, care stimulează și motivează. Un anumit număr de experiențe au pus în
evidență “efectul de învățăre”, adică beneficiul personal pe care un copil poate să-l obțină
dintr-o învățăre oferită de el însuși colegilor săi. Un elev “puțin dotat” înregistrează
performanțe superioare după ce a avut de acționat ca “învățând” un alt elev, decât după ce a
avut de realizat complet un exercițiu școlar.
Profesorul pune o întrebare sau dă o sarcină de lucru în perechi. Fiecare pereche discută şi
apoi comunică ideile. Cercul din exterior se roteşte în sensul arcelor de ceasornic, realizându-
se astfel schimbarea partenerilor în pereche.
Elevii au posibilitatea de a lucra cu fiecare membru al clasei.
Etapele metodei “ Schimbă perechea”

1.Etapa organizării colectivului în două grupe egale. Fiecare elev ocupă un scaun, fie în
cercul din interior, fie în cercul exterior. Stând faţă în faţă, fiecare elev are un partener. Dacă
numărul de elevi este impar, la activitate poate participa şi cadrul didactic sau doi elevi pot
lucra în “tandem”
2.Etapa prezentării şi explicării problemei. Profesorul oferă cazurile pentru studiu,
problemele de rezolvat sau situaţiile didactice şi explică importanţa soluţionării.
119
3.Etapa de lucru în perechi. Elevii lucrează doi câte doi pentru câteva minute. Apoi
elevii din cercul exterior se mută un loc mai la dreapta pentru a schimba partenerii, realizând
astfel o nouă pereche. Jocul se continuă până când se ajunge la partenerii iniţiali sau se termină
întrebările.
4.Etapa analizei ideilor şi a elaborării concluziilor. În acest moment, clasa se regrupează
şi se analizează ideile emise. Profesorul face cu elevii o schemă a concluziilor obţinute.
Avantajele metodei “Schimbă perechea”
- este o metodă interactivă de grup, care stimulează participarea tuturor elevilor la
activitate;
- elevii au posibilitatea de a lucra cu fiecare dintre membrii colectivului;
- stimulează cooperarea în echipă, ajutorul reciproc, înţelegerea şi toleranţa faţă de opinia
celuilalt;
- este o metodă uşor de aplicat la orice vârstă şi adaptabilă oricărui domeniu şi obiect de
învăţământ;
- dezvoltă inteligenţa logică-matematică, inteligenţa interpersonală ce creează
oportunităţi în munca colectivă.
Metoda schimbării perechii are la bază munca elevilor în perechi, astfel: se împarte
clasa în două grupe egale ca număr de participanţi; se formează două cercuri concentrice,
elevii fiind faţă în faţă pe perechi.
Resurse materiale:
- fișă de lucru, tablă (eventual, interactivă), postituri, instrumente de scris, mostre de
elemente ale asamblărilor filetate (diferită tipuri de șuruburi, piulițe, șaibe, etc)
Durată:30 minute
Etape de lucru:
1. Elevii sunt așezați pe cele două cercuri. Fiecare elev are un partener. (3min)
2. Profesorul oferă cazurile pentru studiu: Asamblări filetate (2min)
3. Grupurile cooperează în elaborarea sarcinilor de genul: (10 min)
a. Precizați 2 avantaje și 2 dezavantaje ale asamblărilor filetate.
b. Indicați 4 tipuri de șuruburi din asamblările filetate.
c. Enumerați 3 tipuri de scule ce se utilizează la montarea și demontarea filetelor.
d. Realizați 2 asamblări filetate diferite compuse din șurubcu cap hexagonal M10, șaibă și
piuliță corespunzătoare, utilizând mostrele puse la dispoziție.
e. Enumerați 2 variante constructive de asigurare împotriva autodesfacerii.
4. La expirarea timpului, elevii revin în poziţia iniţială și un reprezentant al fiecărui grup
comunică setul de sarcini elaborate. Elevii din celălalt grup realizează sarcinile, formulând
eventuale întrebări. (15 min)
EXEMPLU DE REZOLVARE
Fișă de răspunsuri:
a. Avantaje:
-pot fi ușor montate și demontate fără a fi necesar un utilaj costisitor;
120
-permite reglarea ușoară a șurubului și a piuliței.
Dezavantaje:
 acest tip de asamblare datorită fortelor de strângere mari conduc la modificarea
dimensiunilor surubului implicit ruperea acestuia;
 autodesfacere din cauza strângerii insuficiente sau necontrolate.
b. Tipuri de șuruburi
În funcție de forma costructivă și de domeniul de utilizare, șuruburile de fixare pot fi:
șuruburi obișnuite; prezoane; știfturi filetate; șuruburi speciale.
c. Scule folosite la montarea și demontarea șuruburilor-piulițelor
Pentru realizarea unei îmbinări filetate este necesar să se aplice un cuplu asupra unuia
dintre cele două elemente prevăzute cu filet.
 Cheie fixă, cheie reglabilă, imbus
d. Asamblările filetate se vor realiza prin asamblarea următoarelor elemente :
1.șurub cu cap hexagonal M10, șaibă plată, piuliță hexagonală M10
2.șurub cu cap hexagonal M10, șaibă Grover, piuliță fluture M10
e.Asigurarea asamblărilor filetate împotriva autodesfiletării
 deformațiile locale ale materialului șurubului și/sau piuliței, sau aplicarea de adaos de
material, de regulă, puncte de sudură,
 utilizarea de elemente suplimentare (contrapiuliței), care impiedică rotirea piuliței față
de șurub.
1. V. Drobotă, ş.a., Organe de maşini şi mecanisme, E.D.P., Bucureşti, 1993;
2. N. Rux, ş.a., Organe de maşini, Editura Sigma, Bucureşti, 2000;
3. Mariana Constantin, Aurel Ciocîrlea-Vasilescu, Organe de mașini – manual pentru clasa a X-
a, Editura CD Press, București, 2010;
4. C.L. Oprea, Pedagogie. Alternative metodologice interactive, Editura Universității din
București, 2003.
EXEMPLUL NR. 24.

 Modulul3: ASAMBLĂRI MECANICE
Tema: Asamblări demontabile. Asamblări filetate.


6.1.3. Asamblări 6.2.24. Alegerea sculelor 6.3.4. Preocupare pentru
demontabile necesare executării colectarea și transmiterea
6.1.3.1. Asambări filetate asamblării prin filet informațiilor relevante cu
privire la construcția și
121
- avantajele și dezavantajele 6.2.26. Asamblarea prin filet funcționarea echipamentelor
asamblărilor filetate; a pieselor de lucru utilizate
- siguranța în exploatare a 6.2.27. Asigurarea piulițelor 6.3.5. Respectarea
asamblărilor cu șuruburi, împotriva autodesfacerii termenelor/timpului de
prezoane și piulițe; 6.2.38. Utilizarea corectă a realizare a sarcinilor
- asigurarea piulițelor vocabularului comun și a
împotriva autodesfacerii; celui de specialitate
- scule folosite la montarea
și demontarea asamblărilor
filetate;
Tip instrument de evaluare: test de evaluare sumativă

1. profesorul îi orientează pe elevi în tema de lucru;
2. profesorul comunică obiectivele, modul de lucru, timpul de desfășurare a activității;
3. profesorul pune la dispoziția elevilor fișele cu subiectele testului de evaluare și foi de lucru;
4. elevii sunt rugați să rezolve subiectele din testul de evaluare;
5. la finalul timpului alocat, elevii predau foile de lucru personale, cu răspunsurile testului de
evaluare sumativă;
6. profesorul comunică elevilor baremul de corectare și îi ”provoacă” la discuții, despre soluțiile
testului;
Resurse materiale:
- fișă cu subiectele testului de evaluare sumativă;
- fișe de lucru;
- pixuri, creioane, radieră, rigle gradate;
- calculator și videoproiector (pentru prezentarea baremului de corectare a testului de evaluare
sumativă).
Durată: 45 minute
Test de evaluare sumativă
 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

 Timpul efectiv de lucru este de 45 minute.
Subiectul I. TOTAL: 20 puncte

I.1. Scrieți pe foaia de foaia de lucru, litera corespunzătoare răspunsului corect:
10 puncte
1. Șurubul micrometric, este un șurub de:
a. strângere;
b. etanșare;
c. măsurare;
d. fixare.
122
2. Șuruburile sunt organe de mașini ale:
a. asamblărilor cu pene și știfturi;
b. asamblărilor prin strângere pe con;
c. asamblărilor cu elemente elastice;
d. asamblărilor prin filet.
3. Materialele utilizate pentru piulițe sunt:

a. teflon, OL37, OL42;
b. OL37, OL50, OLC45;
c. otel de arc, titan, OLC45;
d. materiale plastice;OT45, OLC45.
4. Asamblarea filetată îmbină două piese care pot fi:

a. ambele cu găuri de trecere nefiletate;
b. două pese filetate, una fiind cuprinzătoare și alta cuprinzătoare;
c. una cu gaură nefiletată, cealaltă cu gaură înfundată filetată;
d. ambele cu găuri înfundate filetate.
5. Cele mai răspândite scule manuale utilizate la execuția asamblărilor cu șuruburi sunt:
a. ciocane;
b. chei;
c. pile;
d. punctatoarele.
I.2. Transcrieţi pe foaie de lucru litera corespunzătoare fiecărui enunţ şi notaţi în dreptul
ei litera A, dacă apreciaţi că enunţul este adevărat sau litera F, dacă apreciaţi că enunţul
este fals. 5 puncte
1. Șuruburile pot fi folosite ca elemente de transmitere a mișcării în diferite mecanosme.

2. Asamblarea prin prezon și piuliță îmbină două piese filetate, una fiind cuprinzătoare și
cealaltă cuprinsă.
3. Profilul filetului metric este pătrat.
4. Șaiba Grower se folosește pentru asigurarea șurubului și piuliței împotriva autodesfacerii
(deșurubării).
5. Un avantaj al asamblărilor filetate, poate fi introducerea concentartorilor de tensiune în
zona găurilor de trecere a șuruburilor.
I.3. În coloana A sunt prezentate Reprezentările șuruburilor după forma capului, iar în
coloana B sunt indicate Denumirile șuruburilor. Scrieţi pe foaia de lucru asocierile corecte
dintre fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B.
5 puncte
123
A - Reprezentările șuruburilor după forma capului B – Denumirile șuruburilor
1 a șurub cu cap semirotund
2 b șurub cu cap răsucit
șurub cu cap semirotund

3 c
crestat
4 d șurub cu cap triunghiular
5 e șurub cu cap hexagonal
f șurub cu cap striat
Subiectul II. TOTAL: 30 puncte

II.1. Răspundeţi, pe foaia de lucru, la următoarele cerințe: 6 puncte
a. Specificați tipul de asamblare, din figura 1.
Figura 1
b. Definiţi asamblările prin filet.

c. Precizați două materiale pentru confecționarea șuruburilor.
II.2. Scrieţi, pe foaia de lucru, informaţia corectă care completează spaţiile libere astfel
încât enunţurile de mai jos sǎ fie corecte. 10 puncte
124
Piulițele sunt ……….1.…….…, de asamblare care se înșurubează pe piese …………2………. Șaibele
sunt discuri metalice ……….3........, interpuse între ......4........ și piesă. Pentru a
preîntâmpina ........5......... se folosesc organe de siguranță.
II.3. Rezolvați cerințele de mai jos: 14 puncte

A. 8 puncte
În figura de mai jos sunt reprezentate mai multe asamblări (figura 2).
a. Identificaţi reperele 1, 2, 3, 4 și scrieți rezultatul pe foaia de lucru;
b. Indicaţi ce fel de asamblare este și precizați tipurile de asamblări (1,2,3) din figură.
Figura 2
B. 6 puncte
Se dă următorul tabel cu scule, dispozitive și verificatoare:
a Șubler
b Chei portabile
c Șurubelnițe
d Metru
e Dispozitive de prindere
f Trusa lăcătușului
g Burghiu
h Alezoare
Identificați trei dintre acestea, care se folosesc la operația de asamblare prin filet.
Subiectul III. TOTAL: 40 puncte

III.1. Realizați, pe foaia de lucru, un eseu cu tema: ”Asamblări prin filet” respectând
structura următoare de idei : 26 puncte
a. Două avantaje și două dezavantaje ale asamblărilor prin filet.
b. Două domenii de utilizare ale asamblărilor prin filet.
c. Clasificarea șuruburilor după destinație.
d. Clasificarea piulițelor după forma constructivă.
e. Clasificarea cheilor cu deschidere fixă.
125
III.2. Exemplificați, prin desenare, pe foaia de lucru, o asamblare prin filet și indicați
elementele componente ale asamblării filetate. 14 puncte
 Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem.
 Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului
total acordat la 10.
I.1. 10 puncte
1 – c; 2 – d; 3 – b; 4 – b; 5 – b;
I.2. 5 puncte
1 – A; 2 – A; 3 – F; 4 – A; 5 – F;
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct.
I.3. 5 puncte
1 – e; 2 – c; 3 – f; 4 – b; 5 – d;
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct.
Subiectul II. TOTAL: 30 puncte

II.1. 6 puncte
a. Asamblare cu contrapiuliță 2 puncte
Pentru răspuns corect și complet se acordă 2 puncte.
Pentru răspuns parțial corect sau incomplet se acordă câte 1 punct.
b. Asamblările prin filet sunt asamblări demontabile, fixe sau mobile, realizate cu ajutorul unor
piese de strângere filetate (șurub și piuliță). 2 puncte
c. OL37, OL50, OLC35, OLC45, AUT30, 18MoCr6, materiale plastice, lemn, aliaje neferoase
(alama), etc. 2 puncte
II.2. 10 puncte
1. elemente; 2. filetate; 3. găurite; 4. piuliță; 5. deșurubarea.
126
Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 2 puncte.
Pentru fiecare răspuns parțial corect sau incomplet se acordă câte 1 punct.
II.3. 14 puncte
A. 8 puncte
a. 1 – șurub; 2 – prezon; 3 – piuliță; 4 – piese de asamblat. 4 puncte
b. 4 puncte
Asamblare prin filet; 1 – asamblare prin șurub; 2 – asamblare prin prezon și piuliță;
3 – asamblare prin șurub și piuliță.
B. 6 pu ncte
a – Șubler; b – Chei portabile; c – Șurubelnițe; d – Metru; f – Trusa lăcătușului; e – Dispozitive de
prindere; g – Burghiu; h – Alezoare
Pentru oricare răspuns corect și complet se acordă câte 2 puncte.
Pentru oricare răspuns parțial corect sau incomplet se acordă câte 1 punct.
Subiectul III. TOTAL: 40 puncte

III.1. 26 puncte
a. 4 puncte
Avantaje:
- montarea și demontarea este simplă;
- are dimensiuni mici;
- are forme comode;
- simplitate și execuție precisă;
- poate realiza mișcarea de tranzlație;
- dă posibilitatea creării unor forțe mari;
- permite solidarizarea unor piese de forme foarte variate;
- datorită autoblocării asigură oprirea în orice poziție.
Dezavantaje:
- are concentratori puternici de tensiuni mecanice în zona filetată;
- nu se cunosc exact forțele de strângere;
- lipsă de autocentrare;
- uzura flancurilor introduce jocuri;
- randament scăzut al șurubului de mișcare.
127
Pentru oricare răspuns corect și complet se acordă câte 2 puncte.
Pentru oricare răspuns parțial corect sau incomplet se acordă câte 1 punct.
b. 2 pu ncte
Domenii de utilizare:
- fixarea și strângerea diferitelor elemente sau organe de mașini;
- etanșarea sau închiderea unor volume;
- schimbarea (reglarea) poziției unor piese, între anumite limite;
- deplasarea diferitelor elemente sau organe de mașini;
- construcția instrumentelor de măsurat de mare precizie (micrometre).
Pentru oricare răspuns corect și complet se acordă câte 1 punct.
c. 6 puncte
Clasificarea șuruburilor după destinație:
- de fixare; de fixare – etanșare; de mișcare; de reglare; de măsurare; speciale.
Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 1 punct.
d. 8 pu ncte
Clasificarea piulițelor după forma constructivă:
- hexagonale; pătrate; poligonale; rotunde; cu autoblocare; înfundate; fluture; striată.
e. 6 puncte
Clasificarea cheilor cu deschidere fixă:
- deschise simple; deschise duble; inelare; tubulare; pentru piulițe rotunde; pentru locaș
hexagonal.
III.2. 14 puncte
Asamblare prin filet:
128
1. capătul șurubului; 2. tija filetului; 3. piulița; 4. șaibă; A – piesă; B – piesă.
Pentru realizarea corectă și completă a desenului se acordă 2 puncte.
Pentru realizarea parțial corectă sau incompletă se acordă 1 punct.
Pentru identificarea corectă a elementelor componente ale asamblării filetate se acordă 6
puncte.
Pentru identificarea parțial corectă sau incompletă se acordă 2 puncte.
Pentru precizarea corectă a elementelor componente ale asamblării filetate se acordă 6
puncte.
Pentru precizarea parțial corectă sau incompletă se acordă 2 puncte.
1. Pavelescu M., Asamblări mecanice – manual pentru clasa a XI-a, Editura Didactică și
Pedagogică, București, 2007;
2. Manole M., Ionescu M.G., ș.a., Asamblări mecanice – manual pentru clasa a XI-a, Editura
Akademos Art, București, 2007;
3. Ciocîrlea-Vasilescu A., Constantin M., Asamblări mecanice – manula pentru clasa a XI-a,
rută directă și clasa a XII-a, rută progresivă, Editura CD Press, București, 2007;
4. Cucoș, C., Pedagogie, Editura Polirom, Iași, 2006;
5. Cerghit I., Metode de învățământ, Editura Polirom, Iași, 2006.
EXEMPLUL NR. 25.

 Anul de studiu : Clasa a X-a
Tema: Asamblări prin pene


6.1.3.2. Asamblări prin 6.2.29. Alegerea SDV-urilor 6.3.5. Respectarea
formă - asamblări prin pene necesare executării asamblării termenelor/ timpului de
prin pene; realizare a sarcinilor
6.2.30. Utilizarea SDV-urilor în 6.3.7. Respectarea normelor
vederea asamblării prin pene; de securitate şi sănătate în
6.2.31. Asamblarea prin pene; muncă
Utilizarea corectă a vocabularului
comun şi a celui de specialitate;
Comunicarea/ Raportarea
rezultatelor activităţii
profesionale desfăşurate.
129
Tip instrument de evaluare: probă practică pentru activitatea de instruire practică
Durată: 40 minute
Realizați o asamblare arbore –butuc prin intermediul unei pene cu nas (cu cioc).
Sarcini de lucru
1. Pregătirea locului de muncă
2. Alegerea materialelor
3. Alegerea SDV-urilor necesare
4. Realizarea asamblării
5. Controlul asamblării. Verificarea bătăii radiale, bătăii frontale
130
6. Descrierea lucrării executate/ Prezentarea tehnologiei de montaj
7. Respectarea normelor de sănătate și securitate în muncă și protecția mediului
Grila de evaluare
Punctaj maxim
pe indicator
1. Primirea şi 35 1.1. Pregătirea locului de muncă 10 puncte
lucru
1.2. Alegerea corectă a materialelor 10 puncte
1.3. Alegerea SDV-urilor necesare 15 puncte
2. Realizarea sarcinii de 50 2.1. Realizarea asamblării prin pană 25 puncte

lucru puncte
2.2. Controlul rigidității asamblării. 5 puncte
2.3. Verificarea bătăii radiale și frontale. 10 puncte
2.4. Respectarea normelor de sănătate și 10 puncte

3. Prezentarea sarcinii 15 3.1 Prezentarea orală a succesiunii 5 puncte
de lucru puncte operațiilor de montaj
3.2. Descrierea aspectelor vizate de 5 puncte
controlul asamblării
3.2. Utilizarea vocabularului de 5 puncte
lucru

[1.]http://www.softedu.eu/
[1.] Aurel Ciocîrlea-Vasilescu, Mariana Constantin – Asamblări mecanice, Manual
filiera tehnologică, profil tehnic, Editura CD Pres,2007;
[2.] Mariana Constantin, Aurel Ciocîrlea-Vasilescu, Ion Neagu – Asamblări
mecanice, Manual clasa a X-a, filiera tehnologică, profil tehnic, Editura CD
Pres,2019;
[3.] Marian Pavelescu, Simona Pavelescu - Asamblări mecanice, Manual filiera
tehnologică, profil tehnic, Editura didactică și pedagogică, 2011
131
EXEMPLUL NR. 26.
 Modulul IV: Acţionarea maşinilor de construcţii.
Tema: Sisteme de acţionare hidraulică. Pompe hidraulice.

Tip de activitate: laborator tehnologic

7.1.4. Sisteme de acţionare 7.2.13. Localizarea 7.3.1. Menţinerea unui
hidraulică: diferitelor componente ale interes continuu faţă de
- domeniul de utilizare, sistemelor de acţionare evoluţiile tehnologice
hidraulică. privind sistemele de
- clasificare;
7.2.14. Compararea acţionare ale utilajelor de
- construcţie; terasamente
diferitelor variante
- funcţionare constructive din punct de 7.3.3. Asumarea iniţiativei
vedere funcţional, al în rezolvarea unor probleme
performanţelor, avantajelor, 7.3.7. Asumarea răspunderii
dezavantajelor şi domeniilor pentru prevenirea şi
de utilizare. reducerea impactului
7.2.15. Urmărirea negativ al activităţii proprii
funcţionării corecte a asupra mediului;
sistemelor de acţionare 7.3.8. Respectarea
hidraulică. termenelor/ timpului de
7.2.16. Citirea schemelor de realizare a sarcinilor;
acţionare hidraulică. 7.3.11. Preocuparea pentru
documentare folosind
tehnologia informaţiei
Activitate realizată prin metoda cubului.
1. Metoda cubului.
“METODA CUBULUI” este o metodă prin care se evidenţiază activităţile şi operaţiile de gândire
implicate în învăţarea unui conţinut, care poate fi utilizată atât în etapa de evocare cât şi în
cea de reflecţie.
Metoda este utilizată în cazul în care se doreşte explorarea unui subiect din mai multe
perspective sau atunci cand un subiect se imparte in mai multe secvente şi are ca rezultat
implicarea elevilor în înţelegerea unui conţinut informaţional (procesele de gândire fiind
asemănătoare celor prezentate în taxonomia lui B. Bloom ). Elevii studiază subiectul respectiv.
Studiul poate fi individual, în perechi sau în grupuri de 5- 6 persoane.
Se confecţionează un cub pe ale cărui feţe se scriu secvențele care compun subiectul. Elevii
realizează o investigaţie pe o temă dată. Se alege prima faţă a cubului pe care este scrisă o
132
temă și se cere unei grupe să examineze tema dată. În continuare, se procedează la fel cu toate
feţele cubului. Prin brainstorming, participanţii pot identifica idei novatoare pe care le pot
include într-un paragraf sau două referitoare la tema respectivă. Forma finală este împărtăşită
de fiecare grupă. Pentru a oferi exemplul său este bine ca profesorul să scrie şi el în timpul
acestei activităţi, demonstrând astfel că este membru al grupului, al clasei, înţeleasă ca şi
comunitate ce învăţă. În cadrul activităţii la clasă, cele şase etape se pot desfăşura fie într-o
anumită ordine, fie, pentru ca activitatea să fie mai atractivă, în funcţie de noroc, după ce s-
a aruncat cu cubul. Lecţia se poate încheia cu elaborarea unei lucrări – de către fiecare grup
ce a rezolvat una din cele șase sarcini de lucru – ce poate fi și în clasă pentru a fi studiată în
întregime.

Desfăşurarea activităţii:
Profesorul stabileşte ca sarcină de lucru identificarea și analizarea funcționării pompelor
hidraulice ce intră în componența sistemelor de acţionare hidraulică utilizate la mașinile de
construcții.
Se împarte clasa de elevi în 6 grupe a câte 4 elevi, fiecare grupă având sarcini precise de lucru.
Resurse materiale:
Materiale utilizate: fișe de lucru, fișe de documentare, reviste de specialitate,laptop-uri,
videoproiector, site-uri de specialitate, machete mașini de construcții.
Locul de desfăşurare a lecţiei : atelier-laborator din şcoală, agent economic – parc auto –
utilaje.
Durată:30 minute
- Etape de lucru:
1. Comunicarea temei – Pompe hidraulice; 3 min
2. Lecturarea, analizarea și discutarea fișei de documentare FD. 12 min
3. Formarea celor şase grupe a câte 4 elevi; se alege un lider care să controleze derularea
acțiunii. 5 min
4. Se împart activitățile între membrii grupului: fiecare elev din grup primește foaie de
hârtie de formă patrată ce va constitui în final o „față” a cubului 10 min
 pe foaia de hârtie primită va fi scrisă cerința de lucru a fiecarui elev și anume:
„fața” – 1 = descrieţi rolul pompei hidraulice în sistemul de acţionare hydraulic utilizând fişa
de lucru şi identificaţi fiecare tip de pompă
„fata” – 2 =asociați părtile componente ale pompelor hidraulice din fişa de lucru
„fata” – 3 = analizați principiul de functionare al pompelor hidraulice din fişa de lucru
„fata” – 4 = aplicaţi citirea schemelor hidraulice prin identificarea montajului şi tipului de
pompă utilizat din cartile tehnice ale maşinilor de construcţii
„fata” – 5 = comparaţi tipurile de pompe hidraulice; ce avantaje, ce dezavantaje are fiecare?
„fata” – 6 = argumentați alegerea domeniului de utilizare al fiecărui tip de pompă
 Liderul coordonează și verifică desfăsurarea acțiunii

 după rezolvarea sarcinii se construiește cubul
 cubul desfășurat va arata astfel:
133
1. Descrieţi rolul pompei
hidraulice şi identificaţi
tipul constructiv
2. Asociați părțile
componente ale pompelor
hidraulice
3. Analizați principiul 4. Aplică citirea schemelor 5. Comparaţi

de functionare al hidraulice prin avantajele şi
pompelor hidraulice identificarea montajului şi dezavantajele
tipului de pompă utilizat pompelor hidraulice
din cartile tehnice ale studiate
maşinilor de construcţii
6. Argumentați alegerea
domeniului de utilizare a
două tipuri de pompe
hidraulice.
o Fișa de lucru grupa nr. 1
Priviți cu atenție schema din figura alăturată și completați denumirea pompelor
hidraulice în căsuțele libere.
134
Identificați elementele componente lipsă din tabelul alăturat.
Desen pompa Elemente componente
1-Camera de lucru
2-cilindru
3-
4-
5 - supapă de admisie
6 - supapă de refulare
1 – carcass-
2- arbore
3–
4 – record de refulare
5 – arcuri
6–
7–
8– cameră de lucru
1-corpul pompei
2-
3-
4 – orificiu de aspirație
5 – cameră de presiune
6- orificiu de refulare
7-supapă reglabilă
135
1-corp
2-arbore
3-ax fix
4-
5-perete despărţitor
6-
7-
8-arc
9-conduct de aspiraţie
10-conduct de refulare

Completati, în tabelul alăturat, principiul de funcționare al pompelor reprezentate.
Aveți la dispoziție fișa de documentare și următoarele link-uri:
https://www.youtube.com/watch?v=UiHtq6IMRn0
https://www.youtube.com/watch?v=E-bnjOE8Jco
https://rku.ro/diverse/pompa-hidraulica-cu-roti-dintate-pentru-excavator/
Desen pompa Funcţionare
Pompă cu piston
136
Pompă cu angrenaj
Identificati pompa hidraulică din schema alăturată și rolul ei în acest sistem.

Realizați o comparație între pompele cu angrenaje și cele cu pistoane.

Precizați indicatorii în funcție de care se aleg pompelor hidraulice.
Exemplu de rezolvare:
o Fișa de lucru grupa nr. 1 - rezolvare
Maşinile de forţă generatoare de energie hidraulică poartă şi denumirea de pompe
hidraulice.
Pompele utilizate ca generatoare de energie pot fi : cu piston, cu rotor, cu roţi dinţate
şi cu excentric.
137
o Fișa de lucru grupa nr. 2 – rezolvare
Desen pompa Elemente componente

Pompă cu piston
1- cameră de lucru
2- cilindru
3- piston
4- manivelă - excentric
5- supapa de admisie
6- supapa de refulare
138
Pompă rotor cu palete
mobile
1 – carcasă
2- arbore de acţionare
3 – palete mobile
4 – racord de refulare
5 – arcuri
6 – palete mobile
7 – racord de aspiraţie
8– camera de lucru
Pompă cu angrenaj
1-corp
2- roţi dinţate
conducătoare
3-roţi conduse
4 orificiul de aspiraţie
5 – cameră de presiune
6-orificiu de refulare
7-Supapă de limitare a
presiunii
Pompă cu excentric
1-corp
2-arbore
3-ax fix
4-pistoane
5-perete despărţitor
6-cameră de aspiraţie
7-Cameră de refulare
8-arc
9-conduct de aspiraţie
10-conduct de refulare
139
Desen pompa Funcţionare
La pompele cu piston cu
acţiune simplă deplasarea
lichidului şi energia hidraulică se
realizează datorită mişcării
rectilinii alternative a pistonului
3 în cilindrul 2, prevăzut cu
supapa de aspiraţie 5 şi supapa de
refulare 6. La deplasarea spre
exterior (dreapta) a pistonului,
depresiunea care se formează în
camera de lucru 1 închide supapa
de refulare şi deschide supapa de
aspiraţie, lichidul fiind astfel
aspirat în pompă sub acţiunea
presiunii atmosferice.
La cursa în sens invers, supapa de
aspiraţie se închide, iar lichidul
este împins pe lîngă supapa de
refulare care se deschide.
Pistonul este acţionat prin
intermediul manivelei-excentric
4.
Pompa cu roţi dinţate
este formată din corpul pompei
1, în care se montează, cu un
interstiţiu foarte mic faţă de
pereţii interiori, două roţi
dinţate. Roţile dinţate 2 sunt
conducătoare fiind antrenate de
un arbore acţionat din exterior,
iar roţile 3 sunt conduse (an-
trenate). Rotindu-se în sensul
arătat de săgeţi, roţile aspiră
lichidul prin orificiul 4, legat
printr-o conductă şi un filtru la
rezervorul de lichid.
Lichidul ocupă golurile
dintre dinţi şi peretele carcasei,
fiind astfel transportat în camera
de presiune 5. De aici,
acumulîndu-se continuu, este
împins spre exterior, prin
orificiile de refulare 6.
Acumularea lichidului are loc
deoarece readucerea sa în
140
camera de aspiraţie nu mai este
posibilă, datorită angrenării
dinţilor; pentru limitarea
presiunii, aceste pompe sunt
prevăzute cu o supapă reglabilă
7, care permite întoarcerea în
circuit a lichidului la
suprapresiuni.
1 – pompă
În circuitul de comandă este intercalată o pompă, care asigură transmiterea unor momente
mari de acţionare cu eforturi minime din partea mecanicului
Sistem de comandă hidrostatică pentru acționarea mecanismului direcției.

Avantajele utilizarii unei pompe hidraulice sunt multiple:
-Pompele hidraulice sunt mai puțin afectate de șocuri și vibrații decat alte tipuri de pompe,
ceea ce le face ideale pentru uz industrial.
-Pompele hidraulice sunt mai fiabile și mai puțin predispuse la defecțiuni decât alte tipuri de
pompe.
-Pompele hidraulice pot fi utilizate pentru a pompa uleiuri cu densitați mari, cum ar fi uleiul
motor, care este extrem de dens.
Dezavantajele utilizării unei pompe hidraulice sunt:

- Costul inițial al unei pompe hidraulice este mai mare decat costul unei pompe mecanice sau
electromagnetice.
141
- Una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă o pompa hidraulică o reprezintă
temperatura. Uneori, temperaturile înalte cauzează distrugerea ansamblului pompei, ceea ce
face necesară înlocuirea acesteia sau cel puțin a garniturilor acesteia.
- Pompa hidraulică poate funcționa în orice poziție, astfel fiind potrivită pentru un mediu cu
spații înguste.

Alegerea pompei hidraulice
Se realizează în funcție de:
 Tipul de lichid hidraulic care va fi utilizat
 Presiunea maxima de funcționare
 Viteza maxima de funcționare (in rpm)
 Debitul
 Deplasare fixă sau variabilă
 Valorile de cuplu
Exemplu utilizare pompe hidraulice

Pompa principală cu pistoane axiale și cilindree variabilă necesară pentru acţionarea
echipament de lucru, presiune nominală 280 bar, presiune max 350 bar, circuit deschis,
necesară pentru acţionarea mecanismului de deplasare cu funcţionare în circuit închis, presiune
nominală 400 bar, presiune max 450 bar
Sistem hidraulic excavator - Motor condus, ieşire dublă, capacitate variabilă, cuplu limitat,
pompa cu piston cu 2 pompe cu roţi dinţate- 2 x 28,8 l/min (2 x 7,6 U.S. gpm) 19,2 l/min (5,1
U.S. gpm) 6,5 l/min (1,7 U.S. gpm)
Pompa hidraulica cu debit variabil si pistoane axiale. 165 l/min
Presiune de lucru: 251 bar
Pompele cu roți dințate

Pompa hidraulică cu roți dințate cu angrenaj extern
Pompele hidraulice cu roți dințate care au angrenaj extern pot furniza presiuni foarte mari,
funcționeaza la viteze mari și sunt mai silențioase decât cele cu angrenaj intern. Deseori, acest
tip de pompe sunt folosite în aplicații care necesită putere mare de ridicare și în zone unde
utilajele electrice pot fi mult prea voluminoase sau costisitoare. Ele pot fi găsite și în utilaje
de construcție sau agricole pentru alimentarea sistemelor hidraulice.
Pompa hidraulică cu piston
În pompele cu piston există două moduri de clasificare: cu piston axial / cu piston radial sau cu
deplasare fixă / variabilă. Pompele hidraulice cu piston pot suporta presiuni mai mari decat
pompele cu roți dințate sau cele cu palete, dar și costul lor de achiziție este mai ridicat. În
același timp sunt mai predispuse la contaminare, dar cu o întreținere conform instrucțiunilor
producatorului, nu ar trebui să genereze probleme.
Pompele cu piston axial
Pompele cu piston axial mai sunt cunoscute și sub denumirea de pompe cu piston în linie.
Pistoanele sunt aliniate cu axa pompei și sunt aranjate într-un bloc cilindric circular. Acest tip
de pompe sunt folosite în aplicații cu presiune și volum ridicat. Ele pot alimenta sisteme
hidraulice aviatice care sunt folosite în diferite misiuni.
142
Pompele cu ax îndoit
Pompele hidraulice cu ax îndoit sunt considerate de mulți un subtip al pompelor cu piston axial.
Pompa este formată din doua părți care se întalnesc într-un unghi. Acest tip de pompă este
folosit în transmisiile hidrostatice și utilajele electrice.
Pompele cu piston radial
În acest tip de pompe, pistoanele sunt dispuse perpendicular pe axa pompei și sunt aranjate
radial. Fiecare piston are propriile orificii de intrare și iesire care duc către o camera cu supape.
Supapele din camera controlează eliberarea și admisia lichidului hidraulic. Pompele cu piston
radial sunt folosite în masini tip uneltă sau ca sursă de alimentare în sistemele hidraulice.
Pompa hidraulica cu palete
La fel ca pompele cu piston, pompele cu palete pot fi cu deplasare fixă sau variabilă. Pompele
hidraulice cu palete sunt utilizate în vehiculele utilitare. În ziua de azi nu mai sunt la fel de
frecvent folosite, în mare parte fiind înlocuite de pompele cu roți dințate. Pompele cu palete
nu sunt proiectate pentru a funcționa în condiții de presiune ridicată
Fișă de documentare
Pompe hidraulice
Maşinile de forţă generatoare de energie hidraulică poartă şi denumirea de pompe
hidraulice.
Pompele utilizate ca generatoare de energie pot fi: cu piston, cu rotor, cu roţi dinţate
şi cu excentric.
Pompele hidraulice sunt fabricate în functie de diferitele cerinte functionale si
hidraulice ale sistemului, cum ar fi mediul de functionare, gama necesară de presiune, tipul de
acționare etc. În spatele pompelor hidraulice există o gamă largă de principii și configurații de
proiectare.
1. Pompe cu piston
Pompa cu piston poate fi cu acţiune simplă sau cu acţiune dublă. La pompele cu piston
cu acţiune simplă (fig. 2.1), deplasarea lichidului şi energia hidraulică se realizează datorită
mişcării rectilinii alternative a pistonului 3 în cilindrul 2, prevăzut cu supapa de aspiraţie 5 şi
supapa de refulare 6. La deplasarea spre exterior (dreapta) a pistonului, depresiunea care se
formează în camera de lucru 1 închide supapa de
refulare şi deschide supapa de aspiraţie, lichidul
fiind astfel aspirat în pompă sub acţiunea presiunii
atmosferice.
La cursa în sens invers, supapa de aspiraţie
se închide, iar lichidul este împins pe lîngă supapa
de refulare care se deschide. Pistonul este acţionat
prin intermediul manivelei-excentric 4.
La pompele cu piston cu acţiune dublă,
lichidul este acţionat alternativ de cele două feţe
ale pistonului.
143
La unele pompe, pistoanele sunt antrenate de arbori cu came pentru cursa activă şi de arcuri
pentru cursa de revenire ; ele poartă denumirea de pompe cu plonjor.
2. Pompa cu rotor cu palate mobile

Această pompă este formată din carcasa 1, racordul de aspiraţie 7, racordul de refulare 4,
camera cilindrică de lucru 8, arborele de acţionare 2 şi paletele mobile 3 şi 6. In arborele de
acţionare sînt prevăzute canale radiale în care se montează paletele împinse permanent de
arcurile 5 spre periferie.
8
Fig. Pompa cu rotor cu palete mobile

Datorită acestei împingeri, precum şi sub efectul forţei centrifuge care se manifestă în
timpul rotirii arborelui 2, paletele sunt presate permanent pe pereţii interiori ai camerei
cilindrice. Camera cilindrică este închisă la ambele extremităţi cu capace în care sunt montate
(excentric faţă de axa camerei cilindrice) lagărele arborelui de acţionare.
În acest fel, în timpul rotirii, paletele mobile împart spaţiul interior al camerei cilindrice
de lucru în două compartimente, al căror volum variază în funcţie de poziţia unghiulară a
paletelor.
La rotirea arborelui în sensul acelor ceasornicului, volumul camerei aflate în legătură
cu racordul de refulare scade, şi astfel lichidul este împins spre exterior prin orificiul respectiv.
Volumul compartimentului aflat în comunicaţie cu racordul de aspiraţie creşte, ceea ce
determină aspiraţia lichidului în camera cilindrică de lucru a pompei. Pentru obţinerea unor
debite mai mari se realizează pompe cu rotor cu mai multe palete.
3. Pompe cu roți dinţate

Pompa cu roţi dinţate este formată din corpul pompei 1, în care se montează, cu un
interstiţiu foarte mic faţă de pereţii interiori, două roţi dinţate. Roţile dinţate 2 sunt
conducătoare fiind antrenate de un arbore acţionat din exterior, iar roţile 3 sunt conduse (an-
trenate). Rotindu-se în sensul arătat de săgeţi, roţile aspiră lichidul prin orificiul 4, legat printr-
o conductă şi un filtru la rezervorul de lichid.
Lichidul ocupă golurile dintre dinţi şi peretele carcasei, fiind astfel transportat în
camera de presiune 5. De aici, acumulîndu-se continuu, este împins spre exterior, prin orificiile
de refulare 6. Acumularea lichidului are loc deoarece readucerea sa în camera de aspiraţie nu
mai este posibilă, datorită angrenării dinţilor ; pentru limitarea presiunii, aceste pompe sunt
144
prevăzute cu o supapă reglabilă 7, care permite întoarcerea în circuit a lichidului la
suprapresiuni.
Fig. Pompa hidraulică cu roţi dinţate a tractorului U-650 M (cu două pompe grupate într-un
singur corp) :
A — circuitul uleiului de joasă presiune de la filtru;
B şi C — circuitele uleiului de înaltă presiune.
4. Pompe cu excentric
Pompa cu excentric din figura este compusă din corpul cilindric 1 în care se poate roti
arborele tubular 2 dispus în poziţie excentrică faţă de axa geometrică a corpului. Arborele
tubular se roteşte în jurul axului fix 3 în care sînt practicate camera de aspiraţie 6 şi cea de
refulare 7.
În corpul arborelui tubular 2 sînt executate şase locaşuri cilindrice în care se pot deplasa
pistoanele 4 menţinute permanent presate pe corpul cilindric cu ajutorul unor arcuri elicoidale
8 care — la presare maximă — se încorporează în corpul tubular al pistoanelor.
Arborele 2, acţionat de un motor exterior, se roteşte în sensul arătat în figură şi astfel
pistoanele aflate în comunicaţie cu camera 6 — sub efectul destinderii arcurilor 8 şi al forţei
centrifuge — se deplasează atît în mişcarea de rotire imprimată de arborele 2 cît şi axial, fiind
permanent presate pe corpul cilindric 1.
În această fază, în locaşurile pistoanelor în comunicaţie cu camera 6 este aspirat lichidul
din rezervorul instalaţiei, prin conducta 9.
În acelaşi timp, pistoanele aflate în comunicaţie cu camera 7, după ce depăşesc peretele
despărţitor 5, datorită poziţiei excentrice a arborelui 2 faţă de corpul 1, sînt presate în
interiorul locaşurilor respective şi exercită asupra lichidului transportat din camera 6 în camera
7 o presiune care determină refularea lichidului prin conducta de ieşire 10. In acest fel rezultă
o acţiune de pompare continuă cu un debit care poate varia în funcţie de turaţia imprimată
rotorului. Dacă se schimbă sensul de rotaţie a rotorului, se modifică şi sensurile de aspiraţie şi
de refulare a lichidului.
145
Pompa cu excentric din figura b este compusă dintr-un bloc 1 cu cinci cilindri 10 dispuşi
în stea. Pistoanele 2 sunt asamblate articulat la inelul 3 prin intermediul bielelor 4. Inelul 3
este montat pe excentricul 5 pe care reazemă prin rolele cilindrice 6.
Fig. Pompe cu excentric :

a — pompă (generator) hidraulică cu pistoane radiale şi debit variabil;
b — pompă (motor, compresor) hidraulică cu pistoane radiale şi biele, cu debit variabil.
Arborele central rotativ 7 este solidar cu excentricul 5 pe care-l antrenează la mişcare

de rotaţie, astfel că pistoanele 2 sunt deplasate în mişcare alternativă rectilinie în cilindrii
între punctul mort interior (PMI) şi cel exterior (PME) şi invers.
Prin supapele de aspiraţie 8, lichidul este aspirat în cilindri la cursa pistoanelor de la
PMI spre PME, iar prin supapele de refulare 9 lichidul este trimis spre exterior, la deplasarea
pistoanelor de la PME spre PMI.
Debitul pompei este proporţional cu turaţia arborelui excentric de antrenare a
pistoanelor care efectuează curse rectilinii egale cu excentricitatea arborelui de acţionare.
Această categorie de pompe formează maşini reversibile, putînd fi utilizate ca motoare
hidraulice, situaţie în care cilindrii sunt alimentaţi cu lichid sub presiune provenit de la o pompă
exterioară acţionată, la rîndul ei, de un motor electric sau termic.

***Curriculum pentru clasa a X-a, învățământ profesional, domeniul de pregătire profesională
Mecanică, Anexa nr.4 ,OMEN 3915,18.05.2017.
*** STANDARD DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ Calificarea profesională: MAȘINIST UTILAJE CALE
ȘI TERASAMENTE , Domeniul de pregătire profesională: Mecanică, Nivel 3- Anexa nr.2 la
OMENCS nr. 4121 din 13.06.2016
***** Utilaje pentru constructii, Editura Didactica și Pedagogica, Bucuresti, 1975
146
OMENCS nr. 4121 din 13.06.2016
*** Legislaţie privind calitatea în construcţii, volumul I-III. Editura Matrixrom, 2008
*** Reglementări tehnice privind verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi
instalaţii, volumele 1-7, Editura Matrixrom, 2007
*** Legea Sănătăţii şi Securităţii în Muncă - 319/2006
 Modulul IV: ACŢIONAREA MAŞINILOR DE CONSTRUCŢII
Tema: Sisteme de acţionare hidraulică.Pompe hidraulice.

Tip de activitate: Laborator tehnologic.

7.1.4. Sisteme de acţionare 7.2.14. Compararea 7.3.1. Menţinerea unui
hidraulică: diferitelor variante interes continuu faţă de
- domeniul de utilizare, constructive din punct de evoluţiile tehnologice privind
vedere funcţional, al sistemele de acţionare ale
- clasificare;
performanţelor, avantajelor, utilajelor de terasamente
- construcţie; dezavantajelor şi domeniilor 7.3.11. Preocuparea pentru
- funcţionare de utilizare. documentare folosind
7.2.16. Citirea schemelor de tehnologia informaţiei
acţionare hidraulică.
Tip instrument de evaluare: test

Mod de organizare a activității/clasei:Frontal
Resurse materiale: Fișe de evaluare, panoplii, machete funcționale, cărți tehnice.
Durată: 30 minute
A. 8 puncte
Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos (1 –3) scrieţi, pe foaia cu răspunsuri, litera
corespunzătoare răspunsului corect. Este corectă o singură variantă de răspuns.
147
1. Pompa hidraulică este o mașina care:
a. Transformă energia hidraulică în energie mecanică.
b. Transformă energia mecanică în energie hidraulică.
c. Transformă energia mecanică în energie pneumatică.
2. Acţionarea pompelor cu piston poate fi :
a. Manuală.
b. Electrică
c. Manuală, electrică sau termică.
3. Deplasarea pistonului pompei cu simplu efect este dată de:
a. Mecanism pinion – cremalieră.
b. Mecanism cu roți dințate.
c. Mecanism bielă – manivelă.
4. Avantajul utilizării unei pompe hidraulice este:
a. Pompa hidraulică este mai putin afectată de socuri si vibratii decat alte tipuri de pompe,
ceea ce o face ideală pentru uz industrial.
b. Funcționarea este zgomotoasă.
c. Costul inițial este mai mare ca al unei pompe mecanice.
B. În coloana A sunt indicate desene pompe hidraulice iar în coloana B denumirea lor. Scrieţi,
pe foaie asocierile corecte dintre simbolurile din coloana A si literele corespunzătoare din
coloana B. 12 puncte
Nr. A B
crt Reprezentare pompă Denumire pompă
a.Pompă cu piston
1.
148
b.Pompă cu pistoane
rotative radiale.
2.
3. c.Pompă cu angrenaj
4. d.Pompă cu pistoane
axiale cu bloc înclinat:
5. e.Pompă cu excentric
II.1 Scrieţi, pe foaia cu răspunsuri, informaţia corectă care completează spaţiile libere: 10
puncte
1.Mecanismul din care face parte pistonul trebuie să-i asigure o mişcare alternativă faţă de
......(1)........ şi poate fi de tip bielă-manivelă sau camă-tachet.
2.Antrenarea pompelor cu roti dintate se face de obicei direct, fara a solicita radial sau axial
.......(2).......;
3.Pompele cu pistoane .........(3).....fac parte din categoria pompelor volumice rotative.
149
4.Nivelul de ........(4)......al unei pompe nu trebuie sa depaseasca 80 dBA, in conditiile de
maxima functionare.
5.O pompă simplă cu ........(5)........ cilindric este formată din două roţi dinţate amplasate
într-o carcasă închisă lateral cu două capace ce susţin lagărele.
II.2 Priviți cu atenție simbolurile din figura alăturată. Scrieți în dreptul fiecăruia denumirea .
20 puncte
1.În figura de mai jos este reprezentata o pompă .

1. Precizați elementele constructive componente (1…7 A, B);
2. Precizați denumirea pompei din figura.
3. Indicați avantajele și dezavantajele utilizșrii lor.
4. Precizați tipul de antrenare al acestor pompe.
 Se punctează oricare alte modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.

 Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem.
 Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului total
acordat la 10.
150
A. 8 puncte
1 – b; 2 – c; 3 – c; 4 – a:
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2puncte.
B. 12 puncte
1 – b; 2 – a; 3 –d;4 –c;
II.1
1. cilindru 10 puncte
2. pinionul
3. rotative
4. zgomot
5. angrenaj

Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte
II.2 20 puncte
Pompe hidraulice cu debit fix cu refulare într-un singur sens
Pompe hidraulice cu debit fix cu refulare în ambele sensuri
Pompe hidraulice cu debit variabil cu refulare într-un singur sens
Pompe hidraulice cu debit variabil cu refulare în ambele sensuri

151
SUBIECTUL III 40 puncte.
1.Elementele constructive: 18 puncte
1-corpul pompei;
2- rotor conducător;
3- rotor condus;
4- capace laterale;
5-lagăre;
6-garnitura de etanșare;
7-capac;
A- camera de absorbție;
B- R- camera de refulare;
Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte – total (18 p)
2. Pompă cu angrenaj cilindric – 4 puncte
Pentru răspuns corect și complet se acordă câte 4 puncte.
3. Avantaje: simplitate constructivă, gabaritului redus și cost scăzut;
Dezavantaje : randamente mai mici decat pompele cu pistoane, sunt mai zgomotoase decat
acestea și au o neuniformitate mare a debitului.
Pentru răspuns corect se acorda 12 puncte .
Pentru răspuns partial corect se acorda 6 puncte .
Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acorda 0 puncte.
4. Antrenarea acestor pompe poate fi cu cuplaj, cu roti dintate sau cu curele. 6 puncte
OMENCS nr. 4121 din 13.06.2016
*** Legea Sănătăţii şi Securităţii în Muncă - 319/2006
*** Legea privind Apărarea împotriva incendiilor -307/2006
https://youtu.be/UiHtq6IMRn0
https://youtu.be/W_DwIjYNw4w
152

Ipt Repere Metodologice Domeniul Mecanica 2022 2023

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ipt Repere Metodologice Domeniul Mecanica 2022 2023

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CENTRUL NAȚIONAL DE POLITICI

Tip de activitate: de laborator tehnologic

Activitate de învățare realizată prin metoda “analizatorul grafic”

Fișa de lucru nr. 1 - Componentele procesului de măsurare a mărimii numită LUNGIME

Fișa de lucru nr. 2 - Componentele procesului de măsurare a mărimii numită PRESIUNE

Fișa de lucru nr. 4 - Componentele procesului de măsurare a mărimii numită

Exemple de completare a fișelor de lucru:

 Exemplu “Măsurarea masei cu balanţa tehnică”

Tema: Măsurarea şi controlul unghiurilor

Cunoștințe Abilități Atitudini

Activitate realizată prin metoda: Știu/vreau să știu/am învățat

Scurtă descriere a metodei:

Mod de organizare a activității/a clasei: activitate frontală, activitate pe grupe

o Se solicită elevilor să facă o listă cu ce ştiu despre tema ce urmează a fi discutată;

Unghiurile sunt mărimi asociate (suplimentare).

- metoda măsurării cu măsuri etalon (măsurare cu

Trusa de cale unghiulare Bloc de cale

După forma constructivă pot fi:

Știu/Cred că știu Vreau să ştiu Am învăţat

Tema: Măsurarea și controlul dimensiunilor liniare

Cunoștințe Abilități Atitudini

Activitate realizată prin metoda ”Ce știu? / Ce vreau să știu? / Ce am învătat?”

1. Știu 2. Vreau să știu 3. Am învățat

2. La etapa a doua, centrată pe aspectul Ce vreau să ştiu?, elevii formulează întrebări

1. Știu 2. Vreau să știu 3. Am învățat

Ce este o Multiplii și submultiplii metrului.

3. Etapa a treia – începutul învăţării – cuprinde confruntarea elevilor cu noile cunoştinţe

4. Etapa a patra, centrată pe aserţiunea ”Am învăţat”, presupune o monitorizare şi

1. DEFINITIE : Lungimea este o mărime fizică fundamentală ce reprezintă “lungimea drumului

1km  103 m 1 m  106 m;

3. CLASIFICAREA MIJLOACELOR DE MĂSURĂ PENTRU LUNGIMI

4.1. Clasificarea şublerelor:

4.2.Caracterizarea şublerelor: în figurile de mai jos, pot fi identificate tipurile de şublere

Şublerul de exterior, interior şi adâncimi Părţi componente:

Şubler de adâncime Şubler pentru trasaj

4.3. Măsurarea dimensiunilor liniare cu şublere de diferite precizii:

Precizie 0,1mm: - 10 diviziuni;

Precizie 0,05mm: - 20 diviziuni

Precizie 0,02mm: - 50 diviziuni

5. MICROMETRUL: este un mijloc de măsurat lungimi cu şurub micrometric, funcţionarea lui

Micrometrul pentru filete Este un micrometru utilizat pentru măsurarea

5.3. Citirea dimensiunilor măsurate cu micrometrul:

FIŞĂ DE LUCRU nr. 1 – Măsurarea cu şublerul şi micrometrul

1. Știu 2. Vreau să știu 3. Am învățat

2. Pasul şurubului micrometric, din componenţa micrometrului, este de :

3. Numărul de diviziuni de pe vernier, în cazul şublerului cu precizia de 0,02 mm este:

Recomandări privind resurse educaționale deschise specifice temei:

Cunoștințe Abilități Atitudini

Tema probei practice

Cunoștințe Abilități Atitudini

Tip instrument de evaluare: test

FIȘĂ DE DOCUMENTARE Măsurarea și controlul roților dințate

A. SCULE, DISPOZITIVE FOLOSITE PENTRU VERIFICAREA ȘI CONTROLUL ROȚILOR

1. Subler digital pentru masurarea danturii rotilor dintate frontale si elicoidale

La șublerele digitale, vernierul este înlocuit cu dispozitive

2. Micrometru de precizie de exterior pentru roți dințate

Pot fi analogice sau digitale.

A se urmari filmuletul: https://youtu.be/020c1ExKsDg?t=15

1. Determinarea diametrului mediu al roții

2. Măsurarea corzii constante a

Barem de corectare și notare

5p - Pentru răspuns corect se acordă 5 puncte

10 p - Pentru răspuns corect se acordă 10 puncte

30p - Pentru răspuns corect se acordă 30 puncte